TB 76

TB

Transilvania Business AN�VIII • NR �� • ���� • PREŢ �� LEI

www.transilvaniabusiness.ro

Oradea, En Marche

PAG. 5-8 ORADEA, EN MARCHE PAG. 9-22 HR PAG. 26-29 LUCRUL “LA COMUN”, NOUA TENDINȚĂ ÎN ROMÂNIA PAG. 41 DUNWELL, ATUURI ȘI REPERE ÎN PIAȚA DE INDUSTRIAL PAG. 75-119 AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1

2

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În sectorul public,

Creșterea performanței depinde de restructurarea organizațională și existența unui plan strategic de investiții a consemnat Ștefana MUREȘAN

George-Alexandru Ivan, director Achiziţii, Comercial şi Relaţii Internaţionale în cadrul Companiei Naționale Aeroporturi București, a explicat, într-un interviu acordat revistei Transilvania Business, care sunt cauzele risipei în sectorul public şi a lipsei de predictibilitate în elaborarea şi modificarea constantă a strategiilor, bugetelor, termenelor. Directorul a venit și cu o veste bună – prezența a noi companii aeriene pe Aeroportul “Henri Coandă” din București până la finalul anului 2018.

Aţi avut parte de mai multe experienţe în structurile unor entităţi importante: Electrica Serv, Electrificare CFR SA, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB), în funcţii de conducere sau ca membru în Consiliul de Administraţie. Cât de apropiată este funcţionarea acestor entităţi de aşteptările pe care le au contribuabilii, ce aţi găsit, ce aţi schimbat, ce trebuie schimbat?

George-Alexandru Ivan, Director Achiziții, Comercial și Relații Internaționale al CNAB: Întotdeauna contribuabilul, fiind beneficiarul final al serviciilor acestor companii, are așteptări la servicii de cea mai înaltă calitate. Din păcate, de cele mai multe ori, calitatea serviciilor nu se ridică la nivelul acestor așteptări.

Am identificat o încetinire a ritmului până la stagnarea activității, cauzată de profesionalismul îndoielnic și experiența limitată a unor angajați care fac parte din conducerea executivă sau sunt în funcții de execuție, cât și din cauza unor proceduri de lucru neactualizate care încetinesc fluxul documentelor, ducând, astfel, la întârzierea sau creșterea duratei de timp necesară finalizării diferitelor lucrări sau proiecte.

Ocupând poziții care presupun coordonarea și organizarea activității de achiziții si comercial, am început prin a întocmi un program de achiziții centralizat care să fie corelat cu bugetul de venituri și cheltuieli și care să corespundă strict nevoilor companiei. În același timp am revizuit procedurile interne necesare desfășurării activității, corelându-le cu celelalte direcții de specialitate. Astfel am obținut atât economii importante în raport cu anii precedenți cât și uniformizarea produselor și serviciilor achiziționate.

Cum caracterizaţi risipa în sistem şi lipsa de predictibilitate în elaborarea şi modificarea constantă a strategiilor, bugetelor, termenelor?

George-Alexandru Ivan: Cred că lipsa de predictibilitate este cauzată, în primul rând, de faptul că nu există o viziune unitară și pe termen lung. O altă problemă care apare în strânsă legătură cu viziunea este schimbarea la intervale scurte de timp a managerilor. Aceste schimbări, în absența unei strategii pe termen lung asumată de către toate entitățile implicate și responsabile, nu duc decât la întârzierea sau nerealizarea obiectivelor propuse. Risipa din sistem este un produs al profesiona-

lismului îndoielnic și al productivității scăzute și poate fi redusă prin eficientizarea muncii și un mai bun “time management”.

Există în spaţiul public opinii, analize care vorbesc despre rezistenţa la schimbare a unor funcţionari, care supravieţuiesc tuturor schimbărilor de management, în condiţiile în care entităţile nu fac performanţa aşteptată. Care sunt constatările dumneavoastră?

George-Alexandru Ivan: Rezistența la schimbare se întâlnește îndeosebi la funcționarii cu altă mentalitate și mult prea confortabili în pozițiile ocupate, la care se adaugă lipsa unor evaluări reale de performanță. Opinez că ar trebui făcută o evaluare reală, semestrială sau măcar anuală, a fiecărui angajat și oferite traininguri specializate care ajută la o educație continuă a acestuia. Numai în acest mod putem transforma rezistența la schimbare a unor funcționari în plus valoare și performanță pentru companie.

Cum vedeţi atenuarea nemulţumirilor societăţii faţă de lipsa de performanţă din zona investiţiilor în domeniile energiei şi infrastructurii şi cum priviţi intervenţia în aceste zone suport ale economiei?

George-Alexandru Ivan: Lipsa de performanță din zona investițiilor în energie și infrastructură este rezultatul absenței unor planuri strategice clare, etapizate și impredictibilității managementului proiectelor de investiții pe termen lung. Este nevoie de strategii de investiții pe termen lung, asumate de către toate entitățile implicate și responsabile care să nu fie perturbate pe perioada desfășurării de către diferiți factori externi decât cu o fundamentare temeinică, ce nu afectează termenele de finalizare. O îmbunătățire a legii achizițiilor publice prin care să se poată reduce întârzierile contractării serviciilor, produselor sau lucrărilor ar putea îmbunătăți performanța din această zonă.

Care sunt primele decizii care ar trebui luate în momentul de faţă pentru creşterea performanţei entităţilor din zona energie și/infrastructură? Sunt probleme generale ale sistemului sau specifice ale acestor domenii?

George-Alexandru Ivan: Cred că în România lipsa performanței entităților din zona energiei și infras-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tructurii sunt o problemă de sistem care se regăsește și în alte ramuri ale economiei. Primele decizii care ar trebui luate ar fi restructurarea organizațională, bazată pe evaluarea și eficientizarea activității angajaților, și existența unui plan strategic de investiții care să îmbunătățească activitatea și rezultatele companiilor.

Aţi avut şi aveţi funcţii de conducere în zona Achiziţii – Comercial la entităţi importante. Cum poate fi oprită plata penalităţilor unor companii de stat către parteneri din zona privată şi de stat şi de ce se ajunge aici? Un exemplu din 2018 sunt penalităţile plătite de CNAIR către SALROM. George-Alexandru Ivan: Plata de penalități către parteneri din zona privată poate fi oprită doar prin respectarea cu strictețe a contractelor și o urmărire constantă a îndeplinirii termenilor și condițiilor contractuale.

Atât timp cât caietul de sarcini a fost clar și nu lasă loc de interpretări, iar obiectul contractului între cele două entități este realizat conform caietului de sarcini și în termenele stabilite, nu există motive pentru plata de penalități.

INTERVIU

Care sunt concluziile dumneavoastră după aceste câteva luni la CNAB, ce decizii aţi luat şi cum vedeţi evoluţia companiei în 2018?

George-Alexandru Ivan: CNAB este o companie de perspectivă datorită creșterii exponențiale a traficului aerian. Această creștere a CNAB nu poate continua fără un plan strategic de dezvoltare pe termen lung a infrastructurii aeroportuare. Din poziția de director Achiziții, Comercial și Relații Internaționale al CNAB am îmbunătățit și eficientizat atât activitatea de achiziții, prin luarea unor decizii punctuale, cât si activitatea comercială, compusă din venituri din activități aeronautice și non-aeronautice. În activitatea de achiziiții am prioritizat nevoile urgente ale companiei și am organizat procedurile de licitații centralizate reducând costurile anuale în comparație cu anii precedenți. În activitatea comercială am renegociat contractele cu beneficiarii obținând creșterea veniturilor din aceste activități. Ca rezultat al activității comerciale coordonate, în urma discuțiilor și negocierilor purtate, noi companii aeriene vor fi prezente pe Aeroportul “Henri Coandă” din București până la finalul anului 2018.

3

4

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fondator Aurelian Grama Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Marian Vișu Iliescu (0722-603.288) Redacția Redactori: Călin Poenaru, Denisa -Tamara Morar, Alin Zaharie, Arina Niculina Moldovan, Ștefana Mureșan – editor online redactia@transilvaniabusiness.ro Corectura: Anamaria Grama DTP: Răzvan Matei - IQ-Design office@iq-design.ro Manageri publicitate Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro

DE CE SUNTEM ÎNCREZĂTORI...

Ne e atât de ingrat să explicăm de ce Transilvania Business scrie doar economic și doar pozitiv și cât se poate de mult de pe teren, într-o media pe baricadele lui cine e cel ce dă mai repede pe online crima, violul, explozia, masacrul, exclusivitatea aflată de altfel pe buzele tuturor și a uzitatului, până la decădere din sens, a lui breaking news până la cel mai penibil loc comun. Încât părem o raritate: avem atât de multe afaceri în Ardeal și Banat, din România, de care nici nu am auzit, devine un deja vu după lectura unei reviste print...

Am scris, vreme de 10 ani buni, presă de investigație consistentă. Și nu a fost ușor, și nu a fost fără tensiuni și fără presiuni. Pe vremea când nu erau protocoale și nici comunicate gata prefabricate. Și a fost foarte greu. Arhivele din biblioteci dovadă stau că mult adevăr e în acele anchete. În ultimul deceniu am pornit cu o echipă mică, dar interesată de noile abordări și extrem de rezistentă la intemperiile epocii în viața ziaristului și publicitarului de presă scrisă economică.

La o primă vedere pe cine interesează cum crește bobul de grâu și de ce grânarul curge înspre portul Constanța, atât de dorit în portofoliul altor mari jucători portuari de pe planetă? ... De ce lavanda e o oportunitate nu doar pentru fetele ce ies elegant din PR sau cum de o cultură de nuci poate deveni un plan de afaceri pentru urmași? ...

De ce un singur crotal de vită Angus într-un anume registru de rasă face și 1400 euro în fiecare an și ce a făcut oare posibilă explozia de branduri și denumiri de vinuri deja mai numeroase decât cuvintele din cea mai lungă frază recunoscută care-i aparține lui Victor Hugo? Câți am intrat într-o fabrică de automotive sau i-am trimis pe copii elevi în vremea „Școlii altfel” să vadă noile joburi pentru cei ce vor școală profesională și inginerie? Fabrici de componente auto, dar și de utilaje și mașini agricole, pentru aviație, ori tramvaie și vagoane de trenuri... Câți am cerut consilierului local să promoveze proiecte de clădiri de birouri – office – de categoria A+ în municipiu pentru că fără altfel de sedii nu vor veni investitorii străini în noile fabrici? Pe cine interesează necesitatea investițiilor în elitele medicale ce au mai rămas sau pe care vrem să le creștem și păstrăm, nu doar în clădiri și aparatură și tehnici de sănă-

tate la standarde? Cât de necesară e dezbaterea despre imboldul și subvențiile ce au generat arhitectura IT cu exporturile sale și aportul la PIB-ul țării? Totul în contextul trecerii IT-iștilor români de la croitorașii cei viteji ai outsourcing-ului multinaționalelor la proiecte cu validitate mondială în industrie, la primul unicorn și la proiecte cu rezonanță pentru marile branduri de profil.

Că tot se apropie FOREN-ul – forumul energiei românești de la Costinești, în contextul euroasiatic și global, câți doritori de informații de la fața locului, surprinzător, sunt, mai ales în noile abordări apărute și în Transilvania Business – de la oglinda energiei românești la hubul energetic sau la noua provocare – Marea Neagră cu țitei și gaz ori despre conductele ruso-asiatice înspre Europa Centrală. Cât echilibru să avem pentru a da voce și investitorilor români, mulți revoltați în bună măsură pentru lipsa de predictibilitate financiară și de sprijin firesc al statului față de propriii antreprenori versus facilitățile fiscale acordate investițiilor străine, de vreme ce avem nevoie de ambele linii directoare ale creșterii economice din țară. Toți banii sunt buni, atunci de ce să-i abordăm diferit, în funcție de locul nașterii?! Sau de monedă? Și nu avem defel ruble în portofoliu sau numai lei ori exclusiv dolari sau euro!... ... E mult mai greu de scris pe economic și din cauza noilor gardieni – din lumea domnițelor din PR și a domnilor din comunicare, și cu toții verii și nepoții lor cu toate sinonimele... Dar și din lipsa de promovare corectă a lucrurilor mărețe în conotațiile atât de puțin folosite ale cuvântului aflat sub zodia dominatoare aproape unilateral a tv și online-ului românesc.

Am fost la alegerile de la BRAT unde Silviu Ispas a trecut președinte de onoare și Dragoș Stanca a fost ales noul șef al auditului românesc.

Arina Ureche, confirmată director executiv peste echipa BRAT. Un semnal clar, benefic, inovativ: industria de publicitate și presa vor cunoaște noi abordări. Va fi un an de revigorare pentru presa scrisă de specialitate cu suport online și conținut video, dar și cu bună organizare pe zona de eveniment!

Aurelian GRAMA

Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mureș Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Brașov, Hunedoara, Sibiu, Timiş Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Administrația Responsabili abonamente: Gabriela Belean, Görög László abonamente@transilvaniabusiness.ro 0265-215.612 Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: SC Contfin SRL Bakó Anna -Ezster Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Regia de publicitate: Best Advertising București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Revistă editată de SC Grama Proiect SRL ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distribuție națională: Casa de Difuzare Presă New Concept SRL, în reţeaua de benzinării MOL, Art Oil, Nis (Gazprom), OMV & Petrom, în hyperrmarketurile Carrefour Hypermarket și Real M, în Carrefour Supermarket, în magazinele de presă Octagon și X press. În reţeaua LaGardere - în magazinele INMEDIO relay și 1Minute.

Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaţionale, naţionale și regionale de top TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

Oradea, En Marche de Ligia VORO

Municipiul Oradea e pe buzele tuturor, când vine vorba să fie dat un exemplu pozitiv de administrație publică locală din România. Orașul a trecut în 10 ani printr-o transformare uimitoare. Și eu aveam să constat noi și noi prefaceri în vizita pe care am făcut-o recent în municipiul de pe malurile Crișului față de acum doi ani când am fost într-o minivacanță aici. Însă nu e nicio rețetă minune, mă asigură interlocutorii mei din Primăria Oradea și Agenția de Dezvoltare Locală Oradea care și-au făcut loc în agenda încărcată pentru a-mi prezenta orașul. Totuși a contat ceva. Trebuie să ai un conducător – primarul Ilie Bolojan - atent la ceea ce este nevoie în oraș și care să își asume deciziile. Mi-o confirmă un taximetrist care mă duce de la Gara Oradea în Piața Unirii și care subliniază că: “Nu l-am votat, dar face treabă”.

5

6

COVER STORY

La ora 9 am întâlnire la Primăria Municipiului Oradea, în frumoasa Piață a Unirii, cu administratorul public al orașului, Dacian Palladi. Înainte să intru în clădirea impunătoare, reprezentativă stilurilor arhitecturale renascentist și eclectic, îmi “cad” ochii pe programul cu publicul în instituție. De luni până joi de la ora 7.30 la 18, iar vinerea, când prin alte locuri, angajații la “stat” rup ușile instituțiilor pe la ora 12, aici, cei 550 de salariați câți numără primăria după preluarea Poliției Locale, lucrează până la 15.30. Cu publicul, pentru că programul zilnic e mai lung. Într-un tur rapid al clădirii, încărcată vertical de istoria momentului intrării Armatei Române în Oradea în Primul Război Mondial, de prezența Regilor României Mari – Regina Maria și Regele Ferdinand și de înaintașii în ale treburilor edilitare ai primarului Ilie Bolojan, observ că sunt nu mai puțin de 27 de ghișee, care deservesc locuitorii orașului pentru taxe, impozite și toate solicitările care sunt în atribuțiile administrației publice locale. Pe lângă acestea, pe același hol de la parter, sunt amenajate, tot din grija municipalității, birouri pentru furnizorii de utilități, internet, un oficiu poștal și unul bancar, al CEC.

Km 0 al dezvoltării Periplul prin Oradea alături de Dacian Palladi, între două ședințe ale acestuia cu primarul Ilie Bolojan și alți colegi din Primărie pe marginea proiectelor pe care municipiul le-a depus și intenționează să le depună și o întâlnire cu un investitor, începe dintr-un punct considerat vital pentru dezvoltarea ulterioară, economică și edilitară, a urbei de pe malurile Crișului: Varianta de Ocolire a municipiului Oradea.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Finalizați la începutul primului mandat al primarului Ilie Bolojan (n.a. 2008), cei 7 km de șosea de centură au determinat o creștere a mobilității urbane în municipiu și a permis accesul facil în oraș al celor care locuiesc în apropierea sa, cum sunt mulți orădeni stabiliți în Sântandrei. În acea zonă de la întretăierea centurii cu drumul de două benzi care merge spre Sântandrei, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere va executa un drum expres de patru benzi, iar municipalitatea orădeană a propus legarea direct la autostradă cu un cordon de 19 km.

Particular pentru centura Oradiei este, de asemenea, faptul că persoanele care doar tranzitează municipiul pot să se deplaseze fără probleme, iar cei care vor să intre în oraș au o multitudine de variante de ieșire.

Pentru fluidizarea traficului au fost construite trei pasaje peste centură, iar pe un al patrulea care va pleca din zona celui de-al doilea parc industrial, de pe strada Ogorului, și va ajunge până în zona universitară îl vizualizăm deja în minte. Într-un an și jumătate ar putea să devină o realitate.

Un alt proiect de infrastructură rutieră care a preluat din sarcina auto de pe Bulevardul Magheru, cea mai importantă arteră de circulație din oraș, este construcția drumului expres de 3,5 km care permite accesul mai ușor în cartierul Rogerius și Nufărul, dacă vorbim despre facilitățile create în interiorul localității, și reprezintă legătura cu DN1 spre Cluj-Napoca și cu DN19 spre Satu Mare, dacă ne referim la conectivitatea cu alte localități.

Drumul expres va fi funcțional până la sfârșitul anului și asta în ciuda disputelor absurde, prelungite timp de doi ani, cu CFR pentru 600 de m liniari lângă o cale ferată nefuncțională. Problema a fost rezolvată prin plata unei chirii de către Municipiul Oradea.

Urcăm pe drumul expres și lăsăm în partea stângă Aquapark Nymphaea Oradea, cel mai mare complex de gen din această parte a Europei, care este promovat intens și în ofertele agențiilor de turism și ale unităților de cazare. Desfășurat pe o suprafață de 7 ha, parcul de distracții acvatice reprezintă o investiție de 19 milioane de euro din fonduri europene și, în același timp, o facilitate oferită locuitorilor din Oradea și împrejurimi, investitorilor, inclusiv expați, studenților care accesează mediul academic orădean și turiștilor etc. Investiția pare una extrem de justificată deoarece, în 2017, Aquapark Nymphaea Oradea a raportat un profit de 600.000 de euro. Nu este singura ofertă pentru iubitorii de sporturi acvatice, deoarece municipiul mai gestionează, prin intermediul Administrației Domeniului Public, 6 bazine acoperite.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

Ca la carte Până la oferta de petrecere a timpului liber însă, Primăria Oradea a gândit și dezvoltat un program atractiv pentru investitori, o triadă, până acum, de parcuri industriale.

Străbătând centura, ne-am oprit la două dintre cele trei parcuri industriale pe care municipiul le-a dezvoltat – Parcul Industrial (PI) Oradea I și II. În 2008, în plină criză economică, dar, conștientă că dintre orașele din partea de Vest a României, Oradea avea cea mai slab dezvoltată infrastructură de afaceri, echipa din Primărie a pariat pe primul parc industrial, centrat pe producție, una nepoluantă, dezvoltat pe centură, pe direcția Vama Borș. Vizual veți descoperi o îmbinare eclectică de clădiri noi pe partea stângă și vechi pe partea dreapta dacă veți trece prin zonă, o metaforă investițională pe axa timpului.

Astăzi, Agenția de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO), companie al cărei acționar majoritar este Primăria Oradea, deține trei titluri de parcuri industriale – Parcul Industrial Oradea I – 130 de hectare, grad de ocupare – 93 %, Parcul Industrial Oradea II, rezultat din prefacerea unui tancodrom, întins pe 83 de ha și ocupat în procent de 42 %, și Parcul Industrial Oradea III – dezvoltat pe 15 ha și concesionat în proporție de 52 %.

“Avem foarte multe solicitări, dacă astăzi ar fi un greenfield unde pui repede niște șosele și le scoți la licitație, le-am concesiona instant”, ne explică Alina Silaghi, directorul general al ADLO. În 2017, volumul investițiilor atrase în parcurile industriale a fost de 16 milioane de euro, dintr-un total de 259 de milioane de euro atrase din 2008 până astăzi. Investițiile vor genera 6200 de locuri de muncă până în 2020. Nu voim a vă deprima pe cei care vă luptați să atrageți investitori în primul parc, dar ADLO nu se va opri aici în ceea ce privește dezvoltarea de platforme industriale.

Investitorii au ales Oradea nu doar pentru avantajele clare oferite de o bună infrastructură și de conectivitatea cu Vestul Europei – autostrada de la Debrecen este la 40 de km, dar și pentru că au găsit în Primărie și ADLO parteneri de încredere și corecți.

“Investitorii au parte de deschiderea municipalității, vor găsi suport pentru tot ceea ce înseamnă parte de autorizări, certificate. În ceea ce privește autorizația de construcție, atâta timp cât ai proiectul făcut, în maxim 3 luni ai toată documentația, ceea ce în alte localități nu se întâmplă. Le oferim, de asemenea, servicii suport ca să înainteze cu tot ce au nevoie. Prețul terenului este unul competitiv, noi le oferim toate utilitățile la limita de proprietate, venim cu tot ceea ce înseamnă partea de administrare – servicii de curățenie, deszăpezire, întreținere

spațiu verde, iluminat public, supraveghere video”, ne explică Alina Silaghi, directorul general al ADLO, de ce investitorii preferă Oradea.

Iar pentru a ilustra serviciile suport, Alina Silaghi ne prezintă proiectele, în mare parte educaționale și de pregătire a forței de muncă, pe care ADLO le-a dezvoltat sau le dezvoltă în beneficiul investitorilor: centrul de servicii din PI I, cu grădiniță, oficiu poștal, oficiu bancar, sală de fitness și altele -, Centrul Regional de Educație și Competențe, un centru de formare profesională integrată unde viitorii angajați să fie pregătiți practic și exact pentru competențele solicitate de către companii, dezvoltarea învățământului dual – Oradea e la a treia generație de elevi care urmează această formă de educație, în jur de 150 de elevi/ciclu – sau International School of Oradea – o școală gândită pentru expați, dar nu numai, cu limba de predare engleză, în sistem educațional Cambridge.

De asemenea, ca facilitate pentru investitori, ADLO a pregătit proiectul unui terminal intermodal într-o zonă pe centură, în apropiere de Vama Borș, populată astăzi de hale și mașini, cu iz de trecut.

Simplificat, proiectul presupune, așa cum ni-l prezintă Dacian Palladi, următoarele: “de la calea ferată înțepăm vreo 4 linii în paralel, după care montăm macarale ca să încărcăm și să descărcăm containere. Transportul feroviar este mai ieftin, ecologic, vrem să îl oferim ca facilitate suplimentară celor care investesc în Oradea”.

Banii, în jur de 20 de milioane de euro, ar urma să fie atrași din fonduri europene, pe POIM, iar o decizie de finanțare este așteptată în următoarele câteva luni.

Bineînțeles că nu poți să nu te întrebi de ce aici e posibil și în altă parte, nu?

“Eu cred că este nevoie de o aplecare cât mai atentă spre nevoile investitorilor, cred că aceasta este cheia, și așa cum spune domnul primar scrie la carte ceea ce avem de făcut, adică nu e nimic uau, e pur și simplu implicare, muncă, dedicare, atenție spre ceea ce este nevoie și pliere pe aceste necesități”, ne răspunde Alina Silaghi.

Campioană a fondurilor europene Oradea a atras în total spre 250 de milioane de euro din fonduri europene pentru prefacerea municipiului într-o bijuterie a României, fără teama de a exagera și chiar dacă mai sunt zone de pus la punct. În afară de infrastructura de afaceri și a dezvoltării infastructurii rutiere, banii inteligent administrați îi descoperi în toate colțurile orașului.

Cea mai mare investiție din Oradea după 1989, în valoare de

7

8

COVER STORY peste 60 milioane de euro, este într-o centrală termoelectrică pe gaz, în cogenerare, construită și dotată din fonduri europene, “un motor de avion montat pe pământ”, o “bijuterie”, cum o descrie Dacian Palladi, funcțională din 2015. Energia electrică este vândută în rețeaua energetică națională, iar energia termică produsă alimentează peste 150.000 de consumatori, dintr-un total de aproape 222.000 de locuitori cât numără municipiul astăzi (n.a în 2011 erau în jur de 195 de mii).

Evident că tot ce am amintit până acum nu ar fi fost suficient pentru retenția investitorilor, a absolvenților și, de ce nu, a vizitatorilor temporari. Și scrie în cărți, dacă e să îl parafrazăm pe edilul Ilie Bolojan, că oamenii își aleg locul unde să trăiască și sub influența a ceea ce poate oferi pentru petrecerea timpului liber o localitate, ce infrastructură de transport deține sau, pur și simplu, cum arată din punct de vedere arhitectural. Ajunși aici merită menționat că Primăria Oradea are un proiect de suplimentare a liniei duble de tramvai pe 7 km, de prelungire și unificare a unei piste de biciclete astfel încât să poți pedala întins 50 de km sau că amenajarea Crișului va continua. Malurile Crișului sunt și astăzi primitoare în multe zone – cu localuri și terase cochete, zone pietonale și piste de biciclete, însă intențiile sunt de a mări zona de promenadă pentru pietoni și bicicliști, de a amenaja una pentru ambarcațiuni și de a atrage alți investitori pasionați de alimentație publică.

Centrul istoric - agora Oradiei Am lăsat la urmă ceea ce face Oradea și mai specială pe harta orașelor din România, și anume redobândirea strălucirii și farmecului de odinioară, updatate prezentului, și clarificarea accentuată a identității vechii cetăți care transpiră cu putere în zona veche, istorică a municipiului.

Zona centrală am bătut-o la pas, descoperind poveste cu poveste cum s-a transformat dintr-un spațiu arhitectural impregnat de intervențiile comuniste într-unul colorat, vesel, armonios și prietenos, cu o arhitectură impresionantă, pusă în valoare prin eforturile publice și private, deopotrivă. Însă tonul l-a dat primăria.

“Oradea este în rețeaua orașelor Art Noveau, pare SF că e alături de Barcelona, Glasgow etc., dar așa e, e un patrimoniu pe care nu doar că vrem să îl punem în valoare, ci vrem să îl folosim și ca atracție turistică, de ce să nu o spunem” – vine răspunsul lui Dacian Palladi după ce văd pe o clădire – un fost hotel cu o arhitectură deosebită în exterior și o terasă interioară pe măsură aveam să aflu – pe care e un mash care transpune vechea fațadă a imobilului și pe care scrie “Redescoperirea grădinilor interioare ale clădirilor istorice”. E un proiect privat cum multe sunt în centrul istoric după ce Primăria Oradea a introdus un program suport, de creditare pe timp de cinci ani, fără dobândă, a proprietarilor de clădiri vechi pentru a îi încuraja să le restaureze. De asemenea, îi sprijină cu proiectarea. Celor care nu vor sau nu pot să le restaureze, primăria le aplică un impozit de 500 %, sunt, de

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

altfel, pionieri în domeniul impozitării usturătoare, și le suportă cota parte din suma totală a lucrărilor.

Pentru că spuneam că transformarea zonei centrale se datorează atât eforturilor private cât și publice, să ne oprim și asupra proiectelor Primăriei Oradea.

Piața Unirii, cândva împărțită în două de un bulevard cu 3 semafoare pe o distanță de 500 de m liniari, a devenit pietonală, iar clădirile din patrimoniul public și-au lepădat straiele cenușii sub uneltele pricepuților restauratori.

Palatul și pasajul Vulturul Negru, una din atracțiile zonei, îmi amintește de Milano, iar pentru turiști, dincolo de bucuria vizuală, de vineri până duminică, spațiul vibrează a distracție. Celălalt pilon al acestei laturi e Biserica Ortodoxă cu lună, un alt obiectiv turistic recomandat de orice ghid.

Proiectul de peste 5 milioane de euro din fonduri europene a fost finalizat în 2015, însă va fi continuat până ce culoarul pietonal va ajunge de pe Republicii, trecând prin Piața Ferdinand până la Universitate.

Dacă ajungeți prin Oradea, nu ratați, de asemenea, vechea pietonală – Republicii, pentru că vă veți bucura ochii de frumos de pe una din terasele cu aer occidental. Multe fațade sunt restaurate, iar altele sunt în proiect, cum e o clădire care îmi aduce aminte de Palatul Dogilor din Veneția. Însă oferta clădirilor de patrimoniu e mult mai generoasă și o puteți descoperi în câteva zile bune, de aceea vă recomand Oradea City Card și birourile Asociației pentru Promovarea Turismului în Oradea și Regiune, ONG fondat de primărie.

Ar mai fi multe de scris, pentru că am mai văzut primul experiment de dezvoltare urbană a unui cartier rezidențial, câteva muzee în proiect – cel al Țării Crișurilor și al Francmasoneriei, zona universitară unde se proiectează un orășel studențesc într-un oraș și multe, multe altele, însă suntem siguri că oamenii datorită cărora Oradea mărșăluiește în fruntea orașelor din România ne vor mai da motive să revenim.

Sursa foto: Primăria Oradea, Agenția de Dezvoltare Locală Oradea, Asociaţia de Promovare a Turismului în Oradea și Regiune

Trei parcări în proiect În apropierea Palatului de Justiție am văzut cea mai faină și cochetă parcare de până acum, parcă e decorată cu lemn înnobilat de vreme și înveselită cu verdeață de când începe primăvară.

Primăria Oradea a gândit, reconfigurând zona centrală și răspunzând nevoilor locuitorilor mai ales, dezvoltarea sistemului de parcări. În momentul de față, Primăria administrează două parcări supraterane, mai urmează să construiască trei. Prima se înalță chiar lângă cursul Crișului , aproape de clădirea primăriei, și până la sfârșitul anului va fi dată în folosință. Va fi o parcare subterană și supraterană cu 400 de locuri. Vor urma apoi cele de pe strada Brașovului, din curtea Spitalului Militar, care, printr-o pasarelă, se va lega de Magazinul Crișul, și cea de la fostul stadion Voința.

HR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Afacerile de perspectivă din Ardeal, plafonate la 44.000 de euro Programul guvernamental Start-up Nation a dat startul unei sarabande de proiecte de finanțare pentru întreprinzători mici sau mijloci - gestionate de diverse organizații din Transilvania de Nord - toate cu limite financiare. Ca să le depășească, acestea trebuie să vină ori cu bani de acasă, ori cu finanțare privată.

Schimbarea modificării: apare cofinanțarea „În Start-up Nation am înregistrat o serie de disfuncționalități și avem datoria de a le îmbunătăți. Campania de promovare din acest an va fi însoțită de un ghid de succes al beneficiarului și al consultantului, pentru că exemplele de bună practică merită recunoscute. Toți cei implicați trebuie să fie parteneri de discuții active, pentru ca experiența anului trecut să fie mai bine valorificată, pentru a educa viitorii antreprenori și după semnarea contractului de finanțare”, a precizat noul ministru pentru Mediul de Afaceri, Ștefan Oprea. El spune că viitorul ghid al aplicantului va cuprinde elemente clare, care să ofere stabilitate și predictibilitate viitoarelor planuri de afaceri, astfel încât calitatea proiectelor depuse să crească.

Partenerii programului susțin că toate creditele pot fi aprobate până în aprilie, însă au cerut ameliorarea gradului de conformare a aplicanților, creșterea numărului de dosare procesate (la garantarea și contragarantarea creditelor), prin suplimentarea schemei de personal ce gestionează Start-up Nation. Ei au solicitat modificarea nomenclatorului mijloacelor fixe, în vigoare din 2004, publicarea listei de documente necesare pentru fiecare cheltuială eligibilă, resurse bugetare, folosirea semnăturii electronice. Aceștia au atras atenția asupra vânzării a sute de proiecte Start-up

Nation pe site-ul OLX, evidențiind importanţa accesului la finanţare bancară și chiar a existenţei unei minime cofinanţări din partea investitorului.

Comercianții intră în hora banilor europeni Federația Națională a Sindicatelor din Industria Alimentară (FNSIA) derulează un program prin care să fie angajate în trei ani 660 de persoane din Nord-Vest, dintre care 155 inactive pe piața muncii și 62 de șomeri. Restul sunt oameni care au loc de muncă, dar vor să își înființeze o afacere nonagricolă în mediul urban. Fondurile vin prin intermediul Programului Operațional Capital Uman (POCU) al Uniunii Europene și sunt gestionate de FNSIA (în județele Bihor, Satu Mare), care are ca parteneri asociațiile Megline (Cluj, Bistrița-Năsăud), Aqua 1969 Baia Mare (Maramureș, Sălaj) și compania de consultanță Euro Link.

“Suma maximă pe care o acordăm este de 40.000 de euro, nerambursabili. Dacă proiectul necesită bani mai mulți, trebuie să și-i ia din alte surse. În funcție de sumele acordate, firma respectivă trebuie să realizeze o anumită cifră de afaceri. De asemenea, trebuie să fie angajate cel puțin două persoane. Nu există domenii vizate, dar se exclud afacerile din sectorul agricol și cele cu utilaje de transport mărfuri. Estimăm că primii bani vor fi primiți undeva la începutul anului viitor. Sumele pot fi folosite pentru dotări, salarii, chirii, materie primă - fără acumulare de stocuri”, a explicat managerul de proiect, Dragoș Frumosu.

9

10

HR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

se primeşte la început, iar a doua, de 10.000 de euro, cu condiţia realizării a 75 % cifră de afaceri din prima tranşă, adică 9.000 de euro, conform APM. „Ţinta este finanţarea a cel puţin 50 de IMM. Va fi un concurs de planuri de afaceri în urma căruia 417 persoane dintre cele înscrise vor beneficia de consultanţă gratuită.

Faţă de alte programe similare, antreprenorii nu vor fi lăsaţi în voia sorţii după ce îşi primesc banii. Vor avea prioritate cei care activează în domeniile identificate în strategia naţională pentru competitivitate, în special în tehnologia informaţiei, dar şi cei preocupaţi de reducerea consumului energetic, energie „verde”, inovare socială”, a menţionat Horea Costin, coordonator al proiectului.

Informaticienii, țintă universală

Topul național: București, Cluj, Timișoara Start-up Nation, cu bani de la guvern, impune limite financiare. „Lucrăm la o platformă pe care vei putea să îţi programezi pe smartphone un anumit eveniment.

Am solicitat 44.000 de euro, dar bugetul de care avem nevoie se ridică la 250.000. Ţinta noastră o reprezintă nu piaţa din est, cu putere de cumpărare redusă, ci cele din SUA, Europa de Nord-Vest (Londra, Berlin). Banii din România îi folosim pentru cumpărarea de aparatură, salarii, chirie, apoi ne vom îndrepta spre fonduri de investiţii din SUA şi Scandinavia”, susţine întreprinzătorul Ştefan Koritar. În topul oraşelor în care au fost înregistrate cele mai multe planuri de afaceri finanţabile pentru Start-up Nation se aflau Bucureşti - 2.926, Cluj - 2.289 şi Timişoara - 885. Firmele trebuie să fie noi și să angajeze cel puțin o persoană, cu normă întreagă. Ulterior, sute de întreprinzători și-au scos proiectele la mezat. În șase luni, pe platforma de vânzări online OLX au ajuns 200 de astfel de anunțuri. Au fost oferte din București, Cluj-Napoca, Pitești, Craiova, Oradea sau Iași.

Critbiz este inițiat de Asociația pentru Promovarea Afacerilor în România, Camera de Comerț și Industrie Bihor, Grupul Pont Cluj, cu misiunea de dezvoltare a sistemului antreprenorial în industrii creative și IT. Programul se adresează persoanelor de 18-64 de ani din Ardealul de Nord, zona urbană. Inițiatorii se concentrează pe formarea antreprenorială a 400 de participanți și pe alegerea a 48 de planuri de afaceri eligibile spre finanțare cu până la 40.000 de euro.

Primul an vizează informarea, selectarea participanților și formarea a 400 de persoane. Cele mai bune 48 de planuri plus șase de rezervă vor fi selectate de către un juriu de specialitate. 24 trebuie să provină din industriile creative, iar 24, din IT. Minimum 30 % din participanți trebuie să fie femei, iar cel puțin 10 %, tineri de 18-24 de ani, cu excepția celor care nu urmează o formă de învățământ sau fără job.

Universitățile din Transilvania s-au aliat Mai multe clustere clujene (Mobilier Transilvan, AgroTransilvania, iTech Transilvania) s-au aliat pentru a distribui prin POCU fonduri întreprinzătorilor cu idei de afaceri în agrobusiness, mobilier și IT. Parteneriatul StartUP este derulat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj, Universitatea din Oradea, Impact Hub, GEA Strategy & Consulting.

Programul oferă celor interesați să își lanseze o afacere cursuri de educație antreprenorială pentru 440 de persoane și granturi financiare de până la 36.000 de euro pentru maximum 49 de afaceri noi. Vor fi selectați câte 25 de candidați din cele șase județe, iar proiectele de top au finanțare nerambursabilă. Cofinanțarea este necesară pentru proiectele care depășesc bugetul de 40.000 de euro.

Program împotriva exodului Tinerii din Bistrița și Cluj de creiere vor afaceri inovative Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor (APM) Cluj și patronatele din Iași și Arad derulează un proiect de 4 milioane de euro dedicat românilor de dincolo de graniţe care ar fi tentanţi, pentru o subvenţie de 40.000 de euro, să îşi creeze aici o firmă nouă. Cei înscrişi nu pot avea domiciliul în Regiunea Bucureşti-Ilfov, considerată drept una dezvoltată economic. Prima tranşă, de maximum 30.000 de euro,

Asociația Inceptus România, Patronatul Tinerilor Întreprinzători Cluj, Camera de Comerț Bistrița-Năsăud și Fiatest au inițiat programul “Antreprenoriat inovativ în RNV (AIR)”, prin POCU. Acesta propune dezvoltarea competențelor antreprenoriale, inclusiv instruiri privind

HR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

dezvoltarea de afaceri nonagricole cu accent pe tehnologii inovatoare sau domenii de activitate cu grad mare de inovare.

Valoarea AIR este de 14,6 milioane de lei, iar acesta urmărește implicarea a 450 de persoane. Cele mai bune 60 de planuri vor primi finanțare gratuită de până la 33.000 de euro. Nu este obligatorie contribuția proprie. Prima tranșă intră în cont imediat după finalizarea procesului de înregistrare a firmei.

Planurile de afaceri, finanțate cu sume diferite Fundația Civitas și Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare organizează un training de formare antreprenorială pentru 307 persoane (angajați, persoane ocupate pe cont propriu, șomeri, persoane inactive). După selecție, 38 de planuri vor fi selectate pentru finanțare. 12 planuri vor beneficia de 40.000 de euro, iar alte 26, de 30.000 de euro.

CCI Cluj coordonează un program de 8,9 milioane de lei, dintre care 7,5 milioane de la UE, 1,3 milioane din bugetul național și 36.200 cofinanțarea beneficiarului. Câștigătorii primesc finanțare nerambursabilă de maximum 40.000 de euro pentru demararea propriei afaceri și o diplomă recunoscută de Ministerul Muncii. Participanții trebuie să aibă cel puțin opt clase finalizate, să nu fie persoane fizice autorizate, acționari sau asociați într-o societate.

Inițiative mai consistente din mediul privat Un fond de investiţii, inițiat de creatorul ClujHub, Cristian Dascălu, în parteneriat cu businessmeni din România și

din Dubai, a adunat 26 de milioane de euro pentru susţinerea unor start-up-uri din IT&C. GapMinder vrea să se implice în dezvoltarea unor companii la început de drum.

Membrii fondatori sunt Dan Mihăescu, Sergiu Roșca, Alexandru Ruff, Cristian Dascălu, Inti Paolucci. GapMinder va investi în afaceri viabile până la 1 milion de euro şi încă 3 milioane în runde ulterioare.

Fondul de accelerare privat Risky Business reuneşte 30 dintre cei mai proeminenţi antreprenori din Ardeal și investeşte în start-up-uri, având la dispoziţie 250.000 de euro pentru primul an de activitate. Acesta alocă 20.000 de euro de fiecare start-up, cu o participare de până la 100.000 de euro din partea investitorilor (Andrei Dunca, Sergiu Biriş, Phillip Kandal, Corina Drăgoi, Voicu Oprean, Marcel Anghel, Călin Văduva, Dan Pitic, Marcelus Suciu, Simion Mureșan, Andrei Trifan).

Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, proprietarul Liberty Technology Park Cluj, ce include centrul de antreprenoriat Spherik Accelerator, a lansat un fond de investiții de 20 de milioane de euro, dedicat afacerilor IT în stadiul start-up. Ținta Fribourg Digital o reprezintă companiile inovatoare la început de drum, ce au nevoie de susținere, dar au atras utilizatori sau au piață pentru produsele lor. Fribourg investește între 20.000 și 250.000 de euro într-o primă rundă de finanțare.

Stadiul Start-up Nation (februarie 2018) • Credite punte aprobate de instituțiile partenere (4.290) - BCR -1.418 - Banca Transilvania -1.684 - CEC -1.188 • Dosare transmise de bănci la FNGCIMM (3.754) - 1.144 BCR dintre care 542 aprobate - 1.671 BT dintre care 927 aprobate - 939 CEC dintre care 295 aprobate • Dosare aflate în analiză la bănci (383) - 247 BCR - 13 BT - 123 CEC Sursa: Ministerul Mediului de Afaceri

11

12

HR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Imaginea care face cât 1.000 de cuvinte Bogdan Badea, CEO eJobs

Nu contează ce faci dacă nimeni nu vede. Nu contează ce spui dacă nimeni nu aude.

Iar numele este important, mai ales atunci când se transformă în renume. Și imaginea în reputație. Dacă a fost un moment în care toate acestea au contat, în mod real și măsurabil, în economia unui business, acum este acel moment. Iar companiile au nevoie ca de aer de o identitate organizațională clară, coerentă, autentică și care să răspundă nevoilor reale ale acelor oameni-motor din spatele business-ului.

Prima întrebare de pe buzele unui director de HR, atunci când îi spui că trebuie să investească în imaginea sa de angajator, este: ”cât ne costă?”. Totuși, întrebarea corectă este alta: ”cât ne costă dacă NU investim?”. Pentru că, da, astăzi, nimic nu consumă mai multe resurse (fizice, materiale și mentale) decât să ai în echipă oamenii nepotriviți. Care, invariabil, vor pleca. Ceea ce costă. Pe care, invariabil, va trebui să-i înlocuiești. Ceea ce, din nou, costă. Și care, mai departe, se vor raporta la tine în funcție de imaginea pe care tu ai sădit-o despre ceea ce reprezinți, ca organizație. Despre asta vor auzi prietenii și cunoștințele lor, prietenii prietenilor și cunoștințele cunoștințelor, într-un efect de cascadă care nu face decât să pună o ștampilă mare, roșie și luminoasă pe fruntea ta de angajator: ”vă rugăm, evitați!”.

O cifră importantă: peste 80 % dintre candidați caută pe Google informații despre companie înainte de a merge la un interviu și/sau de a accepta o ofertă de angajare. Asta înseamnă că citesc website-ul companiei, știrile din presă, dar și zecile sau sutele de comentarii postate pe forumuri sau pe rețelele de socializare. Tot ce intră în acest spectru larg și complex al identității organizaționale îi ajută să-și contureze propria percepție și să aleagă, mai apoi, în consecință. Pentru tot mai mulți candidați, această imagine cântărește mai greu decât salariul și beneficiile extra. Tinerii din generațiile Millenials sau Z și, în general, acei candidați care au conștiința propriei valori profesionale (adică aceia pe care se bat, aproape la propriu, toți angajatorii) vor întotdeauna mai mult. Vor oportunități, vor autenticitate, vor atenție, vor respect și em-

HR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

patie. Și știu să facă diferența și un pas în spate, atunci când nu le primesc. Ei nu mai sunt doar simpli angajați, ci ”consumatori de locuri de muncă”, în căutarea pachetului complet, tot mai puțin deschiși la compromisuri și tot mai capabili să distingă între o imagine construită prin vorbe și o alta substanțiată de fapte.

Așa că vrei, nu vrei, trebuie să oferi experiențe profesionale, nu job-uri. Să poți să răspunzi în mod onest unor întrebări precum ”Câți dintre angajați sunt fericiți în compania mea?”, ”Ce le place acestor angajați?” sau ”Câți dintre ei recomandă compania prietenilor și cunoștințelor care își caută job?”. Aceste răspunsuri sunt indicii clare și imediate despre imaginea pe care ai reușit să o conturezi la nivel exterior și te ajută să faci o evaluare cel puțin rezonabilă a reputației organizaționale. Și, mai apoi, să înțelegi cum, cât, unde și de ce trebuie să lucrezi, astfel încât, la finalul zilei, să ai angajați fericiți, productivi, loiali și un bazin de candidați eligibili, gata oricând să se alăture echipei tale.

Potrivit unui studiu realizat de eJobs, în acest moment, doar 9 % dintre angajatorii români investesc în imaginea lor organizațională, însă procentele de la nivel internațional ar trebui să ne dea de gândit. În afară, 59 % dintre companii spun că brandul de angajator se poziționează în topul priorităților din strategia de HR. Au și motive concrete pentru care fac asta: s-a demonstrat că, astfel, primesc de două ori mai multe CV-uri din partea candidaților, au costuri de recrutare cu 50 % mai mici și au, la nivel intern, angajați mai fericiți. În plus, 7 din 10 candidați spun că ar refuza din start un job într-o companie cu o reputație proastă, chiar dacă, la momentul respectiv, nu ar avea nicio altă opțiune de angajare. Și nu vă gândiți doar la oamenii pe care ați putea să-i câștigați, ci și la cei pe care ați putea să-i pierdeți, pentru că procentul angajaților care și-ar da demisia fără să stea prea mult pe gânduri dacă ar primi o ofertă de la o companie care beneficiază de o reputație excelentă este impresionant – 84 %.

