TB 62

REVISTĂ ECONOMICĂ AUDITATĂ BRAT • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • AN VII • NR 62 • 23 IUL - 20 AUG 2016

ROMGAZ INVESTEȘTE PENTRU ROMÂNIA

FONDATOR: AURELIAN GRAMA

PAG. 9-29 ZIUA AVIAȚIEI - EPISODUL 4 PAG. 31-44 VIVE LA FRANCE! PAG. 80 DRAGOŞ ANASTASIU ESTE NOUL PREŞEDINTE AHK ROMÂNIA

SUMAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1

COVER STORY

ROMGAZ INVESTEȘTE PENTRU ROMÂNIA

5-7 45

INTERVIU

52-53

THOMAS BAEKELANDT: „PENTRU ROMÂNIA, 2016 ESTE UN MOMENT DE RĂSCRUCE”

CSR

HIRSCHMANN, DONAȚIE IMPORTANTĂ PENTRU O COMUNĂ MUREȘEANĂ

EDUCAȚIE

UPM TÎRGU MUREȘ, PARTENER PE PIAŢA REGIONALĂ A CUNOAŞTERII

ENERGIE

POWER-GEN CONCLUSION: ELECTRICITY IS THE FUTURE

54-59 ENERGIE

69-72

62-65

VIITORUL ENERGIEI, DE LA SYDNEY

AGRO TB

PODGORENII DIN DEALUL SILAGIULUI

85-90

2

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

VPK Packaging Romania

Major investments, complete packaging solutions Bart Dobbelaere, General Manager VPK Packaging Romania, highlights the strategic evolution process for a business in corrugated market and also the impact of new investments, benefits for the international clients and of course for the regional community in Bihor.

In retrospect, which were the strategic arguments for developing the company in Romania, why in Bihor?

When taking the decision to invest in Romania, there was a huge potential: a small market, but growing rapidly.

As we target also the Hungarian market, at that time more developed, our choice for Bihor was easily made. Finally we arrived to Salonta, where local authorities welcomed us with open arms and provided the necessary infrastructure.

Moreover, when deciding the location, there were already corrugated factories or planned investments for new factories in Bucharest, Suceava, Brasov, Sfantu Gheorghe, Timisoara, Iasi, Ramnicu Valcea, Cluj-Napoca, Sibiu, Adjud and Targoviste.

An average action radius in Europe is around 250 – 300 km.

Thus we cover Hungary almost entirely, and a large part of Romania for small and medium customers. For large customers, we deliver all over Romania, i.e. Bucharest included.

Due to the spread over a larger geographical area in Romania, these distances are relative.

Which were the challenges at the beginning, how did the sector and the clients evolved during these years? What are the advantages now of taking the decision to invest in 2007 and the advantages of being active in Romania?

We started the first working day of 2009, in Salonta, in full crisis, when the corrugated market was confronted with a drop of demand, -20% in Romania. On top of that, 3 companies decided to invest in a corrugator at the same time: VPK, Rondocarton in Targoviste and SCA – now DSS Smith in Timisoara. This created a huge overcapacity, which led to fierce competition in the market. At this very moment, the gap still exists, but it became smaller. However, the capacity is still roughly two times higher than local demand. At the moment of the investment decision in Romania, growth was 15% per annum. The crisis and the decision of competition to put another two corrugators, forced us to review our initial expectations.

Another challenge was to train the people without experience of our business. So we sent people to our group for training and we also trained them internally. This high competition forced the industry to deliver better products at higher level services and at lower prices, not only to multinationals and large local companies, but also to medium and small companies.

This was actually not a bad thing for the industry and certainly positive for final customers. Moreover, customers learned that our business is not about weight, i.e. the grammage of the cardboard, but certainly about quality and strength of the corrugated box, about solutions and service, JIT. The advantage of taking the decision in 2007 is that, even though the crisis, we had time to grow together with the market to a certain degree of maturity. The demand for service and quality from customers is way much higher now.

VPK Packaging Salonta became a brand in the market. We

meet the needs of our customers, i.e. we deliver continuously the right quality at the right time at competitive prices. Our business is local, so it depends on local development of industry and income of people. Consumption of corrugated board per capita in Romania is still one of the lowest in Europe, so there is still a huge opportunity for growth. The high level of direct investment in industry last years, lead to higher demand for packaging and together with the outflow of active people to Western European countries, it also lead to a shortage of workforce. This situation forces our industry to automate and will finally lead to higher living standards, which will lead to higher consumption of goods, which require packaging and therefore will result in market growth.

How would you define now VPK Packaging, its expertise and key services, which are the main differentiators for its success? Which are in your opinion the key strengths of VPK Packaging LTD - Romania due to the fact that is part of VPK Packaging Group in relation to future clients and partners?

VPK Packaging group has 80 years and is still growing. VPK Packaging Group NV traces its roots back to 1935. From humble beginnings we have expanded and now operate over 40 plants in 13 countries. And we continue to show steady growth and expansion due to integration of recycled paper for packaging solutions, a sound financial structure and excellent long-term relationships with our customers. The VPK product range covers tailor-made solutions for corrugated board and solid board packaging, tubes/cores and edge protectors. All of these products are fully recyclable. Furthermore, our paper is

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

made of exclusively recycled fibres, which underlines our determined ambition to operate within a circular economy. We also firmly believe in local entrepreneurship, which creates a stimulating environment for staff and fertile ground for innovation. Together these contribute to satisfying the toughest demands of our customers. Indeed, staying close to our customers is a key characteristic of VPK. It’s what has led to our success over the past 80 years, and will continue to drive us forwards into the future. The key strength of VPK Packaging Salonta is exactly that we are part of the group VPK Packaging but we are acting as a local business. This means that we benefit from the strong financial structure and expertise of the group, the synergies and the reporting structures, but act local, defining and adapting our strategies to the local markets and specific needs from our multinational and local customers.

Moreover, with the VPK Packaging Group (www.vpkgroup. com) and the BBP Alliance (www.blueboxpartners.eu), we offer our multinational customers the solution to purchase centrally on European level and deliver locally all over Europe, respecting specific local needs, guaranteeing the same quality and services.

Which are the main accomplishments of the company in the last two years, your objectives for 2016/2017? How about new investments – and the impact for your business?

One of the main accomplishments this year is the turnover growth of 26%, the first semester. This is the result of increased focus on quality, service and productivity through intensive trainings and investments the last two years. We also finalized an extra construction of 4.600 sq m, where Corex, our core division, www.corexgroup.com, moved since the beginning of this year, freeing a space of 2.400 sq m for our corrugated box production. This year we planned an investment of 3 million EUR. By the end of July, a fully automated die cut Bobst 1600 will be installed (investment of more

CSR projects: Especially the last 3 years, CSR projects have become an integrated part of our strategy, being considered real instruments to develop the local community. We defined clearly our directions, and are continuously changing mentalities, growing commitment and involving our employees. We are motivated to continue these projects due to their visible positive impact on the community.

• Training and educational programs for pupils and students, one example is the support in implementing YouthBank project in the local community; a national programme, a mechanism to encourage youngsters behavior towards philanthropy, civic initiative and responsibility, another example is Talent Exchange, a local initiative which encourages students to perform and develop projects that ensure innovative products. VPK

AFACERE

than 1 million EUR). Its capacity will be covered till end of trimester 3 for 2/3 by new contracts already signed. Another amount of more than 1 million EUR is allocated for automating internal flows and optimizing our supply chain and the differnce is allocated for increasing productivity and quality of products over the rest of our machine park. The impact on our business will be a production capacity increase and a high level of automation which will allow us to deal with the current market situation at a higher service and quality level.

The investments program 2017 will be finalized the coming months.

What is your outlook regarding the potential for Romania to maintain increased foreign investments, and how about Bihor county?

We all know about the problems with transportation infrastructure, but at this moment, Romania is maybe facing a bigger challenge. There is huge competition on the labour market and it is hard for investors to find workforce. The outflow of young workers to Western Europe, certainly does not help. The positive thing for Romanians is that income of workforce is continuously increasing. However, if this does not go hand in hand with the increase in productivity, Romania will lose its attractive position for foreign investments. The challenge for industry is here to qualify, motivate and train people for higher productivity and quality and to automate where possible. On the other hand, the Government might and should take necessary actions to sustain industry and keep Romania an attractive place to invest. In Bihor, there is the same situation. Creation of industrial parks in Oradea the last years, made Bihor an attractive place to invest again and boosted foreign investments.

Also some other cities around, such as Salonta, where we are located, where able to attract some important foreign investments.

Packaging won an award for the most promising newentry in applying CSR projects.

• Supporting NGO’s that work for disadvantaged groups – teams from VPK took part in the last 3 years at the charitable contest Swimathlon – a mechanism to raise funds for social initiatives and projects (i.e. dedicated to help children affected by autism or physical disabilities) and also the participation at the charitable football tournament organized by Piticot Association, which aims to build a day center for children with disabilities, close to Salonta.

• „The share project” Association was created in 2014 and the employees can redirect 2% from their tax to revenues for the benefits of projects created by themselves for themselves. New projects are continuously evaluated and implemented, starting this spring we financially supported a programme for personal development - Joyful teaching, initiated by the „Hai cu noi in Hora” Association and the Belgian Embassy in Romania.

3

4

ESENȚIAL Fondator Aurelian Grama

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Redacția Redactori: Ligia Popa, Teodora Mîndru, Sorin Trocan, Dan Lungu, Alin Zaharie DTP: Răzvan Matei Administrația Manageri publicitate: Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Mureș, Neamț Ionuț Țîrdea (0754-600.843) ionut.tirdea@transilvaniabusiness.ro Harghita, Covasna Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Brașov, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la SC Ceconii SRL Baia Mare Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distributie nationala: Autosupermarket + difuzori locali Retele distributie controlata: Spin Media SRL TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

Exemplul Australiei.

Pasul de la aborigeni la lider în Cercetare 1770, Aprilie. Exploratorul James Cook se apropia de o coastă necunoscută în sudul Pacificului – Australia - și își nota în jurnal: ”Și m-am apropiat mult de țărm ca să pot distinge oamenii de pe mal, care păreau de o culoare foarte închisă sau neagră, dar nu aș putea spune dacă aceasta e culoarea reală a pielii lor sau a hainelor pe care le poartă”. Erau aborigenii, o populație care trăia încă în neolitic, agitând bețe și amenințând cu pietre.

2016, Iulie. La o distanță de numai 246 de ani – nimic la scara timpului - “exploratorii” de la Energy Mirror of Romania coboară din uriașul avion al Qatar Airways pe modernul aeroport al superbului Sydney, cu misiunea de a participa la Energy Future Conference and Exhibitions, un eveniment unde se poate decide viitorul energetic al Planetei.

Cum a reușit o națiune atât de tânără, formată inițial din pușcăriași britanici, izolați de Coroană la capătul lumii, să evolueze atât de mult în decurs de câteva generații?

Desigur, răspunsul poate fi foarte complex și stă la latitudinea istoricilor, antropologilor, economiștilor etc. Simplist, Australia – o țară cu 23 milioane locuitori, cât avea și România acum două decenii - este un teritoriu cu resurse naturale uriașe și a știut să profite de acest lucru într-un ritm foarte alert. Dar acest atu nu ar fi însemnat nimic fără investiții inteligente – ale statului și private - în Educație și Cercetare. În jurul acestor coordonate s-a petrecut explozia demografică și economică a Australiei.

Astăzi, Australia are 5 universități cotate în Top 50 la nivel mondial și 21 în Top 400.

Spre comparație, prima universitate românească, Babeș-Bolyai din Cluj, a prins în 2015 locul 501.

Fără îndoială – o recunosc și universitarii australieni cu care echipa Energy Mirror of Romania a discutat - Educația a fost sistemul de propulsie al Australiei în ultimul secol. Și nu atât Educația generalistă, ci Cercetarea și Inovarea.

Peste 50 de institute și sute de centre de cercetare, de stat sau private, funcționează în Australia, asigurând economiei locale și mondiale produse, aplicații, invenții, soluții concrete menite să ducă lucrurile mereu cu un pas mai în față. O linie directă - o comunicare continuă - funcționează între aceste entități de cercetare, cercetători și mediul privat – industrii -, de unde în general vin comenzi și contracte. Nu există cercetare de dragul cercetării, totul are o aplicabilitate directă, imediată. Cercetătorul nu așteaptă de la stat sau din partea universității finanțarea proiectului său, ci aleargă înspre mediul privat și își caută singur finanțare. Companiile interesate de acel proiect – aplicabil business-ului lor – susțin financiar cercetarea respectivă. Sistemul acesta aduce beneficii tuturor: compania va beneficia de rezultatele cercetării, cercetătorul are bugetul asigurat, mai mult, poate lua și un comision de succes din finanțarea atrasă, universitatea își împlinește menirea și își sporește prestigiul, atrăgând noi și noi studenți, statul australian este fericit că dezvoltarea economică merge într-un ritm care nu ține cont de crizele și recesiunile din alte părți ale lumii.

Pare simplu. De ce acest sistem, desigur, la o altă scară, adaptat, nu poate fi îmbrățișat și de România, să spunem? Poate un an a trecut de când doi rectori ai două universități clujene – ambele avându-și obârșia cam pe vremea când urmașii lui James Cook împingeau aborigenii în deșert colonizând coastele Australiei – ne mărturiseau că “din păcate, rezultatele cercetărilor noastre nu sunt vânate și susținute de industrie, de mediul privat”.

După contemplarea timp de 4 zile a ceea ce înseamnă Cercetare în Australia, ne este clar că, universitarii clujeni își doreau doar să fie publicați într-o revistă de specialitate nu să fie căutați și plătiți de către industrie. Majoritatea cercetează ce vor ei, nu ce vrea piața. Nu poți cere finanțare unei companii private și să nu îi vinzi rezultatele muncii tale. Asta înseamnă economie fluidă, asta înseamnă ritm, asta înseamnă evoluție. Și iată, doar unul dintre motivele pentru care Australia – în numai 246 de ani – a trecut de la aborigeni și pușcăriași în liga celor mai dezvoltate țări din lume. Alături de SUA, care și ele au împlinit pe 4 iulie – doar - 240 de ani de existență.

Alo, Bătrânul Continent? România?

Alin BOLBOS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

Virgil Marius Metea, director general SNGN Romgaz SA Mediaș:

„Suntem o companie românească, investim pentru România!” de Alex TOTH

Conducerea SNGN Romgaz SA Mediaş a inaugurat, în 20 iulie, o staţie nouă de comprimare şi uscare a gazelor naturale, aferentă depozitului de înmagazinare din localitatea Sărmăşel, județul Mureș. Investiţia însumează peste 238 milioane de lei şi va creşte capacitatea de înmagazinare a depozitului, precum şi capacitatea de livrare a gazelor naturale.

5

6

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La eveniment au participat numeroşi invitaţi din industrie și oficiali ai statului, printre care Aristotel Jude - secretar de stat în Ministerul Energiei, Petre Mustățea - directorul general al INSPET SA Ploiești, antreprenorul general, Mircea Vescan - managerul Armax SA Mediaș, unul dintre principalii furnizori de echipamente în cadrul proiectului, Liviu Ilași - managerul Conpet SA Ploiești, Lucian Goga - prefectul judeţului Mureş, Ioan Mocean - primarul oraşului Sărmaşu etc. Gazda principală a fost Virgil Marius Metea, directorul general al Societății Naționale de Gaze Naturale (SNGN) Romgaz SA Mediaş.

Totul pentru securitatea energetică a României În discursul adresat invitaţilor, Virgil Marius Metea a transmis mulţumiri tuturor celor care şi-au adus contribuţia la finalizarea investiţiei de la Sărmăşel. Stația de comprimare şi uscare pentru înmagazinare gaze este dotată cu tehnologie americană de vârf, care se remarcă printr-un consum redus de energie, respectând cu stricteţe toate cerințele europene și naționale în materie de protecție a mediului. De asemenea, punerea în funcţiune a facilităţii de la Sărmăşel reprezintă atingerea unei borne importante pentru securitatea energetică a României în privinţa capacităţii maxime de înmagazinare a tuturor depozitelor de gaze naturale.

Astfel, România poate înmagazina 3,3 miliarde de metri cubi/ciclu, investiţia contribuind şi la creşterea capacităţii de extracție a gazelor naturale din depozite, debitul maxim zilnic putând ajunge la 30 milioane de metri cubi. „Sărmăşel a rămas un pilon important în cadrul strategiei energetice a României şi chiar a Europei, după 107 ani de la prima sondă.

Depozitul de înmagazinare de la Sărmăşel este al doilea depozit ca mărime din cadrul infrastructurii de înmagazinare a Romgaz şi are o istorie destul de cunoscută prin faptul că aici a început exploatarea gazelor şi din zăcămintele exploatate s-a trecut la înmagazinare şi participare la asigurarea siguranţei în furnizare din România. Această investiţie face parte din strategia de dezvoltare a Romgaz pe sectorul înmagazinare gaze şi constă în creşterea capacităţilor şi aici mă refer atât la capacitatea depozitului, cât şi la capacitatea de injecţie şi de extracţie, creşterea calităţii serviciilor pe care le asigurăm şi, nu în ultimul rând, a siguranţei în furnizare”, a afirmat Virgil Marius Metea.

Potrivit directorului general al Romgaz SA Mediaş, noua staţie de la Sărmăşel are ca efect creşterea calităţii gazelor furnizate în sistemul de transport, iar, prin intermediul staţiei de uscare, capacitatea de înmagazinare a depozitului a crescut de la 800 la 950 milioane de metri cubi, capacitatea de extracţie a crescut de la 6 la 9 milioane de metri cubi, iar capacitatea de injecţie de la 3,5 la 6 milioane de metri cubi. „Cifrele pot să arate faptul că depozitul în ansamblu beneficiază de o infrastructură care să îi permită o abordare nouă şi sigură a acestui serviciu. Atât la uscare, cât şi la comprimare, s-au utilizat echipamente de ultimă generaţie care oferă siguranţă la utilizare şi, nu în ultimul rând, creşterea calităţii sper, spre satisfacţia tuturor clienţilor noştri”, a menţionat Virgil Marius Metea.

De asemenea, directorul general al celui mai mare și mai important producător de gaze naturale din România a anunţat că Romgaz SA Mediaş va continua investiţiile în privinţa activităţilor concentrate pe explorare, producţie, înmagazinare şi producţia de energie electrică. „Avem o strategie investițională de care ne vom ține cu dinții. Suntem o companie românească și investim pentru România.

Referitor la producţia de energie electrică, am demarat un proiect de modernizare a Centralei de la Iernut”, a menţionat directorul general al Romgaz SA Mediaş.

Echipa de implementare a proiectului a fost felicitată de secretarul de stat Aristotel Jude. „Mă simt onorat să vorbesc, să mă prezint în faţa dumneavoastră, alături de toţi cei care au realizat această investiţie, să celebrăm un moment festiv, al unei investiţii realizată de o companie din România”, a menţionat secretarul de stat Aristotel Jude. „Inclusiv prin această investiţie se asigură la modul efectiv un obiectiv strategic al României, respectiv securitatea în aprovizionarea cu gaze naturale. Fără astfel de investiţii n-am reuşi în industria de gaze naturale să asigurăm acest obiectiv important”, a mai spus Aristotel Jude.

Utilaje şi echipamente de ultimă generaţie Noua staţie de comprimare şi uscare a gazelor naturale de la Sărmăşel a avut ca antreprenor general societatea Inspet SA Ploieşti, reprezentată de Petre Mustăţea, director general. „Vă vorbesc în numele executantului acestei lucrări, constituit din asocierea companiilor româneşti Inspet Ploieşti - liderul asocierii - şi Condmag Braşov - în calitate de asociat, precum şi a subantreprenorilor de specialitate”, a afirmat Petre Mustăţea. „Proiectul de la Sărmăşel reprezintă încă o lucrare de referinţă pentru Romgaz, cea mai importantă companie din România în extracţia şi înmagazinarea de gaze. Asocierea şi-a asumat încă de la început provocarea de a realiza această lucrare deosebită. Au fost implicate resurse umane şi materiale impresionante şi un număr semnificativ de echipamente şi utilaje de construcţie pentru a realiza cu succes acest obiectiv important. Au fost achiziţionate utilaje, echipamente tehnologice de ultimă generaţie şi cantităţi însemnate de materiale, o parte dintre acestea fiind produse în România. Proiectul include compresoare de gaze produse în Statele Unite ale Americii de General Electric şi livrate de Industrial Trading, instalaţii de uscare produse de Armax Mediaş, instalaţii de filtrare şi separare, sisteme de conducte, instalaţii electrice, precum şi sisteme de automatizare şi control, sisteme de

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

detecţie foc şi gaz şi sisteme de măsură tehnologică”, a mai spus directorul general al societăţii Inspet Ploieşti.

Pentru realizarea proiectului au fost folosite următoarele cantităţi de echipamente: peste 8.200 de metri cubi de beton turnat, peste 10.000 de metri de ţeavă de diferite dimensiuni, peste 800 de robineţi de diferite tipuri şi dimensiuni, peste 475 de tone de confecţii metalice, peste 1.000 de tone de utilaje tehnologice şi peste 100 de kilometri de cabluri electrice montate.

Vizită la “Monumentul Gazelor Naturale” Programul evenimentului a mai cuprins două vizite pe teren, la “Monumentul Gazelor Naturale” - Sonda 2 Sărmăşel, locul de pe teritoriul României de unde s-au extras primii metri cubi de gaze naturale din istorie, şi la vechea Staţie de Comprimare din localitate. “Sonda 2 de la Sărmăşel este prima sondă din istoria gazului metan românesc.

Ea a fost pusă în funcţiune în 1909. Acţiunile de căutare a sărurilor de potasiu au început în Bazinul Transilvaniei undeva în 1907. Pe vremea aceea, Imperiul Austro-Ungar căuta săruri de potasiu pentru utilizarea lor în domeniul chimic şi, mai ales, în partea de producţie de armament, respectiv praf de puşcă. Prima sondă pe care au forat-o, Sonda 1 Sărmăşel, este chiar în oraşul Sărmaşu. Au trebuit să abandoneze forările pentru că erau foarte mari explozii de gaze naturale şi au decis să găsească o altă locaţie, mai bună, pentru a doua sondă, tot pentru săruri de potasiu.

Geologul maghiar de la vremea respectivă a ales acest loc în urma unei discuţii pe care a avut-o cu un ţăran care l-a luat în căruţă în drumul lui spre Turda, ţăran care i-a povestit cum îşi tratează durerile reumatice într-o zonă din Sărmăşel unde gazul natural se aprinde în mod liber. Era o zonă mlăştinoasă, cu emanaţii libere de gaze naturale şi au decis să amplaseze aici a doua sondă pentru forare după săruri de potasiu, cu un orizont de 1.500 de metri. N-au ajuns la acest orizont. La 300 de metri s-au oprit din acelaşi

Despre Romgaz SNGN Romgaz SA este cel mai mare producător şi principal furnizor de gaze naturale din România.

Compania este admisă la tranzacţionare pe piaţa Bursei de Valori din Bucureşti (BVB) şi a Bursei din Londra (LSE). Acţionar principal este statul român cu o participaţie de 70%. Compania are o experienţă vastă în domeniul explorării şi producerii de gaze naturale, istoria sa începând acum mai bine de 100 de ani, în anul 1909. Romgaz face cercetare geologică în scopul descoperirii de noi zăcăminte gazeifere, produce gaz metan prin exploatarea zăcămintelor din portofoliul companiei, depozitează în subteran gaze naturale, efectuează intervenţii, reparaţii capitale şi operaţii speciale la sonde şi asigură servicii profesioniste de transport tehnologic. În anul 2013, Romgaz şi-a extins domeniul de activitate prin asimilarea Centralei Termoelectrice de la Iernut, devenind astfel producător şi furnizor de energie electrică. motiv, erupţii puternice de gaze naturale. Putem spune că aprilie 1909 a fost momentul în care s-a pus în funcţiune primul zăcământ comercial de gaze naturale. La vremea aceea sonda era a patra din Europa, având o producţie zilnică de aproape un milion de metri cubi”, a povestit vizitatorilor Ioana Abramiuc, şef serviciu, Serviciul Relaţii Publice şi Comunicare, Romgaz Mediaş.

7

8

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ziua Aviației – episodul 4 În anul în care noi recorduri de pasageri (anul acesta se vor înregistra 3,8 miliarde de călătorii în lume, conform IATA, n.r.), rute lansate, aniversări și proiecte inovative redefinesc afaceri și dezvoltarea unor regiuni, Transilvania Business prezintă o nouă secțiune exclusivă cu soluții și tendințe, de inspirație globală. Din analiza directorului Airports Council International Europe, într-un interviu exclusiv realizat la Atena cu prilejul congresului aniversar – 25 ani ACI Europe, informațiile despre proiectele de investiții și rute noi anunțate de aeroporturile românești, proiectele de expansiune ale aeroportului din Budapesta sau detaliile despre cel mai nou terminal al aeroportului Munich și premiile 2016 Best Airports Awards, vom înțelege transformările radicale create de această industrie. Ne bucurăm mereu de vise împlinite, acasă, și sărbătorim Ziua Aviației Românie și a Forțelor Aeriene, la Bucharest Air Show and Exhibition, în 30 iulie, în organizarea Bucharest Airports.

9

10

ZIUA AVIAȚIEI

Forța definește:

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Carmen RENȚEA

Bucharest International Air Show & General Aviation Exhibition 2016

Sâmbătă, 30 iulie 2016, Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa–Aurel Vlaicu găzduiește cea de-a opta ediţie a celui mai impresionant spectacol aviatic din România, BIAS 2016. Organizat de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, Forțele Aeriene Române, Aeroclubul României, ROMAERO, Clubul Sportiv AIBO și ROMATSA, BIAS 2016 se desfăşoară sub înaltul patronaj al Ministerului Transporturilor, Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri.

Evenimentul reunește 100 de aeronave civile şi militare, în evoluţii aeriene şi expuse publicului, dar şi peste 250 de piloţi şi paraşutişti. BIAS 2016 va fi un spectacol de forță aeriană și precizie matematică, în care așii aviației militare și civile din

România, dar și din Spania, Ucraina, Cehia, SUA, Grecia, Bulgaria, Austria, Lituania vor încânta spectatorii cu acrobații aeriene uluitoare și demonstrații de elită, dar și cu aeronave expuse la sol. Începând de vineri dimineața, pe Aeroportul Băneasa se deschide pentru public cea de-a patra ediţie a expoziţiei de aviaţie generală - General Aviation Exhibition, unde producători și proprietari de aeronave, precum și furnizori de servicii de aviație generală expun zeci de aeronave civile, de la avioane ultrauşoare până la business jet-uri. BIAS 2016 se încheie în cursul serii de sâmbătă, când, începând cu ora 22.00, Mircea Baniciu, Vlady Cnejevici & Teo Boar, dar și Nicu Alifantis vor susţine două super-concerte pe Aeroportul Băneasa. Și pentru a vă face o idee mai clară despre dimensiunile mitingului aerian de anul acesta, vă oferim o scurtă prezentare a protagoniștilor și a mașinilor lor zburătoare.

Forțele Aeriene Cehe Forțele Armate Cehe aduc pe cerul capitalei, în premieră la BIAS, avionul multirol cu greutate redusă, monomotor, de fabricație suedeză - JAS 39 Gripen. Supersonicul este dotat cu aripă delta, ampenaj tip rață (denumit și canard), sistem electronic de control automat și poate transporta o mare varietate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA AVIAȚIEI

de bombe și rachete, fiind dotat și cu un tun automat Mauser BK-27 de calibrul 27 mm. Avion cu design spectaculos și de o manevrabilitate impresionantă, Gripenul poate atinge viteza maximă de 2 Mach. Forțele Aeriene Cehe evoluează și cu L-159 ALCA, aeronave de luptă multirol fabricate în Cehia. L-159 este un avion cu un singur loc, proiectat pentru o varietate de misiuni de tipul aer-aer și aer-sol, este echipat cu un sistem radar multi-mode Doppler Grifo-L, putând executa atât misiuni de zi și de noapte, dar și misiuni de recunoaștere. Aeronava se ridică la mai multe standarde NATO și poate transporta o gamă largă de armament, inclusiv rachete aer-aer și aer-sol și bombe ghidate laser. Evoluția aeronavei cehe este o nouă premieră la BIAS 2016, ce promite să spargă liniștea cerului.

Forțele Aeriene Ucrainiene & acrobații Pentru că forța este elementul cheie al spectacolului de anul acesta, Suhoi (Su-27) este un alt supersonic prezent la BIAS 2016. Aflat în dotarea Forțele Aeriene Ucrainiene, Su-27 este un avion de superioritate aeriană sovietic, foarte manevrabil, are rază de acțiune lungă și dispune de radar și armament aeraer performant. Poate atinge o viteză maximă de 2,35 Mach (2.500 km/h la sol), dispune de un tun de calibrul 30 mm cu 275 de proiectile și are abilitatea de a transporta până la 10 rachete aer-aer. Și echipa pasionată de avioane și elicoptere de colecție, Flying Bulls revine în forță la BIAS 2016 cu două aeronave unice atât prin trecutul lor, cât și prin caracteristicile tehnice și estetice. F4U Corsair, avion de vânătoare-bombardament american intrat în serviciu în Al Doilea Război Mondial și veteranul B25 Mitchell, bombardier mediu bimotor, vor executa acrobații spectaculoare, garantând să impresioneze publicul cu evoluțiile lor incendiare. Iacării Acrobați & Jurgis Kairys vin și ei la BIAS. Iacării Acrobați vor impresiona și în acest an publicul BIAS prin evoluţii aeriene spectaculoase cu cele trei aparate YAK 52 TW (fabricate integral în România), la o înălţime cuprinsă între 100 şi 800 de metri faţă de sol, pe o rază de un kilometru, cu viteze de până la 450 km/h. Efectele pirotehnice de la apus și combinaţia efervescentă dintre pasiune, experienţă şi spirit creativ ale inventatorului multora dintre manevrele de acrobaţie aeriană practicate în ziua de astăzi, Jurgis Kairys, prefațează una dintre cele mai impresionante evoluţii BIAS 2016.

Forțele Armate Spaniole & Aeroclubul României Forțele Armate Spaniole aduc la BIAS 2016 un bimotor supersonic multirol consacrat. F18 Hornet este un avion de vânătoare și avion de atac la sol, proiectat pentru a acționa de la bordul unui portavion. Poate atinge o viteză maximă de 1,814 km/h la 11,000 m (1.8 Mach), având o manevrabilitate ridicată (și datorită LEX- extensiile aripilor spre partea din față a fuselajului). Supersonicul dispune de stabilizatoare orizontale și flapsuri de mari dimensiuni, toate controlate de computer, care permit manevre la unghiuri mari de atac. Rolul avionului se poate schimba printr-o comutare de buton în timpul zborului, pilotul putând alege între modul aer-aer sau aer/sol – aer/ navă. Talentul, îndemânarea şi curajul echipelor de acrobaţie aeriană reprezentând Aeroclubul României - Hawks of Romania, Blue Wings, Lotul Naţional de Paraşutism, White Wings și The Pelicans - ne vor bucura sufletele prin reprezentații pline de adrenalină. Autentici și plini de entuziasm, reprezentanții Aeroclubului României ne garantează o demonstrație aeriană memorabilă, în care devotamentul piloților față de avioanele lor se va oglindi în spectaculoase acrobații aeriene. Ca în fiecare an, prezența TAROM la BIAS 2016 este una îndelung așteptată

și extrem de apreciată de energicul public BIAS. Manevra lowpass extrem de dificilă a unei aeronave de pasageri Boeing 737, împreună cu prietenii de la Hawks of Romania și ale lor Extra 300L vopsite în tricolor, ne garantează o demonstrație de profesionalism și pilotaj la cel mai înalt nivel.

Forțele Aeriene Române BIAS este o zi de sărbătoare a zborului, este acea zi magică în care tehnica se transformă în artă. În acest an, tehnica militară română vine cu o promisiune fermă: un program populat cu multe aeronave din dotarea Forțelor Aeriene Române care vor condimenta programul BIAS cu manevre de maximă dificultate și numeroase elemente dificile de zbor, realizate cu aeronave militare. Și, dacă tot am zis că forța este elementul cheie al spectacolului de anul acesta, aeronavele supersonice MIG21 Lancer vor face treceri zgomotoase dis-de-dimineață! Cu aceeași pasiune și dedicație din fiecare an, structurile de aviație din cadrul M.A.I construiesc, alături de ceilalți protagoniști, această tradiție numită BIAS, care și-a câștigat deja respectul admiratorilor. Anul acesta, profesioniștii din cadrul M.A.I. promit o demonstrație de tactică printr-un exercițiu ce presupune simularea unei operațiuni de salvare cu ajutorul elicopterului Mi-17. Participarea acestei pleiade de cavaleri ai aerului la „Bucharest International Air Show & General Aviation Exhibition 2016” se înscrie pe coordonatele principalelor teme ale demonstraţiei aeriene, împlinirea a 110 ani de la primul zbor mecanic autonom al lui Traian Vuia și, respectiv, 100 de ani de la înființarea Aviației de Vânătoare. Vă așteptăm la BIAS!

11

12

SUMAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA AVIAȚIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Olivier Jankovec, Director General of ACI Europe:

13

By Ligia VORO & Ionut OPREA

“The role of aviation in bringing people together is more important than ever!”

Aviation is facing a more and more challenging and competitive environment, due to the security threats, changes of business philosophy, aggressive and increasing competition between legacy carriers and low cost airlines and many more. But still. “I think it is the most fascinating sector, there is a lot of change happening in the society to be driven by the digital, the web revolution and that is really exciting, but the real physical world wide web is aviation”, says Olivier Jankovec, Director General of ACI Europe, in an interview for Transilvania Business Magazine, granted at the 26th General Assembly Congress and Exhibitions, hosted in Athens, by ACI Europe and Athens International Airport.

How was ACI Europe founded? Which were initially the concept and targeted functions, and how did its key directions of focus and engagement evolved, in brief?

ACI was founded in 1991 as a global association, actually I think at the time because it was a recognition that when we look at aviation, the policy and the regulatory agenda was dictated solely by the airlines, and I think created a lot of frustation on airports’ side and this is where basically the decision was made to also create a trade association at the global level for the airport industry because that is also the time when, of course, the traffic was turning to grow more rapidly and when airports were started to change.

Because I think if you look historically the way airports developed, they were merely infrastructure providers, they were financed by state, they were often part of public administration, so they weren’t really businesses and basically all the states expected from the airports was to take care of national airline. I think it wasn’t a realization of state that actually airports are businesses in their own way and they need to evolve in that direction.

How did the airports in Europe changed during this time, how would you characterize now the evolution of airports? Could we refer a little bit also at the evolution of airline operators – how do you see their evolution?

I think what it is fantastic is the transformation of airports from mere infrastructure providers, publically financed, focused on the national airline to dynamic and flexible businesses in their own way. As an airport today, you cannot be focused solely on the national airline, your mandate, your social and your business mandate is to develop connectivity and in developing that connectivity you cannot rely only on the national airline, because now really we are living in an open market, and actually we are many new, dynamic actors in this market and especially if you look at the moment what is happening in Europe we see that the main airlines are actually driving gross, that are developing new routes, that are creating new connectivity at the local sky. I think clearly today whatever your size or location of an airport you cannot ignore the local sky.

And plus we have a local development on the side of local airlines, coming from outside Europe, the Gulf airlines, Turkish airlines, US airlines who are also very aggressive, who want to position themselves in Europe, who are providing new connectivity to our European Community, and you know you need to engage within these airlines as well.

I think the role of the airports now it is really the connectivity developed, and then has come also at the same time with more difficulties on the side of the states to publically

finance the airports. I think, since the 80s, progressively, it started in the UK, but now it’s spreading out in Europe, we are seeing that states have more and more national budget constraint and that they think, and I think they are thinking for a good reason that airports’ development should be undertaken by the airports themselves, with their own funds, and potentially also by private investors. But the combination of these two things means that we need the regulatory and the policy framework for the airports to change because we are still living with the legacy of a policy and regulatory framework which some extents, not on everything, but still on some aspects, is still based on

14

ZIUA AVIAȚIEI

the premises that the airports are public administration, that they should focus on the national carrier and that they are not businesses. That is completely not a vision from the past. So I think a big role of the ACI was actually to educate policy makers. At a look at the last 10 years especially has been to educate policy makers and regulators that airports are businesses on their own right and that we need a policy and a regulatory framework that reflect that, to encourage that kind of development. And I think beyond airports, what we are trying to push in Europe is to change the focus of aviation policy, because again traditionally aviation policy has been about, you know, protecting the national airline. We help thinking about the consumers, I think the reason for existence of aviation, the objective of aviation is to provide mobility and connectivity, to support the economy, to allow people to travel, to allow cultures to meet, and clearly that means that the focus of aviation policy should be on the consumer. I think when governs regulate our sector they should not think what is good for the airline, they should not even think what is good for the airport, they should think what is good for the consumer and what is good for the economy, because we are here to support economy development. In spite of our effort, we are seeing this shift in mentality in many countries and also at the European level, which I think is good. When we look especially on the issues of external relations, the issue of traffic rights, and opening market for air services between Europe and the rest of the world we continue to see a lot of protectionist forces, and these protectionist forces I think it is interesting because they are not placing the interest of the consumer at front, they are placing the interest of some airlines at front. It is clear that we need to move to an open sky and liberal environment. Consumers want more accessibility and ultimately what they want is the right rights, plenty of routes, plenty

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

of connectivity and the right service. And I think it doesn’t matter which airline in particularly is giving that, is about them to choose. We have to offer them the choice.

I think the business transformation is really the key, and that we still have a lot of grounds to make in terms of getting the policy framework that much in different area of regulation - aviation liberalization and open sky, the regulation of airport charges. We need the airport charges to reflect better the fact that we are not monopoly.

Who dictates the rhythm of change: the airlines, the airports – regions or the passengers?

Of course, I think for us, the main driver of change is what is happening in the airline market and the low cost evolution has changed the rules of the game completely, and as you have seen in my presentation in the first day, I think we didn’t reach the end game, we will come more disruptions coming, we are very exciting time ahead because that will keep airports on their toes and that will force airports to continue to change as well.

What are the main advantages for the ACI members, especially for local and regional airports in any country? Which are the directions that the organization will follow in the next 5-10 years?

It is really about first the airport industry needs a strong voice to discuss with regulators, especially at the European level, and that’s what we are doing, because we are the only trade association for the airport industry, and so we are the single voice. We have one, united voice for all airports, that give us a lot of leverage when we discuss with European Commission or when we discuss with states, because this makes us very authoritatively. It is about us defending the interest of our industry, and I think it is a main advantage for the airports to be members, becau-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA AVIAȚIEI

se if they are members they can participate, they get access to information about what’s happening or it’s likely to happen in the regulatory framework, that they can operate in terms of business planning strategy, so that airports are able to anticipate what’s going to come. The second aspect is that we act as an hub, we have more than 400 experts coming from the membership who come together and they share best practices, the benchmark. If an airport has a problem, an issue, they use us to see how this problem, issue is seeing with the other airports. So it’s a unique network hub that we offer to our members, that is a key to allow them progress the local agenda very clearly, we offer training, we offer conferences, we set the industry standards, so I think we allow airports to make further progress in their business. I hope that’s what we are providing really.

Which would be the most important 3 recommendations for the development of airports in Romania, in ACI’s perspective?

I think what is valid for Romania is valid for any European country, I think it is about working on being efficient and customer focused. I think the focus on the end customer, the transformation of airports from B2B to B2C businesses is the key in my view a critical factor for future success. The focus on quality, the focus on how can the airport develop a relationship with the passenger is very important. At the same time I know the Romanian air- the police, you need to deal with the customs, you need to ports are doing that because I see that, being very active deal with the local environment, to know the business in on airport developments, chasing airlines, making sure the local environment, the citizens in your local environyou offer a diversified and competitive package in terms ment, the politicians in your local environment, the politiof charges for airlines, but at the same time protecting cians at national level, it is really a multi-faceted business your ability to invest for the long term, and very impor- that I think it is very emblematic of how actually society, tant to diversify risks, trying not to put all your eggs in modern society and the world is evolving in 21th century, the same basket, and diversify your airline base. I know where everything interrelated in a way, and you cannot it is very simple to say, but it is very difficult to do, espe- no longer deal with your own business or sitting in your cially if you are a small regional airport, because if you own corner. You have to really have an open mind and you have to make the sum of all different are a small regional airport, you are things that really affect your businehappy if you have one or two airlines ACI EUROPE is the European ss, and drive your evolution. and it is very difficult to diversify. trade body for airports and as The last thing is work on sustainasuch, is also the European region You also celebrate 10 years in ACI bility, because it might not be an of Airports Council Internatioand in its management as Director immediate change, maybe for some nal, the only global federation of General… Looking back what deairports in Eastern Europe especiairport operators. ACI EUROPE termined your career in Aviation ally, but sustainability is going to be is based in Brussels, Belgium and and what is it that you enjoy the key for our future. We are living an employs a full time staff of 19 pemost? era where states and governments ople, under the leadership of DiI think I was born, when I was a baby have less resources to do things, and rector General Olivier Jankovec.

I already loved aviation. I think it is where actually it is very important the most fascinating sector, there is a that businesses take more social reslot of change happening in the sociponsibility, because for the governments become more difficult to do things that citizens ety to be driven by the digital, the web revolution and that expect, and I think that places a special responsibility on is really exciting, but the real physical world wide web is business to respond to that, because if they don’t respond aviation, because getting people connected to the web is to that new reality I think ultimately it isn’t going to be great, it opens up tremendous opportunities, but down the good for their businesses. It is a different way of engaging line I think people still want to meet physically, and meewith customers, it is going beyond customers, it is going ting physically it is what confront us to other people, with to citizens. And I think that for any business, not just their reality and it is what we need to remain human beaviation, it is becoming more and more important in the ings in a noble sense of it and this is where aviation is just a fantastic industry and business because this is what we future. provide: the opportunity for people to meet face to face, to confront themselves, to do business, to enjoy themselves, You are very passionate about your work…

Yes, because it is a fascinating industry. I think the airport to exchange cultures, to promote better understanding, industry is amazing, it is at the confluence of many diffe- and I think we need a better understanding in these times, rences, it’s not just about aviation, because you have all you know we are facing a lot of security challenges, geothese commercial activities, so if you are an airport, you political challenges, and I think in that perspective, also are also a retailer, you are a restaurant, at the same time politically, the role of aviation in bringing people together you need to deal with the airlines, you need to deal with is more important than ever, and that makes our industry the air navigation service provider, you need to deal with truly exciting.

15

16

ZIUA AVIAȚIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Air traffic grows strongly despite the diversified challenges Over 350 airports’ and airlines’ representatives gathered in Athens at the 26th Airports Council International (ACI) Europe Annual Congress and Exhibition, hosted by Athens International Airport (AIA), between 20-22 of June. “For the second consecutive year, 2015 saw a strong growth in air traffic with European airports”, underlined Olivier Jankovec, Director General of ACI Europe.

Yiannis N. Paraschis, General Director - Athens International Airport, host of the event, welcomed the participants to the 26th Airports Council International (ACI) Europe Annual Congress and Exhibition, which was held in Divani Apollon Palace & Thalasso.

Olivier Jankovec, Director General ACI Europe, presented the state of airport industry, which for the second consecutive year, 2015 saw a strong growth in air traffic with European airports welcoming in excess of 100 million additional passengers over 2014. This resulted in more than 1.95 billion passengers using airport facilities across the continent.

This summer, traffic growth looks set to be focused on intra-European routes, where Low Cost Carriers are adding capacity and increasing market shares. Growth on Intercontinental routes has generally slowed down, on the back of emerging markets’ economic woes and security concerns over Europe as a destination. The main exceptions remain routes to the Middle East and North America, with the later seeing traffic stimulated by US airlines adding capacity and Low Cost Carrier penetration.

The financial performance of Europe’s airports keeps improving, with the industry’s average return on invested capital (ROIC) now standing at +7.2% - in line with the cost of capital.

However, airports in the EU and those in the Eurozone are underperforming (respectively +6.4% and +6.1%), even more so when compared to airports in emerging markets (+12.2%).

The evolving dynamics and structure of the aviation market are leading to changing air connectivity patterns for Europe. The 2016 Airport Industry Connectivity Report released by ACI EUROPE reveals that the continued rise of Low Cost Carriers &

point-to-point services and the relative retrenchment of legacy carriers & hub and spoke services has led to an unusually strong growth in direct connectivity (+4.5%) this year.

However, most of the growth in air connectivity in 2016 is happening at smaller hubs and other mid-sized airports. Meanwhile, very large airports – and especially the major hubs - are experiencing a decrease in both their total air connectivity levels (direct & indirect connectivity) and hub connectivity levels.

These developments are pointing to a rebalancing in connectivity between the different segments of the airport industry, eroding the distinction between previously very distinct categories of airports. All of which is indicative of increasing airport competition.

Jankovec said “Whatever their size or location, Europe’ airports increasingly end up chasing the same airlines – especially Low Cost ones and non-European Full Service Carriers, as these are the ones most likely to offer growth opportunities. Combined

President for a second term Augustin de Romanet was re-elected for a second term President of European airport industry body. During this year’s General Assembly, Thomas Woldbye, CEO, Copenhagen Airports was also appointed to the Board for a first mandate. In addition, Dag Falk-Petersen, CEO of Avinor AS; Arnaud Feist, CEO of Brussels Airports; Dr Michael Kerkloh President & CEO of Flughafen Munchen GmBH; Nicolas Notebaert, President of Aéroports du Grand Ouest & VINCI Airports and Kevin Toland, CEO of daa, were all reappointed to the Board for a second term.

Also in Athens, David Ciceo, General Director of ”Avram Iancu” International Airport Cluj-Napoca and a Board Member of ACI Europe, presented traffic development in Romania and especially the important traffic growth in Cluj.

In his opinion, the traffic growth in Cluj will continue despite the adverse trends in some of the European airports due to the increased terrorist threats and political instability in some countries, old partners for the European airports.

ZIUA AVIAȚIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

with aircraft technology redefining route development possibilities, this means that the traditional segmentation of the airport industry is blurring – and that airport competition is increasing in both scope and intensity.”

Airport competition has already moved upmarket along with Low Cost Carriers and hub competition is on the increase – not just with non-European mega hubs but also within Europe. As shown by the 2016 Airport Industry Connectivity Report, some European large and medium-sized airports have been seizing new opportunities, developing into niche & aspiring hubs – with some of them posting significant increases in hub connectivity over the past years. These include Brussels, Dusseldorf, Lisbon, Helsinki, Istanbul-Sabiha Gocken, Keflavik, Dublin and Athens.

Security, main priority Augustin de Romanet, President ACI EUROPE and President & CEO of Aéroports de Paris S.A. - Groupe ADP, addressed the challenges faced by European aviation and shared his views on related policy implications.

“What happened in Paris, Brussels, Tel Aviv and Turkey in the past months has also brought new challenges - on the back of increasing geopolitical risks and instability. I do not need to tell you that security – along with safety – will always be our number one priority. (...) The recent terrorist attacks have effectively taken us into a new security dimension – one that goes beyond aviation, and one for which we, as airports, can only be one of the last lines of defence. Europe is now faced with a much more diverse & diffuse terrorist threat. This means that aviation is no longer standing out as a target, and that security has become an issue for potentially any public space in our communities”, said Augustin de Romanet.

President ACI Europe referred also to the progress for aviation at EU level, by adopting the new Aviation Strategy last December by the European Commission. “With this Strategy, the Commission has come up with a new & positive narrative for aviation in Europe. We are finally getting the recognition that aviation is a force of good for the economy – with the underlying message that aviation needs to be nurtured. (...) The main focus of the Strategy is to improve our access to emerging markets and boost Europe’s connectivity. This is a very important agenda for Europe’s airports, as it will allow us to secure new business opportunities and develop our route networks”, said Augustin de Romanet. The president mentioned also that Commission will start negotiating aviation agreements with ASEAN, Turkey, the UAE and Qatar. “Similarly, we want to see continued application of existing EU aviation agreements – in particular with the US”, underlined Augustin de Romanet.

President of airport industry body mentioned also about the dispute with A4E, European airline association, on regulation of airport charges.

“We have demonstrated that airports have a track record for delivering substantial value to consumers. We have also come-up with suggestions as to how regulation could foster a better, more commercial dynamic between airports and airlines. In doing this, we are moving the debate forward, connecting the dots between 1. airport charges, 2. investment, 3. capacity and 4. connectivity - all in line with the Aviation Strategy. As I said, stand back and look at the bigger picture”, said Augustin de Romanet.

The 12th Annual ACI Europe Best Airport Awards The 12th Annual ACI Europe Best Airport Awards were announced during the Gala Dinner of the 26th ACI EUROPE General Assembly, Congress & Exhibition.

The awards were presented to the winning airports by Olivier

About ACI Europe ACI EUROPE is the European region of Airports Council International (ACI), the only worldwide professional association of airport operators. ACI EUROPE represents close to 500 airports in 45 European countries. In 2014, member airports handled over 90% of commercial air traffic in Europe, welcoming more than 1.8 billion passengers, 18.4 million tonnes of freight and 21.2 million aircraft movements. These airports contribute to the employment of 12.3 million people, generating €675 billion each year (4.1%) of GDP in Europe.

Jankovec, Director General ACI EUROPE, Angela Gittens, Director General ACI World, Salvatore Sciacchitano, Executive Secretary, ECAC, Filip Cornelis, Acting Director, Aviation and International Transport Affairs, European Commission, Philippe Merlo, Director ATM EUROCONTROL and Catherine Mayer, Vice-President SITA. The first award, recognising airports in the ‘under 5 million passenger’ category, went to Keflavik Airport.

The winner of the ‘5-10 million passenger’ category was Glasgow Airport.

This year’s award in the ‘10-25 million passenger’ category went to Brussels Airport on the basis of its key investment in the Connector.

In the category for airports with ‘over 25 million passengers’, this year’s ACI EUROPE Best Airport Award went for the second year to London Heathrow Airport.

This year’s Eco-Innovation Award went to Avinor’s Oslo Airport.

The Accessible Airport Award, presented by Yannis Yallouros, Member of the EDF’s Executive Committee, went to Dublin Airport.

This year’s WBP Recognition Award went to Johan Schölvinck, Vice-President Commercial InterVISTAS, Consultant for NACO and Vice-Chair of the ACI EUROPE Commercial Forum.

Finally, ACI EUROPE created a special Leader of the Year Award category this year. The recipient of the award was Arnaud Feist, CEO of Brussels Airport Company, for his extraordinary leadership and courage together with his remarkable decisiveness and wisdom in managing the aftermath of the terrorist attack at Brussels Airport on 22 March.

Arnaud Feist thanked for the award, mentioning that his thoughts are with the victims and casualties in Brussel’s terrorist attack. CEO of Brussels Airport said also that the rescue and reconstruction teams deserve the award, which he dedicated to his wife, Beth, for understanding his passion for aviation and standing besides him during the last 15 years.

The 27th ACI EUROPE General Assembly, Congress & Exhibition will be hosted by Groupe ADP and will take place in Paris on 14-16 June 2016.

Special thanks to Robert O’Meara, Director, Media & Communications, ACI Europe.

17

18

ZIUA AVIAȚIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Spre noi orizonturi Noi companii sau rute operate, anunțate în ritm susținut în prima jumătate a anului de majoritatea aeroporturilor românești, au atras atenția călătorilor, bilanțurile oficiale prezentate recent confirmă apetitul crescut pentru călătorii și potențialul rutelor regionale. de Ionuț OPREA După Aeroportul Internațional “Henri Coandă”, ce a contabilizat 4,9 milioane pasageri în semestrul I, cu ritm de creștere 16% față de S1 – 2015, aeroporturile cu top creșteri ale numărului de pasageri sunt: Iași (115%), Bacău (19%), Cluj-Napoca (12%) și Timișoara (8%). Pe exact aceste aeroporturi noutățile s-au ținut lanț. Compania aeriană full services, Atlasglobal, a anunțat, la finalul lunii iunie, că va opera din luna august prima cursă Istanbul-Cluj-Napoca. Ender Karaca, international sales & marketing Specialist, viitorul country manager pentru România al Atlaslobal, a prezentat atuurile companiei în cadrul unei recepții la Grand Hotel Italia. Cursele vor fi zilnice și vor decola/ateriza de pe Aeroportul Internațional Atatürk din Istanbul, respectiv Aeroportul Internațional “Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Atlasglobal operează cu 24 de aeronave 33 de destinații externe, în special în Europa și Orientul Apropiat și Mijlociu, respectiv 9 curse interne.

Anul trecut, compania a trecut de 5 milioane de pasageri transportați. Wizz Air, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală și de Est, şi cea mai mare din România, a întâmpinat, vineri, 22 iulie, a 5-a aeronavă Airbus A320 la baza sa din Cluj-Napoca. Aeronava va asigura operațiunile pe zborurile nou lansate spre Doncaster Sheffield, Billund și Alicante, precum și, pe ruta internă spre București, care marchează o nouă etapă în transportul aerian local în România. Aeronava reprezintă o nouă investiție WIZZ în România, de 98 de milioane de euro, iar numărul total al angajaţilor din Cluj va ajunge la 179. În ultima săptămână a lunii iulie a fost anunțată și lansarea zborurilor companiei Turkish Airlines pe ruta Cluj-Napoca – Istanbul.

“Aeroportul Internaţional Cluj este al doilea aeroport al României, atât din punct de vedere al traficului de pasageri înregistrat cât şi ca importanţă în rețelele unor operatori din țara noastră. Pasagerii noştri vor avea şi mai multe opţiuni de călătorie spre destinaţii din Europa, creându-se premisele unor noi creşteri importante ale traficului”, a declarat David Ciceo, director general al Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj. Tot aici, începând cu data de 1 octombrie 2016, operatorul aerian Blue Air va demara operarea de zboruri interne între Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, dar și către Birmingham, al doilea oraș ca mărime din Regatul Unit, începând din decembrie 2016. Și LOT Polish Airlines zboară de la Cluj, tot din acest an, spre Varșovia.

Iași, ținte record Managementul Aeroportului Iași țintește 800.000 pasageri în acest an, și 1,2 milioane în 2017, fiind vehiculată și o nouă investiție pentru încă un terminal. La începutul lunii iunie, Blue Air a lansat aici curse spre Koln – Bonn, apoi Tarom a inaugurat o cursă săptămânală spre Madrid. “De-a lungul timpului, Madrid a fost destinația cea mai solicitată de cei care doresc să călătorească de la Aeroportul Iași și iată că, după îndelungi discuții cu partenerul nostru strategic, Compania Națională TAROM, acest vis al regiunii Nord-Est a devenit realitate începând cu 25 iunie 2016. Iașiul este conectat cu o nouă capitală europeană, noua investiție pe care

TAROM o face în Iași are șanse să fie una de mare succes, ne dorim ca acest parteneriat să fie și mai consistent”, a declarat Marius Bodea, președintele CA al Aeroportului Internațional Iași. Wizz Air a alocat o aeronavă Airbus A320 și pentru Iași, care operează din 1 iulie cele cinci rute noi spre Larnaca, Bologna, Tel Aviv, Catania şi Roma Ciampino. Și Aeroportul Bacău consemnează creșteri importante de trafic, în prima jumătate a anului, de aici au zburat peste 190.000 de pasageri, Blue Air fiind singurul operator ce are curse spre 11 destinații. Trafic mai mare ar putea fi înregistrat și la Timișoara în acest an, în premieră peste 1 milion de pasageri. În perioada ianuarie-iunie 2016, aeroportul a înregistrat 469.847 pasageri îmbarcaţi/debarcaţi din Timişoara, cu 8% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (435.372 pasageri). În prima jumătate a anului 2016, destinaţiile preferate de pasageri au fost Bucureşti, Munchen, Londra şi Bergamo. Aşa cum au fost prevăzute încă de anul trecut şi anunţate în prima lună din acest an, au fost introduse destinaţii noi, oferind astfel pasagerilor posibilităţi de călătorie variate, respectiv Eindhoven (Olanda) şi Bodrum (Turcia) – destinaţie de vacanţă. Începând cu 1 septembrie 2016 vor fi introduse şi alte destinaţii noi care vor face posibile legături cu aeroporturi importante din Europa, respectiv Londra-Stansted, Berlin, Dusseldorf-Weeze, precum şi frecvenţe mărite operate de compania aeriană RyanAir spre destinaţiile: Bucureşti, MilanoBergamo, Bruxelles Charleroi, Frankfurt-Hahn.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PROFIL

19

20

PROFIL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA AVIAȚIEI

Aeroportul din Cluj atinge un nou record de pasageri

21

Cel mai important aeroport regional din România, Aeroportul Internațional “Avram Iancu” din ClujNapoca, a anunțat pentru acest an 13 destinații noi care vor fi operate. În premieră, de la Cluj-Napoca, vor opera companiile aeriene turce full services Turkish Airlines și Atlasglobal, precum și compania low cost Blue Air. În 2016, de pe Aeroportul Internațional Cluj sunt operate zboruri spre 37 de destinații și 9 curse charter. În primul semestru din 2016, pe Aeroportul Internațional “Avram Iancu” Cluj s-a înregistrat un trafic de 753.517 pasageri, cu 12% mai mult decât în semestrul I 2015.

Creșterea de 12 procente se datorează eforturilor făcute de aeroport pentru atragerea de noi companii, introducerea de noi destinații și creșterea numărului de frecvențe. „În primele 6 luni din acest an traficul de pasageri a crescut cu aproximativ 12% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pentru semestrul al doilea ne așteptăm la o creștere și mai mare având în vedere că WIZZAIR va aloca a 5-a aeronavă, începând cu 22 iulie 2016, iar odată cu programul de iarnă și compania aeriană Blue Air va introduce o aeronavă pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj.

Până la finalul anului ne așteptăm ca traficul să depășească 1,8 milioane de pasageri”, a declarat David Ciceo, directorul general al Aeroportului Internațional “Avram Iancu” Cluj.

De asemenea, comparativ cu semestrul I din 2015, în primele 6 luni din acest an s-a înregistrat o creștere de 27% la transportul de marfă și 14% la numărul de mișcări aeronave de pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj.

Prin rezultatele obținute, Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj își consolidează poziția de primul aeroport regional al țării și al doilea ca importanță din România, după Aeroportul din București.

Acest rezultat nu ar fi posibil fără implicarea excepțională a angajaților Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj.

“Angajații aeroportului sunt aproximativ 250, care contribuie la siguranța, la securitatea, la buna deservire a pasagerilor și a aeronavelor. Pe lângă efectul direct al aeroportului, legate de transport, conectivitate etc., acesta are efecte indirecte foarte importante pentru municipiu, pentru județ și pentru întreaga regiune. S-au creat peste 1200 de locuri de muncă stabile, o să avem creștere în continuare”, a apreciat David Ciceo, directorul general al aeroportului.

Proiecte majore la Cluj Proiectele majore de dezvoltare și modernizare ale căror beneficiar este Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj rămân în continuare Construirea unei noi piste de aterizare/decolare, respectiv dezvoltarea transportului intermodal.

Primul proiect care face parte dintr-un amplu program de investiții demarat de Consiliul Județean Cluj va presupune construirea unei piste – prima din ultimii 50 de ani din România - cu o lățime între 45 și 60 de m, cu acostamente, cu o lungime de 3500 de m, care va genera, implicit, o creștere a traficului de pasageri pe termen mediu și lung.

“Pentru semestrul al doilea ne așteptăm la o creștere și mai mare având în vedere că WIZZAIR va aloca a 5-a aeronavă, începând cu 22 iulie 2016, iar odată cu programul de iarnă și compania aeriană Blue Air va introduce o aeronavă pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj. Până la finalul anului ne așteptăm ca traficul să depășească 1,8 milioane de pasageri”, David Ciceo, director general al Aeroportului Internațional “Avram Iancu” Cluj Cel de-al doilea proiect vizează proiectarea unui sistem de transport intermodal la Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj în vederea asigurării interconectării transportului aerian de pasageri și marfă cu rețeaua de cale ferată.

Prin înființarea unui terminal intermodal, Aeroportul va fi conectat cu calea ferată, care se află la o distanță de aproximativ 4 km. “Sper în continuare să convingem CFR-ul, avem un proiect foarte bun, apreciat de Comisia Europeană, legătura cu calea ferată ar aduce avantaje deosebite și pentru județ și pentru aeroport, dar și pentru companiile aeriene”, a subliniat David Ciceo, directorul general al Aeroportului Internațional “Avram Iancu” Cluj.

22

ZIUA AVIAȚIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COMOTI - lider regional în cercetarea din domeniul aerospațial Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare (INCD) COMOTI este singura unitate specializată din România care integrează activitățile de cercetare științifică, proiectare, producție, experimentare, testare, transfer tehnologic și inovare în domeniul turbomotoarelor de aviație, motoarelor industriale cu turbină cu gaze și mașinilor paletate de turație înaltă.

Misiunea Compania are ca misiune efectuarea de cercetări specifice în domeniul turbomotoarelor de aviație și de dezvoltare tehnologică continuă în vederea creării și dezvoltării la nivel național a unui centru de excelență ca pârghie a dezvoltării aeronauticii românești. „Ca lider regional în cercetare în domeniul aerospațial, cu accentul pe turbinele cu gaz, COMOTI își propune dezvoltarea continuă a structurii de cercetare-dezvoltare, a folosirii optime și a înnoirii bazei tehnologice existente, participarea activă în programele europene și naționale, întărirea relațiilor existente cu alte entități de cercetare, cât și dezvoltarea altor relații similare”, susține Valentin SILIVESTRU, Președinte - Director General al INCD Turbomotoare COMOTI.

Activități COMOTI este singura unitate specializată din România care integrează activitățile de cercetare științifică, proiectare, producție, experimentare, testare, transfer tehnologic și inovare în domeniul turbomotoarelor de aviație, motoarelor industriale cu turbină cu gaze și mașinilor paletate de turație înaltă. Preocupările constante au dus la realizarea de produse industriale de mare fiabilitate: grupuri de putere, grupuri compresoare de gaze naturale – turbo și electrice – și grupuri cogenerative cu turbină cu gaz.

Infrastructura de Cercetare-Dezvoltare De asemenea, COMOTI dispune și de laboratoare acreditate, precum Laboratorul pentru experimentarea și atestarea calității turbomotoarelor și grupurilor de putere, Laboratorul de acustică și vibrații, Laboratorul de încercări agregate pentru turbomotoare, Laboratorul de încercări Fizico – Chimice, Laborator de metrologie, Standul de Testare pentru Turbomotoare de Aviație. Infrastructura şi dotările din componenţa Complexului de Experimentare Turbomotoare pentru aplicaţii aeronautice (civile/militare) şi industriale sunt unice în ţară. Standul este accesibil pentru desfăşurarea de cercetări, testări, experimentări şi activităţi didactice de laborator în domeniile turboreactoarelor, turbopropulsoarelor, turbomotoarelor aeroderivative şi micromotoarelor pentru toate instituţiile de cercetare şi învăţământ superior din România, dar și pentru companii naționale și internaționale.

De asemenea, COMOTI realizează piese experimentale, prototipuri şi producţie de serie mică pentru aviaţie şi tur-

bine industriale în cadrul Colectivului de Cercetare, Proiectare și Tehnologii Avansate.

Programe de cercetare finanțate de Comisia Europeană În consecință, COMOTI participă la fiecare program cadru de Cercetare-Dezvoltare aeronautică finanțat de Comisia Europeană, Directoratul General pentru Cercetare și Inovație, iar din 2013 este implicat în programe finanțate de ESA – Agenția Spațială Europeană.

SILENCER(R) – reprezintă cel mai mare program european de cercetare din domeniul aviației, finanțat în cadrul PC-V Growth, COMOTI participând la partea care are ca scop realizarea unui nou motor turboreactor cu dublu flux, cu grad foarte mare de diluție.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Proiectul ABRANEW crește eficiența turbinelor cu gaz a turbomotoarelor prin micșorarea jocului între paleta de rotor și carcasă, utilizând depuneri de materiale abrazive.

Scopul industrial al proiectului TEENI – este determinarea celei mai semnificative surse de zgomot în zborul elicopterelor, în vederea optimizării metodelor de atenuare a acestuia.

Obiectivele proiectului ESPOSA – decurg din țelurile Agendei de Cercetare Strategică (SRA 2) definite de grupul ACARE și din implementarea acestora în Programul de Lucru 2011, având ca obiectiv general îmbunătățirea din punct de vedere al costurilor serviciilor de transport aerian puse la dispoziție de avioanele comerciale mici.

TIDE – propune investigarea unei tehnologii inovatoare a sistemului de propulsie, tehnologie ce ar putea declanșa o schimbare radicală în transportul aerian, în a doua jumătate a acestui secol, prin înlocuirea turbinei unui motor de aviație clasic cu un sistem mai simplu dar la fel de eficient.

De asemenea, COMOTI are în desfășurare și alte proiecte, printre care ESPOSA, SEALING SYSTEM FOR PHOBOS SAMPLE RETURN MISSION în parteneriat cu ESA-ESTEC, JUISE WRTF în parteneriat cu Universite de Liege-Centre Spatial de Liege, GREEN THRUSTER FOR ATTITUDE CONTROL AND ORBITAL MANOEUVRES OF SMALL SATELLITES în parteneriat ESA-ESTEC și COBRA – în cadrul parteneriatului Uniunea Europeană – Rusia, scopul este reducerea zgomotului rotoarelor contrarotative, testate în cadrul programului VITAL FP6.

Cele mai recente investiții Conducerea a investit permanent în dezvoltare și modernizare, proiectele având o valoare semnificativă. Astfel, una dintre cele mai recente investiții este Complexul de Experimentare Turobomotoare care are ca scop modernizarea facilităților de experimentare pentru turbomotoare industriale și de aviație ale INCD Turbomotoare COMOTI și a fost în valoare de aproximativ un milion de euro.

Alte investiții au fost mașina de rectificat în coordonate, de ultimă generație, ce permite comanda simultană a 5 axe și cu o valoare de aproximativ 850.000 de euro, mașina de frezat universală CNC cu 5 axe de prelucrare – aproximativ 300.000 de euro – dar și Sistemul de calcul numeric pentru analize CFD (Computer Aided Design) și FEA (Finite Ele-

ZIUA AVIAȚIEI

ment Analysis), aproximativ 45.000 de euro, și calorimetru cu scanare diferențială, aproximativ 4.000 de euro.

Toate aceste investiții au influențat pozitiv cifra de afaceri înregistrată de companie, pentru anul 2015, COMOTI atingând pragul de 8,2 milioane de euro, având 244 persoane angajate.

23

24

ZIUA AVIAȚIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Aeroportul Internațional Iași doboară propriul record la traficul de pasageri Din 2012, anul venirii noii echipe manageriale, Aeroportul din Iași a cunoscut o dinamică spectaculoasă de dezvoltare, reușind să ofere toate cerințele de ultimă oră din domeniul aviației civile mondiale.

Concomitent cu implementarea proiectului major de modernizare a infrastructurii aeroportuare, proiect finalizat cu succes anul trecut, strategia de piață a adus o creștere de trafic de 120 % în trei ani, la 381.600 pasageri în 2015 și, pentru prima dată în istoria sa, Iașiul ajunge pe podiumul aeroporturilor regionale din România, după Cluj și Timișoara, după ce în 2012 se afla pe locul 6. Tot în 2015, Aeroportul Iași a cunoscut o evoluție importantă în ceea ce privește numărul mișcărilor de aeronave, cu 16 % mai multe față de 2014. Numărul celor care au tranzitat aeroportul ieșean în primul semestru al acestui an a ajuns la 430.100, mai mult decât dublu față de aceeași pe­ rioadă a lui 2015, iar față de prima parte a anului 2014, cifra de trafic aproape s-a triplat. Numărul-țintă de pasageri prognozat anul acesta, la Aeroportul Iași, este de 850.000 și este foarte probabil ca 2017 să fie anul ce va surprinde un trafic de un mi­lion de pasageri. Această creștere impune regândirea capacității de procesare a pasagerilor, printr-un nou proiect de extindere aeroportuară ce va fi pus în practică începând de anul viitor.

Pentru prima dată pe profit contabil Investițiile privind dezvoltarea infrastructurii aeroportuare și a portofoliului de rute directe din Iași au adus rezultate remarcabile. În 2015, pentru prima dată în existența sa, Aeroportul Iași reușește performanța de a se desprinde total de finanțarea Con-

siliului Județean, autoritatea tutelară, în prezent susținându-se din fonduri proprii. Astfel, după ce la sfârșitul anului trecut, dezvoltarea aerogării ieșene s-a concretizat financiar în profit contabil, în primul trimestru al acestui an Aeroportul Iași a obținut un nou profit contabil estimativ, în valoare de 922.353 de lei, față de 300.000 de lei, cât a însemnat profitul contabil înregistrat în 2015, atât pentru activitatea de exploatare a bazei aeroportuare, cât și pentru activitatea economică. Banii vor fi investiți în elemente de siguranță și securitate aeronautică, precum și în zona de confort pentru pasageri.

Aeroportul Iași, generator de dezvoltare economică locală Aeroportul Iași a devenit o afacere a comunității, care aduce de două ori plusvaloare locală: plusvaloare directă, financiară, și plusvaloarea indirectă, fiind principalul motor de dezvoltare economică a întregii regiuni. Efectele dezvoltării aeroportului sunt vizibile: prin deschiderea unui număr tot mai mare de rute, Aeroportul Iași a relansat turismul local, veniturile în turism, în 2015, înregistrând o creștere cu 40 % față de anii anteriori. În plus, statisticile arată că există conexiuni directe între dezvoltarea aeroportului ieșean și creșterea profitului la o parte din firmele din oraș. De asemenea, cererea de închiriere pentru spații de birouri în Iași a crescut, anul

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

trecut, cu 60 % față de 2014 și de 7 ori față de 2012. Aeroportul Iași devine, astfel, o poartă de intrare pentru noi investitori străini care ajung mai ușor la Iași pentru a-și dezvolta afacerile. Prin noul proiect de extindere aeoportuară, gândit pentru următorii 10 ani, Aeroportul Iași își propune să devină un pol de creștere economică, oferind posibilitatea dezvoltării unor servicii conexe în industria aeronautică (turism, comerț etc).

Eveniment european de aviație la Iași (13-15 septembrie 2016) Pentru dezvoltarea susținută într-un interval scurt de timp, Aeroportul Iași a primit, anul trecut, primul feedback cu adevărat valoros, din partea ICAO, fiind prezentat la Montreal (Canada), la cel mai mare forum mondial de aviație, ca singurul exemplu de caz pozitiv din Europa. Anul acesta, ca o recunoaștere a meritelor și eforturilor depuse în ultimii ani, Aeroportul Iași organizează, cu ajutorul Autorității Aeronautice Civile Române (AACR) și sub egida Agenției Europene pentru Siguranță (EASA), un eveniment de aviație de mare amploare. Întâlnirea de lucru va fi susținută de specialiști în domeniul aviației și se va bucura de participarea consistentă a aeroporturilor regionale europene și a autorităților din țările membre.

Workshopul „Implementarea regulamentului (UE) 139/2014 - Procesul de conversie a Certificatului de Aerodrom” se va desfășura la Iași în perioada 13-15 septembrie 2016. În cadrul acestui eveniment, reprezentanții EASA (autoritatea de decizie și reglementare în aviația europeană) vor face schimb de opinii și experiență cu ceilalți participanți și vor prezenta recomandări de bună practică menite să faciliteze tranziția aeroporturilor la certificarea europeană.

Destinații externe și rute interne În prezent, Iașiul este conectat cu 16 destinații externe, iar din toamna 2016, întreaga regiune a Moldovei va fi legată, pe calea aerului, de vestul țării, cu orașe importante, Cluj și Timisoara. În plus, anul acesta, Aeroportul Iași a devenit baza operațională pentru o a treia companie aeriană, fapt ce confirmă importanța investiției atât pentru evoluția aerogării, cât pentru dezvoltarea economică a întregii regiuni de Nord-Est.

ZIUA AVIAȚIEI

“Aeroportul Iași reprezintă primul pas spre dezvoltarea comunității noastre, iar succesul acestui business local îl reprezintă munca susținută a unei întregi echipe care a lansat numeroase provocări pe piața aviației civile din România, gândind un plan strategic de dezvoltare bine pus la punct, astfel încât pentru întreaga aviație, chiar și la nivel mondial, Aeroportul Iași a devenit un exemplu de bună practică. Dar succesul pe care l-a înregistrat aeroportul ieșean în ultimii trei ani se datorează și abordării similare cu cea a unei afaceri private pe o piață competitivă, ceea ce demonstrează încă o dată că abordarea unui management orientat spre rezultate, cu planificări, organizări și monitorizări serioase duce la atingerea profitabilității, indiferent dacă vorbim de o întreprindere publică și indiferent dacă istoria recentă demonstra imposibilitatea atingerii profitabilității. Înregistrarea rezultatelor financiare pozitive este dovada construirii unui mecanism solid de administrare și valorizare a bazei aeroportuare din Iași. Pentru Aeroportul Iași, dinamica accelerată de dezvoltare și creșterea constantă a numărului de pasageri sunt o adevarată provocare pentru noi, continuarea dezvoltării infrastructurii Aeroportului Iași, printr-un proiect vizionar, realizabil în etape în următorii zece ani, fiind absolut necesară” Marius BODEA, președintele C.A. al Aeroportului Internațional Iași

25

26

ZIUA AVIAȚIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

10 ani pentru Aeromania spectacol complex

de Nicolae POP

Cel mai spectaculos show privat de acrobaţie aeriană din România a avut loc pe 2 iulie 2016, la Aeroportul Internaţional Tuzla. Pentru iubitorii de adrenalină, pasionaţii de aviaţie sau, pur şi simplu, turiştii curioşi, Aeromania a devenit o experienţă obligatorie.

19.000 de oameni prezenți la eveniment, 192 de fotografi ofciali, 18 mașini de epocă în expoziție statică, zeci de motociclete, standuri de aviație, loc de joacă pentru cei mici, mâncare diversificată – de la grătar și mâncare la ceaun, la specialități raw-vegane, zone de relaxare sau shopping – toate au fost ingrediente pentru o zi memorabilă. Punctul culminant al evenimentului a fost spectacolul aviatic impecabil.

Mugurel Toma – Air Boss Aeromania - acum și la fiecare dintre cele 10 ediții - s-a întrecut pe sine cu o planificare bine gândită și perfect pusă în practică”, rememorează Cristina Mitchievici, event manager Aeromania. Ediția aniversară a fost marcată și de o participare excepțională a Aeroclubului României – cea mai amplă prezență de până acum: Hawks of Romania, Blue Wings, White Wings și parașutiștii au stârnit entuziasmul tuturor, fiind acum beneficiarii unui mare grup de fani chiar aici, la mare. Un pic de “sare și piper” a adăugat Nicolae “Mami” Mihăiță, o legendă printre aviatorii români și cel mai în vârstă pilot din țară – care, la 82 de ani, a demonstrat că nu i-a dispărut plăcerea de a sta printre nori. “Mami” l-a invitat în această inițiativă și pe tatăl lui Adrian Vasilache (directorul general Regional Air Services), de profesie inginer de aeronave, și acesta octogenar. Deasupra pistei de iarbă de la Tuzla au zburat vijelios cele trei aparate MIG 21 Lancer şi trei aparate YAR 330 Puma ale Statului Major al Forţelor Aeriene, iar Statul Major al Forţelor Navale a demonstrat, cu ajutorul a trei aparate YAR 330 Puma, inserţia și extracţia rapidă a unei grupe de opt militari, coborârea salvatorului și ridicarea cu troliul a unui rănit și altele. Toate sub privirile uimite și aplauzele la scenă deschisă ale publicului prezent la Tuzla. Desigur, nu au lipsit Iacării Acrobați – Dan Ștefănescu, Ioan Postolache și Dan Conderman care, anul acesta, împlinesc la rândul lor 10 ani de performanțe remarcabile. Și, desigur, după solo-ul multiplului campion de acrobație aviati-

Pria Aviation Show-ul a fost precedat, pe 1 iulie, de Conferința Pria Aviation, un eveniment organizat de Pria Events, al treilea dintr-o serie menită să promoveze industria, tendințe și soluții inovative, după alte două sesiuni organizate în acest an la București, inclusiv pe Aeroportul Băneasa, în care s-a discutat despre: necesitatea dezvoltării aviației generale în România, necesitatea unui cod aerian adaptat la nevoile actuale, acesta aflându-se acum în dezbatere la Comisia pentru apărare a Camerei Deputaților, despre taxele de aeroport care sunt foarte mari, în comparație cu alte țări europene și ar trebui reduse în viziunea AOPA, dar și despre mediul privat versus stat în aviația românească și despre cum se pot realiza parteneriate public-private ori îmbunătățirea sistemului Search and Rescue. Detalii: www. priaevents.ro că Jurgis Kairys – ca de obicei, minunat, seara s-a încheiat cu un număr de acrobație de cea mai bună calitate, marca “Air Bandits”, însoțită de spectaculoasele efecte pirotehnice.

Muzica rock și pop rock a acompaniat și încheiat spectacolul aerian – cu R.O.C.K, Zdob și Zdub şi Mihai Mărgineanu, spre entuziasmul celor care au dansat până la miezul nopții.

“Aeromania a crescut în fiecare an, de fiecare dată mai mult decât estimam – și este, cu siguranță, un reper în calendarul de evenimente din România. Ne adaptăm la schimbări și la cerințe de la o ediție la alta și, cu certitudine, îmbunătățim tot ceea ce este necesar”, concluzionează Cristina Mitchievici, event manager Aeromania.

ZIUA AVIAȚIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Historic milestone for Munich Airport

27

by Ionut OPREA

Another chapter in the history of Munich Airport began on April 26, 2016 with the launch of the new satellite terminal – Germany’s first midfield terminal. Europe’s only five-star airport is again setting new standards. The satellite terminal is also a continuation of the successful joint venture between Munich Airport and Lufthansa. Total investments in the satellite terminal amount to about 900 million euros. „As one of the world’s most advanced terminal buildings, the satellite is an infrastructure development for the future.

Its annual passenger capacity matches the entire traffic handled by a mid-sized German airport. Once again, Munich is setting new standards. For the state of Bavaria it is an enormous gain in terms of mobility and competitiveness that will make us the envy of other regions in Germany and Europe,” said Markus Söder, the Bavarian minister of finance and the chairman of the airport’s Supervisory Board. Munich Airport’s CEO Michael Kerkloh sees the satellite as a key element in the successful ongoing development of the airport. „With the satellite, we will not only maintain our justly renowned standards of service and overall airport experience: We will actually take them to a higher level. That starts with the comfortably appointed waiting areas, and extends to the attractive marketplaces with the charming restaurants and the 27 pier-served aircraft stands which, in most cases, will eliminate the need to move passengers by bus.” The CEO of Lufthansa, Carsten Spohr, also commented: „With twice as many pier-served stands for boarding and deplaning, five new lounges with more than 4,000 square meters of floor space and state- of the - art gates, passengers at our five-star hub will enjoy even more comfort and higher standards of quality. Our investment in premium-quality facilities is a visible commitment to the continuation of our success story in Munich. „In the words of Munich’s mayor, Dieter Reiter, the opening of the satellite is „yet another milestone in the success story of Germany’s second-largest airport.”

Awaiting passengers in the satellite terminal is an entirely new dining and shopping experience, with 15 retail areas, seven restaurants and cafes and three duty free zones in a spacious, 7,000 square meter setting. The architecture, the shopping options and the wide variety of foods and drinks available reflect the Bavarian lifestyle and Munich’s unique character. The satellite also features plenty of services to meet the needs and desires of the modern traveller, including quiet areas with reclining chairs, play areas for children, changing tables in the men’s and women’s washrooms, and four showers.

All services are situated at the center of the new building for quick and convenient access by customers. From here the five new Lufthansa lounges are just steps away.

With an area of 4,000 square meters, this nearly doubles the total area of the Terminal 2 lounge facilities. The new concept features a roof terrace, panoramic windows and a bar overlooking the airport apron. Forming the heart of the new passenger facility is the central marketplace, which is flooded with natural light. Market stands, each with a theme, are an authentic tribute to the Viktualienmarkt, Munich’s renowned open-air market.

New satellite terminal redefines standards The new facility will give Munich Airport 27 new gate positions where passengers can board aircraft directly without bus transportation. With the new satellite facility, the capacity of Terminal 2, which is used by Lufthansa and its Star Alliance partners, will be increased by 11 million to 36 million passengers per year. As one of the world’s most advanced passenger facilities, the satellite terminal will offer passengers pleasant surroundings with a wide range of shopping and dining options in attractive and spacious areas flooded with natural light.

Passengers will also have five new Lufthansa lounges to choose from. The satellite has no direct landside transportation links.

Check-in will take place in Terminal 2. Passengers will then undergo passport screening and hand baggage checks before boarding the airport’s own underground transport system that will take them to the satellite terminal in barely a minute.

28

ZIUA AVIAȚIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Jost Lammers:

“I have fallen in love with Budapest”

Jost Lammers, CEO of Budapest Airport, highlights the projects until 2020 in the wake of new records in passenger traffic.

An interview by Ionut OPREA

Which were, in brief, the key moments for the development of Ferenc Liszt International Airport? What were the key investments at the airport in the last 8-9 years?

I think the biggest achievement of the last decade is the fact that we could realize the huge development potential of Budapest Airport, which made private investment so attractive ten years ago. We have followed our strategy to transform Budapest into a leading aviation center in Central Europe, in terms of growth and service quality. Of course there were some difficult times, but we managed to win the Skytrax Best Airport in Eastern Europe Award in the last three years, which is based on passengers’ votes, so it is independent from us.

Since 2011, our passengers use a landmark terminal building called the SkyCourt, which has a special atmosphere and all the services needed at a world-class airport.

What is next in the medium term, what will be the objectives and benefits of the “BUD 2020” program?

In the wake of another record year in passenger traffic (10.3 m passengers in 2015, i.e. 12.5 % growth vs. 2014), we have started planning the future of the airport and the necessary capacity increases, before the terminal buildings reach their throughput limits. This is why we launched the BUD 2020 development program this year, which earmarks at least 160 m euros for investment into the airport over the next five years. This program includes various de-

velopments, such as the construction, already next year, of a brand new pier at Terminal 2B, on the non-Schengen side of the terminal, with 10 boarding gates. We have already started the preparatory construction works of a new airport hotel with 150 rooms and conference facilities,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

jointly with a real estate developer and an international hotel group, and we modernized the instrumental landing system (ILS) on our runways. On the landside, we have expanded our check-in facilities and increased our car parks’ capacity by 30 % to 4000 parking spaces. We will also build new facilities for two major international logistics companies and we plan to build a brand new Cargo City to meet the demands of increasing cargo volumes in Budapest.

How do you estimate the future split of aviation/nonaviation revenues for BUD, or the diversification of business services - future real estate developments on-airport and in the cargo sector?

We think it is vital for an airport to offer more and more non-aviation services, and not just for the beneficial effect of having multiple revenue streams. Aviation and aviation revenues can be volatile, while airport operating costs are constantly rising. Let me just refer here to the ever-increasing price of installing more and more expensive security equipment. Thus, we try to increase the share of non-aviation revenues at the airport from parking, retail, food and beverage. We opened a series of international brand shops and place special emphasis on having high-quality Hungarian products in our commercial offer (like goose liver, wines, spirits, salami, paprika etc.). I think we still have a lot to do and have a lot of opportunities in the area of real estate and office development. We want to develop a healthy mix of logistics, commercial, aircraft maintenance, repair and overhaul (MRO) and office rental business. Budapest Airport has also large free areas to further develop MRO facilities (presently we have two major players in the market: Lufthansa Technik and Aeroplex of Central Europe) at our airport. One of the latest investment projects is the opening of a new Lufthansa Technik Aircraft Services Engineering Center, which creates approximately 50 high-tech jobs in the aviation industry.

What are your predictions for this year in passenger numbers and cargo? What role could Budapest Airport play in the Central and Eastern European region?

We still see a very healthy trend of increasing passenger numbers. I am sure that we will surpass the 11 million mark before the year comes to an end. I also see very encouraging signs in the cargo business, since volumes have risen by 11.2 % since the beginning of the year, with Qatar Cargo joining the regular cargo flights by Cargolux and Turkish Cargo. This will also help to strengthen the role of Budapest as a cargo hub for Central Europe. We have no less than 20 European countries within a 1000 km trucking distance of the airport, including major seaports like Rijeka in Croatia, Hamburg in Germany or Constanta in Romania.

We will celebrate Aviation Day in Romania – what made you personally love this sector and motivates you to have a career in this field? How have you managed to make it almost 10 years as CEO at BUD? Once you smell kerosene in the air, it does not leave you unaffected, it somehow gets into your veins. On a serious note, aviation and airport management is such a complex task that you never have two similar working days. You have to attend and follow so many things in your daily business, from revenue generation, through security issues, to long-term property development. And beyond all that, you should never for a moment forget the key to our business, i.e. to create an unforgettable experience and comfort for our passengers. I also have to admit that I have fallen in love with Budapest, my family included. I think this city has developed so fast in the last ten years that one can hardly recognize the streets downtown, compared to 2007, when I came here.

ZIUA AVIAČšIEI

29

30

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Vive La France! Vive l’investisseur français!

31

32

VIVE LA FRANCE!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Les jeunes entrepreneurs sont source d’innovation et de dynamisme pour de Nicolae POP toute l’économie roumaine.

Son Excellence, l’Ambassadeur de France en Roumanie, François Saint Paul, explique dans l’interview ci-dessous, l’état actuel des relations économiques entre la Roumanie et la France et coordonne leur évolution.

Quelles sont les marques d’origine française connues en Roumanie et à l’international dont la tradition et le potentiel ont déterminé le succès sur le marché roumain?

Avant tout, je souhaite préciser qu’il n’existe pas, d’une façon générale, de stéréotype très marqué s’agissant des marques d’origine française en Roumanie. Les entreprises françaises sont très bien vues par l’opinion publique, par les consommateurs et par les autorités, notamment en raison de la qualité des investisse-

ments français dans le pays par des marques mondialement connues comme Renault, Orange, L’Oréal, Société Générale, Carrefour, Décathlon, Leroy-Merlin, Groupama, Michelin, Danone, et bien d’autres …

Ces marques véhiculent une image de savoir-faire, d’expérience et - surtout - de sérieux. Auparavant, tous les produits occidentaux étaient considérés, en Roumanie, comme des produits de qualité, sans distinction. Aujourd’hui, et c’est particulièrement vrai pour les produits professionnels, les consommateurs

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

roumains ont acquis une grande maturité. Ils savent faire la différence, reconnaître et apprécier les nuances lorsqu’il est question de la qualité des produits français. Naturellement, les produits des secteurs de prédilection de l’industrie française des biens de consommation jouissent d’une très bonne image en Roumanie : produits de beauté, élégance, gastronomie et agroalimentaire… Je suis convaincu que cette confiance des consommateurs roumains envers les marques françaises va encore progresser à mesure que la Roumanie réalise sa convergence économique.

Dans le domaine de l’automobile, l’exemple de Dacia-Renault est emblématique à plus d’un titre. Il y a d’abord l’histoire industrielle, celle d’un outil de production qui a été modernisé en quelques années et est devenu désormais une référence pour le secteur. Et il y a l’histoire de la marque Dacia, qui en moins d’une décennie s’est façonnée une nouvelle image, avec de nouveaux modèles à la technologie et au design attrayants. Je crois que la Roumanie peut en être fière, car c’est principalement en Roumanie, avec l’énergie et la volonté des Roumains, que cette métamorphose s’est opérée. Je pense que la France est aujourd’hui perçue comme un pays industriellement fort et comme un vrai partenaire économique. C’est un facteur important pour le succès des marques françaises et franco-roumaines.

Le gouvernement roumain travaille à la «relance» d’une agence de promotion Invest Romania. De votre point de vue, tenant compte de votre expérience, comment une telle agence peut-elle être plus efficace ?

Le gouvernement roumain a fait le choix de réformer son agence de promotion des investissements étrangers, Invest in Romania. C’est une très bonne idée.

Cette réforme suit une tendance de fond que l’on observe dans de nombreux pays exportateurs, en Europe et ailleurs dans le monde, et qui vise à rendre les dispositifs publics d’accompagnement des investisseurs et des exportateurs plus performants. Je peux, à titre de comparaison, tenter d’expliquer la réforme que nous avons opérée en France ces dernières années pour dynamiser notre appui au développement international des entreprises. Fort du constat qu’environ un tiers des exportations françaises sont le fait d’investisseurs étrangers implantés en France, le gouvernement français a décidé, il y a de cela 2 ans, de fusionner les deux agences nationales, d’aide à l’export et d’appui à l’investissement étranger, en une seule, Business France, dans le but de développer des synergies. Finalement, que l’on aide les entreprises françaises à exporter ou que l’on accompagne les investisseurs étrangers pour s’installer en France, dans les deux cas l’enjeu est l’internationalisation de l’économie, de ses emplois et de sa croissance.

L’agence Business France est placée aujourd’hui sous la tutelle de trois ministères. Cela permet une implication forte de notre réseau diplomatique et une bonne articulation avec les bureaux commerciaux de Business France présents dans plus de 70 pays. A ce réseau extérieur, s’ajoute une coordination avec le réseau territorial en France pour proposer aux investisseurs étrangers des sites d’implantation avec l’aide des agences de développement régional.

Comme dans toute organisation, il est particulièrement important de se fixer une stratégie reposant sur des cibles, des priorités sectorielles et géographiques, corrélées à des indicateurs d’efficacité mesurables comme par

VIVE LA FRANCE! exemple, le nombre d’entretiens avec des investisseurs potentiels, le nombre de projets d’investissement détectés, le nombre d’investissements concrétisés. Cette réforme a permis de poursuivre dans le sens d’une plus grande professionnalisation et d’un management par objectifs. Business France est devenue en une décennie une agence beaucoup plus efficace, avec des prestations mieux ciblées pour chaque entreprise.

Les entrepreneurs roumains sont tentés à élargir/à développer des affaires à l’étranger. Selon vous, quel type d’entreprise roumaine aurait du succès en France?

Il est certain que l’économie roumaine doit se développer à l’international pour mieux assurer sa croissance. Les entrepreneurs roumains sont talentueux, et je ne doute pas qu’ils sauront continuer à développer leurs affaires à l’étranger. Sur certains secteurs, tels l’agroalimentaire, l’automobile, la plasturgie, la confection ou le meuble, les entreprises roumaines sont déjà très présentes. Dans le domaine des services, le secteur des technologies de l’information et des communications est réputé et exporte beaucoup.

Dans d’autres secteurs, tels que l’aéronautique, je remarque que la filière roumaine se structure à une vitesse remarquable. Ces mutations devraient conduire à une internationalisation rapide car les grands donneurs d’ordres dans ce domaine sont à l’étranger. Enfin n’oublions pas le tourisme et les industries culturelles. Je pense que la Roumanie possède un potentiel touristique exceptionnel qui est voué à se développer.

S’agissant de la culture, les récents succès de la Roumanie au Festival de Cannes montrent que ce secteur économique - car c’est également d’économie dont il s’agit - a de belles perspectives de développement.

La CCIFER fête ses 20 ans, quel est votre message pour la communauté d’affaires impliquée dans les projets de la CCIFER? La CCIFER est un élément absolument essentiel de la présence économique française en Roumanie. Elle fédère, anime et représente la communauté d’affaires française. Outre la qualité de l‘animation de la communauté, la CCIFER est très présente dans le débat public économique et est à l’origine d’une production intellectuelle de premier ordre. En 2015, la compétitivité avait été au cœur de ses travaux, avec la production d’un Livre Blanc Compétitivité. En 2016, un Livre Blanc sur la construction et les infrastructures a été publié et des contributions ont déjà été remises aux autorités roumaines dans de nombreux domaines. Depuis 2015, la CCIFER présente régulièrement des positions communes avec son homologue allemande et la chambre française a rejoint la plateforme Coalitia, ce qui permet un dialogue régulier avec le gouvernement roumain. C’est une bonne chose. Je voudrais également saluer le travail important fait au bénéfice des entrepreneurs et des start-ups. Le lancement du « French Hub » de la CCIFER, en février 2016, marque une étape importante.

Ce programme de soutien aux jeunes entreprises par des entrepreneurs qui ont réussi et qui partageront leur savoir-faire est une initiative remarquable. Ces entrepreneurs sont source d’innovation et de dynamisme pour toute l’économie roumaine. Je suis heureux que la CCIFER et son conseil d’administration démontrent ainsi cette volonté de la communauté d’affaires française de s’investir sur le long terme en Roumanie.

33

34

VIVE LA FRANCE!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

‎Pierre Moussy, chef du service économique chez Ambassade de France en Roumanie

Relaţia economică dintre Franţa şi România Relaţia economică dintre Franţa şi România este puternică şi dinamică. Aceasta este caracterizată de densitatea prezenţei economice franceze, de un bun nivel al investiţiilor directe, schimburi comerciale importante şi o integrare profundă în ecosistemul economic din România. Această diversitate reprezintă o contribuţie puternică la dezvoltarea economică a României. În 2014, investiţiile directe franceze în România se ridicau la 3,8 miliarde de euro conform statisticilor Banque de France. Franţa rămâne al 5-lea mare investitor străin în România, cu probabil un rang mai mare dacă luăm în considerare şi f luxurile indirecte. Din 2011, intrările anuale de Investiţii Directe Străine din Franţa au fost relativ stabile, cu o uşoară scădere, dar fără un model specific descendent. Fluctuaţiile, obişnuite pentru f luxurile de investiții internaționale, sunt adesea legate de amortizarea capitalului investit sau de creditele intra-grup (de ex. pentru acoperirea

extinderii capacităţii de producţie).

Prezenţa companiilor franceze în România este una puternică în toate sectoarele, cu companii de toate dimensiunile. De la începutul anilor ’90, multe IMMuri s-au înfiinţat ca urmare a dezvoltării unei mari companii. Cei mai mari investitori sunt companii care acum sunt bine cunoscute de public, precum Dacia-Renault, Orange, BRD şi Groupama. Aceste companii sunt foarte bine integrate în economia românească. De exemplu, Dacia-Renault reprezintă acum 8% din exporturile României.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Astăzi, firmele franceze deţin poziţii foarte importante în câteva sectoare, precum: industria de automobile, telecomunicaţii, bănci, energie, retail, agricultură etc. Este important de evaluat rolul şi impactul investiţiilor străine, nu doar în termeni financiari, dar şi referitor la efectul asupra locurilor de muncă. În felul acesta, contribuţia investitorilor francezi la economia română poate fi mai bine înţeleasă. De exemplu, astăzi, aproape 500 de companii sunt membre ale Camerei Franceze de Comerţ şi Industrie din România (CCIFER) şi generează în mod direct peste 125 000 de locuri de muncă în România.

O tendinţă importantă recentă – şi foarte semnificativă pentru viitorul economiei române – este dezvoltarea industriei aerospaţiale, în special în Transilvania. Mulţi investitori, din Franţa şi din alte ţări europene, au decis în 2015 să-și intensifice producția, precum şi să crească conţinutul tehnologic al producţiei lor din România. Un astfel de exemplu este Airbus Helicopters care în 2015 a lansat construcţia unei uzine la Ghimbav pentru asamblarea unui nou elicopter, H215, în special pentru export. Acest proiect va contribui foarte mult la dezvoltarea în România a unui ecosistem industrial concentrat pe aeronautică, cu multe parteneriate care implică firme româneşti.

Industria aerospaţială românească se va dezvolta puternic în anii următori mulţumită acestor investiţii. În 2015, companiile franceze au continuat să investească în România în diverse sectoare precum retail general şi distribuţie specializată (ex. Leroy Merlin, Carrefour), industria alimentară (ex. Lactalis, Danone), industria de automotive (ex. Faurecia, NTN-SNR, Valeo, Assystem), servicii IT (ex. Atos, Orange), aeronautică (ex. Airbus Helicopters, Novae Aerospace).

Planurile de dezvoltare variază mult de la o companie la alta. Pentru unele firme, obiectivul este să-şi stabilească sau să-şi consolideze prezenţa pe piaţa românească, dar, pentru multe altele, motivaţia este de a-şi creşte capacitatea de producţie pentru export, în zona de bunuri sau servicii. În general, observăm că firmele care operează în România se îndreaptă spre sectoarele de activitate cu un conținut din ce în ce mai mare de tehnologie.

Comerţul bilateral dintre Franţa şi România este acum puternic determinat de importanţa investiţiilor în producţia românească, în special în industria auto.

O parte semnificativă a exporturilor franceze este reprezentată azi de lanțul de aprovizionare al grupurilor franceze în cadrul comerțului intra-firmă. Acesta este cazul particular în industria automotive dar şi în inginerie, plastice, textile, servicii şi retail specia­ lizat. Comerţul bilateral a rămas dinamic în 2015, cu o rată de creştere de 2% faţă de 2014, ajungând la 6.8 miliarde de euro. Această creştere a fost determinată în principal de exporturile româneşti către Franţa, care au crescut cu 6.2% pentru a ajunge la 3.4 miliarde de euro în 2015. Pe de altă parte, exporturile franceze în România au scăzut uşor (-1.5%) la 3.4 miliarde de euro. După o creștere bruscă a exporturilor româneşti în Franţa în timpul crizei din 2009, comerţul bilateral s-a reechilibrat progresiv din 2010 prin reluarea exporturilor franceze, care a condus la reducerea deficitului comercial acumulat de către Franţa. Cu toate acestea, surplusul comercial al Franţei prezintă acum o tendinţă descrescătoare. În 2015, Franţa a înregistrat un foarte mic surplus comercial cu România (12 milioane de euro, în scădere de la 292 milioane de euro în 2014). În economia globalizată, atractivitatea unei economii

VIVE LA FRANCE! individuale depinde foarte mult de competitivitatea sa în termeni de costuri, dar şi de calitatea mediului de afaceri, care consistă în calitatea infrastructurii de transport şi de comunicaţii, în formarea capitalului uman, inovare şi cercetare. Stabilitatea cadrului normativ şi eficienţa administraţiei publice sunt, de asemenea, esenţiale.

De obicei, motivația investitorului direct este de a stabili o relație strategică pe termen lung cu țara de destinație. Investitorii caută predictibilitate pe termen lung şi stabilitate în sistemul legislativ, de reglementare şi impozitare. Dar aceştia au nevoie şi de un mediu de afaceri prietenos, adică o bună perspectivă pentru afacerea lor, precum şi de un sistem educaţional şi de formare profesională eficient, de un sistem de impozitare care susţine inovaţia şi dezvoltarea, de o bună infrastructură care corespunde standardelor europene etc.

Pentru toate companiile, din toate sectoarele, un factor crucial pentru dezvoltarea lor este instruirea. Un proiect este în curs de desfășurare, în strânsă cooperare cu Camera Franceză de Comerţ şi Industrie, menit să elaboreze propuneri în acest sens și să le prezinte autorităților române. Proiecte concrete au fost, de asemenea, implementate de anumite companii franceze. De exemplu, Airbus Helicopters împreună cu Ministerul român al Educaţiei, Inspectoratul Şcolar Braşov şi Colegiul Tehnic Transilvania lucrează la crearea unei noi calificări şcolare profesionale în domeniul aeronauticii care va fi implementată ca parte a sistemului românesc de educaţie naţională la nivel de şcoală profesională. O altă iniţiativă inovatoare în domeniul high tech este şcoala Academy+plus, înfiinţată de compania Pitech+plus la Cluj. Şcoala se bazează pe modelul Ecole 42, fondată de Xavier Niel în Franţa. Această şcoală este, în primul rând, profesională. Este gratuită și se adresează elevilor fără o calificare formală, singurele criterii fiind un interes în domeniul IT și motivația.

Prim-ministrul Dacian Cioloș a vizitat Franţa pe 9 şi 10 iunie 2016 unde l-a întâlnit pe Prim-ministrul francez, Manuel Valls. Şeful Guvernului român l-a întâlnit, de asemenea, pe Preşedintele Republicii, François Hollande, şi a asistat la meciul dintre Franţa şi România în deschiderea Campionatului European de Fotbal 2016, împreună cu Preşedintele Hollande şi Prim-ministrul Valls. Pe parcursul acestei vizite a fost actualizată şi semnată Foaia de Parcurs care implementează parteneriatul strategic bilateral dintre Franţa şi România. Acest document este important deoarece ref lectă interesul ambelor părţi în consolidarea dialogului şi trecerea la o nouă etapă de dezvoltare în relația bilaterală. Aceasta oferă un semnal politic în sprijinul unei serii de acțiuni pe care ambele țări vor încerca să-și consolideze cooperarea. În domeniul economic, Foaia de Parcurs identifică sectoare promiţătoare în care sperăm ca relaţia bilaterală să ajute la crearea de locuri de muncă şi la creşterea economică în Franţa şi în România: infrastructură, transport, agricultură, energie, aerospaţial şi industria auto. Dorim de asemenea să discutăm mai mult despre experienţa noastră de politici publice referitoare la guvernanţa companiilor de stat, internaţionalizarea IMM-urilor, inovare, administraţie publică, cooperare descentralizată, afaceri financiare, coeziune socială, sănătate, cercetare şi educaţie.

Ideea generală este ca această cooperare să contribuie la dezvoltarea sectoarelor cu înaltă valoare adăugată şi să fie reciproc benefică pentru ambele economii.

35

36

VIVE LA FRANCE!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La présence économique française en Transylvanie – Focus sur Cluj, Sibiu et Brasov.

La région de Cluj-Napoca Cluj-Napoca et sa région offrent beaucoup d’atouts : le deuxième aéroport international du pays avec 35 destinations et 1,5 millions de passagers par an, un réseau internet parmi les plus rapides au monde, une ville universitaire de plus de 100.000 étudiants, une vie sportive, culturelle et artistique de réputation mondiale, une ville sûre, une administration locale ouverte aux investisseurs et disposant d’un plan stratégique, une fiscalité attractive au niveau national. La Transylvanie bénéficie également d’une image de sérieux et de fiabilité dans les affaires. Enfin la proximité d’une nature aux paysages époustouflants, la diversité de son patrimoine, la production agricole bio dans la plupart des cas offrent aux habitants une qualité de vie très enviable. Cluj-Napoca est très mobilisée en faveur d’un développement durable de la région.

C’est la raison pour laquelle de nombreux investisseurs français ont choisi cette région, particulièrement dans les activités de service : entreprises d’informatique, centres d’appels, services d’analyses financières, banques, assurances, etc. Mais aussi l’industrie est présente, dans l’électronique, l’électrique, les machines spéciales, la plasturgie, la mécanique, la cosmétique, etc.

Les investissements à capitaux français dans la région représentent environ 3.000 emplois, constitués de filiales de grands groupes présents partout en Roumanie (BRD, GROUPAMA, ORANGE, CARREFOUR, AUCHAN, CORA, LEROY MERLIN), ou bien ayant des unités de

production (MICHELIN à Zalau par exemple). Des PME françaises sont également implantées (PITECH+PLUS, FSA ROMANIA, ENERGOM, PFEIFFER VACUUM ROMANIA, THOMAS ROMANIA PLASTIC, DKER…) et connaissent toutes un bon niveau de croissance. Cluj connait enfin des initiatives innovantes comme l’école « ACADEMY PLUS », une école gratuite et ouverte 24h/24 pour former les futurs programmateurs, des clusters (pôles de compétitivité) très actifs, un projet de grande ampleur porté par la Mairie pour la promotion de l’industrie créative, « Cluj Innovation City », une francophonie très présente, notamment grâce aux nombreux étudiants français dans les filières médicales et à un Institut Français très dynamique.

Enfin le Club Francophone d’Affaires de Cluj, le réseau des dizaines de décideurs francophones de la région, est devenu en quelques années un acteur efficace de la promotion du français dans les milieux professionnels et celle des métiers techniques.

La région de Sibiu Situé en plein cœur de la Roumanie le Judet de Sibiu compte aujourd’hui un nombre significatif d’entreprises françaises. Historiquement industrielle, cette région compte encore de nombreuses entreprises dans ce secteur, par exemple NTN-SNR, 3ème leader mondial en roulements automobiles, comptant aujourd’hui près de 1000 salariés, mais également d’autres entreprises telles que

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Famatech, spécialisée dans la découpe à jet d’eau, SR2C équipementier automobile, CGR Transilvania spécialiste de l’injection plastique et beaucoup d’autres encore.

Depuis quelques années, des entreprises françaises dans d’autres secteurs d’activité s’implantent aussi à Sibiu. Elles sont de plus en plus nombreuses dans le secteur de l’IT, telle que Ausy, à choisir Sibiu et ce pour plusieurs raisons ; des salariés fidèles à l’entreprise, une Université pluridisciplinaires accueillant plus de 25 000 étudiants, un marché concurrentiel bien équilibré, un cadre de vie sain mais également 10 parcs industriels capable d’accueillir des entreprises.

Avec un salaire mensuel moyen d’environ 700 € brut en 2015, un coût moyen de location des locaux commerciaux de 5 €/m2, un aéroport international, un PIB annuel par habitant de 12 000€ environ, des exportations à hauteur de 5000€ par habitant, Sibiu présente des avantages financiers et de belles opportunités pour les entreprises françaises, notamment dans les nouvelles technologies, l’innovation et l’agroalimentaire. Par exemple, Sibiu offre de nombreuses perspectives pour les investisseurs et entrepreneurs qui souhaitent développer des projets de R&D dans l’agriculture. Sibiu fut aussi le premier territoire à mettre en place un guichet unique pour les investisseurs, permettant ainsi de faciliter toutes les démarches pour la création d’entreprises.

Quatre associations francophones animent la communauté : l’Association d’Amitié Ille-et-Vilaine – Sibiu, présente depuis plus de 25 ans et qui organise de nombreux événements culturels (Festival international de la Bande Dessinée), pour la jeunesse (centre de loisirs et cours de français dans les lycées), dans l’agriculture et le social, l’Association des Français de Sibiu qui organise des cours de français FLAM et FLE, le Club Francophone d’Affaires de Sibiu qui anime le réseau d’entreprises francophones de la région par la mise en place d’événements BtoB, de formations et de séminaires et enfin le Lectorat de français au sein de l’Université Lucian Blaga.

La région de Brasov La présence économique française dans la région de Brasov est en plein développement. Plusieurs grandes entre-

VIVE LA FRANCE!

prises ont le siège de leur filiale roumaine à Brasov, par exemple TOTAL, AIRBUS HELICOPTERS, HUTCHINSON, IUS- groupe MOB, PENTALOG. De nombreuses autres grandes entreprises sont actives dans la région bien qu’ayant le siège de leurs activité roumaines à Bucarest ou dans une autre ville : BRD-Groupe Société générale, AUCHAN -2 magasins, le centre commercial CORESI IMMOCHAN – groupe AUCHAN, CARREFOUR, LEROYMERLIN, DECATHLON, etc. Un tissu de PME est également bien développé, avec au moins une trentaine de sociétés présentes dans la région dont six à Fagaras.

Dans le domaine de la formation professionnelle, un protocole a été signé en 2016 entre Airbus Helicopters, la Mairie de Brasov, l’Inspectorat scolaire et le Lycée Transilvania pour assurer la formation professionnelle de jeunes qui souhaitent se spécialiser dans l’aéronautique. Une école professionnelle française s’est également implantée à Fagaras et apporte sa contribution au développement économique de la ville. Enfin, dans le domaine contribue Les perspectives d’investissements français sont bonnes et en croissance. Parmi ceux-ci, il convient de mentionner la construction à Ghimbav de la nouvelle usine AIRBUS HELICOPTERS destinée à assembler le H215 est un projet majeur pour le développement de l’écosystème aéronautique roumain. Cet investissement entrainera l’apparition de nouveaux fournisseurs locaux qui contribueront au dynamisme de la filière aéronautique à Brasov. Le développement d’un Cluster aéronautique est également en cours, qui aura comme membres des sociétés issues de nombreux pays (roumaines, françaises, allemandes, hollandaises, etc.). Ce Cluster aéronautique, qui sera développé en partenariat avec les autorités locales de Brasov et d’autres acteurs locaux, est considéré comme un projet stratégique par l’ensemble des autorités roumaines, locales et nationales. Un autre projet significatif est celui d’IMMOCHAN. Après un investissement d’environ 70 millions d’euros dans la construction du plus grand centre commercial de la région, IMMOCHAN va investir 60 millions d’euros sur 5 ans dans la construction d’environ 2.000 appartements à Brasov. Il s’agit à l’heure actuelle du plus grand investissement d’IMMOCHAN en Roumanie.

37

38

VIVE LA FRANCE!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dinamică pozitivă a activităților CCIFER

de Nicolae POP

Camera Franceză de Comerț și Industrie în România (CCIFER) aniversează anul acesta 20 de ani.

Detalii despre activitatea acesteia ne-au fost oferite de către Francois Coste, președintele Camerei Franceze de Comerț și Industrie în România, într-un interviu acordat Transilvania Business.

Cum apreciați activitatea CCIFER la 20 de ani de la înființarea ei? Prin ce s-a remarcat?

CCIFER sărbătorește 20 de ani în compania a 450 de firme membre care reprezintă 15% din PIB –ul României și peste 135.000 de locuri de muncă.

Un rol marcant pe care CCIFER-ul l-a avut încă la început este animarea comunității de afaceri, dar și acompanierea societăților franceze și române în dezvoltarea internațională. CCIFER a fost de-a lungul anilor un catalizator constant al comunității de afaceri francoromâne contribuind activ la dezvoltarea României de mâine prin savoir-faire-ul francez. Cooperarea dintre actorii economici francezi și români implică un schimb continuu de expertiză pentru a putea lucra îm-

preună cu alți actori publici din sfera administrativă, instituțională, politică sau socială.

Pe parcursul celor 20 de ani de existență și angajament în România, CCIFER a organizat peste 500 de evenimente (conferințe dezbatere, dejunuri, ateliere, mese rotunde, evenimente B2B) și a consiliat peste 1000 de societăți interesate de piața românească: căutare de clienți sau furnizori, instalarea și acompanierea la dezvoltare. În vederea articulării unei propuneri de valoare pentru spațiul public românesc, au fost lansate mai multe Cărți Albe ca rezultat al Grupurilor de lucru tematice CCIFER, care grupează societăți membre în jurul diferitelor poluri de expertiză: agricultură, energie, competitivitate, construcții. Acest demers de poziționare

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

VIVE LA FRANCE!

în vederea unui dialog deschis cu instituțiile statului îi oferă CCIFER-ului un loc privilegiat ca actor pertinent în exercițiul dezbaterii publice.

zate în parteneriat public-privat și formarea profesională.

Prin aceste măsuri, CCIFER își propune să contribuie la relansarea unui sector crucial pentru economia României.

Numărul de membri ai CCIFER este în continuă creștere. De ce este atractivă camera pentru aceștia?

Membrii CCIFER, 450 în prezent, reprezintă o comunitate dinamică, aflată într-o continuă evoluție și care acoperă o paletă largă de domenii: agro-alimentar; comerț; utilități; industrie, construcții; IT, telecom; sănătate și produse farmaceutice, servicii. În primul rând, CCIFER este o comunitate de membri în cadrul căreia companiile au posibilitatea de a identifica experiență, bune practici și expertiză. În ultimul timp, am încurajat din ce în ce mai mult oportunitățile de interacțiune a membrilor, să se cunoască mai bine între ei și să identifice zone de interes comun. Cărțile albe publicate sunt rezultatul acestei dinamici și contribuția comunității la dezvoltarea pe termen lung a economiei românești.

CCIFER oferă și servicii personalizate de dezvoltare comercială prin: studii de piață, consultanță la dezvoltare, verificarea solidității financiare, organizare de întâlniri etc. În 2015, CCIFER a deschis un centru de afaceri în care companiile găsesc soluții de birouri și spații de evenimente temporare. Din 2011, Incubatorul de societăți CCIFER oferă o garanție operațională imediată: spații de birouri pentru domicilierea sediului social, serviciu poștal de domiciliere, precum și posturi de lucru pentru colaboratori. În același timp, Centrul de formare CCIFER răspunde nevoilor de formare identificate de companii și propune un catalog divers de ateliere, formări deschise și pe măsură. Din anul 2013 la Cameră propunem un Executive Managament Programme (ExMP) în parteneriat cu ESCP Europe care contribuie la formarea următoarei generații de leaderi din România. În plus, CCIFER lucrează la o ofertă de formare tehnică pentru a ajuta întreprinderile să formeze personal productiv.

Care sunt cele mai importante domenii economice din România în care operează investitorii francezi? Care sunt atuurile românești din acest punct de vedere?

România are una dintre cele mai dinamice economii din Europa Centrală și Orientală și se situează pe locul 7 din 28, în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește numărul de locuitori, având o populație de 20 de milioane.

Beneficiind de o poziție geostrategică, România se află la intersecția a trei mari piețe: Uniunea Europeană, Țările CSI și Orientul Mijlociu, fiind traversată de culoare de transport pan-europene și având o poartă de acces la Marea Neagră, prin intermediul Portului Constanța.

Regiunile cele mai ofertante din punct de vedere al oportunităților de afaceri sunt cele situate în jurul capitalei București, vestul României cu centrele Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea, dar și centrul țării, la Brașov.

Pentru investitorii francezi este ușor să se dezvolte în România, beneficiind deja de o prezență franceză importantă și de multe povești de succes. Peste 3000 de societăți cu capital activ sunt prezente în diferite sectoare industriale și multe dintre ele sunt lideri de piață în sectorul lor. În prezent, industria de automobile rămâne una dintre principalele atracții ale României, urmată îndeaproape de dezvoltarea aeronautică prin investiţia Airbus la Brașov. Alți investitori importanți se remarcă în domeniile IT, bănci și asigurări, telecomunicații, energie, agricultură și agroalimentar. Prezența franceză este extrem de diversificată și bine poziționată pe piața românească. În afară de capitalul uman ofertant al României, facilitățile fiscale, proximitatea geografică, culturală și lingvistică sunt atuuri ale României pe care nu pot să nu le remarce investitorii. În același timp observăm o deschidere din ce în ce mai mare a guvernului față de mediul de business: noile facilități fiscale în domeniul cercetării aplicate, ajutoarele de stat, dialogul permanent cu comunitatea de afaceri.

Cum apreciază investitorii francezi mediul de business din România? Ce ar trebui îmbunătățit? În fiecare an CCIFER realizează în rândul comunității sale de membri un barometru de conjunctură economică care oferă o imagine generală a percepției directorilor de companii din comunitatea de afaceri franco-română.

Barometrul de la început de an confirmă dinamica pozitivă a activităților CCIFER. Mediul de business din România rămâne favorabil noilor investitori interesați să investească în Romania, dar și celor care sunt prezenți de mai multă vreme și caută să-și dezvolte afacerile. Putem vorbi de un mediu politic stabil, cu o creștere economică dintre cele mai mari din Europa.

CCIFER se implică activ în identificarea unor soluții concrete pentru a crește competitivitatea și atractivitatea României.

De exemplu, odată cu lansarea Cărții Albe a Construcțiilor la început de iulie, CCIFER împreună cu experții grupului de lucru Construcții și Infrastructură au formulat un set de propuneri prin care își aduc contribuția la rezolvarea unuia dintre blocajele structurale ale economiei românești: infrastructura. Măsurile propuse sunt menite să îmbunătățească acest sector și vizează procesul de achiziții publice, mecanismele de reglementare ale pieței, relațiile dintre beneficiari și contractanți, managementul companiilor de stat, calitatea materialelor și a procesului de producție, relația dintre beneficiarii finali, companii private și subcontractori, promovarea proiectelor reali-

Ce proiecte/evenimente va derula CCIFER în perioada următoare?

Primele 6 luni ale anului au fost marcate de o activitate bogată a CCIFER-ului. De la începutul anului Camera a organizat 50 de evenimente, locale și regionale (conferințe, dineuri, mic-dejunuri, ateliere); 20 de misiuni partenere de prospecție, prestații pentru consiliere la implantare, studii de piață, misiuni de luare de întâlniri B2B și 30 de zile de formare continuă, fie că este vorba de Executive Management Programme (ExMP), în parteneriat cu ESCP Europe, sau formare de scurtă durată.

Camera s-a afirmat și mai mult ca un actor de dezbatere publică și un interlocutor al autorităților române, formulând propuneri concrete pentru ca România să-și accelereze dezvoltarea în Europa și în domeniul construcțiilor prin lansarea Cărții albe a Construcțiilor.

Agenda noastră rămâne ambițioasă și pentru perioada care urmează: Gala CCIFER din luna septembrie va sărbători 20 de ani de angajament în România. În același timp, vom continua să oferim sprijin companiilor mici și mijlocii și start-up-urilor prin activitățile pe care le-am început anul acesta odată cu lansarea FrenchHub-Clubul antreprenorilor, în cadrul căruia antreprenorii primesc consiliere din partea societăților mari și cu o experiență vastă.

39

40

VIVE LA FRANCE!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Les possibilités d’investissements pour les entreprises françaises sont loin d’être épuisées en Roumanie

“Les investissements français en Roumanie couvrent quasiment tous les domaines de l’économie et la plupart des grandes entreprises françaises y sont présentes depuis plus de 20 ans. Pourtant, les possibilités d’investissements pour les entreprises françaises sont loin d’être épuisées” dit Dana Gruia Dufaut, Avocat Fondateur du Cabinet Gruia Dufaut. de Nicolae POP Quelles opportunités offre en 2016 la Roumanie aux investisseurs étrangers? La Roumanie garde-t-elle son attractivité?

Dans sa région, la Roumanie est une des meilleures places pour un développement à l’international des entreprises européennes et non seulement. Les arguments les plus forts sont ses performances économiques et les multiples opportunités d’affaires dans la plupart des secteurs de l’économie. Il n’est pas sans intérêt de souligner que, tandis que la croissance des grandes économies est passée de 1,8%, en 2014, à 1,9%, en 2015, soit le meilleur rythme depuis 2010, la croissance roumaine pendant cette même période a été de 3,4 - 3,5% du PIB, bien au-dessus de la moyenne européenne et de sa région. Ensuite, pour les européens, investir en Roumanie veut aussi dire profiter de la liberté de circulation à l’intérieur du marché unique, être présent sur le premier marché dans l’Europe de Sud-Est et le 2ème marché potentiel dans l’Europe Centrale après la Pologne.

En même temps, les prévisions pour 2016 sont optimistes en ce qui concerne l’évolution économique, sans perdre de vue non plus que sa fiscalité reste toujours attractive pour les investisseurs (Impôt sur le revenu au taux unique de 16%, IS de 16%, la TVA qui est passée au 1er janvier de 24% à 20% et passera à 19%, au 1er janvier 2017 ….). D’autres atouts du pays sont aussi importants: une main d’œuvre disponible à des prix compétitifs, une stabilité macroéconomique, une variété de ressources.

Enfin, le contexte de sécurité actuel au niveau mondial et la position de la Roumanie (traversée par 3 corridors de transport pan-européen: 4, 7 et 9 ce qui permet un accès facile au pays des Balkans, du Moyen Orient ou de CEI) a rendu le pays encore plus attrayant.

A quel type de problèmes juridiques se confrontent les investisseurs étrangers en Roumanie? Les investisseurs qui ont l’expérience du marché roumain savent-ils à quoi s’attendre, apprenent-ils facilement comment les choses vont en Roumanie?

Je poserais plutôt le problème en termes de “maitrise du système de droit roumain” que de “problèmes d’ordre juridique”. La Roumanie, en tant que pays membre, a une législation européenne et les grandes institutions du droit y sont présentes. Donc, le système de droit n’est pas complétement méconu aux investisseurs étrangers, français en particulier, mais ceux-ci doivent être bien avertis par rapports aux instruments qui ressemblent à ce que l’on connaît en France et qui diffèrent fondalement sur le fond.

Tout dépend en effet du cadrage juridique qui est fait pour chaque projet d’investissement. Il existe aussi certains défis qui tiennent, de la perspective des investisseurs, de l’application unitaire de la loi.

L’infrastructure de transport de la Roumanie représente un des problèmes fortement débattus par le milieu d’affaires. Comment peut-on dépasser cette situation?

Quels sont les facteurs internes et externes qui devraient être stimulés en vue du développement de l’infrastructure?

L’infrastructure est malheureusement une grande tache noire sur l’image du pays aux yeux des investisseurs. Le paradoxe est que, même si la Roumanie est stratégiquement placée sur les routes de trois corridors de transport pan-européen, la classe politique de ces 25 dernières années s’est avérée incapable de mettre en place ces atous au profit du pays.

Ce qui est aussi décevant est le fait que le problème dans le cas de la Roumanie n’est pas forcement le manque d’argent, mais le manque de compétences de ceux qui ont géré les problèmes de l’infrastructure et de la corruption.

Les investisseurs exigent une législation claire dans le domaine des marchés publics, mais ils attendent aussi moins de bureaucratie, moins de corruption, plus de compétence de la part des autorités et plus de volonté politique.

L’image actuelle de l’infrastructure de transport donne la mesure de la difficulté pour la classe politique actuelle d’assurer des chances égales de développement pour toutes les régions du pays.

Qui est-ce qui peut immaginer de nos jous qu’un mili-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

eu d’affaires sain peut se développer dans une pays qui manque des routes rapides ou des autoroutes? Qui peut accepter que pour parcourir en train une distance d’environ 150 km on peut mettre encore quatre heures….

Je ne pense pas avoir tort lorsque j’affirme que tout ce qui s’est passé jusqu’à présent – voire même la croissance spéctaculaire économique du pays – est dû plutôt à l’inértie, tellement le potentiel d’investissement est grand dans ce pays.

A présent, cependant, les choses ont beaucoup changé. Les investisseurs mesurent plus attentivement leurs projets d’investissements et sont plus exigeants. La Roumanie ne peut plus se permettre de perdre encore 25 ans pour construire 500 kilomètres d’autoroute. Le maintien au pouvoir des forces politiques et administratives doit être conditionné par la rapidité de mise en application des plans de construction d’infrastructures. C’est surtout le milieu interne qui doit se mobiliser et agir par rapport aux autorités.

Les entreprises françaises en Roumanie occupent une place importante parmi les investisseurs étrangers. Estce qu’on peut espérer à une augmentation de l’apport du capital français dans l’économie roumaine?

Les investissements français en Roumanie couvrent quasiment tous les domaines de l’économie et la plupart des grandes entreprises françaises y sont présentes depuis plus de 20 ans. Pourtant, les possibilités d’investissements pour les entreprises françaises sont loin d’être épuisées.

Prenons le domaine de l’aéronautique, avec le dernier investissement dans l’usine d’Airbus à Brasov ou bien toutes les sociétés qui continuent de s’installer en Roumanie travaillant dans le secteur de l’automobile ou des nouvelles technologies. Recemment j’ai participé à Bucarest à plusieurs rencontres d’affaires organisées à l’initiative du bureau de Business France de Roumanie, entre de grandes entreprises françaises et roumaines dans le domaine du gaz et de l’énergie électrique. Voilà donc une multitude de secteurs où des projets de collaboration entre la France et la Roumanie peuvent démarrer rapidement.

Qu’est-ce que signifie pour vous la Fête Nationale de la France et comment doit-on agir devant la tragédie de Nice du 14 juillet ?

Le 14 juillet est un moment émouvant où les francais et leurs amis se retrouvent autour des symboles de la République Française: « Liberté, Egalité, Fraternité ». De nos jours, le 14 juillet est surtout l’occasion de festivités au succès populaire, mais ce jour a avant tout une signification historique qui renvoie à deux moments importants de la France. Il s’agit, premièrement, de l’épisode connu sous le nom de „la prise de la Bastille” (1789), la fameuse prison symbole de l’absolutisme. Cette date évoque ensuite la „Fête de la Fédération” (1790), lorsqu’à l’initiative du marquis de la Lafayette les „fédérations” constituées après la prise de la Bastille dans les provinces françaises, pour contrôler le mouvement spontané de 1789, se sont réunies en une structure dénommée la «Fédération nationale». La cérémonie officielle de la constitution de cette fédération, organisée à Paris, le 14 juillet 1790, afin d’apporter un semblant d’ordre et d’unité dans un pays en crise, exprime sur le plan symbolique l’aspiration à l’union nationale.

Malheureusement, le 14 juillet 2016 restera dans l’histoire de la France comme un jour noir où ses valeurs qui ont inspiré les démocraties occidentales ont été baffouées par des terroristes.

J’espère aussi que cette tragédie qui a frappé si violemment la France ambitionera le monde démocratique afin de mieux coordonner et accélerer leurs actions concertées contre le terrorisme.

VIVE LA FRANCE!

41

42

VIVE LA FRANCE!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

VIVE LA FRANCE!

43

44

VIVE LA FRANCE!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ziua Franței marcată la Timișoara

de Alin ZAHARIE

Institutul Francez din Timișoara a găzduit, în 11 iulie, recepția organizată cu ocazia Zilei Naționale a Franței, la care au participat oficialităţi locale, oameni de afaceri din Timişoara, reprezentanţi ai instituțiilor de învăţământ și ai misiunilor consulare din oraș, parteneri şi colaboratori ai Institutului.

Printre cei prezenți la eveniment s-a numărat și Pierre Moussy, Șeful Serviciului Economic al Ambasadei Franței la București, care a punctat rolul fundamental al valorilor justiției și solidarității care stau la baza democrației franceze. ”14 iulie vine să reafirme importanța fundamentală a valorilor justiției și solidarității care sunt pilonii țării noastre. Mai mult ca niciodată este important de reamintit aceste valori și faptul că nu trebuie să ne lăsăm duși de povara tot mai mare a populismelor. Odată cu Brexit, Europa se află azi la încercare. Încercarea de a arăta prin proiecte ambițioase că îmbrățișează, dar și depășește proiectul de piață unică. Acesta este, în mod fundamental, sensul construcției europene, care este un proiect de pace între popoarele ce au suferit în trecut povara dureroasă a conflictelor. Să nu uităm acest lucru. Așa cum a spus recent și primul-ministru francez Manuel Valls în fața Parlamentului, noi ne dorim Europa, orizontul nostru comun, pentru că știm faptul că uniunea este aceea care ne întărește. În fața obstacolelor trebuie să răspundem prin schimbare, nu prin distrugere. Franța este și va fi un actor inconturnabil al acestei dinamici. Știu de asemenea că autoritățile române vor lucra la acest proiect european cu același entuziasm. De asemenea, în fața necesității progresului, trebuie să recurgem întotdeauna la imaginație și la creație, într-un cuvânt, la inovație. Sper că acest lucru va permite construirea de noi punți între această regiune și regiunile franceze, între România și Franța”, a precizat Pierre Moussy.

Printre cei prezenți la seara dedicată Zilei Franței în

Timișoara s-au aflat consulul onorific al Franţei la Timişoara, Cosmin Brânzan, viceprimarul Timişoarei, Dan Diaconu, Dan Bedros, preşedintele Centrului franco-român de afaceri din Timișoara, care au subliniat rolul important pe care Institutul Francez îl joacă în viaţa culturală a Timişoarei şi în promovarea legăturilor româno-franceze, parteneriatele economice şi culturale pe care Timişoara le are cu diferite oraşe din Franţa, precum și inovarea, care va avea un rol prioritar în următoarea perioadă. Gazda serii, Daniel Malbert, directorul Institutului Francez, aflat la finalul mandatului său în România a mulțumit Timișoarei şi celor prezenţi pentru toate împlinirile din ultimii trei ani, cu speranţa că bunele relaţii vor continua şi în viitor. ”Este pentru mine o seară specială, o seară emoționantă, o seară în care a venit momentul să-mi iau la revedere după trei ani de lucru la Timișoara. Au fost ani foarte bogați pentru mine, cu numeroase experiențe și descoperiri, cu numeroase prietenii pe care le-am legat aici. Toate acestea le voi duce cu mine și le voi purta mereu în suflet. Felicit întreaga echipă a Institutului Francez care duce mai departe valorile francofoniei, valorile limbii franceze cu mult dinamism și entuziasm. Am învățat foarte multe lucruri în acești ani petrecuți în România, am învățat foarte mult de la această echipă pe care o apreciez foarte mult.

Plec mulțumit înapoi în Franța, cred că mi-am îndeplinit misiunea și sunt foarte încrezător în anii care vin, fapt pentru care doresc mult succes Timișoarei, să câștige titlul de Capitală Culturală a Europei în anul 2021”, a precizat Daniel Malbert.

CSR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

45

Hirschmann, donație importantă pentru o comună mureșeană Compania Hirschmann Automotive, reprezentată de Hirschmann România, a făcut o donație inedită comunei mureșene Sânpaul, pe raza căreia își desfășoară activitatea de producție. Hirschmann a donat comunei, la începutul acestei luni, o mașină de intervenții pentru situații de urgență, complet utilată. de Ionel ALBU Hirschmann România, parte a Hirschmann Automotive, grup cu sediul în Rankweil, activează în Parcul Industrial Mureș din anul 2007. Compania are drept obiect de activitate principal producția de cablaje auto, majoritatea clienților fiind mari producători germani de automobile. Hirschmann România este, astfel, una dintre investiţiile austriece de top din România, cu aproape 2000 de angajați. În prezent, activitatea firmei se desfăşoară în două hale de producţie, amenajate în Parcul Industrial Mureş și în localitatea Sânpaul.

Ca răspuns al bunei colaborări cu administrația locală din comuna Sânpaul, dar și ca un gest de consecvență în ceea ce privește implicarea companiei în proiecte de responsabilitate socială, managerii Hirschmann Automotive și ai Hirschmann România au decis să sprijine comunitatea din Sânpaul cu o mașină de intervenții pentru situații de urgență.

La eveniment au participat reprezentanți ai companiei la nivel internațional, CFO Mayer Thomas și reprezentanții Hirschmann România, director financiar ec. Paul Ilea și director operațional ing. Virgil Roman, primarul Simon István, locuitori ai comunei, dar și o echipă de pompieri austrieci aparținând companiei Hirschmann Automotive, care au adus mașina din Austria. ”Compania noastră este prezentă în România din anul 2007. De atunci am investit peste 40 de milioane de euro, în cele două fabrici de pe raza comunei Sânpaul, unde avem acum aproximativ 2000 de angajați. Succesul nostru se datorează și bunei colaborări cu autoritatea locală, forței de muncă existente, care ne-a permis să ne dezvoltăm și să investim aici. Un alt motiv pentru care am decis să ne extindem a fost faptul că avem aici o companie loială și productivă, cu doi manageri foarte buni, Virgil Roman și Paul Ilea. Le mulțumesc sincer pentru modul cum conduc activitatea”, a declarat CFO Mayer Thomas.

Alături de conducerea companiei au fost prezenți și câțiva pompieri austrieci, care au adus mașina de intervenție din Austria și vor ajuta la instruirea personalului din Sânpaul. ”Vreau să le mulțumesc și colegilor mei pom­ pieri, care au ajuns la destinație după două zile obositoare de condus, având în vedere că nu este o mașină pentru drum lung”, a mai adăugat reprezentantul Hirschmann Automotive.

Comuna Sânpaul, parteneră de încredere pentru Hirschmann Automotive Cu peste 500 de localnici care lucrează în cele două fabrici de pe raza comunei Sânpaul, administrația locală

este un partener de încredere al companiei austriece. ”Hirschmann a decis să doneze această mașină comunei noastre pentru că am avut o colaborare foarte bună, mai ales că a fost prima companie care a venit în comuna noastră, dar și în Parcul Industrial Mureș. De la 100 de angajați atunci, s-a ajuns acum la aproape 2000 de persoane care lucrează aici”, a declarat primarul Simon István. Acesta le-a mulțumit reprezentanților companiei pentru donație, subliniind că mașina e extrem de utilă nu doar pentru incendii, ci și pentru pomparea apei în caz de inundații. ”Avem angajat la stația de epurare care este și pompier. Funcționează și voluntariatul împreună cu asociația din Iernut și sigur o să avem nevoie să învețe exact cum funcționează această mașină. Pentru inundații, pompele sunt foarte utile, deoarece au un debit mare. Pot să evacueze 1200 de litri pe minut”, a spus primarul Simon István.

La finalul întâlnirii a fost parafat actul de donație, iar oaspeții din Austria au făcut cunoștință cu o pălincă de prune autentică, produsă de localnici.

46

INVESTIȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INVESTIȚIE

47

48

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

X Curier, livrări la timp, oriunde în România Cu sediul central în Cluj-Napoca, dar cu prezență națională, X Curier, companie fondată de un grup de antreprenori cu experiență vastă în domeniul curieratului și al distribuției, își propune să ofere servicii de calitate clienților și partenerilor, dar în primul rând să livreze coletele în mai puțin de 24 de ore în orice locație din România. de Augustin STANCIU Piața de curierat este una una dintre cele mai dinamice din România, afacerile companiilor din domeniu ajungând anul trecut la 370 milioane de euro, în creștere cu 10,15 procente anual. Această creștere vine și pe fondul încrederii tot mai mari a românilor în platformele de e-commerce, anul trecut, magazinele online raportând, doar de Black Friday vânzări de peste 100 milioane euro, produsele comandate ajungând la clienții finali, în marea lor majoritate, prin intermediul firmelor de curierat. Totuși, din cauza creșterii constante a volumelor de expediții, companiile existente au probleme tot mai mari în a livra produsele către consumatori în timpul cel mai scurt posibil, acest fapt creând probleme serioase de credibilitate pentru aceste societăți. În acest

context a apărut, la finele lunii iulie, o nouă companie pe această piață extrem de dinamică, X Curier având ambiția de a ajunge în cel mai scurt timp principalul jucător de pe piața de curierat din România.

Doru Berar, directorul general al companiei, spune că X Curier a apărut ca răspuns la nevoia tot mai stringentă a consumatorilor de servicii de curierat care doresc servicii profesioniste și pe care nu le pot obține tot timpul de la ceilalți jucători de pe piață. „Compania are sediul în Cluj-Napoca și are ca arie de acoperire toată țara. Firma a apărut după ce am identificat o nevoie stringentă pe piață. Curieratul în România este destul de haotic, au dispărut multe firme de curierat și, mai mult, cererea este foarte mare în acest domeniu. Este prea multă marfă de transportat și sunt mult prea puține firme care să livreze coletele în cel mai scurt timp posibil. Identificând această nevoie, acest gol de pe piață, noi am decis să investim în acest domeniu, la nivel profesionist și să oferim cele mai bune servicii clienților și partenerilor noștri”, afirmă Berar.

Livrare în maxim 24 de ore, oriunde în România Totodată, directorul general al companiei mai spune că principalul atu al X Curier este că această companie garantează că rețeaua de distribuție pe care au implementat-o permite livrarea oricărui tip de colet în maxim 24 de ore în toate orașele din România, indiferent de originea și/sau destinația expedierii. „Din cauză că firmele de curierat sunt mult prea aglomerate, de multe ori marfa clienților nu ajunge la timp la destinatar. Or, în acest caz apar probleme serioase, mai ales în situațiile în care sunt firme care au nevoie ca marfa să ajungă

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

în cel mai scurt timp posibil și nu au timp să aștepte după colete mai mult de 24 de ore. Noi le putem garanta clienților că datorită sistemului pe care l-am implementat coletele vor ajunge la destinație și în mai puțin de 24 de ore”, afirmă Berar. Compania a implementat un sistem inovator de distribuție și sortare a coletelor care să facă mai eficientă livrarea coletelor către destinatari, acesta promițând, de asemenea, că pe măsură ce volumele expediate vor crește, compania va adapta sistemul și rutele vor fi optimizate constant. „Noi folosim un sistem multi-hub unde marfa este descărcată și organizată și tot sistemul este conceput în așa fel încât să reducem timpii de sortare și de tranzit pentru ca produsele transportate să ajungă în cât mai scurt timp la clienți. Astfel, am implementat, în primă fază, șase Centre de Sortare, la Cluj, Sibiu, Bacău, București, Brașov și Vâlcea, urmând ca pe măsura creșterii volumelor să încercăm să optimizăm”, mai spune directorul general al companiei clujene. Mai mult, Doru Berar afirmă că toată activitatea de transport, sortare și cartare în centrele specificate va fi atent supravegheată de către Departamentul Operațional, urmând să fie utilizate instrumente și aplicații de ultimă generație și că întregul program, începând de la orele de sosire în centrele X Curier până la plecarea curselor, a fost calculat astfel încât în fiecare centru să existe timpul necesar predării/ preluării expedițiilor respectând solicitările clienților.

Companie modernă, servicii moderne Compania care și-a început activitatea în urmă cu doar câteva săptămâni are deja peste 350 de angajați, dintre care mai bine de 300 lucrează, efectiv, în zona de livrare a coletelor către clienții finali. Mai mult, Doru Berar spune că viitorii clienți ai X Curier vor putea beneficia de o gamă largă de servicii astfel încât toate nevoile lor să fie acoperite. „Am implementat deja un sistem modern de urmărire a expedițiilor, clienții noștri putând, de asemenea, să urmărească, în timp real unde este co-

AFACERE

letul pe care l-au trimis sau pe care trebuie să-l primească. Totodată, ca noutate, fiecare curier lucrează cu un scaner cu imprimantă portabilă astfel încât prelucrarea, evidența, stocarea și organizarea fluxului natural de lucru ne delimitează de restul operatorilor de pe piață.

Totodată, partenerii noștri vor putea să beneficieze de toate serviciile consacrate deja pe piață, precum serviciul de ramburs, de retur documente sau bilet la ordin”, mai spune Berar. Acesta mai spune că pentru moment caută clienți din zona de business, dar nu exclud colaborarea și cu persoanele fizice. „Noi ne îndreptăm în special înspre zona B2B, bineînțeles și B2C, dar avem în vedere și colaborarea cu marile companii de e-commerce. Totuși, pe viitor nu excludem să diversificăm gama de servicii pe care le oferim și să ne îndreptăm atenția și înspre alte zone”, a încheiat Doru Berar, directorul general al X Curier.

Date de contact X Curier: www.xcurier.ro office@xcurier.ro 0786 86 00 66

49

50

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Romania needs more international investors

by Portfolio - Property Forum photos Alina Faida

Last year has proven to be a turning point for the Romanian investment market. An increased number and more diverse group of investors started looking at individual assets and portfolios, resulting in the largest number of transactions since the beginning of the crisis. Will this upward trend continue into 2016 and 2017? We report from SEE Property Forum 2016, a conference co-organised by Portfolio Conferences and RICS, on June 7th, where the biggest players of the Romanian investment market came together to talk about the future. Transilvania Business organized a panel about opportunities in the regional market.

Members of the panel had quite similar views on the current state of the market. ‘Yields are high, but financing is also more expensive than in other countries’, started the moderator of the discussion, Răzvan Gheorghiu-Testa FRICS, Partner at Ţuca Zbârcea & Asociaţii. ‘The macro environment is attractive but liquidity is just not there yet’, added Ioannis Xanthopoulos, Investment Director CEE at Bluehouse Capital. Claudius Ferentz, Consultant at Secure Legal Title, thinks that financing conditions in Romania have improved a lot, but that doesn’t mean that banks give money more easily. ‘The banks are willing to finance and they never stopped financing’, commented Ana Dumitrache, Head of Real Estate Financing Department at BCR, an institution that have positioned itself closer to the investment side. ‘Not everybody is ready to take on the risk of developing in Romania’, she added. “Good quality stock is coming into the market which will make Romania more attractive for international investors”, said Stamatis Sapkas, Deputy Chief Investment Officer at Globalworth Real Estate Investments, who believes that interest is already visibly growing. Looking into the future Stamatis Sapkas expects that yields could compress to the levels seen before the crisis, to below 6%. ‘We see more and more companies that continue to expand. Demand has exceeded supply for a while which has encouraged developers to take on new projects’, he continued. The popularity of certain locations has also changed, ‘there are more office buildings being developed in the West and the North and less in the CBD due to the lack of available land’. ‘Scarcity of high quality prime assets is one of the reasons for the relatively low transaction volume’, said Robert Miklo, Associate Director of Investment Services at Colliers International, who thinks that investors and developers need to go the extra mile in order to get into Romania. Andrei Vacaru, Capital Markets Consultant & Head of Research at JLL Romania thinks that the main reason behind the strong development volume this year is that developers are following demand driven by the economic growth. Developing, however, is still not an easy thing to do in Romania. ‘Permitting issues either delay the process or increase the cost every time’, he said. ‘Still, the barriers to enter in Bucharest are very low compared to other cities in the region’, added Ioannis Xanthopoulos. Looking into the future, members of Romanian investors’ roundtable seemed rather optimistic. Robert Miklo believes that ‘we’re on the right path, it just takes time’. Ioannis Xanthopoulos thinks that unless there is an external shock, Romania is going to continue to do very well.

Regional impulse Transilvania Business organized during SEE Property Forum in Bucharest a panel about opportunities in the regional market, promoting projects like: Brasov Business Park (Ravensdale Investments) – a pioneer mixed office & exhibition center which may double it’s surface soon, TETAROM industrial parks – which have a 15 years anniversary this year and represent a success model for Cluj but not only, and recommends a clear focus on developers like Zacaria Group for logistics and residential in multiple cities, Tester Grup for office and logistic developments in Iasi, or Transilvania Constructii for logistics and office developments in Cluj, these being just a few of the promising players that will reshape the regional market in Romania, a trend confirmed also by the management of Kesz Romania, which underlined the numerous contracts that are signed in various cities in Romania. The next CEE Property Forum organized

by Portfolio and RICS will be held at Hotel Park Royal Palace in Vienna, on September 21st. (I.O.)

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANALIZÄ‚

51

52

INTERVIU

Thomas Baekelandt:

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

A consemnat Ionuț OPREA

„Pentru România, 2016 este un moment de răscruce” E.S. Thomas Baekelandt, Ambasadorul Regatului Belgiei în România, analizează după primele luni de mandat perspectivele unui an important, dar detaliază cu emoție și trăirile unui diplomat într-o țară nouă.

Care sunt atuurile României şi cum ați descrie agenda preliminară a unui diplomat de carieră la începutul unui nou mandat, într-o țară nouă?

Sunt în diplomație din 1982, așadar am călătorit foarte mult, tata a fost și el diplomat, suntem obișnuiți să schimbăm țări.

Eu vin din Orientul Mijlociu, România este complet diferită.

Aceasta este partea emoționantă, descopăr acum țara dvs. și asta îmi face viața interesantă. După șase luni, pot spune câteva concluzii: una este despre ospitalitate și ușurința cu care poți intra în contact cu români din toate domeniile. În general există o barieră lingvistică, dar în România mulți români vorbesc limba engleză sau franceză, ori ambele, comunicarea cu românii este foarte pozitivă. După câteva săptămâni de la preluarea mandatului au fost incendiul din Colectiv și schimbarea de Guvern. Am încercat să ajutăm victimele, încă le ajutăm, victimele care au rămas aici primesc ajutor cu tehnici pe care le avem în Belgia. Guvernul este unul tehnocrat, mulți miniștri actuali au locuit chiar o vreme îndelungată la Bruxelles și îmi cunosc țara, ceea ce este în parte un lucru special. De aemenea, pentru România este un moment de răscruce în termeni politici. Cum va merge România mai departe? Asta este ceva care mă preocupă. În al treilea rând, România este parte integrantă din UE, deși avem oficiali care spun că nu complet, deoarece România nu este în spațiul Schengen, nu a adoptat încă moneda unică. Românii se pot simți uneori marginalizați, însă este o percepție ce nu e corectă și voi încerca să îmbunătățesc asta. Am vizitat câteva companii, afaceri belgiene care desfășoară operațiuni în România. Pentru oamenii de afaceri nu este nicio diferență, ei fac afaceri în interiorul UE, iar România este parte integrantă a UE. Guvernul a “relansat” agenția InvestRomania, pentru a promova investiții aici. Ce e important la o astfel de agenție pentru a fi eficientă?

L-am cunoscut pe dl secretar de stat Manuel Costescu la un eveniment. Capacitatea de a atrage investiții reprezintă un element cheie pentru administrația din România. El vine din sectorul bancar din Londra, își cunoaște jobul, nu este neapărat despre reducerea taxelor sau disponibilitatea unor terenuri sau perioade de grație pentru companii, este vorba despre imaginea de ansamblu. Cum atragi investiții aici, cum au venit investitorii belgieni aici, care ar trebui să fie atitudinea Guvernului, totul formează un ansamblu foarte complex. În primul rând, de ce România? Este vorba despre poziționarea țării în general, capacitatea de a genera ușor interes. Apoi, un investitor va întreba colegi care au investit, recomandările sunt foarte importante. În momentul în care un investitor se decide întradevăr să vină să exploreze țara în care dorește să investească, administrația trebuie să se ocupe de el. În România sunt orașe și regiuni care sunt foarte active, care nu așteaptă până face Bucureștiul o mișcare sau până decide ceva. Dacă vine cineva

să vadă parcurile industriale, de exemplu, acesta trebuie atras și interesat, trebuie să-i fie comunicate avantajele, cu mici laude, dar nu foarte mult pentru că, desigur, el va studia și alte țări.

Ceea ce caută investitorii, pentru că ei fac o investiție nu pe termen scurt ci pentru 20 de ani, este stabilitatea. Cele mai rele lucruri care îi sperie pe investitori sunt schimbările dese ale legislației sau ale taxelor. Poți pune chiar taxe mari, dar dacă admiți și comunici că vor fi taxe mari pentru următorii 20 de ani, ei își vor face calculele și decid dacă pot reuși. Dacă îi spui că anul acesta ai un anumit nivel al taxelor, iar anul viitor nu știm ce va fi, este foarte rău. Este foarte important pentru dezvoltarea unei structuri administrative care să atragă investiții, să poți oferi o anumită siguranță și predictibilitate potențialilor investitori. Acesta este cel mai important mesaj și cred că prin desemnarea cuiva care să dezvolte un departament, chiar dacă ulterior vor fi schimbări, se dă un semnal de stabilitate pe termen lung a acestei structuri.

Există un impuls al unor oameni de afaceri români să se extindă și la nivel internațional. Ce tip de afaceri ar avea succes în Belgia?

Sunt bineveniți, aveți foarte multe afaceri mici care se dezvoltă în Belgia, de origine română. Există și mulți români care merg să lucreze în Belgia, se stabilesc și încep acolo mici afaceri. Am avut și o misiune pentru construcții și unul din membrii acelei delegații de afaceri este un român, mulți români lucrează în domeniul construcțiilor. Așadar se întâmplă lucruri. Ceea ce e firav în afacerile românești este capitalul, vedem că multe investiții în România vin din străinătate deoarece este o raritate capitalul românesc, dar afacerile pe care le vom vedea în Belgia sunt mai mici, poate IMM-uri, bazate pe comunicarea bilaterală pe care o avem încă din anii de după Revoluție. Există câteva sectoare în care România poate contribui semnificativ, de exemplu în IT. BEROBA se dezvoltă și își diversifică activitățile. Cât de strânsă este legătura cu liderii de business din România, ce tip de evenimente veți susține, cum a fost la Săptămâna Belgiană 2016?

Voi sprijini cât voi putea BEROBA pentru că este o asociație de afaceri, sunt foarte liberi și eu sprijin să se facă mult networking. Și membrii BEROBA vor să cunoască cât mai mulți oameni din domenii diferite, sunt foarte deschiși către contacte din România. În managementul BEROBA sunt oameni care sunt de mult timp aici și cunosc țara foarte bine, îmi dau sfaturi pentru că ei știu țara mai bine decât mine.

Acesta este avantajul major, esența este să cunoască cât mai mulți oameni de afaceri cu putință, nu este despre a promova Belgia. Obiectivul principal este să ai cât mai multe contacte pentru a-ți oferi serviciile să rezolvi problemele unui alt om de afaceri. De fiecare dată când vine o delegație și au o întrebare, vor merge către BEROBA pentru că acolo sunt oameni

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cu experiență, dar e mai mult vorba despre comunicare, nu despre promovare. Anul acesta am fost pentru prima dată la Belgian Week, am scurtat puțin programul activităților, am folosit mâncarea ca temă pentru a dezvolta afaceri în sectorul alimentar, au fost mulți exportatori și producători care au luat parte la eveniment. Cred că Săptămâna Belgiană 2016 a fost un succes, dar, desigur, mereu putem face mai mult.

Există o sucursală a BEROBA la Cluj, probabil vor mai fi evenimente în această parte a țării. Sonaca va deschide în octombrie investiția sa la Cluj și cred că va fi un eveniment care nu va trece neobservat.

Ce vă îngrijorează și ce vă entuziasmează în legătură cu alegerile din acest an și noile autorități locale și centrale care vor gestiona programe viitoare?

Nu pot compara pentru că nu am cunoscut oamenii care au făcut parte din vechiul Guvern, însă am văzut în această perioadă perspectiva mediului de business. Sincer, în anii ‘90 am avut oameni de afaceri aici care acționau precum cowboy-ii în Vestul Sălbatic, într-un context în care regulile și legile nu erau foarte clare, erau interpretabile. Acești oameni de afaceri trebuie să se schimbe sau chiar s-au mai schimbat, România a devenit membru al UE, este mai bine condusă, administrația devine tot mai eficientă și oamenii din România nu vor mai accepta în continuare ceea s-a întâmplat după Revoluție sau acum câțiva ani. Felul de a administra țara s-a schimbat și cred că următoarele alegeri, oamenii care vor veni la putere vor realiza că populația deține puterea, mai ales ca membri ai UE. Populația a înțeles și va determina un sistem mai modern și responsabil de a conduce țara. Nu spun că, în anumite părți sau sectoare, România nu a fost manageriată bine, dar în general merge mai bine în termeni administrativi, de exemplu alegerea președintelui a fost un exemplu ilustrativ pentru modul în care românii își doresc ca țara să fie condusă. Nu este doar despre democrație ci și despre “good governance”.

Ce vă caracterizează pe dumneavoastră, dincolo de rolul oficial, cum ar trebui să vă perceapă mediul politic/administrativ, oamenii de afaceri?

INTERVIU

Pentru că am călătorit foarte mult, sunt multe sporturi pe care le-am practicat, dar nu le voi putea practica și aici.

Sunt un navigator, însă în București îmi va fi dificil. Am jucat hochei pe iarbă, iarăși ceva ce nu se joacă aici. În orice caz trebuie să admit că îmbătrânesc ușor pentru astfel de sporturi. De altfel, pot spune că sunt pasionat de artă.

De exemplu, în România există un adevărat centru de artă contemporană (Fabrica de Pensule, Cluj, n.r.), care este cunoscut mai bine în exterior decât în țară. Și în București există o activitate intensă în domeniul artei contemporane, dar trebuie căutată, sunt foarte mulți tineri care sunt implicați și îmi place să urmăresc aceste proiecte, este ceva ce îi place și soției mele. Îmi mai plac jazz-ul, muzica clasică, dar nu cânt la vreun instrument, doar sunt ascultător. Totuși prefer artele vizuale. Și apoi, ceva foarte important pentru serviciul diplomatic, aceasta este pentru Belgia una dintre foarte puținele țări și, cu siguranță, singura din UE unde avem o diplomație cu raport personal – “people to people”. Avem încă multă bunăvoință din Belgia către România, încă de la Revoluție, avem încă multe proiecte bazate pe voluntariat în mediul rural, în comunități din țară. Și aceasta este o parte foarte caldă a diplomației: prietenia belgiano – română datează de mulți ani; oameni care se ajută în proiecte sociale precum tratament medical pentru toți oamenii la domiciliu, nu la spital, avem brigăzile de pompieri care își oferă mașinile către formațiile voluntare dar nu la nivel central, ci în diverse comunități din țară. Acestea sunt pentru un diplomat relațiile bilaterale pe care Einsenhower, pe când era președinte, le-a instituit ca programul „People to People”. În aceste procese nu sunt oficiali guvernamentali, ci oamenii care cunosc nevoile altor oameni și susțin diferite proiecte. De exemplu, omologul meu, Ștefan Alexandru – Tinca (Ambasador în Regatul Belgiei între 2012 -2016, n.r.), acum Secretar de stat pentru politica de apărare și planificare în MApN, a făcut o treabă foarte bună în Belgia cu aceste comunități locale, cu legături care nu se văd în media sau la nivel oficial, dar sunt activități reale care influențează viața unor familii și acestea sunt foarte frumoase.

53

54

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Universitatea „Petru Maior”, partener pe piaţa regională a cunoaşterii În competiţia pentru excelenţă, universităţile sunt provocate să se transforme în actori importanţi pe piaţa cunoaşterii, atrăgând şi dezvoltând resurse umane de vârf şi concentrând facilităţi de cercetare importante. Pe aceeaşi coordonată se încadrează şi Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu-Mureş, unitate de învăţământ superior care are ca slogan „O universitate pentru comunitate”. de Alex TOTH

Din anul 2012 până în prezent, Universitatea „Petru Maior” şi-a definit cu claritate politica de cercetare ştiinţifică, având în vedere că misiunea universităţii are două componente: una didactică, care se regăseşte în programele de studii, şi una de cercetare ştiinţifică. De asemenea, strategia de cercetare a Universităţii „Petru Maior” pentru perioada 2012-2016 este elaborată în consens cu Strategia naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare pentru intervalul 2007-2013, a Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică. „Prin cercetare ştiinţifică, universitatea este chemată să producă cunoaştere. Această cunoaştere a fost restructurată şi regândită, în intervalul 2012-2016, prin elaborarea, în primul rând a unor documente programatice, care doresc să definească foarte bine jaloanele între care desfăşurăm această activitate de cercetare ştiinţifică şi cadrul în care urmează să producem cunoaştere. În primul rând, s-a definit cu claritate politica de cercetare ştiinţifică, ca principală modalitate de dezvoltare, de creştere a vizibilităţii internaţionale, de modernizare a programelor educaţionale şi implicare în viaţa comunităţii locale a Universităţii „Petru Maior”.

Politica de cercetare ştiinţifică este în concordanţă cu planul strategic de dezvoltare a universităţii pentru intervalul 2012-2016, beneficiind de o finanţare adecvată pentru realizarea sa, prin alocări anuale din bugetul in-

stituţiei, pentru susţinerea activităţii de cercetare ştiinţifică”, a precizat prof. univ. dr. Călin Enăchescu, rectorul Universităţii „Petru Maior”.

Domenii strategice, vizibilitate internaţională Detalii suplimentare cu privire la misiunea de cercetare ştiinţifică asumată de Universitatea „Petru Maior” ne-au fost oferite de prof. dr. ing. Liviu Moldovan, prorector ştiinţific, care a menţionat că Universitatea „Petru Maior” a urmărit constant în această perioadă să îşi crească productivitatea activităţii de cercetare ştiinţifică şi vizibilitatea internaţională prin modul de valorificare a rezultatelor cercetării ştiinţifice efectuate, în concordanţă cu standardele internaţionale în domeniu. „Domeniile strategice de cercetare definite de universitate sunt congruente cu priorităţile naţionale de cercetare, cu tendinţele la nivel european şi internaţional. În cadrul instituţiei se desfăşoară cercetări în domeniile ingineriei, informaticii, filologiei, istoriei, economiei, dreptului, în fiecare din aceste domenii fiind stabilite priorităţi sustenabile care definesc obiective majore pentru o perioa-

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

dă de cinci până la zece ani, prin precizarea domeniilor principale de cercetare pe care se concentrează instituţia. Modul de organizare a cercetării din cadrul instituţiei a promovat şi promovează în continuare colaborarea între departamente, facultăţi, prin elaborarea unor tematici interdisciplinare la domenii de graniţă între ştiinţe.

Aceasta e una din priorităţile de finanţare şi de dezvoltare a direcţiilor de cercetare la instituţiile de învăţământ superior. De asemenea, instituţia s-a concentrat pe promovarea şi implicarea cadrelor didactice tinere şi a cercetătorilor, în participare la discuţii academice internaţionale, prin alocarea de granturi interne în cadrul instituţiei şi finanţarea participărilor la conferinţe, iar în proiectele de cercetare dezvoltate sunt implicaţi constant studenţi, masteranzi şi doctoranzi, alături de echipele de cadre didactice”, a arătat prof. dr. ing. Liviu Moldovan.

Prorectorul ştiinţific al Universităţii „Petru Maior” a mai subliniat că, în prezent, cercetarea ştiinţifică este profund ancorată în procesul educaţional, având în vedere definirea unui profil instituţional al cercetării, în concordanţă cu specializările şcolarizate. „Practic, cele două misiuni, didactică şi de cercetare, sunt îmbinate, susţinându-se reciproc. Desfăşurăm cercetări pe care ulterior le valorificăm, le valorizăm inclusiv prin publicarea unor manuale didactice actualizate. Astfel, Universitatea „Petru Maior” are aproape în totalitate actualizate manualele didactice în ultimii zece ani. Toate manualele didactice sunt actualizate cu ultimele cercetări în domeniu, cu descoperiri ale echipelor de cercetători din universitate, iar cunoştinţele care sunt prezentate în aceste manuale didactice sunt actualizate, fiind publicate în ultimii zece ani, la editura universităţii sau prin alte forme de publicare”, a explicat prof. dr. ing. Liviu Moldovan.

Referindu-se la susţinerea financiară şi promovarea rezultatelor de cercetare ştiinţifică, prorectorul ştiinţific al Universităţii „Petru Maior” a arătat că acestea se realizează în primul rând prin resurse materiale, care sunt alocate anual, în cuantumuri variabile, între 25.000 50.000 de euro/an, care permit fiecărui cadru didactic şi cercetător participarea în fiecare an la cel puţin o conferinţă cu participare internaţională. „Este targetul nostru, ca să promovăm această deschidere a cadrelor didactice, mobilizarea lor, întâlnirea cu echipe de cercetători şi, în acest fel, încărcarea resurselor intelectuale cu cele mai noi cunoştinţe în domeniu, relaţionarea, astfel încât ei să îşi creeze reţele, networking-uri de susţinere reciprocă în domeniile pe care le studiază şi aprofundează. Practic, este un standard instituţional ca să avem aceste participări anuale obligatorii ale cadrelor didactice la cel puţin o conferinţă internaţională şi care are o formă de valorificare crescută, prin indexare ISI Thomson sau prin indexare în baze de date recunoscute. Totodată, s-a încurajat organizarea de conferinţe internaţionale ale facultăţilor.

Fiecare facultate are cel puţin o conferinţă de prestigiu mondial, care a depăşit graniţele ţării şi ale Europei, iar participarea este una mondială, de pe mai multe continente. În acest sens, folosim şi tehnologii de comunicare la distanţă, prin dezvoltarea unui laborator virtual de comunicare la distanţă care ne permite să efectuăm comunicaţii sincrone, să invităm cercetători şi speakeri de la alte universităţi care pot susţine prelegeri în cadrul conferinţelor ştiinţifice, sau cu alte ocazii. Aş exemplifica aici cu Conferinţa INTER-ING 2015, la care am avut participanţi din 21 de ţări, ediţiile conferinţei ICLPA cu participanţi de prestigiu din domeniul ştiinţelor juridice şi ştiinţelor administrative, respectiv EMQFB cu participanţi din domeniul economic. Suntem mândri de interesul mare manifestat la ediţiile Concursului internaţional de comunicări ştiinţifice studenţeşti din domeniul

„Universitatea „Petru Maior” se consideră un partener semnificativ pe piaţă regională a cunoaşterii şi îşi propune creşterea capacităţii de colaborare cu firme, dezvoltarea parteneriatelor public-privat în ştiinţă şi tehnologie, stimularea participării mediului privat la activităţile de cercetare ştiinţifică, iniţierea de proiecte de cercetare şi dezvoltare în parteneriat cu întreprinderi.”

Prof. univ. dr. Călin Enăchescu, rector

ştiinţelor juridice şi administrative „Tudor Drăganu”.

Universitatea de Vară organizată anual, în colaborare cu Universitatea din Strasbourg, creează oportunitatea creşterii abilităţilor antreprenoriale ale tinerilor. De asemenea, organizarea Conferinţei Internaţionale European Integration between Tradition and Modernity - EITM de către Facultatea de Ştiinţe şi Litere a devenit o tradiţie, în cadrul ei prezentându-se un număr mare de lucrări din diferite domenii ştiinţifice.

Dezvoltarea infrastructurii de cercetare este un alt aspect care ne preocupă şi care se realizează prin alocările

55

56

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de la bugetul de stat, care nu sunt foarte încurajatoare, însă ne permit anumite dezvoltări, dar şi în baza resurselor atrase de colectivele de cercetare prin participare la competiţii naţionale şi internaţionale, implicarea agenţilor economici, atragerea de fonduri de cercetare din străinătate, în parteneriate cu alte instituţii care depun proiecte”, a punctat prof. dr. ing. Liviu Moldovan.

Profil de cercetare ştiinţifică Sub aspect organizatoric, la nivelul Universităţii „Petru Maior”, managementul proiectelor de cercetare ştiinţifică se realizează în cadrul unei structuri organizate, şi anume Centrul de Management al Cercetării - Inovării, Granturi şi Finanţare Proiecte de Cercetare care asigură urmărirea desfăşurării proiectelor de cercetare ştiinţifică, a avizării interne a rezultatelor şi eliminării practicilor neconforme cu etica. „Aş pune accent pe această latură, de eliminare a practicilor neconforme cu etica, urmărim ca toate lucrările care sunt publicate sub egida universităţii să fie verificate din punct de vedere al plagiatului, în ceea ce priveşte lucrările de licenţă, lucrările de disertaţie, dar şi lucrările care sunt publicate în cele cinci publicaţii periodice ale universităţii, precum şi în cadrul conferinţelor ştiinţifice. A fost achiziţionat un

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDUCAȚIE Proiecte de succes derulate de Universitatea „Petru Maior”

soft antiplagiat, fiecare lucrare fiind verificată din punct de vedere al aspectelor de etică”, a menţionat prof. dr. ing. Liviu Moldovan.

Unul din documentele care definesc modul de desfăşurare a activităţilor de cercetare ştiinţifică este Profilul de cercetare ştiinţifică, elaborat cu scopul de a transpune în timp politica de cercetare ştiinţifică a universităţii. „Universitatea „Petru Maior” şi-a definit profilul de cercetare ştiinţifică, în concordanţă cu structura programelor educaţionale care sunt şcolarizate în cadrul universităţii. „Acest profil de cercetare ştiinţifică este organizat pe ramuri de ştiinţă, ingineria mediului, ingineria sistemelor, ingineria electrică, ingineria industrială, precum şi în domeniul ştiinţei şi literelor, ştiinţelor economice, juridice şi administrative şi este în concordanţă cu domeniul ştiinţei şi tehnologiei, conform clasificării UNESCO, iar pe fiecare domeniu universitatea are priorităţi şi obiective care sunt stabilite pentru următorii trei - cinci ani. Un astfel de document este un document programatic, cu ajutorul căruia noi reuşim să stabilim nişte obiective, repere în timp, care ne permit să transpunem în fapt politica de cercetare ştiinţifică. De asemenea, el demonstrează concordanţa între cele două misiuni fundamentale, didactică şi ştiinţifică, adică producerea de cunoaştere ştiinţifică pe domeniile în care avem competenţe şi în care şcolarizăm tinerii şi putem să le oferim cele mai relevante aspecte din domeniile res­ pective. Desigur, acest document este în concordanţă şi

- EQVET-US European Quality Assurance in VET towards new Eco Skills and Environmentally Sustainable Economy (262.254 euro) - ITSM 4SME IT - Service management for SMEs in Danube Region (112.600 euro) - SERENITI - Cyber Security and Resilience of Networked Critical Infrastructures (100.000 euro) - Done-IT - Develop of open systems services for smartphones that facilitates new evaluation methods, and enhances use of immediate feedback on evaluation results obtained in tests as a creative learning tool (44.796 euro) - Global SRS - Mobility learning methodology for European trainers and VET systems quality improvement (41.261 euro) - CHIMERA - Creative Holism to Improve management and Entrepreneurial Role Moldels and Approaches (29.532 euro) - Spread The ART of going Up (28.500 euro) - ESIENCE - rESeau maghrebIn de laboratoirEs a distance (28.467 euro) - MPEAP – Master Professionnel Europeen d’Administration Publique (358.999 euro) - Grant CNCSIS - „Cercetări privind armonizarea educaţiei antreprenoriale în universităţile din România cu universităţile din Uniunea Europeană şi din estul Europei” – EDARO (185.000 lei) - EuPa - Education Europeenne en Administration Publique” (216.443 euro) - EEE - „Lifelong Learning Programme - EEE - European Entrepreneurship Education” (269.544 euro) - ACTIV pe Piaţa Muncii - Abilităţi şi Competenţe Tehnice pentru Integrare şi valorificare pe Piaţa Muncii (2.754.799 lei) - Sistem integrat de îmbunătăţire a calităţii cercetării doctorale şi postdoctorale din România şi de promovare a rolului ştiinţei în societate (2.245.982 lei) - Formarea - la timpul prezent pentru viitor (1.726.784 lei) - CommScie - Reţea transnaţională de management integrat al cercetării postdoctorale în domeniul Comunicarea ştiinţei. Construcţie instituţională şi program de burse (740.000 lei) - DidaTec - Şcoală universitară de formare iniţială şi continuă a personalului didactic şi a trainerilor din domeniul specializărilor tehnice şi inginereşti (242.044 lei) - Excelenţă în formarea doctorală prin implementarea unui model european consacrat (140.000 lei) - Programe doctorale performante pentru formarea cercetătorilor competitivi în aria europeană a cercetării (99.552 lei) cu cerinţele internaţionale, de exemplu este o cerinţă din partea European University Association”, a menţionat prorectorul ştiinţific al Universităţii „Petru Maior”.

Cinci obiective strategice Conform strategiei cu privire la cercetarea ştiinţifică pentru perioada 2012-2016, care defineşte viziunea Universităţii „Petru Maior” în ceea ce priveşte activitatea de cercetare, aceasta reprezintă motorul afirmării instituţionale spre o mai bună cotare a universităţii şi a domenii-

57

58

EDUCAȚIE

lor de studii în ierarhia Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice pentru învăţământul superior din România, care va avea ca efect asigurarea bunăstării personalului instituţiei, precum şi atingerea excelenţei ştiinţifice recunoscute pe plan naţional şi internaţional. „Universitatea „Petru Maior” şi-a fixat un număr de cinci obiective specifice din care a derivat strategii şi indicatori de performanţă. Un prim obiectiv îl constituie creşterea numărului de lucrări ştiinţifice, a participării la manifestări ştiinţifice, concomitent cu creşterea calităţii cercetării prin stabilirea unor indicatori de performanţă în cercetare congruenţi cu standardele din universităţile de educaţie şi cercetare ştiinţifică. Acest obiectiv considerăm că este realizat din plin, el este susţinut de dinamica rezultatelor activităţii de cercetare ştiinţifică”, a explicat prof. dr. ing. Liviu Moldovan.

Al doilea obiectiv constă în stabilirea unor domenii strategice de cercetare care să asigure Universităţii „Petru Maior” o cât mai bună vizibilitate ştiinţifică la nivel naţional şi internaţional. „Au fost identificate o serie de domenii de excelenţă care au dus la crearea unor colective de cercetare sub conducerea celor mai performanţi cercetători. Aceste domenii de cercetare sunt congruente cu priorităţile naţionale de cercetare şi cu tendinţele de la nivel internaţional. Ca domenii prioritare, amintesc tehnologii ale societăţii informaţionale, energie, mediu, biotehnologii, materiale, procese şi produse inovative, cer-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cetări socio-economice şi umaniste. Toate acestea sunt validate de către Consiliile facultăţilor şi Senatul universitar. Menţionez că structura organizatorică a instituţiei a cunoscut acreditarea unui număr de cinci noi centre de cercetare ştiinţifică. Astfel, acum avem zece centre de cercetare ştiinţifică. În cadrul centrelor de cercetare ştiinţifică sunt create colective de cercetare ştiinţifică, care sunt conduse de profesori cu reputaţie în domeniu şi cercetători recunoscuţi pe plan naţional şi internaţional.

Aceasta a permis o mai bună organizare, structurarea activităţii de cercetare şi obţinerea unor rezultate mult mai vizibile”, a menţionat prorectorul ştiinţific al Universităţii „Petru Maior”.

De asemenea, prof. dr. ing. Liviu Moldovan a trecut în revistă şi celelalte obiective ale strategiei cu privire la cercetarea ştiinţifică pentru perioada 2012-2016. „Obiectivul trei este implicarea intensă a cadrelor didactice în viaţa ştiinţifică. Aceasta s-a realizat prin atragerea de cadre didactice cu experienţă, tineri cercetători doctoranzi şi post-doctoranzi în activităţile de cercetare ştiinţifică.

Munca în echipă sub tutela unor cadre didactice cu experienţă este foarte importantă pentru cadrele didactice tinere, care au publicat, chiar şi debutanţii, cel puţin o lucrare anuală ştiinţifică, care a contribuit la ridicarea nivelului de ierarhizare al Universităţii „Petru Maior” şi al domeniilor de studii. Obiectivul patru este organizarea pe colective de cercetare care transpun în activităţile didactice rezultatele propriilor cercetări şi asigură servicii de specialitate în beneficiul comunităţii. Rezultatele obţinute de colectivele de cercetare sunt transpuse în manualele didactice, iar Universitatea „Petru Maior” a avut o politică de promovare a unor noi manuale didactice, având în vedere şi acreditarea instituţională pe care am traversat-o în cursul anului 2015, la care am obţinut gradul de încredere ridicat. Obiectivul cinci este realizarea de cercetări ştiinţifice şi culturale de valoare, în beneficiul comunităţii regionale. Noi suntem integraţi cu întreprinderi, cu agenţi economici, cu structurile administrative din judeţul Mureş, iar prin atelierele de micro-producţie pe care le deţinem se derulează o serie de contracte de colaborare cu agenţi economici. Se efectuează o serie de lucrări pentru care aceştia nu au capabilitate, iar universitatea noastră are resursele necesare, dotările adecvate şi know-how-ul pe care nu îl au agenţii economici”, a arătat prorectorul ştiinţific al Universităţii „Petru Maior”.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDUCAȚIE

59

Pneumobilul, o reușită deosebită la Universitatea “Petru Maior” Departamentul de Inginerie industrială şi management, din cadrul Facultăţii de Inginerie, cu sprijinul Universității „Petru Maior” din Tîrgu Mureș, a luat inițiativa desfășurării unor activități științifice studențești cu caracter tehnic aplicativ, începând cu luna mai a anului 2011, cu convingerea că aceste activități vor avea un real impact asupra creșterii calității pregătirii studenților din cadrul Facultății de Inginerie. de Şef lucr. dr. ing. Mihai ŞIMON Astfel a început seria de participări la diferite concursuri tehnice de inventică și inovație, naționale și internaționale. Începând cu anul 2008, firma Rexroth Pneumatics din Eger, Ungaria, subsidiară a firmei Robert Bosch GmbH, organizează concursul cu participare internațională pentru tinerii studenți ingineri, denumit ”Rexroth Pneumobil”.

Concursul, cu cerințe tehnice şi de siguranță clar definite, are ca temă întocmirea unei documentații tehnice și realizarea proiectului practic sub forma unui vehicul pneumatic experimental. În cadrul departamentului de Inginerie industrială şi management al Universității „Petru Maior” s-a luat inițiativa participării la acest concurs începând cu anul 2011, evenimentul căpătând ritmicitate şi amploare.

Forma sub care se desfășoară concursul este un proiect științific studențesc aplicativ al Facultății de Inginerie intitulat „Pneumobil UPM”. Fondurile sunt obținute din sponsorizări ale firmei organizatoare, alte sponsorizări și fonduri ale Facultății, însumând anual investiții între 4000 - 8000 euro/proiect. Echipele sunt formate din patru studenți, viitori ingineri (din anul I până la masterat), împreună cu coordonatorul din partea Departamentului de Inginerie industrială şi management, Şef lucrări dr. ing. Mihai Șimon. Perioada de activitate în cadrul fiecărui proiect este de 6-7 luni anual şi înglobează cunoștințe inginerești în domeniul acționărilor pneumatice, inginerie mecanică, prelucrări, materiale, automatică, telemetrie, automobile, aerodinamică, pilotaj etc. Fiecare proiect începe în luna octombrie, cu înscrierea la concurs, continuă cu întocmirea unei documentații care se evaluează şi se aprobă de către organizatori în luna ianuarie a anului următor. În urma aprobării proiectului, se primesc componentele pneumatice şi de automatizări necesare, în luna februarie, după care, până la data concursului (începutul lunii mai) se lucrează la partea practică. Rezultatul final este calculul, proiectarea, construcția, testarea şi optimizarea unui concept de vehiculul alimentat cu energie alternativă pneumatică (Pneumobil). În anul 2011, din partea Universității ”Petru Maior” din Tîrgu Mureș a participat o echipă alcătuită din patru studenţi, care a obținut la proba Anduranță locul II. În anul 2012, Concursul internațional Bosch Rexroth ”Pneumobil” (ediția a 5-a) s-a desfășurat la Eger (Ungaria), iar echipa Universităţii „Petru Maior” a obţinut locul întâi la proba Anduranță. În acelaşi an, la Concursul Internațional „Alternative Energy” organizat de Audi Ungaria Motor Kft. în localitatea Gyor, având ca tematică „alternative la consumul de combustibil convențional”, echipa universităţii noastre a obţinut locul V pe echipe şi premiul 1 pentru cel mai bun proiect. În acelaşi an, la Concursul național cu ocazia Zilelor Mecatronicii la Universitatea Politehnică din Timișoara, echipa Facultății de Inginerie a Universității ”Petru Maior” din Tîrgu Mureș a fost re-

compensată cu premiul de excelență pentru cea mai bună realizare. În anul 2013, la Concursul Internațional CLAAS Unitech, organizat de vestitul constructor de mașini agricole pentru recoltat CLAAS, filiala Ungaria, tema a fost „realizarea unui proiect studențesc sub forma unei mașini agricole de recoltat”. Proiectul ingineresc studențesc consta în calculul, proiectarea, dimensionarea și realizarea unei mașini automate de recoltat și sortat obiecte sub formă de cuburi și mingi. Rezultatul în urma evaluării proiectului și desfășurarea concursului a adus Universităţii „Petru Maior” locul III pe echipe. La Concursul internațional Bosch Rexroth ”Pneumobil” (2013), desfășurat la Eger (ediția a şasea), Universitatea ”Petru Maior” a participat cu două echipe și un proiect nou realizat. Prima echipă, ”UPM Pneumobil” a participat cu proiectul din anul anterior, îmbunătățit, obţinând locul IV la anduranță şi locuri satisfăcătoare la celelalte probe. A doua echipă, ”UPM Metalmobil” a participat cu un proiect nou și a obținut locul III la proba Anduranță, şi locuri satisfăcătoare la celelalte probe. În anul 2014 la Concursul internațional Aventics ”Pneumobil” (Eger, ediția a şaptea), Universitatea ”Petru Maior” a fost reprezentată de două echipe formate fiecare din câte patru studenți. O echipă a participat cu proiectul îmbunătățit din anul anterior, iar cea de-a doua echipă a participat cu un proiect nou. Echipa a doua,”UPM TCM” a obţinut premiul special ”Cele mai bune rezultate ale unei echipe la prima participare”. La Concursul internațional Aventics ”Pneumobil” (Eger, Ungaria, ediția a opta, 2015), Universitatea „Petru Maior” a pregătit două echipe. Prima echipă, ”UPM Metalmobil”, a obţinut locul II la proba Anduranță. În anul 2016 s-a desfăşurat ediţia a noua a concursului internațional Aventics ”Pneumobil”. În urma interesului deosebit în rândul studenţilor, se pregătesc trei echipe, pentru prima oară participând, din partea Universității, şi suporteri oficiali din rândurile studenților Facultății de Inginerie. Prima echipă, ”UPM Metalmobil” a ocupat locul 6 la proba Anduranță și rezultate bune la celelalte probe.

60

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚIE

61

62

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Electricity is the future – main conclusion at POWER-GEN Europe POWER-GEN Europe held in Milano between 22-24 of June, the leading conference and exhibition for the international power and renawable industries, lived up to expectation with an impressive showcase of technological innovation and inspiring debates from industry leaders. Transilvania Business Magazine and Energy Mirror of Romania were there, the only Romanian media actors attending the great event.

By Rosie WILLIAMS, Alin BOLBOS, Ionut ȚÎRDEA

Day 1 Milan, Italy, 22nd June 2016. Day one of POWER-GEN Europe and Renewable Energy World Europe, the leading conference and exhibition for the international power and renewable industries, lived up to expectation with an impressive showcase of technological innovation and inspiring debates from industry lea-

ders. The inaugural day of the show saw over 12,000 visitors attend the MiCo Milano Congressi in Milan, Italy to experience the latest thinking from some of the power industry’s key decision makers. The conference commenced with a welcome address from International Conference Director, Nigel Blackaby.

Mr Blackaby described electricity as “the bedrock of our society” and invited visitors to use the three-day show to share experiences, develop winning strategies and discover new business opportunities. The opening keynote came from Enrico Viale, Head of Global Generation, Enel Group, who examined the business case for the energy transition, stating that companies “cannot afford to separate sustainability from profitability”. Giuseppe Bergeio, CEO of IREN Energia, followed with insight from a smaller Italian generator. The final address by Robert Guest, Foreign Editor for The Economist, provided a global perspective of the energy industry and considered the implications of Brexit, terrorist policies in Nigeria and the US presidential election. Another highlight of day one was the highly anticipated Joint Plenary Discussion. The lively session featured a line-up of companies facing the challenge and opportunity of the energy transition in Europe, including ANIE Federazione, Ansaldo Energia, Sorgenia SpA, GE, Siemens AG and MEDREG Association. The panel debated the impli-

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

fantastic to see such a packed out hall. The Plenary Joint Discussion was also a wonderful opportunity to drill down into the hurdles facing the Italian power industry – and understand how they are approaching this challenge. I am looking forward to seeing these discussions unpicked further over the next two days,” added Mr Blackaby.

The Romanian Legion cations of decarbonisation post-COP21, the development of energy storage and the speed of the energy transition. The experts agreed that while large strides have been made towards Europe’s energy targets, care needs to be taken to ensure the right thinking, regulation and innovation is available to support the transition. “This year’s Joint Opening Keynote saw three inspiring thinkers come together to share a detailed analysis of the Italian power market, a global perspective of the energy landscape and their projections for the future,” said Mr Blackaby. “It was

Alongside the conference programme, 450 exhibitors, from which three Romanian companies, showcased their innovations across the 54,000 sq/m exhibition f loor. „It’s a great opportunity for us to be here, we hope the contacts we made will bring us new partners and clients in the near future,” said Mrs. Mirona Bagiuiani, director at General Turbo, a company coming from Bucharest. „I’m thrilled by this huge audience and I’m surprised by the small number of Romanian companies being here as exhibitors. I know it’s not the best time for Energy sector, but still, if you want

63

64

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

to sell your products you have to promote them at specialised events like this one!,” said Teodor Bobu, manager at Romind, a company based near Bucharest.

Petru Sângeorzan and Stelian Aldea are representing the American company Hurst Boiler in Europe, but also the Romanian General Turbo in the States. They are happy because so many visitors stopped already at their stand and asked for information. Hurst Boiler provides solutions for making clean energy out of garbage and is a huge succes. Sângeorzan and Aldea are currently trying to develop some projects in Romania as well, but they complain about the huge birocracy in local administration. “We have the technical solution for transforming the local communities’ garbage into clean energy. It’s easy, but not so easy when you get to talk with a mayor, for instance, and you find out he is not interested in getting rid of garbage.

Most of garbage plants in Romania were built with European funds, so you can’t touch that garbage for so many years. Those modern holes in the ground have to be filled up, according to initial project.

But the rest of the modern world is far beyond this stage. They burn the garbage and gain energ y, they don’t stock it in a hole. I hope Romania will come to that as well, in the near future,” added Sângeorzan.

Day 2 23rd June 2016. POWER-GEN Europe and Renewable Energ y World Europe is celebrating a triumphant second day. The show, which is the largest of its kind in Europe, provided expert industr y insight and an exciting programme of debate to over 13,0 0 0 visitors. MedReg, the association of Mediterranean energ y regulators, kicked off day t wo with a roundtable titled: “Electricit y in the Mediterranean: transition towards national reforms”. The discussion featured cooperation of transmission system operators, de-risking investments in the region and the implications of the energ y transition. Speakers raised concerns about financing, and support was given for a gradual approach to the energ y transition with the introduction of localised, pilot schemes. Another must-see of the day was the „Utilit y Leaders Roundtable”, which saw seven of Italy’s top decision-makers from a diverse cross-section of utilities and municipalities come together to discuss traditional and renewable power generation across Europe. Innovation, legislation and clean

energ y were three key focuses of debate. The experts also assessed the future of traditional utilities, the prospects for new entrants and the trend towards consumer power and distributed generation. The panel agreed that innovation is critical for the future of the sector, and that traditional bodies will continue to play a central role in energ y supply.

The conference also featured a dedicated „Energ y Storage Day”, where experts agreed that storage technologies are vital to the success of reaching Europe’s decarbonisation targets. On the exhibition f loor, delegates enjoyed net working opportunities and technical insights from 450 exhibitors.

Attendees also had a chance to share their opinions in the Confidence Index’ booth. The Index is a barometer for industr y attitudes, providing insight from inside Europe’s power sector. Results will be

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

revealed later this year. MedReg, the association of Mediterranean energ y regulators, was hosting a roundtable, followed by a session on doing business in Germany, Iran, Kazakhstan, South Africa and South Korea, an Innovation Hour and finally an Italian seminar from ANIE, the Italian Association of Electrotechnical and Electronics Industries.

Day 3 Power industr y professionals rounded off the threeday event with practical insights for delivering the promises set out at COP21. „We are thrilled. The support from the industr y here in Milan completely exceeded our expectations,” said Nigel Blackaby, Conference Director of PennWell. “The success of the event demonstrates huge enthusiasm, optimism and determination from technolog y providers and industr y insiders to make the most of the many opportunities that are emerging from the energ y transition and deliver on our COP21 promises.”

A busy best paper awards ceremony took place in the final hours of the event. These awards are an opportunit y to highlight those who have made a noteworthy contribution to the show. POWERGEN Europe and Renewable Energ y World Europe 2017 is taking place in Cologne, Germany.

About PennWell events POWER-GEN Europe and Renewable Energ y World Europe are owned and organised by PennWell Corporation. These events form part of a series staged annually in North America, South America, Europe, Asia, Africa and the Middle East, and provide

exhibitors with an international ‘one-stop-shop’ for penetrating markets and presenting their products and ser vices to a global audience. For delegates and visitors, the events offer a dedicated forum tailored to their specific regional needs, putting them in touch with suppliers of solutions to their particular problems. The conferences address topical issues critical to the development of power generation in the host region.

About POWER-GEN Europe and Renewable Energy World Europe In order to achieve the ambitious targets set at COP21, the power industr y will require new approaches, new products and new skills. The POWER-GEN Europe and Renewable Energ y World Europe conference and exhibition remain the destination of choice for stakeholders to gain and exchange key insights and learning as all aspects of Europe’s energ y transition come under the spotlight. This year’s event had unprecedented support from associations, including Assoelettrica, Confindustria Lombardia, MedReg, ANIE, RES4MED, assoRinnovabili, FAST, ANIMP, Lombardy Energ y Cleantech Cluster and RSE in its host countr y, Italy. And USDOC, VDMA, ASME, European Turbine Net work and COGEN elsewhere. In addition, utilities, equipment producers, ser vice providers, cit y energ y co-ordinators, consultancy firms, financiers, data handlers and grid operators shared their experiences and knowledge, and discussed the industr y’s current and future needs.

65

66

ENERGIE

Doctor în inginerie electrică,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Ligia VORO

Mihai Ciobotaru își cultivă, la Sydney, pasiunea pentru dezvoltarea sustenabilă

Dr. Mihai Ciobotaru, Senior Lecturer la University of New South Wales, una dintre cele mai mari și importante universități din Australia, a plecat de la Galați la Sydney via Aalborg pentru a-și îndeplini visul de a cerceta în domeniul energiei electrice. Putem să spunem că și l-a îndeplinit. Ce am învățat din povestea cu cercetătorul român, descoperiți în materialul pe care l-am realizat la Sydney.

Pe dr. Mihai Ciobotaru l-am întâlnit la School of Electrical Engineering din cadrul University of New South Wales, locul său de muncă, după o discuție cu Josep Pou, colegul său, într-o pauză de cafea a Conferinței Future Energy, evenimentul pentru care echipa Energy Mirror of Romania & Transilvania Business a fost prezentă, timp de câteva zile, la Sydney.

Povestea cu doctorul român se leagă ușor în engleză, suntem cam de aceeași vârstă și te bucuri mai tot timpul când întâlnești conaționali departe de casă, pentru ca, la un moment dat, Alin Bolbos, colegul meu, să îi spună lui Mihai dacă putem vorbi în românește.

Aventura lui Mihai Ciobotaru în Australia a început în 2010, după ce în 2006, pe vremea când activa la Universitatea din Aalborg, a mai fost într-un schimb de experiență în țara continent. I s-a oferit o oportunitate și la fel cum le-a valorificat și pe celelalte anterioare, nu a ratat-o nici pe aceasta.

“Mi s-a oferit posibilitatea să particip într-un proiect de cercetare finanțat de Guvernul australian, contract care a fost aprobat și, practic, partea noastră în contract a fost de 19 milioane de dolari, noi a trebuit să folosim acești bani pentru a stabili o structură de cercetare în domeniul energiei regenerabile și în ultimii cinci ani am lucrat cu o sumedenie de studenți la doctorat și alți cercetători veniți din alte părți ale lumii să punem la punct această structură și să începem să producem articole de cercetare în domeniu.

Am plecat practic de la zero, am avut vise, apoi planuri, am aplicat, am avut succes cu aplicația pentru convertizoare de putere, au fost proiecte și pe partea de stocare de energie electrică prin baterii sau supracapacitori și la ora respectivă am pus în funcțiune și un laborator pe partea de simulare de rețele electrice, pentru stabilitate, pentru microgriduri – rețele electrice autonome”, rememorează, pentru noi, Mihai Ciobotaru cum a ajuns în Australia și ce au însemnat, sintetic, cele peste 1000 de zile petrecute în institutul de cercetare.

Era o perioadă propice în Australia pentru cercetătorii intreresați de energia sustenabilă și de dezvoltarea sistemelor de energie electrică produsă din surse neconvenționale. Între timp însă optica și politica guvernamentale s-au schimbat, iar mineritul a câștigat din nou teren în bătălia atât de prezentă în întreaga lume cu regenerabilele.

“Când am primit acest grant de la Guvern, era cel anterior, aveau o direcție foarte bună, să folosească mai mult energia neconvențională și practic au vrut să ia modelul Europei, aveau o strategie clară pentru 2020, ca până atunci, cel puțin 20 % din energia produsă, în țară, să vină din surse neconvenționale, majoritatea probabil sisteme fotovoltaice și sisteme eoliene. A fost o schimbare de guvern în 2012-2013, după care s-a mers puțin înapoi, pe partea mineritului, ceea ce ne-a afectat un pic pe partea de con-

tracte de cercetare, pentru că nu mai era văzut ca ceva prioritar pentru țară, dar noi am mers, pe aceeași direcție, nu am vrut să schimbăm și să oferim prin cercetarea noastră, interfațarea cu rețeaua electrică la tensiune medie sau tensiune înaltă”, ne explică Mihai, iar noi recunoaștem în această inconstanță strategică stilul de acasă nepredictibil și instabil în domeniul energiei. Însă, față de 2013, guvernul australian, mai aplecat spre producția de energie electrică din cărbune, și-a regândit strategia în domeniu, deși e dificil într-o țară în care mineritul reprezintă o tradiție și în care, în continuare, în trei state mari - Queensland, New South Wales și Victoria – mai mult de 70 % din producția de energie electrică vine din cărbune. “Noi încercăm să contribuim și să oferim soluții viabile. Tehnologiile sunt dezvoltate în state din Europa, în America, dar când urmează să fie integrate cu sistemul de rețea electrică, unul mai particular, din cauză că sursele de energie și sarcinile electrice sunt la distanțe destul de mari, pentru că Australia este foarte răsfirată, mai ales pe coasta de Est, un sistem care ne dă nouă de muncă pentru că trebuie să investigăm acest caz particular față de Europa și America, unde rețeaua electrică e foarte puternică”, sintetizează Mihai Ciobotaru înainte ca discuția să alunece spre o explicație tehnică privind rețeaua slabă australiană, stații de transformare etc.

Obținerea finanțării pentru proiectele de cercetare nu este o treabă ușoară nici în Australia, scrii mereu aplicații pen-

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tru a obține bani de la guvern, de la companii private etc.

Din proiectele depuse, dacă îți sunt finanțate 20 %, te poți considera norocos sau un foarte bun aplicant.

Un mediu transparent.

Se poate?

Mihai nu s-a despărțit niciodată definitiv de România.

Deși din noiembrie 2014 este cetățean australian, și-a păstrat și cetățenia română. De altfel, vine acasă aproape anual pentru a-și vizita mama. Din discuții ne dăm seama că este conectat mult mai bine decât mulți români de acasă la ceea ce se întâmplă în România. Pentru a fi corecți, aceeași sete de informații o dovedește când vine vorba și despre societatea australiană, căreia îi cunoaște istoria, geografia, economia și multe altele ce ne-au ajutat și pe noi să ne facem o idee în puținele zile petrecute la Sydney.

Bineînțeles, oarecum șablon, vine și întrebarea: “Te-ai întoarce în țară și în ce condiții?”, pe care Mihai recunoaște că și-a adresat-o el însuși de nenumărate ori. “Niciodată nu am respins ideea să mă întorc în țară dacă găsesc o oportunitate. Cel mai important pentru mine este să fie un mediu foarte transparent, să spun că există o oportunitate, o companie sau o inițiativă a Guvernului de a forma un institut de cercetare în domeniul meu, unde pot să vin și să contribui cu experiența mea. Dacă mi se spune foarte clar, transparent ce pot să fac acolo, eu bineînțeles o să îmi prezint punctele unde pot să contribui și, dacă e un plan concret, de lungă durată, atunci probabil o să fiu interesat să construiesc o echipă și să contribui la înființarea unui centru de cercetare sau să contribui să cresc o echipă de cercetători tineri sau să includem studenți din facultățile din România într-un astfel de mediu de cercetare”, recunoaște doctorul de 37 de ani.

Poate citesc și românii noștri din mediul academic și de prin ministerele de resort rândurile acestea.

Un “globe-trotter” în cercetare Mihai Ciobotaru este pasionat de electronică și tehnologie din copilărie, așa că nu a fost o surpriză că a ales să urmeze cursurile Facultății de Inginerie Electrică din cadrul Universității “Dunărea de Jos” din Galați, pe care a absolvit-o în 2002, pentru ca în anul următor să obțină și masteratul în inginerie electrică la aceeași instituție de învățământ superior. Pentru un timp, 2003-2004, a fost lector asociat la universitatea de la malul Dunării, pentru ca din 2004 să îl regăsim printre doctoranzii Institut for Energiteknik din cadrul Aalborg Universitet din Danemarca, unde a obținut titlul de Doctor of Philosophy in Electrical Engineering, cu lucrarea “Reliable Grid Condition Detection and Control of Single-Phase Distributed Power Generation Systems”. Lucrarea a dedicat-o mamei sale, Tudosia, pentru excepționala dăruire a sa pentru familie, și memoriei tatălui său, Paraschiv. În perioada 2007-2010 a fost Associate Research Fellow la aceeași universitate. În 2010, dr. Ciobotaru a renunțat la o carieră în universitatea daneză și a ales Australia, ca Research Fellow la School of Electrical Engineering and Telecommunications, University of New South Wales (UNSW), unde i s-a oferit oportunitatea de a deveni un membru de bază în nou înființatul Institut Australian de Cercetare în Energie.

Până în 2018, Mihai Ciobotaru are contract însă cu universitatea australiană, după aceea cum i s-au oferit atâtea oportunități sau el s-a dus la întâlnirea cu ele, suntem siguri că va continua pe acest drum al cercetării.

67

68

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

69

Viitorul energiei, văzut de la Sydney

de Ligia VORO și Alin BOLBOS

University of New South Wales din Sydney a găzduit, pentru a doua oară, conferința și expoziția Future Energy. În cele trei zile ale evenimentului, invitații din universitățile australiene și din lume au prezentat studii care pot revoluționa sectorul energiei. O echipă a Transilvania Business, editorul anuarului “Energy Mirror of Romania”, a fost prezentă la Sydney și a sintetizat principalele teme de discuție.

Dimineața devreme, la ora 9 în Australia - 2 în România, ajungem în campusul University of New South Wales (UNSW), la Colombo House, o clădire care găzduiește mai multe amfiteatre și chiar un teatru, și unde se desfășoară Future Energy, o conferință și expoziție ajunsă la a doua ediție, prima desfășurându-se în 2014, care cuprinde și un simpozion dedicat designului de materiale îmbunătățit computațional.

Timp de trei zile, peste 100 de specialiști, cu largi preocupări în cercetare și inovare, din Europa până în Sta-

tele Unite ale Americii, au prezentat lucrări care pot revoluționa sectorul energetic. Tematicile conferinței au fost concentrate pe trei domenii – stocare – termică, chimică, de energie kinetică, înmagazinarea gazului pentru sistemele de alimentare, baterii, economia stocări și reglementări în domeniul sistemelor de alimentare; producere – tehnologii de producere convențională a energiei – combustibili fosili, nuclear, hidro, tehnologii de producere din surse regenerabile dispecerizabile – biomasă și geotermală și nedispecerizabile – solar, eolian, valuri; Furnizare și distribuție – înaltă tensiune.

Ideile vin de la cercetători Președintele conferinței, Associate Professor Francois Aguey-Zinso Kondo, care conduce Material Energy Research Laboratory in nanoscale (MERLin) din cadrul School of Chemical Engineering, UNSW, a explicat, într-un interviu acordat echipei Transilvania Business, care a prezentat la Sydney anuarul “Energy Mirror of Romania”, importanța organizării acestui eveniment, o veritabilă platformă de întâlnire a mediului academic, cu reprezentanții industriei de profil și cu cei ai statului, fiecare cu rolul său în ecuația energiei.

“Australia este o țară mică, ca în orice țară sunt diferite asociații care încearcă să organizeze evenimente țintite către comunitate. Ceea ce încercăm noi să realizăm este să aducem aceste asociații împreună și să aducem specialiști internaționali ca să nu vorbim între noi. După cum știți, energia este un spațiu foarte important în momentul de

70

ENERGIE față, în Australia sunt o mulțime de resurse naturale, exportă mult cărbune, ca o resursă de energie, mult gaz natural, dar este norocoasă pentru că este mult soare, mare și vânt, ceea ce înseamnă un potențial de creștere economică pentru Australia, chiar dacă politicienii nu realizează încă, dar în comunitatea de cercetători știm asta. Ceea ce încercăm să facem este să aducem industria, universitarii, guvernul, agențiile împreună în încercarea de a deschide o discuție cu statul. Energia este atât de importantă că nu poate fi soluționată de o singură persoană sau de un grup doar”, ne-a declarat Francois Aguey-Zinso Kondo.

Președintele conferinței a mai subliniat faptul că, deși există încercări ca anumite aspecte legate de energie să nu fie făcute publice, datorită asigurării securității, acestea nu pot fi ținute ascunse. “Deoarece este o așa piață uriașă în spate, oamenii trebuie să afle despre sistemele de distribuție, descentralizare, astfel încât ei să știe că pot să devină propriii producători și distribuitori de energie, în loc de a construi o fabrică mare sau o uzină nucleară undeva, adică fiecare poate deveni independent energetic”, crede profesorul asociat.

Iar soluțiile vin de la cercetătorii din mediul universitar care pun în operă ideile. “Avem o mulțime de cercetători, grupuri care lucrează asupra unor idei și, pentru că este așa un câmp deschis, te poți socoti norocos dacă reinventezi zborul, sunt atât de multe idei și nimeni nu știe care va fi tehnologia învingătoare, deoarece va depinde foarte mult de loc, de resursele naturale disponibile și altele.

Dacă vorbim despre Australia există câte un pic din fiecare, dacă mergi în Indonezia este o altă situație geografică, avem resurse naturale diferite. Ținând cont de aceste aspecte trebuie să ai specialiști cu diferite abilități și acești oameni sunt cercetătorii din universități, iar cu ajutorul cercetătorilor poți dezvolta mai bine sectorul fotovoltaic, poți găsi noi modalități de producere a energiei electrice, noi modalități de stocare a enegiei etc.”, a mai subliniat Francois Aguey-Zinso Kondo.

Stocarea de energie, o provocare Cum aminteam au fost multe teme dezbătute în cele trei zile de conferință, care au încercat să răspundă provocărilor din piață. Una din teme, care îi preocupă deopotrivă și pe reprezentanții industriei și pe cercetătorii din alte zone ale globului, este stocarea de energie electrică.

John Wood, Chief Executive Officer Ecoult, a recunoscut că una din provocările semnificative ale stocării de energie este costul său ridicat, însă vastul potențial dat de mărimea pieței determină urmărirea acestei piețe, în ciuda faptului că industria trebuie să aștepte un termen mediu pentru a avea rezultate satisfăcătoare în timp ce aplică modele de business.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dacă rămânem în acest domeniu Peter Littlewood, directorul Argonne National Laboratory, unul dintre cele mai mari centre de cercetare în știință și inginerie din Statele Unite ale Americii, și profesor de fizică la James Franck Institute, din cadrul University of Chicago, a ridicat două întrebări legate de stocarea de energie electrică: de ce și cum?, plecând de la faptul că viața bateriilor este scurtă, iar cererea într-o economie electrificată va fi pentru baterii mai ieftine, cu mai multă putere și mai eficiente și în condițiile în care energia din surse regenerabile trebuie integrată în rețea. Concluzia prezentării deținătorului a șase patente de invenții, care a adus în atenție pașii făcuți spre a inventa aceste baterii – de exemplu cu încărcare solară – a fost că există un spațiu larg în acest domeniu pentru descoperiri și nu doar pentru inovație.

Tranziția spre alte sisteme de energie electrică O altă temă de interes, conectată și la tendințele globale referitoare la reducerea emisiilor de CO2, intens discutate și statuate prin acordul de la Paris, după summitul COP21, a fost producția de energie electrică din surse regenerabile.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dr. William Tumas, Associate Laboratory Director for Materials and Chemical Science and Technology, National Renewable Energy Laboratory (NREL), Colorado, United States, și-a concentrat prezentarea asupra avansului tehnologic în ceea ce privește materialele în domeniul fotovoltaic și solar prin design.

“Advancing Mathematical Capabilities for Zero-emissions Power Grid Planning”, o analiză privind sustenabilitatea integrată, realizată de Arne Geschke, Manfred Lenzen,

ENERGIE

Silke Jütte de la University of Sydney și prezentată de primul coautor, a plecat de la premisa că guvernele din lumea întreagă intenționează să treacă spre sisteme de furnizare a energiei electrice produsă din surse regenerabile, pentru a deveni o societate globală cu zero emisii. Totuși, energia verde vine la pachet cu problema variațiilor care nu țin cont de tiparele de consum, ceea ce conduce la nivele reduse de credit de capacitate. Cercetătorii de la University of Sydney au propus cele mai noi tehnici de optimizare matematică în combinație cu infrastructura de calcul de înaltă performanță pentru a permite procesarea unor volume ridicate de date fără a avea de rezolvat alte scurtături în timpul procesului. Utilizarea acestui model permite rezultate mai de încredere și mai complete în planificarea rețelelor de energie din surse regenerabile.

Dr. Arne Geschke, Sydney University, care ne-a mărturisit că Future Energy Conference este un eveniment important pentru că aduce împreună oameni din diferite ramuri ale industriei și oameni din mediul academic pentru a vedea ce se întâmplă în lume, pentru a transforma rețeaua energetică globală în ceva mult mai sustenabil în același timp, a concluzionat că trecerea la o producție de energie electrică din surse neconvenționale este posibilă și nu ar fi exorbitantă. “În momentul de față, Australia plătește 5 cenți pentru kVh, iar dacă ar fi instalați 102 GW, prețul ar fi de 20 cenți/kVh”, spune Arne Geschke, ceea ce nu este o creștere foarte mare comparativ cu prețurile din Europa.

Cercetătorul a mai spus că sursele regenerabile de producere a energiei electrice ar putea fi o soluție pentru Australia, pentru că aceasta poate utiliza energia solară, eoliană de pe coastele oceanelor și este într-o poziție mai bună decât sunt țări europene unde producția de energie electrică din surse neconvenționale este ridicată, cum sunt Danemarca și Germania.

Josep Pou, AERI, University of New South Wales, Sydney, Australia, a avut o prezentare, fundamentată pe studiile industriei și literatura de specialitate, despre tipologiile electronicii de putere pentru utilizarea sistemelor de stocare a energiei pe bază de baterii.

O prezentare interesantă i-a aparținut lui BV Mahesha despre fezabilitatea tehno-economică a producerii gazu-

71

72

ENERGIE

lui de sinteză prin utilizarea apei gazeificate din biomasă de alge. Cercetătorul de la Australian National University, Canberra, Australia, care a lucrat alături de A Rahbaria, AW Weimerb, W Lipinskia, JD Pyea, a susținut că designul de proces trebuie să se concentreze asupra a două aspecte: maximizarea eficienței carbonului și utilizarea efectivă a energiei solare captate.

Les A. Edye, Vice President of R&D al Leaf Resources Ltd., Australia, a lansat o provocare industriei privind procesul de pretratare a plantelor energetice pentru convertirea biomasei în biocombustibili și materii prime pentru industria chimică. Acesta a prezentat conceptul unei rafinării bio care utilizează glicerol ca un catalizator regenerabil pentru deconstrucția lemnului și a fibrelor vegetale.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Energia nucleară, realitatea care mușcă Energia nucleară, un domeniu în care opiniile sunt atât de împărțite, unele state renunțând la proiectele de construire a unor reactoare nucleare, altele continuându-le în ciuda costurilor uriașe, a fost o temă dezbătută și la Future Energy Conference and Exhibitions.

Julian F Kelly, reprezentant al Nuclear Fuel Cycle Royal Commision, Adelaide, Australia, a atins subiectul sensibil al producerii mai simple, mai eficiente, la costuri mai reduse a energiei nucleare.

O soluție ar putea fi reactoarele modulare de dimensiuni mici, potrivit prezentării lui Tony Irwin, de la SMR Nuclear Technology Pty Ltd, Sydney, NSW, Australia.

Modelul Hyundai cu hidrogen, una dintre atracții Am mai remarca expoziția de echipamente dedicate industriei, de la cele pentru zona de fotovoltaice până la gaze naturale, zonă în care au fost expuse și posterele cercetătorilor cu lucrările lor de cercetare și inovare.

Printre cele câteva zeci de postere l-am regăsit și pe cel al Petrei Moțoiu – “A Hybrid Technology to Plasma Deposition of Composites for the Geothermal Turbines Protections”.

Participanții au fost invitați, de asemenea, la workshopuri și au fost atrași de organizatori în tot felul de concursuri ale căror premii au fost de la gadgeturi la drive-teste cu o noutate pentru Australia, am spune și pentru Europa de Est și Centrală, de la Austria spre est, incluzând România, Polonia, Ungaria, Slovacia etc., mașina cu hidrogen. Compania Hyundai a avut la conferință un model iX35, cu o capacitate de 6 kg, cu o autonomie de 594 de km. Printre avantajele față de vehiculele electrice ar fi mult mai rapida alimentare – 3 minute pentru o alimentare cu hidrogen, respectiv absența problemelor generate de uzarea bateriei.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INVESTIȚIE

73

74

EVENIMENT

Prin Conferința Internațională a Clusterelor,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Ligia VORO și Augustin STANCIU

Clujul pe harta inovării europene La finele lunii trecute a avut loc, la Cluj-Napoca, prima ediție a Conferinței Internaționale a Clusterelor, eveniment organizat de către Consorțiul Clusterelor din Transilvania de Nord, acesta reunind peste 330 de participanți, dar și 50 de speakeri din 15 țări, scopul declarat fiind acela de a aduce în discuție proiectele inovatoare dezvoltate la nivel local, maparea ulterioară a acestora și includerea lor în cursa pentru Cluj Capitală Europeană a Inovării.

Conferința și-a propus, de asemenea, să fie și un instrument menit să stimuleze colaborarea dintre întreprinderi, universităţi, institute de cercetare, autorităţi locale şi diverse entități care oferă servicii, o parte din conferință fiind dedicată sesiunilor de matchmaking, în care participanţii au putut schimba idei și pune bazele unor viitoare colaborări.

Printre speakerii invitați s-au numărat Markku Markkula, președinte al Comitetului European al Regiunilor, Bror Samelin, expert pentru sistemele de inovare în cadrul Comisiei Europene, Rasmus Wiinstedt Tscherning, preşedintele Alianţei Europene pentru Industrii Creative, sau Andreea Străchinescu, șef de unitate al noilor tehnologii energetice și de inovație în cadrul Direcției Generale pentru Energie a Comisiei Europene.

“Creați ceva nou, ceva ce va deveni un brand al regiunii dvs., al orașului dvs.”, a fost îndemnul președintelui Comitetului European al Regiunilor (CER), Markku Markkula, invitat special al primei ediții a Conferinței Internaționale a Clusterelor.

Christina Leucuța, senior consultant la Clustero – Asociația Clusterelor din România, a continuat ideea președintelui CER și a pus accent în discursul său de la închiderea evenimentului pe importanța resursei umane în inovare, de alt­ fel o componentă care a fost unul din liantul prezentărilor susținute în cele două zile ale conferinței.

“Cred că omul este foarte important, trebuie să i se acorde o atenție deosebită, clusterele trebuie să se aplece asupra a ceea ce se numește inovare socială, aspecte legate de ecoinovare, de inovare verde, și în care să se implice ambele generații, generația tânără cu spiritul ei antreprenorial, și generația matură, care are o anumită experiență și din cele două să rezulte progres”, a fost mesajul Christinei Leucuța.

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Primul pas Felix Arion, Manager general al Agro Transilvania Cluster, unul dintre organizatorii evenimentului, a spus că această conferință a constituit o oportunitate bună pentru companiile membre ale clusterelor din Transilvania să intre în contact cu noile idei și tehnologii, urmând ca aceste societăți să se dezvolte pe baza acestora, iar în viitorul apropiat rezultatele să se cuantifice prin generarea de noi locuri de muncă cât și prin plusvaloare pentru economia locală. „Noi am pornit de la început de la ideea că o conferință la nivelul acesta nu poate fi organizată de un singur cluster. Și de aceea ne-am dorit să facem acest consorțiu de clustere care cuprinde un număr relevant de organizații de acest tip din Cluj-Napoca, dar și din Transilvania. Mai mult, ne-am dorit să punem Clujul pe harta clusterelor europene și acest oraș să devină unul din punctele de reper în Europa din acest punct de vedere, lucru pe care cred eu l-am rezolvat și prin această conferință. Evident că această conferință nu este realizată doar pentru imaginea Clujului sau a clusterelor. Ce ne dorim noi, în primul rând, este să avem acces la noile tendințe și direcții de la nivel european și practic să dezvoltăm economia clujeană ca mai apoi companiile din clustere să crească, iar rezultatele să se cuantifice în mai multe locuri de muncă plătite la nivelul clusterelor din Europa și, implicit, să punem la dispoziția consumatorilor produse cât mai bune”, a declarat Felix Arion. Totodată, acesta mai spune că s-au făcut deja primii pași în ceea ce priveşte colaborarea dintre entitățile din cele șase clustere, mai multe proiecte comune urmând să fie finalizate în viitorul nu foarte îndepărtat. „Deja avem proiecte comune, fie ca parteneriate bilaterale, cum ar fi cel între Agro Transilvania Cluster și Clusterul Mobilier Transilvan, avem un proiect propus pentru tehnologii inovative pentru cânepă, această plantă urmând să fie folosită atât în agricultură cât și alte industrii precum mobilierul. Avem în același timp un proiect comun dezvoltat de ARIES prin care încercăm să realizăm o platformă de comunicare în care să strângem toți membrii clusterelor pentru ca aceștia să poată comunica direct”, a mai spus reprezentantul Agro Transilvania Cluster. În cadrul conferinței un punct central a fost reprezentat de sesiunile de matchmakeing, Felix Arion afirmând că în cadrul acestora s-au pus bazele unor viitoare colaborări. „O parte importantă a conferinței au fost sesiunile de matchmaking care înseamnă întâlniri la nivel de business, practic, companiile și clusterele prezente aici se pun la o masă și discută oportunități. Oamenii care au venit la această conferință să afle care sunt direcțiile generale de dezvoltare își găsesc

parteneri și își dezvoltă business-ul”, a mai spus Felix Arion.

Potrivit reprezentantului Agro Transilvania Cluster, această primă ediție este doar una din multele care vor urma în următorii ani. „Noi ne dorim să permanentizăm această conferință și să-i dăm tot mai mare valoare. Avem deja bugetul alocat pentru următoarele cinci ediții”, afirmă general managerul Agro Transilvania Cluster.

Inovație made in Transilvania În cadrul acestei conferințe s-au pus bazele mai multor proiecte inovatoare și parteneriate care au ca menire să creeze centre de consultanţă pentru atragerea de fonduri destinate dezvoltării sectorului agroindustrial, precum și tehnologii și materiale noi care să înlocuiască lemnul în construcția „mobilierului viitorului”. „Șase clustere din Transilvania de Nord au dorit să genereze primul eveniment de anvergură în care clusterele să fie implicate în promovarea open innovation, ceea ce înseamnă infrastructură de inovare deschisă, cu tot ecosistemul care se creează în jurul acesteia. Sunt zone de inovare care depășesc în acest moment interesul unei singure entități, a unei singure companii, dar în același timp presupun și investiții majore. S-a vorbit mult despre inovare în ultimii ani, însă, în majoritatea cazurilor, ideile au rămas la stadiu de proiect. Tocmai de aceea, ne-am stabilit ca target, la prima ediţie a Conferinţei Internaţionale a Clusterelor, să venim cu câteva iniţiative concrete în domeniul inovării deschise, lucru care s-a şi întâmplat. Am avut ocazia să învăţăm de la cei mai buni specialişti în domeniu cum se aplică inovarea deschisă şi, cel mai important, de ce a venit momentul să depăşim nivelul unui singur cluster şi să trecem la cel următor, de ecosistem, pentru a putea inova cu adevărat ”, a precizat Ciprian Morcan, Cluster Manager al Cluster Mobiler Transilvan. Totodată, Bianca Muntean, reprezentantul iTech Transilvania Cluster spune că această conferință nu s-a dorit a fi una clasică, ci din contră s-a pus accentul pe componenta practică. „Ce dorim noi să demonstrăm prin această conferință este că folosim o abordare trans-sectorială în tot ceea ce înseamnă proiecte. Practic, nu mai putem lucra doar în domeniile noastre exclusiv și primii pași i-am făcut deja în această direcție și avem colaborări punctuale între clusterele din Cluj pe mai multe proiecte. În cadrul acestei conferințe ne-am dorit să punem foarte mult acccent pe componenta practică și să stimulăm interacțiunea între participanți și speakeri pentru a declanșa acele proiecte de cooperare”, a fost mesajul Biancăi Muntean.

75

76

EVENIMENT

Modele de bune practice în energie Paneluri din cadrul conferinței au fost dedicate și energiei, două teme animând prezentările și discuțiile – eficiența energetică, ultimele evoluții și provocările existente, și Scheme de sprijin pentru proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile. Primul panel a fost deschis de către prof. univ. dr Adrian Bot, președintele Clusterului TREC și director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare (INCDTIM), speakeri invitați fiind Andreea Străchinescu din cadrul DG Energy, Claudiu Butacu, consilier în Ministerul Energiei și președinte al Solar Decathlon EfdeN, Vlad Stanciu, directorul executiv al clusterului timișorean ROSENC, Péter Hornyák – Operational Director al CYEB S.R.L și International Business Development Manager al CYEB Group. În al doilea panel interesante au fost prezentările susținute de către Claudiu Butacu, respectiv Vajda Lajos, președintele Green Energy Innovative Biomass Cluster, cu soluțiile lor concrete în domeniul valorificării superioare a surselor de energie.

Claudiu Butacu, consilier în Ministerul Energiei și președinte al Asociației Solar Decatlon EfdeN, a prezentat și la Cluj-Napoca proiectul casei solare, eficiente energetic, un proiect deja cu vechime, născut din dorința de a dezvolta un cartier verde, în care este integrată natura, iar materialele utilizate sunt nu doar eficiente energetic, dar și prietenoase cu mediul.

“Ne-am gândit că în zona sectorului rezidențial, unde avem cel puțin 36 % din emisiile de CO2 putem să facem ceva. Am segmentat, am realizat că în sectorul clădirilor este cel puțin 40 % din acest consum de energie și ne-am propus să îl reducem, să îl eficientizăm sau să producem din alte surse de energie”, a punctat Claudiu Butacu atingând apoi problema eficientizării energetice a clădirilor unde România nu performează. Pentru început, Claudiu Butacu a adus în prim-plan o strategie de renovare,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

care să includă scheme suport, după care implementarea unei strategii de eficientizare energetică în ceea ce privește consumul, încât acesta să fie redus, iar, nu în ultimul rând, cum poate fi utilizată energia solară, gratuită. Însă, cel puțin în privința obținerii tuturor avizelor și autorizațiilor pentru instalarea panourilor fotovoltaice, românul trece prin furcile caudine, deoarece sunt necesare nu mai puțin de 240 de zile pentru a le obține, potrivit calculelor Asociației Solar Decatlon Bucureşti, sau chiar e nevoie de anumite avize sau autorizații curioase, cum a fost cazul în Ploiești, unde a fost solicitat din partea administrației locale avizul Poliției Rutiere. Pentru a depăși acest blocaj, reprezentanții EfdeN s-au gândit la mai multe soluții, și anume la un ghid de diseminare a informațiilor referitoare la montarea panourilor fotovoltaice, sprijin internațional pentru zona de reglementare, realizarea unor studii de caz și adoptarea legislației și emiterea normelor de aplicare concomitent.

Vajda Lajos, președintele Green Energy Innovative Biomass Cluster, a punctat ce a însemnat coagularea tuturor inte-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

reselor membrilor clusterului care în acest an a aniversat 5 ani de la înființare, amintind de încredere, calitatea managementului, parteneriate interne și internaționale care înseamnă schimb de experiență și modele de bune practici etc. În prezentare, președintele Vajda Lajos a pledat pentru valorificarea superioară a biomasei și pentru cultivarea terenurilor degradate, mlăștinoase, neutilizate etc. cu plante energetice, cu salcie energetică spre exemplu, care poate fi utilizată și ca sursă regenerabilă de energie, dar și în biotehnologie, în industria farmaceutică și cosmetică, în urma utilizării substanțelor extrase din salcie, domeniu în care pot fi implicați și reprezentanți din cercetare din mediul universitar – cadre didactice, studenți – și ai mediului de afaceri.

“Avem la nivel național în jur de 800 de ha de plantații, dar potențialul este mult mai mare. Aceste plantații se pot înființa în jurul stațiilor de epurare a apelor uzate, în jurul depozitelor de deșeuri, în zonele de protecție de-a lungul drumurilor, în jurul localităților ca protecție împotriva zăpezilor”, a subliniat Vajda Lajos, care a oferit și detalii despre proiectele de centrale termice care utilizează cazane fabricate în România și a căror punere în funcțiune a fost unul din rezultatele activității din Green Energy Innovative Biomass Cluster.

Un alt aspect atins de către acesta s-a referit la nevoia de specialiști care să activeze în cluster, ceea ce crește rolul furnizorilor de educație.

Diplome de onoare Christinei Leucuța i-a revenit onoarea de a încheia prima ediție a Conferinței Internaționale a Clusterelor din Transilvania de Nord, senior consultantul trecând succint prin întreg programul evenimentului.

“Această conferință anuală, pentru că suntem la prima ediție, urmează alte patru, este un eveniment de prestigiu la nivel internațional, fiind sprijinită de TCI Network, cât și de European Cluster Collaboration, de Enterprise Europe Network, sub patronajul Clustero, Asociația Clusterelor din România, și a Ministerului Economiei (…) Au fost două zile pline de informații, de schimb de bune practici, astfel încât conferința s-a bucurat de succes. Fiecare și-a adus contribuția în explicarea practica fenomenului de clusterizare în țara lor. Clusterele sunt, de fapt, motorul inovării deschise, cu ocazia acestei conferințe ați aflat că clusterele sunt parte a unor ecosisteme, ecosisteme care generează idei. Noi mai avem până să ajungem la acel nivel, dar prin creativitatea care ne caracterizează s-ar putea să vorbim și noi în curând de aceste ecosisteme, de aceste rețele pe care să le conectăm la rețele internaționale”, s-a adresat Leucuța auditoriului din sala mare a Cluj Arena.

EVENIMENT

77

Ultimul moment al conferinței a avut un caracter festiv, Felix Arion înmânând trei diplome celor care au sprijinit organizarea evenimentului, și anume Christinei Leucuța, lui Daniel Coșniță, președintele Clustero, și Gabrielei Pârvu, consilier în cadrul Direcției Politici Industriale a Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri.

Punct de plecare pentru proiecte inovatoare În cadrul conferinței s-au pus bazele mai multor proiecte inovatoare, AgroTransilvania Cluster, împreună cu Academia Română şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară urmând să creeze la Cluj un centru de informare şi transfer tehnologic, iar alte Prima ediţie a Conferinţei Internadouă urmând să fie inaugurate în ţionale a Clusterelor s-a desfăşurat Franţa şi Germania. Prin aceste în perioada 23-24 iunie și a fost centre, entităţile interesate vor puorganizată de Consorțiul Clusteretea afla toate informaţiile despre lor din Transilvania de Nord, care accesarea fondurilor necesare peninclude șase clustere importante: tru investiţii în domeniul agriculCluster Mobilier Transilvan, Agroturii, deschizând, astfel, calea spre Transilvania Cluster, iTech Trandezvoltarea micilor şi marilor fersilvania Cluster, TREC – Clusterul mieri. Totodată, Clusterul Mobide Energie din Transilvania, Cluslier Transilvan a stabilit un parteter Gusturi Transilvane şi Clusneriat cu două clustere din Ungaria terul LifeStyle din Transilvania. pentru un schimb de tehnologii şi Consorțiul Clusterelor din Transilknow-how, care se va concretiza în vania de Nord reprezintă peste 260 perioada 19-22 septembrie, când o de entități din domeniul economic, delegație din Cluj va vizita orașele cercetare și inovare și domeniul Szeged, Pecs și Sopron. Partene­ administrației publice. Companiile riatul va contribui la implementareprezentate de aceste clustere au rea proiectului “Cluster Mobilier peste 18.000 de angajați și o cifră Transilvan – cluster inovativ de inde afaceri cumulată de peste 1,3 teres european” în perioada august miliarde de euro.

2016 – decembrie 2020. Proiectul susține crearea unui „mobilier al viitorului”, în care masa lemnoasă să fie parțial înlocuită cu alte materiale dezvoltate în laborator, mai durabile şi cu un impact redus asupra mediului înconjurător. În același timp, Transylvania Energy Cluster va aplica, împreună cu DBFZ Deutsches Biomasseforschungszentrum GMBH (Leipzig, Germania), la apelul deschis în cadrul programului Horizon 2020 pentru eficienţă energetică: EE 13 Cost reduction of nearly zero energy buildings. Statele membre ale Uniunii Europene şi-au luat angajamentul ca, până la finalul anului 2020 (2018 pentru clădirile publice), toate noile clădiri să primească certificare NZEB, cu un consum de energie aproape de zero.

78

ANALIZÄ‚

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANALIZÄ‚

79

80

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dragoş Anastasiu este noul Preşedinte AHK România

Într-o atmosferă relaxantă, circa 500 de membri, prieteni și oaspeți au savurat tradiționala Sărbătoare a Verii, eveniment organizat de AHK România, pe 16 iunie, la Crowne Plaza. Ambasadorul Germaniei la București, E.S. Werner Hans Lauk, i-a mulțumit lui Radu Merica pentru implicarea sa și pentru mandatul de Președinte al AHK România și l-a felicitat pe noul Președinte, Dragoș Anastasiu. de Ionuț OPREA

Printr-un film emoționant, echipa AHK, prieteni și parteneri inclusiv din străinătate i-au mulțumit la rândul lor lui Radu Merica. Fotbalul și emoțiile de la Euro 2016 pentru Germania au completat o seară plină și de activități sportive și premii pentru invitați. “În primul rând, doresc să vă mulţumesc din suflet dumneavoastră, stimate domnule Merica, pentru implicarea dvs. şi pentru mandatul de preşedinte al Camerei româno-germane AHK plin de frumoase realizări. Dragă Radu, prin priceperea diplomatică de care ai dat dovadă, ai reuşit să aduci Camerei noastre româno-germane, şi în spaţiul public, o înaltă apreciere şi, mai ales, să-i conferi o voce fermă, de toţi auzită“, a susținut E.S. Werner Hans Lauk, care l-a numit pe Radu Merica “ambasador de onoare al Germaniei în România“, iar apoi a continuat cu mesajul pentru Dragoș Anastasiu: “Vă revine acum un rol important şi solicitant, dar şi foar-

Dragoş Anastasiu, Preşedintele Eurolines Group, a fost ales, la începutul lunii iunie, în cadrul Adunării Generale a Membrilor AHK România, în fruntea celei mai mari Asociaţii bilaterale din România. Anastasiu îi succede în funcţia de Preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK România) lui Radu Merica (director RER Recuperare Ecologică și Reciclare), al cărui mandat a expirat. Dragoş Anastasiu a fost ales în Consiliul Director al AHK România în iunie 2011. Anastasiu este cel de-al treilea Preşedinte al AHK România, înfiinţată în 2002, după KarlJosef Baum şi dr. Radu Merica. Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) este reprezentanța oficială a economiei germane și totodată cea mai mare Cameră de Comerț bilaterală din România. Înfiinţată în septembrie 2002, AHK România numără în prezent peste 530 de firme membre.

te frumos în procesul de consolidare al relaţiilor economice bilaterale de care suntem cu toţii foarte puternic legaţi afectiv şi pe care putem şi dorim să le înfăptuim doar împreună. Ne bucurăm să colaborăm cu dvs. şi vă urăm multă pricepere şi succes şi în actul de reprezentare a Camerei AHK în relaţiile externe. Exporturile şi importurile cresc, la fel şi investiţiile germane în România a căror creştere este atât cantitativă, cât şi calitativă. Guvernul în funcţie îşi asumă cu determinare măsuri importante, menite să îmbunătăţească pentru investitori situaţia mediului de afaceri în România, de pildă la nivel de infrastructură de transport şi de logistică. Considerăm, la rândul nostru, acest demers esenţial şi sprijinim Guvernul cu tărie. Acelaşi lucru este valabil şi pentru lupta susţinută împotriva corupţiei şi pentru alte reforme în justiţie şi administraţie.

Doresc, însă, să subliniez şi calitatea per total excelentă a relaţiilor româno-germane în toate domeniile. Pe fundalul actualei situaţii internaţionale, aceste relaţii merită mai mult decât oricând aprecierea noastră, oferindu-ne, în acelaşi timp, şi o perspectivă excelentă asupra lunilor ce urmează“, a mai completat E.S. Werner Hans Lauk.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SUMAR

81

82

INDEPENDENCE DAY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Born on the 4th of July.

SUA au împlinit 240 ani

În fiecare an, la data de 4 iulie, SUA sărbătoresc Ziua Independenței. A fost 4 iulie 2016. La Mulți Ani, America! Care este însă povestea acestei zile speciale pentru americani? Cum este ea sărbătorită în România? Care este nivelul relațiilor economice dintre SUA și România? Ce perspective există?

La data 2 iulie 1776, delegații celui de-al doilea Congres Continental, reprezentând cele 13 colonii britanice de pe continentul american, întruniți în Philadelphia au votat separarea de Marea Britanie adoptând Moțiunea de Independență propusă de Richard Henry Lee, reprezentantul Virginiei. 12 din cele 13 colonii au aprobat-o, delegația din New York abținându-se de la vot. În aceeași zi, ziarul Pennsylvania Evening Post publica următorul anunț: “În această zi, Congresul Continental a declarat Coloniile Unite ca fiind state libere și independente.”

Doar că 4 iulie a devenit Ziua Independenței SUA, și se sărbătorește ca atare pentru că, la data de 4 iulie 1776 Congresul Continental a adoptat Declarația de Independență, document redactat de Thomas Jefferson, John Adams, Benjamin Franklin, Robert Livingston și Roger Sherman. Prima paradă de sărbătorire a independenței s-a desfășurat la data de 8 iulie 1776 în Philadelphia. Armata Continentală, aflată sub comanda lui George Washington, cel ce avea să devină primul președinte al SUA, a aflat abia la 9 iulie 1776 despre declararea independenței. În acea zi, Washington a

convocat soldații și le-a citit o scrisoare datată 6 iulie 1776 semnată de John Hancock, președintele Congresului Continental, care anunța evenimentul. Scrisoarea era însoțită de o copie a Declarației de Independență. Cât despre guvernul britanic de la Londra, acesta a aflat de declararea independenței celor 13 foste colonii britanice abia în luna august 1776.

Proiectul lui Klemm La doar 240 de ani distanță, când SUA sunt prima putere economică și militară a Lumii, evocarea momentului declarării independenței prezintă aceeași emoție în sufletele americanilor. În fiecare an, în data de 4 iulie, steagul american, multiplicat, în zeci de milioane de exemplare, flutură mândru semn al măreției unei națiuni libere. Ca în fiecare an și în 2016 Ambasada SUA din România a organizat un eveniment dedicat Zilei Naționale, unde punctul culminant l-a reprezentat discursul Excelenței Sale am-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

basadorul Hans Klemm. “ (...) În această seară avem trei motive de sărbătoare. În primul rând, celebrăm semnarea Declaraţiei de Independenţă de către patrioţi americani, pe 4 iulie 1776. În acel document, Părinţii noştri Fondatori afirmau nu doar că toţi oamenii au fost creaţi egali, înzestraţi cu dreptul la viaţă, libertate şi căutarea fericirii, ci şi că regele britanic a distrus aceste drepturi. Drept răspuns, conducătorii noştri au declarat două drepturi suplimentare: dreptul de a aboli forma de administrare colonială existentă atunci şi dreptul de a organiza o nouă guvernare, una instituită printre oameni, ale cărei puteri se bazează pe consimţământul celor guvernaţi. Astfel, în urmă cu 240 de ani, acei patrioţi americani au declarat nu doar independenţa, ci şi că guvernarea americană avea să fie una democratică, bazată pe statul de drept.”

Ambasadorul a făcut referire și la relația specială pe care SUA o au cu România și la potențialul de creștere a acesteia. (...) În această seară celebrăm şi forţa Parteneriatului Strategic SUA-România şi legăturile noastre în calitate de aliaţi şi prieteni. În ultimul an, sub auspiciile parteneriatului nostru, am investit împreună în securitatea regiunii transatlantice prin finalizarea amplasamentului sistemului de apărare antirachetă de la Deveselu. Membrii forţelor noastre armate au avut frecvent antrenamente comune menite să descurajeze ameninţările la adresa României şi a regiunii Mării Negre. Soldaţii, membrii forţelor marine şi aeriene şi infanteriştii noştri au luptat împreună pe câmpuri de luptă aflate departe de România. Iar reprezentanţii instituţiilor noastre de aplicare a legii au avut o strânsă colaborare pentru a combate terorismul, proliferarea armamentului de distrugere în masă, pentru a pune capăt infracţionalităţii organizate, pentru a opri traficul de persoane şi de droguri şi a sprijini lupta României împotriva corupţiei. În cadrul parteneriatului nostru strategic am promovat şi cooperarea în domeniile securităţii energetice, coordonării politice şi consular. Mi-aţi cerut să dedic energie suplimentară dimensiunii economice a parteneriatului nostru, să sporesc volumul schimburilor comerciale şi investiţiilor dintre ţările noastre. Drept răspuns, am adus delegaţii comerciale în România, susţinem antreprenorii români din domeniile IT, educaţional şi al turismului ecologic şi i-am încurajat pe investitorii americani să ia în considerare potenţialul economic pe care îl oferă România, aşa cum i-am încurajat şi pe investitorii români să ia în considerare America. Pentru a extinde şi mai mult parteneriatul nostru, anul acesta am lansat împreună noi iniţiative în domeniul securităţii cibernetice şi, cel mai promiţător, iniţiative menite să dubleze din nou promovarea colaborării noastre şi schimburile educaţionale de studenţi şi membri ai mediului academic din ştiinţă, tehno-

INDEPENDENCE DAY

logie, educaţie şi cultură şi poate chiar energie, medicină şi cercetare în domeniul agricol”, a declarat Hans Klemm.

Schimburile comerciale româno-americane Conform datelor din statistica vamală americană, la 31 decembrie 2015, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu SUA s-a cifrat la 2890 milioane USD, din care 2136 milioane USD au reprezentat exporturile româneşti, iar 754 milioane USD, importurile din SUA. Schimburile bilaterale la sfârşitul anului 2014 au fost de 3080 milioane USD, din care 2103 milioane USD valoarea exporturilor şi 977 milioane USD valoarea importurilor. În 2015, exporturile româneşti pe piaţa americană au crescut, faţă de anul 2014, cu cca 1,56%, iar importurile au scăzut cu cca 22,8%.

La exporturi, ponderea cea mai mare o au componente de reactoare nucleare și boilere; maşinile, aparatele și echipamentele electrice; articole din fier și oțel; cauciuc și produse din cauciuc; materialele textile; vehicule și componente ale acestora; cereale.

La importuri, predomină componente de reactoare nucleare și boilere; maşinile, aparatele și echipamentele electrice; instrumente ale optice, foto și medicale; carburanți minerali și produse petroliere; vehicule și componente ale acestora; aeronave și componente ale acestora.

Potrivit datelor statistice publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, la sfârșitul anului 2015, SUA ocupau poziţia a 12-a în topul statelor cu investiţii străine în România (2,41% din totalul investiţiilor străine). Sectoarele în care investiţiile americane au cea mai mare pondere sunt: industria auto; industria construcţiilor de maşini; utilaje şi echipamentele; agricultura şi industria alimentară; tehnologia informaţiei; energie; servicii financiare; industria electronică; industria chimică şi farmaceutică; comunicaţiile; turism.

Printre cele mai importante companii americane cu investiții directe în România se numără: ADM, Aecom, Alcoa, Amgen, Bungee, Cargill, Citibank, Coca-Cola, Colgate Palmolive, Cooper Cameron, Delphi Packard, Euro Tire, Eli Lilly, Flextronics, Ford, General Electric, GE Money, Hewlett Packard, Hilton, Hoeganaes, Honeywell, IBM, Johnson Controls, JW Marriott, Kodak, Kraft, McDonald’s, Met Life, Microsoft, New Century Holding, Office Depot, Oracle, PepsiCo, Philip Morris, Procter & Gamble, Qualcomm, Raytheon, Romanian-American Enterprise Fund, Sigma Blazer, Smithfield Foods, Timken, UPC, Visa, Washington International Group/URS

83

84

INDEPENDENCE DAY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

USA Embassy: Doing Business in Romania Guide A marketplace of 21 million, 37 million acres of arable land, breathtaking landscapes, an expanding economy, a well-educated workforce with more than 50,000 specialists in information technology, access to the Black Sea and Asia.

These features of Romania have attracted U.S. investors in banking, energy, biotechnology, manufacturing, electronic components, cable operation, consumer products, telecommunications and film production, among others. They have discovered that American management and capital works profitably in Romania. U.S. exports in Romania are growing as well, fueled by Romania’s economic expansion and new reductions in trade barriers.

Romania offers significant opportunities to American businesses with products, services, or technologies that either meet growing private demand or contribute to the country’s development priorities. The country’s entry into the European Union in January 2007 was preceded by a series of government reforms in order to satisfy the conditions of EU membership.

Now the requirements of membership – including EU directives – make up one of the driving forces in Romania’s program of reform, modernization and investment in infrastructure.

More significantly, these directives are accompanied by funding from the EU in the form of Structural Adjustment Funds and other programs to enable the new members to align their economies with the rest of the EU.

Excellent potential for Romania Romania is a market with excellent potential, a strategic location, and an increasingly solid business climate. While careful evaluation of the market is needed in order to seize business opportunities, exporting to or investing in Romania is gradually becoming less challenging than in previous years in terms of the predictability of the business environment.

Following a 3.4% growth in real GDP in 2013 and 2.8% in 2014, largely driven by record harvests, Romania is well on track to another year of 3% GDP growth as it registers one of the best performances in the European Union. The first quarter of 2015 registered 1.6% quarter-on-quarter and 4.3% year-on-year GDP growth, indicating one of the fastest growth rates since the 2009 recession, with private consumption and investment as the main drivers of growth (the fastest growth rate, 5.2%, was in the last quarter of 2013). In addition, the Ministry of Finance reported a consolidated budget surplus of approximately $1.2bn (equivalent to 0.7% of projected annual GDP) for the first quarter of 2015, as a result of increased revenue from VAT, income taxes and EU payments. Nevertheless, year-onyear growth will not reach its fullest potential unless issues of poor infrastructure and structural reforms, at least in the transport and energy sectors, are solved.

For the near future, the economic picture will remain largely the same. Romania’s convergence program for 2015-2018 (sent to the European Commission in April 2015) predicts steady economic growth. Nevertheless, the fiscal environment in

Romania has been rather unpredictable in recent years and changes to the Fiscal Code often occurred without notice or consultations with the business community. A rewritten version of the Fiscal Code is currently being considered by Parliament and the President and should enter into force on January 1, 2016.

In the context of historically low inflation (expected to be negative in 2015, the first time since the fall of Communism), a structural fiscal position of approximately 1% of GDP, and a current account deficit below 1% of GDP, the National Bank of Romania relaxed monetary policy in order to support the economy starting with the Financial Crisis in 2008. There were gradual interest rate cuts from 10.25% at the beginning of 2009 to a record low of 1.75% at present. The Romanian currency has been one of the most stable in the region for the last two to three years. Public debt is currently below 40% of GDP and is predicted to decrease in the medium-term, provided that the fiscal consolidation process and economic growth maintain their pace. While Romania is increasingly attractive for trade and investment, a coherent tax policy, liberalization of the energy supply, and reform of the education and healthcare systems are needed to register further progress in the next period and improve Romania’s business outlook.

Romania will be eligible to receive approximately €43 billion in Structural and Cohesion funds and Rural Development and Fisheries funds from the EU in the 2014-2020 programming period (according to the Partnership Agreement for Romania).

Lessons learned from the 2007-2013 programming period could lead to an improved fund absorption rate in the coming period.

Bilateral trade between Romania and the United States reached record levels of over $3 billion in 2014 (up roughly 25% from 2013), with $2.1 billion in Romanian exports to the United States (up 23%) and just under $1 billion in Romanian imports from the United States (up 31%). 2015 trade statistics thus far (through April 2015) show a slight increase trade, with a 3% increase in imports from the United States and a 1% increase in exports to the United States.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

Podgorenii din Dealurile Silagiului

85

un grupaj de Dorel VIDICAN și Alin ZAHARIE; foto: Constantin DUMA

Puțină lume cunoaște faptul că Buziașul este renumit, pe lângă apele minerale, și pentru vinurile care se obțin din strugurii cultivați în viile situate pe Dealurile Silagiului, acest areal constituind unul din cele cinci centre viticole ale Banatului. Dealurile au aproximativ 700 de hectare de teren, din care, 200 de hectare sunt deja cultivate cu viță-de-vie aflată într-un proces de reînnoire. Cele mai cunoscute vinuri din această regiune sunt: Burgund mare, Merlot, Riesling Italian și Muscat Ottonel.

Tradiția cultivării viței-de-vie datează de la mijlocul secolului al XIX și a fost adusă la Silagiu, sat eminamente românesc, de câțiva coloniști maghiari și germani, de meserie viticultori. Aceștia, observând că Silagiu are un hotar deluros propice cultivării viței-de-vie, s-au apucat de înființat vii în care se cultivau soiurile Cadarcă, Majarcă, Roșu bătut, Slancamenca. Plantațiile de vie vor fi distruse în totalitate, în urma epidemiei de filoxeră din 1888.

Cultivarea viței-de-vie va fi reluată în 1895, de data aceasta cu soiuri americane, mai productive, mai rezistente la boli și imune la filoxeră. Sunt plantate soiuri nobile: Riesling Italian, Creață, Muscat Ottonel, Muscat Hamburg, Schiller alb și roșu, Razachel, Silvaner, suprafața cultivată ajungând în 1919 la 579 de hectare. Pe lângă viile deținute de locuitorii satului - practic fiecare familie avea o vie - datorită prestigiului de care se bucura vinul de Silagiu în zonă apar investitori din Timișoara, Lugoj, Buziaș, Bacova, Vârșeț sau Budapesta, care înființează propriile plantații sau cumpără de la săteni. În perioada comunistă, viile au fost preluate de stat, producția a fost industrializată, s-a înființat un mic com-

binat care, la fel ca multe altele, a dispărut în perioada tulbure de după revoluție. Dar, tradiția viticolă s-a păstrat și, în ultima vreme, investitori cu suflet și dragoste de vin s-au apucat, cu ajutorul programelor de reconversie viticolă, să replanteze viile distruse, să construiască crame moderne cu tehnologie de ultimă oră și săli de degustare, în care turistul aflat în zonă își poate delecta papilele gustative cu vinuri care devin un concurent veritabil pentru cele dintr-o altă zonă viticolă a Banatului, cele de Recaș.

Mai mult, Sorin Munteanu, noul primar al Buziașului, intenționează să dezvolte în baza POR 2014-2020, Măsura 7.1- destinată dezvoltării punctelor de atracție din zonele balneare, un proiect intitulat “Drumul vinului pe Dealurile Silagiului”, suma alocată stațiunilor din Regiunea Vest fiind de 11,6 milioane de euro.

Odată rezolvată problema drumului, turiștii vor putea traversa Dealurile Silagiului de la est la vest, inclusiv pe bicicletă, având posibilitatea să viziteze și să deguste vinurile obținute deocamdată în cele patru crame funcționale, Thesaurus, Sara, Dealul Dorului și Aramic, a căror poveste vă invităm să o aflați în paginile următoare.

86

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Crama Aramic, povestea frumoasă a vinului de calitate de pe Dealurile Silagiului Frumoasa poveste a vinului de pe Dealurile Silagiului, începută cu secole în urmă, își scrie în continuare noi file grație celor care prin pasiune continuă tradiția viticulturii în zona Buziaș. Printre cei care au pus umărul la reînvierea tradiției viticole se numără și proprietarii tinerei crame Aramic, o afacere de familie în care experiența tatălui, inginerul silvic Adam Crăciunescu, a fost armonios completată de entuziasmul fiului, Cosmin Crăciunescu, managerul general al cramei. Dezvoltarea afacerii sub numele Aramic a avut loc în trepte, începând cu achiziția de terenuri, urmând reconversia culturilor de viță de vie și continuând cu construcția cramei și fabricarea vinurilor. ”Totul a început de la pasiunea pe care o aveam pentru cultura vegetală, pentru agricultură şi, desigur, pentru vie. Mereu m-a preocupat acest domeniu al agriculturii, chiar dacă de profesie sunt inginer silvic. Urmare a unei discuţii cu cel care preluase de la lichidator acţiunile fostului IAS Buziaş – cu tot cu investițiile în vie deja realizate - şi cunoscând oportunităţile privind reconversiile pe vie, i-am recomandat fiului meu să cumpere şi el parte din această investiţie și să concesioneze terenurile IAS-ului cultivate cu viţă de vie care se pretau la proiectele de reconversie. Aşa am început, în 2007, și am achiziţionat vița de vie plantată pe o suprafaţă de 50 de hectare, concesionând terenul de dedesubt de la Agenţia Domeniului Statului (ADS), pe o perioadă de 49 de ani. Primul proiect pe care l-am scris pe reconversie a fost pentru 30 de hectare, în anul 2009, proiect pe care nu l-am mai depus deoarece am ajuns la concluzia că putem realiza un proiect și mai mare, pe 40 de hectare. Am refăcut proiectul la 40 ha, el a fost aprobat

şi începând cu 2010 am înfiinţat primele culturi de vie pe programul de reconversie, conform ordinului de ministru.

După aceea am mai cumpărat terenuri proprietate privată, care erau intercalate între terenurile ADS-ului, terenuri pentru care, în 2012, am scris din nou un proiect pentru diferenţa de două hectare. Aşa am reuşit să înfiinţăm pe partea sud-vestică a Dealurilor Silagiului 48 de hectare de vie pe Societatea Comercială Aramic SRL”, povestește Adam Crăciunescu, părintele afacerii.

Crama Aramic, locul unde vinul prinde viață Următorul pas a fost cel al construcției cramei, respectiv a halei de producție a vinului cu o capacitate de procesare și stocare de 200.000 de litri, locul unde vinurile Aramic prind viață, grație unui alt proiect pe fonduri europene. Acest fapt a permis ca, în 2016, vinurile Aramic să scoată capul în lume, calitatea acestora fiind recunoscută încă din primul an de producție. La Vinvest Timișoara 2016 și Vârșeț, în Serbia, Aramic a obținut Medalia de Aur cu Muscat Ottonel demisec, respectiv Medalia de Argint cu Sauvignon Blanc. ”Se fac măsurători permanent în perioada de precoacere a strugurilor. Urmărim, de fapt, cantitatea de zahăr din struguri. În funcţie de ce stabileşte oenologul, luăm măsuri de mobilizare a organizării recoltării solei respective. Practic, fiecare soi îl recoltăm la recomandarea oenologului, în funcţie de ce parametri au strugurii la vremea respectivă. Anul trecut am avut o colaborare cu un oenolog cu multă experienţă din Africa de Sud, care ne-a asigurat consilierea în producerea vinului. El colaborează cu mai mulţi producători de vin din zona noastră. A început la Recaş, deci are o expertiză şi pentru România, deşi a venit din Africa de Sud. Orice unitate modernă de procesare a vinului are un circuit al procesului tehnologic.

De la recoltare strugurii ajung într-o cuvă care îi conduce la desciorchinare. Intră apoi în faza de procesare unde boabele de strugure sunt dirijate spre presa centrală, iar de acolo mus-

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tul e dirijat spre rezervoarele care sunt controlate din punct de vedere tehnologic de un computer, respectiv în fazele prin care trebuie să treacă mustul pentru a se realiza vinul. În funcţie de soiul care e în procesare și de cantitatea de zahăr pe care o au strugurii aplicăm un calendar al temperaturilor de procesare”, afirmă Cosmin Crăciunescu, managerul general al Cramei Aramic.

Promovarea vinurilor de calitate Deși au intrat pe piață abia în acest an, rezultatele nu s-au lăsat așteptate pentru vinurile Aramic, soiuri precum Muscat Ottonel, Fetească albă, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Fetească neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir fiind apreciate încă din primul an de producție. ”Suntem bucuroşi de ce am obţinut în acest prim an. La ora actuală avem şase soiuri de vin, soiuri pure. Din vinurile albe, o pondere însemnată o reprezintă Muscat Ottonel, din care am realizat trei sortimente: sec, demisec şi demidulce. De asemenea, am realizat un Rosé foarte interesant din Cabernet Sauvignon şi Pinot Noir. Sauvignon Blanc, pe care cu mândrie îl producem, este un vin specific Dealurilor Silagiului, un vin recomandat ca şi brand al Silagiului. Totodată avem vinurile roşii, atât Cabernet Sauvignon cât şi Pinot Noir și Feteasca Neagră, iar din acest an şi Merlot, din plantaţia începută din 2012, care trebuie să-şi spună cuvântul în 2017. Referitor la calitate, avem satisfacția că am reuşit să punem pe piaţă primele vinuri la o calitate, zicem noi, peste medie, urmând ca permanent să mergem pe promovarea unor vinuri de calitate superioară.

Practic, acesta este aspectul care ne interesează cel mai tare.

Fiind o fermă viticolă cu dimensiuni relativ mici, sub 50 de hectare, dorim să mergem pe o producţie raţională, în aşa fel încât să putem controla orice produs pe care îl procesăm și să obţinem vinuri de calitate cât mai superioară, respectiv categoria Premium”, spune Cosmin Crăciunescu.

Următorul pas pentru Crama Aramic este cel care va închide practic cercul afacerii: construirea unei crame tradiționale, unde vinurile Aramic să prindă vechime și să fie degustate de turiști. ”Gândim un proiect prin care să realizăm această cramă, subteran, unde temperatura să fie stabilizată. Acolo va fi

şi sala de depozitare a vinului îmbuteliat, urmând ca în partea superioară a acestei construcţii să realizăm zona de degustare şi zona destinată turiștilor care doresc să viziteze Crama Aramic. Sperăm ca acest proiect să fie realizat în 2017. Partea de subsol a cramei o vedem realizabilă din fonduri proprii, iar partea superioară printr-un proiect pe fonduri europene.

Vom vedea ce ne rezervă viitorul, ce fonduri și ce proiecte vor fi pentru modernizarea fermelor agricole. Dacă nu reușim cu bani europeni, să ne ajute Cel de Sus să funcţioneze crama, să putem vinde vinul, să putem realiza proiectul şi din surse proprii”, a mai spus managerul general al Cramei Aramic.

Revigorarea turismului viticol ”Drumul vinului”, proiectul mult visat de podgorenii din zona Buziaș, așteaptă încă implicarea autorităților locale, care ar trebui să fie interesate de intrarea Dealurilor Silagiului în circuitul turistic. ”Poate vom găsi înţelegere şi la autorităţi să ne sprijine în realizarea acestui demers. În acest sens am înfiinţat şi o asociaţie a producătorilor de vin din Dealul Silagiului, care să facă demersuri pentru ca această zonă turistică să se dezvolte. Sunt câteva crame importante care au apărut, sunt funcţionale şi există o preocupare din partea proprietarilor lor în acest sens”, a subliniat Cosmin Crăciunescu.

87

88

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Vinurile Thesaurus, suflet și calitate înainte de toate Pasiunea pentru cultura vinului nu cunoaște limite pe Dealurile Silagiului. Tradiția acestei culturi a fost îmbrățișată de noi investitori, vinul de Buziaș trăind acum, practic, o nouă viață. Printre acești investitori se numără și ing. Ioan Moica, cel care în 2015 pornea la drum povestea vinurilor Thesaurus. Echipa a fost completată de tânărul inginer horticol Paul Huieț și oenologul sud-african David Colin Lockley, cei care fac posibilă povestea de succes cu numele Thesaurus. ”Începuturile Thesaurus se leagă de perioada 2005-2006 când s-a implementat programul pe SAPARD privind culturile de vie. Suprafața cultivată este de 5 hectare, unde 4,5 ha o reprezintă suprafața de vie pentru vin, diferența fiind pentru strugurii de masă, Victoria și Muscat de Hamburg. În ce privește strugurii de vin, producem de la soiurile roșii, Cabernet Sauvignon ș Pinot Noir, albe - Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc și Riesling Italian. Ponderea cea mai mare o ocupă soiul Sauvignon Blanc cu 1,5 ha și, Cabernet Sauvignon cu 1 hectar, diferențele fiind din celelalte trei soiuri. Trebuie să fim foarte atenți la calitatea strugurilor, de fapt, de acolo pleacă totul. Conceptul cu care s-a pornit a fost acela de suprafețe mici cultivate. Ca și perspectivă, cu siguranță ne vom mai extinde, dar nu mai mult de 10-15 hectare. Nu dorim mai mult, deoarece am ieși din toată gândirea inițială a acestui business de familie, Thesaurus fiind un loc unde se pune mai mult suflet decât cantitate”, a precizat inginerul horticol Paul Huieț.

Oamenii din spate Cantitatea nu este factorul determinant în ce privește Crama Thesaurus ci calitatea. De ea se îngrijesc Paul și David, cei doi pasionați care stau în spatele brandului Thesaurus. ”Colaborarea mea cu Thesaurus a început în 2009, încă din timpul facultății, iar din 2011 sunt parte integrantă a tot ce înseamnă crama aceasta. În 2014, a început colaborarea cu oenologul sud-african David Lockley, împreună cu care suntem colegi atât pe partea de vie cât și cea de cramă. David a venit cu mult knowhow, de care aveam nevoie urgent și obligatoriu. Una e să administrezi via și alta e crama și vinificația. În acest sens David ne-a ajutat foarte mult”, a precizat Paul Huieț.

Recunoașterea vinurilor Thesaurus Deși producția de struguri a început în 2008, vinurile Thesaurus au început să iasă pe piață doar în acest an, atent testate pentru a corespunde standardelor de calitate. În oferta cramei se regăsesc soiurile Muscat Ottonel, Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon și Pinot Noir, reunite în colecțiile Reserve, Amadoc și Amurg. ”Până în acest an nici nu am ieșit cu vinurile pe piață, prima ieșire fiind în Serbia la Vârșeț, apoi la Vinvest Timișoara. Nu am încercat să mergem la fiecare con-

curs, nu ne-am dorit acest lucru. La Vârșeț, în primăvara acestui an, am câștigat două Medalii de Aur cu Pinot Noir și Muscat Ottonel și o Medalie de Argint cu Sauvignon Blanc. În ce privește distribuția, singura locație unde comercializăm vinurile Thesaurus către persoane fizice este în Timișoara, la Enoteca de Savoya. Chiar dacă avem logistica necesară de a face degustări, facem astfel de evenimente mai mult în cerc închis, pentru prieteni.

Pentru aceste degustări avem nevoie și de finalizarea proiectului ”Drumul vinului”, a spus Paul Huieț.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

89

Domeniile “SARA”, istorie şi tradiţie pe Dealurile Silagiului Banatul a fost binecuvântat cu podgorii renumite, cu vechime multimilenară precum Tirol, Lugoj, Recaş, Buziaş, Teremia, Tomnatic. Tranziţia noastră demolatoare a trecut în amintire mare parte dintre aceste întinse terenuri cultivate cândva cu viţă-de-vie, încât, practic, au rămas doar două cu tradiţie neîntreruptă: Recaş şi, parțial, Buziaş.

de Eugen SĂRĂCIN, administratorul Domeniilor Viticole SARA

Asta, în ordinea suprafeţei, deoarece, ca valoare a produsului finit – vinul, gusturile şi performanţele le diferenţiază, iar ierarhia o stabilesc, de bună seamă, consumatorii, iar “Buziaşul e ... fruncea!”. Disputa celor două podgorii este benefică, întrucât competiţia e mereu deschisă, provocată şi potenţată de priceperea şi orgoliul viticultorilor.

Dealurile Silagiului se desfăşoară pe o succesiune de 4-5 terase poligenetice cu aluviuni argiloase, totul aşezat pe horst cristalin şi microşisturi, având multe ogaşe săpate de torenţii ploilor, cu orientare predominant spre miazăzi, ceea ce creează un microclimat aparte, benefic culturii viţei-de-vie, prin faptul că aceşti curenţi de aer formaţi pe văi urcă pantele şi mângâie uniform ciorchinii de struguri, care se dezvoltă atât sub dogoarea razelor de soare, cât şi a căldurii înmagazinate în profunzimea solului, ridicând valoarea radiaţiei solare la peste 151 kcal/cm²/an.

Concret, noi, la Buziaş, pe Dealurile Silagiului (324 m), avem condiţii propice de climă, condiţionată de anticiclonul Azorelor, îndeosebi vara, aşa-numitul “climat de cruţare”, şi de sol pentru a obţine recolte frumoase de struguri din toate soiurile nobile. Printr-o riguroasă prelucrare, producem vinuri inegalabile, de înaltă calitate şi certă particularitate, potrivit celor mai exigente cerinţe.

Domeniile SARA (120 ha) au cea mai mare pondere în acest areal. Efortul nostru primordial este canalizat spre menţinerea şi dezvoltarea tradiţiei oamenilor acestor meleaguri – români, germani, maghiari, locuitori ai satelor învecinate Buziaşului, Silagiu, Bacova, Niţchidorf, Sârbova, care au avut şi mai au proprietăţi pe aceste văi şi dealuri molcome, expuse la razele binefăcătoare ale soarelui şi având un sol propice legendarei culturi a lui Bachus – zeul roman al vinului, viţei de vie şi al beţiei, care la greci era Dionis, mult mai complex - şi atât!

Pe vremuri, fiecare casă din zonă avea câte o pivniţă spaţioasă, zidită din cărămidă, cu butoaie din stejar, în care selectau cele mai curate şi gustoase vinuri. Aceste băuturi cu virtuţi miraculoase erau nelipsite de la mese în tot timpul anului, în zile obişnuite, ca şi în zile de sărbătoare, inclusiv la desfătarea unor oaspeţi. Istoria consemnează asemenea personalităţi care au poposit la Buziaş şi, credem, s-au bucurat de oferta gazdelor de a sorbi un pahar de vin.

Dacă alte podgorii au avut o preocupare constantă pentru promovarea vinurilor lor, noi, la Buziaş, suntem încă deficitari. Tocmai de aceea, noua asociaţie viti-pomicolă BRUN-EL, al cărui promotor este proprietarul Domeniilor SARA, am stabilit un program ambiţios de a ne impune în atenţia marilor comercianţi, ca şi a …

micilor consumatori. Cum? Nu doar prin ambalaje şi etichete provocatoare, ci, cu precădere, prin afirmarea calităţii şi specificităţii vinurilor produse aici. Deviza muncii noastre e sintetizată în două cuvinte: tradiţie şi calitate! În plus, ca argument esenţial: noi facem vinul numai din … struguri! Buziaşul nu e doar o cunoscută staţiune balneoclimaterică. E, o spunem cu mândrie, o marcă de vinuri nobile, unice, excepţionale!

90

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dealul Dorului, pasiunea născută din tradiție Unul dintre marii pasionați de vinuri care au pus umărul la reînvierea viticulturii în zona Buziaș –Silagiu este Doru Husarciuc, managerul general al Cramei Dealul Dorului. Cu rădăcini basarabene, bunicii fiind din vestita regiune românească, cu sânge de bistrițean, locul de obârșie, Doru Husarciuc a rămas pe meleaguruile Banatului după ce a absolvit facultatea. A cotit elegant de la Inginerie – profesia sa de bază – la viticultură, fondând în 2010 Crama Dealurile Dorului.

Pornită inițial cu fonduri europene, afacerea avea să se extindă grație investițiilor în vie și în cramă, pentru că investițiile sunt ingrediente obligatorii pentru a avea vinuri de calitate. Crama dispune la ora actuală de dotări tehnologice moderne - presă, cisterne de inox cu control automat al temperaturilor pe timpul fermentației și al păstrării, ca și o zonă de maturare în baricuri.

Crama Dealul Dorului deține o suprafață de 17 hectare cu soiuri precum Burgund Mare, Cabernet Sauvignon, Riesling Italian și Muscat Ottonel. Ponderea cea mai mare o reprezintă soiurile roșii, în jur de 80 %, diferența fiind dată de soiurile albe. Plantațiile diferă, de la cele de nouă ani la plantațiile mai tinere, de trei ani. Capacitatea maximă de stocare a cramei este de 100.000 de litri, cu posibilități de extindere, lucru valabil și în cazul suprafețelor cu vie, targetul fiind de 30 de hectare. Via a intrat pe rod în urmă cu cinci ani, soiurile de început fiind Muscat Ottonel, Riesling Italian, Burgund Mare și Cabernet Sauvignon. Pasiunea de început a fost completată cu multă muncă, perseverență și seriozitate, condiții

care au condus la un vin de calitate – visul lui Doru -, fie că vorbim de Muscat Ottonel, Riesling Italian, Cabernet Sauvignon, Merlot și Burgund Mare. Vinurile de aici sunt segmentate pe trei game comerciale: Share, Rokova și Diverta – toate fiind destinate în special sectorului Hoteluri-Restaurante-Catering (HoReCa) din regiune.

Mai mult decât atât, Dealurile Dorului beneficiază și de două magazine proprii în Timișoara, unde își comercializează vinul, dar și de colaboratori care asigură intrarea pe piețele din Arad, Cluj și București. Calitatea vinurilor produse de Dealul Dorului a fost evidențiată la concursurile la care acestea au participat: Medalie de Aur la Vinvest 2014 cu Cabernet Sauvignon și două Medalii de Aur la Concursul Internațional de Vinuri de la București (IWCB) din 2015, cu Rieslingul italian.

”Vinul bun înveselește inima omului” Vinurile produse de Crama Dealul Dorului pot fi degustate chiar la fața locului, unde există și o sală special amenajată, cu o capacitate de aproximativ 70 de locuri.

Degustătorii sunt îmbiați și cu un bogat sortiment culinar, de la brânză de capră la un gulas de vânat precum și cu un desert pe cinste. Multe produse vin din microferma zootehnică proprie, a doua mare pasiune a lui Doru. În plus, lângă cramă și fermă, urmează să apară și o pensiune agroturistică. Doru vrea să profite și el de frumusețea locurilor și de tradiția viticolă a zonei, pentru a aduce turiști. “Vinul bun înveselește inima omului, iar omul vesel e fericit. Scopul fiecărui om în viață este să fie fericit și mă bucur că prin ceea ce facem contribuim și noi la asta”, spune Doru.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDUCAȚIE

91

92

SUMAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

93

Pensiunea Ovidiu & Paula, oază de relaxare la poalele Munţilor Gurghiu Situată la poalele Munţilor Gurghiu, pe Platoul Fâncel de pe raza comunei Ibăneşti, judeţul Mureş, Pensiunea Ovidiu & Paula vă invită să petreceţi momente de relaxare şi odihnă într-un mediu deosebit care îmbină natura cu facilităţi de cazare moderne. Administrată de Maria Suceava, Pensiunea Ovidiu & Paula completează farmecul minunat al locului cu servicii de calitate şi cu condiţii de cazare şi relaxare dintre cele mai bune. de Alin ZAHARIE Povestea pensiunii se leagă de un proiect Măsura 3.1.3 Încurajarea activităţilor turistice, iniţiat de Eugen şi Maria Suceava, valoarea acestuia fiind de 400.000 de euro. „Piatra de temelie la pensiune a fost pusă în 2009, iar în 2013 ea a fost finalizată şi deschisă turiştilor. De atunci, lumea a început uşor, uşor să ne cunoască, chiar şi turişti din străinătate ne-au trecut pragul şi s-au simţit foarte bine. Oferim o serie de facilităţi turiştilor care vin şi se cazează la noi, de la plimbări în aer liber, multă relaxare, linişte, vizite la stânele din zonă unde pot degusta produsele tradiţionale. De asemenea organizăm mese festive pentru toate tipurile de ocazii, nunţi, logodne, botezuri, aniversări, „petreceri private”, a precizat Maria Suceava, administratorul Pensiunii Ovidiu & Paula.

Condiţii excelente oferite turiştilor Pensiunea Ovidiu & Paula, denumirea fiind aleasă după numele celor doi copii ai familiei Suceava, deţine 9 camere, două apartamente, capacitatea de cazare fiind de 26 persoane, un restaurant cu o capacitate de 110 locuri şi o sală de conferinţe. De asemenea, pensiunea mai dispune de saună, jacuzzi, iar din acest an şi un ciubăr afară cu apă sărată, cu o capacitate de 10 persoane.

Pentru turiştii care vor să-şi gătească singuri, există un loc unde aceştia au toate condiţiile asigurate pentru o masă bună, un ceaun, un grătar, fără a fi deranjaţi de ceilalți turişti din pensiune. „Turiştii care au fost cazaţi la noi au fost extrem de încântaţi de serviciile pe care le oferim, de care s-au bucurat atât turişti din ţară cât şi din străinătate. Aceştia s-au declarat extrem de încântaţi de zona frumoasă, de faptul că aici există un loc

primitor, mâncare bună, curăţenie, condiţii foarte bune de relaxare şi bună dispoziţie. Cel mai important aspect recunoscut şi de turişti este liniştea de aici. Rulajul mai mare de turişti se înregistrează în special pe timpul verii, iar toamna vin vănătorii care se cazează la noi, zona având un potenţial în ce priveşte vânătoarea”, a declarat Maria Suceava.

Farmecul pitoresc al Văii Gurghiului atrage numeroşi turişti, care au parte de un peisaj de basm oferit cu generozitate de Munţii Gurghiului, Pensiunea Ovidiu & Paula vine să completeze acest colţ de natură binecuvântat de Dumnezeu cu un loc de odihnă, relaxare şi servicii de calitate. „Din 2013, de când am deschis pensiunea, ne putem declara mulţumiţi de ceea ce am realizat. La început nu am crezut că pensiunea va merge atât de bine. La început, lucrurile au stat mai prost, în special din cauza drumului greu accesibil, iar de când e asfalt, se simte şi în ce priveşte numărul turiştilor”, a conchis administratorul Pensiunii Ovidiu & Paula.

94

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Perspectivele oieritului din România dezbătute la Păltiniş Organizaţiile din sectorul de creștere a ovinelor şi caprinelor din România s-au reunit la Păltiniş, în județul Sibiu, în perioada 21-22 iulie pentru a dezbate problemele acestui sector, în cadrul evenimentului “Păstoritul, tradiție și competitivitate”, organizat de Federaţia Naţională a Crescătorilor de Ovine şi Caprine ROMOVIS.

de Alin ZAHARIE

“Suntem aici într-o mare familie a oierilor şi din multitudinea de probleme, măcar cât de cât să ajungem la nişte concluzii, să stabilim nişte lucruri pe care să încercăm să le şi rezolvăm”, a precizat, în deschidere, Nicolae Cioranu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Crescătorilor de Ovine şi Caprine ROMOVIS. Prima durere a oierilor prezentată a fost cea a banilor, mai exact a întârzieii subvenţiilor la ovine şi caprine aferente anului 2015. “În ciuda faptului că săptămână de săptămână suntem la minister, la APIA, am tot cerut să primim banii. Tot timpul a fost invocat softul. Când se apropia termenul posibil de plată, apărea mereu câte ceva, curentul electric întrerupt, probleme cu personalul APIA. În

teritoriu se întâmplă una, la centru se întâmplă alta în ce priveşte APIA. În teritoriu ni se spune că sunt pregătiţi pentru angajamentul de plată, iar la centru apar tot felul de probleme şi ne trezim că azi, 21 iulie, nu avem banii în cont. Nu spun că e vreo criză financiară să fim nevoiţi să ne vindem animalele că nu primim acei 23,9 lei pe cap de animal, ci tratamentul la care suntem supuşi în continuare. De aici pleacă acel respect de care tot vorbim şi de care nu avem parte şi suntem trataţi cum suntem trataţi”, a precizat Ionică Nechifor, Secretarul General al Federaţiei Naţionale a Crescătorilor de Ovine şi Caprine ROMOVIS.

Colaborare ROMOVIS-LAPAR Un aspect dezbătut a fost legat de colaborarea ROMOVISLAPAR, reliefată de preşedintele Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR), Laurenţiu Baciu. ”Dacă nu facem front comun, principalii vinovaţi de ceea ce se întâmplă suntem numai noi. Găsim tot felul de scuze, mereu căutăm capete de acuzare, că e ministru, că e APIA, că este primul ministru sau nu ştiu cine. Principalii vinovaţi suntem noi. În primul rând nu am fost hotărâţi, niciodată nu am spus lucrurile aşa cum le-am simţit. Există o concurenţă nebunească între noi şi nu între noi cu ceilalţi. Numai noi ne putem rezolva problemele. Nu vă mai luaţi după tot felul de promisiuni. Vă văd oameni serioşi, sănătoşi la minte. Îmi pare rău că sunteţi intoxicaţi cu tot felul de soluţii ale unor binevoitori care nu fac altceva decât să vă dezmembreze,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

să vă ducă în eroare, în interese de cele mai multe ori personale. Am convenit cu cei din conducerea Federaţiei ROMOVIS de a încerca o colaborare, nu în a ne încurca unul pe altul. Unul dintre motto-urile LAPAR este că “împreună vom învinge”. Dumneavoastră trebuie să ştiţi un singur lucru, nimeni în afară de dumneavoastră nu se gândeşte la business-ul dumneavoastră”, a precizat Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, oaspetele zilei de vineri, 21 iulie, din cadrul evenimentului organizat de Federaţia Naţională a Crescătorilor de Ovine şi Caprine ROMOVIS.

Platformă unică naţională pentru ovine şi caprine Pe tapetul discuţiilor s-au înscris şi aspecte legate de registrul genealogic, respectiv a unei platforme unice naţionale pentru ovine şi caprine. “Federaţia ROMOVIS nu stă cu mâinile în sân şi, dacă tot conduce trei cărşi de rasă la specia ovină din România, cea mai importantă fiind Ţurcana, iată că avem şi noi IT-iştii noştri, programatorii noştri, cu o bază de date online. Ne dorim ca ea să devină o platformă unică la nivel naţional vizavi de gestionarea animalelor cu performanţă. Fermierii au posibilitatea pe baza unei parole să vizualizeze toate animalele cu performanță cunoscută din registrele genealogice existente. Am cerut şi Autorităţii Sanitar Veterinare să facă acelaşi lucru şi să ne permită doar pentru vizualizare baza de date pe exploataţie pentru fiecare fermier în parte. Atunci când consideră fermierul că are o neconcordanţă cu ceea ce face medicul veterinar sau responsabilul de date, să poată semna singur cu dovada din baza de date. Am înţeles că există posibilitatea aceasta, sperăm să o şi concretizăm până la finalul anului”, a precizat Ionică Nechifor.

Achim Irimescu: “Trebuie să învăţăm să şi vindem” Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, oaspetele zilei de vineri, 21 iulie, din cadrul evenimentului “Păstoritul, tradiţie şi competivitate” a subliniat potenţialul existent în sectorul ovin, în special al cărnii, extrem de puţin valorificat.

“Am ajuns să dăm carne de ovine de pomană în ţările arabe, cu jumătate din preţul pe care ei îl au la carnea de ovine.

Fermierul trebuie să ţină la preţ, să ridicăm presiunea, astfel ca preţul să meargă în sus. E clar că trebuie să venim cu un program de promovare, în ce priveşte consumul de carne de ovină în România. Să dăm românului carnea noastră de oaie. De ce trebuie să fim cu mâna întinsă la străini să ne cumpere oile, să mă rog de ei? Am ajuns cu oile noastre de o calitate extraordinară să cerşim să fie cumpărate de cei din afară. De ce să nu o dăm copiilor noştri? De ce să mănânce românul carnea venită de nu ştiu unde, când noi avem aici posibilitatea să-i dăm cea mai bună carne? Există posibilitatea promovării prin bani europeni. Peste 160 de milioane de euro pe fiecare an pentru promovarea pe pieţele interna­ ţionale. Ei dau banii europeni în procent de 80 %, şi 20 % de la cei care vor să-şi promoveze carnea. Căutăm în minister resurse financiare să promovăm în România consumul de carne. Avem 4,5 milioane de ovine pe an pe care trebuie să le vindem şi nu ştim cum. Neapărat trebuie să învăţăm acest lucru, trebuie să ne promovăm carnea, ca să ajungă carnea de ovine pe masa românului. Dacă la producţie şi calitate stăm bine, trebuie să învăţăm să şi vindem. Dacă nu reuşeşti să vinzi producţia, rămâi cu ea în curte şi dai faliment. Este extrem de important ca împreună cu echipa de conducere a federaţiei să reuşim şi pe plan extern, şi pe plan intern să

promovăm carnea de ovine”, a precizat Achim Irimescu, ministrul Agriculturii. Punctul cel mai aprig aşteptat de oierii prezenţi a fost cel al subvenţiilor, mai exact momentul în care aceştia vor intra în posesia lor. “Săptămâna viitoare se vor emite ordine de plată, dar fermierii vor primi banii cu 2-4 zile întârziere, din cauza procedeului de transfer al banilor: APIA cere Ministerului, MADR cere Finanţelor, Finanţele transferă banii la Minister, Ministerul la APIA. La ovine, dacă la începutul săptămânii viitoare începe emiterea de ordine pe ANT 9 - ovine, oierii vor primi banii, în cel mai fericit caz, la sfârşitul săptămânii viitoare, pentru că banii trebuie luaţi de la Ministerul de Finanţe şi prin MADR la APIA”, a precizat Achim Irimescu.

Sprijin pentru micii fermieri Acesta a punctat şi măsurile destinate micilor fermieri, respectiv a sprijinului cuplat în zootehnie care este pentru fermierii aflaţi în dificultate. “Sprijinul cuplat se dă pentru sectoarele cu dificultăți. Deci, eu nu am nimic și sper să nu se supere marii producători, dar vreau să scădem de la 600 de oi la 500 de capete. Am fost prin țară, am fost la Vatra Dornei și oamenii spuneau: domnule Irimescu, sunt prea multe 150 de oi pentru cine să primească. Banii sunt pentru cei în dificultate. Un fermier mare, în principiu, cu mii de oi nu este în dificultate. Să fim sinceri! Micii producători, însă, trebuie să-i încurajăm.

Pentru că pe mine mă doare sufletul. Sunt din neam de ciobani, v-am spus. Astă vară am trecut pe Transalpina și s-au golit munții din zona mea de oi. Foarte grav! Au apărut vacile, dar muntele e cu oaia. Ce se întâmplă? Ar trebui să vedem cum reușim să găsim acea transhumanță, să-i ajutăm pe cei care fac transhumanța. Dar, în mod cert, pentru producătorii care primesc subvenția și care trebuie ajutați, trebuie să coborâm clar numărul de oi.

Că o fi 50, că o fi 60, că o fi 70, nu știu! Dar e clar că zona de munte este zona cea mai afectată și acolo trebuie să venim, sper să nu se supere cei care sunt în altă zonă, dar eu gândesc așa cum spune legislația europeană că banii, sprijinul cuplat în zootehnie se dă pentru sectoarele în dificultate”, a spus Achim Irimescu.

Alte puncte dezbătute în prezenţa ministrului Achim Irimescu şi a oficialilor din ministerul pe care îl conduce au avut în vedere metodele privind ameliorarea ovinelor, problema materialului biologic fiind ridicată chiar de către Secretarul General ROMOVIS, Ionică Nechifor. “Nu dorim să mai fim o ţară experimentală pentru alţii. Avem atâta potenţial la Ţurcană, la Kasrakul, la Ţigaie ca să ducem rasele noastre spre un nivel de valoare zootehnică în aşa fel încât să asigurăm carne de calitate fără să ne doară capul de rasele din afară”, a subliniat Ionică Nechifor.

95

96

PROFIL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

97

Ulei presat la rece, marca Şomcuta Mare

de Nicolae TEREMTUȘ

Micro-întreprinderile sau persoanele autorizate sunt un motor important în dezvoltarea clasei de mijloc, cea care susţine o economie dezvoltată. Având multe astfel de firme cu unul sau doi-trei angajaţi s-ar destinde şi piaţa muncii, s-ar produce multe din cele necesare în Maramureş, s-ar rezolva mult mai repede problemele sociale care bântuie nordul ţării de mai mulţi ani. Vreți exemple? Începem cu o firmă de familie din Şomcuta Mare, o firmă ce produce ulei presat la rece. Poate părea o chestiune simplă, uşor de făcut, dar povestea lui Eduard Pop, cel care a început afacerea de familie, arată că lucrurile nu sunt atât de simple.

Mai mult, se poate spune că aceste firme ar avea nevoie de un sprijin mai mare din partea statului, nu financiar, un sprijin în promovarea afacerii. Mulţi maramureşeni care demarează o mică afacere, mai ales din domeniul productiv, întâmpină probleme în comercializarea produselor, fie că vorbim de legume, fructe, alte alimente, fie că sunt produse din zona industrială sau a serviciilor, este greu să pătrunzi pe o piaţă dominată de produse de import şi de interesele celor care le importă. „Ulei presat la rece” a pornit din dorinţa lui Eduard Pop şi a soţiei sale de a avea o mică afacere. Ulterior au venit şi copiii, cei care se ocupă de partea de marketing, de promovare, de mediul online. „Am avut o firmă de producţie înainte, pentru piaţa auto, respectiv filtre. A mers bine până în 2009-2010, când a început criza economică ce a afectat ţara, lumea în general. A trebuit să închid. Am avut 10 angajaţi. Următorii trei ani nu am ştiut ce să fac! Din 1990 lucrez în mediul privat, sunt inginer zootehnist, la stat nu am lucrat decât trei ani, înainte de 1989. De aceea a fost un pic greu, trebuia să mă îndrept spre o activitate! Şi familia mi-a spus acelaşi lucru sau să merg să mă angajez undeva. Dar pentru mine şi la această vârstă ar fi fost cam dificil să mă angajez la stat, în administraţie unde ai un şef care îţi spune ce să faci, cum să faci.

Nu am găsit nimic! Soţia, medic fiind, mi-a sugerat să facem ulei presat la rece. Era o idee, dar am realizat că este nevoie de multe cunoştinţe în domeniul alimentar, tehnic, trebuie să ştii tot ceea ce se leagă de avizare, deoarece DSP este cel care dă avizul pentru produsele pe care le faci. Am cochetat cu ideea un an de zile! După care mi-am spus să încercăm. M-am interesat şi în 2013 am cumpărat utilajul pentru obţinerea uleiului presat la rece. Desigur, este o mare varietate de utilaje pe piaţă, dar la banii pe care i-am avut am căutat ceva mediu, nici nou, nici cu o vechime foarte mare. Am găsit în Timişoara. După ce am adus instalaţia, care nu este foarte complicată, am avut nevoie de aproape un an de zile să învăţ cum se lucrează, cum să produc ulei în mod eficient, dar uleiul să fie de calitate. A fost complicat deoarece nimeni nu îţi spune niciodată!”, ne-a povestit Eduard Pop. Acesta a cumpărat utilajul de la o firmă din Timişoara, loc în care se şi realizează astfel de instalaţii. La firma de producţie din Timişoara erau zece astfel de prese şi se producea ulei din floarea soarelui, dar industrial. Dar maramureşeanul a dorit să facă ulei de dovleac şi din

nucă deoarece au o valoare nutritivă mare şi o calitate deosebită. „Mi s-a spus că pot face şi astfel de uleiuri, dar nu ştiam cum trebuie lucrat pe dovleac şi nucă. M-au trimis la tehnologul care lucrează la fabrica unde se produceau presele. Acesta mi-a dat date aproximative. Acasă am încercat, la floarea soarelui nu a fost nicio problemă, dar la dovleac şi nucă nu a ieşit la calitatea pe care o doream!

Presarea la rece implică temperaturi de lucru scăzute.

Utilajul lucrează între 45 şi 55 de grade în mod normal, temperatura optimă pentru ca uleiul să iasă foarte bun şi să păstreze calităţile seminţelor. La o temperatură mai mare, unele dinte elemente se distrug. Am învăţat, dar singur. Nimeni nu îţi arată, nu te învaţă. Ceea ce ne diferenţiază de alte firme de acelaşi fel este că nu filtrăm uleiul, ci îl decantăm. Prin filtrare se mai pierde din calităţi. După ce am reuşit să obţinem calitatea cea mai bună, a urmat partea a doua, respectiv organizarea vânzării produselor noastre. Aici a fost o problemă!”, ne-a explicat Eduard Pop. După mai multe încercări, după ce au avut experienţa necesară, au dat drumul la „şarje” de ulei presat la rece.

Primii care au cumpărat au fost prietenii, rudele... Apoi au deschis o pagină de facebook şi a urmat o promovare în mediul online. Acum lucrurile merg bine, sunt tot mai căutaţi, se poate face comandă pe facebook şi în cel mai scurt timp se primesc produsele. Ambalajele sunt doar din sticlă, etichete drăguţe şi reţete pe care le găsiţi tot acolo.

Se pregătesc să intre şi pe piaţa de export, evident, la nivel de nişă, deoarece nu doresc o producţie industrială, ci aşa cum reuşesc acum.

98

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Heifer România a devenit oficial Open Fields

de Alin ZAHARIE

La începutul lunii iulie, la Cluj, a avut loc evenimentul care a marcat transformarea Heifer România, organizaţia care ani întregi a sprijinit, prin donaţii de animale şi nu numai, comunităţile defavorizate, în Open Fields, o entitate nouă, românească, care va funcţiona după aceleaşi principii, de promovare a unor valori care favorizează dezvoltarea socială, economică şi respectarea normelor de ecologie.

În cadrul evenimentului, membrii Open Fields au subliniat faptul că îşi vor concentra şi în viitor atenţia asupra „dezvoltării comunităţilor defavorizate din diverse zone ale ţării prin implementarea de proiecte cu sprijinul partenerilor actuali: Danone, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, Norway Grants, Heifer International şi Bothar Irlanda. Noi iniţiative, proiecte şi parteneriate sunt în curs de dezvoltare, acţiuni menite să asigure continuitatea şi tranziţia lină înspre independenţa financiară şi sustenabilitatea pe termen lung a noii entităţi”.

Directorul executiv al Fundaţiei Open Fields, Ovidiu Spînu a mulţumit, împreună cu toţi beneficiarii, celor de la Heifer International pentru sprijinul acordat de-a lungul timpului şi a asigurat că noua fundaţie va duce, mai departe, cu aceeaşi implicare şi responsabilitate moştenirea Heifer România.

Conferinţa organizată la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Venterinară din Cluj a fost urmată de o acţiune de „pasare a darului”, prin care au fost donate 25 de văcuţe unor locuitori din Viscri.

Practic, activitățile incluse în evenimentul complex care a marcat trecerea de la Heifer România la Fundaţia Open Fields au continuat în localitatea Viscri, județul Brașov, cu o vizită la proiectul ”Empowering Roma Women - În sprijinul femeilor de etnie romă”, completată de Ceremonia de Pasare a Darului, în urma căruia 25 de văcuțe au intrat în posesia unor persoane defavorizate din zonă. ”Noi nu facem caritate, nu dăm de pomană, facem proiecte de dezvoltare și de responsabilitate socială. Această pasare a darului reprezintă un împrumut viu, ei primesc o vacă, dau altei familii o

vacă asemănătoare. În Viscri am dat prima văcuță în toamna lui 2014 când am marcat 70 de ani de Heifer.

Am adus 70 de văcuțe primite de la fermieri din Irlanda. Vacile donate azi sunt, de fapt, prima generație de vaci irlandeze născute în România, care acum și-au găsit noi proprietari aici, la Viscri. Cei care primesc aceste animale au semnat un contract, să dea primul născut mai departe într-un lanț cât se poate de lung al bunăstării. Proiectul, fiind unul social, ne orientăm spre familiile sărace, familii fără venituri, familii cu mulți copii, cu probleme sociale și, atunci, ei sunt primii vizați. Avem o listă de așteptare, criteriile sociale sunt cele prioritare, dar având în vedere magia asta a multiplicării prin miracolul nașterii, noi sperăm să acordăm animale tuturor celor interesați. Avem acum 25 de văcuțe pentru cei 25 de ani de Heifer România”, a precizat Dr. Ovidiu Spînu, Director Executiv Fundația Open Fields.

Semnificația pasării darului a fost subliniată și de reprezentantul Heifer International, Piere Ferrari, care a punctat și importanța unității în cadrul unei comunități, precum cea din Viscri. ”Grija față de animale, creșterea acestora nu este singurul lucru important. Cel mai important lucru este faptul că aceste familii lucrează împreună într-o comunitate, iar atunci când formează un grup unit și puternic nimic nu-i poate împiedica. Pasarea darului este dovada faptului că această comunitate se înțelege foarte bine și lucrează împreună. Faptul că au venit aici și au adus animalele și le-au donat de la unul la celălalt înseamnă că le pasă de cei din jurul lor”, a precizat Piere Ferrari, CEO Heifer International SUA.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

Schimbarea mentalității prin educație Din partea fermierilor irlandezi, grupați în cadrul organizației Bothar Irlanda, care donau în urmă cu doi ani primele vaci către comunitatea din Viscri a vorbit dr. Brendan Mimnagh, secretarul Volunteers in Irish Veterinary Assistance (VIVA). ”În copilăria mea și eu am crescut într-o fermă precum acești copii din Viscri, lucram în aceleași condiții. Sistemul de agricultură era același, provocările erau aceleași, la fel și sărăcia noastră, asemănătoare cu a celor de aici. Dar în acești ani care au trecut, peste 50 la număr, viața mea și a colegilor fermieri din Irlanda s-a schimbat. Schimbarea nu a fost una din greșeală. Schimbarea s-a datorat faptului că am primit educație și am fost încurajați să ne schimbăm mentalitatea. Și voi aveți ocazia să faceți același lucru. Deși am pornit de jos, am ajuns să exportăm în mai mult de 200 de țări animale și produse lactate din Irlanda. Vă încurajăm să continuați colaborarea cu Open Fields și cu toate organizațiile care vă ajută să obțineți un progres. Ziua de azi este una specială și unică. Mamele acestor văcuțe au pornit cu avionul din Irlanda în 2014, fapt ce reprezintă o mână întinsă de fermierii irlandezi către cei din România.

Continuați să fiți alături de Open Fields, iar viața voastră se va transforma radical în bine”, a precizat dr.

Brendan Mimnagh.

”Putem fi mai buni unii cu alții” Gazda ceremoniei de pasare a darului, Caroline Fernolend, vicepreședinte al Fundației Mihai Eminescu Trust, a salutat prezența Heifer în mijlocul comunității din Viscri, activitate continuată cu același entuziasm de Fundația Open Fields. „Acest proiect derulat de Heifer, iar acum de Open Fields vrea să ne arate că putem fi mai buni unii cu alții, să construim împreună, astfel încât comunitatea noastră să fie mai prosperă și să trăim cu toții mai bine. Sunt foarte impresionată de acești domni și doamne care au venit la noi, fapt pentru care le mulțumesc din suflet pentru ceea ce fac. Pe beneficiarii acestui proiect îi rog din suflet să aibă grijă de aceste văcuțe, să le crească cu dragoste, astfel să poată oferi mai departe darul la cei din jur, iar în scurt timp satele Viscri și Roadeș să trăiască mai bine”, a spus Caroline Fernolend.

Colaborare Heifer-Open Fields-Danone În cadrul politicii Heifer România se numără și dezvoltarea de programe alături de marile companii, printre care și Danone, managerul companiei, Adrian Pascu fiind prezent la ceremonia de pasare a darului de la Viscri. ”Noi lucrăm împreună cu Ovidiu Spînu, cu Heifer și cu Open Fields de acum înainte în direcția pe care am început-o acum patru ani. Avem un proiect comun care se numește ”O șansă pentru toți - A chance for all”. Acest proiect se derulează în Zimnicea, iar compania Danone pe care o reprezint are o filozofie care se potrivește foarte mult cu cea a lui Heifer, și anume faptul că există o răspundere socială și unde

faci bani, o parte din aceștia trebuie să-i întorci către dezvoltarea comunităților respective. E o convingere la nivel de grup, o convingere pe care o aplicăm foarte bine aici în România, și sunt convins că vom dezvolta proiecte noi în aceeași direcție. Este un moment istoric și mă bucur că sunt aici”, a precizat Adrian Pascu, director Danone România.

99

100

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Tradiții și obiceiuri din județul Mureș, la începutul verii Păstrate cu sfințenie din moși strămoși, unele uitate și reînviate în anii din urmă, tradițiile locuitorilor din județul Mureș pot constitui un veritabil magnet de atragere a turiștilor în zonă. Despre câteva tradiții derulate la începutul verii, în localitățiile din jurul Reghinului, în materialul de mai jos. de Alin ZAHARIE

Udatul nevestelor, tradiția seculară a Văii Gurghiului Unică în România, sărbătoarea ”Udatul nevestelor” de la podul Hodacului și-a derulat în 20 iunie, în a doua zi de Rusalii, o nouă ediție, tradiția de peste un secol fiind păstrată cu sfințenie de localnici. Aceasta spune că la acest eveniment participă tinerele neveste căsătorite în intervalul de la evenimentul de anul trecut.

Ca semn al preţuirii, al respectului, tinerele neveste aveau cinstea de a juca în primele rânduri. În iureşul jocului, la un semn al celui care conduce hora, de obicei unul mai în vârstă, întreg alaiul, în pas de dans perechi, se îndreaptă spre albia râului, urmăriţi cu privirile de sutele de spectatori aşezaţi pe ambele maluri ale râului Gurghiu, în aşteptarea momentului culminant. Când alaiul ajunge pe malul râului, la un strigăt al conducătorului - „În apă, mă!”

-, nevestele erau luate în braţe de dansatori, care se îndreptau spre firul apei. Tinerele neveste strigau, se zbăteau în braţele bărbaţilor, cerând parcă ajutorul soţilor lor, care se găseau pe mal şi care începeau tratativele cu jucăuşii. Târgul constă în acordarea de către bărbatul nevestei a unei plăţi în băutură. Când târgul este încheiat, nevasta este adusă bărbatului, care, în faţa mulţimii, o sărută. Dacă se întâmplă ca bărbatul unei neveste să nu ajungă la înţelegere cu dansatorul, acesta o lasă în apă, spre hazul tuturor şi ruşinea bărbatului.

”Pe vremuri, acest obicei al udatului nevestelor era unul așteptat cu foarte mare interes de toată lumea. Era multă lume care se bucura de acest moment, erau și câte 20 de tinere neveste care se cununau în anul respectiv și care participau la această sărbătoare, după care urma jocul și voia bună pentru toată lumea. Te puneai la udat după cum te cununai. Așa era regula, după vârstă, care cum era mai mare. Nu se băga înainte cea mică la cea mai mare, nu era permis. Fiecare femeie avea bărbat ca să joace și să plătească jucăușul. Fiecare aveam jucăuși, iar bărbații trebuiau să vină să ne scoată. Dacă nu ne scoteau, se zicea că nu le suntem dragi, dacă nu veneau și ne luau de mână și spuneau că plătesc kilogramul de țuică, bere sau vin pentru cel care ne lua la joc. Pe mine, bărbatul m-a udat și a spus că-i sunt atât de dragă, eu fiind mai tânără ca el cu 10 ani. Atunci m-a udat, a plătit și după ce am venit înapoi de la udat am jucat jocul întreg”, ne povestește Maria Pop, de 78 de ani, din Hodac.

Noapte magică de Sânziene, la Reghin Din vremuri de demult ne-a rămas povestea Sânzienelor şi obiceiul de a le sărbători. Asociate solstiţiului de vară, Sânzienele sunt zânele vesele ale belşugului, ale cântecului şi dansului, care aduc rod recoltelor şi bunăstare gospodarilor. Misterioase şi drepte, Sânzienele ni se arată o singură noapte din an, când dau puteri deosebite florilor, așa încât acestea devin plante de leac. Totodată, este noaptea în care se aprind focurile care purifică şi alungă spiritele malefice. O astfel de seară a fost şi cea de la Muzeul Etnografic ”Anton Badea” din Reghin, care a organizat în 24 iunie evenimentul intitulat ”Noaptea magică de Sânziene”.

“Pentru a vorbi despre folclor, despre tradiţie, trebuie să ne întoarcem la începuturi, să cunoaştem partea arhaică a acesteia. Sărbătorile se desfăşurau într-un alt timp, un

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

timp sacru prin care omul accede la divinitate, dorinţa finală fiind aceea de a fi precum zeii, nemuritor. În vremuri de demult, omul credea că prin magie şi ritual poate îmbuna divinitatea, care apoi îl răsplătea fie printr-o recoltă bogată, fie prin vindecarea unor boli sau prin diferite căi care erau cerute. Un astfel de ritual este şi dansul sânzienelor, care reprezintă o invocare a zeiţelor protectoare cu scopul de a atrage forţele pozitive. Prin această seară magică de Sânziene ne-am dorit să fie, dacă nu o noapte, măcar o seară magică în care să ne simţim ca într-o poveste, alături de Sânziene, care prin dansul lor în jurul focului, prin frumuseţea şi misterul lor şi prin tot decorul creat reuşesc să ne transpună într-un alt timp, un timp mitic, în care zeii erau îmbunaţi şi zeiţele protectoare erau invocate”, a precizat Roxana Man, directorul Muzeului Etnografic „Anton Badea” din Reghin.

Târgul Fetelor, de peste un secol cinstit la Gurghiu În fiecare an, pentru o zi, platoul Mociar (dinspre Reghin spre Lăpușna) se umple de mii de oameni care vin la Târgul Fetelor din Gurghiu. Cu o vechime de mai bine de 100 de ani, târgul este cunoscut de localnici drept Târgul Sângiorzului, pentru că, în trecut, se ținea pe data de 23 aprilie, de Sfântul Gheorghe, la podul Gurghiului, spre Cașva.

Târgul era prilej de întâlnire pentru oamenii din comunele Solovăstru, Gurghiu, Hodac și Ibănești și fiecare dintre acestea venea cu o suită de jocuri și cu “ceterași tocmiți”. Dar, în primul rând, era o ocazie importantă pentru fete și băieți din localități diferite să se întâlnească și să se cunoască. Tradiţia spune că, la târg, fetele erau furate în înțelegere cu băiatul, fugeau împreună, în cazul în care părinții nu erau de acord cu relația lor. Asta pentru că nunțile nu se făceau oricum, după capul tinerilor.

Părinții, dacă erau înstăriți, nu-și doreau ca fiul lor să se însoțească cu o fată săracă sau invers. Dar dacă se iubeau mult, se întâmpla să-și mai pună fuga la cale, târgul fiind un prilej potrivit. Până la urmă, părinții cedau, nu puteau lăsa lucrurile să rămână așa și, în cele din urmă, organizau ospățul (nunta).

Anul 2016 nu a făcut excepţie, Târgul Fetelor derulându-şi în duminica de 26 iunie intr-o nouă ediţie. “În urmă cu un an, alături de oameni de ajutor ne-am gândit să reînviem tradiţia pe Valea Gurghiului, şi anume Târgul Fetelor.

Este cea mai veche sărbătoare de pe Valea Gurghiului, de peste 100 de ani. Mă bucur şi vă mulţumesc foarte mult tuturor celor care au fost şi sunt alături de noi pentru a reînvia această tradiţie, pentru a duce mai departe portul popular”, a precizat Laurenţiu Boar, primarul comunei Gurghiu. În cadrul târgului se cinstesc familiile care în anul respectiv au împlinit 50 de ani de căsnicie, 17 cupluri fiind pre-

miate în acest an. “Vreau să-i felicit pe toţi, să aibă o bătrâneţe fericită, să se bucure de tot ceea ce îi înconjoară. După discuţiile cu dânşii, am înţeles că s-au cunoscut în urmă cu o jumătate de secol la acest târg al fetelor și acum au din nou ocazia să sărbătorească la acest târg şi le doresc numai bine şi sănătate”, a spus primarul comunei Gurghiu.

Printre cei premiaţi s-a aflat şi familia Ioan şi Silvia Cîmpian, care au trăit din nou emoţia de odinioară a târgului, locul unde în urmă cu 50 de ani se întâlneau. “Avem o familie frumoasă, avem copii, nepoţi, strănepoţi, adevărata noastră comoară. Pentru cei care vor să fure fetele din târg, trebuie să ştie cum să conducă o familie pentru a ajunge la o căsnicie de 50 de ani, aşa cum avem noi. Bărbatul să fie bărbat, iar muierea să fie muiere”, a spus Silvia Cîmpian.

Tanti Rafila, sufletul viu al tradițiilor din Idicel Pădure Plaiurile muşene nu duc lipsă de tradiţii, păstrate cu sfințenie de localnici. Printre aceştia la loc de cinste se află rapsodul popular Rafila Moldovan, cea care păstorește cu mare grijă Muzeul “Amintiri din strămoşi” din Idicel Pădure. Pe 12 iunie, muzeul şi-a serbat a XVI-a aniversare, prilej cu care oameni dragi i-au călcat pragul casei lui tanti Rafila, părtaşi la o sărbătoare de suflet a datinilor şi obiceiurilor specifice locului. ”Mulțumesc celor care au venit la această sărbătoare, grupurilor folclorice care și-au lăsat acasă treburile și au făcut posibil să vină în curtea mea.

Vreau să mulțumesc bunului Dumnezeu”, a spus Rafila Moldovan.

Obiceiul albitului pânzelor Alături de Tanti Rafila a fost și Mărioara Bârsan, care a prezentat obieciul albitului pânzelor, readus la lumină printr-o demonstrație făcută de însăși tanti Rafila alături de femeile din sat. ”După ce era gata pânza, se așteptau zilele cu soare și, cu pânza țesută, se duceau femeile în vale cu lipidee, ștergare, pânză pentru cămăși și pentru poale.

Bgilitul, de fapt, însemna albitul pânzei. Ceea ce era țesut din cânepă și din bumbac în stative, era dus la vale și albit.

Prin înmuierea în apă se trăgea pânza de mai multe ori pe o scândură și iar se introducea în apă. Apoi, pentru albire era expusă la soare pe iarbă”, a spus Mărioara Bârsan.

101

102

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Voivodina, o destinaţie ideală pentru bănățeni Promovarea turismului este una din priorităţile Provinciei Voivodina din Serbia, fapt pentru care Organizaţia de Turism din Voivodina a demarat un proiect intitulat “Zilele Voivodinei la Timişoara” ce le-a fost prezentat bănățenilor, la Restaurantul Lloyd, din centrul Timişoarei. de Alin ZAHARIE Alături de reprezentanţi ai autorităților locale, precum Excelenţa Sa, Lazar Manojlovici, consulul general al Republicii Serbia la Timişoara, Javor Radovancovici, reprezentant al comunităţii sârbilor în Timişoara, au fost prezenți la acțiunea de promovare a ofertei turistice a Voivodinei oaspeţi din Serbia, în frunte cu Ivan Djokovic, vicepreşedintele guvernului Provinciei Voivodina, Nataşa Pavlovici, directorul Organizaţiei de Turism din Voivodina, alături de 13 organizaţii din Voivodina având ca obiect de activitate turismul. „Suntem aici, la Timişoara, datorită faptului că acest proiect pe care îl prezentăm a fost susţinut şi de către autorităţile din Voivodina. Aici mă refer, în primul rând, la Guvernul din Voivodina care ne sprijină în acest proiect, la fel şi Consulatul General al Republicii Serbia de la Timişoara, Uniunea Sârbilor din România şi mulţi alţi prieteni de-ai noştri din Timişoara. Principala atracţie a Regiunii Voivodina şi motivul pentru care suntem aici, la Timişoara sunt manifestările culturale. Dorim prin acest eveniment să invităm turiştii din România să vină la manifestările care vor avea loc în vara şi toamna acestui an în Regiunea Voivodina, pentru a petrece agreabil timpul în una din comunele bănăţene, să se răcorească în lacurile sau aquaparcurile din zonă şi, nu în ultimul rând, să simtă, cu adevărat, gusturile deosebite

culinare, senzaţiile gastronomice precum şi gustul minunat al vinurilor din zona Vârşeţ. Voivodina este un loc deosebit, o zonă minunată, este locul în care toţi sunt fericiţi. Spunem acest lucru deoarece în Voivodina trăiesc 26 de comunităţi etnice. Datorită faptului că Voivodina este o zonă unde toată lumea se întâlneşte cu toată lumea, sper să ne întâlnim în curând în Voivodina”, a precizat Natasa Pavlovici, directorul Organizaţiei de Turism Voivodina.

Interes pentru regiunea Voivodina Excelenţa Sa Lazar Manojlovici, consulul general al Republicii Serbia la Timișoara, a subliniat dezvoltarea turismului din Regiunea Voivodina reliefată prin creşterea numărului de turişti. „Serbia, în ultimele şase luni, a înregistrat o creştere a numărului de turişti cu aproape 13%. Referitor la regiunea Voivodina, numărul turiştilor a crescut cu 11 procente, iar în ce priveşte numărul turiştilor veniţi din România numărul acestora a crescut cu 17%. Suntem convişti că acest eveniment este un bun prilej pentru oamenii care lucrează în turism din zona Banatului să găsească un interes pentru regiunea Voivodina, iar această acţiune să fie urmată de efecte pozitive”, a spus Lazar Manojlovici, consulul general al Republicii Serbia la Timişoara.

Ivan Djokovic: “Vă întâmpin în Voivodina cu braţele deschise” La eveniment a fost prezent și vicepreşedintele guvernului Provinciei Voivodina, Ivan Djokovic, care a punctat preocupările vecinilor sărbi în ce priveşte dezvoltarea turismului. „Considerăm turismul un domeniu strategic, respectiv orientarea lui spre România. Există o relaţie deosebită, istorică,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

între cele două regiuni, între cele două state, între cele două popoare. Voivodina are într-adevăr ce oferi turiştilor români, începând cu destinaţiile tradiţionale, acestea fiind Vârşeţul, Biserica Albă cu lacurile sale. Apoi staţiunea Kanjiza, cu lacurile din jur şi, evident, destinaţia centrală, oraşul Novi Sad cu Cetatea Petrovaradin. Aici se adaugă tot ce poate oferi fluviul Dunărea. Din aceste motive, una din zonele de interes pentru noi este tocmai turismul. În acest sens vreau să vă întâmpin în Voivodina cu braţele deschise, astfel încât turiştii români să simtă o parte din frumuseţile Voivodinei ce nu se pot simţi cu adevărat din pliantele turistice”, a spus Ivan Djokovic.

Printre cei care pun umărul la promovarea Regiunii Voivodina se numără şi sârbii din zona Timişoarei, reuniţi în cadrul Uniunii Sârbilor din România. “Noi, Uniunea Sârbilor din România încercăm să promovăm acest schimb cultural şi consider că astfel de colaborări sunt benefice ambelor părţi. Vă pot confirma şi personal că sunt foarte mulţi beneficiari ai acestor tipuri de servicii. Noi ca şi uniune nu avem obiectul de a promova turismul, însă considerăm că această posibilitate de a oferi noi perspective şi de a găsi un interes comun, atât noi, cei din România cât şi cei din Serbia, este una extrem de benefică”, a declarat Ognean Cristici, preşedintele Uniunii Sârbilor din România.

De la mica Vienă la mica Atenă Tot la capitolul sârbi cu suflet mare se numără şi Javor Radovancovici, administratorul restaurantului Lloyd din Timişoara, gazda evenimentului de prezentare a ofertei turistice a regiunii Voivodina. “Organizarea unor asemenea evenimente prin care vecinii noştrii sârbi se prezintă este una extrem de importantă. Organizaţia Turistică a Voivodinei s-a autodepăşit prin faptul că a adus 18 asociaţii turistice din ţara vecină şi prietenă. Au venit cu materialele promoţionale, cu toate evenimentele pe care le vor organiza în Voivodina până la sfârşitul anului. Astfel, turiştii români care îşi doresc ceva deosebit îşi pot alege manifestarea la care doresc să participe. M-am simţit onorat să pot fi gazda unui asemenea eveniment de o asemenea amploare pentru că până acum veneau individual. De data aceasta au făcut front comun aceste asociaţii turistice, şi cum spune sârbul, cu cât sunt mai uniţi, cu atât sunt mai puternici.

Sunt foarte multe frumuseţi care merită descoperite, atât în Voivodina cât şi în întreaga Serbie. Novi Sad este un oraş extraordinar. Aşa cum Timişoara e considerată mica Viena, Novi Sadul e considerat mica Atena. Sunt foarte multe festivaluri, nenumărate lucruri interesante care merită văzute. Nu de mult s-a terminat un mare festival de jazz, Exit, cu peste 200.000 de

AGRO TB

vizitatori în patru zile. De asemenea, Veliko Gradište, cel mai mare centru de baschet făcut de un baschetbalist sârb, calificat cu echipa naţională la Jocurile Olimpice de la Rio. Este vorba de Milos Teodosic, care a câştigat anul acesta atât campionatul Rusiei, Euroliga, precum şi calificarea cu echipa Serbiei la Jocurile Olimpice din Brazilia”, a declarat Javor Radovancovici.

Ce pot găsi investitorii din România care vin în Regiunea Voivodina? “În primul rând, o siguranţă a legislaţiei şi a respectării acesteia, ceea ce până la urmă este cel mai important aspect, înainte de a demara o afacere. De asemenea putem să le oferim o infrastructură de bună calitate în zonele industriale, zone de liber schimb, fără taxe vamale.

Prin anumite măsuri ale noastre le oferim anumite stimulente financiare pentru angajarea unui anumit număr de oameni, dar şi un sprijin în ce priveşte cumpărarea utilajelor şi a echipamentelor în anumite condiţii. Este una din priorităţile noastre, aceea de a atrage investitori, deja există investitori români în Voivodina care au investit peste 4,5 milioane de euro și care au oferit în jur de 450 de locuri de muncă. Există multe domenii economice în care se poate găsi un numitor comun, în care se poate investi în Regiunea Voivodina. Aici mă refer în primul rând la zona agroindustrială, producerea şi exportul produselor agricole, sectorul IT, industria metalurgică. Un mare potenţial îl reprezintă sectorul industriei auto, a producerii de piese pentru autovehicule “ - Ivan Djokovic – vicepreședintele guvernului Provinciei Voivodina

103

104

INVESTIȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO