TB 59

REVISTĂ ECONOMICĂ AUDITATĂ BRAT • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • AN VII • NR 59 • 13 MAR - 15 APR 2016

FONDATOR: AURELIAN GRAMA

VIZIUNE ȘI ACȚIUNE, PLANUL UNEI UNIVERSITĂȚI PENTRU VIITOR PAG. 14-15 OLANDA, LIDERUL INVESTIȚIILOR STRĂINE DIN ROMÂNIA! PAG. 47-55 CAMPIONII APEI PAG. 58-60 DEZVOLTĂRI REZIDENȚIALE ÎN TRANSILVANIA. CLUJ NAPOCA ȘI BRAȘOV

SUMAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY VIZIUNE ȘI ACȚIUNE, PLANUL UNEI UNIVERSITĂȚI PENTRU VIITOR

5-8 19-25

INDUSTRIE

BORODI, BRINEL: „IT-UL NU MAI ESTE DOAR O UTILITATE!”

17 ENERGIE

STRATEGIE PENTRU UN SISTEM ENERGETIC COMPETITIV

61-63

EVENIMENT

PREMIILE CLUBURILOR FRANCOFONE DE AFACERI

EVENIMENT

68 ANALIZĂ

77-79

PROVOCĂRI CHEIE PENTRU ORAȘE CU VIITOR

CINCI BĂNCI AU CUMULAT 1 MILIARD DE EURO PROFIT ÎN 2015

AUTO

BMW, 100 DE ANI DE ISTORIE, 100 DE ANI DE VIITOR

82-83

1

2

ȘTIRI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BISTRIȚA Comelf a scăzut cu 14%

Cifra de afaceri a producătorului de echipament energetic Comelf Bistriţa s-a redus anul trecut cu 14%, la 171 milioane de lei, în timp ce profitul net a ajuns la 1,4 milioane de lei, de peste cinci ori mai mic decât în 2014. În acelaşi interval, veniturile din exploatare au coborât de la 201 milioane de lei la 176 milioane de lei, iar profitul aferent acestor operaţiuni s-a diminuat de mai bine de două ori, la 4,2 milioane lei.

Pe de altă parte, compania a reuşit să-şi reducă uşor cheltuielile, la 178 milioane de lei. Comelf este deţinută în proporţie de 77% de Uzinsider SA şi face parte dintr-un grup de producători de utilaj industrial care include şi firma 24 Ianuarie Ploieşti (IANY).

Aproape 20% plus la Teraplast

volatil. Ne-am confruntat cu creşteri accelerate ale preţului principalelor materii prime, precum şi cu disponibilitatea redusă a acestora, am avut clienţi care şi-au cerut insolvenţa şi au fost destule situaţii în care performanţele financiare ale potenţialilor clienţi nu ne-au permis să le acordăm credit comercial, conform politicii noastre de credit, situaţii în care am preferat să pierdem vânzări decât să ne asumăm riscuri exagerate de neîncasare“, a spus Dorel Goia, preşedintele Consiliului de Administraţie al Teraplast.

BRAȘOV Dacia Plant, de la siropuri la hoteluri

Producătorul de tincturi şi siropuri din plante Dacia Plant din Braşov, controlat de Călin Ianţa şi Radu Ionescu, şi-a extins businessul cu o divizie HoReCa după ce a construit două centre de conferinţe şi un hotel cu 55 de camere pe o parte din fosta platformă Rulmentul din Braşov. Acestea se întind pe o suprafaţă de 3.000 de mp din platforma braşoveană şi sunt deja funcţionale sub umbrela Lux Divina. „Anul trecut ne-am concentrat pe finalizarea investiţiei în cele două centre de evenimente şi în hotel.

Am ales să investim în acest segment de business deoarece am ajuns la concluzia că Braşovul duce lipsă de locaţii potrivite pentru evenimente de anvergură”, a declarat Cosmina Oprea, director general al Dacia Plant.

CLUJ Grupul Teraplast, cel mai mare procesator de PVC din România şi unul dintre principalii producători de materiale pentru piaţa construcţiilor şi a instalaţiilor, a încheiat 2015 cu afaceri în creştere cu 19,5% şi un profit net de 40,7 milioane de lei, de 2,5 ori mai mare decât nivelul din 2014, potrivit raportului financiar preliminar publicat la BVB. „Rezultatul din 2015 se încadrează în ţintele bugetate, chiar dacă am avut un context economic destul de

Porsche a deschis un centru de dezvoltare software Compania Porsche Engineering Romania, filialia locală a gigantului german Porsche, deschide la ClujNapoca un centru de dezvoltare software în domeniul auto, unde vor lucra 25 de oameni până la finalul anului. ’’Prin intermediul noii reprezentanţe din Cluj, activitatea de dezvoltare este concentrată

în continuare în mod consecvent asupra autovehiculului viitorului.

Clujul va contribui la susţinerea procesului de digitalizare a autovehiculului de către firma noastră’’, a declarat Malte Radmann, preşedintele consiliului de administraţie al Porsche Engineering, într-un comunicat de presă.

TIFF, 7,5 milioane de euro în economia locală Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), organizat la Cluj-Napoca care ajunge în acest an la a 15-a ediţie, generează un impact de 7,5 milioane de euro asupra economiei locale, potrivit unui studiu al Facultăţii de Business din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. „Am fost curioşi să vedem efectele TIFF asupra oraşului dintr-o perspectivă de business, văzând numărul mare de invitaţi români şi străini, precum şi turişti care vin anual la festival“, a spus Tudor Giurgiu, preşedintele festivalului. Cercetarea Facultăţii de Business din cadrul UBB a fost realizată pe un eşantion reprezentativ de peste 1.000 de persoane, dintre care 828 participanţi la TIFF cu domiciliul stabil în Cluj-Napoca în ultimele şase luni înaintea festivalului, inclusiv studenţi, şi 178 de participanţi proveniţi din alte oraşe şi din străinătate.

HARGHITA Americanii deschid callcenter în Miercurea Ciuc Americanii de la CGS, companie de servicii de externalizare cu 3.000 de salariaţi în birourile din Bucureşti, Braşov, Sibiu şi Târgu-Jiu, intenţionează să deschidă într-o lună de zile un nou centru la Miercurea Ciuc, potrivit lui Vla-dimir Sterescu, country manager. „Pentru noi, acest centru este unul de nişă.

Avem câţiva clienţi din Ungaria pentru care avem externalizate volume în lim-ba maghiară. În acest

ȘTIRI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

moment, compania dispune de vorbitori de limba ma-ghiară în Braşov - puţin peste 300, dar clienţii noştri au nevoie de un număr aproape dublu de vorbitori de limbă maghiară. Aşa ne-am decis să mergem în Miercurea Ciuc, unde, într-o lună, vom deschide un centru nou care va avea o capacitate de 150 de birouri cu aproximativ 180 de angajaţi pentru început”, a declarat acesta.

MUREȘ Profit de 37 milioane la Romcab Romcab Tîrgu-Mureş, producător de cabluri controlat de omul de afaceri Zoltan Prosszer, şi-a multiplicat de 2,3 ori profitul net în 2015 față de 2014, până la aproape 37 milioane de lei. Avantajul a venit, în primul rând, din scăderea la nivel mondial a preţului la cupru şi aluminiu, principalele materii prime. „Unul dintre factorii creşterii profitului anul trecut a fost scăderea preţului la materiile prime în condiţiile în care noi avem semnate contractele de livrare la marje fixe, care nu fluctuează în funcţie de cotaţiile internaţionale. Al doilea factor este creşterea semnificativă pe care am raportat-o în ultimul trimestru al anului, comparativ cu celelalte trimestre din 2015, care pentru companie reprezintă cea mai bună perioadă din an“, a spus Zoltan Prosszer, directorul general şi principalul acţionar cu 70% din Romcab. Veniturile companiei din activitatea operaţională au avansat cu 28% până la 856,4 milioane de lei.

Noi investiții la IRUM Reghin Producătorul de utilaje agricole şi forestiere IRUM din Reghin va angaja în acest an 40 de persoane și va investi 3,2 milioane de euro în mărirea capacităţii şi a volumului pieselor turnate din fontă în cadrul secţiei de turnătorie, în noi achiziţii de utilaje pentru atelierul de prelucrări mecanice, dar şi în moder-nizarea secţiei forjă. În prezent, IRUM are 405 angajaţi, care se ocupă de fabricarea tractoarelor şi utilajelor TAF (tractoare articulate forestiere), utilajelor agricole, încărcătoare, transportoare, echipamente pentru întreţinerea drumurilor forestiere, producând totodată

şi piesele aferente acestora. „Anul trecut s-a simţit o creştere a pieţei în domeniul agricol, însă o scădere în industria forestieră din cauza instabilităţii legislative din acest domeniu. Întrucât economia este într-o continuă creştere, sperăm ca anul 2016 să fie un an mai bun decât cel pe care l-am încheiat“, a declarat Mircea Oltean, directorul general al IRUM. Capacitatea anuală de producţie a companiei IRUM este de 250 de tractoare forestiere, 500 de tractoare agricole şi 1.200 de tone de piese turnate.

SIBIU Board-ul Romgaz completat cu nume noi

Compania Romgaz, cel mai mare producător local de gaze naturale, a hotărât în AGA din 28 martie 2016 alegerea lui Sebastian Tcaciuc, consultant al fondului de investiţii Advent pe poziţia de membru al board-ului, în locul Soranei Baciu care a devenit secretar de stat în Ministerul Economiei. Totodată, acţionarii Romgaz au aprobat şi numirea lui Aristotel Marius Jude, secretar de stat în Ministerul Energiei, tot pentru un post de membru în board. Jude îl înlocuieşte în consiliul Romgaz pe Dragoş Dorcioman. Romgaz este una dintre cele mai valoroase companii de pe bursă cu o capitalizare de 10,4 miliarde de lei. Cel mai mare acţionar al Romgaz este statul român, care prin Ministerul Energiei deţine 70% din acțiunile producătorului de gaze. Al doilea cel mai mare acţi-

onar este Fondul Proprietatea, care are o participaţie de 5,8%. Romgaz a încheiat anul trecut cu un profit net de 1,18 miliarde de lei, în scădere cu 16% faţă de rezultatul raportat anul precedent, care a fost maxim istoric. Compania a hotărât acordarea unui dividend brut din profitul pe anul trecut de 2,7 lei per titlu, suma totală a dividendelor acordate depăşind un miliard de lei.

Polisano, evenimente creditate CMR Spitalul European Polisano organizează simpozionul “Noi tendințe și abordări în managementul afecțiunilor cardiovasculare” ce va avea loc pe 4 aprilie. Realizat sub egida Colegiului Medicilor (CMR) Sibiu și a Universității Lucian Blaga, acest eveniment este/se dorește a fi primul dintr-o serie de astfel de evenimente acreditate CMR, ce se vor desfășura lunar și vor aborda teme precum radioterapie, neurochirurgie sau medicină cardiovasculară. Simpozionul este creditat de Colegiul Medicilor din România prin procedura EMC – Educație Medicală Continuă și este adresat medicilor de familie și cardiologilor din județul Sibiu și din județele limitrofe (Alba, Vîlcea, Mureș, Hunedoara etc.). Scopul acestui eveniment este de a prezenta actualitați din domeniul chirurgiei cardiovasculare, precum și din domeniul cardiologiei intervenționale.

Pe lângă transmisiile în direct din sălile de operație, vor fi, de asemenea, prezentate premierele realizate de specialiștii în medicină cardiovasculară ai SEP (cardiologi și chirurgi), dar și planurile de dezvoltare viitoare a medicinei cardiovasculare în regiunea Sibiului. În ultimul an, echipa de medici a spitalului a realizat zece intervenții chirurgicale în premieră națională, europeană și mondială, printre care: primul tratament endovascular al unui anevrism abdominal cu proteză multilayer Streamliner, la nivel mondial, prima reconstrucție costală cu implanturi din titan realizată în România, primul remodelling de aortă din România pentru tratarea anevrismelor, prima plastie valvulară minim invazivă.

Pagini îngrijite de Alin BOLBOS

3

4

ESENȚIAL Fondator Aurelian Grama

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

Înfierea.

Rostul agențiilor de publicitate în afară de profit...

Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Redacția Redactori: Ligia Popa, Teodora Mîndru, Sorin Trocan, Alice Valeria Micu, Dan Lungu, Alin Zaharie DTP: Răzvan Matei Administrația Manageri publicitate: Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Mureș, Neamţ Ionuţ Ţîrdea (0754-600.843) ionut.tirdea@transilvaniabusiness.ro Harghita, Covasna Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Brașov, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la SC Ceconii SRL Baia Mare Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distributie nationala: Autosupermarket + difuzori locali Retele distributie controlata: Spin Media SRL TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

Cât de interesantă poate fi o parte nevăzută din munca la Transilvania Business? Haideți să facem un experiment...

Să începem cu extinderea listei de evenimente selectate pentru distribuția directă către decidenți ce încheie afaceri pe loc în sesiuni de networking. Pe lângă clasicele conferințe – congrese – târguri din București și în țară, merită menționată deplasarea TB la Cannes pentru recenta mare întâlnire a decidenților, proprietarilor, dezvoltatorilor și a întregii lumi din real estate la MIPIM pe Coasta de Azur și pariul – invitație cu Paul Zilk, CEO Reed MIDEM, pentru un stand al României anul viitor, asta dacă firme, lideri, agenții și asociații profesionale vor înțelege exemplul de coeziune și exuberanță al “concurenței” din Polonia.

Ne-am bucurat să asimilăm tedințe și la Cities of Tomorrow, evenimentul AHK – ce adună cele mai puternice companii cu capital german din România și să putem dezvolta parteneriatul pentru promovarea României la Expo Real 2016. Veți regăsi un nou anuar de real estate și la Viena, Budapesta, Londra, cu sprijinul Greet Vienna și al Porfolio Events și susținerea dezvoltatorilor activi în piață.

Prinși în febra documentării și creației la Oglinda Energiei – ce va ieși în 2016, înainte de conferința de la Amsterdam, vă dezvăluim generos încă din paginile de energie ale acestui TB – linia profesională editorială a Oglinzii... Dar am mai reușit, printre scriituri, să obținem un interviu cu noul rector al Universității de la Petroșani, am trecut pe la Bretea și Râul Mare Retezat, unde Hidroelectrica are proiecte mari de retehnologizare, am avut-o pe Ligia Voro reprezentant la conferința de la Tușnad despre biomasă al clusterului Green Energy de la Sfântu Gheorghe, am căutat una din primele stații ale Țiriac Energy, undeva în Alba și am participat la tot ce a fost în capitală reuniune publică despre energie.

Brand Managerul nostru Alin Bolbos a patrulat necontenit și a semănat proiectele TB între Bistrița – Cluj – Mureș, cu escale clasice în capitală. SSIF Broker, Verbau Romania, BRD, Lot Airlines, Zahărul Luduș, Villa Vinea, Cis Gaz, Teraplast, Allianz Asigurări, Romgaz și Transgaz, Kastamonu și marii jucători din energie din București.

Juniorul Ionuț Tîrdea s-a reîntors de drag, sperăm că și cu spor, la Constanța să-i aducă pe dobrogeni cu afacerile în TB. A ofertat în Harghita și Covasna, să zicem, natală, deși proiectul pe italieni îi aduce aminte de anii petrecuți în nordul dezvoltat al Italiei – așa că vom avea în iunie o imagine mult mai clară a investițiilor fraților latini din Transilvania! Este în pole position și cu noul capitol de Auto din TB, dar și cu noi proiecte pe zona de IT și de online.

Dorel Vidican tace și face! Aveți dovadă suplimentul – de data aceasta mai consistent ca publicitate al ediției a IX a Agro TB. Oricum a trecut cu sprijinul Ligiei, al lui Alice, Alin Zaharie și Dan Lungu prin multe locuri de poveste din Ardeal. Sigur, Dan ne reprezintă și pe noi că doar de ce oare l-am încărcat cu publicațiile noastre prin Bruxelles...

Nicolae Pop și-a reînceput poveștile de globe trotter. Timișoara universitară aniversară firească și lumea închistată rece, noncomunicativă a automotivelor, dar peste toate pregătirile VinVest și oenologii de neoprit și degustările păstrează Banatul între preocupările și ale noastre. De doi ani insistă la Sebeș că merită doar cu ei să începem serialul orășelelor transilvane de succes! Proiectele pe Apă și încheierea unor mari proiecte europene îi aparțin.

Așterne ideile cu Ionuț Oprea întru buna reușită a Zilei Aviației... cu toate aeroporturile din țară.

Sigur că mai sunt colegi din Arad, Bistrița, Sibiu și Bihor de menționat și acțiuni ale echipei la AGA BRAT sau la strategii naționale. Și nu suntem echipă mare...

Dincolo de toate strădaniile și până la urmă de fișa postului unei echipe de revistă economică și de toate ingredientele mai mult sau mai puțin plăcute, eficiente, creative ale vieții în presă, tot nu pot să înțeleg cum reușim să nu ne vadă marile agenții de publicitate ce au în fiecare publicație economică o medie de 12-14 pagini de branduri de mașini, bănci, comunicații, asigurări și produse de lux... Sunt șase... Ziarul Financiar și Bursa. Capital, Business Magazin, Forbes, BIZZ. Am intrat în al șaptelea an de apariție... Uitați-vă la revista asta – de acum... 92 de pagini plus 68 de pagini... Cu BRAT. Acum facem și SNA Focus. Avem difuzare controlată reală unde nu există niciuna dintre publicațiile întâimergătoare...

Media Investment, Initiative Media, McCan Erikson, Group M, Starcom Media, Zenith Media, OMD. Voi, primele 7, înfiați-ne profesional. Deocamdată, arhivele sunt la BCU, bun outdoor-ul, bun TV-ul, bun radio, dar parcă bibliotecile nu-s pline doar de incunabile.

Hai să fie Transilvania Business a șaptea publicație economică căreia să-i citiți proiectele.

Sunt foarte mari șanse ca ai voștri clienți să vă și fericească cu un premiu și noi cu clasicul rebate...

La noi sunt și subiecte...!

Aurelian GRAMA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

„Viziune și acțiune”, planul managerial care va construi o Universitate pentru viitor de Teodora MÎNDRU Foto: Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu Mureș

Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) din Tîrgu Mureș are, în premieră în România, rector stabilit prin concurs, nu prin alegeri, în persoana profesorului universitar dr. Leonard Azamfirei, care a câștigat astfel un nou mandat, ce se va întinde pe parcursul a patru ani, 2016 - 2020, și care stă sub semnul „Viziunii și acțiunii”, un plan managerial care își propune să construiască o Universitate pentru viitor, printr-o abordare activă și eficientă.

5

6

COVER STORY La UMF Tîrgu Mureș a avut loc, la începutul lunii martie, concursul public pentru desemnarea rectorului.

UMF Tîrgu Mureș devine astfel prima universitate din România care optează pentru varianta alegerii rectorului prin concurs public. Acesta este sistemul de selecție care funcționează în universitățile de prestigiu din Occident.

Printre cei 16 membri ai comisiei de concurs s-au regăsit trei foşti miniştri ai Educaţiei, foşti şi actuali secretari de stat, rectori sau preşedinţi ai senatelor unor universităţi de prestigiu, rectori ai principalelor universități de medicină și farmacie din țară, profesori străini din Israel și din Ungaria precum şi studenţi. Concursul a avut două părți: o parte în care profesorul universitar dr. Leonard Azamfirei și-a prezentat planul managerial, pe care l-a denumit „Viziune și acțiune”, și o parte de întrebări puse candidatului din partea tuturor membrilor comisiei de concurs. La final, comisia a decis în unanimitate ca funcția de rector să fie ocupată în următorii patru ani de prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, ceea ce înseamnă că UMF Tîrgu Mureș are un rector tehnocrat care înțelege managementul academic și care va încerca să ducă UMF Tîrgu Mureș în direcția pe care și-a asumat-o întreaga Universitate prin planul managerial pe care l-a acceptat. „Concursul de selecție a noului rector al Universității de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș s-a bazat pe Legea educației naționale care prevede posibilitatea ca o universitate să-și aleagă rectorul printr-un concurs public deschis oricărei personalități cu performanță managerială și academică și care a primit avizul de înscriere în concurs din partea Senatului Universității. Partea concursului de

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

interacțiune cu membrii comisiei a fost extrem de animată, durând mai bine de două ore. La întrebările fiecărui membru al comisiei am descris modul în care văd dezvoltarea acestei Universități în următorii patru ani, direcția către care îmi doresc să meargă Universitatea și modul în care văd rezolvarea unor probleme pe care le are această instituție. Mă onorează decizia finală, de selecție și mă obligă în egală măsură, pentru că eu mi-am numit planul managerial pentru următorul mandat „Viziune și acțiune”.

Partea de acțiune a acestui plan implică activitate, o echipă performantă, obiective clare și eforturi susținute din partea fiecăruia”, a declarat prof. univ. dr. Leonard Azamfirei.

Revitalizarea misiunii de educație superioară medico-farmaceutică Potrivit rectorului UMF Tîrgu Mureș, firul roșu al planului managerial este continuitatea, astfel că proiectele începute în mandatul trecut vor fi continuate în noul mandat.

Un obiectiv important este implementarea unei reforme curriculare de substanță în învățământul medico-farmaceutic târgumureșean, care să aducă mai aproape studentul de cadrul didactic, care să personalizeze modul de predare și să-l centreze pe probleme și pe cazuri clinice, care să facă învățământul mai aplicativ și mai puțin teoretic.

Tinerii care trec prin amfiteatrele, laboratoarele și clinicile Universității trebuie să devină nu doar simpli posesori ai unor diplome, ci garanții valorii ei, în măsură să le confere un atu în fața oricărui angajator, susține prof. univ. dr.

Leonard Azamfirei. „Sunt câteva direcții importante pe care vreau să le subordonez unui obiectiv principal, și anume acela de a lucra foarte mult în acest mandat la creșterea calității activității didactice și a activității de cercetare. Am reușit să creăm, în cei patru ani care s-au scurs, mecanisme necesare pentru ca Universitatea să funcționeze eficient în acord cu legile existente și cu viziunea de dezvoltare a acesteia. Am pus un accent mare pe investiții și cred că acest lucru se vede cu ușurință. Cred însă că a venit momentul să lucrăm mai mult la relația cu studentul și la modul în care fiecare cadru didactic se implică în această activitate care trebuie să fie primordială pentru noi. Din acest motiv, una din-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tre direcțiile strategice pe care vreau să o dezvolt în acest nou mandat este realizarea unei reforme curriculare de substanță în învățământul medico-farmaceutic, care să pună cu adevărat personalitatea studentului în centrul activității, care să fie aliniată standardelor și metodelor de pedagogie medicală practicate în acest moment în marile universități medicale din lume și care să permită o interacțiune mult mai bună între student și cadru didactic, precum și dobândirea reală a unor abilități și competențe pentru studenți”, a precizat rectorul UMF Tîrgu Mureș.

Promovarea învățământului practic, a celui cu aplicabilitate clinică Procesul este unul extrem de complex, ce se va derula pe o perioadă mai lungă de timp. Specialiști în reformă curriculară au contribuit la realizarea unui plan strategic de reformă curriculară, care va fi supus curând aprobării Senatului Universității. „Este un demers extrem de complex pe care îl văd întinzându-se pe trei – patru ani, pe care îl putem aborda având și ajutorul și experiența unor specialiști în reformă curriculară din Austria și din Anglia. În acest moment, suntem în faza în care am finalizat un plan strategic de reformă curriculară, pe care vom începe să îl aplicăm etapizat, cu înțelepciune, păstrând ceea ce este bun și specific învățământului medical românesc, dar desigur, aliniindu-ne standardelor internaționale, erei tehnologice în care ne găsim și, bineînțeles, așteptărilor studenților”, a explicat prof. univ. dr. Leonard Azamfirei.

O descentralizare accentuată a deciziei În noul mandat de rector, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei își propune schimbarea abordării la nivel administrativ, printr-o descentralizare accentuată a deciziei, o preluare a cât mai multor atribuții de către decanate. „Este practic imposibil, în condiții de eficiență, într-o instituție de

COVER STORY

complexitatea UMF-ului ca deciziile și urmărirea aplicării acestor decizii să fie centralizate. Din acest motiv și fiind, de altfel, un susținător al conceptului antreprenorial în mediul universitar, consider că fiecare structură trebuie să aibă nu doar atribuții, ci și responsabilități. Intenționez ca, din punct de vedere administrativ, în limitele legale existente, să transfer deciziile legate de funcționarea cotidiană a Universității, fie că vorbim despre componenta didactică, fie că vorbim despre cea administrativă, către celelalte structuri: prorectorate, decanate și direcții administrative, păstrând, evident, la nivel de rectorat, atribuțiile legate de direcțiile de dezvoltare ale Universității, partea de investiții mari, partea de dezvoltare strategică a programelor de învățământ. Vom face o descentralizare progresivă, evaluând efectele acesteia și menținând foarte ferm criteriile de eficiență și de legalitate”, a menționat rectorul UMF Tîrgu Mureș.

Internaționalizarea Universității Totodată, potrivit prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, se dorește internaționalizarea Universității de Medicină și Farmacie, pe care rectorul o vede inclusă în rețelele internaționale, nu doar pe segmentul de colaborare didactică, de schimburi de studenți și de cadre didactice, ci în egală măsură, integrarea într-o rețea internațională de cercetare, în care Centrul Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice inaugurat la sfârșitul anului trecut, va avea un rol important. „Internaționalizarea Universității este un alt obiectiv strategic, întrucât, dacă în anul 2015, anul UMF70, am considerat necesar și util să promovăm Universitatea, mai ales în mediul intern, și acest lucru s-a realizat prin numeroase activități ce s-au derulat pe parcursul întregului an, în 2016 consider că trebuie să ieșim mult mai evident în zona internațională. Deschiderea spre zona internațională nu se referă doar la relația cu studenții internaționali, pe care o avem foarte bine definită, organizată și a cărei dimensiuni este în creștere, ci și la relațiile pe care cei din UMF, studenți sau cadre didactice, le au cu cele aproape 90 de universități partenere. În egală măsu-

7

8

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ră, consider că această internaționalizare trebuie să facă legătura cu alte centre din Europa și din SUA pe domeniul cercetării științifice, pentru că în acest moment avem o infrastructură de cercetare extrem de performantă, comparabilă cu ceea ce au universitățile importante din Europa, astfel încât avem și ce oferi, nu doar ce primi”, a afirmat prof. univ. dr. Leonard Azamfirei.

O rețea de tip Alumni formată din absolvenții UMF Tîrgu Mureș În acest sens, un element important de susținere este recenta competiție națională organizată de către Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare, în care UMF-ul a câștigat un proiect în valoare de două milioane de euro, destinat, în mod explicit, atragerii personalităților științifice din afara țării pentru a veni și a lucra la UMF Tîrgu Mureș, îndeosebi în noul Centru de cercetări. „Demersul de a realiza proiecte de cercetare în parteneriat cu universități străine, cu centre de cercetare din afara țării trebuie să reprezinte o componentă importantă a internaționalizării. Nu în ultimul rând, văd această internaționalizare și prin prisma intenției noastre de a construi o rețea formată din absolvenții care au terminat la Tîrgu Mureș și care lucrează în acest moment în afara țării. Mulți dintre ei sunt realizați profresional în spitale, în universități din alte țări, dar cred că încă trăiesc cu nostalgia Tîrgu Mureșului, poartă recunoștință unei școli medicale care i-a format. Intenția noastră este ca, într-o asociație de tip Alumni, să-i adunăm, să-i provocăm să reia relațiile cu Universitatea și să vedem în ce măsură putem beneficia și unii, și alții de ceea ce sunt și fac ei acolo și de ceea ce este astăzi UMF Tîrgu Mureș”, a menționat rectorul UMF Tîrgu Mureș.

Atragerea de fonduri europene Atragerea de fonduri europene reprezintă un al obiectiv important, având în vedere că fondurile europene sunt, în prezent, sursa cea mai generoasă și mai stabilă de ve-

nituri pentru o universitate. „Opțiunea noastră de a investi în infrastructură este una foarte puternică, pentru că există în acest moment o mare oportunitate, și anume fondurile europene, pe care orice universitate responsabilă trebuie să le folosească, ea fiind resursa cea mai generoasă și cea mai constantă de fonduri. Noi am depus deja spre evaluare o serie de proiecte pentru a continua dezvoltarea infrastructurii și lucrăm în acest moment la alte două mari proiecte de investiții în infrastructură, care vor fi depuse la competițiile din această vară. În paralel, suntem preocupați ca în acest an să finalizăm un obiectiv important al Universității, și anume clădirea Facultății de Farmacie, și dacă lucrurile merg conform programului nostru, intenționăm ca anul universitar 2016/2017 să-l deschidem având Facultatea de Farmacie mutată în noul sediu”, a anunțat prof. univ. dr. Leonard Azamfirei.

Evaluarea instituțională ARACIS În luna martie, la UMF Tîrgu Mureș s-a derulat evaluarea instituțională ARACIS, la care au participat și evaluatori străini. Aceasta s-a desfășurat pe parcursul a trei zile și a urmărit atât aspectele academice ale funcționării Universității, cât și cele administrative, inclusiv relația cu absolvenții și cu angajatorii. „Evaluarea din acest an a fost una extrem de complexă, diferită de evaluările obișnuite ale programelor de studii pe care le-am avut aproape în fiecare an. La ea au participat evaluatori din România și din Marea Britanie, inclusiv studenți. În acest proces în care, așa cum este firesc, a fost implicată întreaga Universitate, am putut să avem o evaluare externă obiectivă, un diagnostic corect al locului în care se găsește Universitatea în acest moment. Vom ști concluziile acestei vizite în momentul în care vom avea la dispoziție raportul final, dar avem convingerea că ne vom păstra gradul ridicat de încredere pe care Universitatea îl are din partea ARACIS”, a concluzionat prof. univ. dr. Leonard Azamfirei.

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La Spitalul Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș,

A consemnat Ligia VORO

Investiții într-un act medical de calitate și pentru condiții hoteliere moderne Planuri de investiții numeroase, în urma cărora pacienții să aibă acces la un act medical de înaltă calitate și la condiții hoteliere moderne, este una din prioritățile echipei manageriale a Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Tîrgu Mureș în 2016. Mai multe informații vă invităm să aflați din interviul acordat de dr. Claudiu Puiac, managerul SCJU, revistei Transilvania Business.

Dacă ar fi să sintetizați pentru cititorii revistei Transilvania Business, care ar fi bilanțul din punct de vedere investițional al Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Tîrgu Mureș în 2015? În anul 2015, echipa managerială a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu Mureş a investit în aparatură medicală aproape 25 milioane de lei, banii provenind de la Ministerul Sănătăţii, venituri proprii şi donaţii. Astfel, pentru dotarea secţiilor a fost achiziţionată aparatură medicală de ultimă generaţie: fibroscop, aparate de ventilaţie mecanică (3 bucăți), videolaringoscoape (13 bucăți), dispozitive pentru prevenirea şi corecţia hipotermiei (2 bucăți), defibrilatoare (16 bucăți), ecografe de înaltă performanţă (9 bucăți), sisteme de intubaţie dificilă (10 bucăți), camera gamma pentru intervenţiile chirurgicale oncologice, generatoare cu frecvenţă pentru ablaţia varicelor (2 bucăți), platformă electrochirurgicală (2 bucăți), electrocautere (10 bucăți), masă de operaţii de înaltă performanţă, 5 incubatoare performante şi două ventilatoare pentru suport respirator pentru nou-născuți, echipamente necesare pentru salvarea vieţii copiilor născuţi prematur, microscop operator de înaltă performanţă şi o masă de operaţii cu funcţie comună full accesorizată pentru intervenţii coloană şi craniu, sistem de digitalizare carestream clasic, Aparat rx fluoroscopie și grafie digitală cu detector digital dinamic,

Aparat Rx grafie digital, Aparat radiologie digitală cu ansamblu port tub suspendat, set motoare ortopedice, masă de operaţii cu extensii ortopedice şi aparat de radiologie mobil, ecran de protecţie cu plumb, monitoare sală de operaţie (50 bucăți), electrocardiografe (20 bucăți), frigider cu două compartimente (Farmacie), staţie centrală de monitorizare, Monitor RCV. Pentru Serviciul Anatomie patologică a fost achiziţionată o linie completă în valoare de: 1.634.835,13 lei. Tot în anul 2015, a fost achiziţionat pentru spital un Post TRAFO în valoare de 885.527,75 lei, precum şi 4 servere ProLiant DL380p Generation9 (Gen9), în valoare de 238.553,83 lei.

Ce priorități v-ați fixat pentru 2016 și cât de dificil îi este unui manager al unei unități medicale mamut să le stabilească, astfel încât eficiența actului medical să crească, iar serviciile medicale oferite pacienților să se îmbunătățească și diversifice?

Bineînţeles, un plan concret şi realist putem să facem după semnarea contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate Mureş. În anul 2016, ne dorim să continuăm dotarea cu aparatură a anumitor secţii clinice. Un obiectiv foarte important pe care ni l-am propus pentru acest an şi care a fost deja realizat este achiziţionarea unui aparat de rezonanţă magnetică (RMN) de 1,5 Tesla. De asemenea, ne

9

10

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

propunem ca până la sfârşitul anului să finalizăm dotarea cu aparatură medicală de ultimă generaţie a Laboratorului de radiologie, să înlocuim aparatele de radiologie mobile din sălile de operaţii. Un alt obiectiv important îl reprezintă demararea studiilor necesare pentru reabilitarea din punct de vedere termic și energetic – interior și exterior – a clădirilor ce aparțin SCJU Tîrgu Mureș, inclusiv clădirea principală în care funcționează unitatea sanitară. Împreună cu echipa managerială stabilim în aşa fel prioritățile și direcțiile de acțiune încât să îmbunătăţim continuu calitatea actului medical, iar pacienţii să beneficieze întotdeauna de cele mai bune îngrijiri medicale. Atunci când ne propunem nişte obiective, întâi identificăm sursa de finanţare, ca să putem duce la bun sfârşit obiectivele, nu să lucrăm pe promisiuni. Aceasta este, probabil, şi explicaţia succeselor din anii trecuţi. În 2016, planul investițional, după cum aminteați, prevede continuarea dotării Laboratorului de Radiologie, dar și a Secției de Neonatologie, a Clinicii de Pediatrie. Ce dotări vor fi achiziționate și care sunt sursele de finanțare?

Conform prevederilor OUG 34/2006 privind achiziţiile publice, planul iniţial de investiţii este deja stabilit, planul finalizat va fi după ce vom semna noul contract de finanţare cu CJAS Mureş. Aşa cum a fost şi anul trecut, sumele necesare pentru investiţii vin de la Ministerul Sănătăţii, din venituri proprii şi, puţin, ce-i drept, din donaţii şi sponsorizări. Referitor la capitolul donaţii şi sponsorizări, din păcate, în aceşti doi ani de când am preluat conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, niciunul dintre oamenii de afaceri locali nu s-a arătat interesat să sprijine activitatea spitalului. Anul acesta, în cadrul programului “Mama şi copilul”, lansat de Ministerul Sănătăţii, care prevede alocarea fondurilor pentru dotarea cu incubatoare a secţiilor de neonatologie, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş a solicitat Ministerului Sănătăţii 16 incubatoare, care vor fi distribuite astfel: 10 pe Secţia Clinică Neonatologie, 2 pe Secţia Clinică Pediatrie şi 4 pe ATI copii, din care unul de transport.

Cum va fi îmbunătățită activitatea personalului medical în urma acestor achiziții? Ce va însemna pentru pacienți din punct de vedere al investigațiilor clinice achiziționarea de aparatură medicală modernă, care utilizează tehnologii de vârf?

Pentru un act medical de bună de calitate este nevoie de pregătirea profesională a personalului, de dotare tehnică, de condiţii hoteliere și de calitate umană. Calitate umană avem, în dotarea tehnică am investit sume importante pentru aparatură de ultimă generaţie şi continuăm să investim, avem personal medical foarte bine pregătit şi supraspecializat. Aşa cum am precizat, am demarat studiile necesare pentru reabilitarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, astfel încât şi condiţiile hoteliere să fie la nivelul anului 2016.

Unul dintre marile obiective pe care vi le-ați fixat pentru anul 2016 este achiziționarea unui nou RMN, ultraperformant, de 1,5 Tesla, care va sprijini activitatea de stabilire a diagnosticului pentru pacienții care se adresează Spitalului Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș. Care este stadiul acestei achiziții, care va fi asigurată din fonduri ale Ministerului Sănătății, care sunt costurile pe care le va implica achiziția și montarea acestui aparat? În anul 2015, în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş a avut loc o procedură de achiziţie

publică pentru achiziţionarea unei instalaţii de rezonanţă magnetică (RMN) de 1,5 Tesla, care s-a finalizat cu încheierea unui acord cadru. Valoarea achiziţiei a fost de 3.823.300 lei la care se adaugă TVA. În urma alocării fondurilor de către Ministerul Sănătăţii, în anul 2016, s-a achiziţionat aparatul de rezonanţă magnetică (RMN).

Acum pregătim spaţiul adecvat, după care urmează livrarea şi instalarea aparatului şi suntem siguri că va începe să funcționeze în a doua jumătate a anului.

Ce va însemna pentru activitatea din unitatea sanitară această achiziție, din punct de vedere al timpului de așteptare, al concurenței cu alte unități spitalicești publice și private, al investigațiilor pentru pacienți și al impactului asupra costurilor de tratament al bolnavilor?

Rezonanța magnetică nucleară (RMN) reprezintă o investigație modernă, foarte performantă. Achiziţionarea unui RMN ultraperformant la SCJU Târgu Mureş oferă dublu beneficiu, atât pentru medici, cât şi pentru pacient. Un astfel de aparat are o serie de avantaje cum ar fi calitatea mai clară a imaginii, flexibilitate mai mare, permite examinări pentru o patologie mai diversificată, anumite lucruri se văd mai în detaliu. Un examen RMN durează aproximativ 20-25 de minute. Bineînțeles că pacientul trebuie să aibă indicaţie şi bilet de trimitere de la medicul specialist, iar costurile sunt suportate de CJAS. De ce alte dotări va mai beneficia unitatea sanitară pe care o manageriați și pentru ce alte achiziții intenționați să solicitați finanțare din partea Ministerului Sănătății sau să le finanțați din venituri proprii, astfel încât să vă atingeți obiectivul de diversificare a serviciilor oferite pacienților prin extinderea activității?

Am solicitat Ministerului Sănătăţii fonduri pentru aparatură medicală şi am primit deja finanţare pentru achiziţionarea următoarelor echipamente: sisteme de anestezie (5 bucăţi), aparate de radiologie mobile (3 bucăţi), aparate de radiografie digitală de înaltă performanţă cu 3 detectori (2 bucăţi), ecografe de înaltă performanţă (4 bucăţi), masa de operaţii de înaltă performanţă, aparate de ventilaţie mecanică (2 bucăţi), aparat RX radiologie digital. Valoarea totală a acestor investiţii este de 14.870 mii de lei.

Unul din proiectele mai vechi care vizează Spitalul Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș este Proiectul

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

privind Reforma Sistemului Sanitar – Îmbunătățirea Calității și Eficienței Sistemului Sanitar, derulat de către Ministerul Sănătăţii prin Unitatea de Management a proiectelor – Banca Mondială, care va avea ca obiective finanțarea unității sanitare pe care o conduceți pe mai multe paliere, obiectivele principale de investiții fiind o nouă clădire pentru ATI – inima spitalului, cum afirmați într-un interviu, și înființarea unui compartiment pentru arși. În ce fază este acest proiect, ce va presupune fiecare etapă, care va fi durata de execuție a lucrărilor de la semnarea contractului de finanțare și ce va însemna pentru SCJU, pentru Tîrgu Mureș, pentru regiune implementarea acestui proiect? În cursul lunii aprilie, reprezentanţii Unității de Management a Proiectului Banca Mondială (BM) din cadrul Ministerului Sănătăţii vor fi prezenţi la Târgu Mureş pentru a finaliza discuţiile în ceea ce priveşte demararea acestui proiect. Primul pas pe care îl vom face va fi să trimitem Consiliului Judeţean Mureş o solicitare pentru iniţierea unei hotărâri de Consiliu Judeţean, care să permită demararea studiilor pentru realizarea unei noi clădiri. Ulterior, beneficiind de asistenţa tehnică oferită de reprezentanţii BM, vom demara procedurile de achiziţie necesare pentru realizarea studiilor DALI în ceea ce priveşte construcţia unei noi clădiri. După finalizarea studiilor, împreună cu reprezentanţii BM vom vedea dacă construcţia clădirii se va face prin achiziţie derulată de Ministerul Sănătăţii sau pe plan local.

Realizarea proiectului finanțat prin Banca Mondială ar însemna pentru SCJU nu doar îmbunățirea serviciilor medicale pentru pacienții care se adresează unității sanitare și separarea mult mai eficientă a circuitelor, ci și o oportunitate de a înființa în etajul care va fi eliberat cele două secții care lipsesc spitalului pentru a fi, într-adevăr, regional. Ce va presupune din punct de vedere investițional, al resurselor umane și de timp înființarea secțiilor de urologie și oftalmologie?

Realizarea proiectului finanţat prin Banca Mondială va însemna pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş un pas important, iar pentru pacient îmbunătăţirea serviciilor medicale oferite. Ce presupune din punct de vedere investițional, al resurselor umane și de timp vom putea discuta în momentul în care noua clădire va fi dată în folosinţă.

SĂNĂTATE

În vederea îmbunătățirii actului medical și îndeplinirea de către spital a standardelor de calitate pentru acordarea serviciilor medicale, care privește toate aspectele și zonele funcționale ale spitalului – medicale, conexe, administrative și manageriale, respectiv de la internarea pacientului și până la externarea acestuia, unitatea sanitară are nevoie de o reparație capitală, iar punctul de plecare îl reprezintă întocmirea studiilor Documentație de Avizare a Lucrărilor de Investiții (DALI). În ce fază este realizarea acestor studii? A fost identificată sursa de finanțare a celor trei studii?

Aşa cum v-am răspuns anterior, s-au iniţiat deja, din fonduri proprii, procedurile de achiziţie pentru demararea studiilor DALI necesare. Întâi trebuie să ne facem noi temele, apoi vom putem solicita fonduri pentru lucrările de reparaţie capitală. Ca să accesăm fonduri europene prin Consiliul Judeţean, căruia ne subordonăm din punct de vedere patrimonial, sau să solicităm Ministerului Sănătăţii, căruia ne subordonăm din punct de vedere administrativ, fondurile necesare, trebuie să avem prima dată studiile DALI elaborate. Sper ca până la jumătatea anului studiile să fie finalizate, ca să putem, în funcție de programele operaționale și posibilitățile de finanțare, să întocmim documentația necesară pentru a obține finanțarea pentru reabilitarea clădirilor – interior și exterior.

V-ați propus la preluarea mandatului de manager și un alt obiectiv: pregătirea profesională a personalului medical. Ce programe ați implementat în vederea atingerii acestui obiectiv?

Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş nu se ocupă în mod direct de pregătirea profesională a personalului, dar creăm cadrul şi condiţiile adecvate punându-le la dispoziţie spaţiile necesare şi dotarea tehnică existentă la nivelul spitalului. De asemenea, am întărit parteneriatul cu UMF Târgu Mureş pentru pregătirea profesională a rezidenţilor şi studenţilor. Precizez, totodată, că SCJU Târgu Mureş nu este o unitate singulară în Târgu Mureş, iar ca Târgu Mureşul să fie recunoscut pe plan național şi internațional am realizat toate demersurile şi am întărit legăturile de colaborare atât cu Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş şi cu Spitalul Clinic Judeţean Mureş, cât şi cu Şcolile Postliceale sanitare.

11

12

SUMAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SUMAR

13

14

ANALIZĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Olanda, liderul investițiilor străine din România! Începând cu 2014, odată cu urcarea pe tron a regelui Willem Alexander, olandezii își sărbătoresc Ziua Națională în data de 27 aprilie, ziua de naștere a monarhului lor. Un prilej deosebit de petrecere și veselie pentru olandezii din toată lumea, deci și pentru cei din România, unde ocupă de ani buni primul loc în topul investitorilor străini.

Mai mult de o cincime din totalul investițiilor străine din România sunt cu capital olandez, situând Regatul Țărilor de Jos în fruntea țărilor ce au investit în țara noastră. 4766 de companii cu capital olandez funcționau în România la 31 ianuarie 2016, cu un capital total investit de 8,415 miliarde de euro, reprezentând 21,25% din totalul investițiilor străine (conform datelor disponibile la ONRC). În anul 2015 au fost înființate 146 firme noi care au capital olandez, cu un volum total investit de 194 milioane de euro.

Domeniile prioritare în care s-a investit sunt: industria construcţiilor navale, industria alimentară, industria chimică, logistică, comunicații, IT, prelucrarea produselor petroliere, construcții, industria siderurgică, sectorul financiar-bancar, consultanță.

Peste 3,5 miliarde de euro schimburi comerciale Schimburile comerciale au fost într-o creștere constantă în ultimii ani, 2013 fiind considerat un punct de referinţă, cu valori-record în istoria volumului schimburilor comerciale bilaterale, ale exportului de produse româneşti, ale numărului total de firme cu capital olandez şi a totalului capitalului social subscris de acestea (între 1990-2013). La 31 decembrie 2014, schimburile bilaterale au înregistrat valoarea de 3,54 miliarde de euro, în scădere cu 0,84% față de perioada similară a anului 2013, din care: export 1,35 miliarde de euro, în scădere cu 11,60% față de perioada similară a anului 2013; import 2,18 miliarde de euro, în creștere cu 7,28% față de aceeași perioadă a lui 2013. Soldul

balanţei comerciale: -826,92 milioane de euro, defavorabil părţii române.

La sfârșitul lunii noiembrie 2015, schimburile comerciale bilaterale au înregistrat valoarea de 3,55 miliarde de euro (+11,12% față de noiembrie 2014), din care: export 1,26 miliarde de euro, în creștere cu +5,04% față de anul 2014; import 2.28 miliarde de euro, în creștere cu +14,79% față de 2014. Soldul balanţei comerciale a fost de -1,02 miliarde de euro, defavorabil părţii române.

Importăm ce exportăm Principalele produse exportate au fost din categoriile: mașini, aparate, echipamente electrice, vehicule, aeronave, vase și echipamente transport (în special vase și autoturisme), cereale, semințe, fructe, metale comune și articole metalice (în special produse din aluminiu), mobilă, mase plastice, cauciuc, produse din cauciuc, produse alimentare, băuturi, tutun, materiale textile, textile confecționate, încălțăminte, animale vii.

La importuri, produsele au provenit cam din aceleași categorii: mașini, aparate, echipamente electrice, produse

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANALIZĂ

ale industriei chimice și conexe (în special produse farmaceutice), vehicule, aeronave, vase și echipamente de transport (în special echipamente navale), mase plastice, cauciuc, metale comune și articole metalice (produse din aluminiu), produse ale regnului vegetal (fructe, plante și produse de floricultură, legume), animale vii și produse ale regnului animal, produse alimentare, băuturi, tutun, aparate optice, foto și de măsură, materiale textile și articole din acestea (filamente sintetice sau artificiale).

București, Cluj, Brașov – preferatele olandezilor Poziţia Olandei ca lider al investițiilor străine în România este explicată în bună măsură de numărul mare de companii americane, italiene, franceze, germane, belgiene, de investitori cu origini în Turcia sau Rusia, dar şi antreprenori locali care îşi derulează afacerile din România prin intermediul unor companii înregistrate în Olanda. Astfel, în topul celor mai mari 50 de companii cu capital majoritar olandez din România sunt doar două businessuri “născute” în Olanda - ING Asigurări de Viaţă şi Unilever – printre celelalte 48 de firme se numără Lukoil, Ford, Vodafone, Coca-Cola, Ikea, Enel, Mega Image. Aceasta nu diminuează deloc importanța investitorilor olandezi, branduri precum ING, Aegon, Damen, Heineken, Philips, Den Braven, ABN Amro, CSI, ES Elektro, Riwo Transport, E Van Wijk, Friesland Campina etc. fiind recunoscute pentru serviciile și produsele lor. Majoritatea companiilor olandeze s-au concentrat în București (peste 1500), dar Clujul și Brașovul au devenit de asemenea două locații atractive pentru acestea, fiecare dintre aceste orașe găzduind aproximativ 200 de afaceri cu capital olandez. În Cluj, de exemplu, investitorii olandezi au diverse afaceri în domenii precum reșaparea anvelopelor de camioane, sisteme de transportare în interiorul întreprinderilor sau producția de utilaje pentru industria alimentară.

Diplomații olandezi apreciază România Stella Ronner-Grubacic, Ambasadorul Olandei la București, are o viziune foarte clară cu privire la viitorul economic al Uniunii Europene, mai ales că țara domniei-sale deține în acest moment președinția Consiliului Uniunii Europene. “Punem accent pe inovație. Avem nevoie de o Uniune Europeană puternică, sănătoasă, inteligentă, prosperă și competitivă la nivel global. (...) Avem nevoie de angajamentul și susținerea tuturor țărilor membre pentru a atinge acel țel. Ne uităm spre țările membre ca spre niște parteneri. România este unul dintre ei, iar noi suntem un partener pe care România se poate baza (…) și aș dori să intensificăm colaborarea noastră cu România pentru a ne atinge scopurile”.

Predecesorul Stellei Ronner-Grubacic, Matthij van Bonzel, ambasador până în 2015 și unul dintre diplomații cu vechime serioasă în România, consideră că țara noastră ar putea să atragă, fără eforturi mari, investitori din mai multe colțuri ale lumii, printre care și oamenii de afaceri olandezi sau cei care activează, momentan, pe piaţa asiatică. Diplomatul olandez crede că România nu trebuie să fie un mediu de afaceri perfect, dar e nevoie ca unele condiții „minime” să fie îndeplinite, pentru a atrage investitorii. „Regulile pe care le avem în UE, să facem competiţia liberă posibilă, sunt cruciale. Ca societate, ca guvern, dacă respecţi aceste reguli şi arăţi asta investitorilor privaţi, ei vor

veni, vor investi. (…) Spre exemplu, în Constanţa am fi avut sute de milioane de investiţii, dar investitorii nu au venit pentru că mediul de afaceri nu a fost suficient de stabil pentru investiţii. Aceasta este o pierdere pentru România, au plecat în altă parte, este competiţie. De asemenea, pe tema statului de drept, ţările sunt în competiţie, oraşele sunt în competiţie. Cu cât eşti mai stabil, iar Clujul este un exemplu bun. Clujul are un climat de afaceri care place companiilor noastre”, a spus van Bonzel în ultima sa conferință de presă. Referitor la oportunităţile de afaceri din România, diplomatul a spus că turismul medical are toate premisele să se dezvolte în România. „Este un domeniu în care România este competitivă şi este foarte foarte promiţător, mai exact turismul medical. Am văzut acest lucru întâmplandu-se în Costa Rica. (…) Poţi să faci acelaşi lucru şi aici, în Deltă sau în Transilvania. Este una din cele mai frumoase părţi ale Europei, aveţi ambele comori: Delta şi Carpaţii”, a spus van Bonzel.

15

16

SUMAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

IT & C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

17

Borodi, Brinel: „IT-ul nu mai este doar o utilitate!”

de Ligia POPA

La Cluj Connecting Day, cel mai important eveniment din Transilvania dedicat sectorului IT, desfășurat la începutul lunii martie, cei prezenți au putut afla și testa cele mai noi soluții IT din domeniu. Evenimentul a fost găzduit de Brinel și CISCO.

În 2 martie, la Grand Hotel Italia, din Cluj-Napoca, a avut loc cel mai important eveniment din sectorul IT din Transilvania, Cluj Connecting Day. Acesta a fost organizat de BRINEL, cel mai important integrator de soluții IT din Transilvania, și CISCO, liderul mondial din sector.

Specialiștii CISCO și Brinel au făcut demonstrații și le-au prezentat celor prezenți la eveniment cele mai noi soluții IT pentru firmele lor, inovații pentru cei care activează în sistemul medical și alte noi tehnologii. Cu această ocazie, Marcel Borodi, CEO Brinel, a declarat că sectorul în care operează compania sa este unul plin de provocări și, cu toate acestea, este optimist, fiind convins că firma sa va înregistra creșteri și în perioada următoare. Astfel, în 2015, Brinel a înregistrat o creștere de 10-15%, iar în 2016, deși s-a constatat un blocaj cauzat de schimbările politice de la finalul anului trecut, este de așteptat o creștere similară, care va fi evidentă, probabil, după luna mai. Borodi a recunoscut că în România există o mare deschidere către noile tehnologii, mai ales în domenii precum educația și medicina, dar interesul este evident și în sectoarele care sunt propulsate în această perioadă de fondurile europene. „ITul nu mai este doar o utilitate. El a devenit un accelerator al afacerilor, dar tinde să devină un ingredient miraculos al supraviețuirii în noua etapă a schimbărilor disruptive.

Schimbarea se produce accelerat pe mai multe axe și în planuri diferite, iar, fără un suport tehnologic adecvat, nu poți rezista. Dacă nu te sincronizezi cu evoluția tehnologică, decizi că nu vrei să-ți mai continui activitatea în maxim 3 ani. Alegerea unui nou model de business, a platformelor IT&C care îl fac funcțional pe termen lung și a partenerilor care le pot susține, devin decizii de importanță strategică”, a spus Marcel Borodi.

Pena: “Trăim un efect de digitalizare a societății” Pe de altă parte, directorul general al CISCO România, Dorin Pena, a remarcat că a crescut în ultimii ani interesul investitorilor din zona privată pentru noile tehnologii și că se simt puternic investițiile europene pe piața IT din România. “Totuși, cred că am pierdut deja doi ani pentru programele europene, iar șansele să mai apară o extindere după 2020 sunt destul de mici, așa că se vor pierde bani”, a afirmat reprezentantul CISCO. El a mai declarat că România oferă companiilor din sectorul IT o forță de muncă bine pregătită, foarte tânără, care face față provocărilor din domeniu. Cu toate acestea, deja se simte pe piață o lipsă a oamenilor “buni”. Salariile tentante și mediul de lucru din IT, însă, i-au convins pe mulți români plecați în străinătate să decidă să se întoarcă în România, unde, deja, se poate trăi la același nivel ca în Occident, cu ajutorul veniturilor din sector. ”Trăim un efect de digitalizare a societății. Întrebarea este cum putem să ne adaptăm la ceea ce ne așteaptă. Asistăm, deja, la o explozie în ceea ce privește cantitatea de date și aplicații. În 2015, la nivel global, au fost descărcate peste 180 de miliarde de aplicații mobile.

Până în 2020, vor fi conectate la internet 50 de miliarde de dispozitive, la o populație de 9 miliarde de oameni. Peste 90% din datele disponibile pe aceste dispozitive vor fi stocate în silozuri de date, izolate şi greu de folosit. Greu decriptabile vor fi şi atacurile cibernetice, care vor folosi tehnologii sofisticate și vor avea o rază de acţiune mult mai largă”, a argumentat Dorin Pena.

18

SUMAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

De la tabloul critic spre un sistem competitiv în energie de Ligia VORO

Strategia Energetică a României revine ca un leitmotiv în discursul ministrului Energiei, Victor Grigorescu, care și-a asumat acest obiectiv ca prioritate a mandatului său. Strategia, potrivit oficialului, va fi elaborată până în toamnă și va cuprinde direcțiile strategice până în 2020-2030, cu proiecție spre 2050. Până în prezent a fost actualizată o analiză a sectorului energetic, a fost stabilit calendarul elaborării strategiei, au avut loc întâlniri informative cu ambasadori, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și ai sindicatelor și au fost organizate sesiuni de lucru de nivel sectorial, fără nicio amânare până acum. Opiniile privind viitorul document strategic sunt împărțite, poate și influențate de experiențele anterioare care au consemnat eșecul procesului de elaborare a unei Strategii Energetice a României revizuite.

19

20

ENERGIE Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, și-a asumat ca obiectiv major al mandatului său elaborarea unei Strategii Energetice a României revizuite față de cea asumată în 2007 și valabilă, în teorie, până în 2020.

Actuala strategie nu mai corespundea realităților din sectorul energetic de câțiva ani buni, atât din punct de vedere al schimbărilor în piață pe plan intern, cât și al noilor direcții impuse de Uniunea Europeană, al cărui stat membru este, din 2007, România. Intenții de revizuire au avut toți miniștrii Energiei din 2012 încoace, însă, în afară de Răzvan Nicolescu, în a cărui mandat a fost întocmită o analiză privind starea sectorului energetic, celelalte inițiative nu s-au concretizat în vreun fel. „Strategia Energetică va oferi o viziune de dezvoltare sustenabilă a ţării, care include evoluţia României către rolul de hub regional de producţie, înmagazinare şi tranzacţionare a energiei; centrarea pe consumatorul de energie ca principal beneficiar al diversificării surselor şi serviciilor de energie; dezvoltarea infrastructurii energetice concomitent cu introducerea de tehnologii inteligente; transparentizarea şi profesionalizarea actului de guvernanţă energetică. Strategia va include un mecanism intrinsec de revizuire şi actualizare, astfel încât să fie în permanenţă un document viu şi relevant”, a fost mesajul transmis de Ministerul Energiei atunci când a fost lansată inițiativa revizuirii vechii strategii.

“Avem un sector minier care suferă din cauza managementului defectuos şi lipsei de integritate şi suferă de un proces de restructurare. Cred că vom avea în continuare un rol important pentru cărbunele românesc. Pe termen mediu avem nevoie de un sector minier care să fie solid şi aşezat pe baze corecte din punct de vedere managerial. România are un ciclu nuclear complet şi vrem să îl păstrăm, şi aş vrea să fi văzut măsuri luate din timp, investiţii planificate. Negocierile pentru reactoarele 3 şi 4 continuă, sunt de durată, având în vedere şi dimensiunea investiţiei. Avem astăzi un sector gazifer şi un sector petrolier marcat de un preţ al barilului foarte jos şi de o scădere de consum. Pe de altă parte observăm că sunt companii care câştigă astăzi cotă de piaţă. Există planificarea din timp, gândirea pe termen mediu şi lung şi un plan pe termen lung poate ajuta companiile să crească. Istoria ne-a arătat că trecem în acest sector prin anumite ciclicităţi. E avantajul nostru competitiv şi trebuie păstrat. Aş dori să văd companii din România care produc elemente de reţele inteligente. Avem un sector IT puternic şi l-aş vrea implicat în sector”, a prefigurat ministrul Energiei la un eveniment dedicat sectorului energetic câteva din problemele identificate în energie și câteva direcții de viitor care s-ar putea regăsi în viitoarea strategie.

Primul pas a fost updatarea analizei sectorului energetic, pe baza documentului elaborat în mandatul lui Răzvan Nicolescu și la care au participat ca experți o parte din experții invitați și la elaborarea actualei, document dat publicității în februarie 2016.

Ce conține analiza actualizată Analiza începe cu o introducere care expune succint cum arată sectorul energetic la nivel mondial în care evoluează și țara noastră, de exemplu cum a impactat prăbușirea prețului petrolului, ce și-au asumat statele participante la summit-ul COP21 de la Paris în vederea reducerii emisiilor de carbon, responsabile de schim-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

bările climatice și încălzirea globală, politicile europene în domeniul energetic care au culminat cu trasarea liniilor de acțiune cuprinse și în dimensiunile Strategiei Cadru a Uniunii Energetice din 2015 (COM(2015) 80 final, 25.02.2015): securitate energetică, solidaritate și încredere; piață energetică europeană pe deplin integrată; eficiență energetică, contribuind la moderarea cererii; decarbonizarea economiei; cercetare, inovare și competitivitate. Introducerea surprinde, de asemenea, pe scurt, contextul intern al sectorului, din care reținem o imagine idilică: „Sectorul energetic românesc pare a traversa o perioadă fastă: dependența de importuri de gaze naturale a scăzut în 2015 la sub 5%, după ce cu cinci ani mai devreme era de 24%; prețul angro al energiei electrice și al gazelor naturale este cel mai mic din UE, potrivit datelor Eurostat (2015), iar combustibilii s-au ieftinit apreciabil la pompă, pe fondul prăbușirii cotațiilor internaționale ale barilului de țiței. Structura consumului de energie primară e diversificată și echilibrată, ceea ce face din România o excepție regională și, pe plan european, țara cea mai puțin dependentă de importuri de energie per capita (Eurostat 2015)”. Și una mai puțin: “Reducerea importurilor de gaze naturale a fost, în primul rând, efectul scăderii cererii interne – mai ales al închiderii de capacități industriale, dar și al iernilor blânde și al unor măsuri de eficiență energetică. Rata scăderii consumului s-a menținut, în ultimii ani, peste rata declinului producției de țiței și gaze. După cum este arătat în capitolul 3 (Sinteza mixului energetic), consumul național de energie primară a cunoscut o scădere continuă între 2008 și 2014, de la 39.799 mii tone echivalent petrol (tep) la 31.538 mii tep, adică cu peste 20%. (...) Pe de altă parte, unii producători de energie electrică cu capital majoritar de stat, din sectoarele hidro și cărbune, sunt fie în insolvență, fie la marginea ei; producerea energiei regenerabile este, după câțiva ani de creștere exponențială a investițiilor, într-o criză a schemei de susținere bazate pe certificate verzi, în vreme ce o centrală de generare nouă, cu tehnologie avansată de producere a energiei electrice pe bază de gaze naturale, nu intră în ordinea de merit, rămânând astfel cu mult sub-utilizată. Sectorul energiei termice se confruntă cu mari probleme de ineficiență.

Instalațiile au, în cea mai mare parte, durata de viață normată depășită și performanțe tehnice și economice foarte scăzute, ceea ce generează costuri mult mărite și probleme sociale. Pierderile energetice la nivelul clădirilor sunt aproape de trei ori mai mari decât media europeană”.

Pornind de la aceste premise, strategia își propune măsuri care să îmbunătățească acest “tablou critic” al sectorului energetic românesc. “Plecând de la tradiția solidă a țării noastre în sectorul energetic, de la o bază diversificată de resurse naturale, de la o situare geografică avantajoasă, de la un capital uman (încă) ridicat și de la oportunitățile oferite de noile tehnologii, țara noastră poate dezvolta un sistem energetic competitiv, cu servicii energetice de înaltă calitate, accesibile cetățenilor atât din punct de vedere fizic, cât și financiar; un sistem energetic rezilient în fața șocurilor externe de aprovizionare, adaptat la cerințele tot mai sofisticate ale consumatorilor; un sistem energetic apt să genereze creștere, locuri de muncă și activitate economică pe orizontală; în fine, un sistem energetic cu emisii reduse de gaze cu efect de seră și de alți poluanți, în care creșterea PIB va fi decuplată de creșterea cererii de energie”, este enunțat scopul strategiei.

Obiectivele strategice fundamentale care vor fi ur-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mărite, circumscrise, într-o mare măsură, și strategiei energetice europene, sunt securitatea energetică, competitivitatea piețelor de energie și competitivitate economică și sustenabilitatea ecologică și climatică, iar cele operaționale - menținerea unui mix de energie diversificat și echilibrat, decarbonizarea sistemului energetic prin mecanismele pieței concurențiale, dezvoltarea investițiilor în sectorul energetic pentru eficientizare economică și decarbonizare, interconectare și integrare în piețele regionale de energie, protecția consumatorului vulnerabil și diminuarea sărăciei energetice, îmbunătățirea calității guvernanței energetice și întărirea capacității instituționale și administrative a țării în sectorul energetic și România, pol energetic regional.

Documentul propriu-zis este compus din două părți, prima care este dedicată analizei stadiului actual, în timp ce în cea de-a doua sunt tratate Angajamentele naționale și internaționale pe care România și le-a asumat.

Concret, în prima parte sunt analizate sectoarele energetice, în funcție de resurse și surse, de la producător și apoi pe întreg lanțul, transport, distribuție, furnizare, incluzând date despre cerere, producție, import și stocuri, piețe de tranzacționare și analiza SWOT care urmărește avantajele competitive, oportunitățile, deficiențele și riscurile. Ca exemplificare, potrivit documentului, România mai dispune de resurse și rezerve geologice de gaze naturale, potrivit datelor ANRM din 2015, în volum de 703,227 mld mc, din care rezervele dovedite sunt de 101,370 mld mc, rezerve probabile de 42,307 mld mc, iar rezervele posibile - 10,958

ENERGIE

mld mc. Potrivit analizei, rezervele actuale s-ar putea epuiza în 15-20 de ani, ținând cont de producția medie anuală, declinul anual constant al rezervelor sigure de 5% și o rată de înlocuire a rezervelor de 80%. “Pe termen scurt și mediu, rezervele sigure se pot majora prin implementarea unor noi tehnologii, care să conducă la creșterea gradului de recuperare în zăcămintele existente, iar pe termen mediu și lung, prin implementarea proiectelor pentru explorarea zonelor de adâncime (sub 3.000 m), a zonelor cu geologie complicată în domeniul onshore și a zonelor offshore din Marea Neagră, îndeosebi a zonei de apă adâncă (sub 1.000 m)”, se mai apreciază în document. Cei mai importanți producători sunt SNGN Romgaz SA Mediaș și OMV Petrom, lista fiind completată de alți șapte Foraj Sonde, Raffles Energy, Wintershall, Amromco Energy, Carpathian Energy, Lotus Petrol, Stratum Energy Romania. În ceea ce privește zăcămintele sunt aduse în discuție și gazele de șist, cum sunt denumite gazele naturale neconvenționale, care s-ar găsi în România într-un volum mare. Însă, punctează autorii, “dezvoltarea și producția de gaze naturale neconvenționale presupune un nivel adecvat de acceptanță din partea părților interesate și a publicului larg, ceea ce necesită un amplu proces de informare și dezbatere publică. De asemenea, se impune legiferarea unor mecanisme fiscale de corectă compensare a comunităților afectate de efectele negative ale unor astfel de activități extractive”.

Din punct de vedere al consumului se constată o scădere și nu insistăm, cauzele fiind multiple.

Pe zona de transport este analizat sistemul operat de Transgaz și se amintește de proiectele mari de investiții

21

22

ENERGIE

pe care compania de transport gaze naturale le are în derulare pe zona de interconectare cu Vestul Europei, crearea unor rute la nivel regional pentru a asigura transportul gazelor naturale provenite din noi surse de aprovizionare, crearea infrastructurii necesare preluării și transportului gazelor naturale din perimetrele offshore din Marea Neagră, extinderea infrastructurii de transport gaze naturale pentru îmbunătățirea aprovizionării unor zone deficitare și crearea pieței unice integrate la nivelul UE. Proiectul BRUA și dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre sunt doar două dintre ele. În ceea ce privește înmagazinarea subterană a gazelor naturale, operată în cea mai mare parte de SNGN Romgaz SA Mediaș, în analiză se aduce în discuție neexploatarea potențialului de care România dispune de stocare a gazelor naturale în zăcăminte depletate, zăcăminte acvifere, cavităţi saline etc.

Pe zona de distribuție activează 41 de operatori de sistem, însă primii doi - E.ON Distribuţie (20.000 km de rețea) şi Distrigaz Sud Reţele (17.000 km), care alimentează aproximativ 3,2 milioane de consumatori, au o cotă cumulată de piață de 89 %.

Nu insistăm asupra piețelor de tranzacționare și a analizei SWOT care trebuie să își găsească răspunsul pentru mai buna funcționare, respectiv eliminarea deficiențelor și reducerea riscurilor în viitoarea strategie energetică.

Dezbateri pe nivel sectorial Al doilea pas în elaborarea strategiei îl reprezintă analiza calitativă a sectorului energetic românesc, care a

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

început în 29 februarie și se va încheia în 15 aprilie a.c. Această analiză presupune organizarea unor sesiuni de lucru pe nivel sectorial. Până în prezent au avut loc sesiunile de lucru pe segmentele țiței, produse petroliere și gaze naturale, energie electrică, respectiv eficiență energetică, cogenerare și managementul cererii de energie.

Prima sesiune dedicată energiei electrice a adus la aceeași masă peste 80 de specialiști care au dezbătut de la consumul de energie electrică până proiectele Tarnița-Lăpuștești, Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, Retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă și investiții în nuclear și cărbune, în privința cărora este așteptat un răspuns chiar în strategie.

La sesiunea de lucru Petrol și gaze naturale, s-au desprins trei concluzii: Strategia Energetică trebuie să fie un document care, prin crearea unui cadru de politici, facilitează elaborarea legislaţiei primare şi secundare de o manieră coerentă, astfel încât să se poată identifica cel mai bun model de piaţă, care să conducă la formarea unui hub regional în România, în textul Strategiei Energetice, document de largă asumare, se impune înscrierea obiectivului privind revitalizarea sectorului de producţie de ţiţei şi gaze naturale din România și trebuie stabilit dacă Strategia Energetică îşi propune dezvoltarea industriei interne.

Minuta sesiunii trei de lucru nu a fost publicată până când a fost realizat acest material.

Până în 15 aprilie mai sunt programate alte două sesiuni dedicate guvernanței energetice și securității și diplomației energetice. Toate rapoartele generate în urma sesiunilor de lucru vor face parte dintr-unul final care va fi dat publicității pe 25 aprilie.

După aceea, “cu ajutorul unui consultant de reputație internațională, va fi realizat un studiu detaliat de analiză și modelare cantitativă a datelor despre sistemul

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

energetic național, cu elaborarea unor scenarii relevante de evoluție posibilă în orizontul de timp al Strategiei: 2016-2030, cu perspectiva anului 2050”, se mai precizează în analiza sectorului energetic. În calcul vor fi luate trei scenarii, și anume scenariul de Referință, construit pe presupunerea menținerii cadrului legislativ și de reglementare actual, inclusiv actualele ținte pentru 2020, scenariul Politici 2030 maximal, bazat pe supoziția asumării ca obligatorii la nivel național a tuturor țintelor stipulate în cadrul european al politicilor de energie și mediu pentru 2030, inclusiv a celor indicative: 40% reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, cotă de cel puțin 27% din mixul de energie pentru sursele de energie regenerabilă și creștere de cel puțin 27% a eficienței energetice, respectiv scenariul Politici 2030, bazat pe asumarea țintelor UE de energie și mediu pentru 2030, cu obligativitatea obiectivului de reducere a emisiilor de GHS cu 40% și cu participarea României la efortul colectiv al Statelor Membre de atingere a țintelor pentru regenerabile și eficiență energetică.

Acest ultim pas ar duce spre termenul de 15 septembrie când procesul de elaborare al Strategiei Energetice a României ar urma să fie finalizat. Ce va urma după 15 septembrie? În mod normal, adoptarea în Guvern și, probabil, dezbaterea și adoptarea sa în Parlament.

Cum se vede strategia din piață?

Optimist și pesimist, am spune. Unii jucători își pun speranțe în viitoarea Strategie Energetică a României, alții se păstrează neutri, chiar înclinând spre scepticism, dat fiind și trecutul în experiențe negative cu acest document.

ENERGIE

23

24

ENERGIE La fel ca și anii trecuți, Martin Zmelik, CEO CEZ România, crede în necesitatea unui asemenea demers.

“Anul aceasta este anul deciziilor”, a afirmat acesta la un eveniment de profil referindu-se atât la strategia naţională pe energie cât şi la regenerabile. “Sper ca soluţia să nu fie amânarea şi mutarea problemelor în alţi ani”, a conchis Martin Zmelik, care conduce compania cehă care a dezvoltat în România cel mai mare parc eolian, Fântânele – Cogealac, investiție afectată de neacordarea de certificate verzi pentru întreaga capacitate.

Jucător tot în domeniul regenerabilelor, Monsson Group, prin reprezentanții săi, crede, de asemenea că strategia poate salva sectorul de energie verde, unde 40 % din producători sunt în faliment. „Este vorba despre 7 miliarde de euro, peste 25.000 de locuri de muncă, o putere instalată în regenerabile mai mare decât cea din nuclear. Cred că nu există interes”, a subliniat Sebastian Enache, business development manager, Monsson Group, la un eveniment de profil, care a mai criticat și lipsa de predictibilitate în domeniul regenerabilelor.

Mai ales în condițiile în care tendința europeană este de a atinge în 2050 un obiectiv ambițios, și anume 80% din consumul de energie să fie asigurat din producția de energii curate.

Iar ca să facem trecerea spre sceptici, ne oprim asupra declarației lui Remus Hirceagă, CEO Țiriac Energy, care a declarat despre problema strategiei energetice foarte franc: “Presiunea mare nu este să ai o strategie, ci să o implementăm, iar noi nici măcar nu avem strategia. Și asta cred că într-adevăr e o mare problemă și ar trebui puțin depolitizat”.

Președintele companiei botoșănene Electroalfa, Gheorghe Ciubotaru, a remarcat subtil în poziția sa asupra strategiei că anumiți jucători e posibil să fi fost favorizați în raport cu alții. “Se spune că strategia unei țări pleacă de la strategia energetică, este o chestie foarte clară. S-a spus și pe vremea comunismului că industria energetică trebuie să fie cu un pas înainte celorlalte industrii, Occidentul a arătat acest lucru din timp, au investit în energie regenerabilă, iar în momentul de față, prețul MW la bursele de afară este un preț pe care România nu îl poate oferi celor care vor să producă sau sunt mari consumatori de energie.

Dacă în România vrem să realizăm o politică și o strategie va trebui să plecăm de la strategia energetică, toate ambiguitățile și toată această impredictibilitate legislativă care a pus la pământ energia verde, cred că va avea un impact destul de important în viitor.

Poate că astăzi am susținut câțiva mari jucători care au vrut să fie tratați privilegiat, dar acest lucru se va răsfrânge asupra dezvoltării generale în viitor și acest lucru este periculos. Numai dacă toți jucătorii stăm la aceeași masă o zi, două zile, cinci zile, câștigăm cu toții imens și nu mai apare acea chestie, ei și noi, prețul energiei va coborî foarte mult în vestul Europei datorită acestei energii regenerabile care este ieftină, a fost un efort investițional mare la început, dar începând de anul acesta, anul viitor, prețul se va duce spre 30 de euro. România nu mai poate sta, cu acele centrale vechi, cu aceste linii care sunt vechi, perdante, nu are cum să susțină un preț competitiv astfel al megawatt-ului, astfel încât să fim atractivi pentru marile investiţii. Propunerea mea este că poate cineva aude și organizează o întâlnire serioasă și poate la sfârșitul ei vor apărea niște proiecte”, crede Gheorghe Ciubotaru, președinte Electroalfa.

Un punct de vedere tranșant a avut și Ștefan Gadola,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

vicepreședinte executiv EnergoBit, atunci când a fost chestionat despre strategie, susținând că schimbarea politică e posibil să împieteze asupra implementării documentului strategic. “Am venit încoace convins că nu avem o strategie energetică, lucru cu care ne-am obișnuit 25 de ani, nici pe departe nu am nostalgia anilor de dinainte de 90, așa am fost învățați întradevăr că în vârful economiei stă strategia energetică, dar ne-am obișnuit să nu o avem și vreau să vă spun că plec acasă ferm convins că nu vom avea prea curând o strategie energetică. Apreciez dorința de a face o strategie, e un lucru frumos, părerea mea este că probabil va fi o discuție și probabil o strategie scrisă până în noiembrie, dar în noiembrie vine altcineva și altcineva va începe să facă o altă strategie. Ne-am obișnuit să nu avem o strategie, nu e nicio problemă, lucrăm fără strategie, ne raportăm la oportunități”, a susținut omul de afaceri din cadrul companiei clujene.

Neutru spre sceptic s-a arătat și Teofil Mureșan, proprietar Electrogroup Cluj-Napoca, care a adus în discuție nevoia de investiții în capacitățile de transport. “Sunt bucuros că vorbim tot mai mult despre strategia energetică în jurul căreia ar trebui să se alinieze multe lucruri, în ce privesc investițiile atât de necesare în infrastructura din România și în energie în particular. Sper să nu fie aceeași poveste pe care o tot auzim de mulți ani referitor la această strategie, ca o mare minune care o să se întâmple și o să ne salveze. Referitor la siguranța și la toate planurile noastre privind strategia energetică și securitatea energetică a României, eu cred că pe lângă investițiile pe care va trebui să le facem atât în unitățile de producție cât și

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

25

Teofil Mureșan, proprietar Electrogrup Cluj, Gheorghe Ciubotaru, președinte Electrolalfa, Ștefan Gadola, vicepreședinte executiv EnergoBit în capacități de transport, ar trebui să ne gândim și la o capacitate mai mare de interconectare, pentru că securitatea energetică o acoperi și din interconectare, importând resurse pe care nu le avem la cele mai bune prețuri. V-aș da niște date: România alături de opt state dintre cele ale Uniunii Europene e rămasă în urmă la investițiile în capacitatea de interconectare care ar trebui să ajungă la 10 %. Mă refer aici nu doar la rețelele Transelectrica, ci și la cele de gaz și la celelalte infrastructuri, telecom și tot ce înseamnă infrastructură. Ar trebui să privim cu mai multă seriozitate nevoia de investiții”, crede Teofil Mureșan.

Omul de afaceri de la Cluj Napoca a mai punctat problema uzurii fizice și morale a sistemelor de distribuție și de transport, dar și altor tipuri de infrastructuri. “Rețelele electrice sunt caracterizate printr-un grad avansat de uzură fizică. Circa 65 % din rețelele de joasă, medie și înaltă tensiune sunt uzate fizic, iar 10 % sunt echipate cu aparataj produs în anii 60. (...) România are nevoie de investiții, are nevoie de investiții în infrastructură, acum e un bun moment când cu fonduri europene, cu resurse proprii, aceste investiții să fie făcute, pentru a ajuta și ieșirea din criză. Noi depindem foarte mult de aceste investiții, serviciile noastre sunt anexate deținătorilor de infrastructură, iar după frâna în ceea ce privește investițiile în regenerabile, când tot sectorul a avut de suferit, cred că doar investiții serioase, masive și programate foarte bine pot să ajute companiile românești. În strategia energetică – statul să pună la pachet cât mai multe investiții, lansarea pe bursă a cât mai multor investiții”, a mai punctat Teofil Mureșan.

Echipa lărgită a proiectului Organismele cu atribuții în elaborarea strategiei sunt grupate în două categorii - un Consiliu Director, din care fac parte Costin Borc, ministrul Economiei, Victor Grigorescu, Mihnea Constantinescu, consilier de stat și ambasador cu însărcinări speciale de securitate energetică, cei trei secretari de stat în Ministerul Energiei – Corina Popescu, Cristian Bușu și Aristotel Jude, Dragoș Pîslaru, consilier al primului-ministru, Vasile Iuga din partea PricewaterCoopers și Radu Dudău, consilier al ministrului Energiei, respectiv un Consiliu Consultativ, în care îi regăsim pe Niculae Havrileț, președintele ANRE, Sorin Gal, director în cadrul ANRM, directorul general al Transgaz, Petru Ion Văduva, președintele Consiliului de Administrație al Transgaz, Ion Sterian, Octavian Lohan, Virgiliu Ivan și Răzvan Purdilă, directori în cadrul Transelectrica, și mai mulți experți.

Actualul ministru și-a desemnat o echipă de proiect, condusă de consilierul său conf. univ. dr.

Radu Dudău, cunoscut ca președinte al Energy Policy Group, o echipă de 18 persoane, cu competențe în domeniile care vor fi cuprinse în viitoarea strategie.

26

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Profitabilitate sănătoasă pentru Romgaz SA Mediaș SNGN Romgaz SA Mediaș rămâne cel mai mare și cel mai important producător de gaze naturale din România, cu o deținere de peste 48 % din piață, potrivit Raportului anual preliminar. Compania a raportat un profit mai scăzut pe fondul scăderii consumului de gaze naturale în România, însă își menține profitabilitatea superioară.

De asemenea, investițiile pe segmentul de explorare au crescut cu 31 %. de Ligia VORO Cel mai important producător de gaze naturale, Societatea Națională a Gazelor Naturale (SNGN) Romgaz SA Mediaș a prezentat, în 17 februarie, în două teleconferințe cu analiștii și investitorii, Raportul anual preliminar, elaborat pe baza situațiilor financiare individuale neauditate, întocmite în conformitate cu Standardele internaționale de raportare financiară. Din partea companiei au participat Virgil Marius Metea - Director General, Dumitru Gheorghe Rotar - Director General Adjunct, Lucia Ionașcu - Director Economic, Lucian Adrian Stancu – Director Management Corporativ, Calitate, Mediu, Dumitru Dobrescu - Director General Adjunct, În 2015, Romgaz a înființat o filiaGabriela Trânbitaș – Șef Serviciu Rală nouă – Filiala de Înmagazinare portare financiară și Metodologii Gaze Naturale Depogaz Ploiești, Contabile și Manuela Ogrinja – Șef răspunzând obligației legale, staServiciu Relații cu Investitorii. bilită prin Directiva 2009/73/CE În 2015, cifra de afaceri a Romgaz a a Parlamentului European și a fost de 4.053 de milioane de lei, în Consiliului, de a separa activitascădere cu aproape 10 % raportat la tea de înmagazinare a gazelor naanul anterior, din cauza vânzărilor turale de activitatea de producție mai reduse de gaze naturale, respecși furnizare a gazelor naturale. tiv a diminuării cantităților de gaze Filiala urmează să fie funcțională înmagazinate. De altfel, consumul din luna aprilie, conform licenței total de gaze naturale în România emise de ANRE. Romgaz deține a înregistrat o scădere cu cca. 4,5% 100 % filiala, care are un capital față de 2014, potrivit datelor furnisocial de 1,2 milioane de lei. zate de Auroritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru perioada ianuarie – octombrie și estimărilor companiei (noiembrie și decembrie), însă Romgaz continuă să dețină o cotă de piață de 45 din consumul total de gaze naturale din țara noastră.

Potrivit Raportului anual al Romgaz, trendul descrescător al consumului de gaze a fost generat de înregistrarea unor temperaturi medii mai mari față de perioadele anterioare, scăderea drastică a cererii de consum din industria chimică – a îngrășămintelor în special. Totuși, în ultimul trimestru din 2015, livrarea de gaze naturale către clienții industriali s-a îmbunătățit.

Potrivit informațiilor companiei, vânzările de gaze naturale au fost destinate în procent de 54,1 % consumatorilor casnici și centralelor termice pe gaz, iar diferența a ajuns la consumatorii industriali. În jur de 63 % din vânzările Romgaz sunt către E.ON Energie și Engie, din punct de vedere al volumului, după primele 9 luni ale anului.

Veniturile din vânzările de energie electrică și servicii au crescut cu aproximativ 7%, la 356 milioane de lei, cota de piață a producției de energie electrică de 2,74% marcând o creștere de 10 %.

Profitul operațional, în sumă de 2,209 milioane de lei, a

Virgil Marius Metea, director general SNGN Romgaz Mediaș SA

O nouă filială funcțională din aprilie

scăzut cu 11 %, profitul net – în cuantum de 1,184 milioane de lei – este cu 16 % mai mic decât anul trecut, pe fondul scăderii vânzărilor. Marja de profit operațional s-a ridicat la 54.5% în 2015, cu un vârf de 67 % în trimestrul 3, cea mai ridicată raportat la anii trecuți. Rata profitului net este una sănătoasă, 29,3 % în 2015, ceea ce arată o profitabilitate superioară.

Investițiile totale realizate au fost în valoare de 925 milioane de lei, mai reduse decât cele din anul 2014 ca urmare a scăderii investițiilor specifice și amânării unor lucrări, însă investițiile în explorare au înregistrat o creștere semnificativă de cca. 31%, de la 428 milioane de lei la 560 milioane de lei.

Producție stabilizată Romgaz rămâne cel mai mare producător de gaze naturale din România, potrivit datelor din primele 10 luni ale anului trecut, cu o deținere de peste 48 % din piață. În 2015, compania a avut o producție de gaze naturale de 5,56 miliarde de mc, o scădere cu 1,8 % față de anul trecut, însă a reușit să consolideze potențialul de producție zilnică la 15,6 milioane de mc pe zi, fiind astfel anulat declinul natural. Nivelul de producție, se mai precizează în raport, a fost susținut de continuarea proiectelor de reabilitare a producției în cadrul principalelor zăcăminte, realizarea

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

operațiilor de reparare și recompletare la un număr de 183 de sonde, instalarea unor noi capacități de comprimare gaze și punerea în exploatare a unor zăcăminte noi. În cadrul activității de explorare (onshore) au fost finalizate lucrările de achiziție seismică 3D (realizarea ultimilor 900 kmp dintr-un total de 4.000 kmp) angajate în fata Statului român, continuate lucrările de evaluare și dezvoltare, prin forajul a 10 sonde, pentru valorificarea unei resurse contingente cumulate de cca. 4,5 miliarde de mc și realizarea unui număr de foraje de explorare care au permis punerea în evidență și verificarea (pozitivă) a unei resurse prospective (P 50) de circa 12 miliarde de mc. Totodată, urmare a lucrărilor desfășurate în perimetrul offshore Trident, din Marea Neagră, a fost evidențiat un zăcământ de gaze naturale ale cărui rezerve pot depăși 30 miliarde de mc.

Rezultatele financiare anuale, după auditare, împreună cu raportul administratorilor și a raportului auditorului, Deloitte Audit SRL vor fi prezentate și supuse spre aprobare în ședința Adunării Generale a Acționarilor, programată pentru 28 aprilie. Rezultate financiare anuale vor fi publicate în 29 aprilie.

Inclusiv pentru anul în curs, continuând ceea ce a fost

Producția de energie electrică în creștere Romgaz deține o cotă de piață de 2,7 % din punct de vedere al producției de energie electrică obținută în 2015. Termocentrala de la Iernut are o putere instalată de 800 MW, cu o structură operațională flexibilă (4x100MW, 2x200MW).

Compania a încheiat recent procedura de selecție a unui consultant care să îi sprijine în evaluarea procedurilor și criteriilor pentru modernizarea termocentralei. Planurile constau în execuția unei noi centrale cu o capacitate de 400 MW și o eficiență electrică de minim 55 %.

Unitățile 1 și 4(2x100MW) au fost modernizate pentru a fi reduse emisiile de dioxid de azot, unitățile 5 și 6 (2x200MW) pot fi operate până în 2020, iar 2 din grupurile de 100 MW sunt scoase din funcțiune.

stabilit anul trecut, pe agenda managementului SNGN Romgaz SA se află menținerea declinului de producție de gaze naturale sub 1,5 % pe an, investiții de 1,1 miliarde de lei în explorare și producție, urmărirea pe mai departe a creșterii performanței companiei, modernizarea și creșterea eficienței depozitelor de înmagazinare.

SNGN Romgaz este deținută în procent de 70 % de statul român, prin Ministerul Energiei. Principalul acționar minoritar este Fondul Proprietatea care deține 6 % din acțiuni.

Investiții în explorare Volumul investițiilor în explorare a crescut cu 31 %, cum se arată în Raportul anual preliminar. Activitatea de explorare a celui mai important producător de gaze naturale este susținută în 9 perimetre de explorare-dezvoltare-exploatare onshore (aproximativ 17.650 km2 în Bazinul Transilvaniei, Moldova, Oltenia, Muntenia) cu cota de participare de 100%.

De asemenea, Romgaz este co-titular al Acordurilor petroliere în trei Perimetre de Explorare-DezvoltareExploatare pe teritoriul României în zona Moldovei, în consorțiu cu companiile Aurelian Oil and Gas SRL și Raffles Energy SRL: Brodina Explorare: Raffles Energy SRL, Aurelian Oil and Gas SRL, Romgaz (50%), Bacău – Raffles Energy SRL, Europa Oil and Gas, Romgaz (40%) și în două perimetre offshore în Marea Neagră, alături de companiile Lukoil Overseas Plc, Pan Atlantic Petroleum: EX-29 Est Rapsodia și EX-30 Trident. În acest an însă, partenerii în proiectul Rapsodia au anunțat că renunță la acesta. “Datele și informațiile obținute nu au îndreptățit partenerii să continue operațiunile petroliere într-o fază suplimentară, prin asumarea unui nou program de explorare. În consecință, după solide analize, partenerii au decis să notifice Agenția Națională de Resurse Minerale despre intenția de renunțare la executarea de operațiuni petroliere în perimetrul Rapsodia”, a anunțat Romgaz în luna februarie a acestui an. În consecință, în Raportul anual preliminar a fost operată diminuarea activelor financiare cu 5,2 milioane de lei, determinată de ajustarea investițiilor financiare deținute în asocierea cu Lukoil Overseas Atash BV și Panatlantic.

27

28

SUMAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

29

Transgaz - venituri și profit net aproape ca în 2014

Transgaz SA a obținut anul trecut, potrivit rezultatelor financiare preliminare, neauditate, venituri mai ridicate decât în anul precedent. Veniturile totale se cifrează la 1,699 miliarde de lei. Compania a raportat un profit net în ușoară scădere, cu 3 % față de 2014, în sumă de 487 de milioane de lei. Rezultatele financiare auditate vor fi publicate în 29 aprilie. de Ligia VORO

În 15 februarie, Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz SA Mediaș a prezentat situaţiile financiare anuale individuale, preliminate pentru anul 2015, întocmite în conformitate cu standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS), neauditate.

Transgaz a obținut, în 2015, venituri din activitatea de exploatare în cuantum de 1,656 miliarde de lei, iar veniturile totale preliminate sunt în sumă de 1,699 miliarde de lei, ușor mai ridicate decât cele raportate pe 2014, mai precis o diferență de 10.565 mii de lei. “Veniturile au fost influențate în principal de următorii factori: veniturile obținute din rezervarea de capacitate mai mari cu 104.726 mii lei, datorită: creșterii ponderii componentei fixe în total venituri la 60%; creșterii capacității rezervate cu 96.633.402 MWh datorită introducerii începând cu data de 1 august 2014 a rezervării de capacitate pe puncte de intrare-ieșire; veniturile obținute din componenta volumetrică mai mici cu 188.742 mii lei din cauza:

Proiectele Transgaz 4 Coridorul între Bulgaria și Ungaria – BRUA, faza I. Obiectivul este de a asigura accesul la gazoductele care trec prin Grecia și Bulgaria – TAP, South Stream etc. și la resursele din Europa Centrală.

Capacitatea este de 1,75 miliarde de mc anual, atât spre Ungaria cât și spre Bulgaria.

Lungimea conductei va fi de 478 km și vor fi realizate 3 stații de comprimare.

Costurile estimative se cifrează la 479 milioane de euro, din care contribuția Uniunii Europene – 179 de milioane de euro.

4 Coridorul între Bulgaria și Ungaria – BRUA, faza 2 are ca obiectiv mărirea de capacitate a fazei I pentru a putea transporta gazele naturale din zăcămintele din Marea Neagră.

Creșterea de capacitate ar fi până la 4,4 miliarde de mc pe an (n.a. mai mult de o treime din consumul de gaze naturale al României într-un an) Lungimea conductei va fi de 50 km.

Investiția va presupune și creșterea capacității celor 3 stații de comprimare și stației de măsurare. Costurile sunt estimate la 69 milioane de euro.

4 Acces la noile zăcăminte din Marea Neagră. Proiectul unui nou gazoduct pentru conectarea țărmului Mării Negre cu coridoarele de transport România – Ungaria, respectiv România – Bulgaria va necesita realizarea unei conducte de 285 de km. Investiția este estimată la 263 de milioane de euro și are ca termen de execuție anul 2020.

scăderii ponderii componenPetru Ion Văduva, tei variabile în total venituri director general Transgaz SA la 40%; creșterii cantității de gaze facturate cu 4.556.484 MWh (410.979 mii mc).

Veniturile din transportul internațional al gazelor naturale mai mari cu 44.992 mii lei datorită variațiilor cursurilor valutare a monedelor de derulare a contractelor; alte venituri din exploatare mai mari cu 39.728 mii lei datorită, în principal, pe seama înregistrării sumelor aferente reversării venitului în avans recunoscut de Transgaz ca urmare a dreptului de a încasa valoarea rămasă a investițiilor efectuate în SNT la sfârșitul Acordului de Concesiune (26.391 mii lei)”, se precizează în raportul semnat de directorul general al Transgaz, Petru Ion Văduva. Compania a avut cheltuieli de exploatare în valoare de 1,069 de miliarde de lei, cu 1 % mai mari decât în 2014, respectiv cheltuielile financiare s-au cifrat la 22,315 milioane de lei, cheltuielile totalizând 1,091 miliarde de lei. “Creșterea altor cheltuieli de exploatare cu 44.788 mii lei (n.a. depășirile totale a cheltuielilor raportat la cele din 2014 sunt în valoare de 61.647 de mii de lei), se datorează în principal constituirii în cursul anului 2015 a provizioanelor pentru deprecierea creanțelor Interagro și Electrocentrale București. La 31 decembrie 2015, soldul creanțelor Interagro SA şi Interagro SRL este de 82.777 mii lei, sumă provizionată integral iar soldul creanțelor Electrocentrale București este de 79.915 mii lei, cu un provizion constituit în valoare de 57.091 mii lei”, se mai menționează în raport.

Societatea a reuşit să compenseze o parte din impactul negativ prin economii de 55.728 mii lei la mai multe elemente de cheltuieli.

Profitul net preliminat de companie se ridică la 487,752 de milioane de lei, în scădere cu 3 % raportat la cel obținut anul anterior.

Rezultatele financiare financiare anuale IFRS, auditate pentru anul 2015, vor fi supuse aprobării acționarilor în ședința Adunării Generale a Acționarilor care va avea loc în 28 aprilie. Raportul anual pentru anul 2015 va fi publicat în 29 aprilie.

30

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Companiile din hidroenergie, propuneri pentru stoparea falimentului verde Situația microhidrocentralelor din România este una critică, asupra activității impactând negativ taxa pe apa uzinată, imposibilitatea valorificării certificatelor verzi în condiții de piață, suma chiriilor albiei minore a râurilor sau deciziile dezastruoase luate în ultimii doi ani la nivel guvernamental. Sunt doar câteva din problemele ridicate la Romanian HydroPower Energy Summit 2016, de Ligia VORO una dintre conferințele Govnet.

Foto: www.govnet.ro

Bogdan Popa, președintele Asociației Române pentru Microhidroenergie (ARmHE), a avut un discurs amar în cadrul HydroPower Energy Summit 2016, întrebându-se dacă, anul viitor, evenimentul va mai avea loc cum cei care au afaceri în domeniul microhidroenergiei se chinuie să supraviețuiască.

Problemele semnalate de către Bogdan Popa se referă la incoerența legislativă, taxele de tot felul - aferente avizărilor, pe perioada exploatării, plata apei, chiria pentru suprafeţele ocupate în albia minoră, impozitul pe construcţii speciale/taxa pe stâlp, imposibilitatea valorificării certificatelor verzi în condiţii de piaţă.

Bogdan Popa, președinte ARmHE

Asociația Română de Microhidroenergie a realizat chiar un sondaj printre membrii asociației, prezentând, în cadrul conferinței organizate de Govnet, opinii ale proprietarilor de microhidrocentrale (MHC), ale furnizorilor de echipamente sau ale celor care activează în proiectare/consultanță.

Propuneri pentru stoparea falimentului verde Romenergo Hidro a semnalat problema reînnoirii autorizației de gospodărire a apelor la fiecare 3 ani, în condițiile în care autorizația de mediu se emite cu valabilitate de 10 ani, licența de funcționare pe 25 de ani, iar în principiu nu există modificări în exploatarea unei MHC pe durata medie de funcționare, iar AN Apele Române oricum face mult prea multe inspecții anuale prin care se verifică conformitatea situației din teren cu cea din autorizație. Compania bucureșteană a arătat, spre exemplificare, că din iunie 2014 până în februarie 2016 a avut șase inspecții de la Apele Române, adică aproximativ una la 3 luni. Garda de Mediu a fost în control doar de două ori în perioada anterior amintită. Un alt aspect semnalat de companie este faptul că Apele Române încasează taxe, dar obligația de a curăța gunoaiele care vin pe râuri revine proprietarilor de MHC-uri și primăriilor.

Reprezentanții Elcata MHC Ghimbav, județul Brașov, s-au oprit asupra problemelor de tranzacționare a certificatelor verzi pe OPCOM, considerând că este un termen foarte scurt, cel de 5 zile calendaristice, pentru a declara încasările ținând cont că partea admi-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

nistrativă nu lucrează sâmbăta și duminica. Dacă nu le declară de trei ori, participantul este suspendat 3 luni de la tranzacționare, ceea ce le blochează afacerile în condițiile în care majoritatea afacerilor din domeniul microhidroenergiei s-au dezvoltat prin contractarea de credite. „Dacă această prevedere nu se poate schimba, măcar să existe o posibilitate de stingere a abaterilor într-o perioadă de timp (ex. să fie valabile pe un an), într-o viață de producător, există posibilitatea raportărilor întârziate și nu este corect să fim suspendați de pe piață pentru o asemenea „vină””, au solicitat reprezentanții firmei brașovene.

Elcata a mai adus în discuție taxarea, problemă care a mai revenit și în opiniile altor proprietari de microhidrocentrale, fiind semnalată chiar și de către cel mai important jucător din piață – Hidroelectrica SA, reprezentată la conferință de Károly Borbély, managerul Departamentului Strategie Investițională IPO. Taxele care impactează negativ asupra activității de producere a energiei electrice în (micro)hidrocentrale sunt taxa pe apa turbinată – România este singura țară din Europa care are o asemenea taxă -, și chiriile pentru albia minoră a râurilor. “Dacă tot nu se poate scăpa de beleaua asta, măcar să fie rezonabil, eventual calculat la potențial (debit x cădere), nu la volum de apă. Așa cum este astăzi, se compromit șansele centralelor de joasă cădere (pe servitute, alimentări cu apă etc.), adică exact cele care deranjează cel mai puțin mediul”, au propus reprezentanții Steinberg Consulting.

Investitorii de la Elcata au mai arătat spre Guvern care a luat decizii dezastruoase în loc să găsească soluții pentru susținerea producătorilor și stoparea, astfel, a falimentului verde.

Steinberg Consulting a adus în discuție problema feedin-tariff – o schemă de sprijin pentru producătorii de energie electrică sub 1 MW – tarife care nu sunt calculate nici până în ziua de azi, spun reprezentanții companiei.

Aceștia au mai semnalat un aspect care poate împieta asupra vânzărilor de microhidrocentrale pe care Hidroelectrica le mai are în portofoliu. “Schema de sprijin cu certificate verzi expiră la sfârșitul lui 2016.

Hidroelectrica încă mai are MHC-uri de vânzare. De

Cum stăm cu regenerabilele?

Nagy Bege Zoltán, membru în Comiterul de Reglementare al ANRE, a prezentat în rezumat cum a evoluat piața regenerabilor care a atras investiții de 7 miliarde de euro din 2008 încoace și a produs 8,12 TWh de energie electrică anul trecut și care sunt estimările pentru 2016. În 2015, au fost emise peste 14 milioane de certificate verzi, din care s-au tranzacționat cu aproape 2 milioane mai puține, cota obligatorie finală fiind de 0,278 certificate verzi/MWh, consumatorii contribuind cu 36,43 RON/MWh la schema de suport, consumul de energie electrică a fost de 47.386.657 de MWh, consumul exceptat a fost de 3.424.698 MWh. În 2016, consumul exceptat este estimat la 7,5 milioane de MWh, iar cota obligatorie la 0,317 certificate verzi/MWh, iar în facturile consumatorilor va însemna 41,97 de lei/MWh. În sectorul hidro au fost dezvoltate în 2015 capacități noi de 228,84 MW și au fost modernizate capacități de 85,53 de MW.

ENERGIE

31

Károly Borbély, manager Departamentul Strategie Investițională IPO al Hidroelectrica SA, și Mihai Vultureanu, membru ARmHE bine, de râu, la ultima licitație au reușit să vândă 8 bucăți. Cumpărătorii (if any), trebuie să le retehnologizeze până la sfârșitul lui 2016. Teoretic, cine cumpără astăzi, are 10 luni (n.a. conferința a avut loc în 25 februarie) timp să-și facă SF-ul, să facă proiectul, să-și obțină aprobările, să aleagă furnizorul, să se fabrice echipamentul, să se monteze și să se pună în funcțiune. Imposibil; numai fabricația echipamentelor durează 10-12 luni”, au arătat reprezentanții Steinberg Consulting, care au lansat o provocare oficialilor de la București de a prelungi termenul măcar până la finele lui 2017.

Piață în stagnare și proiecte peste granițe Nici pentru furnizorii de echipamente, prezentul nu arată roz. Compania Voith Hydro S.R.L. a făcut un istoric al ultimilor opt ani ai evoluției sau involuției pieței.

Ne oprim la 2015 și la prognozele pentru anul în curs și cel viitor. 2015, punctează cei de la Voith Hydro SRL, a fost un an cu foarte puține proiecte MHC din cauza modificărilor legislative care au bulversat planurile de afaceri ale investitorilor. Din această cauză, mulți investitori au fost în stand-by asteptând clarificări privind schema de sprijin pentru regenerabile (feed-in tariffs, numărul de certificate verzi după 2016). Probleme au fost și pe zona de finanțare – credite bancare sau fonduri europene, de obținere a avizelor.

Reprezentanții companiei au centralizat un număr mare de cereri de echipamente pentru MHC-uri cu o putere instalată sub 500 kW în așteptarea feed-in tariffs până în 500 kW. În 2016, compania a primit multe cereri de ofertă din partea investitorilor care au fost în așteptare în ultimii doi ani și care acum sunt presați de timp și solicită timp de livrare foarte scurt și punere în funcțiune în octombrie-noiembrie 2016.

Pentru anul viitor, Voith Hydro prevede că unele companii vor risca să facă investiții chiar și fără schema de sprijin cu certificate verzi, însă vor întâmpina difcultăți la finanțare pentru că nu există încă legislația de după 2016.

Furnizorul de echipamente anticipează, de asemenea, dezvoltarea potențială a unor proiecte de retehnologizare.

Firma de proiectare Ruxpro a zugrăvit, de asemenea, foarte franc situația din piață, menționând în răspunsul oferit Asociației Române pentru Microhidroenergie că lucrează

32

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ovidiu Demetrescu (centru), președinte ARBA de o bună vreme pentru proiecte în străinătate pentru a putea continua să existe ca societate în România.

Și totuși...

Asociația Română de Microhidroenergie își continuă lobby-ul pe lângă Ministerul Energiei, în Parlament, unde Mihai Vultureanu, participă la dezbaterile pe marginea modificării Legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energiei.

“După ce au fost sesizate autoritățile asupra discriminărilor pe care le face posibile piața de certificate verzi și nu s-a observat nici o reacție din partea acestora, împreună cu celelalte asociații sectoriale am obținut formarea unui grup de lucru la nivelul Ministerului Energiei pentru modificarea Legii 220/2008. Am avut astfel ocazia să constatăm că, la nivel de asociații, tranzacționarea e o problemă doar pentru noi. Restul au probleme doar cu cota”, a arătat Mihai Vultureanu.

Asociația, în consecință, a elaborat și transmis o serie de Propuneri de modificare a Legii 220/2008, ce au ca principal scop echilibrarea pieței de certificate verzi, respectiv a Legii energiei electrice și a gazelor naturale 123/2012 prin care s-au solicitat: desființarea monopolu-

Cristian Bușu, secretar de stat în Ministerul Energiei lui OPCOM asupra pieței de energie electrică, echilibrarea relației operator/proprietari de terenuri, introducerea infracțiunii de manipulare de piață pentru piața reglementată. Ambele documente au fost înainte grupurilor de lucru din cadrul Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților.

O altă propunere a asociației se referă la plata apei ca procent din valoarea obţinută prin vânzarea energiei produse şi/sau pe tranşe de puteri, căderi, debite. În cadrul conferinței au mai avut intervenții Cristian Bușu, secretar de stat în Ministerul Energiei, care a adus în discuție listarea Hidroelectrica și posibilitatea de majorare a pachetului de acțiuni oferit spre vânzare, Ovidiu Demetrescu, președintele Asociaţiei Române pentru Bună Administrare (ARBA), fost director al Hidro Tarnița SA, care a susținut o prezentare despre ce înseamnă ca firmele să acționeze în afaceri conform unui cod etic, ceea ce le aduce acestora plusvaloare și piață, și cum evoluează o companie în funcție de faptul că managerii aplică sau nu patru principii morale – integritatea, responsabilitatea, iertarea și compasiunea, Dana Dunel-Stancu, Head of Energy and Natural Resources Practice în cadrul Biriș Goran SPARL, cu o expunere despre Plângeri soluționate de ANRE, Edwin Walch, Senior Sales Manager în cadrul Andritz Hydro (companie care lucrează de ani buni în România), care a prezentat o parte din proiectele firmei, Divizia Compact Hydro și tipuri de soluții și echipamente furnizate de această divizie pentru microhidrocentrale.

Planuri investiționale la Hidroelectrica Hidroelectrica SA, după cum a prezentat Károly Borbély, managerul Departamentului Strategie Investițională IPO din cadrul companiei, dezvoltă, începând cu 2015, când a fost aprobat, un plan investițional pe cinci ani de 1,3 miliarde de euro.

450 de milioane de euro sunt destinați proiectelor noi, aflate în stadii avansate de execuție – Racoviță, Bretea, Răstolița, Dumitra-Bumbești, Siriu-Surduc, 305 milioane de dolari în retehnologizarea hidrocentralelor existente și modernizarea ansamblurilor hidro – Stejaru, Vidraru, Râul Mare Retezat, Mărișelu, 240 de milioane de euro sunt destinați mentenanței hidrocentralelor existente și 300 de milioane în capacități de producție în alte tipuri de surse regenerabile – eoliene, fotovoltaic și biomasă.

Nagy-Bege Zoltán membru în Consiliul de Reglementare al ANRE

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

33

Din rațiuni economice, Nuclearelectrica importă uraniu canadian

de Ligia VORO

Începutul de an a fost unul dificil de complicat pentru Compania Națională a Uraniului. Compania, deținută integral de statul român, prin Ministerul Energiei, a pierdut contractul cu Societatea Națională Nuclearelectrica, unicul cumpărător de altfel, iar directorul înainte de a împlini un an de mandat a fost demis.

Problemele au început de la o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în luna noiembrie a anului trecut, care a menținut măsurile cu impact financiar major dispuse de Curtea de Conturi în cadrul controlului efectuat în anul 2012 (Decizia S*83/2012), măsuri care au condus la creșterea prețului de vânzare, potrivit unei informări a CNU. “Până la punerea în aplicare a deciziei irevocabile a ÎCCJ, ponderea obligației la bugetul de stat din prețul de vânzare către SNN a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu, a fost de 10%, comparativ cu 80% după aplicarea acesteia”, au precizat oficialii CNU. În urma acestei decizii judecătorești, CNU a recalculat prețul pulberii de dioxid de uraniu, a informat Nuclearelectrica, singurul său cumpărător, și a demarat procedura de renegociere a prețului.

Potrivit Nuclearelectrica, “CNU a notificat SNN că nu mai poate realiza livrarea de UO2 la prețul negociat și agreat cu SNN de 475 lei/kg și a pus în vederea SNN că nu va realiza livrarea efectivă de UO2 aferentă lunii decembrie 2015. Din punct de vedere al asigurării funcționării Fabricii de Combustibil Nuclear (FCN) Pitești și operării Centralei Nuclear Electrice (CNE) Cernavodă în condiții sigure, refuzul livrării de UO2, cu nerespectarea graficului de livrare și a clauzelor contractuale, reprezintă un risc în continuarea funcționării FCN Pitești și operării normale a CNE Cernavodă, risc pe care SNN, companie care asigură 20% din necesarul de consum de energie al României, trebuie să îl gestioneze într-o manieră foarte responsabilă și cu respectarea condițiilor legale”.

Negocierile cu Nuclearelectrica au eșuat, care a decis rezilierea de drept a contractului înainte cu două zile de sfârșitul anului trecut, nu înainte ca producătorul de energie nucleară să mai facă o încercare, invitând CNU să depună o ofertă fundamentată la procedura de achiziție de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu, oferta fiind declarată admisibilă, dar necâștigătoare, criteriul fiind prețul cel mai mic.

Potrivit contractul dintre CNU și Nuclearelectica, parafat în 2014, prima urma să furnizeze timp de 3 ani pulbere sinterizabilă de UO2 la prețul de 475 lei/kg, preț ce putea fi ajustat cel mult o dată la 12 luni, prin negociere, în situatii justificate, încheindu-se în acest sens acte adiționale la contract cu acordul părților, potrivit reprezentanților Nuclearelectrica.

Prețul ofertat de CNU a fost în decembrie cu 76 % mai mare decât prețul agreat în contract, ceea ce ar fi însemnat pentru Nuclearelectrica să vândă energie electrică sub costul de producție și chiar să înregistreze pierderi. În consecință, noul furnizor al Nuclearelectrica, desemnat în urma procedurii competitive de urgență, este compania canadiană Cameco Inc.

Daniela Lulache, director general SN Nuclearelectrica SA

Au căzut capete la CNU În 22 februarie, directorul CNU, Adrian Posa, a fost înlocuit din funcție în urma unei decizii a Consiliului de Administrație, conducerea companiei fiind preluată de Gelu Mărăcineanu, fost președinte al ANRM. Posa nu a rămas în fruntea CNU niciun an, fiind numit director general în aprilie 2015. Însă odată cu această schimbare la vârful companiei, problemele nu au dispărut, veniturile companiei fiind inexistente în condițiile în care principalul client a reziliat contractul. În 2 martie, CNU a anunțat că se confruntă cu grave probleme financiare, generate, în afară de pierderea singurului client, de sistarea, începând cu anul 2011 a subvenției acordate acestui sector (pentru protecție socială, pentru depozitare/gestionare stocuri concentrate de uraniu), lipsa fondurilor pentru realizarea de investiții în instalațiile existente, blocarea realizării obiectivelor de investiții privind deschiderea și punerea în exploatare a noi zăcăminte de uraniu. În acest context, Ministerul Energiei a anunțat, în 11 martie, înființarea, prin decizia ministrului Victor Grigorescu, a Comitetului de Coordonare pentru activitatea minieră, cu scopul de a analiza starea actuală a sectorului resurselor energetice minerale – cărbune și uraniu. “Comitetul va propune măsuri de eficientizare și reorganizare, în scopul asigurării cererii de resurse energetice necesare atingerii obiectivelor de securitate energetică, competitivitate și durabilitate ale României”, se mai precizează în comunicatul ministerului.

Ce se va întâmpla cu uraniul românesc, cu angajații de la mina Crucea-Botușana și cu cei de la Feldioara rămâne să vedem, însă, fără o mână de ajutor, se prefigurează sfârșitul exploatării și prelucrării uraniului.

34

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Clusterul de energii sustenabile din România – Rosenc,

Rezultate după 5 ani de activitate

Peste 100 de invitaţi din toată ţara, discursuri deosebite, noi relaţii şi parteneriate, nenumărate oportunităţi, acordări de plachete şi diplome, gustări calde şi tradiţionalul punch de Rosenc – acestea au fost coordonatele evenimentului aniversar “5 years of ROSENC”, desfăşurat în 22 februarie 2016, la Timişoara.

Scopul evenimentului a fost acela de a marca cele mai importante realizări ale clusterului ROSENC, înființat în februarie 2011, grupând astăzi peste 60 de firme şi organizaţii membre – reprezentanți economici, administrații publice locale, universități, firme de consultanță și instituții de cercetare, dezvoltare, inovare. În cei 5 ani de activitate, Clusterul ROSENC a atras finanțări în valoare de peste un milion de euro, prin programele POS CCE 133, POS CCE 131 POL MEDGREEN și parteneriate, a depus două cereri de brevete şi a creat patru startup-uri inovative.

Pentru două dintre cele din urmă s-a obţinut finanţare prin Programul Operaţional de Competitivitate (POC), pe Axa 1.2.1, urmând să aibă loc contractarea în cel mai scurt timp, celelalte având proiectele în proces de evaluare.

“La cinci ani de la înfiinţare, clusterul ROSENC este astăzi unul dintre clusterele de top din România. Medaliat cu argint pentru excelenţă în managementul de cluster la nivel european, în urma vizitei de audit a Secretariatului European de Analiză a Clusterelor (ESCA), ROSENC reprezintă un model în ceea ce priveşte managementul (echipa, alocarea resurselor etc.) şi inovarea

(antreprenoriat, smart financing etc). Felicitări!”, a spus Daniel Coșniță, președintele Asociației Clusterelor din România.

“Acest eveniment marchează și 2,5 ani de la înființarea Clusterului Advertising, Printing, Packaging – APP, un exemplu de multiplicare şi sinergizare a clusterului ROSENC. Împreună, cele două clustere au avut rezultate notabile, reuşind doar în perioada 2014-2015 să atragă fonduri în valoare de aproximativ 5 milioane de lei pentru cele 90 de firme şi organizaţii membre, cu cifra de afaceri de peste 500 milioane de lei, şi ne dorim ca acest eveniment să reprezinte un nou start de iniţiative şi noi colaborări pentru viitoare proiecte de success”, a fost mesajul lui Radu Dimeca, preşedintele Clusterului ROSENC. “De-a lungul celor 5 ani, am derulat proiecte ale căror anvergură şi complexitate ne-au motivat şi ne-au dat încredere să continuăm şi să progresăm. În momentul de faţă, suntem onoraţi să putem spune că ne aflăm printre cele 8 clustere din România certificate Silver Label, totodată printre primele 111 clustere din Europa. Inovarea colaborativă, încorporarea vehiculului de proiect (startup), atragerea finanţărilor pentru proiecte de cercetare-dezvoltare, echipamente, punerea în producţie și intrarea pe piaţă – toate acestea reprezintă experienţa cumulată în aceşti ani, prin Programul de Facilitare a Inovării Colaborative – Innocatalyst, experienţă pe care dorim să o folosim pentru dezvoltarea a cât mai multor proiecte inovative de colaborare ale membrilor. Putem defini Innocatalyst ca fiind un program de iniţiere şi accelerare a afacerilor inovative”, a sintetizat Vlad Stanciu, directorul executiv ROSENC, activitatea clusterului.

PROIECTE ROSENC STOCAREA ENERGIEI REGENERABILE SUB FORMĂ DE AER COMPRIMAT Această tehnologie de tip retro – fit are ca rezultat creșterea

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

eficienței energetice în industriile utilizatoare de utilaje pneumatice. Acest procedeu elimină reconvertirea în energie electrică, reducând astfel pierderile asociate reconversiei şi presupune acumularea de aer comprimat pentru utilizarea directă în echipamentele pneumatice. Se aplică în vederea utilizării, independent de perioada de generare, a echipamentelor de producție în întreprinderile prelucrătoare.

Stocarea energiei sub formă de aer comprimat aduce o serie de avantaje certe utilizatorului, cum ar fi: • reducerea dependenței de rețeaua electrică națională (mai ales în cazul întreprinderilor izolate); • reducerea semnificativă a facturilor la electricitate (și gaze naturale, dacă este cazul); • reducerea poluării și a emisiilor de carbon; • introducerea tehnologiilor moderne de prelucrare pneumatică și robotizare.

ECOBORDEI Prin soluția denumită EcoBordei, Clusterul ROSENC îşi propune ca în 2016 să intre pe piața de locuinţe cu un produs foarte competitiv, confortabil, cu un preț de construire accesibil și extrem de eficient din punct de vedere energetic, având astfel un impact considerabil în scăderea costurilor la întreținere. Fiind corect proiectat, asigură mai multă lumină naturală și are un impact mult mai redus asupra mediului/peisajului faţă de o construcție obișnuită.

Elementul inovativ al acestui proiect este tehnologia proprie de construcţie cu pământ turnat, iar principalul avantaj pe care îl aduce ţine de costurile pe care le presupune: • 250 euro/mp la cheie; • 1.000 - 1.500 lei/an pentru întreținere/utilități, în funcție de dimensiunea imobilului și alți factori; AQUASOLAR Sistemul de irigare prin picurare, independent energetic – AQUASOLAR, este un produs realizat prin implicarea a şapte membri ai clusterului ROSENC, ce a obţinut deja câteva premii la saloane naţionale.

Kitul AQUASOLAR este proiectat pentru suprafețe între 0.5 și 1 ha, ideal pentru irigarea culturilor de arbuști și leguminoase din zone greu accesibile. Are o durată de viață de 15 ani. Metoda de irigare prin picurare scade cantitatea de apă necesară cu 70 % față de metoda prin aspersie.

Beneficiile oferite de Aquasolar: • economie de apă; • sursa de energie independentă și regenerabilă; • autonomie; • câștigați timp și scad responsabilitățile în gestionarea kitului (intervalele de irigare pot fi programate dinainte, pentru o perioadă de o lună); • soluție completă (kitul conține toată tehnologia necesară pentru irigarea culturilor și alimentarea cu energie); • portabil (dimenisuni și greutăți reduse, putând fi transportat cu ușurință și pus în funcțiune de o singură persoană).

PROGRAME ROSENC: PROGRAMUL DE FACILITARE A INOVĂRII COLABORATIVE – INNOCATALYST este o platformă de activităţi care vizează facilitarea colaborării dintre mediul de afaceri şi mediul academic, prin workshop-uri, concursuri de idei, facilitarea accesului la capital de risc, inclusiv la pieţele internaţionale, sesiuni pentru schimburi de experienţă şi transferul de bune practici, instruiri pe teme de inovare şi multe altele.

Obiective: • integrarea activităţilor de cercetare – dezvoltare - inovare în activităţi productive, prin formarea de reţele de afaceri şi

promovarea oportunităţilor de parteneriate; • creşterea creativităţii şi originalităţii actorilor locali, prin facilitare de specialitate orientată pe antreprenoriat şi inovare; • atragerea capitalului privat în susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare, prin mecanisme de piaţă care stimulează antreprenoriatul inovativ şi implicarea firmelor în activităţile de CDI. PROGRAMUL ROSENC DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ ÎN ILUMINAT (PREEI) este un program dedicat Autorităţilor Publice Locale din România, prin care se doreşte reducerea consumului de energie electrică şi a costurilor anuale de întreţinere cu iluminatul public stradal, prin modernizarea şi eficientizarea sistemelor de iluminat. Scopul final al acestui program este reducerea cheltuielilor cu iluminatul public stradal cu cel puţin 50%, în unele cazuri ajungând chiar şi până la 70%. Principiul director de selecţie urmăreşte prioritizarea celor mai ineficiente sisteme de iluminat, pe baza unei analize cost-beneficiu, în vederea reducerii presiunii asupra bugetelor locale.

PROGRAMUL DE EFICIENTIZARE ENERGETICĂ A BLOCURILOR DE LOCUINŢE, ÎN SISTEM ESCO urmăreşte reducerea considerabilă a facturii consumului de energie la utilizatorii casnici, printr-un parteneriat public-privat ce vizează reabilitarea blocurilor de locuinţe. Programul se desfăşoară pentru prima dată în România şi propune trei măsuri ca pachet integrat, cu o modalitate nouă de finanţare: 60% fonduri europene (POR) și 40% investiție privată a companiei de tip ESCO, eliberând atât Primăria cât și locatarii de orice costuri.

ESCO își asumă un contract de performanță energetică, pe o perioadă de 15 ani, garantând o economie a beneficiarului (de minimum 30%, cu posibilitatea de a depăşi chiar şi 50%), după un grafic prestabilit, ce urmează a fi împărţită între locatari şi ESCO-TIM Reabilitări Locuinţe, pentru recuperea investiţiei.

Măsurile de eficientizare energetică propuse: 1. Anvelopare termică; 2. Distribuție orizontală a agentului termic și contorizare individuală; 3. Recirculare Apă Caldă Menajeră.

Programul se desfăşoară momentan doar în Timişoara, exerciţiul pilot vizând 100 de blocuri, cu menţiunea că există posibilitatea implemenatării lui şi la nivel naţional.

Mai multe informaţii despre proiectele şi programele clusterului ROSENC puteţi obţine accesând site-ul www.rosenc.ro.

35

36

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Biomasa, resursă și bogăție, insuficient susținută

de Ligia VORO și Ionuț ȚÎRDEA Foto: Ionuț ȚÎRDEA

Sectorul energiei obținută din biomasă este insuficient susținut de statul român. Este una din concluziile desprinse la conferința „Competitivitate, inteligență și valoare adăugată prin servicii private – Servicii energetice - Biomasa, resursă și bogăție a României”. Conferința, aflată la cea de-a doua ediție, a fost organizată de Patronatul Serviciilor Private din România, la București.

Patronatul Serviciilor Private din România (PSPR), prezidat de Cristian Pârvan, reușește pentru al doilea an să coaguleze mediul public și cel privat în jurul temei biomasei și a valorificării acesteia. Valorificării insuficiente, am spune, potrivit intervențiilor care au avut loc în primul panel de discuții care s-au circumscris temei generoase “Politici Publice și Programe de Acțiune 2016-2020”.

Simona Man, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a prezentat situația culturii de biomasă.

Astfel, până în 2015 inclusiv, în țara noastră activau cu 122 mai mulți cultivatori de plante energetice decât în anul precedent, mai precis 442, care dețin 5000 de ha cu asemenea culturi. “Lipsesc foarte multe lucruri concrete, dar important este că interesul pentru dezvoltarea segmentului biomasă este mare, inclusiv din partea Ministerului Agriculturii. România are un potenţial agricol foarte mare”, a susținut secretarul de stat.

Numărul cultivatorilor este însă mic, ceea ce se reflectă de altfel în statisticile dedicate producției de energie elecCulturile de plante energetice trică, realizate de operatorul de sistem sunt eligibile atât la scheme de și de transport al energiei electrice, plăţi directe din fonduri europeTranselectrica SA. ne, cât şi la ajutor naţional, a mai Potrivit datelor furnizate de compamenționat secretarul de stat Sinie, în total producție pe anul 2015, mona Man la conferință. Ministerul biomasa reprezintă mai puțin de 1 %, emite, de asemenea, certificate de mai exact din producția totală de anul origine pentru biomasă, provenitrecut de 65.597 GWh, 529 GWh protă din agricultură şi industriile vin din centralele pe biomasă. conexe, aceasta putând fi utiliRemarcabil este faptul că față de anul zată de producătorii de energie 2013, producția de energie din biomaelectrică în vederea obţinerii de să a crescut cu 60 %, fără ca sectorul certificate verzi, pentru energie să beneficieze de prea mult sprijin pe bază de biomasă, livrată în sisguvernamental, după cum a subliniat temul energetic național.

Cristian Pârvan. „Sectorul producției de energie din biomasă este insuficient sprijinit de stat în acest moment.

Avem inteligența tehnologică românească în acest sector, dar nu o folosim“, a arătat președintele PSPR. Deși producția a crescut, investițiile în centralele de biomasă sunt însă departe de targetul asumat de țara noastră, aspect semnalat de secretarul de stat în Ministerul Energiei, Corina Popescu. “Din biomasă, România şi-a asumat 1.640 MW putere instalată. La finele anului trecut, existau doar 104,5 MW produşi din biomasă, capacitatea instalată. O diferenţă foarte mare faţă de ţinta pe care ne-am propus-o”, a punctat Corina Popescu.

Este unul dintre motivele pentru care Ministerul Energiei ia în calcul prelungirea schemei suport pentru biomasă după sfârșitul acestui an. “La nivelul Ministerul Energiei se analizează, în acest moment, posibilitatea de a prelungi schema

Sprijin de la MADR

suport printr-un sistem tranzitoriu, numai pentru acest tip de resursă şi după 31 decembrie 2016. România trebuie, însă, să discute şi să intre într-un dialog cu Comisia Europeană, pentru că nu poate aproba aşa ceva de una singură”, a informat Corina Popescu.

Redevență verde Dacă menținerea schemei suport nu va obține girul din partea Comisiei Europene, ar putea fi introdus un al mecanism de sprijin financiar. Inițiativa a fost lansată de Iulian Iancu, președintele Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților. “În România, 29,6% din populație nu-și poate plăti facturile la încălzire pe timpul iernii, procent de trei ori mai mare decât cifra la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, 30% din populație se află în risc de privare severă materială, iar 42% în vulnerabilitate din cauza prețurilor la energie electrică.

Atunci, ne trebuie să imaginăm un mecanism și să schimbăm în totalitate filosofia de susținere a biomasei, ca schemă financiară. Putem trece pe o susținere din partea fosilului către verde. Adică ești purtător de poluare și emitent de CO2, atunci contribui la cel care investește în a absorbi aceste emisii. Cu alte cuvinte, putem spune asta sub un termen general la care m-am gândit, de redevență verde, care vine de la poluator către cel care investește în zona verde. De ce trebuie să venim cu această noutate? Pentru că, pe de o parte, consumatorul român nu va mai suporta anumite costuri”, a propus parlamentarul.

Iulian Iancu a mai subliniat nevoia unei Strategii Naționale a Biomasei. Ministerul Energiei, pe de altă parte, susține că biomasa va beneficia de un capitol separat în viitoarea Strategie Energetică a României care se încheagă în prezent și are ca termen de finalizare luna septembrie.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În Europa se poate În ediția trecută a revistei Transilvania Business relatam că deputatul Antal István susținea, la evenimentul aniversar al Green Energy Cluster, înființat în Sfântu Gheorghe, că Legea plantelor energetice și a biomasei este la un pas de adoptare în Parlament după câțiva ani buni de așteptare. Situația nu s-a schimbat prea mult de atunci și un alt deputat, mureșeanul Kelemen Attila, inițiator, de asemenea, al proiectului de lege a semnalat, la conferința pe tema biomasei de la București, că actul normativ este încă în durerile facerii, deși în Europa sunt legi speciale pentru aceste tipuri de culturi. Salcia energetică, a mai subliniat Kelemen, are o putere calorifică superioară față de lemnul, să-i spunem, obișnuit.

Cadrul legislativ este o problemă semnalată, de altfel, în cadrul conferinței și de oamenii de afaceri care au dezvoltat business-uri în domeniul culturii de plante energetice. Benkő Sándor, administratorul Kontrastwege din Miercurea Ciuc, companie care deține de 10 ani licența pentru cultivarea salciei energetice în România și Republica Moldova, s-a referit la lipsa de coerenţă a politicilor din domeniul biomasei, generată de lipsa unei legi a plantaţiilor energetice.

Exemple de succes În ciuda neajunsurilor pe care cultivatorii și producătorii de energie din biomasă le întâmpină, exemplele de succes nu lipsesc din piață.

Benkő Sándor a pledat pentru cultivarea salciei energetice, pentru că are un ritm de creștere foarte rapid, se recoltează din doi în doi ani, poate fi cultivată pe suprafețe cu înmlăștinare permanentă sau periodică – terenuri nefolosite – și are, cum menționam mai sus, o putere calorifică mare. Salcia energetică are o durată de viață de 25-30 de ani, iar de pe un hectar a cărui înființare costă între 2000-2500 de euro se pot obține producții de 25-30 de tone, astfel că investiția se amortizează după a doua recoltă, dacă ținem cont că o tonă are un preț de vânzare între 45-50 de euro. Salcia energetică se utilizează sub formă de tocătură, în cazane automatizate mici și mijloci, pentru producția de apă caldă, pentru centrale electrice de cogenerare și ca materie primă pentru fabricarea de brichete sau peleţi.

Andrei Apetrei, membru al Patronatului Serviciilor Private din România, a avut o prezentare cu tema Ce înseamnă 10.000 Ha plantație biomasa Paulownia și iarbă energetică? Cifrele sunt concludente.

ENERGIE

De pe 10.000 hectare de plantație Paulownia și iarbă energetică se obține 1 milion de tone de biomasă, din care se produc 500.000 de tone de peleți. Veniturile anuale sunt de 75 de milioane de euro, a mai susținut Andrei Apetrei.

Iuliean Horneț, proprietarul companiei ecoHornet, a construit o afacere fundamentată pe producția de echipamente de producere a energiei termice cu peleți și agro-peleți, sector de activitate în care societatea este specializată. Echipamentele, unele inovații la nivel mondial, garantează o ardere completă, cu un randament de 94-97 %, fără fum și cu grijă față de mediu.

Combustibil pentru încălzire În afară de producerea energiei electrice, biomasa este o resursă pentru producerea de energie termică. Diana Tenea, director general al Direcției Generale Dezvoltare Regională și Infrastructură din cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), a avut o prezentare cu tema “Modernizarea sistemelor de încălzire locală și dezvoltarea de servicii energetice locale”. Potrivit directorului general, în România mai există 66 de sisteme centralizate de energie termică, sub 25 % față de 1990. Din acestea sunt 10 capacităţi de producere a energiei termice pe combustibil din biomasă la Taşca, Întorsura Buzăului, Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Huedin, Vatra Dornei, Suceava, Vlăhiţa, Horezu, Nehoiu.

Dezvoltarea acestor tipuri de capacități de producție pentru încălzire au fost susținute prin programul termoficare 2006 – 2015, care a fost prelungit până în 2020 și este finanțat din bugetul MDRAP. Prof. univ. dr. ing. Eden Mamut, director al Institutului pentru Nanotehnologii și Surse Alternative de Energie, din cadrul Universității «Ovidius» din Constanța, universitate partener în Clusterul Medgreen, a concluzionat în prezentarea sa “Valorificarea deșeurilor de biomasă prin producerea de energie termică cu înalta eficiență în comunitățile rurale și urbane”, că România trebuie să dezvolte soluții originale care să fie promovate pe plan internațional și a punctat necesitatea unei politici coerente la nivel național și regional aplicate în mod consecvent în vederea susținerii proiectelor dezvoltate.

37

38

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pentru a contrabalansa reducerea prețului barilului de petrol

Companiile din sectorul petrolier caută oportunități noi

de Ligia VORO

Cu prețul barilului de petrol la cote extrem de scăzute, companiile mari care operează în România își regândesc strategiile. Problema prețului barilului se adaugă celorlalte care impactează sectorul - lipsa de predictibilitate, suprataxarea, instabilitatea politică.

Pentru OMV Petrom, anul 2015 nu a fost unul simplu, compania raportând pierderi nete de 676 de milioane de lei, după ce ani de zile a anunțat profituri record. Compania a fost afectată de prețul barilului, astfel că, pentru acest an, bugetul a fost construit pe o estimare a prețului barilului de 40 de dolari. Rezultatele din 2015 au determinat compania să își revizuiască strategia și să caute noi oportunități pentru a-și eficientiza activitatea. Una dintre intenții se referă la potenţiale investiții noi pentru rafinăria de la Petrobrazi, după cum a anunțat Neil Anthony Morgan, membru al directoratului OMV Petrom, la un eveniment de profil.

Problema în zona investițiilor rămâne însă predictibilitatea. “Când faci investiţii de zeci de miliarde, trebuie să ştii că eşti într-un regim stabil. Trebuie să ştim că putem produce hidrocarburile şi moleculele. Trebuie să cunoaştem normele pieţei”, a mai subliniat Neil Anthony Morgan.

Pe segmentul downstream, OMV Petrom a deschis anul trecut alte 8 staţii pe autostradă.

Petromidia țintește profitul și în 2016 Acționarul majoritar al Petromidia, KazMunaiGaz (KMG), a investit peste 1,4 miliarde de dolari în rafinărie, iar planul de investiții estimat va avea același ritm de creștere. Iar răspunsul pare să fie pe măsură deoarece rafinăria a terminat în 2015 pe profit, datorită pieţei şi investiţiilor și factorului uman, trend pe care reprezentanții companiei îl vor menținut și în 2016. Pe retail, însă evoluția nu este la fel de pozitivă, KMG International deschizând doar 5 stații noi, însă în acest an planifică inaugurarea unui număr de 3 ori mai mare.

“Vrem să păstrăm palierul de profitabilitate al rafinăriilor. E al doilea an consecutiv bun si dovedeşte stabilitate. Am avut marje de rafinare foarte bune, dar e un echilibru şi nu putem vorbi la fel de cele din retail.

Deci procesul de dezvoltare al reţelelor de distribuţie a încetinit. Ne-am stabilit prioritatea pe zona de rafinare pentru a fi coerenţi cu obiectivele”, a anunțat Cătălin Dumitru, vicepreședinte al KazMunaiGaz International.

Proiectul Delfin, al cărui a doua fază va începe în 2016, a contribuit la profitabilitatea rafinăriilor cu câteva milioane de dolari.

Cătălin Dumitru a mai recunoscut că prețul barilului și instabilitatea politică pot impacta asupra afacerii. “Anul trecut discutam de scăderea preţului, discutam de bugete, care se făcuseră la 82 dolari la baril, în decembrie, şi ne-am trezit în februarie la 53. Am spus că estimările arată că vom ajunge la finele anului la 60 dolari pe baril, ceea ce ar fi ideal. Acum suntem la 33, de dimineaţă. Să ne rugăm să nu se mai prăbuşească mult. Nu trebuie să ne bucure o scădere de preţ într-o industrie. E nevoie de un echilibru. Cât vom avea hidrocarburile ca motor al economiilor mari, scăderea va fi în dezavantajul dezvoltării. Să ne rugăm la stabilitate politică. Cât nu avem stabilitate în ministere nu avem predictibilitate şi aplicarea strategiilor pe termen lung”, a fost mesajul vicepreședintelui KMG International.

Pentru MOL, piața e în revenire MOL România a avut și are una dintre cele mai serioase creșteri pe piața carburanților, una organică, datorită planului de investiții inteligent. Anul trecut, în februarie, compania a cumpărat un competitor, cu o rețea de 200 de stații, a deschis 7 stații, din care șase pe autostradă. Până în februarie 2016, MOL a mai adăugat alte 3 stații în por-

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tofoliu și a mai planificat deschiderea altor 11.

“După mulţi ani, piaţa carburanţilor şi-a revenit şi sunt premise pentru continuarea acestui trend având în vedere că sunt vizibile revigorări şi în anumite arii industriale. Pe retail am văzut o recuperare de 1-2% pe volume. Deşi e mic, e un trend pozitiv”, recunoaște Kinga Daradics, country chairman MOL România.

Daradics consideră că afacerile pot fi afectate de taxare, redevențe și suprataxare. “Nu suntem pe un trend favorabil (...). Cel mai important este ca această moleculă să fie taxabilă, ca să existe producţie. Când vrei să taxezi ceva, acel ceva trebuie să existe. Când vorbim de investiţii în acest sector, vorbim de ani întregi ca să se poată beneficia de pe urma investiţiei. Autorităţile trebuie să vadă care este echilibrul bugetar pentru suprataxare. Dacă producţia este zero, şi taxele rămân tot zero”, consideră country chairman MOL România.

Alimentezi și pleci CEO Țiriac Energy profită de o nișă pe segmentul downstream, dezvoltând un business operațional nou cu puncte de alimentare amplasate în zone comerciale dezvoltate, în mediul rural sau destinate autovehiculelor de mare tonaj. În următorii 3-5 ani, Remus Hirceagă, CEO Țiriac Energy, estimează că în portofoliul companiei vor fi 200 de astfel de puncte de alimentare.

“E foarte greu să diferențiezi în momentul de față, cred că am găsit calea, avem niște rezultate bune, inclusiv pro-

fitabilitate, ceea ce e complicat, mai ales când te lupți cu marile corporații, și am venit cu un model operațional nou. Ce înseamnă pentru noi? În România ducem lipsă de benzinării, în sensul de puncte de alimentare, pentru că benzinăria tradițională cu magazin, cu servicii, cu tot, noi o considerăm cumva necesară, dar în momentul în care ai nevoie de servicii. Vedem puțin lucrurile altfel și dacă ne uităm în piață, în România sunt undeva la 90, pentru că noi nu considerăm punctele de alimentare – alimentezi și pleci. Noi considerăm că dacă oamenii vor să își facă cumpărăturile în retail sau la un mall să poată și alimenta”, a explicat Remus Hirceagă filosofia businessului operațional al Țiriac Energy.

“Când preţul barilului este foarte scăzut, strategia companiilor este de a supravieţui prin conservarea rezervelor de cash. Companiile încearcă să-şi maximizeze veniturile, deci produc mai mult. Important este să-ţi prezervi poziţia de cash, ca să nu devii vulnerabil”, Vasile Iuga, partener PwC România

39

40

ENERGIE

Cu ochii spre export

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Ligia VORO

Activitățile conexe sectorului energetic se internaționalizează

Piața românească de energie are nevoie de finanțare în zona de investiții în jur de 100 de miliarde de euro. În ciuda acestei realități, bătălia acerbă între furnizori pentru sectorul energetic, încetinirea ritmului investițiilor și prețurile în scădere pe piață sunt doar câteva din argumentele pentru care jucătorii cu activități conexe energiei și-au transferat o parte din afaceri în străinătate, exportând tehnologii, specialiști, echipamente și nu numai.

Companiile românești cu activități conexe industriei energiei și-au reorientat o parte din politica de business spre export, din cauza dificultăților întâmpinate pe piața locală.

Teofil Mureșan, proprietarul Electrogroup Cluj, recunoaște că bătălia este teribilă între furnizori, chiar dacă piața oferă oportunități, cum sunt cele din zona smart. Este unul dintre motivele pentru care compania clujeană a țintit în ultimii ani spre piețe externe. “Electrogrup a exportat servicii pentru a se menține în piață, în ultimii doi ani am deschis subsidiare în alte țări, în Germania, Rusia și, de anul acesta, în UK, încercând să exporte atât know-how – inginerie companiilor străine care vor să outsourceze anumite servicii în România, cum ar fi cele de proiectare, sau construind infrastructură în alte țări”, a explicat Teofil Mureșan, proprietar Electrogroup, reorientarea parțială a afacerilor spre piețele externe.

Electroalfa mizează pe export Politica Electroalfa este ca, până în 2020, creșterea pe piața internă va fi de maxim 20 %, iar restul va veni de pe piața

externă. “Și pot să spun că, în planurile până în 2020, planurile noastre sunt să fim până la 80-100 de milioane de euro business total. Am construit o strategie până în 2020, în această strategie am prevăzut o creștere a achizițiilor foarte puternică, anul trecut am investit peste 1 milion de euro în produse noi, specifice acelor țări cu temperatură normală spre ridicată”, subliniază Gheorghe Ciubotaru, președinte Electroalfa.

Firma din Botoșani e activă pe piața occidentală, dar odată cu ridicarea interdicțiilor împotriva Iranului, Electroalfa ar putea activa și în țările, generic denumite, arabe.

“Ne înscriem acum la principalele companii de servicii din Orientul Mijlociu, suntem prezenți cu filiale în Africa, încercăm firește zona Iranului, atacăm cu multă încredere zona Europei Occidentale, în speță Germania, acolo unde exporturile către întreaga lume sunt foarte mari, iar nișa pe care mergem este una care include foarte multă inteligență, în sensul în care nu vindem doar echipamente, ci luăm caiete de sarcini cu aspecte tehnologice și noi suntem cei care realizăm partea de inginerie specifică R&D, cu automatizări, cu acționări, executăm produsele și le punem în funcțiune. Este o nișă de mare succes”, explică Gheorghe Ciubotaru.

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Romelectro, ținte din export O altă companie care vizează piețele externe ca răspuns la problemele din industria românească de profil este compania bucureșteană Romelectro.

“Piața românească, să zicem, și-a revenit puțin din perspectiva volumului, din păcate, este o piață care a ajuns ca și energia la prețuri foarte mici și există o competiție foarte mare, cu multe companii care se luptă și sunt la limita supraviețuirii, dacă vă uitați în general, la companiile mai mici, dar și la cele mai mari o să observați că fac pierderi pe linie, chiar dacă ceva lucrări au început să mai apară și din cauza asta tot mai mulți ne orientăm spre export”, explică Cristian Secoşan, director general Romelectro, regândirea politicii de business a companiilor autohtone. În 2016, deși este implicată în mai multe proiecte interne, pe zona sa de competență, Romelectro prognozează că va obține din export 10-20 % din cifra de afaceri. “În perspectivă de creștere și creșterea pe care ne-o propunem e bazată în mare măsură pe export”, a mai completat managerul.

Una dintre piețele pe care Romelectro le țintește este cea Arabia Saudită, unde firma intenționează să deschidă o subsidiară. “Credem în potențialul zonei și mergem să construim ceva acolo”, spune Cristian Secoșan.

Acesta a mai lansat o provocare statului roman, pe care și l-ar dori mai implicat în sprijinirea afacerilor românești peste hotare. “În mod cert este nevoie de un suport mai puternic pentru exporturile românești, așa cum fac toate țările, și din Uniunea Europeană și din afara acesteia. Ne dorim să primim sprijin din partea statului și la partea de finanțare, de suport financiar”, afirmă Secoșan.

Bodea de la Adrem Invest, sceptic Adrem Invest e o companie care ar vrea să își dezvolte business-ul pe zona de export, însă fără suportul statului și cu o doză ridicată de scepticism că politica de business orientată spre export ar reprezenta viitorul pe termen scurt și mediu.

“Am cumpărat un competitor în Elveția, am construit o centrală de cogenerare împreună cu niște parteneri la Suceava, exportăm în China de aproximativ 20 de milioane de euro în fiecare an – sisteme, tehnologie -, deci nu suntem chiar exemplul pentru

că am beneficiat de sprijin. Noi nu exportăm soluții pe zona de energie în alte țări, ne dorim acest lucru, dar unde să exporți, în Uniunea Europeană este o piață extrem de competitivă și care industrial vorbind are un declin, ne pregătim acum de intrarea produselor chinezești în Uniunea Europeană, zona Orientului Mijlociu este dificilă, provocatoare și instabilă, nu e propice planurilor pe termen lung, China e în regulă, dar a luat-o mai încet, un lucru care se simte puternic, pentru că Chinei îi trebuie acele cifre de creștere, deci exportul după părerea mea nu va fi o soluție pentru România în viitorul apropiat”, consideră Corneliu Bodea, vicepreședinte al Adrem Invest, companie cu afaceri totale de 60-65 de milioane de euro.

Omul de afaceri crede că piața dificilă românească, dimpotrivă, creează oportunități și de aceea aici este loc de creșteri ale business-ului.

“Nu aș vrea să înțelegeți că sunt pesimist, eu nu cred că în energie vom avea o revenire a situației dificile în termen scurt, însă cred că avem o altă șansă, lipsa asta de predictibilitate și agitația care domnește mai ales în energie creează o grămadă de oportunități, eu cred că cei care vor ști să speculeze în sens pozitiv oportunitățile vor fi cei care vor reuși să arate creșteri spectaculoase”, conchide Corneliu Bodea.

EnergoBit, concentrat pe intern Grupul EnergoBit de la Cluj-Napoca, deși a cochetat cu piețele externe, mare parte a afacerii e dezvoltată tot în România.

“Anul trecut am construit cea mai mare centrală fotovoltaică în Ungaria (45 MW). Faptul că au căzut regenerabilele ne-au făcut să ne orientăm spre alte lucruri, ne-am orientat spre alte două lucruri, ne-am uitat și afară, nu pot să spun că nu avem și astăzi colaborări în afară, dar preponderent am încercat să vedem ce putem face în țara asta și trebuie să vă spun că avem niște servicii, le-aș spune total services, servicii totale, pornim de la consultanță, proiectare, execuție, punere în funcțiune, service post-garanție, suntem aproape de consumatori în primul rând”, subliniază Ștefan Gadola, vicepreședinte executiv EnergoBit. Acesta consideră că este foarte de mult de lucru în țară, există încă rețele vechi, transformatoare vechi care toate reprezintă oportunități pentru compania care deține singura fabrică de transformatoare cu pierderi reduse din România și care poate furniza soluții, echipamente pentru distribuitorii de electricitate care sunt așteptați să investească în rețelele lor.

Cristian Secoşan, director general Romelectro, şi Corneliu Bodea, vicepreşedinte Adrem Invest

41

42

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Între faliment și modele de succes,

Mai poate fi oprită prăbușirea sistemului centralizat de energie termică?

Sistemul de energie termică din România este într-o stare critică. Sunt doar câteva din aspectele ridicate la Thermal Energy Forum 2016, aflat la cea de-a doua ediție în organizarea The Diplomat.

de Ligia VORO și Alin ZAHARIE Foto: Alin ZAHARIE

Anul 2015 a fost un an foarte activ din punct de vedere a reflecţiilor internaţionale asupra schimbărilor climatice şi a energiei, încununată cu întâlnirea de la Paris din decembrie anul trecut, COP21. Summit-ul a subliniat că nevoia urgentă de a accelera dezvoltarea de tehnologii emergente, care sunt necesare pentru transformarea sistemului energetic global într-unul consistent pentru atingerea obiectivelor privind clima, pentru a sublinia şi mai mult impactul combustibililor fosili asupra acesteia, a fost mesajul de deschidere al forumului dedicat energiei termice adresat participanților de Gerard Verdebout, președintele Asociației Române pentru Promovarea Eficienței Energetice (ARPEE). De la tendințele internaționale în domeniul energiei, Verdebout a trecut la nevoia de definire a strategiei România și a radiografiat succint sistemul de termoficare, aflat pe o pantă descendentă abrupt din 1990 încoace.

“România are nevoie de o strategie, de un cadru de reglementare şi de o viziune clară pentru următorii 10-20 de ani, precum şi de politici locale şi naţionale care să rezolve probleme precum reabilitarea clădirilor, modernizarea reţelelor şi a capacităţilor pentru a creşte eficienţa energetică şi să asigure securitatea într-un mediu sustenabil.

Biomasa, eficienţa înaltă în cogenerare, energia din deşeuri, modernizarea reţelei de distribuţie şi de transport, reabilitarea termică a clădirilor şi proiectele de eficienţă energetică sunt lucruri de care România, trebuie să ţină seama în strategia sa. Cum toată lumea ştie, sistemul de energie termică în România este într-o situaţie critică, mai puţin de 75 % din sistem este încă funcţiune faţă de anii 90”, a remarcat Gerard Verdebout.

Nevoia de strategie de încălzire și răcire Valeriu Binig, partener Enerst & Young care a modelat primul panel, a insistat în discursul său asupra obligației de reducere a emisiilor cu efect de seră cu 80 % până în 2050.

“Trebuie să ne uităm la ce activităţi trebuie restructurate, reorientate, retehnologizate pentru a atinge acest obiectiv.

Se pare că doar agricultura şi două-trei activităţi care nu pot fi foarte atent controlate ar scăpa de efortul tehnologic de transformare, în rest totul trebuie decarbonat. S-a vorbit de decarbonarea transporturilor, dar nu e suficient, şi următorul pas este producţia de energie termică, dacă nu se face decarbonare şi în această zonă, nu se ating obiectivele legate de schimbările climatice. Esenţa acestui mesaj a fost că va trebui să regândim alimentarea cu energie termică, producţia de frig. Mixul de generare este regândit pentru energie electrică, este dorit să fie acoperit cât mai mult din surse regenerabile, producţia flexibilă pe gaz să rămână în sistem pentru asigurarea echilibrării, atâta vre-

Gerard Verdebout, preşedinte ARPEE

me cât stocarea de energie nu face încă sens economic”, a susținut acesta. În acest context a fost publicat, în 16 februarie, un document al Comisiei Europene referitoare la o strategie a Uniunii Europene privind producerea de încălzire şi de frig.

“Documentul spune că producţia de energie termică şi de frig reprezintă jumătate din consumul de energie al Uniunii Europene. La ora actuală, 70 % din acest necesar este încă acoperit din combustibili fosili. Producţia de energie termică şi frig şi sistemul de producere a energiei electrice se pot sprijini reciproc în efortul de a decarbona. Este esenţial să se recunoască legăturile între ele şi să se exploateze sinergiile. Ca să sintetizăm strategia, ea va crea un cadru pentru integrare, producţia eficientă de energie termică şi de frig în politicile energetice ale Uniunii Europene prin focalizarea acţiunilor pe următoarele direcţii: stoparea pierderilor de energie din clădiri, maximizarea eficienţei şi sustenabilităţii sistemelor de producţie de energie termică şi de frig, sprijinirea eficienţei energetice în industrie şi, cel mai important, culegerea de beneficii din integrarea încălzirii şi producţiei de frig în sistemul de energie electrică. Producţia de frig e un capitol care trebuie să capete o atenţie deosebită şi în strategia energetică a României”, a mai apreciat Valeriu Binig.

Elena Popescu, director în cadrul Ministerului Energiei, a dat asigurări că această strategie de încălzire – răcire își va găsi locul în viitoarea Strategie Energetică a României, aflată în această perioadă în dezbatere. Însă, nu e doar de competența ministerului. “Să ştiţi că este o mare responsabilitate a autorităţilor locale să îşi identifice măsurile şi soluţiile pentru asigurarea cu căldură şi răcire a populaţiei.

Nu stă la îndemâna Ministerului Energiei să cunoască nevoile locale, nu avem cum să facem acest lucru, bineînţeles

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

că nu putem spune că nu ne interesează, ne interesează să primim inputuri, date, informaţii din partea autorităţilor locale pe care să le includem în strategia energetică şi în reglementările pe care le noi le iniţiem la nivelul ministerului pentru promovarea generării de înaltă eficienţă.

Este foarte clar că în cadrul sistemelor de încălzire-răcire trebuie să facilităm creşterea ponderii energiilor regenerabile, utilizarea resurselor regenerabile în aceste sectoare”, a precizat oficialul ministerial.

Punct de vedere susținut și de Emil Calotă, vicepreședinte al ANRE. “Încălzirea urbană este decizia autorităților locale, indiferent ce își propun ministerele, reglementatorul.

Sistemele de încălzire, personal, nu le văd realizate decât în formula insularizată și în formula integrată. Sistemele mari nu au șanse, după părerea mea, să fie viabile pe termen lung, decât în forma, mă repet, insularizată, integrată pe toate componentele – producere, distribuție, furnizare.

Insularizarea trebuie să înceapă să conțină elemente de încălzire – răcire cuplate”, a declarat Calotă.

Corneliu Bodea, președintele Centrului Român pentru Energie, și vicepreședinte al Adrem Invest, investitor în centrala de cogenerare de biomasă de la Suceava, transport şi distribuţie a agentului termic, investiție dezvoltată împreună cu Elsaco – la Suceava, a fost în asentimentul antevorbitorilor săi în privința competenței în domeniul termiei. “Problematica de încălzire ţine de strategia locală, pentru că nu există soluţii care se pot aplica peste tot, acestea depind de geografia locală, de resursele locale, dar cred că ceea ce autorităţile centrale ar trebui să facă, este

Un sistem în faliment

Doru Ciocan, președintele ANRSC, a prezentat drama sistemului de energie termică, unde mai operează doar 64 de operatori din cei peste 300 care erau în 1990. În 2015, producția se cifra la 12 milioane de gcal. în sistemul centralizat.

Pierderile în sistem se ridică la 29 %, un trend crescător, după cum a subliniat Doru Ciocan, însă acestea ar putea fi reduse prin investiții în infrastructura publică, prin programele disponibile. Însă, România cunoaște deja un eșec în acest domeniu, bani europeni fiind pierduți pentru că mai multe administrații publice locale nu și-au îndeplinit obligațiile din contractele de finanțare.

Instalațiile termice sunt foarte vechi, a mai arătat președintele ANRSC. O altă problemă foarte mare a sistemului sunt datoriile, companiile având de recuperat, în 2015, creanțe de 1,5 milioane de lei, în timp ce înregistrau 5 miliarde debite. “Aceste sisteme sunt practic în faliment”, a concluzionat Doru Ciocan.

Elena Popescu, director în Ministerul Energiei să vină să sprijine autoritatea locală la nivelul competenţei. În cadrul unei strategii elaborate, începute, la nivelul unei autorităţi locale este extrem de dificil să creezi premisele unei competiţii adevărate. Pentru că un operator care furnizează energie termică pentru un întreg oraş se află într-o poziţie foarte delicată atunci când apar alţi competitori.

Cine va mai finanţa investiţii în centrale mari atunci când competiţia va fi deschisă?”, a conchis Corneliu Bodea, vicepreședinte al companiei Adrem Invest.

Sunt totuși modele de succes La Iași, Veolia Energie a concesionat de la primărie serviciul public pe un termen de 20 de ani.

Autoritatea locală a investit 54 milioane de euro pentru echipamentele de producţie, 25 km de magistrale şi conducte au fost înlocuiţi – mai sunt alte proiecte de reabilitare a reţelelor – a precizat Ana-Maria Icatoiu, Commercial and Communication Manager, Veolia Energie Iaşi. În 2011, gradul de încasare a facturilor era de sub 40 %, astăzi, acesta e de 93 %.

Compania a venit cu inovații, cu introducerea unor sisteme de măsurare a consumului, de contorizare individuală etc., astfel încât locuitorii din Iași se întorc în sistemul centralizat, a mai punctat Alexandru Teleru, General Manager, Veolia Energie Iași.

43

44

SUMAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

FASHION

45

Oana Lupaș, designer-ul de veșminte cu personalitate Am poposit în atelierul Oanei Lupaş, un designer ale cărui creaţii îmbină tradiţionalul şi contemporanul, simplitatea şi culorile, combinaţiile îndrăzneţe de materiale, pentru a da personalitate, structură şi rafinament ţinutelor care îmbracă femeile sătule de anonimat. de Alice Valeria MICU Prin clasa a X-a a fost întrebată de mama ei ce i-ar plăcea să facă mai departe şi răspunsul a fost unul dezarmant, pentru că niciuna din meseriile despre care se vorbea în jur nu o atrăgeau. A înţeles că trebuia să pornească de la pasiunea de a desena şi a ales secţia de design vestimentar a Universităţii de Artă şi Design Cluj.

Acum are un atelier la Cluj, colecţii cu care a ajuns pe copertele revistelor glossy şi toate datele necesare pentru o afacere de succes. Deocamdată lucrează cu cinci femei care cos şi brodează, dar, ca mai toate atelierele de acest gen, se loveşte de lipsa forţei de muncă.

Atelierul a presupus o investiţie iniţială, la care se adaugă cele de zi cu zi, în materiale, accesorii, consumabile, piese de schimb sau chiar maşini noi. „Primii cinci ani au fost destul de grei, povesteşte Oana Lupaş, mereu reinvesteam şi parcă nu se revedea suficient în rezultatele financiare, dar cu timpul, construind cu paşi mărunţi, fără să beneficiem de un suport ideal, am pus mereu câte ceva în plus. Ne-am bazat mult pe recomandările clienţilor mulţumiţi şi după acei cinci ani de care vorbeam, am simţit că eforturile noastre încep să se întoarcă sub forma unor satisfacţii nu doar sufleteşti, ci şi materiale. Pentru un proaspăt absolvent e greu să iasă în piaţă cu haine vandabile şi creative în acelaşi timp, înveţi în timp, cu fiecare colecţie, cât de bine funcţionează şi care produse au succes. Am încercat să îmbin cele două aspecte, creativitatea şi piaţa, şi cumva, ne-am mulat pe cererile clienţilor, dar păstrând stilul personal, pentru a putea cuceri bucăţica noastră de piaţă”.

Un element caracteristic produselor realizate aici este broderia manuală, reinterpretată într-o manieră contemporană. S-a inspirat din albumele cu broderii tradiţionale româneşti şi le transpune acum în alte forme, pe alte materiale, bucurându-se de frumuseţea modelelor româneşti şi exploatând potenţialul lor din toate punctele de vedere.

Broderiile sunt migăloase, ceea ce face ca munca pentru fiecare colecţie să înceapă foarte devreme şi, cel puţin trei luni, efortul să fie în paralel, atât pentru comenzile obişnuite, cât şi pentru colecţia care urmează a fi prezentată.

Se foloseşte în mod creativ de versatilitatea şi diversitatea acestor modele şi o face cu conştiinţa că aduce în actualitate o moştenire culturală care poate sta cu mândrie alături de alte comori ale umanităţii. În România s-a brodat şi s-a ţesut foarte mult, dar modernitatea a îndepărtat aceste meşteşuguri şi odată cu ele şi deprinderile necesare. În atelierul Oanei Lupaş se recuperează aceste componente importante din bogăţia estetică şi tehnico-practică a trecutului într-o manieră contemporană.

Acesta este şi motivul pentru care aici se folosesc în mod predilect materiale naturale cum este lâna, mătasea şi chiar pielea brodate cu fire de bumbac, de lână, totul natural, într-o explozie de culori irezistibile. Fie că sunt ţinute

de ocazie sau casual, nicio femeie nu va trece neobservată în creaţiile Oanei Lupaş, care transformă o zi obişnuită într-o experienţă senzorială. „Să faci haine cu personalitate înseamnă să dezvălui o parte din tine. Mergem pe linii simple şi curate cu câteva elemente decorative speciale, care poartă amprenta atelierului”, spune designerul. „Am reinterpretat pielea în diverse forme, de la rochii la fuste, toate purtabile, dar chic. Anul trecut am propus pasteluri cu broderii colorate, iar pentru anul acesta vom încerca propuneri noi”, ne povestește.

Cea mai scumpă ţinută pe care a realizat-o este o rochie de mireasă, unicat, ca toate cele din portofoliul ei. Rochia conţinea multă broderie manuală cu aplicaţii de mărgele de nisip, care s-a vândut cu 6000 lei.

Pentru că less is more, vorba aceasta funcţionează cu succes în fashion, iar din acest atelier ies şi ţinute clasice, cămăşi office, fuste şi pantaloni, însă toate sunt din materiale naturale, Oana Lupaş oferind o haină de autor care se vede că e muncită şi gândită, iar clientul e respectat, prin atenţia acordată detaliilor.

După şapte ani de activitate, Oana Lupaş îşi doreşte ca anul acesta să abordeze târgurile internaţionale, dar îşi continuă participările la evenimentele interne de profil. E unul din designerii tineri care formează „Band of creators”, ale căror creaţii sunt prezentate publicului de două ori pe an, în cadrul unor evenimente speciale, dar şi pe site, aceasta fiind o manieră tot mai agreată de promovare, prin deschiderea mondială pe care o oferă.

46

SUMAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CAMPIONII APEI

47

Programe de investiţii ale companiei AQUASERV S.A.

Toate contractele cuprinse în cadrul proiectului Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş, cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, sunt în plină derulare. Dintre cele 18 contracte incluse în proiect, 16 vizează lucrări care vor fi efectuate în cadrul proiectului, iar 2 sunt contracte de servicii. În prezent, rata de absorbţie a fondurilor pentru proiectul POS Mediu implementat de către Compania AQUASERV este de 70 %, iar progresul fizic al lucrărilor este de 60 %. de Nicolae TOMULEȚIU, Specialist comunicare Compania AQUASERV S.A. Tîrgu-Mureș

DESCRIERE GENERALĂ PROIECT POS MEDIU Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş Acest proiect reprezintă cea mai importantă investiţie de până acum, din judeţul Mureş, în domeniul infrastructurii de apă potabilă şi canalizare, de pe urma căruia vor beneficia aproximativ 300.000 de locuitori din zona de operare AQUASERV, valoarea totală actualizată a acestuia fiind de 94.969.122 de euro.

Investiţiile cuprinse în acest proiect vor permite Companiei AQUASERV să extindă şi să modernizeze reţelele de apă şi canalizare în 7 oraşe – Tîrgu-Mureş, Reghin,

Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Iernut şi Cristuru Secuiesc - precum şi să creeze condiţiile tehnice pentru realizarea sistemelor locale de distribuire apă potabilă pentru locuitorii din 57 de comune, datorită aducţiunilor construite în zonă. Prin intermediul acestui proiect peste 160 de km de reţele de apă potabilă şi aproximativ 90 de km de reţele de canalizare vor fi construite sau reabilitate. De asemenea, vor fi construite sau modernizate 6 uzine de apă potabilă şi 5 staţii de epurare a apelor uzate. Practic, cu ajutorul fondurilor europene, majoritatea populaţiei din regiunea deservită de companie va avea posibilitatea să se conecteze la reţele publice de apă şi canalizare.

De la începutul anului 2016 au fost finalizate 5 contracte de lucrări, alte 3 fiind pe ultima sută de metri.

Luduş/Iernut – Reabilitare/extindere sisteme de alimentare cu apă potabilă şi sisteme de canalizare, staţii de pompare apă potabilă, staţii de pompare ape uzate şi conducte de refulare Locuitorii de pe 45 de străzi din Luduş şi 15 străzi din Iernut beneficiază de servicii civilizate de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, datorită extinderii şi reabilitării reţelelor cu ajutorul fondurilor europene. Lucrările de construcţie şi de reabilitare au avut în vedere îmbunătăţirea accesului la servicii de calitate în ceea ce priveşte apa potabilă în conformitate cu Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman, creşterea nivelului de acoperire cu servicii de tratare a apelor uzate în conformitate cu Directiva 91/271/CEE şi creşterea eficienţei sistemelor de distribuţie apă potabilă, respectiv de colectare ape uzate, prin urmărirea sistematică a acestora cu ajutorul unor tehnologii moderne de procesare a datelor şi algoritmi de optimizare. După finalizarea şi recepţionarea lucrărilor, Compania AQUASERV a preluat în operare sistemele.

48

CAMPIONII APEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Investiţia, în valoare de peste 26,5 de milioane de lei, include 12,4 km reţea apă, 27,24 km reţea canal menajer, 8 staţii de pompare şi 2,78 km conducte de refulare. Sistemele de distribuţie a apei şi cele de colectare a apelor uzate vor fi monitorizate on-line şi corectate automat, prin intermediul sistemului SCADA (Monitorizare, Control şi Achiziţii de Date).

Tîrgu-Mureş - Reabilitarea staţiei de epurare – linia nămolului Lucrările de reabilitare a Staţiei de epurare a apelor uzate din Tîrgu-Mureş sunt finalizate, iar Compania AQUASERV a preluat în operare obiectivul. Toate instalaţiile din cadrul contractului Reabilitarea liniei nămolului de la Staţia de Epurare Tîrgu-Mureş sunt puse în funcţiune în acest moment, iar în data de 25 ianuarie 2016 a avut loc recepţionarea lucrărilor de reabilitare. Cu ajutorul fondurilor europene s-au implementat tehnologii noi, moderne, pe linia nămolului pentru mărirea siguranţei procesului de tratare şi reducerea cantităţii de nămol rezultată în urma procesului de epurare.

Investiţia în valoare de 28 de milioane lei vizează construirea/reabilitarea treptei de prelucrare a nămolului şi a inclus următoarele lucrări: reabilitarea structurală a concentratoarelor gravitaţionale şi echiparea cu poduri racloare noi, furnizarea unei unităţi de concentrare mecanică nouă, unitate nouă de condiţionare a nămolului înainte de fermentare, demolarea rezervoarelor vechi de fermentare a nămolului cu capacităţi de 1500 m³, echiparea cu două noi fermentatoare cu o capacitate de 4000 m³ fiecare, înlocuirea rezervoarelor existente de gaz cu altele noi, cu membrană, construirea a două bazine tampon noi, construirea unei noi unităţi de deshidratare mecanică, construirea unui depozit de stocare temporară şi a unei instalaţii de uscare avansată a nămolului.

Luduş şi Iernut – Construirea unei noi staţii de epurare în Luduş, Iernut - reabilitarea staţiei de epurare Staţiile de epurare din Luduş şi Iernut au fost puse în funcţiune după o investiţie realizată de AQUASERV, cu ajutorul fondurilor europene. În Luduş a fost construită o Staţie de epurare nouă, iar cea din Iernut a fost reabilitată. Lucrările au avut în vedere realizarea unor linii tehnologice care să elimine descărcările neconforme în emisari, rezultând astfel un impact minim asupra mediului înconjurător şi încadrarea în limitele impuse de legislaţia naţională şi de Directiva 91/271/CEE, privind epurarea apelor uzate urbane.

Investiţia, în valoare de peste 34 de milioane lei, include treapta mecano-biologică a epurării apelor uzate orăşe-

neşti precum şi o treaptă de prelucrare pentru nămolurile rezultate. Datorită tehnologiei moderne implementate, procesele tehnologice din cele două staţii de epurare vor fi monitorizate on-line şi corectate automat prin intermediul sistemului SCADA (Monitorizare, Control şi Achiziţii de Date).

Târnăveni - Reabilitarea staţiei de tratare a apei Staţia de tratare a apei din municipiul Târnăveni a fost reabilitată cu ajutorul fondurilor europene. Investiţia, în valoare de peste 19 milioane lei, include atât reabilitarea unor obiecte existente cât şi construirea unora noi, astfel încât fluxul tehnologic să asigure tratarea apei la nivelul cerinţelor legislative în vigoare. După finalizarea şi recepţionarea lucrărilor, Compania AQUASERV a preluat în operare obiectivul.

Prin montarea unor echipamente noi s-a modernizat procesul de tratare, respectiv sistemul de predecantare, sistemul de decantare şi sistemul de filtrare cu nisip. Au fost introduse şi etape noi pe fluxul tehnologic, şi anume preoxidarea cu dioxid de clor, ozonizarea şi filtrarea prin cărbune activ, etape care îmbunătăţesc semnificativ calitatea apei potabile furnizată locuitorilor. Procesul tehnologic din staţia de tratare a apei va fi monitorizat on-line şi corectat automat prin intermediul sistemului SCADA (Monitorizare, Control şi Achiziţii de Date).

Luduş/Iernut - Reabilitarea staţiilor de tratare a apei Cu ajutorul fondurilor europene s-au reabilitat Staţiile de tratare a apei din oraşele Luduş şi Iernut. Investiţia, în valoare de peste 22 de milioane lei, include atât reabilitarea unor obiecte existente cât şi construirea unora noi, astfel încât fluxul tehnologic să asigure tratarea apei la nivelul cerinţelor legislative în vigoare. După finalizarea şi recepţionarea lucrărilor, Compania AQUASERV a preluat în operare obiectivele.

Prin montarea de echipamente noi s-au modernizat procesele de tratare, respectiv sistemul de predecantare, sistemul de decantare, sistemul de filtrare cu nisip şi sistemul de dezinfecţie a apei prin utilizarea de clor gazos. La staţia de tratare a apei din Iernut s-au introdus etape noi pe fluxul tehnologic, respectiv preoxidarea cu dioxid de clor, ozonizarea şi filtrarea prin cărbune activ. Procesele tehnologice din cele două staţii de tratare a apei vor fi monitorizate on-line şi corectate automat prin intermediul sistemului SCADA (Monitorizare, Control şi Achiziţii de Date).

Odată cu finalizarea reabilitării uzinelor de apă din Luduş şi Iernut, aceste două localităţi sunt, practic, primele care beneficiază de toate investiţiile realizate cu ajutorul fondu-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CAMPIONII APEI

rilor europene, în cadrul proiectului Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş. Începând cu acest an, locuitorii din cele două localităţi se pot bucura de servicii civilizate de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, datorită extinderii şi reabilitării reţelelor. De asemenea, în Luduş a fost construită o nouă Staţie de epurare, iar cea din Iernut a fost modernizată. În total, cu ajutorul Uniunii Europene, Compania AQUASERV a investit peste 82 de milioane de lei în infrastructura de apă potabilă şi canalizare din cele două comunităţi.

Foarte aproape de finalizare sunt şi contractele privind reabilitarea și extinderea fază terţiară pentru stația de epurare din Reghin, cu un progres fizic de peste 98 % şi reabilitarea staţiei de epurare din Târnăveni, cu un proges de peste 97 %. De asemenea, şi construcţia aducţiunii de apă potabilă Band-Pănet este realizată în proporţie de peste 80 %.

Reţele noi de apă şi canalizare în Tîrgu-Mureș, din fonduri europene Tot în această perioadă sunt reluate lucrările de extindere și reabilitare a rețelelor de apă potabilă şi de canalizare din Tîrgu-Mureș, lucrări incluse în proiectul Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş.

Investițiile constau în reabilitarea sau extinderea reţelelor stradale de alimentare cu apă şi de canalizare, construcţia branşamentelor de apă şi de canalizare, inclusiv a căminelor de branşament şi a căminelor de racord, pentru imobilele ce urmează a fi conectate la aceste sisteme edilitare.

Aceste lucrări sunt cuprinse în contractul Tîrgu-Mureş – Reabilitarea/extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi a sistemului de canalizare, staţii de pompare apă potabilă, staţii de pompare ape uzate şi conducte de refulare, sistem SCADA. La finalizarea investiției, peste 2600 de tîrgumureşeni de pe 80 de străzi vor beneficia de servicii civilizate de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, datorită extinderii şi reabilitării infrastructurii edilitare din Tîrgu-Mureş, cu aproximativ 57 de km. Practic, aceasta este cea mai importantă investiţie realizată după înfiinţarea sistemului public de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare din Tîrgu-Mureş, în urmă cu peste 100 de ani.

Din păcate, orice proiect de investiţie în infrastructură, de asemenea dimensiuni, creează inconveniente pe termen scurt în viaţa de zi cu zi a comunităţii. Pe această cale ne cerem scuze pentru neplăcerile create şi vă asigurăm că vom depune toate eforturile pentru ca durata şi impactul lor asupra dumneavoastră să fie minime. Menţionăm că respectarea termenelor de execuţie intră în sarcina executantului, Compania AQUASERV neavând nicio responsabilitate din acest punct de vedere.

Proiect complementar POS 1A – economii Compania AQUASERV a implementat în această perioadă şi proiectul Investiţii pentru exploatarea şi întreţinerea sistemelor de apă şi canalizare la nivelul ariei de operare a Operatorului Regional S.C. Compania AQUASERV S.A. TîrguMureş, în valoare de 9.400.502 de euro, cofinanţat din Fondul de coeziune al U.E., din economiile realizate în cadrul Programului Operaţional Sectorial POS Mediu 2007-2013, după încheierea procedurilor de achiziţii publice.

Proiectul, finalizat integral în luna decembrie 2015, cuprinde măsuri pentru îmbunătăţirea serviciilor de apă la nivelul ariei de operare prin achiziţia şi montarea de contoare de apă, respectiv achiziţia de echipamente şi utilaje pentru exploatarea şi întreţinerea sistemelor de apă şi apă uzată. Ca urmare a finalizării procedurii de achiziţie publică, în luna iulie 2015 au fost achiziţionate următoarele utilaje:

1. Autolaborator detectare pierderi, în valoare de 550.000 lei; 2. Autospecială combinată de mică capacitate (3 buc.), în valoare de 1.210.000 lei; 3. Autovidanjeză de mare capacitate, în valoare de 526.900 lei; 4. Staţie recepţie deşeuri vidanjate/nămoluri (7 buc.), în valoare de 1.547.900 lei; 5. Autolaborator videoinspecţie (2 buc.), în valoare de 781.130 lei; 6. Încărcător frontal (7 buc.), în valoare de 1.349.900 lei.

De asemenea, acest proiect a inclus şi contractul privind Modernizarea parcului de contoare de branşament din toate cele 7 oraşe din zona de operare, în valoare de 22.296.524 lei, prin intermediul căruia au fost înlocuite aproape 39.000 de contoare, cu altele mult mai performante, care permit citirea de la distanţă a consumului de apă potabilă, inclusiv un stand automat de verificat contoare şi infrastructura de citire şi procesare a datelor.

PROGRAM OPERAŢIONAL INFRASTRUCTURĂ MARE – POIM În acest moment, Cererea de Finanţare și Caietul de Sarcini pentru Asistenţă tehnică pentru pregătirea aplicaţiei de finanţare şi a documentaţiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Mureş în perioada 2014-2020, versiunea finală, au fost aprobate de către Autoritatea de Management POS Mediu.

Procedura de achiziţie publică pentru angajarea acestei asistenţe tehnice a fost lansată, fiind efectuată şi evaluarea ofertelor depuse, iar în perioada imediat următoare va fi anunţat câştigătorul. Acesta va avea ca şi principală responsabilitate pregătirea documentelor necesare obţinerii finanţării de la Comisia Europeană, pentru investiţii în infrastructura de apă şi apă uzată în localităţi din mediul rural. Aceste investiţii au o valoare estimată de aproximativ 132 milioane de euro şi se vor concentra pe Extinderi reţele apă potabilă şi/sau canalizare, aducţiuni apă potabilă, construcţie uzine de apă potabilă şi staţii de epurare ape uzate, uscătoare solare şi construirea unui incinerator pentru nămolul provenit din epurarea apelor uzate. Sursa de finanţare o constituie bugetul Uniunii Europene disponibil pentru perioada 2014-2020.

Etapele următoare: • Proiectare, elaborare Studii de fezabilitate, proiecte tehnice şi Aplicaţia de finanţare – 2016 - primul semestru 2017 • Aprobare finanţare – 2017 • Licitaţii contracte – 2017-2018 • Începere execuţie lucrări – 2018 • Finalizare proiect – 2022-2023

49

50

CAMPIONII APEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Investiții de 100 de milioane de euro pentru creșterea ariei de acoperire cu servicii în nord-estul județului Sibiu. Pasul I, Contractul de Asistență Tehnică

Apa Târnavei Mari - povestea continuă. Al doilea proiect european

Compania Apa Târnavei Mari a semnat, la începutul anului 2016, contractul de „Asistență tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a documentațiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Sibiu, regiunea nord și est, în perioada 2014-2020”, contract cofinanțat de Comisia Europeană, Guvernul României, autoritățile locale implicate în Proiect, prin Fondul de Coeziune în cadrul Programului Operațional de Infrastructură Mare - POIM (2014-2020).

de Iulia Tarnu, Șef Birou Relații Publice și Comunicare, S.C. Apa Târnavei Mari S.A. Contractul a fost atribuit, prin licitație publică deschisă, asocierii dintre S.C. Specialist Consulting S.R.L. cu sediul social în Bucureşti, Bld. Nicolae Titulescu, nr. 163, bl. 20, sectorul 1, România, S.C. Technital S.p.A, cu sediul social în Milano, Via Cassano d’Adda 27/1-20139, Italia, și C&S Di Giuseppe Ingegneri Associati S.R.L, cu sediul social în Palombaro (Chieti), str. Cavour, nr. 45, CAP 66010, Italia.

Valoarea contractului este de 7.540.166, 46 lei, perioada de derulare a acestuia fiind de 71 de luni.

Obiectivele contractului sunt: elaborarea Studiului de Fezabilitate și a Documentelor Suport, sprijin acordat Beneficiarului pentru completarea formularului Aplicației de Finanțare, elaborarea și revizuirea strategiei de achiziții și a graficului de implementare a proiectului, Asistență Tehnică din partea proiectantului pe parcursul execuției lucrărilor.

Implementarea proiectului integrat de apă și apă uzată aduce beneficii precum: utilizarea raţională a resurselor de apă, prin asigurarea de servicii centralizate de alimentare cu apă potabilă de calitate, optimizarea consumului şi reducerea pierderilor de apă în reţelele de distribuţie; conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, prin colectarea, epurarea şi evacuarea corespunzătoare a apelor uzate urbane din aglomerările de peste 2000 locuitori; reducerea riscurilor asupra sănătăţii umane şi protejarea acesteia prin epurarea corespunzătoare a apei; eficientizarea activităţii Operatorului Regional prin diminuarea cheltuielilor cu vidanjarea foselor septice; îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă de suprafaţă prin epurarea corespunzătoare a apelor uzate menajere înainte de descărcarea lor în emisari naturali. În domeniul apei potabile, Apa Târnavei Mari vizează realizarea sau extinderea capacităţii a 6 captări și a 7 staţii de tratare a apei. Până la 31 decembrie 2020, se va extinde conectarea la serviciile de alimentare cu apă potabilă până

la 86% din aria de delegare a operatorului prin reabilitarea a 16,4 km şi extinderea a 136,1 km de aducţiuni, respectiv extinderea a 82,7 km şi reabilitarea a 69,4 km de reţea.

Investiţiile, în valoare totală de 52.540.252,50 euro, fără TVA, vor face obiectul elaborării şi proiectării Asistenţei Tehnice (la nivel de Aplicaţie, Studiu de Fezabilitate, Proiect Tehnic şi documentaţie de atribuire) şi se vor realiza prin POIM, în perioada 2016-2020. În domeniul apei uzate, până la 31 decembrie 2018, se vizează extinderea sistemelor centralizate de colectare a apelor uzate urbane în aglomerări cuprinse între 200010.000 locuitori echivalenți (l.e.), prin realizarea a 58 km de reţele noi de canalizare, 24 km conducte de refulare de la stații de pompare ale apelor uzate, extinderea cu 20 km de reţele de canalizare, reabilitarea a 22 km de reţele de canalizare şi colectoare, astfel realizându-se conformarea de 100% privind epurarea apelor uzate urbane din aglomerările cuprinse între 2000-10.000 l.e, completându-se în acest scop sistemul regional de epurare cu o staţie de epurare nouă, 4 stații de epurare ce vor fi extinse sau modernizate, 50 de staţii noi de pompare a apelor uzate. Investiţiile vizate, în valoare totală de 46.633.782,5 de euro, fără TVA, vor face obiectul elaborării şi proiectării Asistenței Tehnice şi se vor realiza prin POIM. Prin lucrările propuse, se va atinge un grad de conectare de 79,2 % din încărcarea biodegradabilă totală din aria viitoare de operare.

Ziua Mondială a Apei 2016 Educație și implicare pentru o apă mai bună! În contextul în care, la nivel global, anul 2015 a fost cel mai cald an din ultimii 135 de ani, de când se fac înregistrări meteorologice, 2016 a impus pentru noi regândirea

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CAMPIONII APEI

modului în care marcăm Ziua Apei. Operatorul „Apa Târ- care beneficiază de servicii de calitate de apă și apă uzată. navei Mari” a celebrat anul acesta Ziua Mondială a Apei, A doua activitate a fost realizată printr-un parteneriat cu printr-un program mai complex de acțiuni cu scopul de a „Asociația de Turism și Ecologie Dianthus Mediaș” și a crea un parteneriat durabil pentru educarea celor tineri și vizat derularea unei campanii de informare a cetățenilor implicarea în viața comunității. cu privire la calitatea apei izvoarelor din municipiu, Marți, 22.03.2016, a avut loc prezentarea „Apa și me- prin amplasarea de plăcuțe informative la cinci izvoare: seriile/Apa miracolul vieții”, la Biblioteca Municipală Izvorul Dorului, Izvorul de la ieșirea spre Sibiu, Izvorul „Stephan Ludwig Roth”, publicul țintă fiind reprezen- de pe str. Moșnei, Izvorul din Greweln și cel de pe str. tat de elevi și cadre didactice de la Școala „Hermann Stadionului. Totodată, au avut loc acțiuni de igienizare Oberth” din Mediaș. Scopul prezentării a fost informa- a zonelor, cu liceeni de la „Școala Națională de Gaz” și rea și responsabilizarea tinerilor cu privire la viitorul lor, de la „Colegiul Tehnic Mediensis”. În calitate de partela protecția mediului înconjurător ner în acest proiect, operatorul reși la obligativitatea de a deveni congional „Apa Târnavei Mari” va reasumatori responsabili. Informațiile liza Buletinele de analiză a apei din La baza oricărei comunități stă furnizate de reprezentanții Organicele cinci izvoare, trimestrial, pe tot un mit fondator. Aproape că nu zației Națiunilor Unite anul acesta parcursul anului 2016, pentru înceexistă mit fondator fără apă și fără au fost, pentru mulți elevi, o nouput. Primele rezultate cu privire la trimiterea la o primă aducțiune tate. calitatea apei izvoarelor sunt afișate de apă. Și cum spunea Antoine de „1,5 miliarde de oameni lucrează în atât în zona acestora cât și pe siteSaint Exupéry în a sa Citadela, te sectoare legate de apă și aproape toaurile partenerilor campaniei, www. bucuri când „ajunge la tine zgote locurile de muncă depind de apă apatarnavei.ro și www.dianthusmotul convoaielor ce se îndreapși de cei care asigură furnizarea ei medias.ro. tă către apeductul în construcție, în condiții optime. Apa și angajații A treia activitate a avut loc la sediul care va potoli setea orașului în din aceste sectoare pot transforma operatorului, Casa Apei, miercuri, locul celuilalt, măcinat de timp… viețile oamenilor în bine.”

23.03.2016, în parteneriat cu „Cercul Atunci, simți …seva ... care face Cu trecerea la AGENDA 2030, nevoMetodic de Chimie Mediaș și zonă ca lucrurile să dăinuie”. Acesta ile din sectorul apei sunt mai mari - Gimnaziu”. Lucrările prezentate la este sensul și resortul oricărui ca înainte. Avem nevoie de mai mult simpozionul ,,Apa şi meseriile” au efort pentru echipa Apa Târnavei talent și creativitate pentru a ne crea tratat subiecte foarte interesante, preMari. viitorul. cum: ,,Viața de fermier”, ,,Obținerea Nu este ușor să hrănești peste 7 milisării de Bazna”, ,,Picătura meseriașă”, arde de oameni. În contextul schim„Utilizarea apei în meserii”, ,,Pombărilor climatice, fermierii care utilizează apa în mod in- pierii”, ,,Apa în tradițiile populare”, ,,Apa și navigatoteligent sunt mai importanți ca niciodată. rii”, ,,Olăritul între vechi și nou”, ,,Apa și meșteșugurile Un miliard de oameni lucrează în agricultură, pescuit și tradiționale”. Ca de fiecare dată, schimbul de informații a silvicultură. Apa în cantitate suficientă și de calitate adec- fost extrem de benefic. vată este esențială pentru supraviețuirea lor.

Cu această ocazie, elevii au vizitat sediul administrativ și În fiecare oră, 38 de muncitori mor din cauza unor boli operațional al companiei, pentru a înțelege diversitatea de transmise prin apă. Aceste decese pot fi prevenite prin ser- calificări necesare pentru buna funcționare a unui operavicii de apă și canalizare mai bune. tor de apă și apă uzată, deoarece apa nu este numai viață Mersul pe jos zilnic pentru a face rost de apă reprezintă o sau civilizație. Pentru noi, apa este, în primul rând, muncă. muncă nerecunoscută și neplătită a multor femei. Oferirea Cu certitudine, colegii de la Unitatea de Implementare a de slujbe decente ar reprezenta o modalitate de a autoriza Proiectelor au reprezentat punctul principal de atracție, femeile din aceste zone sărace. (sursă: http://www.unwa- în contextul în care operatorul „Apa Târnavei Mari” este ter.org/worldwaterday). unul dintre primii operatori din țară care a încheiat cu De asemenea, elevii au descoperit, cu oarecare mirare, că fac succes un proiect derulat prin Programul Operațional parte dintr-un procent relativ redus de privilegiați ai planetei Sectorial Mediu - Axa prioritară 1.

51

52

CAMPIONII APEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Aquatim – performanțele unui operator regional “Apa trece, oamenii rămân” este unul dintre proverbele preferate ale managerului Aquatim SA, dr. ing. Ilie Vlaicu. Asta pentru că, întărește Domnia sa, apa pe care compania o furnizează 24 de ore din 24 ajunge la locuitorii Timișului în siguranță tocmai fiindcă oamenii de la Aquatim rămân, în permanență, de veghe. Spiritul de echipă – și ce echipă, de aproape 900 de oameni – face ca toate cele patru direcții (tehnic, dezvoltare, economic și producție) ale puternicei societăți să aibă întotdeauna același sens: înainte.

“Nu e suficient ca o echipă de management să se poată adapta rapid realităților economice, tehnice ori de mediu, ci trebuie să aibă capacitatea de a le previziona. De a avea pregătite mai multe soluții, fiindcă viitorul poate fi schimbător. Prin urmare, nu putem fi statici, nu putem aștepta, ci ne informăm permanent, muncim continuu, suntem dinamici, astfel încât să avem soluțiile optime în funcție de variabile. Secretele performanței unei firme sunt buna corelare și comunicare între cei care iau decizii și cei care le pun în practică, dar și disponibilitatea de a-i ajuta pe cei de lângă tine, de a te implica dincolo de... fișa postului. În fond, asta înseamnă spirit de echipă”, spune managerul general al operatorului regional din Timiș.

Iar rezultatele pe care echipa Aquatim le are de peste un deceniu sunt argumente de netăgăduit că este așa.

Pentru a treia oară consecutiv, în anul 2015, Aquatim a obținut locul I pe țară, în Topul Național al Firmelor, organizat de Camera de Comerț și Industrie a României. Societatea timișeană de apă și de canalizare a fost premiată la București, pentru rezultatele financiare realizate în domeniul specific de activitate – industrie, captarea, tratarea și distribuția

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

apei, la categoria întreprinderi mari. Topul național al firmelor se face exclusiv pe baza indicatorilor financiari, prin interclasarea topurilor județene, realizate de Camerele de Comerț. Performanța obținută de Aquatim, al treilea an la rând, denotă eficiența economică a societății.

Compania este unul din investitorii majori din județul Timiș, în condițiile în care prețul apei este printre cele mai mici din țară. Aquatim practică o ajustare anuală a tarifelor, în conformitate cu prevederile contractelor de finanțare din fonduri europene, a programelor mari de investiții ale societății în regiune. Strategia de tarifare, care se bazează pe o analiză economică cost-beneficiu realistă, ține cont de recuperarea costurilor de exploatare, constituirea surselor pentru cofinanțarea investițiilor menționate şi factorii sociali, cheltuielile cu apa nedepăşind pragul de suportabilitate, adică 2-2,5% din venitul net al unei gospodării medii.

Industria apei este un domeniu ce necesită o permanentă formare şi pregătire profesională. Mediul, tehnologia, legislatia și alte aspecte se schimbă continuu şi nu întotdeauna într-un mod favorabil şi avantajos.

Capitalul uman este o rezervă ce trebuie permanent activată şi explorată, astfel încât să poată face față rapid, cu idei şi soluții, atât schimbărilor aşteptate, cât şi a celor nepredictibile. Pentru Aquatim, oamenii sunt resurse creative şi inventive de muncă. Prin urmare, ei sunt sprijiniți să se dezvolte şi să fie puşi în valoare. S-a dovedit că cine investește în capitalul uman este și cel care înregistrează performanțe.

Astfel de investiții includ educația formală, non-formală şi informală, competențele dobândite prin pregătiri la locul de muncă şi experiență acumulată prin învățarea cu ajutorul activităților practice. Educația şi formarea profesională au fost şi rămân factori vitali în dezvoltarea societății Aquatim. În ultimii ani, compania a atras finanțări externe nerambursabile importante pentru realizarea unor investiții în infrastructura de apă. Astfel, în 2011 s-a încheiat un proiect de peste 45 milioane de euro pentru reabilitarea și extinderea sistemului de canalizare și a stației de epurare în Timisoara. În prezent este în curs de finalizare un alt proiect major, de aproximativ 120 milioane de euro, de modernizare a infrastructurii de apă și de canalizare în județ, din fonduri europene. Pentru perioada 2014-2020, Aquatim lucrează la un nou program investițional, cu componentă nerambursabilă, finanțat prin Programul Operațional Infrastructura Mare al UE, în valoare de peste 150 de milioane de euro, fonduri direcționate către localitățile mici și mijlocii din județ.

Stabilitatea economică a societății Aquatim este, de asemenea, apreciată și de către instituțiile de finanțare internaționale. Aquatim a fost prima companie de utilități publice din țară care a contractat, Activitatea de bază a societăţii Aquatim SA este asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

Aquatim este operator regional al acestor servicii pe raza judeţului Timiş, din anul 2010. Aria de operare include municipiul Timişoara și 100 de localităţi din judeţ - 8 oraşe, 39 de comune şi 53 de sate. Activitatea din judeţ este coordonată de cele 5 sucursale din oraşele Buziaş, Deta, Făget, Jimbolia şi Sânnicolau Mare.

Aquatim SA deţine, din anul 2003, licenţa de operare clasa 1 pentru serviciul public de alimentare cu apă

CAMPIONII APEI

“Nu e suficient ca o echipă de management să se poată adapta rapid realităților economice, tehnice ori de mediu, ci trebuie să aibă capacitatea de a le previziona. De a avea pregătite mai multe soluții, fiindcă viitorul poate fi schimbător. Prin urmare, nu putem fi statici, nu putem aștepta, ci ne informăm permanent, muncim continuu, suntem dinamici, astfel încât să avem soluțiile optime în funcție de variabile. Secretele performanței unei firme sunt buna corelare și comunicare între cei care iau decizii și cei care le pun în practică, dar și disponibilitatea de a-i ajuta pe cei de lângă tine, de a te implica dincolo de... fișa postului. În fond, asta înseamnă spirit de echipă”, dr. ing. Ilie Vlaicu, manager Aquatim SA

în anul 2007, un împrumut fără garanții de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în prezent af lându-se la al treilea contract de împrumut cu BERD, pentru co-finanțarea investițiilor de anvergură în regiune. şi de canalizare, acordată de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice. Din anul 2005, societatea a implementat un sistem de management integrat calitate (ISO 9001), mediu (ISO 14001), sănătate şi securitate ocupaţională (OHSAS 18001). În anul 2015 a avut loc auditul de supraveghere, efectuat de către Societatea Română pentru Asigurarea Calităţii, în urma căruia s-a menţinut certificarea sistemului de management integrat.

53

54

CAMPIONII APEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Proiect european de anvergură în Alba:

Fonduri europene în valoare de 102 milioane de euro pentru modernizarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare de Dan LUNGU Compania APA CTTA SA Alba a implementat în ultimii ani un amplu proiect de extindere şi reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi a sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate. Investiţiile realizate de operatorul regional se ridică la 102 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată printr-un proiect european.

Compania APA CTTA SA ALBA, furnizorul de apă şi servicii de canalizare din judeţul Alba, a implementat cu succes în ultimii cinci ani proiectul „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Alba” prin care a atras 102 milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru îmbunătăţirea infrastructurii de apă şi canalizare din cele mai importante aglomerări urbane din judeţul Alba. Proiectul a cuprins şapte localităţi din judeţul Alba, respectiv municipiile Alba Iulia, Sebeş, Aiud, Blaj şi oraşele Cugir, Ocna Mureş şi Cîmpeni. Investiţiile au fost realizate în cadrul a 15 contracte dintre care trei de servicii: asistenţă tehnică pentru managementul proiectului, asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor şi unul de audit, un contract de furnizare vehicule operaţionale şi 11 contracte de lucrări pentru extinderea şi îmbunătăţirea infrastructurii pentru apă şi apă uzată la nivelul aglomerărilor Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeş, Cugir, Ocna Mureş, Cîmpeni şi comuna Sohodol. „Încă de la înfiinţare societatea noastră, prin parteneriatul solid cu comunităţile locale din judeţul Alba, precum şi prin efortul susţinut al salariaţilor săi, a reuşit să aducă serviciile de alimentare cu apă potabilă şi canalizare la un nivel de calitate europeană. Întocmirea de proiecte pentru obţinerea de fonduri în cadrul diverselor programe europene constituie una din cele mai eficiente metode de finanţare a acţiunilor menite să ducă la atingerea diverselor obiective stabilite la nivel instituţional sau în cadrul diverselor componente ale strategiei de dezvoltare a localităţilor judeţului Alba”, spune Ioan Dreghiciu, directorul general adjunct al societăţii APA CTTA Alba.

Proiectul „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Alba” a însemnat, în cifre, 132 kilometri de reţele de canalizare noi şi reabilitarea a altor 16 kilometri de reţele, 57 de noi staţii de pompare a apei uzate şi 7 de epurare, extinderea conductelor principale de

apă pe o lungime de 1,9 kilometri, introducerea unei reţele noi de distribuţie cu o lungime de 13 kilometri precum şi construcţia a 3 staţii de tratare a apei. „Proiectul a presupus asigurarea accesului la sistemele centralizate de apă şi de canalizare pentru un număr semnificativ de locuitori din aglomerările urbane în care am desfăşurat investiţii. În acelaşi timp, s-a realizat furnizarea de servicii de apă şi canalizare, la tarife accesibile, furnizarea de apă potabilă la un nivel corespunzător în toate aglomerările urbane, îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă, îmbunătăţirea managementului nămolului din staţiile de epurare şi crearea de structuri eficiente de management al serviciilor de apă”, mai spune Ioan Dreghiciu.

Investiţii de 18 milioane de euro la Alba Iulia O parte importantă a investiţiilor realizate cu bani europeni s-a derulat în Alba Iulia unde s-a construit o staţie de epurare nouă şi reţeaua de canalizare din municipiu s-a extins sau modernizat pe o lungime de 44 kilometri.

La Alba Iulia existau două staţii în aceeaşi incintă, care fuseseră construite în perioade diferite respectiv staţia veche construită în anul 1965 şi o staţie nouă (nefinalizată) din anul 1990. Datorită capacităţii insuficiente a staţiei vechi, circa 70 % din apa uzată colectată din Municipiul Alba Iulia era deversată direct în râul Mureş. Obiectele din cele două staţii erau într-o stare avansată de degradare şi ca urmare s-a propus construirea unei noi staţii de epurare. Staţia de epurare nou construită poate deservi 84.000 locuitori echivalenţi şi este proiectată să funcţioneze 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, 365 zile pe an. Acesta utilizează un proces de epurare biologică avansată, staţia incluzând 3 grupe principale de obiecte tehnologice: Tratarea Primară

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CAMPIONII APEI

55

surse de finanţare, dar nu beneficiază de acces la servicii. În zona Blaj se execută lucrări noi de canalizare, pentru a asigura racordarea populaţiei din cartierul Mănărade la serviciile de canalizare centralizată cu lungimea totală de circa 4,4 kilometri. De asemenea, se construieşte o staţie de pompare ape uzate şi se realizează şi o subtraversare a pârâului Spătac (Cergău) cu o conductă de refulare. Prin proiectul aferent oraşului Cugir se realizează conectarea sistemului de canalizare al localităţii Vinerea (circa 2000 locuitori echivalenţi), la staţia de epurare Cugir, prin construirea unei staţii de pompare ape uzate şi a unei conducte de refulare în lungime de aproximativ 5,5 kilometri.

Compania vrea să atragă alte peste 90 de milioane de euro

(Treapta Mecanică), Tratarea Biologică Avansată (Treapta Biologică) şi Tratarea Nămolului. Procesul de epurare utilizat este un proces de tratare continuu, cu nămol activat într-o singură treaptă, cu nitrificare-denitrificare şi îndepărtarea chimică simultană a fosforului. Staţia include o linie de tratare a nămolului, stabilizarea acestuia fiind realizată prin fermentare anaerobă. Nămolul procesat este îngroşat şi deshidratat, iar produsul final poate fi utilizat fie în agricultură şi silvicultură, fie transportat pentru depozitare la un depozit de reziduuri.

Investiţii de peste 5 milioane de euro din economii În urma achiziţiilor realizate în cadrul proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi canalizare în judeţul Alba” au rezultat economii în valoare de peste 5 milioane de euro din care se implementează în prezent o nouă etapă de investiţii.

Proiectul din economii este compus din două contracte de lucrări şi două contracte de servicii. Contractele de servicii reprezintă publicitatea şi auditul proiectului, iar contractele de lucrări sunt în curs de finalizare.

Cea mai spectaculoasă investiţie este derulată în prezent în zona Alba Iulia şi presupune subtraversarea râului Mureş cu conducte magistrale de alimentare cu apă potabilă, valoarea acestui contract fiind de 8.939.403 lei. În cadrul acestui contract se va subtraversa râul Mureş cu două conducte pentru a înlocui alimentarea cu apă de pe pod, iar lucrările se vor realiza prin foraj dirijat, proiectul fiind o premieră în România prin natura materialului conductelor (fontă ductilă, zăvorâtă, cu diametrul de 800 mm şi o lungime de cca 550 ml).

O altă lucrare este extinderea reţelelor de canalizare în municipiile Alba Iulia, Blaj şi în oraşul Cugir, valoarea fiind de 8.282.535 lei. În cadrul acestui contract se execută extinderea cu aproximativ 6,2 kilometri a reţelelor de canalizare din zonele de locuinţe ale cartierelor Oarda şi Miceşti, ce aparţin de municipiul Alba Iulia şi care beneficiază în prezent de alimentare cu apă, realizată din diferite

Compania APA CTTA SA Alba a pregătit un nou proiect european de anvergură şi îşi propune să atragă pe Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020 peste 90 de milioane de euro, care vizează tot dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Alba, pentru aglomerările cuprinse între 2000 și 10.000 locuitori echivalenţi. În scopul acestui program, societatea a semnat contractul de asistenţă tehnică cu S.C. Halcrow România S.R.L. în valoare de 12.860.000 lei, urmând ca firma de consultanţă să desfăşoare toate activităţile premergătoare lucrărilor finanţate.

Prin acest nou proiect urmează să se realizeze noi investiţii în infrastructura de apă şi apă uzată. Dintre cele mai importante: reabilitarea conductei de aducţiune SP Galda-Teiuş-AiudS.C. APA C.T.T.A. S.A. Alba este Ocna Mureş, reabilitarea aducţiunii o societate pe acţiuni în care SP Galda-Blaj, modernizarea staţiei acţionari sunt Consiliul Judede pompare Galda şi a staţiei de traţean Alba, ca acţionar majoritar, tare a apei potabile Zlatna, extindeşi consiliile locale ale celor 11 rea aducţiunii de apă Gîrde-Baia de municipii şi oraşe ale judeţu lui Arieş, precum și extinderea a zeci de Alba: Alba Iulia, Sebeş, Abrud, kilometri de reţele de apă şi canaliAiud, Baia de Arieş, Blaj, Câmpeni, zare în zone precum Aiud, Abrud, Cugir, Teiuş, Zlatna, Ocna Mureş.

Arieşeni, Baia de Arieş, Unirea etc.

Compania are în componenţă 7 În cadrul noului proiect investiţiosucursale, fără personalitate junal sunt prevăzute, de asemenea, noi ridică staţii de epurare la Abrud cu o capacitate de 5000 populaţie echivalentă, la Baia de Arieş cu o capacitate de 3.000 populaţie echivalentă şi la Unirea cu o capacitate de 5000 populaţie echivalentă.

56

INVESTIȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Primul FabLab din România va fi la Bistrița

de A.B.

Parcul Industrial Bistrița Sud a devenit recent primul membru din România al rețelei internaționale de ateliere FabLab, dezvoltată de cea mai importantă școală de tehnologie din lume, Massachusetts Institute of Technology (MIT), din SUA. Un atelier FabLab va fi dezvoltat în viitorul incubator de afaceri din incinta parcului industrial, urmând ca acesta să fie acreditat de MIT. ”Conceptul de ”FabLab” (fabrication laboratory) înseamnă accesul la tehnologiile unei fabrici pentru produse unicat sau de serie mică. FabLab este mai mult decât un atelier de producție, este un spațiu de producție cu aplicații practice imediate. Este - în același timp - un atelier de creație, design și producție în care se poate construi aproape orice obiect pe care cineva l-a gândit sau îl dorește”, explică Iulius Dumitru, managerul Parcului Industrial Bistrița Sud. MIT are câteva sute de ateliere în această rețea, în țări din toată lumea, lista lor fiind disponibilă pe portalul www.fablabs.io.

Incubator de afaceri și FabLab Potrivit lui Dumitru, primul FabLab din România va funcționa în incubatorul de afaceri care este proiectat pentru parcul industrial de lângă Bistrița. Incubatorul propriuzis va însemna o clădire P+2, cu o suprafață desfășurată de 2400 mp, construită chiar la intrarea în parcul industrial, pe o parcelă de teren de 1400 mp. Imobilul va conține birouri pentru firme start-up, birourile administrative ale firmei ce administrează parcul industrial, o sală de conferințe de 100 persoane, un spațiu expozițional, spații comune, spații de depozitare, spații sanitare etc. Atașat de acest imobil va fi construit un spațiu de producție, destinat FabLab-ului. “Un incubator de afaceri este o instituție care urmărește crearea unui mediu favorabil, sustenabil pentru firmele nou înființate și cele inovative, cu potențial de dezvoltare. Orice afacere, din punct de vedere al dezvoltării în timp, are o perioadă de inițiere, o perioadă de dezvoltare, o perioadă de maturizare, o perioadă de stagnare și o perioadă de scădere. Apelarea la un incubator de afaceri are sens în perioada de inițiere (seed și start-up), astfel încât o companie va ieși din incubator odată cu începerea perioadei de dezvoltare”, explică Iulius Dumitru. Acesta mai spune că firmele care îşi vor desfăşura activitatea în noul incubator de afaceri vor beneficia de spații moderne pentru birouri și servicii operaționale complete - recepție, pază și protecție, rețea broadband, IP voce și date, sistem de climatizare sau întreținerea clădirii. Antreprenorii vor putea primi și consultanță specializată de tip help-desk în toate domeniile afacerii: juridic, financiar, marketing și vânzări, investiții sau management.

O companie va putea fi găzduită aici maxim 3 ani, costurile lunare de în-

chiriere fiind modice, sub prețul pieței, sume la care se adaugă cota-parte de utilități. Admiterea firmelor se va face pe baza analizei unui plan de afaceri și apoi a unei sume de argumente care să dea credibilitate punerii în operă a acelui plan.

Pentru incubatorul de afaceri, conducerea parcului industrial își dorește utilizarea unor surse regenerabile în ce privește energia electrică și termică, dar și implementarea unor sisteme de management al funcționării consumurilor energetice.

Opt investitori în Parcul Industrial Bistrița Cinci companii – Wintercom, Centana, Roindra Cont, Datacor și Geto Dacia – au semnat deja contractele pentru concesionarea a 1,9 ha teren din suprafața disponibilă în parc, asumându-și investiții de peste 6 milioane de euro și 198 de locuri de muncă. Aceste companii au participat la licitația publică organizată de administrația parcului în perioada 11 decembrie 2015 – 8 ianuarie 2016. Alte trei companii – numele lor vor fi făcute publice după semnarea contractelor și-au adjudecat împreună aproximativ 2 ha teren, la cea de-a doua licitație, desfășurată în 11 martie a.c.

Parcul Industrial Bistrița Sud – o investiție greenfield - se desfășoară pe o suprafață de 30 de hectare și este situat în extravilanul municipiul Bistrița, în localitatea componentă Sărata. Platforma industrială este destinată ramurilor industriale cu grad redus de poluare și cu tehnologii curate și moderne, ale căror activități sunt preponderent de producție și servicii.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SUMAR

57

58

REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dezvoltări rezidențiale în Transilvania. Cluj Napoca și Brașov

de Nicolae POP

Contextul economic favorabil, dinamica forței de muncă, o anumită stabilitate bancară, reluarea creditării populației și programul Prima Casă a determinat noul avânt al construcțiilor de locuințe în România, începând de prin 2012. Dar fenomenul nu are aceeași intensitate în toate zonele țării, el este mai pregnant în anumite aglomerări urbane. În afară de București, observăm că dezvoltarea de proiecte rezidențiale are loc, cu o amploare mai evidentă, în câteva mari orașe: Brașov, Cluj Napoca, Timișoara, Iași, Sibiu, Oradea.

Ce stă la baza acestei diferențieri? În primul rând cererea mai mare de locuințe. Orașele menționate sunt mari centre universitare, cu sute de mii de studenți, situație care a atras investiții serioase de-a lungul anilor. S-a cristalizat aici o pătură de angajați mai bine plătiți care au nevoie de locuințe și își permit achiziția de apartamente noi.

Mai este categoria românilor aflați la muncă în străinătate care preferă să cumpere una sau mai multe locuințe noi în țară, de multe ori ca investiție nu ca rezidență. Există o a treia categorie de cumpărători: străinii care vor să aibă o locuință în România, dar în anumite zone. Oricum, numeroasele cartiere rezidențiale au impact major în piață și reflectă maturitatea economiei locale și dinamica forței de muncă. Am ales să vorbim despre caracteristicile pieței rezidențiale din Brașov și Cluj Napoca, orașe cu cea mai susținută dezvoltare economică din Transilvania. În Brașov, dezvoltările rezidențiale sunt impresionante, iar cererea de locuințe noi este, în continuare, în creștere.

Maurer Imobiliare, unul din cei mai cunoscuți dezvoltatori din România, a început dezvoltarea proiectului Avantgarden3 Brașov în plină criză economică, iar vânzările au crescut constant ab initio, depășind pragul de 1.000 de apartamente vândute în anul 2015. “Traducând, piața imobiliară din Brașov a avut o dezvoltare constantă, sustenabilă, maturizându-se și devenind un reper al acestui segment.

Proiectele ridicate de Maurer Imobiliare în Brașov sunt apreciate și cunoscute de toți locuitorii, acest lucru fiind susținut de cele peste 3.000 de apartamente vândute (atât în Avantgarden3, cât și în Maurer Residence)”, afirmă Oana Păun, directorul de marketing de la Maurer Imobiliare.

Coresi Avantgarden, proiect

Dezvoltatorul Avantgarden Invest, controlat de Daniela Kasper, cu un portofoliu remarcabil (cartierele Avantgarden 1, Avantgarden 2, Avantgarden Tractorul), se evidențiază în peisajul rezidențial din Brașov. ”Unitățile locative construite sub umbrela Avantgarden Invest au avut o contribuție majoră la creșterea ofertei rezidențiale pe piața brașoveană, bucurându-se de un real succes în rândul clienților datorită conceptului (blocuri cu regim de înălțime de 5-7 etaje, spații verzi generoase alocate fiecărei clădiri, maxim 50 de apartamente într-un imobil, loc de parcare și boxă de depozitare incluse gratuit pentru fiecare apartament)”, subliniază Liliana Țene, director de marketing al Anvantgarden Invest. Dezvoltatorul brașovean, printr-un parteneriat joint venture cu Immochan, divizia de imobiliare a gigantului francez Auchan, va începe anul acesta construcția proiectului Coresi Avantgarden, situat în imediata vecinătate a mall-ului Coresi din Brașov, care prevede, în patru etape, finalizarea a 2.200 de apartamente, ceea ce va influența piața locală.

Cele două companii imobiliare, alături de Urban Invest, dar și de alți investitori ce dezvoltă proiecte rezidențiale, precum Isaran, Top City sau Ecovilla Residence etc., domină piața brașoveană de profil. În ultimii 10-15 ani, la Brașov s-au construit și vândut aproximativ 30 de proiecte rezidențiale mari, ceea ce demonstrează că Brașovul este unul din polii economici de succes din România. În Cluj Napoca, dezvoltările rezidențiale au loc pe fondul creșterii interesului unor mari companii internaționale, mai ales cele din domeniul IT, față de forța de muncă bine pregătită din Cluj. Salariile relativ mari de aici, au ”forțat” construcția de cartiere rezidențiale într-un ritm alert în ultimii 4-5 ani. Pe acest fond, ”proiectul Platinia, dezvoltat de S.C. Drusal S.A., vine să completeze o cerere existentă și neacoperită suficient pe piața imobiliară clujeană, atât

REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pentru spații comerciale cât și pentru apartamente de o calitate superioară amplasate în zona centrală a orașului”, precizează Oana Bănuț, directorul de marketing de la Platinia. Proiectul Platinia Lounge Residence se remarcă din start prin mixul rezidențial/comercial ce va fi creat în cadrul aceluiași ansamblu imobiliar, fiind unul din proiectele care, alături de Sophia Residence, Gimarom Residence, Riviera Luxury Residence, Contemporano, Junior Residence și altele, creionează dinamica construcției de locuințe noi în Cluj Napoca.

Prețul locuințelor este un alt indicator al pieței. Dacă la Brașov, prețul mediu al unui apartament este de 8-900 euro/ mp (util), oricum sub 1000 de euro, practicat de cei de la Maurer Imobiliare și Avantgarden Invest, adecvat cererii și previziunilor efectuate de către specialiștii dezvoltatorilor pentru piața locală, apartamentele din cadrul proiectului Platinia din Cluj Napoca se vând la prețul de 1400 euro/mp (util). Desigur, specificul proiectului Platinia îl reprezintă oferta complexă adresată cumpărătorilor. ”Apartamentele Platinia nu se vând la metru pătrat. Noi vindem apartamentele împreună cu un pachet de servicii dedicate locatarilor.

Prețurile s-au stabilit ținându-se cont de mai multe criterii: poziționarea fiecărui apartament, orientarea, mărimea terasei etc. Dacă facem o medie a prețului/mp util ne poziționăm undeva la 1400 euro+TVA. Suntem peste media cu care se tranzacționează apartamentele în Cluj Napoca, dar nu suntem cei mai scumpi de pe piață”, a declarat Oana Bănuț.

Prețurile apartamentelor din Brașov se pot compara cu cele pe care le regăsim în Sibiu și Arad, în timp ce la Cluj Napoca, unde prețurile sunt de la 1000 euro+TVA în sus, costurile sunt comparabile cu cele din București, poate chiar mai ridicate.

Fără îndoială, stabilirea prețurilor este determinată de o serie de factori: organizarea spațiului util, poziționarea ansamblului/imobilului, materialele de construcții folosite și finisajele, accesul la rețelele de transport, vecinătatea față de centre comerciale, distanța față de centrul orașului, serviciile suplimentare oferite de către dezvoltator, dar este dat și de caracteristicile localității și mai ales de perspectivele de dezvoltare economică a acestora, ceea ce conferă potențialului cumpărător un anumit confort în decizie.

Atuurile Într-un Brașov cu o multitudine de ansambluri rezidențiale și oferte pe măsură, orice dezvoltator este atent la cele mai mici detalii în ofertarea clienților. O parte dintre ele leam enumerat mai sus, la care se pot adăuga alte avantaje, unele legate chiar de modul în care este organizat spațiul comun al locatarilor, interior dar și exterior. ”Am reușit, dincolo de toate, să construim un mic oraș în interiorul orașului. Asta înseamnă multe lucruri: pe plan socio-uman înseamnă comunitate, unitate, în plan economic înseamnă dezvoltare și susținere financiară, în plan urbanistic înseamnă dezvoltare sustenabilă și durabilă. Sunt peste 7.000 de locuitori în comunitatea Avantgarden3 din Brașov, iar aceasta este principala noastră carte de vizită. Cine vine să vadă această comunitate se va îndrăgosti de ordinea, liniștea și frumosul de aici”, ne spune Oana Păun de la Maurer Imobiliare, unul dintre dezvoltatorii cei mai renumiți din România.

Proiectul Coresi Avantgarden se mândrește cu atuul vecinătății apropiate și legăturii structurale cu Coresi Shopping Resort, cu toate avantajele ce decurg de aici. ”Printre atuurile acestui proiect se numără și amenajarea unor spații la parterul blocurilor, unde să fie deschise cabinete stomatologice sau notariale, servicii de care au nevoie locuitorii unui cartier, dar care nu există în centrul comercial Coresi din apropiere. De asemenea, a fost rezervat teren și pentru utilități sociale, de la drumuri, la unități școlare ce urmează a fi dezvoltate în parteneriat cu autoritățile locale. Noul cartier Coresi beneficiază de infrastructura rutieră dezvoltată recent, de proximitatea cu cel mai mare parc al orașului, dar și cu zona de activități terțiare și universitare”, subliniază Liliana Țene, reprezentantul dezvoltatorului Avantgarden Invest.

Parteneriatul acestuia cu Immochan reprezintă un garant al seriozității proiectului Coresi Avantgarden. Ținând cont și de specificul acestuia (rezidențial/comercial), Platinia oferă avantaje suplimentare. Oana Bănuț enumeră câteva dintre acestea: în primul rând, relativa apropiere de centrul orașului, de parcul central Simion Bărnuțiu, de Sala Sporturilor și Sala Polivalentă, Stadionul Cluj Arena și campusul universitar Hașdeu; în al doilea rând, locatarii de

59

60

REZIDENȚIAL

la Platinia vor fi la câteva …etaje distanță de galeria comercială a complexului (peste 40 de magazine, supermarket, farmacie, bancă, sală de fitness, 5 restaurante cu specific diferit și multe alte servicii. De asemenea, deasupra galeriei va fi amenajată o grădină suspendată spectaculoasă, amenajată cu spații verzi, promenade și locuri de joacă pentru copii și acces exclusiv pentru locatari. Nu în ultimul rând, pachetul de servicii dedicat locatarilor Platinia mai conține: serviciul de concierge hotelier, pază non-stop, lounge de primire, card de membru și, începând cu 2017, serviciul de management al proprietății pentru clienții care au ales să achiziționeze apartamentele ca investiție.

Soluții de finanțare a achizițiilor de locuințe Este deja știut faptul că Programul Prima Casă constituie încă cea mai accesată formulă de creditare pentru achiziția de locuințe noi. Gândit ca un sprijin pentru tinerele familii, Prima Casă și-a dovedit viabilitatea socială, dar și economică.

Creșterea cererii de locuințe noi, pe fondul operaționalizării acestui program financiar, dar și reluarea creditării bancare pentru populație fără garanții guvernamentale, a încurajat dezvoltatorii să construiască tot mai multe ansambluri rezidențiale, generând beneficii pe orizontală în construcții și în industriile complementare (materiale de construcții, proiectare, amenajări interioare, mobilă etc.). Însă îngrijorările pieței, apărute o dată cu proiectul Legii Dării în Plată, au determinat și reacții adecvate, de la prudență până la retracții. ”Un procent important dintre cei care au contractat deja un apartament în complexul Coresi Avantgarden din Brașov au apelat la credite bancare, ipotecare sau prin programul guvernamental Prima Casă. Dacă schimbările privind condițiile de acordare a acestor credite nu vor suferi modificări majore, clienții vor fi în continuare eligibili. În condițiile majorării avansului (în situația în care se adoptă Legea Dării în Plată, iar programul Prima Casă dispare – n.n.), probabil unii clienți vor opta pentru locuințe cu o suprafată mai mică sau vor amâna decizia de cumpărare până în momentul în care instituțiile de creditare vor veni cu noi programe. Există și persoane care fac upgrade, vânzând o locuinţă veche şi

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

completând diferența cu o sumă obținută prin credit”, afirmă Liliana Țene de la Coresi Avantgarden.

Dezvoltatorii au găsit și alte soluții, bazate pe studii de piață serioase ori prin targetarea unui anumit public. Spre exemplu, cei de la Platinia susțin că ”sunt foarte multe oferte de pachete de creditare pe piață și suntem convinși că există soluții pentru fiecare categorie de clienți în parte. Din punctul nostru de vedere, procentul celor care au accesat credite bancare pentru achiziționarea unui apartament în Platinia este destul de mic. Marea majoritate aveau banii necesari achiziției sau le lipsea o sumă destul de mică și probabil vor apela la creditele de nevoi personale”, precizează Oana Bănuț.

Maurer Imobiliare a identificat soluții financiare proprii, care evită sistemul bancar și, ca urmare, nu se expun riscului creșterii avansului creditelor bancare. Potrivit Oanei Păun, ”produsul emblemă al Maurer Imobiliare se adresează clasei de mijloc. Așadar, în momentul în care am scos pe piață apartamente cu prețuri sub 30.000 euro știam cărei categorii de public ne adresăm. Tocmai pentru că ne dorim ca oamenii care fac pasul către achiziționarea unei locuințe să vină direct la noi, am venit în sprijinul lor cu un program extrem de flexibil de finanțare: în interiorul companiei noastre avem un consilier bancar, ce îi ajută pe clienți și îi sfătuiește în ce direcție să meargă pentru achiziționarea apartamentului, și, în același timp, am lansat oferte prin care cei care doresc să ocolească sistemul bancar pot veni direct la noi să își cumpere apartamentul în rate”.

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Provocări cheie pentru orașe cu viitor

61

de Ionuț OPREA

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană a organizat, pe 22 martie, la Crowne Plaza, cea de-a patra ediție a conferinței Cities of Tomorrow – eveniment de top ce a reunit mediul de afaceri cu administrația locală și centrală, arhitecți, urbaniști și societatea civilă din România. Într-un an cheie, cu alegeri locale, cea mai importantă concluzie a fost necesitatea îmbunătățirii calității vieții în orașe, pentru dezvoltarea viitoare a regiunilor.

Evenimentul a oferit o varietate bogată de prezentări, workshop-uri și o ocazie bună pentru networking. Prezentările unor invitați de marcă la nivel internațional au completat dezbaterile privind situația actuală din România și perspectivele acesteia. “De mai bine de 10 ani există o migrație masivă a românilor în străinătate, poate că ne-am întrebat cu toții: de ce pleacă oamenii aceștia?

Răspunsul e simplu: pleacă pentru că găsesc o sursă mai bună de venituri, și, atunci vine a doua întrebare - de ce nu se mai întorc? Nu se mai întorc pentru că în altă parte găsesc o calitate a vieții mai bună. La fel în ultimii ani, avem un fenomen foarte ciudat, migrația de la oraș la sat, un fenomen destul de puțin răspândit în lume, de obicei fluxul este invers, pe când la noi lumea se mută de la oraș la sat. Ne întrebăm care sunt motivele, să mergem puțin pe firul întâmplărilor, cum ar trebui să arate orașul ideal?”, a lansat provocări președintele AHK, Radu Merică. În viziunea sa, un oraș modern ar trebui să atragă investitori, să fie prietenos cu mediul de afaceri și să creeze locuri de muncă bine plătite, dar și să ofere calitatea locuirii la un preț acceptabil, o infrastructură de bază de cel mai înalt nivel, școli, grădinițe, spitale, cluburi de sport, infrastructură culturală și servicii de apă, canal, precum și soluții de trafic și management energetic. Pentru toate aceste necesități sau proiecte, firmele germane pot contribui cu know how și soluții, iar AHK prin echipa dedicată poate oferi asistență și parteneri. “Orașul viitorului ar trebui să fie preocupat de dezvoltarea sustenabilă, în folosul locuitorilor, la fel cum locuitorii ar trebui să fie preocupați de viitorul orașului”, a mai transmis Radu Merică. Ivo Gonner, primar al orașului Ulm, personalitate cu aproape 30 de ani în administrație și experiență în politici publice, a sintetizat extrem de eloc-

vent prioritățile pentru managementul orașelor: “Oamenii vor să trăiască rezonabil într-un mediu neviciat, apa de băut trebuie să fie curată, le sunt necesare: o locuință, școli pentru copii, pentru tineri locuri de pregătire profesională și de muncă, iar ei înșiși caută muncă și să trăiască civilizația locului. Asta înseamnă dezvoltare durabilă în esența ei, dacă oamenii nu găsesc acești factori, atunci ei pur și simplu părăsesc orașul. De aceea este atât de important să oferim calitate vieții în orașe și în regiuni”, a transmis Ivo Gonner.

Planuri și perspective pentru România Vasile Dîncu, vicepremier și ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a pledat pentru interconectare și instituții de calitate: “În România încercăm să articulăm o politică de dezvoltare coerentă. Din păcate, cea mai mare parte din dezvoltarea urbană a României s-a produs în perioada comunistă, fapt care a făcut ca orașele noastre să se dezvolte de o modalitate uniformă, un fel de model unic. După Revoluție, am avut mai multe proiecte de dezvoltare, dar nu a fost urmărit niciunul până la capăt. Așa că în acest moment avem un amestec între politici publice, intervenții publice, piața liberă și ceea ce a construit piața liberă în orașe. Există, pe de-o parte, o anumită inhibiție în a concepe o dezvoltare regională, e o tradiție oarecum istorică, există un proiect politic al românilor, un fel de etică a unității politice, care să creeze o anumită angoasă în a gândi dezvoltarea regional. În acest moment cred că cel mai important lucru, pentru o țară la un anumit nivel de dezvoltare, cu provocări și limitele

62

EVENIMENT

ei, este îmbunătățirea conectivității și accesibilității. Cu cât mai mulți oameni au acces la oportunități, cu atât țara va merge într-o direcție mai bună și va crește nivelul de dezvoltare. Sunt importante existența unor instituții performante, piețe funciare și imobiliare funcționale, infrastructură bună pentru prestări servicii de calitate, acces la servicii de calitate în educație sau în îngrijirea sănătății, mai ales în regiunle mai slab dezvoltate. Cred că una din problemele României pe care de multe ori nu o conștientizăm foarte bine este direcționarea unor măsuri și a unor proiecte de dezvoltare către grupurile marginale. Noi avem o mare parte din populația României care trăiește într-un sistem de marginalizare și aceasta nu este o problemă individuală așa cum de foarte multe ori credem, este o problemă a tuturor”, a atras atenția Vasile Dîncu. Cum promovăm atuuri și exemple de succes care să atragă noi dezvoltări, a explicat Manuel Costescu, noul secretar de stat desemnat să conducă Departamentul pentru Investiții Străine și PPP, subordonat Ministerului Economiei, care va trebui să funcționeze ca agenție pentru promovarea investițiilor – InvestRomania: “Există foarte mulți promotori, camere de comerț, camere industriale, agenți economici care promovează România prin succesul lor, sunt firme în industria creativă care promovează România. Eu ce cred că trebuie făcut pe mai departe este să se creeze o colaborare cu toți acești actori astfel încât să putem să promovăm România nu prin 15 oameni, ci prin sute de oameni. Agenția nu va intra în competiție cu diferitele canale județene, regionale de promovare, acesta este primul lucru care trebuie înțeles și paradigma în care funcționez eu. Sunt alte parteneriate care trebuie făcute. Când vin investitori noi suntem first point of entry și nu single point of contact. Noi nu vom alege între investitori, este foarte greu, cum să aleg viitori campioni ai industriei în 10 ani de-acum. Le arăt diferitele capacități și infrastructuri la nivel uman și fizic la dispoziție. Le dăm opțiunile de 4-5 locații, care sunt capacitățile pe care le au în acele orașe. Un lucru care e foarte important este reducerea decalajului dintre regiuni, pentru asta încercăm prin ajutorul de stat să

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

prioritizăm anumite regiuni în mod transparent, consultativ cu comunitatea de business, prin a le explica cum vedem noi rolul ajutorului de stat ca unealtă strategică în a ajuta investitorii să diminueaze acel decalaj economic. Ne uităm la PIB-ul pe cap de locuitor în anumite județe, încercăm să asistăm investitorii prin ajutorul de stat. O companie investește în Europa, nu investește în România, investește într-o regiune în care speră să aibă transparență, respectarea legilor, o consecvență a fiscalității, o consecvență economică, și astea putem să le oferim. Pentru ajutorul de stat investit de statul român suntem acum în faza de a analiză: care este multiplicatorul acelui ajutor de stat pe care îl dăm, este mare, o investiție bună pe care o face statul român, este cel mai bun exemplu în modul de public private partnership care nu se numește așa, dar în esență asta este. Pentru promovare, fiecare județ sau oraș are o capacitate mai mare sau mai mică, cred că cel mai important este să se dezvolte administrația locală. Poate să investească în infrastructură, dar în același timp trebuie să investească în capacitatea umană”. Și Răzvan Iorgu, director general CBRE România, a vorbit despre importanța promovării strategice. “Cred că are sens ca un astfel de departament să existe (InvestRomania, n.r.). Degeaba suntem companie top dacă investitorii nu vin în România, investitorii fac, în primul rând, o analiză a locației unde vor să își deschidă o unitate de producție sau altceva. Unul din lucrurile principale pe care ar trebui să le facă InvestRomania ar fi să asigure un acces facil la informație. În mediul privat, lucrurile sunt ceva mai simple, dacă investitorii nu vin acolo unde ești tu, nu exiști, și atunci ce fac companiile ca noi sau dezvoltatorii: luăm avionul și facem roadshowuri în Londra, în Germania, în regiune, și încercăm să convingem respectivele companii că există un business case aici; venim cu exemple de succes ale companiilor de succes care au reușit în România și astfel încercăm să le deschidem ochii la România. Un alt exemplu, dacă există un fond de investiții care are un board în SUA, cei de acolo nu știu foarte multe despre România, pentru oamenii aceștia este foarte important să se știe bine despre noi.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

Pentru viitor, din punct de vedere al investitorilor, lucrurile sunt relativ simple, ei vin unde văd oportunități. Un exemplu foarte bun a fost alternativa la zona de nord, în momentul în care a apărut Podul Basarab, brusc zona de vest a orașului a fost conectată la restul orașului, înainte nici nu se putea discuta de birouri în zona aceea, acum vorbim de 400.000 de mp care se vor livra anul acesta și, probabil, 300.000 mp anul viitor, clădiri care vor fi livrate fie în zona Barbu Văcărescu, fie în zona Grozăvești. Din punct de vedere al dezvoltatorilor, Bucureștiul e interesant pentru că face parte din aceste orașe din CEE care reprezintă un motor de creștere pentru companiile private”, a susținut Răzvan Iorgu.

Ce spun investitorii Dr. Christian von Albrisfeld, CEO Continental România, responsabil de peste 15.000 de salariați, a evidențiat avantajele orașelor secundare. “Dacă mi-ar plăcea sau aș vrea să creez un oraș al viitorului, m-aș uita la sustenabilitate, la calitatea vieții. Prima mea preocupare ar fi nu cum atrag investitorii, ci să mă gândesc ce vreau cu adevărat. În România mereu ne gândim prea mult la probleme, înainte să ne gândim ce vrem cu adevărat. Locuitorii în oraș vor să aibă o viață bună, un loc de muncă bun, o educație bună, să aibă posibilități de viață socială în oraș și cam atât. Aș începe să mă gândesc la o strategie în această direcție și nu să vreau să am cel mai mare zgârie nori în fiecare oraș doar pentru a avea ceva special. Există discuția între investitori și orașe, spre exemplu, noi avem acum 5.000 de ingineri în România și aceștia tind spre venituri de top și întrebarea este ce vor acești oameni? Am făcut un studiu foarte interesant care arată că oamenii din România cu studii superioare ar vrea să rămână în orașul în care au studiat, înainte vroiau întotdeauna să meargă undeva în Vest, dar totuși îi mai pierdem, dar nu din cauza salariilor, salariul este pe loc secundar. Dacă ai salariu bun ca inginer trăiești aici foarte bine în comparație cu Germania unde prețurile sunt mai mari. Dar ei pleacă din cauza standardelor de viață, a calității vieții și pentru mine cea mai importantă temă ar fi cum pot crea un oraș într-o direcție ca oamenii să vină și să rămână? Și apoi trebuie să mă uit la imaginea de ansamblu, educația pe care trebuie să o furnizez, viață culturală și ajungem la orașe precum Cluj, Timișoara,

Brașov, Sibiu care încearcă să facă asta și investitorii vin.

Apoi următorul nivel este cum facem orașul interactiv și funcțional, am dezbătut și cu consilierii, care sunt nevoile, și la Timișoara am găsit soluții pentru transport, cum îl organizăm, trebuie creat un oraș inteligent în așa fel încât oamenii să aibă cât mai mult timp pentru activități de leisure, astfel încât să nu piardă timp și totul să funcționeze eficient. Industria de automotive se focusează pe mobilitate și soluții care să susțină mobilitatea”, a transmis Dr. Christian von Albrisfeld. Și Florin Furdui, country manager Portland Trust, una dintre cele mai importante companii de dezvoltare imobiliară, ce dezvoltă acum complexul Oregon Park, a pledat pentru o reformă reală în administrația publică. “E o problemă generală urbanismul, în general în ultimii ani am produs mașini mai bune, avioane mai bune, telefoane mai bune, la dezvoltarea orașelor stăm mai puțin bine. România, în special în ultimii 20 de ani, la nivel administrativ a suferit complet din lipsă de reguli și lipsa asta de reguli se vede în jurul nostru printr-o dezvoltare haotică în majoritatea cazurilor. Lipsa unor criterii de performață în execuție și în recrutarea oamenilor care lucrează în administrația publică duce la un dezastru, oricât ar încerca o agenție de promovare sau un investitor, la nivel de execuție administrative, lucrurile ajung să fie într-un derizoriu foarte greu de gestionat în particular. Strategia lipesește, investițiile se direcționează acolo unde își pot găsi un teren propice pentru funcționarea într-un mod independent de ceea ce se întâmplă în actul administrativ. Rolul administrației publice este să asigure echilibrul între binele public și oportunismul investițional, atâta timp cât aceste reguli nu există investițiile se duc acolo unde găsesc terenuri, utilități, infrastructură de transport etc. Ele pot fi restricționate, direcționate sau stimulate în anumite direcții. Pentru un investitor global este un criteriu foarte important și să știe că investiția este protejată de sisteme de revenire la puterea normal a unui oraș în cel mai scurt timp posibil și asta poate fi o temă pentru analize viitoare”, a subliniat Florin Furdui.

63

64

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Teo’s kitchen - un blog de îndulcit amintiri

de Alice Valeria MICU

Dacă lumea virtuală este azi tărâmul basmelor unde totul este posibil, am purces la răsfoieli şi click după click, am ajuns pe tărâmul blogurilor culinare, unde Teo Rogobete ocupă, de departe, un tron delicios. Teo’s kitchen este unul din cele mai cunoscute şi apreciate bloguri, care îşi cucereşte cititorii de câţiva ani încoace. Îmi amintesc şi acum când am descoperit prima oară blogul lui Teo, căutând o reţetă. De atunci, în locul unei liste cu reţete, acum sunt capitole savuroase, dar interfaţa este aceeaşi şi e ca şi cum ai avea o carte de bucate, ştii că este acolo şi că te poţi baza pe ea. Doar că e mult mai mult de atât. În timp au apărut colaborările cu diverse branduri, publicitatea, semn că popularitatea în rândul cititorilor a convins şi, astfel, o pasiune s-a transformat într-un modus vivendi, de pe urma căruia Teo îşi permite să fie acasă pentru fiul ei, Luca, iar noi, fericiţii descoperitori ai blogului, să ne bucurăm familia după reţetele ei.

Aşadar, într-o zi, ne-am dat întâlnire la o cafea turcească şi o baclava, în plin centrul Clujului.

Dacă n-aş fi văzut poze sau emisiuni TV cu ea, aş fi căzut în aceeaşi capcană în care au căzut majoritatea celor ce s-au întâlnit cu Teo. Adică, ea, cea cu o mie de poveşti, cu torturi fabuloase, petreceri de copii pline de culoare, nu e deloc o gospodină cu şorţ şi mirosind a şniţele, ci o tânără plină de haz, cochetă şi cu o voinţă de fier.

Am întrebat-o care e ingredientul principal din toată povestea bucătăriei sale şi mi-a confirmat ceea ce bănuiam. Sinceritatea cu care îşi garniseşte fiecare reţetă, felul în care ne-a făcut părtaşi, de-a lungul timpului, la evenimentele din viaţa ei este, şi în opinia sa, factorul esenţial în clădirea unei relaţii foarte calde cu cititorii ei.

Trebuie să spun că Teo îşi găseşte timp să răspundă comentariilor şi întrebărilor, să dea lămuriri suplimentare şi aici se vede pregătirea ei din domeniul resurselor umane, la care a renunţat tocmai din pricina ipocriziei care i se cerea.

Totuşi, cum ai început, ai avut de la început un plan de afaceri?

Nici vorbă! Mama muncea atunci în Statele Unite ale Americii şi eu eram nevoită să gătesc pentru mine, fratele şi soţul meu. Îi tot povesteam mamei mele ce bunătăţi mi-au reuşit şi cum ea nu mă credea în stare, m-am gândit cum să fac să-i arăt şi aşa s-a născut blogul. La un moment dat am descoperit că aveam 700 de cititori unici pe zi, ceea

ce m-a făcut să am mai multă grijă la felul în care explic reţeta, la povestea care o însoţea.

Acum să nu crezi că mie îmi reuşeau toate, sunt o femeie normală, cu rateurile ei, dar am perseverat şi feed-back-ul de la cititori m-a făcut să merg înainte. Însă felul în care scriu şi sinceritatea cu care mi-am făcut cititorii părtaşi la toate evenimentele din viaţa mea cred că au făcut diferenţa.

Da, ei au ştiut şi au fost alături de Teo cât a fost însărcinată, s-au bucurat şi au felicitat-o când l-a născut pe Luca, au plâns când soţul a părăsit-o de Crăciun, ei ştiu de câte ori a făcut şcoala de şoferi, o ştiu pe buni Luci şi asta nu dintr-o expunere publică a aspectelor private, specifică mediului on-line, ci pentru că aşa e Teo şi oamenilor le place tocmai că nu mimează o sinceritate de scenă, ci că este autentică 100%. Îţi mai aminteşti, Teo, de primii bani câştigaţi de pe urma blogului?

Ha ha ha, da, n-o să crezi, dar m-a sunat o ghicitoare, care mi-a dat 5 dolari să-i pun un banner pe blog timp de o lună. Mie mi-a fost teamă, recunosc, şi l-am ţinut două luni, iar ea m-a sunat şi mi-a mulţumit. Primii bani adevăraţi au venit de la Google, au fost 70 de dolari, şi am stat vreo două ore în faţa băncii, până să-mi fac curaj să spun că am bani de la Google. I-am cheltuit imediat, mi-am cumpărat de ei cizme. În timp au sosit propuneri serioase de publicitate, iar azi am două contracte importante, cu Lidl şi Coca Cola, dar sunt şi altele, precum Nestle sau Transavia.

Unul din marile merite ale blogului tău este acela că faci Gourmet-ul accesibil oamenilor de rând.

Este foarte important să gătim diversificat şi cum românii încă au rămas, în marea lor majoritate, doar la nivel declarativ în ceea ce priveşte o alimentţie sănătoasă, încerc să le arăt că se poate şi alt-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

fel. Desigur, torturile şi prăjiturile au cel mai mare succes, dar nu uit să le arăt că se poate găti cu năut, cu seminţe de chia, cu gorgonzola şi alte produse care acum se găsesc şi la noi, în ambalaje mici, ceea ce face să poată fi cumpărate de oricine.

Eu nu sunt ipocrită, deşi unii m-au acuzat pentru colaborarea cu Coca Cola, dar să am un contract cu un mamut al economiei mondiale, este o răsplată pentru munca mea de atâţia ani, este coroniţa pe care o merit.

Eşti nu doar blogger, ci şi business woman.

Da, a fi femeie şi blogger culinar nu înseamnă să nu ştii să-ţi administrezi afacerea, să nu ştii să le atragi atenţia partenerilor că reclama lor va dispărea dacă nu-şi achită obligaţiile contractuale. Se spune să nu amesteci afacerile cu plăcerea, dar eu sunt pasionată de ceea ce fac şi tocmai acest amestec mi-a adus succesul.

Poţi să faci un top 3 prejudecăţi cu care te-ai confruntat?

Cred că primul lucru cu care mă lupt este faptul că românii încă nu ştiu să mănânce şi cred că idealul e să umpli burta.

Reţetele sănătoase au cele mai puţine comentarii, dar nu mă dau bătută.

Apoi ar fi mentalitatea de cantină, conform căreia ar trebui să arăt ca o gospodină, iar eu tocmai asta nu sunt. Mie îmi place să mă machiez şi nu gătesc cu şorţ, na. Luca e fericit că are o mamă tânără şi frumoasă, iar bucuria aceasta nu poate fi concurată de nimic.

A treia prejudecată este cea legată de parenting. Sunt unii care nu văd cu ochi buni prietenia mea cu Luca şi mă acuză că sunt prea flower power în ceea ce priveşte copilul.

Dar eu aşa am fost crescută, mama a fost şi este prietena mea, iar eu sunt fericită când Luca preferă să vină la gătit cu mine, decât să se joace cu tableta. Însă îi place să facă review-uri la jucării şi intenţionez să-i fac un canal youtube anul acesta, pentru că realmente îşi doreşte asta, e dezinvolt şi îi place să vorbească. În felul în care vorbeşti, dar mai ales scrii, se vede ce mult a contat educaţia primită în familie, iar bunicul tău, pe care-l pomeneşti adesea, a fost figura cea mai importantă. Cum poate aduce gătitul familia laolaltă?

Cu toţii avem amintiri din copilărie şi cele mai multe sunt legate de mîncare. Timpul petrecut în familie, împreună nu înseamnă că eu stau la laptop şi copilul se joacă lângă mine pe tabletă. De aceea am făcut ateliere de turtă dulce în care am invitat părinţii şi copiii să asambleze împreună căsuţe.

Când am lansat cartea de reţete „De-a bucătarii” la Bucureşti, la Muzeul Ţăranului Român, a fost plin de părinţi cu copii fericiţi că pot bucătări cu mine, ceea ce dovedeşte că mulţi au înţeles că o prăjitură poate oferi familiei mai multe bucurii decât banii.

Luca e extrem de încântat să-i dau să taie banane cu un cu-

AFACERE

65

66

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ţit de plastic. Daţi copilului mixerul şi lăsaţi-l să vă ajute, e dovada supremă de încredere şi vor fi momente de neuitat.

Nu ai fost un copil de bani gata. Când ai început să munceşti?

Pe mine mama m-a trimis să-mi caut un loc de muncă în aceeaşi zi în care am aflat nota mare cu care mi-am luat bacalaureatul. Am lucrat într-un call center în timpul facultăţii, vindeam ulei, apă minerală şi cereale italienilor, asa a fost înţelegerea. Mama îmi promisese 50 de dolari pe lună, dacă iau bursă şi dacă lucrez part-time. În vacanţă am mers în Statele Unite, unde plecase ea să muncească, după 20 de ani la Sinterom. Am ajuns acolo cu programul Work&Travel, ea mi-a plătit biletul de avion, dar m-a avertizat că va trebui să-i înapoiez banii. Nu am locuit cu ea, a vrut să experimentez şi să învăţ pe pielea mea totul.

Am rezistat o lună într-un apartament cu alţi 5 studenţi, dar lucram la parcul de distracţii Maga Mountain, în deşert, în apropiere de Los Angeles şi leşinam de căldură, aşa că mama a considerat că am avut parte de experienţa vieţii şi m-a luat cu ea, am lucrat la call center-ul unei firme de securitate trei luni, iar la întoarcere, banii pe care ar fi trebuit să-i înapoiez mamei au fost cei cu care m-am întors, iar lecţia primită mi-a prins extrem de bine. Am învăţat să fiu pe picioarele mele, iar mama a fost cel mai bun profesor.

Se poate spune că Teo este rezultatul lecţiilor primite?

O, da. Chiar dacă, de cele mai multe ori n-am înţeles, fiecare experienţă m-a ajutat, chiar dacă unora li s-a părut straniu că am renunţat să muncesc la multinaţionale. Până la urmă am creat un brand cu care mă mândresc.

Nu cred că ceea ce mâncăm ne defineşte în cea mai mare măsură, dar spune multe despre noi, acum când avem toate informaţiile şi produse agro-alimentare diverse, de la cele autohtone, de sezon, până la cele exotice, iar Teo Rogobete vine cu reţete din copilărie şi cu reţete noi, încercând să facă educaţie alimentară cu prietenie şi căldură, cu abilitate antreprenorială şi pasiune.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SUMAR

67

68

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Premiile Cluburilor Francofone de Afaceri Clubul Francofon de Afaceri din Cluj (C.FAC) și Clubul Francofon de Afaceri din Sibiu (C.FAS), susținute de mediul de afaceri și de parteneri, au derulat, în perioada octombrie 2015-februarie 2016, cea de-a II-a ediție a «Premiilor Cluburilor Francofone de Afaceri».

Competiția a fost gândită cu scopul de a propaga în rândul tinerilor liceeni importanța acordată limbii franceze de către companiile francofone din zona Transilvaniei.

Tematica celei de-a doua ediții a fost aleasă și diversificată de către companiile partenere, secțiunile propuse fiind design, IT, marketing, mecanică, mediu.

Concursul Premiile Cluburilor Francofone de Afaceri a debutat în luna octombrie 2015 prin realizarea de vizite de către reprezentanții celor două Cluburi și ai companiilor partenere în 78 de licee din Transilvania și regiunea de Nord-Vest, fiind întâlniți peste 2800 de elevi și 200 de cadre didactice. Elevii vizitați au avut posibilitatea de a valorifica informațiile receptate, dar și munca în echipe de 2-5 membri pentru realizarea și depunerea dosarelor de participare la concurs. 192 de dosare au fost depuse pentru toate cele cinci secțiuni de către aproximativ 576 de elevi. Dosarele depuse sunt analizate în perioada 1-31 martie 2016 de către un juriu format din reprezentanți ai companiilor francofone partenere care va delibera drept câștigătoare cele mai bune 3 proiecte din cadrul fiecărei secțiuni. Câștigătorii vor fi anunțați în data de 1 aprilie 2016, pe site-ul concursului http://cfac.ro/fr/premiile-cfa și pe pagina de Facebook dedicată evenimentului.

Festivitatea de premiere a câștigătorilor, în prezența Excelenței Sale François SAINT-PAUL, Ambasadorul Franţei în România, a colaboratorilor și partenerilor din mediul de afaceri francofon, a inspectorilor școlari generali și de specialitate, a directorilor liceelor, a profesorilor coordonatori și colaboratori din cele 10 județe participante la concurs, va fi organizată la Sibiu, în data de 15 aprilie 2016, ora 11.00, la Facultatea de Medicină din Sibiu.

Clubul Francofon de Afaceri din Cluj (C.FAC) și Clubul Francofon de Afaceri din Sibiu (C.FAS) doresc să mulțumească colaboratorilor și partenerilor din mediul de afaceri francofon, inspectorilor școlari generali și de specialitate, directorilor liceelor, profesorilor coordonatori și colaboratori, și, nu în ultimul rând, elevilor implicați în acest proiect.

C.FAC (Clubul Francofon de Afaceri din Cluj) este rețeaua economică francofonă din Cluj. Cu peste patruzeci de

Patrick Moleins, președintele CFAS

membri, Clubul contribuie la dezvoltarea economică și la promovarea francofoniei în regiune. Astfel, la nivel regional, C.FAC face parte din structura intitulată International Committee, structură care reunește cluburile de afaceri din Cluj, iar, la nivel național, Clubul face parte din rețeaua franceză de instituții, activând pentru susținerea valorilor comune alături de CCIFER, Ambasada Franței, Business France și mulți alții.

Clubul Francofon de Afaceri din Sibiu (C.FAS), creat acum un an, în cadrul cooperării dintre Județul Sibiu și Departamentul Ille et Vilaine, contribuie la apărarea intereselor membrilor săi și la crearea de noi oportunități de afaceri.

Clubul operează în strânsă colaborare cu parteneri economici francofoni, cum ar fi CCIFER, C.FAC, Business France, BEROBA, AWEX, Camera de Comerț Elvețiană în România și PTIR. C.FAS este, de asemenea, membru în Comitetul consultativ al Județului Sibiu pentru formare profesională, care transmite Guvernului nevoile de formare ale întreprinderilor.

Membrii C.FAS lucrează îndeaproape cu mediul școlar și universitar pentru a promova limba franceză pentru afaceri.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SUMAR

69

70

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

The Woman 2016 - succesul la feminin

de Alice Valeria MICU

Cea de-a cincea ediţie a Conferinţei Naţionale de Leadership Feminin „The Woman”, organizată de Libero Events, a adunat la Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca peste 500 de participante din cele mai diverse domenii de activitate, femei manager, antreprenor, administratori, jurişti, tinere în căutarea unor modele de dezvoltare personală și profesională.

În prima parte a manifestării, Oana Ţoiu, antreprenor social Mesteshukar BoutiQ&Fondator Social Innovation Solutions a susținut un foarte interesant şi apreciat workshop despre Business Model You: re-designing your value as an entrepreneurs.

Loana Comșa, consilier psihologic și coach a abordat un subiect sensibil, „Managementul stresului – cum să reduci stresul și să îți echilibrezi viața?”

Larisa Petrini, Health Coach reLife a pledat în cadrul workshop-ului pe care l-a susținut despre Lifestyle Strategy.

Pentru Amalia Sterescu această ediţie a însemnat finalul mandatului de ambasador The Woman, manifestare care nu e despre feminism, ci despre feminitate, după cum afirma ea.

Femei care fac diferenţa în business Pentru partea a doua a manifestării anuale The Woman, moderată de Roxana Dobrescu, Senior HR Manager AVON România&Moldova, s-au aliniat la startul unei runde dinamice de discuţii Oana Marinescu, Maria Metz, Daniela Budurea, Cristina Săvuică.

Prima provocare s-a legat de aptitudinile de leadership, iar Cristina Săvuică, Country Manager Lugera, a demarat discuţia de la o întrebare: există aptitudini genetice de lider de succes ori aceste calităţi se deprind şi se exeresează pe parcurs?

Identificarea liderilor se face încă din copilărie, spunea ea, dar ei se şi formează pe parcurs, iar cei ce nu au trăsătura înnăscută, au nevoie de mai mult efort. Componenta genetică remarcată în copilărie trebuie stimulată şi susţinută de-a lungul vieţii. Oricine a văzut un grup de copii jucându-se a observat cum se detaşează un lider care

decide cum se desfăşoară jocul, stabileşte locul fiecăruia, rolul, un copil care ştie când să spună şi ce să spună. Apoi a remarcat componenta non-educativă, aceea care delimitează, de fapt, spaţiul de acţiune şi îi spune ce să nu facă, ce nu are voie. „Cred că liderii înnăscuţi se văd din copilărie, se văd crescând, se remarcă apoi în studenţie, au carismă, dar îi admir mai ales pe cei care nu au componenta vizibilă de mici şi fac eforturi mari să înveţe. Ca lider există decizii greu de luat, dar le iau cu tot sufletul. Ce mă conduce în continuare este pasiunea”, a spus, printre altele, Cristina Săvuică.

Cred foarte mult în ascultare Oana Marinescu, Fondatoare&Managing Director OMA Vision, a reiterat un moment din experienţa sa de Secretar de Stat şi decizia de a trece peste un moment de teamă a fost decisivă. „Unul dintre ingredientele, foarte multe, ale leadershipului este acţiunea şi în ce măsură îţi asumi aceasta, în ce măsură îţi asumi un risc şi îţi înfrângi teama, cum te raportezi la diversele reguli din societate, cum şi ce alegi din acele reguli, ca să nu te regăseşti într-un pătrăţel pe care îl defineşte societatea. Cred foarte mult în ascultare, în felul în care îmi ascult echipa, în vibe-ul care există sau nu în societate”, a afirmat Oana Marinescu.

Maria Metz, Senior Vice President EBS Romania, an NTT Data Company, a reiterat importanţa mentoratului şi a recunoscut în cariera sa existenţa unui asemenea model, dar că este la fel de important să dai mai departe ceea ce ai învăţat. „Am avut şi mai am un mentor în persoana CEOului nostru, iar EBS a fost oraşul meu natal din punct de vedere profesional”, a firmat Maria Metz.

Daniela Budurea, Country Director Western Union Romania & Bulgaria, a atins, de asemenea, aspectul mentoratului. „Am simţit momente în care deciziile mele au fost într-un

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

fel ajutate, nu ghidate, prin întrebări de către un mentor.

Rolul mentorului nu este să te ajute şi să-ţi spună ce să faci, ci să-ţi pună întrebările potrivite ca să afli singur şi să decizi ce vrei să faci”. A mărturisit că a avut mai multe persoane care au influenţat-o în bine şi cărora le mulţumeşte. „Mă motivează diversitatea. Eu ca omuleț sunt un om curios. În fiecare zi se întâmplă ceva neprevăzut la noi și cred că asta pe mine mă menține în priză, într-o stare de bine”, a concluzionat Daniela Budurea.

Să cauţi proiecte nu după bugetul lor, ci după valoarea adăugată pe care o poţi aduce clientului, care caută la rândul lui o valoare adăugată, dincolo de cea comercială sau să combini cele două aspecte, să alegi evenimentul care va genera cel mai mare bine, pasiunea de a trece dincolo de job şi a vedea în ceea ce faci o vocaţie, au fost concluziile unui dialog generos şi bine apreciat de cele peste 500 de participante la ediţia 2016 a conferinţei „The Woman”.

Oana Delia Radu, Director Grup Retail Raiffeisen, a prezentat în finalul acestui panel aspecte ale domeniului bancar, subliniind nevoia de încredere în afaceri şi exemplificând succesul la feminin.

Nu puteau lipsi reprezentantele din domeniul sănătate şi frumuseţe, iar Avon România a fost reprezentat de Stela Toderaşcu, Commercial Marketing Director AVON România, care a ales să-şi popularizeze campaniile adiacente procesului de vânzare în cadrul prezentării „Log -in în lumea femeilor”.

Brandul este despre adevăr Personal branding este un alt subiect atins de invitatele unui alt panel, al cărui invitate au fost Paula Herlo, senior corespondent și producător al emisiunii „România, te iubesc!”, Ştefana Cazan, Sales&Marketing Manager Romania Maxx Royal, şi actrița și antreprenoarea Monica Bîrlădeanu.

Paula Herlo le-a îndemnat pe participante să-şi definească brandul personal înainte de a o face alţii pentru ele.

Brandul este despre adevăr, unul care nu ascunde în spate decât ceea ce vinde. Un brand de succes este unul care are o poveste şi Paulei Herlo îi plac poveştile, ne spune poveşti şi transmite la rândul ei poveşti şi crede că atunci când te gândeşti la brandul personal trebuie să ai în minte adevărul, să nu te minţi nici pe tine, nici clienţii. „În fiecare zi aș schimba câte ceva și în fiecare zi rămân la ceea ce sunt. Am ajuns la o vârstă şi la o maturitate la care simt că mi-am găsit echilibrul. Am o meserie fabuloasă care m-a ales, care mi s-a potrivit şi în care am reuşit să fac performanţă. Jurnalismul e o formă de artă, mai ales la România, te iubesc!” a mărturisit în final Paula Herlo.

Brandul personal s-a dezvoltat concomitent cu cel al companiei Maxx Royal pentru Ştefana Cazan.

Fac ceea ce iubesc, a afirmat ea, recunoscătoare pentru faptul că profesional a avut ocazia să-şi exercite meseria, a fost susţinută de managementul companiei, a avut mână liberă şi asta a făcut-o fericită şi împlinită. „Admir foarte mult româncele. Sunt foarte implicate, foarte devotate, iar munca la Maxx Royal este o bucurie în fiecare zi, care oferă experienţe unice”, a mai transmis Ștefana Cazan.

Monica Bârlădeanu a venit ca antreprenor şi creator al unei linii de bijuterii, dar şi a unei case de producţie în Los Angeles. Popularitea bijuteriilor create de ea a determinato să-şi caute elementele de branding. Ceea ce a ieşit este o cale de a comunica frumos cu femeile, pentru că alături de ruj, un mic accesoriu completează o ţinută.

EVENIMENT

„Nu pot să stabilesc nicio relație profesională solidă, dacă nu mă conectez la persoana respectivă”, a afirmat ea şi marele câştig nu este schimbarea atitudinii clienţilor faţă de ceea ce face, ci schimbarea propriei poziţii faţă de brandul personal.

Prezentarea companiei Maxx Royal, a resorturilor din Antalya, făcută de Ştefana Cazan a adus un aer de vacanţă în sală, dar şi un strop de invidie, atât pentru splendidele locuri prezentate, dar şi pentru simplul fapt că primul complex Maxx Royal a fost dat în folosinţă după numai opt luni de la finalizarea proiectului.

Renașterea din cenușă Maia Morgenstern, directorul Teatrului Evreiesc de Stat şi actriţa binecunoscută şi admirată, a încheiat seria prezentărilor din cadrul ediţiei 2016. Primită cu aplauze şi înconjurată cu admiraţie de participante, Maia Morgenstern a ţinut în mână o sală care vibra la fiecare frază, carisma, experienţa de a te adresa unui public eterogen, talentul oratoric, puterea de convingere, balansul între conţinut şi modul de expunere, umorul care condimenta din când în când au făcut din minutele petrecute alături de Maia Morgenstern un regal punctat adesea de aplauze, care au răsplătit doza de maximă sinceritate aplicată de-a lungul expunerii.

Premiile The Woman, finalul unei ediţii memorabile Principalele obiective ale premiilor acordate de către The Woman sunt recunoașterea și promovarea femeilor care se implică activ în comunitate și care au reușit să inspire și să își atingă obiectivele profesionale.

Femeile lider premiate în cadrul Galei, cât și invitatele sunt, la rândul lor, un exemplu pentru comunitatea femeilor din România, iar lista premiatelor o dovedeşte.

Rucsandra Hurezeanu - The Woman Romanian Brand Award - Inspirational Woman of the Year The Woman Life Career Award - Maia Morgenstern The Woman Entrepreneurship Award Business Woman of the Year- Mirela Bucovicean The Woman Personal Branding Award - Andreea Raicu The Woman Journalist of the Year - Paula Herlo The Woman CSR Award - Caroline Fernolend The Woman Transylvania CEO of the Year Award Sînziana Maioreanu The Woman Education Award - Mentor of the Year – Amalia Sterescu The Woman Health&Well-being Award - Larisa Petrini The Woman Innovation Award - Alida Timar-Gabor

71

72

SUMAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SUMAR

73

74

BEAUTY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Obiectiv 60 – Cosmetic Plant Cosmetic Plant are o poveste care seamănă, ca ingrediente, cu a celor mai multe companii: pasiunea, îndrăzneala, începutul modest, corectitudinea faţă de clienţi, materii prime selectate cu atenţie, apoi aprecierile clienţilor şi fidelizarea lor prin calitate, investiţii, extinderi, cercetare, muncă, premii.

Firma a luat naştere în 1991 cu o investiţie iniţială de 1.000 dolari. Ileana Meşter, fondatoarea Cosmetic Plant, lucra la început singură, într-o clădire de 35 – 40 mp, primul ei malaxor fiind confecţionat de către un inginer clujean, dintr-o oală de fiert rufe. Cremele erau create în serii mici, iar etichetele erau scrise de mână.

Primul an de cotitură a fost 1997, când, în urma unei investiţii de cca. 225.000 lei, a avut loc mutarea într-o clădire adecvată, cu o suprafaţă utilă de 300 mp. Tot în acel an, au avut loc primele achiziţii de utilaje profesionale.

Astfel, în perioada 1997-2005, au fost achiziţionate șapte utilaje în valoare totală de cca. 270.000 lei.

Următoarea investiţie semnificativă a avut loc în anul 2007, când s-a finalizat construirea unei clădiri noi şi moderne pentru viitorul sediu al firmei. Clădirea are o suprafaţă utilă de 1.700 mp şi este conformă cu standardele europene la produse cosmetice. Cum, la momentul respectiv, clădirea era prea mare pentru nevoile compani-

ei, aceasta a fost dată în chirie şi abia în primavara anului 2013 s-au mutat aici fabrica, depozitul şi birourile administrative. Per total, acest proiect de investiţie a absorbit cca. 3.5 milioane lei. În decembrie 2013, firma a obţinut GMP-ul (Good Manufacturing Practices - bune practici de fabricaţie), în acord cu Standardul ISO 22716:2007.

Investiţiile au continuat în anul 2014 şi 2015 cu achiziţionarea a patru utilaje noi şi moderne prin intermediul a două proiecte cofinanţate de către Uniunea Europeană. Valoarea totală a acestor proiecte a fost în jur de 1,3 milioane de lei. S-a investit constant şi în parcul auto al firmei, în functie de necesităţile companiei.

Banii, resursele adiacente dezvoltării, investiţiile, proiectele nu îşi dovedesc viabilitatea în lipsa unei atenţii deosebite acordate capitalului uman, iar aici, deşi rezultatele te-ar putea face să crezi că e vorba de un furnicar de oameni, numărul de angajati creşte constant în ultimii ani, iar la finalul anului 2015 erau 34. Non multus sed multa, ziceau latinii, şi aici găseşti o frumoasă exemplificare.

BEAUTY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Investiţiile în capitalul uman sunt extrem de importante.

Angajaţii sunt încurajaţi să participe la cursuri de perfecţionare şi conferinţe de specialitate. În plus, cand a fost necesar, angajaţii au beneficiat de coaching pentru perioade de 6-12 luni, cu aportul unor specialişti în domeniu, care i-au ajutat să se perfecţioneze la locul de muncă.

Managerul Cosmetic Plant, Susana Laszlo, ne-a răspuns la câteva întrebări care ne dau dimensiunea activității companiei.

Ce contează cel mai mult în procesul de producție și care sunt pașii acestuia?

Cele mai importante utilaje din fabrică sunt malaxoarele, cu ajutorul cărora se prepară, practic, toate produsele Cosmetic Plant. Important însă din punct de vedere al creşterii capacităţii de productie este şi utilajul automat de umplut tuburi, achiziţionat anul trecut. Toate produsele sunt preparate în malaxoare, după care – în funcţie de tipul lor – sunt transferate la liniile de ambalare, unde are loc dozarea în ambalajele individuale. Fiecare produs ambalat este etichetat cu utilajul corespunzător sau în anumite cazuri manual, respectiv este inscripţionat cu data şi lotul corespunzător. Unele produse individuale se introduc şi în cutii de carton individuale specifice gamei, după care sunt ambalate în cutii duzinare, fiind gata de transferat la depozit.

Este extrem de important ca malaxoarele şi utilajele de dozare să fie foarte atent curăţate după fiecare tip de produs, pentru a evita contaminările de orice fel. Bineînţeles, fluxul de producţie şi măsurile de precauţie sunt extrem de riguros reglementate prin sistemul de GMP respectat cu stricteţe.

La început, majoritatea ambalajelor folosite erau produse în ţară, însă, pe măsura creşterii concurenţei şi a exigenţei clienţilor, am fost nevoiţi să ne orientăm spre ambalaje de calitate superioară şi un design atrăgator. Astfel, în momentul de faţă, marea majoritate a ambalajelor folosite provin din străinătate. Singurele ambalaje produse în ţară sunt cutiile de carton. Începând cu anul 2011, acordăm tot mai mare atenţie aspectelor legate de igiena folosirii şi păstrării produselor cosmetice şi precizia dozării acestora, motiv pentru care la anumite game de produse am început sa folosim borcanele de sticlă şi sticluţe cu dozare prin pompiţă. În plus, anul trecut, am introdus pentru prima dată flacoanele cu sistem de dozare airless, care permit utilizarea în totalitate a cremei ambalate în ele.

BIOLIV ANTIAGING a primit recunoaşterea mondială. Are o poveste acest produs? De unde vine uleiul de măsline utilizat?

Gama BIOLIV, deci şi Crema antirid de zi BIOLIV ANTIAGING, este exemplul perfect al lucrului în echipă: eu am lansat ideea dezvoltării unei game de produse bazate pe uleiul de măsline bio, după care, una din colegele din departamentul cercetare – dezvoltare a propus sa folosim extracte din două componente ale măslinului – uleiul şi frunza, ajungând astfel şi la naming-ul înventiv şi cu înţeles dublu al gamei: BIO-OLIV şi BI-OLIV. Faptul ca această cremă a primit recunoaştere mondială prin cele 3 premii Grand Gold câştigate 3 ani consecutiv şi apoi prin Trofeul Internaţional al Înaltei Calităţi 2015 (toate în cadrul concursului internaţional de calitate a produsului World Quality Selections, Bruxelles) o face foarte specială pentru noi, fiind dovada vie a faptului că şi o firmă mică/mijlocie este capabilă de rezultate mari dacă este atentă la calitate şi pune pasiune în ceea ce face. Uleiul de măsline folosit în gama BIOLIV este originar din Italia.

Cum vă alegeţi ingredientele şi cum se naşte un produs nou?

La alegerea ingredientelor de bază în jurul cărora se dezvoltă game de produse noi urmărim foarte atent trendurile pieţei internaţionale şi a celei autohtone, participăm la târguri de specialitate, urmărim literatura de specialitate şi avem o colaborare foarte strânsă cu producătorii de ingrediente, pentru a afla printre primii toate noutăţile disponibile. În paralel, urmărim cu mare atenţie nevoile consumatorilor, pentru a le putea avea în vedere cu ocazia dezvoltării noilor produse. În funcţie de numărul de produse din gamă şi complexitatea reţetelor, conceperea unei game noi poate dura undeva între 1 şi 3 ani. Procesul de la idee până la implementare este unul destul de lung şi anevoios: căutăm materii prime, ne documentăm şi urmează cercetarea şi dezvoltarea produselor. După ce s-a creat o reţetă care este considerată corespunzătoare de către colegele de la laborator, se face calculul de preţ şi se efectuează un studiu de piaţă pentru evaluarea cererii şi ofertei de produse similare existente pe piaţă. În cazul în care produsul se dovedeste a fi viabil, în laborator începe testarea produsului din punctul de vedere al stabilităţii. Dacă totul este OK, se finalizează intern formula şi produsul este trimis pentru testare către laboratoare externe acreditate. În paralel, departamentul de marketing începe să lucreze la elaborarea mixului de marketing şi pregătirea lansării produsului sau a gamei.

Succesul îţi dă aripi Nu putea fi ignorat potenţialul apicol al ţării noastre, bogata varietate de miere, caracteristicile puternice ale tuturor produselor din stup, astfel că aici s-a lansat de curând o gamă ce are drept ingrediente principale mierea şi lăptişorul de matcă. „Puternicul efect hidratant, nutritiv, vitaminizant și antioxidant al mierii, combinat cu beneficiile lăptișorului de matcă vor menține aspectul tânăr, radios și catifelat al tenului fiecărei femei” promit cei de la Cosmetic Plant, menţionând că această gamă conţine 0% parabeni, ceea ce este o constantă a mărcii.

Cât despre LiftUp, gama antirid & lifting ni se promite că ne vom îndrăgosti şi cred că au dreptate, iar rezultatele constante pe care le obţin sunt garanţia că ne vor aduce nu doar tinereţea, ci şi zâmbetul pe chip.

75

76

SUMAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANALIZĂ

77

Cinci bănci au cumulat 1 miliard de euro profit în 2015

de A.B.

În februarie și martie au fost publicate rezultatele oficiale pentru 2015 ale principalelor bănci din România. Vedeta anului trecut a fost Banca Transilvania, dar cifre pozitive au avut mai toate numele mari din sistem. Peste 1 miliard de euro au avut profit primele 5 bănci locale.

După ce, în 2014, primele cinci bănci după valoarea profitului net obțineau cumulat puțin peste 300 milioane euro, anul 2015 a adus o creștere substanțială, de peste 700 milioane. BT a sărit de pe locul 4 pe poziția întâi, în special datorită achiziției Volksbank, BCR a revenit spectaculos pe profit, BRD a crescut de peste 10 ori, Raiffeisen s-a menținut aproape de valoarea din 2014, iar ING a avut un galop de sănătate, crescând cu 15% față de anul anterior.

Piața și-a revenit, economia și-a reîntors fața spre bănci, iar bancherii anunță strategii speciale pentru creditarea business-ului din România.

Ciorcilă, BT: “Cel mai bun an din istorie!”

Într-un an de revenire a creditării și a consumului, dar și cu mici turbulențe în piață, Grupul Financiar Banca Transilvania a înregistrat un profit net record, de 2.4 miliarde lei (aprox 530 mil. euro), situându-se pe primul loc în topul profitabilității. BT a înregistrat o creștere organică de peste 10% în activitatea de creditare (aproape 160.000 de noi credite) și de peste 19% privind atragerea de depozite, la care s-a adăugat impactul pozitiv al fuziunii cu Volksbank Romania.

BT a continuat să se focuseze pe susținerea sectorului IMM și retail, alături de creșterea competențelor în zone specializate – agribusiness și finantarea domeniului medical. BT Securities și BT Leasing au reușit anul trecut să atingă cote de piață semnificative și, alături de BT

Asset Management, să acopere o gamă largă de produse financiare integrate. Pentru 2016, Grupul Financiar Banca Transilvania și-a propus dezvoltarea unui nou model de microfinanțare pentru continuarea susținerii spiritului antreprenorial românesc – urban și rural.

Activele BT au crescut cu 32,6% față de finalul lui 2014, fiind de 47,2 miliarde lei, iar numărul de clienți a crescut cu 14%, comparativ cu 2014, ajungând la 2,15 milioane.

“Rezultatele financiare indică faptul că 2015 a fost cel mai bun an din istoria BT și confirmă că am reușit să ne atingem obiectivele de creștere organică, în paralel cu achiziția și integrarea Volksbank România. Suntem preocupați de eficientizarea, în continuare, a modelului nostru de business, de investiții în oameni și în tehnologie. În contextul unui climat global și regional foarte volatil, pentru noi rămâne esențială relația cu clienții noștri, care va fi și în continuare constructivă și rezonabilă, iar noi vom avea o atitudine responsabilă și rațională în tot ceea ce întreprindem. Vom continua să susținem economia românească și antreprenorii, indiferent de mărimea lor și suntem optimiști privind potențialul de dezvoltare a pieței locale”, spune Horia Ciorcilă, Președintele Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania. „Mulțumim clienților Băncii Transilvania și celor proveniți de la Volksbank România, ei sunt capitalul nostru. Rezultatele din 2015 ne fac și mai responsabili față de aceștia.

Ne-am propus eficientizarea interacțiunii cu clienții din toate segmentele, prin fluxuri și produse mai accesibile, precum și prin platforme tehnologizate. Creșterea organică și focusul pe servicii de calitate sunt prioritățile noastre și în 2016. În plus, prin competențele noi dobândite în contextul achiziției și integrării Volksbank România, suntem mai bine poziționați pentru a fructifica noi oportunități”, a spus și Ömer Tetik, Directorul General al Băncii Transilvania.

Manea, BCR: “Am găsit calea corectă!”

Banca Comercială Română (BCR) a obţinut în anul 2015 un profit net de 918,9 milioane de lei (206,8 mil. euro), susţinut de o bună performanţă operaţională şi de eliberări de provizioane de risc. Rezultatul operaţional s-a situat la 1,5 miliarde lei, mai redus cu 18,4% decât în anul precedent de 1,9 miliarde lei, ca urmare a veniturilor operaţionale mai mici, aflate sub impactul unei contribuţii mai reduse din derularea creditelor neperformante, un mediu de dobânzi scăzute şi costuri mai ridicate cu proiectele IT aflate în derulare. În activitatea bancară retail, performanţa ridicată a reţelei de sucursale a generat volume noi de credite în monedă naţională de 5,0 miliarde lei, mulţumită vânzărilor de

78

ANALIZĂ

credite garantate aflate în creştere anuală cu 11,5%, susţinute la rândul lor de vânzările de noi credite Prima Casă mai ridicate cu 29% faţă de anul precedent, în timp ce volumul de credite de nevoi personale a crescut cu 7% anual. În activitatea corporate, portofoliul de credite nou acordate s-a ridicat la 3,6 miliarde lei, susţinut de o creştere de 3,6% pe segmentul de întreprinderi mici şi mijlocii. Volumul de credite noi aprobate este din ce în ce mai ridicat, susţinut de un flux solid de afaceri noi de o calitate mai bună, în special pe categoriile de produse precum descoperit de cont, capital de lucru şi finanţarea lanţurilor de furnizori. În anul 2015, BCR a înregistrat în continuare o calitate mai ridicată a portofoliului de credite performante, ca urmare a implementării în anii anteriori a unor procese de selecţie şi monitorizare mai performante. În viitorul apropiat, BCR se concentrează pe creditarea în lei, cu scopul de inversa pe termen mediu şi lung mixul de valute din portofoliul de credite în favoarea monedei locale şi pentru a utiliza la maximum capacitatea puternică de autofinanţare în lei.

“Rezultatele noastre se bazează mai întâi de toate pe dedicaţia angajaţilor BCR faţă de clienţi. Am trecut printr-o transformare amplă a băncii, iar aceasta este vizibilă în îmbunătăţirea semnificativă a serviciilor pentru clienţi. Deţinem un capital foarte puternic şi suntem determinaţi să fim, în permanenţă, un partener de încredere pentru clienţii noştri, precum şi să găsim soluţii comerciale pentru provocările şi dificultaţile financiare pe care le întâlnesc aceştia. În anul precedent, BCR a acordat peste 8 miliarde de lei credite noi în economie şi a scăzut ratele lunare pentru mai mult de 30.000 de clienţi. Credem că aceasta este calea corectă de urmat pentru o bancă”, a declarat Sergiu Manea, CEO al BCR. “Există în acest moment o serie de provocări neaşteptate pentru sectorul financiar local, nu în ultimul rând o dezbatere aprinsă despre modul în care instituţiile bancare ar trebui să sprijine economia. Suntem determinaţi să identificăm, împreună cu toate părţile interesate, calea corectă de a susţine un program de dezvoltare solid, ancorat în stabilitate, creştere economică şi acces sustenabil la servicii financiare, asigurând, totodată, o protecţie adecvată debitorilor deveniţi cazuri sociale”, a adăugat Sergiu Manea.

Lhotte, BRD: “Lider în factoring și energie!”

Pe locul trei în topul după profit al băncilor se situează BRD, cu un profit net de 467 milioane de lei (104,9 mili-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

oane euro) în 2015, în comparaţie cu 68 milioane de lei în 2014 (de 6,9 ori mai mare). Rezultatul este datorat în principal diminuării drastice a costului riscului (-45,8%) şi reducerii cheltuielilor operaţionale (-2,3%). Performanța managementului de a scădea rata creditelor neperformante la 17,1% faţă de 20,3% la 31 decembrie 2014 a influențat pozitiv rezultatele din 2015. Numărul de clienți activi persoane fizice a crescut cu 14.000, la 2,1 milioane. Creșteri au existat și la volumul creditelor noi (creştere anuală de 22%), la depozite (cota de piață a crescut cu 0,6 puncte procentuale la 13,8%) şi la contractele de Internet Banking și Mobile Banking (creştere anuală de 40%). Soldul creditelor nete acordate de Grupul BRD a fost aproape stabil (-0,6%* la 31 decembrie 2015 faţă de 31 decembrie 2014) cu evoluţie pozitivă pe clienţii retail şi marii clienţi corporativi.

Creditele imobiliare au reprezentat principalul motor de creştere pe segmentul retail, crescând cu 12,7% în termeni de sold net şi cu 49,7% în termeni de volum de credite noi.

Volumul creditelor noi acordate persoanelor fizice a ajuns la 5,0 miliarde lei, mai mare cu 21,8% faţă de 2014. Soldul creditelor nete pentru marii clienţi corporativi a crescut cu 9,2%. Pe fondul competiţiei crescute şi luând în calcul, în special, lichiditatea amplă din sectorul bancar, BRD şi-a reafirmat poziţia de lider in sectoare precum energie, retail şi tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor.

“Anul 2015 a fost influenţat de evoluţia pozitivă a două linii importante de afaceri – retail şi mari clienţi corporativi şi de trecerea pe creştere a veniturilor trimestriale.

Pe viitor, BRD va continua să profite de oportunităţile de creditare în creştere şi va contribui la finanţarea economiei bazându-se pe modelul său de bancă universală, pe baza diversificată de clienţi şi sursele solide de finanţare”, a declarat Philippe Lhotte, CEO al BRD. BRD-Groupe Société Générale este cea de-a doua bancă din România după totalul activelor. Cu operaţiuni de factoring de 960 milioane de euro în 2014, BRD este liderul pieţei de factoring din România. Activele totale ale băncii erau, la sfârşitul anului 2015, de 49,2 miliarde de lei.

Van Groningen, Raiffeisen: „Suntem mulțumiți!”

Locul 4 în topul profitabilității băncilor în 2015 este ocupat de Raiffeisen Bank, cu un rezultat net de 436 milioane de lei (98 milioane de euro), în ușoară scădere față de 2014, când a obținut 502 milioane de lei (113 milioane de euro).

Valoarea totală a activelor este de 30,9 miliarde de lei (6,95

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

miliarde de euro), înregistrând o creștere de 8% față 2014.

Creditele nete acordate de bancă au crescut cu 5%, iar valoarea creditelor acordate în 2015 a depășit 2 miliarde de euro. Rata creditelor neperformante a scăzut până la 6,7%, iar rata rentabilității capitalului, de 15%, confirmă o creștere profitabilă. În ceea ce privește soldul depozitelor atrase de la clienți, deși ratele dobânzilor din piață s-au aflat la niveluri reduse, acesta a crescut constant în 2015, cu 12% față de anul precedent (depășind cu peste 30% creșterea înregistrată la nivelul sistemului bancar). „Suntem mulțumiți de rezultatele obținute în 2015 și rămânem preocupați de construirea unor relații pe termen lung cu clienții noștri. Asta înseamnă că vom continua să ne concentrăm pe îmbunătățirea interacțiunii cu banca, în sensul simplificării și transparenței costurilor și a rapidității tranzacțiilor. Ne propunem să fim cât mai buni în ceea ce facem și nu mă îndoiesc că vom reuși ca și până acum, să creștem profitabil și echilibrat. Rămân o problemă schimbările legislative cu care ne confruntăm în prezent și care pot avea un impact semnificativ asupra activității și a rezultatelor noastre în 2016”, a spus Steven van Groningen, Președinte&CEO Raiffeisen Bank. “În 2015 am reușit să compensăm parțial impactul ratelor de dobândă scăzute din piață, care au afectat veniturile noastre. Creșterea activității de creditare și a altor operațiuni bancare au făcut ca scăderea veniturilor să fie doar de 1%, până la 449 milioane de euro. Economia românească are nevoie de finanțare, așadar putem să creăm premisele creșterii creditării, a parteneriatelor și a unor relații pe termen lung cu clienții noștri. În 2015 am finanțat economia, prin credite noi acordate, în valoare de peste 2 miliarde de euro”, a spus Steven van Groningen. Acesta susține că Raiffeisen a reușit să genereze economii prin reducerea și eliminarea unor procese ineficiente din activitatea băncii.

Raiffeisen Bank deserveste aproximativ 2 milioane de clienti persoane fizice, 100.000 IMM-uri și 8.200 de companii mari si medii.

Szczurek, ING: “Devenim un actor important!”

Cu 333 milioane de lei (74,8 milioane de euro), ING se află pe locul 5 în topul profitabilității băncilor în 2015, cu o creștere consistentă, 22%, față de 2014, datorită exploziei portofoliului de credite. “E cel mai bun an pe care l-am văzut”, spune Michal Szczureck, directorul executiv al băn-

ANALIZĂ

79

cii. Portofoliul de credite al băncii a crescut cu 29% față de 2014, la 14,4 miliarde de lei, iar banca a ajuns la o cotă de piață de 6,3% pe creditare. Ca proporție din totalul creditelor, 46% este creditul pentru persoane fizice, iar restul e credit pentru companii. Szczurek spune că banca devine un actor important și pe piața de credite IMM, după o creștere a portofoliului cu 40% în 2014 și cu aproape 80% în 2015. Portofoliul de depozite a crescut tot cu 29%, la 18,5 miliarde de lei, ceea ce face ca raportul credite/depozite să fie de aproximativ 80%. Cota de piață a crescut cu aproape un punct procentual, la 6,9%. În 2015, banca și-a crescut portofoliul de clienți cu 96.000, la 866.000. Aici, motoarele principale de creștere au fost noul ING Card Complet cu costuri zero pentru cei care aleg să îşi păstreze veniturile la ING, soluţia „Portează-ţi Banii!”, care oferă oricui doreşte libertatea de a-şi muta salariul rapid şi simplu la banca pe care o preferă și Creditul Instant pentru nevoi personale.

Acest nou produs a făcut procesul 1. Banca Transilvania – 2,4 miliarde lei de creditare foarte simplu și rapid – 2. BCR – 918,8 milioane lei este nevoie de 10 de minute pentru 3. BRD – 467 milioane lei a obține un împrumut pentru nevoi 4. Raiffeisen – 436 milioane lei personale, fără a fi necesare docu5. ING – 333 milioane lei mente de venituri. La sfârșitul anului 2015, volumul creditelor pentru clienţi a ajuns la circa 14,5 miliarde lei, cu 29% mai mare decât la sfârșitul anului 2014 și semnificativ mai mare decât creșterea pietei, de numai 3%.

ING deţine astfel o cotă de piață în creditare de 6,3%, de la 4,8% la sfârșitul anului 2014. Creditarea IMM-urilor a avut cea mai mare creștere, de 77% față de anul precedent.

Activitatea de creditare în moneda naţională a înregistrat o creștere de 60% până la 8.658 milioane de lei.

Depozitele atrase au crescut, de asemenea, ajungând la 18,556 miliarde de lei la sfârșitul anului 2015, cu 29% mai mult faţă de sfârșitul anului 2014, astfel încât cota de piață în depozite a ajuns la 6,9%, la sfârșitul anului 2015, comparativ cu 6,0%, la sfârșitul anului precedent.

“Cred că cea mai mare realizare a ING în 2015 este creşterea creditării, atât pentru companii, cât şi pentru persoane fizice. Am crescut substanţial finanțarea noastră pentru IMM-uri, oferindu-le servicii la nivelul celor pentru companii mari şi am făcut progrese în domeniul digitalizării reducând costurile de tranzacţionare. De asemenea, pentru clienţii individuali am creat produse care să le simplifice si îmbunătățească viața”, a declarat Michal Szczurek.

Top bănci după profitul din 2015:

80

IT & C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Data Center GTS la Cluj-Napoca - siguranţă şi calitate GTS Telecom, furnizor de servicii de telecomunicații a inaugurat, oficial, primul Data Center din ClujNapoca, situat în Liberty Technology Park. Pe doar 140 de metri pătrați a fost amplasată tehnologie de ultimă generaţie pentru care s-au investit aproximativ 500.000 de euro, iar reprezentanţii companiei estimează că suma va creşte în următoarea perioadă până la 1 milion de euro.

Dezvoltarea companiilor din România a generat în piaţă o creştere a serviciilor de data center, cloud (virtualizare), disaster recovery și business continuity, iar GTS Telecom a răspuns cu cea de-a treia investiție semnificativă din ultimii doi ani.

Cluj-Napoca s-a dezvoltat şi a devenit un centru IT pe val, cel mai puternic hub IT din România şi GTS a răspuns acestei situaţii de fapt cu investiţia, care în partea ei iniţială acoperă set-up-ul tehnic al mediului controlat în care serverele clienţilor vor fi găzduite precum și conectivitatea acestora. Aceasta se va continua cu extinderea infrastructurii de telecomunicaţii necesare asigurării întregii palete de servicii oferite, una flexibilă, practic orice capacitate de la 10 mega la 10 gigabiţi pe secundă, mai departe cu platforma locală de cloud, care va fi, pentru început, una de dimensiune medie, dar care se va putea extinde cu o investiţie suplimentară. Evident, definitoriu va fi Ianuarie 2007 GTS lansează prirăspunsul pieţei locale. ma amprentă de Data Center în La nivel de proiectare și implementaBucurești, Electromagnetica Busire a centrului de date au fost necesare ness Park. aproximativ 4 luni până la inauguraDecembrie 2009 GTS lansează re, iar în prezent acesta este coordoal doilea Data Center în Electronat de trei persoane în Cluj-Napoca, magnetica Business Park, dublând dar și de echipa din București, în spațiul de colocare. contextul în care GTS Telecom are Aprilie 2015 GTS lansează al treiîn România în total 125 de angajaţi. lea Data Center în ElectromagnetiAceștia operează și supervizează ca Business Park, crescând cu 60% infrastructura de telecomunicații şi spațiul de colocare. cea care asigură generarea unui meMartie 2016 GTS Telecom lanseadiu controlat, cu temperatură adecză prima amprentă de Data Center vată fiecărui compartiment în parte, (DC4) în Cluj-Napoca, Liberty Tecu măsurile de prevenire a oricărui chnolgy Park, într-un spațiu de codezastru sau ameninţare, respectiv locare de 140 mp. surse de energie diverse şi legături la Suprafața totală de colocare GTS internet multiple, menite să asigure Telecom în România (București & funcţionarea optimă şi servicii de Cluj-Napoca): 814 mp cea mai înaltă calitate pentru clienţi. „În momentul de faţă, importante sunt experienţa, cunoaşterea businessului, vizibilitatea la întregul lanţ de procese din companie, faptul că oferim servicii la standarde internaţionale și suntem flexibili, legat de ceea ce aşteaptă clienţii de la noi. Nu în ultimul rând, e vorba de disciplina în execuţie și de promisiunea pe care o facem fiecărui client: facem ceea ce promitem că facem şi operăm după acest dicton, iar clienţii apreciază acest lucru”, ne-a mărturisit Răzvan Stoica, ajuns în poziţia de Director General al GTS Telecom din 2013, dar cu o vechime de 16 ani în companie.

Prin calitatea serviciilor pe care le oferă, GTS a ridicat şta-

DATA CENTER GTS TELECOM

cheta la un nivel foarte înalt şi era firesc să-l întrebăm pe Răzvan Stoica despre cum va răspunde unui nou competitor. „Un nou competitor nu poate să mai apară peste noapte, dar suntem pregătiţi prin ceea ce oferim. Piaţă există şi pentru doi operatori, iar noi suntem pregătiţi să atragem acei clienţi care nu migrează la prima nouă ofertă, îi fidelizăm prin calitatea serviciilor şi nu ne punem neapărat problema competiţiei. Nu ne sperie competiţia, credem că e loc pentru toată lumea şi avem multă experienţă în acest domeniu. În Bucureşti, spre exemplu, operăm un data center şi concurăm cu alte data centere cu succes. Nu credem că aici, în Cluj-Napoca, s-ar întâmpla altfel. Centrul de la Cluj este dimensionat la 200 kVA putere IT şi orice solicitare care se încadrează până la acest nivel, va putea fi servit în Data Center-ul nostru. Ne-am dori să ajungem să ne punem problema unei extinderi din cauza afluxului de clienţi, însă va mai trece o vreme până atunci. Ne uităm şi înspre Iaşi, însă încă nu ne apropiem de vreo decizie, în mod clar. Cred că, subiectiv vorbind, e important să avem un succes demonstrat în Cluj-Napoca, după care să ne încurajăm şi să mergem mai departe. Pentru anul acesta mizăm în Cluj pe câteva zeci de clienţi semnificativi, care să ne asigure un start bun, în particular pentru colocare echipamente IT şi cloud, dar şi pentru servicii de telecomunicații, asociate structurii de date”, ne-a mai spus Răzvan Stoica.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SUMAR

81

82

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BMW, 100 de ani de istorie, 100 de ani de viitor

de Ionuț TÎRDEA

BMW aniversează 100 de ani de existență și ne arată care este viziunea lor pentru următorii 100 de ani. BMW ne prezintă „Vision Next 100”, un concept de limuzină ultra futuristă, care prefigurează viitorul mărcii bazat pe mașini electrice, produse din carbon și materiale reciclabile, fabricate prin imprimare 4D și, nu în ultimul rând, autonome. Într-un interviu acordat revistei Transilvania Business, Alexandru Șeremet, PR Manager BMW România, ne vorbește despre aniversarea BMW, conceptul „Vision Next 100” și perspectiva pentru activitatea și vânzările pentru anul curent.

Ce înseamnă din perspectiva BMW Vertrieb Salzburg GmbH - Sucursala București aniversarea celor 100 de ani de activitate globală?

Istoria companiei este la fel de valoroasă pentru BMW Group România ca oriunde în lume. Aceasta înseamnă că, odată cu achiziţia unui model al mărcilor noastre, clientul intră într-o familie unică, alături

de oameni dedicaţi tehnologiei, cu pasiune pentru motorsport, care au curajul să inoveze şi să transforme prin design. Istoria umanizează mărcile noastre, le dă substanţă şi valoare. În acelaşi timp, cei 100 de ani ai BMW stau sub semnul transformării şi al reinventării companiei. În 100 de ani, BMW Group a fost, pe rând, producător de motoare de avion, motociclete, automobile, urmând ca după război să treacă de la automobile de lux, la bubble-cars, maşini accesibile şi, în final, automobile premium sportive. De fiecare dată, compania a găsit resurse să se reinventeze, să descopere noi oportunităţi în piaţă şi să deschisă noi segmente, aşa cum a făcut-o, de fiecare dată, cu mo-

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Scurt istoric BMW în România După căderea comunismului, BMW a reintrat pe piața auto din România prin deschiderea primului centru BMW Automobile Bavaria în anul 1994, la Brașov. În anul 1995, se deschidea prima reprezentanță BMW în București, la World Trade Plaza, iar în anul 2007 BMW a intrat pe piața auto din România ca importator oficial sub numele de BMW Vertrieb Salzburg GmbH - sucursala București, companie deținută în totalitate de marca bavareză din Munchen. Din BMW Group mai fac parte alte două mărci premium emblematice: MINI și Rolls-Royce.

dele M, X sau, acum, cu BMW i, cu noul MINI sau actuala generaţie de modele Rolls-Royce. Într-un mediu competitiv, care evoluează deosebit de rapid datorită tehnologiei, capacitatea de reinventare, de transformare este esenţială şi istoria a arătat că aceasta este o trăsătură definitorie a mărcii.

Care este acum perspectiva pentru activitatea și vânzările în România?

Avem un început puternic în piaţă şi avem un impuls puternic de imagine prin noul BMW Seria 7, noua gamă de modele plug-in hybrid şi debutul în România al BMW i. Pentru primele două luni ale anului am înregistrat un plus de 50% pentru livările de modele BMW şi 20% pentru MINI. Ce reprezintă concepul „Vision Next 100”?

BMW Group a ales ca aniversarea de 100 de ani a companiei să fie dedicată viitorului, să nu rămână o privire contemplativă spre trecut. Şi a ales să ilustreze asta printr-un concept car pe măsură – BMW VISION NEXT 100. Acest proiect ilustrează modul în care BMW se pregătește pentru viitor. Viziunea companiei este una în care inteligenţa artificială ajută conducătorul auto pentru o experienţă completă de condus, în care noile materiale şi tehnici de producţie, precum printarea 3D, deschid noi oportunităţi de expresie şi design, în care condusul autonom suţine şi poate elibera, dar experienţa emoţională a condusului rămâne definitorie pentru marcă.

Ce mesaj transmiteți clienților/fanilor BMW? Dorim să le mulţumim fanilor şi clienţilor mărcii că sunt alături de noi, fără ei BMW nu ar exista. Încercăm să răspundem pasiunii lor cu pasiunea noastră.

Sursa foto: bmwgroup.com

83

84

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SUV-ul compact Ford Ecosport, fabricat la Craiova

de Ionuț ȚÎRDEA Sursa foto: topgear.co.uk

La opt ani după cumpărarea uzinei din Craiova, Jim Farley, CEO-ul Ford Europa, a anunțat că în România va fi produs SUV-ul compact Ford Ecosport începând cu al treilea semestru al anului 2017, după o investiție ce va totaliza 200 de milioane de euro. „Va fi mai arătos decât actualul model. Îl vom îmbunătăți la multe capitole”, a declarat Jim Farley în cadrul evenimentului.

Producția celui de-al doilea model la Craiova a fost îndelung cerută de către angajații uzinei, după ce aceștia au trecut prin mai multe perioade de șomaj tehnic. Inițial, s-a crezut că ar fi vorba de noua generație Fiesta, însă Ford a anunțat că noul Fiesta va fi produs în Germania.

Producția noului model se dorește a fi o soluție salvatoare după ce fabrica a lucrat sub capacitatea ei de producție în urma cererii destul de limitate a modelului B-max. În ceea ce privește producția de motoare, uzina din Craiova produce doar propulsorul EcoBoost de un litru, după ce producția unității de 1,5 litri a fost mutată în Marea Britanie.

Ecosport, ambiții mari care se lasă așteptate Ford Ecosport face parte din categoria SUV-urilor mici (segmentul B), o categorie lansată de Nissan Juke și continuată de modele precum: Opel Mokka, Renault Captur și Peugeot 2008. Lansat la începutul anului 2013, modelul Ecosport nu s-a bucurat de vânzări spectaculoase, motiv pentru care a avut parte imediat de o restilizare.

Autoturismele destinate pieței europene sunt produse în India, urmând ca din 2017, odată cu lansarea noii generații, producția să fie mutată la Craiova. SUV-ul compact al celor de la Ford vine în două versiuni, cu sau fără roată de rezervă montată pe portbagaj, o trăsătură de design specifică SUV-urilor anilor 1990. Portbagajul este de 310 litri, peste media clasei mici, dar sub cei 377 de litri ai modelului Captur. La interior, vom descoperi că acest model împarte foarte multe trăsături cu Fiesta, model cu care împarte platforma tehnică și design-ul habitaclului.

Motorizări de top La capitolul propulsoare, Ford Ecosport se laudă cu două motorizări pe benzină, multi-premiatul EcoBoost de un litru capabil să producă 125 de cai putere (deținător al titlului „Motorul Anului” pentru trei ani consecutiv), dar și cu propulsorul de 1,5 litri ce dezvoltă 110 cai putere. Ca și opțiune diesel, găsim binecunoscutul propulsor 1.5 TDCI ce dezvoltă 95 de cai putere. În urma testelor de siguranță efectuate de EuroNCAP, Ford Ecosport a obținut doar patru stele din cauza scorului mai mic obținut pentru protecția pietonilor. SUV-ul compact vine echipat standard cu ESP și șapte airbaguri.

Ținuta de drum, o surpriză Deși are gardă la sol de 18,5 centrimetri, SUV-ul Ecosport ne surprinde cu o ținută de drum foarte apropiată de ceea ce găsim la Fiesta. Suspensiile amortizează bine denivelările, iar ca minus regăsim ruliul, un lucru caracteristic autovehiculelor cu gardă de sol ceva mai înaltă. Prețul de pornire pentru Ecosport este de 17.250 euro (TVA inclus) pentru versiunea Trend cu propulsorul pe benzină ce dezvoltă 110 cai putere. Versiunea Trend include aer condiţionat, jante tablă de 16 inch, proiectoare ceaţă, geamuri electrice, ESP, airbaguri frontale, laterale şi pentru genunchi şi volan din piele. Împreună cu programul Rabla plus alte Ecoavantaje prețul scade la 13.950 euro (TVA inclus). Chiar și cu promoția curentă, Ford Ecosport este mai scump decât principalul rival și liderul segmentului, Renault Captur.

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dacia, la Salonul Auto de la Geneva

85

de Ionuț ȚÎRDEA Sursa foto: dacia.ro

Încurajată de vânzările record în anul 2015, cu peste 550.000 de autoturisme livrate la nivel mondial, în creștere cu circa 8%, Dacia a prezentat la Geneva modelul Duster Essential, o nouă serie limitată transversală pe toate modelele Dacia: Duster, Sandero, Logan MCV, Dokker și Lodgy.

Duster Essential, seria limitată, se remarcă prin noua culoare Brun Tourmaline, jante noi din aliaj, badge-uri specifice și barele de protecție în culoarea caroseriei. La interior, vine echipată cu radio, Bluetooth, USB, geamuri electrice și comandă centralizată. Dacia Duster, cel mai bine vândut model Dacia la nivel mondial - vândut în 2015 în peste 331.238 de unități - va primi o nouă generație cel mai probabil în 2017. Noul Duster va fi construit pe noua platforma CMF a alianței Renault-Nissan, platforma utilizată deja la noile modele Renault Megan și Talisman, astfel că Dacia va renunța după 13 ani la platforma celei de-a doua generații Renault Clio, platformă care a stat la baza modelelor Logan, Sandero și Duster.

Cutia de viteze robotizată Easy-R La Geneva, Dacia a prezentat pentru prima dată în oferta sa cutia robotizată Easy-R, disponibilă în premieră și pentru motorizarea 1.5 Dci 90. Easy-R a fost lansată la sfârșitul anului 2015, dar a fost disponibilă doar pentru motorizarea pe benzină TCe 90. Aceasta va echipa modelele Logan, Sandero, Sandero Stepway și Logan MCV și va costa cu circa 600 de euro mai mult decât o cutie manuală.

Ce este o cutie de viteze robotizată?

Cutiile de viteze robotizate sunt niste cutii mecanire ale căror acționare a fost automatizată prin utilizarea unor servomecanisme electrice sau eletrohidraulice montate în locul timoneriei schimbătorului de viteze. Atât ambreiajul, cât și mecanismul cutiei sunt controlate de o centrală electrică care are prestabilit un program de schimbare a treptelor. Majoritatea cutiilor robotizare permit și schimbarea manuală a vitezelor prin padele la volan sau impulsuri asupra manetei de selectare. Cutia de viteze robotizată are un preț și costuri mai mici de întreținere decât o cutie automată clasică.

Yves Caracatzanis, noul director general Dacia Compania a anunțat printr-un comunicat de presă că, începând cu data de 4 aprilie, Yves Caracatzanis va fi noul director general al Dacia și al grupului Renault România.

Această schimbare vine după ce actualul director general, Nicolas Maure, a fost numit director general la AVTOVAZ

în Rusia, urmând să îl înlocuiască pe olandezul Bo Inge Andersson. AVTOVAZ este cel mai mare producător rus de autovehicule, compania fiind deținută în proporție de 67,17% de către alianța Renault-Nissan, iar 32,87% de către compania rusă de stat Rostec. Nicolas Maure a fost trimis în Rusia pentru a face „curățenie” la AVTOVAZ, companie care a avut în 2015 pierderi de peste un miliard de dolari. Nicolas Maure era director general la Dacia Renault România din 2014, iar înainte de a se alătura grupului Renault, acesta a lucrat la companiile Valeo și Faurecia.

Yves Caracatzanis va fi subordonat lui Denis Le Vot, senior vice-president, director de operațiuni al Renault pentru regiunea Eurasia. Yves Caracatzanis s-a alăturat grupului Renault în anul 1992, urmând ca de-a lungul timpului să ocupe diverse funcții în cadrul grupului. Compania Dacia a fost privatizată în anul 1999 și relansată în anul 2004.

Odată cu prezentarea modelului Logan, Dacia a introdus termenul Low Cost pe piața auto europeană, bucurânduse de foarte mare succes cu modelele Logan, Sandero și Duster.

86

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Conceptul Vision S prevestește noul SUV al mărcii Skoda

În cadrul Salonului Auto de la Geneva, Skoda a prezentat conceptul VisionS, prototipul care anunță un viitor model de serie care, conform unor informații, se va numi Kodiak. VisionS păstrează liniile de design tăioase pe care le regăsim și la noua Octavia și Superb. Josef Kaban, designerul șef Skoda, explică că liniile tăioase sunt inspirate de formele cristalului de Boemia. de Ionuț ȚÎRDEA Sursa foto: volkswagenag.com

Conceptul VisionS este construit pe platforma modulară MQB a grupului Volkswagen împreună cu Volkswagen Tiguan și noul Seat Ateca. Deși împart aceeași platformă VisionS, prezintă o modularitate diferită, oferă șase locuri dispuse în trei rânduri a câte două scaune. Habitaclul este unul foarte spațios datorită dimensiunilor de 4,7 metri lungime, 1,91 metri lățime, 1,68 metri înălțime și un ampatament de 2.79 metri.

Un hibrid cu 225 de cai putere Skoda a ales pentru propulsarea conceptului VisionS o asociere între binecunoscutul motor 1.4 TSI pe benzină ce dezvoltă 156 cai putere și un cuplu de 250 Nm și al unui motor electric de 40 kw și 220 Nm. Găsim, de asemenea, încă un motor electric de 85 kw și 270 Nm, poziționat pe axa posterioară, astfel încât să creeze o tracțiune integrală inteligentă fără a fi necesară o conexiune mecanică între cele două axe. Cele trei unități generează o putere totală de 225 cai putere, suficienți pentru a ajunge la 100 km/h în doar 7.4 secunde, iar viteza maximă este de 200 km/h. Pentru alimentarea celor două motoare electrice, VisionS vine echipată cu o baterie de 12.4 kw/h, capabilă să ofere o autonomie pur electrică de până la 50 de kilometri, iar, în modul hibrid, autoturismul poate ajunge la o autonomie de peste 1000 de kilometri. Prezența celor trei motoare oferă șoferului posibilitatea de a alege între mai multe moduri de rulare: electric, combinat și pe benzină pentru a economisi bateria. Skoda promite un consum

de doar 1.9 litri în primii 100 de kilometri și emisii de CO2 ce nu depășesc 45 g/km. Aceste lucruri fac ca VisionS să fie perfect pentru centrele urbane, mai ales în cele unde este limitată intrarea autovehiculelor cu un grad mare de poluare.

La interior, descoperim o mulțime de ecrane tactile conectate la internet care afișează diverse informații despre autovehicul, dar și despre un eventual pericol aflat în afara mașinii. Se așteaptă ca modelul de serie botezat Kodiak să fie prezentat în această toamnă la Salonul Auto de la Paris, iar cel mai probabil îl vom vedea pe străzi începând cu anul viitor. Noul Skoda Kodiak ar urma să fie disponibil în două variante de caroserie: una cu cinci și alta cu șapte locuri. Ambele vor folosi motorizări diesel și benzină similare cu cele pe care le vor oferi și „fratii” de concern Tiguan și Ateca. Producția va fi asigurată de uzina Skoda din Kvasiny (Cehia).

Un sfert de secol în Grupul Volkswagen În toamna anului trecut, au fost aniversați 110 ani de la producerea primului autoturism de către Laurin& Klement, marcă denumită ulterior Skoda. În această primăvară, producătorul ceh de automobile Skoda aniversează 25 de ani de la intrarea în grupul Volkswagen. În urmă cu 25 de ani, compania producea doar două modele: hackback-ul Favorit și versiunea break denumită Forman. Aceste două modele erau fabricate într-un număr de circa 150.000 de unități pe an, din care doar 30.000 mergeau către export. După 25 de ani în care Volkswagen a investit peste 11 miliarde de euro în grupul ceh, Skoda a ajuns să producă peste 1.000.000 de autoturisme anual și să genereze 4,5% din PIB-ul Cehiei și 8% din totalul exporturilor. Skoda produce astăzi mașini în 14 fabrici situate pe două continente.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SUMAR

87

88

AGENDA EVENIMENTE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Construct Expo

Timișoara BD

Romexpo organizează evenimentele CONSTRUCT EXPO, între 7-10 aprilie 2016, în aceeași perioada cu: AMBIENT EXPO – Târg internațional de produse și sisteme pentru amenajări interioare și exterioare, decorațiuni, mobilier și piscine, ROMTHERM – Expoziție internațională pentru instalații, echipamente de încălzire, răcire și de condiționare a aerului, ROMENVIROTEC – Expozitia internațională pentru tehnologii și echipamente de protecția mediului, MOBILA EXPO – Târg de mobilă cu vânzare, EXPO FLOWERS & GARDEN – Expoziție Internațională de flori, amenajări peisagistice, horticultură și grădinărit, ANTIQUE MARKET – Târg de obiecte de artă și Antichități și Târgul de Produse Tradiționale. Detalii: www.romexpo.org.

La ediția din acest an a Timișoara Business Days, care va avea loc în perioada 6-7 aprilie, sunt așteptați peste 1.000 de oameni de afaceri din regiunea de vest, din țară, dar și din regiunea transfrontalieră Ungaria-Serbia. Evenimentul va avea loc la Complex Senator (Expovest Timișoara). Business Days este o platformă de comunicare, informare, schimb de idei, educare și generare de oportunități pentru mediul de business din România. Business Days este formată dintr-o serie de proiecte și platforme de comunicare dintre care menționăm: suita de evenimente Business Days, Business Days TV, Business Days Magazine, Business Days DVD, MeetMe. Detalii: www.businessdays.ro

Trenchless România Trenchless România este conferința special dedicată sectorului de tehnologii trenchless, ce are ca misiune prezentarea celor mai noi tehnologii de subtraversare. Evenimentul va avea loc în data de 18 mai, la Hotel Caro Club-București, și numără printre invitați speciali pe profesorul Jens Hölterhoff, președinte al GSTT (Asociația Germană de Trenchless Technology).

Evenimentul va prezenta utilaje, produse şi servicii de la producători şi furnizori internaţionali în domeniul tehnologiilor de forare orizontală dirijată. Alături de acesta vor susține prezentări specialiști și experți în domeniu. Detalii: www.trenchless-romania.com.

Tranzit Expo Revista Tranzit organizează prima ediție a târgului de transport și logistică, la Grand Hotel Italia, între 21-23 aprilie. Progamul include și o dezbatere – oportunități de investiții în județul Cluj și în zona Transilvaniei, cu reprezentanți ai autorităților locale, consultanților și investitorilor, reprezentanți ai producătorilor și retaileri zonali. Evenimentul mai include și alte conferințe, dar integrează și spații expoziționale sau sesiuni de networking. Participarea la târg – vizitarea standurilor şi accesul la conferinţe – sunt gratuite. Este necesară în prealabil preînregistrarea. Detalii: http:// tranzit-expo.traficmedia.ro.

Ionuț OPREA | ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro