Transilvania Business 65

TB

Transilvania Business AN VII • NR 65 • NOIEMBRIE 2016 • PREȚ 15 LEI

www.transilvaniabusiness.ro

Prof. univ. dr.

Marilen Gabriel Pirtea rectorul Universităţii de Vest din Timişoara

PAG. 5-9 ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIN OCHII UNUI PROFESIONIST, ÎNTRE SOLUȚII ȘI LOZINCI PAG. 34-35 SPECIALIȘTII SIRCOSS, “MEDICII” SONDELOR LA EXPOENERGIE PAG. 44-45 CENTRU INTEGRAT DE ÎNVĂŢĂMÂNT FARMACEUTIC, LA UMF PAG. 56 REAL ESTATE ROMANIA AT EXPO REAL 2016

1

cuprins

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

28-29

34-35

38-39

AFACERE

ENERGIE

ENERGIE

CENTRUL DE STICLĂ A ÎMPLINIT 20 DE ANI!

SPECIALIȘTII SIRCOSS, “MEDICII” SONDELOR LA EXPOENERGIE

SUNTEM LA RĂSĂRITUL SECOLULUI SOLAR?

40-41

44-45

49-51

AFACERE

EDUCAŢIE

ANALIZA

A LĂSAT GERMANIA PENTRU AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ ÎN ROMÂNIA

CENTRU INTEGRAT DE ÎNVĂŢĂMÂNT FARMACEUTIC, LA UMF

CONSTRUCȚIILE DE CLĂDIRI CRESC AFACERILE (III)

PAG. 56 REAL ESTATE ROMANIA AT EXPO REAL 2016 PAG. 60-61 EVENIMENT CCIFER, 20 DE ANI DE EXISTENȚĂ ȘI ANGAJAMENT

2

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

100 de ani de alimentare cu apă, un secol de civilizaţie Casa Apei din Tîrgu Mureş, inaugurată de Compania Aquaserv, adună o zestre valoroasă a municipiului care ne vorbeşte despre un drum de peste un secol de civilizaţie. Vizitatorilor li se oferă ocazia de a reconstitui şi a vizualiza, prin intermediul documentelor, hărţilor, fotografiilor, planurilor tehnice, registrelor, uneltelor şi utilajelor, acest drum.

Municipiul Tîrgu Mureș se poate lăuda cu o tradiție de peste un secol în alimentarea cu apă, de altfel una dintre cele mai vechi din România. Istoria sa începe în perioada 1907-1913 când a fost construit şi pus în funcţiune primul sistem de producere şi distribuţie a apei potabile și de canalizare, iar în 1908, prima Uzină de apă a orașului a început să alimenteze tîrgul.

Aşadar, în 2008, sistemul de alimentare cu apă din TîrguMureş a împlinit 100 de ani. Timp de mai bine de un secol acesta a reprezentat o sursă de civilizaţie şi dezvoltare pentru întreaga comunitate.

Drumul parcurs de la fântâna cântătoare a lui Bodor Péter, la prima Uzină de Apă a oraşului, până la Operatorul Regional Compania AQUASERV de astăzi, simbolizează dorinţa tîrgumureşenilor de a trăi mai sănătos şi mai confortabil.

Pentru a marca primul secol de când municipiul Tîrgu Mureș este alimentat cu apă, în 26 septembrie, compania Aquaserv, operatorul regional de apă și canalizare din oraș și județ, a i­naugurat Casa Apei, printre puţinele din România şi chiar din lume. Pe lângă abordarea tehnico-istorică, aceasta promovează, sub deviza Drumul spre civilizaţie, tradiția pe care orașul o are în serviciile de apă și canalizare, și importanţa vitală a apei pentru dezvoltarea comunităţilor, sub toate aspectele.

Conducerea companiei a intenționat ca, prin amenajarea Casei Apei pe strada Verii din Tîrgu Mureș în clădirea în care a funcționat una dintre primele staţii de pompare pentru apa potabilă, în aceeaşi curte cu unul dintre primele bazine de acumulare construit în anii 1908-1909, să aducă un omagiu memoriei celor mulţi şi neştiuţi care, vreme de un secol, au servit comunitatea şi s-au străduit să aducă în căminele noastre APA. Totodată, Casa Apei va ajuta comunitatea să cunoscă şi să înțeleagă tradiția pe care distribuția publică a apei și canalizarea, le au în Tîrgu Mureș.

“Cu dragoste pentru tradiţia centenară, au fost căutate, strânse şi restaurate, exponatele care azi constituie zestrea Casei: documente, hărţi, fotografii, planuri tehnice, registre, unelte

şi utilaje, toate dovedind dincolo de orice îndoială, profesionalismul remarcabil, demn de urmat, pe care pionierii serviciului de alimentare cu apă din Tîrgu-Mureş, l-au pus în slujba concetăţenilor”, a fost mesajul directorului general al companiei, Sorin Lazăr, la ceremonia de inaugurare care a avut loc în prezența reprezentanților autorităților locale și județene.

Spațiul în care este amplasată Casa Apei este ca o mică oază liniștitoare în care oricine se poate refugia. Într-o xilogravură din anul 1821, este înfățișată faimoasa fântână cântătoare, construită după planurile lui Bodor Peter, rămasă în memoria posterității drept ”Fântâna lui Bodor”. Fântâna aduna apele de pe colina cetății, punând în funcțiune un mecanism care cânta. Este prima formă de captare și distribuire publică a apei în Târgu-Mureș.

Pe lângă clădirile în sine, numeroase exponate (pompe, ţevi, unelte, agregate, aparate hidrotehnice de măsură, capace de canal, fotografii, hărţi, proiecte) pot fi admirate aici, atât în interior, cât şi în grădina exterioară, amenajată sub forma unui parc. Vizitarea este gratuită.

O istorie în etape Primele studii privind necesitatea construirii unei uzine de apă au fost realizate și proiectele pentru prima uzină de apă au fost elaborare între 1894-1907. Așa cum aminteam prima Uzină de Apă a fost edificată în 1908, având o capacitate de 28 l/sec. De asemenea, în același an, sunt construite reţeaua de alimentare cu o lungime de 39 de km, respectiv două bazine de acumulare, unul în str. Verii de 900 mc şi altul la liceul militar (actuala Universitate de Medicină şi Farmacie) de 100 mc.

Investițiile au fost continuate în perioada 1909-1911 când a fost construită reţeaua de canalizare a oraşului, cu o lungime de aproximativ 34 km. În aceeași perioadă a fost proiectată şi con-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

struită prima staţie de epurare amplasată pe strada Libertăţii.

Războiul a afectat și rețeaua de apă și canalizare a orașului. În 1944, atât staţia de epurare cât şi uzina de apă sunt minate de trupele germane în retragere. Ambele sunt distruse, iar alimentarea cu apă a oraşului este întreruptă timp de două luni.

După patru ani, este pusă în funcțiune noua Uzină de Apă, reconstruită, cu o capacitate maximă de 12.000 mc/zi.

Un alt eveniment care avea să afecteze uzina de apă, după 22 de ani de la reconstrucția sa a avut loc în 13 mai 1970. În acea zi, la ora 14, sala pompelor de la Uzina de Apă este inundată, din cauza celor mai mari inundaţii care au afectat oraşul din 1889 încoace, iar furnizarea apei potabile este întreruptă. În data de 16 mai 1970, la ora 16, alimentarea cu apă a oraşului este reluată după 74 de ore de eforturi neîntrerupte. A fost unul dintre argumentele pentru care în 1970 demarează construcţia noii Uzine de Apă. Proiectul prevede 3 module cu o capacitate de 400 l/sec/modul. Primul modul intră în funcţiune în 1974, al doilea în 1984, iar al treilea este construit între 1993-1998. Noile pompe cu eficienţă crescută de la Uzina de Apă sunt puse în funcţiune în 2000.

Ar mai fi de amintit că, în 1960 începe acţiunea de fluorizare a apei potabile. Îmbogăţirea artificială cu fluor a apei este o metodă de prevenire a apariţiei cariilor dentare, aplicată experi-

Cifre cheie • Lungimea sistemelor de alimentare cu apă potabilă - 1360 km • Lungimea sistemelor de canalizare - 866 km • Numărul locuitorilor şi agenţilor economici deserviţi – aprox. 300.000 • Cifra de afaceri netă (2015) - 86.273.905 lei • Număr de angajaţi - 799 • Cantitatea de apă potabilă facturată anual (2015) - 16 milioane m3 • Cantitatea de apă uzată facturată anual (2015) – 17 milioane m3

EVENIMENT

mental la Tîrgu-Mureş, pentru prima dată în România.

Până în 1976, începând cu 12 ani înainte, rețeaua de canalizare se dezvoltă progresiv, până la o lungime de 220 km.

De asemenea, în 1969 începe exploatarea noii Staţii de Epurare a apelor uzate, amplasată în aval de comuna Cristeşti. În 2000, aici este pus în funcțiune generatorul electric care funcționează pe biogaz. În 1980 începe producerea şi utilizarea ca şi combustibil a biogazului la Staţia de Epurare. Biogazul este produsul fermentării nămolului rezultat la decantarea apelor uzate, biogazul astfel obţinut este utilizat în centrala termică a uzinei pentru producerea agentului termic. Între 200-2003, AQUASERV câştigă o finanţare nerambursabilă, din partea UE prin intermediul programului ISPA, în valoare de 20,9 mil. euro, pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare. În cadrul programului ISPA, între 2005-2008, au loc următoarele lucrări: reabilitarea staţiei de tratare apă potabilă, reabilitarea staţiei de tratare ape uzate, extinderea reţelei de canalizare cu 28 de km, pe 51 de străzi. În urma acestor lucrări acoperirea oraşului cu reţea de canalizare va ajunge la 99%. De asemenea a fost modernizată și extinsă rețeaua de alimentare cu apă potabilă cu peste 17 km.

Compania Aquaserv a semnat în 2010 contractul unic de delegare a gestiunii serviciilor de alimentare cu apă și canalizare, cu Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară (ADI) AQUA Invest Mureş, în cadrul proiectului „Reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în județul Mureș”, finanțat prin Programul Operațional Sectorial de Mediu. În același ani este finalizată aplicaţia de accesare a fondurilor europene, în valoare de peste 110 milioane de euro, în cadrul proiectului. Contractul de finanțare aferent proiectului Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş este semnat în 8 martie 2011 și reprezintă cea mai importantă investiţie de până acum din judeţul Mureş, în domeniul serviciilor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, finanţarea europeană urmând să contribuie la creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare-epurare, până la nivelul celor din UE.

3

4

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fondator Aurelian Grama Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Redacția Redactori: Ligia Popa, Teodora Mîndru, Sorin Trocan, Dan Lungu, Alin Zaharie DTP: Răzvan Matei Administrația Manageri publicitate: Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Mureș, Neamț

ROMGAZ DĂ RESTART INVESTIŢIILOR ÎN ENERGIE?

Eram în vară la FOREN, evenimentul organizat de Comitetul Naţional al Energiei din cadrul Consiliului Mondial al Energiei, unde s-a reafirmat teoria strategilor şi specialiştilor din domeniu că viitorul aparține energiei electrice. În acest context global se aşază firesc investiţia Societăţii Naționale de Gaze Naturale (SNGN) ROMGAZ SA, cel mai mare producător de gaze naturale din România. Compania locată în Mediaş a anunţat chiar la început de noiembrie că a selectat executantul pentru realizarea proiectului „Dezvoltarea Centralei Termice (CTE) Iernut prin construcţia unei centrale termoelectrice noi, cu ciclu combinat cu turbine cu gaze”. Un contract care trece de 300 de milioane de euro, dacă socotim şi TVA-ul, unul dintre cele mai serioase şi importante din ultimii 26 de ani care va fi realizat în domeniul energiei electrice în România, pe lângă proiectele strategice transnaţionale în reţele girate de Transelectrica.

Iar dacă extrapolăm, chiar şi în întreg sectorul de energie, pentru că citim şi discutăm de ani buni de mari proiecte, însă realizarea lor e tot amânată de la an la an.

Justificarea proiectului, aşa cum şi-a asumat-o conducerea Romgaz, are ca fundament două raţiuni: eficientizarea activităţii prin creşterea randamentului CTE Iernut la minim 56%, încadrarea în cerinţele de mediu (emisii NOx, CO2) şi mărirea siguranţei de exploatare. Însă, dincolo de aceste argumente, cu paşi mărunţi, Romgaz urcă în topul

producătorilor de energie electrică, în primele şase luni ale acestui an raportând o creştere de 31 % a producţiei faţă de anul trecut, în timp ce veniturile din energie electrică au fost mai mari cu aproape 60 % în aceeaşi perioadă de raportare. Finalizarea acestei investiţii, din surse proprii ale Romgaz şi surse din fonduri PNI (Planul Naţional de Investiţii), estimată în 36 de luni de la data intrării în vigoare a contractului, socotită de la data aprobării dosarului de finanţare din fondurile PNI, la care se adaugă alte cinci zile, va consolida poziţia celui mai mare producător de gaze naturale deoarece vorbim de o centrală termoelectrică nouă, modernă, cu o tehnologie de ultimă oră, fără, teoretic, costuri de mentenanţă şi cu costuri de producţie mai reduse faţă de competitori.

Investiţia Romgaz este importantă şi dintr-un alt motiv, concret, noi o percepem şi ca un semnal pentru piaţa aflată în amorţire. Ani buni, marile investiţii şi marile proiecte au fost amânate, din varii motive, puse în conservare, însă curajul Romgaz de a investi într-o perioadă încă de incertitudini poate le va da un imbold şi celorlalte companii să nu mai amâne investiţiile, mai ales că piaţa energiei, per ansamblu, potrivit specialiştilor, are nevoie de o infuzie de circa 1,5-2 miliarde de euro investiţii anual până în 2030. Să fie acesta restartul de care sectorul energetic românesc are nevoie?

Ligia VORO

Ionuț Țîrdea (0754-600.843) ionut.tirdea@transilvaniabusiness.ro Harghita, Covasna Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Brașov, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la SC Ceconii SRL Baia Mare Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distributie nationala: Autosupermarket + difuzori locali Retele distributie controlata: Spin Media SRL TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

Învățământul prin ochii unui profesionist: între soluții și lozinci

Prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, radiografiază, într-un interviu acordat revistei Transilvania Business, sistemul educaţional românesc şi rolul educaţiei în economia ţării noastre.

Vreau să încep cu o întrebare mai provocatoare: de ce este importantă educația pentru România? De cel puțin 26 de ani, profesioniștii din învățământ încearcă să îi convingă pe politicieni că educația este importantă. De ce?

Argumentele care se aduc de obicei în sprijinul investiției în educație vin, de regulă, din zona economică. Relația

dintre educație și economie este rar pusă sub semnul întrebării. Prin educație, cetățenii au parte de cariere mai strălucite, valoarea adăugată de ei în economie este mai mare, iar, per ansamblu, beneficiile la nivelul societății sunt mai mari. Când spun aceste lucruri, mă refer la nivelul statistic, agregat. Este adevărat că sunt fotbaliști

5

6

COVER STORY care poate nu termină liceul și ajung să câștige zeci, sute de mii, poate chiar milioane de euro. Cum, la fel de bine, sunt cazuri de doctori în științe care lucrează mult sub nivelul calificării lor. Dar acestea sunt cazuri izolate, foarte puține ca număr, insignifiante la nivelul populației. Vechea zicală „ai carte, ai parte” s-ar părea că funcționează în continuare, cel puțin așa arată majoritatea studiilor din sociologie și economie. Este drept că de multe ori ar trebui parafrazată și este mai validă formularea „ai parte, îți dai copilul sau copila la carte și o să aibă parte”, dar aceasta este o altă discuție, care nu invalidează relația dintre educație și beneficiile economice individuale sau cele la nivel de societate.

Relația dintre educație și bunăstare este, însă, mult mai complexă. Economiștii de la OECD, în primul rând, dar și alți cercetători au adus în discuție o altă categorie de beneficii ale educației, pe care le-au numit „ne-monetare”. Voi enumera și eu unele dintre aceste asocieri.

Cetățenii educați au o speranță de viață mai mare – educaţia creşte conştientizarea potenţialelor cauze de îmbolnăvire, permite ocuparea unor locuri de muncă mai sigure etc. În societățile cu un grad de educație ridicat, mortalitatea infantilă este mai mică, iar mecanismul care determină această asociere este bazat pe cunoașterea aspectelor legate de nutriţia corespunzătoare a unui copil, de rolul vaccinurilor şi importanţa solicitării ajutorului în situaţii de criză (cum ar fi fe-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

bra mare) etc. Diferențele dintre bogați și săraci sunt mai mici în societățile mai educate – inegalităţile din educaţie conduc la inegalităţi economice între indivizi.

Ratele criminaliatăţii sunt mai mici în societăți educate – supravegherea sub care se află tinerii la şcoală şi reducerea inegalităţii economice reduc criminalitatea.

Educația este asociată cu respectarea drepturilor omului, în special științele sociale și studiile umaniste fac ca populaţia să fie mai sensibilă la probleme ce ţin de echitate şi de accesul egal la jurisprudenţă. Educaţia are un impact demn de luat în vedere şi asupra menţinerii stabilităţii politice. Altfel spus, educaţia contribuie la realizarea de reforme al căror scop este cel de a elimina ameninţări cum ar fi manipularea mediatică, instabilitatea macroeconomică, inflaţia și chiar corupţia. Într-adevăr, enumerarea acestor argumente pare convingătoare. Voi continua totuși seria „provocărilor”: este educația o prioritate națională? În România, învățământul este, declarativ, o prioritate națională. Greu poate fi identificat un guvern care să nu fi declarat educația prioritate națională. Dacă ar fi fost reală, această prioritizare ar fi condus spre rezultate.

Dar, dacă ne uităm la statistici și ne comparăm cu țările din Uniunea Europeană, observăm că, de fapt, concurăm cu Bulgaria pentru penultimul loc în clasamente.

Detaliile tehnice sunt vehiculate în varii rapoarte care atrag atenția asupra neajunsurilor învățământului românesc. În general, nivelul rezultatelor este corelat cu nivelul investiției în educație. Iar aici avem, pe de o parte, un nivel scăzut al investițiilor publice în învățământ, însoțit de investiții private mici. Cu alte cuvinte, guvernele României au alocat, în general, semnificativ mai puțin pentru învățământ față de țările cu care ne-ar plăcea să ne comparăm, în timp ce nici familiile nu compensează cu investiții private în educația copiilor. Nici companiile din România nu investesc în educație sau în cercetare la un nivel comparabil cu Polonia sau Slovenia, de exemplu. S-ar părea că nu am găsit cheia trecerii de la un model economic bazat pe economii de scală, la unul bazat pe valoare adăugată mare, intensivitate în cunoaștere și aglomerări de capacități. Soluția cred că este în continuare la guvern: pe de o parte, alocări mai mari, pe de altă parte, politici de stimulare a investiției în educație și în cercetare. Trebuie să înțelegem că cercetarea și educația merg mână în mână. În ceea ce privește alocările, am văzut, în timpul ministeriatului domnului Curaj, o schemă de alocare ce pleca de la 4,2% din PIB pentru învățământ în 2017 și, în baza unei creșteri de 0,13 % pe an, ajunge la 6 % din PIB în 2020.

Pentru cercetare, în aceeași logică, punctul de plecare ar fi 0,42 %, rata de creștere avansată este mai accelerată, de 0,35 % pe an, urmând ca în 2020 să se ajungă la 1 % din PIB. Consider că este o soluție realistă, care ne-ar ajuta se recuperăm unele dintre decalajele ce ne limitează dezvoltarea. Sper că guvernele care vor veni să înțeleagă aceste lucruri și să sprijine în continuare acest proiect.

Mai devreme ați menționat, cu caracter general, rezultatele învățământului românesc. Putem discuta acest subiect? Cum apreciați rezultatele învățământului românesc?

Sigur că putem discuta. România nu stă prea bine în termeni comparativi. Testul comparativ cel mai relevant este probabil testul PISA care este organizat de către OECD [Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – abrevierea reprezintă denumirea organizației în limba engleză]. În 2012 au fost testați

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

peste o jumătate de milion de elevi din 65 de economii, printre care și România. S-au verificat cunoștințe de matematică, citire și științe care nu sunt direct legate de programele școlare, ci verifică abilități fundamentale de înțelegere, manipulare a cunoștințelor fundamentale și gândire. România este pe locul 45 în ansamblul punctajelor. Acesta nu este în sine un lucru surprinzător, fiind imediat după Serbia și Turcia și înainte de Cipru și Bulgaria, dar ne plasează destul de mult în urma altor țări europene cu care ar trebui să fim comparabili, precum Ungaria sau Polonia. Cercetătorii de la PISA au determinat că rezultatele testelor de matematică sunt extrem de buni predictori pentru o carieră de succes. Cum tocmai aceste rezultate sunt chiar mai slabe, o anumită îngrijorare este justificată. Dar s-a tot spus că învățământul românesc nu are rezultatele de care țara are nevoie pentru a ocupa locul pe care îl merită în ansamblul economiilor Uniunii Europene. În același timp, olimpicii au rezultate remarcabile și ne place, mai degrabă, să ne mândrim cu ele decât să apreciem cu luciditate că învățământul românesc nu reușește să fie performant ca sistem. Prin performanță ca sistem înțeleg să crească nivelul de cunoaștere al marii majorități, nu numai al unor vârfuri - al căror efort este demn de apreciat, dar unde s-ar putea ca hotărâtoare să fie circumstanțele individuale, nu acțiunea sistemului.

Aveți absolută dreptate. Dar ce am putea face? Nu este tocmai aceasta problema: s-au tot adus modificări sistemului educațional și ele nu au avut efecte.

Nu e chiar așa. Efectele reformelor educaționale nu au cum să fie imediate. Într-adevăr au fost multe intenții reformatoare, dar, prea adesea, ele au fost blocate, s-a făcut un pas înainte și doi pași înapoi, iar acest lucru s-a întâmplat cel puțin din 1998-1999. Să luăm numai exemplul reformelor legate de Legea 1/2011, așa-zisa lege Funeriu. Nici nu a ajuns bine să fie promulgată, că a fost deja modificată. În cei cinci ani de la intrarea ei în acțiune, au fost o serie de acte normative care au modificat legea, astfel încât aceasta a ajuns ca un puzzle în care piesele nu se prea potrivesc. Gândirea inițiatorilor

COVER STORY

și a susținătorilor Legii 1 din 2011 este recognoscibilă în unele părți și doar pe alocuri în ansamblul legii.

Educația necesită și consens național, și răbdare. Pactul pentru educație care a fost semnat de către toate partidele politice parlamentare în 2008 nu a reușit să fie pus în aplicare, din păcate. Un asemenea pact este însă necesar. Îmi pun speranțe în România Educată, mi-aș dori mult să ne unească în jurul unor obiective majore pentru învățământ.

7

8

COVER STORY Deci soluții ar exista, doar să fie acceptate de către toate forțele politice?

Cred că pentru multe dintre problemele învățământului superior există soluții. Poate suna ca un slogan electoral, dar nu e doar atât: eu cred că revalorizarea școlii românești este posibilă. Văd aici un ansamblu de măsuri care ar implica, desigur, o finanțare mai bună, dar și zero toleranță pentru abaterile de la etică și o apropiere a ceea ce produce sistemul educațional față de ceea ce are nevoie societatea românească.

Puteți să ne dați mai multe detalii legate de viziunea dumneavoastră despre educație?

Cred că trebuie să vizăm, în primul rând, o revalorizare a școlii românești. Aceasta trebuie să pornească de la respectul pe care societatea îl datorează cadrelor didactice.

Dacă în sistemul universitar a avut deja loc o reașezare a salarizării, consider că este necesară creșterea treptată a salariilor corelată cu performanța și în mediul preuniversitar. Nu cred că performanța trebuie decisă de directori sau șefi de catedre, ori determinată prin diplome și certificate, cred că putem imagina modalități de măsurare care să se bazeze pe rezultate, în special ale elevilor sau studenților, iar salarizarea diferențiată să se bazeze pe acestea.

Apoi sunt de părere că este necesară o restructurare a sistemului de formare inițială și continuă a cadrelor didactice prin valorizarea practicii pedagogice și a colaborării dintre mediul universitar și preuniversitar. În fine, e nevoie de recredibilizarea titlurilor și diplomelor

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

școlare și academice, precum și a gradelor profesionale ale cadrelor didactice, prin accentuarea meritocrației și a transparenței în obținerea acestora.

Transparența este esențială în felul cum văd eu reforma.

De exemplu, consider că este nevoie de o atentă ierarhizare a învățământului, la toate nivelele lui. De cinci ani nu a mai avut loc nicio evaluare a universităților și a programelor de studii, deși legea o prevede. Sistemul nostru educațional a ajuns să recadă într-o periculoasă ficțiune a uniformității calitative. În mass-media, în special, toate universitățile sunt văzute ca fiind egale, tratate ca fiind egale. Este imperioasă nevoie de o ierarhizare nouă, făcută transparent, cu scopul de a informa nu numai potențialii studenți și părinții lor, dar și angajatorii și ceilalți stake-holderi ai sistemului academic. Mai mult, evaluarea școlilor și a universităților nu trebuie să aibă doar un rol informativ, ea trebuie să se traducă și prin măsuri de politică educațională, favorizând financiar ofertele de calitate și penalizându-le pe cele sub standard.

Ani de zile, fonduri guvernamentale, alocate adesea netransparent, au ținut în viață școli și universități al căror folos pentru știință sau pentru societate poate fi serios chestionat. Există universități care nu sunt suficient de atractive încât să înroleze un număr minimal de studenți pentru a supraviețui financiar, și implicit pentru stat sunt cheltuieli ineficiente. Nu cred că este întâmplător faptul că aceste universități sunt și cele cu rezultatele cele mai slabe la cercetare.

Considerați deci că măsurile cu caracter direct financiar ar putea revaloriza învățământul românesc?

Sigur că finanțarea învățământului este extrem de importantă, dar singură ea nu va fi suficientă. Cred că etica în educație are un rol esențial pe termen lung și mai cred că este foarte important felul în care educația se inserează în societate și în economie.

Avem nevoie de toleranță zero la abaterile de la etică. Din păcate, prea adesea corupția, plagiatul, hărțuirea sexuală și discriminarea își găsesc loc în școlile și universitățile noastre. Așa ceva nu trebuie tolerat sub nicio formă. Trebuie să dăm un semnal cât se poate de clar. De aici încolo nu mai există înțelegere pentru abaterile de la etică. Școala are un rol esențial în felul cum se vor comporta adulții generațiilor viitoare nu numai prin cunoștințele și abilitățile dobândite, ci și prin exemplele de viață pe care le preiau. Dacă ei învață în școală că actele de corupție pot fi o soluție la diferite probleme de viață, riscul ca ei să preia acest comportament este foarte mare.

Uitați, de exemplu, este punctual nevoie de recredibilizarea școlilor doctorale și aici vedem cum funcționează reforma la noi. A pornit de ceva vreme o foarte salutară campanie de eliminare a fraudei din domeniul doctoratelor. Dacă ea va continua, tentația de a plagia ar putea să dispară din sistemul nostru academic. Din păcate, după câteva succese inițiale, vedem deja tentative de îngrădire, chiar eliminare a organismelor de control al calității academice. Pentru a recredibiliza școlile doctorale, CNADTCU trebuie lăsat să își facă treaba, și mai mult decât atât școlile doctorale trebuie reevaluate, iar conducătorii de doctorat care au girat plagiate penalizați.

Desigur, cu toții ne dorim ca școlile doctorale să fie capabile să gestioneze singure această chestiune, dar la acest moment, cu siguranță, nu toate sunt pregătite. În ceea ce privește integrarea educației în societate aș avea, de asemenea, o remarcă punctuală. Trebuie reînființat învățământul profesional și școlile de meserii. Prea des, sistemul nostru educațional se concentrează doar pe el însuși. Educația primară pregătește copiii

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pentru educația secundară, iar aceasta pentru educația terțiară, superioară. Pentru un elev care nu parcurge toate treptele și părăsește școala fără o calificare reală, utilă pe piața muncii, experiența lui educațională devine un eșec. Școala trebuie să dea șanse. Ea trebuie să fie mult mai mult decât un sistem de selecție, un sistem care oferă alternative de carieră pentru toată lumea. Avem cam o treime din generație care ajunge în învățământul superior, e nevoie de alternative care să ofere un viitor împlinit profesional tuturor. Aici văd o bună șansă de colaborare între mediul educațional și angajatori. E nevoie de o promovare a educației duale, de implicare a angajatorilor în dezvoltarea planurilor educaționale ale unor școli profesionale atent structurate.

Mai mult, diplomele trebuie să capete sens în societate. Piața muncii, societatea în ansamblu nu a dezvoltat, de exemplu, o funcție clară, o utilitate evidentă pentru studiile masterale. Aceasta face ca ele să fie mai puțin atractive, limitând educația superioară pentru mulți la numai trei ani, o perioadă insuficientă pentru o maturizare profesională adecvată. Trebuie creat un cadru astfel încât educația masterală să acorde posibilitatea atingerii unor poziții profesionale de statut înalt, inaccesibile cu studii de licență. Accentul trebuie pus în egală măsură pe masteratele profesionale, iar masteratele științifice să rămână, în primul rând, un pas către doctorat.

Ce părere aveți despre viitorul cercetării în România?

Cred că azi, mai mult ca oricând, cercetarea și inovarea sunt motoarele care fac diferența în privința nivelului de bunăstare a unei țări. România este pe ultimul loc în Europa în această privință, nu este deloc bine plasată nici la nivel mondial. Strategia națională de cercetare - dezvoltare - inovare propune o serie de măsuri și își asumă anumite ținte și obiective, dar experiența ne arată că, în ultimii 25 de ani, documente strategice generoase nu au fost puse în practică. Această strategie nu trebuie să rămână doar la nivel declarativ. Mai mult, este necesar ca

COVER STORY

toate tipurile de cercetare să fie încurajate, de exemplu prin deducerea de taxe, nu doar cercetarea de tip aplicativ. Mai mult, este necesară stimularea sectoarelor economice intensive în cunoaștere, pentru ca studenții care sunt performanți să fie motivați să își continue studiile. În plus, trebuie să stimulăm cererea de cunoaștere în economia românească. Prin scutirea de impozit pe venit a programatorilor, mulți absolvenți de învățământ superior au fost motivați să rămână să lucreze în România, iar statul a câștigat 15 lei pentru fiecare leu pe care nu l-a mai luat impozit. Este un model de bună practică și cred că ar trebui extins și la alte categorii speciale. Mai mult, consider că regiunile ar trebui să aibă un cuvânt greu de spus în privința acestui tip de înlesniri fiscale, pentru a putea genera concentrări de resurse: uman și capital investit. Este momentul să începem să gândim în termeni de concentrare pe nișe strategice și să depășim politicile care duc la fragmentare.

9

10

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

11

Conf. univ. dr Corneliu Florin Buicu, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților,

Inițiative și soluții pentru sănătate și educație

Conf. univ. dr Corneliu Florin Buicu, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, a continuat în Parlament să susțină proiectele legislative destinate dezvoltării domeniilor sănătate și educație din România. Într-un interviu acordat revistei Transilvania Business vine, de asemenea, cu soluții concrete pentru susținerea acestor două priorități.

Sunteți medic și cadru didactic universitar, care sunt principalele probleme din sănătate și educație pe care le-ați identificat și ce soluții ați propus sau ați propune pentru rezolvarea lor?

Problemele identificate în sistemul de sănătate și de educație sunt, de fapt, problemele ridicate de beneficiarii

celor două sisteme și de profesioniștii care își desfășoară activitatea în aceste două sisteme. Prima și cea mai des ridicată problemă este aceea a subfinanțării sistemelor de sănătate și educație, comparat cu procentele din PIB alocate de alte state europene pentru aceste domenii.

Creșterea finanțării acestor domenii ar putea determina

12

SĂNĂTATE de la creșterea salariilor la îmbunătățirea infrastructurii.

Vorbim, de asemenea, de o problemă de acces la educație și sănătate și de o mare diferență între cetățenii care locuiesc în mediul rural și urban.

Dar cred că cea mai mare vulnerabilitate a celor două sisteme este dată de reducerea ÎNCREDERII beneficiarilor în cele două sisteme. Acest proces al reducerii încrederii este determinat, pe lângă experiențele personale negative ale beneficiarilor celor două sisteme, de o modificare a valorilor pe care societatea românească în ansamblu le-a trăit. Învățătorul și medicul erau liderii de opinie în orice comunitate, pregătirea și rolul lor social fiind recunoscute de societate. Asistăm în ultima perioadă la o modificare în sensul deteriorării recunoașterii acestui rol.

La fel cum identificarea problemelor vine din zona beneficiarilor și profesioniștilor din cele două sisteme, cele mai bune soluții vin tot din aceleași zone. Doar ascultând oamenii cred că pot fi găsite și cele mai bune soluții. Prin dialog cu profesioniștii, cu organizațiile neguvernamentale din aceste domenii, cum sunt, de exemplu, asociațiile de pacienți sau reprezentanții părinților sau Consiliul elevilor pot fi identificate și problemele și soluțiile.

Pornesc de la problemele cu care se confruntă românii: plătesc asigurări de sănătate și nu pot beneficia de servicii, atunci când au nevoie, primesc bilete de trimitere pentru analize de laborator, ajung și trebuie să plătească pentru că nu mai sunt fonduri, își cumpără medicamente și materiale sanitare pentru că spitalele nu le au, ajung în spitale și nu au condiții corespunzătoare, au nevoie de medicamente și nu le primesc sau nu le găsesc să le cumpere, au nevoie de servicii medicale și nu are cine să îi trateze, profesioniștii din sănătate, datorită lipsei de personal din domeniu trebuie să lucreze mai mult, fără plata corectă a muncii, cu o încărcare fizică și psihică ce poate determina greșeli.

Acestea sunt problemele pentru care românii au nevoie de soluții acum.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ce ar însemna economic vorbind soluționarea problemelor de infrastructură din sănătate și educație, cât ne-ar costa aceste investiții și dacă ați identificat surse de finanțare din care acestea ar putea fi suportate?

Investițiile în sănătate și educație și aici aș adăuga și cercetarea sunt adevărate investiții și mă bucur că în întrebarea dvs ați folosit acest termen și nu acela de cheltuială.

Cheltuială cu sănătatea, educația și cercetarea sunt întradevăr investiții. Pentru ca aceste investiții sunt cele care determină să avem un popor sănătos, un popor educat. Un popor sănătos și educat trebuie să facă parte din orice proiect de țară al României. Dacă ne referim la investiția în infrastructură din sistemul public de sănătate, aceasta este necesară și este solicitată de oameni. Ea trebuie să rezulte din evaluarea nevoilor specifice de sănătate din fiecare euroregiune a României. România are nevoie de cele 8 spitale regionale, are nevoie de creșterea capacității de tratament pentru marii arși şi avem nevoie de cel puţin 3 centre, cu 6-10 paturi, în țară, în afară de cele din București, are nevoie de spitalele județene care trebuie să fie reabilitate, are nevoie de dezvoltarea infrastructurii de ambulator si a capacităților de diagnosticare în regim de ambulator, are nevoie de dezvoltarea infrastructurii necesare pentru pacienții oncologici și aici mă refer la centre de radioterapie, are nevoie de asigurarea infrastructurii de intervenție de urgență, astfel încât să existe o ambulanță și, poate, o mașină de pompieri care să acopere o rază de maxim 30 de km pentru a asigura intervențiile în timp util. Acestea sunt doar câteva din nevoile sistemului de sănătate. Fondul Social de Dezvoltare și Investiții (FSDI), bugetul de stat, banii europeni, alături de încurajarea și sprijinirea investițiilor private în sănătate, educație și cercetare sunt resursele identificate pentru a realiza aceste investiții.

Sunteți inițiatorul unor proiecte legislative care vin să reglementeze domenii medicale omise până acum. Spre exemplu, putem vorbi de Legea nr. 256 din 2015 privind exercitarea profesiei de dietetician. Care a fost contextul adoptării sale, ce efecte a avut și care este impactul socio-economic al recunoașterii acestei profesii?

Proiectul legislativ despre care vorbim a pornit din comunitatea în care îmi desfășor activitatea. Reglementarea profesiei de dietetician a pornit de la constatarea că în acest domeniu activau „așa-ziși dieteticieni”, în timp ce specialiștii, absolvenți ai Universității de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș, aveau o reală problemă în recunoașterea națională și internațională a profesiei. Proiectul legislativ a rezultat în urma unor grupuri de lucru la care au participat reprezentanți din zona academică medicală din Tîrgu Mureș, Cluj, Iași, din zona reprezentanților asociațiilor profesionale, în urma întâlnirilor avute atât la Tîrgu Mureș, Turda dar și la București la care au participat sute de oameni. Mă bucur că am putut prelua o inițiativă a comunității, că am devenit vocea comunității în Parlament, că am reușit să găsesc sprijinul politic necesar din partea tuturor partidelor parlamentare astfel încât acum putem vorbi de o Lege care reglementează această profesie. Din păcate, această lege avea nevoie și de norme de aplicare ce trebuiau aprobate în termen de 60 de zile de la publicare și, iată, tehnocrații aflați acum la guvernare nu au reușit să publice aceste norme de peste 300 de zile, deși draftul normelor a fost înaintat de către specialiști către Ministerul Sănătății care trebuia să inițieze aplicarea acestor norme.

Salarizarea medicilor este considerată unul dintre motivele pentru care medicii aleg să plece din sistemul sanitar românesc. Recent a fost adoptată modificarea Legii sănătății, astfel încât, cităm, „Ministerul

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sănătății, ministerele și instituțiile cu rețea sanitară proprie să poată acorda personalului medical și de specialitate stimulente financiare lunare în limita a două salarii minime brute pe țară” și „Autoritățile administrației publice locale să poată acorda personalului medical și de specialitate din spitalele publice din rețeaua sanitară proprie stimulente financiare lunare, în limita a două salarii minime brute pe țară”. Care a fost rațiunea acestei propuneri, dacă a fost calculat impactul bugetar, ce a decis Curtea Constituțională și ce va însemna pentru personalul medical și de specialitate aplicarea acestei modificări legale?

Această propunere legislativă, aprobată prin lege, nu îmi aparține, însă am luptat pentru aprobarea ei. Când propunerea legislativă a ajuns la Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, poziția guvernului tehnocrat a fost că nu susține propunerea, deși, în programul de guvernare al guvernului tehnocrat pe care și eu l-am votat, la capitolul 4.2. Sănătate, punctul 2 prevede asigurarea de stimulente personalului medical. Am lucrat împreună cu cei de la Comisia pentru administrație, am invitat reprezentanții Ministerului Dezvoltării, Ministerului Sănătății, Ministerului de Finanțe și a rezultat formularea pe care ați amintit-o.

Propunerea a fost sprijinită, mai ales, de comunitățile în care nu există medici și alte categorii de personal medical care vor să se implice în asigurarea serviciilor medicale pentru comunitate de către medici și asistent, în defavoarea alocării sumelor către „panseluțe”. Primarii, președinții consiliilor județene aveau nevoie de acest instrument care să permită acordarea, în afară de salariu, de stimulente pentru a atrage personal medical în zone neacoperite. Propunerea a fost votată de toate partidele parlamentare. Surpriza neplăcută a venit din partea Guvernului Cioloș care, probabil, la propunerea ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu a atacat această

SĂNĂTATE

lege la Curtea Constituțională, motivul fiind neasigurarea sursei de finanțare. Tehnocrații s-au dovedit și de data aceasta nepregătiți, motivele invocate de guvernul tehnocrat pentru atacarea legii neavând niciun suport legal. Curtea a dezbătut și a decis că prevederea legală este perfect constituțională. Vom da astfel posibilitatea comunităților fără medici să își atragă pesonal medical de specialitate prin oferirea unor stimulente de până la 2500 lei/lunar în afară de salariu.

Este suficientă salarizarea pentru ca plecările din sistem – medici, asistenți, infirmieri - să fie limitate?

Dacă da, cum vedeți dvs. o legislație echitabilă în domeniul salarizării în sănătate? Dacă nu, de ce ar mai fi nevoie pentru ca personalul medical să rămână în sistemul sanitar?

Nu este salarizarea singurul motiv pentru care personalul medical de specialitate, și aici mă refer la medici, la asistente medicale, pleacă în străinătate, dar este principalul motiv pentru plecarea majorității tinerilor specialiști.

Personalul medical are nevoie de o recunoaștere a rolului social, de o plată corectă a activităților prestate, de o predictibilitate a dezvoltării carierei. Cred că aceste lucruri se pot rezolva printr-un Statut al Profesioniștilor din Sănătate, care să cuprindă toate categoriile de personal, să statueze clar că medicii nu sunt funcționari publici, să cuprindă obligațiile dar și drepturile de care beneficiază acești specialiști.

Statul are obligativitatea de a asigura continuitatea asistenței medicale. Modalitatea de plată a medicilor din sistemul public trebuie să cuprindă o componentă fixă, minimală, care nu trebuie să fie mai mică decât nivelul actual, la care să se adauge o componentă variabilă determinată de volumul de muncă și complexitatea muncii prestate, plătind astfel performanța. Legat de gărzi, pentru că a apărut acest subiect în ultima perioadă, medicii nu trebuie să fie

13

14

SĂNĂTATE

obligați să facă gărzi, trebuie motivați să își dorească să facă aceste gărzi prin plata corectă a acestora.

De ce inițiative ar mai fi nevoie pentru ca domeniul medical să fie organizat și să funcționeze fără convulsii și fără inegalități? În afară de Statutul personalului din sănătate de care vă spuneam, cred că trebuie făcute încă multe lucruri: de la partea de pregătire la partea de funcționare. Absolventul de medicină din România, după 6 ani de facultate nu are drept de practică medicală. Trebuie găsită soluția de a valoriza munca acestor tineri specialiști, de a le oferi oportunitatea să învețe, dar și să - conferențiar universitar la fie plătiți corect. O modificare a normăUMF Tîrgu Mureș rii activității medicale, care acum pune - medic primar sănătate publiîn centru „patul” de spital, o normare că și management sanitar în funcție de „pacienți” se impune. Pro- din 2012 deputat PSD de Tîrbabil că am putea lucra la atribuțiile pe gu Mureș, secretar al Comisiei care acum le au profesioniștii din sănăpentru sănătate și familie din tate. O parte din ce trebuie să facă acum Camera Deputaților în perimedicul poate să fie preluat de asistenta oada 2012-2015, președinte al medicală, pentru a reuși ca medicul să Comisiei din 2015 și până în facă doar ce a învățat și trebuie să facă, prezent. să diagnosticheze și să trateze pacienți.

O parte din ce acum trebuie să facă o asistentă medicală trebuie să fie preluat de alte categorii de personal, pentru că asistenta să facă ce trebuie și a învățat să facă, să asigure îngrijiri de sănătate.

Trebuie să dezvoltăm și să rafinăm profesiile medicale și vorbeam de apariția unor meserii noi: codificator clinician fiind una dintre ele.

Scurt CV:

Una dintre discuțiile care apar frecvent în sănătate este legată de prețul la medicamente. Care ar fi în opinia dvs. principiile de stabilire a prețului la medica-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mente, care să fie introduse în Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății?

La momentul la care vorbim, modalitatea de stabilire a prețului la medicamente a fost schimbată de la nivelul unui Ordin de ministru al sănătății la nivelul de Hotărâre de Guvern. România are cel mai ieftin preț al medicamentelor dintr-un coș de 12 țări europene nominalizate de această Hotărâre de Guvern. Am propus de aproape un an de zile Ministerului Sănătății să vină către Parlament cu o propunere care să fie dezbătută și care să introducă la nivelul Legii principiile de stabilire a prețului la medicamente. De ce aceste 12 țări sunt referință și nu altele, de ce nu mai multe sau mai puține, sau toate? Introducerea acestor principii în Lege ar oferi predictibilitate, transparență în stabilirea prețurilor, ar oferi, de asemenea, mecanismele necesare autorităților din domeniu pentru ca românii să găsească medicamentele de care au nevoie în farmaciile din România.

Modalitatea actuală de stabilire a prețului la medicamente cuprinde marje procentuale în funcție de prețul medicamentului pe care le pot primi distribuitorii și farmaciile.

Această modalitate a determinat să transformăm o profesie medicală, farmacistul, într-un vânzător de medicamente.

Farmacistul este furnizor de servicii farmaceutice și asta trebuie să decontăm, serviciul farmaceutic, astfel încât să nu existe tentația de a vinde medicamente scumpe. Indiferent că medicamentul este scump sau ieftin, farmacistul face același serviciu. Interesul pacientului este să aibă cel mai bun medicament la cel mai mic preț și cred că decontarea serviciului farmaceutic la farmacist și decontarea seviciului de distribuție la distribuitor este una dintre soluții în locul decontării unui procent din valoarea medicamentului către distribuitor și către farmacist. Interzicerea exportului medicamentelor necesare românilor, pe o perioadă limitată, desigur, până rezolvăm aceste probleme,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

reducerea prețului medicamentelor care au generice cu 35%, dezvoltarea Companiei Farmaceutice Naționale care să asigure medicamentele esențiale, asigurarea unui buget multianual care să permită asigurarea stocurilor de vaccinuri pentru copiii noștri, atunci când au nevoie de ele, sunt propuneri pe care dorim să le implementăm. În domeniul educației ați avut mai multe proiecte, dar unul care poate da un restart/upgrada sistemul educațional din România este cel lansat de Asociația Pentru Minți Pertinente (AMPER) - „Reducerea birocrației în școlile din România. Soluții legislative pentru digitalizarea educației”, pe care v-ați asumat să îl promovați în Parlament. Ce v-a convins din acest proiect? Ce șanse are un asemenea proiect, cu un impact bugetar destul de important, să fie adoptat și implementat?

Este un alt proiect provenit din comunitate. Parlamentarul este vocea comunității din care provine în Parlament, asta am făcut și asta îmi propun să fac în continuare. AMPER a finanțat un studiu care a avut ca rezultat, pe lângă radiografia situației actuale, și propunerile necesare legislative pentru a „digitaliza educația”, cum ați spus dvs., de fapt, pentru a oferi posibilitatea școlilor de a avea documentele necesare și în format electronic. Școlile care vor dori în primă fază vor avea posibilitatea de a avea atât catalogul dar și celelalte documente și în format electronic, diplomele, fișele matricole, prezente dar și alte documente administrative. Am primit această propunere de la Dan Mașca, la fel cum au primit-o și parlamentarii de la toate partidele din județul Mureș. Am preluat această inițiativă și am depus-o la Parlament ca proiect de lege. Voi lupta să conving colegii parlamentari de la PSD dar și de la celelalte partide de utilitatea acestei prevederi și sper să reușesc să o văd transformată în lege.

Ce proiecte ați mai avut în mandatul de parlamentar pentru comunitatea din care proveniți?

Au fost mai multe inițiative, însă aș vrea să mai amintesc două proiecte importante pentru județul Mureș.

Proiectul pentru înființarea unui Institut Național de Pregătire pentru Situații de Urgență, cu sediul în Tîrgu Mureș este primul dintre ele. Acest institut, care va avea și o bază de pregătire pentru toate categoriile de personal implicate în intervențiile de urgență, de la personal medical, la paramedici, pompieri, vine ca o recunoaștere a

SĂNĂTATE

pionieratului mureșean în acest domeniu. Anul 2017 este anul în care competiția mondială de intervenții în descarcerare se va desfășura în România, în Tîrgu Mureș, și vreau să felicit pe această cale personalul IGSU, al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Mures, al DSU, pe dr. Raed Arafat, pentru această reușită care trebuie sprijinită de comunitate.

Un alt proiect important este un proiect pilot la nivel național, prin care prin colaborarea dintre Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș, autoritățile locale și Consiliul Județean, să înființăm Spitalul Universitar Mureș, prin care, pe de-o parte, locuitorii din Sighișoara, Reghin, Luduș, Târnăveni, să beneficieze de aceleași servicii medicale de care beneficiază și cei din Tîrgu Mureș, spitalele din aceste orașe dobândind astfel statut de spital universitar. Creștem capacitatea de formare medicală a tinerilor specialiști din domeniul medical, populația poate beneficia de servicii medicale înalt calificate. Universitatea de Medicină și Farmacie a dovedit că se poate dezvolta și putem împrumuta modelul de dezvoltare și la nivelul serviciilor medicale în tot județul.

Eu cred în România, cred în mureșeni, cred că împreună putem să reușim să facem aceste schimbări de care avem nevoie. Îndrăznește să crezi și tu, alături de mine!

15

16

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚIE

Florin Roman, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba:

„Consiliul Judeţean Alba este un partener serios pentru investitori” A consemnat Dan LUNGU

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba Florin Roman vorbeşte într-un interviu pentru Transilvania Business despre „reţeta” prin care Alba a devenit în timp un judeţ atractiv pentru investitori de top, dar şi despre viziunea administraţiei publice pentru dezvoltarea economică.

Domnule vicepreşedinte, cum arată din punctul dumneavoastră de vedere radiografia economică a judeţului Alba?

Judeţul Alba este un judeţ cu potenţial economic care, deşi după Revoluţie a pierdut numeroase locuri

de muncă din industrie sau minerit, a recâştigat apoi afaceri de succes, afaceri care s-au dezvoltat sănătos şi care au creat alte locuri de muncă. Este adevărat că încă există o nevoie de locuri de muncă în Munţii Apuseni, unde a dispărut mineritul, sau în zona muni-

17

18

ADMINISTRAȚIE cipiului Aiud, unde a dispărut industria metalurgică, însă cu o viziune pe termen lung cred că vom reuşi să găsim alternative şi pentru aceste zone. Pot spune însă că, în ultimii ani, judeţul Alba a devenit tot mai atractiv din punct de vedere economic şi acest lucru este demonstrat de investitorii care au ales această zonă. La Blaj, Bosch a investit în capacităţi de producţie şi a relansat economic oraşul şi întreaga zonă, la Sebeş Daimler a făcut cea mai mare investiţie străină din ultimii ani din România, peste 300 de milioane de euro, iar acestea sunt doar două dintre exemple. Aş completa radiografia economică a Albei cu afacerile din industria alimentară unde judeţul are branduri româneşti cu care ne mândrim sau cu viticultura, unde avem cea mai mare podgorie din România – la Jidvei. Aceste afaceri de succes nu pot însemna decât un mediu economic sănătos sprijinit de o administraţie publică care a înţeles că trebuie să fie un partener serios pentru investitori.

Care credeţi că sunt principalele atuuri ale judeţului Alba din punct de vedere economic?

Atuurile sau avantajele economice ale judeţului Alba sunt multe: poziţionarea, deschiderea rutieră şi feroviară, infrastructura, existenţa altor investitori puternici sau viziunea şi sprijinul administraţiei locale.

Cred însă că principalul atu al judeţului sunt oamenii – serioşi, muncitori şi bine pregătiţi. Avem o forţă de muncă bine pregătită dar şi capacitatea educaţională pentru a pregăti tineri în domeniile care sunt cerute de investitori. Prezenţa universităţilor susţine dezvoltarea mediului academic cu perspective favorabile în furnizarea de specialişti calificaţi pentru piaţa muncii în domenii de interes. Universitatea „1 Decembrie 1918 Alba Iulia” este o instituţie reprezentativă atât pe plan intern cât şi internaţional, iar domeniul tehnic este reprezentat de Universitatea Tehnică Cluj-Napoca care a dezvoltat o extensie în Alba Iulia unde pregăteşte specialişti în domeniul construcţiilor de maşini şi al mecanicii.

Consiliul Judeţean Alba a înţeles rolul pe care trebuie să îl aibă şi administraţia publică astfel încât a iniţiat Şcoala Profesională Germană din Alba Iulia care constituie un nou tip de învăţământ profesional, după model german. Este un rezultat al parteneriatului dintre autorităţi publice locale, agenţi economici şi unităţi de învăţământ. Învăţământul dual oferă absolvenţilor posibilitatea participării la un proces educaţional bazat pe cunoştinţe şi competenţe, a unei pregătiri specializate şi o tranziţie mai eficientă spre activitatea de producţie prin efectuarea practicii la partenerii agenţi economici, lideri în industria automobilelor, ceramică, alimentară şi metalurgică.

Ce presupune strategia de dezvoltare economică a judeţului Alba?

Strategia de dezvoltare a judeţului Alba pentru perioada 2014-2020 oferă tuturor instituţiilor din sectorul public, agenţilor economici din mediul privat şi actorilor din sectorul neguvernamental un cadru, o direcţie comună de acţiune, un set coerent de priorităţi şi obiective care să canalizeze eforturile individuale şi să acţioneze sinergic, în interesul comunităţii. Viziunea noastră este să dezvoltăm economic întreg judeţul prin identificarea potenţialului fiecărei zone, prin deschiderea către investitori şi prin sprijinirea acestora prin pârghii aflate la îndemâna administraţiei publice. În ce mod credeţi că va inf luenţa dezvoltarea jude-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“În ultimii ani, judeţul Alba a devenit tot mai atractiv din punct de vedere economic şi acest lucru este demonstrat de investitorii care au ales această zonă. La Blaj, Bosch a investit în capacităţi de producţie şi a relansat economic oraşul şi întreaga zonă, la Sebeş, Daimler a făcut cea mai mare investiţie străină din ultimii ani din România, peste 300 de milioane de euro, iar acestea sunt doar două dintre exemple.

Aş completa radiografia economică a Albei cu afacerile din industria alimentară, unde judeţul are branduri româneşti cu care ne mândrim sau cu viticultura, unde avem cea mai mare podgorie din România – la Jidvei.

Aceste afaceri de succes nu pot însemna decât un mediu economic sănătos sprijinit de o administraţie publică care a înţeles că trebuie să fie un partener serios pentru investitori”

ţului Alba construirea autostrăzii Sebeş - Turda?

Cum a inf luenţat dezvoltarea economică autostrada Sibiu – Orăştie ?

Pentru orice investitor infrastructura este primordială pentru că înseamnă cât de repede îţi poţi livra marfa sau cât de repede primeşti materia primă. Un drum bun şi rapid sau cale ferată modernizată înseamnă timp şi, implicit, bani pentru o companie. Autostrada Sibiu – Orăştie cred că a fost unul dintre argumentele pentru care Sebeş a fost ales de Daimler pentru cea mai mare investiţie realizată în România. La fel va însemna şi autostrada Sebeș - Turda, care va deschide noi oportunităţi pentru Alba Iulia, Aiud, Teiuş şi Ocna Mureş. Sunt foste zone industriale care beneficiază de forţă de muncă foarte calificată, iar legarea de Europa şi două autostrăzi contează foarte mult în luarea deciziei pentru orice investitor. Cred că în următorii ani vom vedea dezvoltate zone economice în proximitatea

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

nodurilor rutiere de pe această autostradă şi noi investitori în Alba.

Care este reţeta unui judeţ atractiv pentru investitori?

Nu ştiu dacă există o „reţetă” generală pentru ca un judeţ să fie atractiv pentru investitori şi să atragă afaceri de succes, însă ştiu reţeta noastră: suntem o comunitate dinamică, deschisă parteneriatelor economice, iar administraţia locală este prietenoasă şi serioasă cu mediul de afaceri. Noi ştim că banii noştri pentru investiţii în drumuri, alimentări cu apă, dezvoltarea oraşelor şi comunelor sunt banii plătiţi ca taxe şi impozite de aceste firme şi de angajaţii lor. O administraţie cu viziune este cea care se gândeşte la dezvoltarea economică prin atragerea de investiţii serioase şi durabile.

Ca să atragi astfel de investitor trebuie ca, la rândul tău, tu să fii serios şi să acţionezi strategic şi coerent în măsurile administrative pe care le iei.

ADMINISTRAȚIE

“Atuurile sau avantajele economice ale judeţului Alba sunt multe: poziţionarea, deschiderea rutieră şi feroviară, infrastructura, existenţa altor investitori puternici sau viziunea şi sprijinul administraţiei locale. Cred însă că principalul atu al judeţului sunt oamenii – serioşi, muncitori şi bine pregătiţi.

Avem o forţă de muncă bine pregătită dar şi capacitatea educaţională pentru a pregăti tineri în domeniile care sunt cerute de investitori”

19

20

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ALBA BUSINESS reţeta unui judeţ atractiv economic de Dan LUNGU

Aflat în inima României, Alba este un judeţ cu potenţial relevant de creştere economică care beneficiază de avantaje competitive.

„Alba business”, reţeta unui judeţ atractiv pentru investitori, este poziționarea şi deschiderea spre cele mai importante rute de acces, forţa de muncă bine pregătită, un antreprenoriat interesat de internaţionalizare şi inovare dar şi o administraţie publică eficientă şi apropiată mediului de afaceri. Asta a făcut ca în timp Alba să devină „casa” unor afaceri şi branduri de succes atât româneşti cât şi străine.

Poziţionat în centrul ţării, judeţul Alba beneficiază de accesul la două autostrăzi: Sibiu – Orăştie şi Sebeş – Turda, cea de-a doua urmând a fi finalizată în 2017. Judeţul este accesibil în câteva ore din orice punct important al României deoarece este la mai puţin de 300 de kilometri de graniţa de Vest, la circa 350 de kilometri de Bucureşti şi are în apropiere trei aeroporturi: Cluj-Napoca, Sibiu şi Tîrgu Mureş. De asemenea, judeţul este intersecţia a două magistrale feroviare modernizate care fac legătura între Estul şi Vestul, respectiv între Nordul şi Sudul Europei.

Cu o suprafaţă de 6.242 km2 (2,6 % din suprafaţa totală a României), Alba este unul dintre judeţele mici însă cu resurse naturale şi culturale unice.

Chiar dacă nu este unul dintre judeţele mari ale României, Alba este considerată o zonă atractivă din punct de vedere economic dovadă fiind afacerile locale de succes care s-au dezvoltat în judeţ dar şi marii investitori străini care au investit aici în capacităţi de producţie. Deşi după Revoluţie a pierdut companii mamut din industria metalurgică sau minerit, Alba a câştigat alte afaceri în industria alimentară sau în cea automotive.

Economia judeţului Alba este predominant îndreptată spre sectorul serviciilor şi al industriei - în special industria prelucrătoare. În prezent, pilonii principali ai industriei judeţului care au cea mai mare pondere sunt: industria de prelucrare a lemnului (42 %), industria alimentară (16 %), automotive (6,5 %), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, fabricarea articolelor de voiaj, încălţăminte, fabricarea echipamentelor electrice şi fabricarea produselor chimice.

Ca dovadă a potenţialului, facilităţilor şi stabilităţii economice a judeţului, precum şi a deschiderii autorităţilor către o economie modernă, europeană, mari investitori români şi străini au ales Alba pentru a-şi derula afacerile. Astfel, Blajul a devenit un adevărat oraş „nemţesc” prin unităţile de producţie dezvoltate de Bosch Rexroth, iar Sebeşul şi Cugirul continuă afacerile germane prin Star Transmission şi Star Assembly, două companii din grupul german Daimler. Mai mult, Daimler a investit la Sebeş, un oraş cu aproximativ 28.000 de locuitori, peste 300 de milioane de euro, aceasta fiind cea mai mare investiţie străină din ultimii ani din România. În industria prelucrării lemnului, Holzindustrie Schweighoffer şi Kronospan, ambele cu afaceri în Sebeș, sunt branduri la nivel internaţional, iar, în industria porţelanului, IPEC şi Apulum din Alba Iulia sunt parteneri serioşi ai unor companii de renume mondial precum IKEA. Transavia, Albalact şi Supremia sunt companii de top în industria alimentară care s-au dezvoltat tot în judeţul Alba.

Viticultura are o lungă tradiţie fiind reprezentativă pentru Alba, existând patru podgorii: Târnave, Aiud, Sebeş - Apold şi Alba Iulia, zone în care sunt produse vinuri de înaltă calitate. În acest domeniu judeţul înregistrează şi un record având cea mai mare plantaţie viticolă din România şi cea mai întinsă podgorie din Europa cu proprietar unic. Cu o suprafaţă de 2.500 hectare aceasta este deţinută de compania Jidvei şi este situată pe Valea Târnavei Mici. Jidvei dispune de 3 crame (Jidvei, Blaj şi Bălcaciu) cu o capacitate de peste 270 de mii de hectolitri.

Un sector important, aflat în continuă dezvoltare în Alba, este turismul, prin zonele montane spectaculoase sau prin Alba Iulia, oraşul declarat „destinaţie de excelenţă” de Comisia Europeană, iar estimările autorităţilor prefigurează că în următorii ani va fi o ramură importantă în economia judeţului, aşteptările fiind ca numărul turiştilor care vizitează zona să ajungă la 1 milion anual.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

21

22

ZIUA AVIAȚIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

23

Sprijinind tinerii, avem timpul de partea noastră! de Ec. Elena Kovacs, Manager General Auto Schunn România

Mercedes-Benz este brandul auto care impresionează și confirmă pe deplin că “timpul este măsura tuturor lucrurilor”. Un adevăr pentru a cărui aprofundare avem nevoie de… timp. În viața unei companii timpul înseamnă bani, timpul se măsoară în indicatori de eficiență, timpul înseamnă calitatea proceselor. Dar cine dă valoare timpului? Nimeni altcineva decât omul!

Lansată în piața din România ca partener autorizat al producătorului german Mercedes-Benz, compania Auto Schunn, cu sediul central în Arad, a împlinit recent, mai precis în 15 octombrie a.c., 23 de ani de când a deschis porțile primului client al firmei, în condițiile în care clientela Mercedes-Benz în acea perioadă era absolut rarisimă în România. Astăzi, firma are mii de clienți și peste 150 de angajaţi care, ca într-un stup de albine, produc “mierea” de calitate pe care clientela firmei o așteaptă permanent.

Una dintre surprizele foarte plăcute oferite clientelei, care intră în oricare dintre locațiile de vânzări și service din Arad, Deva, Sibiu sau Suceava, sunt tinerețea oamenilor firmei și atmosfera prietenoasă.

Echipa Auto Schunn și-a asumat pe deplin misiunea de a răspunde cu DA la standarde profesionale foarte înalte, standarde exprimate succint în deviza lui Gotlieb Daimler: The Best or Nothing.

Suntem în România anului 2016, peste 3,5 milioane de români tineri sau maturi își împlinesc visurile pe alte meridiane, cu toții căutând o viață mai bună decât în propria lor țară. În acest răstimp, compania germano-română Auto Schunn își exercită rolul de pion activ în piața auto din România.

Printr-un management iscusit, stabil și dedicat, compania Auto Schunn iese în mod fericit în evidență în abordarea temeinică a funcțiunii generic definite ca “resurse umane“. În fond, este vorba de oamenii companiei, a angajaților, indiferent de poziția profesională pe care o ocupă. Oferta prin care sunt invitați să se alăture, să se acomodeze și să își desăvârșească profesiile tinerii ucenici sau proaspeții absolvenți ai facultăților tehnice sau economice este extrem de generoasă. Atracția stelei Mercedes-Benz, atracția unei

Ec. Elena Kovacs, Manager General Auto Schunn România

lumi dinamice și mereu provocatoare prin noile tehnologii de avangardă se adaugă șanselor de învățare continuă prin care tinerii își perfecționează cunostințele profesionale tehnice, economice, financiare.

Auto Schunn oferă tinerei generații condiții excelente de dezvoltare profesională alături de brandul german Mercedes-Benz, brandul care de peste 100 de ani cucerește prin originalitate, prin siguranță și confortul unic, valori constant recunoscute pe întreg mapamondul.

Costurile formării și specializării forței de muncă tinere sunt cu adevărat importante în compania Auto Schunn, iar integrarea este graduală. Durează minim 2-3 ani pentru formarea specialiștilor din departamentele operative, inclusiv prin cursuri organizate de către producătorul mărcii Mercedes-Benz.

Pornind de la colaborări cu școlile de specialitate tehnice din domeniul auto și până la colaborarea cu școlile superioare din domeniul tehnic, economic, integrarea și specializarea reprezintă temele de referință din agenda noastră.

Stabilitatea forţei de muncă asigură în timp un răspuns favorabil în ceea ce privește compentența pe care piața o așteaptă de la noi. Suntem conştienți că investiția în oameni tineri asigură viitorul companiei, acesta fiind și motivul pentru care media de vârstă este sub 30 de ani. Încurajăm cunoașterea și interesul tinerilor prin burse acordate tinerilor elevi și studenți, prin organizarea de vizite ale studenților și elevilor, prin practica elevilor și studenților în cadrul locațiilor noastre.

24

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

25

26

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BusinessMark și-a extins evenimentele în Cluj și Brașov

Compania de organizare evenimente dedicate mediului de afaceri BusinessMark, înființată în 2013 de Daniel Drăgan, Andreea Păun și Dan Popescu, a reușit să își găsească un loc pe foarte aglomerata piață a evenimentelor B2B din București. Anul acesta, echipa BusinessMark și-a extins activitatea și în alte orașe, Cluj-Napoca fiind primul dintre ele. În cei peste trei ani de activitate, BusinessMark a organizat aproximativ 100 de evenimente și a reunit peste 950 de speakeri și 7500 de participanți. Echipa își propune organizarea a aproximativ 30 de evenimente pe an, iar industriile abordate sunt din ce în ce mai variate. Este foarte important să ai această abordare globală asupra mediului de afaceri, consideră cei trei parteneri, o perspectivă de ansamblu fiind foarte utilă pentru a înțelege modul în care se conectează anumite sectoare și care sunt oportunitățile de colaborare între acestea.

Începuturile Investiția pe care cei trei antreprenori au avut-o la început de drum a fost minimă și a fost reprezentată de costurile înființării efective a firmei. Pornind de la zero, au învățat să își măsoare bine pașii, dar și să își calibreze așteptările.

Dezvoltarea s-a făcut ținând cont de priorități și stabilind valoarea fiecărui element în parte. Înainte de a își stabili strategia, s-au uitat la beneficiile reale pe care un eveniment business ar trebui să le aibă, de informare și

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

perfecționare profesională, de business development și inspirare. Toate acestea s-au așezat apoi la baza planului de dezvoltare și au devenit obiectivele fiecărui proiect în parte. Este important ca un eveniment să fie util și relevant, iar fără aceste elemente nu poți obține aprecierea unui public foarte informat și pretențios precum cel al evenimentelor business. Dar pentru a obține aceste lucruri, totul pornește de la conținut. De la concept și tematică, de la modul în care reușești să răspunzi nevoilor industriilor și ariilor profesionale pe care le urmărești.

Pentru ca planul lor să funcționeze, au considerat că cel mai important este să investească în dezvoltarea echipei.

Nu este posibil să crești un business și să îți îmbunătățești activitatea dacă nu ai resursele umane necesare și potrivite, ne spun cei trei antreprenori. Acum, la trei ani de la înființare, se bucură de o echipă de nouă persoane. Nimic nu este mai important ca echipa pe care reușești să o formezi, cred fondatorii firmei. Din acest punct de vedere, se consideră norocoși, având o echipă ambițioasă și dedicată, ce le împărtășește valorile la nivel de abordare și etică. Într-un domeniu precum al lor, cei trei antreprenori ne spun că valorile și principiile membrilor echipei se reflectă foarte ușor în calitatea evenimentelor. Greșelile sunt foarte ușor sancționate în acest domeniu, iar totul este foarte transparent - când ceva nu merge bine, este foarte ușor remarcat. Rigurozitatea pe care trebuie să o ai în organizare și atenția la detalii trebuie, însă, să se completeze cu potențialul creativ și de inovație.

Extinderea în Transilvania Acum, cu echipa formată și aliniată la nivel operațional, BusinessMark este pregătită să se dezvolte și în alte regiuni ale țării, iar 2016 este anul lor de debut pe piața din Cluj-Napoca și Brașov. Filosofia companiei a fost mereu aceea de a sprijini în mod real mediul de afaceri astfel încât, deși dorința de a se îndrepta și spre Ardeal exista de mult timp, pașii au fost bine măsurați. Înainte de primul proiect, echipa a studiat preferințele și nevoile companiilor din această zonă, potențialul pieței și utilitatea diferitelor proiecte. Dinamica orașului la nivelul mediului de business din ultimii ani a reprezentat un prim semnal pentru echipa BusinessMark. De asemenea, unul din principalii indicatori pe care i-a luat în calcul a fost acela că au remarcat, de-a lungul timpului, mulți participanți din centrul și nordul țării la evenimetele lor din București. Astfel, au decis să meargă cu proiectele ce s-au dovedit cel mai de interes mai aproape de mediul de afaceri din aceste zone. În toamna lui 2016, BusinessMark a semnat primele două evenimente în afara Capitalei: ”Operational HR” și ”ACCELERATE. Sales Conference”. Ambele au avut loc în luna octombrie la Cluj-Napoca, au reunit peste 200 de participanți și s-au adresat specialiștilor de Sales, respectiv HR, din toate industriile, urmărind, însă, problemele specifice pe care aceștia le întâmpină.

Cele două evenimente organizate la Cluj-Napoca sunt concepte implementate în București. BusinessMark și-a propus să realizeze o combinație de speakeri ai edițiilor precedente din București cu speakeri locali, reprezentanți ai unor companii reprezentantive pentru mediul de business din Transilvania.

Feedback-urile vor fi cele mai importante pentru a își construi strategia pentru Ardeal din următorul an. Ca întotdeauna, opiniile participanților vor fi măsurate, iar sugestiile lor vor fi luate în calcul pentru ediţiile următoare.

De multe ori temele de discuție propuse au avut sursa în sugestiile participanților, ne povestesc cei trei,

iar eforturile lor s-au îndreptat spre a reuni în panel specialiști ce pot răspunde acestor preferințe. Dorința oamenilor de informare și specializare este foarte mare, dar așteptările sunt ridicate. Ca organizator trebuie să ai capacitatea de filtra informațiile ce le primești, de a selecta propunerile și, până la urmă, de a urma media evaluărilor ce îți sunt transmise. Deși ne spun că și-ar dori să respecte și să împlinească așteptările tuturor participanților, se întâmplă ca acestea să fie contradictorii. Nu sunt informații ușor de interpretat, iar în cele din urmă te întorci la analiza mediilor pentru a veni în sprijinul unui număr cât mai mare de persoane. Acest gen de detalii este esențial pentru echipă și i-a ghidat până în prezent. Tot acestea indică și diferențele dintre consumatori, element cu atât mai important acum, când s-au îndreptat și către piețe regionale. În luna noiembrie BusinessMark va continua dezvoltarea proiectelor la nivel național și va organiza la Brașov “Tax & Finance Forum”. Evenimentul organizat de șase ori în București este unul dintre cele mai importante proiecte dedicat specialiștilor din departamantele financiar-contabile. În 2017, BusinessMark își propune șă continue creșterea evenimentelor demarate în ultimii ani și să adauge în portofoliu tematici și industrii noi. Strategia lor vizează anul viitor prezența în mai multe orașe din România, considerând că sunt cel puțin cinci, șase orașe în țara noastră a căror dezvoltare a mediulu de afaceri reprezintă un context favorabil pentru evenimentele business.

27

28

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Centrul de Sticlă a împlinit 20 de ani!

Cel mai important centru de sticlă din județul Mureș și unul dintre cele mai mari din țară a împlinit recent 20 de ani de activitate. E povestea de succes a doi mureșeni care acum două decenii au pus bazele firmei Primer Electro și a unei echipe performante. Acum, compania mureșeană este un nume de referință pe piața de profil.

Trei oameni, dintre care doi sunt asociații firmei, Lorincz Attila și Kocsis Lajos, au decis acum 20 de ani să pornească o afacere în domeniul sticlei termopan.

Un atelier mic, închiriat, a fost primul punct de lucru al firmei mureșene. Încet, încet, activitatea a crescut și afacerea a prins putere. Așa au ajuns cei doi mureșeni să deschidă, după câțiva ani, un atelier mai mare de prelucrare a sticlei. În anul 2007 a urmat o nouă investiție majoră, prin inaguarea unei noi hale de producție în localitatea Livezeni, de lângă Tîrgu Mureș, de aproximativ 1000 mp. Ulterior, aici a fost deschis încă un spațiu destinat activității firmei.

Primer Electro este acum cel mai important furnizor de sticlă din județul Mureș, dar are în portofoliu de colaboratori

multe firme din țară.

Atelierele companiei mureșene dau o nouă perspectivă asupra sticlei. Oameni special pregătiți, prelucrează sticla în diverse forme, făcând de multe ori trecerea de la prelucrare tehnologică la artă.

Ar mai fi de spus că cei care vor să aibă în casă un tablou deosebit sau o oglindă aparte găsesc la Primer Electro și rame foarte frumoase, iar vitraliie prelucrate cu măiestrie de către specialiștii firmei mureșene ajung să fie admirate în multe biserici din țară sau în diverse alte spații.

Tehnologiile avansate de prelucrare folosite de Primer Electro, ca urmare a unor investiții majore, dau sticlei utilități dintre cele mai diverse. Clientul poate alege culori, diverse

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

grade de mătuire sau poate opta pentru sticle cu proprietăți speciale, cum ar fi protecția termică, fonică ori antiefracție.

Un cuptor de securizare a sticlei, o mașină de laminat în diverse culori și nuanțe și o mașină de fazetat se numără printre ultimele investiții făcute de Primer Electro. O parte din bani a provenit din proiecte europene, iar cealaltă parte din profitul firmei.

Lorincz Attila, unul dintre cei doi administratori ai companiei mureșene, consideră că investițiile mari, dar și valoarea echipei au făcut posibilă ascensiunea firmei. “Am ajuns la nivelul actual, deoarece profitul a fost reinvestit mereu în tehnologie performantă, iar astfel gama de produse oferite clienților a crescut foarte mult, de la an la an. Oferim produse de calitate, într-o varietate foarte mare. Suntem un colectiv unit, în care se pune accentul atât pe calitățile profesionale cât și pe cele umane”, a spus Lorincz Attila.

La rândul lui, Kocsis Lajos crede că valorile umane au contat mult în evoluția firmei: „Buna înțelegere și caracterul oamenilor ne-au ajutat să avem o echipă performantă. Cu oameni de calitate poți face muncă de calitate. Stabilitatea în ceea ce privește personalul te ajută mult în producție. Există în echipa noastră oameni care sunt prieteni din copilărie. Asta spune multe. Cei care au plecat din firmă, fie au ales să lucreze într-un alt domeniu de activitate, fie au decis să se mute cu familia într-o altă țară”.

Kocsis Lajos a mai spus că valorile umane promovate în cadrul firmei au avut ecouri și în afară. De-a lungul timpului, Primer Electro a sprijinit permanent persoane, asociații, fundații, pe scurt oameni și organizații din județul Mureș care au nevoie de ajutor material și financiar. „Dacă viața îți oferă multe, trebuie la rândul tău să întinzi o mână celor care au nevoie de sprijin”, a spus Kocsis Lajos. Între cele mai recente acte de caritate făcute de către administra-

torii firmei mureșene se numără amenajarea unei baze sportive cu teren sintetic în localitatea Sovata, la Casa de Copii Sf. Iosif. În ceea ce privește producția, e important de menționat că sticla prelucrată de Primer Electro este Saint Gobain, ceea ce înseamnă materie primă de înaltă calitate. Soluțiile personalizate, ce presupun și lucrări de manoperă, calitatea tuturor produselor fabricate și capacitatea de producție recomandă firma mureșeană ca un furnizor ideal de sticlă.

Astfel, în portofoliul de clienți ai Primer Elctro se numără sedii de televiziune, hoteluri, biserici etc. Pe pagina web a companiei mureșene www.centrudesticlă.ro, găsiți detalii despre portofoliul firmei, despre produsele și serviciile oferite de Primer Electro.

Produse marca Primer Electro Sticlă Float, Sticle speciale, Sticlă ornamental Sticlă prelucrată: curbată, bombată, pictată, vitralii, sticlă cu rășine, securizată, laminate Termopan: sticlă duplex (securizată), termorezistentă, antiefracție, lowe, 4 Season Oglindă: cristal, fumurie Măsuțe de sticlă, mobilier de sticlă, înrămare tablouri și oglinzi Manoperă: găurire, gravare, lipire, șlefuire, fazetare, securizare, laminare Măsurători, Transport, Montaj Primer Electro oferă și soluții de executare

29

30

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

31

Strategia energetică, la momentul date preliminare de Ligia VORO

Consumatorul final, după cum a subliniat secretarul de stat Corina Popescu, este în centrul scenariilor construite în datele preliminare ale analizei cantitative pentru strategia energetică națională. Datele au fost prezentate în cadrul conferinței “Expertiza românească pentru noua revoluţie energetică”, organizată în cadrul ExpoEnergiE. Datele preliminare din modelarea cantitativă care se vor regăsi în viitoarea strategie energetică națională, modelare cantitativă realizată de un consorțiu format Ernst&Young și compania greacă E3Modelling, au fost prezentate, în premieră, la București la conferința de deschidere a celei de-a șase ediții a ExpoEnergiE, având o temă generoasă “Expertiza românească pentru noua revoluţie energetică”. Așteptată să fie prezentată până la începerea noii sesiuni parlamentare, strategia energetică națională este încă în faza de elaborare, însă reprezentanții Ministerului Energiei susțin că aceasta va fi publică în câteva săptămâni.

La conferință a fost prezent ministrul Energiei, Victor Grigorescu, care a susținut că documentul aflat în lucru

va fi comparabil cu strategiile țărilor europene în domeniu, iar statul va continua să fie un jucător extrem de important în domeniul energiei.

“E prima dată când cred că vom avea un document care este sincron cu ceea ce se întâmplă în acest moment în piața europeană, în sensul în care avem aceeași bază de discuție. Dacă ne uităm la considerentele statistice și la partea de modelare economică, cu siguranță pornim de la aceleași lucruri. Ceea ce este un lucru foarte important pentru că înseamnă că putem să comparăm viziunea noastră cu viziunea celorlalți. Strategia prezintă un cadru larg și nu poate fi confundată cu o predicție, cred că ar fi hazardat pentru oricine să ia niște date, proiecții, predicții de astăzi ca fiind bătute în cuie pentru următo-

32

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

rii 20 de ani. Dar această strategie oferă un cadru corect în care să evaluăm politicile în următorii ani”, a declarat ministrul.

Obiective strategice Strategia pleacă de la cinci obiective fundamentale care au fost enumerate și dezvoltate în prezentarea ministrului. Acestea sunt sunt securitatea energetică, decarbonizarea, piețe competitive, reducerea sărăciei energetice și protecția consumatorului român, cercetarea și dezvoltarea. În viziunea ministrului, prima sarcină a statutului este să se preocupe de securitatea energetică. “Securitatea energetică este, probabil, o combinație între capacitatea noastră de a sta pe propriile picioare, adică de a avea un mix energetic echilibrat, de a avea companii eficiente, de a avea guvernanță corporativă, de a avea profituri în acest sector, de a avea reziliența și adecvanța sectorului, cu abilitatea de a construi alternative pentru momentele cele mai grele, pe care nici noi din varii motive, acesta este rolul interconectării, ceea ce reprezintă o oportunitate”, a subliniat acesta.

Al doilea obiectiv fundamental, raportat și la acordurile internaționale și la directivele europene, este decarbonizarea. “E clar că există un focus și va continua să fie un focus puternic pe decarbonizare, sunt câteva proiecte energetice mari care vor contribui la decarbonizare, acesta însă reprezintă un obiectiv pe termen lung. Cred că această tranziție trebuie să fie una graduală și care trebuie să fie dictată de piață, de condițiile de piață, adică consumatorul trebuie să plătească pentru această reformare a sistemului energetic prețul corect”, a subliniat oficialul.

Victor Grigorescu a mai susținut că statul trebuie să se implice și în realizarea de piețe competitive, care la rândul lor vor stimula concurența și vor oferi investitorilor posibilitatea de a face un business eficient și de a-și recupera investițiile în condiții de piață. “Acest lucru este important și pentru rolul pe care îl vom juca în regiune, pentru că, dacă vom reuși să avem producători competitivi, dacă vom reuși să avem o piață funcțională care să remunereze performanța, asta ne va ajuta să fim performanți în regiune și în Uniunea Europeană. Pentru că, în mod cert, asta este cheia pentru un succes al României în contextul Uniunii Energetice pentru că, dacă cineva își închipuie că deschiderea piețelor înseamnă numai oportunități de a exporta energie sau de a-ți crește securitatea găsind surse alternative de aprovizionare, se înșală”, a avertizat ministrul Energiei.

Reducerea sărăciei energetice și protecția consumatorului român a fost un alt obiectiv atins de către ministru, care se

circumscrie din nou obiectivelor europene de protecție a consumatorului vulnerabil. “Dacă noi nu putem să ne asigurăm că oamenii în România își pot plăti facturile, restul sunt sloganuri”, a punctat Victor Grigorescu.

Cercetarea și dezvoltarea reprezintă, de asemenea, un obiectiv fundamental, în ciuda subfinanțării acestui domeniu, însă vital pentru recuperarea deficitului tehnologic pe care România îl are de recuperat în anumite sectoare.

Strategia energetică a României vine într-un moment efervescent pe piața europeană deoarece sunt așteptate cinci directive în domeniile regenerabile, eficiență energetică, new market design, guvernanță în energie, emisii CO2, iar planurile de uniune energetică nu au fost abandonate.

“Targetul final pe care ni l-am impus a fost acela să avem o piață unică europeană, dar până să avem acest target fixat pentru 2014, dar s-a văzut clar că nu se poate, este să avem piețe regionale. Ce am reușit noi este să fim cumva între două regiuni, ne-am cuplat cu zona central europeană, suntem în proiecte de cuplare a pieței intrazilnice, suntem în proiecte de cuplare cu cele patru țări și să extindem aceste piețe pentru ziua următoare cu mult mai multe țări, dar în același timp, România face parte și din zona sud-est europeană, practic, dacă știm să ne jucăm cartea, putem să fim un transfer de inteligență și de bune practici dinspre zona centrală spre zona sud-est europeană unde există potențial de creștere. Piețele regionale trebuie dezvoltate toate în aceeași direcție, de aceea România, poate căpăta, dacă știe cum să monetizeze lucrul acesta, un rol foarte important în regiune”, a punctat Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, situația României în sectorul energetic regional.

Proiecții pentru 10-15 ani Prezentarea detaliată a datelor preliminare a fost realizată de către consilierul ministrului Energiei, Radu Dudău, care este, de altfel, persoana desemnată ca responsabil pentru elaborarea strategiei energetice naționale.

Succint, ținând cont că modelarea cantitativă a plecat de la consum, este menționat că, până în 2030, consumul de energie per total va crește ușor, potrivit datelor preliminare, cu toate că consumul terțiar va scădea ușor, cu aproape

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

2 procente, consumul industrial se va menține aproximativ constant, la 30 %, iar consumul în transporturi va înregistra un salt ușor de peste 2 %. În modelarea cantitativă, consultanții contractați au avut în vedere trei scenarii, dezvoltând 9 subscenarii în funcție de rulările de prețuri și senzivitatea anumitor factori.

Primul se referă la directive 20/20/20 în ceea ce privește procentul de regenerabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și eficiență energetică. „Scenariul 2030 care este pentru scopul nostru scenariul central, pe care îl considerăm cel mai probabil, se raportează la țintele europene pentru 2030, presupune că România participă la efortul colectiv pentru atingerea țintelor 2030 fără să își assume ținte individualizate decât în măsura în care în timp apar astfel de ținte individualizabile”, a precizat Radu Dudău.

Un al treilea scenariu - 2030 maximal, presupune că toate țintele specificate pentru 2030 sunt asumate ca obligatorii pentru România – reducerea cu 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră, 27 % creșterea eficienței energetice, 27 % ponderea regenerabilelor și o țintă pentru o 2050 – reducerea cu 80 % a emisiilor de gaze cu efect de seră față de 1990.

Care sunt evoluțiile sectoriale?

Au fost construite pe aceste scenarii și cu rulările de preț, subscenarii pe fiecare resursă care contează astăzi în mixul energetic. Concluziile sunt că, dacă prețul petrolului se menține scăzut, investițiile nu se vor realiza, de asemenea, va scădea producția și va crește consumul de petrol din import. În continuare, potrivit datelor preliminare, în ceea ce privește produsele petroliere, motorina va continua să aibă pondere mare deoarece este utilizată preponderent în transportul de marfă, iar creșterea parcurilor de vehicule electrice se va menține una modestă până în 2030.

“Eu cred că în ce privește România va fi un delay pentru că nu va putea să fie sincron cu politicile din Europa de Vest, de cel puțin un deceniu, adică dacă nemții vor interzice în 2030 motoarele cu combustie internă, noi o s-o facem cu 5-10 ani mai târziu. Ce va însemna asta? La dispoziția românului va sta un val de automobile de bună calitate pe care le poate importa”, consideră consilierul. În domeniul producției de gaze naturale se observă o divergență destul de mare între scenarii. “În scenariile de preț mediu, în toate trei se întâmplă ceva interesant, la începutul anilor 2020 intră Marea Neagră în producție și vedem o creștere rapidă, cu un vârf undeva în jur de 2030, s-ar putea să fie și un platou, dar nu prelungit, cu o scădere și după aceea o normalizare, un plafon, urmat către 2050 de o altă creștere prin alte investiții”, a prezentat Radu Dudău.

Acesta a subliniat că exploatarea zăcămintelor off-shore de gaze naturale este importantă și din punct de vedere a securității energetice. “Testul de stres pe care l-am rulat pentru gaz natural arată în scenariul în care Marea Neagră nu intră în producție la începutul anilor 2020, în condiții de întrerupere a tranzitului din Ucraina și de constrângeri meteorologice severe, putem traversa scenarii cu situații dificile în care nici importurile nu sunt simple și va trebui să vedem cum prioritizăm consumatorii protejați ș.a.m.d.”, a subliniat acesta. În privința celorlalte resurse, în mixul energetic își va găsi loc și cărbunele care va avea un rol foarte important în perioadele de stres, iar 15 % cărbune poate fi acceptat în mixul energetic, de asemenea, nuclearul intră în majoritatea scenariilor, însă viabilitatea unităților 3 și 4 depinde foarte mult de datele specifice ale contractului.

ENERGIE

“Cred va trebui să forțăm cât mai mult Uniunea Europeană pentru acea Uniune Energetică de care se tot vorbește, dar, din păcate, nu se prea pune în practică. Câteodată nu înțelegem de ce un proiect major de energie nu este luat în considerare, dacă Federația Rusă nu își găsește rolul în acea ecuație, orice proiect energetic fără această componentă nu ajunge pe masa Comisiei Europene” Mihai Daraban, președinte Camera de Comerț și Industrie a României “Hidro arată bine, fără pompaj, este un sector de mare perspectivă, nu înseamnă că vom avea un boom investițional, nu este domeniul de așa natură, dar este un domeniu foarte important, stabil și care se descurcă foarte bine și pe piața de echilibrare, adică în acest moment, hidro are o mare contribuție la piața de echilibrare și atunci e important să punem într-o perspectivă corectă discuțiile noastre despre necesarul de pompaj în România, pentru că modelul nu arată foarte bine pentru necesarul de mari capacități de pompaj”, a arătat Radu Dudău, punând parcă cruce proiectului Tarnița.

Completări referitoare la sectorul hidro, fără pompaj a adus și secretarul de stat Corina Popescu. “Partea de pompaj reprezintă o soluție de stocare, s-ar putea ca până în 2030-2050 să fie dezvoltate alte alternative cu privire la stocarea energiei electrice. Partea de regenerabile care are un procent foarte mare nu este functional și nu este sustenabil din punct de vedere al securității, adecvanței sistemului fără dezvoltarea unor tehnologii de stocare în paralel. Când vor intra acestea în piață și cum vor impacta, iarăși are un rol foarte important, care poate să schimbe imaginea prezentată astăzi”, a punctat aceasta.

Trăgând linie, ar mai fi de adăugat că o parte importantă a strategiei o va reprezenta direcțiile și acțiunile strategice de urmat pentru ca România să conteze cu adevărat în regiune și într-o viitoare Uniune Energetică europeană. Iar de aici ajungem la necesarul de investiții care poate ajunge chiar la 2 miliarde de euro anual până în 2030.

ExpoEnergiE, care a ajuns în acest an la a șasea ediție, a reunit, în perioada 12-15 octombrie, zeci de expozanți din domeniul energiei regenerabile, energiei convenționale, producători și distribuitori de echipamente și tehnologii pentru industria de petrol și gaze naturale și pentru sectorul hidro.

33

34

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Specialiștii SIRCOSS, “medicii” sondelor la ExpoEnergie de Ligia VORO

Cum se investighează o sondă și cum se stabilește un diagnostic cu problemele sale am aflat de la specialiștii din cadrul Sucursalei de Intervenții, Reparații Capitale și Operații Speciale la Sonde (SIRCOSS), prezenți în acest an la ExpoEnergiE, la București.

Sucursala de Intervenții, Reparații Capitale și Operații Speciale la Sonde din cadrul Societății Naționale de Gaze Naturale (SNGN) ROMGAZ SA Mediaș, a fost prezentă în acest an, în perioada 12-15 septembrie, la ExpoEnergiE, târgul de profil organizat în cadrul complexului expozițional Romexpo, din dorința de a-și promova activitatea prin contractarea altor parteneri, pe lângă cel tradițional ROMGAZ. “Pe partea de investigații ne dorim să cucerim piața din România, mai ales că, la nivelul anului 2016, dotări mai bune ca SIRCOSS nu are nicio companie care activează în țara noastră. Suntem deschiși să prestăm servicii și pentru alte companii din sectorul de gaze naturale și petrol, nu suntem limitați, de asemenea, de granițe, însă acordăm prioritate ROMGAZ”,

subliniază Sorin Stancicu, directorul SIRCOSS. Succint, dacă sintetizăm istoricul și activitatea sucursalei, SIRCOSS este o sucursală a ROMGAZ, înființată în 2003, care a lucrat în special pentru sucursalele de producție și sucursala de înmagazinare a celui mai important producător de gaze naturale autohton. SIRCOSS se ocupă de investigațiile în sonde, de reparațiile sondelor care nu mai produc și de repunerea lor în producție. Toate aceste operațiuni sunt executate însă după programele pe care le stabilesc sucursalele de producție. “În decursul exploatării se întâmplă multe accidente tehnice și, spre exemplu, se inundă sonda cu apa din straturile productive, se prinde garnitura de țevi de extracție cu nisipul pe care îl aduce gazul din zăcământ etc. și atunci intervin echi-

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pele SIRCOSS prin investigațiile pe care le operăm. Pe baza acestor investigații, sucursalele de producție fac programe de lucru, iar pe baza informațiilor din cadrul SIRCOSS acționăm, pentru a repara defecțiunile ce apar și pentru a repune sondele în producție”, ne explică Sorin Stancicu, directorul SIRCOSS. Dacă ne este permisă o comparație, specialiștii SIRCOSS sunt asemenea medicilor, pot să pună un diagnostic concret abia după o investigație minuțioasă a sondei. “Programul este unul concret, dar atunci când acționezi, poți să detectezi mai multe probleme”, ne spune Sorin Stancicu.

Pentru executarea acestor operațiuni, care par simple pentru un profan, sunt utilizate echipamente ultramoderne, a căror valoare poate trece de 1 milion de euro fiecare.

“Avem echipamente deosebit de performante. Anul acesta ne-am dotat cu trei echipamente foarte performante, care au posibilități de lucru în sonde până la adâncimea de 6000 m, echipamente unice în România”, ne prezintă directorul SIRCOSS. Sucursala dispune de 28 de echipamente, iar 95-96 % din an, acestea sunt funcționale. Anual, activitatea desfășurându-se indiferent de anotimp, echipele SIRCOSS repară și repun în producție în jur de 200 de sonde.

Aproximativ 700 de angajați asigură buna desfășurare a activității sucursalei.

Investigație în sondă, live Conducerea sucursalei și a ROMGAZ s-au gândit să creeze interactivitate în jurul SIRCOSS, astfel încât le-au oferit vizitatorilor nu doar informații la stand, ci participanții au putut urmări cum funcționează propriu-zis un echipament în cadrul unei demonstrații și pune întrebări punctuale. Cei mai interesați de demonstrații s-au dovedit studenții din universitățile de profil care și-au putut testa cunoștințele teoretice și practic.

Echipamentul este montat și transportat într-un camion. În partea din spate a camionului se află echipamentul propriu-zis care este coborât în sondă.

“Avem un echipament de investigații în gaură tubată, tipul de operații care se execută cu acest echipament sunt carotaje de producție, investigații pentru determinarea cimentului în sondă, determinarea grosimii de perete a țevilor de extracţie şi burlane din sondă, determinarea punctului de prindere, operații de măsurare a temperaturii, presiunii în sondă și operații de închidere – deschidere de valve cu scule mecanice etc. Echipamentul are în dotare 2 tobe, una cu sârmă și una cu cablu. Prima se utilizează pentru aparatele cu memorie, presiune, temperatură, iar a doua, cu cablu, se utilizează pentru transmiterea datelor în timp real la suprafață”, ne-a explicat ing. dipl. Ioan Manciu, șef formație echipamente de investigare în cadrul SIRCOSS. Datele sunt transmise în cabina operatorului, care arată ca un centru de date în miniatură. “În cabină sunt două monitoare pe care se urmăresc permanent datele achiziționate în sondă”, ne arată ing. dipl. Ioan Manciu. De asemenea, de aici sunt acționate tobele, hidraulic.

După ce sonda este investigată, iar datele transmise, acestea sunt analizate de către un grup de ingineri specialiști cu ajutorul tehnologiei moderne. “Sunt 3-4 softuri principale care analizează datele, parametrii. Aceste date tehnice se utilizează pentru interpretările de care au nevoie inginerii de zăcământ în exploatarea zăcămintelor, în reabilitarea zăcămintelor, se determină porozități, permeabilități, capacități de curgere a gazelor și se stabilește un diagnostic, o diagramă pe baza căreia avem toate informațiile legate de construcția sondelor, legat de zăcământul pe care îl exploatează”, spune ing. dipl. Ioan Manciu.

Pe un asemenea echipament lucrează o echipă formată din patru oameni.

Foraj la mică adâncime Anul 2016 a marcat pentru Sucursala de Intervenții, Reparații Capitale și Operații Speciale la Sonde și o reluare a unei activități abandonate în ultimele două decenii, forajul, o experiență încurajatoare, după cum o califică Sorin Stancicu, directorul SIRCOSS. “A fost inițiativa ROMGAZ, susținută din primul moment de către d-l director Ispasian Dincă, de a face două sonde de explorare anul acesta, care erau în obligațiile asumate în licențele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), acestea au fost executate cu succes, la prețuri foarte bune, ceea ce a determinat ROMGAZ-ul să ne sprijine și să ne susțină să continuăm”, a precizat, pentru revista Transilvania Business, Sorin Stancicu.

Forajul a fost executat la o adâncime de maxim 1000 m în județul Arad, în zona Craiva și zona Goldiș. O a treia sondă, tot de explorare, va fi săpată în judetul Sibiu în luna noiembrie, iar activitatea de foraj va continua și în anul 2017, când SIRCOSS are șapte locații noi.

35

36

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Daniela Lulache crede în viitorul energiei nucleare de Ligia VORO | Interviu acordat Energy Mirror of Romania.

Daniela Lulache, directorul general al Societății Naționale Nuclearelectrica, susține că se poate evalua o capacitate a forţei de muncă de 16.000 de locuri de muncă ce vor fi ocupate în industria naţională pentru finalizarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 Cernavodă. În noiembrie anul trecut, SN Nuclearelectrica a semnat cu China General Nuclear Power Corporation Memorandumul de Înțelegere privind construirea Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă. În ce fază se află înființarea companiei de tip joint-venture? În vara anului 2014, Guvernul României a lansat noua Strategie de continuare a Proiectului Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă, strategie care prevedea lansarea unei proceduri de selecție a potențialilor investitori interesați în dezvoltarea de noi proiecte nucleare. Procedura de selecție a fost lansată în luna august 2014, prima etapă fiind calificarea potențialilor investitori. În conformitate cu practica și necesitățile complexe ale unui proiect nuclear, cerințele de calificare stabilite de SNN au avut în vedere două aspecte majore: capabilitatea financiară a potențialului investitor și capabilitatea tehnică, expertiza în dezvoltarea de noi proiecte nucleare având în vedere complexitatea dezvoltării unui astfel de proiect.

Singurul investitor care a participat în această procedură de selecție și singurul calificat a fost compania chineză China General Nuclear Power Corporation, aceeași companie implicată în calitate de investitor și în dezvoltarea proiectului nuclear britanic de la Hinkley Point C. Ca urmare a îndeplinirii tuturor criteriilor de calificare, compania chineză a fost selectată ca investitor.

Strategia de continuare a Proiectului prevede, de asemenea, semnarea unui Memorandum de înțelegere privind implementarea în comun a Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă, document care stabilește coordonatele majore de realizare a Proiectului incluzând posibilități în stabilirea structurii de finanțare și a procesului de construcție, din punct de vedere tehnic.

Acest Memorandum de Înțelegere a fost aprobat de Guvernul României în data de 2 septembrie 2015 și semnat de părțile implicate în dezvoltarea Proiectului, SNN și CGN, în luna noiembrie 2015, ulterior aprobării de către AGA SNN. În prezent, ambele companii, SNN și CGN, se află în ultima etapă a Procedurii de selecție, și anume negocierea Acordului Investitorilor și a Actului Constitutiv pentru înființarea noii companii de proiect.

Conform Strategiei de continuare a Proiectului, noua companie de proiect va fi un Joint-Venture în care investitorul selectat, CGN, va deține cel puțin 51% din capitalul social.

SNN va contribui doar cu suma de 2 milioane de euro, contribuția în bani la capitalul social al noii companii de proiect, restul contribuției SNN fiind în natură cu activele existente pe amplasamentul CNE Cernavodă.

Procesul de negociere a Acordului Investitorilor și a Actului Constitutiv ale noii companii de proiect este unul complex care este tratat cu responsabilitate maximă întrucât aceste documente vor determina robustețea noului proiect și avantajele părții române.

SNN estimează că acest proiect de negociere să fie definitivat

până la sfârșitul anului 2016, inițiind înființarea noii companii de proiect.

După înființarea companiei de proiect, SNN estimează, dacă lucrurile vor decurge conform graficului de timp, fără apariția unor factori externi perturbatori, ca într-o perioadă de 2 ani de la înființarea noii companii de proiect, cele două companii implicate, și statul român în ceea ce privește determinarea unui mecanism suport, să definitiveze structurarea finanțării și procedură de selectare a contractantului pentru serviciile de inginerie, construcție și procurare, baza fazei ulterioare de construcție.

Dacă în Europa mai sunt dezvoltate proiecte de noi instalații nucleare, la nivel global există o reticență față de aceste investiții din cauza costurilor mari, care sunt argumentele dvs. în susținerea fezabilității acestui proiect?

SNN este un beneficiar al dezvoltării Proiectului Unităților 3 si 4 prin valorificarea activelor existente care în prezent nu produc niciun fel de valoare, din operarea reactoarelor 3 și 4 și din livrarea de combustibil necesar operării, combustibil produs de SNN la sucursala sa FCN Pitești.

Dincolo de avantajele nete ale SNN în dezvoltarea acestui pro-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

iect, Unitățile 3 și 4 reprezintă o investiție majoră, strategică pentru statul român, pe termen lung, având în vedere schimbarea de politică și strategie energetică europeană, reducerea emisiilor de carbon cu 40% până în 2030. De asemenea, având în vedere prerogativul statelor membre UE de a-și stabili propriul mix energetic, România este interesată și are nevoie de un mix energetic echilibrat care să asigure securitatea în aprovizionare, independența energetică, stabilitatea sistemului și un pret cât mai accesibil pentru consumatorul final.

Din aceste considerente, SNN consideră obiectiv că România are nevoie pe termen lung de producție stabilă, în bandă, capabilă să raspundă cerințelor de decarbonizare și să asigure, simultan, celelalte necesități de sistem. Energia nucleară este singura sursă care îndeplinește toate aceste criterii.

La nivelul lunii martie 2016, în lume, sunt în operare 440 de reactoare nucleare, 65 în construcție și 173 planificate.

Deci, se constată un interes crescut pentru dezvoltarea de noi capacități nucleare, nu o reticență. În prezent, cele 130 de unități nucleare, existente în 14 state membre generează cca.

27 % din electricitatea produsă la nivelul Uniunii Europene, reprezentând peste 50 % din electricitatea cu emisii reduse de carbon. O reducere semnificativă a emisiilor de carbon, în același timp cu creșterea cererilor de energie, nu se poate întâmpla fără contribuția energiei nucleare alături de celelalte surse energetice cu emisii reduse de carbon. România, unde, în anul 2014, energia nucleară asigură 18,5 % din producția de electricitate, este undeva la mijlocul clasamentului ’nuclear’, față de țări ca Franța (76,9 %), Slovacia (56,8 %), Ungaria (53,6 %), Belgia (47,5 %), Suedia (41,5 %), Finlanda (34,6 %), Republica Cehă (35,8 %), Bulgaria (31,8 %). Cu mici variații, aceste cifre sunt valabile și astăzi.

Există, de asemenea, la nivel internațional o reorientare a statelor cu tradiție în industria petrolieră către dezvoltarea de proiecte nucleare. Criteriile sunt, în egală măsură, legate de aspectele economico-financiare (este destul de scump să construiești unități nucleare, dar operarea pe toată durata de viață este profitabilă, iar costurile aferente sunt mult reduse în comparație cu alte surse), de disponibilitate pe termen lung a resurselor clasice, de dezvoltare a unei surse stabile și sigure.

Aceste state sunt nevoite să dezvolte integral, de la zero, infrastructura necesară unui proiect nuclear. România are marele avantaj și al infrastructurii existente, și al resursei umane înalt calificate, al expertizei în operare. În prezent, China este cel mai mare constructor de centrale nucleare. Japonia își repornește programul nuclear, constatând dificultățile în aprovizionarea cu energie și creșterea emisiilor de CO2 după oprirea reactoarelor în 2011. Noi proiecte nucle-

ENERGIE

are, cu diverse tehnologii sunt, așadar, în faza de construcție peste tot în lume.

Participarea industriei româneşti la finalizarea Unităţilor 3 şi 4 Cernavodă, estimată la 25-30% din valoarea lucrărilor de inginerie, realizare componente și construcție, ar avea un impact deosebit de favorabil asupra economiei naţionale, ştiind faptul că investiţiile conduc la creşterea PIB-ului, la crearea de locuri noi de muncă, la venituri suplimentare la bugetul de stat, care ar putea avea un efect de multiplicare în economie. Această participare poate produce o revigorare a investiţiilor directe în firmele româneşti interesate să participe la finalizarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 Cernavodă, pentru modernizarea şi/sau înnoirea echipamentelor de producţie, inclusiv angajarea şi formarea de noi specialişti în domeniul energeticii nucleare şi fabricaţiei de echipamente, reconectând o parte importantă din industria românească la domeniul de vârf al producţiei de echipamente şi livrării de servicii destinate centralelor nuclearoelectrice, cu efecte în creşterea competitivităţii pe pieţele externe.

Conform datelor primite în cursul unei analize efectuate de ROMATOM, în cursul anului 2013, numărul actual de locuri de muncă din domeniul industriei orizontale nucleare din România este de 8.300, la care se pot adăuga încă 7.600 în condiţiile primirii unor comenzi/contracte pentru finalizarea Unităţilor 3 şi 4 Cernavodă. În concluzie, rezultă că se poate evalua o capacitate a forţei de muncă de 16.000 de locuri de muncă ce vor fi ocupate în industria naţională pentru finalizarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 Cernavodă.

Compania a avut o strategie după accidentul de la Fukushima, iar dvs. ați declarat cu diferite ocazii că nivelul de siguranță al Centralei de la Cernavodă este foarte ridicat, iar acesta inclusiv a fost evaluat de WANO. Pentru cititorii noștri, vă rog să precizați ce înseamnă acest nivel foarte ridicat de siguranță. În urma evaluării internaționale din luna noiembrie 2015, Nuclearelectrica, prin CNE Cernavodă, se plasează în primele 5 centrale nucleare la nivel global. Este o performanță notabila, dar care are în spate multă muncă, angajament și dorință de performanță. Practic, nu se pot obține performanțe în producție fără asigurarea unui nivel înalt de securitate nucleară. O instalație sigură înseamnă puține opriri neplanificate, așadar perioade îndelungate de producție constantă în bandă.

Din punct de vedere al factorului de utilizare a puterii instalate de la punerea în funcțiune a celor două unități ale CNE Cernavodă, România, prin Nuclearelectrica, se află de câțiva ani de zile pe primul loc în lume dintr-un total de 398 de unități nucleare.

37

38

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Suntem la răsăritul secolului solar? de Ligia VORO

Producerea de energie nucleară își are susținătorii și opozanții săi. Prezent la Tîrgu Mureș, Thorsten Preugschas, CEO Soventix GmbH – Germania și CIS Energy, s-a declarat împotriva dezvoltării reactoarelor nuclerare. În schimb, ca un investitor în regenerabile, consideră că România se poate dezvolta prin susținerea acestui sector.

Veniți din Germania, o țară care se bazează foarte mult pe energia verde și a renunțat la producția de energie nucleară. România în schimb intenționează să construiască Unitățile 3 și 4 la Cernavodă. De ce considerați că energia nucleară nu poate fi de actualitate și de ce sunteți împotriva producerii de energie nucleară?

Pot să vă dau un răspuns limpede: energia nucleară nu este controlabilă. Am văzut ce s-a întâmplat în Cernobâl, Fukushima. Deși nu sunt un expert, însă dacă vorbiți cu un expert veți afla că în primul caz a fost un management greșit, în al doilea a fost o catastrofă naturală. Cele mai vechi reactoare nucleare se află în Europa, probabil că următorul dezastru nuclear va avea loc în Europa. După ce s-a întâmplat la Fukushima, iar guvernul german a decis să închidă toate centralele nucleare din țară, am dorit să îmi asigur casa, locuiesc în regiunea Dusseldorf, nu departe de Belgia, care are în continuare reactoare nucleare. Le-am spus celor de la compania de asigurări: vreau să îmi asigur casa împotriva poluării nucleare și nu pentru că va fi distrusă dacă va avea loc un accident. Răspunsul a fost: nu este posibil. De ce nu se poate, am întrebat, pentru că politicienii spun că nu există niciun risc? Pentru că nu se poate. Vă dați seama ce înseamnă dacă o companie de asigurări precum Allianz nu dorește să asigure un asemenea impact...

Considerați că este o greșeală de strategie a României dezvoltarea unui asemenea proiect, în condițiile în care energia nucleară este considerată o energie curată?

Probabil este curată atâta vreme cât funcționează fără probleme, dar, dacă se întâmplă ceva, este cel mai dezastruos dintre toate tipurile de energie care există. De asemenea nu înțeleg de ce să investești în centrale electrice nucleare, când există tehnologie regenerabilă, iar prețul energiei produse este similar, energie cu adevărat curată și disponibilă fără limite.

Germania produce vara energie electrică 100 % din solar, iar Germania nu este cea mai însorită țară față de alte state din lume. Chiar și România dispune de un potențial mai ridicat de energie solară. Această tehnologie este neutră, sigură 100 % și când distrugi un panou solar poți să îl pui într-un container pentru sticlă, pentru că nu conține nimic care ar putea să afecteze mediul înconjurător. Energia nucleară pare ieftină

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pentru că nimeni nu calculează ce se întâmplă după dezafectarea unui reactor nuclear. Germania se confruntă cu această problemă, pentru că acum există sute de mii de tone de beton poluat nuclear, pentru că acele clădiri sunt poluate cu radiații nucleare, astfel că acum avem costuri care sunt atât de uriașe încât dacă le adaugăm costului de producție a energiei nucleare din ultimii 30 de ani ajungem la un cost al unui kW/h de 30-40 de euro. Astfel că toate aceste calcule potrivit cărora energia nucleară este ieftină este o vrăjeală.

Aminteați de energia verde, ați dezvoltat trei proiecte de parcuri fotovoltaice, în condițiile în care nu este clar ce se va întâmpla cu schema de certificate verzi, pe de altă parte există o mare problemă privind absorbția certificatelor verzi de piață, cum vedeți viitorul acestei industrii în România?

Este o mare incertitudine cu care ne confruntăm aici, suntem îngrijorați asupra acestei situații, pentru că inițial când am investit în parcuri fotovoltaice era clar că certificatele verzi pot fi vândute oricum. După ce guvernul a schimbat schema, iar producătorii pot obține certificate verzi, însă companiile nu mai sunt obligate să le cumpere. Este o mare nesiguranță în ceea ce privește capacitatea noastră de a vinde toate certificatele. Dacă trece mai mult de un an, certificatul se evaporă și nu mai ești plătit. Și în ce afacere investești atunci când nu ești sigur că poți obține o marjă de profit? Chiar dacă ultima modificare a fost critică, cea actuală este și mai gravă pentru că anul viitor vor intra pe piață o mulțime de certificate.

Solicitarea mea către guvernul român ar fi să clarifice și să fie simplu, astfel încât oricine să știe ce e posibil și ce nu. Iar dacă îți dorești să ai investitori în România, trebuie să creezi stabilitate. Dacă ai un mediu stabil, pe care companiile se pot baza, atunci vor investi. În acest moment, în România, este opusul, este instabilitate, nu se știe ce va face guvernul și ce se va întâmpla în viitor. Țările care acum își construiesc scenarii bazate pe energia regenerabilă, vor deveni independente energetic, statele care nu fac asta se bazează pe combustibili fosili, cum este România, ceea ce va duce la o creștere a costului energiei, pentru că cine se așteaptă ca prețul combustibililor fosili să scadă? Nimeni. Vor fi din ce în ce mai scumpi.

Economia se bazează pe energie, dacă ai suficientă energia, se dezvoltă și economia, dacă nu ai suficientă, fabricile încep să își reducă profiturile și vor căuta țări unde este mai multă securitate, disponibilitate, energie mai ieftină. Nu înțeleg strategia guvernului, nu e costisitor să dezvolți energia regenerabilă, nu cerem subvenții, cerem doar un scenariu în care să avem un cadru stabil de business.

Soventix în România Compania germană Soventix GmbH a dezvoltat în România trei proiecte de parcuri solare. Primul proiect dezvoltat de Doimega SRL, companie deținută 60 % de Soventix și 40 % de GL Solar Serv SRL, a fost finalizat în decembrie 2013 la Sânnicolau Mare, în județul Timiș, cu o capacitate instalată de 3,1 MWh. Un al doilea proiect, Cristuru I și II, a fost realizat la Cristuru Secuiesc, în județul Harghita, de către EverSolar SA, un parteneriat Soventix – 70,1 % și Bogdan Micu – 29,9 %. Producția de energie este de 11,7 MWh. Tot în decembrie 2013 a fost finalizat și proiectul de la Cuci, județul Mureș, realizat de către CIS Energy, companie în care sunt asociate Soventix cu 55 % și CIS Gaz SA cu 45 %. Parcul poate produce 2,55 MWh de energie electrică.

ENERGIE

39

40

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

A lăsat Germania pentru agricultură ecologică în România de Sorin TROCAN

Ing. ec. Ralf Trautwein este un german care demonstrează faptul că pasiunea pentru principiile agriculturii ecologice nu are granițe.

Crescut și format în Germania, unde a învățat rigorile acestui gen de agricultură mult mai prietenoasă cu mediul, Ralf este, de ani buni, unul dintre străinii care cred în potențialul agriculturii românești. După câteva experiențe legate de culturi ecologice, de mai bine de doi ani, el a pus bazele unui adevărat miracol la Șomoșcheș, în județul Arad, unde firmele pe care le reprezintă, SC Agrarinvest Products SRL și SC Crop Processing SRL, au investit câteva milioane de euro în realizarea unei ultramoderne ferme ecologice. Integrat deja în comunitatea locală, după ce a depășit bariera primelor reticențe din partea sătenilor care nu au crezut la început în ideea implementată de german, acum, în fiecare toamnă, după o veche tradiție religioasă reformată și catolică, Ralf Trautwein cheamă tot satul la o petrecere dedicată Zilei Recunoștinței, pentru a mulțumi împreună lui Dumnezeu pentru recolta îmbelșugată.

Investiții de peste 3 milioane de euro Satul Șomoșcheș din județul Arad, aparținând de comuna Cermei, se află la aproximativ 70 de kilometri la nord de Arad, însă având în vedere starea drumurilor de acces, a ajunge acolo devine uneori o aventură care poate lăsa urmări pentru suspensiile unui autovehicul. Relativa izolare însă nu i-a speriat pe investitorii care au decis că Șomoșcheș este locul ideal pentru a pune bazele unei ferme ultramoderne specializată strict în agricultură ecologică. Pentru a porni investiția au apelat la ing. ec. Ralf Trautwein, un specialist german care activează deja de ani buni în acest domeniu în România.

Realitățile locale nu păreau foarte tentante. Șomoșcheșul este un sat liniștit, iar baza pentru investiție au fost ruinele fostu-

lui CAP, aflate în marginea localității.

Sătenii au privit sceptici spre investitorii care le-au promis că vor investi câteva milioane de euro în satul lor, în ceva ce ei, de fapt, nici nu prea pricepeau: agricultură ecologică, fără îngrășăminte chimice și fără agresiune asupra mediului. Mai mult, „neamțul” le-a promis și locuri de muncă și prosperitate și le-a spus că va aduce în satul lor utilaje performante cum ei nu prea au mai văzut.

Cu trudă, dar și cu cheltuială, vechile ruine au început să lase locul unei platforme uriașe de beton, unde a fost construit un spațiu imens de depozitare, lângă care a răsărit altă minune: un uscător de lucernă, adus tocmai din Elveția și adaptat cu accesorii noi specifice realităților locale. „Până acum s-au investit la Șomoșcheș peste 3,5 milioane de euro, dar rezultatele încep deja să se simtă. Vom continua programul investițional în paralel cu derularea activității noastre de agricultură ecologică, cu culturi întinse pe aproape 2000 hectare în mai multe localități de pe raza județului Arad”, a declarat ing. ec. Ralf Trautwein.

Agricultura ecologică, o provocare Agricultura ecologică reprezintă o adevărată provocare pentru agricultura din România. Ideea ecologismului în cultivarea pământului este oarecum nouă într-o țară unde oamenii s-au obișnuit cu recolte „umflate” de tratamente chimice.

Ecologia aplicată în agricultură interzice apelarea la orice substanță de sinteză. Declararea statutului de fermă ecologică presupune respectarea unor condiții extrem de stricte dar

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

și controale foarte severe, pentru a se stabili că nu se încalcă niciuna din regulile dure din domeniu. „Noi avem statutul de fermă ecologică, adică nu folosim niciun fel de îngrășământ sau erbicid, sunt interzise. Controalele în agricultura ecologică sunt foarte severe, poți pierde pentru totdeauna statusul eco dacă greșești. Organismul nostru de certificare ecologică este LACOM GmbH din Germania”, a precizat ing. ec. Ralf Trautwein.

Pentru a activa în domeniul agriculturii ecologice în România, specialistul german a fost nevoit să parcurgă și un adevărat traseu birocratic. Deși avea specializări în domeniu în Germania, recunoscute în toată Europa, a trebuit să meargă să absolve cursuri la București unde, la un moment dat, în loc să acumuleze cunoștințe a început el să-și învețe lectorii cum este cu aplicarea normelor ecologice în agricultură. Dar și-a obținut atestatul și acum își vede de treabă așa cum știe el, nemțește, și o face cu folos.

Recolte bune într-un an agricol greu Anul acesta nu a fost unul prea ușor pentru agricultură, în general. Ploile abundente de la sfârșitul primăverii și începutul verii păreau să compromită eforturile agricultorilor. „Am început anul bine, dar apoi ploile abundente ne-au adus surprize mai puțin plăcute. Apa a băltit săptămâni întregi pe sute de hectare. Pe lângă faptul că ne-a întârziat cu semănatul unor parcele, am suferit și daune, în special la lucernă, multă s-a distrus din cauza ploilor. Nici mazărea nu s-a dezvoltat corespunzător, dar restul culturilor au rezistat și suntem, în general, mulțumiți de rezultate. Din păcate, lavanda s-a cam distrus, dar avem deja soluții, am plantat puieți pentru a înlocui plantele afectate și să mărim cultura”, a declarat ing. ec. Ralf Trautwein. În anul agricol 20152016, s-au cultivat 200 hectare de orz, 100 hectare mazăre, 80 hectare orzoaică, 270 hectare triticale, 100 hectare grâu, 170 hectare ovăz, 150 hectare lucernă, 80 hectare grâu Spelta, 60 hectare porumb, 40 hectare trifoi amestecat cu phacelia și 70 hectare soia. Pentru a performa, și-au spus cuvântul și investițiile în utilaje performante: un tractor șenilat uriaș, care a stârnit uimirea sătenilor din Șomoșcheș, o combină John Deere clasa S 680 i (inteligent), unicat în județul Arad, semănătoare pentru porumb și soia, rotofreză de 8 metri, disc de 12 metri, scarificator și prășitoare, toate însumând câteva sute de mii de euro. Singura dificultate a fost transferarea utilajelor din zona bazei de la Șomoșcheș la culturile din altă parte a județului, pe Valea Mureșului.

Pentru că dețin utilaje de mare randament, se acordă atenție comasării terenurilor, prin cumpărare sau arendare, pentru a permite lucrul pe suprafețe compacte, mari.

Un capitol special este legat de uscătorul de lucernă. A fost cumpărat second-hand din Elveția și adus la Șomoșcheș, unde a fost adaptat cu accesorii noi, realităților locale. Culturile de lucernă ecologică reprezintă materia primă pentru peleți, un produs extrem de căutat pe piața Germaniei și Austriei, dar care tinde să „prindă” și la noi. Pentru uscător a fost conceput un cazan unic în Europa, care funcționează cu crengi făcute baloți după defrișarea terenurilor pârloagă. Uscătorul a produs deja câteva tone de peleți de lucernă ecologică, însilozată.

Ziua Recunoștinței, premieră la Șomoșcheș Ralf Traurwein este un om credincios, care nu uită să mulțumească lui Dumnezeu pentru că i-a permis să câștige din lupta cu vitregia naturii. El a pus bazele, la Șomoșcheș, unei tradiții din țara sa natală, Ziua Recunoștinței. „Este o tradiție, în biserica reformată și în cea catolică, de a mulțumi astfel lui Dumnezeu pentru că ne-a ajutat să ne bucurăm de roadele pământului. Anul trecut am organizat prima ediție a Zilei Recunoștinței (Erntedankfest) aici, la Șomoșcheș.

Am adunat peste 250 de persoane, lucrători ai noștri, săteni, oficialități locale, prieteni, care s-au bucurat alături de noi.

Anul acesta, la 2 octombrie, am avut de asemenea invitați și ne-am bucurat împreună, într-o minunată zi de toamnă, de rezultatele unei recolte bune”, spune ing. ec. Ralf Trautwein.

Entuziasmul „neamțului” i-a surprins la început pe sătenii din Șomoșcheș. Nu le venea să creadă că un străin este drept, cel care le-a schimbat în bine localitatea, vrea să se bucure alături de ei și îi cheamă, pe cheltuiala lui, la masă mare, cu bucate alese, dans și voie bună. Acum, deja s-au obișnuit. Pentru ei, agricultura ecologică, de care cu puțini ani în urmă nu aveau habar, promite să le aducă îndestulare și prestigiu pentru satul lor izolat care, datorită investițiilor de milioane ale SC Agrarinvest Products SRL, deține utilaje unicat în toată Europa.

41

42

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE Vox Technology Park, Timisoara

43

44

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Centru Integrat de Învăţământ Farmaceutic, la UMF Tîrgu Mureș de Teodora MÎNDRU

Anul universitar 2016/2017 înseamnă pentru Facultatea de Farmacie din Uni­ver­ sitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu Mureş noi provocări.

Pe lângă reperele profesionale şi umane menite să modeleze caracterele celor ce au decis să urmeze programele de studii: Farmacie sau Cosmetică medicală. Tehnologia produsului cosmetic, Universitatea le va pune la dispoziţie şi o nouă clădire: Centrul Integrat de Învăţământ Farmaceutic. Despre centru şi multe alte lucruri interesante am vorbit cu decanul Facultăţii de Farmacie, prof. univ. dr. Daniela-Lucia Muntean.

Vă rog să ne prezentați noul Centru Integrat de Învățământ Farmaceutic din cadrul Universității de Medicină și Farmacie Tîrgu Mureș.

Prof. univ. dr. Daniela-Lucia Muntean: Viitorul unei universităţi, la fel ca cel al unui om, se construiește, nu se

visează, și aici, la Universitatea de Medicină și Farmacie, se construiește. Ceea ce ar fi trebuit să se finalizeze abia spre sfârşitul anului 2018, este acum la un pas de inau­ gurare. Este meritul eforturilor depuse de conducerea Universității în această direcție și a unei echipe tehnice a cărei seriozitate şi asumare sunt de remarcat.

Studenții Facultății de Farmacie din Universitatea de Medicină și Farmacie se vor bucura în curând, începând cu semestrul II al anului universitar 2016/2017, de un nou sediu, o clădire modernă, impunătoare, utilată și dotată la standarde europene, poate cel mai frumos şi grupat sediu al unei facultăţi de farmacie din ţară.

Clădirea dispune de două amfiteatre: un amfiteatru mare

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

(170 locuri) compartimentabil, un amfiteatru mai mic (75 locuri), patru săli de curs/seminar, 14 laboratoare didactice, toate dimensionate conform standardelor impuse de asigurarea calității la nivel național/internațional.

Aula Facultății, coridoarele largi și luminoase, vestiarele moderne, paleta de culori a mobilierului de laborator şi, nu în ultimul rând, panorama superbă întregesc utilitatea și frumusețea noului spațiu în care-și vor desfășura activitatea cei peste 650 de studenți la cele două programe de studii: Farmacie și Cosmetică medicală. Tehnologia produsului cosmetic, respectiv rezidenți și doctoranzi.

Dotările noului Centru vor permite o activitate de cercetare mai bogată? Câți studenți învață la Facultatea de Farmacie și cum a fost examenul de admitere din acest an?

Prof. univ. dr. Daniela-Lucia Muntean: Facultatea de Far­macie a beneficiat și până acum de dotarea necesară desfășurării activității complementare actului didactic, cercetarea. Laboratorul multidisciplinar, Laboratorul de testare a Medicamentului și respectiv Centrul de Cercetări Medico-Farmaceutice – toate dispun de aparatură care asigură cercetarea în domeniu, la un nivel corespunzător. Rezultatele colectivului Facultăţii de Farmacie concretizate în proiecte de cercetare, lucrări ştiinţifice publicate în reviste de prestigiu sunt grăitoare în acest sens. Într-o primă etapă ne vom focusa pe completarea dotării cu aparatură folosită în scop didactic, achiziţionarea de aparatură destinată cercetării se va realiza prin accesarea de proiecte.

Referindu-mă la numărul de studenţi care urmează cursurile Facultăţii de Farmacie, respectiv ale Cosmeticii medicale, acesta se ridică la aproximativ 650 de studenţi, cărora li se mai adaugă rezidenţii celor două specialităţi: Farmacie clinică şi Laborator de farmacie, respectiv doctoranzii.

Examenul de admitere din acest an s-a desfăşurat conform metodologiei de admitere, concurenţa fiind comparabilă cu a facultăților tradiționale de profil din țară, observându-se o tendinţă în scădere, explicabilă prin cel puțin două motive: numărul mai mic de absolvenți cu bacalaureat și problemele de moment cu care se confruntă profesia. Poate că cele două componente ale profesiei, medicală și financiară, neechilibrate corespunzător pot crea unele probleme vis-a-vis de modul de percepție al unui farmacist

EDUCAȚIE

din perspectiva profanului. Am convingerea că cei care cunosc cu adevărat complexitatea, nobleţea şi frumuseţea acestei profesii o vor urma şi se vor îndrepta spre noi, pentru că există multe elemente la Facultatea de Farmacie din Tîrgu Mureş care o individualizează printre celelalte.

Care sunt prioritățile anului universitar 2016/2017?

Prof. univ. dr. Daniela-Lucia Muntean: Prioritățile Fa­ cultății de Farmacie sunt legate de dorința asigurării unei poziții solide în învățământul farmaceutic național. Activitatea didactică, cercetarea, asigurarea unui climat adecvat conturării profilului complex al farmacistului au fost, sunt și vor fi priorități.

Concret, pentru viitorul apropiat avem două mari prio­ rități: mutarea în noul sediu și implementarea reformei curriculare, Facultatea de Farmacie angajându-se ferm în acest proces care nu este deloc unul ușor. Eforturile depuse de ambele părţi în vederea stimulării învăţării pe tot parcursul anului, a gândirii analitice, sintetice, a dezvoltării creative au ca unic scop formarea de specialişti care să demonstreze competenţă profesională, responsabilitate, toleranţă, integritate, onestitate şi, nu în ultimul rând, solidaritate.

Cadrul instituţional modern, experienţa şi pasiunea dăruirii cadrelor didactice, baza materială extinsă, facilităţile de ordin social şi frumuseţea peisajului sunt câteva dintre argumentele pentru care merită să urmaţi studiile la Facultatea de Farmacie din Tîrgu Mureş.

45

46

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ÎN DOAR TREI LUNI,

X Curier a ajuns un nume de referință în curieratul românesc de Augustin STANCIU

Piața de curierat din România, chiar dacă una dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei românești, se confruntă și cu foarte multe provocări. În acest context a apărut X Curier, aceasta având ambiția de a deveni în scurt timp, datorită investițiilor și a profesionalismului angajaților săi, compania numarul unu de pe piață.

Alexandru Stoenescu, directorul operațional al companiei, spune că, în primele luni de activitate, X Curier a transportat peste 190.000 de colete și 48.000 de plicuri, fiind încheiate nu mai puțin de 800 de contracte de prestări servicii. „Evoluţia companiei X Curier, în cele doar două luni și jumătate de activitate, a depăşit previziunile iniţiale. De la prima Scrisoare de Transport - numărul 1- emisă la dată de 16 august 2016, am ajuns peste 100.000 emise. Consider că această evoluţie este rezultatul unei planificări şi organizări continue a activităţii zilnice, bazată pe o echipă de profesionişti, în adevăratul sens al cuvântului. În perioada menţionată mai sus au fost încheiate peste 800 de contracte de prestări servicii care au adus aproximativ 190.000 colete şi 48.000 plicuri, greutatea totală transportată fiind de peste 1.200 tone. Cu toate că suntem încă la început de drum, din multe puncte de vedere, am reuşit să ne remarcăm prin promptitudine, răspundere, comunicare, atitudine, o imagine puţin diferită faţă de cea existentă pe piaţă momentan. Creşterea constantă a numărului de expediţii coroborată cu aprecierile clienţilor, ne oferă siguranţa faptului că ne-am remarcat mai mult decât pozitiv”, afirmă reprezentantul companiei.

Sistem unic în țară Totodată, Stoenescu spune că succesul din primele luni ale companiei are legătură cu faptul că X Curier a implementat un sistem inovator de transport a coletelor care permite scurtarea timpilor de tranzit și, implicit, produsele transportate ajung mult mai rapid la destinatar. „Orice client, consumator de servicii de curierat, îşi doreşte calitate. Pentru noi, calitatea înseamnă flexibilitate în relaţia cu clientul satisfăcându-i acestuia toate cerinţele. Astfel, am dezvoltat o reţea de șase centre de sortare cu personal foarte bine instruit, pentru a asigura nişte timpi de tranzit optimi care să conducă la o rutare naţională menită să atingă toate oraşele la ore bune. Cu alte cuvinte, ne-am propus şi am şi reuşit să creăm o rutare care să asigure partenerilor din ţară o fereastră operaţională largă.

Livrarea rapidă a expediţiilor – până la ora 12 şi ridicarea tuturor comenzilor până la ora 17.30 ne-au propulsat în preferinţele clienţilor”, mai spune directorul operațional X Curier. Mai mult, reprezentantul firmei de curierat consideră că succesul inițial al companiei se datorează și faptului că s-au realizat investiții consistente atât pe partea de infrastructură IT cât și în personal, angajații companiei fiind oameni cu mulți ani de experiență în domeniu. „Compania X Curier este un jucător nou intrat pe piaţă de curierat, dar are în componență personal

cu mulţi ani de experienţă în domeniu. Pe lângă personal calificat, deţinem tehnologie de ultima oră, referindu-mă aici la scanere şi imprimante mobile, aplicaţie online, sistem de operare bazat pe etichete cod de bare, sisteme de monitorizare, cu alte cuvinte putem pune la dispoziţia clienţilor întregul sistem truck and trace, ceea ce tradus, ar însemna controlul expediţiei din momentul ridicării până la momentul livrării, înregistrându-se fiecare eveniment de scanare aferent expediţiei. Comunicăm cu clienţii atât prin dispeceratele locale, dar şi prin cele două dispecerate naţionale de la Cluj şi Bucureşti. Pot afirma că încă de la început am intrat pe piaţă, deţinând tot ceea ce este necesar, dar, cu siguranţă, nu ne vom opri aici, căutând soluţii noi prin inovaţie”, mai afirmă Alexandru Stoenescu.

Acesta spune că, deși X Curier oferă cam aceleași servicii ca și restul operatorilor de pe piață, punctul care îi diferențiază față de competitori este atenția acordată clienților. „Prin simplu fapt că suntem noi intraţi pe piaţă, suntem atent monitorizaţi atât de către clienţi cât şi de către concurenţă. Piaţă de curierat oferă clienţilor cam aceleaşi servicii, diferenţiate doar de denumirea acestora. Nu pot afirmă, în acest moment, că suntem diferiţi faţă de restul operatorilor, dar pot afirmă că încercăm să ne apropiem de client, prin comunicare. Probabil că una din diferenţe constă în comunicarea directă, nu prin roboţi, şi prin simplu fapt că fiecare dintre noi acţionează doar în interesul clientului. Cu siguranţă că în orice companie mai există şi mici greşeli, dar le depăşim prin încredere reciprocă. Până la urmă, clientul este cel care face diferenţa!”, afirmă acesta.

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pregătiți pentru Black Friday și Sărbători Chiar dacă reprezentantul companiei spune că este mulțumit de activitatea X Curier până acum, adevăratul test pentru ei va fi odată cu începerea sezonului Sărbătorilor de iarnă atunci când companiile de curierat sunt asaltate de comenzi. Totuși, acesta spune că X Curier este pregătit pentru a face față oricărei situații, orcât de imprevizibile ar fi aceasta. „Compania X Curier funcţionează, în prezent, prin șase centre de sortare: Cluj, Braşov, Sibiu, Bacău, Râmnicu Vâlcea, Bucureşti şi prin cele 96 de agenţii la nivel naţional. Încă de la început, rolul acestor centre de sortare a fost acela de a carta/sorta expediţiile la nivel regional, evitând astfel o supraîncărcare a activităţii pe un singur centru. Am preferat o activitate de cartare/sortare de tip multihub din cauza infrastructurii existente în România, dar şi a forţei de muncă inegal distribuită (a se vedea oraşele din centrul ţării, care au un şomaj aproape de 0 %).

Conform previziunilor aferente lunii noiembrie (Black Friday) şi a celor pentru luna decembrie, creşterea volumelor poate însemna dublarea acestora faţă de situaţia actuală. Faţă de acest aspect, am prins în calcul creşterea capacităţii de transport, reorganizarea unor rute principale, deblocarea unor centre aglomerate prin rute directe, procesarea rapidă a expediţiilor prin creşterea personalului în centrele de sortare, prioritizarea rutelor aglomerate, suplimentarea numărului de curieri. Suntem pregătiţi din toate punctele de vedere să facem faţă solicitărilor, dar depindem foarte mult şi de starea drumurilor”, afirmă Stoenescu.

16.000 de colete zilnic până în august 2017 Compania cu sediul în Cluj-Napoca își propune să crească organic, într-un ritm susținut, planul fiind să investească constant în infrastructură și să își adapteze oferta nevoilor clienților. „În prezent ne dorim o creştere „Brick by Brick” urmată de consolidare.

Nu ne permitem fluctuaţii mari în portofoliul de clienţi activi.

Piaţa de curierat este în continuă creştere, alimentată masiv de comerţul online, dar şi de expansiunea clienţilor de tip B2B. Ne dorim să deţinem în portofoliu cât mai mulţi clienţi, deserviţi corespunzător aşteptărilor acestora, astfel încât luna august 2017 să confirme consolidarea X Curier în piaţa de curierat. Cota de piaţă

se poate câştiga în urma investiţiilor efectuate. Investind în IT şi în soluţiile logistice de procesare a expediţiilor vom reuşi să deţinem cota meritată”, spune directorul operațional al companiei. Stoenescu mai afirmă că se așteaptă ca până în august 2017 să livreze, constant, peste 16.000 de colete și plicuri zilnic. „Aşa cum am mai afirmat, volumele pot creşte vertical prin câştigarea clienţilor online şi a retailerilor. Menţinând ritmul actual de creştere, consider că putem atinge 10.000 de expediţii rutate zilnic, adică aproximativ 16.000 colete şi 7000 plicuri rutate zilnic”, spune acesta.

Infrastructura, cea mai mare problemă Chiar dacă X Curier își propune să investească constant în îmbunătățirea serviciilor oferite clienților, există multe situații care pot duce la întârzierea livrării coletelor către destinatari, cele mai importante probleme fiind legate de starea defectuoasă a infrastructurii rutiere din România. „Problema majoră ţine de infrastructură – este foarte greu să găseşti soluţiile optime de transport, utilizând doar două căi de legătură Bucureşti – Sibiu, prin Valea Oltului, şi Bucureşti – Braşov prin Valea Prahovei. Orice accident, cât de mic, provoacă întârzieri în lanţ, care de cele mai multe ori nu mai pot fi recuperate ca timpi de tranzit. În rest, mai sunt probleme legate de legislaţie nefiind reglementate strict anumite servicii, fluctuaţia preţului la carburant, care are impact direct în tarifare şi lista poate continuă. Metodele prin care pot fi rezolvate sunt cunoscute, trebuie doar implementate prin implicarea factorilor de decizie. X Curier aduce un suflu nou în piaţa de curierat prin servicii bune, îndreptate spre client, spre satisfacerea nevoilor acestuia”, a încheiat Alexandru Stoenescu, directorul operațional al X Curier.

47

48

ANALIZÄ‚

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANALIZĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

49

Construcțiile de clădiri cresc afacerile (III) de Ligia VORO

Majoritatea companiilor ardelene care derulează afaceri în domeniul lucrărilor de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale au raportat, în 2015, cifre în creștere. De altfel, aceste cifre vin să confirme statisticile realizate de Institutul Național de Statistică. Transilvania Business a realizat un top al companiilor din acest sector, luând în calcul cifra de afaceri obținută în 2015 de peste 10 milioane de lei, profitul raportat de peste 1 milion de lei și numărul minim de angajați de 10. Județele analizate în această ultimă ediție sunt: Mureș, Satu Mare, Sălaj, Sibiu și Timiș.

Topul companiilor care derulează afaceri în domeniul lucrărilor de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale în județul Mureș este deschis de Alfaconstruct SRL Tîrgu Mureș. Firma înființată în 2003 este administrată de Dan Gliga, de altfel și asociatul majoritar al companiei. În 2015, compania a fost aproape de a-și tripla cifra de afaceri, înregistrând un salt de la 12,62 milioane de lei la 34,22 milioane de lei. De asemenea, anul trecut, societatea a revenit pe profit, având la finalul anului un rezultat net de 1,73 milioane de lei. Față de 2014, compania a renunțat la aproape 10 % dintre angajați.

Printre lucrările companiei finalizate sau în execuție în municipiul Tîrgu Mureș se înscriu sediul Bancpost din cartierul Dâmbu, Clinica Galenus, mai multe grădinițe,

Laboratorul de Informatică, Sala de Sport și Clădirea G ale Universității “Petru Maior”, Biobaza Universității de Medicină și Farmacie, Ansamblul Rezidențial Livezeni etc. În municipiul Reghin, județul Mureș, compania a executat lucrări de construcție a unui bloc de locuințe sociale.

Pe locul al doilea după cifra de afaceri se clasează Proconstruct Corporation SRL Tîrgu Mureș, cu 31,48 de milioane de lei, de aproape două ori și jumătate mai ridicat decât în 2014, însă compania înregistrează cel mai mare profit dintre firmele care îndeplinesc criteriile amintite la început. Proconstruct Corporation a avut un profit de 5,26 milioane de lei în 2015, de aproape 7 ori mai mult ca în precedentul. Compania, deținută de soții Ancuța Raluca

50

ANALIZĂ și Ioan Șandru, și-a menținut în ultimii doi ani numărul mediu de angajați constant. Înființată în 2014, în satul Nazna, comuna Sâncraiu de Mureș, Contranscom Construcții Bența SRL intră în top direct pe locul al treilea, cu o cifră de afaceri de 26 milioane de lei și un profit de 2 milioane de lei obținute în anul financiar 2015. Compania, deținută și administrată de Remus Bența, numără 209 angajați.

Probicons SRL Reghin, avându-l ca asociat unic și administrator pe Biro Janos, a derulat în 2015 afaceri în valoare de 18,9 milioane de lei, cu 7,6 milioane de lei mai mult față de 2014. Compania are cifre mai bune însă la profit, de la 533,22 de mii înregistrat în 2014 ajungând la 2,15 milioane de lei în anul trecut. Numărul mediu de angajați a fost de 78 în 2015, cu 8 persoane mai mult decât în precedentul. Compania și-a dezvoltat activitatea în două direcții construcții civile - clădiri rezidențiale sau comerciale, respectiv construcții industriale - hale metalice la cheie, confecții și structuri metalice, terasamente, infrastructură drumuri, sistematizări verticale, alimentări cu apă, rețele de canalizări.

Actconstruct B SRL din satul Nazna, comuna Sâncraiu de Mureș, și-a trecut în portofoliul de lucrări execuția Centrului integrat al Universității de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș. Compania a crescut în 2015 cu 5,6 milioane de lei la indicatorul cifra de afaceri, ajungând la 15,73 milioane de lei. Compania a înregistrat un salt frumos în dreptul profitului, de la 31.766 lei în 2014 atingând 1,48 milioane de lei anul trecut. Compania deținută de Călin Lazăr Bența și Tiberius Paul Ghinea și-a desfășurat activitatea cu un număr constant de angajați – 38.

Compania Dandan Tur Construct SRL din Luduș încheie topul, însă poate fi considerată performera topului mureșean. Compania a obținut 5,08 milioane de lei profit raportat la o cifră de afaceri de 12,56 milioane de lei, de aproape 9 ori mai mare decât în 2014. Și profitul înregistrat a crescut, de altfel, în 2015 de peste 15 ori față de 2014.

Societatea ludușeană este deținută de Valerian Dan Turcu.

9 de top în Satu-Mare Nouă companii intră în topul județului Satu Mare, îndeplinind cumulativ cele trei criterii. Tarr Const SRL din Livada, proprietatea lui Tarr Attila Csongor, a reușit în 2015 să deruleze afaceri de aproape 2 ori mai mari decât compania clasată pe locul al doilea. De asemenea, firma a fost aproape să își dubleze cifra de afaceri conform bilanțului pe anul fiscal trecut, de la 47,65 milioane de lei realizate în

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

2014 ajungând la 91,95 milioane de lei. În ceea ce privește profitul, Tarr Const a ajuns aproape de 10 milioane de lei – 9,67 mai exact -, la mică distanță de o triplare. În 2015 erau înregistrați 130 de angajați, cu 32 mai mulți decât în anul precedent. Tarr Const are în portofoliu de la lucrări de proiectare și execuție lucrări pentru infrastructura de apă-canal și drumuri până la construirea de hale de producţie pentru mai multe companii din județ.

Euras SRL Satu Mare se plasează pe locul al doilea în topul județului Satu Mare. Compania, deținută de Gheorghe Mircea Lețiu, a înregistrat, de asemenea, creșteri ale cifrei de afaceri și a profitului. Astfel, în 2015, Euras a ajuns la o cifră de afaceri de aproape 57 de milioane de lei, aproape triplă, în timp ce profitul – 6,2 milioane de lei - a crescut de peste 6 ori. Compania s-a remarcat în domeniul lucrărilor de restaurare și reabilitarea unor monumente istorice – Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din sat Stana, jud. Satu Mare, Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Corund, jud. Satu Mare, Mănăstirea Voroneț, Gura Humorului, jud. Suceava, Turnul Pompierilor din Satu Mare, fațade la imobile din Piața Mare din Sibiu și multe altele.

Ceconi SRL din Bixad, asociați Dănuț Ionuț Cardoș și Ioan Cardoș, închide podiumul. Compania a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 38,69 milioane de lei față de 25,23 milioane în anul precedent, și un profit de 1,63 de milioane de lei, de peste 12 ori mai mare. Singura scădere, în funcție de criteriile analizate, compania a înregistrat-o în ceea ce privește numărul de angajați, de la 175 în 2014 la 155 anul trecut. Compania a derulat, de-a lungul, istoriei sale lucrări pentru societăți precum Petrom SA, OMV Petrom SA, Ander Cons SRL, Pegamont SA, Ecodiesel SRL, Stilo Evora SRL, dar și pentru autorități publice din județul Satu Mare, Cluj, Alba, Brașov, Timiș, Hunedoara și municipiul București.

Daria Const SRL din Negrești Oaș se plasează de 1 milion de lei cifră de afaceri mai redusă decât ultimul loc al podiumului. Compania cu o istorie de 22 de ani, deținută de Gheorghe Cicio și Vasile Cicio, a raportat un profit mai scăzut decât în 2014, și anume 1,2 milioane de lei, la o cifră de afaceri aproape dublă. Firma a avut în 2015 cu 23 mai mulți angajați decât în precedentul.

Castrum Corporation SRL din Negrești Oaș, deținută de Gheorghe Moiș și Maria Moiș, a raportat afaceri în scădere în 2015 – 30,16 milioane de lei -, însă un profit de peste 11 ori mai mare = 1,5 milioane de lei.

Activând în special în zona de construcții rezidențiale, Betasil SRL din Prilog și-a dublat cifra de afaceri în 2015, înregistrând 24,67 milioane de lei, și un profit de șase ori mai ridicat – 197 mii de lei. Compania a lucrat în 2015 cu 21 de salariați, mai puțin de jumătate din angajații din 2014.

Iuliana Berinde, unic asociat al Iulia Boss SRL din Negrești Oaș, a avut o cifră de afaceri mai ridicată decât în 2014, de 21,8 milioane de lei, un profit în scădere, de la 2,63 milioane de lei la 1,91 milioane de lei și un număr aproximativ constant de salariați. Compania și-a trecut în portofoliu lucrări de reabilitare a școlilor, lucrări de construcții săli de sport, lucrări de construcții locuințe sociale etc.

Senera SA Dorolt se plasează foarte aproape în spatele companiei amintite anterior, cu cele 21,57 milioane de lei obținute, însă realizând un salt semnificativ de la 3,41 de milioane de lei cifra de afaceri în 2014. Rezultatele bune obținute se observă și la indicatorul profit, de la 29.503 de lei, firma raportând în 2015 1,75 milioane de lei. Potrivit bilanțului, numărul mediu de angajați a crescut de la 10 la 18 în 2015. Compania a abordat atât sectorul construcțiilor civile cât și industriale de când este pe piață.

Compania Farben SRL din Negrești Oaș închide topul

ANALIZĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

județului Satu Mare, cu cele 12 milioane de lei cifră de afaceri, dublu față de 2014, 2,66 milioane de lei profit față de 5.859 de lei în precedentul, și un număr mediu de salariați cu 9 mai mare, de la 24 la 33. În județul Sălaj, o singură companie îndeplinește criteriile după care revista Transilvania Business a făcut selecția.

City Group SRL din Zalău, deținută de Marian Ioniță Cojan, a împlinit în acest 25 de ani de la înființare și îi celebrează prin rezultate net superioare anului precedent. În 2015, City Group a avut afaceri de 22 milioane de lei, de 3 ori mai mari decât în 2014, și un profit de 1 milion de lei, de aproape 20 de ori mai ridicat decât în anul anterior.

Firma a derulat lucrări cu predilecție în județele Sălaj și Cluj, în portofoliul companiei regăsindu-se atât lucrări de construcții civile cât și industriale.

CON A, numărul 1 în Sibiu De departe, cea mai bună companie din județul Sibiu în domeniul lucrărilor de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale este CON A SRL din Șelimbăr. Compania, deținută de Mircea Vasile Bulboacă, a raportat o cifră de afaceri de 251,51 de milioane de lei față de 230,13 milioane de lei obținute în 2014. Firma a realizat un profit cu 7,4 milioane de lei mai ridicat decât în 2014, raportând 16,55 milioane de lei. De asemenea, numărul mediu de angajați a crescut în 2015 până la 499 de la 437. În portofoliul companiei, așa cum subliniază reprezentanții săi, se află câteva construcții de excepție, și anume: Sala de sport multivalentă - Cluj-Napoca, Cluj Arena, Centrul de Afaceri - Sibiu, Hotel Ramada - Sibiu, Parking suprateran Cluj-Napoca și Terminalul Aeroportului Internațional Sibiu, care se adaugă zecilor de alte lucrări de referință.

Locul al doilea este ocupat în clasamentul județului Sibiu de Construcții SA din Sibiu, care a reușit să treacă în 2015 de 100 de milioane de lei cifră de afaceri, mai exact a înregistrat 115 milioane de lei, cu 33 de milioane mai mult decât în 2014. Compania a avut o ușoară scădere a profitului de la 3,62 milioane de lei în 2014 la 3,44 milioane de lei în anul trecut. Construcții SA are, de asemenea, un portofoliu amplu, din care amintim reabilitarea și modernizarea Salii Thalia, Hotel Continental Forum, construcția complexului sportiv Sala Transilvania, a Centrului de asistență și îngrijire persoane vârstnice Biertan, sediului Cindrelul Junii Sibiului, restaurarea și consolidarea Bisericii Evanghelice din Sibiu, Bisericii Franciscane din Sibiu.

Aldona SRL Copșa Mică este deținută 100 % de Alina Roxana Vescan. În 2015, compania a fost, de asemenea, pe creștere, atât în ceea ce privește cifra de afaceri cât și profitul, respectiv numărul mediu de angajați. Aldona a încheiat anul financiar 2015 cu o cifră de afaceri de 30,88 milioane de lei de la 24,91 milioane de lei în anul anterior, cu un profit dublu, de la 660.470 de lei la 1,36 milioane de lei și cu un număr de 219 salariați, cu 33 de persoane mai multe decât în 2014.

Masi Con SRL din Sibiu, după un 2014 slab din punct de vedere al rezultatelor, a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 20,28 milioane de lei și un profit de 9,38 milioane de lei. Societatea, deținută și administrată de către Octavian Plămădeală, a avut, în 2015, 11 angajați.

Topul județului Sibiu este încheiat de Maurer Imobiliare Sibiu SRL, înregistrată în Șellimbăr. Compania a raportat o cifră de afaceri de 14,63 de milioane de lei, cu aproape 3,6 milioane de lei mai mare decât în 2014, un profit în ușoară scădere, de la 3,5 milioane de lei până la 3,29 milioane de lei și cu mai mult de 12 angajați decât în 2014 când compania înregistra 16 salariați.

Cele mai performante din Timiș Liderul județului Timiș, Constructim SA din Timișoara, a avut anul trecut 59,39 de milioane de lei, cu 10 milioane de lei mai mult decât în 2014. Creștere a înregistrat compania și după numărul de angajați, urcând de la 75 la 96. În schimb, profitul a cunoscut o ușoară pantă descendentă de la 1,32 milioane de lei în 2014 până la 1,16 milioane de lei. Compania are în portofoliu infra și suprastructuri pentru hale, clădiri social-culturale, administrative, sedii de firme, sedii de bănci, case unifamiliale, stații pentru carburanți.

CVS Construct SRL din Jebel se clasează pe locul al doilea în top, cu 25,34 de milioane de lei, o influență pozitivă de 11 milioane față de 2014, un profit aproximativ constant, de la 3,76 milioane de lei în 2014 la 3,89 milioane de lei în anul trecut, constant fiind și numărul de angajați. Firma timișenă a derulat, în special, lucrări de finisaje interioare la obiective de investiții din București și județele Ilfov, Timiș, Caraș-Severin, Constanța, Mureș etc.

Trei companii, clasate pe locurile 3-5, au înregistrat în 2015 o cifră de afaceri apropiată situată între 15,1 – 15,8 milioane de lei. Astfel, Nedex Grup SRL din Timișoara, și-a triplat cifra de afaceri și a ajuns la 15,73 milioane de lei, raportând, de asemenea, un profit de șapte ori mai mare, de la 432.928 de lei până la 3,26 milioane de lei.

Conf Met SA Timișoara a înregistrat o cifră de afaceri de 15,64 milioane de lei, în creștere cu aproape 5,6 milioane de lei față de 2014, și un profit de peste opt ori mai mare, raportând 1,43 milioane de lei.

Tamo Ko Development SRL Giarmata Vii a avut în 2015 o cifră de 42 de ori mai mare decât în cel precedent, de la 358.685 de lei până la 15,18 milioane de lei, și un profit de aproape 37 de ori mai mare, de la 28.952 de lei până la 1 milioane de lei.

Romtim Instal SRL din Chisoda a avut o cifră de afaceri de 11,28 milioane de lei în 2015, cu peste 1 milion mai ridicată decât în anul precedent, și un profit de 2,7 milioane de lei, în creștere cu peste 25 %.

Topul județului Timiș se încheie cu New RPC SRL din Dumbrăvița care a reușit în 2015 să treacă de 10 milioane de lei, de la 5,66 milioane înregistrate în anteriorul. Firma a fost pe creștere și după indicatorul profit, raportând 1 milion de lei față de 715.798 de lei în 2014.

Pentru realizarea acestui material, Transilvania Business a folosit informațiile listafirme.ro și informații publicate de companii.

Sursă foto: arhiva Transilvania Business și site-urile companiilor

51

52

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIU

53

54

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Anuarul de real estate al României - 4 de Nicolae POP

Transilvania Business a publicat și distribuie a patra ediție a ghidului de investiții în real estate – „2016/2017 Yearbook: Office, Logistic and Industrial Parks in Romania” ce include prezentări de proiecte comerciale, studii de piață și interviuri sau tendințe pentru România și spațiul CEE - un proiect exclusiv, print și online, în limba engleză, cu distribuție națională și internațională.

Cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie Româno Germane și al partenerilor, publicația „2016/2017 Yearbook: Office, Logistic and Industrial Parks in Romania” a fost disponibilă la standul României în cadrul celei mai mari expoziții europene B2B pentru proprietăți comerciale, proiecte de dezvoltare și investiții la nivel internațional – Expo Real 2016, standul României, la forumul special „Romania - new market dynamics and opportunities”, programat în prima zi a evenimentului internațional, cu participarea unor manageri, investitori, promotori, etc. ai pieței românești și internaționale, dar și în întâlniri de business. Toți cei care au plecat spre eveniment sau întâlniri internaționale de pe Aeroportul Henri Coandă Otopeni pot lua și utiliza anuarul de la cele 4 saloane business/VIP, terminalul plecări. De asemenea, publicația este distribuită printr-o matrice extinsă și inovativă de evenimente

B2B selectate special, în București și în principalele orașe - poli de dezvoltare ai României, până în luna iunie 2017. „Pentru a doua oară la Expo Real Munich, cei interesați de investiții în România au putut folosi cel mai amplu ghid dedicat României, un instrument de PR & marketing ce integrează prezentări de proiecte într-un produs menit să constituie o oglindă cât mai completă și elocventă a potențialului și dezvoltării pieței de real estate în România, alături de prezentări exclusive ale unor dezvoltatori reper internaționali și autohtoni care au ales să aibă astfel, în continuare, și cea mai bună reprezentare internațională la forumuri sau târguri & expoziții. Împreună cu proprietari, dezvoltatori, manageri, consultanți, fonduri de investiții și entități reper pentru dezvoltarea și promovarea pieței, suntem onorați să continuăm acest proiect și promitem alte prezentări de proiecte cheie în anuarul ediția 2017/2018”, precizează Ionuț Oprea, Publisher al „2016 Yearbook: Office, Logistic and Industrial Parks in Romania”, un proiect parte din colecția „Anuare Transilvania Business”. Anuarul reunește în 150 de pagini, interviuri și analize, fiind special construit și structurat pentru a prezenta argumentele strategice ale dezvoltatorilor majori activi în piața din România pentru care au investit aici, rapoarte curente și perspective sau propuneri pentru evoluția pieței și proiectelor, alături de prezentări comerciale într-un format exclusiv ale unor proiecte active sau viitoare, din sectoarele Office, Logistică și Industrial - cu scopul de a genera business și atrage noi investiții, precum și un index al pieței cu date relevante de contact. Anuarul este distribuit pe piața internă controlat, la evenimente selecționate, iar în plan extern la Viena, Munich, Budapesta, Londra, Varșovia, Dubai, prin parteneriate dedicate cu organizatori de evenimente internaționale.

Parteneri principali ai proiectului - ediția 2016 Partener strategic: Warehouses de Pauw Innovation partner: Liberty Technology Park Cluj Napoca Parteneri principali: Anchor Grup, P3 Parks, VASTINT, NGB Construction & Management, CBRE. Partener de travel: TAROM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INVESTIȚIE

55

56

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Romania at Expo Real 2016

by Ionut OPREA

The Romanian pavilion at the International Trade Fair EXPO REAL was organized for the 5th time in a row by the German-Romanian Chamber of Commerce (AHK Romania). Bam Sports Germany, Heberger Constructii, Invest Romania, Karl Heinz Dietrich International Logistic, Oradea Local Development Agency, Suceava County, City of Siret and WDP Development Romania were the co-exhibitors this year.

The conference ‚’Romania: new market dynamics and opportunities’’ had a record audience. Hedwig Höfler - Head of Investment Management at CA Immo, Dr.Ingo Nissen - Managing Director at Sierra Developments Romania, Razvan Iorgu - Managing Director at CBRE Romania or Gheorghe Flutur – president of Suceava County Council, among with the former state secretary at Invest Romania, presented key arguments for future investments in Romania.

Business profiles and potential Located in the Northwest of Romania, at 7 km from the Western border with Hungary, the Oradea Industrial Platforms represent a unique opportunity for foreign. The industrial platforms are green-¬eld type, with the utilities at property limit, and cover three different sites: Platform I (130 ha), Platform II (83 ha), and Platform III (15 ha). Oradea Local Development Agency is a wholly owned subsidiary of the City of Oradea, responsible for promoting and attracting foreign direct investment there. At BAM Sports GmbH, a team of quali¬fied experts is responsible for the special stadium and arena sector. From the Düsseldorf headquarter, the company develops, builds and operates stadiums and arenas in Germany and around the world. The Timisoara Sports & Congress Park, developed in a cooperation of BAM Sports and AS&P, was promoted at Expo Real Munich 2016 in the presence of the city mayor, Nicolae Robu. The area is located in the South-West of the historic city centre and is currently dominated by the home stadium of FC Politehnica Timisoara. The existing stadium serves as the starting point for the reorganization of the site, which occupies approximately 40 ha. The rehabilitation of the open space system, together with the integration of modern sport, business and entertainment amenities will take into account the valuable existing elements while at the same time creating options for a sustainable and demand-oriented urban development perspective for Timisoara. Karl Heinz Dietrich International Ex-

ped announced that is further developing in Romania a strategic portfolio of logistic and industrial parks with direct or close access to the highways and main roads. KHD is delivering to its customers both buildings and all necessary infrastructures. Heberger Constructii, a general contractor on the Romanian market with its headquarters in Bucharest and with outlets in Cluj and Timisoara, was also part of the Romanian booth. Heberger Constructii is the partner that helps foreign investors to enter the Romanian market, assists and helps them to achieve economically optimized construction projects with high quality standards. City of Siret, located in North-Eastern Romania, in Suceava County, promoted East European Border Industrial Park Siret (15.9 hectares) a project situated near the European Road E85 and Siret Customs (Romanian-Ukrainian border). EEB Industrial Park is able to accommodate production companies, warehouse logistics and customs warehouses. Suceava County, part of the North-East Development Region, also promoted “Suceava-Botosani Food Industry Integrated Park”, a project that aims to capitalize the development of an agricultural marketing structure by buying, processing, selling and searching for market place for the agricultural products in the area Suceava-Botosani, in the country, in the European space and worldwide. Market leader in Benelux, WDP, exhibitor at Expo Real, already has extensive experience on the Romanian market due to development projects and client mix.

WDP has just announced three projects for new clients via its joint venture WDP Development RO. On the one hand, a distribution centre for Decathlon will be constructed on a newly acquired plot to the North of Bucharest. The project consists of a warehouse with a surface area of around 22,000 sq m with a mezzanine of an additional 6,000 sqm plus another 10,000 sqm for further expansion. On the other hand, an agreement has been signed for the development of two new construction projects on a new plot in Cluj-Napoca for logistics service providers KLG and Gebrüder-Weiss, of 5,000 sq m and 2,400 sq m respectively (with additional expansion in the future). After completion, the property portfolio of WDP in Romania will be expanded to a total of 15 buildings, in total around 150,000 sq m. The total assets, including land and solar panel parks, thus achieve a value of more than 150 million euros.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

57

58

INVESTIȚII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CSR

59

60

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Camera de Comerț și Industrie a Franței în România,

20 de ani de existență și angajament Din 1996, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză din România este în slujba membrilor săi pentru a le facilita accesul la oportunități atractive de afaceri și a depăși obstacolele în dezvoltarea business-ului lor.

Una dintre companiile care au ales să își consolideze în acest an prezența în Transilvania este Medicover, unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii medicale private din România – prin relocarea și extinderea clinicii multidisciplinare din Brașov și deschiderea celei de-a doua clinici în Cluj-Napoca, în Liberty Technology Park. „România a încetat de mult să însemne doar București atunci când vine vorba de potențial pentru investiții de succes. Numeroase regiuni ale țării traversează o perioadă de creștere semnificativă, vizibilă chiar pe intervale scurte de timp - de când am venit în România, în 2015, am putut asista direct la această evoluție. Cu siguranță, Transilvania

prezintă un potențial masiv pentru investitori și mediul de business”, spune Adrian Peake, directorul general Medicover România.

Această dezvoltare economică s-a tradus treptat prin creșterea puterii de cumpărare a populației și a companiilor locale, ceea ce alimentează cererea pentru o gamă largă de produse și servicii în zonă. Astfel, serviciile medicale private de cea mai înaltă calitate devin din ce în ce mai căutate la nivel local. „Cererea pentru serviciile pe care le oferim continuă să crească la nivelul întregii țări. Din ce în ce mai multe companii doresc să le ofere angajaților acces personalizat la servicii medicale de cea mai înaltă calitate, iar oamenii sunt din ce în ce mai bine informați și conștienți de importanța prevenției. Estimăm că sectorul nostru va continua să crească anual cu aproximativ 12 %”, spune Peake.

Astfel, în luna iulie a acestui an, Medicover a deschis o a doua clinică multidisciplinară la Cluj-Napoca. Aceasta este situată în Liberty Technology Park Cluj, pe Strada Gării, și oferă acces la zece specialităţi medicale, un departament dedicat de medicina muncii, o sală pentru kinetoterapie și fizioterapie, precum și programe pentru sănătatea angajaților.

Anterior, în martie, compania a relocat și extins clinica multidisciplinară din Brașov. Noua unitate pune la dispoziția pacienților peste 15 specialităţi medicale, un departament ultramodern de cardiologie, precum și un centru acreditat de vaccinări internaţionale. De asemenea, clinica Medicover Brașov reprezintă singura unitate medicală privată din oraș care permite realizarea investigațiilor

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de bronhoscopie, dedicate diagnosticării și monitorizării afecţiunilor respiratorii și pulmonare.

Altă unitate Medicover din regiune este clinica din Ti­mi­șoara, care include, printre altele, Centrul de testare și evaluare cardio-pulmonară la efort, Centrul de excelență în oftalmologie, unde se realizează screeningul retinopatiei de prematuritate prin oftalmoscopie (serviciu unic în regiunea de Vest a României), precum și Centrul de Somnologie, specializat în depistarea și tratarea tulburărilor de somn. „Dezvoltarea mediului de business local se traduce și prin diversificarea nevoilor companiilor, care depun eforturi susținute pentru a le oferi cele mai bune condiții posibile echipelor lor. Astfel, pentru a veni în sprijinul lor, am lansat în acest an o nouă linie de servicii Medicover: asigurarea medicală pentru angajați, un produs ce se axează pe acoperirea riscului de îmbolnăvire, complementar abonamentului medical corporate. Suntem singurul operator din România ce oferă soluții integrate de sănătate în cadrul locațiilor proprii (abonamente, asigurări, servicii de spitalizare), iar experiența noastră vastă la nivel european garantează accesul la servicii de înaltă calitate”, adaugă Adrian Peake.

Compania cu origini suedeze este prezentă pe piața din România de peste 20 de ani și dispune în prezent de o rețea de 18 clinici proprii în București și în țară (Timișoara, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Ploiești, Brașov, Galați) și un spital generalist în București – Spitalul Medicover.

Cu o experiență internațională de peste 25 de ani în industria FMCG și sectorul serviciilor medicale, Adrian Peake este directorul general al Medicover România începând cu anul 2015. Specializat în contabilitate și finanțe, britanicul dispune de o înțelegere aprofundată a tuturor aspectelor de business și a ocupat, de-a lungul anilor, diferite poziții de conducere în companii importante.

EVENIMENT

61

62

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Anna Fellini, mai mult decât un stil de viaţă de Alin ZAHARIE

În anul 1992 apărea, în peisajul economic reghinean, firma Com Impex Dalin SRL, înființată de Toma Cotoi în vederea producerii de elemente pentru mobilier, parte din grupul de firme Dalin, alături de Mobila Dalin SRL, producătoare de mobilă și elemente din lemn. În 2007, Cotoi Monica, nora administratorului afacerii, schimbă domeniul de activitate a firmei Com Impex Dalin și începe producerea și comercializarea genților și poșetelor din piele sub brandul Marocco. Anul 2009 marchează lansarea pe piaţă a unui nou brand 100 % românesc – Anna Fellini, care vine cu colecţii ce sparg tiparele prin croi, culorile îndrăzneţe, texturile de piele şi combinaţiile folosite. “Poşetele marca Anna Fellini vorbesc cu succes despre atitudinea şi stilul de viaţă ale femeii care le poartă. Anna Fellini este brandul cu care compania se bucură de succes în ţară şi reprezintă cu mândrie România la târgurile internaţionale. Din 2010 participăm la MIPEL, un târg care se desfășoară la Milano de două ori pe an. Tot în 2010 am participat la două ediții ale târgului “Leather and Shoes” din Kiew, precum şi la Next Season – târg organizat la Bucureşti de Asociația Sfera Factor şi Asociația Producătorilor de Încălțăminte și Marochinărie, singurul târg de contractări din România. De asemenea, în 2013 am participat la Zoom by Fatex - ediţia din februarie care se desfăşoară la Paris”, spune Monica Cotoi, managerul companiei.

Creaţie şi îndemânare Anna Fellini este brandul care îmbină tradiţia unui meşteşug cu inovaţia. Toate produsele sunt confecţionate din piele naturală, material ce conferă amestecul perfect între formă şi funcţionalitate, odată cu abilitatea sa unică de a deveni mai plină de personalitate odată cu trecerea timpului.”Tot ceea ce creem se înscrie şi se ghidează după valorile în care credem şi pe care le transpunem în tot ceea ce facem: suntem mai mult decât producători, suntem creatori de poşete: succesul nostru se datorează acestei împletiri între creaţie şi îndemânare; calitatea fiecărui produs în parte. Acordăm cea mai mare atenţie detaliilor şi ne asigurăm de calitatea produselor noastre care reprezintă, fiecare în parte, distincţia şi măiestria acestui meşteşug; ne străduim să fim cei mai buni. Încercăm întotdeauna să ne lărgim orizonturile, să îmbunătăţim constant calitatea muncii noastre şi să venim mereu cu idei noi. Filozofia companiei noastre precum şi seriozitatea cu care ne facem meseria, ne-a adus colaborări cu care ne mândrim şi pe care dorim să le extindem acolo unde găsim parteneri interesaţi. Compania are încă de la început o colaborare foarte bună cu brandul Feromoda din Italia, cu Il Passo şi Steilmann, Bocci 1910 pentru care produce poşete respectând standardele impuse si termenele de livrare”, afirmă managerul Com Impex Dalin SRL.

Poşeta, reflecţie a statutului femeii Monica Cotoi, omul din spatele brandului, este astăzi un antreprenor de succes şi datorită faptului că a înţeles importanţa acestui accesoriu vital – poşeta: „Poate mulţi dintre noi nu ştim, sau nu ne-am gândit niciodată la asta, însă, acest accesoriu care mai târziu ajunge să fie numit poşetă, a fost la început, purtat de bărbaţi. Grecii îl foloseau pentru a depozita monede. Abia în anii ‘20 poșeta s-a transformat în simbolul independenţei femeii. Femeia care purta o poşetă, putea să meargă oriunde dorea fără a mai avea nevoie de un bărbat alături care să îi ducă lucrurile. În zilele noastre, poşeta are aproape un statut de vedetă în lumea modei. Un accesoriu practic, de nelipsit din garderoba niciunei femei,, aceasta şi-a luat în ultimii 50 de ani, rolul de simbol, o reflecţie a statutului femeii şi a respectului de sine. Astăzi, există o poşetă pentru fiecare rol pe care femeia îl are sau doreşte să îl aibă, pentru fiecare imagine pe care a visat vreodată să o proiecteze despre sine. Poşetele pot fi astăzi, pentru noi femeile, biroul nostru cu laptop, telefon şi documente; ele pot să „ascundă” secretele de frumuseţe care ne transformă din profesionistul impecabil în femeia glamour şi seducătoare. Ne însoţesc pretutindeni: de la birou la un week-end cu prietenii, de la o întâlnire de afaceri la o zi în parc cu familia, de la un eveniment social la o seară cu fetele. Sunt întotdeauna cu noi. Iar prin produsele noastre exact asta încercăm, şi credem noi, reuşim să facem: să creem poşete cu personalitate, de calitate şi la preţuri accesibile tuturor. Pornind de la vorbele designerului Nathalie Hambro care spunea că geanta este piesa clasică ce susţine orice haină, iţi maschează nesiguranţa şi iţi flatează vanitatea, îmi doresc ca poşetele Marocco & Anna Fellini să le facă pe clientele noastre sa fie tot timpul încrezătoare în sine şi convinse că în fiecare zi pot cuceri lumea”, afirmă Monica Cotoi, managerul companiei.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

63

64

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO