TB 60

REVISTĂ ECONOMICĂ audITaTĂ BRaT • 9000 EXEMPLaRE • dISTRIBuȚIE NaȚIONaLĂ • PREȚ 10 LEI • aN VII • NR 60 • MaI 2016

FONdaTOR: auRELIaN GRaMa

70 dE aNI dE La PROCLaMaREa REPuBLICII ITaLIENE

PaG. 3-12

PaG. 13-15 LIVE dIN aMSTERdaM șI HaGa PaG. 16-17 dEzBaTERE PE TEME ECONOMICE La BRuXELLES PaG. 29 SĂPTĂMâNa aFaCERILOR BELGIa-ROMâNIa

SUMAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1

COVER STORY 70 DE ANI DE LA PROCLAMAREA REPUBLICII ITALIENE

3-12 EVENIMENT

CEI MAI BUNI MEDICI DINTRE CEI BUNI

32-33 REAL ESTATE TRC

PARK ȘI NOVIS PLAZA, NOI REPERE LA CLUJ

21 FINANȚARE

HYGIA CONSULT - “PATRU OCHI” ÎN ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE

44 EDUCAȚIE

COMPANIILE FRANCEZE PREMIAZĂ CREATIVITATEA

38-39 62-65 AGRO TB

TIMIȘOARA – CAPITALA VINULUI DIN 2004

INTERVIU

IRIMESCU: ÎMI DORESC CA MAI MULŢI TINERI SĂ REVINĂ LA SAT

67-68

2

ESENȚIAL Fondator Aurelian Grama

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) • ••• •• • •• • • • ••• • • ••• • • •• • • • •• • • • ••• Ionuţ Oprea (0721-197.559) •• • • ••• • •• • • ••• • • ••• • • •• • • • •• • • • ••• Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Redacția Redactori: Ligia Popa, Teodora Mîndru, Sorin Trocan, Alice Valeria Micu, Dan Lungu, Alin Zaharie DTP: Răzvan Matei Administrația Manageri publicitate: Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Mureș, Neamţ Ionuţ Ţîrdea (0754-600.843) ionut.tirdea@transilvaniabusiness.ro Harghita, Covasna Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Brașov, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Artprint Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distributie nationala: Autosupermarket + difuzori locali Retele distributie controlata: Spin Media SRL TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

Energia interesului național Energia este sângele ce alimentează economia mondială, implicit, şi pe cea românească, fără de care, cel puţin în momentul de faţă, nimic nu ar funcţiona.

Era un gând din 2012. Astăzi la patru ani de când, timid și reînvățând, mă întorceam la un domeniu care mi-a fost drag pe vremuri și am încercat să îl înțeleg în toată plinătatea și goliciunea lui. Energia, energia românească, aș spune că nu ne putem închipui, mai ales noi cei urbani, viața la lumânare, mergând cu căruța, cultivând ogoarele cu boii și carul și multe altele pe care le facem dependent de energie. Primară sau alternativă. Încet am încercat să redescopăr în toată frumusețea sa acest sector, frumusețe dată de profesioniștii pe care îi mai regăsești în activitate sau la pensie, plimbându-și nepoții, și, în același timp, urâțenia sa dată de presiunile venite din politic și de grupurile de interese politice care l-au afectat și l-au căpușat atâta vreme. De atunci, din 2012, multe s-au întâmplat. Și multe au stagnat în țara noastră. Unii decidenți s-au schimbat, alții au rămas capturând fotolii și proiecte și programe.

La nivel guvernamental suntem cel mai aproape, din 2007 încoace, de a avea o strategie energetică națională, cu toate plusurile și minusurile sale și scepticismul din piață. Însă eu înclin spre plus deoarece e un punct de plecare de a aduce la aceeași masă, chiar dacă pe etape, profesioniști ai industriei și de a mai netezi asperitățile care există între cei care produc pe bază de combustibili fosili și cei din surse regenerabile, deși, în paranteză, acestea sunt vizibile și la nivel global, cum aveam să o constat la conferința Flame la care am participat recent la Amsterdam. Asperități create și de un “așa am decis” guvernamental care fără un studiu de impact real și o prognoză pe termen lung a aruncat în piață certificate verzi pe care nu le mai absoarbe piața, a schimbat regulile în timpul jocului, aducând falimentul verde, respectiv a păstrat în poziții cheie în coloși energetici oameni cu patalama politică pentru a manevra social și electoral mase de oameni, uitând de importanța retehnologizării, modernizării și upgradării la secolul XXI și de cea a adoptării unor programe vizionare pe termen mediu și lung, așa cum se preocupă strategii planetei.

Același stat, prin instituții diverse, a dat cu o mână și a luat cu două prin introducerea de taxe cu nemiluita care ne cocoșează pe noi, consumatorii finali, iar pe jucătorii noștri în ale energiei îi dezavantajează pe o piață competitivă, mai ales într-o viitoare piață unică de energie în Uniunea Europeană, când barierele de reglementare la intrarea pe piață se vor disipa. Cei care au de a face cu piața știu despre ce vorbesc și cât ne costă toate aceste decizii proaste, haideți să o spunem direct și cu voce tare. Însă consider că din trecut e bine să tragem învățămintele, să nu mai repetăm și să reparăm ce mai poate fi reparat.

Revenind la strategie, aceasta, dacă va fi bine structurată și până acum avem cinci rapoarte de aproape 100 de pagini care au plecat de la specialiști și nu au fost inventate în laboratorul Ministerului Energiei în care să se fi închis ministrul și câteva eminențe cenușii, va fi, în al doilea rând, și un document pe baza căruia să putem discuta poziția noastră în acord cu cea europeană și să avem și punctul nostru de vedere, nu doar un vraf de hârtii pe care să fim obligați să îl respectăm și implementăm. Cred că prin voință politică și cu niște oameni politici veritabili care să lucreze în interes național, România poate conta în piața regională de energie prin companiile care au luat-o în fața politicului, au trecut la guvernanța corporativă și s-au conectat relațional și profesional la lumea bună a energiei.

Sunt câteva gânduri pe care mi le-am sedimentat în aceste luni de naveta între București – Ploiești - Constanța – Petroșani – Drobeta Turnu Severin – Brașov – Băile Tușnad și altele încercând să iau pulsul specialiștilor în energia românească și în pragul editării primului nostru anuar dedicat acestui sector – Energy Mirror of Romania. Să avem o primăvară cu energie pentru a lectura și cu o toamnă în consens politic pe o strategie energetică națională!

Revistă economică distribuită naţional

Ligia VORO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

L’Ambasciatore Diego Brasioli, sull’anniversario dei 70 anni della proclamazione della Repubblica Italiana In occasione del settantesimo anniversario della proclamazione della Repubblica Italiana, l’Ambasciatore d’Italia in Romania, Sua Eccellenza Diego Brasioli, ha rilasciato un’intervista alla rivista “Transilvania Business”, dove parla dei tre anni passati in Romania, della sua visione del nostro Paese e dei rapporti economici tra l’Italia e la Romania, manifestando al tempo stesso il suo desiderio che l’Italia ritrovi l’entusiasmo necessario per il superamento della crisi economica.

3

4

COVER STORY

Sua Eccellenza, è il terzo anno da quando Lei è in Romania, come vede adesso il Paese e come lo vedeva tre anni fa?

Si, sono volati letteralmente tre anni perché è stato un periodo molto intenso e pieno di cambiamenti in meglio. Il mio giudizio è che la Romania era un Paese estremamente promettente già tre anni fa, una grande certezza soprattutto per i nostri investitori. Tre anni dopo dobbiamo constatare che moltissimi investimenti si sono consolidati. Il Paese è cresciuto ancora di più in termini di solidità e di fiducia nei confronti degli investitori italiani.

Personalmente vedo il Paese molto più maturo di come era tre anni fa. La Romania si conferma con ancora maggiore forza un partner privilegiato e importantissimo per l’Italia.

Che cosa in Romania è stata per Lei una piacevole sorpresa e cosa l’ha delusa?

Le sorprese piacevoli sono state diverse. Innanzitutto, constatare quello che già conoscevo come qualunque italiano, cioè la qualità, la simpatia e la vicinanza della popolazione rumena ai valori, alla lingua e alla cultura italiana. In Italia vivono oltre 1 milione di cittadini rumeni e conosciamo bene la capacità che hanno avuto di inserirsi nel nostro Paese, innanzitutto parlando da subito molto

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

bene la nostra lingua. Quindi, venendo qui, è stata una conferma molto piacevole vedere tantissime persone che amano e apprezzano l’Italia. Un’altra piacevole sorpresa è vedere quanta Italia è presente in Romania, basta vedere gli investitori ma anche, in modo più evidente, il grandissimo numero di ristoranti italiani e di prodotti italiani che sono presenti in Romania e sono molto apprezzati. Una piacevole sorpresa è vedere quanto è bello questo Paese soprattutto dal punta di vista paesaggistico, uscendo dalle città, che comunque sono molto interessanti, ma anche andando nella campagna, nelle zone rurali e vedere quanto questo Paese abbia ancora conservato uno stile di vita che è estremamente interessante e che rappresenta anche una grande fortuna per la Romania. Pensiamo solo all’importanza dell’agricoltura biologica. Una sorpresa quindi è senz’altro anche questa. Un’altra grande piacevole sorpresa, ripeto, tutte cose che già conoscevamo ma che sono state confermate vivendoci, è la ricchezza dell’offerta culturale che per uno straniero è particolarmente importante: l’offerta musicale, l’offerta teatrale, l’arte, in una capitale come Bucarest ma anche in altre città come Cluj, Sibiu, Brasov. Una cosa che mi ha deluso è il fatto che le infrastrutture nel settore dei trasporti e le strade sono relativamente poco sviluppate per un Paese così

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

grande. Diventa quindi difficile spostarsi perché la rete delle strade non è ancora sufficientemente sviluppata.

Questo rappresenta però un bicchiere mezzo pieno perché vuol dire che c’è molta possibilità di investimenti anche da parte delle nostre aziende che sono già presenti nel settore.

Considera che la Romania sia ancora un Paese attraente dal punto di vista economico per gli investitori Italiani?

Certamente. Italia e Romania hanno dei legami storici.

Come sa, l’interscambio commerciale è elevatissimo.

Abbiamo oltre 13 miliardi di euro di interscambio tra i due Paesi, un interscambio equilibrato nella sua proporzione.

Il numero degli investitori italiani è enorme. Siamo il primo Paese estero presente in Romania come numero di investitori, circa 40.000 imprese di cui la metà attive.

Gli investitori Italiani continuano ad arrivare. L’anno scorso abbiamo avuto quasi 2000 nuove aziende italiane che si sono registrate in Romania. E’ un trend in continua espansione. Non passa giorno che l’Ambasciata e l’ICE non incontrino nuovi investitori. Gli investitori già presenti confermano la volontà di rimanere nel Paese e aumentano gli investimenti. Tra l’altro, un tasso di crescita economica come quello della Romania , fa sì che questo Paese sarà anche in futuro tra le priorità dei nostri investitori che operano all’estero.

Quali considera che siano le priorità e le opportunità per gli investitori italiani per il 2016 e 2017?

Vediamo alcuni settori che sono tradizionali quale, ad esempio, il manifatturiero che si conferma come una costante, e che è stato l’inizio degli investimenti italiani in Romania. Vediamo ancora di più un interesse per l’agricoltura e il settore agro industriale, non solo la coltivazione ma anche tutto l’aspetto industriale legato all’agricoltura, con particolare riferimento ad alcune agricolture particolarmente interessanti, come la cultura vinicola e il biologico, che è in crescita. L’energia è un fattore importante. La Romania ha un livello di produzione energetico che la rende unica in Europa, avendo sostanzialmente quasi l’autonomia energetica. E’ importante anche da un punto di vista strategico, basta pensare alla collocazione geografica. Quanto è importante la posizione della Romania anche nei flussi energetici in Europa. Quanto sono importanti le energie rinnovabili oltre che quelle tradizionali. Quindi l’energia e tutto il settore indotto dall’energia. Basta pensare che alcune aziende Italiane che sono leader mondiali nel settore della costruzione delle infrastrutture o dei tubi per il trasporto dell’energia e del gas, hanno i loro stabilimenti più importanti al mondo proprio qui in Romania. Un altro settore molto importante è quello delle infrastrutture. La Romania ha grandi possibilità di svilupparsi da questo punto di vista e le nostre aziende sono tra le migliori al mondo in questo settore.

Quale considera che sia il futuro dei rapporti economici tra l’Italia e la Romania?

I rapporti economici sono destinati a crescere. Riteniamo che gli investimenti continueranno ad arrivare. Vediamo anche un grande interesse della presenza rumena in Italia. Sono sempre di più i giovani investitori romeni che lavorano in Italia e sono inseriti molto bene nel Paese.

Quindi, il futuro è senz’altro positivo. L’Italia e la Romania possono rappresentare un esempio a livello europeo di complementarietà tra i due Paesi. Ciò costituisce senz’altro un esempio positivo.

Quest’anno

l’Italia

festeggia

il

settantesimo

anniversario della proclamazione della Repubblica Italiana, che cosa augura al Suo Paese?

Naturalmente la priorità è di uscire dalla crisi economica che è stata la più grave che ha colpito il nostro Paese in questi settant’anni di Repubblica, con lo stesso entusiasmo di settant’anni fa quando l’Italia uscì in ginocchio dalla secondo guerra mondiale per poi risollevarsi, diventando una delle principali economie del mondo. È uno dei Paesi di riferimento dal punto di vista politico, sociale e culturale. L’augurio è quindi di ritrovare quell’entusiasmo che è necessario per superare questo momento di crisi economica.

Oltre al Festival Italiano, quali altri eventi culturali sono previsti quest’anno?

Il Festival Italiano, organizzato dall’ ICE, è un appuntamento a livello mondiale perché viene organizzato in quasi tutti i Paesi del mondo. Sarà sicuramente una conferma della presenza Italiana in alcuni settori di eccellenza. Naturalmente intendiamo intensificare le attività culturali tra l’Italia e la Romania anche direttamente come Ambasciata con una serie di attività.

Continueremo con le attività che abbiamo già svolto in passato con grande reciproca soddisfazione, per esempio, nel campo della musica continueremo a sostenere l’opera, dando un premio in occasione della competizione internazionale di musica organizzata dall’Opera di Bucarest , ma anche organizzando dei concerti e delle mostre. C’è un progetto che ci sta particolarmente a cuore e che intendiamo realizzare nel corso di quest’estate. Si tratta di una valorizzazione del patrimonio urbanistico e architettonico italiano nella città di Bucarest. La città di Bucarest, soprattutto all’inizio del 1900, ha conosciuto un grande sviluppo urbanistico. Uno dei modelli di riferimento è stata proprio l’architettura di stampo italiano. In quegli anni, infatti, l’Italia era all’avanguardia in questo settore e rappresentava un modello. Ci sono stati tanti architetti italiani che hanno lavorato a Bucarest e tanti architetti rumeni che hanno studiato, lavorato o si sono inspirati allo stile italiano. Questo è dunque un progetto che ci piace sviluppare per presentare al pubblico di Bucarest anche quest’aspetto che è meno noto ma che merita di essere conosciuto.

Ionuț ȚÎRDEA

5

6

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ambasadorul Diego Brasioli, despre sărbătorirea celor 70 de ani de la proclamarea Republicii Italiene Cu ocazia sărbătoririi a 70 de ani de la proclamarea Republicii Italiene, ambasadorul Italiei în România, Excelenţa Sa Diego Brasioli, a acordat un interviu revistei Transilvania Business, în care vorbește despre cei trei ani petrecuți în România, mărturisește cum vede țara noastră și raporturile economice dintre Italia și România, transmițând totodată că își dorește ca Italia să regăsească entuziasmul necesar depășirii crizei economice.

Excelenţă, s-au împlinit deja trei ani de când sunteţi în România. Cum vedeţi acum această ţară şi cum o vedeaţi în urmă cu trei ani? Într-adevăr, au zburat efectiv aceşti trei ani, pentru că a fost o perioadă foarte intensă şi plină de schimbări în bine. Din punctul meu de vedere, România era deja o ţară cu mult potenţial, lucru cert mai ales pentru investitorii noştri. Trei ani mai târziu am ajuns să constatăm că foarte multe investiţii s-au consolidat, iar România a progresat în ceea ce priveşte seriozitatea şi încrederea acordată investitorilor italieni. Personal, însă, văd o Românie mult mai matură faţă de acum trei ani, dovedindu-se a fi, cu şi mai multă forţă, un partener privilegiat şi deosebit de important pentru Italia.

Ce anume a reprezentat pentru dumneavoastră o surpriză plăcută în această ţară şi ce anume v-a dezamăgit?

Am avut parte de nenumărate surprize plăcute, plecând de la ceea ce orice italian cunoaşte despre această ţară, şi anume calitatea, simpatia şi apropierea poporului român de valorile, limba şi cultura italiană. În Italia, locuiesc peste un milion de cetăţeni români şi suntem la curent cu capacitatea pe care au avut-o de a se integra în ţara noastră, mai întâi prin faptul că ne vorbesc foarte bine limba şi, venind apoi aici, a fost o reală plăcere să descopăr câte persoane iubesc şi apreciază Italia. O altă surpriză plăcută a fost să văd cât de prezentă este Italia în România.

Este de ajuns să vezi din toate perspectivele, nu doar din punct de vedere al investitorilor, numărul foarte ridicat de restaurante cu specific italienesc şi de produse italieneşti ca să îţi dai seama cât de apreciată este cultura noastră în România. Plăcută este şi frumuseţea acestei ţări, mai ales a peisajelor, atât din zona urbană, cât şi din cea rurală, unde se poate observa conservarea unui stil de viaţă extrem de interesant şi totodată de o vitală importanţă pentru România, dacă ar fi să ne gândim doar la agricultura biologică. Încă un lucru surprinzător, pe care, repet, deja îl cunoşteam, dar trăind aici mi s-a confirmat, este bogăţia ofertei culturale, ceea ce pentru un străin este extrem de importantă: oferta musicală, teatrală, arta în capitală, dar şi în alte oraşe, precum Cluj, Sibiu, Brasov. Totuşi, un lucru m-a dezamăgit, şi anume faptul că infrastructura în sectoare precum transporturi şi şosele este relativ slab dezvoltată pentru o ţară atât de mare, ceea ce îngreunează deplasarea, având în vedere că reţeaua stradală nu este încă pe deplin dezvoltată. Dar eu consider aceasta ca fiind

jumătatea plină a paharului, întrucât înseamnă că avem posibilitatea de a lansa noi investiţii din partea companiilor noastre care sunt prezente deja în acest sector.

Consideraţi că România este încă o ţară atractivă din punct de vedere economic pentru investitorii italieni?

Cu siguranţă, România şi Italia au legături istorice, după cum bine ştiţi interschimbul comercial este foarte intens.

Vorbim despre un interschimb comercial echilibrat între cele două ţări de peste 13 miliarde de euro. Numărul investitorilor italieni este enorm, deţinem primul loc în clasamentul ţărilor cu cel mai mare număr de investitori în România, circa 40.000 de întreprinderi, dintre care jumătate sunt active. Investitorii italieni continuă să sosească, doar anul trecut am avut aproape 2.000 de noi societăţi italiene care s-au înregistrat în România. Este un trend în continuă expansiune şi nu trece o zi fără ca Ambasada şi ICE să nu aibă întâlniri cu noi investitori.

Cei prezenţi îşi exprimă dorinţa de a rămâne în această ţară şi de a mări numărul investiţiilor. Totodată, o cotă de creştere economică, precum cea a României, situează această ţară în topul priorităţilor investitorilor noştri care operează în străinătate.

Care consideraţi că sunt priorităţile şi oportunităţile investitorilor italieni în 2016 şi 2017?

Noi vedem câteva sectoare tradiţionale, cel manufacturier, de exemplu, este prezent constant şi, de fapt, a marcat începutul investiţiilor italiene în România. Constatăm că există un interes crescând faţă de agricultură şi sectorul agro–industrial, aşadar nu doar faţă de cultivarea terenului, ci întregul aspect industrial legat de agricultură şi unele sectoare extrem de interesante, precum viticultura şi culturile bio care sunt în creştere. Energia este, de asemenea, un factor important. România are un nivel de producere a energiei ce o face unică în Europa, bucurându-se aproape în întregime de autonomie energetică. Are totodată un important rol strategic prin poziţia sa geografică la răscrucea fluxurilor energetice din Europa. Sunt extrem de importante atât energia bazată pe resurse regenerabile, cât şi cea tradiţională, practic întreg sectorul energetic. În sprijinul acestei teorii stă faptul că liderii mondiali italieni din sectorul construcţiei infrastructurilor sau al conductelor pentru transportul energiei şi gazului îşi au sediile în România. Un alt sector foarte important este acela al infrastructurilor,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

Având în vedere că anul acesta Italia sărbătoreşte cea de-a 70-a aniversare de la proclamarea Republicii Italiene, ce urări faceţi ţării dumneavoastră?

Prioritatea este, evident, aceea de a ieşi din criza economică ce a afectat cel mai grav ţara noastră în aceşti 70 de ani de Republică cu acelaşi entuziasm cu care acum 70 de ani ieşeam îngenuncheaţi din cel de-al Doilea Război Mondial, pentru ca mai apoi să ne ridicăm şi să devenim una dintre principalele economii din lume. Italia reprezintă una din ţările de referinţă din punct de vedere politic, social şi cultural şi îi doresc să regăsească acel entuziasm atât de necesar depăşirii crizei economice.

evenimentele care au loc la nivel mondial întrucât se desfăşoară în aproape toate ţările din lume. Va fi cu siguranţă o confirmare a prezenţei Italiei în câteva sectoare de excelenţă, dar, evident, încercăm să intensificăm activităţile culturale dintre Italia şi România direct prin intermediul Ambasadei, care propune noi programe. Vom continua cu activităţile pe care le-am desfăşurat în trecut şi care ne-au adus satisfacţii tuturor. În domeniul muzicii, vom continua să susţinem opera, oferind un premiu cu ocazia competiţiei internaţionale muzicale organizate de Opera din Bucureşti, dar vom organiza şi concerte şi expoziţii. Există un proiect în care ne-am implicat în mod special şi pe care intenţionăm să îl realizăm în decursul acestei veri, şi anume punerea în valoare a patrimoniului italian urbanistic şi arhitectural din Bucureşti. Oraşul Bucureşti, mai ales la începutul anilor 1900, a cunoscut o mare înflorire urbanistică.

Unul dintre modelele de referinţă era chiar arhitectura de factură italiană, deoarece Italia era în plină avangardă în acei ani şi reprezenta un model. Au fost, aşadar, mulţi arhitecţi italieni care au lucrat în Bucureşti şi mulţi arhitecţi români care au studiat, au lucrat şi s-au inspirat din stilul italian, iar acesta este un proiect pe care îl dezvoltăm pentru a arăta publicului din Bucureşti acest aspect mai puţin cunoscut, dar care merită să fie descoperit.

Pe lângă Festivalul Italian, ce alte evenimente sunt prevăzute pentru acest an?

Festivalul Italian organizat de ICE este unul dintre

A consemnat Ionuț ȚÎRDEA Traducere în limba română: Laura DOBRESCU

Romania având mari posibilităţi de dezvoltare în acest domeniu, iar companiile noastre excelează în acest sens.

Cum vedeţi viitorul raporturilor economice dintre Italia şi România?

Relaţiile economice sunt în continuă creştere. Considerăm că alte investiţii vor continua să sosească şi observăm şi o prezentă numeroasă a românilor în Italia, tot mai mulţi tineri investitori români lucrează în Italia şi se integrează foarte bine în ţara noastră. Aşadar, viitorul nu poate fi altfel decât asigurat. Italia şi România pot reprezenta un exemplu pozitiv la nivel european, completându-se reciproc. Aceasta constituie fără îndoială un exemplu pozitiv.

7

8

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PROGRAMUL FESTIVALULUI ITALIAN 2016 12 mai – 8 iunie 2016 – “Savurează gustul italian!”, prin oferte promoţionale specifice în magazinele METRO Cash & Carry din România.

13 mai, orele 18.00 – Aula Palatului Cantacuzino – Prezentarea cărţii “Altri canti di Marte” de Paolo Isotta şi recital de lied de George Enescu, organizat de: Ambasada Italiei, Institutul Italian de Cultură, Fundația Internațională Ateneul Român și Muzeul Național George Enescu.

13 mai, orele 21.30 - Cinema Elvira Popescu – CinéConcert cu Alessandro Giacherone în cadrul Festivalului Filmului European, organizat în colaborare cu Asociația Jazz Fan Rising.

17 - 18 mai, orele 18.00 - Sediul Institutului Italian de Cultură – Întâlnirea scriitorului Alessandro Baricco cu publicul român.

20 mai, orele 19.30 - Teatrul Excelsior - Poetul italian Enzo Minarelli recită în cadrul evenimentului “DADA 100”, al Festivalului de Poezie (18-22 mai), organizat de Muzeul Național al Literaturii Române.

25 mai - “Italian Wine & Food Day” Prezentare cu degustare de vinuri şi produse alimentare italiene la Bucureşti. Evenimentul propune o selecţie de vinuri şi produse alimentare agroalimentare “Made in Italy” firmelor româneşti din sector şi ziariştilor. În deschidere va avea loc un seminar organizat de Camera De Comerţ Italiană pentru România, în cursul căruia va fi prezentat “Raportul de constatare a cazurilor de Italian Sounding în sectorul de retail alimentar din România - ediţia

Schimburi cu Italia si principalii parteneri comerciali Potrivit datelor institutului roman de statistică, schimbul comercial între Italia şi România în 2015 a atins o valoare de 13,64 miliarde euro cu 8,55% mai mult decât în anul precedent. În special, Romania a exportat în Italia bunuri în valoare 6,79 miliarde euro (+8.7% fata de 2014) în timp ce exporturile din Italia au atins o cota de 6,86 miliarde euro (+8,4% fata de anul trecut). Bilanțul comercial al României cu privire la Italia a înregistrat un deficit comercial de 70,6 milioane euro. Analizând seria istorică a schimburilor între cele două ţări din 2006 până în 2015 se observă o creștere progresivă a valorilor, încetinită de criza economică din 2008, an în care comerțul a crescut ușor pentru ca apoi să se diminueze puternic în 2009. În anii succesivi, comerțul și-a reluat creșterea, pentru a ajunge în 2012 și 2013 aproape la aceleași nivele ca în 2008 şi depășind în 2014 maximul istoric din 2011. În 2015 Italia s-a clasificat încă o datat pe locul 2 după Germania atât în clasamentul tarilor furnizoare cât şi în acela al piețelor de desfacere către exportul român cu o cotă în totalul comerțului României de 11,6% (12.4% din totalul exportului și 10,9% din totalul importului) 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Export 4.596 5.032 5.217 4.493 5.197 5.799 5.443 5.699 6.244 6.786 către Italia Import 5.915 6.528 6.618 4.548 5.441 6.250 5.983 6.071 6.338 6.857 din Italia Total 10.511 11.560 11.835 9.041 10.638 12.049 11.426 11.770 12.581 13.643 comerț

2016”, urmat de premierea restaurantelor certificate “Ospitalità italiana”.

28 mai - 5 iunie - “La masă…. în restaurantele italiene” – Săptămâna dedicată bucătăriei italiene în principalele restaurante din Bucureşti, ce propun meniuri promoţionale sau reduceri clienţilor.

28 mai - 5 iunie - “Săptămâna modei italiene” - Săptămâna vestimentaţiei şi modei italiene în unele magazine din Bucureşti şi alte oraşe, care oferă reduceri speciale.

28 mai - 5 iunie - Săptămâna amenajărilor interioare şi design-ului “Made in Italy” - Săptămâna amenajărilor interioare, mobilei şi design-ului italian în câteva magazine şi show-room-uri din Bucureşti, care vor propune o campanie de reduceri şi promoţii.

29 mai - Club Green Hours - Caterina Palazzi_ SudoKUKillerR la Green Hours Jazz Fest, VIII-a ediţia (26-29 mai).

1 – 14 iunie – Săptămânile autorilor italieni – Promovarea autorilor italieni / cărţilor italiene în magazinul online Nemira www.nemira.ro.

1 iunie – 15 august. Pe 1 iunie, la ora 18, Ambasadorul Italiei în România inaugurează expoziția fotografică “Ciao Bucarest. Influențe urbane italiene”, organizată de Ambasada Italiei în perioada 1 iunie – 15 august la Muzeul Național de Artă al României.

1 iunie, orele 19.00 - Ateneul Roman, Sala Mare - Concert pentru acordeon clasic şi orchestră susţinut de Pietro Roffi şi Orchestra Naţională de Tineret dirijată de Maestrul Bebeșelea.

2 iunie - Celebrări oficiale cu ocazia Zilei Naţionale a Republicii Italiene, la reşedinţa Ambasadorului Italiei la Bucureşti. (participare doar pe bază de invitaţie) 6 iunie, ora 18.00 - Sediul Institutului Italian de Cultură - Conferinţă şi proiecţia video realizată de Alessandro Furlan “Restituirea antichităţii prin realitatea virtuală: instrumente de vizualizare 3D pentru stimularea cunoaşterii şi sensibilizarea faţă de patrimoniul nostru arheologic.”

21 iunie - “Italian Beauty & Care Day” - eveniment dedicat produselor de înfrumuseţare şi îngrijire personală. Evenimentul este organizat de ICE- Agenţia, cu sprijinul partenerilor media, şi include întâlniri B2B între societăţile italiene şi colaboratori români.

24 iunie, ora 20.00 - Sediul Institutului Italian de Cultură – Participarea Înstitutului Italian de Cultură la Noaptea Albă a Institutelor – Eveniment organizat de reţeaua Eunic.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

L’ICE-Agenzia per il Commercio Estero compie 90 anni

Nell’anno in cui l’Italia festeggia i 70 anni della Repubblica, l’Agenzia per l’internazionalizzazione delle imprese italiane (ICE) celebra i suoi 90 anni di vita. Il direttore dell’Ufficio di bucarest, Luca Gentile, ha rilasciato un’intervista a Transilvania Business in cui parla dell’Agenzia di ieri e di oggi, traccia gli obiettivi futuri, ci racconta come e’ stato il 2015 per le imprese italiane in Romania e qual e’ lo scenario per i prossimi anni. Infine ci illustra gli eventi del „Festival Italiano”, giunto quest’anno alla sua ottava edizione.

Quest’anno l’Italia festeggia il 70° anniversario della proclamazione della Repubblica Italiana e l’ICE-Agenzia per la promozione all’estero e l’internazionalizzazione delle imprese italiane i suoi 90 anni, quale il significato di questo momento, che messaggio desidera trasmettere verso la comunità degli investitori italiani in Romania?

Sono molto lieto di festeggiare in Romania il 70esimo anniversario della proclamazione della Repubblica Italiana. Quest’anno le celebrazioni del 2 giugno ci vedono impegnati nell’organizzazione dell’ottava edizione del Festival Italiano, un programma di eventi di carattere commerciale e promozionale che mostra il meglio del Made in Italy.

Il 70esimo della Repubblica quest’anno poi coincide con un altro anniversario: i 90 anni dell’ICE. Quando l’ICE nacque, quasi un secolo fa, aveva uno scopo limitato quasi esclusivamente al sostegno all’export dei prodotti ortofrutticoli. Oggi ci occupiamo di tantissimi settori, dalla manifattura tradizionale alla tecnologia dell’informazioni all’attrazione degli investimenti esteri. Il fatto che dopo quasi un secolo siamo ancora qui conferma l’utilità costante nel tempo dei servizi che abbiamo reso alle imprese attraverso il contributo fornito ai processi esportativi e di progressiva integrazione dell’imprenditoria nei diversi contesti internazionali.

In Romania i nostri imprenditori sono arrivati fin dagli inizi degli anni ’90 e questo Paese ha rappresentato uno dei primi laboratori d’internazionalizzazione per le imprese italiane. Sono infatti proprio le imprese che prima dello scoppio della crisi economico-finanziaria avevano articolato la propria presenza su più mercati quelle che meglio hanno saputo fronteggiare le difficoltà degli ultimi anni. Queste aziende hanno avuto fiducia nella Romania e la Romania ha dato loro fiducia. E’ così che i due Paesi sono diventati ormai partner strategici. Le imprese italiane si contraddistinguono per una qualità che non teme rivali investendo in ricerca, sviluppo e tecnologie all’avanguardia. Le loro professionalità e esperienza sono molto apprezzate dagli amici romeni.

Com’è stato l’anno 2015 per le aziende Italiane presenti in Romania?

L’Italia si è confermata un partner decisivo, il secondo sul piano commerciale e il primo per numero di imprese registrate. L’interscambio commerciale tra i nostri Paesi ha raggiunto un valore di 13,64 miliardi di euro, in aumento

dell’ 8,55% rispetto al 2014. Significa che l’Italia vuole investire in Romania perché crede in questo Paese alla costante ricerca di novità per consumatori dai gusti sempre più sofisticati e dai bisogni sempre crescenti e variegati e vuole farsi conoscere sempre di più. Gli investimenti italiani riguardano tutti i settori, dal manifatturiero tradizionale all’agro-industriale, passando per le infrastrutture, i trasporti e l’energia. Le nostre imprese investono, creano partnership con le imprese locali, trasferiscono tecnologia, contribuiscono alla formazione del capitale umano. Si stabiliscono nel paese e sostengono la crescita delle imprese locali. Esistono dei cluster in alcune aree anche in Transilvania, come in quella di Cluj Napoca, creati dall’espansione delle fabbriche di componenti auto e dagli investimenti nel settore informatico o come quella di Timisoara dove da tempo esiste una produzione tessile e una fiorente industria delle pelli. In alcune regioni è diventato persino difficile reperire manodopera per via della raggiunta piena occupazione.

Il 2015 si e’ caratterizzato anche per la forte richiesta di informazioni sui Fondi strutturali dell’Unione europea.

Abbiamo risposto a questa sollecitazione delle aziende organizzando conferenze, eventi e incontri anche presso il nostro Ufficio per spiegare le opportunita’ derivanti dai fondi della programmazione europea 2007-2013 che è stata prorogata fino alla fine del 2015 e vi e’ stato anche un interesse crescente delle aziende italiane a partecipare alle gare di appalto in Romania. Alcune di loro hanno vinto importanti appalti soprattutto nell’ambito del settore dell’infrastruttura.

Quali sono le previsioni per l’anno 2016?

Senz’altro positive. La Romania guadagna posizioni nelle graduatorie dei Paesi più attrattivi per gli investimenti esteri e questo contribuisce a far si’ che continui a rappresentare per i nostri imprenditori uno dei Paesi in cui vale la pena di investire. Non sono da sottovalutare i tanti aspetti che la renderanno anche in futuro un luogo di grande afflusso di capitali. In particolare le opportunità messe a disposizione dai fondi europei 2014-2020 e il grande interesse delle aziende al riguardo si riflette nelle richieste di informazioni che ci pervengono e nella grande partecipazione agli eventi a tema che abbiamo organizzato di recente. Per non parlare degli altri assi nella manica della Romania e cioe’ i progetti d’investimento previsti nei settori delle infrastrutture, dei trasporti e dell’energia, il buon tessuto industriale esistente,

9

10

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

la potenzialità di sviluppo dell’agricoltura nonché il costo tuttora competitivo del lavoro qualificato.

Approfitto dell’occasione per citare che nel 2016, accanto ad interventi di tipo tradizionale come le missioni di operatori in Italia, la partecipazione a fiere settoriali, le attività di promozione in collaborazione con la GDO, metteremo in campo anche una serie di iniziative per agevolare la creazione di nuove opportunità di business come seminari tematici con la presenza di esperti, workshop settoriali con incontri bilaterali, partecipazione a fiere e mostre autonome. E poi c’e’ il tradizionale “Festival italiano”, un ampio programma di attività commerciali che si svolge in occasione delle celebrazioni della “Festa della Repubblica” del 2 giugno con un denominatore comune, quello di promuovere l’immagine dell’Italia a vari livelli: food, moda, arredamento ma anche editoria e cultura.

L’evento è patrocinato dall’Ambasciata d’Italia e rappresenta un’ottima opportunità per l’Agenzia ICE di veicolare attività e iniziative promozionali coinvolgendo nel contempo le aziende italiane in Romania.

livello di infrastrutture, burocrazia e accesso al credito. Le aziende italiane ci riferiscono che talvolta le tempistiche per l’ottenimento delle licenze e dei permessi e il rimborso dell’IVA sono particolarmente lunghe. O che le procedure per l’acquisto di terreni e dei beni immobili non sono sufficientemente sicure. Ma l’ambiente d’affari romeno resta uno dei più appetibili per gli investimenti esteri, soprattutto per quanto riguarda settori quali le infrastrutture, la produzione di energia, l’agricoltura, la protezione dell’ambiente compresa la gestione dei rifiuti, la trasformazione alimentare, l’industria metalmeccanica, la sanità ed i servizi outsourcing. Anche l’attività di contrasto alla corruzione segna dei passi in avanti importanti, tanto che ha registrato per il terzo anno consecutivo ottimi risultati, secondo quanto riferito dal Meccanismo di Verifica della UE. Si nota poi una certa incertezza politica considerando il periodo che precede le elezioni locali e parlamentari, c’e’ qualche timore per l’andamento delle finanze pubbliche ma le agenzie di rating prevedono un outlook stabile.

Che cosa pensa del potenziale economico della Romania per i prossimi anni?

Tutte le istituzioni economiche e finanziarie internazionali parlano per i prossimi anni di un aumento del Pil romeno tra i maggiori d’Europa, con una media del 4% nel periodo 2015-2018. La Commissione Nazionale di Previsioni stima inoltre una crescita dell’economia romena del 4,2% nel 2016 e del 4,3% nel 2017.

L’aumento del PIL nel 2015 del 3,7% fa pensare che tale ipotesi di crescita sia verosimile. In questo momento, nell’Est Europa i paesi a cui guardare con interesse sono soprattutto la Romania e la Polonia. Non per niente qualcuno le ha definite le „nuove tigri” europee, a causa dei numeri – cui accennavo poc’anzi - di tutto rispetto che testimoniano una crescita costante e ormai strutturale delle loro economie. La Polonia tuttavia e’ in un momento non facile per motivi interni ed esterni e questo rende la Romania una scelta particolarmente idonea per chi vuole affacciarsi oltreconfine. D’altronde questo Paese è uno dei più grandi mercati dell’Europa centro-orientale, vanta una ottima posizione geografica all’incrocio tra tre importanti corridoi Pan europei di trasporto, dispone di manodopera qualificata a costi ancora competitivi, una incidenza del fisco non eccessiva, una presenza di enti creditizi variegata – tre banche sono italiane – e non ultimo l’accesso ai fondi strutturali. Ci sono modifiche in corso del Codice Fiscale al sostegno del consumo, modifiche della normativa degli appalti pubblici per rendere le procedure più agevoli e c’e’ un grande impegno delle autorità nel processo di semplificazione della burocrazia amministrativa al fine di renderla più trasparente.

Nel complesso, tra apporto pubblico e fondi UE, arriveranno finanziamenti importanti per oltre 40 miliardi di euro nel periodo 2016-2023. Se teniamo conto del fatto che anche la capacità di assorbirli è aumentata parecchio (circa il 70% ad oggi per il settennato precedente e’ stato utilizzato), ben si comprende quali siano le opportunità per le imprese.

Come vede il futuro economico comune dei nostri paesi?

La Romania ha con il nostro paese punti di incontro che vanno al di là degli affari. Non posso non menzionare il legame storico-culturale che ci unisce, la tradizione delle radici latine, così presente nelle nostre due lingue e il fatto che i romeni occupino in Italia il primo posto tra le comunità di immigrati.

Tornando all’aspetto economico, la Romania rimane da tempo uno dei più importanti partner dell’Italia e le cifre lo confermano. L’Italia continua ad essere, da oltre 10 anni, il principale Paese investitore per numero di aziende registrate (una su 5 aziende e’ italiana) mentre detiene l’ottavo posto gli investitori per capitale investito (4,0%).

Sia la forte presenza italiana in Romania che la numerosa comunità romena nella penisola contribuiscono a rafforzare i rapporti – anche economici - tra i nostri Paesi.

L’agricoltura, in particolare, è attualmente uno dei settori di maggiore interesse per gli investitori italiani sia per l’ottima qualità dei suoli romeni che per le condizioni climatiche che consentono raccolti di qualità, con particolare riguardo al settore bio – in forte crescita - e a quello dei vini. Tali caratteristiche, insieme alle tradizionali abilità degli agricoltori romeni e alla lunga esperienza degli italiani in questo settore, pongono ottime basi per proseguire e rafforzare la già collaudata ed efficiente collaborazione.

Meritano di essere citati, infine, l’Information Technology e l’outsourcing, settori che hanno registrato un costante interesse da parte degli investitori stranieri negli ultimi anni e nei quali le imprese italiane possono svolgere un ruolo da protagoniste.

Per il futuro è mia personale opinione che assisteremo ad un periodo di rafforzamento dell’interscambio romeno - tedesco, ma l’Italia manterrà una posizione di rilievo, e sono sicuro che nel prossimo futuro troverà gli spazi per riposizionarsi e competere sullo stesso piano con la Germania.

Sarà cura anche dell’ICE Agenzia di Bucarest, in stretta collaborazione con la locale Ambasciata d’Italia e con le altre istituzioni ed organizzazioni imprenditoriali operanti in loco, monitorare con la necessaria attenzione tutte le potenzialità che questo mercato offre, nella consapevolezza che, nonostante la dominante quota di mercato che l’Italia detiene, ancora di più può essere fatto nell’interesse delle relazioni bilaterali.

Concludo con i miei più sinceri auguri di salute e prosperità a tutti gli italiani presenti in Romania e anche agli amici romeni: tutti insieme creiamo ogni giorno nuove opportunita’ per poter lavorare e costruire insieme.

Che svantaggi ha la Romania per gli investitori Italiani che vogliono venire?

Naturalmente chi vuole investire in questo Paese deve mettere in conto anche alcune criticità, soprattutto a

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

Agenția Italiană pentru Comerț Exterior, 90 de ani de existență

11

În anul în care Italia sărbătorește 70 de ani de la proclamarea Republicii Italiene, Agenția Italiană pentru Comerț Exterior (ICE) marchează 90 de ani de existență. Directorul ICE, Luca Gentile, a acordat un interviu revistei Transilvania Business, în care mărturisește ce scop avea Agenția în urmă cu aproape un secol și cu ce se ocupă astăzi, cum a fost anul 2015 pentru companiile italiene prezente în România, ce părere are despre potențialul economic al țării noastre în următorii ani, dar și despre cea de-a opta ediție a Festivalului Italian.

Anul acesta, Italia sărbătorește a 70-a aniversare de la proclamarea Republicii Italiene și a ICE. Ce mesaj ați dori să transmiteți comunității investitorilor italieni din România cu această ocazie?

Luca Gentile, directorul Agenției Italiene pentru Comerț Exterior (ICE): Sunt foarte încântat să sărbătoresc în România cea de-a 70-a aniversare a proclamării Republicii Italiene. Anul acesta, sărbătoarea din 2 iunie ne găsește implicați în organizarea celei de-a opta ediții a Festivalului Italian, un program de evenimente cu caracter comercial și de promovare, care demonstrează calitățile manufacturii italiene (made in Italy). Cei 70 de ani de Republică coincid anul acesta cu o altă aniversare: 90 de ani de existență a ICE. Când a luat ființă, aproape acum un secol, ICE avea un scop limitat aproape în întregime la susținerea exportului produselor de tip legume și fructe. Astăzi, ne ocupăm de multe alte sectoare: de la manufactura tradițională până la tehnologia informației și atragerea altor investitori externi. Faptul că după aproape un secol suntem încă aici, confirmă utilitatea constantă în timp a serviciilor pe care le-am pus la dispoziția companiilor prin contribuția adusă proceselor de export, precum și integrarea progresivă antreprenorială în diverse contexte internaționale. În România, antreprenorii noștri au venit încă de la începutul anilor ΄90 și această țară a reprezentat unul dintre primele laboratoare de internaționalizare pentru companiile italiene. De fapt, chiar aceste companii au fost cele care înainte de declanșarea crizei economico-financiare şi-au evidențiat prezența pe mai multe piețe, acelea care au știut cel mai bine să facă față dificultăților din ultimii ani.

Aceste companii au avut încredere în Romania și viceversa. În felul acesta, cele două țări au devenit deja parteneri strategici.

Companiile italiene se disting printr-o calitate care nu se teme de concurență, investind în cercetarea, dezvoltarea și tehnologia viitorului, iar profesionalismul și experiența lor au fost profund apreciate de către prietenii români.

Cum a fost anul 2015 pentru companiile italiene prezente în România?

Luca Gentile: Italia s-a dovedit a fi un partener decisiv, a doua țară pe plan comercial și prima în ceea ce privește numărul de companii înregistrate. Schimbul comercial dintre țările noastre a atins o valoare de 13,4 miliarde euro cu o creștere de 8,5 % față de 2014, ceea ce înseamnă că Italia dorește să investească în România, deoarece crede în această țară și în constanţa ei de căutare de nou pentru consumatorii cu gusturi din ce în ce mai sofisticate și cu nevoi din ce în ce mai

numeroase și mai variate, vrând totodată să se lanseze din ce în ce mai mult. Investițiile italiene includ toate sectoarele, de la manufacturierul tradițional, la sectorul agro-industrial, trecând la infrastructuri, transporturi și energie. Companiile noastre investesc, creează parteneriate cu societățile locale, transferă tehnologie, contribuie la formarea de capital uman.

Aceste companii se stabilesc în țară, susțin creșterea și dezvoltarea societăților locale. Există colaborări în câteva regiuni din Transilvania, ca de exemplu Cluj-Napoca, create de expansiunea fabricilor de componente auto și de investițiile în sectorul informatic, sau Timișoara, unde de ceva timp există producție textilă și o industrie a pielăriei înfloritoare. În câteva regiuni, a devenit chiar dificilă recrutarea forței de muncă în vederea atingerii capacității maxime a posturilor disponibile. Anul 2015 s-a caracterizat și prin cererea masivă de informații despre fondurile structurale ale Uniunii Europene. Am răspuns acestei presiuni din partea companiilor organizând conferințe, evenimente și întâlniri, chiar și la sediul nostru, pentru a explica oportunitățile care derivă din accesarea fondurilor programului european 2007-2013, care a fost prelungit până la sfârșitul anului 2015, în care s-a remarcat un interes în continuă creștere din partea companiilor italiene de a participa la concursurile de antreprenoriat din România.

Câteva dintre ele au câștigat furnizori importanți, mai ales în sectorul de infrastructură.

Care sunt previziunile pentru anul 2016?

Luca Gentile: Cu siguranță, pozitive. România avansează vertiginos în clasamentul celor mai atractive țări datorită investițiilor externe, iar acest lucru contribuie la menținerea ideii potrivit căreia antreprenorii noștri sunt motivați să investească în această țară. Nu ar trebui să subapreciem totuși numeroasele aspecte care vor face din România în viitor o țară cu un mare aflux de capital. Cu precădere oportunitățile puse la dispoziție de fondurile europene 2014-2020 și interesul companiilor în vederea accesării acestora se reflectă în cererile de informații care ne parvin și în participarea activă la evenimentele pe această temă pe care le-am organizat recent.

Ca să nu mai vorbim de celelalte axuri din industria României și, deci, proiectele de investiții prevăzute în sectoarele de infrastructură, transport și energie, existența unei industrii textile stabile, capacitatea de dezvoltare a agriculturii, precum și costul deopotrivă competitiv al forței de muncă calificate.

Profit de ocazie pentru a specifica faptul că în 2016, alături de activitățile de tip tradițional, precum misiunile de operatori din Italia, participarea la târguri sectoriale, activitatea de pro-

12

COVER STORY

movare în colaborare cu GDO, vom avea în vedere și o serie de inițiative pentru a îmbunătăți crearea de noi oportunități de business, precum seminarii tematice în prezența experților, workshop-uri sectoriale cu întâlniri bilaterale, participarea la târguri și expoziții autonome. Și mai este, desigur, Festivalul Italian, un amplu program de activități comerciale care se desfășoară cu ocazia celebrării Sărbătoririi Republicii din 2 iunie, având un numitor comun, acela de a promova imaginea Italiei la diverse nivele: mâncare, modă, amenajări, precum și publicații și cultură. Evenimentul este sponsorizat de către Ambasada Italiană și evenimentul reprezintă ocazia perfectă pentru Agenția ICE de a vehicula activități și inițiative de promovare, implicând în același timp și companiile italiene din România.

Ce părere aveți despre potențialul economic din România în următorii ani?

Luca Gentile: Toate instituțiile economice și financiare internaționale prevăd pentru anii următori o creștere a PIBului românesc în contextul european, cu o medie de 4% în perioada 2015-2018. Comisia de evaluări estimează, printre altele, o creștere a economiei române de 4,2% în 2016 și 4,3% în 2017. Creșterea de 3,7% în 2015 a PIB-ului dovedește că o astfel de ipoteză de creștere este fezabilă. În acest moment, în Europa de Est, printre țările asupra cărora se privește cu interes se numără în special România și Polonia. Nu în zadar cineva le-a definit drept noii tigri europeni datorită numerelor (de care vorbeam mai sus) care stau drept mărturie unei creșteri constante și de acum structurală a economiilor lor. Polonia se află totuși într-un moment dificil din motive interne și externe, iar această situație transformă România într-o opțiune ideală pentru cine vrea să se remarce peste granițe. De altfel, această țară este una dintre cele mai mari piețe din Europa central-orientală, se laudă cu o poziție geografică optimă, la răscrucea dintre trei coridoare pan-europene de transport, dispune de forță de muncă calificată la prețuri competitive, incidență de impozitare non-excesivă, o prezență variată a instituțiilor de credit (trei bănci sunt italiene) și, nu în ultimul rând, accesul la fondurile structurale. Se fac anumite modificări ale codului fiscal în vederea susținerii consumului, modificări ale normativei achizițiilor publice, pentru a îmbunătăți procedurile, și se remarcă o mare implicare a autorităților în procesul de simplificare a birocrației administrative în scopul transparenței sale. În mare, între aportul public și finanțările europene, vom beneficia de finanțări importante de peste 40 miliarde euro în perioada 2016-2023. Dacă ținem cont de faptul că și capacitatea de a-i absorbi a crescut destul (circa 70% a fost folosit în ultimii 7 ani) se poate înțelege care sunt oportunitățile și avantajele companiilor.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ce dezavantaje are România pentru investitorii italieni care doresc să vină?

Luca Gentile: Cine dorește să investească în această țară trebuie să aibă în vedere și câteva dezavantaje, mai ales la nivel de infrastructură, birocrație și acces la credit. Companiile italiene ne semnalează faptul că uneori durata pentru obținerea aprobărilor și a autorizațiilor necesare, precum și decontarea TVA-ului sunt prea lungi. De asemenea, că procedurile pentru achiziționarea terenurilor și a bunurilor imobiliare nu sunt suficient de sigure. Cu toate acestea, mediul de afaceri românesc rămâne unul dintre cele mai atractive pentru investițiile externe, mai ales în sectoarele de infrastructură, de producere a energiei, agricultură, protecția mediului, care include și gestiunea deșeurilor, transformarea alimentară, industria metalurgică, sistemul sanitar și serviciile de outsourcing. Totodată, activitățile anti-corupție au înregistrat progrese importante, obținând astfel rezultate excepționale pentru al treilea an consecutiv, potrivit Mecanismului de verificări al Uniunii Europene. Se observă totuși o anumită nesiguranță politică, care precedă alegerile locale și parlamentare, precum și o oarecare teamă față de cursul finanțelor publice, dar agențiile de rating prevăd un rezultat stabil.

Cum vedeți dumneavoastră viitorul economic comun al țărilor noastre?

Luca Gentile: România are cu țara noastră puncte în comun ce depășesc mediul afacerilor. Nu pot să nu menționez legătura istorico-culturală care ne unește, tradiția rădăcinilor latine, atât de prezența în limbile noastre vorbite, cat și faptul că românii reprezintă în Italia primul loc în comunitățile de imigranți. Întorcându-ne la aspectul economic, România rămâne unul dintre cei mai importanți parteneri ai Italiei și cifrele o confirmă. Italia continuă să fie de mai bine de 10 ani, principala țară investitoare ca și număr de companii înregistrate (1 din 5 fiind italiană), în timp ce deține locul 8 al investitorilor de capital investit 4,0 %.

Atât puternica prezență italiană în România, cât și numeroasa comunitate română în Peninsulă contribuie la consolidarea raporturilor dintre țările noastre. Agricultura este la ora actuală unul dintre sectoarele de interes pentru investitorii italieni, atât pentru calitatea excelentă a solului românesc, cât și pentru condițiile climatice care permit recolte de calitate, mai ales în sectorul bio (în puternică creștere), cât și cel al vinurilor. Astfel de caracteristici însoțite de tradiționalele capacități ale agricultorilor români și de lunga experiență a italienilor în acest sector, pun bazele unei colaborări eficiente și puternice. Merită să fie menționate tehnologia informației și de outsourcing, sectoare care au înregistrat un interes constant din partea investitorilor străini în ultimii ani și în care companiile italiene se pot bucura de un rol de protagonist. Din punctul meu de vedere, vom asista în viitor la o perioadă de legătură și de schimb între români și nemți, dar Italia își va menține o poziție de căpătâi și sunt convins că în viitorul apropiat va găsi destul spațiu pentru a putea concura la același nivel şi cu Germania. Va fi și responsabilitatea ICE din București, în strânsă colaborare cu Ambasada Italiană și cu celelalte instituții și organizații antreprenoriale să monitorizeze cu atenție sporită toate posibilitățile pe care această piață le oferă, conștientizând că în ciuda dominantei cote de piață pe care Italia o deține, se mai pot face încă multe în interesul comun al ambelor părți. Închei cu cele mai sincere urări de sănătate și prosperitate adresate tuturor italienilor prezenți în România, cat și prietenilor români. Împreună creăm în fiecare zi noi oportunități pentru a putea lucra și construi împreună.

A consemnat Ionuț ȚÎRDEA Traducere în limba română: Laura DOBRESCU

REPORTAJ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Live din Amsterdam și Haga

13

de Ligia VORO

Conferința Flame, cea mai mare din Europa dedicată sectorului de gaze naturale și GNL, ne-a adus pentru aproape o săptămână în Amsterdam, capitala Olandei. Peste 650 de profesioniști au participat, în cele patru zile ale conferinței, la panelurile la care s-a discutat viitorul sectorului pe termen scurt, mediu și lung. Un reportaj din Amsterdam și Haga vă invităm să lecturați mai jos.

Sâmbătă, 7 mai, am decolat din Cluj-Napoca, de pe Aeroportul Internațional Avram Iancu, spre Amsterdam, Olanda, via Aeroportul din Eindhoven. Zborul este unul scurt, de două ore. Din România aveţi și varianta de a zbura din București, de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă, direct la Amsterdam cu TAROM sau KLM. Olanda, trebuie să o scriem, este unul dintre cele mai vizitate state europene. Statistica olandeză care a centralizat datele furnizate de aeroporturi a contabilizat pentru primul trimestru al acestui an 14.246.946 de milioane de pasageri care au aterizat în țara lalelor. Cel mai mare număr de pasageri înregistrează Aeroportul Schiphol din Amsterdam, cu aproape 13 milioane de călători, iar pe locul al doilea, la mare distanță este cel din Eindhoven, unde au ajuns în primele trei luni ale acestui an 930.342 de persoane. În aeroport, în afară de spațiile obișnuite pe care le regăsim în oricare, ne-a plăcut locul amenajat pentru a te fotografia cu una dintre echipele fanion ale batavilor – PSV Eindhoven.

Din Eindhoven poți să pleci spre Amsterdam fie cu un autocar – noi am ales AirExpressBus -, fie să urci într-un autobuz de transfer care te duce la gara centrală din oraș, iar de acolo să călătorești cu trenul. Noi am ales prima variantă pentru că era mai simplu cu bagajele de cală după noi, ceea ce ne-a costat 40 de euro, dus-întors. Dacă am fi rezervat online, am fi plătit 38.50 euro, iar dacă am fi optat doar pentru o călătorie – 24 de euro. Cu trenul, nici nu ar fi fost cea mai bună idee de această dată, deoarece sunt lucrări în execuție și ar fi trebuit să schimbăm de câteva ori trenul. Așa că, atunci când alegeți una dintre variante, verificați și orice problemă care ar putea apărea pe traseu.

Orice ați alege, călătoria durează în jur de două ore.

Drumul spre Amsterdam, pe autostradă, a fost deosebit de interesant din punctul de vedere al unui reporter preocupat și de mediul economic. Numărul clădirilor de birouri și al fabricilor unor mari companii mondiale, de la Philips la SAP, este impresionant de-a lungul celor 123 de kilometri de parcurs între industrialul Eindhoven și capitala Amsterdam.

Amsterdamul, pentru un turist Când am ajuns sâmbătă după-amiaza în Amsterdam, primul cuvânt care ne-a venit în minte a fost spectaculos. Și, cum ne-am convins pe durata șederii noastre în

capitală, este spectaculos din centru spre zonele mai îndepărtate pentru că nu există diferențe între infrastructura rutieră din centru și cea de la periferie, iar clădirile, deși arhitectural mai sărace în detalii decât în zona centrală, sunt totuși deosebite cu amprenta lor de cărămidă pe pereții exteriori ai imobilelor.

Un al doilea aspect impresionant este transportul în comun. Un turist își poate foarte ușor construi traseul pentru o săptămână, combinând tramvaiele, autobuzele și metrourile care împânzesc capitala Olandei. Un abonament de 6 zile costă 30 de euro și poate fi achiziționat din mai multe puncte, doar să cauți un punct GVB, cum se numește operatorul de transport, sau direct din mijlocul de transport în comun. Altfel, o oră cu mijloacele de transport e 2,90 euro, iar pe o zi plătești 7,50 euro. Cele 24 de ore încep de la primul check-in magnetic, indiferent când ai cumpărat cartela. Când călătorești, sunt dese anunțurile de a „valida” cartela și la coborâre, un aspect important pentru cei care dețin OV-uri, abonamentele de transport din Amsterdam. În prima seară am avut probleme la a coborî la stația unde se afla hotelul unde eram cazați, deoarece vocea care anunța stația următoare era acoperită de oamenii care vorbeau tare și râdeau zgomotos. Așa că, pentru a nu călători mai mult decât intenționați, numărați stațiile.

14

REPORTAJ Ce poți să faci în Amsterdam?

Multe sunt în oferta orașului situat pe malul râului Amstel, de unde provine de altfel denumirea capitalei. Poți să începi cu închirierea unei biciclete și să străbați întreg Amsterdamul pentru a-l studia. Sunt trei canale mari, Herengracht, Keisergracht și Prinsengracht, la care se adaugă cel mai vechi – Siegel, care încercuiesc zona centrală a Amsterdamului. Poți să îți alegi de la un operator o excursie – cu autocarul sau pe apă - cu ghid în Amsterdam (sau în alte zone ale Olandei) și să afli despre oraș astfel. Sau poți cu o hartă și cu o listă de obiective în mână să străbați AmsterOlanda este azi o economie deschidamul pe jos. Oricum, aproape orice să și prosperă, care depinde aproape traseu alegi, acesta pleacă, invariabil în totalitate de comerțul extern și din zona Damrak. Aici înainte de a de rolul ei de centru al al transporajunge în piața unde este Palatul Retului european. Activitățile econogal, dați peste Muzeul Lumile Cormice predominante sunt: industria pului. Pe o latură a pieței veți găsi, de alimentară, chimică, de prelucrare asemenea, unul din muzeele Tussaud a ţiţeiului și industria electronică. care se află pe planetă. Noi am ales să Agricultura, la un nivel ridicat de vizităm Rijksmuseum, recomandat de mecanizare, este un sector care nu unul dintre studenții români care stuocupă mai mult de 4% din forța diază în Olanda. Rijksmuseum este o de muncă, dar care aduce o mare alegere bună pentru că în același loc contribuție în cadrul industriei aliînveți istoria țării gazdă, din colecțiile mentare și în export. Olanda este speciale – machete de nave, arme, una din cele mai competitive țări porțelanuri și sticlărie, instrumendin lume, fiind pe poziția 9 în ceea te muzicale, obiecte de mobilier sau ce privește valoarea exporturilor operele de artă. Înveți multe și despre și importurilor. Rotterdam este personalitățile Olandei – altele decel mai mare port din lume, Aerocât William de Orania – sau despre portul Schiphol este al zecelea din colecționarii pasionați din Compania lume în privința transportului de Indiile de Vest sau care au ajuns până marfă, 27% din mărfurile UE sunt în Japonia sau Brazilia. Poate cel mai transportate de camioane olanimportant, ai ocazia să îl vezi pe Remdeze, bursa din Amsterdam este a brandt la el acasă, lucrările sale mai douăsprezecea din lume, compaexact, inclusiv celebrul tablou Ronnia Royal Dutch Shell este cea mai dul de noapte, și capodoperele altor mare companie industrială din pictori care întregesc școala olandeză afara Statelor Unite și a doua mare de arte plastice, străbătând vizual în companie petrolieră din lume după evoluție și curentele artistice.

Exxon. Olanda e, de asemenea, cel Trebuie să vă pregătiți pentru o vizimai mare exportator al unor prodută prelungă, pentru că ne-a luat patru se precum: cartofi, ciocolată, flori, ore să trecem prin tot muzeul și tot bere. Alte bunuri exportate sunt: nu suntem mulțumiți de cât ne-am yacht-urile, aparatele de foto-copieoprit asupra unor piese din colecțiile re, aparatură electronică și electroexpuse. casnică. (A.B.) Rijksmuseum există datorită fondatorului Philips și ai unor sponsori printre care ING, BankGiroLoterij sau kpn.

Rijksmuseum este o alegere bună și pentru că este foarte aproape de Muzeul Van Gogh și de cel al diamantelor – pentru amatorii de pietre prețioase și bijuterii, trecând printr-un parc cu un iaz unde găsiți și semnul I am amsterdam – de altfel un website oficial al orașului are chiar această denumire.

Alte obiective care merită vizitate sunt casele memoriale ale lui Rembrandt și Van Gogh, Muzeul Istoric al Evreilor, puteți, de asemenea, să vă plimbați într-o barcă/vas pe canale – costă 15 euro o oră -, să vă opriți în numeroasele parcuri și piețe, unde aveți parte și de spectacole stradale, să treceți prin piața de flori și multe, multe altele.

Dacă vă întrebați ce miros are Veneția Nordului, cum este supranumit orașul Amsterdam, trebuie să vă dezamăgim.

În topuri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Nu veți simți nicăieri mirosul canalelor din Veneția italiană. În schimb, în Amsterdam, în centru, în Ring, cum i se spune zonei centrale datorită formei rotunde, nările vă vor fi deseori asaltate de mirosul berii și al jointurilor, cum terasele sunt amplasate, pe trotuare, iar nu puțini turiști sau localnici fumează nu doar în coffee shopurile amenajate special, ci și pe stradă.

Amsterdamul, nu mai e secret, e renumit și pentru viața de noapte. Localurile sunt deschise până târziu în noapte, oamenii fiind atrași, de asemenea, de celebrul Red Light District cu prostituatele în vitrine – de altfel și aici există muzee, cu specificul lor erotic -, și, cum aminteam deja, de coffee shop-uri. De altfel, turismul sexual aduce Olandei peste 1 miliard de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 5 % din Produsul Intern Brut.

Trăgând linie, potrivit celor mai recente statistici, 2,67 de milioane de oameni s-au cazat în hotelurile și pensiunile de pe teritoriul olandez doar în luna ianuarie, iar anual peste 3 milioane de turiști trec pragul muzeelor din oraș.

Mai puțin încântați de revărsarea de turiști sunt localnicii pentru că spun că e prea aglomerat și gălăgios orașul din cauza acestora. Chiar dacă înțeleg că e important turismul și, mai ales, veniturile pe care Olanda le strânge de pe urma vizitatorilor.

Haga, centrul administrativ al Olandei Aproape de capitala administrativă a Olandei, Haga, ne-am rezervat câteva ore pentru a ne deplasa acolo. Varianta de transport pe care am ales-o a fost un tren Intercity între cele două capitale, aflate una de cealaltă la 58 de km. După 40 de minute, coborâm în gara centrală din Haga, unde ne impresionează zgârie norii care adăpostesc Ministerul Justiției olandez. În capul listei am trecut o vizită la Ambasada României din Olanda. I-am solicitat, în prealabil, o întâlnire ministrului consilier Ștefan Porojan, de la Biroul de promovare comercial-economică al Ambasadei României din Olanda, pentru un scurt interviu despre relațiile economice dintre țara noastră și Regatul olandez. Oficialul român ne-a trimis la Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, care ar deține toate informațiile solicitate. Cu tot acest refuz diplomatic ne-am făcut drum din gara centrală a orașului Haga (Den Haag) spre strada Catsheuvel unde își are sediul ambasada. Am avut o discuție scurtă, peste gard, cu un oficial al ambasadei și cam aceasta a fost toată întâlnirea de acolo. În țară însă, Ministerul Economiei nu a reușit într-o săptămână să ne furnizeze informațiile solicitate, deși noi spunem că sunt șase întrebări simple. Între punctele pe care ni le-am stabilit pe hartă am admirat frumusețea arhitecturii din capitala administrativă care ne-a amintit puternic de Londra și ne-am bucurat de numeroasele zone verzi care împânzesc Haga, un oraș pe care l-am mai regăsit mai puțin agitat.

Vizita noastră a continuat la Marea Nordului, de unde Olanda extrage, din aproximativ 300 de câmpuri gazeifere offshore, 50 % din necesarul de gaze naturale al țării, în condițiile în care cele mai multe din locuințele din Olanda folosesc această resursă primară pentru gătit, încălzire și apă caldă pentru că este relativ ieftină, iar industria chimică și cea de producere a energiei electrică se bazează, de asemenea, pe acest combustibil fosil. Cealaltă jumătate este asigurată din perimetrul Groningen, unde în 1959 a fost descoperit cel mai mare zăcământ de gaze naturale din Europa și cotat printre cele mai mari zece din lume. Sondele de exploatare de la Groningen sunt operate de către o companie deținută în cotă egală de Royal Dutch Shell și ExxonMobil, două dintre cele mai importante companii din

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REPORTAJ

15

Șomaj ridicat în rândul tinerilor Statistica Olandei a raportat în luna martie anul curent că 574 de mii de persoane erau șomere, ceea ce înseamnă 6,4 % din populația activă, cu 0,2% mai puțin decât în luna decembie a anului trecut. Dintre acestea, 470 de mii beneficiau de ajutoare, potrivit Agenției de Asigurări a Angajaților. Față de aceeași perioadă a anului trecut, agenția raportase în trimestrul I al anului 2016 o scădere a numărului celor care beneficiază de indemnizații cu 15.000 de persoane – 9 %. La fel ca și în alte state ale Uniunii Europene, șomajul printre tineri rămâne o problemă. 11,4 % erau șomeri în luna martie, iar în ultimele luni, constata Statistica olandeză, procentul șomerilor în rândul tinerilor era în creștere. Cea mai redusă rată a șomajului, sub 5 %, se înregistrează în rândul celui mai activ segment al populației, și anume cel cuprins între 25 și 45 de ani.

Din populația totală a Olandei, de 16.977.509 de oameni, 12,7 milioane au vârste cuprinse între 15 și 75. Dintre aceștia, 65,5%, însemnând 8,3 milioane de oameni, sunt angajați, 574.000 sunt șomeri, iar 3,8 milioane nu sunt în căutarea unui loc de muncă sa nu sunt disponibili imediat pentru piața muncii.

Sursa foto: Flame (informa.com)

lume în domeniul energetic. Din cauza despăgubirilor pe care Guvernul olandez le-a plătit celor afectați de cutremurele generate de exploatarea de la Groningen, în 2014 și 2015, oficialii guvernamentali au hotărât reducerea producției până la 42,5, respectiv 40 de miliarde de mc anual. De asemenea, anul trecut, Guvernul olandez a introdus un moratoriu referitor la explorarea gazelor de șist în țară până în 2020, an până la care sunt așteptate rezultatele mai multor studii care să evalueze efectele sociale, consecințele asupra mediului, costurile estimative și profitul pe care extracția de gaze de șist le poate genera în țară.

Interesant este că, deși o țară cu un mare respect față de mediul înconjurător, Olanda stă prost la capitolul energie din surse regenerabile. Guvernul și-a asumat în cadrul Uniunii Europene ca, în 2020, o cotă de 14 % din consumul de energie să provină din surse regenerabile. În 2014, Olanda atinsese doar 5,5 % din cota asumată.

Pe de altă parte, în contextul COP21, în februarie, statistica olandeză a consemnat o creștere în trimestrul al patrulea al anului 2015 a emisiilor de carbon cu 0,4 % raportat la aceeași perioadă a anului anterior. Potrivit instituției, creșterea este datorată majorării producției companiilor de electricitate, care utilizează gaze naturale și cărbune, și a celor din industria chimică. În schimb, consumatorii casnici au consumat mai puțin gaz pentru încălzire datorită temperaturilor mai ridicate.

Flame, despre trendurile globale Flame, cea mai importantă conferință dedicată sectorului de gaze naturale și GNL din Europa, a reunit în capitala Olandei, timp de patru zile, între 9-12 mai, peste 650 de profesioniști din domeniu, originari din 44 de țări și din companii precum Shell, Uniper, BG Group, Gazprom, RWE, Cheniere, Centrica, Statoil, EDF, Gasunie, Edison, Gas Natural Fenosa, BP, Elengy, Fluxys, Storengy, EnBW Trading, Tokyo Gas, Eneco Energy Trade, Interconnector, Gassco, DONG Energy, Statkraft, GasTerra, Petronas Energy Trading, Sempra LNG, Engie, GRTgaz, JOGMEC, ConocoPhillips, Koch Supply & Trading, Mercuria Energy Trading, NAFTA, OFGEM, CEZ, Wingas, National Grid, Trianel, Enagas, Vopak, Total, ExxonMobil, care au dezbătut cele mai noi trenduri, provocări, proiecte, au discutat despre securitatea aprovizionării și cererii, rolul gazelor

naturale în mixul energetic european și viitoarea formă a pieței de energie europeană și mondială.

Una dintre memorabilele fraze rostite la conferință îi aparține lui Tor Martin Anfinnsen, Senior Vice President Marketing & Trading, Statoil. “Un Tesla alimentat cu energie electrică produsă din cărbune este o mașină destul de murdară ca să o spunem simplu”, a declarat acesta referitor la percepția publică a consumatorilor că energia electrică este curată, iar gazele naturale, nu. Am mai putea privi această declarație și în contextul în care Flame vine după summitul COP21 de la Paris unde liderii din aproape 200 de state s-au angajat să fie mai prietenoși cu mediul, prin reducerea emisiilor de carbon și menținerea gradului de încălzire globală sub 2 %. Însă, scepticismul asupra respectării acestui acord a fost mare în cadrul Flame, vorbitorii susținând că prin neasumarea unor termene clare și a unor sancțiuni, acesta nu va fi respectat.

Invitații au mai discutat destul de apăsat despre cererea de gaze naturale care pare să fie mai degrabă o problemă în viitor și nu aprovizionarea, deoarece, cum este cazul Europei, aceasta este asigurată din surse multiple la prețuri mai competitive decât cele globale, iar în perspectivă prin dezvoltarea capacităților pentru GNL. De asemenea, au fost analizate piețe cu mare potențial de producție și consum, cum sunt cele din Rusia, Iran, China, India sau Statele Unite ale Americii. Însă despre Flame vă invităm să citiți în prima ediție a anuarului Energy Mirror of Romania.

16

REPORTAJ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La Bruxelles,

Liderii europeni au analizat forma de viitor a economiei globale Grupul Partidului Popular European din Parlamentul European a organizat în luna aprilie, la Bruxelles, o conferinţă economică cu tema „Uniunea Europeană şi viitorul economiei globale: a conduce sau a fi condus”. Conferinţa s-a bucurat de prezenţa unor lideri europeni importanţi, iar revista Transilvania Business s-a numărat printre publicaţiile invitate la dezbatere.

Corespondenţă de la Bruxelles de Dan LUNGU

Grupul Partidului Popular European (PPE) organizează în fiecare an o conferinţă pe teme economice sub genericul „Dialogul PPE Saint-Géry”, eveniment ce reuneşte lideri europeni importanţi, europarlamentari, analişti economici, oameni de afaceri şi jurnalişti. Acesta este un forum de dezbatere la care lideri europeni, factori de decizie şi experţi internaţionali discută despre politicile economice ale Uniunii Europene. În acest an conferinţa, ajunsă la cea de-a şasea ediţie, a avut ca temă „Uniunea Europeană şi viitorul economiei globale; a conduce sau a fi condus”, iar revista economică „Transilvania Business” s-a numărat printre publicaţiile de specialitate invitate la dezbateri.

Dezbaterile au fost moderate de cunoscutul jurnalist şi comentator economic Martin Wolf (Financial Times), iar printre invitaţi s-au numărat şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, preşedintele Partidului Popular European, Joseph Daul, dar şi secretarul general al PPE, Antonio Lopez-Isturiz.

Viitorul Europei depinde de calitatea liderilor noştri Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a vorbit în discursul său despre provocările la care va fi supusă Europa în următorii ani şi a accentuat faptul că viitorul economic al Europei depinde de calitatea liderilor şi de capacitatea acestora de a reuşi să acţioneze împreună. „Dacă mă întrebaţi dacă Europa va conduce sau va fi condusă, răspunsul meu este: depinde de calitatea liderilor noştri şi de capacitatea lor de a acţiona împreună. Pentru a experimenta cu politici îndrăzneţe, dar în cadrul valorilor care stau la baza capitalismului democratic. Dacă ne dorim să conducem, trebuie să ne arătăm rezistenţă în faţa

populismului care inundă dezbaterile noastre. Populismul care nu oferă nimic nou, ci o revenire la politica de divizare dezastruoasă, naţionalism şi conducere autocratică.

După cum ştim cu toţii, aceste politici nu numai că nu reuşesc să aducă redresarea economică dar pot fi dezastruoase pentru pace, stabilitate şi drepturile omului ale cetăţenilor noştri”, a spus Tusk.

Preşedintele Consiliului European s-a arătat încrezător că Europa va putea face faţă provocărilor economice din următorii ani, însă a ţinut să precizeze că pentru acest lucru trebuie combinată creativitatea economiştilor europeni cu viziunea liderilor politici. „Europa va putea face faţă provocărilor economice. La urma urmei, nu este vorba despre o lipsă de idei noi. Continuăm dezbaterea cu privire la consolidarea uniunii economice şi monetare, datoriilor comune sau euroobligaţiunilor pentru a stimula investiţiile. Unii chiar merg atât de departe reflectând asupra posibilităţii ideii „helicopter money”, adică banii trimişi direct de băncile centrale pentru fiecare cetăţean. Idei care până de curând erau de neconceput. Dar, pentru ca orice idee economică să funcţioneze, trebuie să îndeplinească o condiţie, şi anume faptul că Europa trebuie să creadă din nou în ea însăşi”, a mai spus Donald Tusk.

Liderul european a afirmat că nu pot fi făcute previziuni despre ce se va întâmpla în viitor aducând ca argumente lucruri care nu ar fi putut fi gândite în urmă cu câţiva ani precum evoluţia campaniei electorale din SUA, scandalul Panama Papers şi liderii politici implicaţi în acesta sau scenariul „Brexit”, care ar însemna ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Potrivit lui Donald Tusk, cea mai mare ameninţare pentru Europa ar putea fi în viitor abdicarea politicienilor de la sarcinile lor sau, mai rău, ajungerea în prim-plan a politicienilor şi ideologiilor care pun la îndoială fundamentele democraţiei liberale.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Banul public trebuie cheltuit eficient

REPORTAJ

Europarlamentarul susţine că Europa trebuie să se dezvolte economic prin investiţii în cercetare, inovare, infraEuroparlamentarul Siegfried Mureşan, membru al grupu- structură dar şi prin dezvoltarea competitivităţii. lui PPE, a vorbit despre viitorul economic al României ca „Cum văd viitorul economic al Europei? Dacă vom limita stat membru al Uniunii Europene spunând că este extrem datoria publică, dacă oamenii politici nu vor cheltui mai de important ca politicienii români să înţeleagă că banul mult decât ne putem permite, dacă vom investi în cercetapublic trebuie cheltuit eficient pentru o dezvoltare econo- re, dezvoltare, inovare, infrastructură pentru a deveni mai mică sustenabilă. competitivi atunci avem un viitor bun”, a afirmat acesta.

Siegfried Mureşan a amintit de criza economică din 2008 Referindu-se la România, Siegfried Mureşan susţine că ţara spunând că aceasta a afectat Europa pentru că statele noastră trebuie să păstreze trendul european de dezvoltare membre au fost vulnerabile, iar economia europeană nu a printr-o reformă susţinută, dezvoltarea infrastructurii şi fost competitivă. cheltuirea banilor europeni care îi sunt puşi la dispoziţie. „Cea mai gravă criză economică a ulti„Situaţia economică din România este milor 50 de ani a lovit Europa din plin bună, însă există riscuri. Dacă imGrupul Partidului Popular Euîncepând cu anii 2008, 2009. De ce s-a pozitele, taxele, TVA-ul sunt reduse ropean (PPE) este cel mai mare întâmplat acest lucru? Nu am generat într-un mod nesustenabil vor exista grup politic din Parlamentul noi criza economică. S-a întâmplat mai puţine venituri la bugetul de stat European. Grupul reuneşte forpentru că noi am fost vulnerabili, s-a în raport cu cheltuielile, va creşte defiţe politice pro-europene de cenîntâmplat pentru că foarte multe ţări citul şi, în final, tot oamenii vor trebui tru şi centru dreapta din statele europene aveau datorii publice foarte să acopere această datorie făcută de membre ale Uniunii Europene. mari. Dacă ai o foarte mare datorie pupoliticieni pe seama noastră. Dacă nu PPE a fost fondat la data de 8 blică, trebuie să obţii credite de pe piecontinuăm procesul de reformă, dacă iulie 1976, în Luxemburg, la ţele internaţionale pentru a rambursa nu îmbunătăţim infrastructura, dacă iniţiativa lui Jean Seitlinger şi această datorie, iar, dacă investitorii nu cheltuim fondurilor europene care a primului ministru belgian de internaţionali văd că nu ai capacitane sunt puse la dispoziţie, vom rămâla acea vreme, Leo Tindemans, tea de a rambursa aceste credite, vor ne în urmă comparativ cu celelalte care a devenit primul preşedincere o dobândă mai mare, iar în final ţări europene din regiune”, a mai spus te al partidului. În prezent PPE tot oamenii trebuie să o plătească prin Siegfried Mureşan. este cel mai influent grup politaxe şi impozite sporite. Ceea ce vreau Eurodeputatul român, care este raportic la nivel european. să spun este că această criză economitor al grupului PPE pe bugetul Uniucă ne-a lovit pentru că am fost vulnenii Europene din 2017, a precizat că în rabili, pentru că am avut un nivel prea anul următor UE va trebui să aibă ca mare al datoriei publice, fiindcă economia europeană nu a prioritate combaterea crizei refugiaţilor, iar această priorifost suficient de competitivă, fiindcă băncile şi-au asumat tate trebuie să se regăsească şi în buget. un prea mare risc şi nu au putut face faţă pierderilor, iar la „Vreau să fie mai mulţi bani alocaţi pentru oprirea fluxurinivelul zonei euro guvernanţa, regulile necesare pentru a fi lor de refugiaţi. Aceste sume vizează întărirea controlului parte a uniunii economice şi monetare nu au fost suficient la frontiere, gestionarea situaţiei din Grecia şi totodată trede puternice. Am depăşit această criză, pentru că am în- buie să meargă bani spre ţările de origine ale refugiaţilor, cercat să combatem tocmai aceste cauze” a spus Siegfried dar nu spre politicienii dictatori, ci spre asociaţii care ajută Mureşan. oameni”, a mai spus europarlamentarul român.

17

18

ANALIZĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

19

Schițe pentru noi creșteri

Business Mark a organizat pe 30 martie, la Hotel Radisson Blu din București, cea de-a doua ediţie a evenimentului “Real Estate & Construction Forum”. Lideri în domeniu au analizat piața de real estate și perspectivele pentru anul 2016.

Un articol - Business Mark Ilinca Păun, Managing Director Colliers International Romania, a citat o cercetare a companiei: ”În piața de office s-au înregistrat din nou vești pozitive. Piața este în creștere.

Există cerere din zona IT, dar și din zona companiilor medii care vor să crească în România. Companiile românești de IT au planuri de extindere foarte serioase. De asemenea, există cerere pe piața orașelor secundare: Iași, Cluj, Timișoara, Sibiu, Bacău, Oradea, Brașov”. Tal Roma, Business Development Manager, AFI Europe Romania, a vorbit despre proiectele companiei în afara Bucureștiului. ”Am ales să investim în Brașov pentru că este mai dezvoltat pe zona de birouri decât alte orașe din România, există câteva universități și diverse companii. Am decis să dezvoltăm un proiect de clădiri de birouri acolo, în legătură cu mall-ul pe care îl deținem. Despre piața de birouri din București pot spune că este cumva tipică, iar dezvoltarea ei este certă. Există însă valuri în materie de cerere și ofertă.

Dacă dezvoltatorii nu vor reuși să ocupe clădirile, vom vedea clădiri goale și presiuni din diverse medii”, a afirmat Tal Roma.

Florin Furdui, CEO, Portland Trust, este de părere că ciclul de cerere și ofertă pentru piața de office din București nu este unul tipic. ”Bucureștiul are o economie de sine stătătoare, aici este masa critică de oameni, businessul se învârte. Ciclul de cerere și ofertă pentru office nu este unul tipic. Aș putea spune că un număr corect de ani este de cinci. Pot spune că vremea dezvoltărilor mediocre s-a dus. De aceea, există concentrare în câteva zone care permit mai multe facilități și altceva pe lângă viața de birou”, a explicat Florin Furdui.

Centre comerciale și rezidențiale Cosmin Ulmean, Head of Sales România, Serbia, Croaţia & Slovenia, Takko Fashion, este de părere că mai există loc în București pentru centre comerciale. ”În Sectorul 2 nu avem nici un mall, unul de 20.000-30.000 m2 ar fi indicat. În Sectorul 4 mai este loc, la fel în Sectorul 5. Cred că mai este loc de 2-3 malluri în București”, este de părere Cosmin Ulmean.

Oana Păun, PR Specialist, Maurer Imobiliare, a vorbit despre tendințele existente pe piață rezidențială. ”Dacă în 20132014 preferințele clienților erau garsoniere și apartamente cu două camere, 2015 și 2016 înseamnă penthouse-uri, duplexuri, apartamente cu două camere. Vedem o cerere de spații tot mai mari. Prin creditare vin 20-30% dintre clienți.

Am lansat produse pentru clienții din afara țării și ei cumpără cu rate direct de la noi, iar 40% dintre clienți cumpără cu bani cash”, a declarat Oana Păun. Potrivit acesteia, dacă

până recent băncile nu voiau să audă de finanțarea de terenuri pentru dezvoltarea imobiliară, compania are în prezent colaborări cu trei bănci mari din România.

Certificare verde ”Ne simțim mai bine făcând produse care poluează mai puțin, dar se poate susține demersul acesta și din partea autorităților.

De exemplu, Clujul are o asemenea inițiativă de taxare cu 50% mai puțin a clădirilor certificate verde”, a declarat Florin Furdui. Alexandros Ignatiadis, Co-fondator, Octagon Contracting & Engineering, a vorbit despre costurile mari pe care o clădire ”verde” le implică și despre disponibilitatea companiilor de a plăti chiria aferentă. ”Trebuie să avem grijă de mediu, dar trebuie să înțelegem că asta costă, presupune o investiție de viitor. Din păcate, ipocrizia domină o parte din marile corporații. Într-o lume politically correct și declarațiile sunt politically correct. Firmele vor clădiri verzi, dar nu sunt dispuse să plătească pentru ele”, a afirmat Alexandros Ignatiadis. În prima parte a dezbaterii, invitații au fost: Tal Roma, Business Development Manager, AFI Europe România, Alexandros Ignatiadis, Co-fondator, Octagon Contracting & Engineering, Florin Furdui, CEO, Portland Trust, Oana Păun, PR Specialist, Maurer Imobiliare, Dragoș Vîlceanu, Președinte, Asociația Brokerilor Imobiliari, Adrian Vascu, Senior Partner, Veridio, Preşedinte ANEVAR 2014-2015 și Cosmin Ulmean, Head of Sales Romania, Serbia, Croaţia & Slovenia, Takko Fashion. Sesiunea de discuții a fost moderată de Ilinca Păun, Managing Director, Colliers Internaţional România. Invitații celei de-a doua sesiuni de discuții au fost: Laurențiu Plosceanu, Președinte ARACO, și Octavian Brener, Şef Birou Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor de Construcţie, I.S.C., Claudiu Georgescu, Președinte Asociația Producătorilor de Materiale pentru Construcții din România, Oana Albota, Avocat, Partener Fondator, Albota Law Firm, și Claudiu Butacu, Preşedinte Asociaţia Solar Decatlon.

BusinessMark este o companie ce oferă servicii integrate de B2B, oferind clienților săi modele de dezvoltare complexe, conectându-i în mod direct cu mediul de afaceri și creând oportunități de parteneriat strategic.

20

SUMAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

21

TRC Park și Novis Plaza, noi repere la Cluj Andrei Timofte, CEO Transilvania Construcții, dezvăluie pilonii strategiei de expansiune și analizează potențialul pieței regionale. Compania dezvoltă un nou parc logistic și o clădire de birouri. Și planurile nu se opresc aici.

Cum ați defini acum evoluția, expertiza și atuurile Transilvania Construcții?

Viziunea este de a deveni unul dintre cei mai mari dezvoltatori și administratori de proprietăți generatoare de venituri din Europa de Est cu focusul principal pe real estate industrial. Implementarea acestei strategii a început în anul 2014 prin creșterea productivității muncii, eficientizarea procedurilor interne, reducerea costurilor, regândirea facilităților de finanțare și planificarea și implementarea planului de dezvoltare a companiei. Îmbinarea expertizei majore în construcții, cu avantajul administrării proprietăților in-house și know-how pieței locale de real estate ne-a permis să avem o flexibilitate pentru a putea îndeplini cerințele clienților noștri rapid și eficient. Aceste atuuri ne-au ajutat în evolutia pozitivă din ultimii doi ani și au pus bazele pentru dezvoltările viitoare.

Care sunt principalele repere de bilanț la final de 2015 și obiectivele pentru 2016?

Rezultatele obținute în anul 2015 sunt în linie cu previziunile noastre, care au vizat continuarea reducerii costurilor administrative, creșterea chiriei lunare obținute și scăderea gradului de neocupare. Astfel în 2015 față de anul 2014 am reușit să creștem portofoliul de chirii cu 33%, să scădem costurile administrative cu aprox. 15% și să avem un grad de neocupare sub 5%. Pentru anul 2016 obiectivul principal este creșterea portofoliului de chirii până la sfârșitul anului cu peste 50% prin noile proiecte dezvoltate și prin menținerea relațiilor de lungă durată cu partenerii noștri existenți. Totodată în acest an ne propunem să punem bazele pentru dezvoltarea rețelei de parcuri în zona Transilvania prin achiziții de terenuri strategice.

Care au fost argumentele strategice pentru dezvoltarea noilor proiecte TRC Park Cluj și Novis Plaza?

TRC Park Cluj este primul proiect care face parte din strategia de dezvoltare națională oferind facilități clasa A la ultimele standarde la prețuri competitive. Cluj-Napoca are nevoie de asemenea spații moderne, fiind un oraș dinamic cu un potențial imens de dezvoltare. Următorul proiect pe care îl

dezvoltăm în acest an, clădirea de birouri Novis Plaza ne dă posibilitatea să intrăm pe un segment nou pentru noi, cel de birouri, altfel diversificând portofoliul de proprietăți deținute.

Novis Plaza este un proiect integrat clasa A, cu o suprafață netă utilă de 14.171 mp, localizat într-o zonă de business bine cunoscută, și care va oferi facilități unice pe piața de birouri din Cluj cum ar fi atrium interior de mari dimensiuni, terase generoase cu spații verzi, vestiare și dușuri la subsol.

Care sunt etapele de dezvoltare pentru cele două proiecte, categoriile de clienți vizate, termene pentru finalizare și impactul prognozat în piață?

Novis Plaza urmează să se dezvolte în două etape. Prima etapă cu o suprafață utilă netă de 7.879 mp va fi finalizată în luna august a acestui an, iar a doua etapă cu o suprafață utilă netă de 6.292 mp este estimat a se finaliza la începutul anului viitor. Clienții pe care îi vizăm sunt companiile care caută spații de calitate în care angajații să beneficieze de toate facilitățile moderne într-o clădire de birouri și au în plan afaceri de lungă durată în Cluj-Napoca. Sper ca posibilii ocupanți să aprecieze facilitățile pe care le vom oferi în noul proiect, iar impactul în piață să fie unul pozitiv. Proiectul industrial TRC Park Cluj este situat pe 16 ha de teren, iar prima fază va cuprinde dezvoltarea speculativă de 17.000 de mp închiriabili de depozitare, cu termen de finalizare noiembrie 2016. Clienții vizați sunt companiile e-commerce, 3PL și companiile de producție.

Cum ați caracteriza evoluția pieței și invesțiilor/tranzacțiilor în zona Cluj/regiunea Transilvaniei?

Piața de real estate comercial se află pe un trend ascendent, în special cea industrială unde anul trecut am văzut tranzacții record. România este o piață emergentă cu multe oportunități iar în special zona Transilvania este atractivă pentru investitori datorită forței de muncă de calitate și a randamentelor peste medie obținute. Dacă ne referim la Cluj, mi-ar plăcea să văd mai mult dinamism în tranzacții care bineînțeles rezultă într-o lichiditate crescută în piața de real estate comercial.

A consemnat Ionuț OPREA

22

SUMAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

23

11th annual SEE Real Estate Awards A magnificent seven for CBRE EuropaProperty has successfully completed its 11th annual SEE Real Estate Awards at the Radisson BLU Hotel in Bucharest, Romania. The awards gala was a great success and was well received by all winners and their guests.

The quality and number of nominated companies for this year’s event suggested an underlying strength to the region’s property markets. The international advisor CBRE shone the brightest on the evening picking up seven awards, including a clean sweep of all the main agency awards as well as Property Management Team of the Year, Overall Company of the Year and Professional of the Year for their very own Managing Director Razvan Iorgu. The 11th annual SEE Real Estate Awards for 2015 was held in front of a large and enthusiastic crowd. The event brought together some of the region’s top real estate developers, investors and market professionals, who were there to see who would collect the 25 prizes that were handed out over the course of the evening. Company of the Year awards were presented to the leading developer, investor and professional service providers in South Eastern Europe for their activities and accomplishments during 2015. Companies were judged on their overall market contribution, quality of customer services, market innovation, commercial success, leadership and market penetration. AFI Europe won Office Developer of the Year. Swedish developer Skanska was also a big office sector winner picking up the Green Office Building of the Year for Green Court Bucharest (Building B). Project of the Year award winners were rated according to quality of design, building efficiency, quality of location, environmental concerns and commercial success. The judges decided that this year’s best retail development was Coresi Shopping Resort by Immochan, which also picked up Retail Developer of the Year. Industrial Development of the Year went to P3 Bucharest for Carrefour in Romania. On the residential side, the Residential Development of the Year prize went to Cosmopolis, a project by Opus Land development, which also collected the Residential Developer of the Year award. Portuguese developer Sonae Sierra and Irish concern Caelum Development won the Concept & Design Project of the Year for their shopping centre in Bucharest, ParkLake. Coldwell Banker took home the prize for Residential Agency of the Year, and UniCredit Bank/UniCredit Group won Bank of the Year. Accentuating the interest in the SEE region’s retail sector Overall Retailer of the Year went to H&M. Other

Premier Partners Immofinanz Group, CTP, CBRE, Forte Partners and Coldwell Banker. Associate Partners Sonae Sierra, CA IMMO, Skanska and Atalian.

Award Sponsors Immochan, MK Illumination, Wolf Theiss, Vastint, Optim Project Management, UniCredit Bank, JLL, Epstein and AECOM. Sponsor Colliers International. Gift Sponsor Cameloen. Sustainability Partner BuildGreen. Auditor EY. Supporting Partners British & Romanian Chamber of Commerce, Rosa, URE Club and RICS. Venue Partner Radisson BLU Hotel.

Full list of SEE Real Estate Award Winners • Retailer of the Year: H&M • Professional Service Provider of the Year: Bog’Art • Architectural Firm of the Year: Chapman Taylor • Law Firm of the Year: Dentons • Project Management Firm of the Year: Optim Project Management • Property Management Firm of the Year: CBRE • Bank of the Year: UniCredit Bank/ UniCredit Group • Residential Agency of the Year: Coldwell Banker • Industrial Agency of the Year: CBRE • Retail Agency of the Year: CBRE • Office Agency of the Year: CBRE • Investment Agency of the Year: CBRE • Residential Developer of the Year: Opus Land Development • Industrial Developer of the Year: CTP

• Investor of the Year: NEPI • Retail Developer of the Year: Immochan • Office Developer of the Year: AFI Europe • Residential Development of the Year: Cosmopolis - Opus Land Development - Romania • Concept & Design Development of the Year: ParkLake - Sonae Sierra/ Caelum Development - Romania • Industrial Development of the Year: P3 Bucharest for Carrefour P3 - Romania • Retail Development of the Year: Coresi Shopping Resort Immochan - Romania • Green Office Development of the Year: Green Court Bucharest Skanska Property - Romania • Company of the Year: CBRE • Professional of the Year: Razvan Iorgu - CBRE

major winners for the company awards included CTP as the Industrial Developer of the Year, Chapman Taylor for Architectural Firm of the Year, and Bog’Art for Professional Service Provider of the Year. Project Management Firm of the Year went to Optim Project Management. Finally, the award for Law Firm of the Year went to Dentons. “On behalf of our sponsors, judges and attendees, we offer our congratulations to all the winners. Foundations are already in place for next year’s event, which promises to be even bigger” – Craig Smith, publisher EuropaProperty.

24

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

25

26

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

GEOPLAST mizează pe expansiune.

Clujul, pilonul principal Cu 15 ani în urmă, un inginer și o învățătoare din Bistrița, cu studii de ISE în curs, fără pic de experiență managerială, riscau totul pe o afacere în domeniul tâmplăriei PVC. Cu pași mici, învățând din propriile greșeli, dar fără să se abată de la principiile cu care au pornit la drum - seriozitate, eficiență, calitate – au ajuns astăzi în liga mare a jucătorilor din această piață. GEOPLAST Product, compania lor, și-a câștigat respectul marilor dezvoltatori din real estate. de Alin BOLBOS Cu o cifră de afaceri de peste 2,5 mil. euro în 2015, compania GEOPLAST Product este unul dintre liderii regionali pe piața de produse și soluții speciale pentru tâmplărie PVC, pereți cortină din aluminiu și elemente de construcție din sticlă. Dar nu veniturile sunt relevante pentru poziția firmei în top. Așa cum susțin proprietarii, cifrele ar fi putut fi mai mari dacă s-ar fi abătut de la regulile pe care singuri și le-au impus. “Nu este deloc uşor să vinzi produse de top, de aceea concurenţa ne-a creat probleme de multe ori. Noi nu am vrut să facem niciodată rabat de la calitate şi de aceea am avut situaţii când am preferat să renunţăm la anumiţi clienţi care ne cereau oferte low cost. Am considerat că asta ne diferenţiază de fapt de restul: calitatea. Avem însă răbdare de fiecare dată să le explicăm clienților că prin produsele noastre investiția lor devine mai bună, mai sigură, mai trainică, iar diferența aceea de bani între mediocru și calitate nu intră în buzunarele noastre, ci în ale lor. Pe unii i-am implicat chiar în procesul de producție, explicându-le, transparent, din punct de vedere tehnic, cum se realizează ceea ce ei cumpără”, explică Ana Maria, fondatoarea companiei, alături de soțul ei, George.

Lucrări speciale, clienți speciali Portofoliul de lucrări al GEOPLAST e impresionant. 90% dintre imobilele cu fațade de sticlă din Bistriţa-Năsăud realizate în ultimii ani – între care sediile companiilor Gold Plast, Pagu, Mercedes, Opel, Peugeot, Hotel Metropolis, Hotel Krone, Casa Ema, Schreiner, Leoni, Policlinica Nouă Sanovil, Clinica Sanovil, Filadelfia, Giulia, Îndemânarea, Terra, Primăria Beclean - sunt opera GEOPLAST. Pasul în afara județului de reședință a venit natural. În plan local, cei doi antreprenori cuceriseră tot ce se putea cuceri și aveau nevoie de noi provocări. “Fără falsă modestie, în Bistrița nu avem concurenţă loială pe partea de lucrări speciale, în principal faţade de sticlă. Cu acest gen de lucrări nu e de joacă şi sunt foarte puţini cei care se pricep. Odată cu creșterea notorietății companiei, au început să vină tot mai multe comenzi din alte orașe mari ale României. GEOPLAST se poate mândri azi cu lucrări importante în Vatra Dornei, Suceava, Târgu Mureş, Oradea, Arad, Timișoara, Baia Mare, chiar București.

Recent au fost finalizate hotelul Mirage și restaurantul Select din Vișeul de Sus (Maramureș), hotelul Hiperyon din Băile Felix, hotelul Leon din Arad și multe altele. Clujul

a devenit însă pilonul principal al business-ului nostru, lucrările de aici cred că reprezintă o cotă semnificativă din afacere” spune Ana Maria.

Clujul, centrul de greutate “Scopul nostru a fost ca după fiecare contract semnat să pornim cu toate forțele și resursele să-l executăm și să-l transformăm în cea mai bună reclamă. Un al doilea contract semnat cu același beneficiar a fost pentru noi, de fiecare dată, momentul de recunoaștere a valorii noastre.

Orice nereușită presupune să faci un pas înapoi, să faci o analiză, să bifezi ce e de schimbat și ce e de aprofundat.

Am învățat, de-a lungul celor peste 16 ani de experiență, că în business e ca în sport: când tu stai, nu te antrenezi, alții o fac și tu pierzi startul și implicit poziția”, povestește Ana Maria.

Expansiunea companiei în Cluj, deși foarte rapidă, s-a petrecut logic și natural. În ultimii doi ani, GEOPLAST a fost invitată și a participat cu succes la marile proiecte imobiliare ale Clujului: Platinia Elite, Platinia Elite Residence, Platinia Mall, Studium Green, Traian Residence1+2, Bonjour Residence, Park Lake, Sofia Residence. În paralel, a furnizat produse și soluții și pentru dezvoltatori mai mici, chiar proprietari de imobile, pentru clădiri de birouri sau sedii de companii. “A existat un moment în a doua parte a anului 2015 când am simțit că trebuie să schimbăm ceva, pentru a mări capacitatea de producție. Vedeam că termenele de execuție pe care le ofeream clienților sunt tot mai

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mari, iar acest lucru contravenea unuia dintre principiile noastre de bază: eficiența. Și am găsit două soluții: retehnologizarea consistentă a unor secții (utilajele pentru PVC schimbate în proporție de 90%) plus deschiderea unei noi secții pentru aluminiu (unde producem elemente pentru compartimentări, fațade și uși) și, a doua soluție, externalizarea serviciilor de montaj. Totul s-a schimbat în două luni. Azi, avem echipamente performante pentru prelucrarea profilelor de PVC, aluminiu și a sticlei, facem față celor mai înalte standarde de calitate și exigente cerințe. În privința montajului, ne-am asigurat că partenerii noștri, selectați atent, operează cu aceleași principii de business ca noi și ne pot reprezenta chiar la cele mai dificile lucrări.

Avem zeci de astfel de colaboratori în toată țara. Soluțiile acestea s-au dovedit câștigătoare, am crescut productivitatea, am dublat volumul de produse și am redus foarte mult termenele de execuție și punere în practică. Apoi, am creat noi locuri de muncă. În total, GEOPLAST are azi peste 90 de angajați. Martie 2016 a fost cea mai bună lună din istoria companiei”, spune George.

REAL ESTATE

“Dăm totul pentru clienții noștri pentru că ei ne-au creat reputația pe care o avem!”

Ana Maria Ștefănuțiu Mureșan, fondator GEOPLAST

Strategii de dezvoltare și oportunități Având în vedere investițiile realizate, evident că strategia de dezvoltare a GEOPLAST se va baza în continuare pe cei trei piloni principali: tâmplăria PVC, aluminiul și sticlă, fără prioritizare. Proprietarii companiei nu sunt îngrijorați deloc de o posibilă scădere a pieței imobiliare ci o văd ca pe o oportunitate. “Sunt anii în care se cerne grâul de neghină, profesioniștii de amatori, calitatea de mediocritate, eficiența de lâncezeală. Noi am profitat mult de această perioadă, în care principiile noastre au început să capete valoare. Au fost perioade în care nu conta decât prețul și atunci noi am avut de suferit și dezvoltarea noastră a mers cu pași mărunți. Acum, e evident că piața s-a maturizat, clienții s-au maturizat, beneficiarii finali s-au maturizat”, explică Ana Maria. Și pentru că mereu au încercat să deschidă drumuri noi, chiar dacă firma merge acum cu toate motoarele pornite, soții Ștefănuțiu Mureșan au început, cu pași mărunți, exportul. Două transporturi pe săptămână pleacă în Germania sau Franța, deocamdată spre clienți persoane

fizice, care constată fericiți că primesc din România produse de cel puțin aceeași calitate și, în ciuda costurilor logistice, la aproape jumătate de preț față de produsele locale. Proprietarii GEOPLAST speră să crească și această componentă în viitorul apropiat. În plus, ei au și propriile lor investiții imobiliare, în Bistrița și Cluj, dar și o superbă pensiune turistică la Colibița, locul ideal unde companiile își pot organiza, contra cost, diverse evenimente. “Multe dintre reușitele noastre în afaceri s-au bazat pe intuiție și, în concluzie, nu am ratat niciodată îndemnul instinctului”, concluzionează Anamaria.

27

28

ENERGIE www.ManufacturingAwards.eu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

4th Annual

MANUFACTURING EXCELLENCE &

I N D U S T R I A L

P R O P E R T Y

AWARDS

June 16th 2016 • InterContinental Hotel • Warsaw • Poland

Partners 2016 Sponsors

Award Sponsor

Business Intelligence Partner

PR Solution Partners

Sustainability Partner

Auditor

Media Partners

Public Relations Due Diligence & Investigation

warehouse

The sma rt way to find a warehouse

. pl

Supporting Partners ®

Charity Partner

Exclusive Business Club

Car Partner

Wine Partner

Beer Partner

For further information contact: Craig Smith / +48 604 144 769 / craig.smith@manufacturingawards.eu Anna Kaliszewska/ +48 601 382 667 / anna@europaproperty.com

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

29

Săptămâna afacerilor Belgia - România Cea de-a patra ediție a Săptămânii Belgiene a avut loc între 11-15 aprilie la Pullman Bucharest World Trade Center. Evenimentul a fost dedicat gastronomiei și industriei alimentare belgiene dar și consolidării relațiilor de business româno-belgiene. de Ionuț OPREA

Thomas Baekelandt, Ambasadorul Regatului Belgiei în România Organizată pentru cel de-al patrulea an consecutiv de BEROBA, Asociația de Afaceri Româno-Belgiană, Săptămâna Belgiană s-a bucurat de întregul sprijin și de participarea Ambasadei Regatului Belgiei în România. “Încă o dată, comunitatea de afaceri belgiană din România a organizat, cu sprijinul Ambasadei, un eveniment ce favorizează relațiile economice dintre cele două state membre ale Uniunii Europene”, a declarat Excelența Sa, Ambasadorul Regatului Belgiei în România, Thomas Baekelandt. Chef-ul belgian Alex Verhoeven a creat și supravegheat pregătirea meniurilor belgiene servite în restaurantele Pullman Bucharest în timpul Săptămânii Belgiene, precum și la evenimentul de gală. Alex este proprietarul „Fleur de Sel”, cotat printre cele mai bune restaurante din Belgia, atât de către Michelin cât și de Gault & Millau. Agenda săptămânii a cuprins și o degustare privată susținută de ciocolatierul Laurent Gerbaud, numit adesea noua față a ciocolatei belgiene. Delegația WallonieBruxelles a facilitat vizita lui Laurent Gerbaud la București.

Conferințe de afaceri și seminarii s-au îmbinat cu sesiuni informale de networking, ce au permis participanților să câștige know-how, precum și conexiuni valoroase. „Săptămâna Belgiană constituie o oportunitate valoroasă de a prezenta cultura și gastronomia noastră comunității locale. În fiecare an, evenimentul devine mai amplu și câștigă interesul din ce în ce mai multor participanți, devenind o rețea unică de oportunități de afaceri. Pentru 2015-2016 pot să anunț că BEROBA are 75 de membri, anul trecut am lansat și filiala din Transilvania, zonă în care am avut câteva activități, am organizat și alte evenimente în timpul anului și acestea vor contiua”, a comentat Alain Schodts, Președinte BEROBA, Asociația de Afaceri Româno-Belgiană. Ca de obicei, programul a inclus și evenimentul Open Business Days, oferind spațiu de expunere și noi oportunități de afaceri companiilor belgiene prezente pe piața locală. În 2015, importurile din

Alain Schodts, Președinte BEROBA

Thomas Baekelandt de vorbă cu reprezentanţii Belchim România Belgia au însumat 1,484.4 milioane de euro, o creștere de 18,4%, comparativ cu anul precedent. Exporturile către Belgia au cunoscut, de asemenea, o creștere de 10,8%, până la 921,9 milioane de euro. Sectoarele cu cele mai intense schimburi comerciale dintre cele două țări sunt utilaje și echipamente, transport, produse chimice și textile, potrivit unui raport al Agenției de Comerț Exterior din Belgia. Exporturile industriei alimentare din Belgia în România s-au ridicat la 150 de milioane de euro în 2015.

BEROBA (Asociația de Afaceri Româno-Belgiană) este o organizație de afaceri, care are drept scop promovarea comerțului și a investițiilor belgiano-româneşti prin sprijinirea și apărarea intereselor membrilor săi, oferind în același timp și informații valoroase despre mediul de afaceri din România și Belgia.

30

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

31

32

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Gala Elitelor Medicale Clujene 2016, ediția I.

Cei mai buni MEDICI dintre cei buni

15 personalități ale medicinei clujene au fost premiate, la Grand Hotel Napoca, în cadrul Galei Elitelor Medicale, eveniment în premieră la Cluj, care a adunat reprezentanți de seamă din domeniu, dar și din lumea academică, politică sau economică. de Dorel VIDICAN

„Domeniul medical merită pe deplin o asemenea gală.

Vrem să demonstrăm că un astfel de eveniment de ținută poate avea loc nu numai la București, unde până acum clujenii invitați se simțeau marginalizați pentru că premianții erau de obicei din sudul țării. Avem ambiția să facem din Cluj un Heidelberg românesc. Tocmai de aceea viitoarea ediție a Galei Elitelor Medicale se va extinde la nivel regional”, a anunțat inițiatorul proiectului, Ionuț Geană.

“Cred că acest premiu se datorează nu atât mie, cât echipei pe care o coordonez la Spitalul Municipal Cluj-Napoca.

Este o echipă formată din tineri excepționali și cred că este cea mai mare realizarea mea ca profesor, ca dascăl, ca mentor, atât pentru faptul că i-am putut forma în chirurgia modernă, urologică, cât și pentru faptul că am reușit sa îi țin în Cluj, în țară, pe cei mai mulți dintre ei. Acolo unde sunt fiecare, sunt tineri de nădejde, care știu ce au de făcut cu chirurgia robotică, chirurgia miniinvazivă. Dați-mi voie să consider această distincție ca fiind acordată echipei pe care o coorodonez”, a declarat profesorul urolog Ioan Coman.

“Sunt onorat și emoționat de acest premiu. Așa cum am scris într-un eseu anul trecut, despre elitele medicale, în medicină avem avantajul că elitele se pot cuantifica în funcție de realizări mai ușor decât în alte domenii, și, în orice caz, mai bine decât în politică. Pentru cei care lucrează în mediul universitar, cuantificarea performanței care ne dă dreptul la înscrierea în elite, se face prin evaluări atât științifice, cât și academice, dar și prin faima de medic bun. Uitându-mă în jur văd multe elite. Sigur că organizatorii nu au acordat decât 15 premii, dar sunt convins că și în anii viitori, distinsele colege, distinșii colegi, vor putea, pe măsura performanțelor, să acceadă și dumnealor la un premiu atât de frumos ca acesta”, a afirmat Dan Dumitrașcu, președinte al Comitetului internațional de legături al Fundației Roma, autoritatea mondială care se

ocupă de tulburările funcționale digestive, profesor la Clinica Medicală II din Cluj-Napoca și membru corespondent al Academiei de Științe Medicale. „Pentru acest premiu trebuie să mulțumim nu numai dascălilor, ci și studenților. Facultatea de Medicină din Cluj este în acest moment instituția de învățământ cu cea mai modernă curriculă și are cei mai mulți studenți străini din România. Aceasta este una dintre cele mai bune din țară, doar modestia mă face să nu spun că e chiar cea mai bună”, a subliniat Anca Buzoianu, decanul Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu”.

Medicii premiați au atras atenția la unison asupra valului de mediatizare negativă care se revarsă asupra acestora în ultima perioadă, în condițiile în care specialiștii clujeni au înregistrat succese de prestigiu, inclusiv la nivel internațional. Un mesaj emoționant a venit din străinătate, prin intermediul internetului, din partea unui alt laureat, neurochirurgul Ștefan Florian. „Inițiativa de a premia medicina clujeană este de apreciat în aceste vremuri în care medicii trăiesc în permanență sub presiunea oprobriului public, deși ei sunt aceia care se sacrifică pentru binele semenilor lor. Pentru orice pacient, medicul lui este cel mai bun, iar pe lista premianților ar trebui să se afle mai mulți asemenea eroi, unii dintre ei modești și anonimi, dar aplecați asupra aproapelui lor. Școala de la Cluj are deja o tradiție în România, și am speranța că această gală va fi urmată de un lung șir de evenimente pozitive”.

Distincţia “Combinarea activității practice cu cercetarea” i-a revenit profesorului doctor Cornel Iancu.

“Viața de chirurg este mai deosebită față de celelalte specialități, iar cum pe orice chirurg îl intereseaza partea profesională, acesta a fost și motivul pentru care ani în șir nu am vrut să intru în Universitate. Am acest prilej acum

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Premianții Galei Elitelor Medicale Clujene 2016 1. Anca Buzoianu, prof. univ. dr. (management academic) 2. Dan Dumitrașcu, prof. univ. dr. (dezvoltare academică prin colaborări internaționale) 3. Ioan Coman, prof. univ. dr. (performanță în chirurgia robotică) 4. Dafin Mureșanu, prof. univ. dr. (cercetare în neuroștiințe fundamentale și clinice) 5. Ștefan Ioan Florian, prof. univ. dr. (creșterea vizibilității academice) 6. Petre Sușcă, economist (eficiență în managementul medical) 7. Cornel Iancu, prof. univ. dr. (combinarea activității practice cu cercetarea) 8. Vlad Predescu, șef lucrări dr. (performanțe în ortopedie) 9. Gheorghe Benga, academician (Opera Omnia) 10. Ciprian Tomuleasa, dr. (tânăr cercetător de succes) 11. Alex Zlibuț, student UMF Cluj-Napoca (student eminent) 12. Iuliana Nenu, student UMF Cluj-Napoca (rezultate deosebite în cercetare) 13. David Saikali, dr. (cel mai bine integrat rezident din Uniunea Europeană) 14. Călin Popa, dr. (cel mai altruist rezident) 15. Demostene Șofron, jurnalist (activitate în presa medicală) să le mulțumesc lui Marius Bojiță şi lui Patriciu Achimaș, că m-au convins să accept să intru în această universitate. Partea de cercetare se datorează unui colectiv de oameni excepționali care fac parte din Departamentul de nano-medicină, în care își desfășoară activitatea fiziologi, chimiști biologi, anatomo-patologi și așa mai departe. Lor le datorez o serie de recunoașteri internaționale, multiplele articole care au fost publicate. Trebuie să recunosc meritele colectivului de la Chirurgie III, datorită căruia clinica a ajuns la ora actuală una dintre cele mai cunoscute secții de chirurgie din țară”, a declarat Cornel Iancu.

Medic primar neurolog, medic primar al Departamentului de neuroștiinte al Facultății de Medicină din cadrul UMF, președinte al Societății de Neurologie din România, președinte al Societății pentru Studiul neuroprotecției și neuroplasticității, membru titular al Academiei de Știinte Medicale din România, Dafin Mureșanu, a primit trofeul pentru “Cercetarea în neuro-știinte fundamentale și clinice”.

“Este un privilegiu să ne aflăm sub cupola acestei inițiative excepţionale, care vine să mai semene și lucruri pozitive într-o zonă în care, într-adevăr, este meritorie. E o mare bucurie să putem avea universitate de un asemenea prestigiu, o facultate de un asemenea nivel care să ne ajute și să ne miște în lume nu numai gândurile, dar și toate instituțiile pe care neuroștiințele le-au generat și ne-au pus acolo unde ne este locul, la nivel internațional. E un exemplu viu și este o pură coincidență faptul că în această seară ne aflăm aici după un curs internațional foarte important organizat în cadrul școlii doctorale. Cercetarea nu este lucru puțin, iar România nu mai este binecuvantată și privilegiată ca un tărâm pe care să se dezvolte cercetarea și cineva să o îngrijească. Noi trebuie să smulgem cu eforturi șansa de a putea trăi într-o asemenea nișă, pentru că nimeni, astăzi, nu ne mai sprijină în mod puternic și nu ne mai aclamă marile noastre realizări. Trebuie să avem în minte faptul că cercetarea științifică nu înseamnă doar să vrei lucruri nemaivăzute, ci înseamnă să gândești ceea ce nimeni nu a gândit despre ceea ce toată lumea vede”, a afirmat Dafin Mureșanu.

Gheorghe Benga este, de departe, cel mai valoros produs al școlii medicale clujene. Acesta a reușit în anul 1986 să demonstreze existența unei proteine-canal pentru apă, în membrana celulară a celulelor roșii. Realizarea lui Gheorghe Benga a influențat viitorul practicii medicale din întreaga lume, motiv pentru care organizatorii ”Galei

Elitelor Medicale Clujene” i-au acordat trofeul “Opera omnia”.

“Principala contribuție a mea în cercetarea medicală, conform aprecierilor unor cronicari în domeniul știinţei medicale, reprezintă cea mai importantă descoperire care s-a produs de la începutul şcolii medicale clujene. Trebuie să îmi exprim recunostința celor care m-au format. Descoperirea s-a făcut aici, după ideile mele și după un program de cercetare de câțiva ani, în care am dezvoltat inclusiv laboratoare pentru experiențe. Închin această distincție Școlii medicale clujene, studenților, familiei care mi-a dat genele, și bune și rele, și nepoatei mele care poate să ajungă studentă la această universitate”, a afirmat Gheorghe Benga.

Doctorului Vlad Predescu i-a fost acordată distincția pentru “Performanțe în domeniul ortopediei și traumatologiei”.

“Premiul acordat este o onoare pentru mine și în acelaşi timp reprezintă o recunoaștere a activității și a eforturilor noastre zilnice. În ultimii ani ne-am concentrat foarte mult asupra tehnicilor de protezare articulară, mai ales la protezarea genunchiului reușind să introducem în practica curentă artroplastia cu proteză personalizată de genunchi, tehnică care reprezintă o revoluție în protezarea genunchiului. Acest premiu este o onoare pentru mine și datorită faptului ca el vine de la Cluj, Clujul fiind un centru medical extrem de puternic, populat de tradiție și istorie în acest domeniu”, a fost mesajul transmis de către Vad Predescu.

Premiați au fost nu doar medicii sau profesorii, ci și studenții sau rezidenții care s-au remarcat prin activitatea pusă în slujba pacienților. De asemenea, în cadrul evenimentului și-au prezentat activitatea companii din industria de dispozitive medicale (Medical Technologies International), farmaceutică (Terapia) sau cosmetică (Farmec).

La Gală au participat peste 300 de invitați, seara încheindu-se cu recitalul cvartetului de coarde Cantabile Quartet.

Gala Elitelor Medicale Clujene premiază cei mai performanți medici, cele mai valoroase cadre universitare și cei mai buni studenți din acest sector de activitate, fiind inițiată de “Clujul Elitelor și Valorilor”, în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu”.

Aceasta este o reuniune a excelenței care va fi organizată anual, fiind punctul de pornire al unor manifestări periodice de anvergură. Începând cu ediția 2017, Gala se va extinde la nivel regional și va premia excelența în medicină la nivelul Transilvaniei.

33

34

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

FONDURI EUROPENE

35

Investiții europene în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, prin POR 2014-2020 Programul Operaţional Regional 2014-2020 a demarat odată cu lansarea primelor cinci ghiduri de finanţare specifice, destinate reconstruirii/modernizării drumurilor judeţene, creşterii eficienţei energetice pentru clădiri rezidenţiale, restaurării patrimoniului cultural, revitalizării oraşelor şi a infrastructurii de turism. Suma alocată Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest aferentă acestor cinci priorităţi de investiţii este de 228 milioane euro.

Noi investiţii europene pentru transportul regional

urban. Ratele de co-finanţare aplicabile pentru cheltuielile eligibile sunt 60% finanţare prin POR, 40% - UAT şi Asociaţia de proprietari.

Sesiunea de depunere a proiectelor va avea loc în intervalul 16.05.2016 - 16.11.2016.

Infrastructura de transport regional este sprijinită prin prioritatea de investiţii 6.1., unde alocarea regională este de 113,89 milioane euro. În cadrul acesteia se vor finanţa proiectele incluse în Hotărârea Consiliului de Dezvoltare Regională de aprobare a listei proiectelor prioritizate la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest şi care fac parte din Proiectul Strategic “Traseul Regional Transilvania de Nord.”

Valoarea eligibilă a proiectelor poate fi între 1.000.000 euro şi 50.000.000 euro, cu excepţia proiectelor care se realizează în parteneriat, caz în care valoarea maximă eligibilă este de 69.500.000 euro. Beneficiarii vor asigura din bugetele proprii o cofinanţare de minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Sesiunea de depunere a proiectelor va avea loc în intervalul 16.05.2016-16.11.2016.

Acţiunile sprijinite în cadrul Priorităţii de investiţii 5.2.

- Realizarea de acţiuni destinate îmbunătăţirii mediului urban, revitalizării oraşelor, regenerării şi decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului şi promovării măsurilor de reducere a zgomotului – vizează reconversia funcţională şi/sau reutilizarea unor terenuri şi suprafeţe abandonate şi neutilizate din interiorul oraşelor şi transformarea lor în zone de agrement şi petrecere a timpului liber pentru comunitate.

Beneficiarii eligibili în cadrul acestei priorităţi de investiţie sunt unităţile administrativ teritoriale, din mediul urban, cu excepţia municipiilor reşedinţă de judeţ sau parteneriate între unităţile administrativ teritoriale şi judeţe, cu lider de parteneriat unitatea administrativ teritorială din mediul urban.

Depunerea de proiecte poate avea loc între 25.05.2016 şi 25.11.2016, iar alocarea pentru Nord-Vest este de 12,89 milioane euro. Cofinanţarea din partea solicitantului este de minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile, iar valoarea totală a investiţiei este între 100.000 euro - 5 .000.000 euro.

Un mediu mai curat pentru oraşele din Regiunea Nord-Vest Prin intermediul Axei Prioritare 3, Prioritatea de investiţii 3.1. A - Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice şi în sectorul locuinţelor vor fi sprijinite acţiuni care vizează măsuri de creștere a eficienței energetice a clădirilor rezidențiale şi măsuri conexe care contribuie la implementarea componentei din cadrul proiectului pentru care se solicită finanțare, respectiv lucrări de reabilitare termică a anvelopei, lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile şi alte activităţi suplimentare.

Alocarea regională este de 52,20 milioane euro. Valoarea totală eligibilă a unei cereri de finanţare poate fi între 100.000 euro - 5 milioane euro, iar beneficiarii eligibili sunt Unităţile Administrativ Teritoriale din mediul

Conservarea, protejarea şi valorificarea monumentelor istorice Axa Prioritară 5, Prioritatea de investiţii 5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural se adresează UAT-urilor, autorităţilor administraţiei publice centrale, unităţilor de cult, ONG-urilor sau parteneriatelor între aceste entităţi, iar finanţarea va fi acordată pentru restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice, marketing şi promovare turistică a obiectivului restaurat, precum şi pentru digitizarea obiectivului restaurat în cadrul proiectului.

Alocarea regională este de 35,07 milioane euro.

Proiectele se vor depune între 25.05.2016 - 25.11.2016.

36

FONDURI EUROPENE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Valoarea maximă a proiectului este de 5 milioane euro şi în cazul obiectivelor de patrimoniu înscrise pe lista UNESCO, valoarea maximă a proiectului este de 10 milioane euro. În ceea ce priveşte valoarea minimă a proiectului, acesta este de 100.000 euro, indiferent de clasificarea monumentului istoric. Cofinanţarea din partea beneficiarului este de minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Atracţii turistice din Transilvania de Nord puse în valoare Prioritatea 7.1. Sprijinirea unei creşteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum şi sporirea accesibilității şi dezvoltarea resurselor naturale şi culturale specifice are o alocare regională de 13,95 milioane euro.

Unităţile Administrativ Teritoriale precum şi parteneriatele dintre acestea pot depune proiecte care să vizeze dezvoltarea infrastructurii pentru turismul balnear, amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică, dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru valorificarea atracțiilor turistice, crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente precum şi activități de marketing și promovare turistică ale obiectivului finanțat.

Proiectele din cadrul acestei Priorităţi de investiţii sunt limitate la o valoare minimă şi maximă. Astfel valoarea minimă totală a proiectului este de 100.000 euro, iar valoarea maximă totală nu poate depăşi 5.000.000 euro. Cofinanţarea este de 2% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Proiectele se vor depune între 01.06.2016 şi 02.12.2016.

Material realizat cu sprijinul Centrului Europe Direct Transilvania de Nord, găzduit de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest.

Pentru detalii: europedirect@nord-vest.ro, comunicare@nord-vest.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

37

38

FINANŢARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Hygia Consult aplică cu succes conceptul “patru ochi” în accesarea fondurilor europene Aplicarea conceptului de muncă în echipă le-a permis celor de la Hygia Consult să obțină în 2012 o finanțare de 12 milioane de euro pentru realizarea și operaționalizarea unei strategii de dezvoltare regională a industriei mobilei, în timp ce anul 2016 a debutat cu rezultatele muncii pentru alte trei propuneri complexe la nivel de clustere, finanțate pe o listă scurtă de șapte proiecte la nivel național, și care urmează să fie implementate în următorii cinci ani prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020. Despre consultanță, proiecte și fonduri europene în interviul realizat cu Ciprian Morcan, managerul general Hygia Consult. de Dorel VIDICAN D-le Ciprian Morcan, reprezentați firma Hygia Consult.

Cu ce poate ajuta consultantul un aplicant?

Consultantul, la modul general, poate să-și folosească competențele și experiența profesională și personală pentru a consilia aplicantul de la idee la obținerea finanțării, trecând apoi prin implementare și chiar ulterior în operațional. Dar, consider că este foarte important să știe aplicantul ce anume vrea de la un consultant pentru că vă pot spune și ceea ce consider eu că nu ar trebui să facă un consultant, decât la nivel de excepție (eventual pentru aplicantul “exclusiv investitor”)… Astfel, tot la modul general, consider că un consultant nu ar trebui să se subtituie „aplicantului” (așa cum l-ați numit dvs) în dezvoltarea business-ului acestuia. Altfel spus abordarea de tipul „fac orice, doar să primesc finanțare”, nu este una pe care să o încurajez. Primul criteriu pe care, dragă aplicantule, cred că ar trebui să-l ai în vedere, este acela de a căuta finanțare doar pentru acel proiect pentru care tu ești primul dispus să riști și implicit să-l finanțezi parțial.

Sunt fondurile europene accesibile oricui? Sunt programele naționale mai complicate decat cele similare din alte țări?

Din practică răspunsul este categoric nu, chiar dacă aud adesea vehiculată această idee, că ar fi accesibile oricui...

Dacă analizam puțin, majoritatea finanțărilor au în spate beneficiari de proiecte antreprenori și atunci întreb retoric: „Are oricine profil de antreprenor?” De cele mai multe ori „relația” cu un demers de obținere a finanțării și mai ales atunci când ai obținut-o, este una de lungă durată (minim 3-5 ani) și implicit cu consultantul. Iar tu, solicitant și ulterior beneficiar, trebuie să ai sau, cel puțin să fii decis să obții în scurt timp, minime competențe de management, cunoştințe despre serviciu/ produsul pe care dorești să-l aduci pe piață, să poți ușor să relaționezi cu angajați, clienți, colaboratori ş.a.m.d. Din păcate, dar și din fericire, birocrația este una europeană și doar uneori se întâlnesc proceduri mai simple pentru obținerea finanțării în alte țări. Dar și la noi s-au luat multe astfel de măsuri de simplificare, rezistența fiind însă în continuare mare a oamenilor din „sistem”, atunci când vorbim de implementarea acelor măsuri.

Care sunt cele mai solicitate programe? În perioada aceasta aș spune că toate sunt solicitate, tocmai pentru că situația devine tot mai îngrijorătoare. Suntem deja de aproape 2 ani și jumătate în perioada de programare, 20142020, și puține apeluri de finanțare au fost lansate și mult mai puține au ajuns cu proiecte în implementare, fără a putea vorbi de o absorție a fondurilor europene până la acest moment.

Dar, și mai îngrijorătoare este alocarea financiară scăzută, pe toate programele, în ceea ce privește sursele de finanțare pentru mediul de afaceri. Asistăm astfel la o scădere semnificativă față de perioada de programare anterioară, deși mai toată lumea recunoaște că statul, prin instituțiile sale, este adesea un gestionar deficitar și ineficient al finanțărilor.

Ce fel de fonduri au fost accesate de aplicanți cu ajutorul dumneavoastră?

Din punct de vedere valoric, am avut și avem proiecte de la câteva mii de euro la câteva milioane de euro, finanțare atrasă.

Iar atunci când vorbesc de finanțare atrasă, mă refer atât la pregătirea proiectelor, cât și la implementarea acestora. Paleta și

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

domeniile sunt foarte variate, de la afaceri mai mici în mediul rural, dar și în mediul urban, până la proiecte strategice, cu acoperire regională sau chiar participare la proiecte internaționale.

Organizarea noastră internă la Hygia Consult ne permite să abordăm atât proiecte mici, cât și unele complexe, fiind gestionate prin echipe și neexistând niciun proiect care să fie abordat de un singur consultant, minim „patru ochi”, fiind un concept implementat și care dă roade în ceea ce ne privește.

Ce consecințe are asupra economiei românești întârzierea din 2016 a deschiderii mai multor măsuri din programele naţionale? Întârzierile în deschiderea unor apeluri au ca și repercusiune imediată întârzierea unor investiții, iar consecințele pe care riscăm să le vedem împreună sunt cele date de încetinirea creșterii economice. Apoi, instituțiile care gestionează acești bani vor avea de luptat și cu mentalitatea potențialilor beneficiari care devin sceptici, văzând că sunt lăsate proiecte bune fără oportunități de finanțare, deşi concurența este una tot mai globalizată. Altfel spus, în acest moment avem şi nu avem sursele de finanțare prin fonduri europene...

Este corect să nu fie prevăzute în proiectele europene cheltuielile cu consultanţii? Pot simplii cetăţeni să contureze proiecte? În cele mai multe apeluri de proiecte cheltuielile cu serviciile de consultanță sunt eligibile și se decontează. Ca și excepție, și acest lucru cel mai adesea se întâmplă în cazul proiectelor mari, cheltuielile de pregătire și implementare a proiectelor nu sunt eligibile, tocmai acolo unde se presupune că pot exista competențe în cadrul beneficiarului sau oricum acesta ar trebui să aibă capacitatea să le susțină din surse proprii. În privința celei de-a doua întrebări, consider că sunt persoane care nefiind de specialitate pot să își pregătească singuri un proiect. Analiza cred că trebuie făcută evaluând cât te costă pe tine beneficiar să te documentezi pentru a-ți pregăti acel proiect și ce riscuri ești dispus să-ți asumi atunci când inevitabil vei constata că detaliile fac adesea diferența între a obține și a pierde o finanțare.

Care este cota de succes a unui bun consultant?

Este dificil de evaluat din această perspectivă un consultant, mai ales atunci când încurajezi echipe. Important este ca acea echipă de consultanți să facă tot posibilul pentru obținerea

FINANŢARE

finanțării și să comunice constant cu beneficiarul, asigurându-l că toate obligațiile contractuale și le-au onorat la un nivel de maxim profesionalism. Iar atunci când finanțarea nu a fost obținută, este important să se analizeze cu clientul cauzele, fiind unele care, cel puțin la noi în firmă le consider inacceptabile, dar există într-adevăr altele care nu țin de consultant și uneori nici de client, ci de un context mai larg.

Care a fost cel mai ambiţios proiect la care aţi lucrat?

Cel mai ambițios proiect pentru mine este întotdeauna următorul... Dar, deocamdată, am totuși câteva de referință, atunci când este vorba de proiecte regionale, cu impact, care sunt provocatoare prin complexitate și dificultatea gestionării tuturor factorilor interesați. Pentru un asemenea proiect am obținut în 2012 aprobarea unei strategii regionale de dezvoltare pe industria mobilei și ulterior finanțare de aproximativ 12 milioane de euro pentru a operaționaliza strategia. Am implementat astfel concomitent un pachet de proiecte de investiții, cercetare și de tip „soft”, derulându-le în parteneriat între minim 2 companii fiecare proiect și partea bună este aceea că s-au și finalizat cu bine la sfârșitul anului 2015. Iar anul 2016 a debutat cu concursul nostru dat pentru alte 3 proiecte complexe la nivel de clustere, finanțate într-o listă foarte scurtă de 7 proiecte la nivel național, și care deschide calea pentru următorii 5 ani, perioada în care vor trebui implementate.

Clusterul - un pas înainte sau o necesitate organică?

Pentru mine clusterul este o colaborare public-privată obligatorie pentru a genera cu adevărat impact atunci când vorbim de strategii și proiecte. Este o necesitate, dar încă insuficient înțeleasă și sprijinită. Se pune problema și de a identifica punctele comune care fac o colaborare să fie benefică și în sprijinul dezvoltării tuturor partenerilor vs abordarea clasică de a te ascunde de concurență și a continua de unul singur.

Ce aduce nou actualul exerciţiu financiar, 2014-2020, în POR, POCU sau PNDR? Deocamdată întârzieri pe toate aceste programe, în ceea ce privește deschiderea unor apeluri de finanțare... Și, din păcate, diminuarea semnificativă a finanțării mediului de afaceri ne-a atras atenția de când se negociau programele și impactul negativ cred că-l vom vedea în anii următori.

Ar fi bine măcar să se păstreze tendințele ultimilor 2 ani, când cel puțin implementarea a mers destul de bine pe aproape toate programele.

39

40

CAMPIONII APEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Gospodărie Comunală SA a dezvoltat cea mai semnificativă investiţie din judeţul Covasna Cea mai semnificativă investiție din județul Covasna în domeniul infrastructurii de apă potabilă și canal, dar nu numai, asigură fonduri nerambursabile de 264 milioane lei. Proiectul este gestionat de Gospodărie Comunală S.A.

Gospodărie Comunală S.A. a accesat începând din anul 2011 fonduri nerambursabile în valoare 232 milioane lei din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Sectorial Mediu pentru finanțarea investițiilor în sistemele de apă potabilă și apă uzată din cele patru orașe din aria sa de operare.

Obiectivul general al proiectului “Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Covasna”, este acela de a contribui la conformarea cu standardele europene în domeniul apei potabile și al canalizării.

Principalele obiective specifice ale proiectului sunt: • conformarea cu cerinţele Directivei 98/83/EC privind apa destinată consumului uman; • conformarea cu Directiva 91/271/EC privind apele uzate pentru toate aglomerările cu o populaţie mai mare de 5.000 de locuitori; • implementarea unei strategii la nivelul întregului judeţ privind managementul nămolului, în vederea conformării cu Directiva 86/278/EEC în ceea ce priveşte depozitarea în siguranţă a nămolului rezultat atât din tratarea apei potabile, cât şi a apei uzate; • reducerea riscului de sănătate, asociat lipsei de apă potabilă, pentru populaţia din localităţile identificate ca prioritare, care nu beneficiază de alte surse de finanţare; • îmbunătăţirea aspectelor instituţionale, a ca­ pacităţii de dezvoltare a judeţului şi a operatorului regional, cât şi abilitatea acestuia de a pregăti şi implementa un program similar de investiţii pentru faza următoare de investiţii, ce va asigura conformarea completă cu cerinţele prevăzute în Tratatul de Aderare.

Situația de dinaintea investițiilor • pierderi de apă cauzate de o rețea parțial învechită, uzată • echipamente și structuri vechi și nefuncționale • calitatea apei necorespunzătoare la Târgu Secuiesc (fier) • rețele vechi de canalizare • lipsa parțială a sistemelor de canalizare în zona urbană • stații de epurare ce nu corespund normelor europene de mediu

Componentele proiectului: – Extinderea și reabilitarea rețelelor de apă potabilă și apă uzată din cele 4 orașe – Reabilitarea și extinderea stațiilor de epurare din orașele Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc și Întorsura Buzăului – Reabilitarea și extinderea conductelor de aducțiune, a puțurilor și captărilor de apă potabilă, a stațiilor de tratare a apei potabile, stațiilor de pompare și a rezervoarelor de înmagazinare apă potabilă.

Beneficiile proiectului Aceste investiţii conduc la creşterea accesului la serviciile de apă şi de canalizare şi, implicit, a confortului cetăţenilor.

După reabilitarea reţelelor subterane vechi şi degradate, în zonele respective se va putea realiza amenajarea modernă a străzilor şi trotuarelor, iar probabilitatea apariţiei avariilor ulterioare va fi foarte mică. Prin reabilitarea fronturilor de captare, conductelor de aducţiune şi a staţiilor de tratare a apei se urmăreşte îmbunătăţirea calităţii apei la robinet, iar, prin reabilitarea staţiilor de epurare, îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă în care se deversează apele epurate, deci, implicit, și îmbunătăţirea stării de sănătate a locuitorilor din judeţul Covasna. În plus, îmbunătăţirea infrastructurii reprezintă un potenţial de dezvoltare economică a judeţului.

Rezultatele așteptate ale proiectului: - creșterea accesului la servicii de furnizare a apei potabile la 100%; - creșterea ariei de acoperire a serviciilor de colectare ape uzate în zona de implementare a proiectului până la 100%; - îmbunătățirea calității apei potabile și protecția sănătății publice în localitățile menționate; - protecția mediului înconjurător, în special îmbunătățirea calității apelor de suprafață și apelor subterane din zona proiectului; - stații de tratare a apei și stații de epurare reabilitate și modernizate; - optimizarea rețelei de distribuție a apei și a rețelei de canalizare; - dezvoltarea unui Operator Regional capabil să ofere servicii de înaltă calitate și să-și extindă aria de acoperire a serviciilor; - reducerea pierderilor de apă potabilă pe rețea și a ratei de infiltrare la canalizare;

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Stadiul actual Stațiile de epurare de la Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc sunt recepționate, la stația de la Întorsura Buzăului mai trebuie executată o stație de transformare ca să se poată prelua investiția. Rețelele de apă potabilă și apă uzată sunt terminate (cu excepția unor tronsoane minore) în Târgu Secuiesc, Covasna și Sfântu Gheorghe. La Întorsura Buzăului progresul lucrărilor este la 50%, o bună parte din lucrări s-au fazat pentru perioada de programare 20142020. Pe contractul ce vizează conductele de aducțiune, puțurile, fronturile de captare, rezervoarele și stațiile de tratare apă potabilă, de asemenea s-a fazat o parte, respectiv decantoarele de la stația de apă Covasna, în rest majoritatea lucrărilor sunt terminate.

Progresul fizic la nivel de proiect este de 92%, iar cel financiar 84%, s-au cheltuit în total peste 200 milioane RON. Operatorul regional Gospodărie Comunală S.A. a continuat și în 2015 să acceseze fonduri nerambursabile în valoare de 32 milioane RON, din economiile rezultate de pe POS Mediu.

Componentele proiectului “Extinderea sistemelor de apă și apă uzată în localitățile aparținătoare municipiilor Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc și orașelor Covasna, Întorsura Buzăului” sunt: • În cazul orașului Sfântu Gheorghe, lucrări de extindere rețea de canalizare în localitățile Chilieni și Coseni, ce aparțin de Sfântu Gheorghe și achiziția de echipamente și utilaje: autospecială video inspecție (CCTV) pentru rețele canalizare; autospecială detectare pierderi pe toate tipurile de conducte; autospecială combinată pentru spălarevidanjare rețele canalizare cu o capacitate mare;

CAMPIONII APEI

41

Activitatea de bază a societății Gospodărie Comunală S.A. o reprezintă asigurarea serviciilor de apă potabilă și canalizare.

Gospodărie Comunală S.A. este operator regional pe raza județului Covasna din anul 2009, aria sa de operare include pe lângă municipiul reședință de județ Sfântu Gheorghe, orașele Târgu Secuiesc, Covasna și Întorsura Buzăului și un număr de 7 comune, deservind o populație totală de 104.094 de persoane. autovidanjă combinată pentru curățat rețele de canalizare cu o capacitate medie; buldoexcavator; motostivuitor frontal; echipamente de laborator; echipamente pentru stația de tratare apă potabilă; echipament pentru sudură țevi PEHD. • În cazul orașului Târgu Secuiesc, lucrări de extindere a rețelei de alimentare cu apă și de canalizare în localitățile Tinoasa, Săsăuși și Lunga, care aparțin de oraș, și achiziția de echipamente și utilaje: autovidanjă combinată pentru curățat rețele de canalizare cu o capacitate medie; buldoexcavator; motostivuitor frontal; echipamente pentru stația de tratare apă potabilă.

• În cazul orașului Covasna, lucrări de extindere a rețelei de alimentare cu apă în str. Horea, Cloșca și Crișan din Covasna, respectiv localitatea Chiuruș, ce aparține de Covasna și achiziţia de echipamente și utilaje: autovidanjă combinată pentru curățat rețele de canalizare cu o capacitate medie; buldoexcavator; echipamente pentru stația de tratare apă potabilă din Covasna; utilaje și echipamente pentru punctul de captare Bâsca Mare.

• Pentru Întorsura Buzăului, se achiziționează echipamente și utilaje: autovidanjă combinată pentru curățat rețele de canalizare cu o capacitate mică; buldoexcavator; echipamente pentru stația de tratare apă potabilă din Întorsura Buzăului. În cazul acestui proiect, progresul fizic este de 55%, iar cel financiar 26%, s-au cheltuit în total 8 milioane lei.

42

EDUCAŢIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

RIUF – o poartă spre educaţie Dacă până în 2013 din România plecau la studii în străinătate în jur de 33.000 de tineri, în doar doi ani numărul lor a crescut cu 7000, ajungând anul acesta la peste 40.000. În ajutorul celor care doresc să afle mai multe despre ofertele educaţionale prezente pe piaţă în acest moment, vine RIUF- The Romanian International University Fair, cel mai important eveniment educaţional din România şi din Europa de Sud-Est. Evenimentul reuneşte la fiecare ediţie din Bucureşti şi din ţară oferte educaţionale şi consiliere de carieră din întreaga lume, oferind soluţii şi răspunsuri la dorinţele de studiu ale elevilor şi studenţilor din România. de Alice Valeria MICU

Povestea RIUF RIUF a împlinit de curând 12 ani, s-a extins destul de rapid, iar în prezent desfăşoară anual ediţii în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Galaţi şi Braşov, devenind cel mai mare eveniment educaţional din Europa de Sud Est. Au avut loc, de asemenea, două evenimente MIEFMoldovan International Education Fair, la Chişinău. Începând cu 2005, peste 22.000 de vizitatori vin în fiecare an la RIUF ca să se informeze despre oportunităţile educaţionale ce le sunt accesibile în toată lumea. Mai mult, peste 6.000 de români aleg să facă pasul în viitor studiind în străinătatate, în urma unei conversaţii directe cu reprezentanţii oficiali ai universităţilor de interes sau dialogând cu studenţi sau absolvenţi români ai universităţilor respective.

Pentru că în faţa unui asemenea subiect se ivesc câteva întrebări am încercat să aflăm răspunsurile de la Ruxandra Zaharia - Marketing & PR Manager EDUCATIVA. De ce să mergi la RIUF? Dacă în Bucureşti mai există un eveniment asemănător, la Cluj este singurul de acest gen, care la nivel naţional reuşeşte să aducă reprezentanţii universităţilor faţă în faţă cu cei care doresc să studieze. Prin intermediul internetului se pot găsi informaţii de bază legate de facultăţi, profile de studiu, dar toate au un caracter impersonal. La un eveniment de genul RIUF cei interesaţi, elevi, studenţi şi chiar părinţi au posibilitatea să interacţioneze direct cu reprezentanţii universităţilor, cu membrii din comisiile de admitere, care sunt prezenţi aici în proporţie de 50-70%, restul fiind studenţi sau foşti studenţi ai acelor universităţi.

Aşadar, poţi vorbi direct cu reprezentanţii universităţilor şi cu studenţi români care studiază acolo.

La Bucureşti au venit reprezentanţii universităţii din Bristol, una din cele mai bune din Europa şi din lume, care a decis să trimită doi studenţi români, ajunşi acolo în urma unei întâlniri RIUF. Acum câţiva ani îşi doreau să studieze acolo, au fost la RIUF, au interacţionat cu reprezentanţii universităţii, după RIUF au aplicat la ei şi acum au ajuns să reprezinte universitatea la târgurile internaţionale.

De ce vin reprezentanţii universităţilor la târguri? În condiţiile în care site-urile universităţilor oferă acum o paletă bogată de informaţii şi posibilitatea de a aplica online, teoretic cel puţin, universităţile nu ar mai avea nevoie să-şi prezinte oferta educaţională la evenimente cum e RIUF şi totuşi o fac.

Răspunsul la întrebarea “De ce?” este unul destul de simplu. Atât universităţile din ţară, cât şi cele din străinătate au conştientizat faptul că tinerii români sunt foarte bine pregătiţi, motivaţi, dornici să ajungă la un nivel de performanţă foarte ridicat.

Un exemplu concret este prezenţa reprezentanţilor Bristol Univesity, aflată în top 20 cele mai bune universităţi din Europa, la RIUF. Reprezentanţii lor au fost doi studenţi români plini de entuziasm. Pentru Andrei Somanescu şi Paul Pintilie au participat la târg ca expozanţi pentru a doua oară, însă ne-au recunoscut că au participat şi ca vizitatori acum câţiva ani şi că în urma discuţiilor cu cei de la Bristol University au ales să devină studenţi internaţionali.

La întrebarea “ce v-a determinat să participaţi la RIUF?”, ei neau răspuns că universitatea doreşte să recruteze români deoarece aceştia sunt foarte bine pregătiţi, sunt dornici să acumuleze multe informaţii şi sunt recunoscuţi ca fiind printre cei mai buni. Aceştia ne-au confirmat faptul că de la an la an, numărul românilor care aleg să devină studenţi internaţionali este din ce în ce mai mare, iar asta îi determină pe reprezentanţii acestei universităţi să revină de mai mult de opt ani la cel mai mare eveniment educaţional din Europa de Sud-Est. La RIUF, reprezentanţii universităţilor au posibilitatea să intre în contact direct cu potenţialii studenţi, să evalueze în ce măsură se potrivesc profilului universităţii şi cât sunt de dornici să urmeze un program de studiu la universitatea pe care o reprezintă. Pot răspunde la întrebările vizitatorilor, îi pot ajuta să aplice mai repede şi mai uşor, chiar le pot oferi unele avantaje. Mai mult, este o bună oportunitate pentru aceştia să primească feedback în timp real de la cei care ar putea deveni studenţii lor. La aceasta se adaugă şi faptul ca RIUF este cel mai mare eveniment de acest tip din Europa de Sud Est, iar anual, universităţile expozante au posibilitatea să interacţioneze cu peste 22.000 de elevi şi studenţi.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ce se întâmplă la RIUF? RIUF oferă o experienţă completă vizitatorilor. Pe lângă posibilitatea de a interacţiona cu universităţile din România şi din străinătate, aceştia au oportunitatea de a participa la workshop-uri şi de a discuta cu echipele de consilieri pentru orientare în carieră, dar şi educaţionali (Edmundo, Reviro, Edmerica).

Edmundo are aproape 150 de universităţi partenere, consilierii educaţionali de aici sprijinindu-i pe tinerii români în alegerea programului de studiu în funcţie de înclinaţiile şi abilităţile lor. Ei utilizează teste în urma cărora elevii pot fi ajutaţi să identifice programul care li se potriveşte cel mai bine, apoi împreună aleg facultatea şi ţara potrivită, după care sunt ajutaţi să aplice. De întocmirea dosarului de aplicaţie, la pregătirea pentru interviurile de admitere, ajutorul lor se extinde până la pregătirea lor pentru aplicaţiile la burse şi oferirea informaţiilor generale legate de cazare.

Alţi doi parteneri care oferă consiliere educaţională în cadrul evenimentului sunt Universalio şi EDMERICA, care îi pot ajuta pe cei ce doresc să aplice pentru studii oriunde în străinătate, inclusiv la universităţile de top din lume.

Mai mult, pot participa la workshop-urile şi seminariile interactive organizate în parteneriat cu instituţiile educaţionale prezente la eveniment şi pot afla informaţii în exclusivitate despre ofertele educaţionale puse la dispoziţie de aceştia. Peste 59 de workshop-uri şi seminarii au fost organizate la ediţiile RIUF din această primăvară, iar 14 s-au desfăşurat în cadrul RIUF Cluj Napoca, pe 22 martie.

Vizitatorii au avut acces la workshop-uri de construcţie de roboţi şi DJ-ing, la prezentări susţinute de absolvenţii universităţilor de top- precum Standford University-, consilierii educaţionali, dar şi de membrii comisiilor de admitere ale universităţilor prezente la târgul internaţional de universităţi. Toate acestea au fost organizate pentru a le putea oferi vizitatorilor o imagine de ansamblu cât mai clară asupra oportunităţilor de studiu pe care le găsesc în acest moment pe piaţă.

RIUF s-a transformat, aşadar, în aceşti 12 ani dintr-un târg expoziţional cu oferte de studiu într-un eveniment complex care îi poate ajuta pe cei interesaţi să afle direct de la reprezentanţii universităţilor informaţiile de care au nevoie legate de programul de studiu ales, procesul de admitere sursele de finanţare şi burse. Apoi, aceştia au şansa să dialogheze cu reprezentanţii celor peste 110 universităţi din România şi din străinătate, dar şi cu studenţii români plecaţi la studii în afara ţării şi să aleagă unul dintre cele peste 7.000 de programe de studiu în domenii precum marketing, business, IT şi comunicaţii, tursim, artă, ştiinţe politice, economie şi finanţe, arhitectură, arte şi design, puse la dispoziţie de instituţiile de învăţământ superior prezente.

Doar în străinătate? În cadrul RIUF sunt prezente şi universităţi din România, la Cluj au venit reprezentanţi ai U.B.B., U.S.A.M.V., U.M.F., ai Universităţii Bucureşti şi ai Universităţii Româno-Americane, aşadar RIUF este un eveniment care aduce în acelaşi loc programele de studiu începând cu nivelul naţional, continuând cu cel european şi cel mondial. Au fost prezente şi universităţi din Emiratele Arabe Unite sau Australia.

Dacă la început universităţile nu cunoşteau potenţialul elevilor şi studenţilor români, acum ele îşi doresc prezenţa în cadrul RIUF, iar la ultimele ediţii au participat universităţi cărora li s-a recomandat să vină la noi. Fiind cel mai mare eveniment din domeniul târg educaţional, la Bucureşti au venit în această primăvară peste 100 de expozanţi, la Cluj peste 70 şi 3500 de vizitatori, iar la

EDUCAŢIE

Braşov mai mult de 60 la prima ediţie din acel oraş. De asemenea, la Timişoara, unde evenimentul se desfăşoară de câţiva ani, au fost anul trecut peste 50 de expozanţi şi cam 2500 de vizitatori.

Unde vor să studieze tinerii români care participă la RIUF? Preocupați de mediul înconjurător și situația economică a comunității din care fac parte, peste 50% dintre tinerii care participă la RIUF doresc să-și construiască propriul start-up și au reacții negative față de ideea de a lucra într-o organizație cu sistem ierarhic pe verticală. Asta se reflectă și în opțiunile de studiu ale acestora. Peste 35% dintre cei care optează pentru o facultate în afara țării aleg domenii precum Business, Management, Economie și Finanțe, 24% optează pentru Marketing și Publicitate, 21% tind către Științe Politice, Relații Internaționale și Științe Legale, iar 18% merg spre Tehnologie și IT. Căutând un mediu universitar în care inovația, etica și distracția fac echipă, țările care se apropie cel mai mult de acest ideal sunt UK, USA, Germania, Olanda, Franţa, Elveţia și țările nordice.

Peste 50% dintre românii care vor să meargă la studii în străinătate ar alege ca destinație UK, iar 30% dintre aceștia ar dori să studieze la o instituție din USA, fiind urmată îndeaproape de Danemarca, Germania, Olanda și Franța.

Alte destinații mai puțin populare sunt reprezentate de Ungaria, Arabia Saudită, Rusia, China, Grecia și Cehia.

Locurile în care tinerii români caută informații despre universitățile din afara teritoriului României sunt platformele online, site-urile universităților, forumurile și evenimentele educaționale. Târgul internațional de universități RIUF oferă celor interesați de studiile în străinătate ocazia de a afla informații complete, concrete și de actualitate despre universitățile la care doresc să ajungă. În cifre ediţiile RIUF- The Romanian International University Fair din această primăvară arată în felul următor: - 5 zile de eveniment - 3 locaţii (Bucuresti, Cluj Napoca şi Braşov) - Peste 9000 de vizitatori - Peste 110 universităţi şi instituţii educaţionale expozante - 59 de workshop-uri şi seminarii legate de studiul în România şi în străinătate Târgul internaţional de universităţi va reveni în luna octombrie cu trei ediţii în Bucureşti, Iaşi şi Timişoara unde organizatorii estimează că vor fi peste 10.000 de vizitatori, iar mai multe detalii pot fi găsite pe site-ul acestora: www.riuf.ro.

43

44

EDUCAŢIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Companiile franceze premiază creativitatea Clubul Francofon de Afaceri din Cluj (C.FAC) și Clubul Francofon de Afaceri din Sibiu (C.FAS), susținute de mediul de afaceri și de parteneri, au derulat, în perioada octombrie 2015 - februarie 2016, cea de-a II-a ediție a «Premiilor Cluburilor Francofone de Afaceri». Competiția a fost gândită cu scopul de a propaga în rândul tinerilor liceeni importanța acordată limbii franceze de către companiile francofone din zona Transilvaniei.

Au fost angrenate 78 de licee din Transilvania, iar cei aproximativ 576 elevi au depus 192 de dosare pentru toate cele cinci secțiuni (IT, design, mecanică, marketing și mediu). În urma jurizării desfășurate în perioada 1-31 martie 2016, de către un juriu format din reprezentanți ai companiilor francofone partenere, au fost deliberate cele mai bune 3 proiecte din cadrul fiecărei secțiuni.

Nevoia de forță de muncă bine pregătită, în domeniile în care activează companiile franceze din România, dar și stimularea învățării limbii franceze de afaceri, au fost principalele motive și argumente în organizarea acestui eveniment.

Festivitatea de premiere a câștigătorilor, în prezența E.S. François SAINT-PAUL, Ambasadorul Franţei în România, a colaboratorilor și partenerilor din mediul de afaceri francofon, a inspectorilor școlari generali și de specialitate, a directorilor liceelor, a profesorilor coordonatori și colaboratori din cele 10 județe participante la concurs, a fost organizată la Sibiu, în data de 15 aprilie 2016.

Premiile au fost acordate mai multor echipe, astfel: Secțiunea IT: Premiul I – Colegiul Național Gheorghe Lazăr Sibiu (UDREA Horațiu BONCEA Andrei, VALASE Ionuț, BERNHARDT Fabian); Premiul II – Liceul Axente C.FAC (Clubul Francofon de Afaceri din Cluj) este rețeaua economică francofonă din Cluj, fiind compus din 40 de membri. La nivel regional, C.FAC face parte din structura intitulată International Committee, care reunește cluburile de afaceri din Cluj, iar la nivel național Clubul face parte din rețeaua franceză de instituții ce activează pentru susținerea valorilor comune alături de CCIFER, Ambasada Franței, BusinessFrance şi mulți alții.

Sever Mediaș, Sibiu (HOLERGA Flavius, MOGA Inocentiu) și Premiul III – Colegiul Național Horea, Cloșca și Crișan Alba Iulia (ALBU Andrei, NICOARA Bogdan, SULAREA Iulian, BELIGAR Klaus) Secțiunea Design: Premiul I – Liceul de Arte Vizuale Romulus Ladea Cluj-Napoca (Ionuț Oana Gabriela); Premiul II - Liceul de Arte Vizuale Romulus Ladea ClujNapoca (Roman-Albu George Alexandru); Premiul III – Liceul Teoretic Onisifor Ghibu Cluj-Napoca (Zmeu Simona, Moldovan Daniela-Mihaela) Secțiunea Marketing: Premiul I – Liceul Tehnologic Timotei Cipariu Blaj, Alba (BUCERZAN Paul Adrian, LAZÃR George Adrian); Premiul II – Colegiul Național Horea, Cloșca și Crișan Alba-Iulia (SAV Ioana, PAVEL Elena Maria, ISPAS Darius Florin); Premiul III – Colegiul Național Mihai Eminescu Toplița, Harghita (COTFAS Cătălin Daian, COTFAS Andrei Ovidiu, UDRICIUC Cristina Ștefania) Secțiunea Mediu: Premiul I - Liceul Teoretic Emil Racoviță Baia Mare (HOROTAN Andreea Emilia, IANOŞ Madalina Alina); Premiul II – Liceul Teoretic Nicolae Bălcescu Cluj-Napoca (PETRUŞ Andrei, TOMOIAGÃ Sebastian); Premiul III – Liceul Agricol Daniil Popovici Bărcianu Sibiu (CRÃCIUN Denisa, ILIE Tania, ŞANDRU Maria, NEAMŢIU Cristina) Secțiunea Mecanică: Premiul I – Colegiul Tehnic Alesandru Papiu Ilarian Zalău (SABOU Sergiu, TALAS Vlad); Premiul II - Colegiul Tehnic Alesandru Papiu Ilarian Zalău (TICUS Sebastian, MURESAN Alexandru, CIUPE Cristian); Premiul III – Liceul Teoretic Emil Racoviță Baia Mare (MARC Adelina Paula, PODE Alexandra Paraschiva, KOMLOȘI Beatrisz Denisa, TALPOȘ Florina Dorina) Premiul Liceului, constând în materiale în valoare de 500 euro, a fost obținut de Liceul Teoretic Emil Racoviță din Baia Mare cu un număr de 21 de proiecte depuse.

Prezent la eveniment, Ambasadorul Franței în România, E.S. François Saint-Paul s-a arătat ”convins că limba franceză va fi un mare avantaj. Avantaj pentru viitorul dumneavoastră atât în România, cât și în afara ei. Mai ales astăzi, când lumea se schimbă atât de repede, plurilingvismul reprezintă un avantaj”.

Clubul Francofon de Afaceri din Sibiu (C.FAS), creat în 2015, în cadrul cooperării dintre Județul Sibiu şi Departamentul Ille et Vilaine, lucrează în strânsă colaborare cu parteneri economici francofoni cum ar fi CCIFER, CFAC, Business France, BEROBA, AWEX, Camera de comerț Elvețiană în România şi PTIR. C.FAS este de asemenea membru în Comitetul consultativ al Județului Sibiu pentru formare profesională, care transmite Guvernului nevoile de formare ale întreprinderilor. Membrii C.FAS lucrează foarte strâns cu mediul şcolar şi universitar pentru a promova limba franceză pentru afaceri.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

D-Link extinde în România portofoliul de produse D-Link anunță extinderea portofoliului mydlink™ Home cu noi soluții care transformă locuinţa într-o casă inteligentă și continuă strategia locală de consolidare a relațiilor sale comerciale prin semnarea unui parteneriat cu eMAG, cel mai puternic retailer online din România.

Noutățile din portofoliul mydlink™ Home, disponibile deja în magazinul online eMAG sunt: senzorul pentru uși și ferestre mydlink™ Home DCH- Z110, senzorul de mișcare cu baterie mydlink™ Home DCH- Z120, Sirena Z-wave mydlink™ Home DCH-Z510, senzorul de apă mydlink™ Home DCH-S160, Sirena WI-FI DCH-S220 şi hub-ul mydlink™ Home DCH-G020. „Parteneriatul cu eMAG face parte din strategia D-Link de promovare a soluțiilor dedicate casei inteligente și vine să sprijine accesul utilizatorilor la un portofoliu larg de produse menite să ofere mai mult confort și siguranță. Nu ne mai putem imagina cotidianul fără beneficiile și confortul oferit de tehnologie și ne bucură faptul că din ce în ce mai mulți utilizatori din România adoptă tehnologiile mydlink“, declară Laurențiu Trocan, Country Manager D-Link România.

Noi tehnologii inteligente pentru o viață mai ușoară, mai sigură și mai relaxată Noile produse, bazate pe tehnologia Z-wave, sunt foarte ușor de instalat, consumă puțină energie, deci pot funcționa cu baterie și nu utilizează lungimea de banda Wi-Fi. Ele se conectează la routerul prin intermediul hub-ului mydlink™ Connected Home DCH-G020, care are rolul de a controla și de a integra dispozitivele Z-wave în aplicația mydlink™ Home. Astfel ele vor funcționa împreună cu alte dispozitive ca să poți crea o casă inteligentă fără instalare complicată și costisitoare și fără abonamente lunare.

Senzorul pentru uși și ferestre mydlink™ Home DCHZ110 și senzorul de mișcare cu baterie mydlink™ Home DCH- Z120 alertează când ușile sau ferestrele sunt deschise sau când este detectată mișcare. Notificările transmise de acestea avertizează de fiecare dată când un senzor este activat. Se poate monitoriza temperatura și lumina, dar și zonele restricționate din casă. Sirena Z-wave mydlink™

Home DCH-Z510 este destinată alarmării audio, cu un volum puternic de până la 110dB și este echipată cu șase tipuri de sunete.

Pentru siguranţa casei, D-Link pune la dispoziţie senzorul de apă mydlink™ Home DCH-S160 care alertează atunci când detectează o inundație. Este ușor de instalat, se conectează la rețeua ta Wi-Fi și poate detecta scurgerile de apă înainte să se întâmple inundații serioase.

Din portofoliul mydlink™ Home mai fac parte: Camera de supraveghere IP HD mydlink™ Home DCS-935L; Camera de supraveghere PTZ IP 360 mydlink™ Home DCS-5010L; Senzorul de mişcare mydlink™ Home DCH-S150 Wi-Fi, priza Smart Plug mydlink™ Home DSP-W215, Sirena Wi-Fi mydlink™ Home DCH S220. Aceste dispozitive inteligente funcţionează prin Wi-Fi, iar utilizatorii le pot monitoriza prin intermediul aplicaţiei mydlink™ Home compatibilă cu sistemele de operare iOS şi Android.

Toate dispozitivele, fie ele Z-wave sau Wi-Fi, funcționează prin conectarea la aplicația mydlink™ Home. Aplicația este gratuită și se poate descărca din App Store și Google Play.

D-Link își continuă direcția strategică de inovator în tehnologia dedicată casei inteligente prin lansarea la începutul acestui an a unor noi produse compatibile cu ecosistemul mydlink, cum ar fi detectorul de fum mydlink™ Home DCH-Z310. Tot la începutul anului, compania anunța integrarea IFTTT (If This Then That) în ecosistemul mydlink, precum și unirea forțelor cu Yale şi Nest Labs într-un parteneriat strategic cu furnizorul de energie npower, pentru a înţelege mai bine ce își doresc consumatorii.

D-Link este unul dintre cei mai importanți producători de infrastuctură de rețea la nivel mondial, cu 30 de ani de experiență în producerea de echipamente inovatoare, de înaltă performanță, atât pentru companii cât și pentru clienții individuali. De peste un sfert de secol, D-Link a proiectat, dezvoltat și produs echipamente premiate pentru rețea, wireless, stocare, securitate și soluții de supraveghere IP. mydlink™ Home reprezintă o serie de tehnologii inteligente ce permit proprietarilor de locuințe să monitorizeze, automatizeze și să controleze locuința de oriunde și oricând folosindu-se de smartphone sau tabletă.

Laurenţiu Trocan, Country Manager D-Link Romania

45

46

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cotraco la Expowood Brașov Producătorul de lanțuri și cabluri de tracțiune Cotraco din Sângeorgiu de Mureș a participat la ediția a XV-a a târgului internațional Expowood de la Brașov, organizat în 20-23 aprilie 2016, unde și-a prezentat gama de produse specifice industriei lemnului.

Printre produsele Cotraco, expuse sau promovate la Expowood, se numără: anvelope pentru camioane, tractoare si TAF-uri, cabluri de tracțiune din oțel, lanțuri de rezistență, genoveze și antiderapante, piese auto pentru tractoare și TAF-uri, șufe și dispozitive de ridicare și ancorare, vaseline și uleiuri pentru camioane, tractoare și TAF-uri. ”La Expowood Brașov am reușit să stabilim numeroase prietenii și viitori parteneri. Am învățat multe unii de la ceilalți. A fost un târg reușit, ne-am întors cu multe informații prețioase pentru noi, cu cărți de vizită și multe contracte… dar cele mai importante lucruri cu care ne-am întors sunt prieteniile pe care le-am legat și experiența acumulată. Așteptăm cu interes Expowood 2017”, au declarat reprezentanții Cotraco.

Grupul de firme COTRACO este prezent de peste 15 ani pe piața produselor industriale din România ca distribuitor și mai nou producător de lanțuri industriale, cabluri de tracțiune din oțel, dispozitive de ridicare și ancorare, lanțuri antiderapante, precum și furnizor al unei game variate de produse și servicii specifice sectoarelor industriale. Domeniile principale în care ne oferim serviciile sunt: forajul, extracția, transportul și distribuția petrolului și a gazelor naturale; producția, transportul și distribuția energiei electrice, șantiere navale și porturi, construcția de poduri și pontoane, construcții hidrotehnice, civile și industriale, exploatări forestiere, industria prelucrătoare și a producției de mașini şi utilaje etc.

Ca o consecință a creșterii și dezvoltării grupului, din dorința de a fi mai aproape de nevoile clientului și de a reduce timpii de deservire cu produse și servicii, începând cu anul 2008 am demarat o acțiune de extindere prin deschiderea unor centre logistice zonale. Primul centru s-a

deschis la Brașov în martie 2008, fiind orientat încă de la început pe deservirea în principal a clienților din sectorul forestier, oferind pe lângă produsele proprii și o gamă largă de piese auto, anvelope, uleiuri și vaseline industriale. Acest centru și-a dovedit încă de la începutul funcționării valoarea, contribuind activ la creșterea activității, la formarea primelor centre de producție de lanțuri antiderapante, la extinderea cifrei de afaceri a firmei. În consecință, nu după mult timp a fost deschis un centru similar și în Reșița, iar recent am inaugurat un nou spațiu pentru activitatea centrului din Brașov, mai ușor de accesat și cu o suprafață de expunere mai generoasă.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

47

48

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Daimler produce în România noua generație de cutii de viteză 9G-TRONIC

Subsidiara Daimler din România, Star Assembly, a lansat la Sebeş producţia cutiei de viteze automată cu nouă trepte 9G-TRONIC. Pentru extinderea capacităţilor de producţie, Daimler investeşte la Sebeş peste 300 de milioane de euro şi creează încă 1000 de noi locuri de muncă.

Momentul oficial de semnare a primei cutii de viteză.

De la stânga la dreapta Hans Werner Lauk Dragos Pîslaru Manuel Costescu, Costin Borc, Markus Schäfer

„Prin extinderea activităţilor de producţie a cutiilor de viteze la Sebeş, dispunem de posibilitatea de a acoperi mai flexibil şi mai eficient suplimentarea cererii de cutii automate“, afirmă Markus Schäfer, membru al Consiliului de Administraţie al diviziei Mercedes-Benz Cars, responsabil pentru producţie şi Supply Chain Management. „Prin extinderea activităţilor de producţie a cutiilor de viteze la Sebeş, dispunem de posibilitatea de a acoperi mai flexibil şi mai eficient suplimentarea cererii de cutii automate. Extinderea producţiei de cutii de viteze în România reprezintă o completare optimă pentru activitatea noastră globală de fabricarea a sistemelor de tracţiune, cu sediul principal în Untertürkheim“, afirmă Schäfer.

Pentru extinderea capacităţii, Daimler investeşte, în total, peste 300 de milioane de euro şi creează peste 500 de noi

locuri de muncă în cadrul filialei Daimler din România, Star Assembly. La efectuarea lucrărilor de construcţii s-au utilizat aproximativ 500 de kilometri de cabluri şi 5.000 de tone de metal. La cele două companii din România, Star Transmission şi Star Assembly, lucrează peste 1.800 de angajaţi. „Lansarea activităţii de producţie care are loc astăzi şi investiţiile asociate acestui demers la locaţia din Sebeş oferă regiunii o perspectivă deosebită pentru viitor. În acest mod continuăm colaborarea de succes dintre Daimler şi România, ca locaţie de producţie“, a afirmat Costin Borc, Viceprim-ministru, Ministrul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri. „Cele două filiale deţinute de noi în România constituie un pilon important în cadrul structurii noastre globale asociate de producţie a sistemelor de propulsie.

Acestea asigură o producţie în condiţii de fiabilitate, flexibilitate şi la un nivel calitativ de top. Lansarea procesului de fabricare a cutiei de viteze 9G-Tronic, care beneficiază de o cerere ridicată, de către colegii din România, îmbunătăţeşte în mod durabil competitivitatea în cadrul reţelei noastre internaţionale de producţie“, afirmă Frank Deis, director pentru producţia de sisteme de antrenare din cadrul Mercedes-Benz Cars şi responsabil de locaţie în cadrul fabricii Mercedes-Benz din Untertürkheim.

Mercedes-Benz asigură fabricarea cutiilor automate de viteze în cadrul unei structuri flexibile, cu reprezentanţa din Untertürkheim ca fabrică principală, iar lucrările de montaj pentru cutiile de viteze sunt efectuate în România.

Personalul din cadrul filialei din România a beneficiat de instruire intensă în cadrul unui program de calificare care a durat mai multe luni şi a fost organizat în cadrul producţiei de cutii de viteze de la Untertürkheim pentru a se familiariza cu toate procesele de montaj.

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SALONUL AUTO brașov 2016 20-22 mai

brașov business park Munca în echipă, ministrul Costin Borc şi Markus Schäfer „Investiţia şi continuarea procesului de extindere în România demonstrează aprecierea faţă de angajamentul şi know-how-ul deţinut de către personalul Daimler Communications, 70546 Stuttgart, Germania. Îmi face o deosebită plăcere să fac parte, ca nou membru, din echipa de la Star Transmission şi de la Star Assembly“, a afirmat Falk Pruscha, care deţine, începând cu luna decembrie 2015, funcţia de administrator în cadrul Star Transmission şi al Star Assembly.

Autoturisme MOTOCICLETE Motoscutere BICICLETE Accesorii TUNING

Mercedes-Benz proiectează şi produce de peste 50 de ani cutii automate de viteze de calitate superioară, care asigură un confort remarcabil de cuplare a treptelor, eficienţă energetică optimă şi durabilitate fiabilă. Prima cutie automată de viteze cu nouă trepte disponibilă la nivel mondial pentru modelele premium cu tracţiune spate, integrală, hibrid sau hibrid Plug-In se impune prin confortul remarcabil de antrenare şi procesele de cuplare aproape imperceptibilă a treptelor de viteză.

Aceste performanţe produc efecte pozitive în special cu privire la eficienţă, precum şi la confortul sonor. La lansarea pe piaţă, 9G-TRONIC a fost disponibilă pentru început la modelul E 350 BlueTEC. GLE Coupé (C 292) a fost prima serie echipată încă de la lansare cu această cutie automată inovatoare. În prezent, toate modelele disponibile pentru lansarea pe piaţă din cadrul noii clase E sunt echipate în versiunea de serie cu noua cutie automată cu nouă trepte 9G-TRONIC. În anii următori, 9G-TRONIC va fi utilizată pentru aproape toate seriile cu motorul montat longitudinal.

ORGANIZATOR

Informaţii cu privire la cutia de viteze automată cu nouă trepte 9G-TRONIC fabricată de Mercedes-Benz

49

50

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Tesla Model 3, cea mai așteptată mașină electrică a anului În cadrul unui eveniment organizat la sediul SpaceX din California, Elon Musk, CEO-ul Tesla Motors, a prezentat cea mai așteptată mașină electrică a anului, Tesla Model 3, care se dorește a fi un rival pentru autoturismele germane premium, precum BMW Seria 3, Audi A4 și MercedesBenz Clasa C. de Ionuț ȚÎRDEA

Tesla ne promite o mașină extraordinară pentru prețul cerut. La ce să ne așteptăm? Tesla Model 3 este un Model S mai „scurt”, deoarece regăsim cele mai importante linii de design ale modelului superior, dar ne surprinde prin lipsa grilei de pe bara de protecție, acest lucru făcând ca noul Model 3 să aibă un coeficient aerodinamic de doar 0.21cd. Ampatamentul noului Model 3 este mai scurt decât al modelului S, iar plafonul panoramic din sticlă care se întinde de la capotă până la portbagaj aduce foarte mult cu un hatchback. Acest lucru face ca portbagajul să aibă o deschidere mică și aparent nepractică.

Putere, încărcare și autonomie Tesla Model 3 vine cu o autonomie minimă de circa 346 km datorită sistemului complex bazat pe baterii Lithiumion. Aceste baterii vor fi produse în propria fabrică a celor

de la Tesla, care va fi și cea mai mare fabrică de acumulatori Lithium-ion din lume. Elon Musk a declarat că și varianta de bază a Modelului 3 va ajunge de la 0 la 100 km/h în mai puțin de 6 secunde, afirmând totodată că „Tesla nu construiește mașini lente”.

Tesla a confirmat că versiunile de top ale modelului 3 vor fi disponibile atât cu tracțiune posterioară, cât și cu tracțiune integrală prin amplasarea unui al doilea motor care va propulsa roțile din față.

Versiunea „dual motor” va avea o autonomie sporită și va ajunge la 100 de km/h în mai puțin de 3 secunde. Tesla face pași mari și în extinderea rețelei de stații de încărcare de mare viteză „Supercharger” și își dorește ca în următorii doi ani să ajungă la 15.000 de astfel de stații în întreaga lume, urmând ca în acest an să se deschidă și în România primele astfel de stații.

Tesla nu a specificat dacă pentru posesorii de Model 3 va fi disponibilă încărcarea gratuită nelimitată, așa cum beneficiază deja posesorii de Model S și Model X.

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Interior High Tech Tesla s-a concentrat foarte mult pe exteriorul noului model și a prezentat la dezvelirea oficială un interior minimalist, aproape inexistent, fără niciun buton și cu un display de 15 inch dispus pe orizontal. Este de așteptat ca interiorul modelului 3 să nu fie ca cel care va intra în producție.

Zvonurile spun că Tesla a angajat o echipă de specialiști în tehnologia „head-up display” pentru a lucra la noul Model 3. Toate mașinile Model 3 vor veni standard cu funcția „Autopilot”, funcție care îi permite autoturismului să frâneze singur pentru a evita incidente stradale, să parcheze și să iasă din parcare în mod complet autonom. Cel mai important aspect al noului model este prețul. Elon Musk a promis că Tesla va produce mașini electrice pentru mase, nu doar pentru cei privilegiați. Model 3 are un preț de pornire de 35.000 de dolari (circa 30.500 de euro), iar în România, prin programul național de reînnoire a parcului auto „Rabla”, se poate obține un eco bonus de peste 6.700 de euro. În prezent, compania primește comenzi pentru noul Tesla Model 3 pentru un avans de 1.000 de dolari, iar în doar câteva zile au fost depășite proiecțiile de vânzări pe un an întreg. În prezent, comenzile sunt de aproximativ 400.000. De asemenea, Elon Musk a declarat că pentru a evita orice speculații vor fi anulate comenzile pentru mai mult de două mașini făcute de către o persoană. Pentru a putea livra cele 400.000 de mașini deja comandate, Tesla plănuiește să readucă uzina sa din Freemont, California, la o producție de 500.000 de autovehicule pe an. Cei de la Tesla spun că vor începe livrarea noului model către pri-

mii clienți în ultimul trimestru al anului 2017, așa că cei care fac precomenzi acum pentru un autoturism vor avea de așteptat cel puțin 18 luni. Poate Tesla să livreze la timp prima sa mașină produsă în masă? Aceasta este întrebarea pe care și-o pun majoritatea fanilor Tesla. Având în vedere numărul foarte mare de precomenzi, ne putem aștepta ca producția să aibă întârzieri.

51

52

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Noul E Class, lansat oficial în România Mercedes Benz România a lansat oficial noul model E Class, ce se găsește deja în showroomurile Mercedes. Noua generație a modelului E Class are un preț de pornire de 41.514 de euro cu TVA inclus pentru versiunea E200, model propulsat de un motor pe benzină care dezvoltă 184 de cai putere. Toate modelele disponibile în momentul lansării sunt echipate cu noua transmisie automată cu nouă trepte 9G-TRONIC. Acest lucru facilitează schimbarea rapidă și insesizabilă a vitezelor și permite turații reduse ale motorului, fapt care are un efect benefic asupra creșterii eficienței și reducerii nivelelor de zgomot. de Ionuț ȚÎRDEA În cadrul evenimentului, CEO-ul Mercedes-Benz România, Philipp Hagenburger, a declarat: „De-a lungul istoriei de 130 de ani, Mercedes-Benz a setat noi standarde cu fiecare model lansat, făcând disponibile tehnologii în premieră în industria auto. Noua Clasă E este cel mai recent exemplu care reconfirmă caracterul inovator și demonstrează viziunea revoluționară pe care Mercedes-Benz o are asupra viitorului. Suntem încrezători că publicul din România va aprecia numeroasele opțiuni tehnologice prezente la bord, precum și confortul și siguranța care au consacrat toate modelele Mercedes-Benz”.

Din punct de vedere al design-ului, noul E Class se clasează între S Class și C Class și drept dovadă preia o mulțime de elemente de design de la cele două modele. Zona frontală a noului model este reprezentată de o grilă masivă flancată de noile blocuri optice. Mercedes a renunțat la blocurile optice dublate, dar design-ul interior din noile faruri ne amintesc de acestea. Posteriorul noului E Class seamană foarte mult cu cel al modelelor C Class și S Class, acest lucru făcând ca noul model să fie foarte ușor de confundat cu S Class, mai ales de la distanță. Mercedes Benz E Class a pensionat celebrul propulsor diesel de 2143 cm³ și a înlocuit noul propulsor de 1950 cm³.

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Versiunea E 220d promite o accelerație de la 0 la 100 km/h, are loc în 7,3 secunde datorită celor 195 de cai putere și 400 Nm. Mercedes declară un consum mediu mixt de doar 3,9 l/100 km.

A doua variantă diesel va fi comercializată sub numele de E 350 și vine cu un propulsor de 3.0 litri turbo de 258 cai putere și 620 Nm. Accelerează de la 0 la 100 km/h în doar 5.9 secunde, iar consumul mediu mixt declarat este de 5.1 l/100 km. Fanii mărcii care preferă motoarele pe benzină vor avea la dispoziție un 2.0 de 184 de cai putere și 300 Nm cu un consum mediu de 5.9l/100 km. Reprezentanții Mercedes declarau că în viitorul apropiat vor fi disponibile și alte unități pe benzină. Surpriza din lista de motorizări disponibile este E 350e, un Plug-in Hybrid care folosește un motor pe benzină de 2.0 litri și un motor eletric. Aceste două motoare produc împreună 279 de cai putere și 600 Nm, asigură o accelerație de la 0 la 100 km/h în 6.2 secunde și promite un consum mixt extrem de mic, de doar 2,1l/100 km.

Suspensia – confort sportiv Suspensia noii Clase E oferă agilitate, asigurând atât o plăcere sporită de condus pe drumuri cu serpentine, cât și cel mai ridicat nivel de confort din acest segment.

Limuzina este dotată standard cu suspensie din oțel. Sunt disponibile trei suspensii de tip DIRECT CONTROL echipate cu un sistem de amortizare selectiv: suspensie confort; suspensie avantgarde coborâtă cu 15 milimetri și caracteristică sportivă; suspensie sportivă cu sistem de amortizare adaptabil, coborâtă cu 15 milimetri, ce înlocuiește suspensia sport clasică. Noul E Class are două ecrane pe bord asemănătoare cu cele pe care le regăsim pe S Class. Unul este folosit pentru panoul cu instrumente și celălalt pentru sistemul de infotainment, au o diagonală de 12,3 inch și rezoluție 1920 x 720 pixeli.

Panoul de instrumente poate fi personalizat complet și permite selectarea uneia din cele trei teme de design: Classic, Sport și Progressive. Habitaclul noului E Class este iluminat printr-un sistem LED ce oferă 64 de culori. O premieră absolută este că șoferii noului Clasa E vor putea controla diverse funcții ale mașinii direct de pe volan, prin gesturi pe care le fac cu degetele în zona touch-sensitive asemenea gesturilor prin care controlăm un smartphone.

53

54

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAŢIE

Investiţii de milioane de euro la Stânceni

55

Comuna Stânceni a finalizat la finele anului trecut un important proiect pe fonduri europene.

Despre beneficiile acestui proiect aduse locuitorilor comunei ne-a vorbit primarul comunei Stânceni, Dinu Ciobotă. a consemnat Alin ZAHARIE Despre ce proiect este vorba ?

Dinu Ciobotă: Este vorba de un proiect pe Măsura 322, din fonduri europene intitulat ”Modernizare infrastructuri de bază în comuna Stânceni”. Măsura cuprinde șase obiective importante, străzi și pod rutier nou în comuna Stânceni, stație de epurare și canalizare, prelungire rețea apă potabilă, construirea unui centru social, reabilitare cămin cultural în localitatea Meștera și o grădiniță nouă cu program la Stânceni.

Cum a ademarat proiectul ?

D. C.: Lucrările au demarat în forță la începutul lui 2013.

Am avut o mică problemă în ce privește realizarea acordului podului de beton armat la DN 15. A trebuit să facem o schimbare de soluție și să construim în plus o bandă pentru viraj stânga, lucrare care ne-a adus o prelungire de termen de un an de zile. În 30 octombrie 2015 am făcut procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor, instalațiile funcționează, suntem în perioada de reglaje a stației de epurare, restul lucrărilor fiind executate în cele mai bune condiții.

Ce beneficiu aduce acest proiect pentru locuitorii comunei Stânceni?

D.C.: Un beneficiu direct pe termen scurt nu se observă, dar pe termen lung cu siguranță aduce un beneficiu. Să modernizezi cinci kilometri de străzi, să introduci șase kilometri de canalizare și stație de epurare, în primul rând aduce un confort, și ulterior și un beneficiu, deoarece altele sunt costurile când circuli în condiții normale pe drumuri modernizate. Din cele șase obiective din proiect, cei mai mulți bani au fost alocați pentru construirea podului peste râul Mureș, un pod vechi care cât că nu s-a surpat. Valoarea cea mai mare a fost pentru pod și asfaltările de străzi, urmată de stația de epurare și canalizare. Proiectul a fost oportun și binevenit pentru comună, deoarece îmbunătățește substanțial condițiile de viață la Stânceni. Este cel mai mare proiect la nivelul comunei Stânceni din ultimii 20 de ani, cu o valoare foarte mare. În acest proiect am construit și o grădiniță cu program normal de 20 de locuri, modernă, la toate standardele, la care se adaugă reabilitatea unui cămin cultural în localitatea Meștera, construcție care datează de înainte de 1900. Reabilitarea a fost una deosebită, cu încălzire centrală, grupuri sanitare, apă curentă, canalizare, condiții deosebite pentru locuitorii localității Meștera.

Proiectul a rezolvat și o parte a canalizării și alimentării cu apă potabilă.

D.C.: Noi momentan am lucrat doar cu centrul de comună, respectiv localitatea Stânceni. Aici am avut solicitări, fapt pentru care aici am făcut această investiție. A fost necesară din cauza faptului că majoritatea cetățenilor stau în lunca Mureșului, pe aliniamentul la DN 15, pânză freatică era foarte sus, fapt pentru care calitatea apei era foarte

proastă. Atunci am captat un izvor de coastă, am rezolvat serviciile de canalizare, din totalul de 220 de cereri depuse la întocmirea proiectului am realizat 170 de branșări și 150 pentru canal, urmând ca în perioada imediat următoare să ajungem la numărul total de cereri.

Dar în ce privește restul localităților din comună?

D.C.: Referitor la satele aparținătoare, aici apare o problemă. Fiind într-o zonă montană, cu izvoare în stânga și în dreapta, cu izvoare de munte aproape la al doilea pas, foarte multă lume din localitate s-a branșat, ori din fântână, ori dintr-un izvor de coastă. De aceea o să fie foarte greu să aducem apa, și atunci ne-am gândit la o modalitate de a introduce canalizarea pe grupuri de case, cu niște ministații de epurare ecologice pentru 20-30 de locuințe.

Acest lucru se datorează și configurației terenului, nu degeaba localității i se spune Stânceni. Pe viitor, pentru satele aparținătoare comunei, Ciobotani și Meștera dorim să facem aceste ministații de epurare pe grupuri de case, fără să neglijăm desigur partea de asfaltare de drumuri, care momentan sunt pe macadam.

Puteți răsufla ușurat după un astfel de proiect pe care ați reușit să-l duceți la capăt ...

D.C.: A fost o perioadă destul de aglomerată, am avut aceste două proiecte de implementat. Măsura 322 este una destul de delicată, mai ales canalizarea, zona fiind una montană, am avut probleme cu săpăturile, am întâlnit foarte multă stâncă, dar cu greu le-am realizat și finalizat.

56

ADMINISTRAŢIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

2016, anul investițiilor la Toplița Pentru municipiul Toplița anul 2016 se anunță unul mai mult decât favorabil, date fiind proiectele aflate pe agenda primăriei. Un factor esențial care să întărească aceste spuse este și aspectul financiar, bugetul muncipiului fiind mult peste cel din anii trecuți, un rol important având sumele din impozitul pe venit şi TVA, 2016 fiind al doilea an în care acestea se distribuie direct unităţilor teritorial-administrative. de Alin ZAHARIE „Ca urmare a acestei îmbunătăţiri şi a eliminării subiectivismului din cadrul consiliilor judeţene la Topliţa, veniturile au crescut de trei ori. Dacă în 2014 încasam, prin CJ, circa 4 milioane de lei, în 2015 am încasat peste 13 milioane, aproape cert, şi în 2016 se va întâmpla acelaşi lucru. Am salutat şi salutăm în continuare această descentralizare de la nivelul judeţului şi eliminarea subiectivismului, pentru că sumele respective se alocă pe criterii valabil generale pentru unităţile administrativ-teritoriale şi pentru consiliile judeţene, pentru că şi ele beneficiază de acest sistem de repartizare a sumelor din impozitul pe venit şi TVA. Pot să vă răspund că în 2015 am avut foarte multe lucrări de investiţii; am încheiat 6 proiecte pe fonduri europene la care am avut şi co-finanţări. Dar, poate cel mai important lucru, noi având excedent bugetar, am putut să plătim la timp lucrările, după care am făcut cererile de rambursare pentru proiectele pe fonduri europene; mai avem o singură cerere de circa 2,5 milioane de încasat pe aceste fonduri şi, practic, considerăm că am închis aceste proiecte pe 20072014”, afirmă Stelu Platon, primarul municipiului Topliţa.

Grijă sporită pentru sănătate Printre prioritățile Primăriei Toplița pentru anul 2016 se numără educația și sănătatea, fondurile locale fiind orientate către aceste două domenii importante. ”Am alocat şi alocăm în continuare sume importante pentru învăţământ şi pentru spital. Vreau să vă spun că anul trecut am alocat Spitalului Municipal peste 1 milion de lei din veniturile Consiliului Local, pentru că, în afară de anumite lucrări de amenajare interioară, s-au înfiinţat două compartimente noi: un compartiment de gastroenterologie şi o nouă sală de operaţie pe traumatologie. Noi am asigurat cheltuielile pentru întreţinere şi, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii, am adus echipamente foarte importante de circa 2,8 milioane de lei; practic, gastroenterologia şi sala de operaţii sunt dotate complet cu echipamente medicale noi, cu mobilier nou”, a precizat primarul municipiului Toplița.

ADMINISTRAŢIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

57

Investiții în unitățile de învățământ Al doilea domeniu important aflat pe agenta primăriei la capitolul investiții sunt unitățile de învățământ din Toplița. Primul proiect are în vedere un campus la Liceul O.C. Tăslăuanu. ”Avem un proiect de circa 8 milioane de lei depus la CNI (Compania Naţională de Investiţii) şi avem mari speranţe să fie finanţat. Este un proiect început în 2007 şi finanţarea a fost abandonată din diverse motive; iată că am găsit o soluţie: împreună cu un alt campus din ţară, se pare că vom intra pe Compania Naţională de Investiţii şi sperăm că vom termina acest campus, care este numărul 1 în municipiul nostru. Campusul are peste 400 de elevi, are un internat care va fi modernizat, parţial pentru elevi, parţial locuinţe pentru profesori. Există un club, o cantină, care sperăm că vor fi terminate, şi sala de sport va fi mărită, pentru că nu este corespunzătoare. Desigur, se vor face o serie de alte lucrări în clădirea principală, clădirea veche a Liceului „O.C. Tăslăuanu”. Este liceul care an de an dă cei mai buni elevi în zona noastră, care are un grad de promovabilitate la Bacalaureat de circa 80%, pe porţile acestei şcoli ieşind foarte mulţi oameni de mare calitate. Fac o paranteză, spunând că şi din familia mea sunt 3 generaţii care au făcut şcoala la „O.C. Tăslăuanu” – mă refer la tatăl meu, eu şi surorile mele şi fetele mele”, afirmă Stelu Platon.

Alt liceu aflat în atenția programelor de investiții este „Kelemen János”, mai exact finalizarea internatului școlii, proiect început în 2008. ”Am început construcţia pentru un internat, cantină plus locuinţe pentru profesori în anul 2008, investiție care a fost abandonată. Am încercat anul trecut o tentativă de continuarea lucrărilor, pe ultima sută de metri a existat un program pe fonduri europene, dar din păcate a eşuat, cum au eşuat toate proiectele în această ţară. Acest lucru s-a datorat faptului că achiziţiile publice s-au făcut în 2008, pe o anumită procedură şi legislaţie, ori în 2015 s-a apucat Autoritatea de Management să judece, pe proceduri, modul în care şcolile respective au făcut achiziţiile din 2015 şi, evident, au picat toate în bloc. Încercăm din fonduri proprii să terminăm acea clădire de internat, astfel încât să nu rămână acolo o construcţie începută”, a menționat Stelu Platon.

Tot la capitolul investiții în ce privește învățământul se numără construcţia unei săli de sport în incinta Şcolii nr. 4 sau Şcoala „Sf. Ilie” și finalizarea bazei sportivă de la

Şcoala de pe Vale, „Andrei Şaguna”: un teren sintetic foarte modern, cu un grup social, cu vestiare, cu băi. ”Anul trecut am avut un program foarte ambiţios de refacere a sistemelor de încălzire în şcoli. Erau centrale foarte vechi, cu randament foarte mic şi probleme mari. Am reuşit în cazul câtorva şcoli care erau în această situaţie să le dotăm cu centrale noi pe peleţi automate, pentru că, după câte ştiţi, şcolile se confruntă cu reducerea permanentă a personalului de deservire şi o centrală necesita, pe timp de iarnă, să aibă în permanenţă 3-4 fochişti autorizaţi”, a subliniat primarul muncipiului Toplița.

Pistă de biciclete la Toplița Alt proiect pentru perioada următoare la nivelul municipiului Toplița îl reprezintă reabilitarea cinematografului, clădire recuperată de Primărie în instanţă, unde se doreşte restrângerea sălii la o sută de locuri şi amenajarea unui cinematograf modern, 3D, care să aibă şi o serie de alte facilităţi în raza de influenţă, la care se adaugă continuarea programele de apă, canal şi canalizare, dar şi cele sociale, precum construcţia unui bloc de locuinţe sociale. În privinţa sportului, se doreşte finalizarea stadionului, arena urmând să aibă tribune acoperite, dar şi o pistă sintetică de alergare. Tot la capitolul investiții pentru acest an se numără reabilitarea a 30 de blocuri, iluminatul ecologic și amenajarea unei piste de biciclete. „Urmează să dăm în lucru, în proiectare, piste de biciclete pe cele trei artere de intrare în oraş, pentru că cine cunoaşte Topliţa ştie că de la intrare dinspre Borsec sunt 8 km până în centru, de la intrarea din Moglăneşti vreo 2 jumătate, iar din centru până la ieşirea în judeţul Mureş mai sunt vreo 6 km. Ori nu toată lumea are maşină, iar unii ar umbla cu bicicleta, dar nu pe un drum european, unde gradul de siguranţă este destul de redus”, spune primarul municipiului. Nu în ultimul rând – de altfel un lucru foarte important – în acest an, municipalitatea de pe Mureş doreşte să lucreze foarte mult pe studii de fezabilitate pentru Programul 2015-2020 de finanţare europeană, pe masa de lucru aflându-se 3-4 proiecte”, a menționat Stelu Platon.

Stelu Platon, primarul municipiului Toplița

58

INVESTIŢIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SANEX devine un etalon al soluțiilor eco inovatoare SANEX S.A., parte a grupului Lasselsberger, principalul producător de plăci ceramice din România, a finalizat noua infrastructură din cadrul unității de producție din Cluj-Napoca, în incinta căreia se regăsește un nou atomizor performant ce permite îmbunătăţirea performanţei ecologice a companiei şi creşterea competitivităţii producţiei.

Depre SANEX S.A.

Achiziția și implementarea noului echipament fac parte din proiectul „Greener production and management processes in the ceramic tiles industry in Romania – Green industry – Romania” („Responsabilitatea faţă de mediu în producţie şi managementul proceselor în industria de plăci ceramice din România - Industrie Verde – România”), proiect co-finanţat din fonduri acordate de către Guvernul Norvegiei prin Mecanismul Financiar Norvegian 20092014, în cadrul domeniului de finanţare Inovare Verde în Industria din România.

Potrivit companiei, valoarea totală a proiectului s-a ridicat la aprox. 1,9 milioane euro, din care asistenţa financiară nerambursabilă contractată, 690.000 euro. Pe parcursul primelor patru luni de lucrări, compania s-a axat pe construirea infrastructurii necesare montării utilajului și a fundației ce suportă clădirea care îl adăpostește, ultimele șase luni din proiect fiind alocate montării efective a corpului atomizorului, precum și construcției clădirii care îl înconjoară, structura acesteia atingând o înălțime de aproximativ 25 metri. „Suntem mândri de faptul că, odată cu finalizarea acestui proiect de anvergură, SANEX devine unul dintre producătorii locali care adoptă și sprijină un model de business ecologic și responsabil”, a declarat Peter Molnar, Director General al SANEX S.A. Reprezentantul companiei a declarat, de asemenea, că, datorită noului atomizor, consumul de gaze naturale în procesul de uscare prin pulverizare va fi redus cu până la 18%, în timp ce capacitatea de uscare se va majora cu 40%.

Astfel, va crește eficiența resurselor și se diminuează amprenta ecologică.

De asemenea, prin acest proiect, SANEX S.A. urmărește și creşterea gradului de conştientizare a problemelor legate de mediu şi calitate în rândul angajaților și vizează, pe termen lung, sustenabilitatea financiară, de mediu şi socială a companiei.

SANEX S.A. este cunoscută în România de peste 45 ani ca producătorul de plăci ceramice (faianţă, gresie şi decoruri), cu o evoluţie stabilă în piaţa de profil.

Integrarea în anul 2004 în portofoliul grupului austriac LASSELSBERGER, unul dintre cei mai mari producători de plăci ceramice din Europa, a adus societăţii SANEX S.A. un aport semnificativ de know-how şi o orientare mai accentuată spre cercetare şi inovare, pentru alinierea la tendinţele internaţionale. În prezent, capacitatea de producţie a fabricii SANEX din Cluj este de peste 6,5 milioane de metri pătraţi de plăci ceramice annual. Prin investiţiile finalizate și noile proiecte vizate, compania dorește să majoreze producţia la 8 milioane de metri pătraţi de plăci ceramice pe an. În acest an se mizează pe creșterea capacității fabricii de la Cluj cu 800.000 de metri pătraţi.

Despre Programul Inovare Verde în Industria din România şi Innovation Norway Programul Inovare Verde în Industrie este un program de dezvoltare a afacerilor cu scopul de a creşte competitivitatea întreprinderilor verzi, inclusiv ecologizarea industriilor existente, inovare verde şi antreprenoriat verde. Programul Inovare Verde în Industria din România este administrat de către Innovation Norway, o companie publică norvegiană cu sediul în Oslo, deţinută de Ministerul Norvegian al Comerţului şi Industriei şi de municipalităţile judeţene norvegiene. Innovation Norway este cel mai important instrument al Guvernului Norvegian pentru inovare şi dezvoltare a întreprinderilor şi a industriei norvegiene. În România, Innovation Norway are un birou de proiecte situat la Ambasada Regală a Norvegiei la Bucureşti şi este Operator de Program pentru două din programele incluse în Granturile Norvegiene şi SEE 2009 - 2014.

Pentru mai multe informaţii despre program, vă rugăm să vizitaţi site-ul dedicat programului: www.norwaygrants-greeninnovation.no.

Prin Acordul pentru Spaţiul Economic European (SEE), trei state non-membre ale Uniunii Europene, respectiv Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, fac parte din Piaţa Internă Europeană şi contribuie la coeziunea regională prin intermediul unor programe precum Granturile SEE şi cele Norvegiene. Dintre acestea, Norvegia este principalul donator, contribuind cu 97% din suma totală.

Granturile SEE şi norvegiene sunt de asemenea menite să consolideze relaţiile bilaterale dintre Norvegia şi România. Pentru detalii suplimentare despre Granturile SEE şi cele norvegiene, vă rugăm să vizitaţi www.norvegia.ro, www.norwaygrants.ro şi www.eeagrants.org.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INVESTIลขIE

59

60

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO

Timișoara – Capitala Vinului

61

”În primul rând vinul românesc și-a acordat o șansă extraordinară prin calitatea fantastică a vinurilor, cum a evoluat calitatea vinului în România, să îi acordăm o șansă în promovarea lui în consumul național și internațional” (Achim Irimescu - Vinvest Timișoara 2016)

62

AGRO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Timișoara – Capitala Vinului din 2004 Timp de 13 ani, publicul timișorean a fost educat să descopere, să înteleagă și să iubească vinul.

Salonul Internaţional de Vinuri VINVEST Timişoara, ediția a XIII-a, desfășurat între 22-24 aprilie 2016, s-a adresat cu prioritate consumatorului final, care, ulterior, la hipermarket, supermarket, magazine de specialitate sau HoReCa va recunoaște vinurile degustate în cadrul salonului. Evenimentul în sine are la bază inițierea în arta degustării vinului și promovarea culturii acestuia în zona de vest a țării.

Un articol – VINVEST

Alături de cei 30 de producători de vin, s-au regăsit în salon butașii altoiți de viță de vie, utilaje pentru îngrijirea plantațiilor, sisteme de susținere a viței de vie, sisteme antigrindină, echipamente profesionale pentru prelucrarea strugurilor, zdrobitoare, dezciorchinătoare, masă de selecție, prese, produse oenologice pentru fermentare și stabilizare, filtru, cisterne, tancuri, rezervoare de stocare, butoaie din lemn de stejar, sticle, dopuri, capsule, etichete, pahare, decantere și alte accesorii pentru vin. În acest an au participat în calitate de expozanți reprezentanți din șase țări: România, Republica Moldova, Serbia, Ungaria, Germania, Portugalia și Italia.

La deschiderea oficială au fost prezenți Achim Irimescu - Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Maria Grapini – Europarlamentar, Florica Chiriță – Director General al Camerei de Comerț, Industrie şi Agricultură Timiș, Marian Constantin Vasile – Consilier Personal al Primarului Nicolae Robu, Titu Bojin – Președintele Consiliului Județean, Florin Faur- Director General APIA,

Doru Petanec - Director al Direcției Agricole Timiș, Petre Badea – președintele juriului Concursului Național de Vinuri VINVEST, reprezentanți ai Ordinului Saint Teodor din Vârșeț, delegația Organizației Turistice Vârșeț, Ioan Nămoloșanu – prof. dr. președinte de onoare al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR), Arina Antoce –Vice Președinte Științific ADAR, Dan Boboc – Președinte ADAR. Tot la deschiderea oficială un moment unic dedicat vinului a fost primirea în rândul Cavalerilor Ordinului Sfântului Teodor a d-lui Iavor Radovankovici, printr-o ceremonie deosebită.

La ediţia a 13-a a Salonului Internaţional de Vinuri VINVEST, expozanţii au revenit în cel mai potrivit loc de desfăşurare, Centrul Regional de Afaceri Timișoara. Timp de trei zile aceștia au lansat noi produse, brand-uri, au depănat poveștile succesului din spatele mărcilor recunoscute şi mult apreciate. Fie că erau producători de vin, importatori, firme din industria vinului sau presă de specialitate, expozanţii

AGRO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

STATISTICI VINVEST 2016

au depus toate eforturile ca să aducă publicului cele mai reprezentative şi de calitate produse.

Albe Rosé Roşii spumant spirtoase Au fost prezente cramele Casa de Vinuri Cotnari, Crama Hermeziu, Probe intrate în concurs 57 19 42 1 3 Tata și Fiul, Villa Vinea, Casa de Vinuri Medalii de Aur 10 2 10 1 1 Huşi, Asociaţia Vitipomicolă Brun% medalii de Aur el Buziaş Silagiu, Crama Thesaurus, Crama Aramic, distribuitorul de Medalii de Argint 5 2 6 0 0 distilate Perun, producătorul de vinuri % medalii de Argint – Cotnari și Stațiunea de CercetareDezvoltare pentru Viticultură și TOTAL Medalii 15 4 16 1 1 Vinificație Bujoru. Au fost prezenți % medalii 12.30% 3.28% 13.11% 0.82% 0.82% pentru prima dată Willmes - prese pentru struguri, Loredo - utilaje pentru vinificație, Decorium - produse utilitare unități HoReCa, simplii iubitori ai vinului au aflat lucruri noi şi interesante.

Centro Group Profesional Tm- echipamente HoReCa, VCR Salonul a fost vizitat de 2 650 de persoane. Un important Italia- producător de butași viță de vie. număr de specialişti a fost prezent la Salon, amintim Prezența investitorilor în salon a dat un plus de valoare membrii ai Asociației Țara Vinului Alba, Carei, Asociației evenimentului. Dintre aceştia amintim: Vasile Lungu, Vitipomicole Brun-el Buziaș Silagiu și reprezentanta Crama Hermeziu; Anca Vlădoi, Domeniile Vlădoi; Doru ONVPV Banat, Mirela Heizer. În salon au fost prezenți Husarciuc, Crama Dealul Dorului; Eugen Seracin, Domeniile reprezentanți de la Facultatea de Horticultură Timișoara, Sara; Valentin Chelaru, Domeniul Kelaru; Mariana Gîrniță, din cadrul USAMVBT, Colegiul Economic Francesco Domeniile Vînju Mare, Adam Crăciunescu, Crama Aramic; Saverio Nitti, Facultatea de Arte si Design Timisoara.

Ioan Moica, Crama Thesaurus; Victor Deleanu, Casa de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură Vinuri Cotnari; Costel Apostol, Crama Tata și fiul; Ștefan și Vinificație Pietroasa, reprezentant al Universității de Ionescu, 1000 de Chipuri.

Agronomie și Medicină Veterinară din București, s-a preO noutate a salonului a fost Roulette de Vin, organizat de zentat cu primul vin universitar din România, un exemValdo Invest în colaborare cu VINVEST, care pe perioada plu pentru celelalte facultăți de specialitate, iar Sațiunea a circa 4 ore a antrenat marea majoritate a expozanților de Cercetare- Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație din salon.

Bujorul a prezentat un vin eco.

Vizitatorii au fost mulţumiţi şi chiar încântaţi de vinurile Auto Club Volkswagen a oferit atât expozanților, cât și vinoi, spumantele, vinarsurile, băuturile alcoolice descope- zitatorilor șansa de a admira și de a se informa în legătură rite în cadrul salonului. cu mașinile pentru transport și distribuție expuse la CenUn aport deosebit l-au avut, ca în fiecare an, profesioniş- trul Regional de Afaceri. tii. Degustătorii experţi, somelierii, oenologii, dar şi per- Pe linia de bucătărie din Salonul VINVEST elevii de la Cosonalul specializat al firmelor prezente în salon au oferit legiul Economic “Francesco Saverio Nitti” din Timişoara adevărate lecţii de degustare şi informaţii despre produse- au arătat publicului cum se prepară diferite reţete, simple le expuse. Astfel că vizitatorii din delegaţii, jurnaliştii sau şi gustoase.

TOTAL 122 24

19.67% 13 10.66% 37

30.33%

63

64

AGRO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„În primul rând vinul românesc și-a acordat o șansă extraordinară prin calitatea fantastică a vinurilor, cum a evoluat caliatea vinului în România, să îi acordăm o șansă în promovarea lui în consumul național și internațional. Trebuie neapărat să îl susținem și să îl promovăm cât mai mult posibil altfel cu toată calitatea extraordinară nu vom reuși să facem față concurenței la nivel european și mondial.

România trebuie cu cerbicie să lupte și să ajungă acolo unde îi este locul cu o calitate extraordinară, cu un marketing și neapărat cu fonduri pentru promovare chiar pe plan național.

Pentru astfel de evenimente prezența reprezintă șansa numărul 1. Deși am avut ocazia să degust aceste vinuri, vinars, astăzi trecând pe la cele 30 de standuri de vinuri am rămas impresionat de calitatea acestora, parfumul extraordinar, diferența de teritoriu fiind resimțită între vinurile producătorilor.

Iar eu, ca simplu consumator pot să vă spun că realizez cât de importantă este pasiunea, investițiile, tehnologia și cunoștințele în realizarea vinurilor”, a declarat Achim Irimescu pentru Florin Albu, de la Dr. Travel.

Tinerii s-au întrecut în prepararea a fel de fel de bucate și au demonstrat cum se ajunge la un aspect deosebit de prezentare a mâncărurilor. Preparatele lor au fost jurizate, iar concurenții au fost răsplătiți cu cadouri și diplome.

A fost lansată cartea Vechi Soiuri Românești de Viță de Vie sub semnătura Ion M. Pușcă, ediția a 3-a 2015, iar imaginea frumosului a fost completată de pictorii Mihai Teodor Olteanu și Adrian Marius Sabău cu lucrări de o deosebită valoare artistică.

Jurnaliştii prezenți la eveniment au participat la o vizită cu degustare de vinuri la Cramele Recaș, unde au avut posibilitatea să vadă plantațiile de vie, tehnologie, turism viticol, magazin specializat de vinuri. Degustările de vinuri au fost însoțite de mâncăruri tradiționale și voie bună.

Din discuţiile cu oamenii de business reiese că în timpuri de restrişte economică, prezenţa la astfel de evenimente este cea mai eficientă modalitate de marketing. Participarea la salon reprezintă una din cele mai bune soluţii la problemele de vizibilitate şi brand awarness cu care se confruntă cele mai multe companii.

Concursul Naţional de Vinuri şi Băuturi Alcoolice VINVEST, ediţia a 11-a VINVEST și ADAR au organizat cea de-a 11-a ediție a Concursului Național de Vinuri și Băuturi Alcoolice care s-a desfăşurat în perioada 20-21 aprilie, înaintea deschiderii Salonului. Concursul VINVEST a adunat 122 probe. 30% din aceste probe au primit distincţii.

La decernarea medaliilor au participat prof. dr. Ioan Nămoloșanu şi directorul VINVEST, ing. Lucia Pîrvu.

S-au acordat medalii de aur, medalii de argint, dar și trei Mari Medalii de Aur la vin alb Crama Budureasca, Sauvignon Blanc Premium 2015; vin rose pentru Crama Hermeziu, Cabernet Sauvignon Rose 2015; vin rosu Vincon România pentru Pinot Noir 2015.

Juriul a fost compus din membrii ADAR, având ca președinte dr. ing. Petre Badea, care a introdus pentru prima dată o aplicație pe tablete.

Concursul s-a desfăşurat în sala Timiș a Centrului Regio-

AGRO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

nal de Afaceri din Timişoara și a fost organizat în parteneriat cu Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole și Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă.

Publicul profesionist a putut degusta probele medaliate din concurs sâmbătă, 23 aprilie, după ceremonia de decernare a medaliilor. Concursul VINVEST respectă regulamentul Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV)

şi rămâne, dincolo de discuţiile şi aprecierile amatorilor, un important reper în calitatea vinurilor de pe piaţa românească.

Prezent la eveniment, Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu a fost încântat de eveniment și pe perioada mai multor ore a reușit să salute toți expozanții Salonului VINVEST Timișoara 2016.

65

66

AGRO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Protejeaz împotriva manei pentru mai mult timp

- 2 componente complementare - Activitate preventiv

i eradicativ

- Protejeaz noile cre teri i ciorchinii - Rezisten

sporit la sp lare

- Protec ie de durat dovedit în România, în condi iile dicile ale anului 2014

BELCHIM CROP PROTECTION ROMANIA Bucuresti, Sector 1, Str. Tudor Vianu nr. 5-7 Tel: +4(0) 371 353 545 | +4(0) 371 347 986 office-ro@belchim.com | www.belchim.com

Mildicut_ROM_187x250_feb16.indd 1

Pentru mai multe detalii, vă rugăm vizitați www.belchim.ro.

5/02/2016 9:49:58

AGRO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

67

Achim Irimescu:

Îmi doresc ca mai mulţi tineri să revină la sat

a consemnat Ligia POPA

Numirea lui Achim Irimescu în funcția de ministru al Agriculturii nu a fost o surpriză, fiindcă acesta a fost considerat mereu a fi un tehnocrat, sincer și detașat de orice tip de parti-pris-uri.

Rechemat în țară pentru a prelua mandatul, Irimescu a venit de la Bruxelles, unde a făcut lobby tot pentru agricultura românească, în primul rând, ca să simplifice un sistem despre care mulți au spus că este prea greoi.

Irimescu a fost contestat, a fost acuzat că a făcut declarații hazardate și a fost criticat fiindcă nu a reușit să își contureze o echipă eficientă, care să îl susțină. A fost aclamat, a fost hulit...Totuși, nimeni, niciodată nu l-a acuzat de lipsă de profesionalism sau că ar fi sprijinit un grup de interese sau altul. Pentru actualul ministru al Agriculturii sunt toate clare și toate la locul lor.

Pentru el, agricultura românească este împărțită în două: între marii fermieri și micii agricultori, care au ferme de subzistență, așa că nu există o pătură de mijloc, care să mențină într-un echilibru bine-meritat întreaga economie.

Mai mult, agricultura din fiecare zonă are ceva special și, chiar dacă există o politică comună pentru toate regiunile, diferențele apar mai ales din cauza deciziilor pe care oamenii le iau, dincolo de politici, de autorități, de ministere, după cum a lăsat ministrul să se înțeleagă într-un interviu acordat revistei Transilvania Business, în care a vorbit mai ales despre specificul agriculturii din Transilvania, așa cum e ea..., mai mult cu bune, decât cu mai puțin bune.

Avem un nou program național de dezvoltare rurală.

A fost acesta gândit în funcție de specificul fiecărei zone din România? Există submăsuri pentru care vă așteptați ca interesul transilvănenilor să fie mai mare?

S-a pus vreodată problema ca România să propună programe de dezvoltare rurală pentru fiecare zonă, așa cum au făcut alte state membre?

Achim Irimescu: După cum cunoașteți, Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 implementează Politica Agricolă Comună în România şi acoperă întregul teritoriu al României. Conform Nomenclatorului Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS), teritoriul României este structurat din punct de vedere administrativ, la nivel NUTS 5, în 320 municipii și orașe, care formează zona urbană, 2.861 comune (Anuarul statistic, 2012), care constituie zona rurală, conform Legii 350/2001 privind amenajarea teritorială şi urbanismul şi Legii 351/2001 referitoare la aprobarea Planului Naţional de Amenajare Teritorială.

La rândul lor, comunele sunt, în majoritatea lor, formate din mai multe sate (existând, în total, 12.957 de sate), care nu au responsabilităţi administrative. Oraşele şi comunele sunt grupate în judeţe (nivel NUTS 3), care au funcţii administrative. Cele 42 judeţe sunt grupate în 8 regiuni de dezvoltare (NUTS 2), care nu au funcţii administrative.

Statele Membre care au programe regionale de dezvoltare rurală, au o organizare administrativ-teritorială diferită,

respectiv fiecare regiune are autonomie financiară și administrativă, acesta nefiind cazul României.

Din Ardeal provin cele mai multe produse tradiționale, iar Brașovul conduce detașat în clasamentul județelor cu cele mai multe produse atestate. Există o explicație?

Sunt transilvănenii mai conservatori? În anul 2013, Ministerul Agriculturii, colaborând cu reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Produselor Tradiţionale, ai Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară - ROMALIMENTA şi cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, a modificat Ordinul nr. 690/2004 pentru aprobarea Normei privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale separând „produsul tradiţional” de cel realizat în “sectorul industrie alimentară”.

Pentru informarea potenţialilor beneficiari care îşi propun obţinerea unui atestat de produs tradiţional, pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost publicat “Ghidul de bune practici privind atestarea produselor tradiţionale”, care prezintă condiţiile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească un produs pentru a fi atestat

68

AGRO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ca „produs tradiţional”, precum şi documentaţia necesară pentru înregistrarea produsului în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale. Toate autorităţile centrale şi locale, asociaţiile/federaţiile de profil au fost şi sunt preocupate de informarea corectă a consumatorilor români şi sprijinirea dreptului lor de a alege informat. Informaţiile cu produsele tradiţionale atestate sunt actualizate lunar la domeniul „Ind. Alimentară”, secţiunea „produse tradiţionale”.

Atestarea produselor tradiţionale este o aplicaţie voluntară. Astfel, conform Legii nr. 315 din 28 iunie 2004, România are 8 regiuni de dezvoltare. Conform acestei structuri administrative în Regiunea de dezvoltare Centru se regăsesc judeţele: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu. Astfel, în aceste judeţe în Registrul Naţional de Produse Tradiţionale se află înregistrate un număr semnificativ de produse faţă de totalul atestatelor. Astfel, judeţele din Regiunea de Dezvoltare Centru au înregistrate următorul Îmi doresc ca mai mulţi tineri număr de atestate: Alba (46 atestate), să revină la sat, să încurajăm Braşov (153 atestate), Covasna (20 comunităţile de români din atestate), Harghita (2 atestate), Mureş afara graniţelor ţării să se (1 atestat) şi Sibiu (11 atestate), deci întoarcă acasă şi să aducă un un total de 233 atestate de produse suflu nou satelor româneşti, tradiţionale din totalul de 516 prin realizarea de investiţii cu acordate până în prezent. Judeţele ce fonduri europene, disponibile ţin administrativ de Regiunea Centru prin Programul Naţional de deţin 45 % din atestatele de produse Dezvoltare Rurală 2014-2020. tradiţionale.

Dacă există o explicaţie, sigur dumneavoastră ca mass-media o veţi identifica contactând producătorii din aceste judeţe. La acest segment de nişă al produselor tradiţionale, consumatorii români au certitudinea că produsele alimentare consumate sunt sigure, cu un nivel ridicat şi constant al calităţii şi compoziţiei. Acest lucru l-au înţeles şi producătorii din aceste zone, care au întreprins o activitate antreprenorială, care de cele mai multe ori este o activitate familiară.

Pe lista produselor cu atestare europeană a intrat recent un produs “de Sibiu” și, în așteptare, sunt alte două care provin tot din Ardeal. Putem considera că Transilvania este un brand apreciat la Bruxelles sau producătorii ardeleni sunt mai preocupați de obținerea atestărilor europene?

Garantarea calităţii pentru consumatori şi a unui preţ echitabil pentru fermieri sunt obiectivele reformei politicii europene de calitate lansată de Comisia Europeană în decembrie 2010, reformă pe care România, în calitate de stat membru UE, o implementează. Aceasta are în vedere o mai bună recunoaştere a valorii produselor de calitate, a tradiţiilor din care izvorăsc şi a efortului suplimentar pe care realizarea acestora îl solicită.

O indicaţie geografică este o denumire care descrie un produs agricol sau alimentar care îşi datorează caracteristicile sau reputaţia ariei geografice din care provine. Numeroşi consumatori din UE şi un număr tot mai mare de consumatori din întreaga lume care sunt preocupaţi de calitate, vor căuta produse autentice, provenite dintr-o anumită arie geografică, pentru care vor plăti un preţ mai ridicat. În prezent trei produse româneşti au obţinut recunoaştere la nivel comunitar respectiv: 1 produs cu recunoaştere Denumire de Origine Protejată -Telemeaua de Ibăneşti, înregistrat în anul 2016 şi 2 produse au obţinut recunoaşterea ca Indicaţie Geografică Protejată, respectiv, Magiunul de prune Topoloveni - înregistrat în anul 2011 şi Salamul de Sibiu, înregistrat în anul 2016. România a mai solicitat la Comisia Europeană înregistrarea conform sistemelor de calitate europene a produsului Novac afumat din Ţara Bârsei,

IGP, a cărei documentaţie este în curs de analizare, la nivel european. Chiar dacă majoritatea produselor pentru care s-a solicitat recunoaştere europeană provine din Ardeal şi în celelalte regiuni ale ţării există produse cu potenţial. În fiecare zonă a ţării există produse care merită să fie înregistrate în conformitate cu sistemele de calitate Denumire de Origine Protejată (DOP), Indicaţie Geografică Protejată (IGP) sau Specialitate Tradiţională Garantată (STG).

Ne aşteptăm ca şi alţi producători să facă demersuri similare, mai ales că specialiştii din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sunt pregătiţi să îi consilieze, astfel încât să parcurgă mai uşor întreaga procedură şi să regăsim pe lista produselor recunoscute la nivelul Uniunii Europene şi produse precum: Cârnaţii de Pleşcoi (judeţ Buzău), Scrumbia afumată de Dunăre (judeţ Tulcea), Caşcavalul de Săveni (judeţ Botoşani), Gemul de rabarbăr (judeţ Mureş), Brânza de Covurlui (judeţ Galaţi), Salamul de Nădlac sau Pită de Pecica (judeţ Arad), Brânza de Gulianca (judeţ Brăila), Prunele de Leleasca (judeţ Olt), Brânza de burduf în scoarţă de brad (judeţ Braşov), Telemeaua de Sibiu (judeţ Sibiu), Covrigul Muscelean (judeţ Argeş) sau Virşli (judeţele Alba şi Hunedoara).

Trebuie avut în vedere că oricare din aceste sisteme sunt voluntare şi cei care solicită protejarea unei denumiri la nivel european sunt grupurile aplicante, conform prevederilor Regulamentului nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare.

Prin fostul PNDR, cele mai multe proiecte depuse, cel puțin pentru măsura pentru tinerii fermieri, au venit din Ardeal. De ce sunt fondurile europene mai tentante pentru ardeleni? În ceea ce privește situația proiectelor depuse în cadrul M112 „Instalarea tinerilor fermieri”, județul Bihor se află pe locul 2 (cu un număr de 808 contracte), după județul Dolj (cu un număr de 909 contracte). Următorul loc este ocupat de Tulcea, cu 807 proiecte depuse. Prin urmare, județele cu cele mai multe proiecte depuse sunt din regiuni diferite ale țării, neexistând astfel o legătură directă între regiunile istorice ale României și depunerea de proiecte pe o anumită măsură.

Cum ne dorim să arate agricultura românească la finalul acestui exercițiu financiar?

Recent, Guvernul României a lansat pachetul de măsuri pentru ”Dezvoltarea clasei de mijloc la sate”, în judeţul Alba. Am participat, alături de primul-ministru, la prezentarea pachetului de măsuri pentru ”Dezvoltarea clasei de mijloc la sate”.

Acesta își propune să vină cu soluții inovatoare de dezvoltare economică pentru clasa de mijloc la sate, prin valorificarea fondurilor europene, simplificarea legislativă, implementarea măsurilor deja existente introduse de reforma Politicii Agricole Comune (orientate spre agricultura de mijloc) și implementarea unor măsuri noi, cum ar fi: acordarea de vouchere pentru zilieri și meșteșugari independenți (metodă simplificată de plată a taxelor); dezvoltarea învățământului profesional și tehnic agricol, implementarea programului Național ”Primul Utilaj Agricol”; constituirea unor instrumente de garantare și creditare din surse naționale (inclusiv microcreditare); dezvoltarea economiei rurale prin eco și agro-turism. Împreună cu echipa mea de la Ministerul Agriculturii încercăm să simplificăm cât mai mult posibil procedurile şi să creăm cele mai bune condiţii astfel încât la finalul acestui exerciţiu financiar să avem o agricultură mai performantă cu mai multe produse româneşti pe piaţa intracomunitară, dar şi pe pieţele terţe, să creştem calitatea vieţii în satul românesc, să contribuim la modernizarea fermelor de subzistență și semisubzistență prin încurajarea acestora de a se asocia sub formă de cooperative sau grupuri de producători.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SUNTEM ALĂTURI DE FERMIERI!

AGRO

69

70

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timişoara

Facultatea de Agricultură www.agricultura.usab-tm.ro

Investim în resursa umană pentru a valorifica resursa naturală!

Facultatea de Agricultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” se bucură de o istorie deosebită, fiind înfiinţată în anul 1945, în urma promulgării de către Regele Mihai I al României a Legii 617 pentru înființarea Facultății de Agronomie din Timișoara. În primii 50 de ani de existență a constituit componenta principală a Institutului Agronomic din Timișoara, iar în prezent este facultatea cu cea mai veche tradiție, cele mai multe cadre didactice (91) și cei mai mulți studenți (peste 1200) din Universitate. În cei aproape 71 de ani de existenţă, Facultatea de Agricultură a cunoscut o evoluţie remarcabilă, furnizând servicii educaţionale orientate în direcţia unei profesionalizări de calitate înaltă în domeniul ştiinţelor agronomice. Prin adaptarea continuă a ofertei curriculare la cerinţele societăţii cunoaşterii şi la exigenţele pieţei muncii, facultatea a dovedit o capacitate ridicată de a răspunde eficient necesităţilor de formare a specialiştilor în domeniul agronomic, bucurându-se de o reputaţie instituţională recunoscută la nivel naţional şi internaţional.

Actualmente, Facultatea de Agricultură își desfășoară activitatea în cadrul a 5 departamente, gestionând diverse programe de studiu la ciclul de licență, masterat şi doctorat. Studiile universitare de licență se desfășoară în cadrul a șapte programe de studiu:

• Agricultură, cursuri de zi și IFR, cu predare în limba română și engleză; • Protecția plantelor; • Exploatarea Maşinilor şi Instalaţiilor pentru Agricultură şi Industria Alimentară; • Biologie; • Ingineria și Protecția Mediului în Agricultură; • Măsurători Terestre și Cadastru; • Mașini și Instalații pentru Agricultură și Industria Alimentară.

Cadrul actual al facultății oferă studenților posibilitatea continuării ciclului de licență prin studii masterale la următoarele programe:

• Agricultură ecologică; • Biologie aplicată în agricultură; • Gestiunea mediului și a resurselor naturale; • Protecție și expertizare fitosanitară; • Sisteme de producere a furajelor; • Tehnologii sustenabile pentru culturi de câmp; • Utilizarea durabilă a terenurilor agricole.

Ciclul de pregătire prin doctorat se desfăşoară ca formă de învăţământ de zi, cu frecvenţă, având o durată de 3 ani, după care se obţine diploma şi titlul ştiinţific de „Doctor în Agronomie”.

Pentru studenţii care doresc să devină profesori, Facultatea pune la dispoziţie serviciile Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, care desfăşoară programe de formare psihopedagogică destinate profesionalizării pentru cariera didactică.

Un aspect foarte important pentru studenţii noştri îl constituie oportunitatea venită din partea mediului economic, respectiv introducerea stagiilor de internship. În consecință, studenţii au posibilitatea să se implice în activităţi profesionale concrete încă din perioada facultății și să vină în contact cu aspectele aplicative ale domeniului de studiu, interacționând direct cu angajatori de pe piața muncii.

Programele de burse Erasmus oferă studenților noștri oportunitatea efectuării unor mobilități de studiu în universități-partenere de prestigiu din străinătate, ceea ce le asigură deschiderea spre construirea unui plan de carieră pe care îl pot implementa la nivel național sau internațional. În ansamblu, Facultatea de Agricultură se înscrie în paradigma învăţământului centrat pe student, oferind principalilor beneficiari ai serviciilor educaţionale o paletă bogată de oportunităţi de profesionalizare în domeniul ştiinţelor agronomice.

Decan, Prof. univ. dr. Florin IMBREA

AGRO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

71

Noua filosofie de promovare a podgoriei Sarica Niculițel Podgoria Sarica Niculițel este cea mai veche din Dobrogea, întinzându-și istoria până în vremea coloniilor grecești de la malul Euxinului. Atunci, după unele presupuneri, aproximativ în secolul al VIII-lea înainte de Christos, grecii au adus primii butuci de vie plantați aici. Aceleași presupuneri avansează ideea că Tămâioasa Românească, ulterior răspândită în mai multe părți ale țării, ar proveni chiar din acei butuci.

Ferma administrată de Marius Iliev la Sarica Niculițel acoperă aproximativ 383 de hectare. Însă, după spusele lui, pentru moment capacitatea cramei este mult mai mare decât producția proprie de struguri – o rămășiță a vremurilor comuniste, când existau mult mai multe vii iar în programul economiei de stat planificate Sarica ar fi trebuit să proceseze cam 20 milioane de litri anual. Sunt prevăzute noi investiții în plantație și în echipamentele de cramă, care vor crește în viitor cantitatea produsă anual.

Momentan, noua Sarica Niculițel a lui Marius Iliev se distinge prin etichetele înnoite: atent realizate, apelează fie la motive mediatice cunoscute pentru zona Dobrogei (gama “Caii de la Letea”, dorit a fi vârful de lance din punct de vedere al calității), fie sportivhipsterești (Aligole) sau “încifrate” (pe una dintre game, Sarica este singurul cuvânt care se distinge cu ușurință, celelalte necesitând o manevrare a sticlei în lumină pentru a fi deslușite). Întregul aspect al noilor sticle e diferit de ceea ce scotea “vechea” Sarică, de sub managementul româno-spaniol. După cum spune Iliev, noua imagine a gamelor prefigurează o nouă filosofie de distribuție și o nouă strategie de promovare, axată pe evenimente și pe mediul online.

Fugit în 1985 în America, Marius Iliev s-a întors după ‘89, ca să dea lovitura cu dozatoarele TEC (The European Connection). Și a pus din nou România la coadă: cu PET-uri aduse de-acasă în sacoșă, lumea aștepta, în toate orașele și orășelele țării, și zeci de minute la rând, ca să le umple cu băuturi acidulate cu arome nemaiîntâlnite până atunci – de kiwi, mango, papaya și altele asemenea.

Azi, e investitor într-unul dintre cele mai mari parcuri eoliene în Dobrogea. A mai fost cunoscut ca proprietar al restaurantului Șarpele roz – o încercare de reînviere a efervescenței petrecărețe de la Șarpele roșu al anilor ’90. Deține și un brand de evenimente muzicale – Freedom Jazz Festival – și are participări în diferite alte business-uri. După cum spunea singur în 2003, întrun interviu acordat Ziarului Financiar, ar investi “și în desene animate”. Când auzi, însă, de el ca proprietar al celei mai mari crame din podgoria Sarica Niculițel, te ia puțin fiorul: dacă vechile cozi se vor muta la vin?

Glumim, firește!

Marius Iliev spune că anul trecut s-a trezit implicat mai mult de nevoie decât de plăcere în producția de vin, preluând pachetul majoritar în compania fondată de niște prieteni româno-spanioli la Sarica Niculițel, pentru a-i ajuta pe aceștia să evite falimentul iminent.

Firma are o cotă de piață mică, aproape invizibilă

Numele cramei: Viticola Sarica Niculițel Numele firmei: Via Viticola SRL Adresă fizică (poștală): Str. Constantin Budișteanu 18, Bucureşti, Sector 1 Mărci comerciale: Lotca (retail+horeca), Sarica (retail + horeca), Aligole (retail + horeca), Caii de la Letea (retail + horeca), Caii de la Letea – Ediție Limitată (exclusiv retail specializat + horeca) Suprafață de viță de vie în exploatare pentru struguri de vin: 383 hectare proprii, din care 95% replantate începând cu 2007, și în productie aproximativ 75%, urmând ca în doi ani să fie integral în producție, la intrarea în Delta Dunării (în dreptul lacului Saon), altitudine 200 m. În afară de acestea, firma mai are contracte de colaborare pentru achiziția de struguri cu producători de pe încă 400 de hectare.

Soiuri: Aligote, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Rhein Riesling, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Fetească Neagră. Pentru celelalte soiuri, strugurii provin momentan din achiziții.

Capacitatea cramei: producție – 30.000 hl, stocare 700 vagoane (de 10.000 litri), cu ambele capacități în curs de modernizare (prima fază va fi finalizată în august 2016) Winemaker: Marian Andrieș – permanent, Liviu Grigorică – consultant Director general: Marius Iliev; Director Vanzari: Paul Voicila; Director Marketing: Andreea Lica (aproximativ 0,5%), dar între timp ambițiile noului acționar majoritar sunt de a vinde 1,6 milioane de litri în 2016. Cu timpul, după spusele lui, ar vrea să vândă vinuri făcute și în alte zone, ba chiar în alte regiuni celebre din lume, sub brandurile construite de el. Dar mai e până acolo.

72

AGRO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Noul Leco Agro, totul pentru întreţinere agricolă

de Alex TOTH

Aproximativ 100 de invitaţi - clienţi, colaboratori, parteneri de afaceri şi angajaţi - au participat în aprilie la deschiderea noului punct de lucru Leco Agro situat în comuna Cristeşti, strada Principală nr. 563/G. Investiţia face parte din portofoliul companiei Leco Impex SRL TârguMureş, unul din principalii distribuitori pe piaţa întreţinerii industriale din România.

Punctul de lucru îşi focusează activitatea pe un nou segment, respectiv utilaje şi piese pentru întreţinerea agricolă. El a fost amenajat pe un teren de 4.000 de metri pătraţi şi constă într-un magazin cu o suprafaţă de 180 de metri pătraţi, o clădire administrativă şi o hală pentru depozitare cu o suprafaţă de 600 de metri pătraţi.

Afacere de familie de succes Amfitrionul evenimentului a fost Bartha Carol, director general al Leco Impex SRL, care a făcut o scurtă prezentare a companiei, o afacere de familie demarată în 1992, la succesul căreia contribuie în egală măsură soţia sa, Berta şi fiicele Reka şi Timea. „Suntem o echipă dinamică şi sta-

bilă, în continuă dezvoltare, care doreşte să fie aproape de clienţi. Lucrăm în industrie, am fost focusaţi pe industrie tot timpul, de patru ani am deschis o altă linie, spre agricultură, şi de atunci lucrează alături de noi şi domnul Popoviciu (Ionel Popoviciu - n.r.), care este directorul acestei noi linii Leco”, a spus Bartha Carol. „Sunt foarte mândru de echipa mea. Se zice că, dacă vrei să îţi meargă bine, să te înconjori de oameni deştepţi! Avem o echipă dinamică, foarte bine pregătită şi stabilă. Dorim să ne dezvoltăm pe partea de piese de schimb prin Leco Agro, să identificăm nevoile din agricultură şi să creăm parteneriate bazate pe încredere, respect reciproc, să fim prompţi, de încredere, iar raportul calitate-preţ să fie corect”, a adăugat directorul general al Leco Impex SRL. În 2015, societatea a asigurat un număr de 39 de locuri de muncă, iar în prezent are 42 de angajaţi, număr care va creşte în viitorul apropiat.

AGRO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Membru EPTDA, din 2015 Un alt motiv real de mândrie pentru echipa Leco Impex este calitatea de membru al European Power Transmission Distributors Association (EPTDA), calitate deţinută din ianuarie 2015. „Am fost acceptaţi în acest club select în care suntem doar două firme din România, iar avantajul pe care îl avem din această participare este că funcționăm sub umbrela unei instituții puternice, plus avem relaţii personale cu foarte mulţi producători şi distribuitori din Europa, şi nu numai”, a punctat Bartha Carol. „Suntem între primii cinci distribuitori în domeniul transmisiei de putere în România, oferim nu doar produse de calitate, ci şi soluţii tehnice clienţilor. De exemplu, pentru industrie facem partea de service sau ajutăm la service, iar în agricultură ceea ce putem face este identificarea produselor şi a soluţiilor mai bune. De exemplu, dacă există o problemă cu o curea, putem să facem un studiu de caz şi să oferim soluţia pentru rezolvarea problemei. De asemenea, putem să facem analize de laborator pentru ulei”, a completat directorul general al Leco Impex SRL.

Furnizori de prestigiu Directorul Diviziei Agro din cadrul Leco Impex SRL, Ionel Popoviciu, un excelent cunoscător al segmentului tehnic al agriculturii, a precizat că punctul de lucru deschis la Cristeşti - care se integrează astfel în reţeaua proprie din care mai fac parte punctele de lucru din Târgu-Mureş, Bistriţa şi Sibiu - îşi propune să fie cât mai aproape de nevoile agricultorilor din zonă. În acest sens, Leco Agro a încheiat parteneriate cu furnizori de prestigiu cum ar fi Donghua pentru lanţuri agricole,

Gates pentru curele agricole, SKF pentru rulmenţi, Total pentru uleiuri agricole şi Koyo pentru rulmenţi. „Încercăm să fim cât mai aproape de fermieri şi de colaboratorii noştri”, a sintetizat Ionel Popoviciu intenţiile Leco Agro Cristeşti. În prezentarea sa, Ionel Popoviciu a vorbit la rândul lui despre valoarea echipei pe care o coordonează și i-a invitat pe fermieri să viziteze noul depozit, unde există stocuri pentru majoritatea produselor necesare utilajelor agricole.

73

74

AGRO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Afacerile de succes ale fraților Szell:

Agrosel și Green Farmsel

Agrosel, cea mai activă companie privată din sectorul legumicol de cercetare-dezvoltare din România, a înregistrat o creștere a profitului de peste 50 % în 2015 față de anul 2014.

Această evoluție este rezultatul investițiilor în modernizare, retehnologizare și informatizare dar și a unei evoluții bune în segmentul de semințe profesionale, după o activitate de ameliorare de circa 12 ani. Profitul obținut din afacerile cu semințe i-a permis lui Szell Alexandru să intre, prin ferma Green Farmsel, și pe piața vitelor de carne. de Dorel VIDICAN

Unde sapă sapa locul, sare din pământ norocul Nici că se potrivea mai bine versul arghezian cu povestea Agrosel, o afacere de familie, pornită de fraţii Szell la Câmpia Turzii.

Cultivarea legumelor a fost una din ocupaţiile familiei, iar cererea tot mai mare de pe piaţa legumelor din anii’90 şi câştigurile obţinute l-au făcut pe Alexandru Szell, cel care a fost timp de 16 ani director general şi care a lăsat acum conducerea fratelui său mai tânăr Levente Szell, să pună, în 1998, bazele unei afaceri de comercializare a semințelor de legume cu valoare biologică ridicată Cei doi fraţi, împreună cu soţiile lor, au început cu seminţe de varză din câteva soiuri. Portofoliul a fost extins şi seminţelor performante, aduse din Danemarca, li s-au adăugat seminţele-hobby, adică legume și flori pentru nevoi proprii. Au luat exemplul văzut în străinătate. „Mersul pe jos nu trebuie inventat, dar paşii de dans trebuie adaptaţi mersului pe jos” ne-a spus jovial Alexandru Szell.

Au adaptat portofoliul de seminţe cerinţelor din ţară. Seminţele profesionale veneau din Danemarca, iar restul erau achiziţionate de la staţiuni de cercetare, seminţe libere de brevet şi mai puţin costisitoare decât cele profesionale: castraveţi, tomate, ardei, morcovi, pătrunjel, ţelină şi altele.

Dezvoltarea s-a făcut din profitul obţinut în urma valorificării seminţelor profesionale. Au cumpărat un utilaj, de fapt o jumătate din el, pentru ambalarea seminţelor în plicuri. În timp au ajuns să livreze seminţe în multe reţele, azi fiind prezenţi în toate marile reţele de magazine. „Practic am crescut odată cu aceste reţele de magazine” a adăugat Alexandru Szell.

Orice piedică e un pas înainte Intenţionau să ofere valoare seminţelor comercializate şi cum producătorii români creşteau constant preţul seminţelor, au decis să desfăşoare cercetare în cadrul Agrosel.

Alexandru Szell s-a înscris la o facultate de horticultură din Budapesta şi prin studiul în bibliotecă şi colaborarea cu profesorii a reuşit să adune toată informaţia necesară constituirii unui adevărat institut de cercetare în interiorul Agrosel. În cadrul acestui departament de cercetare îşi desfăşoară activitatea trei ingineri şi doi cercetători cu contract de colaborare din Ungaria şi Danemarca, ce propun anual soiuri şi hibrizi noi.

Cu toţii regretăm azi legumele gustoase din copilărie şi pentru acest lucru aici se depun eforturi de menţinere a soiurilor tradiţionale din România. Au fost salvate astfel câteva soiuri valoroase de tomate, ardei, vinete, varză.

AGRO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Agrosel este o afacere de familie, un antreprenoriat de mare de succes, înființat în anul 1998, fiind unul dintre cei mai importanți producători, dar și amelioratori de semințe de legume din sectorul privat din România. Încă de la început, compania și-a propus să contribuie la redresarea sectorului legumicol din România.

Agrosel este lider de piață al segmentului de seminţe home gardening și este un jucător activ pe segmentul profesional deservind cu soiuri și hibrizi tradiționali cultivatori din toată țara.

Compania are 80 de angajați, deține cea mai mare și automatizată platformă de prelucrare din industrie și cea mai modernă platformă de cercetare legumicolă din România, ambele situate în Câmpia Turzii. În prezent Agrosel derulează 9 programe de cercetare din resurse proprii. Astfel, de la an la an sunt lansate noi produse profesionale care sunt promovate și comercializate pe piața autohtonă.

Astăzi compania Agrosel are omologate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, dar și brevetate, peste 100 de soiuri și hibrizi de înaltă performanță.

Conform estimărilor interne, AGROSEL deține o cotă de piață de 38% din piața de semințe microambalate, destinată segmentului de home gardening.

Veniturile companiei s-au menținut în 2015 la nivelul anului 2014, la 6,6 milioane euro, în condițiile în care piața de home gardening este în scădere, existând fenomenul migrației din rural în urban și de la folosirea de semințe la folosirea de răsaduri, în special la flori.

Cu toate acestea Agrosel a reușit să câștige cotă de piață de la competitori. Performanța bună în ceea ce privește creșterea profitului a rezultat atât din eficientizare, informatizare, din raționalizarea portofoliului de produse dar și dintr-un mix mai bun în vânzări, înregistrându-se o creștere de 12% a vânzărilor în segmentul de produse profesionale.

Rod al muncii de cercetare în ameliorarea inovativă, Agrosel a adus pe piaţă primele cinci soiuri de ardei hibrizi înregistraţi din România. Traian, Ştef, Vlad, Daciana, Barbara, Hildi, Karola, Iancu, Dumbo, Alexandru, Mircea, Napoca, Potaisa nu e o listă de prieteni, ci soiuri de ardei comercializaţi şi unii creaţi la Agrosel. Toate soiurile ameliorate aici sunt create de grupul de cercetători, iar Agrosel este singurul titular.

Soiurile destinate pieţei profesionale de legume sunt ameliorate în condiţiile agroclimatice din România, care astfel se adaptează la condiţiile de cultură ale cultivatorilor din ţară. În toţi aceşti ani, aproape 100 de varietăţi au fost ameliorate, înregistrate şi brevetate în Catalogul Oficial al Soiurilor de Plante din România.

Ca urmare a unor investiţii susţinute, Agrosel deţine cea mai modernă şi performantă platformă din industria seminţelor de legume din România, ce acoperă în Câmpia Turzii o suprafaţă de 25.000 mp.

Aici este produsă sămânţa amelioratorului din care ulterior se va produce sămânţa destinată activităţii comerciale.

70 de fermieri din multe zone ale Europei, dar şi din afara continentului, care întrunesc condiţiile necesare colaborării cu Agrosel, produc sămânţa necesară pe care aceasta o recumpără şi o vinde pe piaţă.

Pentru că piaţa cerea sămânţă certificată, cei de la Agrosel au făcut toate demersurile necesare şi acum la Câmpia Turzii funcţionează singurul laborator privat din România

pentru seminţe de legume acreditat RENAR. Agrosel dispune de laborator propriu pentru controlul calităţii, unde se testează germinaţia, umiditatea, puritatea şi starea sanitară a seminţelor.

La Dolce vită Cei de la Agrosel nu fac proiecte, nu cer bani, cercetarea şi dezvoltarea se face din resurse proprii. Mai nou, Alexandru Szell şi-a găsit o nouă dragoste şi de vreo trei ani creşte vaci de carne din rasa Angus.

Green Farmsel, situată în imediata apropiere a Cheilor Turzii, are aproape 250 de hectare de păşune cu iarbă şi 30 de hectare lucernă, din care se înfruptă cele 300 de vaci Angus, cu picioare scurte şi moţ în frunte. O parte din terenuri au fost cumpărate, restul sunt cu contract de arendă de la proprietarii din zonă.

Alegerea rasei nu a fost făcută datorită randamentului de creştere, ci pentru că este o rasă nepretenţioasă. Rezistente şi semidomesticite, ele sunt crescute nu în grajd, ci în stabulaţie liberă. Au amenajat un şopron şi în rest câmpul este al lor. Vara păşunează liber, iar Alexandru Szell a făcut tot posibilul să păstreze pe păşuni pomii răzleţi şi tufele unde văcuţele lui se adăpostesc de arşiţă.

Investiția inițială s-a ridicat la suma 1.100 000 de euro, cele 300 de vaci care dispun și de patru tauri, asigurând tăuraşii pentru tăiere şi junincile pentru reproducţie. Viţeii sunt crescuţi până la vârsta de un an, când ating greutatea de 400-500 de kilograme, sporul la creştere fiind de 1-1,3 kg/zi, iar de aici merg la centrele de colectare, unde mai stau ceva vreme înainte de abatorizare.

Cel mai bun preţ de vânzare este între 10 şi 12 lei pe kilogram, în timp ce preţul de cost pentru un kilogram în viu este de 15-16 lei, subvenţia oferită de statul român facând posibilă rentabilitatea unei afaceri cu vaci de carne.

Așadar, creşterea cu 25% a cererii de carne de vită de pe piaţă nu l-a luat prin surprindere pe Alexandru Szell, demonstrând că, dacă ai fler, știi cum să investești eficient banii în afaceri care se dovedesc a fi viabile pe termen lung.

Despre o altă nișă pe care cei doi frați intenţionează să o dezvolte împreună cu fermierii din România, producerea de semințe de lucernă profesionale, într-un număr viitor.

75

76

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

77

Produsele din carne de mangalița, în lupta pentru piețe

de Ligia POPA

Porcii mici, cu păr creț roșcat sau alb, urechi mari, burta mare și picioare scurte pot fi întâlniți din ce în ce mai des în gospodăriile românilor și chiar în cele ale străinilor care au decis să se mute în România, ca să se ocupe de agricultură, în speranța unei vieți mai sănătoase. Porcii din rasa mangalița erau omniprezenți în gospodăriile țărănești de la începutul și mijlocul secolului trecut, fiind considerații de unii ca fiind porcii tradiționali românești. Ulterior ei au fost înlocuiți cu alții, din alte rase de carne mai mari, precum Bazna sau Marele Alb. Acum, însă, se revine la ei, după ce mai mulți nutriționiști au afirmat că produsele din carne și carnea de mangaliță ar fi mai sănătoase decât cele ale altor porci.

O istorie Made in Ardeal?

Istoria rasei este legată de Transilvania. Potrivit unor legende, aceasta a apărut în urmă cu două secole la Chișineu-Criș, în Arad, pe moșia arhiducelui Iosif Anton, al șaptelea fiu al împăratului autriac Leopold al II-lea, din încrucișarea unor rase din Ungaria de porci cu mistreții din regiune. Alte surse afirmă că primele mangalițe s-ar fi născut pe teritoriul Ungariei și că acestea ar avea, în plus, și genele unei rase de porci din Serbia. În România, apar cinci subrase, varietăți, de porci din această rasă: blonzi, negri, roșii, bariși și cu abdomen de rândunică.

Mangalițele cresc mai greu decât exemplarele din alte rase și ajung la maturitate abia după un an și jumătate, adică într-o perioadă ceva mai lungă. De asemenea, un alt element care nu îi încurajează pe crescătorii de animale să se orienteze cătrea această rasă este că, la maturitate, un exemplar este mult mai mic decât cele din alte rase, ca Marele Alb sau Bazna, iar proporția dintre carnea care rămâne după tăiere și grăsime, este diferită, mangalițele fiind mai curând niște “porci de slănină”, decât porci de carne.

Totuși, carnea acestora nu conține la fel de multă apă ca a altora, așa că este adesea folosită pentru prepararea produselor uscate, a Salamului de Sibiu, de exemplu. E simplu!

Aura care s-a format în jurul cărnii porcului mic, cu părul creț, se extinde și asupra preparatelor care îi sunt associate, mai ales prin nume.

Primele produse care pornesc pe drumul către atestare europeană Astfel, slănina de mangaliță sau jambonul fac pași rapizi și siguri către atestări naționale și internaționale după ce au devenit un fel de “trufandale” ale gurmanzilor, amatori de carne. Inginerul Ioan Tătăran este cel care conduce Asociația Crescătorilor de Mangalița din România de mai mulți ani și care, tot de atunci, se luptă pentru recunoașterea și promovarea produselor din carnea care pare a fi fost făcută pentru meniul celor care vor să mănânce sănătos, dar bine. Adică să nu facă compromisuri.

Vreau să spun că produsele de mangalița au niște calități extraordinare și sunt foarte apreciate de consumatori, datorită lor, așa că merită să fie exportate. Important pentru toți este că noi vindem carne și nu avem produse făcute din prafuri, iar carnea sănătoasă trebuie să ajungă pe mesele oamenilor”, spune inginerul Ioan Tătăran.

Când a început să lupte pentru a uni într-o asociație crescătorii și pentru promovarea alimentelor ce ies din gospodăriile lor, Tătăran spunea că speră ca în 2016 România să se poată lăuda cu un șeptel de 30.000 de porci din această rasă. Acum, când face calculele, este mulțumit, fiindcă cifra mangalițelor se apropie foarte mult de cea pe care a visat-o.

Avantajele faptului că numărul de porci de acest tip a crescut este că acum, pe piață, se poate livra ceea ce în limbajul de lemn al comercianților se numește “masă critică”, adică o cantitate constantă, indiferent de perioada anului, de aceeași calitate, cu aceleași proprietăți. În aceste condiții, cârnații, slănina, jambonul sau șunca de mangaliță au primit ceea ce le trebuia: undă verde și drum liber către rafturile supermarketurilor, adică spre locurile în care majoritatea românilor își fac acum cumpărăturile, așa că inginerul se gândește la pasul următor, care va fi făcut, indiscutabil, către Europa.

78

AGRO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Noi avem atestate de produse tradiționale de mangaliță, de la Ministerul Agriculturii din România și vrem să ieșim și pe piața din Europa cu slănina de mangalița, pe care o pregătim după o rețetă specială, și cu jambonul de mangaliță, care să fie recunoscute și în Uniunea Europeană. Vreau să spun că produsele de mangalița au niște calități extraordinare și sunt foarte apreciate de consumatori, datorită lor, așa că merită să fie exportate. Important pentru toți este că noi vindem carne și nu avem produse făcute din prafuri, iar carnea sănătoasă trebuie să ajungă pe mesele oamenilor”, spune Tătăran. Și așa va fi, chiar dacă pe piața europeană producătorii din Ungaria luptă deja să cucerească un segment cât mai mare de cumpărători pentru mangalițele lor, iar spaniolii negociază la sânge pentru a-și găsi furnizori de asemenea produse.

...și totuși e simplu Aurel Abrudan este unul dintre fermierii care a crescut mangalițe în curtea proprie. Chiar dacă momentan a renunțat la porci, vrea să revină la ei, fiindcă sunt ușor de crescut, după cum spune el. Nu sunt pretențioși și mănâncă cam o jumătate din cantitatea cerută de exemplarele din alte rase ca hrană. Carnea lor este indiscutabil mai bună, după părerea fermierului, și chiar dacă cresc mai greu, sunt o afacere, fiindcă sunt “ușor de ținut”. De ce sunt mai buni? Din cauza acizilor grași saturați… “În Ungaria se cresc multe mangalițe, care se exportă către Spania în general, dar ar mai fi loc și de alți producători

pe piață, mai ales de cei din România care chiar ar avea piață dincolo de granițele țării”, spune fermierul, fascinat de porcii din vechea rasă din Ardeal. Și așa este, dacă această carne și-a găsit loc chiar și pe o piață românească atât de prohibitivă pentru produsele ceva mai scumpe. Un kilogram de carne de mangaliță costă în jur de 50 de lei, adică de mai bine de două ori mai mult decât un kilogram de carne de porc din alte rase. Dar și așa are cumpărători…iar crescătorii pot sta liniștiți.

Model de afacere, cu speranțe de reușită Într-un moment în care multe dintre fermele de porci din țară se simt amenințate de faliment, cele de mangalița, deși nu sunt la fel de profitabile ca anii trecuți, sunt pe linia de plutire și chiar pot spera la profit, mai ales dacă au peste 200 de capete, după cum zice președintele Asociației Crescătorilor de Mangalița, care are și el o crescătorie de dimensiuni interesante în Lăpușel, Maramureș.

Un porc poate fi vândut când depășește 100 de kilograme, pentru a se vorbi de profit, și întreaga strategie trebuie să fie construită pe idea e că mangalița este un “porc de slănină” și, mai puțin, un porc de carne tipic. Nici așa, nu ar fi probleme, fiindcă până și slănina nu are colesterol rău, în cazul acestei rase, și este, deci, foarte sănătoasă, așa cum deja s-au pronunțat mai mulți nutriționiști din România, care au și rebotezat porcul creţ: somonul cu patru picioare.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

79

80

AGENDA EVENIMENTE

Digital Divas 2016 Digital Divas Awards will take place on the 20th of May. The Gala is an unique event celebrating some of the best fashion and beauty blogs, and also acknowledging the accomplishments of the most active women on the Internet. In an exclusive setting, the gala will bring together important names in the local fashion and beauty industry in a special evening of networking and glamour. The judging process will involve both the specialists and the public. For all the categories, except one, the public votes will count for 50% of the final score while judges’ score will count for the other 50%. The only category that will not be judged by the jury is „People’s Choice Award”. The public alone will decide the winner of this category.

The conference will have three parts, each of them on a specific theme. Speakers will discuss about contemporary trends, tips and tricks and new challenges. This edition brings valuable content and useful insights. Detalis: www.2016.digitaldivas.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TopHotel Tourism & Leisure Investment Conference

A unique annual event that brings together hotel owners and managers, tourism professionals, developers and operators to discuss about the future of tourism industry is scheduled between 26-27th of May. This is the 9th edition of the Romania’s first Hotel Investment event where the participants can explore the biggest changes in the industry. This year, Top Hotel Tourism & Leisure Investment Conference will host the 6th edition of “TopHotel AWARDS”, a premium gala awarding the most efficient and innovative hospitality projects and concepts in the Romanian industry. The 2016’s edition of TopHotel, Tourism & Leisure Investment Conference will gather over 200 top representatives such as hotel owners, managers, developers and operators who will discuss about the future of hotel & tourism industry. Details: www.2016.hotelconference.ro

CEDER 2016 The 9th edition of the CEDER Conference will take place this year on May 26, followed by CEDER closing mixer in the evening. This year’s CEDER is set to produce the biggest attendance yet as Romania has enjoyed strong growth in the property sectors. Over the years, CEDER has grown into the leading commercial real estate conference in Romania, attracting key players in the infrastructure of property development and investment. With a full day of networking and discussions, CEDER 2016 is an ideal partner for entering Romania or for further enhancing your connections and knowledge about the country. Details: www.ceder.cijjournal.com

Polish Investors Forum – 1st edition The Polish Investors Forum is part of the Country Focus series organized by Business Review and will be taking place on May 30th, at Ramada Plaza Bucharest. Poland has become one of the strong European countries, with a steady growth (3.3% in 2014), celebrating 26 years since their economic transformation and 11 years as a member of the EU. With a total value of more than 4 billion euros in trade between the two countries in 2015 and a significant 800 Polish companies in Romania, Poland is without a doubt a relevant investors’ community. The first edition of the event will focus on discussing the opportunities and challenges brought by Romania in terms of Polish investments and at the same time to create a mix-andmatch environment where companies can exchange information, experiences and opportunities.

Details: www.business-review.eu

Connecting Global Competence

Greater exposure. Guaranteed success.

Become an exhibitor at EXPO REAL 2016

>

Apply now at www.exporeal.net/application

Building networks Find out more: www.exporeal.net www.blog.exporeal.net

19th International Trade Fair for Property and Investment

October 4–6, 2016 | Messe München