Transilvania Business 63

TB

Transilvania Business AN VII • NR 63 • SEPTEMBRIE 2016 • PREȚ 15 LEI

www.transilvaniabusiness.ro

PAG. 5-9 IRUM-MAVI - O NOUĂ ETAPĂ DE DEZVOLTARE PAG. 10-11 ALBA ALUMINIU: MODEL DE SUCCES DIN INDUSTRIA CHIMICĂ PAG. 18 MEGA IMAGE, PRIMUL CHIRIAȘ ÎN PLAZA ROMANIA OFFICES PAG. 16-17 ARL STRABAG, ÎN LINIE DREAPTĂ LA AEROPORTUL BAIA MARE PAG. 25-31 LA MULȚI ANI, UNGARIA!

5-9

21

25-31

COVER STORY

ENERGIE

ANIVERSARE

IRUM-MAVI - O NOUĂ ETAPĂ DE DEZVOLTARE

INVESTIȚIE STRATEGICĂ DE 300 MILIOANE DE EURO A ROMGAZ

LA MULȚI ANI, UNGARIA!

33-34

44-46

48

ENERGIE

INTERVIU

LIFESTYLE

ROMÂNIA ÎȘI POATE DUBLA CAPACITATEA DE PRODUCERE A ENERGIEI VERZI

CÂT VALOREAZĂ 15 % DIN HIDROELECTRICA SA?

FEERIC FASHION WEEK

PAG. 55 D.S.V.S.A. CLUJ - instituție cu competențe strategice PAG. 58-59 ZILELE CULESULUI DE STRUGURI LA VÂRȘET, ÎN VOIVODINA

cuprins

1

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

2

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Clustere. Strategia Dunării.

Bioeconomie Asociația Clusterelor din România - CLUSTERO, prin intermediul Consorțiului Clusterelor din Regiunea de Sud Est și Parcul Industrial din Galați organizează, între 5-6 octombrie, conferința internațională – “Clusterele, vectori ai dezvoltării lanțurilor de valoare adăugată în Regiunea Dunării”, cu accent pe domeniul bioeconomiei. Pe lângă înaltul caracter științific și informativ, conferința națională a clusterelor are un puternic caracter aplicativ, înlesnind întâlnirile de afaceri bilaterale între firmele și clusterele eurpene participante în cadrul sesiunii de brokeraj derulată cu sprijinul Enterprise Europe Network. Manifestarea se bucură de prezența unor prestigioși reprezentanți ai organismelor europene reprezentative, institute de cerctare, universități, firme, clustere. Detalii - www.afaceri.ro/afaceri-ro-galati-conference-2016.

Architecture 2016 Architecture Conference&Expo is the meeting point in Transylvania for over 350 architects, engineers, constructors and designers who want to emphasize the quality and excellence in domains such as architecture, construction and urbanism. Architecture Conference&Expo is about innovation! Each edition includes new themes of discussions, new speakers and new opportunities for architects, while the location of the event is changed every year in accordance with the main theme. Renewing cities: Building environments for new generations is the main theme of the 4th edition whose purpose is to outline aspects regarding cities such as: the impact of technology in architecture, public transportation, green buildings, security by design and cultural/residential/urban spaces.

Details - www.architectureconf.ro

BUSINESS AGENDA

3

Smart City Industry Awards 2016 The first edition of Smart City Industry Awards for 2016 will be organized by BucharestBusinessBreakfast and Chamber of Commerce and Industry of Bucharest and held at the Romanian Chamber of Commerce and Industry of Bucharest, Romania, on October 12th, 2016. The aim of the awards is recognize, promote and support innovative solutions or strategies that can potentially change citizen’s lives by increasing efficiency, generating business and improving quality of life. Cities, companies, entrepreneurs and startups, social innovators, research centers, universities, public and private organisations and consortiums are welcome to submit projects and initiatives that cover one of this year’s tracks: Development, Governance, Mobility, Data & Technology, Energy, Water, Waste, Safe City and Citizens. Details – www.smartcity2016.businessbreakfast.biz

CONTRACTOR Engineering & Construction Contracting CONTRACTOR 2016 is one of the most important events dedicated to the presentation of recent best practice examples on the European building construction market and major investments from Romania.

The event is organised by ABplus Events between October 31 – November 1 2016, at Radisson Blu Hotel, and has four thematic sessions where there will be presented investment projects on the building construction market, from the following sectors: Health, Culture and Education, Residential and Commercial, Public Sector- urban infrastructure. The International Conference will reunite during the twoday event over 200 participants. In the same period, ABplus is hosting complementary RIFF International Expo Conference, an event dedicated to architectural presentations and to the presentation of recent best practice examples in the following areas: Façades/ Roofs/ Insulations. Details – www.constructii.contractor.com.ro.

Ionuț OPREA | ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

4

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fondator Aurelian Grama Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Redacția Redactori: Ligia Popa, Teodora Mîndru, Sorin Trocan, Dan Lungu, Alin Zaharie DTP: Răzvan Matei Administrația Manageri publicitate: Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Mureș, Neamț

EXPORT MAXIM DE CREIERE Stăm bine la export la tot ce ține de IT, automotive și industria constructoare de mașini, produse agricole...

Discutabil modul de sprijin de stat al multinaționalelor din tehnologia informației. Investitorii autohtoni din domeniu nu se ridică la înălțimea unor asemenea facilități. Defavorizați.

Dar volens-nolens creștem pe zi ce trece și suntem lăudați în ultimele săptămâni de prestigioase ziare și reviste economice de talie mondială, și Bucureștii, Clujul, Timișoara și un cor de orașe universitare participă la acest efort comun al românilor din țară de a transforma numele în renume și ideea de Silicon Valley a Europei parcă ar prinde contur... Și totuși... Degeaba ai absolvenți de Info și la universități și la politehnici cu secții de profil, dacă profesorii lor câștigă sub 1000 euro, în timp ce învățăceii sunt luati de la etapa de internship cu salarii mai mari și apoi duble față de dascălii lor. Nu e încă clar statutul celor ce joacă drept angajați în divizia marilor investitori în IT din România, de vreme ce companiile românești nu rezistă și sunt nevoite să se vândă capitalului străin, iar tinerii specialiști din domeniu sunt momiți cu BMW, casă în rate, cola, whiskey și red bull și dolce far niente aparent într-o lume consumistă. La rate de 30 ani nu e sigură explozia asta de entuziasm pe credit. Cu prea puține susțineri înspre antreprenoriat autohton și investiții ale unor echipe mici de investitori cunoscători ai domeniului tocmai dintre IT-iștii vremii și nu doar încremenirea în proiectul clasic de croitorașii cei viteji - ca în epoca lohn-uluui, boom-ul IT nu va trece ușor spre mai multe decenii de creștere.

Bune și de remarcat revenirile în patrie ale sașilor numiți de investitorii germani la conducerea companiilor de automotive - cel puțin pentru cele presărate în Transilvania. Fără de tăgadă primordiale investițiile de la Craiova – Ford și Pitești – Renault.

Forță de muncă, pregătită, specializată, plătită superior pe o rază de 50 de km dacă nu și mai bine în jurul epicentrului – a noii fabrici de componente din gama automotive. Și totuși fără a mi-l aminti pe președintele Consiliului Concurenței, de ce european fiind angajatul român al acelei investiții străine în țara mea are salariu, cam uniform pe profil industrial în întreagul areal de resursă umană, de 5-7-10 ori mai puțin ca omologul său din țară de origine a fabricii?! Bine că avem de lucru.

Bine că avem export. Bine că nu-s șomeri. Adevăr incontestabil. Atunci și antreprenorul român pe investiția și riscurile sale să fie măcar el tratat iden-

tic de onor statul pe care îl hrănim în nesațul său financiar de nestăvilit. Și zilele astea tehnocratul Cioloș ademenește reîntoarcerea valahilor plecați cu milioane peste granițe înapoi în patria mumă cu 30 milioane de euro. Respectiv 50 mii de euro de familie... Adică 600 de familii... Aruncând ochii peste gard, adică în ograda scutirilor de taxe către posesorii de valută euro – dolar – liră – sumele sunt net inferioare rudelor mai sărace ale premierului de la Pericei – Zalău.

Dăm rapiță. Dăm grâne. Dăm multe din roadele pământului la export. Luăm din nefericire și mai multe pentru hrana poporului și la prețuri subvenționate deștept de UE încât creăm concurență neloială fraților noștri din ferme. Până la urmă o să buchisim noi cum să facem mixul ca și la energie – așa și la agricultură și pământul acesta mănos ne va da libertate în lumea celor ce caută hrană pentru popoarele lor. Cu înțelepciune și mai mult drag de pământul acesta, reuși-vom!

Până la urmă unde faci o afacere și de două ori pe an sau doar o dată vine o autoritate statală ori supra și-ți virează sume consistente pentru că ai fost agricultor corect cu tine și cu contractul cu UE?! Și totuși cel mai bine stăm, în ciuda faptului că nimeni nu recunoaște, la export de creiere. Și la ce calitate. Pe SUA și Canada avem clar doar super calitate la export. În utima vreme Marea Britanie, Germania și Franța, statele nordice și Spania și Italia sunt dornice să ne primească olimpicii. Și nu numai. Am experiența directă a mai multor onor rectori ai universităților din Transilvania și Banat. Nu înțeleg de ce nu participă ei în persoană cu toți prorectorii și decanii la târgurile organizate de prestigiosele universități europene în marile centre universitare românești. Să vadă ce le oferă elitelor, liceenilor și să contracareze cu oferta. Să-și facă ordine și performanțe europene acasă în universități și politehnici. Să ofere burse competitive cu cele din Vest. Să aducă bancherii adormiți de vraja clasică deja a împrumutului de stat și să dea credite corecte viitoarei clase creative de antreprenori români. Să ceară pieței și proprietrarilor de business să crediteze și să investească în tinerii care au ales Țara!

Export de creiere! Nu poate fi oprit! Dar trebuie să știm ce-i vrăjește ca să mai avem timp să-i dezvrăjim și să le fim de-a dreapta și de-a stânga, că fără de ei neantul neputinței ne va fi viitorul! Acasă!

Aurelian GRAMA

Ionuț Țîrdea (0754-600.843) ionut.tirdea@transilvaniabusiness.ro Harghita, Covasna Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Brașov, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la SC Ceconii SRL Baia Mare Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distributie nationala: Autosupermarket + difuzori locali Retele distributie controlata: Spin Media SRL TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

IRUM-MAVI - o nouă etapă de dezvoltare de (A.B.)

Grupul de firme IRUM-MAVIPROD din Reghin, con¬trolat de familia Oltean, a estimat o creștere cu 10 % a vânzărilor în 2016, beneficiind și de recentele parteneriate cu branduri internaționale din industrie și de investițiile realizate în echipamente și în Centrul de Cercetare iFOR. IRUM e principalul producător de utilaje forestiere și agricole din țară, iar MAVIPROD e unic distribuitor și furnizor de service în regiune pentru companii globale precum Perkins, Atlas Copco, Caterpillar.

Mircea Oltean, directorul general al grupului, vorbește despre noua eră în care intră afacerea familiei sale.

5

6

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Evenimentele unde IRUM a fost/va fi prezentă în 2016: Tractoare Forestiere 01-03.04.2016 expoziție în Croația 08-10.04.2016 expoziție în Slovenia 19.04.2016 expoziție cu dealerul nostru în Serbia 20-23.04.2016 târg Expowood Brașov 09-12.06.2016 târg KWF Tagung Germania 15-17.06.2016 expoziție Mimizan Franța 01.-03.09.2016 târg EKO-LAS Poznan - Polonia Tractoare Agricole 21-24.04.2016 târg Agraria – Cluj 19-22.05.2016 târg Agriplanta Fundulea 01-04.09.2016 târg Agralim, Iași 02-06.11.2016 târg Indagra, București Alte târguri: Messe, Hannover, Germania- 25-29.04.2016

Q: Care sunt țintele pe care le-ați fixat pentru IRUM în 2016?

Mircea Oltean: Putem vorbi de două planuri mari creșterea exportului pe partea forestieră și creșterea vânzărilor la tractoare agricole pe plan intern. În ceea ce privește forestierul, IRUM își propune ca target dezvoltarea rețelei de dealeri externi, iar, pentru agricultură, Departamentul Tractoare agricole lucrează la dezvoltarea rețelei de vânzări în Romania și consolidarea poziției câștigate în ultimii 6 ani. Aici, estimăm o creștere pentru anul 2016 cu cca. 15 – 20 % față de 2015.

Q: Care sunt principalele investiții derulate de IRUM în acest an?

M.O.: În perioada 2015-2016, derulăm un program de investiții care se ridică la suma de 7 milioane de euro. În acest an, am început cu înnoirea atelierului de forjă, prin achiziționarea unei prese hidraulice, a unui ciocan pneumatic, prin modernizarea cuptoarelor de încălzit piese și tratament termic al pieselor forjate. Apoi, am investit în achiziția de noi echipamente pentru Atelierul Sculărie: mașini, strunguri, mașini de găurit etc. Am extins suprafața de lucru din cadrul Atelierului de Curățătorie din Turnătorie, am realizat instalația de exhaustare, am achiziționat un utilaj pentru ruperea rețelelor de formare a pieselor turnate din fontă. Apoi, am reușit modernizarea magaziei de piese turnate din fontă și oțel și înlocuirea macaralelor din cadrul Atelierului de Debita-

re, Atelierului de Punți TAF și din cadrul Atelierului de Tehnică Nouă. Un al patrulea utilaj OKUMA LB3000 – foarte costisitor - a ajuns în curtea IRUM, în ideea de a îmbunătăți productivitatea și calitatea pieselor, dar și de a reduce costurile. Lucrările de modernizare a Atelierului Forjă au început, practic, la finalul anului trecut, modernizarea cuptoarelor având ca scop final reducerea consumului energetic și a emisiilor de CO2. Achiziția acelui ciocan pneumatic de forjare liberă cu berbec de 1000 kg, despre care vă vorbeam, ne permite acum forjarea pieselor pătrate cu dimensiuni până la 290x290 mm și a celor rotunde cu diametrul maxim de 320 mm. Investiția finală în secția Forjă se ridică la valoarea de 500.000 de euro și va dura doi ani, până la sfârșitul anului 2017.

Q: Enumerați-ne principalele produse și servicii ale grupului IRUM-MAVI în acest moment.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

M.O.: La modul general, principalele noastre produse și servicii astăzi sunt: tractoarele forestiere, accesoriile forestiere, tractoarele agricole, accesoriile agricole, piesele de schimb și consumabilele pentru industria forestieră și cea agricolă, distribuția de motoare diesel și de generatoare de curent electric foarte performante, construite de liderii mondiali în aceste domenii.

Q: Ce rezultate are Centrul de Cercetare iFOR, deschis anul trecut pe platforma IRUM? M.O.: Activitatea iFOR este una de a dezvolta și îmbunătăți produse într-o piață care se află într-o continuă evoluție. O condiție necesară este, de asemenea, actualizarea în permanență a tehnologiei, iar alături de un grup de inginerie de produs avem un grup de ingineri de proces și tehnologi ce desfășoară o activitate de proiectare și execuție de dispozitive, concomitent cu studierea ofertelor de utilaje mai performante pentru îmbunătățirea calității fabricației. În domeniul dezvoltării de produse, în 2016, IRUM a lansat versiunea de TAF cu clește TAF 2012 G, care vine să pună compania pe lista producătorilor care au această opțiune cerută în special pe piețele occidentale. O nouă versiune de Încărcător frontal (IFRON) a fost dezvoltată cu o cabină care oferă un confort sporit și o transmisie modernă, tip POWERSHIFT. Un funicular la care s-a adaptat o acționare hidrostatică este o reușită ce a depășit faza testelor și va fi prezentat operatorilor care utilizează această metodă de lucru. În colaborare cu producătorul de utilaje finlandez LOGSET am dezvoltat un utilaj de

COVER STORY

tip forwarder, de ultimă generație, special pentru piața din România. În ceea ce privește produsele noi, anul 2016 a adus o serie de noutăți și pe partea agricolă, unde, IRUM comercializează o serie de accesorii pentru tractoare agricole (pluguri, discuri, remorci agricole) sub brand propriu. În permanență avem în vedere reacția clienților și desfășurăm activități de adaptare de accesorii preferate de aceștia. Tot o permanență în cadrul departamentului de proiectare sunt activitățile de îmbunătățire continuă a stilului de lucru, de creștere a calității proiectelor precum și de învățare continuă.

Q: TAF-ul cu clește TAF 2012 G va fi deci vârful de lance la export?

M.O.: Utilajul TAF 2012 G cu clește vine să completeze gama de produse forestiere marca IRUM. Acest utilaj a fost special conceput pentru a putea răspunde cerințelor unor piețe externe precum Franța, Belgia, Luxemburg și Spania. Proiectul a fost derulat împreună cu partenerii noștri din aceste țări, îndeplinind astfel toate particularitățile specifice acestor piețe. TAF 2012 G vine cu o serie de echipamente noi care au rolul de a crește productivitatea și a-i spori eficiența de lucru pe teren accidentat.

Cleștele, împreună cu suportul și brațul pe care este fixat, înlocuiește vechiul scut mobil vertical și are avantajul că poate ridica buștenii

7

8

COVER STORY

la o înălțime mai mare față de sol. În plus, funcția de rotire/pivotare a cleștelui în jurul propriului ax permite o manevrabilitate superioară a utilajului cu încărcătură, în virajele strânse de pe drumurile forestiere. Dat fiind faptul că buștenii vor fi transportați cu ajutorul cleștelui la o înălțime mai mare față de sol, decât în varianta cu scut mobil, va micșora suprafața de contact a buștenilor cu solul, ceea ce va conduce la un mod de exploatare mai ecologic al masei lemnoase. Sistemul hidraulic de forță a fost complet schimbat pentru a permite integrarea noilor funcții ale echipamentelor mai sus amintite. Toate funcțiile hidraulice sunt controlate prin intermediul unui Joystick fixat în suportul din partea dreaptă a scaunului. Singura funcție hidraulică rămasă neschimbată este lama față de voltare a buștenilor, însă controlul acesteia a fost înglobat în Joystick-ul amintit.

De asemenea, pentru a putea asigura debitele necesare în sistemul hidraulic, pompa hidraulică a fost înlocuită cu o pompă de capacitate mult mai mare, 100 l/ min în loc de 65 l/min. Acest nou sistem hidraulic a fost dezvoltat împreună cu o companie de renume mondial în domeniul echipamentelor hidraulice mobile. O altă îmbunătățire importantă la care s-a recurs a fost înlocuirea coloanei de volan cu una complet nouă, configurată special pentru acest utilaj. Această nouă coloană de volan este mai compactă, robustă și are înglobat un display electronic configurabil care permite afișarea tuturor parametrilor motorului, cutiei de viteze, sistemului hidraulic, sistemului de frânare etc. Dacă în varianta standard a utilajului TAF 2012 PS, troliul Uniforest joacă un rol definitoriu, în varianta noului utilaj TAF 2012 cu clește, troliul este utilizat doar pentru colectarea lemnelor, fapt ce conduce la o durată de viață mult mai

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mare (peste 50 %) atât a troliului cât și a echipamentelor și a cablurilor de tracțiune.

Deci, da, putem spune că utilajul TAF 2012 G este noua noastră vedetă, cu care atacăm piețele externe.

Q: Despre noile parteneriate externe ale grupului ce ne puteți spune?

M.O.: Anul 2016 mai aduce un produs important în curtea IRUM, dar și un nume de marcă între partenerii noștri – LOGSET - care se așază la masa noastră alături de Perkins, Atlas Copco, Caterpillar, Hattat, Belarus etc. Noul produs, dezvoltat împreună cu LOGSET, unul dintre cei mai mari producători de tractoare forestiere din lume, este un forwarder de ultimă generație care îmbină know-how-ul și experiența celor două companii pentru a aduce pe piața din România cel mai adecvat produs de acest tip. Utilajul este echipat cu echipamente de ultimă generație, oferind astfel cea mai înaltă calitate clientului final. Noul produs IRUM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

va fi lansat în cadrul zilelor Forestierului, în septembrie 2016. Pe lângă acest utilaj dezvoltat împreună, MAVIPROD a devenit dealer exclusiv în România al finlandezilor de la LOGSET. Pe lângă colaborările deja cunoscute, cu Perkins (unde suntem distribuitori unici și furnizori de service în România, Republica Moldova și Ungaria), Atlas Copco și Caterpillar (lideri mondiali în domeniile lor), Belarus și Hattat (2015) - producători de tractoare agricole – și, mai nou, LOGSET, grupul nostru mai este distribuitor unic în România al brandului Tajfun (din 2016) – producător de trolii forestiere, linii de tăiat și despicat lemne de foc; unic distribuitor național pentru Zanon (din 2016), producător important de despicatoare pentru lemne de foc; unic distribuitor în România al brandului Veriga (din 2015), producător de lanțuri antiderapante pentru autoturisme, camioane, utilaje industriale, forestiere, agricole. În cadrul Maviprod au fost dezvoltate și o serie de produse sub brand propriu - MAVI. Aceste produse sunt raportul perfect între calitatate și preț.

Amintesc doar câteva produse proprii: cablu tracțiune forestier, anvelope, uleiuri.

Q: Ce înseamnă pentru grup parteneriatele cu Atlas Copco și Grupul Caterpillar?

M.O.: Anul 2015 a adus o nouă colaborare importantă pentru Maviprod, distribuția exclusivă în România a generatoarelor Atlas Copco. Atlas Copco este o companie suedeză specializată în soluții industriale, fiind unul dintre liderii mondiali în acest domeniu. Desigur că suntem foarte mândri că putem să ne asociem numele cu un astfel de brand. Produsele și serviciile furnizate de Atlas Copco cuprind de la echipamente de aer comprimat și gaz, generatoare electrice, echipamente de construcții și minerit, unelte industriale și sisteme de asamblare, până la închirieri și servicii de aftermarket aferente.

Pe partea de soluții energetice, MAVIPROD este onorată să lucreze cu unul dintre cele mai mari grupuri industriale din lume, Caterpillar, prin brandurile FG Wilson și Perkins. Caterpillar Inc. este o companie americană cu sediul în Peoria, Illinois, care produce echipament greu pentru construcții și industria minieră și motoare. Caterpillar este un important producător de motoare diesel și este cel mai mare fabricant de echipamente pentru minerit și construcții (buldozere și excavatoare) din lume. Din portofoliul de produse Caterpillar, MAVIPROD reprezintă grupul CAT pe partea de motoare diesel Perkins și grupuri electrogene FG Wilson. Relația MAVIPROD cu grupul Caterpillar începe în 2002 când compania noastră devine unic distribuitor Perkins în România. Ulterior, colaborarea MAVIPROD – Caterpillar se extinde prin preluarea atât de noi teritorii (Ungaria și Moldova) cât și prin mărirea portofoliului de branduri pe care MAVI le reprezintă (Perkins și FG Wilson).

Evenimentele unde MAVIPROD a fost/ va fi prezentă în 2016: 24-27.02.2016 târg Ambient Construct, Cluj 07-10.04.2016 târg Construct Expo, București 21-24.04.2016 târg Agraria, Cluj 19-22.05.2016 târg Agriplanta, Fundulea 12-16.10.2016 târg TIB, București 02-06.11.2016 târg Indagra, București

Q: Cum participă grupul dvs. de firme la dezvoltarea comunității locale? Ce fel de acțiuni CSR derulați?

M.O.: Noi gândim că IRUM însăși este și un proiect social, nu doar unul de business. MAVIPROD și familia Oltean, în momentul când au decis achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni la IRUM, au avut ca scop, pe lângă dezvoltarea unei afaceri de succes, menținerea în viață a unei fabrici românești, cu o istorie de peste 40 de ani în acel moment. O uzină ce realiza un important produs românesc, într-o țară care este mereu în criză de produse autohtone. O uzină care dădea și dă de lucru la multe sute de familii dintr-o comunitate relativ mică. Desigur, derulăm anual proiecte de responsabilitate socială, dedicate familiilor angajaților noștri sau reghinenilor, dar nu dorim să facem publice sumele alocate acestor inițiative.

9

10

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Ligia POPA

Alba Aluminiu: Model de succes din industria chimică

În urmă cu 17 ani, în februarie 1999, la Zlatna a avut loc o explozie în care au murit doi oameni. Vechea fabrică de pulbere de aluminiu, degradată şi depăşită tehnologic, a cedat, iar oraşul vestit, la un moment dat, pentru gradul de poluare şi pesimism a plătit cu vieţi umane neglijenţa şi delăsarea unora. În acel moment a fost clar pentru toţi că era cazul să se facă schimbări.

Imediat după explozie, fabrica a fost preluată şi a devenit Alba Aluminiu, o unitate nouă, iar producţia a început în primăvara anului 2000, cu fabricarea de pulbere de aluminiu, pentru industria de BCA, pe baza unei noi tehnologii. În fruntea ei era deja un chimist, dr. Ion Dragnea, pregătit să schimbe tot şi în fabrică, în mentalitatea oamenilor cu care lucrează şi a celor din comunitatea în care se af lă unitatea.

Din păcate, industria chimică din România a decăzut mult în ultimii 25 de ani, s-au distrus multe facilităţi de producţie şi, mai ales, s-au pierdut specialiştii şi competenţele în domeniu. După ce chimiştii vechi, cu experienţă s-au retras, nu au apărut generaţii noi de specialişti, fiindcă sectorul nu mai avea ce le oferi, adică nici locuri de muncă, nici viitor, aşa că noua unitate, construită pe ruinele vechii fabrici

pornea cu perspective sumbre, deloc promiţătoare, potrivit chimistului.

Dar, după câţiva ani, lucrurile păreau a se schimba, în ciuda greutăţilor, după cum a afirmat proprietarul Alba Aluminiu, dr. Ion Dragnea, aşa că acum fabrica produce paste de aluminiu pentru BCA şi pigmenţi de aluminiu pentru lacuri şi vopsele, care sunt folosite pentru alte industrii din România. De fapt, 70 % din producţie este exportată, prin dealer, în Marea Britanie, Franţa, Ucraina, Thailanda, Vietnam, Statele Unite ale Americii, Iordania, Argentina, Columbia, Bulgaria, Polonia etc.

Ca partener serios, compania a fost invitată şi participă de fiecare dată la două dintre cele mai importante târguri de profil din lume: European Coating Show, în anii fără soţ, de la Nurenberg, şi Ameri-

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

can Coating Show, din Indianapolis, în anii cu soţ.

“Participările nu sunt deloc ief tine, dar au calitatea de a ne pune în contact cu toţi utilizatorii produselor noastre în lume şi de a ne promova cu succes brandul, care a devenit din ce în ce mai cunoscut de la an la an. În acelaşi timp, unui producător care produce produse bune, este serios şi de încredere i se răspândeşte această reputaţie, iar noi, după ce am devenit cunoscuţi astfel, ne-am trezit că am primit comenzi din cele mai neaşteptate locuri ”, zice Dragnea.

Datorită afacerilor şi nu numai familia a călătorit mult, iar experienţele i-au ajutat să înţeleagă mai bine ce trebuie făcut pentru afacere, pentru sector şi, nu în ultimul rând, pentru comunitate. “A călători înseamnă a te deştepta. Nu numai noi, ca patroni, am călătorit, ci am căutat, de fiecare dată când am avut ocazia, să-i trimitem pe salariaţii noştri în diferite locuri din lume, atât pentru a rezolva problemele firmei, cât si pentru a se întoarce mai deştepti şi cu mai multă experienţă”, spune antreprenorul.

El vede viitorul firmei ca fiind unul axat pe aprofundarea cunoştinţelor şi valorificarea potenţialului din domeniu, chiar dacă, în paralel, membrii familiei sunt tentaţi să investească şi în turism şi au pus deja bazele unei livezi ecologice.

“Atenţia noastră este îndreptată către a realiza produse cu valoare adăugată din ce în ce mai mare. Este singura cale de a putea sa creştem permanent atât reputaţia firmei, cât şi salariile angajaţilor. Deocamdată acesta este dezideratul nostru şi nu încercăm să ne dispersăm în prea multe direcţii atâta timp cât nu am epuizat posibilităţile domeniului nostru”, subliniază chimistul, devenit în timp unul dintre cei mai respectaţi antreprenori din domeniu, atât în România, cât şi dincolo de graniţele ei.

“Medicamentul salvator”: fabrici mici şi profesionişti Practic, unitatea de la Zlatna poate fi considerată un model de succes, dar, dincolo de asta, este clar că în spatele ei stă muncă şi multă putere de decizie, fără compromisuri de nicun fel. Iar cele mai multe cerinţe sunt legate de oameni, de la angajaţi la colaboratori. Într-un moment în care școala, ca instituţie, nu califică chimişti pentru industria de profil, lipsa de personal pare a fi cea mai mare problemă a companiei. “Nu există cursuri pentru chimişti şi nici interes pentru aceste meserii din domeniu. Cred că în România avem probleme serioase din cauza lipsei de personal deoarece statul încurajează delăsarea.

Mulţi acceptă să trăiască din ajutoarele de stat şi nu mai vor să muncească. Le e mai uşor să stea acasă, pe bani, fără să facă nimic, decât să vină şi să muncească alături de noi. Am discutat mult şi cu alţi investitori care au aceeaşi problemă: nu găsesc oameni serioşi pe care să îi aducă în firmele lor”, spune administratorul firmei.

El crede că industria chimică din România s-ar putea ridica din nou dacă ar atrage investitori privaţi competenţi, care să gestioneze unităţi de producţie mici, dar f lexibile şi multinaţionale, companii mari, din industria chimică, care să găsească în Româ-

nia motive serioase să investească. “Cred că Bayer, BASF, Dow şi altele ar putea să fie interesate de ţara noastră dar, din păcate, nu au fost create condiţii care să favorizeze cele două tipuri de investiţii. Ar fi mai bine pentru toţi ca noi, investitorii, reprezentanţi ai mediului de afaceri, să fim chemaţi la consultări înainte de a fi luate anumite decizii sau să fie votate legi. Am vrea să fim consultaţi în domeniile în care ne pricepem, fiindcă avem nevoie de legi elaborate împreună cu întreprinzătorii deoarece din birouri este greu de imaginat situațiile cu care ne confruntăm”, spune administratorul fabricii.

Din păcate, mediul de afaceri din România nu este nici pe departe cum ar trebui să fie. Presiunile care se fac asupra investitorilor fac ca multe afaceri să se scufunde şi să intre “în zona gri”, care nu face altceva decât să cucerească o parte tot mai mare din economia României, şi aşa afectată de multele schimbări şi cutremure care au avut loc în ultimii ani.

O afacere pentru comunitate În fabrica din Zlatna lucrează doar localnici, aşa că interesul companiei este ca întreaga comunitate să progreseze pentru ca şi nivelul de aşteptare şi de viaţă al propriilor colaboratori să crească. “Tot ceea ce am realizat am realizat cu aceşti oameni.

Este normal să fim legaţi de această comunitate.

Alba Aluminiu introduce anual în economia oraşului, prin salariile plătite personalului, aproape un milion de euro, aşa că este evident că atât compania depinde de calitatea oamenilor din Zlatna și de sprijinul oraşului, cât şi prosperitatea oraşului depinde de succesul Alba Aluminiu. Cel mai important lucru pentru noi, însă, este că oamenii care lucrează în fabrica noastră au fost şi sunt sănătoşi.

Aceasta înseamnă că nu am avut accidente de muncă sau alte evenimente care să pună în pericol sănătatea oamenilor noştri. Ne-am propus ca obiectiv de credinţă acest lucru, pentru că niciun succes economic sau de business nu poate compensa un eveniment care să afecteze sănătatea oamenilor noştri ”, spune Dragnea.

Pentru a stimula dezvoltarea şi progresul comunităţii, familia Dragnea a iniţiat, din 2016, un program de burse pentru elevii merituoşi, în speranţa că astfel aceştia vor fi convinşi să lupte pentru a face performanţă ca ulterior să se întoarcă la vatră, acasă, şi să aplice ceea ce au învăţat. Astfel, cei mai buni copii, mulţi cu rezultate foarte bune la chimie, au fost premiaţi în această vară, cu ocazia unui eveniment cultural desfăşurat la Zlatna, de dr. Ion Dragnea, în numele companiei pe care o conduce.

De asemenea, pentru a dinamiza viaţa sportivă din oraş, familia Dragnea a organizat un cros la care au fost invitaţi să participe zlătneni de toate vârstele. În aceste condiţii, efectele implicării companiei în comunitate se văd deja, aşa că şi nivelul de aşteptări al zlătnenilor a crescut, ei fiind acum mai interesaţi de sport, de implicare sau de chimie, elevii. Membrii familiei Dragnea sunt mulţumiţi să îi vadă cum înf loresc şi cer tot mai multe de la viaţă şi că, o dată cu ei, se ridică şi Zlatna, oraşul care şi-a schimbat faţa în ultimii ani, devenind o oază de verdeaţă, greu de recunoscut pentru cei care îşi amintesc localitatea minieră poluată în exces de acum câţiva ani.

11

12

SUMAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANALIZĂ

13

Construcțiile de clădiri cresc afacerile

de Ligia VORO

Majoritatea companiilor ardelene care derulează afaceri în domeniul lucrărilor de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale au raportat, în 2015, cifre în creștere. De altfel, aceste cifre vin să confirme statisticile realizate de Institutul Național de Statistică. Transilvania Business a realizat un top al companiilor din acest sector, luând în calcul cifra de afaceri obținută în 2015 de peste 10 milioane de lei, profitul raportat de peste 1 milion de lei și numărul minim de angajați de 10.

Care sunt premiantele din primele 4 județe, vă invităm să lecturați mai jos.

Compania cu cea mai mare cifră de afaceri din județul Alba în domeniu este Tobimar Construct. Înființată în 2005, de Tobimar Group, societatea din Alba Iulia a raportat în 2015 o cifră de afaceri de 17,63 de milioane de lei. Compania a obținut în 2015 un profit de 2,2 milioane de lei.

Lincoln Grup se plasează pe locul al doilea cu o cifră de afaceri de 14,56 de milioane de lei și un profit de 1,1 milioane de lei. Compania a executat în principal lucrări de rețele hidroedilitare în Alba Iulia, Sebeș, Daia Română, Pianu, Lancrâm, Beius, Şelimbăr, Oradea, respectiv construcții şi reabilitări clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale în Sebeş, Săsciori, Daia Româna, Pianu, Petrești, Berghin, Vinţu de Jos, Dostat, Braşov.

Lamacos Construct a derulat afaceri în valoare de 14,52 milioane de lei în 2015 și a obținut un profit de 1,9 milioane de lei.

Coma Construct Sebeș a raportat un profit de 3 milioane de lei la o cifră de afaceri de 11,23 milioane de lei.

Compania își promovează, în prezent, “Departamentul depozit”, cea mai nouă ramură a societăţii, punând la dispoziţia clienţilor atât materiale de construcţii, cât şi masa lemnoasă: podea, lambriu – categoriile A şi B, cherestea verde, cherestea uscată, peleţi şi brichete.

Chiar dacă mai are puțin până la primele 10 milioane de lei și nu se încadrează în toate criteriile, Terra Gres SRL, companie care oferă ca principale servicii placările cu material ceramic, se poate lăuda cu un portofoliu frumos, de la centre comerciale – Sun Plaza București, Lidl, Kaufland etc., la service-uri și showroom-uri auto, proiecte rezidențiale - Hotelul Best Western Scornicești, Ansamblul Rezidențial Timișoara, Ansamblul Rezidențial Bucureștii Noi -, proiecte industriale – Scandia Sibiu etc.

Transpus în bilanț, activitatea companiei înseamnă o cifră de afaceri de 8,68 milioane de lei și un profit de 1 milion de lei.

Trei companii din Arad au reușit, de asemenea, să se încadreze în criteriile noastre – P.A.B Romania SRL, înființată în 1993 în Arad, Amahouse SRL, activă din 1994, tot în Arad și Lagermax, înregistrată din 2003 la Curtici.

P.A.B Romania, deținută de Ion și Dana Iuliana Sandu, a lucrat la proiecte mari și foarte mari, având un portofoliu de lucrări impresionant. City Business Center ClujNapoca, Heraeus Timișoara, Dedeman și chiar Selgros Berlin sunt doar câteva din lucrările de referință ale companiei care a derulat în 2015 afaceri de 192 de mili-

14

ANALIZĂ

oane de lei și a raportat un profit de 17,2 milioane de lei.

Amahouse, cu lucrări de referință în domeniul construcției de săli de sport, blocuri, cămine culturale și altele, a trecut pragul de 20 de milioane de lei cifră de afaceri și s-a apropiat de 2 milioane de lei profit.

Aqua Construct, deși figurează în acest domeniu, este specializată mai mult pe lucrări în domeniul forajelor, alimentărilor cu apă etc. Compania a lucrat pentru administrații locale din Timiș, dar și pentru companii private sau instituții publice din alte județe. Societatea, proprietatea lui Peterfi Arpad, a avut o cifră de afaceri de 10,2 milioane de lei și un profit de 1,2 milioane de lei. În Bihor, cinci companii au reușit, cumulat, o cifră de afaceri de peste 10 milioane de lei, un profit de minim 1 milion și să raporteze un număr de cel puțin 10 angajați.

Dumexin se plasează în fruntea clasamentului cu 54 de milioane de lei obținuți în 2015 în dreptul cifrei de afaceri și 8,1 milioane de lei la profit. Societatea îi are ca asociați pe Simona Mariana Dume și Florin Gabriel Dume.

Deținută de Adrian Procopovici, Infoconcept SRL Oradea a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 21,5 milioane de lei și un profit de 1,48 de milioane de lei.

Cu un istoric de 25 de ani pe piață, Constructorul Sălard SRL, din localitatea cu aceeași denumire, a înfrumusețat prin lucrările executate Teatrul de Stat din Oradea. Compania, proprietate a familiei Guba, a derulat afaceri de aproape 19 milioane de lei în 2015, raportat la un profit de 1 milion de lei.

Colloseum Print din Biharia, deținută de Alexandru Olah, are un portofoliu bogat: aproximativ 350 de case de

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

diferite tipuri în Oradea și localitățile apropiate, reparații capitale executate la Sinagoga Ortodoxă Oradea, reparații și amenajări interioare la castelul Miskolczy din Ghiorac, Comuna Ciumeghiu, jud. Bihor, reparații și amenajări interioare la castelul Zichy din Comuna Diosig, jud. Bihor, construcții edilitare în Oradea și în localități din județul Bihor, Hunedoara, Alba, construcții de drumuri sau construcții și dotări de parcuri și nu numai. Compania a atins o cifră de afaceri de 14,7 milioane de lei și a obținut un profit de 1,76 milioane de lei.

Flodor Transcom SRL din Oradea, proprietatea lui Dumitru Neag și Dumitru Gheorghe Neag, a înregistrat un profit de 16,8 milioane de lei și un profit de 1,34 milioane de lei. În Bistrița-Năsăud sunt câteva companii cu cifre de afaceri frumușele, per ansamblu dintre județele analizate până acum cu cele mai mari afaceri.

Campeador SRL din Bistrița are cea mai redusă cifră de afaceri dintre cele cinci companii bistrițene care intră în topul nostru, dacă se poate spune așa despre o afacere cu o cifră ce trece de 15 milioane de lei. Afacere a lui Florin și Daniel Larionesi, compania a ajuns la afaceri de 16 milioane de lei, înregistrând un profit de 1,65 de milioane de lei. Compania a executat printre altele un complex de 350 de apartamente, 4 proiecte energetice și 2 baze sportive.

Creativ Group ocupă locul al doilea într-un top răsturnat, cu cele 18,5 milioane de lei cifră de afaceri. Profitul companiei a fost în 2015 de 1,97 milioane de lei.

1,1 milioane de lei profit raportate la 44 de milioane de lei a fost cifra de afaceri a societății Îndemânarea Prodcom SRL din Livezile. Având un singur asociat, pe Alexandru Simionca, societatea a activat mai mult în domeniul construcțiilor de drumuri în cei peste 20 de ani de când este în piață.

M.I.S. Grup SRL Anieș s-a specializat în construcţii civile, industriale, agrozootehnice şi rutiere (drumuri şi poduri) şi lucrări de termoficare, și ompania din 1999, aflată în proprietatea lui Octavian Iugan, compania a trecut în 2015 de 85 de milioane de lei cifră de afaceri, la care a raportat 5 milioane de lei profit.

Frasinul SRL, deținută de Traian Larionesi, tot în Anieș, a bătut suta de milioane de lei și a avut 107 milioane de lei cifră de afaceri în 2015, mai exact, deși compania se centrează pe activitatea în domeniul forestier. Profitul înregistrat de companie s-a cifrat la 8,5 milioane de lei.

Pentru realizarea acestui material, TB a folosit informațiile listafirme.ro.

Sursă foto: site-urile companiilor

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA AVIAȚIEI

15

16

CONSTRUCȚII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ARL Strabag,

Pe ultima 100 de metri cu modernizarea Aeroportului Baia Mare Începând cu toamna lui 2016, Aeroportul Internațional Baia Mare va beneficia de piste și alte zone aeroportuare modernizate, în urma unui proiect cu cofinanțare europeană în valoare de peste 85 milioane de lei. Lucrările sunt efectuate de compania Strabag AG (prin subsidiara ARL Cluj), în asociere cu Consitrans din București.

Contractul de finanțare pentru proiectul „Extindere și modernizare suprafețe aeroportuare la Aeroportul Internațional Baia Mare” a fost semnat la data de 13 noiembrie 2015, între Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Sectorial - Transport 2007-2013, și Regia Autonomă Aeroportul Internațional Baia Mare, în calitate de beneficiar.

Proiectul vizează mărirea lungimii pistei de la 1790 de metri la 2150 de metri (extinderea pistei cu 360 de metri față de lungimea actuală, spre capătul 10), lățirea porțiunii portante a pistei de la 30 de metri la 45 de metri. În urma implementării proiectului, capacitatea portantă a suprafețelor aeroportuare va avea un indice PCN 57 (față de 22, cât este în prezent) care va permite operarea unor aeronave de tip mediu curier având litera de cod „4C” (Airbus A 320 seria 200 și Boeing B 737 seria 800). Totodată, se vor realiza extinderea și modernizarea căilor de rulare A și B, ce vor avea lungimea de 167 m și lățimea de 18 m plus acostamente; reabilitarea Platformei de îmbarcare debarcare cu lungimea de 284 m și lățimea de 61 de m; extinderea sistemului de balizaj luminos de CAT II, extinderea instalației de canalizare pluvială aferentă noilor dimensiuni ale suprafețelor de mișcare; reconfigurarea marcajelor și inscripționărilor; alte lucrări conexe determinate de extinderea pistei și aducerea în norme a benzii pistei. Toate aceste lucrări vor fi corespunzătoare norme-

lor Organizației Aviației Civile Internaționale (ICAO) și Reglementărilor Aeronautice Civile Române (RACR).

Deadline: Final de septembrie Lucrările începute în prag de 2016 sunt programate a fi încheiate la finalul lunii septembrie. Constructorii Strabag AG (prin ARL Cluj) și Consitrans București au fost nevoiți să amâne termenul de predare a lucrărilor din cauza unei suprafețe de teren pe care urma să se extindă pista și pe care s-a descoperit un strat de mâl amestecat cu resturi vegetale și depuneri din conul de dejecție al râului Băița. În momentul de față, lucrările de modernizare și extindere la Aeroportul Internațional Baia Mare sunt efectuate în proporție de 80 %, fiind finalizate două puncte importante din cadrul proiectului de dezvoltare. „Până în momentul de față a fost finalizată execuția noului drum comunal de la Bozânta Mare precum și un pod de legătură. De asemenea, s-a deviat traseul râului Băița. Acestea sunt lucrările efectuate în afara perimetrului Aeroportului Internațional Baia Mare. În perimetrul aeroportului s-au efectuat lucrări la pistă. S-a montat și o geogrilă între vechea pistă și stratul de asfalt pentru a evita riscul ca vechile gropi să se propage”, a declarat Dorin Buda, directorul Aeropor-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CONSTRUCȚII

tului Internațional Baia Mare. Odată ce au fost demarate lucrările la extinderea pistei, pe noua suprafață a fost descoperită o porțiune de pământ care nu corespundea din punct de vedere tehnic. „S-au făcut două studii geotehnice suplimentare și am ajuns la concluzia că stratul de mâl și resturi vegetale pe care l-am descoperit să fie înlocuit cu o pernă de balast. Pentru a se realiza acest lucru am fost nevoiți să excavăm la o cotă de -2,2 metri. Aceasta soluție a fost luată pentru a nu apărea infiltrații pe noua pistă”, a mai adăugat Dorin Buda.

Proiect majoritar din fonduri europene Proiectul a fost aprobat în cadrul Programului Operațional Sectorial „Transport” 2007-2013, Axa Prioritară 2 „Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii naționale de transport în scopul dezvoltării unui sistem național durabil de transport”, Domeniul Major de Intervenție 2.4 „Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport aerian” și are o valoare totală de 85.130.406,96 lei, din care valoarea totală eligibilă a proiectului este de 63.253.603,88 lei, compusă din Contribuția Comisiei Europene prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 53.765.563,30 lei (85%), contribuția bugetului de stat în cuantum de 8.222.968,50 lei (13%) și cofinanțarea eligibilă a beneficiarului, prin Consiliul Județean Maramureș, în sumă 1.265.072,08 lei (2 %). Contribuția bugetului de stat pentru acoperirea cheltuielilor cu taxa pe valoare adăugată aferentă cheltuielilor eligibile este de 14.133.327,96 lei, iar cheltuielile neeligibile și TVA aferent sunt în valoare de 7.743.465,12 lei.

Care sunt obiectivele acestui proiect de modernizare Obiectivul general al proiectului îl constituie modernizarea și dezvoltarea infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Baia Mare, pentru asigurarea unui trafic aerian în condiții de maximă siguranță, în acord cu reglementările europene și naționale în domeniul transportului aerian, și care să faciliteze dezvoltarea economiei locale, respectiv îmbunătățirea calității vieții. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: ridicarea nivelului de siguranță a traficului aerian, prin îmbunătățirea și eficientizarea suprafeței de mișcare care să contribuie la reducerea ris-

curilor care influențează acum siguranța și confortul traficului aerian; creșterea capacității de operare, dezvoltarea și evoluția traficului aerian, având ca scop asigurarea în viitor a posibilității desfășurării traficului aerian pentru aeronave de clasa 4C; dezvoltarea regională: prin extinderea PDA, refacerea suprafeței de mișcare și creșterea clasei Aeroportului Internațional Baia Mare, întreaga regiune de nord-vest a României va cunoaște o creștere a nivelului economic, a producției, a nivelului de trai și a calității serviciilor, inclusiv prin protejarea și îmbunătățirea calității mediului înconjurător.

17

18

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mega Image, primul chiriaș în Plaza Romania Offices Anchor Grup și Mega Image au sărbătorit marți, 30 august, mutarea în noul său sediu al retailerului, situat în Plaza Romania Offices. de Ionuț OPREA

Birourile ocupate de cei 500 de angajați ai Mega Image sunt situate în aripa de est a Plaza România, la etajul al doilea. Mai mult decât atât, pentru a răspunde la nevoile angajaților săi, Mega Image a solicitat o suprafață suplimentară, extinzând-o pe cea inițială cu 10%, până la 4.008 metri pătrați, ocupând astfel 40 % din suprafața închiriabilă brută a spațiului de birouri.

“Locul în care sărbătorim astăzi este rezultatul primei conversii a unei zone de retail într-un spațiu de birouri în incinta unui centru comercial. Datorită deciziei noastre îndrăznețe de a converti o parte din zona comercială, avem posibilitatea de a oferi chiriașilor noștri nu numai facilitățile pe care clădirea de birouri în sine le presupune, ci și tot ceea ce este disponibil în mall-ul nostru, de la modalități de a petrece timpul liber la food court și magazine, până la zona de parcare. Ca atare, îi urăm bun venit primului nostru chiriaș, Mega Image, care a ales să facă Plaza Romania Offices sediul său”, a declarat Affan Yildirim, Director General al Anchor Grup. ”Iată-ne în fața unui nou început spre care privim cu încredere și bucurie. Anchor Grup ne-a oferit noul și necesarul nostru cămin, care ne permite să lucrăm eficient și care ne definește cel mai bine în acest moment. Acum ne aflăm într-un moment în care continua expansiune ne-a transformat într-o echipă solidă și competitivă și care ne-a poziționat în topul retailului modern din Capitală. Și, începând de acum, ne stabilim într-un sediu nou, extrem de bine conturat și colorat, care definește cel mai bine compania și transformarea acesteia”, a declarat Vassilis Stavrou, General Manager al Mega Image România.

Anchor Grup a investit aproximativ patru milioane de euro în procesul complex de reconfigurare al cărui rezultat a fost Plaza Romania Offices, iar acest lucru a presupus conversia a 10.600 de metri pătrați de spații de retail în spații de birouri. Mai mult, deoarece Anchor Grup vine în întâmpinarea nevoilor chiriașilor săi, adaptări locale au fost realizate în conformitate cu solicitările specifice făcute de Mega Image, ceea ce a dus la transformarea unor părți din zonele comune ale clădirii. Mega Image va beneficia, de asemenea, de o suprafață mare a spațiului, menită să îmbunătățească comunicarea dintre departamentele companiei, de numeroase spații de parcare rezervate pentru noii chiriași, precum și de toate facilitățile pe care centrul comercial Plaza România le oferă.

rezidențial premium, situat în centrul Capitalei și Plaza România Offices, primul spațiu de birouri ce ia naștere prin transformarea unei extensii a unui centru comercial. Valoarea totală a investițiilor efectuate până în prezent se ridică la peste 350 milioane euro. Grupul continuă activ dezvoltarea unor proiecte de anvergură și extinderea platformei de servicii.

Anchor Grup

Mega Image

Prezent în România din 1997, Grupul Anchor este unul dintre cei mai puternici jucători din sectorul dezvoltatorilor imobiliari, prin portofoliul său de proiecte de retail, rezidențiale și clădiri de birouri. Anchor Grup a dezvoltat în România București Mall, primul centru comercial modern din țară; centrul comercial Plaza România, care, alături de Anchor Plaza, prima clădire de birouri de clasă A integrată cu un centru comercial, a lansat conceptul de spații mixte de servicii și a contribuit la dezvoltarea imobiliară a regiunii centru-vest din București, InCity Residences, ansamblu

Fondat în 1995, Mega Image este cel mai mare lanţ de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde în prezent 484 magazine în Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image (218), Shop&Go (264), Gusturi Romanești (2). Mega Image îşi propune să ofere consumatorilor, în fiecare zi, servicii de calitate şi o gamă de produse hrănitoare, sănătoase şi sigure, la preţuri accesibile. Mega Image face parte din grupul Ahold Delhaize, companie nou formată în urma fuziunii Delhaize și Ahold, finalizată în data de 23 iulie 2016.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PROFIL

19

20

PROFIL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

21

Investiție strategică de 300 milioane de euro a SNGN Romgaz SA

de Alex TOTH

Dezvoltarea Centralei termoelectrice Iernut şi consolidarea poziţiei pe pieţele de furnizare a energiei reprezintă una din direcţiile strategice principale ale Societăţii Naţionale de Gaze Naturale (SNGN) Romgaz SA Mediaş, prevăzută în “Strategia de dezvoltare pentru perioada 2015-2025”, potrivit raportului pe semestrul I 2016, document publicat în 12 august, pe site-ul www.romgaz.ro.

Conducerea societăţii a aprobat, în acest sens, proiectul care vizează construcţia unei centrale termoelectrice noi la Iernut, cu ciclu combinat cu turbine cu gaz cu o putere instalată cuprinsă între 380-430 MW, în vederea validării şi publicării în SEAP. Din primele estimări, valoarea investiţiei de la Iernut se va cifra la aproximativ 300 milioane euro.

Romgaz și-a propus eficientizarea activităţii în domeniul producerii de energie electrică prin realizarea unor investiţii pentru creșterea randamentului Centralei termoelectrice Iernut la minim 55%, încadrarea în cerinţele de mediu (emisii NOX, CO2) și mărirea siguranţei de exploatare. “În ceea ce privește posibilităţile de adaptare ale Centralei termoelectrice Iernut la o piaţă de energie tot mai competitivă, analiza situaţiei și a performanţelor actuale ale centralei evidenţiază următoarele aspecte cheie: compararea randamentelor de producere a energiei electrice (consumurile specifice de combustibil) ale grupurilor existente în cadrul centralei, cu performanţele realizate pe plan mondial în instalaţii bazate pe utilizarea unui ciclu combinat gaze-abur (randamente de 5559%), conduce la o diferenţă de 15-20 puncte de randament în favoarea instalaţiilor care utilizează cicluri combinate prin utilizarea unui ciclu combinat, la creșterea eficienţei energetice se adaugă și creșterea elasticităţii în exploatare a grupurilor cât și reducerea emisiilor poluante (CO2, NOX etc.).

Necesitatea actuală de reducere a costurilor de producere a energiei electrice, corelată cu cea de reducere a consumului de hidrocarburi, conduce la adoptarea unor tehnologii performante, cu consumuri specifice minime”, se precizează în raportul asumat de Aurora Negruţ - preşedintele Consiliului de Administraţie, Virgil Marius Metea - director general, şi Lucia Ionaşcu - director al Departamentului Economic.

Investiţia, validată de Consiliul de Administraţie În consecinţă, conducerea Romgaz SA Mediaş susţine că a apărut ca necesară și oportună analiza posibilităţilor de dezvoltare a Centralei termoelectrice Iernut în vederea îmbunătăţirii parametrilor tehnico-economici, a creșterii duratei de exploatare și a încadrării în dispoziţiile “Directivei 2010/75/ UE a Parlamentului European” privind emisiile industriale.

“Urmare a considerentelor de mai sus, conform Hotărârii Consiliului de Administraţie nr. 14 din 23 iunie 2016, Romgaz va dezvolta și exploata Centrala termoelectrică Iernut, fără încheierea unui contract de asociere în participaţiune cu alte persoane fizice sau juridice, va finanţa investiţia privind dezvoltarea Centralei termoelectrice Iernut, din surse proprii și prin accesarea fondurilor din Planul Naţional de Investiţii şi va încheia în termen cât mai scurt posibil un contract de lucrări având ca obiect dezvoltarea Centralei termoelectrice Iernut, în varianta propusă de conducerea executivă, respec-

tiv construcţia unei centrale noi, într-o variantă constructivă ciclu combinat cu turbine cu gaz la o putere instalată de maxim 430 MW și eficienţa electrică brută, la sarcină nominală, de minim 55%”, se menţionează în document.

Documentaţia de atribuire, întocmită De asemenea, în cadrul aceluiaşi raport, conducerea Romgaz SA Mediaş precizează că societatea va proceda la atribuirea unui contract de achiziţie publică în sensul prevederilor Legii nr. 99/23 mai 2016, privind achiziţiile sectoriale şi Hotărârii Guvernului nr. 394/2016 privind normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial. “S-a întocmit şi transmis documentaţia de atribuire aferentă contractului având ca obiect “Dezvoltarea Centralei termoelectrice Iernut prin construcţia unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaz cu o putere instalată cuprinsă între 380-430 MW” în vederea validării şi publicării în SEAP”, se mai arată în document.

22

ZIUA AVIAȚIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Turkish Airlines a lansat Cluj-Istanbul

de I.O.

După București și Constanța, Turkish Airlines – care a fost desemnată pentru al șaselea an consecutiv drept „Cea mai bună companie aeriană din Europa” de către Skytrax – a lansat cel de-al treilea zbor către România, pe ruta Cluj – Istanbul. Decizia de a introduce noua rută a fost luată ca urmare a interesului și oportunităților pe care le oferă această parte a României. Directorul General al Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj, David Ciceo, a precizat: „Debutul zborurilor companiei Turkish Airlines este un prilej de bucurie pentru Aeroportul Internaţional Cluj, deoarece prin intermediul zborului Cluj-Napoca – Istanbul Attaturk, se asigură noi zboruri spre unul dintre cele mai importante hub-uri aeriene internaţionale, cu posibilităţi de conexiune spre întreaga lume. Suntem încrezători în evoluţia pozitivă pe care o va avea această rută şi ne dorim ca ea să fie apreciată de către toţi pasagerii din aria de acoperire a aeroportului”. Ziya Taşkent, Senior Vice President of Sales (I. Region) al Turkish Airlines, a declarat: „Ne doream de mult timp să deschidem o nouă rută în România, Cluj - Istanbul, și ne bucurăm că, în ultimii ani, am avut o colaborare de succes cu Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj, care a luat toate măsurile necesare pentru ca acest nou zbor să fie posibil. Ne așteptăm ca noua rută să îi ajute pe oamenii din România să aibă acces, printr-o singură escală, la 290 de destinații din toată lumea, cum ar fi Orientul Mijlociu și Orientul Îndepărtat sau America de Nord, în loc să fie nevoiți să facă două escale – la Budapesta sau București. Angajamentul pe care ni-l asumăm față de pasagerii români este foarte puternic și prin această nouă rută adăugăm pe harta destinațiilor noastre un oraș fabulos care nu este doar un centru economic foarte activ, ci și unul fascinant din punct de vedere artistic și cultural”. Începând cu 1 septembrie 2016, Turkish Airlines va opera cursa Cluj – Istanbul de patru ori pe săptămână, în zilele de luni, marți, joi și sâmbătă, în ambele direcții.

23

24

ZIUA AVIAȚIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La Mulți Ani, Ungaria! de Ligia VORO

Partener tradițional al țării noastre, Republica Ungară și-a intensificat, constant, activitățile de export-import cu România, clasându-se pe locul al treilea în topul schimburilor comerciale totale, după Germania și Italia. Valoarea totală a schimburilor comerciale dintre cele două țări a atins, în 2015, cifra de 7,942 miliarde de euro, cu aproape 9,5 % mai mult decât în anul precedent, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe român.

25

26

LA MULȚI ANI, UNGARIA!

Republica Ungară rămâne, potrivit oficialilor de la București, unul dintre partenerii cu tradiție ai României în ceea ce privește activitatea bilaterală de import-export. Din 2007, potrivit datelor oficiale, schimburile comerciale bilaterale au crescut constant, astfel că, astăzi, valoarea acestora aproape s-a dublat față de acum 9 ani.

Anul trecut, schimburile comerciale dintre România și Republica Ungară au înregistrat cel mai important volum din punct de vedere financiar. Astfel, în 2015, valoarea schimburilor comerciale între cele două state vecine s-a cifrat la aproape 7,95 miliarde de euro. În continuare, balanța rămâne negativă în contul României, valoarea importurilor fiind mai ridicată decât cea a exporturilor, deși observăm o ușoară creștere a valorii exportate de la 2,662 miliarde de euro de euro în 2014 la 2,936 miliarde de euro în 2015, ceea ce se reprezintă în procente o creștere cu 9,92 %. Ponderea exporturilor în țara vecină în total exporturi ale României este de 5,38 %. Nivelul importurilor din Ungaria a avut, de asemenea, o creștere importantă de 9,14 %, până la 5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă în total importuri un procent de 7,95 %.

Relații la nivel interguvernamental În acest an au avut loc mai multe întâlniri ale oficialilor de la Budapesta și de la București care au vizat dezvoltarea relațiilor economice între cele două state. La începutul anului, ministrul de Afaceri Externe român, Lazăr Comănescu a declarat în urma unei întâlniri cu ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto că: “Deja avem o cooperare economică deosebită, Ungaria este al treilea partener comercial al României, dar asta nu înseamnă că nu există oportunităţi pentru a lucra împreună în sensul dezvoltării şi mai puternice a acestei cooperări”.

Pentru Republica Ungară, după cum a subliniat ministrul Peter Szijjarto, România reprezintă, ca importanță, a doua piață în care exportă.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Banca Exim din Ungaria va deschide o linie de credit de 370 de milioane de euro, disponibili pentru societăţile comerciale maghiare şi române pentru construirea unei relaţii economice. Am deschis şase birouri economice în diferite oraşe din Transilvania pentru a promova colaborarea dintre IMMuri maghiare şi române” Peter Szijjarto

Tot la începutul anului a avut loc lucrările celei de-a șaptea Comisii Mixte Interguvernamentale de cooperare economică România – Ungaria, încheiate prin semnarea unui protocol de către copreședinții comisiei - Vlad Vasiliu, secretar de stat pentru comerț exterior în Ministerul român al Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, și Magyar Levente, secretar de stat pentru diplomație economică în Ministerul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului. Potrivit Agerpres, Comisia Mixtă a fost precedată de reuniuni ale experților din ambele țări, în cadrul cărora s-au analizat stadiul cooperării și au fost convenite proiecte noi în domenii de interes comun, precum industrie, întreprinderi mici și mijlocii, camere de comerț, investiții străine, transporturi și infrastructură de transport, agricultură, protecția mediului, sănătate, energie, tehnologia informației, cooperare științifică și tehnică, turism, cooperare interregională, sectorul bancar și asigurarea exporturilor și proprietate intelectuală.

Unul dintre cele mai importante anunțuri făcute la încheierea discuțiilor comisiei au fost legate de deschiderea la Budapesta a unei camere de comerț bilaterale, respectiv interconectarea piețelor de gaze naturale ale celor două state începând cu 2019, în urma finalizării investiției de-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

rulate de Transgaz SA în România. De altfel, pe tema interconectării celor două piețe, au discutat în acest an și Costin Borc, ministrul Economiei român, respectiv Peter Szijjarto. “Începând din 2019 vom interconecta în mod real reţelele de gaze naturale ale Ungariei şi României, care va fi un pas important pentru securitatea energetică a celor două ţări. Această decizie coincide în mod fericit cu faptul că UE oferă o finanţare semnificativă pentru interconectarea sistemelor de gaze naturale maghiare, austriece, române şi bulgare”, a mai declarat ministrul ungar, amintind de Proiectul de Interes Comun BRUA. Momentan, transportul gazelor naturale între cele două state este unidirecțional, dinspre Ungaria spre România, prin interconectorul de la Szeged – Arad.

Locul 13, după capitalul investit Republica Ungară se situează pe locul al 13-lea în topul investițiilor străine în România. Potrivit datelor oficiale, capitalul total investit de către persoanele fizice și/juridice ungare în țara noastră se apropie de 900 de milioane de euro, mai exact, 864 de milioane de euro până la sfârșitul anului trecut. Procentual, această sumă reprezintă 2,18 % din volumul capitalurilor străine investite în România. În România sunt astfel înregistrate aproape 13.000 de companii cu acționariat/asociați ungari, potrivit datelor centralizate de Oficiul Național Registrul Comerțului (ONRC) până la finalul lui 2015.

Cea mai importantă investiție ungară în România rămâne cea a MOL Hungarian Oil & Gas Public LTD Company.

Compania MOL România Petroleum Products SRL, cu sediul în Cluj-Napoca, a derulat anul trecut afaceri în valoare de 4.421 milioane de lei, societatea raportând un profit de 72 de milioane de lei. Compania MOL a achiziționat de altfel, în acest an, unul dintre competitori – rețeaua de 200 de stații AGIP, deținută de ENI. MOL a deschis până în februarie anul acesta, cumulat cu 2015, 10 stații și mai

LA MULȚI ANI, UNGARIA!

intenționează să își adauge în portofoliu alte 11 benzinării.

Printre companiile care au reușit anul trecut să treacă de 100 de milioane de lei cifră de afaceri în 2015 se numără Dunapack Rambox Prodimpex SRL Sfântu Gheorghe – Covasna, cu aproape 120 de milioane de lei cifră de afaceri, obținută în domeniul fabricării hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton, Bardi Auto SRL Chiajna, județul Ilfov, cu afaceri de 136 de milioane de lei, din comerțul cu ridicata de piese și accesorii pentru autovehicule, UNIX Auto SRL Cluj Napoca, care a înregistrat 223,69 de milioane de lei, Gedeon Richter România SA Tîrgu Mureș, care a ajuns la aproape 119 milioane de lei din producția de medicamente, Fornetti Romania SRL, cu 133 de milioane de lei în domeniul fabricării pâinii, a prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie.

De 50 de milioane de lei cifră de afaceri au trecut companii precum Combridge SRL Sfântu Gheorghe, Alukonigstahl Sisteme de Aluminiu Oțel și Plastic SRL București, ASA Cons România SRL Turda, jud. Cluj, Șurub Trade SRL Tîrgu Mureș, Lesaffre România SRL Otopeni, jud. Ilfov, Direct Line Inox Impex SRL Cluj-Napoca, Instal Impex SRL Arad, HBO România, Bunzl Distribuție SRL Dragomirești Deal, jud. Ilfov, Terravia SRL Sânnicolau Mare – Timiș. Între 30 de milioane de lei și până în 50 de milioane de lei cifră de afaceri și profit de peste 1 milion de lei au raportat companii din domenii dintre cele mai diverse, de la turism la creșterea păsărilor. Societățile care se pot lăuda cu asemenea rezultate sunt Freeman SRL Oradea, Clasik Poker SRL Oradea, Vis Avis SA Vadu Crișului, jud. Bihor, Trigo Industry Services SA Timișoara, Clini Lab SRL Tîrgu Mureș, Balneoclimaterica SA Sovata, jud.

Mureș, Agrosprint SRL Breaza, jud. Mureș, Coveris Rigid România SRL Sfântu Gheorghe, Rail Cargo Carrier Romania SRL Otopeni, jud. Ilfov, Ropack Assembling & Distribution SRL Brașov, Bericap România SRL Ploiești.

Surse: listafirme.ro, Ministerul Finanțelor, ONRC, Ministerul Afacerilor Externe, Agenția de Presă Agerpres Sursă foto: Agerpres Foto

27

28

LA MULȚI ANI, UNGARIA!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Gedeon Richter România, investiții în viitorul cercetării Compania Gedeon Richter România investește permanent în dezvoltarea și lansarea de produse noi prin fabrica sa din Târgu Mureș și, în același timp, susține activitatea științifică a tinerei generații. În vara acestui an, pentru al 9-lea an, Gedeon Richter a premiat olimpicii mureșeni cu rezultate bune la chimie. de Teodora MÎNDRU Susținerea activității științifice a tinerei generaţii, reprezentată de elevi și studenți de execepție, este de mai mulți ani, o preocupare a companiei Gedeon Richter România. De nouă ani, conducerea companiei premiază elevii din TârguMureș și profesorii lor îndrumători, participanți la Etapa Națională a Olimpiadei de Chimie.

Este o răsplată a performanței, dar, în același timp, o investiție făcută în viitorul cercetării românești din domeniul chimiei și farmaceuticii. Există șanse mari ca o parte dintre tinerii în care Gedeon Richter investește încredere să devină cercetători în cadrul companiei mureșene, la finalul studiilor.

„Este important pentru noi să-i premiem pe acești tineri și să le recunoaștem valoarea. Este bine că ei vor îndrăgi o meserie pe care o pot practica în Gedeon Richter România.

Sunt tinerii cei mai buni, cei mai merituoși. Există șanse mari să ne alegem angajați din rândul lor.”, a declarat Dana Chelărescu, director general Gedeon Richter România.

Majoritatea elevilor care excelează în domeniul chimiei își doresc o carieră în cercetare. Astfel, încrederea oferită de Gedeon Richter este apreciată de tinerii chimiști, care iau în calcul posibilitatea de a rămâne în orașul lor natal pentru a-și împlini visele. „Am descoperit pasiunea pentru chimie în clasa a VIII-a, când profesoara mea mi-a sugerat să particip la Olimpiada de Chimie. Mi-a plăcut mult și de atunci particip în fiecare an. Îmi doresc să particip până în clasa a XII-a, să fie cinci ani. Peste ani, mă văd făcând cercetare, poate chiar aici, la Gedeon Richter sau în străinătate”, a afirmat Arthur Maximilian Bathori. În aceeași idee, Cristina Ioana Hidoș a spus: „A fost o experiență de neuitat și cu Gedeon Richter România este una dintre cele 5 subsidiare producătoare ale concernului Gedeon Richter, unde se desfășoară o activitate integrată vertical, constând în dezvoltarea, fabricarea, distribuția și comercializarea produselor farmaceutice. Activitatea de dezvoltare a echipei din Târgu-Mureș a fost recunoscută și premiată pe plan internațional, iar produsele fabricate la Târgu-Mureș fac parte din portofoliul grupului Richter și ajung în numeroase țări din toată lumea. Subsidiara din România se bazează pe o forță de muncă de peste 540 de angajați.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

siguranță voi participa și anul viitor. Voi face tot posibilul să fiu din nou aici. Îmi place foarte mult chimia și îmi doresc să fiu printre cei mai buni, așa că voi da tot ce pot ca să-mi ating obiectivul. Am descoperit pasiunea pentru chimie în clasa a VII-a, când am început să studiez această materie.

Atunci, mi-am propus să nu mă opresc până nu voi ajunge la etapa națională. În viitor, mi-aș dori să lucrez în domeniul cercetării sau poate voi alege medicina. Mulțumim companiei Gedeon Richter pentru sprijin și încredere”.

Lavinia Mureșan, inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Mureș, a scos în evidență, la rândul ei, importanța sprijinului acordat de Gedeon Richter tinerilor chimiști mureșeni. „În acest an, lotul a obținut o mențiune a Ministerului și o mențiune specială. Le mulțumesc lor și profesorilor care i-au pregătit. Trebuie să precizez că acest lot a fost pregătit la partea practică de către Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu-Mureș.

Rezultatul muncii de echipă s-a reflectat în rezultatele acestor elevi la proba practică. Mulțumesc companiei Gedeon Richter care a fost și este alături de noi în toate demersurile pe care le facem în a sprijini chimia, nu numai performanța, ci și evenimentele naționale care s-au desfășurat la TârguMureș, tabăra de chimie. Prin diverse proiecte, încercăm să aducem chimia mai aproape de elevi”.

Dezvoltare la cele mai înalte standarde Investiția în oameni făcută de Gedeon Richter România, prin sprijinul acordat chimiștilor mureșeni, în mod consecvent, face parte dintr-o strategie mai amplă care presupune investiții importante. O astfel de investiție majoră a fost făcută în realizarea unui nou centru de dezvoltare al Grupului Richter, la Târgu Mureș. Centrul, construit în cadrul unui proiect cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regională a fost amenajat și dotat conform standardelor tehnologice de ultimă oră, făcând posibilă extinderea capacităţii de cercetare-dezvoltare și eficientizarea fluxului de lucru. „Centrul de Dezvoltare a fost cofinanțat din fonduri europene în proporție de 50%, iar 50% din fonduri proprii. Investiția s-a ridicat la 12.000.000 lei, fără TVA. Cea mai mare parte a sumei a fost alocată investițiilor în echipamente moderne, de ultimă generație, pe care le folosim pentru dezvoltare de noi produse. În acest centru, lucrează 60 de specialiști care, practic, dezvoltă și produc la o scară mică ceea ce urmează să se producă în timp la scară mare, industrială, fie în România, fie în cadrul altor firme din cadrul grupului”, a precizat Dana Chelărescu.

LA MULȚI ANI, UNGARIA!

Ca urmare a rezultatelor obținute Faza Națională a Olimpiadei de Chimie defășurată în perioada 17-22 aprilie, la Bacău, au fost premiați următorii cinci elevi: Vlad Sârbu, elev în clasa a VIII-a la Școala Gimnazială „Europa”, Kis Csenge, elevă în clasa a IX-a la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”, Arthur Maximilian Bathori, elev în clasa a X-a la Colegiul Național „Alexandru Papiu Ilarian”, Cristina Ioana Hidoș, elevă în clasa a X-a la Colegiul Național „Alexandru Papiu Ilarian”, și Andrei Leonard Nicușan, elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Alexandru Papiu Ilarian”.

Echipa dedicată dezvoltării produselor noi s-a mărit în permanență, firma cuprinzând astăzi în Direcțiunea Dezvoltare Produse specialişti din mai multe domenii, cum ar fi chimia, medicina sau farmacia.

Ca rezultat al activităţii de dezvoltare stau mărturie o serie de produse cu formule unice şi lansate ca prim-generice pe piaţa din România. Produsele de vârf ale companiei, printre care se numără şi medicamentele cu eliberare modificată, presupun atât utilizarea unei tehnologii avansate cât şi a unei echipe cu înaltă calificare în acest domeniu, de care Gedeon Richter România S.A. dispune datorită investiţiei continue în cercetare-dezvoltare şi în resursele umane. Produsele dezvoltate şi fabricate la Gedeon Richter România S.A. sunt înregistrate atât în ţară cât şi în străinătate.

Ar mai fi de spus că cercetarea şi dezvoltarea în cadrul întregului concern Gedeon Richter sunt asigurate de aproximativ 1000 de specialiști.

29

30

LA MULȚI ANI, UNGARIA!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sovata, turism 100% și în 2016 Stațiunea Sovata a avut în sezonul de vară 2016 un grad de ocupare de 100%. Zeci de mii de turiști din România și din străinătate au venit să se bucure de frumusețile locului, de binefacerile apei sărate și de aerul curat de aici. Noul edil din Sovata, Fülöp László ne-a oferit detalii despre turismul prezent și viitor al orașului-stațiune.

Care este situația actuală a orașului Sovata în ceea ce privește investițiile?

Amenajarea Lacului Tineretului, Drumul Sării, un proiect care leagă mai multe investiții din Sovata, Turnul de observare de 28 metri, alături de o infrastructură bine pusă la punct sunt câteva dintre proiectele finalizate în ultimii ani sau în curs de finalizare. Ca o noutate, în acest sezon a fost deschis și în timpul săptămânii lacul de agrement Tivoli, pentru plimbări cu barca, am deschis turnul de observare, de unde poate fi urmărită priveliștea din zonă, și am organizat la fiecare sfârșit de săptămână mici spectacole gratuite în Parcul Central.

Care a fost gradul de ocupare în sezonul de vară ?

Nu avem încă date exacte, dar în urma consultărilor cu agenții economici și din ceea ce am observat, putem vorbi despre un sezon bun, cel puțin la nivelul ultimilor ani. Aproape pe toată perioada sezonului de vară, stațiunea a avut un grad de ocupare de 100%. Ca număr, cei mai mulți turiști, aproximativ 70 % - 80 %, provin din România, urmați de turiști din Moldova, Ungaria, Germania, Israel.

Cinci din cele șapte orașe europene înfrățite cu Sovata sunt din Ungaria. Ca urmare, aveți și destul de mulți turiști din țara vecină. Ce veți face pentru întărirea acestor relații?

Așa este. Tata, Sümeg, Szikszó, Százhalombatta, Százhalombatta, Mezőberény, Csopak, Budapesta - Sectorul XIII sunt orașe din Ungaria înfrățite cu Sovata. Este foarte importantă relația cu toate orașele înfrățite. Nu am putut merge personal cu delegațiile, având multe probleme de rezolvat la începerea mandatului de primar, dar am fost reprezentat bine de colegii care au vizitat orașele înfrățite. Am trimis și în acest an echipe de sportivi, tineri care au participat la tabere de vară. Aceste legături pot fi realizate în special de tineri, care pot alcătui

legături pe termen lung cu cei din orașele înfrățite. Aceste colaborări pot duce și la deschiderea unor relații economice strânse, cu beneficii de ambele părți. Aici aș mai adăuga faptul că în 15 octombrie vom organiza, la Sovata, Festivalul Dovlecilor, unde vor fi invitați și colegi din orașele înfrățite.

Practic, într-un weekend (14-16 octombrie) vor fi organizate aici diverse târguri tradiționale, compoziții din dovleci ce vor fi expuse pe strada Trandafirilor și în Parcul Central. Sperăm să participe cât mai multă lume.

Ce aveți în plan pentru dezvoltarea turismului și, implicit, a orașului Sovata? În ultimii ani, în Sovata au fost realizate foarte multe proiecte. Dorim să mai dezvoltăm sfera de agrement. De exemplu, avem de gând să facem noi amenajări de trasee pentru drumeții montane sau plimbări în aer liber, pentru pasionații de mountainbike. Având în vedere că aerul curat din Sovata este renumit, mărirea perimetrului pentru agrement este binevenită. De asemenea, pentru dezvoltarea zonei dorim să inițiem programe care să aducă turiștii în Sovata și în extrasezon. Fie că e vorba despre competiții sportive, festivaluri sau activități din sfera economică, organizarea lor primăvara și toamna, când numărul turiștilor este mai mic, ar aduce un plus important pentru oraș. Aceasta este principala provocare pentru administrația locală.

Sovata, una dintre cele mai renumite staţiuni balneoclimaterice din România, este situată în zona nordestică a bazinului Transilvaniei, în extremitatea estică a judeţului Mureş. Al şaselea oraş după mărime al judeţului, Sovata se află la o distanţă de 60 km de reşedinţa de judeţ, municipiul Târgu-Mureş.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

LA MULȚI ANI, UNGARIA!

CLINI-LAB, un nou sediu în București

31

Cu o echipă alcătuită din peste 60 de oameni valoroși, o activitate care acoperă întreaga țară și o experiență pe piața medicală de 23 de ani, CLINI-LAB este un exemplu de seriozitate și profesionalism în domeniul în care activează. Firma mureșeană a făcut în acest an încă un pas important prin construirea unui sediu în București. Directorul companiei, Jakab Ștefan, ne-a oferit amănunte despre ceea ce reprezintă CLINI-LAB. Care ar fi pe scurt filosofia “de viață” a companiei pe care o conduceți?

Strategia noastră a fost mereu construită în jurul serviciilor complete. Ne-am străduit ca pe lângă completarea portofoliului de produse să oferim și consultanță de specialitate necesară lucrului în laboratorul medical. În acest sens, pentru a întregi paleta noastră de produse, am preluat un business existent, cu tradiție de la o firmă din țară. Aceste produse au lipsit până acum din oferta noastră. Este vorba despre analizoarele automate de electroforeză și consumabile necesare funcționării acestora, produse de Interlab-Italia. În aceeași operație de preluare a distribuției au fost incluse și produsele Naal Von Minden - Germania și Novus – Ungaria.

Cât de importantă este valoarea omenilor în domeniul în care activați ? Întotdeauna am considerat contactul uman foarte important în relația cu clienții, iar când trebuie să acoperi țara întreagă din Tîrgu-Mureș, acest lucru este aproape imposibil. De aceea, încă din 1995, avem un punct de lucru în București și doi reprezentanți teritoriali în Iași și Timișoara. În acest fel, reprezentanții noștri sunt mult mai aproape de clienți, sunt tangibili și au suportul informațional și logistic necesar pentru o deservire cât mai bună a partenerilor noștri.

Aveți un un nou sediu în București…

Creșterea vânzărilor și a cifrei de afaceri duce la creșterea personalului, a parcului auto, a stocului de marfă și, implicit, la un necesar crescut de spații funcționale și suprafețe de depozitare.

Fiind o firmă din inima Transilvaniei, până acum am închiriat spații de birouri și depozitare în București. Cu ajutorul unei firme renumite de arhitectură din București și cu constructori din Tîrgu Mureș, am reconstruit și reamenajat o clădire în par-

CLINI-LAB a fost înființată în urmă cu 23 de ani, la Tîrgu Mureș, cu participarea firmei Diagnosticum, din Ungaria și Atlas SRL. Primele activități au vizat comercializarea de analizatoare de biochimie și urini, cu reactivii aferenți. În scurt timp, gama de produse a tinerei companii a fost extinsă cu produse și servicii în: Biochimie, Hematologie, Imunohematologie, Diabetologie, Microbiologie, Alergologie etc.

tea de nord a Bucureștiului, care va fi noul nostru sediu din capitală. Construcția găzduiește într-o singură locație suprafețe necesare depozitării mărfurilor, spații pentru birouri, service de specialitate dar și o sală de conferințe, împreună cu o mică facilitate locativă pe un nivel separat.

Ce îmbunătățiri așteptați de la acest nou sediu ?

Ne așteptăm ca această investiție masivă să ducă la o deservire mai rapidă și mai bună a clienților, să ofere un loc mai frumos de muncă echipei noastre, care acum are peste 60 de persoane, dintre care 15 în Bucureşti, dar și să contribuie la formarea imaginii unei firme mari, în plină expansiune. Totodată sperăm ca micile evenimente științifice naționale și internaționale ce vor fi găzduite aici să contribuie la un act medical de calitate cât mai ridicată.

Ce alte proiete aveți pentru perioada următoare ?

Creșterea și dezvoltarea business-ului ridică așteptările interne și externe, impune noi standarde de calitate, iar toate acestea se traduc în costuri operative mărite. Este o provocare uriașă de management găsirea echilibrului și la această dimensiune.

Problemele curente însă nu ne împiedică să ne ducem strategia la bun sfârșit. Avem planuri de investiții și pentru anul ce urmează. Vom încerca să dăm un impuls pozitiv fluxului de lucru prin construcția la marginea Tîrgu-Mureșului a unui complex logistic propriu, investiția fiind deja în curs de derulare.

32

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

O nouă bază de tratament în Sovata Staţiunea Sovata aduce noi opţiuni pentru cei aflaţi în căutare de tratament medical balnear sau pentru turiştii care caută distracţia în apă. O nouă bază de tratament şi un ştrand au fost inugurate recent de firma Aluniş, la Lacul Negru.

Un ştrand cu apă sărată provenind din Lacul Negru şi un ştrand modern sunt noile atracţii ale staţiunii Sovata. Proiectul, în valoare de peste 7 milioane de lei a fost finalizat recent de SC Aluniş SRL, beneficiarul investiţiei.

Practic, baza de tratament vine să completeze oferta firmei Aluniş, care în anii trecuţi a făcut investiţii majore în staţiunea Sovata, la hotelul ce poartă numele firmei. În noua bază de tratament, care foloseşte apă cu proprietăţi terapeutice din Lacul Negru, pot fi tratatate cu succes probleme ginecologice, afecţiuni ale aparatului locomotor, probleme bronhopulmonare, articulare, neurologice etc.

Printre procedurile folosite în nou bază de tratament se numără: împachetări cu parafină, băi galvanive, împachetări cu nămol, galvanizări, ionizări, curent diadinamic, ultrasunete, masaj terapeutic etc.

Toate procedurile sunt făcute cu aparatură modernă, performantă, sub supravegherea personalului de specialitate.

Pentru cei care doresc să servească o masă caldă, noul ştrand oferă servicii de restaurant. Aproximativ 100 de locuri sunt disponibile în restaurantul aflat în incinta complexului.

Complexul nu presupune neapărat proceduri în baza de tratament. Cei care doresc doar să facă baie în apă sărată, terapeutică, sau să se bronzeze, au la dispoziţie piscina exterioară cu apă sărată, şezlonguri, duşuri, masaj. Cu alte cuvinte, posibilităţi de agrement la aer curat. Ştrandul de la Lacul Negru şi baza de tratament sunt deschise zilnic, cu o capacitate de peste 200 de persoane.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIU

33

România își poate dubla capacitatea de producere a energiei verzi

de Ligia VORO

„Energia verde, vrem, nu vrem, are un viitor în România, are un viitor în Europa și toată planeta se ghidează către energii curate”, subliniază Sebastian Enache, Business Development Manager al Monsson și vicepreședinte al Asociației Române pentru Energie Eoliană. România poate atrage investiții în capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile de 3-4000 de MW. Cum simțiți în momentul de față piața din punct de vedere al oportunităților? Spuneați acum nu demult despre falimentul verde, în aceste condiții ce șanse are România să atingă acea țintă de 50 % în 2030 de energie din surse regenerabile, respectiv de 80 % în 2050?

Din păcate, situația nu s-a modificat, Guvernul și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) încearcă să facă mici schimbări în acest sens, însă nu știu exact dacă modificările propuse în ce măsură se vor aplica. Ca și problemă actuală a situației regenerabilelor este cea a blocării pieței de certificate verzi care nu sunt absorbite, iar din 2017 când și certificatele verzi amânate vor fi returnate.

Este o situație de supracompensare, cu siguranță, gradul de absorbție va fi în jur de 60 %, 40 % din certificatele verzi emise nu se pot vinde. Problema este din ce în ce mai presantă pentru producătorii efectivi și pentru deținătorii de parcuri, pentru că anul acesta s-au înregistrat deja cinci intrări în insolvență cu parcuri mici și medii, fiecare investitor străin, companie mare care a venit în România a creditat și a adus bani în România pentru a susține financiar proiectele eoliene. Investitorul nu le va putea susține la nesfârșit.

Toată lumea știe problemele noastre, dorește rezolvarea lor, însă există foarte multe interese din foarte multe părți care nu sunt foarte favorabile. Există în permanentă această problemă a cărbunelui, a consumatorului. Consider că acești actori care sunt foarte importanți pe piața de energie au fost asmuțiți degeaba unui împotriva celuilalt. Energia regenerabilă nu a venit să închidă toate minele și să dea afară minerii, nici nu a venit să crească prețul la energie, pentru a plăti consumatorii taxa de certificate verzi în factură pentru energia verde. Pot să vă dau exemplu cum se plătește în factură certificatul verde pentru energia verde. Aveți acea ecotaxă la pungi, există la echipamentele electronice. Peste tot sunt aceste taxe verzi, noi trebuie să ne asumăm că, odată intrați în Uniunea Europeană, trebuie să atingem niște cote și niște ținte și separat trebuie să ne asumăm viitorul copiilor, un viitor curat, trebuie să existe un viitor pentru aceștia, toate termocentralele pot să funcționeze atâta timp cât sunt competitive, dispun de tehnologie nepoluantă, orice consumator are acces liber la piața de energie, poate să aleagă un tarif competitiv. Și ANRE-ul spunea că datorită energiei verzi prețurile au scăzut cu 50 % față de acum doi ani de zile, acest lucru înseamnă mai multă producție, mai multă competiție, prețuri mai bune. Există o greșită înțelegere în piață a energiei verzi, intenționat greșită, pentru a putea manipula într-un sens sau altul interesele.

Energia verde, vrem, nu vrem, are un viitor în România, are un viitor în Europa și toată planeta se ghidează către energii curate. Faptul că investitorii au venit în România să investească, faptul că este o creștere masivă de centrale fotovoltaice și eoliene s-au făcut în cinci ani de zile, între 2010 – 2015, aproape 5000 MW, arată faptul că în România, dacă vrem, se poate, este un mediu sănătos de business, însă, când nu se mai vrea, intră reglementatorul și oprește acest lucru și aici este total greșit, viziunea mea și viziunea noastră a fost întotdeauna că nu ne putem desfășura activitatea într-un mediu legislativ pe care nu ne putem baza. De aceea, în 2013 și 2014, Monsson și-a îndreptat activitatea spre alte țări pentru că nu a mai considerat România un mediu bun de business.

Cum ar trebui să arate în opinia dvs. o schemă corectă de certificate verzi, astfel încât investițiile să fie stimulate în continuare?

Punctul meu de vedere este că cei care au deschis capacități de energie regenerabilă pe schema curentă, promisă, Legea 220, este necesar ca toate certificatele verzi să fie absorbite și să se creeze cadrul legislativ al unei piețe care, chiar la preț mimim, să poți vinde toate certificatele verzi. Noi, producătorii de energie regenerabilă, funcționăm maxim 3000 de ore pe an, un producător normal funcționează 8000 de ore pe

34

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

an, tocmai de aceea această energie nu este neapărat scumpă, însă nu este competitivă la nivel de număr de ore de funcționare, deoarece depinde dacă e soare sau dacă bate vântul, acesta este unul din motivele pentru care energia regenerabilă are nevoie de susținere. Separat, noi emitem pe piața de energie cu prețuri între 90 și 100 de lei. Dacă primim un certificat verde și mai reușim să îl vindem, de abia ajungem la 200 de lei.

Ați făcut propuneri în acest sens?

Am încercat la nivelul Asociației de Energie Eoliană al cărei vicepreședinte sunt, ne întâlnim săptămânal și chiar mai des în grupuri de lucru, ședințe, dezbateri, se întocmesc propuneri în acest sens, momentan însă nu am văzut nimic concret să vină din partea reglementatorului.

Cum vedeți viitorul stocării de energie?

Tendințele mondiale sunt de producere a energiei cât mai aproape de sursă, eu văd schimbarea paradigmei, o dată nu vom avea mari producători de energie, ci vom avea mulți producători de energie, de jur împrejurul localităților, de jur împrejurul combinatelor, cam așa văd eu viitorul.

România dezvoltă mai multe proiecte de interconectare, care vor însemna probabil și importul de energie electrică mai ieftină, ne vor ajuta acestea să devenim hub energetic regional sau vom deveni o piață de desfacere pentru energia din alte state?

Din punct de vedere tehnic, întotdeauna pe piață, energia va curge de la mic la mare, întotdeauna de unde e mai ieftin pleacă spre unde e mai scump. O țară interconectată e mai bună decât una slab interconectată, deci interconectarea este bună.

Deși, la momentul actual, viitorul energiilor curate nu este roz, care este previziunea dvs.?

Prevăd un viitor strălucit pentru regenerabile, pentru încă minim 2000-3000 de MW, cu siguranță că nu se poate face nimic cu schema actuală, trebuie contracte de diferență care sunt acum peste tot în Europa.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

VIVE LA FRANCE!

35

36

OPINIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cu încredere despre comerțul tradițional și producătorii autohtoni de Cora Muntean, Președinte ANCMMR Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR) s-a înființat în anul 2013, ca răspuns la doleanțele acestui segment de comercianți exprimate la câteva întâlniri pe care le-am avut cu ei în câteva orașe din țară. Scopul asociației este acela de a le reprezenta interesele în fața Legislativului și Executivului, a autorităților locale, precum și acela de a facilita colaborarea lor cu alte organizații profesionale din țară.

Comercianții tradiționali își doresc să fie reprezentați.

Temerile lor se referă la ideea preconcepută că sunt insignifianți, că între ei și marile lanțuri de magazine, atât autoritățile, cât și majoritatea clientelei le preferă pe acestea din urmă. De asemenea, atitudinea lor în fața organelor de control este una obedientă deoarece spun că sunt ținte și victime sigure. Cu siguranță, majoritatea derulează activități economice corecte fiind conștienți că afacerea, de regulă una de familie, este singura sursă de existență.

Sprijinirea comerțului tradițional, a producătorilor autohtoni reprezintă și o chestiune de patriotism; așa face oricare țară care dorește să-și apere și ajute propriii investitori, mici sau mari. Președintele american, F. Roosevelt, după marea criză din 1930, a ieșit în fața poporului și i-a îndemnat să consume produse autohtone dacă doresc o relansare economică.

Avem nevoie de lideri, politici sau de opinie, care să dea tonul și care să spună răspicat niște adevăruri. Suntem țară a Uniunii Europene, dar asta nu înseamnă că ne-am pierdut identitatea odată cu acceptarea noastră. Da, avem un handicap în relația cu partenerii noștri: că am intrat de-a bușilea, că ne-am rugat și am acceptat condiții de neacceptat. Una dintre ele: să devenim o piață de desfacere, să renunțăm la ceea ce ne caracteriza, priceperea și capacitatea de a produce. Am fost invadați de supermarketuri ale marilor lanțuri de magazine; am aplaudat și ne-am lăsat fascinați și mințiți de ambalaje strălucitoare; sub care am găsit un produs fad, de multe ori mai scump și mai puțin calitativ decât cel făcut pentru țara de origine. De dragul staniolului suntem dispuși să uităm ce înseamnă un hiper sau supermarket pentru economia noastră. Înseamnă: bani scoși din țară, distrugerea afacerilor de familie, sărăcirea producătorilor români, sabotarea produselor românești, dispariția locurilor de muncă. Înseamnă monopol, tratament preferențial din partea autorităților. Corporațiile urmăresc un singur lucru: profitul. Nu că asta ar fi ceva rău, dacă s-ar face în condiții de concurență loială.

Cum se numește un om care lucrează la o companie care este acționară la o bancă la care omul are un credit la un apartament pe 30 de ani și care este acționară, printr-un fond de investiții, la un lanț de magazine de la care omul nostru își cumpără alimentele necesare? Da, răspunsul este stânjenitor și umilitor. Am renunțat la suveranitatea noastră? Pentru ce?

Oamenii spun că merg la supermarket deoarece este mai ieftin. Nimic mai fals. Intri în magazin și, pe lângă produsul sau produsele pe care vrei să le cumperi, mai iei și altele, de care nu ai nevoie, dar sunt ieftine, pentru că ți se vâră sub nas. Apoi există și o altă modalitate de înșelătorie pe care nu o taxează nici autoritățile, nici cumpărătorul:

prețul produsului nu este aproape niciodată la casă același ca la raft. Dacă întrebi se găsesc diverse scuze: “a fost promoție și am uitat să schimbăm etichetele”, “a, e numai la promoție, dacă veți cumpără 3, 4, 5 produse”. De multe ori cumpărătorul vede doar acasă că a fost înșelat. Legal, pe bon. Dar nu se mai deranjează să ceară explicații sau să reclame pentru un leu-doi. Pe asta și mizează ei, pe fudulia noastră.

Așadar, e doar iluzia că este mai ieftin. Să vorbim și despre calitate? A făcut-o chiar ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. “Din păcate, multe produse care ajung în România se vând pentru că ajung din segmentul cel mai ieftin și efectiv otrăvim populația și omorâm producătorul român.”

Ministrul Agriculturii a mai afirmat că va reintroduce controlul la frontieră pentru reziduurile de pesticide, de produse chimice, pe considerentul că în cazul multor produse din ‚’gama de jos” care ajung pe piața românească sunt utilizate pesticide interzise pe piața europeană. Între timp au apărut știri despre practici ale hipermarketurilor care au oripilat consumatorul: “Patru metode prin care ni se vinde marfă expirată: carnea e spălată, condimentată, tocată, iar valabilitatea e mărită artificial.”

Problema este că declarația ministrului a rămas, deocamdată, la nivel de declarație și că nu s-a aflat despre nicio consecință a practicilor prin care se pun în pericol sănătatea și viața consumatorului. În fața expansiunii puternice a marilor lanțuri inter­na­ ționale, poziția comercianților și a producătorilor autohtoni este din ce în ce mai fragilă, iar puterea de negociere, pe măsura dimensiunii, se poate dovedi de multe ori insuficientă. Mai ales că, nu este niciun secret, practicile neloiale sunt considerate firești. De aceea am încercat să atrag atenția ambasadorilor țărilor care au hipermarketuri în țara noastră. “În lipsa oricărei reacții a bărbaților de stat, cei care, în mod normal, ar trebui să fie preocupați de suveranitatea unei țări, de a oferi încredere și demnitate cetățenilor, vă rog să primiți această scrisoare prin care atrag atenția asupra unei situații care nu mai poate fi tolerată. Este vorba despre agresiunea economică pe care țara Dvs. o dezvoltă prin hipermarketurile deschise în România. Înainte de a-mi spune că este o piață comună a Uniunii Europene, vă rog să reflectați asupra unor aspecte care nu au legătură nici cu respectul, nici cu concurența loială. Suntem țară a Uniunii Europene, dar asta nu înseamnă că ne-am pierdut identitatea odată cu acceptarea noastră. Da, avem un handicap în relația cu partenerii noștri: că am intrat de-a bușilea, că ne-am rugat și am acceptat condiții de neacceptat. Una dintre ele: să devenim o piață de desfacere, să renunțăm la ceea ce ne caracteriza, priceperea și capacitatea de a produce.

Dvs., cei din țările civilizate, ne priviți cu dispreț și spuneți că suntem corupți. De acord, există reprezentanți ai autorităților corupți. Ei au acceptat bani sau alte foloase de la reprezentanții Dvs. pentru a invada agresiv localitățile cu hipermarketuri. Nu există corupt fără corupător, deci nu sunteți mai puțin vinovați de corupție. Aduceți toate rebuturile, pe care cetățenii țării Dvs. nu le-ar da nici la

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

animale, le puneți ambalaje strălucitoare și ni le vindeți ca și cum ar fi miracole. În felul acesta ne desconsiderați; credeți că noi am rămas tot în perioada imediat următoare anului 1989, când eram fericiți să vedem carne și fructe exotice. Apelați la diverse tertipuri să ne luați banii. Este vorba despre marketing, sunt de acord. Dar atunci când un fenomen ia amploare, prețul de la raft, mai mic, nu corespunde cu cel de la casa de marcat, acest lucru se numește furt. În țările Dvs., civilizate, desigur, distrugerea deșeurilor costă foarte mult. Dacă în anii anteriori ați speculat lipsurile de la noi și ați adus în spitale camioane de produse expirate, saltele rupte și paturi nefuncționale, pentru care noi a trebuit să plătim „doar transportul”, acum faceți același lucru și cu alte produse. Desigur, la cele alimentare sunteți puțin mai atenți deoarece genocidul se pedepsește în întreaga lume. Dar ne întrebăm tot mai des de ce detergenții noștri, aduși de la voi, nu au aceeași calitate cu cei cumpărați direct de acolo. Este doar un exemplu și aș putea să fac o listă foarte lungă cu astfel de produse, inclusiv alimentare.

După ce faceți toate acestea și constatați că o instituție din România are curajul să aplice măsuri pentru deficiențele constatate, interveniți în mod nepermis. Faceți demersuri pentru stoparea controalelor și neaplicarea amenzilor. Dvs. îi spuneți lobby pentru că sunteți eleganți și civilizați. Noi îi spunem trafic de influență. Dacă un amărât de comerciant autohton se duce la autoritățile de control și încearcă, prin metode cinstite sau necinsite, să își protejeze afacerea, este arestat și purtat în cătușe prin piața publică, în funcție de notorietatea lui. Dvs. vi se dau onoruri.

Prezența Dvs. aici și practicile incorecte la care vă pretați înseamnă: bani scoși din țară, distrugerea afacerilor de familie, sărăcirea producătorilor români, sabotarea produselor românești, dispariția locurilor de muncă. Înseamnă monopol și tratament preferențial din partea autorităților. În continuarea disprețului pe care-l manifestați față de noi, ne considerați imorali. Domnule Ambasador, vă rela-

OPINIE

tez doar o întâmplare după descinderea controlului de la Bruxelles, unde și Dvs. aveți reprezentanți la vârf: românii se dau peste cap să câștige bunăvoința acestora cu argumente la care puțini rezistă: femei. S-au băgat în paturile distinșilor reprezentanți multe femei. Unele minore. Sau minori, în funcție de orientare. Prin urmare, nu cred că ar trebui să manifestați atâta dezgust față de noi în legătură cu moralitatea.

Aveți bani, putere și influență. Ați avut norocul ca aici să găsiți persoane vulnerabile, dispuse să vi se vândă. Ați avut norocul să găsiți demnitari care nu întreabă „de ce trebuie să semnăm?”, ci „unde trebuie să semnăm?” Știu că orice aș face, eu și restul oamenilor care ținem la demnitatea și mândria noastră, este inutil. Știu că pentru Dvs. noi suntem rudele sărace care au fost chemate să spele vasele după petrecere și puse să achite și nota de plată.

Aș vrea să știți, Domnule Ambasador, că tot mai mulți cetățeni se trezesc. Dar vreau să vă și liniștesc: nu se va întâmpla nimic. Nouă încă ne este frică. Așa că mulți aleg să lase totul de izbeliște și să meargă în țările Dvs. Unde sunt tratați tot ca niște servitori, rude sărace, doar că o duc mai bine. Închei prin a vă spune că nu am nicio speranță că brusc veți fi cuprins de remușcări și veți transmite în țara Dvs. mesajul că trebuie să vă schimbați atitudinea față de cetățenii români, că nu suntem o hoardă de sălbatici, așa cum ne tratați. Închei cu profundă tristețe, Domnule Ambasador. În familiile noastre tradiționale, frații mai mari și mai puternici îi ocrotesc pe cei mici, nu-i batjocoresc”.

Am încredere că micul comerţ din ţara noastră va deveni similar celui din vestul Europei. Acesta va fi un proces îndelungat, pentru că ţara noastră a pierdut tradiţia micii întreprinderi private, micului antreprenor. Ţările dezvoltate au de sute de ani brutari, măcelari, cofetari şi proprietari de aprozare. Noi am pierdut câteva zeci de ani care se recuperează greu, însă speram că încet încet micii antreprenori să îşi găsească locul meritat în economia naţională.

37

38

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Conferința Internațională EURASIA multimodal logistics

de I.O.

TR ACECA, Comisia Interguvernamentală a cărei menire este promovarea inițiativelor de cooperare regională în domeniul transporturilor, organizează, prin reprezentanța sa din România, Conferința Internațională EURASIA multimodal logistics, miercuri, 12 octombrie 2016, în deschiderea celei de-a doua ediții „TransLogistica”, la Centrul Expozițional Romexpo. Coridorul TRACECA este destinat atât dezvoltării schimburilor comerciale eficiente și sigure cât și cooperării economice a țărilor membre: Armenia, Iran, România, Uzbekistan, Azerbaidjan, Kazahstan, Bulgaria, Kirghizstan, Turcia, Georgia, Moldova și Ucraina, fiind coridorul ce leagă, practic, Europa Centrală și de Vest de Asia Cemtrală și de Sud-Est. Organizată sub egida Ministerului Transporturilor, de TR ACECA România, în parteneriat cu Distinct Image, Conferința Internațională EUR ASIA multimodal logistics este, fără îndoială, evenimentul major al Salonului Internațional de Transport și Logistică „TransLogistica”, eveniment ce se desfășoară în perioada 12-15 octombrie 2016 la București. Centrată pe ideea că România este poarta Europei de Est și Sud-Est și o importantă destinație logistică, „TransLogistica” își propune să aducă împreună, atât în cadrul expoziției cât și al evenimentelor conexe, companii ce își vor împărtăși și vor demonstra ultimele noutăți și soluții din transport, logistică, case de expediție și curierat, soluții green și sof turi IT conexe. „TransLogistica” demonstrează prin evenimentele găzduite necesitatea întăririi rolului strategic pe care România trebuie să îl dețină în logistica regională și euro-asiatică.

Conferința Internațională își propune să găzduiască peste 150 de participanți, incluzând oficialități de prim rang, reprezentanți ai asociațiilor de afaceri reprezentative, specialiști și leaderi de opinie din țările de pe drumul mătăsii (Silk Road) și din Europa, participanți activi la dezbaterile privind provocările actuale, politicile și soluțiile pe termen scurt și mediu de dezvoltare economică în regiune.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

Declarația FOREN 2016, în octombrie

39

de Ligia VORO

Declarația Forumului Regional de Energie pentru Europa Centrală și de Est - FOREN 2016 se dorește să fie mai mult decât o sinteză a mesajelor, concluziilor și recomandărilor în domeniul energetic. Este una dintre concluziile desprinse în urma conferinței organizate de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) la București.

CNR-CME a organizat Conferința “Declarația FOREN 2016”, care va cuprinde cele mai importante mesaje, concluzii și recomandări ale Forumului Regional de Energie pentru Europa Centrală și de Est”. Evenimentul a debutat cu prezentarea unei sinteze realizate de către moderatorul întâlnirii, prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, care a adunat cele mai importante aspecte și concluzii ale evenimentelor subsumate celor cinci zile ale FOREN 2016, desfășurat între 12-16 iunie, la Costinești.

“Noi încercăm prin acest tip de dezbatere să creăm o proiecție în dezvoltarea societății românești și a societății în ansamblul ei. Practic nu ne concentrăm în a identifica o soluție, o tehnologie a domeniului energetic, ideea cheie este de a da o soluție calității vieții. Energia face parte propriu-zis din calitatea vieții omului, adică omul poate fi profund afectat, nefericit dacă este vitregit de accesul la energie și nu puține sunt astăzi exemplele în lume, o lume care este atât de polarizată, de inegală social, o lume în care sărăcia este principala vulnerabilitate, principala cauză a sărăciei este incapacitatea țărilor de a oferi acces la energie cetățenilor ei. Primul mesaj ar fi acesta, subsumat calității vieții. Al doilea este legat de proiecția pe care noi încercăm să o desenăm societății noastre, care este viziunea noastră despre cum anume ar trebui să evolueze societatea românească, societatea în ansamblul ei”, și-a exprimat Iulian Iancu, președintele CNR-CME și al Comisiei de Industrii din Camera Deputaților.

Acesta a mai sugerat că mesajele ar trebui să cuprindă și o viziune asupra construcției sociale. “Nu poți să ai un sector energetic performant, de cea mai înaltă tehnologie și în echilibru dacă ai o economie destructurată, o industrie practic distrusă și abandonată, și să îți propui să ai o creștere a consumului la energie și să ai, în consecință, o resursă financiară constantă, de dezvoltare a sectorului energetic”, a subliniat președintele.

Iulian Iancu crede că România trebuie să își valorifice avantajele energetice pe care le are, amintind de cele 495.000 ha – biodegradate, deșertificate – care pot fi cultivate pentru biomasă, rezervele de gaze naturale și bazinul hidroenergetic care este valorificat doar în procent de 49 %.

Pledoarii pentru nuclear și cărbune O recomandare care, probabil, se va regăsi în Declarația FOREN va privi raportarea strategică a Guvernului României față de producerea energiei nucleare. Cristian Patticu, directorul general al Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară, RATEN, a pledat pentru energia nucleară, care este “o energie sigură și sustenabilă în România”.

Organizator al unei secțiuni în cadrul FOREN, RATEN și-a

fixat ca obiectiv principal al secțiunii satisfacerea necesarului de energie în prezent, pe termen mediu și lung, prin utilizarea de tehnologii eficiente atât din punct de vedere al costurilor cât și al siguranței și securității energiei, respectând principiile dezvoltării durabile. “Lucrările secțiunii au abordat prioritățile la nivel național în domeniul energeticii nucleare privind: operarea în condiții de securitate nucleară a sistemelor la Unitățile 1 și 2 de la CNE Cernavodă, managementul deșeurilor radioactive, abordarea unor tehnologii noi privind implementarea reactorilor de generație 4. Trebuie subliniat că aceste lucrări s-au încadrat și în tendințele și obiectivele principale ale politicii energetice ale Uniunii Europene. Astfel, comunicarea privind strategia cadru pentru lumea energetică vizează securitatea aprovizionării, durabilitatea și competitivitatea. Energia nucleară reprezintă o soluție la problemele energetice ale Uniunii Europene, răspunzând celor trei cerințe ale politicii acesteia, și anume o energie durabilă, sigură și la prețuri accesibile. Este o energie sustenabilă deoarece are zero emisii de carbon la producerea ei și cele mai scăzute emisii de carbon pe întreg ciclul de producție. Este o energie prin care poate crește siguranța aprovizionării, principala resursă – uraniul găsindu-se în state stabile din punct de vedere politic, este o energie competitivă având cel mai redus preț de producție, siguranța, securitatea în exploatare a instalațiilor atingând un grad înalt de încredere”, a punctat Cristian Patticu.

Energia nucleară continuă și va continua să joace un rol activ în mixul energetic european în perspectiva anului 2050, după cum arată și raportul Programul nuclear cu caracter informativ (PINC), elaborat de Comisia Europeană, conform cerinței articolului 40 al Tratatului EURATOM, a mai arătat directorul general al RATEN. Iar la nivel statistici, în prezent, cele 128 de reactoare nucleare care operează în 14 state membre ale Uniunii Europene generează peste

40

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

25% din electricitatea produsă, reprezentând peste 50 % din energia cu emisii reduse de carbon la nivelul Uniunii. “În acest context, strategia Uniunii energetice și strategia securității energetice europene stipulează faptul că statele membre trebuie să aplice cele mai înalte standarde de siguranță, securitate, management al deșeurilor și neproliferare, precum și diversificarea aprovizionării cu combustibil nuclear. Și noul acord global privind schimbările climatice, protocolul de la Paris adoptat în decembrie 2015, oficializează obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40 % până în 2030. În acest context, ținând cont de experiența României de peste 60 de ani în domeniul energeticii nucleare, de infrastructura, potențialul tehnic și uman de care dispune pentru derularea unui ciclu nuclear complet, incluzând prelucrarea materialului fisionabil, fabricarea elementelor combustibile CANDU, operarea centralelor nucleare, managementul deșeurilor radioactive, de suportul tehnic și științific, de cercetare – dezvoltare și inginerie tehnologică, având o tradiție de peste 45 de ani, asigurarea unui mixt energetic echilibrat și sustenabil la nivel național trebuie să se bazeze și pe energia nucleară”, a conchis Cristian Patticu.

Pe de altă parte, prof. dr. ing Nicolae Iliaș, de la Universitatea Petroșani, crede că viitor va avea şi cărbunele. “Am estimat ca în viitor ponderea cărbunelui în producerea de energie electrică este în jur de 30 procente. Procentul este evident mult mai mic decât cel la nivelul Uniunii Europene”, susține acesta. De asemenea, huila din Valea Jiului ar putea fi valorificată la producerea biodieselului, în timp ce lignitul din Oltenia pentru obținerea de îngrășăminte organo-minerale.

Intervenții au mai avut academicianul Cristian Hera și prof. dr. ing, Mihai Mihăiță, președinte ASTR si AGIR. “Barometrul progresului tehnic și, de ce nu, și al gradului de civilizație a unei națiuni îl reprezintă consumul de energie.

Având în vedere că în multe țări ale lumii, dar și în România, eficiența energetică este departe de nivelul realizărilor din țările avansate, că unele forme de energie nu sunt utilizate în așa fel încât amprenta de carbon să fie minimă, agravând în felul acesta influențele negative asupra mediului, dați-mi voie să mă refer la necesitatea armoniei funcționale dintre om și natură și la faptul că rezervele Terrei de a susține o dezvoltare sustenabilă sunt într-o fază avansată de epuizare. Schimbările climatice globale, multiplicarea fenomenelor extreme, le vedem din ce în ce mai frecvent în ultima perioadă și și mai frecvent față de secolul XX, reprezintă factori determinanți în grăbirea deteriorării mediului, așa cum a rezultat și din dezbaterile de la Costinești”, a punctat academicianul.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

VIVE LA FRANCE!

41

de Nicolae POP

42

VIVE LA FRANCE!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

VIVE LA FRANCE!

43

44

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Obiectiv: 500-750 de milioane de euro pentru 15 % din Hidroelectrica SA

de Ligia VORO

Companie de interes public, de interes strategic Hidroelectrica SA este unul dintre cei mai importanți și mai puternici producători de energie electrică din România. Cu o EBIDTA de 63 % din cifra de afaceri, compania va fi regina balului listărilor de succes pe bursă, crede Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica.

Listarea Hidroelectrica SA la Bursa de Valori București - și chiar la Bursa de Valori de la Londra - este una din deciziile guvernamentale anunțate legat de companie. Considerați acest demers complex o necesitate, în condițiile în care Hidroelectrica are cifre de profitabilitate foarte bune, dispune de un buget de investiții de 1,3 miliarde de euro și prin eliminarea unor bariere fiscale și legislative ar fi mult mai competitivă regional?

Datele s-au schimbat, în mod radical, în ultimii patru ani la Hidroelectrica și când mă refer la date am în vedere evoluția indicatorilor financiari. În 2012 se punea problema listării companiei tocmai pentru a o capitaliza. În 2012 am preluat o companie cu indicatori financiari foarte slabi, să ne aducem aminte că atunci Hidroelectrica era cea mai îndatorată companie din România, au fost 5,3 miliarde de lei datorii sau creanțe revendicate la masa credală, acest

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lucru înseamnă undeva aproximativ 1,2 miliarde de euro, avea o trezorerie netă negativă de vreo 783 de milioane de lei și, evident, rezultatul financiar cumulat 2011-2012 arăta cu minus, o pierdere de 170 de milioane de euro. În atare condiții, evident că listarea unui pachet minoritar putea să vină să acopere acest deficit de numerar și de lichiditate și să îmbunătățească trezoreria. Odată intrată în insolvență, listarea Hidroelectrica nu a mai reprezentat o prioritate, eforturile administratorului judiciar s-au materializat în a îmbunătăți acești indicatori, în a restructura business-ul, în a-l eficientiza și, în primul rând, a restructura costurile, a crește veniturile companiei și, evident, de a obține un rezultat financiar pozitiv. Lucrul acesta s-a petrecut. Vorbim astăzi, în 2016, despre o companie care înregistrează cea mai mare profitabilitate dintre toate companiile înscrise la Registrul Comerțului, adică consemnează o EBIDTA de 63 % din cifra de afaceri, asta înseamnă undeva 500 de milioane de euro profit operațional în fiecare an, vorbim astăzi despre o companie care nu mai are astăzi nicio datorie, practic a reușit de anul trecut să își achite la valoarea nominală întreg soldul datoriei și vorbim astăzi despre o companie care stă pe o lichiditate de 1,6 miliarde de lei (aproape 400 milioane de euro). Anul trecut am dat dividende acționarilor de vreo 200 milioane de euro, ceea ce se va repeta și anul acesta, în aproximativ aceeași sumă. Cu alte cuvinte, în fiecare lună, trezoreria Hidroelectrica se capitalizează cu câte 100 de milioane de lei. Astăzi, raportat la acești indicatori, Hidroelectrica nu mai are nevoie de banii investitorilor într-un eventual proces de listare. Listarea o văd și astăzi necesară și utilă dintr-o altă perspectivă: legislația pieței de capital asigură transparența prin raportare, este similară din acest punct de vedere cu legea insolvenței. Hidroelectrica în cei patru ani de insolvență a făcut un exercițiu unic în peisajul economiei de stat sau al companiilor controlate de stat, și anume a dat dovadă de foarte multă transparență, pentru că în fiecare lună, în cadrul companiei întocmim un raport pe toate departamentele. Orice persoană interesată poate, în timp real, să vadă care este evoluția companiei și eventual, dacă observă anumite derapaje, să sancționeze aceste derapaje printr-o poziție publică.

Listarea Hidroelectrica este o măsură necesară pentru că sparge acest monopol al statului în managementul Hidroelectrica, permite o infuzie de capital, indiscutabil, și nu vorbim de puțini bani, așteptările mele sunt undeva pe un pachet de 15 % între 500 și 750 de milioane de euro, deci vor veni foarte mulți bani în Hidroelectrica. După momentul listării, Hidroelectrica va avea o lichiditate proprie de peste 1 miliard de euro. Nu țin neapărat ca banii aceștia să vină în Hidroelectrica, mult mai corect ar fi să se schimbe strategia de privatizare, în sensul de a nu se emite acțiuni noi, ca efect al unei majorări de capital, cu consecința intrării banilor în Hidroelectrica, pentru că așa cum spuneam, Hidroelectrica nu mai are nevoie de bani suplimentari. Hidroelectrica este atât de bancabilă astăzi, încât poate să acceseze oricând minim 1 miliard de euro la o dobândă de 1 %, deci în condiții foarte bune. Și atunci, mult mai corect ar fi ca statul să își vândă 15 % din deținerea de 80 % pe care o are în prezent la Hidroelectrica și ca acești bani să se ducă la bugetul statului.

Poate e necesară o explicație a sumei de 500 – 750 de milioane de euro pentru acțiunile ce urmează să fie listate...

Orice listare a unei companii se face la un multiplu EBITDA cuprins între 10 și 15 ori. Companiile energetice sunt undeva la pragul de sus pentru că au randamente foarte bune și atunci e o practică în piață să se utilizeze un multiplu de 12-13-14 ori EBITDA. Dacă în ultimele două exerciții financiare, 2014-2015, noi am avut o EBITDA de 500 de milioane

“Legea pieței de capital, la fel ca legea insolvenței, ține deoparte politicul în a interfera în managementul companiei. Politizarea managementului la Hidroelectrica a fost una dintre cauzele identificate de către administratorul judiciar, una dintre cele 9 cauze ale insolvenței. Insolvența Hidroelectrica a venit și a arătat că și companiile statului au potențial, că pot să genereze încredere, stabilitate și profit dacă sunt administrate corect, dacă sunt administrate de niște oameni recomandați de competență, de moralitate, de capabilități profesionale și nu exclusiv de carnetul de partid. Și companiile statului pot și trebuie să fie veritabile motoare de creștere economică și piloni de stabilitate socială” Remus Borza

de euro în fiecare an, în 2016 va fi cel puțin egală cu 500 de milioane de euro, atunci evident că înmulțești EBITDA cu un factor multiplicator fie de 10, fie de 15 și îți dă suma 500, respectiv 750 de milioane de euro, cam aceasta ar fi valoarea de piață astăzi a Hidroelectrica, undeva între 5-7,5 miliarde de euro.

Cum este percepută compania în afara țării, ținând cont că ați avut întâlniri cu investitori de la New York până la Tokyo?

Hidroelectrica este regina balului, oriunde s-ar da balul.

La New York, la Tokyo, la Londra, la Paris sau la București.

Este o companie care face istorie, de departe este cea mai profitabilă companie din România și raportat și la alte companii similare are rezultate incomparabil mult mai bune.

Dacă ar fi să comparăm Hidroelectrica anul trecut cu doi coloși ai energiei la nivel european, cu Fortum, o companie de 13 miliarde de euro, deținută de statul finlandez, în 2014 a fost declarată cea mai eficientă companie energetică din lume, Verbund e companie a statului austriac tot pe hidro, Hidroelectrica a înregistrat o EBIDTA de 63 % versus o EBIDTA de 37 % pentru Fortum, respectiv de 21 % pentru Verbund, vorbim de 2-3 ori mai profitabilă decât două companii care au o cifră de afaceri de câteva zeci de ori mai mare decât cifra generată de Hidroelectrica. Acest lucru se știe în acest cerc foarte exclusivist al fondurilor de investiții sau băncilor de investiții. Listarea Hidroelectrica este evenimentul major al lui 2016 sau este evenimentul cel mai așteptat în piața de capital, nu doar din România, ci la nivel global. Din punctul acesta de vedere, listarea Hidroelectrica va fi un mare succes, va reprezenta practic cea mai de succes listare a unei companii de după 90, indiferent unde s-ar face ea, că se va face la București sau se va face în sistem dual, București și Londra. În opinia mea, având în vedere evoluția atât de încurajatoare a Hidroelectricii și care nu e doar artificială sau conjuncturală, ci o evoluție sustenabilă, vorbim aici de o reorganizare temeinică și care practic consolidează indicatorii financiari ai Hidroelectrica și menține pe acest teren/plafon pozitiv pentru mulți ani de acum încolo. Pentru Hidroelectrica ar veni investitori oriunde s-ar face listarea, de aceea aș spune că e suficient dacă s-ar face la București. Ar trebui să ne gândim la inputul pe care l-ar

45

46

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

situație disperată, avea obligații contractuale care însumau vreo 20 TW, din păcate, producția Hidroelectrica a consemnat un record negativ absolut, de doar 11,8 TW. Ca să facă față acelor obligații contractuale, Hidroelectrica trebuia să cumpere energie de pe alte piețe, de pe piețe penalizatoare, cumpăra la 300-350 de lei MW, cumpăra energie de la producătorii termo la prețuri cuprinse între 280-320 de lei, cumpăra de pe Piața Zilei Următoare la prețuri între 220 - 250 de lei ca să vândă în pierdere băieților deștepți, la prețuri cuprinse între 103 și 132 de lei. Evident că, cu un astfel de comerț, Hidroelectrica ar fi intrat în faliment direct, deja în iunie 2012 era în incapacitate de plată. În 2012 noi avem un preț de cost de 184 de lei/MW și îl vindeam în pierdere băieților deștepți. Hidroelectrica a încercat să negocieze acele clauze, anterior deschiderii procedurii insolvenței, să ceară o amânare în ceea ce privește livrarea acelor cantități pe care nu avea de unde să le livreze. Hidroelectrica era în forță majoră, activase clauze a forței majore, pe Dunăre erau consemnate cele mai mici debite ale ultimilor 150 de ani, era o secetă cruntă, generalizată, un regim pluviometric și hidrologic cum nu s-a mai văzut de zeci de ani și cu toate acestea nu a găsit înțelegere. După deschiderea procedurii insolvenței a trebuit să ne luptăm cu aceste firme care căpușau Hidroelectrica, a trebuit să le denunțăm contractele, iar acestea au depus 75 de contestații la măsurile administratorului judiciar, 71 sunt soluționate definitiv în favoarea Hidroelectrica. Ieșirea din insolvență a fost condiționată exclusiv de soluționarea acestor litigii, astăzi, Hidroelectrica nu mai are datorii, Hidroelectrica înregistrează cel mai mare profit obținut de o companie din România.

avea listarea Hidroelectrica doar pe Bursa de la București.

Noi de câțiva ani ne zbatem neputincioși în această zonă a burselor de frontieră, fără să fim în stare să ne upgradăm, să trecem la următorul nivel, la burse emergente, la piețe emergente. Această este însă o problemă care ține mai mult de acționari și o problemă de oportunitate, o problemă de marketing sau de vizibilitate. Nu resping apriori posibilitatea unei listări duale București – Londra, Fondul Proprietatea, care deține pachetul minoritar de 20 % din capitalul social, e listat la London Stock Exchange, poate fi un exercițiu de imagine util Hidroelectricii și statului român, câtă vreme astfel de listare duală va genera mai multă vizibilitate și va aduce mai mulți bani, evident că nu pot să fiu împotrivă.

Aminteați la început că ați preluat o companie aflată în insolvență, ce a fost mai dificil să schimbați în Hidroelectrica? În general, la companiile statului avem scheme supradimensionate și supraremunerate de personal. Lucrurile la companiile statului merg de multe ori inerțial și atunci apare foarte multă autosuficiență și blazare, cele două atitudini nu fac casă bună cu performanța. În Hidroelectrica au fost multe nereguli, nu am purtat un război cu 11 băieți deștepți, cu traderii de energie, noi am denunțat 487 de contracte, deci în realitate ne-am războit și ne războim cu aproape 500 de băieți deștepți care nu sunt singuri pe lume, în spatele lor sunt structuri de forță și de tot felul de interese, de cooperative și de conivențe. În 2012, Hidroelectrica era într-o

Ați evoluat în perioada insolvenței într-un cadru legislativ lipsit de predictibilitate, cu taxare excesivă, cum v-ați ajustat în această perioadă planul de reorganizare, ținând cont de toți factorii externi?

Hidroelectrica, fără aceste taxe inventate peste noapte de Guvern, indiferent care a fost acesta, ar raporta un profit de 450 de milioane de euro în fiecare an. Aceste taxe și tarife nu fac altceva decât să fure celălalt acționar sau pe ceilalți acționari, după listare, aceste taxe și tarife sunt de natură să impacteze de o manieră dramatică performanța financiară a Hidroelectrica, sunt de natură să erodeze profitul companiei, dar în primul și în primul rând sunt de natură să scadă competitivitatea Hidroelectrica raportat la alți producători. E o discriminare și la intern și la extern. Noi plătim în fiecare an în jur de 100 de milioane de euro pe apa uzinată, ceea ce este aberant și înseamnă 21 de lei impact în cost. Din cele 28 de state de la nivelul Uniunii Europene, doar în patru se taxează apa. Și în celelalte trei state, nivelul de taxare este rezonabil. Ca să dau un exemplu, în Franța care are un mecanism similar cu al României, se percepe 15 eurocenți pe milionul de metri cubi, în România – 25 de eurocenți pe 1000 mc, adică de 1500 de ori mai mult. Producătorii din sursă eoliană și cei din sursă fotovoltaică nu plătesc nicio taxă, mai mult decât atât sunt bonificați de statul român cu 2-3 certificare verzi. Până la urmă, apa este o sursă naturală ca și vântul, ca și soarele. În raport cu competitorii din alte țări, în 2014 s-au interconectat niște piețe – România, Cehia, Ungaria, Slovacia. Producătorii din Cehia, Slovacia, Ungaria nu plătesc taxă pe apă uzinată, nu plătesc taxă pe stâlp sau pe construcții speciale. Vorbim de 100 de milioane de euro taxă pe apă uzinată, mai vorbim încă de 40 de milioane de euro taxă pe construcții speciale, care se duce bugetului de stat, și încă 60 de milioane de euro care se duc administrațiilor locale. Din profitul Hidroelectrica se duc 200 de milioane de euro, iar cumulat înseamnă vreo 32 de lei impactul în costul de producție. Prețul energiei va scădea, și în aceste condiții fiecare leu contează în termeni de eficiență.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INVESTIȚIE

47

48

LIFESTYLE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Feeric Fashion Week Feeric Fashion Week, cea mai importantă săptămână a modei din Europa de Est, a transformat Transilvania, între 16-23 iulie, într-unul dintre punctele reper în lumea internațională a modei. Două zile în cetatea Alba Carolina și șase zile în Sibiu și împrejurimile orașului au adus o reputație excelentă acestei săptămâni a modei, reflectată cu entuziasm în presa internațională de specialitate. de Ionuț OPREA

Ultima zi a festivalului de la Sibiu a debutat cu prezentarea designerului libian Cylia Dora. „Heritage” - o colecție cu influențe orientale, creată în jurul broderiilor și carpetelor tradiționale ale Orientului. Prezentarea a avut loc la porticul de pe strada Manejului, în fața a peste 150 de spectatori. A doua prezentare individuală a avut loc în depoul CFR, pe placa turnantă ce deservește atelierele de reparații ale locomotivelor. Pasarela a fost amenajată pe liniile de cale ferată și pe placa turnantă ce a făcut în permanență rotiri de 360 de grade în timpul defilării. Emma Viedma este designerul care a avut curajul să pună în scenă o asemenea prezentare spectaculoasă.

Gala Feeric a debutat la lăsarea serii în fața unei audiențe extrem de numeroase. Sute de sibieni, invitați, bloggeri și designeri au vrut să asiste la evenimentul vedetă al săptămânii modei. Spectaculoasa pasarelă suspendată a fost, din nou, punctul de atracție al serii, pe pasarelă fiind prezentate nu mai puțin de șase colecții. Amfitrionul Galei Feeric, Cosmina Păsărin, a dat startul show-ului mulțumind tuturor invitaților veniți din toate colțurile lumii pentru a fi parte la cel mai important eveniment de modă din Europa de Est. Mihaela Teleagă a deschis seara cu o nouă colecție a brandului Catch Michelle. Mihaela este unul dintre cei mai promițători designeri de origine română, fiind absolventă a Institutului Marangoni și beneficiara unui internship cu faimoasa Vivienne Westwood. Colecțiile sale au fost prezentate atât la New York Fashion Week cât și la evenimentul similar din Paris. Vali Cioban a prezentat apoi colecția Ielele, o idee născută din dorința de a onora tradițiile românești și, în același timp, de a încuraja oamenii să se exprime și să fie ceea ce simt. Conceptul combină legenda ielelor

cu realitatea și transpune frumusețea nepământească a acestor făpturi într-un decor urban. Mona Predescu a înveselit atmosfera cu o colecție exuberantă, pe alocuri naivă, visătoare și liberă intitulată 18. Inspirația din spatele colecției este modelul feminin de 18 ani, hainele fiind piese clasice descompuse, pantaloni reinventați sau topuri relaxate, croite fără reguli. A urmat prezentarea colecției Rozan, realizată de Roxana Pârvu. Rozan este o colecție de eleganță pură, care mizează pe grație și feminitate. Piesele sunt compuse din dantelă, cu broderii fin aplicate, cristale, mărgele și pietre Swarovski. Creațiile Rozan sunt dedicate eleganței feminine și femeilor puternice, datorită acestor ornamente îndrăznețe și impunătoare care dau un plus de culoare și extravaganță. Nici domnii nu au lipsit din programul Galei Feeric. Brandul Serrousi a prezentat o întreagă colecție de costume bărbătești. Iar seara de gală s-a încheiat cu o colecție combinată Provocative & Plik. Gloria Dimitrova și Vladislava Valkova au pus în scenă un spectacol total, în care rochiile Provocative s-au completat perfect cu gențile realizate sub brandul Plik.

Feeric Fashion Week 2016 a însemnat peste 50 de designeri veniți din toate colțurile lumii și invitați de marcă din lumea internațională a modei. Alături de vedete din România precum Dana Săvuică, Ana Morodan, Dana Rogoz și Cosmina Păsărin au participat de-a lungul acestei săptămâni Andrea Garmendia, star TV argentinian, Anama Fereira, directorul celei mai importante agenții de modele din Argentina, renumitul fotograf italian Nicola Casini, Sherry Fan, din partea agenției Sherry Models din Guangzhou, China, sau reprezentanți ai agenției Wave Management din Milano precum și numeroși ziariști de la Vogue Italia, Schon Magazine, Le Fashion Post sau La Moda Channel din Barcelona.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

49

50

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANALIZÄ‚

51

52

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Prezent și viitor în domeniul mașinilor agricole - Agricultura de precizie

Autor: Sorin – Tiberiu BUNGESCU, Radu ILEA, Radu TARCAET - USAMVBT

Fermierii din România sunt din ce în ce mai interesați de așa-numita “Agricultură de precizie” ( “Precision Farming”).

Sunt fermieri în țară care lucrează de mai mulți ani cu această tehnologie de vârf și au văzut rezultatele imediat. Alții nu știu despre ce este vorba și dacă merită să investești în așa ceva. Să vedem ce este de fapt “Agricultura de precizie”.

Cererea continuă de a produce mai multe produse alimentare datorită creșterii continue a populației a făcut ca fermierii din întreaga lume să pună un accent mărit pe practicile intensive din punct de vedere al resurselor, acestea ducând atât la mărirea costurilor economice cât și la cele care privesc mediul înconjurător, cele ecologice.

Aceste aspecte au dus în timp atât la obstacole cât și la oportunități pentru implementarea agriculturii de precizie în agricultura țărilor în curs de dezvoltare.

Implementarea unui management adecvat pentru lucrările solului și înființarea culturilor, ținând cont de condițiile variate din diferitele zone ale țării (tipul solului, umiditatea, starea substanțelor nutritive, distribuirea pesticidelor etc.) nu mai reprezintă, în 2016, o problemă necunoscută pentru fermieri. Agricultorii au observat variabilitatea productivităţii în spaţiu şi timp, fapt pentru care au schimbat practicile agricole, modul de amplasare a fermelor, dispunerea maşinilor etc., pentru a optimiza resursele solului şi input-urile exterioare.

Acest lucru a fost posibil întrucât în majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare suprafeţele agricole sunt relativ mici şi fermierii au fost familiarizaţi cu variaţia spaţială şi temporală. Totuşi, agricultura de precizie în termenii utilizării tehnologiilor ca: Sisteme de Poziţionare Globală (GPS), Sisteme de Informare Geografică (GIS), teledetecţia, monitoarele de productivitate, sistemele de ghidare pentru aplicarea ratei variabile de administrare a variaţiei în interiorul câmpului este încă în perioada

sa de început în aproape toate ţările în curs de dezvoltare, inclusiv în România.

Agricultura de precizie este un sistem integrat de management al culturii care încearcă să combine tipul şi cantitatea de input-uri cu nevoile recoltei reale pentru suprafeţe mici în cadrul unui teren (aparţinând unei ferme). Adesea putem să ne referim la agricultura de precizie ca la o agricultură bazată pe GPS, o agricultură cu o rată variabilă, o agricultură cu prescripţie, o agricultură cu amploare specifică etc.

Cum funcționează sistemul GPS? Acesta este o constelație de 31 de sateliți ce orbitează în jurul pământului. 24 de sateliți funcționează permanent pentru a asigura o acoperire permanentă pe toată perioada unei zile.

Cum funcționează receiver-ul GPS? Receiver-ul GPS își calculează poziția în funcție de semnalul primit de la cel puțin patru sateliți, trei sateliți vor determina locația exactă în plan - 2D, iar al treilea satelit este folosit pentru a afla poziția pe verticală, determinând astfel poziția 3D a receiver-ului GPS. Cum funcționează receiver-ul DGPS? Receiverul DGPS primește semnal de la sateliți, dar și de la o bază de

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

53

referință care deja își știe foarte bine locația pe pământ.

Receiverul va aplica aceste corecții primite de la stația de referință la semnalul primit de le sateliți pentru a avea o poziție mai “reală”. Marea diferență între GPS și DGPS o reprezintă o abatere mai mică. Rețeaua publică DGPS este EGNOS - European Geostationary Navigation Overlay Service.

Care sunt sistemele de operare? La ora actuală, cele mai utilizate sisteme sunt: GPS-Global Positioning System, operat de guvernul SUA, fiind operațional din 1978 și are 31 de sateliți disponibili pe orbită și Global Navigation Satellite System - GLONASS, operat de guvernul Rusiei, fiind operațional din 1982 și are 31 de sateliți disponibili pe orbită. Mai există și sistemul Uniunii Europene – GALILEO și cel al Republicii China – COMPASS.

Necesitatea utilizării unui Sistem de Poziţionare Globală (GPS) Sistemul de poziţionare globală a revoluţionat conceptul de poziţionare, deşi a început în primul rând ca un sistem de navigare. Astăzi, Sistemul de Poziţionare Globală (GPS) a devenit o utilitate internaţională. În plus, acesta se poate utiliza şi funcţiona pe toate tipurile de vreme (condiţii meteo) în întreaga lume. Deci nu există restricții meteo!

GPS și-a câștigat popularitatea în timp datorită unei acurateţi ridicate cu care pot fi determinate poziţia, timpul şi direcţia.

Ca o unealtă a agriculturii de precizie, sateliţii Sistemului de Poziţionare Globală transmit semnale care permit receptorilor GPS să-şi calculeze poziţia. Aceste informaţii sunt furnizate în timp real, ceea ce înseamnă că, informaţiile de poziţie continuă sunt furnizate în timpul mișcării. Având informaţii privind localizarea precisă în fiecare moment, acest lucru permite ca măsurătorile efectuate asupra culturii, solului şi apei să fie cartografiate. Receptorii GPS, fie că sunt montaţi în teren, fie că sunt montaţi pe utilaje, permit utilizatorilor să revină la locaţiile specifice pentru a lua probe sau a trata acele zone.

Rolul GPS în agricultura de precizie Prin agricultura de precizie se face lucrul corect în locul potrivit, la vremea potrivită, aceasta implicând toate tipurile de echipamente de înaltă tehnologie şi statistici sau alte analize. Efectuarea unui lucru corect începe totuşi cu nişte conducători (operatori) buni care fac

o treabă bună utilizând unelte comune ca: maşini de plantat, echipamente de împrăştiat îngrăşăminte, combine şi orice altceva care ar putea fi necesar. În acest context, GPS devine o parte și un pachet. Pentru analiza şi procesarea imaginilor teledetectate este nevoie de informaţii reale şi argumentate, colectate în câmp, la o varietate de amplasări şi adesea în perioade variate, de-a lungul întregului sezon de producţie a culturii. În mod convenţional, aceste date au fost înregistrate manual pe foi de observaţie în câmp, fotografii aeriene sau hărţi, în timp cu un efort considerabil. Datele pentu a fi utilizate în teledetecţie sau GIS este necesar să le transformăm în format digital. Pentru analiza imaginilor, datele primite trebuie digitalizate în scopul de a crea o mască pentru pregătirea software-ului pentru a recunoaşte condiţiile diferite şi pentru a clasifica imaginile de teledetecţie.

Urmărind evoluţia dezvoltării sistemului de poziţionare globală (GPS) în lume se remarcă faptul că acesta a fost implementat, în principal, de către cei mai importanţi producători de combine din Europa şi SUA (Claas, John Deere, New Holland, Case-IH) care au şi cea mai mare potenţă financiară. Ca urmare rezultă ajustarea cantităţii de inputuri în funcţie de suprafaţa fiecărui teren dintr-o fermă, printr-un sistem integrat de management al culturii (agricultura de precizie) ce conduce la creşterea substanţială a productivităţii acestor combine şi a veniturilor rezultate de pe urma acestora. Acest sistem GPS a fost dezvoltat și implementat în ultimii ani și de marii producători de tractoare (John Deere, Fendt, Case, Massey Ferguson, Deutz Fahr, New Holland, Claas, Caterpillar etc.) și mașini agricole din lume.

54

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

55

D.S.V.S.A. Cluj – instituție de referință, cu competențe strategice Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (D.S.V.S.A.) Cluj se preocupă, prin activitatea desfășurată de către medicii veterinari, ca alimentele pe care le punem pe masă, fie că suntem consumatori interni sau internaționali, să fie sănătoase. Cât e de complex acest proces până să avem produse sănătoase, vă invităm să lecturați materialul de mai jos.

Autor: Ioan OLELEU, director executiv D.S.V.S.A. Cluj Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Cluj este autoritatea competentă la nivelul județului Cluj privind asigurarea și supravegherea stării de sănatate a animalelor atât la speciile de rentă cât și la cele de companie, care au un impact epidemiologic major asupra sănătății publice. De asemenea, prin serviciile de specialitate, se asigură supravegherea salubrității atât a produselor de origine animală cât și nonanimală. Laboratorul Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor din cadrul D.S.V.S.A. Cluj este o componentă fundamentală în realizarea acestor obiective. Pentru produsele alimentare, aceste aspecte se materializează prin aplicarea principiului „De la furcă la furculiță”, aplicând programe de monitorizare și proceduri specifice de supraveghere pe mai multe secțiuni de specialitate privind trasabilitatea. În acest sens, structurarea programelor strategice de supraveghere și control este axată în principal pe două domenii majore, și anume Sanătate Animală și Siguranța Alimentelor atât pentru produsele de origine animală cât și pentru cele de origine nonanimală.

Pe tot lanțul alimentar, respectiv producere materie primă, procesare, depozitare, transport și comercializare, personalul specializat efectuează acțiuni de supraveghere și control conform Programului strategic primit de la Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru

Siguranța Alimentelor (A.N.S.V.S.A.). Concret, acțiunile se materializează atât prin supravegherea continuă, cât și prin controale inopinate pe tot lanțul alimentar, responsabilitate ce le revine medicilor veterinari din cadrul Serviciului Control Oficial Siguranța Alimentelor.

Supravegherea sanitară veterinară a unităților în România se realizează în baza legislației europene, respectiv Regulamente ale Comisiei Europene nr. 882/2004, 854/2004 și a legislației sanitare veterinare românești, respectiv Ordinul președintelui A.N.S.V.S.A. Nr. 35/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor.

Activitatea de control oficial presupune auditul unităților în funcție de categoria de risc și activitatea de inspecție.

Conform prevederilor legislației naționale în vigoare, unitățile de industrie alimentară sunt evaluate și încadrate în categorii de risc. În funcție de categoria de risc, care poate fi risc scăzut – categ. I, mediu – categ. II și ridicat – categ. III, unitățile se verifică diferit. Activitatea de inspecție în unitățile de sacrificare păsări, ungulate domestice și procesare carne este permanentă, astfel că

56

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

medici veterinari din cadrul Serviciului Control Oficial Siguranța Alimentelor sunt în permanență în acest tip de unitate.

Auditul tehnic se realizează în funcție de categoria de risc și de tipul unității, acesta putând fi lunar, trimestrial sau semestrial.

Industria de procesare, în dezvoltare continuă O componentă fundamentală în cadrul supravegherii sanitare veterinare continue este prelevarea de probe de carne și preparate din carne pentru verificarea criteriilor de igienă a procesului, a criteriilor de siguranță conform prevederilor din Regulamentul CE nr. 2073/2005 și a altor examene de laborator, respectiv examene fizico-chimice, determinarea reziduurilor - substanțelor interzise și a radioactivității. Personalul oficial din cadrul D.S.V.S.A. Cluj prelevează probe din unități în funcție de categoria de risc în care a fost încadrată unitatea.

Dacă ar fi să efectuăm astăzi o analiză a sectoarelor de industrie alimentară, putem concluziona faptul că, la nivelul județului Cluj, în ultimii ani, un sector care s-a dezvoltat continuu este este cel al industriei procesatoare de carne, repectiv cel al cărnii de pasăre și a obținerii produselor din carne. În județul Cluj, în domeniul cărnii de pasăre există 4 unități de sacrificare păsări, agreate pentru schimburi intracomunitare și export în țări terțe.

Aceste unități îndeplinesc toate cerințele din legislația Uniunii Europene și cele din legislația națională, putând fi oricând partenere de afaceri cu agenți economici din afara granițelor țării.

Pentru exemplificare, evoluția numărului de păsări sacrificate în unitățile de industrie alimentară de pe raza judetului Cluj se prezintă astfel: AN

NUMĂR DE PĂSĂRI SACRIFICATE

2012

9.969.151

2013

12.516.060

2014

14.155.488

2015

15.456.525

În anul 2016 se preconizează o creștere asemănătoare ultimilor 4 ani calendaristici menționați în tabel. Cantități însemnate de carne de pasăre au fost comercializate în spațiul Uniunii Europene, în special în Ungaria.

O creștere constantă a cantităților de carne procesată, respectiv a animalelor sacrificate, în special a numărului de bovine s-a înregistrat în județul Cluj, de asemenea, în ceea ce privește procesarea de carne roșie, respectiv sacrificarea de ungulate domestice.

Sectorul de sacrificare porcine a suferit o scădere constantă în ultimii ani. Cu toate acestea, unitățile de industrie alimentară specializate în procesarea cărnii au capacitatea de a asigura necesarul de carne roșie, respectiv produse din carne pentru întreg teritoriul județului Cluj și chiar și a județelor învecinate. Aceste unități autorizate sanitar-veterinar pentru schimburi intracomunitare au reușit să ocupe un sector semnificativ de consumatori în multe țări din Uniunea Europeană, în special în țări în care există români plecați la muncă, cum sunt Spania, Italia, Germania și Marea Britanie.

Unitățile de industrie alimentară clujene au înregistrat, de asemenea, o creștere substanțială a activității de export efectuată în spațiul extracomunitar. Spre exemplu, o unitate de sacrificare ungulate domestice a reușit să efectueze numeroase operațiuni de export de carne de bovină în zona țărilor arabe.

Programe pentru sănătatea animalelor Supravegherea, controlul, profilaxia și combaterea bolilor cu risc major epidemiologic se execută prin acțiuni sanitar-veterinare specifice fiecărei boli în parte, care are ca scop final menținerea indemnității teritoriului județului Cluj față de aceste entități morbide. Medicii veterinari de liberă practică împuterniciți de la Circumscripțiile sanitare veterinare de asistență concesionate sunt cei care realizează preponderent aceste acțiuni. În cazul rabiei este realizat programul de vaccinare a carnasierelor domestice care este executat atât sub formă de campanie de vaccinare „în covor” cât și sub formă de completări la animalele care au fost sub vârsta de vaccinare la momentul campaniei. Acțiunea este monitorizată prin înregistrarea acesteia în Registrele Electronice de Evidență în funcție de specia de carnasier vaccinat. Există programe de vaccinare contra rabiei și pentru carnasierele din mediul silvatic, în special vulpi, care este realizată prin distribuția aeriană și manuală a momelilor vaccinale.

Referitor la tuberculoză este urmărit programul de depistare a prezenței acestei boli la bovinele domestice prin teste alergice – tuberculinari - ce sunt executate anual, urmate de examene suplimentare în cazurile pozitive conform protocoalelor în vigoare. Sunt eliminate din efective animalele bolnave, iar, în cazul în care sunt înregistrate suspiciuni de boală, consumul de lapte sau alte produse provenite de la aceste animale este suspendat. În premieră, în acest an, pe raza județului Cluj a fost realizată tuberculinarea ovinelor care au făcut obiectul exportului în Israel. În ceea ce privește antraxul este urmărit programul de vaccinare pentru rumegătoare și ecvidee domestice care se execută primăvara înainte de ieșirea la pășune sub formă de campanie, iar completările se execută ulterior la animalele sub vârsta de vaccinare de la momentul campaniei. În cazul brucelozei și leucozei, în funcție de specie și sistemul de creștere, sunt prelevate probe de sânge sau de lapte. În urma rezultatelor examenelor de laborator sunt aplicate protocoalele de combatere a acestor boli în funcție de specia afectată.

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În scopul urmăririi trasabilității animalelor sunt efectuate controale în exploatațiile ce dețin animale sub raportul identificării și înregistrării acestora în Sistemul Electronic Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor, controale prin care sunt monitorizate intrările și ieșirile de animale în aceste exploatații.

Sunt organizate periodic controale în trafic împreună cu reprezentanții I.P.J. Cluj pentru a depista eventuale neconformități și fraude în mișcarea și transportul atât a animalelor vii cât și a produselor de origine animală și nonanimală.

Toate aceste acțiuni și activități au ca scop final asigurarea sănătății animalelor, prevenirii introducerii de boli, furaje contaminate cu diverse reziduuri toxice precum și asigurarea salubrității produselor de origine animală și nonanimală.

Important pentru acest domeniu este faptul că la nivelul județului Cluj nu există în momentul de față restricții privind circulația animalelor din motive epidemiologice.

Laboratorul, 50 de ani de istorie Laboratorul Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor (L.S.V.S.A.) din cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Cluj are o istorie de peste cincizeci de ani. În etapa de preaderare a României la Uniunea Europeană s-a simțit nevoia compatibilizării cu cerințele U.E., specialiștii implicându-se într-o competiție prin atragerea de fonduri SAPARD în vederea extinderii și modernizării acestuia. Prin fonduri SAPARD și fonduri naționale a fost finalizată investiția care a constat în adaptări structurale și funcționale și în dotări cu echipamente care să atingă performanțele impuse de standardele comunitare. În prezent, L.S.V.S.A. Cluj s-a impus ca o entitate distinctă în plan national prin acreditarea RENAR pentru un număr mare de analize cuprinzând domeniile principale, respectiv analize care certifică sănătatea animalelor și siguranța alimentelor, asigurând condiții pentru libera circulație a animalelor și alimentelor în Piața Unică Europeană și nu numai. În domeniul sănătății animalelor se realizează o gamă largă de analize care asigură diagnosticul pentru principalele boli la animale, respectiv examene virusologice și serologice în direcția: pestei porcine clasice, bolii limbii albastre, rabiei, anemiei infecțioase ecvine, influenței aviare, bolii de Newcastle, leucozei enzootice bovine, leptrospirozei, brucelozei, paratuberculozei; examene histologice și encefalopatii spongiforme transmisibile (ESB și Scraepie); examene bacteriologice și parazitologice.

Pentru confimarea de certitudine a diagnosticului în bolile majore a fost dezvoltat și pus în funcțiune Laboratorul de Biologie Moleculară.

La nivelul anului precedent, în domeniul Sănătății Animale din cadrul laboratorului s-au realizat un număr de 180.626 analize. În domeniul siguranței alimentelor, laboratorul are competențe pentru certificarea calității și salubrității alimentelor, furajelor și a apei. Gama analitică cuprinde investigarea principalilor parametri microbiologici, precum și atestarea prospețimii și calității. În cadrul Programului Strategic, anual sunt analizate circa 5000 probe alimente și furaje și circa 9000 în pro-

gramul de autocontrol.

Prin dezvoltarea Laboratorului de control al reziduurilor și contaminanților am dobândit acreditarea de Laborator zonal, precum și calitatea de Laborator Național de Referință, unul din cele 4 existente în Romania. La nivelul compartimentului, anual sunt analizate circa 1500 probe în program strategic și circa 400 în programul de autocontrol. În programul de autocontrol sunt realizate analize la cerere din partea agenților economici care sunt interesați să certifice punerea pe piață a produselor și garantarea acestora prin metode acreditate. Analizele realizate la cerere cuprind domeniile menționate anterior.

Probele neconforme sunt comunicate în sistem intern și național, după proceduri specifice, luându-se măsurile care se impun în funcție de nivelul de competență. În prezent avem asigurate rezervele financiare și pentru dezvoltarea domeniului analitic în acord cu cerințele.

Programul de perspectivă al laboratorului are în vedere acreditarea unor noi metode pentru a răspunde cerințelor analitice ale regiunii de nord-vest a României.

“Ca și priorități sunt bolile care se transmit de la animale la om și amintim, în acest context, rabia sau turbarea, tuberculoza, antraxul, bruceloza și leucoza. Acordăm o atenție deosebită și bolilor prionice, respectiv encefalopatiior spongiforme transmisibile ce afectează atât rumegătoarele domestice cât și cele sălbatice, care au programe de monitorizare speciale însoțite de procedurile de implementare aferente. O atenție deosebită se acordă și unor boli ce afectează anumite specii de animale, care sunt importante sub aspect economic prin prisma impunerii unor restricții de ordin epidemiologic privind comerțul și miscarea acestora” Ioan Oleleu, director executiv D.S.V.S.A. Cluj

57

58

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Organizația de turism a orașului Vârșet din Voivodina invită românii la

Zilele culesului de struguri Cu o tradiție de peste 50 de anii, viticultorii din Vârșeț, Serbia, sărbătoresc în fiecare an, în al treilea week-end din septembrie, sfârșitul culesului de struguri cu vin, cârnați și muzică de tamburași. Această tradiție a dat naștere unui eveniment de amploare, ZILELE CULESULUI DE STRUGURI, cunoscut și ca BALUL STRUGURILOR. Ediția cu numărul 59 se va desfășura anul acesta între 15-18 septembrie, ocazie cu care Organizația de turism a orașului Vârșet a pregătit pentru vizitatori un amplu program presărat cu concerte, concurs de miss, parașute cu struguri, vin, cârnați, miei și purcei. Balul strugurilor oferă distracţie şi voie bună pentru toate generaţiile… BINE AȚI VENIT!

JOI - 15 septembrie

4 17.00 - ”Ajunul” Zilelor culesului de struguri cu muzică, cârnați și vin - Belvederea de pe dealul Vârșețului

Imaginea frumoasă a unui oraş frumos

VINERI - 16 septembrie

CULA VÂRŞEŢULUI

4 17.00 - Program artistic 4 20.00 - Concert - IELENA TOMAȘEVICI & BIG BAND RTV NOVI SAD 4 21.00 - Ceremonia de deschidere a ediției 59 a Zilelor culesului de struguri 4 21.15 - Focuri de artificii 4 21.30 - Concert - ȚRVENA IABUCA

SÂMBĂTĂ - 17 septembrie

4 11.00 - Program pentru copii 4 12.00 - Bal mascat pentru copii 4 17.00 - Program artistic 4 19:00 - Cavalerii vinului 4 20.30 - Concert - SARA IOVANOVICI 4 22.30 - Concert - SNEJANA GIURIȘICI și ZORAN CALEZICI

DUMINICĂ - 18 septembrie

4 12.00 - Cortegiul carnavalului 4 14.00 - Strugurii cad din cer - concurs cu premii 4 17.00 - Program artistic 4 21.00 - Concert - ANA COCHICI

Această construcţie deosebită este simbolul oraşului şi împrejurimilor. După toate probabilităţile, ea a fost construită în anul 1439 de către despotul Đurađ Branković. Cetatea a fost construită pe dealul cu înălţimea de 399 de metri. Pe lângă Cula donjon păstrată, a existat şi o alta mai mică, în formă de semicerc. Înălţimea zidurilor exterioare este de 19,85 de metri, lăţimea părţilor laterale fiind de 13,80 metri şi 11 metri. După pacea de la Karlovac, din anul 1701, a început demolarea Culei, aşa că ea nu a mai putut servi scopurilor militare.

PALATUL EPISCOPIEI BANATULUI

După revenirea sediului Episcopiei vârşeţene de odinioară, de la Caransebeş la Vârşeţ, în anul 1750, prin eforturile

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Bănățenii sub steagul Sfântului Sava au reușit să cucerească Banatul, însă armata turcă după câteva luni a recuperat orașele pierdute, iar episcopul Vârșețului a fost prins și pedepsit, fiind jupuit de viu. Patru secole mai târziu este declarat sfânt din partea Bisericii Ortodoxe Sârbești, așa că Vârșețul devine unul dintre puținele orașe care își are ocrotitor Sfântul care poartă numele orașului - Sf. Teodor de Varșeț. În cinstea acestui Sfânt, pe dealul Vârșețului, în anul 2002 s-a ridicat și sfințit biserica Sfântului Teodor de Vârșeț.

Episcopului de Vârşeţ de atunci, Jovan Georgijević (17491769), au început lucrările la construirea Palatului Episcopal de la Vârşeţ pentru nevoile rezidenţiale ale Episcopului de Vârşeţ. În data de 8 mai 1757 a fost sfinţită piatra de temelie a clădirii Palatului, şi din mila lui Dumnezeu şi meritele binefăcătorilor vârşeţeni, şi personal al ctitorului, Episcopul Jovan Georgijević, a fost construit Palatul în Anul Domnului 1763.

MĂNĂSTIREA MESICI

PODGORIILE VÂRŞEŢULUI

Regiunea Vârşeţului este ideală pentru practicarea viticulturii.

Cultivarea viţei de vie a fost cunoscută şi de triburile dacice şi sarmate, aşa că (cu siguranţă) şi romanii au avut plantaţii pe aceste meleaguri. Paznicul tezaurului împăratului ungar Vladislav al II-lea a plătit, în anul 1494, zece galbeni şi jumătate pentru un vas cu vin de Vârşeţ.

ORDINUL CAVALERILOR VINULUI SFÂNTULUI TEODOR

Mănăstirea a fost construită de către un membru al familiei Branković, în secolul al XV-lea. Biserica a fost construită în stilul tradiţional din Raška, având cupolă desupra părţii centrale şi spaţii dreptunghiulare pentru strane. În secolul al XVIII-lea, mănăstirea a primit aspectul reprezentativ pe care îl are şi în ziua de azi, când a fost construit conacul în stil clasic. Mănăstirea Mesici, pe lângă numărul însemnat de icoane, este înfrumuseţată şi de o icoană căreia i se atribuie particularităţi miraculoase şi se găseşte pe Tronul Maicii Domnului. Este cunoscută ca Maica Domnului cu Mândrie şi provine de pe Muntele Athos, de unde a fost adusă în anul 1803.

La Vârșet functionează și un ordin cavaleresc dedicat vinului, Nikola Cuculj, președintele asociației „Cavalerii Sfântului Teodor”, ocupându-se de tot ce înseamnă turismul viticol. El ne îndeamnă să vizităm orașul Vârșeț cu nenumăratele sale podgorii și vinuri pe toate gusturile.

Consul Onorific pentru România al acestui ordin este Iavor Radovankovici, personalitate marcantă a comunității sârbe din Timișoara.

BISERICA SFÂNTULUI TEODOR DE VÂRȘEȚ

RESTAURANTUL VEGA 8

Episcopul Vârșețului, Teodor Nestorović a ridicat bănățenii la răscoală împotriva turcilor în anul 1594.

Situat în centrul orașului, în imediata apropiere a Bisericii romano-catolice, restaurantul Vega 8 vă asteaptă cu un un meniu diversificat din bucătăria autohtonă și internațională, un personal amabil, într-o atmosfera plăcută, familială.

59

60

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Conferința organizată de Societatea Europeană de Conservare a Solurilor (ESSC)

Solul viitorul nostru

În perioada 15-18 iunie 2016 a avut loc la Cluj-Napoca, sub patronajul Societății Europene de Conservare a Solurilor (ESSC) și având ca și numitor comun „Solul- viitorul nostru comun”, un eveniment de mare importanță pentru știința solurilor din România, consacrat în totalitate problemelor ce afectează învelișul de soluri din toată lumea. de Horea CACOVEAN (OSPA Cluj) Importanța acestei conferințe cu caracter european este cu atât mai mare pentru țara noastră, deoarece a venit să completeze un gol de peste 50 ani de la ultima mare manifestare ce a avut loc cu ocazia Congresului Mondial de Știință a Solului din anul 1964. Manifestarea a avut ca și organizatori Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară și Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice, toate din municipiul Cluj-Napoca.

La această conferinţă au participat peste 130 specialiști din domeniul științei solurilor din 32 țări de pe aproape toate continentele, iar îmbucurător a fost faptul că numărul cel mai mare a fost din România. Alegerea tematicilor care să fie abordate în cadrul conferinței a constituit o sarcină destul de dificilă datorită multitudinii de problematici, unele destul de grave, ce afectează învelișul de soluri la nivel mondial.

Tematica abordată s-a orientat spre problematici extrem de complexe, precum: deșertificarea și securitatea alimentară; solurile organice, protecție și conservare; managementul funcțiilor solului - monitorizare și remediere; influența incendiilor asupra proprietăților solurilor; solurile urbane- tehnici inginerești de evaluare; conservarea solurilor rezultată în urma politicilor unei agriculturi conservative și organice; solurile forestiere - politici conservative; managementul terenurilor agricole și schimbările de mediu; creșterea calității solurilor prin utilizarea resurselor naturale; relația climat - agricultură inteligentă - modelare și predicție; pedotehnica în cadrul fermelor agricole și remedierea zonelor miniere.

Primele trei zile ale conferinței s-au desfășurat pe secțiuni, în care au fost abordate tematicile prezentate mai sus, dar care spre bucuria auditoriului a suscitat ample discuții, uneori chiar aprinse, legate de direcția de evoluție a învelișului de soluri în contextul dezvoltării economice, dar și a crizelor economice și politice ce caracterizează omenirea în prezent. Partea a doua a conferinței a fost alocată excursiei de teren, ce a cuprins trei zone cu un mod diferit al practicilor agricole, dintre care s-a remarcat Stațiunea de Cercetări Agricole din Turda, considerată a fi liderul cercetării agricole din Transilvania.

Se cunoaște faptul că solul reprezintă o importantă resursă de viață a societății umane, fiind suportul activităților agricole și industriale ale omenirii. Din păcate, din cauza lipsei unor hotărâri care să protejeze această resursă esențială, chiar de durată, la nivel mondial, a făcut din sol o materie primă aflată sub o presiune enormă. Ocazia celebrării zilei mondiale a deșertificării a constituit ocazia perfectă de a sublinia faptul că degradarea indusă învelișului de soluri de către activitățile antropice se află într-o continuă creștere, constituind un important pericol la adresa securității alimentare a națiunilor lumii, dar și a majorității ecosistemelor terestre. Unele studii legate de eroziunea solurilor au arătat că, la nivel mondial, circa 1 ha de sol fertil se pierde la fiecare șase secunde. Acest fapt vine în contextul în care, pentru unele țări, inclusiv pentru țara noastră, obținerea de noi terenuri agricole devine practic imposibilă, doar dacă nu sunt afectate alte ecosisteme naturale, prin defrișare, terenuri noi apărute (deltele), distrugerea zonelor umede etc. Părerea unanimă a specialiștilor prezenți la acest eveniment a fost că se impune utilizarea de tehnologii care să fie tot mai adecvate sistemelor de utilizare durabilă a suprafețelor agricole și a celor naturale, în scopul reducerii impactului activităților antropice. Concluzia finală a fost legată de aplicarea tot mai puternică a conceptului de sustenabilitate în agricultură, care să susțină pentru generațiile viitoare existența unui înveliș de soluri capabil să ofere hrană pentru o populație aflată într-o creștere accentuată.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚIE

61

62

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

63

64

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO