Transilvania Business 64

TB

Transilvania Business AN VII • NR 64 • OCTOMBRIE 2016 • PREȚ 15 LEI

www.transilvaniabusiness.ro

Falk Pruscha

CEO Star Transmission & Star Assembly

PAG. 5-8 EIN MANN, EINE MISSION: STAR TRANSMISSION&STAR ASSEMBLY PAG. 10-11 SPECIAL: ZIUA UNITĂȚII GERMANE PAG. 56-57 LECO IMPEX, UN BUSINESS DE FAMILIE VITAL PAG. 61 TRANSILVANIA PREZINTĂ UN POTENȚIAL MASIV PENTRU INVESTITORI

1

cuprins

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

5-8

35

41-44

COVER STORY

AFACERE

REAL ESTATE

EIN MANN, EINE MISSION: STAR TRANSMISSION & STAR ASSEMBLY

CORALIA A ÎMPLINIT 20 DE ANI!

BEYOND BUCHAREST: POTENTIAL IN ROMANIA’S REGIONAL HUBS

56-57

61

64

AFACERE

SĂNĂTATE

EVENIMENT

LECO IMPEX, UN BUSINESS DE FAMILIE VITAL

TRANSILVANIA PREZINTĂ UN POTENȚIAL MASIV PENTRU INVESTITORI

TM2021 - LUMINEAZĂ ORAȘUL PRIN TINE!

PAG. 71-73 CIFRE ENERGIA DIN TRANSILVANIA, BILANŢ DUPĂ PRIMUL SEMESTRU 75-77 TURISM CINEGETIC PARCUL DE VÂNĂTOARE ȘARLOTA, 112 ANI DE ISTORIE

2

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

3

4

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fondator Aurelian Grama Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Redacția Redactori: Ligia Popa, Teodora Mîndru, Sorin Trocan, Dan Lungu, Alin Zaharie DTP: Răzvan Matei Administrația Manageri publicitate: Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Mureș, Neamț

MECANISME GUVERNAMENTALE PENTRU PIAȚA GAZELOR

Începând de la sfârșitul lunii septembrie, piața de gaze naturale din România ar trebui să mustească de transparență în urma adoptării de urgență a ordonanței prin care este modificată și completată Legea energiei electrice și a gazelor naturale 123/2012.

Ministerul Energiei a motivat necesitatea adoptării modificărilor la lege, prin ordonanță de urgență, pentru ca România să nu fie sancționată la nivel european din cauza interdicției de facto de a exporta gaze naturale, instituită prin art. 124 alin 1 lit e din, respectiv pentru a reglementa obligația furnizorilor de a achiziționa gazele naturale pe care le furnizează clienților finali, în condiții de eficiență economică, pe baza unor proceduri care să asigure caracterul transparent al procesului de achiziție a gazelor naturale și, în același timp, tratamentul egal și nediscriminatoriu al persoanelor care participă la procedura de achiziție a gazelor naturale, în calitate de ofertanți și a obligației producătorilor sau a afiliaților acestora, după caz, precum și a furnizorilor de gaze naturale de a tranzacționa cantități minime de gaze naturale pe pietele centralizate, înainte de încheierea contractelor de vânzare/cumpărare a gazelor naturale, pentru anul gazier 1 octombrie 2016/1 octombrie 2017.

Astfel, prin adoptarea OUG, de la 31 martie a anului viitor, art. 124 alin. 1 lit e din lege nu va mai fi aplicabil.

Producătorii vor fi obligați ca, anual până la 31 decembrie 2021, să vândă pe piețele centralizate din România, în conformitate cu reglementările ANRE, minim 40 % din cantitatea livrată de gaze, iar, implicit, furnizorii să achiziționeze această cantitate tot de pe aceste piețe centralizate. Tot prin ordonanță se mai specifică următoarele: minim 20 % din cantitatea livrată va fi vândută anual către clienții finali, iar minim 40 % din cantitatea livrată și vândută de că-

tre furnizor va merge către clienții angro.

De asemenea, producătorii vor fi obligați să vândă pe piețele centralizate minim 5 % din producția proprie de gaze naturale din cantitatea de gaze naturale contractată de producător în perioada respectivă pentru a fi vândută. O obligație similară le revine și furnizorilor. În situația în care producătorii și furnizorii nu respectă noile reglementări, companiile vor fi sancționate cu amendă contravențională, cuprinsă între 1% şi 3% din cifra de afaceri anuală.

Dincolo de bunele intenții guvernamentale, ce înțelegem noi de aici? În primul rând ar fi intervenția statului care reglementează o piață care ar trebui să funcționeze după mecanismele de piață. Impunerea de vânzare a unei cantități pe piețele centralizate din România nu prea înseamnă libertate a pieței, ci obligare. Suntem în Uniunea Europeană și în ideea creării Uniunii Energetice, producătorilor și furnizorilor ar trebui să li se creeze cadrul de a evolua pe orice piață a statelor membre și nu a li se impune unde și cum să vândă, în condițiile în care în țara noastră au două variante – OPCOM și Bursa Română de Mărfuri. În al treilea rând, din piață știm că bursele care funcționează de câțiva ani și în domeniul gazelor naturale, nu prea funcționează de fapt, iar modificarea unor procente pe care companiile se vor grăbi să le îndeplinească pentru a nu risca sancțiuni, nu vor garanta că nu vor exista înțelegeri de tipul contractelor bilaterale de care se teme atât de mult conducerea Ministerului Energiei. Însă, în ciuda pesimismului nostru, să așteptăm să vedem efectele și poate la sfârșitul anului gazier care începe la 1 octombrie 2016 ne vom schimba opinia.

Ionuț Țîrdea (0754-600.843) ionut.tirdea@transilvaniabusiness.ro Harghita, Covasna Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Brașov, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la SC Ceconii SRL Baia Mare Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distributie nationala: Autosupermarket + difuzori locali Retele distributie controlata: Spin Media SRL TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

Ligia VORO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

5

Ein Mann, eine Mission: Star Transmission & Star Assembly

Pasiunea pură pentru motoare, cai putere și turații l-a inspirat mereu în tot ceea ce a făcut și l-a ajutat să facă totul mai bine, cu fiecare zi, în căutarea perfecțiunii. Din 2015, Falk Pruscha își trăiește visul în România, din postura de CEO al filialelor Daimler, Star Transmission și Star Assembly. În arșița lui august, când toată lumea e deja în vacanță sau visează la ea, l-am găsit la biroul său, gata să ne răspundă, amabil și deschis, la câteva întrebări.

Domnule Pruscha, ce știați despre România înainte să veniți și cât de mult “seamănă” cu ceea ce ați găsit aici, “la fața locului”? Știam destul de puține lucruri, dar odată ajuns aici am știut că am luat decizia potrivită. Auzisem despre

comunitatea germană din Transilvania (sașii), despre frumusețea țării, despre ospitalitatea românilor, dar ceea ce am descoperit la fața locului a întrecut așteptările. O să vă mirați, dar nu am privit niciodată România prin perspectiva știrilor de tabloid, pentru

6

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

că, să recunoaștem, nu există nicăieri pădure fără uscături. În plus, în ultimii 15 ani de când s-a deschis prima unitate de producție aici, am avut avantajul să văd lucrurile “din interior”, profesional, deoarece făceam parte din concernul Daimler. Am fost impresionat când, în anul 2015, fabrica din România a câștigat trofeul Daimler Quality; să concurezi cu aproape 200 de fabrici din toată lumea și să ieși câștigător, este o performanță! Acesta a fost momentul în care am devenit mult mai atent la fabrica din România, iar colegii din Germania, care veneau în vizită, vorbeau la întoarcere despre curățenia din producție și seriozitatea românilor. Acestea m-au făcut curios, iar acum sunt aici și mă bucur că am șansa să cunosc oamenii și să muncesc alături de ei.

Există, desigur, diferențe legate de mentalitate, dar profesional vedeți vreo diferență între ceea ce există aici față de alte locații Daimler în care ați activat?

Există, desigur, diferențe legate de mentalitate, dar profesional nu sunt diferențe. Din punct de vedere al culturii, oamenii sunt la fel ca și în Germania; în Africa de Sud, spre exemplu, unde am lucrat înainte, diferențele culturale erau considerabile. Prin natura job-ului, am urmărit evoluția unității de business din România. Aceasta a demarat în forță, a crescut constant, s-a investit mereu în cele mai noi tehnologii și acum avem aceleași standarde de calitate pe care le regăsești oriunde în lume, în uzinele cu tradiție ale Mercedes Benz. În plus, suntem “aliniați” la cele mai noi tehnologii folosite de Daimler. În această primăvară am inaugurat la Sebeș una dintre cele mai performante unități de producție pentru cutii de viteză automate de ultimă generație, 9G-Tronic.

Sunteți una dintre companiile care angajează permanent și asta a adus șomajul în zonă aproape de zero. Care e “secretul”? Încercăm constant - și cred că și reușim - să fim cât mai prezenți și activi în tot ceea ce înseamnă interacțiune socială. Folosim metode neconvenționale de recrutare și reclamă pe care le îmbunătățim continuu, încercând astfel să ne apropiem cât mai mult de oameni și să le arătăm “lumea automotive”. Noaptea Lungă a Industriei este, de exemplu, unul dintre cele mai populare evenimente pe care noi le organizăm. Este un fel de Ziua Porților deschise care se derulează, așa cum spune și numele, seara/noaptea. Acest eveniment ne aduce mai aproape de public și de viitorii angajați. Aici transparența e totală, iar ceea ce omul a văzut pe inter-

net, a citit în ziar sau a auzit la radio prinde un contur mult mai clar. De aceea vă invităm în fiecare an, în luna mai să descoperiți, pas cu pas, o mică parte din munca noastră, în Sebeș și Cugir, la Star Transmission și Star Assembly. Anul acesta, de exemplu, am avut nu mai puțin de 2000 vizitatori în câteva ore. Pentru un eveniment local-regional cred că e o reușită uluitoare.

Responsabilitatea socială joacă un rol important pen-

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tru compania noastră, iar acest lucru s-a văzut prin intermediul proiectelor regionale pe care le-am sprijinit. Bunăstarea comunității în care activăm este foarte importantă, iar acțiunile întreprinse anul trecut sunt o dovadă a recunoștinței noastre și un act de responsabilitate civică, pe care dorim să le transformăm într-o tradiţie. O comunitate locală solidă, sănătoasă este mediul perfect pentru a face și performanță în business.

Nu se pot delimita una de cealaltă, pentru că, până la urmă, dincolo de tehnologii și know-how, oamenii cu care lucrezi sunt valoarea supremă a oricărui brand. Ei sunt cei care fac din Star Transmission și Star Assembly un angajator de top în România și nu doar în Alba.

Ce planuri are compania pentru viitorul apropiat?

Unul dintre planuri deja s-a concretizat, după cum probabil ați aflat din ziare. Este vorba despre o unitate de producţie în care se vor recondiţiona cutii de viteză primite de la dealeri, folosind cele mai noi tehnologii din domeniul automotive. Beneficiarul final va fi departamentul Daimler Global Services & Parts, iar inau­g urarea va avea loc în anul 2017. Această activitate de recondiţionare este diferită de cea din producţia de serie şi necesită mai multă muncă manuală care presupune: demontarea cutiilor, curăţarea pieselor componente cu ajutorul utilajelor, verificarea acestora şi înlocuirea celor defecte. După remontare, cutiile trec

Brand

Model

7

“Fișa tehnică” Daimler AG/ Mercedes Benz Star Transmission&Star Assembly

Transmisie

Automată, 9G Tronic, Cutie cu dublu ambreiaj, cutie în 5 trepte.

Piese

Pinioane, Întinzătoare de lanț, roți dințate etc.

Dimensiuni

300.000 mp, Cugir și Sebeș

Locație

România, Jud. Alba, Sebeș și Cugir

Accelerație de la 0 la +2000 angajați În 15 ani Preț

Investiții de milioane de euro

printr-o verificare strictă pe standurile de probă, identică cu cea din liniile de producţie.

Pe de altă parte, ne continuăm strategia de dezvoltare și la Cugir, acolo unde a început totul acum 15 ani. Am inaugurat recent, în 18 august 2016, o nouă unitate de producție în Cugir, județul Alba. Cei peste 100 de noi angajați vor produce în spaţiile de lucru perfect adaptate, conducte de înaltă presiune pentru motoarele pe benzină. Noua hală de la Cugir are o suprafaţă de 4000 mp.

Investiția totală se ridică la 13 milioane de euro, iar Star Transmission va fi furnizor unic al acestei componente,

8

COVER STORY

la scară mondială. Linia de producție este parţial automatizată şi aici se vor produce 17 tipuri diferite de țevi care vor fi montate ulterior pe 5 tipuri de motoare. Inaugurarea unității de producție din Cugir este un semnal clar al dezvoltării continue. Prin această acţiune oferim un stimul real pentru crearea de noi locuri de muncă şi pentru dezvoltarea în regiune. Baza succesului nostru este orientarea consecventă către calitatea produselor noastre. Sau cu alte cuvinte, la Star Transmission, viitorul despre care m-ați întrebat este deja... prezent!

Ce ați schimba, dacă ați putea?

Nu știu dacă “a schimba” este cuvântul potrivit, mai degrabă aș îmbunătăți infrastructura. În ultimii ani s-au făcut progrese și sper ca această tendință de dezvoltare și investiție în infrastructură să continue. De asemenea mi-aș dori să se pună mai mult accent pe sistemul de învățământ profesional, astfel tinerii putând fi mai bine pregătiți pentru mediul real de lucru. Între timp contribuim și noi activ la dezvoltarea forței de muncă din zonă. Împreună cu alți agenți

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

economici din județ am inaugurat și susținem Școala profesională duală din Alba Iulia. Anul trecut am avut primii absolvenți. Acești tineri au avut posibilitatea de a învăța timp de trei ani multe lucruri interesante și au făcut practică în companiile partenere. Sunt convins că tinerii pe care i-am pregătit au mare potențial și sper ca, după ce termină școala, să se gândească serios la posibilitatea de a activa în domeniul pentru care au fost pregătiți. Pe lângă aceasta desfășurăm, în permanență, activități în parteneriat cu Universitățile din mai multe zone ale țării. Contribuim activ la dezvoltarea competențelor absolvenților și le oferim șansa să dobândească experiența practică în cadrul companiei noastre. Anul acesta, aproximativ 50 de studenți au absolvit stagii de internship la noi în companie, fiind astfel mai pregătiți pentru un loc de muncă.

Care e principalul argument pentru succesul STC, în viziunea dumneavoastră?

Din exterior poate părea simplu ceea ce facem noi, puțini știu însă câtă muncă și determinare stă în spatele acestor proiecte. Compania noastră a progresat enorm în ultimii ani, semn că drumul pe care am pornit este cel bun. Pentru noi, cheia succesului o reprezintă angajații. Cu echipa potrivită nicio sarcină nu este imposibilă, iar noi suntem cel mai bun exemplu.

Toate aceste succese sunt rezultatul unei strategii clare și a transpunerii ei consecvente în practică. Ceea ce am început acum 15 ani vom continua și în anii următori, ne vom optimiza procesele și vom lupta chiar și atunci când ne va fi greu, asta fac câștigătorii.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

9

10

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Caparol - calitate, inovație, gamă complexă de produse și design

Caparol oferă produse inovatoare și servicii pentru cel mai bun design posibil, atât pentru protecția spațiului de locuit, cât și pentru conservarea valorii acestuia. Pe plan internațional a dobândit o reputație de partener demn de încredere pentru profesioniști.

Prezentă pe piața românească începând cu anul 2001, DAW BENȚA este reprezentanța pentru România a concernului german DEUTSCHE AMPHIBOLIN WERKE SE, unul dintre cei mai mari producători din Europa din domeniul vopselelor și materialelor de finisaj în construcții, o afacere de familie cu o vechime de 120 ani.

DAW BENȚA a reprezentat cu succes compania în piață și a construit un renume local pentru brandul CAPAROL, datorită seriozității echipei, serviciilor profesionale, dar mai ales a produselor de calitate oferite clienților. În România sunt comercializate mărcile aparținând grupului DAW, CAPAROL, CAPATECT și DISBON, dedicate segmen-

tului profesional, precum și brandul ALPINA, comercializat în retail prin intermediul rețelelor de bricolaj.

Odată cu începerea activității comerciale, în anul 2001, Tîrgu Mureș a devenit și primul site de producție al concernului DAW din estul Europei. Gama de articole produse local a crescut în fiecare an, însumând volume importante și o gamă variată de produse.

Misiunea asumată a companiei DAW BENȚA este ca, prin gama de produse reunite sub brandul CAPAROL, să se asigure că întotdeauna oamenii se simt mult mai confortabil și în siguranță în spațiile în care locuiesc sau își desfășoară activitatea, atunci când produsele Caparol le decorează și protejează.

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Urmărind constant și coerent acest țel, sub denumirea de Centre Caparol au fost realizate spații specializate în mai multe orașe din țară, în care utilizatori și beneficiari ai materialelor de finisaj și decorare pot să identifice cele mai potrivite soluții pentru lucrările în care sunt implicați.

Calitate Caparol „Succesul nostru se bazează pe calitate, inovație, gamă largă de produse și design. Punem preț pe menținerea calității de primă clasă: doar cele mai bune materii prime sunt utilizate, iar un constant control al calității producției oferă siguranță în acest sens. Încă de la înființare, unul din obiectivele declarate ale noastre este îmbunătățirea continuă a standardelor de calitate, cu accent pe produsele de top, ecologice și care nu afectează sănătatea”, susține Remus Aurel Bența, directorul general al companiei DAW BENȚA România.

Pentru a putea justifica această declarație și pe viitor, întreprindem activitatea de cercetare și dezvoltare orientată pe știință și aplicare în colaborare cu furnizori și instituții de cercetare renumite.

Din moment ce calitatea produselor noastre poate fi la fel de bună ca și aplicarea ei, trainingul și consultanța tehnică pentru clienți este o problemă importantă pentru noi. Prin urmare, deținem cea mai mare forță de vânzare din sectorul profesional: expert, de încredere și aproape de client. Mai mult, oferim instructaj teoretic și practic la mii de la clienți anual.

Inovație Pentru proprietarii companiei DAW – chimiști din generație în generație - cercetarea, dezvoltarea și tehnologia aplicării a avut întotdeauna un rol important.

Contribuind cu idei și planificând viitorul: ca lider în domeniul calității și inovației, întreprindem munca de pionier în multe domenii, adesea ridicând ștacheta cu ajutorul produselor și serviciilor oferite de noi.

De exemplu, în cazul vopselelor fără solvenți, fără emisii și care nu dăunează sănătății – mai exact Indeko-plus E.L.F. – am fost primii producători pe plan mondial. Sau prin introducerea tehnologiei nano-hibrid (NQG) au fost aduse îmbunătățiri ce au revoluționat vopselele de fațadă. Cu ajutorul Caparol Sensitiv am lansat prima vopsea de dispersie fără conservanți, special elaborată pentru persoane alergice. De asemenea, sistemul compozit de termoizolație Carbon Edition este esențial pentru economisirea energiei termice utilizate la încălzirea clădirilor, iar sistemul Carbon Extra facilitează utilizarea nuanțelor intense pe fațadele termoizolate. Pregătirea noastră pentru o inovație continuă este evidentă și în serviciile noastre: Suntem printre primii care am oferit numeroase aplicații partenerilor de afaceri.

Gamă complexă de produse Expertiza noastră se bazează pe cei 120 ani de experiență – pe parcursul timpului am transferat cu succes cunoștințele și altor sectoare de produse. Astăzi vă oferim cea mai vastă și complexă gamă de produse din domeniu.

Gama de produse acoperă sectorul vopselelor lavabile de interior și exterior, amorse, tencuieli structurate, lacuri și lazuri, tapete și produse decorative speciale, produse de hidroizolație și sisteme de termoizolație pentru fațade, vopsele epoxidice pentru pardoseli și servicii de colorare prin sisteme de nuanțare computerizată.

Design În zilele noastre clienții își doresc o combinație de materiale și culori personalizate selectate cu îndemânare – expertiza și alegerea unui design devin tot mai importante.

Așadar, noi punem la dispoziția clienților o gamă largă de culori vii și vibrante ce pot fi obținute și aplicate pe fațade sau la interior. Diferit de clasicele vopsele și lacuri, materiale ca tencuielile decorative sau acoperiri decorative ale pereților sunt disponibile, respectiv fațade ventilate și fațade îmbrăcate în piatră naturală sau sticlă.

Sustenabilitate Ca lideri de calitate, avem o responsabilitate: este datoria noastră să găsim echilibrul dintre economie, compatibilitate cu mediul înconjurător și calitatea vieții. Aceasta include, bineînțeles, protecția mediului înconjurător, utilizarea eficientă a resurselor și crearea unui mediu confortabil de trai. Vrem să contribuim cu ajutorul gândurilor și acțiunilor noastre, cu ajutorul produselor și soluțiilor noastre.

Această atitudine de sustenabilitate a fost întotdeauna parte a filozofiei noastre. Ca o afacere tradițională de familie, această filozofie însoțește și a cincea generație. Gama largă de vopsele fără solvenți, fără emisii și diluabile cu apă, lacuri și acoperiri ale pardoselilor fără emisii sunt dovada acestei filozofii. În același timp, în mod constant, impunem noi standarde globale cu ajutorul produselor și soluțiilor noastre sustenabile.

11

12

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dragoș Anastasiu, Președinte AHK România,

“Ar trebui intensificate schimburile de experiență între România și Germania”

Dragoș Anastasiu, noul Președinte al AHK România, expune repere și perspective pentru investiții și proiecte în România, în spirit german.

Cum ați defini dvs., pentru publicul general și mediul de afaceri, organizația și rolul AHK România?

Aș porni de la prescurtarea AHK, care provine din cuvântul german Auslandshandelskammer, care înseamnă Cameră de Comerț din străinătate. Astfel, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană face parte din rețeaua germană a Camerelor de Comerț și Industrie din străinătate (AHK), de aici şi prescurtarea AHK România. Iar organizaţia-mamă pentru toate AHK-urile, dar și pentru cele peste 80 de camere de comerţ şi industrie din Germania (IHK), este Uniunea Camerelor de Comerţ şi Industrie din Germania (DIHK), cu sediul la Berlin. Dar să revenim la AHK România. Aceasta a fost înființată în

septembrie 2002 și este reprezentanța oficială a economiei germane în România. Cu peste 550 companii membre, 22 angajați și 13 membri ai Consiliului Director este cea mai mare cameră bilaterală din România, constituind o comunitate de business puternică. Activitatea AHK România se bazează pe trei piloni importanți: este platformă pentru membri, oferă servicii de consultanță și reprezintă interesele membrilor săi în fața autorităților publice și locale. Principalul nostru obiectiv este să dezvoltăm relațiile economice între România și Germania.

Serviciile pe care le oferim membrilor, și nu numai, se referă la consilierea de piață pentru desfacere și achiziții, consilierea investitorilor, susținere pentru participarea la

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

târguri prin reprezentanțele unor târguri și societăți de târguri din Germania din cadrul Camerei. Iar în ultimii ani am dezvoltat trei branduri noi sub umbrela AHK România, și anume: econet românia, EduPro și Curtea de Arbitraj, care reflectă activitățile noastre în domeniile Green-Tech, educație și Arbitraj. Prin serviciile pe care le oferă și evenimentele pe care le organizează, AHK România susține firmele germane la intrarea lor pe piața românească și, în egală măsură, este partener pentru companiile românești interesate de piața germană.

Care este motivația și care sunt obiectivele dvs. în acest nou rol? Începând cu vârsta de 18 ani, viața mea a avut permanent de-a face cu România și Germania, dar și cu legătura dintre cele două țări. După 21 de ani de antreprenoriat în România, cred că pot să contribui la dezvoltarea accelerată a relațiilor comerciale între companiile celor două țări. Am înțeles de-a lungul timpului cât de util este ca spiritul și caracteristicile celor două popoare să fie puse împreună.

Cred că pot să-mi aduc contribuția ca fiecare dintre cele două părți să înțeleagă mai bine mentalitatea celeilalte și să folosească sinergiile. Obiectivele mele în calitate de Președinte al AHK România sunt pe de-o parte să creștem numărul de membri și satisfacția acestora față de ceea ce le putem livra, dar, în același timp să facem mai vizibile și mai vocale exemple de „best practice” din Germania care pot deveni surse de inspirație în România. Dar și invers.

Din ce în ce mai mult (și mai ales în zona de inovație și tehnologie) avantajele firmelor tinere românești pot fi exportate și pot constitui exemple de bune practici în Germania.

Cum considerați că sunt receptate brandurile germane și invesțiile/relațiile bilaterale economice între cele două țări?

Imaginea Germaniei în România este în continuare foarte bună. „Made in Germany” se bucură în România de încredere, iar produsele și serviciile germane au o reputație foarte bună. Germania reprezintă cel mai important partener comercial al României, comerțul bilateral însumând 10,78 miliarde euro în exporturi românești către Germania în 2015 (19,7% din total) și 12,48 miliarde euro în importuri românești din Germania în 2015 (19,8% din total). Și relațiile comerciale dintre cele două țări sunt într-o continuă îmbunătățire. Astfel, conform Institutului de Statistică din Germania, în prima jumătate a anului în curs exporturile către Germania au crescut cu 12,65%, iar importurile din Germania cu 14,03% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pentru 2016 ne așteptăm, de asemenea, la o evoluție pozitivă atât a relațiilor economice româno-germane cât și a investițiilor germane în România. AHK România este unul dintre principalii actori în relațiile economice româno-germane, promovând de aproape 15 ani cu succes relațiile economice dintre cele două țări.

Care ar fi principalele 3 principii/repere folosite cu succes în economia germană pe care le-ar putea utiliza cu succes și antreprenorii români?

Companiile germane pun foarte mult accent pe productivitate și urmăresc foarte bine creșterea permanentă a acesteia (realizând-o nu numai prin seriozitate, dar și prin optimizarea proceselor, automatizarea și digitalizare activităților, dar și prin sisteme de evaluare și comunicare de foarte bună calitate cu resursa umană). O altă caracteristică ar fi predictibilitatea. Și nu mă refer doar la cea legislativă, ci și la cea comportamentală (bazată în primul rând pe respect reciproc și încredere). Apoi am putea vorbi despre planificarea și viziunea pe termen lung versus obiectivele pe termen scurt.

ZIUA UNITĂȚII GERMANE Care sunt obiectivele principale ale investitorilor în viziunea dvs. pentru 2016/2017 și sectoarele/zonele de interes ale României pentru investiții/dezvoltări viitoare?

Profilul investitorului german este foarte divers. Privind statisticile, cei mai mulți investitori sunt în industria prelucrătoare și în comerț, dar există și importante investiții germane în domeniile telecomunicații, energie, IT&C, transport și logistică. Peste 10% din firmele străine din România sunt firme germane sau firme cu capital german. Astfel, în România sunt în prezent active în jur de 7.500 de firme cu capital german. Peste 40% din firmele cu capital german activează în cadrul industriei prelucrătoare, sectorul automotive aflându-se în topul preferinţelor investitorilor germani.

Dezvoltarea şi istoria pozitivă a firmei Dacia a atras după sine numeroase firme din domeniul componentelor auto.

Ce politici comune pot dezvolta cele două țări pentru viitor?

Important din punctul nostru de vedere este transferul de know-how. În acest sens ar trebui intensificate schimburile de experiență între România și Germania în ce privește administrația locală și dezvoltarea orașelor. Noi încercăm să contribuim la acest aspect, de exemplu, prin organizarea conferinței anuale „Cities of Tomorrow”, la care invităm experți din Germania și reprezentanți ai autorităților locale din România, tocmai pentru a găsi modalități de colaborare și pentru a învăța unii de la alții. Know-howul german poate fi de mare ajutor, în condițiile în care orașele din România se confruntă cu destule probleme. La fel și organizarea standului comun al României în cadrul târgului Expo Real München, cel mai mare târg de Real Estate și investiții din Europa, unde anul acesta vom fi prezenți alături de opt expozanți, este o bună oportunitate pentru companii și instituții de a-și prezenta proiectele de investiții sau produsele și serviciile pe care le oferă. Ne-am dori apoi o colaborare mai intensă în sectorul energetic, iar aici deja există relații bune între România și Germania în domeniul energiilor regenerabile de exemplu. Una din cele mai importante teme la nivel mondial este durabilitatea. Având în vedere că Germania este lider al tehnologiilor în acest domeniu, poate să creeze plusvaloare în fiecare țară în parte, în care există o Cameră de Comerț germană bilaterală. În acest scop am înființat platforma GreenTech econet românia care oferă informaţii actuale şi analize detaliate, networking și promovarea de know-how german în domeniile construcţii, energie şi mediu. Un alt domeniu unde România poate învăța din experiența germană este cercetarea și dezvoltarea. Este cunoscut faptul că Germania este una dintre cele mai avansate țări din lume în domeniul cercetare și dezvoltare, cu un important knowhow în acest sector. Atât companiile de stat cât și cele private ar trebui să intensifice și să dezvolte mai intens, în următorii ani, activitățile de cercetare & dezvoltare. Și aici important este schimbul de experiență și exemplele de best practice. Utilă este și intensificarea cooperării dintre institutele de cercetare germane și românești și companii, pentru a se forma parteneriate, proiecte, din care să rezulte noi căi de cercetare în tehnologii noi. Dar să nu uităm nici învățământul profesional, în condiţiile în care multe companii au nevoie de forță de muncă calificată pentru diverse joburi. Prin intermediul AHK România se asigură deja un schimb de experiență intens între România și Germania în acest domeniu. Germania este un model, iar sistemul de învățământ dual practicat în această țară este recunoscut pentru eficiența sa. AHK România se implică activ în implementarea sistemului de învățământ profesional după model german, pentru că numai așa se poate asigura personal calificat de calitate și astfel va crește competitivitatea țării.

13

14

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Made in (cetatea high-tech) Brașov de Valentin COVACIU

Mașina Made in Brașov, prezentată la târgul cu aceeași denumire, a fost punctul principal de atracție pentru vizitatori. Cu excepția cauciucurilor, toate componentele autoturismului au fost produse de companii implicate în proiectul târgului, organizat în perioada 2-4 septembrie, pe terenul de sport al Colegiului Naţional „Andrei Şaguna”.

Componentele auto produse în Brașov ajung în componența automobilelor de top din toată lumea. În condițiile în care, anual, în Brașov, se produc piese de peste două miliarde de euro, târgul Made in Brașov, ajuns la a treia ediție în 2016, este un eveniment menit să promoveze companiile brașovene, activitatea acestora și oportunitățile pe care le oferă în rândul locuitorilor orașului, dar și în rândul turiștilor.

Werner Braun, președintele Clubului Economic German din Braşov (DWK), organizatorul târgului informativ „Made in Brașov”, ne-a vorbit despre publicul țintă al evenimentului și despre companiile implicate în acest proiect. „Vrem să arătăm, în primul rând, tinerilor, dar și

brașovenilor - în general, ce posibilități pentru o carieră de succes există în Brașov. Ce locuri de muncă există. Dar și ce echipă puternică s-a format deja în Brașov. O echipă în care, în ultimii ani, colaborează foarte bine mediul economic, învățământul preuniversitar și universitar, reușind să îndrume, practic, tinerii spre meseria pe care și-o doresc. Și dacă doar jumătate dintre tineri consideră serios că viitorul lor este doar în străinătate, atunci avem o problemă și trebuie neapărat să le arătăm ce oportunități există, aici, acasă la ei. Vrem să promovăm Brașovul ca pe o cetate high-tech, acesta ar fi al doilea obiectiv al târgului Made in Brașov. Un oraș cu potențial pentru investitorii și pentru turiștii care ne vizitează”, a explicat Werner Braun.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

Mașina Made in Brașov Mașina prezentată la târg este un concept local. Obiectivul organizatorilor „Made in Brașov” a fost de a le oferi posibilitatea vizitatorilor târgului să vadă și să identifice piesele și componentele fabricate de companiile brașovene. „Am vrut să arătăm, prin această mașină, câte piese sunt produse deja în Brașov. Dacă doar vorbim și spunem o mare parte, acest lucru e foarte relativ. Mașina aceasta pentru noi este un proiect care trăiește mai departe, un living project. Sunt convins că putem găsi mai multe firme, poate mai mici, pe care ne propunem să le includem în acest proiect”, a declarat președintele Clubului Economic German din Brașov.

Cadrele interioare și exterioare ale automobilului au fost concepute, proiectate și realizate de Caditec. „Piesele sunt obținute în parteneriat cu celelalte firme prezente la târg.

Portierele și bordul sunt produse la Draexlmaier. Volanul este produs la Quinn și Preh. Airbagul și centura – la Autoliv Romania. Scaunul este al nostru. Cadrele exterioare, portbagajul și tot ce vedeți, forma mașinii sunt proiectate și construite de noi. Partea de rezervor – pompa de benzină e produsă de cei de la Continental Powertrain. Radiatorul din față este de la Romradiatoare. Pentru a avea o mașină funcțională, ne-ar mai trebui motorul și cutia de viteze, caroseria am putea să o facem chiar și noi”, ne-a explicat Rareș Ștefăneanu, reprezentantul Caditec la Made in Brașov. „Suntem foarte mândri de mașină, în special, pentru că la realizarea acesteia au participat activ și foști elevi ai Școlii Profesionale Germane Kronstadt, care între timp lucrează în cadrul firmelor noastre”, a adăugat Werner Braun.

„În Brașov sunt firme de talie mondială” Companiile care au expus în cadrul Made in Brașov au prezentat vizitatorilor produse tehnologice de ultimă oră.

Reprezentanții firmelor, care au întâmpinat vizitatorii la standuri, le-au povestit celor interesați despre obiectele expuse și despre procesele tehnologice din spatele fabricării pieselor pentru mărci de renume ca Airbus, Boeing, BMW, Daimler, Maserati sau Porsche.

Președintele Clubului Economic German din Brașov ne-a spus că la târg au fost prezente doar o parte dintre companiile „care au realizat lucruri mari în Brașov”. Werner Braun consideră realizările industriei locale ar trebui promovate mai mult. „Cred că ar trebui să fim mândri de ceea realizăm. În Brașov sunt firme de talie mondială, firme care lucrează pentru producătorii de mașini de top, pentru modele de top. Multe dintre firmele acestea au rezultate excepționale în cadrul concernelor, fiind chiar printre cele de vârf în ceea privește calitatea și productivitatea”, a adăugat acesta. „Locuri de muncă nu cred că diferă cu nimic de cele din celelalte fabrici ale concernelor din care fac parte companiile din Brașov. Cred că sunt la același nivel, poate chiar mai bun. Majoritatea firmelor au investiții greenfield aici, vorbim despre construcții noi, hale noi, toate anexele, totul este nou, construit și amenajat la standarde europene.

De asemenea, se investește foarte mult în personal, în formarea oamenilor. Un exemplu este și Școala Profesională Kronstadt, dar și numărul mare de traininguri care se fac în cadrul acestor firme și în colaborare cu companiile-mamă din străinătate. Din aceste puncte de vedere, nu cred că

există diferențe față de ceea ce se întâmplă în străinătate”, a declarat Werner Braun.

„În primul rând ne interesează să ne facem cunoscuți” Am vorbit cu o parte dintre reprezentanții firmelor prezente la Made in Brașov pentru a lua pulsul târgului. „Noi ne axăm, în primul rând, pe componente din bordul mașinii – de la sistemul de climatizare, până la diferite alte comenzi din volan și controlere. De asemenea, partea de soft este o componentă importantă a activității noastre. Lucrăm pentru Porsche, Lincoln, BMW și Audi – de exemplu, lucrăm la softul consolei de la Q7. Suntem la târg pentru a ne promova firma și să atragem persoane către compania noastră. Majoritatea vizitatorilor sunt interesați de partea de soft. Ne concentrăm foarte mult pe partea de touch.

Majoritatea mașinilor se axează pe touch, trendul fiind de a renunța la butoane”, a declarat reprezentantul Preh. „În primul rând, ne interesează să ne facem cunoscuți.

Suntem la prima participare și vrem să afle oamenii din Brașov de existența noastră și să le oferim informații despre ceea ce producem. Unul dintre scopurile pentru care participăm la târg este ca oamenii să știe de noi, să aplice pentru posturile pe care le avem disponibile și astfel să ne putem dezvolta proiectele. Vizitatorii au fost impresionați de ceea ce facem. Producem ornamente din lemn pentru interiorul automobilelor. Mulți ne-au întrebat dacă sunt numai din plastic, răspunsul, bineînțeles, a fost că nu, nu sunt din plastic. Sunt din lemn în care este injectat plasticul”, ne-a spus reprezentantul Quin.

Compania Elmas, specialistul regional în domeniul instalațiilor de ridicat, a fost prezentă cu soluții inovatoare din sfera macaralelor industriale. „Cu această ocazie a fost prezentat noul pod rulant de tip V (cu grindă cu zăbrele) fabricat în România, sub licența Demag – A TEREX BRAND. Cu o experiență de peste 25 de ani, compania Elmas produce din luna ianuarie 2016, și în România, gama de macarale industriale de tip V, cu grindă principală cu zăbrele pentru sarcini de până la 12,5 tone și ecartamente de până la 30 de metri, ce pot fi comercializate atât la nivel național cât și în țările vecine, Bulgaria și Ungaria”, ne-au spus reprezentanții Elmas.

La eveniment au participat: Universitatea Transilvania din Brașov, Autoliv Romania, Caditec Automation, Continental Powertrain, Ciucaş, Draexlmaier Sisteme Tehnice, Elmas, Lingemann Beschaffungssysteme, Preh, Premium Aerotec, Quin, Rege Automotive Brașov, Romradiatoare și Stabilus.

15

16

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Werner Braun, președintele Clubului Economic German din Brașov:

„Scopul nostru principal este crearea de relații între firme” de Valentin COVACIU principal este crearea de relații între firme. Încercăm, de fiecare dată - în perioada Oktoberfestului, să invităm cât mai multe firme în Brașov. Ne invităm clienții, furnizorii și partenerii la acest eveniment. Pe lângă o bere și o gustare, se pot dezvolta și idei de cooperare, de investiții în Brașov.

Acesta este țelul principal pe care îl urmărim: realaționarea economică între firme. De aceea încercăm să-l promovăm puternic, atât printre firmele din țară, dar și prin punctele de promovare pe care le avem în Germania, Austria sau Elveția. Rezultatele de până acum sunt foarte bune. Anul acesta, un mare producător de mașini și-a organizat o întâlnire a reprezentanților companiei la nivel european în Brașov. Seara au participat la Oktoberfest și s-au distrat de minune, au închis cortul.

Oktoberfest Brașov, ajuns în 2016 la a 8-a ediție, este unul dintre evenimentele devenite deja o tradiție a orașului.

Din 25 august până în 4 septembrie, festivalul s-a bucurat de prezența a aproximativ 200.000 de vizitatori. Despre Oktoberfest și ce înseamnă acest eveniment pentru Brașov, ne-a vorbit Werner Braun, președintele Clubului Economic German din municipiu.

Cum a început povestea Oktoberfest Brașov?

Ideea organizării Oktoberfest Brașov a fost lansată în cadrul unei întâlniri a Clubului Economic German. Printre noi erau foarte mulți expați, manageri străini și ne-am gândit cum să-i ajutăm să se integreze mai bine în comunitatea brașoveană. Ne-am spus, hai să-i invităm la o petrecere. Nu a fost o mare invenție să ne gândim ce e specific Germaniei și să ne răspundem: Oktoberfest. Primul eveniment s-a numit Micul Oktoberfest. Am organizat un eveniment pentru 2-3.000 de persoane, dar am avut în jur de 30.000 de vizitatori. A fost, normal, un eveniment subdimensionat. Apoi, după această experiență, ne-am spus că trebuie să continuăm proiectul, dar să-l organizăm mult mai bine.

Care este scopul principal al Oktoberfest?

Vrem ca Oktoberfestul să fie pentru Brașov ceea ce este și pentru Bavaria, pentru München. Normal, este și un festival cu muzică, unde mănânci, bei, te distrezi, dar nu acesta este scopul Clubului Economic German. Scopul nostru

Cum este privit evenimentul de brașoveanul de rând?

Feed-back-ul pe care-l primim, mai ales direct, din partea brașovenilor este extrem de pozitiv. Brașovenilor le-a lipsit un eveniment mare. Oktoberfestul este organizat extrem de bine, cu o disciplină foarte bună și niște standarde de calitate pe care noi încercăm an de an să le îmbunătățim.

Este normal să existe și voci care să fie împotrivă. O parte dintre problemele ridicate sunt justificate. Orice eveniment mare organizat într-un oraș vine și cu niște neplăceri, cum ar fi traficul îngreunat și un pic de gălăgie. Important este să găsești o cale de comunicare, să încerci să găsești soluții sau compromisuri și, atunci, eu cred că vei avea marea majoritate a oamenilor de partea ta pentru organizarea unui astfel de eveniment.

Care sunt planurile pentru edițiile următoare?

Din păcate, nu vom putea să continuăm organizarea Oktoberfestului în același spațiu. În primul rând, pentru că evenimentul a devenit mult prea mare. Noi, cei de la Clubul Economic German, ne dorim un loc unde să poată fi organizate și evenimente de genul acesta, dar în special ne dorim foarte mult un spațiu pentru evenimentele expoziționale. Brașovul, și prin amplasarea geografică, este predestinat pentru așa ceva. Târgurile de succes sunt, de obicei, organizate în orașe interesante, pentru că ziua se desfășoară activitățile legate de expoziții, apoi seara se merge la distracție. E important să oferi vizitatorilor cele mai bune servicii nu numai pe partea de business, dar și după aceea; pentru că relaționarea este un factor la fel de important. Cred că Brașovul oferă posibilități foarte bune în această direcție și am demarat discuții cu Primăria Municipiului Brașov în scopul realizării unui centru expozițional multifuncțional. Târgul Demo Metal, pe care îl organizăm de doi ani, recurgând la tot felul de improvizații, este un târg datorită căruia putem vedea cât de bine se pretează orașul pentru astfel de evenimente.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA AVIAȚIEI

17

18

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Șoncutean, CEO Allianz-Țiriac Asigurări: Noi nu doar vindem asigurări, noi ajutăm oameni!

Cu o experiență de peste 15 ani în cadrul grupului Allianz, Virgil Șoncutean a preluat, începând cu 1 septembrie, funcția de director general al Allianz-Țiriac Asigurări. În interviul acordat în exclusivitate revistei Transilvania Business, noul CEO vorbește deschis despre strategia de dezvoltare pe care o propune, despre provocările curente ale pieței asigurărilor, despre îngemănarea brandurilor Allianz și Țiriac, despre echipa sa sau despre responsabilitatea socială.

Domnule Virgil Șoncutean, ați preluat de la 1 septembrie conducerea Allianz-Țiriac Asigurari. Care este provocarea care v-a determinat să vă asumați acest mandat? În primul rând, pentru mine, să răspund afirmativ propunerii de a prelua conducerea companiei Allianz-Țiriac a fost o onoare, nu o provocare. Allianz-Țiriac este, înainte de orice, o companie de prestigiu, respectată, cu o echipă de profesioniști. De asemenea, este o ocazie în care îți evaluezi competențele profesionale. Este, în egală măsură, un nivel de încredere, primit din partea acționarilor, care obligă.

Spuneați într-o declarație la instalarea în funcție că veți miza pe “continuitate și evoluție”. Ce înseamnă mai concret acești termeni?

Așa este, continuitatea și evoluția – reprezintă cele două

elemente pe care le am în vedere în calitate de CEO Allianz-Țiriac Asigurări.

Acestea se traduc în faptul că vom continua să creștem afacerea în mod sănătos, păstrând ingredientele care au asigurat performanța de astăzi a companiei. În același timp vrem să evoluăm mizând pe simplificarea modelului de afaceri prin digitalizare, pe agilitatea reacției la oportunitățile din piață, pe modul în care vom reuși să creăm experiențe unice, diferențiatoare, în mintea clienților noștri. Trebuie să fim, cu siguranță, mai îndrăzneți!

De asemenea, ați vorbit despre “digitalizare”. Ce înseamnă acest lucru în sistemul asigurărilor?

Industria de asigurări este cu câțiva pași în urma evoluției digitalizării din alte industrii, vezi comerțul online, telecom, travel, chiar și banking. Trebuie, de aceea, să ne

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

modernizăm compania în pas cu inovația tehnologică și rata de adoptare a acesteia de către clienții noștri.

Așa cum spuneam și la întrebarea anterioară, simplificarea modelului prin digitalizare reprezintă modul prin care noi ne propunem să evoluăm și să le oferim clienților o experiență superioară în fiecare punct de interacțiune cu Allianz-Țiriac Asigurări.

Care sunt provocările pieței de asigurări în acest moment și care vor fi în viitorul apropiat, în opinia domniei-voastre?

Provocările se schimbă de la o zi la alta, așa cum sunt convins că și dumneavoastră observați, dar constanța zilei este „disputa prețului RCA”. În acest context, principala problemă rezidă din faptul că abordăm subiectul în mod greșit încă de la început, alocând resurse pentru a găsi vinovați și discutând despre soluții care tratează superficial efectele problemei și nu cauzele acesteia. Prețul la care s-a ajuns este doar o consecință a disfuncționalităților întregului sistem. Putem ieși din acest cerc vicios cu măsuri care să crească siguranța în trafic, reducând incidența și severitatea evenimentelor pentru care România este pe primul loc în Europa la accidente rutiere/cu victime. În continuare, la nivel de industrie, ne lovim de lipsa unui regim fiscal stimulativ (excepție sunt asigurările de sănătate), care să pornească motoarele de creștere a pieței.

Dar nu mai puțin important este faptul că noi, asiguratorii, avem de făcut mult mai mult în privința creșterii gradului de conștientizare a clienților și potențialilor noștri clienți cu privire la existența și utilitatea diferitelor forme de asigurare, și cum acestea pot să-i ajute atunci când au cea mai mare nevoie. Există o vorbă în popor care spune că „de asigurări nu ai nevoie până atunci când ai nevoie”, dar atunci e prea târziu să mai închei o poliță.

Aveți o carieră de 15 ani în cadrul acestei companii.

Care sunt argumentele ofertelor Allianz-Țiriac Asigurări în fața competiției? Înainte de a vorbi despre ce ne diferențiază aș vrea să vorbesc puțin despre ce ne unește, deoarece suntem mulți jucători într-o piață mică a cărei pondere nu depășește 1,5% din PIB. Și de aceea cred că adevărata miză este să creștem această piață înainte de a discuta despre cum se împarte. E ca și cum ai avea un cozonac mic și am încerca să-l împărțim între mulți pofticioși înainte de a-l crește la adevăratul potențial. Spre exemplu, avem rata de penetrare a asigurărilor de locuințe de aproximativ 20 % din potențialul asigurabil, sumele asigurate pe polițele de asigurări de viață sunt subdimensionate și clienții noștri au un deficit de protecție reală în fața unor evenimente ce le afectează viața și sănătatea, piața asigurărilor de sănătate este abia la început și exemplele pot continua. Cred că eforturile trebuie alocate prioritar pentru a crește piața de asigurări dincolo de asigurările auto (care domină în acest moment).

Revenind la diferențiatori, Allianz-Țiriac este aici să rămână și puțini jucători pot spune că au în spate o experiență de peste 125 de ani la nivel internațional și

“Există o vorbă în popor care spune că <<de asigurări nu ai nevoie până atunci când ai nevoie>>, dar atunci e prea târziu să mai închei o poliță” Virgil Șoncutean, CEO Allianz-Țiriac Asigurări

ZIUA UNITĂȚII GERMANE peste 20 de ani în România. Nivelul de pregătire al oamenilor din Allianz-Țiriac, stabilitatea financiară a companiei, transparența și „no surprise principle” pentru clienții ce dețin o asigurare de la Allianz-Țiriac sunt surse de încredere și valoare pentru clienți.

Cât de mult contează brandul global “Allianz” în strategia dvs. locală, dar și în mintea unui potențial client?

Grupul Allianz are în România un parteneriat de succes cu familia Țiriac, există astfel un efect de double branding. Atât marca Allianz, cât și marca Țiriac sunt recunoscute local și internațional ca fiind serioase, integre, au la bază o gândire strategică.

Noi fructificăm la maximum atributele ambelor mărci, iar această alăturare face ca fiecare marcă în parte să potențeze calitatea și importanța celeilalte.

Pe lângă management, la baza succesului în asigurări stă o echipă de vânzatori de elită. Cum percepeți echipa pe care o aveți alături în acest moment?

Echipa Allianz-Tiriac este o echipă pe care și-ar dori-o orice manager.

Despre Allianz Group Grupul Allianz are peste 85 de milioane de clienți. În anul 2015, aproximativ 142.000 de angajați din peste 70 de țări au realizat venituri totale de 125,2 miliarde de euro și un profit operațional de 10,7 miliarde euro. Beneficiile acordate clienților Allianz au depășit 107 miliarde de euro.

Ce calități trebuie să aibă, în opinia dvs., un agent de vânzări pentru a avea succes?

Din punctul meu de vedere, există trei lucruri care nu pot fi învățate, acestea trebuie să existe în firea și personalitatea omului de vânzări: caracterul integru, ambiția de a-și dori mai mult decât îi oferă viața la un moment dat și rezistența ridicată la refuz, deoarece în fiecare zi primește mai multe refuzuri decât acceptări. Orice altceva poate fi învățat în 3 luni.

Care considerați că sunt în acest moment plusurile și minusurile Allianz-Țiriac Asigurări?

Principalele atuuri pe care compania le deține sunt: oamenii, stabilitatea financiară și loialitatea clienților.

Pe de altă parte, orice calitate în exces devine un defect. De exemplu, profesionalismul poate duce la un exces de complexitate, precauția, de asemenea, la o lentoare în a oferi un răspuns etc. Tocmai de aceea, așa cum precizam mai devreme, ne-am propus să continuăm simplificarea modelului de afacere prin digitalizare, să devenim mai agili și să creștem viteza de răspuns la oportunitățile din piață.

De-a lungul anilor, compania pe care o conduceți s-a implicat și în numeroase proiecte sociale, dezvoltând puternic această componentă de corporate social responsability. Veți continua acest drum, în mandatul dvs.?

Da, categoric da! Suntem abia la început de drum și mai avem mult de oferit în această zonă a responsabilității sociale. A ajuta oamenii este, putem spune, un „defect profesional”, deoarece o asigurare își dovedește utilitatea atunci când deținătorii acesteia au cea mai mare nevoie de ajutor. Și asta facem în fiecare zi la birou. Cu toate acestea, și atunci când nu suntem la birou, rămânem dedicați proiectelor legate de sport, cultură și copii, cei trei piloni pe care Allianz-Țiriac îi susține și dezvoltă în strategia de CSR. Noi nu doar vindem asigurări, noi ajutăm oameni!

19

20

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

20 de ani de METRO Cash & Carry România

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

înregistrat în cei 20 de ani datorându-li-se acestora”, a declarat Roland Ruffing, CEO METRO România.

Astfel, METRO își arată devotamentul şi susţinerea pentru afacerile independente, pentru spiritul antreprenorial şi își demonstrează capacitatea de a se reinventa în permanenţă în funcţie de nevoile şi de dorinţele clienţilor săi profesioniști. Compania pune permanent la dispoziţie clienţilor, angajaţilor, furnizorilor şi tuturor partenerilor şi susţinătorilor săi, oferte imbatabile, un sortiment variat de produse şi servicii, asistenţă pentru afaceri şi o recunoaştere binemeritată.

20 de ani de inovații METRO Cash & Carry în România În acești 20 de ani, METRO a stabilit permanent tendinţe privind industria comerţului cu ridicata, pentru sprijinirea afacerilor independente. Spiritul antreprenorial, pasiunea pentru afaceri, precum şi oferirea unor servicii de înaltă calitate sunt toate trăsături pe care compania le are în comun cu clienţii săi. Aceste valori sunt cele care pavează calea pentru poveştile comune de succes. De asemenea, atuurile companiei și expertiza sa solidă au ajutat-o în călătoria spre a-şi îndeplini ambiţiile de a fi campionul afacerilor independente.

Anul acesta, METRO Cash & Carry România sărbătorește 20 ani de la deschiderea oficială a primului magazin în România. Începută în 1996, odată cu deschiderea primului magazin, povestea METRO în România se desfășoară prin prezenţa celor 30 magazine, cei 190.000 metri pătrați dedicați vânzării, cei aproximativ 800.000 clienți profesionişti, precum și prin susținerea permanentă acordată comerțului din Romania.

METRO Cash & Carry este primul comerciant care a intrat pe piața locală din România, în octombrie 1996, introducând sistemul de vânzare cash&carry, singura formă de comerț en-gros de pe piață. În anii care au urmat, METRO Cash & Carry România și-a consolidat poziția de lider prin expansiunea rețelei la 30 de magazine, prin lansarea unor tendințe cu rol crucial în modelarea dezvoltării industriei comerţului cu ridicata şi care au influențat major piața locală de comerț: gama largă şi disponibilitatea ridicată a produselor, precum şi dezvoltarea rapidă a unui sistem logistic şi de gestionare a mărfurilor de înaltă performanţă. „Pentru noi, cei 20 de ani ai METRO Cash & Carry în România reprezintă atât un motiv de sărbătoare, cât și o ambiție pentru viitor. Dorim să rămânem partenerul de încredere al clienților noștri profesioniști, precum și al antreprenorilor români. Mai mult, folosim această ocazie pentru a le mulţumi clienţilor, angajaţilor, furnizorilor şi partenerilor noştri şi pentru a ne consolida relaţiile, succesul

Încă de la început, activitatea METRO în România a însemnat mai mult decât sistemul de vânzare cash&carry, de aceea compania a dezvoltat o oportunitate unică pentru toți partenerii săi de afaceri de a se cunoaște și de a interacționa în cadrul unui singur eveniment. Astfel, în 2006, METRO Cash & Carry România a organizat prima ediție METRO Expo, un eveniment dedicat exclusiv clienților, partenerilor precum și soluțiilor și produselor disponibile doar în rețeaua METRO și, totodată, una dintre cele mai mari expoziții comerciale din Sud-Estul Europei, dedicată clienților profesioniști și concepută special pentru a oferi cele mai potrivite programe și servicii privind dezvoltarea afacerilor acestora, fiind o sursă de informare cu privire la cele mai noi tendințe din industria comerțului. Pe parcursul celor 4 ediții organizate până în prezent (2006, 2008, 2012, 2015) au fost implicați peste 1.200 parteneri de afaceri, aproximativ 1.500 angajați METRO și cei 150.000 vizitatori.

De asemenea, METRO a susținut dezvoltarea afacerilor locale din domeniul HoReCa prin lansarea primului program de pregătire și formare continuă în cadrul Academiei

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Gastronomie METRO, cât și prin competiții dedicate personalului specializat. Lansată în 2008, sub numele de Centrul de Competență în Gastronomie, Academia de Gastronomie METRO a reușit să pregătească peste 7.500 de cursanți, provenind de la peste 1.500 clienți profesionişti METRO, prin intermediul celor 100 tipuri de cursuri disponibile, precum gastronomie (sesiuni de gastronomie pentru bucătari începători sau avansați); ingrediente (informații despre cum se aleg și se pregătesc acestea în funcție de tipul de preparate, categorii precum fructe de mare, carne, legume și fructe); specificuri culinare (bucătăria italiană, românească, internațională etc.); deserturi; reguli și reglementări cu privire la siguranța alimentară; consultanță în domeniul somelier și cursuri de bartending, precum și consultanță pe meniuri personalizate. Academia de Gastronomie METRO este situată în București – Magazinul METRO Militari - și reprezintă cel mai performant centru de acest gen din România.

Mai mult, toți clienții profesioniști ai companiei, din domeniul comerțului, beneficiază în mod direct de susținerea și expertiza companiei din acest punct de vedere. Astfel, în 2012, a fost lansat în România primul program de susținere a micilor întreprinzători din comerțul tradițional în dezvoltarea propriilor afaceri, LaDoiPași, prin care METRO România oferă partenerilor săi consultanță specializată și asistență pe toată perioada desfăşurării parteneriatului. Rețeaua LaDoiPași cuprinde acum aproximativ 430 magazine, disponibile în toate cele 40 județe ale României.

Pornind de la cererea în continuă creștere pentru produsele proaspete, cultivate local, precum și de la nevoile stringente ale agricultorilor, METRO Cash & Carry România a inițiat și lansat, în 2012, programul De-ale noastre, platforma de susținere a producătorilor locali, unică pe piața din România, care are drept scop dezvoltarea durabilă a afacerilor micilor producători

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

de legume și fructe. Prin intermediul acestui program, compania le oferă agricultorilor implicați consultanță specializată pe tot parcursul procesului de producție, soluții de colectare și un loc stabil pentru desfacerea mărfii, în magazinele rețelei sale. În acest moment, în programul De-ale noastre sunt implicaţi peste 100 de producători locali, din 36 comunități din România.

După 20 de ani, METRO Cash & Carry România rămâne fidel politicii sale de susținere a clienților profesioniști și continuă să fie un partener de încredere al micilor antreprenori și al afacerilor independente. În plus, compania va continua să implementeze pe plan local inițiative și inovații dezvoltate la nivel internațional, păstrându-și constant atenția pentru activitatea businessurilor independente din România, fie că vorbim despre start-up-uri, despre afaceri aflate în proces de dezvoltare sau business-uri mature, cu nevoie de consolidare.

21

22

ZIUA AVIAȚIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

23

Tehnologia Machine-to-Machine, motor de creștere pentru afaceri Ce au în comun o companie de transport, un antreprenor care vrea să vândă snacksuri prin intermediul automatelor și patronul unei firme de publicitate, de exemplu? Toţi îşi doresc reduceri ale costurilor, iar acest lucru este posibil prin folosirea unor soluții de tip Machine-to-Machine (M2M).

Piaţa g lobală a aplicaţiilor şi ser v iciilor M2M va depăşi 35 de miliarde de dolari până în 2020, potriv it unui rapor t rea lizat de Market and Markets. Conceptu l M2M descrie orice tehnologie care permite unor echipamente să transmită informaţii şi să declanşeze acţiuni fără inter venţie umană, f ie acestea automobile, POS-uri, contoare pentru utilități, frigidere sau prize inteligente.

Acest model a condus la conceptu l de Internet of Things (IoT), o reţea de “ lucruri ” care comunică între ele cu ajutoru l senzorilor, a l programelor sof t ware şi a l conectiv ităţii. Toate tehnologiile folosite pentru implementarea celor două concepte permit transformarea spaţiilor urbane în oraşe inteligente (Smar t Cities).

Soluțiile M2M v izează ver tica le de business precum energie, transpor t, agricu ltură, sănătate, construcții, utilități, dar și birouri sau case inteligente. Pentru a genera reduceri de costuri, f iecare aplicație trebuie adaptată nevoilor companiei, înțeleasă și adoptată de către utilizatorii ei. În specia l pe plan loca l, soluțiile care și-au demonstrat ef iciența în domeniu l M2M sunt aplicațiile de gestionare a f lotelor de autovehicu le, cele de vending telemetr y, respectiv de smar t metering, cu impact imediat în scăderea costurilor operaționa le pentru companii.

Ser v iciile M2M reprezintă una dintre principa lele direcții strategice a le Deutsche Telekom, f iind implementate în toate țările care fac par te din grup, care pot astfel benef icia de acces la cele mai avansate platforme tehnologice și soluții M2M dezvoltate de către div iziile de cercetare-dezvoltare a le Grupu lui.

De a lt fel, por tofol iu l M 2M a l Telekom Roma n ia cupri nde nu ma i puţ i n de opt ser v ici i, f i i nd cel ma i va riat pe pla n loca l: GPS Track i ng pent r u gest iona rea f lotei de autoveh icu le, Vend i ng Telemet r y (soluț ie ca re mon itori zea ză ac t iv it atea automatelor și generea ză rapoa r te), M 2M Dat a & Ser v ice Por t a l (por t a l pent r u ma nagement de SI M-u ri M 2M), M 2M Cha n nel (plat formă dest i nat ă automat i ză ri lor i ndu st ria le, de mon itoriza re a med iu lu i și de gest iona re a d i spozit ivelor de la d i st a nţ ă), Rea l Ti me Locat ion, Elevator Emergenc y (soluț ie de a la rma re î n ca z de u rgenţ ă pent r u a scen soa re), Ta x i Ma nagement și Pachete Sma r t pent r u mon itor i za rea și cont rolu l spaț i i lor de bi rou r i.

GPS Track ing este recomandată oricărei companii care gestionează o f lotă de autovehicu le deoarece crește productiv itatea și siguranța șoferilor, reduce orele suplimentare și consumu l de carburant, costurile cu polițele de asigurare și uzura vehicu lelor.

Un business care poate crește rapid este cel a l automatelor de snacksuri și ca fea plasate în puncte cu tra f ic mare. Soluția M2M, numită Vending Telemetr y, reduce timpu l de nef uncționare prin monitorizarea disponibilității automatu lui și a stocului de produse. În plus, aplicaţia oferă informații cu priv ire la compor tamentu l clienţilor, tipu l de produse cumpărate şi perioada în care se fac vânzările şi permite identif icarea automatelor în care se înregistrează pierderi. Tot pentru clienții din segmentu l SOHO și IMM, pachetele Smar t de tip M2M de monitorizare și control a l spațiilor de birouri pot genera costuri mai mici pentru securitate. În pachetele Smar t pentru birou aplicaţia myd link Home conectează și coordonează intuitiv prizele inteligente, senzorii de mișcare, apă, temperatură, lumină, camera de f ilmat HD, care comunică între ele prin intermediu l rețelei Wi-Fi. La o a ltă scară, un f urnizor de utilități poate monitoriza în timp rea l rețeaua de contoare (apă, gaz, carburanți), iar ser v iciu l permite citirea contoarelor de la distanţă şi trimiterea a ler telor prin email sau SMS la depăşirea unor praguri prestabilite.

24

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Werner Seeger, General Manager:

“Respectul față de aspectele culturale locale, factor cheie pentru succes” de Nicolae POP În 2001 ați pus bazele companiei Werner Seeger Qualitaetsmanagement România . Cum ați descoperit piața românească? În 20 01, unu l dintre clienții noștri germani ex is­ tenți a achiziționat întreprinderi de stat românești și mi-a cerut să fac o ana liză a acestor organizații.

Lucrând în interioru l unei companii românești am descoperit repede necesitatea reorganizării orientate spre ca litate.

Reorganizările au fost rea lizate de către noua conducere, care au putut îmbunătăți major situația eco­ nomică a companiilor, prin urmare, putând oferi un benef iciu rapid proprietaru lui și, de asemenea, angajaților și clienților.

Am văzut de asemenea, că o cosu ltanță focusată pe ca litate și prof it ar f i rapid acceptată în România.

Sunteți partener V DA QMC . Ce înseamnă acest lucru ?

Werner Seeger Qua litaetsmanagement România este par tener de licență of icia l a l Centru lui de Ca litate în Asociația Germană a Industriei Auto (V DA-QMC).

Astfel, conținuturile training-urilor noastre și metodele de predare sunt f urnizate de formatori, care sunt aprobați de către V DA QMC. Aceasta înseamnă, de asemenea, că WSQR este supravegheat în mod continuu și eva luat de către V DA QMC și poate oferi întotdeauna conținut și metode care sunt actua lizate.

Training-urile noastre, cum ar fi VDA și cursurile ISO/TS(IATF), respectă nevoile speciale ale lanțului de valori al industriei automotive, spre exemplu producătorii de automobile și furnizorii, și ser vesc nevoilor reale ale clienților automotive.

Fiind licențiat a l V DA QMC putem oferi nu doar conținutu l necesar în ceea ce privește ca litatea, ci și în termeni cantitativ i - traininguri necesare într-o cantitate suf icientă. Clienții noștri investesc doar în trainingurile potriv ite pentru a ev ita cheltuielile inutile.

Absolvenții training-urilor noastre V DA primesc cer tif icate acceptate pe plan internaționa l, care dovedesc ca lif icarea lor. Aceste ca lif icări sunt cerute de către mu lte companii din industria auto, ca o condiție pentru a f i acceptați ca f urnizor.

Werner Seeger Qualitaetsmanagement România este partener de licență oficial al Centrului de Calitate în Asociația Germană a Industriei Auto (VDA-QMC).

“Astfel, conținuturile training-urilor noastre și metodele de predare sunt furnizate de formatori, care sunt aprobați de către VDA QMC”, explică Werner Seeger, într-un interviu acordat Transilvania Business.

Ce tipuri de ser vicii oferă compania pe care o conduceți și cui vă adresați?

Werner Seeger Qualitaetsmanagement România are o colaborare puternică în industria automotive. Cu toate acestea, printre clienții noștri sunt, de asemenea, companii din alte industrii, cum ar fi inginerie mecanică, materiale plastice, inginerie medicală, industria aerospațială, logistică sau ser vicii.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Compania noastră se bazează pe patru domenii de ser vicii: oferim consultanță clienților noștri în ceea ce privește managementul lor de proces, implementăm și îmbunătățim diferite tipuri de sisteme de management, de ex. managementul calității, managementul de mediu sau de managementul siguranței la locul de muncă.

Academia de Audit Seeger oferă audituri interne și externe în conformitate cu cerințele sistemelor standard de management, cum ar f i ISO 90 01: 2015, I ATF/TS 16949, ISO 14 0 0 01 sau ISO 180 01. În plus, efectuăm audituri de proces sau la f urnizor V DA 6. 3.

De asemenea, noi ne sprijinim clienții în ceea ce privește organizarea și dezvoltarea persona lu lui.

Ser v iciile de coaching sunt solicitate, în principa l, în timpu l procesu lui de schimbare și de ca lif icare a persona lu lui de conducere.

Compania noastră deține un centru de training complet f uncționa l în Cisnădioara, jud. Sibiu.

Toate trainingurile noastre sunt adaptate la nevoile clienților, bazate pe o iniția lă ana liză. Cu ltura de formare este una interactivă. Participanții învață conținutul training-ului/workshop-ului într-un proces deschis. Acestea, împreună cu k now-how-u l și experiențele persona le contribuie la procesu l de învățare. Așa că învățarea va deveni o înțelegere rea lă.

De câțiva ani, Werner Seeger Qua litaetsmanage­ ment organizează Sibiu Qua lit y Days, singura conferință priv ind managementu l ca lității din România. În 2016, evenimentu l a f lat la a 7-a ediție este planif icat, structurat și va f i moderat de către o echipă germană/română. Număru l tot mai mare de par ticipanți noi în f iecare an ne con f irmă investiția în acest eveniment. A se vedea w w w. qua lit ydays.ro.

Exper tiza germană în domeniu l managementu lui și ca lității este recunoscută pretutindeni. Cum se vede din România acest lucru? Cu ce vă con fruntați din această perspectivă?

Industria auto din Germania și-a dovedit prin succesu l său că metodele lor sunt cele corecte. Urmând un sistem de succes, îți garantezi propriu l succes.

Experiențele noastre din România au arătat că aplicarea standardelor de management și de ca litate germană a permis clienților noștri din România să aibă un succes la fel de mare și acest lucru este ceea ce contează în cele din urmă pentru ei.

Pe baza e xperienței acumulate în această calitate, ce mesaj puteți t ransmite oamenilor de afaceri germani despre business-ul din România?

Implicarea și respectu l față de aspectele cu ltura le loca le reprezintă un factor cheie pentru succes.

Un aspect impor tant în stabilirea unei companii de succes, orientată spre ca litate în România este o adaptare a stategiei resurselor umane, care include aspectele cu ltura le specif ice a le țării.

Aceasta poate duce ușor la a lte modele de proces și mecanisme de control decât cele cunoscute în Germania.

Know-how-u l pentru această adaptare este disponibil aici, ...doar contactați-ne.

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

25

26

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dürkopp Adler România își continuă ascensiunea A consemnat Florin Marcel ȘANDOR

Dürkopp Adler România este un jucător important pe piața mondială a mașinilor de cusut. Cifra de afaceri a fabricii din județul Mureș a crescut și în 2016, conducerea companiei estimând că până la sfârșitul acestui an va trece de 11 milioane de euro.

Directorul Dürkopp Adler România, Johann Hermann și Vajda Ibolya, Financial manager, ne-au oferit ultimele noutăți legate de activitatea fabricii din Sângeorgiu de Mureș.

Care este evoluția firmei în ultimii ani, cei considerați post-criză?

Am avut o evoluție pozitivă, chiar exponențială aș spune, dacă mă gândesc la cifra de afaceri, investiții sau număr de angajați.

Cum s-a schimbat piaţa faţă de anii ‘90? În primul rând, amploarea pe care a luat-o sectorul privat pe segmentul pe care-l deservim a avut cel mai mare impact.

Marile întreprinderi cu mii de angajați au dispărut și au fost înlocuite cu unități de producție medii si mici, cu câteva sute sau zeci de angajați. Dacă înainte de ‘90 erau câțiva clienți

mari, azi vorbim de sute de clienți care trebuie tratați la fel de prompt și care, de multe ori, au nevoie de consiliere de specialitate. Acest lucru schimbă complet modul de abordare a business-ului.

Ce produse sunt acum cele mai căutate? În primul rând mașini cu „confort”- automatizate, cu motoare pas cu pas, CNC-uri etc. și, bineînțeles, automatele.

Ce provocări aduce perioada următoare? Cum credeţi că se va schimba industria, către ce tip de producţie ne îndreptăm aici, în Europa - România?

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

În opinia mea, fenomenul Asia se va diminua, atât datorită cursului de schimb, cât și creșterilor salariale din China. Tot mai multe branduri se reorientează din nou spre Europa, chiar și din zona nordului Africii (aici din cauza tensiunilor politice).

Deci relansarea industriei românești de confecții este evidentă, dar pentru a beneficia de aceste noi oportunități trebuie să ne concentrăm, în primul rând, pe calitate, flexibilitate și viteză de reacție.

le, fără risc de a fi falsificate, cumpără una chinezească, pe alea nu le copiază nimeni”. Mașinile și utilajele noastre sunt cele mai copiate și oare fără motiv? Pentru a enumera noutățile, nu ar ajunge spațiul din acest interviu. Cei care au vizitat standurile noastre de la târguri și expoziții au putut admira noutăți în toate domeniile, începând de la butoniere, mașini de nasturi, aplicat mâneci etc…. până la mașini simple, foarte competitive la preț, dar dotate cu „confort”.

Accesarea de fonduri europene a finanţat multe dintre investiţiile româneşti în utilaje, dar le-a şi întârziat. Ce experienţe aveţi în acest sens?

Noi am realizat toate investițiile din resurse proprii ale concernului, dar am participat la multe licitații ale clienților noștri. În general, experiențele au fost pozitive acolo unde clientul nu a fost interesat numai de preț. Ieftin nu înseamnă totul, o calitate bună nu se poate face „ieftin”, iar ieftin se produce în altă parte. De aceea, faza de consultanță este esențială. Trebuie să știu exact de ce am nevoie pentru a produce competitiv.

Vă afectează importurile de maşini SH? Asiguraţi service şi pentru echipamente care nu sunt vândute de către Dürkopp Adler România?

Da, dar nu semnificativ. Service, școla­ rizare și documentație în limba română asigurăm pentru toate mașinile și echipamentele produse în concern și nu numai. Garanții, în schimb, doar celor vândute prin rețeaua de dealer DAP (Dürkopp Adler Pfaff).

Dürkopp Adler a avut o evoluţie unică pe piaţa românească. A investit într-o unitate de producţie, nu s-a mulţumit doar să distribuie produse. A meritat?

Din 1997 suntem prezenți pe piața din România atât cu departament de vânzări, cât și cu producție. Ne-am specializat pe piese de înaltă precizie și calitate, devenind astfel furnizorul nr. 1 de piese pentru întreg concernul. Din gama noastră de produse fac parte: graifere, cuțite, plăci de ac, transportoare etc.

Ne mândrim cu faptul că la ora actuală suntem producătorul nr. 1 în domeniul graiferelor din Europa. Avem peste 350 de angajați și investiții de peste 5 milioane de euro în ultimii opt ani, fiind una dintre cele mai moderne unități de producție din concern.

Ce alte branduri distribuiţi în România? Intenţionaţi să comercializaţi şi produse complementare (alte utilaje şi echipamente) pentru industria producătoare de confecţii? În afară de toată gama de mașini, automate de coasere, echipamente și piese de schimb produse în concern (Dürkopp Adler, Pfaff, Minerva, Beisler și KSL) încercăm, prin colaborări, să asigurăm și alte echipamente, utilaje sau piese solicitate de client (Groz Beckert pentru ace, pentru care avem un stoc permanent, Pegasus pentru surfilate etc.).

Aprovizionaţi doar piaţa românească sau exportaţi?

Toată producția noastră merge la export. Exportăm în procent de 89 % în Germania, restul în Cehia și China. Volumul de producție va atinge anul acesta peste 10 milioane de euro. Deservim piața din România cu produse exclusiv din Germania sau Cehia, unde sunt unitățile noastre de producție, iar piesele de schimb din depozitul central din Bielefeld, Germania.

Ce planuri aveți pentru 2017?

2017 va fi încă un an cu creștere, atât din punct de vedere al producției, productivității cât și al investițiilor. Am preconizat o cifră de afaceri de peste 12 milioane de euro și un volum de investiții de peste un milion de euro. În ritmul acesta, conform planului multianual de investiții, în anul 2020, toate utilajele vor fi de ultimă generație, ceea ce ne va asigura pe termen lung un avantaj major în competiția dură cu care ne confruntăm zi de zi pe plan internațional.

Cu ce inovaţii se prezintă Dürkopp Adler în faţa clienţilor români? Care credeţi că e avantajul de competitivitate faţă de concurenţă? În primul rând mă gândesc la experiența noastră de peste 150 de ani, cât și la noutățile tehnice. Există o vorbă în branșa noastră. “Dacă vrei sa cumperi o mașină originală, cu piese origina-

27

“Cifra de afaceri pe primele 8 luni ale anului 2016 a fost de 35 milioane lei și estimăm circa 50 de milioane lei pentru anul 2016. Pentru anul 2017, cifra de afaceri va fi bugetată la circa 12 milioane de euro, o creștere cu aproximativ 10 % a volumului de producție și vânzări.

Investițiile efectuate în 2016, cu achiziționare în leasing sau din surse proprii, se ridică la 3.931.600 lei, din care 3.340. 000 lei mașini și utilaje performante pentru prelucrarea metalelor (două centre de prelucrare HAAS, două centre de prelucrare micron CNC, mașină de șlefuit SMART, mașini de debitat cu bandă, două strunguri CTX Alpha); aparate de măsură și control, mijloace de transport, pod rulant, îmbunățirea sistemului de climatizare în halele de producție, amenajare sediu nou pentru compartimentul vânzări etc. Și în 2017 vom continua investițiile în echipamente de înaltă performanță, pentru menținerea și chiar creșterea calității pieselor executate. În ceea ce privește forța de muncă, numărul mediu de angajați este de 350 persoane, cu menținerea acestui efectiv și pentru anul 2017. Angajații noștri beneficiază de condiții de muncă foarte bune, cu acces la tehnologii noi și posibilități de dezvoltare profesională.

Pe lângă remunerație, acordăm premii în cursul și la sfârșitul anului, tichete de masă și cadou, decontarea abonamentelor de transport la și de la locul de muncă, ajutoare materiale în situații speciale.

Vajda Ibolya, Financial manager

28

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Semtest-BVN, performanțe și în 2016 A consemnat Florin Marcel ȘANDOR

Semtest-BVN, cel mai mare Centru de Însămânțări Artificiale din România, este una dintre investițiile germane importante din Transilvania. Directorul centrului din Sângeorgiu de Mureș, Valer Sician, ne-a oferit cele mai noi informații referitoare la activitatea firmei și despre Parada Taurilor, un eveniment de referință în zootehnia românească.

Pe scurt, ce rol joacă Semtest BVN în sectorul zootehniei românești ?

Pot spune, fără teama de a exagera, că Semtest-BVN scrie adevărate pagini de istorie pentru zootehnia românească și nu numai, producând anual peste o jumătate de million de viței în țară și în lume.

Ce reprezintă Parada Taurilor, eveniment organizat de compania dvs. în fiecare an la început de octombrie ?

Parada Taurilor este o experiență vie, o experiență unică și prezintă programul genetic obținut în ultimele generații de către specialiștii în genetică de la Centrul de Însămânțări Artificiale Semtest-BVN. Este singurul eveniment de acest gen din țară, în care se întâlnesc proprietari de animale, însămânțători artificiali, medici veterinari, crescători de animale. Practic, se întâlnește cererea cu oferta. Crescătorii de animale și cei care fac însămânțări artificiale au ocazia să vadă pe viu cum arată taurii cei mai valoroși din România și din lume, să și-i aleagă și să îi aprecieze.

Ce alte evenimente ați organizat în acest an și care au fost rezultatele? În luna martie a avut loc Adunarea Generală a membrilor O.N.I.A. (Organizatia Națională de Însămânțări Artificiale), iar lunar se organizează câte un curs de instruire în reproducție și însămânțări artificiale, cu efecte pozitive direct asupra activității de reproducție din România.

Cum a decurs anul 2016 pentru Semtest-BVN Sângeorgiu de Mureș ?

Cu toate greutățile și situațiile apărute, respectiv scăderea semnificativă a prețurilor la lapte și carne, precum și problema subvențiilor, pot să spun că am făcut eforturi suplimentare, astfel încât activitatea noastră să nu sufere.

Cu mai mult efort, încheiem un an bun.

Ce proiecte aveți pentru finalul acestui an și pentru anul viitor ?

Autorizarea unității Semtest-BVN ca furnizor de formare recunoscut de Ministerul Muncii și Ministerul Educației a fost un obiectiv propus și, iată, și îndeplinit la finalul anului 2016.

Din postura de companie care a îmbinat tradiția românească din sectorul zootehnic, cu rigurozitatea și suportul financiar al unei firme germane, ce le puteți transmite potențialilor investitori nemți interesați de România ?

Trăim într-o perioadă a globalizării, trăim într-o comunitate lărgită, iar în performanță și eficiență nu există granițe. Semtest-BVN este un exemplu pozitiv de parteneriat și sunt multe alte firme, pe diferite alte domenii, în strânsă colaborare, ele demonstrând că în România se pot crea parteneriate serioase, pentru că există oameni serioși, oameni responsabili și buni profesioniști.

Centrul de Însămânțări Artificiale Semtest BVN deține 130 tauri pe categorii de folosință (exploatare, așteptare, testare genomică), iar ca structură de rasă predomină rasa Bălțată tip Simental. În România, Semtest BVN este principal furnizor de Genetică în cadru rasei Bălțată de tip Simental, acoperind în special zona Transilvaniei, Moldovei și Banatului.

Pentru zona de Sud există, de asemenea, o ofertă competitivă pe rasele specializate de lapte Holstein Friza, Red Holstein.

Pentru crescătorii de Brună și Pinzgau, Semtest BVN are oferte care să permită creșterea și ameliorarea în rasă curată.

Calitatea fecundată a materialului seminal este dată de întreg sistemul de management al Centrului de recoltare, pornind de la întreținerea și furajarea excelentă a taurilor cu furaj produs special în unitate, completat cu microelemente importate direct din Germania, continuând cu sistemul de recoltare și împaietare a msc-ului.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

29

30

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Auto Schunn: 23 de ani de calitate germană în România Auto Schunn promovează în România, de peste două decenii, valorile binecunoscutului brand german Mercedes-Benz.

Compania germano-română Auto Schunn împlinește în acest an 23 de ani de viață pe piața românească. În anul 1993, când Juergen Schunn a decis să revină în țara natală, România își croia noul destin democratic, oamenii erau entuziaști și încrezători într-o nouă și prosperă viață, pe deplin meritată.

Lumea auto și tehnologiile inovatoare pe care MercedesBenz le-a înglobat dintotdeauna în gama de produse auto erau, desigur, idealuri pentru cunoscători, însă piața românească făcea pe atunci doar primii pași. Destinul companiei Auto Schunn s-a scris în acele vremuri, viziunea investitorului Juergen Schunn având la bază valori fundamental germane: rigoarea, munca neobosită, implementarea noutăților tehnologice, asumarea calității ca element definitoriu al serviciilor oferite pieței românești.

După 23 de ani, plecând de la primii 2-3 angajați, compania a ajuns astăzi la 150.

Jürgen Schunn, sas de origine, născut și crescut până la vârsta de 21 de ani în Sibiu, se poate uita cu satisfacție la etapele istorice pe care firma le-a parcurs, la oamenii firmei și strânge mâna cu bucurie și recunoaștere deplină clienților fideli, având zi de zi în vedere viitorul - un viitor al tinerelor generații pentru care a creat adevărate poduri între cele două lumi, între cele două țări: România și Germania.

Care credeți că este cheia longevității afacerii dumneavoastră?

Etapele dezvoltării companiei Auto Schunn s-au grefat pe etapele pe care piața românească le-a parcurs în ultimii 23 de ani. Am trăit împreună evenimentele politice interne și internaționale, respectiv transformările și integrarea pieței românești în noua formulă europeană, prin urmare ne-am adaptat din mers și am fost atenți la lucrurile esențiale care contează, în special elementele calitative ale afacerii.

La plecarea din România, am păstrat nu doar amintiri despre oameni și locuri, dar și o dorință profundă de a reveni acasă.

Germania este țara în care m-am format în spiritul principiilor democratice, a valorificării temeinice, a resurselor, a respectului proprietății private și rigorii muncii bine făcute. Am pus împreună spiritul german cu valorile profunde ale țării natale și am așezat spiritul brandului german Mercedes-Benz la baza formării echipelor noastre de specialiști în vânzări și servicii specializate.

Care este părerea dumneavoastră despre mediul de afaceri românesc?

Mediul de afaceri românesc s-a transformat și s-a adaptat fiecărei etape istorice parcursă de țară, de oamenii ei. Politicile de natură economică au fost foarte diverse, unele pasaje în adaptarea la noul destin au înregistrat “curbe strânse”, iar unele greu resimțite de piața românească. Aceste etape le-am parcurs și noi, construind un sistem care s-a dovedit viabil prin dinamismul adaptării la realitate.

De altfel, business-ul nostru este de tip „barometru” inclusiv prin faptul că ne adresăm preponderent mediului de afaceri, acelui segment al pieței reprezentat de oamenii de afaceri care investesc în calitate și prețuiesc brandul Mercedes-Benz ca purtător de valori istorice și avangardiste totodată.

Ce fel de servicii oferiți?

Serviciile noastre se adresează întregii game de autovehicule construite de Mercedes-Benz: autoturisme, camioane, autocare și autobuze.

Produsele Mercedes-Benz sunt însoțite de întreaga gamă de servicii oferite de producător, începând cu piesele de schimb originale,

“Suntem conectați la sisteme performante și credem că dezvoltarea competențelor noii generații, care, iată, acum nu mai pleacă de la zero precum în urmă cu 23 de ani, este misiunea noastră, a seniorilor” Jürgen Schunn, preşedinte Auto Schunn

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lucrări de întreținere și reparații, inclusiv în perioada de garanție, culantele și posibilitatea extensiilor de garanție pentru diferite produse. Toate acestea sunt oferite în centrele noastre de service din Arad, Deva, Suceava precum și din Sibiu unde completăm gama de disponibilități tehnice inclusiv prin Bosch Car Service.

Care este focusul în serviciile oferite?

Calitatea este elementul de maximă importanță, iar experiența ne permite o abordare tehnică de înalt nivel prin specialiștii formați la şcoala Mercedes-Benz.

Clienții noștri beneficiază de servicii individuale, orientate și construite funcție de cerințele și specificul activităților desfășurate de piață. Mobilitatea clienților este o temă actuală și asumată de echipele noastre, astfel încât serviciile Mobilo Life, Service MB 24 de ore sunt mereu activate și adaptate cerințelor acestora.

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

care i-am format la școala germană Mercedes-Benz. Considerăm ca fiind un câștig extrem de important nu doar pentru angajații Auto Schunn, dar și pentru mediul social în care cu toții ne desfășurăm viața profesională. Privind din această perspectivă, doresc să mai precizez și faptul că Auto Schunn participă activ la viața culturală, sprijină tinerii talentați din diferite domenii și încurajează dezvoltarea diferitelor profesii din sectorul auto oferind inclusiv condiții de ucenicie, de practică școlară pentru elevi și studenți. Îmbunătățirea standardelor profesionale oferă clienților noștri un nivel de calitate adaptat nivelului produselor Mercedes-Benz. Nu este simplu să creezi un filon de transfer al valorilor dintr-o zonă în alta, să determini noi mentalități profesionale și să pui împreună interesele legitime ale clienților cu o piață axată tot mai mult pe principiile redimensionării prețurilor în economie.

Care este relația cu angajații?

Avem o pondere masivă de oameni tineri și foarte tineri, aproximativ 90 %, mulți având primul job în compania noastră.

Prosperitatea oamenilor este un obiectiv general, ceea ce este important este că această prosperitate să fie o sarcină asumată de ambele părți și să parcurgem drumul împreună. Angajații noștri au, în orice caz, o sarcină complexă și tocmai din acest motiv le oferim diverse formule de pregătire profesională, în toate domeniile activităților noastre. Este demn de menționat faptul că stabilitatea personalului este una peste medie, iar gradul de pregătire este unul dintre cele mai înalte.

Cu ce vă diferențiați de concurență?

Ne deosebim de concurență prin modul în care percepem concurența. Plecăm de la principiile simple ale economiei în care concurența este o realitate a economiei de piață liberă și o realitate pe care în Germania ne-am asumat-o din anul 1985, an în care am deschis prima afacere din domeniul auto. Totodată, ne-am educat oamenii pentru o competiție bazată pe respectul concurenței și pe promovarea propriilor noastre valori. Credem în competiția pozitivă, bazată pe fair-play unde este loc pentru toată lumea și considerăm că, în orice caz, clienții aleg ceea ce răspunde cel mai bine nevoilor și dorințelor acestora.

Ce îmbunătățiri ați adus pieței din România?

Piața este un sistem dinamic și un cumul de valori, iar noi am venit cu valorile noastre. Aminteam de oamenii noștri pe

Ce urmează pe viitor?

Compania Auto Schunn este în permanență la dispoziția clienților săi și, în mod firesc, vedem dezvoltarea noastră împreună cu dezvoltarea clienților noștri, a piețelor din România și nu numai. Suntem conectați la sisteme performante și credem că dezvoltarea competențelor noii generații, care iată acum nu mai pleacă de la zero precum în urmă cu 23 de ani, este misiunea noastră, a seniorilor.

Ce mesaj le transmiteți oamenilor de afaceri germani care vor să investească în România?

Ca membru al Cluburilor de Afaceri Româno-Germane, precum și al Camerei de Comerț Româno-Germane, adresez o invitație deschisă investitorilor germani să vină cu încredere în România, beneficiem de un cadru economic și politic favorabil și credem în viitorul României într-un larg context european și internațional.

31

32

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Oameni valoroși și tehnologie performantă la Wessling România A consemnat Florin Marcel ȘANDOR

WESSLING România, membrul român al uneia dintre cele mai cunoscute reţele de laboratoare din Europa - WESSLING - lucrează cu cele mai performante tehnologii pe analize în domeniul protecției mediului și a siguranței alimentare.

Ioan Haşegan, directorul general al WESSLING România, ne-a oferit detalii despre activitatea firmei în 2016.

Vă rog să ne prezentați pe scurt compania WESSLING România.

Suntem o companie din România, cu capital majoritar german, membră a grupului german WESSLING, recunoscut în Europa prin calitatea serviciilor de analize chimice, fizice și microbiologice precum și de consultanță în domeniile protecției mediului și a siguranței alimentare.

Grupul WESSLING are o vechime de peste 30 de ani în Europa, beneficiind de aportul a peste 1200 de specialiști și o cifră de afaceri de peste 75 milioane de euro. În România, WESSLING este prezent cu sediul principal în Tîrgu Mureș, din 2003. Aici funcționează un laborator

de protecția mediului, iar la punctul de lucru din București avem un birou de consultanță în domeniul protecției mediului și, din 2013, un laborator de siguranță alimentară.

WESSLING România are o echipă de peste 50 de specialiști, care produc o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro.

Cum a fost anul 2016, până acum ?

Anul 2016 a fost dificil pentru WESSLING România, pentru că ne-am confruntat cu multe probleme administrative, consumatoare de timp.

O altă față a dificultăților din 2016 este faptul că în piața de servicii de protecția mediului constatăm o relaxare a

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

exigenței autorităților. Acest lucru a dus la apariția unor competitori care simulează activitatea de laborator și eliberează rezultate folosind doar computerul și imprimanta – noi le spunem „laboratoare printer”, deoarece printerul este echipamentul principal al activității lor. Este un fenomen similar cu cel apărut în cazul HEXI PHARMA. El începe din faza de acreditare, unde aceste laboratoare reușesc să păcălească specialiști auditori ai organismului de acreditare, lucru ce uneori este foarte ușor. Apoi păcăleala autorităților continuă cu acordul și susținerea unor agenți economici. În 2016, chiar companii din topul firmelor din România s-au „adaptat” acestui „trend” și merg pe această cale, deși în pauzele de publicitate de pe canalele de televiziune au campanii ecologiste de plantat arbori.

La finalul lanțului slăbiciunilor sunt autoritățile de mediu, care acceptă acest fenomen. Noi tragem semnale de alarmă, în speranța că amploarea lui va reveni la un nivel care nu pune în pericol sănătatea noastră și viitorul societății în care vor trăi copiii noștri.

Aveți noutăți privitoare la dotări, la echipamente? În ciuda faptului că situația este așa cum am prezentat-o mai sus, continuăm să ne extindem capabilitățile și să oferim în continuare servicii corecte și la nivel de calitate european. Suntem o companie care ne străduim să aplicăm cultura grupului din care facem parte și, nu în ultimul rând, principiile care ne unesc pe cei care facem parte din echipa WESSLING România - acestea sunt imparțialitate, corectitudine, seriozitate și profesionalism - toate pentru a oferi clienților noștri servicii de calitate. Astfel, aceștia își pot îndeplini responsabilitățile ce le revin din desfășurarea activității, atât cele de protecția mediului pentru unii clienți, cât și cele de siguranță alimentară pentru alții, fără a avea probleme cu autoritățile.

Am investit în dezvoltarea laboratoarelor, mărind capacitatea de răspuns la solicitările clienților, asta însemnând o echipă mai mare de specialiști și echipamente mai multe, mașini pentru deplasare, în vederea efectuării măsurătorilor și recoltarea probelor. Avem un nou Laborator mobil pentru măsurători emisii, mai mare și mai bine dotat.

Avem servicii noi, acreditate, oferite clienților noștri, pentru că noi suntem tot timpul aproape de client și venim în ajutorul lui cu satisfacerea necesităților curente sau viitoare.

Suntem proactivi și astfel devenim pioneri în piață cu unele servicii, cum sunt măsurătorile de calibrare a echipamentelor de măsurare continuă a emisiilor la coșuri (surse fixe). Suntem primul și singurul laborator din România acreditat conform standardului EN 14181 pentru acest serviciu. Am așteptat aproape doi ani ca RENAR să își instruiască un specialist care să ne verifice ca auditor, pentru a ne acorda acreditarea. La fel s-a întâmplat și cu acreditarea pentru serviciile de analize a dioxinelor și furanilor din emisiile de gaze din coșuri. Și pentru aceste servicii suntem singurul laborator din România acreditat.

Am investit în dezvoltarea cu tehnologie IT a laboratorului. Astfel, am achiziționat un software de tipul LIMS (Laboratory Information Management System) prin care ținem sub control toată activitatea laboratorului, de la intrarea probelor, trecând prin procesul de execuție a analizelor și eliberarea rezultatelor, și până la eliberarea devizului în baza căruia se întocmește factura. Cu alte cuvinte, toată activitatea laboratorului devine trasabilă și verificabilă din toate punctele de vedere – acreditare, fiscalitate etc. Dorim să introducem sub acreditare și acest software.

Din nou, din informațiile noastre, suntem primul laborator independent și privat din România care face acest pas spre modernizare și aliniere cu standardele europene pentru funcționarea laboratoarelor. Dar sunt sceptic că la-

boratoarele private din Romania doresc sa facă acești pași pentru că fluxul de producție la majoritatea dintre ele nu este compatibil cu trasabilitatea și transparența.

Ce ne puteți spune despre echipa WESSLING România?

Din fericire, echipa WESSLING, deși este împărțită între două puncte de lucru, e foarte bine pregătită și dornică de a învăța în fiecare zi lucruri noi pe plan profesional, dar și social. Adică vrem să fie o echipă mai bună, mai responsabilă și unită în atingerea scopurilor comune, respectiv dezvoltarea firmei și, implicit, bunăstarea angajaților.

Echipa WESSLING este cel mai prețuit capital al firmei, pentru că, oricât de performante sunt echipamentele și oricât de bune sunt regulile de funcționare ale firmei, dacă echipa nu este una responsabilă, matură ca gândire și performanță profesională, totul este în zadar.

Ce reglementări, măsuri legislative credeți că ar trebui introduse pentru ca activitatea din domeniul protecției mediului și a siguranței alimentare să poată fi mai bine controlată, gestionată?

Consider că legile existente sunt corecte și suficiente pentru a reglementa economia de piață, deoarece este o legislație transpusă din cea europeană. Problema la noi, în România este că legile nu se respectă. Sunt făcute doar pentru a trece de bariera intrării în UE și nu ca să fie respectate. Ne plângem că societatea noastră este cu zeci de ani în urma celei occidentale, dar nu înțelegem că tocmai respectarea legilor „importate” din Occident este cheia bunăstării comune a acestei societăți.

Ce proiecte are WESSLING România pentru perioada următoare?

Continuăm să dezvoltăm laboratoarele cu echipamente noi, pentru implementarea metodelor noi și acest deziderat este mai pregnant pentru divizia de siguranță alimentară, care trebuie să crească în piața specifică.

Pentru divizia protecția mediului lucrăm la dezvoltarea capacităților ca volum de lucru și eficientizarea proceselor de efectuare a analizelor și a activității de consultanță, însă continuăm să implementam noi metode, în funcție de cererea pieței.

33

34

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cu 6000 de angajaţi în cercetare-dezvoltare,

Grupul HELLA mizează pe inovaţie HELLA este o companie de familie, cotată la bursă, prezentă pe plan internaţional, cu peste 32.000 de angajaţi care activează în mai mult de 100 de sedii distribuite în peste 35 de ţări.

Grupul german HELLA dezvoltă şi produce sisteme şi componente pentru tehnica electronică și de iluminat, fiind un furnizor de încredere pentru industria automotive globală.

Mai mult, în Europa, HELLA dispune de unul dintre cele mai mari centre de servicii comerciale pentru piese de schimb şi accesorii destinate autovehiculelor, servicii de diagnoză şi servicii de asistenţă. De asemenea, HELLA produce şi module complete pentru vehicule, sisteme de climatizare, reţele de bord precum și aplicații complet indepen-

dente, printre care amintim sistemele de iluminare stradală și industrială.

HELLA se situează printre cele mai inovatoare companii din sectorul auto datorită celor peste 6000 de angajaţi care lucrează, la nivel global, în cercetare şi dezvoltare. Cu o cifră de afaceri de aproximativ 5,8 miliarde de euro, realizată în anul fiscal 2014/2015, grupul HELLA este clasat în rândul celor mai importanţi 40 de furnizori din industria auto globală şi este una dintre cele mai mari 100 de companii industriale din Germania. În România, HELLA are trei centre de proiectare și dezvoltare, un centru administrativ și trei unități de producție în Timişoara, Arad, Lugoj şi Craiova unde, în prezent, lucrează peste 3000 de colegi.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

35

Coralia a împlinit 20 de ani!

A consemnat Florin Marcel ȘANDOR În 1996, sighișorenii Ovidiu Moldovan și Dan Perte au deschis firma Coralia. Un mic depozit en-gros a devenit ulterior un business serios, care, acum la 20 de ani distanță, are un cuvânt important de spus în economia Sighișoarei. Grupul Coralia cuprinde, în momentul de față, un lanț de magazine, o rețea mare de distribuție în domeniul alimentației publice, o fabrică și, din acest an, investiții în turism. Dan Perte, unul dintre cei doi asociați, ne-a oferit detalii despre o parte din activitățile Grupului Coralia.

Aveți astăzi un business de succes, care crește de la an la an. Cum a început totul?

Ca orice poveste frumoasă a început cu a fost odată ca niciodată și acest lucru s-a întâmplat acum 20 de ani. Atunci, doi prieteni din copilărie s-au asociat și au făcut o firmă, Coralia. Am început ca depozit en-gros, ulterior, acesta fiind transformat și în activitate de distribuție de produse alimentare și nealimentare.

Având în spate susținerea depozitului, în anii care au urmat, am considerat că ar fi oportun să deschidem și punct de vânzare en-detail. Inițial a fost un magazin alimentar mixt, apoi, treptat, am deschis și alte magazine. Acum sunt 7, dintre care șase în Sighișoara și unul în Albesști.

Care considerați că sunt principalele argumente pe care compania dumneavoastră le are față de concurență?

La modul general vorbind, cred că argumente ca seriozitatea, corectitudinea, promptitudinea și, nu în ultimul rând, profesionalismul pe care l-am arătat în relația cu partenerii, fie ei furnizori, clienți sau angajați. Sunt atribute esențiale care ne-au ajutat să rămânem în piață și să creștem în permanență. Așa că astăzi putem sărbatori 20 de ani de activitate. Tot la capitolul argumente, nu ar fi de neglijat faptul că de-a lungul timpului am reușit să ne înconjurăm de oameni valoroși, loiali și buni profesioniști, care stau alături de noi de la început.

Vorbind despre strategia magazinelor, cred că am reușit să oferim o gamă largă de produse de calitate. Nu în ultimul rând, am mers către clienții noștri cu oferte săptămânale, la prețuri foarte bune, apropiate sau, uneori, chiar mai bune decât cele practicate de marile supermarketuri.

Cine sunt principalii colaboratori pe partea de distribuție?

Cel mai vechi colaborator, de amploare, pe care îl avem este Perla Harghitei, alături de care suntem din anul 1997.

De-a lungul timpului am fost solicitați pentru distribuție și de alte companii cu nume importante, cum ar fi Coca Cola, Băneasa, Arpis, Ulker și multe alte firme, care ne sunt foarte buni colaboratori.

Ce strategii de dezvoltare aveți? Ce asteptați de la următorii ani?

Principala preocupare a noastră este de a consolida și de a stabiliza ceea ce am dezvoltat până acum. Nu dorim să facem pași grăbiți, la întâmplare, pentru că vorbim de o concurență foarte mare în piață și orice pas greșit ne poate costa. Dorim să creștem numărul de clienți pe distribuție și, dacă sunt oportunități, și rețeaua de magazine.

Ca o concluzie, am putea spune că nimic nu este ușor, chiar dacă din exterior totul pare simplu și frumos. Orice activitate serioasă cere sacrificii, adică muncă și mult suflet.

SC Coralia Com SRL are două obiecte mari de activitate: Distribuția de produse alimentare și nealimentare - cu două depozite teritoriale, însumând peste 4000 mp și o flotă de mașini foarte mare. Cu o zonă de acoperire totală a județului Mures și, parțial, a județelor din vecinătate, Coralia colaborează, pentru distribuția de produse alimentare și nealimentare cu 26 de furnizori importanți.

Vânzări retail prin rețeaua de magazine proprii - Coralia Supermarket – 7 magazine de tip supermarket în Sighișoara și Albești.

36

AFACERE

Oblio, pași îndrăzneți în producție A consemnat Florin Marcel ȘANDOR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

toată țara, dar prezența noastră este, în mod particular, bună în Transilvania.

A fost dificil să intrați pe piață?

Aș putea spune că a fost relativ ușor să ne câștigăm o poziție bună pe piață, deoarece am mizat de la început pe fabricarea produselor de calitate. În plus aveam, la data demarării producției, atât o rețea de distribuție performantă – inclusiv rețeaua de magazine proprii, prin firma noastră, Coralia – cât și o experiență mare în vânzarea acestor produse. Totuși, piața fiind foarte competitivă, nu e ușor să concurezi cu marii producători și retaileri europeni prezenți în România. Cu siguranță, am dori să fim sprijiniți de statul român pentru a ne dezvolta afacerile. Avem o oarecare amărăciune că antreprenorii români sunt ajutați în țara lor mai puțin decât investitorii străini, care oricum au resurse superioare.

Cât de importantă este valoarea oamenilor?

Filozofia noastră este de a subordona toate activitățile firmei intereselor clientului final. Odată ce acest lucru se întâmplă, atenția se îndreaptă spre satisfacția angajaților. Îi respectăm și îi susținem în egală măsură pe cei din vânzări și pe cei din producție, deoarece calitatea produselor și serviciilor firmei este influențată de fiecare om din companie.

Aveți capacitatea de a produce mai mult și de a diversifica gama de produse?

Planurile pe termen mediu au în vedere o dezvoltare etapizată a afacerii. Totuși, investițiile sunt condiționate de atingerea unor indicatori interni de performanță și de o conjunctură economică și legislativă favorabilă. Datorită concurenței crescute, rentabilitatea firmei este tot timpul sub presiune, așa că trebuie să ne gândim cu responsabilitate la fiecare investiție. Un mediu fiscal predictibil, stabil și favorabil investițiilor ne-ar avantaja considerabil dezvoltarea. Ascultăm cu atenție vocea pieței și dăm dovadă de multă flexibilitate în ceea ce privește dezvoltarea produselor, conform specificațiilor clienților. Avem în gamă peste 100 de produse diferite și oferta se lărgește lună de lună.

De mai bine de 6 ani, Fabrica Oblio furnizează produse igienico-sanitare pe segmentul HoReCa și pentru consumatorii casnici. Soffy este brandul sub numele căruia Oblio aduce în piață produse de calitate, la un preț bun. Mai multe amănunte despre fabrica de lângă Sighișoara, ne-a oferit Ovidiu Moldovan, managerul firmei, care alături de asociatul Dan Perte, conduce destinele companiei mureșene.

Care a fost motivația acestei investiții? Îmi doream de mult, așa cum își doresc mulți antreprenori români, să demarez o activitate productivă, ca să am satisfacția de a fabrica produse bune, așa cum și le doresc consumatorii, și de avea controlul asupra calității acestora. Astfel, SC OBLIO COM SRL a devenit unul dintre producătorii regionali importanți de hârtie igienică, șervețele și prosoape de hârtie. Ne bazăm pe un colectiv stabil de oameni, cu experiență și pe o dotare tehnică adecvată realizării unor produse de foarte bună calitate. Gama de produse se adresează atât consumatorilor casnici, cât și profesioniștilor. Pentru cei din urmă am dezvoltat produse care răspund foarte bine necesităților domeniului HoReCa sau unităților economice de dimensiuni mari și medii. Avem clienți în

Ce este mai dificil să faci producție sau comert?

Este mult mai greu sa faci performanță în productie, din cauza complexității și rigidității afacerii. Ca producător, oricum trebuie sa fii bun în vânzări și logistică, dar în plus ai sarcina producției și a dezvoltării de produse.

Rigiditatea mai mare provine din faptul că deciziile de investiții și dezvoltare a afacerii sunt luate pe termen lung. Dacă ești comerciant și mâine vrei să schimbi paleta de produse vândute, este posibil să faci acest lucru cu oarecare ușurință. Un producător, în schimb, nu are acest lux, el trebuie să se gândească temeinic la fiecare investiție, deoarece este un angajament pe termen lung, cu grad mare de specificitate.

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Casa Savri, pensiunea muzeu din Sighișoara De Florin Marcel ȘANDOR Investiițiile Grupului de firme Coralia din Sighișoara au ajuns anul acesta și în zona turismului. Poate cea ma interesantă pensiune din Sighișoara, Casa Savri, ne propune o incursiune în istorie, fără să uite de confortul specific turismului modern.

Inițiativa vine din partea a doi tineri antreprenori sighișoreni, frații Cristian și Roxana Moldovan.

Casa Savri, din Sighișoara, este o clădire monument istoric de clasa A (de interes naţional), care face parte integrantă din zona protejată cu valoare mondială (UNESCO).

Pensiunea, localizată pe Uliţa Morii (Muhlgasse), la poalele Cetăţii Medievale, la două minute de centrul comercial şi istoric, a fost amenajată în cea mai veche clădire datată din Sighişoara, după cum dovedesc inscripţiile de pe fresca faţadei (anul 1568).

Procesul de restaurare a pensiunii, întins pe o perioadă de 7 ani, ne aminteşte de stilul unui muzeu, iar, astăzi, oaspeţii Casei Savri pot admira aici obiecte vechi şi o colecţie impresionantă de unelte de muncă ale mesteşugarilor din diferite perioade de timp.

Camere unicat, cramă și o terasă inedită Fiecare dintre cele 7 camere are un stil aparte, atât în ceea ce priveşte mobilierul cât şi elementele de decor.

Camera Rozalia, de exemplu, deţine elemente care reflectă cultura şi tradiţia maghiare. Mobila acestei camere este un dar de nuntă şi datează din anul 1934. Un alt element deosebit este un cufăr de zestre datat din anul 1853.

Eleganţa camerei Regina este dată de mobilierul aparte de culoare albă reprezentând compasiunea şi puritatea. Această culoare se îmbină perfect cu modelele florale prezente în această cameră.

Cea mai spaţioasă cameră este camera Wilhelm Leonhardt, unde patul, confecţionat din lemn executat manual, face ca aspectul camerei să fie unul grandios.

E bine de știut că, în pofida aspectulului original, fiecare camera beneficiază de o baie proprie, cu cele mai bune dotări.

Un alt punct de atracție al pensiunii este crama, care prin tavanul din grinzi de stejar așezate pe lespezi de piatră este unică în zona Sighişoarei. Aici pot fi organizate degustări de vinuri, seri culturale, lansări de carte etc.

Ca oaspete, aveți acces și la terasa cu vedere la cetate, cu mese de picnic şi echipament pentru grătar. De asemenea, puteţi admira aici uneltele de muncă ale mesteşugarilor, obiecte ce reprezintă o parte din elementele autentice ale pensiunii.

Micul dejun pregătit cu bucate tradiţionale, pâine de casă, brânzeturi, cărnuri locale, legume și fructe proaspete de sezon completează oferta pensiunii.

Câteva dintre cele mai populare activităţi ale oaspeţilor pot fi turul de biciclete pe colinele Transilvaniei, relaxarea în Salină sau plimbările în localităţile din împrejurimi: Mălâncrav, Biertan, Viscri, Saschiz.

Frații Cristian și Roxana Moldovan, cei care se ocupă de administrarea Casei Savri, spun că impresia făcută până acum a fost foarte bună: “Deși am deschis pensiunea doar către finalul verii, am avut mulți musafiri. Între aceștia și câteva personalități din lumea artistică. Am găzduit, de asemenea, câteva companii care au venit pentru teambuilding. E locul ideal pentru astfel de evenimente. Toți au fost încântați de această pensiune aparte, care îmbină foarte bine elementele tradiționale zonei cu turismul modern, bazat pe calitate la standarde înalte.”

37

38

VIVE LA FRANCE!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

VIVE LA FRANCE!

39

40

VIVE LA FRANCE!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

41

Beyond Bucharest: potential in Romania’s regional hubs

by Ionut OPREA AFI PALACE BRASOV AFI PARK BRASOV

Romania has significantly strengthened its position as a favourable investment destination within Central & Eastern Europe, and unlike other countries in the region, the Romanian property market is not entirely dominated by its capital city. Although investors and developers are most active in Bucharest, secondary and even tertiary cities have a lot of potential as well, and several companies have decided to explore what these regional hubs have to offer.

The total investment volume on the Romanian property market for H1 2016 was over €359 million, the highest level in five years. According to a report by CBRE Romania, the top five investment transactions recorded during H1 2016 account for over 80% of the total investment volume. Although a large number of the assets transacted are located in Bucharest, one of the largest single asset transactions of the last few years was recorded outside of the capital. This June, Shopping City Sibiu, a retail park worth €100 million, was acquired by New Europe Property Investments (NEPI) from Argo Capital Pro-

perty. Not only investors, but developers also see Sibiu’s potential. Primavera Development, a Bucharest-based company has recently announced the restart of the €70 million Festival Shopping Center project, the city’s first centrally located shopping mall, with 44,000 sqm of rentable area. Inauguration is scheduled for H2 2018.

Only one large retail project was completed in Q2 2016 in Romania. The refurbishment of an old department store, Mercur Craiova was executed by SIF Oltenia in the centre of Craiova, the fifth largest city in Romania. Developers announced close to 191,000 sqm of further retail

42

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

space to be delivered in 2016, supported by the strong growth of retail sales and consumer confidence. This trend, which is likely to continue in the future, has encouraged retailers to expand. Nevertheless, they remain highly selective when it comes to the locations of their new openings, focusing mainly on well-performing shopping centers. Over 50 new international brands have opened units in Romania since 2014. Food retailers, which expanded aggressively over the last two years, encouraged by the surge in retail sales of food products, are present in all major cities and are now targeting tertiary cities of under 100,000 inhabitants. One example is Element Development’s project in Bistrita, Transylvania. The city of 70,000 inhabitants will have a shopping mall of 15,000 sqm. Shopping City Piatra Neamt, developed by NEPI in the country’s Moldova region, will be opened at the end of 2016 and will have a leasable area of 28,000 sqm. In Timisoara, Israeli real estate developer Plaza Centers has signed an agreement with Auchan for 10,426 sqm of its future mall with 38,000 sqm of retail space, Timisoara Plaza. Alpha Group Investments, an investment arm of Alpha Bank, together with TBE Business Solutions has also decided to invest around €90 million in the “Western capital” of Romania. Timisoara Centrum, offering retail, leisure and office space, is expected to be delivered in 2017. Looking east, Immochan is already extending Coresi Shopping Resort in Brasov, which was opened in March 2015 with 13,500 sqm in three buildings. A €10 million additional investment will be added to the initial €60 million. AFI Europe Romania has completed the acquisition of a 40,000 sqm plot in the centre of the city, where it will develop a mixed–use project that includes AFI Palace Brasov Shopping Mall and AFI Park Brasov, a Class A office project. The shopping mall will have a total GLA of more than 40,000 sqm. The Mudura family, developer of Lotus Center Oradea, has also announced a new mixed-use project. At first a new shopping centre will be delivered, but Oradea’s Lotus Center 2 will have residential and office components as well.

Office boom in regional cities By the end of 2015 the total office stock in regional cities was 20 % higher than in 2014, and in the first six months of this year another 47,500 sqm became available on the market. Estimations are that in the next 18 months an additional 165,000 sqm will be delivered outside BuchaTimisoara Centrum

rest and that by the end of 2017 the total regional stock will reach 800,000 sqm. Demand was 25 % higher in 2015 than the year before. Developers such as Iulius Group, Ascenta Management, NEPI, Vlerick Group, Werk Property Group, AFI Europe, TBE Solutions, Tester Group, Multinvest and Transilvania Constructii are investing in extensions or new projects in regional cities like Timisoara, Cluj-Napoca, Brasov or Iasi.

Last year Iulius Group started construction on its mixeduse project, Openville in Timisoara. Over €220 million will be invested in the urban ensemble located in the immediate vicinity of Iulius Mall Timisoara, making it the largest infusion of private capital in the real estate industry in Western Romania. Openville will bring together office, retail, park and entertainment functions.

This is the second mixed-use project in the company portfolio alongside Palas Iasi. The first Class A office building, United Business Center 2 (UBC 2), offering 18,000 sqm on 11 floors, will be completed by the end of 2016. By the same time, the company will also open a total of 33,000 sqm of office spaces. The first development stage of the Openville ensemble will be completed during the last quarter of 2017 and will comprise 80,000 sqm Class A office spaces, retail spaces and the park. The second development stage includes the development of office spaces up to a total of 131,000 sqm.

The latest announced project for Timisoara is Werk Property Group’s Vox Technology Park, a Class A office building featuring 26,000 sqm of rentable office space. The building will provide the largest floor surface available in a commercial building in the Timisoara region upon its completion in December 2017. Ovidiu Șandor has also announced a new office project for Timisoara, scheduled to be delivered in 2018.

In Brasov, Ascenta Management and Build-Green have joined forces for the BREEAM certification of the second phase of Coresi Business Park, comprising three low-rise office buildings. The first building is already built, while the other two are currently under development. Coresi Business Park is developed on the former Tractorul industrial platform in Brasov. The scheme is one of the major urban regeneration projects in Romania, transfor-

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Vox Technology Park, Timisoara

ming 12 hectares of the old manufacturing plant into a contemporary business environment. The initial phase of Coresi Business Park consists of approximately 25,000 sqm. The master plan of Coresi Business Park features a mix of industrial halls, office conversions and newly built offices, envisioning 100,000 sqm of GLA within 10 years.

A pioneer business park with complete business solutions already determined more success for companies and the evolution of business in Brasov. Andras Policsek, Managing Director Ravensdale Investments, the developer of Brasov Business Park, highlights the key arguments. “The presence of Vlerick Group in Romania started in 2005 via the establishment of UCO Tesatura, an integrated denim factory in Giurgiu followed by a partnership with the BMT Group in Iasi for manufacturing precision gears for the aerospace industry. The decision to invest in Romania and to continue to do so has been driven to a large extent by the business-friendly attitude of its citizens, which we experienced at all levels of interaction, from business partners to the people we work with on a daily basis.

Next to the industrial presence, in 2006, Vlerick Group extended its activities in Romania with real estate development through its subsidy Ravensdale Investments, developer of Brasov Business Park. We identified the need for a top location for office space, events, conferences and meetings in Brasov, a city with high growing potential and the perfect location for foreign companies searching for offshore investments. Being our flagship real estate project in Romania, Brasov Business Park offers tenants and visitors a full range of facilities of a business park and is currently hosting over 1,200 professionals from various renowned international companies. We intend to initiate the construction of the second phase of Brasov Business Park, the completion of which will increase the capacity with nearly 30,000 sqm and provide high-quality office space for additional national and international service companies looking for a (increased) presence in the region. In addition to that, we are projected to develop an industrial area of 25 ha in Brasov, along the DN13 in order to provide medium to large industrial, logistical and big box retail players with purpose-built facilities”.

NEPI and entrepreneur Ovidiu Șandor have begun the

The Office - Cluj Napoca construction of the third and last phase of the largest office complex in Cluj Napoca, called The Office. 18,500 sqm are scheduled for completion in Q2 2017. The entire complex will include a total rentable area of 59,185 sqm upon its completion. Also in Cluj-Napoca, Liberty Technology Park, a Fribourg Capital initiative under the patronage of businessman Ion Sturza, has recently reached a 90% occupancy rate. Although the second phase of extensions have been finalized in 2015, the developers have further extension plans.

Iasi, the largest city in Eastern Romania, is also gaining more and more interest from investors and developers, partly thanks to the large number of employees in the IT/outsourcing sector. Two large projects have been completed in the past years. Palas Iasi was developed by Iulius Group and Iulian Dascalu. Tester Group and entrepreneur Bogdan Pitigoi have developed Ideo Business Center and Tester Technology Park. New projects will be launched soon.

Breaking new ground Several developers have announced new projects in Romania, driven by the strong demand for industrial space. Regional markets are attracting more investments and an increasing number of developers add speculative components on top of space secured through large pre-

43

44

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WDP Industrial Park Pitesti - Oarja

leases. This year marked the entry of one of the biggest investment funds in the world, Blackstone, into Romania. Three Romanian assets have been purchased from Immofinanz as part of a portfolio deal and now they are a part of Logicor, Blackstone’s European logistics platform.

Another major player, Panattoni Europe also decided to enter the Romanian market last year, initially focusing on BTS developments.

One of the biggest players on the market, CTP has increased its strategic investments in Romania. The company is currently constructing two facilities in Bucharest and is also active in regional cities. CTP is currently preparing ground works for a facility for an expanding client in CTPark Sibiu. In Cluj- Napoca, CTP is constructing a 19,000 sqm facility for Romanian retailer, Profi.

Last year, developer Zacaria Group doubled its portfolio of industrial warehouses in Romania, surpassing 140,000 sqm of rentable area. The company is now developing an additional 107,000 sqm of industrial space in Sibiu, Craiova and Cisnadie. The Group’s investors, Alf Mizzi & Sons from Malta, now own and operate 10 industrial projects located in 7 major cities across the country.

Timis County, having an unemployment rate of only 1.4%, is a popular choice among developers. One of them is Bardeau Imobiliare, the developer of Banat International Business Park. Artemis Real Estate, the Romanian subsidiary of Swiss group Artemis Holding AG, is also active in the county, owning over 125 ha of development land.

They have recently made a move from investor to developer and have now finished infrastructural preparations in Sanandrei. Having negotiated a contract for 10 years, construction is now underway with delivery scheduled for the beginning of 2018. The company is accelerating projects in Giarmata and near Timisoara Airport as well.

Cluj-Napoca, in the centre of Romania, is also an area that attracts a lot of interest for new developments and demand is very high for industrial space. Transilvania Constructii, a developer with Transilvania Logistic Parc in its portfolio, is currently building a speculative 17,000 sqm warehouse in Jucu near Cluj-Napoca, on 16 hectars of land, as part of the TRC Park project, beside the investment in a new office building – Novis Plaza, under development in Tetarom area. Helios Phoenix, developer of the Olympian Parks network, has also announced a new 43,000 sqm project in Jucu, Cluj county. The first phase of 13,000 sqm is to be finalized this year. The company also has plans to acquire land in Bacau or Iasi for new Class A warehouses and to extend its existing faci-

lities in Brasov and Timisoara by 20,000 sqm this year.

Two companies, Ascom and Aloref, are investing in association to develop two new industrial parks, in Alba and Bihor counties. Ascom and Aloref are partners for both PIOM (Ocna Mures Industrial Park) and MIPO (Metropolitan Industrial Park Oradea) projects, first one already available and the second, under development. “First of all we believe Romania is a country with immense potential for both local and foreign investors focused on production activities within the industrial sector. Since we have started the operations in Ocna Mures, we conducted a study on the area demographics. The outcome of the study showed available work force ready for a new workplace. Also local authorities are very much involved and support our project offering several facilities to future clients such as tax exemptions. The county is in a process of development with infrastructure projects that are advancing slowly and the ongoing construction of a new highway just 7 km from PIOM will link the industrial park to important cities such as Cluj Napoca, Tirgu Mures and Sibiu. Our focus is to attract Romanian and foreign investors that can benefit from the facilities available in order to revive the industrial sector. We are also focusing on licensing MIPO as industrial park in 2017”, states Alexandru Boghiu, project manager coordinator Ascom.

Alinso developed Ploiesti West Park from greenfield into a renowned business park which delivers premium business space to more than 50 companies. Currently more than 2,500 people work on a daily basis in Ploiesti West Park. “Our ambition is to continue to deliver modern future proof business space in line with the changing needs of our customers. Our main corner-stones are flexibility, sharp delivery, One Stop Shop concept including top quality park management and services”, Christophe Stroobant - Business Unit Manager Romania says.

2016 was a good year also for Warehouses De Pauq. New projects secured, extension of existing ones, interesting requests in pipeline - the Romanian market is becoming more and more attractive. The economic growth and social stability encouraged local and foreign investors starting or further developing their businesses here. WDP will strengthen its position in the proximity of Bucharest and will continue the expansion in Transylvania with projects in Cluj, besides the ones in Sibiu and Brasov.

Other areas will follow.

An article also published for Portfolio Property magazine, distributed at CEE Property Forum, Vienna, September 21st, 2016 Portfolio Conferences are organized by NET Media Inc, member of Central European Media and Publishing Group

TRC Park Cluj

ANALIZĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

45

Construcțiile de clădiri cresc afacerile (II) Ligia VORO

Majoritatea companiilor ardelene care derulează afaceri în domeniul lucrărilor de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale au raportat, în 2015, cifre în creștere. De altfel, aceste cifre vin să confirme statisticile realizate de Institutul Național de Statistică. Transilvania Business a realizat un top al companiilor din acest sector, luând în calcul cifra de afaceri obținută în 2015 de peste 10 milioane de lei, profitul raportat de peste 1 milion de lei și numărul minim de angajați de 10. Județele analizate în această ediție sunt: Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara și Maramureș.

Topul județului Brașov este condus de Maurer Imobiliare. Compania înființată acum 10 ani și deținută de Andreas Simon Maurer, a avut o cifră de afaceri în 2015 de 58,36 de milioane de lei, în ușoară scădere față de anul anterior, aceeași tendință înregistrându-se și în ceea ce privește profitul realizat, care a scăzut la 14,076 milioane de lei față de 15,428 de milioane de lei în precedentul. În schimb compania a raportat un număr mediu de angajați de 77, cu 22 mai mulți decât în 2014. Compania se poate lăuda după 10 ani de prezență pe piața din România cu peste 3000 de locuințe vândute. În Brașov, compania a finalizat proiectul Avantgarden1 și Avantgarden3, iar de dată mai recentă dezvoltă, pe o suprafață de 3,6 ha, Maurer

Residence, un ansamblu rezidențial de 14 imobile, cu 750 de apartamente, cu o variatate mare de locuințe și tipuri de apartamente.

Pe locul al doilea, dacă e să luăm în considerare cifra de afaceri, se plasează compania Euro Strada, în care sunt asociați Angela Țibre și Florin Țibre. În 2015, Euro Strada a făcut un salt de aproape 7 milioane de lei în dreptul cifrei de afaceri, ajungând la 54,159 de milioane de lei, obținând, de asemenea, un profit în creștere de la aproape 12 milioane de lei la 16,334 milioane de lei. Compania și-a canalizat strategia spre două direcții majore: construcția de drumuri și poduri, respectiv sistematizare urbană. Recent, dacă ne oprim asupra celei de-a doua,

46

ANALIZĂ

Euro Strada a executat lucrări de sistematizare în mai multe cartiere din municipiul Brașov. Euro Strada a raportat un număr constant de salariați, având o creștere de 2 persoane față de 2014, de la 112 la 114.

Isaran SRL, unul dintre cei mari dezvoltatori imobiliari din Brașov, a dezvoltat de dată recentă proiectul Isaran Residence Brașov. Compania în care sunt asociați El Ossman Fadi și Dorel Mihăilă, a avut o creștere de aproape opt ori a cifrei de afaceri în 2015 raportat la anul precedent, de la 5,85 milioane de lei la 43,98 de milioane de lei, iar de pe pierdere a trecut pe plus, raportând 19,315 milioane de lei profit. În 2015, Isaran avea 16 angajați, cu 11 mai mulți decât în 2014.

CCC Krondstadt SRL, companie deținută de 10 asociați și administrată de Mircea Claudiu Lorent, unul dintre asociați, s-a înscris, de asemenea pe trendul ascendent, și a înregistrat o cifră de afaceri în creștere cu peste 10 milioane de lei. Și în dreptul profitului, compania are creștere, însă mai ușoară, de la 1,33 milioane de lei în 2014 la 1,65 milioane de lei în 2015. Numărul mediu de salariați a fost de 128 în 2015, de asemenea o ușoară creștere față de 2014.

Urban Invest, o companie spaniolo-română, a dezvoltat, începând cu 2007, mai multe proiecte imobiliare – blocuri și vile - în Brașov, precum Urban Residence I, Prestige Corner, Splendor Residence, Diamandi Residence, Sunny Side, Amber Side, Park Royal, Vila Urban. În 2015, compania a raportat o cifră de afaceri cu 12 milioane de lei mai mare decât în 2014, atingând cifra de 28,026 de milioane de lei, și un profit în creștere de 3 ori, de 7,652 de milioane de lei. Numărul angajaților Urban Invest a trecut de 100 – 109, o creștere de 20 % față de anul precedent.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Avantgarden IMMO Invest SRL, dezvoltatorul împreună cu Immochan România a complexului rezidențial Coresi Avantgarden, a fost foarte aproape să își dubleze cifra de afaceri în 2015, în condițiile în care și-a mărit echipa de două ori și jumătate, de la 24 la 60 de angajați. În 2015 astfel, Avantgarden IMMO Invest a derulat afaceri de 17,1 milioane de lei și a obținut un profit de 4,1 milioane de lei, în creștere cu peste 70 % față de 2014.

RAP Development închide topul performerilor în domeniul lucrărilor de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale din Brașov. Compania, deținută de Octavian Daniel Moise, Radu Severian Popeia și Octavian Milea, este membră a RAP Group, și s-a preocupa de la înființare cu dezvoltarea proiectelor la „cheie” pentru sectorul public și privat. Portofoliul companiei cuprinde construcția și extinderea de hale, depozite, fabrici etc. În 2015, activitatea companiei a intrat în regres, cifra de afaceri fiind aproape la jumătate față de anul precedent – 14,96 milioane de lei, iar profitul a scăzut de la aproape 3 milioane de lei până la 1,13 milioane de lei. De remarcat însă că societatea și-a menținut numărul de salariați – 23.

La Cluj, construcțiile au trend ascendent Cele mai multe companii care au reușit să treacă de criteriile pe care le-am ales se găsesc în județul Cluj, unde topul este deschis de ACI Cluj SA, care a avut în 2015 o cifră de afaceri în ușoară creștere față de prece-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

dentul, înregistrând 113,92 milioane de lei. Compania care numără 343 de salariați a raportat un profit de 2 milioane de lei. Portfoliul ACI Cluj cuprinde zeci de lucrări civile, printre acestea remarcându-se Aerodromul Munchen, Terminalul 2 Aeroport Munchen, sediul Siemens din Munchen, Cazino și Parc Central din Cluj Napoca, Salina Turda, Bazinul polo din Miercurea Ciuc, Institutul Inimii “Niculae Stăncioiu” din Cluj Napoca, ansambluri rezidențiale, sedii de bănci și de instituții publice, cămine studențești etc. Compania derulează lucrări în prezent pentru Terapia-Ranbaxy, Emerson, Lidl, Macromex etc.

TCI Contractor General SA, o fostă companie de stat, a făcut un salt frumos în 2015, majorându-și cifra de afaceri de la 46,7 milioane de lei la aproape 94 de milioane de lei, iar profitul de aproape 10 ori, înregistrând 2,27 milioane de lei. Compania are 180 de angajați. De-a lungul celor 20 de ani existență, TCI Contractor Genersl SA a executat lucrări de construire de instituții publice, medicale, de învățământ, sedii societăți, blocuri de locuințe etc.

ASA Cons România SRL Turda, deținută de compania ungară ASA Epitoipari Kft, este o societate lider în domeniul prefabricatelor din beton armat pentru construcții nerezidențiale și cu o bogată experiență în construcția de centre comerciale și logistice, depozite, lucrări de infrastructură, construcții industriale și civile. În portofoliul companiei apar Dedeman Oradea, Plastec Oradea, Dedeman Satu Mare, Eberspacher Oradea, GP SOFA SatuMare, PETKUS Bivolari, Zollner Satu Mare, Centru Comercial SELGROS Tîrgu Mureș, Impro Jucu, Laborator Continental Ghimbav, Depozit Logistic CTP- Apahida, VGP Timişoara – Etapa 3, VGP Timişoara - Etapa 2, Leoni Bistrița, Nepi Timișoara, Hala producţie Napochim Cluj-Napoca, Emerson Oradea - 1 fabrică, Emerson Cluj 5 fabrici, Bosch Blaj, Kronospan Braşov, Bucharest West Logistic Park, Gedeon Richter Târgu-Mureş, Continental Timişoara, Complexul de Natație Otopeni, Pasaj peste centura Oradea și multe altele. În 2015, ASA Cons România a avut o cifră de afaceri în scădere față de anul precedent, înregistrând 57,7 milioane de lei și a raportat un profit în creștere de 4,76 de milioane de lei. Numărul salariaților a fost 169 în 2015.

Wincon SRL Cluj-Napoca, deținută de Bogdan Irsik și Werner Irsik, a reușit, de asemenea, în 2015, performanța de a raporta o cifră de afaceri în creștere. Față de 2014, Wincon a mai adăugat 7 milioane de lei în plus la cifra de afaceri, ajungând la 35,64 milioane de lei. Și la ceilalți indicatori, Wincon e pe creștere – profitul e cu 2 milioane de lei mai mare decât în 2014, adică de 4,38 milioane de

ANALIZĂ lei, iar numărul de angajați a urcat de la 41 la 52.

Decorint SRL Cluj-Napoca a raportat în 2015 o cifră de afaceri cu aproape 10 milioane lei mai ridicată decât în 2014, de la 21,81 milioane de lei la 31,71 milioande lei, un profit triplat – 3,63 milioane de lei și un număr de salariați aproape constant – 48, în 2014, compania avea 50 de persoane angajate. Decorint este deținută și administrată de Konti Tibor Istvan.

Doralex Com are în portofoliu o paletă diversă de lucrări – de la construcții civile și industriale, la lucări integrate de construcții – lucrăi pentru rețele de alimentare cu apă și stații de tratare, rețele de canalizare și stații de epurare etc. Înființată în 1997, în Cluj Napoca, este deținută de Ioan Beniamin Timari și Ion Timari, Doralex COM a avut în 2015 o cifră de afaceri de 29,781 de milioane de lei, cu 10 milioane peste cea obținută în anul anterior, și a obținut un profit de aproape 10 ori mai mare – 1,46 milioane de lei. Numărul de angajați a rămas aproximativ constant – 51, în 2015, 50 în 2014.

Coldea Contrucții SRL Cluj-Napoca și-a dublat în 2015 cifra de afaceri, ajungând la afaceri de 26,92 milioane de lei, iar profitul și l-a majorat de 30 de ori, raportând o cifră de 2,6 milioane de lei. Compania are angajate 28 de persoane. Printre lucrările de referință ale Coldea Construcții SRL se numără mai multe ansambluri rezidențiale – Gimarom Imobile, Oaza, ANL Someșeni, Erigal Residence, Baciu, Sun City etc. -, Hotelul Golden Tulip, UTC-N Facultatea de Instalații, Silver Business Center, Clădirea de Birouri DRUSAL etc. Compania are în desfășurare mai multe proiecte de construcții rezidențiale - Park Lake, Albini Residence, precum și Europa Business Center.

CH Transbeton Construcții SRL a trecut în 2015 de 25 de milioane de lei cifră de afaceri, mai exact a avut 26,68 de milioane de lei, raportând un profit de 7,3 milioane de lei. Pentru compania clujeană lucrează 49 de persoane.

Midicons SRL Cluj-Napoca excelează în domeniul infrastructurii la hale metalice, construcții anexe și utilități.

Are în portofoliu lucrări executate pentru Service-ul DAF Arad, Arabesque Timișoara, SC ACE SRL – Spania, SC Heuver Banden SRL Cluj – Olanda, Rondocarton – Austria etc. În 2015, compania clujeană și-a triplat cifra de afaceri, la fel și profitul. Astfel a obținut un profit de 3,28 milioane de lei raportat la o cifră de afaceri de 18,75 de milioane de lei. 34 de persoane au lucrat în 2015 pentru Midicons.

Total Invest SRL, firma lui Sabin George Funar, a înregistrat un plus de 5 milioane de lei la cifra de afaceri în 2015, față de anul anterior, atingând 16,8 milioane de lei. Profitul companie a crescut, de asemenea, de la

47

48

ANALIZĂ 993 de mii de lei la 1,63 de milioane de lei. Compania care are 114 angajați a derulat lucrări de amenajări de spații comerciale și agenții bancare, amenajări farmacii și spații medicale, construire și finisare completă blocuri de locuințe, construire și mansardare vile și case particulare, construire și finisare completă hoteluri, lucrări de acoperișuri și hale industriale, spații și clădiri de birouri.

Bautrust SRL Cluj-Napoca are un portofoliu generos de clienți. Compania a lucrat pentru Grupul HUMBEL ZAHNRÄDER AG, grupul Marquardt, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – Centrul IMOGEN -, Takata, Flowtex Technology S.A. etc. În 2015 a raportat un profit de 1,87 milioane de lei, de peste 10 ori mai mare decât în 2014, la o cifră de afaceri de 15,27 de milioane de lei, triplă față de anul precedent. Aceste rezultate financiare au fost obținute cu 10 angajați.

DC Plus Construct SRL este ultima firmă din județul Cluj care reușește să treacă de bornele amintite la început. Societatea administrată și deținută de Vasile Călin Boboș, a avut performanțe bune în 2015, după ce în perioada similară 2014 a fost pe pierdere. Cifra de afaceri a crescut de 10 ori, înregistrând 10,39 milioane de lei și un profit de 2,91 milioane de lei. Numărul anagajaților a rămas constant – 11.

Performerii din Covasna și Harghita În județul Covasna, trei firme îndeplinesc criteriile – 10 milioane cifră de afaceri, 1 milion de lei profit și minim 10 angajați. În ordinea rezultatelor acestea sunt: Valdek Impex SRL Sântu Gheorghe, Baumeister Sfântu Gheorghe și Bayer Strada Chichiș.

Valdek Impex, deținută de Halmagyi Eugen s-a apropiat de 100 de milioane de lei cifră de afaceri, cu cele 98 milioane de lei obținute. Față de 2014 a însemnat o creștere cu 33 de milioane de lei a afacerilor. Rezultatul bun se observă și după indicatorul profit care s-a cifrat la 2,57 milioane de lei în 2015, de două ori și jumătate mai mare decât în 2014. Compania număra 155 de angajați. Compania are lucrări executate în domeniul construcții de locuințe și social-culturale, construcții edilitare, drumuri și poduri, de consolidări și reparații clădiri vechi și monumente.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Printre proiectele recente ale firmei Baumeister SRL Sfântu Gheorghe se numără Central Apartments, Grivița Rezidential, Kaufland Turda și Kaufland Vaslui. Deținută de Fekete Mihail, Fekete Mihaly și Szasz Foof Ildiko, Baumeister a trecut în 2015 de borna 50 de milioane de lei cifră de afaceri, cu peste 12 milioane de lei mai mult ca în 2014. Profitul companiei a înregistrat însă un declin, de la 5,9 milioane de lei în 2014 la 1,6 milioane de lei anul trecut. Baumeister a menținut pe statul de plată același număr de angajați – 103.

Investiție ungară a Bayer Construct Epitoipari es Szolgaltato Zartkoruen Mokodo Reszvenytarsasag, Bayer Strada a avut o creștere a cifrei de afaceri de la 1 miliom de lei la 12,79 milioane de lei, iar la profit a raportat 1,1 milioane de lei, după ce în anul precedent a atins aproape 160 de mii de lei. Creșterea numărului salariaților a fost de peste 300 %, de la 16 la 58. Compania a activat de la înființare mai mult în Budapesta, unde și-a trecut în portofoliu Clădirea de Birouri Gate-Way, Arena Corner, Centrul KBC Data, Centrul comercial Arena Plaza, Ambasada Americană – clădire nouă. În Harghita, doar două companii au trecut testul criteriilor după care am ales companiile din listafirme.ro. Viaduct SRL este înființată în Odorheiu Secuiesc, de către doi asociați persoane juridice – Millenium Investment SRL și Columba Investment SRL. Compania cu 135 de angajați a derulat afaceri de 30,6 milioane de lei în 2015, ceea ce înseamnă o creștere de 3,3 milioane de lei față de anul precedent, însă a raportat o scădere în ceea ce privește profitul – de la 2 milioane de lei la 1,39 de milioane de lei. Compania a fost implicată atât în lucrări de construcții civile cât și edilitare, drumuri etc.

Hamerlemn 2004 SRL Joseni, proprietatea lui Baricz Tihamer și a cetățeanului ungar Pall Gabor, a evoluat invers decât Viaduct SRL. Compania a raportat o cifră de afaceri mai redusă cu peste 5 milioane de lei, înregistrând mai exact în 2015 26,15 milioane de lei, însă și-a dublat profitul, de la 2,2 milioane de lei în 2014 la 4,6 milioane de lei anul trecut.

Hunedoara se duelează pentru primul loc Dacă am face un top ad-hoc, județul Hunedoara s-ar duela pentru primul loc cu județul Cluj, în domeniul lucrărilor de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale și dacă am ține cont doar de criteriile amintite la început – 10 milioane de lei cifră de afaceri, 1 milion de lei profit și minim 10 salariați.

Locul întâi printre performerele din Hunedoara este firma Viva Construct SRL, singura, de altfel, care a trecut de 100 de milioane de lei cifră de afaceri în 2015, mai exact 123,29 milioane de lei, o triplare, practic, față de anul precedent. Și profitul obținut reprezintă o performanță comparativ cu 2014, majorarea fiind de 20 de ori, de la 1 milion de lei la 20 de milioane de lei. Creștere a înregistrat Viva Construct și la numărul mediu de salariați, de la 165 la 206. Printre lucrările din portofoliul companiei se numără Teatrul de Artă din Deva.

Acomin SA Deva, deținută de compania Quasar Industries SRL, a făcut un salt de peste 11 milioane de lei la cifra de afaceri în 2015, ajungând la 91 de milioane de lei.

Rezultatul este și mai bun dacă amintim că în 2014, Acomin era pe pierdere, iar anul trecut a recuperat și a ajuns la 9,48 milioane de lei profit. O creștere semnificativă, compania a raportat și în ceea ce privește personalul, nu-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mărând 238 de salariați, cu 81 mai mulți decât în 2014.

Proserv SA este cea de-a treia companie care trece de pragul de 50 de milioane de lei cifră de afaceri în 2015, raportând 61,66 milioane de lei, cu 25 de milioane mai mare decât în precedentul. Profitul firmei s-a menținut aproximativ la același nivel 3,67 milioane de lei în 2015, respectiv 3,7 milioane de lei în 2014. La numărul de angajați, Proserv SA s-a apropiat de 300, având înregistrați 297 de salariați.

ProServ SA, împreună cu Recom SID SA – firmă specializată în confecții metalice – și Ameritech – firmă specializată în prelucrarea lemnului – execută orice tip de construcție, indiferent de tipul de structură.

A patra companie care atinge borna 50 de milioane de lei cifră de afaceri în județul Hunedoara este Trans Construct Import Export Vișca. Firma Crinei Maria Andrica a și-a înjumătățit profitul în 2015, obținând 4,6 milioane de lei, însă și-a îmbunătățit cu 1,5 milioane de lei cifra de afaceri, ajungând la 52,7 milioane de lei. 83 de persoane au lucrat pentru Trans Construct Import Export în 2015.

Printre beneficiari principali ai firmei Zona D Srl Petroșani se numără Agenția Națională pentru Locuințe, Primăriile Petroșani, Aninoasa și Uricani, Inspectoratul Școlar Hunedoara sau Consmin SA Petroșani, compania având experiență în domeniul construcțiilor civile și industriale.

Compania, deținută în părți egale de Todor Tamas, Cristiana Tamas și Gabriela Simona Tamas, a raportat un profit de 4,38 milioane de lei în 2015, de peste două ori și jumătate mai mare decât în cel obținut în anul anterior, la o cifră de afaceri de 39,48 de milioane de lei, cu 10,4 milioane de lei mai mult ca în 2014. Rezultatele financiare mai bune au fost obținute cu aproximativ același număr de salariați ca în 2014 (118) – 117 (2015).

Moni Impex SRL Hațeg, un parteneriat între Technocer SRL și Traian Dorin Marian, și-a dublat cifra de afaceri în 2015, apropiindu-se de 29 de milioane de lei, a obținut un profit cu 140 de mii de lei mai mare decât în 2014, atingând 1,74 milioane de lei și a angajat 49 de persoane, numărând 158 de angajați.

Pomponio Construcții SRL din Simeria Veche își leagă numele de Fabrica STC Sebeș și Fabrica de bere Albacher. În 2015 a avut rezultate financiare apropiate de cele din 2014, însă în ușoară creștere – cifră de afaceri de 23,4 milioane de lei și un profit de 2 milioane de lei.

Valnel Construct SRL din Luncoiu de Jos are în portofoliu mai multe lucrări executate la instituții din domeniul sanitar. Deținută de Adrian Marin Tonta și Alina Tănase, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 21,1 milioane de lei în 2015, cu un plus de aproape 5 milioane de lei față de cea din prcedentul, și un profit de aproape cinci ori mai mare față de 2014, adică 3,99 milioane de lei față de 785 de mii de lei.

Ted Trans SRL 2002 Petroșani și-a trecut în portofoliu căminul din Livadia și o serie de lucrări edilitare. Business-ul lui Emil Tutunaru și a Dorinei Tutunaru a avut o creștere de trei ori a cifrei de afaceri în 2015, atingând aproape 20 de milioane de lei și raportând un profit de 1 milion de lei, de 3 ori și jumătate mai mult ca în 2014.

Numărul de salariați însă a scăzut de la 43 la 31 în 2015.

Borghesi SRL Brad, deținută de cetățeanul italian Pierluigi Borghesi și Lakatos Ioana Elena, este pe creștere la toate cele trei criterii analizate. Compania a raportat 17,24 milioane de lei cifră de afaceri, 3 milioane de lei profit și 11 salariați față de 15,84 milioane de lei, 1,9 milioane de lei și 8 angajați în 2014.

Dacă în 2015, Rom Adria Prest Construct SRL Hațeg a avut o diminuare a cifrei de afaceri, de la 14,46 milioane

ANALIZĂ

49

50

ANALIZĂ

de lei la 14 milioane de lei, și a numărului de salariați, de la 121 la 107, în schimb compania a raportat un profit de 7 ori mai mare, de la 400 de mii de lei la 2,95 milioane de lei. Firma, proprietate a Adrianei Georgeta Hofnar și a lui Casius Romeo Hofnar, a reabilitat, modernizat, renovat o serie de clădiri publice de pe raza județului Hunedoara, activând, de asemenea, în domeniul construcțiilor edilitare.

Patru companii în topul jud. Maramureș Patru companii din județul Maramureș au îndeplinit, cumulat, cele trei criterii alese de Transilvania Business.

TAFFO SRL Baia Mare este singura compania din județul Maramureș care a depășit cifra de afaceri de 50 de milioane de lei, raportând 60,11 milioane de lei în 2015, practic o dublare față de cea obținută în precedentul. La indicatorul profit, TAFFO a înregistrat 4 milioane de lei, de 9 ori mai mult ca în 2014, în timp ce numărul de salariați s-a menținut constant. Compania a fost subantreprenor

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

general în proiectul Aramis Invest Corp A, antreprenor general în proiectele Aramis Invest Corp B, Corp C și Unitate CT, antreprenor general în proiectul Fabricii de parchet a Karelia Upofloor și antreprenor general în proiectul realizării halei sablare a Delta Engineering.

Aproape la egalitate Întreprinderea Montaj Instalații (IMI) Mocira și TCM Nord Baia Mare, în funcție de cifra de afaceri și numărul de salariați, cele două firme maramureșene se diferențiază din punct de vedere al profitului obținut în 2015.

IMI a raportat o cifră de afaceri de 46,03 milioane de lei, un profit de 1,1 milioane de lei, respectiv 210 angajați, în timp ce TCM Nord a avut 46,14 milioane de lei cifră de afaceri, 3,7 milioane profit și 211 salariați.

IMI are un portofoliu de zeci de lucrări dintre cele mai diverse, de la construcții civile și industriale la amenajări interioare, de la stații de distribuții carburanți la lucrări de alimentare cu apă, lucrări de canalizare, de la distribuții de gaze naturale din oțel și PEHD, inclusiv stații de reglare, până la interconectări conducte magistrale, inclusiv instalații tehnologice. Echipele IMI au lucrat preponderent în Maramureș, însă compania a obținut lucrări și în județele Alba, Argeș, Bihor, Cluj, Covasna, Dolj, Harghita, Hunedoara, Mureș, Satu Mare, Sibiu și Vâlcea.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TCM Nord SRL, deținută și administrată de Silviu Lucian Pop, și-a împărțit activitatea între construcțiile civile, cele industriale și cele edilitare. În portofoliul companiei sunt menționate, printre altele: Așezământul Cultural din Seini, săli de sport în județele Bihor, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Olt, alimentări cu apă în județul Satu Mare, dezvoltarea activității de producție ouă la Romavis SRL, zona de agrement și sport microregional în comuna Petrești – jud. Satu Mare.

GDO Mov Impex SRL Baia Mare, controlată de Delia Goie, încheie topul companiilor din județul Maramureș cu o cifră de afaceri de 18,92 de milioane de lei, 2,87 milioane de lei profit și un număr de 149 salariați. De menționat că firma și-a dublat în 2015 cifra de afaceri, a obținut un profit de 40 de ori mai mare decât în 2014 și a angajat 66 de persoane. În ultimul episod veți afla cine sunt performerii din județele Mureș, Sălaj, Satu Mare, Sibiu și Timiș.

Pentru realizarea acestui material, Transilvania Business a folosit informațiile listafirme.ro și informații publicate de companii.

Sursă foto: arhiva Transilvania Business și site-urile companiilor

ANALIZĂ

51

52

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIU

53

Urmărind evoluţia dezvoltării sistemului de poziţionare globală (GPS) în lume se remarcă faptul că acesta a fost implementat, în principal, de către cei mai importanţi producători de combine din Europa şi SUA (Claas, John Deere, New Holland, Case-IH) care au şi cea mai mare potenţă financiară. Ca urmare rezultă ajustarea cantităţii de inputuri în funcţie de suprafaţa fiecărui teren dintr-o fermă, printr-un sistem integrat de management al culturii (agricultura de precizie) ce conduce la creşterea substanţială a productivităţii acestor combine şi a veniturilor rezultate de pe urma acestora. Acest sistem GPS a fost dezvoltat și implementat în ultimii ani și de marii producători de tractoare (John Deere, Fendt, Case, Massey Ferguson, Deutz Fahr, New Holland, Claas, Caterpillar etc.) și mașini agricole din lume.

54

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INVESTIȚIE

55

Azomureş - Compania Aquaserv, parteneriat pentru ape curate de Ligia VORO

Azomureş SA Tîrgu Mureș a inaugurat, în 20 septembrie, staţia de tratare ape industriale, situată în comuna Cristeşti, stație a cărei operare și mentenanță este asigurată de Compania Aquaserv din municipiu. Investiţia se cifrează la peste 10 milioane de euro.

Studiile de fezabilitate și cele de proiectare au demarat acum trei ani. În 2014, Compania Azomureș SA Tîrgu Mureș a contractat Nijhuis Industries din Olanda pentru design, project management și lucrările de inginerie pentru stația de tratare ape industriale a combinatului, un proiect la cheie, care utilizează o tehnologie de “curățare” a apelor dintre cele mai moderne la nivel mondial.

Proiectul a presupus construcția unei stații de pompare care să transfere apele industriale de la Azomureș, pe o distanță de 4,5 km, până la stația situată în apropierea celei a Companiei Aquaserv, operatorul regional de apă și canalizare din județele Mureș și Harghita, stație situată în comuna Cristești, jud. Mureș. Aici, apele uzate sunt colectate în două sisteme biologice paralele, constând în decantoare pre- și post-denitrificare și aerare în care apele uzate de la AZO și Heineken, un alt partener în proiect, vor fi hrănite pentru a asigura tratamentul optim. Stația este proiectată să proceseze 939 mc/h de ape industriale.

“Apele uzate ajung de la Azomureș și bacteriile ne ajută să transformăm melamina, toți compușii, iar cu ajutorul aerului, a tratamentului biologic, curățăm apele și sunt atât de curate încât pot ajunge în râul Mureș, la 400 de m de aici”, a explicat Menno Holterman, director general Nijhuis Industries – Olanda, procesul tehnologic. În noiembrie 2015, lucrările civile au fost aprobate și nămolul a fost introdus pentru a se atinge creșterea și adaptarea bacteriilor în procesul biologic.

Stația de tratare a apelor uzate a fost finalizată la jumătatea lunii noiembrie. Începând cu 1 ianuarie 2016, valorile sunt monitorizate zilnic de către operatorii Companiei Aquaserv și de către cei din departamentul Nijhuis i-MONITORING. “Acum doi ani ani de zile am zis că cei mai buni parteneri sunt Aquaserv, pentru că ei sunt operatorii locali și am ales locația acolo, a fost o negociere foarte deschisă, neașteptată pentru o companie de stat, un parteneriat foarte bun. E o investiție realizată de Azomureș, împreună cu Aquaserv, operată de Aquaserv pentru că ei sunt specialiști, investiția este mai mare decât

avem noi nevoie, de aceea așteptăm alte investiții industriale în zonă. În momentul în care am ales Nijhuis Industries, întrebarea principală a fost dacă ieșirile vor fi în conformitate cu legislația europeană și Nijhuis a fost singura firmă care a garantat aceste ieșiri. Astăzi, după jumătate de an de funcționare, așa este”, a declarat Mihai Aniței, la inaugurarea investiției care trece de 10 milioane de euro.

Detaliile tehnice au fost oferite de către Rick Knoops, manager de proiect din partea Nijhuis Industries, Aurel Botezan, director tehnic al Azomureș, și Mirela Popa, manager de proiect din partea Companiei Aquaserv.

“Suntem mândri de acest proiect, care este unul de referință regional și chiar național pentru că este, din câte știu, a doua stație care aplică biodregabilitatea melaminei. Melamina este un compus organic destul de complicat pentru a fi descompus biologic și am avut mari emoții în selectarea contractorului, cu care să dezvoltăm acest proiect și știam că firma Nijhuis și Witteveen&Bos, dintre toate firmele care au fost în competiție, aveau referințe în acest domeniu”, a fost mesajul lui Aurel Botezan.

Mirela Popa, manager de proiect din partea Companiei Aquaserv, a recunoscut că investiția Azomureș i-a provocat. “Și pentru noi a fost o provocare acest proiect, a fost complex, a fost interesant, am avut o oportunitate de a învăța alături de firme cu multă experiență în aceste tehnologii, este o provocare pentru Aquaserv de a răspunde cerințelor de mediu la deversare”, a spus Mirela Popa.

Azomureș, cel mai important producător de îngrășăminte chimice din România, a derulat în perioada 2012-2015 un program ambițios de modernizare care a însumat investiții de peste 200 de milioane de euro. Recent inaugurata stație de tratare ape industriale este doar unul din obiectivele de investiții.

56

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Leco Impex, un business de familie vital pentru industrie și agricultură de Teodora MÎNDRU

După 24 de ani de ani de la înființare, Leco Impex a devenit unul dintre principalii distribuitori pe piața întreținerii industriale și agricole din România. O afacere de familie care a crescut de la an la an și care își datorează succesul tocmai unității echipei în fruntea căreia stă familia Bartha.

Domnule Bartha, aveți astăzi un business de succes, care crește de la an la an. Cum a început totul?

Am început acest business în anul 1992, împreună cu tatăl meu, care a fost un întreprinzător și pe vremea comunismului, când avea un atelier de tâmplărie. Numele „Leco” este legat de această meserie. Când am înființat firma, ne-am gândit la lemn și la comerț. Am moștenit spiritul antreprenorial de la tatăl meu. Am încercat să dezvoltăm o afacere în industria lemnului în ideea în care sunt inginer mecanic, am lucrat multă vreme în întreținere industrială și pe partea de întreținere a utilajelor de construcții. Am văzut o necesitate pe partea de aprovizionare și consultanță tehnică pentru întreținere, iar aici mă refer la produsul în sine și la utilizarea produsului în mod corespunzător. Am început cu rulmenții și făcând o analogie cu medicina considerăm că rulmentul este inima

unui utilaj rotativ, iar dacă se distruge, atunci utilajul nu mai funcționează. Rulmentul este un produs consumabil, cu o durată de viață de aproximativ un an și jumătate. De acolo am încercat să dezvoltăm produsele conexe care se potrivesc cu rulmenții, de aici și sloganul nostru „Tehnica mișcării”.

Care considerați că a fost cel mai mare risc pe care vi l-ați asumat în business, dar cea mai mare reușită? În general, nu sunt un oportunist în afaceri și calculez riscurile destul de amănunțit. Nu cred că există o afacere fără riscuri, dar noi mergem pe principiul puțin și în fiecare zi decât mult și o singură dată. Ca orice firmă, am ajuns la un moment dat într-un punct în care am decis împreună cu familia care va fi pasul următor. A fost o decizie importantă, pentru că în sens contrar rămâneam la un alt nivel. Sunt convins că mereu se pot

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

face lucrurile mai bine, dar nu sunt un om al regretelor și în general privesc spre viitor. Ne bucurăm că am reușit să devenim parteneri de încredere pentru clienți importanți și pentru furnizori de renume mondial. Totodată, ne bucurăm să fim una din cele două firme din România acceptate într-o asociație a producătorilor și comercianților de transmisie a puterii, care se numește EPTDA. Cât de importantă este pentru dvs. ideea de business de familie? Ce rol au membrii familiei dvs. in cadrul companiei?

Vă rugăm să-i prezentați.

Este o afacere de familie. Soția mea, Bartha Berta, mi-a fost alături întotdeauna și are background tehnic și economic. În prezent, este director de produs în cadrul firmei. Fiicele mele sunt comerciante pure, deci s-au specializat pe partea economică. Fiica cea mare, Fodor Réka, lucrează de opt ani și este mâna mea dreapta. Ea a mers pe partea de management și mă înlocuiește cu succes când nu sunt în firmă. A adus plus-valoare și pe partea de resurse umane, unde selecția angajaților este bine structurată, cu teste psihologice și de inteligență, cu referințe foarte clare. Fiica cea mică, Bartha Timea, lucrează în firmă de aproximativ un an și se ocupă de marketing. Încă de când erau la liceu, fiicele mele veneau la firmă, erau curioase să vadă cum se desfășoară activitatea, au urmărit fluxul.

Ce ne puteți spune despre echipa Leco?

Avem o echipă foarte bună, ne-am bucura s-o mai putem completa. Și noi ne confruntăm cu lipsa forței de muncă. În general, la angajare le spun colegilor că trebuie să fie după chipul și asemănarea mea, adică cu mintea, cu logica, cu corectitudinea, cu dragul de muncă și cu motivația de a face ceva bine. Este greu să găsim ingineri, în special pe partea tehnică, deoarece ei sunt foarte căutați de multinaționale. La școală, s-a făcut și se face multă teorie, însă lipsește practica. În domeniul nostru, nu este suficient să fii un bun inginer. Trebuie să ai bune abilități de comunicare, să fii deschis.

Care au fost apoi principalele etape de dezvoltare?

Etape importante ale dezvoltării noastre au fost când am devenit distribuitori SKF, în anul 1997, achiziția locației de aici, din anul 2001, apoi construcțiile din anii 2007 și 2014. Până în anul 2015 am fost eminamente industriali, iar anul trecut am deschis o nouă linie de business, agricultură.

Ce înseamna astăzi Leco, cu fiecare divizie în parte?

Avem două divizii mari: divizia industrială și o divizie agro. În cadrul acestora, avem mai multe tipuri de afaceri, anume vânzarea directă și distribuția. În agro, clienții finali sunt din zona noastră și revânzători în toată țara. Partea de online este tot mai importantă și ne dorim să îmbunătățim partea aceasta, iar fiica mea cea mică, care s-a specializat în domeniu și a făcut practică în țări străine, sperăm să aducă un suflu nou și o direcție pe care noi n-am abordat-o la potențialul maxim.

Pe ce mizează Leco în următorii ani – pe industrie sau pe agricultură? Care sunt principalele linii de dezvoltare propuse? În viitor, va fi important să avem un om tehnic pentru dezvoltarea afacerii și, mai ales, pentru partea de servicii, unde fără un background tehnic nu vezi posibilitățile sau oportunitățile.

Comerțul se mută spre partea de digitalizare, pe internet.

Consider că și acest domeniu va avea acest trend. E foarte important să avem în permanență oameni pregătiți și ne propunem să ne ocupăm de acest aspect, dar totodată ne propunem să educăm și clientul. Astfel, putem ajunge partenerii celor care realizează că noi nu suntem doar furnizori de piese de schimb, ci putem oferi mai mai mult. Pe partea de servicii putem oferi traininguri și cursuri pentru instruirea angajaților.

Dacă reușim să menținem echipa pe care o avem acum din

punct de vedere tehnic, dorim să exploatăm nișa specifică background-ului tehnic, cu servicii, cu consultanță, o nișă mai îngustă poate, dar foarte specializată, în care suntem buni.

Care sunt principalii parteneri internaționali ai firmei, dar principalii clienți?

Suntem distribuitorii unor firme de renume mondial, care au peste 100 de ani de existență și experiență în domeniu, cum sunt: SKF, KOYO, TOTAL, LUBRIFIN, GATES, CONTINENTAL, DONGHUA, REXNORD, LOCTITE, DONALDSON, DICHTOMATIK, BOSCH şi multe altele. Noi acoperim ca arie de vânzare directă zona centrală a Transilvaniei, Mureș, Bistrița și Sibiu, iar cei mai importanți clienți ai noștri sunt Azomureș, Irum, Kastamonu, Siceram, Tereos, Rombat, Teraplast etc. De asemenea, avem în țară comercianți cu care ne mândrim, cu care colaborăm foarte bine. Avem și magazine proprii în 4 locații, unde au acces clienții mai mici.

Care considerați că sunt principalele argumente/plusuri pe care compania dvs. le are în fața competiției? Încercăm să ne diferențiem de concurență prin faptul că nu oferim doar piese de schimb, ci le oferim clienților posibilitatea de a-și achiziționa din magazinul nostru de la rulmenți, vaselină, carcase, cuplaje, curele până la lanțuri, fulii, uleiuri etc. Totodată, oferim și servicii de consultanță clientului pentru a lua cele mai bune decizii. Convingem clientul că noi cunoaștem această meserie, că indicațiile și sugestiile tehnice pe care le oferim îi pot fi de folos. Prin faptul că oferim aceste indicații putem exploata produsul la nivelul maxim de capacitate pe care îl are. Printre servicii aș aminti identificarea, măsurarea și recunoașterea produsului după codul de origine al echipamentului. Putem face vibrodiagnoză, ceea ce înseamnă că prin vibrații deducem defectul din utilaj. Unul dintre furnizorii noștri principali, SKF, este unul dintre promotorii acestor servicii în lume.

„Noi am fost învățate că trebuie să pui suflet și toate cunoștințele tale în tot ceea ce faci. Am fost crescute cu puțină severitate, dar acum se văd și rezultatele. Eu sunt implicată în firmă de opt ani, iar sora mea de un an și ne propunem ca firma să fie în pas cu tendințele tehnologice. Ne-am adus contribuția prin noțiuni noi de organizare și management. Am învățat noțiunile de bază ale afacerii de la tatăl nostru, iar deciziile le discutăm și le luăm împreună” Fodor Réka, COO al Leco Impex

57

58

INVESTIȚII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Bistrița Business Park se promovează în mediul de afaceri local de Sandu TUDOR

Business Park Bistrița Sud, în parteneriat cu revista Transilvania Business, a organizat recent un eveniment dedicat oamenilor de afaceri bistrițeni. Organizatorii și-au propus să cunoască mai bine dorințele de dezvoltare ale companiilor locale, în ideea în care acestea ar putea să-și extindă investițiile și în parcul industrial.

Într-un ambient plăcut al unui hotel central din Bistrița, aproximativ 25 de oameni de afaceri s-au arătat interesați de condițiile în care și-ar putea reloca sau extinde afacerile în parcul industrial situat în localitatea Sărata de lângă Bistrița. Iulius Dumitru, administratorul parcului, le-a prezentat celor prezenți situația la zi a loturilor de teren încă disponibile pentru concesionare și le-a explicat care sunt beneficiile și facilitățile fiscale de a investi într-un parc industrial. Dumitru a enumerat și clienții atrași deja, în diferite faze de contractare, atât români cât și străini. “Rezidenții parcului au mai multe beneficii, dintre care amintesc aici: scutire de la plata impozitului pe teren și pe clădirile situate în perimetrul parcului industrial, conform Ordinului 2980/2013 privind aprobarea condițiilor de acordare a măsurilor de sprijin pentru investițiile realizate în parcurile industriale, ordin emis de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu modificările ulterioare; scutiri de la plata unor taxe locale pentru eliberarea de avize, certificate și autorizații; alte scutiri aprobate de Consiliul Local Bistrița, conform titlului de parc industrial deținut de societatea administrator”, a explicat Iulius Dumitru.

Cine sunt primii 8 rezidenți?

Acesta a prezentat și cele opt companii cu care societateaadministrator a parcului industrial Bistrița Sud a semnat contracte de administrare și prestări servicii conexe. Roin-

dra International SRL Bistrița, având ca domeniu de activitate fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice, își propune o investiție totală de un milion euro în parcul industrial, pe o suprafață de 2800 mp, în urma căreia vor rezulta 70 de noi locuri de muncă.

Datacor SRL Bistrița, producător de componente pentru comunicații, va investi 1,35 milioane euro, pe o suprafață de 2800 mp, și va crea 10 locuri de muncă. Centana Com SRL Bistrița va construi o fabrică de produse lactate, investind 1,4 milioane euro, pe o suprafață de 4200 mp și își propune să creeze 36 de locuri de muncă. Geto-Dacia Construcții Pasive SRL – din domeniul produselor necesare dulgheriei și tâmplăriei, dorește să investească 1,01 milioane euro, pe un lot de 2800 mp, și să creeze 71 locuri de muncă. Eurocompozite SRL – fabricant de produse din fibră de sticlă – va investi 500.000 euro, creând 50 de noi locuri de muncă, pe o suprafață de 2000 mp. Flaely Group SRL Bistrița – din domeniul construcțiilor – își propune o investiție de 350.000 euro, pe un lot de 1400 mp, și 25 de noi joburi. Carpath Weld Industries SRL Bistrița – producător de rezervoare, cisterne și containere metalice, construcții metalice – va realiza 30 de locuri de muncă, ocupând o suprafață de 1400 mp, în urma unei investiții de 300.000 euro. Compania Terraqua Water Systems SRL – care face lucrări de construcții ale proiectelor utilitare pentru fluide – va realiza o investiție de 280.000 euro și 24 de noi joburi, pe o un lot de teren de 1400 mp. “Au fost deja semnate și contractele cadastrale prin care societățile rezidente au obținut deja drept de superficie asupra terenului din parcul industrial Bistrița Sud, documente esențiale în obținerea de finanțări nerambursabile din fondurile structurale 2013-2020”, a explicat Dumitru. Acesta a precizat că există și negocieri avansate cu trei companii străine din domenii high-tech pentru care se are în vedere accesarea de ajutoare de stat pentru investițiile inițiale de minimum 15 milioane de euro. Numărul de locuri de muncă pe care le vor crea aceste companii este de 250. Suprafața în negociere este de 25.000 mp. “Societatea administrator sprijină rezidenții parcului industrial în accesarea de finanțări nerambursabile din fondurile structurale aferente perioadei de programare 2013-2020 și de ajutoare de stat, în plus față de facilitățile de mai sus. În plus, societatea administrator este în plin proces de elaborare a studiului de fezabilitate pentru incubatorul de afaceri din parcul industrial Bistrița Sud, vizându-se obținerea de titlu de incubator de afaceri într-o primă etapă, precum și a unei finanțări nerambursabile din Programul Operațional Regional. Valoarea estimată a proiectului este de 1.500.000 euro”, a mai spus Iulius Dumitru.

CSR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

59

Azomureş şi Asociația Curtea Veche sprijină, în continuare, lectura

Casa Kraus transformată într-o „curte a miracolelor” de Valentin COVACIU

Asociația Curtea Veche și Azomureș SA Tîrgu Mureş au transformat incinta Casei Kraus din Criț, pentru o săptămână, într-o „curte a miracolelor” pentru elevii care au participat la Tabăra Narativ.

Fosta casă parohială din Criț, acum pensiunea Casa Kraus, grădina acesteia, șopronul adăpostit de zidurile fortificației Bisericii Evanghelice și împrejurimile satului s-au dovedit un spațiu ideal pentru Tabăra de lectură pentru copii – Narativ, care s-a desfășurat din 26 august până în 2 septembrie. Tabăra de lectură “Narativ” face parte din seria de proiecte de responsabilitate socială derulate de compania Azomureș, mare parte dintre acestea vizând capitolul educație.

Douăzeci de elevi participanți, cu vârsta între 7-12 ani, au fost selecționați din Tîrgu Mureș în urma unui concurs școlar în cadrul căruia aceștia au scris de ce le place să citească. De asemenea, la activitățile taberei au participat și copii ai angajaților Azomureș, selecționați în baza eseurilor redactate. Copiii au petrecut o săptămână într-o atmosferă care păstrează amintirea secolului al XV-lea la Casa Kraus, timp în care se desfășoară acțiunea romanului pe care l-au studiat în tabără – “Cocoșatul de la Notre Dame”, repovestire după romanul lui Victor Hugo, volum apărut în colecția “Cărțile copilăriei” la Curtea Veche Publishing.

Lectură, teatru şi natură Echipa asociației a pregătit un program variat. Elevii au învățat prin activități practice despre istoria epocii în care se petrece acțiunea romanului, au exersat tehnici din arta discursului public și a improvizației pentru ca în ultima zi a evenimentului să pună în scenă un spectacol dedicat părinților. În completarea acestor activități, un inginer agronom a transmis o parte din cunoștințele sale copiilor, astfel încât aceștia să se bucure nu numai de citit, ci și de natură, să înțeleagă mai bine ce înseamnă munca pământului și roadele pe care acesta ni le oferă. Programul a mai cuprins excursii atât la bisericile fortificate de la Viscri și Saschiz cât și plimbări la fermele din zonă unde copiii au învățat despre agricultură și creșterea animalelor. „Ne-am propus ca în această sătptâmână să îi provocăm pe copii să descopere cititul de plăcere prin diverse activități care i-au apropiat de povestea „Cocoșatului de la Notre Dame” și nu numai. A contat foarte mult faptul că aceștia și-au dorit să participe așa că am știut de la început că vom avea alături cititori dornici de lectură. O mare parte dintre aceștia nu au mai fost niciodată într-o tabără sau la cele la care au luat parte miza era exclusiv distracția”, mi-a spus Valentina Roman, director executiv și manager de proiect Asociatia Curtea Veche. „Noi ne-am axat pe utilitatea cunoștințelor acumulate în ca-

drul evenimentului: multe dintre tehnicile folosite de către specialiștii noștri pot fi folosite în continuare de către cei mici astfel încât ei să își poată activa imaginația și creativitatea, să citească mai fluent sau să scape de emoții în public ori de câte ori vor avea nevoie în viitor”, a adăugat Valentina Roman.

Am vizitat Tabăra Narativ în ultimele trei zile și am povestit cu pedagogii implicați în proiect și cu elevii, care mi-au spus cum s-au simțit și ce au învățat la Criț. „Îmi plac foarte mult activitățile, sunt foarte interesante. Am învățat foarte multe lucruri aici”, mi-a spus Denisa Bârsan, elevă în clasa a V-a. Nicolas Iulian Bidi, elev în clasa a III-a, mi-a spus că s-a gândit dinainte că activitățile din tabără vor fi frumoase și că „au fost peste așteptări”.

Elevii din Tabăra Narativ din Criț au fost îndrumați de trei coordonatori. István Szabó s-a ocupat de atelierele de grădinărit, Daniela Pălimaru i-a ajutat să deseneze și i-a introdus în lumea artelor vizuale, în timp ce Smaranda Nicolau i-a învățat cum să citească o poveste și a pregătit spectacolul din ultima zi.

60

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

61

Adrian Peake, director general Medicover România:

Transilvania prezintă un potențial masiv pentru investitori și mediul de business O analiză a Comisiei Naţionale de Prognoză situează județele Cluj și Brașov pe primul loc, alături de Ilfov, din punct de vedere al creșterii economice înregistrate în anul 2015. Efervescența sectorului de business local a continuat și în anul 2016, iar orașele din nord-vestul țării au ajuns să reprezinte puncte importante pe harta investitorilor și antreprenorilor.

Una dintre companiile care au ales să își consolideze în acest an prezența în Transilvania este Medicover, unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii medicale private din România – prin relocarea și extinderea clinicii multidisciplinare din Brașov și deschiderea celei de-a doua clinici în Cluj-Napoca, în Liberty Technology Park. „România a încetat de mult să însemne doar București atunci când vine vorba de potențial pentru investiții de succes. Numeroase regiuni ale țării traversează o perioadă de creștere semnificativă, vizibilă chiar pe intervale scurte de timp – de când am venit în România, în 2015, am putut asista direct la această evoluție. Cu siguranță, Transilvania prezintă un potențial masiv pentru investitori și mediul de business”, spune Adrian Peake, directorul general Medicover România.

Această dezvoltare economică s-a tradus treptat prin creșterea puterii de cumpărare a populației și a companiilor locale, ceea ce alimentează cererea pentru o gamă largă de produse și servicii în zonă. Astfel, serviciile medicale private de cea mai înaltă calitate devin din ce în ce mai căutate la nivel local. „Cererea pentru serviciile pe care le oferim continuă să crească la nivelul întregii țări. Din ce în ce mai multe companii doresc să le ofere angajaților acces personalizat la servicii medicale de cea mai înaltă calitate, iar oamenii sunt din ce în ce mai bine informați și conștienți de importanța prevenției. Estimăm că sectorul nostru va continua să crească anual cu aproximativ 12 %”, spune Peake.

Astfel, în luna iulie a acestui an, Medicover a deschis o a doua clinică multidisciplinară la Cluj-Napoca. Aceasta este situată în Liberty Technology Park Cluj, pe Strada Gării, și oferă acces la zece specialităţi medicale, un departament dedicat de medicina muncii, o sală pentru kinetoterapie și fizioterapie, precum și programe pentru sănătatea angajaților.

Anterior, în martie, compania a relocat și extins clinica multidisciplinară din Brașov. Noua unitate pune la dispoziția pacienților peste 15 specialităţi medicale, un departament ultramodern de cardiologie, precum și un centru acreditat de vaccinări internaţionale. De asemenea, clinica Medicover Brașov reprezintă singura unitate medicală privată din oraș care permite realizarea investigațiilor de bronhoscopie, dedicate diagnosticării și monitorizării afecţiunilor respiratorii și pulmonare.

Altă unitate Medicover din regiune este clinica din Ti­mi­ șoara, care include, printre altele, Centrul de testare și evaluare cardio-pulmonară la efort, Centrul de excelență în

oftalmologie, unde se realizează screeningul retinopatiei de prematuritate prin oftalmoscopie (serviciu unic în regiunea de Vest a României), precum și Centrul de Somnologie, specializat în depistarea și tratarea tulburărilor de somn. „Dezvoltarea mediului de business local se traduce și prin diversificarea nevoilor companiilor, care depun eforturi susținute pentru a le oferi cele mai bune condiții posibile echipelor lor. Astfel, pentru a veni în sprijinul lor, am lansat în acest an o nouă linie de servicii Medicover: asigurarea medicală pentru angajați, un produs ce se axează pe acoperirea riscului de îmbolnăvire, complementar abonamentului medical corporate. Suntem singurul operator din România ce oferă soluții integrate de sănătate în cadrul locațiilor proprii (abonamente, asigurări, servicii de spitalizare), iar experiența noastră vastă la nivel european garantează accesul la servicii de înaltă calitate”, adaugă Adrian Peake.

Compania cu origini suedeze este prezentă pe piața din România de peste 20 de ani și dispune în prezent de o rețea de 18 clinici proprii în București și în țară (Timișoara, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Ploiești, Brașov, Galați) și un spital generalist în București – Spitalul Medicover.

Cu o experiență internațională de peste 25 de ani în industria FMCG și sectorul serviciilor medicale, Adrian Peake este directorul general al Medicover România începând cu anul 2015. Specializat în contabilitate și finanțe, britanicul dispune de o înțelegere aprofundată a tuturor aspectelor de business și a ocupat, de-a lungul anilor, diferite poziții de conducere în companii importante.

62

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Centrul Medical Cardiomed și Universitatea „Petru Maior” -

Parteneriat târgumureșean în domeniul imagisticii medicale de Teodora MÎNDRU

Centrul Medical Cardiomed, în parteneriat cu Universitatea „Petru Maior”, a câștigat recent un proiect revoluționar de cercetare, finanțat de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, care se adresează imagisticii și aplicațiilor de tehnici computaționale de simulare a fluxului sangvin din arterele coronare pe bază de tehnici imagistice pentru a crea modele personalizate de tratament. competiția de proiecte pe sănătate, obținând 100 de puncte din 100. În cariera mea, este a treia oară când un proiect scris de mine este clasat primul pe țară și este a doua oară când un proiect scris de mine obține 100 de puncte din 100 posibile la o competiție națională. Proiectul se adresează imagisticii și aplicațiilor de tehnici computaționale de simulare a fluxului sangvin din arterele coronare, pe bază de tehnici imagistice, pentru a crea modele personalizate de tratament. Noi dorim să aplicăm aceste noi trenduri în laboratorul nostru de cercetare, pentru că prin ele dezvoltăm practic noi posibilități de diagnostic și tratament. Facem cercetare pentru a ajuta bolnavul iar medicina personalizată și computațională reprezintă un nou instrument prin care putem oferi bolnavului un diagnostic mai bun și un tratament cu eficacitate mai mare”, a declarat prof. univ. dr. Theodora Benedek, fondator al Centrului de Cercetare Avansată în Imagistică Cardiacă din Centrul Medical Cardiomed, vicepreședinte al Panelului de Științele Vieții din programul „Marie Curie” al Comisiei Europene, expert evaluator, monitor și raportor pe proiecte de cercetare al Comisiei Europene şi personalitate recunoscută pe plan internațional în domeniul imagisticii cardiovasculare.

Parteneriat public-privat Proiectul a primit 100 de puncte din 100 posibile, clasându-se pe locul întâi la nivel național, iar, datorită acestui parteneriat public-privat, specialiști în informatică medicală din cadrul Universității „Petru Maior” vor veni la Centrul Medical Cardiomed pentru a învăța să lucreze cu softurile de imagistică medicală și pentru a deprinde abilități specifice, scopul final fiind dezvoltarea noilor posibilități de diagnostic și tratament. „Recent au fost date publicității rezultatele competiției pentru granturi de cercetare cu finanțare de la Ministerul Educației și Cercetării, aplicantul fiind un consortiu bazat pe un parteneriat între o universitate și un centru privat. Centrul de Cercetare Avansată în Imagistică Cardiacă din cadrul Centrului Medical Cardiomed, în cadrul unui parteneriat cu Universitatea „Petru Maior”, a reușit performanța de a se clasa pe primul loc la nivel național la

Prof. univ. dr. Theodora Benedek a afirmat că acest parteneriat public-privat va aduce beneficii atât Centrului Medical Cardiomed, cât și Universității „Petru Maior”, deoarece cercetătorii vor putea învăța tehnici de medicină computațională într-un centru foarte performant. „Proiectul înseamnă că cercetători din Universitatea „Petru Maior”, profesori universitari abilitați cu experiență, conducători de doctorate, vor veni la Centrul Medical Cardiomed pentru a învăța, pentru a deprinde abilitățile de manipulare a acestor tehnici de medicină computațională într-un centru foarte performant. Un colectiv de specialiști în informatică medicală, utilizând infrastructura de la Cardiomed, vor învăța să lucreze cu softurile de imagistică medicală. Este cu siguranță ceva care va aduce beneficii atât Centrului Medical Cardiomed, cât și Universității „Petru Maior”, a menționat prof. univ. dr. Theodora Benedek.

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

63

La Congresul European de Cardiologie au fost prezentate

Noile perspective în viitorul cercetării cardiovasculare de Teodora MÎNDRU

Societatea Europeană de Cardiologie a organizat, la sfârșitul lunii august, la Roma (Italia), o nouă ediție a Congresului European de Cardiologie, o manifestare științifică de rang înalt, la care au luat parte personalități sonore ale cardiologiei europene și de peste Ocean.

Organizat sub sloganul „Where the world of cardiology comes together”, Congresul European de Cardiologie a reunit peste 20.000 de participanți, care au prezentat noile trenduri ale cercetării cardiovasculare. România a fost reprezentată de patru personalități recunoscute pe plan internațional în domeniul cardiologiei, una dintre ele fiind prof. univ. dr. Theodora Benedek, șefa Clinicii de Cardiologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Tîrgu-Mureș, președintele Comisiei de Cercetare Științifică a Senatului UMF Tîrgu-Mureș și expert al Comisiei Europene.

Noile perspective În cadrul manifestării științifice, prof. univ. dr. Theodora Benedek a moderat, alături de prof. Karin Sipido, președintele Panelului de Sănătate din Comisia Europeană, secțiunea dedicată noilor perspective în viitorul cercetării cardiovasculare prin prisma proiectelor finanțate de către Comisia Europeană. „La sfârșitul lunii august, a avut loc, la Roma, Congresul European de Cardiologie, cea mai mare și prestigioasă manifestare științifică din domeniul cardiologiei, un congres cu peste 20.000 de participanți. Au participat nume sonore ale cardiologiei europene și de peste Ocean, iar țara noastră a avut patru reprezentanți ca președinți de ședință, trei din București și unul din Tîrgu-Mureș, care au moderat secțiunile destinate diagnosticului și tratamentului bolilor cardiovasculare. Ne dorim ca, în viitor, România să fie mai bine reprezentată în aceste structuri europene de organizare a congreselor internaționale.

Eu am reprezentat atât centrul universitar Tîrgu-Mureș, cât și Comisia Europeană la acest congres și am moderat, ca președinte de ședință, alături de președintele Panelului de Sănătate din Comisia Europeană, prof. Karin Sipido, lucrările secțiunii dedicate noilor perspective în viitorul cercetării cardiovasculare prin prisma proiectelor finanțate de către Comisia Europeană. La această secțiune am încercat să facem o prezentare cât mai complexă a posibilităților de accesare a granturilor oferite de Comisia Europeană pentru dezvoltarea carierei tinerilor cercetători care activează în domeniul bolilor cardiovasculare, prin granturi de cercetare, burse, de schimburi interuniversitare oferite de către Comisia Europeană”, a declarat prof. univ. dr. Theodora Benedek.

Dezvoltarea tehnicilor imagistice Prof. univ. dr. Theodora Benedek a afirmat că în prezent se pune un mare accent pe dezvoltarea tehnicilor imagistice și pe utilizarea programelor personalizate de prevenție cardiovasculară cu ajutorul telefoanelor inteligente. „În cadrul Congresului European de Cardiologie s-au prezentat noile trenduri din cercetarea cardiovasculară. În prezent, se pune accent pe dezvoltarea tehnicilor imagistice, pentru că există foarte multe posibilități de dezvoltare a softurilor și a echipamentelor imagistice hibride sau de fuziune. Un alt domeniu de interes care câștigă tot mai mult teren în este cel reprezentat de conceptul de monitorizare de la distanță a pacientului prin utilizarea telefoniei mobile și a aplicațiilor pe smartphone și tabletă, fără ca pacientul să fie nevoit să mai vină la control, precum și utilizarea programelor personalizate de prevenție cardiovasculară cu ajutorul unor tablete, în care sunt introduse softuri prin care pacientul interacționează cu medicul și cu stația centrală, obținând zilnic sfaturi de adaptare a dietei, a regimului de efort, de la o zi la alta, în funcție de statusul cardiovascular. În acest domeniu s-au dezvoltat programe întregi ale Comisiei Europene, destinate dezvoltării medicinii personalizate”, a precizat prof. univ. dr. Theodora Benedek.

64

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TM2021 - Luminează orașul prin tine! de Ligia VORO şi Nicolae POP

„Shine Your Light, Light Up Your City - Luminează orașul prin tine!’”. Să ţinem minte acest slogan pe care îl vom auzi cel puţin 5 ani de acum încolo. Este mesajul care adună în el chintesenţa noii Capitale Europene a Culturii din România – Timişoara. TB a încercat să surprindă câteva reacţii de la Timişoara în urma obţinerii acestei titulaturi în 16 septembrie.

Municipiul Timişoara a câştigat finala pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, devansând municipiile Bucureşti, Baia Mare şi Cluj-Napoca.

“Timişoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii este, cu siguranţă, cel mai important proiect al comunităţii timişorene, după Revoluţia din 1989, un proiect construit pas cu pas, cu o largă participare a actorilor culturali, dar şi a comunităţii şi condus şi scris profesionist de o echipă tânără şi entuziastă condusă de Simona Neumann – recunoaşte pentru Transilvania Business, viceprimarul municipiului de pe Bega, Dan Diaconu.

“Acest titlu este, în primul rând, al României, iar pentru asta ne dorim colaborări frumoase cu toți cei implicați în această formidabilă competiție”, a fost mesajul Simonei Neumann, directorul executiv al Asociaţiei Timișoara Capitală Culturală Europeană, din 2013 până în prezent.

Spiritul Timişoarei luminează Însă munca depusă în ultimii ani va continua şi se va intensifica după cum consideră viceprimarul Dan Diaconu care recunoaşte că Timişoara a primit un imbold extraordinar în definirea imaginii internaţionale, în consolidarea sectorului creativ, dar, poate mai ales, în amplificarea sentimentului comunitar. “Urmează o perioadă dificilă de implementare, euforia câştigării titlului trebuie să se transforme în energie creativă pentru aprofundarea şi pregătirea programului cultural, dar şi într-o muncă titanică pentru pregătirea oraşului pentru 2021. Investiţiile în infrastructura culturală, în accesibilitate şi mobilitate, în spaţiul public şi în infrastructura pentru turism vor demara într-un ritm alert pentru ca perioada de 4 ani care ne desparte de 2021 este una care pare lungă, în fapt fiind relativ scurtă pentru implementarea unor astfel de investiţii ambiţioase”, punctează Dan Diaconu.

Pentru Timişoara, titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 reprezintă un prilej deseobit pentru ca municipiul, prin oamenii şi prin programele gândite de aceştia, să îşi afirme, încă o dată, spiritul intercultural şi multiconfesional al regiunii, dar şi de a-l consolida şi a-l promova ca model de bună practică, într-o Euro-

pă care îşi caută din nou valorile care au consacrat-o, crede, de asemenea Dan Diaconu.

“Cu o agendă culturală completă, ne dorim o apropiere de Europa și de standardele acesteia prin dialog constant și implementarea proiectelor culturale și a evenimentelor pe care leam pregătit. Timișoara este pregătită pentru a străluci pe toate planurile, cultural, economic, turistic și social, fiecare locuitor al orașului fiind parte a acestui proces”, a completat Simona Neumann.

Pentru desfăşurarea TM2021, proiectul vizează, în primul rând, creşterea capacităţii infrastructurii culturale prin construcţia Centrului pentru Artă, Tehnologie şi Experiment, a reconversiei unor clădiri industriale şi a transformării acestora în spaţii pentru industria creative, reabilitări şi extinderi ale clădirilor existente. În al doilea rând va fi necesară revitalizarea urbană şi investiţia participativă în spaţiul public, printre care se numără continuarea procesului de reabilitare şi pietonizare a centrului istoric, aducerea la acelaşi standard de amenajare a Ansamblului Urban Corso şi a altor zone istorice ale Timişoarei şi poate mai ales investiţia masivă în reabilitarea patrimoniului arhitectural. În al treilea rând, cea mai costisitoare componentă se referă la mobilitatea urbana, dar şi continuarea accesibilizării oraşului faţă de conexiunile externe şi interne, dar şi faţă de propriii cetăţeni. “Gara şi aeroportul, proiectele de infrasturctură rutieră – centura de ocolire a oraşului, închiderea inelelor de circulaţie, traseele de transport public urban şi infrastructura strategică ciclistă a oraşului sunt doar câteva din punctele de atins prin fonduri europene, guvernamentale şi locale. Toate aceste acţiuni sunt determinate de creşterea calităţii vieţii cetăţenilor”, a subliniat viceprimarul Dan Diaconu. În următorii patru ani, administraţia locală este conştientă că va avea de implementat, datorită numărului mare de turişti ce vor fi aşteptaţi la Timişoara, mai multe elemente, precum strategia de turism sustenabil, creşterea capacităţilor prin construcţie şi reconversie, dar şi coordonarea cu vecinii din Serbia şi Ungaria.

Fondurile estimate a fi alocate proiectului sunt în cuantum de 48,5 milioane de euro, fonduri bugetare locale, judeţene naţionale şi europene.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

65

66

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

67

Tranzacție record pentru Romgaz de (L.V.)

Toamna se numără contractele pentru sectorul de gaze naturale. Apropierea iernii şi alte calcule îi determină pe consumatori să îşi asigure volumele necesare. Recordmenul tranzacţiilor din prima lună de toamnă, până în 26 septembrie, este SNGN Romgaz SA Mediaş.

Societatea Națională de Gaze Naturale (SNGN) Romgaz SA Mediaș a încheiat în luna septembrie unul dintre cele mai generoase contracte de vânzare-cumpărare gaze naturale, eveniment raportat Bursei de Valori București, respectiv Bursei de Valori Londra, compania fiind dublu listată.

Contractul a fost raportat în data de 19 septembrie bursei de la Bucureşti. Romgaz SA a semnat cu Societatea Națională de Transport Gaze Naturale (SNTGN) Transgaz SA contractul nr. 13045, din 16 septembrie, cu o valoare de 76,549 de milioane de lei, o valoare record pentru piețele centralizate de gaze naturale. Vânzarea efectivă a avut loc în 14 septembrie pe piața centralizată de gaze naturale administrată de Bursa Română de Mărfuri SA. Transgaz SA va utiliza gazele naturale achiziționate pentru consum tehnologic, perioada de livrare fiind între 16 septembrie 2016 și 1 octombrie 2017.

Potrivit legislaţiei în vigoare - Ordinul ANRE nr. 118/2014 -, “producătorii de gaze naturale - titulari de acorduri petroliere, au obligaţia să încheie tranzacţii pe pieţele centralizate de gaze naturale din România, transparent şi nediscriminatoriu, pentru vânzarea unui procent din cantitatea anuală de gaze naturale din producţia internă proprie destinată consumului intern, după cum urmează: minimum 35 % în anul 2015, minimum 30 % în anul 2016, minimum 25 % în anul 2017 şi minimum 20% în anul 2018”.

Alte tranzacţii raportate De asemenea, Romgaz SA a încheiat mai multe contracte cu producători de energie termică, în septembrie fiind raportate tranzacţii cu Societatea CET Govora SA, respectiv cu SC Complexul Energetic Hunedoara SA. În 20 septembrie, Romgaz SA a raportat încheierea de acte adiţionale la contractele nr. 6 şi nr. 7, încheiate în iunie

2016, cu Societatea CET Govora SA. Astfel, contractul nr.

6, încheiat pe piaţa concurenţială non-casnici, prevedea vânzarea de gaze naturale în valoare de 22,366 milioane de lei pentru perioada 1 iulie 2016 – 30 iunie 2017. Prin încheierea actului adiţional la acest contract, valoarea estimată a contractului pentru perioada 1 octombrie 2016 – 30 iunie 2017 va atinge cifra de 22,468 milioane de lei.

Contractul nr. 7, modificat prin actul adiţional din 20 septembrie, încheiat pe piaţa concurenţială producători de energie termică, va avea o valoare estimată, pentru perioada 1 octombrie 2016 – 30 iunie 2017, de 2,316 milioane de lei, prima estimare a contracului fiind de 2,298 milioane de lei.

Pentru Complexul Energetic Hunedoara, Romgaz SA urmează să furnizeze gaze naturale în valoare de 705 mii de lei, conform contractului nr. 16 încheiat pe piaţa concurenţială producători de energie termică, respectiv 29,874 de milioane de lei, potrivit contractului nr. 17, încheiat pe piaţa concurenţială non-casnici. Ambele contracte semnate în 23 septembrie sunt încheiate pentru perioada 1 octombrie 2016 – 30 iunie 2016. Data de raportare la bursă a fost 26 septembrie.

Romgaz este cel mai mare producător şi principal furnizor de gaze naturale din România. Acţionar principal este statul român cu o participaţie de 70%. Compania are o experienţă vastă în domeniul explorării şi producerii de gaze naturale, istoria sa începând acum mai bine de 100 de ani în 1909. Romgaz face cercetare geologică în scopul descoperirii de noi zăcăminte gazeifere, produce gaz metan prin exploatarea zăcămintelor din portofoliul companiei, depozitează subteran gaze naturale, efectuează intervenţii, reparaţii capitale şi operaţii speciale la sonde şi asigură servicii profesioniste de transport tehnologic. Începând cu anul 2013, Romgaz şi-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, devenind astfel producător şi furnizor de energie electrică.

68

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Soluțiile smart, în faza de pionierat de Ligia VORO

După 24 de ani de ani de la înființare, Leco Impex a devenit unul dintre principalii distribuitori pe piața întreținerii industriale și agricole din România. O afacere de familie care a crescut de la an la an și care își datorează succesul tocmai unității echipei în fruntea căreia stă familia Bartha.

Conceptul de smart, inteligent în românește, alăturat energiei preocupă de câțiva ani întreg lanțul de companii care activează în domeniu, inclusiv în cele conexe, din țara noastră. Smart grid, smart metering, smart home, smart city sunt doar câteva concepte care tind să își facă loc în vocabularul nostru uzual, cu nota lor puternică de inovație și digitalizare. Cum sunt transpuse acestea în și de industrie încercăm să vă răspundem în cele ce urmează, beneficiind de ajutorul unor specialiști în domeniu, chestionați de către jurnalistul Carol Dan, la conferința Smart Energy, organizată de Wall-Street.ro într-o zi de marți, 13 - septembrie, la București, la Hotel Marshal Garden.

Soluțiile smart-home în proiecte pilot CEZ Romania are, la acest moment, 40.000 de clienți – 25 % mari consumatori - dintr-un total de 1,4 milioane care au instalate contoare inteligente. În următoarea jumătate de an, grupul ceh intenționează să monteze alte 10.000.

Dacă în domeniul măsurării inteligente a consumurilor de energie electrică, cei patru distribuitori au făcut pași, datorită proiectului pilot lansat sub supravegherea Autorității

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în zona de smart home putem spune că suntem încă la start, deși vorbim de o plajă de 9 milioane de consumatori. “În termeni de soluții de smart-home sunt câțiva doar, nu avem o statistică despre aceștia, aș spune că, comparativ cu aceștia, este abia începutul, pentru că, deși sunt oameni entuziaști, care și-ar dori această tehnologie, și-ar dori și să facă economie la energie electrică”, a subliniat Martin Zmelik, Country Manager şi Preşedinte al DirectoratuluiCEZ Romania.

Totuși, pe partea de implementare de soluții de smart home, există proiecte care deschid orizontul în domeniu. “În cadrul ADREM Link am dezvoltat o soluție de smart home, în prezent o avem într-un proiect pilot împreună cu unul dintre partenerii noștri – distribuitori de energie din România. Proiectul pilot a început de foarte curând, la începutul lunii septembrie, și nu sunt disponibile încă date cu privire la adopția lui, dar în fazele anterioare implementării proiectului pilot, produsul smart home s-a dovedit a fi extrem de util, mai ales pentru ceea ce înseamnă eficiența energiei termice. Pachetul de eficiență termică este extrem de bine primit de consumatori și a avut rezultate surprinzătoare și pentru noi pentru că a dus la realizarea unei scăderi a consumului intern cu aproximativ 20-25 %, doar prin controlul temperaturii de la distanță”, a prezentat Corneliu Bodea, CEO ADREM. Vorbim de patru pachete care vizează eficiența termică, eficiența electrică, securitate și supraveghere.

O altă companie din grup - ADREM Engineering – dezvoltă soluții de smart grid pentru automatizarea rețelelor de transport și distribuție. “Eu cred că, pentru România, a realiza un mod inteligent de a consuma, produce, transporta și distribui energia, este esențial deoarece se vorbește de Energy Union, de interconectarea între țări și se vorbește de o utilizare în comun a energiei. Gândiți-vă că în acel moment, țara care are consumatorii care sunt cel mai bine monitorizați, care consumă cel mai inteligent și care au un sistem de eficiență energetică ridicată, va fi cea care va conta în creșterea eficienței și într-un consum într-o intensitate energetică mai mică. România are posibilitatea să facă acest lucru, pentru că românii sunt dintre cei care se adaptează, acceptă tehnologia nouă cel mai repede”, crede Corneliu Bodea, CEO ADREM. Nu stăm foarte bine nici la partea de construcții care, în corelație cu soluțiile inteligente, ne duc spre eficiența energetică a clădirilor și consumul inteligent de energie. “Ceea ce am descoperit în România este faptul că tot ce contează în piață este prețul, nu contează calitatea, nu contează cât de deștept ești, cât de inteligent, oamenii nu sunt interesați dacă e prea scump. (...) Dezvoltarea sistemelor inteligente în România este ca și cum ai pune o baterie Tesla într-un Trabant și apoi să îi spui energie smart”, crede Andrew Prelea, CEO Vast Resources, care a explicat că în țara noastră oamenii locuiesc încă în case construite din beton, BCA, polistiren și uită de fundamentele despre ceea ce înseamnă cu adevărat tehnologiile smart.

Acesta a mai susținut că nu contează că ai smart grid, programe de control inteligent a energiei, dacă în România sunt case care utilizează materiale care și-au dovedit limitările acum zeci de ani. “Dacă pui polistiren pe o casă, nu rezolvi problema eficienței de cost a energiei”, a subliniat Andrew Prelea, care reprezintă o companie care a dezvoltat un material de construcții, din materiale ecologice, utilizate la edificarea a 500 de case în țara noastră. Materialul, comercializat la un preț mai redus decât BCA-ul spre exemplu, este exportat în Marea Britanie, Germania, Franța etc.

Cu toate acestea, românii preferă, în continuare, betonul și alte materiale de construcții tradiționale. „Educarea populației referitor la materialele de construcții, pentru că

BCA, cărămizile, betonul nu vor mai reprezenta viitorul, în condițiile în care există alte tehnologii, noi, care te ajută să construiești mai repede, rezistă mai bine la un cutremur și salvează 50 % din energie din construcție și, în plus, sunt mai prietenoase cu mediul înconjurător”, a mai punctat CEO Vast Resources.

Proiect smart city la Alba Iulia În 1 septembrie, Primăria Alba Iulia anunța că a agreat cu Siemens includerea municipiului în proiectul global de cercetare «Smart Cities Research», în care mai sunt incluse orașele Aberdeen (Marea Britanie), Bruxelles (Belgia), Istanbul (Turcia) și Londra (Marea Britanie).

Două săptămâni mai târziu, la București aflam că proiectul a fost propus mai întâi administrației Capitalei, însă fără succes.

“Siemens are câteva inițiative în acest domeniu, are la Londra așa-numitul oraș digital, oraș inteligent, care este deconectat de la orice sursă, orice utilitate externă, el având posibilitatea să se auto-întrețină, fiind oarecum un sistem închis din acest punct de vedere. Am exportat acest sistem în România, am încercat în București, unde nu am reușit, din păcate, și foarte bine că s-a întâmplat așa și am ales Alba-Iulia, oraș care va fi și orașul Unirii în 2018, unde pe banii noștri facem un proiect de smart city, după toate regulile internaționale”, a anunțat Titi Paraschiv, Director Business Development Siemens, în cadrul conferinței Smart Energy.

Siemens realizează proiectul tehnic, un studiu care analizează modelul de dezvoltare urbană și ia în calcul utilitățile, transportul, energie etc. și cum pot fi implementate în aceste sectoare soluții inteligente, pe care apoi administrația publică din Alba Iulia va hotărî în ce mod îl valorifică.

Industrie inteligentă Dacă în zona consumatorilor casnici de energie e încă uzitată expresia “merge și așa”, în industrie, investițiile în eficientizarea consumurilor de energie pot face diferența dacă rămâi sau nu în piață. O demonstrație ne-a făcut și Florea Sterie, Manager Cercetare –Dezvoltare al Vimetco ALRO, companie care activează în industria de aluminiu considerată, alături de cea a oțelului, cea mai mare consumatoare de energie din Europa, potrivit unui studiu realizat la comanda Comisiei Europene.

“La vremea când ALRO a demarat această politică de eficientizare nu se gândea la smart energy, pur și simplu s-a gândit că trebuie să facă ceva pentru a eficientiza, pentru că altfel pierdem clienți”, a subliniat Florea Sterie. Astăzi, ALRO, o unitate construită în anii 70, e la 99 % eficiență energetică prin modernizări, implementarea unui sistem integrat pe verticală, eficientizarea consumului de gaze naturale, care a fost redus de 3 ori, utilizarea deșeurilor din piață etc.

Mai mult, ALRO dispune de propriul sistem de management energetic cu un dispecerat, activ 24 h. “Dispeceratul ia automat, printr-o anumită procedură, decizii astfel încât să obținem producția cu o eficiență maximă la consumul de energie electrică, putem vedea la nivel de instalații, la nivel de fabrică consumurile online, care se actualizează la maxim 15 minute și acel dispecerat dispune dacă pornește sau oprește o parte din capacitățile de producție”, a explicat managerul.

69

70

ENERGIE

BRUA. Acord semnat și o lege adoptată de Ligia VORO

Proiectul interconectorului de gaze naturale Bulgaria-România-Ungaria-Austria, cunoscut sub acronimul BRUA, a mai făcut un pas în 9 septembrie 2016.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

credibili în Europa Centrală și de Est”, a declarat ministrul Energiei român.

Finanțarea BRUA a fost anunțată la începutul anului de către Comitetul de Coordonare CEF-Energie. Potrivit anunțului oficial, suma alocată de Uniunea Europeană este de 179,3 milioane euro, pentru realizarea primei faze a proiectului de interes comun „Conductă de gaz dinspre Bulgaria către Austria, via România şi Ungaria”, cu denumirea - conform Planului de Dezvoltare al Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale 2014 – 2023 (TYNDP) - „Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze pe coridorul conductei de transport Bulgaria – România – Ungaria – Austria” – (abreviat BRUA) -prima etapă”. Alte 220 de milioane de euro, aproximativ 60 % din fondurile necesare realizării proiectului trebuie asigurate de Transgaz SA. Proiectul presupune dezvoltarea unei capacități de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) și Ungaria (Csanadpalota), prin construirea unei noi conducte, în lungime totală de aproximativ 550 km, pe culoarul Giurgiu – Podișor – Corbu – Hurezani – Hațeg – Recaș – Horia și a trei stații de comprimare amplasate pe traseul conductei (SC Corbu, SC Hațeg, SC Horia). Gazoductul BRUA va fi finalizat în 2019. Tronsonul până la Marea Neagră ar adăuga alţi 300 de kilometri la conductă. După punerea în funcțiune, proiectul va asigura o capacitate maximă de transport gaze naturale biderecțională de 1,5 mld. mc/an înspre Bulgaria şi de 4,4 mld.mc/an înspre Ungaria.

Dincolo de strategia europeană privind piața unică de energie, proiectul și finanțarea sa are și o miză geo-politică. Gazoductul BRUA poate oferi securitate energetică, Europa fiind dependentă de gazul rusesc (n.a. o treime din consumul de gaze naturale din Europa Occidentală este importat din Rusia), în special, și este cel mai mare importator de energie al planetei. Gazoductul ar permite astfel diversificarea surselor de aprovizionare, inclusiv dinspre Marea Neagră și Marea Caspică spre Europa Centrală, interconectarea Greciei, Bulgariei, României, Ungariei, Austriei și Europei Occidentale.

Lege pentru BRUA Chiar de Ziua Gazistului, reprezentanții SNTGN Transgaz SA, compania românească responsabilă de derularea proiectului, și ai Comisiei Europene semnau la Budapesta, Acordul de Finanţare prin Mecanismul Conectarea Europei.

Contractul de finanțare CEF (Connecting Europe Facility) a fost semnat de către Dirk Beckers, director executiv INEA (The Innovation and Networks Executive Agency), Ion Sterian, președinte al Consiliului de Administrație al SNTGN Transgaz SA și Petru Ion Văduva, director general al SNTGN Transgaz SA, în prezența vice-președintelui Comisiei Europene împuternicit cu Uniunea Energetică Maroš Šefčovič, a comisarului pentru Energie și Schimbări Climatice Miguel Arias Cañete și Victor Grigorescu, ministrul Energiei din România.

“BRUA va crea câteva mii de locuri de muncă în mod direct. Alte zeci de mii de locuri de muncă ar trebui să apară în sectorul secundar și terțiar. BRUA este un motor de creștere economică pentru România. Am devenit, în sectorul energiei, credibili la nivel european,

Oficialii companiei Transgaz SA au anunțat, într-un comunicat de presă remis în 9 septembrie, că proiectul BRUA se află în faza de obţinere a acordurilor şi avizelor de mediu şi încheierea acordurilor cu proprietarii terenurilor pe unde va trece gazoductul. Însă, doar în 20 septembrie, Camera Deputaților a adoptat, după ce inițiativa legislativă a fost respinsă în Senat, Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale. În Senat, proiectul de lege era mult mai explicit, și anume propunere legislativă privind unele măsuri necesare implementării proiectului de dezvoltare pe teritoriul României a Sistemului de Transport Gaze Naturale pe coridorul conductei de transport Bulgaria – România – Ungaria – Austria.

Legea prevede derogări de la mai multe legi, precum Codul silvic, legea privind construcțiile, legea fondului funciar, și cuprinde alte măsuri menite să înlesnească realizarea coridorului de transport gaze naturale.

CIFRE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

71

Energia din Transilvania, bilanţ după primul semestru de Ligia VORO

Companiile transilvănene care evoluează în sectoarele gaze naturale, energie electrică şi minier şi-au făcut publice, în luna august, situaţiile financiare pe primul semestru al anului 2016. Transilvania Business a citit rapoartele şi vă prezintă, succint, rezultatele raportate de SNGN Romgaz SA, SNTGN Transgaz SA, Electrica SA, Complexul Energetic Hunedoara din Petroşani.

MOL România, cel de-al treilea jucător din downstream-ul românesc, a avut, de asemenea, o evoluţie interesantă.

Societatea Naţională de Gaze Naturale (SNGN) ROMGAZ SA a raportat pe semestrul I 2016 o cifră de afaceri de 1.850 milioane de lei, o diminuare cu 17% față de perioada similară a anului trecut, deoarece vânzările de gaze au fost afectate de condițiile meteorologice, diminuarea cererii de gaze, cadrul de reglementare imprecis pentru constituirea stocurilor minime de gaze, competiția pe prețuri. De asemenea, indicatorul EBITDA a înregistrat o scădere de 17 %, adică s-a situat la 1.014 de milioane de lei. Profitul net a înregistrat o creştere de 0,65 %. Marjele de profitabilitate, a mai raportat compania, s-au menţinut la un nivel favorabil: rata EBITDA de 54,8%, rata EBIT peste 40% și rata profitului net la 33,3 %.

În semestrul I, Romgaz a avut o producţie de gaze naturale cu mai puţin de 10 % sub nivelul proiecţiei bugetare. În semestrul I 2016, cumulat, 67 % ca valoare din vânzările de gaze naturale ale Romgaz SA s-au efectuat către cei mai mari furnizori din România - ENGIE şi E.ON. Romgaz a mai raportat că 53,0 % la prețuri reglementate către consumatorii casnici și centralele termice numai pentru gazul utilizat pentru producerea agentului termic livrat populației și 47,0 % la preț liber către alți consumatorii ndustriali (inclusiv cantitățile livrate din depozite).

Vânzările de gaze, cu o contribuţie de 83 % în cifra de afaceri şi 82 % EBITDA, au fost influențate de condiţiile

72

CIFRE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

meteorologice, diminuarea cererii de gaze în sectoarele cheie, cadrul de reglementare imprecis pentru constituirea stocurilor minime de gaze, concurența importurilor de gaze la preț redus.

Creştere a înregistrat compania la capitolul venituri din energie electrică, cu 58 %, iar veniturile din activitatea de înmagazinare au crescut cu 2 %. În 2016, în primul semestru, veniturile din înmagazinare s-au cifrat la 194 de milioane de lei. Romgaz care este cel mai important operator de înmagazinare gaze naturale a finalizat, în luna iulie, investiţia de la Sărmăşel, după extinderea capacităţii, depozitul din judeţul Mureş ajungând la 0,95 de miliarde mc/ciclu.

Conducerea Romgaz a mai anunţat în raportul semestrial că separarea activității de înmagazinare într-o entitate juridică distinctă a fost amânată pentru 1 aprilie 2017.

Pe zona de producere a energiei electrice, unde producţia a crescut cu 31 % faţă de semestrul I 2015, Romgaz a arătat că intenţionează să își consolideze poziția pe piață, inclusiv prin îmbunătăţirea eficienței CTE Iernut la un randament minim de 55 %. De altfel, aşa cum arătam în ediţia trecută a Transilvania Business, Consiliul de Administrație a decis în iunie 2016 ca finanțarea proiectului Iernut să fie realizată din fonduri proprii Romgaz și din fonduri accesate prin intermediul Planului Național de Investiții.

Pe zona de investiţii, Romgaz a raportat o diminuare de 49 % față de proiecția bugetară, principalele nerealizări înregistrându-se la obiectivele de natura forajului de explorare și asocieri (modificări ale normelor de achiziții publice, lucrări efectuate în regie proprie), în schimb obiectivele au fost îndeplinite în ceea ce privește elaborarea proiectelor și lucrările de modernizare și reparații la sondele aflate în exploatare. Pentru investiţii, realizate exclusiv din surse proprii, bugetul alocat a fost de 228 de milioane de lei.

Prin implementarea programului de investiții, conducerea companiei şi-a propus: continuarea lucrărilor de cercetare geologică prin noi foraje și prospecțiuni geologice pentru descoperirea de noi rezerve de gaze naturale, dezvoltarea potențialului de producție prin asigurarea de noi capacități de pe structurile existente, îmbunătățirea performanțelor instalațiilor și echipamentelor aflate în dotare și creșterea siguranței în exploatare, creșterea capacității de înmagazinare subterană a gazelor, a flexibilității și securității depozitelor existente.

5,23 %, investiţii realizate la Transgaz Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale (SNTGN) Transgaz SA a derulat afaceri de 814,54 de milioane de lei în semestrul I 2016, faţă de 820,38 cât raporta în aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania a obţinut 892,48 de milioane de lei venituri din exploatare, înainte de activitatea de construcţii conform cu IFRIC12, în creştere de la 848,13 cât a obţinut în 2015. La capitolul cheltuieli din exploatare, înainte de activitatea de construcţii conform cu IFRIC12, operatorul de transport gaze naturale a avansat 567,37 de milioane de lei faţă de 474,53 milioane de lei în anul trecut.

Cumulat, a rezultat un profit din exploatare de 325,11 de milioane de lei, o diminuare cu 48 de milioane faţă de semestrul I 2015. Profitul net obţinut de companie a fost de 281,77 milioane de lei faţă de 321,56 de milioane de lei în 2015. Operatorul de transport gaze naturale a înregistrat o EBITDA în total vânzări de 52,61 %.

Transgaz SA a vehiculat în 2016 cu 8 % mai puţine gaze naturale – 5,9 miliarde mc şi a transportat cu 9 % o cantitate mai redusă de gaze naturale – 5,873 de miliarde de mc, cu 0,55 miliarde mc mai mică faţă decât cantitatea programată.

Principalii clienţi ai Transgaz sunt ENGIE România, cu 30 % din cantitatea de gaze naturale transportată, E.ON ENERGIE România – 25 %, OMV PETROM GAS – 12 %, Electrocentrale Bucureşti – 9 %, Romgaz – 7 %, Azomureş Tîrgu Mureş – 5 %. În 2016, semestrul I, Transgaz a realizat doar 8,01 % din programul de Reparații, Reabilitare și Asigurare a Serviciilor de Mentenanță. Bugetul alocat a fost de 93,847 milioane de lei, fiind cheltuiţi, până la sfârșitul semestrului I 2016, 7,521 milioane de lei. Cauzele care au determinat aceste valori sunt: sezonul rece (noiembrie-martie) când nu se programează şi nu se execută lucrări de întreţineri curente sau lucrări de racordări care impun întreruperea alimentării cu gaze naturale pentru o perioadă continuă ce depăşeşte 12 ore, dificultăți întâmpinate la elaborarea documentațiilor, respectiv pre-

CIFRE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lungirea duratei procedurilor de achiziție fiind încheiate doar 22 de contracte din cele 73 poziții bugetate ale capitolului, dificultăți în obținerea autorizațiilor și avizelor de construire de la instituții și autorități, rezilierea unor contracte de încheiate din cauze imputabile constructorilor, probleme de acces în teren în relația cu proprietarii.

Nici la programul de investiţii, Transgaz nu a raportat realizări majore. Din cele 721,902 milioane de lei alocate, valoarea realizărilor raportată este de 37,759 milioane de lei, ceea înseamnă un nivel de realizare de 5,23 %. În principal, aceleaşi cauze amintite mai sus au fost invocate şi în privinţa realizării în grad redus a programului de investiţii.

Compania a subliniat în raport că a iniţiat procedura de implementare, întreţinere şi dezvoltare a unui sistem de monitorizare, comandă şi achiziţie de date tip SCADA.

Electrica SA e pe plus la general Grupul Electrica a înregistrat, la jumătatea anului, creşteri la toţi indicatorii. Astfel, profitul net a crescut cu 21%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar EBITDA a urcat cu 17%, la 577 milioane de lei, raportat la primul semestru al lui 2015 când a atins 493 de milioane de lei.

Grupul Electrica a raportat venituri operaţionale în creştere de la 2,725 miliarde de lei la 2,844 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o majorare de 4,4 %, în timp ce cheltuielile operaţionale au înregistrat o creştere de 1 %.

Veniturile din segmentul de distribuţie de energie electrică au scăzut cu 62 milioane RON, însemnând 5 %, la 1, 57 miliarde de lei, în timp ce veniturile din segmentul de furnizare de energie electrică au crescut cu 52 milioane de lei, reprezentând 2 % faţă de primul semestru 2015, la 2,219 miliarde de lei.

Grupul Electrica a distribuit către un număr de aproximativ 3,66 milioane de utilizatori 8,7 TWh, reprezentând o creştere de 2 % raportat la semetrul I 2015. În aceeaşi perioadă, grupul a furnizat către un număr de aproximativ 3,6 milioane de consumatori finali 5,5 TWh de energie electrică, reprezentând o creştere de 9 %, comparativ cu cifra înregistrată la jumătatea anului precedent.

Profitul operaţional al companiei a fost, în semestrul I 2016, cu 26 % mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului

2015, respectiv de 400 de milioane de lei faţă de 316,5 de milioane de lei.

“Este de remarcat faptul că partea profitului net cu cea mai semnificativă creștere, respectiv 28%, este cea care revine acționarilor Electrica SA. Această creștere a fost generată, în principal, de câștigul din deconsolidarea Societății de Servicii Energetice Moldova, ca urmare a măsurilor de eficientizare a structurii Grupului”, a fost mesajul Iulianei Andronache, directorul general al Electrica SA, la anunţarea situaţiilor financiare consolidate.

Electrica Distribuţie Transilvania Sud S.A., cu sediul la Braşov, a raportat pe primele şase luni ale anului venituri de la clienţi externi în cuantum de 141,726 milioane de lei şi venituri din tranzacţii cu alte segmente în valoare de 223,444 milioane de lei. Profitul realizat de Electrica Distribuţie Transilvania Sud a fost de 73,080 milioane de lei, iar cel net de 59,917 milioane de lei.

Electrica Distribuţie Transilvania Nord S.A., de la ClujNapoca,a obţinut în primul semestru 2016 venituri de la cleinţi externi de 174,765 de milioane de lei, în timp ce suma raportată ca venituri din tranzacţii cu alte segmente a fost de 218,812 milioane de lei. Profitul net al Electrica Distribuţie Transilvania Nord a fost de 44,589 milioane de lei.

Volumul investiţiilor în reţea în primele sase luni ale anului 2016 a fost de 184 milioane de lei, ceea ce înseamnă o majorare de 5 % faţă de perioada similară a anului trecut.

73

74

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TURISM CINEGETIC

75

Parcul de Vânătoare Șarlota, 112 ani de istorie de Petre GĂRGĂREA

Pădurea Șarlota este una dintre cele mai renumite și frumoase păduri de foioase din zona de vest a României, apreciere formată după o muncă de circa un sfert de veac în activitatea de silvicultură și vânătoare.

Zona geografică în care este amplasat Parcul de vânătoare Șarlota, la marginea Podișului Lipovei, lângă localitatea Charlottenburg - de unde își trage și numele, este o zonă colinară, cu climă blândă, ierni uşoare şi multe precipitaţii. Oferta naturală de hrană este generoasă și consistentă, dată de vegetația forestieră din pădurea Șarlota, unde arboretele de stejar, cer, gârniță și speciile de amestec, arbuști și subarbuști au asigurat vânatului o gamă foarte variată de hrană. Aceasta a trebuit completată cu apă, întrucât pe suprafața parcului nu existau surse naturale cu apă permanentă. Văzând mutațiile deosebite și uneori neașteptate, intervenite în gestionarea și administrarea pădurilor și fondurilor cinegetice în ultimii 25 de ani, acum mai mult ca niciodată, mă preocupă în mod deosebit păstrarea și dezvoltarea activității cinegetice pe terenurile pe care administrația silvică de stat le-a avut și le-a păstrat de-a lungul timpului, mai ales în zonele

cu tradiție în acest domeniu de activitate, zona Banatului fiind la loc de cinste printre ele. Predecesorii au intuit bine faptul că, în această zonă, lopătarul își va găsi o a doua casă și nu s-au înșelat, dovada fiind evoluția ascendentă o populației sale, de la cîteva exemplare acum peste 110 ani, la circa 850 exemplare în zilele noastre, exemplare bine conformate și cu trofee valoroase. Experiența câștigată la Șarlota demonstrează clar că, lopătarul se pretează foarte bine la acest gen de activitate cinegetică – creșterea în captivitate și exploatarea populației sale prin diverse activități vânătorești. Condițiile staționale, climatice și edafice foarte favorabile, oferite de Parcul de vânătoare Șarlota, au creat posibilitatea ca, pe lângă cerbul lopătar, să crească alături și să prospere și alte specii, precum cerbul comun, mistrețul și muflonul. Liniștea parcului a fost rareori tulburată de pătrunderea vreunui răpitor (lup sau șacal).

76

TURISM CINEGETIC

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cerbi din Germania şi Austria, efectivul lor ajungând la 92 de exemplare precum și lopătari.

Până în anul 1904, suprafața împrejmuită a fost extinsă la 1.194,8 ha, efectivului inițial de cerb comun adăugându-i-se şi exemplare de cerb lopătar aduse din Serbia. La momentul creării sale, Contele von Wimphen a stabilit sediul administrației parcului în localitatea Blumental (astăzi localitatea Mașloc). După Primul Război Mondial, pădurile ce constituiau proprietatea contelui austriac au trecut în proprietatea statului român, iar parcul a devenit Rezervaţie de vânătoare a Casei Regale a României. Din acel moment (anul 1920), pădurea a început a fi administrată de stat prin Ocolul Silvic Şarlota – ocol special înfiinţat pentru acest scop, dar păstrând destinația dată anterior pădurii de fostul proprietar.

De numele cui se leagă...? În anul 1838, pământurile din zona satului Charlottenburg au fost cumpărate de baronul Georg Simon Baron Sina de Hodosch et Kizdia. Fiica sa, Anastasia baroness Sina, s-a căsătorit în anul 1886 cu contele Siegfried von Wimpffen care a gospodărit pământurile zonei începând cu anul 1891. În paralel, Contele era și un vânător pasionat, înclinație care l-a determinat să construiască în anul 1890 o casă de vânătoare, devenită sediul Ocolului silvic de mai târziu.

Pădurea Șarlota face parte dintr-un masiv forestier întins pe câteva mii de hectare, situat în nordul județului Timiș între localitățile: Bogda, Charlottenburg, Remetea Mică, Bencecu de Jos, Sălciua Nouă, Nadăș și Buzad. Aici se poate ajunge pe șoseaua Timișoara – Lipova, parcul fiind aproximativ la circa 40 km de Timișoara și tot atât de Lipova şi la 10 km Est de localitatea Nadăș. Primele măsuri de organizare a pădurii Şarlota (aflată în imediata apropriere a satului Charlottenburg) ca parc de vânătoare s-au luat în anul 1902, când proprietarul pădurii - contele Zigfried von Wimphen din Viena (Austria), vânător pasionat, a dispus împrejmuirea și amenajarea pădurii sub forma unui parc de vânătoare, animat de două motive importante: organizarea de partide de vânătoare bogate pentru el și invitații săi și protejarea culturilor agricole de pe moșiile sale din jurul pădurii Șarlota, față de pagubele produse de animalele sălbatice din zonă. La început, suprafaţa împrejmuită a fost de numai 18 ha şi a fost populată cu 12 exemplare de cerb comun aduse din Boemia. Ulterior au mai fost aduşi

Organizarea administrativă actuală...

Parcul de Vânătoare Şarlota se suprapune pe suprafaţa Unităţii de Producţie IV Şarlota, gestionată și administrată prin Ocolul Silvic Timişoara. Suprafața acesteia este împărțită în trei cantoane silvice, astfel: cantonul silvic Lunchița, cantonul silvic Hamoș și cantonul silvic Cerii Mari. Cele trei cantoane silvice sunt gestionate de 3 pădurari de fond forestier la care se adaugă 1 maistru de vânătoare și 1 pădurar de vânătoare pentru atribuțiile tehnice strict legate de activitatea de vânătoare. În prezent, Parcul de vânătoare funcționează sub numele oficial de ,,Complexul de Vânătoare Şarlota”, având suprafața totală de 1.204 ha. În anii 2009 și 2016, parcul a fost reautorizat în conformitate cu noile prevederi legale.

Structura arboretelor pe specii, este următoarea: cer – 59 %; gârniță – 23 %; gorun – 5 %; carpen -5 %; tei – 3 %; jugastru – 2 % și diseminat alte specii – 3 % (frasin, stejar, arțar, fag, cireș, măr și păr pădureț, paltin, scoruș). De-a lungul timpului s-au mai adăugat: salcâm, castan și stejar roșu. Este de remarcat modul în care a fost condusă în timp această pădure Șarlota, fără excese în valorificarea lemnului şi fără denaturarea arboretelor. O contribuție importantă a avut, desigur, și funcţia prioritar-cinegetică atribuită unităţii în urmă cu peste 110 ani.

Speciile de vânat...

Speciile de vânat care fac obiectul activității în Parcul de Vânătoare Șarlota, sunt: cerbul lopătar, cerbul comun, mistrețul și muflonul. Alături de acestea, în parc mai există și alte specii, precum: căprior, iepure, viezure, vulpe, șacal etc., specii care contribuie la completarea fericită a biodiversității zonei și exploatarea durabilă și echilibrată a habitatului.

Aici se pot desfășura diverse activități în aer liber, legate de monitorizarea/observarea speciilor menționate mai sus, fotografiere și filmare și nu în ultimul rând, vânătoarea.

Valorificarea cerbului lopătar Trofeul reprezintă elementul de valoare al lopătarului, fiind constituit, ca și la cerbul comun, din coarne, craniul cu maxilarul superior și caninii, care se montează (după prepararea și prelucrarea corespunzătoare a craniului) pe o tăblie de lemn prelucrat, pe dosul căreia se montează şi mandibula (maxilarul inferior). În afara trofeului, lopă-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tarul mai este, de asemenea, foarte apreciat de vânătorii români și datorită cărnii sale deosebit de gustoase și prolificităţii ridicate pentru un ierbivor. Evaluarea trofeelor de lopătar se face – ca și la cerbul comun, prin măsurarea unor elemente și aprecierea unor caracteristici a trofeelor – convertite în puncte C.I.C. și prin completarea unor fișe.

Măsurătorile, aprecierile și completarea fișelor de evaluare se face de către o comisie de evaluare a trofeelor de vânat, în conformitate cu metodologia menționată mai sus. În cazul trofeelor de cerb lopătar, medaliabile sunt cele care acumulează următorul punctaj: - pentru medalie de bronz: între 160 – 169,9 puncte C.I.C.; - pentru medalie de argint: între 170 – 179,9 puncte C.I.C.; - pentru medalie de aur: peste 180,0 puncte C.I.C. Recordul național la trofeul de cerb lopătar este deținut de un trofeu recoltat în anul 1983, pe terenurile de vânătoare de la Socodor, din județul Arad, de un vânător român. Trofeul a fost omologat în anul 1985, la Expoziția Internațională de vânătoare de la Brno (Cehia), la valoarea de 204,06 pct. C.I.C. Blana şi carnea cerbului sunt considerate, de asemenea, produse valoroase, fiind căutate pe piaţa de profil: carnea pentru cunoscătorii delicateselor vânătorești iar pielea pentru confecții de marochinărie și articole de îmbrăcăminte. În virtutea faptului că zona Banatului este una dintre cele cu vechi tradiții în practicarea vânătorii și a culturii vânatului, demonstrând încă odată atașamentul pentru pădurea strămoșească și vânatul său, silvicultorii timișeni au refăcut în perioada 2001 – 2003, Parcul de Vânătoare Șarlota pe amplasamentul inițial (cu suprafața de 1.204 ha). Din momentul inaugurării sale și până astăzi, prin grija și munca a numeroase generații de silvicultori, s-a păstrat ideea pentru amenajarea și gospodărirea acestei păduri ca „parc de importanță cinegetică deosebită pentru cultura cerbului lopătar”. Romsilva a marcat în data de 02 decembrie 2014, împlinirea a 110 ani de funcționare cu continuitate a Parcului de Vânătoare Șarlota, print-un complex de manifestări științifice, sociale și profesionale, în frunte cu inaugurarea Muzeului Cinegetic Charlottenburg.

Muzeul are menirea, printre altele, de a fi sursă de informare profesională pentru publicul larg, referitor la evoluția vânatului și a vânătorii de-a lungul timpului, în zona Banatului.

Acesta funcționează în casa fostului ocol silvic din perioada interbelică, renovată și reamenajată în semestrul al II-lea al anului 2014, pentru a sluji cu brio noii sale destinații. Muzeul va fi, de asemenea, un centru de educație pentru publicul larg pe teme de biodiversitate, gestionare durabilă și ecologie, un centru de promovare a managementului modern, sustenabil practicat de Romsilva, în acord cu reglementă-

TURISM CINEGETIC

rile existente la nivel european, precum și cu acordurile, convențiile și tratatele internaționale privind protecția mediului și a biodiveristății la care România a aderat.

Cu ocazia aniversării, a fost amplasată și o placă aniversară de marmură, pe soclul de piatră al unui observator aflat la intersecția drumurilor forestiere de pe valea Hamoșului, obiect cu valoare istoric-simbolică, ce are menirea să consemneze faptul că și după 110 ani de la punerea în funcțiune, parcul de vânătoare funcționează bine, datorită muncii și pasiunii slujitorilor pădurii. După inaugurare, muzeul și parcul au intrat în circuitul public, fiind vizitate de nenumărate grupuri de tineri, elevi, studenți, specialiști, vânători, silvicultori etc. În ultimii ani, activitatea a fost foarte judicios condusă, astfel încât, de fiecare dată, cheltuielile cu întreținerea și managementul parcului au fost lejer acoperite de veniturile provenite din activitatea de turism cinegetic, foto-safari și silvoturism, desfășurate pe raza parcului.

Refacerea Parcului de Vânătoare Șarlota a fost o idee tehnică, economică și cinegetică foarte inteligent adoptată și aplicată în perioada 2001 – 2003 de către conducerea Direcției Silvice Timiș, pentru gestionarea concomitentă și corespunzătoare a mai multor resurse, amplasate din fericire, pe aceeași suprafață de teren: pădurile de cvercinee din Unitatea de producție IV Șarlota, condițiile staționale și de habitat foarte bune pentru pădure și pentru vânat și populația numeroasă de cerb lopătar și alte câteva specii, aflate în mod natural/spontan în aceste păduri, populație care trebuie gestionată eficient pe termen lung. Gestionarea eficientă a populației de lopătar într-un spațiu controlabil, era imperios necesară și din perspectiva pagubelor pe care lopătarii le-au făcut anterior în terenurile agricole vecine pădurii, pagube pentru care se plăteau sume consistente an de an.

Văzând și analizând activitatea complexă desfășurată de-a lungul vremii în Parcul de Vânătoare Șarlota, putem să afirmăm cu toată răspunderea că acest parc este un exemplu de succes, din mai multe puncte de vedere: cinegetic, silvicultural, economic cultural precum şi al conservării biodiversităţii. Din aceste motive, recomandăm cu toată căldura, preluarea acestei idei și aplicarea ei oriunde condițiile staționale și resursele materiale o permit ! Și pe această cale, mulțumesc tuturor celor care, de-a lungul timpului, sub o formă sau alta, și-au adus contribuția la apărarea și regenerarea pădurii Șarlota, la conservarea și dezvoltarea populațiilor de cerb lopătar, cerb comun, mistreț și muflon din Parcul de Vânătoare Șarlota, precum și la promovarea acestor valori profesionale, materiale și culturale atât în țară cât și în lumea largă!

Waidmannsheil !

77

78

ANALIZÄ&#x201A;

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANALIZÄ&#x201A;

79

80

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Practicienii în insolvență și provocarea noului statut A consemnat Ligia VORO

Economist de profesie, acționar al ECOCONSULT S.A., asociat coordonator la Mureș Insolvency SPRL și președinte al Filialei Mureș a UNPIR, Todor-Soó Ignaţie, a realizat un bilanț al activității Consiliului de Conducere al uniunii și ce provocări îi așteaptă în noul mandat.

Cum a fost mandatul trecut, ce rezultate ați avut, ce nu ați reușit să realizați?

Eu sunt foarte mulțumit de munca mea din mandatul trecut și de faptul că am făcut parte din colectivul respectiv.

Nu am avut în obiectiv niște lucruri irealizabile, așa cum știți, legea insolvenței a fost modificată în 2014, s-a întâmplat în cursul mandatului nostru, dar nu putem spune că acesta a fost un merit al nostru deosebit, pentru că acest lucru s-a realizat de un colectiv special care s-a format pentru modificarea legii și din consiliu au fost 2-3 juriști care au participat, în principal regretatul președinte al UNPIR, Alin Stănescu, decedat în decembrie anul trecut.

Au fost câteva chestiuni care erau importante și nu s-a ținut cont, între altele consider că lipsa cea mai mare a acestei legi o constituie imposibilitatea numirii Comitetului creditorilor la momentul deschiderii procedurii și din această cauză se ridică multe greutăți pentru practicieni, sper că la următoarea modificare a legii să se poată face aceste schimbări. Mai este o prevedere foarte importantă în lege potrivit căreia creanțele de același rang trebuie tratate și acoperite în proporții egale. Am solicitat ca la această prevedere să fie o excepție, și anume ca tratamentul creanțelor care rezultă în cadrul procedurii, deci datoriile care se nasc, paza de exemplu, nu poți să le plătești

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

proporțional cu restul, trebuie să le plătești pentru că altfel nu sunt prestate. Nici de această propunere nu s-a ținut cont și a fost respinsă. Eu m-am confruntat cu aceste probleme la mai multe societăți, practic la începutul începuturilor se decide soarta societății, de regulă pierderile curg la începutul deschiderii procedurii, unii dintre noi nu își asumă răspunderea pentru continuare și propun deschiderea falimentului. Din păcate, practicianul este lăsat singur în această perioadă și consider acest lucru un neajuns deosebit de important al legii.

Modificări au fost aduse și statutului... În ceea ce privește statutul am avut plăcerea ca să obțin și eu personal niște modificări, propuse de mine în acest mandat, sunt ferm convins că, dacă nu făceam parte din acest consiliu, propunerile mele nu ajungeau unde trebuie sau ajungeau unde trebuie, doar că nu erau, probabil, luate în seamă.

Au fost câteva propuneri de modificare în ceea ce privește gestionarea fondului de lichidare care este prevăzut de lege. Acest fond este un fond din care se acoperă costurile procedurale, în principal remunerațiile lichidatorilor judiciari unde societățile nu dispun de bunuri și atunci sunt niște dosare din oficiu cum au și avocații, doar că plata lor pentru avocați este asigurată dintr-un fond gestionat de Ministerul Justiției, în cazul nostru – din acest fond. Acest fond este gestionat la nivelul uniunii, dar sunt niște mecanisme care funcționează și sunt prestabilite, deci uniunea nu poate stabili unde pune banii pentru că s-a decis de către noi că fiecare județ primește înapoi ceea ce a produs. Eu consider că este un mecanism învechit și trebuie schimbat. Acesta ar fi țelul meu suprem aici, sunt ferm convins că am de luptat pentru faptul că va fi greu de schimbat.

De ce trebuie schimbat?

Pentru că sunt unele județe unde remunerațiile sunt plătite la zi, iar în unele sunt întârzieri de 3 ani. Consider că, dacă toți suntem membri ai unei uniuni, toți plătim aceleași cote de cotizații fixe – variabile, atunci ar trebui să avem aceleași drepturi și toată lumea să fie plătită nu imediat, dar cel mult într-un an. Bugetul cel mai mare îl au Bucureștiul, Clujul și încă vreo 3 județe care sunt la zi cu plata remunerațiilor și consider că acest lucru trebuie cumva corectat, conducerea uniunii încearcă prin acest fond și unele gesturi de redistribuire din fondurile Bucureștiului, dar consider că, în condițiile în care o filială are surplus, pe care îl pune la dispoziția uniunii printr-un gest mărinimos, atunci ceva nu e în regulă, pentru că înseamnă că trebuie să încercăm să repartizăm altfel. Va fi foarte greu, probabil că vom găsi o metodă mixtă pentru faptul că nu cred că va exista voință comună.

Cum se poate regla?

Să fie repartizat uniform la nivelul uniunii, nu are nimeni vreun merit că trăiește într-un județ sau în altul. Cine trăiește în Cluj, primește remunerația la zi, cine trăiește în Vaslui, primește la 3 ani. Conducerea superioară nu a agreat să își asume această responsabilitate, nu dorea circ, a preferat, fără să fie vorba de rea-voință, să fie circ pe capul nostru, al filialelor.

Despre ce sume vorbim?

Noi avem lunar cam 80.000 de lei, deci nu este o sumă enormă, dar adevărul este că nu prea ajunge. Puterea economică a județului este, din păcate, destul de redusă. Fondul acesta se colectează din 2 % din vânzări, din încasări și altele, din sumele virate de la fiecare Oficiu al Registrului Comerțului (ORC), majoritatea societăților cu care se lu-

crează sunt societăți abandonate, nu sunt acasă administratorii, sunt plecați în străinătate să lucreze ș.a.m.d., nu mai găsești acte, bunuri, nimic și atunci aceste societăți se lichidează și remunerațiile sunt stabilite într-un plafon între 1.000-3.000 de lei pe toată procedura. Din punctul meu de vedere se face și un pic de muncă patriotică, pentru că nu merită să îți pierzi vremea cu astfel de societăți, dar cineva trebuie să facă și acest lucru. În CV-ul pe care l-ați depus când ați candidat, ați notat următoarele: “candidez... de a aduce o îmbunătățire a condițiilor legislative ce guvernează această activitate”. Ați amintit deja de câteva lucruri care ar trebui îmbunătățite în legea 85, ce alte propuneri aveți, ce înseamnă concret îmbunătățirea condițiilor legislative?

Se referă în primul rând la statut, din păcate am făcut parte din comisia care a elaborat modificările la acest statut și zic din păcate pentru că s-a întâmplat o chestiune nelalocul ei, dar aceasta este viața. Concluzia mea este că nu este voie să încerci să modifici statutul în anul în care sunt alegeri, ci cel puțin trebuie să încerci să modifici mult mai repede.

Ce s-a întâmplat?

Trei oameni – Urs de la Bistrița (n.a. Vasile Urs), Oana (n.a. Oana Luminița Velican) de la Timișoara și eu – am elaborat modificările la statut, când am considerat că este gata cuprindea 10 pagini și, după ce am trimis ca să fie votat și apropiindu-se alegerile, fiecare a vrut să arate cât de entuziasmat este de această activitate a UNPIR și fiecare dintre cei care au vrut să mai prindă un mandat a contribuit. Și coordonarea a fost foarte slabă din punctul meu de vedere pentru că nu trebuia să mai permită. Din 10 pagini elaborate de noi a ieșit o lucrare de 24 de pagini pe care practic nici nu le-am mai parcurs. Am fost plecat în concediu, când am venit din concediu, am văzut că sunt 24 de pagini. Pe undeva este de nepermis, eu nu pot accepta astfel de treburi, din punctul meu de vedere, patru ani erau suficienți ca fiecare să își probeze calitățile și să meargă cu ceea ce a realizat timp de patru ani la alegeri. Dar așa sunt

Niculae Bălan, noul președinte Alegerile în cadrul UNPIR au avut loc în 16 septembrie, Congresul desfășurându-se la Hotel Rin din București. Noul președinte a fost desemnat, cu 313 voturi, Niculae Bălan, economist de profesie.

Consiliul Național de Conducere va fi alcătuit din următorii, în ordinea voturilor obținute: Stan Tîrnoveanu (București – 288 voturi), Anca Cristina Sîrbu (Constanța - 236), Oana Luminița Velican (Timiș - 232), Viorica Munteanu (Brașov - 223), Todor-Soó Ignaţie (Mureș - 205), Florin Dragomir (Bacău - 201), Vasile Urs (Bistrița-Năsăud - 200), Carmen Popa (Dolj - 196), Vasile Dorel Nicorici (Sălaj - 195), Ioan Biriș (Arad - 193), Magdalena Alexandru (Prahova - 174), Virgil Frangu (Brăila - 163), Emil Ionel Gros (Hunedoara - 157), Mariana Bălescu (Buzău - 156), Radu Nelu Pop (Cluj - 151), Daniela Marioara Zăpodeanu (Bihor - 147). Supleanți au fost desemnați în urma votului următorii: Ciprian Gavril Cziriac (Maramureș - 142), Cătălin Andrei Dascăl (București - 141), Radu Lucian Lotrean (Cluj - 139), Flavia Consuela Crăciun (Timiș – 138), Maria Mariana Somnea (Gorj - 136).

81

82

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

unii mai doritori de funcții decât alții. Și eu mi-am dorit, dar și datorită vârstei și înțelepciunii nu mai țineam neapărat să fiu, pentru că sunt destul de ocupat și acest lucru cam două zile pe lună îmi mănâncă. În viață așa este, dacă nu tinzi să obții neapărat ceva, obții mult mai ușor, așa am avut impresia aici, pentru că mie nu mi-a trecut vreodată prin gând că aș putea să ajung pe locul 5 pe țară.

Cum arată acum statutul după modificare din punctul dvs. de vedere?

Eu consider că este o mare ciolomadă, am avut și dreptul să mă supăr și am tăcut, pentru că nu este permis ca, după ce s-au făcut modificările, s-a aruncat toată lumea să arate cât de capabilă este. Nu mă deranjează mult modificările care au venit după ce am terminat noi lucrarea, dar consider că sunt câteva prevederi, care au fost aduse în plus, absolut negative. Aici mă refer la un aspect, restul nu aș dori acum să le comentez, și anume modul de modificare a statutului, a realizării divizării ș.a.m.d., în special tot ce este legat de modificarea actului constitutiv al unei societăți. Până acum noi aveam prevăzut în statut că actul constitutiv se poate modifica în baza acceptului unanim al asociaților și aici s-a introdus modul decizional cu majoritate, în loc de unanim, și consider că este foarte contraproductiv, pentru faptul că asociații mici sunt/pot fi extrem de dezavantajați și atunci am spus ca măcar să mergem pe baza Legii 31, care prevede la SRL-uri posibilitatea modificării actului constitutiv în baza unui acord unanim al asociaților, excepție dacă actul constitutiv nu prevede altfel. Nu a ținut cont nimeni de treaba aceasta și acest lucru s-a făcut la presiunea unei asociații care a avut un caz interesant, a preluat o societate din București, unii au vrut să vândă și un asociat minoritar nu a dorit, ceea ce a împiedicat o preluare facilă a societății.

Eu consider că, dacă te asociezi cu cineva, din momentul respectiv trebuie să faci în așa fel încât să nu lezezi interesele niciunuia și mai departe, dacă ai abilitatea necesară, în orice asociere se poate lua orice fel de decizie, care este rațională și trebuie să fie unanim acceptabilă. Acum de exemplu face o societate un proiect de divizare, pune în dreapta tot ce e bun, în stânga ce e bun, și celălalt care e minoritar nu are ce să facă, trebuie să accepte. Nu cred că acest lucru este benefic, cineva care dorește să participe în calitate de asociat minoritar o să se gândească de 5 ori înainte. După părerea mea astfel s-a format o barieră împotriva societăților, în al doilea rând s-a dat drumul la orice fel de abuz din partea asociatului majoritar și în al treilea rând eu nu consider benefic nicio modificare a legislației noastre care poate să imprime un comportament incorect al membrilor și, din păcate, aici avem probleme multe. Mai sunt probleme referitor la înregistrările modificărilor, la secretariat, care la noi este un fel de ORC, ș.a.m.d. În concluzie, la statut mai este de lucru, părerea mea este că după ce va apărea, vor rămâne un pic uimiți membrii.

ANALIZĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În aşteptarea unei unităţi de asistenţă tehnică creată de Guvern

“Stranierii” ridică economia Văii Jiului de Carmen COSMAN-PREDA

În aşteptarea unei unităţi de asistenţă tehnică, un proiect ce va fi implementat anul acesta de Guvernul României pentru ridicarea comunităţilor sărace, în Valea Jiului, sărăcia este combătută cu “stranieri” sau, mai bine spus, cu cei plecaţi peste graniţă.

Oraşul Uricani şi-a legat destinul de industria extractivă, dar activitatea minieră s-a tot restrâns. Ultima capacitate de producţie, mina cu acelaşi nume, îşi trăieşte ultimele luni de activitate. Peste minerit se va trage cortina, aşa că tot mai mulţi au decis să ia calea pribegiei. Edilul Dănuţ Buhăescu spune că, raportat la numărul de locuitori, Uricaniul este oraşul cu cei mai mulţi localnici plecaţi peste hotare în căutarea unui loc de muncă. ”Sunt circa 2500 – 3000 de oameni şi susţin şi familiile din ţară. Principalul motiv este reprezentat de veniturile foarte scăzute pe care le pot obţine aici sau deloc, iar oamenii sunt foarte dezorientaţi. Îi văd şi pe cei de la ajutor social, care este ultima formă de ajutor financiar să spunem aşa. Avem mulţi beneficiari

de ajutor social, care au plecat la muncă. Mai este un fenomen. Tinerii foarte buni – avem mulţi la Medicină în Timişoara, la unităţi foarte bune de învăţământ superior – care, din păcate nu se mai întorc”, spune primarul Uricaniului. Buhăescu nu ezită să vorbească despre fenomenul tot mai pregant de depopulare a Văii Jiului şi ştie că localnicii s-ar întoarce chiar şi mâine în ţară, la familiile lor, dacă din ce ar câştiga aici ar putea trăi decent.

Vreo 5000 de oameni sunt plecaţi la muncă şi din Petrila.

Au lăsat familiile acasă şi le trimit bani, acel instrument rece de plată care nu ţine loc de mamă, tată, soţ, soţie sau copil, dar fără de care nu se poate trăi, din păcate. La Petrila, o mină s-a închis deja, iar cea de a doua, Lonea,

83

84

ANALIZĂ

are, de asemenea, un viitor pecetluit. ”Sincer, nu cred că putem vorbi despre o sărăcie apăsătoare, dar nici nu cred că există bunăstare la un nivel mediu, ca să spun aşa. Dar faptul că nu există o sărăcie extraordinară nu se datorează neapărat faptului că există posibilităţi în oraşul Petrila ca oamenii să aibă venituri decente, ci faptului că oamenii se zbat şi caută soluţii în afara localităţii, în afara ţării, să aducă venituri pentru familiile lor”, recunoaşte primarul Petrilei, Vasile Jurca. Edilul este conştient de faptul că în localitatea pe care o ”păstoreşte” există o categorie de oameni pe care sărăcia îi apasă. ”Estimez că peste 5000 de oameni lucrează în exterior, în afara localităţii şi în afara ţării. Banii pe care îi câştigă în afara localităţii sunt banii care asigură în acest moment cât de cât economia oraşului. Majoritatea care sunt plecaţi trimit banii la familii sau se duc temporar, lucrează şi apoi se întorc aici.

Sunt şi pensionari care merg şi lucrează şi cu banii pe care îi câştigă mai construiesc ceva, mai renovează…”, a mai spus Vasile Jurca.

Petroşaniul este considerat ”capitala” neoficială a Văii Jiului. O zonă mai dezvolaltă, teoretic, decât celelalte localităţi înşirate ca salbele pe malul Jiilor, dar şi aici sărăcia şi-a pus amprenta. ”E mare sărăcia. Văd la cartierele acestea …, Bosnia, Saşa sau blocul de locuinţe sociale din Colonie. Acolo este sărăcia… Ce am putut face pentru ei, noi am făcut”, spune primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, care crede că problema are două faţete. Există şi oameni care ar vrea să lucreze pentru un salariu decent, dar există şi cei care se mulţumesc cu sumele din ajutorul social.

Există soluţii.

Sunt oare şi viabile?! Şi totuşi, care ar fi soluţiile pentru a-i ajuta pe cei care vor să muncească să rămână acasă. Primarul Uricaniu-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lui, Dănuţ Buhăescu priveşte cu speranţă spre Guvern. ”Avem viziunea, ştim ce trebuie făcut, ce potenţial există, însă capacitatea administraţiilor locale de a rezolva singure problemele este imposibilă din punct de vedere financiar. Numai o intervenţie a Guvernului, în sensul sprijinirii pe zona de infrastructură este varianta cea mai plauzibilă de rezolvare. Se poate şi pe fonduri europene, dar noi avem pregătite proiectele, le depunem, însă există o foarte mare problemă cu partea de cofinanţare. Fiind veniturile foarte scăzute, a trebuit să ţinem impozitele la nivelul cel mai de jos, iar bugetul este, ca atare, limitat”, a declarat Buhăescu.

Tiberiu Iacob – Ridzi este de părere că până la urmă cheia pentru relocarea oamenilor este crearea de locuri de muncă sustenabile, dar aceasta este o problemă la nivel global. ”Sunt mulţi, foarte mulţi plecaţi.

Nu avem o statistică, dar sunt mulţi. Singura soluţie pe care o văd este să se creeze locuri de muncă sustenabile, adică nu aşa, pe doi – trei ani, dar asta este o problemă la nivel global. Probleme de relocare are şi Germania, şi Ungaria şi chiar şi România”, a precizat primarul Petroşaniului.

O strategie pentru zonele sărace Guvernul a reuşit, după o serie de întâlniri şi analize, să pună cap la cap problemele zonelor defavorizate şi să asambleze o strategie pentru acestea, inclusiv pentru Valea Jiului. Practic, localităţile Văii Jiului ar urma să fie cuprinse în Strategia de Dezvoltare Integrată în zonele Pilot de Intervenţie, proiect ce ar urma să fie aprobat printr-un Memorandum de Guvernul României în acest an. Guvernul are în plan să înfiinţeze astfel de Unităţi de asistenţă tehnică în trei zone pilot, una

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

dintre ele fiind Valea Jiului, iar câte una în Moldova şi la Roşia Montană, în cadrul unei strategii de dezvoltare integrată. ”Această unitate de asistenţă tehnică va funcţiona la nivelul Cancelariei Primului Ministru şi se va baza pe doi piloni importanţi de expertiză tehnică, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Locale şi Ministerul Fondurilor Europene fiind cele două ministere care au în gestiune cele mai importante programe de finanţare pentru administraţiile locale şi, în acelaşi timp, expertiza pentru crearea de strategii locale de dezvoltare. Această unitate guvernamentală de asistenţă tehnică va avea funcţia de coordonare între minister, autorităţi de management, instituţii, astfel încât încă de la faza de depunere de idei proiect, până la depunerea proiectului şi implementarea lui să asiste beneficiarii cu servicii de consultanţă efectivă”, a anunţat consilierul pe proiecte speciale de dezvoltare economică al premierului Dacian Cioloş, Ionel Dancă. Practic, în fiecare dintre zonele pilot va funcţiona câte un birou al acestei unităţi. ”Această unitate va încerca să fundamenteze cât de cât elementar, preliminar, cererea de proiect. Dacă un UAT va dori să facă un parc industrial, această unitate teritorială va încerca să creeze profilul acelei zone, să vadă care este profilul forţei de muncă, interesul investitorilor, astfel încât ideea de proiect să capete mai multă consistenţă şi după ce această idee de proiect va fi fundamentată tehnic, preliminar, ea va merge mai departe la nivelul Cancelariei primului ministru, la unitatea centrală de asistenţă tehnică unde va fi integrată în proiectul de dezvoltare a zonei respective, va fi prioritizată şi împreună cu direcţiile specializate din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ministerul Fondurilor Europene, vor acorda asistenţa tehnică necesară”, a mai spus Dancă.

Pe de altă parte, vicepremierul Vasile Dâncu spune că nu vor mai fi create alte posturi, ci vor fi aduşi oameni cu experienţă deja angrenaţi în acest mecanism. ”Noi vom aduce câţiva specialişti, dar vreau să aducem oameni din Valea Jiului care să vină să înveţe la ministerul pe care îl conduc, la secţiile de urbanism, amenajarea teritoriului, pentru a crea specialişti în programele de pe plan local. Autorităţile locale vor avea cea mai importantă sarcină şi merit în a face proiecte.

Noi vom aloca fonduri speciale pentru Valea Jiului, din programe europene şi bugetul naţional, însă proiectele trebuie făcute la standarde europene, să respecte condiţionalităţile, să fie competitive. Ideea unei unităţi de asistenţă pentru aceste zone este foarte importantă.

Aducem oameni cu experienţă, nu mai inventăm posturi”, a explicat Vasile Dîncu.

Urmează ca Guvernul să aprobe memorandumul pentru înfiinţarea acestor unităţi de asistenţă tehnică, pentru ca ulterior să fie demarate demersurile pentru a operaţionaliza această unitate.

Prin ce diferă de vechile zone ndefavorizate Valea Jiului a mai fost “cobaiul” unui proiect guvenramental menit, la nivel declarativ, să reducă sărăcia. Să ne amintim că, în anii ‘90, Guvernul pregătea un paradis fiscal pentru 28 de localităţi din ţară numai să le scoată din sărăcie. Aşa a apărut Ordonanţa Nr. 24 din 30 septembrie 1998, prin care o “arie geografică strict delimitată teritorial” a fost declarată “zonă defavoriza-

ANALIZĂ

85

86

ANALIZĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tă” dacă îndeplinea cel puţin una dintre următoarele condiţii: dacă avea structuri monoindustriale, care să mobilizeze mai mult de 50 % din populaţia zonei; dacă era zona minieră, unde personalul a fost disponibilizat în proporţie de peste 25 % prin concedieri colective; dacă în urma lichidării, restructurării sau privatizării unor agenţi economici au apărut concedieri colective ce au afectat mai mult de 25% din numărul angajaţilor cu domiciliul stabil în zona respectivă; dacă rata şomajului din zonă depăşea cu 30 % rata şomajului la nivel naţional; dacă erau zone izolate, lipsite de mijloace de comunicaţii şi aveau o infrastructură slab dezvoltată.

Firmele, persoanele juridice ş.a. care îşi desfăşurau activitatea în zona defavorizată beneficiau pentru investiţiile nou-create de scutirea de taxe vamale şi TVA pentru echipamente, mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile importate în vederea derulării de investiţii în zonă, de restituirea taxelor vamale pentru materiile prime, piesele de schimb etc. necesare producţiei în zona respectivă, de scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata de existenţă a zonei defavorizate etc. Facilităţile erau menite să asigure zonelor respective o dezvoltare egală cu cea a altor zone geografice. În realitate, însă, lucrurile au stat pe dos. Au apărut firme – fantomă, cu puncte de lucru declarate în aceste zone defavorizate, în apartamente sau clădiri dărăpănate. Cât despre locurile de muncă ce ar fi trebuit să fie create, nici vorbă, iar de câştigat au avut, de regulă, doar cei care au găsit în această ordonanţă de urgenţă o portiţă legală de a scăpa de dările împovărătoare. Şi asta fără să păţească nimic.

Mai mult, în zonă nu au apărut investitori foarte puternici, care să creeze miile de locuri de muncă, să constituie o alternativă reală la activitatea monoindustrială de minerit, statutul fiind în cele din urmă paradis fiscal şi paravan pentru cei care şi-au declarat activitatea aici.

Oficialii guvernamentali dau acum asigurări că este vorba despre cu totul altceva, un proiect legat direct de atragerea de fonduri europene pentru aceste zone pilot, aspect care face diferenţa! “Unitatea aceasta de asistenţă tehnică, care va detaşa personal de la nivelul organismelor care în acest moment gestionează programe de finanţare europeană şi programe naţionale şi are toată expertiza necesară este o diferenţă de abordare esenţială care, credem noi, va face diferenţa între vechile abordări şi acest mecanism”, a declarat Ionel Dancă.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANALIZÄ&#x201A;

87

88

AGENDA EVENIMENTE

Translogistica 2016 TRACECA, Comisia Interguvernamentală a cărei menire este promovarea inițiativelor de cooperare regională în domeniul transporturilor, organizează, prin reprezentanța sa din România, Conferința Internațională EURASIA multimodal logistics, miercuri, 12 octombrie 2016, în deschiderea celei de-a doua ediții „TransLogistica”, la Centrul Expozițional Romexpo. Coridorul TRACECA este destinat atât dezvoltării schimburilor comerciale eficiente și sigure cât și cooperării economice a țărilor membre: Armenia, Iran, România, Uzbekistan, Azerbaidjan, Kazahstan, Bulgaria, Kirghizstan, Turcia, Georgia, Moldova și Ucraina, fiind coridorul ce leagă, practic, Europa Centrală și de Vest de Asia Centrală și de Sud-Est. Organizată sub egida Ministerului Transporturilor, de TRACECA România, în parteneriat cu Distinct Image, Conferința Internațională EURASIA multimodal logistics este, fără îndoială, evenimentul major al Salonului Internațional de Transport și Logistică „TransLogistica”, eveniment ce se desfășoară în perioada 1215 octombrie 2016 la București. Detalii: www.translogistica.ro

Salonul Vintest 2016 Vinvest și Asociația de Cultură și Promovare a Vinului – Vintest organizează, în perioada 28-30 octombrie 2016, cea de-a 6-a ediție a Salonului VINTEST București, continuând Campania Iubesc Vinul Românesc, la Sala de Marmură - Casa Presei Libere. Obiectivul principal al salonului este educarea consumatorului în privința consumului de vin autohton, vin cu denumire de origine controlată - DOC, vin cu indicație geografică – IG și vin varietal. Totodată, se urmărește fidelizarea consumatorului prin prezentarea valorilor de brand, o analiză comparativă a ofertei existente pe piață în acest moment, precum și lansarea unor game noi de vinuri. Noutatea evenimentului o reprezintă organizarea unei Biblioteci de Vinuri Autohtone în cadrul căreia producătorii de vin vor avea ocazia să își prezinte vinurile autohtone. Detalii: www.vintest.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Conferinţa Internaţională Femei în Afaceri Lideri locali şi internaţionali din mediul de business îşi dau întâlnire în cadrul celei de-a doua ediţii a Conferinţei Internaţionale Femei în Afaceri, pe 20 octombrie 2016, la Hotel Sheraton, pentru a dezbate tendinţele globale din business, inovaţie, branding şi digital. Conferinţa Internaţională Femei în Afaceri îşi propune să reunească antreprenori, specialişti şi freelanceri cu scopul de a facilita accesul la un flux de informaţii specializate şi de actualitate şi pentru a căuta împreună soluţii pentru afaceri sustenabile. Accesul la Conferinţa Internaţională Femei în Afaceri se face doar cu rezervare şi confirmarea înscrierii. Membrele Femei în Afaceri au prioritate şi beneficiază de 15 % discount din costul taxei de participare.

Detalii: www.conferinte.femei-in-afaceri.ro

Emerging Europe Property Forum - London 2016 Leading real estate investors, developers and bankers from the most exciting Emerging Markets at one event in London. Real estate executives from Poland, Turkey, Austria, Hungary, Czech Republic, Slovakia, Romania, etc. Presentations, interactive panel discussions, networking opportunities. Half-day conference program, 8th November 2016, RICS at Parliament Square - Lecture Hall, London, United Kingdom.

Hot topics: Investment opportunities in emerging markets - Political risk in Emerging Europe: corruption, instability - How to handle it?

CEE and SEE markets in depth: Poland, Czech Republic, Slovakia, Austria, Hungary, Romania, Serbia, Croatia. Turkey on the rise. Banking finance, alternative financing issues. Legal and regulation challenges in emerging property markets. Development opportunities in Central and Eastern Europe: where and what to develop? Details: www.property-forum.eu Ionuț OPREA | ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro