TB 69

AN VIII • NR 69 • 2017 • PREȚ 15 LEI

www.transilvaniabusiness.ro

Daniel Metz

CEO NTT DATA România

PAG. 5-11 DANIEL METZ, CEO NTT DATA ROMÂNIA: I, ROBOT PAG. 13-18 UMF TÎRGU MUREȘ, ÎN TOPUL CELOR MAI CĂUTATE UNIVERSITĂȚI PAG. I-VII CLUJUL, MOTORUL IMOBILIAR AL ROMÂNIEI PAG. 66-67 BUCUROȘI DE OASPEȚI. MUZEUL VIEȚII TRANSILVĂNENE

69 5 948485 90010 9

TB

Transilvania Business

2

ZIUA APEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Compania AQUASERV S.A. îşi modernizează modalităţile de interacţiune cu clienţii Clienții Companiei Aquaserv S.A. Tîrgu Mureș au la dispoziţie o gamă extrem de largă de a intra în legătură cu reprezentanţii societății. Despre modernizarea şi diversificarea modalităților de interacțiune cu clienții, ne-a oferit detalii Raluca Maior, Director Dezvoltare în cadrul Companiei AQUASERV S.A., într-un interviu acordat Transilvania Business.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA APEI

3

4

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fondator Aurelian Grama Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro New Business Director Raluca Ursu (0759-022.321) raluca.ursu@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Redacția Redactori: Ligia Popa, Teodora Mîndru, Sorin Trocan, Dan Lungu, Alin Zaharie, Laura Pop, Ștefana Mureșan – editor online redactia@transilvaniabusiness.ro Corectura: Anamaria Grama DTP: Răzvan Matei - IQ-Design office@iq-design.ro

AL PATRULEA VAL

În istoria omenirii au existat trei momente cheie, însemnând salturi tehnologice spectaculoase care au schimbat radical modul de funcționare a societății.

Trei revoluții industriale. Pentru cei care tind să nu observe lucruri care se schimbă radical în jurul lor, suntem în toiul celei de-a patra revoluții.

Primul moment important este considerat a fi sfârșitul secolului XVIII-lea – începutul secolului XIX, declanșat de apariția motorului cu aburi. Acesta a permis trecerea de la munca manuală la cea mecanizată, mai întâi în industria textilă, apoi în alte sectoare ale economiei.

A doua revoluție industrială a început odată cu secolul XX și a însemnat organizarea liniilor de asamblare în industrii, permițând producția de masă. Henry Ford, fondatorul producătorului de automobile Ford, e considerat pionierul acestei revoluții.

Al treilea moment-cheie s-a produs spre sfârșitul secolului XX, odată cu informatizarea societății și modificarea fundamentală a modului în care culegem și procesăm informația folosind noile descoperiri ale industriei electronice.

Toate aceste revoluții, întâmplate în nici 150 de ani, au condus încet-încet la înlocuirea unei părți semnificative din resursa umană cu utilaje, mașini, computere, roboți. Parcă după mii de ani de adormire, oamenii au coborât de pe cai și s-au urcat în avioane sau autoturisme driverless, au trecut de la plug la utilaje cu telecomandă, de la comunicarea prin focuri la smartphone, de la trăsura poștei la e-mail ș.a.m.d.

O schimbare și mai dramatică aduce însă a patra revoluție industrială, care e în plină desfășurare. În perspecti-

vă, aceasta face posibilă înlocuirea totală a resursei umane. Inteligența artificială și gradul înalt de sofisticare a echipamentelor vor face posibilă înlocuirea integrală a unor largi categorii de profesioniști. Impactul asupra pieței muncii va fi sever și există deja numeroase studii în acest sens. World Economic Forum (WEF) estimează, de exemplu, că până în 2020, datorită revoluției digitale, vor dispărea 7 milioane de locuri de muncă. O dinamică ce se poate amplifica exploziv, pe măsura inovațiilor care ies zilnic din laboratoarele cercetătorilor. În lume e tot mai mare nevoie de programatori și tot mai puțină nevoie de muncitori. Aceștia din urmă vor avea nevoie de recalificare în domenii unde roboții mai întârzie puțin sau în domenii pe care nici nu ni le imaginăm încă.

Tot WEF estimează ca 65 % dintre copiii care intră azi la școală vor sfârși prin a lucra în meserii care astăzi nici nu există. Aceasta înseamnă că sistemele de educație vor trebui să fie clar ancorate în nevoile pieței și să se poată adapta din mers tendințelor. Cine conduce însă a patra revoluție industrială? Marile capitaluri, grupate în companii cu resurse uriașe (gen Google, Apple, Facebook), care investesc fără limită în cercetare pentru a accelera acest proces.

Ce vor face însă oamenii când roboții vor lucra în locul lor? Se vor odihni, spun optimiștii. Se vor odihni până când mașinăriile vor fi atât de deștepte încât să poată prelua controlul, spun pesimiștii. Scenariu de film SF? Nu mai este de mult SF. Și filmul e deja pe la jumătate. Popcorn?

Alin BOLBOS

Manageri publicitate Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Bistrița Năsăud, Cluj Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Brașov, Hunedoara, Sibiu, Timiş Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Administrația Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Ionuț Țîrdea (0754-600.843) ionut.tirdea@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Kumar Print SRL Baia Mare Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distribuție națională: Casa de Difuzare Presă New Concept SRL, în rețeaua de benzinării Art Oil, Nis (Gazprom), OMV & Petrom, în hyperrmarketurile Carrefour Hypermarket și Real M, în Carrefour Supermarket, în magazinele de presă Octagon și X press Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaționale, naționale și regionale de top TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

Daniel Metz, CEO NTT Data România:

I, Robot de Alin BOLBOS

Cum ajunge un copil de lângă Satu Mare să ridice în 15 ani un business de zeci de milioane de euro și să stea la masă, de la egal la egal, cu liderii mondiali în IT, construind, alături de ei, viitorul omenirii? E povestea lui Daniel Metz, CEO al NTT DATA România, un om fascinant, cu o viziune pe măsură. A plecat de la mai nimic, a muncit pe brânci, a țintit sus și a ajuns dincolo de cel mai înalt vis al său.

5

6

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Îi plăcea tare mult să deseneze, o moștenire de familie care l-a dus pe Daniel la școala de muzică și arte plastice din Satu Mare. O pasiune care îi ocupă și astăzi puținul său timp liber, fiind cea mai bună formă a sa de relaxare. Erau anii ’80, România și Estul Europei își mestecau cu greu gloriosul comunism, iar, peste Ocean, IBM tocmai lansase computerul IBM PC, cu un procesor 8088, 16 KB de memorie, cu sistem de operare MS-DOS, cumpărat de la tânărul Bill Gates, fondatorul unei companii botezate Microsoft.

economist, meserie pe care a început să o îndrăgească foarte tare. La 21 de ani, după absolvire, era deja șef al serviciului contabil al unei unități militare de lângă Oradea, având în subordine oameni mai vârstnici ca el și cu experiență de viață. Așa era însă sistemul pe atunci, toți absolvenții de academie din generația lui – cei care au studiat științele economice - au ajuns direct șefi. Era o penurie de personal specializat. Revoluția l-a prins pe Daniel păzind o centrală telefonică din cartierul Nufărul, alături de 20 de subordonați.

O carieră militară

“Dezertarea”

Acasă, la Satu Mare, Daniel desena asiduu fotbaliști și peisaje, în tuș – iar o lucrare a sa a ajuns chiar la o expoziție în Elveția, moment de mare mândrie pentru familia sa. O excursie cu trenul în Bucovina, la Câmpulung Moldovenesc, i-a adus însă în față prima mare decizie a vieții. Imaginea unui grup de liceeni în uniformă militară, frumoși, veseli, plini de optimism, admirați de trecători, i-a sucit mințile micului artist și l-a lămurit rapid asupra viitorului său: liceu militar, academie, ofițer al Armatei Române. Ce putea fi mai frumos?

Programul cazon de la Liceul Militar din Alba Iulia a fost un șoc, dar tânărul l-a luat în piept fără comentarii, repetându-și mereu că aceasta este șansa lui de a reuși. “Aveam cursuri de la 8 la 14.00, urma raportul, masa de prânz, o scurtă pauză și în final, până la ora 20.00, program de studiu. Zilnic, la fel, fără vreo șansă de a scăpa. Când ne-am întors de acasă după prima vacanță, ne-am așezat toți copiii pe paturi și am început să plângem. Nu alesesem un drum ușor, era o presiune foarte mare asupra noastră, greșeam unul, plăteam toți, învățam pe rupte, eram mereu supravegheați – dar am strâns din dinți și am mers înainte”, își amintește Daniel. A urmat, firesc, Școala Militară de Ofițeri Activi "Nicolae Bălcescu" de la Sibiu și tânărul părea să-și realizeze visul, devenind ofițer al Armatei Române și, în același timp,

Ce a urmat însă imediat după Revoluție în sistemul militar românesc – reforma, degradarea imaginii Armatei - l-a pus pe gânduri pe tânărul ofițer. În plus, chiar dacă era un om patriot, așezat pe un drum bun, sigur, cu o carieră frumoasă în față, asta își dorea cu adevărat? El de ce să nu beneficieze de marea libertate câștigată atât de greu la Revoluție? Acum putea face orice, nu mai avea, ca în copilărie, o singură șansă. Și decizia a venit rapid, ca și odinioară, în trenul din Bucovina, când a fost furat de imaginea liceenilor militari: va ieși din Armată și o va lua de la zero, într-o altă țară, având ca unic bagaj cunoștințele de economist și disciplina dobândită în cei 13 ani de militărie.

Germania - o nouă șansă Germania anilor ’90 era cumva un teritoriu ostil esteuropenilor. Trecuseră deja euforia vesticilor și vremea laudelor pentru țările care au reușit să iasă din comunism și începuseră problemele cu asimilarea emigranților din aceste țări, cu azilanții politici și economici, cu ajutoare sociale acordate acestora. La 26 de ani, împreună cu soția sa, locotenentul (r) Daniel Metz sosea într-o Germanie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

rece, dură, asemănătoare Liceului Militar de la Alba Iulia, dar care, în mintea lui, trebuia să-i dea măcar o șansă. Și i-a dat-o. “Eram foarte înverșunat să reușesc. Trebuia să îmi dovedesc mie că nu am ales greșit. Nu voiam să sfârșesc acceptând un job la bandă, într-o fabrică oarecare, ca și mulți alți emigranți și mi-am pus în cap să-mi găsesc ceva în domeniul meu. M-am înscris la o școală – un fel de postliceală economică, pentru că studiile din România nu erau recunoscute – și mi-am îmbunătățit rapid cunoștințele de limbă germană. Trăiam din bani foarte puțini, dar m-am încăpățânat să nu accept orice job. Nici nu terminasem școala și eu trimisesem o grămadă de CV-uri companiilor care căutau economiști sau contabili. Într-o zi, viața mi-a zâmbit. Sunt chemat la un interviu și aflu că proprietarul firmei a dorit să mă cunoască pentru că și el fusese cândva ofițer de Armată. Ascultându-mi povestea, neamțul s-a decis pe loc: te angajez! Nu a durat mult și eram contabilul șef al acelei companii. Acolo am învățat meserie la nivelul economiei vestice”, povestește, cuprins de nostalgie, Metz.

Primul computer - o nebunie Prima oară a pus mâna pe un computer prin 1993. Auzise că îi va ușura munca, așa că a împrumutat de la socrul său 2000 mărci cu care și-a cumpărat jucăria. “L-am dus acasă și ne învârteam pe lângă el parcă era un OZN. Avea o memorie de 2 MB și ni se părea o nebunie. Ne jucam în disperare pe el până târziu în noapte, jocurile alea primare... nici nu le mai știm azi numele. Cine și-ar fi închipuit cum, în numai 20 de ani, acest aparat va schimba lumea? Am făcut în total 29 de cursuri de calculator, într-un timp relativ scurt, și am învățat tot ce trebuia să știu despre acest obiect. Îmi amintesc că la un curs eram singurul bărbat din sală, alături de 11 babe, foste dactilografe, care acum învățau tastatura. La final, toți din sala aia știam scrie în viteză fără să mai privim

COVER STORY

tastele, cu ochii ațintiți în ecran, și eram foarte mândri”, își amintește Metz.

De ce și-a dorit atât de mult să învețe despre computer? A aflat abia ulterior, când a început să dea tot mai des prin sala de servere a firmei, să arate că se pricepe și ca urmare managerii l-au numit și administrator de rețea. În plin avânt tehnologic, în anii ’80, în Germania de Vest apăruse o tehnologie premergătoare Internetului de azi, numită Btx. Erau și alte sisteme similare în alte țări. Când a apărut și Internetul lumea se întreba care sistem o fi mai bun?

Câștigător a fost doar unul, detașat: Internetul. Pentru prima dată exista o sursă deschisă, la îndemână, ieftină,

7

8

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de unde Daniel putea să-și satisfacă setea de a învăța. Și-a cumpărat rapid un modem și butona toată noaptea asimilând informație. “La un moment dat, la firmă, managerii au decis să schimbe sistemul informatic. Fiind administrator de rețea, pe mine m-au pus șef de proiect. Au început întâlnirile cu consultanții de specialitate și la scurt timp am ajuns în fața unei alte decizii majore în viața mea: Voiam să fiu ca ei! Consultant economic în zona IT! Mi-am luat inima în dinți și am aplicat la o firmă de software din zona mea. M-au luat și m-am trezit că încep cea mai palpitantă perioadă a carierei mele de până atunci: eram expert contabil, vindeam proiecte IT pentru companii industriale, liber, fericit, gonind pe autostrăzi, în căutarea clienților. Plecam luni, cu harta întinsă pe volan, mă întorceam vinerea. De pe traseu, de la telefoane cu fise, dădeam raportul șefilor. Am început să mă gândesc cum să ies în evidență în fața colegilor germani, pentru că ei formau un cerc aproape închis, unde eu nu prea aveam acces. Și mi-a venit o idee: o să vad ce sarcini li se par lor foarte dificile și le evită și pe acelea o să le preiau eu! După ce am creat un ghid pentru analiza economico-financiară a clientului, care ușura enorm munca tuturor, deja mă priveau cu alți ochi. Am făcut apoi un model pentru planul de proiect, care, la fel, a fost apreciat și m-a adus mai aproape de ei. Nu a mai durat mult și am devenit șeful acestor colegi, coordonând toată munca lor. Eu eram cel care se întâlnea cu clienții căutând soluții pentru fiecare, după ce colegii mei supralicitaseră în ofertele lor, producând aparent încurcături și blocaje. Unul dintre proprietarii firmei venea mereu cu mine la aceste întâlniri și se făcea mic-mic, alunecând sub masă, în cele 20 de minute în care clientul își vărsa năduful.

Apoi, calm, Metz se apuca să îi explice omului cum poate ieși din impas și, încet-încet, ieșea și șeful de sub masă”, povestește, amuzat de aceste amintiri, Daniel.

Copiii de la Cluj În 1999, o panică s-a instalat în marile companii, lumea crezând că majoritatea sistemelor financiar-contabile vor claca în 1 ianuarie 2000, pentru nu erau concepute să trateze patru caractere la an, doar două. Toți au început o alergătură după firme de IT care să aibă sistemul salvator, iar compania unde lucra Metz avea acest lucru. Și a început nebunia comenzilor. Într-un astfel de moment, când compania nu mai făcea față comenzilor, Daniel a venit cu o idee: să deschidem o firmă în România, la Cluj, care să suplinească minusul. De ce la Cluj?

Existau un zbor direct spre Germania și două mari universități care creșteau informaticieni. “Clujul era un dezastru pe atunci.

Singurul hotel mai de Doamne-ajută unde i-am putut caza pe nemți era Belvedere, azi rămas el însuși în urma altora.

Acolo, în hol, am pus și o măsuță și două scaune, și am făcut

primele interviuri de angajare. Eram pionieri, cred că am fost a doua firmă cu capital străin din Cluj. Primul birou l-am avut pe strada Horea, la nr. 10. Am angajat 80 de tineri și ne-am apucat de treabă. Planul meu era să stau șase luni, să găsesc un manager în locul meu și să mă întorc în Germania, la ce aveam acolo. În 2001, într-o seară, eram acasă la Satu Mare, și pe giganticul telefon mobil pe care-l aveam în posesie – nu de mult apăruseră telefoanele mobile – mă sună șefii din Germania. Eram într-un turn, la etajul 6, pentru că doar acolo aveam semnal, pe o rețea din Ungaria. La noi încă nu exista rețea. M-au chemat de urgență în Germania, unde dăduseră afară toți șefii de departamente. Eu trebuia să ajut la restructurare, restructurarea însemnând, în cele din urmă, inclusiv închiderea firmei din România. A fost o perioadă tristă, făceam naveta Germania-România și la fiecare drum dădeam afară oameni și dintr-o parte și din cealaltă. Cei 80 de copii angajați la Cluj îmi deveniseră foarte dragi și acum mă durea sufletul. La un moment dat m-am oprit brusc în loc: dacă aș cumpăra eu firma din România? Și de la idee până la concret a fost doar un pas! Am plătit cum am putut creanța de 400.000 euro către nemți și m-am trezit proprietar de business. Cu câțiva oameni rămași, fără un ban, cu rate la bănci, fără un client, renunțând la un salariu enorm în Germania, dar fericit. Știam că în 6 luni mă voi prăbuși dacă nu găsesc un client, dar eram convins, ca de fiecare dată, că luasem decizia corectă”, spune Metz. Și, ca de fiecare dată, șansa i-a surâs: și-a amintit de o firmă din Germania care avea tehnologii similare cu fostul său angajator, și care ar putea avea nevoie de copiii de la Cluj.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Acea companie a devenit primul client al clujenilor și a rămas client până în ziua de azi.

Era NTT Data Au trecut 17 ani de atunci. Parcă ani-lumină. De la etajul 10 al splendidei clădiri de sticlă pe care scrie NTT DATA, Clujul se revarsă la picioare. Daniel Metz, la birou, desenează.

Desenează din vorbe povestea lui, așa cum a fost ea. Cu alegeri decisive, cu riscuri enorme, cu greutăți și bucurii, dar mai cu seamă bazată pe două lucruri: determinare și încredere în sine.

La momentul vinderii companiei EBS către japonezii de la NTT DATA, în 2013, aceasta avea 600 de angajați. Azi, are 1400. Peste 3 ani, crede Metz, va însuma 3500. Iar cifra de afaceri va crește de la 50 milioane de euro la 100. “Am avut acești ani cu creșteri explozive. La un anumit nivel, mi-am dat seama că e prea mult ca o singură persoană să-și asume responsabilitatea pentru sute sau mii de oameni și am decis să caut un cumpărător. De fapt, acesta a venit singur spre noi, achiziționând înainte un client mare al nostru, compania de IT a BMW. Negocierile cu japonezii au fost extrem de dure, timp de 2 ani. Eu am știut că dețin o perlă și nu am vrut să fac nicio concesie. Până la urmă mi-a ieșit, ba chiar m-au lămurit să mai rămân în firmă câțiva ani și să asigur managementul, fără nicio intervenție din partea lor. Proprietarii japonezi ai fostei EBS – acum NTT DATA Romania – vor să vorbească aici, la Cluj, cu un lider, un om

COVER STORY

care coagulează alți oameni valoroși în jurul lui și au decis că eu sunt potrivit în continuare pentru asta. Desigur, va veni o vreme când poate o sa mă reapuc serios de desen.

Nu vreau să ajung un Klitschko care să umble în patru labe prin ringul de box de la NTT DATA, pentru că n-a știut să se retragă în plină glorie”, spune, amuzat, Metz.

Cu ce luptă companiile din IT când nu se luptă între ele?

Azi, NTT DATA România este considerată la nivel de grup cea mai bună achiziție din ultimii ani. Compania mamă – unul dintre cei mai mari jucători din IT la nivel mondial – este deținută de statul japonez și are planuri mari pentru viitor. Atunci când a fost în România, CEOul NTT DATA l-a apucat de mână pe Metz și i-a spus: Tu visezi aici o companie cu 5.000-10.000 angajați? Ce e aia? Ți se pare destul? Hai mai bine să schimbăm lumea! A fost momentul care l-a convins pe Metz să rămână în fruntea companiei clujene. Planurile mari ale NTT DATA și ale altor companii de IT care populează azi Clujul depind însă de o mare necunoscută: forța de muncă. “Avem azi cam 20.000 de persoane care muncesc în Cluj pentru industria asta. O dezvoltare fantastică, dar care se va opri curând, dacă nu se întâmplă ceva semnificativ în sistemul de învățământ.

Viitorul se bazează pe IT, avem mult de lucru, vom avea

9

10

COVER STORY

și mai mult. Nu vom găsi însă oameni suficienți. În plus, trebuie să accesăm tot mai mult segmente de piață cu valoare adăugată mare. Proiectele globale la care lucrăm, pentru orice industrie ar fi, au diverse nivele de activități, cu cât mai dificile, cu atât mai scumpe. Spre acelea trebuie să ne îndreptăm și să renunțăm la serviciile primare de IT, mult mai ieftine. Cine va rămâne să facă aceste servicii fără valoare adăugată mare nu va rămâne în picioare. Noi deja suntem o concurență puternică pentru firme din Vest, pe care le înlocuim încet-încet pe acest gen de servicii. Mai trebuie să ieșim din Cluj și să ne uităm în jur, unde putem face business la costuri mai reduse. NTT DATA are deja filiale în Sibiu, Brașov, București, Timișoara, Iași, Novi Sad. Acum analizăm orașe precum Alba Iulia. Pot deveni interesante orașe precum Bistrița sau Satu Mare. De ce nu am crea orășele IT pe o rază de 100 km în jurul Clujului, unde costurile cu angajații noștri ar putea fi mai mici? Revenind la educație, avem tot mai mulți tineri care, dezamăgiți că pică la Bac, pleacă din țară și-și găsesc de lucru în UK, Franța, Italia, Spania. Sincer, acești oameni nu ar folosi României?

Mulți dintre ei au abilități tehnice de care nici ei nu știu încă, cu niște cursuri speciale ar putea servi foarte bine industriei IT sau altei industrii. Din cauza unui sistem de învățământ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

construit pentru olimpici, cu materie supradimensionată, cu un Bac inutil, noi sacrificăm anual poate 50.000 de tineri.

De ce e nevoie de Bac, sincer? Știți că există țări dezvoltate în lumea asta care nu au Bac? Doar ca să ne putem lăuda că avem câștigători la marile olimpiade mondiale? Sigur că avem câștigători, pentru că ai noștri copii sunt îndopați în clasa a V-a cu ce fac alții în liceu sau în liceu cu ce fac alții în facultate. Doar nu vă imaginați că suntem noi o nație supradotată de câștigăm toate olimpiadele? Este o chestiune de orgoliu, de mentalitate, dar pe care într-o zi va trebui să o depășim. Trebuie o reformă profundă a sistemului de educație. Punct. Altfel nu vom răzbi ca popor”, explică, tensionat puțin de importanța subiectului, Daniel Metz.

NTT Data școlește tineri pentru IT În așteptarea unei reforme radicale în educație, NTT DATA România a luat și această problemă în mâini proprii și finanțează un program de patru semestre, într-

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de multe ori ne depășesc. Haideți să lucrăm împreună, să nu risipim nimic”, spune Metz.

Viziunea unui viitor robotizat Roboții vor lucra și oamenii se vor relaxa. E o imagine a viitorului aproape imposibilă, însă Daniel Metz nu se teme să vorbească despre ea. Multe lucruri au părut imposibile în ultimii 20 de ani și au devenit ulterior banalități. “Nu râdeți, este real. În Japonia sunt deja roboți care lucrează în azile de bătrâni, de exemplu. Intră în cameră, servesc micul dejun, întreabă ce mai doresc pacienții, cafea, ceai. Roboții au preluat deja multe joburi în industria manufacturieră și acest proces se va accentua. Uitați-vă la munca fermierilor.

Acolo unde lucrau înainte sute de oameni pe un ogor, acum vedem unu-doi oameni care fac mai bine aceeași muncă printr-o telecomandă și un utilaj robotizat. Am uitat unde eram acum câteva decenii? Oriunde poate fi înlocuit, omul va fi înlocuit! Vedeți acum cât de în vogă e conceptul mașinii fără șofer? Toți marii producători auto îl dezvoltă. În plus, intră tare pe turnantă companii precum Apple și Google, vor și ele mașini fără șoferi și nimic nu le poate sta în cale: au bani și informație. Giganții ăștia pot cumpăra mâine producătorii auto germani la un loc! E clar deci că numărul autoturismelor va scădea. Sunt studii care spun că vom mai avea nevoie de 1 0% din numărul lor de azi. Mașinile nu vor mai sta pe străzi, să ocupe loc. Ele te vor aduce la serviciu și vor merge înapoi în garajul de acasă și vor aștepta acolo cuminți până la noi ordine. Orașele vor fi din nou aerisite.

Dacă vin roboții și ne vor face munca la un moment dat, cu ce se vor mai ocupa oamenii? Se vor relaxa, spunea recent cineva. Există și un studiu făcut în Franța care a analizat cum ar fi ca oamenii să nu mai muncească, să fie înlocuiți de roboți. Concluzia a fost uimitoare: această variantă este deja sustenabilă, sau poate deveni în curând”, a încheiat Daniel Metz, cu un surâs misterios pe față.

Human, or what? un amfiteatru propriu, pentru tinerii care vor să lucreze în industria IT. Aceștia sunt instruiți de profesori de la Universitatea Babeș Bolyai și vor primi diplome de la Ministerul Educației. Nu e nevoie ca ei să fi absolvit înainte Informatică sau Calculatoare, pentru că o companie precum NTT DATA nu are nevoie doar de programatori. De altfel, aproximativ jumătate dintre angajați au alte meserii. Prima generație de absolvenți ai programului inițiat de NTT DATA – în jur de 100 de persoane - va fi în 2017. NTT DATA are și alte parteneriate cu UBB Cluj și Universitatea Tehnică, prin care încearcă să stimuleze tinerii să se apropie de acest domeniu. Există și studii de cercetare comandate universităților, care să ajute compania la dezvoltarea ei sănătoasă. “Dacă îmi pleacă un om din firmă, pe mine mă costă 7600 de euro. Am cerut un studiu pe care să-l aplic la nivel de companie, să pot, măcar, controla rațional acest proces de plecări și veniri. Să știu din timp cum gândesc oamenii mei, ce nemulțumiri au. Un alt studiu comandat se referă la un profil psiho-social al IT-istului din viitor. Asta înseamnă o colaborare reală între companii și universități.

Acolo, în universități, e o comoară de expertiză pe care noi nu o folosim în lumea reală. Oamenii aceia ne pot ajuta să rezolvăm problemele lumii reale, care, pe noi, managerii,

O imagine a viitorului care pe noi ne-a lasat mască, așa cum l-a lăsat și pe Metz, probabil, imaginea primului său computer, acum 25 de ani. Ne-am amintit brusc că robotul humanoid de la parterul clădirii NTT DATA ne strânsese mâna când am intrat și noi am râs ca proștii. La ieșire, nu ne mai venea să râdem. Vor fi oare și roboți jurnaliști în viitor?

11

12

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

13

IBM și UMF Tîrgu Mureș - împreună în proiectul „Smart University” de Teodora MÎNDRUI

Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș va planifica în perioada 8-31 mai 2017, în parteneriat cu IBM Corporate Service Corps, un concept inovativ intitulat „Smart University”, în cadrul unui proiect care vizează identificarea de noi tehnologii informaționale pentru optimizarea proceselor educaționale și de management integrat din cadrul instituției.

Obiectivul proiectului îl reprezintă dezvoltarea unui plan integrat de modernizare a sistemelor informaționale din cadrul Universității prin dezvoltarea platformei e-UMF existente, precum și prin identificarea și implementarea de noi tehnologii de inteligență artificială de tipul Cognitive Computing și Internet of Things asociate la Cloud Computing, Digital Storage, Paperless Office, Software as a Service.

Activitățile care vor fi realizate în cadrul proiectului vor presupune o analiză detaliată a sistemelor informatice existente și a modului de interrelaționare a acestora, analiza unor studii de caz ca modele de bune practici de ultimă oră și elaborarea unui plan detaliat cu ajutorul căruia noile tehnologii identificate să poată fi implementate în Universitate.

Proiectul va beneficia de asistența unei echipe multidisciplinare formată din specialiști de top ai IBM care provin din USA, Japonia, Australia, Taiwan, India, Filipine și Costa Rica, fiecare dintre ei dispunând de o vastă experiență internațională în domeniile managementului de proiect, managementului resurselor, analizei de proces, arhitecturilor de sistem, securitate informatică și comunicații. IBM Corporate Service Corps este un program filantropic lansat de IBM in 2008, prin intermediul căruia se urmărește rezolvarea problemelor comunităților din întreaga lume. Programul IBM Corporate Service Corps oferă în mod gratuit acces la expertiză și consultanță unui număr de organizații

atent selectate cu scopul de a întări capacitatea acestora de a adopta tehnologii inovative, pentru a răspunde cu succes provocărilor din mediul social și economic în care activează.

Rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș, prof. dr. Leonard Azamfirei, a declarat că acest concept inovativ este unic în România la nivel universitar. „Proiectul „Smart University” este o nouă inițiativă a Universității la care compania IBM a reacționat cu mare interes, văzând potențialul de dezvoltare a unui concept inovativ, unic în România la nivel universitar.

Aportul unor experți IBM din zona de top internațional a companiei, cu o expertiză deosebită, oferă garanția unui demers care va duce Universitatea un pas înainte. De asemenea, suntem bucuroși că în urma acestei inițiative a Universității, și alte instituții și organizații tîrgumureșene vor beneficia de expertiza IBM. Rămânem fideli misiunii asumate de a face din UMF polul de dezvoltare cel mai activ al orașului”, a afirmat prof. dr. Leonard Azamfirei.

Proiectul este realizat în cadrul consorțiului universitar pe care Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș îl are cu Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu Mureș, ambele universități fiind implicate în realizarea unei coeziuni dintre domeniul medical și cel tehnic.

14

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

UMF Tîrgu Mureș, în topul celor mai căutate universități de profil din țară

Bucuria și mândria de a fi student la UMF Tîrgu Mureș de Teodora MÎNDRU

De peste șapte decenii, Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) din Tîrgu Mureș formează mii de medici și farmaciști pentru a se dedica celei mai nobile misiuni puse în slujba omului, salvarea vieții. Să fii student la UMF Tîrgu Mureș, o universitate de top, competitivă și cu o viziune modernă, este o bucurie și o mândrie.

Universitatea a anunțat organizarea examenului de admitere, conform Regulamentului propriu, pentru programele de studii acreditate/autorizate de la Facultatea de Medicină, Facultatea de Medicină Dentară și Facultatea de Farmacie. Candidaţii la concursul de admitere din sesiunea iulie 2017 se pot înscrie la un singur program de studii.

Modalitatea de înscriere, calendarul de concurs și locul în care se vor desfășura probele scrise sau practice ale concursului de admitere, pentru toate programele de studii, vor fi anunțate, în timp util, pe site-ul Universității.

Candidații sunt sfătuiți să consulte periodic secțiunea dedicată admiterii 2017 pentru fi la curent cu informaţiile oficiale. În cele ce urmează, vă prezentăm programele de studii de la Facultatea de Medicină, Facultatea de Medicină Dentară și Facultatea de Farmacie, infrastructura didactică și de cercetare, oportunitățile de viitor și mesajele decanilor celor trei facultăți.

Facultatea de Medicină Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș a fost înființată în urmă cu peste 70 de ani prin decretul Majestății Sale Regele Mihai I al României și este în prezent un reper în domeniul sănătății la nivel național și internațional. În Facultatea de Medicină studiază peste 3.500 de studenți la programele de studii de licență, la care se adaugă studenți masteranzi sau doctoranzi. Numeroși medici rezidenți din toate specialitățile medicale se află, de asemenea, sub îndrumarea cadrelor didactice ale Facultății de Medicină care activează în Clinicile universitare din Tîrgu Mureș.

Programele de studii de licență cuprind: Medicină, Asistență Medicală Generală, Balneo-Fiziokinetoterapie și Recuperare, Nutriție și Dietetică, Educație Fizică și Sport. La Tîrgu Mureș există trei linii de predare: română, maghiară și en-

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

gleză, expresie a unei Universității moderne, multiculturale și armonioase. Absolvenții Facultății de Medicină își pot continua studiile prin programele de masterat, prin programul de doctorat sau prin programele de educație medicală continuă, sub formă de cursuri postuniversitare, simpozioane, conferințe, congrese sau școli de vară.

Infrastructura didactică și de cercetare a Universității noastre, alături de Centrul de simulare și abilități practice și baza sportivă remarcabilă, reprezintă un motiv suplimentar pentru studenții care aleg Facultatea de Medicină de la Tîrgu Mureș pentru a urma această profesie nobilă. Aceștia primesc tot sprijinul conducerii Facultății și Universității pentru proiectele proprii: științifice, culturale, artistice și sportive, în Tîrgu Mureș activând numeroase organizații studențești. Programele de mobilități naționale – TRANSMED și internaționale – ERASMUS, FOGARTY, SCORESCOPE, BALASSI, permit schimburi de idei și de valori și sunt în permanență încurajate și susținute.

Din anul 2016, la Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș se desfășoară un amplu proiect de reformă curriculară care are ca scop principal învățământul centrat pe student și dezvoltarea maximală a abilităților practice și de comunicare ale studenților și absolvenților.

Strategia de reformă curriculară cuprinde trei mari direcții: adaptarea curriculei la standardele actuale ale învățământului medical, un sistem de predare centrat pe student și un mod unitar de evaluare a studenților în cadrul aceluiași program de studii.

Studenții Facultății de Medicină sunt organizați în trei ligi sau asociaţii studenţeşti (română, maghiară și engleză), unități dinamice, armonizate, în colaborare continuă, care se implică în organizarea eficientă de acțiuni științifice, culturale și sportive: - organizarea şi participarea la Congresul studențesc internațional Marisiensis (în limba engleză) şi la Congresul studențesc internațional TDK (în limba maghiară); - Cursurile de pregătire pentru admitere (februarie-mai) pentru viitorii studenți ai Facultății de Medicină, program coordonat cu ajutorul cadrelor didactice din domeniu; - Programele de simulare a admiterii la Facultatea de Medicină (martie și iulie), coordonate exclusiv de ligile studențești - Zilele porților deschise ale UMF Tîrgu Mureş (apriliemai) - o acţiune prin care elevii din clasele terminale ale liceului au şansa de a descoperi aspecte ale universului medical printr-un tur al universității; - Școala de vară pentru elevi (iulie) – proiect organizat de UMF și Liga studenților; - Programul de training Tabăra Bobocilor - ținta programului fiind integrarea bobocilor în viaţa universitară; - Elaborarea broșurii „Ghidul Bobocului”, dedicată bobocilor, conținând toate informațiile necesare ușurării acomodării cu noul stil în viaţa universitară; - Caravana UMF Tîrgu Mureș în licee (septembrie-noiembrie) – proiect care constă în vizitarea unui număr mare de licee din orașe cu grad de absorbție ridicat în ceea ce privește studenții din cadrul UMF Tîrgu Mureș; - Transmed – Program cu tradiție de peste 17 ani, care constă în efectuarea de schimburi studențești inter-universitare cu scopul de a oferi studenților mediciniști posibilitatea de a lua contact cu alt mediu academic medical din țară - organizatiile studențești ale UMF Tîrgu Mureş sunt membre ale FASMR (Federatia Asociațiilor Studențești Medicale din România) alături de asociaţiile studenţilor medicinişti din București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Oradea, Sibiu, Timișoara. Preşedintele ales în funcţie al FASMR pentru anul 2016-2017, este student în anul VI la Facultatea de Medicină a UMF Tîrgu Mureş, Marius Beleaua, preşedinte al LSTGM (Liga Studenţilor

din Tîrgu Mureş) în perioada 2014-2016.

Noi, cadrele didactice ale Facultății de Medicină, avem datoria de a modela studenții încă din prima lor zi de „boboci” la Medicină, când sunt adevărate „celule STEM nediferențiate, TOTIPOTENTE” și care vor deveni, după foarte mulți ani de la absolvirea Facultății de Medicină, „celule mature, competente, înalt specializate”.

Dragii mei, vă aștept cu mare plăcere să ne cunoaștem cât mai bine și să colaborăm într-un mediu academic de excepție în care veți simți din plin bucuria și mândria de a fi student la Medicină la Tîrgu Mureș.

Cu aleasă prețuire, Prof. univ. dr. Ovidiu S. Cotoi Decanul Facultății de Medicină Un nou program de studii de masterat: Educație fizică și consiliere sportivă Începând cu anul universitar 2017-2018, UMF Tîrgu Mureș își va dezvolta oferta educațională cu încă un program de studii masterale - Educație fizică și consiliere sportivă - care continuă și aprofundează programul de studii de licenţă de trei ani - Educație fizică și sportivă noul program fiind acreditat ARACIS în anul 2016. Acest demers vine să răspundă nevoilor unui număr considerabil de absolvenți ai programului de studii de licență de trei ani, care doresc continuarea studiilor masterale în domeniu, pentru a ocupa posturi didactice din învățământul liceal sau superior, ca profesori titulari.

Noul program de studii va asigura aprofundarea și pregătirea a două profesii, ambele prevăzute în Codul Ocupațiilor din România, respectiv profesor de educație fizică și sport, pentru învățământ liceal și postliceal și, cu titlu de premieră națională, ocupația de consilier sportiv, în diverse instituții de profil.

Durata studiilor va fi de doi ani, cursuri de zi, în format modular, structurată în patru semestre, utilizându-se sistemul creditelor transferabile ECTS. Absolvenții programului dobândesc titlul de master, ca profesor de educație fizică și sport, respectiv, cel de consilier sportiv, acumulând un număr total de 300 de credite ECTS, astfel: 180 credite, în urma absolvirii ciclului de studii de licență, plus 120 de credite, în urma absolvirii ciclului de studii de masterat.

Ocupația de profesor de educație fizică și sport Programul de studiu are ca scop formarea de profesori de educație fizică și sport, cu înaltă calificare, pentru nivele de învățământ liceal și postliceal, respectiv, universitar şi de cercetare (cu doctorat), în domeniul Științei sportului și educației fizice, disciplinele care vor fi studiate fiind compatibile cu cele la nivel european, programul dobândind și o dimensiune internațională, alături de alte specializări ale universităţii, deja aflate la acest nivel calitativ și de recunoaștere academică, dincolo de granițe. UMF Tîrgu Mureș este, deja, un brand cu recunoaștere internațională.

Absolvenții cu această ocupație îşi vor putea desfăşura activitatea în diverse unități de învățământ, de la nivel gimnazial până la nivel de învățământ superior: școli gimnaziale, colegii naționale, colegii tehnologice, licee teoretice, licee tehnologice, licee vocaționale (sportiv, pedagogic, de artă, militar și de culte), școli postliceale, instituții de învățământ superior. Planul de învăţământ oferă flexibilitatea şi deschiderea necesare, pentru ca absolvenţii să poată intra direct pe piaţa muncii sau să îşi continue studiile doctorale în domeniul Științei sportului și educației fizice sau în alte domenii adiacente, putând să devină, numai cu această condiție, cadre didactice universitare.

15

16

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ocupația de consilier sportiv

Centrul sportiv din campusul universitar

Cei care doresc să devină consilier sportiv, ocupație care figurează - și ea - în Codul Ocupațiilor din România, pe baza competențelor profesionale, a cunoștințelor de specialitate și a abilităților specifice, vor putea ocupa posturi în diverse instituții de profil: cluburi și asociații sportive, direcții județene de tineret și sport, federații sportive, instituții administrative, fundații, asociații, care au ca domeniu activitatea sportivă etc.

Aceștia vor putea acorda asistență unor persoane sau grupuri implicate în activitatea sportivă, în vederea soluționării unor probleme specifice. Consilierea sportivă vizează o activitate de consultanță și suport, prevenire și intervenție, remediere și optimizare a activității sportive instituționalizate, dar și a sportivilor sau antrenorilor, de către o persoană cu expertiză de specialitate, consilierul sportiv. Implementarea și dezvoltarea procesului de consiliere sportivă se încadrează în tendințele actuale, specifice contextului european, de extindere a unor noi ocupații, impuse de evoluția socio-economică și culturală din spațiul comunitar.

UMF Tîrgu Mureș deține una dintre cele mai complexe și bine dotate baze sportive universitare din România, încadrându-se în constructul educațional al marilor universități din Europa și din lume, care, pe lângă misiunile lor academice principale, acordă o atenție deosebită asigurării condițiilor necesare sănătății studenților, prin mișcare sistematică și sport universitar. Baza sportivă și de recuperare este formată din șase săli de sport, șase terenuri de sport în aer liber și o modernă piscină acoperită.

Admiterea Selecţia candidaţilor se va face pe baza Metodologiei Admiterii 2017, elaborată de Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu Mureş, în care se prevede că pot candida, în ciclul universitar de masterat, absolvenţii programelor de studii Educație fizică și sportivă și Sport și performanță motrică (domeniul Educație fizică și sport), dar şi absolvenţi ai altor facultăţi, nivel licență, cu preocupări demonstrate - prin documente - în domeniul masteratului.

La admitere se va lua în considerare dosarul de absolvent (CV, media anilor de studii de licenţă, media examenului de licență etc) şi nota obținută la un interviu de evaluare.

Candidaţii vor prezenta o adeverinţă medicală de sănătate, conform cerinţelor legale.

Diploma de absolvire La finalizarea studiilor programului de master, studenţii primesc diploma de master şi suplimentul la diplomă, care respectă întocmai cerinţele legale în vigoare.

Prof. univ. dr. Nicolae Neagu, Disciplina Științele Motricității

Facultatea de Medicină Dentară Vă rugăm să ne faceți o scurtă prezentare a Facultății de Medicină Dentară din cadrul UMF Tîrgu Mureș.

Conf. univ. dr. Cristina Bică, decanul Facultății de Medicină Dentară: Începuturile învăţământului medical stomatologic mureşean se regăsesc în anul 1948. Cele aproape 70 de promoţii de absolvenţi, formaţi şi dedicaţi unei profesii nobile, alături de cadrele didactice cu experienţă, au clădit imaginea competitivă, recunoscută a facultăţii în plan naţional şi internaţional. Baza de învăţământ la standarde europene garantează desfăşurarea unui proces educaţional modern, dinamic, cu activităţi complexe.

Structura activităţilor didactice a fost adaptată permanent la cerinţele de modernizare a învăţământului, cu particularităţile specifice domeniului medicină dentară. S-au perfecţionat planurile de învăţământ, programele analitice ale disciplinelor, metodele de predare, instruire şi evaluare ale studenţilor. Participanţii la formele de învăţământ organizate (licenţă, doctorat, studii postuniversitare) sunt din ce în ce mai numeroşi, dar şi mai exigenţi faţă de conţinutul şi calitatea activităţilor didactice. Sub îndrumarea cadrelor didactice ale facultăţii, în cadrul activităţilor clinice componente ale procesului educaţional al studenţilor şi

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

medicilor rezidenţi şi în corelaţie cu caracterul antreprenorial al profesiei de medic dentist, în cadrul facultăţii este efectuată o gamă largă de servicii medicale de specialitate.

Câteva cuvinte despre admitere și oferta educațională.

Ce trebuie să știe un viitor candidat la Facultatea de Medicină Dentară?

Conf. univ. dr. Cristina Bică: Oferta educaţională a facultăţii noastre cuprinde 3 programe de studii universitare de licenţă: Medicină Dentară, Medicină Dentară-limba engleză şi Tehnică Dentară. Primele două programe asigură pregătirea studenților, timp de 6 ani, structuraţi în 12 semestre, utilizându-se sistemul creditelor transferabile (360 ECTS). Programul Tehnică Dentară are o durată de 3 ani şi este structurat în 6 semestre (180 ECTS). Procesul educativ al studenţilor asigură formarea de cunoștințe, competențe și abilități, care vor servi, atât pentru formarea profesională, cât şi ca liant de comunicare şi inter-relaţionare cu alţi specialişti în domeniul sănătăţii.

La Facultatea de Medicină Dentară, în cadrul programului de studiu Medicină Dentară, cursurile se desfăşoară în limbile română sau maghiară, iar activităţile practice şi stagiile clinice în limba română. Începând cu anul universitar 2014-2015, a fost iniţiat programul de studii Medicină Dentară în limba engleză, caracterizat prin desfăşurarea cursurilor în limba engleză, a lucrărilor practice din anii I-III în limba engleză şi începând cu anul IV de studiu, activităţile practice de specialitate şi stagiile clinice care impun relaţionarea cu pacientul, se vor desfăşura în limba română.

Pentru a deveni student la Facultatea de Medicină Dentară, candidaţii trebuie să se înscrie şi să participe la concursul de admitere care are loc în luna iulie.

Modalitatea de admitere la programul de studiu Medicină Dentară este identică cu cea de la Medicină, proba de concurs tip test grilă din Biologie sau din Chimie organică, având o pondere de 90 % din media concursului de admitere. Media examenului de bacalaureat are o pondere de 10 % din nota finală de la examenul de admitere. În sesiunea de admitere din iulie 2016 s-au înscris 153 de candidați la limba română (concurenţă 4,37 candidaţi/loc - raportat la 35 de locuri bugetate) şi 103 de candidaţi la limba maghiară (concurenţă 2,94 candidaţi/loc - raportat la 35 de locuri bugetate).

EDUCAȚIE

Viitorii studenţi la Tehnică Dentară trebuie să promoveze examenul de admitere care constă într-o probă scrisă tip test grilă din Biologie cu pondere de 70 % din media concursului de admitere. Bacalaureatul are o pondere de 30 % pentru candidaţii la Tehnică Dentară. La acest program de studiu, în sesiunea de admitere din iulie 2016, s-au înscris 66 de candidați (concurenţă 4,40 candidaţi/loc - raportat la 15 locuri bugetate).

Atât la Medicină Dentară, cât şi la Tehnică Dentară, există şi locuri cu taxă (30 respectiv 15) care se ocupă în ordinea mediilor, după ce locurile bugetate au fost completate.

Care sunt dotările de care beneficiază Facultatea de Medicină Dentară și, implicit, studenții care se pregătesc să devină medici dentiști?

Conf. univ. dr. Cristina Bică: Dacă ne referim strict la disciplinele de specialitate stomatologică, care au ponderea 2/3 din totalul materiilor pe care studentul de la Medicină Dentară le parcurge în întreg ciclul de licenţă, activitatea educaţională se desfăşoară în Centrul Integrat de Medicină Dentară, o bază de învăţământ modernă, cu dotări la standarde europene, şi în Clinica de Chirurgie OroMaxilo-Facială. Activităţile preclinice aferente primilor ani de studiu şi activităţile clinice medicale ale studenţilor noştri se desfăşoară în spaţiile şi laboratoarele didactice ale Universităţii, precum şi în unităţile sanitare publice. În Centrul Integrat de Medicină Dentară se regăsesc amfiteatre modulare, săli de seminar, compartimentul de triaj al pacienţilor, un compartiment de radiologie, laboratorul de tehnică dentară, compartimentul de simulare. Zona destinată exclusiv activităţii clinice a studenţilor şi rezidenţilor, dotată cu 84 de unituri dentare, cuprinde Compartimentul Triaj, Compartimentul de Medicină Dentară Preventivă şi Comunitară, Compartimentul de Odontologie-Endodonţie-Parodontologie, Compartimentul de Protetică Dentară şi Reabilitare Orală, Compartimentul de Pedodonţie-Ortodonţie. Acesta din urmă este dotat cu recepţie şi sală de aşteptare separată pentru copii. Clinica de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială activează într-un sediu nou, dotat cu cabinete medicale, compartiment de radiologie, săli de operaţie, saloane ATI, saloane pentru pacienţi, săli de tratament.

Ca strategie pe termen mediu, Facultatea de Medicină

17

18

EDUCAȚIE

Dentară are în vedere demararea proiectului Centrul de Simulare în Medicina Dentară prin reamenajarea şi modernizarea compartimentului actual de simulare, cu rolul de a optimiza activităţile didactice şi de a dezvolta abilităţile practice ale studenţilor. De asemenea, dotarea compartimentului de radiologie cu echipament Cone Beam CT şi modernizarea laboratorului de tehnică dentară.

Ce sfaturi aveți pentru liceenii care își doresc să devină studenți ai Facultăţii de Medicină Dentară?

Conf. univ. dr. Cristina Bică: Sfaturile poartă amprenta experienţei celui care le dă. Dacă totuşi ar fi să dau câteva sfaturi, acestea ar fi următoarele: să vă implicaţi în ceea ce faceţi, să învăţaţi continuu, să vă preţuiţi şi să vă apreciaţi corect, să fiţi perseverenţi mereu!

Facultatea de Farmacie Profesia de farmacist – un angajament pentru o misiune care depășește limitele altei profesii, întotdeauna europeană, niciodată izolată în mod absolut în propriile-i granițe.

Farmacistul – profesionistul din domeniul sănătății care intervine în toate etapele vieții unui medicament, de la concepție, la administrare și urmărire a efectului acestuia în timp.

Facultatea de Farmacie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș este locul cel mai potrivit în care să-ți însușești tainele acestei profesii care te va situa printre elitele societății românești.

Facultatea de Farmacie are două programe de studii de licență: 1. Programul de studii Farmacie, cu o durată de 5 ani, program acreditat ARACIS, care se desfășoară în două limbi: limba română și limba maghiară; 2. Programul de studii Cosmetică medicală. Tehnologia produsului cosmetic, cu o durată de 3 ani, un program introdus acum doi ani, autorizat ARACIS și care se desfășoară în limba română.

Continuarea studiilor la ambele specializări este asigurată prin programele de master, prin studii universitare de doctorat, respectiv studii postuniversitare (rezidenţiat, cursuri de perfecţionare). În prezent, în Facultatea de Farmacie se desfășoară trei programe de master, fiecare cu durata de un an: • Calitatea medicamentului, alimentului și mediului – limba română; • Cosmetologie și dermofarmacie – limba română; • Biotehnologie medicală – limba maghiară.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Detaliile legate de modul de admitere, numărul locurilor bugetate, respectiv cu taxă, competențele asigurate prin frecventarea unuia sau altuia dintre programe se găsesc pe site-ul Facultății de Farmacie (https://www.umftgm.ro/ facultatea-de-farmacie).

Garant al calităţii şi securităţii medicamentului, farmacistul are o pregătire teoretică şi practică complexă. Combinând ştiinţele fundamentale (chimie, biologie, fizică) cu cele aplicate (farmacologie, biochimie, tehnică farmaceutică, analiza medicamentului, toxicologie, marketing şi management farmaceutic etc) viitorului farmacist i se asigură un bagaj de cunoştinţe care-l fac competent în diverse domenii: farmacie comunitară/de spital, industria medicamentului, laboratoare de analize chimice/medicale/alimentare, cercetare sau urmarea unei cariere universitare.

Programul de Cosmetică medicală. Tehnologia produsului cosmetic – primul de acest gen din țară, ne asigură un loc aparte printre facultățile de farmacie, noi pregătind absolvenți care se vor îngriji nu numai de sănătatea pacientului, ci și de frumusețea lui. Prin acest program urmărim formarea de profesionişti, lideri în sectorul cosmetic, cu cunoştinţe teoretice şi tehnice în domeniul produsului cosmetic natural sau sintetic. Facultatea a făcut demersuri şi a reuşit introducerea în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior a profesiei de Tehnician dermoterapie estetică.

Ce individualizează Facultatea de Farmacie din Tîrgu Mureș printre celelalte facultăți din țară?

• clădirea impunătoare, nouă, modernă, situată într-un peisaj parcă desprins din poveste; • accesul la un învățământ de calitate, atât din perspectiva conținutului curriculei universitare, cât și a flexibilităţii acesteia; • profesionalismul, experiența și dăruirea cadrelor didactice dornice să pună bazele măreției voastre ulterioare; • baza materială solidă, care nu se rezumă doar la săli de curs moderne, laboratoare spațioase și biblioteci de specialitate, centru de simulare, ci și la terenuri de sport, grădină botanică proprie, grădină de plante medicinale, piscină, microcantină etc; • capacitatea de a ne adapta mesajul potrivit mersului vremii.

Dacă mai doriți și alte argumente despre... parfumul farmaciei, aruncați o privire pe pagina web a universităţii https://www.umftgm.ro și apoi în sufletul vostru și faceți o alegere care vă poate marca întreaga viață.

Vă așteptăm cu drag!

Decan, Prof. univ. dr. Daniela-Lucia Muntean

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDUCAȚIE

19

I

ROMANIA REZIDENTIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Clujul, motorul imobiliar al României

60 de ansambluri rezidențiale se află în curs de realizare la Cluj. Principala țintă: cei 30.000 de corporatiști care vor ocupa, până la finele anului, clădirile de birouri din oraș, cu un ritm anual de angajare de minimum 5.000 de oameni. În condițiile în care 90 % dintre locuințe sunt achiziționate în fază de proiect și cu banii jos, Clujul a trecut trecut în fața capitalei în privința prețurilor la apartamente.

Multe dintre noile clădiri de birouri din “capitala Transilvaniei” sunt dublate de o parte rezidențială și una comercială pentru că acești angajați cu venituri medii și mari au nevoie de locuințe, dar și de spații de cumpărături și de servicii. Experții de la Cushman & Wakefield Echinox au contabilizat 4.900 de noi salariați în aceste clădiri de birouri ale Clujului care li se vor adăuga celor 25.300 existenți.

9.800 de angajaţi lucrează acum în centrul oraşului, 4.600 în vest și 4.000 în nord. „Jumătate de milion de persoane locuiesc în zona metropolitană Cluj-Napoca, dacă luăm în calcul atât Floreştiul, care a devenit un nou cartier, cât şi numărul ridicat de studenţi. Anual intră în câmpul muncii 6.000 de studenţi, fără a ne gândi la reconversiile profesionale”, observă Cristian Simon, director office division al companiei de consultanță Coldwell Banker Transilvania. În regiune vor

fi livrate în acest an 4.200 de locuințe, dintre care 80 % în zona Clujului: dacă unitățile locative aflate în dezvoltare în Cluj-Napoca se adresează segmentului “middle market”, cele din Florești sunt profilate pe „mass market”. Oferta nouă pusă pe piață avea un grad general de absorbție de peste 90 % până la livrarea proiectelor.

Platinia, plasată strategic Cel mai recent complex mixt dat în folosință este Platinia Ursus, o investiție de 25 de milioane de euro (rezidențial, comercial, hotel) ce profită de amplasamentul dintre Cluj Arena, Sala Polivalentă, Universitatea de Științe Agricole.

Complexul cuprinde 187 de apartamente cu 2-4 camere,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ROMANIA REZIDENTIAL

o galerie comercială de 13.000 mp, dar și un hotel cu 120 de apartamente. Majoritatea locuințelor erau acontate la momentul inaugurării oficiale a complexului, avansul perceput la semnarea antecontractului fiind de 90.000135.000 lei, în funcție de suprafața locuinței. Ele se vând semifinisate, cu ușă metalică, tâmplărie termopan, pereți și tavane gletuite, șapă autonivelantă, centrală comună cu ceasuri și contoare montate, calorifere, instalații electrice, sanitare și termice executate și trase la poziție.

Locatarii au acces la servicii de concierge hotelier, pază permanentă, acces la lounge și card de membru cu reduceri la anumiți furnizori locali. “Apartamentele s-au vândut cu un preţ mediu de 1.500 euro/mp, fără taxa pe valoarea adăugată, la stadiul semifinisat. Sunt mulţi cumpărători şi din judeţele din jur şi din străinătate. Au crescut salariile la Cluj, îndeosebi în IT, oamenii îşi permit mai mult, şi în funcţie de disponibilitatea băncilor în a acorda credite”, spune investitorul Vasile Puşcaş. Al treilea proiect Platinia vine după Lounge Residence (str. Dorobanților) și Elite Residence (str. Constanța), ansambluri mixte cu 175 de apartamente. Alte trei proiecte se află în lucru, au anunțat dezvoltatorii.

Napochim se transformă Scala Center (str. Someșului), proiect finanțat de Napochim Imobiliare și de Libra Bank, are ca termen de finalizare anul 2018, lucrările de demolare începând în octombrie 2016.

Cele trei componente sunt birouri, rezidențial și comercial.

Investitorii mizează pe distanța redusă față de centrul orașului și de cele mai importante sedii de firme, bănci, piețe, restaurante, școli, stații de transport. Dezvoltatorii au prevăzut o clădire de birouri de clasa A, pe opt niveluri și 6.000 mp închiriabili, 186 de apartamente, 295 parcări

subterane, cu acces controlat, spații comerciale cu vitrină la stradă, dar și destinate comerțului și serviciilor (la parter) spre curtea interioară (cafenea, coafor, birou avocat, notar, magazine, servicii bancare). Aici va exista o curte publică interioară, cu o arhitectură modernă și spații verzi, locuri de relaxare, loc de joacă pentru copii.

II

III

ROMANIA REZIDENTIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Apartamentele vor avea 2-3 camere, cu suprafețe de 5380 mp, fiind dotate cu balcon sau terasă și se vor preda semifinisate. Locuințele au zonele comune cu sistem de iluminat cu led, videointerfon color, plăci ceramice antiderapante în casa scării. Ele sunt repartizate pe două scări, dotate cu câte două lifturi de opt persoane, cu spații de depozitare la subsol, iar pentru servicii de design interior, amenajarea și mobilarea apartamentelor, dezvoltatorul

Proiecte în derulare la Cluj

apelează la parteneri specializați. Acesta solicită un avans minim de 30-60 %, cu posibilități de plată eșalonată și de rate la dezvoltator, pe maximum șapte ani. “Vrem că acest proiect să devină o clădire de referinţă în Cluj-Napoca, datorită arhitecturii ansamblului, dar şi a poziţionării în zona centrală a oraşului. Credem în produse şi servicii de calitate, de aceea acordăm o importantă deosebită aspectului şi fiabilităţii acestei clădiri”, declara Dan Pitic, preşedintele Consiliului de Administraţie al Napochim Imobiliare.

De la IT la locuințe

Grand Park

Gheorgheni

900 unități

Napopark

Zorilor

700 unități

Sophia

Bună Ziua

450 unități

Luminia

Europa

400 unități

Cartier Mărăști

Mărăști

311 unități

Platinia 3

Mănăștur

307 unități

Citadela

Făget

220 unități

Bonjour 7

Bună Ziua

211 unități

Maia

Zorilor

200 unități

Scala Center

Centru

186 unități

Flora Parc

Mănăștur

151 unități

Vivacity 3

Gheorgheni

150 unități

Grand Hill

Bună Ziua

148 unități

Star Residence

Gheorgheni

120 unități

Family Residence

Bună Ziua

115 unități

Oaza

Zorilor

111 unități

Ploiești 39

Centru

111 unități

Beauciel

Centru

103 unități

Venus

Gheorgheni

102 unități

Șeful companiei informatice NTT DATA România, Daniel Metz, este un investitor proaspăt sosit în sectorul imobiliar, însă unul cu un aport de cash important din vânzarea companiei EBS către concernul japonez. Primul său proiect este ansamblul Contemporano (Calea Mănăștur), urmat de Belle Residence (str. Traian) și de Beauciel (str. București). “O parte însemnată din generația actuală preferă socializarea în afara locuinței și călătoriile, iar „acasă” tinde să însemne un mediu cât mai confortabil, ușor de întreținut și de gestionat.

Am înființat EBS Real Estate în 2015, cu gândul ca va fi compania familiei mele. Mi-am propus să adaug un plus de calitate în viața clienților EBS Real Estate prin calitatea, confortul și utilitatea locuințelor pe care le voi construi.

Visul meu este ca, într-o zi, măcar unul dintre copiii mei să ducă mai departe afacerea familiei Metz”.

Contemporano a fost realizat în parteneriat cu constructorul Coratim și cuprinde 73 de apartamente cu 1-3 camere, de 33-80 mp, la prețuri de pornire cuprinse între 47.997 și 65.500 de euro. La Belle Residence lucrările de demolare sunt în toi, iar Beauciel va cuprinde 103 apartamente grupate în două corpuri pe str. Anton Pann, la intersecția cu București. La rândul său, firma de construcții a ridicat în afară de clădirea de birouri Coratim Business Center (Piața 1 Mai) hotelul West City (Florești) și complexe logistice din Florești, Baciu și Bd. Muncii, ansamblurile Calea Turzii (700 de apartamente), Borhanci Residence (80

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ROMANIA REZIDENTIAL

apartamente), Moților 143 sau Moș Ion Roată, ambele cu achiziție de la constructor.

Mamutul din Sopor Grand Park Residence este un proiect-mamut de 900 de apartamente dezvoltat pe 7,4 ha, pe str. Soporului, de către Chimu Căpușan, conceput de Arhimar, cu structura proiectată de MTHP și construit de CH Transbeton. Prețurile încep de la 1.150 euro/mp util, semifinisat, la care se adaugă taxa pe valoarea adăugată (TVA) de 5 %, dacă viitorul proprietar este la prima achiziție, sau de 19 % la al doilea. „În 2017 finalizăm primele două blocuri, integral vândute, iar în 2018, cel de-al treilea, în paralel amenajăm şi două showroom-uri. Cerere mare a fost pentru 2-3 camere, dar oamenii s-au orientat şi către 4 camere; chiar şi noi am fost suprinşi de ritmul în care s-au derulat lucrurile. Lumea începe să cumpere apartamente cu suprafaţă mai mare”, constată Georgiana Man, reprezentant al dezvoltatorului.

Căpuşan mai are în portofoliu ansamblurile Bonjour Residence (Bună Ziua), Junior Residence (str. Fabricii), și altele în cartierele Andrei Mureșanu și Grigorescu. Bonjour cuprinde șapte imobile de locuințe, cu 600 de apartamente de 1-4 camere sau penthouse, dintre care șase înscrise în cartea funciară, iar din ultimul erau contractate 70 % dintre locuințe. De asemenea, aici va fi amplasată o clădire de birouri cu nouă etaje, pe 17.000 mp. Junior Residence are în componență șapte blocuri în cartierul Mărăști, ultimul cu termen de finalizare 2017.

Platforma imobiliară de la gară Doi dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri din Cluj, Dorel Goia și Horia Ciorcilă, sunt implicați într-un proiect

imobiliar cu 10 blocuri de șapte etaje pe str. Fabricii de Chibrituri, prin dezvoltatorul GeaInv, care a înglobat Omiconstruct. Agenția pentru Protecția Mediului Cluj a stabilit că ansamblul rezidențial de pe fosta platformă Tehnofrig nu necesită aviz de mediu, “având în vedere că funcțiunea propusă este în concordanță cu prevederile din Planul Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca, nu se găseşte în arii naturale protejate de importanţă naţională sau comunitară, nu propune activităţi cu impact semnificativ advers asupra mediului”. GeaInv figura în 2015 și ca beneficiar al unui proiect de ridicare a celui de-al treilea hipermarket Kaufland din Cluj, în aceeași zonă.

IV

V

ROMANIA REZIDENTIAL

Tendință eco Dorin Bob are în derulare două proiecte prin compania sa Studium Green: Venus (mai sus de Iulius Mall) și Vista (str.

Tăietura Turcului). Primul este prevăzut cu 102 unități, având un bloc de 10 etaje și altul de 5. “Venus poate fi un sediu potrivit pentru corporații moderne, exigente, apartamente pentru tineri și nu numai, dar și foarte potrivit ca investiție.

Terasa înierbată situată la etajul 6, cu o suprafață de peste 800 mp, reprezintă unul dintre punctele forte ale ansamblului.

Pentru zona verde se vor folosi arbori, arbuști orgamental și gazon, irigate printr-un sistem cu picurare”, precizează reprezentanții Studium Green.

Vista va avea nouă etaje, cu apartamente de 1-3 camere și

Cartierele tradiționale, preferate O analiză efectuată de agenția de evaluare Veridio pe baza declarațiilor de impunere de la Primăria ClujNapoca, aferente proprietăților dobândite în 2015, relevă că prețurile reale de tranzacționare sunt cu până la 300 euro/mp mai mici decât cele vehiculate de imobiliari. Cele mai mari prețuri au fost în Gheorgheni, Zorilor, A. Mureșanu, centru, Plopilor. Cartierele tradiționale sunt cele mai valorizate, cele industriale fiind evitate. Cele mai multe tranzacții s-au realizat pe străzi Beună Ziua, Oașului, C. Brâncuși, Dunării și E. Ionesco. Parcelele cel mai tranzacționate au fost de 500-1.000 mp. 74% dintre tranzacții erau finanțate din surse proprii ale persoanelor fizice, achizițiile persoanelor juridice fiind de 15,6%. Concluziile au fost că la Cluj se cumpără apartamente, mai puțin terenuri sau case, majoritatea tranzacțiilor se fac cu banii jos, tranzacțiile au loc pe persoane fizice, cu TVA redusă, cele mai multe locuințe fiind cumpărate în blocurile “comuniste”.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

duplex, și mizează pe panorama asupra orașului. Primul ansamblu Studium Green (str. T. Mihali) a fost compus din 600 de apartamente, fiind urmat de CH 1 (261 apartamente), CH 2 (104 apartamente), CH 3 (191 apartamente), CH 4 (45 de apartamente) și Vision (177 apartamente), conceptul urmărit fiind locuințele sănătoase, eficiente energetic cu impact mimin asupra mediului înconjurător. Bob și-a propus să continue și unul dintre marile proiecte imobiliare abandonate din oraș, Tower Park (Calea Florești).

Atracția mall-ului Vivacity Residence se extinde cu al treilea bloc în Gheorgheni.

“La finalul anului 2015 am finalizat cu succes construcția

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

celui de-al doilea bloc Vivacity și am început construcția blocului 3. Acesta va avea 3 niveluri de subsol, parter și 11 etaje, urmând a fi finalizat în 2017”, raportează spaniolii de la Grupo Herce. Apartamentele vor avea 1 dormitor (suprafață utilă 37-56 mp) sau 2 dormitoare (72 mp). Cele trei blocuri au săli de petrecere, terenuri de squash, lac în curtea interioară. În zona Iulius Mall vor mai apărea alte noi construcții în zona Riviera Residence, un ansamblu de lux dezvoltat de I&C Transilvania Construcții Turda, cu 91 de apartamente cu 2-4 camere, între 45 și 156 mp. Antreprenor general este Kesz, project manager fiind CS Invest. Zidăria de cărămidă este Porotherm, fațada cu plăci ceramice Alphaton, încălzirea în pardoseală Rehau, panourile solare Hoval UltraSol, iar pompele electrice Wilo/Grundfoss.

ROMANIA REZIDENTIAL

Investiția are ca țintă tinerii profesioniști și cuplurilor dinamice cu copii.

Șantiere peste tot Dezvoltatorii Flora Parc (str. Agricultorilor) – 10 etaje, 151 de apartamente, au continuat cu Oaza (str. Miko Imre) - opt etaje, 110 apartamente, iar acum, cu Hoia (str. Tăietura Turcului). Ultimele se vând cu 49-71.000 de euro (40-47 mp), cu 66-87.000 de euro (57-60 mp) sau cu 54-112.000 de euro (40-60 mp). Pe str. Frunzișului, unde anul trecut a apărut un nou supermarket Lidl, dezvoltatorul Napopark are în vedere ridicarea, pe o suprafață de 6 ha, a șase blocuri cu 15 etaje, cu un regim maxim de înălțime de 35 m. Lucrările la ansamblul de pe varianta Zorilor - Mănăștur sunt programate să debuteze în acest an.

Lucrările la Luminia (str. E. Ionesco) au debutat în martie 2014, iar proiectul din cartierul Europa are ca parteneri firmele Coldea Construcții, Arhimar, Instal Expert și Das

Un apartament de 3 camere, mimimum 100.000 de euro Piaţa locuinţelor de peste 100.000 de euro este dominată de dezvoltările noi. Creşterea ofertei este explicată de specialiști prin interesul sporit al cumpărătorilor pentru o locuinţă mai spaţioasă sau pentru a doua locuinţă care a condus la relansarea construcţiilor şi majorarea preţurilor la apartamente. „Un apartament nou cu trei camere, cu o localizare bună în oraşe ca Timişoara sau Cluj-Napoca depăşeşte deja pragul de 100.000 de euro. Pe de o parte a crescut interesul pentru ofertele mai scumpe, 20% din cumpărători fiind interesaţi de un upgrade. Pe de altă parte, preţurile apartamentelor au crescut constant în ultimii ani”, susține Andreea Comşa, director al brokerului imobiliar Premier Estate Management.

VI

VII

ROMANIA REZIDENTIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fenster. Dezvoltat pe 2 ha, va cuprinde șase blocuri cu 400 de apartamente. Primul bloc avea ca termen de realizare anul 2015. Dezvoltatorul s-a angajat să asfalteze strada N. Steinhardt, proprietate a sa, pentru a asigura accesul auto pe proprietate. În Grand Hill Residence (str. Trifoiului), prețurile pornesc de la 1.103 euro/mp, finisat, cu TVA 5 % inclusă. Suprafețele sunt între 41 și 76 mp, locul de parcare fiind inclus în preț. Imobilul are 13 niveluri și 148 de apartamente, majoritatea cu două camere (45-57 mp). Apartamentele se vând complet finisate.

Apar și investitori germani Germanii de la Stern Immobilien, în colaborare cu BT Development, lucrează la un ansamblu cu 120 de apartamente premium, care sunt predate finisate și mobilate. Cele mai mari suprafețe le au cele cu patru camere, între 115 și 157 mp. Star Residence este plasat pe str. Soporului, prețurile de livrare sunt de 1.250 euro/mp util și de 300 euro/mp pentru

balcoane, la care se adaugă TVA, iar parcările subterane se vând cu 5.000 de euro, plus TVA. Predarea apartamentelor este prevăzută pentru 2018. Cluj Residential, dezvoltator înființat în 2005 care îl are ca manager pe Emil Petrean, derulează proiectele Bella Vista (Bună Ziua) și Family Park (Florești), cele date în folosință fiind pe străzile Câmpului, Fabricii, A. Gaudi din Cluj-Napoca, alături de altele în Florești și Baciu (Sun Garden Residence).

Apartamente pe dealuri, case în Făget

Deva

616 euro/mp

+1%

În Bună Ziua este în șantier complexul Sophia Residence, prevăzut cu 450 de apartamente de 1-4 camere, pe o suprafață de 2,5 ha, primul bloc fiind dat în folosință în 2015. Finalizarea complexului este prevăzută pentru prima jumătate a anului viitor. Imobilele au certificare energetică Breeam și un consum redus de energie. Imobilele sunt construite din beton, închideri cu zidărie din cărămidă EvoCeramic, termosistem Baumit OpenTherm, instalaţii marca Viega, centrală Viessman Vitocrosal în condensație, panouri solare, faţadă dinamică.

Maia Zorilor este un proiect al companiei imobiliare din Pitești, prevăzut cu un regim de înălțime redus, cu trei etaje și studiouri și apartamente cu 2-3 camere cu suprafețe între 43 și 67 mp. Prima fază a proiectului de pe str. Melodiei va avea 34 de apartamente, cu finalizare în iulie, 90% fiind vândute, iar etapele 2-3, cu 170 de apartamente, sunt în curs de autorizare. Argeșenii au mai construit blocuri la Pitești și la București. Un complex de case și apartamente apare în Făget. Citadela Residence cuprinde, pe 5,8 ha, 10 blocuri cu 120 de apartamente, iar în cea de-a doua fază vor apărea pe str. Cernăuți 100 de case înșiruite, tip duplex și triplex.

Bistrița

582 euro/mp

+3%

Sursa: raport Darian 2016

Prețuri medii la apartamente noi (semestrul II 2015/2016) Cluj-Napoca

1.140 euro/mp

+13%

Timișoara

991 euro/mp

+4%

Brașov

909 euro/mp

+1%

Alba Iulia

792 euro/mp

+33%

Oradea

742 euro/mp

+10%

Arad

684 euro/mp

+12%

Sibiu

645 euro/mp

0%

Satu Mare

629 euro/mp

+14%

20

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Clujul se va sufoca în lipsa investițiilor guvernamentale în infrastructură de Alin BOLBOS

Pentru Guvernul Grindeanu, investiţiile Clujului nu sunt o prioritate. Potrivit Legii Bugetului, în 2017, Executivul nu finanţează niciun proiect clujean nou. Greul rămâne pe Consiliul Județean, pe Primăria Cluj-Napoca și pe ceilalți primari din județ, fiecare străduindu-se să continue sau să demareze anumite proiecte, dar nimic de anvergură.

La ritmul de dezvoltare actual, Cluj-Napoca și zonele limitrofe riscă să se sufoce în doar câțiva ani în lipsa unor investiții publice masive în infrastructură.

Centura metropolitană lipsă, Spitalul regional lipsă, Aeroportul care își atinge limitele în 2018, populația în continuă creștere, numărul uriaș de autoturisme, lipsa parcărilor, lipsa de forță de muncă – toate acestea sunt probleme majore cu care se confruntă administratorii Clujului și ai municipiului ClujNapoca. Dezvoltarea din ultimii ani a Clujului își arată acum și efectele adverse, iar banii pentru investiții de anvergură sunt la București. “Nu avem un ministru în Cabinetul Grindeanu, dar asta nu înseamnă că proiectele Clujului nu vor fi duse mai

departe. Eu sper doar un lucru: că proiectele aprobate anul trecut nu vor fi uitate de actualul guvern şi îi rog pe toţi parlamentarii de Cluj, indiferent de culoarea lor politică, în fiecare săptămână în care merg la Bucureşti, printre priorităţile pe care le au, sunt convins că vor fi multe altele, să nu uite prioritatea majoră a municipiului şi judeţului pe care îl reprezintă, şi anume realizarea celor două obiective care ţin exclusiv de guvern: centura metropolitană a Clujului pentru care există deja 150 de milioane de euro aprobate din fonduri europene şi spitalul

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚIE

regional de urgenţă pentru care iarăşi există cele 100 de milioane de euro din fonduri europene”, spunea primarul Emil Boc imediat după investirea Cabinetului Grindeanu. N-a fost să fie, Guvernul ignorând apelul primarului Boc, care, scos din pepeni, a revenit cu o declarație acidă după votarea bugetului: “Facem toate demersurile necesare ca la o viitoare rectificare de buget să fie inclusă și centura metropolitană. Demersurile sunt politice, nu vă gândiţi la altceva. Ceea ce cerem noi este o prioritizare a proiectelor, pentru că banii există. Nu cerem bani de la sănătate, de la educaţie, de la apărare - ştim care sunt domeniile nenegociabile. Ai 138 de milioane de euro alocaţi pentru centura metropolitană şi nu îi foloseşti, ba chiar există riscul să îi pierzi, dacă nu îi cheltui până în 2020; asta este o sfidare fără precedent la adresa Transilvaniei şi a Clujului, care este inima Transilvaniei. Banii nu se pot cheltui pentru altceva, decât dacă Guvernul vrea să schimbe Master Planul.

Eu sper ca eroarea să fie corectată cât mai repede cu putinţă”.

Guvernul lasă investiţiile pe seama mediului privat Bugetul statului pe 2017 vizează investiţii totale de 34,4 de miliarde de lei, echivalent a 4,2 % din PIB, însă mare parte din aceşti bani ar urma să vină din fonduri europene, ceea ce face ca investiţiile din buget (cheltuielile de capital), singurele care pot fi anticipate într-o mai mare măsură, să ajungă să fie anul acesta unele dintre cele mai mici – dacă nu cele mai mici – din ultimii 12 ani. Raportul privind situaţia macroeconomică pe 2017 şi proiecţia acesteia pe anii 2018-2020 - document explicativ care însoţeşte bugetele anuale - vorbeşte despre cheltuieli de investiţii (în majoritate din buget şi din fonduri UE), de 34,4 mld. lei, dar, la venituri, mizează pe 22 de miliarde de lei din fonduri nerambursabile. Acest lucru înseamnă că din buget (scăzând sumele aşteptate de la UE) ar urma să fie cheltuite pe investiţii 12 mld. lei – cea mai mică sumă de la aderarea la UE încoace.

Economiştii nu cred însă că ar exista bani chiar şi pentru aceste investiţii modeste ca pondere în PIB. „Nu ai cum să ai acest nivel de cheltuieli pe investiţii pentru că veniturile pe care se bazează ele sunt «superoptimiste». Nu ai cum să realizezi o creştere economică de 5,2 % în 2017, nu ai cum să atragi 22 de miliarde de lei bani nerambursabili, nu ai cum să strângi din taxe atât cât ai bugetat. Foarte probabil, la rectificările ce vin, sacrificate vor fi investiţiile, aşa cum se întâmplă mereu“, a comentat în media economistul Dragoş Cabat.

Ministerul Transporturilor n-are grija centurii Luăm de exemplu Ministerul Transporturilor, de unde Clujul aștepta fonduri serioase, care are prevăzut pentru anul 2017 un buget de 13,761 miliarde de lei, în creștere cu 60,33 %. În proiectul de buget al Ministerului se precizează că proiectele prioritare pentru acest an și perspectiva 2018-2020 pentru infrastructura rutieră sunt: finalizarea autostrăzii Lugoj - Deva, finalizarea lucrărilor la autostrada Transilvania, autostrada Sibiu - Pitești, finalizarea autostrăzii Sebeș - Turda, realizarea coridoarelor de legătură cu autostrăzile, prin intermediul drumurilor europene și drumurilor expres. Cu alte cuvinte, mult visata centură metropolitană a Clujului nu este o prioritate a actualului Guvern, degeaba a crezut primarul Emil Boc că banii aprobați deja vor sosi.

Mai departe, în sectorul aerian, Aeroportul Cluj a fost “sărit” de la finanţare, Guvernul Grindeanu alocând bani pentru dezvoltarea Aeroportului „Henri Coandă” şi Aeroportului Băneasa din Bucureşti, pentru modernizarea Aeroportul Internațional

Traian Vuia - Timișoara și a Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu - Constanța.

La transport intermodal, Clujul ar putea primi alături de alte câteva județe resurse (prin accesarea unor proiecte cu finanțare europeană) pentru realizarea unor centre intermodale sau la infrastructură feroviară va beneficia de electrificarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca - Episcopia Bihor. Cam puțin.

Pe lângă Autostrada Transilvania și Autostrada Sebeș-Turda, ambele cu impact pentru județ, pentru care au fost alocați 1,27 mld. lei, respectiv 950 mil. lei, Executivul alocă în 2017 sume mărunte Clujului, majoritatea pentru construirea sau reabilitarea unor sedii de instituții. Cea mai notabilă ar fi suma de 29 mil. lei alocată pentru clădirea nouă a Institutului Oncologic.

În 2018, Aeroportul se sufocă Aeroportul Internaţional „Avram Iancu“ din Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean vor trebui să scoată din buzunar bani serioşi dacă îşi doresc extinderea pistei şi implementarea transportului multimodal, în condiţiile în care în Master Planul General de Transport (MPGT) al României sunt prevăzute sume mult mai mici decât cele necesare pentru implementarea acestor obiective. În 2015, judeţul Cluj a ratat un proiect de 76 milioane de euro, finanţare europeană, pentru implementarea transportului intermodal la Aeroportul Cluj. Dacă implementarea transportului intermodal a eşuat, în Master Planul de Transport există un Guvernul a dat bani mărunți pentru Cluj: Clădirea nouă a Institutului Oncologic - 29.096.000 lei Sediul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară 14.256.000 lei Reabilitare DN 1C Dej - Baia Mare - 8.925.000 lei Centura Vâlcele - Apahida - 7.840.000 lei Sediul Inspectoratului Şcolar Municipal - 2.000.000 lei Corpul nou de clădire de la Biblioteca Centrală Universitară - 1.500.000 lei Extinderea sediului Direcţiei Generale a Finanţelor Publice - 850.000 lei Biblioteca Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară - 389.000 lei Centura Bulevardul Muncii - Apahida - 245.000 lei Extinderea Casei Corpului Didactic - 200.000 lei Sală de sport a CSS Viitorul - 200.000 lei Autostrada Transilvania - 1,27 miliarde de lei Autostrada Sebeş - Turda - 950 de milioane de lei

21

22

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

capitol separat în ceea ce priveşte construirea unei platforme multimodale la Cluj. Astfel, Clujul ar urma să primească 34,2 milioane euro, cu aproape 42 de milioane de euro mai puţin decât e nevoie. Cu toate că şi-a consolidat cea de-a doua poziţie pe ţară după numărul pasagerilor transportaţi, aeroportul clujean ar urma să primească, dacă e să ne luăm după Master Planul de Transport, mai puţini bani decât aeroportul din Timişoara pentru modernizare. În MPGT se precizează faptul că Aeroportul Cluj ar urma să primească în anii viitori 125 de milioane de euro pentru modernizare. Mai puţin de jumătate din bani provin de la bugetul de stat. Doar 55,14 milioane de euro vin de la bugetul de stat, alţi 70,18 milioane de euro urmând să fie atraşi din fonduri structurale.

Aeroportul, aflat în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, a fost tranzitat în primul trimestru din acest an de 516.953 de pasageri, în creştere cu 60 % faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru 2017, oficialii aeroportului din Cluj estimează un trafic cuprins între 2,7 şi 3 milioane de pasageri. „În primele trei luni din 2017, pe aeroportul din Cluj au decolat/aterizat 5.615 aeronave, cu 55 % mai mult faţă de perioada similară din 2016. În ceea ce priveşte transportul de marfă pe aeroportul din Cluj, în primul trimestru s-a realizat o creştere de 79 %, faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut“, arată informaţiile trimise de reprezentanţii Aeroportului Internaţional „Avram Iancu“ din Cluj-Napoca. Aeroportul clujean, al doilea cel mai important aeroport din ţară din punctul de vedere al numărului de pasageri (1,88 milioane anul trecut), îşi va atinge capacitatea maximă în 2018, spun chiar managerii acestuia. „Extinderea şi modernizarea accelerată din ultimii ani reprezintă cel mai important factor de sprijin în dezvoltarea nu neapărat doar a oraşului şi a judeţului, ci a întregii zone de nordvest a României”, spun reprezentanţii aeroportului, sperând ca această dezvoltare să continue.

în discuţii avansate cu Ministerul Sănătăţii, vreau să intre şi ministerul partener, în sensul de a se implica fie cu o parte de achiziţie, fie cu partea de dotare, noi vom prinde o sumă, fie pentru construire, dacă vom avea terenul, fie pentru achiziţia unei clădiri de pe piaţă. Poate suma pe care o vom prinde va fi chiar din creditul de 50 milioane de euro pe care îl avem, pentru că acest credit este pentru orice investiţie, nu strict numai pentru drumuri. Va putea fi şi de acolo o sumă, dar sigur, cu hotărâre”, a declarat Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj. Acesta a mai spus că și investiţiile în parcurile industriale sunt prioritare în acest an: „A treia componentă este cea de parcuri industriale. Este vorba de finalizarea extinderii Tetarom I şi finalizarea Tetarom IV, de la Feleac şi începerea Tetarom V la Câmpia Turzii. Aici, la Tetarom V, anul acesta vom face demersurile pentru partea de studii, pentru partea de proiectare, pentru obţinerea titlului de parc industrial şi abia apoi discutăm de construcţie efectiv.”

Forul judeţean clujean mai are şi proiecte mari care sunt în derulare şi la care trebuie să asigure cofinanţare, cum ar fi proiectul Centrului de Management al Deşeurilor (CMID) pe fonduri europene. O să fie alocaţi bani şi pentru Aeroportul Cluj, în prima fază pe partea de exproprieri, pentru finalizarea plăţilor exproprierilor pentru pista care există. Abia după ce se va face regularizarea Someşului, se va putea discuta de o extindere a pistei, mai informează conducerea CJ Cluj. Bugetul de dezvoltare prevăzut de conducerea executivă a forului judeţean în proiectul de buget pentru 2017 este de 222 de milioane de lei.

Ce investiții își permite Consiliul Județean

Primăria Cluj-Napoca are în 2017 un buget total de 1,35 miliarde lei, cu aproximativ 16 % mai mare decât cel din anul precedent.

Din această sumă, 443 milioane (aprox. 100 milioane euro) sunt prevăzuți la capitolul Dezvoltare. Așa cum a fost bugetul adoptat, principalele priorităţi strategice ale Primăriei sunt următoarele: Planificarea multianuală a proiectului conform Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca; Menţinerea facilităţilor privind investiţiile şi locurile de muncă în Municipiul Cluj-Napoca; Susţinerea municipiului ca şi centru naţional şi internaţional de Inovare, Cercetare şi IT; Identificarea de soluţii la principala provocare a oraşului: decongestionarea traficului; Promovarea titlului de oraş cu cel mai înalt standard de calitate a vieţii în România. Agenda lui Emil Boc pentru 2017 include și proiecte mai concrete, cum ar fi: demararea unui nou program multianual de modernizare a infrastructurii rutiere care să cuprindă şi străzile din noile extinderi ale oraşului; Introducerea în circulaţie a opt noi troleibuze şi achiziţia publică a altor mijloace de transport în comun noi: 50 de autobuze, 6 garnituri de tramvai şi 10 autobuze electrice; Crearea de benzi dedicate pentru transportul în comun pe axa est-vest, între Bulevardul 21 Decembrie 1989 şi Calea Moţilor; Menţinerea gratuităţilor la transportul în comun pentru pensionari, studenţi şi elevi; Finalizarea unui parking suprateran şi începerea lucrărilor de construcţie la cel puţin 3 noi parkinguri; Pentru cartiere curate, se vor iniţia lucrările de amenajare a primelor 40 de platforme subterane de colectare selectivă a deşeurilor menajere; Atragerea de finanţări europene pentru reabilitarea termică a cel puţin 30 de noi blocuri; Finalizarea etapei a doua a reabilitării Pieţei Unirii şi pietonalizarea laturii de vest; Dezvoltarea unui sistem public de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, bolnave, vulnerabile sau singure; Extinderea capacităţii Sălii Polivalente la peste 9.300 de locuri; Digitalizarea activităţii administraţiei, orașul urmând să fie gazda celui mai important eveniment internaţional în domeniul inovării susținut de Comisia Europeană, Conferinţa „Open Innovation 2.0”; Realizarea unui patinoar artificial în Parcul Central „Simion Bărnuţiu”.

Drumurile judeţene, atât pe partea de reabilitare cât şi pe partea de întreţinere, sunt o prioritate și în 2017 pentru Consiliul Județean, cu alocări bugetare consistente. Instituția are la dispoziţie un credit de 50 milioane de euro pentru investiţii, iar cea mai mare parte a sa se va duce în reabilitarea de drumuri. Peste 500 de kilometri de drumuri judeţene urmează să fie reabilitaţi. Un proiect nou pe care Consiliul Județean și-a propus să-l realizeze în acest an este Spitalul monobloc pentru copii. „Va fi o sumă pentru Spitalul monobloc de copii, ori achiziţia unei clădiri ori construirea unei clădiri noi pentru acest spital. Eu sunt acum

Cluj-Napoca nu poate face investiții de anvergură

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INEDIT

23

Deschidere de sezon: Rotary Golf Charity Cup de Ligia VORO

Sezonul de golf, așteptat cu nerăbdare de sportivi, a început în 18 martie, lângă Oradea, la Kings Land Country Club din Ineu, unde a fost organizată prima ediție a Rotary Golf Charity Cup, un turneu caritabil pentru elevii din 166 de clase speciale. Competiția a strâns la start 29 de golferi, pe care nu i-a speriat ploaia care i-a însoțit în cele câteva ore de joc.

24

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

Cine sunt speakeri la conferințele Transilvania Business?

Revista economică Transilvania Business continuă şirul evenimentelor sub brandul Transilvania Open 4 Business şi organizează primul eveniment al acestui an, între 18-20 mai 2017, la SunGarden Golf & Spa Resort, Cluj-Napoca.

Evenimentul va consta în două conferinţe de business, o petrecere cu tematică medievală şi un turneu de golf.

Conferinţa Reconsider Real Estate and Logistics - From the building you live in, to the building you work in, va avea loc în data de 18 mai, începând cu ora 15, şi va aduce în prim-plan prezentarea în premieră a unor studii de piaţă privind forţa de muncă, oportunitățile şi factorii de risc din domeniul imobiliar, realizate de o importantă firmă de consultanţă, dezvoltatori de real estate şi imobiliare, arhitecţi şi bancheri de top, administraţii locale cu viziune şi succes.

Conferinţa Creat în Transilvania - Redefining regional opportunities, va avea loc în data de 19 mai, începând cu ora 10, şi va aduce în prim-plan brandurile transilvane care au cunoscut succesul naţional și internaţional din domenii precum turismul, IT, sănătate, construcţii, agricultură, analize privind ideea de brand şi de rebranding şi multe altele.

Speakerii confirmați care ne onorează conferințele sunt: Dr. Felix Arion, Director General al AgroTransilvania Cluster, Cluj, Doru Berar, General Manager X Curier, Anamaria Burca, Managing Partner Coldwell Banker Transilvania, Horațiu Sebastian Călugăr, CEO CIS GAZ SA, Tîrgu Mureș, Ovidiu Clițan, Președinte Steiniger Wine Club, Bistrița, Adriana Cocîrță, CEO Nomade Communication, Cătălin Hosu, Vicepreședinte Asociația Română de Relații Publice, Daniel Metz, CEO NTT DATA, Flaviu Mureșan, Avocat, Specialist Imobiliare, Baroul Cluj, Andrei Oltean, Business

Development Manager IRUM SA Reghin, Dorin Popa, Președinte - Asociația pentru Cercetarea și Promovarea Produselor Agroalimentare „Crișana”, Răzvan Popescu, Director Departament Garanții, Safety Broker., Ionuț Țața, Preşedinte Iceberg, Clusterul pentru Inovare şi Tehnologie, Brașov, Șerban Țigănaș, Preşedinte Ordinul Arhitecţilor din România, Adrian Vascu, Senior Partner Veridio, București, Emanoil Viciu, Administrator Centrul de Design IRIS, Cluj.

Ambele conferinţe vor avea loc în sala Regina Maria la SunGarden Golf & Spa Resort.

Seara de 19 mai se va încheia cu petrecerea tematică „A tale of 13th Century” care va avea loc în sala de evenimente Eden Event Hall, SunGarden Golf & Spa Resort. Garda Medievală de Mureş, Ordinul Cavalerilor Lup, medievalii de la Ad Hoc, actorii de la Evenimente Ideale, prezenţa statuilor vivante şi un incitant show de flăcări pe picioroange sunt câteva din ingredientele balului medieval Ce surpriză va fi la turneul de golf, aflați în pagina 60.

25

26

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

28

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

LECO IMPEX, 25 de ani de profesionalism de Ligia VORO

Marea familie a companiei LECO IMPEX, unul dintre marii comercianți și furnizori de servicii pentru mentenanță în industrie și agricultură, a aniversat, cu emoții și zâmbete, în incinta Hotel Business din Tîrgu Mureș, 25 de ani de activitate, alături de reprezentanții clienților și furnizorilor.

Sursa foto:Bölöni Otto

Evenimentul de aniversare a fost deschis de către fondatorul LECO IMPEX, Bartha Carol, care ne-a purtat, cu umor și emoție, înapoi în timp, la începuturile companiei, subliniind cele mai importante momente din istorie și ne-a adus până la ceea ce reprezintă astăzi firma mureșeană. Povestea frumoasă a LECO IMPEX, firmă dedicată produselor și serviciilor pentru întreținerea echipamentelor industriale și agricole, începe în 21 aprilie 1992.

“Tata avea un atelier de tâmplărie și în 1992, cu mare elan, tânăr fiind, am zis: Tata, hai să devenim și noi investitori și să facem ceva cu lemn – LE vine de la lemn, dacă facem ceva cu lemn, probabil o să facem și comerț, atunci trebuie să fie și CO, iar fiică-mea Reka (n. red. Fodor Reka, fiica cea mare), care astăzi este mâna mea dreaptă, se juca cu LEGO și am zis că e un joc de cuvinte potrivit, să fie LECO care seamănă cu LEGO”, și-a amintit Bartha Carol.

Afacerea de familie s-a dezvoltat pas cu pas, soții Bartha Carol și Berta (n. red. director de produs al LECO), mai târziu fiind cooptate și fiicele Reka și Timea, și echipa LECO IMPEX mizând atât pe produsele unor furnizori mari, precum SKF, Koyo, Donghua, Gates, Total etc., dar și pe serviciile diversificate și individualizate oferite clienților. “Încercăm să furnizăm partenerilor și clienților noștri nu numai piese de schimb, ci soluții, servicii, cunoștințe.

Dorim să avem cu clienții noștri o relație de win-win, de câștig reciproc. Ne dorim să rămânem unul din principalii distribuitori pentru industrie și agricultură din România, o echipă dinamică, bine pregătită tehnic. Ne propunem dezvoltarea continuă a gamei de produse, stabilitate, dedicare și apropriere de clienți”, consideră proprietarul.

Oferind mai mult decât produse, nu e de mirare că astăzi, în portofoliul de clienți ai LECO IMPEX se regăsesc nume mari din industria românească și nu numai și din sectoare

diversificate ale acesteia, precum IRUM-Maviprod Reghin, CIE Matricon Tîrgu Mureș, Rombat Bistrița, ThyssenKrupp, Azomureș SA Tîrgu Mureș, Compania Aquaserv SA Tîrgu Mureș, Siceram SA Sighișoara, Geiger Transilvania, Teraplast Bistrița, Kastamonu Reghin, Tereos Luduș, Artemob International Sovata, Heineken România, Friesland, Romgaz SA Mediaș, Allstar Prod Cristești, Durkopp Adler Sângeorgiu de Mureș.

Astăzi, dincolo de mulțumirea clienților și de relația corectă și profesionistă cu aceștia și cu furnizorii, Bartha Carol, proprietar LECO IMPEX, crede că accentul trebuie pus pe echipă. “Mă gândesc că aceasta va fi cea mai mare provocare pentru toată firmele din România: să faci o echipă care să aibă aceleași țeluri, să respecte aceleași reguli deontologice, să fie profesioniști și să muncească împreună, pentru că și aceasta e o provocare să poți să muncești alături de cineva”, punctează acesta.

Printre obiectivele pe care fondatorul companiei, care azi derulează afaceri de 3,6 de milioane de euro și și-a stabilit ca target 3,9 milioane de euro pentru 2017, se numără pregătirea generației a doua și a managementului firmei care să poată prelua frâiele afacerii în orice moment. “Cred că stabilitatea unei firme, a unei echipe se bazează pe oameni care știu și vor să preia oricând leadershipul și managementul”, ne-a spus Bartha Carol.

O nouă etapă.

Divizia LECO IMPEX Agro Ionel Popoviciu, directorul LECO IMPEX Agro, dezvoltată în spațiul din Cristești, ne-a purtat apoi prin universul diviziei

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

care se construiește începând de anul trecut.

LECO IMPEX Agro are aproximativ aceiași furnizori amintiți mai sus, cu o singură excepție Maschio-Gaspardo, care produce utilaje agricole. Divizia furnizează astfel, printre altele, curele de transmisie agricole Gates, rulmenți Koyo, rulmenți SKF, uleiuri Total, cardane Benzi & Di Terlizzi și multe altele, la care se adaugă serviciile dedicate.

“Avem lanțuri agricole pentru toate utilajele, eu spun că, într-adevăr, pe partea de lanțuri agricole, orice soluție de transmisie poate fi rezolvată prin produsele și de către specialiștii pe care îi avem la LECO”, a punctat Ionel Popoviciu.

Conștienți că fără promovare, o companie se dezvoltă mai lent, managementul LECO Agro mizează în creșterea sa pe vizitele la clienți și participarea la expoziții de profil, cum sunt AgriPlanta și Agroalim Arad.

Noua generație Date foarte interesante ale evoluției și activităților companiei ne-au fost oferite de către Fodor (Bartha) Reka, Marketing Manager al LECO IMPEX. Compania, spre exemplu, se bazează pe o echipă de 45 angajați – conform datelor din 2016, dintre care opt activează în cadrul firmei de 15 ani.

“Ne mai mândrim și cu un soft ERP, care este gestiunea noastră, gestionează contabilitatea și stocurile, care ne ajută la modul de administrare a comenzilor clienților. Dispunem de o rețea extinsă de parteneri la nivel național și pentru aceștia am dezvoltat o platformă de comenzi online. Aș vrea să pun accentul pe Centrul nostru tehnic care este punctul nostru forte. Specialiștii noștri din Centrul tehnic au abilitatea, cunoștințele tehnice să vă identifice produsele, să vă întocmească ofertele și dânșii stau în spatele solicitărilor dvs mai deosebite”, a mai completat managerul informațiile oferite de către antevorbitorii săi.

Cea mai mare parte din vânzări provin din vânzările directe, iar produsele SKF sunt produsele motor pentru vânzările LECO IMPEX, a mai arătat Fodor Reka.

LECO IMPEX înseamnă nu doar business, deoarece firma este activă și în domeniul CSR. “Încercăm să sprijinim pe plan educațional, social, sportiv, acolo unde este nevoie și avem și posibilitatea. Am ajutat Casa Kiwi, am ținut prezentări la Universitatea Petru Maior și Universitatea Sapientia și suntem sponsori oficiali ai BC Mureș Tîrgu Mureș și BC Sirius Tîrgu Mureș”, a enumerat Reka o parte din activitățile de responsabilitate socială pe care LECO IMPEX le-a derulat.

După momentul de prezentări, gazdele și-au invitat oaspeții să ciocnească un pahar de șampanie și la câteva ore de socializare din care nu a lipsit o interesantă călătorie prin lumea vinurilor din Podgoria Lechința și reprize muzicale ale Grazioso Quartett din Tîrgu Mureș.

Parteneri de încredere LECO IMPEX le-a mulţumit clienţilor pentru sprijin, iar reprezentanţii companiilor partenere au avut doar cuvinte de laudă, de asemenea.

“Dacă bine îmi aduc aminte, din orizontul anilor 2000 sau chiar înainte am început colaborarea cu LECO și cu SKF, ea s-a intensificat după schimbarea acționariatului în 2012, împreună cu SKF am dezvoltat niște activități de mentenanță preventivă și predictivă în cadrul Azomureș, pe urmă, firma fiind de un dinamism destul de important, am reușit să achiziționăm de la dânșii o serie de consumabile,

“Când am înființat firma, nu am avut temeri și am fost foarte optimist și după 25 de ani sunt la fel de optimist și încrezător în ceea ce fac pentru că le fac cu cunoștințe, cu respect față de muncă, față de oameni și profesionist din punct de vedere tehnic, comercial și chiar și economic, respect legea și nu am temeri” Bartha Carol, fondator – proprietar LECO IMPEX

piese de schimb de foarte bună calitate și pot să spun că este una dintre colaborările foarte bune pe care le avem cu o firmă la nivel local.

Calitatea produselor și serviciilor și apropierea de nevoile tehnice pe care le avem sunt ceea ce definește relația cu LECO IMPEX. Le transmit gândul nostru de bine și am văzut din prezentare că există un dinamism și o evoluție foarte bune, ne dorim să dezvoltăm colaborarea cu dânșii pentru că este loc de mult mai mult în domeniul acesta”, ne-a împărtășit Aurel Botezan, director tehnic Azomureș SA. “Lucrăm cu LECO cred că de peste 15 ani. Specificul nostru este de a produce cantități foarte mari pe linii automate, la noi, fiecare minut de oprire contează enorm, iar timpul de reacție al specialiștilor LECO, seriozitatea lor a determinat, la un moment dat, să ajungem să avem relații mai mult decât de client și furnizor, ci de prietenie, atât cu patronul firmei cât și cu angajații acesteia. O firmă serioasă cum ar trebuie să fie mai multe în țara asta”, ne-a spus Lengyel Károly, responsabil producție Kastamonu România.

“Ca orice început a fost greu, dar, până la urmă am fost foarte mulțumiți pentru că, pentru LECO, clientul este pe primul plan, cum este și politica noastră, de fapt. Suntem foarte mulțumiți că și pe plan tehnic, LECO poate să ne dea, în afară de produsele lor, și bază tehnică, bază de date, care sunt avantajele – dezavantajele pieselor de schimb. Întotdeauna au fost foarte prompți în a răspunde cererilor noastre, cu ofertele date, timpul de livrare. Le dorim mult succes și în continuare și, cum s-a prezentat în istoricul scurt al firmei, se bazează și pe mai departe ca primordial să fie clientul, pe dezvoltare, oportunitate, promptitudine”, a fost mesajul lui Gál Attila, Departamentul Aprovizionare, Durkopp Adler.

Momente cheie din istoria LECO IMPEX 1992 – în 21 aprilie a fost înființată firma LECO IMPEX 1996 Distribuitor de rulmenți 1997 Distribuitor SKF 2002 Nou punct de lucru la Bistrița 2004 Construcția spațiului de pe strada Gheorghe Doja nr.

263, unde funcționează astăzi showroom-ul și birourile 2006 Nou punct de lucru la Sibiu 2007 Distribuitor Total 2008 Distribuitor Koyo 2014 Extinderea halei, a depozitului din Tîrgu Mureș 2016 Divizia LECO IMPEX Agro, dezvoltată în Cristești, str. Principală nr. 563 G Din același an, LECO IMPEX este membră a EPTDA (European Power Transmission Distributors Association), doar două firme din România fiind admise în acest select club profesional.

29

30

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Goana după producătorii locali Călin POENARU, clujmanifest.ro

După o lungă perioadă în care i-au desconsiderat, apelând la importurile ieftine, marile lanțuri de retail își îndreaptă acum privirile spre producătorii autohtoni. Cum clujenii vor să mănânce produse naturale, tradiționale sau bio, retailerii trebuie să se alinieze tendințelor, altfel sunt eliminați de pe piață. Sau de piețari. Întâia mare unitate comercială care își propune să concentreze într-un singur magazin produsele din fermele Clujului este Platinia Market, care se va deschide în curând în complexul cu același nume de pe Calea Mănăștur, proiect al omului de afaceri Vasile Pușcaș. “Platinia Shopping Center va include şi o unitate pe 500 de metri pătrați, destinată producătorilor locali, cu legume şi fructe bio, produse cu reţete tradiţionale, brânzeturi şi mezeluri fără aditivi sau conservanţi. Nu este deloc ușor să faci parteneriate cu producătorii locali, să negociezi cu ei”, susține Oana Bănuț, director de comunicare și marketing al PSC.

Lunca Someșului, pe Calea Mănăștur Pentru a se integra cât mai bine în specificul clujean, conducerea rețelei Mega Image, care a inaugurat primul supermarket din județ, a încheiat parteneriate cu producători locali pentru a oferi o gamă cât mai variată. Zece producători din Cluj, printre care și Cooperativa Lunca Someșului, vor oferi produse proaspete de sezon.

Doi dintre cei mai cunoscuți producători în domeniile lor, Moldovan Carmangeria Sânnicoară (carne) și Panemar (panificație, patiserie) au fost cooptați pentru a-și desface produsele aici. Printre produsele propuse de Panemar se numără pâinea rustică răsucită, țărănească coaptă în tavă sau cu cartofi, iar cele de la Moldovan, cârnații afumați, jambonul, antricotul de vită fără os sau frigăruile de pui marinate.

“Continuăm angajamentul nostru de susținere și de promovare a producătorilor locali. Vom oferi clujenilor fructe și legume proaspete de la producătorii locali, alături de branduri locale de carne și de panificație. Lansarea pe piața din Cluj reprezintă un moment de referință în dezvoltarea

companiei noastre.

Practic, este pasul pe care îl facem mai departe pe o piață cu un context local diferit, cu un specific gastronomic în care putem să aducem o valoare adăugată. Până la finalul anului vom deschide și alte magazine în Cluj-Napoca”, a declarat Vassilis Stavrou, CEO al Mega Image. Cel mai mare lanț de supermarketuri din România, cu 534 de magazine, face parte din grupul Ahold Delhaize.

Concurența piețelor și puterea producătorilor „Eu cumpăr de ani de zile fructe și legume doar din piață, pe cât posibil, de la țaranul cu mâini muncite și nu de la precupeața cu unghiile vopsite, pentru că vreau ca țăranul ăla să vină și la anul și să îmi vândă din produsele lui care au gust și care sunt sănătoase. Dacă eu și cei ca mine nu mai cumpărăm de la țăran, nici el nu mai are bani să își continue producția, nici eu nu mai am produse de calitate. Și pierdem amândoi”, își justifică alegerea Irina, cumpărătoare de produse locale. „Producătorii locali sunt curtați de marile lanțuri comerciale, chiar dacă ei nu pot asigura cantitate mare sau frecvență.

Nici noi n-am putea livra ulei în cantități industriale pentru că nu acesta e specificul nostru; în schimb putem livra calitate. Faptul că tot mai mulți întreprinzători din România își înregistrează la nivel european produsele ca fiind cu denumire de origine protejată este un lucru îmbucurător”, remarcă Felicia Tulai, producător de uleiuri presate la rece.

Nemții ne promovează și în alte țări 62 de culturi românești de legume și fructe vor fi certificate internațional pentru calitate în 2017 ca urmare a unui program național demarat de Kaufland în vederea dezvoltării agricultorilor locali. Programul îi sprijină pe fermierii români să obțină cea mai prestigioasă și cea mai răspândită certificare de calitate și siguranță alimentară din lume pentru produsele lor, Good Agricultural Practices (GAP).

Aceasta asigură producătorilor acces la mai multe piețe noi de desfacere, atât locale, cât și internaționale, permițând exportul produselor românești oriunde în lume. Culturile aparțin celor 18 fermieri români care au absolvit programul derulat de Kaufland România în parteneriat cu consultanți specializați, în perioada ianuarie - martie. Producătorii au

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

beneficiat de ateliere educaționale, de activități aplicate de analiză pe teren și de planuri personalizate de dezvoltare.

Toți primesc sprijin financiar din partea Kaufland pentru obținerea certificării. Printre culturile românești a căror calitate va fi recunoscută internațional în acest an se numără cartofii, ceapa, vinetele, roșiile, castraveții, varza, sfecla roșie, păstârnacul, morcovii, ardeii, salata, spanacul, verdețurile, ciupercile, ridichile negre, pepenii, țelina, conopida, dovleceii, mazărea, dovleacul, dar și fructe ca merele, perele, gutuile, prunele, căpșunele, zmeura, cireșele, piersicile și caisele.

Doar 80 de producători au certificat GAP Treptat, toate aceste produse certificate GAP vor fi disponibile pe rafturile magazinelor Kauf land din România. Prima certificare va avea loc în luna mai, odată cu recoltarea primelor producții obținute, respectiv a cireșelor și căpșunelor. Acum în România există numai 80 de producători care dețin certificări individuale GAP de recunoaștere internațională a calității, iar în urma programului numărul lor va crește cu peste 20 %. La nivel mondial, 160.000 de ferme din 124 de țări dețin certificare, iar 60 % din totalul lor provin din Europa.

“Prin acest program, sprijinim fermierii români și producția internă, fiindcă ne dorim ca fructele și legumele cultivate în România să se găsească mai ușor în rețelele de retail. Piața culturilor românești are un mare potențial de dezvoltare, iar acest standard este primul pas către o agricultură locală sigură și durabilă.

Misiunea noastră este să arătăm că se poate ca un retailer să aibă parteneriate puternice cu producătorii români, oferindule susținere, piață de desfacere, dar, mai ales, predictibilitate.

Colaborarea cu producători locali este o prioritate pentru noi, iar sortimentul din magazine este deja compus peste 50 % din produse românești”, declară Ionuț Parfente, director de achiziții la Kaufland România.

Programul de certificare a constat în ateliere educaționale teoretice și practice, în care producătorii de legumefructe, parteneri ai Kaufland România, s-au familiarizat cu standardele de calitate și de siguranță necesare, s-au pregătit pentru certificare și au beneficiat de consultanță

AGRO TB

31

Avantajele certificării GAP - Venit mai stabil pentru pro­du­cător - Garantează preluarea de către retaileri a întregii cantități de produse certificate - Îmbunătățește gradul de retenție a firmei producătoare de fructe și legume - Acces la piețe de desfacere locale și globale noi, prin introducerea produselor certificate într-o bază de date mondială - Îmbunătățirea calității produselor și a standardelor de siguranță alimentară - Dezvoltarea sustenabilă a afacerii - Perfecționarea managementului resurselor naturale și financiare - Biosecuritate, control asupra trasabilității aplicată pe teren. În urma acestora, o mare parte dintre ei au constatat că întruneau deja unele criterii.

Următoarea etapă constă în implementarea planului de acțiune personalizat în vederea certificării propriu-zise, care are loc în momentul recoltării legumelor sau fructelor. GAP este cel mai răspândit standard din lume privind bunele practici în agricultură și reprezintă o certificare care se acordă unui produs, atestând că acesta respectă cele mai înalte standarde internaționale de calitate și de siguranță alimentară. Kaufland se numără printre cei mai mari retaileri din Europa, cu 1.300 de magazine în șapte țări. În România, grupul german are 113 magazine.

Afacerile de familie, susținute cu bani din Franța Cel mai ambițios proiect pare cel al Carrefour. Anul trecut la Vivo Center s-au comercializat atât cireșe de la livada Steluța, cât și legume de pe dealurile Clujului. În 2017, francezii fac încă un pas: intrarea în asociere directă cu producătorii de legume, prin intermediul cooperativelor agricole locale. Carrefour a înfiinţat o primă cooperativă prin care să scurteze drumul de la producători la clienții care să susţină o piaţă de desfacere sustenabilă, prima a unui retailer în România. Ea grupează 80 de familii, cu 5.000 de tone de legume, pe 60 ha.

32

AGRO TB „Una dintre cele mai mari provocări pentru agricultorii români este lipsa logisticii, a organizării și a unei piețe de desfacere care să preia producția în proporție de 100 %.

Cooperativa Vărăști este răspunsul pentru că ne permite să ne concentrăm pe recoltă, productivitate și pe calitatea produselor, adică pe ce știm noi să facem mai bine. De restul se ocupă Carrefour. Îmi doresc ca exemplul nostru să fie urmat și de alți producători din alte zonei”, spune Costel Buturuga, membru fondator. „Am dezvoltat acest proiect din dorința de a fi un partener sustenabil pentru producătorii agricoli locali și un furnizor de produse de calitate pentru clienții noștri. Vrem ca micile afaceri de familie să continue să se dezvolte și să păstreze tradiția și preocuparea pentru culturile agricole”, anunță Jean-Baptiste Dernoncourt, director general al Carrefour România.

Etichete cu zona de proveniență Cooperativa din comuna Vărăști (județul Giurgiu), însumează 60 ha de teren (din care 15 ha de solarii), cu o producție anuală de 5.000 de tone de legume. Aceasta are cinci membri fondatori: Carrefour și patru producători locali. Cooperativa adună legumele de la 80 de familii de agricultori din zonă. Cumpărătorii vor putea găsi produsele cooperativei în întreaga rețea de magazine Carrefour din România.

Pentru ca legumele și verdețurile produse să ajungă la consumatori în cel mai scurt timp, Carrefour a construit în Vărăști un depozit de 300 mp, unde producătorii locali

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Am dezvoltat proiectul din dorința de a fi un partener sustenabil pentru producătorii locali. Vrem ca micile afaceri de familie să se dezvolte și să păstreze tradiția și preocuparea pentru culturile agricole” Jean-Baptiste Dernoncourt, director Carrefour România.

le pot depozita. De aici, legumele sunt transportate la depozitul central și apoi distribuite către magazinele Carrefour din toată țara.

Reţeaua de retail va pune la dispoziția producătorilor lădițe din plastic, pliabile și returnabile, astfel încât aceștia să nu mai fie nevoiți să achiziționeze de fiecare dată navete de carton sau lemn. Etichetele de preț de la raft vor fi inscripționate cu zona de proveniență, astfel încât clienții să devină parte activă a lanțului comercial, susținând direct, prin cumpărare, noua cooperativă agricolă.

12 luni pe an vor exista în magazine legumele de la cooperativă, diferite în funcție de sezon: roșii, salată, ardei, dovlecei, fasole, vinete, varză, țelină, ceapă, usturoi, mărar, pătrunjel, leuștean, spanac, lobodă, leurdă, urzici, ridichi, ceapă verde, usturoi verde, ștevie. Carrefour este al doilea retailer mondial și primul în Europa, cu 10.100 de magazine în 34 de țări. În România, grupul numără 290 de magazine dintre care 32 hipermarketuri, 201 supermarketuri (74 preluate de la Billa), 54 de magazine de proximitate şi un magazin de comerț online.

34

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Top Electro, 25 de ani de performanță în producția de cabluri și echipamente electrice de Florin Marcel SANDOR

Cu peste 10.000 de produse în portofoliul de producție și termene de livrare precise, compania mureșeană Top Electro este un jucător important pe piața cablurilor și conductorilor electrici din România. O parte din producție merge în țară, dar printre clienți se numără și firme mari din străinătate. O nouă hală de producție va fi ridicată în acest an, semn că Top Electro se află pe un drum bun.

SC Top Electro a fost înființată în 1992. La debut, structura capitalului social era: 70 % capital privat german și 30 % capital de stat (Electromureș Tîrgu Mureș), iar obiectul principal de activitate al firmei viza aprovizionarea cu materii prime necesare producției de cabluri, comercializarea cablurilor electrice pe piața internă și externă și transport internațional pentru produsele comercializate. În 1993, Electromureș a cesionat părțile sale sociale, Top Electro devenind astfel societate cu capital integral privat. Timpul a arătat că investiția germană a fost de bun augur. Experiența oamenilor, alături de tehnologizarea și managementul aduse de investitor au pus compania pe un drum bun. În 1994, Top Electro a achiziționat un teren și o clădire cu suprafața de 2000 m² în localitatea Sângeorgiu de Mureș, de lângă Tîrgu Mureș. Clădirea a fost reamenajată în atelier de prelucrare pentru cabluri și conductori electrici, iar următorul pas a constat în achiziționarea primelor utilaje necesare pentru fabricarea cablurilor și conductorilor electrici. În 1996, Top Electro a devenit, astfel, producător de conductori electrici izolați cu și fără prelucrări de capete.

Un alt moment important în dezvoltarea activității de producție s-a petrecut în anii 2002-2003, când a fost ridicată o nouă hală de producție de 1300 mp, adiacentă celei existente.

Din 2004 și până în prezent, grupul german de firme Weingärtner-Kabel GmbH a continuat să investească, astfel ca în momentul de față este asociat majoritar.

Ca parte a grupului german WEINGÄRTNER GmbH și având export (în cadrul grupului) în peste 35 de țări aproximativ 70 % din capacitate, Top Electro îndeplinește toate standardele de calitate solicitate de țări ca Germania, Franța, Marea Britanie, Spania, Austria, Suedia etc.

Produsele sunt atestate de laboratoarele DEKRA, VDE (certificare de calitate și încercări în laboratoarele germane) și sunt însoțite de certificate de calitate și conformitate, având marcajul CE, marcaj ce reprezintă acceptarea de comercializare în Uniunea Europeană.

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

35

Gama de produse : Cabluri PVC rigide și flexibile de diverse secțiuni și culori Cabluri PU flexibile de diverse secțiuni și culori Cabluri din cauciuc de diverse secțiuni Prelungitoare cu ștecher și cupla injectat pentru Europa (plat și rotund), Anglia, Elvetia, Australia și multe alte variante.

Articole diverse cu ștecher și cupla CEE pentru înaltă tensiune Peste 50 de modele tamburi cu cablu diferte secțiuni și lungimi Cofecționăm cablu pentru client după desen sau dezvoltăm produse personalizate Cordoane, prelungitoare, multiprize, cutii de distribuție (organizare șantier) Furtun: de aer, de apă, de nivel

“Combinând experiența celor două părți, română și germană, am reușit să lărgim gama de cabluri și accesorii electrice, să îmbunătățim calitatea produselor și serviciilor noastre, până la excelență, astfel încât să fim în concordanță cu necesitățile dinamice ale pieței interne și internationale.

Calitatea în primul rând, flexibilitatea, respectarea termenelor de livrare sunt principalele atuuri care au impus compania Top Electro pe piață.

Le oferim clienților nostri peste 10.000 de produse și încercăm să satisfacem toate dorințele: de la personalizarea cablurilor până la imprimarea logo-urilor și brenduire. Îi ajutăm cu campanii promoționale , naționale și locale, în conformitate cu solicitările și nevoile specifice zonei și domeniului în care activează. De semenea, asiguram transportul la toate punctele de comercializare ”.

“Facem investiții anual în aparatură și utilaje performante necesare producției Sanda Bokor, Managing Director și prelucrării cablurilor și le realizăm din SC Top Electro SRL surse proprii. Ne bucurăm totuși să amintim faptul că în 2015, prin programul POS CEE Sistemul de Management al Calității a fost implementat în - Investiții pentru viitorul dumneavoastră firmă încă din primii ani de după înființare, firma primind: în luna mai 1998 - certificarea de la Societatea Română pentru am accesat și am primit fonduri europene, asigurarea calității conform ISO 90002:1994, în octombrie pentru achiziția de utilaje și echipamente 2002 - marca de conformitate IQNet300, din septembrie de ultimă generație. Programul s-a derulat 2010 - certificarea în conformitate cu cerințele ISO 9001: 2008 de la URS România, membru al Registrar of Standars foarte repede și fără probleme. În acest an dorim să construim o clădire (holdings) Limited-UK. Referitor la anvegura activității companiei Top Electro nouă pentru birouri și o hală de producție ar mai fi de amintit că între clienții firmei se numără: Kärcher, Festool, Lorch, Fronius, Metabo, Lapp, Kisag, de peste 2500 m², dacă birocrația și aprobările nu vor prelungi mult termenul”.

WMF, Hornbach, Dedeman, Frigoglas.

Echipa Weingärtner-Group are în medie 400 de angajați și o cifră de afaceri de 60 milioane de euro.

Jens Weingärtner, CEO - SC Top Electro SRL

36

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Wessling România, nou sediu în București și servicii optimizate A consemnat Florin Marcel SANDOR

WESSLING România, membrul român al unei cunoscute reţele de laboratoare din Europa a inaugurat recent un nou sediu în București. Ioan Haşegan, directorul general al WESSLING România, ne-a oferit detalii despre noile investiții și privitoare la activitatea companiei din domeniul protecției mediului și a siguranței alimentare.

Domnule Ioan Hașegan, vă rog să ne prezentați pe scurt compania WESSLING România.

Suntem o companie din România, cu capital majoritar german, membră a grupului german WESSLING, recunoscut în Europa prin calitatea serviciilor de analize chimice, fizice și microbiologice precum și de consultanță în domeniile protecției mediului și a siguranței alimentare.

Grupul WESSLING are o vechime de peste 30 de ani în Europa, beneficiind de aportul a peste 1200 de specialiști și o cifră de afaceri de peste 90 milioane de euro. În România, WESSLING este prezent cu sediul principal în Tîrgu Mureș, de 14 ani. Echipa WESSLING este împărțită între trei linii de business/specializări - localizate în două puncte de lucru – Tîrgu Mureș: Laboratorul Protecția Mediului și București: Consultanță Protecția Mediului și Laborator Siguranță Alimentară. În fiecare locație avem câte o echipă foarte bine pregătită.

Ați finalizat recent o nouă investiție în București...

Așa este. Începând cu primăvara acestui an, activitatea

laboratorului nostru care vizează siguranța alimentară se desfășoară într-un nou sediu, în clădirea INCD ICCF din București. Condițiile de lucru optimizate, într-un sediu care ocupă 600 de mp, aparatura modernă și o echipă de profesioniști asigură servicii de calitate în domeniul siguranței alimentare. Mai exact, vorbim de activitate specifică într-un laborator de analize fizico-chimice și microbiologie pentru alimente și furaje.

Ce pondere ocupă domeniul siguranței alimentare în activitatea companiei WESSLING România?

Raportat la cifra totală de afaceri, domeniul siguranței alimentare a avut o pondere de peste 30 % în anul 2016, în creștere de la un nivel de 13 % în 2015. Practic, vânzările

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

au crescut cu un factor de multiplicare de 2,6 în 2016, față de 2015.

Care sunt noutățile în materie de echipamente destinate analizelor microbiologice pentru produse alimentare? În 2016 am reușit să introducem în piață metoda de determinare rapidă în regim acreditat a bacteriei Salmonella în produsele alimentare, folosind un echipament semiautomat. Este o metodă destul de nouă chiar și în piața de servicii analitice vest-europeană.

Puteți detalia puțin această nouă tehnică de detectare a bacteriei Salmonella spp.?

Metoda de referință pentru detecția Salmonella spp. în alimente este consumatoare de timp și medii de cultură datorită etapelor de îmbogățire, izolare și identificare biochimică și serologică, rezultatele obținându-se astfel în 3 până la 5 zile. Pentru o detecție rapidă a Salmonella spp. s-a implementat metoda alternativă de screening ELISA, bazată pe reacția imuno enzimatică de tip sandwich (antigenanticorp). Metoda este una robustă și flexibilă putând detecta atât speciile mobile cât și imobile de Salmonella (incluzând S. pullorum și S. gallinarum). Această tehnică permite obținerea unui rezultat negativ sau prezumtiv pozitiv în 24 h, după o singură etapă de îmbogățire.

Aveți noutăți privitoare la dotări, la echipamente, în ceea ce privește activitatea firmei și pe celelalte zone de activitate? În permanență ne extindem capabilitățile și oferim în continuare servicii corecte și la nivel de calitate european.

Suntem o companie care ne străduim să aplicăm cultura grupului din care facem parte și, nu în ultimul rând, principile care ne unesc pe cei care facem parte din echipa WESSLING România - acestea sunt imparțialitate, corectitudine, seriozitate și profesionalism - toate pentru a oferi clienților noștri servicii de calitate. Astfel, aceștia își pot îndeplini responsabilitățile ce le revin din desfășurarea activității, atât cele de protecția mediului pentru unii clienți, cât și cele de siguranță alimentară pentru alții, fără a avea probleme cu autoritățile.

Am investit în dezvoltarea laboratoarelor, mărind capacitatea de răspuns la solicitările clienților, asta însemnând o echipă mai mare de specialisti și echipamente mai multe, mașini pentru deplasare, în vederea efectuării măsurătorilor și recoltarea probelor. Avem un nou Laborator mobil pentru măsurători emisii, mai mare și mai

AFACERE

bine dotat. Avem servicii noi, acreditate, oferite clienților noștri, pentru că noi suntem tot timpul aproape de client și venim în ajutorul lui cu satisfacerea necesităților curente sau viitoare.

Suntem proactivi și astfel devenim pioneri în piață cu unele servicii, cum sunt măsurătorile de calibrare a echipamentelor de măsurare continuă a emisiilor la coșuri (surse fixe). Suntem primul și singurul laborator din România acreditat conform standardului EN 14181 pentru acest serviciu. Am așteptat aproape doi ani ca RENAR să își instruiască un specialist care să ne verifice ca auditor, pentru a ne acorda acreditarea. La fel s-a întâmplat și cu acreditarea pentru serviciile de analize a dioxinelor și furanilor din emisiile de gaze din coșuri. Și pentru aceste servicii suntem singurul laborator din România acreditat.

Am investit în dezvoltarea cu tehnologie IT a laboratorului.

Astfel, am achiziționat un software de tipul LIMS (Laboratory Information Management System) prin care ținem sub control toată activitatea laboratorului, de la intrarea probelor, trecând prin procesul de execuție a analizelor și eliberarea rezultatelor, și până la eliberarea devizului în baza căruia se întocmește factura. Cu alte cuvinte, toată activitatea laboratorului devine trasabilă și verificabilă din toate punctele de vedere – acreditare, fiscalitate etc. Dorim să introducem sub acreditare și acest software. Din nou, din informațiile noastre, suntem primul laborator independent și privat din România care face acest pas spre modernizare și aliniere cu standardele europene pentru funcționarea laboratoarelor. Dar sunt sceptic că laboratoarele private din România doresc sa facă acești pași pentru că fluxul de producție la majoritatea dintre ele nu este compatibil cu trasabilitatea și transparența.

Ce ne puteți spune despre echipa WESSLING România?

Echipa WESSLING, deși este împărțită între două puncte de lucru, e foarte bine pregătită și dornică de a învăța în fiecare zi lucruri noi pe plan profesional, dar și social. Adică vrem să fie o echipă mai bună, mai responsabilă și unită în atingerea scopurilor comune, respectiv dezvoltarea firmei și, implicit, bunăstarea angajaților. Echipa WESSLING este cel mai prețuit capital al firmei, pentru că, oricât de performante sunt echipamentele și oricât de bune sunt regulile de funcționare ale firmei, dacă echipa nu este una responsabilă, matură ca gândire și performanță profesională, totul este în zadar.

37

38

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AAGES, rol strategic pentru industrie de Florin Marcel SANDOR

Producătorul de instalaţii de încălzire prin inducţie AAGES este una dintre companiile mureșene cu rol important în activitățile din mai multe ramuri industriale. Instalațiile fabricate aici, rod al unei munci temeinice de cercetare, ajung pe mai multe continente. Noutăți despre activitate și perspective, ne-a oferit Molnar Gabor, directorul AAGES. Vă rog să ne spuneți cine este și cu se ocupă firma AAGES. Înainte de a vorbi despre firmă, aș vrea să prezint pe scurt domeniul său de activitate: încălzirea prin inducție a metalelor. În jurul nostru sunt puține produse din metal, care în ”istoria” lor, până au căpătat forma finală, nu au trecut printr-un proces tehnologic legat de încălzirea prin inducție, fie că este vorba de topire în cuptoare cu inducție, fie de încălzirea pentru deformare la cald sau de durificarea prin călire a suprafețelor supuse uzurii.

Industria de automobile, de exemplu, este un utilizator important al instalațiilor proiectate și fabricate de AAGES SA, dar chiar și pentru fabricarea unui ciocan obișnuit este nevoie de încălzire prin inducție, în prima fază, când capătă forma prin deformare la cald, iar apoi când suprafața activă se călește, pentru a suporta mai bine loviturile în timpul folosirii.

Din cauza diversității aplicațiilor, unde reducerea consumului

de energie, controlul riguros al procesului tehnologic și fiabilitatea ridicată a instalațiilor sunt cerințe comune pentru fiecare proiect, de-a lungul celor 27 ani de activitate a fost nevoie de spirit inovator, perseverență, până la încăpățânare, pentru ca numele firmei să devină bine cunoscut și apreciat în domeniul său de activitate în țară și peste granițe.

Cu instalații livrate practic pe cinci continente, firma AAGES SA a ajuns de la etapa tinereții anilor ´90, trecând prin etape

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de dezvoltare și consolidare, la faza maturității, cu mai multe opțiuni și posibilități pentru viitor.

Atelierele de proiectare, laboratoarele, halele de producţie şi standurile de testare, dispuse pe o suprafaţă de peste 3.500 mp, oferă celor peste 110 de angajaţi ai firmei ocazia de a demonstra, prin performanţele produselor pe care le proiectează şi le fabrică aici, capacitatea industriei autohtone de a concura cu produse similare pe pieţele internaţionale, dar şi posibilitatea de a se realiza profesional şi material în ţară, fără să fie nevoie să îşi caute locuri de muncă peste hotare.

INDUSTRIE

39

Cuptor de topire aluminiu cu capacitate de 1 t, echipat cu celule de cântărire și cu program pentru controlul procesului.

Instalațiile de încălzire pentru forjare fabricate de firma noastră beneficiază de experiența proiectanților noștri, oferind soluții tehnice inovatoare, apreciate de clienții noștri.

Detaliați-ne puțin activitatea de producție...

Spre deosebire de unele firme consacrate din Europa, AAGES SA proiectează și fabrică în prezent instalații de încălzire pentru toate cele trei domenii principale ale instalațiilor de încălzire prin inducție, și anume: cuptoare de topire pentru oțel, fontă și metale neferoase, instalații de încălzire în masă pentru deformare la cald și instalații de călire prin inducție. În cazul instalațiilor de topire, un criteriu esențial este eficiența energetică, având în vedere faptul că puterea nominală poate ajunge la câțiva megawați, dar și în acest caz automatizarea, controlul procesului capătă importanță deosebită, motiv pentru care instalațiile noastre se pot vinde pe piața europeană.

Cum influențează inovațiile tehnologice sectorul în care activați?

Industria utilizează instalații de încălzire de peste 80 de ani și, probabil, acest lucru se va întâmpla și în viitorul previzibil. Însă metodele, soluțiile tehnice și instalațiile s-au schimbat și se schimbă mereu.

Firma noastră, având ”rădăcini” în activități de cercetaredezvoltare, acordă o atenție deosebită inovării, îmbunătățirii instalațiilor și procesului de fabricație în sine.

Din acest punct de vedere, 2017 este anul în care introducem în fabricație cea de-a treia generație a unității de control, complet digitalizată și care va permite diagnosticarea și, în unele cazuri, remedierea defecțiunilor la instalații aflate la mii de kilometrii distanță, prin calculator, din biroul echipei de service a firmei noastre.

Ce ne puteți spune despre pașii parcurși pentru listarea companiei la Bursa de Valori București? În stadiul actual AAGES SA are o activitate stabilă cu perspective de creștere rezonabilă pe piețele existente.

Prezența pe bursă ne oferă o bază solidă pentru analiza variantelor de dezvoltare a relațiilor internaționale, pentru a conferi o schimbare calitativă a prezenței noastre pe piețele europene și mondiale. Și, nu în ultimul rând, oferim potențialilor acționari posibilitatea de a gândi împreună viitorul, beneficiind, în același timp, de rezultatul muncii echipei AAGES din cei 27 de ani.

Reîncălzire țevi ARTROM Slatina, care necesită experiență, cunoștințe complexe și implicarea tehnicii de calcul, motiv pentru care, cu aceste produse, AAGES SA face față cel mai bine competiției internaționale.

Instalație de călire cu robot industrial pentru alimentarea automată de piese.

40

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Grupul VELUX investește în piața mansardelor din România de 20 de ani Călătoria VELUX România a început în 1997. Primul proiect implementat a fost la Brașov, iar, de atunci, nenumărate locuințe din toată țara continuă să fie inundate de lumină. De-a lungul celor 20 de ani, mii de beneficiari au descoperit că podurile întunecoase pot fi transformate în spații calde și luminoase, iar posibilitățile de amenajare sunt nelimitate.

Datorită strategiei de dezvoltare pe termen lung, Grupul VELUX a avut în mod constant o creștere a veniturilor și a locurilor de muncă, iar anul trecut a fost un alt an de succes pe piața din România. În 2017, Grupul își continuă evoluția în creștere și introduce schimbări revoluționare în oferta sa, ceea ce va afecta în mod semnificativ piața ferestrelor de mansardă din România.

Pentru următorul sezon de construcție, Grupul VELUX a pregătit o ofertă revoluționară care va permite clienților din România să ajungă la soluțiile care au fost prea scumpe și exclusive până în prezent.

Din luna aprilie, VELUX România lansează o nouă gamă de ferestre de mansardă eficiente energetic, cu geam termoizolant alcătuit din 3 foi de sticlă, la un preț extrem de atractiv. Scopul este de a reduce consumul de energie și de a ajuta fiecare proprietar să aibă o locuință călduroasă pe perioada iernii. O astfel de mișcare reprezintă răspunsul Grupului la așteptările tot mai mari ale clienților în ceea ce privește eficiența energetică și la reglementările europene care introduc cerințe mai stricte pentru ferestre, începând cu 2021. Noua ofertă VELUX va schimba piața ferestrelor de mansardă din România în favoarea clienților care caută soluții mai eficiente din punct de vedere energetic. „Înainte, doar câțiva investitori își puteau permite ferestrele de mansardă cu geam termoizolant alcătuit din 3 foi de sticlă. Am decis să schimbăm această situație pentru ca soluțiile de înaltă calitate să fie disponibile tuturor. Suntem mândri că putem oferi clienților noștri ferestre de mansardă cu parametri excelenți, care oferă un confort deosebit pentru utilizatori și au prețuri accesibile”, subliniază directorul general al VELUX România, Noemi Ritea.

Preț extrem de atractiv VELUX este prima companie din industrie care oferă fereastra de mansardă cu geam termoizolant alcătuit din trei foi de sticlă, la un preț extrem de atractiv și, prin urmare, reușește să satisfacă cererea din piață într-un mod cu totul nou. Clienții vor putea obține acest nou produs la un preț comparabil cu o fereastră de mansardă cu geam termoizolant alcătuit din două foi de sticlă, fără a face niciun compromis de la calitate. „Ceea ce proprietarii de case percepeau până acum ca pe un lux, va fi acum disponibil pentru tot mai multe persoane. Cu noua noastră poziționare de produs, facem fereastra de mansardă cu geam termoizolant alcătuit din trei foi de sticlă, un produs accesibil pentru întreaga piață”, a declarat directorul general al VELUX România, Noemi Ritea.

Așteptările directorului general Noemi Ritea cu privire la mutarea strategică a companiei VELUX România anticipează apariția unor

Noemi Ritea director general Velux România noi fluxuri de cumpărare, cum ar fi creșterea cererii pentru ferestre de mansardă cu geam termoizolant alcătuit din trei foi de sticlă.

Îmbunătățirea eficienței energetice VELUX introduce această noutate ca răspuns la o creștere a cererii pentru soluții eficiente energetic a proprietarilor de case.

Economisirea energiei și îmbunătățirea calității vieții s-au dovedit a fi doi factori principali atunci când proprietarii de case dezvăluie motivul pentru care doresc să renoveze casele lor (concluziile raportului VELUX Healthy Homes Barometer 2015). „Costurile energetice reprezintă o preocupare majoră în rândul clienților noștri și noua noastră fereastră de mansardă este un partener pe care te poți baza în amenajarea locuințelor călduroase și eficiente energetic. Noua fereastră de mansardă cu geam termoizolant alcătuit din trei foi de sticlă este un produs al viitorului, și ne așteptăm ca această gamă să fie o zonă de creștere”, spune directorul general al VELUX România, Noemi Ritea.

Toate variantele de ferestre VELUX cu geam termoizolant alcătuit din trei foi de sticlă sunt echipate cu un sistem de izolație unic, ThermoTechnologyTM, oferind un scut suplimentar puternic și eficient energetic împotriva frigului și a curenților de aer. „Întregul nostru program de produse a fost optimizat pentru a ne asigura că obțineți o eficiență energetică îmbunătățită, indiferent de alegerea tipului de fereastră și a sistemului de deschidere. Fiecare are dreptul la produse de calitate, la prețuri accesibile „, spune directorul general al VELUX România, Noemi Ritea.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

41

42

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Interesele parcurilor industriale, promovate de APITSIAR A consemnat Alex TOTH

Recent, la Tîrgu Mureş, membrii Asociaţiei Parcurilor Industriale, Tehnologice, Ştiinţifice şi a Incubatoarelor de Afaceri din România (APITSIAR) şi-au ales o nouă conducere pe următorii doi ani. Președintele ales al Consiliului Director, Emil Muntean, inginer diplomat mecanic şi doctor în ingineria mecanică, ne-a prezentat prioritățile mandatului său într-un interviu acordat TB. Pentru început, vă rog să ne prezentaţi componenţa noului Board de conducere al APITSIAR. Consiliul Director, ales în cadrul şedinţei din 28 aprilie 2017 de la Tîrgu Mureş, are următoarea componenţă: preşedinte subsemnatul, Emil Muntean, vicepreşedinţi: Viorel Gavrea (Tetarom Cluj), Tudor Andrei (Parcul Industrial Ploieşti), Nagy Istvan (Parcul Industrial Mureş), Ioan Ungurean (Parcul Industrial Mangalia) şi Ştefan Hirsivescu (Parcul Industrial Metrom Braşov) şi cinci membri, după cum urmează: Mihai Klusch (Parcul Industrial Hunedoara), Liviu Blejdea (Parcul Industrial Carfil Braşov), Costică Voicu (Parcul Industrial Galaţi), Nicolae Jianu (Parcul Industrial Giurgiu) şi Constantin Florin Şerbescu (Parcul Ştiinţific Tehnopolis Iaşi). De asemenea, menţionez că noul Consiliu Director al APITSIAR a fost ales pentru un mandat de doi ani.

Care sunt principalele priorităţi ale planului dumneavoastră managerial pe care doriţi să le implementaţi, în calitate de preşedinte al APITSIAR? Printre priorităţile mele amintesc: reorganizarea Secretariatului General cu sarcina suplimentară de a administra site-ul Asociaţiei, redefinirea şi implementarea unor principii de competitivitate pe care societăţile administrator pot să le aplice în interesul rezidenţilor, administrare, sensibilizare, conştientizare, orientare spre investitori, cercetare, dezvoltare, transfer tehnologic, precum şi consolidarea unor valori cum ar fi angajamentul faţă de calitate, responsabilitatea faţă de mediu şi, nu în ultimul rând, sensibilitatea socială, responsabilitatea faţă de societate.

Carte de vizită Emil Muntean, preşedinte APITSIAR : Vârstă: 55 de ani Experienţă profesională: - Administrator/Director general al Parcului Industrial Cugir (2005 - prezent) - Director tehnic al Parcului Industrial Cugir (2004-2005) - Inginer tehnolog SDV la SC Uzina Mecanica Cugir SA (2002-2004) - Consilier al directorului general la SC Uzina Mecanica Cugir (2001-2002) - Sculer şef la SC Uzina Mecanica Cugir (1997-2001) - Şef secţie Prototip la SC Uzina Mecanica Cugir (1995-1997) - Şef atelier microsculărie Mec. I la SC Uzina Mecanica Cugir (1992-1995) - Şef atelier microsculărie MU la SC Uzina Mecanica Cugir (1991-1992) - Inginer tehnolog SDV la SC Uzina Mecanica Cugir (1986-1991).

Enumerati vă rog câteva dificultăţi cu care se confruntă în prezent membrii APITSIAR, precum şi soluţiile identificate pentru soluţionarea acestora.

Există parcuri industriale cu resurse financiare reduse şi/ sau situate în zone geografice mai puţin atractive. Acest lucru conduce, evident, la o slabă promovare a posibilelor oportunităţi de afaceri, activitatea lor rezumându-se doar la administrarea brută a afacerii. APITSIAR poate promova interesele parcurilor industriale, membre ale asociaţiei, pe site-ul propriu şi, de asemenea, prin propuneri de participare şi prezentare la desele seminarii şi reuniuni regionale.

Câţi membri are în prezent APITSIAR şi care sunt, în linii mari, principalele obiective ale Asociaţiei?

Principalele obiective ale APITSIAR sunt asistarea iniţiativelor de înfiinţare şi dezvoltare a parcurilor industriale, promovarea parteneriatelor public - private în domeniu, implicarea mediului de afaceri în dezvoltarea comunitară şi apărarea intereselor parcurilor industriale din România în raporturile acestora cu autorităţile publice locale şi naţionale. În prezent, 33 de parcuri industriale au calitatea de membru al APITSIAR. Ce consideraţi că ar trebui făcut astfel încât să avem mai multe investiţii străine - şi nu numai - în parcurile industriale din România?

Prin promovarea principiilor de competitivitate la care trebuie adăugat obligatoriu un Centru de formare profesională pentru a asigura forţa de muncă adecvată, calificată pe domeniile de activitate ale rezidenţilor şi chiar un Incubator de afaceri pentru start-up-uri.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

43

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

45

Colaborare între business-ul brașovean și Universitatea Transilvania de Ionel ALBU

Universitatea Transilvania din Braşov continuă seria de evenimente intitulată “Absolvenţi în Faţa Companiilor”, aflat la a șasea ediție, prin care stimulează colaborarea între mediul de afaceri și învățământul universitar brașovean.

Evenimentul “Absolvenţi în faţa companiilor” - AFCO, organizat de Universitatea Transilvania din Braşov, i-a adus şi în acest an pe studenţi în faţa marilor companii din regiune.

Nu mai puțin de 272 de studenţi de la toate cele 18 facultăţi ale Universităţii şi-au prezentat lucrările de licenţă sau disertaţie în faţa reprezentanţilor mediului economic. La eveniment au fost prezente 19 companii care s-au arătat interesate de proiectele şi ideile tinerilor. „Spre deosebire de anii trecuţi, evenimentul de anul acesta aduce ceva nou, în sensul că am pregătit o sală de preinterviuri în care companiile pot invita anumiţi studenţi pentru o discuţie în detaliu despre proiectele lor, deci ar fi un prim pas pentru o potenţială colaborare pe termen mai lung. Cele 19 companii nu au venit doar pentru a face angajări din rândul studenţilor, ci se implică şi pe latura educaţională, contribuie la dotarea anumitor laboratoare, practic vorbim despre educaţia făcută în comun cu companiile“, a declarat Daniel Munteanu, prorector relaţia cu studenţii şi mediul de afaceri.

Proiectele studenţilor au fost grupate în nouă secţiuni, în funcţie de profil (inginerie, ştiinţe umaniste, arte, medicină, IT etc.). Tinerii şi-au prezentat ideile şi în faţa unui juriu format din cadre didactice ale universităţii, iar cele mai bune lucrări au fost premiate.

Au fost acordate 14 premii în valoare de 600 de lei fiecare, iar dintre cele 14 au fost alese şi două proiecte inovative, care au fost răsplătite cu marele premiu AFCO, constând în vouchere în valoare de 500 de euro, fiecare. Câştigătorii celor două premii sunt: Oana Andreea Ruşanu, de la Facultatea de Design de produs şi mediu, cu proiectul „Aplicaţie LabView de tip interfaţă creier-computer pentru controlul unui robot mobil bazat pe setul EEG Neurosky Mindwave şi sistemul NI myRIO” şi Bogdan Preda, de la Facultatea de Design de produs şi mediu, cu proiectul „proiectarea şi realizarea unui sistem mecatronic pentru proiecţia şi controlul unei imagini,

în vederea imitării efectului de hologramă”.

Ca o noutate, în acest an a existat şi o zonă de “pre-interviu”.

Mai exact, unii angajatori au avut posibilitatea să discute cu studenţii diverse aspecte privind încadrarea în câmpul muncii sau au oferit chiar perspective de angajare.

Anul acesta, partenerul principal al evenimentului a fost Siemens România, reprezentat la Braşov de centrul R&D Corporate Technology. „Este deja o tradiţie pentru compania noastră să participe la acest eveniment. În acest an avem ocazia de a fi parteneri principali. Este un cadru extraordinar de dialog între companii şi studenţi, în care viitorii angajatori pot vedea care sunt interesele şi care sunt abilităţile şi care sunt gândurile de viitor ale studenţilor, pe de o parte, iar, pe de altă parte, studenţii au şansa să vadă care este oferta companiilor, care nu este una de neglijat. Avem nevoie de oameni pasionaţi în primul rând, avem nevoie de tineri care vor să înveţe, vor să crească şi sunt pasionaţi de tehnologie“, a declarat Lia Beschi, specialist comunicare Siemens. Compania a acordat o bursă de studiu de trei luni în cadrul echipei Siemens CT, studentului Adrian Sebastian Ursache, de la Facultatea de Matematică şi Informatică.

Acesta a prezentat un proiect IT - „Logic gates in action”.

Ceilalţi parteneri ai evenimentului AFCO 2017 au fost: Miele, Draxlemaier, Preh, BCR, BRD, Schaeffler România, Adecco, Kastamonu, FotoNation, Canam, Airbus, CGS. Evenimentul “Absolvenţi în Faţa Companiilor” se află la a şasea ediţie şi îşi propune să faciliteze dialogul dintre studenţi şi reprezentanţii mediul economic şi să dezvolte abilităţile de comunicare ale tinerilor.

46

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ercan Çölmekçi, reprezentantul DEIK în județul Hunedoara:

“Planurile noastre sunt dezvoltarea de parcuri logistice și infrastructura” de Nicolae POP

Investitiile turcești în țara noastră vor crește semnificativ, crede Ercan Çölmekçi, reprezentantul Consiliului pentru Relații Economice Externe Turc (DEIK) în județul Hunedoara și, de asemenea, membru al Asociației Oamenilor de Afaceri Turci din România. Despre cele două organizații, Ercan Çölmekçi ne-a oferit mai multe amănunte în interviul acordat revistei Transilvania Business.

Domnule Ercan Çölmekçi, reprezentați în județul Hunedoara Consiliul pentru Relații Economice Externe Turc (DEIK). Ce obiective globale are această organizație?

Scopul principal al Consiliului de Relații Economice Externe al Turciei (DEİK), una dintre cele mai importante organizații de afaceri din Turcia, este de a pregăti terenul pentru dezvoltarea relațiilor economice, comerciale, industriale și financiare ale Turciei cu țările străine, comunități. DEİK, prin intermediul mecanismului Consiliului Afacerilor stabilit cu 103 de țări diferite în întreaga lume, are o rețea de afaceri internațională mare și o colaborare reușită cu instituțiile internaționale ale Comisiei Europene, BERD, IFC, BM etc.

DEIK s-a restructurat în 2014. Care sunt principalele proiecte derulate în România de către acest organism? Ce rezultate s-au înregistrat?

DEIK a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), documentul permițând schimbul de informații dintre cele două state.

Memorandumul reprezintă o bază instituțională între România și Turcia, fiind axat pe un schimb de informații între cele două state.

Concret, se pot afla detalii despre anumite firme, permițânduse accesul și schimbul de informații necesare pentru mediul de afaceri. De asemenea, pot fi oferite date despre zonele de potențial interes economic, de pildă unde ar trebui să funcționeze o fabrică.

Faceți parte și din Asociația Oamenilor de Afaceri Turci din România (TIAD), o organizație economică cu tradiție în România. Cum a fost anul 2016 pentru TIAD? Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din România (TIAD) reuneşte 90 % din oamenii de afaceri turci care activează în Romania şi joacă un rol important în apropierea celor două comunităţi de afaceri.

Companiile care fac parte din mediul de afaceri turc au încredere în economia din România, care s-a transformat într-un hub pentru investitori, datorită stabilității și rezultatelor pozitive.

Ce beneficii decurg din calitatea de membru TIAD? Acces la informații utile și conexiuni cu mai mulți oameni de afaceri plus sprijinul instituțional în realizarea proiectelor fiecărui membru. De asemenea, prin organizarea de conferințe și workshopuri aduce la cunoștința membrilor informații reale asupra situației economice și legislative.

Cum a evoluat asociația în ultimul an și cum vedeți dvs, ca membru TIAD, perspectiva imediată?

Experiența acumulată de-a lungul anilor a pus amprenta asupra

organizatției TIAD în România.

România rămâne o țară prioritară pentru oamenii de afaceri din Turcia și noi dorim ca prin TIAD să promovăm comunicarea între membrii comunității de afaceri și dezbaterea unor subiecte actuale, care pot contribui la progresul economiei românești.

Fondurile europene rămân o oportunitate pentru România, mai ales în domeniile IT, agricultură (inclusiv industria agroalimentară) și industria auto.

Care sunt planurile dvs, ca om de afaceri, pentru perioada următoare?

Planurile noastre în România sunt dezvoltarea de parcuri logistice și infrastructura. Prin investițiile noastre sprijinim diversificarea activităților industriale, oferind facilități deosebite.

De exemplu, investiția noastră în județul Hunedoara, în orașul Orăștie oferă 20.000 mp de hale industriale pe o suprafață de 135.000 mp teren, pune la dispoziția producătorilor cele mai avantajoase condiții de dezvoltare.

Grupul nostru a investit în sudul Bucureștiului pentru dezvoltarea de proiecte rezidențiale care vor fi realizate în viitorul apropiat.

Investițiile noastre în România continuă, de aceea avem încă câteva proiecte imobiliare în analiză.

Cum apreciați evoluția raporturilor economice românoturce în ultimii doi ani?

Turcia este cel mai important partener economic al României dintre țările din afara Uniunii Europene. În acest moment, în România își desfășoară activitatea peste 14.000 societăți cu capital turcesc, cu un capital social subscris și vărsat de 742 milioane de dolari, investițiile turce în România fiind de 5,5 miliarde de dolari. După părerea mea, investitiile vor crește semnificativ.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Acțiunea ”5S Public”, o nouă ediție la Cluj-Napoca O nouă ediție a acțiunii ”5S Public” se va desfășura miercuri, 7 iunie 2017, la Colegiul Național “George Coșbuc” din Cluj-Napoca. Demarat în 2011, ca o inițiativă a Institutului Kaizen România și a Asociației KAIZEN Manager Club, această acțiune s-a concretizat într-un eveniment complex de aplicare a metodelor KAIZEN™ pentru îmbunătățirea relațiilor sociale la nivelul orașelor, reunind parteneri din mediul privat, administrație publică, mass media și ONG-uri.

De-a lungul timpului, alături de partenerii noștri din Asociația Clean Up Japonia evenimentul s-a bucurat de participarea a peste 1200 de voluntari, incluzând 12 primari și viceprimari și 17 posturi de televiziune. Orașele în care s-a desfășurat evenimentul “5S Public” până în prezent au fost: Brașov, Timișoara, Alba Iulia, Oradea, Aiud, Cluj-Napoca, Albac sau Bușteni.

Deschiderea oficială a evenimentului va avea loc marți, 6 iunie 2017, la Hotel City Plaza Cluj-Napoca în cadrul conferinței internaționale cu tema “Managementul KAIZEN™ în mediul de afaceri și social”. La acest eveniment, avem onoarea de a îl avea alături de noi pe Excelența Sa, Dl. Kisaburo Ishii - Ambasadorul Japoniei în România. De asemenea, alături de partenerii din Asociația Clean-Up Japonia, vor participa reprezentanții European Federation of AOTS Alumni Societies (EFAAS) și membrii Asociației KAIZEN Manager Club.

Evenimentul 5S Public din 7 iunie 2017 își propune instruirea unui număr reprezentativ de voluntari şi participarea acestora la o acţiune propriu-zisă de curățare a mediului public, în stil japonez. Voluntarii beneficiază de instruire în managementul menţinerii curăţeniei, igienei și aspectului civilizat al unui oraş. Acțiunea se va desfășura între orele, 8.00 – 13.00.

“Poate două lucruri sunt esențiale. Aș incepe cu cel mai concret: după fiecare astfel de acțiune, în general tinerii își exprimă feedback-ul foarte pozitiv și permanent spun: “Am dori să continue lucrurile acestea, am dori să mai venim la astfel de acțiuni”. Aceasta înseamnă că, de fapt, această acțiune, cu toate că nu este mediatizată în România pe măsura valorii ei, corespunde așteptărilor lăuntrice, în special ale tinerei generații. Al doilea lucru pe care mă bazez este că în România, nivelul civic a crescut în ultimii 25 de ani. Chiar Bucureștiul e un oraș poate mai curat decât alte capitale mărețe europene. Și asta înseamnă că românul se află pe o tendință bună. Deci avem cu cine să lucrăm, mai este necesar doar să avem o tehnologie mai bună de lucru și comunicare, încât să creștem mai repede.” (Julien Bratu, Country Manager - Institutul Kaizen România).

Vă invităm să participați la conferința din 6 iunie și să vă alăturați echipei noastre de voluntari pentru acțiunea 5S Public din Cluj-Napoca ! Contribuie și tu la dezvoltarea sustenabilă a comunității tale !

Kaizen Institute Romania Tel: +40 21 31 03 154 Mail: office@kaizen-romania.ro Site: www.ro.kaizen.com Facebook: www.fb.com/kaizeninstituteromania Eveniment Facebook Acțiunea ”5S Public”: https://www.fb.com/events/1219655758131778

EVENIMENT

47

50

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Anda Vlad, consilier autorizat în Proprietate Industrială - Mărci şi indicaţii geografice:

“Managerii sunt dispuşi să pună mai mare preţ pe proprietatea industrială” de Nicolae POP

În România, industriile care se bazează intensiv pe drepturi de proprietate intelectuală contribuie cu aproximativ 45 % la PIB-ul României, media la nivelul Uniunii Europene (UE) fiind de 38,6 %, spune Anda Vlad, consilier autorizat în Proprietate Industrială - Mărci şi indicaţii geografice, în interviul acordat revistei Transilvania Business.

Sunteți o tânără antreprenoare, autorizată în proprietatea industrială, protecția marcilor și a indicațiilor geografice. Vă rog să detaliați semnificația acestor activități?

Termenul de Proprietate Industrială se referă la următoarele categorii: mărci, brevete, drepturi de autor şi secrete comerciale. În România aceste drepturi se protejează prin Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, (OSIM), în domeniul Proprietăţii Industriale, şi prin Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), în domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe.

Proprietatea intelectuală este o componentă esenţială a succesului sistemului de inovare. Ea asigură recompensarea celor care îşi asumă riscul de a introduce în economie “noul”, în termeni de produse şi servicii. Ea asigură cadrul în care se desfăşoară lungul şi complicatul drum de la idee la produsul sau serviciul disponibil la scară comercială.

Rareori avem timp să reflectăm asupra multiplelor modalităţi în care inovarea duce la creşterea calităţii vieţii. Este, însă, suficient să facem doar o comparaţie între felul în care trăim astăzi şi felul în care se trăia acum 100 de ani. În ultimul secol am asistat la o extraordinară transformare

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

a calităţii vieţii sub aspect material, graţie apariţiei a nenumărate tehnologii şi produse noi şi perfecţionate. Iar noile şi extraordinarele domenii tehnologice: realitatea virtuală, inteligenţa artificială, imprimantele 3D, cipurile neuromorfe, nanotehnologiile, robotica, sistemele de editare genomică CRISPR şi toate cele care vor urma, fac ca perspectiva progreselor viitoare în acest domeniu al proprietăţii industriale să fie extrem de promiţătoare.

Dacă, în anii 80, valoarea companiilor era dată în proporţie de 70 % de active corporale (terenuri, clădiri, echipamente sau stocuri şi depozite), în momentul de faţă, activele necorporale reprezintă unul dintre cele mai importante active pe care le poate deţine o companie. Un exemplu foarte bun este Apple, cea mai valoroasă marcă la nivel mondial, având o valoare de 250 de miliarde de dolari, din care numai marca reprezintă 40 % din valoarea companiei. În România sunt înregistrate anual între 10 şi 12.000 de mărci la OSIM, mai mult decât în urmă cu zece ani, dar foarte puţin comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană.

Mărcile înregistrate vă identifică în faţa clienţilor, vă protejează împotriva concurenţei neloiale şi vă transformă imaginea de marcă într-o valoare.

Din punctul meu de vedere, niciodată nu a fost mai uşor de asigurat protecţia unei mărci ca în prezent. Dacă desfăşuraţi o activitate comercială, înseamnă că deţineţi o marcă. Este modul prin care clienţii vă identifică. Marca vă evidenţiază produsele de cele ale altora şi înglobează toate valorile dumneavoastră. Este bunul dumneavoastră cel mai de valoare, care face parte din proprietatea dumneavoastră intelectuală şi este esenţială pentru succesul afacerii.

Cât de pregătită și deschisă e piața noastră din acest punct de vedere? Unde ne situăm din perspectivă europeană? În România, industriile care se bazează intensiv pe drepturi de proprietate intelectuală contribuie cu aproximativ 45 % la PIB-ul României, media la nivelul Uniunii Europene (UE) fiind de 38,6 %, conform unui studiu publicat spre sfârşitul anului trecut, de către Biroul European de Brevete şi Oficiul pentru Armonizarea Pieţei Interne în parteneriat cu Comisia Europeană. România este, astfel, pe locul 4 în UE ca nivel al dependenţei PIB-ului de industriile care se bazează pe drepturi de proprietate intelectuală, acestea având o contribuţie de peste 55 de miliarde de euro la economia României, în 2010 (sursa: www.osim.ro).

O problemă este că nu avem o piaţă pentru activele necorporale, astfel încât mărcile să poată fi tranzacționate şi pe bursă. Există în România mărci extrem de valoroase, iar această valoare este de cele mai multe ori reprezentată de puterea de a recunoaşte brandul în cauză. Deschiderea antreprenorilor din România pentru acest aspect este una medie, deoarece ei nu ştiu sau nu se folosesc de puterea brandului pe care îl deţin.

Cum caracterizați cadrul legislativ românesc în acest domeniu? Ce mai e de făcut? În România, dreptul asupra unei mărci este dobândit şi protejat în baza prevederilor Legii nr. 84/1998, privind Mărcile şi Indicaţiile Geografice.

Pe lângă schimbările frecvente de legislaţie, am în vedere şi schimbările impuse de organele de conducere a profesiilor de avocat şi cea de consilier în proprietate industrială, aceasta pentru că ne-o cere legea, dar şi etica profesiei şi a concurenţei neloiale.

Din punct de vedere al procedurii de înregistrare al unei mărci cu protecţie la nivel naţional, consider că aceasta s-a simplificat foarte mult comparativ cu perioada de dinainte de 2010. În momentul de faţă, în termen de saşe luni de zile din momentul depunerii cererii de marcă, se obţine decizia

INTERVIU “Cred și sustin stimularea creativității umane, încurajez activităţile creatoare, asigurându-mă că avantajele ce decurg din exploatarea dreptului obţinut sunt în beneficiul creatorului. Protejez capitalul intelectual şi susţin investiţiile în inovaţie” Anda Vlad, consilier autorizat în Proprietate Industrială - Mărci şi indicaţii geografice

din partea OSIM-ului, evident dacă totul decurge conform procedurii de înregistrare şi nu au fost formulate opoziţii sau contestaţii. Din acest punct de vedere ne-am aliniat foarte mult cu procedura de înregistrare a unei mărci cu protecţie la nivel de UE. Ce riscuri pot fi generate de inexistența unor legi adecvate sau de aplicarea incompletă a acestora? În ultima vreme se vorbeşte enorm despre inovare, şi pe bună dreptate. Inovarea este o componentă centrală a bunăstării noastre economice şi sociale.

Inovarea şi, implicit, progresul tehnologic pe care aceasta îl reprezintă au o contribuţie semnificativă la creşterea economică şi creează oportunităţi pentru noi şi tot mai bune locuri de muncă.

Campania dedicată anul acesta Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, sărbătorită în fiecare an pe 26 aprilie a celebrat inovarea şi modul în care ea ne îmbunătăţeşte viaţa. În Uniunea Europeană se pierd în fiecare an 83 de miliarde de euro şi 790.000 de locuri de muncă din cauza contrafacerii şi piratării (sursa: www.euipo.europa.eu).

Din experiența acumulată de dvs, care sunt principalele probleme cu care v-ați confruntat și ce soluții credeți că sunt?

Din experienţa clienţilor, pot spune că managerii români dau semne clare că sunt dispuşi să pună mai mare preţ pe proprietatea industrială şi să apere acest drept. Evident că acest lucru depinde şi de maturitatea, evoluţia, viziunea şi planurile acestora. Mărcile rămân, în continuare, elementul de mare interes pentru manageri şi antreprenori, probabil şi datorită costurilor relativ accesibile. În momentul de faţă, clienţii solicită sprijin pentru conflicte dintre mărci şi domeniile de internet, în mod special pentru site-urile specializate cu comerţul online. Diferenţa majoră între o marcă şi un nume de domeniu se referă la faptul că înregistrarea acestuia din urma nu conferă un drept de proprietate sau un alt drept real exclusiv, aşa cum se întâmplă în cazul drepturilor de proprietate intelectuală, ci un simplu drept de folosinţă asupra denumirii respective.

Vlad I. Anda – Cabinet de Proprietate Industrială este consilier autorizat în Proprietate Industrială - Mărci şi indicaţii geografice, membră a Camerei Naţionale a Consilierilor în Proprietate Industrială, oferă consultanţă și reprezentare în faţa Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) şi la nivel internaţional prin WIPO, Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale în vederea înregistrării şi protejării numelui firmei, produselor, serviciilor, în calitate de producător, importator, distribuitor, comerciant sau ofertant. www.consilier-marca.ro

51

52

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

2017, an bogat în investiții la Toplița de Alin ZAHARIE

Municipiul Toplița continuă și în 2017 proiectele de dezvoltare în infrastructură, prioritățile fiind cele legate de învățământ și sănătate. Astfel, după aprobarea bugetului, în valoare de 95 de milioane de lei, care include și bugetul Spitalului Municipal și al unităților de învățământ, Primăria Toplița și-a început campania de proiecte.

Cele mai importante proiecte ale Primăriei Toplița sunt cele legate de Spitalul Municipal Toplița și unitățile de învățământ din oraș. ”La sănătate, noi am încheiat un program de dotări cu echipamente medicale de circa 2,7 milioane de lei. Prin acest program am realizat două compartimente noi, din care unul destinat gastroenterologiei. În afară de dotarea de top, a fost amenajat și un spațiu la standardele actuale, în cadrul Spitalului Municipal. De asemenea, blocul operator care avea două săli, are acum a treia sală de operații, pe traumatologie, spațiu realizat în totalitate, recondiționat cu echipamente foarte moderne”, enumeră lista investițiilor Stelu Platon, primarul municipiului Toplița.

Solicitarea de investiții a venit și din partea medicilor, subliniază edilul din Harghita.

“Avem medici specialiști în cadrul spitalului, medici tineri care au absolvit la Tîrgu Mureș, specialiști extrem de pretențioși în ceea ce privește condițiile de muncă, echipamentele, dotările

și toate celelalte”, punctează Stelu Platon.

Aceste dotări au intrat din anul 2016, în paralel cu lucrările de modernizare, programul de reabilitare al spitalului început în urmă cu circa 10 ani.

“Lucrăm și la confortizarea saloanelor, anual alocăm 2-3 miliarde de lei vechi pentru această activitate, inclusiv în acest an. De asemenea, lucrăm la un proiect pe finanțare europeană, proiect care are termen de depunere 25 mai 2017 care prevede, în primul rând, reabilitarea a tot ceea ce înseamnă partea electrică, termică, reabilitări interioare de genul lift, uși interioare, un program care ar rezolva în foarte mare măsură problemele pe care le mai are spitalul.

Sistemul electric, sistemul de fluide este încă cel vechi, din anii 80, și este clar că lucrurile s-au schimbat radical, inclusiv echipamentele pe care le tot cumpărăm. Alături de acest proiect pe fonduri europene mai avem depus un proiect la Ministerul Sănătății de continuare cu dotări de echipamente medicale, proiect în care doar cofinanțarea primăriei este

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚIE

de 800.000 de lei, valoarea proiectului se duce undeva la 8-9 milioane de lei. Dacă acest contract va fi semnat, cred că spitalul din Toplița va atinge un standard normal pentru vremurile pe care le trăim”, a precizat primarul Stelu Platon.

Investiții la campusul ”O.C. Teslăuanu” Și în ceea ce privește învățământul, pentru acest an este conturat un program ambițios de investiții, care cuprinde săli de sport, internate școlare, precum și campusul ”O.C. Teslăuanu”. ”Anul acesta avem un program și mai ambițios pe partea de investiții. Aici mă refer la două săli de sport pentru școli gimnaziale, una în Cartierul Călimănel și una la Școala”Sfântul Ilie” din centrul orașului, un teren descoperit, multifuncțional, cu suprafață sintetică la Liceul Eminescu. La Liceul ”Kemeny Janos”, tot din fonduri proprii vom continua lucrările la internatul școlar, cantină și apartamente pentru profesori. Este o investiție începută în anul 2008, nefinalizată, din păcate, din lipsă de fonduri. De asemenea, la Clubul Sportiv Școlar avem o sală de sport construită prin 2007 la care vom înlocui în totalitate suprafața de joc, pentru că deja avem mari probleme în ce privește confortul sportivilor.

Poate cea mai importantă dintre investiții, încercăm să punem pe rol printr-o cooperare cu Compania Națională de Investiții campusul O.C. Teslăuanu, cel mai bun și de tradiție liceu din Toplița”, a detaliat Stelu Platon, primarul municipiului Toplița. Este o investiție de aproape 10 milioane de lei, iar primăria trebuie să reactualizeze proiectul, pentru că acea investiție a început în anul 2007 și a fost abandonată de către Ministerul Educației în 2010 din lipsă de fonduri.

“S-au făcut câteva lucrări acolo, un club care este acoperit, dar sunt celelalte lucrări, sala de sport, internatul vechi care trebuie reabilitat. Este o investiție de aproape 100 de miliarde de lei vechi, primăria va reface proiectul și va asigura utilitățile, cum se întâmplă, de obicei, cu Compania Națională de Investiții”, a completat edilul.

Sală Polivalentă cu 1.000 de locuri Nici sportul nu a fost omis din agenda anului 2017, cea mai mare investiție preconizată fiind cea a unei săli polivalente cu o capacitate de 1.000 de locuri. ”Am început demersurile pentru o sală polivalentă cu o capacitate de 1.000 de locuri, pentru că în Toplița se face volei de foarte bună calitate de peste 50 de ani. Toplița a dat foarte mulți sportivi de divizie națională și internațională. Doi dintre profesorii de la clubul școlar sunt și antrenori la lotul național, la juniori fete, respectiv juniori băieți. Sala este, în prezent, la faza de proiectare, avem prevăzute sume în buget și sperăm ca în acest an să facem și licitația pentru lucrări, astfel ca să și începem investiția. Avem terenul, locația va fi în zona stadionului. Investiția va veni lângă această bază sportivă, în ideea de a putea organiza competiții naționale și internaționale, în special de volei și nu numai”, spune primarul Stelu Platon.

Investiții în infrastructură Infrastructura în drumuri și utilități va cunoaște în acest an câteva proiecte, asfaltările de drumuri și introducerea gazului metan fiind prioritare.

”În ultimii 8-9 ani am asfaltat peste 40 de kilometri de drumuri. Anul acesta mai avem un proiect de 7 kilometri de asfalt. De asemenea am realizat peste 50 de kilometri de rețele de apă și canal. Vorbim de un oraș cu 15.000 de locuitori, astfel încât în 2020, cum de altfel se și impune de către Uniunea Europeană ca 90 dintre case trebuie racordate la canalizare, noi sperăm că 90 % din locuințe, case, apartamente, vor avea la poartă și asfalt”, subliniază primarul.

Din programul de investiții nu a fost uitat nici cinematograful.

“Lucrăm și la cinematograful din oraș, investiție la care e semnat contractul încă de anul trecut. Este vorba de cinematograful vechi, construit în anii 60, pe care noi l-am luat de la Compania Națională de Cinematografie la începutul anilor 2000 prin hotărâre judecătorească. Din păcate a rămas clădirea, care a fost reabilitată în exterior anul trecut. Acum avem un proiect pentru un cinematograf 3D cu 100 de locuri”, menționează primarul.

Altă prioritate o reprezintă introducerea gazului metan.

“Toplița, din păcate, nu e racordată la nivel de locuințe la gaz, deși avem gaz din 2010 până la cartierul de la intrare dinspre Gheorgheni. Atunci Romgaz a realizat o investiție de 42 de kilometri de la Gheorgheni la Toplița. Licența dată de Ministerul Economiei de atunci a fost dată unei firme din Odorheiu Secuiesc, care mai are 16 localități în portofoliu, dar care nu a făcut absolut nimic. Anul trecut le-au expirat contractul. În contractul inițial aveau un termen de 36 de luni, prelungit în 2011 de Ministerul Energiei cu 151 de luni termenul pentru realizare. Nu au făcut nici în acest termen, iar noi ne-am adresat Ministerului Energiei. Se pare că suntem pe calea cea bună, să-i scoată din acel contract de 16 localități printr-un act adițional. Se pare că au și început demersurile, astfel ca licența de distribuție să fie scoasă la licitație pentru un alt operator care să vină să realizeze această rețea. În iarna care a trecut, una foarte grea, cetățenii au avut foarte mari probleme cu aprovizionarea cu lemne, în contextul în care se știe că Toplița nu mai are încălzire centrală din anul 2001”, a spus Stelu Platon.

Semne bune pentru turism Turismul va beneficia la Toplița de un suflu nou, prin oferta pe care municipiul o are, precum și datorită statutului de stațiune turistică primit în acest an. ”După patru ani de zile, în sfârșit s-a repus în funcțiune stațiunea de interes local, Banffy cum se numea pe vremuri, ”Bradul” prin anii 80, iar, în prezent, ea poartă numele de Băile Banffy Toplița. Am primit statutul de stațiune turistică de interes local, care include Băile Banffy, Băile Umanczy și cele două pârtii de schi. Suntem o stațiune de interes local, statut care va permite investitorilor privați să aibă anumite facilități înce privește formele de finanțare”, a subliniat Stelu Platon.

53

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

55

Afaceri belgiene pentru Cluj de Ionuț OPREA

Lideri din mediul de business și ai comunității au celebrat “Săptămâna Belgiană”, eveniment ajuns la a cincea ediție, consolidând relațiile economice dintre România și Belgia, în inima Transilvaniei, între 24-27 aprilie, la Grand Hotel Italia, la Cluj-Napoca.

Aproximativ 500 de oameni de afaceri, manageri, lideri și invitați au interacționat în seri de networking sau la workshopuri tematice, pentru a schimba informații despre ultimele proiecte, pregăti noi idei de afaceri sau parteneriate și pentru adăuga o notă suplimentară de interes pentru una din regiunile preferate deja de investitorii care vin în România. Asociația Româno-Belgiană a Oamenilor de Afaceri (BEROBA), împreună cu Ambasada Belgiei în România, au organizat ediția a cincea a evenimentului “Săptămâna Belgiană”, în premieră într-un hub regional de dezvoltare, cu tematică centrală dedicată sectoarelor IT & Automation, o săptămână dedicată networkingului de business, specialităților gastronomice din bucătăria belgiană și proiectelor de dezvoltare din regiune cu potențial inclusiv internațional.

O serie de evenimente deschise, dedicate mediilor de business, academic sau cultural, a fost creată pentru participanți, toate au culminat cu recepția și cina de Gală cu meniuri speciale, create de renumitul Chef belgian - Bernard Lescrinier.

“Scopul Săptămânii Belgiene este, pe de-o parte, să ofere o platformă afacerilor belgiene active în România sau celor care sunt interesate de România, pentru a deschide sau menține contacte cu partenerii de afaceri români. Platfoma include întâlniri directe, mese rotunde sau seminarii organizate întrun ambient manageriat de BEROBA și Ambasada Regatului Belgiei în România, totul cu un sentiment și arome aparte, datorită integrării gastronomiei pentru a atrage oameni de afaceri la eveniment. Pe de altă parte, evenimentul este o demonstrație a implicării Belgiei în România, combinând proiecte de businesss cu activități sociale și culturale. Ediția 2017 a fost organizată la Cluj-Napoca pentru a facilita companiilor belgiene active în Transilvania participarea la

Echipa Speedwell va lansa un proiect imobiliar mixt de impact pentru Cluj fiecare eveniment, mai aproape de sediul sau piețele lor. Tema principală, IT & automatizări, este apropiată de activitățile principale ale multor companii belgiene din Transilvania – activități de producție. Un eveniment special cu experți din Belgia se va focusa pe “fabrica inteligentă” și “Industria 4.0”.

Este esențial să reținem că investițiile belgiene în România nu sunt decise doar pentru costul forței de muncă, ci trebuie considerate ca investiții într-un lanț de producție ce se întinde pe întreaga Uniune Europeană, incluzând asftel partenerii români într-un proces de transformare industrială care definește producția viitorului”, a subliniat E.S. Thomas Baekelandt, Ambasadorul Belgiei în România.

Fotografii: Tomas Bachot

“BEROBA este o asociație care promovează interesele economice și comerciale ale Belgiei cu România, organizează evenimente și asigură informații și servicii membrilor săi, dezvoltând o rețea de business pentru Belgia și România prin organizarea de seminarii, workshopuri, prin conectarea cu alte asociații de afaceri și camere de comerț din Belgia, România și din regiune, prin activități de lobby și dezvoltarea de parteneriate cu autorități din Belgia și România, pentru a contribui la îmbunătățirea mediului de afaceri. BEROBA are acum 75 de companii membre și obiectivul principal pentru 2017 este acreditarea sa pentru a fi Cameră de Comerț.

BEROBA a fost creată în ianuarie 2013”, Președintele BEROBA - Alain Schodts

Alain Schodts, președinte BEROBA

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

57

Romgaz SA Mediaș înregistrează marje de profit ridicate de Ligia VORO

Romgaz SA își menține profitabilitatea ridicată a activității și în primul trimestru al acestui an, potrivit raportului înaintat Bursei de Valori București de către conducerea companiei. Producătorul de gaze naturale a raportat marje ale profitului net de 37,79 %, EBIT 44,69 % şi EBITDA 59,92 %.

Cel mai mare și important producător de gaze naturale autohton, Societatea Națională de Gaze Naturale (SNGN) Romgaz SA Mediaș, a încheiat primul trimestru din anul 2017 în creștere față de trimestrul precedent, profitul net fiind mai mare cu 82,0 %, atingâng 565,9 de milioane de lei, EBIT cu 86,9 % și EBITDA cu 187 %. De asemenea, performanțele primului trimestru al anului 2017 sunt superioare perioadei similare a anului trecut.

Romgaz SA a obținut în primele trei luni ale anului o cifră de afaceri de 1,497,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 10 % față de primul trimestru din 2016. Față de trimestrul IV din 2016, creșterea este mult mai semnificativă, și anume 48,22 %. “Creșterea față de trimestrul anterior se datorează creșterii veniturilor din vânzarea gazelor din producție cu 44,67 % (344,8 milioane lei), creșterii gazelor achiziționate pentru revânzare cu 3.072,02 % (37,7 milioane lei), majorării veniturilor din înmagazinare cu 71,08 % (58,7 milioane lei) și creșterii cu 32,39% (46,9 milioane lei) a veniturilor din

vânzarea de energie electrică”, se explică în raport.

Romgaz a avut în perioada raportată o producţie de gaze naturale de 1.333 milioane mc, cu 12,5 % mai mare decât cea înregistrată în trimestrul anterior şi cu 3 % mai mică decât cea înregistrată în perioada similară a anului precedent.

Este important de menționat și contextul în care a fost înregistrat acest rezultat, și anume creșterea importantă a importului de gaze naturale, România importând o cantitate de 675,5 milioane mc, cu 460 % mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2016. De asemenea, din stocurile de gaze ale Romgaz aflate în depozitele subterane s-a extras cu cca. 180 milioane mc mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2016. În primul trimestru, Romgaz a participat cu 19,26 TWh din consumul total de gaze naturale estimat la 53 TWh, ceea ce reprezintă 38,3% din consumul naţional şi 44,8 % din consumul acoperit cu gaze din intern. Este de menționat că față de aceeași perioadă din 2016, cota de piață a Romgaz a crescut cu aproape două procente.

58

ENERGIE Rezultate foarte bune a raportat Romgaz și în ceea ce privește producția de energie electrică, potrivit statisticilor Transelectrica. Datorită contextului de piață favorabil, cota companiei aproape s-a dublat, de la 2 % la 3,61 %.

91 milioane de lei în investiții Compania cu sediul în Mediaș a realizat în primul trimestru aproape 50 % din programul de investiții prognozat pentru această perioadă, cu aproape 15 % mai puțin decât în perioada similară a anului trecut. Astfel, producătorul de gaze naturale a realizat 91 milioane lei, finanțate exclusiv din surse proprii ale societății. “Nivelul realizărilor în primele 3 luni a fost influenţat negativ de: suspendarea execuției unor lucrări generată de condițiile atmosferice nefavorabile; prelungirea duratelor necesare obţinerii terenurilor, avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare pentru execuţia de sonde de foraj explorare, instalaţii tehnologice și demolarea unor clădiri și cale ferată necesare realizării centralei de la Iernut”, se arată în raportul remis Bursei de Valori București. În schimb, volumul fizic al lucrărilor de foraj sonde explorare a fost mai mare decât cel realizat în perioada similară a anului precedent, 8.417 metri forați în trimestrul 1 2017 față de 3.853 metri forați în trimestrul 1 2016.

Noi administratori și președinte al CA Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz S.A. – Mediaș a raportat Bursei de Valori București Hotărârea Adunării Generale Ordinare a Acționarilor S.N.G.N. ROMGAZ S.A. din data de 25 aprilie 2017 (AGOA), anunțând neaprobarea propunerii de repartizarea a profitului net aferent exercițiului financiar 2016, neaprobarea dividendului brut pe acțiune aferent exercițiului financiar 2016, aprobarea Bugetului de Venituri și Cheltuieli pentru anul 2017 al S.N.G.N. ROMGAZ S.A. și schimbarea în conducerea S.N.G.N. ROMGAZ S.A ca urmare a revocării unor membri ai Consiliului de Administrație și alegerii de membri provizorii pentru o perioadă de 4 luni.

Membrii revocați ai Consiliului de Administrație sunt: Dumitru Chisăliță, Aristotel Marius Jude, Răzvan Florin Stoicescu, Aurora Negruț. Membrii provizorii ai Consiliului de Administrație aleși pentru o perioada de 4 luni sunt: Bogdan Nicolae Stan, Alexandru Chirilă, Gheorghe Gabriel Gheorghe și Virgil-Marius Metea. În ședința Consiliului de Administrație S.N.G.N. Romgaz S.A. care a avut loc în data de 10 mai 2017, administratorii companiei au hotărât ca Sebastian Gabriel Tcaciuc să exercite atribuțiile de președinte al Consiliului de Administrație al producătorului de gaze naturale. Noul președinte își va începe mandatul în 15 mai.

Ce redevențe a plătit Romgaz?

De asemenea, Romgaz SA a publicat la sfârșitul lunii aprilie Raportul anual pe 2016. Anul trecut, Romgaz a avut un profit net de 1,024,6 miliarde de lei şi un profit net pe acţiune de 2,66 lei, faţă de 3,10 lei în anul 2015. Veniturile totale ale companiei au fost în 2016 de 3.816.770.000 lei. Veniturile

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

totale realizate în anul 2016 au fost mai mici decât cele realizate în anul 2015 cu 11,57 %. Romgaz a înregistrat o cifră de afaceri de 3.411.868.000 de lei, cu aproape 15 % mai redusă decât în 2015.

Producţia de gaze naturale a societăţii a fost mai mică decât cea aferentă anului 2015 (4.219 vs 5.563 milioane mc). Cu această producţie, conform datelor estimate, Romgaz a avut o cotă de piaţă de 42,5 % a livrărilor în consumul de gaze provenite din producţia internă şi o cotă de 41,46 % în rândul producătorilor de gaze naturale.

Producţia realizată în anul 2016 a fost mai mică decât cea înregistrată în anul precedent ca o consecinţă a provocărilor cu care societatea s-a confruntat în această perioadă, şi anume: o iarnă blândă care a generat un consum de gaze naturale mai mic în primul trimestru; scăderea cererii de gaze naturale în sectoarele cheie cauzată de scăderea preţurilor pe plan internaţional (mai ales în sectorul îngrăşămintelor chimice unde consumul de gaze naturale a scăzut cu 12 % faţă de anul anterior) şi de competiţia puternică din sectorul producerii de energie electrică; scăderea cererii de gaze pentru constituirea stocurilor minime de gaze naturale aferente iernii 2016-2017 ca urmare a unui cadru de reglementare imprecis şi lipsit de coerenţă. Astfel, în anul 2016, cantitatea injectată în depozitele Romgaz a fost cu 305,7 milioane mc mai mică decât în anul 2015 (-18,3%) iar cantitatea extrasă a fost cu 215.8 milioane mc mai mică (-13,0%); prezenţa unui stoc de gaze naturale, proprietatea Romgaz, relativ mare în depozitele subterane la sfârşitul iernii 2015-2016 (stocul în depozitele subterane a fost de 795,8 milioane mc, din care stocul Romgaz a fost de 723 milioane mc, reprezentând 92 %), context în care Romgaz a injectat în 2016 o cantitate de 389,6 milioane mc, faţă de 723,5 milioane mc în anul 2015; competiţia crescută din partea importurilor de gaze naturale indusă de o scădere importantă a preţului gazelor naturale în Europa. Astfel, faţă de anul 2015 când importul a fost de 0,2 miliarde mc, în anul 2016 acesta a crescut cu 750%, ajungând la 1,5 miliarde mc.

Producţia de energie electrică a Romgaz în anul 2016 a fost de 91,6 % din producţia realizată în anul 2015, respectiv 1.628.367 MW şi reprezintă 2,68% din producţia totală de energie electrică a României. Cota de piaţă deţinută de Romgaz în 2016, conform Transelectrica, era de 2,57 %.

Pentru anul 2016, Romgaz şi-a programat investiţii în valoare de 1.020 mil. lei şi a realizat 497,7 milioane de lei, cu 51,2 % mai puţin. Investiţiile realizate sunt mai mici decât cele din anul 2015 (937,9 mil. lei) ca urmare a diminuării investiţiilor programate în explorarea de suprafaţă, scăderii investiţiilor în asocieri şi amânării unor lucrări generate de dificultăţile întâmpinate în activitatea de pregătire (obţinere terenuri, avize, acorduri, autorizaţii) şi modificărilor legislaţiei achiziţiilor publice. Investiţiile au fost finanţate exclusiv din surse proprii.

Tot în 26 aprilie, Romgaz a dat publicității Raportului de plăți către guverne, din care rezultă că societatea a plătit 608,99 milioane de lei cu titlu de impozite, cu excepția impozitelor percepute asupra consumului, cum ar fi taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venitul personal sau impozitul pe vânzări. De asemenea, Romgaz a plătit, în 2016, redevențe în valoare de 239,08 milioane de lei. Începând cu data de 12 noiembrie 2013, acţiunile societăţii sunt tranzacţionate pe piaţa reglementată administrată de BVB (Bursa de Valori Bucureşti) – sub simbolul “SNG” şi pe piaţa reglementată administrată de LSE (London Stock Exchange), sub formă de Certificate Globale de Depozit (Global Deposit Rights – GDR) emise de The Bank of New York Mellonsub simbolul “SNGR”. Romgaz este considerată o companie atractivă pentru investitori din perspectiva dividendului acordat acționarilor și a stabilității companiei.

60

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Transilvania Business Challenger Golf Tournament

Premiază asul din golf cu o super maşină!

Revista Transilvania Business, organizatorul confe­rinţelor de business sub brandul Transilvania Open 4 Business şi al Turneului de Golf Transilvania Business Challenger, cu sprijinul AUTOWORLD Cluj-Napoca, oferă câştigătorului norocoasei lovituri hole-inone un AUDI Q5.

Lovitura norocoasă hole-in-one, cunoscută, de asemenea, sub denumirea de asul din golf depinde de mult antrenament, experienţă, o sincronizare perfectă, dar şi de o importantă doză de noroc. Însă participanţii vor fi, cu siguranţă, motivaţi de premiul oferit de către partenerii noștri de la Autoworld Cluj-Napoca: un superb Audi Q5. În timp ce profesioniștii își vor disputa trofeul, partenerii și invitații Transilvania Business care doresc să fie inițiați în golf vor beneficia de cursuri de specialitate din partea instructorilor de golf ai gazdei noastre Sungarden Golf & Spa Resort.

Turneul de golf Transilvania Business Challenger va reprezenta continuarea celor două conferinţe de business marca Transilvania Open 4 Business - Reconsider Real Estate and Logistics, din data de 18 mai, și Creat în Transilvania, din 19 mai - şi a Balului Tematic Medieval din seara de 19 mai, și va începe în data de 20 mai 2017, la ora 9, încheindu-se în cursul după amiezii aceleiaşi zile cu festivitatea de premiere şi, sperăm noi, cu înmânarea cheilor unui Audi Q5.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

61

Superlativele medicale transilvane premiate la Gala Elitelor Cluj-Napoca de Alice Valeria MICU

Gala Elitelor Medicale Transilvane, desfăşurată la Cluj-Napoca în 27 aprilie 2017, a consemnat la cea de-a doua sa ediţie o sărbătoare a Medicinii româneşti. Cu trofee şi diplome, cu flori şi prinosul recunoştinţei, excelenţa din domeniul medical a fost premiată în prezenţa unui public numeros. Acest minunat eveniment nu s-ar fi întâmplat fără ambiţia unui om deosebit.

Cei mai performanți medici, cele mai valoroase cadre universitare, dar și cei mai buni rezidenţi şi studenți au fost răsplătiţi pentru constanţa eforturilor, pentru calitatea cercetării şi, nu în ultimul rând, pentru devotamentul lor faţă de pacienți.

Cea de-a doua ediție a Galei Elitelor Medicale Transilvane şi-a extins aria la nivelul Transilvaniei, căci alături de ClujNapoca, centre medicale ca Tîrgu Mureș, Sibiu, Timişoara sau Oradea au dovedit de-a lungul anilor că pot susţine un ritm intens al cercetării şi al calităţii actului medical și academic.

După un maraton de simpozioane şi conferinţe, seara de 27 aprilie a aşternut covorul roşu în faţa excelenţei medicale transilvane. Graţie partenerilor acestui eveniment, NTT

Data, Fundația Transilvania Leaders, Organizația Tinerilor Medici, Asociația Română a Farmaciștilor Clinicieni, Codrean, Iusco, Jucan- Societate civilă de avocați, Worwag Pharma, Ropharma, Terapia, Renault, Nissan, RMB Interauto, Spitalul Sf. Constantin, Fares, Alphega, Syntergy, Innotech, Turnătoria Metalul, Asociația Patronilor și Meseriașilor Cluj, Magnolia, Farmec, Domeniile Sâmburești, Aqua Carpatica, Sindicatul „Solidaritatea Sanitară” Cluj, Asociația de Podiatrie, Coral, Brantner, Neon Lightning s-au acordat mai multe categorii de premii.

Performanță și inovație în domeniul medical La această categorie au fost distinşi cu trofeul şi diploma Galei Elitelor Medicale Transilvane 2017 doctor Bogdan Petruţ, de la Institutul Oncologic Prof. Dr. Ion Chiricuţă, dr.

Nicolae Crişan, şef de lucrări, care conduce Secţia de Urologie a Spitalului Municipal Cluj-Napoca, doctorul Marcel Rad de la Clinica Endoplus, doctorul Bogdan Moldovan, șef al Secției de Chirurgie Generală în cadrul Spitalului Sf. Constantin din Brașov, echipa de urologie din cadrul Centrului de Excelență în Chirurgia Robotică, Spitalul Sf. Constantin Brașov, dr.

Livia Ognean, medic primar neonatolog la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă

62

EVENIMENT

Sibiu, conf. univ. dr. Victoria Bîrluțiu, șef al Secției Clinice Boli Infecțioase din cadrul Spitalului Județean Sibiu, dr.

Ioan Dănuț Cocoi, medic primar în Cardiologie la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, doctor Ileana Forfotă, medic de familie la Bistriţa, dr. Andrei Mureșan de la Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” Baia Mare, șeful Secției de Anestezie și Terapie Intensivă, șeful de lucrări dr.

Daniel Porav de la Secţia Clinică de Urologie a Spitalului Judeţean Mureş, doctor Monica Măgherușan, medic primar cardiolog în cadrul Institutului Inimii „Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca, asistenta şefă Corina Mureşan de la Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca.

Premianții în educație și cercetare O altă categorie a excelenţei medicale a fost Educaţia şi cercetarea în domeniul medical. Au primit trofeul medici importanţi, al căror nume este rostit cu recunoştinţă de pacienţi, cu admiraţie de colegi şi cu profund respect de studenţii şi medicii formaţi de domeniile lor: profesorului univ. dr. Mihaela Băciuț - medic primar în cadrul Clincii de Chirurgie Cranio-Maxilo-Facială a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, şef disciplină Chirurgie şi implantologie maxilo-facială în cadrul UMF „Iuliu Haţieganu”, conf. univ. dr. Patriciu Achimaş-Cadariu, medic primar de ginecologie oncologică şi chirurgie oncologică, prof. univ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

dr. Marius Roman de la Universitatea Tehnică din ClujNapoca, conf. univ. dr. Ciprian Brisc, şeful Secţiei clinice de Gastroenterologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, dr. Monica Sabău, medic primar neurolog şi şef de secţie la Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, conferenţiar universitar dr. Dan Eniu, medic primar chirurgie generală, Chirurgie oncologică şi gineco-oncologie de la Institutul Oncologic Prof. Dr. Ion Chiricuţă, profesor universitar dr. Marcel Tanțău, șeful Departamentului de endoscopie digestivă din cadrul Institutului Regional de Gastroenterologie și Hepatologie Cluj-Napoca, Prof. univ. dr. Monica Acalovschi, şeful Clincii de Gastroenterologie de la Institutului Regional „Prof. Dr. Octavian Fodor”.

Tot cu această ocazie s-au acordat premii pentru întreaga activitate în domeniul medical unor personalităţi remarcabile: profesor univ. dr. Gheorghe Tomoaia, medic primar Ortopedie – Traumatologie, profesor Nicolae Hâncu, membru titular al Academiei de Știinţe Medicale din România, membru de onoare al Academiei Române, profesor universitar doctor Silviu Albu, de la Spitalul Universitar C.F. Cluj-Napoca, profesor universitar dr. Constantin Copotoiu – Preşedintele Senatului UMF Tîrgu Mureș, prof. univ. dr. Benedek Imre, şeful Clinicii de Cardiologie din Spitalul Clinic Județean de Urgenţă Tîrgu Mureş, prof. univ. dr. Oliviu Pascu, de la actualul Institut Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor”.

Managementul şi dezvoltarea medicală au fost premiate şi ele, iar anul acesta a fost vorba de doctorul Mihai Pandrea, directorul Spitalului Municipal Dej, a cărui prezenţă la

„Mă bucur mult pentru această distincţie şi consider că împreună cu toţi ceilalţi premianţi astăzi avem o zi frumoasă, nu numai meteorologic, dar plină de soare, de lumină şi, în special, de căldură, o zi de neuitat, atunci când organizatorii şi-au îndreptat atenţia şi spre noi. Vin dintr-o şcoală apropiată de Cluj, suntem prieteni, întotdeauna am venit în acest oraş, în citadela medicală a Transilvaniei cu foarte multă plăcere şi voi continua să o fac” prof. univ. dr Constantin Copotoiu, președintele Senatului UMF Tîrgu Mureș

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cluj a fost dublată de un film de prezentare a spitalului şi a realizărilor excepţionale ale colectivului din această unitate medicală model.

La categoria - Tinerii de azi, medicii de mâine, rezidentul anului a fost desemnat doctorul Răzvan Couți, absolvent al şcolii de medicină clujene, actualmente medic rezident urolog în anul 5, în echipa prof. univ. dr. Ioan Coman, iar Studentul anului a fost desemnat Robert Simon, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”. A fost premiat în cadrul galei şi cel mai bun proiect medical care a aparţinut Organizaţiei Tinerilor Medici.

Excelență la superlativ absolut Premiul pentru excelenţă în medicină i-a revenit celui care și-a racordat întregul parcurs profesional exclusiv la superlativ absolut: medic primar, supraspecializat în chirurgie oncologică şi ginecologie oncologică, cu un masterat în Managementul serviciilor de sănătate, doctor în ştiinte medicale, șeful disciplinei de Chirurgie Oncologică și Ginecologie Oncologică și Rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, prof. dr. Alexandru Irimie.

Profesorul Universitar Doctor Ioan Coman a fost invitat să aducă mesajul laureaţilor 2016 ai acestui eveniment. „Este o onoare pentru mine să stau lângă dumneavoastră, toţi în această seară specială. Aşa cum aţi văzut şi eu am emoţii, aşa cum toţi cei ce au vorbit înaintea mea au avut. Elitele sunt obişnuite mai mult să muncească şi mai puţin să primească premii. De aceea au transpirat şi au ajuns în faţa dumneavoastră, celor care nefiind îmbrăcaţi în halate albe şi nefăcând parte direct din această armată care luptă cu viaţa şi cu moartea să redea speranţa şi sănătatea oamenilor, aţi ales să apreciaţi valoarea acestei armate. Astăzi au fost premiaţi câţiva medici din Ardeal. Câştigul este al acelei categorii de oameni care astăzi e aici şi a acelor mulţi care muncesc în tăcere pentru ca viaţa pacienţilor să fie salvată. E o idee extraordinară, anul trecut au fost premiaţi mai mulţi clujeni. Nu credeam că veţi avea energia să continuaţi, să perseveraţi şi acum să premiaţi elita medicală din Transilvania, dar mă bucur enorm pentru această performanţă şi am încredere că mergând pe aceeaşi linie, Hollywoodul medical, anul viitor, pentru România va fi aici, la Cluj. Vă doresc mult succes!”, a spus profesorul Ioan Coman în aplauzele tuturor.

Organizatorul şi iniţiatorul acestui eveniment, Ioan Geană, s-a declarat fericit că a reuşit organizarea celei de-a doua ediţii a acestei gale, prilej unic de exprimare a recunoştinţei faţă de arta medicală, fără de care nicio altă activitate umană nu ar fi posibilă. „E în natura noastră să ne autodepășim, să ne dorim să fim mai buni în fiecare zi. E o competiție cu noi înșine, care naște evoluție și plusvaloare socială. Cei care au fost

“Se află în faţa dumneavoastră un om care a realizat tot ce a visat, tot ce a visat în domeniul profesiei, cercetării, educaţiei şi familiei. Acest lucru este în puterea multora. Mă gândesc că, în 1782, un membru al familiei mele a fost printre primii care au iniţiat şcoala medicală clujeană. Fratele meu a contribuit la renumele Bacteriologiei clujene şi a contribuit la făurirea Universităţii din Tîrgu Mureş, împreună cu mama mea. Dacă mă gândesc la alte contribuţii, nu pot uita contribuţia echipei pe care am reuşit să o creez, a studenţilor care m-au stimulat să duc în Tîrgu Mureş tot ceea ce este nou în domeniul medicinii, care, fără exagerare, a ajuns o mare putere medicală” prof. univ. dr. Benedek Imre

prezenți la evenimentul nostru sunt exemple ale naturii umane perfecționiste. Cei care au vorbit la conferințe, cei care au învățat de la ei, cei care au fost premiați, participanți, invitați. Fiecare om prezent la Gala Elitelor Medicale a fost acolo pentru că își dorește să învețe, să fie mai bun, să-i sărbătorească pe cei mai buni. Dacă vom reuși să creăm o mică parte dintr-o lume mai bună, înseamnă că scopul nostru a fost atins. Sunt mândru şi onorat că am reuşit să dezvolt Gala Elitelor Medicale Transilvane, extinzându-ne în acest an aria la nivelul Transilvaniei, şi să celebrăm împreună excelenţa medicală, oameni valoroşi care au fost premiaţi şi care merită toată stima şi aprecierea noastră!

Boala rămâne o constantă a istoriei, iar înfruntarea acesteia o dovadă a faptului că omul nu va înceta să spere în “tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”. Cred ca este o provocare pentru elitele medicale, indiferent de vremuri.

Gala Elitelor Medicale Transilvane vine să omagieze rezultatele de excepţie ale medicilor ardeleni, recunoscute în ţară şi străinătate. Comunitatea transilvană datorează enorm minunaţilor medici care prin dăruire, profesionalism, inovaţie şi curaj au dus renumele medicinii transilvane în întreaga lume”, a fost mesajului lui Ioan Geană pentru lumea medicală.

63

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TRAVEL

65

Pensiunea Restaurant Tera, liniște, confort pe Valea Gurghiului de Alin ZAHARIE

În imediata apropiere a comunei Ibănești, cum vii dinspre Reghin, se află Pensiunea Restaurant Tera, printre puținele locații de gen de pe Valea Mureșului.

Povestea de început a pensiunii se leagă de o baltă cu apă sărată din zonă, care a fost pusă în valoare de Florin Vasile Pop, administratorul Pensiunii Restaurant Tera. ”În zonă, în apropierea comunei Ibănești se află o baltă cu apă sărată, despre care se spune că datează încă de pe vremea romanilor. A fost amenajată această baltă de fostul proprietar, de la care am și cumpărat terenul în ideea de a face ceva, un bar, o pensiune, astfel ca lumea care vine la bazin să aibă un loc unde să stea. Asta se întâmpla undeva prin anul 2000 și, treptat, am început să amenajăm locul. Am început cu un mic restaurant pe care l-am tot extins, în funcție de nevoi. În momentul de față avem un restaurant, o sală de nunți, un restaurant mai mic și câteva locuri de cazare”, afirmă Florin Vasile Pop, administrator Pensiunea Restaurant Tera.

Condiții optime pentru organizarea de evenimente Pensiunea Restaurant Tera completează pitorescul zonei, cunoscut fiind faptul că Valea Gurghiului este una dintre cele mai frumoase, dar și nevoia celor care vor să organizeze evenimente sau chiar să înnopteze în zonă, în condițiile în care, de la Reghin până la Lăpușna, numărul pensiunilor este extrem de scăzut. De altfel, Tera este singura unitate de acest gen de pe Valea Gurghiului până către Lăpușna. ”Oferta locației Tera se rezumă la sala mare care are o capacitate de 250 de locuri, sala mică undeva la 50 de locuri, iar în ce privește capacitatea de cazare, pensiunea oferă cinci camere simple și două apartamente. Oferim condiții pentru organizarea diferitelor evenimente, botezuri, nunți, tot felul de mese organizate. Am organizat la un moment dat și un Bal

al Însuraților, apoi diferite ediții ale Balului Vânătorilor, plus alte evenimente care sunt solicitate. Asigurăm condiții bune, servicii de calitate, plus liniștea care oferă un sejur liniștit și plăcut, departe de zgomotul orașului. Doritorii care vor să organizeze un eveniment pot apela cu încredere la ”Tera”, locația oferind toate condițiile, de la personal la servicii de cea mai bună calitate”, a menționat Florin Vasile Pop.

66

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Bucuroși de oaspeți. Muzeul Vieții Transilvănene a fost inaugurat de Ligia VORO

Muzeul Vieții Transilvănene, amenajat în Castelul Kálnoky din Micloșoara, județul Covasna, un sat ce păstrează parfumul autentic ardelenesc, a fost inaugurat oficial în 22 aprilie. Pentru a prinde viață, Castelul Kálnoky a parcurs un elaborat proces de restaurare și amenajare, ca parte a proiectului Iniţiativă de patrimoniu – Muzeul vieţii transilvănene. Într-un loc parcă separat de lumea dezlănțuită, în Micloşoara, un sat așezat pe un drum secundar care leagă Feldioara de Baraolt, Muzeul Vieții Transilvănene a prins viață începând cu 2014 în Conacul Contelui Kálnoky. Nu putea fi găsit un loc mai bun pentru proiectul Iniţiativă de patrimoniu – Muzeul vieţii transilvănene, finanțat prin Granturi SEE, prin Programul PA16/RO12 Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural, și desfășurat în perioada noiembrie 2014 - aprilie 2017 (29 de luni). Pe o culme împădurită, în apropierea unui pârâu, Castelul Contelui Kálnoky este înconjurat de casele autentice ardelenești, ce se evidențiază prin porțile mari de lemn și prin gospodăriile cochete. Arareori, un autovehicul tulbură viața locuitorilor din satul unde parcă timpul se oprește în loc.

Aici, pe tărâm de poveste autentic ardelenească, Fundaţia Kálnoky, în parteneriat cu INTBAU Scandinavia, a demarat proiectul Muzeul Vieţii Transilvănene, cu scopul declarat: contribuţia la dezvoltarea durabilă a Regiunii "Centru" prin protejarea, restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural multietnic. “Acest castel a fost construit şi decorat de familia mea secole de-a rândul, dar fiind un monument naţional este şi un simbol important pentru comunitatea din regiune. În anii ‘90 s-a putut observa starea de degradare avansată a castelului şi m-am simţit responsabil pentru acest lucru. Acesta este motivul pentru care am hotărât să înfiinţez acest ONG, pentru a preveni ruinarea acestuia.

Mai mult de un deceniu am făcut ce am putut, cu mijloace limitate, iar în 2014 am accesat finanţarea prin granturile norvegiene, care facilitează salvarea castelului”, a declarat contele Kálnoky Tibor, proprietarul castelului.

Proiectul care a demarat, efectiv, în ianuarie 2015 a constat, în principal, în restaurarea și conservarea Castelului Kálnoky de la Micloșoara și amenajarea Muzeului Vieții Transilvănene.

O altă componentă importantă a proiectului se referă la creșterea calității vieții locuitorilor din microregiunea Baraolt, prin acțiuni concrete de consolidare și diversificare a capacității profesionale a 40 de localnici, dezvoltarea și diversificarea economiei locale, dar și îmbunătățirea situației populației de etnie romă din microregiunea Baraolt. Nu în ultimul rând, proiectul reprezintă o excelentă oportunitate de a întări relațiile culturale, turistice și educaționale cu Norvegia, prin dezvoltarea schimburilor de experiență și promovarea modelelor de bună practică, prin intermediul parteneriatului cu INTBAU Scandinavia, membru al unei prestigioase rețele europene în domeniul patrimoniului cultural european.

“Chiar dacă va fi complet deschis publicului, îmi doresc să conserv atmosfera căminului istoric de familie. De aceea îl vom numi Muzeul Vieţii Transilvănene şi ne vom strădui să redăm atmosfera unui cămin din acele vremuri şi cum au trăit oamenii din regiune de-a lungul timpului.

De asemenea, ne dorim să găzduim cât mai multe evenimente care să dea viaţă clădirii mai mult decât poate muzeul însufleţi castelul. Faptul că muzeul va fi administrat de fundaţia aceleiaşi familii care a construit castelul denotă o identitate puternică şi atractivă”, Contele Kálnoky Tibor, proprietar castel

Investiția, în valoare totală de 5,182 milioane de lei, a fost realizată cu sprijin financiar din Granturile SEE, valoarea finanțării nerambursabile acordate fiind de 4.539.924 lei.

Diferența este suportată de Fundația Kálnoky dintr-un credit bancar, iar pe viitor muzeul se va autosusține din veniturile pe care le generează prin deschiderea sa către turiști.

La festivitățile de inaugurare au participat reprezentanți ai

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TRAVEL

Ministerului Culturii și Identității Naționale, Ambasadei Regatului Norvegiei în România, Operatorului de Program Unitatea de Management a Proiectelor, Consiliului Județean Covasna.

Prefacerea în muzeu În cele 29 de luni cât a parcurs Castelul Kálnoky de la Micloșoara până la prefacerea sa în Muzeul Vieții Transilvănene s-au desfășurat cinci activități principale.

Prima se referă la restaurarea și conservarea Castelului Kálnoky de la Micloșoara. Lucrările de consolidare şi reabilitare a Castelului, inclusiv restaurarea componentelor artistice și reabilitarea peisagistică au fost încheiate în luna august 2016. Pe parcursul derulării lucrărilor de consolidare şi reabilitare a Castelului Kálnoky au fost angajați de către firma de construcție contractată 20 de reprezentanți ai populației de etnie romă din regiune. Prin implicarea lor în activitățile de reabilitare a Castelului Kalnoky cei 20 au dezvoltat noi competențe în domeniul restaurării monumentelor.

A doua activitate a urmărit amenajarea Muzeului vieţii transilvănene.

Această activitate a presupus mai multe subactivități cu un grad de complexitate sporit, după cum urmează: Colectarea artefactelor care constituie patrimoniul muzeal și achiziția furniturilor de dotări. În total au fost colectate 392 artefacte în urma săpăturilor demarate în procesul de restaurare, 417 artefacte preluate de la proprietari persoane fizice din localitățile limitrofe prin donație, și 70 de artefacte identificate și achiziționate în vederea expunerii; Colectarea şi cercetarea patrimoniului imaterial local, concretizată prin 14 interviuri legate de modul de trai în secolul 20 în judeţul Covasna – în localitatea Valea Crişului și Calnic, 152 de fotografii de arhivă culese şi scanate prin cercetare de teren în satul Valea Crişului și Calnic, jud. Covasna, 842 fotografii etnografice alese, realizate despre meșteșuguri populare în localitățile: Filia, Bățanii Mari și Vârghiș, Baraolt, Belin, Bățanii Mici, Aita Medie, Aita Mare, respectiv 10 studii etnografice (în limba comunităților cercetate, maghiară) despre tradiții, moduri de viață, lumea meșteșugurilor populare din zona Baraolt. Toate aceste rezultate ale cercetării vor fi valorificate prin expunere în muzeu. De asemenea, în cadrul acestei activități complexe, corolarul a fost amenajarea expoziţiilor şi a spaţiilor educaţionale și elaborarea şi depunerea dosarului în vederea obţinerii avizului prealabil pentru înfiinţarea muzeului.

A treia activitate a vizat consolidarea capacității comunității și schimb de bune practici și a cuprins realizarea conceptului și implementarea unui curs de antreprenoriat în perioada

20 – 24 octombrie 2016, cu participarea a 16 tineri care și-au însușit cunoștințe necesare pentru a porni sau dezvolta o afacere, respectiv realizarea conceptului și implementarea unui curs de ghizi turistici și culturali în perioada 27 -31 octombrie 2016 cu participarea a 17 persoane, tineri care în urma participării la curs au dobândit noi competențe de exprimare culturală, competențe privind asigurarea securității și sănătății turiștilor, asigurarea respectării normelor de protecție a mediului, menținerea unui climat favorabil turiștilor, promovarea patrimoniului cultural, promovarea potențialului turistic național și internațional.

Penultima activitate se referă la publicitatea și promovarea proiectului, care au constat în elaborarea și actualizarea paginii de internet și rețele de socializare dedicate proiectului. Tot în scop de publicitate și promovare a fost organizat evenimentul de inaugurare a muzeului – inclusiv un bal de inaugurare în data de 22 aprilie 2017, dată de la care muzeul poate fi vizitat.

Cea de-a cincea activitate este dedicată managementului, monitorizării, evaluării și raportării, care s-a derulat pe întreaga perioadă de 29 de luni, proiectul fiind coordonat de o echipă de management din partea Fundației Kalnoky, susținută de o echipă de experți în management de proiect din partea unei firme de consultanță. Aceste două echipe s-au implicat în desfășurarea activităților de monitorizare, implementare activități de proiect și realizare rapoarte tehnice și financiare.

Mai multe informații sunt disponibile pe pagina de internet a proiectului: www.muzeulvietiitransilvanene.ro.

Material realizat cu sprijinul lui Ionuț Țața, Consultant Management Proiect - Muzeul Vieții Transilvănene.

67

ANIVERSARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

69

„Luiereanca”, un sfert de veac de agricultură la poalele Călimanilor de Alin ZAHARIE

Societatea Agricolă „Luiereanca” din localitatea Luieriu, comuna Suseni, județul Mureș, reprezintă un exemplu de continuitate în ce privește agricultura. Dovadă cea mai bună este activitatea de peste un sfert de veac, atât în ce privește cultura mare cât și creșterea animalelor, în special a bovinelor.

Societatea a luat ființă în luna septembrie a anului 1991 în baza Legii 36/1991 privind înființarea societăților agricole. „S-a pornit cu un număr de 15 membri fondatori, după care au aderat peste 200 de membri asociați. În prezent, societatea are în jur de 290 de membri, proprietari de teren, fie din localitatea Luieriu și Suseni, fie din alte părți, care actualmente nu mai locuiesc în aceste două localități.

Suprafața totală a societății este în jur de 670 de hectare de teren care se lucrează în cadrul asociației. În ce privește efectivul de animale, acesta este de 250 de capete bovine media anuală, din care 110 vaci cu lapte”, a precizat Mihai Morar, președintele Societății Agricole „Luiereanca”.

Cultura mare este axată în special pe cultura de grâu, porumb, orz și ovăz, culturi care la momentul de față se prezintă bine în câmp care anunță recolte frumoase. „Preponderent, în jur de 30 % din suprafață se cultivă cu grâu, orz de toamnă pe o suprafață de 40 de hectare, orzoaică de primăvară în jur de 30 de hectare, ovăz circa 50 de hectare, porumb siloz 30 de hectare, la fel și porumb boabe, la care se adaugă sorg, mazăre, lucernă pentru baza furajeră, plus undeva la 70 de hectare de fânațe. Cultura de grâu este de 130 de hectare, la care se adaugă cea de orz semănată în toamnă pe o suprafață de 40 de hectare. În prezent toate culturile sunt însămânțate, la fel și lucrările de administrare a îngrășămintelor chimice, în 12 mai fiind ultima zi de erbicidat la cultura de ovăz. Referitor la vreme, nu putem spune că am fost afectați de înghețurile din iarnă și din primăvara acestui an ceva mai atipică, cu temperaturi destul de scăzute. La culturile pe care le-am înființat în toamnă nu am avut de suferit din cauza înghețului. În prezent culturile arată relativ bine, inclusiv cele însămânțate în această primăvară”, a menționat Mihai Morar.

Valorificarea, factor esențial Valorificarea producției reprezintă unul dintre cei mai importanți factori, care menține societatea pe linie de profit, care să-i permită să meargă mai departe. „În ce privește cultura mare, aici sunt probleme în ce privește valorificarea, atât la grâu, orz și ovăz, precum și la porumb, deoarece prețurile sunt extrem de mici din punctul meu de vedere. Dacă ne referim la grâu, vorbim de un preț de 60 de bani kilogramul, 50 de bani la porumb. Noi ne valorificăm producția către firma care ne asigură motorina, iar în ce privește sectorul zootehnic, la diferiți procesatori din zona noastră, în ce privește laptele, respectiv la abatoarele din țară, Călărași sau Botoșani, în ce privește bovinele, și la diferiți clienți interesați pentru tineretul bovin pentru îngrășare”, a precizat președintele S.A. „Luiereanca”.

Perspectiva 2017 se anunță una bună, dat fiind faptul că subvențiile au început să intre într-o normalitate, mai puțin interesul conducătorilor pentru acest sector, este de părere Mihai Morar. „În ce privește acest an, sperăm să fie un interes mai mare pentru agricultură din partea conducătorilor, dacă tot se spune că avem cel mai bun pământ din Europa, dar, din păcate, interesul din partea guvernanților a fost relativ scăzut. Din ce observ, lucrurile au început să meargă înspre mai bine și, dacă se va merge măcar așa, cu acordarea în toamnă a avansului la subvenții pentru anul 2017, posibil să o ducem un pic mai binișor”, a subliniat președintele Societății Agricole „Luiereanca”.

ȘTIRI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BIHOR

MUREȘ

DIGI, UN PAS PÂNĂ LA ADMITEREA PE BVB

E.ON ENERGY GLOBE AWARD ROMÂNIA, LANSAT

news

72

DIGI, important furnizor de servicii de telecomunicații din România și Ungaria, a anunțat în 11 mai prețul stabilit cu privire la Oferta Publică Inițială a acțiunilor sale ordinare de clasă B („Acțiunile Oferite”) desfășurată pe Bursa de Valori București. Prețul stabilit este de 40 RON per Acțiune Oferită. Un număr de 23.918.519 acțiuni oferite au fost cuprinse în ofertă, reprezentând 25,6 % din numărul total de acțiuni emise de societate, cu excepția acțiunilor proprii deținute, fiind prezumată exercitarea opțiunii de supra-alocare de 10%, imediat după admitere. Citigroup Global Markets Limited și Deutsche Bank AG, London Branch acționează în calitate de Coordonatori Globali Comuni și, împreună cu BT Capital Partners S.A., Raiffeisen Bank S.A., Société Générale S.A./BRD – Groupe Société Générale S.A. și Wood & Company Financial Services, a.s., acționează în calitate de Deținători Comuni ai Registrului de Subscrieri în legătură cu oferta. “Suntem foarte mulțumiți de răspunsul puternic venit din partea investitorilor de retail și instituționali, încă de la momentul la care am făcut anunțul cu privire la Intenția de Listare pe Bursa de Valori București. Această Ofertă Publică Inițială reprezintă un pas important pentru evoluția DIGI, investitorii obținând astfel acces la un lider atractiv în industrie, cu o creștere structurală stabilă. Suntem de părere că sprijinul puternic venit din partea investitorilor reprezintă un testimonial cu privire la soliditatea activităților noastre existente și a perspectivelor noastre de creștere pe viitor. Așteptăm cu nerăbdare admiterea la tranzacționare preconizată pentru data de 16 mai”, a declarat Serghei Bulgac, CEO al DIGI.

BISTRIȚA

MIRELA POP, NOUL DIRECTOR GENERAL TERAPLAST Mirela Pop este noul director general al Grupului Teraplast, cel mai mare procesator de PVC din România și unul dintre principalii producători de

materiale pentru piața construcțiilor și instalațiilor. Mirela Pop este de profesie economist și face parte din echipa Teraplast de 9 ani. Pop a condus inițial diverse departamente din sectorul financiar, iar din 2014 a trecut în zona comercială, fiind responsabilă de managementul liniei de business Instalații & Amenajări.

De anul trecut, a preluat și conducerea liniei de business profile tâmplărie și activitățile de logistică. Business-urile gestionate de Mirela Pop generează aproximativ 50 % din cifra de afaceri consolidată a Grupului Teraplast.

Printre responsabilitățile importante ale Mirelei Pop în cadrul Grupului Teraplast a fost crearea departamentului de credit, în vederea recuperării creanțelor. Acest departament a adus compania la un nivel în care valoarea creanțelor litigioase este aproape zero. „În cei 9 ani petrecuți în Teraplast am lucrat în multe proiecte, destul de diferite de ceea ce făcusem până atunci. Nu mi-e teamă de provocări, pentru că nu sunt singură, am în spate o echipă puternică și profesionistă. Nu va fi un an ușor, dar suntem un Grup mare cu capital românesc, stabil din punct de vedere financiar, avem un portofoliu de produse care ne permite să ne reinventăm în permanență, astfel că suntem încrezători că vom reuși să ne atingem țintele de venituri și de profitabilitate bugetate pentru 2017”, a declarat Mirela Pop, noul director general al Teraplast. Grupul Teraplast și-a bugetat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 434,6 milioane lei și un profit net de 38,1 milioane lei.

Cea de-a doua ediţie a competiţiei E.ON Energy Globe Award România a fost lansată la 1 mai, iar toţi cei care au proiecte, idei sau iniţiative inovatoare în domeniul eficienţei energetice şi protejării mediului înconjurător le pot înscrie, până la data limită, 31 mai, pe portalul www.energyglobe.ro. Competiţia este deschisă pentru orice persoană fizică sau juridică din România, precum comune, municipalităţi, societăţi comerciale, instituţii ştiințifice şi de cercetare, organizații de stat, organizaţii neguvernamentale, școli sau universităţi. În funcţie de temă şi adresabilitate, proiectele înscrise vor fi grupate în cinci categorii: Companii, Municipalităţi, Do it yourself, Tineret şi Idei. Dacă în primele patru categorii sunt eligibile proiectele aflate în diverse faze de realizare, în cea de-a cincea categorie vor fi incluse doar acele iniţiative sau idei încă neimplementate. Proiectele câștigătoare la fiecare categorie în parte vor fi recompensate cu premii valoroase, vor fi promovate și se vor bucura de un larg interes din partea opiniei publice. Selectarea şi evaluarea acestora se va realiza de către un juriu independent format din specialişti de renume, iar decernarea premiilor va avea loc în cadrul unei Gale organizate în luna octombrie la Bucureşti. Marele câştigător se va califica la etapa internațională a Energy Globe Award.

Pagină coordonată de Ligia VORO