TB 71

TB

Transilvania Business AN VIII • NR 71 • 2017 • PREŢ 15 LEI

www.transilvaniabusiness.ro

IRUM Reghin devine actor global

PAG. 5-8 IRINEL POPESCU, TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR ÎN PROGRESUL ȘTIINȚIFIC PAG. 17-20 IRUM REGHIN DEVINE ACTOR GLOBAL PAG. 61-70 IT-UL ÎN ROMÂNIA. STUDIU DE CAZ - BRAȘOV PAG. 76-96 AGRO TB

97

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANALIZÄ‚

98

2

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

3

4

ESENŢIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

The Wine Book of Romania - Volumul II Pentru Marinela V. Ardelean, lumea vinului este una fascinantă: „Sunt atâtea povești de descoperit, atâtea arome de recunoscut, atâtea culori de descris, încât simțeam dorința de a scrie despre ele, să le parcurg pas cu pas pe fiecare, să le înțeleg și să transmit, printr-o carte, esența parfumului lor și excelența celor mai bune vinuri”.

După succesul avut cu primul volum The Wine Book of Romania, Marinela a continuat periplul cu noi descoperiri pentru iubitorii de vinuri și nu numai, care pot fi savurate în cel de-al doilea volum al ghidului celor mai bune vinuri din România și din Republica Moldova. „The Wine Book of Romania este, pentru mine, o provocare extraordinară și mă bucur de ea zi de zi. Este, totodată, și o mare responsabilitate.

Am pornit pe un drum anevoios, dar interesant și surprinzător, pentru că îmi doresc ca vinurile românești să fie apreciate la adevărata lor valoare și să-și câștige locul binemeritat pe harta vinurilor internaționale. Eu am făcut toate demersurile în acest sens și mi-am dat seama că interes există, că avem calitate, avem excelență și că putem să ne scriem propria istorie: a vinurilor românești”, a mărturisit Marinela.

De aici și ideea continuării acestei cărți, a primului ghid bilingv al celor mai bune vinuri din România și din Republica Moldova.

The Wine Book of Romania este un pas important în a ne promova vinurile în întreaga lume.

Toate vinurile prezentate în carte au fost jurizate de experți recunoscuți la nivel internațional.

Vorbim de descrierea și clasificarea a 279 de vinuri care aparțin de 75 de crame: 60 din România și 15 din Republica Moldova. Dacă, în primul volum, de exemplu, 15 % dintre vinurile evaluate au obţinut 5 stele din partea juriului, în acest al doilea volum veți descoperi 50 de vinuri care au primit calificativul maxim. Acest număr reprezintă 18 % din totalul vinurilor prezentate. Asta spune multe, nu?

Un alt exemplu este cel al vinului 100 % Fetească Neagră. În 2016, doar un vin din această categorie a obţinut 5 stele. În 2017, însă, vorbim de patru vinuri 100 % Fetească Neagră, dintr-un total de 15, care au obţinut calificativ maxim din partea experților.

Până a ajunge însă ca toate aceste vinuri să fie evaluate de juriul internațional, au mai fost câteva

Fondator Aurelian Grama Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro New Business Director Raluca Ursu (0759-022.321) raluca.ursu@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Redacția Redactori: C˜lin P oenaru, Sorin Trocan, Dan Lungu, Alin Zaharie, Laura Pop, °tef ana Mure˛an – editor online redactia@transilvaniabusiness.ro Corectura: Anamaria Grama

etape, care au constat într-o muncă de cercetare, desfășurată pe parcursul a mai multor luni de zile. În acest timp, Marinela V. Ardelean a vizitat crame din țara noastră, dar și din Republica Moldova și a degustat peste 2000 de vinuri. Pentru a selecta cel mult cinci etichete ale fiecărui producător, a trebuit să le analizeze cu rigurozitate și să le evalueze cu maximum de obiectivism, și asta pentru că obiectivul este ca The Wine Book of Romania să reunească exclusiv vinuri de top. „Nu pot decât să privesc cu încredere spre viitor și să mă bucur că suntem pe drumul cel bun, că facem pași înspre recunoaștere, înspre a ne clădi un nume respectat în materie de vinuri. Cred cu tărie că vom reuși să ne evidențiem pe piața vinurilor internaționale”, a adăugat Marinela.

Mai mult, Marinela V. Ardelean mărturisește: „Nu am cum să nu recunosc că și acest al doilea volum al cărții, la fel ca primul, reprezintă un mare angajament pe care mi l-am asumat față de industria vitivinicolă și față de producătorii de vin. E o carte de suflet, căreia i-am acordat toată atenția”.

Cel de-al doilea volum a venit cu noutăți, precum introducerea unui capitol dedicat exclusiv distilatelor din vin („vinars” în România şi „divin” în Republica Moldova). „Vă invit să descoperiți excelența vinurilor românești cuprinsă în cel de-al doilea volum The Wine Book of Romania! Îmi doresc ca această carte să vă inspire, să vă fie partener în alegerea vinurilor potrivite și să vă lăsați inspirați de poveștile spuse prin vin. Eu am făcut-o cu fiecare degustare, cu fiecare popas la cramele despre care am scris. Veți găsi în carte informații complete, dar și fotografii cu toate aceste locuri și cu vinurile pe care le-am selectat.

Cartea e o incursiune încântătoare, în timp, prin regiuni, printre arome și gusturi alese, și sper să vă bucurați de ea la fel de mult cum am făcut-o eu!”, a adăugat Marinela V. Ardelean.

Marinela V. Ardelean este specialist în branding şi business development în industria enogastronomică, degustător profesionist în concursuri internaționale de vinuri și profesor la Italian Chef Academy (Roma, Italia). Cu expertiză în internaționalizare și pasionată de inovația în comunicare, Marinela este autoarea celui mai premiat volum bilingv la nivel internațional despre vinurile românești, publicat în anul 2014, „50 de vinuri românești întâlnesc 50 de preparate culinare italiene”, autoare a The Wine Book of Romania și co-organizator RO-Wine | International Wine Festival of Romania.

DTP: R˜z van Matei - IQ-Design oÿ ce@iq-design.ro Manageri publicitate Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Bistri˙a-N˜s˜ud , Cluj Florin Marcel (0740-075.219) f orin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mure˛ Ionu˜ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureˇti, Satu Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureˇti, Bra˛ov, Hunedoara, Sibiu, Timiˇ Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureˇti, Cluj °t efan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureˇ Administrația Director resurse umane: Anamaria Grama Responsabil abonamente: Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Traÿ c manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamf lie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tip˝ rit la Kumar Print SRL Baia Mare Regia de publicitate: Midas Media Bucure˛ti Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Of ciul Na˙ional al Registrului Comer˙ului Revist˝ e ditat˝ de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adres˝ r edac˙ie ˆi administra˙ie: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureˆ: Str. Prim˜riei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distribu˙ie na˙ional˝: Casa de Difuzare Pres˜ Ne w Concept SRL, în re˙eaua de benzin˜rii Art Oil, Nis (Gazprom), OMV & Petrom, în hyperrmarketurile Carrefour Hypermarket ˛i Real M, în Carrefour Supermarket, în magazinele de pres˜ O ctagon ˛i X press Re˙ele distribu˙ie controlat˝: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente interna˙ionale, na˙ionale ˛i regionale de top TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb Revist˝ e conomic˝ distribuit˝ na˜ional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

5

Irinel Popescu, președinte al Academiei de Științe Medicale:

”România trebuie să aibă propriul program național de transplant” de Arina MOLDOVAN

Se vorbește adesea despre cât de bună este școala românească de medicină, valoarea sa fiind dată de contribuția la progresul științific și excelența în activitatea clinică, însă o finanța e defi itară și lipsa unei strategii naționale de sănătate, adaptată la posibilitățile economice ale României, face aproape imposibilă orice încercare de a intra în competiție cu multe dintre sistemele de sănătate ale țărilor vecine. La nivel european, România se află pe ultimele locuri la capitolul cercetare, susține Prof. Dr. Irinel Popescu, realizatorul primului transplant hepatic din România, șef al Centrului de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic din Institutul Clinic Fundeni și președinte al Academiei de Științe Medicale din România. Într-un interviu acordat revistei Transilvania Business, academicianul român vorbește despre situația actuală a transplantului în țara noastră, în ce măsură cercetarea românească este integrată în cea europeană, dar și despre așteptările din partea statului român pentru ca medicina românească să contribuie, în continuare, la progresul științifi .

6

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În ultimul an, tema legată de transplant a fost intens dezbătută, fiind un aspect care a generat neîncredere privind modul în care este administrat fenomenul transplantului în țara noastră. Cum se prezintă la momentul actual situația transplantului în România? În prezent, numărul donatorilor a scăzut la aproximativ jumătate față de cel care era înainte de „dezbaterea” despre care vorbiți. În realitate, au fost, mai curând, o serie de declarații despre alocarea organelor, niciodată probate, dublate de amenințări la adresa corpului medical, foarte prost percepute, mai ales în spitalele din teritoriu, în special în cele de la care proveneau donatorii.

Singurul efect „palpabil” de până acum a fost această înjumătățire a numărului de donatori ceea ce, din păcate, face cu atât mai dificilă orice discuție despre alocarea organelor și, în orice caz, anulează șansa a peste 150 de bolnavi care ar fi putut beneficia de un transplant hepatic sau renal în 2017 dacă numărul donatorilor s-ar fi menținut la cifrele anterioare, adică 140-150 câți erau în 2014-2015, față de 70-75 câți se estimează că vom avea în acest an.

De ce este nevoie pentru ca programul de transplant să funcționeze din nou la parametrii apropiați necesității patologiei din țară?

Sunt mulți bolnavi aflați pe listele de așteptare, a căror sănătate și viață depinde de un donator de organe.

Față de alte procedee medicale, pentru care românii cu posibilități materiale pot apela cu relativă ușurință la spitale din străinătate, în transplant, aceste posibilități sunt foarte limitate deoarece străinii nu sunt acceptați pe listele de așteptare decât într-un număr foarte restrâns în majoritatea țărilor din lume.

De aceea, este evident că și România trebuie să aibă propriul program național de transplant, dacă dorește să asigure sănătatea cetățenilor săi, care au nevoie de acest procedeu.

De ce ar fi nevoie pentru ca transplantul pulmonar să poată deveni realitate în România astfel încât pentru pacienții români, care au nevoie de un transplant de plămâni, să nu mai reprezinte doar intervenția la Viena singura soluție, ci să aibă soluția la ei acasă?

Ar fi nevoie de un sprijin suplimentar din partea Ministerului Sănătății pentru ca singurul centru care a fost acreditat de către Agenția Naționala de Transplant, Spitalul Sf. Maria (n.red. Spitalul Sf. Maria din București), să poată funcționa. Consider absolut decisivă crearea condițiilor ca Dr. Igor Tudorache să poată lucra în România, eventual în mod permanent. Un specialist de o asemenea valoare se formează în cel puțin 10 ani, iar România nu mai poate aștepta atât pentru a demara un program de transplant pulmonar și nu văd alte soluții care ar putea fi a licate pe termen scurt sau mediu. În ultimele două decenii s-a încercat creionarea a diferite strategii care să fie puse în aplicare în domeniul sănătății, multe fiind fără finalizare. În ce măsură ar fi posibilă crearea unei strategii pe termen lung, care să plece de la necesitățile României, raportat la posibilitățile de finanțare?

Simpla creare a unei strategii nu ajunge, deși nici aceasta nu este ușor de făcut. De-a lungul timpului au fost mai multe încercări, toate eșuate. De aceea, îmi pare rău să o spun, dar nu văd, dacă nu am reușit până acum, de ce am reuși de aici înainte! În plus, o strategie trebuie și să fie dusă la îndeplinire, ceea ce este infinit mai greu. Cu siguranță, însă, că o astfel de strategie ar trebui să facă o

mare diferență față de mersul în derivă al sistemului, în momentul de față.

Cum ar trebui să arate o astfel de strategie și ce ar trebui să cuprindă, astfel încât sistemul de sănătate românesc să intre într-o competiție strânsă cu sistemul sanitar din țările vecine, exemplu Ungaria, Turcia, Austria?

O astfel de strategie ar trebui să fie adaptată la posibilitățile economice ale României, care sunt cele pe care le știm cu toții. Pe de altă parte, chiar și în asemenea circumstanțe, unele lucruri s-ar putea face cu câteva condiții: - evaluări periodice corecte și cinstite ale rezultatelor; pentru că ați menționat cele trei țări din zona noastră geografică, un criteriu ar fi, de exemplu, cum să facem ca bolnavii să se adreseze spitalelor din România (ce trebuie să schimbăm sau să îmbunătățim) și nu celor din aceste țări; - continuarea implementării strategiei pe baza analizei acestor rezultate și nu a unor factori subiectivi (de obicei de natură politică);

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

- încetarea vânătorii de vrăjitoare care aproape a paralizat managementul de spital în momentul de față, ajungându-se în situația ca nimeni să nu mai semneze nimic și nimeni să nu se mai angajeze la nimic; un stat puternic trebuie să aibă mijloace să blocheze ilegalitățile înainte de a se produce, nu să le ancheteze după ani și ani de zile, de multe ori fără rezultat și cu efecte psihologice devastatoare asupra tuturor celor implicați.

Cum arată România în peisajul cercetării medicale la nivel european și chiar mondial? Ce rezultate există la ora actuală privind proiecte de cercetare de vârf care să poziționeze cercetarea românească în circuitul european?

România ocupă unul dintre ultimele locuri în cercetare la nivel european. E mai greu de spus care e acest loc la nivel mondial.

S-a plecat cu mentalități contraproductive și cu o finanțare aproape inexistentă. Din anul 2000 finanțarea cer-

COVER STORY

cetării medicale s-a schimbat mult în bine față de nivelul anterior, dar nu și față de cel european, în general, unde este rămasă mult în urmă. În cei 17 ani care au trecut de atunci, s-a conturat o rețea națională de centre de cercetare, unele mai vechi, altele mai noi, între acestea unele construite cu finanțare europeană, și colective de cercetători care, dacă sunt susținute, vor putea performa și de aici înainte.

România a obținut deja unele rezultate în cercetarea endoteliului vascular și aterosclerozei, a modificărilor genetice în cancer, a terapiilor antivirale, a aplicațiilor nanotehnologiilor în medicină etc.

Cercetătorii români au fost și sunt preocupați, în continuare, de inserția în rețele internaționale de cercetare, care să le permită un progres mai rapid și alinierea la standardele internaționale. Dar, trebuie să o spunem foarte clar, cea mai mare parte a finanțării în cercetare provine din fonduri naționale. De aceea, pentru susținerea acestor eforturi, România trebuie să mențină un nivel adecvat al finanțării cercetării.

7

8

COVER STORY

Academia de Științe Medicale, prin reprezentanții săi, au acționat în comisiile Ministerului Sănătății pentru stabilirea programelor de cercetare până în anul 2020. Puteți să ne oferiți mai multe detalii, pe ce arii de cercetare se vor extinde acestea și pentru ce surse de finanțare se va aplica?

Deocamdată, din păcate, programele de cercetare ale Ministerului Sănătății nu au încă finanțare. Pe de altă parte, Academia de Științe Medicale se preocupă de toate posibilitățile pe care le oferă sistemul de cercetare din România. În mod normal, Academia de Științe Medicale ar trebui să aibă un cuvânt de spus în toate deciziile care privesc organizarea și finanțarea cercetării din România. M-a bucurat faptul că, de curând, Ministerul Cercetării a onorat instituția noastră prin numirea reprezentantului Academiei de Științe Medicale în funcția de președinte al Comisiei de Științe ale Vieții în cadrul Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare.

Progresul vine din cercetare, iar în viitor se conturează mai multe direcții de cercetare pentru o singură sănătate ”One Health”. Cum își va găsi aplicabilitatea în spațiul medical românesc acest nou concept medical global?

Acest nou concept este foarte la modă, în momentul de față, la nivel internațional. România s-a dovedit a fi unul

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

dintre pionierii domeniului, mai ales datorită preocupărilor domnului Prof. Nicolae Manolescu care a dezvoltat de-a lungul timpului medicina comparată și, mai ales, oncologia comparată. În calitate de președinte al Academiei de Științe Medicale și de vicepreședinte al Federației Europene a Academiilor de Medicină am susținut și încurajat aceste eforturi. În prezent, Prof. Nicolae Manolescu conduce o instituție națională care se numește „One Health”, bine inserată în circuitele științifice internaționale - anul trecut a organizat un congres plin de succes la București - și încearcă să dezvolte în România un concept care înseamnă, în realitate, că pe planeta Pământ putem vorbi de o singură sănătate a omului, animalelor, plantelor și a planetei, în general.

Este un concept interesant a cărui implementare, însă, mai are un drum lung de parcurs.

Academia de Științe Medicale a făcut propuneri pentru investirea Academiei ca și organ de autoritate publică în sistemul sanitar. Ce înseamnă acest demers?

Academia a primit deja, de circa trei ani, acest statut și aceasta face parte din eforturile pe care le-am întreprins împreună cu domnul Secretar General, Prof. Dr. Mircea Ifrim, și cu membrii Biroului Executiv, de întărire a poziției instituției noastre și de creștere a prestigiului acesteia la nivel național și internațional.

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Consultații “second opinion” și diagnostic precis la un click distanță de Arina MOLDOVAN

Sursă foto: www.demcon.nl

Printr-un amplu proiect cu finanța e europeană, pacienții din întreaga țară vor putea avea acces la opinia unui expert din țară sau din străinătate, pentru afecțiunile de care suferă, direct din cabinetul medicului de familie. Ce aduce nou acest proiect în peisajul medical românesc și ce impact ar putea avea pentru viitor a oferit detalii Dr. Carmen Nicolau, managerul proiectului.

Vă rog să oferiți mai multe detalii despre proiectul “Rețeaua Națională de Cercetare-Dezvoltare-Inovare în Imagistică Hibridă și TeleMedicină Avansată în Gastroenterologie și Cardiologie IMAGE“ pe care îl veți implementa la nivel național.

Acest proiect vine în continuarea unui alt proiect dezvoltat de noi, începând cu anul 2010, când am creat o rețea

regională de tele-ecografie prin deplasarea unor aparate dedicate în cabinetele medicilor de familie și am examinat ecografic pacienții acestora, la distanță. Medicul de familie se afla cu pacientul în cabinetul său, iar noi ne aflam în diferite locații; s-a întâmplat să examinez fiind în București, Sibiu sau în alte țări, pur și simplu conectândumă pe internet după un protocol foarte bine stabilit, atât pe

9

10

SĂNĂTATE un laptop cât și pe un smartphone. Au fost examinați peste o mie de pacienți, în acest fel, în decursul celor șase ani și jumătate. Inițial doar eu, apoi și alți colegi s-au implicat în acest proiect. Experiența obținută a validat ideea că ecograful poate să stea în cabinetul oricărui medic de familie, chiar dacă medicul respectiv nu a dobândit cunoștințele și acreditările pentru a face ecografie. Examinarea ecografică se poate face și la distanță în două moduri: în timp real sau în doi timpi (medicul, după un protocol standardizat, pe care și-l însușește într-un timp foarte scurt, înregistrează examinarea sub forma unui filmuleț și un specialist în ecografie îl citește, descărcându-l de pe server într-un alt moment). În cadrul noului proiect, ne-am propus să elaborăm o rețea națională de telemedicină pentru cardiologie și gastroenterologie care, în afară de ecografie, să cuprindă și componenta de telemedicină de tip “second opinion”, adică datele pe care pacientul le-a acumulat în cursul unei investigații efectuate pot fi încărcate în sistem, după un protocol, și citite de către un expert în problema pe care o are acest pacient, aflat la distanță. În felul acesta, se anulează drumurile pe care pacienții le făceau într-un centru sau altul căutând persoana potrivită pentru patologia lor.

Proiectul propune anularea deplasărilor inutile, pacienții ajungând în centrul respectiv fie cu investigații parțiale, fie căutând în direcție greșită, fie la un moment nepotrivit și erau obligați să se întoarcă acasă sau să rămână pentru mai multe zile, nereușind să-și rezolve problema. De data aceasta, plecarea de acasă se va face numai după ce informațiile medicale pe care pacientul le are sunt prelucrate deja de un expert, ce formulează o serie de ipoteze de lucru, sugerează completarea investigațiilor și locurile unde s-ar putea face, iar, după ce toate investigațiile sunt încărcate în sistem, expertul dă răspunsul în domeniul respectiv și sugerează pacientului tratamentul. În felul acesta, pacientul se deplasează într-un centru de excelență cu un dosar gata completat pentru a i se rezolva problema, nu pentru a i se căuta problema. Economia aceasta de timp și de spațiu este unul dintre argumentele pentru o astfel de rețea. Al doilea argument, destul de puternic, este eficientizarea forței de muncă din medicină, efi ientizare care se impune tot mai mult, ținând cont de decalajul în creștere între nevoia de servicii medicale și oferta de servicii medicale, dar și a migrării experților formați în România către alte țări.

Pacienții trebuie să fie îndrumați spre medicii cu experiență în domeniul de care au nevoie aceștia. Se vor evita selectările pe criterii greșite.

Veți lua legătura cu mai mulți experți din țară care să se alăture acestui proiect?

Da. Noi, pe de o parte, creem rețeaua predând în cadrul proiectului, 40 de ecografe specializate în telemedicină. În cadrul acestei rețele, medicii de familie vor putea încărca atât Proiectul „Rețeaua Națională de Cercetare-Dezvoltare-Inovare în Imagistică Hibridă și TeleMedicină Avansată în Gastroenterologie și Cardiologie IMAGE“ a fost co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, Competiția POC-A.1-A1.1.1-A-2015, manager de proiect fiind Dr. Carmen Nicolau, medic primar gastroenterolog și manager al Centrului de Medicină Integrativă ”Lotus Life” din Tîrgu Mureș, sediul unuia dintre cele două mari centre de excelență de la nivel național, care vor fi dotate cu aparatură de ultimă generație în cadrul acestui proiect.

Proiectul va fi mplementat în perioada 2016- 2019.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

filmele ecografi e, cât și dosarele medicale ale pacienților, pe care doresc să le supună atenției specialiștilor gastroenterologi, cardiologi sau oncologi, într-un server, în cadrul unui program ultrasecurizat, perfecționat, un program de maxim interes la ora actuală în Europa și în lume, dar care se va dezvolta pe cerințele noastre. În cadrul acestui proiect vor beneficia de posibilitatea de a selecta experți înscriși în rețea, care sunt specializați în problema pacientului, ce vor descărca din server dosarul medical, îl vor evalua, vor solicita investigațiile care mai sunt necesare pentru rezolvarea cazului. După terminarea procesului de evaluare la distanță, dacă este necesar, pacientul se deplasează în centrul medical indicat de expert, direct pentru a i se aplica terapia de care are nevoie.

Cum va ști un anumit expert că dosarul pacientului este adresat lui?

Patologia va fi încărcată de către un medic care va avea deja o orientare asupra patologiei, va ști deja că pacientul suferă de probleme gastroenterologice, spre exemplu, și nu cardiologice sau invers. În cadrul gastroenterologiei va ști că problemele țin de tubul digestiv sau hepatologie, apoi dacă sunt probleme de tub digestiv va avea posibilitatea să aleagă din panelul de experți pe cei cu grad de expertiză în diferite domenii. Nu va ajunge să fie descărcat un dosar medical al unui pacient cu probleme hepatice de către un expert care este specializat în terapii endoscopice. Experții sunt prezentați cu gradul lor de expertiză, iar medicul de familie va ști să selecteze încotro să-l îndrume pe pacient. De asemenea, este posibil ca pacientul să solicite un expert, prin intermediul medicului său de familie.

Medicul de familie este cel care va îndruma pacientul să facă inițial investigațiile necesare pentru dosar?

Fie că-l va îndruma până la un punct, după care are nevoie de ajutor pentru a-i schița mai departe celelalte investigații, fie sunt deja colectate un set de investigații, dar nu este evidentă concluzia și atunci medicul de familie solicită ajutorul unui coleg specializat în domeniul respectiv pentru a defini dacă mai este nevoie de ceva, dacă are deja un diagnostic și niște argumente sau, dacă diagnosticul nu este încă conturat, ce anume ar putea să sugereze expertul să se mai efectueze până la momentul în care se poate institui terapia. În afară de crearea acestei rețele proiectul are și o componentă de cercetare medicală. Despre ce este vorba? În cadrul rețelei se vor crea două mari baze de date. Se va crea o bază de date formată din foarte multe filme ecografice și buletinele ecografice atașate lor, care vor constitui o sursă de informații foarte utilă pentru a începe o cercetare. În plus, se va crea o bază de date formată din fișe medicale, scrisori medicale, toate acestea sunt folosite cu acordul scris al pacientului și, sub mențiunea anonimatului, vor putea fi folosite de către cercetători pentru a-și elabora sau verifica anumite ipoteze de lucru. Se va putea lucra strict pe baza de date, făcând corelații pe verticală, pe orizontală între informațiile disponibile sau se vor putea propune diferite proiecte de cercetare cu un design al studiului pentru studii prospective și cercetătorii vor avea posibilitatea să selecteze din această bază de date pacienții de care au nevoie în studiul respectiv, medicii de care au nevoie să colaboreze, explorările imagistice care trebuie efectuate prospectiv etc. Fiind o rețea națională, vor fi generate și incluse date în forme concrete, bazate pe evidențe, ceea ce constituie un element extrem de important pe care se pune mare accent la ora actuală.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Având în vedere că va exista o astfel de bază de date, se vor putea pune la punct registre care la momentul actual sunt deficitare în România? Vor putea fi puse aceste date la dispoziția decidenților pentru elaborarea unor strategii, planuri naționale?

Ne dorim foarte mult acest lucru. Pe măsură ce informațiile se vor acumula sunt convinsă că, bazându-ne pe calitatea acestor informații, vor fi interogate aceste baze de date atunci când se va pune problema, inclusiv la nivel de strategie națională de sănătate. Sunt optimistă în această direcție, sper să fie mica noastră constribuție la marea problemă de sănătate din România. În prezent, în România, ce registre de pacienți există în domeniul gastroenterologiei?

Registrele din domeniul gastroenterologiei au fost în cele două mari patologii, pe care le tratăm cu programe naționale. În domeniul bolilor inflamatorii intestinale și în domeniul hepatitelor cronice virale au fost tentative, nu au funcționat foarte bine. Noi nu putem decât să sperăm ca, atunci când se vor rediscuta aceste subiecte și se va pune problema să se creeze aceste registre naționale, să poată fi accesată și baza de date construită prin proiect.

Sistemul informațional, din cadrul rețelei a fost deja creat sau urmează să fie creat?

Rețeaua se află în stadiul de finalizare în sensul că aparatele sunt în lucru la producător - cele 40 de teleecografe, serverul, care este mai special, și, mai ales, programul, care stă la baza acestei rețele, se află într-un stadiu avansat de dezvoltare, fiind extrem de complex. Aici este marele merit al susținerii într-un parteneriat privat-fonduri europene pentru că ne permite să accesăm echipamente de calitate, atât la nivel de hardware cât și la nivel de software. În cadrul acestui proiect există un grad mare de inovativitate pentru

SĂNĂTATE

că softul care va fi rulat pe acest server este încă în curs de dezvoltare, programatorii lucrează la ora actuală pentru a atinge în cadrul acestui soft, pe care-l vom achiziționa, toate punctele propuse. Este un soft cu caracter inovativ, la care se lucrează cu experți în parteneriat româno-german.

Cum vor fi distribuite cele 40 de ecografe medicilor de familie din întreaga țară?

Fiind vorba de un ecograf în fiecare județ, selectarea medicilor de familie s-a făcut după criteriul pasiunii pe care medicul respectiv o pune în ceea ce face și în funcție de interesul pe care îl are în domeniu, pentru că este o muncă în plus, pentru care trebuie să existe pasiune, consecvență, perseverență, atitudine pozitivă.

Proiectul prevede existența a două centre mari de excelență. Unde anume?

Aceste centre de excelență, localizate în Tîrgu Mureș și Craiova, se vor dota în cadrul proiectului pentru că în fiecare centru există un reprezentant al echipei care a scris proiectul, dar rețeaua va cuprinde și centre care deja există, care au dotările necesare și care se constituie și ele în centre de expertiză care vor gravita în jurul centrelor mari universitare medicale, una din condițiile derulării proiectului fiind stabilirea de legături și colaborări între mediul de cercetare public și cel privat.

Medicii specialiști pentru ”second opinion” cum vor fi selectați? În mare parte deja s-a discutat cu dânșii și continuăm să avem discuții și cu alți colegi de-ai noștri. Noi vedem lucrurile, din punct de vedere tehnic, clar extensibile în perspectivă la nivel internațional. Speranța mea este ca legislația să permită identificarea medicului specialist format în țară și plecat în străinătate, care să poată fi convins să acceseze la distanță aceste date și să ofere părerea personală. În acest

11

12

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

fel am putea să împletim experiența acumulată aici cu cea câștigată în străinătate și să rezulte o expertiză de foarte bună calitate pentru pacienții din România.

Consultatiile se vor face contra cost sau va exista un sistem de decontare pe programul de telemedicină?

Costurile consultațiilor și ale ecografiilor în sistem de telemedicină vor fi corelate strict cu cheltuielile operaționale legate de funcționarea rețelei de telemedicină.

Prof. Dr. Adrian Săftoiu, de la Centrul de Cercetare în Gastroenterologie şi Hepatologie Craiova:

”Un sistem de second opinion, opțiune importantă pentru viitor” Cu peste 20 de ani de experiență în gastroenterologie și endoscopie, recunoscut pe plan național și internațional pentru activitatea de cercetare desfășurată, Prof. Dr. Adrian Săftoiu, de la Centrul de Cercetare în Gastroenterologie şi Hepatologie Craiova este directorul științific al proiectului. În opinia sa, proiectul va permite deschiderea de noi orizonturi ce creează premisele accesului pacienților la servicii medicale semnificativ îmbunătățite și va permite generarea de baze de date clinice utilizate în cercetarea medicală.

Făcând o paralelă între sistemul sanitar românesc și sistemele sanitare din străinătate vă rog să faceți o scurtă prezentare a ceea ce va însemna proiectul “Rețeaua Națională de Cercetare-Dezvoltare-Inovare în Imagistică Hibridă și TeleMedicină Avansată în Gastroenterologie și Cardiologie IMAGE“ pentru medicina românească și, implicit, pentru pacientul român.

Una dintre principalele probleme ale sistemului de sănătate din România este reprezentată de disponibilitatea scăzută a infrastructurilor și echipamentelor medicale de înaltă performanță, care să permită diagnosticul precoce și utilizarea de tehnici minim-invazive de tratament. În domeniul hepatologiei și gastroenterologiei, stabilirea unui proces de diagnostic exact a impus utilizarea de tehnologii imagistice recente, care includ ecografia cu substanță de contrast și elastografia ultrasonografică, endoscopia de înaltă rezoluție sau tehnici cross-secționale imagistice de tipul tomografiei computerizate și rezonanței magnetice, în special cu reconstrucții vasculare. Orice proiect de infrastructură medicală, cu atât mai mult proiectul IMAGE, creează premisele accesului pacienților la servicii medicale semnificativ îmbunătățite și va Sursă foto: res.cloudinary.com

permite generarea de baze de date clinice utilizate în cadrul unor studii clinice prospective. Consecințele directe ale utilizării unor astfel de explorări imagistice constau în evitarea intervențiilor chirurgicale inutile, cu scăderea morbidității și mortalității induse de acestea, scăderea duratei de spitalizare și creșterea raportului cost-efi iență. În condițiile finanțărilor fragmentare și, evident, insuficiente din sistemul medical românesc, orice aport de capital și orice investiție din domeniul medical devine astfel necesară și chiar indispensabilă în anumite specialități. În acest context, dezvoltarea unei rețele naționale de telemedicină în gastroenterologie și cardiologie va crea un acces universal al pacienților pentru consultații și ecografii în sistemul de medicină primară, urmate de second opinion la nivelul medicilor specialiști, prin utilizarea de explorări imagistice complexe, integrate și competitive față de nivelul înalt al serviciilor medicale din Europa de Vest sau Statele Unite ale Americii.

Cercetarea medicală din România cum se vede de la nivelul celorlalte țări?

Cercetarea medicală din România a beneficiat în ultimii ani de o componentă clinică aplicativă și mai puțin de componenta fundamentală. Astfel, studiile clinice efectuate în România care au vizat metodele imagistice utilizate în gastroenterologie și cardiologie au permis accesul cercetătorilor și medicilor la fluxul principal internațional prin publicarea de articole în reviste indexate Thomson ISI Web of Knowledge (Clarivate Analytics), cu factor de impact mediu și mare. Din păcate, finanțarea deficitară de pe parcursul ultimilor ani nu creează premise pozitive pentru continuarea activității de cercetare-dezvoltare-inovare întrun ritm apropiat țărilor dezvoltate din UE sau SUA. Implicarea actorilor privați care să co-finanțeze proiectele de cercetare-dezvoltare poate reprezenta o soluție pe termen scurt, urmată de accesarea altor fonduri structurale UE sau prin programul Horizon 2020. Colaborările internaționale și integrarea rețelelor de cercetători din România în studii clinice și proiecte internaționale se poate face în viitor dacă accesul la infrastructura de cercetare-dezvoltare va fi posibil, prin investiții susținute la nivelul entităților din mediul public și/sau privat. Din păcate, ultimele decizii legate de eliminarea evaluatorilor din străinătate în competițiile naționale de cercetare aruncă o umbră asupra întregului sistem de cercetare, așa cum este el perceput din exterior.

Principiul second opinion, care se regăsește frecvent în străinătate și mai puțin în România, este unul dintre aspectele importante ale acestui proiect. Va putea acest proiect să deschidă calea unor “noi drumuri” în medicina românească, să fie un exemplu de urmat?

Una dintre componentele importante ale proiectului IMAGE este legată de disponibilitatea de re-evaluare a rezultatelor testelor imagistice (second opinion) care sunt dependente de operator și, bineînțeles, de calitatea echipamentelor folosite pentru diagnostic în centrele de excelență. Majoritatea clinicilor de prestigiu din SUA dispun, în prezent, de protocoale performante de second opinion, care permit stabilirea unui nou diagnostic comparativ cu cel stabilit prin explorările inițiale. Un studiu recent, efectuat la Mayo Clinic în SUA, a demonstrat că, la aproximativ 21 % dintre pacienți, diagnosticul a fost complet schimbat, în timp ce, la 66 %, diagnosticul a fost modificat/rafinat după re-evaluarea într-un centru de excelență (second opinion). Consecințele diagnosticelor incorecte/incomplete constau în erori de tratament, riscuri pentru pacienți sau complicații și intervenții terapeutice inutile, generând costuri suplimentare pentru sistemele de sănătate. În acest context, implementarea unui sistem de second opinion devine o opțiune extrem de importantă pentru viitor.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INEDIT

13

14

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Demersuri pentru noi politici publice de sănătate

Florin Buicu: “Ne dorim, prin noua Lege a Sănătății, un cadru predictibil, transparent” de Arina MOLDOVAN

O nouă Lege a Sănătății, reglementarea domeniului suplimentelor alimentare, etichetarea și taxarea alimentelor nocive care aduc prejudicii sănătății sunt măsuri ce urmează să fie dezbătute și implementate în următoarea perioadă. Mai multe detalii a oferit Conf. Dr. Florin Buicu, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților. În domeniul sănătății vorbim de Legea Sănătății care acoperă toate domeniile sectoriale - sănătate publică, asistență medicală, reglementarea activității organismelor profesionale, finanțare. Legea de bază are ca și reglementări de punere în aplicare legislația secundară.

O nouă Lege a Sănătății, chiar dacă va avea o dată de intrare în vigoare, determinată de publicarea în Monitorul Oficial, va avea nevoie de etapizare a intrării în vigoare a diverselor reglementări, determinate de

apariția legislației secundare acolo unde este cazul, termenele de intrare în vigoare putând ajunge până la 1 an. Ne dorim, prin noua Lege a Sănătății, un cadru predictibil, transparent, care să vină în sprijinul cetățeanului, al furnizorilor de servicii medicale.

Noul proiect va schimba și sistemul de asigurări de sănătate, respectiv finanțarea? Dacă da, cum?

Modificări în privința finanțării sistemului de sănătate au avut loc. Vreau să vă reamintesc ultima

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

modificare legislativă prin care abonamentele pentru sănătate sunt deductibile fiscal în limita a 400 de euro anual. De asemenea, vreau să vă reamintesc prevederea din programul de guvernare conform căreia vor rămâne de plătit doar CAS și CASS. Aceste prevederi țin de politica fiscală a României. Deja legislația noastră are introduse asigurările private de sănătate. Deși această reglementare deja este introdusă, ponderea asigurărilor private este foarte mică. Cred că aici mai avem de lucru, în definirea pachetelor de servicii, a asigurărilor complementare și suplimentare. În urma dezbaterilor care vor avea loc, la care cu siguranță vor participa și organizațiile pacienților dar și reprezentanții asiguratorilor, vreau să luăm cele mai bune decizii în sprijinul pacienților.

Nu vreau să mă antepronunț legat de forma finală la care se va ajunge. ”Viziunea principală a programului de guvernare în domeniul sănătății este construită în jurul cetățeanului și nu a sistemului medical, scopul final fiind acela ca individul să nu se mai deplaseze pentru un act medical de calitate, ci sistemul să fie construit cât mai aproape de cetățean”, se precizează în programul de guvernare al PSD. În acest context, cum va răspunde noua lege a sănătății nevoii pacientului?

Toate reglementările din domeniul sănătății își doresc să aibă pacientul în centru. În jurul pacientului trebuie să graviteze serviciile medicale de care acesta are nevoie, atunci când are nevoie. Pentru asta avem nevoie de resursa umană necesară pentru a furniza aceste servicii. Înființarea Centrului de resurse umane în subordinea Ministerului Sănătății are rolul de a oferi reglementatorului instrumentul care să ne arate nevoia de specialiști pe nivele de pregătire, pe regiuni, proiecția necesarului de specialiști pentru următoarele generații.

De asemenea, noile tehnologii dezvoltate în ultimii 20 de ani modifică modelul de oferire al serviciilor medicale. Noile tehnologii transformă banalele telefoane și aplicațiile pentru acestea în instrumente care pot ajuta diagnosticul. Telemedicina este utilizată deja în serviciile de urgență și poate reprezenta un instrument de care ne putem folosi în asigurarea unor servicii medicale, inclusiv în zonele în care acum, din păcate, nu avem o acoperire suficientă cu medici, dar pentru aceasta trebuie să modificăm și modalitatea de finanțare a acestor servicii. În domeniul Sănătății, printre prioritățile legislative se numără și reglementarea suplimentelor alimentare. Ce își propune proiectul de lege privind suplimentele alimentare?

Proiectul de Lege pentru reglementarea suplimentelor alimentare se află la Camera Deputaților, la Comisia pentru sănătate. După data de 1 septembrie vor reîncepe dezbaterile pe acest proiect. În cursul lunii iunie, am avut dezbateri în Comisie la care au participat reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Ministerului Agriculturii, reprezentanți ai producătorilor și organizații ale pacienților. În primul rând ne propunem reglementarea acestui domeniu pornind de la faptul că, în momentul de față, pe piață au fost identificate produse înregistrate ca și suplimente alimentare, deci care pot fi achiziționate fără prescripție medicală, dar în componența cărora au fost identificate produse care le transformă în medicament. Ne propunem să re-

SĂNĂTATE glementăm domeniul și publicitatea la aceste produse, astfel încât pacientul, consumatorul să nu fie înșelat de tot felul de reclame.

Va aduce o clasificare a suplimentelor alimentare?

Cum anume și în ce măsură reglementările aduse vor ajuta producătorii autohtoni? În primul rând ne dorim o definire clară și, pe această bază, o clasificare a acestor produse, reglementarea clară a modului de înregistrare a acestor produse, modul de etichetare, de publicitate. De asemenea, ne dorim o definire a instituțiilor care se ocupă de acest domeniu, acum lucrurile sunt împărțite între sănătate și agricultură într-un mod defectuos, a atribuțiilor acestor instituții, de la reglementare, înregistare, control.

Reglementările vor asigura, pe de-o parte, cetățeanul că reclama este corectă, că va consuma un produs corespunzător, că nu va fi înșelat. Pe de altă parte, oferă predictibilitate industriei și producătorilor care vor ști ce au de făcut. În acest domeniu avem modelele de bune practici din fiecare țară europeană, cum fac ei de la înregistarea produselor la urmărirea și avizarea reclamelor și vom adopta, în urma dezbaterilor, o formă care să ajute toți producătorii în sensul îndeplinirii cerințelor minimale legale.

O altă prioritate legislativă o constituie etichetarea și taxarea alimentelor nocive care aduc prejudicii sănătății. Vă rog să oferiți mai multe detalii, în principal, și despre ce produse este vorba.

O serie de state europene, și nu numai din Europa, au introdus o taxare suplimentară a unor categorii de băuturi și alimente nocive pentru sănătate, sumele obținute din aceste taxe fiind utilizate în domeniul medical. Așa cum avem taxa pe viciu introdusă pentru țigări în România, aceste state europene au introdus o taxare suplimentară pentru alimentele cu un conținut nociv pentru sănătate, aici ne referim la zahăr, de exemplu, sau chiar grăsimi. Ne referim la produse la care conținutul este peste o anumită valoare prag. De asemenea, ne dorim să purtăm dezbateri și pe oportunitatea etichetării corecte a alimentelor, astfel încât cetățeanul să vadă în momentul în care cumpără un produs că acel produs are un conținut, hai să spunem, natural sau vorbim de un produs nociv sănătății. Alegerea va aparține consumatorului, dar decizia trebuie să fie luată în cunoștință de cauză. În ce măsură acest proiect de lege va putea garanta calitatea și securitatea produselor și o mai bună educare a consumatorilor? Ce impact credeți că va avea această modificare în practică, asupra industriei?

Orice măsură care vine să informeze cetățeanul o consider o măsură bună. Trebuie să luăm fiecare dintre noi decizii informate atunci când cumpărăm un produs, când îl mâncăm. Vă spuneam că sunt o serie de state care au introdus deja aceste măsuri. În timpul dezbaterilor vom evalua și impactul pe care măsurile le-au avut în acele state, pe de-o parte impactul în indicatorii de sănătate publică asupra populației, pe mine, personal, aceștia mă interesează, dar și impactul în creșterea finanțării sănătății și asupra industriei.

Ne tot uităm că statele europene finanțează sănătatea cu sume consistente. Dacă ne dorim să finanțăm sănătatea românilor, la fel trebuie să ne uităm și la aceste metode pe care alții deja le utilizează pentru creșterea finanțării sănătății.

15

16

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

IRUM Reghin devine actor global

Singurul producător român de utilaje forestiere, IRUM Reghin, arată o poftă deosebită pentru exporturi, construind o rețea impresionantă de dealeri în țări din Europa și, din 2017, chiar în America de Sud (Chile). Utilajele construite la Reghin, cu un foarte bun raport calitate-preț, sunt tot mai apreciate în țări cu industrie forestieră activă. În acest moment, compania producătoare de TAF-uri și tractoare agricole are dealeri în Franța, Belgia, Germania, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Spania și Chile, iar în următorii 5 ani își propune să identifice dealeri în Rusia, Slovacia, Africa de Sud, Argentina si Uruguay. “Avem o strategie bine pusă la punct în privința expansiunii“, spune directorul general al IRUM Reghin, Mircea Oltean. “Am încercat să identificăm țările unde utilajele folosite în ex-

ploatările forestiere sunt de tip skidder, adică acele țări unde relieful este neregulat, cu terenuri abrupte, iar utilajele mari propuse de competitorii noștri nu pot fi eficiente. Cred că IRUM a rămas singurul producător mare de utilaje de tip skidder, ceea ce reprezintă un important avantaj pe această nișă. În plus, în fiecare țară cu industrie forestieră, indiferent de relief, există firme care au nevoie și de utilaje de tip skidder“, explică Mircea Oltean.

17

18

INDUSTRIE

Condițiile pentru a fi dealer IRUM În opinia acestuia, vânzarea prin intermediul dealerilor are beneficii multiple: aceștia cunosc cel mai bine piața din țara respectivă, au contacte deja stabilite, cunosc cultura și mentalitatea țării, sunt motivați să-și crească afacerea. Pentru a deveni dealer al IRUM, o companie-candidat trebuie să îndeplinească anumite condiții: să aibă deja o afacere cu utilaje forestiere, să dețină infrastructura necesară pentru vânzare și service, să fie puternică din punct de vedere financiar, să aibă o strategie corectă pentru vânzarea utilajelor forestiere și să aibă contacte directe cu clienții prin vizite de teren.

Majoritatea dealerilor de până acum au fost întâlniți și abordați la foarte multele târguri și expoziții internaționale la care IRUM a participat în ultimii 3 ani, cum ar fi: Agritehnika Hannover (Germania), Hannover Messe (Germania), KWF Tagung (Germania), Eko-Las Poznan (Polonia), Mi-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mizan (Franta), Libramont (Belgia), Elmia Wood (Suedia), Goc (Serbia), Komenda (Slovenia), Fete du Bois (Franța), Vrhnika (Slovenia), DworMysliwski Ustronie (Polonia) etc.

Modelul francez Unul dintre dealerii de succes ai IRUM, model pentru ceilalți, este compania Forêt Matériel Service (FMS), localizată în Marville, Franța. Fondată în 1992 de Regis Wallerich, firma a avut ca prioritate încă de la început să importe și să revândă utilaje fiabile, robuste și de calitate ridicată. Politica de vânzare s-a axat, pe lângă pregătirea profesională a angajaților din vânzări și a echipelor de service, pe legăturile personale și pe vizite în teren. Forêt Matériel Service este, în același timp, și importator pentru Franța al brandurilor LOGSET și LogMax. Colaborarea cu IRUM Reghin datează din 2015, cei doi parteneri participând împreună la o serie de evenimente din domeniu cu unicul scop de a promova utilajele românești. Printre cele mai importante astfel de evenimente se numără târgul de la Libramont (Belgia, 2015), târgul de la Mimizan (Franța, 2016), târgul de la Haut du Tot (Franța, 2016), un eveniment demo în localitatea Frais (Franța, 2016), Libramont (Belgia, 2017). Și pentru că fiecare piață poate avea nevoi specifice, IRUM a creat împreună cu Forêt Matériel Service un utilaj care să satisfacă strict nevoile utilizatorilor din această regiune a Europei. FSM este, de asemenea, foarte activă în presa de specialitate, promovând asiduu utilajele IRUM, și face des demonstrații în teren, la clienți și la evenimente de profil. FSM a avut, în 2016, o cifră de afaceri de 16 milioane de euro.

Dealeri de nădejde Dealerul IRUM din Belgia, Rene Lehnen (53 ani) are, de 32 de ani, o firmă de exploatări forestiere. Parcul lui de utilaje conține toată gama pentru exploatarea atât a lemnului lung cât și a celui scurt, începând de la doborâre până la depozitare.

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dealerul din Slovenia, Trisa, este o companie fondată în 2008, cu sediul în Lesce. Din 2010, Trisa s-a axat în principal pe comercializarea de utilaje forestiere și agricole. În a doua jumătate a anului 2010, firma și-a extins vânzările pe piețele din Croația, Serbia, Muntenegru și Bosnia-Herțegovina.

Colaborarea cu IRUM a început în 2015 și, de atunci, cei doi parteneri au participat împreună la mai multe târguri și demonstrații ținute pe teritoriul Sloveniei.

Un pas foarte mare în procesul de expansiune al IRUM a fost colaborarea cu compania Metalfor LTDA din Chile, America de Sud, o zonă cu mare tradiție și potențial în industria forestieră.

Un TAF mai puternic Produsele de bază pe care IRUM le comercializează prin intermediul acestor dealeri sunt TAF-urile (tractoarele articulate forestiere), care pot fi echipate cu o serie de accesorii în funcție de necesitățile fiecărei piețe în parte. “Scopul IRUM este de a dezvolta utilaje flexibile, care să fie ușor de exploatat pe fiecare teritoriu. În acest sens, este foarte importantă colaborarea cu dealerii nostri pentru ca împreună cu ei să identificăm nevoile clienților. Unul dintre cele mai importante proiecte pe care IRUM le dezvoltă în prezent este un nou tractor forestier, care să aibă o putere mai mare.

Acest proiect va fi finalizat în luna septembrie a acestui an”, spune Mircea Oltean. “Toate utilajele produse de IRUM sunt fiabile, robuste, îmbinând experiența celor peste 60 de ani în fabricarea lor cu suflul modern pe care-l oferă noul centru de cercetare dezvoltare din fabrică (iFOR). Oferim consultanță tehnică permanentă, avem echipe specializate de proiectare, execuție și service. Avem timpi scurți atât în ceea ce privește livrarea de piese de schimb cât și a utilajelor. Suntem mereu deschiși la nevoile pieței și ținem cont de toate sugestiile clienților noștri”, expune, Mircea Oltean, argumentele pe care IRUM le impune în fața competitorilor. Oltean nu exclude ca, în viitor, și tractoarele agricole fabricate la IRUM să ajungă pe piața internațională. Acum doi ani, compania a inaugurat centrul de cercetare iFOR, primul centru de cercetare în producţia de tractoare şi utilaje

19

agricole înfiinţat de un antreprenor local după 1990. Construcţia centrului a durat 21 de luni şi a presupus o investiţie totală de 11,9 milioane de lei (circa 2,7 milioane de euro), cofinanţată parţial printr-un proiect european de 6,4 milioane de lei, din care 2,2 milioane de lei reprezintă fonduri nerambursabile. “Visul de a produce la Reghin un tractor în întregime românesc, cu motor, cutie de viteze, transmisie şi şasiu dezvoltate de inginerii noştri va deveni realitate în următorii ani de zile. A fost nevoie de realizarea unui centru de cercetare şi dezvoltare pentru a putea crea produse complexe şi de a lansa noi utilaje pe piaţă”, spune Mircea Oltean.

Creșterea IRUM IRUM a avut, în 2016, o cifră de afaceri de 72 milioane de lei, în creștere cu cca. 5 % față de 2015. La nivel de grup, adăugând businessul MAVIPROD, cifra de afaceri s-a situat la 134,7 milioane de lei. În prezent, numărul de angajați al IRUM este de 417. Compania produce la Reghin tractoare şi utilaje TAF, utilaje agricole, încărcătoare, transportoare, echipamente pentru întreţinerea drumurilor forestiere, însă fabrică şi piesele aferente acestora. Dacă, în prezent, capacitatea anuală de producţie a fabricii IRUM de la Reghin este de 250 de tractoare forestiere, 500 de tractoare agricole şi 1.200 de tone de piese turnate, compania are în plan, pentru 2017, o creştere cu 15 % a producţiei, faţă de anul trecut. Între realizările recente cu care se mândrește compania se regăsesc: fina“Am încercat să identificăm lizarea TAF-ului 2012 G; îmbunătățirea țările unde utilajele folosicu automatisme, troliu hidraulic, mote în exploatările forestiere dificări la sistemul de frânare, punte; sunt de tip skidder, adică modernizarea IFRON-ului Power Shift acele țări unde relieful este cu transmisie 4x4 JSB cu facelift și aer neregulat, cu terenuri abcondiționat; finalizarea scutului mobil rupte, iar utilajele mari provertical pentru TAF 690 PE; finalizarea puse de competitorii noștri funicularului cu motor hidraulic; dezvolnu pot fi ficiente” tarea unui tractor forestier TAF cu putere mare (150 cp); dezvoltarea de noi accesoMircea Oltean, director rii pentru TAF 690 - aer condiționat, scut general IRUM și MAVIPROD mobil vertical etc.

20

INDUSTRIE

Compania se implică în sistemul educațional Pentru că forța de muncă în România devine o problemă tot mai acută, IRUM a decis să ia inițiativă, implicându-se în procesul de educație la nivel local, atât în învățământul liceal, cât și în cel profesional. “În fiecare an, asigurăm condițiile de practică pentru mai bine de 100 de elevi, care își desfășoară la noi atât stagiile semestriale, cât și cele săptămânale, fiind în permanență ghidați de tutorii IRUM. Pentru ca această activitate să se desfășoare în cele mai bune condiții, avem încheiate convenții de practică cu cele două licee locale: Liceul Tehnologic Petru Maior și Liceul Tehnologic Ioan Bojor. Totodată, pentru a eficientiza această colaborare dintre unitățile de învățământ și mediul privat din Reghin, am inițiat discuțiile pentru implementarea unui sistem de învățământ dual, în care companiile să se poată implica mai profund în formarea elevilor”, susține Mircea Oltean.

MAVI - sediu nou și extinderea depozitului din Ungaria La nivel de grup, schimbările sunt, de asemenea, vizibile.

Compania MAVIPROD, acționarul IRUM, deținută tot de familia Oltean, se va muta în curând într-un sediu nou, aflat în construcție la marginea Reghinului. În 2017, a fost lansat magazinul online al companiei – www.shop.maviprod.ro, care se conturează ca un succes încă de la început.

Tot din acest an, MAVIPROD a devenit și unic importator al anvelopelor OZKA. Reamintim că MAVIPROD are ca principală activitate co-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mercializarea pieselor de schimb pentru utilaje agricole și forestiere și este Unic Distribuitor Caterpillar/Perkins în România, Republica Moldova și Ungaria (aici MAVI este și dealer autorizat FG Wilson). Începând cu 1 martie 2015, compania face parte și din rețeaua mondială de distribuitori autorizați Atlas Copco, facilitând astfel contactul între echipamentele Atlas Copco şi clienţii locali. Pe lângă o suită de alți parteneri cu nume, MAVI a început să dezvolte și o serie de produse sub marcă proprie, deocamdată uleiuri, anvelope, cabluri de tracțiune pentru industria forestieră. Din 2010, MAVI are un punct de lucru în Ungaria, lângă Budapesta, pe care are planuri să-l extindă. “Cea mai importantă realizare este achiziționarea unui nou teren pentru dezvoltarea infrastructurii. Împreună cu șeful de magazin Petur Zsamba sunt în derulare o serie de strategii de dezvoltare care să ducă la creșterea acestui business pe piața din Ungaria. Ce este foarte important este că, în ultimii trei ani, compania și-a dublat cifra de afaceri, astfel MAVI este al doilea jucător pe piața de generatoare din România, deținând o cotă de 35 %.

Poziția MAVI pe aceste produse a devenit foarte puternică, în comparație cu competitorii, pentru că întotdeauna compania are o gamă largă în stoc, poate vinde generatoare între 5 și 2500 kVA și poate oferi suport tehnic și orientare pentru clienți. Alte mari avantaje oferite de Maviprod sunt timpul scurt de livrare, instalarea completă a echipamentelor și servicii de mentenanță 24/24 ore”, explică Mircea Oltean.

72 mil. lei - cifra de afaceri a IRUM în 2016 134,7 mil. lei – cifra de afaceri a grupului IRUM&MAVI în 2016 35 % - cota MAVI din piața generetoarelor electrice din România 250 tractoare forestiere – producția medie anuală 500 tractoare agricole - producția medie anuală 1200 t de piese turnate anual 2,7 mil. euro – costurile centrului de cercetare iFOR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

21

15 ani AHK România

15 ani de relații economice româno-germane de succes de Ionuț OPREA

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a sărbătorit în acest an, în cadrul tradiționalului eveniment Sărbătoarea Verii, 15 ani de existență.

Pentru AHK România, Sărbătoarea Verii din acest an a avut o semnificație deosebită, echipa a celebrat, alături de membri și prieteni, 15 ani de la înființare, 15 ani de business bine făcut, de respect reciproc, de relații de afaceri strânse construite în timp. „Aniversarea celor 15 ani este un bun prilej de a privi spre relațiile economice românogermane excelente și spre evoluția pozitivă a acestora. Pe parcursul celor 15 ani, România s-a dovedit a fi un partener economic important și de încredere, fapt confirmat și de cele mai actuale statistici”, a declarat Sebastian Metz, director general AHK România. În primul trimestru al acestui an, exporturile Germaniei către România au însumat 3,6 miliarde de euro, cu 10,9% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar importurile 3,7 miliarde de euro, un plus de 29,3 %. Germania rămâne astfel cel mai important partener economic al României, relațiile între cele două state evoluând foarte bine atât din punct de vedere economic, cât și politic și cultural. Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), în calitate de reprezentanță oficială a economiei germane în România, este permanent preocupată de îmbunătățirea condițiilor investiționale și a climatului de afaceri. Înființată în 2002, AHK România numără, în prezent, peste 550 de firme-membre, 20 de angajați și 13 membri în Consiliul Director, fiind cea mai mare cameră de comerț bilaterală din România.

AHK România oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe.

Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este, totodată, partener al firmelor românești interesate de piața germană. AHK România se implică activ în implementarea sistemului dual de învățământ după model german și a înființat platforma GreenTech econet romania, cât și o Curte Permanentă de Arbitraj.

AHK România în cifre: • Peste 550 companii-membre, care împreună au circa 220.000 de angajați • Peste 3.000 de companii consiliate • Peste 150 de tineri incluși în proiecte de formare • Peste 50 de persoane intermediate prin recrutare/an • Peste 900 intermedieri afaceri/an • Pagina de internet cu peste 43.000 de vizitatori anual • Prezență în Social Media • 3.000 de vizitatori din România la târguri în Germania • 150 de expozanți anual la târguri de specialitate • 15 delegații de afaceri anual • 20 de luări de poziție

22

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Green Residence. O nouă ofertă imobiliară în Tîrgu-Mureș, de la un nou jucător

Unul din cei mai ambițioși dezvoltatori imobiliari pornește al doilea proiect - Green Residence!

Piața rezidențială a devenit în ultimul an principala atracție a celor interesați de a-și achiziționa o nouă locuință. Și este lesne de înțeles de ce. Mentalitatea și exigențele s-au schimbat, așa că cei interesați încep să se reorienteze și să nu mai investească în apartamente vechi, uneori de peste 50 de ani, care necesită renovare, când pot să-și achiziționeze la același preț un apartament într-un imobil nou.

Green Residence in cifre : 4 34 apartamente cu 1 cameră, cu suprafețe utile cuprinse între 39 și 48 mp; 4 114 apartamente cu 2 camere, cu suprafețe utile cuprinse între 73 și 81 mp; 4 4 apartamente cu 3 camere, cu suprafețe utile de 117 mp; 4 4 apartamente cu 4 camere tip Penthouse, cu suprafețe utile de 151 mp; 4 144 locuri de parcare

Dezvoltatorul Ideal Home, parte din Grupul de firme Fomco, a înțeles acest lucru și a intrat puternic pe piață, cu două proiecte imobiliare în acest an. În plin proces de finalizare a primului proiect (Parângului Smart Residence), care s-a bucurat de un real succes, dezvoltatorul Ideal Home a decis să-l pornească și pe al doilea. Acest jucător relativ nou de pe piața dezvoltatorilor locali arată că este extrem de ambițios și că are planuri serioase de creștere pentru viitor. „Mizăm pe calitate și prețuri corecte, așa că primul proiect deja a fost vândut în proporție de 56 % înainte de finalizarea lucrărilor de construcție. Asta ne-a arătat că există un interes ridicat pentru apartamente noi, construite la standarde înalte de calitate, așa că decizia de a demara și cel de-al doilea proiect a

venit firesc pentru noi”, spune Bernát Nyulas, manager general Ideal Home.

Proiectul de locuire urbană în zonă verde Green Residence este un complex de două blocuri în regim P+9, respectiv P+10, care vor fi construite la ieșirea din Tîrgu Mureș spre Livezeni, într-una din cele mai căutate zone rezidențiale, datorită combinației perfecte dintre caracterul practic al locuirii în zona urbană și vecinătatea pădurii, cu liniște, mult spațiu verde și o calitate excelentă a aerului. Vorbim de un

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

proiect ambițios, de 154 de apartamente, construit pe un teren de 6.918 mp care vor fi dispuse pe o suprafață totală desfășurată de 13.500 mp.

Szidónia Székely, manager de proiect Ideal Home, spune că „este vorba despre un proiect cu apartamente foarte spațioase și luminoase, cu o compartimentare occidentală, nemaivorbind de terase imense, proiectate pentru toate necesitățile. La fel, în strategia de vânzări, avem grijă de nevoile și posibilitățile fiecărui potențial client, oferind pachete flexibile de finanțare și posibilitatea de a negocia direct cu noi, în situații mai speciale. Știm că multora le este foarte greu în zilele noastre să își poată achiziționa o locuință, așa că dorim să venim în sprijinul târgumureșenilor în acest sens.

La fel, încercăm să introducem și o posibilitate de finanțare directă pentru cei care lucrează în străinătate și pot aplica foarte greu la credite. Sunt oferte pentru toate nevoile, pentru că proiectul presupune construirea de apartamente cu una, două, trei și patru camere, cu suprafețe de la 40 la 150 de metri pătrați. Dorim să nu fim doar un dezvoltator în plus pe piața mureșeană, cu condiții fixe și rigide, ci să devenim un partener de încredere, care analizează fiecare posibilitate și găsește împreună cu clienții pachetul optim pentru fiecare caz în parte. Între membrii echipei noastre, un pion important este proiectantul general At Studio Srl, care nu e doar un simplu “proiectant”, ci un adevărat “maimarbasa” al proiectelor de tip rezidențial. Printr-o colaborare strânsă cu dezvoltatorul, prin condeiul specialistului, încercăm să cristalizăm ideile și visele specialiștilor”.

Apartamentele Green Residence vor fi predate în stare semifinisată, pentru a lăsa la latitudinea fiecărui proprietar amenajarea și decorarea în stilul propriu.

Locația este ideală pentru mai multe tipuri de potențiali clienți, datorită amplasării în apropierea unor obiective de interes general. Astfel, proiectul se află la câteva minute de mers pe jos de supermarketuri, școli, grădinițe, un complex sportiv, stații de autobuz, dar și de una dintre cele mai apreciate zone verzi împădurite a orașului. Totul, cu acces direct din drumul principal, printr-un drum de legătură amenajat.

Green Residence vă propune îmbinarea perfectă dintre caracterul practic al locuirii în zona urbană și vecinătatea pădurii, cu liniște, peisaj verde și calitate excelentă a aerului.

În spatele Ideal Home e o experiență de 15 ani Deși poate părea fulminantă și inexplicabilă această evoluție a noului dezvoltator Ideal Home, secretul din spatele acestui brand este, de fapt, o afacere cu capital local, dezvoltată continuu începând cu anul 2002. Ideal Home este o nouă linie de business din cadrul Fomco Group, care activează în prezent în domeniile automotive ca one stop shop pentru vehicule mari, producția de mobilier și producția de energie electrică fotovoltaică. Proprietarul și managerul general al grupului, Bernát Nyulas spune că intrarea

REAL ESTATE

pe piața imobiliară este doar un alt pas dintr-un mai lung șir de decizii ambițioase pe care le-a luat de-a lungul celor 15 ani: „Ne-am extins către piața imobiliară pentru că am văzut un potențial mare pe care am dorit să-l exploatăm. Clienții târgumureșeni caută tot mai mult locuințe moderne bine construite, iar nouă ne place foarte mult în business două lucruri: unu - să nu ne plafonăm, ci mereu să facem lucruri curajoase și doi - să ne dezvoltăm continuu bazându-ne pe calitatea produselor și serviciilor pe care le oferim”.

Despre Green Residence Al doilea proiect Ideal Home e unul foarte ambițios. În total vor fi 154 de apartamente, după cum urmează: 4 34 apartamente cu 1 cameră, cu suprafețe utile cuprinse între 39 și 48 mp; 4 114 apartamente cu 2 camere, cu suprafețe utile cuprinse între 73 și 81 mp; 4 4 apartamente cu 3 camere, cu suprafețe utile de 117 mp; 4 4 apartamente cu 4 camere tip Penthouse, cu suprafețe utile de 151 mp; Toate acestea vor fi deservite de un total de 144 locuri de parcare amenajate și boxe subterane oferite opțional. Prețurile încep de la 639 de euro per metru pătrat util, iar dezvoltatorul va apela la cele mai bune agenții imobiliare locale pentru tranzacționarea lor, respectiv Fayora Imobiliare, Speed Imobiliare și Private Estate, care sunt parteneri ai proiectului.

Termenele estimative de finalizare pentru lucrările de construcție sunt 31 mai 2018 pentru blocul cu 9 etaje, respectiv 31 august 2018 pentru blocul cu 10 etaje.

Mai multe informații găsiți pe pagina web dedicată proiectului www.apartamentemures.ro, iar evoluția proiectelor o puteți urmări pe pagina de Facebook dedicată proiectului.

Pentru orice informație puteți suna la numărul de telefon 0726-136653.

23

24

VIVE LA FRANCE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

E. S. Michèle Ramis: „Este vremea speranței, a optimismului și a acțiunii” Ziua Națională a Franței a fost marcată în acest an de noul Ambasador al Franței în România, doamna Michèle Ramis, cu un discurs optimist și dătător de speranță. Ca în fi care an, Ambasada Franței a organizat o recepţie în Capitală, cu oaspeţi de marcă, români şi francezi. La ceremonie a participat și premierul României, Mihai Tudose.

Michèle Ramis, Ambasadoarea Franței la București, a subliniat strânsele legături între Franța și România de-a lungul istoriei. „Aceste legături excepționale între Franța și România pe care le constat din ce în ce mai mult, cu fiecare zi de când mi-am început mandatul la București (29 iunie n.r.) reprezintă o bijuterie pe care am moștenit-o. Acesta este mandatul care mi-a fost încredințat de președintele Emmanuel Macron”, a punctat E. S. Michèle Ramis.

Ambasadoarea Franței a subliniat că în activitatea proaspăt începută la București se bazează pe 3 piloni esențiali, întăriți de parteneriatul strategic dintre România și Franța. Primul pilon - proximitatea. „Generalul de Gaulle, care a fost găzduit în această reședință în mai 1968, a rezumat această prietenie dintre români și francezi. La baza relațiilor franco-române, indiferent de cursul istoriei, a existat întotdeauna sentimentul unei comunități profunde, interese și prietenie acordată o dată pentru totdeauna”, a spus ambasadoarea. „Impresionată de densitatea și profunzimea acestor legături, am înțeles și mai bine cuvintele fostului dvs. prim-ministru și diplomat român, Take Ionescu, care a spus: “Noi suntem într-adevăr francezii din Est’”, a evocat Michèle Ramis.

Ambasadoarea a amintit în acest context că aproape un sfert din populația României vorbește limba franceză. „Franța a fost întotdeauna alături de România atât în ceea ce privește formarea națiunii române moderne, cu sprijinul decisiv al lui Napoleon al III-lea, cât și pentru constituirea statului român modern, la 1 decembrie 1918”, a mai subliniat ambasadoarea. Al doilea pilon al relației franco-române este apartenența comună la familia europeană. „În acest an sărbătorim 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și sunt bucu-

roasă că mă aflu într-o țară care și-a exprimat cu hotărâre opțiunea pro-europeană, care n-a cedat tentațiilor naționaliste, populiste sau defetiste”, a remarcat Michèle Ramis. „Este vremea speranței, a optimismului și a acțiunii”, a subliniat Ambasadoarea Franței la București, referindu-se la provocările din societatea franceză, din Europa și din întreaga lume.

Ambasadorul a vorbit despre creșterea relațiilor economice dintre cele două țări. „Al treilea pilon esențial al relației noastre este parteneriatul economic și industrial. Este un parteneriat solid. Schimburile noastre s-au dublat în 10 ani”, a amintit diplomatul. Să nu uităm că Franța este al treilea client al firmelor din România, al patrulea furnizor și al cincilea investitor străin în România. În jur de 2.400 de firme franceze sunt prezente în România.

Strânsele legături dintre cele două țări au fost amintite în discursul său și de premierul Mihai Tudose. ”Relația dintre popoarele noastre poartă amprenta unei compatibilități culturale și lingvistice de excepție. Vă invit să ne bucurăm împreună între 1 decembrie 2018 și 14 iulie 2019 de o serie de manifestări culturale fără precedent care coincid cu marcarea a 100 de ani de la Marea Unire, cunoscută în Franța ca sezonul românofrancez. Tot în 2019, țara noastră își va asuma pentru prima dată președinția Comisiei Europene. Este o provocare dar și o oportunitate unde România dorește să arate că este capabilă să facă față provocărilor, puternic angajată alături de Franța la consolidarea proiectului european pentru o Europă mai unită și mai competitivă”, a declarat Tudose.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

VIVE LA FRANCE

25

Franța, partener de top 5 aL României Unul dintre partenerii tradiționali comerciali ai României, Franța ocupă locul al cincilea în topul investitorilor străini în țara noastră după capitalul social subscris și se clasează pe locul al patrulea după valoarea schimburilor bilaterale.

Franţa rămâne, și după cifrele din 2016 și după primele cinci luni ale acestui an, în top cinci al celor mai importanți investitori străini în ţară noastră. Franța ocupă locul 5 în funcție de capitalul social subscris, acesta cifrându-se la 2,422 miliarde de euro potrivit datelor ONRC comunicate în luna mai. La nivelul României sunt, astfel, înregistrate 8745 de companii care au capital francez.

Investițiile franceze în România trec însă de 7 miliarde de euro, dacă se ține cont de majorările de capital, achiziția unor firme românești, investițiile în modernizări/extinderea de activitate a marilor grupuri franceze, industriale și de servicii prezente în țara noastră, precum și de profitul reinvestit.

Societățile comerciale franceze au investit în sectoare precum industria auto şi de componente auto – Renault (Renault Technologie Roumanie - cel mai mare centru R&D Center în afara Franţei), SNR Roulements - NTN SNR Rulmenți Sibiu, anvelope - Michelin; energie - ENGIE, Air Liquide; sectorul bancar-financiar – Societe Generale, BNP Paribas; asigurări – Groupama; industria aeronautică - Airbus, Thales; construcţii, infrastructură – Saint Gobain, Vinci, HolcimLafarge, VEOLIA Water; industria lemnului - Groupe Parisot; industria farmaceutică – Sanofi-Aventis; industria agro-alimentară - Danone, Serve, Sofi roteol; comerţ – Auchan, Carrefour, Bricostore, Cora, Decathlon; telecomunicații – Orange, Alcatel; industria hotelieră – ACCOR etc.

Franţa reprezintă, așa cum aminteam deja, unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai României.

Schimburile bilaterale au înregistrat un trend ascendent constant. Astel, dacă în urmă cu 10 ani, în momentul aderării României la Uniunea Europeană, nivelul schimburilor se cifra la 5454,51 milioane de lei, cu un sold negativ important în defavoarea țării noastre, astăzi nivelul schimburilor se apropie de 8 miliarde de euro, iar balanța comercială este pozitivă, în condițiile în care Franța ocupă locul trei între ţările de destinaţie a mărfurilor româneşti. (L.V.)

26

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

VIVE LA FRANCE

27

Investiție de 33 de milioane de euro în Michelin Zalău Anvelope Michelin, unul din cei mai mari producători de anvelope din lume, are în România 3 uzine. Una dintre acestea, cea numită Michelin Zalău Anvelope, a primit o investiție de 33 de milioane de euro și își crește capacitatea de producție angajând 100 de persoane în plus. Sean Parry, Directorul Platformei Industriale Michelin Zalău, ne-a detaliat investiția, într-un interviu pe care ni l-a acordat.

Care au fost argumentele Grupului Michelin în decizia de a investi în extinderea platformei de la Zalău?

Grupul Michelin și-a stabilit în mod clar ambiția de creștere pentru anii următori, iar investițiile în platforma industrială Michelin Zalău sunt aliniate acestei ambiții și vor contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare a Grupului.

Acest proiect de investiții anunțat pentru fabrica de anvelope Michelin Zalău coincide cu nevoile pieței și este un pas logic pentru dezvoltarea în continuare a acestei unități performante, care și-a dovedit agilitatea și expertiza de-a lungul anilor. Cu rezultate operaționale care s-au îmbunătățit în mod constant, fabricile Michelin Zalău au câștigat încrederea grupului de a prelua noi proiecte. În ce constă investiția și când se va finaliza?

Investiția în fabrica Michelin Zalău Anvelope este de 33 milioane de euro și va fi dedicată noilor mașini moderne care vor sprijini noile obiective de producție. Scopul proiectului de investiție este de a implementa cu succes noua linie de producție pentru segmentul de anvelope intermediar și, prin urmare, creșterea producției fabricii de anvelope Michelin Zalău cu 30 % până în 2019.

Ce rezultate preconizează Michelin prin această investiție?

Care va fi aportul la cifra de afaceri al platformei de la Zalău, odată ce investiția va fi mplementată?

De-a lungul anilor, fabrica Michelin Zalău a jucat un rol important în strategia de creștere a Grupului și rezultatele foarte bune, progresul constant și expertiza echipelor au câștigat încrederea grupului pentru a prelua noi proiecte. Datorită angajamentului întregii echipe, rezultatele operaționale ale fabricii Michelin Zalău s-au îmbunătățit în mod constant. În prezent, fabrica Michelin Zalău este capabilă să ofere clienților săi produse competitive, împlinindu-și misiunea de a produce anvelope pentru camioane cu o mare cerere pe piață și contribuind astfel la ambițiile de creștere a grupului.

Mai mult decât atât, suntem bucuroși că activitatea fabricii de anvelope Michelin Zalău influențează dezvoltarea comunității de peste 40 de ani, datorită unei activități stabile și durabile. Prin acest nou proiect de investiție se va mări echipa locală și vor fi create direct 100 de noi locuri de muncă.

Se va diversifica producția de anvelope ca urmare a acestei investiții? Ce mărci noi de anvelope se vor produce la Zalău?

Noul proiect de investiție în fabrica de anvelope Michelin Zalău include lansarea de noi mărci și implementarea unui nou model de afaceri care leagă fabrica direct de client. Fabrica va produce noi modele de anvelope pentru segmentul

de piață intermediară, inclusiv marca Tigar.

Fabrica de anvelope Michelin din Zalău este o unitate importantă pentru Grup care produce aproximativ 130 de modele de anvelope care ajung pe piețele interne, dar și pe cele externe din Europa, Africa, Asia și America. Misiunea fabricii este de a produce produse adaptate la cererile actuale de pe piață și de a contribui la creșterea grupului în timp ce au următoarele activități principale: • Producție de amestecuri de cauciuc şi alte produse semifinite • Anvelope de camion pentru segmentul de piață intermediar, sub mărcile: BFGoodrich, Taurus, Kormoran, Riken, Tigar și Orium • Producția de anvelope Michelin pentru activitățile de inginerie civilă, șantier, minerit, agricultură, metrou și alte tipuri de anvelope pentru activităţi specifice.

Ce mesaj transmiteți angajaților, dar și în piață, acum la aniversarea a 40 de ani de existență a Michelin?

Acest nou proiect strategic al fabricii Michelin Zalău Anvelope marchează perfect cei 40 de ani de dezvoltare constantă, dedicarea oamenilor noștri, angajamentul lor față de inovație și sprijinul comunitar pe termen lung. Sunt foarte mândru că echipa Michelin continuă să contribuie la strategia de creștere a Grupului cu pasiune și experiență dovedită. Fabrica este acum pregătită să facă față noilor provocări prin instalarea de utilaje moderne, lansarea de noi mărci și implementarea unui nou model de afaceri care leagă fabrica direct de client.

28

VIVE LA FRANCE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CCIFER este încrezătoare că prezența franceză este solidă și încurajatoare

Adriana Record, Director executiv CCIFER

Parteneriatul economic strategic care leagă Franța de România contribuie la competitivitatea celor două țări: societățile franceze găsesc prin prezența lor în România un releu de creștere, o diversifi are a riscului, talente și bune practici și o sursă competitivă de valoare adăugată, combinată cu savoir-faire-ul francez, crescând competitivitatea lor atât în Franța, cât și în alte piețe. În prima jumătate a anului 2017, economia românească a cunoscut cea mai mare creștere economică, față de celelalte state membre ale Uniunii Europene: 5,6 % în raport cu 2016 și 1,7 % în raport cu al IV-lea trimestru din anul precedent. Această creștere, plus estimarea Comisiei Europene cu privire la o rată de creștere a economiei anuale de 4,4 %, nu a făcut decât să crească interesul investitorilor francezi pentru România.

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER) este încrezătoare că prezența franceză în România este solidă și încurajatoare, fapt demonstrat și de misiunile pe care Camera le are pentru societățile franceze, fie că este vorba de prospectare a pieței, căutare de clienți, identificare de furnizori sau cumpărare de societăți în România. Fundamentele parteneriatului economic între Franța și România sunt de

VIVE LA FRANCE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

viitor, cu precizarea că imaginea României prezintă un factor de risc în momentul de față.

Comunitatea de afaceri franceză în România este foarte variată și dinamică, menționând aici mari investiții prezente de mai bine de 20 de ani și mici antreprenori care au găsit în România un cadru favorabil dezvoltării afacerii lor. De exemplu, 75 % din membrii CCIFER sunt IMM-uri și start-up-uri care contribuie la dezvoltarea economică a țării și, alături de ceilalți membri, cumulează un total de 18 miliarde de euro și peste 125.000 de locuri de muncă directe.

Numeroasele activități ale Camerei urmăresc trei axe fundamentale: să creeze opotunități pentru și între membri, la fel și pentru potențialii investitori francezi, să formeze și să dezvolte resursele umane din societățile membre, să dialogheze în numele societăților cu autoritățile române pentru a propune reforme în mediul economic, să susțină dezvoltarea internațională a membrilor săi și să îi ajute pe antreprenori.

CCIFER, voce a companiilor franceze CCIFER s-a dovedit a fi, în cei 21 de ani de existență, un punct de sprijin pentru societățile franceze care prospectează piața românească, dar, în aceeași măsură, și pentru societățile franceze deja instalate în România.

Putem constata că interesul firmelor franceze pentru piața românească a crescut în ultimii ani. Făcând un bilanț al anului 2016, CCIFER a fost implicată în 50 de proiecte comerciale, menționând că interesul companiilor franceze s-a îndreptat către achiziția de societăți românești sau achiziția de la producători locali de: ambalaje (carton); industrie, în special în auto; IT; lemn; textile; transport pe apă; aeronautică; destocking. În primele 6 luni ale anului 2017, CCIFER a finalizat 50 de proiecte de dezvoltare a afacerilor, fie că a ajutat companiile franceze să-și deschidă o filială în România, să se dezvolte pe o piață nouă sau să identifice noi canale de achiziții. În anul 2017, companiile franceze au fost interesate de următoarele sectoare: automatică, inginerie, servicii și agricultură.

Aceste proiecte de investiții au o mare probabilitate de realizare dacă atractivitatea României nu este afectată de noile măsuri anunțate recent.

De la începutul anului, CCIFER a organizat 35 de evenimente (fie că este vorba de ateliere, conferințe, dejun dezbatere) și 10 formări, plus Executive Management Programme cu ESCP Europe (ExMP). Misiunea noastră rămâne la fel de ambițioasă, urmărind punctele cheie ale misiunii noastre: crearea de oportunități pentru membri; formarea și dezvoltarea resurselor umane; reprezentarea intereselor comunității franco-române; susținerea dezvoltării internaționale a companiilor și susținerea antreprenorilor în România.

CCIFER este implicată activ în reprezentarea vocii societăților franceze în dialogul cu autoritățile publice: flexibilitatea codului muncii, salariul minim, legea dialogului social, sistemul de formare tehnică, legea retailului, extinderea codurilor profesionale eligibile finanțărilor europene. CCIFER este un membru permanent în Coaliția pentru Dezvoltarea României și este reprezentată în mai multe Task Force-uri, menționând că, începând cu acest an, Camera este leader în Task

Force Agricultură și Raportor în Task Force-ul Fonduri Europene.

Beneficiind de o poziție geostrategică, România se află la intersecția a trei mari piețe: Uniunea Europeană, Țările CSI și Orientul Mijlociu, fiind traversată de culoare de transport pan-europene și având o poartă de acces la Marea Neagă, prin intermediul Portului Constanța.

Regiunile cele mai ofertante din punct de vedere al oportunităților de afaceri sunt cele situate în jurul capitalei București, vestul României, cu centrele ClujNapoca, Timișoara, Oradea, în est, la Iași, dar și centrul țării, la Brașov. Un focus important al activităților noastre sunt evenimentele organizate în regiuni și acordarea unui sprijin mai mare pentru comunitățile noastre de afaceri locale. De exemplu, CCIFER organizează în diferite orașe ale țării evenimentul Investiți la…, exportați în Franța. În cadrul acestor evenimente, făcute deja la Brașov, Iași și Timișoara, prezentăm împreună cu partenerii locali și membrii CCIFER care sunt oportunitățile de afaceri în regiune și care sunt demersurile și posibilitățle de export în Franța.

România și-a creat o imagine puternică în ultimii ani pe care ar trebui să o păstreze. Membrii CCIFER au contribuit la crearea acestei imagini și au rămas în România în anii de criză 2009-2013.

Recomandări pentru România Barometrul de conjunctură economică, realizat de CCIFER încă din 2011, arată percepția de moment a membrilor Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză din România (CCIFER) – 500 de societăți membre, companii mari, mici și mijlocii – cu privire la situația economică și a mediului de afaceri român.

Fiind un instrument de coeziune și de înțelegere a mediului de afaceri, Barometrul CCIFER propune tendințe în sectoare cheie ale economiei române. Fiecare director general trebuie să fie la curent cu tendințele economice ale pieței unde societatea este prezentă pentru a putea lua decizii și a face planuri de viitor. În acest moment, ultima ediție a Barometrului din luna iunie 2017 arată că moralul societăților chestionate este în ușoară scădere față de 2016, mai ales în contextul incertitudinilor legate de schimbările politice. Impactul se resimte la nivel de barometru general.

Totuși, există mai mulți factori care contribuie la moralul oamenilor de afaceri care au răspuns chestionarului: slabă absorbție a fondurilor europene; lipsă de personal tehnic calificat; corupție; starea proastă a infrastructurii; imprevizibilitate fiscală; birocrație etc.

Pentru a-și menține atractivitatea pentru investitorii străini, România ar trebui să continue să-și dezvolte infrastructura, să creeze mai multe parcuri industriale, să pună mai mult accent pe formarea profesională a oamenilor, să reușească o transformare a sistemului de sănătate.

CCIFER exprimă o poziție comună a societăților membre și a investitorilor francezi în România în dialogul cu autoritățile publice. O comunitate de afaceri fondată pe savoir-faire-ul francez, CCIFER este un lider angajat în dezvoltarea durabilă a persoanelor, a companiilor și a României.

29

30

VIVE LA FRANCE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Clubul Francofon de Afaceri din Cluj partenerul vostru economic din Cluj!

Acumulând experiența a peste zece ani, C.FAC este un loc de întâlnire a actorilor francofoni din mediul economic local și un spațiu care favorizează crearea de oportunități de afaceri și parteneriate. Cu peste șaizeci de membri, Clubul își propune să contribuie la dezvoltarea economică și la promovarea francofoniei în regiunea Clujului.

Misiunea Clubului este aceea de a acționa în favoarea obiectivelor și valorilor împărtășite de membrii săi, acestea fiind promovate în lumea profesională sau academică prin parteneriate sau proiecte inițiate de C.FAC.

Premiile Cluburilor Francofone de Afaceri Unul dintre proiectele prin care Clubul își propune să contribuie la promovarea francofoniei în regiunea Clujului, a Transilvaniei și cea de N-V a României este un concurs dedicat liceelor, intitulat Premiile Cluburilor Francofone de Afaceri.

Premiile Cluburilor Francofone de Afaceri (CFA) reprezintă o oportunitate pentru companii de a sensibiliza tinerii cu privire la prezența companiilor francofone din Transilvania, cât și importanța limbii franceze în lumea afacerilor. Prin diferite secțiuni tematice alese de companii, elevii au reușit, în echipe de câte doi până la cinci, să construiască un proiect în jurul unui subiect dat.

Astfel, timp de două luni, din noiembrie până în decembrie, companiile partenere au vizitat peste 80 de instituții școlare, repartizate pe mai bine de 10 departamente, întâlnind astfel peste 2800 de elevi. Ulterior, un juriu compus din firmele partenere, selectează cele mai bune trei proiecte din fiecare secțiune, rezultatele oficiale fiind anunțate la data de 1 aprilie. Festivitatea de decernare a Premiilor Cluburilor Francofone de Afaceri (CFA) a avut loc în 2016 cu participarea extraordinară a domnului François Saint-Paul, Ambasadorul Franței în România.

Premiile CFA sunt o mare oportunitate de a intra în contact direct cu elevii, pentru a insufla și încuraja vocații în diverse sectoare din mediul economic și profesional, dar și de a sensibiliza elevii la limba franceză.

Târgul de Meserii - ediția a II-a Un alt proiect important, inițiat și dezvoltat de Clubul Francofon de Afaceri din Cluj, este Târgul de Meserii, un loc propice pentru întâlniri și discuții între companii, școlile profesionale, elevi și părinții lor.

Principalele obiective ale proiectului sunt mediatizarea școlilor profesionale și a învățământului profesional în rândul publicului larg, stabilirea unui loc de întâlnire între școlile profesionale, întreprinderi, elevi și părinții acestora. Toate acestea contribuie, în cele din urmă, la crearea unei rețele între școlile profesionale care ușurează schimbul de experiențe, idei și parteneriate.

Forumul ONG-urilor ediția 2017 Printre proiectele C.FAC, ar trebui să menționăm și Forumul ONG-urilor, un proiect al Clubului în parteneriat cu Agenția Consulară a Franței la Cluj, Institutul Francez din România (Direcția regională din Cluj-Napoca).

Printre obiectivele principale sunt mobilizarea cetățenilor prin acțiuni de voluntariat, promovarea de proiecte ale ONG-urilor în rândul companiilor francofone participante, creând astfel o rețea puternică între ONG-uri dar și un loc de întâlnire între ONG-uri, întreprinderi și societatea civilă.

Clubul Francofon de Afaceri din Cluj, un agent al mediului administrativ, economic și cultural la nivel regional, dezvoltă toate proiectele sale ca și instrumente de comunicare și informare în scopul de a promova valorile francofoniei, în special dezvoltarea durabilă, diversitatea, îndrumarea investitorilor interesați de parteneriate comerciale sau de investiții în regiunea Clujului.

Website: www.cfac.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

VIVE LA FRANCE

31

Hutchinson Brașov, soluții inovatoare pentru industria automotive și aeronautică Evoluția Hutchinson a marcat, în anul 2006, construirea unei fabrici în România, la Brașov, cu scopul de a creşte capacitatea de producție şi de a urma clienții tradiționali în demersul de globalizare. Producția a început în anul 2007 prin fabricarea de piese din cauciuc, în principal pentru industria automotive.

Istoria Hutchinson a început în Europa în anul 1853 prin construirea primei fabrici în localitatea franceză Châlettesur-Loing. Inițial, activitatea se desfăşura, în principal, pe piața încălțămintei, dar pe parcursul deceniilor ce au urmat Hutchinson a devenit un grup solid prin construirea de fabrici atât pe teritoriul Franței, cât şi în Germania, Statele Unite, Spania, Portugalia, Argentina, Marea Britanie, Brazilia, Mexic, iar sectoarele sale de activitate au devenit din ce în ce mai diversificate. În prezent, grupul francez Hutchinson este un lider mondial pe piețele automotive, aeronautică, apărare, energie, feroviare şi industrie.

Evoluția Hutchinson a marcat, în anul 2006, construirea unei fabrici în România, cu scopul de a creşte capacitatea de producție şi de a urma clienții tradiționali în demersul de globalizare. Producția a început în anul 2007 prin fabricarea de piese din cauciuc, în principal pentru industria automotive. În acest domeniu, uzina este specializată pe o serie de procese de fabricație cu aplicații pentru etanşeitate de precizie, etanşeitate de caroserie şi sisteme antivibrații, acoperind în mare toată gama de piese auto din cauciuc, cu excepția pneurilor.

Fiind o uzină aflată în continuă dezvoltare, în anul 2014 s-au demarat procese de fabricație şi pentru domeniul aeronautic axate pe produse din materiale compozite, cu funcționalitate, în principal, în cadrul sistemelor de climatizare.

Obiectivul Hutchinson este de a oferi soluții inovatoare pentru a răspunde noilor provocări din industria automo-

tive şi aeronautică, sprijinindu-i pe S.C. HUTCHINSON S.R.L. producători în construirea celor mai DN 73, KM 128-150 bune echipamente. Uzina dezvoltă 507055 Cristian – Braşov parteneriate cu peste 100 de clienți, Tel.: +40 268 407 000 iar, din producția totală a fabricii, Fax: +40 268 407 009 47% este destinată pieței din Româcontact.hutbrasov@hutchinson.fr nia, restul fiind exportat în diferite www.hutchinson.com țări din lume. „Activitatea noastră are la bază priorități bine definite care ne aduc succesul în ceea ce facem. Cele mai importante sunt securitatea angajaților şi a colaboratorilor noştri şi calitatea produselor noastre. În prezent, fabrica are aproximativ 1.000 de angajați, oferind constant noi oportunități de angajare”, a precizat Directorul General al Hutchinson Braşov, Arnaud Mension-Rigau.

32

OPINIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Competitive intelligence sau diferența dintre ceea ce nu știm și ceea ce credem că știm (I) Motto „Nu poți cunoaște oceanul studiind în bucătărie doi heringi sărați și congelați” (I. D. Sirbu) Știu. Nimeni nu are răbdare să asculte banalități. Ș-apoi, ce-o fi fost în capul celor de la Transilvania Business atunci cand au decis să permită celor de la KWLG1 să glosseze pe marginea competitive intelligence? ! Literatură din belșug, terminologie solicitantă și obsesivă, construcții argumentative descurajant de lungi, tehnice și supărător de sofisticate - toate, deopotrivă, inundă astăzi spațiile de informare, încurajează masterate, legitimează doctorate și sfârșesc prin a îngroșa rafturile bibliotecilor din care s-au născut. Pentru lectorul de rând (și de bună credință!), tabloul teoretic al intelligence-ului, cu toate nuanțele date de competitive intelligence, business intelligence, cyber intelligence, market intelligence etc., tulbură și derutează.

Vechea instituție lumească a siguranței/securității (economice, financiare, alimentare, energetice, naționale în ultimă instanță) pare compromisă și păcătoasă. Și chiar așa și este.

Temele și argumentele de securitate ale lumii de azi însumează o gamă diferită de probleme, amenințări, riscuri și vulnerabilități care plasează statele, corporațiile sau chiar indivizii într-o competiție complexă și interdependentă.

Cu alte cuvinte, ponciful globalizării insecurității nu a rămas doar o jucărie logică a minții, ci a năvălit ca o tornadă în piață, risipind avuții, alterând alianțe, înrobind producători și furnizori și, finalmente, încețoșând viitorul.

Poate că acesta a fost unul dintre argumentele echipei Transilvania Business de a găzdui câteva reflecții despre competitive intelligence. Adică despre piață, concurență, resurse, siguranță și predictibilitate. Despre realitate și percepții. Despre cine produce și cine consumă intelligence. Deocamdată, să punem termenii în drepturile lor, chiar dacă riscăm banalul și scolasticul. Ne salvează din această primejdie credința că semnificațiile comune depind de rațiuni comune.

Așadar, „Ce te ține treaz noaptea?”

John E. Prescott, profesor și șef de catedră la Universitatea de Pittsburgh, specialist în managementul afacerilor, consideră că răspunsul la această întrebare va evidenția acel aspect al afacerii dvs. care considerați că este amenințat de către competitori (Prescott, 1999).

De exemplu: Care sunt competitorii actuali sau potențiali? Care este starea lor curentă? Care este strategia lor de afaceri? Care sunt punctele lor slabe care pot fi xploatate?

Ce ar trebui să îmbunătățesc la produsul/serviciul nostru, astfel încât să devină competitiv, prin raportare la ce oferă alte firme?

Cum îmi pot menține avantajul competitiv?

Oricare ar fi întrebarea despre mediul concurențial al afacerii dvs. care nu vă lasă să dormiți noaptea, competitive intelligence (CI) vă oferă răspunsul. Cum? Vom explica în cele ce urmează.

Mai întâi, însă, câteva scurte referiri la conceptele de CI și business intelligence (BI), care sunt, de multe ori, confundate.

BI se referă la obținerea în timp util de informaţii relevante, care contribuie decisiv la adoptarea deciziilor cu privire la mersul afacerii. Scopurile urmărite prin derularea BI sunt: îmbunătățirea activității interne și a profitabilității afacerii; obținerea de avantaj competitiv; atingerea obiectivelor stabilite.

CI este procesul de colectare (legală și etică), analiză și valorificare a informațiilor despre: mediul de afaceri al unei organizații, competiție și alți factori de care ar putea depinde succcesul său. Bine realizată, activitatea de CI se poate constitui într-un sistem de avertizare, astfel încât să fie luate cele mai adecvate decizii pentru bunul mers al afacerii.

Prin urmare, activitatea de CI este subsumată celei de BI și este o componentă esențială a acesteia.

Cum se realizează CI? CI presupune parcurgerea mai multor etape, începând cu cercetarea secundară (utilizarea unor informații culese deja în alt scop, disponibile public), continuând cu obținerea datelor din rețelele de socializare și finalizând prin realizarea cercetării primare (culegerea directă a unor noi informații) (Weiss and Naylor, 2010).

Ce nu este CI? CI nu este o simplă agregare a datelor. Ceea ce este esențial în CI este că datele obținute sunt evaluate și analizate, pentru a extrage informația relevantă, a o corela cu date de context și a extrage concluzia esențială pentru derularea unui act managerial eficient.

CI nu este spionaj economic, o confuzie mult și eronat mediatizată. CI presupune culegerea informațiilor prin mijloace legale și cu respectarea unor stricte reguli de etică.

Principiile CI Deși nu sunt statuate normativ, considerăm că activitatea de CI trebuie să respecte: Principiul legalității: derularea tuturor activităților de culegere, prelucrare, evaluare, analiză și furnizare a datelor cu respectarea deplină a normelor legale; Principiul eticii: derularea activităților în mod corect și cu

1 Echipa KWLG este alcătuită din persoane care au o experiență de peste 15 ani în sfera securității naționale, cu precădere în acele domenii în care riscurile/provocările lumii de astăzi au îmbrăcat forme nebănuite și au generat efecte la scară planetară. Noi înțelegem că, într-o societate globalizată, adevărul este plural, dinamic și cu granițe volatile. Iată de ce noi prețuim informația de încredere, analiza inteligentă și cultura de conformitate. Noi știm cum să facem ca toate acestea să devină suportul dumneavoastră pentru competitive intelligence, business intelligence și due diligence.

OPINIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

profesionalism; evitarea conflictului de interese; respectarea partenerilor de afaceri; stabilirea de relații bazate pe încredere; respectarea angajamentelor asumate; Principiul confidențialității: păstrarea secretului profesional pe tot parcursul procesului de CI, de la recepționarea cerinței clientului, la derularea activităților specifice și furnizarea răspunsului către solicitant.

Externalizarea CI Deși colectarea unor date despre competitor poate fi realizată și în cadrul companiei interesate, practicienii în CI consideră că este preferabilă externalizarea serviciilor respective (Weiss and Naylor, 2010). Argumentele aduse se referă, pe scurt, la: Experiență: persoanele specializate în CI cunosc modalități aprofundate de colectare a informațiilor (chiar dacă ne referim exclusiv la cele disponibile în mediul on-line); Accesibilitate: specialiștii din firmele de profil au acces la baze de date extinse (publice și cu acces restricționat, disponibile contra cost) și informații obținute prin capabilitățile proprii (legal); Obiectivitate: analiștii din firmele de CI pot extrage concluzii nepărtinitoare, fără favorizarea unora care concordă cu prejudecăți anterioare sau filtrate de caracteristicile culturii organizaționale proprii (aspect esențial în special în realizarea cercetării secundare); Considerăm că un alt argument foarte important se referă la economia de resurse: cu un cost financiar rezonabil se economisesc resurse umane și de timp, obținându-se un produs analitic performant, adaptat necesităților punctuale ale firmei în cadrul concurențial.

CI în România Deși există companii care derulează activități subsumate CI, apreciem că acest domeniu de activitate este încă fragmentat și va mai trece timp până la uniformizarea și sistematizarea activităților derulate.

Unele dintre problemele cu care considerăm că se confruntă orice practician în domeniu, la ora actuală, sunt lipsa unor

norme legale care să configureze clar activitatea de culegere a datelor de către entități non-statale și cea a unui cod etic asumat și respectat de toți profesioniștii CI din România.

Iată de ce apreciem că o asociație autohtonă care să grupeze majoritatea specialiștilor în CI ar putea contribui la promovarea necesității clarificărilor legislative și la statuarea unor reguli etice clare, valabile pentru toți practicienii în CI. Pe scurt, activitățile subsumate CI sunt indispensabile pentru decizii manageriale oportune și eficiente. Atunci când sunt derulate de către specialiști, produsele analitice de CI vă pot păstra sau aduce avantajul competitiv. Este un aspect important la care merită să vă gândiți, cu atât mai mult cu cât este posibil ca firmele dvs. concurente să beneficieze deja de aceste servicii.

Să fim sinceri: plăcerea și încântarea publicului cititor sunt legate de inedit, de teorii cu iz conspiraționist, de adevăruri spuse pe șleau sau de orice poate să producă o fractură de nivel atunci când judeci de sus și de departe. Privite dinlăuntrul lumii de azi, realitățile în care se “ambalează” competitive intelligence-ul în România nu par a fi deloc logice, legice și științifice (sic!). Am putea vorbi într-un episod viitor despre improvizație, partituri teatrale sau, de ce nu, despre polimorfisme analitice vândute ca expertize de netăgăduit.

Sau despre simplitate, profunzime și plus-valoare. Mai ales atunci când credem că știm ceea ce nu știm.

Iulian CHIRIAC Director general KWLG Wellsprings SRL Romania Bibliografie orientativă: - Prescott, John E. (Spring, 1999), The Evolution of Competitive Intelligence. Designing a Process for Action. International Review of Strategic Management [online]. Disponibil la http://files.paul-medley.webnode.com/200000023-97ce398c7e/Competitive%20Intelligence%20A-Z.pdf. [Accesat la 21.06.2017] - Weiss, Arthur; Naylor, Ellen (October/November, 2010), Competitive Intelligence. How Independent Information Professionals Contribute to Organizational Success. Bulletin of the American Society for Information Science and Technology [online]. Disponibil la http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/ bult.2010.1720370114/full [Accesat la 22.06.2017]

33

34

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INEDIT

35

36

ZIUA ELVEȚIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cele mai profitabile afaceri elvețiene în România

Elveția, partener economic de top 10 de Ligia VORO

Confederația Elvețiană este unul dintre partenerii comerciali importanți ai României. Potrivit unui clasament comunicat de Ministerul Afacerilor Externe, Elveția ocupa anul trecut locul al zecelea în topul investitorilor străini. La jumătatea anului trecut, în România erau înregistrate peste 2700 de companii cu capital elvețian, cu un capital social subscris de 978.045,6 milioane de euro.

La jumătatea anului trecut, valoarea schimburilor comerciale între România și Confederația Elvețiană erau în valoare de peste 380 milioane de euro, exporturile românești înregistrând o creștere de 13,48 %, în timp ce importurile din Elveția înregistraseră o scădere de 15,28 %. Soldul balanței comerciale a continuat însă să fie în defavoarea României cu un minus de peste 40 de milioane de euro, cel mai redus însă din ultimii 10 ani. Pentru comparație, în anul precedent, valoarea schimburilor comerciale româno-elveţiene a fost de 750,88 milioane euro. Exporturile au atins valoarea de 308,02 milioane euro, cu 4,13 % mai ridicate față de cele din 2014, în timp ce importurile s-au cifrat la 442,86 milioane euro, în scădere cu 7,68 %. Per total, soldul balanţei comerciale a fost de -134,84 milioane euro, în defavoarea țării noastre.

Investiții elvețiene în România La data de 31 august 2016, tot din informațiile Ministerului Afacerilor Externe, în România erau înregistrate 2.742

societăți comerciale cu capital elvețian, cu un capital social total subscris exprimat în valută de 978.045,6 milioane euro (2,36 %) - locul 10 între investitorii străini. Principalele domenii spre care s-au orientat investitorii elveţieni în România sunt: industria materialelor de construcţii, chimică şi petrochimică, producţia de componente electrice şi electronice, industria agroalimentară, comerţ, producţia de încălţăminte, industria textilă, energie, mass-media etc.

Principalii investitori elveţieni în România sunt: Holcim – cel mai mare investitor (ciment), Swisspor, Sika (materiale construcţii), ABB (energie), Greenfiber, Ameropa (petrochimie), Roche, Sandoz, Helvetica Profarm (farmaceutică), Nestlé, Pacovis, Carpalat, Valvis (industria alimentară), Philipp Morris (tutun), Karpaten Meat (agricultură – zootehnie), TransGourmet (comerţ cash&carry), Rieker (încălţăminte), Seco, Inter-Spitzen (industria textilă), Insta – Elbet Holding, Acceleris (echipamente electrice şi electronice), Ringier, Edipress, Institutul Multimedia româno-elveţian (mass-media) etc.

La Saint-Imier, cantonul Berna, a fost inaugurată oficial, la 19 septembrie 2014, cea mai importantă investiţie românească din Elveţia, realizată de compania Tudor Tech SA,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

care activează în sectorul tehnologiilor de vârf şi care va produce scannere pentru avioane. Investiţia românească se ridică la aproximativ 45 de milioane CHF.

Cele mai profitabile afaceri elvețiene Transilvania Business, utilizând informațiile listafirme. ro pentru anul financiar 2016, a analizat cele mai profitabile afaceri cu capital majoritar elvețian din România. În analiza noastră am ținut cont de următorii indicatori: cifra de afaceri de minim 100 milioane de lei, profit de minim 1 milion de lei și un număr de salariați de cel puțin 10.

Investiția vedetă elvețiană, Holcim SA, parte a HolcimLafarge, a trecut și anul trecut peste 1 miliard de lei cifră de afaceri și și-a menținut constant profitul – 127,56 de milioane de lei.

O altă afacere care a trecut peste 1 miliard de lei este Autonet Import SRL, activă în Satu Mare. Compania a raportat o creștere cu peste 200 de milioane de lei a cifrei de afaceri și un profit de 43,59 milioane de lei, cu 13,5 milioane de lei mai ridicat în comparație cu rezultatele obținute în anteriorul an fiscal.

Alcon Romania SRL este una dintre companiile cu capital elvețian care activează în domeniul farmaceutic, mai exact în cel al comerțului cu ridicata al produselor farmaceutice. Compania, deținută de producătorul de medicamente Novartis, a derulat afaceri în scădere față de anul anterior, înregistrând o cifră de afaceri de 118,04 milioane de lei, dar a raportat profituri în creștere de peste două ori, ajungând până la 6,44 milioane de lei. Compania mamă prezentă în România și prin Novartis Pharma Services Romania, a raportat, în anul trecut, cifre în creștere în ceea ce privește cifra de afaceri, în schimb profitul a scăzut ușor. Novartis a înregistrat un profit de 16,05 milioane de lei raportat la o cifră de afaceri de 471,99 de milioane de lei. O a treia companie deținută de concernul elvețian Novartis AG, producătorul târgumureșean de produse farmaceutice de bază Sandoz SRL, a avut o evoluție similară cu a Alcon în 2016, o cifră de afaceri în scădere – 320 milioane de lei - dar și un profit în jur de 40 % mai scăzut – 9,62 milioane de lei.

Dacă rămânem în domeniul farmaceutic, un alt performer cu capital majoritar elvețian este Roche Romania SRL, activă potrivit clasifi ării CAEN, în domeniul comerțului cu ridicata al produselor farmaceutice. Roche România a avut o scădere de peste 10 % a cifrei de afaceri, de la peste 1 miliard de lei la 858,49 milioane de lei, în schimb a raportat un profit de aproape 6 ori mai mare decât în 2015, de la 4,24 milioane de lei la 24,72 milioane de euro.

Chimpex SA Constanța, deținută de AMEROPA, a raportat în 2016 cifre în ușoară creștere față de 2015.

Compania a ajuns la o cifră de afaceri de 117,08 milioane de lei și un profit de 24,44 milioane de lei. Și alte companii din grupul AMEROPA au performat, la o categorie mai sus, afaceri de peste 1 miliard de lei. Astfel, combinatul chimic târgumureșean Azomureș, deși a înregistrat o cifră de afaceri în scădere, de 1,46 miliarde de lei, a devenit mai profitabilă. Producătorul de îngrășăminte chimice a înregistrat un profit de 147,42 milioane de lei față de 123,27 milioane de lei în 2015.

AMEROPA Grains SA, deținută de același concern elvețian, a avut afaceri, din comerțul cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat, de 2,647

ZIUA ELVEȚIEI miliarde de lei, cu 270 de milioane de lei mai mult ca în 2015. Cota de profit a rămas însă constantă, firma raportând un rezultat de 14,47 milioane de lei.

Un alt jucător pe piața agricolă românească este și CHS Agritrade Romania, comerciant de cereale, semințe, furaje și a tutunului neprelucrat. Compania a atins o cifră de afaceri de 919,39 milioane de lei, în creștere ușoară față de anul trecut. De menționat însă este că firma a trecut pe profit – 3,41 milioane de lei - față de pierderea pe care a înregistrat-o în 2015.

HTS Hongta Services SRL, care activează în domeniul comerțului cu produse din tutun, a înregistrat o creștere cu 30 % a cifrei de afaceri, atingând 251,13 milioane de lei, și a raportat un profit de aproape cinci ori mai mare decât în 2015, și anume 6,65 milioane de lei.

Un an fast a avut și Adecco Resurse Umane SRL. Compania a obținut, în domeniul contractării, pe baze temporare, a personalului, o cifră de afaceri de 284,66 milioane de lei, cu aproape 60 de milioane de lei mai ridicată decât în anteriorul, și un profit de 4,7 milioane de lei, cu aproape 2 milioane de lei mai mare decât în 2015.

Producătorul de încălțăminte locat la Lugoj, județul Timiș, Rieker Romania, a avut o ușoară scădere a afacerilor în 2016, care s-a reflectat și în profitul obținut. Compania a raportat, în 2016, o cifră de afaceri de 235,72 milioane de lei și un profit de 2,56 milioane de lei. În domeniul energiei se evidențiază companiile din grupul Tinmar. Compania Tinmar Oil SA, la fondarea ei cu capital românesc, este deținută, în prezent, majoritar de JO Holding AG. Firma locată în București care are ca obiect de activitate comerțul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși și al produselor derivate a pierdut serios atât din punct de vedere al afacerilor, de la aproape 3 miliarde de lei la 558,07 milioane de lei, cât și al profitului, de la 14,14 milioane de lei la 4 milioane de lei. În schimb, Tinmar Energy SA, unul dintre marii furnizori de energie electrică din România, deținută de Jo Holding SA, acționar majoritar, a trecut de 2 miliarde de lei cifră de afaceri, atingând 2,33 miliarde. Compania înființată în 2015 a obținut un profit de 14,54 milioane de lei.

Nu putem să nu amintim de compania dulce – Nestle Romania SRL. Înregistrată cu activitate în domeniul fabricării produselor din cacao, a ciocolatei și a produselor zaharoase, Nestle a mai făcut un salt al cifrei de afaceri și în 2016. Firma a raportat un profit de patru ori mai mare, de 87,12 milioane de lei, în 2016, la o cifră de afaceri de 783,62 milioane de lei.

Sika Romania SRL, care activează în domeniul comerțului cu ridicata al produselor chimice, a realizat, în 2016, o cifră de afaceri de peste 127 de milioane de lei și a raportat un profit de aproape 4 milioane de lei. Firma a avut un număr mediu de salariați de 66.

Specializată în fabricarea subansamblurilor electronice (module), compania Miele Tehnica SRL și-a crescut anul trecut cifra de afaceri cu peste 34 de milioane de lei, ajungând la 214,14 milioane de lei. Creștere a înregistrat și la indicatorul profit, de la 11,15 milioane de lei la 12,8 milioane de lei. În privința numărului de salariați, compania se apropie de 200, cu cei 188 de angajați.

Systronics SRL, activă în domeniul fabricării altor componente electronice în județul Arad, a înregistrat o creștere cu peste 34 milioane de lei a cifrei de afaceri, și anume 247,93 de milioane de lei, și cu peste 2 milioane de lei profit mai ridicat decât în precedentul an fiscal, trecând de pragul de 10 milioane de lei. Compania și-a menținut aproximativ constant numărul de salariați, 526 în 2016, 523 în 2015.

37

38

ZIUA ELVEȚIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Secretele succesului în Real Estate-ul românesc.

Impactul investițiilor cu capital elvețian Titirez.ro este portalul de imobiliare în care se întâlnesc în perfectă armonie agențiile, dezvoltatorii și proprietarii cu cei care se află în căutarea achiziționării, vânzării sau închirierii unei proprietăți.

Gama variată de oferte este una dintre multiplele particularități oferite, Titirez.ro fiind de altfel și locul în care agenții imobiliari pot găsi cel mai user-friendly CRM imobiliar, pentru a-i ajuta în publicarea anunțurilor într-un mod rapid pe o rețea extinsă de platforme imobiliare.

Compania Titirez.ro a fost lansată cu capital elvețian, fiind printre companiile elvețiene care au adus 2.231 de milioane de dolari, conform topului investiţiilor străine directe, după ţara de provenienţă, publicat de Banca Naţională a României (BNR), pe site-ul propriu. Dorința de a investi într-o țară ca România a venit tocmai pentru că s-a simțit puterea de dezvoltare a țării și viitorul promițător pe care îl are piața imobiliară aici.

Segmentul imobilar din România este unul dintre cele mai potente în momentul de față, având o traiectorie ascendentă

“Când restul piețelor devin supraaglomerate, se simte nevoia unui mediu nou, fresh în care se poate maturiza publicul și persuada pentru a se îndrepta spre direcția indicată de trend.

Lucrurile evoluează și pentru a atinge aceleași performanțe ca piețele occidentale, trebuie să adoptăm atitudini noi și să gândim outside the box”, a spus Costina Petrescu, director de vânzări al rețelei de site-uri Titirez.ro.

atât în ce privește tranzacțiile imobiliare, cât și în obținerea de autorizații de construire, ridicare de imobile noi, finalizare și recepție de proiecte noi etc. Pentru a înțelege mai bine schimbările și noutățile din piața imobiliară, Costina Petrescu ne-a ajutat să facem monografia întregului fenomen.

Care sunt resursele și capacitățile pentru a ne ridica la nivelul piețelor imobiliare occidentale? În ce privește alinierea la standardele și la nivelul piețelor imobiliare occidentale, mai ales când discutăm de tranzacții imobiliare și de activitatea agențiilor imobiliare din România, principalul factor care ne ține într-o poziție inferioară este lipsa unei legislații în acest sens. Există un regim haotic în momentul în care se discută despre proprietățile din old market, ale căror proprietari nu acceptă ideea de reprezentare exclusivă, iar proprietățile lor sunt promovate uneori și prin zeci de agenții imobiliare deodată. În ce privește construcțiile noi, România este o piață fertilă, cu un potențial uriaș, care deja a trezit interesul investitorilor străini.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Aceștia au început modest, testând piața cu un număr mic de locuințe noi, iar acum cresc simțitor, ridicând blocuri sau ansambluri de case cu cel puțin 30-60 unități, în faze succesive în decursul unui an.

Investitorii români, cu tradiție în construcția de ansambluri rezidențiale noi, își întăresc poziția în piață și ridică proiecte din ce în ce mai ambițioase, de la 50-100 de apartamente în trecut, la peste 300.

Care sunt cele mai ambițioase proiecte din piața imobiliară?

Dezvoltatorii rezidențiali din România, care în trecut și-au consolidat poziția în piață prin campanii puternice de notorietate atât în mediul online, cât și offline, au reușit să finalizeze și să vândă în totalitate proiecte de mare anvergură.

Unii dintre aceștia au început construcțiile într-un singur oraș din România, iar după ce au cunoscut succesul în acea locație, au dezvoltat noi proiecte în multe alte orașe, extinzându-se la nivel național. Discutăm aici de un dezvoltator care a devenit unul dintre cei mai mari jucători din piață, dezvoltând noi zone de interes, ba chiar întregi cartiere rezidențiale noi în orașe precum: Brașov, Sibiu, Tîrgu Mureș, iar acum Constanța. În București, în 2017, potențialii clienți s-au reorientat față de anii precedenți și, indiferent că discutăm de proprietățile din old market sau rezidențiale noi, căutările sunt orientate într-o mare proporție către zona de Nord, mai ales pentru că acum piața s-a aliniat și nu mai există diferențe simțitoare de preț între zone, exceptând centrul Bucureștiului și cartierele high class. Diferențele de preț sunt făcute acum de calitatea materialelor, a finisajelor, a anvergurii proiectelor și a notorietății constructorului și investitorilor.

Ce diferențe majore pe care putem să le diminuăm există între piețe precum cea elvețiană și cea din România? În momentul de față, România este un mediu propice pentru dezvoltare. Tot ce ține de piața imobiliară se petrece într-un ritm amețitor, totul este în creștere, inclusiv prețurile. Acestea se majorează cu 5-10 procente periodic, lucru care nu se întâmplă în marile piețe din Europa. Visà-vis de piața de real estate din Elveția, statisticile lansate la finele lui 2016 arată o scădere a prețurilor locuințelor, aflate atât la închiriere, cât și la vănzare.

După aproximativ 15 ani în care prețurile locuințelor din Elveția au crescut constant, guvernul elvețian a depus eforturi simțitoare pentru a încetini și stabiliza cotațiile din piața imobiliară.

Care este apartenența publicului target al Titirez.ro la piața high end?

Titirez.ro este singurul portal imobiliar din România în care balanța este echilibrată din punct de vedere al căutărilor și cererii atât de proprietăți ieftine, cât și medium-high.

Indiferent că discutăm de România sau de alte mari piețe imobiliare, toate strategiile și eforturile se concentrează asupra rezultatelor. Audiența Titirez.ro este formată din utilizatori calificați, care își caută în prezent o locuință de închiriat sau de cumpărat.

Titirez.ro înțelege importanța promovării online și nevoii continue a dezvoltatorilor rezidențiali de a-și face cunoscute proiectele. De aceea, am creat noi pachete și noi servicii de promovare a acestora, la cel mai bun raport calitate-preț din piața portalurilor imobiliare românești.

Susținem activitatea agenților imobiliari și a dezvoltatorilor rezidențiali, le punem la dispoziție acestora atât cele mai performante platforme online și CRM-uri, cât și cele mai bune servicii integrate, pentru a deveni cei mai buni parteneri și pentru a avea o legătură puternică și viabilă de-a lungul timpului.

ZIUA ELVEȚIEI

39

40

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INEDIT

41

42

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INEDIT

43

44

ZIUA AVIAȚIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PRIA Aviation, la Aeroportul Tuzla de Ionuț OPREA

PRIAevents organizează în România cele mai complexe conferințe destinate sectorului aviatic – PRIA Aviation în Bucuresti și PRIA Aviation la Aeroportul Tuzla. Ediția 2017 a PRIA Aviation va avea loc vineri, 18 august, la Tuzla. Sâmbătă, 19 august, Aeromania va face, din nou, neîncăpător Aeroportul Alexandru Podgoreanu din Tuzla.

Participanții vor putea afla detalii despre costurile întreținerii unui avion, ale cursurilor de pilotaj, obținerea brevetului de zbor, care sunt taxele de aeroport sau aerodrom, dar și cum poate influența aviația viața lor de business și cea personală. PRIA Aviation este singurul eveniment destinat aviației care reunește cei mai importanți lideri ai industriei aviatice, dar și ai mediului de busineess în general, oficialități guvernamentale, reprezentanți ai consiliilor județene, producători şi operatori aerieni, proprietarii de aeronave, chartere, jet-uri și elicoptere, companii care au produse luxury, şcoli de zbor, aerocluburi, furnizori de echipamente şi articole de aviaţie. Nu vor lipsi piloții de aviație de business și de aviație generală, dar și cei care sunt pasionați de aviație. De asemenea, vor fi prezente la conferință şi industriile conexe prin reprezentanți ai hotelurilor, ai companiilor de închirieri automobile, investitori, companii de asigurări, bancheri, avocați, consultanți, dar și reprezentanți ai mass-media. „În secolul nostru, mixul dintre aviație și business reprezintă unul dintre cele mai importante ingrediente ale creșterii afacerilor. De aceea, următorul eveniment pe care îl organizează PRIAevents este acest concept premium PRIA Aviation 18-19 august 2017, cu sloganul “Fly. Experience. Meet. Display. Demo.

Fly”. Este singurul de acest gen organizat în România - un weekend luxury ce reunește CEO, președinți, antreprenori, top manageri din mai multe domenii de business, reprezentanți din aviație, dar și alte tipuri de business conexe aviației – o reuniune importantă a comunității aviatice și a pasionaților de aviație, a mediului academic și de business din România”, declară Raluca Voivozeanu, CEO, PRIAevents.

PRIA Aviation va avea loc în 18 august 2017, la ora 14, la Hangar Cafe la Aeroportul Tuzla. A doua zi, pe 19 august, PRIA vă oferă locuri la secțiunea VIP la mitingul aviatic AEROMANIA, pe Aeroportul Tuzla. Participanții își pot lua familile să se bucure de acest weekend minunat de aviație.

Parteneri de tradiție ai conferințelor PRIA Aviation sunt, de fiecare dată, Gulfstream, Regional Air Services, Aircraft Owners and Pilot Association Of Romania, Cirrus

Romania, E&M Corporation, Pilotshop.ro, AROPA și MICRI Gold.

Avioane private, beneficii speciale Cirrus Aircraft a anunțat, la început de an, lansarea noului model 2017 G6 – modelul cel mai inteligent, cel mai sigur și cel mai avansat ale celor mai bine vândute avioane cu piston: SR22T, SR22 și SR20. Punctul de referință pentru aeronavele cu cele mai înalte performanțe, cu un singur motor, a fost, din nou, creat de Cirrus pentru a include noua dezvăluire de viteză extrem de ridicată Cirrus Perspective de către platforma Garmin, iluminare de vârf de aripă inspirată de automobilele Cirrus Spectra, conectivitate premium în cabina de pilotaj, soluții și multe altele. Cea de-a șasea generație Cirrus este disponibilă pentru a fi comandată imediat, iar livrările către clienți sunt în desfășurare. Lansarea G6 continuă un an record de creștere a întreprinderii la Cirrus Aircraft. În luna iunie, Cirrus a deschis un nou centru de service pentru fabrici de la aeroportul McGhee Tyson din Knoxville, TN, la domiciliul noului campus Vision Center. În octombrie 2016, Cirrus a certificat primul personal Jet cu un singur motor în lume – Vision Jet – și a început livrările clienților jetului definitoriu de categorie la scurt timp după decembrie. De

ZIUA AVIAȚIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cirrus

45

Cirrus G6

Gulfstream asemenea, Cirrus și-a extins amprenta de producție în decembrie deschizând o nouă Unitate de Finisare de 6317 metri pătrați în Duluth pentru a accelera producția Vision Jet. Și Gulfstream Aerospace Corp. a anunțat că a livrat cel de-al 550-lea Jet Gulfstream G550, consolidând poziția aeronavei ca unul dintre cele mai populare Jet-uri folosite pentru afaceri. „Această livrare de referință confirmă cererea continuă pentru modelul G550, unul dintre cele mai fiabile și mai căutate aeronave din lume”, a declarat Mark Burns, Președintele Gulfstream. „Faptul ca este cel mai bun din gama lui, cu cea mai utilă sarcină din această clasă, i-au câștigat Jet-ului G550 o reputație de durată, fiind o aeronavă versatilă pentru aviația de afaceri și o platformă ideală pentru misiuni speciale”. Având două motoare robuste Rolls-Royce BR710 C411, G550 are cea mai lungă gamă de jet de afaceri din clasa sa. Poate transporta cu ușurință până la 19 pasageri între capitalele de afaceri ale lumii și poate zbura opt pasageri și patru membri de echipaj, la 6.750 nautice/12.501 kilometri, conectând New York cu Dubai la Mach 0.80 sau Londra cu Los Angeles la Mach 0.85.

Prin aviație puteți economisi timp, bani și o mulțime de eforturi pentru afacerea dumneavoastră. Aveți posibilitatea să utilizați aviația generală pentru afaceri, cât și pentru petrecerea timpului liber. Participând la conferința PRIA Aviation în 18 august 2017 veți beneficia de cele mai importante și mai noi informații despre: • Inovație în aeronautică și astronautică • Importanța colaborării între companii, universități și studenți • Asigurarea celor mai bune oportunități pentru industria aviatică; • Cele mai bune modele de avioane de afaceri și private; • Infrastructura aeroportuară, TVA-ul la combustibilul pentru aviație, hangare, aeroporturi noi • Cele mai noi tehnologii pentru aeroporturi și aeronave; • Oportunități de finanțare pentru aviație – pentru aeronave, aeronave de mici dimensiuni și business jet-uri; • Cele mai bune opțiuni care deschid rute aeriene pentru toate tipurile de afaceri; • Beneficii de afaceri în aviație, oportunități de a utiliza charter, co-proprietari de jeturi de avion; • Cum poți deveni pilot de avion și care este rolul asociațiilor și școlilor de aviație?

Gulfstream

46

LA MULȚI ANI, ITALIA!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

LA MULȚI ANI, ITALIA!

47

48

LA MULȚI ANI, ITALIA!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

LA MULȚI ANI, ITALIA!

49

50

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Imaginarul turistic al Balcicului (post)regal de Sidonia GRAMA

Asemenea Ierusalimului, respectând, firește, proporțiile, Balcicul vizi(ta)bil este surclasat și, în același timp, condiționat de Balcicul imaginar, simbolic, cel de pe harta memoriei noastre istorice, intens afective.

Orășelul propriu-zis, mic port la Marea Neagră în Bulgaria de astăzi, poate fi oarecum dez-amăgitor: un amestec, șarmant, totuși, de cochetărie și dezolare, de splendoare și decrepitudine, de proiecte de dezvoltare turistică și abandon. Certă este frumusețea mării, prezența ei mereu copleșitoare, temperamentala Mare Neagră, aici de un albastrucobalt nesfârșit, domolită în golful cu stânci albe calcaroase, pe care George Vâlsan, fermecat la rându-i, le-a numit Coasta de Argint. Suprema ei frumusețe, în treacăt fie spus, ți se va dezvălui amețitor puțin mai spre nord, la Capul Kaliacra. O liniște primordială, aceea pe care numai întinderea de cer și de apă, cu incantații de geneză, ți-o redă, o poți trăi din plin și la Balcic. Și, dacă nu ar fi castelul Reginei Maria, cu splendoarea grădinilor ei terasate, nu s-ar mai povesti. Aici,

lespezi de piatră, despicate cruciform de curgeri de apă, te poartă printre trandafiri și chiparoși, smochini și migdali, în căutarea umbrei fosforescente a bolților de viță de vie sau a celei intense de sub magnolii uriași purtând f lori grele, nemaivăzut de mari, până târziu în vară, urcă labirintic, din terasă în terasă, uneori prin tuneluri strâmte de piatră, până în grădina botanică de cactuși, iată, înf loriți, și aloe vera. Dinspre mare, cruci de piatră votive străjuiesc extremitățile fiecărei terase cu ecou onomastic familiar: Mircea, Ileana, Mărioara, Alexandru, Nicolae, Carol. Aleea către Stella Maris, minuscula capelă ortodoxă ctitorită de o anglicană, poartă încă aura invizibilă a trecutelor f lori imperiale, iar la răspântii de priveliști, jilțuri de piatră te opresc să contempli, să adulmeci, să oftezi. Duhul Reginei Maria plutește peste tot acest tărâm marin, adiind printre grădinile ei sărat înmiresmate. Asemenea vechilor cavaleri ai Ierusalimului, Maria, regina-cruciat a visului de unire a tuturor românilor, a ales ca inima sa, centrul ființei, să-i rămână la Balcic.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TRAVEL

Scurt istoric al fascinației Balcicului Ca destinație turistică, Balcicul este creația ex nihilo a fostei administrații românești din Dobrogea de sud, cunoscută sub numele de Cadrilater. Ea și-a exercitat atribuțiile în acest teritoriu din 1913, când a fost obținut, din rațiuni de echilibru balcanic, în urma unei victorii relativ facile a armatei române împotriva Bulgariei. După o scurtă întrerupere între 1916 și 1918, anii cei mai grei ai primului război mondial, supremația românească a continuat ca urmare a triumfului din 1918, până în fatidicul an 1940. Atunci s-a sfârșit brusc, prin ultimatum, în plin proiect de dezvoltare. Puțin probabil să fi existat azi un Balcic de vizitat, dacă nu ar fi fost la mijloc acei descoperitori români moderni, mondeni chiar, care, căzuți iremediabil sub vraja lui, au avut pur și simpu o revelație. „Farmecul Balcicului”, dincolo de figura de stil, trebuie luat în considerare ca fapt social și istoric. Ce altceva să fi stat la originea transformării acelui orășel relativ sărac și mizer, populat de un mozaic de comunități etnice, dintr-un port oarecare de cereale, într-o irezistibilă atracție pentru lumea artistică și pentru protipendada României interbelice? Cella Delavrancea, Nicolae Tonitza, Cezar Petrescu, George Vâlsan, Lucian Blaga, Cella Serghi, Ion Pillat, Mihail Sebastian sunt câțiva dintre artiștii, scriitorii, pictorii în a căror viață Balcicul a avut, la un moment dat, un rol (re)creator.

Personalități publice, oameni politici români și străini, au trecut pentru o vreme, pe aici. Iar mai presus de toți, Regina Maria care, iubind din toată inima acest loc, a făcut din el un topos simbolic. Cert este faptul că nu o strategie coordonată de la centru, de dezvoltare sau de colonizare a zonei, a fost motorul acestei transformări, ci, mai degrabă, acest curios factor „farmec al Balcicului”. O stare de îndrăgostire, pentru unii, iremediabilă, este, așadar, recurent invocată de cei mai mulți dintre vizitatorii de atunci (și de acum, poate) ai acestui orășel straniu ca un amfiteatru abrupt către scena mării. În ciuda multor neajunsuri, de atunci și de acum, fascinația lui s-a transmis și s-a amplificat prin contagiune mentală, punând în mișcare proiectele edilitare ale Balcicului regal. A imagina un Balcic vilegiaturistic și cultural a fost apanajul câtorva vizionari, care merită rememorați. Cel dintâi, descoperitorul cultural al Balcicului, a fost Alexandru Satmary, pictor, fiul fostului artist oficial al curții Regelui Carol. El este cel care a convins-o pe Regina Maria să vină la Balcic, înr-o a doua vizită a sa, în 1924, în urma căreia, copleșită, regina va decide să-și construiască aici reședința de vis. Apoi sunt primarii Balcicului, în primul rând Octavian Moșescu, ales de două ori primar, cel care a însuf lețit viața culturală a orașului, editând revista Coasta de Argint, fondând Universitatea Liberă din Balcic și acordând artiștilor români terenuri pentru construcții.

George Fotino a fost primarul ale cărui proiecte de dezvoltare urbanistică au fost susținute de însăși Regina. Modernizarea portului, construirea aeroportului de la Balcic, electrificarea orașului, planul de sistematizare a orașului, construirea unui spital, a unui hotel, a unui muzeu, a gimnaziului de stat, multietnic, fondat în 1923, toate sunt realizări edilitare ale administrației românești. În plus, o serie de

personalități ale regatului României și-au construit aici vile frumoase, precum cea a lui Ion Pillat, a lui Nae Ionescu sau a Elizei Brătianu, soția inconturnabilului premier liberal și sora prințului Barbu Știrbey, eminența cenușie a cuplului regal Ferdinand și Maria. Multe dintre aceste case de vacanță poartă semnătura Henriettei Delavrancea Gibory, una din fiicele celebrului scriitor, cea care a construit și clădirea primăriei, astăzi muzeu. Stilul său, remarcabil prin simplitatea liniilor geometrice ale unor clădiri albe, de piatră, discret integrate în peisaj, imprimau orașului o notă arhitecturală modern feminină. Ea poate fi considerată arhitecta Balcicului regal. O parte dintre vilele acestea faimoase în epocă se mai păstrează și astăzi, altele, desigur, au fost distruse, ori zac într-o paragină intimidantă.

Dar cea mai ilustră locuitoare, cea mai pătimașă admiratoare și cea mai inspirată creatoare a Balcicului a fost și rămâne, Regina Maria. Revelația Balcicului a apărut în viața Reginei în plină maturitate târzie, după ce devenise deja un simbol al marelui război, recunoscută internațional și aclamată public drept una dintre cele mai carismatice regine ale lumii. Ea fusese mama răniților în primul război mondial și cruciata visului de Unire al tuturor românilor, ea era încă regina consoartă a regelui Ferdinand cel Loial, încoronați într-o ceremonie fastuoasă la Alba Iulia, în 1922. În anul (re)venirii sale la Balcic, în octombrie 1924, frumusețea locului i se impune reginei cu violență irepresibilă: „Simt că trebuie să am acest loc!”. Recunoscând în el, cu duioșie, locul pe care și l-a dorit toată viața, își va construi aici, până în 1926, Cuibul liniștit, Tenha Juvah, cum numește în turcește reședința sa albă, orientală, continuând apoi ca arhitecții să-i înalțe grădinile suspendate, terasă după terasă, pe o suprafață de 24 de ha, dând astfel contururi ferme paradisului său iluzoriu.

Atât de mult a iubit regina acest loc, încât și l-a imaginat până la capăt. „(...) Cu trupul voi odihni la Curtea de Argeș, lângă iubitul meu soț Regele Ferdinand, dar doresc ca inima mea să fie așezată sub lespezile bisericii ce am clădit-o. În decursul unei vieți atâția au venit la inima mea, încît moartă chiar, aș dori să mai vină la ea de-a lungul potecii cu crini ce mi-a fost mândria și bucuria”, scria Regina în testament. Din 1940, istoria Balcicului regal românesc se sfârșește, anulând împlinirea dorinței ultime a Reginei. Dar, chiar și fără crinii regali, aleile dinspre Stella Maris freamătă și azi de prezența grațioasă a unei absențe.

51

52

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ACASA

DESPRE NOI

PROIECTE

ECHIPA

BLOG MAURER IMOBILIARE

CONTACT

AM CONSTRUIT

COMUNITĂȚI PENTRU

+4.500

DE FAMILII

TG. MUREȘ

BRAȘOV

Din 2017 aducem proiectele noastre și la Tg. Mureș și Constanța.

SIBIU

Prezenți de peste 10 ani pe piața imobiliară, am dezvoltat ansambluri rezidențiale de referință și am predat peste 4.000 de apartamente noi în Brașov, Sibiu și Cluj Napoca.

CONSTANȚA

Descoperă viitoarea ta locuință

Str. Pelicanului nr. 5, Brașov, România 0268 255 190 / 0733 34 33 34 office@maurerimobiliare.ro

www.maurerimobiliare.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

53

Banat Business Park, deschis pentru investitori de Ionuț OPREA

Banat Business Park, cel mai mare parc industrial din vestul României, a fost inaugurat în luna mai la Timișoara.

Odată cu lansarea oficială care a avut loc în data de 18 mai 2017, cel mai mare parc industrial din vestul României și-a deschis porțile pentru companiile internaționale interesate să dezvolte în Europa de Est activități de producție, logistică, cercetare sau dezvoltare tehnologică.

Banat Business Park se află în comuna Sînandrei, la o distanță de 5 km de Timișoara, capitala județului Timiș, și important centru economic, turistic și cultural al zonei de vest a României. Ca reper - căi de acces, parcul industrial se află la intersecția cu viitorul drum expres care va face legătura directă între Autostrada A1 Budapesta – București, E69 și Timișoara (orașul aflându-se pe Coridorul 4 European). În acest moment, legătura dintre E69 și A1 se face pe Șoseaua de Centură a Timișoarei, aflată la un km de Banat Business Park, și continuânduse pe drumul actual de legătură DN 691. Parcul are o suprafață totală de 85 ha disponibile pentru invesții, plan urbanistic zonal aprobat și beneficiază de infrastructură dezvoltată să răspundă solicitărilor oricărui client: putere electrică disponibilă de 250 MW, sistem de stingere a incendiului și hidranți certificați FM Global, gaz, apă, canalizare și fibră optică. Parcelele, în număr total de 41, se vând cu toate utilitățile incluse în prețul terenului și pot fi comasate și divizate, în cazul în care acest lucru ar fi solicitat de către un client.

Banat Business Park este certificat conform Legii 186/2013, primind, în decembrie 2016, titlul de Parc Industrial.

Clienții Parcului Industrial beneficiază de scutire de la plata taxelor și impozitelor pe o perioadă de 49 de ani, în condițiile Legii 186/2013 și potrivit Hotărârii Consiliului Local al Primăriei Sînandrei nr. 21 din 27.07.2016.

“Printre primii clienți ai Banat Business Park se numără compania germană B. Braun, unul dintre cei mai

importanți furnizori, la nivel mondial, în domeniul produselor medicale. B. Braun derulează activități în domeniul producției de dispozitive medicale și farmaceutice și al serviciilor de dializă, având aproximativ 800 de angajați în România. În perioada următoare, compania germană va demara o investiție de tip greenfield în cadrul Banat Business Park, prin care va construi la Sînandrei o fabrică de soluții perfuzabile, un centru de cercetare și dezvoltare științifică cu laboratoare specializate și un nou centru logistic. Demararea investiției va începe la sfârșitul anului 2017 - începutul anului 2018, urmând a fi fi nalizată până în anul 2020 și va genera aproximativ 250 de noi locuri de muncă”, a declarat Georg Bardeau, director de dezvoltare Banat Business Park.

54

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TransLogistica Expo 2017

7 evenimente, o singură destinație: TransLogistica Expo! 12-14 octombrie 2017, Romexpo București. Ajunsă la ediția a 3-a, manifestarea expozițională „TransLogistica Expo” este fără doar și poate cel mai amplu eveniment dedicat transportului, logisticii și industriilor conexe din România. „Am organizat TransLogistica Expo din dorința de a crea o platformă demnă de poziția ocupată de România în topul destinațiilor logistice și ne-am propus și în acest an, prin evenimentele găzduite, să consolidăm rolul strategic pe care România trebuie să îl dețină ca poartă de intrare sud-est europeană”, transmite Victoria Lupu - CEO Distinct Image.

TransLogistica 2017 înseamnă expoziția organizată pe aproape 5.000 mp în Centrul Expozițional Romexpo București, la care și-au anunțat participarea jucători importanți din transporturi, logistică și IT dar și cele 6 evenimente organizate pe durata celor 3 zile expoziționale, care se vor bucura de prezența a peste 40 de speakeri și 850 de specialiști, factori de decizie și manageri în industriile targetate. Alături de evenimente tradiționale precum „Green Logistica” și „Best Forklift Driver”, vor fi organizate în premieră: „Bursa de transport TransLogistica CONNECT” - în parteneriat cu Uniunea Societăților de Expediții din România USER: „Târgul de joburi și cariere TransLogistica”; „GALA TransLogistica” – exclusive dinner. Poate cel mai important dintre evenimentele conexe din acest an, conferința internațională de deschidere – „România hub logistic” - este dedicată promovării ofertelor investiționale în parcuri industriale, centre logistice și mari proiecte de infrastructură.

Detalii privind participarea la TransLogistica Expo și la evenimentele conexe, puteți solicita pe adresa office@ translogistica.ro sau la telefon: +40 740 227 436. (I. O.)

EVENIMENT

55

56

INTERVIEW

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Gilles Clavie:

„Romania has great potential for business and for leisure tourism”

By Ionut OPREA

Gilles Clavie, President and CEO of Orbis Hotel Group, explains the strategic milestones for Romania and the business plans in the region.

More than two years passed since Orbis took over the operation of all AccorHotels branded properties and became the sole licensor of all its brands in Eastern Europe. How do you see and evaluate this period and the transaction itself?

G.C.: The transaction with our strategic partner, by acquiring a network of 38 hotels in the region strengthened Orbis’ position as the leading hotel investor and operator in Eastern Europe. All the 120 hotels operate under AccorHotels’ global brands known to tourists worldwide such as Mercure, ibis, Sofitel, MGallery, Novotel or Pullman. Entering new prospective markets in the region like Romania opened up new possibilities for Orbis to further create company’s value for our shareholders. At the same time, Orbis‘ presence on different markets enables diversification of benefits and minimizes risks.

Now we are already present in nine countries, entering two new ones this year and there are other five countries to develop. Orbis performance of the past years, taking into account not only operating and financial results but also guest and employee satisfaction, as well as network development, confirms our strategy and the rational of the transaction with AccorHotels in 2015. The whole Group performs really well in all countries where it’s present, and this is highly true in Romania as well. We continue to focus on strengthening our three pillars, performance, portfolio and people, ensuring sustainable growth and supporting our ambition to be the best performing and valued hospitality group in Eastern Europe.

How many hotels will you open in the region until 2020 and what part does Romania play in the development of the Orbis network?

G.C.: We have a very strong development pipeline in the region comprising already 36 hotels committed with 4,300 rooms to open in the years to come. It includes owned, franchised as well as managed hotels.

We are already present in nine countries but end of 3Q 2017 will enter two new markets, Bosnia and Herzegovina by opening MGallery by Sofitel in Tarcin and Novotel Sarajevo, as well as we will open our first hotel in Serbia, Mercure Belgrade Excelsior.

Romania is playing an important role in our development strategy. It has one of the fastest GDP growth in the region with a rising number of both international and local investments, boosting the demand in the business as well as in tourist segments. At present there are seven AccorHotels branded properties in

Romania – a Pullman, a Novotel, a Mercure and four ibis with all together 1,334 rooms. We have already agreed with our development partners the opening of an ibis Styles in Arad, the first Mercure in Sighisoara and the second Mercure in Bucharest in 3Q 2017, a Mercure hotel in Brasov to be opened in 2018, first ibis Styles in Bucharest in 2019, and we plan more to come. We see development opportunities in Bucharest, as well as outside the capital. There’s definitely a potential in cities with more than 100,000 inhabitants.

Many of the new openings target the central and western region of Romania. Is Transylvania a key region for Orbis?

G.C.: Yes, Transylvania, similarly to other regions in the country has a favorable tourism potential with its rich history, culture, natural environment and geographical location, with an increasing number of intraregional as well as international f light connections. The brand penetration is still low, the hotel market is quite fragmented with presence of local hotel operators, we clearly see room for international brands like Novotel and Mercure in the mid-scale, or the ibis Family brands in the economy segment.

Which hotel brands are best suited for opening in the western part of Romania? What are the criteria you consider in making the selection?

G.C.: Being the sole licensor of all AccorHotels brands in Romania and in the region, Orbis does offer a large portfolio of internationally renowned and recognized brands covering all segments. All brands have their own personality and values, giving a preference to business as well as to leisure travelers.

When selecting the right brand for a hotel, multiple factors need to be considered, like location, local market characteristics and potential, hotel story/positioning, customer mix target, product and service promises as well as expected return on investment.

Based on our experience, in case of franchise and management contract, as for individual investors or existing hotel owners, Mercure and ibis Styles are popular because these are f lexible brands that have their own personality and style, so can be easily adapted through a conversion. For investors looking for a fast return on investment we have the ibis Family brands in the economy segment and for large institutional investors, we do offer all AccorHotels brands from luxury through boutique style, up to

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIEW

midscale and economy segment. We can always offer the right brand, the right solution ensuring sustainable growth for the project. But the key value added we provide is all about experience oriented service attitude over the entire guest journey.

Affiliation to international hotel chains is still limited in Romania. What is the difference between running an independent vs. a branded hotel?

G.C.: The difference is whether you want to cope alone with the operation of the hotel or in a frame of partnership with a support of the powerful brand and thus benefit from the tools of an international hotel operator. Hotel business is a long-term cyclical investment and needs professional expertise at all stages. What we can offer our partners for all AccorHotels brands are, among others, a regular product engineering that takes into account changing consumer trends and expectations. We can provide services from construction and technical know-how through operational expertise, connection to our regional and global sales system, marketing, revenue management, distribution and a Le Club AccorHotels loyalty platform, as well as solutions for today’s digital challenges, covering the whole customer journey. Hotel guests are looking more and more for authenticity and memorable experiences we are providing through the service attitude of our brands.

They also expect relationship and interaction we are building between them and the staff, as well as between staff members.

Could you mention a few examples?

G.C.: Let me name just a few of those advantages. Le Club AccorHotels multibrand international loyalty program, having more than 100 million members worldwide, including other loyalty platforms of the Group’s partners and welcoming +21.000 new members every day. To enhance guest experience, we introduced lifestyle non standardized brands with innovative, contemporary design like ibis Styles, deployed brand new, own developed food & beverage concepts with client animation and personal touch like WineStone, and thanks to our digital tools we stay in close direct connection with our guests at every stage of their customer journey to know better their expectations. For the employees, being one of our most valuable asset, we offer the opportunity to grow through trainings at the AccorHotels Académies. Nowadays, it is important to emphasize that hotels, brands, companies are more and more often assessed not only based on their financial and operational ratios alone, but also through the impact they have on the environment and local communities. With AccorHotels’ Planet 21 program CSR is part and parcel of our business strategy with numerous initiatives, creating value over the long term.

Do you believe that a larger number of international hotel brands could increase the number of western tourists to our country?

G.C.: As mentioned previously, Romania has great potential for business and for leisure tourism, with its rich historical, natural and cultural attractions and developping travel and tourist infrastructure.

The hotel market is quite fragmented with presence of local hotel operators and we clearly see room for well-recognized international brands with a strong regional support from Orbis and AccorHotels. They

will certainly give a higher profile to the market, as well as ensure a great international visibility for the destination where they are located.

Orbis operates hotels in various ways, including owned hotels, as well as having management and franchise contracts. Which operating mode is the best? How do you select the right operational mode for a new hotel?

G.C.: There is no one-size-fits-all operating model for a new hotel, all options have their advantages and reasons to exist. According to the Orbis strategy we want to develop our network of hotels primarily through franchise and management contracts with strong local partners. In specific cases, we also consider development through our own investments and buying existing hotels or building new ones from scratch. We always unite our ambition with our partners’ ambitions in order to create win-win situations, ensuring the best return on the investment and the best guest experience in the hotel. Being owner itself, Orbis knows perfectly the expectations of a hotel owner.

57

58

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Marii investitori din IT, atrași cu proiectele Clujului Clusterele informatice ale Transilvaniei care au sediul la Cluj-Napoca și-au propus să creeze aici un mediu propice de incubare și de dezvoltare a celor mai valoroase proiecte din domeniul tehnologiei, dar și să aducă mult-doriții investitori globali dispuși să aloce sume importante pentru concretizarea acestora. „La Open Innovation 2.0, Clujul a avut o expunere fantastică atât ca locație, cât și ca posibilități de parteneriate.

Vrem să integrăm componenţii clusterelor din Transilvania în cât mai multe reţele pentru a obţine finanţare atât de la Comisia Europeană (CE), cât şi de la entităţi private.

Ne axăm pe firmele în căutare de capital pentru că instituţiile sau universităţile sunt angrenate în proiecte europene, pot să obţină mai uşor finanţare. Încercăm să ţinem aici tinerii din IT&C, să nu fie închiriaţi la americani sau la chinezi, dar şi să atragem antreprenori din alte ţări. Nu ne axăm doar pe informaticieni, ci îmbinăm industriile creative cu tehnologia. Ne lipseşte acel capital de investiţii, dar ne concretizăm oferta pentru ca, în momentul în care acesta va veni, să avem o bază de proiecte suficient de generoasă pentru atragerea acestora”, a menționat Bianca Muntean, director executiv al clusterelor ARIES Transilvania şi iTech Transilvania.

Rețea a orașelor inovării “Clujul a depășit așteptările noastre în ceea ce privește maturitatea colaborării între actorii ecosistemului de inovare deschisă și a stabilit un standard care va fi destul de greu de depășit pentru edițiile următoare. Acest lucru este îmbucurător și se încadrează în viziunea pe care am avut-o atunci când, în urmă cu cinci ani, a demarat acest proiect, ce aduce orașele în contact cu conceptele de inovare deschisă.

Strategia de a impune tehnologia ne include pe toți, sectoarele public și privat, mediul academic, societatea. Trebuie să ne punem toți strategiile împreună pentru un viitor mai bun, să facem ca această tranziţie să se întâmple, să devină realitate. Avem inovare, clustere, interacțiune între

diferiți jucători, doar să avem curiozitatea și îndrăzneala să se întâmple”, a explicat Bror Salmelin, director advisor al DG Connect.

Miză pe antreprenoriatul tinerilor “După referendumul din Marea Britanie a fost clar că trebuie să revizuim politicile pentru cetățeni. Acest Brexit poate reprezenta o bază de înnoire a Uniunii Europene, pentru a întări finanțarea regională, inclusiv cea a Clujului, unde fondurile europene se pot regăsi în mai multe investiții publice, inclusiv în liniile de tramvai din oraș.

Comisia Europeană (CE) a angrenat mai multe organizații de tineret, mai multe evenimente, iar la Cluj a avut loc prima conferință pe care CE a organizat-o în Europa Centrală și de Est. Colaborarea dintre mediile universitar și cel economic trebuie să se concretizeze în sensul în care mediul economic să investească în educație, iar inițiativele tinerilor

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

să aibă succes în antreprenoriat. Noi am creat o interfață între industrie și sectorul public și încercăm să introducem inovarea în politicile de cercetare. Cu toate acestea, infrastructura din România trebuie să se îmbunătăţească, să fie mai multe conexiuni aeriene din oraşele României”, a apreciat Markku Markkula, preşedintele Comitetului Regiunilor din cadrul UE, la întâlnirea cu tinerii antreprenori din Transilvania.

Clujul și-a stabilit un nou obiectiv Principala țintă a municipalității clujene de după ratarea titlului de Capitală Europeană a Culturii a devenit obținerea celui de Capitală Europeană a Inovării. „Tehnologia a explodat și a intrat în viața noastră. Sunt 16.000 oameni care lucrează în IT şi în comunicaţii la Cluj. Ne-am propus să candidăm şi să câştigăm acest titlu, ţinând cont că la primele trei ediţii au câştigat Barcelona, Amsterdam şi Viena. Este un obiectiv pe termen mediu care poate fi atins”, a declarat Boc. Edilul clujean avertizează că tehnologia va elimina multe dintre actualele locuri de muncă, un șoc pentru unii dintre actualii angajați, însă va și crea unele noi. “Jumătate dintre locurile de muncă prezente vor fi luate de tehnologie în următorii 25 de ani. Ne așteaptă vremuri provocatoare, de aceea trebuie să le facem cetățenilor viața mai ușoară. Conceptul de Smart City pentru Cluj înseamnă a îmbunătăți calitatea vieții, iar acest drum nu va putea fi oprit”, spune Boc.

Avantajul de a fi fost premier Martin Curley, senior vicepresident al Mastercard, consideră că oraşul are avantajul de a fi condus de o persoană cu influenţă. „Nu sunt multe orașe în Europa care au ca primar un fost premier, tocmai de aceea Clujul are multe oportunități”. „Clujul este un oraș vechi, dar, în același timp, unul al noului, al tehnologiei. Studenții noştri sunt motivați, avem cercetători tineri, ei pot ajunge la o specializare high-tech foarte mare, mai ales că studiile se fac în mai multe limbi străine. Creăm atât oameni pentru inovare, cât și un mediu propice pentru aceasta”, consideră Vasile Țopa, rectorul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca.

Dezbaterea publică „10 ani de când Clujul a devenit un oraș european”, din cadrul conferinţei Open Innovation 2.0, de la Centrul de Cultură Urbană Casino, a avut ca temă centrală felul în care UE poate oferi suport comunităților pentru a folosi în mod eficient resursele locale, pentru a aduce valoare adăugată pieței europene, creând modele ce pot fi replicate în alte orașe și regiuni ale continentului.

Aceasta a fost transmisă în direct pe reţeaua de socializare Facebook şi pe portalul Calea Europeană, fiind vizionată de 10.000 de persoane.

Top al temelor de interes Clujul a găzduit o serie de evenimente interconectate la Open Innovation 2.0: un dialog pentru inovare, un dialog cu cetățenii, gala premiilor europene pentru inovare Luminary Award și Innovation Expo, o prezentare de proiecte și produse inovative. Cele mai apreciate sesiuni ale evenimentului au fost sesiunea plenară cu participarea

președintelui Comitetului Regiunilor, Markku Markkulla, alături de sesiunea de deschidere.

Cel mai apreciat subiect a fost cel de „Block Chain”, precum și cel numit „Jobs and skills”, sesiunile „Worldcafe” și „National innovation ecosystem”. În ordinea numărului de persoane care au participat la acest eveniment, temele preferate au fost „Innovation measurement”, „VUCA times”, „Industry commons”, „Industrial transformation”, „Innovative financing resources”, „Starts”, „Innovation modelling and policy making”, „Incubate innovation”, „Societal transformation”, „H2020 funding opportunities”, „Ecosystems practice” și „Placemaking through science”.

Evenimentul a reunit experți în inovare, creatori de politici publice, reprezentanți ai mediului academic, practicieni, persoane implicate în inovație și antreprenoriat.

Temele de discuţie au fost politici naționale de dezvoltare, creare de ecosisteme în contextul transformării industriale, inovație deschisă prin crearea de huburi de inovare digitală, implicare cetățenească în proiecte pilot și experimente sociale la scară mare. Acesta a grupat 70 de vorbitori și 500 de participanţi din Finlanda, Franța, Spania, Luxemburg, Polonia, Belgia, Ungaria, Italia, Irlanda, Suedia, Marea Britanie, Japonia, Bulgaria, Olanda, Austria, Turcia, Israel, Coreea de Sud, Slovacia și România.

Conferința a fost organizată de către Directoratul General al Comisiei Europene, (DG Connect), Grupul pentru Strategie și Politici pentru Inovare Deschisă, în parteneriat cu Comitetul Regiunilor, Primăria Cluj-Napoca, Institutul pentru Valoare în Inovare, ARIES Transilvania, iTech Transilvania Cluster, Consorţiul Clusterelor din Transilvania, Mastercard și Primăria Dublin.

59

60

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

South Korea - GATE 2 ASIA/Romania - GATE 2 EUROPE

Consorțiul Clusterelor din Transilvania de Nord pe drumul internațional de Ciprian MORCAN, Manager Cluster Mobilier Transilvan Anul 2016 s-a dovedit a fi unul important pentru Consorțiul Clusterelor din Transilvania de Nord în scopul deschiderii colaborării cu parteneri din Asia. Acest lucru a fost posibil datorită dezvoltării relațiilor economice, după cele culturale și academice, între companii din România și Coreea de Sud. Susținerea acestui demers a fost posibilă și datorită semnării unui Memorandum de Înțelegere între Primăria Municipiului Cluj-Napoca, reprezentant important al pilonului instituțional la nivel de consorțiu, și Small & Medium Business Corporation (SBC), agenția națională coreeană de sprijinire a IMM-urilor, una dintre cele mai importante autorități economice din Coreea de Sud. Conform stipulărilor Memorandumului, cele două instituții se angajează să colaboreze în vederea promovării investițiilor și cooperărilor dintre companii, prin intermediul schimbului de informații și experiență, transfer tehnologic, asociere în scopul dezvoltării unor proiecte, alianțe strategice ș.a.m.d.

Astfel, un pas important făcut pentru concretizarea angajamentelor a constat în organizarea unei misiuni economice în Coreea de Sud, prin intermediul Consorțiului Clusterelor din Transilvania de Nord în parteneriat cu Asociația Culturală și de Afaceri Cluj-Suwon Open Bridge Consortium, având ca scop inițial dezvoltarea unui program de tip “Knowledge Exchange”. Această vizită a avut loc în luna octombrie 2016, prin deplasarea celei mai mari delegații românești în Coreea de Sud, fiind reprezentate la nivel institutional, academic și de business de următoarele structuri și membri ai acestora, după cum urmează: Cluster Mobilier Transilvan, AgroTransilvania Cluster, iTech Transilvania Cluster și TREC - Transylvania Energy Cluster. În cadrul vizitei, s-a organizat un seminar de cunoaștere, au avut loc vizite instituționale, dar și întâlniri directe pentru a facilita schimbul de cunoaștere între companiile de pe cele două continente, precum și dezvoltarea unor proiecte comune și relațiile comerciale. Începutul anului 2017 a găsit reprezentanții clusterelor cointeresați să-și pună în agendă alte evenimente și acțiuni comune cu colaboratorii asiatici. Asftel, la sfârșitul lunii mai 2017, Consorțiul Clusterelor din Transilvania de Nord a fost gazda unei delagații coreene din provincia Jeollanamdo, cu întâlniri oficiale la Consiliul Județean Cluj, un alt pilon instituțional important al consorțiului, dar și la Universitatea de Științe Agricole și Medici-

nă Veterinară din Cluj-Napoca, precum și la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare. Ulterior, firmele din clusterele membre în consorțiu au avut ocazia stabilirii unor întâlniri directe cu reprezentanții firmelor coreene, în cadrul match-making-ului organizat de consorțiu în 12 iunie 2017, un pre-eveniment al Conferinței Open Innovation 2.0. La finalul acestei întâlniri, delegația coreeană a prezentat două proiecte complexe realizate într-un parteneriat public-privat, cu scopul analizării oportunității demarării unora similare în România: SBC Training Centre și IM Shopping Centre. Contextul organizării Conferinței Open Innovation 2.0 la Cluj-Napoca, în zilele de 13-14 iunie 2017, a oferit posibilitatea invitării delegației coreene la sesiunile conferinței, fiind un alt bun prilej pentru schimbul de experiență și creșterea capitalului de încredere între reprezentanții părților implicate.

Intensitatea și consecvența acestor acțiuni comune românocoreene, facilitate de către clusterele membre în Consorțiul Clusterelor din Transilvania de Nord, aduc rezultate concrete în timpul scurt de la demarare. Pe lângă colaborările instituționale, la acest moment putem vorbi deja de inițiative comune de proiecte în zona cercetării și inovării, dar și de colaborări între companii în scopul dezvoltării unor schimburi comerciale. Următoarea acțiune comună a Consorțiului Clusterelor din Transilvania de Nord este pregatită pentru toamna acestui an, fiind în pregătire suportul adresat direct companiilor românești interesate de piața din Coreea de Sud și mai departe de Asia, dar oferind, în același timp, deschidere partenerilor coreeni în România și suport pentru colaborare cu alți reprezentanți din state membre UE.

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

61

Harta IT-ului din România 20.000 de companii din tehnologia informațiilor și telecomunicații (IT&C) vânează cu mult peste “producția” maximă de 10-12.000 de oameni pe care universitățile noastre pot să o pună la dispoziție anual. Bătălia e crâncenă, iar angajatorii pun pe masă salarii fabuloase pentru a-i atrage. Câteodată, nici acest lucru nu e îndeajuns.

60 de companii au participat la un sondaj online realizat de compania de recrutare Brainspotting, prima de acest gen din România, pentru a descoperi principalele provocări cu care se confruntă piața de profil. Brainspotting a fost înființată în 2001 și are acum 400 de clienți. Creșterea complexității aptitudinilor informaticienilor din România și costurile reduse ale muncii în raport cu statele din Vestul și din Estul Europei au dus țara noastră cu cinci locuri în sus, până pe poziția 13 în topul acestui domeniu, întocmit de consultanții de la AT Kearney.

România beneficiază de cea mai consistentă ofertă de specialiști în industria informatică și a comunicațiilor din Europa Centrală și de Est. 20.000 de companii care au peste 200 de angajați prestează servicii în acest domeniu, iar ținta de recrutare depășește nivelul național de 12.000 de oameni pe an. Necesitățile de angajare ale acestor firme au crescut până la o medie de 400 de angajați anual, iar în același timp se deschid noi centre de operațiuni în IT. România are în acest moment 110.000 de profesioniști în IT&C, însă producția de absolvenți se ridică doar la 8.500 pe an la informaticieni și la 1.800 la cei din telecomunicații.

Unde ne facem firma: oraș mare sau mic?

Cea mai importantă resursă de talente este concentrată în 12 orașe ale țării, dintre care patru acționează ca hub-uri în acest sector, două sunt considerate drept secundare, șase fiind de dimensiune mai mică și vizate mai mult ca niște centre pentru operațiuni mai mici. Cu toate că impune costuri mai mari cu forța de muncă, dar cu angajați foarte bine pregătiți, Bucureștiul concentrează cel mai bun mix de specialiști, în consecință și cele mai multe talente.

Cluj-Napoca, Iași și Timișoara sunt considerate ca hub-

“La nivelul Uniunii Europene putem asista localitățile să devină orașe pilot într-un ecosistem regional. Putem să luăm ca model aplicațiile informatice create de tinerii din Cluj care să poată fi olosite de către autorități. Sunt și oameni în vârstă în administrație, reticenți la tehnologii, însă e loc de experimentare, de prototipuri, de o mișcare mai rapidă în a adapta tehnologia la nevoile instituțiilor. Putem să creăm hub-uri digitalizate de inovare, să realizăm o rețea de co-creare în care Clujul să fie implicat împreună cu alte orașe din Europa”, Markku Markkula, președintele Comitetului European al Regiunilor

uri de specialiști în domeniu cu absolvenți valoroși și cu o tradiție puternică în IT și telecom. Sibiul și Brașovul se situează în apropierea acestora, furnizând în medie anual câte 500 de absolvenți în domeniu și au deja mai multe firme cu până la 100 de oameni. Craiova, Ploiești, Pitești, Galați, Constanța și Tîrgu Mureș dețin o bază mai redusă de talente, însă acestea pot deveni mai atractive pentru angajatorii care vor să construiască echipe mai mici în orașe mai puțin competitive.

Specialiști specializați, cu salarii în consecință 60 % dintre companii identifică drept principală provocare recrutarea de candidați de calitate și 28 % susțin că baza de selecție este prea redusă. Oamenii cu experiență sunt deja angrenați în proiecte pentru branduri cunoscute, lucrează la proiecte mari, cu tehnologia cea mai performantă și sunt bine plătiți. Deci fără să ai o ofertă care să te scoată din mulțime ca angajator sau dacă nu ești flexibil la o anumită parte a cerințelor candidatului, acțiunea ta de recrutare se va dovedi a fi foarte dificilă. Multe dintre firme merg acum să își racoleze oamenii din aceste orașe marginale precum Suceava, Galați, Constanța, Pitești sau Ploiești.

Deși focalizarea rămâne pe recrutarea de specialiști, există o cerere în creștere pentru poziții manageriale, de la lideri de echipă la posturi executive. Specialiștii în Ruby și Pythom câștigă cel mai mult, cu până la 25 % față de colegii lor programatori ca o consecință a faptului că sunt mai puțini pe piață. Cei în Java sunt pe locul trei, cu o diferență de 12 % față de restul programatorilor, în timp ce Oracle și C#/.NET au o diferență de 9 % față de “restul lumii”, însă există și mulți angajatori dispuși să pună la bătaie slujbe bine plătite pentru a înrola în compania lor un anumit talent.

62

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Programul flexibil este un atu în Cluj În general, angajații din IT își schimbă locul de muncă pentru o creștere de salariu de 29 %, un program flexibil, un mediu de lucru plăcut și un angajator dispus să îi ofere sprijinul în a obține diverse calificări. Industria aceasta a beneficiat de majorări considerabile de salarii, în medie la fiecare doi ani de experiență un angajat obținând o creștere de cel puțin 26 % la nivel de începător, de 30 % pentru 2-4 ani de experiență și de 26 % pentru cei cu peste 4 ani de experiență.

Aceste salarii depind și de orașul în care este plasată firma.

Programul de muncă flexibil este mai nou principalul factor de atracție sau de motivare a IT-iștilor din Cluj, Sibiu și Craiova, fiind menționat atât ca beneficiu dorit de către aceștia, cât și ca un criteriu de alegere a companiei. Asigurarea medicală și suportul pentru traininguri și certificări sunt și ele amintite ca beneficii principale. Munca la distanță și programul flexibil predomină în dorințele informaticienilor, dar au început să prindă și la angajații din telecom.

75 % dintre oamenii care iau în considerare schimbarea locului de muncă se așteaptă la o majorare de cel puțin 20 % la salariu, în timp ce 78 % plusează la minim 30 % creșterea venitului. Angajații din IT și-ar alege altă firmă dacă ar primi un salariu majorat cu 29 %, program flexibil, mediu de lucru plăcut și asistență din partea angajatorului în obținerea de certificări, opțiuni valabile pentru toate cele 12 orașe din România, diferențele între acestea fiind nesemnificative.

S-ar muta, dar nu în țară Firmele care au între 50 și 300 de angajați au cele mai mari șanse de a-și păstra angajații. 40 % dintre salariați ar fi deschiși să meargă să lucreze în străinătate și 28 % dintre cei plecați să se întoarcă acasă. Mult mai disponibili în a-și schimba locul de muncă sunt informaticienii care lucrează în întreprinderi mici și mijlocii, ce au sub 50 de salariați (30 % dintre aceștia), în timp ce 45 % dintre cei care activează în companii mari, cu peste 800 de salariați, vor să facă acest pas.

Mai stabili sunt angajații societăților care au între 50 și 300 de oameni, cu un procent cuprins între 10 și 13 % a disponibilității de plecare din firmă. 39 % dintre profesioniștii IT ar pleca să muncească în străinătate, însă doar 20 % s-ar muta în alt oraș. Interes pentru un nou loc de muncă au 58 % dintre angajații unei firme, restul spunând că nu vor sau că nu s-au gândit să își schimbe firma. Cei mai mulți nu și-au schimbat angajatorul în ultimii trei ani, iar 37 % au făcut acest lucru. În medie, angajații din IT&C stau la o firmă 3,5 ani.

“Trebuie să încurajăm tinerii care activează la Cluj în domeniul tehnologiei să își pună în practică ideile, dar ne lipsește încă acel venture capital, acele fonduri de investiții care să îi sprijine ca să le transpună în practică. Ne gândim să venim cu oferte de nerefuzat chiar pentru cei din afara Clujului, din străinătate, cărora să le punem la la dispoziție un pachet complet cu diverse facilități, mentori. Nu e nevoie să îi concentrăm pe toți într-un loc, pot să fie dispersați în tot orașul”, Bianca Muntean, director executiv ARIES Transilvania

Identificarea candidaților de calitate este de departe cea mai mare provocare pentru un angajator. O altă barieră majoră o reprezintă așteptările salariale nerezonabile. Concurența crâncenă de pe piață îi face pe angajatori să lanseze contraoferte incredibile pentru candidații de calitate. Recrutarea programatorilor constituie piatra de încercare numărul unu din industria IT. O tendință din ce în ce mai accentuată este angajarea pe bază de recomandare, care ajunge să ocupe între 10 și 40 % din recrutările anuale. Identificarea candidaților de calitate și în număr suficient este cea mai mare consumatoare de timp în procesul de recrutare.

BUCUREȘTI Absolvenți IT Absolvenți telecom

2.195 510

Cei mai doriți angajatori 1. Oracle 2. IBM 3. Microsoft 4. Google 5. HP Principalele firme: Metro Systems, SAP, IBM, Stefanini, Accenture, BearingPoint, Vodafone, Oracle, Misys, UTI Systems, Siveco, Totalsoft, Dell, Luxoft, Axway, Gameloft, Ubisoft, 1&1, Cegeka, Optaros, Endava, Ixia, eMAG, Alcatel, SII, Microsoft, Ericsson, Star Storage, Raiffeisen, NN, Deutsche Bank, Axway, Teamnet, Adobe, Sparkware, Pentalog, Siemens, Thales, Electronic Arts, ING Bank, Orange, UPC, RDS, Huawei, Telekom, 2K Telecom

CLUJ-NAPOCA Absolvenți IT: Absolvenți telecom:

1.498 410

Cei mai doriți angajatori 1. Google 2. Emerson 3. Endava 4. Bosch 5. Microsoft Principalele firme: Yonder, Accenture, Siemens, MHP Porsche, MSG Systems, SAP, Steelcase, Yardi, Softvision, Endava, Fortech, NTT DATA, Ullink, Betfair, Emerson, 3Pillar Global, iQuest, Evozon, Arobs, HP, Bosch, Wolters Kluwer, Garmin, Accesa, Language Weaver, Tora Trading

IAȘI Absolvenți IT: Absolvenți telecom:

1.125 395

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cei mari doriți angajatori 1. Continental 2. Amazon 3. Google 4. Oracle 5. Endava Principalele firme: Ness Technologies, Optymyze, Mind CTI, Synygy, Pentalog, Endava, Comodo, Continental, Unicredit, Capgemini, Centric IT, BeeNear, eMAG, Bitdefender, Amazon, SCC Services, OSF

TIMIȘOARA Absolvenți IT: Absolvenți telecom:

1.593 405

Cei mari doriți angajatori 1. Continental 2. Hella 3. Microsoft 4. Google 5. Atos Principalele firme: Accenture, SAP, ACI Worldwide, Draexlmaier, Continental, Waterford, Softvision, 3Pillar Global, iSoftBet, BeeNear, Microsoft, Toluna, Elektrobit, IBM, ATOSS Software, Hella, Challenger, Siemens, Autoliv, Berg, Visma, Lasting, Atos, Océ, Nokia, Wipro, Cmed Clinical, Flex, Step Up, Alten SI-Techno, Honeywell

BRAȘOV Absolvenți IT: Absolvenți telecom:

500 -

Galați Constanța Sibiu

45% 40% 16%

Cât câștigă un programator (salariu brut lunar) 0-2 ani 2-4 ani +4 ani

1.000-1.562 euro 2.130-3.124 euro 3.124-4.970 euro

Cât câștigă un inginer de sistem (salariu brut lunar)

Cei mai doriți angajatori 1. IBM 2. Continental 3. Schaefller 4. Microsoft 5. Siemens Principalele firme: Siemens, Autoliv, Cerner Corporation, Pentalog, IBM, OSF Global Services, RIA Solutions, Miele Tehnica, Schaeffler, Elektrobit, Route 66

CRAIOVA 250 absolvenți IT, firme Pirelli, IT Six Global, Infofer, Qfort, OMV, RDS, SintecMedia, Syncrosoft, NetDania, CEZ Firme în orașe marginale: NTT DATA, Colt Technology, Sibex, iQuest, Continental, BearingPoint, Ambient, Visma, BT, Marquardt, Raiffeisen

Dorință de relocare în IT Bacău Ploiești Vâlcea Pitești

“Am creat firma EBS în ideea de a construi un brand prin care să aduc oamenii buni - în condițiile în care industria noastră se chinuie să atragă oameni - și o cultură organizațională orientată spre angajat. Am trecut de la “trăiește-ți viața” la concepte precum clients first, teamwork, foresight. Ca antreprenor în IT nu ai nicio șansă ca să construiești o companie care să reziste 20-30 de ani, să ai afaceri de 50-100 milioane euro și mii de oameni plătiți cu mii de euro.

Ponderea cheltuielilor salariale este de 70 %, iar, dacă piața merge în jos, există riscul să nu poți să menții compania în vremuri grele. De aceea am ales să ne integrăm într-un colos cu 280.000 de angajați care e NTT. Una e să fii plătit de Metz, alta de statul japonez”, Daniel Metz, CEO NTT DATA România

100% 72% 67% 56%

0-2 ani 2-4 ani +4 ani

711-1.133 euro 1.422-2.272 euro 2.556-3.550 euro

Criterii de alegere a firmei 1. Atmosferă prietenoasă 2. Timp de lucru flexibil 3. Programe de training 4. Reputație bună 5. Slujbă sigură 6. Proiecte provocatoare 7. Mediu creativ 8. Birouri accesibile 9. Avansare rapidă 10. Oportunități externe

Profesioniști IT România Polonia Ucraina Belarus Bulgaria Slovacia Ungaria

110.000 100.000 90.000 36.000 25.000 20.000 16.000

Topul orașelor din IT&C Medie oraș

Număr aptitudini

Calificări universitare

Număr absolvenți

Mobilitate

Cost talent

Concurență

București 4,07

5

5

5

5

1,5

2

Cluj

3,46

3

5

4

5

2

2

Iași

3,19

1,3

5

3

4

2,5

3

Timișoara 3,14

1

4

3

4

4

3

Brașov

0,5

3

2

3

4

3

2,51

63

64

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Techsylvania 2017 - casual smart for the tech culture in Ro de Valentin COVACIU | Sursa foto: Techsylvania

Unul dintre cele mai importante evenimente de tehnologie din România, organizatorii și participanții ar spune din Europa de Est, a avut loc în perioada 17-20 iunie în Cluj-Napoca.

Techsylvania a crescut într-un ritm impresionant de la prima ediție, desfășurată în anul 2014, până la cea mai recentă, când la Techsylvania 2017 s-au înregistrat peste 1500 de participanți, veniți să ia contact cu peste 40 de speakeri și să participe la workshopuri. În plus, evenimentul a mai cuprins o competiție pentru start-up-uri - Startup Avalanche - și un hackathon.

Primul speaker, care a luat în primire o sală a Casei de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca arhiplină, Martin Wezowski, a făcut-o cu aplomb ridicând ștacheta foarte sus pentru celalți 45 de oameni care au urmat să vorbească de pe scena Techsylvania 2017. Martin Wezowski ne-a îndemnat să ne imaginăm, să proiectăm și să construim un viitor în care am vrea să trăim cu toții. Și a început prin a ne spune că ar fi cazul să ne dezvoltăm un mod de gândire care să perceapă schimbarea într-un fel exponențial, nu liniar – cum e obișnuită mintea noastră, pentru a putea anticipa și pentru a putea crea. Martin Wezowski, un fan declarat al genului SF, ne-a dat câteva exemple de proiecte care se dezvoltă în prezent, unul dintre ele fiind un fel de stație spațială de combustibil, care poate ni se par fanteziste, acum, dar care într-un viitor mai apropiat poate decât credem vor deveni realități.

recrutare au în vedere ca viitorii angajați să aibă un set de valori compatibile cu cele ale companiei.

Cultura companiei - asset or liability

Ft.com, Delivering Speed and Innovation at Scale

Îmi venea să spun că voi trece fast forward, dar voi sări direct în după-masa celei de-a doua zile a conferințelor Techsylvania, duminică, 20 iunie, când Bretton Putter, Founder & CEO at CultureGene, după ce ne-a pus să aplaudăm, ne-a întrebat care dintre noi crede că oamenii sunt cel mai important activ al unei companii. Multe mâini ridicate. „You are all wrong/Greșiți cu toții!” Apoi, ne-a spus că oamenii sunt întotdeauna înlocuibili, pe când cultura unei companii - mai greu. „Culture is the greatest asset, but can be a liability as well”, a mai spus, explicând că de multe ori, în situațiile mai dificile, cultura unei companii poate reuni totul, dar că foarte puține companii o au cu adevărat în vedere. „Am intervievat 300 de companii și 9 din 10 nu fac nimic pentru a-și întări cultura”. Simplificând, Bretton Putter a definit cultura unei companii ca pe un set de valori care devin inviolabile, pentru că „valorile ne definesc comportamentul, inclusiv în cadrul unei companii”, subliniind că „nu există o cultură a companiei bună sau rea, ci doar culturi slabe sau puternice”. Revenind la angajați, Bretton Putter consideră că o cultură organizațională puternică îi poate face pe aceștia să ofere companiei „acel 20 % extra”, pentru că își văd activitatea „ca pe o provocare nu ca pe o muncă”. În plus, a amintit și faptul că majoritatea companiilor pentru care cultura este importantă, în procesul de

Apoi, Richard Still, Technical Director at Financial Times, ne-a vorbit despre dezvoltarea noului site ft.com. Reprezentând o companie cu o tradiție de peste un secol, am reținut o idee din prezentarea lui Richard Still, mai ales că venea după ce o bună parte dintre speakeri au vorbit despre start-up-uri și, chiar înainte, Shahar Nechmad, Co-Founder & CTO at Novus Summit & Credit Sciences, a vorbit despre freelancing și despre cum să folosești networkingul pentru a prinde proiectele pe sume importante. Așadar, vorbindu-ne despre alegerea echipei și despre alegerea platformei pe care a fost dezvoltat site-ul Financial Times, Heroku, Richard Still a subliniat că e vital pentru o companie mare, cu tradiție, să fie capabilă să se comporte ca un start-up.

Marele premiu al Startup Avalanche, o excursie de 9 zile în Silicon Valley, a fost câștigat de proiectul BrainyAnt, al cărui produs oferă utilizatorilor posibilitatea de a dirija și de a programa roboței educaționali sau recreaționali online, în timp real. În timp ce, echipa iBlocks a câștigat hackathon-ul cu un proiect menit să sprijine oamenii fără abilități tehnice să-și creeze propriul proiect de casă automată.

Ca atmosferă, evenimentul e unul fără ifose, casual smart, unde oamenii sunt deschiși, iar majoritatea speakerilor pot fi abordați în pauze sau între prezentări, așa că abia așteptăm Techsylvania 2018.

Martin Wezowski

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Evoluția industriei IT din Brașov de Ionuţ ŢAŢA

Oricât de clişeic ar suna, evoluţia industriei IT din Braşov poate fi cel mai bine asemănată cu povestea Cenuşăresei. Deşi a produs constant locuri de muncă şi valoare adăugată în ultimii 15 ani, s-a “bucurat” preponderent de obscuritate şi neglijare din partea opiniei publice şi a autorităţilor. Eclipsată mult timp de sectoarele economice care în Braşov au benefi iat de ceea ce numim generic „tradiţie” (de ex. automotive, industria lemnului sau turism), dezvoltarea accelerată a industriei IT la nivel global a făcut ca, şi la nivel local, IT-ul să devină cea mai importantă industrie emergentă.

Dacă în perioada 2007-2008 din analiza trendurilor mă aşteptam ca economia locală să evolueze pe aceleaşi principii extensive, dominate de proiecte industriale, turistice şi rezidenţiale de mari dimensiuni, aparent lipsită de orice fel de limitare de resurse (financiare, umane, materiale), în perioada 2009-2010 am căutat să înţeleg cum se va transforma structural dezvoltarea economică datorită efectelor crizei globale. Două elemente au accelerat în acea perioadă dezvoltarea industriei IT: transferul interesului marilor investitori globali dinspre domeniul imobiliar către noile companii tehnologice şi extinderea spectaculoasă a accesu-

lui la tehnologie mulţumită creşterii rapide a numărului de dispozitive mobile conectate la internet.

Ecoul acestor transformări s-a resimţit şi în România, respectiv la Braşov, şi, treptat, industria a început să crească.

Dacă, în perioada 2008-2010, industria locală de IT a crescut cu maxim 5-10 % pe an la nivelul cifrei de afaceri, în perioada 2011 – 2013 s-a făcut simţită o creştere mai susţinută, de 10-15 % pe an. În acel moment ne-am dat seama de potenţialul IT-ului local şi am înţeles nevoia de dialog, organizare şi reprezentare a industriei. În septembrie 2013, împreună cu aproximativ 20 de firme de IT din Braşov,

65

66

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Agenţia Metropolitană, Universitatea Transilvania şi alţi parteneri am înfiinţat Clusterul pentru Inovare şi Tehnologie şi ne-am propus să punem consistent umărul la dezvoltarea industriei IT. De atunci lucrurile au evoluat mult, iar IT-ul nu mai este tocmai o Cenuşăreasă, ci, mai degrabă, o maşină foarte puternică, care circulă cu acceleraţia apăsată la maxim în timp ce are şi frâna de mână trasă. Voi explica mai jos de ce. Între timp, cifra de afaceri în industria IT din Braşov a ajuns să crească cu 20-25 % pe an, iar IT-ul a ajuns pentru prima dată în 2016 să producă o cifră de afaceri mai mare decât turismul. Aceasta „performanţă” este oarecum paradoxală pentru că, pe de o parte, turismul a fost „copilul favorit” al autorităţilor publice locale – care au investit resurse considerabile în infrastructuri şi promovări turistice – dar este şi principalul vector de imagine al oraşului – pe primele zece pagini ale unei simple căutări pe Google vom găsi în proporţie de 90 % referinţe cu scop turistic.

Putem înţelege cât de spectaculoasă a fost această evoluţie dacă ne uităm la evoluţia cifrei de afaceri în cele două industrii. Domeniul hotelurilor şi restaurantelor a avut o cifră de afaceri În 2016, industria IT din Braşov de 582 milioane de lei în 2013 şi a a produs pentru prima oară mai crescut în 2016 la o cifră de afaceri de mult decât turismul aproximativ 620 milioane de lei - estimăm că fără un aeroport funcţional la Braşov, cifra de afaceri a acestui sector poate creşte până la maxim 720 milioane de lei în 2020. În acelaşi timp, domeniul IT a avut o cifră de afaceri de doar 380 milioane de lei în 2013, dar a crescut în 2016 la o cifră de afaceri de aproximativ 630 milioane de lei. Chiar şi în condiţiile în care industria IT locală îşi va păstra statutul de Cenuşăreasă, ea poate ajunge la o cifră de afaceri de 1 miliard de lei în 2020.

Pentru a înţelege mai bine industria, este nevoie să parcurgem statistica evoluţiei din aceşti ani. În anul 2012, 420 de firme înregistrate cu coduri CAEN specifice industriei IT produceau o cifră de afaceri de 355 milioane de lei şi un profit de 36 milioane de lei (deci o profitabilitate de 10,15 %) cu aproximativ 3.400 angajaţi. Numărul de angajaţi cuprinde: 2.400 angajaţi din cadrul firmelor cu sediu social sau punct de lucru cu personalitate juridică în Braşov, aproximativ 300 de angajaţi în cadrul unor firme cu punct de lucru fără personalitate juridică în Braşov şi aproximativ 500 de IT-işti care lucrau pentru companii locale sau străine prin contracte pe PFA. În 2016, numărul firmelor a crescut la 550, cifra de afaceri la 630 milioane de lei şi un profit de aproximativ 75 milioane de lei (deci o profitabilitate de 12 %) cu aproximativ 5.000 angajaţi – 3700 în firme cu sediu social sau punct de lucru cu personalitate juridică în Braşov, aproximativ 900 de angajaţi în cadrul unor firme cu punct de lucru fără personalitate juridică în Braşov şi aproximativ 400 de IT-işti care lucrau pentru companii locale sau străine prin contracte pe PFA. În 4 ani, industria IT din Braşov a crescut deci cu 130 de firme noi, 275 milioane de lei cifra de afaceri, 39 milioane de lei profit şi 1.600 noi angajaţi. Aceste valori sună, desigur, îmbucurător din exterior, dar în structura şi în potenţialul dinamic al industriei apar frânele de mână trase de care am menţionat mai sus.

Firme cheie în industria IT din Brașov Privind în structura industriei, descoperim că este puternic polarizată în jurul unui număr redus de jucători. Astfel,

din punct de vedere al cifrei de afaceri, 10 firme - Pentalog Romania, TATA Technologies, Siemens Convergence Creators, Elektrobit Automotive Romania, iQuest Technologies, Waters Romania, Siemens Industry Software, Stelar Web, Kronsoft Development – cumulează 50 % din industria locală, iar din punct de vedere al capitalului uman, 10 firme (aproape aceleaşi) cumulează 50 % din industrie: Pentalog Romania, Siemens Convergence Creators, TATA Technologies, iQuest Technologies, Elektrobit Automotive Romania, Waters Romania, Siemens Industry Software, Stabiplan, Kronsoft Development, DCI Database for Commerce and Industry Romania. Cu această ocazie remarcăm că printre liderii industriei locale regăsim foarte rar companii cu capital românesc. Majoritatea companiilor fac outsourcing, dezvoltare software sau consultanţă IT pentru concerne din care fac parte sau pentru clienţi ai acestora. Există, desigur, şi excepţii, precum Pentalog – companie care are principalul centru operaţional în Braşov sau Siemens - care are o divizie de cercetare IT foarte importantă la Braşov.

Există, desigur, şi un număr de firme cu capital local, fie companii mai vechi care fac outsourcing şi consultanţă IT, fie companii sau startup-uri active în dezvoltarea de produse şi servicii software proprii. Astfel, avem dezvoltatori de software/aplicaţii precum ATI Studios (al căror aplicaţie Mondly Languages cu ale sale 20.000.000 downloaduri a crescut cifra de afaceri a companiei cu 500 % în 2016), Bitsoftware (care a lansat în 2016 startup-ul Paydemic) sau TRI Software Solutions (cu o creştere de 300 % a cifrei de afaceri în 2016), dar – oarecum caracteristic pentru Braşov – dezvoltatori de soluţii integrate hardware/software precum Flashnet (a căror soluţii InteliLIGHT şi InteliGRID au trezit deja interesul investiţional al unor mari companii globale de tehnologie), Rosoftlab (dezvoltator al VanillaNav şi Lampix) sau Sensytouch (companie care dezvoltă mese interactive, relocată din Galaţi).

Brașovul, (încă) pe locul patru în industria IT națională Pe baza acestor date putem înţelege diferenţele şi similarităţile faţă de ceilalţi poli IT din ţară – Cluj, Timişoara, Iaşi etc.

Dacă Bucureştiul polarizează peste 50 % din industrie din punct de vedere al numărului de angajaţi şi al numărului de firme, Clujul aproximativ +/-10 % după aceleaşi criterii, iar Timişoara aproximativ 5 %, Braşovul şi Iaşiul şi-au împărţit în mod constant poziţia a patra în ultimii ani. Dar dinamica de creştere a industriei pare a fi în aceste oraşe mai mare decât în Braşov, preponderent datorită creşterii mai rapide a capitalului uman specializat disponibil în Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi. Astfel, fără intervenţii pentru a debloca această frână, ponderea Braşovului în industria naţională de IT poate scădea sub 3 %, industria locală ajungând pe poziţia a cincea sau, dacă Craiova va continua şi ea să crească, va cădea chiar pe şase.

După cum v-aţi dat seama, disponibilitatea resursei umane specializate este principalul motor de dezvoltare al unei industrii locale de IT. Există trei posibile surse din care industria IT se poate „hrăni” cu capitalul uman de care are nevoie: mediul universitar, migraţia capitalului uman din Dinamica în ultimii 4 ani +130 de firme + 275 milioane lei CA +39 milioane lei profit +1.600 angajaţi`

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

alte oraşe şi reconversia profesională. Dacă analizăm dinamica recentă a industriei, vedem că din cei 1.600 angajaţi care au contribuit la creşterea industriei din 2012 în 2016, aproximativ 400 sunt absolvenţi (sau chiar studenţi) din universităţile braşovene, aproximativ 600 sunt migranţi (preponderent dinspre Bucureşti, Moldova sau Muntenia), iar 300 au avut parte de reconversie „on the job”, facilitată de multe ori de companiile angajatoare. 100 de noi angajaţi provin din transferul dinspre contractele de tip PFA spre contractele de muncă. Vedem deci că doar 25 % din nevoia de capital uman a putut fi satisfăcută de capacitatea universităţilor locale, în timp ce aproape 40 % din nevoia de capital uman a fost satisfăcută de nivelul crescut de competitivitate al locurilor de muncă oferite, care au determinat migraţie către Braşov.

Forțe negative și pozitive in dezvoltarea industriei IT Corelând cifra de afaceri şi numărul de locuri de muncă, vedem că productivitatea medie a muncii în industria IT din Braşov a crescut de la aprox. 105.000 lei/angajat/an în 2012, la 126.000 lei/angajat/an în 2016. Această evoluţie se datorează în proporţie de 80 % creşterii preţului facturat de companiile de outsourcing, dezvoltare sau consultanţă IT pe ora/ziua de servicii către clienţii lor, şi reflecta într-o oarecare măsură evoluţia salariilor în industrie, care au crescut cu 20-30 % în aceşti ani, şi într-o altă măsură creşterea nivelului de specializare în industrie. În acelaşi timp, se datorează într-o proporţie de 20 % creşterii valorii adăugate produselor şi de câteva companii mari, precum Pentalog, care îşi raportează întreg profitul pe activităţile sale naţionale în Braşov, dar preponderent de startup-urile şi companiile cu capital românesc emergente, precum cele deja amintite. Vedem deci că industria IT creşte valoric datorită a trei factori: 1) numărul de angajaţi din industrie, 2) nivelul de salarizare, influenţat şi de nivelul de specializare din industrie şi 3) măsura în care companiile inovează şi dezvoltă produse/servicii cu valoare adăugată crescută. Pentru a întelege deci care sunt forţele negative şi pozitive care influenţează industria, trebuie să punem în centru aceşti trei factori.

Consider că dinamica industriei din Braşov este înfrânată de următoarele forţe negative: - Numărul de studenţi din Braşov mai redus decât în ceilalţi poli secundari ai industriei IT din ţară (Cluj, Timişoara, Iaşi) şi din regiune (Cracovia, Poznan, Gdansk, Lodz, Wroclaw, Lublin, Katowice, Brno), populaţia de studenţi scăzând cu 27 % în 2015 faţă de 2002. Practic, în fiecare an avem maxim 100-150 de absolvenţi ai specializărilor relevante pentru industrie (în timp ce, la Cluj sau Timişoara, cifrele sunt chiar duble), dar şi scăderea numărului total de studenţi (care vor putea migra către industrie ulterior) are o influenţă negativă.

- Stocul suprafeţei de birouri disponibile la standardele industriei IT semnificativ mai redus decât în ceilalţi poli secundari ai industriei IT din ţară (Cluj, Timişoara, Iaşi) şi regiune (Cracovia, Poznan, Gdansk, Lodz, Wroclaw, Lublin, Katowice, Brno, Kosice, Varna, Plovdiv).

- Accesibilitatea potenţială redusă la aeroporturile internaţionale în comparaţie cu ceilalţi poli secundari ai industriei IT din ţară (Cluj, Timişoara, Iaşi, Craiova, Constanţa) şi regiune (Cracovia, Poznan, Gdansk, Lodz, Wroclaw, Lublin, Katowice, Brno, Kosice, Varna, Plovdiv, Ostrava, Bydgoszcz, Strzecin, Bialystok). În acelaşi timp, motorul dezvoltării industriei IT locale este

67

puternic turat de următoarele forţe pozitive: - Braşovul este al patrulea oraş magnet din România, conform Băncii Mondiale, putând atrage un flux migrator potenţial de până la 200.000 locuitori, mai mare decât alţi poli secundari ai industriei IT din ţară (Iaşi, Craiova, Constanţa), şi doar sensibil mai puţin decât Cluj, Bucureşti sau Timişoara.

- Braşovul se numără printre cele mai atractive destinaţii pentru migratorii cu studii superioare, fiind considerat ca o posibilă destinaţie de relocare de 31 % dintre aceştia, prin comparaţie cu Bucureşti (41 %), Cluj-Napoca (37 %), Timișoara (29%) şi Iași (30 %).

- Proiectele infrastructurale şi imobiliare aflate în dezvoltare contribuie la creşterea stocului suprafeţei de birouri (extindere Coresi Business Park, AFI Business Park), a stocului de locuinţe (20.000 locuinţe aflate în construcţie?) dar şi la completarea ecosistemului cu infrastructuri necesare pentru dezvoltarea sectorului IT (Centrul de Afaceri Transfer Tehnologic şi Incubator de Afaceri, Centrul de transfer tehnologic METRO POLI TECH, Braşov Science Park).

Dar hai să vedem cum ar arăta industria locală dacă am elimina forţele negative şi am beneficia la maxim de pe urma forţelor pozitive. Un studiu realizat recent de Academia de Studii Economice se focalizează pe numărul de angajaţi ce şi-ar putea găsi locuri de muncă în industria IT şi estimează o creştere vertiginoasă în întreaga ţară, de la cei aproximaNumărul de IT-işti din Braşov ar tiv 125.000 angajaţi pe care îi are la putea creşte cu +300 % în următomomentul actual, până la aproape rii ani, dacă ar exista capacitate de 600.000 angajaţi în 2020. Asta în formare şi un stoc suficient de spacondiţiile în care industria ar avea ţii de birouri acces la un bazin de resurse umane specializate nelimitat şi salariile s-ar păstra într-o medie de maxim 13.3 euro/oră. Conform acestui studiu, distribuţia numărului de potenţiale locuri de muncă nou create în IT până în 2020 plasează Braşovul pe acelaşi loc 4: 1. Bucureşti poate creşte cu +360.000 angajaţi 2. Cluj-Napoca poate creşte cu +41.000 angajaţi 3. Timiş poate creşte cu +22.500 angajaţi 4. Iaşi poate creşte cu +18.000 angajaţi 5. Braşov poate creşte cu +15.000 angajaţi

Clusterul ca motor de dezvoltare al industriei Pornind de la analiza acestor dinamici, pentru clusterul nostru - dar şi pentru industrie în general - există câteva opţiuni strategice pe care ne propunem să le urmărim: 1. Creşterea numărului de absolvenţi disponibili pentru industria IT Este nevoie să creştem cifrele de şcolarizare în facultăţi cu profil informatic sau compatibil. O mare parte din cererea pentru specialişti IT este pentru persoane cu o pregătire complexă care pot face faţă unor proiecte sofisticate ce necesită cunoştinţe din multe domenii, cererea pentru specialişti cu studii medii fiind mai redusă. Discutăm de la înfiinţarea clusterului despre posibilitatea de a creşte aceste cifre în rândul universităţilor locale, dar se pare că din cauza reglementărilor privind acreditarea programelor de studii acest lucru este foarte dificil de realizat. O soluţie alternativă – un fel de pas în lateral - ar fi şi reconversia unor tineri absolvenţi de facultăţi cu profil non-informatic prin realizarea de programe adiţionale de formare profesională în care să participe universităţile şi companiile. Cumva ca

68

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

din regiune. Deşi, în cifre absolute, industria de acolo este mai slab dezvoltată decât cele din principalele oraşe poloneze (Cracovia, Wroclaw, Gdansk, Poznan sau Katowice), acest val de comunicare are un efect accelerator asupra dezvoltării Clujului. Printre ceilalţi poli ai industriei din România, Braşovul este poate cel mai tăcut şi discret. Prezenţa în spaţiul mediatic a mai multor informaţii despre ceea ce se întâmplă în industria IT din Braşov ar creşte capacitatea de polarizare a oraşului nostru. În ultimii ani am căutat, pe de o parte, să animăm industria, organizând 3 ediţii ale festivalului de tehnologie ALT Festival, dar şi să ne asigurăm că liderii industriei, atât din rândul corporaţiilor cât şi din rândul startup-urilor sunt vizibili, mai ales în rândul tinerilor din licee şi universităţi. Momentan, în mass-media şi în reţelele sociale sunt menţionate salariile mari ale specialiştilor IT, însă profesia e percepută ca fiind dificilă şi greu accesibilă - fapt ce nu corespunde realităţii.

Vrem să arătăm că este posibil să dezvolţi un startup care să valorizeze milioane de euro şi la Braşov. Deja avem câteva exemple bune în acest sens. răspuns, au apărut deja primele iniţiative private de educare şi formare în IT – Agile Hub, asociaţie membră în clusterul nostru, susţine diverse cursuri de compentenţe IT, Şcoala Informală de IT care există la Cluj, Iaşi, Timişoara şi Bucureşti se pregăteşte să intre şi pe piaţa locală, iar o universitate din Marea Britanie caută să deschidă un program de studii pe siguranţă cibernetică în următorii ani la Braşov. Şi noi, la cluster am fost în discuţii pentru iniţierea unor programe de studii “joint” cu un nivel ridicat de specializare, împreună cu universităţi din Belgia şi Olanda. Am încrederea că prin toate aceste iniţiative (private) o să dublăm în câţiva ani numărul de absolvenţi şi persoane formate în IT. 2. O mai bună comunicare despre industria locală şi oportunităţile ei În ultimii ani, unele comunităţi din România au reuşit să comunice foarte coerent despre rolul şi oportunităţile industriei IT în raport cu economia locală. Spre exemplu, Clujul este perceput atât din interior cât şi din exterior ca unul din cele mai dinamice poluri ale IT-ului din ţară şi

3. Creşterea inovării la nivelul industriei şi încurajarea startup-urilor Pentru a creşte nivelul de inovare în industria IT şi a accelera tranzitul de la outsourcing spre dezvoltarea de produse şi servicii proprii, trebuie să dinamizăm cercetarea, să o conectăm la industrie şi să susţinem apariţia inovării în rândul companiilor de IT. Deja am făcut primii paşi în direcţia asta, şi 10 firme membre în cluster au primit finanţare pentru dezvoltarea de produse IT inovative prin Programul Operaţional Competitivitate 221 Sprijinirea creşterii valorii adăugate generate de sectorul TIC şi a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere. Sper ca în următorii ani să reuşim să atragem finanţări asemănătoare pentru cel puţin încă 20 de firme din industria locală, pentru că produsele/ serviciile dezvoltate şi comercializate înseamnă valoarea adăugată care contribuie consistent la economia locală. Mai departe, în relaţia dintre cercetarea ştiinţifică realizată, spre exemplu de Universitatea Transilvania şi industria IT avem nişte “missing links”, pe care ne propunem să le completăm în următorii ani. Mă refer aici la infrastructuri de transfer tehnologic, care să asigure transformarea rezultatelor cercetării în produse/servicii validate de piaţă şi pregătite

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pentru a fi “puse în producţie” de companiile din industria locală.

Nu în ultimul rand, continuăm să încurajăm iniţiativele antreprenoriale şi startup-urile IT. Acum 4 ani, ecosistemul antreprenorial din Braşov era aproape inexistent. Între timp avem câteva hub-uri dedicate startup-urilor, am organizat periodic concursuri şi hackatoane pentru startup-uri, şi tocmai am finalizat al treilea Startup Weekend cu rezultate foarte promiţătoare. Am început colaborarea cu principalele programe de accelerare din regiune şi sperăm ca în următorul an să parafăm o colaborare cu cel puţin un fond de investiţii focalizat pe startup-uri, care să investească în ideile antreprenorilor locali din IT. Proiecte care vor accelera industria IT din Braşov: Clusterul este implicat într-o serie de proiecte care pot transforma economia locală şi industria IT din Braşov în următorii ani. Cele mai importante sunt:

Centrul de Afaceri Transfer Tehnologic și Incubator de Afaceri Proiect demarat de Primăria Brașov cu fonduri europene din POR 2007-2013 a necesitat o investiţie de aproape 11 milioane de euro pentru construirea clădirii localizate în zona Bartolomeu Nord. Acesta va avea peste 4.000 de metri pătraţi și ar trebui să devină rapid un magnet, dar și un incubator pentru start-up-uri din domenii strategice la nivel local, precum tehnologia informaţiei, comunicaţii, aeronautică, electrotehnică sau energie regenerabilă.

Este primul proiect public greenfield de creare a unei infrastructuri pentru mediul de afaceri din Brașov. În trecut, instituţiile locale au încercat să reutilizeze spaţii industriale vechi pentru a crea incubatoare sau parcuri industriale, dar rezultatele și impactul acestor proiecte au fost reduse. Acest proiect are această șansă, mai ales că el este poziţionat în Zona de Dezvoltare Economică Nord. Pentru incubare, start-up-urile vor trebui să dovedească nu doar că sunt la început de drum și că au o idee bună, ci și că au potenţial de piaţă și capacitate de creștere. Sperăm să putem conecta la incubator un fond de investiţii local tip seed, asemănător cu Launch Hub sau Eleven din Bulgaria sau Startup Chile din Chile, care să investească în startup-uri care se relochează în Brașov și să preia un equity redus și ulterior să facă exit la prima rundă de investiţie consistentă. Proiectul trebuia să fie gata în 2015, dar, din cauza complicaţiilor procedurale, finalizarea lui a fost amânată pentru 2018.

Smart City Living Lab Acest proiect a pornit de la interesul existent în rândul membrilor din cluster pentru dezvoltarea de tehnologii pentru oraşele inteligente ale viitorului, aşa numitele Smart Cities. Dincolo de apetenţa generală a industriei pentru termenul de Smart City, foarte puţine companii române dezvoltă tehnologii proprii pentru acest domeniu, majoritatea proiectelor aflate în derulare în România şi în regiune bazându-se pe tehnologii importate. Un Living Lab reprezintă un ecosistem urban care să permită dezvoltarea, testarea, validarea şi tranziţia către piaţă (evoluţia din stadiul TRL 4 către TRL 9) a inovațiilor și tehnologiilor dezvoltate de universităţile şi companiile inovative. Ecosistemul va fi for-

mat dintr-o serie de infrastructuri (testbeds, conectivitate, capacităţi de procesare şi analiză), o serie de proceduri de validare şi un număr de testeri ai soluţiilor. Un astfel de ecosistem, focalizat pe conceptul de smart city, lipseşte cu desăvârşire în România, dar şi în regiune, şi ar putea avea un rol de ancoră infrastructurală şi tehnologică pentru industria IT de la noi. În acest Living Lab vom oferi acces dezvoltatorilor de tehnologii IT cu focus urban – IoT, senzoristică, beacons, retelistică, AR şi VR, sau big data, care vor putea să îşi testeze ideea în condiţii reale, şi în acelaşi timp va oferi posibilitatea cetăţenilor de a se implica activ în dezvoltarea şi adaptarea respectivei tehnologii, având o dimensiune importantă de intervenţie urbană de tip grassroots, esenţială oraşului modern. Un scenariu pe care îl luăm în calcul este să extindem infrastructurile şi înspre tehnologiile V2X (vehicle to everything), pentru a pregăti tehnologii pentru viitoarele autovehicule autonome.

Deoarece proiectul îşi propune să aibă un impact regional, analizăm mai multe variante de localizare, iar, în momentul de faţă, Alba Iulia pare a fi locaţia cea mai potrivită pentru acest proiect. Primăria de acolo a făcut deja paşi foarte importanţi în direcţia dezvoltării de infrastructuri deschise pentru implementarea conceptului de smart city, iar ambiţiile noastre se aliniază foarte bine cu ceea ce fac ei acolo.

Chiar şi amplasat la Alba Iulia, va deveni un „playground” al dezvoltatorilor de tehnologie din Braşov, dar sperăm să putem realiza colaborări şi cu industriile IT din Bucureşti sau Cluj. Momentan avem asigurată o alocare financiară de 3.000.000 de euro din Programul Operaţional Regional 2014-2020 pentru acest proiect şi lucrăm la finalizarea consorţiului de proiect - avem deja un interes ferm din partea a doi lideri tehnologici din cadrul clusterului pentru a se implica în acest proiect cu mânecile suflecate.

Metro-Poli-Tech Inovarea presupune de multe ori investiţii consistente în infrastructuri tehnologice lipsite de o rentabilitate financiară, astfel încât multe companii – mai ales cele mai mici, emergente - nu îşi permit să achiziţioneze cele mai actuale tehnologii necesare pentru dezvoltarea de produse. Prin Metro-Poli-Tech vrem să creăm un centru de transfer tehnologic în care să punem la dispoziţia membrilor clusterului cele mai noi infrastructuri specifice aplicaţiilor Smart Cities, Smart Homes, Smart Farming, Factories of the Future. Spre exemplu, plănuim să amenajăm un Fablab cu facilităţi avansate de prototipare, testare şi dezvoltare de produs şi servicii, care va avea atât scop utilitar – pentru a asista companii şi startup-uri în dezvoltarea de produse, dar şi educaţional pentru a permite elevilor şi studenţilor să înveţe despre tehnologie.

Dincolo de infrastructuri, ne propunem să creăm şi un

69

70

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

în discuţii şi pentru dezvoltarea la Braşov a unui Parc Ştiinţific, focalizat pe tehnologii complementare, cum ar fi AR, VR, computer vision, dar cu un buget semnificativ mai consistent. Sperăm că pentru ambele proiecte să putem reconverti foste spaţii industriale din Braşov pentru a da şi un caracter simbolic acestor proiecte.

model proprietar de inovare şi accelerare pentru dezvoltarea de produse şi startup-uri bazate pe tehnologie şi un set de metodologii şi proceduri pentru transferul tehnologic către piaţă, structurate sub forma unui Tool Kit de Transfer Tehnologic. În luna mai am organizat un study visit în regiunea Valonia din Belgia, pentru a vedea cum funcţionează astfel de centre de transfer tehnologic şi pentru a calibra cât mai precis profilul tehnologic al acestui proiect, pentru care avem, de asemenea, asigurată o alocare financiară de 3.000.000 de euro din Programul Operaţional Regional 2014-2020. În paralel suntem

Asociaţia Cluster pentru Inovare şi Tehnologie a facilitat din momentul înfiinţării sale în 2013 colaborarea între instituţii de învăţământ superior, instituţii de cercetare, autorităţi locale, firme cu activităţi de cercetare şi firme cu activităţi de dezvoltare/comercializare de tehnologie, contribuind la apariţia unor proiecte şi produse noi, dar şi a unor spin-off-uri şi startup-uri: Lampix, Arkhive, Go Create, Distribut3D, EYELearn etc.

Momentan este singurul cluster din Braşov certificat Bronze Label din partea European Cluster Excellence Initiative şi a iniţiat parteneriate de lucru cu Fraunhofer Fokus Institut Berlin, Cluster House Serbia Belgrad, iTech Transilvania Cluster Cluj-Napoca, Danish Design Center Copenhaga, Birmingham City University, EIT Digital Budapest, JAR Cluster Sofia, Consiglio Nazionale Delle Ricerche Roma etc. Clusterul are acces şi la resursele celor 45 de membri, dintre care 32 societăţi comerciale ce cumulează o cifră de afaceri totală de 2.048.395.415 RON şi un număr total de 2070 de angajaţi, localizaţi în Regiunea Centru şi Regiunea Bucureşti Ilfov. Printre membrii clusterului se numără Agenţia Metropolitană Braşov, Universitatea Transilvania, Academia Forţelor Aeriene Henri Coandă, Siemens, Pentalog, Telekom România, Flashnet, Rosoftlab, Diginesis, Media Forest, Intelligent IT/Smart Bill, Bit Software, Extend Studio, Iceberg etc.

Top 20 de firme în industria IT din Brașov Firma

Cifra de afaceri

1

PENTALOG ROMANIA SRL * SIEMENS CONVERGENCE CREATORS SRL

3

TATA TECHNOLOGIES SRL ELEKTROBIT AUTOMOTIVE ROMANIA SRL

20,840,056

2

4

5

83,630,138

Profit Număr angajați 8,499,931

440

47,606,132

93,100

209

36,435,034

3,377,101

361

1,488,313

140

IQUEST TECHNOLOGIES SRL

19,861,107

598,569

150

CS VISION SRL

19,335,389

1,263,260

23

7

WATERS ROMANIA SRL

18,773,588

848,709

136

SIEMENS INDUSTRY SOFTWARE SRL *

18,613,944

405,550

83

9

STELAR WEB SRL

16,125,122

723,022

1

10

KRONSOFT DEVELOPMENT SRL

15,014,723

769,324

106

MULTI DEVELOPMENT SRL

10,760,133

759,843

17

12

ATRAXO CONSULTING & DEVELOPMENT SCS

8,754,700

5,434,588

18

STABIPLAN SRL

8,667,380

554,157

73

WI NOVATION SRL

8,657,879

347,953

12

15

BIT SOFTWARE SRL *

8,299,068

1,943,090

41

ROUTE 66 SRL

7,544,546

16,305

43

17

DCI DATABASE FOR COMMERCE AND INDUSTRY ROMANIA SRL *

7,244,066

293,503

63

18

GEOMETRIC SRL

6,620,364

1,186,323

50

FREUDENBERG PERFORMANCE MATERIALS SRL

6,282,233

301,630

62

SYNERTRADE SRL

5,774,186

6,210

56

6 8

11

13 14

16

19

20

Valori în RON * membri în Clusterul pentru Inovare și Tehnologie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TRANSILVANIA OPEN 4 BUSINESS

71

72

TRANSILVANIA OPEN 4 BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

73

În urma Congresului Național de Gastronomie și Vin,

Petiție pentru ,,Ziua națională a gastronomiei și vinurilor din România” Primul Congres Național de Gastronomie și Vin a avut loc în 7 iunie 2017, la ARCUB, din centrul istoric al Capitalei. Congresul a fost inițiat de Chef Nico Lontras și jurnaliștii Cosmin Dragomir (GastroArt.ro) și Cezar Ioan (Vinul.Ro) și organizat de Vinul.ro, Rare Foods Services, GastroArt.ro, Concret PR cu sprijinul Selgros România.

Temele principale ale Congresului au fost: „Avem sau nu avem o gastronomie românească (origini, influențe, prezent și viitor)”, moderată de Cosmin Dragomir – GastroArt.ro, cu participarea invitaților Gabriela Berechet, Simona Lazăr, Cezar Munteanu și Nico Lontras, “Cum ar trebui să arate Identitatea Culinară a României”, dezbătută cu aportul speakerilor Anda Becuț, Florin Dumitrescu, Adrian Hădean, Radu Iliescu și a moderatorului Tiberiu Cazacioc - Slow Food București-Valahia Gusturilor, și „Enoturismul - impuls pentru resuscitarea turimului culinar”, disecată de Cezar Ioan, publisher Vinul.ro, Cătălin Păduraru, CEO International Wine Contest Bucharest, și Roxana Ana, Marketing Manager, Crama Rotenberg. În cadrul Congresului Național de Gastronomie și Vin a fost dezbătut și ,,Manifestul pentru gastronomia și vinurile din România”. Acesta este un ghid scurt și concis de bune practici în domeniul HoReCa, care culminează cu o petiție ce vizează declararea unei ,,Zile naționale a gastronomiei și vinului din România”, care să fie liberă prin lege.

Petiția poate fi lecturată și semnată la acest link https:// www.petitieonline.com/ziua_naional_a_gastronomiei_i_ vinurilor_din_romania#sign. ,,Manifestul pentru gastronomia și vinurile din România”, pus în dezbaterea specialiștilor și a opiniei publice, are în vedere următoarele bune practici: “1. Regionalitate – să păstrăm, promovăm și îmbogățim tradițiile rețetelor locale și specificul regional din fiecare zonă locuită de români.

2. Sustenabilitate – să încurajăm producătorii locali de alimente și servicii, pentru dezvoltarea economică durabilă care să asigure și generațiilor viitoare continuarea accesului la propria identitate și bunăstare.

3. Sezonalitate – să promovăm alimentația adaptată ciclurilor naturale, cu ingrediente provenite din surse locale și inspirată din obiceiurile care au asigurat supraviețuirea și dezvoltarea generațiilor de înaintași.

4. Adaptabilitate – cultura (inclusiv cea gastronomică tradițională) este vie și în continuă schimbare, iar îmbrățișarea – cu discernământ a – multiplelor influențe este modul în care s-au format și vor continua să prospere tradițiile autohtone.

5. Sănătate – milităm pentru o alimentație sănătoasă, atât în ceea ce privește calitatea ingredientelor cât și a metodelor de preparare și a unui aport nutrițional echilibrat.

6. Cumpătare – evitarea risipei este o prioritate – atât în ceea ce privește cantitățile ingerate, cât și în ceea ce privește consumarea resurselor și impactul acestui consum asupra mediului înconjurător.

7. Naturalețe – chiar dacă industria alimentară modernă oferă o multitudine de aparente ,,scurtături”, prin recompunerea unor ingrediente a căror obținere necesită timpi mari de preparare, credem că acestea sunt de evitat.

8. Autenticitate – să îndrăznim să fim diferiți, începând prin a fi autentici”. ,,Ma preocupă de mai mulți Spațiile adiacente sălii de eveniment ani, și am arătat public asta, au fost condimentate de prezența faptul că societatea noastră, vinurilor de la Crama Histria, Dodeși mănâncă, nu se hrănește. meniile Urlați, Domeniul Bogdan, Suntem într-un punct critic, Crama Oprișor, Serve, Domeniile de inflexiune, în care trebuie Sâmburești, de vinurile din portofoliul Selgros România, de mirosul să spunem că doar atât, nu de rășină și afumătură al produselor ajunge. Hrana românilor ca de la Vale Putna, de poveștile dulcemoștenire culturală face parte ge ale produselor ,,Mica Ilinca”, de din patrimoniul imaterial. trufele La Bottega Del Tartufo, de Iar Manifestul de la finalul aromele Microgreens România, de primei ediții a Congresului iscusința lui nea’ Gică Bulgaru – budă tonul acestui început. Vă cătarul de la Ivan Pescar din Tulcea, invităm alături de noi, pentru care a oferit vizitatorilor scrumbie regăsirea identității culinare afumată, pregătită dupa rețeta locală. naționale. Aș începe de la Susținători: Primăria Municipiugurile Dunării, cu scrumbia lui București, IWCB ROMANIA, afumată, viitor IGP, un unicat AQUA Carpatica, La Mama, Kuîn Europa”, vings, Fotohoreca.ro, Document, Julius Meinl, DaShop, Social City, Food Tiberiu Cazacioc - Slow Food and Wine, Rezervaunloc.ro, Crama București-Valahia Gusturilor Oprișor și Serve.

74

TRANSILVANIA OPEN 4 BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIU

75

Ingredientul “X” pentru succes în afaceri A consemnat Ionuț OPREA

O nouă serie de evenimente de networking, cu accent pe mix amplu de domenii al participanților și timp de calitate savurat printre planuri de business și proiecte, se dezvoltă la Cluj-Napoca.

Florin Bugnar, directorul executiv al Intel Globalis, explică avantajele pentru participanți și parteneri.

Care este conceptul evenimentelor X party & networking la Cluj și impactul estimat pentru susținători și participanți?

Ideea a fost materializată începând cu anul 2015. Ca și concept a fost sintetizat în urma discuțiilor cu participanții la diferite evenimente și care acuzau lipsa comunicării.

Ca obiectiv principal vrem să înlesnim comunicarea între participanți, așadar nu trebuie confundat cu evenimente de tipul conferință, workshop ș.a. Considerăm că rezolvarea diferitelor probleme, indiferent de domeniu, se face prin înțelegerea contextului în care are loc activitatea partenerului de business. Acesta este și unul dintre motivele pentru care evenimentele noastre durează 6-8 ore în care participanții au timpul necesar de a aprofunda relațiile cu persoanele noi pe care le întâlnesc. Vorbind de două tipuri de participant - individuali și parteneri, trebuie să ținem cont de obiectivele celor două categorii. Pentru participanții individuali, obiectivele sunt de socializare într-un mediu atent asigurat și crearea de noi legături generatoare de business, iar, pentru parteneri, promovarea produselor sau serviciilor oferite de aceștia și, bineînțeles, crearea de noi oportunități de business.

Care a fost ecoul edițiilor de până acum, cum a evoluat proiectul și cum apreciați potențialul de evenimente B2B pentru Cluj-Napoca?

Toate edițiile de până acum au beneficiat de un real succes, având o participare de peste 200 de persoane, fiind și cele mai mari evenimente de networking periodice din Transilvania. „La această serie de evenimente ne-au onorat cu prezența reprezentanți de top din diferite domenii printre care ambasadori, consulii diferitelor țări, antreprenori de mare succes, organizatori de festivaluri importante, arhitecți și medici importanți, artiști sau înalți funcționari publici”. Aceasta demonstrează potențialul de evenimente B2B pentru Cluj-Napoca și, de asemenea, demonstrează că încep să fie din ce în ce mai multe persoane care înțeleg că dezvoltarea personală și profesională, de business și nu numai, se face cu o pondere destul de mare prin relaționarea și

E.S: Thomas Baekelandt, Ambasadorul Belgiei

comunicarea cu cât mai multe persoane, ceea ce s-a consacrat sub termenul de „networking”.

Ce include strategia de extindere a seriei de evenimente, care sunt obiectivele pentru București, ce alte orașe ar putea urma?

Următorii pași vor fi în direcția extinderii acestei serii de evenimente în Brașov și Timișoara, până la mijlocul anului 2018. La următoarele ediții ne concentrăm pe cele două orașe principale din România, Cluj și București. Obiectivele pentru fiecare dintre aceste orașe sunt de a avea ediții la fiecare două luni și cu 200+ participanți. Deoarece ne dorim ca aceste evenimente să fie multidisciplinare sunt așteptați participanți din toate domeniile, manageri și antreprenori, avocați, notari, arhitecți, medici, funcționari publici, artiști și reprezentanți ai mediului academic.

E.S. Wouter Reijers, Consulul Onorific al Olandei, ES Pascal Fesneau, Consulul Onorific al Franței, Tudor Giurgiu -Președintele TIFF, Maestrul Nicolae Maniu, Arh. Szabocs Guttman, Președintele OAR Filiala Transilvania, Dr. Mihai Mlesnițe, Directorul Institutului Regional de Gastroenterologie s.aȚ

76

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Grupul PPE din Parlamentul European este aproape de agricultorii din România și din Uniunea Europeană!

Daniel Buda, membru al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, al Comisiei de Dezvoltare Regională şi al Comisiei de Afaceri Juridice din Parlamentul European.

Grupul PPE este cel mai puternic apărător din Parlamentul European al intereselor fermierilor europeni.

Acesta este cel care a asigurat un buget substanțial pentru agricultură în timpul ultimei reforme a Politicii Agricole Comune.

Propunerile noastre pentru abordarea actualelor provocări cu care se confruntă agricultorii: 1. Extrem de importantă pentru agricultura UE este asigurarea condițiilor echitabile de concurență pe piața internă, în special pentru exploatațiile agricole familiale, care reprezintă coloana vertebrală a comunităților noastre rurale. Grupul PPE este preocupat de asigurarea unui echilibru între interesele agricultorilor şi a celor din sectorul comerțului cu amănuntul.

• Trebuie analizat de urgență gradul de concentrare al distribuitorilor și practicile comerciale folosite pe teritoriul UE pentru a propune noi măsuri legislative în UE, care să combată practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu produse alimentare. Normele antitrust și cele în materie de concurență nu trebuie să permită existenţa unor poziții dominante pe piețele naționale sau regionale.

• Trebuie abolite și interzise toate sistemele care solicită taxe pentru includerea pe lista distribuitorilor/furnizorilor.

• Se impune urmărirea îndeaproape a punerii în aplicare în mod corespunzător a Directivei privind întârzierea în efectuarea plăților și, dacă este necesar, revizuită. În acest context trebuie stabilit un termen de plată de cel mult 30 de zile, care să nu poată suferi modificări pe baza contractelor individuale; acesta ar trebui să fie obligatoriu și garantat prin lege la nivelul UE în zonele de schimb din sectorul alimentar. Fiecare stat membru poate stabili termene de plată mai scurte.

• Toate mărcile proprii ale distribuitorilor privați disponibile în Europa trebuie etichetate în mod clar, pentru a se vedea cine sunt producătorii. Numele mărcii producătorului sau al companiei trebuie să apară pe ambalaj cel puțin la fel de vizibil ca marca proprie a distribuitorului. Grupul PPE consideră că această problemă trebuie să reprezinte o prioritate pentru „Inițiativa privind lanțul de aprovizionare”.

• Grupul PPE este preocupat de crearea unor condiţii atractive de piaţă pentru tinerii fermieri în spaţiul rural.

2. Trebuie introdusă o formă de ajutor specific pentru unitățile de prelucrare și pentru producția și promovarea de produse de înaltă calitate în regiunile defavorizate, precum regiunile montane și ultraperiferice.

3. Grupul PEE salută eforturile depuse de Comisarul European Phil Hogan pentru deschiderea de noi piețe.

Barierele netarifare trebuie eliminate, fiind necesară introducerea rapidă a garanțiilor de export/ instrumentelor de creditare suplimentare pe teritoriul întregii UE, în cooperare cu BEI, lucru care completează sistemele folosite de către statele membre.

Material publicat cu sprijinul Grupului PPE.

agro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

supliment Transilvania Business

Ziua Câmpului de la Seuca, tradiţie pentru fermierii ardeleni

77

78

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

79

Ziua Câmpului de la Seuca, tradiție pentru fermierii ardeleni Un grupaj realizat de: Ligia VORO, Alex TOTH și Alin ZAHARIE

Peste 500 de fermieri din nouă judeţe transilvănene şi reprezentanţi ai 17 firme multinaţionale furnizoare de inputuri şi genetică pentru protecţia plantelor din România, respectiv Adama, Arysta LifeScience, Belchim, Azomureş, Bayer, Bio Innovation, Biocrop, Caussade Semences, Donau Saat, Dow AgroScience, Holland Farming, Limagrain, Nufarm, Probstdorfer Saatzucht, Syngenta, Saaten Union și Tea Semințe, și cei ai două instituţii de profil cu renume pe plan naţional, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea şi Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda, au participat la cea de-a doua ediţie a Zilei Câmpului de la Seuca. Manifestarea a avut loc în ferma experimentală Kodagro din comuna Găneşti şi a fost organizată de DAFCOCHIM AGRO, divizie a companiei târgumureşene DAFCOCHIM.

80

AGRO TB Oaspeţii veniţi la Seuca, aşezare pitorească situată la circa 6 kilometri de municipiul Târnăveni, au fost întâmpinaţi cu ospitalitate şi prietenie de administratorii companiei DAFCOCHIM, Liviu Cojoc şi Radu Fodor. „A fost un proiect de-al nostru început în urmă cu câţiva ani buni şi materializat în anul 2016. Suntem la cea de-a doua ediţie a Zilei Câmpului, unde avem loturi experimentale cu cereale, aproape 50 de soiuri de grâu, opt soiuri de secară şi câteva soiuri de orz. Parteneriatul cu familia Kosa de la Seuca s-a dovedit, din nou, de succes. Suntem parteneri în această fermă, pe care începând de anul trecut o putem numi fermă experimentală. Sunt prezente 17 firme multinaţionale și două instituții de cercetare, care în parteneriat cu DAFCOCHIM au înfiinţat aceste loturi demonstrative de soiuri, dar şi de tehnologii. Între DAFCOCHIM şi fermieri există un parteneriat deja bine clădit, bazat, în primul rând, pe încredere reciprocă.

Obiectivul nostru este de a le oferi produse cu promptitudine, de foarte bună calitate - noi nu lucrăm cu firme dubioase, ştiţi foarte bine că au apărut pe piaţă tot felul de produse care se vând din portbagajul maşinii şi noi descurajăm acest tip de comerţ - şi în condiţii comerciale de excepţie. Le oferim fermierilor credit, discounturi şi suport tehnic”, a declarat Liviu Cojoc. „Suntem mai mult decât onoraţi de încrederea arătată de partenerii noştri, fermierii din zona Transilvaniei, care au dat curs în număr mare invitaţiei noastre de a fi prezenţi astăzi la Seuca. Le mulţumim şi le promitem că şi pe viitor ne vom strădui să le îndeplinim cu promptitudine cerinţele, respectiv să le furnizăm produse de calitate superioară în condiţii economice cât mai avantajoase. De asemenea, ţin să le mulţumesc şi reprezentanţilor companiilor multinaţionale care ne-au onorat cu prezenţa la Seuca. Sperăm să continuăm împreună parteneriatul nostru, în beneficiul fermierilor şi agriculturii din zona Transilvaniei”, a afirmat Radu Fodor.

Organizare ireproșabilă În scurta sa alocuţiune din debutul manifestării, managerul DAFCOCHIM AGRO, Marinel Ştefan, a mulţumit, ca de fiecare dată, echipei pe care o conduce, precum şi trio-ului alcătuit din proprietarii companiei, fermieri şi reprezentanţii firmelor multinaţionale colaboratoare. „Suntem în număr mult mai mare decât anul trecut şi pe această cale vreau să vă mulţumesc. Aş vrea să le mulţumesc şi colegilor mei care s-au ocupat de acest lot: Liviu Ştefan, Rareş Suciu - de la semănat şi până la recoltat ei s-au ocupat de acest lot. În continuare aş vrea să îi mulţumesc consilierului nostru tehnic, Gheorghe Boţoman, echipei de vânzări alcătuită din Oana Moldovan, Ilie Coroja, Olimpiu Oană şi, desigur, celor

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

doi proprietari ai companiei, Radu Fodor şi Liviu Cojoc”, au fost cuvintele lui Marinel Ştefan.

Legislația bunului simț și agricultura performantă La reuşita ediţiei din acest an a Zilei Câmpului de la Seuca şi-a adus o contribuţie importantă şi consultantul tehnic al companiei DAFCOCHIM, dr. ing. Gheorghe Boţoman, nume sinonim cu agricultura de calitate, care impune respect în domeniul protecţiei plantelor din România. „De peste 20 de ani, compania DAFCOCHIM organizează simpozioane în sală. Aceasta este ideea: ce spunem în sală, trebuie să facem în câmp, pentru că fermierul este pragmatic, fără să vadă şi să pipăie, este mai greu să îl convingi de utilitatea unor produse. Toţi fermierii care colaborează cu DAFCOCHIM sunt performanţi, sunt fermieri de elită care nu îşi permit să greşească, iar în loturile de la Seuca nu prea sunt greşeli tehnologice. Am invitat principalele firme furnizoare de inputuri pentru protecţia plantelor care oferă fertilizanţi, deci îngrăşăminte chimice, minerale, şi furnizori de genetică, deoarece acest regal de câmp nu are numai tehnologii de protecţia plantelor, ci tehnologii complexe, plecând de la soiuri, fertilizare impecabilă şi tratamente fi o-sanitare conform normelor europene. La nivel european nu se pot folosi oricum aceste produse de protecţia plantelor, există o legislaţie, în primul rând este legislaţia bunului simţ. Cred că aţi auzit de bune practici experimentale şi de bune practici agricole, iar combaterea bolilor şi a dăunătorilor la plante trebuie să se facă în sistem integrat. Produsele de protecţie a plantelor trebuie combinate cu măsuri agro-tehnice, cu rezistenţa genetică a soiurilor şi aşa mai departe. Chiar dacă grâul s-a semănat foarte târziu, la sfârşitul lunii noiembrie, rezultatele sunt spectaculoase. Estimăm o producţie de cel puţin 7 tone la hectar, în condiţiile unui an normal. Nu putem spune că a fost un an excepţional sau prost, a fost un an normal din punct de vedere al condiţiilor meteorologice”, a subliniat dr. ing. Gheorghe Boţoman.

„Bun venit” din partea primarului Balog Elemér La deschiderea celei de-a doua ediţii a Zilei Câmpului de la Seuca a participat şi Balog Elemér, primarul comunei Găneşti, care a urat „Bun venit” echipei şi partenerilor DAFCOCHIM AGRO. „Le mulţumesc şi transmit felicitări echipei Kodagro, pentru ce au făcut astăzi, aici. Bineînţeles, îi mulţumesc domnului inginer Kosa Gyula şi domnului Kosa Alpar, ambii de la ferma

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Kodagro, domnului director Ştefan Marinel de la DAFCOCHIM AGRO, precum şi co-proprietarilor ambelor firme, domnul Liviu Cojoc şi domnul Radu Fodor. Totodată, mulţumesc SC Kodagro SRL pentru buna colaborare cu autoritatea locală şi nu numai, pentru performanţele obţinute în ultima perioadă şi pentru suprafaţa mare de pământ cultivată pe raza comunei”, a transmis primarul Balog Elemér.

Tehnologie simplă de la Adama

Compania Adama este prezentă pe piaţa din România de peste 25 de ani. “Am venit aici cu o tehnologie simplă, pentru că asta oferă portofoliul de produse Adama, respectiv soluţii

simple pentru fermieri, pentru toate culturile. Avem un portofoliu complet pentru cereale, de la tratament sămânţă la trei fungicide, insecticide, regulator de creştere, erbicide, vorbim aici de Tomigan XL, erbicidul nostru antidicotiledoneic, de Optimus, care este regulator de creştere, cele trei fungicide care asigură protecţie completă, Bumper Super în primul tratament, Orius în tratamentul doi unde strobilurina are pe lângă combaterea bolilor şi rol de menţinere a plantei verzi cât mai mult timp. În tratamentul trei, Zamir, care ajută, în primul rând, la combaterea fuzariozei la spic. Ca şi insecticide, am recomanda Lamdex şi Mavrik Tau-fluvalinat, care combate doar dăunătorii, nu şi insectele benefice”, a precizat, pentru AGRO TB, Gabriela Vila, director comercial.

Gamă largă de produse la Arysta LifeScience Compania Arysta LifeScience comercializează o gamă largă de produse pentru protecţia plantelor - erbicide, insecticide -, dar și biostimulanți. „Suntem prezenţi cu produse pentru tratament sămânţă, în mod special Vitavax. Acesta este un produs care un spectru larg de combatere a bolilor şi se aplică la sămânţa care urmează a fi semănată. Compania Arysta, pe lângă acest produs mai comercializează o gamă largă de produse pentru protecţia plantelor, mă refer la erbicide, la insecticide. Pe

lângă aceste produse pe care le avem în portofoliu, de anul acesta suntem prezenţi pe piaţă şi cu biostimulanţi care potenţează capacitatea de producţie a plantelor. Avem biostimulanţi specializaţi, destinaţi pentru culturile oleaginoase, mă refer la produsul Multoleo, destinat culturii de rapiţă, culturii de fl area soarelui, culturii de soia şi, nu în ultimul rând, pentru cultura de sfeclă de zahăr care este atât de prezentă în această zonă. Pentru cultura porumbului, plantă care ocupă o suprafaţă însemnată în arealul transilvan, avem produsul Zeal, specializat pentru această cultură”, a explicat Horea Mustea, reprezentant al companiei.

Fertilizare marca Azomureș Pe loturile demonstrative de la Seuca au fost folosiți fertilizanți marca Azomureș SA Tîrgu Mureș. “Încercăm în fiecare an să îmbunătățim schemele de fertilizare și să găsim o fertilizare echilibrată pentru aceste culturi și cu producții

cât mai mari. Sunt aproape 50 de soiuri de păioase care s-au pus în aceste loturi, noi am contribuit cu îngrășămintele Azomureș, de la fertilizare de bază NPK, tripu 16 (16:16:16), 300 de kilograme la hectar, după care au urmat trei fertilizări faziale, în martie, uree - 100 de kilograme la hectar, aprilie, nitrat de amoniu - 100 de kilograme la hectar și în mai, ultima fertilizare fazială - 80 de kilograme, tot nitrat de amoniu”, ne-a explicat Szabó István, inginer agronom Azomureș, care a fost schema de fertilizare stabilită împreună cu inginerii de la DAFCOCHIM și Kodagro. În ciuda faptului că semănatul s-a făcut cu întârziere din cauza vremii, au fost ploi, frig ș.a.m.d., culturile s-au dezvoltat foarte frumos. “După ce s-a semănat, vremea a început să își revină și, exact la fel, și culturile și-au revenit, iar, după cum vedeți, sunt culturi frumoase și, potrivit specialiștilor DAFCOCHIM și Kodagro, va fi și randament mare la aceste culturi”, a mai completat Szabó István.

Protecția culturilor prin programul Bayer Contribuția principală a Bayer CropScience a fost asigurarea aceluiași program de protecție pentru toate soiurile care au

81

82

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

dezvoltarea şi sporurile de producţie pe care trebuie să le aibă fermierii”, ne-a declarat Neculai Ciocan, director tehnic al Bio Innovation.

Biocrop, culturi de grâu și triticale fost cultivate la Seuca.

“Ne aflăm la Ziua Câmpului, organizată de compania DAFCOCHIM, la ferma Kodagro, unde este o expoziție de soiuri de grâu, iar compania Bayer a asigurat pentru toate aceste parcele programul de protecție a culturilor, pornind de la produsele pentru protecția semințelor, produsul 4 Hussar, și continuând cu erbicidarea care s-a făcut cu produsul Sekator Progres, pentru tratamentul I împotriva bolilor foliare am folosit produsul Falcon Pro, tratamentul doi împotriva bolilor foliare s-a făcut cu produsul Nativo Pro și tratamentul trei pentru bolile specifice ale spicului s-a făcut cu produsul Prosaro”, a detaliat Mihai Gheorghe, directorul comercial al Bayer CropScience România.

Managerul Bayer a mai subliniat că fermierii au ocazia să observe o sumedenie de lucruri, studiind loturile demonstrative. “După cum vedeți, rezultatele sunt foarte bune, sunt lucruri foarte interesante pentru fermieri pe care le pot găsi și vedea aici, pornind de la diferențele legate de soiuri, pe aceeași tehnologie aplicată, pentru că acesta este scopul, de a vedea care dintre soiuri se pretează mai bine zonei dumneavoastră de activitate, și anume Centrul Transilvaniei”, a conchis Mihai Gheorghe.

Lithovit de la Bio Innovation Compania Bio Innovation a prezentat la Seuca o gamă inovatoare de produse. „Am prezentat produsele noastre din gama Lithovit, care este un produs care îmbunătăţeşte concentraţia de bioxid de carbon din plantă, măreşte procesul de fotosinteză, măreşte metabolismul şi, implicit, acumularea de substanţă uscată, diviziune celulară, fructificare şi aşa mai departe. Îngrăşămintele foliare din gama Lithovit se folosesc la tot ce înseamnă plantă, tot ce trăieşte prin fotosinteză, se foloseşte cu succes atât în culturi bio cât şi în culturi intensive. Se foloseşte atât la cereale, plante tehnice, pomi, viţă de vie, fâneţe, legume, fl ricultură, arboricultură, deci tot ce înseamnă viaţă prin fotosinteză. Pentru mine, e o reală plăcere să fiu aici, este pentru prima dată când particip şi sunt încântat de tot ceea ce se petrece aici. E o experienţă plăcută şi dorim ca toţi fermierii să fie receptivi la produsele noastre inovatoare, care vin cu un plus de tehnologie, cu un plus de inovaţie pentru

Echipa Biocrop nu a putut să fie prezentă la Ziua Câmpului din motive obiective. Biocrop are la Seuca loturi demonstrative cu cinci soiuri de grâu - Patras, Akteur, Potenzial, Attraktion și Xerxes, și unul de triticale, Agrano.

La noi în zonă, ce merge și s-a vândut este Akteur și Potenzial, a subliniat Oana Moldovan, reprezentant vânzări DAFCOCHIM, care a prezentat culturile însămânțate cu soiurile de semințe Biocrop. “Attraktion, de asemenea, un soi nearistat, de talie medie, rezistent, în general, soiurile lor sunt pretabile pentru panificație, proteina este în jur de 14 și poate ajunge până la 28-30 gluten. Xerxes, de asemenea, un soi nearistat, nu este sensibil la boli, asta nu înseamnă că nu trebuie să îi facem tratamente. Combin este un soi care mie îmi place, foarte rezistent la septorioză și fuzarioză, ceea ce este foarte important în momentul în care alegeți tipul de soi pe care vreți să îl cultivați, răspunde foarte bine la fertilizare, nu are o talie mare, se poate da regulator în condițiile în care știți că veți fertiliza de două-trei ori și veți intra pe vegetație cu o cantitate mai mare de azot, panificație - 30-31, a făcut peste 10 tone și proteina este 14”, a prezentat Oana Moldovan, care și-a pigmentat prezentarea cu o serie de informații utile despre protecția culturilor.

Sorrial și Sobbel de la Caussade Semences Activă în mod direct în România din 2009, Caussade Semences a prezentat la Seuca trei soiuri de grâu. “Avem în prezentare trei varietăți de grâu pe care compania le are în portofoliu, sunt două varietăți consacrate pentru partea de centru a țării și nu numai, este vorba despre soiurile Sorrial și Sobbel, și avem o varietate experimentală care este în testare pentru primul an, în mai multe zone ale țării, iar dacă va confirma în următorii doi ani, va intra în portofoliul companiei spre comercializare”, ne-a spus ing. Mihailo Raicsics, Regional Sales Director, Caussade Semences Romania SRL. Cele două soiuri, potrivit reprezentantului companiei, sunt cu un potențial foarte ridicat de producție. “Pe lângă producția ridicată și destul de stabilă în fiecare an au și indici de panifi ație, un conținut ridicat de gluten și de proteină.

Producțiile în ultimii doi ani au fost preponderent de peste 8 tone la aceste două varietăți pentru zona în care ne aflăm și nu numai. Ca și o remarcă, varietățile companiei sunt de

83

84

ANALIZÄ‚

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

talie mică, ceea ce favorizează la o fertilizare mai intensivă și nu este riscul de cădere deoarece, având talia mică, paiul este mic, este îngroșat și în caz de o furtună, cultura este salvată”, a mai declarat ing. Mihailo Raicsics.

Donau Saat, ofertă adaptată pentru Ardeal Donau Saat are în portofoliu soiuri şi hibrizi de cereale de toamnă, cereale de primăvară, porumb, rapiţă, fl area soarelui, în mare parte produse din Austria. „La lotul de la Seuca avem câteva soiuri de grâu de toamnă şi un soi de orz, am încercat să aducem soiuri care să se potrivească zonei, să fie soiuri mai timpurii, productive şi cu calităţi foarte bune de panificaţie. Şi pentru că, în general, pe zona de centru a României este o cerere de grâu aristat din

cauza problemelor cu animalele sălbatice, am adus câteva soiuri de grâu aristat. De asemenea, vom prezenta fermierilor două soiuri de grâu timpuriu, Amandus şi Guido aristate, un soi de grâu timpuriu, nearistat, Amicus, un semi-timpuriu nearistat, Roland, şi un soi un pic mai tardiv, Messino, dar cu calităţi de panificaţie deosebite. De asemenea, avem un soi timpuriu de orz de toamnă, Carmina, excepţional ca şi capacitate de producţie”, ne-a prezentat Călin Mihoc, director general Donau Saat.

Noi produse la Dow AgroSciences Dow AgroSciences este specializat şi recunoscut atât în România, cât şi pe plan global, ocupând poziţia de lider pentru combaterea buruienilor din culturile de cereale. „Avem un

portofoliu complet, de la variante simple până la erbicide gen Floramix sau Pallas, produse care sunt deja foarte bine cunoscute şi consacrate în combaterea buruienilor din culturile de cereale. Toate culturile din jur sunt erbicidate cu produsele Dow AgroSciences, cu Pallas, cu Floramix, cu Lancelot, sau chiar cu noutăţile, produsele care vor veni în anii următori, mă refer la Pixxaro şi Mustang Forte. Nu doar aceste două produse vor veni pe piaţă, mai sunt şi altele. Practic, în următorii trei ani vom avea cinci noi lansări în România”, a subliniat Iulia Nicola, Country Manager România, Dow AgroSciences.

Soluții complexe de la Holland Farming Agro Holland Farming Agro oferă soluții complexe de nutriție pe toate ramurile agriculturii. „Suntem alături de colegii noștri de la DAFCOCHIM AGRO, care ne ajută și ne susțin în ceea ce privește distribuția pe această zonă a Transilvaniei. Avem în principal produsul

CropMax, produsul nostru numărul 1 de 17 ani pe piața din România, un biostimulator foarte concentrat, merge pe absolut orice cultură, ajută foarte mult la trecerea peste stres la plante. De asemenea, oferim și alte produse de fertilizare cum ar fi cele din gama Agroleaf, îngrășăminte concentrate de gen NPK, cu diferite rapoarte între azot, fosfor și potasiu și diverse alte soluții, adjuvanți, gen tron ph și îngrășăminte microgranulate Agomaster. Este foarte important să ne promovăm produsele în câmp, comunicăm astfel cu mai mulți fermieri, să ne facem cunoscuți. Degeaba ai un produs bun dacă nu-l cunosc fermierii, dacă nu știu cum să-l utilizeze, dar, mai ales, când să-l folosească”, a punctat Florin Nicola, reprezentant comercial zona Centru al Holland Farming Agro.

Soiurile românești, mândria Institutului Fundulea Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (INCDA) Fundulea a fost prezent cu patru soiuri de grâu, Otilia, Glosa, FDL Miranda și Litera. „Două soiuri sunt precoce, restul sunt semitardive. Soiul Glosa este cel mai vândut și cel mai cultivat soi de grâu în România, din 2,2 milioane de hectare semănate în România, 60 % sunt semănate cu soiuri cre-

85

86

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ate la Institutul de la Fundulea, iar 30-34 % se cultivă doar cu soiul Glosa. Colaborarea cu cei de la DAFCOCHIM o avem de doi ani, dumnealor s-au adresat institutului ca să cumpere sămânță din categoria biologică bază. Soiurile românești autohtone sunt foarte bune, fiind create în țara noastră, rezistente la iernile aspre care sunt la noi. Există loc pentru toate firmele care doresc să-și promoveze soiurile în România.

Calitatea soiurilor de la Fundulea este foarte bună, în special pentru panificație”, a arătat Grigore Oprea, șef laborator producere sămânță INCDA Fundulea.

Soiuri de gâu productive aduse de Limagrain Limagrain a prezentat la Seuca mai multe soiuri de grâu, din prezentare lipsind Avenue, unul dintre cele mai productive din portofoliul companiei. „Prezența noastră la acest eveniment este una benefică, în special pentru fermieri, prin prezentarea portofoliului de soiuri de grâu, mai ales că soiurile de grâu din portofoliul Limagrain au avut un comportament foarte bun în anii trecuți.

Anul trecut, ca și producție, primul loc a fost luat de soiul Avenue cu o producție la hectar de 9 tone. De asemenea, am mai avut un soi de grâu care se numește Anapurna, prezent

în lot la acest eveniment, cu o producție de 8,5 tone la hectar.

El s-a situat pe locul 4, ceea ce înseamnă că soiurile de grâu de la Limagrain sunt foarte adaptate pentru această zonă.

Este foarte important ca fermierii să se convingă în câmp de calitatea acestor soiuri. Pentru mine, care reprezint partea tehnică, e cel mai interesant lucru, să prezentăm aceste soiuri în câmp, să stăm față în față cu fermierii, să povestim, să fim întrebați, iar noi, la rândul nostru, să le oferim informații despre momentul semănatului, toleranța la boli, fertilizări și alte aspecte legate de aceste soiuri de grâu”, a sintetizat Adelin Damian, director tehnic Limagrain.

Nufarm, portofoliu complet pentru cereale păioase Compania Nufarm a oferit produse pentru tratamentul culturilor. „Nufarm acoperă un portofoliu complet pentru cultura de cereale păioase, de la tratamentul seminţei, avem atât insecticid cât şi fungicid, precum şi insecto-fungicid cu cele

două substanţe active, imidaglobrid pentru partea insecticidă, respectiv tebuconazol pentru partea fungicidă. Mesajul nostru pentru fermieri este să îşi aleagă cu foarte mare grijă tehnologia, pentru că tehnologia este cea care face diferenţa. În general, soiurile sunt în marea lor majoritate foarte bune, potenţialul genetic este excepţional, însă tehnologia poate face diferenţa. În primul rând, pentru fermierii din zona Transilvaniei am recomandarea generală să fie foarte aproape de cultură. Întotdeauna să o inspecteze, pentru că bolile apar foarte uşor, iar a nu le sesiza la timp şi a avea un atac foarte puternic poate să aducă prejudicii foarte mari şi este foarte greu de controlat ulterior. De asemenea, la erbicide nu se pune problema, desigur că, printr-o inspecţie vizuală, imediat fermierii pot constata ce au de făcut şi pot aplica erbicide în funcţie de spectrul de buruieni. Momentul aplicării este extrem de important”, a prezentat Daliana Ast, director naţional de vânzări Nufarm.

Genetică austriacă, la Probstdorfer Saatzucht Probstdorfer Saatzucht România aduce genetică austriacă ameliorată special pentru țara noastră, o parte din soiuri fiind prezentate și la Ziua Câmpului de la Seuca.

„Prezentăm fermierilor o serie de şase din soiurile noastre reprezentative pentru zona aceasta, o genetică austriacă, o genetică premium, de top, grâne cu maturităţi de la timpurii pentru anii secetoşi până la grâne cu o tardivitate destul de mare care le permite în anii cu condiţii meteorologice bune să acumuleze şi să obţină producţii record, în special pe zona dumneavoastră. Grânele noastre în zona dumneavoastră putem spune că se simt ca acasă. Mai mult decât atât, Probstdorfer Saatzucht România ameliorează, avem o echipă de cercetare, am înregistrat în ultimii doi ani cinci soiuri de grâu premium - grâu premium înseamnă calitate de peste 14,5 proteină, gluten peste 32 - în reţeaua naţională, deci putem spune că avem genetică austriacă ameliorată special pentru România”, a menționat Cristian Cioineag, manager zonal marketing Probstdorfer Saatzucht România.

Asolament complet, acoperit de Saaten Union Saaten Union a oferit pentru loturile experimentale de la Seuca şapte soiuri de grâu. „Ne aflăm aici, la platforma DAFCOCHIM, cu o parte din portofoliul Saaten Union. După cum se ştie, Saaten Union are o paletă mare de soiuri şi specii de plante în portofoliu, astfel încât să acopere un asolament complet al fermierilor. Aici, în platformă avem şapte soiuri de grâu, avem şi soiuri aristate şi soiuri nearistate. Avem şi soiuri pentru panificaţie, calitate elită, precum şi soiuri pentru furaj. Suntem aici cu o gamă completă pentru fermieri, astfel încât fiecare să îşi acopere asolamentul şi nevoile cu

87

88

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

o genetică performantă. În afară de această paletă completă de soiuri şi specii de plante, Saaten Union are o bază logistică dezvoltată în ţară, una dintre cele mai dezvoltate, astfel încât avem trei baze în vest, aici lângă Lovrin, în sud în Slobozia şi lângă Roşiorii de Vede, la Beuca, astfel încât putem satisface într-un timp destul de mic comenzile fermierilor. Mesajul nostru pentru fermieri este să aibă încredere în genetica Saaten Union”, a subliniat Florin Munteanu, director tehnic Saaten Union.

sămânţă, dar şi de protecţia plantelor. „Azi prezentăm fermierilor şi broşura noastră de cereale păioase, ediţia 2017, în care se găsesc informaţii referitoare la produsele Syngenta. După cum spuneam, avem produse începând de la sămânţă, până la recoltat, produse de genetică şi protecţia plantelor, vorbim de tratament sămânţă, în primul rând, o verigă foarte importantă pentru un bun start în cultura de cereale păioase, vorbim de fungicide de top şi Syngenta a obişnuit fermierii din România cu lansări de produse în fiecare an - anul acesta avem două noi produse, Archer Turbo şi Seguris, pe care le lansăm - şi vorbim de insecticide şi avem produsul binecunoscut Karate Zeon şi, nu în ultimul rând,

Povestea soiului Andrada de la Turda Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă (SCDA) Turda are în loturile demonstrative patru soiuri. “La această expoziție ne prezentăm cu patru soiuri create la Turda, două creații foarte noi - Andrada și Codru - cu Dumbrava, care este un soi creat în 2003, și mai sus avem Arieșan, un soi mai

vorbim şi de regulatorul de creştere Moddus, unul dintre produsele care schimbă arhitectura culturilor de cereale păioase”, a precizat Bogdan Guţă, campagne manager - director de produs Syngenta.

Tea Consulting, trei soiuri la Seuca

vechi, dar care și-a menținut mai ales însușirile de calitate.

Soiul Andrada are un potențial de producție foarte ridicat, în 2014, când s-au obținut cele mai mari producții la Turda, a realizat un potențial de producție de 10.600 de kg, deci este foarte competitiv și cu soiurile străine, deși majoritatea firmelor străine vin cu creații foarte noi și, spun ei, foarte productive”, a prezentat Rodica Kadar, șef de laborator la Colectivul de Ameliorare Cereale Păioase din cadrul SCDA Turda.

Soiul Andrada are și o poveste foarte frumoasă, care coboară în istorie până la regele Daciei Decebal. “Directorul de atunci al stațiunii ne-a spus: “Să nu cumva să dați numele voastre soiurilor”. Și atunci ne-am gândit la Andrada pentru că este fiica Regelui Decebal, am zis să fie și soiul curajos ca și fiica Regelui Decebal și așa se și prezintă, soiul este foarte uniform”, a rememorat Rodica Kadar acel moment.

Codru este o creație mai recentă, cu spicul alb, foarte productiv, iar numele îi vine de la codru de pâine care înseamnă o bucată mare de pâine.

Cercetătorul a apreciat și activitatea organizatorilor: “Au realizat un lucru extraordinar, toate soiurile arată foarte bine”.

Syngenta, portofoliu complet de cereale păioase Syngenta a fost prezentă la evenimentul DAFCOCHIM cu un portofoliu de cereale păioase complet, vorbim aici şi de

Compania Tea Consulting, unul dintre producătorii de semințe din România, a oferit pentru loturile experimentale de la Seuca trei dintre cele șapte soiuri pe care le au în portofoliu. „Aici avem expuse doar trei soiuri de grâu din portofoliul nostru, în total avem șapte soiuri de grâu, două de orz, unul de triticale. Exoticul este cel mai cunoscut în zona dvs., este de 10 ani pe piață, caracteristicile lui principale sunt talia care se reduce în condiții de stres, dar spicul rămâne la fel. Cu Exotic nu pierdeți niciodată, asta este garantat. După el vine Solehio, ca amploare în România, mai productiv decât Exotic, dar și pe o tehnologie ușor mai avansată. De anul acesta, este testat de trei ani de zile, va intra în piață Fenomen. Este peste Exotic și peste Solehio și la masă proteică și la masă hectolitrică. Noi producem aceste soiuri în România, noi le multiplicăm și le vindem către distribuitori, se găsesc la toți distribuitorii din România, inclusiv și, mai ales, la DAFCOCHIM”, a prezentat Ioan Tudorel, proprietar Tea Consulting.

89

90

ANALIZÄ‚

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

91

Soluții eficiente pentru fermieri, propuse de Nufarm România A consemnat Alex TOTH

Printre companiile invitate la Ziua Câmpului 2017 și care și-au prezentat portofoliul de produse s-a aflat şi Nufarm România, reprezentată de o echipă numeroasă, condusă de Daliana Ast, directorul de vânzări al companiei. Specialistul Nufarm ne-a prezentat într-un interviu pe care ni l-a acordat mai multe detalii despre produsele prin care compania sprijină fermierii pentru a avea culturi sănătoase și recolte bogate. Mai multe aflați mai jos din răspunsurile pe care Daliana Ast ni le-a oferit.

Ce produse aveți în portofoliul Nufarm și care sunt noutățile din oferta dvs. comercială?

Portofoliul Nufarm pentru cultura de cereale păioase este unul complet, începând cu tratamentul seminţei, avem atât insecticide cât şi fungicide, dar şi produse insecto-fungicide, cu cele două substanţe active, imidaglobrid pentru partea insecticidă, respectiv tebuconazol pentru partea fungicidă. Dacă vorbim despre erbicide, despre combaterea buruienilor, deţinem în portofoliu două produse, un sulfonureic selectiv, cu acţiune sistemică, care se numeşte Isomexx. În completare, pentru combaterea buruienilor cum ar fi volbura şi turiţa recomandăm un produs pe bază de fluroxiil, care se numeşte Hudson.

Pentru combaterea bolilor, Nufarm are un portofoliu destul de larg pentru a lăsa fermierii să îşi aleagă fiecare varianta care se pliază cel mai bine pe nevoia din ferma proprie. Avem două fungicide noi, în acest an sunt pentru prima oară în oferta noastră comercială, este vorba despre fungicidul Timpani care are două substanţe active, tebuconazol şi clorotalonil, două substanţe din clase chimice diferite şi cu moduri de acţiune diferite. Al doilea fungicid nou apărut în portofoliul Nufarm se numeşte Soleil, care are două substanţe active din clasa triazolilor, propiconazol şi tebuconazol, cu efect excelent pe fuzarioză. Totodată, clasicul şi apreciatul produs premium Mystic Pro are două componente, procloraz şi tebuconazol, şi asigură o perioadă lungă de protecţie. Este un produs care prin sinergia celor două substanţe active este excelent în combaterea bolilor.

Ce recomandări aveţi pentru combaterea dăunătorilor?

Pentru combaterea dăunătorilor, avem un insecticid premium care se numeşte Kaiso Sorbie. Acesta acţionează atât

prin contact cât şi prin ingestie asupra unui număr mare de insecte dăunătoare, având şi acţiune ovicidă. Produsul acţionează asupra sistemului nervos al insectelor, determinând moartea rapidă a acestora.

Ce ofertă aveți pe partea de fertilizanţi?

Pentru cultura de cereale păioase, Nufarm deţine în portofoliu un fertilizant foliar care se numeşte N’Fert Energy, se prezintă sub formă de cristale şi conţine macroelemente N, P, K, dar şi microelemente. Produsul are o solubilitate excelentă în apă şi este recomandat să se aplice în perioada de creştere intensivă a plantelor.

92

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dow AgroSciences, soluții individualizate pentru fermieri de Alex TOTH

Ziua Câmpului, eveniment organizat la mijlocul lunii iunie, de Dafcochim Agro Tîrgu Mureş, în localitatea mureşeană Seuca (comuna Găneşti), s-a bucurat şi de prezenţa echipei Dow AgroSciences, una dintre primele mari companii producătoare de inputuri pentru agricultură din lume, care derulează o vastă activitate în domeniul cercetării şi dezvoltării. Echipa Dow AgroSciences a fost condusă de Iulia Nicola, Country Manager România, care a avut amabilitatea să ne acorde un scurt interviu despre portofoliul actual de produse, dar şi despre perspectivele de viitor din domeniul protecţiei plantelor.

Cu ce gânduri aţi revenit în judeţul Mureş, la ferma experimentală de la Seuca? În primul rând, ţin să precizez că mă simt onorată să fiu prezentă la un nou eveniment de marcă, extrem de util pentru fermieri, organizat de compania DAFCOCHIM. Şi de această dată, mă declar foarte mulţumită de organizarea excelentă pe care am găsit-o aici, la Seuca, până în cele mai mici detalii. Desigur, reîntâlnirea cu partenerii de la DAFCOCHIM şi cu fermierii din Transilvania a fost şi de această dată plăcută şi, evident, benefică pentru fiecare.

Sunteţi mulţumită de evoluţia loturilor experimentale de la Seuca?

Da, practic, toate culturile din jur sunt erbicidate cu produsele Dow AgroSciences, cu Pallas, cu Floramix, cu Lancelot, sau chiar cu noutăţile, produsele care vor veni în anii următori, mă refer la Pixxaro şi Mustang Forte. Nu doar aceste două produse vor veni pe piaţă, mai sunt şi altele.

Practic, în următorii trei ani vom avea cinci noi lansări în România.

Ce fel de caracteristici vor avea viitoarele produse din portofoliul Dow AgroSciences? În primul rând, produsele pe bază de arilex, un nou ingredient activ Dow AgroSciences, o moleculă cu totul şi cu

totul specială, cu mod de acţiune diferit de tot ce există astăzi în piaţă, în domeniu. Arilex vine şi întregeşte spectrul de combatere a produselor pe care le avem deja pe piaţă.

Vor fi concepte noi, specializate, bine definite, în funcţie de nevoile fiecărui fermier în parte. Nu vom avea doar un produs, ci produse sau concepte conturate pe nevoile fiecărui fermier în parte.

Despre Dow AgroSciences Dow AgroSciences este una dintre primele mari companii producătoare de inputuri în agricultură, cu o vastă activitate de cercetare şi dezvoltare. Este deţinută în totalitate de Dow Chemical Company, cu sediul în Indianapolis, Indiana, SUA. Fondat în anul 1897, concernul Dow Chemical este unul dintre liderii mondiali ai industriei chimice care activează în pieţe precum agricultură, construcţii, petrol şi gaze, infrastructură şi transport, energie şi telecomunicaţii. În prezent, Dow AgroSciences operează în peste 130 de ţări, în toate cele cinci continente, având o cifră de afaceri anuală de aproximativ 7,1 miliarde USD (2013), cu o echipă formată din peste 8.300 de profesionişti şi un portofoliu excepţional de produse pentru protecţia plantelor, seminţe şi biotehnologii.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

93

Fertilizanții Azomureș contribuie la îmbunătățirea calității produselor agricole Începând cu anul 2012, de când Azomureş a fost preluat de integratorul elveţian Ameropa, scara valorilor în ceea ce priveşte politica comercială s-a schimbat, concentrându-se pe vânzările pe piaţa internă, cu scopul dezvoltării agriculturii locale. An de an, procentul de livrări către piaţa internă a crescut semnifi ativ, 80 % din producţia totală ajungând în fermele româneşti.

Procentul ridicat de livrări în fermele româneşti este încă o dovadă că îngrăşămintele Azomureş sunt recunoscute pentru calitatea lor şi pentru disponibilitatea în toate zonele agricole prin intermediul unui sistem de distribuţie stabil şi solid, care înregistrează un număr total de 36 distribuitori.

Printre factorii care contribuie la obţinerea de rezultate bune, amintim condiţii climatice favorabile, condiţii de sol, hibrizii, dar printre cele mai importante se regăseşte factorul tehnologic - fertilizarea.

De aceea, unul dintre obiectivele Azomureş este sprijinirea fermierilor în ceea ce priveşte obţinerea rezultatelor favorabile cu ajutorul fertilizanţilor Azomureş potriviţi pentru toate tipurile de culturi.

Portofoliul de produse Azomureş conţine toate elementele nutritive necesare unui mediu prielnic pentru recolte bogate, de cea mai bună calitate.

Mai mult de atât, schimbarea structurii de culturi în agricultura ţării noastre, dar şi promovarea unor soiuri sau hibrizi cu productivitate mare la principalele plante ridică permanent problema îmbunătăţirii sortimentului de fertilizanţi în măsură să răspundă cerinţelor de sporire cantitativă şi calitativă a producţiei. Prin urmare, în ultimul an, formulele consacrate şi echilibrate de îngrăşăminte complexe de tip NP şi NPK au fost îmbogăţite cu sulf (S) şi magneziu (Mg), extrase din Kieserit, o rocă naturală, formă solubilă de sulfat de magneziu. Ca şi formule amintim NPK 14:14:14+7SO3+4MgO, NPK 24:4:4+10SO3+5MgO, NP 18:18+10SO3+5MgO, NP 20:20+5SO3+2MgO. Lista poate continua, la cerere având posibilitatea să se poată fabrica alte formule de tip NP şi NPK, în funcţie de cerinţele fermierilor. Îngrăşămintele complexe îmbogățite sunt alegerea perfectă pentru fertilizarea de bază la culturi agricole şi horticole mari consumatoare de S şi Mg, rapiţă, fl area soarelui, sfeclă de

zahăr, dar se pretează şi la păioase, viță de vie, legumicultură şi pomicultură. Există, astfel, siguranţa realizării la aceste culturi a unor producţii ridicate şi de calitate.

Participarea la “Ziua Câmpului”, organizată de Dafcochim, distribuitorul Azomureş pe zona de centru, a devenit o obişnuinţă şi pentru Azomureş, care an de an participă cu scheme de fertilizare potrivite pentru cultura de grâu.

“Ne face plăcere ca în fiecare an să participăm, alături de companii de renume din domeniul agricol, la un eveniment de referinţă pentru industria agricolă din Transilvania, organizat de distribuitorul nostru Dafcochim, unde se dezbat cele mai recente tehnologii şi tendinţe în agricultură, în special la cultura grâului. Rezultatele sunt spectaculoase, cel puţin din punct de vedere vizual. Schema de fertilizare utilizată subliniază importanţa utilizării unei fertilizări de bază cu o formulă de NPK 16:16:16 echilibrată şi rațională, care contribuie la menţinerea echilibrului biologic al solului, la îmbunătăţirea calităţii produselor agricole dar şi asigură protecţia culturii la boli şi dăunători”, a declarat Ioana Ștefanovici, Marketing Manager Azomureș.

94

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Stațiunea de Cercetare Turda, la 60 de ani de Ligia POPA

Cercetarea a fost unul dintre copiii uitați ai României. Cu toate acestea, cercetătorii români au mers mereu înainte, chiar dacă uneori asta a însemnat să înoate împotriva valului, să treacă prin perioade lungi de criză sau chiar să ajungă în fața unor mori de vânt, care pe alții i-ar fi speriat. Un exemplu în acest sens este cel oferit de echipa de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) din Turda.

Echipa stațiunii a sărbătorit, la finalul lui iunie, 60 de ani de la înființarea unității și, în același timp, a anunțat implementarea cu succes a unui proiect amplu, din fonduri europene, prin care au fost modernizate trei corpuri de clădire, 26 de laboratoare, spații de depozitare a semințelor și au fost achiziționate 65 de aparate moderne de laborator, precum și alte tehnologii de ultimă oră. Adică, specialiștii stațiunii au tras linie și au calculat că, prin acest proiect, au reușit să facă pași serioși spre secolul XXI, spre cercetarea de azi.

Cercetare cu trecut zbuciumat Stațiunea de Cercetare din Turda a fost înființată în centrul Transilvaniei pentru a analiza, în special, porumbul, produs de bază pentru această zonă, pentru ca apoi, în unitate, sfera de cercetări să se extindă și să cuprindă și alte segmente din sectorul vegetal, apoi din cel zootehnic și, bineînțeles, aria tehnologiilor. Așa cum spunea unul dintre invitații la evenimentul din 29 iunie 2017, aceasta este una dintre puținele din țară, dacă nu singura, în care se fac cercetări în toate cele trei mari segmente ale agriculturii, fără ca vreunul să fie lăsat deoparte. În prezent, în administrația Stațiunii sunt 620 de hectare de teren și alte 800 luate în arendă de la fermierii din zonă și, în aceasta, muncesc 40 de cercetători, cu toate gradele științifice.

Dacă, până în 1990, unitatea a avut un drum lin, previzibil, făcând parte dintr-un sistem artificial, dar stabil, cum

era cel comunist, după acest an, istoria s-a schimbat, iar drumul stațiunii a devenit sinuos, cu multe cotituri și răsturnări de situație. Pierderile de teren, cauzate de procesul de retrocedare, scăderea salariilor cercetătorilor și lipsa finanțării au adus instituția de la Turda într-un impas din care a reușit să iasă abia în 2004, când s-au simțit primele semne ale unei ușoare redresări. Din 2007, Stațiunea nu a mai înregistrat datorii la bugetul național, așa că a avut drum deschis către proiecte și, implicit, fonduri europene.

Unul dintre acestea, semnat în 2013, a fost mai mult decât de bun augur pentru turdeni. Deși, la început, ei s-au lovit de probleme serioase legate de proiect, după ce lucrurile au intrat pe făgașul normal, acesta le-a adus ce și-au dorit: fonduri pentru modernizare. Din păcate, și perioada de implementare agreată la început a scăzut considerabil, de la 36 la 28 de luni. Dar a meritat....

Datorită și cu ajutorul noilor tehnologii și a bazei modernizate, cercetarea agricolă din Ardeal va merge mai departe, fiindcă, de fiecare dată, tehnologia diferă în funcție de condițiile zonale, așa că cea mai mare nevoie pe câmp este de rezultate ale unei cercetări locale, axate pe ceea ce e specific zonei. Așa spune actualul director al Stațiunii, Nicolae Tritean, așa au spus și invitații la evenimentul de la finalul lunii iunie.

Din eprubetă, pe câmp și înapoi Rezultatele cercetărilor de la SCDA nu au rămas doar în laborator sau notate în publicații de specialitate, peste care

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

să se pună praful, ci au ajuns în câmp, acolo unde le e locul, de fapt. Asta a afirmat Gheorghe Sin, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Siseşti”, care a subliniat faptul că toate cunoștințele preluate de fermieri de la cercetători au contribuit la dezvoltarea agriculturii ardelene, iar acest fapt a fost evident, mai ales în ceea ce privește fertilizarea și combaterea dăunătorilor.

Prefectul județului Cluj, Gheorghe Vușcan, la rândul său, a afirmat că sărbătoarea Stațiunii este o sărbătoare a județului, aceasta fiind deja un brand al zonei, al Clujului. El s-a declarat convins de importanța pe care echipa a avut-o în salvarea și, apoi, în dezvoltarea unității de la Turda, pe care o vede ca pe un vârf de lance în lupta cercetătorilor cu falimentul. „Stă în puterea noastră să salvăm cercetarea românească”, a declarat Gheorghe Vușcan, la evenimentul aniversar, încercând prin acest îndemn să mobilizeze și alți factori de decizie pentru sprijinirea cercetătorilor.

Nici reprezentanții Ministerului Agriculturii nu au uitat de Stațiunea de Cercetare de la Turda și, chiar dacă ministrul Agriculturii a lipsit de la eveniment, deoarece își prezenta programul în fața unei comisii parlamentare pentru validarea mandatului, a trimis un mesaj cercetătorilor prin secretarul de stat, Maricel Dima. Acesta a promis echipei de la Turda și nu numai că se vor face eforturi pentru rezolvarea problemelor de fond funciar care afectează atât de puternic stațiunile de cercetare și că, în această vară, vor fi gândite și aprobate sisteme financiare care să impulsioneze cercetarea. Practic, până în anul 2020, către acest sector atât de afectat de criză, se vor îndrepta o sută de milioane de euro, adică câte 25 de milioane pe an, ceea ce nu e de neglijat. Pentru gestionarea fondurilor, însă, secretarul de stat a cerut sprijinul ASAS, desemnată să construiască o strategie de folosire a fondurilor. „Se va interveni și la salarizarea personalului. Din iulie 2017 salariile cercetătorilor vor fi cu 20 % mai mari, pentru ca din 2018 să mai crească cu 25 %. De asemenea, ne gândim că o scutire de plata impozitelor pe salarii ar fi de bun augur pentru crearea cadrului propice pentru păstrarea personalului și atragerea de tineri în sector, pentru a putea spera și la conturarea unui viitor pentru cercetarea agricolă”, a promis secretarul de stat.

Dima a subliniat faptul că „cercetarea agricolă este o prioritate pentru Ministerul Agriculturii, așa că este foarte important pentru noi, cei de acolo, să menținem în stare bună acest obiectiv. Sunteți niște eroi voi, cei de la Turda, pentru ceea ce ați realizat până acum. E drept, sunt și stațiuni care au reușit lucruri extraordinare, așa cum văd aici, dar sunt și unele care au mari dificultăți și pentru care trebuie să intervenim”, a concluzionat reprezentantul ministerului.

Amintiri din stațiune Evenimentul din 29 iunie a adus împreună oameni importanți care aveau ceva în comun: amintirile de la Turda. Astfel, primarul orașului, Cristian Matei, a recunoscut că, înainte de a ajunge șef al administrației locale, a trecut pe la oficiul de calcul al Stațiunii de Cercetare unde, alături de fostul director Ioan Hașu, a pus în funcțiune primul sistem informatizat pentru unitate, după ce a înțeles exact ce e agricultura și cum poate informatica să o completeze și să o ajute. „Am lucrat șase ani în stațiune. Mă leagă amintiri plăcute de când am lucrat ca șef al oficiului de calcul aici, unde am întâlnit oameni care au înțeles importanța informatizării agriculturii și a performanței”, a spus primarul din Turda.

Tot în instituția de cercetare de lângă Cluj și-a petrecut ani ai tinereții și vicepreședintele Consiliului Județean

Cluj, Vakar Istvan, care, pe baza cercetărilor de aici, și-a construit lucrarea de doctorat. Întors în stațiunea în care a fost primit în urmă cu mai mulți ani ca într-o familie, a atenționat asupra posibilității ca, printr-o deschidere mai mare, și entitățile locale să poată finanța cercetarea. Ideea a fost aplaudată de toți cercetătorii, obișnuiți atâta timp cu lipsa finanțărilor și cu ușile închise.

Nici fostului ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, nu îi este străină stațiunea, mai ales că nu departe de aceasta a copilărit, după cum singur spune, așa cum spune că în sfârșit a venit soarele și pe strada cercetării din România. „Ne găsim într-un moment foarte favorabil, de a finaliza o lege propusă din 2009, cea mai grea lege la care am lucrat, aceea a cercetării. Până acum aceasta a avut 45 de variante și multe ezitări, dar este o lege colosală pentru România, pe care trebuie să o finalizăm, fiindcă avem nevoie de cercetare. Nimeni nu va putea realiza performanțe pe import de știință. Esența unei țări nu vine din exterior, ci din interior”, a afirmat Tabără.

El a protestat față de neglijența cu care a fost tratat acest sector și a delăsării care a permis ca multe proiecte de cercetare din România să fie derulate prin parteneri străini, în timp ce cercetătorii autohtoni se străduiau să iasă la liman, fără sprijin și fără contracte ferme. Și totuși… cercetarea ar putea fi într-un punct nou, într-un început serios, după cum crede fostul ministru și, alături de el, și rectorul Universității de Șiințe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj, Cornel Cătoi, care a promis o colaborare și mai strânsă între instituția pe care o conduce și cea de la Turda.

Revolta pentru cercetare Între promisiuni și laude, la Turda, s-a auzit și vocea fermierilor care nu se împiedică în discursuri și nu au timp să aștepte la nesfârșit legi și norme care nu mai vin. Unul dintre aceștia, Ioan Cioroianu, vicepreședintele Asociației Fermierilor Români, a recunoscut că pe câmp, în fermele lor, ajung rezultatele muncii cercetătorilor sub formă de soiuri noi, tehnologii și informații, așa că e nevoie de ea.

El a remarcat că, deși adesea se vorbește despre fonduri pentru cercetare, acestea întârzie mereu să apară sau nu vin deloc. Așa că i-a îndemnat pe cercetători să protesteze și chiar să organizeze mișcări de stradă dacă vor fi în continuare subfinanțați. Cum? Împreună, fiindcă alături de cercetători vor protesta fermierii, care știu cât e de important ca ei să își facă treaba în continuare. Așa că, în 2017, cercetarea nu mai e izolată, iar ideea a apărut la Turda, într-o unitate care a rezistat 60 de ani.

95

96

AGENDA EVENIMENTE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO