Transilvania Business 66

TB

Transilvania Business AN VII • NR 66 • DECEMBRIE 2016 • PREȚ 15 LEI

www.transilvaniabusiness.ro

Povestea lui

Simon Maurer

”Constructorul de visuri” PAG. 7-10 MAURER IMOBILIARE, COMPANIA CARE A VÂNDUT PESTE 4.000 DE APARTAMENTE PAG. 5-34 DWK - DEZVOLTARE, RESPONSABILITATE ȘI IMPLICARE SOCIALĂ PAG. 36-38 HIRSCHMANN ROMÂNIA - PRODUSE INOVATIVE ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE PAG. 48 TRC PARK CLUJ, PRIMA ETAPĂ

78

ANALIZÄ‚

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANALIZÄ‚

79

2

ȘTIRI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ALBA

BRAȘOV

BOSCH A DESCHIS O ELMAS BRAȘOV CANTINĂ MODERNĂ LA A INVESTIT 1,25 FABRICA DIN BLAJ MILIOANE DE EURO ÎN DEZVOLTAREA Bosch a deschis în a doua jumătate a anului 2016 o nouă cantină moderACTIVITĂȚII nă, care răspunde nevoilor unităţii de producţie din Blaj, activă în domeniul Tehnologiei industriale şi al Soluţiilor de mobilitate. Construcţia, demarată în septembrie 2015, înlocuieşte cele două cantine existente anterior, a căror capacitate şi facilităţi nu mai corespund

nevoilor actuale ale fabricii.

Noua cantină cu un design interior modern şi primitor produce zilnic mâncare sănătoasă, într-un mediu ce ţine cont de cele mai înalte standarde de confort şi igienă. Clădirea este dotată cu echipamente de ultimă oră şi are o capacitate de până la 1200 de porţii de mâncare pe tură. “Satisfacţia angajaţilor şi crearea de condiţii optime de muncă sunt aspecte importante pentru noi”, a declarat Anna Kiss, managerul de resurse umane al fabricii Bosch din Blaj.

“Prin deschiderea noii cantine în incinta fabricii, dorim să oferim angajaţilor noştri posibilitatea de a alege, după preferinţe sau recomandări de dietă, între diferite variante de meniuri sănătoase, în acelaşi timp beneficiind de un ambient plăcut şi prietenos”, a continuat Kiss. Elementele arhitecturale specifice companiei sunt integrate şi armonizate perfect cu designul interior atrăgător, oferind astfel angajaţilor un spaţiu perfect de întâlnire şi interacţiune. În Blaj, divizia Bosch Rexroth operează încă din 2007 o unitate de producţie de tehnică liniară.

Afacerile companiei brașovene Elmas SRL, lider în domeniul instalațiilor de ridicat, au crescut în primele 10 luni ale acestui an cu 15 % față de perioada similară a anului trecut. De asemenea, acționarii companiei au decis majorarea capitalului social de la un milion la 5,35 milioane de euro. Compania a investit si anul acesta 1,25 milioane de euro în dezvoltarea activității.

Elmas s-a situat pe locul I în Topului Naţional al Firmelor Private din România pe baza rezultatelor financiare din anul 2015. Clasamentul a fost realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor private Mici şi Mijlocii din România în parteneriat cu Ministerul Economiei.

Elmas a câştigat locul I la patru secţiuni ale topului, la categoria întreprinderi mari, conform codului CAEN 2822 (fabricarea echipamentelor de ridicat și manipulat) – Productivitate, Cifra de afaceri, Profit brut și Performanță globală. „Aceste premii ne fac cinste, ne motivează şi ne obligă dovedind că o firmă cu capital integral românesc, care a acţionat întotdeauna corect şi fără compromisuri, poate să ajungă, prin muncă, profesionalism şi seriozitate pe primele locuri ale celor mai importante clasamente ale firmelor din România. Să nu uităm că pentru Topul Naţional al Firmelor au concurat nu mai puţin de 650.000 de societăţi comerciale la toate categoriile”, declară reprezentanții companiei brașovene.

Elmas SRL Brașov a ajuns anul trecut la afaceri de 102,6 milioane de lei (22,8 milioane de euro), în creștere cu 20% față de anul anterior.

Compania Elmas Braşov a fost înfiinţată în 1990, având capital 100% românesc. Activitatea principală a firmei

este fabricarea echipamentelor de ridicat şi manipulat.

BUCUREȘTI

THE MARK, NOUA INVESTIȚIE S IMMO Compania de dezvoltare imobiliară S IMMO AG a dat startul lucrărilor pentru construirea complexului de

birouri The Mark în vecinătatea Pieței Victoriei, primul proiect major de birouri, de clasa A+, dezvoltat în zona centrală de afaceri a Capitalei (CBD) după o pauză de aproximativ 10 ani. Proiectul are o suprafață construită totală de 43,000 m2 și o suprafață închiriabilă de aproximativ 25,500 m2, dispusă în două clădiri de clasa A+. Amplasat pe noul bulevard Uranus, la intersecția dintre Calea Griviței și strada Buzesti, The Mark va fi o nouă destinație de business în București, precum și un punct de referință vizuală în oraș datorită locației inedited și a design-ului inovator, adaptat stilului de viață urban.

Investiția totală pentru proiectul The Mark este estimată la circa 45 milioane euro, începând de la stadiul de construire. Lucrările au început în iulie 2016, urmând să fie finalizate în al doilea trimestru al anului 2018. (I.O.)

O NOUĂ PERSPECTIVĂ: UNIRII VIEW Lucrările de construire pentru proiectul Unirii View, turnul de birouri de 18.000 m2 ce va domina centrul Bucureștiului, au început pe 25 octombrie și au ca dată de finalizare trimestrul al doilea al anului 2018. Aflată pe bulevardul Corneliu Coposu, la 3 minute distanță de Piața Unirii, clădirea de 18 etaje va fi cel mai important proiect de birouri din zona Unirii, cu o investiție totală estimată la 33 de milioane de euro, pentru o clădire de birouri de clasa A, în formă de poli-

ȘTIRI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CLUJ

DAVID CICEO, SPEAKER LA PASSENGER TERMINAL EXPO & CONFERENCE 2017 David Ciceo, directorul general al Aeroportului Internațional “Avram Iancu” Cluj a fost invitat în calitate de speaker la una dintre cele mai prestigioase conferințe internaționale din domeniul aviației, “Passenger Terminal EXPO & CONFERENCE 2017”.

Evenimentul, care va avea loc în perioada 14-16 martie 2017 la Amsterdam (Olanda), reunește specialiști de top din industria aviației din peste 90 de țări. În cadrul conferinței, David Ciceo va vorbi despre importanța transportului intermodal pentru aeroporturile regionale. „De legătura aeroporturilor cu căile ferate beneficiază nu doar aeroporturile și companiile aeriene, ci și operatorii din transportul feroviar și, indirect, întreaga comunitate. Sunt proiecte complexe din punct de vedere al realizării și finanțării, încurajate de Comisia Europeană, care asigură 85 % din finanțare”, a declarat David Ciceo, directorul general al Aeroportului Internațional “Avram Iancu” Cluj.

La “Passenger Terminal EXPO & CONFERENCE 2017” vor participa peste 1.300 de invitați, reprezentanți ai companiilor aeriene, aeroporturilor, autorităților din domeniul aviației și din industria aeroportuară. În cadrul sesiunilor de lucru, alături de David Ciceo, vor susţine prezentări specialiști ai celor mai importante aeroporturi din țări precum SUA, Canada, Anglia, Germania, Franța sau Olanda.

CONSTANȚA

VIVO! ÎN ROMÂNIA IMMOFINANZ, unul dintre cei mai importanți investitori imobiliari din România, aduce brandul de retail VIVO! pe piața locală și demarează procesul de rebranding pentru cele patru centre comerciale din portofoliu său. Astfel, Polus Center Cluj va deveni VIVO! Cluj, Maritimo Shopping Center Constanța își va schimba numele în VIVO! Constanța, Pitești Mall va deveni VIVO! Pitești și Gold Plaza Baia Mare se va numi VIVO! Baia Mare. Implementarea noului brand în centrele comerciale complet închiriate, cu o suprafață totală de 147.000 metri pătrați, va fi finalizată în 2017. Procesul de branding VIVO! va presupune schimbarea completă a identității vizuale și modernizarea spațiilor interioare. „Adoptarea brandului VIVO! reprezintă un pas natural pentru cele patru centre comerciale pe care le deținem în România, care s-au bucurat de o creștere constantă a ratei de ocupare și a traficului. Toate cele patru centre au înregistrat, de la an la an, creșteri procentuale de până la două cifre în ceea ce privește traficul”, a explicat Sorin Vișoianu, Country Manager Operations România la IMMOFINANZ.

joi, 6 octombrie, la Palatul Regal din Bucureşti, eveniment la care au participat reprezentanţi ai mediului de afaceri, universitar, cultural şi guvernamental. Lansată la 1 iunie 2016, competiţia a constat în selecţia de proiecte şi idei din domeniul eficienţei energetice şi al protejării mediului.

Energy Globe Award (EGA), cea mai importantă competiţie la nivel internaţional din domeniul eficienţei energetice şi protejării mediului înconjurător, cu o tradiţie de aproape două decenii, este organizată în România, în premieră începând cu acest an, de către compania E.ON.

news

gon, cu 17 etaje superioare, un parter cu spații de retail dedicate serviciilor si facilităților pentru chiriași, precum și o parcare subterană cu 3 niveluri.

Antreprenorul general desemnat pentru Unirii View este Bog’Art, investitorul din spatele Unirii View este Yves Weerts, un antreprenor de naționalitate belgiană. Westfourth Architecture în cooperare cu DMA Architecture & Interior Design aduc viziunea arhitecturală și gestionează partea de design. SPEEDWELL Real Estate Development, prin Didier Balcaen, coordonează procesul de dezvoltare, în timp ce compania de consultanță imobiliară GRIFFES, reprezentată de către Andreea Păun, se ocupă de strategia de leasing și managementul comercial. (I.O.)

ALLIANZ PREIA 30 % DIN E.ON DISTRIBUȚIE

Grupul Allianz a ajuns la un acord cu E.ON pentru preluarea unui pachet de 30% din E.ON Distribuție România, operatorul de rețea de energie electrică și de distribuție a gazelor

MUREȘ

TROFEU PENTRU MULTINVEST Trofeul E.ON Energy Globe Award România 2016 la categoria Companii a fost câştigat de proiectul Multinvest Business Center, prima “clădire verde” de birouri clasa A cu certificare BREEAM clasa “Very Good” din Târgu Mureş. Din cele peste 150 de iniţiative şi idei înscrise în competiţie au fost declarate câştigătoare 5 proiecte venite din judeţele Mureş, Timiş, Braşov şi mun. Bucureşti. E.ON Energy Globe Award România şi-a anunţat câştigătorii în cadrul unei Gale desfăşurate

3

naturale, ce acoperă județele din partea de nord a României, a informat Allianz, citat de AGERPRES. În urma tranzacției, E.ON va deține 56,5% din E.ON Distribuție România, iar Ministerul Energiei va avea 13,5%. “România este o piață europeană cu potențial.

Prin această investiție, vom continua să dezvoltăm și să ne diversificăm în mod substanțial portofoliul de active de infrastructură de înaltă calitate.

Această măsură este în acord cu strategia de investiții a Allianz ca investitor pe termen lung. Suntem încântați de parteneriatul cu E.ON și, de asemenea, cu Ministerul Energiei și suntem nerăbdători să contribuim la succesul afacerii”, a declarat Christian Fingerle, director de investiții la Allianz Capital Partners. Tranzacția este așteptată să se încheie până la finele acestui an.

E.ON Distribuție România deține și administrează o rețea de conducte de distribuție a gazelor naturale de peste 20.000 de kilometri, precum și o rețea de distribuție a energiei electrice de peste 80.000 de kilometri, care deservesc circa trei milioane de clienți.

Pagini coordonate de Ligia VORO

4

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fondator Aurelian Grama Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Redacția Redactori: Ligia Popa, Teodora Mîndru, Sorin Trocan, Dan Lungu, Alin Zaharie DTP: Răzvan Matei Administrația Manageri publicitate: Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Mureș, Neamț

DWK INIȚIATIVĂ ȘI RESPONSABILITATE

Statisticile oficiale, europene și națio­ nale, ne încântă în ultima vreme cu cifre extrem de optimiste privind creșterea economică a României. Ne întrebăm pe ce se întemeiază această creștere, unde se vede ea, cum putem să valorificăm această ascendență? Este vorba oare despre vreun miracol?

Am avut onoarea și plăcerea să lucrez îndeaproape cu Clubul Economic German din Brașov (DWK) pentru realizarea unei secțiuni speciale dedicată acestuia care poate fi citită în paginile prezentei ediții a revistei Transilvania Business. Am reușit astfel să descopăr o parte din răspunsurile la întrebările de mai sus: inițiativă, seriozitate, organizare, unitate, implicare și responsabilitate, dar și că nu e niciun miracol la mijloc. Nici nu e de mirare că doar vorbim de companii și model de business german. Werner Braun, președintele DWK, împreună și cu sprijinul companiilor membre ale clubului, a intuit demult ce e de făcut și au început să implementeze diferite proiecte care au consolidat prezența investitorilor germani, austrieci, elvețieni în Brașov. Aici se concentrează o buna parte a industriei de automotive din România.

Cu proiecte educaționale și sociale adecvate nevoilor companiilor, cum este Școala Profesională Duală Kronstadt, Caravana Meseriilor sau Fit for Future, dar și Made in Brasov sau Oktoberfest, DWK reușește să fie liantul aproape perfect între companiile membre și autoritățile statului, să facă atractiv mediul de business brașovean atât pentru potențiali noi investitori, cât și pe piața muncii, joburile existente aici concurând, ca și condiții de lucru, cu cele din

Germania. Nu e de mirare, deci, să găsim în DWK firme de anvergură, precum Schaeffler, Draexlmaier, Continental, Kronospan, Maurer Imobiliare, Caditec, Duvenbeck, Quin, Elmas, Leonardo Group, Premium Aerotec, Rege, Stabilus și alte companii mari care contribuie la dezvoltarea locală și asigură stabilitate pe piața forței de muncă prin zeci de mii de locuri de muncă.

Modelul de organizare patentat la Brașov de Clubul Economic German poate fi exportat și în alte zone ale țării, unde funcționează companii cu nevoi similare, fie ele străine (franceze, britanice, italiene, chinezești etc), sau chiar românești, de ce nu? Recent, companiile franceze au început să se grupeze în cluburi de afaceri zonale (Sibiu, Cluj, Iași, Timișoara), dar mai au drum de străbătut. Asociațiile profesionale, organizate la nivel național pe tipuri de industrii, nu reușesc să genereze beneficii majore pentru membri, aceste entități trebuie structurate zonal pentru a le crește eficiența. Nu este suficient să fie interfața doar cu autoritățile centrale ale statului, multe din problemele cu care se confruntă companiile au cauze și rezolvare locale.

Urmărind declarațiile lui Werner Braun despre evoluția clubului, dar și din discuțiile cu manageri și reprezentanți ai mai multor companii membre, am reușit să deslușim cateva din secretele care stau la baza dezvoltării economice, dar și să (re) descoperim uriașa muncă depusă în acest scop de-a lungul a 10-15 ani. Și încă mai sunt multe de făcut!

Nicolae POP

Ionuț Țîrdea (0754-600.843) ionut.tirdea@transilvaniabusiness.ro Harghita, Covasna Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Brașov, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la SC Ceconii SRL Baia Mare Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distributie nationala: Autosupermarket + difuzori locali Retele distributie controlata: Spin Media SRL TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

5

Clubul Economic German Brașov Dezvoltare, responsabilitate, implicare socială

6

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Membrii Deutscher Wirtschaftsklub Kronstadt (DWK) Clubul Economic German Brașov Airbus Helicopters Romania Allianz Țiriac Asigurări Armaturenfabrik Franz Schneider Arvato Services Asociația Gretel Kindergarten Automation Robotic Banca Comercială Română Banca Transilvania Bavaria Farming Benteler Engineering Romania Quin Romania Bielmann Hotel BWB Surface Technology Caditec CHR Electronics Contempo Cars Brașov Continental Powertrain Romania Covexim Custosolar CWS Boco DC Veith DCI Database for Commerce and Industry Romania Demokratisches Forum des Deutschen im Kreis Kronstadt Deutsche Leasing DTR Draexlmaier Sisteme Tehnice Romania Duvenbeck Logistik NTT Data Brașov Elka International Elmas Brașov Elo Digital Office Ertex International Euchner EWE Projektwatch Foerch Romania Forti-Imob Fundația Misiunea Est Vestia Gelso RO QLT H&E Reinert Hawema Tooling Industrial Process Paper Inmaacro Johann Taierling Katadyn Kolping Kronospan Romania Lingemann Bescahffungssysteme

Loedige Machine LRO Marketing Austria Maurer Imobiliare Maximo Impex Michael Barthel Miele Tehnica Novapax Nuarb SRL Olstral HPT Ovemat Instalații Peter Mrass Peter Viedl Preh Romania Premium Aerotec Protecția Solului și a Rezervoarelor Raiffeisen Bank Romania Ravensdale Investments Ready Garmenent Technology Rege Automotive Brașov Remat Mueller Guttenbrunn RMC Rupea Manufacturing Company Rodl und Partner Audit Royal German Fish and Seafood Salesianer Miettex Saxonia Schaeffler Romania Schenker Logistics Romania Scorillo Intercom Selgros Cash&Carry SGS Romania SKS Stakusit Smart Multimedia Services Stabilus România Steinel Management Swiss Future Lab Telekom Romania Transfer de Tehnologie și Management Trus Horeca Unicredit Bank Uwe Simon Varta Microbattery Vasco Forest WEDO – create the web Weinzierl Exportpackaging Werner Seeger Qualitatsmanagement Westfleisch Romania Wolfgang Goffing

DWK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

7

Maurer Imobiliare, compania care a vândut peste 4.000 de apartamente de Nicolae POP

Simon Maurer, fondatorul și sufletul companiei Maurer Imobiliare Brașov, consideră că echipa este cel mai important lucru care face ca o afacere să devină una de succes. Despre cei 10 ani de la demararea primului proiect imobiliar amplu, despre proiectele de viitor, despre ce înseamnă „acasă” ne-a povestit Simon Maurer, “constructorul de visuri”, într-un interviu acordat revistei Transilvania Business.

La 10 ani de la demararea primului proiect amplu la Brașov, cum ați defini expertiza și atuurile compa­ niei, care este definiția dvs. acum pentru un dezvol­ tator care să impună proiecte de success pe piața din România?

Am început dezvoltarea imobiliară în România tocmai

pentru că am simțit că în țara în care m-am născut există potențial uriaș. Sunt mai bine de 10 ani de când construiesc locuri pe care oamenii le transformă în ”Acasă”, iar acest lucru îmi umple sufletul de bucurie. Partea sufletească și emoțională sunt latura frumoasă a acestei afaceri, însă trebuie să privim întregul. În compania Maurer

8

DWK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Imobiliare, totul funcționează ca un motor, ca un angrenaj fără de care nu am fi putut discuta despre lucrurile pe care le-a construit, despre prezentul și viitorul companiei.

Privind în urmă, consider că echipa este cel mai important lucru care face ca o afacere să devină una de succes.

Ca lider, ca CEO nu poți face nimic dacă nu ai lângă tine oamenii care să transpună în realitate viziunea ta, care să stea alături de tine la bine și la greu, așadar cei 10 ani de evoluție și maturizare pe piața imobiliară din România au adus lângă mine oameni extrem de valoroși care formează inima companiei Maurer Imobiliare.

Cum apreciați evoluția municipiului Brasov în acest interval, care sunt, în opinia dvs., elementele cheie de strategie pentru dezvoltarea sa în următorii zece ani?

Ce indicatori folosiți pentru a decide investiții și dez­ voltarea unor proiecte noi în orașe secundare/terțiare ale României, cum apreciați potențialul pieței regio­ nale pentru noi investiții imobiliare? În momentul în care am venit în Brașov, în urmă cu 10 ani, nimeni, niciun dezvoltator nu construia în oraș.

Locul în care acum se află comunitatea Avantgarden3 – cel mai mare ansamblu rezidențial din centrul țării, și îndrăznesc să spun chiar din România, era o zonă de care toată lumea fugea, însă eu am văzut altceva – am văzut potențial și am avut certitudinea planului pe care Dumnezeu îl avea cu mine. Cred că aici se află și cheia succesului care face dintr-un om de afaceri, un lider în adevăratul sens al cuvântului – viziunea și perspectiva.

Brașovul a evoluat enorm în 10 ani, deși nu și-a atins în totalitate potențialul. Un mare minus, pe care oamenii de afaceri din zona îl resimt din plin, este lipsa autostrăzilor și lipsa unui aeroport, însă sper că timpul le va rezolva și pe acestea. O altă parte care ne încetinește ritmul de lucru este birocrația sufocantă ce generează neplăceri pe care, din păcate, le resimt și clienții. În ceea ce privește investițiile în alte proiecte… Iau în

calcul o multitudine de factori: economici, sociali, socioculturali și încercăm o analiză profundă înainte de a face acest pas. În echipa noastră avem un Director de Dezvoltare care face calculele privind costurile și profitabilitatea unui teren, un Director de Vânzări, care, după ce a cercetat piața din potențialul oraș, face un grafic al vân-

DWK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

oamenilor din aceste orașe o experiență la superlativ, pe care o merită din plin!

Ce ar trebui schimbat în abordarea și acțiunea admi­ nistrațiilor publice, alături de mediul de afaceri și soci­ etatea civilă, pentru a determina o evoluție sustenabilă și consolidarea unor comunități în orașele cu potențial de dezvoltare din regiunile țării?

Deschidere și susținere pentru investitori. Cred că aceasta este rețeta succesului și a evoluției pentru orice regiune din România. Avem atâtea exemple după care ne putem inspira, putem învăța de la vecinii noștri din UE și putem implementa niște sisteme care au fost deja testate cu succes de alții.

Visez la momentul în care aceste lucruri vor deveni o realitate pentru locul în care trăiesc alături de familia mea; nu degeaba motto-ul companiei mele este ”Constructorii de visuri” – cred cu tărie că avem o datorie morală față de această țară, de a construi ceva durabil și sustenabil.

zărilor, un Director de Marketing care își face strategia de promovare – toate deciziile privind proiectele viitoare le iau alături de echipa mea. Tot timpul mă consult cu ei, pentru a lua cea mai bună hotărâre. Așa am procedat în momentul în care am decis începerea dezvoltărilor imobiliare în Tîrgu Mureș și Constanța și sperăm să le oferim

Ce elemente de structură/concept, facilități și noi funcții se modifică în proiectele dvs. pentru dezvoltări viitoare? Care considerați că sunt elementele cheie pentru noi cartiere ale orașelor în România anului 2016? În domeniul dezvoltării imobiliare trebuie să știi mentalitatea clientului pentru care construiești. Trebuie să îi cunoști gândirea și nevoile, așadar, conceptul pe care îl dezvoltăm ține cont de toate aceste elemente. Pe lângă dimensiunea și structurarea apartamentelor, ținem foarte mult la materialele folosite – de-a lungul celor 10 ani de prezență pe piața imobiliară ne-am păstrat constanța în ceea ce privește calitatea.

Mai mult, proiectele pe care le gândim sunt adevărate ”orașe” în interiorul orașelor, comunități care le oferă oamenilor toate facilitățile de care au nevoie: instituții de învățământ, cabinete medicale, hypermarketuri, farmacii, locuri de joacă pentru copii.

9

10

DWK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În plus, un alt element care oferă unicitate proiectelor noastre este administrarea clădirilor și garanțiile pe care le oferim locatarilor. Astfel, compania noastră, în schimbul unei taxe de administrare, are sub întreținere întreaga comunitate – oferind o imagine de ansamblu, unitară asupra cartierului.

Consider că sentimentul de ”Acasă”, de familie, de sigu­ ranță și liniște este ceea ce trebuie să le oferim oamenilor prin produsele pe care le scoatem pe piață. În secolul vitezei, al alergării pentru ”mai mult” și ”mai bine”, oamenii trebuie să își dorească să vină în locuința lor construită de Maurer Imobiliare.

Aveți o strategie pentru București, am putea asista la o dezvoltare a dvs. în capitală?

Nu spunem niciodată ”Nu”. Cred cu tărie că Dumnezeu ne va purta acolo unde trebuie să fim și ne va deschide oportunități pe care le vom urma. Am discutat și am văzut mai multe terenuri în Capitală, însă, momentan, strategia pe care o urmăm este aceea de extindere în orașele de provincie, pentru că produsul pe care l-am dezvoltat și perfecționat de-a lungul timpului oglindește nevoile clientului din aceste zone ale țării.

Ați primit oferte/luați în calcul un “exit”/vânzarea integrală a unor cartiere dintr-un oraș sau a tuturor proiectelor? Dar investiții în alte sectoare – office/lo­ gistică/retail?

Niciodată nu am îndrăznit să mă gândesc, atunci când am pornit dezvoltarea imobiliară în România, că voi ajunge atât de departe. Mă simt copleșit de bunătatea pe care Dumnezeu și-a arătat-o față de mine, față de familia mea și de compania pe care o conduc, însă au existat momente de presiune, de stres, de crize prin care am trecut doar călăuzit de Dumnezeu.

Cred că acum am oamenii potriviți lângă mine, alături de care voi continua dezvoltarea pe orizontală a proiectelor imobiliare pe care le-am pregătit pentru viitorul apropiat.

Retailul, zona de office, logistică sunt sectoare distincte ale domeniului imobiliar, iar în piață există specialiști

care au dezvoltat și s-au specializat pe aceste zone, așa că o tranziție de la rezidențial către retail este, cel puțin pentru prezent, un plan puțin probabil.

Care ar fi principalele 3 principii/repere folosite cu succes în economia germană pe care le-ar putea utili­ za cu succes și antreprenorii români?

Calitatea, seriozitatea și respectul. Acestea sunt elementele pe care le-am învățat și trăit în fiecare zi petrecută în Germania.

Acestea sunt elementele care constituie valorile companiei Maurer Imobiliare, iar peste toate tronează valorile creștine, care ne ghidează și ne ajută să fim diferiți într-o societate secularizată.

Ce înseamnă “acasă” pentru Simon Maurer, cum definiți dvs. stilul de viață, ce vă motivează în continuare pentru a dezvolta compania, care sunt obiectivele pentru 2017/2018?

Poate sunt considerat de mulți un om de afaceri atipic și asta pentru că locuiesc alături de familia mea chiar în cartierul pe care l-am ridicat în Brașov, într-un simplu apartament de bloc.

Dar ”Acasă”, în adevăratul sens al cuvântului, poartă forma locului în care m-am născut – Noul Săsesc (un sat din apropiere de Sighișoara), acolo unde mă refugiez în colțul meu de Rai de pe acest pământ. Sunt un om simplu, înconjurat mereu de prieteni, un om vesel, un om care nu uită nicio secundă de unde a plecat și un om care își tratează cu respect colegii de lucru.

Nu aș fi fost ceea ce sunt astăzi fără educația primită de la părinții mei, fără sfaturile și fără rugăciunile lor. Simon Maurer este o unealtă în mâna lui Dumnezeu, iar scopul meu este să ofer cât mai multor oameni din binecuvântarea primită de sus.

Pentru viitorul apropiat am o singură certitudine: că tot ceea ce vom face va fi spre folosul și spre binele oamenilor, oriunde vom merge. Vom face tot ce ne va sta în putere pentru a aduce un plus de valoare în locurile în care vom începe dezvoltările, pentru că noi, familia Maurer Imobiliare, suntem constructorii de visuri!

DWK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

11

Werner Braun, președintele Deutscher Wirtschaftsklub Kronstadt (DWK):

“Noi trebuie să le arătăm tinerilor noștri ce joburi moderne există în Brașov” de Ligia VORO și Nicolae POP

Deutscher Wirtschaftsklub Kronstadt (DWK) - Clubul Economic German Brașov se mândrește cu o frumoasă și bogată istorie în proiecte educaționale, sociale, de cercetare-inovare, culturale în România. Ne-a făcut o reală plăcere să îl descoasem pe Werner Braun, președintele DWK, despre începuturile clubului, proiectele derulate, proiecte și inițiative care sunt acum în creuzet, într-un interviu acordat Transilvania Business.

Clubul Economic German din Brașov (DWK) are deja o istorie bogată. Cum s-a înființat clubul? Ce idei forte v-au ghidat atunci când, împreună cu partene­ rii dumneavoastră, ați pus bazele DWK? L-am înființat pentru a crea o platformă de comunicare, care să ne ofere posibilitatea de a purta discuții atât despre cum putem îmbunătăți mediul de afaceri, cât și despre ce proiecte putem dezvolta pentru oraș, pentru copiii care ar putea fi viitorii noștri angajați și pentru cei vârstnici. Firmele provenind din regiuni vorbitoare de limba germană nu doar că au avut intenția să clădească niște firme puternice, care să se dezvolte, au dorit și să participe și să se implice în viața socială a Brașovului, să ajute la dezvoltarea zonei. Noi am considerat că această asociație este un vehicul, o unealtă foarte bună pentru a fi dezvoltate asemenea proiecte. Un alt motiv foarte important a fost și integrarea expaților, destul de mulți pe atunci, pentru care a fost important să cunoască mai bine orașul Brașov, să cunoască mai bine cetățenii Brașovului.

Cum reușește DWK să fie liantul și promotorul unor relații economice solide între Brașov și diferiți inves­ titori din țările aparținătoare culturii germane?

Acest lucru nu a funcționat foarte bine de la început, poate a trebuit să ne cunoaștem unii pe alții mai bine, poate a trebuit și să ne dovedim competențele. La început i-am pus la o masă pe noii investitori cu investitorii care erau din aceeași branșă și erau de mai multă vreme aici, în sensul unui schimb de experiență care este extrem de valoros pentru cei care vin aici. Sunt de părere, și mi-au confirmat-o cei 10 ani de zile de când sunt președintele Clubului Economic German și consiliem investitori, că, dacă faci totul bine și cunoști câteva particularități specifice fiecărei țări străine, atunci îndeplinești toate condițiile să îți ridici aici o afacere foarte prosperă. Dar este foarte important să ai partenerii buni, să încerci să înțelegi atât legislația din România, dar și cum funcționează lucrurile aici. În ultimii 10 ani, aproape toate firmele care au venit la noi în Club au avut o dezvoltare continuă, exceptând anii 2009-2010, anii de criză, dar nici aceștia nu i-au doborât, într-un an - doi au revenit în forță și sunt acum firme cu rezultate economice excelente pe plan european sau mondial.

Noi am încercat să ne îmbunătățim serviciile de consiliere pentru noii veniți, lucru care suntem convinși că l-am reușit. Avem multe rezultate pozitive, nu numai

Werner Braun, președintele Asociației Clubul Economic German Brașov-DWK

în a consilia investitori, dar, în special, în a-i convinge să vină și să investească în Brașov. Ne-am străduit să facem și un pachet de servicii pentru IMM-uri, pentru că aceste firme au mai mare nevoie de ajutor când investesc într-o țară străină sau firmele autohtone când investesc într-un oraș nou. Acest pachet complex de servicii pentru IMM-uri este împărțit pe diferite domenii – resurse umane, supplier pe orizontală etc. Cred că acestea sunt cele mai importante lucruri de care au nevoie investitorii străini, să îi ajutăm, să îi consiliem în alegerea locului în care investesc, în funcție de obiectul de activitate pe care îl au aceste firme.

Problema cea mai mare, cam peste tot în România, dar nu numai, este personalul calificat și aici noi trebuie să găsim soluții pentru acești investitori, dacă decid să investească în orașul nostru sau în județul nostru, să le asigurăm suficientă forță de muncă calificată. La fel este foarte important să îi ajutăm cu experiența noastră să își găsească furnizori pe orizontală pentru că și acest lucru are un impact foarte mare în activitatea de zi cu zi.

De asemenea putem să îi consiliem în relațiile cu autoritățile locale, dar și naționale.

12

DWK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cam acestea sunt domeniile în care noi putem să acordăm ajutor foarte productiv firmelor care vor să investească în Brașov.

DWK - inițiator de proiecte pentru comunitate Una dintre marile realizări ale DWK este înființarea și funcționarea Școlii Profesionale Germane Kronstadt, recunoscută la nivel național și chiar internațional, care este o încununare a eforturilor depuse de Club, răspunzând nevoilor companiilor de a avea acces la forță de muncă bine pregătită. Vă rog să ne faceți o prezentare mai detaliată a acestei școli.

Proiectul a fost inițiat de către membrii Clubului Economic German acum 6-7 ani. La început a fost muncă de informare, am strâns informații despre ce înseamnă o școală profesională după model dual german, cum o putem adapta, cine ne poate ajuta, pentru că nu suntem prestatori de servicii de învățământ.

Am recunoscut încă de pe atunci că vom avea o mare cerere pentru personal calificat în zona Brașovului sau în zona orașelor mai puternic industrializate și de aceea am demaWerner Braun a fost decorat de rat acest proiect. A fost un proiect preşedintele Germaniei, Joachim care a fost bazat, în primul rând, pe Gauck? În 2 martie 2016, lui Werun parteneriat serios. Cheia succener Braun, președintele DWK, i-a sului a fost, de fapt, parteneriatul fost acordată, la București, de către între mediul economic, autoritățile ambasadorul Republicii Federale publice locale, Inspectoratul Școlar Germania în România, Excelenţa Județean Brașov și Ministerul Edu­ Sa Werner Hans Lauk, distincția cației. Fiind un proiect de pionierat, Crucea de Merit în rang de caa avut și câteva faze mai dificile, în valer a Ordinului de Merit al Reprimul rând de acceptanță în rândul publicii Federale Germania”, în elevilor, părinților, populației, poasemn de apreciere şi recunoaştete și a unor instituții, dar succesul re faţă de toate proiectele de dezne-a arătat definitiv că acesta este voltare economică şi de formare drumul cel mai bun și este singurul profesională dezvoltate de acesta drum prin care noi putem readuce în ultimii ani la Braşov. meseria la valoarea pe care ar trebui să o aibă. De fapt este o alternativă viabilă pentru mulți tineri care nu vor să urmeze cursurile unei facultăți. Învățământul profesional este foarte important pentru tinerii noștri, iar noi îi ajutăm să își găsească un loc de muncă și să găsească o portiță de a face primii pași în cariera lor.

Cel puțin în zona Brașovului suntem acum în situația în care avem peste 600 de elevi la Școala Profesională Germană Kronstadt, avem o rată de absorbție a absolvenților fantastică, de 98 %.

Suntem foarte motivați să răspundem când ni se cere ajutorul și expertiza, atât din partea autorităților locale cât și a grupărilor mediului economic pentru a realiza unități de învățământ dual și în alte orașe. Este foarte important ca acest învățământ dual să nu rămână doar un proiect de succes izolat sau poate câteva proiecte împrăștiate prin țară; aceste proiecte trebuie implementate în toată țara, pas cu pas, pentru că doar așa putem atrage investitori pe termen lung și putem face și din orașele mai puțin dezvoltate orașe prospere. Avem o colaborare foarte bună și cu Ministerul Educației și Cercetării Științifice, ne bucurăm foarte mult și de ultima ordonanță de urgență care, la fel, vine în întâmpinarea noastră, am formulat mai multe modificări legislative care sunt foarte importante pentru ca noi să putem dezvolta mai bine acest sistem de învățământ profesional

Știați că...

în toată țara. Sunt multe accente bune aici, dar mai sunt multe lucruri de schimbat. Trebuie clarificat, de exemplu, cine controlează atât actul de învățământ în școala profesională, dar și firmele care au voie să formeze tineri, cine controlează examinarea școlilor profesionale. Eu cred că regional trebuie să avem o instituție care coordonează și controlează paralel cu ISJ-ul acest act de învățământ, cum este și în Germania – Camera de Comerț și Camera Meșteșugurilor –, astfel încât aceste școli profesionale să funcționeze cât mai bine.

Ce alte proiecte au mai fost derulate sub egida DWK? Ce obiective ați avut în vedere atunci când le-ați inițiat? Cum apreciați rezultatele?

Unul dintre primele proiecte a fost un mic proiect de integrare a expaților în societatea brașoveană. Astfel am organizat un festival, pe care l-am denumit, la vremea aceea, Oktoberfest. Ne-am așteptat la prima ediție să avem între 1000 – 2000 de oaspeți la această mică petrecere, dar am avut surpriza de a avea în jur de 40.000 de oaspeți. Am văzut atunci că un asemenea festival este dorit, că Brașovul are nevoie de un festival, de o mare petrecere, timp în care, participanții pot să își lase grijile de zi cu zi acasă și să vină să bea o bere, să danseze, să se simtă bine. Această experiență ne-a motivat, am angajat personal calificat pentru a se ocupa, în special, de partea de gastronomie. Festivalul s-a dezvoltat tot mai mult, astfel încât a ajuns în acest an cel mai mare Oktoberfest din Sud-Estul Europei. Anul trecut am avut 300.000 de vizitatori. Am inițiat Oktoberfest și la Timișoara, cu mare succes, și la București. Îl vom organiza la Timișoara, cu siguranță, și anul viitor. Avem numeroase cereri și din alte orașe.

Oktoberfest este foarte important pentru Brașov și pentru celelalte orașe unde s-a organizat și din punct de vedere turistic. În timpul festivalului a fost foarte greu să mai găsești o cameră de hotel în zonă, ceea ce arată că atrage foarte mulți turiști externi, dar pentru noi, Clubul Economic German, componenta de relaționare, de business bonding, este mai importantă. Am reușit să aducem foarte multe firme la Oktoberfest, am organizat întâlniri și conferințe, iar rezultatele sunt, cu fiecare an, mai bune, deci valoarea per ansamblu pentru oraș este foarte ridicată considerând și acest aspect.

Pentru a amplifica această componentă, am început de trei ani încoace să organizăm în paralel cu festivalul Oktoberfest expoziția Made in Brașov, care are drept componentă principală să arate turiștilor, dar și tinerilor noștri ce potențial economic are Brașovul. Am vrut să arătăm cu acest proiect că, în momentul de față, Brașovul oferă locuri de muncă la aceeași calitate, la aceleași standarde cum există în Germania, Statele Unite, Canada sau în alte țări foarte bine dezvoltate economic și cu potențial de dezvoltare în carieră. Anul acesta am construit o mașină din piese fabricate sau proiectate în totalitate în Brașov, mașina Made in Brașov, cu scopul de a arăta câtă tehnică, cât know-how există deja aici în domeniul automotive de top. Am definit sloganul expoziției – “Brașov, Cetatea high-tech” și nu cred că am exagerat; mă bucur să văd cum an de an ne consolidăm acest slogan pe plan internațional.

Alt proiect organizat de noi este Săptămâna de Informare Profesională Fit for Future pentru elevii de clasa a XI-a. Mergem în 12-13 licee și colegii tehnice și le oferim elevilor oportunitatea să vină să facă o săptămână de practică în firmele noastre și să experimenteze meseria la care visează. De asemenea îi învățăm ce înseamnă actul de aplicare pentru un job, cum scrii un CV, cum scrii o scrisoare de intenție, cum te comporți la un in-

DWK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

terviu, totul cu ajutorul specialiștilor noștri de HR. În aceste vizite am făcut și un sondaj și una din întrebări a fost: “Ce planuri aveți pentru viitor?” și am rămas surprinși că 85 % din elevi au spus că vor să emigreze pentru că nu văd niciun viitor în România. Eu nu vreau să afirm că nu există niște probleme la care trebuie să găsim soluții, cu care ne luptăm, dar eu sunt convins că, în Brașov, sunt multe rezultate pozitive, cu care ne putem mândri, chiar dacă foarte puțini vorbesc despre acest lucru. Aș aminti aici producția diversificată de piese pentru autovehicule de top din Europa, producția de piese pentru avioane Airbus, servicii de mentenanță și în viitor și de asamblare de elicoptere Super Puma și multe alte produse de tehnologie înaltă și de o calitate foarte bună realizate în fabricile din Brașov. Și mulți se plâng că nu există capacitate de absorbție a tinerilor în joburi “state of the art” europene, cu un potențial de a-și dezvolta o frumoasă carieră. De aceea am zis că noi trebuie să arătăm tinerilor ce joburi moderne există și ce oportunități de carieră. Eu am lucrat în 5-6 țări, deci nu o să zic nimănui vreodată: “nu te duce, pentru că experiența în străinătate nu e bună”, ba da, este fantastică, dar cel mai important lucru este să îți programezi puțin cariera, să mergi pregătit într-o țară străină și să nu emigrezi pur și simplu pentru că spui că aici nu ai nicio posibilitate.

Acei tineri dornici să lucreze în străinătate pot să își pregătească puțin cariera, lucrând 3-4 ani aici, acumulând o experiență, astfel încât să fie foarte apreciați când ocupă un loc de muncă în străinătate. Iar cândva se întorc cu o experiență bogată.

Mediul de afaceri este obligat să se implice Companiile membre ale DWK formează o comuni­ tate de afaceri puternică, având în vedere numărul de angajați și cifra de afaceri. Ce feedback aveți din piață, de la administrația publică? Ce impact econo­ mic generează această comunitate de afaceri în plan local, regional și național? Într-adevăr este o comunitate de afaceri foarte puternică, cel mai bine reprezentată pe plan local, atât în ceea ce privește numărul de angajați, dar și în ceea ce privește cifra de afaceri, care reprezintă o pondere destul de mare din cea a județului.

Cred că și acesta este un motiv pentru care administrația publică a fost întotdeauna deschisă față de noi, dar cred că și prin proiectele de succes, pe care le-am realizat împreună, le-am câștigat încredrerea.

Cum caracterizați dialogul dintre companii și alte instituții ale statului?

Clubul Economic German este un intermediar, un negociator cu diferitele instituții locale. Am reușit să avem o colaborare bună și cred că am reușit să ducem lucrurile în direcția optimă respectând legislația.

Acum, după 10 ani de la înființarea DWK, putem vorbi de solidarități economice, sociale și cultura­ le determinate inclusiv de activitățile derulate de Club? Cum pot fi identificate aceste solidarități?

De mai mulți ani ne-am stabilit ca target principal să ne ocupăm de educație, sub sloganul Fit for Future, așa se numește și ONG-ul DWK – Fit for Future, care răspunde de Școala Profesională, dar avem mai multe proiecte pe care dorim să le extindem și plecăm de la un nou slogan – “De la grădiniță până la PhD, DWK este partenerul dvs.

13

Inaugurare ateliere la Școala Profesională Germană Kronstadt de nădejde” -, adică vrem să le transmitem copiilor și tinerilor că ne implicăm, vrem să le arătăm celor interesați ceea ce facem, ce înseamnă tehnica și implementarea ei practică, astfel încât să le stârnim interesul și pasiunea pentru meseriile tehnice. Istoria ne arată că cei care ies cei mai buni specialiști, sunt cei care au început încă din copilărie să șurubărească și să își bată capul de ce și cum funcționează ceva și în această direcție vrem foarte mult să inițiem tineretul nostru, să îi distragem măcar pe o parte dintre ei de la tabletă și de la jocurile pe calculator. În acest program avem anumite activități care au un oarecare automatism, de exemplu când se apropie Săptămâna de Informare Fit for Future ne sună liceele, elevii, părinții cu nerăbdare și interes. De asemenea, mulți părinți și copii ne contactează în legătură cu Școala Profesională, ne solicită ajutorul, deci sunt niște mecanisme care deja funcționează automat an de an. Avem parte de o echipă administrativă foarte bună și foarte competentă. Este vorba de consiliul director, care prin implicarea neobosită a făcut posibilă realizarea acestor proiecte. În viitorul apropiat dorim să realizăm o versiune nouă a Casei Pionerilor, în care firmele sunt aproape de copii începând din clasa I, vrem să le explicăm cum funcționează lucrurile, să îi aducem mai aproape de tehnică, iar copiii să privească toate aceste activități ca pe un joc.

Dinamica economică alertă la care asistăm impune un ritm susținut de adaptare la “pretențiile” paradigmei economice contemporane. În consonanță, activitățile DWK trebuie să facă față acestor provocări. Ce pla­ nuri v-ați făcut pentru perioada următoare?

Este foarte important să aplicăm sistemul de învățământ dual în formarea profesională atât la nivel liceal cât și universitar, pentru că astfel reușim să sincronizăm ambele instituții cu cerințele actuale ale mediului economic. Împreună cu Universitatea Transilvania din Brașov am reușit să înființăm două masterate duale. Este foarte util ca studenții să ajungă în contact intensiv cu mediul economic local încă din timpul facultății, în primul rând pentru că vor reuși să înțeleagă și să aplice mai bine lucrurile pe care le învață și în al doilea rând vor vedea care sunt posibilitățile de a-și desfășura activitatea după absolvire în Brașov. Astfel nu se vor gândi că singura posibilitate este emigrarea. De aceea, mediul de afaceri este obligat să se implice în aceste lucruri, dar cum se numește dual, aceste lucruri nu le poate face nici Guvernul singur, nici autoritățile locale și universitățile singure, ci este un parteneriat în care trebuie să ne implicăm cu toții, trebuie să investim în el, pentru că experiența ne arată că, dacă ne ocupăm serios de acest parteneriat, beneficiul investiției este rapid și foarte bun.

14

DWK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Werner Hans Lauk: “More business for Transylvania”

An interview by Ionut OPREA

Werner Hans Lauk, the German ambassador to Bucharest, summarizes opportunities and key focus priorities for new investments and his perspectives on the strategic projects of Romania and Germany, before his retirement at the end of this year.

How do you see the potential of the Transylvania re­ gion? Can you share a few thoughts about the interest of German investors in Brasov?

Transylvania has been a focal point of foreign investment in the past. Due to its geographic location, its cultural ties to Germany and its industrial centres, it has been the first choice for many German investors.

In booming cities like Sibiu, Brasov and Cluj there is now lively competition for labour and space as a result of this success. Therefore, I believe that once the transport infrastructure has been extended sufficiently, more peripheral Transylvanian towns and areas will receive greater attention from investors. The German business clubs in Transylvania - in Braşov, Sibiu, Tirgu Mures and Cluj – play a key role. For the German Embassy and also for incoming German investors they

are the first points of contact for economic questions.

The clubs successfully voice the concerns and proposals of the German speaking business environment in their area. For example, they are actively supporting the Romanian authorities in rebuilding a system of professional education in Romania. Moreover, they showcase German investments in the region, not least by organizing popular events like the “Oktoberfest” in Brasov, the “Herbstfest” in Cluj and the “Weinfest” in Cisnadioara near Sibiu.

Which are the strengths of Romania’s economy and key defining roles in a regional context for Romania that you can acknowledge after 3 years of activity here?

In general, Romania has all the prerequisites for continued sustainable economic development. It is one of the

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

biggest markets in the region, with a motivated workforce which has a sound knowledge of foreign languages, technology, IT and engineering. Romania is also rich in natural resources, including fertile agricultural land, oil and gas. Furthermore, it is an EU member state and has a long tradition in manufacturing and engineering.

Obviously, it is necessary to continue investing in education and infrastructure in order to make full use of these advantages.

Can we name a few priorities/concerns – key factors, to be changed by the future administration, taking into consideration the elections scheduled in Roma­ nia for this year?

As I have just mentioned, an education system resulting in a skilled workforce that meets potential employers’ needs and a modern and resilient infrastructure are key factors for attracting foreign investors. A predictable legal framework and consequently a supportive population, independent of the more or less frequent changes in the political set-up, further contribute to the sound and sustainable development of the country’s economic potential.

What do you consider to be the priorities of investors and opportunities in Romania for 2016/2017, key at­ tractive sectors?

A very positive aspect of German business activities in Romania is their diversity. You will find German players in nearly all fields of the economy. Therefore, I would not single out one or two sectors as being especially promising. Romania has economic potential in many sectors. Nevertheless, for foreign investors and local businesses alike it is crucial that the Romanian authorities continue to strive for a positive economic environment – with a stable and predictable legal framework and an open and pro-European spirit.

What is in your opinion the perception of German brands in Romania and how are German investments regarded in Romania?

In general, I have the feeling that the perception of German brands in Romania is remarkably good. Consumers seem to trust the quality and sustainability of German products. Moreover, I have the feeling that the German companies themselves are also perceived as trustworthy partners. They are usually seen as attractive and reliable employers, and many Romanian officials acknowledge the sustainable long-term approach of German investors as good corporate citizens in the country.

In your opinion, which are the main political directi­ ons, the key external projects that the two countries can develop together?

Romania and Germany are close partners in many international institutions such as the European Union, NATO, the OSCE and the United Nations. Together with our European and transatlantic partners, we are striving to find peaceful and lasting solutions for almost the whole range of current problems that are high on the international agenda. In the months to come we will be particularly busy fleshing out the Bratislava Declaration and the Bratislava Roadmap, which were adopted at the meeting in the Slovak capital on 16 September. Romania and Germany will have an important role to play in what the European leaders in Bratislava called “offering to our citizens in the upcoming months a vision of an attractive EU they can trust and support”.

DWK

15

16

DWK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Deutscher Wirtschaftsklub Kronstadt (DWK)

Plusvaloare pentru Brașov și România de Ligia VORO

Președintele României, Klaus Iohannis, în vizită la Made in Brașov

Din 2007, Deutscher Wirtschaftsklub Kronstadt (DWK) – Clubul Economic German Brașov reprezintă interesele firmelor germane care activează în regiunea Brașovului. În jur de 100 de companii cu capital german prezente sunt membre ale clublui, care constituie un forum ideal pentru cultivarea contactelor comerciale, dezvoltarea sinergiilor și a proiectelor comune în Braşov.

Succint, Deutscher Wirtschaftsklub Kronstadt (DWK) – Clubul Economic German Brașov s-a înființat în 2007 din nevoia de a fi o voce unică, mult mai puternică pentru oamenii de afaceri germani care au dezvoltat companii în regiune, de a manageria eficient relațiile între investitorii germani și autoritățile publice locale, județene și centrale, de a fi o punte de legătură între investitorii germani și firmele autohtone, de a fi un catalizator pentru dezvoltarea de proiecte educaționale, culturale și de altă natură.

De atunci, clubul care a plecat la drum cu câțiva membri a reușit să coaguleze comunitatea de investitori din spațiul vorbitor de limbă germană (DACH), pentru ca, astăzi, acesta să numere în jur de 100 de membri (n.a. vă invităm să îi

lecturați în pagina 6), din cele mai variate domenii de activitate - automotive, aerospace, electronică, prelucrarea lemnului şi a metalului, consiliere, comerţ, industria textilelor, turism, bănci, IT, transport.

Săptămâna Informării Profesionale DWK a reușit, de-a lungul primului deceniu de existență, nu doar să se constituie ca o plaformă de cooperare și

DWK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Elev în practică la firma Preh România

relaționare a mediului de afaceri de origine germană și a investitorilor români de naționalitate germană, ci a reușit să genereze plusvaloare socială prin proiectele educaționale și culturale derulate. În 2010, debuta proiectul „Săptămâna Informării Profesionale” – Fit for Future, care a fost conceput ca un exerciţiu practic pentru elevi, o simulare a procesului de angajare: aplicare – interviu – angajare, cu obiectivul de a le prezenta tinerilor concret locuri atractive de muncă în Braşov. Acum șapte ani, 13 companii membre ale DWK au oferit într-un proiect pilot 30 de locuri de practică elevilor de la Liceul Teoretic Johannes Honterus. Proiectul a crescut frumos, de la an la an, raportat, în special, la numărul unităților școlare și al elevilor implicați. În 2016, între 4-8 aprilie, personalul desemnat din companiile Airbus Helicopters, Caditec Automation, Continental Powertrain, Draexlmaier Sisteme Tehnice, H&E Reinert, Hotel Kolping, Kronwell Hotel Brașov, Lingemann Beschaffungssysteme, Preh România, Premium Aerotec, Rege Automotive Brașov, Remat Müller Guttenbrunn, Schaeffler România, Schulte&Schmidt și Stabilus România le-au oferit din cunoștințele lor celor 164 de elevi participanți, proveniți din 9 colegii brașovene: Colegiul Economic Andrei Bârseanu, Colegiul Naţional Andrei Şaguna, Colegiul Național Aprily Lajos, Colegiul Naţional Dr. Ioan Meşotă, Colegiul Naţional de Informatică Grigore Moisil, Colegiul Național Unirea, Colegiul Tehnic Transilvania, Colegiul Tehnic Remus Răduleț și Liceul Teoretic Johannes Honterus.

Proiectul „Săptămâna Informării Profesionale” – Fit for Future va fi continuat și în anii următori, mai ales că interesul elevilor crește de la an la an, în 2016 fiind primite nu mai puțin de 350 de aplicații din partea acestora.

Școala Profesională Duală Kronstadt „Săptămâna Informării Profesionale” – Fit for Future a fost creuzetul pentru Școala Profesională Duală Kronstadt, poate cel mai de succes proiect dezvoltat de către DWK, ținând cont de rezultatele pe termen mediu și lung care sunt așteptate să le genereze acest proiect vizionar nu doar pentru Brașov, ci și pentru România.

Asociația DWK Fit for Future a luat naștere în anul 2012, la inițiativa Asociației DWK - Clubul Economic German Brașov, cu scopul de a promova educația formală și nonformală a tinerilor din regiunea Brașov. Astfel, în anul 2013,

17

Promovare Made in Brașov la Berlin: elevi din ansamblul Canzonetta, Peter Maffay și Werner Braun

a fost înființată Școala Profesională Germană Kronstadt - SPGK, prima școală profesională în sistem dual din România, un parteneriat între firme membre ale DWK, Primăria Municipiului Brașov și Inspectoratul Școlar Județean Brașov, prin care a fost fructificată baza legislativă (Ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale nr. 3168 din 03 februarie 2012 privind Organizarea şi funcţionarea învăţământului profesional).

Cele 10 companii din regiunea Brașov, membre DWK, care au pus bazele acestui proiect de succes au fost: Schaeffler Romania, Caditec Automation, Dräxlmaier Sisteme Tehnice, Stabilus România, Hutchinson, Preh România, Premium Aerotec, HIB Rolem, Lingemann Beschaffungssysteme și Rege Automotive. Ulterior s-au alăturat și firmele Continental Asociația Clubul Economic Powertrain, Ramoss COM, Hawema German Brașov - DWK Tooling, Kronospan Romania, Euro B-dul Gării Nr. 7A (în incinta Est Turbo Center, Schulte-Schmidt și Hotelului Kronwell) Quin România.

500 203 Braşov, România Președinții DWK Fit for Future sunt Telefon: +40 268 416 107 aleși în fiecare an din rândul directoFax: +40 268 416 107 rilor companiilor membre, în prezent, E-Mail: office@dwk.ro acesta fiind Rainer Kehnscherper Homepage: www.dwk.ro (Continental Powertrain), secondat de vicepreședinții Dorin Șaramet (Lingemann Beschaffungssysteme) și Cristian Popescu (Stabilus Romania). Pentru anul 2017 a fost ales deja noul președinte, Alexandru Blemovici, directorul general al Schaeffler România.

O contribuție la bunul mers al SPGK l-a avut și Primăria Municipiului Brașov, după cum subliniam deja mai sus. Astfel, clădirea școlii și imobilul în care se află atelierele şcolii au fost

Date de contact

Alocuțiune Werner Braun în Parlamentul Germaniei

18

DWK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Membri DWK în vizită la firma Elmas

reabilitate de către primărie, iar companiile s-au îngrijit de amenajarea și dotarea lor la standarde europene. În proiect, în viitorul apropiat se află reabilitarea sălii de sport.

Rezultatele SPGK Merită subliniat că SPGK a fost prima şcoală profesională înregistrată ca persoană juridică independentă. După modelul SPKG a fost înființată ulterior în județul Alba Școala Profesională Germană Alba (SPGA). Tinerii admiși la SPKG, după un proces de testare şi intervievare, la care participă atât şcoala, cât şi companiile Indiferent că plecăm într-o căpartenere, învață meserii tehnice lătorie de afaceri, sau în vacanță, căutate pe piața muncii, în condițiile orice avion cu care zburăm cele mai moderne și performante. conține cel puțin o piesă produsă Până acum meseriile în care au fost în fabrica Premium AEROTEC pregătiți absolvenții sunt: operator de la Brașov? pe maşini unelte cu comandă numerică, electromecanic – maşini unelte şi instalaţii industriale, confecţioner articole din piele şi înlocuitori, sculer matriţer, sudor. După 3 ani de pregătire preponderent practică, elevii ies Producţia macaralelor industriade pe băncile școlii cu competențele le de până la 300 de tone este renecesare pentru a începe o carieră alizată la Elmas Braşov, în cadrul profesională, având prioritate la anunei hale de producţie echipată gajare în cadrul firmelor partenere și la standarde europene cu echipabeneficiind de o diplomă recunoscumente specifice? tă la nivel european.

Știați că...

Știați că...

Prima generație de absolvenți ai SPGK a absolvit în 2014, iar din 111 elevi, 106 au fost absorbiți de piața forței de muncă.

Procentul ridicat de absorbție s-a menținut și în anii următori, în 2015, din 110 absolvenți, 103 fiind angajați, iar în 2016, toți cei 77 de elevi primind oferte de muncă.

Față de primul an de funcționare se observă o creștere susținută și a numărului de elevi, raportat, bineînțeles, și la cererea de forță de muncă a companiilor. Astfel, în anul școlar 2016-2017, școala are în total 681 elevi: clasa a IX-a – 256 elevi, clasa a X-a - 230 elevi, clasa a XI-a – 130 elevi, seral - 65 elevi.

Elevii care aleg SPGK beneficiază de o bursă lunară din partea statului și a companiei în valoare totală de 400 lei, de transport și masă asigurate pe perioada practicii, precum și de cazare la cămin şi masă caldă în fiecare zi dacă sunt din afara județului. În afară de orele de curs și de practică, structurate pe ani astfel: anul I – 80 % teorie, 20 % practică, anul II – 40 % teorie, 60 % practică, anul III – 25 % teorire, 75 % practică, elevii au parte și de evenimente organizate cu și pentru ei: Ziua Şcolii, vizitarea alături de părinţi a locurilor de practică, serbarea de Crăciun împreună cu directorii companiilor, stand interactiv la Târgul Liceelor, concurs anual de proiecte tehnice, Caravana Meseriilor în săptămâna Şcoala Altfel, proiecte ERASMUS.

Caravana Meseriilor Un alt proiect de informare a elevilor şi părinţilor despre avantajele şi perspectivele pe care le oferă învăţarea unei meserii şi de promovare a învăţământului profesional ca alternativă de succes este Caravana Meseriilor – o cara-

Prezentare proiect Săptămâna Informării Profesionale Fit for Future în școli

Elevi în practică la firma Premium Aerotec

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DWK

19

Mașina Made in Brașov și reprezentanți din conducerea firmelor participante Întâlnire cu delegația condusă de parla­ mentarul german Christian Flisek

vană mobilă prin țară. A debutat în 2014, când au fost fost vizitate 60 de școli din 20 localități din județele Brașov, Sibiu, Alba și Timiș și a continuat în următorii ani. Proiectul a fost susținut încă de la început de Ambasada Germaniei la Bucureşti, de Ministerul Învăţământului, de Cluburile Economice Germane din Sibiu şi Timişoara și de Telekom Romania. Elevii din clasa a VIII-a au avut posibilitatea de a experimenta la stațiile demonstrative meserii de viitor.

Un alt proiect educațional al DWK este Made in Brașov, organizat pe perioada festivalului Oktoberfest. Aflat în 2016 la a treia ediție, Made in Brasov a reunit Universitatea Transilvania cu firme high-tech din zona Braşov: Autoliv Romania, Caditec Automation, Continental Powertrain, Ciucaş, Draexlmaier Sisteme Tehnice, Elmas, Lingemann Beschaffungssysteme, Preh, Premium Aerotec, Quin, Rege Automotive Brașov, Romradiatoare și Stabilus. Acestea au expus produse tehnologice de ultimă oră, care sunt fabricate direct pentru mărci de renume ca Airbus, Boeing, BMW, Daimler, Maserati, Porsche etc. Atracția târgului din acest an a fost automobilul Made in Brașov, un exponat realizat exclusiv din piese proiectate sau produse de firme brașovene.

De asemenea, DWK are în proiect înființarea și dezvoltarea Casei Pionierilor – Mini Technikus.

Proiecte sociale ale DWK DWK s-a implicat de-a lungul anilor într-o serie de proiecte cu caracter social, dintre care amintim: donații de mobilier și aparatură IT către școli și spitale, proiectul Wild Carpathia, susținerea elevilor participanți la concursuri internaționale

Christoph Daum, antrenorul echipei naționale de fotbal a României, și Matthias Katzenberger, administrator Preh România, la un eveniment de networking

(ex. American Computer Science League) sau la diverse alte acțiuni. În 2014 Clubul a susținut financiar participarea ansamblului muzical Canzonetta, format din 40 de elevi ai Liceului Johannes Honterus, la evenimentul Seara Parlamentară la Berlin. Împreună cu renumitul cântăreț Peter Maffay elevii au încântat parlamentarii prezenți.

Acest eveniment a fost iniţiat de parlamentarul german Christoph Bergner pentru obţinerea de fonduri pentru profesorii care predau la şcolile cu predare în limba germană din România. A fost strânsă astfel suma de 750.000 de euro, care a ajuns, prin intermediul Ministerului Învăţământului, la profesorii care predau în aceste şcoli. Clubul Economic a sprijinit acest eveniment și prin prezența Principalii clienți ai companiei președintelui Werner Braun, care a Quin sunt Daimler, BMW, Audi, susținut o alocuțiune în Parlamentul Porsche și Volkswagen?

Germaniei. În cei 9 ani de activitate, DWK a sprijinit sportul juvenil, prin susținerea echipelor ASC Corona Brașov (handbal) și Brasov Wolves (hockey). De asemenea, dacă rămânem tot în domeniul De când s-a deschis producţia sportului, DWK a organizat turnee de Powerise din Braşov, produsele tenis, schi, fotbal și badminton.

Powerise au ajuns la un market DWK mai înseamnă însă și festivashare de 40% pentru maşinile lul Oktoberfest, organizat de opt ori premium din întreaga lume? până acum, serbările de vară și de Crăciun și o serie de evenimente de networking organizate lunar – întâlniri Stammtisch, sau ocazional - prezentări ale firmelor membre sau partenere, întâlniri cu delegații oficiale, cluburi partenere (ex. NRCC) sau personalități din diferite domenii.

Știați că...

Știați că...

20

DWK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Firmele DWK, aport substanțial în cifra de afaceri a regiunii

de (L.V.)

Firmele cu capital german sau originar din țările din spațiul vorbitor de limba germană contribuie substanțial la cifra de afaceri a județului Brașov, așa cum o relevă datele oficiale. O parte importantă a marilor contributori la bugete, care activează în industria județului Brașov, sunt firme membre ale Deutscher Wirtschaftsklub Kronstadt (DWK) – Clubul Economic German Brașov.

În județul Brașov sunt înregistrate peste 800 de firme cu Schaeffler România produce în Braşov componente pentru capital german care cumulează o cifră de afaceri de pes- industria automobilistică şi constructoare de maşini şi pente 2 miliarde de euro anual și numără câteva zeci de mii de tru industria eoliană. angajați. O parte importantă a cifrei de afaceri deja aminti- Continental Powertrain Romania, membră a Grupului Conte este realizată de către companiile membre ale Deutscher tinental, parte a Diviziei Powertrain, și-a început activitatea Wirtschaftsklub Kronstadt (DWK) – Clubul Economic Ger- în 2013, la Ghimbav, în urma unei investiții inițiale de 40 de milioane de euro într-un spațiu de 22.000 mp. La sfârșitul man Brașov.

Spre exemplu, în rapoartele oficiale se menționează că cele anului trecut, potrivit datelor companiei, peste 1000 de permai importante firme care au contribuit la cifra de afaceri în soane erau angajate în fabrică. industrie a judeţului Braşov, în perioada ianuarie-decembrie În 2015, Continental Powertrain, specializată în fabricarea de 2015 au fost, 20 de companii, din care opt sunt membre ale pompe de alimentare cu combustibil electrice, turnarea lor în forme și asamblarea de unități complete de alimentare cu comDWK. Transilvania Business vă prezintă în continuare o parte din bustibil, a înregistrat o cifră de afaceri de 653 de milioane de lei.

Preh Romania produce la Ghimbav comutatoare multifuncperformerii DWK. Raiffeisen Bank, bancă cu o istorie îndelungată în România ţionale pentru volan, comutatoare bloc lumini, sisteme de care oferă o gamă completă de produse și servicii a raportat control ale climei şi elemente de comandă din consola centrală pentru BMW, Volkswagen, Porsche, Skoda, Seat, Audi în 2015 un profit de 437.564.405 de lei.

Schaeffler România, care a împlinit în acest an 12 ani de când şi Daimler. În 2015 a obținut o cifră de afaceri netă de 593,77 activează în Cristian, județul Brașov, este cel mai mare anga- milioane de lei, un profit de 26,1 milioane de lei și a avut un jator din județ – 3800 numărul menumăr mediu de angajați de 832. diu de salariați în 2015, peste 4000 Kronospan Romania produce la Braşov, din 2009, plăci OSB pentru industria în 2016, și reprezintă cea mai imporconstrucţiilor. Cifra de afaceri raportată tantă afacere cu capital german. În anul trecut a fost de 467,68 milioane de 2015, Schaeffler România, una dintre lei. Compania a ajuns în 2015 la un nucele mai mari investiţii în capacităţi Sediul Gas Springs din România de producţie ale Grupului, a raportat măr mediu de salariați de 161. este singurul din grupul Stabilus o cifră de afaceri o cifră de afaceri de Stabilus Romania, care își desfășoară acunde se produc amortizoare cu tivitatea în Sânpetru, a derulat în 2015 1,7 miliarde de lei și a obținut un progaz pentru scaune de birou? afaceri de 462,15 milioane de lei, raporfit de 37,88 de milioane de lei.

Știați că...

DWK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tând un profit de 58,89 de milioane de lei. Firma, al cărei do- în fabrica din România are în componența sa atât preparate meniu de activitate este fabricarea de pompe și compresoare, din carne tipic româneşti cât şi produse pentru piaţa est-eua avut în anul precedent un număr mediu de angajați de 813. ropeană. Astăzi, în fabrică lucrează 150 de angajați. CompaCu cei 1439 de angajați, conform datelor financiare din 2015, nia a înregistrat un profit de 2,61 milioane de lei profit raporQuin Romania fabrică la Ghimbav tat la o cifră de afaceri netă de 73,34 produse calitative pentru interiomilioane de lei. rul automobilelor într-o unitate de Maurer Imobiliare este cel mai mare și producție modernă și automatizată cel mai important dezvoltator imobiliar care ocupă o suprafață totală de 46.330 din Transilvania, cu peste 4000 de aparGrupul Quin are sediul central în mp. În 2015, firma a obținut 40,8 militamente noi predate în Brașov, Sibiu și Germania și, în afară de România, oane de lei profit raportat la o cifră de Cluj-Napoca. Compania intenționează mai are fabrici în Polonia, China și afaceri netă de 376,4 milioane de lei. să dezvolte alte proiecte în Constanța Mexic?

Duvenbeck Logistik Cristian care ofeși Tîrgu Mureș. În 2015, cifra de afaceri ră servicii de logistică și de transport netă a companiei a fost de 58,36 milioane a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de lei, profitul înregistrat de 14 milioane netă de 275 milioane de lei și un profit de 13,83 de milioane de lei. Firma avea în 2015 un număr mediu de 77 de salariați. de lei. Ultima investiție importantă a companiei este într-un Singura unitate în afara Germaniei a grupului, Rege Audepozit la Cristian, care are astăzi 4.000 de mp și posibilități tomotive Brașov este furnizor de prim rang din domeniul de a-și tripla capacitatea. prelucrărilor mecanice pentru industria auto şi furnizorii Premium AEROTEC a început producția de componente acesteia, producător al corpului metalic al blocului de supape pentru aeronave la sfârșitul anului 2010 la Brașov, fabrica fi- pentru ABS. Compania a înregistrat un profit de 5 milioane ind inaugurată în iulie 2011. Potrivit datelor financiare din de lei în 2015, raportat la o cifră de afaceri de 53 de milioane 2015, Premium AEROTEC a avut o cifră de afaceri de 239,53 de lei. Activitatea firmei s-a desfășurat anul trecut cu un nude milioane de lei și un profit de 67,55 milioane de lei. Numă- măr mediu de 258 de salariați. rul mediu de salariați raportat a fost de 720.

Lingemann Bescahffungssysteme livrează intreaga gamă de Cu o investiție de 50 de milioane de euro, DRÄXLMAIER bunuri de consum pentru industrie. A avut, în 2015, 29,43 de Group a lansat anul trecut o nouă unitate de producție, sepa- milioane de lei cifră de afaceri, 500 de mii de lei profit și 36 rat de fabrica deja existentă la Codlea, alcătuită din două hale de angajați. cu o suprafață totală de aproximativ 25.000 de metri pătrați, În ultimul an, Caditec, producător de linii de producție ausituate în afara orașului Codlea. Aici se vor produce bor- tomatizate pentru industria automotive, și-a extins aria de duri, console centrale și uși pentru unii dintre cei mai mari acoperire și către alte industrii, oferind linii de producție auconstructori auto din lume. În 2015, compania brașoveană tomatizate pentru industria farmaceutică, producătoare de a înregistrat un profit de 5,7 milioane de lei raportat la o ci- componente electrice și mașini unelte. Cu cei 27 de angajați, fră de afaceri de 135,03 milioane de lei și a trecut de 1350 de compania a realizat în ultimul an o cifră de afaceri de 6,55 angajați. milioane de lei, raportând un profit de 907.860 de lei.

Elmas SRL Brașov a investit, în 2016, 1,25 milioane de euro în dezvoltarea activității. Compania, lider în domeniul instalațiilor de ridicat, cu peste 300 de angajați, a trecut de 100 de milioane de lei cifră de afaceri în 2015 – 102, 63 milioane de lei - și a avut 2,72 milioane de lei profit.

Airbus Helicopters, divizie a Grupului Airbus, are în derulare o investiție într-o unitate de producție de 10.000 de mp.

Linia de asamblare modernă va produce 15 elicoptere pe an.

Primul H215 care va ieși pe porțile liniei de asamblare este planificat pentru 2017. În 2015, compania a avut o cifră de afaceri netă de 87 de milioane de lei, 8,9 milioane de lei profit și 160 de angajați.

H&E Reinert rupe puțin ritmul investitorilor în automotive, componente de aeronave și constructorilor de elicoptere, și ne îndreaptă spre industria alimentară. La începutul anului 2007, Grupul Reinert inaugurează fabrica de mezeluri de la Feldioara, jud. Brasov, H&E Reinert România, aceasta fiind prima fabrică pe care producătorul german o deschide în afara graniţelor ţării de origine. Portofoliul de produse realizate

Știați că...

21

22

DWK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DWK, parteneriat de durată cu autoritățile publice de L. V.

Deutscher Wirtschaftsklub Kronstadt (DWK) – Clubul Economic German Brașov a avut și are în Primăria Municipiului Brașov și Consiliul Județean Brașov doi parteneri de nădejde. Autoritatea publică municipală și cea județeană au sprijinit proiectele DWK și afacerile membrilor clubului care au răspuns la rândul lor prin plusvaloarea economică și socială adusă în regiune.

Adrian Ioan Veștea

George Scripcaru Primăria Municipiului Brașov este unul dintre cei trei actori care au făcut posibilă înființarea în premieră în România a unei școli profesionale duale. Municipalitatea brașoveană a sprijinit proiectul Școlii Profesionale Germane Kronstadt (SPGK) cu peste 2 milioane de lei, sumă alocată reabilitării clădirii unde își are sediul SPGK și amenajării atelierelor pentru practică în urma reabilitării vechiului atelier al școlii.

De asemenea, Primăria Brașov intenționează să aloce aproape 1 milion de lei pentru reabilitarea sălii de sport a SPGK. De altfel, modelul de succes SPGK a fost punctat inclusiv în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Polului de Creștere Un partener serios al Deutscher Wirtschaftsklub Kronstadt (DWK) – Clubul Economic German Brașov a fost de-a lungul celor 9 ani de existență ai asociației și Consiliul Județean Brașov.

Președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Ioan Veștea, ales în vara acestui an, și-a exprimat, de altfel, sprijinul pentru investitorii germani, dar și pentru orice investitor străin din județ. “Suntem deschiși pentru a primi orice investitor străin în județ, le acordăm, spre exemplu, tot sprijinul pentru întocmirea documentațiilor pentru construcția de hale unde să își desfășoare activitatea, suntem interesați să găsim soluții cât mai rapide pentru ca investitorii să obțină avizele și să le fie eliberate într-un timp cât mai scurt certificatele de urbanism și autorizațiile de construire”, ne-a declarat Adrian Veștea, președintele Consiliul Județean Brașov.

Brașov, dată publicității în luna august 2016. “Înființarea Școlii Profesionale Germane „Kronstadt” la Brașov, prima din țară dezvoltată în cadrul unui parteneriat public privat între un inspectorat școlar județean, autoritățile publice locale și o asociație patronală (DWK), care a atras deja elevi din diferite zone ale țării, creează premisele pentru relansarea învățământului profesional la nivel local și pentru o mai bună adaptare a acestuia la cerințele mediului de afaceri local”, se menționează în document.

George Scripcaru, primarul Municipiului Brașov, a apreciat, de asemenea, succesul SPGK care se datorează, în opinia, sa ofertei de pregătire adaptală la cererea de pe piața forței de muncă, respectiv asigurării pentru viitorii absolvenți a unui loc de muncă. De altfel, edilul Brașovului a susținut recent că intenționează să sprijine înființarea altor patru școli profesionale în sistem dual. Municipalitatea este, de asemenea, preocupată să vină în sprijinul investitorilor. De dată recentă, primarul George Scripcaru a prezentat o propunere furnizorilor de utilităţi publice de înfiinţare a unei comisii de analiză tehnică, pe modelul celei funcţionale la Agenţia de Mediu, care va avea rolul de a facilita obţinerea avizelor necesare unei autorizaţii de construire. Primarul a solicitat departamentelor de specialitate din cadrul Primăriei ca, împreună cu toţi cei implicaţi în eliberarea avizelor de reţele, să identifice soluţia legală pentru înfiinţarea acestei Comisii de Analiză Tehnică (CAT), care să se întâlnească săptămânal şi, în baza documentaţiilor depuse la primărie, a GIS-ului (Geographic Information System) şi a analizei anterioare a proiectelor depuse, să discute fiecare documentaţie în parte şi să o aprobe, fără a cere solicitantului să obţină personal avizul fiecărui proprietar de rețea.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DWK

23

Pentru industria de automobile mondială,

Caditec produce, cu succes, linii de producție automatizate de L. V.

Caditec SRL Brașov s-a specializat în cei 13 ani de activitate pe care îi aniversează chiar în această lună în proiectarea și producția de dispozitive de producție pentru industria automotive, însă marea provocare a fost și este proiectarea și producția de linii automatizate. Compania are astăzi o cifră de afaceri de peste 6,5 milioane de lei, potrivit bilanțului pe 2015. În 2003, Caditec SRL și-a început drumul pe piața serviciilor de proiectare, fiind creația unor ingineri entuziaști, iar entuziasmul s-a reflectat și în rezultatele companiei. Însă în ciuda rezultatelor pozitive, Werner Braun, General Managerul companiei, recunoaște că a fost foarte dificil ca firma să se dezvolte și să se consolideze pe piață. “Ne-am luptat cu multe lucruri, a trebuit să ne trimitem angajații în străinătate la clienţi sau la specializare, mulți nu s-au mai întors, astfel nu a crescut know-how-ul și, implicit, valoarea firmei. Ne-am luptat deseori cu concurența neloială din cauza pirateriei de licențe software și a fost dificil să intrăm în competiție cu prețurile concurenței. Drept urmare ne-am gândit că trebuie să extindem serviciile noastre către domeniul de producție, astfel oferind soluții complete firmelor locale”, rememorează Werner Braun perioada de început a Caditec.

Un moment important în evoluția ulterioară a companiei a fost achiziția unei sculării din Elveția care a fost transferată în România, ca apoi pas cu pas să proiecteze și să producă dispozitive.

Acum 5 ani, managementul Caditec a decis să dezvolte business-ul și către direcția de automatizări industriale. “Am angajat o echipă întreagă, specializată în automatizări, pe care am ținut-o aproape un an să se rodeze, să capete experiență și încet am început cu proiecte mici care au funcționat foarte bine și am avut succes și așa am reușit între timp să facem linii automatizate de producție complexe, în special pentru marii producători de subansamble automotive din Germania, Austria, Franța”, ne explică General Managerul Caditec. „Acest lucru a fost un pas logic către ţelul pe care ni l-am asumat, să oferim servicii integrate clienților. Astfel suntem în poziția de a oferi linii automatizate complexe, customizate la cerința clientului, proiectate, fabricate și puse în funcțiune de către firma noastră”, menționează directorul tehnic al companiei, ing. Dan Virlan.

Această trecere a presupus investiții mari în hardware, software, echipamente speciale, în școlarizare, dar mai ales în implementarea unor procese interne de lucru în scopul creșterii eficienței

și de a asigura standardele de calitate cerute de clienți, astfel întreg profitul din ultimii ani a fost reinvestit. “În această activitate multdisciplinară procesele trebuie să fie perfect sincronizate, fiecare departament trebuie să fie bine calificat și să funcționeze fără greșeală. Numai așa reușim să respectăm cerințele de calitate și termenele impuse de către clienți”, spune Werner Braun. În acești ani, conducerea companiei a căutat soluții și pentru problema lipsei de personal calificat în domeniul automatizărilor. “În acest domeniu high-tech, valoarea principală a firmei este know-how-ul specializat al personalului. În acest sens, am înființat o academie de training, pe care la început am gândit-o de uz intern, dar pentru că a funcționat așa de bine, în acest moment oferim servicii de training și către clienții noștri”, subliniază General Managerul.

Pentru a completa paleta de servicii oferite, conducerea companiei are în vedere extinderea în domeniul de testare a subansamblelor automotive, teste de Cifra de afaceri: 6,55 milioane de lei anduranță, cel mai probabil deja de la Profit net: 907.860 lei începutul anului viitor.

Număr mediu angajați: 27 În ultimul an compania și-a extins aria de acoperire și către alte industrii, oferind linii de producție automatizate pentru industria farmaceutică, producătoare de componente electrice și mașini unelte.

“Am prins rădăcini foarte bune în piața automotive, acum avem ca target să atacăm și alte piețe, să nu fim dependenți doar de un singur domeniu”, punctează Werner Braun.

Esența însă, spunem noi, e în această frază – concluzie care ne rămâne întipărită după ce părăsim biroul lui Werner Braun: “Cred că putem să fim mândri că în Brașov se realizează linii de producție automatizate care contribuie la producția mașinilor de top din lume”.

CIFRE - 2015

24

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DWK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

25

Premium tehnologii pentru viitorul aviației

Aerotec - dezvoltare premium în domeniul aeronautic Compania germană Premium AEROTEC a luat naștere în orașul Brașov în anul 2009, oferind astfel diversitate investițională unui oraș cu puternic caracter industrial. Având sediul central în Augsburg, compania numără aproximativ 9.000 de angajați în toate cele 5 zone în care își desfășoară activitatea: Brașov - România, Augsburg, Bremen, Nordenham și Varel - Germania.

Reprezentând cel mai mare producător și dezvoltator de componente și structuri aeronautice pentru avioane civile, militare și cargo, compania se bucură de mare succes și își dorește o dezvoltare continuă atât din punct de vedere al capacității de producție cât și din punct de vedere al numărului de angajați. Fabrica din Braşov produce piese mașinate şi asamblează componente metalice și non-metalice pentru toate programele de serie Airbus, folosind noi tehnologii în domeniul aluminiului și a fibrei de carbon.

România - un partener de încredere pentru dezvoltarea unei afaceri de succes Principalul motiv pentru care a fost ales Brașovul se datorează istoriei aeronautice a orașului și a prezenței puternice a comunității germane. Un alt motiv bine întemeiat este, desigur, poziția strategică din punct de vedere logistic, cât și resursa umană bine dezvoltată și calificată. România este o țară cu importante legături către Europa, fiind o regiune cu puternic caracter dezvoltator.

Românii sunt un popor implicat, cu vaste cunoștințe și dorință de muncă. Toate acestea reprezintă un alt motiv pentru care Premium AEROTEC a dorit să investească în orașul de la poalele Tâmpei, menționează directorul general Hans Joachim von Wurmb.

Ce ne propunem pe viitor?

PAS își propune ca până la finalul anului 2016 să atingă un număr de 900 de angajați. „Această dezvoltare este pusă pe seama unei noi etape de investiții ce implică relocarea de noi proiecte, tehnologii și linii de producție din Germania”, declară conducerea Premium AEROTEC. Un nou proiect la care lucrează compania vizează creșterea numărului de comenzi la cererea clientului. Airbus, principalul client al Premium AEROTEC, a solicitat majorarea numărului de comenzi pentru avioanele aparținând programului Single Aisle (avioane civile mici), acest aspect având un impact direct asupra capacității de producție.

Compania investește, totodată, și în proiecte de dezvoltare a angajaților, de la școlarizări la postul de lucru, cursuri interne și workshop-uri și până la școlarizări externe în celelalte patru fabrici din Germania. La acestea se adaugă pregătirea elevilor de la

Școala Profesională Germană Kronstadt în domeniul aeronautic.

Pregătirea angajaților este foarte importantă pentru noi, oamenii fiind cea mai de preț resursă în compania noastră. Domeniul de activitate nu ne permite să acceptăm erori în desfășurarea acestuia, motiv pentru care investim în dezvoltarea profesională și motivarea angajaților noștri.

26

DWK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

QUIN ROMANIA, un producător important în domeniul automotive Quin România produce, la Ghimbav, componente de interior pentru autovehicule - volane, ornamente de uși și de bord pentru clienți precum Mercedes, Volkswagen, BMW, Audi sau Rolls Royce.

Quin a intrat în România în septembrie 2003, funcționând într-un spațiu închiriat în orașul Brașov, iar, în 2004, compania avea deja 280 de angajați. În condițiile în care comenzile erau în creștere continuă, clienții fiind atraşi de calitatea produselor,

Quin a cumpărat o suprafață de teren de 32.400 de metri pătrați în Ghimbav unde a dezvoltat o fabrică în care avea să se mute în 2008. În timp au mai fost cumpărate alte 5,6 hectare de teren, acum suprafața deținută fiind de aproape 9 hectare pe care compania s-a dezvoltat și se dezvoltă în continuare.

Angajații Quin Romania beneficiază de traininguri și specializări, fie externe, fie la locul de muncă, perfecționarea profesională a angajaților fiind o prioritate. Se investește din ce în ce mai mult în pregătirea și dezvoltarea personalului, societatea colaborând cu diverse facultăți și licee din Brașov, pentru stagii de practică, dar și pentru diverse alte proiecte, din dorința de a se face cunoscută și de a trezi interesul tinerilor pentru industria automotive.

Astăzi, fabrica din România este cea mai mare a grupului Quin, cu un număr de 1.440 de salariați. Compania face angajări, estimând că, la finalul anului 2017 – începutul lui 2018, să ajungă la 2.000 de angajați. Aceasta și pentru că, în momentul de față, este în curs de finalizare o hală de producție unde, începând din 2017, se vor produce componente pentru Volkswagen, Audi, precum și pentru noul client Opel. În 2017, compania va construi o noua hală de producție în suprafață de aproximativ 7.000 mp în care urmează să fie dezvoltate proiecte de producție pentru BMW. La sediul central din Germania al grupului lucrează 180 de angajați, care asigură activități de cercetare-dezvoltare, activități administrative, de vânzări și relații cu clienții. Quin Polonia are 300 de angajați, iar Quin China - 158 de angajați. Anul acesta, în luna august, a fost inaugurată o fabrică în Mexic, iar numărul angajaților de acolo va fi unul comparativ cu cel de la Ghimbav, având în vedere că suprafața deținută este de 55.000 de metri pătrați. În urma investițiilor care s-au realizat în anul 2016 și a proiectelor care vor intra în producția de serie în perioada următoare, 2017 se anunță a fi un an de boom pentru Quin, cu o cifră de afaceri previzionată de 130 de milioane de euro.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

27

28

DWK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Stabilus România, în liga premier a industriei auto Stabilus România s-a înființat în urmă cu 11 ani, la Brașov, unde are, în prezent, două sedii de producție. Despre compania care a presupus o investiție de peste 30 de milioane de euro ne-a vorbit Cristian Popescu, Directorul General al Stabilus România.

Ce a atras o companie de talia Stabilus către tărâmurile României? Doar tra­ diţia spre sectorul auto şi forţa de mun­ că bine specializată, dar ieftină faţă de Vest, sau au fost şi alte considerente care au stat la baza investiţiei?

STABILUS GmbH a fost înființată în Koblenz, Germania, în 1934. În cele peste 8 decenii de tradiţie şi inovaţie, a reuşit săşi creeze filiale în zece ţări de pe cinci continente. Fiind o companie care operează global, și-a creat o rețea internațională de vânzări și servicii în peste 50 de țări.

Au fost o serie de factori care au atras compania spre România, pe lângă cei menţionaţi de dvs., cum ar fi: zona cu mulţi vorbitori de limba germană, mediul academic în continuă dezvoltare pe profile tehnice, impozitul pe profit mai diminuat decât al celorlalte ţări est-europene, precum şi deschiderea pentru dezvoltarea unui sistem de învăţământ dual. În România, STABILUS, s-a înființat acum 11 ani, iar în prezent are 2 sedii de producție în Brașov: Gas Springs şi Powerise.

Stabilus România încurajează şi motivează tinerii să rămână în ţară, oferindu-le job-uri şi provocări, precum şi condiţii similare celor din Occident sau chiar mai bune, participând astfel la dezvoltarea economiei din ţara noastră.

Cum arată foaia de parcurs de până acum a investiţiei în România? Care au fost cele mai importante etape şi cele mai mari realizări?

Pe scurt, 1.100 de angajaţi, 2 fabrici cu 6 hale de producție și birouri (peste 24.000 mp) şi o valoare a investițiilor de peste 30.000.000 de euro.

Cum apreciaţi evoluţia mediului antreprenorial din România în perioada postcentralism? Ce probleme mai sunt de rezolvat pentru a compatibiliza mediul de business cu cele din EU? Când discutăm despre mediul antreprenorial ne referim la furnizorii de componente. Din păcate, problema principală este că nu putem contracta materiale şi componente de pe piaţa locală, la preţuri şi calitate avantajoase. Din acest motiv am organizt în luna noiembrie, la Bucureşti, un eveniment de promovare a

companiei noastre pe piaţa locală şi module B2B la care am invitat toţi potenţialii furnizori din România şi din zona Europei de Est. Dorim să-i sprijinim pentru a se dezvolta să devină furnizori de nivelul 1, 2 sau 3. Este nevoie şi de o dezvoltare a infrastructurii, care în acest moment este foarte slab dezvoltată.

Unde vedeţi România şi industria în care activaţi peste un orizont de timp de 25 de ani? Ce rol ar trebui să aibă industria auto, cu subsectorul compo­ nente, într-un viitor proiect de ţară?

Industria auto a devenit şi va rămâne, în România, cel mai important sector economic. Compania Stabilus are deja definită strategia pe termen lung. Paradoxal, criza economică a accentuat creşterea acestui sector în România, deşi consumul în Uniunea Europeană (UE) a fost în declin, în ultimii ani. În următorii ani, această industrie ar trebui să se dezvolte pe orizontală: furnizorii, infrastructura şi să rămână stabil mediul politic şi geopolitic.

Rezultatele Stabilus, după implementarea Kaizen Cristian Popescu, Directorul General al Stabilus România şi Directorul Programului “Educaţie Kaizen pentru România”, ne-a vorbit, de asemenea, despre rezultatele obţinute în compania pe care o conduce, datorate implementării Sistemului de Management Kaizen, al îmbunătăţirii continue a performanţei. “Implementăm Kaizen în Stabilus România din 2009 pentru că “trebuie ca această companie să se menţină în liga premier, trebuie sa lupte continuu să se îmbunătăţească, altfel îşi va pierde locul”. Pentru aceasta este nevoie de viziune, disciplină, consecvenţă şi perseverenţă. Sistemul japonez ne învaţă să folosim toate resursele din companie şi să implicăm toţi oamenii, astfel că aceştia învaţă să gestioneze mai bine resursele şi să înţeleagă necesitatea procedurilor de lucru, pentru a garanta calitatea finală a produselor. După ce înţeleg standardele, îi responsabilizăm pe nivele diferite şi îi încurajăm să le îmbunătăţească, pentru a avea cât mai puţine pierderi. În acest mod se creează cultura în organizaţie pentru îmbunătăţirea continuă şi valoarea adăugată în toate procesele companiei”, ne-a declarat Cristian Popescu.

DWK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

29

50 de manageri de calitate s-au întâlnit la Sibiu Quality Days 2016 Quality moves and connects. Acesta a fost motto-ul evenimentului Sibiu Quality Days care s-a desfășurat în data de 17 și 18 noiembrie la Hotelul Ramada. Astfel, cea de-a șaptea ediție a conferinței a dovedit din nou că este într-adevăr o platformă care conectează oamenii.

Mai mult de 50 de manageri și ingineri s-au întrunit să discute, timp de două zile, noutățile din domeniul managementului calității. Participanții acestui eveniment au provenit din departamentele de calitate, producție, logistică, achiziții și HR din industria automotive și nu numai.

Cea mai mare parte a participanților vine de la companiile din industria automotive din județul Sibiu dar și din alte părți ale țării precum Alba, Arad, Bihor, Brașov, Mureș sau Satu Mare. „Numărul mare de participanți înregistrați anul acesta este un record în istoria evenimentului”, mărturisește Werner Seeger, organizatorul conferinței. „Se vede că din ce în ce mai multe companii pun accent pe calitate și, de asemenea, își trimit angajații la evenimente de specialitate pentru un schimb profesional de experiențe”, a mai subliniat Werner Seeger.

Mulți dintre participanți lucrează pentru companii din industria de automobile cum arată o privire pe lista de înregistrare, unde se regăsesc nume internaționale, precum Autoliv România, Brandl RO, CIS Automotive Cable, Hirschmann Automotive, Kromberg & Schubert Na, Kronospan Sebeș, Kuka Systems, Marquardt Schaltsysteme SCS sau ZES Zollner, dar și firme cu capital autohton, ca Policolor, ALRO, Automecania Mediaș, Compa sau Flaro Prod.

După părerea organizatorului, Werner Seeger, succesul conferinței din acest an indică și faptul că există dorința între experți de a se informa despre noile tendințe în domeniul sistemelor de management cum ar fi standardul de calitate ISO 9001:2015 sau TS 16949 care se aplică, în special, în industria automotive. Pe lângă aceasta este de remarcat că tema calității nu este numai o întrebare de sisteme de management sau de metode, ci, din ce în ce mai mult, o chestiune de management al personalului sau al riscurilor.

Prin urmare, programul s-a orientat pe cerințele descrise mai sus. Patru ateliere de lucru au fost pregătite pentru participanți, dându-le oportunitatea nu doar să-i asculte pe experții invitați, ci să și lucreze împreună cu ei. Experții din acest an au fost Dr. Liviu Bărnuțiu, Head of Quality Europe la Key Safety Systems, Cristian Bragă, Director Calitate la SC Preh Romania SRL, Dorin Herban, Director Inginerie Industrială, și Liviu Țuicu, Director CalitateMediu la SC COMPA SA Sibiu, precum și Werner Seeger în funcția de consultant privind dezvoltarea organizațiilor și a personalului. Cei cinci experți au discutat teme ca gestionarea proceselor, analiza defectelor returnate, managementul personalului și noile cerințe ale standardelor ISO 9001 și ISO/TS 16949.

Cum se pot aplica aceste standarde a prezentat și Mihai

Berzava, CEO în compania Kuka Systems din Sibiu. Vizita la Kuka a constituit deschiderea conferinței. Mihai Berzava le-a oferit participanților o scurtă prezentare a dezvoltării companiei, înainte de a-i invita la un tur ghidat prin producție. Kuka este o companie germană care se numără printre cei mai importanți producători de sisteme de automatizare pentru industria auto. „Calitatea este responsabilitatea fiecaruia dintre noi”. Cu aceste cuvinte a încheiat Werner Seeger conferința din acest an. El a mai amintit cum a fost organizat primul eveniment în 2006, iar după o pauză, a reluat organizarea în 2011 și, de atunci, Sibiu Quality Days a avut loc în fiecare an, devenind o tradiție. „Așa am ajuns la a 7-a ediție și a 6-a consecutivă”, a spus Werner Seeger. Este deja stabilită și data celei de-a 8-a ediții. Sibiu Quality Days 2017 va avea loc în data de 16 și 17 noiembrie 2017.

30

DWK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Duvenbeck Logistik dezvoltă și depozite la Brașov Ligia VORO și Nicolae POP

SC Duvenbeck Logistik SRL ocupă locul I în topul companiilor din Braşov în domeniul principal de activitate - transporturi rutiere de mărfuri. Ultimul proiect pe care compania l-a dezvoltat este un depozit de servicii de logistică în Cristian, jud. Brașov. Despre evoluţia companiei în România ne-a vorbit Vasile Dinga, Managing Director SC Duvenbeck Logistik SRL. Care au fost argumentele strategice pentru înființarea sucursalei din România?

Firma Duvenbeck este o firmă internațională, cu sediul la Bocholt, al cărei unic proprietar este domnul Thomas Duvenbeck. Istoria firmei a început în 1932, cu tatăl domniei sale care a decedat, din păcate, acum mai bine de 20 de ani, apoi fiul a preluat firma, era o companie mult mai mică, cu activitate în zona Düsseldorf, a Ruhr-ului, care făcea livrări pentru Volkswagen și Daimler-Mercedes.

Hotărârea de a veni în România a fost luată în 2003, pentru că un mare furnizor de piese - Johnson Controls, cum s-a numit până anul acesta, a făcut o investiție majoră la Ploiești și au vrut ca Duvenbeck, furnizorul său de servicii de transport, să fie prezent cu ei. Pentru a putea construi ceva, am înființat o firmă în 2005. La început am încercat în zona Prahova, după care ne-am decis totuși să venim în zona Brașov, pentru poziţia sa strategică. Aceasta a fost o strategie sprijinită și de faptul că eu eram originar din Brașov. În al doilea rând sunt 11 orașe cu peste 100.000 de locuitori pe o rază de nici 300 de km, apoi aveam nevoie să fie parcul într-o zonă pe unde se trece, pentru că aveam nevoie de control, vamă. A contat și faptul că în Brașov erau și vorbitori de limbă germană, deși nu a fost un criteriu obligatoriu.

Care au fost principalele provocări și proiecte derulate?

Principalele provocări au venit din prima zi, pentru orice hârtie ai nevoie, trebuie să aduci confirmări la confirmări și confirmarea confirmării, sistemul electronic nu funcționează între instituții așa cum ar trebui și atunci tot timpul trebuie să te plimbi de la unul la altul, ca să dovedești că ai plătit impozitele, că nu ai datorii, că ai autorizație etc. Nu pot să spun că nu am fost ajutați de către cei cărora ne-am adresat, mă refer aici la obținerea diferitelor autorizații, problema era că dura foarte mult totul. Trebuie să învățăm în România că timpul costă bani.

Din 2005 până în 2007 am fost în chirie, însă nu mai puteam funcționa acolo pentru că parcul auto creștea, apoi a venit și interdicția de a intra în oraș.

Am încercat să ne dezvoltăm din surse proprii, de aceea nu am cumpărat teren din prima zi, nu am construit din prima zi etc. și astăzi funcționăm la fel. Cam tot ce se produce la noi, se reinvestește.

Ultimul proiect este un depozit de servicii de logistică, pentru că nu vrem doar să plimbăm marfa de la A la B, mai ales că, pe piața de astăzi, clienții caută, de obicei, furnizori de servicii, global player, care poate să îți ofere și servicii de transport, și servicii de logistică, și posibilități și know-how. Primul modul este de 4.000 de mp, în condiții

în care este cerere pe piață se mai pot construi alte trei module, se poate ajunge undeva la 12.000 mp.

Cum apreciați contribuția și rolul regiunilor României în contextul rețelei dvs. de lucru, cum a evoluat mixul de clienți și care sunt noile cerințe/nevoi ale acestora?

Noi ne-am stabilit aici, între timp avem puncte de lucru la Arad, Pitești, Ploiești și la București. Nu am ținut să ne dezvoltăm numai în zona Brașovului, pentru că sistemul nostru este astfel gândit, încât să încercăm să mergem acolo unde clientul are nevoie. Nu este vorba numai de parcul auto, ci și de know-how, este vorba și de apropiere față de client, este vorba și de a fi prezent acolo unde într-adevăr are nevoie de tine, ca firmă care oferă servicii importante. Logistica reprezintă, practic, optimizarea tuturor proceselor, începând de la furnizare de materie primă până la produsul finit. În contextul rețelei noastre, sunt regiuni și regiuni, pe colegul din Arad trebuie să îl înțeleg altfel decât pe colegul din Bistrița sau pe cel din București. E interesant cum diferă oamenii de la regiune la regiune, vorbesc despre ceva pozitiv. Înainte de intrarea în piața comună, era foarte greu să semnezi un contract și să faci livrările just in time. Just in time înseamnă că o linie de producție fie în Germania, Spania sau Italia așteaptă acele produse pe care noi le transportăm la o oră fixă, conform unui contract, pentru că acei oameni lucrează automatizat și au nevoie de ele. Un camion este mijlocul nostru prin care oferim servicii, dar, dacă acel ca-

DWK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mion, astăzi, nu a reușit să facă acei km, nu îi va mai recupera niciodată pentru a-și acoperi costurile și a aduce profit. În ultimii 10-15 ani se merge foarte mult pe sistemul de outsourcing al serviciilor de logistică, ceea ce înseamnă depozitări, manipulări, secventări etc., este mult mai complex decât un transport de la A la B, până și ofertarea necesită mult mai mult timp, un volum mult mai mare de date, prin care să se calculeze ce înseamnă fiecare cost, fiecare om sau fiecare utilaj și clienții au pretenția, bineînțeles, pentru ceea ce plătesc să fie deserviți așa cum își doresc și la ora pe care și-o doresc, și sâmbăta, și duminica, dacă este nevoie, deoarece foarte multe firme lucrează în sistemul de 4 schimburi, care presupune ca și noi să fim prezenți chiar și sâmbăta și duminica la muncă.

Cum apreciați evoluția municipiului Brașov și a regiunii, care sunt în opinia dvs. elementele cheie de strategie pentru dezvoltarea sa în următorii ani?

Ca și dezvoltare pot să spun că în ultimii ani, de 7-8 ani, aceasta se observă. Și nu vorbesc aici doar de faptul că au apărut tot felul de lucruri frumoase în oraș, eu mă refer la dezvoltare, fie că vorbim despre centură, despre parcuri industriale care încet-încet încep să se dezvolte, despre tot mai mulți clienți care caută această zonă. Sigur că, dacă am avea autostradă, ar fi altfel, dacă am avea un aeroport, atunci ar fi altfel. Pe de altă parte trebuie să înțeleg și posibilitățile materiale care există, pentru că nu avem atâtea rezerve, încât să facem un aeroport de capul nostru.

Brașovul trebuie legat cât mai repede de sudul țării, e o aventură să ajungi la aeroport, la București, la oră de vârf.

Ceea ce e valabil și spre Sibiu.

Cum apreciați evoluția sectorului de logistică și transport în România, potențialul pentru noi investiții/proiecte și care sunt proiectele target pentru Duvenbeck în 2017?

Până la intrarea în piața comună, sectorul de logistică și transport era foarte puțin dezvoltat. După 2007, în Brașov, încet-încet au început să se facă investiții, dar sunt zone în țară unde vă pot spune că, dacă un client are nevoie de 5.000 mp, nu îi găsește. Dacă se semnează un contract și se construiește, atunci, da, există. Dar sunt zone unde se duc firmele pentru că există mână de lucru și ne trezim că nu avem posibilități să oferim servicii de logistică, pentru că nu există unde. În ceea ce privește transportul, există foarte multe camioane în România, dar și aici se pune întrebarea ce vrea clientul? Cât de mult apreciază un client, de exemplu, că o flotă de camioane este tânără, dacă este apreciat acest aspect, atunci sigur

că apreciază că firma de transport nu poate să ofere un preț foarte redus. Ce anume vrea de la firma de transport? Vrea să aibă un back-up, vrea să aibă o posibilitate în condițiile în care se întâmplă ceva, chiar și forță majoră, ca să poată fi înlocuit acel mijloc de transport, să poată fi reparat foarte repede, aici apar, din nou, posibilitățile și cerințele clienților.

Bineînțeles că, ca în orice domeniu, lupta prețurilor este fantastică, este agresivă și, de multe ori, eu îmi pun întrebarea: Oare cum reușesc unii la prețurile respective să efectueze un transport la cerințele de calitate care sunt solicitate?

Cu ce ne confruntăm în ultima perioadă, și este valabil pentru toate firmele, este angajatul de bază al firmei de transport, șoferul. De când s-a deschis piața muncii, pentru că șoferia nu este o meserie ușoară, pentru că ești plecat de acasă cu săptămânile, cu lunile, e fluctuația aceasta spre Vest, foarte mulți acceptă să lucreze în străinătate pentru diferențe mici de venit. Firmele atrag acolo șoferii cu venituri mai mari pentru că așa e piața, eu nu aș avea nimic împotrivă să le oferim salarii șoferilor cât sunt în Germania, dar atunci trebuie să înțeleagă și clienții că prețurile vor fi ca în Germania. Însă despre lucrul acesta nu vrea să vorbească nimeni.

Din cauza acestei fluctuații de șoferi putem vorbi de o criză. Acum încercăm, avem și autorizațiile necesare, și camionul, să ne facem școala de șoferi proprie.

Duvenbeck Logistik în cifre (2015): Cifră de afaceri: 275.080.189 lei Profit net: 13.839.857 lei Număr mediu de angajaţi: 714 Număr camioane: 250 Suprafața depozite: ca. 13.000 mp, împărțite pe 4 puncte de lucru

Grupul Duvenbeck în cifre: Peste 35 de locații în 8 țări Peste 5.100 de angajați Peste 200.000 mp de depozite Peste 1.500 de camioane deținute

31

32

DWK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Tradiţia Târgului de Crăciun continuă la „Butoiul Sasului” de Alex TOTH

Comunitatea din Găneşti, judeţul Mureş, a sărbătorit, în 27 noiembrie, cea de-a treia ediţie a Târgului de Crăciun „Christ Kindelsmarkt” la „Butoiul Sasului”.

Evenimentul a fost organizat de Annemarie şi Erich Joachim Jikeli, proprietarii restaurantului „Butoiul Sasului”, şi partenerii lor.

Deşi domiciliaţi în Germania, în zona landului Bavaria, soţii Jikeli îşi petrec majoritatea timpului în comuna Găneşti, unde, după cum mărturisesc, se simt excelent. De aici şi până la ideea organizării Târgului de Crăciun a fost un singur pas, făcut cu optimism şi dragoste pentru comunitate. „Avem căsuţe cu lucruri făcute de mână şi de casă din Găneşti şi din satele din împrejurime, avem un program artistic foarte frumos, în fiecare week-end, până la Crăciun, şi sper să continuăm cu succes mai mare de acum încolo. Eu şi soţul meu trăim de 30 de ani în Germania, în Bavaria, unde aceste târguri reprezintă o mare tradiţie. Întrucât şi mie îmi place lucrul de mână, am insistat să organizăm un eveniment de acest gen şi la Găneşti, să adunăm oamenii împreună. Comunitatea locală a răspuns foarte bine la ideea noastră. În primul an, nefiind cunoscut evenimentul, oamenii au fost poate mai retraşi, dar în acest an prezenţa e mult mai numeroasă, iar implicarea mai mare. Îmi doresc ca acest târg, ajuns în acest an la cea de-a treia ediţie, să devină o tradiţie pentru comunitatea din Găneşti”, a afirmat Annemarie Jikeli.

Modelul german, implementat la Găneşti Membru în Consiliul Director al Clubului Economic German Braşov, Erich Joachim Jikeli, s-a declarat mândru de tradiţia care se înfiripă încet-încet la Găneşti, după modelul evenimentelor similare care au loc în ţări precum Germania, Austria şi Elveţia. „Soţia mea a demarat proiectul, am sprijinit-o din toate punctele de vedere. Am primit un mare sprijin şi din partea comunităţii, din toate punctele de vedere, femeile s-au implicat foarte mult, la fel şi Primăria comunei Găneşti, iar oamenii vor să continuăm acest proiect. Ne mândrim cu acest eveniment, iar, an de an, interesul este tot mai mare pentru acest târg. Acest gen de proiect funcţionează de mulţi ani în Germania, Austria şi Elveţia, iar noi am încercat să implementăm ideea şi la Găneşti, unde lumea a primit în mod pozitiv iniţiativa”, a menţionat Erich Joachim Jikeli.

DWK

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Şi în acest an, Târgul de Crăciun „Christ Kindelsmarkt” a beneficiat de susţinerea companiei germane Reinert, graţie căreia toţi copiii din comuna Găneşti vor primi în acest an vizita lui Moş Crăciun. „Târgul este susţinut de Grupul Reinert, care are o fabrică şi la Braşov. Directorul general al Grupului nu a reuşit să vină acum, dar va veni în weekend-ul următor. În Germania s-a făcut o acţiune mare, în fabricile Reinert, unde muncitorii au făcut pachete care la sfârşitul săptămânii viitoare, în 4 decembrie, vor fi împărţite copiilor şi familiilor nevoiaşe”, a completat omul de afaceri german.

Eveniment unic pe Târnava Mică Importanţa Târgului de Crăciun pentru coeziunea comunităţii din Găneşti a fost subliniată de primarul localităţii, Balog Elemer, care a transmis mulţumiri tuturor celor care s-au implicat în organizarea manifestării, atât copii cât şi adulţi. „Acum trei ani, când Annemarie şi Erich Joachim Jikeli au avut iniţiativa aceasta, noi ca Primărie şi Consiliu Local am reacţionat şi ne-am implicat, deoarece la ora actuală nu mai există vreun eveniment similar pe Târnava Mică. Pentru mine este foarte important că la aceste evenimente participă foarte mulţi copii care se adună nu numai din comuna noastră, ci şi din comunele din împrejurimi şi chiar din municipiul Târnăveni. Pentru mine, când, într-o comunitate, copiii - şi nu numai - se adună împreună şi se simt bine împreună înseamnă foarte mult. Totodată, cu această ocazie, transmit mulţumiri domnului Erich şi doamnei Annemarie, fiindcă au avut această iniţiativă. De asemenea, le mulţumesc tuturor organizatorilor care s-au implicat, şi aici amintesc Organizaţia de Femei UDMR din Găneşti, Biserica, grupul de dansuri şi toţi cei care aduc ceva în plus pentru acest târg de Crăciun”, a declarat Balog Elemer. „Cum la noi, la reformaţi, este perioada aceasta de aşteptare intitulată Advent, vreau să transmit tuturor locuitorilor din lume să aştepte ziua de Crăciun, când este Naşterea Domnului, precum şi multă sănătate, un Crăciun fericit şi în Noul An 2017 multă sănătate, răbdare şi putere de muncă. Cred că acest proiect poate fi amplificat, să îl facem mai mare. În primul an, au fost participanţi mai puţini, anul trecut au fost mai mulţi şi astăzi şi mai mulţi”, a adăugat primarul comunei Găneşti.

Un rol major în reuşita manifestării l-a avut şi Organizaţia de Femei din cadrul UDMR Găneşti, condusă de consilierul local Szentgyorgy Anna, a cărei implicare în diverse proiecte sociale este cunoscută şi apreciată pe plan local. „Mergem acasă la fiecare persoană vârstnică de 75 de ani, le ducem cadouri şi le urăm Crăciun Fericit. Anul acesta am pregătit peste 300 de asemenea pachete. De asemenea, cu ocazia sărbătorilor organizăm şi o masă festivă pentru vârstnicii care se pot deplasa la Butoiul Sasului. Sunt foarte mândră pentru că am o echipă foarte bună în spate, suntem 60 de femei care organizăm diverse evenimente şi pot întotdeauna să cer aju-

torul şi sprijinul lor. Ne dorim să facem o tradiţie din acest Târg de Crăciun”, a declarat Szentgyorgy Anna.

Aşteptare şi speranţă, de Advent Nu în ultimul rând, preotul reformat Szabo Istvan Janos a transmis câteva gânduri pozitive locuitorilor din Găneşti cu prilejul Adventului, perioadă caracterizată prin aşteptare şi speranţă în ajunul Sărbătorii Naşterii Domnului. „Suntem foarte bucuroşi în Advent, obicei care se regăseşte şi la noi, nu numai în Occident. Acest obicei este un prilej foarte bun ca toate comunităţile să se implice. Şi în biserica noastră, începând cu copiii, până la corul copiilor, corul tinerilor şi corul femeilor adulte, toată lumea poate să participe. Deja de câteva săptămâni, copiii noştri fac pregătiri, nu numai în privinţa cântecelor şi a serbării, ci au confecţionat diverse obiecte din lemn, cu diferite motive de Advent”, a spus preotul reformat Szabo Istvan Janos. În spaţioasa curte a restaurantului „Butoiul Sasului”, vizitatorii Târgului de Crăciun au fost întâmpinaţi de strălucirea a şase căsuţe cochete, „îmbrăcate” cu luminiţe şi ornamente de Crăciun, iar oferta a constat în produse artizanale confecţionate de copii, dar şi de adulţi, precum şi în produse tradiţionale, ecologice.

De asemenea, programul pregătit de organizatori a fost la înălţime, evoluţia artiştilor de la Fanfara din Târnăveni, Corul copiilor de la Biserica Reformată din Găneşti, Corul Magveto din Găneşti, Frisskarezok - grupa mică şi grupa mare a Ansamblului de dansuri populare fiind răsplătită de spectatori cu aplauze generoase.

33

34

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

LA MULȚI ANI, AUSTRIA!

35

Gerd Bommer:

“Investițiile mari demonstrează atractivitatea pieței” După cinci ani de succes în serviciul economiei austriece în Doha, Qatar, Gerd Bommer a preluat, de la sfărșitul lunii august, Secția Comercială a Ambasadei Austriei la București în calitate de consilier comercial. Cinci întrebări – profesionale și personale reflectă o imagine asupra planurilor sale pentru timpul petrecut în România.

Din deșert la Marea Neagră, care este prima impresie despre România?

Prima mea impresie, după timpu l scur t în care sunt aici, este pozitivă: românii sunt amabili, deschiși și doritori să ajute; țara are o natură foarte frumoasă și variată care inv ită să f ie descoperită, și peste tot se poate vedea și simți cu ltura secu lară a României.

Veți fi consilier comercial în România în următorii 7 ani. Ce așteptări aveți? Care sunt punctele cheie pe care vă veți baza munca aici? Ce obiective v-ați propus?

De la următorii 7 ani mă aștept la o activitate intensă, care va aduce multe roade și rezultate. Secția Comercială a Ambasadei Austriei împreună cu Biroul Comercial din Cluj s-au poziționat ca primul partener de contact pentru firme austriece pentru piața românească, iar această poziționare doresc să o consolidez. Suntem platformă de comunicare și networking, Support-Partner și centru de informații și competență al economiei austriece în România în probleme economice, juridice și fiscale.

Cum v-ați pregătit pentru mandatul din București și noua patrie aleasă?

Am început deja de jumătate de an să mă pregătesc pentru timpul meu în București. În timpul a două călătorii mi-am putut face o imagine despre oraș și despre munca mea viitoare. Familia mea m-a însoțit în una din călătorii și împreună am putut să cunoaștem și condițiile personale de viață. De curând am început un curs de limba română, dar mai am, cu siguranță, un drum lung înainte.

România are multe de oferit, în afara vieții profesionale cotidiene: artă, cultură, natură – cum preferați să vă petreceți timpul liber, pentru a vă încărca cu energie pentru munca de consilier comercial?

Posibilitățile de agrement în Doha au fost foarte restrânse, natura acestui stat al deșertului oferă doar limitat schimbare. Și activitățile sportive au avut de suferit în aceste condiții. Din acest motiv mă bucur să-mi pot petrece în România timpul liber în natură.

Planificăm deja mai multe călătorii de sfârșit de săptămână în apropierea Bucureștiului, am auzit că are multe de oferit.

Ce doriți să transmiteți comunității economice austriece și partenerilor economiei austriece aici, în România?

Deschiderea cu succes a piețelor străine este, pe lângă specializare, unul dintre factorii de succes al firmelor austriece. Intrarea pe piață este o provocare din multe puncte de vedere, însă puțin mai ușoară pe o piață dinamică și în creștere și la aceste piețe numărăm și România. Investițiile mari demonstrează atractivitatea pieței. Vorbim cu plăcere cu toate filialele austriece și partenerii din România și sperăm să putem contribui la succesul lor. De asemenea, credem și că firmele austriece sunt parteneri grozavi în dezvoltarea economică a României.

O sinteză - Advantage Austria București

36

LA MULȚI ANI, AUSTRIA!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Hirschmann România - produse inovative în industria automotive de Ligia VORO

După 9 ani de activitate, Hirschmann România este o companie matură cu o poziţie bine consolidată în industria automotive, care oferă un mediu de lucru profesional şi produse de calitate pentru sectorul automotive şi piaţa de energie regenerabilă. Compania face parte din grupul austriac Hirschmann Automotive, un performer în sectorul automotive pe plan internațional.

Grupul Hirschmann Automotive, specializat în producţia de conectori, sisteme de contact şi senzori, precum şi în ansambluri de cabluri și tehnologie de turnare, deţine, în prezent, două fabrici în România şi este un exemplu de succes în Parcul Industrial Mureş. Istoria companiei în țara noastră începe acum aproape 10 ani. “În 2007, Hirschmann Automotive era într-un ciclu de dezvoltare a produselor şi a noilor pieţe, inclusiv din punct de vedere strategic. Astfel, decizia a fost de a identifica noi zone de piaţă a muncii în Europea, iar România

a reprezentat un candidat bun datorită disponibilităţii forţei de muncă, competenţelor şi costului forţei de muncă. În Parcul Industrial Mureş, compania a putut identifica toate aspectele de interes pentru noi - fiind situat într-o zonă cu forţă muncă neexploatată, nicio companie importantă pe o rază de 100 de km nu era prezentă – şi în plus poziţionarea strategică – la intersecţia unor importante căi de transport – Drumul European 60, calea ferată, Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureș şi Autostrada A3 în plan, toate la câteva minute distanţă. Fiind aproape de Tîrgu Mureş puteam beneficia, de asemenea, de personal înalt calificat datorită şcolilor şi Universităţii Tehnice din Tîrgu Mureş”, explică Virgil Traian Roman, directorul general operațional al Hirschmann România, decizia conducerii grupului de a investi în județul Mureș.

Prezența în parc i-a asigurat Hirschmann România o relație simplificată cu autoritățile, partenerii de afaceri și piața forței de muncă și compania a avut astfel un sprijin în a nu face față singură provocărilor mediului economic din România.

Dezvoltarea companiei în județul Mureș a presupus și crearea unei rețele pe orizontală de parteneri de afaceri, de furnizori de servicii în principal, iar, intern, implementarea propriului sistem de training al personalului. În ultimii doi ani, compania a continuat să facă ceea ce știe mai bine – să dezvolte și să îmbunătățească.

“Ne-am extins capacitatea prin achiziționarea și revonarea unei noi arii de producție de 10.000 mp. În prezent, 85 % din suprafață este utilizată pentru liniile de producție, de la hamuri pentru oglinzi la ansamble special și produse fotovoltaice. Deoarece ne preocupă, de asemenea, confortul și siguranța angajaților noștri, am înființat la fabrica din parcul industrial o stație nouă de autobuz și

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

LA MULȚI ANI, AUSTRIA!

am început construcția unei noi porți de acces. De asemenea, investim într-o nouă conexiune la rețeaua electrică pentru creșterea puterii necesară viitoarelor proiecte. În următorii ani, în afară de investițiile în echipamente noi datorate creșterii proiectele, ne vom concentra asupra optimizării spațiului de birouri și a porților de acces și creșterea puterii electrice pentru fabrica situată în Sânpaul”, accentuează Virgil Traian Roman.

Managementul financiar, verigă importantă O parte importantă a activității companiei o reprezintă managementul financiar. “Dacă în trecut rolul CFOului era undeva departe de zona operațională, în biroul lui, și era limitat la „program obligatoriu” administrativ, pentru mine rolul la Hirschmann România îl consider ca o legătura strânsă între financiar și operațional, acesta fiind în prim-planul activității zilnice. Îmi plac cifrele, dar, în același timp, turul zilnic, săptămânal, în zona operațională mă ajută să le înțeleg și mai bine. În companiile internaționale, cifrele semnificative cu privire la managementul corporativ sunt vitale. Cifrele cheie permit - cu ajutorul sistemelor IT inovative - o privire de ansamblu constantă a tuturor funcțiilor și rezultatul lor.

Aceste date trebuie să fie evaluate în mod regulat, analizate și interpretate. Desigur, în calitate de CFO, este în sarcina mea, ca un observator critic, pentru a cere obiective definite în comun și să intervin în cazul devierii cifrelor.

rii și perfecționării angajatilor. “De la începutul anului am angajat și instruit peste 600 de oameni pentru cele două locații ale firmei Hirschmann România. Pozițiile au fost cât se poate de diversificate, fiecare departament fiind nevoit să își mărească echipa, pentru a putea face față noilor provocări. Am avut multe provocări în a găsi oamenii potriviţi pentru fiecare post, deoarece fiecare angajat în parte contribuie la realizările companiei.

Ne-am axat pe a alcătui echipele din oameni ambițioși atât cu studii și experiență relevante pentru fiecare poziție în parte cât și proaspeți absolvenți pe care să îi putem dezvolta. Au continuat programele de instruire a oamenilor, atât pe plan intern, în cadrul unei zone școală, organizată în perimetrul de producţie, cât și externe, cu ajutorul firmelor specializate și al furnizorilor de diverse echipamente și tehnologii”, a subliniat Liviu Sărăcuț, lider HR. Din punct de vedere social, Hirschmann România a continuat programele de practică pentru elevii de la liceele mureșene, precum și pentru studenţi care urmează cursurile facultăţilor din Tîrgu Mureș. “Am organizat mai multe vizite în companie pentru elevi și studenţi de la liceele și universităţile cu profil tehnologic. Am organizat o nouă ediţie “Ziua Porţilor Deschise”, în cadrul căruia angajaţii cu familiile lor au putut vizita spaţiile de producție”, a precizat Liviu Sărăcuț.

Pionieri în Grupul Hirschmann Sunt mândru pentru cele realizate de echipa din care fac parte, împreună am reușit să trecem peste fiecare obstacol și să creștem an de an. Anul acesta, ca și în ceilalți ani, vânzările au avut un trend crescător ceea ce ne bucură și ne dă o încredere pe plan local și nu numai”, ne explică Paul Ilea, director general financiar al Hirschmann România.

600 de angajați instruiți În departamentul resurse umane al Hirschmann România, anul acesta a fost un an dedicat recrutării, instrui-

Sistemul de Management Integrat (SMI) sau IMS (Integrated Management System) în Hirschmann România cuprinde aspectele legate de Calitate, Mediu și Securitate și Sănătate Ocupațională, precum și Sistemul de Producție Hirschmann sau HPS. “Succesul obținut la Auditul Extern de Sistem din luna iunie a acestui an, inspecțiile pentru licențe de produs VDE și cerințe legale KBA, precum și inspecțiile autorităților române (Garda de Mediu, Fondul de Mediu, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Apele Române), de pe parcursul întregului an, este martor al implicării și pasiunii cu care Hirschmann România evoluează. Licența

37

38

LA MULȚI ANI, AUSTRIA!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

standard de grup. Și nu este singurul exemplu de pionierat al echipei Hirschmann România.

“Multe din cele scrise mai sus sunt cifre, obținute cu suflet și răbdare, de o echipă minunată. Sunt mândru de colegii mei, o echipă care lucrează cu pasiune, colaborează atât de bine și sunt prezenți zi de zi în viața operațională a companiei”, a conchis Florin-Ciprian Lupeiu-Damian.

Contribuție importantă în Grupul Hirschmann

VDE ne propulsează în divizia ”Renewable Energy” pentru produse din grupa ”photovoltaic”, ne-a explicat Florin-Ciprian Lupeiu-Damian - lider al SMI. Până la urmă, expresia sistemului este desfășurarea muncii zilnice de către echipa de 12 auditori. “Echipa noastră susține și ghidează procesele companiei constant. De exemplu, până în luna octombrie a acestui an, departamentul IMS a furnizat peste 5.300 de ore de instruire, echivalentul a 671 de zile de muncă, cu aproximativ 2.500 de persoane prezente. Din punct de vedere SSM, anul acesta am înregistrat un singur accident minor, de traseu, la coborârea din autobuz. Am desfășurat 27 de audituri interne de sistem, cumulând peste 200 de ore de audit, din care au luat naștere aproape 800 de acțiuni. La toate acestea se adaugă auditurile 5S realizate lunar care ne ajută să păstrăm un nivel ridicat de organizare și disciplină. Sistemul de colectare și implementare a ideilor CIP a adus peste 2.000 de idei de îmbunătățire, iar rata de acceptare și implementare a depășit 85 %, iar echipa din segmentele de producție a organizat 74 de șantiere 5S”, a sintetizat Florin-Ciprian Lupeiu-Damian.

Interesant este că majoritatea proiectelor noi dezvoltate în grupul Hirschmann sunt inițiate în cadrul Hirschmann România. Un exemplu sunt proiectele de dezvoltare a intranet-ului, de succes în România, care au devenit un

Evoluția Hirschmann România se observă și în contribuția sa la nivelul grupului. “În prezent, fabrica din România este cea mai mare din Grupul Hirschmann Automotive, cu mai mult de 16.000 de mp destinați producției și cu aproape 2000 de angajați. De asemenea, am continuat să ne extindem capacitățile cu procese noi, sprijinind activitățile grupului, iar competențele din fabrică sunt promovate la nivelul grupului în Austria.

Având în vedere marja de profit, Hirschmann Romania este un contributor important la creșterea grupului.

Cu o atitudine deschisă și transparentă, Hirschmann Romania a dovedit că este un partener de încredere pentru clienți și pentru grup. Setea de cunoaștere și atitudinea concentrate pe îmbunătățirea continuă reprezintă punctele cheie ale organizației noastre”, subliniază Virgil Traian Roman, directorul general operațional al Hirschmann România.

Compania a urmărit nu doar dezvoltarea în piața automotive, ci s-a preocupat și de proiecte sociale, de responsabilitate socială.

“Fiind o unitate de producție, forța de muncă este cea mai importantă resursă și pentru asta am creat un sistem de motivare și de sprijin a angajaților noștri atât la muncă cât și acasă. Suntem o prezență constantă în comunitate prin activități diverse, sprijinindu-i cu rechizite atunci când copiii lor încep școala, prin strângerea de fonduri în caz de calamitate. În acest an compania a donat o mașină de pompieri pentru incendii și situații de urgență pentru comuna Sânpaul”, sintetizează Virgil Traian Roman implicarea socială a Hirschmann România.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

LA MULȚI ANI, AUSTRIA!

39

Austria, pe podium în topul investitorilor străini de Ligia VORO

Austria rămâne unul dintre cei mai importanți investitori străini în România. În clasamentul investitorilor străini, întocmit de Ministerul Afacerilor Externe, republica federală parlamentară ocupă locul al doilea după volumul investițiilor.

Pentru Austria, țara care a aniversat în 26 octombrie 61 de ani de când a obținut independența deplină, un vector de dezvoltare și creștere economică l-a reprezentat în ultimii ani comerțul exterior, potrivit datelor Ministerului român al Afacerilor Externe. Deși mare parte a schimburilor economice austriece se desfășoară cu Germania, totuși este de menționat că peste 23 % din exportul de bunuri ajung în Europa Centrală și de Est, iar peste 20 % din PIB-ul republicii se regăsește în investiții în țările centrale și est-europene. Spre exemplu, în România, Austria se clasează pe locul al doilea în topul investitorilor străini, după capitalul investit, și s-a menținut începând din 1990 ca unul dintre cei mai stabili parteneri comerciali ai României.

Astfel, valoarea schimburilor comerciale dintre cele două țări a cunoscut o creștere constantă, din 2007 încoace, cu o singură scădere abruptă în 2009, an de criză, când România a exportat sub 700 de milioane de euro și a importat bunuri în cuantum de 1,85 miliarde de euro.

Până la jumătatea anului 2016, valoarea importurilor din Austria au înregistrat o creștere de 4,58 %, până la 1,1 miliarde de euro, iar diferența până la 1,8 miliarde de euro, cât este valoarea totală a schimburilor economice între cele două țări o reprezintă exporturile românești. Dacă e să avem dimensiunea valorii schimburilor comerciale cu Austria pe un an întreg, în 2015, aceasta a fost de 3,79 miliarde de euro, din care exporturi – 1,37 miliarde de euro, iar diferența – 2,4 miliarde de euro – au reprezentat-o exporturile. Față de anul anterior a însemnat o creștere de 10,22 % a schimburilor comerciale totale. În total schimburi comerciale, Austria deține locul al optulea, cu 3,23 %.

România exportă în Austria, cu predilecție, maşini, aparate, echipamente electrice, articole vestimentare, metale şi articole metalice, mobilă, mărfuri şi produse diverse, vehicule şi echipamente de transport, lemn, materii textile şi articole din acestea, mase plastice, aparate optice etc., respectiv importă maşini, aparate, echipamente electrice, produse ale industriei chimice şi conexe, metale comune şi articole metalice, vehicule, aeronave, echipamente de transport, mase plastice şi articole din cauciuc, produse alimentare şi băuturi etc.

7116 companii austriece, la jumătatea lui 2016 Până la sfârșitul anului trecut, în România erau înregistrate 7041 de societăți cu capital austriac, care au investit direct 4,87 de miliarde de euro, conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului. În jumătate de an, numărul acestora a crescut cu 75, iar capitalul investit cu aproape 50 de milioane de euro.

Bineînțeles, cea mai importantă și cunoscută investiție a capitalului austriac în România rămâne achiziția acum mai bine de 10 ani a SNP Petrom de către OMV. În 2004, OMV a plătit 700 milioane de euro pentru 33 % din Petrom, apoi a avut loc o majorare de capital, astfel încât firma austriacă a devenit acționar majoritar cu 51 % și un capital investit de 1,5 miliarde de euro. De-a lungul anilor, investițiile OMV s-au cifrat la peste 8 miliarde de euro, pentru mulți ani, OMV Petrom fiind cel mai mare contributor la bugetul de stat și la PIB-ul României.

Companiile austriece au o prezență, de asemenea, importantă pe piața asigurărilor, în construcții, în industria constructoare de mașini sau industria lemnului.

Dacă ne oprim asupra Transilvaniei sunt câteva companii care au reușit să treacă în 2015 de 100 de milioane de lei cifră de afaceri, minim 10 milioane de lei profit și au avut cel puțin 10 angajați, potrivit informațiilor listafirme.ro.

Astfel, performerul rămâne Holzindustrie Schweighofer SRL, locat în Sebeș, județul Alba. Compania cu domeniul de activitate tăierea și rindeluirea lemnului a înregistrat o cifră de afaceri de 1,98 miliarde de lei și un profit de 206 milioane de lei.

Hammerer Aluminium Industries Santana SRL, din localitatea Sântana, județul Arad, a mizat în 2010 pe reciclare. În 2015, compania a trecut de 500 de milioane de lei cifră de afaceri, cu peste 25 de milioane de euro mai mult decât în anul anterior, și a înregistrat un profit de aproape 13 milioane de lei, de peste două ori și jumătate mai mare decât în 2014.

Rondocarton din Sânnicoară, județul Cluj, deținut de Rondo Gnahl din Austria, s-a apropiat în 2015 de o cifră de afaceri de 300 milioane de lei, cu peste 8 milioane de euro mai ridicată decât în precedentul, și a raportat un profit de peste 24 de milioane de lei.

ARL Strabag Cluj-Napoca a trecut anul trecut de o cifră de afaceri de 200 milioane de lei și a înregistrat un profit de 13 milioane de lei.

40

LA MULȚI ANI, AUSTRIA!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

250 years of the Prater 2016 is a major anniversary year for the Prater: Emperor Joseph II. opened the former hunting grounds to the public 250 years ago.

The Emperor’s proclamation went out on 7 April 1766: „It is hereby announced to all [...] that henceforth and from and now, everyone without distinction shall be permitted to walk, ride and drive freely in the Prater and the Stadtgut at all times of the year and at all hours of the year [...], and that nobody shall be barred from enjoying themselves with balloon hitting, bowling, and other permitted entertainments to their liking [...].” - Thus did the six square kilometer hunting ground of the Habsburgs become an entertainment and recreation area for all residents of Vienna. The huge World Exhibition was held here in 1873. The Giant Ferris Wheel was erected in 1897 to mark the 50th year of Emperor Franz Joseph’s accession to the throne. As part of the festivities in the Prater, showmen were allowed to set up their tents and booths. Many of them remained and so formed the basis for today’s Wurstelprater. This amusement park attracts locals and tourists every year. From the old helter-skelter and historic children’s carousels to the modern rides and numerous food outlets, the Wurstelprater offers fun for young and old, while the Green Parter continues to be used as an area for sport and recreation. The Prater has also become interesting in architectural terms: the campus of the Vienna University of Economics and Business on the edge of Prater was designed by prominent architects including Zaha Hadid.

The Giant Ferris Wheel and its Square You may want to visit this landmark of Vienna in the footsteps of the immortal movie “The Third Man” or simply enjoy the view of the city from almost 200 feet up. One thing is certain – only when you have taken a ride on Riesenrad are you really in Vienna! The Giant Ferris Wheel is open year round and is one of the most frequented attractions in the Danube metropolis. Ferris Wheel Square was redesigned in 2008. Now this entrance to the Prater amusement

park is a nostalgic theme world reminiscent of the Prater in the year 1900. The traditional city inn „Eisvogel” has returned to the Prater and offers award-winning Viennese cuisine. After its inaugural opening in 1805, the inn and its tasteful, sophisticated offering gradually rose to become a Viennese institution. Even today, the kitchen chefs hold fast to the qualities of yesteryear. Thus the menu is missing neither the classic Vienna schnitzel nor the imaginatively served yeast dumpling. The local foods are creatively dished up with a decent portion of „Viennese charm”. At Madame Tussauds, visitors can encounter celebrities from around the world up close: from Arnold Schwarzenegger to Falco, Empress Elisabeth and Gustav Klimt to Robbie Williams and Nicole Kidman.

An Attractive Adventure World...

Today, the Giant Ferris Wheel offers an attractive adventure world: at the entrance area, a „Panorama” tells the history of this monumental ferris wheel and the City of Vienna – with nostalgic installations that drift past you in giant ferris wheel cars. At the Riesenrad Shop, you can buy exquisite Viennese porcelain and crystal, models of the Riesenrad and high-quality textiles in the RiesenradLook. A café-restaurant provides culinary delights and pampers you in a cozy ambiance with Viennese specialties. The Giant Ferris Wheel was built in 1896/97 by the British engineer Walter Basset and wasn’t the only one of its kind back then: Basset built similar panorama wheels – extremely popular at the end of the 19th century – in Chicago, London, Blackpool and Paris as well. It played a lead role in the world-famous film „The Third Man”. That’s why it was also placed on the list of Treasures of European Film Culture by the European Film Academy in June 2016.

Also on the list are the Potemkin Stairs in Odessa.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

41

42

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Inspirație globală.

RIFF și RBA. de Ionuț OPREA

Conferința RIFF București și Romanian Building Awards ediția 2016 au adus împreună unii dintre cei mai importanți arhitecți ai momentului la nivel mondial, oferind o perspectivă relevantă asupra practicilor contemporane de arhitectură, la JW Marriot București.

Ediția 2016 a conferinței internaționale RIFF București și Gala Romanian Building Awards, organizată în avanpremiera prelegerilor RIFF, au reunit peste 250 de arhitecți, designeri, utilizatori și beneficiari, lideri pe piața construcțiilor, companii cu soluții pentru fațade, acoperișuri, izolații și pardoseli, pe 31 octombrie și 1 noiembrie, la Marriott Hotel. Evenimentul este considerat un program de trainning continuu pen-

tru arhitecți, fiind organizat de asociația ProEvent și ABplus Events, în colaborare cu Ordinul Arhitecților din România și prezidat de arh. Șerban Țigănaș, președintele acestui for profesional. Keynote speakerii acestui forum dedicat exemplelor recente de bune practici ale arhitecturii europene au fost arh.

Maurizio Meossi, Senior Associate Zaha Hadid Architects, și arh. Robert Konieczny, fondator KMK Promes, câștigător al ediției 2016 al Premiului European pentru Spațiul Public Construit. Arhitectul italian a susținut în cadrul RIFF o prezentare a proiectului Milan Citylife și un masterclass extraordinar de provocator în jurul acestui proiect. Complexul rezidențial cuprinde șapte clădiri dezvoltate în două grupuri în jurul unei curți interioare, separate de un pietonal care conectează vizual ansamblul și turnul HADID, în curs de proiectare. Arhitectul Robert Konieczny a fost prezent în cadrul Conferinței RIFF pentru a vorbi audienței despre unul dintre cele mai apreciate proiecte ale biroului sau Centrul pentru dialog “Przełomy” din Piața Solidarității. Mai mult, acesta a dezvoltat, pe parcusul unui masterclass extraordinar, filozofia care stă în spatele proiectelor sale construite sau rămase la stadiul de concept, un

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

întreg proces ideatic dezvăluind o gândire dinamică a arhitecturii ca dezvoltrare conceptuală continuă ce în final își pune amprenta și devine semnătura unui arhitect. Acest mod propriu de a gândi, transpus în discurs în cadrul masterclassului pe care arhitectul l-a ținut, are în sine un caracter motivațional pentru care s-a remarcat la RIFF 2016. Proiectul său a primit în acest an și Mențiunea de Onoare la Competiția Societății Urbaniștilor din Polonia, la secțiunea Spațiu public. Printre invitații cu prezentări în program s-au numărat și arhitecții Giuseppe Farris, Ewa P. Porębska, Erika Katalina Pasztor, Gerard Reinmuth, Habibeh Madjdabadi, Dorin Ștefan și Marian Moiceanu. Dorin Ștefan a prezentat la RIFF proiectul din cadrul competiției pentru extinderea Muzeului Național de Istorie din București. Biroul a imaginat această contribuție ca pe o recuperare a goticului în arhitectura românească și propune o utilizare neconvențională și provocatoare a sticlei. În ceea ce privește importanța evenimentelor RIFF, în contextul mai larg descris de Romanian Building Awards, Dorin Ștefan a adăugat că “avem nevoie de întâlniri cu arhitectura în care să vorbim despre cultura arhitecturii. Arhitectura este un gest cultural care însă trebuie și cultivat. Cu cât vom cultiva mai multă arhitectură cu atât vom culege mai multă bucurie. Mediul artificial construit de care ne ocupăm, cu preponderență noi, arhitecții, ca să nu fie doar un înveliș fizic, ci și unul mental, trebuie trecut prin filtrul gândului artistic.”

Premiile Romanian Building Awards, prima competiție de proiecte care evidențiază trioul creativ - arhitect, constructor și beneficiar, pentru edificarea unei culturi a calității spațiului construit în România, au fost decernate pe 31 octombrie, în cadrul unei gale. Juriul internațional a decis acordarea a două premii pentru proiectele care au avut o perspectivă diferită asupra spațiului public românesc și au adus contribuții substanțiale calității mediului construit, îmbunătățind contextul și dând valoare profesiei prin felul în care abordează locuirea și comunitatea. Au fost acordate și patru mențiuni speciale pentru proiectele care s-au remarcat prin calitatea spațiului, inovație și reactivarea zonelor urbane. Câștigători: 1.

Proiectul: Designing with Nature - CERC BoldeștiScăeni; Proiectant: Adrian Pop birou de arhitectură; Autor: Adrian Pop. 2. Proiectul: Urban Spaces/Dogarilor Apartment Building; Proiectant: ADN Birou de Arhitectură. Autori: arh. Andrei Șerbescu, arh. Adrian Untaru, arh. Claudiu Forgaci, arh. Valentina Țigâră, arh.

Bogdan Brădățeanu, arh. Simina Ignat. Menţiuni: 1. Proiectul: Rehabilitation and promovation of the cultural and historical heritage of „Piata Cetății – Turn Ștefan”; Proiectant: 9 Optiune. Autori: arh. Ildiko Mitru, arh. Ştefan Paskucz; 2. Proiectul: Behind the Blocks of Flats, a Bigger House, an Urban Villa; Proiectant: SC Synthesis Architecture SRL, autor: Panteli Mourgka; 3. Proiectul: EfdeN, proiectant: Asociația Solar Decatlon București, autori: arh. Dulgheriu Claudia, arh. Armenciu Daniel; 4.

Proiectul: the c.a.p, proiectant: RE-ACT NOW, autori: arh. Mario Kuibus, arh. Andrei Cebotaru, arh. Laurențiu Conceangă, arh. Adela Antoniu, arh. Alina Stoica, arh.

Maria Ungureanu, arh. Raluca Genoiu.

REAL ESTATE

43

44

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

45

2016, cel mai bun din istoria pieței rezidențiale locale 2016 va fi cel mai bun an pentru piața rezidențială locală, în pofida dificultăților înregistrate în sectorul finanțărilor. Anul se va încheia cu un număr record de locuințe finalizate și de tranzacții încheiate, potrivit studiului de piață Residential Market 2016 Overview realizat de compania de consultanță imobiliară Coldwell Banker Affiliates of Romania.

Aproximativ 30.000 de locuințe urmează a fi finalizate până la finalul acestui an în proiecte rezidențiale din România, cele mai mari piețe rezidențiale după București fiind Cluj-Napoca, Constanța, Sibiu și Brașov, potrivit datelor centralizate de către Coldwell Banker.

Numărul livrărilor de locuințe în București și împrejurimi va atinge un nou record în acest an, fiind estimat la aproximativ 13.000, în creștere cu 20 % față de anul anterior. Cea mai mare pondere a acestora, de aproximativ 53 %, este încadrată pe segmentul mass market, anul 2016 marcând și o majorare semnificativă a numărului de proiecte care țintesc clasa de mijloc, la un procent de aproape 40 %.

Astfel, dezvoltatorii de ansambluri rezidențiale din București au finalizat și lansat tot mai multe proiecte în zone semicentrale sau în imediata apropiere a polilor de dezvoltare a clădirilor de birouri, ceea ce a făcut ca în zonele Aviației – Barbu Văcărescu și Grozăvești – Politehnică dar și Tineretului să fie finalizate în acest an aproximativ 1.500 de unități.

Adoptarea legii dării în plată și epuizarea primului plafon disponibil pentru finanțări prin Prima Casă a dus la o scădere a vânzărilor de locuințe noi, scădere care a fost recuperată apoi după suplimentările fondurilor Prima Casă dar și după ce majoritatea instituțiilor finanțatoare au revenit la avansuri de 15 % - 20 % pentru un credit ipotecar.

Astfel, studiul realizat de Coldwell Banker Affiliates of Romania estimează un grad de absorbție în acest an de peste 70 % a locuințelor finalizate în 2016 în București, restul urmând a fi absorbit de piață în cea mai mare parte în următoarele șase până la nouă luni, în funcție de strategiile de business ale dezvoltatorilor și de condițiile macroeconomice. Datele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară indică o majorare cu 8,6% a numărului de tranzacții încheiate la nivel național în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2015.

Cele mai mari piețe rezidențiale regionale din țară au fost în 2016 Cluj-Napoca, Constanța și Sibiu, cu peste 2.000 de unități estimate spre livrare în fiecare din aceste zone,

urmate îndeaproape de Brașov, Iași și Timișoara. Cele mai mari grade de absorbție a noii oferte, de peste 90 %, s-au înregistrat în Cluj-Napoca și Brașov potrivit studiului Residential Market 2016 Overview, procentul achizițiilor realizate prin finanțare bancară fiind unul foarte redus, comparativ cu alte regiuni, precum București.

Coldwell Banker Affiliates of România este unul din cei mai mari consultanți imobiliari locali, după ultimele rezultate financiare oficiale, înregistrând o cifră de afaceri de 5,76 milioane de euro în 2015. Compania are cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidențial, fiind manager și agent exclusiv pentru peste 20 de proiecte rezidențiale în București și în principalele orașe din țară. Compania a vândut în 2016, direct de la dezvoltator, aproximativ 2.000 de locuințe noi.

46

AFACERE

de Augustin STANCIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

47

Galați - punct nodal pe harta clusterelor europene Peste 200 de participanți din Germania, Austria, Italia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, România și Republica Moldova au dezbătut, timp de 2 zile, între 5-6 octombrie, rolul clusterelor în definirea ecosistemelor de inovare la nivel european, cu accent pe domeniul bio-economiei.

Planificarea strategică, internaționalizarea, transferul de bune practici, soluțiile inovative de dezvoltare a IMM-urilor, întâlnirile bilaterale Business to Business și Cluster to Cluster, organizate sub egida Enterprise Europe Network, au ținut capul de afiș alături de întâlnirile experților Ariei Prioritare “ Competitivitate” din cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării. “Au fost prezentate exemple de bună practică la nivel european în domeniul politicii de cluster și instrumente în sprijinul managementului de cluster, cartografiate și analizate în cadrul rețelei sprijinite de către proiectul Clusterix 2 finanțat de către Programul INTERREG Europe. Un accent important a fost pus pe rolul ecoinovării în dezvoltarea unui mediu antreprenorial sustenabil, CLUSTERO susținând crearea rețelei române pentru ecoinovare în cadrul proiectului. Ecopartner finanțat de către Programul de cooperare elvențianoromân. Regiunea Dunării reprezintă un cadru propice în abordarea de domeniii de interes precum energia regenerabilă și protecția mediului, biotehnologia și industria constructoare de mașini, întrucât reunește țări și regiuni aflate în diverse stadii de dezvoltare.

Specializarea Universității ”Dunărea de Jos” Galați – ”Ar-

hitectură Navală” - pregătește arhitecți navali recunoscuți pe plan mondial, fiind de maxim interes la nivel european, întrucât este singura din zona de Sud-Est a Europei ce pregătește specialiști în acest domeniu. În acest context, Parcul Industrial din Galați este recunoscut ca fiind promotorul și elementul catalizator al clusterelor de la nivel local și acum este în derulare înființarea unui Centru de Informare Tehnologică a cărui misiune o reprezintă promovarea sustenabilității și creșterii în afaceri prin inovare și dezvoltare tehnologică pentru întreprinderile din sectoarele de activitate și domeniile acreditate, situate în regiunea de Sud-Est a României”, a explicat directorul Parcului Industrial Galați, Costică Voicu.

Conferința națională a clusterelor este evenimentul fanion anual al Asociației Clusterelor din România-CLUSTERO, comunitate de practică reprezentativă la nivel național și internațional. Cea de-a cincea ediție a fost organizată anul acesta, la Galați, de către Consorțiul Clusterelor din Regiunea de Sud-Est și Parcul Industrial Galați, având drept principali co-organizatori Ministerul Afacerilor Externe, UEFISCDI, Institutul de Prognoză Economică și Asociația pentru Promovarea Economiei Cunoașterii.

48

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TRC Park Cluj, prima etapă de Ionuț OPREA

Transilvania Construcții a inaugurat joi, 24 noiembrie, prima etapă (17,000 mp) a noului parc logistic TRC Park Cluj, proiect în dezvoltare în comuna Jucu – Herghelia, în cadrul platformei TETAROM III. Două hale cu suprafață totală 30.466 mp sunt parte din etapa I de dezvoltare a TRC Park, pe 59.000 mp de teren, însă proiectul va fi extins.

Evenimentul a evidențiat grija constantă de reducere a cheltuielilor prin folosirea unor tehnologii avansate și asigurarea celor mai bune facilități, astfel încât viitorii chiriași să poată să-și desfășoare activitatea în spații premium care să contribuie la performanța lor în business.

Președintele CA al Transilvania Construcții, Mircea Timofte, a evidențiat cum a fost posibil ca într-o perioadă scurtă de timp, 6 luni, compania să reușească să construiască o hală la standarde premium, după o investiție de 25 de milioane de euro.

Alexandru Bolog, managerul TRC, a anunțat faptul că firma eMag se numără printre companiile care au închiriat spații în TRC Park Cluj, care are un grad preliminar de ocupare de 60 %. “Unul dintre trendurile notabile ale pieței este creșterea importanței vânzărilor de produse on-line. În acest sens, ne bucurăm să-i avem pe cei de la eMag ca și chiriași, firma eMag fiind unul din cele mai mari magazine de eCommerce din România”, a spus Alexandru Bolog.

Cele mai importante proiecte pentru Transilvania Con­ struc­ții și strategia pentru 2017 au fost detaliate de Andrei Timofte, director general Transilvania Construcții. ”Novis Plaza, clădirea de birouri clasa A de pe Tăietura Turcului va fi prima clădire de birouri din Cluj care folosește tehnologie LED pentru iluminarea spațiilor de lucru și creează un mediu prietenos prin spațiile comune generoase și zonele verzi oferite prin terasele disponibile. Novis Plaza va fi inaugurată în februarie 2017. Strategia noastră este de a ajunge unul dintre cei mai mari dezvoltatori din Europa de Est. Un rezultat realizabil, explicat prin faptul că Transilvania Construcții este o afacere de familie și astfel deciziile importante sunt mai ușor de asumat, noi adoptând o flexibilitate explicabilă prin know-howul dobândit asupra pieței de real estate din România”, a subliniat Andrei Timofte.

Transilvania Construcții este o companie de construcții, dezvoltări și investiții imobiliare cu o notorietate obținută în peste 15 de ani de activitate. Societatea s-a remarcat în piața clujeană prin activități de dezvoltare și administrare a proprietăților industriale și proiecte rezidențiale.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

49

Nova Top are soluția de țigle care vă țin toată viața de Nicolae POP

Nova Top Sânpaul, județul Mureș, le propune constructorilor țiglele de beton pentru acoperișuri.

Sunt mult mai rezistente, se montează ușor, fără prea multe costuri financiare și cheltuieli reduse de întreținere. Német Lehel István, director vânzări Nova Top Sânpaul, județul Mureș, ne-a oferit mai multe detalii într-un interviu acordat revistei Transilvania Business.

Compania Nova Top a început să producă țigle de beton din anul 2014. Ce tehnologie se folosește la fabricarea acestora?

Linia de producție este bazată pe tehnologia VORTEX HYDRA din Italia. Acest tip de tehnologie a fost achiziționat de la societatea Tile Construct Srl, fiind modernizată cu piese originale.

Ce elemente inovative ați introdus în procesul de producție?

Una dintre inovații este mașina de vopsit țigle, un utilaj modern care folosește o tehnologie mai nouă, ce permite utilizarea mai eficientă a vopselei și o acoperire mai bună a țiglei. De asemenea, s-au schimbat mașinile de producție coame, coame începere, laterale și ramificații în trei și patru ape cu unele de ultimă generație. Au fost retehnologizate și modernizate elementele de bandă rulantă, fiind, de asemenea, utilizați paleți personalizați tip Nova cu mărimile de 115x100 cm.

Care este rețeaua de distribuție?

Rețeaua de distribuție a produselor Nova Top funcționează, deocamdată, la nivelul a opt județe: Mureș, Cluj, BistrițaNăsăud, Harghita, Covasna, Brașov și Hunedoara, unde lucrăm cu câte un depozit de materiale de construcții ce activează în orașele mari. Sigur că preocuparea noastră este să extindem această rețea de distribuție astfel încât să reușim să acoperim toată Transilvania.

Care sunt avantajele utilizării țiglelor de beton pentru acoperișuri? Țiglele de beton sunt foarte trainice și te pot ține o viață, au o rezistență sporită la intemperii, rezistă la furtuni, grindină sau ninsori puternice, datorită densității mari a materialului din care sunt fabricate, care nu permite ca umiditatea

să le deterioreze. În România, clima devine tot mai schimbătoare și vitregă, practic e nevoie de un acoperiș care să nu poată fi luat de vânt cu ușurință, deci greutatea contează. Țiglele de beton se montează ușor, fără prea multe costuri financiare și necesită cheltuieli reduse de întreținere.

Ce planuri de dezvoltare aveți pentru perioada următoare?

Principalul nostru obiectiv este dezvoltarea rețelei de distribuție, dar și a procesului de modernizare a fabricii de producție. Modernizarea presupune introducerea unor elemente noi în linia de producție, cum ar fi: RackerDerackerul care înlocuiește manipularea manuală a produsului semifinisat; mașina de împachetare țigle și de paletizare automată.

50

ANALIZÄ‚

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANALIZÄ‚

51

52

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Potrivit scenariilor din varianta preliminară a Strategiei Energetice a României, între 2017-2030,

Sectorul energetic are nevoie de minim 15 miliarde de euro investiții de Ligia VORO

În 15 noiembrie, Ministerul Energiei a lansat, în dezbatere publică, Strategia Energetică a României. O primă direcție se desprinde chiar din Sumarul executiv al documentului, unde se precizează că: “sectorul energetic românesc trebuie să devină mai robust din punct de vedere economic, mai avansat din punct de vedere tehnologic și mai puțin poluant”. Tradus, mesajul înseamnă investiții majore, estimate la minim 15 miliarde de euro.

Varianta preliminară a Strategiei Energetice a României a fost lansată în dezbatere publică în 15 noiembrie de către Ministerul Energiei. Strategia Energetică se întemeiază pe un studiu complex de modelare macroeconomică, cuprinde proiecțiile pentru anul 2030, bazate pe o modelare cantitativă cu grad ridicat de detaliu, și analizează și perspectiva pentru anul 2050.

Strategia Energetică și-a stabilit punctul de plecare de la cinci obiective fundamentale - securitate energetică, de asigurare a competitivității economiei, respectiv de tranziție a sectorului energetic către un model de dezvoltare sustenabilă, sprijinite pe fundamentul unei bune guvernanțe a sectorului

energetic și urmărind, în definitiv, asigurarea energiei pentru toți consumatorii și suportabilitatea ei prin reducerea sărăciei energetice și protecția consumatorilor vulnerabili. Celor cinci obiective fundamentale le corespund 25 de obiective operaționale, fiecare cu propriile acțiuni prioritare, urmate de măsuri concrete și de ținte pe termen scurt, mediu și lung.

Mixul energetic Strategia menține un mix energetic variat, în care sunt incluși atât combustibilii tradiționali - fosili – țiței, gaz

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

natural și cărbune, respectiv energia nucleară, cât și hidroenergia, definită drept coloana vertebrală a sistemului energetic, dar și energia regenerabilă. “Gazul natural produs în zăcăminte onshore și în cele recent descoperite în Marea Neagră poate asigura cererea internă, în vreme ce cărbunele, pe termen mediu și lung, va resimți presiunea crescândă a costului emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). Biomasa își păstrează rolul central în încălzirea gospodăriilor din mediul rural, dar în forme mai eficiente și mai puțin poluante. Cogenerarea de înaltă eficiență continuă să joace un rol important, prin investiții planificate integrat cu modernizarea și redimensionarea sistemelor de alimentare centralizată cu agent termic, noi unități industriale, respectiv cu programele de creștere a eficienței energetice a locuințelor”, se precizează în strategia energetică.

Sectorial, ponderea gazului natural în mixul energiei electrice este estimată a crește doar marginal în perioada 20162020, după care scade sub nivelul din anul 2015. Astfel, proiectele de investiții noi, în afara celor care înlocuiesc grupuri ce se retrag în perioada 2020-2023 – și acestea la un nivel redus, nu sunt fezabile și, implicit, finanțabile.

Lignitul și huila pot fi utilizate în continuare dacă se investește în capacități noi și dacă scade costul de producție și astfel se vor regăsi în mixul energetic. Altfel, ponderea acestora va scădea. Și nu doar în acest scenariu. Dacă se va dubla producția de energie nucleară, rolul gazului și al cărbunelui va scădea în mixul energetic. Ponderea acestora va depinde și de prețul certificatelor de emisii în sistemul de tranzacționare a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE (ETS). Dacă acesta va urca până la 40 €/tonă CO2 echivalent în 2030, gazul natural este competitiv în mix față de lignit la un nivel al prețului de 19 €/MWh. “Dacă prețul ETS rămâne mai scăzut decât se estimează în prezent, există posibilitatea menținerii prelungite a cărbunelui în mixul energiei electrice, întrucât este improbabilă păstrarea prețului gazului natural pe termen lung sub 15 €/MWh”, se mai arată în strategie.

Ariile de intervenție strategică În aceste condiții au fost identificate cinci arii centrale de intervenție strategică.

Prima arie centrală de intervenție strategică este înnoirea parcului de capacități de producție a energiei electrice, o parte fiind aproape de sfârșitul duratei de viață, iar unele sunt ineficiente economic și inadecvate ecologic. “Înlocuirea capacităților de producție a energiei electrice presupune investiții de 7 până la 14 mld € până în 2030, în funcție de scenariul de dezvoltare. Noile capacități de producție vor utiliza tehnologii avansate, cu eficiență ridicată, flexibile și mai puțin poluante, capabile să asigure stabilitatea sistemului energetic”, este propunerea din strategie.

De asemenea se are în vedere extinderea capacității nucleare, prin construcția Unităților III și IV de la Cernavodă, o investiție justificată din motive de securitate energetică și de reducere a emisiilor de GES, însă care trebuie realizată în condiții de eficiență economică.

Potrivit strategiei, procesul de ieșire din uz a parcului de capacități vechi, bazate pe gaz natural, se va încheia în următorii 10 ani. În prezent, România obține, în mod eficient, 1500 MW în centrale termoelectrice alimentate cu gaz natural.

Cărbunele rămâne în mixul energetic datorită rolului important în stabilitatea Sistemului Energetic Național (SEN),

Victor Grigorescu, ministrul Energiei

însă, după 2025, se prefigurează înlocuirea capacităților pe bază de cărbune care trebuie să aibă parametri supra-critici, eficiență ridicată și emisii specifice de GES scăzute. În domeniul hidroenergiei se menționează că până în 2030, capacitatea hidro va crește ușor, în urma finalizării investițiilor aflate în derulare, și se ia în calcul realizarea unui studiu de locații pentru capacități de acumulare prin pompaj de dimensiuni mici, însă Hidro Tarnița nu mai intră în calcul. “Rolul esențial jucat de hidroenergie pe piața de echilibrare va trebui întărit prin realizarea la timp a lucrărilor de mentenanță și retehnologizare”, se precizează în strategie. În domeniul altor capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, viitorul nu se prefigurează unul prea bun pentru că schemele de sprijin dispar. Însă, autorii strategiei apreciază că: “Capacități noi pe bază de SRE intermitente vor continua să se dezvolte fără scheme de sprijin. Un factor determinant pentru viabilitatea proiectelor de SRE este accesul la finanțare cu costuri scăzute de capital. Prin mecanisme adecvate de sprijin, utilizarea biogazului și a deșeurilor

Ținta de decarbonare La nivel european, ținta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră este de atingere a unui nivel cu 80 % mai redus în 2050. Acest obiectiv este tratat și în documentul national lansat în dezbatere publică.

“Strategia ia în calcul o reducere a emisiilor de GES cu 75 % în 2050, procent ce depinde de reducerea costurilor tehnologiilor față de proiecțiile actuale.

Prin participarea cercetătorilor români la programe internaționale de cercetare-inovare în domeniul energiilor curate și prin dezvoltarea producției industriale de piese, componente și echipamente necesare tranziției energetice, pe baza unei forțe de muncă productive și bine calificate, România va fi un partener în atingerea obiectivelor europene și mondiale de decarbonare”, se arată în strategie.

53

54

ENERGIE va crește, cu precădere în capacități de cogenerare, cu respectarea standardelor de mediu”. Destul de general pentru jucătorii din piață sau potențialii investitori care așteptau o concretețe mai pronunțată. Explicația însă vine mai încolo, unde se precizează că: “România și-a îndeplinit angajamentul european pentru 2020 de a crește ponderea de SRE la 24 % din consumul brut de energie finală, atingând pentru acest indicator nivelul de 26,3 % în 2015, la un cost deloc neglijabil pentru consumatorul final. Trei factori vor determina ponderea SRE în România în 2030: (1) costul de capital pentru finanțarea SRE, (2) evoluția consumului de biomasă pentru încălzire și (3) atingerea țintei pentru biocarburanți în 2020 în transporturi și dezvoltarea electromobilității și a încălzirii electrice”.

A doua arie centrală de intervenție strategică este infrastructura și aprovizionarea cu gaz natural. Aici sunt menționate proiectele de exploatare a resurselor de gaz natural, onshore și offshore în Marea Neagră, dezvoltate de SNGN Romgaz SA și OMV Petrom, precum și realizarea infrastructurii de transport interne – spre exemplu conectarea cu zăcămintele de la Marea Neagră, și externe, inclusiv proiectele de interconectare cu flux biderecțional cu Republica Moldova, Bulgaria și Ungaria, respectiv construcția interconectorului BRUA. Însă provocările pentru industria de gaz natural sunt investițiile în explorare geologică și creșterea gradului de recuperare din zăcămintele existente, inclusiv cele cu gaz asociat, pentru menținerea unei producții interne de gaz natural semnificative. “În paralel, este necesară modernizarea și retehnologizarea infrastructurii naționale de transport, înmagazinare și distribuție a gazului natural, pentru a permite operarea la presiuni ridicate, reducerea pierderilor de rețea și creșterea flexibilității în operare”, se menționează în document.

Un alt punct atins se referă la crearea unei piețe competitive de gaz natural, iar în corelație cu piața de echilibrare a energiei electrice, “este necesară atingerea unui grad comparabil de maturizare al celor două piețe, prin armonizarea legislației secundare”.

A treia arie centrală de intervenție strategică abordează rolul central al biomasei în încălzirea gospodăriilor din mediul rural, în condițiile în care lemnul este folosit astăzi pentru încălzirea a aproape 90% din locuințele din mediul rural și 45% la nivel național. “Biomasa își va păstra un loc central în încălzirea locuințelor din mediul rural. Vor fi sprijinite, prin politici dedicate, utilizarea instalațiilor eficiente și mai puțin poluante, și sistemele de cogenerare pe bază de biomasă și biogaz în zone semi-urbane, cu distribuire centralizată a agentului termic. În anul 2030, majoritatea gospodăriilor din mediul rural vor avea, probabil, acces la surse alternative de încălzire, iar locuințele vor fi mai eficiente energetic. Prin

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

extinderea rețelelor de distribuție a gazului natural, va crește utilizarea gazului natural pentru gătit și încălzire. Dezvoltarea sistemelor distribuite de producție a energiei electrice (fotovoltaic și eolian), dublate de capacități de stocare, va avea loc mai ales în mediul semi-urban și va favoriza încălzirea cu pompe de căldură aer-sol. Panourile solare termice vor fi o soluție accesibilă pentru încălzirea apei”, se precizează în strategie.

A patra arie centrală de intervenție strategică este dezvoltarea cogenerării de înaltă eficiență, în paralel cu modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu agent termic (SACET). Strategia propune ca țintă păstrarea a cel puțin 1,25 milioane de apartamente conectate la SACET în 2030.

A cincea arie centrală de intervenție strategică aduce în prim plan amplificarea programelor de creștere a eficienței energetice a locuințelor. Strategia vorbește de nevoia de izolare termică, în principal, a blocurilor de locuințe și a gospodăriilor care primesc ajutoare pentru încălzire.

Noi direcții de dezvoltare a sectorului energetic Strategia lansează câteva provocări investitorilor din România prin includerea câtorva direcții noi de dezvoltare în sectorul energetic. Este amintită astfel: transformarea României în centru al producției de componente pentru autovehicule electrice și pentru tehnologiile de SRE, cum sunt bateriile pentru stocarea energiei electrice, pompe de căldură, materiale pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor, tehnologii de gestiune a rețelelor inteligente și a consumului de energie etc.

Apoi sunt menționate dezvoltarea rețelelor inteligente de transport și distribuție a energiei electrice, tranziția consu-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

matorului către rolul de prosumator, care injectează în rețea propria producție de energie electrică, care, pe termen lung, va avea impact asupra arhitecturii rețelelor, în special atunci când dispune și de o capacitate de stocare a energiei electrice, pentru a limita interacțiunea cu rețeaua, promovarea autovehiculelor electrice și a celor hibride, atât autoturisme, cât și autobuze și autoutilitare de mic tonaj, dedicate mediului urban, care vor fi absolut obișnuite în trafic în 2030. În acest context, statul trebuie să își asume crearea infrastructurii de încărcare și a pieței în faza de început, iar investitorii să dezvolte facilități de producție de autovehicule electrice, baterii și componente.

Nu în ultimul rând, o direcție de dezvoltare o reprezintă construcția de clădiri inteligente. “Este oportună promovarea pe termen lung a construcției de astfel de clădiri la nivel național, inclusiv prin stabilirea unor standarde ambițioase de eficiență energetică pentru construcțiile noi. Atingerea țintelor de decarbonare în orizontul anului 2050 va presupune investiții mari în eficiența energetică a imobilelor, iar statele care vor reuși să atragă investiții în industria eficienței energetice vor avea de câștigat în fața celor cu un stoc de clădiri mai puțin eficiente energetic, importatori ai acestor tehnologii. România poate fi printre câștigători în acest domeniu: materialele de construcție sustenabile și echipamentele pot fi produse în România, atât pentru piața internă, cât și pentru piețele internaționale”, se accentuează importanța acestei direcții de dezvoltare identificate.

Estimări investiționale Investițiile totale în sectorul energetic (exclusiv ceea ce ține de consumul energiei) sunt estimate între 15 și 30 mld € pentru perioada 2017-2030, cu o estimare centrală de aproximativ 20 mld €.

ENERGIE

Finanțarea ar putea fi atrasă din surse private, programele de investiții europene – fonduri structurale, respectiv cele ale băncilor de investiții și de dezvoltare (BEI, BERD etc), parteneriatele public-private, respectiv scheme de investiții precum cele de tip ESCO pentru creșterea eficienței energetice a imobilelor, respectiv veniturile bugetare asociate licitațiilor pentru permisele de emisii aferente sistemului ETS. Spre exemplu, în sectorul de gaze naturale, se amintește de investiții medii anuale ale OMV Petrom de aproximativ 920 de milioane de euro, în timp ce ale Romgaz s-au cifrat la 200 de milioane de euro, însă strategia nu a făcut o proiecție a acestora pe termen lung, menționând doar necesitatea lor.

Necesarul de investiții în domeniul energiei electrice este estimat însă la minim 500 milioane de euro și maxim 1 miliard de euro anual până în 2030, în vederea realizării proiectelor de interconectare și de dezvoltare a rețelei prevăzute în Planul de Dezvoltare al Transelectrica pentru 2016-2025 și continuarea acestuia până în 2030, nivelul estimat al investițiilor în rețelele de distribuție, precum și realizarea sau nu a investiției de la Cernavodă.

Nivelul investițiilor în rețelele de distribuție a agentului termic este estimat între 1,3 și 2,6 mld €. În paralel, este necesară înlocuirea vechilor centrale termoelectrice în cogenerare, ce se apropie de sfârșitul duratei de viață, cu un necesar al investițiilor estimat între 1 și 1,5 mld €. “Suplimentar, vor avea loc investiții în înlocuirea unei părți a cazanelor de apă fierbinte ajunse la sfârșitul duratei de utilizare, cu un nivel estimat al cheltuielilor între 45 și 60 mil €/an. Scenariul Optim prevede investiții în noi capacități de cogenerare, de aproximativ 90 mil €/an până în 2030 și un minim de 45 mil €/an al investițiilor în cazane de apă fierbinte, fiind preferate unitățile ce produc energie termică și electrică în cogenerare”, se mai arată în document.

Strategia cuprinde și scenariile de consum, producție, investiții etc. și pentru intervalul 2030-2050, însă asupra acestora ne vom apleca într-o ediție viitoare.

55

56

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Studiu EY:

România pierde din atractivitate în proiecte de energie regenerabilă Țările europene recâştigă terenul pierdut la începutul anului în clasamentul atractivităţii investiţiilor în proiecte de energie regenerabilă, în defavoarea pieţelor emergente, se arată în raportul bianual EY Renewable energy country attractiveness index (RECAI). În top 10 ţări din cadrul indexului EY, Franţa urcă o poziţie, ajungând pe locul 7, în urma anunțului privind intenția de participare la licitația de achiziționare de panouri solare cu capacitate 3GW în următorii trei ani. În același timp, în această ţară este în plină desfăşurare construcţia unei fabrici de producţie de panouri solare pentru acoperirea a 1000 de kilometri de drumuri.

România pierde locul 34 pe care l-a deținut anul trecut și iese din top 40 de țări atractive pentru investiții în proiecte de energie regenerabilă.

Valeriu Binig, Partener Asistenţă în Tranzacţii, EY România, explică: „Corectarea drastică a schemei de sprijin pentru electricitatea produsă din surse regenerabile și incertitudinea privind perspectivele acestei scheme pe termen scurt, mediu și lung, au determinat scăderea atractivității României pentru noi investiții în domeniu.

Mulți deținători de parcuri eoliene și solare, amenințați de faliment, caută să le vândă, în timp ce potențialii cumpărători oferă prețuri încă inacceptabile. În plus, asimilarea turnurilor turbinelor eoliene drept construcții impozitabile a contribuit suplimentar la înrăutățirea sentimentului investitorilor. România a îndeplinit ținta specifică anului 2020 privind ponderea regenerabilelor în consumul brut de energie primară încă de pe acum. Nu este clar însă dacă vor supraviețui suficiente capacități de generare până în 2020, când se verifică îndeplinirea țintei specifice. Nu există perspective clare privind noi scheme de sprijin pentru producerea de energie electrică în panouri fotovoltaice de acoperiș sau pentru promovarea biomasei ca resursă energetică.

Alături de acestea, ultima propunere de modificare legislativă este percepută de investitori ca neaducând soluții pe termen scurt pentru bancabilitatea proiectelor implementate. Conform calculelor EY, termenul de recuperare a unei investiții într-un proiect eolian realizat în România depășește, în condițiile de astăzi, 30 de ani.”

Belgia (locul 18), Suedia (locul 20), Irlanda (locul 30), Norvegia (locul 32) şi Finlanda (locul 35) au urcat şi ele în clasamentul primelor 40 de ţări. În Norvegia, lucrările de la noul tunel subacvatic, în valoare de 2,3 miliarde USD, către Germania creează o nouă mare oportunitate de producţie de energie eoliană şi hidro pentru cele două ţări.

Germania, alături de Statele Unite ale Americii, China, India şi Chile, rămâne neclintită în clasamentul primelor cinci ţări atractive pentru investiții.

Cea care contrazice total tendinţa de îmbunătăţire la nivel european este Marea Britanie, coborând pe poziţia 14 în cadrul indexului, cea mai joasă din toate timpurile. La scăderea interesului investitorilor au contribuit votul Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, desființarea De-

partamentului de Energie şi Schimbări Climatice (DECC) şi aprobarea centralei nucleare Hinkley Point C. În privința certificatelor verzi, Europa a înregistrat cea mai mare creștere a activității, conform raportului EY, cu un total de certificate verzi emise, începând cu 2007, în valoare de 54,9 miliarde USD, față de 19,8 miliarde USD în America de Nord și 4,5 miliarde în Asia.

Din 2007, de la lansarea pieţei de profil, 65% din emisiunile de obligaţiuni verzi – în valoare de 95,6 miliarde USD – au fost canalizate către energia regenerabilă. În acest an, până în luna iulie, au fost deja vândute obligaţiuni verzi în valoare de 48,2 miliarde USD, faţă de valoarea de 41,8 miliarde USD pentru întregul an 2015 şi cea de 36,6 miliarde USD pentru anul 2014.

Raportul RECAI realizează un clasament al primelor 40 de pieţe din punct de vedere al atractivităţii şi oportunităţilor de investiţii în sectorul energiei regenerabile, având la bază o serie de indicatori macroeconomici, indicatori ai pieţei de energie şi de tehnologie specifică.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

57

58

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Perspective de CEO pentru 2017 ,,CEO Conference – Shaping the future’’, evenimentul organizat de Doingbusiness.ro și coorganizat de EY România în data de 23 noiembrie 2016, a reunit, la Stejarii Country Club București, peste 170 de persoane influente la nivelul mediului de afaceri, lideri de companii, consultanți, decidenți și reprezentanți ai instituțiilor de prestigiu naționale și internaționale. ,,Desfășurarea evenimentului, aflat la cea de-a doua ediție, a confirmat faptul că prin componența unică de persoane influente în economie pe care o reunește conferința, reușim să oferim mediului de afaceri românesc o platformă excelentă pentru discuții la nivel înalt și oportunități exclusive de afaceri pentru participanți”, a declarat Dumitru Ion, CEO Doingbusiness.ro. Conferința a fost deschisă de către Nenad Pacek, Președintele Fondator al Global Success Advisors și confondatorul CEMEEA Business Group, fost vicepreședinte al The Economist Group (Economist Intelligence Unit), care a și moderat sesiunea dedicată perspectivelor macroeconomice, la care au participat ca speakeri: Cătălin Păuna, Country Economist - Banca Mondială, Bogdan Ion, Country Managing Partner - EY Romania&Moldova, Steven Van Groningen, Președinte - Raiffeisen Bank România, Board Member Foreign Investors Council, Radu Crăciun, CEO - BCR Pensii, Vicepreședinte – Asociația Administratorilor Independenți, Sorin Mîndruțescu, General Manager Oracle România, și Constantin Ionescu, National Security State Counsellor - Romanian Presidency.

Previziuni pentru 2017 ,,Mă bucur să văd un număr așa de mare de CEO și de manageri de companii prezenți aici, având o discuție atât de amplă și în profunzime. Referitor la anul viitor, lucrurile stau bine în România, probabil că nu vom avea aceeași creștere ca și în acest an, poate explicată prin efecte oneoff, de tipul stimulului fiscal pe care l-am avut la începutul anului, însă creșterea economică va fi în continuare solidă”, estimează Cătălin Păuna, Country Economist - Banca Mondială.

,,În viitor, România are clar potențial pentru creștere, dar, ca acest potențial să fie sustenabil, trebuie să și investim.

Sper ca anul viitor să avem un mediu mai predictibil și un CEO să nu mai fie - glumind - ,,Chief Explanation Officer” încercând să explice ce se întâmplă, dar chiar să devină din nou Chief Executive Officer și să conducă resursele pe care le are la dispoziție pentru un scop pozitiv”, a declarat Steven Van Groningen, Președinte - Raiffeisen Bank România, Board Member - Foreign Investors Council. ,,Suntem într-un moment în care România are o rată de creștere foarte bună. Dar atmosfera de impredictibilitate la nivel global, poate mai puternică decât în trecut, cred că necesită abordări chiar și mai sofisticate din partea celor care guvernează companiile, fie că e vorba de directori generali sau de Consilii de Administrație”, spune Radu Crăciun, CEO - BCR Pensii, Vicepreședinte – Asociația Administratorilor Independenți. ,,Cei intervievați în studiul nostru – A vision for growth – în octombrie anul acesta sunt foarte pozitivi legat de creșterea în 2016 și au mare încredere în dezvoltarea în 2017 a sectoarelor în care activează. Este extrem de important ce poate să facă România într-un context european și global”, afirmă Bogdan Ion, Country Managing Partner EY Romania & Moldova. ,,Atenție la cloud, atenție la un nou model – nu o nouă tehnolgie, ci un nou model de a face business. Este ceva ce nu este promovat de o companie ci de o întreagă industrie, a intrat în viața noastră fără să ne dăm seama, prin facebook, prin twitter, prin social networking, acum este următorul nivel – al intrării în lumea corporațiilor, în lumea business-ului. Cred că trebuie ca participanții la acest eveniment, CEO Conference, să fie în cunoștință de cauză de ceva ce nu au mai experimentat până acum – noul model de a face business”, a susținut Sorin Mîndruțescu, General Manager - Oracle România. ,,În niciun caz nu cred ca va urma un an rău. Probabil că România se va plasa în Top 3 al ritmurilor de creștere în Europa în 2017, fundamentele macroeconomice sunt solide

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

și sprijină această perspectivă pozitivă. Banca Centrală Europeană va menține dobânzile foarte scăzute. Pentru Europa, aceasta înseamnă dobânzi foarte scăzute pentru, aș zice, cel puțin următoarele 18 luni, iar probabilitatea este ca și în România să avem, de asemenea, dobânzi foarte scăzute, dar pe măsură ce economia crește în aceste ritmuri mă aștept la presiuni inflaționiste. Am putea vedea inflație de 1,5-2 % la sfârșitul lui 2017, ceea ce înseamnă că BNR ar putea ridica dobânzile anul viitor poate până la 2,5 % la final”, a declarat Nenad Pacek, Președintele Global Success Advisors.

Digitalizarea în ritm alert Cea de-a doua sesiune a conferinței, dedicată digitalizării, a trasat rolul liderilor din companii în privința transformării digitale, regândirea strategiilor și a modelelor de afaceri și reinventarea avantajelor competitive ale companiilor în economia digitală. Sesiunea a fost moderată de Vargha Moayed, Partener – Advisory Services Leader - EY România, și au răspuns provăcilor aduse de creștere și digitalizare: Marius Perșinaru, Country President Romania&Moldova - Schneider Electric, Marius Filipaș, Services Delivery Director - Microsoft România, Daniel Pană, Country Manager - SAS România, și Cristian Ionescu, Country Manager - Expense Reduction Analysts. ,,Vedem 4 nivele în schimbarea oricărei firme la ora actuală: modul în care te conectezi cu clienții (bidirecțional – luare de informații de la clienți și transmitere de informații către ei), modul în care angajații pot lua decizii singuri și să își organizeze mai bine activitatea zilnică, modul de optimizare a proceselor în cadrul firmei, și nu în ultimul rând, orice firmă devine o firmă de software. De ce? Pentru că softul ajunge să îmi transforme produsele pe care eu le am”, a declarat Marius Filipaș, Services Delivery Director Microsoft Romania. ,,Totul pleacă de la date. Pentru mine nu mai există astăzi nicio companie care poate susține că poate face abstracție de date sau de analytics. Toată lumea utilizează analytics, întrebarea este cât de mult și cât de bine. Constat că majoritatea jucătorilor din piață au decis să investească mai mult în analytics – mă refer la piața financiar-bancară. Urmează și alte piețe. Pentru noi, digitalizarea înseamnă să facem datele să producă rezultate pozitive pentru companii”, a declarat Daniel Pană, Country Manager - SAS România. CEO Conference – Shaping the future s-a încheiat cu sesiunea dedicată experienței coaching-ului. “Care sunt piedicile care îi opresc pe liderii din companii în a avea impactul pe care îl urmăresc” a fost subiectul prin care Mihai Stănescu, Executive Coach – RoCoach, a detaliat comprehensiv cele trei caracteristici pe care trebuie să le dețină fiecare lider de companie/ persoană cu funcție executivă: integritate, credibilitate, carismă, prezentând totodată cele mai bune tehnici care trebuie deținute de un șef performant de companie.

EVENIMENT

59

60

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Oierit la standarde europene pentru șase stâne din România de Alin ZAHARIE

Hotel Crowne Plaza din Bucureşti a găzduit, în 15 noiembrie, conferința finală a proiectului „Modele agricole sustenabile pentru zona muntoasă din România”, proiect finanțat de către guvernul Elveției prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român. În realizarea proiectului au fost implicate Federaţia Agricultorilor de Munte „Dorna” (FAMD), Agrom-RO, Romontana, Fundaţia „Open Fields” și partenerul elvețian „Schweizerische Arbeitsgemeinschaft für die Berggebiete” (SAB – Centrul Elvețian pentru Regiunile Montane).

Beneficiarii proiectului sunt Asociația Crescătorilor de Oi „Străcioru” din Bistrița Bârgăului (Bistrița-Năsăud), Asociația Crescătorilor de Animale Tulgheș (Harghita), Composesoratul Ibănești (Mureș), Asociația Producătorilor Montani Fărcașa (Neamț), Asociația de Dezvoltare Rurală „Grințiesul” Broșteni (Suceava) și Obștea Năruja (Vrancea). Cele șase asociații, beneficiarele directe ale proiectului, au reușit în doi ani să construiască de la zero stâne moderne în județele Neamț, Suceava, Harghita, Bistrița-Năsăud, Mureș și Vrancea, la care se adaugă pregătirea profesională a beneficiarilor prin cursurile de formare, partea de management a pajiștilor, rețete și specificații de produs, partea de marketing și promovare a brandului creat “De La Munte”, sub care beneficiarii își pot vinde produsele.

„Îmi place foarte mult acest proiect” Prezentarea finală a proiectului s-a bucurat de prezența Excelenței Sale Urs Herren, Ambasador al Confederației Elvețiene, care a salutat reușita proiectului, un adevărat

exemplu de urmat și de alții. „Mie îmi place foarte mult acest proiect, pentru că înainte să fiu numit ambasador în România am îndeplinit acestă funcție în Nepal și, prin urmare, înțeleg foarte bine la ce se referă acest tip de activitate. De regulă, comunitățile montane sunt mai sărace și ar dori să facă tot ce pot pentru a-și îmbunătăți producția. În același timp, munții sunt foarte importanți, pentru că înconjoară zonele de câmpie, iar gestionarea corespunzătoare este foarte importantă pentru toate zonele unei țări. Zonele montane sunt, de asemenea, afectate de schimbările climatice și cu atât mai mult vor fi schimbate și pe viitor, lucru valabil și pentru lanțul carpatic și pentru comunitățile ce locuiesc în această zonă.

Am încredere că acest proiect a dus la întărirea relațiilor dintre producătorii locali și organizațiile care susțin dezvoltarea zonelor montane. Sunt foarte bucuros să văd că există interes din partea altor asociații producătoare din alte domenii care doresc să învețe de la modelul celor șase asociații implicate în proiect”, a precizat Ambasadorul Elveției, E.S. Urs Herren.

„Această muncă trebuie consolidată” Ovidiu Spînu, director executiv al Fundației Open Fields, a punctat motivația care a stat la baza proiectului menit să valorifice potențialul existent în zonele de munte. „De ce am ales oaia și zona montană când în față ni se deschi-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

deau niște modele agricole sustenabile? Avem o tradiție de mii de ani, suntem un neam de păstori. Vlahii s-au perindat cu oile până în Balcani și sunt recunoscuți ca cei mai dibaci oieri din zonă. Avem un efectiv foarte important de ovine, ultimele statistici vorbesc de peste 14 milioane de oi, o specie care nu este în declin, ci una care se dezvoltă în România. Avem foarte multe rase autohtone, rase cunoscute care numără sute de mii de exemplare, avem pășuni alpine care fără pășunat și-ar pierde echilibrul. Avem nevoie de o dezvoltare în zona montană, o zonă mai populată datorită istoriei și migrațiilor și pericolelor ce nu permiteau o viață la șes. Am sesizat că producem brânză, lactate de oaie într-un sistem tradițional, produse cu o calitate excepțională, dar pe care cel de la oraș nu le găsește pe rafturile marilor magazine.

Investigațiile noastre de piață au dovedit că mai puțin de 20 % din laptele de oaie produs în România este procesat într-un sistem industrial și ajunge într-un fel sau altul în farfuria consumatorului. De asemenea, am constatat o nevoie de intervenție foarte importantă în infrastructura locală, în sisteme de producție, precum în promovare și marketing. Tot ce s-a reușit în acest proiect s-a făcut în trei ani. Sunt mulți ani de acum înainte în care această muncă trebuie consolidată”, a subliniat Ovidiu Spînu.

La rândul său, Ioan Agapi directorul executiv al Fe­ derației Agricultorilor de Munte ”Dorna” Vatra Dornei, a precizat că proiectul va fi continuat, cu implicarea altor organizații, respectiv Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală și a Federației Oierilor de Munte. „Proiectul nu s-a derulat doar în ultimii trei ani, au mai fost vreo doi ani pregătitori, să ne acordăm orchestra, ca să pricepem exact ce vrem. Nu vreau să-i spun acestui evenement ca fiind o conferință de final a proiectului, este un meci de etapă. Chiar dacă a durat trei ani de zile, cu vreo doi ani pregătitori, dorim să fie doar începutul.

Până acum a fost demonstrația că se poate face”, a fost mesajul lui Ioan Agapi.

„Oameni deosebiți care s-au implicat incredibil” Partea de formare profesională din cadrul proiectului a fost asigurată de Agrom-Ro, reprezentată în cadrul conferinței de directorul executiv Tiberiu Ștef. „Cu oierii nu lucrezi ca și cu alt grup țintă. Sunt oameni căro-

AGRO TB

ra, dacă nu reușești să le demonstrezi și practic, îi cam pierzi. Am avut lectori cu mare experiență care au încercat să vină cu un aport practic. Am avut 153 de înscriși la cursuri dintre care 9 femei, iar la final am avut 145 de absolvenți. A mai fost un alt program legat de instruirea pentru agromediu și climă. Pentru Măsura 10, una dintre condiții pe care trebuie să le îndeplinească, dacă vor să fie beneficiari de subvenție pe această măsură, este să demonstreze că au competențele necesare în domeniu. Aici au participat 244 de persoane, din care 59 de femei, toți fiind absolvenți. A treia sesiune de cursuri a fost legată de managementul fermei, cu 157 de cursanți dintre care 59 de femei. Echipa tehnică care a participat la acest proiect din partea Agrom-RO a fost coordonată de Dana Ruță și Luminița Csiszar, care au asigurat partea tehnică și partea de secretariat, la care se adaugă colegele noastre de la sucursale și voluntari”, a declarat Tiberiu Ștef, director executiv Agrom-Ro Mureș.

Creșterea calității la stâna din Poiana Obârșii Composesoratul Ibănești este unul dintre beneficiarii proiectului „Modele agricole sustenabile pentru zona montană din România”, stâna din Poiana Obârșii din Ibănești fiind una din cele șase stâne modernizate în cadrul proiectului. „Acest proiect va duce la creșterea calității vieții la stână, semnificativă pentru produsul final, pentru calitatea brânzei. A oferi condiții mai bune de viață oierilor care stau un sezon întreg de pășunat, condiții mai bune de preparare a brânzei, o igienă deosebită sunt aspecte care trebuie implementate. Ciobanul nostru de la stână nu se spăla decât așa la troacă cum se spune, deoarece nu are condiții și acum are posibilitatea să beneficieze de o stână modernă, cu gresie, faianță, baie, cabină de duș, toaletă, dormitoare, spațiu de preparare și depozitare a brânzei igienic, care va determina și o calitate deosebită a brânzei. De asemenea, ciobanii au posibilitatea ca produsul final să aibă un brand „De La Munte”, lucru care va determina cumpărătorul să aibă o încredere mai mare într-un astfel de produs obținut în niște condiții deosebite, spre deosebire de alte produse din alte locații ale oierilor”, a declarat Dan Vasile Dumitru, primarul comunei Ibănești.

61

62

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

70 de milioane de euro, atraşi de APIA Mureş în campania 2015 A consemnat Alex TOTH

Fruntaşă pe plan naţional în privinţa accesării schemelor de plată în sectorul vegetal pentru campania 2015, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Mureş pregăteşte viitoarele campanii atât pentru sectorul vegetal, cât şi pentru cel zootehnic. Detalii despre aceste activităţi am obţinut de la Ovidiu Săvâşcă, directorul executiv al instituţiei.

Care e situaţia plăţilor efectuate în sectorul vegetal prin APIA Mureş, pentru campania 2015?

Ovidiu Săvâşcă: În luna octombrie 2016 s-au încheiat plăţile aferente campaniei 2015. La acest moment putem spună că 99 % din plăţile pentru campania 2015 s-au efectuat, mai sunt mai puţin de 200 de dosare cu plăţi incomplete, fermieri care nu au luat bani pentru toate schemele de plată din cauza unor erori de soft care sunt în curs de rezolvare. Din 28.000 de fermieri, cam 150 nu au luat banii pe toate schemele de plată.

Aţi demarat plăţile în avans pentru campania 2016?

O.S.: Imediat cum am terminat plăţile pe campania 2015, începând cu data de 15 octombrie, aşa cum specifică regulamentele europene, din 2010 avem acea derogare de a acorda plăţi în avans. Astfel, între 15 octombrie şi 1 decembrie acordăm plăţi în avans, stadiul acestora fiind foarte bun, suntem în proporţie de 90 % cu fermierii plătiţi, pentru toate drepturile de plată pentru care se acordă avans, în speţă SAPS, plată directă pe suprafaţă, plata redistributivă, plata pentru mic fermier, tânăr fermier şi plata pentru înverzire. Se acordă 69 % din drepturile de plată. Din totalul de cereri depuse pentru campania 2016, respectiv 26.635, dacă scădem eşantionul de control, aproximativ 3.500 de fermieri, din cei rămaşi circa 90 % sunt plătiţi. Astăzi (19 noiembrie - n.r.) avem peste 20.400 de fermieri cu decizie de plată, cu plata efectuată în cont pentru plăţile în avans. În paralel se desfăşoară activitatea de control pe teren, pentru aproximativ 3.500 de fermieri.

Care e valoarea plăţilor efectuate pentru campania 2015, în sectorul vegetal?

O.S.: Pentru 2015, circa 70 de milioane de euro s-au adus în judeţul Mureş prin APIA, pe toate schemele de plată, tot ce înseamnă subvenţii, alocaţii de plată de la Uniunea Europeană şi bugetul de stat.

Sunteţi mulţumit de rezultatele pentru campania 2015?

O.S.: Reamintesc că judeţul Mureş se află pe locul 1 la accesarea schemelor de plată în sectorul vegetal. Aproximativ 23 % din cuantumul alocat României pe aceste scheme a fost accesat de fermierii din judeţul Mureş. Mă bucură faptul că fermierii au răspuns pozitiv la elementele de noutate, implementate din 2015 în schemele de plăţi directe în noua politică de dezvoltare rurală şi, fiind primul an, consider că e un succes atât pentru noi ca instituţie, cât mai ales pentru fermieri, care au înţeles importanţa acestor sume.

Ce valori au avut subvenţiile oferite?

O.S.: La sfecla de zahăr, aproape 800 de euro/hectar, la lucer-

nă de la o estimare de 50 de euro/hectar s-a ajuns la 500 de euro/hectar, la soia - circa 300 de euro/hectar. Avem suprafeţe considerabile în judeţul Mureş care au beneficiat de aceste subvenţii.

Care e situaţia în privinţa plăţilor pentru sectorul zootehnic?

O.S.: Am avut subvenţii foarte bune, chiar suplimentate. Iniţial, s-au alocat la vaca de lapte 822 de euro per cap, sprijinul cuplat, datorită faptului că de la declararea numărului total de animale solicitate la plată până la cele determinate efectiv la plată, efectiv în momentul autorizării, a avut loc o scădere a numărului acestora, a rezultat o sumă, o rezervă care nu s-a accesat, iar înainte de finalizarea termenului de plată s-a acordat încă un supliment de 90, respectiv 92 de euro. 90 de euro la vaca de lapte şi 92 de euro la vaca de carne. A fost iniţial 822 la vaca de lapte, s-a suplimentat cu 90 de euro, iar la vaca de carne de la 1.222 de euro s-a suplimentat cu 92 de euro. Au fost nişte subvenţii considerabile, comparabile şi chiar mai mari decât subvenţiile acordate în alte ţări din Uniunea Europeană.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

63

64

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

65

66

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

67

68

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Creșterea productivității prin utilaje performante la firma Davilemn SRL de Alin ZAHARIE

Societatea Oltean Prodlemn SRL din Jabenița, județul Mureș, este cunoscută în peisajul economic mureșean ca un agent important în domeniul prelucrării lemnului, fie că vorbim de mobilierul de grădină, fie de semifabricate pentru industria mobilei.

Un factor esențial în politica societății este cel al valorificării deșeurilor rezultate în urma prelucrării lemnului, fapt pentru care producerea de peleți a venit ca o consecință firească. Dacă la secția din Jabenița, peleții fabricați sunt din deșeurile rezultate în urma prelucrării lemnului de brad pentru mobilierul de grădină, cu o capacitate de o tonă pe oră, la Reghin, fagul este materialul lemnos prelucrat pentru obținerea de semifabricate. Așa se face că anul 2015 a adus pentru grupul de firme Oltean o nouă investiție, respectiv o fabrică de peleți la Reghin realizată prin SC Davilemn SRL, parte componentă a firmelor Oltean. ”La produsul pe care îl obținem la secția din Reghin, respectiv semifabricatele din fag pierdem mult din materialul lemnos, din bușteanul propriu-zis. Practic dintr-un metru cub de buștean rezultă cam 40 % semifabricat, restul de 60 % este deșeu, care trebuia valorificat superior, pentru a ne putea încadra în costurile de cumpărare a materialului lemnos. În zona noastră, bușteanul de fag este de o calitate mai slabă, atunci și randamentul e mai mic, fapt pentru care am căutat o soluție să valorificăm mai bine deșeul prin fabricarea peleților.

Pentru a obține un deșeu curat, la începutul procesului de producție trebuie avută în vedere decojirea bușteanului, deoarece scoarța acestuia nu este bună în ce privește compoziția peleților. Apoi, când bușteanul intră în procesul de producție, orice deșeu, tot ce rezultă este curat, fără impurități. În vederea acestei investiții trebuia o linie modernă de producere a peleților, una automatizată pentru a nu necesita prea mulți muncitori. În ideea aceasta am accesat un proiect pe fonduri europene, valoarea acestuia este de 1,4 milioane de euro, 40 % din această sumă fiind contribuția noastră, restul fiind bani europeni”, ne-a declarat Tiberiu Oltean, administratorul SC Oltean Prodlemn SRL.

Provocările investiției Punerea pe picioare a liniei de fabricare a peleților de la secția din Reghin nu a fost lipsită de probleme, timpul fiind cel mai mare dușman, respectiv două luni, de la aprobarea proiectului și implementarea acestuia. ”Aceste fonduri din proiect erau rămase din 2015 care, după aprobare, într-o perioadă de două luni, proiectul trebuia implementat. A fost un act de curaj să intrăm în acest joc. Cu foarte mare greutate am reușit să ne încadrăm în acest interval de timp, în care trebuiau aduse utilajele și linia de peleți să funcționeze. Nefiind un utilaj compact, linia de producere a peleților este formată din mai multe componente, respectiv presa trebuia adusă din Franța, partea de ambalare robotizată din Italia. Cei care au realizat acest proiect de montare a acestei linii a fost o firmă din Polonia, toate utilajele fiind aduse de 16 camioane. Linia funcționează, capacitatea ei de prodcuție actuală este de 2,5 tone pe oră”, a menționat Tiberiu Oltean.

Valorificarea peleților se face atât la export cât și pe piața internă, piața fiind invadată de alți producători din afară, cu prețuri mici, fapt ce pune în gardă producătorii interni. ”În perioada de extrasezon, când lumea nu prea are nevoie de peleți, nefiind nici cunoscut, nu am avut la cine să vând, fapt pentru care nu am produs mult. O dată cu schimbarea vremii, când temperaturile au mai scăzut, atunci am intrat pe o producție mai mare, ea putând ajunge chiar și la 1.000 de tone pe lună, în funcție de comenzi. Acum e o perioadă în care prețurile au mai scăzut, concurența este una destul de mare, în special din cauza celor din Ucraina. Ei au intrat cu peleți foarte ieftini pe piață și din această cauză s-au închis mai multe fabrici de peleți. Este și cazul fabricii din Câmpulung la Tisa, județul Maramureș, cu o producție de 10 tone pe oră. Fabrica era bazată pe tocarea bușteanului, acesta scumpindu-se încontinuu, nu se mai încadra în prețul de cost al peleților. Momentan, eu pot să vând peleți pentru că materia primă nu are un cost atât de mare, respectiv deșeurile obținute din prelucrarea lemnului. Dacă ar fi trebuit să fac peleți din bușteni, nu puteam să mă încadrez.

Producția este în mare parte pentru export, în Italia, dar și pe piața internă, respectiv zona Oradea și București”, a menționat Tiberiu Oltean.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

69

70

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGENDA EVENIMENTE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WFES celebrates its 10 - year anniversary

71

TaxEU Forum la JW Marriot

10th Edition of The World Future Energy Summit, part of Abu Dhabi Sustainability Week 2017, will take place between 16-19 January 2017.

Already the world’s most influential event dedicated to advancing the use of renewable energy, energy efficiency and clean technology, to mark this milestone, exciting changes are being made to the exhibition and conference that will make it the most interactive and inspirational to date. Within the exhibition, dedicated country pavilions will enable attendees to meet with influential industry and government figures. In 2016, the exhibition at the World Future Energy Summit brought together 600 companies from 32 countries and more than 30,000 attendees from 150 countries, making it an essential place to network and seek new business opportunities. More details here: www.worldfutureenergysummit. com

MobOS Conference 2017 - 4th Edition

TaxEU Forum, cel mai important eveniment național de taxe și fiscalitate organizat în București, împreună cu cele mai importante companii de consultanță fiscală din România, va avea loc între 2-3 februarie 2017 la JW Marriot Bucharest Grand Hotel. “În istoria evenimentului, acesta s-a bucurat de un real succes, reunind în cadrul fiecărei ediții peste 300 de participanți, precum reprezentanți ai companiilor de consultanță fiscală și legală, consultanți juridici, controlori financiari, specialiști în taxe și impozite și reprezentanți ai Ministerului de Finanțe al României. Edițiile au inclus atât sesiuni de conferință, cât și seminarii aplicate, susținute de importante companii din industria de profil”, precizează organizatorii de la evensys. Detalii pe www.2017.taxeu.ro

The Woman, la Grand Hotel Italia

MobOS, care reunește comunitatea de Mobile Developers din România, se pregătește pentru a patra ediție a conferinței dedicate sectorului. MobOS Conference 2017 va avea loc între 16-17 februarie 2017, în Cluj-Napoca. “În fiecare an organizăm o conferință pentru a aduna toți pasionații din domeniu, a învăța de la speakeri internaționali și de a ne conecta cu minți ca ale noastre”, au precizat organizatorii.

Vă puteți înregistra aici: romobos.com

Libero Events organizează cea de-a cincea ediție a Conferinței de Leadership feminin The Woman, la Grand Hotel Italia ClujNapoca. Evenimentul de business feminin va avea loc în 7 martie 2017. Libero Events are în portofoliu numeroase conferințe și workshop-uri, în afară de The Woman, și anume HR Summit, TeCOMM, MarkDay, ARThitecture, Software Architecture Day, Digital Travel Forum, Cluj Sales Conference, Signal Connect, dar și târgul Touristica. Informații despre eveniment găsiți pe thewoman.ro/conference/

MIPIM 2017

Târguri la Romexpo

MIPIM, the premier real estate event, gathers the most influential players from all sectors of the international property industry for four days of networking, learning and transaction through premium events, conferences and dedicated exhibition zones. A technology revolution, geopolitical instability and societal changes are sweeping through the business world. As a result, property professionals are facing new challenges that drive them to understand their business differently. This “New Deal” is to be the central theme of the 28th edition of MIPIM. Organised by Reed MIDEM, a subsidiary of Reed Exhibitions, MIPIM, the world’s property market, will be held in Cannes from 14 to 17 March 2017. Details: www.mipim.com (I. O.)

Între 23-26 martie 2017, în cadrul Centrului Expo­ zițional Romexpo, se vor desfășura mai multe târguri dedicate amenajărilor interioare, construcțiilor și materialelor de con­strucții, instalațiilor sanitare, amenăjării peisagistice etc.

Ambient Expo, Construct Expo, Romtherm, Romen­ virotec, Mobila Expo, Expo Flowers & Garde, Antique Market și Târgul de Produse Tradiționale vor putea vizitate în perioada 23-25 martie, între orele 10-18, iar în 26 martie, între orele 10-16. Detalii suplimentare pe www.romexpo.ro

Pagină coordonată de Ligia VORO | ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

72

CIFRE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO