Transilvania Business 58

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an VII • NR 58 • 1 feb - 12 mar 2016

Soluții inovatoare pentru fermieri

Fondator: Aurelian Grama

Pag. 39 P3 pregătește un nou depozit pag. 68-69 Bilanţ european: România numără banii pierduţi de la UE pag. 78-79 Alexandru Lupu, artistul bijutier cu suflet

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

5-17

COVER STORY Soluții inovatoare pentru fermieri

31-33 ANALIZĂ

36-37

Topul exportatorilor, dominat de companiile STRăINE

REAL ESTATE Termoizolarea, element fundamental în alegerea locuinței

56

ENERGIE

AUTO

Green Energy Cluster, cinci ani de inovare

Noul HyuNdai Tucson, primele impresii?

45-47 62-63

TIMP LIBER

IT

Bistro Sorriso, arome de fericire în inima Clujului

Primul sistem de operare românesc, de la Năsăud

75

1

2

CSR

Kronospan, o companie pentru care activitatea de responsabilitate socială este o valoare fundamentală WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Compania Kronospan a iniţiat investiţia sa în România în anul 1999, când şi-a început activitatea firma de la Braşov, care comercializa toată gama de produse a grupului. Tradiţia de peste 100 de ani îşi merită renumele: Kronospan se află pe locul 1 în rândul producătorilor de plăci din fibre de densitate medie, în rândul producătorilor de parchet laminat şi în rândul producătorilor de plăci de tip PAL şi OSB. Conştienţi de potenţialul pieţei din România în ceea ce priveşte produsele pe bază de lemn cu aplicaţii în industria mobilei şi în construcţii, reprezentanţii companiei Kronospan au decis să investească şi în facilităţi de producţie. Primul pas a fost făcut prin achiziţionarea în anul 2004, la Sebeş, a unei platforme industriale cu o îndelungată tradiţie în prelucrarea lemnului, urmată de retehnologizarea şi modernizarea completă a acesteia. Al doilea pas s-a făcut în anul 2009, când a fost inaugurată, la Braşov, fabrica de OSB. Kronospan Zona Liberă Constanța este divizia de operare şi depozitare mărfuri a companiei Kronospan. Oferă servicii eficiente personalizate în funcţie de nevoile fiecărui client într-o locaţie cu grad înalt de securitate. În prezent, Kronospan angajează în România 800 de persoane şi crează peste 8.000 de locuri de muncă indirecte prin colaborările pe care le are cu firme din industria lemnului, companii de transport, mentenanţă, IT, birotică etc. În cei 15 ani de existenţă în România, compania Kronospan şi-a consolidat poziţia pe piaţă demonstrând, atât prin varietatea produselor, cât şi prin respectarea unor principii solide în ceea ce priveşte calitatea şi inovaţia, că este un partener de încredere pentru toţi clienţii săi.

Kronospan este cel mai mare producător de plăci pe bază de lemn din România. Până în prezent, investiţiile companiei au ajuns la peste 600 de milioane de euro, dintre care 100 de milioane de euro reprezintă investiţii în tehnologii de protecţia mediului şi securitate. Atât la Braşov, cât şi la Sebeş, Kronospan a implementat cele mai noi tehnologii în domeniul protecţiei mediului şi, în acelaşi timp, a adoptat politici diverse în ceea ce priveşte resursele, transportul, deşeurile, pentru a se asigura că activitatea sa se desfăşoară cu cel mai mic impact asupra mediului. De asemenea, Kronospan este certificat FSC, certificare prin care compania se asigură că lemnul care se foloseşte în procesul de producţie provine din păduri verificate, corect gestionate, care asigură o resursă regenerabilă şi durabilă.

Toate produsele Kronospan au o gamă largă de utilizări în construcţii, industria mobilei şi cea a amenajărilor interioare. Kronospan a lansat un nou concept, prin care oferă o gamă variată de plăci pe bază de lemn sub deviza “Totul pentru casa ta”. Astfel, Kronobuild este gama de produse pentru industria construcţiilor, Kronodesign include produsele adresate industriei mobilei şi amenajărilor interioare, iar Krono Original include gama de parchet laminat, lambriuri şi accesorii. Toate gamele includ produse ecologice şi low emission. La Braşov se produc plăci OSB pentru industria construcţiilor, iar la Sebeş se produce PAL simplu şi melaminat, MDF simplu şi melaminat.

Pe langă acestea, în România este comercializată întreaga gama de produse Kronospan, iar produsele fabricate în

România sunt exportate în peste 50 de state.

Dr. Oana Bodea, Director General al Kronospan Romania şi Preşedintele Fundaţiei Kronospan: „Responsabilitatea socială este una dintre valorile noastre fundamentale. În contextul unui mediu economic competitiv, considerăm că prima obligaţie pe care o avem este de a răspunde în mod pozitiv nevoilor comunităţilor în care activăm.”

Strategia de dezvoltare durabilă a grupului Kronospan este de a combina impactul economic cu cel de mediu şi social pentru a fi o companie respectată în mijlocul comunităţii.

Responsabilitatea socială este una dintre valorile fundamentale promovate de Kronospan. În acest scop, compania se implică activ în viaţa comunităţilor unde îşi desfăşoară activitatea, atât prin intermediul investiţiilor economice directe, cât şi prin programe de responsabilitate socială.

Pe acest segment, activitatea companiei vizează două direcţii majore, educaţia şi susţinerea tinerilor şi protecţia mediului înconjurător, însă sunt susţinute şi proiecte ale comunităţilor locale care au un impact semnificativ. De-a lungul anilor, compania a susţinut prin diverse proiecte instituţii de învâţământ (universităţi, şcoli, grădiniţe), ONG-uri, cultele religioase, spitale, comunităţile defavorizate etc.

Compania se implică în mod activ în susţinerea şi dezvoltarea învăţământului profesional din România pentru

CSR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

că învăţarea unei meserii şi dezvoltarea unor deprinderi practice trebuie să devină o prioritate a tinerelor generaţii.

De aceea, Kronospan se implică în formarea viitorilor profesionişti şi sprijină Liceul Tehnologic Sebeş pentru dotarea atelierelor sale cu echipamente moderne, conforme cu cerinţele tehnologice actuale, iar, la Braşov, compania a devenit partener al Şcolii Profesionale Germane Kronstadt, un model de excelenţă în domeniul educaţiei şi formării profesionale. În plus, prin Programul “Bursa de Excelenţă Kronospan”, elevii din Sebeş sunt încurajaţi să se remarce prin rezultatele notabile obţinute la concursurile şi olimpiadele judeţene şi naţionale, prin performanţe şcolare de excepţie şi printr-un comportament marcant în cadrul comunităţii. În completarea activităţilor desfăşurate de Kronospan în direcţia responsabilităţii sociale, a luat fiinţă în anul 2011 şi Fundaţia Kronospan. Încă de la înfiinţare, Fundaţia Kronospan a susţinut comunităţile în cadrul cărora activează compania Kronospan şi s-a implicat în diverse proiecte prin care a promovat dezvoltarea socială, economică şi culturală a acestora. După ce în primii ani de activitate acţiunile Fundaţiei au vizat în primul rând comunitatea locală din România, începând cu anul 2014, activitatea fost extinsă la nivel global, către toate zonele în care activează Kronospan. În acest context extins, misiunea Fundaţiei Kronospan a rămas aceeaşi – de a aduce un plus de valoare în comunităţile în care îşi desfăşoară activitatea, de a păstra şi proteja mediul înconjurător, de a asigura tinerilor oportunităţile educative necesare unei vieţi pline de succes.

Bursa Kronospan, Campania de protecţia mediului „Mereu Verde”, Campania 2%, Gala de Caritate „Deschideţi inima!” sunt doar câteva dintre proiectele anuale proprii desfăşurate de Fundaţia Kronospan. La acestea se adaugă sprijinul acordat unor proiecte punctuale, desfăşurate de alte organizaţii, la care Fundaţia participă în calitate de partener sau finanţator.

Bursa Kronospan

Unul dintre obiectivele principale ale acestui proiect este formarea de viitori lideri prin dezvoltarea şi încurajarea spiritului antreprenorial. Anual, Bursa Kronospan oferă

unui candidat selectat din Europa Centrală şi de Est oportunitatea de a studia la Colegiul Babson, o universitate economică de prestigiu din SUA. Durata studiilor pentru fiecare beneficiar este de 4 ani, toate costurile fiind acoperite integral. Proiectul se desfăşoară în acest moment pe o durată de 10 ani, iar investiţia financiară ce va fi facută este de 2.105.000 USD. Elevii care candidează la această bursă trebuie să demonstreze că au performanţe şcolare de excepţie. În plus trebuie să fi ocupat poziţii de lider şi să se fi implicat activ în viaţa comunităţii din care fac parte. În cadrul acestui program, după primul an de studii tinerii beneficiază de stagii de practică în cadrul companiei Kronospan, pe timpul vacanţelor de vară şi de iarnă, cu posibilitatea de a fi angajaţi de companie la finalizarea bursei.

Până acum, studiază la Babson College ca beneficiari ai Bursei Kronospan: Claudia Ogrezeanu, România (va absolvi în 2016), Kamil Altintaşoğlu, România (va absolvi în 2017), Lizaveta Litvinava, Belarus (va absolvi în 2018), Hai PéterPham, Ungaria (va absolvi în 2019).

Claudia: „Pot spune că acceptarea la Babson este cea mai mare a realizare din viaţa mea. Aici fiecare zi este diferită şi îmi oferă diverse provocări care mă ajută să mă dezvolt. În acest moment particip la un curs în San Francisco, în cadrul căruia m-am concentrat asupra analizei datelor şi a afacerilor internaţionale. Faptul că am ajuns aici reprezintă o altă alegere excelentă datorită condiţiilor deosebite oferite de campusul Babson din San Francisco şi oportunităţii de a avea contact cu fascinanta cultură tehnologică din Silicon Valley. De exemplu o parte a acestui curs a fost dezvoltarea unei afaceri care să utilizeze tehnologia pentru a reinventa modul în care oamenii caută opere de artă în mediul online. Pe lângă experienţa din clasă, am avut şansa de a vizita multe companii şi start up-uri (Intel, 500 Start+Ups, Virool, Optimizelz, Zelp, Verizon Innovation Center)”.

Kamil: “În calitate de bursier Kronospan am beneficiat de oportunităţi pe care puţine persoane chiar şi de la Babson le au – stagiile de practică organizate de companie în timpul vacanţelor; la primul stagiu am participat imediat după ce am terminat liceul, înainte de a ajunge la Babson. Faptul că am petrecut timp în zona liniilor de producţie, în cadrul departamentelor de vânzari, financiar, contabilitate şi achiziţii, m-a ajutat să înţeleg modul în care colaborează oamenii din diverse departamente pentru succesul unei companii. Interacţiunea cu membrii echipei Kronospan nu numai că m-a învăţat cum funcţionează compania, dar m-a ajutat să înţeleg cum funcţionează în general o afacere.

Mai mult, practica în diverse locaţii ale companiei – Marea Britanie, Bulgaria, Serbia, Cipru – mi-a oferit o experienţă internaţională incomparabilă.”

3

4

ESENȚIAL Fondator Aurelian Grama

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

Blazonul afacerilor

Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Redacția

Redactori: Ligia Popa, Teodora Mîndru, Bianca Sara, Sorin Trocan, Alice Valeria Micu, Dan Lungu, Alin Zaharie DTP: Răzvan Matei

Administrația Manageri publicitate: Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Mureș, Neamț Ionuț Țîrdea (0754-600.843) ionut.tirdea@transilvaniabusiness.ro Harghita, Covasna Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la SC Ceconii SRL Baia Mare Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distributie nationala: Autosupermarket + difuzori locali Retele distributie controlata: Spin Media SRL TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

Nu mică mi-a fost uimirea să constat la o emisiune de profil de pe tv că ultimii doi premieri cu peste trei ani vechime în câmpul muncii la Palatul Victoria au cheltuit mult prea puțin pentru necesitățile României, din capitolul protocol, pentru atragerea de investiții străine în urma deplasărilor externe și mult prea mult pentru promisiunile oferite românilor la întoarcere, extrem de vizibile la final de mandat. Concret, premierul Emil Boc a cheltuit de la Secretariatul General al Guvernului peste 1,6 milioane de lei protocol pentru deplasări în străinătate. Urmașul său, social-democratul Victor Ponta a trecut binișor de 3 milioane de lei cheltuieli cu vizite de lucru externe. Cred că o țară ca România are nevoie de mult mai mult... Și avem recent exemplul Iranului, abia ieșit din izolare în urma acordurilor de la Viena, care prin președintele său a demonstrat, dincolo de teoriile democratice, că relațiile economice nu cunosc, nu au miros.

Ca banii. Ca și contractele. A semnat cu Italia și Franța contracte de șaizeci de miliarde de euro, chiar mai mult decât gestionează Guvernul Cioloș în 2016.

Tocmai în acest sens cred că vizitele premierilor români nu au avut consistență, nu au avut obiective și oferte clare și nu au prezentat credibilitate și interes major pentru marii investitori, care ar trebui să fie interesați de potențialul, forța de muncă și valoarea lucrătorilor din țara noastră. Dincolo de predictibilitatea mult clamată, dincolo de lipsa unei legislații propice investițiilor occidentale și nu numai, este nevoie de relații speciale ale premierului României, de o strategie fermă, de coloană vertebrală a businessurilor promovate. Este nevoie ca premierul sau și președintele să fie cunoscuți și recunoscuți drept garanți ai siguranței afacerilor cu profit de marii investitori ce ascultă de recomandările conducătorilor acestei lumi.

Mitul primului secretar de partid, astăzi prefect, șef de Consiliu Județean, primar de reședință de județ, s-a perpetuat în acest sens nonproductiv creativ, și atunci, și acum, acești oameni, atunci desemnați de liderul comunist, astăzi aleși de popor, nu prea au de a face cu viața economică reală și cu gestionarea unui buget. Ei știu să cheltuie, ei știu să împartă, ei știu orice altceva în afară de a crea acea stare de fapt, predictibilitate, acel mediu de afaceri propice, acea sănătoasă vorbă: du-te acolo că nu o să ai probleme și investiția ta va prospera!

Oamenii de acolo te vor recunoaște ca investitor...

Chiar dacă nu are nicio legătură aparentă cu subiectul: necesitatea unui cadru benefic investițiilor străine nu mi se pare deloc lipsit de interes faptul că nu avem desemnat un lider român impecabil cu șanse, susținut de întreaga elită, de diaspora și de toți cei care vor ca România să prospere, pentru funcția de secretar general al ONU, demnitate la care are cele mai mari șanse un reprezentant al țărilor din Estul Europei. Când o să reînvățăm să jucăm bine cartea acestui popor!?

Un exemplu este Nicolae Titulescu, președintele Ligii Națiunilor Unite, liderul care era cunoscut și apreciat de casele regale, de guverne și de președinți, de întreaga elită a vremii...

Nu poți să faci afaceri mari, fără anvergură și fără etichetă, fără a fi de talie mondială... Nu vreau să închei pesimist în ciuda faptului că este prima dată după mulți ani când nu am avut niciun român prezent la ultima întâlnire Bilderberg...

Tot este o dezbatere în jurul lui 8-9 și 10 mai despre sfârșitul războiului mondial, despre victoria coaliației antihitleriste, despre independența României și Ziua Regelui, poate despre republică sau regat..., avem nevoie de blazon și chiar de la primele cărămizi ale reconstruirii noii Românii.

De câtă nevoie avem însă de investitorii ROMÂNI în propria țară. În economia României. Despre ei și necesitatea de a le acorda șansa cuvenită pentru a reconstrui țara, în martie!

Aurelian GRAMA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

Simpozionul DAFCOCHIM - Soluţii inovatoare pentru fermieri Text: Alex TOTH | Foto: Bristena

Cea de-a cincea ediţie a Simpozionului DAFCOCHIM pentru fermieri s-a desfăşurat între 12 şi 15 ianuarie, în splendida locaţie asigurată de Hotelul Saliris Resort din Egerszalok (Ungaria), în prezenţa a aproximativ 200 de invitaţi din opt judeţe ale Transilvaniei. Şi în acest an, invitaţii au fost întâmpinaţi cu prietenie de gazdele evenimentului, Liviu Cojoc şi Radu Fodor - administratorii companiei DAFCOCHIM Târgu-Mureş, precum şi de echipa DAFCOCHIM AGRO, coordonată de Marinel Ştefan. Din programul simpozionului nu au lipsit prezentări de produse şi oferte pentru fermieri aduse de reprezentanţi de top ai multinaţionalelor producătoare de inputuri, precum şi spa, socializare şi momente de folclor autentic, acestea consolidând ideea că DAFCOCHIM a fost, este şi va rămâne partenerul de nădejde al fermierilor transilvăneni.

5

6

Pledoarie pentru fermierul român cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Sunt optimist în privința potențialului real agricol al țării mele, care printr-o agricultură bine făcută poate hrăni ușor 80 de milioane de guri”, este unul dintre răspunsurile pe care ni le oferă, apăsat, specialistul Gheorghe Boțoman, într-un interviu acordat Transilvania Business. Avem nevoie doar de un sistem național de irigații și de conducători deschiși să sprijine fermierul român.

Domnule Gheorghe Boțoman, într-o lume din ce în ce mai divizată în funcție de sferele de influență, de doctrine și de religii, cum vedeți marea provocare a acestui secol: hrana populației? Mâncarea necesară traiului de zi cu zi, sănătoasă pentru viitorul ființei umane.

Sănătatea pământului agricol versus sănătatea omului.

Cine va avea mâncare în viitoarele decenii va deține puterea, iar fermierii vor fi la mare cinste pe tot globul. Din acest punct de vedere, România este privilegiată și sunt optimist în privința potențialului real agricol al țării mele, care printr-o agricultură bine făcută poate hrăni ușor 80 de milioane de guri. Avem nevoie doar de două lucruri: un sistem național de irigații bine gândit și accesibil fermierilor și de conducători chibzuiți, patrioți și deschiși să sprijine fermierul român.

De ce o nouă abordare și în loc de inputuri sau pesticide și insecticide veniți cu diplomație dar și o reală substanță a noii paradigme, medicamente pentru plante?

Toate în perspectiva obținerii sănătatii legumelor, fructelor, cerealelor a ceea ce până la urma mâncăm de 3-5 ori pe zi?

Majoritatea pesticidelor sunt obținute prin sinteze chimice, la fel ca medicamentele din farmacii, iar mulți producători renumiți de pesticide produc și medicamente, cel mai bun exemplu este firma Bayer. Orice medicament este util sau chiar indispensabil sănătății, dacă se utilizează respectând sfatul medicului, dacă nu, poate deveni periculos sau chiar otravă. Pesticidele sunt adevărate medicamente pentru plante, atunci când sunt utilizate conform Certificatului de Omologare, respectând dozele, alternanța substanțelor active, intervalul dintre tratamente și intervalul recomandat, între ultimul tratament și recoltare, respectiv consum. Fără utilizarea rațională a acestor medicamente pentru plante, viața omenirii este în pericol, prin diminuarea semnificativă a cantității și calității producțiilor la nivel mondial.

Ce schimbări de mentalitate au adus banii europenii?

Cum s-a schimbat fermierul care primește subvenții consistente? Vor da cu certitudine o nouă față mediului rural aceste investiții în agricultură? Vor fi benefice fermierului din secolul 21 și vor trimite țăranul român tradiționalist la muzeu?

Un lucru este cert și vă răspund direct la ultima întrebare, țăranul român tradițional are doar două alternative: să se asocieze urgent sau să meargă la muzeu, oricum vine muzeul peste el dacă nu. Banii europeni au ajutat enorm fermierii, iar cei care au accesat fonduri europene, corect, respectând normele impuse, sunt acum departe și vor schimba, cu siguranță, în bine fața mediului rural unde trăiesc.

Ce soluții ar fi pentru înființarea piețelor de legume și fructe în comunitățile românești pe model vestic? Ce efort strategic organizațional ar presupune acest lucru? În țările vestice există o bursă a fructelor, legumelor și chiar a florilor, unde prețul variază în funcție de zi, după cantitate, calitate și cererea de ofertă. Producția de legume, fructe și cartofi din România este într-o mare derivă din două mari motive: în primul rând, cu mici excepții, fermierii producători de fructe, legume și cartofi din România sunt mici sau foarte mici, cultivă soiuri diferite și nu sunt încă organizați în asociații comerciale stabile care să poată negocia cu marile lanțuri de magazine în vederea unei aprovizionări constante ca volum și calitate 365 de zile pe an. Al doilea motiv sunt importurile haotice care se fac și care descurajează, pur și simplu, fermierul autohton. Spun importuri haotice pentru că, de departe, calitatea fructelor, legumelor și cartofilor importați sunt net inferioare calitativ celor obținute în România, iar documentele fiscale care însoțesc aceste transporturi sunt, de multe ori, cel puțin dubioase.

Pentru a putea visa la modele din țările vestice, soluția este destul de simplă; asocierea fermierilor producători de fructe, legume și cartofi în societăți sau cooperative lucrative.

Comparativ privind, cum arăta recolta lui 2006 în România în pragul intrării în UE și la ce să ne așteptăm, sigur dacă va fi un an bun, pentru toamna lui 2020 când

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

se va încheia misiunea acestui Guvern European și România va implementa proiectele de peste zece miliarde de euro în agricultură?

Sunt două mari diferențe în privința recoltelor din 2006 și cele de acum sau de peste patru ani, în funcție de ograda în care privim. Avem câteva sute de mii sau chiar milioane de mici fermieri, care încă practică o agricultură de subzistență, a căror producții au fost mediocre și în 2006 și vor fi aproape

cover story la fel și în 2020. A doua categorie de fermieri sunt cei care an de an și-au îmbunătățit tehnologiile și dotările tehnice și care obțin azi aceleași producții la hectar ca ale fermierilor din vestul Europei. Acești fermieri merită, cu adevărat, să fie sprijiniți, și veți vedea că vor avea un cuvânt foarte greu de spus în viitorul apropiat, într-o economie de piață consolidată unde agricultura va avea un rol primordial în economia României.

Investițiile în agricultură, profitabile pe termen lung Curaj, băncilor!

În 2050, populația globului va ajunge la 10 miliarde de persoane, iar investițiile în agricultură vor fi printre cele mai profitabile, lumea viitorului va avea nevoie din ce în ce mai multă hrană. Este o previziune a lui Liviu Cojoc, administrator al DAFCOCHIM. Un rol important ar putea reveni băncilor pentru a finanța aceste investiții.

Domnule Liviu Cojoc, cum apreciați propunerea existentă în Parlament referitoare la necesitatea unei legi prin care se interzice vânzarea terenurilor agricole către străini, persoane juridice și fizice?

Consider că o asemenea lege, dacă se va vota și promulga de președinte, va fi vehement criticată de către țările membre UE, mai ales de cele vestice, dar oricum vine prea târziu! Deja, conform statisticilor, 10% din terenul arabil din România aparține străinilor din țări din afara UE, iar între 20 și 30% celor din țările UE, iar întrebarea firească este care va fi statutul juridic al acestor mari suprafețe deja vândute după apariția acestei legi?

Cum vedeți relația personalizată cu fermierii din 8 județe ardelene în deceniile ce vin, comparativ cu jucătorii nou apăruți pe piață care nu fac parte din ADIPA sau care sunt producători direcți de inputuri sau le importă direct și fac distribuția prin rețele proprii?

Ne place să spunem că trăim într-o economie de piață, în aceste condiții fiecare distribuitor de inputuri este liber să intre sau nu în relații comerciale cu fermierii de oriunde, inclusiv din cele 8 județe ardelene unde DAFCOCHIM este azi lider de piață, important este să reușească. În ultimii peste 20 de ani de activitate, ca principal distribuitor de inputuri pentru agricultura din Ardeal, Dafcochim a reușit să clădească ritmic un parteneriat foarte puternic, atât cu marii producători de inputuri din lume, dar și cu fermierii, și nu uitați într-o atmosferă concurențială foarte puternică. Un lucru este însă sigur, marii producători de inputuri nu ne vor fi niciodată concurenți, ci parteneri; ei nu vând și nu vor să vândă direct către fermieri și caută distribuitori onești, paroliști și implicați trup și suflet alături de fermieri.

De ce Ion nu s-a schimbat la fel ca legile pământului și totuși nevoia de capitalizare duce viitorul fermei transilvane la o relație comercială profesionistă cu băncile și, mai ales, cu marii distribuitori de inputuri?

Dacă revenim puțin la prima întrebare, pe foarte mulți Ioni îi cheamă acum Omer sau John, și sunt fii de fermieri bogați din Orientul Mijlociu sau țări membre UE, aceștia nu prea au nevoie de capitalizare, dar de o relație comercială stabilă cu băncile are nevoie și Omer și Ion și John. Referitor la relația

profesională cu furnizorii de inputuri, îmi place să cred că fermierii care lucrează cu noi consideră DAFCOCHIM purtătorul lor de cuvânt în relațiile cu aceștia.

Dacă în perioada interbelică marile bănci ardelene, precum Albina, finanțau fermierii români care vroiau să achiziționeze terenuri agricole, pe cine vedeți preluând hotărât acest rol strategic în economia românească?

Cred că nu-mi cereți să dau nume de bănci care se vor implica mai mult sau mai puțin în sectorul agricol, oricum nu o voi face! Ce pot face este să recomand marilor sau micilor bănci prezente în zona noastră să aibă curaj și să sprijine fermierul român, pe termen mediu și lung. În 2050, populația globului va ajunge la 10 miliarde de persoane, iar investițiile în agricultură vor fi printre cele mai profitabile, lumea viitorului va avea nevoie din ce în ce mai multă hrană.

7

8

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dafcochim, partenerul fermierilor din Transilvania Trăinicia parteneriatului cu fermierii transilvăneni, dar şi cu furnizorii de inputuri, a fost subliniată de Liviu Cojoc, administrator al companiei DAFCOCHIM. “Împreună cu echipa DAFCOCHIM am vrut doar să spunem “Mulţumesc” pentru încredere şi foarte buna colaborare de până acum, atât fermierilor cât şi firmelor furnizoare de inputuri prezente - Bayer CropScience, BASF, Dow AgroSciences, Azomureş, Pioneer. Relaţiile noastre, atât cu fermierii cât şi cu marile concerne multinaţionale sunt perene, dacă vreţi le puteţi numi şi tradiţionale! În curtea DAFCOCHIM găsiţi cele mai inovatoare soluţii de protecţia plantelor, îngrăşăminte minerale, biologice şi foliare, precum şi seminţe de foarte bună calitate, la preţuri competitive şi în condiţii contractuale flexibile”, a subliniat Liviu Cojoc. Administratorul a mai subliniat principiile sănătoase pe care le respectă compania. “DAFCOCHIM este o companie sănătoasă din punct de vedere financiar, credibilă în faţa marilor producători de inputuri din lume, iar aceste virtuţi se datorează în mare măsură şi seriozităţii fermierilor cu care colaborăm. La fiecare început de an ne propunem să nu ne dezamăgim colaboratorii, atât din aval, fermierii, cât şi din amonte, furnizorii de inputuri, numai aşa putem consolida perenitatea relaţiilor noastre”, a adăugat Liviu Cojoc.

Acelaşi mesaj pozitiv, de consolidare a relaţiei cu fermierii şi cu principalii producători de inputuri, a fost transmis de Radu Fodor, administrator al companiei DAFCOCHIM. “Ca în fiecare început de an, le mulţumim fermierilor pentru încrederea arătată în parteneriatul cu DAFCOCHIM şi pentru colaborarea din 2015 şi le dorim să aibă parte de recolte cât mai bogate în acest an. De asemenea, transmitem mulţumiri şi reprezentanţilor companiilor Azomureş, BASF, Bayer CropScience, Dow AgroSciences şi Pioneer pentru colaborarea avută în beneficiul agricultorilor din Transilvania”, a afirmat Radu Fodor.

Seriozitatea, secretul succesului

Echipa DAFCOCHIM AGRO a fost condusă şi de această dată de Marinel Ştefan, director comercial, care a mulţumit fermierilor pentru parteneriatul durabil cu DAFCOCHIM. „Manageriez business-ul de agricultură împreună cu domnii Radu Fodor şi Liviu Cojoc. Vreau să vă mulţumesc de

Echipa Dafcochim Agro, condusă de Marinel Ştefan două ori că sunteţi alături de noi astăzi, o dată pentru că sunteţi la cea de-a cincea ediţie a tradiţionalului simpozion organizat în Ungaria, totodată pentru că în acest an societatea noastră împlineşte peste 20 de ani de agricultură, fiind una dintre puţinele firme care a reuşit să reziste pe piaţă timp de 20 şi ceva de ani. Toate acestea s-au putut întâmpla datorită faptului că sunteţi alături de noi şi dumneavoastră.

Succesul nostru se datorează şi dumneavoastră”, a menţionat Marinel Ştefan.

Din echipa de vânzări coordonată de Ştefan Marinel au făcut parte: Bogdan Chiru, Rareş Suciu, Ştefan Liviu, Oana Olimpiu, Ilie Coroja şi Oana Moldovan. De asemenea, echipa DAFCOCHIM a fost întregită de Camelia Laslo jurist, Ovidiu Laslo - director economic, Monica Ştefan contabil, Alina Oltean - contabil şi Szasz Jozsef - director la Divizia Chimice.

Mesaje pozitive din partea multinaţionalelor

Punctul forte al Simpozionului DAFCOCHIM a fost reprezentat de prezentările interactive de produse, pregătite cu profesionalism de conducerile companiilor multinaţionale BASF, Bayer CropScience, Dow AgroSciences şi Pioneer. „Sunt onorat să fiu din nou alături de dumneavoastră, suntem prezenţi la a patra ediţie a Simpozionului DAFCOCHIM. Aş vrea să le mulţumesc în primul rând organizatorilor, domnilor Liviu Cojoc şi Radu Fodor, pentru invitaţie şi pentru

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

8

Tradiţionala fotografie de grup, cu participanţii la simpozion

parteneriat, şi bineînţeles şi lui Marinel Ştefan pentru organizarea impecabilă, ca în fiecare an. Noi, compania BASF, am dori să vă mulţumim pentru parteneriat, suntem printre principalii jucători de pe piaţa de pesticide din România şi suntem în această poziţie şi datorită dumneavoastră, datorită încrederii pe care aţi arătat-o produselor noastre”, a punctat Liviu Bădărău, director naţional de vânzări BASF. „Remarc organizarea acestui simpozion, care este ireproşabilă. E a treia ediţie la care participă compania Bayer şi în fiecare an lucrurile au mers aşa cum au trebuit şi sunt la cel mai ridicat nivel. Mulţumim conducerii DAFCOCHIM pentru acest lucru, pentru că ne oferă posibilitatea de a participa şi de a reprezenta soluţiile pe care le avem în faţa dumneavoastră. De asemenea, doresc tuturor un an 2016 mai bun decât 2015, cu precipitaţii, fără probleme mari, fără excese şi fără schimbări climatice bruşte”, a precizat Mihai Gheorghe, director comercial Bayer CropScience. „Ne aflăm la un eveniment emblematic pentru DAFCOCHIM. Mulţumesc şi eu pentru invitaţia la acest eveniment emblematic, dar şi deosebit, presărat cu foarte multe momente frumoase. Am asistat la un maraton de prezentări realizate de mari nume din domeniu care au venit aici pentru a prezenta noutăţile, ocazie cu care s-au auzit de mai multe ori expresiile „cel mai bun produs”, „cea mai bună producţie”, „cel mai larg spectru”. Într-adevăr, toate produsele prezentate sunt produse de calitate, de mare performanţă, cu ani mulţi de cercetare în spate şi foarte mulţi bani investiţi, investiţii care continuă pentru că nu ne putem opri. Dumneavoastră, fermierii, aveţi un rol foarte important, să alegeţi cele mai bune şi mai potrivite soluţii pentru dumneavoastră. Aveţi un partener de nădejde, cel mai bun partener din Transilvania, DAFCOCHIM”, a menţionat Iulia Nicola, director general Dow AgroSciences. „Mulţumim pentru că suntem alături de dumneavoastră, cel mai de bază partener din Transilvania al companiei noastre, şi anume DAFCOCHIM, care de câţiva ani buni ne oferă această posibilitate să putem să fim alături de dumneavoastră, să prezentăm produsele pe care vi le oferim în fiecare an şi produsele pe care dorim să vi le oferim în anul viitor. De ce? Pentru a obţine producţii mari pe hectar şi asta nu înseamnă altceva decât să avem mai mulţi bani în buzunar cu toţii”, a afirmat Maria Cîrjă, director marketing România şi Moldova în cadrul Pioneer.

Azomureş, brand care a cucerit Ardealul

În premieră la Simpozionul DAFCOCHIM, pe lista companiilor care au susţinut prezentări s-a aflat şi cel mai important producător de îngrăşăminte din România, combinatul Azomureş din Târgu-Mureş, reprezentat de Călin Pop, director comercial. „Se cuvine să felicităm echipa DAFCOCHIM pentru că are multe depozite şi o relaţie foarte bună cu fermierii”, a spus, în debutul prezentării, Călin Pop. Reprezentantul companiei Azomureş a punctat apoi rolul esenţial jucat de reţeaua de distribuţie a produselor şi a anunţat că top-managementul Azomureş are ca obiectiv de viitor valorificarea întregii producţii pe piaţa autohtonă. „De aproape patru ani, de când Ameropa a cumpărat Azomureş, s-a consolidat un sistem de distribuţie care astăzi pune la dispoziţia fermierilor, la orice oră din zi şi din noapte, toate produsele pe care le facem în combinat. Sistemul nostru de distribuţie are două ţinte principale: să aveţi întotdeauna produsele noastre la dispoziţie şi pe de altă parte să le aveţi la costul cel mai mic. Zilnic livrăm 4.000 de tone”, a menţionat directorul comercial al combinatului Azomureş. „Pe vremea când Azomureş aparţinea unor proprietari turci, totul se exporta. Ţinta era exportul.

De când a apărut Ameropa, s-a inversat scara valorilor pentru noi şi mi-aş dori să vând în România tot ce putem produce.

Călin Pop, director comercial Azomureş

10

cover story

Oferte de finanţare, din partea UniCredit Bank Numai în România aş vrea să vând. Am crescut de la 41% produse Azomureş din totalul producţiei vândute în România, iar astăzi suntem la 75%. Ţinta noastră este ca 100% din ce producem noi să se vândă în ţară. De asemenea, dacă noi am vinde tot ce producem în România, încă ar avea loc şi importurile. Aşa e piaţa astăzi. În Transilvania se folosesc preponderent produse româneşti şi Azomureş este un brand care a cucerit Ardealul. Foarte puţine importuri ajung în Ardeal”, a completat Călin Pop. O altă temă importantă din prezentarea directorului comercial al combinatului Azomureş a constituit-o parteneriatele derulate cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj Napoca, respectiv cu Amazone. „În ultimii ani, am început să facem şi consultanţă de specialitate. Avem agronomii noştri, avem un contract de asistenţă cu Facultatea de Agronomie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj Napoca, vom continua să fim un partener pentru fermierii din România. Singuri şi, totodată, prin distribuitorii pe care îi avem. Am început un parteneriat şi cu Amazone, am standardizat toate produsele noastre împreună cu Amazone, le găsiţi pe site-ul Amazone şi în broşurile Amazone. Produsele sunt clasificate în funcţie de granulaţie, de greutate, de modul în care aveţi nevoie să împrăştiaţi produsele pe teren. Pe de altă parte, am fost întrebat de ce nu avem analize de sol şi cum facem cu schemele de fertilizare. În acest sens, am făcut un parteneriat cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj Napoca. Le sponsorizăm toată activitatea de cercetare pe partea de fertilizant, lucrăm cu domnul profesor Rusu, facem scheme de fertilizare în funcţie de rezultatele din care le obţinem la analizele de sol, prin Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj Napoca avem dezvoltate loturi experimentale în diverse zone ale ţării, unul dintre acestea fiind Centrul de Cercetare Agricol din Turda”, a subliniat Călin Pop.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

gem înainte”, a spus Cristina Puşcaş, care a prezentat apoi produsele de creditare UniCredit Bank care vin în sprijinul fermierilor: finanţarea cheltuielilor curente prin intermediul unei linii de credit, finanţarea culturilor agricole, finanţarea capitalului de lucru pentru desfăşurarea activităţii curente, finanţarea achiziţiei de terenuri agricole prin credite pe termen mediu şi lung, finanţarea achiziţiei de utilaje şi echipamente agricole, finanţarea construcţiei/modernizării sau achiziţiei spaţiilor de producţie şi depozitare, finanţarea proiectelor din fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi finanţarea stocurilor pentru furaje, materie primă pentru procesare sau stocuri de cereale şi plante oleaginoase pentru activităţi de comerţ. „Suntem puternic specializaţi pe divizia de Corporate, dar vrem ca şi pe divizia de Retail, adică IMM-uri, să creştem.

Ca bancă europeană de top vrem să ne implicăm în comunitatea locală, să excelăm prin tot ceea ce facem şi să ne străduim să devenim permanent un partener cu care se poate lucra cât mai uşor. Unul dintre obiectivele strategice ale băncii pentru perioada următoare este finanţarea agriculturii. Astfel, ne dorim să sprijinim fermierii români cât mai mult, întrucât ştim că este loc de creştere”, a subliniat Diana-Maria Cioltan.

Gheorghe Boţoman, profesionalism şi distincţie

Un alt invitat de marcă al Simpozionului DAFCOCHIM a fost Gheorghe Boţoman, preşedintele Federaţiei Naţionale Cartoful din România şi vechi prieten al companiei DAFCOCHIM. „Felicit echipa DAFCOCHIM pentru această ediţie a simpozionului. Văd în sală şi fermieri tineri, aflaţi pentru prima dată la simpozion, cum ar fi Ioan Benea, Mircea Costinaş de la Codlea şi mulţi alţii”, a spus Gheorghe Boţoman. În cuvântarea sa, preşedintele Federaţiei Naţionale Cartoful din România a tras un semnal de alarmă cu privire la pericolele care pândesc agricultura autohtonă. „Au intrat în ţara noastră inclusiv boli, dăunători pe care nu i-am întâlnit în urmă cu 10-15 ani, iar, dacă acum 10-15 ani în Europa erau aproximativ 1.300 de substanţe active omologate şi acceptate pentru a fi furnizate către fermieri, la ora actuală mai sunt vreo 350. Problema este foarte, foarte gravă. Faptul că aceste firme multinaţionale investesc miliarde de euro în cercetare să spunem că este un colac de salvare pentru că o să vină cu soluţii inovatoare. Avem în România foarte multe bacterii care atacă cartoful şi alte culturi şi care nu au mijloace de combatere. Foarte recent, acum doi ani

Soluţii de finanţare, de la UniCredit Bank

Un moment special în programul Simpozionului DAFCOCHIM l-a constituit prezentarea soluţiilor de finanţare a agriculturii de către UniCredit Bank. În acest sens, organizatorii le-au invitat pe Cristina Puşcaş, branch manager UniCredit Bank Târgu-Mureş, şi Diana-Maria Cioltan, corporate banking relationship manager UniCredit Bank Târgu-Mureş. „Am venit la simpozion pentru a încerca să devenim colaboratori, parteneri, astfel încât să avem o relaţie care să ne facă şi pe noi şi pe dumneavoastră să mer-

Gheorghe Boţoman, preşedintele Federaţiei Naţionale Cartoful din România

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DAFCOCHIM AGRO, în ascensiune

Cu o experienţă de 21 de ani pe piaţa produselor chimice, DAFCOCHIM îşi derulează activitatea pe două direcţii distincte, vânzarea produselor chimice pentru agricultură realizată prin Divizia DAFCOCHIM AGRO, respectiv comerţul cu produse chimice pentru industrie, divizie cu un portofoliu impresionant de clienţi din ţară şi din străinătate, care activează atât în sectorul chimic, cât şi în cel alimentar. Silvia Oprişcan, business development manager al Dafcochim, a menţionat că în prezent divizia DAFCOCHIM AGRO acoperă circa 70% din cifra de afaceri a companiei Dafcochim. „Ca principali furnizori, am menţiona Azomureş şi multinaţionalele specializate pe inputuri pentru agricultură ca BASF, Bayer, Dow Agrosciences, Nufarm, Pioneer, Syngenta etc.”, a arătat Silvia Oprişcan. şi jumătate, în Italia a fost descoperită o altă bacterie la culturile de măslin care se numeşte Xylella fastidiosa. Numele ei vine de la xilen pentru că se localizează în xilenul plantei, în tulpina plantei. Această bacterie atacă nu numai măslinul, este polifagă, are în jur de 200 de plante gazdă. A fost descoperită în sudul Franţei şi mare lucru dacă nu o să apară în următorii ani şi în România. Pericolul este foarte mare. Noi, cu toţii, trebuie să aplicăm managementul integrat al protecţiei plantelor, unde să intre inclusiv asolamentul, secvenţa substanţelor active”, a completat Gheorghe Boţoman.

Distinsul oaspete al tandemului Liviu Cojoc - Radu Fodor a vorbit apoi despre importanţa managementului integrat pentru protecţia plantelor. „Mie nu-mi place să spun pesticide. E un cuvânt care din punctul meu de vedere e expirat.

Toată lumea se sperie de pesticide. Nu, sunt medicamente pentru plante. Dacă aceste medicamente pentru plante sunt utilizate raţional, se respectă dozele, alternanţele substanţelor active, intervalul între tratamente, intervalul dintre ultimul tratament şi recoltare, şi pe fiecare etichetă scrie asta, atunci ele sunt inofensive. Dar trebuie utilizate raţional”, a explicat Gheorghe Boţoman.

APIA Mureş, alături de fermieri

Una din principalele instituţii din domeniul agriculturii din România, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), a fost reprezentată la Simpozionul DAFCOCHIM

cover story de Ovidiu Săvâşcă, directorul executiv al Centrului APIA Mureş. „Ideea simpozionului e binevenită. M-am întâlnit cu fermieri din Mureş, dar şi din alte judeţe cum ar fi Braşov, Alba, Cluj, Harghita, Bistriţa. Am observat că fermierii au făcut schimburi de discuţii şi faptul că fermierii din Transilvania discută pe diverse teme la acest simpozion organizat de DAFCOCHIM este de salutat. Mai mult decât atât, oamenii sunt un pic într-un alt cadru faţă de ceea ce înseamnă munca câmpului, adică fiecare vine cu experienţa proprie, de pe zona proprie şi pe anumite tipuri de cultură”, a declarat Ovidiu Săvâşcă.

Totodată, directorul executiv al APIA Mureş şi-a manifestat regretul față de incidentul înregistrat în ultima lună a anului 2015, când din cauza unor erori generate la nivel naţional de softul informatic al instituţiei, numeroşi fermieri au rămas văduviţi de plata subvenţiilor în avans. „La nivelul judeţului Mureş, am reuşit să facem plata la 80% din fermieri. Suntem undeva pe locul 10 din ţară. Eu zic că e un succes, mă refer la plata în avans, 11-12% avem fermieri selectaţi la controlul pe teren şi pe teledetecţie, iar 8% au fost cei vitregiţi să zic aşa, din cauza unor erori cauzate de softul informatic care nu era parametrizat la capacitate, nu am reuşit să trecem cu aceste cereri înspre plată spre avans.

Am încrederea şi convingerea că la momentul în care plăţile finale vor începe, undeva la sfârşitul lunii martie, aceşti 8% din fermieri care nu au beneficiat de plata în avans să intre cu celeritate la plată”, a adăugat Ovidiu Săvâşcă, care şi-a manifestat speranţa că asemenea incidente regretabile nu vor mai avea loc în anul în curs.

Fermierii români, la nivelul celor occidentali

Utilitatea Simpozionului DAFCOCHIM a fost subliniată de Marian Pogăcean, coordonatorul Oficiului Fitosanitar Mureş, totodată unul dintre cei mai respectaţi specialişti din domeniul agriculturii de la nivelul judeţului Mureş. „Ideea organizării unui asemenea simpozion este nu numai interesantă, ci şi foarte bună. Suntem, cu excepţia zootehniei, într-o perioadă ceva mai lejeră şi au nevoie şi fermierii de momente din acestea, de destindere, pentru a-şi păstra un psihic bun, mai ales că anul 2015 a fost unul plin de greutăţi şi din câte se pare ne aşteaptă şi în acest an alte greutăţi. Consider acest simpozion util pentru că ne oferă posibilitatea de a cunoaşte fermieri din diferite zone ale Transilvaniei şi de a face schimburi de impresii şi de experienţă în ceea ce priveşte abordarea unor probleme specifice agriculturii. Agricultura Transilvaniei este într-un trend crescător, producţiile sunt tot mai mari şi cei care au făcut performanţă au reuşit să reziste pe piaţă. După părerea mea, cei care fac agricultură de subzistenţă nu au un viitor sumbru, dar nici vesel”, a declarat Marian Pogăcean. „Anul 2015 a fost unul bun, producţiile au fost bune, potenţialul agricol al zonei Mureşului şi al judeţelor adiacente este deosebit. Începem să valorificăm tot mai mult din acest potenţial. S-a câştigat foarte mult în performanţă tehnică, iar întâlnirile cu aceste firme multinaţionale sunt utile. Ce au fermierii din vest, avem şi noi astăzi”, a mai spus coordonatorul Oficiului Fitosanitar Mureş.

Veşti bune pentru cultivatorii de cartofi

La Simpozionul DAFCOCHIM a participat şi dr. ing. Sorin Chiru, membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi director general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr din Braşov.

11

12

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“În general 2015 a fost un an bun atât din punct de vedere ştiinţific cât şi economic, deşi condiţiile climatice au fost cu abateri semnificative de la mediile multianuale şi cu o situaţie agravantă determinată de distribuţia atipică a precipitaţiilor, în special în perioada de vegetaţie. Principalele trei reuşite ale anului 2015 consider că au fost brevetarea a trei noi soiuri de cartof şi depunerea a două cereri de brevetare pentru două tehnologii inovative - culturi in vitro şi determinarea infecţiilor virotice, atribuirea prin sistem competiţional a unui număr de şapte proiecte de cercetare naţionale şi producerea a circa 350 de tone de material de multiplicare din categorii biologice superioare, cartof, cereale, plante medicinale, plante furajere, precum şi valorificarea a 50 de juninci din Bălţata Românească şi 10.000 de metişi din trei rase grele, create la institut, de curcă. Cele trei soiuri noi de cartof brevetate sunt Marvis, Castrum şi Sarmis, soiuri dintr-o nouă generaţie, adaptată condiţiilor climatice în schimbare, cu o toleranţă ridicată la stresul termohidric şi care au demonstrat o mare plasticitate ecologică, comportându-se superior martorilor atât în condiţiile din ţara noastră, cât şi în condiţii din Ungaria în loturi demonstrative diferite, realizate în anul 2015. Sunt soiuri cu un potenţial genetic de peste 60 de tone cu însuşiri agronomice bune, cu o calitate culinară corespunzatoară, clasele A şi B, şi cu to-

Echipa BASF prezentă la simpozion

BASF, de 150 de ani alături de fermieri

Directorul naţional de vânzări BASF, Liviu Bădărău, a vorbit şi despre tradiţia de 150 de ani a companiei BASF, care oferă fermierilor soluţii optime la problemele acestora. „Anul trecut, am sărbătorit 150 de ani de existenţă.

Am fost aici, la 150 de ani, şi ne dorim să fim alături de dumneavoastră cel puţin încă 150 de ani de acum încolo.

Spun acest lucru pentru că dincolo de produse vrem să vă oferim soluţii la problemele pe care dumneavoastră le întâlniţi în fiecare zi a activităţii pe care o desfăşuraţi.

Noi învăţăm în fiecare zi de la fiecare dintre dumneavoastră, vă rugăm să aveţi încredere în noi că întotdeauna vom dori să dezvoltăm un parteneriat, iar pentru dezvoltarea acestui parteneriat vom pune la dispoziţia dumneavoastră toate informaţiile pe care noi le avem din toate câmpurile de cercetare şi din toate experienţele altor fermieri”, a spus Liviu Bădărău.

Echipa BASF a fost întregită de Răzvan Boc - care a făcut o prezentare de produse destinate culturilor mari, Robert Beicoianu - care a făcut o prezentare de produse pentru culturi speciale, Ruxandra Chiru şi Adela Savin.

leranţa ridicată la virusuri, X.M, VRF, şi toleranţă medie la mana pe foliaj şi tuberculi”, a punctat dr. ing. Sorin Chiru.

Pledoarii pentru susţinerea cercetării

Etalon pentru cercetarea agricolă din Transilvania, Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Turda a fost reprezentată de ing. Nicolae Tritean, directorul tehnic al instituţiei. „Evenimentul organizat de DAFCOCHIM este unul de actualitate, foarte bine organizat şi util pentru că oferă agronomilor din zonă posibilitatea de a se întâlni într-un cadru plăcut. Pentru mine, personal, simpozionul este util deoarece îmi oferă posibilitatea de a intra în contact cu diverşi fermieri care pot deveni potenţiali parteneri ai Staţiunii de cercetări agricole. Pot spune că DAFCOCHIM ne ajută foarte mult în ceea ce priveşte distribuirea seminţelor, chiar dacă legislativ noi, ca unitate de cercetări, nu putem încheia contracte de compensare cu unităţile de distribuţie ceea ce e o mare problemă pentru noi. E foarte greu să valorificăm sămânţa din acest punct de vedere. Fiind agronom de profesie, de la anul 2016 mi-aş dori să fie echilibrat din punct de vedere termic, măcar apropiat de 2014 care a fost un an de vârf în agricultură. De când lucrez în domeniu, de 20 de ani, a fost cel mai echilibrat an. De asemenea, mi-aş dori ca din punct de vedere legislativ să se pună cap la cap tot ceea ce înseamnă producţia de seminţe, cercetarea zootehnică, cercetarea agricolă, şi să se ajungă la un numitor comun.

Cred că la nivel naţional ar trebui să se hotărască odată dacă e nevoie de cercetare agricolă în România, atunci să se asigure finanţarea. Să ţii cercetarea românească cu resurse proprii din vânzarea seminţei nu e în regulă”, s-a destăinuit ing.

Nicolae Tritean.

Foarte bun cunoscător al realităţilor din agricultură şi în special pomicultură, Ioan Platon, directorul Staţiunii Pomicola Bistriţa, a făcut o radiografie exactă a situaţiei din acest moment din domeniul cercetării din România. „Am intrat în noul an cu speranţe noi şi ne dorim ca anul 2016 să fie mai bun. Anul 2015 a fost unul dificil pentru foarte multă lume care lucrează în agricultură. Ne-am confruntat cu secetă, cu probleme la depunerile către APIA, cu birocraţie multă. Personal, mi-aş dori ca aceste proceduri birocratice să fie simplificate, să avem o vreme propice pentru culturile agricole şi primăvara să fie şi cu ploi, dar şi să permită efectuarea lucrărilor. În ceea ce priveşte pomicultura, ne dorim să avem un grad de înflorire bun, să avem condiţii bune la polenizare şi pentru legarea fructelor. Noi, ca unitate de cercetare, şi eu, în calitate de conducător, îmi doresc să intrăm într-o stare de normalitate. Legislaţia pentru sistemul de cercetare să fie definitivată pentru că suntem la mijloc de drum. Avem două legi, dar nu avem hotărâri de guvern. Am dori ca hotărârile de guvern să fie promovate în acest an şi

Ing. Nicolae Tritean, directorul tehnic al Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Turda

tWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

să putem intra într-o normalitate, ceea ce presupune o finanţare adecvată a activităţii de cercetare, conform legislaţiei în vigoare, conform Legii 500, staţiunile de cercetare fiind instituţii publice de interes naţional şi de utilitate publică. În Legea 500 există o asemenea clasificare care ne dorim să fie respectată, asta presupunând să primim bani de la bugetul de stat pentru veniturile pe care le realizăm în sectorul de dezvoltare. De asemenea, mi-aş dori şi întărirea echipei de cercetare cu noi absolvenţi, dar din păcate constat cu regret, la sfârşit de carieră, că şi mediul universitar şi absolvenţii universităților nu sunt chiar bine pregătiţi, nu au atracţie pentru munca de cercetare, fac o facultate şi nu profesează. România trebuie să pună accent pe cercetare, inclusiv ministrul Agriculturii arată o deschidere spre unităţile de cercetare, dar trebuie definitivată legislaţia. Nu se poate să funcţionăm în starea actuală pe două legi, Legea 45 şi Legea 72 spun că trebuie să fim finanţaţi, iar prin legea bugetului care apare anual să fie cuprins un articol în care să se spună că unităţile de cercetare, incluzând aici institute şi staţiuni, sunt exceptate de la finanţarea activităţii din cauza faptului că nu au hotărâri de guvern. „Până când?”, vorba lui Constantin Tănase”, a punctat, cu înţelepciune, Ioan Platon.

Hameiul românesc, din ce în ce mai apreciat

Pe lista invitaţilor la Simpozionul DAFCOCHIM am remarcat prezenţa unor nume importante de agricultori, cum ar fi Ionică Pop, Dumitru Ormenişan, Vasile Ormenişan, Vasile Hangan, Takacs Beniamin, Valentin Mărginean, Iacob Boca, Mihai Bilegan, Marian Pogăcean, Marian Palaghie, Dorel Istrate, Kosa Gyula, Dorin Rotar, Balogh Jozsef, Ovidiu Săvâşcă, Constantin Pogăcean, Liviu Timar şi Mora Acaţiu. „Iniţiativa DAFCOCHIM a fost şi a rămas unul din cele mai importante şi deosebite întâlniri cu fermierii din România.

Vreau să spun că nu numai din judeţul Mureş, ci şi în cele vecine, există fermieri care au agreat relaţia deosebit de fructoasă pentru fermieri cu DAFCOCHIM. Acest lucru este rezultatul unei politici de ajutorare a fermierilor care nu se împrumută prin bănci, ci beneficiază de finanţare de la DAFCOCHIM până când fermierii îşi vând produsele şi pot să ramburseze datoria faţă de DAFCOCHIM. Este un sentiment deosebit pentru orice fermier pentru că pe lângă munca pe care o face, deloc simplă, luptând cu vremea şi cu tot felul de inputuri care trebuie achitate la timp, fermierul este ajutat cu pesticide şi îngrăşăminte”, a declarat Mora Acaţiu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Hamei din România şi, în acelaşi timp, principalul cultivator de hamei din judeţul Mureş. „În ultimii trei-patru ani am făcut paşi serioşi înainte, în sensul că am reuşit ca hameiul românesc să fie promovat şi cumpărat de berarii multinaţionali, lucru care pentru noi este un element foarte important pentru că

Mora Acaţiu, alături de Liviu Timar

cover story

scutim de importuri, doar o parte din păcate, pentru că încă nu avem suprafeţe suficiente decât pentru a asigura 25-30% din necesarul de hamei în România. Facem paşi foarte importanţi către viitor. În ceea ce priveşte judeţul Mureş, promovăm în continuare creşterea suprafeţelor pentru că cererea de hamei a devenit un element important pentru noi. Dacă nu ai desfacere, înseamnă că trebuie să reduci sau să închizi cultura respectivă. În schimb, mărturisesc că nu am crezut niciodată că vom ajunge la un nivel atât de bun încât hameiul românesc să dea caracterul acela tradiţional pe care producătorii mai vechi îşi amintesc, gândindu-ne la cum era berea Silva din Reghin, Azuga şi alte beri care erau naturale, fără tot felul de extracte, concentrate sau aromatizate. Dacă multinaţionalele ne-au ascultat, cel puţin unii dintre ei, am făcut un progres extraordinar şi astfel ne curtează în continuare şi ne încurajează să creştem suprafaţa şi producţia pe hectar”, a adăugat Mora Acaţiu.

An cu noutăţi, la AMB Wine Company Batoş

Conştientă de valoarea şi, totodată, de importanţa informaţiilor prezentate la Simpozionul DAFCOCHIM, conducerea societăţii AMB Wine Company din Batoş a delegat doi consilieri la eveniment, ambii declarându-se mulţumiţi de nivelul ridicat al simpozionului. „E o ocazie foarte bună să ne întâlnim şi, totodată, o ocazie ideală pentru a culege date şi noutăţi legate de substanţe de stropit, în cazul nostru. Eu mă ocup mai mult de partea de pomicultură şi viticultură şi chiar am întâlnit fermieri care erau interesaţi să le fac proiecte. Anul trecut, din 19 proiecte naţionale, şase au fost scrise de mine şi niciunul nu a fost respins”, a declarat Mihai Bilegan. „Sub îndrumarea domnului Bilegan am ajuns să preiau uşor tot ce ţine de activitatea din plantaţie pentru producţie. Pentru mine, e prima participare la simpozion şi impresia e una deosebită. Nu m-aş fi aşteptat să fie aşa o organizare bună, atâta lume şi să fim trataţi cu aşa respect, iar informaţiile prezentate au fost foarte utile”, a spus şi Ionuţ Dumitraşcu, unul din cei mai buni reprezentanţi ai tinerei generaţii de agricultori.

Cei doi specialişti au mai dezvăluit că din punct de vedere al proiectelor, anul 2015 a fost unul „foarte dificil” din cauza ghidurilor de solicitanţi foarte neclare. „Începeai proiectul cu coada, deci invers, şi a fost foarte greu. Am văzut că ministrul Agriculturii spunea că se vor reface ghidurile care erau foarte stufoase. Am participat la multe întâlniri, inclusiv cu domnul Cioloş pe vremea când era consilier, şi spunea că procedurile vor fi simple. Sperăm că în acest an aşa va fi”, a afirmat Mihai Bilegan.

Potrivit acestuia, anul 2016 va fi unul bogat în noutăţi în ceea ce priveşte portofoliul de produse al AMB Wine Company din Batoş.

13

14

cover story

„Sunt câteva lucruri frumoase pe care le face Rudolf Krizan, oenologul nostru din Austria. Anul acesta am intrat pe piaţă cu vinurile de tip Orange. S-a preluat moda de la berea nefiltrată şi vinul e nefiltrat, apare un pic tulbure şi după legea viei şi a vinului, în mod normal, în magazin nu poţi să îl prezinţi.

Noi am intrat pe reţeaua HoReCa, iar vinul e considerat interesant şi lumea îl comandă, se vinde foarte bine. O altă noutate este butelia Titan, un soi de vin roşu care ajunge la 120 de euro butelia. Tehnologia de producere a vinului diferă, e un pic mai retro. Strugurii se culeg în vase de circa 1.000 de litri, în care se pune un strat de 10 centimetri de struguri întregi după care se pun numai boabe şi două femei îl calcă, încălţate în cizme nou-nouţe, şi, prin scurgere liberă, mustul ravac se depozitează în bariculi şi astfel iese acest vin de o calitate deosebită. Vom intra pe piaţă cu Nectarul de Transilvania care ar fi un vin de trestie, dacă ar fi să traducem add literam. Adică strugurii se pun la stafidit, pe etajere din trestie, şi stau până în februarie când e stoarcerea. Randamentul e mic, undeva pe la 18-20% faţă de 60% cât ar fi normal. Strugurii folosiţi sunt cei aromaţi, Tămâioasă, Muscat Ottonel şi din acest an vom intra pe piaţă şi cu Nectar roşu făcut din Fetească neagră. Cultivăm 52 de hectare şi ca sortimente, cam 75% sunt strugurii albi şi 25% cei roşii. În ceea ce priveşte vânzarea, cam 20-25% merge la export şi restul se vinde în ţară, în secial în reţeaua HoReCa. Lucrăm şi cu distribuitorul Mega Image, unde vinul se vinde cu brandul Crepuscul”, a trecut în revistă Mihai Bilegan noutăţile anului 2016.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fermierul anului 2015, partener DAFCOCHIM

Distins cu titlul de „Cel mai bun fermier al anului 2015” de către Ministerul Agriculturii, Valentin Mărginean, unul dintre fermierii tineri de top din zona municipiului Târnăveni, s-a declarat mulţumit de ediţia din acest an a Simpozionului DAFCOCHIM. „Organizarea acestui simpozion este o idee bună, binevenită. Întotdeauna socializarea şi schimburile de idei au dus la progres. Am participat la patru ediţii şi de fiecare dată simpozionul a fost un succes. 2015 a fost un an bun, producţiile de vară, la grâu, floarea soarelui şi rapiţă au fost bune, mai puţin cea de porumb unde am avut anumite zone afectate de secetă. Una peste alta, a fost un an bun. Pentru 2016 voi continua cu aceleaşi culturi, mai puţin cea de sfeclă de zahăr la care am renunţat pentru a cultiva soia”, a menţionat Valentin Mărginean.

Generaţia tânără, la datorie

Dintre reprezentanţii tinerei generaţii de agricultori l-am remarcat pe Florin Moga din localitatea Bobohalma, care are circa 160 de hectare în arendă şi care prestează servicii şi pentru alţi fermieri din zonă. „Sunt prezent la acest simpozion

Ştacheta calităţii, ridicată de Dow AgroSciences

Aprecierile pozitive la adresa fermierilor făcute de directorul general Dow AgroSciences România, Iulia Nicola, au fost întregite de prezentarea de produse susţinută de Sebastian Toth, reprezentant al companiei pe Transilvania şi pe partea de vest a României. „Portofoliul companiei Dow AgroSciences este alcătuit din 12 erbicide, cinci fungicide şi trei insecticide. Compania Dow AgroSciences are un portofoliu foarte bogat în ceea ce priveşte erbicidele la cereale păioase.

De asemenea, suntem şi lideri de piaţă pe acest segment, acoperim atât buruienile dicotiledonate cât şi buruienile monocotiledonate din segmentul de cereale păioase”, a menţionat Sebastian Toth.

Potrivit acestuia, unul dintre produsele cele mai reprezentative propus fermierilor de Dow AgroSciences este erbicidul Mustang. „A ridicat ştacheta în programul de combatere a buruienilor dicotiledonate, pot spune chiar că a revoluţionat în urmă

Iulia Nicola, director general Dow AgroSciences cu mai bine de zece ani piaţa erbicidelor pentru buruienile dicotiledonate din culturile de cereale păioase”, a spus reprezentantul companiei Dow AgroSciences. „Vrem să ne menţinem ridicată ştacheta cu un alt produs, un nou produs care vine după erbicidul Mustang, şi anume erbicidul Lancelot Super. Ca principale caracteristici, prezintă un mod dublu de acţiune, se translocă rapid în întreaga plantă, are o activitate reziduală la nivelul solului, prezintă o combatere excelentă a unui spectru larg de buruieni dicotiledonate, o fereastră largă de aplicare şi compatibilitate cu alte produse”, a completat Sebastian Toth.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pentru a patra oară şi ideea organizării unui asemenea eveniment mi se pare foarte bună şi benefică din mai multe puncte de vedere. Ne întâlnim, ne cunoaştem între noi, facem schimburi de idei şi de soluţii la anumite probleme specifice activităţii noastre şi desigur avem parte şi de puţină distracţie. Îmbinăm utilul cu plăcutul”, a mărturisit Florin Moga.

Fermierul din Bobohalma a vorbit apoi, deschis, despre evoluţia sa de-a lungul timpului, precum şi despre satisfacţiile oferite de activitatea de fermier. „Imediat după Revoluţie, în 92-93, am cumpărat primul tractor românesc. Apoi am început să fac prestări de servicii şi cu timpul am achiziţionat şi teren. Acum am în jur de 160 de hectare în arendă şi mai fac şi prestări de servicii. Terenul e în întregime din Bobohalma. Tatăl meu a lucrat în agricultură, a fost mecanizator la fostul SMA şi de la tata am moştenit dragostea de agricultură. De mic am fost legat de pământ şi de locurile natale.

Am avut ocazia să plec în străinătate, dar nu m-a interesat niciodată. Am început cu un tractor românesc, apoi am luat încă unul, tot românesc, după care am cumpărat un John Deere second-hand şi acum am şi un JD nou. Ne-am extins încet-încet şi ne-ar mai trebui teren care e greu de găsit. În general cultivăm cereale şi oleaginoase: porumb, grâu, rapiţă, floarea soarelui şi soia. Volumul de muncă e foarte mare, iar satisfacţiile sunt pe măsură. Cine nu are acest microb de agricultor în sânge înţelege cam greu care sunt satisfacţiile noastre. Eu duminica ies pe câmp, îmi văd culturile, ştiu că acolo am muncit eu, şi creşte inima în mine”, a punctat Florin Moga.

Supranumit şi „Fermierul autodidact de la Batoş”, Constantin Pogăcean, administratorul societăţii Agromat Batoş, s-a declarat mulţumit de valoarea informaţiilor diseminate în cadrul simpozionului, chiar dacă la eveniment nu a participat niciun reprezentant al ministerului de resort. „Cei de la DAFCOCHIM au avut o idee foarte bună de a organiza acest simpozion, care are deja un istoric de cinci ani. E o ocazie bună de a ne cunoaşte mai bine, fermierii au ocazia să socializeze, să schimbe idei şi să se sfătuiască. Pe lângă asta, companiile multinaţionale au ocazia să prezinte fermierilor cele mai noi produse din portofoliu. Poate că ar fi fost utilă participarea şi a unui reprezentant din partea Ministerului Agriculturii, chiar un secretar de stat, care să discute cu noi pe diverse teme legate de legislaţie şi alte probleme ale agricultorilor”, a afirmat Constantin Pogăcean.

Administratorul societăţii Agromat Batoş a mai făcut o comparaţie între finanţarea agriculturii din România şi cea din alte ţări europene, trăgând în acest sens un semnal de alarmă către autorităţile de la Bucureşti. „Multe din reguli s-au schimbat în timpul jocului cum se zice. În perioada depunerii cererilor pentru plată, legislaţia s-a schimbat de două-trei

cover story ori, ceea ce e inadmisibil şi s-au făcut greşeli cu ocazia aceasta. Se spune că agricultura de la noi e finanţată cam în valoare de 200 de euro per hectar faţă de 2.000 cât se finanţează în Occident. Îmi pun întrebarea, care e dobânda în România şi care e dobânda în Occident pentru agricultură? Ar trebui şi ministerul şi noi să cerem o derogare prin care să poată să intervină şi să se subvenţioneze diferenţa de dobândă. Fără investiţii şi fără utilaje moderne nu poţi să creşti producţia. Să nu mai spun că la bănci nu prea sunt oameni specializaţi în agricultură. Sper ca pe viitor şi cei din Ministerul Agriculturii să se gândească la acest aspect pentru că pentru a avea performanţă e o nevoie foarte mare de finanţare în agricultură la ora actuală în România. Politicienii ştiu foarte bine asta, deoarece agricultura are o pondere importantă în Produsul Intern Brut. Când agricultura merge bine, se simte în Produsul Intern Brut şi se laudă toţi că au creştere economică. Cum nu merge agricultura, s-a dus şi creşterea economică”, a susţinut „fermierul autodidact de la Batoş”.

Mihai Gheorghe, director comercial Bayer CropScience

Soluţii integrate, de la Bayer CropScience

Potrivit directorului comercial Bayer CropScience România, Mihai Gheorghe, Grupul Bayer are o cifră de afaceri de aproximativ 42,2 miliarde de euro, o prezenţă în peste 300 de ţări şi un buget de cercetare şi dezvoltare de 3,6 miliarde de euro. „Grupul Bayer are trei mari companii, una din care facem şi noi parte, şi anume CropScience, una care are activitate în domeniul chimiei la un alt nivel şi divizia de Pharma. Bayer CropScience are la nivel mondial 23.000 de angajaţi, o cifră de afaceri de aproximativ 9,5 miliarde de euro. Suntem prezenţi în trei divizii, trei domenii de activitate, Protecţia plantelor, Seminţe şi Igienă publică. Bayer CropScience a ajuns în acest moment să fie o companie capabilă să ofere soluţii integrate pentru anumite culturi precum rapiţa. Pornim de la sămânţă, unde avem în momentul de faţă un portofoliu de hibrizi de sămânţă de rapiţă, continuăm cu tratamentul seminţei, controlul buruienilor, al dăunătorilor, bolilor şi, nu în ultimul rând, ţinta noastră este ca dumneavoastră să puteţi să obţineţi producţii mai ridicate şi de calitate mai bună”, a menţionat Mihai Gheorghe.

De asemenea, am mai aflat despre Grupul Bayer că cifra de 9,5 miliarde de euro este realizată în cele patru segmente principale. „Suntem poziţia a patra la erbicide, cu o cifră de 2,5 miliarde de euro, poziţia numărul 1 la insecticide, la fungicide numărul 2 mondial, la tratamentul seminţelor, de asemenea, suntem numărul 1 mondial şi în România unde dominănm, de departe, piaţa tratamentului de seminţe. La sămânţă suntem pe poziţia a 7-a şi la igienă publică locul 1”, a arătat Mihai Gheorghe.

15

16

cover story

Maria Cîrjă, director marketing România şi Moldova în cadrul Pioneer

Călin Şimon, fermierul... navetist

Deşi are domiciliul la Târgu-Mureş, unde se află şi sediul societăţii pe care o administrează, Călin Şimon face naveta la Coasta Mare, Râciu, unde funcţionează o fermă de 120 de hectare de teren arabil şi o fermă de vaci de 120 de capete. „Intenţionăm să ne extindem pe viitor, deşi în zonă nu sunt mari posibilităţi în acest sens. Sunt fermieri mulţi şi fiecare vrea să se extindă şi e destul de greu. Dacă cineva renunţă

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

dintre ei, vom încerca să preluăm o parte din afacerea celuilalt, dar fără şicanări. E o idee bună acest simpozion, e un lucru pe care DAFCOCHIM îl face de cinci ani. Particip la evenimentele acestea, DAFCOCHIM e o firmă cu care eu am un parteneriat vechi, avem o colaborare foarte bună, din anul 2006”, a declarat Călin Şimon, administratorul societăţii Agrosim SRL Târgu-Mureş.

Fermierul a precizat că şi-a început activitatea agricolă în anul 2001, prin cumpărarea unor utilaje subvenţionate. „Am început cu 10 hectare şi am ajuns la 120 de hectare şi, ulterior, prin 2006, nemaiavând valoare producţia vegetală am trecut la creşterea animalelor, aceasta fiind şi meseria mea de bază. Am început cu trei vaci, am cumpărat un nucleu de Bălţată Românească de la Cluj pe care am intervenit cu material seminal de calitate foarte bună din SUA şi Canada şi am ajuns la performanţa de 28 de litri per cap de vacă mulsă. Animalele sunt performante, cu genetică bună. Producţia e bună, ferma produce în jur de 1.100 - 1.200 de litri de lapte zilnic, care e livrat pe baza unui contract la societatea FrieslandCampina. Suntem nemulţumiţi însă de preţul laptelui, care la ora actuală e undeva pe la 1 leu şi 7 bani. Avem promisiuni de creştere pentru perioada apropiată. În octombrie 2015 am avut în vizită stafful tehnic şi cel de conducere managerială al firmei Friesland Campina şi, în urma discuţiilor, ei au selectat câteva ferme cu care vor să facă un parteneriat pe termen lung, în care să investească sume substanţiale, în funcţie de necesităţile fiecăruia, pentru modernizarea fermei şi îmbunătăţirea calităţii laptelui şi mărirea cantităţii de lapte. Se va face un plan cu paşii exacţi care vor trebui urmaţi”, a declarat Călin Şimon.

Succesul tânărului fermier este cu atât mai demn de apreciat cu cât, an de an, profitul a fost reinvestit pentru dezvoltarea afacerii. Fără fonduri europene, doar cu câteva credite şi

Genetică valoroasă, în portofoliul Pioneer

O prezentare extrem de completă, foarte bogată în informaţii utile, a avut şi Cristian Deliu, director regional Pioneer, care a afirmat că reprezintă o companie care se află pe poziţia de lider de piaţă în lume, în Europa şi în România. „Oriunde pe glob se înfiinţează o cultură de porumb, soia, floarea soarelui, Pioneer are soluţia genetică adaptată locului unde se înfiinţează această cultură. Avem un portofoliu foarte bogat de produse şi cu o genetică foarte valoroasă. De asemenea, poziţia noastră pe piaţa din România se datorează faptului că avem un portofoliu bogat, avem nişte hibrizi foarte bine adaptaţi la clima din ţara noastră şi la toate condiţiile de cultură în toate zonele de cultură, iar umidităţile la recoltare sunt cele mai scăzute din orice seminţe care se găsesc pe piaţa din România. Pioneer este lider de piaţă în România la cultura porumbului, cu o cotă de piaţă de 27%. Dacă diferenţa la nivel naţional nu este atât de mare faţă de competitorul nostru numărul doi, în ceea ce priveşte zona de centru, de unde provin marea majoritate a fermierilor prezenţi la simpozion, Pioneer are o cotă de piaţă de 31% faţă de 9% cât are competitorul nostru principal. Acest lucru se datorează hibrizilor foarte bine adaptaţi, hibrizi timpurii foarte productivi şi cu o umiditate care permit recoltatul la timp şi eliberarea rapidă a terenului”, a specificat Cristian Deliu.

Reprezentantul companiei Pioneer a oferit participanţilor la Simpozionul DAFCOCHIM şi soluţii despre alegerea corectă a unui hibrid de porumb. „Bineînţeles că destinaţia culturii este un factor, trebuie să ştim pentru ce

Cristian Deliu, director regional Pioneer îl cultivăm, trebuie să ştim dacă vrem să înfiinţăm o cultură de grâu după ce recoltăm porumbul, dacă putem să lăsăm pe câmp un timp mai îndelungat dacă folosim pentru siloz. Tehnologia aplicată culturii este un factor cheie, pentru că sunt hibrizi care reacţionează bine şi îşi pot pune în valoare capacitatea de producţie la un nivel mediu de fertilizare sau sunt hibrizii mai noi şi cu potenţial foarte mare de producţie, dar la care le trebuie o fertilizare intensivă şi lucrări de calitate a solului. În zona pedo-climatică, de asemenea, să ştim unde îl cultivăm, care e suprafaţa cultivată, pentru că, dacă înfiinţăm o cultură pe o suprafaţă mai mare, trebuie să o împărţim şi să punem doi-trei hibrizi. La 150-200 de hectare trebuie să avem minim doi-trei hibrizi. La fel de importantă e şi capacitatea de uscare, de păstrare, dar cel mai important element, cum este şi răspunsul dat de fermieri când au fost chestionaţi, este producţia. Întotdeauna fermierii aleg hibridul în funcţie de producţie, pentru că asta ne interesează, să fie cât mai productiv”, a spus Cristian Deliu.

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

multă muncă şi perseverenţă. „În afacere nu sunt singur, mai am un frate, Florin Şimon, care e implicat, cu care sunt partener. El e tehnician agronom de meserie. În 2014-2015 am achiziţionat o serie de utilaje în valoare de circa 200.000 de euro, prin surse proprii şi credite. Am cumpărat două tractoare nou-nouţe de câte 100 de cai putere, cu încărcătoare, o cositoare ultra-performantă de 3 metri, o semănătoare cu calculator, utilaje necesare pentru a fi în pas cu tehnologia de ultimă oră. Urmează să investim o sumă substanţială în partea de mulgere a animalelor, de stocare a laptelui, cu condiţia ca totuşi pe piaţa laptelui să se vadă un trend ascendent al preţului, pentru a ne acoperi cheltuielile, ratele şi împrumuturile. În ceea ce priveşte agricultura, ne dorim să investim în pământ, să achiziţionăm teren. Intenţia e să ne extindem, dar la ora actuală nu sunt posibilităţi mari în zonă. Sunt fermieri mulţi, fiecare vrea să se extindă şi este destul de greu”, a mai spus Călin Şimon. „Niciodată nu am urmărit doar satisfacţiile materiale pentru că la urma urmei e vorba de un business. Eu văd o afacere pe termen lung, o afacere care nu se poate dezvolta de pe o zi pe alta, ca în comerţ, să producă profit. Va produce, probabil, profit în următorii ani cu condiţia ca şi preţurile să fie aşezate pe făgaşul lor normal, să nu fie derapaje în acest sens”, a conchis fermierul, care are o experienţă vastă în domeniu, fiind şi doctorand în anul II al catedrei de Nutriţie a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj Napoca.

Mamă şi fiică, fermiere

Una dintre participantele surpriză ale Simpozionului DAFCOCHIM a fost Sanda Huprich, care şi-a însoţit mama, fermiera Maria Huprich din Reghin. Deşi face naveta între “Oraşul viorilor” şi municipiul Sighişoara, unde e elevă la Liceul Teoretic “Joseph Haltrich”, tânăra în vârstă de 17 ani îşi ajută la fiecare revenire acasă familia în administrarea fermei.

“Sunt onorată să mă aflu împreună cu mama mea la acest simpozion cu fermierii. Este primul an în care am participat la acest eveniment. Am fost foarte încântată auzind cum își împărtășesc cunoștințele între ei. Sper să pot participa și anul viitor, chiar dacă este în timpul activității şcolare”, a afirmat Sanda Huprich.

cipare. Anul agricol 2015 a fost mai slăbuţ din cauza secetei.

Aşteptările de la acest an sunt mari, avem speranţa să avem producții bune. La capitolul utilaje stau destul de bine, mai ales că fac şi prestări de servicii pentru terţe firme din Alba”, a menţionat Mihai Toma Jelea.

Am întâlnit şi primari fermieri

La Simpozionul DAFCOCHIM au participat şi trei primari din judeţul Mureş, cunoscuţi pentru interesul acordat activităţilor agricole: Teodor Vultur - primarul comunei Lunca, Marian Palaghie - primarul comunei Ogra, şi Balog Elemér primarul comunei Găneşti. „În primul rând, mulţumesc firmei DAFCOCHIM, domnilor Liviu Cojoc şi Radu Fodor, pentru toată echipa care este la DAFCOCHIM. Vreau să urez „La mulţi ani” firmei DAFCOCHIM şi la toţi fermierii din judeţul Mureş care îşi câştigă existenţa prin agricultură. Sunt aici în dublă ipostază. Sunt de profesie inginer horticol şi, când avem asemenea simpozioane, caut noutăţile tehnologice. Ca primar, pot transmite oamenilor din comuna Găneşti aceste informaţii pentru că marea majoritate a locuitorilor comunei se ocupă cu agricultura. Este foarte important dacă ei aud noutăţile de la primar şi nu din alte surse. Nu în ultimul rând, sunt fermier şi am puţin pământ, de vie şi teren arabil”, a declarat Balog Elemér. „Am participat în calitate de agricultor la acest simpozion. Pe raza comunei Ogra, societatea la care sunt asociat lucrează o suprafaţă de aproximativ 160 de hectare de teren. A fost un simpozion reuşit după părerea mea, personal n-am mai participat la asemenea simpozioane. Toate prezentările au fost în regulă şi întâlnirea cu alţi producători agricoli a fost benefică”, a menţionat Marian Palaghie. Şi la această ediţie a evenimentului de la Hotelul Saliris Resort din Egerszalok, organizatorii au pregătit în fiecare seară un program artistic care s-a ridicat la nivelul exigenţelor tuturor fermierilor, graţie evoluţiei artiştilor invitaţi, Vasile Grama, Nelu Pop, Paul Butiurcă şi tinerelor soliste de muzică populară Ancuţa Timiş şi Anca Branea.

Aşteptări mari şi din Alba

Fermier reprezentativ al judeţului Alba, Mihai Toma Jelea din localitatea Cunţa lucrează 360 de hectare de teren şi are aşteptări pentru un an mănos, cu recolte bogate. „Principala cultură este cea de porumb, 200 de hectare, cultiv şi grâu pe 80 de hectare şi diferenţa e cultivată cu rapiţă şi floarea soarelui. Din punctul meu de vedere, Simpozionul DAFCOCHIM este foarte bine organizat, în special pentru noi, fermierii, care putem socializa şi avea discuţii despre diverse lucruri care au legătură cu agricultura. Sunt la a doua parti-

Balog Elemér, primarul comunei Găneşti

17

18

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Belchim – DAFCOCHIM, un parteneriat pentru soluții de top

“Belchim este o echipă dinamică, ce dorește să dezvolte un “business” sănătos și de lungă durată, DAFCOCHIM fiind un partener strategic pentru noi”, subliniază Dorin POP, Marketing and Development Manager, Belchim Crop Protection România, într-un interviu acordat revistei noastre. Despre portofoliul Belchim Crop Protection, noutățile pentru fermieri, aflați mai jos.

Bine ați (re)venit în Ardeal, domnule director de marketing si dezvoltare Dorin Pop! Este prima apariție în revista economică Transilvasnia Business. Pentru cititorii noştri, cine este Belchim Crop Protection România?

Mă bucur tare mult, ca de fiecare dată, să fiu aici, în Ardeal și să mă adresez unor oameni atât de dragi mie. Pentru a face cunoștință cu Belchim Crop Protection România trebuie să privim un pic în urma cu aproape 30 de ani...

Belchim este o companie fondată în Belgia, în anul 1987, de directorul administrativ Dirk Putteman. În 1995, Ishihara Sangyo Kaisha – ISK din Japonia devine acţionar în Belchim, iar după trei ani, odată cu primele vânzări în Olanda, se înfiinţează Belchim Benelux. Doi ani mai târziu, compania FMC Chemicals din SUA devine acţionară în Belchim, iar în 2001 se înfiinţează Belchim Crop Protection-BCP, în Franţa. Peste un an sunt demarate primele activităţi şi în Germania, fiind achiziţionate acţiuni ale companiei Prophyta Biologischer Pflanzenschutz, specializată în combatere biologică. În 2003 este extinsă activitatea de vânzări în Anglia şi Irlanda şi, în acelaşi timp, sunt făcute achiziţii de acţiuni Nordisk Alkali, distribuitor în ţările nordice şi baltice. În perioada 2004 – 2006, Belchim intră şi pe pieţele din Spania, Italia şi Portugalia. Preluarea companiei Protex din Belgia şi lansarea activităţii în Ungaria, cu dezvoltarea liniei de produse Bio, are loc în anul 2008. După un an, Belchim Crop Protection începe activitatea în Polonia, Cehia şi Austria. Între anii 2010-2014, compania îşi dezvoltă activitatea în Slovacia, România, Bulgaria şi Grecia. Belchim Crop Protection și-a început activitatea în România în 2010 și în fiecare an și-a mărit portofoliul de produse pentru protecția plantelor. Belchim Crop Protection este specializată în cultura viței-de-vie și a cartofului. În ultima perioadă, compania și-a extins gama de produse și pentru zona de cultură mare.

Ce suport tehnic, soluții și produse specifice pe culturi oferiți fermierilor transilvăneni?

Compania Belchim este specializată în cultura viței-devie și a cartofului, iar, odată cu lansarea erbicidului postemergent pentru porumb SAMSON EXTRA 6 OD, am intrat și pe specificul agriculturii românești, cultura mare.

Ca portofoliu și personal tehnic, compania Belchim vine în întâmpinarea fermierilor transilvăneni cu produse performante și consultanță tehnică venită de la ingineri agronomi cu multă experiență în domeniu. Pachetul tehnologic pentru viţa-de-vie dezvoltat de compania Belchim Crop Protection are în componenţa sa mai multe produse performante: erbicidul CHIKARA, destinat controlului buruienilor mono şi dicotiledonate, fungicidul MILDICUT, cu rol de protecţie împotriva manei, ce con-

ţine o substanţă activă absolut nouă care are efecte atât de combatere cât şi imuno-stimulator cu efect dublu, sistemic şi de contact, fungicidul specific PYRUS 400 SC pentru combaterea bolilor gen Botrytis cinerea (mucegaiul la viţa-de-vie), fungicidul VALIS M, un amestec de două substanţe active, una sistemică, cealaltă de contact, ideal pentru controlul diferitelor specii de Oomycete ce cauzează mana și noul acaricid MILBEKNOCK cu origine naturală, eficace asupra tuturor stadiilor de dezvoltare a acarienilor: ouă, larve, nimfe și adulți cu o acțiune acaricidă completă și puternică.

Produsele cele mai eficiente pentru protecţia culturii de cartof din portofoliul Belchim sunt: noul fungicid de contact RANMAN TOP, cu acţiune excelentă împotriva manei, asigurând o foarte bună protecţie a tuberculilor şi o rezistenţă crescută la spălare.

Fungicidul VALIS M este un amestec de două substanţe active, una sistemică, cealaltă de contact, ideal pentru controlul diferitelor specii de Oomycete ce cauzează mana. De asemenea venim în sprijinul fermierilor și cu alte produse de protecția plantelor cum ar fi: noul fungicid CYMBAL 45, cu rol preventiv şi cu acţiune multisite, insecticidul TEPPEKI, cu activitate translaminară şi sistemică pentru combaterea afidelor din culturile de cartof,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

19

fungicidul specific PROPLANT 72.2 SL pentru combaterea bolilor din genul Pythium şi Phytophtora și erbicidul PROMAN, destinat controlului buruienilor mono şi dicotiledonate.

Domnule Dorin Pop, când vorbim de firme care oferă produse de protecția plantelor, automat gândul te duce la chimie, produse de sinteză etc. Puțină lume știe că se pot oferi și soluții BIO. Vorbiți-ne puțin de linia de produse bio de la Belchim…

Agricultura ecologică prinde din ce în ce mai mult avânt și în România. În 2014, erau raportate aproape 290.000 ha cultivate în sistem ecologic. Ce pot să vă spun în acest moment este că Belchim Crop Protection România lucrează la înregistrarea unui fungicid pentru biocontrolul unor boli la vița-de-vie.

Aveți mai bine de un an de când ați adus pentru cultivatorii de porumb produsul Samson Extra 6 OD. Care sunt veleitățile acestui produs și de ce îl recomandați cu atâta căldură fermierilor?

Samson Extra 6 OD – 60 g/l nicosulfuron este un nou produs distribuit de Belchim Crop Protection România. Samson Extra 6 OD este un erbicid preemergent utilizat în combaterea buruienilor la cultura de porumb şi datorită performanţelor sale tehnice reprezintă un pilon puternic în portofoliul companiei noastre. Samson Extra 6 OD reprezintă cea mai performantă formulare, având efect rapid, indiferent de condiţiile climatice, şi selectivitate dovedită pentru liniile parentale. Datorită eficienţei sale în tehnologia de combatere a buruienilor problemă din cultura porumbului, Samson Extra 6 OD este considerat de către fermieri un partener de încredere în efortul lor de a obține producții de top.

Noutăți aduce Belchim Crop Protection România pentru 2016?

Sigur că da! Pentru protecția culturii de cartof, anul acesta avem două produse noi: Ranman TOP, fungicidul care protejează noile creșteri, la fel ca un fungicid sistemic și care oferă cea mai bună protecție a tuberculilor și, de asemenea, fungicidul CYMBAL 45 care are un efect curativ de 24-48 ore după instalarea infecției.

Pentru vița-de-vie, anul acesta avem un produs specific, un acaricid din familia Milbemicine care se numește MILBEKNOCK. Originea este una naturală, MILBECKNOCK fiind aprobat ca “GNO” – Produs pentru protecția plantelor, de origine naturală, putând fi utilizat în culturile ecologice. MILBECKNOCK acționează asupra tuturor stadiilor de dezvoltare a acarienilor, fiind în același timp sigur pentru insectele folositoare. Este recomandat pentru vița-de-vie, măr (livezi) și castraveți.

Pentru că spuneam la începutul acestui interviu că ne mărim portofoliul și pentru cultura mare, anul acesta vom avea un fungicid foarte eficace pentru controlul făinării la culturile de grâu, orz și, în curând, la triticale, ovăz și secară - PROPERTY. Substanța activă este una nouă, piriofenona ceea ce-l face unic în clasa chimică Benzoyl pyridine. Motivele pentru care recomandăm acest produs derivă din punctele lui forte: puternică acțiune preventivă împotriva făinării, rezistența mare la spălare, o perioadă lungă de acțiune până la 4 săptămâni, potențează eficacitatea triazolilor în controlul septoriozei și al pătării în ochi.

Care este rolul parteneriatului cu DAFCOCHIM Agro și cum vedeți colaborarea cu echipa Liviu Cojoc și Radu Fodor pe cele opt județe unde sunt lideri de piață în domeniul distribuției de inputuri?

Dorin Pop- Marketing & Development Manager, Francois Ryckeboer- South East European Sales Coordinator and New Territories Coordinator, și Alin Stana- Sales Manager DAFCOCHIM este o companie cu o lungă tradiție în România. Am urmărit cu mare interes evoluția DAFCOCHIM și pot spune că la ora actuală este una din firmele cu cea mai mare notorietate din țară. Acest lucru se poate observa și prin prisma relației de parteneriat între DAFCOCHIM și fermieri, succesul fermierilor având la bază încrederea în sfaturile specialiștilor DAFCOCHIM. Belchim este o echipă dinamică, ce dorește să dezvolte un “business” sănătos și de lungă durată, DAFCOCHIM fiind un partener strategic pentru noi.

Doresc să mulțumesc, pe această cale, domnilor Cojoc și Fodor pentru deschiderea de care au dat dovadă în colaborarea cu Belchim. Consider că prin parteneriatul Belchim – DAFCOCHIM putem oferi soluții de top fermierilor transilvăneni.

20

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“România trebuie să devină mult mai serioasă în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene” Marian Vişu-Iliescu, consultant:

Fondurile europene sunt, fără îndoială, o bulă de oxigen pentru economia românească. Cu ajutorul lor se organizează programe de pregătire profesională sau de perfecţionare, se dezvoltă afaceri, se implementează programe gândite pentru dezvoltarea unor zone, sunt ajutaţi tinerii din mediul rural să îşi pună pe picioare afaceri, sunt refăcute străzi, reabilitate monumente. Adică, cu ajutorul lor se reface o ţară.

În această perioadă, România pune pe picioare mecanismul necesar pentru demararea unui nou exerciţiu financiar, care vine cu reguli şi condiţii noi, pe care mai toţi consultanţii în fonduri europeni încearcă să le înţeleagă.

Dincolo de norme şi reguli, însă, se discută despre termene, despre ghiduri, despre proiecte create pentru obţinerea banilor europeni, de care România are atât demultă nevoie.

Sunt bani alocaţi ţării care, în cazul în care nu sunt ceruţi prin proiecte bune, se întorc în bugetul Europei, fiind pentru totdeauna pierduţi de România.

Oficialii români, miniştri, secretari de stat şi repre zentanţi ai autorităţilor locale, îi încurajează pe români să îşi joace cărţile şi să îşi înfiinţeze afaceri cu bani europeni, iar consultanţii privaţi se concentrează asupra hârtiilor, punctajelor şi oportunităţilor, pentru a transforma aceste proiecte în reuşite.

Unul dintre aceştia este Marian Vişu-Iliescu, consultant vechi, inginer agronom, dar şi avocat, care, după ce a prins gustul fondurilor europene, a vrut să facă un pas înainte şi a înfiinţat Asociaţia Tinerilor Fermieri din România, prin care militează pentru drepturilor agricultorilor aflaţi la început de drum. Altfel spus, a fost expert în Măsura 112-Instalarea tinerilor fermieri din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-203 şi acum e prins în mrejele actualei submăsuri 6.1- Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, din noul PNDR 2014-2020. Dar nu numai…

S-a ocupat de nenumărate proiecte, iar preferatele lui au fost cele cu buget mare, adică exact acelea prin care a încercat să obţină sume importante, bani europeni pentru românii care nu s-au temut de investiţii mari. Acestea au fost mai ales în industria alimentară, adică acolo unde s-au făcut investiţii masive în ultimii ani, dar nu sunt singurele, după cum a recunoscut într-un interviu acordat pentru Transilvania Business.

Fondurile Europene par a fi cucerit total România.

Români care muncesc în toate domeniile vor să le acceseze, pentru a-şi transforma visurile în realitate, dar pentru asta au nevoie de oameni ca dvs, de consultanţi, experţi în fonduri europene. Când şi cum aţi decis să vă ocupaţi de fonduri, ca expert în accesare de bani europeni?

Chiar la începuturile fondurilor europene în România am fost unul dintre cei mai importanţi negociatori ai programului SAPARD. Atunci am înţeles cum funcţionează sistemul şi cât de utile pot fi aceste fonduri pentru fermierii români. Aşa am început să mă ocup de ele.

Totuşi, pentru a deveni consultant trebuie făcuţi câţiva paşi şi, aşa cum aţi spus-o de mai multe ori, nu

sunt suficiente cursuri pentru ca cineva să devină consultant. Când aţi devenit dvs. consultant cu adevărat?

Am devenit consultant în 2004, deci în urmă cu mai mult de zece ani, la începuturi, când un prieten m-a rugat să-i fac un proiect pentru un siloz de cereale. L-am făcut, aşa ca novice, şi, după ce a fost declarat câştigător, am prins curaj, iar consultanţa a devenit o provocare pentru mine.

Dacă v-aţi exersat flerul de consultant pe un proiect făcut pentru un prieten, care a fost primul proiect depus oficial, în calitate de consultant? Acesta?

Primul proiect pe care l-am depus oficial, în calitate de consultant, a fost pentru obţinerea de fonduri pentru un depozit frigorific, iar beneficiar a fost un mare grup american – ATALANTA. De fapt, depozitul se află şi azi în Slobozia, în judeţul Ialomiţa. Acela a fost primul meu proiect oficial şi a fost unul foarte interesant din toate punctele de vedere pentru mine, ca profesionist.

Pentru care măsuri şi submăsuri aţi fost provocat cel mai adesea să creionaţi proiecte? Pentru ce vor să acceseze bani românii?

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În aceşti 12 ani, de când mă ocup de consultanţă cele mai multe proiecte le-am întocmit pe măsurile pentru procesarea si marketingul produselor agricole, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Dacă ar fi să facem un clasament al celor mai tentante măsuri, pe al doilea loc ar fi cea pentru construirea şi modernizarea exploataţiilor agricole şi pentru achiziţia de utilaje agricole. Aceasta a fost o măsură care a prins foarte bine în mediul rural, după cum se poate vedea din datele oferite regulat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, o submăsură care va avea succes şi în noul PNDR. O măsură necesară…

Sincer, ce fel de proiecte au şanse mai mari de câştig?

Poate că pare ciudat, dar cred că cele mai mari şanse de reuşită le au chiar proiectele gândite pentru măsurile pentru Procesarea si marketingul produselor agricole.

Acestea sunt proiecte de valori mari, au o anumită forţă și tocmai din acest motiv sunt întocmite şi verificate de o echipă mult mai complexă decât altele, aşa că ele lucrează mai mulţi specialişti în domeniu, care fiecare are ceva de spus, adică poate să îşi aducă contribuţia pentru un proiect bun.

Ce trebuie să ştie un aplicant atunci când vine la dvs. pentru a discuta despre un proiect?

Cei care vor să lucreze cu mine aş vrea să ştie că am o experienţă vastă şi cunosc foarte bine atât mediul privat şi activitatea guvernamentală din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Acest fapt, însă, mă face să şi fiu mai exigent şi mult mai atent la legalitatea actelor cu care lucrăm. În plus, pe lângă specializarea de inginer agronom, o mai am şi pe cea de avocat, iar în completare vine şi experienţa dobândită în Baroul București. De fapt, oamenii mă privesc cu o oarecare reticenţă la început, dar după ce le “aduc” succesul în curte, îmi mulţumesc. La rândul lor şi ei sunt felicitaţi pentru realizare, dar abia în perioada de implementare”, când totul e sigur déjà. Pe mine mă ghidează o zicală în tot ceea ce fac: "Paza bună, trece primejdia rea", iar asta se simte la orice pas.

Cât timp vă ia să realizaţi un proiect?

Perioada cerută de întocmirea unui proiect este diferită de la un caz la altul, toate depind de submăsura accesată şi de complexitatea iniţiativei, iar timpul alocat fiecărei idei poate varia de la 14 zile la 2,5 luni. Dacă este vorba despre proiecte care includ şi construcţii noi, cum sunt cele care vizează realizarea de fabrici de lapte sau de prelucrare a cărnii, abatoare, depozite frigorifice, depozite mari pentru cereale, de peste 30 de tone, am nevoie de perioade mai lungi pentru întocmirea unui dosar, dacă nu, lucrurile evoluează mai repede. De toate am avut în lucru…

Ce proiecte la care aţi lucrat v-au plăcut cel mai mult, care v-au provocat în mod deosebit şi vă fac să fiţi mândru de ce aţi reuşit?

Cel mai mult mi-au plăcut proiectele complexe, de mare amploare. Acestea au fost o provocare pentru mine si au cerut de fiecare dată, în prealabil, un studiu aprofundat, iar pentru a le da de capăt, am fost nevoit să iau legătura cu cei mai buni tehnologi din România, de la care am învăţat foarte multe lucruri. Acesta a fost un mare câştig pentru mine, ca profesionist! În acelaşi timp, îmi plac şi proiectele care privesc instalarea tinerilor fermieri în mediul rural, îmi place să construiesc cu fiecare dintre ei câte o poveste de succes, aşa că fiecare reuşită de acest gen mă face să mă simt bine

AGRO TB din punct de vedere uman, fiindcă am mare încredere în tineri şi cred că merită o şansă ca să trăiască mai bine aici, în România.

Sunt proiecte pe care aţi vrea să le uitaţi?

Nu neapărat, dar recunosc că nu toate cele la care am lucrat de-a lungul anilor au avut acelaşi farmec. Ca în orice alt sector au fost şi experienţe care mi-au lăsat un gust amar…

Aţi pus bazele unei asociaţii pentru tinerii fermieri. De ce pentru tineri? Nu vi se pare uneori că vă luptaţi cu morile de vânt? În 1997 am pus bazele Asociaţiei Tânărul Fermier, împreună cu mari personalităţi din acea vreme, cum ar fi ministrul Agriculturii de atunci, Dinu Gavrilescu, primconsilierul prezidenţial Nicolae Constantinescu, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti, Niculai Pomohaci şi cu Elena Sporea, care reprezenta Federaţia AGROSTAR. Înca de la înfiinţare, prin intermediul asociaţiei am promovat politici de susţinere a tinerilor din mediul rural.

Unul dintre primele rezultate a fost că am reuşit să promovăm proiectul de lege care a fost votat în Parlament ca Legea 646/2002 privind susţinerea tinerilor care se stabilesc în mediul rural.

Ulterior am promovat şi programul Tânărul fermier, un program mult mai complex pentru sprijinirea tinerilor care vor să trăiască în mediul rural.

Faptul că tinerii sunt lăsaţi mai “la urmă”, pe mine nu mă sperie. Sunt o persoană luptătoare şi ştiu că merită să lupt pentru cei aflaţi la început de drum.

De ce nu reuşeşte România să acceseze fondurile oferite de Europa şi trebuie să returneze bani şi chiar penalizări Uniunii Europene, când ar putea folosi aceste sume pentru a se dezvolta?

România dezangajează foarte multe fonduri europene deoarece noi, cei de aici, nu suntem consecvenţi: schimbăm ghidurile de accesare de la o măsură la alta, se fac schimbări în timpul “jocului”, ba chiar au fost cazuri când au fost introduse cerinţe noi cu o săptămână înainte de închiderea sesiunii de depunere a proiectelor, ceea ce este nu doar derutant, ci inadmisibil. În aceste condiţii, mulţi se tem de fondurile europene şi le ocolesc, iar alţii le pierd aşa, aiurea, şi e păcat. Ţin şi susţin că România trebuie să devină mult mai serioasă în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, fiindcă avem de-a face cu o şansă extrem de serioasă de dezvoltare pe care riscăm să o pierdem.

Care este relaţia consultanţilor cu Statul român?

Din păcate, angajaţii statului român îi privesc pe consultanţi ca pe nişte duşmani, dintr-un motiv foarte simplu: că aceştia, consultanţii, câştigă mai mult ca funcţionarii şi aşa apar o serie de probleme între consultanţi şi funcţionari şi chiar şi între consultanţi şi potenţialii beneficiari. Îmi pare rău să văd că, de multe ori, primul lucru pe care îl fac angajaţii autorităţilor finanţatoare este să se uite în dosare, la valoarea contractului de consultanţă. Apoi încearcă să îi convingă subtil pe beneficiari că au plătit prea mult pentru seviciile de consultanţă. Asta bănuiţi de ce o fac… Pentru toţi este jenant, chiar foarte jenant, dar dincolo de toate acestea nu aş renunţa la consultanţă fiindcă îmi place ce fac din cel puţin două motive. Primul este fiindcă văd cum vin banii europeni în România pentru a fi folosiţi, adică văd rezultate, şi al doilea este fiecare proiect realizat mă pune faţă în faţă cu nişte oameni fericiţi, de succes, iar succesul poate fi şi el molipsitor, uneori.

21

AGRO TB

Produsele montane: sublime, dar inexistente în România

26

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Comisia Europeană a adoptat un nou regulament, 115/2012, pentru produsele montane, considerate a fi mai sănătoase decât multe altele de pe rafturile magazinelor. Acesta spune că poate fi numit “montan” un produs alimentar obţinut de la animale care trăiesc în zona de munte sau care sunt transhumante, care au păscut în zone de munte sau unul produs şi procesat în spaţiul montan. de Ligia POPA În categoria acestor produse pot intra lactate, miere, peşte sau carne şi produse de carne, iar preţurile fixate pentru alimentele care poartă eticheta de “montan” poate fi dublu sau chiar mai mare decât cele ale altor produse similare.

Există, însă, un avantaj pentru cei care le consumă, fiindcă se spune că acestea sunt mult mai curate şi chiar mai gustoase decât celelalte şi, dat fiind faptul că se obţin şi mult mai greu, se poate spune că preţul mai mare este, oarecum, justificat şi corect şi pentru consumatori şi pentru producători.

Produsul montan este un produs cu statut special în Europa, care este vândut cu preţuri mai mari, are prioritate

în meniul restaurantelor, iar cei care le produc beneficiază şi ei de anumite beneficii materiale. În România, însă, deşi sunt produse montane, nu există o legislaţie care să le ateste existenţa, aşa că ele apar în cel mai bun caz pe lista produselor tradiţionale, fără a fi incluse într-o categorie separată, cum ar trebui. Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a pus la preluarea mandatului, pe lista sa de priorităţi şi recunoaşterea alimentelor provenite din fermele şi atelierele de procesare de la munte, iar zilele trecute a recunoscut că legile care ar trebui să le susţină se plimbă prin minister ceva mai încet decât şi-ar fi dorit.

Astfel, specialiştii români participă la conferinţele Euromontana, gândesc strategii pentru produsele montane din întregul continent, propun ca studiu de caz pe cel al cartofilor de sămânţă din Harghita, dar, în ţara lor, încă nu au cum să îşi aplice experienţa.

Produse montane, cu sau fără regulament

În lipsa mult-aşteptatei aplicări a Regulamentului, fiecare face ce poate. Unii producători s-au resemnat să ceară atestări pentru produsele lor, ca să fie recunoscute ca tradiţionale, alţii, nu mulţi la număr, au decis să se orienteze către asemenea alimente, aşteptând ca atestările să apară cândva, la un moment dat.

Unul dintre curajoşi este Ioan Agapi, directorul executiv al Federaţiei Agricultorilor de Munte. El şi echipa lui nu au stat să aştepte formularistica de stat şi, dacă tot au văzut ce oportunităţi oferă muntele, au pus la punct un plan de bătaie şi au anunţat că vor lansa două linii de producţie 100% montane. Una dintre acestea va viza producerea de gemuri, dulceţuri, siropuri, alifii, tincturi, iar cealaltă: produse lactate.

La fabrica de conserve şi siropuri au fost făcute deja probele tehnologice şi perspectivele sunt bune. Pentru linia de lactate, însă, sunt câteva probleme, după ce o firmă din California a depus o opoziţie pentru denumire, fiindcă şi cei de acolo au o linie de produse care se numeşte cam cum ar fi trebuit să se numească produsele româneşti, adică “De la munte”.

Oricum, şi linia de lactate şi brânzeturi îşi va continua drumul normal, iar produsele din cele 6 stâne incluse în program, una din Ibăneşti, Mureş, Broşteni (Suceava), Tulgheş (Harghita) sau Ruja (Vrancea) vor ajunge pe mesele românilor, ca produse montane, chiar dacă nu poartă încă etichetele care să le ateste provenienţa şi calităţile.

Agapi, care şi-a adus contribuţia la realizarea regulamentului european pentru aceste mărfuri, alături de alţi specialişti Euromontana, spune că alimentele de la munte

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

au o calitate superioară, fiindcă, la altitudini mari, aerul şi solul sunt mai curate, aşa că şi ele sunt mai curate. Şi, dacă, în Europa, cadrul legislativ funcţionează, în România este obligatoriu să apară, nu de alta dar, în lipsa lui, o submăsură din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 ar putea să nu aibă nici pe departe efectele dorite, iar fondurile alocate pentru aceasta ar putea să nu fie accesate, ci retrimise Europei. Măsura 3, a schemei de calitate, care va ajuta să fie accesate fonduri chiar şi pentru obţinerea de atestări europene pentru produsele româneşti.

Cine face atestarea produselor montane?

Nimeni

Chiar dacă toţi cei interesaţi de apariţia produselor montane au căzut de acord că trebuie făcut ceva pentru ca regulamentele şi legislaţia care le privesc să apară cât mai repede, puţini par a-şi aminti de faptul că nu doar legislaţia lipseşte în această ecuaţie, ci şi laboratoarele, institutele şi specialiştii recunoscuţi care să le ateste. În lipsa lor, nu are cine să se ocupe de certificarea produselor montane, aşa cum nu prea are cine certifica produsele tradiţionale, în categoria cărora intră acum şi cele montane.

Doar pentru produsele ecologice situaţia e ceva mai roz, fiindcă certificarea se poate face în străinătate, unde sistemele acestea sunt, de mai mulţi ani, bine puse la punct.

“Au fost discuţii destul de lungi şi s-a propus ca acestea să intre în grija celor care se ocupă de monitorizarea Zonei Montane, dar nu ştiu dacă aceasta este o soluţie”, povesteşte Agapi, care oricum pare decis să o ia înaintea sistemului şi să pună un întreg mecanism în mişcare. Un mecanism care s-ar putea dovedi, în timp, interesant şi chiar profitabil, deoarece, aşa cum spune chiar el, “tot ceea ce e sănătos e, în general, mai scump”.

Comorile uitate şi nerecunoscute

În categoria produselor montane care vor apărea în România vor intra zeci de sortimente: de la deja pomenitele brânzeturi, la uleiuri sau esenţe speciale. Montaniarzii vor să aducă în prim-plan plante uitate pe nedrept, cum ar fi arnica, care are o floare cu calităţi terapeutice recunoscute din care se obţine un ulei special pentru masaj şi produse cosmetice.

Alături de arnica, pe lista produselor montane vor apărea, fără îndoială, şi cele din cătină sau afine de pădure.

Toate acestea vor fi procesate, transformate în gemuri, siropuri, compoturi sau vor fi congelate pentru a fi folosite la prepararea cocktailurilor, în baruri. Practic, susţinătorii produselor montane se pregătesc să intre pe pieţe cu oferte diversificate şi noutăţi, ca să îşi facă loc în preferinţele românilor, într-un moment în care, cel puţin la nivel declarativ, mai mult de 50% din siropurile de pe rafturile marilor magazine sunt româneşti, adică creşte, evident, interesul cumpărătorilor pentru produsele autohtone de gen.

33% din România, 0% produse montane

Director în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Viorel Morărescu, spune că în aceste zile se lucrează intens la implementarea Regulamentului 665/2014, se discută despre autoritatea care se va ocupa

de recunoaşterea şi verificarea produselor şi, mai apoi, de normele de aplicare ale actului normativ.

Morărescu consideră că recunoaşterea produselor montane în România ar fi mai mult decât binevenită. Fiindcă aproximativ 33% din teritoriul ţării este în zone montane, iar 28 de judeţe au localităţi ai căror locuitori ar putea fi interesaţi de producerea, de asemenea, produse şi ar avea doar de câştigat dacă ar fi implementat regulamentulfantomă.

“Există potenţial în România, ca să avem produse montane foarte bune. Este bine că a apărut acest regulament, acum trebuie doar identificate acele produse care îndeplinesc condiţiile cerute şi să fie descoperiţi producătorii care pot oferi mărfuri în cantităţi constante, de aceeaşi calitate”, spune Morărescu.

Pentru ca procesul să fie complet însă, acum se caută şi un logo care să le ofere cumpărătorilor garanţia că toate produsele care îl poartă provin din zonele de munte şi au calitatea cerută.

Până una-alta, produsele montane stau liniştite între cele tradiţionale, aşa că nu e de mirare că 2/3 din numele de pe lista produselor tradiţionale recunoscute de Ministerul Agriculturii sunt ale unor alimente provenite din localităţile de munte. Evident, Braşovul conduce detaşat în clasamentele cu cele mai multe produse atestate, 143, ca pe locul al doilea să se afle un alt judeţ cunoscut pentru specificul său montan, Maramureşul, cu 56.

“Avem o listă cu produse tradiţionale, cele mai multe provin din judeţele de munte, aşa că regulamentul ar putea să aducă ceva nou pentru acestea. Cred că atestările le vor aduce un profit mai mare. În cazul producătorilor care au obţinut atestări pentru tradiţionale s-a constatat o creştere a vânzărilor cu 20%, după atestare”, declară Morărescu.

Acesta pare a fi un susţinător înfocat al introducerii produselor montane în nomenclatoare, fiindcă, chiar dacă acestea nu vor putea fi, probabil, exportate, ele vor avea un loc important în bucătăriile pensiunilor româneşti.

“Mi-aş dori ca toate agropensiunile din ţară să folosească produse tradiţionale şi montane, fiindcă avem mai mult de câştigat dacă le vom oferi turiştilor asemenea alimente.

Dacă e vorba despre export, să exportăm produse din zona industrială şi să păstrăm în ţară alimentele sănătoase, fiindcă îmi doresc ca populaţia României să fie, în primul rând, bine hrănită”, conchide directorul MADR.

27

28

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

”Zilele Agriculturii Românești”, de la strategie la soluții

Cei mai importanți jucători din domeniul agricol și-au dat întâlnire la cea de-a patra ediție a ”Zilelor Agriculturii Românești”, eveniment organizat de BusinessMark, la Radisson Blu. Temele fierbinți au fost legate de obiectivele și prioritățile noului Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 20142020, modalitățile de încurajare a investițiilor noi în agricultură și dezvoltarea celor deja existente și multe altele. de Alin ZAHARIE Prima sesiune a conferinței a avut ca teme de discuție politicile și strategiile de dezvoltare pentru următorii patru ani, printre oaspeți numărându-se Valeriu-Andrei Steriu, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților, Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, și Jean Valvis, director general Valvis Holding.

Laurențiu Baciu a nominalizat câteva din problemele cu care se confruntă agricultura. ”Regret faptul că de 25 de ani tot vorbim, dar de făcut nu facem nimic, și astfel am ajuns în situația în care cei care produc cereale să stea cu ele în stoc, cei care produc carne la fel, dar în schimb suntem fruntași în a face importuri, atât pe lapte, carne, legume, și agricultorii din România nu-și găsesc piața. Ceva nu e în regulă, probabil vom ajunge până acolo să vedem de ce guvernul actual și cele care au fost nu au luat nicio măsură pentru a-și proteja exploatațiile

autohtone”, a precizat Laurențiu Baciu, președinte LAPAR. Poziția Coaliției pentru Dezvoltarea României a fost prezentată de către Jean Valvis, director general Valvis Holding. ”Coaliția pentru Dezvoltarea României, unde sunt prezenți mulți reprezentanți ai mediului economic, luptă pentru a avea o comunicare cu Executivul, pentru a le reaminti care sunt problemele și pentru a avea și anumite rezultate. Am luptat pentru scăderea TVA, am luptat și pentru irigații, și am văzut că a venit o lege, care distribuie un miliard de euro timp de șapte ani care sper să fie aplicată, deoarece deocamdată nu se vede niciun semn. Luptăm pentru a îmbunătăți posibilitățile de finanțare a agriculturii, de ce băncile nu sunt așa de mult prezente când este vorba de a dezvolta noi proiecte. Există fonduri de garantare pentru agricultură dar de multe ori sunt dificil de găsit. De ce cercetarea în agricultură este așa de abandonată, de ce nu sunt licee care să-mi dea imediat un tractorist care să știe să mânuiască un GPS. Sunt probleme de strategie agricolă, independentă de partide politice, este un subiect pentru care depun foarte multă energie în ultimii ani”, a precizat Jean Valvis.

Partea de finanțare a agriculturii a fost dezbătută de Veronica Toncea, președintele Fondului de Garantare a Creditului Rural – FGCR – IFN SA. ”Discutând de finanțare trebuie să avem în vedere că cerințele finanțatorilor sunt legate de entități foarte bine definite, de entități cu istoric, de entități cu performanță, cu proiecte viabile și de entități bancabile. De 20 de ani practicăm diverse scheme de garantare, pentru toate tipurile de finanțări. Există soluții de preluare a riscului pentru partea de 80 % din credit, de către noi, fără să solicităm pentru această valoare niciun fel bunuri materiale. Cu toate acestea nu este suficient ca să existe acest mecanism pentru a rezolva toate problemele de finanțare cu care se confruntă fermierii. (...) Nu pledez pe nicio altă variantă, dar pledez pentru a se face foarte bine calculele și a se decide. Banca este un partener care vă afișează din prima nivelul dobânzii. Este un an în care

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

trebuie să ne propunem să absorbim fondurile europene prin PNDR 2014-2020. Sunt foarte multe măsuri care vin în sprijinul fermierilor, de care trebuie neapărat să beneficieze fermierii”, a spus Veronica Toncea.

Din cadrul sesiunii nu a lipsit vocea fermierului, Viorel Matei fiind extrem de tranșant asupra situației actuale a fermierilor. ”Vă mulțumesc că ne dați ocazia să tot plângem, ceea ce facem de 26 de ani. Nu văd la această întâlnire niciun factor de decizie, doar plângem, ne ascultăm și ne împrumutăm batista unul altuia. Aș începe cu cererea unică pe care o consider o frecție la un picior de lemn. Ce avantaj am eu ca fermier că fac această cerere unică? Practic mă umilesc în fața angajaților APIA. Vorbim aici despre cumpărarea terenurilor, de relația cu băncile. Băncile sunt o nouă formă de jaf a agriculturii românului. Dacă asemenea practici le-ar avea în țările lor de origine, nu ar ține o zi banca deschisă, nici în Austria, nici în Germania, dar iată că în România se poate”, a subliniat Viorel Matei.

Un alt subiect atins de către vorbitori a fost acela al cumpărării de terenuri agricole de către străini. ”Sunt de acord să vină străinii, dar în condiții egale cu cele pe care le au românii.

Avem o problemă, atâta vreme cât vine străinul pentru achiziția terenului cu un credit din Austria cu o dobândă chiar subvenționată, nu mai e o poziție egală cu românul care cumpără cu o dobândă de 6-7 %”, a spus Valeriu-Andrei Steriu, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților.

Printre vorbitorii primei sesiuni s-a numărat și Iulia Cristea, Director Marketing Caussade Semences, care a făcut o prezentare a hibridului de floarea soarelui Klarica CL, lider în 2015 în ce privește vânzările. ”Suntem o companie franțuzească prezentă pe piața din România din anul 2008, care ameliorează, multiplică, procesează și comercializează semințe certificate pentru cultura mare și plante furajere. Centrul regional care se află în România coordonează patru țări, și anume Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova și România. În 2008, când am început activitatea în România, am încercat să ne diferențiem, am încercat să facem diferența. Asta a fost strategia de comunicare pe care Caussade Semences a abordat-o. Considerăm că ne-am infiltrat rezonabil pe piață și atunci am decis să ne schimbăm strategia și să facem performanță. Cum putem face asta? Alături de fermieri, pentru că ei sunt utilizatorul final, și cu el trebuie să avem un parteneriat de succes și de lungă durată”, a menționat Iulia Cristea.

Business-ul în agricultură

Sesiunea a doua a conferinței a propus spre dezbatere tema business-ul în agricultură, precum și aspecte legislative și fiscale. Primul vorbitor a fost Marius Bîcu, managing partner al Unilact, producătorul brânzeturilor premium De la Ferma. ”Avem o afacere de familie, producem aproximativ 2 tone de brânză pe zi, pe care o vindem în țară și în câteva țări din Europa, în special la românii plecați din țară unde le e un pic mai bine. Le e dor de casă și consumă brânzeturi românești. După socotelile noastre, cam jumătate din piața noastră este acolo.

Vindem brânzeturi, lucruri care nu se pot vinde decât la oraș, și atunci jumătate dintre potențialii noștri clienți de la oraș din România sunt în alte țări din Europa. Mai avem clienți care nu sunt români, dar apropiați gusturilor noastre, ruși, bulgari, greci. Anul trecut am avut un an bun, în special în a doua jumătate a anului. A scăzut TVA-ul și am simțit din tot sufletul treaba asta. Suntem pe o pantă de creștere, suntem mulțumiți de ce am făcut anul trecut”, a spus Marius Bîcu. Potrivit acestuia, succesul se datorează diversificării serviciilor. ”Am adăugat servicii de mai multe feluri produselor noastre. Pe lângă faptul că avem o afacere integrată, de la agricultură până la supermarket, vindem și animale, vindem și cereale. Suntem

în al patrulea an în care vindem grâu la doi producători locali de pâine din orașul Unirea, de lângă Ocna Mureș. Am decis să ne căutăm parteneri și în alte părți, să ne extindem nu doar în România. Am ajuns să exportăm, anul trecut, jumătate din producția noastră de brânzeturi. Nu e ușor să-ți găsești parteneri în țări îndepărtate, dar de acolo vine valoarea adăugată, nu doar din calitatea brânzei. Trebuie să-i adaugi termen de valabilitate bun, termen de livrare ok. Pentru servicii ai nevoie de oameni buni, la care se adaugă munca delicată, să produci bine, să adaugi servicii, să faci mâncare sigură din punct de vedere sanitar veterinar”, a punctat Marius Bîcu.

Nevoia de strategii regionale

A urmat Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale din Industria Laptelui APRIL, care a analizat situația pieței laptelui, una deloc roz, în contextul în care numărul fabricilor din România se află în scădere. ”Mulți fermieri visează să se unească și să lupte cu multinaționalele. Nu, trebuie să ne găsim fiecare locul nostru în piață. Este o lume pentru toți, totul e să găsești cheia succesului. (...) Ce ne facem atunci când autoritățile vin și blochează capitalul românesc, că e ANAF, că e ANSVSA. Atunci apare ONG-ul, organizația profesională. Ea trebuie să fie interfața problemelor care vin către astfel de investitori, către agentul economic. El nu se va putea bate niciodată cu autoritățile, și atunci trebuie să vă uniți, indiferent că sunteți fermieri, oameni de afaceri, procesatori, hipermarketuri. Trebuie să aveți o interfață. Cred că dialogul social trebuie făcut între ONG-uri și autorități”, a menționat Dorin Cojocaru care a mai atins și problema strategiilor regionale pe piața laptelului.

Alt vorbitor în cadrul celei de a doua sesiuni a fost Viorel Căpățână, vicepreședintele Asociației Marilor Rețele Comerciale din România, care a subliniat efectele scăderii TVA-ului, precum și lecția bine jucată de unii producători de a intra pe piață. ”Anul în care ne aflăm este unul dificil din prisma a ceea ce se întâmplă și ce va urma să se întâmple. Anul care a trecut, din perspeciva noastră a fost un an foarte bun, în sensul în care am putut să avem aceste produse oferite de producători români și toți cei care fac parte din asociația marilor rețele comerciale întotdeauna au găsit de cuviință să realizeze parteneriate cu producători în România”, a menționat Viorel Căpățână.

29

ANALIZĂ

Topul exportatorilor, dominat de companiile cu capital străin WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

31

Toate cele 15 judeţe din Transilvania şi Banat au pe primul loc în ierarhia exporturilor din anul 2014 societăţi cu capital străin, potrivit unei analize realizată pe baza informaţiilor remise revistei Transilvania Business de Institutul Naţional de Statistică. Cine sunt cei mai importanți exportatori dintr-o incursiune realizată cu sprijinul portalului www.listafirme.ro. de Alex TOTH

Principalul exportator al judeţului Alba a fost Holzindustrie Schweighofer SRL Sebeş, societate înfiinţată în anul 2002, care are ca obiect de activitate tăierea şi rindeluirea lemnului. Subsidiara austriecilor de la SPB Industrieholding GMBH are cinci administratori, Emil Pop, Răzvan Nicolae Cosma, Christian Horburger, Jurgen Wolfgang Bergner şi Schweighofer Gerald, şi a încheiat exerciţiul financiar 2014 cu următorii indicatori de performanţă: cifră de afaceri de 2 miliarde de lei, profit de 294,24 milioane de lei şi 1.841 de angajaţi.

Top 10 al judeţului Alba este întregit, în ordine descrescătoare, de Star Transmission Cugir SRL, Kronospan Sebeş SA Sebeş, Bosch Rexroth SRL Blaj, Pehart Tec SA Petreşti, Romarm SA Uzina Mecanică Cugir, Rekord SRL Alba Iulia, Ipec SA Alba Iulia, Transavia SA Oiejdea şi Simpe SRL Sebeş.

Takata-Petri, locul 1 în Arad

În judeţul Arad, exportatorul nr. 1 al anului 2014 a fost Takata-Petri România SRL Arad, companie care are o experienţă de 19 ani în fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule.

Societatea are un asociat persoană juridică, Takata AG din Germania, şi doi administratori, Shimizu Hiroshi şi Jens Ohlenschlager, iar cifrele din bilanţul anului 2014 sunt următoarele: afaceri de 1,97 miliarde de lei, profit de 97,79 milioane de lei şi 4.103 de salariaţi.

Podiumul exportatorilor din judeţul Arad este completat de Key Safety Systems Ro SRL Curtici şi Yazaki Component Technology SRL Arad, iar pe locurile următoare s-au clasat următoarele societăţi: Coficab Eastern Europe SRL Arad, Hammerer Aluminium Industries Santana SRL Sântana, Webasto România SRL Zimandu Nou, Leoni Wiring Systems Arad SRL Arad, Astra Rail Industries SRL Arad, Coindu România SRL Curtici şi EKR Elektrokontakt România SRL Sântana.

Topul din Bihor, dominat de Samsung Electronics

Cel mai prolific exportator al judeţului Bihor a fost Samsung Electronics Magyar Zartkoruen Mukodo Reszvenytarsasag SRL Oradea, societate înfiinţată în anul 2008, cu obiect de activitate consultanţă pentru afaceri şi management. Compania cu 60 de angajaţi este administrată de doi sud-coreeni, Lee Gajin şi Kang Suk Jo.

În continuare, pe locurile 2-10 regăsim următoarele societăţi: Celestica România SRL Borş, Ara Shoes România SRL Valea lui Mihai, Faist Mekatronic SRL Oradea, PGS Sofa & Co SRL Oradea, Connectronics România SRL Oradea, Ada Fabrica de Mobilă SRL Salonta, Lloyd Shoes România SRL Valea lui Mihai, Plexus Services Ro SRL Oradea şi Legero Shoes România SRL Valea lui Mihai.

Leoni, prima din Bistriţa-Năsăud

La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, clasamentul exportatorilor este condus de Leoni Wiring Systems Ro SRL Bistriţa, subsidiara companiei germane Leoni Bordnetz Systeme GMBH. Investiţia de fabricare de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule a demarat în anul 1999, iar firma este administrată de Marius Florin Cotor şi Roland Michael Menzel, rezultatele înregistrate în anul 2014 fiind următoarele: cifră de afaceri de 916,39 milioane de lei, profit de 16,11 milioane de lei şi 4.348 de angajaţi.

Ierarhia exportatorilor din judeţul Bistriţa Năsăud este întregită de următoarele firme: Italtextil Sarata SRL Sarata, Raal SA Bistriţa, Rombat SA Bistriţa, Comelf SA Bistriţa, Intex SA Năsăud, Elcom Cablaje SA Bistriţa, Tessitura Di Sarata SRL Sarata, Fileca Industry SA Beclean şi Dan Steel Group Beclean SA Beclean.

32

ANALIZĂ

Numărul 1 din Braşov, Autoliv România

Autoliv România SRL Braşov, societate care datează din anul 1997 şi are ca obiect de activitate fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule, conduce topul exportatorilor din judeţul Braşov.

Firma este administrată de Ionel Fierbinţeanu şi are cinci asociaţi persoane juridice, Autoliv Beteiligungsgesellschaft MBH (Germania), Autoliv East Europe Aktiebolag (Suedia), Autolift KFT (Ungaria), Autoliv BV & Co KG (Germania) şi Autoliv Sicherheitstechnik GMBH (Germania), iar indicatorii economico-financiari ai anului 2014 sunt următorii: cifră de afaceri de 2,43 miliarde de lei, profit de 52,15 milioane de lei şi 6.893 de angajaţi.

Clasamentul exportatorilor din judeţul Braşov este continuat de următoarele companii: Schaeffler România SRL Cristian, Continental Powertrain România SRL Ghimbav, Europharm SA Braşov, Quin România SA Ghimbav, Preh România SRL Ghimbav, Kronospan România SRL Braşov, Stabilus România SRL Sânpetru, Hutchinson SRL Cristian şi Premium Aerotec SRL Ghimbav.

Exporturile din Cluj, conduse de Emerson

În 2014, exportatorul anului în judeţul Cluj a fost Emerson SRL, producător de instrumente şi dispozitive pentru măsură, verificare, control şi navigaţie, care şi-a demarat afacerile în România în urmă cu nouă ani şi care are doi asociaţi persoane juridice, Emerson Electric Nederland BV (Olanda) şi Emerson Electric UK LPD (Marea Britanie). Societatea a asigurat 2.160 de locuri de muncă în 2014, an în care a derulat afaceri de 546,3 milioane lei şi a obţinut profit de 15,72 milioane lei.

Cei de la Emerson au devansat alte nume grele ale industriei clujene, clasate pe locurile 2-10 după cum urmează: De Longhi România SRL Juc Herghelie, Ecolor SRL Juc Herghelie, Trelleborg Automotive SRL Dej, Eckerle Automotive SRL Cluj Napoca, Sortilemn SA Gherla, Terapia SA Cluj Napoca, Csaben Trade Max SRL Cluj Napoca, Industria Sârmei Câmpia Turzii SA Câmpia Turzii şi Xindao BV Cluj Napoca.

Zarah Monden, campioană în Covasna

Ierarhia exportatorilor din judeţul Covasna este dominată de o investiţie româno-germană, Zarah Monden SRL Târgu Secuiesc, societate care are nu mai puţin de 10 asociaţi: Michael Paul Meyer, Michaela Wegener Muller, Bernhard Meyer, Wilhelm Wegener, Baak Vitalis Maria, Richard We-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

gener, Makai Emese, Bodi Anna Maria, Kaszoni Coloman şi Dezso Lenke. Compania se află pe piaţă din anul 1997, are ca obiect de activitate fabricarea altor articole de îmbrăcăminte, exclusiv lenjerie de corp, iar cifrele exerciţiului financiar 2014 sunt următoarele: afaceri de 144,88 milioane de lei, profit de 18,46 milioane de lei şi 826 de salariaţi.

Clasamentul pe judeţul Covasna este continuat de următoarele societăţi exportatoare: Fabrica de Lapte Braşov SA Baraolt, Valkes SRL Sfântu Gheorghe, Transilvanian Trousers Company SA Sfântu Gheorghe, Textila Oltul SA Sfântu Gheorghe, Domo Retail SA Târgu Secuiesc, Walor Ro SRL Sfântu Gheorghe, S Mode SA Târgu Secuiesc, Secuiana SA Târgu Secuiesc şi El-Co SA Târgu Secuiesc.

Ikos Conf, prima din Harghita

Una dintre cele mai competitive fabrici de articole de îmbrăcăminte din România, Ikos Conf SA Odorheiu Secuiesc, se află pe prima poziţie a Topului exportatorilor din judeţul Harghita. Societatea îl are ca acţionar principal pe cetăţeanul canadian Josef Aslan Seroussi şi a încheiat anul 2014 cu o cifră de afaceri de 47,19 milioane de lei, profit de 5,86 milioane de lei şi 1.129 de salariaţi.

Urmează, în ordine descrescătoare, Coats Odorhei SRL Odorheiu Secuiesc, Infopress Group SA Odorheiu Secuiesc, Iris Service Ciuc SA Miercurea Ciuc, Waberer S România SA Miercurea Ciuc, Star Motor SRL Odorheiu Secuiesc, Famos SA Odorheiu Secuiesc, Cetate Production SRL Sub Cetate, Norada SA Odorheiu Secuiesc şi Topliţa SA Topliţa.

Sews România, campioană în Hunedoara

Exportatorul nr. 1 al judeţului Hunedoara în anul 2014 a fost Sews România SRL Deva, companie înfiinţată în urmă cu 15 ani şi care are ca obiect de activitate fabricarea articolelor din fire metalice şi fabricarea de lanţuri şi arcuri. În ceea ce priveşte acţionariatul societăţii, consemnăm un asociat persoană juridică, Sumitomo Electric Wiring Systems LTD din Marea Britanie, iar pe lista administratorilor se află Nelson Richard John Scott, Kevin Phillips şi Masayuki Ikeuchi. În anul 2014, Sews România SRL Deva a derulat afaceri de 963,67 milioane de lei, a înregistrat profit de 23,07 milioane de lei şi a asigurat 7.571 de locuri de muncă. În continuare, pe locurile 2-10 în Topul exportatorilor din judeţul Hunedoara regăsim următoarele firme: Philips Orăştie SRL Orăştie, Arcelormittal Hunedoara SA Hunedoara, Eurosport DHS SA Deva, Autocom Amicii GLC SRL Lupeni, Italrom Leather SRL Mintia, Assa Abloy Entrance Systems Production România SRL Pestişu Mare, Uniotex SRL Călan, Maritan SRL Hunedoara şi Sarmismob SA Deva.

Eaton Electro Producţie, prima din Maramureş

Liderul exportatorilor din judeţul Maramureş este Eaton Electro Producţie SRL Sârbi, societate înfiinţată în anul 2001, cu obiect de activitate fabricarea aparatelor de distribuţie şi control a electricităţii şi cu un asociat persoană juridică, Eaton Holding SE & Co KG din Germania. În exerciţiul financiar 2014, Eaton Electro Producţie

ANALIZĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SRL Sârbi a asigurat 2.009 de locuri de muncă, a derulat afaceri de 988,42 milioane de lei şi a obţinut profit de 24,14 milioane de lei.

Ierarhia exportatorilor din judeţul Maramureş este întregită de următoarele companii: Aramis Invest SRL Baia Mare, Italsofa România SRL Baia Mare, Taparo SA Borcuţ, Aviva SRL Baia Mare, Plimob SA Sighetu Marmaţiei, Universal Alloy Corporation Europe SRL Dumbrăviţa, Optibelt Power Transmission SRL Tăuţii-Măgherăuş, Weidmuller Interface România SRL Tăuţii-Măgherăuş şi SIFA International SRL Baia Mare.

Azomureş, exportatorul nr. 1 din Mureş

Mare, Anvis Rom SRL Satu Mare, Greif Flexibles România SRL Negreşti-Oaş şi Top Design Furniture SRL Medieşu Aurit.

Silcotub, cele mai mari exporturi din Sălaj

Fruntaşa judeţului Sălaj în ceea ce priveşte exporturile din 2014 este Silcotub SA Zalău, societate care are ca obiect de activitate producţia de tuburi, ţevi, profile tubulare şi accesorii pentru acestea, din oţel, şi care este administrată de un cetăţean român şi patru italieni: Mihaela Popescu, Patrizia Bonometti, Gabriel Oscar Podskubka, Vincenzo Crapanzano şi Paolo Felice Bassetti. De asemenea, compania are trei asociaţi persoane juridice, Tubman Holding LTD din Gibraltar, Siprofer AG din Elveţia şi Talta Trading E Marketing LDA din Portugalia, iar cifrele de la finalul anului 2014 sunt următoarele: afaceri de 2,04 miliarde de lei, profit de 278,83 milioane de lei şi 1.625 de angajaţi.

Din elita exportatorilor judeţului Sălaj mai fac parte, în ordine descrescătoare, următoarele societăţi: Silvania Worsted Spinning SRL Cehei, Hanna Intruments SRL Nusfalău, Bellinea SRL Zalău, Samtex SA Jibou, Grovinvest SRL Jibou, Rombel SRL Cehu Silvaniei, FVL International SRL Jibou, Angar Prod SRL Cehu Silvaniei şi Silvana SA Cehu Silvaniei.

Continental Automotive, lidera Sibiului

Pe primul loc în Topul exportatorilor din judeţul Mureş se află Azomureş SA Târgu-Mureş, cel mai important producător de îngrăşăminte pentru agricultură din România. Combinatul este deţinut de elveţienii de la Ameropa Holding AS şi Pelican Fertilizers GMBH şi a avut un număr mediu de angajaţi de 1.729 în 2014, an în care a derulat afaceri de 1,68 miliarde de lei, iar profitul a fost de 122,83 milioane de lei.

Ierarhia exportatorilor din judeţul Mureş este completată, în ordine descrescătoare, de Kastamonu România SA Reghin, Hirschmann Automotive GMBH Chirileu, Romcab SA Târgu-Mureş, Sandoz SRL Târgu-Mureş, Cesiro SA Sighişoara, Cableteam SRL Albeşti, CIE Matricon SA Târgu-Mureş, Alpina Shoe Production SRL Reghin şi Gedeon Richter România SA Târgu-Mureş.

Top Satu Mare, condus de Contitech Fluid Automotive

Topul exportatorilor din judeţul Satu Mare este condus de o societate din Carei, respectiv Contitech Fluid Automotive România SRL, înfiinţată în anul 2000, cu obiect de activitate fabricarea altor produse din cauciuc şi cu un asociat persoană juridică, Contitech MGW GMBH din Germania. În anul 2014, firma administrată de Paul Bennett şi Andreas Stanislaus Witkowski a derulat afaceri de 669,27 milioane de lei, a obţinut profit de 68,56 milioane de lei şi a avut un număr mediu de angajaţi de 1.376.

Ierarhia exportatorilor din judeţul Satu Mare este întregită de: Zes Zollner Electronic SRL Satu Mare, Ardealul SA Carei, Electrolux România SA Satu Mare, GP Sofa SRL Satu Mare, Polipol Mobila SRL Foieni, Autonet Import SRL Satu

Clasamentul exporturilor pe judeţul Sibiu este condus de subsidiara companiei Continental Automotive Holding Netherlands BV din Olanda, Continental Automotive Systems SRL Sibiu, care are ca obiect de activitate fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule. Societatea are un asociat german, Henner Cnyrim, şi doi administratori, de asemenea germani: Jurgen Emil Haga şi Sami Ben Mohamed Krimi. În anul 2014, Continental Automotive Systems SRL Sibiu a avut un număr mediu de 2.896 de angajaţi, afaceri de 2,38 miliarde de lei şi profit de 47,86 milioane de lei.

Pe lista celor mai prolifici exportatori ai judeţului Sibiu mai regăsim şi alte nume grele ale industriei locale: Marquardt Schaltsysteme SCS Sibiu, Takata Sibiu SRL Sibiu, Benrom SRL Sibiu, NTN-SNR Rulmenţi SRL Sibiu, Simea Sibiu SRL Sibiu, Faurecia Seating Tălmaciu SRL Tălmaciu, Kromberg & Schubert România ME SRL Mediaş, Compa SA Sibiu şi Kendrion Automotive SRL Sibiu.

Topul din Timiş, condus de Flextronics România

Campioana exporturilor din judeţul Timiş în anul 2014 este Flextronics România SRL Timişoara, societate care are o experienţă de 17 ani pe piaţa fabricării subansamblurilor electronice. Subsidiara companiei olandeze Flextronics Manufacturing Europe BV a asigurat 3.177 de locuri de muncă în 2014, an în care a raportat o cifră de afaceri de 311,78 milioane de lei şi profit de 12,67 milioane de lei.

Urmează pe locurile 2-10: Continental Automotive Products SRL Timişoara, Continental Automotive România SRL Timişoara, Delphi Packard România SRL Sânnicolau Mare, TRW Automotive Safety Systems SRL Timişoara, Hella România SRL Ghiroda, Kathrein România SRL Timişoara, Contitech România SRL Timişoara, Salomon SAS Timişoara şi Johnson Controls Jimbolia SRL Jimbolia.

33

36

REAL ESTATE

Termoizolarea, element fundamental în alegerea locuinței WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Asociația Producătorilor de Polistiren Expandat din România (ROMPES), înființată în urmă cu 12 ani, și-a propus să contribuie la promovarea celui mai răspândit material termoizolator din lume, dar și să susțină un standard înalt de calitate pentru produsele și serviciile de pe piața românească de profil. Delia Filip - director executiv ROMEPS, explică în interviul acordat revistei Transilvania Business ce a reușit asociația în peste un deceniu de activitate. de Nicolae POP

Care este povestea ROMEPS? Ce obiective v-ați propus?

Ideea de asociere apare de obicei atunci când oamenii se gândesc la faptul că lucrurile bune și frumoase trebuie făcute în echipă. Așa s-a întâmplat și cu ROMEPS, asociație care la început a avut patru membri - firme europene cu tradiție, dar și primul mare producător român - care cunoșteau avantajele, dar și problemele din această industrie și care s-au gândit că împreună pot să informeze, să educe consumatorii, dar și să îndrume producătorii și constructorii, astfel încât lucrările de reabilitare termică să aibă un randament maxim și să fie executate corect.

Bineînțeles, la început ne-am propus să discutăm strict despre produsul nostru – polistirenul expandat, însă în scurt timp ne-am trezit că suntem puși în situația de a oferi consultanță pentru întreaga lucrare de termoizolare. Acest lucru ne-a ajutat să înțelegem că avem un rol important și că trebuie să ne îndeplinim misiunea cu foarte mare responsabilitate.

Obiectivul nostru principal a fost întotdeauna să promovăm standardele de calitate în domeniul în care activăm, iar, de cele mai multe ori, acest lucru a însemnat să lucrăm cu oameni din toate categoriile, persoane care s-au arătat disponibile să pună umărul la îmbunătățirea procesului de reabilitare termică în România.

Misiunea ROMEPS este reglementarea pieței și protejarea

clienților, atrăgând din ce în ce mai des atenția companiilor care activează în domeniu cu privire la sectoarele sensibile, pe care ar trebui să le abordeze fiecare producător în parte și suntem atenți constant la modul cum se poate îmbunătăți piața de construcții eficiente în România, prin producerea de materiale termoizolante din polistiren expandat.

Totodată, avem și o serie întreagă de obiective pe care încercăm să le susținem, și anume: actualizarea legislației din domeniu în acord cu problemele întâlnite în practică, protejarea consumatorilor prin informarea lor asupra caracteristicilor tehnice ale polistirenului expandat utilizat pentru lucrările de reabilitare termică, promovarea produselor din polistiren expandat pentru lucrările ce au ca scop reducerea consumului de energie, colaborarea cu asociații de profil și autorități competente pentru îmbunătățirea mecanismelor de control în domeniul construcțiilor, precum și identificarea de soluții care pot aduce îmbunătățiri polistirenului expandat în scopul scăderii efectelor asupra mediului. Bineînțeles, prin îndeplinirea tuturor acestor obiective, ROMEPS vizează să devină principalul furnizor de expertiză pe piața de profil. În prezent, asociația are 13 membri - Arcon, Austrotherm, Congips, Euroconf Impex, Firos, Hirsch, Isopor, Masterplast, Mecatronics, Mindo, Onebrand, Plastics Europe, Swisspor.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Enumerați câteva activități derulate de ROMEPS care au determinat reacții pozitive în piață.

Sunt cel puțin două lucruri care au generat o creștere a calității lucrărilor de termoizolare. Primul este parteneriatul cu Liga Habitat, oportunitate care ne-a așezat exact lângă beneficiarii acestor lucrări, lângă președinții asociațiilor de locatari. În urma evenimentelor organizate împreună sau la care am participat ca invitați, tot mai mulți români și-au manifestat interesul pentru calitatea anvelopei cu care a fost izolat imobilul lor. În scurt timp am ajuns ca zilnic să primim apeluri telefonice în care ni se adresează întrebări referitoare la regulile de execuție sau la circumstanțele în care se realizează acest proces. Credem cu tărie că acest lucru a determinat o creștere a calității lucrărilor de termoizolare.

Totodată, ROMEPS a avut o campanie puternică de informare pe tema produselor din polistiren expandat care au parametrii tehnici necesari pentru utilizarea într-un termosistem conform. Acest lucru a determinat în 2015 creșterea consumului de produse conforme cu aproximativ 50%, iar asta în condițiile în care în anii precedenți producătorii ROMEPS au semnalat în repetate rânduri faptul că cea mai mare parte a produselor comandate de distribuitori nu este reprezentată de produse potrivite pentru anveloparea clădirilor. Am lansat acest program, denumit Calitate Certificată, deoarece credem că este imperativ să acordăm o atenție deosebită marcării produselor conform cu standardele tehnice în vigoare și să informăm beneficiarii asupra proprietăților minime ale polistirenului expandat.

De multe ori, nu doar în domeniul în care activăm, produse pe care le achiziționăm pot avea denumiri de marketing înșelătoare, care duc în eroare consumatorul final.

De asemenea, ROMEPS a mai derulat un program pe care îl va continua și în 2016. Se numește Quality Control și urmărește protejarea consumatorilor prin respectarea și promovarea standardelor în construcții și prevede o activitate permanentă de monitorizare a calității pentru tot polistirenul comercializat pe teritoriul țării. Într-un fel, proiectele asociației au legătură între ele, după cum se poate observa din descrierea programului Calitate Certificată și a Quality Control. Însă, ce facem prin Quality Control este să transmitem periodic către Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) sesizări privind neconformitățile identificate în piață. Astfel, încercăm să reducem, împreună cu organele abilitate, riscurile de nerespectare a legislației din domeniul construcțiilor.

Piața de construcții și-a revenit în ultimii doi ani, mai ales din perspectiva domeniului rezidențial. Ce impact are acest lucru asupra producătorilor de polistiren?

Izolarea termică este importantă atât pentru clădirile vechi, pentru care se dorește o creștere a clasei energetice, cât și pentru imobilele nou construite. Faptul că s-a înregistrat o revigorare a pieței construcțiilor influențează pozitiv și piața polistirenului expandat, însă avem și alți factori determinanți. Spre exemplu, deblocarea liniilor de finanțare europeană pentru reabilitările termice a influențat pozitiv activitatea din 2015. Cert este că, în anul 2015, piața de polistiren din România a fost peste cea a Bulgariei și chiar

REAL ESTATE a Poloniei din punct de vedere calitativ, deoarece țara noastră a implementat normativele europene în ceea ce privește randamentul termic al termoizolației. În plus, trebuie să menționăm faptul că producătorii ROMEPS au observat un avans semnificativ la nivelul cererii de produse care îndeplinesc parametrii tehnici pentru utilizarea în domeniul construcțiilor, iar acest lucru se datorează, după cum precizam anterior, și datorită campaniilor ROMEPS de informare și educare realizate.

Care sunt recomandările ROMEPS pentru constructori de locuințe, dezvoltatori imobiliari, dar și pentru clienții finali?

De fiecare dată când cineva ne întreabă care este cel mai important lucru atunci când vine vorba despre termoizolări, răspunsul nostru este: calitatea. Responsabili pentru aceasta sunt atât producătorii de materiale de construcții, care trebuie să respecte standardele în vigoare, cât și constructorii, care asigură executarea acelei lucrări.

Totodată, problema este și în “curtea” clienților finali, care nu trebuie să aibă în vedere doar prețul cel mai mic.

Problema calității este una complexă, pentru că în tot acest lanț de acțiuni este suficient să existe o singură breșă pentru ca performanța termosistemului să nu mai fie cea preconizată. Ai un produs bun, dar dacă nu este utilizat corespunzător, nu ai eficiență, sau ai o lucrare de termoizolare bună, corectă, dar nu ai locatari care să respecte regulile unei astfel de clădiri, respectiv aerisirea.

Recomandarea noastră este ca fiecare categorie să atingă maximul în ceea ce face, să realizăm un ansamblu de acțiuni și măsuri care să ducă la eficientizarea energetică reală a clădirilor din România.

Cum va fi anul 2016?

Au fost stabilite câteva direcții de acțiune pentru anul acesta. În primul rând ne bucurăm de intenția ISC de intensificare a controalelor în acest domeniu. Din ceea ce știm, urmează și o redimensionare a aparatului de lucru, ceea ce înseamnă că vor exista resursele necesare pentru ca lucrările făcute necorespunzător să fie întrerupte în timp util, înainte de a periclita performanța termosistemului.

O prioritate este și rezolvarea anumitor chestiuni de ordin tehnic, documente care încă nu sunt fie armonizate, fie ridică încă probleme de interpretare.

Nu în ultimul rând, ne-am propus ca anul acesta să avem un dialog constant cu toți factorii decizionali din sectorul construcțiilor și dezvoltării, pe teme legate de comportamentul la foc al sistemelor compozit cu EPS, soluții pentru creșterea eficienței energetice și îmbunătățirea caietelor de sarcini dedicate programelor de creștere a performanței energetice a clădirilor.

Noi, ca asociație, încurajăm reabilitarea termică a blocurilor cu fonduri europene sau prin programele naționale existente și promovăm constant aceste oportunități de finanțare. Tocmai de aceea, în ceea ce privește anul 2016 din perspectiva a ceea ce se va întâmpla în sectorul reabilitărilor termice, preconizăm o creștere a numărului de lucrări.

37

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

39

P3 pregătește un nou depozit

P3 se pregătește să construiască al treilea spațiu logistic nou în P3 Bucharest. Clădirea va avea în total 42.800 m² și va fi dezvoltată ca urmare a cererilor actualilor clienți ai P3 care plănuiesc să-și extindă afacerile în București. Spațiul rămas neocupat va fi disponibil pentru închiriere potențialilor clienți. de Ionuț OPREA | foto: Adi Coco - cocographic.com

De la achiziția parcului, la începutul anului 2015, P3 a demarat lucrările la alte două depozite ce însumează 47.100 m², ca parte a unui parteneriat care prevede stabilirea unui hub logistic pentru Carrefour. Noul spațiu logistic, care va cuprinde un depozit de 41.800 m² și un spațiu de birouri cu o suprafață de 1.000 m² la mezanin, va fi finalizat în vara lui 2016. Clădirea va fi concepută după cele mai înalte standarde în materie de construcții și de mediu ale P3. Având o înălțime de 11,5 metri, mai mare decât majoritatea spațiilor industriale din București, construcția le va permite clienților să beneficieze de spațiu suplimentar de depozitare. „Există o cerere puternică de spațiu din partea clienților noștri actuali din P3 Bucharest care au în plan extinderea afacerilor, iar P3 este pregătit să răspundă nevoilor lor. Ne bucură faptul că putem extinde și mai mult P3 Bucharest”, a declarat Laurențiu Duică, Head of Leasing P3 România. „Piața din București dispune, la momentul actual, de foarte puține spații mari libere, iar în zona logistică principală din jurul Capitalei rata de neocupare este încă și mai scăzută. În consecință, suntem nerăbdători să livrăm pe piață, în această vară, cea mai nouă clădire a noastră și să le punem la dispoziție atât clienților noștri existenți, cât și celor noi spații logistice de foarte bună calitate, care să-i ajute să-și dezvolte afacerile”, explică și Blake Horsley, noul Country Head P3 România.

Odată finalizate, cele trei clădiri noi vor mări portofoliul total de spații al P3 în România, care cuprinde deja opt depozite, la circa 305.000 m². Poziționat strategic, la kilometrul 13 de pe autostrada A1, P3 Bucharest dispune, totodată, de teren care permite dezvoltarea a 51.980 m² de spații suplimentare, cu unități începând de la 4.000 m² și până la 40.000 m².

Extindere și în Europa

În prezent, P3 construiește 209.000 m² de spații logistice în Europa, multe alte proiecte urmând a fi dezvoltate anul acesta. În ultimul an, P3 și-a mărit semnificativ portofoliul din Europa, ajungând la un total de 3 milioane m² de spații în 9 țări. În această perioadă, compania aproape și-a triplat numărul de de-

Blake Horsley - Country Head P3 Romania pozite deținute (de la 59 în 2014 la 145), precum și numărul de clienți (de la 98 la 300). Numărul angajaților a crescut de la 40 la peste 100. Clădirile respectă criteriile stricte de mediu impuse la nivel european și asigură costuri operaționale reduse, prin implementarea unor soluții tehnologice sustenabile, cum ar fi iluminatul cu LED, placare eficientă energetic, managementul alimentării cu apă și un sistem complet de management al clădirilor. P3 este investitor, dezvoltator și manager de proprietăți logistice europene. Având activități în toată Europa, portofoliul P3 cuprinde 145 de depozite, care totalizează 3 milioane m² de spații în nouă țări și un portofoliu de terenuri cu avize de urbanism care permit dezvoltarea de noi spații, de peste 1.3 milioane m². Misiunea P3 este să ofere chiriașilor o experiență de primă clasă în locații logistice cheie. P3 dezvoltă proiecte durabile și ecologice la cele mai înalte standarde internaționale. În România, P3 deține cel mai mare parc logistic din țară, P3 Bucharest, achiziționat de la CA Immobilien Anlagen AG la începutul anului 2015. În această primăvară, compania va avea circa 90.000 m² în construcție în P3 Bucharest.

Odată finalizate, cele trei clădiri noi vor mări portofoliul total de spații al P3 în România la circa 305.000 m². P3 este deținută de TPG Real Estate și Ivanhoé Cambridge.

Green Energy Cluster, cinci ani de inovare

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

45

Clusterul Inovativ al Biomasei Green Energy din România a intrat în cel de-al șaselea an de viață, odată cu aniversarea a cinci ani de la coagularea sa în februarie 2011. Sărbătoarea de la Hotelul O3zone din Băile Tușnad a adus în discuție și teme actuale din domeniul energiei. Revista Transilvania Business a fost co-organizator al evenimentului. deBianca Ligia VORO de SARA

Clusterul Inovativ al Biomasei Green Energy și-a celebrat cei cinci de activitate printr-un eveniment aniversar la care au fost prezenți membrii clusterului – antreprenori, reprezentanți ai administrației publice locale, ai universităților și ai consultanților -, precum și parteneri – reprezentanți ai altor clustere, institute de cercetare și parteneri internaționali. Invitații au primit în semn de mulțumire certificate de apreciere din partea organizatorilor.

“Clusterele s-au înființat în mod natural în România, eu am crezut în această formă de organizare și prezența dvs. la acest eveniment demonstrează acest lucru. (...) Baza clusterului, rădăcina o reprezintă acest parteneriat ce s-a format între mediul economic și cel universitar, academic, instituțiile de cercetare, administrația locală și instituțiile catalizator. Am considerat că este necesară o perioadă de 3-5 ani până ce un cluster se consolidează. Bineînțeles, cooperarea se realizează în timp, încrederea se formează în timp și noi am ținut cont de acest lucru. Rolul managementului este iarăși important și aici am demonstrat că am reușit să încheiem parteneriate atât la nivel național cât și la nivel internațional”, a fost mesajul transmis de către Vajda Lajos, președintele Clusterului Inovativ al Biomasei Green Energy.

Dacă ar fi să amintim câteva dintre parteneriatele internaționale, am menționa colaborarea cu Camera de Comerț și Industrie a județului Bekes (Ungaria), cu Universitatea Humboldt din Germania, cu Energiesparverband din Austria, cu Fundația de Dezvoltare a Afacerilor din județul Zala (Ungaria), cu P&P Baumschulen (Germania) și altele.

“O direcție în care noi stimulăm dezvoltarea, o soluție, o metodă în care noi credem că România se va dezvolta este această idee foarte importantă de asociere a companiilor, în condițiile în care noi punem în același creuzet și administrațiile și universitățile”, a spus Marius Alexa, CEO Arhipelago, co-organizator. „Deloitte s-a alăturat acestui proiect, ca membru asociat, (...) noi am putea să stimulăm ca și catalizator transferul de de

inovare și accesul la finanțare. Cu toții știm că la nivel european, conceptul de cluster reprezintă un instrument de politică industrială, de inovare, un catalizator de competitivitate, totuși la nivel național sunt anumite momente care ar trebui așezate din perspectiva alinierii sinergiilor și strategiilor sectorial la nivel de program și de politici adiacente clusterelor și aici aș menționa un concept pe care cu siguranță îl știți, acela al strategiilor de specializare inteligentă care a fost o condiție de parteneriat al Comisiei Europene pentru noua programare financiară, 2014-2020, însă la care va mai trebui să lucrăm atât la nivel național cât și regional”, a subliniat Mircea-Nicolae Cotoroș, EU Account Senior Manager Deloitte, co-organizator.

Managerul Deloitte a mai adus în discuție o temă care avea să mai revină pe parcursul evenimentului, și anume internaționalizarea clusterelor și obținerea de finanțare de la Bruxelles în contrapondere cu slaba finanțare la nivel național pe care au subliniat-o vorbitorii.

Parteneriate internaționale

Clusterul Inovativ al Biomasei Green Energy din România are, după cum subliniam mai sus, încheiate parteneriate cu entități din străinătate care s-au transformat în proiecte aplicate apoi.

Rudolf Lukavsky, consilierul comercial al Ambasadei Austriei la București, pe lângă urările adresate, a avut și un mesaj legat de implementarea unor proiecte de succes care depind de două aspecte: cadrul legal să fie predictibil și proiectul să fie sustenabil. “Felicitări pentru cei cinci ani aniversați ai Clusterului Green Energy. Cred că activitatea clusterelor în România a cunoscut o bună dezvoltare de-a lungul anilor și au avut o bună colaborare și un schimb de experiență valoros cu partenerii austrieci.

46

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

fără a forma oameni în acest domeniu nu putem trece mai departe. (…) Avem încă de crescut și sper ca în următorii ani să reușim ca împreună să punem profesioniști din diverse zone – ingineri, economiști, oameni care se ocupă de transferul tehnologic pentru a aduce produse reale pe care să le implementăm”, a subliniat profesorul Vișa.

Universitatea Transilvania a dezvoltat un institut de cercetare în cadrul unui proiect major, european, finanțat din fonduri structurale și fonduri ale universității, unde studenții să se poată axa pe cercetarea științifică.

Promisiuni guvernamentale și parlamentare

În particular, biomasa este de foarte mare importanță pentru România, așa cum este pentru Austria. (…) Sunt deja mari proiecte implementate cu participare austriacă cum este proiectul de cogenerare din Suceava pentru încălzirea unui cartier, care asigură căldură și energie electrică pentru 22.000 de locuitori”, a declarat Rudolf Lukavsky.

Intervenții au mai avut dr. Bulkai Dénes, ARCHENERG Cluster, Gyulai Tamás, consultant internațional, Deák Gyöngyvér, Hungarian National Trading House, sau Birgit Schliewenz, reprezentantul Regiunii Brandenburg.

Accentul pe inovare-cercetare

Unul dintre pilonii clusterului este reprezentat de universități, ai căror reprezentanți nu au lipsit de la eveniment. “Acest cluster oferă posibilitatea valorificării unui potențial care ne este specific și de o valoare extremă în Europa. Și cred în continuare că prin parteneriatul care s-a realizat va avea șansă”, a subliniat Vasile Pârvulescu, director al Departamentului de Chimie Organică, Biochimie și Cataliză din Universitatea din București.

Domnia sa a mai adus în discuție o temă stringentă, desființarea instalațiilor de biodiesel și impactul pe care îl va avea asupra antreprenorilor români care au investit în asemenea afaceri.

Prof. dr. ing. Ion Vișa, director general al Institutului de Cercetare și Dezvoltare din cadrul Universității Transilvania Brașov, a insistat asupra resursei umane care e componentă intrinsecă a unui cluster și a cărei formare ține de instituțiile de învățământ superior. “În Clusterul Green Energy, fără resurse umane dezvoltate în ideea de a fi utile promovării produselor în acest concept de green energy, promovării aspectelor legate de sisteme energetice și implementarea lor în mediul real, de protecția mediului, valorificarea deșeurilor,

Primării și Consiliile Județene din Harghita și Covasna sunt autoritățile publice locale care au sprijinit înființarea clusterului ca membri și au deja rezultate în ceea ce privește transformarea proiectelor de utilizare și valorificare a biomasei în realitate, după cum au subliniat Nagy József, vicepreședintele Consiliului Județean Covasna, sau Varga Attila, primarul comunei Estelnic. Însă toate aceste eforturi ar fi mai eficiente dacă ar fi sprijinite legislativ și la nivel guvernamental. În prezent, în Parlament, este la un pas de adoptare Legea plantelor energetice și a biomasei, potrivit deputatului Antal István. “Avem speranța ca în cel mult două luni de zile să avem această lege mult așteptată, chiar dacă a întârziat vreo 5 ani de zile, e binevenită. Abia acum, prin activitatea dvs. și prin altele s-a cunoscut la nivel de țară necesitatea acestei legi coerente care să dea un ajutor celor care înțeleg ce înseamnă spiritual inovativ. Dacă va veni și strategia energetică despre care s-a vorbit acum și vom crea în sfârșit o lege coerentă, inteligentă și fără să o schimbăm în fiecare an, o să avem o șansă și, mai ales, dvs. care ați riscat foarte mult”, a anunțat parlamentarul.

Bune intenții se anunță și dinspre Guvern. “Vă promit ca noi cel puțin ca Direcție de Politici Industriale și Mediu vom încerca să sprijinim crearea măcar a unui noi instrument care să poată finanța fie și parțial activitatea clusterelor, sperăm să sensibilizăm actuala conducere a ministerului în acest sens și să reușim să creăm, în noile condiții ale ajutorului de stat, un instrument care să vă ajute cât de cât”, a fost mesajul Marianei Voicu, director în Ministerul Economiei Direcția Politici Industriale și Mediu.

Iar parcă pentru a mai da un impuls guvernanților, utilitatea clusterelor în viitorul ciclu bugetar european a fost accentuat de Ovidia Caba – director în cadrul Agenției de Dezvoltare Regionale Centru. “Clusterele au avut un rol foarte important în definirea priorităților de dezvoltare și, în special, în definirea domeniilor de specializare inteligentă în strategia noastră de dezvoltare inteligentă. Noi avem nevoie în regiune și în România de astfel de structuri, care să catalizeze dezvoltarea”, a subliniat directorul.

Daniel Coșniță, președintele Asociației Clusterelor din România, a reliefat, de asemenea, importanța clusterelor în dezvoltarea la nivel local, regional și național. “Este un eveniment care marchează o frumoasă realizare și încununarea activității a Clusterului Green Energy, a firmelor membre care au identificat nevoia comunităților locale din această regiune pentru soluții energetice viabile și durabile și au dezvoltat soluții la care poate ar fi trebuit statul să se gândească, statul nu s-a gândit, și atunci mediul economic a venit și a adus soluția aceasta, ceea ce arată încă o dată importanța clusterului ca metodă de dezvoltare economică, la nivel regional și naţional”, a spus președintele Clustero. Poate ar fi de menționat că la nivel european, 24 de clustere din România au obținut medalia de bronz pentru excelența în managementul de cluster, iar altele 8 - medalia de argint, ceea

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ce ne situează pe locul al doilea în Europa, după Germania.

Una dintre medaliile de argint a fost conferită Clusterului Green Energy.

Felicitări și mesaje au transmis și reprezentanții altor clustere din România, printre care Costică Voicu, directorul Parc Industrial Galați, Gászpor Éva, președinte Transylvania Textile &Fashion Cluster, prof. univ. dr. Gheorghe Gheorghe, președinte Mechatrec Cluster, Ion Mărculescu, secretar executiv ETREC Cluster, prof. univ. dr. Paul Svasta, președinte Elinclus Cluster, precum și reprezentanți ai altor institute din România. O mențiune specială o merită Christina Leucuța, senior advisor Clustero, de numele căreia se leagă politica de clustere în țara noastră.

Inovație în afaceri

Partea aplicată a clusterelor a fost reprezentată de către antreprenori, membri ai clusterului.

Benkő Sándor, administratorul Kontrastwege din Miercurea Ciuc, este promotorul cultivării salciei energetice în țara noastră, după ce acum 10 ani a obținut licența pentru România și Republica Moldova. “Suntem niște pionieri care încercăm să arătăm că biomasa nu se înseamnă doar defrișarea pădurilor. Biomasa la noi este foarte vag interpretată, unii spun că avem atâta că nu avem ce face cu ea, alții care lucrează în domeniul utilizării ei știu că nu există biomasă, o foarte mare cantitate din biomasa silvică rămâne în pădure din motive economice și de posibilitate a exploatărilor. Se încearcă să se asigure această bază de resursă energetică prin diferite soluții și prin utilizarea biomasei agricole și o mare parte se realizează prin plantații energetice”, a sintetizat antreprenorul cei 10 ani de activitate. În ciuda afacerilor dezvoltate, valorificarea energetică a biomasei nu este o soluție de viitor însă, crede prof. univ. dr.

Petru Filip, de la Centrul de Chimie Organică “C. D. Nenitescu”. “În momentul în care ai un teren utilizat pentru agricultură și pe care cultivi să spunem salcie energetică și salcia energetică la un moment dat va consuma elementele din sol de care are nevoie să crească, iar anul următor va trebui să pui îngrășăminte, iar, când va trebui să pui îngrășăminte, costurile nu vor mai fi rentabile pentru energia respectivă. Din această cauză, eu cred că valorificarea biomasei va trebui să meargă spre produse cu valoare adăugată mare”, a spus profesorul.

Au mai fost prezenți Bartha Sándor, reprezentant al Erpek IND, companie specializată în fabricarea de cazane care funcționează pe biomasă și care a adunat prin vânzarea a peste 150 unități o capacitate instalată de 20 MW, Pozna David, de la Ariadne Impex Sfântu Gheorghe, companie care deține brevetul pentru soba cu cazan tip rachetă, Cătălin Dragostin de la Escorom, care a insistat asupra importanței includerii bioenergiei într-o viitoare strategie energetică națională, Domokos Árpád – Biomass Farming, Fejér Sándor – Goscom, Fetés Levente – ML, Kovács Géza – Explocom, Orbán Árpád - LIA/Civitas, și Tóth Birtan Csaba - Tega.

energie

47

Transgaz primește finanțare pentru BRUA

48

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Uniunea Europeană alocă 179,3 milioane euro, pentru realizarea primei faze a proiectului propus de Transgaz conform Listei 1 PCI / 2013 „Conductă de gaz dinspre Bulgaria către Austria, via România şi Ungaria”. Anunțul a fost făcut de către compania de transport gaze naturale în a doua jumătate a lunii ianuarie. de L.V. Acționarii Transgaz au aprobat în ședința AGA din 16 iunie 2015 declanșarea procedurii privind emisiunea de obligațiuni corporative, în valoare de maximum 500 de milioane de lei, pentru finanțarea gazoductului BRUA (Bulgaria – România – Ungaria - Austria). Tot atunci, directorul general Petru Ion Văduva, anunța că Transgaz a solicitat finanţare din partea Uniunii Europene, pentru susţinerea proiectului. În toamna anului trecut, Ciprian Octavian Alic (foto), directorul Departamentului Accesare Fonduri Europene şi Relaţii Internaţionale - SNTGN Transgaz SA, sublinia în cadrul conferinței ERRA de la București, importanța finanțării noilor direcții din strategia energetică europeană ce vizează inclusiv interconectarea piețelor în vederea creării unei piețe unice energetice. Un prim pas îl reprezenta susținerea unor proiecte cum este și BRUA declarat de Comisia Europeană Proiect de Interes Comun. În 19 ianuarie, conducerea SNTGN Transgaz SA a dat vestea așteptată, venită de la Statele Membre ale Uniunii Europene, via Comitetul de Coordonare CEF-Energie.

“Uniunea Europeană alocă suma de 179,3 milioane euro, pentru realizarea primei faze a proiectului propus de Transgaz conform Listei 1 PCI / 2013 „Conductă de gaz dinspre Bulgaria către Austria, via România şi Ungaria”, cu denumirea - conform Planului de Dezvoltare al Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale 2014 – 2023 (TYNDP) - „Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze pe coridorul conductei de transport Bulgaria – România – Ungaria – Austria” – (abreviat BRUA) -prima etapă”, se arată în comunicatul companiei. Alocarea de 179,3 milioane euro reprezintă 40% din valoarea eligibilă estimată.

“Obţinerea co-finanţării europene pentru prima fază a proiectului BRUA este un succes cu atât mai mult cu cât ea se datorează în totalitate profesionalismului experţilor departamentului Accesare Fonduri Europene şi Relaţii Internaţionale şi al specialiştilor Transgaz care şi-au dat concursul la realizarea acesteia”, a mai comunicat conducerea Transgaz.

Ce înseamnă BRUA?

Proiectul presupune dezvoltarea unei capacități de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) și Ungaria (Csanadpalota), prin construirea unei noi conducte, în lungime totală de aproximativ 550 km, pe culoarul Giurgiu – Podișor – Corbu – Hurezani – Hațeg – Recaș – Horia și a trei stații de comprimare amplasate pe traseul conductei (SC Corbu, SC Hațeg, SC Horia). Gazoductul BRUA ar trebui să fie fina-

lizat în 2019. Tronsonul până la Marea Neagră ar adăuga alţi 300 de kilometri la conductă. După punerea în funcțiune, proiectul va asigura o capacitate maximă de transport gaze naturale de 1,5 mld. mc/an înspre Bulgaria şi de 4,4 mld.mc/an înspre Ungaria.

Dincolo de strategia europeană privind piața unică de energie, proiectul și finanțarea sa are și o miză geopolitică. Gazoductul BRUA poate oferi securitate energetică, Europa fiind dependentă de gazul rusesc (n.a. o treime din consumul de gaze naturale din Europa Occidentală este importat din Rusia), în special, și este cel mai mare importator de energie al planetei. Gazoductul ar permite astfel diversificarea surselor de aprovizionare, inclusiv dinspre Marea Neagră și Marea Caspică spre Europa Centrală, interconectarea Greciei, Bulgariei, României, Ungariei, Austriei și Europei Occidentale.

Noul Hyundai Tucson, primele impresii

56

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Ioan ȚÎRDEA

Coreenii de la Hyundai au lansat la jumătatea anului 2015 noul lor SUV compact, l-au redenumit Tucson, după mai bine de șase ani în care a fost vândut sub numele de ix35. Sub numele de ix35 a fost comercializat începând cu anul 2009 și a fost un adevărat succes la nivel mondial.

Ajuns la cea de-a treia generație, SUV-ul coreean ne lasă impresia unui mini Santa Fe, mini și în privința prețului, pentru că pornește de la un preț promoțional de doar 21.316 euro cu TVA inclus pentru versiunea standard cu motor pe benzină, 1.6 GDI de 132 CP. Noul Tucson dispune de o garanție de cinci ani fără limită de kilometri.

Design european

Designul noului Tucson este unul surprinzător de plăcut cu suprafețe frumos modelate și proporții îndrăznețe, care poartă semnătura lui Peter Schreyer, cel care a schimbat filozofia de design a brandului Kia care, de asemenea, aparține grupului Hyundai. Noul model a fost conceput de acesta împreună cu birourile de design din SUA și Europa, asfel încât noul model să poată fi comercializat sub forma unui singur model pe plan mondial. Vehiculele destinate pieței europene vor fi fabricate la uzina Hyundai din Cehia.

Noul Tucson a crescut în dimensiuni

La exterior se observă că dimensiunile noului model au crescut, acesta fiind cu trei centimetri mai lat și cu șase centimetri mai lung decât predecesorul său, ix35. Ampatamentul crescut se reflectă printr-un spațiu substanțial mai mare dedicat pasagerilor dar și printr-un portbagaj cu o capacitate de 513 litri, cu 78 de litri mai puțin decât la vechiul ix35, dar totuși care este mai mare decat la majoritatea SUV-urilor din aceeași clasă (Ford Kuga – 456 litri sau Nissan Qashqai – 439 litri).

La interior descoperim un SUV spațios și elegant cu materiale de calitate care vrea să pară premium. Nu reușește în totalitate dar cu siguranță spre acest lucru se îndreaptă. Toate butoanele sunt dispuse armonios și ergonomic, iar consola centrală este desenată cu linii fluide și pe ea se remarcă noul sistem de navigație de la Hyundai, care prezintă îmbunătățiri evidente față de versiunile anterioare – promite să fie de trei ori mai rapid. Totodată, acest nou sistem de navigație vine însoțit de un abonament gratuit la serviciile Tom Tom Live, sistem ce oferă informații despre trafic, radare fixe, starea vremii și puncte de interes.

Ca și niveluri de echipare, putem alege între Style, Premium, Premium +, Luxury, iar în versiunea standard regăsim o listă lungă de dotări, cum ar fi: ABS, EBD și TCS, ESP, șase airbaguri (două tip cortină), geamuri electrice față/spate, hayon acționat electric, jante de aliaj pe 17 inch, sistem de monitorizare a presiunii în pneuri și climatizare automată. În lista de dotări suplimentare regăsim scaunele față încălzite și ventilate cu un excelent suport lombar, jante de aliaj pe 19 inch, sistem de asistență la parcare, scaune electrice față și cameră de marșalier.

Siguranța, pe primul loc

Hyundai Tucson vine cu numeroase sisteme de siguranță activă și pasivă, printre care notăm: sistemul de frânare automată la detectarea pietonilor (AEB), sistemul de monitorizare al unghiului mort (BSD), sistemul de asistență la menținerea benzii de rulare (LKAS), faruri cu iluminare laterală și un sistem de recunoaștere a indicatoarelor rutiere.

Tucson a obținut cinci stele la testele de siguranță EuroNCAP.

O gamă variată de motorizări

Noul Tucson este disponibil în România cu două motorizări pe benzină: 1.6 GDI de 132 CP și 1.6 T-GDI de 177 CP și două motorizări diesel: 2.0 CRDI în două variate de putere, 136 CP și 185 CP. Marele absent din lista de motorizări este binecunoscutul propulsor 1,7 CRDI de 115 CP, acest propulsor este foarte probabil să intre în curând în lista de opțiuni.

Propulsorul turbo 1.6 de 177 CP este o alegere interesantă și poate fi asociat unei cutii automate cu dublu ambreiaj în șapte rapoarte sau unei cutii manuale în șase trepte.Totodată, propulsorul diesel 2.0 CRDI poate fi asociat unei cutii manuale sau unei cutii automate clasice cu convertitor de cuplu și șase trepte. Noul model este disponibil standard cu tracțiune anterioară, dar se poate opta și pentru tracțiune integrală.

Per total, noul model este mai mare, mai confortabil și mai bine echipat, toate plusurile menționate mai sus îl poziționează bine în lupta cu rivalii extrem de puternici din aceeași categorie: Nissan Qashqai, Ford Kuga sau Honda CRV. Mulțumim, Mondo Trade Târgu Mureș, pentru că ne-a pus la dispoziție noul Tucson în varianta 2.0 CRDI de 185 CP 4WD cu o transmisie automată în șase trepte în varianta de top Luxury Pack+ cu toate opțiunile disponibile. Acest model are un preț promoțional de 35,836 euro cu TVA inclus.

58

PROIECT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Drumul Sării”, noua atracţie turistică a Sovatei

Proiectul „Drumul Sării Sovata” a fost finalizat la sfârșitul anului trecut. Proiectul a avut valoarea de 5,06 milioane lei şi a fost cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Regional 2007-2013. de Alex TOTH Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism din oraşul Sovata pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice. „Obiectivele specifice ale proiectului sunt dezvoltarea infrastructurii de vizitare a rezervaţiei naturale „Lacul Ursu şi arboretele de pe sărături”, diversificarea oportunităţilor de agrement din localitate în perioadele de extrasezon, precum şi creşterea gradului de cunoaştere a valorilor naturale aflate pe teritoriul rezervaţiei naturale”, a precizat Peter Ferenc, primarul orașului Sovata. În urma implementării proiectului s-au amenajat şase alei de cură în lungime totală de 2,8 kilometri, s-au construit cinci foişoare de observaţie, respectiv Turnul Belvedere, s-au amenajat 16 popasuri/locuri de odihnă şi observare a naturii în suprafaţă de circa 9.707 metri pătraţi, de-a lungul traseelor s-au instalat 12 panouri de informare mari, 35 de panouri de informare mici, 29 de indicatoare de direcţii, s-a realizat un sistem de iluminat public şi arhitectural şi un sistem de supraveghere video, s-au înfiinţat opt locuri de muncă şi s-au edificat două clădiri, respectiv un punct de informare/pavilion de odihnă şi un grup sanitar. „Printre rezultatele induse de realizarea proiectului se numără: dublarea numărului de vizitatori la obiectivele turistice din localitate şi dublarea numărului de persoane care beneficiază de infrastructura turistică modernizată şi extinsă”, a arătat Peter Ferenc.

PROIECT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Turnul Belvedere, noul simbol al staţiunii

Unul dintre principalele trasee ale proiectului este „Traseul eco-didactic al sării”, creat pentru prezentarea valorilor specifice lacurilor şi munţilor de sare şi a habitatelor în mediul umed. „Valea Sării este un loc aparte în cadrul zonei protejate. Densitatea valorilor şi diversitatea lor a impus crearea unei poteci tematice în această zonă. Ea porneşte de pe malul Lacului Ursu, după ce urcă o pantă accentuată ajunge la Lacul Şerpilor, un loc mlăştinos cu apă dulce, cu floră şi faună specifice. De aici se ajunge la Lacul Mierlei cu apă sărată şi cadru natural neatins. Traseul continuă către muntele de sare cu albine şi plante care trăiesc numai în acest loc. În partea sudică a traseului, se deschide valea, cu întinse suprafeţe sărate, brăzdate de cursuri de apă şi bălţi sărate cu nămol. De aici, traseul se întoarce către nord-est şi parcurge malul estic al Văii Sării, ajungând la Lacul Aluniş şi pe malul Lacului Ursu. Traseul este foarte variat, dar fără dificultăţi majore de parcurgere. Construcţia Turn Belvedere este accesibilă printr-o potecă turistică, de la Lacul Mierlei. Turnul este un punct de reper vizibil din centrul oraşului şi din zona de ieşire spre Reghin. De la nivelurile superioare, vizitatorii au o privelişte largă către partea de nord şi vest a oraşului şi către centrul staţiunii”, a menţionat Peter Ferenc.

Caracteristicile principale ale construcţiilor

Traseul eco-didactic al Sării Este un traseu turistic care porneşte de pe malul vestic al Lacului Ursu, parcurge zone mlăştinoase, dealuri şi zone cu formaţiuni de sare, trece pe lângă Lacul Mierlei şi se reîntoarce pe malul sud-vestic al Lacului Ursu cu atingerea Pârâului Sărat.

Construcţia Turn Belvedere este accesibilă printro potecă turistică, de la Lacul Mierlei.

Aleea turistică vestică Porneşte de pe malul Lacului Ursu, urcă dealuri împădurite până la limita ariei protejate, unde se intersectează cu linia drumului forestier care duce la Lacul Tineretului.

Aleea turistică Tivoli Face legătură între Lacul Ursu şi lacul de agrement/ ştrandul cu apă dulce amenajat pe Lacul Tineretului. Aleea porneşte de pe malul Lacului Ursu şi după un urcuş mai abrupt se bifurcă, ambele porţiuni ajungând până la drumul carosabil pe strada Tivoli. În continuare, traseul urmează linia străzii Tivoli, până la Lacul Tineretului.

Traseul eco-didactic Ursu Porneşte de pe malul Lacului Ursu, trece pe lângă Lacul Paraschiva şi parcurge dealuri împădurite până la dealul Topliţa, întorcându-se spre Lacul Ursu în zona Lacului Tineretului.

Amenajări în jurul Lacului Ursu De-a lungul aleii principale din jurul Lacului Ursu s-au amenajat opt puncte nodale cu diferite funcţiuni: locuri de odihnă, punct de informare, grup sanitar public.

Aleea lacurilor Roşu şi Verde Porneşte de pe malul Lacului Ursu, urmăreşte linia malului amenajat al celor două lacuri şi se sfârşeşte la locul de odihnă amenajat la poalele Muntelui de Sare.

59

60

investiţie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Primii 5 investitori aduc 6 mil. euro în Parcul Industrial Bistrița

Cinci companii au concesionat în total aproape 19.000 mp de teren în Parcul Industrial Bistrița Sud, promițând investiții de peste 6 milioane de euro și 198 de locuri de muncă. Aceste companii au participat la licitația publică organizată de administrația parcului în perioada 11 decembrie 2015 – 8 ianuarie 2016.

Până în data de 11 martie, o a doua licitație publică va fi desfășurată și alți investitori vor avea acces pe platforma industrială de lângă Bistrița. de A.B. Primele contracte au fost semnate în data de 13 ianuarie 2016, urmând ca, în conformitate cu Regulamentul de organizare și funcționare a parcului industrial, parcelele de teren să fie dezmembrate, iar rezidenții să urmeze demersurile legale pentru obținerea autorizațiilor de construcție și realizarea propriu-zisă a halelor de producție. Cel mai mare chiriaș, până în acest moment, este Wintercom – din domeniul injecțiilor de mase plastice, care a solicitat o parcelă de 6183 mp. Urmează compania Centana, care pe o suprafață de 4200 mp vrea să construiască o fabrică de procesare a laptelui și produselor lactate. Cu parcele de 2800 mp s-au anunțat Roindra Cont (fabricare de structuri metalice), Datacor (fabricarea componentelor de comunicații) și Geto Dacia (fabricarea elementelor de tâmplărie pentru construcții autonome energetic). În cifre exacte, suprafața totală de teren concesionată este de 18.783 mp, iar valoarea totală a investițiilor anunțate de cele cinci companii se ridică la 6.060.000 euro. “Am semnat deja cele cinci contracte de superficie administrare și prestări servicii conexe. Prima licitație s-a dovedit un succes și la fel ne așteptăm și în cazul celei de-a doua. În paralel cu aceste licitații, continuăm și negocierile începute cu companii multinaționale pentru realizarea de investiții mari și obținerea de sprijin financiar nerambursabil sub forma ajutoarelor de stat și fonduri europene. Există mari șanse să avem succes și pe această linie. Iată că munca noastră din ultimii ani nu a fost în zadar. Parcul Industrial Bistrița Sud este văzut ca o oportunitate de business și s-ar putea să încheiem anul 2016 cu toate parcelele concesionate. Din acest motiv, am pus deja pe tapet posibilitatea extinderii parcului”, a declarat Iulius Dumitru, managerul Parcului Industrial Bistrița Sud. Acesta spune că în incinta parcului va funcționa și un incubator de afaceri dotat cu o hală de microproducție.

Parcul Industrial Bistrița Sud – o investiție greenfield - se desfășoară pe o suprafață de 30 de hectare și este situat în extravilanul municipiul Bistrița, în localitatea componentă Sărata. Terenul este integral proprietatea municipiului

Bistrița. Platforma industrială este destinată ramurilor industriale cu grad redus de poluare si cu tehnologii curate și moderne, ale căror activități sunt preponderent de producție și servicii.

Bistro Sorriso, arome de fericire în inima Clujului

62

TIMP LIBER

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

A fost unul dintre avocații foarte apreciați ai biroului NNDKP din Cluj. După 13 ani de avocatură însă, în plină ascensiune a carierei, când alții s-ar fi considerat împliniți, Dana Cionca a luat decizia-șoc de a-și urma visul: deschiderea unui local cu specific italian, vesel și primitor precum cele de pe coastele însorite ale Peninsulei.

Așa s-a născut, aproape de inima Clujului, Bistro Sorriso – nume sugestiv -, o adevărată casă pentru marea familie de prieteni ai Danei. de A.B. “Cred că mi-am dorit din totdeauna această libertate. În secret, visam cu ochii deschiși la un astfel de business pentru mine. Nimic nu putea fi mai frumos în mintea mea decât să conduc un restaurant, într-o zonă centrală a unui vechi oraș, și să-l transform cu pasiune într-o casă, pentru o mare familie de clienți! Să vină cu drag la mine, să stea câteva ore cu zâmbetul pe buze și să plece fericiți! Era maximul! Dar visul a rămas în mine, pentru foarte mulți ani. Am studiat Dreptul și am devenit avocat. Am urmat apoi un traseu pe care foarte mulți l-ar considera reușit, deoarece să ajungi avocat asociat într-o mare casă de avocatură nu e puțin lucru. Am mers 13 ani pe acest drum, am făcut și insolvență pe lângă avocatură, am învățat multe, am crescut încet și pot să spun că am atins o <<maturitate>> profesională care m-a împlinit... Am muncit cu drag și cu dăruire în toți acești ani, care au însemnat o experiență de viață pe care n-aș da-o pe nimic altceva. Ceva a lipsit totuși, cred că nu m-am regăsit întrutotul în postura asta și am simțit nevoia unei schimbări. Eram în acest vârtej, împreună cu toată lumea, alergând după ceva... Cea mai mare problemă cred că a fost timpul. Timpul lipsă cu fetița mea. O vedeam destul de puțin, o luam de la grădiniță doar când găseam o fereastră în timpul meu prețios. Aceste lucruri, precum și lipsa acelui sentiment de împlinire profesională totală, m-au măcinat o vreme lungă, până am decis brusc: se va schimba totul! Așa că, în iarna lui 2013, am pus roba-n cui, fără să știu pe ce alt drum voi apuca. Vroiam doar libertatea de a căuta ceva ce să mă împlinească. N-aș spune că avocatura e un capitol închis definitiv în viața mea, probabil la un moment dat îl voi deschide iar. Trebuie să mărturisesc că fără niște prieteni dragi care m-au împins de la spate și m-au susținut necondiționat n-aș fi avut curajul acestei schimbări”, povestește azi Dana, cu un surâs relaxat pe buze.

Apucarea taurului de coarne

Visul ei secret a ieșit din arhivă după câteva luni de libertate și de căutări. S-a suprapus fericit peste o oportunitate greu de

refuzat: un spațiu bun, aproape central, la parterul unei clădiri de birouri. Nu era locația din vis, dar era un început. Atunci ori niciodată! Cum ar fi să treacă de la avocatură la a fi proprietar și manager de restaurant? Susținută de câțiva apropiați, Dana a luat legătura cu Adi Lucaci, un prieten cu experiență în domeniu, proprietarul unui restaurant cunoscut în Cluj, căruia i-a propus să-i devină partener în proiectul Sorriso: “Fără experiența cuiva precum Adi, nu m-aș fi apucat de un business atât de complex. Ne-am pus de acord repede pe ce vrem să facem. Fiind o zonă de afaceri, era limpede că Sorriso nu putea fi un local foarte romantic, așa cum mi-aș fi dorit.

Angajații multinaționalelor și corporațiilor au la dispoziție o jumătate de oră pentru prânz, deci acela urma să fie punctul culminant al zilei, pentru ei urma să gătim în principal. Cu toate astea, n-am vrut să transformăm locul într-o cantină, care poate ar fi fost mai potrivită pentru o zonă de birouri. Am

TIMP LIBER

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

căutat un echilibru între restaurantul din imaginația mea și cel pe care contextul ni-l permitea. Desigur, am stabilit să transformăm într-un punct forte și diminețile, pentru cei care doresc o cafea bună și un mic dejun delicios înainte de a ajunge la birou. Spațiul l-am amenajat cu ajutorul arhitectului Remus Mariuscieac, dar am contribuit și eu cu idei care i-au dat o amprentă foarte personală. Cu alte cuvinte l-am făcut după chipul și asemănarea mea. Meniul de început l-am conceput cu un bucătar italian, care a lucrat o vreme la noi, iar anul trecut l-am îmbunătățit cu ajutorul lui Ciprian Tătaru, un nume cu greutate în galeria chefilor din România. Ingredientele principale sunt aduse din Italia, de la producători renumiți, pentru că nu vrem să facem niciun rabat de la calitate. Pe acest principiu, am ales și angajații localului, care trebuie să fie într-un anumit fel. Felul Sorriso – adică zâmbitori, calzi, prietenoși, sociabili. Fiind o bucătărie deschisă, și bucătarii noștri interacționează mereu cu clienții, socializează, gătesc personalizat, la dorința fiecăruia.”

That something

Fiecare restaurant, în opinia Danei Cionca, ar trebui să aibă ceva special. „at something”. Dacă nu a fost să fie localul romantic din vis, Dana a trebuit să găsească un alt “at something” pentru Sorriso și spune că l-a găsit: “E vorba de un mix foarte natural între calitatea deosebită a mâncării și atmosfera caldă, de familie. Am reușit să construim un club vesel, unde clienții vin ca acasă, se simt fericiți, au încredere în noi. Eu sunt mereu în mijlocul lor, așa mi se pare firesc, acesta e modelul

meu de lucru. Așa simt. În orice caz, cineva care intră la noi se va întoarce iar și iar. Sigur că sunt subiectivă, însă cred că fructele de mare și pastele de la Sorriso sunt printre cele mai bune din oraș. La fel, Tiramisu. Și vă invit să mă verificați.

Micul dejun e foarte variat, cu specialități italienești, iar cafeaua e așa cum ar trebui să fie. Din această lună, februarie, începem să oferim și cină, precedată de Aperitivo, o veche tradiție italiană, conform căreia vom oferi din partea casei o gustare la fiecare băutură, care să deschidă apetitul pentru cină. Aperitivo va fi între orele 17-19. Sigur, noul program nu va afecta proiectele speciale pe care le avem la Sorriso, cum ar fi degustările periodice de vinuri și mâncăruri, petrecerile private, petrecerile tematice, evenimentele de companie etc.

Avem acum un trafic de 80-100 de clienți pe zi, sperăm să creștem frumos în acest an, să finalizăm recuperarea investiției inițiale și să intrăm pe profit. Mi-ar plăcea ca Sorriso să ajungă să fie recunoscut drept cel mai bun restaurant italienesc din Cluj și în acel moment m-aș putea gândi la o nouă investiție, poate un Sorriso 2.”

Despre fericire

„Jucăria” Danei, cum îi place ei să-i spună restaurantului, funcționează. Fostul avocat lucrează uneori șapte zile din șapte, dar de data aceasta programul și-l face singură și timpul petrecut în familie este prima prioritate. Mărturisește că de multe ori nu doarme noaptea încercând să găsească soluții la diverse probleme (nu puține) cu care se confruntă. Nu mai câștigă procese grele în instanță, dar face oameni fericiți. Și asta e fericirea ei.

63

SCJU Tîrgu Mureș, cu planuri îndrăznețe în 2016 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

65

Conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) din Tîrgu Mureș și-a propus, pentru 2016, continuarea dotării anumitor secții clinice. Managerul SCJU, dr. Claudiu Puiac, a declarat că spitalul își poate face un plan cert de investiții doar după semnarea contractului cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Mureș. de Teodora MÎNDRU

Anul trecut, s-au investit aproximativ 25 de milioane de lei în dotarea secțiilor clinice cu aparatură, banii provenind de la Ministerul Sănătății, din fonduri proprii și donații. În 2015, a început procesul de înlocuire a aparatelor de radiologie din cadrul Laboratorului de Radiologie. S-au cumpărat trei astfel de aparate, iar anul acesta continuă schimbarea aparaturii de radiologie, care este uzată din punct de vedere moral și profesional. Potrivit managerului SCJU Tîrgu Mureș, dr. Claudiu Puiac, până la finalul acestui an se dorește ca Laboratorul de Radiologie să funcționeze la cele mai înalte standarde. Unul dintre marile obiective ale anului 2016 este achiziționarea unui RMN, motiv pentru care a fost înaintată deja o cerere de finanțare către Ministerul Sănătății. Dacă această cerere va fi negativă, atunci aparatul va fi achiziționat din fonduri proprii ale spitalului, a subliniat dr. Puiac. „Avem un acord cadru pe un aparat de rezonanță magnetică de 1,5 Tesla și va fi achiziționat în trimestrul I al anului în curs. Am înaintat o cerere de finanțare către Ministerul Sănătății ca să ne finanțeze acest aparat. Dacă cererea de finanțare va fi negativă, atunci am decis, împreună cu echipa managerială, ca acest aparat să fie achiziționat din venituri proprii. În prezent, avem un RMN de 1 Tesla. Vom continua să înlocuim și aparatele de radiologie și inclusiv aparatele de radiologie mobilă pentru desfășurarea intervențiilor ortopedice atât pe sălile de operație de la Ortopedie, cât și de la Chirurgie și Ortopedie Pediatrică”, a declarat dr. Claudiu Puiac.

Reabilitarea termică și energetică a spitalului

Un alt obiectiv al acestui an îl reprezintă reabilitarea din punct de vedere termic și energetic – interor și exterior – a clădirilor ce aparțin SCJU Tîrgu Mureș, inclusiv clădirea principală în care funcționează unitatea sanitară. Dr. Claudiu Puiac a explicat că anul acesta spitalul va bugeta cele trei studii de Documentație de Avizare a Lucrărilor de Investiții (DALI), urmând a se discuta posibilitățile de finanțare. „Unul dintre obiectivele acestui an, după ce vom semna contractul cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, este să realizăm cele trei studii DALI pentru reabilitarea termică și energetică a clădirii de pe strada Gheorghe Marinescu, împreună cu Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant, pentru clădirea de pe strada Revoluției, unde este Clinica de Hematologie, Clinica de Recuperare Cardiovasculară și Medicală 3. Și acolo este o problemă fiindcă suntem într-un litigiu juridic în ceea ce privește retrocedarea la o parte din clădire. De asemenea, pentru Ambulatoriul de Stomatologie și Policlinica Sportivă, de pe Bulevardul 1 Decembrie. Vrem să bugetăm cele trei studii DALI pentru a începe achiziția publică, să facem un

pas în față. Nu putem face reabilitarea clădirii din fondurile proprii, dar vrem să vedem cum putem să accesăm fonduri europene, prin Consiliul Județean sau prin Ministerul Sănătății, de care depindem din punct de vedere administrativ. Ca să accesăm aceste fonduri europene trebuie să avem prima dată studiile DALI întocmite. Anul acesta, vom iniția studiile și sper că până la jumătatea anului să fie finalizate, ca să putem, în funcție de programele operaționale și posibilitățile de finanțare, să întocmim documentația necesară pentru a obține finanțarea pentru reabilitarea clădirilor – interior și exterior”, a menționat managerul SCJU Tîrgu Mureș.

Statutul de spital regional de urgență

Cât despre statutul de spital regional de urgență, dr. Puiac a afirmat că dintre toate unitățile de profil din țară, SCJU Tîrgu Mureș este cel mai aproape de acest statut, fiind însă nevoie de înființarea a două secții noi în cadrul spitalului: urologie și oftalmologie. „Ca să devenim spital regional în adevăratul sens al cuvântului trebuie să mai avem în structura spitalului o secție de urologie și o secție de oftalmologie. Sper ca proiectul Ministerului Sănătății cu finanțare de la Banca Mondială să demareze, pentru că atunci s-ar elibera etajul doi și la nivelul etajului doi se pot înființa aceste două secții. În țară, noi suntem cei mai apropiați de statutul de spital regional de urgență. Nu ne trebuie secție de chirurgie cardiovasculară pentru că în această clădire este Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant și împreună suntem centru regional de urgență”, a explicat dr. Claudiu Puiac.

66

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Consiliul Judeţean Alba investeşte 2,5 milioane de euro în Spitalul Judeţean

Consiliul Judeţean Alba investeşte în acest an aproape 11 milioane de lei în modernizarea Spitalului Judeţean Alba. Cea mai importantă investiţie va presupune construirea unei clădiri moderne pentru Secţia de Psihiatrie, proiectul fiind unul inedit în România deoarece prevede un spaţiu de relaxare pentru bolnavi amenajat pe acoperişul clădirii. de Dan LUNGU

Consiliul Judeţean Alba investeşte în acest an aproape 11 milioane de lei (aproximativ 2,5 milioane de euro) în modernizarea şi dotarea Spitalului Judeţean Alba, unitatea medicală cea mai importantă din judeţ fiind în administrarea instituţiei judeţene. Investiţiile vor fi direcţionate atât spre modernizarea şi dotarea unor secţii cât şi spre construirea unei noi clădiri moderne pentru Secţia de Psihiatrie.

Proiectul viitoarei secţii de Psihiatrie a Spitalului Judeţean Alba este estimat la aproape 6 milioane de lei (aproximativ 1,3 milioane de euro) şi va fi unul dintre cele mai inedite din România deoarece prevede amenajarea pe acoperişul clădirii a unui spaţiu special de relaxare în aer liber pentru bolnavi. „Sănătatea este o prioritate pentru Consiliul Judeţean Alba şi de când am preluat în administrare Spitalul Judeţean am investit continuu în modernizarea unităţii medicale şi în îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite pacienţilor. Cred că indiferent câte drumuri, reţele cu apă sau canalizare am re-

aliza, investiţiile în sănătate sunt cele mai importante”, consideră Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba.

Managerul Spitalului Judeţean Alba, Nicoleta Coşarcă, a declarat că investiţiile stabilite în 2016 împreună cu Consiliul Judeţean Alba în unitatea medicală presupun reabilitarea şi modernizarea mai multor secţii, amenajarea unui centru multifuncţional de sănătate la Ocna Mureş (secţie externă a Spitalului Judeţean) și construirea unei noi clădiri pentru Secţia de Psihiatrie. Coşarcă a spus că lucrările la această secţie vor începe în vara acestui an şi sunt estimate la 6 milioane de lei, însă în urma licitaţiilor se speră ca suma să se reducă la circa 4,5 milioane de lei.

Proiectul este inedit pentru că presupune şi o soluţie tehnică, unică în România, prin care pe acoperişul clădirii va fi amenajată o zonă verde destinată relaxării pacienţilor. „Ca să primim autorizaţia de funcţionare de la Direcţia de Sănătate Publică, Secţia de Psihiatrie trebuie să aibă obligatoriu o zonă verde în care pacienţii să poată ieşi să se relaxeze. Pentru că nu am avut la dispoziţie un teren mai mare în curtea spitalului s-a găsit soluţia tehnică de amenajare a acestei zone verzi în partea superioară a clădirii astfel încât să se asigure suprafaţa obligatorie de 25 de metri pătraţi ca spaţiu de relaxare în aer liber”, ne-a explicat Nicoleta Coşarcă.

Clădirea care va găzdui Secţia de Psihiatrie va fi construită în curtea spitalului, pe locul unor magazii şi ateliere care vor fi demolate, iar termenul de execuţie al lucrării este estimat la 24 de luni. Secţia va avea 50 de paturi pentru spitalizare, la demisol va fi mutată arhiva spitalului, iar la parter va funcţiona Ambulatoriul de Psihiatrie dar şi partea de internare, filtru, izolare, inclusiv sala de vizitare pentru aparţinători. Primul etaj va fi compartimentat în secţie de femei, cu 25 de paturi, sală de mese, oficiu, club şi cabinetele medicilor. O structură similară se va regăsi şi la etajul al doilea, unde vor fi saloanele pentru bărbaţi, iar la ambele etaje vor fi şi câte o rezervă cu două paturi.

Potrivit oficialilor Spitalului Judeţean Alba, noua secţie va fi realizată la standarde europene, saloanele vor avea aer condiţionat, grup sanitar propriu şi nu vor avea obişnuitele gratii ci geamuri cu sticlă securizată.

Secţia de Psihiatrie a Spitalului Judeţean Alba funcţionează în prezent într-o clădire istorică, din secolul 18, aflată în zona istorică a municipiului Alba Iulia, în apropierea Catedralei Reîntregirii, mai exact în clădirea fostului spital militar din oraş, primul spital militar din România. Secţia va fi mutată deoarece în această clădire va fi amenajat, cu fonduri norvegiene, un complex muzeal unic în Transilvania, ce va găzdui de la carte veche şi obiecte de patrimoniu de reală valoare până la o colecţie impresionantă de icoane aflate în colecţiile Muzeului Naţional al Unirii şi ale Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

67

40 milioane de lei investiți

Secţii modernizate şi dotate cu aparatură modernă

Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba este cea mai importantă unitate medicală din judeţul Alba fiind în prezent în administrarea Consiliului Judeţean. Spitalul are aproximativ 800 de paturi şi 1280 de angajaţi, dintre care 162 sunt medici şi 505 asistenţi medicali. În ultimii ani, Consiliul Judeţean Alba a investit în unitatea medicală peste 40 de milioane de lei în modernizare şi dotarea cu aparatură, fiind achiziţionat chiar şi un computer RMN.

Planurile de investiţii ale Consiliului Judeţean Alba în unitatea medicală prevăd şi renovarea secţiilor care funcţionează la etajul III al spitalului. Astfel vor intra în reabilitare şi modernizare în această perioadă secţiile de gastroenterologie, nefrologie şi diabet, iar lucrările ar urma să se finalizeze în aproximativ 9 luni.

Potrivit managerului spitalului, Nicoleta Coşarcă, fiecare salon va fi cu maxim 4 paturi, va avea baie proprie, sistem apelare bolnav şi sistem detecţie incendiu.

Valoarea proiectului este de aproape 2 milioane de lei, sumă ce cuprinde şi mutarea şi modernizarea laboratorului de endoscopie, care acum funcţionează la parterul clădirii.

Tot în acest an vor începe şi lucrările de amenajare a noii secţii de recuperare medicală şi balneologie care va fi mutată într-un nou spaţiu în sediul fostei şcoli sanitare din Alba Iulia. Valoarea acestei investiţii este de 4 milioane de lei, iar durata de execuţie estimată este de 24 de luni.

Centru multifuncţional la Ocna Mureş

Conducerea Spitalului Judeţean intenţionează să deschidă în acest an şi un centru multifuncţional la Ocna Mureş, în clădirea fostului spital orăşenesc închis în urmă cu câţiva ani într-un plan de restructurare al Ministerului Sănătăţii.

Nicoleta Coşarcă spune că noul centru multifuncţional va funcţiona ca secţie externă a Spitalului Judeţean Alba, iar, în bugetul din acest an, Consiliul Judeţean a alocat peste 900.000 de lei pentru amenajarea acestuia. „După ce am făcut o analiză serioasă am stabilit că sunt trei specialităţi care trebuie asigurate: interne, ginecologie şi pediatrie. Am obţinut 20 de paturi de spitalizare de zi în care eu zic că vom putea să desfăşurăm o activitate decentă. Pe măsură ce se va vedea impactul asupra populaţiei şi care este adresabilitatea, se va încerca dezvoltarea şi altor serviciilor medicale oferite în acest centru”, a explicat Nicoleta Coşarcă.

Potrivit acesteia, noul centru ar putea să se deschidă în luna mai şi va rezolva problema accesului la servicii medicale de care se plâng locuitorii din zonă.

Spitalul din Ocna Mureş a fost închis în anul 2011, iar de atunci oamenii din zonă au fost nevoiţi să se adreseze altor spitale, cel mai apropiat fiind cel din Aiud, oraş aflat la o distanţă de aproximativ 22 de kilometri. În 2013 au început

demersurile pentru înfiinţarea unui centru multifuncţional de sănătate, iar Consiliul Judeţean Alba a primit în administrare o parte din clădirea fostului spital, cedată de administraţia locală din Ocna Mureş.

68

Analiză

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Bilanţ european: România numără banii pierduţi de la Uniunea Europeană

România face în această perioadă bilanţul implementării exerciţiului financiar 2007 – 2013 şi numără banii europeni pierduţi pentru că nu au fost absorbiţi la timp. Numai în Regiunea Centru se vor pierde pe Programul Operaţional Regional aproape 100 de milioane de euro, ceea ce înseamnă aproximativ 20% din totalul finanţărilor alocate. de Dan LUNGU

România se pregăteşte să încheie, în prima jumătate a acestui an, bilanţul exerciţiului financiar 2007 – 2013 şi numără banii europeni pierduţi pentru că nu au fost absorbiţi la timp. Uniunea Europeană i-a alocat României fonduri în valoare de 19,1 miliarde de euro din care, după ce va trage linie, ţara noastră va consemna în cel mai fericit caz o pierdere de peste 4 miliarde de euro. Cea mai grea perioadă urmează însă pentru beneficiarii proiectelor europene care nu şi-au cheltuit banii alocaţi până la sfârşitul anului 2015, termenul limită de închidere a exerciţiului financiar, deoarece aceştia vor trebui, conform contractelor încheiate, să suporte cheltuielile necesare finalizării proiectelor.

Chiar dacă ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, se declara optimistă la începutul acestui an şi vorbea de faptul că România va avea o rată de absorbţie a fondurilor europene „moderată” cifrată la 78,74%, pierderile vor trebui însă asumate, iar acestea ar putea însemna, pe lângă banii pierduţi, şi proiecte importante care nu vor fi finalizate. Această situaţie este preconizată să se întâmple din cauză că unii beneficiarii nu vor avea capacitatea de a acoperi financiar sumele necesare finalizării investiţiilor din proiectele întârziate. Ministrul Aura Răducu spune că, la o analiză macro a implementării exerciţiului financiar 2007 – 2013, că rata de absorbţie ar fi putut fi de 90 – 95%, însă multe proiecte naţionale au fost întârziate deoarece nu respectă regulile în ceea ce priveşte achiziţiile publice, acordurile de mediu şi autorizaţiile de construcţie.

Aproape 100 de milioane pierdute în Regiunea Centru

Regiunea Centru va pierde între 90 şi 100 de milioane de euro din sumele nerambursabile alocate prin Programul Regio, ceea

ce înseamnă peste 20% din totalul finanţărilor.

Potrivit analizelor prezentate în această perioadă de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru, la nivelul regiunii au fost decontate 337 de milioane de euro din Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, astfel încât instituţia a încheiat activităţile din programul REGIO pentru anul 2015 cu un grad de absorbţie de aproape 71%.

Potrivit sursei citate, ultima zi a anului trecut a reprezentat termenul limită pentru efectuarea cheltuielilor eligibile în proiecte, iar până la finele lunii februarie 2016, toţi beneficiarii care mai au proiecte în derulare şi au mai făcut plăţi în cadrul proiectelor trebuie să depună la ADR Centru cererile de rambursare pentru a primi, după verificare, sumele nerambursabile solicitate. „După ce vom primi şi aceste cereri de rambursare de la beneficiarii ce mai au în derulare proiecte Regio, vom putea afla care este gradul de absorbţie la nivelul Regiunii Centru, în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013. Considerăm că acesta va fi de circa 80%, datorită faptului că la data de 31 decembrie mai erau cereri de rambursare în lucru şi alte cereri vor mai veni până la finele lunii februarie. Ţinând cont de toate datele furnizate de beneficiari, cu privire la cheltuielile eligibile solicitate spre decontare în perioada decembrie 2015 – februarie 2016, fondurile care se vor rambursa în perioada următoare se ridică la un procent de circa 8% din bugetul alocat regiunii. Aceste sume se vor aduna la procentul deja atins, de peste 70%”, a spus Simion Crețu, director general ADR Centru.

Potrivit datelor centralizate de ADR Centru, la nivelul regiunii au fost depuse pe Programul Regio 1200 de proiecte, dintre care au fost contractate 499 de proiecte, prin care s-au solicitat sume nerambursabile de 590,15 milioane de euro. În cazul în care estimările reprezentanţilor ADR Centru se vor concretiza şi se va ajunge la un grad de absorbţie între 75 şi 80 %, la nivelul regiunii se vor pierde totuşi între 90 şi 100 de milioane de euro, bani care potrivit instrucţiunilor transmise până

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Analiză

acum la nivel naţional ar trebui să fie suportaţi de beneficiari pentru a-şi putea termina proiectele.

Proiecte finalizate pe banii beneficiarilor

Cea mai grea perioadă urmează pentru beneficiarii care nu şi-au cheltuit până la sfârşitul anului trecut banii alocaţi deoarece aceştia vor trebui să suporte sumele necesare finalizării proiectelor. Potrivit instrucţiunilor primite, aceştia trebuie să transmită, până la sfârşitul lunii februarie, cererile de rambursare pe cheltuieli eligibile realizate până la sfârşitul anului 2015. După 1 ianuarie 2016, toate cheltuielile realizate în proiectele cu finanţări europene, aprobate pe exerciţiul financiar 2007 – 2013, sunt considerate şi intră în responsabilitatea beneficiarilor care ar trebui să le suporte. Aceste cheltuieli mai pot fi făcute până în 30 iunie 2016 potrivit reglementărilor în vigoare (Instrucţiunea 144 care prevede prelungirea termenelor de finalizare a proiectelor), iar după această dată urmează o analiză a Autorităţii de Management a Programului Operaţional Regional şi măsurile care se vor impune. În prezent, potrivit prevederilor din contractele beneficiarilor şi fără să existe clarificări ale autorităţilor, se presupune că în proiectele europene nefinalizate până la termenul stabilit, fondurile nerambursabile vor trebui returnate.

Regiunea Centru va primi peste 700 de milioane de euro

Comisia Europeană a adoptat, în vara anului trecut, Programul Operaţional Regional 2014-2020. Programul va continua să finanţeze investiţii în infrastructură socială, de sănătate şi educaţională, IMM-uri, drumuri judeţene şi în turism, dar va finanţa şi noi categorii de proiecte precum reabilitarea termică a clădirilor publice, lucrări de cadastru și centre de transfer tehnologic. Prin intermediul celor 12 Axe Prioritare vor fi disponibile, în următorii 7 ani, fonduri în valoare de 8,25 miliarde de euro, bani alocaţi României pentru dezvoltare regională. Din bugetul total, 6,7 miliarde euro reprezintă sprijinul Uniunii Europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Pentru perioada 2014-2020, ADR Centru va gestiona, la nivel regional, un buget de peste 700 milioane euro, prin care vor continua investiţiile în mediul urban, atât în oraşele mai mici cât şi în reşedinţele de judeţ, în infrastructura socială, medicală, educaţională sau pentru persoanele defavorizate, dar şi în turism şi mediul de afaceri, precum şi pentru creşterea eficienţei energetice.

Start greoi pentru noul exerciţiu financiar

Autorităţile române par însă că nu au învăţat nimic din experienţa primului exerciţiu financiar, dovadă fiind startul greoi al noilor programe de finanţare europeană. Mai mult, ţara noastră are dificultăţi şi în îndeplinirea condiţionalităţilor „ex ante” prevăzute în Acordul de Parteneriat dintre România şi Comisia Europeană şi riscă suspendarea unor programe operaţionale chiar în primul an în care vor fi deschise.

Vicepreşedintele Comisiei pentru bugete din Parlamentul European, europarlamentarul Siegfried Mureşan atrage atenţia că România nu a îndeplinit două treimi din condiționalitățile „ex ante” prevăzute în Acordul de Parteneriat dintre ţara noastră şi Comisia Europeană (prin care este definită strategia

de folosire a fondurilor europene nerambursabile pentru perioada 2014 - 2020), care au termen maxim de realizare până la sfârşitul anului, şi riscă să aibă plăţi suspendate pe mai multe programe operaţionale pentru care beneficiază de fonduri europene nerambursabile. „În Acordul de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană sunt prevăzute 36 de condiţionalităţi ex ante pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a utiliza eficient fondurile europene. Deși au trecut 18 luni de la aprobarea acordului, România nu a îndeplinit decât 13 dintre aceste condiționalități, iar, dacă până la finalul anului în curs nu se îndeplinesc restul de 23 de condiționalități, România riscă să aibă plăţi suspendate de Comisia Europeană pentru o parte din fondurile europene. Sunt domenii de investiţii esenţiale pentru România în care încă nu s-au îndeplinit aceste condiționalităţi, printre care achiziţiile publice, sectorul de transport, infrastructura de cercetare și inovare, politicile din domeniul pieţei muncii şi reforma administrativă”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan. În această situaţie, în cele 10 luni pe care le are la dispoziţie, Guvernul Cioloș va trebui să se mişte de trei ori mai repede decât au făcut-o autorităţile până în prezent pentru a recupera întârzierile şi pentru a evita suspendarea plăţilor la sfârşitul anului. România nu va avea nicio scuză dacă nu va îndeplini condiţiile deoarece de acum are deja 8 ani de experienţă în gestionarea fondurilor europene în calitate de stat membru.

Vicepreşedintele Comisiei pentru bugete din Parlamentul European mai spune că, din cauza ratei scăzute de absorbţie a fondurilor europene alocate României pentru perioada 2007 2013, în România s-au creat cu 200.000 de locuri de muncă mai puţine faţă de cât s-ar fi creat dacă rata de absorbţie ar fi fost aproape de 100%. „Fondurile europene reprezintă principalul angajator din România. În 2015, 304.000 de români aveau un loc de muncă datorită investiţiilor din fonduri europene, conform datelor Ministerului Fondurilor Europene (MFE). Practic, anul trecut, echivalentul populaţiei unui judeţ de dimensiuni medii lucra în proiecte şi afaceri finanţate din fonduri UE. Mai mult, conform MFE, la finalul anului 2015, salariul mediu net al românilor era cu 25,4% mai mare decât ar fi fost fără investiţiile din fonduri europene. Asta înseamnă că fiecare român câştigă în medie, lunar, cu circa 430 de lei în plus datorită banilor nerambursabili primiţi de la Uniunea Europeană, dacă ne raportăm la salariul mediu net pe economie din luna decembrie. Aceleaşi date ne duc cu gândul însă şi la nişte statistici mai puţin bune pentru România. La un calcul simplu, putem observa că încă 200.000 de români ar fi avut acum un loc de muncă plătit din fonduri europene dacă rata de absorbţie ar fi fost aproape de 100%, nu de 59% cum era la sfârşitul anului 2015. Deci, rata scăzută de absorbţie a fondurilor europene înseamnă 200.000 de locuri de muncă mai puţine în România”, a mai susținut deputatul.

69

Planuri de vis la Târgul de Vacanțe

70

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Alice Valeria MICU

Cea de-a VII-a ediţie a Târgului de Turism s-a desfăşurat la Cluj Napoca, în 12-14 februarie, la Sala Polivalentă, unde pe 1500 metri pătraţi puşi la dispoziţie de organizatorii evenimentului, agenția de publicitate Amprenta Advertising și Patronatul ANAT, agenţii turistice din întreaga ţară au adus în faţa publicului oferte atractive pentru vacanţele acestui an.

Cel mai mare târg de turism din Transilvania a venit cu o ofertă bogată și diversă, fiind prezente birouri de promovare din România și străinătate. Iubitorii de călătorii au fost tentaţi cu peste 100 de destinații turistice, iar agenţiile au oferit posibilitatea achiziționării vacanțelor în regim early booking.

Destinaţiile sunt atractive şi agenţii de turism plini de amabilitate, dar o croazieră pe mare este tentantă, aşa că ne oprim la Croaziere.net. „Se merge mult individual în croaziere, turistul îşi alege data de navigare, vasul cu care vrea să navigheze şi destinaţia principală. Cele mai căutate sunt croazierele pe Marea Mediterană, care sunt mai apropiate de România, iar biletele de avion până la portul de îmbarcare sunt accesibile.

Deocamdată, cel puţin, turismul de croazieră nu are foarte mare vechime la noi şi nu sunt mulţi turişti care să fi experimentat oportunităţile unei croaziere, aşadar, călătoria pe Mediterana este un prim pas excelent. Se continuă cu capitalele baltice, fiordurile norvegiene, Insulele Canare, Maroc, Caraibe, Asia, Australia, Noua Zeelandă, America de Sud şi fiordurile chiliene, Alaska, acestea sunt destinaţiile cele mai solicitate pe Croaziere.net.

Avem turişti care revin mereu şi unii ajung să meargă în 5-67 croaziere pe an, dar şi turişti care revin de la an la an, aduc şi alţi prieteni cu ei, asigurând cea mai bună reclamă, cea virală. Pentru 7 nopţi pe Mediterana, costurile se situează între 700 şi 800 euro pe turist, cu taxe, în cabina interioară.

Nu în ultimul rând, destinaţiile sunt unele pline de farmec, de istorie, cu o arhitectură atractivă”, ne-a purtat pe mările și oceanele lumii Casiana Basea, proprietara companiei Croaziere.net.

Trecem pe la standurile altor agenţii unde turiştii se arată

interesaţi, Christian Tour, Tui Eurolines, Paralela 45, Blue Travel, Ilmar Travel, Ave Tour, EuropaTur şi mă opresc la Filadelfia Turism. Cea mai atrăgătoare destinaţie a acestei agenţii pare a fi Mexicul, cu îmbarcare de pe aeroportul din Madrid şi cazare la hoteluri de patru şi cinci stele.

Pentru 880 euro de persoană, inclusiv zborul din Madrid spre Mexic, cei de la Filadelfia Turism ne promit o vacanţă excelentă, într-un hotel de 5 stele şi servicii all inclusive, iar distracţia, obiectivele culturale şi relaxarea sunt ingredientele principale.

Nu lipsesc de aici companiile aeriene Tarom, Blue Air şi Wizz Air, precum şi Aeroportul Cluj-Napoca şi nici ofertele interne, între care am remarcat Băile Herculane, şi ajungem la Eximtur.

După ce călătorim preţ de câteva minute prin locurile propuse, încercăm să aflăm de la directorul de vânzări, Radu Hriniuc, ce destinaţie ar alege din ofertele companiei de călătorii Eximtur. „Aş alege o croazieră şi noi avem două în ofertă, pe care le realizăm în colaborare cu partenerii noştri, prin fiordurile norvegiene, care este o călătorie absolut deosebită. Dacă ar fi să aleg o variantă mai specială de călătorie aş alege, aşadar, o croazieră. Promovăm în continuare destinaţiile din România, litoralul Mării Negre, Delta Dunării, anul acesta ne aşteptăm la o creştere şi mai mare a interesului din partea turiştilor pentru vacanţe în România, dată fiind situaţia internaţională sau căderea unor destinaţii precum Egiptul sau Tunisia. Pe lângă litoral şi deltă, oferim balneo-montanul, Felixul, Sovata, tot ce înseamnă turism de refacere, turism de recreere şi zona de SPA. Desigur, oferim turiştilor vacanţe în străinătate, clasicele Turcia, Bulgaria, Grecia, în top trei destinaţii de vacanţă, Spania, care vine puternic din urmă, Italia”, ne-a prezentat Radu Hriniuc.

Evenimentul a fost organizat de către Amprenta Advertising, una dintre cele mai importante agenții de publicitate din ClujNapoca, și de către Patronatul A.N.A.T. din România.

Neujahrsempfang 2016 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

71

Cea de-a paisprezecea ediție a Recepției de Anul Nou a AHK România a fost dedicată în totalitate unei teme de mare actualitate în societatea de astăzi, sustenabilitatea. Organizatorii au vrut astfel să ofere idei pentru a amplifica atenția asupra unor acțiuni benefice în plan economic și social. de Ionuț OPREA

Peste 800 de invitați au celebrat alături de lideri și parteneri evenimentul de gală la Palatul Parlamentului. Seara a început cu un moment artistic prezentat de Ana Munteanu, pictor și sand artist, care a oferit creații în nisip pe tema sustenabilității. Președintele AHK România, dr. Radu Merică, a oferit o scurtă retrospectivă economică a anului 2015: "România are un nou guvern, au fost scăzute anumite taxe, încrederea în Justiție a crescut. Pe plan internațional a fost un an dificil, marcat de criza din Grecia și de pierderea încrederii în proiectul numit Uniunea Europeană", a mai spus Merică. De asemenea, președintele AHK i-a încurajat pe cei prezenți să nu ia decizii pe termen scurt, ci să gândească și să planifice pe termen lung. Acest lucru este sustenabil. Ambasadorul Germaniei la București, E.S. Werner Hans Lauk, s-a referit la perspectivele relațiilor economice româno-germane, pe care le consideră îmbucurătoare. "Prognozele de creștere, evoluția relațiilor comerciale ne dau curaj, dar există în continuare și puncte slabe. De exemplu, în domeniul achizițiilor publice, în domeniul educației și al sistemului sanitar. Aceste domenii sunt importante nu doar pentru fiecare companie în parte, ci pentru întreaga economie și pentru întreaga populație. A fi sustenabil înseamnă să folosești resursele existente astfel încât acestea să mai poată fi folosite și în viitor. Sustenabilitatea este o premisă esențială pentru o economie de succes, pentru dezvoltare și un viitor prosper", a menționat E.S. Werner Hans Lauk. Ministrul de Externe al României, Lazăr Comănescu, s-a adresat investitorilor germani prezenți în sală în numele guvernului și al său personal, subliniind cât de importante sunt sustenabilitatea, stabilitatea și predictibilitatea pentru mediul de afaceri. "Un mediu de afaceri stimulant înseamnă relații importante între țări. Cooperarea cu Germania este de importanță strategică pentru România. Vizita la Berlin de anul trecut a președintelui țării și cea de anul acesta a premierului au deschis noi căi de colaborare", a completat Lazăr Comănescu. Invitatul de onoare din acest an a fost Andrei Pleșu, filosof, istoric al artei și președinte al New Europe Foundation. „Sustenabilitatea este mai mult decat un cuvânt, mai mult decât o modă”, a spus Pleșu. Dupa cina festivă a

urmat o licitație pentru două opere de artă ale unor artiști contemporani importanți, Liliana Țuroiu și Lisandru Neamțu. Sumele strânse în urma licitației au fost direcționate către două organizații cu proiecte pentru viitor.

72

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Noi proiecte germane la Cluj

de Ionuț OPREA

Peste 200 participanți, reprezentanți cheie ai mediului economic, lideri din politică, educație și cultură au participat la ediția de anul acesta a Recepției de Anul Nou organizată de Clubul Economic German din Transilvania de Nord (DWNT) în salonul VIP al Stadionului CFR. Prezența ambasadorului german Werner Hans Lauk, a prefectului Gheorghe Vușcan, a viceprimarului Gheor ghe Șurubaru, precum și a directorului general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK), Sebastian Metz, au marcat buna colaborare dintre firmele germane și politică. Christel UngarȚopescu, realizator al TVR1, a moderat programul oficial în mod suveran și cu mult șarm. Președintele DWNT, Ludger Thol, a atras atenția asupra importanței societăților comerciale germane din regiunea Cluj și a mulțumit autorităților pentru buna colaborare și susținere de care se bucură investitorii germani din această zonă. "Firmele vorbitoare de limbă germană contribuie la formarea viitorului prin crearea de locuri de muncă atractive, cu salarii decente, precum și prin transferul de tehnologie modernă în regiune", a subliniat Ludger Thol. Cu cele peste 150 de firme membre, DWNT este cea mai mare asociație de investitori străini din regiune. Ambasadorul Republicii Federale Germania, E.S. Hans Werner Lauk, a lăudat relațiile de afaceri germano-române, a punctat potențialul major de dezvoltare al regiunii Cluj și a încurajat firmele germane să contribuie în continuare la formarea viitorului din această zonă. Prefectul Gheorghe Vușcan a confirmat în intervenția sa importanța investitorilor germani din județul Cluj, idee întărită și de viceprimarul Gheorghe Șurubaru, care a transmis mesajul primarului Emil Boc. Sebastian Metz, directorul general al AHK, a lăudat relațiile comerciale germano-române și a subliniat că "nu vor pierde din dinamism nici în 2016, cu toate că momentan suntem confruntați cu mari probleme sociale la nivel mondial". Contacte valoroase și noi proiecte au fost discutate în sesiunea de networking la finalul evenimentului.

Aerul de la Colibița, la fel de pur ca în Alpi Travel

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

73

de Bianca SARA

Colibița, micuța localitate din creierii munților este tot mai aproape de titulatura de stațiune.

De curând, autoritățile locale au inaugurat un punct farmaceutic, unul de prim-ajutor și unul Salvamont și au comandat un studiu care practic a confirmat ceea ce se știa deja despre Colibița: că are aerul la fel de pur ca în Alpi.

Una dintre cele mai atractive localități din Bistrița-Năsăud este Colibița. Amenajată în jurul unui lac artificial, Colibița este situată la doar 50 de kilometri de Bistrița, la o înălțime de 800 de metri. În ultima perioadă, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a investit peste 200.000 de lei pentru ca micuța localitate din creierii munților, Colibița, să îndeplinească condițiile necesare pentru a primi titulatura de stațiune. În luna februarie au fost inaugurate un punct farmaceutic, un punct de prim-ajutor și unul Salvamont în localitatea Colibița. Existența acestora este o condiție obligatorie pentru ca zona să poată fi declarată stațiune de interes local.

De asemenea, în zonă trebuie să existe cel puțin 100 de locuri de cazare acreditate.

Documentația pentru declararea Colibiței stațiune de interes local a fost deja depusă la Autoritatea Națională pentru Turism, autoritățile locale așteptând momentan aprobările.

Aer pur ca în Alpi

De asemenea, autoritățile județene au comandat un studiu, care să confirme calitățile aerului de la Colibița, despre care se știa încă de acum 100 de ani. „Rezultatele studiului confirmă că nivelul de ozon din Colibița este similar cu cel din Munții Alpi, la cote de peste 2000 de metri altitudine. Valoarea concentrației de ozon măsurată în Colibița este de 90 micrograme/m3. Valoarea medie din România este de 72,6 micrograme/m3”, a precizat președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan.

Doar două localități din România au aerul atât de pur ca în Alpi. Este vorba despre Colibița și de Soveja (județul Vrancea). „Aici exista un sanatoriu, unde erau tratați oamenii care aveau probleme psihice. Ținându-i aici, în Colibița, aerul îi ajută la recuperare. De asemenea, aerul este foarte bun pentru sportivi, pentru pregătirea fizică, pentru acumulările pe care le fac sportivii în cantonamente.

Studiul ne confirmă că este foarte bună componența aerului. În România mai este o astfel de structură a aerului, la Soveja, este un aer la o cotă de 900 de metri, care se poate compara cu aerul din Alpi, la peste 2000 de metri”, a completat Radu Moldovan.

Proprietățile curative ale aerului din Colibița sunt cunoscute încă din 1883. Atunci, o tânără din Bistrița se spune că s-a vindecat de tuberculoză datorită aerului din această zonă.

De asemenea, în satul Colibița a funcționat și un sanatoriu, în preajma celui de-Al Doilea Război Mondial. Acesta era considerat oaza de sănătate a studenților, elevilor și orfanilor din întreaga Transilvanie. Sanatoriul „Caritatea” și-a

încheiat activitatea în anul 1944, când a fost incendiat. „O regiune excelentă pentru a-și adormi originea, greutățile, neajunsurile de peste an, a-și alunga afecțiunile pulmonare inspirând un aer ozonat de brad, având posibilitatea de a face cură la razele de soare ultra-violete, cură care făcută în laboratorii medicale cu lampa „Quartz” costă parale multe și nu poate sta în nivelul curei naturale”, scria „Frăția Românească” în anul 1927.

Localitatea Colibița a devenit mai atractivă, după ce, în 1979, satul Mița este strămutat pe dealurile din apropiere, iar în locul său se amenajează un lac de acumulare.

Planuri pentru un centru nautic

Autoritățile locale au planuri mari pentru Colibița, iar titulatura de stațiune este doar primul pas. Anul acesta va fi amenajat un loc pentru camping și plajă, unde turiștii se vor putea relaxa, fără a fi nevoiți să apeleze la privați.

De asemenea, autoritățile locale vor să dezvolte la Colibița un centru nautic. Deja a fost realizat un studiu de prefezabilitate. Acesta prevede un debarcader pentru bărci cu pânze și hidrobiciclete, o clădire cu restaurant, bar, grupuri sanitare, vestiare, un punct de prim ajutor și un punct de depozitare și închiriere echipament sportiv.

Pe lac urmează să se amenajeze și o terasă cu piscină, o zonă de plajă și o zonă belvedere. Valoarea totală a investiției ar ajunge la 2,2 milioane de euro, iar sursa de finanțare este reprezentată de fondurile europene sau un parteneriat public-privat.

Approd, portalul care te ajută să-ţi faci firmă de acasă

74

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Patru tineri clujeni au lansat portalul Approd, prin intermediul căruia, internauţii care doresc să pună bazele sau să desfiinţeze un PFA sau o Întreprindere Individuală îşi pot întocmi dosarul, gratuit, în maxim 5 minute, accesând site-ul www.approd.ro. Amănunte am aflat de la Raul Pop, antreprenor pasionat de Inteligenţă Artificială, business şi antreprenoriat.

A consemnat Alex TOTH

De unde v-a venit ideea de a înfiinţa approd.ro?

Am încercat să ne înfiinţăm PFA şi ne-am dat seama rapid că sistemul este prea complicat şi durează mult să îţi dai seama ce ai de făcut şi pe lângă asta îţi scrii datele repetitiv în diverse formulare. Aşa că am realizat că s-ar putea automatiza mare pare din proces şi ar încuraja multe persoane să îşi facă firmă. Pe lângă asta sunt unele ţări în care poţi să îţi faci actele uşor online.

Programator freelancer de aplicaţii mobile iOS

Originar din Reghin, în vârstă de 25 de ani, Raul Pop a terminat un masterat în Inginerie Software la Universitatea Tehnică din Cluj Napoca şi în prezent este programator freelancer de aplicaţii mobile iOS. „Sunt pasionat de Inteligenţă Artificială, lucrarea mea de dizertaţie având o temă din acest domeniu. Pe lângă asta sunt pasionat de business şi antreprenoriat. În proiect sunt implicate încă trei persoane: Alin Vlasin - programator pe partea de interfaţă, Mihai Negrean - programator pe partea de server şi Paul Atasiei - designer grafic. Ei mi-au fost colegi, Alin şi Mihai de facultate şi Paul de liceu. Ideea site-ului ne-a venit acum şase luni, iar în ianuarie 2016 l-am pornit”, a declarat antreprenorul Raul Pop.

Ce avantaje au utilizatorii site-ului?

Utilizatorii site-ului au parte de îndrumare la fiecare pas.

Am împărţit procesul de completare de formulare în paşi uşor de urmat de orice persoană. Eşti ghidat prin toate etapele creării unui PFA, ai un grup de consultanţă pe Facebook pentru orice nelămurire, în care îţi vor răspunde experţii Approd şi în 5 minute ai în mână dosarul necesar pentru crearea unui PFA. Momentan, serviciile sunt gratuite, iar la noi nu vei completa niciodată aceleaşi informaţii de două ori. Când vom adăuga alte formulare le vei putea obţine cu un click.

Care e gama serviciilor pe care le oferiţi?

Momentan, serviciile oferite de noi sunt înfiinţare/ desfiinţare PFA şi Întreprindere Individuală şi grup de consultanţă gratuită pe parcursul procesului.

Ce urmează în viitor?

Vrem să colaborăm cu utilizatorii şi să adăugăm formularele pe care aceştia le completează cel mai des. Aşteptăm cu mare interes momentul când instituţiile statului ne vor oferi oportunitatea de a colabora şi de a automatiza 100% procesul, astfel încât birocraţia să nu mai fie un chin.

Direcţiile în care ne gândim să dezvoltăm Approd în contiunare sunt: servicii - de exemplu un calendar al obligaţiilor fiscale, consultanţă pentru înfiinţare de SRL şi alte activităţi complexe şi completare automată de alte formulare.

Primul sistem de operare românesc, de la Năsăud IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

75

Deși pare greu de crezut, un sistem de operare care a fost creat în România promite mai multă stabilitate și siguranță ca mult mai celebrul Windows. Acesta este opera unui năsăudean, care a început munca la acest proiect în urmă cu cinci ani.

de Bianca SARA

Anul trecut a fost lansat primul sistem de operare românesc.

Specialiștii din zona IT din țară și din străinătate sunt cu ochii pe creația unui tânăr năsăudean de doar 25 de ani.

Sistemul de operare dezvoltat de Ștefan Brândușă este bazat pe Linux. Ștefan a început munca la acest sistem de operare în urmă cu 5 ani, imediat după finalizarea liceului. Spune că ideea de a pune la punct un nou sistem de operare a venit în urma identificării nevoilor societății românești. „Eu am ales să merg pe două pasiuni personale, una este topografia, iar cealaltă este IT-ul. Deoarece deja știam programarea și eram bun în IT am mers pe partea de topografie. E o garanție pentu viitor, în caz că IT-ul cade, va exista mereu o opțiune în plus”, explică, cu pragmatism, Ștefan.

Momentan, Ștefan este administrator de servere, developer și programator în cadrul HP. „Am început în 2010-2011 să scriu schițele, singur. Pe parcursul dezvoltării i s-au alăturat și alți oameni din domeniu. Momentan suntem trei oameni care dezvoltăm constant sistemele de operare, unul din Dobrogea, iar altul din Galați”, spune năsăudeanul.

Deși, inițial, Ștefan a gândit un singur sistem de operare, ulterior au fost dezvoltate două: Kogaion, dedicat utilizatorului de rând și Argent, orientat către servere, cloud management, data centers și securitate informatică. Argentul este practic dedicat administrației publice, pretându-se pe zona fiscală, de servicii, informații sau chiar armată.

Printre avantajele aduse de sistemele de operare dezvoltate de Ștefan se numără lipsa virușilor, securitate în plus, precum și susținerea tehnică în limba română. Faptul că virușii încă nu pot să interpreteze un sistem nou de operare garantează securitatea mare. În această perioadă, munca la cele două sisteme de operare a fost constantă. Ștefan și-a petrecut și 5-6 ore pe zi muncind la acest proiect. Asta în ciuda faptului că făcea o facultate și muncea în paralel.

Sistemele de operare sunt dezvoltate în permanență, chiar și acum. Ștefan recunoaște că a fost nevoit să refacă constant,

să adauge și să restructureze. Timpul dedicat celor două proiecte a scăzut, însă, la o oră pe zi. „Proiectul a fost primit cu foarte mult entuziasm. Lansasem vești că construim un astfel de sistem de operare, iar IT-iștii și cei care voiau să scape de Linux au fost nerăbdători. Per ansamblu am fost priviți cu ochi buni”, spune tânărul IT-ist.

Nici numele sistemelor de operare nu sunt alese întâmplător.

Kogaion este inspirat din numele muntelui sacru al dacilor, în timp ce Argent, derivat din latină, ne duce cu gândul la argint, simbolul de bază al serverelor: impenetrabil, stabil, performant. În momentul de față, în fiecare zi, 50 de persoane diferite downloadează programele asociate celor două sisteme de operare. Instituțiile publice deja s-au arătat interesate de acest proiect 100% românesc.

Un liceu din Galați este deja în faza de testare a ambelor sisteme de operare, după ce reprezentanții unității de învățământ au aflat despre acest proiect din ziare. Și Biblioteca Națională și-a manifestat interesul pentru ambele sisteme de operare. Se pare că instituția vrea să implementeze Argentul în administrație și Kogaion la nivel de utilizator și consumator de carte. „Momentan Kogaion va rămâne gratuit, dar Argent va avea și o versiune plătită pe viitor, noi așa plănuim. În 5 ani, să zic, Argentul l-aș vedea în administrația publică, la toate nivelele.

Ar reprezenta o economie de peste 5 milioane de euro, bani dați degeaba de instituții doar pentru licențele Windows, care încă nu a rezolvat problema virușilor. În Argent văd un succes internațional. Suntem priviți de către comunitățile de dezvoltatori ca și un proiect cu potențial enorm”, spune năsăudeanul.

Deși potențialul acestui proiect este uriaș, Ștefan a investit în cele două sisteme de operare doar 2000-3000 de euro.

Această sumă a fost direcționată spre infrastructură, spre serverele de care a avut nevoie pentru a dezvolta acest proiect.

CULTURĂ

Umăr la umăr cu moartea WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Să scrii despre moartea mamei tale e un act de curaj şi de forţă. O asemenea carte, cu o mânecă de ie pe copertă şi multă poezie de o sfâşietoare tandreţe şi naturaleţe poartă semnătura editorului şi prietenului nostru Vasile George Dâncu, care ne-a invitat să-i fim alături la lansarea ei în cel mai potrivit spaţiu, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

În sala Memorandumului, cu vitrine pline de ceramică şi cu iubitori de poezie, cu colinde şi un cântec popular sublim despre norocul ce nu se găseşte la târg, dar care ar ajunge, dacă s-ar putea vine, tot la cei bogaţi, partituri susţinute de lelea Teodora Pârja şi de Lenuţa Pârja, de la Bistriţa, cu Nucu Pandrea la frunză, în fine, cu prieteni şi multă căldură am fost alături la un parastas literar emoţionant. Cei mai mulţi din sală ştiau cu durere ce înseamnă pierderea mamei, alţii învăţaseră din lacrimile propriilor mame, dar Vasile George Dâncu ne-a predat această lecţie, convertind toate regretele, amintirile duioase, reproşurile „colonelului”, cum îi spunea el şi copiii lui mamei sale, Gafta, în poeme epistolare lansate în eterul universului poetic. „Universul mama” este titlul volumului şi autorul gravitează între puntea spre trecut, cu amintirile crude ale morţii recente şi cea spre viitor, unde copiii săi ocupă cel mai important loc.

Cu un tată pierdut mult prea devreme, când încă nu înveţi prea bine ce e moartea şi cu o mamă ce se stinge printre denumiri medicale sofisticate, Vasile George Dâncu se trezeşte singur cu poezia. În ea îşi varsă du rerea neputinţei, pentru a lăsa pur şi neatins universul George şi Maria, inocenţa însăşi. „Am un vers, spune Vasile George Dâncu, care începe cam aşa „Cu mine se petrece ceva, am o viaţă de trăit”.

Cu noi se petrece ceva acum, avem o prietenie de dus, nu scăpaţi de mine şi vă mulţumesc că sunteţi alături de mine şi pe a ceastă cale. Cu toţi am ceva de împărţit dintre dumneavoastră, o prietenie de dus, o prietenie autentică. De aceea nu dau de băut la lansarea mea, vă dăruiesc câte o carte cu condiţia să n-o citiţi de sărbători, că vi le stricaţi. E o carte tristă. (...) Vă mulţumesc pentru prietenia voastră, tuturor. (...) Vă mulţumesc că m-aţi făcut poet a doua oară!”

Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, Irina Petraş a desfăcut cea dintâi iţele acestei cărţi.

“Poezia în care se poate încadra această carte este aceea a morţii umăr la umăr, a morţii în proximitate. Moartea mamei este o întâmplare în viaţa unui om, o cotitură şi fiul, cosubstanţial mamei nu o poate depăşi, atunci când e poet decât printr-o asumare, printr-o trăire a tuturor feţelor morţii prin moartea celuilalt. Însă nu e o moarte romantică, fiindcă nu e vorba de moartea celuilalt înfrumuseţată, ca între doi îndrăgostiţi, ci este vorba depre momentul în care descoperi, la o vârstă tânără, că o parte din tine nu mai este.

Cum poţi să scrii pur şi simplu „mă doare că mama a murit” fără ca această frază să cadă în patetism, să cadă în romanţă sau melodramă? A găsit cea mai bună dintre formule, a lui Pirandello, cel care a scris mica povestire „Scrisoare mamei”, aşadar a găsit formula scrisorii, sin-

gura formă de comunicare ce îşi asumă de la bun început absenţa celuilalt şi se poartă ca şi cum această absenţă ar fi în continuare o prezenţă”, a spus Irina Petraş. „Eu cred că „Universul Mama”, cartea lui Vasile George Dâncu ar trebui lansată cu instrucţiuni de utilizare, spune Ion Mureşan. “Vasile a ales o abordare de o sinceritate necruţătoare, aş spune că e o sinceritate de confesional în cartea aceasta. (...) Să mărturiseşti fără să cruţi nimic, fără să ieşi în evidenţă.(...) Eu n-am mai citit o carte ca aceasta, atât de crudă şi de cumplită în mărturisiri. (...) Fiecare poem este memorabil, (...) un inventar de vinovăţii, de lucruri nepotrivite, de boli şi de mici mândrii, mici succese, mici victorii, toate sunt inventariate cu acribie şi cu o cruzime extraordinară.

A găsit o modalitate de a scrie despre un subiect pe care eu îl consider imposibil”, a concluzionat, tulburat, Ion Mureşan. „Aş putea să spun că aici e o poezie naivă, e o poezie simplă şi nu am în vedere nepriceperea, ci pur şi simplu stilistica meşterilor de icoane, care elaborează nişte imagini, nişte cadre în care nu sunt căutate formule estetice şi ceea ce este aşezat acolo, stângăcia, dezvăluie figuri primare, iar sacralitatea erupe din fiinţa lor. (...)

Aşa mi se pare că este această icoană strecurată printre două versuri de către Vasile, imaginea mamei”, spune Vianu Mureşanu cu delicateţe.

Mărturisesc, am aşteptat cu teamă acestă carte, ascultasem multe poeme în lectura autorului, dar lecturarea în intimitate a acestor poeme este cumplită, fiindcă se face cu implicarea proprie în durerea înnăbuşită a autorului, iar transferul este inevitabil.

77

Alexandru Lupu, artistul bijutier cu suflet

78

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Clujul e un creuzet vibrant, iar fermentul creator se manifestă în diverse domenii, însă unul special este cel al bijuteriilor de autor, iar Alexandru Lupu, profesor, sculptor şi creator de bijuterii îi învaţă şi pe alţii, nu doar meşteşugul făuririi de bijuterii, ci însăşi arta de a le crea, de la gând la metalul curbat cu inteligenţă şi pricepere, dar mai ales cu suflet. de Alice Valeria MICU

Alături de fiicele sale are o şcoală de bijuterii de autor.

Cinci cursanţi pe serie, în două module, sunt îndrumaţi de cei trei artişti să descopere pasiunea, legătura subtilă dintre ei şi metalul, pietrele şi sclipirea creatoare.

Unii vin din pasiune, alţii ca să dea un sens căutărilor interioare, pentru alţii sunt ore în care uită de ritmul cotidian. Fie că îi spunem reorientare profesională sau hobby, scoala de bijuterii de autor este, înainte de toate, un prilej de a descoperi artistul din fiecare.

Când l-am vizitat la atelier, Alexandru Lupu se pregătea pentru o expoziţie de bijuterii şi aştepta cu nerăbdare noii cursanţi, mai ales că două prietene îşi pregătiseră una alteia cadou de Crăciun, fără să ştie, primul modul al cursurilor de bijuterii de autor.

Cum breasla creatorilor de bijuterii de autor este extrem de restrânsă la noi, ne-am aşezat la vorbă, în timp ce privirea îmi era atrasă de minunile din atelierul său, sculpturi, tablouri, bijuterii, mese de lucru şi un anume spirit, poate al argintului atât de drag profesorului Lupu.

Prima şcoală de bijuterii din Transilvania îi învaţă din 2013 pe cei ce au curiozitatea să intre în atelierul lui Alexandru Lupu să dobândească tehnicile necesare, să-şi dezvolte simţul estetic, îndemânarea, creativitatea, pasiunea şi de ce nu, şansa unui nou început.

Cu părul său alb şi bijuteriile de argint care par a face parte din însăşi fiinţa sa, Alexandru Lupu vorbeşte cu pasiune

despre bjuterii, sculpturi, munca în preajma copiilor şi satisfacţiile pe care i le oferă rezultatele celor ce au învăţat şi au deprins frumuseţea artelor cu el.

Fie că este piatră dură, lemn ori ceară roşie, materia se îmblânzeşte sub mâinile convingătoare şi amprentele sale artistice pot fi găsite de la Tîrgu Jiu, locul impregnat de spiritul brâncuşian, până dincolo de Cercul Polar de nord, unde un lemn plin de răşină rezistă vicisitudinilor vremii şi vremurilor, iar sufletul artistului Alexandru Lupu îl menţine viu, ca o flacără.

Mi se pare mie sau s-a schimbat ceva în lumea asta, a obiectelor destinate înfrumuseţării?

Odată cu avântul artei contemporane mondiale, bijuteria a devenit altceva decât se ştia până acum. Ştiam de bijuteriile artiştilor, mai toţi au făcut bijuterii, încă din Renaştere, iar, mai aproape, Picaso, Salvador Dali, nu mai spun de Calder (Alexander Calder, n.r.), care era sculptor chinetic și care a făcut nişte cercei, care se mişcă în spaţiu, extraordinari. În ultima vreme a apărut bijuteria de autor, care nu trebuie confundată cu isteria hand-made-ului.

Bijuteria de autor acceptă şi serii scurte?

Da, poate, dacă ne referim la bijuteria de autor, însă vorbim de bijuteria contemporană. Poţi face o serie mică, atunci când e bijuterie de fashion, unde anumite evenimente pre-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

supun realizarea unor serii de câteva bucăţi, cam atât, precum înţelegerile vechi dintre sculptorii şi turnătorii francezi. Există un decalog al sculptorilor, valabil şi azi, iar cei ce se respectă ţin cont de el, iar galeriile importante cer numerotarea bijuteriilor dintr-o astfel de serie. Aşa numitele EO, ediţie originală, sunt în număr de 12, apoi 4 EA, ediţie de autor, şi alte 8 care sunt la acelaşi preţ. După asta încep seriile mari, pentru că o bijuterie contemporană de succes poate să ajungă una extrem de răspândită, executată din diverse materiale, dar care îşi pierde caracterul de bijuterie contemporană şi devine o simplă marfă. Povestea banilor şi a consumismului actual. Bijuteria contemporană a pornit tocmai din dorinţa de a învinge acest consumerism şi industrializarea masivă a tot ce există pe lumea asta.

La urma urmelor, indiferent de şcoala căreia îi aparţine creatorul, bijuteriile trebuie să-l reprezinte, dar să se şi regăsească în personalitatea celui care cumpără, chiar dacă bijuteria nu e făcută neapărat şi întotdeauna ca să o porţi, pentru că uneori e incomodă şi are acelaşi regim cu haute couture-ul, dar poate să deschidă căi estetice înspre o anumită direcţie, poziţional vorbind sau material. Nu există niciun fel de restricţie, poţi folosi orice. Sigur că, în ultimă instanţă tot la metale şi pietre preţioase ajungem.

Curentul objet trouver a fost un moment, dar nu duce un trend foarte mulţi ani.

Ei da, moda e făcută să fie rotundă, să revină la matcă, la valori.

Adevărat, dar materialele din care sunt făcute bijuteriile rămân importante. Marii creatori de modă se joacă ei cu alternativele, dar se întorc ritmic la mătase. Tot aşa, în bijuterii, revin la pietrele şi metalele preţioase.

Cred că asta e şansa unor asemenea creaţii, aceea de a rămâne în starea iniţială mai mult timp.

Aceasta şi este ideea de bază, oricum am întoarce-o, bijuteria este ceva de lungă durată, intră în patrimoniul familiei, se dă mai departe. Eu n-am nimic împotriva celor ce fac bijuterii din materiale neconvenţionale, fac şi eu, dar nu mă limitez la ele.

Eu sunt mare iubitor de ceea ce era odată Vama Veche şi am o colecţie de bijuterii la care am utilizat lemnul adus de mare acolo, le-am patinat, le-am înnobilat cu foiţă de aur, tratate să nu putrezească, am pus şi argint, dar îmi plac toate materialele. Cineva a venit și a cumpărat întreaga colecţie.

La urma urmelor trebuie să faci ceva, şi ce rămâne, rămâne. Prin asta se impune valoarea. În ecuaţia asta, timpul are o importanţă majoră, dar şi materia primă. Cu ce material nu aţi face o bijuterie?

Există vreunul cu care nu aţi lucra?

Never say never! Dacă eşti artist, creator accepţi orice provocare.

INEDIT

79

Aşadar limita e imaginaţia. De unde vă inspiraţi?

Ei, iar mă provoci! De la Dumnezeu, nu ştiu, habar n-am!

Ce mă inspiră? Totul.

V-aţi trezit noaptea, ca scriitorii, că trebuie să schiţaţi ceva?

Tot timpul, uneori sunt atât de obosit, că nu-mi vine să cobor din pat şi să merg alături, că am şi acasă un atelier, plus că am realizat că am atâtea idei, dar nu am timp fizic să le realizez. Există lucrări pentru care fac efortul de a le realiza, pentru că ţin prea mult la unele idei.

Dar aţi găsit timpul potrivit să-i îmbolnăviţi şi pe alţii cu pasiunile dumneavoastră. Întâi mi-am îmbolnăvit fetele. Ambele sunt plasticieni: Andra e designer, iar Odette a făcut grafică, dar de mici au venit la mine în atelier, eu am făcut dintotdeauna bijuterii şi era uşor să se Alexandru Lupu este absolvent al contamineze.

Institutului de Arte Plastice „Ion Nu vreau să fiu ipocrit, aceasta este o Andreescu”, azi Universitatea de zonă în care, dacă stăpâneşti eleArtă şi Design Cluj-Napoca, mentele de bază şi ai fineţea necesară, promoţia 1984, secţia Sculptură, poţi să faci bani frumoşi. În aceşti 26 profesor de sculptură şi ceramică la de ani am învăţat să fim capitalişti şi e Palatul Copiilor Cluj-Napoca şi mult mai frumos să fii sătul decât Şcoala de bijuterie contemporană flămând. Nu aspir la bogăţii, dar să ai LUPU. asigurat un trai din chestia asta, e grozav.

Eu am câştigat foarte bine şi din sculptură şi din pictură, am avut numeroase expoziţii, am participat la simpozioane internaţionale, sculpturile sunt căutate. Depinde de cota artistului, de felul în care autorul ştie să-şi prezinte lucrările, colecţionarii cumpără, dar şi unii care au nu unul, ci mai multe birouri de decorat, o sală de şedinţe, un sediu.

E bună investiţia în obiecte de artă?

Investiţia în artă îţi umple casa de suflet. Realizezi că având lucrările mai multor autori, tu ai sufletul lor acolo. Am prieten colecţionar care nu e bogat, dar e superbogat prin obiectele de artă pe care le-a adunat de-a lungul timpului.

Se spune că ai atâtea vieţi câte cărţi ai citit. E valabil şi cu operele de artă?

Desigur, chiar dacă o lucrare de artă, o sculptură, să zicem, nu conţine atâta informaţie ca o carte, cu siguranţă, dar suflet conţine. Iar dacă vorbim de bijuteria de autor, de bijuteria contemporană, ea implică personalitatea artistului, dezvoltând şi personalitatea celui care o cumpără sau o poartă, ori doar o priveşte.