Totodată, s-a demonstrat faptul că acele companii care au o strategie solidă și coerentă de employer branding ajung să-și crească veniturile anuale cu 3,5 %, iar marja de profit cu 2,5 %. Sigur, datele reflectă o cercetare asupra pieței americane, însă, până la urmă, dinamica, în termeni de construire a unei imagini corecte, complete și coerente despre cine ești și ce

reprezinți într-o piață este aceeași fie că vorbim despre România, Germania, SUA sau Senegal. Și e atât de firească și intuitivă încât, uneori, pare prea simplu ca să fie adevărat.

Nu uitați însă că, deși pornesc de la principii generale și au, în mare, obiective similare, fiecare strategie de identitate a brandului organizațional este valabilă și aplicabilă doar pentru organizația pe care o reflectă, are impact doar atunci când răspunde unui profil foarte clar de candidați și angajați și se perpetuează numai când răspunde unor obiective foarte clare de business. Da, știm cu toții că e important să avem angajați fericiți, știm că trebuie să-i transformăm în ambasadori de brand, că trebuie să promitem candidaților doar ceea ce le putem, în mod real, oferi și că, în linii mari, trebuie să ne păstrăm mereu în linie cu esența a ceea ce suntem, ca organizație. Dar, pentru asta, avem nevoie de date concrete, care nu pot fi obținute fără un audit și o cercetare minuțioase ale brandului. De aici, începe dezvoltarea propriu-zisă a strategiei personalizate, lansarea în tacticile efective pe care le presupune, comunicarea lor către toți stakeholderii implicați și, mai apoi, măsurarea permanentă a rezultatelor și retușurile fine care, inevitabil, apar pe tot acest parcurs, care, atenție!, este unul continuu.

Nu va dura foarte mult până când veți începe să observați îmbunătățiri reale, pe o serie de paliere importante, precum: costurile asociate angajărilor noi, durata de timp alocată fiecărei angajări, calitatea candidaților interesați de ocuparea pozițiilor deschise în companie, rata de retenție a angajaților actuali sau satisfacția angajaților. Acesta este primul eșalon al măsurătorilor, însă este urmat, îndeaproape, de indicatori de performanță secundari, precum percepția generală asupra companiei, atât la nivel intern, cât și la nivel extern, gradul de apreciere și aprobare pe care angajații actuali le atribuie CEO-ului, procentul angajaților care ar recomanda angajatorul prietenilor și cunoscuților, dar și recenziile pe care compania începe să le primească din acel moment.

Da, nu e simplu să conduci un departament de resurse umane în aceste vremuri. Dar ce a fost, vreodată, simplu? Și ce va mai fi de acum încolo simplu, când ideea de competiție și luptă pentru resurse își doboară, de la an la an, recorduri de anduranță?

13

14

HR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Primul job nu se uită niciodată Ana Călugăru, PR Manager eJobs

Ea, tânără studentă, la 20 de ani. Ei, mari angajatori în domeniul cercetării de piață, specializați pe studii pentru companii farmaceutice. Ea căuta un job. Ei căutau un om. S-au întâlnit, s-au plăcut și, timp de 6 luni, au avut parte de o relație despre care știau de la început că nu va dura. Așa se întâmplă, în general, cu primele job-uri. Dispar din viața noastră aproape la fel de repede cum au apărut, dar au rolul crucial de a ne arăta ce înseamnă munca, ce înseamnă rigorile unui program zilnic și responsabilitățile pe care, odată asumate, trebuie să le respecți fără excepție. 13 ani mai târziu și fără nicio legătură cu job-ul sau domeniul în care am lucrat prima dată, scriu acest text despre ce mai înseamnă astăzi să te angajezi pentru prima oară, cum s-a schimbat abordarea candidaților în pragul debutului pe piața muncii, dar mai ales cum sunt angajatorii pregătiți să-i primească și să-i formeze pentru tot ce va urma.

Se întâmplă rar ca primul job să fie și ultimul. De cele mai multe ori, intrarea pe piața muncii, se face sub forma unui experiment. ”Oare cum este să muncești?”, ”Oare pot respecta rigorile și responsabilitățile pe care le aduce cu sine angajarea?”, ”Cum este să-ți câștigi propriii bani?” și ”Cum faci să îți ajungă de la un salariu la altul?”. Cu cât scade mai mult vârsta primei angajări – și, da, se întâmplă asta -, cu atât aceste întrebări apar mai des în mintea candidaților, deși ei, mai mult decât noi, la vârsta lor, par să știe ce vor de la un loc de muncă, sunt, cumva, mai informați și mai ancorați la realitatea vieții de angajat și încep, ușor-ușor, să-și calibreze așteptările și să intre în joc cu o abordare rațională. În același timp, companiile încep, la rândul lor, să recruteze mult mai targetat și să trateze ”debutanții” cu un nivel de deferență egal cu cel acordat colegilor lor seniori.

Da, se schimbă lucrurile, iar piața muncii, în zona de juniorat, începe să arate tot mai profesionist. Și asta se întâmplă nu numai în București, care rămâne epicentrul socio-economic al țării, dar și în celelalte mari orașe, care, în ultimii ani, s-au transformat în niște agregatoare uriașe de investiții, resurse și oportunități. Clujul, spre exemplu, deține una dintre cele mai ofertante piețe, atât pentru angajatori, cât și pentru candidați. În primul rând, este unul dintre cele mai mari centre universitare

din țară. Din cei 500.000 de studenți existenți în România, 130.000 sunt în București, 70.000 în Cluj și Timișoara, 55.000 în Iași, iar restul în celelalte orașe din țară. Acesta este și unul dintre motivele pentru care se observă o tot mai mare efervescență în ceea ce privește dinamica investițiilor la nivel local și, implicit, a numărului mare de locuri de muncă pe care le generează. Potrivit datelor eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România, în primele două luni ale acestui an, au fost scoase în piață 2,764 de locuri noi de muncă pentru care au existat peste 360.000 de depuneri de CV-uri.

Cu alte cuvinte, în fața angajatorilor, dar și a candidaților, deopotrivă, se deschide o plajă infinită de oportunități, în care toți au șanse egale. Se caută IT-ști, dar și personal necalificat, oameni de vânzări, dar și șoferi, ingineri, dar și secretare. Practic, oricine își găsește un loc pe piața muncii, iar tinerii par acum, mai mult decât niciodată, gata să nu lase oportunitățile să treacă pe lângă ei.

Mulți intră pe piața muncii fără o experiență concretă de angajat, dar cu experiență în voluntariat, iar asta i-a ajutat să se maturizeze și să dobândească o perspectivă mai amplă și mai unitară asupra a ceea ce înseamnă lucru în echipă, obiective asumate și termene limită. Vin, în schimb, mai mult decât generațiile din urmă, și cu o serie de așteptări destul de clar definite. Pachetul salarial nu mai este pentru tinerii din generația Z, cei care se află acum în centrul demograficelor pentru ocupații ”primului job”, cel mai important criteriu în funcție de care își aleg angajatorul. Potrivit unui studiu recent realizat de eJobs, aceștia caută oportunități de dezvoltare, vor să lucreze pentru companii care au o imagine dublată de o promisiune reală de brand și își revendică, invariabil, dreptul la echilibru între viața profesională și cea personală. De aceea, de multe ori, mingea se află în terenul recrutorilor, care au început, la rândul lor, să schimbe paradigma de abordare a candidaților și a angajaților, deopotrivă și să lucreze la programe integrate de consolidare a propriului brand de angajator. Valorează mult pentru cei care au deja experiență în piață și iau alegeri în cunoștință de cauză și enorm pentru generația de tineri care acum pornesc la drum și pentru care primul job e ca prima iubire – trece repede, dar nu se uită niciodată.

HR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

15

Dürkopp Adler investește în tehnică și în echipă A consemnat Florin Marcel SANDOR

Cu o creștere importantă a producţiei în ultimii an, Dürkopp Adler România continuă să aibă o pondere importantă pe piața producției premium de mașini de cusut. La fabrica din Sângeorgiu de Mureș sunt produse piese de schimb pentru mașini de cusut, subansamble, automate, dar și sisteme de transport. Directorul firmei mureșene, Johann Hermann, ne-a oferit detalii despre noutățile din cadrul Dürkopp Adler, o companie care poate fi considerată un model pentru investițiile în oameni și aparatură performantă.

Cum se poziționează Dürkopp Adler România vizavi de problematica lipsei de personal calificat în industrie și ce investiții ați făcut pentru a eficientiza activitatea?

Johann Hermann: În ultimii ani tehnica de comandă numerică a devenit primordială. Aproape 90 % din parcul de mașini pe care îl avem este bazat pe mașini cu comandă numerică. Toată fabrica este legată la intranet prin fibră optică, în așa fel încât transmisia de date de la programator la mașinile de prelucrare, de la cele de prelucrare la mașina de măsurat automată tridimensională etc., să poată fi făcute optim, cu maximă eficiență. Acest circuit închis a dus la reducerea timpilor de fabricație de la 32-34 de zile (pentru un produs, de la intrarea în fabricație până la expediere), până la 12-14 zile. Vorbim aici de o cerință nouă în cadrul firmei, care a dus la o creștere a necesarului de cadre calificate. Din păcate, pe piața muncii, aceste cadre calificate sunt tot mai rare, așa că periodic organizăm cursuri de calificare în regie proprie, compania noastră fiind atestată ca formator, cu eliberare de diplome recunoscute de Ministerul Educației.

Avem cursuri permanente, conlucrăm cu universitățile, cu liceele tehnice din Mureș. Asigurăm, anual, un număr important de locuri de practică. Avem angajați pe timpul verii, cu contract de muncă, studenți, tocmai pentru a-i pregăti pentru un viitor loc de muncă stabil după terminarea școlii.

Având în vedere toate acestea, media de vârstă în firmă a scăzut foarte mult. De asemenea, suntem interesați de introducerea învățământului dual în Tîrgu Mureș, fapt pentru care, împreună cu Inspectoratul Școlar Județean Mureș și Camera de Comerț și Industrie a județului Mureș, intenționăm crearea în acest an a primelor clase de învățământ dual.

Ce îmbunătățiri ar putea aduce statul în privința susținerii școlilor de meserii?

Johann Hermann: În opinia mea, din experiența pe care am avut-o cu cei doi copii ai mei, care au urmat cursurile școlare în

Germania, ar trebui adoptat un sistem timpuriu de selecție în care, în funcție de dotarea intelectuală, să se poată decide care este drumul ce urmează a fi urmat de copii încă din primele clase gimnaziale. Elevul poate urma școala generală, 8 clase, după care merge la școala profesională sau învățământ dual 2 ani, respectiv liceu cu bacalaureat și facultate sau liceu cu sau fără bacalaureat. Școala postliceală de calificare în meserii este, de asemenea, o soluție, dar cere un grad de pregătire în specialitate, cu un nivel mai ridicat de cunoștințe teoretice.

Ce oferă Dürkopp Adler ca angajator?

Johann Hermann: În afară de un salariu atractiv și un mediu de muncă motivant, în care își pot dezvolta abilitățile, oferim școlarizare, transport gratuit, bonuri de masă, medic de întreprindere și o serie întreagă de avantaje materiale și de timp – zile libere - cu ocazia unor evenimente din viața angajaților sau ajutoare pentru cazuri medicale mai grave.

Studenților le oferim posibilitatea de a lucra în cadrul companiei noastre și în timpul anilor de studiu. Practic își stabilesc un anumit număr de ore lunar și își fac singuri programul, în funcție de cursuri și de timpul liber.

Ce își propune la modul general Dürkopp Adler pentru acest an?

Johann Hermann: Prioritar este în continuare programul de investiții. Ca în fiecare an, și anul acesta vom investi peste 1,5 milioane de euro în utilaje noi. De asemenea, am început un proiect de extindere a suprafeței de producție cu o nouă hală de cca. 2000 m² , care sperăm ca până în toamnă să fie gata, pentru a putea face față comenzilor pe care le avem.

La ora actuală, avem o încărcare de 140 %, ceea ce duce la multe ore suplimentare și la amânarea unor comenzi.

16

HR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Chrysler și cultura organizațională internă de Radu Dandu, Brand Manager @ Brandingmag.com

În 1987, Lee Iacocca - Președintele Chrysler Corporation la acea vreme - primește o scrisoare de la o doamnă. Scrisoarea conținea o schiță de automobil, realizată de către nepotul ei, un puști de 17 ani pe nume Ralph. La vremea aceea, Iacocca și Chrysler se confruntau cu falimentul unui simbol național și cu o datorie de 1,5 miliarde de dolari către Statul American. În mod clar, compania era concentrată pe probleme grave și nu avea nimeni timp și interes să bage în seamă un copil de doar 17 ani. Ați fi de acord cu această presupunere, nu? Totuși, cu atâtea probleme pe cap, Iacocca nu a ignorat scrisoarea. Ralph primește un răspuns din partea lui Neil Walling, directorul de design al Chrysler, prin care îi mulțumește copilului pentru interesul față de Chrysler și îl îndrumă spre a urma o școală de design.

Scenariile ar fi putut fi multiple și mult mai apropiate de realitatea de zi cu zi a companiilor. Iacocca ar fi putut să ignore scrisoarea, Walling ar fi putut să trimită un răspuns generic, atenția și timpul lor ar fi putut fi îndreptate către problemele presante pe care le avea Chrysler la acel moment ș.a.m.d. Până la urmă, Ralph era departe de a fi un posibil angajat, iar mulți candidați reali nu primesc răspunsuri, darămite un copil. Putând părea ilogic și irațional, managementul Chrysler i-a răspuns lui Ralph la scrisoare. A fost o alegere care a întărit dorința acelui puști, nu doar de a urma o carieră în design, ci de a face carieră la Chrysler. Aceasta este povestea lui Ralph Gilles, angajat de bază al Chrysler de peste 25 de ani și momentan Head of Design al concernului FCA (Fiat Chrysler Automobiles).

Lee Iacocca într-una dintre reclamele Chrysler

Fig. 1 - O parte din scrisoarea lui Neil Welling către Ralph Gilles (*scrisoarea întreagă la sfârșitul documentului) Cu siguranță, atenția angajatorilor trebuie concentrată pe elementele tangibile ale business-ului și ale relațiilor contractuale cu angajații, însă acestea ating doar o parte din nevoi. Ceea ce multe companii pierd din vedere că angajații sunt oameni, parteneri de afaceri și apoi salariați, exact în ordinea asta. Chrysler a înțeles această ierarhie și l-a câștigat pe Ralph Gilles cu acea scrisoare și cu toate deciziile care au dus la realizarea ei. Atât Iacocca cât și Walling au dat dovadă de empatie.

Toate acestea au fost mai mult decât decizii individuale, ele au fost rezultatul unei culturi de brand dezvoltate chiar din felul de a fi al lui Lee Iacocca: inteligent, empatic și corect; brandul lui personal. Aceste trăsături au dus la scrierea răspunsului către Ralph și

sunt aceleași trăsături pe care el le-a văzut nu doar în Walling și în șeful lui, ci și în compania lor. Din acel moment, inteligența, empatia și corectitudinea au devenit sinonime cu Chrysler.

Aceasta nu a fost o mișcare elaborată de PR. Nu s-a gândit nimeni că Ralph Gilles, un puști haitiano-canadian de 17 ani, va ajunge Head of Design la FCA, iar lumea va vorbi despre asta, făcând reclamă companiei Chrysler între timp. Nu! A fost, pur și simplu, brandul Chrysler, pus pe treabă. Ca să înțelegeți mai bine cum s-au materializat acele trei trăsături de brand, vă dau exemplul unui spot publicitar al Chrysler, care îl avea în prim plan chiar pe Lee Iacocca: “Dacă găsești o mașină mai bună, cumpăr-o! (en: If you can find a better car, buy it!)”. Strategia de brand insuf lată de șeful companiei nu s-a rezumat la fraze inteligente de marketing, ci s-a ref lectat și asupra modului de relaționare cu angajații, inclusiv cu cei care nu aveau încă statutul acesta.

LINK - RECLAMA DIN 1982 la Chrysler LeBaron, în care Iacocca rostește celebra frază https://www.youtube.com/watch?v=0qm7m0Y9e80 În ziua de azi, companiile le cer angajaților/candidaților să fie orientați către rezultate sau să stăpânească abilități excelente de comunicare, însă câte dintre aceste companii știu să și ofere ceea ce cer?

Cum spuneam, un angajat este un partener de afaceri, printre altele. El este responsabil de cercetare,

HR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ralph Gilles, Head of Design FCA creație, producție, vânzare, suport. El stabilește și menține relații cu furnizorii și clienții. El este acel Neil Walling al companiei, iar interesul lui trebuie să meargă peste nevoile financiare. Dar acest lucru nu este posibil acolo unde “orientare către rezultate” înseamnă strict că “vei fi evaluat doar în funcție de câți bani produci”, iar “abilități de comunicare” se traduce în “să știi să vorbești, dar noi te vom asculta doar când ne convine”. O cultură organizațională internă trebuie să știe, în primul rând, ce statut au angajații, care este relația companiei cu ei și ce pot face pentru a cimenta acea relație. Un angajat loial și implicat nu se naște cu o dorință arzătoare de a face orice pentru acea companie. El este construit și modelat, în mod continuu, de interacțiunea sa cu brandul, la fel ca un consumator. Așa cum experiența de brand externă decide valoarea și încrederea pe care clientul i le atribuie, experiența internă determină tipul, calitatea și implicarea angajaților.

Lăsând la o parte latura estetică, cea cu care este confundată, în continuare, această unealtă strategică de business, spunem că brandingul presupune anumite alinieri mentale și emoționale în toată structura companiei. Crearea unei strategii și a unei culturi interne, precum cea “inteligent, empatic și corect” a Chrysler, este cea mai bună metodă pentru a modela un angajator dezirabil. Strategia trebuie să atingă toate punctele de relaționare cu angajații, stabilizând punctul precedent înainte de a trece la următorul.

Angajatul este asemenea consumatorului. El nu este obligat să activeze pentru acea companie, la fel cum clientul

nu este obligat să cumpere de la ea. Loialitatea sa față de brand depinde exclusiv de experiența pe care o are cu acel brand. Acolo unde doar prețul, respectiv salariul, fac diferența, un preț mai mic sau un salariu mai mare vor rupe ușor relația dintre acea persoană și companie, indiferent dacă este vorba de client sau angajat. Ralph Gilles nu era obligat să aleagă Chrysler în momentul angajării și existau variante mult mai bune și mai prestigioase pentru el, însă experiența sa cu brandul Chrysler, respectiv cu Lee Iacocca și Neil Walling, l-au condus spre această decizie. Iar din această poveste avem de învățat un singur lucru: tratează-ți angajații în același mod în care îți tratezi clienții.

Răsplătire, răspundere, îndrumare, competiție.

Încredere, recunoaștere, atenție, independență, promovare, consistență, scop, beneficii.

Empatie, respect, decență, dezvoltare, provocare, siguranță, corectitudine.

Fig. 4 - Relația cu angajatul și elementele mentale și emoționale definitorii

17

18

HR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Succesul = capacitatea de a soluționa problema x acceptarea culturii operaționale

1

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

HR

19

20

HR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Conf. univ. dr. Nicolae-Dragoș Ploeșteanu, Director al Centrului pentru Protecția Datelor din cadrul Universității “Petru Maior” Tîrgu Mureș

“GDPR impune politici operatorilor de date cu caracter personal, sub amenințarea unor sancțiuni enorme!” de Nicolae POP

Regulamentul General pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (GDPR) care va intra în vigoare din 25 mai 2018 a pus pe jar, mai ales, companiile din România. Conf. univ. dr. Nicolae-Dragoș Ploeșteanu, director al Departamentului de Drept și Administratie Publică din cadrul Universității „Petru Maior” Tîrgu Mureș și Director al Centrului pentru Protecția Datelor, ne-a explicat, în interviul acordat, ce este GDPR, care consideră că va fi impactul și ne-a detaliat activitatea centrului pe care îl conduce. În 25 mai 2018 va intra în vigoare Regulamentul General pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (GDPR).

Ce este GDPR? GDPR este un acronim englezesc la Regulamentul General privind Protecția Datelor, noua legislație europeană aplicabilă pentru protecția persoanelor fizice în contextul prelucrării datelor lor, care le identifică. Un răspuns poate fi mai degrabă relevant dacă este fundamentat pe consecințele sociale: GDPR deja schimbă tipologia relației dintre deținătorii sau, după caz, potențialii deținători ai datelor personale ale persoanelor fizice și acele persoane fizice despre ale căror date este vorba (denumite persoane vizate, în termenii GDPR); este oarecum interesant de urmărit de pe „margine” fenomenul creării acestei noi tipologii (care, de altfel, are rădăcini juridice demult trasate!), pentru că marea majoritate a celor care încearcă deja să se conformeze cu GDPR nu înțeleg ori se opun scopului acestuia!

Experții și legiuitorii europeni au sesizat, în formulele lor proprii de decizie, că urmează o a treia revoluție a omenirii, revoluție care are veleitățile necesare să conducă indivizii în ansamblul lor (nu avem în vedere deținătorii frâielor puterii!), către al treilea război mondial, mult mai rafinat și lipsit de oprobriu sau scrupule! Aceasta înseamnă că, într-o lume digitală, persoana fizică nu mai poate fi recunoscută ca materie decât printr-un sistem umanizat de responsabilizare, controlat de autorități și de persoana fizică într-o manieră complet determinantă.

GDPR cuprinde mecanismele necesare atingerii obiectivelor amintite!

Altfel, GDPR este o sumă de norme juridice, extrem de principiale în raport cu obiectivul declarat în titlul acestui regulament, dar înzestrate cu un regim de implementare și un regim sancționator, poate nemaiîntâlnit sau rar întâlnit!

Cel care nu respectă regulamentul GDPR ar putea să ajungă un condamnat penal sau un plătitor veșnic de despăgubiri, ori să-și oprească visul unei afaceri viabile.

GDPR vine să răspundă politicii Uniunii Europene de protecție a vieții private a unei persoane fizice, în contextul unor tradiții în această sferă de relații sociale existente în Europa și în statele Uniunii Europene deopotrivă. În final, am să vă răspund la întrebarea dumneavoastră: GDPR este o „lege” europeană și națională deopotrivă, care se aplică din 25 mai 2018, protejează persoanele fizice în ceea ce privește securitatea și integritatea vieții lor private și impune politici operatorilor de date cu caracter per-

sonal (deținătorii datelor noastre într-un fel sau altul), sub amenințarea unor sancțiuni enorme!

Ce impact va avea GDPR asupra activității instituțiilor și companiilor din România? Cât de pregătite sunt acestea pentru implementarea noii legi?

Impactul este extrem de mare și, precum se știe deja, acesta se simte în activitatea internă a instituțiilor și companiilor, urmând să se resimtă la nivelul societății, care, prin fiecare individ în parte, va avea un „bonus” deliberat, dar forțat, în ceea ce privește relația lor cu clienții și cu angajații. Există numeroase companii din străinătate cu un management bazat pe reguli valoroase, dar și pe bugete mari, care și-au adaptat aparent politicile la noile norme stipulate de GDPR! Instituțiile din România simt fenomenul adiacent, dar abia se trezesc! Singura instituție din România care a urmărit de un deceniu principiile GDPR exprimate de Directiva nr. 46 din 1995 este Ministerul Afacerilor Interne! Dacă sunt pregătite instituțiile statului? Răspunsul este de departe imprevizibil și se poate baza doar pe anumite deducții, fără a fi neapărat unul apropiat de realitate: instituțiile statu-

HR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lui se reformează prin oamenii din interior, așa că, dacă aceștia și-au asumat linia reformei, va exista o schimbare pozitivă și știu sigur anumite instituții în care o asemenea schimbare există; dacă nu, așa cum se întâmplă în majoritatea instituțiilor publice la momentul actual, din cauza prezenței unor oameni care sunt dedicați doar înțelegerilor, iar nu viziunii, va fi purtată doar o luptă, pierdută! Consumatoare de energie, bani și timp!

Ați înființat, în cadrul Universității ”Petru Maior” din Tîrgu Mureș, Centrul pentru Protecția Datelor. Ce este Centrul pentru Protecția Datelor, care sunt obiectivele principale și ce activități desfășurați?

Pentru o persoană implicată în cadrul acestui centru de cercetare ar fi prea multe de spus; deocamdată, încerc să sintetizez scopul și obiectivele centrului! În primul rând, acest centru de cercetare a reunit aproape instantaneu peste 50 de persoane înainte de a exista în societate un amplu fenomen al atenției asupra protecției datelor cu caracter personal.

S-a dorit, într-o manieră activistă, sesizarea amenințărilor la adresa vieții private a persoanelor fizice. Este singurul și primul centru de cercetare din România dedicat protecției vieții private a persoanelor în contexDatelor Personale, s-ar putea în acest tul prelucrării datelor lor cu caracter an să aibă, în virtutea unui proiect personal! Centrul a fost substanțial depus, cea mai bună expertiză din susținut de o echipă de cercetători din domeniul securității și integrității București, în special și în principal de Conf. univ. dr. Nicolae-Dragoș datelor, dincolo de expertiza minuprofesorul Mihai Șandru.

PLOEȘTEANU este, în prezent, nată a membrilor săi, datorită logisÎn momentul de față se pare că acest director al Departamentului de ticii unice! centru este extrem de căutat, dar și Drept și Administratie Publică „diversionat” de cei care au un intedin cadrul Universității „Petru Ce ar trebui să știe conducătorii res foarte clar fie în comercializarea Maior” Tîrgu Mureș, și Director instituțiilor și companiilor în legădomeniului protecției datelor, fie în al Centrului pentru Protecția Datură cu GDPR? Dar angajații și puexploatarea imaginii sale, altfel, pretelor. În cariera sa a fost, de aseblicul larg? cum am spus, generat de dorința de menea, Director General Adjunct Conducătorii știu deja că responsaapărare a vieții private. Oricum ar al Direcției Generale Resurse bilitatea încălcărilor regimului de fi, toate aceste provocări au cristaliUmane, M.A.I. București, și șef protecție a datelor cu caracter perzat ideile centrului și ale membrilor al Serviciului drept internațional, sonal le revine în întregime și nu pot fideli ai acestuia, în sensul de a oferi drept european și drepturile face asigurări în acest sens. Angajații un plus de informație și expertiză în omului din cadrul Direcției Geși publicul larg trebuie să se responacest domeniu. nerale Juridice, M.A.I. București. sabilizeze pentru o nouă etapă a resÎn plus față de cele menționate antepectului lor față de ei înșiși! rior, Centrul pentru Protecția Datelor a oferit un număr de peste 10 burse în mai puțin de jumătate de an, fiecare peste 1.000 lei, a depus GDPR stipulează și obligativitatea ca anumite compaproiecte de cercetare la Uniunea Europeană și la Guvernul nii și instituții să creeze o nouă funcție, cea de Data Protection Officer (DPO). Ce va trebui să facă acesta și ce României, astfel că așteptăm rezultate consistente în viitor. În concluzie, desfășurăm activități de cercetare și de poziție va ocupa în organigramă? consultanță în domeniu, fondurile într-un anumit procent Răspunsul concret la întrebarea dumneavoastră are o fiind direcționate către dezvoltarea activităților de cerce- nuanță de generalitate deoarece acest aspect al Respontare! Există numeroase firme ale căror denumiri nu le voi sabilului cu Protecția Datelor cu Caracter Personal este dezvălui aici care contribuie pentru a se cristaliza domeniul de noutate, așa că în organigramă acesta va ocupa funcția determinată de la caz la caz. Spre exemplu, într-o firmă protecției datelor cu caracter personal!

Universitatea Petru Maior, prin Centrul pentru Protecția care se încadrează obligației de a avea DPO s-ar putea ca aceeași persoană DPO să aibă și alte atribuții, de resurse umane. Totuși, la o analiză s-ar putea să rezulte că acea persoană nu a putut îndeplini atribuțiile sale din cauza altor sarcini, situație în care apare neconformitatea cu GDPR care prevede ca acest DPO să poată să-și îndeplinească independent funcțiile.

Carte de vizită

Credeți că GDPR va influența în vreun fel politica de resurse umane a operatorilor de date cu caracter personal?

Deja o influențează sub următoarele aspecte principale: conduita și datele necesare recrutării; conduita și datele necesare executării contractului de muncă; relaționarea departamentului de resurse umane cu celelalte departamente ale companiei, în sensul de a-i sprijini sau a aștepta consiliere sau informații din partea lor.

21

22

HR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mii de locuri de muncă disponibile pentru tineri în sectorul serviciilor de afaceri Asociația Business Service Leaders în România (ABSL) a anunțat recent mii de locuri de muncă disponibile pentru tinerii fără experiență sau cu experiență entry-level, în sectorul serviciilor de afaceri.

Contabilitate, IT, achiziții, marketing și vânzări sunt doar câteva dintre domeniile în care sunt disponibile aceste locuri de muncă. În prezent, sectorul numără 120.000 de locuri de muncă, iar industria are un potențial de 300.000 de angajați pe termen lung. Astfel, lunar, sunt deschise între 3500-5000 de poziții în industria de outsourcing, în funcție de perioadă și de mișcările din piață.

Companiile membre ABSL oferă anul acesta câteva mii de locuri de muncă tinerilor aflați în căutarea primului job.

Principala cerință pentru aceștia este cunoașterea unei limbi de circulație internațională, dar important este și potențialul pe care angajatorii îl identifică în tineri, curiozitatea și dorința lor de a învăța. „ABSL continuă astfel demersul de facilitare a accesului tinerilor aflați la început de drum profesional la piața forței de muncă din sectorul serviciilor de afaceri și la o carieră în domeniu, în contextul în care, conform Institutului Național de Statistică, rata șomajului în rândul tinerilor din România a ajuns la 15,4% în cel de-al doilea trimestru din 2017, reprezentând cel mai ridicat nivel de până acum. Investiția în tineri este esențială pentru dezvoltarea durabilă și sănătoasă a industriei și a societății”, a declarat Cosmin Pătlăgeanu, Președinte ABSL. Cele mai căutate abilități de către angajatori sunt de natură lingvistică, în special cunoașterea limbilor engleză și germană (dar și a limbilor nordice, franceză, italiană, poloneză și maghiară), cunoștințele de utilizare a MS Office, adaptabilitate și atenție la detalii. În cazul locurilor de muncă entry-level, în funcție de domeniu, pe lângă aceste abilități poate fi cerută uneori și experiență în muncă de minimum 6 luni, cunoștințele IT sau competențe legate de analize financiare și de afaceri, inginerie, vânzări, salarizare, legislație fiscală și abilități de management de proiect.

Companiile din această industrie oferă frecvent programe de dezvoltare pe termen lung ce includ training-uri, certificări, mobilitate internațională, platforme online de pregătire, consiliere în carieră și cursuri de abilități interpersonale (comunicare, relaționare, leadership).

Asociația Business Service Leaders în România (ABSL) este cea mai importantă organizație care reprezintă sectorul de business services, adunând în componența sa cele mai importante companii din piață care își desfășoară activitatea în domenii precum Shared Services Center (SSC), Business Process Outsourcing (BPO), Information Technology Outsourcing (ITO), Research and Development (R&D).

Din ABSL România fac parte atât companii autohtone, cât și multinaționale de profil, lideri regionali și globali precum: Accenture Services, Allianz Worldwide Partners, APT Resources & Services, Arvato Services Romania, Be Think Solve Execute, Bosch Service Solutions, Capgemini, Central Europe Technologies, Connections Consult, CRH

Ciment Romania, DB Schenker, Deloitte Audit, DXC Technology, Ernst & Young, Eucom Business Language, Euromaster Tyre & Services, RomaniaGenpact Romania, Global Remote Services, Goodyear Dunlop Tires Operations Romania, H Group IT Expert, HP Enterprise, HP Inc Romania, Luxoft Professional Romania, Mazars Consulting, Microfocus, Microsoft Romania, Mood Media, Office Depot Service Center, OMV Petrom Global Solutions, Optima Solutions Services, P4Cards, PwC Romania, Process Solutions, Procter & Gamble Marketing Romania, Renault Business Services, Samsung SSCE, SCC Services Romania, SELIR, Societe Generale European Business Services, Stefanini Romania, TELUS International, TMF Group, UniCredit Business Integrated Solutions, Valoris Center, Vauban IT, Veeam Software, Vodafone Shared Services Romania, Webhelp, Wipro Technologies și WNS Global Services Romania.

De asemenea, ACCA, COS, Fine Law, HAYS, I Future, JLL, KPMG și SKANSKA susțin ABSL în calitate de parteneri strategici ai asociației.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

23

Tur comercial în Transilvania al unei delegații austriece ADVANTAGE AUSTRIA București – Secția Comercială a Ambasadei Austriei din București a organizat vizita unei delegații austriece în Transilvania, în perioada 12-15 martie, fiind organizate simpozioane economice în Sibiu, Tîrgu Mureș, Bistrița, Cluj-Napoca, Satu Mare și Baia Mare. În perioada 12-15 martie 2018, ADVANTAGE AUSTRIA alături de 25 de reprezentanți din partea a 16 firme austriece – CNS Messetechnik, Compost Systems, Duroton Polyquarz, EVN Abfallverwertung Niederösterreich, Hach-Lange, Hamburger Recycling Group, Leier Baustoffe, Markas, Pipelife Austria, Schiebel Antriebstechnik, TenCate Geosynthetics Austria, Tiroler Rohre, Werner&Weber, au județele Sibiu, Mureș, Bistrița-Năsăud, Cluj, Satu Mare și Maramureș, prilej cu care în fiecare capitală de județ a avut loc un simpozion românoaustriac pe tema gospodăririi comunale.

Din partea societăților și companiilor românești, interesul de participare a fost foarte mare - un număr de peste 250 de primari și reprezentanți ai companiilor și organizațiilor locale au participat la aceste simpozioane pentru a-și prezenta proiectele de gospodărire comunală actuale și viitoare și pentru a se informa despre cele mai noi și inovatoare tehnologii austriece. Focusul l-au reprezentat proiectele din domeniul apei, apei reziduale, managementului deșeurilor și infrastructura rutieră. În sesiunea de discuții individuale au fost aprofundate posibilitățile de încheiere de noi parteneriate de afaceri și au fost stabilite întâlnirile viitoare.

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii comunale în toate aspectele ei reprezintă unul dintre obiectivele cele mai importante ale României în actuala etapă de absorbție a fondurilor europene, 2014 - 2020.

Comunele și orașele austriece dispun de una dintre cele mai bune infrastructuri din Europa, astfel încât un număr mare de companii s-au specializat deja în domeniul gospodăririi comunale și oferă soluții inovatoare, moderne și de un înalt nivel calitativ. Multe dintre aceste companii sunt lideri pe piețele internaționale și au devenit cu timpul în România parteneri de încredere în dezvoltarea și modernizarea economiei locale.

Simpozion la Tîrgu Mureș La Tîrgu Mureș, simpozionul a fost organizat de Secția Comercială a Ambasadei Austriei în România, în colaborare cu Consiliul Judeţean Mureș, Primăria Municipiului Tîrgu Mureș și Camera de Comerț și Industrie Mureș.

„Ne bucurăm că, prin aceste simpozioane, putem discuta de utilizarea de fonduri europene, naționale, chiar și de fonduri austriece, și să putem participa la o dezvoltare pozitivă a orașului Tîrgu Mureș și a județului Mureș. Sper că vom identifica destule proiecte în acest sens. Avem și firme austriece care sunt prezente în județul Mureș, printre care firma Markas, prezentă la acest simpozion sau Sonnentor, a cărei reprezentanță pe România se află în județul Mureș.

Ne-am străduit să organizăm această manifestare, deoarece infrastructura este foarte importantă. Acolo unde există o infrastructură putem construi ceva solid, putem construi ceva dinamic. Se vede acest lucru și în alte județe, cum ar fi cele din Moldova, Iași, Botoșani, unde prezența noastră nu este una așa de puternică. Prin acest eveniment dorim să creăm o punte de legătură între autoritățile și firmele românești și ofertanții austrieci. Astfel, România, implicit județul Mureș, poate profita de pe urma soluțiilor inovatoare și eficiente oferite de firmele austriece”, a spus, în cadrul simpozionului, Gerd Bommer, Consilierul Comercial al Ambasadei Austriei la București. În cadrul simpozionului, Codruța Togan, Manager public în cadrul Consiliului Județean Mureș, le-a prezentat oaspeților austrieci proiectele de gospodărire comunală actuale și viitoare ale județului Mureș, iar Tőrzsők Sándor, director în cadrul Companiei Aquaserv, proiectele din domeniul apă, apă menajeră, apă uzată. (S. G. și A. Z.) 4 3,65 miliarde de euro schimburile bilaterale România – Austria în 2017 (+9,2 %) 4 8,34 miliarde de euro – volumul investițiilor austriace în economia românească 4 12 % din totalul investițiilor înregistrate în România provin din Austria 4 peste 3.300 firme cu capital austriac prezente în România în toate ramurile economiei

24

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

I4T - catalizatorul pentru transformarea digitală a industriilor din Ardeal Conferința I4T, organizată la Brașov în 23 februarie, a fost prima dintr-o serie de astfel de evenimente pe care Clusterul pentru Inovare și Tehnologie le va organiza în diverse locații din Transilvania pentru a dezbate și accelera procesul de transformare digitală a industriilor cheie din regiunea istorică.

Dezbaterile au acoperit întregul spectru de teme relevante pentru subiectul conferinței, de la politicile europene și naționale care privesc inovarea și digitalul, la studii de caz din industrie, prezentarea unor tehnologii specifice și până la prezentarea mecanismelor de finanțare existente.

Principalele trei domenii a căror digitalizare a fost dezbătută în cadrul evenimentului au fost industria manufacturieră – prin industrializarea 4.0 – serviciile medicale – prin eHealth – și, respectiv, agricultura - prin digital agriculture.

Cu ocazia evenimentului a fost lansată comunitatea locală Fresh Blood, dedicată startup-urilor și inovatorilor în domeniul eHealth – această comunitate se va alătura celor deja înființate la Cluj, București sau Timișoara, și se va adresa, în primul rând, studenților de la facultățile de medicină și cele cu profil IT. Fiind primul dintr-o serie de evenimente orientate către transformarea industrială în cadrul Industriei 4.0 pe care Brașovul le va găzdui, sperăm noi în mod periodic, conferința I4T a adus în atenția publicului interesat de tehnologie cele mai noi instrumente, oportunități și informații legate de inovare și de modul în care aceasta poate aduce transformarea acum și aici.

Brașovul, unul din cele 5 hub-uri de inovare digitală La I4T au fost prezente 2 din cele 5 Hub-uri de Inovare Digitală din România: Clusterul pentru Inovare şi Tehnologie și Hubul pentru Inovare CiTyInnoHub/Universitatea Ovidius din Constanţa. În cadrul conferinței a fost prezentat mecanismul de funcționare și finanțare al hub-urilor de inovare digitală, și principalele inițiative ale hub-ului din Brașov.

Anul trecut, Comisia Europeană a selectat primele 5 ast-

fel de hub-uri din România pentru a le oferi un program de training și asistență: Clusterul pentru Inovare şi Tehnologie Braşov, Hub Digital pentru Inovare în Mecatronică - Clusterul MECHATREC, Transilvania iHUB 4.0 - Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest (Cluj-Napoca), Hubul pentru Inovare CiTyInnoHub - Universitatea Ovidius din Constanţa, Timişoara’s Digital Open Smart Solution (TimDiOss) - Universitatea Politehnică din Timişoara. Prin acest program, reprezentanții hub-urilor vor beneficia de workshopuri şi mentoring pentru dezvoltarea unui plan de afaceri, identificarea nevoilor specifice ale industriei în regiunea în care activează, realizarea de studii de fezabilitate şi stabilirea unor scheme potenţiale de finanţare. Comisia Europeană va aloca câte 100 milioane pe an drept finanțare pentru procesul de transformare digitală, facilitată de huburile de inovare digitală în toate regiunile din UE

Planuri pe platforma Roman În cadrul conferinței I4T, Ionuț Țața, președintele Clusterului pentru Inovare și Tehnologie a prezentat o inițiativă pe care clusterul o dezvoltă alături de Institutul Național de Autovehicule Rutiere (INAR) SA și ICEBERG: Metro Poli Tech – hub-ul tehnologic al Brașovului. Proiectul presupune transformarea fostului centru de proiectare și cercetare, aparținând institutului, și amenajarea de spații de birouri pentru companii din tehnologie, spații de coworking și incubare, fablab, centru de formare, linii model de fabricație și altele.

“Prin această investiție ne propunem să accelerăm transformarea digitală a orașului și a regiunii noastre. Pentru asta ne dorim să aducem la un loc comunitatea tehnologică din Brașov și să atragem treptat înspre Brașov cele mai inovatoare startup-uri și companii din întreaga regiune. În mo-

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mentul de față avem asigurată o mare parte din finanțarea proiectului și începem procesul de co-creare a spațiilor și dotărilor aferente, alături de primii potențiali beneficiari ai clădirii”, a declarat Ionuț Țața în cadrul conferinței.

“Clădirea se află în centrul unui ecosistem complet, format din mai multe companii care au activități de-a lungul lanțului de valoare al industriei – avem, aici, companii care comercializează soluții de proiectare sau echipamente de producție, companii care care fac proiectare, companii care fac matrițe, companii care produc piese utilizând aceste matrițe. Practic este un teren perfect pentru testarea, validarea și implementarea de tehnologii specifice industriei 4.0, iar prin ceea ce vom face în această clădire vom putea adăuga noi elemente acestui ecosistem, cum ar fi competențele IT sau funcțiunile de școlarizare”, a continuat Sergiu Toader, CEO Avantec și unul din acționarii companiei care deține INAR-ul.

Parc Științific și Tehnologic pe platforma Rulmentul De asemenea, reprezentanții Clusterul pentru Inovare și Tehnologie au prezentat un posibil scenariu pentru amenajarea unui parc științific în halele deținute de Primăria Brașov pe fosta platformă Rulmentul. Acest scenariu se bazează pe scrisoarea de intenție înaintată de cluster împreună cu Agenția Metropolitană Brașov către ADR Centru în urmă cu un an, care asigură un buget de aproximativ 5 milioane de euro din POR axa 1.1.A, pentru transformarea a 1-2 hale de pe platforma Rulmentul într-un Parc Științific și Tehnologic. Pe parcursul anului trecut, o echipă de lucru din cadrul clusterului a documentat un posibil scenariu pentru acest parc, care presupune adoptarea inițiativei europene STARTS (Science, Technology & the ARTS), promovată de Comisia Europeană ca parte a politicilor Digital Single Market. Acest scenariu ar presupune amenajarea unui spațiu multifuncțional cu 4 componente: o componentă dedicată activităților artistice, una dedicată companiilor de tehnologie, una dedicată activităților științifice desfășurate de universități, și un spațiu de întâlnire al celor trei, în care să se poată desfășura evenimente, expoziții și manifestări artistice și culturale. Un proiect asemănător există la Linz

– Ars Electrica (https://www.aec.at/news/), iar astfel de inițiative sunt susținute puternic de CE prin programe de finanțare tip Horizon 2020, Interreg și altele.

Mai multe detalii despre inițiative STARTS, pot fi găsite pe link-ul: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/ict-art-starts-platform

25

26

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lucrul “la comun”, noua tendință în România Să lucrezi în aceeași cameră cu alte zeci de firme sau antreprenori devine o realitate în România, în condițiile în care companiile au echipe localizate pe toată planeta, la prețuri modice. Hub-urile prind tot mai mult în mediul de afaceri: un spațiu unde îți închiriezi lunar un birou - nu neapărat fix - pe care îl împarți cu alții.

“Inițial am avut sediu în altă parte a orașului, dar, treptat, ne-am dezvoltat, cererea a crescut foarte mult, iar locul acela nu mai corespundea cu ceea ce voiam noi să facem.

Aici, în complexul Central, vom amenaja cel mai mare hub de afaceri din Europa de Est, care va avea o suprafață de 2.000 mp, după finalizarea tuturor lucrărilor programate, cu o sală de conferințe de 250 mp.

Principiul este cel de open space, care se poate segmenta după cerințele membrilor: sunt și antreprenori individual, și sedii de firme, cu mai mulți angajați. Mulți dintre ei au câștigat proiecte pe programul guvernamental Start-up Nation, iar faptul că au asemenea colegi în jur reprezintă un stimulent și o posibilitate de angrenare în proiecte comune. Avem un mix divers de membri: de la tineri întreprinzători, la freelanceri care câștigă mii de euro pe lună.

O altă categorie o reprezintă acei “nomazi” care se plimbă prin toată Europa, nu au un program fix sau o anumită locație de lucru și care au nevoie de astfel de spații, pe traseul pe care îl au în vedere. Noi nu doar îi adunăm pe toți aceștia într-un spațiu comun, dar și organizăm întâlniri pe diverse teme, inclusiv pe cea a orașului inteligent ClujNapoca, aducem specialiști în domeniu sau oameni care să îi deconecteze”, spune Victor Miron, director executiv al ClujHub.

Cei din jur îți aduc clienți noi “Decizia mea, cu ani în urmă, de a renunța să mai lucrez de acasă și a merge zilnic la un spațiu de coworking a fost una care m-a influențat în bine. Cele mai importante beneficii sunt că îți crești rapid rețeaua de cunoștințe și relații, ești mult mai productiv decât dacă lucrezi de acasă, sunt mai puține lucruri care îți distrag atenția, plătești o singură factură lunară și ai tot ce îți trebuie pentru spațiu, plus că

poți întrerupe oricând fără a fi legat de o anume perioadă de preaviz.

Ai mereu în jurul tău oameni activi – de obicei antreprenori sau freelanceri – cărora le poți cere un feedback, ești mai motivat să te ții de treabă, întrucât pentru asta vii acolo… Cei din jur fac exact asta: te ajută să îți găsești clienți noi, chiar dintre ceilalți participanți la același spațiu de coworking, ai toate resursele de care ai nevoie pentru a lucra, fără a mai fi nevoie să rezolvi tu problemele tehnice care apar de-a lungul timpului (cade internetul, altcineva se va ocupa de asta, nu tu), descoperi ocazii de a face parte din proiecte mari, pe care nu le-ai fi putut prelua singur, înveți de la alte industrii, de la oameni care lucrează acolo în alte domenii”, spune Florin Roșoga, mentor virtual.

Principalii destinatari: tehnologia și industriile creative Platforma Start-up Cafe a inventariat 600 de antreprenori și freelanceri grupați în hub-urile din nouă orașe ale țării.

Scopul acestor spații de coworking este de a oferi o alternativă la birourile clasice. Ele se adresează antreprenorilor aflați la început de drum, start-up-urilor și freelancerilor care nu își permit să închirieze spațiu într-o clădire de birouri sau vor să se alăture comunității din jurul acestor hub-uri. Ideea a apărut acum 20 de ani în Berlin (hackerspace), unde pasionați de tehnologie se întâlneau pentru a lucra împreună. Conceptul a prins contur în SUA - unde a fost lansat primul hub - devenind răspândit și în România.

“București, Cluj, Timișoara, Constanța, Iași, Brașov, Galați, Sibiu sau Oradea sunt orașe în care s-au dezvoltat astfel de huburi care găzduiesc antreprenori și startup-uri, care activează, în special, pe zona de tehnologie sau în industrii creative. Există și spații de coworking gândite sub forma unor proiecte sociale (City Hub Constanța) care nu percep

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

membrilor taxe de închiriere, dar o parte dintre rezidenți oferă servicii voluntare pentru a sprijini funcționarea huburilor. Spațiile de coworking sunt în plină expansiune la noi în țară, fie ca model de business, fie prin sprijinul unor instituții sau companii care vor să încurajeze industria start-up-urilor. În cele mai mari oraşe începe să prindă contur un ecosistem de centre care ajută dezvoltarea start-up-urilor hi-tech. După mai bine de 15 de ani de creştere susţinută, alimentată de multinaţionale şi de exemplele de succes la nivel internaţional ale unor companii lansate de antreprenori locali, industria locală de IT a ajuns la un nivel de dezvoltare care permite conturarea unui ecosistem care să sprijine noul val de companii hi-tech, start-up-urile având posibilitatea de a închiria un spaţiu de lucru în hub-uri din capitală dar şi din marile oraşe”, relevă raportul.

Mai ieftine decât chiriile clasice “Spaţiile de coworking au început să apară din ce în ce mai mult în România şi acest lucru mă bucură foarte mult.

Sunt o persoană care promovează antreprenoriatul în rândul tinerilor, iar aceste spaţii sunt locul potrivit de unde poţi lucra şi unde îţi poţi dezvolta afacerea. Un hub este un spaţiu mare în care fiecare dintre noi ne putem închiria un birou. Spaţiul este deschis şi ajungi să lucrezi alături de alţi antreprenori sau freelanceri care lucrează la proiectele noi. Este foarte interesant că îţi poţi găsi parteneri pentru

afacerea ta foarte uşor. La fel îţi poţi găsi clienţi care au nevoie de serviciile tale.

Totodată, aceste spaţii de coworking sunt destul de ieftine în comparaţie cu închirierea propriului spaţiu de birou.

Preţurile la hub-urile din ţară pornesc undeva la 50 de euro pe lună, în funcţie de oraş. Evenimentele sunt extrem de utile, iar un asemenea hub organizează destul de multe evenimente speciale pentru membri şi nu numai. Poţi intra în legătură cu extrem de multe persoane, iar şansa ca afacerea ta să crească este destul de mare”, observă trainerul financiar Laurențiu Mihai.

Zona de coworking: până la 20 % din clădirea de birouri Furnizorii globali de spații în clădiri și-au adaptat și ei oferta. Una dintre cele mai cunoscute companii de închirieri de birouri instant, Regus, oferă 3.000 de adrese de coworking, cu șapte centre de business în capitală. Cei interesați pot să opteze pentru abonamente care sa le permită acces în zonele de business lounge sau de coworking de câte ori au nevoie: câteva ore sau zile pe lună sau nelimitat. Contractele se pot încheia pe termen scurt dar lung. Regus pregătește acum implementarea conceptului în Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, intenționând ca în acest an să atingă și nouă astfel de locații în București.

Cum arată oferta Regus: “Coworking-ul vă oferă beneficiile unui birou full-time, dar plătiți doar pentru numărul de birouri utilizate. Alegeți-vă propriul birou permanent sau așezați-vă oriunde doriți, pe parcursul zilei, printr-o configurare prin rotație, disponibilă după principiul primul venit, primul servit. Lucrați oriunde doriți, plătiți doar pentru ceea ce aveți nevoie. Nu e necesară vreo amenajare; utilitățile și echipamentele, inclusiv propria dvs. masă de birou și telefon personal, vă sunt puse la dispoziție”. Centrele de business au între 1.400 și 2.700 mp, dintre care până la 20 % zonă de coworking.

Există între 20 și 60 de desk-uri, în funcție de locație, și câte 2-4 săli de ședințe. Tipul de membru vizat îl reprezintă persoanele mereu în mișcare, care lucrează într-un domeniu activ, de vânzări, antreprenori, care au nevoie să fie în mai multe puncte din oraș într-o singură zi, dar și care nu au nevoie de un birou permanent, ci doar de câteva ore pe zi, cu toate facilitățile incluse, fără bătăi de cap în ceea

27

28

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ce privește administrarea unui spațiu de birou. O altă categorie este a celor care utilizează o singură locație ca birou fix drept mod de a eficientiza costurile pe termen lung.

Gigantul Google deschide șase hub-uri în România Google a anunţat extinderea programului Atelierul Digital prin deschiderea a șase hub-uri regionale în colaborare cu instituţii universitare din ţară, la București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Constanța și Brașov. Ele au ca scop conectarea mediului universitar cu cel de business, oferind studenţilor pregătirea practică în antreprenoriat şi marketing digital. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) pot cere prin intermediul acestora consultanţă în domeniul online.

Hub-urile sprijină start-up-urile prin oferirea unui spațiu de muncă în sistem colaborativ pentru studenții antreprenori și prin sesiuni de pregătire în domeniile business-ului și competențelor digitale. Hub-urile vor constitui un spațiu de întâlnire între studenți și IMM-urile locale.

Până acum 60.000 de persoane – studenți, antreprenori și angajați – au folosit Atelierul Digital. „Extinderea acoperirii internetului și tehnologiilor digitale a produs o schimbare structurală în mediul de afaceri.

Companiile, indiferent de dimensiunea lor, pot avea acces la un public global. Puține IMM-uri din România exploatează oportunitățile mediului digital: doar 22 % utilizează instrumente online și 5 % vând online. Hub-urile Atelierului Digital își propun să pregătească viitorii antreprenori și IMM-urile în a face față provocărilor economiei digitale”, a declarat Elisabeta Moraru, country business development manager la Google Romania.

Impact și-a triplat spațiul la București La București, Impact Hub și-a relocat spațiul pe o suprafață de trei ori mai mare decât cea precedentă. Aici derulează programele Hubcelerator (de accelerare, adresat startupurilor într-o fază incipientă), Startarium.Inc (cu componente de incubator și de accelerator) și se va axa pe programe care se vor adresa unor afaceri aflate în alte stadii decât cele abordate până în prezent. Suprafața hub-urilor era de 1.600 mp în București și de 1.200 mp în Cluj-Napoca, însă ultimul nu mai este funcțional. “Începând cu 31 decembrie 2017, spațiul de coworking & evenimente al Impact Hub Cluj-Napoca este închis permanent”, a anunțat conducerea acestuia.

Există 300 de membri în cele două orașe care au la dispoziție o sală de întâlniri, trei cabine de Skype și trei săli de evenimente pentru fiecare locație. Orele de program sunt 09-21, însă rezidenții au acces în spațiu non-stop. Chiria lunară variază între 400 și 1.100 de lei, cu taxa pe valoarea adăugată inclusă, în preț fiind incluse accesul în toate spațiile din perimetru și la alte hub-uri din lume, Wi-Fi și imprimantă, spațiu de depozitare și opțiune pentru birou fix. În capitală mai activează astfel de centre precum TechHub, WeLoveDigital, Flash Hub, The Office, NOD Makerspace, 360Hub, DHB, Pura Vida, Cafe Floreasca, Coworking București, ThinkSpace, TheAtelier.ro, Seneca Anticafe.

Printre inovațiile aduse de proprietari se numără unelte și echipamente pentru fabricație digitală și prototipare rapidă (NOD), colectarea corespondenței primite, acces gratuit la flipchart, tablă magnetică și markere, telefon cu posibilitatea de organizare de teleconferință (Flash Office), bibliotecă și librărie cu 8.000 de titluri unice (Seneca), acces la comunitățile locale de tech (TechHub).

Seri de jocuri electronice și petreceri cu sangria Cluj Cowork a fost promovat de omul de afaceri Robbert Visser, în 2011, care locuia în oraș de cinci ani. El a des-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

coperit mai multe oportunităţi pentru o asemenea afacere și a cunoscut mulţi programatori şi profesionişti din IT, care aveau nevoie de un spaţiu dedicat liber pentru a lucra şi a dezvolta o comunitate. Iniţial, hub-ul era format din trei încăperi la parter, iar din 2012 cumula nouă camere, cu 400 mp, care însumează 400 mp de spaţiu de coworking. “În fiecare săptămână, două ONG-uri lucrează la proiecte deosebite în acest spaţiu. Într-un cadru mai informal, trebuie să ştiţi că în fiecare joi luăm prânzul împreună. Mâncarea este gătită de o bucătăreasă pasionată care are grijă să ne surprindă cu fiecare meniu. Ce altceva se mai întâmplă aici? Seri de board games şi petreceri cu sangria. Toate acestea pentru a ne cunoaşte, pentru relaxare şi o muncă mai productivă în următoarea zi”, menționează administratorii Cluj Cowork.

ClujHub a presupus o investiție inițială de 400.000 de euro, fiind axat pe lansarea de start-up-uri și pe organizarea de incubatoare de afaceri. A fost înființat pe strada Pitești, unde activau 70 de membri, care plăteau o chirie între 60 și 150 de euro, iar apoi s-a mutat în complexul comercial Central. Un alt hub, ClujMakers, e dedicat celor care lucrează în zona marketingului online, inginerilor, arhitecţilor, artiştilor.

Apare primul spațiu de coworking din “secuime” Cowork Timișoara este un loc de accelerare a comunității start-up și de promovare a creativității și inovării digitale. Prin crearea acestui spațiu de lucru colaborativ, startup-urile și freelancerii din domeniu se conectează la o comunitate ce are la bază schimbul de know-how și idei.

Rezidenții beneficiază de programe de dezvoltare specializate, sesiuni de mentorat unu la unu cu specialiști, evenimente, ateliere cu lideri de opinii, seminarii motivaționale, programe de formare în antreprenoriat și IT. Valorile în jurul cărora a fost clădit acest concept sunt “lucrează, învață & dezvoltă-te și conectează-te”! Fiecare dintre cele trei pachete pentru membri conține beneficii precum internet de mare viteză prin Wi-Fi, spațiu de întâlniri cu preprogramare, acces la chicinetă, cafea și ceai.

The Grape este primul hub din Iași, cofondatorii fiind un grup de prieteni tineri care vor să dezvolte comunitatea antreprenorială din oraș. Investiția a fost minimă la început, iar acum pe 200 mp îşi desfăşoară activitatea 15 organizaţii (firme, asociaţii, freelanceri). Un abonament lunar pe o perioadă nelimitată costă 400 de lei.

La Sibiu a apărut un spațiu mai mic, Central Hub, cu o chirie practicată de 120 euro, iar MyHub este adresat freelancer-ilor şi afacerilor mici, la început de drum.

La Constanţa, City Hub se întinde pe 1.500 mp, cu spații

IT

dedicate pentru evenimente şi birouri. De la înființare centrul a fost vizitat de 20.000 de oameni. La ForteLife, destinat rezidenței permanente și evenimentelor, chiria lunară este de 300 de lei. În reședința de județ a Bihorului, Coworking Oradea este un sediu pentru antreprenorii, freelanceri, angajaţi independenţi. Inițial a funcționat pe bază de contribuții, apoi s-a optat pentru o chirie lunară de 400 de lei. Oradea București: 80-236 euro Tech este organizat ca asociație nonCluj-Napoca: 60-150 euro profit, cu taxă de 100 lei/lună sau Sibiu: 120 euro 1.000 lei/an.

Timișoara: 99 euro OneZero din Brașov se întinde pe Brașov: 50-79 euro 200 mp, unde lucrează 10 membri, Iași: 86 euro și are spațiu de cafenea, pachetele de Oradea: 86 euro închiriat fiind între 50 și 79 de euro, Constanța: 65 euro în funcție de opțiuni. În același oraș, Hub 1317 include 13-15 mebri, care plătesc o taxă lunară medie de 299 de lei. Un astfel de centru hub a apărut și la Sf. Gheorghe, botezat Inno Hub.

Chirii lunare în hub-uri

29

30

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Automotive 4.0 - abordarea managementului riscurilor ținând cont de provocările noilor tehnologii de Cristi BRAGA, Consultant și Trainer WSQR - SC Werner Seeger Qualitätsmanagement Romania SRL

Sunt deja câțiva ani buni de când se vorbește despre Automotive 4.0 și despre cum evoluează producția de automobile până în 2020, bazându-se pe proiectul Industry 4.0, ca o revoluție în industrie care combină metodele de producție cu tehnologia de ultimă oră de informare și comunicare, viitorul producției și al muncii.

Proiectul Industry 4.0 a fost lansat de către Germania, ca o platformă cu obiectivul principal de asigurare și dezvoltare a poziției internaționale de top în domeniul producției industriale. Scopul acesteia este de a dezvolta o înțelegere globală consecventă a Industriei 4.0 prin dialogul cu întreprinderile, sindicatele, știința și guvernul .

Revenind la Automotive 4.0, etapele prin care industria de automobile a cunoscut dezvoltarea, pot fi enumerate astfel: Automotive 1.0 - ca referință fiind producția de masă, deci linia de montaj Ford ca prima linie de asamblare automobile din lume, Automotive 2.0 - autoturisme mai bune, mai rapide și integrarea furnizorilor auto, Automotive 3.0 - introducerea elec-

tronicii, a sistemelor de siguranță și eficiență, Automotive 4.0 - conducere automată, conectivitate și mobilitate partajate.

De-a lungul acestor pași în dezvoltare, pentru a putea eficientiza producția, dar – mai ales – pentru a putea câștiga încrederea clienților și a menține la un nivel ridicat satisfacția acestora, precum și pentru a crește fiabilitatea acestor mașini, în industria auto s-a utilizat pe larg un instrument de analiză și tratare a riscurilor, FMEA (Failure Mode and Effect Analysis) – analiza modurilor de defectare și a efectelor acestora, instrument care a apărut în aeronautică, la NASA, ca necesitate de a preveni reapariția dezastrului Apollo 1, apoi fiind utilizat în diferite industrii, iar în 1977 să fie utilizat și în industria auto de către Ford.

Evident, acest instrument a cunoscut o dinamicitate accentuată, două binecunoscute organisme internaționale care reunesc producătorii de automobile și furnizori ai acestora, AIAG și VDA – piața nord-americană și

„The automotive industry as a digital business“, Rainer Mehl and Srini Koushik AUTOMOTIVE 4.0, Sensing the road ahead for tier 1 suppliers, December 2015 Platform Industrie 4.0, http://www.plattform-i40.de/I40/Navigation/EN/Industrie40/WhatIsIndustrie40/what-is-industrie40.html 4.

STAMATIS D.H., Failure Mode and Effect Analysis: FMEA from Theory to Execution, ASQ Quality Press, 2003 1.

2.

3.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cea germană, elaborând propriile manuale aplicabile, ultimele revizii ale acestor manuale fiind din 2008, respectiv 2012. Dar piața auto însăși are și ea o dinamicitate accentuată, concernele producătoare de automobile dezvoltând deja tehnologii aplicabile moderne, comunicațiile din interiorul automobilului – atât dintre dispozitivele necesare funcționării acestuia, cât și interfața cu conducătorul și pasagerii – conducând la nevoia de adaptare a standardelor actuale, deci și a acestor manuale. Aceste două manuale au cerințe mult asemănătoare, însă au și multe diferențe, ceea ce face ca un furnizor care produce pentru ambele piețe să fie nevoit a le utiliza pe amândouă.

Astfel, în anul 2017, AIAG și VDA au implementat un grup comun de lucru având ca scop crearea unui set comun de cerințe care să permită furnizorilor să aibă un singur proces de FMEA și un set asociat de metode și instrumente pentru a elabora analize robuste, exacte și complete, care să răspundă nevoilor și așteptărilor oricărui client, publicând documentul ”FMEA Alignment VDA and AIAG” în care descriu pașii de lucru și scopul acestui grup. La finalul anului 2017, grupul de lucru a publicat, pe cele două site-uri AIAG și VDA, așa-numita ”carte galbenă” pentru a fi analizată de specialiști și pentru a putea fi revizuită pe baza acestui feedback.

Cum provocările deja existau datorită informatizării dispozitivelor, interfeței și comunicării lor - care necesită o analiză a noilor riscuri și acțiuni de reducere sau de evitare a acestora pe măsură (noul standard ISO 26262 din 2011 reglementează siguranța funcțională a pieselor pentru automotive) - privind către automobilul autonom către care producătorii de automobile și-au orientat dezvoltarea și și-au alocat bugetele, din martie 2016 GM achiziționează Cruise Automation (start-up-ul mașinii autonome), BMW prezintă conducerea autonomă ca unul dintre cei 5 stâlpi ai NEXT strategy BMWi și Daimler trimite, pe ruta StuttgartRotterdam, trei camioane autonome, la numai o lună mai târziu, Volvo promite să testeze 100 de automobile autonome în orașele Chinei, mai apoi – în mai 2016 – Ford și NVIDIA utilizează senzorii optici LiDAR, iar VW achiziționează acțiuni la Gett – ambele pentru același scop al automobilului autonom. De asemenea, companii ca Uber, Zoox, Google, Tesla, Apple au accentuat dezvoltarea testelor sau a producerii propriilor mașini autonome, Uber și Toyota anunțând colaborarea pe același subiect.

Drept urmare, AIAG și VDA au introdus în noul manual și un supliment pentru siguranța funcțională,

AUTOMOTIVE

FMEA-MSR (Monitoring and System Response) monitorizarea și răspunsul sistemului, care își propune să furnizeze un model de analiză eficace a riscurilor diagnozei în menținerea siguranței funcționale. Cum în noua abordare în clasificarea riscurilor, indicele prioritate risc (RPN) a fost înlocuit de acțiunea prioritară (AP), și la FMEA-MSR clasificarea riscurilor utilizează tot acțiunile prioritare, iar – daca la FMEA grilele de evaluare se referă la severitate (S), apariție (O) și detecție (D) – aici grilele de evaluare se referă la severitate (S), frecvență (F) și monitorizarea (M) diagnozei. Tot aici trebuie să menționăm necesitatea utilizării FMEDA (Failure Modes, Effects, and Diagnostic Analysis), un instrument de analiză detaliată a modurilor de defectare și a diagnosticării echipamentului, pentru determinarea ratelor defectării.

Concluzionând, pentru ca rezultatul evaluării și al prioritizării riscurilor să fie valid pe termen mediu și lung, este la fel de important ca sistemul de management al calității implementat în organizație să fie suficient de matur și robust. Mai mult, acest sistem trebuie să conțină obligatoriu un proces detaliat de răspuns rapid la problemele de calitate (cum ar fi des întâlnit QRQC sau varianta ce include și cerința de la General Motors, FRLQI ) pentru a trata, pe niveluri, problemele care apar, încă dintr-un stadiu incipient, pe de o parte, dar și pentru a valida evaluarea probabilității de apariție a modurilor de defectare bazate pe acțiunile de prevenire și detectarea lor, pe de alta parte.

http://vda-qmc.de/en/publications/fmea-alignment/ Roland Berger, Global Automotive Supplier Study 2016 7.

AOUDIA H, TESTA Q., Perfect QRQC, The basics, Paris, Maxima (p. 157-188), 2011 8.

I.C. Braga, D. Rusu, R. Udroiu, A. Nedelcu, Fast Response on Layers at Quality Issues As Part Of Quality Manage-ment System InAutomotive Manufacturing, MakeLearn & TIIM 2016 Joint International Scientific Conference 5.

6.

31

32

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Together for great business Automotive Expo 2018 de Ligia VORO

Tehnologia avansează în industria auto atât de rapid, încât de la an la an, produsele dezvoltate și serviciile furnizate ne surprind plăcut. Așa a fost și la ediția 2018 a Automotive Expo. Evenimentul cu motto-ul “Together for great business” a fost organizat de Green Roua, Industrialin, în parteneriat cu ACAROM, la Redal Expo din Sibiu la sfârșitul lunii martie.

Eveniment dedicat exclusiv b2b-urilor pe auto, Automotive Expo 2018 a oferit o platformă offline pentru producătorii de componente și furnizorii de servicii care și-au expus produsele și și-au prezentat serviciile, în cadrul unor întâlniri anterior programate pe platforma online www.industrialin.com. A fost deosebit de interesant să participăm la tumultul expozițional și să luăm pulsul unei industrii în care cercetarea-dezvoltarea-inovarea joacă un rol primordial.

Nutechnologies, fascinația imprimantelor 3D Pe unul dintre cei doi asociați ai companiei timișene Nutechnologies, Cristian Foral, l-am prins spre finalul expoziției, după ce și-a încheiat multele întâlniri programate.

Compania Nutechnologies a fost fondată în 2012, din dorința de a fi reprezentanța în România a firmei Stratasys, lider mondial în producția de imprimante 3D. “În 2012, piața de printere 3D profesionale în România era într-un stadiu incipient, practic noi am început să formăm piața. În 2013 ne-am achiziționat prima imprimantă și am început să furnizăm servicii de printare 3D și, în același timp, am început să construim showroom-ul nostru de imprimante 3D în Timișoara, ajungând în 2018 să avem 7 imprimante 3 D în acesta”, ne povestește Cristian Foral. În acest moment, Nutechnologies deține, din 9 martie 2018, când a fost livrată, cea mai mare imprimantă pe care Stratasys o are la ora actuală, imprimantă care poate să printeze piese de aproape 1 m lungime. Imprimanta a fost achiziționată din fonduri europene, printr-un proiect de 200.000 de euro, contribuția companiei din Timișoara fiind de 20 %.

“La ora actuală cred că suntem cel mai mare centru de printare 3D din România pentru că deținem cele mai multe printere profesionale”, subliniază Cristian Foral, care deține și funcția de director de vânzări al companiei.

Pentru viitor, Nutechnologies intenționează să dezvolte printarea 3D în fabrici, mai mult decât partea de prototipare. “Încercăm să le arătăm și să îi convingem pe potențialii clienți că pot să facă mult mai multe lucruri cu aceste imprimante – adică suporți, scule, tot felul de unelte pe care ei le pot folosi în procesul de producție. Țintele noastre sunt industria automotive și dentară care s-a dezvoltat foarte mult”, ne-a explicat Cristian Foral.

Mai ales că, potrivit opiniei asociatului Nutechnologies, partea de printare 3 D în metal se va dezvolta mult în viitor. “Vor apărea imprimante noi și zeci de materiale noi pentru acestea, iar multe fabrici se vor orienta în partea de a înlocui frezarea și alte metode clasice în zona de printare 3D, pentru că obții destul de repede piesa pe care o dorești, obții orice geometrie pe care o dorești și calitatea pieselor este foarte bună”, punctează acesta.

La Automotive Expo, Nutechnologies participă pentru a patra oară.

“Am fost foarte plăcut surprinși pentru că este mult mai multă participare și mult mai mult interes pe partea de printare 3D sau digital manufacturing. Au venit companii mari – Renault, Ford, Continental, Bosch și mulți alții care ne-au solicitat discuții”, a conchis Cristian Foral.

Renishaw, liderul mașinilor de măsurat La standul Renishaw urmăresc un robot care măsoară piese din metal. Iar explicațiile nu întârzie.

“E o mașină de verificat piese în industria de automobile, tehnică medicală, aeronautică, unde trebuie verificate piesele 100 % sau măcar statistic. Nu este o mașină care să stea într-o cameră cu atmosferă controlată, ci în atelier, lângă mașina care produce piesele, iar operatorul, după ce descarcă mașina, poate să le încarce în mașina noastră Equator

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

acum am ajuns la 9, încă 3 mașini vor sosi anul acesta”, ne prezintă compania Marius Duică.

Investiția reprezintă și o oportunitate pentru a atrage noi clienți, astfel că participarea la expoziția de la Sibiu este explicabilă.

“Participăm la expoziție pentru că o considerăm o oportunitate de a ne întâlni cu alți jucători din piața auto, ne putem vedea față în față, ne putem prezenta produsele și să facem un prim pas pentru a crea o legătură cu potențialii clienți pentru a ne dezvolta afacerile în România”, consideră Marius Duică, Sales Manager RPS.

Roboții colaborativi Alfa Test ca să le verifice. Verificarea se face automat, iar mașina face automat corecțiile de scule în mașina care produce piesele, în așa fel încât rebuturile sunt excluse. Operarea mașinii de către operator este foarte simplă pentru că are de ales o imagine din lista de programe disponibile ale mașinii, după care poate da drumul la mașină printr-un simplu click. E adevărat că în spatele său există o programare care trebuie făcută pentru fiecare tip de piesă în parte”, îmi explică Cezar Seceleanu, reprezentant al Cisimpex, companie care în mai împlinește 25 de ani de activitate, lucrează cu Renishaw din 1999, iar până acum nu a avut nicio reclamație de calitate.

Precizia mașinii e de 1 micron.

Miliardarul de origine irlandeză Sir David Roberts McMurtry, fondatorul companiei engleze Renishaw, lider în domeniu, a revoluționat piața mașinilor de măsurat, iar astăzi aproape 75 % din profitul companiei este reinvestit în cercetare, pentru a fi întotdeauna cu un pas înaintea concurenței.

Röchling - componente de precizie Înființat ca o afacere de familie în Germania acum peste 110 ani, în domeniul extracției de cărbune, grupul Röchling activează astăzi în domeniul producției de mase plastice, pe trei divizii – medicală, inginerie, automotive, având 86 de unități în întreaga lume.

Divizia automotive este împărțită în două – Röchling Automotive care se ocupă de injecția pieselor și/ componentelor pentru industria auto, și Röchling Precision Components (RPS), ai căror reprezentanți au fost prezenți la expoziție.

RPS deține mai multe fabrici în Europa – Germania, Cehia și România, China și, de dată recentă, în Mexic.

“RPS deține la Pitești o fabrică, un proiect greenfield, lucrăm în România, momentan cu un singur client, Hella. În 2014 am început activitatea cu două mașini de injecție,

Paul Olariu, Sales Engineer Alfa Test Timișoara, ne introduce în lumea roboților colaborativi. “În această prezentare este vorba despre robotul colaborativ Universal Robots UR5, care, practic, demonstrează o aplicație de găsire a centrului unui obiect, de urmărire a unei suprafețe pe o axă Z sau de o inserare de PIN astfel, în cazul în care locul în care trebuie inserat nu este foarte bine definit, acesta caută cu precizie urmărind pereții pentru a putea insera corect”, ne explică acesta.

Alfa Test este o companie 100 % românească.

“Lucrăm ca distribuitor și ca integrator pentru Universal Robots pe parte de soluții de automatizare, precum și cu roboții mobili industriali care sunt destinați să rezolve problemele de logistică din cadrul companiilor. Practic, acesta merge în depozit, ia materialele și merge pe linii pentru a aproviziona”, ne traduce într-un limbaj pentru profani Paul Olariu.

Pe parte de roboți, Alfa Test răspunde de România și Bulgaria, unde are un birou, iar, pentru celelalte echipamente, lucrează în cinci țări – România, Bulgaria și o parte din țările din fosta Iugoslavie.

Noi piețe pentru Aages Listată anul trecut la Bursa de Valori București, compania mureșeană Aages are un 2018 special, recunoaște directorul general Molnár Gábor, deoarece producătorul unei game largi de echipamente de inducție livrează mașini în câteva țări noi, în urma semnării unor contracte cu clienți din Belgia, Tunisia sau Israel.

“Noi proiectăm și instalăm mașini care sunt folosite în industria auto și pentru că în această industrie tehnologiile se schimbă, piesele se schimbă, noi suntem legați de ei și încercăm, prin mașinile noastre, să îi sprijinim, urmărind tendințele și uneori chiar anticipăm tendințele. Mașinile pe care le fabricăm în ultimii ani sunt complet automatizate, cu roboți”, explică directorul general.

Una dintre resursele majore pe care compania mizează sunt salariații, 140-145 în momentul de față în grupul de firme din care face parte Aages.

“Noi încercăm să dezvoltăm personalul pentru că totul vine de la persoane, antrenăm și specializăm oameni pentru că afacerea noastră este în creștere și geografic, și ca diversitate”, subliniază Molnár Gábor.

De altfel, de activitatea și productivitatea acestora este legată și una dintre investițiile pe care compania le va demara la Sângeorgiu de Mureș, acolo unde este, de altfel, sediul firmei – o nouă hală structurată pe anumite operațiuni.

Compania care a fost prezentă și anul trecut la expoziția de Timișoara consideră evenimentul unul important.

“A fi prezent acolo unde pot apărea clienții este absolut necesar și, în mod sigur, produce efecte. Deja am avut

33

34

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

discuții care pot să genereze contracte noi. Și spre lauda colectivului nostru și a muncii lor deja avem ce prezenta, nu trebuie să explicăm foarte mult”, conchide directorul general al Aages.

WSQR pregătește Sibiu Quality Days Werner Seeger Qualitätsmanagement România este un important furnizor de consultanță în management, audit, organizare și dezvoltare personală, training în domeniul managementului calității, în special pentru companiile din industria automotive.

Werner Seeger Managementul Calităţii a fost înfiinţată în 2001, iar începând cu anul 2006, este partener oficial al Centrului pentru Managementul Calităţii al Asociaţiei Industriei Auto din Germania (VDA QMC).

“Caracteristicile noastre cele mai importante - orientarea către client și know-how-ul de a oferi servicii de înaltă calitate - au reprezentat încă de la început atributele principale care întăresc poziția companiei pe piața locală și internațională.

Consultanții și trainerii WSQR sunt constant calificați și instruiți de către VDA QMC, iar experiența pe care au dezvoltat-o, la nivel de top, în companiile lidere pe piața automotive, îi califică pentru a face diferența în sesiunile de coaching, training, audit sau workshop livrate”, punctează Mădălina Constantin, Business Development Manager.

Participarea la Automotive Expo şi B2B din data de 29 martie 2018 reprezintă una dintre activitățile în care compania WSQR a decis să investească încă din a două jumătate a anului 2017.

“Evaluez această acțiune ca fiind extrem de benefică, deoarece consider că nu s-a inventat încă un înlocuitor pentru interacțiunea directă, strângerea de mână fermă și relaționarea non-formală. Astfel, din punct de vedere al generării de oportunități de afaceri, acest eveniment reprezintă o platformă excelentă de a intra în contact direct cu piața, cu prospecții și, desigur, chiar și cu concurența. Apreciem acest tip de oportunități de networking, după cum știți, noi organizăm anual un eveniment dedicat dezvoltării de noi sinergii – cel mai important eveniment din managementul calității din România - Sibiu Quality Days”, ne-a anunțat Mădălina Constantin.

Sibiu Quality Days by Werner Seeger va avea loc între 2223 noiembrie 2018.

ACAROM, un partener constant Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) a lipsit doar o singură dată ca partener al Automotive Expo.

“ACAROM promovează în cadrul acestui eveniment interesele societăților membre și atâta timp cât le oferim posibilități să își dezvolte afacerile atât prin evenimente de genul b2b cât și prin partea de conferințe și întâlniri de business, pentru noi este un avantaj, pentru că membrii noștri cresc și se dezvoltă”, punctează Adrian Sandu, secretar executiv al asociației.

Peste 160 de companii din domeniu, cu o cifră de afaceri de peste 14 miliarde de euro dintr-un total de 23,5 miliarde de euro, și cu peste 95.000 de salariați, aproape jumătate câți numără industria, sunt membre ale ACAROM. Iar perspectivele sunt bune.

“Dacă nu vor apărea noi valuri de criză, considerăm că ne vom dezvolta, iar cifra de afaceri în industria auto din România poate crește cu un procent de două cifre. FORD a anunțat deja creșterea producției la Uzina de la Craiova pentru EcoSport, Dacia se află pe un trend pozitiv, mai multe companii furnizoare de componente au anunțat investiții suplimentare, deci proiectele se dezvoltă. Vrem legislație previzibilă și stabilitate”, subliniază Adrian Sandu.

Bineînțeles rămân încă nesoluționate complet și problemele legate de învățământul profesional, de lipsa de specialiști, cu toate că învățământul dual se dezvoltă, unul dintre cele mai noi proiecte fiind dezvoltat în zona Mioveni, iar universitățile cu profil tehnic au introdus specializări care să răspundă cerințelor companiilor din industria auto.

Suport pentru industrie Green Roua Automotive Expo 2018 a fost clar un succes. Am văzut-o după numărul de expozanți, 99, și ne-a confirmat și Claudiu Georgescu, manager general Green Roua, organizatorul evenimentului, deoarece a fost nevoit să refuze furnizori deoarece nu mai putea fi regândit spațiul expozițional.

Ar mai fi de menționat că au fost 99 de furnizori și aproape 60 de cumpărători, la această ediție a Automotive Expo.

Green Roua organizează evenimente nișate dedicate automotive și industriei încă din 2013. „Încet-încet, evenimentul a evoluat în continuare ca întâlniri b2b, dar planificate direct de către participanți prin intermediul unei platforme online, iar în plus față de întâlnirea la o masă, furnizorii au, de doi ani, și standuri ca să își expună produse, echipamente, astfel că discuția cu potențialii clienți să fie mult mai facilă. În fiecare an am crescut cu 25-30 %, atât ca și număr de expozanți, dar, mai ales, ca și număr de cumpărători, aici e miza, cred că pe orice domeniu”, ne-a spus Claudiu Georgescu.

Pentru evenimentele viitoare, acesta anticipează, de asemenea, o creștere, de aceea echipa sa lucrează susținut la platforma online www.indusialin.com, unul din motoarele de promovare a evenimentelor.

Cheia succesului e dată de comunicarea activă cu participanții, deoarece recomandările acestora sunt integrate în evenimentele viitoare, colaborarea cu Asociația Constructorilor de Automobile și, desigur, de platforma online.

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

35

Consiliul Județean Cluj Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Cluj Muzeul de Istorie Turda

Turda History Museum

Castelul Bánffy din Bonțida

Bánffy Castle in Bonțida

Muzeul de Istorie din Turda a luat fiinţă în 1943, patrimoniul muzeului însumând aproximatix 30.000 de obiecte reprezentative pentru toate perioadele istorice. Primele exponate datează încă din paleoliticul mijlociu (cranii de urs de peşteră, dinţi de rinocer şi de mamut), continuând cu neoliticul (topoare din piatră şlefuită, războaie de ţesut), dar şi cu epoca bronzului care este foarte bine reprezentată prin ustensile casnice, unelte, arme, podoabe. Colecţia epocii romane este cel mai bine reprezentată prin monumente epigrafice şi sculpturale, precum și elemente arhitectonice - capiteluri, fusuri de coloană, baze de coloană.

Un obiect de atracție îl constituie tabloul de mari dimensiuni (3/4m), pictat în anul 1898, de către pictorul maghiar Kōrōssfōy Krisch Aladar care are în centru figura reformatorului David Francisc. Tabloul reprezintă scena proclamării libertăţii cultelor religioase în Transilvania în cadrul Dietei de la Turda din anul 1568 ţinută în biserica romano-catolică Sf. Maria.

Destinată pentru vama sării de la Turda, clădirea a servit şi ca reşedinţă temporară a principilor Transilvaniei în timpul vizitelor în zonă, de unde şi denumirea de Casă Princiară sau Palat Voievodal.

Castelul Bánff y din Bonţida este unul din monumentele de arhitectură reprezentative pentru barocul transilvan, bogăţia de elemente specifice acestui stil arhitectonic aducându-i şi numele de „Versaille-ul Transilvaniei”. A fost ridicat de familia Bánff y în comuna Bonţida, localitate situată la aproximativ 30 km est de Cluj-Napoca. Principalele clădiri ale palatului sunt dominate de elementele arhitectonice specifice stilului renascentist, în secolul al XVIII-lea realizându-se extinderi în stil baroc.

Regele Sigismund de Luxemburg donează în anul 1387 domeniul de la Bonţida către familia Bánff y, în primă fază fiind construită aici o cetate înconjurată de un sistem de fortificaţii. În secolul al XVII-lea, Dionisie Bánff y construieşte o primă clădire proiectată sub forma unui ansamblu fortificat, cu poziţioTelefon/fax: (004) 0264-450.410 Email: contact@cniptcluj.ro Web: www.clujtourism.ro

Turda History Museum was founded in 1943, the museum’s heritage amounting to approximately 30,000 representative objects of all historical periods. The first exhibits date back to the Middle Palaeolithic (cavebear skulls, rhinoceros and mammoth fangs), continuing with the Neolithic (polished stone axes, weavers) and the Bronze Age that is well represented by household utensils, tools, weapons, and ornaments.

The Roman age collection is best represented by epigraphic and sculptural monuments, as well as architectural elements - capitals, column spindles, column bases.

The large (3/4m) painting of Hungarian painter Kōrōssfōy Krisch Aladar painted in 1898, that pictures the figure of the reformer David Francisc is an object of attraction. The painting represents the moment of proclamation of freedom for religious cults in Transylvania as part of the Turda Curia in 1568 held in the Roman Catholic Church of St. Mary.

Designed for the Turda salt mine custome house, the building served as a temporary residence of the Transylvanian princes during the visits to the area, hence the name of the Princely House or the Voivode Palace.

Bánff y Castle in Bonţida is one of the architectural monuments representative of the Transylvanian Baroque, and because of the richness of elements specific to this architectural style it is also known as ‘The Versailles of Transylvania”. It was built by the Bánff y family in Bonţida village, located about 30 km east of Cluj-Napoca. The main buildings of the palace are dominated by the architectural elements specific to the Renaissance, and, in the 18th century, baroque extensions were made.

In 1387, King Sigismund of Luxembourg donated the domain of Bonţida to the Bánff y family, and at first a stronghold was built here, surrounded by a fortification system.

In the seventeenth century, Dionisie Bánff y builds the first building designed as a fortified ensemble, with the bulwarks in the four corners. A tower was placed at the entran-

Cluj Tourism

Cluj Tourism App

36

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Consiliul Județean Cluj Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Cluj narea bastioanelor în cele patru colţuri. La intrare a fost amplasat un turn, iar în sudul ansamblului a fost amenajată o grădină.

Reconstrucţia castelului este iniţiată de Dionisie Bánff y al II-lea, începând din 1745, în stil baroc austriac. Palatul în timpul său se prezintă sub forma literei U, în această perioadă fiind realizat şi parcul de agrement, în acelaşi stil baroc, cu alei, lac, statui şi fântâni arteziene. În timpul lui József Bánff y, descendent al familiei, este ridicată o nouă aripă a clădirii, perpendicular pe latura sudică a incintei castelului, acesta refăcând şi aspectul parcului. În anul 1944, castelul a fost folosit ca spital militar, fiind apoi serios avariat prin vandalizare şi incendiere de trupele germane aflate în retragere. După anul 1950, una din aripile castelului a devenit sediul Cooperativei Agricole de Producţie Bonţida. În prezent, castelul este în administrarea Fundaţiei Transylvania Trust care are ca scop restaurarea şi valorificarea potenţialului domeniului de la Bonţida, aici fiind organizate în prezent numeroase activităţi cultural-artistice care atrag un număr mare de vizitatori.

ce, and a garden was arranged in the south side of the ensemble.

Dionysie Bánff y II starts the reconstruction in 1745 in Austrian Baroque style. In his time, the palace is in the form of the letter U, during this period the recreational park in the same baroque style, with alleys, lake, statues and artesian fountains was built.

During József Bánff y’s time, a descendant of the family, a new wing of the building is raised, perpendicular to the southern side of the castle, he also restores the park.

In 1944, the castle was used as a military hospital, after that it was seriously damaged by vandalism and arson of back pulling German troops. After 1950, one of the castle wings became the headquarters of Bonţida Agricultural Cooperative of Production.

Currently, the castle is managed by the Transylvania Trust Foundation, which aims to restore and capitalize on the potential of Bonţida, where many cultural and artistic activities are currently organized, attracting a large number of visitors.

Catedrala armeano-catolică The Armenian-Catholic din Gherla Cathedral in Gherla Oraşul Gherla este cunoscut în epoca medievală sub numele de Armenopolis, fiind unul din importantele centre ale comunităţii armeneşti din Europa Centrală şi de Sud-Est. O comunitate prosperă de negustori decid să ridice o catedrală episcopală în anul 1748. Între anii 1748-1804 în centrul oraşului Gherla, pe actuala stradă Gheorghe Şincai, se ridică o biserică monumentală în stil baroc cu hramul Sfintei Treimi, având hram secundar Sfântul Grigorie Luminătorul.

Biserica este un monument de arhitectură al stilului baroc transilvan. Deasupra intrării principale au fost ridicate trei turle - o turlă principală încadrată de două turle secundare cu dimensiuni mai reduse. Pe lângă altarul principal există alte patru altare: altarul dedicat Fecioarei Maria, altarul dedicat Sfântului Grigorie Luminătorul, altarul dedicat Sfântului Iosif și altarul dedicat Sfântului Ioan de Nepomuk. Altarul principal şi altarele secundare sunt decorate cu Telefon/fax: (004) 0264-450.410 Email: contact@cniptcluj.ro Web: www.clujtourism.ro

Cluj Tourism

The town of Gherla was known in medieval times as Armenopolis, being one of the most important centers of the Armenian community in Central and SouthEastern Europe. A thriving community of merchants decides to raise a cathedral in 1748. From 1748 up to 1804 in the center of Gherla, now Gheorghe Şincai street, stood a monumental Baroque church dedicated to the Holy Trinity, with St. Gregory the Illuminator as secondary saint.

The church is an architectural monument of Baroque Transylvanian style. Over the main entrance three steeples were raised - a main steeple framed by two smaller secondary ones. Besides the main altar, there are four other altars: the altar dedicated to the Vi rgin Mary, the one dedicated to St. Gregory the Enlightener, the altar dedicated to St. Joseph and the last one dedicated to St. John of Nepomuk. The main altar, as well as the secondary ones, is decorated with paintings and statues specific to Baroque style.

Cluj Tourism App

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

37

Consiliul Județean Cluj Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Cluj picturi şi statui specifice stilului baroc. În biserică se află un tablou ,,Coborârea lui Iisus de pe Cruce” ce se presupune a fi opera lui Rubens. Acest tablou a fost dăruit de împăratul Francisc I ca recunoştinţă pentru donaţiile importante destinate visteriei imperiale. Biserica avea un gard pe care se regăseau statuile apostolilor. În 1960, acest gard a fost dărâmat, statuile fiind mutate în interiorul bisericii la intrarea nordică, respectiv pe holul bisericii. Statuile Sfinților Apostoli Petru şi Pavel sunt în mărime naturală.

In the church there is a painting, „The Descent of Jesus from the Cross” which is told to be the work of Rubens. This painting was given to the church by Emperor Francis I as a token of gratitude for the important donations to the imperial treasury. The church had a fence on which the statues of the Apostles stood. In 1960, this fence was demolished; the statues were moved inside to the northern entrance of the church and, in the hall of it. The statues of the Apostles Peter and Paul are full size.

Lacul Beliș-Fântânele

Beliș-Fântânele Lake

Cheile Turenilor

Turenilor Gorge

Lacul Beliş-Fântânele se încadrează în categoria lacurilor artificiale de acumulare, fiind localizat la confluenţa dintre Munţii Gilăului (est), Munţii Vlădeasa (vest) şi Muntele Mare (sud), judeţul Cluj. Are o suprafaţă de 9,8 km pătraţi şi o lungime de 13 km, fiind situat la o altitudine de 990 m.

Principalul scop al amenajării îl reprezintă producerea energiei electrice, acest baraj asigurând debitul necesar centralei hidroelectrice de la Mărişel. Între anii 1970-1974, satele aflate pe valea Someşului Cald au fost strămutate, oamenii fiind nevoiţi să îşi părăsească gospodăriile. În verile secetoase, atunci când debitul lacului este foarte mic, se pot observa ruinele bisericii din Giurcuţa de Jos. În prezent, pe malul lacului se află situată staţiunea Fântânele.

Cheile Turenilor sau Cheile Turului, situate în apropierea Cheilor Turzii, au o lungime de cca. 2 km, cu pereţi înalţi, fiind „sculptate” de Pârâul Racilor. În aceste chei întâlnim numeroase repezişuri şi mici cascade în albie, precum şi versanţi care adăpostesc numeroase cavităţi.

Flora este reprezentată de vegetaţie arbustivă (păducelul, alunul şi măceşul), specii dominante anuale (garofiţa albă de stânci, bănica), păduri de carpen, păşuni şi fânaţe.

Din punct de vedere al faunei, aceasta este reprezentată prin insecte, amfibieni (buhai de baltă, triton transilvănean), păsări (corbul, pitrarul sur) etc.

Telefon/fax: (004) 0264-450.410 Email: contact@cniptcluj.ro Web: www.clujtourism.ro

Beliș-Fântânele Lake falls into the category of barrier lakes, is located at the confluence between Gilău Mountains (East), Vlădeasa Mountains (West) and Muntele Mare (Big Mountain) (South), in Cluj county. It has an area of 9.8 square km and a length of 13 km, being at an altitude of 990 m. The main purpose of the barrier lake is electricity production, this dam ensuring the flow required for the hydroelectric power plant in Mărişel.

Between 1970 and 1974, the villages frrom the valley of Warm Someș river were displaced, and people were forced to leave their households. On the dry summers, when the discharge of the lake is very small, one can observe the ruins of the church in Giurcuţa de Jos. Nowadays, the Fântânele resort is on the shore of the lake.

Turenilor Gorge or Turului Gorge, located near the Turzii Gorge, and have a length of approx. 2 km, with tall walls, being „carved” by the Racilor (Lobster) Creek.

In these gorges one encounters numerous rapids and small waterfalls, as well as the slopes that shelter numerous cavities.

The flora is represented by shrubby vegetation (hawthorn, hazel and wild rose), annual dominant species (feathered pink, rampion), hornbeam forests, pastures and hedges.

From the point of view of fauna, it is represented by insects, amphibians (bittern, Transylvanian newt), birds (raven, wheatear), and so on.

Cluj Tourism

Cluj Tourism App

38

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Proiectele de infrastructură devin mai puțin costisitoare

Novitas 3D City - Orașul tău digital de Ligia VORO

Cum ar fi ca o municipalitate din România să aibă orașul scanat ca în palmă, iar atunci când intenționează să implementeze planuri de dezvoltare urbană, să le poată gândi la un click distanță și să își eficienteze costurile? Răspunsul îl are iNovitas AG din Elveția care a câștigat, în 2015, “Swiss Economic Award”, pentru tehnologia ultramodernă infra 3D pe care a patentat-o. Novitas 3D City România deține exclusivitatea pentru România, țările din Europa de Est și țările din Golf a acestei tehnologii.

Ce este și cum funcționează?

Tehnologia ultramodernă infra 3D, patentată de iNovitas AG, este ca un fel de Google Maps, mai pe înţelesul nostru, însă mult mai sofisticată, o tehnică modernă de vizualizare, verificare, măsurare și control a rețelelor rutiere, feroviare, fluviale etc.

Concret, pe un vehicul este instalat sistemul de achiziție date care are în componență un sistem de 8-10-11 camere stereo și o cameră panoramică, sincronizate cu datele de navigare, bazate pe tehnologia INS/GNSS, care colectează imagini de pe căile rutiere, feroviare și fluviale.

Imaginile de înaltă rezoluție sunt înregistrate apoi în sistem, sunt georeferențiate și aliniate în sistemul de coordonare local sau național. Printr-un proces complex de combinare a imaginilor de înaltă rezoluție cu date georeferențiate se creează imagini 3D. “Putem da informații la centimetru despre lățimi, înălțimi, dimensiuni fațade, diferențe de nivel, inventarierea mobilierului stradal, practic e vorba de cartografierea tuturor zonelor cerute de către clienți. Informațiile pe care le poți extrage în urma procesării datelor îți pun orașul în palmă, respectiv zonele care au fost procesate, prin multitudinea de informaţii pe care le pune la dispoziţie. Avem echipamente prin care putem să punem la dispoziţie şi informaţii privind starea şi calitatea drumurilor, avem un scanner performant, putem extrage date privind anumite zone care sunt afectate de degradare”, subliniază Doru Borșan.

Cătălin Pop, șef de proiect în cadrul companiei, ne prezintă de pe un laptop cum funcționează sistemul, după o simplă logare, cu user și parolă. Aceiași pași pot fi urmați și de pe un smartphone, astfel că un client să nu fie dependent de un computer desktop sau de un laptop.

Pe ecran vedem harta unui oraș. “Dacă vă interesează o zonă de pe o anumită stradă, cu un simplu click ajungeți chiar acolo, dacă nu știți unde se află ceea ce căutați, o puteți identifica și frame cu frame”, ne explică specialistul.

Sistemul dispune de layere de măsurare, layere de informare, layerele care conțin hărțile etc. În interiorul unui oraș, spre exemplu, sistemul ne permite să vedem unde se află rețelele de apă potabilă, apă uzată, gaz metan, energie electrică, internet, să identificăm mobilierul stradal – câte coșuri de gunoi, bănci și altele sunt într-o zonă -, ce arie dintr-o șosea este degradată și multe alte informații utile pentru administrarea unui oraș, informații care permit gestionarea eficientă a infrastructurii rutiere și edilitare și, de asemenea, intervenții inteligente.

Mai mult chiar, sistemul permite proiecții de viitor.

“Se pot importa sau exporta date care pot fi folosite pentru a se lucra direct pe imaginea respectivă. În format 3D se poate

Doru Borșan – director general al Novitas 3D City România “La nivelul Comunității Europene există o reglementare potrivit căreia calitatea rețelelor de căi ferate trebuie verificată din 6 în 6 luni. Până astăzi, la nivelul României, nu există tehnică și tehnologie care să facă acest lucru, știm doar că rețeaua de căi ferate este îmbătrănită, recunoaștem acest lucru, mai ales când mergem cu trenul și observăm o reducere a vitezei, chiar până la 10 km/h, din cauza stării căilor ferate. Noi putem implementa și în acest sector tehnologia noastră, să filmăm și să procesăm din șase în șase luni toată rețeaua de căi ferate și să le spunem autorităților unde sunt probleme”, Doru Borșan, director general Novitas 3D City Tîrgu Mureș adăuga o clădire. Toate informațiile acestea se pot exporta în format PDF, apoi se pot tipări, iar un inginer sau un arhitect poate să lucreze pe o planșă”, completează Cătălin Pop. Mai departe, datele se pot exporta, dacă se creează un GIS, pe un server al autorităţii.

“Datele sunt înmagazinate cloud în Elveţia – statul a investit vreo 80 de milioane de euro pentru a crea această bibliotecă de date pentru partenerii noştri din Elveţia. Cei care doresc ca informaţiile/proiectele lor să le deţină doar ei, atunci îşi pot crea ei cloudul lor”, completează directorul general Novitas.

Compania deține o flotă de 12 vehicule pregătite să se deplaseze în orice parte a Europei și celelalte zone acoperite de pe Glob. Fiecare vehicul procesează anual în jur de 6.000 km.

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

O parte din echipă

Domonique Crawford, șef de proiect Novitas 3D City Romania “Am decis să mă alătur echipei Novitas 3D Ccity Romania datorită faptului că am crezut din primul moment în potențialul acestui business, iar faptul că este brevetată la nivel mondial îmi oferă posibilitatea să reprezint această firma peste tot în lume, acolo unde vom avea contracte în desfășurare”, Domonique Crawford, șef de proiect Novitas 3D City Romania

Contribuție revoluționară În general, clienții care achiziționează serviciile Novitas 3D City sunt 95 % autorități publice locale, respectiv ministere şi guverne pentru că ele administrează aceste reţele.

“Este o formă de control a autorităților publice locale asupra a ceea ce înseamnă teritoriul administrat, al Ministerului Transporturilor vizavi de rețeaua de autostrăzi și drumuri naționale din țară, respectiv al CFR-ului vizavi de rețeaua de căi ferate. În 3 ani am reușit să implementăm tehnologia noastră în 16 țări din UE, procesând datele pentru unele dintre cele mai importante capitale, precum Viena, Berlin, Zürich, Goteborg, Zagreb etc.”, punctează Doru Borșan. Între 1 aprilie – 1 decembrie anul acesta, spre exemplu, compania va procesa circa 12.000 km în ţările nordice. În Orientul Apropiat, au fost încheiate deja contracte cu autorități din Turcia și au loc negocieri cu oficiali din Dubai.

“Am fost de două ori să prezentăm produsul nostru în Dubai şi sper ca a treia oară să semnăm contractul, este un client foarte important datorită faptului că oraşul are circa 13.600 de km. În acelaşi timp am fost în Turcia împreună cu partenerii mei din Elveţia, unde s-a bugetat o sumă foarte mare

pentru implementarea produsului nostru la nivelul întregii reţele de străzi şi autostrăzi, circa 90.000 km, este un contract de aproape 200 de milioane de euro, în mai multe etape”, punctează directorul general al Novitas 3D City.

Proiect pilot la Tîrgu Mureș În România, compania a dezvoltat un proiect pilot la Tîrgu Mureş.

“Urmează să avem cel puţin 30 de prezentări în faţa municipalităţilor din România, împreună cu Asociația Smart City România, care va organiza o caravană începând cu luna martie. M-aș bucura ca, până la sfârșitului anului 2018, în România, să implementăm tehnologia noastră cel puțin în 3-4 municipii reşedinţe de județ, începând cu cele mai mari - București, Timișoara, Iași, Cluj-Napoca, Brașov, Oradea, dar în următorii 2-3 ani am dori să acoperim întreaga ţară”, ne expune Doru Borșan intențiile de viitor.

Tehnologia iNovitas este utilă și clienților privați, cum sunt companiile de construcţii și cele de arhitectură.

Am lăsat pentru final, argumentul reducerii de costuri cu privirile la cheltuielile privind infrastructura. Astfel, clienții care au utilizat deja serviciul infra 3D și-au redus cu 70 % cheltuielile și au câștigat timp.

Date de contact: Novitas 3D City Srl Tîrgu Mureș Office: str. Brăila nr. 1B Tel: +4-0721-222277 novitas3dcity@gmail.com www.inovitas.ro

Detalii tehnice ale sistemului 4 Configurarea de înregistrare standard permite o rază de acoperire de 3600 4 În funcție de proiect se permite montarea până la 5 sisteme stereo 4 Rezoluție geometrică: 11 MP sau sistem full HD 4 Rezoluție radiometrică: 12 bit 4 Rezoluție cu până la 30 de imagini pe secundă 4 Captare de imagini 3D de înaltă rezoluție din metru în metru în configurarea de bază a sistemului 4 Viteza de achiziție între 40 și 80 km/h

Șefi de proiecte din țările nordice Cătălin Pop, Iohana Borșan, Domonique Crawford

39

40

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

41

Dunwell, atuuri și repere în piața de industrial A consemnat Ionuț OPREA

Pe o piață care în ultimii ani s-a dezvoltat accelerat, Marian Orzu, unul dintre veteranii segmentului de industrial și logistică, Daniel Cautiș și Laurențiu Badea, au lansat Dunwell, prima agenție de brokeraj din România specializată în segmentul industrial al pieței imobiliare.

Marian Orzu, Managing Partner, oferă detaliile.

Ce elemente definesc succesul unei firme de consultanță?

Succesul unei firme de consultanță este definit de reputația profesională și experiența oamenilor cheie ai firmei, flexibilitatea și munca susținută, calitatea serviciilor, o bună promovare a companiei și o misiune declarată și asumată foarte clar. Atuurile echipei Dunwell sunt dorința de a oferi servicii pe care piața încă nu le pune la dispoziție, aproape 50 de ani de experiență cumulați în domeniul imobiliarelor de către echipa actuală și realizările anterioare ale membrilor echipei.

Care este obiectivul principal al Dunwell pentru 2018?

Obiectivul Dunwell pentru 2018 este de a ajunge la o cotă de piață de 10 %, pe segmentul industrial-logistic al pieței imobiliare românești. Piața care, de altfel, în ultimii doi ani s-a dezvoltat accelerat, atât ca volum al stocurilor, cât și ca număr de tranzacții, ne așteptăm să evolueze chiar mai accelerat în 2018. Întreaga piață de imobiliare a avut o valoare de aproximativ 1 miliard de euro în 2017, din care mai mult de o cincime l-a reprezentat segmentul de industrial.

Ce tipuri de servicii și tipologii de business este nevoită să dezvolte o companie de consultanță datorită cererii clienților?

Dunwell oferă servicii de tranzacționare și consultanţă imobiliară în procesul de identificare, închiriere și vânzare a proprietăților industriale existente sau a unor proiecte noi, vizând în special furnizorii de servicii logistice, retailerii tradiţionali și cei online, industria FMCG și producătorii. Pentru proprietarii și dezvoltatorii de spații logistice și industriale, Dunwell oferă servicii de cercetare de piață pentru estimarea prețurilor de închiriere sau vânzare ale proprietăților sau pentru identificarea oportunităților de investiții, reprezentare în negociere și marketing al proprietăților. Marketingul proprietăților e un serviciu conceput special pentru dezvoltatorii locali de talie mică sau medie, care de multe ori nu beneficiază de suportul de marketing al marilor corporații de realestate.

Cum ați descrie sentimentul investitorilor față de România în ultimii ani și cum ați caracteriza evoluția în raport și cu celelalte piețe din CEE/SEE? Sentimentul este clar unul pozitiv având în vedere evoluția pieței imobiliare în general. Dacă ne referim strict la segmentul industrial, acesta a crescut susținut din zona de consum în linie cu dezvoltarea generală a țării. Este normal ca acest lucru să aducă și un sentiment de îngrijorare. De exemplu, în 2017 s-au tranzacționat aproximativ

500.000 mp de spații industriale. Dintre acestea doar 18 % au fost spații de producție, iar 82 % au fost tranzacții generate de retaileri și operatori logistici. Pe termen scurt vor fi în continuare creșteri ale stocului de spații industriale, în schimb nu va avea același avânt dezvoltarea de spații speculative. În București, disponibilitatea spațiilor este astăzi de 2 % dintr-un stoc de 1,7 milioane mp. Mă aștept ca această disponibilitate să crească spre 3,5 % începând cu mijlocul anului și Q4. Acest lucru va pune presiune pe prețurile de închiriere. În comparație cu celelalte piețe din Europa Centrală și de Est, România mai are încă de recuperat, dar se va merge mână în mână cu dezvoltarea infrastructurii rutiere care să descopere zonele cu disponibilitate a forței de muncă.

Care este mesajul echipei dvs. pentru piață și viitori clienți?

Așa cum sugerează și numele, Dunwell, „a face bine și dedicat ceea ce faci”, este principala valoare a agenției, alături de experiența de piață a echipei. Acesta este și angajamentul nostru, misiunea noastră: existăm pentru a asigura clienților noștri cele mai actualizate și mai de profunzime informații despre piața imobiliară, dublate de un excelent serviciu de susținere și asistență pentru a-i ajuta în dezvoltarea afacerii lor.

42

REZIDENลขIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

43

Noul Sun Plaza - finalizat de S IMMO AG de Ionuț OPREA

“Noul” Sun Plaza s-a lansat oficial pe 22 martie și oferă o suprafață comercială mai mare cu 11.000 mp. Numărul total de spații de retail din Sun Plaza a crescut la peste 170, cu noi branduri, după cel mai mare proces de reconfigurare derulat până acum pentru un mall în București.

După doi ani de transformări, compania austriacă S IMMO AG a finalizat reconfigurarea centrului comercial Sun Plaza din București. Începând din martie, noi branduri se alătură proiectului: Intimissimi, Calzedonia, La Femme, Travel Brands, Various Brands, Sizeer, Sofiaman, Credit Europe Bank, Meli Melo Deco - și două restaurante noi: Toan’s și Marty. Cu peste 20.000 mp supuși lucrărilor de renovare, dintre care 11.000 mp sunt cuprinși într-o aripă nou construită, remodelarea Sun Plaza este cel mai amplu proiect de acest gen derulat până acum pe piața de retail din București, început în 2016, la șase ani de la inagurare.

Reconfigurarea Sun Plaza a fost realizată în etape, pe o perioadă de 24 luni, pentru a facilita continuarea în bune condiții a activității chiriașilor și pentru a menține un nivel ridicat de confort pentru vizitatorii centrului. Investiția totală s-a ridicat la 30 milioane de euro.

“Suntem încântați să anunțăm că am încheiat renovarea centrului comercial Sun Plaza. Decizia de a îmbunătăți oferta și designul Sun Plaza a avut la bază tendințele actuale din piața de retail, precum și preferințele clienților noștri.

Centrele comerciale sunt o componentă din ce în ce mai importantă în viața de zi cu zi. O astfel de transformare duce la un nou nivel de posibilități pentru cumpărători și face din Sun Plaza un punct de atracție pentru întregul oraș.

Mai mult, reconfigurarea conduce la o creștere sustenabilă a valorii proprietății, ca și a întregului nostru portofoliu, dar și la asigurarea profitabilității pe termen lung”, susține Friedrich Wachernig, membru în consiliul de administrare a S IMMO AG. Reconfigurarea Sun Plaza a fost concepută de către arhitecții și inginerii ATP (Viena), una dintre cele mai mari companii de proiectare integrată. Contractorul local desemnat pentru lucrările de construire a fost Bog’Art, iar coordonarea proiectului a fost asigurată de către Optim Project Management.

“Suntem mândri că am contribuit la remodelarea Sun Plaza de

către S IMMO AG. Standardele calitative ridicate ale proiectului sunt vizibile atât în noile spații de retail rezultate în urma reconfigurării, cât și prin încorporarea lucrărilor de artă. Arta nu trebuie să se limiteze la o scenă sau un muzeu, ci poate face parte din viața noastră de zi cu zi”, spune arhitectul Heinz Lindner, ATP associate partner în Viena.

Dincolo de reconfigurarea efectivă și de crearea a noi spații de retail și de divertisment, S IMMO AG a integrat și arta în acest proiect, prin colaborarea cu Peter Kogler, artist austriac cu recunoaștere internațională și unul dintre pionierii artei generate pe computer. O instalație grafică dispusă pe o suprafață de 700 mp redefinește tunelul subteran ce conectează mall-ul la stația de metrou Piața Sudului. O cascadă luminescentă suspendată, cu o înălțime de 18 metri și o greutate de peste o tonă, reprezintă un reper vizual și un veritabil punct de atracție pentru vizitatorii mall-ului, fiind vizibilă pe două niveluri din mall. Inaugurat în luna februarie a anului 2010, Sun Plaza este centrul comercial dominant din zona de sud a Bucureștiului, cu o suprafață construită totală de 208.000 mp, fiind administrat de CBRE România și deținut de S IMMO AG - prima companie de investiţii imobiliare din Austria care s-a listat pe bursă. Compania investește în proprietăți comerciale și rezidențiale din Austria și Germania, precum și în țări din Europa Centrală și de Est.

44

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Premiile industriei regionale de IT&Outsourcing

PIN Awards & Forum 2018

A treia ediție a Galelor PIN Awards & Forum 2018, premiile industriei regionale de IT&Outsourcing, va avea loc pe 25 aprilie, la Iași, în sala de conferințe a Hotelului Unirea.

Față de anii ainteriori, când exista numai Gala, anul acesta, evenimentul se va întinde pe întreaga zi, având și o componentă de conferințe, prezentări și vizite la firme.

PIN Awards & Forum 2018 este un eveniment de premiere anuală a firmelor, antreprenorilor, companiilor multinaționale, inițiativelor în educație, managerilor din industria de IT& Outsourcing din regiunea de Nord-Est a României.

Anul trecut, Gala a beneficiat de prezența Excelenței Sale Ramesh Chandra, ambasadorul Indiei la București, care a avut o prezentare despre domeniul tehnologiei informației din țara sa, anul acesta va fi prezent pe scena Galei viceambasadorul Marii Britanii la București, Adam Sambrook.

Ediția 2018 are o premieră – vor fi introduse la jurizare și firme, startup-uri, spații de birouri și inițiative educaționale sau CSR și din Republica Moldova. Evenimentul este organizat de Dan Zaharia, care are o experiență de peste 15 ani în management, vânzări și dezvoltare imobiliară, și Dan Radu, care are peste 20 de ani de experiență în mass-media și organizare de evenimente. PIN Awards & Forum 2018 face parte dintr-un ecosistem mai larg care sprijină industria de IT&Outsourcing și antreprenoriatul new-tech din regiunea Nord-Est, ecosistem care mai conține revista PINmagazine, FabLab Iași, Conferințele PIN și PIN Map. Domeniul PROJECTS & CITIES Premiile: • Office Fit-Out of the Year • Education Program of the Year • Top Employer Branding Initiative • Emerging City of the Year in NE Region – except Iasi Domeniul COMPANIES Premii: • New Entrant of the Year • Startup of the Year • IT Company of the Year • Outsourcing Company of the Year Domeniul INDIVIDUALS • Manager of the year • Prize for entire activity Domeniul SPECIAL • Special Jury Prize

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

Gala Premiilor ABSL își așteaptă câștigătorii Asociația Business Service Leaders din România (ABSL) anunță organizarea celei de-a treia ediții a Galei Premiilor ABSL în data de 19 aprilie 2018, la Hotel Intercontinental. În cadrul evenimentului, vor fi premiate cele mai inovatoare și de impact proiecte din industria de Business Services.

Companiile care activează în industriile: Shared Services Center (SSC), Business Process Outsourcing (BPO), Information Technology Outsourcing (ITO), Research and Development (R&D) au fost invitate să depună online aplicațiile la următoarele categorii: Business Excellence, Business Innovation, Customer Experience, Corporate Social Responsibility (CSR), Talent Development & Education, Vibrant Workplace. Printre companiile câștigătoare ale edițiilor trecute se af lă Genpact, Accenture, Hewlett Packard Enterprise, Procter & Gamble. Începând cu această ediție a fost introdusă o nouă categorie - Colleague of the Year - menită să recunoască meritele oamenilor din industrie, acelor colegi care întotdeauna mobilizează și sprijină echipa, care prin energia și atitudinea lor pozitivă creează mediul potrivit pentru succesul și bunăstarea echipei. Nominalizările la această categorie se fac de către colegi. Finaliștii și persoanele care i-au nominalizat vor fi invitați la gală pentru a celebra împreună câștigătorul.

Ca în fiecare an, Gala Premiilor ABSL este locul în care liderii sectorului sărbătoresc companiile, oamenii și proiectele care, prin contribuția lor, transformă industria de servicii din România într-una performantă, atractivă și competitivă. Companiile care doresc să fie prezente la acest eveniment sunt rugate să se înregistreze pe www.gala.absl.ro.

45

46

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Real estate - the global stage

by Ionut OPREA

26,000 real estate, city and political leaders, including 5,400 investors, from over 100 countries came together between March 13-16 at MIPIM, the world’s leading international real estate business, conference and networking event.

Among the key talking points in Cannes were the growth in real estate investment expected this year, urban development, the move to target cities rather than countries in investment strategies and how tech is now being more fully embraced by real estate companies. MIPIM delegates settled down for the week’s intensive business and networking against a background of relative industry optimism for the

upcoming year. In its annual ‘Global Investment Atlas 2018’ leading property agents Cushman & Wakefield noted that a strong global economy across all markets will encourage investors to release more funds into real estate this year compared to the record $1.6 trillion in 2017. Cushman & Wakefield reported that Asian investors were particularly active, increasing their investment in Europe by 96 % year on year. Investment from Asia Pacific to Europe hit $39.5 billion in 2017 compared to $20.9 billion heading towards the Americas. The Asian delegation at MIPIM was drawn from 15 countries. In its annual EMEA Investor Intentions Survey, released during MIPIM by CBRE, the world’s largest commercial real estate services and investment firm noted that 33 % of investors intend to deploy more capital in 2018 than last year, with 70 % of investors actively pursuing ‘alternative’ assets. In the alternatives sector, investment volumes have risen 45 % in the last 10 years to hit €23.6 billion in 2017. Among the assets drawing strongest investor interest are student housing and retirement living.

CBRE confirmed that 2017 was a record year for real estate investment in Europe with volumes totaling €291 billion.

The report said that for European investors the most sought-after real estate assets are industrial, notably logistics.

CBRE noted that is the first time industrial has overtaken office investment and the interest in logistics clearly reflects the growth in e-commerce.

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

MIPIM maps world urbanity With hundreds of ambitious urban development projects on show throughout the event, MIPIM 2018’s central theme ‘Mapping World Urbanity’ focused attention on the need for city authorities and real estate companies to take a joined-up strategic approach to urban development at a time when cities house over 50 % of the world’s population. Urban populations are growing fastest in Africa and during MIPIM’s inaugural African Forum, Nick Langford, Head Kenya at Africa’s largest urban land developer Rendeavour, told a packed conference room that proper infrastructure, including planning, waste management, transport and road systems, as well as futureproofed water supplies and support of the local government were among the key factors to ensure successful urbanization. Turkey’s Minister for the Environment and Urbanization, Mehmet Ozhaseki, said his country is now totally focused on its environmental strategy, particularly regarding the country’s cities. “The primary problem is the urban environment, which emerged as a result of unauthorized and unplanned housing construction.” The minister added that unplanned industrialization is also a cause of concern. “Industrial areas without sufficient infrastructure and organization cause exposure to major environmental pollution.” Turkey has recently launched its ‘My Environment is You’ and ‘Zero Waste Project’ initiatives.

Mayor of Oslo, Raymond Johansen, underlined the importance of addressing the major challenges facing city administrators. “We are responsible for 70 % of CO2 and climate change is visible. We have to act. We cannot let the next generation be responsible for the problem,” he told MIPIM attendees at the Reinventing Cities conference panel.

Urban future & investment opportunities With real estate playing such an important role in many national economies, MIPIM welcomed government ministers from a host of countries that included France, Turkey, the UK, Russia, Poland, Egypt, Israel and the United Arab Emirates.

France’s Minister of Territorial Cohesion, Jacques Mezard, conducted the official opening of MIPIM 2018 on March 13.

Speaking to reporters about investment opportunities in his country, the minister said that France’s President Emmanuel Macron is pro-investment and that France now has a dynamic international image. Jacques Mezard’s optimism reflected data in CBRE’s ‘EMEA Investor Intentions Survey’, which said that European investors now see Paris as the most sought-after destination in Europe, while non-European investors continue to favor London. Attending MIPIM to promote Poland’s Tricity region comprised of Gdansk, Sopot and Gdynia, former

Polish President Lech Walesa told developers that they should forget the past and build with the younger generation in mind.

Mayor of Paris, Anne Hidalgo, current Chair of the C40 alliance of world cities devoted to carbon neutrality and urban regeneration, reminded MIPIM delegates that cities are now “at the vanguard of great change”. Mayor Hidalgo said that Paris has opted to support the most innovative, quality schemes, rather than the cheapest projects. In a significant development, Leipzig attended its first MIPIM. Cities from Western Germany have been part of MIPIM for years, but their Eastern counterparts have been scarce at the event. Mayor Burkhard Jung said Leipzig had suffered significant population decline in the post-unification period but is now the fastest-growing city in Germany. He noted that the city has rebuilt itself around five sectors – automotive, logistics, media & creative, environment and healthcare. With over 100 countries and more than 500 city delegations in Cannes, MIPIM continues to be the international property community’s Davos. In line with previous years, the United Kingdom (2,401 +10,4 % vs 2017), France (2,071 +9,9 % vs 2017) and Germany (1,150 +10 % vs 2017) sent the largest number of companies to Cannes. The US delegation of 550 participants, including more than 150 investors, represented a 10 % increase on 2017. Romania had around 30 delegates registered from the country, without a few others that were registered by their international offices – branches. Outside the main Palais des Festivals MIPIM venue, large beach-side tents reflected the wide range of attending cities and regions as Dubai-based developer Nakheel promoted its famous Palm Jumeirah project and $2.5 billion of investment opportunities, alongside packed pavilions housing London, the Paris region, Istanbul, Moscow and the West Midlands. Inside the Palais, South Mediterranean countries were noticeable for their increased presence. In particular hotel and tourism investment opportunities were promoted for Portugal’s Algarve Region, Greece’s Peloponnese Region and across Spain. Brazil was also actively promoting inward investment opportunities particularly in the tourism sector.

Reed MIDEM: Founded in 1963, Reed MIDEM is an organizer of professional, international markets that are essential business platforms for key players in the sectors concerned. These include MIPIM in Cannes, MIPIM UK in London, MIPIM Asia Summit in Hong Kong, MIPIM PropTech Summit in New York and MIPIM PropTech Europe in Paris for the real estate industry; MAPIC in Cannes, MAPIC Russia in Moscow, MAPIC Italy in Milan, MAPIC China Summit in Shanghai and IRF brought by MAPIC in Mumbai for the retail real estate sector. www.reedmidem.com

47

48

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Belgium - key player in the Romanian real estate sector

Belgian Week 2018: networking & new projects an article by Ionut OPREA

For the 6th consecutive year, the Belgian Romanian Chamber of Commerce organizes the Belgian Week with the full support and participation of the Embassy of the Kingdom of Belgium in Romania. Business conferences and seminars with the theme of investments in Romanian real estate will blend with informal networking sessions, all accompanied by a Belgian gastronomic flavor, between April 22-25, at Crowne Plaza Hotel - Bucharest.

The total volume invested last year in Romanian commercial property is reaching an amount of close to 1 bn euro, involving a growth of app. 15 % towards 2016. Multiple Belgian developers in commercial, logistic, industrial and residential real estate are largely contributing to this evolution.

During 4 days, the Belgian Week edition 2018 becomes a real estate forum via quality conferences and • Sunday April 22nd: launching events, putting Belgium local devebrunch lopments in the picture and encou• Monday April 23rd: thematic rage new or renewed connections & day conferences followed in the business lines. The event will have a evening by an international newide scope and impact by inviting a tworking drink organized with broad network of stakeholders such other Chambers of Commerce as project developers, general and • Tuesday April 24th: thematic specialized contractors, providers day conferences followed in the of building materials, property & faevening by a Belgian gastronocility managers, real estate brokers, mic evening on the invitation of fit out companies, project managers, the Belgian Embassy architects & designers, financial and • Wednesday 25th: thematic legal service providers, potential temorning conferences followed nants & buyers, and more, to give by the traditional Gala dinner, presence and enjoy visibility chances the largest Belgian social event via adapted sponsoring formulas. of the year in Romania.

Respecting famous Belgian lifestyle traditions, business and pleasure will go again hand in hand, spoiling all attendants continuously with excellent Belgian food & drinks.

“The BEROCC-team is creating as such a unique opportunity for commercial exposure to Belgium based compa-

Program - details www.beroba.com:

nies active in Romanian real estate. Your pre-registration will encourage multiple local and international actors related with real estate to participate and reach your attention. Moreover, by organizing one of the conferences on a real estate theme, you consolidate your market presence and catch an opportunity to present your developments to a highly motivated audience”, states Alain Schodts, President of BEROCC. “For the 6th consecutive year, the Belgian business community in Romania organizes the Belgian Week that benefits from the full support and participation of the Embassy of the Kingdom of Belgium in Romania. Business conferences and seminars with the theme of investments in Romanian real estate will blend with informal networking sessions, allowing participants to gain knowhow, as well as valuable connections. The week will be accompanied by a Belgian gastronomic flavor to make a remarkable experience for all participants. As mentioned in the most recent Country Report Romania 2018 of the EU Commission, Romania has captured an increasing part of trade related to EU production chains. The Romanian economy continues to benefit from its strong integration in EU value chains. An increasing specialization in regional European value chains has enabled Romania to respond to the shift in global demand to emerging economies. Belgium is an important production partner of Romania in regional EU value chains, and this explain the keen interest of Belgian partners for real estate operations in Romania, be it in logistics, manufacturing or services. I’m convinced the Belgian week 2018 will further enhance the excellent economic relations between our two countries and will identify business opportunities for many participants”, says also E.S. Thomas Baekelandt, Ambassador of Belgium to Romania.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

49

FUTURE OF BUILDING 2018

PRAGUE PROPERTY FORUM 2018

ADVANTAGE AUSTRIA and its partners are pleased to invite you to the international building conference „Future of Building” at the Austrian Federal Economic Chamber. Future of Building 2018 | Congress - Exhibition - B2B Meetings. Explore your export opportunities and business cases. The network of ADVANTAGE AUSTRIA and its partners bring foreign companies and experts together at this conference. This makes the „Future of Building” conference a strong platform to boost the internationalization of the Austrian building and construction sector world-wide. The 1,200 visitors and a record number of 2,500 b2b meetings demonstrate the success story of this conference. 8 - 9 May 2018/Wien, Austria. Details: https://buildings2018.b2match.io/

Jointly organized for the second time with RICS, Prague Property Forum is a leading property event of the Czech Republic. For us the quality of content is essential and we are committed to seek out the most interesting and most inspiring speakers in the industry and let them share their knowledge and passion. Prague Property Forum brings together leading experts from the real estate sector, senior economists, bankers and other industry experts to provide an excellent opportunity to hear from and network with all the important players in the Czech and CEE property industry. 2018: 60+ speakers, 200+ visitors. 29 May 2018, Corinthia Hotel Prague. Details: www.property-forum.eu

REAL CONNECT 2018

EMERGING EUROPE AWARDS

REAL CONNECT 2018 is a second edition of an international property market and investment fair, the only one in Poland & Central and Eastern Europe. The fair covers the market for land, commercial properties, offices, warehousing, logistics, sports and apartment properties. The fair also addresses issues such as financing, construction and expansion of facilities, as well as management, marketing and transactions on the property market. REAL CONNECT 2018 is an opportunity for the most dynamic businesses, institutions, large metropolises and smaller towns in Central and Eastern Europe. The REAL CONNECT conference includes inspiring discussion panels, presentations by experts and market practitioners sharing their knowledge on the strategies, trends and challenges facing the property market in the coming future. 23 – 24 May 2018, EXPO XXI Warsaw. Details: www.realconnect.pl/en

Building on the mission of fostering economic and social growth in the CEE region, Emerging Europe and Poland Today are organizing the Emerging Europe Awards, a high-profile, prestigious program to recognize success stories, leading projects and best practice, encouraging thought leadership and excellence across 23 countries. The awards will acknowledge local authorities and businesses which have demonstrated excellence in three main areas: raising awareness, social progress and economic development. The Emerging Europe Awards celebrate the outstanding efforts of those who consistently work towards the economic and social development of the region and contribute most to its growth. 22 June 2018, European Bank for Reconstruction and Development, London. Details: www.awards. emerging-europe.com.

Ionuț OPREA | ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

50

REZIDENลขIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

51

Noutățile anului universitar 2018-2019 la UMF Tîrgu Mureș Rectorul Universității de Medicină și Farmacie (UMF) din Tîrgu Mureș, prof. dr. Leonard Azamfirei, vorbește, într-un interviu acordat revistei Transilvania Business, despre noutățile anului universitar 2018-2019 la UMF Tîrgu Mureș, realizând și o scurtă radiografie a învățământului preuniversitar.

Ce noutăți aduce anul universitar 2018-2019 la UMF Tîrgu Mureș în privința cifrei de școlarizare?

Prof. dr. Leonard Azamfirei: Pentru anul universitar 20182019 a fost suplimentat la 100 numărul de locuri la Medicină Militară, astfel încât cei care vor deveni studenți militari vor beneficia de o serie de avantaje, printre care se numără: școlarizare, cazare, hrană și asistență medicală în mod gratuit, o soldă lunară începând cu primul an de studiu și burse ERASMUS+ la universităţi din străinătate. Totodată, UMF Tîrgu Mureș le oferă posibilitatea de a participa la cursuri de pregătire teoretică și la activități de pregătire sportivă. În ultimii ani, a crescut dificultatea examenului de admitere, însă a crescut și calitatea celor admiși la UMF Tîrgu Mureș. În ce stadiu se află reforma curriculară implementată în Universitate în anul 2016 și care este feedback-ul comunității academice?

L.A.: Reforma curriculară reprezintă prioritatea zero pentru Universitate. Anul 2018 este anul în care reforma curriculară se va generaliza la nivelul tuturor programelor de studii, anul în care abordarea formală, acolo unde ea mai există, va fi înlocuită de schimbările de fond. Până acum am creat o serie de mecanisme administrative, am început și vom continua să lucrăm la reinstruirea tuturor cadrelor didactice, dar în paralel se impune evaluarea și revizuirea în detaliu a conținutului procesului de învățământ pentru a-l face cu adevărat adecvat fiecărui program de studiu și în consens cu realitățile actuale ale nevoii de cunoaștere pe care le au profesiile medico-farmaceutice. Corpul didactic trebuie să înțeleagă că schimbarea fundamentală a metodelor educaționale prin promovarea interacțiunii cu studenții, standardizarea evaluării, învățarea continuă, stimularea gândirii clinice, a analizei critice, detașarea aproape dureroasă pentru unii de informația inutilă sau perimată reprezintă obiective pe care trebuie să le îndeplinim. Până la finalul anului universitar 2018-2019, toate programele de studiu din Universitate vor aplica strategia de reformă curriculară.

Vă rugăm să ne faceți o radiografie a învățământului preuniversitar. Cum vedeți situația actuală a învățământului liceal?

L.A.: Învățământul preuniversitar, mai ales cel liceal, este departe de ceea ce ar trebui să fie, este anchilozat într-o situație din care nu dorește să iasă. Absurditatea unor programe de învățământ în care elevii învață orice, la dictare, neținându-se cont de ceea ce este sau ce vrea să facă elevul îmi creează o stare de mare nemulțumire. Este inacceptabil să evaluezi la bacalaureat modul în care elevii memorează comentariile unora despre anumite opere literare, fără să îi învețe cineva, în timpul școlii, noțiuni de literatură universală, de istorie a artei sau a muzicii. Unde aude un elev la

școală despre Shakespeare sau despre Chopin? În schimb, trebuie să știe în care munți există bauxită! Ce vină are un copil că nu poate să cânte sau să deseneze, când poate pentru el pasiunea este chimia sau matematica?! Cum poți să dai note pentru niște discipline vocaționale?

Mai mult decât atât, un elev care face excelență într-un domeniu și vrea să dea admiterea la o universitate din acel domeniu trebuie încurajat și protejat să își dezvolte acele capacități pe care le are. Unde este abordarea pedagogică modernă, în care elevul este personajul principal și nu profesorul care crede axiomatic că cea mai importantă materie este materia lui? Cum poți să îi dai unui elev în clasa a XII-a care vrea să dea la medicină, de exemplu, nota 6 la alergat sau la geografie? De ce el în ultimul an nu învață biologie, chimie sau ceea ce îl interesează, pentru că a alergat destul în primii 11 ani?

O spun fără rezerve: învățământul liceal este complet nereformat, nerelevant și îndreptat împotriva elevilor și a performanțelor acestora. El favorizează profesorii care nu pot ieși dintr-un mod de gândire învechit și este cauzat de rezistența la schimbare a acestora. Elevii de azi nu sunt mai buni sau mai răi decât cei de ieri, ci sunt doar diferiți. Ei trăiesc într-o altă lume decât cea în care am trăit noi. Iar noi, profesorii, trebuie să ne adaptăm la aceasta. (S. G.)

52

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Realizări și proiecte la Facultatea de Medicină din cadrul UMF Tîrgu Mureș A consemnat Denisa MORAR

Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș, înființată în urmă cu peste 70 de ani prin decretul Majestății Sale Regele Mihai I al României, este unul dintre cele mai vechi așezăminte unde profesorii activează în învățământul superior din România și se dedică temeinic studenților, pentru ca aceștia să exceleze în domeniul medicinei. Un interviu de colecție ne-a acordat Decanul Facultății de Medicină, prof. univ. dr. Ovidiu S. Cotoi.

Care au fost cele mai importante activități și proiecte în 2017 și ce vă propuneți pestru noul an universitar?

Prof. univ. dr. Ovidiu Simion Cotoi: Anul 2017 a fost un an foarte important și prolific. Pe lângă activitățile curente, începând de la admitere și terminând cu licența, anul precedent a marcat pentru prima dată o standardizare a modului de examinare pentru toate cele trei linii de predare, pentru limba română, maghiară și engleză. Aceasta a fost o realizare foarte importantă, un lucru pe care l-am propus în Planul de dezvoltare al Facultății de Medicină. Dorim ca și sesiunea de vară, respectiv cele care vor avea loc în anii viitori să se desfășoare după același tipar. Dacă ne referim la proiecte, Facultatea de Medicină a fost implicată anul trecut în două proiecte instituționale considerabile. Unul a avut legătură cu Registrul Matricol Unic (RMU), toți studenții noștri au fost înmatriculați și înregistrați în acest registru, la nivel național.

Al doilea proiect foarte important, desfășurat de Facultatea de Medicină, a fost cel privind “Creșterea Echității Sociale în vederea sporirii accesului la învățământul superior medico-farmaceutic și Consiliere pentru Orientarea în Cariera Medicală și Farmaceutică - ESCOUMF”, care a cuprins Caravana UMF în licee, Universitatea de Vară pentru Elevi (UVE) și două axe de consiliere pentru studenții aflați în prag de abandon școlar, respectiv studenții care proveneau din medii defavorizate. Deși acest ultim proiect a fost coordonat de către Facultatea de Medicină, activitățile au fost pentru studenții din întreaga Universitate, atât pentru Facultatea de Medicină, cât și pentru Facultatea de Farmacie și Facultatea de Medicină Dentară.

Care este oferta educațională a Facultății de Medicină pentru anul universitar 2018-2019?

O.S.C.: Oferta este bogată, complexă. Avem programe de licență de lungă durată, consacrate și acreditate periodic de către ARACIS (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior), cum este cazul Medicinei, în limba română, maghiară sau engleză, și programele de licență de scurtă durată, de patru sau de trei ani: Asistență Medicală Generală (AMG), în limba română și maghiară, Nutriție și Dietetică (ND), Balneo-Fiziokinetoterapie și Recuperare (BFKTR) și Educație Fizică și Sportivă (EFS). Facultatea de Medicină oferă 6 programe de masterat, cu durată de unul sau doi ani: Laborator Clinic (LC), Managementul Serviciilor de Sănătate (MSS), Nutriție Clinică și Comunitară (NCC), Terapie Fizică și Reabilitare Funcțională (TFRF), Sănătatea Reproducerii Umane (SRU) și Educație Fizică și Consiliere Sportivă (EFCS).

Aș dori să amintesc și de Medicina Militară, cu 100 de locuri

disponibile. Este un program de studii pe care noi îl susținem și îl promovăm foarte intens. Practic, programul de Medicină Militară a început în 1990 la Tîrgu Mureș, așadar acum 28 de ani, singurele centre din România unde se formează medicii militari sunt la București și la Tîrgu Mureș.

Care sunt obiectivele pe care vă propuneți să le atingeți în acest an?

O.S.C.: Aș adăuga un aspect foarte important pentru conducerea Universității și, implicit, pentru conducerea Facultății de Medicină, și anume procesul de reformă curriculară, acesta făcând parte din Planul strategic al Universității. În urmă cu aproape trei ani, la inițiativa rectorului Leonard Azamfirei, Senatul Universității a aprobat o strategie de reformă curriculară pe care noi ne străduim să o implementăm. În anul universitar 2016/2017, când s-a pornit această reformă, au fost selectate câteva discipline pilot, de la programele de studii de lungă durată pentru Medicină, Medicină Dentară și Farmacie. În anul universitar 2017/2018, toate disciplinele de la programele mari au început să aplice metodologia pentru reforma curriculară. În anul universitar 2018/2019 reforma curriculară va cuprinde toate disciplinele de la toate programele de studii de licență și de masterat. Aș putea concluziona că pe lângă toate activitățile uzuale pe care le avem, acest proces de reformă curriculară a fost și rămâne obiectivul prioritar al Universității de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș. Este o schimbare majoră de gândire și de abordare a modului în care studenții sunt pregătiți, tot învățământul fiind centrat pe student, iar evaluarea trebuie să fie unitară pentru toate programele de studii, pentru toate seriile și pentru toți studenții.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

53

Tradiție și performanță la Facultatea de Farmacie Facultatea de Farmacie din cadrul UMF Tîrgu Mureș se bucură de mare apreciere în România, iar ultimele investiții au ridicat și mult mult ștacheta calității la această instituție de învățământ de tradiție.

Decanul Facultății de Farmacie, prof. dr. Daniela Muntean, a prezentat cele mai importante activități și proiecte ale instituției și a vorbit despre oferta educațională a anului universitar 2018-2019.

Vă rugăm să ne vorbiți despre noul sediu al Facultății de Farmacie. Când va avea loc inaugurarea acestuia?

D.M.: Noul sediu al Facultății de Farmacie funcționează, a existat o recepție parțială a acestuia. Din toamna anului 2017, cursurile cu studenții se desfășoară în noua locație, în săli generoase sub aspectul spațiilor și dotărilor. Cât despre inaugurare, probabil la finele acestui an universitar, în momentul în care și mobilierul de laborator se va finaliza. Suntem nerăbdători, însă nu întotdeauna lucrurile depind doar de noi.

Prin ce se deosebește Facultatea de Farmacie din Tîrgu Mureș de alte facultăți de profil din țară?

D.M.: Eu am un respect deosebit pentru Facultățile de Farmacie cu tradiție din țară, fiecare dintre ele are ceva specific, ceva ce ne diferenţiază. Se spune că detaliile fac diferenţa, dar, ceea ce ne diferenţiază pe noi..., nu se încadrează la detalii: 4 clădirea în sine, prin modernism, amplasare, utilități, dotări etc.; 4 învățământul bilingv româno-maghiar; 4 reforma curriculară cu centrare pe învățământ aplicat, integrat; 4 oferta educațională - singura facultate cu program de licență și master în Cosmetică medicală și Tehnologia produsului cosmetic; 4 facilitățile sociale multiple de care beneficiază studenții în cadrul UMF Tîrgu Mureș; 4 şi, nu în ultimul rând, un colectiv de cadre didactice ale cărui profesionalism, experiență și dăruire sunt remarcabile.

Care este oferta educațională pentru anul universitar 2018-2019?

D.M.: Oferta educațională pentru anul 2018-2019 poate fi accesată la adresa www.umftgm.ro.

Facultatea de Farmacie are două programe de licență: a. Programul de studii Farmacie LR, LE acreditat, cu 80 de locuri la buget (40 pentru limba română, 40 pentru limba maghiară) şi 95 locuri la taxă – 8.000 lei/an de studiu, b. Programul de Cosmetică medicală și Tehnologia produsului cosmetic – autorizat, 40 de locuri, taxa de școlarizare 4.000 lei/an de studiu

și trei programe de masterat: Calitatea medicamentului, alimentului și mediului; Cosmetologie și dermofarmacie; Biotehnologie medicală.

Care sunt obiectivele pe care vi le propuneți să le atingeți în acest an?

D.M.: Obiectivele propuse pentru 2018 ar consta în: - continuarea reformei curriculare - stimularea continuă a cercetării - valorificarea potențialului industriei farmaceutice locale în scopul pregătirii practice complexe a studenților.

Sub aspect administrativ: - mutarea definitivă în noul sediu al Facultății de Farmacie - finalizarea Centrului didactic şi de cercetare al disciplinelor de botanică şi farmacognozie, proiect demarat în 2017 - organizarea simpozionului dedicat celor 70 de ani de existență a grădinii botanice - lansarea unei reviste proprii a Facultății de Farmacie - finalizarea Ghidului de orientare spre potențialul angajator, bazat pe abilitățile demonstrate de student - o campanie mai agresivă de atragere a viitorilor studenți prin mediatizare.

54

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Obiectivele Facultății de Medicină Dentară Decanul Facultății de Medicină Dentară din cadrul UMF Tîrgu Mureș, prof. dr. Cristina Bica, ne vorbește într-un interviu despre oferta educațională a anului universitar 2018-2019 și ne transmite care sunt obiectivele acestui an.

Referitor la realizările din anul trecut, știm că ați derulat un proiect important care a vizat oferta temelor de licență și principalele direcții de cercetare. Care a fost feedback-ul studenților?

C.B.: În octombrie, la începutul anului universitar, după o discuţie privind opţiunile studenţilor pentru temele lucrărilor de licenţă cu reprezentanţii Organizaţiei Studenţeşti de Medicină Dentară (OSMD), am considerat binevenit un eveniment dedicat. Ne-am gândit că cea mai bună perioadă şi cadrul optim pentru derulare ar fi Zilele Universităţii din decembrie. Am dorit să fie un eveniment cu impact, să antreneze şi FOK Platform - organizaţia studenţilor maghiari de medicină dentară şi să se bazeze pe colaborarea cu toate disciplinele facultăţii.

Cu o denumire sugestivă şi provocatoare, OpenUpDentistry a inclus prezentarea ofertei temelor de licenţă, a direcţiilor de cercetare la nivelul disciplinelor sau din cadrul unor cercuri ştiinţifice studenţeşti, a suportului de material didactic. Informaţiile s-au regăsit în booklet-ul editat cu acest prilej şi în posterele expuse de fiecare disicplină. Au fost aspecte importante pentru studenţii din anii IV şi V privind alegerea temei de licenţă, dar şi pentru studenţii din anii I-III care nu au avut încă o relaţie cu disciplinele clinice stomatologice. Pe parcursul evenimentului, studenţii au avut posibilitatea de a interacţiona cu membrii fiecărei discipline, cadre didactice din facultate. OpenUpDentistry a mai inclus un stand de fotografie dentară şi o prezentare „diferită” a tinerilor colegi, medicii stomatologi creativi şi umorişti de la Dentistry Hub. Cu siguranţă, acest proiect a constituit sursă de inspiraţie, o noutate pentru fiecare student participant.

Care este oferta educațională a Facultății de Medicină Dentară pentru anul universitar 2018-2019?

C.B.: Oferta educaţională a facultăţii noastre cuprinde 3 programe de studii universitare de licenţă: Medicină Denta-

ră, Medicină Dentară-limba engleză şi Tehnică Dentară. Este în pregătire documentaţia pentru lansarea unui program de master cu durata de un an, adresat absolvenţilor de Medicină Dentară, începând cu 1 octombrie. Primele două programe de licenţă asigură pregătirea studenților, timp de 6 ani, structuraţi în 12 semestre. Programul Tehnică Dentară are o durată de 3 ani şi este structurat în 6 semestre. În cadrul programului de studii Medicină Dentară, cursurile se desfăşoară în limbile română sau maghiară, iar activităţile practice şi stagiile clinice în limba română. Începând cu anul universitar 2014-2015, a fost iniţiat programul de studii Medicină Dentară în limba engleză. În cadrul acestuia, cursurile se desfăşoară în totalitate în limba engleză, activităţile practice din anii I-III în limba engleză şi, începând cu anul IV de studiu, stagiile clinice care impun relaţionarea cu pacientul, se desfăşoară în limba română.

Pentru a deveni student la Facultatea de Medicină Dentară, candidaţii trebuie să participe la concursul de admitere din luna iulie.

Care sunt obiectivele pe care vi le propuneți să le atingeți în acest an?

C.B.: Obiectivele pe care facultatea le propune sunt incluse în Planul Operaţional pe anul 2018 şi fac referire la finalizarea sau consolidarea unor proiecte începute - reforma curriculară, susţinerea echipelor de cercetare pentru aplicarea de proiecte în cadrul apelurilor lansate de UEFISCDI şi programul CE Horizon 2020, organizarea în continuare a evenimentelor devenite tradiţionale, dar şi activităţi noi, menite să revigoreze domeniile în care am identificat potenţial de dezvoltare.

Programul de master actual va fi rebranduit şi, astfel, oferta educaţională a facultăţii se modifică prin iniţierea unui program nou de studii, Reabilitare orală estetică, cu durata de un an. Principalul obiectiv al formării viitorilor masteranzi este reprezentat de aprofundarea unor teme extrem de actuale în domeniul esteticii dentare care necesită perfecţionare continuă. În acest an, examenul de licenţă se va organiza pe baza unei tematici noi, fapt ce impune în intervalul imediat următor elaborarea de către cadrele didactice de la toate specialităţile stomatologice a unei noi baze de teste.

Tot în domeniul didactic, sunt cu gândul la programul de studii Medicină dentară - limba engleză ce urmează să fie evaluat ARACIS în anul 2019 şi, astfel, unul dintre obiectivele majore pentru anul în curs, pregătitor evaluării, îl reprezintă îmbogăţirea suportului propriu de material didactic în limba engleză. În ceea ce priveşte activitatea clinică, parte a pregătirii didactice a studenţilor şi rezidenţilor, vom extinde serviciile medicale de specialitate. Suntem în stadiul final de achiziţie pentru dotarea compartimentului de radiologie cu echipament Cone Beam CT.

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

55

UMF Tîrgu Mureș menține sus ștacheta performanței Text şi foto: Alex TOTH

Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) din Tîrgu Mureş, prof. dr. Leonard Azamfirei, a prezentat miercuri, 28 martie, Raportul anual al rectorului privind starea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Tîrgu Mureş - 2017”. Evenimentul a avut loc în Sala festivă a Universităţii, în cadrul unei şedinţe deschise a Senatului UMF Tîrgu Mureş la care au participat cadre universitare, medici şi studenţi, precum şi doi reprezentanţi ai autorităţilor judeţene, respectiv Lucian Goga - prefectul judeţului Mureş şi Alexandru Cîmpeanu - vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Mureş.

2017, anul reformei curriculare „Privind retrospectiv, 2017 a fost anul reformei curriculare cu tot ceea ce a însemnat organizarea unui proces complex, de lungă durată, atât de necesar universității. În paralel, au continuat investițiile în infrastructură. Activitatea echipei aflate la conducerea Universității în această perioadă a urmărit aplicarea unor strategii și a unor măsuri de dezvoltare instituțională pe termen lung, pentru creșterea vizibilității universității în plan intern și internațional, pentru consolidarea reputației sale de instituție de prestigiu și pentru întărirea stabilității sale financiare și administrative”, a menţionat prof. dr. Leonard Azamfirei.

Activitatea de cercetare, în creștere Un capitol important al Raportului prezentat de prof. dr. Leonard Azamfirei este intitulat „Rezultatele activităţii de cercetare”. „Se poate remarca în anul 2017 față de anul 2016, menţinerea la acelaşi nivel a producției științifice cuantificabile în articole publicate in extenso - un total de 443 de articole faţă de 439 în anul anterior.

Din totalul de lucrări publicate în rezumat (669), 133 au fost publicate în reviste ISI cu factor de impact. În decursul anului trecut, au fost premiate 67 de articole ştiinţifice, iar UMF Tîrgu Mureş a fost răsplătită cu patru premii internaţionale.

Granturi de cercetare științifică Din Raportul prezentat de prof. dr. Leonard Azamfirei nu putea lipsi evoluţia numărului de proiecte de cercetare depuse şi câştigate în decursul anului 2017.

Astfel, anul trecut au fost câştigate 20 de proiecte în competiţii naţionale şi internaţionale, cu o valoare totală de 3.574.667 lei şi 1.025.000 euro.

Pentru a menţine ridicat nivelul competitivităţii, conducerea UMF Tîrgu Mureş a organizat competiţii interne pentru granturi de cercetare ştiinţifică. În anul 2017 a fost câştigat un grant de cercetare în domeniul medical cu finanțare exclusivă din partea unor firme/compa-

nii din România, în valoare totală de 5.000 de euro. Totodată, s-au derulat în continuare 11 granturi câștigate în anul anterior în valoare totală de 55.000 de euro. În ceea ce priveşte proiectele de cercetare UE, în anul 2017, sub egida UMF Tîrgu Mureş au fost câştigate şi finanţate trei proiecte de cercetare în valoare totală de peste 125.000 de euro.

Internaționalizarea UMF continuă Un alt capitol important al Raportului prezentat de prof. dr.

Leonard Azamfirei se numeşte „Relaţii internaţionale” şi evidenţiază faptul că orientările și obiectivele Departamentului de Relații Internaționale în anul 2017 au continuat pe cele ale anilor anteriori, având următoarele obiective: extinderea formelor de cooperare internațională, adoptarea unei atitudini inovatoare și vizionare în relațiile sale cu toți partenerii, creșterea vizibilității și renumelui Universității de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș. „Demarată în anii anteriori, o atenție particulară s-a acordat procesului de internaționalizare a universității proces care reprezintă un pilon major al strategiei Ministerului Educaţiei Naţionale, dar și a Planului Strategic 2016-2020 al Universităţii de Medicină şi Farmacie Tîrgu Mureş. În creşterea prestigiului internaţional, deşi intervin, desigur, mai multe componente, vizibilitatea ştiinţifică şi internaţionalizarea educaţiei joacă un rol major. Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu Mureş este angajată în acest proces de accelerare a deschiderii internaţionale, având ca principii generale reciprocitatea, angajamentul întregii universităţi, responsabilitatea faţă de societate şi calitate”, a punctat prof. dr. Leonard Azamfirei.

56

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIU

57

58

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cristian Hotoboc, președintele PALMED-Asociația Furnizorilor de Servicii Medicale din România:

”Sistemul de sănătate, public și privat, sunt complementare și trebuie să coexiste” de Arina TOTH

În timp ce gratuitatea din sistemul sanitar de stat atrage, dată fiind cotizația lunară la sistemul de asigurări de sănătate, experiența oferită de sistemul medical privat, net superioară, cu beneficii pe măsură, este tot mai frecvent căutată de pacienți. Într-un interviu acordat revistei Transilvania Business, Cristian Hotoboc, președintele PALMED-Asociația Furnizorilor de Servicii Medicale din România, a făcut o scurtă radiografie a evoluției sectorului medical privat din România, dar a explicat și ce soluții ar trebui să fie luate în calcul la nivel decizional astfel încât cele două lumi, ale aceluiași sistem, public și privat, să conlucreze în beneficiul pacientului. În ultimii ani, investițiile în sistemul privat de sănătate au luat amploare la nivel național, furnizorii de servicii medicale private venind în fața pacienților cu o gamă largă de servicii la cele mai înalte standarde, însă multă lume mai privește încă medicina privată ca pe un business. Ar fi nevoie de o schimbare a cadrului legislativ astfel încât, din colaborarea dintre sistemul de sănătate privat cu cel public, pacientul să beneficieze de cele mai bune îngrijiri de sănătate?

Am spus întotdeauna că cele două sisteme de sănătate, public și privat, sunt complementare și trebuie să coexiste. Cred că mentalitatea oamenilor a început să se schimbe încetul, cu încetul, iar percepția despre care vorbiți să fie cât mai rar întâlnită. Dacă stăm să ne gândim, în prezent, sistemul privat de sănătate reprezintă peste 80 % din totalul sistemului de sănătate. De ce fac această afirmație: medicina de familie este 100 % privată, ambulatoriile de specialitate sunt 90 % private, paraclinicul (laboratoare de analize medicale și centre de imagistică) sunt 95 % private, îngrijirile la domiciliu sunt 100 % private. Singurul sector în care, într-adevăr, sistemul de stat este preponderent este cel al spitalizării continue, dar și acolo sistemul privat este în continuă dezvoltare. În ultimii ani, pacientul a beneficiat din ce în ce mai mult de servicii de sănătate de o calitate mai bună, mai ales în cazul sistemului privat de sănătate, dar totodată s-au obținut îmbunătățiri semnificative și la sistemul de stat.

Pentru ca finanțarea din partea statului să fie echitabilă și pentru sistemul medical privat, ce modificări ar trebui să fie aduse în legislație astfel încât și serviciile medicale private să fie acoperite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate? Mă refer aici la servicii medicale, proceduri care se efectuează doar în privat și aduc pacientului un anumit grad de confort, riscuri minime, recuperare rapidă.

Majoritatea serviciilor medicale sunt decontate, în principiu, la fel în cadrul ambelor sisteme de sănătate.

Problema cea mai mare pe care o avem este reprezentată de faptul că fondurile sunt prea mici pentru a se putea acoperi în totalitate pachetul de bază. Aici, noi am identificat două soluții alternative, și anume: ori se alocă mai multe fonduri pentru a se acoperi pachetul

de bază - asta se poate face inclusiv prin introducerea asigurărilor private complementare și suplimentare -, ori se reduce pachetul de bază astfel încât fondul să ajungă de la o lună la alta și pacienții să poată beneficia de serviciile medicale incluse și în realitate, nu numai pe hârtie.

PALMED propune introducerea în legislație a contribuției personale din partea pacientului. Vă rog să oferiți mai multe detalii privind acest aspect și dacă au fost înaintate aceste propuneri și autorităților.

Acest aspect al contribuției personale îl discutăm cu autoritățile de ani de zile și, din păcate, nu prea reușim să-l rezolvăm. Având în vedere că fondurile sunt insuficiente, așa cum spuneam la punctul anterior, bineînțeles că și tarifele de decontare sunt subdimensionate. Așadar, PALMED propune, de câțiva ani, introducerea în Contractul Cadru a noțiunii de “contribuție personală”, adică, mai ales în cazul spitalizării continue, în cadrul sistemului privat de sănătate, să se poata încasa această contribuție în mod transparent, absolut legal, pe bază de decont cu toate cheltuielile anexate, astfel încât pacientul să știe exact cât îl costă fiecare procedură în parte, cât decontează Casa de Asigurări de Sănătate și care este partea pe care trebuie să o acopere el, din buzunar, sau prin altă formă - abonament, asigurare medicală privată etc.

Furnizorii de servicii medicale private pun la dispoziția pacienților abonamente medicale sau servicii de asigurare privată de sănătate. Sunt aceste facilități îmbrățișate de către pacienții români? În ce măsură?

Da, este adevărat, în lipsa altor forme de acoperire a cheltuielilor cu sănătatea, s-au dezvoltat foarte mult sistemele de abonamente medicale și putem spune că au fost perfecționate din ce în ce mai mult și sunt folosite de tot mai mulți români.

Ați susținut că modificările aduse la legea salarizării unitare pentru personalul medical vor crea dezechilibre care să afecteze zona privată. Cum ar trebui echilibrată situația? Ați solicitat și regândirea tarifelor pe servicii, acestea fiind sub costul real?

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

Bineînțeles că modificarea salariilor doar în cadrul sectorului bugetar ne afectează foarte mult. În mod normal trebuiau crescute tarifele de decontare a serviciilor medicale și fiecare unitate sanitară să-și acopere costurile cum consideră mai bine. Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar trebui să deconteze serviciile medicale, nu să plătească salarii. Tocmai de aceea, suntem din ce în ce mai sufocați și singura variantă viabilă pe care o vedem acum este introducerea acelei “contribuții personale”. În urma modificărilor aduse la Codul Fiscal, privind trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, în ce măsură se mai aplică prevederile OUG Nr. 3/6 ianuarie 2017 prin care se introduce deductibilitatea pentru abonamentele de servicii medicale? În ceea ce privește deductibilitatea abonamentelor medicale, această măsură se aplică, nu este afectată de trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, cel puțin din câte am înțeles și eu de la contabilii noștri. Iar, în ceea ce privește introducerea acestei deductibilități, ea într-adevăr a ajutat dezvoltarea abonamentelor medicale și noi am salutat-o încă de la început. Totuși, nu rezolvă problemele pe care le-am expus mai sus pentru că, până la urmă, abonamentele se adresează unei clase sociale medii sau peste medie și nu omului de rând.

Creșterea fondului alocat sănătății precum și creșterea tarifelor de decontare este vitală pentru asigurarea unor servicii medicale de calitate.

Cum a evoluat piața serviciilor medicale private în anul 2017 și ce noutăți au adus furnizorii de servicii medicale private pe piața românească? Pe ce segment de nișă s-au făcu investiții?

Piața serviciilor medicale private se află într-o continuă creștere și dezvoltare, lucru care s-a întâmplat și pe parcursul anului 2017. Ca segment de nișă, putem discuta de investiții în zona de radio-terapie medicală, zonă vitală, de altfel, pentru bolnavii de cancer. O altă zonă care se dezvoltă foarte bine este cea a medicinei dentare, unde se înregistrează investiții importante.

Pe zona de turism medical, în mediul privat, cum se situează România comparativ cu celelalte țări ale UE? Ar fi nevoie și aici de reglementări din partea statului român? În ceea ce privește turismul medical, din nou, zona de medicină dentară deține primul loc, dar putem spune că și alte sectoare ale medicinei private încep să se dezvolte în acest sens - chirurgie bariatrică, chirurgie plastică și reparatorie. Bineînțeles că orice reglementare în sensul încurajării turismului medical este binevenită.

Care sunt perspectivele de dezvoltare a pieței medicale private în România? Ce spun investitorii?

Dezvoltarea sistemului medical privat are două componente majore: aportul mediului privat și contextul în care se dezvoltă. Dacă ar fi să ne referim la investiții, trendul este ascendent și observăm asta la fiecare bilanț anual oferit de companii, dar și în momentele tot mai frecvente în care se fac extinderi sau achiziții noi în piață. În plus, mediul privat este caracterizat de investiții constante în aparatură, tehnică și în resursa umană, așa că nu pot privi decât cu încredere dorința oamenilor de afaceri de a crește calitatea și de a oferi pacienților cele mai bune servicii. În acest moment, ponderea unităților medicale private este, numeric vorbind, de peste 90 %. Avem segmente, cum ar fi stomatologia, medicina de familie, analize de laborator, care

depășesc 98 %. Când vine vorba despre spitale, numărul celor de stat este mult mai mare. Dau aceste exemple pentru a ajunge la a doua componentă despre care vorbeam – contextul, adică politicile care stau la baza funcționării sistemului, în ansamblul lui – public și privat. Cele două se completează și nu sunt în competiție, prin urmare, sistemul privat caută să vină în sprijinul celui de stat printr-o accesibilitate crescută la tehnica de ultimă generație. Urmărim și dezvoltarea liniei de prevenție, care vine să degreveze spitalele publice și să ofere pacientului serviciile de care are nevoie în timp util, într-un mediu care să stimuleze educația pentru sănătate.

Perspectivele de dezvoltare ale pieței medicale private sunt foarte mari și sperăm să avem și susținerea politicienilor români, în sensul unui tratament corect și fără discriminări între cele două forme de organizare - de stat și privat. Totodată, avem nevoie de un cadru legal predictibil și stabil pentru ca antreprenorii să fie încurajați să investească tot mai mult în dezvoltarea sistemului medical românesc.

59

60

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Performanța ortopediei mureșene, recunoaștere la nivel european de Arina TOTH

Profesionalismul medicilor ortopezi din cele două Clinici de Ortopedie din Tîrgu Mureș și a școlii mureșene de ortopedie a fost recunoscut de către forul european ESSKA -European Society of Sports Traumatology, Knee and Arthroscopy, așa că, din acest an, centrul medical din municipiu a fost acreditat drept centru de training ESSKA, singurul din Europa Centrală. Mai multe detalii ne-a oferit prof. dr. Tiberiu Bățagă, șeful Clinicii de Ortopedie și Traumatologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș și președintele Cursului Internațional de Chirurgie Artroscopică a Genunchiului, organizat la Tîrgu Mureș sub înaltul patronaj al ESSKA. Anul trecut, ați anunțat că centrul medical Tîrgu Mureș a fost propus pentru a deveni centru de training ESSKA, iar în acest an centrul a primit acreditarea în acest sens.

Concret, ce va însemna această recunoaștere europeană? Într-adevăr, anul trecut discutam că acest vis ar trebui să devină realitate. Începând cu data de 2 martie (n. red. 2 martie 2018), pe site-ul Academiei Europene a apărut un anunț potrivit căruia centrul medical Tîrgu Mureș este acreditat drept centru de training ESSKA al Academiei Europene de Chirurgia și Artroscopia Genunchiului. Din acest an, cursul, care este sub patronajul Academiei Europene, va fi acreditat și cu puncte europene, ceea ce înseamnă că vom avea foarte mulți colegi din străinătate. Este pentru prima oară când cursul nostru a intrat sub acreditarea punctelor europene și eu zic că este un început bun. Datorită programului și a lectorilor care vor fi prezenți avem promisiuni că într-un an, maxim doi, acest curs va fi nu sub patronajul ESSKA, ci va intra în programul de pregătire al Academiei Europene. Tîrgu Mureș fiind acreditat drept centru de training va însemna că aici se vor putea ține cel puțin unul sau două cursuri pe an.

Pentru noi va însemna însă foarte multă muncă. Va trebui să găsim spații noi, locații noi pentru a putea face față valului de participanți care vor veni, pentru că anul trecut am avut dorința să ne oprim la 80 și am avut mai mult de o sută, iar anul acesta deja numărul 100 este depășit. Vom avea o locație mai generoasă, unde se vor face workshop-uri pe zona de chirurgie și artroplastia genunchiului, utilizând os sintetic și os de origine animală cu echipamente de artroscopie.

Anul trecut, la congresul de la Viena am avut prilejul să lucrez la un sistem de virtual reality pentru artroplastie de genunchi și acest sistem va fi adus în Tîrgu Mureș, la curs, astfel încât cursanții vor putea face aceste intervenții utilizând acea cască specială de virtual reality și care este de un real folos pentru pregătirea lor.

Vă rog să oferiți mai multe detalii legat de acest sistem de virtual reality și avantajele utilizării lui pentru medici.

Cu ajutorul acestui sistem, utilizând o cască specială, ai în imaginea de pe display un genunchi care are modificările atrofice și tu trebuie să faci toate intervențiile chirurgicale utilizând două sisteme manuale cu care iei instrumentarul, faci tranșele de osteotomie, pregătești și implantezi proteza, faci toate manevrele respective ca și cum ai lucra într-un caz real. Bineînțeles că, dacă apare vreo greșeală sau ai luat un in-

strument care nu este pentru segmentul respectiv, apare un mic semnal acustic care te avertizează și acest lucru te poate corecta. Și pentru specialiști, dar și pentru tinerii rezidenți este una dintre cele mai utile și moderne metode de training prin care pot să acceadă la cele mai moderne operații și la cele mai moderne implanturi în ortopedie.

Practic, în momentul în care va începe să facă aceste intervenții la pacient va da dovadă de o mai bună cunoaștere, siguranță?

Absolut, pentru că este o curbă de învățare. Mișcările fiind deja știute și făcând mai multe exerciții, cunoști instrumentarul, cunoști timpii operatori, atunci bineînțeles că intervenția chirurgicală este mult mai simplă și marja de eroare scade foarte mult. De asemenea, unul dintre viitorii noștri colaboratori dorește să ne aducă un sistem propriu de navigație cu ajutorul căruia să putem asigura axarea componentelor protetice cu o marjă de eroare de 0 %, ceea ce este foarte important. Dacă lucrurile vor merge bine, și sperăm că vom putea să colaborăm pe zona respectivă, vom reuși ca acest sistem să rămână în permanență la Tîrgu Mureș și acest lucru va fi în primul rând în folosul pacientului pentru că satisfacția lui postoperatorie va fi mult mai mare.

Fiind un centru acreditat pentru acest tip de training, înseamnă că trebuie să aveți și infrastructura necesară pentru intervențiile care vor fi transmise. Ce pași se vor face din punct de vedere al infrastructurii Clinicii de Ortopedie?

Munca grea de acum vine pentru că la un moment dat ai nevoie de echipamente care trebuie să intre în dotarea standard a unor astfel de centre. În jur de 80 % dintre aceste echipamente le avem deja, dar mai este nevoie de un surplus care se poate rezolva și conducerea spitalului ne-a asigurat de acest lucru. Însă va trebui să muncim foarte mult la partea de infrastructură în ceea ce privește secția, saloanele, este nevoie de circuite reorganizate la care se lucrează. Bineînțeles ajungem la factorul financiar, din calculele făcute anul trecut ar fi necesari în jur de 400.000 de lei ca să se reorganizeze toată această structură pentru secție și ar mai fi nevoie de 200.000 de lei pentru partea de bloc operator.

Dacă iei valoric, suma aceasta înseamnă ceva, dar în momentul în care valoarea echipei profesionale din cele două clinici de ortopedie este recunoscută la nivel european eu cred că se pot face eforturi și de către administrațiile locale și de către cele centrale ca acest lucru să fie definitivat. Discutam cu colegii mei despre

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

faptul că nu prea știm centre de acest fel nici în alte specialități și cred că acesta ar fi un bun început pentru alții ca să ne urmeze exemplul. De altfel, eu sunt foarte determinat să sprijin dezvoltarea unei astfel de rețele în România, în celelalte centre universitare care colaborează foarte bine cu noi. Și acest lucru va fi benefic în primul rând pentru pacienți, pentru viitorii medici specialiști. Vor avea condiții decente de lucru și vor ști că ceea ce fac este apreciat. Altfel sună frumos că vei avea niște venituri, este o reabilitare morală față de personalul medical, dar nu numai asta contează ci și condițiile din spital. Dacă sunt niște condiții civilizate în care pacientul este investigat, se fac anumite examinări, se ajunge la un diagnostic și se face tratamentul, persoana respectivă va fi mulțumită. Dacă tu nu ai acest back-up pus la punct și sunt niște condiții care nu corespund secolului nostru, atunci este normal să apară pacienții să solicite să facă investigații și tratament în străinătate.

Vor putea fi serviciile din ortopedia românească aduse la nivel de UE, astfel încât pacienții să nu mai plece în străinătate, iar banii decontați pentru servicii oferite în alte țări să fie investiți în România?

Noi, în domeniul ortopediei avem deja standarde europene de foarte multă vreme. În anul 2000, România a fost prima dintre țările Europei Centrale în care s-a înființat programul național de ortopedie în care intra partea de endoprotetizare, partea de instrumentație segmentară de coloană și mai recent intră și partea de traumatologie spinală, endoproteze tumorale și instabilități articulare. Singurul lucru care de foarte multe ori ne lipsește este feedback-ul pozitiv pentru partea de echipamente, pentru că nu întotdeauna cele pe care le avem la dispoziție sunt cele pe care ni le dorim. Noi înțelegem că sunt niște restricții bugetare și este normal ca în orice stat să fie o planificare a acestor aspecte, dar, pe de altă parte, dacă nu reușești să oferi condițiile specifice și nu ai echipă de profesioniști pregătită, ceea ce noi avem, atunci sunt cazuri când pacienții solicită plecarea în străinătate. Și vreau să vă spun că, pe lângă faptul că acolo condițiile sunt deosebite, majoritatea implantelor care se utilizează se găsesc și în România. Bine, sunt cazuri în

SĂNĂTATE

”Cursul va avea loc în perioada 23-26 mai 2018, în incinta UMF Tîrgu Mureș, iar, ca premieră, la partea de workshopuri vom avea echipamente ultramoderne pentru a se face intervenții de artroplastia genunchiului și intervenții cu artroscopul pentru refacere de cartilaj, transplant de menisc și ligament și, dacă reușim să facem această intervenție cu un produs nou, care este de vârf în domeniul artroplastiei de genunchi, utilizând sistemul de navigație, acest lucru va fi un câștig pentru Tîrgu- Mureș, va fi o mică premieră locală”.

Prof. dr. Tiberiu Bățagă, președintele Cursului Internațional de Chirurgie Artroscopică a Genunchiului care, dacă așa o cere soluția, este normal să meargă în străinătate și să facă tratamentul, dar am putea crea 4-5-6 centre universitare unde să se facă aceste intervenții, unde să existe sală dedicată pentru acest lucru, cu toate condițiile și echipamentele din vest și atunci am avea posibilitatea de a reduce numărul pacienților care solicită tratamente în străinătate. Însă e nevoie de foarte multă muncă, de reașezare a infrastructurii, de regândire a unor strategii, lucru pentru care suntem absolut deschiși. Eu aș fi de acord să am 2-3 colegi pe care să-i trimit să facă partea de pregătire a chirurgiei coloanei cu toate atestatele necesare, pe alți 2-3 să se ocupe de partea de tumori în așa fel încât să poți acoperi tot arealul pe patologia pe care se merge în străinătate pe zona de ortopedie. În acest moment, colectivul clinicii noastre poate să rezolve orice caz care vine, dacă, bineînțeles, sunt condițiile existente; pe partea de traumatologie nu lipsește niciun implant, pe zona de ortopedie acoperim toate implanturile. Dacă am putea fi acreditați și pe partea de chirurgie tumorală și chirurgie traumatică a coloanei vertebrale am putea acoperi foarte bine patologia, bineînțeles cu extindere către patru săli de operație, nu două câte sunt în prezent, și să avem undeva la 90 de paturi dintre care 10 paturi să fie pentru partea de chirurgia coloanei și 10 paturi pentru partea de tumori etc.

61

62

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

O Istorie simbolică a funerariilor Regelui Mihai

de Sidonia GRAMA

Paște înseamnă, într-un alt ordin al realității, și trecerea dincolo, către Țara promisă a oricărui drept credincios. Căci cetățeni ai Cerului sunt creștinii adevărați, iar urmele trecerii lor prin istorie rămân pline de semnificații.

Ca o ironie și ca o revanșă a istoriei, trecerea dincolo, în lumea celor drepți, a Regelui Mihai I al României, în decembrie 2017, s-a petrecut în plină lumină a reflectoarelor lumii. O contrapondere la ocultarea istorică și la trecerea sistematică sub tăcere, prin diverse metode, la care a fost supusă, ideologic și istoriografic, viața Sa și a familiei regale în exil, timp de peste 4 decenii, din 1948 până în 1989, și, în mod insidios, și după 1989.

Un eveniment istoric și mediatic impresionant, impecabil organizat, au fost funerariile regale de stat ale Regelui Mihai I al României. Ultimul dintre regii României, după cum s-au grăbit jurnaliștii români să declare, copleșiți și ei de importanța momentului, declamând sfârșitul unei istorii.

Am descifrat și eu cu acea ocazie, ca observator participativ la marele eveniment, dimpotrivă, tocmai semnele unei istorii simbolice, deschise și pline de potențial. Am reperat acolo indicii ale unei geografii și unei cronologii simbolice care merită a fi descrise. Vă propun în cele ce urmează un astfel de itinerariu.

Traseul candelelor aprinse la monumentele revoluției Spre Palatul Regal am pornit târziu, înspre miezul nopții de 14 decembrie 2017, înconjurând mai întâi, cu emoție și curiozitate, Piața Universității. Este locul simbolic al marelui fenomen contestatar din aprilie–iunie 1990, cel mai puternic, mai vocal și mai articulat discurs contestatar anticomunist al străzii de după revoluția din decembrie 1989. În semiobscuritatea ce înconjura piața mică, anodină, desfășurată rotund în jurul fântânii, mi-a atras atenția o

candelă aprinsă, fumegândă, depusă (în avanpremieră) la crucea de metal artizanală, însemnul memorial comunitar al eroilor din 21 decembrie 1989. „Aici s-a murit pentru Libertate, 21- 22 decembrie 1989”. Sublima și înfricoșătoarea inscripție, plasată pe clădirea Facultății de Arhitectură, amintește inconfortabil trecătorilor despre prețul greu al libertăților politice re-câștigate atunci prin jertfă.

49 de morti, 463 răniți și 698 de arestați, conform datelor Procuraturii Militare, a fost bilanțul reprimării Baricadei de la Intercontinetal, de către forțele de represiune ale regimului Ceaușescu, din noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989. „Vom muri și vom fi liberi!” și „Jos comunismul!” au scrijelit atunci pe zidurile din Piața Universității, frenetic și temerar, oamenii ieșiti în stradă. Memorabilele graffitti, pe care autoritățile comuniste s-au grăbit în noaptea aceea să le șteargă cu straturi groase de vopsea, au rămas, totuși, înscrise definitiv în conștiința publică.

Piața Universității a fost din acea noapte locul consacrat prin jertfă al revoluției anticomuniste. În primăvara lui 1990, ea va fi declarată, timp de aproape 50 de zile, „Zonă liberă de neocomunism”. A fost epicentrul unui câmp politic simbolic în care protestatarii din capitală s-au solidarizat programatic cu Proclamația de la Timișoara, cel mai vizionar proiect politic revoluționar, elaborat de cetățenii

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

primului oraș liber de comunism din România, autodeclarat astfel încă din 20 decembrie 1989. Și tot în primăvara lui 1990 (ce coincidență), românii aflau cu stupoare că „fostul” Rege Mihai, cum era denumit oficial, este împiedicat să vină, după 40 de ani de exil, să-și viziteze țara prospăt eliberată. Era primul refuz dintr-un lanț de încercări ale Suveranului de a se întoarce în patria și la poporul său. 10 încercări eșuate, împiedicate de autoritățile post-comuniste, la momente diferite de timp, din 1990 până în 1996, cu excepția unei singure, tulburătoare vizite: triumfătoarea vizită pascală din aprilie 1992.

Despre prima Sa încercare de revenire în țară, în 1990, de Înviere, Majestatea Sa rememora: „Cum am declarat în comunicatul de presă din 13 aprilie 1990, am vrut să mă întorc în țară pentru a împărtăși cu românii Sfintele Sărbători de Paște. Speram să pot aduce, tot atunci, mesajul meu pentru făurirea unei adevărate democrații în țara noastră”, declara Regele în primul interviu acordat în 1991 lui Mircea Ciobanu. „Un om nu poate fi oaspete al propriei case, chiar dacă a lipsit multă vreme din ea. Un român scos din casa lui cu forța nu încetează, numai prin aceasta, să fie român”, reflecta, cu amărăciune Măria Sa. Refuzul obstinat al autorităților postdecembriste de a-l primi în țară, ca pe orice om liber, era tâlcuit astfel de Majestatea Sa, Regele Mihai: „Cred că la mijloc a fost vorba de teamă (…). Eu văd în acest refuz o proiecție a actului ilegal de la 30 decembrie 1947”.

Atunci, în primăvara lui 1990, în inima fenomenului contestatar al Pieței Universității, numele și chipul Majestății Sale era invocat discret și profund. Regele Mihai a fost, într-un fel special, centrul manifestației. Era „alfa și omega”, după cum își amintea regizorul Cristi Puiu și după cum își amintesc și alți trăitori ai evenimentului. Aceasta este o dimensiune semnificativă a istoriei recente, păstrate încă într-o zonă de tăcere.

De atunci, un graffiti imens, „Monarhia salvează România”, a tronat pe clădirea Facultății de Arhitectură, rezistând, paradoxal, mulți ani. Din 1990, în plin fenomen politic contestatar, reprimat brutal prin mineriadă, până prin anul 2000, când, din invocate motive estetice, autoritățile locale au decis, din nou, acoperirea lui cu straturi groase de vopsea.

Urmele acestor semnificații istorice, deși evanescente ori invizibile acum pentru mulți, rămân de neșters în memoria colectivă a unei generații. Sunt semne indelebile ale marilor speranțe democratice, trăite de unii dintre semenii noștri în 1989-1990.

Acum, la moartea Regelui Mihai I al României, candela aprinsă aici, în Piața Universității, înaintea comemorărilor revoluției din decembrie 1989, reactivează subtil și puternic, astfel de semnificații. Pentru cine are ochi de văzut.

De altfel, monumentele din proximitatea Palatului Regal desenează un traseu sinuos de candele aprinse, ca tot atâtea indicii pe o hartă simbolică, pe care le umăresc cu uimire, de la monumentul revoluției din fața Senatului până mai departe, la statuia seniorului Corneliu Coposu, de lângă biserica Crețulescu.

Țeapa Revoluției În fața edificiului fostului Comitet Central al Partidului Comunist, actuala clădire a Senatului, lumina pâlpâindă, depusă în mijlocul piramidei stranii ridicate în semn memorial, reactualizează inevitabil momentul fugii cuplului prezidențial Ceaușescu cu elicopterul de pe această clădire, în ziua de 22 decembrie 1989, ora 12, sub asaltul mulțimii de protestatari care invadaseră clădirea. Difuzată intens de mass-media internaționale, ea rămâne în iconografia revoluției drept imaginea emblematică a căderii de facto a regimului dictatorial ceaușist.

Însă mai mult decât atât, pentru cei nonamnezici, candela aprinsă aici anonim reactivează sinestezic ecoul strigătelor la unison, ritmate, „Jos comunismul, fără comuniști !”. Ele au răsunat din toate piepturile în această piață, în după amiaza înserată a aceleiași zile de 22 decembrie 1989, curmate apoi, brusc și confuz, de rafale de mitraliere, declanșate la scurt timp de la invocarea la televiziune a prezenței ubicue și invizibile a teroriștilor.

Caracterul radical antitotalitar al revoluției române, legitimat în centrul de putere al revoluției din stradă, avea să fie sistematic trecut sub tăcere prin forța armelor. În acea seară, Piața Palatului a fost brusc asediată de anunțurile alarmiste că s-ar trage dinspre Muzeul de Artă - fostul Palat Regal, aflat în fața Comitetului Central. Într-o confuzie generală, armata a intervenit grabnic și inadecvat cu tunuri și mitraliere asupra presupușilor trăgători de elită din Palat. În ciuda apelurilor la calm, în scurt timp, clădirea de patrimoniu a Palatului Regal va fi fost ciuruită și incendiată. În următoarea seară, Biblioteca Centrală Universitară din același areal, și ea ctitorie a Regelui Carol I, va fi fost distrusă de incendii în proporție de 80 la sută. Prestigioase instituții de cultură și mărturii inestimabile ale României Regale, de dinainte de instaurarea comunismului, ambele clădiri au purtat pentru mulți ani rănile grave, de neșters, ale finalului incert, indecis și violent al comunismului românesc, din decembrie 1989.

Focurile care au început atunci, în seara de 22 decembrie 1989 în Piața Palatului, provocate, se spune, de trăgători necunoscuți, au continuat în diverse puncte ale capitalei și s-au răspîndit în țară până la sfârșitul anului, producând un număr impresionant de victime. De 6 ori mai multe victime decât cele provocate de represiunea ceaușistă.

Acesta este unul din paradoxurile cele mai redutabile ale revoluției române, greu de metabolizat deopotrivă de istoriografia trecutului recent și de memoria colectivă. Aceasta este și miza juridică, dincolo de inevitabilele ei instrumentalizări politice, a redeschiderii proceselor revoluției.

Nu e de mirare, deci, faptul că, în jurul complexului memorial oficial al revoluției ridicat în piața omonimă, n-am văzut nicio lumină aprinsă și nicio ofrandă depusă. Deși centrală și ostentativă, notoria piramidă străpungînd o sferă informă, „Țeapa Revoluției”, cum o denumesc cu subînțeles locuitorii, arată abandonată, supusă unei acute deteriorări. O grefă refuzată cu aversiune de memoria colectivă și cea culturală a capitalei.

Palatul Regal - altar În schimb, în jurul unei aripi a Palatului Regal, remarc lumina blândă a mai multor lumânari și buchetele de flori

63

64

INEDIT

depuse la baza monumentului dedicat Seniorului Corneliu Coposu - bustul stilizat, de lîngă Biserica Crețulescu.

Aud în treacăt cum, grăbit, un tată îi arată fiului său urmele gloanțelor, cicatrici adânci în carnea de piatră a bisericii Crețulescu, explicându-i frugal momentul istoric greu de decriptat, de altfel. Întreb cu un aer novice, ca un antropolog străin, pe niște localnici tineri care-și plimbau nocturn copilașul prin Piața Revoluției: - „Mereu sunt aprinse candelele la monumentele acestea?”. „ - Nu, de obicei nu sunt aprinse, mi se răspunde, doar acum, în cinstea Regelui… Carol, îmi spune tatăl, cu mândrie locală, privind spre statuia ecvestră din fața Bibliotecii Central Universitare. - Mihai, îl apostrofează, afectuos, soția.” Regele Mihai I al României. În fața statuii Regelui Carol I, intemeietorul dinastiei, curtea Palatului Regal se deschide privirii, metamorfozată într-un imens altar, un loc de pelerinaj și de priveghere.

Puzderie de candele aprinse pe trotuar, de-a lungul gardului de fier forjat sunt tot atâtea constelații de gânduri pioase adresate regelui defunct.

Timp de trei zile și trei nopți, peste 30 de mii de oameni, se spune, au încercuit Palatul Regal, îmbrățișându-l efectiv, de jur împrejur, așteptând disciplinat și răbdător la cozi lungi, șerpuitoare, care începeau din spatele edificiului regal, dinspre Sala Palatului sau chiar dinspre aripa bisericii Crețulescu, și ajungeau până la intrarea în corpul Palatului ce duce spre Sala Tronului.

Mulțime de oameni înconjurând ceremonios Palatul Regal ca pe o biserică în noaptea de Înviere. Căci denie mi s-a părut a fi periplul acesta continuu, diurn și nocturn de dinaintea ceremoniei funerariilor de stat regale, impresionante, din 16 decembrie 2017. Ziua începutului revoluției române, în Piața Maria din Timișoara.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Comunismul a început pe Neva și s-a terminat pe Bega”, afirma, cu mândrie și cu tâlc, Regele Mihai, conștient de reverberația istorică universală a gestului de revoltă politică al conaționalilor săi, din decembrie 1989. „Jos comunismul!”, aveau să strige, aparent caduc și insolit, câteva glasuri puternice dintre participanții la funerariile regale din 16 decembrie 2017, articulând eliptic și implicit, dincolo de partizanate și antipatii guvernamentale, o nevoie mult mai profundă a societății românești. Nevoia imperioasă de a se elibera de practicile și mentalitățile totalitare, nedemocratice, încă reminiscente, rezistente transpartinic și care se perpetuează din nou, cu înverșunare, cele prin care sunt încălcate iresponsabil drepturile și libertățile cetățenești, recucerite cu preț mare, imens, în decembrie 1989. Drepturi și libertăți pentru care Regele Mihai a pledat o viață întreagă și pe care societatea românească postcomunistă pare să și le ignore amnezic. Și încă un gest subtil remarcat după impresionantele ceremonii funerare, sacerdotale și militare, ale Regelui Mihai, cel onorat ca șef de stat, ca mareșal al Armatei Române și ca arhiereu al Bisericii Ortodoxe. Hristos a Înviat!, cânta soborul de preoți, Regelui Uns al țării.

Se spune că, în urma cortegiului funerar, din puzderia de flori aruncate în calea Regelui pe ultimul său drum, câteva au fost apoi depuse la monumentele revoluției din decembrie 1989. Un gest consumat discret și consemnat în treacăt, în avanpremiera ceremoniilor comemorative, tot mai palide, ale evenimentului fondator al democrației românești postcomuniste.

Toate aceste semne, oricât de discrete, sunt tot atâtea repere ale unei istorii simbolice, înscrise într-un nou regim al istoricității. O istorie alternativă, și nu una contrafactuală, o istorie grea de semnificații și de potențial, ce rămâne deschisă și încă de descifrat.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REZIDENลขIAL

65

66

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ultimul mohican al marii industrii clujene Singurul mare producător industrial cu capital românesc activ în Cluj se bate cu încăpățânare cu giganții mondiali ai cosmeticelor precum L’Oreal, Procter & Gamble sau Beiersdorf, dispuși să arunce în joc zeci de milioane de euro pentru promovarea pe piața locală.

“Am mai rămas noi și Terapia dintre marile întreprinderi clujene de dinainte de Revoluție. Din păcate, vedem că se produce din ce în ce mai puțin la Cluj, în România. Furnizorii de materie primă se închid în România unul după altul, deși noi ne-am dori să lucrăm cu cei din țară și trebuie să luăm din străinătate la prețuri mult mai mari. Înainte aduceam materie primă de la Stirom București, de la Alro Slatina, de la Oltchim Râmnicu Vâlcea, dar acestea și-au redus apoi mult producția, iar acum ne vedem nevoiți să importăm, să aducem polietilenă din Ungaria, gaz pentru

spray-uri din Italia. Până la urmă totul se traduce în majorări de cost în produsul final”, constată directorul general, Mircea Turdean.

Totuși, anul trecut, Farmec a pus la bătaie 650.000 de euro pentru modernizarea și retehnologizarea producției, selectarea și dozarea optimă a ingredientelor active, alegerea unor ambalaje ergonomice și sigure în utilizare. Depozitele noi ocupă 5.000 mp, iar suprafața de producție a fost extinsă la fabrica din Cluj-Napoca, unde s-a optat pentru depozitarea pe verticală. Practic, fabrica își va dubla producția.

Farmecul roboților Anul trecut, fabrica a înregistrat mai multe premiere la nivel de procese de fabricaţie. Unitatea a fost dotată cu o nouă linie automată de ambalare cu sistem robotizat, care contribuie la creşterea calităţii produselor şi măreşte productivitatea şi randamentul. A fost schimbată tehnologia de etichetare a produselor de curăţenie, prin trecerea de la etichetele autoadezive la metoda shrink sleeve, ce permite identificarea mai rapidă a beneficiilor principale ale produselor. Acestea sunt etichetate pe întreaga suprafață, iar foliile sunt ecologice, ușor de reciclat. Printre noutăți se numără produsele închise etanş în fiole de sticlă, care nu permit existenţa interacţiunii între produs şi ambalaj (fiolele cu acid hialuronic Gerovital) sau tratamente complexe personalizate, precum programul intensiv de îngrijire.

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Unitatea are propria sa flotă de transport, de 250 de autovehicule în toată țara, iar distribuția este concentrată în centre precum București, Brașov sau Timișoara.

Societatea clujeană a fost ocolită până acum de fondurile europene, astfel că trebuie să se bazeze constant pe resursele proprii. Acum, Farmec generează afaceri anuale de 45 de milioane de euro și grupează peste 700 de salariați.

Aceasta lansează sau modernizează cel puțin 100 de produse noi pe an, capacitatea sa fiind de 27 de milioane de produse. Compania are certificare internaţională GMP și exportă în de 30 țări. “Din păcate, pentru o firmă de talia noastră nu sunt disponibile linii de finanțare din bani europeni, lucru anormal. Efectiv nu ne încadrăm nicăieri.

Iar, în România, majoritatea ajutoarelor de stat se duc către companiile străine”.

Farmec a reușit să își păstreze oamenii valoroși, însă ei au atins deja o vârstă, unii au peste 50 de ani, iar angajații noi de care ar fi nevoie sunt greu de găsit. “Ne-am păstrat angajații pentru că dăm salarii peste media industriei, iar ei au încredere în companie. În prezent nu mai există școlile profesionale de acum câteva zeci de ani, astfel că pe tineri îi școlim noi în firmă; un meseriaș bun se formează în 2-3 ani. Pentru că Terapia a fost preluată de către un investitor străin, din 2010 ne-am implicat noi la Grupul Școlar de Chimie Industrială cu acest nume, devenit Colegiul Tehnic Ana Aslan; încercăm să facem o selecție de copii talentați”.

La finele lui 2017 compania clujeană a intrat pe segmentul cosmeticelor decorative, iar din acest an a trecut la produse de lux, pe care vrea să le impună în 50-60 de țări, intrând în concurență directă cu competitorii globali.

Vârful de lance îl vor constitui produsele de regenerare celulară Gerovital.

“Extractele vegetale pe care le folosim conțin plante autohtone precum lavandă sau cătină, dar și fructe de goji, în combinații. Tendințele sunt spre utilizarea acidului hialuronic - pe care noi îl foloseam deja în anii ’90 concentrația cea mai mare fiind în fiole. Principalele efecte sunt de hidratare, nutritiv, dar cel mai pregnant este cel antiîmbătrânire, Gerovital fiind primul produs de acest fel din lume, creat de profesorul Ana Aslan. Mari producători precum Beiersdorf sau L’Oreal alocă zeci de milioane de euro în zona de promovare. Am investit și noi 4 milioane de euro pe partea de marketing”.

Produsele de Cluj sunt apreciate din ce în ce mai mult în lumea arabă și în cea asiatică: în statele arabe, Japonia, China, Coreea de Sud, dar și în SUA sau Canada. “Frumusețea este percepută în mod diferit în lume. În Europa, Coco Chanel a promovat femeia cu ten închis, bronzată, în Asia tenul alb înseamnă frumusețe și noblețe, acolo se cer cre-

me și emulsii foarte slabe în grăsimi, produse de albire.

Mergem și noi pe tendințe, pe culorile la modă, însă facem teste de eficiență, de stabilitate. Avem în portofoliu sute de produse: pe unele le păstrăm, la altele renunțăm. Baza pentru lacurile noastre de unghii este fabricată în Franța și în Italia de către aceiași producători cu care lucrează companiile celebre. Este ca și cum Armani ar face producție pentru noi”. Următorul pas, la care se lucrează acum la Farmec, este crearea unei rețele de magazine la nivel mondial, operate în franciză.

Istoria fabricii • 1889: Iau naştere, la Budapesta, laboratoarele Molnar es Moser.

• 1943: Se desprinde un mic laborator (Mol-Mos) care îşi desfăşoară activitatea în Cluj.

• 1965: Este produs pentru prima dată Laptele Doina, în prezent este cel mai bine vândut demachiant pe piaţa națională, având o cotă cantitativă de 17 %.

• 1967: Liviu Turdean devine director, iar fabrica, primul producător din țară de creme şi emulsii Gerovital H3 prof. dr. Ana Aslan. Produsele se adresau femeilor de peste 40 de ani, tenurilor ce prezintă primele semne de îmbătrânire.

• 1969: Premieră în România - fabricarea produselor sub formă de spray.

• 1970: Începe dezvoltarea celei mai importante platforme de producţie cosmetice din România.

• 1995: Farmec se privatizează prin metoda MEBO, având capital 100 % românesc.

• 2017 Reţeaua se extinde la opt unități de brand Farmec, amplasate în Cluj, Arad, Brașov, Sibiu, Tîrgu Mureș, Timișoara şi la 13 magazine Gerovital.

67

68

INDUSTRIA AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

FINANCIAR

69

„Fluent în Finanțe”, cu sprijinul Bursei de Valori București Bursa de Valori București (BVB), cea mai importantă instituție a pieței locale de capital, continuă pentru al patrulea an la rând seria de seminarii „Fluent în Finanțe”, evenimente gratuite de educație financiară care au loc la nivel național și care se adresează persoanelor fizice interesate să descopere oportunitățile oferite de piața de capital și să devină investitori.

Bursa de Valori București continuă, și în acest an, seria de seminarii „Fluent în Finanțe”. „Conceptul educațional care stă la baza programului Fluent în Finanțe are în vedere asigurarea unui prim contact al participanților cu piața de capital și cu Bursa de Valori București. Desfășurăm acest proiect la nivel național tocmai pentru a veni mai aproape de persoanele care nu sunt familiarizate cu piața de capital, dar care corespund profilului de investitor și care pot beneficia de pe urma acestei calități. Vom avea mai mulți investitori pe măsură ce crește nivelul de cultură financiară, iar unul dintre obiective este să avem cât mai mulți români cu economiile investite pe piața de capital”, a declarat Adrian Tănase, CEO al BVB. Evenimentele organizate de BVB împreună cu partenerii săi se vor desfășura la nivel național după următorul calendar, în ordine cronologică: Brașov - 24 aprilie, în parteneriat cu Estinvest, București - 15 mai, în parteneriat cu Grupul Banca Transilvania, Cluj-Napoca - 16 mai, în parteneriat cu Grupul Banca Transilvania, Iași - 17 mai, în parteneriat cu Estinvest, Sibiu - 5 iunie, în parteneriat cu IFB Finwest, Timișoara - 18 septembrie, în parteneriat cu IFB Finwest, Cluj-Napoca - 9 octombrie, în parteneriat cu Grupul Banca Transilvania, Oradea - 6 noiembrie, în parteneriat cu IFB Finwest, București - 4 decembrie, în parteneriat cu Estinvest.

Persoanele interesate să participe la aceste seminarii se pot înscrie deja pe site-ul www.bvb.ro la secțiunea Noutăți și evenimente (link direct: http://bvb.ro/AboutUs/MediaCenter/Events) sau pe platforma „Fluent în Finanțe”, selectând secțiunea Participă la un eveniment și luna în care e programat evenimentul respectiv (link direct: http://

www.fluentinfinante.ro/participa-la-un-eveniment.html). „Prin Fluent în Finanțe promovăm investițiile responsabile și piața de capital în rândul investitorilor individuali din România. Astfel, contribuim la facilitarea accesului lor la societăți de intermediere financiară, fonduri de investiții și fonduri de pensii din întreaga țară, toate cu un singur scop: să facem piața românească de capital mai accesibilă oricărei persoane interesate să devină investitor”, a spus Lucian Anghel, președintele Consiliului de Administrație al BVB. Programul „Fluent în Finanțe” a început în iulie 2015 și, în faza inițială, a vizat companiile interesate să ofere cursuri de educație financiară către angajați. După succesul înregistrat la nivel național, proiectul a fost extins în noiembrie 2015 către persoane fizice, în martie 2016 către studenți, iar în iunie 2016 către companiile listate pe bursă.

Până în prezent, 40 de companii și 17 universități din București și din țară au introdus cursurile „Fluent în Finanțe” pentru angajații și studenții lor. Astfel, peste 170 de seminarii, dintre care 19 exclusiv pentru persoanele fizice, la care au participat 10.000 de oameni au fost ținute până la această dată, ca parte a celei mai importante mișcări de susținere a educației financiare în rândul populației derulate de Bursa de Valori București. „Fluent în Finanțe” este o platformă extinsă de educație financiară din România și include mai multe segmente, printre care videoclipuri educaționale, un modul de eLearning, glosar de termeni, test de cunoștinte, dar și o hartă interactivă a companiilor de brokeraj autorizate.

Sursa foto: Agerpres Foto

70

INDUSTRIA AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REZIDENลขIAL

71

72

REZIDENลขIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REZIDENลขIAL

73

74

INDUSTRIA AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

75

Pentru a sprijini tinerii fermieri în vederea achiziționării de teren

Europarlamentarul Daniel Buda propune modelul Prima Fermă

România este astăzi al 7-lea stat ca dimensiune din Uniunea Europeană. Prin urmare, putem juca un rol deosebit în a asigura resursele alimentare la nivel european și nu numai, subliniază europarlamentarul clujean Daniel Buda, într-un interviu acordat AGRO TB. De aceea, în viitor, mai punctează Daniel Buda, țara noastră trebuie să fie extrem de preocupată de absorbția fondurilor europene din cadrul Pilonului 2, dar, mai ales, de eficiența investițiilor pe termen mediu şi lung, care să asigure plus valoare prin crearea locurilor de muncă bine plătite, dar și produse ieftine și de bună calitate, accesibile tuturor consumatorilor. Pentru a facilita instalarea tinerilor fermieri în spațiul rural, în afară de sumele pe care un tânăr fermier le poate accesa, europarlamentarul clujean a mai lansat o propunere extrem de interesantă, modelul Prima Fermă. Daniel Buda a mai vorbit, în interviul acordat, despre viitoarea Politică Agricolă Comună, modificările care vor fi operate, în contextul noilor provocări – Brexit, criza migrației sau securizarea frontierelor.

Care ar fi principala modificare în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC)?

Aș începe prin a sublinia importanța Politicii Agricole Comune la nivelul Uniunii Europene și provocările cu care se confruntă aceasta în noul context.

Cu toții suntem de acord că pentru a avea o populație sănătoasă este nevoie de o hrană sănătoasă. Altfel spus, investind în agricultură, investim în sănătatea noastră, a tuturor.

Din păcate, se discută destul de mult în această perioadă de ajustarea resurselor financiare pentru PAC, în con-

76

AGRO TB

textul Brexit-ului, care va lăsa UE fără 14-15 milioane de euro, dar și ca urmare a noilor provocări generate de criza migrației sau securizarea frontierelor.

Plecând de la aceste premise, avem dimensiunea reală a provocărilor generate de noua reformă PAC și cum va arăta ea după 2020.

Cetățenii europeni ar trebui să aibă în continuare acces la produse alimentare sigure, de înaltă calitate, la prețuri accesibile, variate și hrănitoare. Vor exista o serie de modificări pentru exercițiul financiar următor, principalele obiective ale viitoarei PAC fiind acelea de a promova un sector agricol inteligent și rezilient, de a intensifica grija față de mediu și acțiunile climatice și de a contribui la realizarea obiectivelor UE în domeniul mediului și al climei și de a consolida structura socio-economică a zonelor rurale.

Simplificarea este o chestiune extrem de importantă. Dar și mai importantă este interzicerea pentru statele membre de a adăuga condiționalități suplimentare peste regulamentele venite de la UE în implementarea PAC. Cu alte cuvinte, cu toții ne dorim o PAC care să vină în sprijinul fermierilor, pe de o parte, să creeze condiții egale pentru toți fermierii, și aici mă refer la plățile directe, dat fiind faptul că suntem actori pe acceași piață comu-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

nă. Aș merge și mai departe și aș spune că într-o oarecare măsură acordarea subvențiilor ar trebui corelată cu productivitățile obținute. În acest sens, ar exista o garanție că banii ajung la cei care fac într-adevăr agricultură.

După părerea dvs, va avea de câștigat sau de pierdut România în urma implementării viitoarei PAC? Nu cred că trebuie să plecăm de la termenii “ce câștigăm și ce pierdem” noi, ca țară, în viitoarea PAC. Mai important este ce vom face astăzi și după implementarea PAC, deoarece foarte multe lucruri depind de statele naționale. Da, sigur, ne interesează să avem plățile directe care să cunoască o oarecare liniaritate la nivel european, dar la fel de important este să creștem eficiența investițiilor în agricultură, respectiv sprijinul fermelor mici și mijlocii pentru a preveni degradarea zonelor cu handicap natural.

Sigur, nici fermele mari nu trebuie să fie uitate, dar trebuie sa existe un echilibru în formele de sprijin.

România este astăzi al 7-lea stat ca dimensiune din Uniunea Europeană. Prin urmare, putem juca un rol deosebit în a asigura resursele alimentare la nivel european și nu numai.

Din păcate, am pierdut etape importante în privința atragerii investițiilor din Pilonul 2.

Tocmai de aceea, cred că România trebuie să fie în viitor extrem de preocupată de absorbția fondurilor europene și din cadrul acestui Pilon, dar, mai ales, preocupată de eficiența investițiilor pe termen mediu si lung.

Cu alte cuvinte, nu este suficient să absorbi fonduri europene, ci este important ca acele investiții realizate cu astfel de fonduri să fie unele eficiente și de durată, care să asigure plus valoare prin crearea locurilor de muncă bine plătite, dar și produse ieftine și de bună calitate, accesibile tuturor consumatorilor. Țara noastră trebuie să fie pregatită de orice scenariu, care va veni de la Uniunea Europeană. Este important ca PAC să își păstreze caracterul european, iar statele membre să își crească capacitatea de implementare a acestei politici.

Am putea face mai mult ca țară pentru dezvoltarea satului românesc? Ce anume?

Infrastructura de apă și canalizare inexistentă în unele sate, sistemele de sănătate și educație precare, lipsa oportunităților

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

pentru locuitorii satelor, a investitorilor conduc la depopularea mediului rural. În acest sens, se impune ca primarii de comune, împreună cu autoritățile locale și regionale să depună toate eforturile necesare pentru a reînvia mediul rural prin absorbția fondurilor europene. Crearea unor condiții bune de trai, stimularea fermierilor, a diferitelor activități agricole, atragerea investitorilor pot conduce la dezvoltarea satului românesc și la oprirea fenomenului de depopulare. Și aici nu trebuie să fie uitate fondurile din politica de coeziune, cele destinate tocmai dezvoltării spațiului rural, iar sinergia fondurilor dintre cele două politici trebuie să devină o realitate și un instrument pe care investitorii să le foloseasă. O prioritate a acestei conlucrări viitoare care acoperă mai multe domenii de politică este crearea de „sate inteligente” în Uniunea Europeană. Această inițiativă își propune să asigure o viață rurală atractivă și durabilă, inclusiv prin creșterea mobilității rurale, a producției de alimente de calitate, a eficienței energetice și de gestionare IT. Ce propunere de politică națională aveți pentru încurajarea tinerilor fermieri?

Dificultățile atragerii tinerilor fermieri în spațiul rural sunt cunoscute la nivel european, deoarece toate statele au o astfel de problemă.

Este greu să îl convingi pe un tânăr despre avantajele unui program în care să lucreze 25 din 24 de ore, unde nu ai sărbători de Paște sau de Crăciun, așa cum este, mai ales, în sectorul zootehnic.

Animalele nu sunt mașini pe care să le parchezi într-un garaj, în aștepatrea unor vremuri mai bune.

Tocmai de aceea, la nivelul Comisiei Europene există preocupări majore în vederea asigurării unei finanțări corespunzătoare, care să faciliteze instalarea tinerilor fermieri în spațiul rural, iar sumele care se pot accesa sunt de aproximativ 50.000-60.000 de euro de către un tânăr fermier.

Nu mai puțin adevărată este problema legată de terenurile de care au nevoie tinerii fermieri și, aici, mă gândesc după modelul Prima Casă, unde dobânda este subvenționată de stat, să fie dezvoltat modelul Prima Fermă, unde statul să subvenționeze dobânda pentru un credit necesar achiziționării de teren de către tinerii fermieri.

Altfel, în multe situații, degeaba îți dă Uniunea Europeană bani să dezvolți o fermă dacă tu nu ai terenul unde să îți dezvolți ferma respectivă. În același timp, revin și subliniez sustenabilitatea unei astfel de investiții. Nu este suficient să instalezi un tânăr într-un spațiu rural, ci mai important este să îi asiguri sustenabilitatea investiției pe termen lung.

Având în vedere experiența dumneavoastră de zootehnist, ați îmbunătăți ceva la Programul Național de susținere a sectorului avicol și a sectorului de suine? În cât timp credeți că am putea începe, real, fenomenul de zootehnizare?

România are un potențial agricol imens. Unii spuneau că putem hrăni peste 100 de milioane de locuitori, iar zootehnia, evident, joacă un rol important în dezvoltarea și competitivitatea acestui sector.

Dumnezeu ne-a hărăzit cu niște condiții naturale pe care multă lume le invidiază. Avem munți și mare, dealuri și câmpii, dar, mai ales, avem un sol extrem de productiv.

Sigur, este o condiție pentru a putea culege: să nu uiți să însămânțezi.

Dar, dincolo de orice forme, trebuie să fim conștineți de potențialul nostru agricol și să explorăm adevărata lui valoare. Și, aici, aș pune accentul foarte mare pe rolul autorităților locale, regionale și naționale, care, din păcate, în unele situații lipsește. Vă dau un exemplu. În urma

cu ceva vreme am vizitat o fermă de pui, în județul Satu Mare, o investiție extrem de frumoasă, realizată pe fonduri europene, dar care își abatorizează puii în Ungaria.

I-am întrebat de ce nu au folosit fonduri europene și pentru construirea unui abator. Mi-au spus că, din păcate, nu au găsit terenul pe care să construiască un astfel de abator și că s-au lovit de această problemă mai mulți ani, astfel încât au renunțat la acest proiect. Sigur că m-am revoltat și, poate, dacă aș fi avut un pistol cu sare, i-aș fi împușcat în ceafă pe acei primari care nu au găsit o soluție pentru a rezolva o astfel de problemă. În secunda a doua mi-a venit în minte ceea ce am văzut în Franța, unde statul, în regiunea Savoi, nu doar că a asfaltat căile de acces, dar a și introdus rețea electrică și, culmea, și sistem de irigații pentru a veni în spijinul fermierilor.

Cel mai important lucru pentru fermieri este să rețină că este nevoie ca, pe lângă crearea capacităților de producție, să își creeze capacități de depozitare/procesare și, bineînțeles, propriile capacități de vânzare a produselor. Iar pentru toate aceste lucruri nu trebuie să facă nimic decât să utilizeze fonduri europene. Ele se află undeva, pe un raft. Trebuie doar să fie întinsă mâna după ele, iar statul român trebuie să devină partenerul fermierilor. În încheiere, aș avea un mesaj pentru toți consumatorii din România: să consumați produse românești, deoarece, pe de o parte, sunt produse de foarte bună calitate și, pe de altă parte, așa puteți veni în sprijinul fermierilor români. Prin cumpărarea oricărui produs care este importat, consumatorul trebuie să știe că pune “leuțul” pe care îl plătește în buzunarele fermierilor din afara României.

77

78

REZIDENลขIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REZIDENลขIAL

79

80

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Grădinarii …au sunat adunarea! de Marian VIȘU- ILIESCU

Asociația Antreprenorilor de Peisagistică din România – AAPR a organizat, în 10 martie, o Gală a antreprenorilor din domeniul peisagistic, la care au participat 150 de firme care au legătură cu domeniul. Gala a fost deschisă și prezentată de un “grădinar” amator, cu dragoste de plante, în persoana binecunoscutului interpret Dan Helciug.

Reprezentanții celor 150 de companii au reiterat necesitatea dezvoltării unei industrii peisagistice bazată pe etica în afaceri, sustenabilitatea și grija pentru mediul înconjurător.

Participanții au accentuat necesitatea ca AAPR, această asociație patronală a tuturor profesionistilor în domeniul peisagisticii, să dezvolte o piață națională a plantelor din grădina noastră, din curtea noastră sau din balconul apartamentului nostru.

Este clar că odată cu dezvoltarea de noi parcuri imobiliare, precum și sistematizarea comunităților urbane, această industrie a spațiilor verzi este una care vine în sprijinul nostru pentru o viață cu mult verde și mult oxigen.

Pentru a fi utili societății în care își dezvoltă business-urile și trăiesc împreună cu familiile lor, antreprenorii de peisagistică din România au decis să dezvolte o platformă de comerț și tehnologie.

BursaVerde - catalogul firmelor de grădinărit Astfel, la acest eveniment a fost lansat Catalogul firmelor de gradinărit sub egida – BursaVerde. Această bursă este una pentru grădinărit și materialele necesare întreținerii plantelor verzi, aici se găsesc servicii și produse (flori, gazon, iazuri, irigații, pavele-piatră, pepiniere-sere, plante, unelte de grădină, utilaje de grădinărit etc.). Aceste informații sunt centralizate pe regiuni, județe și localități, fiecare antreprenor în domeniul peisagistic expune tot ce are mai bun și mai plăcut pentru viitorii cumpărători.

Bursa-Verde va cuprinde companii acreditate prin statutul firmei și prin lucrările în domeniul peisagistic care proiectează, construiesc și întrețin grădinile din România.

Această platformă este locul potrivit unde oricine dorește o amenajare îi va fi foarte ușor să găsească firme din domeniu, structurate pe obiecte de activitate și zone din țară.

Atât firmele de proiectare, amenajare cât și cele conexe se pot regăsi în acest spațiu comun, pentru a putea fi găsite mult mai rapid.

Accesând www.bursa-verde.ro veți găsi datele necesare pentru înscrierea în platformă. Momentan înscrierea este gratuită pe o perioadă de o lună (din momentul înscrierii în platformă).

AAPR - formator în domeniul peisagistic În cadrul adunării AAPR, de asemenea, vicepreședintele Victor Stănoiu a propus ca obiectiv imediat demararea formalităților pentru ca organizația să devină formator de

cursuri profesionale în domeniul peisagistic. S-a pornit de la ideea că aceste firme membre ale AAPR știu cel mai bine care ar trebui să fie curricula unui astfel de curs, iar tutori mai buni decât acești businessmen-i nu se pot găsi.

Vicepreședintele AAPR a propus membrilor să contribuie la elaborarea unui proiect de act normativ care să stabilească cu claritate standardele de calitate valabile pentru întreaga piață de peisagistică din România.

AAPR a mai propus comunităților locale să se aplece cu mai multă atenție asupra arhitecturii peisagere, astfel încât imaginea comunităților să se îmbunătățească substanțial.

Se poate spune că patronatul grădinarilor a pornit la drum cu multe proiecte, cu viziune spre un viitor cu mult verde în viață noastră, a tuturor, cu dorința ca locuitorii metropolelor să beneficieze de o suprafață cât mai mare pe cap de locuitor de spațiu verde. Toate acestea nu pot decât să ne bucure și să sperăm că vom beneficia de mai mult oxigen. Sănătatea noastră, depinde și de acești antreprenori din domeniul peisagistic. Cu cât ei vor dezvolta mai multe zone verzi, cu atât omul va trăi mai sănătos.

Să ne dorim o lume cu mai mult verde!

AAPR, încă din anul 2016, a devenit membru al ELCA – European Landscape Contractors Association, aceasta din urmă fiind Asociația Europeană a Contractorilor de Peisaj, înființată în 1963, pentru a promova cooperarea și schimbul de experiență în domeniu peisagistic din Europa.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

81

40.000 de euro pentru demararea unei afaceri nonagricole în regiunea Nord-Vest de Denisa MORAR & Dorel VIDICAN

Conferinţa de lansare a proiectului “Learn2Do4EntrepreneurshipPartener” din cadrul Programului Operaţional Capital Uman (POCU) – proiect integrat de consiliere, consultanţă şi asistenţă, care se adresează celor interesaţi să devină antreprenori și să-şi dezvolte un plan de afaceri sustenabil prin accesarea de fonduri nerambursabile – a avut loc la finele lunii februarie, la Cluj-Napoca, în aula mare a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, cu participarea activă a studenţilor.

Proiectul, o oportunitate unică pentru a deveni antreprenor “Learn2Do4EntrepreneurshipPartener” este derulat de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Universitatea din Oradea, Asociaţia Ropot, Impact Hub, împreună cu clusterele clujene Mobilier Transilvan, AgroTransilvania Cluster și iTech Transilvania, în calitate de parteneri ai GEA Strategy & Consulting (actualmente CIVITTA), liderul de proiect. Proiectul “Learn2Do4Entrepreneurship” se aplică în Regiunea NordVest a României, vizează exclusiv înfiinţarea de afaceri nonagricole în zona urbană şi este cofinanțat prin POCU 2014-2020 al Uniunii Europene. 440 de persoane vor beneficia, în perioada mai-octombrie 2018, de un curs de formare profesională, dar şi de un stagiu de practică, în vederea înfiinţării şi dezvoltării unei afaceri nonagricole în zona urbană. Acestea vor beneficia de servicii de mentorat, consiliere şi consultanţă, iar în urma seminariilor vor fi selecţionate pentru finanţare cele mai bune 49 de planuri de afaceri.

“Valoarea subvenţiei acordate fiecărei întreprinderi nouînfiinţate în baza planului de afaceri aprobat este de aproximativ 36.000 euro, reprezentând până la 100 % din tota-

lul cheltuielilor eligibile. Nord-Vestul României e regiunea în care ne putem promova proiectul şi ştim că se poate reuşi în trei dintre cele mai importante domenii: agrobusiness, mobilier şi design, IT, motiv pentru care dorim ca proiectele voastre să se axeze pe aceste direcţii, însă paleta de opţiuni pe care o veţi avea la dispoziţie este mult mai largă. Astăzi vă vor vorbi nişte oameni care şi-au dovedit succesul în practică, nu doar în cărţi. Ei vă vor spune care este viziunea personală şi ce paşi trebuie urmaţi pentru a avea o afacere de succes”, a susținut prof. dr. Felix Arion în deschiderea evenimentului de prezentare.

“Nu cred că există o cale mai grăitoare de a vorbi despre antreprenoriat decât să vezi ce fac antreprenorii și ce îi inspiră, astfel că trei dintre cei mai cunoscuţi din ClujNapoca vă vor povesti despre afacerile lor remarcabile.

Vom vedea cum anume au făcut să fie atât de buni și ce consideră ei că ar trebui ca noi să facem în această zonă.

O înțelegere a zonei publice din România se raportează la nevoia de antreprenori, de a cultiva asumarea de risc în societate pentru a dărui mai departe sau pentru a crea oportunități. De ce este o politică publică bună? Pentru că ne învață să ne luăm viața pe cont propriu. Să nu fim dependenți de alții, să ne asumăm fiecare dintre noi riscurile de rigoare. Este foarte important să recunoaștem că această filieră a antreprenoriatului ar putea să ne scoată dintr-o anumită latență. Există, din păcate, această

82

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cii de coeziune. Are o valoare unică prin faptul că pune la un loc o anumită tipologie de actori care îți comunică tot ce trebuie să știi, pune la un loc niște universități care ies din modelul tradițional de fortăreață de cunoaștere și se deschid societății. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca și Universitatea din Oradea sunt două care fac parte din acest consorțiu.

Avem două clustere unde activează o densitate de actori din sectorul privat, public, academic, care se adună la un loc pentru a crea oportunități; mai avem un hub şi o firmă de consultanță”, a subliniat Dragoş Pîslaru, managerul de proiect și fost ministru al Muncii în cabinetul Cioloș.

Condițiile de eligibilitate credință de după 1989 cum că sunt lucruri care ni se cuvin sau care atârnă undeva și noi trebuie doar să le luăm. Într-o societate care este efervescentă, care își dorește să progreseze, e nevoie de idei şi românii sunt plini de ele.

E nevoie de talentul, înțelegerea și de știința de a implementa, a executa acele idei și de a ni le asuma. Discutăm despre o oportunitate unică, nerepetabilă, care face parte din politica de coeziune a Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, am intrat într-un club și ni se oferă niște bani nerambursabili pentru a ne dezvolta, pentru a putea crește și a croi destinul Europei. Proiectul din tema de azi este finațat din Fondul Social European (FSE), parte a politi-

Toţi clujenii au auzit de “Moldovan”. Este frumos să vezi cum o firmă se dezvoltă și cum creează o încredere în produsele savurate zilnic de clujeni. Fondatorul şi directorul general al Carmangeriei Sânnicoară, Cosmin Moldovan, a oferit un model bun de urmat în ceea ce privește procesarea alimentară a cărnii. “Cum mă diferențiez de concurență? Ofer o experiență unică tuturor consumatorilor, dar nu schimb nimic la felul preparatelor. Pasiunea, încrederea şi seriozitatea sunt punctele mele forte. Trebuie să faci ceea ce îți place, ceea ce îți oferă satisfacție. Nu faceți lucruri doar de dragul de a face bani. Niciodată nu mi-am propus doar asta în cei 24 de ani de când mă ocup de afacere. În 1994, când am început noi, era un vid pe piaţă. Trebuie să găsești oportunități și să le fructifici pe moment, la cald, fără să te gândești prea mult. Fabrica are nevoie de retehnologizare, aşa că pregătim un proiect de 2 milioane de euro”, a concluzionat Cosmin Moldovan, fondatorul Carmangeriei Moldovan.

Condiţiile de eligibilitate pentru înscrierea în program au fost prezentate de către Silvia Ursu de la CIVITTA, partener coordonator al proiectului. “Antreprenoriatul este despre pasiune, despre a aduna o echipă care are ideea ta, a avea alături de tine niște parteneri cu care poți să îți implementezi ideea, de a dărui timp, chiar și din cel personal de multe ori. Încercăm, prin consultanța pe care o vom oferi, să minimizăm riscul pe care îl veţi avea atunci când veți demara afacerea. Echipa este foarte importantă, avem parteneri de încredere. Suntem în căutarea a 440 de persoane care vor să înțeleagă partea de antreprenoriat. Acestea vor urma cursul nostru intensiv, timp de o săptămână, în urma căruia vor înțelege mai bine ce înseamnă un business, chiar dacă nu vor dori să demareze niciun proiect.

Voicu Oprean, fondator al companiei de IT AROBS Transilvania Software, un antreprenor de succes, care a reușit să clădească un business în domeniul tehnologiei informației în Cluj-Napoca și să se extindă mai apoi la nivel internațional, o persoană care îmbină o grămadă de segmente, organizează maratoane, antreprenoriate înăuntrul firmei, îşi încurajează angajaţii, e un adevărat susținător. “Odată ce afacerile îți intră în sânge, nu-ți mai ies. Am inspirat oameni să fie mai buni decât mine și să își asume riscuri pentru a face ceva care să facă o diferență în viața noastră sau a produsului promovat.

Indiferent de faptul că activați în agricultură, producție de mobilă sau în alt domeniu, IT-ul este un domeniu suport, poate să aducă plus valoare. Banii sunt o consecință a pasiunii, nu altceva! Mi-aș fi dorit să am la dispoziție acest program când am pornit business-ul. Voi puteți beneficia de niște fonduri, puteți beneficia de banii altora, ceea ce este extraordinar. Noi ne-am riscat pe banii noștri. Timpul este singura resursă care e de neînlocuit. Dacă vreți să ne folosiți pe noi pentru a vă fi antreprenori, aveți nevoie de timpul vostru, de energia și entuziasmul vostru pentru a face lucrurile să se întâmple”, a spus Voicu Oprean.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dintre acestea, vom sprijini 49 să devină antreprenori, adică să înființeze startup-uri. Și pentru că fiecare are nevoie de o echipă, vom angaja două persoane în cadrul startup-urilor nou create. Beneficiile sunt următoarele: în afară de suportul financiar de 36.000 de euro, plus serviciile de suport – peste 40.000 de euro, veți avea aproape mentori și sprijin din partea noastră în fiecare zi pentru a demara afacerea. Cursul de antreprenoriat vă va ajuta să vă segmentați foarte bine idele, să lucrați la planul de afacere.

Suplimentar, pentru cei care nu primesc finanțare, avem și un concurs de planuri de afaceri în cele trei domenii prioritare, în zona de IT, zona de agro-food și zona de mobilă și design. Sediile sunt la Cluj-Napoca și Oradea, dar cursurile se vor organiza cât mai aproape de voi, în funcție de numărul persoanelor care se înscriu dintr-un anumit oraș, avem posibiliatea să organizăm cursuri și în altă parte”, a punctat Silvia Ursu.

Cerinţele pentru înscrierea în program sunt următoarele: - să ai vârsta minimă de 18 ani - să nu mai fi beneficiat de ajutor de minimis în ultimii trei ani - să înființezi o afacere în mediul urban - să nu fii tânăr de 15-24 de ani care nu urmează vreo for-

AGRO TB

mă de învăţământ şi nu ai loc de muncă ori pensionar peste 65 de ani - să fii rezident sau domiciliat în Regiunea de Nord-Vest a ţării - să nu fi beneficiat de finanțare/formare antreprenorială în proiecte POSDRU sau POCU De menționat că cei interesaţi se pot înscrie în proiect până la sfârșitul lunii aprilie accesând pagina de internet a proiectului: www.partnerstartup.ro.

Ultimul antreprenor din această serie, în mod cert nu cel din urmă, bine ancorat în domeniul mobilierului şi al designului, un om foarte pasionat este Ioan Iancu, director SALICE Comprod și vicepreședinte Cluster Mobilier Transilvan.

“Momentan, sunt peste 100 de firme de mobilier în Cluj şi lipsa de personal este cea mai mare provocare a zilelor noastre, ne confruntăm cu această problemă. Aş putea afirma că dezvoltarea de antreprenori îţi creează concurenţă. Nu trebuie să privim lucrurile aşa. Dacă nu poți ajuta pe cineva, atunci măcar încurajează-l, dar nu-l împiedica! Pentru mine nu există competitori, pe toți îi consider parteneri. Povestesc cu angajații mei, nu sunt șeful lor, sunt prietenul lor. Fiți perseverenți și urmați-vă visul! Nu există concurență, doar parteneri”, a punctat Ioan Iancu.

83

84

INVESTIลขII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

85

Emanuel Oprea, Oprea Avi-Com:

„Fabrica de nutrețuri combinate din Sânpaul va avea multiple avantaje competitive, inclusiv un foarte bun raport calitate-preț” Emanuel Oprea, proprietarul companiei Oprea Avi-Com – cunoscută mai ales datorită produsului Puiul de Crăiești, precum și unul din acționarii fabricii de nutrețuri combinate care va funcționa în comuna Sânpaul, județul Mureș, vorbește, într-un interviu acordat Transilvania Business, despre multiplele avantaje competitive ale unei astfel de fabrici în Transilvania. Construcția fabricii de la Sânpaul a fost demarată în iunie 2017, iar inaugurarea este programată pentru luna ianuarie 2019. Investiția se va ridica la 15 milioane de euro, iar fabrica va avea circa 35 de angajați.

Domnule Oprea, sunteți atât fermier – așadar, beneficiar, cât și acționar al fabricii de la Sânpaul. Ce înseamnă această fabrică pentru fermierii români, în termeni de avantaje?

Pentru noi, compania Oprea Avi-Com, fabrica de furaje combinate de la Sânpaul reprezintă o mare realizare, deoarece implică rezolvarea uneia dinte cele mai mari probleme cu care ne confruntăm: asigurarea hranei pentru păsări la o calitate înaltă și, simultan, la un preț bun.

Orice bun fermier știe că rețeta succesului în zootehnie este asigurarea trio-ului casă, rasă, masă. În afacerea noastră am reușit să gestionăm profesionist primii doi parametri: casa și rasa. Pentru noi, acest proiect înseamnă multe beneficii, atât ca și investitor cât și ca beneficiar.

Cooperarea, care durează, de altfel, de peste 10 ani, cu jucători de calibru de pe piața cerealelor și a furajelor cum sunt partenerii noștri, Grupul UBM și Grupul East, ne dă siguranța că și cel de-al treilea parametru - masa, va fi asigurat la standarde înalte de calitate.

Ce ne puteți spune despre raportul calitate-preț? Dar despre optimizarea furajelor? Ce avantaje există la aceste capitole?

Participarea noastră în acest proiect reprezintă o provocare întrucât ne vom implica activ în testarea în fermele proprii și optimizarea furajelor pe care aceasta fabrică le va pune pe piață.

Deci vorbim de furaje de calitate. De asemenea, vom avea un raport calitate-preț extrem de competitiv. Având în vedere faptul că în Transilvania se importă anual sute de mii de tone din țările vecine, iar costul transportului reprezintă peste 10 % din prețul furajului, amplasarea strategică a fabricii în centrul țării

ne îndreptățește să credem ca vom reuşi să ajungem la poarta fermei cu un furaj la un preț foarte bun.

Ce efect va avea localizarea strategică a fabricii asupra costurilor cu materiile prime, respectiv nivelul tehnologic al fabricii asupra costurilor de operare?

Amplasarea fabricii într-o zonă cerealieră foarte bună și, în același timp, într-un punct strategic din punct de vedere logistic ne va permite să avem cele mai mici costuri cu materiile prime.

Doresc să subliniez, în final, faptul că este vorba despre una dintre cele mai moderne fabrici de furaje din Europa. Acest lucru înseamnă control și costuri de operare foarte mici. În concluzie, o mulțime de argumente care ne îndreptățesc să credem că în scurt timp vom veni în întâmpinarea fermierilor români exact cu ceea ce au nevoie: un furaj bun la un preț corect!

Capacitate de producție: 30 tone pe oră Fabrica UBM Feed Romania se va întinde pe o suprafaţă de 3 hectare și va include un depozit de materii prime, un depozit cu produse finite care va conține și o linie de însăcuit, un turn tehnologic cu o linie de producție de ultimă generație, precum și o clădire de birouri. Capacitatea de producţie va fi de 30 de tone pe oră, adică aproximativ 220.000 – 250.000 de tone pe an, iar produsele fabricii vor fi destinate, în primul rând, fermierilor din România. Fabrica aparține companiei UBM Feed Romania, care are ca acţionari grupul UBM din Ungaria şi companiile locale East Consulting, East Grain şi Oprea Avi-Com.

86

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRARIA Cluj, văzută de un om care a participat la toate edițiile - o evoluție extraordinară de prof. dr. ing. Ilarie IVAN - Consilier personal al Ministrului Agriculturii

În anul 1995 eram director adjunct la Direcția Agricolă Cluj, director general fiind dl. dr. ing. Costan Cristea, an în care am fost vizitați de către dl. Helmut Schott, reprezentantul Wienner - Messe&Congress în România, renumit organizator de târguri și expoziții din capitala Austriei, un vienez cu părul alb, secondat de d-na Corina Mareș – director pentru România, care dorea să organizeze o expoziție internațională de agricultură și industrie alimentară în zona noastră. Trebuie să spunem că și în județul Cluj, ca și în multe alte județe din zonă, existau localități, cum sunt Mociu, Viișoara, Huedin, în care se mai organizaseră expoziții cu câteva animale de rasă, câteva mașini agricole și nelipsitele standuri cu mici, grătare și bere. Am fost de acord imediat cu sprijinirea organizării expoziției pentru că propunerea d-lui Schott era una de ridicare a ținutei și calității conceptului de expoziție, inclusiv prin partici-

parea internațională. Trebuie să ne aducem aminte că birocrația era mai mare în acele timpuri și, de asemenea, și reținerea față de nou. Împreună cu dl. Cristea am depus eforturi serioase să atragem în echipă celelalte servicii ale Ministerului Agriculturii, Prefectura și Consiliul Județean. Pornirea AGRARIA nu se putea realiza fără sprijinul și implicarea Universității de Stiințe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Camerei de Comerț, a Expo Transilvania și a Direcției SanitarVeterinare și pentru Siguranța Alimentelor Cluj. De altfel, locația pentru primele ediții a fost Expo Transilvania, AGRARIA 2018 fiind a patra ediție în noua locație de la Jucu, mutarea fiind necesară datorită creșterii an de an a suprafeței expoziționale.

Noi am pus doar condiția ca, 10 ani de zile, dl. Schott să ne asigure, pentru un grup de 10 fermieri vizitarea unor ferme din Austria. Privind în urmă suntem bucuroși că am reușit să ducem în Austria peste 100 de fermieri din județ, aceștia având ocazia să vadă și să învețe lucruri noi care i-au ajutat în dezvoltarea lor ulterioară, pe un principiu simplu, respectiv, dacă cineva a descoperit roata, nu te mai chinui să o descoperi din nou. Cu prima echipă de fermieri am mers personal, apoi am delegat câte un om din Direcția Agricolă, ca responsabil. Înainte de plecare făceam un instructaj fermierilor, în special pentru punctualitate, iar la întoarcere, avea loc o discuție tehnică despre ce s-a vizitat și ce au învățat. Îmi amintesc replica unui fermier, care ne-a spus: “totul a fost interesant, am învățat lucruri noi, dar fermierii austrieci vizitați au știut că vor avea oaspeți că prea era o ordine perfectă peste tot”. Răspunsul nostru a fost cel știut de toți cei care circulă prin Europa, respectiv că la ei este ordine tot timpul, mai ales la austrieci şi la germani, și că nu se pregătesc special pentru vizite.

Trebuie să menționăm că Direcția Agricolă Cluj a sprijinit în fiecare an, din 1995 până azi, organizarea târgului AGRARIA. Revenind la aduceri aminte, în primii ani convingeam cu greu fermierii să vină cu animale pe care să le prezentăm în expoziție. La început au fost stimulați cu premii interesante, în bani, furaje sau aparate de muls, de la sponsori și organizatori, premii acordate tuturor participanților cu animale. Încet, încet lucrurile au intrat în normal, interesul pentru participarea la târg a

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

fost în creștere de la an la an, iar azi este “bătălie” între fermieri să prezinte animale de rasă în expoziție.

AGRARIA a “construit” mândria de a fi proprietar, mândria de a fi fermier, mândria de a avea animale de rasă frumoase, mândria de a-și promova produsele agro-alimentare sau mașinile și instalațiile destinate agriculturii.

Anul trecut a avut loc prima licitație de bovine Angus, în condiții asemănătoare cu cele de la licitațiile din Europa. De asemenea, o prezentare de excepție au avut proprietarii de vaci din rasa Bălțată Românească, precum și din alte rase de bovine, cum ar fi Red Holstein.

Nu trebuie să uităm că expoziția de animale de rasă a fost întregită de una de ovine, caprine, bubaline și cabaline.

An de an a crescut suprafața expozițională, dar și numărul și calitatea expozanților și a vizitatorilor. Dintre aceștia menționăm studenții de la USAMV şi UTCN Facultatea de Mecanică, specializarea Inginerie Mecanică pentru Agricultură și Industrie Alimentară, care, în timpul expoziției, descoperă noutățile din domeniu.

AGRARIA a devenit platformă de informare și consultanță pentru fermierii din România, școală și forum de prezentare a realizărilor de la noi și din alte țări, a programelor de dezvoltare rurală pe fonduri europene sau guvernamentale, a ințiativelor pozitive din Europa sau din țara noastră, prin congresele, simpozioanele și mesele rotunde care au loc în fiecare an.

AGRARIA a devenit un loc drag pentru copii fără bunici la țară și care nu au văzut încă animale de fermă.

Anul trecut, un băiat de circa 5 ani îi spunea bunicului său: “Bunule, auzi cum sună vaca”.

AGRARIA a devenit o platformă pentru business, în timpul târgului realizându-se din ce în ce mai multe acte comerciale în favoarea atât a producătorilor expozanți, cât și a cumpărătorilor. Mare parte din vizitatori degustă sau cumpără specialități culinare precum grătarul de Angus sau Bălțată, “ceaunuri” din carne de bivol sau oaie, prăjituri și dulciuri de casă și alte bunătăți.

Nu în ultimul rând, AGRARIA a devenit o sărbătoare a tuturor, expozanți, cumpărători și vizitatori, o sărbătoare a agriculturii din Transilvania, la care participă conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ambasadori sau reprezentanți ai ambasadelor țărilor expozante, oficialități locale.

Revenind la istorie, după dispariția d-lui Schott, compania deținută de dânsul a devenit parte a celui mai mare organizator de evenimente agricole din lume, DLG e.V., compania din România schimbându-și numele și devenind DLG InterMarketing SRL România, repre-

AGRO TB

zentată de d-na Corina Mareș. DLG e.V. Germania este o asociație profesională internațională din domeniul agriculturii și industriei alimentare, cu peste 29.000 de membri în întreaga lume. Bucuria noastră este că managerul târgului a făcut parte din echipa de organizare AGRARIA la 23 din cele 24 ediții câte are târgul, inclusiv ediția 2018. Echipa pe care d-na Corina Mareș a condus-o timp de 23 de ani este o echipă de excepție, cu oameni deosebiți, extraordinari și pasionați de domeniul de târguri și expoziții, Corina Mareș fiind un excelent manager. Întreaga echipă merită felicitări și aprecieri din partea tuturor celor interesați de AGRARIA, cea mai importantă expoziție agricolă a Transilvaniei.

Menționăm că pe lângă Agraria, echipa DLG InterMarketing mai organizează două evenimente, Agriplanta – RomAgroTec în județul Călărași și Forest România în județul Brașov.

Privim în urmă și înainte cu satisfacția de a fi adus o mică contribuție la dezvoltarea brandului AGRARIA, care cu certitudine a contribuit la dezvoltarea și modernizarea producătorilor din agricultură și industria alimentară a zonei, la sporirea producției agricole și a calității acesteia. În final nu putem decât să felicităm organizatorii și să dorim succes deplin AGRARIA – ediția a 24-a!

87

88

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

89

Utilizarea glifosatului - un rău necesar ? de Horea CACOVEAN

În ultimii doi ani, aplicarea glifosatului prezent în diferite ierbicide de pe terenurile agricole a suscitat ample discuții privind acceptarea utilizării lui în cadrul Uniunii Europene. Aceste discuții au fost pro, dar, mai ales, contra utilizării lui, divizând puternic politicul și opinia publică europeană și nu numai. În luna iulie 2017, Comisia Europeană a propus o reînnoire a licenței pentru utilizarea glifosatului în agricultură pe o perioadă de încă 10 ani, aprobare care expira la sfârșitul anului 2017. Această substanță activă este unul dintre componentele produsului Round-up, fiind produsul principal al companiei Monsanto, cu sediul în Statele Unite.

Dezbaterile privind pesticidele, în general, se concentrează adesea pe riscurile pe care acestea le prezintă pentru sănătate și mediu. Și totuși, utilizarea lor în agricultură continuă.

Pentru a înțelege acest lucru, trebuie să înțelegem rolul pe care aceste produse chimice îl joacă în agricultură, care este încă extrem de dependentă de ele și în prezent. Pesticidele, cunoscute și ca „produse fitosanitare”, sunt folosite pentru a proteja culturile agricole împotriva diferitelor amenințări și pentru a limita riscul de distrugere a culturilor și a pentru a îmbunătăți producția agricolă. Fermierii folosesc, în principal, produsele pe bază de glifosat: - ierbicidele, pentru combaterea buruienilor care concurează pe sol cu legumele și cerealele (acesta fiind cel mai frecvent tip de pesticid cu o medie de 1,2 până la 2,9 doze pe hectar); - insecticidele, utilizate pentru a îndepărta insectele și dăunătorii care atacă culturile agricole, cum ar fi gândacul de Colorado care se își depune ouăle pe frunze (între 0 și 2 doze pe hectar); - fungicidele, folosite pentru combaterea ciupercilor, care provoacă boli la plante (între 0 și 1,7 doze pe hectar).

Tipul de pesticid utilizat depinde de natura culturii și de amenințările identificate de către fermieri. Astfel, cartofii sunt foarte des tratați cu fungicide, deoarece sunt extrem de vulnerabili la mucegai, o ciupercă care aduce pagube destul de mari.

Or, pe lângă beneficiile privind protecția plantelor și, implicit, cu creșteri de producții agricole, pesticidele aduc numeroase atingeri sănătății umane dar și a florei și faunei locale (inclusiv a solului). La 11 octombrie 2017, la Bruxelles, Parlamentul European a avut o zi plină de audieri și dezbateri. Subiectul, glifosatul, a avut un miros de scandal. Soarta elementelor active din Round-up, cel mai bine vândut „dușman” al buruienilor din portofoliul companiei Monsanto, a fost blocată datorită negocierilor dintre Comisia Europeană și cele douăzeci și opt de state membre. În septembrie 2017, neîncrederea din interiorul Comisiei Europene a atins punctul culminant. Studiul realizat de un ONG austriac, Global 2000, a adus o serie de argumente privind continuarea utilizării glifosatului în agricultură. Însă, multe pasaje din raportul oficial de evaluare a toxicității glifosatului au fost exact aceleași cu cele existente în dosarul depus de către Monsanto, privind reînnoirea licenței de aplicare a produsului.

Sarcina nu este ușoară. Pentru fermieri, motivul succesului Round-up constă în eficiența sa de a îndepărta total buruienile de pe teren, ori chiar acest fapt face ca glifosatul să

90

AGRO TB fie menținut pe piață. Primul obstacol în eliminarea glifosatului de pe piață este unul economic, în sensul că mulți fermieri se tem că își pierd profitabilitatea afacerii prin abandonarea totală a pesticidelor. O preocupare cu atât mai ușor de înțeles, deoarece veniturile lor sunt deja foarte scăzute. Fermierii recunosc, totuși, că reducerea sau eliminarea totală a pesticidelor poate fi mult mai dificilă pentru anumite culturi (de exemplu, grâul), iar, pentru a face față anumitor riscuri de boli sau dăunători, se impune utilizarea lor. În plus în multe situații, fermierii pulverizează insecticidele doar pentru a elimina o posibilă contaminare și a face o așa-numită „asigurare a culturilor”, deși acest lucru este inutil în foarte multe cazuri. Cu toate acestea, cheia reducerii utilizării pesticidelor în agricultură constă în dezvoltarea de soluții alternative eficiente. De exemplu, insecticidele pot fi înlocuite cu plase de protecție, produse de întrerupere a împerecherii insectelor sau capcane de hormoni.

Potrivit analizei specialiștilor, în ceea ce privește substanțele chimice de combatere a buruienilor, cum ar fi glifosatul, există în prezent o gamă largă de alternative la acesta, suficient de credibile pentru a prevedea o reducere drastică a utilizării pesticidelor. De la cultivator, trecând spre utilizarea vaporilor și a erbicidelor naturale, multe soluții sunt deja utilizate zilnic de către fermierii din țările dezvoltate, de când au încetat să mai utilizeze glifosat la începutul anului 2017. Alternativele disponibile agricultorilor, în locul glifosatului, sunt pentru moment, mai degrabă manuale și mecanice. Multe din aceste alternative sunt deja aplicate de către fermierii din Europa de Vest, care nu mai pot utiliza glifosatul în zone deschise publicului începând din ianuarie 2017. Există anumite metode de prevenire a bolilor și a dăunătorilor, cum ar fi rotația culturilor (care permite să se întrerupă în mod regulat creșterea și dezvoltarea buruienilor și care sunt la rândul lor diferite pentru diferite culturi), semănatul fals (pregătirea câmpului cu câteva săptămâni înainte de plantare, pentru a permite buruienilor să germineze și îndepărtarea lor mecanică înainte de însămânțare) sau mulcire (care implică acoperirea solului din materiale vegetale și minerale, sau cu unele materiale sintetice, pentru a opri creșterea buruienilor).

Mijloacele mecanice pot opri creșterea și dezvoltarea buruienilor prin ruperea sau distrugerea rădăcinilor buruienilor. În practica agricolă există diferite tipuri de mașini, în funcție de culturi și particularitățile acestora, unele tăind rădăcinile la o adâncime de câțiva centimetri, altele cu uti-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lizarea grapelor, care acționează pe suprafața solului. De asemenea, agricultorii pot practica controlul buruienilor și prin arderea buruienilor cu ajutorul flăcărilor, a apei calde sau a vaporilor de apă.

Cu toate acestea, aceste metode non-chimice prezintă anumite dezavantaje; în special, ele afectează structura solului (prin pulverizare) și pot favoriza chiar și eroziunea solului.

De asemenea, aceste lucrări mecanice necesită cheltuieli semnificative de energie fosilă (combustibili) și nu sunt adecvate pentru fermele mari. Pentru mulți fermieri abandonul glifosatului ar fi sinonim cu o creștere a volumului de muncă și cu dificultăți suplimentare pentru anumite tipuri de soluri.

Datorită glifosatului, care permite îndepărtarea completă a buruienilor de pe teren, un anumit număr de fermieri nu mai ară solul. În cazul interzicerii produsului, aceștia ar fi obligați să cumpere utilaje tot mai complexe, mărind consumul de motorină și, în consecință, emisiile de CO2, gaz cu efect de seră. Pentru combaterea buruienilor, vor trebui de asemenea să se utilizeze două sau trei produse diferite, ceea ce reprezintă un alt cost financiar suplimentar. Să nu mai vorbim de scăderea randamentului agricol, deoarece vor exista, în mod inevitabil, hectare de teren care nu pot fi exploatate.

Toate aceste observații l-au făcut pe un pedolog francez să declare că „glifosatul ne-a permis să folosim niște soluri care nu erau cultivate neapărat, dar acesta este un lucru bun? Utilizarea glifosatului s-a dezvoltat la nivel mondial odată cu fermele mari și foarte mari, dar este acesta este tipul de fermă pe care le dorim?”

Recent, la sfârșitul lunii noiembrie, în cadrul Comisiei de Apel a UE s-a luat decizia de prelungire a utilizării controversatului ierbicid. Optsprezece dintre cele 28 de state membre UE au votat în favoarea prelungirii utilizării ierbicidului cu glifosat, iar nouă s-au pronunţat împotriva propunerii (fig. 1). Comisia Europeană a subliniat că propunerea de folosire în continuare a ierbicidelor se bucură de cea mai largă susţinere posibilă în rândul statelor membre, „asigurând şi un nivel ridicat de protecţie pentru sănătatea oamenilor şi a mediului înconjurător”. Pentru a înlocui glifosatul, fermele ecologice sunt obligate să folosească forță de muncă suplimentară. De asemenea, această renunțare la produsul chimic duce la reducerea dimensiunii fermelor.

Dar, și aceste ferme pot face față acestui fenomen de eliminare de pe piață, deoarece produsele ecologice sunt comercializate mult mai scump pe piața liberă.

Or, de multe ori, această afirmație a Comisiei Europene este combătută de realitate. Creșterea alarmantă a cazurilor de boli incurabile a crescut foarte mult în ultimii ani și acest lucru nu poate fi ușor trecut cu vederea. Conform analizelor cercetătorilor francezi a unor produse alimentare existente în magazinele din țara lor, șapte din cele opt cereale pentru micul dejun conțin glifosat. Șapte tipuri de leguminoase din consumul uman din cele 12 analizate conțineau urme de glifosat etc. Proporția este semnificativ mai mică pentru pastele făinoase, adică, două din șapte produse existente pe piață conțin glifosat. Pe de altă parte, niciunul dintre celelalte două produse pe bază de cereale (pâine, biscuiți) nu conțineau glifosat. Rămâne de demonstrat modul și proporția în care suntem expuși la acțiunea glifosatului prin intermediul dietei noastre. Un alt raport realizat, de această dată, de un ONG francez, „Générations futures”, axat pe produsele identificate în literatura științifică cu un conținut eventual de reziduuri de glifosat și prezente în dieta umană, respectiv cerealele și leguminoasele existente în marile magazine (ex. paste făinoase, biscuiți, linte, năut și fasole uscată din supermarket) arată că din cele 30 de probe, 16 au conținut glifosat (53,3%) și trei au avut urme ale metabolitului său, AMPA. Cele mai afectate alimente sunt

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cerealele pentru micul dejun (7 din 8, 87,5 %) și leguminoasele (7 din 12 probe sau 58,3 %).

Ce impact are glifosatul asupra solului?

Studiile recente au arătat că glifosatul are un potențial distructiv care afectează microorganismele din sol. Trebuie totuși subliniat faptul că absorbția, degradarea și levigarea glifosatului variază în funcție de tipurile de sol, rămânând multe de aflat în acest domeniu. Această variabilitate de elemente și incertitudini fac foarte dificilă stabilirea unei imagini clare privind acțiunea glifosatului în sol. Dar, cu toate acestea, unele studii au arătat că acesta din urmă evoluează în mod diferit, astfel că unele complexe organo-minerale din sol rețin mai mult glifosat decât altele. Trebuie subliniat aici faptul că materia organică (sau humusul) - unul dintre cele mai active elemente ale solului - nu pare să aibă capacitatea de a absorbi și de a reține glifosații, dar ar putea juca un rol important în acest proces, adică de regulator. Același fenomen îl găsim și pentru substanțele nutritive din sol care, de asemenea, au un rol real în absorbția glifosaților. Ipoteza implicării fosfatului (P2O5) în acest proces de reținere a glifosatului a fost avansată relativ recent, deși s-au evidențiat și în acest sens o serie de contradicții. În unele soluri, desorbția fosfatului ar favoriza degradarea glifosatului, iar, în altele, se observă un efect contrar.

Aceste observații au condus la clasificarea solurilor în două categorii: cele care sunt supuse concurenței între glifosați și fosfați (P2O5), preferându-le pe cele din urmă și cele cu proprietăți de adsorbție specifice, în favoarea glifosaturilor sau a fosfatului. Ca rezultat, un sol bogat în fosfați poate reține mai puțini glifosați, ceea ce induce o contaminare suplimentară a orizonturilor inferioare de sol și a pânzei freatice. Dimpotrivă, deficiența de sol de fosfat este un factor care promovează acumularea de glifosați în orizonturile superioare ale solurilor și, prin urmare, o acumulare mai mare de plante. Or, la nivelul solurilor țării noastre se constată un deficit major de fosfați în orizontul superior, ceea ce automat ar duce la o acumulare de forme ale glifosatului.

Alte studii au arătat că glifosații utilizați în cantități recomandate în agricultură nu ar avea un efect negativ asupra populațiilor microbiene, astfel că flora microbiană este unul dintre factorii majori de degradare a glifosaților în sol. Glifosații au un efect redus asupra populațiilor fungice, existând chiar efecte stimulative asupra anumitor specii microbiene.

Ce impact are glifosatul asupra sănătății umane?

La fel ca în toate studiile legate de toxicitatea chimică, toxicitatea ierbicidelor ce includ glifosatul asupra sănătății omului a făcut obiectul câtorva studii comparativ cu cele efectuate pe animale. Acest lucru se datorează, în principal, dificultăților tehnice și chiar etice, fără a menționa constrângerile financiare și comerciale. Deși multe studii au demonstrat adesea că adjuvanții utilizați - în special polioxietilenamină sau POEA - sunt mult mai nocivi, principiul activ al glifosaților din ierbicide rămâne totuși faptul că această categorie de pesticide reprezintă un pericol pentru mediu și sănătatea umană.

Toate pesticidele conțin adjuvanți; toxicitatea acestor compuși se adaugă doar la cea a principiului activ. Astăzi, situația este mult divizată în sensul că, dacă autoritățile de reglementare din lume tratează glifosații ca fiind netoxice pentru sănătatea oamenilor la dozele de aplicare recomandate, totuși comunitatea științifică este convinsă că aceste substanțe sunt toxice și chiar cancerigene, ca și multe alte pesticide.

De exemplu, în martie 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în domeniul Cancerului (IARC) a publicat un raport care clasifică glifosatul drept „o cauză probabilă a apariției cancerului la om”, în timp ce Agenția Europeană asupra Securității Alimentare arăta, în în luna noiembrie a aceluiași an, „că era puțin probabil ca Round-up să prezinte un risc cancerigen pentru oameni”.

Această controversă a fost alimentată puternic în martie 2017 prin decizia Agenției Europene pentru Produsele Chimice (ECHA) de a nu clasifica glifosatul ca substanță cancerigenă; la aceasta se adaugă revenirea asupra subiectului a Organizației Mondiale a Sănătății care, în mai 2016, a declarat că Round-up nu este potențial carcinogen, cu toate că susținuse contrariul cu câteva luni mai devreme.

Recent, un grup de oameni de știință europeni a publicat un comentariu despre această controversă în legătură cu natura carcinogenă a glifosatului. Aceștia considerau că este mai adecvat și riguros din punct de vedere științific abordarea acestui produs ca fiind cancerigen pe baza evaluării și a datelor științifice privind cazurile de cancer raportate la om și la anumite animale din laborator.

Pe baza acestei concluzii și în absența oricăror dovezi contrare, pare rezonabil să se concluzioneze că formele de glifosați din ierbicide, în toate formulele lor chimice, ar trebui considerate ca fiind potențial cancerigene.

91

92

ADMINISTRAลขIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

93

ZOOTEHNIZAREA… deziderat sau ba! de Marian VIȘU-ILIESCU

Se știe bine că țăranul român dintotdeauna a crescut animale în gospodăria proprie pentru a-și asigura pe tot parcursul anului proteina animală. El a trăit într-o armonie cu vaca lui, cu porcii lui, cu păsările lui și cu celelalte animale din gospodăria lui, dar iată că un ministru al Sănătății, dând dovadă de prea mult zel, a emis Ordinul Nr. 119 din 2014 cu impact negativ asupra crescătorilor de animale și păsări.

Acest ordin a produs efecte negative, iar pentru că era prea multă lume care comenta acele prevederi anti-zootehnizare, onor actualul ministru al Sănătății a decis să modifice ordinul prin alte prevederi și mai aberante. La articolul 15, care se referă la numărul maxim de animale în gospodăriile populației, se introduc noi aliniate, printre cel mai deranjant pentru crescătorii de animale este aliniatul 21. Acesta, în esență, spune că: ”În gospodăriile cu un număr de animale mai mare de 6 capete (ovine, caprine, porcine, bovine, cabaline) și 50 de păsări, unde nu sunt asigurate racordurile la apă curentă și canalizare, respectiv 5 capete bovine, 15 capete ovine sau caprine, 5 capete porcine și cel mult 50 capete păsări, adăposturile pentru creșterea animalelor se amplasează la distanța de 50 m de cea mai apropiată locuință vecină și sursă de apă destinată consumului uman”.

Se știe bine că foarte mulți tinerii fermieri nu au putut accesa fondurile europene din acest motiv. Orice ieșire la peste 50 m față de ultima casă de locuit, înseamnă de foarte multe ori ieșirea în ”câmp” (adică în extravilan arabil, aici fiind nevoie de PUZ și costuri foarte mari), deci o piedică imensă în calea dezvoltării și a întineririi satului românesc.

Dragi fermieri, o să vă întrebați ce legătură are ”ștampila” cu coada vacii?!?

Uite că are, specialiști din Ministerul Sănătății, ”neplimbați” prin Europa, au stabilit din birou aceste distanțe aberante, pentru acestea nu există nicio normă științifică sau argumentare pentru care se pot justifica. Acești specialiști nu știu că animalele sunt cele care valorifică superior cerealele, în traducere pentru aceștia, înseamnă că vom reuși să încasăm mai mult ca fermieri, automat vom plăti mai mulți bani la bugetul statului și așa vom reuși să asigurăm salariile mărite și nejustificate ale acestora. Îl întreb eu pe actualul ministru al Sănătății, oamenii din zona montană care își asigură traiul din creșterea animalelor, ce vor face?!? Oare aceștia vor fi nevoiți să-și crească animalele în pădure, alături de lup sau urs?!?

Ce este cel mai greu de imaginat pentru crescătorii de animale, este faptul că cei doi miniștri (cel al Sănătății și cel al Agriculturii) se întâlnesc cel puțin săptămânal la ședințele de guvern, iar în atâtea săptămâni din 2014 și până în prezent nu au reușit să se pună de acord că nicăieri în Europa nu există un asemenea ordin de ministru, cu niște norme aberante și fără acoperire științifică.

Domnilor miniștri, vă anunț cu respect că vă faceți responsabili de blocarea începerii fenomenului de ZOOTEHNIZARE. Ce însemnă această ZOOTEHNIZARE?!? Înseamnă că valorificăm super economic cerealele din cultura vegetală (grâu, orz, porumb, floarea soarelui, soia, sorgul etc.), aceste culturi nu vor mai lua drumul exportului și astfel, în scurt timp, producătorii de cereale vor putea obține un preț mult mai mare de la confrații lor din domeniul zo-

otehnic. Asta se numește eficiență economică a sectorului agricol, înseamnă mai mulți bani la bugetul național, înseamnă un trai mai bun al țăranului român, înseamnă mai puțini solicitanți ai ajutorului social, într-un cuvânt înseamnă bunăstare economică.

Economia ar trebui să fie aceeași atât pentru ministrul Sănătății, cât și pentru ministrul Agriculturii.

Toate asociațiile profesionale ale crescătorilor de animale au contestat acest ordin aberant, dar văd că este în zadar deocamdată, cred că este un moment de cumpănă pentru sectorul de creștere a animalelor, ca atare fac apel la toți factorii decidenți să se implice total.

Fac apel, în primul rând, la prim-ministrul României să se implice în rezolvarea acestei probleme grave pentru țăranul român, să-și pună consilierul pe agricultură să facă un studiu comparativ cu țările din Uniunea Europeană și apoi să decidă în consecință.

Președintele ASAS – prof. univ. dr. Valeriu Tabără a catalogat acest ordin drept ”o aberație, pentru că toate fermele s-au asezat după o anumită legislație, la un anumit moment dat. Nu este în regulă ca Ministerul Sănătății să impună niște reguli fără a se ține seama ce înseamnă necesitățile de securitate alimentară și socială. Nu putem modifica regulile de la un an la altul. Adică astăzi îl lăsăm pe om să-și construiască o fermă și mâine îi spunem că nu mai este bine”.

Cine poate să-l contrazică pe acest om de știință și cu atâta experiență guvernamentală? Știu eu, ”specialiștii” din Ministerul Sănătății.

Un tânăr fermier m-a întrebat odată: ”De ce nu pot să-mi cresc acasă cele 10 vaci și gunoiul de grajd să-l pot depozita pe o platformă la terenul meu agricol din câmp”?

Chiar așa, stimați specialiști, de ce nu-l vizitați mai des pe acest tânăr?

Nu pot decât să-mi aduc aminte că țăranul român din creșterea animalelor și-a întreținut copiii la școli, a putut trăi fără a solicita mila statului român și fără să facă coadă la ajutorul social.

De asemenea, aduc aminte ”specialiștilor” din Ministerul Sănătății care au lucrat la Ordinul Ministrului Nr. 119/2014 că 88 % din teritoriul României este situat pe raza satului românesc, ca atare vă rog nu stricați acest habitat bine structurat de peste 2000 ani.

Mă întreb și vă întreb ”lozinca” ministrului Agriculturii privind Zotehnizarea României este un deziderat sau BA?!?

Fiecare cetățean al satului românesc așteaptă prin fapte răspuns la această întrebare!

Semnează: Un țăran cu diplomă!

94

ADMINISTRAลขIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

95

Nouă echipă la conducerea Asociației Producătorilor de Carne de Porc Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România și-a desemnat, în a doua jumătate a lunii martie, noua conducere pentru perioada 2018-2020. În cadrul ședinței de alegeri, au fost stabilite și obiectele pe care noua echipă, prezidată de Ioan Ladoși, le va avea de îndeplinit în acest mandat.

Adunarea Generală a Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) care a avut în data de 22 martie 2018, la „Sergiana Center” Brașov, a aprobat în prima parte a ședinței mai multe documente referitoare la activitatea desfășurată în 2017 și de-a lungul celor trei ani de mandat ai echipei care a condus organizația. Astfel au fost prezentate și aprobate: raportul de activitate al Consiliului Director în anul 2017 și sinteza activității pe perioada de trei ani a mandatului Consiliului Director (2015-2017), gestiunea financiară a asociației în anul 2017. De asemenea au fost prezentați cei 22 de noi membri care au aderat la asociație anul trecut.

Unul dintre punctele importante ale Adunării Generale a Membrilor APCPR a fost alegerea președintelui și a Consiliului Director pentru un nou mandat, perioada 2018-2020. În urma votului exprimat de către membrii APCPR, componența Consiliului Director al APCPR pentru perioada 2018-2020 este următoarea: Ioan Ladoși – președinte, Bogdan Mihail, Sorin Lupașcu, Adrian Iorgulescu, George Scarlat, Costin Bădilă, Ioan Antoci, Iosif Pazuric, Tudor Neculoiu, Adrian Balaban, Mihai Dune, Ionel Chiriac, Alexandru Gruia și Stanca Alexandra Tudor - membri.

Obiectivele noii echipe Dintre principalele probleme ale sectorului de creșterea porcului menționate de către membrii asociației care au devenit, prin hotărârea Adunării Generale, obiective pentru noul Consiliu Director, amintim: susținerea intereselor și a punctelor de vedere ale membrilor APCPR în raport cu proiectele de acte normative sau deciziile autorităților române și europene, obținerea de suport financiar și fiscal pentru dezvoltarea producției autohtone de carne de porc și utilizarea resurselor de cereale și plante tehnice din producția internă, intensificarea demersurilor pentru ca membrii asociației să beneficieze de condiții de piață similare celor acordate de statele membre UE sectorului de creșterea porcului, promovarea conceptului „carne de porc românească”, continuarea programelor de aplicare a standardelor superioare de bunăstare în fermele de suine și finalizarea Măsurii 14 – Bunăstarea animalelor din PNDR 2014-2020, promovarea cărnii din fermele românești în vederea creșterii încrederii consumatorului în calitatea cărnii de porc, având ca deviză: Bunăstare = Sănătate animală = Siguranță alimentară, o legătură permanentă cu Asociația Medicilor Veterinari din Sectorul Suin pentru aplicarea celor mai bune metode de protecție sanitar-veterinară față de perico-

lul pestei porcine africane (PPA) și armonizarea deciziilor ANSVSA cu realitățile din ferme, recunoașterea statutului de țară liberă de pestă porcină clasică (PPC) pe plan european și ridicarea completă a restricțiilor pentru comerțul intracomunitar cu porci vii și carne de porc în cursul anului 2018, informarea membrilor APCPR cu noutăți în domeniul creșterii suinelor, ghiduri de bune practici pentru protejarea mediului, animalelor și consumatorilor etc. și continuarea reprezentării în structuri asociative naționale și europene.

Prezență guvernamentală Adunarea Generală s-a bucurat de prezenta lui Petre Daea – ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a lui Adrian Pintea – director general APIA. În mesajul său, ministrul Agriculturii a reconfirmat hotărârea personală și a întregii conduceri a MADR de a contribui la zootehnizarea agriculturii și la dezvoltarea sectorului de creșterea porcilor din România, de a promova măsuri de sprijin naționale, dar și la nivel european pentru creșterea efectivelor de reproducție, pentru continuarea programelor de bunăstare a animalelor sau alte programe care sa susțină fermierii.

La propunerea fermierilor, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a fost de acord să devină „Membru de onoare al APCPR” și a primit placheta organizației.

96

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Administratorul Autodomus SA Reghin (jud. Mureș),

Maria Huprich - voință, putere de muncă și succes în agricultură de Alin ZAHARIE

Pentru marea majoritate, noțiunea de fermier este legată strict de munca bărbaților, atâta vreme cât agricultura este un domeniu deloc ușor, unde tăria de caracter joacă un rol determinant.

Dar sunt și excepții, femei care au încercat și au reușit să răzbată în acest domeniu al businessului agricol cu succes, prin muncă, curaj, dar, mai ales, ambiția de a face ceva definitoriu. Un astfel de exemplu îl reprezintă Maria Huprich, administratorul SC Autodomus SA din Reghin.

Povestea business-ului agricol Autodomus a început în 2002, dintr-o întâmplare, nefericită am spune noi, o datorie pentru o cantitate de carburant, obiectul de activitate al Autodomus, care s-a dovedit în cele din urmă a fi rampa de lansare a unei afaceri prospere în domeniul agriculturii. „Cineva îmi datora o sumă de bani pentru o cantitate de carburant. Am tot așteptat un an, doi, iar la un moment dat i-am spus că vreau acei bani. Persoana respectivă, care era și fermier, nu dispunea de bani, dar în schimbul acelei sume mi-a spus că-mi oferă juninci gestante. Am acceptat oferta, numai să se stingă acea datorie. Așa se face că mi-a adus 11 juninci gestante, exemplare foarte frumoase. Le-am păstrat, nu le-am vândut, dar în schimb nu aveam nimic care să se preteze pentru o activitate agricolă, nu aveam teren, grajd, nu aveam absolut nimic în afară de acele animale. Atunci am găsit o locație, am închiriat un grajd, am cumpărat furaje și așa am început.

Practic am pornit de la cele 11 juninci”, ne-a declarat Maria Huprich, administratorul SC Autodomus SA. Trezită în curte cu animalele peste noapte, s-a pus problema dezvoltării unei afaceri, astfel au început căutările în vederea unei locații pentru viitoarea fermă. „Peste iarnă am cheltuit undeva la 7.000-8.000 de lei cu aceste animale. Am spus că nu mai merită să le vând deoarece merg în pierdere. Așa se face că primăvara am început să caut teren, pe care l-am găsit doar pe raza comunei Voivodeni. De fermă nici nu se putea vorbi, cam toate erau vândute la acel moment. Așa se face că pe acel teren

de la Voivodeni ne-am dezvoltat ferma. Am tot cumpărat câte un teren, cât s-a putut, iar în anul 2005 am făcut prima construcție, primul grajd. Am apelat la vremea respectivă la o posibilitate de finanțare cu bani de la bugetul de stat, printr-un proiect prin DADR, în urma căruia am primit un sprijin pentru mulgătoare și alte echipamente, precum și pentru construcția grajdului. Constant am investit în teren și ne-am dezvoltat. Nu a fost o muncă ușoară, chiar foarte grea, pot zice, dar am avut curaj și putere. Am zis să merg înainte, să nu dau înapoi”, ne-a povestit Maria Huprich.

Invidia fermierilor Lucrurile începeau ușor să se miște, ferma să se dezvolte, însă și-au făcut simțită prezența și unele păreri din partea unor persoane nedumerite de faptul că o femeie aprofundează cu succes un astfel de domeniu, destinat mai degrabă bărbaților.

“La acel moment, o parte din fermierii mai vechi mă priveau și mă demoralizau, spuneau că „degeaba a făcut că nu va reuși, nu știe în ce se bagă, nu știe cât e de greu, ea femeie, ce poate să facă ea, cu terenurile, cu animalele, cu agricultura?”. Era pe undeva o invidie din partea acestora. În schimb, printre cei care m-au sprijinit au fost autoritățile. Dacă aveam nevoie de o autorizație sau de altceva, îmi vorbeau foarte frumos, mă felicitau pentru ceea ce fac. Pot spune că am avut un sprijin foarte bun din partea lor. Am fost corectă, cinstită, ce a fost în teren,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

exact asta le-am povestit, fapt pentru care m-au ajutat”, își amintește Maria Huprich.

Procesul de modernizare a fermei a continuat, astfel că în anul 2010 a fost finalizat un proiect de peste 1 milion de euro menit să aducă o creștere a eficienței activității. În prezent, ferma administrată de Maria Huprich deține 300 de capete bovine, vaci cu lapte, Bălțată Românască și Holstein, 400 de hectare de teren, cultivate cu lucernă și porumb de siloz, de pe care se asigură partea de furajare a animalelor. Laptele produs în fermă este livrat la Albalact, circa 2.500 de litri de lapte pe zi. „De la autorități mi s-a spus că, dacă doresc să funcționez ca fermă, este nevoie de lapte conform. În acest sens am accesat fonduri europene în anul 2007. În anul 2010, proiectul s-a finalizat, valoarea acestuia fiind de 1,1 milioane de euro în care era cuprins un grajd pentru 200 de capete de bovine, plus șase boxe anexe, cu viței, sală de muls, totul mecanizat după cerințele și standardele Uniunii Europene”, a subliniat administratorul societății Autodomus.

Sprijinul familiei Un rol important în dezvoltarea fermei îl are familia, respectiv cei trei copii ai Mariei Huprich, dintre care doi își aduc contribuția la bunul mers al activității. „Au fost pe parcurs și momente mai puțin plăcute când am fost pe punctul să renunț, situații în care am zis: “Renunț, nu mai pot”. Dar au crescut copiii, mai ales cel mare, Christopher, care mă ajută foarte mult în activitatea din fermă.

El a preluat partea de mecanizare, precum și partea de cultivare a terenului. Fata cea mijlocie, Larissa e la facultate la Cluj, studiază design-ul, iar cea mai mică, Sandy Nicolle, e la Sighișoara, la Liceul ”Joseph Haltrich”. În acest an termină clasa a XII-a după care dorește să-și continue studiile în domeniul agriculturii, la USAMV Cluj-Napoca. E deja familiarizată cu munca în acest domeniu, mă ajută foarte mult, la crotaliere, la alte activități. Imediat observă dacă un animal nu se simte bine, e practic un medic veterinar în devenire. Copiii mă ajută foarte mult, îmi dau speranța că pe viitor ferma va funcționa în continuare. Ei vor prelua această activitate, iar ferma va merge în continuare. Dacă te lupți de unul singur, nu întrevezi un viitor, să poți face ceva, iar prin ajutorul lor, cu mare drag muncesc, așa cum voi face și în continuare pentru ei”, afirmă Maria Huprich.

„Autodomus este copilul meu de suflet” Pe lângă implicarea în activitatea fermei, un rol important îl are și partea de informare, Maria Huprich fiind nelipsită de la simpozioanele destinate fermierilor, implicare care nu de puține ori a fost răspltătită cu aprecieri din partea mediului de afaceri. „Contează foarte mult informația, să fii informat cu noile tehnologii, astfel te poți mișca foarte repede. Ești, practic, tot timpul la curent cu ce se întâmplă, ești cu un pas în fața celor care sunt deficitari la capitolul informații și tehnologii noi. În ce privește distincțiile primite, toate îmi sunt la fel de dragi, îmi dau o stare de bine. Văd că munca mea nu a fost în zadar, iar rezultatele nu s-au lăsat așteptate.

Pe lângă aceste diplome, satisfacția cea mai mare este dată de faptul că am reușit. Am început de jos, am fost un copil sărac, dar am avut ambiție, Dumnezeu mi-a dat putere și curaj să merg înainte. De mic copil mi-am dorit să am eu ceva, să nu lucrez pentru altcineva, pentru o altă companie, să lucrez pentru mine și pentru copiii mei. Autodomus

este copilul meu de suflet în care am investit multă muncă și drag de a face ceva”, afirmă Maria Huprich.

Alt aspect deloc de neglijat în activitatea societății Autodomus îl reprezintă factorul uman. „De fermă se îngrijesc nouă persoane. Bunăstarea fermei înseamnă și un trai mai bun pentru toți angajații. Suntem ca o familie, vrem ca ei să fie mulțumiți de pe urma activității noastre. Mulți se confruntă cu lipsa personalului. Spre bucuria mea nu m-am confruntat cu astfel de probleme, sper să nu le am nici de acum înainte. Dacă un om muncește, e serios, atunci și banii pe care îi câștigă sunt mai mulți, să aibă și el o satisfacție a muncii depuse. Îi formezi, vorbești frumos cu ei, te apropii de ei, le înțelegi și lor problemele, și atunci și ei au mai mare drag de a munci și de a face ceva”, a punctat Maria Huprich. „Nu mă aștept la miracole sau la nu știu ce minuni peste noapte. Dorim să ne dezvoltăm treptat, încet, cu pași mărunți, dar siguri, să trăim bine și în liniște, să ne bucurăm de pe urma muncii noastre. Nu-mi doresc foarte multe, am observat că, dacă ești pe o linie, nu e bine să ai foarte multe. Îmi amintesc de perioada 2010, când am fost sus de tot, dar am primit anumite lovituri în ceea ce privește partea de carburant, vreo 11 miliarde de lei vechi, sumă, care nu am mai recuperat-o, fapt care ne-a tras în jos. Am văzut cum e să fii sus de tot, am văzut și cum e să cobori, cum e să ai foarte multe responsabilități pe măsură, în schimb, câștigul nu era prea mare. Atunci am zis da, e ok, să fie mai puțin, dar sigur” Maria Huprich, administrator Autodomus SA Reghin

97

98

INVESTIลขII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

99

„Luiereanca”, tradiție și longevitate în agricultura mureșeană de Alin ZAHARIE

Printre societățile din județul Mureș care au continuat munca în agricultură pe scheletul fostelor CAP-uri se numără și Societatea Agricolă Luiereanca. Înființată în anul 1991, societatea a rezistat în peisajul agricol mureșean, nu fără sacrificii, așa cum rememorează președintele asociației, Mihai Morar. „A fost o perioadă, undeva între anii 1994-1996, când am reușit să ne dezvoltăm. Am cumpărat utilaje noi la vremea respectivă, de fabricație românească, tractoare U650, semănători, remorci, toată gama de utilaje agricole. Le-am găsit la vremea respectivă nou-nouțe. Tot în perioada respectivă am cumpărat și fosta secție de la Agromec. Exista, la Reghin, un Agromec mare cu 11 secții în toate localitățile din jurul Reghinului. Noi am achiziționat una dintre aceste secții prin metoda MEBO. Am avut și sprijin din partea autorităților județene, mulți se opuneau să cumpărăm secția de mecanizare, erau interese foarte mari în acea vreme. Chiar am avut sprijin, fapt pentru care am reușit să cumpărăm această secție”, a precizat Mihai Morar.

Societatea a apelat și la fonduri europene pentru eficientizarea producției, grație unui proiect în valoare de 250.000 de euro. „Este vorba despre fostul program SAPARD prin care am reușit să construim un grajd, o euro-fermă cum îi spunem noi, cu 20 de animale aduse din Germania. Am mai cumpărat prin acest proiect un tractor New Holland. Proiectul a fost finalizat în anul 2009. Din păcate nu prea am simțit acel aport de 50 %, noi nu aveam atunci partea de cofinanțate de 50 %, fapt pentru care am făcut un credit la bancă. Am tot plătit până ne-am săturat. Când ne-am săturat, s-a încheiat și programul respectiv”, a menționat Mihai Morar.

„Nu cultivăm terenul ca să facem dosare” La greutățile existente legate de vreme, legislație, de câțiva ani și-a făcut simțită prezența o altă problemă, cea a animalelor sălbatice, iar pagubele făcute de acestea par să nu-i sensibilizeze pe cei în măsură să asigure vreo despăgubire. „Anul trecut am depus o solicitare organelor competente să se deplaseze la fața locului, la o suprafață de vreo 35 de hectare, cultură de porumb, care a fost distrusă aproape în totalitate de urși. Nu s-a deplasat nimeni la fața locului. Trebuiau să vină să facă o documentație pentru a fi despăgubiți. Dacă nici măcar o constatare nu se poate face, ce să mai vorbim de vreo despăgubire. Producția medie normală trebuia să fie undeva la 5.500-6.000 de kilograme pe hectar, iar după atacul urșilor am mai recoltat undeva la 2.500 de kilograme. Noi nu cultivăm terenul să facem dosare, să cerem despăgubiri, noi muncim cu scopul de a face producție, dar când vezi că nimeni nu te bagă în seamă, nu te ascultă nimeni, nici măcar să se deplaseze la fața locului să constate paguba, atunci ce să mai spui”, spune, cu tristețe, Mihai Morar.

„După 30 de ani, ar trebui să fim un pic mai bogați” Anul 2017 a fost unul normal din punct de vedere al agriculturii, este de părere Mihai Morar, deoarece subvențiile au venit la timp, chiar recent fiind derulată plata unei noi tranșe de bani către fermieri. „Datorită faptului că au fost date subvențiile la timp, nu am avut probleme anul trecut, nu am mai fost nevoiți să accesăm credite bancare, ne-am susținut din zootehnie și din ce am realizat pe suprafața de teren. Ca atare, nu am fost sub zero, suntem pe linia de plutire. După 30 de ani în agricultură, ar trebui să fim un pic mai bogați, nu să tot cerșim, să putem face și noi ceva. În ce privește anul 2018, în toamnă am semănat undeva la 120 de hectare de grâu și 40 de hectare de orz. În primăvară urmează să însămânțăm ovăz pe o suprafață de 60 de hectare, orzoaică de primăvară vreo 50 de hectare. În zona din apropierea râului Mureș, unde ursul încă nu a ajuns, vom însămânța ceva porumb siloz, porumb boabe și vreo 10 hectare de mazăre”, ne-a declarat Mihai Morar.

Proiect pentru dezvoltarea sectorului zootehnic Componenta zootehnică a societății agricole din Luieriu este dată de cele 264 de capete bovine, sector care așteaptă noi investiții, printre care un proiect cu finanțare europeană, care va include și construirea unei platforme pentru gunoiul de grajd, obligatorie în vederea depunerii dosarului la APIA pentru obținerea subvențiilor.

“Avem o piedică mare în ceea ce privește depunerea dosarului la APIA referitoare la platformele de gunoi de grajd, obligatorii pentru obținerea subvențiilor. Avem în plan un proiect pentru procurarea de utilaje, în valoare de 300.000 de euro, proiect derulat prin AFIR, unde intră și realizarea unei platforme de gunoi, cumpărarea unui tractor, a unei semănători, a unui scarificator, a unui disc, a unei mori pentru cereale, a unei remorci tehnologice pentru producerea furajelor și a unei remorci pentru administrat gunoi”, a precizat, în încheiere, Mihai Morar.

100

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Agricultură eficientă pe Valea Mureșului pentru Aurelian Botezat de Alin ZAHARIE

Printre fermierii reprezentativi ai Văii Mureșului Superior se numără și Aurelian Botezat, administratorul societății Agrom Rom Impex SRL, societate care deține 480 de hectare situate pe teritoriile comunelor Brâncovenești, Rușii Munți și Vătava.

Primul contact pe care Aurelian Botezat l-a avut cu activitatea în domeniul agricol a fost în 2006, când a deschis la Reghin un magazin fitosanitar, urmat de alte magazine la Mediaș, Tîrgu Mureș și Luduș. „Din anul 2009 am început să achiziționăm 50 de hectare de teren în localitatea Vălenii de Mureș, comuna Brâncovenești. Am cumpărat suprafața de teren respectivă, după care ne-am extins încetul cu încetul, astfel că în prezent lucrăm o suprafață de 480 de hectare, sediul fermei fiind în localitatea Râpa de Jos, comuna Vătava.

Cultivăm în prezent 160 de hectare de rapiță, 140 hectare de grâu, 100 hectare de soia și 80 hectare de porumb. Am început să intrăm pe partea de producție vegetală în anul 2009.

Experiența acumulată în ceea ce privește vânzarea produselor fitosanitare ne-a ajutat foarte mult. Sunt legate cele două componente, vânzarea și producția vegetală”, ne-a declarat Aurelian Botezat.

Achiziția de utilaje din fonduri proprii Dezvoltarea afacerii nu a fost însă un proces ușor. „Am încercat să facem proiecte cu finanțare europeană prin AFIR. Din păcate, nu au fost finalizate din diferite motive. Avem o parte din suprafața de teren și în zona montană. În acest sens, am avut un proiect aprobat, semnat, dar, din păcate, nu ni s-au mai dat banii pentru că cei în măsură au spus că este încadrat greșit.

Trebuia ca 50 % din teren să fie în zona montană, iar noi aveam doar 30 % din suprafață în această zonă, cu toate că legea nu prevedea acest lucru. Astfel că ne-am retras. Am mai făcut un proiect, la care am primit de curând un răspuns, că nu e eligibil din cauza punctajului. Bătaia era undeva la 67 de puncte, iar noi aveam doar 57 de puncte. Valoarea acestui proiect era de 600.000 de euro, bani care ne prindeau foarte bine în eficientizarea fermei. Între timp ne-am achiziționat o parte din utilaje, atât second, cât și noi, patru tractoare Case și Renault la care se adaugă o o combină New Holland de 380 cp, achiziționată anul trecut cu 300.000 de euro. În ce privește spațiile de depozitare, avem un spațiu de 1.100 de tone, la sediul fermei din Râpa de Jos. Intenționăm să mai construim o magazie cu o capacitate de 2.000 de tone în acest an, investiție care urmează să fie făcută din fonduri proprii”, afirmă Aurelian Botezat.

În pas cu noile tehnologii Un capitol esențial în activitatea agricolă îl reprezintă a ține pasul cu noile tehnologii, precum și modul eficient de aplicare a acestora. „Am achiziționat o semănătoare Horsch Pronto pentru păioase, utilaj care ne-a costat 35.000 de euro, investiție realiza-

tă tot pe fonduri proprii. Contează foarte mult utilajul cu care semeni, dar și când semeni, nu în ultimul rând ce ai semănat și ce tehnologie ai folosit. Acestea sunt lucrurile de care trebuie să ții cont. Din ce am investit de la începutul activității încă nu am recuperat, dar încet și cu treabă bună vom reuși.

Noi ne-am axat foarte mult pe achiziția de teren agricol, 70 % din suprafață e teren proprietate personală, restul fiind luat în arendă”, spune Botezat.

A meritat tot efortul?

Anul agricol 2018 se anunță unul bun, condiționat însă de vreme. „Eu văd un an dificil din punct de vedere meteorologic. Anul trecut, pe această vreme, la final de martie făceam primul tratament la rapiță. În acest an am prins o fereastră astfel încât am reușit să fertilizez, la începutul lunii martie. Văd acest an ca fiind un pas înapoi, dar sperăm ca într-o lună să fie timp bun ca să putem semăna. Încă nu e foarte târziu, cu toate că anumite culturi de primă urgență sunt în întârziere, și aici mă refer la mazăre, sfeclă, rapița de primăvară, orzoaică, la care se înregistrează întârzieri în ce privește însămânțatul. Ținânt cont de vremea de afară, cel puțin zece zile, până la începutul lunii aprilie, nu se poate intra în câmp”, a punctat Aurelian Botezat. În final, îl întrebăm dacă toate eforturile făcute i-au fost răsplătite. „Eu spun că da, până la urmă, am început să facem agricultură ca hobby, a devenit un business practic, profesionist. Rezultate nu au întârziat să apară. Putem spune că la grău am obținut producții medii la hectar de 6.500-6.800 kilograme.

La rapiță ne situăm undeva la 3.200-3.800 de kilograme la hectar. Anul trecut a fost unul mai prost, fapt pentru care am obținut o producție de 3.200 de kilograme la hectar, dar în anii buni am făcut chiar 4.000 de kilograme. În ce privește porumbul, anul trecut am obținut 8.200 de kilograme la hectar. A fost un an bun, dar care putea fi și mai bun”, a concluzionat Aurelian Botezat.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

101

102

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Armurariu de Bălăușeri - o minune pentru sănătatea ficatului de Denisa MORAR

Ne aflăm într-o ţară în care nu ne temem de epuizarea proviziilor de hrană, nu încă. Ştiţi de ce?

Pentru că mai avem agricultori cărora le pasă de sănătatea pământului şi ştiu cum să aibă grijă de el astfel încât noi să avem ce mânca. Unul dintre ei e Miklos Gyula, un inginer agronom care cultivă 15 soiuri de plante pe 110 hectare. Sunt 41 de ani de când se ocupă cu agricultura, iar de 24 ani este şi fitoterapeut. Administrator al farmaciei plantelor Fitoserv SRL din Bălăuşeri, judeţul Mureş, inginerul nu stă o clipă într-un loc şi e la zi cu toate noutăţile din domeniu.

Povestea lui începe într-o perioadă tumultuoasă pentru agricultura românească, în care politica vremii nu permitea oricui să se afirme, dar, fiind profund legat de conservarea naturii, în special a plantelor, Miklos Gyula a studiat ingineria agronomică şi după 20 de ani de muncă, în 1997, după inundaţiile care au distrus toate culturile din Transilvania, a reuşit să-şi scoată firma din faliment întrun timp record. Criza economică din acea perioadă a dus sistemul la colaps, majoritatea celor colectivizaţi ajungând să sufere de foame.

“Am avut un unchi inginer care stătea aici, în Călimăneşti, el m-a convins să intru în domeniu, eu am vrut să fiu pădurar. În anii ‘60-’70, am asistat la o evoluţie pozitivă în agricultură. Inundaţiile din anii ’70, în schimb, au contribuit la prăbuşirea agriculturii, a urmat o perioadă de dictatură puternică, atunci când eram eu student, nu aveam voie să facem niciun fel de mişcare fără aprobare. Am terminat Facultatea de Agronomie în 1977, la Cluj-Napoca, sunt de 41 de ani în meserie. Născut lângă Târnăveni, în satul Dâmbău, am încercat să ajung cât mai aproape de casă şi aşa am prins rădăcini în Bălăuşeri, care e la 40 de km de locul natal.

Sunt printre puţinii agronomi care îşi desfăşoară activitatea tot acolo unde au început. Am lucrat la CAP timp de 16 ani, iar după prăbuşirea CAP-ului, în 1990, am lucrat 2 ani în cadrul unei staţiuni de mecanizare a agriculturii din Sângeorgiu de Pădure, ca inginer al producţiei vegetale. În 1993 s-a ivit o oportunitate să privatizăm o secţie a staţiunii respective, de care am profitat, şi am cumpărat împreună cu doi prieteni ceea ce deţin şi astăzi. Inundaţia din iulie 1997 ne-a dus către faliment, toate culturile au fost distruse.

Am avut un credit bancar, am vândut câteva utilaje pentru a achita datoria către bancă şi un an mai târziu, a urmat şi falimentul. Îmi amintesc că, în 1997, după faliment, am fost chemat, împreună cu câţiva colegi, în judeţul Covasna la un inginer, pentru a studia cum se face lintea. Pe atunci se gândeau că poate revoluţiona agricultura românească. Domnul inginer avea 90 şi ceva de ani. Toţi eram cu nasu-n pământ, într-o stare psihică degradantă, iar când inginerul a început să ne explice planurile lui de viitor, le-am zis colegilor mei: hai, mă, să mergem acasă să ne apucăm de lucru! Omul acesta are 90 de ani şi are viziuni de viitor, noi ce facem?”, îşi aminteşte Miklos Gyula cu drag de perioada primei tinereţi, dar şi de hopurile pe care le-a întâmpinat în anevoiosul drum spre succes.

Cei doi prieteni cu care a început afacerea s-au pensionat între timp şi a rămas unicul proprietar. În 1999, Miklos Gyula, cum amintea deja, a reînceput cultivarea pământurilor de unul singur, dar având aceeaşi

bază şi în acelaşi loc, în Bălăuşeri. A pornit cu 3 hectare de teren. Acum deține 110, dintre care 12 hectare sunt ale sale, iar restul sunt arendate. Defalcate, înseamnă: 12 hectare de sfeclă, 15 hectare de soia, 6 hectare de mei, 7 ha de mazăre, 28 ha de grâu, 4 ha triticale, 3 ha orz, 10 ha rapiţă, 3 ha orzoaică de primăvară, 3 ha grâu de primăvară, 5 ha lucernă pentru sămânţă, 3 ha ghizdei pentru sămânţă, 2 ha armurariu, 2 ha sorg şi 2 ha glanţ.

“Din 1994 mă preocupă protecţia plantelor, iar din 2002, deţin o fitofarmacie aici, în Bălăuşeri. Pentru ajutor şi susţinere, îi mulţumesc soţiei mele, care este contabila firmei şi celor 4 angajaţi”, precizează fermierul.

Altă pasiune: plantele medicinale O altă pasiune a fermierului sunt plantele medicinale.

Cum aminteam deja pe 2 ha cultivă armurariu.

Efectele benefice pentru sănătate ale armurariului au fost confirmate de o serie de studii clinice şi se pare că extractele din această plantă pot fi de ajutor nu doar în caz de probleme hepatice.

Este o plantă medicinală care poate fi eficientă şi în cazul apariţiei bolilor cardiace cauzate de acumularea de toxine.

Seminţele conţin în proporţie de 70-80 % silimarină, ingredientul activ care este unul dintre cele mai frecvente componente ale medicamentelor hepatice prescrise de medici.

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“O cultură interesantă de care am grijă de 5 ani este armurariul. Sunt printre puţinii din România care se ocupă de cultivarea acestuia. Seamănă cu brusturele, seminţele lui au un gust asemănător cu cele de floarea soarelui, dar sunt amare datorită conţinutului de taninuri, flavone şi silimarină, extracte menite să detoxifice ficatul. Are şi substanţe care tonifică organismul. Pentru a avea efectele dorite, se macină în râşniţă şi se amestecă cu miere sau zahăr, se ia câte o linguriţă o dată pe zi, seara, timp de două luni, după care se face o pauză de o lună şi se reîncepe tratamentul.

Face minuni, garantez. Colaborez cu o firmă din Tîrgu Mureş, Adam Vision, ei se ocupă de distribuirea armurariului la magazinele naturiste, eu am probleme cu certificarea, dar ei preiau analize din marfa mea şi o certifică ulterior.

Necesită nişte cunoştinţe pentru a putea aduce planta la maturitate în condiţii bune, dar acestea sunt secretele mele. Îmi place să încerc culturi noi încă de pe vremea când eram în facultate. Când lucram la CAP, îmi zicea soţia preşedintelui de atunci: „Inginerul ăsta face staţiune experimentală pe pământuri”. Nu mi-am schimbat stilul nici astăzi, fac fel de fel de însămânţări şi de multe ori nu-mi reuşesc, dar cu armurariul am succes”, ne povestește fermierul.

Cultura de mei, specială pentru papagali “Sunt ani în care nu vând meiul şi ani în care nu-mi ajunge cantitatea recoltată. Trebuie urmărită piaţa în mod constant. Anul acesta am 10 tone de mei în depozit. 2016 a fost cel mai bun an, am vândut vreo 40 de tone. Problema e că a apărut iar gripa aviară şi crescătorii de păsări ornamentale nu au voie să le scoată în piaţă, nu se pot vinde şi atunci nu se consumă mei atât de mult. O altă tendinţă în creştere este că tinerii, copiii de azi, nu se mai ocupă de păsări, mai mult se ocupă cu telefoanele decât cu îngrijirea papagalilor”, adaugă agricultorul. În viziunea lui Miklos Gyula, valoarea ştiinţifică şi economică a varietăţilor ecologice şi geografice de plante din Transilvania a progresat simţitor în ultimele decenii.

“Suntem într-o zonă protejată, aici nu prea am avut ani secetoşi, inundaţii sunt, dar nu atât de abundente ca în anii ’70. S-au făcut îndiguiri pe partea superioară a Târnavei şi, astfel, se stopează inundaţiile. Cine îşi aduce aminte de nivelul agriculturii din anii ’90 şi vine acum în Transilvania, nu are cum să nu remarce schimbarea radicală,

pozitivă. Aspectul câmpului s-a îmbunătăţit foarte mult în sensul că producţiile au început să crească. De exemplu, 3000 de kg la CAP erau producţii mari pe vremuri, acum, dacă facem 5000 de kg, e puţin. Avem o recoltă de 6 tone de cereale pe hectar, într-un an, ceea ce este satisfăcător”, ne explică fermierul.

Cel mai mare concurs de vinuri de amatori Chiar dacă suprafața de vie deținută de Miklos Gyula nu este una foarte mare, de doar o jumătate de hectar, la Bălăușeri și în localitatea natală Dâmbău, lângă Târnăveni, pasiunea pentru viticultură nu cunoaște limite, concursul organizat la Bălăușeri fiind cel mai mare din Transilvania dedicat amatorilor. ”Niciunul dintre noi nu trăim de pe urma viței de vie, dar e un hobby, ne întâlnim, vinul fiind un mare legător de prietenii între oameni. Cei care au inițiat acest concurs sunt de părere că atât calitatea concursului, cât și cea a vinurilor, a crescut enorm în cei 22 de ani de când îl organizăm. Anul acesta a fost ediţia a 22-a, petrecută în prima sâmbătă a lunii martie. La început am pornit cu 35-40 de vinuri, anul acesta au fost 314 soiuri. Au venit 250 de viticultori din Serbia, Croaţia, Slovenia, Slovacia, Austria.

41 de medalii de aur, 100 de argint, 140 de bronz. Avem participanţi şi de la cramele cunoscute, Jidvei, Villa Vinea, Viile Culpiului şi Lechinţa”, subliniază inginerul agronom.

103

104

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Rasa Holstein și matematica laptelui în Luduș de Denisa MORAR

Ludușeanul Grigore Uţiu deţine 200 de vaci din rasa Holstein Friesian de la care obţine producţii record de lapte. Urmează un model de business inspirat de la fermieri din străinătate, iar rezultatele…Ei, bine, să vedem rezultatele.

Grigore Uţiu, un fermier destoinic din Luduş, a început, în 2000, afacerea de familie, când creștea tăurași pentru export, în loturi de câte 30-50. “În 2004 am accesat primul proiect SAPARD în valoare de 250.000 de euro. În 2006, după finalizarea acestuia, am renunțat la tăurași şi am început să mă axez doar pe creşterea vacilor din rasa Holstein Friesian. Iniţial, am adus 68 de juninci din Olanda. Am accesat un proiect FEADR de 168.000 de euro, din care am achiziționat utilaje agricole”, îşi începe povestea de business zootehnistul Grigore Uţiu. 18 ani mai târziu, SC GORE COM SRL are 200 de animale, capacitatea maximă pentru adăposturile deţinute, lucrează 300 hectare de teren şi livrează lunar lapte către procesatorii din România, prin intermediul firmei Albalact.

Grigore Uţiu a cochetat cu agricultura de mic şi de aproape 20 de ani s-a apucat şi de zootehnie. Are 43 de ani şi a terminat Facultatea de Zootehnie în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. În momentul de faţă are circa 300 de hectare de teren în proprietate din care asigură necesarul de furaje pentru ferma de vaci cu 200 de capete. Dar până să ajungă aici, avea nevoie de un model de business, pe care a început să-l caute în anii 2000 printre crescătorii de vaci din Olanda. „Înainte să accesez fondurile SAPARD, am fost la multe congrese în Olanda și am învățat acolo că vaca de lapte înseamnă Holstein. La început mulgeam şi mă ocupam de toată munca singur, acum am 5 angajați, plus 2 zilieri la nevoie, iar soţia mea se ocupă de acte. Lipsește un om la muls de aproape un an și nu găsesc niciun doritor. Am contract cu Albalact pentru distribuirea laptelui. 680.000 litri de lapte e producţia totală pe un an, în jur de 2.000 de litri pe zi de la cele 80 de vaci pe care le avem la muls acum. Maximul de producţie pe zi de la o junincă a fost de 37 litri lapte, iar de la o vacă am muls 55 litri lapte pe zi, aceasta fiind la a treia lactaţie. Instalaţia de muls are un randament de mulgere de 10 vaci la 8 minute”, explică fermierul.

Pentru a ajunge la aceste performanţe, întregul proces a fost automatizat, de la producţia furajului până la curăţarea adăposturilor şi mulgerea vacilor. Anul acesta, Grigore a achiziţionat o fostă fabrică de mobilă din judeţul Mureş şi intenţionează să mute acolo tot ce înseamnă partea de mecanizare şi depozitare pentru a face loc pentru încă 100 de vaci în fermă. Tot acolo, îşi doreşte, împreună cu Monica, soţia sa, să deschidă un punct de lucru pentru produse tradiţionale: salamuri ţărăneşti, cârnaţi,

crenvurşti şi carne de vită. Săptămâna trecută a cumpărat din Olanda alte 22 de juninci din aceeaşi rasă. “Începând cu anul 2020, vacile care sunt azi înregistrate în Controlul Oficial al Producţiei (COP) nu se vor mai încadra fără Pedigree. 70 % din vacile din România nu au așa ceva, de aceea am preferat să cumpăr din Olanda, astfel mă pregătesc pentru perioada viitoare. Așa se fac performanțele”, spune acesta.

Cel mai profitabil an pentru firma SC GORE COM SRL a fost 2015, când a atins un maxim de producție la cultura de sfeclă de zahăr, 80 tone pe hectar. Pe cele 300 de ha, Grigore Uțiu cultivă sfeclă de zahăr - 50 de hectare, porumb – 120 de hectare, din care 50 de hectare sunt pentru siloz pentru satisfacera necesarului fermei de vaci, lucernă - 40 de hectare, iar diferența o reprezintă culturile de păioase. Vacile sunt hrănite cu mâncare produsă exclusiv de terenurile lucrate de Grigore Uțiu, mai puţin şroturile şi premixurile pe care le cumpără de la o firmă din Cerghizel. Pe partea de inputuri, SC GORE COM SRL colaborează cu Dafcochim. “90 % din inputurile cumpărate pentru fermă sunt de la Dafcochim, de la care am primit ajutor în anii în care am avut probleme cu banii, ne-au păsuit doar prin creditare verbală”, afirmă zootehnistul şi mulţumeşte echipei Dafcochim pentru sprijin.

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

105

NP+Zn~20:20+0,05Zn – o formulă de îngrășăminte complexe cu zinc de reținut

Compania Azomureș oferă fermierilor un nou fertilizant pentru porumb Compania târgumureșeană Azomureș a dezvoltat un nou fertilizant pentru culturile de porumb, aflat acum în oferta destinată fermierilor români. Prin aplicarea sortimentului NP+Zn~20:20+0,05Zn, în condițiile în care porumbul este un mare consumator de zinc, se realizează premisele unei nutriții normale la această cultură ce valorifică efectul de complementaritate N-P și interacțiunea acestui complex cu un microelement (Zn) foarte eficient la porumb.

Cel mai mare și mai important producător autohton de îngrășăminte chimice, compania Azomureș oferă, din sezonul agricol 2018, un nou fertilizant pentru culturile de porumb NP+Zn~20:20+0,05Zn.

Ce rezolvă?

Prin fertilizarea porumbului bazată pe aplicarea sortimentului NP+Zn (20:20+0,05Zn) se realizează premisele unei nutriții normale la această cultură care valorifică efectul de complementaritate N-P și interacțiunea acestui complex cu un microelement (Zn) foarte eficient la porumb.

Combinația NP și dozele acesteia prin raport semnificativ de substanțe active în plus și echilibrate asigură suport nutritiv porumbului și un mediu de nutriție favorabil unei eficiențe sporite pentru Zn.

Roluri și efecte ale zincului pe fond NP Este microelement esențial prin activarea enzimatică a proceselor de creștere ale porumbului determinate prioritar de NP, cu o serie de efecte în fotosinteză și sinteza clorofilei, în formarea proteinelor și cloroplastelor, se asociază cu NP și alte elemente în asigurarea integrității celulelor și plantelor în totalitate, este implicat în reglarea regimului fosfatic al plantelor și fosforilarea hidraților de carbon. Pentru porumb aceste efecte sunt esențiale pentru că această plantă este mare consumatoare de Zn, al cărei consum sporește la majoritatea hibrizilor de performanță odată cu fertilizarea NP sau NPK.

În ce condiții tehnologice se aplică?

Specialiștii Azomureș avertizează că este esențială, chiar prioritară aplicarea de bază, la pregătirea patului germinativ în doze de 300-400 kg s.c./ha. Cu această aplicare ce asigură majoritar necesarul de s.a. pentru producția de porumb se activează și efectul dovedit „de starter” (de stimulare) determinat de aportul și echilibrul NP, de preponderența N-NO3 și a fosfaților solubili în apă și acid citric 2 %.

Pentru producții mari și foarte mari (de 10-15 t boabe/ha) se poate conta și pe o aplicare fazială/suplimentară a produsului 20-20+0,05Zn la un regim hidric normal în sol sau, mai ales, în condiții de irigație. Această aplicare se recomandă a se realiza în doze de 250-300 kg s.c./ha, cu încorporare concomitentă cu o lucrare mecanică de întreținere a porumbului Fertilizantul NP+Zn (20-20+0,05Zn) deține efecte cantitative și calitative pentru porumb și o specificitate adaptată acestei culturi prin valorificarea interacțiunilor și efectelor de complementaritate N-P.

106

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Șeful agriculturii clujene: “Cererea de porci Bazna este enormă”

de Călin POENARU

Directorul executiv al Direcției pentru Agricultură a Județului Cluj (DAJC), Paul Rareș Uifălean, face, în prag de primăvară, primele estimări în privința celor trei mari pariuri cu agricultura ale ministrului Petre Daea: porcii de rasă cu tradiție, lâna de oaie și roșiile românești.

Cum se derulează programul de sprijinire a producătorilor de roșii?

Suma alocată de minister pentru acest an pentru tomatele cultivate în spații protejate, adică sere și solarii, este de 40 de milioane de euro care acoperă necesarul de finanțare pentru 13.300 de beneficiari. Anul trecut, în județ s-au înscris 51 de beneficiari, dintre care 9 în ciclul I de producție, cu vânzări până în 15 iunie, cu suma de 121.332 de lei, iar în ciclul II de producție au rămas 20 de beneficiari, cu vânzări până la 1 noiembrie, care au primit 269.628 de lei.

Cu ceilalți ce s-a întâmplat?

Restul de 22 de producători nu au beneficiat de această

subvenție pentru că fie au renunțat, fie nu s-au încadrat în prevederile legale – nu aveau suprafața specificată în acte, fie recolta a fost afectată de calamitățile naturale.

Anul acesta care este situația? Din ce localități provin acești producători?

La 26 martie existau 67 de beneficiari înscriși, ceea ce înseamnă că avem un plus de 15 % față de anul precedent, șapte dintre ei au plantat deja tomatele și vor face dovada comercializării. Din totalul de beneficiari, 21 figurează pentru ciclul I de producție, deci vor ieși mai repede cu tomatele la vânzare, iar 46 de beneficiari, pentru ciclul II. Ei sunt din mai multe localități, de pe tot cuprinsul județului: Gherla, Dej, Turda, Câmpia Turzii.

Pe ce recoltă de legume și fructe mizează Clujul? În unele județe este dezastru. Zona Clujului nu a fost atât de afectată precum sudul țării, unde au fost acele înghețuri. Nici temperaturile nu au fost atât de joase aici.

Programul porci de rasă • Furnizori 30 (1.091 capete): Bazna 242, Mangalița 849 • Crescători 332 (3.018 capete): Bazna 2091, Mangalița 972 • Procesatori 2 (900 capete)

Cine va ieși pe piață cu primele legume dintre producătorii locali?

Cu primele tomate vor ieși ori cei din familia Mitre, de la livada Steluța, ori Romulus Tegzeșiu, din Florești. Ambii producători sunt foarte apreciați pe plan local. Cei de la Steluța aveau vânzări de câte 10.000 de lei pe zi, se făcea coadă la livadă, iar în Florești oamenii, de asemenea, merg să cumpere chiar din zona fermei. Acolo se cultivă o suprafață enormă cu legume precum ridichi, salată sau castraveți, însă problema este că sunt și cheltuieli foarte mari cu combustibilul necesar încălzirii serelor, mai ales că sezonul rece se întinde pe o perioadă extinsă. A zis-o și producătorul: “toată subvenția pe care am primit-o de la stat, 13.400 de lei, am dat-o practic pe lemnuțele de foc”.

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

De ce unii au reușit să obțină subvenția, iar alții, mai puțin?

Unii nu au reușit efectiv să vândă cel puțin 2 tone în ciclurile respective, așa cum prevede legea - asta și din cauza schimbărilor de climă tot mai evidente, de la an la an - alții nu au declarat ce cantitate au făcut pe 1.000 mp. Programul a început și destul de târziu anul trecut, apoi au fost temperaturile scăzute care au generat cheltuieli și cu 30 % mai mari, mai ales pentru asigurarea combustibilului necesar.

Care sunt cele mai accesate culturi la Cluj?

Porumbul conduce, cu 42.000 ha, apoi vine grâul, cu 10.750 ha, dar există și rapiță – 1.323 ha, sfeclă – 1.050 ha, orz – 990 ha.

Cerere mare de porci, dar un singur abator Programul de stimulare a raselor de porci Mangalița și Bazna este foarte promovat de către ministrul Agriculturii.

Am înregistrat 30 de furnizori de purcei la Cluj, cu un total de 1.091 de capete, dintre care 242 Bazna și 849 Mangalița; i-am identificat cu ajutorul unei comisii constituite la nivel județean. De altfel, Clujul era pe primul loc la un moment dat în privința furnizorilor, la nivel național. Acești porci trebuie crotaliați, este necesar să existe adeverințe care să precizeze că animalele respective sunt caracteristice celor două rase.

Care dintre cele două rase este mai căutată?

La începutul lunii martie aveam înscriși 332 de crescători, care cereau 3.018 de purcei: 2.091 Bazna și 927 Mangalița.

Dacă solicitările pentru Mangalița ar putea fi onorate aproape integral, pentru Bazna cererea este enormă. Primele livrări vor începe la finele lunii aprilie: 63 de capete, dintre care 15 Bazna și 48 Mangalița. Furnizorii primesc de la stat 250 de lei pentru fiecare purcel livrat crescătorilor.

Nu se poate da derogare să îi ia din alte județe?

Programul se derulează în acest fel: furnizorul face notificare la DAJ - purcelul trebuie să aibă cel puțin 10 kg - apoi noi înștiințăm procesatorul și crescătorul. Principiul pe care îl aplicăm este primul venit, primul servit, respectiv se aplică ordinea în care s-au făcut înscrierile. La noi sunt doi procesatori înregistrați: Aboliv și Carmangeria Sânnicoară, însă, din păcate, avem un singur abator în județ, cel

de la Iara. Procesatorul îi ia de la furnizor, care poate fi la Mărișel, iar crescătorul în Gherla, însă atunci apar niște cheltuieli de transport. Crescătorul preia purceii, în număr par, dar nu mai mult de 10, ca să ajungă la mai mulți crescători. Atunci când au ajuns la greutatea de 100-120 kg și pot fi preluați pentru sacrificare, predă cel puțin jumătate din purceii primiți procesatorului, care îi va achita 11 lei/ kg în viu.

Aprilie Mai Există restricții în privința hranei Iunie acestor porci?

August Mangalița ajunge cam într-un an și Septembrie jumătate la greutatea menționată, Octombrie însă Bazna acumulează mult mai reNoiembrie pede grăsime, de aceea este mai căDecembrie utat. Desigur este o anumită rețetă

Livrări estimate purcei

de respectat în privința furajării animalelor din program: ele trebuie să mănânce cât mai natural, cât mai „verde” (ghindă, lucernă, fân) sau amestecuri de cereale, porumb, oricum nu acea hrană pe care noi o numim popular “lături”. Sunt excluse nutrețurile concentrate. Cei 332 de crescători care s-au anunțat în Cluj se pot adresa și unor furnizori din alte județe.

Mai bine la turci decât la intermediari Un program promovat intens este și cel de valorificare a lânii. Aici cum stăm?

Avem 1.503 de dosare depuse, pentru 500.000 de ovine.

Cantitatea estimată a se livra, la o medie de 2 kg/oaie, este de 941.520 kg. Din păcate, Clujul nu beneficiază de prezența niciunui centru privat de preluare, dintre cele 22 existente la nivel național, cele mai apropiate fiind cele din județele Bistrița-Năsăud (Sîngeorz-Băi), și Sibiu, unde sunt șapte astfel de puncte, acolo fiind și o zonă de tradiție în oierit. Și atunci ce-i de făcut?

Le-am sugerat crescătorilor din Cluj cu care ne-am întâlnit – cei din cooperativele Someșana, Miorița, Someș Arieș - să se grupeze și să închirieze un tir cu care să transporte toată lâna pe care o au disponibilă la Sibiu. Să nu să o predea intermediarilor cu 70 bani/kg, ci cu 2-3 lei unui investitor turc care oferă deja acest preț. Desigur, acea lână trebuie să îndeplinească anumite cerințe de calitate: să fie sortată, fără scaieți, să nu fie neagră. Înscrierile în program s-au făcut de anul trecut, însă banii vor veni abia de anul acesta. Sunt și aici niște prevederi: să existe documentele care atestă valorificarea, fila din carnetul de comercializate, iar intermediarul să dea un act prin care să dovedească faptul că lâna a fost predată unui centru de preluare.

Condiții pentru producătorii de roșii Programul de tomate • Beneficiari: 67 • Înscriși ciclul I: 21 • Plantat ciclul I: 7

107

• Sprijin de beneficiar: 3.000 euro • Suprafață cultivată minimă în spații protejate: 1.000 mp • Producție minimă: 2 kg/mp, 2 tone/beneficiar • Dovada de comercializare (bon fiscal, factură, filă carnet) • Perioadă de valorificare: 1 ianuarie - 31 mai, 1 noiembrie - 20 decembrie • Documente de vânzare: depuse la DAJ până în 27 decembrie Sursa: DAJC

63 136 58 157 203 254 118 54

108

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

De veghe la comorile Europei

de Călin POENARU

Direcția Generală pentru Agricultură a Comisiei Europene (DG-Agri) a devenit cel mai feroce păzitor al marilor valori agroalimentare de pe continent. Branduri produse din regiuni celebre generează vânzări globale de 65 de miliarde de euro, însă imitații ale acestora apar din orice colț al lumii. Regiunea belgiană Valonia deține câteva dintre comorile cu etichetă roșie sau galbenă.

Porcul Mangalița, divinizat în Belgia Maestrul Phillipe Bouillon, din La Roche-en-Ardenne, este un măcelar hâtru și ospitalier. A preluat, acum 18 ani, afacerea înființată în 1955 de tatăl său, Michel, iar membrii familiei muncesc cot la cot în cadrul atelierului de producție, la magazinul de prezentare sau la micul restaurant unde se fac degustări. Fiul său de 14 de ani este deja pasionat și vrea să devină, la rândul lui, măcelar profesionist.

Cei patru angajați gestionează fabricarea și comercializarea a 50 de produse: carne proaspătă, cârnați, șuncă, dar și mâncare gătită, pentru catering, asigurând societății venituri anuale de 1 milion de euro. Carnea este preluată de la producători locali, iar apoi lăsată la maturare cu sare și pentru a se întrepătrunde proteina, iar unele sortimente, prelucrate în afumătoare cu lemn de stejar.

Carnea care se folosește este de porc, vită, miel sau pui, iar ocazional, de animal sălbatic. Din gama de vârf, Jambon d’Ardenne, certificată cu indicație geografică protejată (IGP), se fac anual cel mult 1.200 de bucăți, din Noix de Jambon d’Ardenne (bucăți mai mici), 5.000, iar din Saucisson d’Ardenne, 30 de tone.

“Am făcut, în mod excepțional, și nouă bucăți Jambon din carne de porc mangalița, originar din zona Ungariei, cu carne de la un producător din Verviers. Scopul nu e să producem în cantități mari, ci să facem produse de calitate doar în această zonă, vândute la prețul corect. Livrăm în măcelăriile și în magazinele din regiune, în restaurantele care promovează calitatea. Hipermarketurile sau exportul nu reprezintă o prioritate pentru noi”, spune Phillipe.

Vacile de pe pajiștea fără OMG-uri Întreprinzătorul Jean-Marc C abay gestionează Marguerite Happy Cow, cel mai mare producător de brânzeturi Herve. Tradițiile sunt de pe vremea regelui Charles al V-lea, dar unitatea de producție este relativ nou creată. Sursa principală pentru vacile de aici este pajiștea cu iarbă „fără organisme modificate genetic” pe care pasc cel puțin șase luni din an. Societe Herve produce 30 de sortimente de brânzeturi moi, presate sau din lapte covăsit, unele maturate cu bere sau cu lichiorul local peket. Este primul producător de brânză din Belgia care a obținut certificatul de denumire de origine protejată (DOP), alte branduri deținute fiind Abbaye du Val-Dieu și Fagne, însă fabrică și produse pentru rețeaua Carrefour. „Materia primă este furnizată de 25 de producători de lapte din zonă, pe care îi plătim cu prețul corect. În producție folosim doar lapte pasteurizat”, spune Cabay.

Brânzeturile au diferite forme, culori și dimensiuni, fiind singurele atestate ca produse în Belgia, și ajung pe mesele celor mai selecte restaurante. Herve Societe are 50 de angajați și procesează anual 15 milioane de litri de lapte.

Roca portocalie dă gustul brânzei de lux Fromagerie du Vieux Moulin este o făbricuță condusă de 30 de ani cu o mână de fier de către Madeleine HanssenPolinard, o femeie mică de statură, dar foarte aprigă. A preluat ferma cu 70 de vaci de la părinți și fabrică brânza

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

în mod tradițional, numai din lapte crud, împreună cu soțul ei, Philippe, doar cu o mână de angajați. “Producția agroalimentară de nivel industrial nu are viitor, de aceea micii producători trebuie să fie mai bine promovați.

Pasteurizarea reprezintă un șoc termic, din care rezultă un produs mort. Animalele de pe pășunile noastre mănâncă o iarbă necontaminată ce crește dintr-un sol impregnat cu o bacterie care dă acea culoare roșie sau portocalie prezentă în brânză. La noi fermentarea se face natural, nu industrial, iar brânzeturile rezultate au zero lactoză. Le găsești în toate marile restaurante din Paris”, susține aceasta.

Brânza produsă aici are formă cubică, fiind spălată manual, de trei ori pe săptămână, cu o soluție de ciuperci champignon pentru a nu se albăstri. Din 1,8 litri de lapte se produc 200 de grame de brânză, certificată DOP, care costă 4,50 euro. Maturarea se face la subsol, la o temperatură de 12 grade. Fromage de Herve fabrică anual 30 de tone, între 7 și 10 % din cantitatea de brânzeturi produsă în Belgia, de 400 de tone. Majoritatea producției este livrată în Belgia și doar 10 % ajunge în afara granițelor, în Franța sau în Germania.

10.000 de imitații la nivel mondial “Piața pentru produsele cu indicație geografică estimată în UE se ridică la 54 de miliarde de euro, la care se adaugă alte 11 miliarde în afara uniunii. Sunt 3.350 de produse cu indicație geografică înregistrate în UE, cele mai multe vinuri, urmate de produsele agrifood, fiind înregistrate, în ianuarie, 5.174 de dosare pentru aceste certificări. 30 % dintre dosare au fost analizate în termen de doi ani, iar 11 %, în peste trei ani, deci trebuie să facem tot acest proces mai modern și mai rapid. Pentru astfel de certificări nu e vorba neapărat de păstrarea tradiției, cât de asigurarea unei calități superioare, de exemplu, un vin produs la standarde foarte înalte. Probabil că veți plăti mai mult decât dublu pentru un borcan de miere cu DOP, dar certificarea nu garantează că vinzi produsul la un asemenea preț, ci îi împiedică pe alții să producă așa ceva”, spune Francis Fay, head of unit DG-Agri.

“Avem nevoie de protecție geografică pentru că sunt multe imitații în lume. China are 3.000 de produse similare celor din UE, iar în total sunt 10.000 de asemenea produse în Asia, Africa. UE nu protejează produsele Cheddar, Edam sau Cognac, ci regiunea respectivă,

se îngrijește ca aceste produse să nu “evadeze” de acolo.

Nu tolerăm produse cu etichete “gen Prosciutto”, “precum Champagne”, “asemănător cu Chianti”. Totuși, nu poți certifica astfel un produs din carne de vacă Angus pentru că ea este răspândită deja în toată Europa”, consideră expertul european.

România, la coada UE În UE sunt trei programe de certificare a produselor tradiționale originale, fiecare cu etichetă distinctă. DOP (roșu) provine dintr-o regiune restrânsă cu tradiție în prepararea acelei delicatese, mâna de lucru și ingredientele fiind de proveniență locală, strict controlate. IGP (albastru) garantează doar rețeta tradițională, materia primă și mâna de lucru putând proveni din afara regiunii. Specialitate tradițională garantată - STG (galben) certifică doar că produsul a fost realizat după o rețetă tradițională a țării respective. Odată înregistrată o rețetă tradițională, organismele europene asigură o protecție similară celei oferite în România de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci: garantează celor îndreptățiți să le folosească drepturile de autor, altfel se poate ajunge la proces penal. În evidențele CE sunt certificate doar patru produse românești: unul cu DOP (telemea de Ibănești) și trei cu IGP (novac afumat din Țara Bârsei, salam de Sibiu și magiun de prune Topoloveni). Alte patru produse au depuse dosarele în perioada 2016-2017: cașcaval de Săveni, scrumbie de Dunăre afumată, cârnați de Pleșcoi și din nou magiun de Topoloveni.

109

110

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Produse autentice și tradiționale din Bucovina, mai aproape de consumator - prin NORD NATURAL de Cristina CIOTLĂUȘ - Fundația Open Fields

Produsele agro-alimentare bucovinene naturale și sănătoase, preparate cu grijă de meșteșugarii locali, respectând rețetele moștenite din generație în generație, de zeci de ani, sunt mai aproape de consumatori, începând cu data de 1 martie. Fundația „Open Fields” a demarat Nord Natural - un proiect de tip „food hub” cu scopul de a crea o punte între micii agricultori, procesatorii locali și consumatori în spiritul comerțului echitabil și al unei alimentații sănătoase. Echipa Nord Natural selectează și promovează produse autentice, tradiționale din zona de nord-est a României, cu precădere, în etapa inițială, din Bucovina.

Micii furnizori implicați în proiect sunt încurajați să păstreze ingredientele, rețetele și modul de producție tradițional. În plus, fiecare artizan aduce cu sine o poveste, despre tradiții, gastronomie și mod de a trăi. În cadrul proiectului a fost înființat și magazinul online: www. nordnatural.ro, unde pot fi plasate comenzi ale produselor promovate de echipa Nord Natural. Magazinul de vânzări online este prietenos cu utilizatorul și include imagini relevante ale portofoliului de produse. Plata va putea fi făcută prin transfer bancar sau ramburs iar în câteva zile va fi activat modulul pentru plata cu cardul.

Food hub sau Centru de integra- O călătorie culinară în Bucovina re pe piață a produselor locale În regiunea de nord-est a României, la fel ca și în alte multe zone din ţară şi din lume, micii producători din domeniul agro-alimentar se confruntă cu o lipsă a pieţei de desfacere. În același timp, potenţialii consumatori de produse agro-alimentare tradiţionale, locale şi sănătoase nu au acces la acestea. Fundația „Open Fields” și-a propus să conecteze micii meșteșugari locali cu oamenii care doresc atât o experiență culinară inedită, cât și o alimentație sănătoasă, prin înființarea unui food hub.

Astfel, proiectul derulat de Fundația „Open Fields” prin Nord Natural Hub identifică micii artizani din zona de nord-est a României, care folosesc materii prime din regiunea în care trăiesc și folosesc rețete și tehnologii străvechi și îi susține, promovându-le produsele prin canalele de piață moderne și inovative. În primele 24 de luni, inițiatorii proiectul estimează că vor atrage circa 100 de mici producători. ”Obiectivul principal al acestei inițiative este conectarea micilor meșteșugari locali cu oamenii care doresc să aibă parte de o experiență culinară inedită, în timp ce urmăresc să beneficieze de o alimentație sănătoasă. Fundația Open Fields, unicul asociat al Food Hub-ului Nord Natural, aparține sectorului ONG, iar profitul obținut va fi direcționat înspre proiecte caritabile și de dezvoltare comunitară”, a declarat Ovidiu Spînu, directorul fundației Open Fields.

Nord Natural Hub SRL a deschis un punct de lucru în Valea Putnei, în județul Suceava. Acolo, fiecare produs selectat trece printr-un proces de evaluare a calității și ajunge la clientul final purtând o marcă de calitate internă „produs recomandat de Nord Natural Hub”. În etapa inițială, produsele selectate vor fi din Bucovina, din zone aflate la altitudini înalte, provenind dintr-un areal curat, nepoluat.

Din cele mai vechi timpuri, agricultura a fost o îndeletnicire de bază a locuitorilor din zona montană din nordul țării astfel că, şi astăzi, Bucovina păstrează tradiţiile producerii unor bucate alese. Furnizorii Nord Natural Hub reprezintă mici afaceri locale din sectorul agro-alimentar, care folosesc soiuri și ingrediente locale, urmând rețetele străvechi și ducând mai departe tradițiile preluate de la strămoși. ”Prin această inițiativă ne adresăm acelora care apreciază produsele autentice și tradiționale, celor care nu au răgazul să viziteze prea des Bucovina, dar doresc să se bucure din când în când de un crâmpei din farmecul gastronomic al zonei. Dorim să îi încurajăm și pe cei tineri ca, într-o perioadă caracterizată de globalizare, să se întoarcă la origini și să devină promotori ai unor tradiții vrednice de dat mai departe celor care îi vor urma”, a adăugat Ovidiu Spînu.

Beneficii pentru producători și consumatori Avantajele proiectului sunt multiple, atât pentru consumatori, cât și pentru producători. Mai exact, proiectul este bazat pe principiul comerțului echitabil. Astfel, micii producători beneficiază de consiliere și asistență tehnică, au acces la consumatorul final prin comerț online, târguri, evenimente și magazine specializate, sunt plătiți corect și la timp și primesc îndrumare în vederea dezvoltării durabile. În final profitul obținut este reinvestit în proiecte adresate comunităților vulnerabile. În ceea ce îi privește pe consumatori, aceștia vor avea acces la produse autentice, românești, tradiționale, vor consuma produse sănătoase și gustoase la un preț corect și vor avea garanția unui produs cu origine și manufactură controlată.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

111

Războaiele din care tu ai de câștigat de Cezar IOAN

E vorba de “Războaiele vinului” (cartea profesorului american de economie Mike Veseth, de la Universitatea Puget Sound, apărută recent la Editura ASER în traducerea lui Radu Rizea). Iar genul de conflict economic și cultural despre care vorbește autorul ne poate interesa, mai întâi, din cel puțin două motive: în calitate de consumatori, pe de-o parte - pentru că din încleștarea celor două lumi despre care vorbește Veseth, aparent noi avem de câștigat; iar, pe de altă parte, ca “buni români”, cultivatori de viță încă de pe vremea dacilor, căci avem în vin o resursă de bogăție națională - dacă înțelegem cum putem să o folosim mai eficient.

Dar cartea, pe care v-o recomand mai mult decât călduros, e interesantă și la un nivel mai larg decât cel strict legat de vin. Propune un gen de abordare în care însăși globalizarea și efectele ei concrete și directe - economice și de modelare a civilizației - sunt prezentate într-un limbaj și într-o serie de exemplificări și analize extrem de simple, care fac ușor de înțeles originile, specificul și consecințele “războaielor” dintre “global” și “local”, dintre lumea nouă și lumea veche. Este, așadar, o carte pe care o recomand oricui dorește să înțeleagă mai mult din lumea în care trăim, în general.

Ca să revin la domeniul de care mă ocup eu, “Războaiele vinului” poate fi considerată și o “foaie de parcurs” - o listă de “pași de business” care trebuie parcurși sau trebuie evitați de către oricine este implicat într-o “întreprindere” (activitate) legată de produse cu atribute valorice legate de origine. Cum trăim într-o epocă în care suntem tot mai mult obligați să recurgem la fel și fel de reevaluări și autodefiniri (nu doar economice, ci și culturale) pentru a ne asigura prosperitatea și perpetuarea, cartea are și acest rol - de a ne arăta ce au făcut alții cu succes. Poate scurta drumuri, poate stimula gândirea creativă.

Din motivele de mai sus, noi, cei de la revista Vinul.Ro, am numit “Războaiele vinului” drept cartea anului - cel puțin pentru afacerile cu vin. Dar vă invit să descoperiți și singuri celelalte valențe ale unei scriituri inteligente și alerte, care e construită cu talent de-a dreptul narativ este un veritabil thriller economic și se poate citi ca un roman bun. O găsiți online în multe locuri deja (www. vinmag.ro, www.pivotnoir.ro și altele), costă doar 55 de lei și vă va hrăni mintea în moduri pe care sunt sigur că le veți considera stimulative.

Ca un post scriptum la cele de mai sus, mai merită dezvăluit un lucru interesant: Cătălin Păduraru, cel care conduce Editura ASER și care a oferit adaptarea de specialitate a acestei cărți, este fondatorul primei rețele de retail specializat în vinuri de la noi din țară și importatori de vinuri din lumea întreagă. A cunoscut la prima mână evoluțiile pieței locale și internaționale până la exitul din companie, pe care l-a făcut cu câțiva ani în urmă pentru a se ocupa de activități culturale conexe domeniului, iar alegerea lui de a oferi volumul lui Mike Veseth publicului român nu a fost una întâmplătoare, ci rezultatul unei vaste experiențe în domeniu.

112

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Drumul vinului în Bistrița-Năsăud pregătit să primească turiști din toată lumea de Dorel VIDICAN, Ana ȘTEFĂNEL - www.bistriteanul.ro

Turiștii români și străini au posibilitatea de a parcurge, începând din această primăvară, un Drum al vinului și în județul Bistrița-Năsăud. Pentru început în acest circuit au intrat patru crame, la care turiștii pot poposi pentru a degusta vinuri de cea mai bună calitate, dar și produse tradiționale specifice zonei, preparate cu suflet de producătorii locali.

Povestea merge mai departe Crama Valea Ascunsă de la Teaca

Primele vițe de vie din Podgoria Lechința au fost plantate de sași in urmă cu sute de ani și vinurile făcute de ei pe dealurile însorite erau renumite și căutate, având proprietăți aparte datorită zonei și solului pe care creșteau strugurii.

După Revoluție, majoritatea viilor au fost distruse și zeci de ani nu s-a mai vorbit de vinurile zonei. Dar, astăzi povestea faimosului vin de Lechința merge mai departe...

Cea mai tânără cramă din Bistrița-Năsăud, Crama Valea Ascunsă de la Teaca, promite să reînvie tradiția vinului bun.

Sașii au plantat primele vițe de vie de la Teaca, iar, după zeci de ani, tânărul Silviu Muntean a plantat, în Valea Ascunsă, peste 20 de hectare din soiurile Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Fetească Regală, Fetească Neagră, Merlot, Chardonnay și Muscat Ottonel. Vinurile sunt produse cu ajutorul celor mai noi tehnologii, iar gustul lor este de-a dreptul memorabil. Crama Valea Ascunsă poate primi grupuri de vizitatori (minim zece persoane) oricând, pentru degustare, în vie - dacă timpul permite sau în cramă. Pachetul oferit turiștilor poate include, la cerere, bucate tradiționale.

Informații suplimentare și rezervări: 0745 655 385.

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Acesta a reușit să salveze și să reînvie tradiția vinului de Dumitra, primele vițe de vie fiind aduse de sași în 1100. În 2017 s-a înregistrat o producție record, 40 de mii de litri de vin din cele mai renumite și apreciate soiuri: Sauvignon Blanc, Fetească Regală, Fetească Albă, Muscat Ottonel, Traminer, Neuburger, Pinot Noir, Merlot, Fetească Neagră și mult așteptatul Pinot Gris. Crama Harșian, o cramă de familie, primește turiști pentru care se pot pregăti și degustări de produse tradiționale chiar din Ferma Harșian.

Programarea vizitelor și alte detalii, la numerele de telefon 0744 598 689 sau 0768 531 737.

Crama Jelna Crama Jelna spune fascinanta poveste a vinului folosit în urmă cu secole ca monedă de schimb. Anii de muncă ai fraților Moldovan s-au materializat în vinurile care poartă

Crama Vie-Vin Lechința Crama Vie-Vin Lechința este dovada că oamenii care iubesc ceea ce fac reușesc să mute munții și să treacă peste orice dificultăți. Adrian Botiș a moștenit pasiunea pentru vin de la bunicul său, iar, azi, cu un brand puternic în spate, Pârâul Uscat, a readus pe piață vinuri alese: celebrul Neuburger, dintr-un soi de struguri pe care doar sașii îl aveau, Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Fetească Regală, Muscat Ottonel sau Pinot Noir. La cerere se pot organiza degustări în vie sau în cramă cu bucate tradiționale specifice zonei. La numărul de telefon 0745 303 256 puteți afla și alte detalii.

Crama Harșian O altă cramă renumită este Crama Harșian, iar, odată ajunși pe drumul vinului în Bistrița-Năsăud, turiștii trebuie să guste vinurile rafinate produse de inginerul Harșian.

acum numele Jura și Ruja: Fetească Regală, Fetească Albă, Sauvignon Blanc și un excelent cupaj de Fetească Regală cu Sauvignon Blanc. Și la Crama Jelna, turiștii care iubesc vinul sunt așteptați la o degustare memorabilă, în care vinurile se prezintă, la cerere, alături de bucate tradiționale.

Programarea vizitelor de degustare o puteți face la numărul de telefon 0744 913 373 sau 0740 986 056.

Atracția standului de prezentare al județului Bistrița-Năsăud Unul dintre cele mai colorate și animate standuri de la Târgul de Turism al României a fost cel al județului Bistrița-Năsăud. Povestea vinului de Bistrița-Năsăud a fost printre cele mai căutate de oamenii prezenți la târg, iar Drumul vinului este de acum pregătit pentru turiștii care vor să afle istoria impresionantă a producătorilor care nu au renunțat la pasiunea lor, adusă în județ de sași în urmă cu sute de ani.

113

114

ANALIZÄ‚

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

115

VINVEST 2018, o ediție dedicată Centenarului Marii Uniri de Dorel VIDICAN, Nicolae POP

Desfăşurată în acest an sub motto-ul “Identitatea vinului românesc”, cea de-a XV-a ediţie a Salonului Internaţional de Vinuri VINVEST a serbat Marea Unire a Vinurilor şi s-a bucurat de 300 de sortimente provenite din toate provinciile istorice româneşti. Din cadrul evenimentului nu au lipsit nici soiuri internaţionale de prestigiu, toate reuşind să încânte gusturile celor peste 2700 de vizitatori ce au trecut pragul Salonului în cele trei zile de eveniment.

Acum, la Centenarul Marii Uniri, şi într-un moment în care Timişoara deţine gloriosul titlu de „Capitală Europeană a Culturii”, VINVEST a dedicat această ediţie serbării celor 100 de ani trecuţi de la marile evenimente. Simbolistica trecerii s-a regăsit în cadrul Salonului chiar de la intrare, acolo unde a fost amenajată o expoziţie inedită de 100 de sticle de vinuri româneşti, sub forma unei comparaţii între etichetă veche şi etichetă nouă: 50 dintre sticlele prezente au fost din arhiva celor 13 ediţii ale Concursului Naţional de Vinuri, iar celelalte 50 din rândul producătorilor de vin prezenţi în acest an la eveniment. În acelaşi ton încărcat de patriotism, grupul Jidvei a lansat un produs de sărbătoare: Vinul Unirii, pentru care a ales două sortimente: Fetească Regală şi Rozé, un cupaj din soiurile Pinot Noir, Cabernet Sauvignon şi Shyraz.

Producătorul VINCON ROMANIA şi-a completat portofoliul prin lansarea unui nou brand, ce revendică tradiţia vinului moldovenesc: Sigillum Moldaviae - gamă de vinuri ce provine din podgorii moldoveneşti recunoscute pentru vinurile de calitate: Huşi, Odobeşti şi Panciu.

Un moment aparte a fost oferit de Cotnari, care i-a invitat

pe cei prezenţi să deguste în premieră vinuri roşii şi rozé, adăugându-le gamei de vinuri albe SELECŢII, din podgoria Cotnari.

Producătorul Hermeziu a ales, de asemenea, VINVEST 2018 pentru a-şi lansa noile vinuri Petiant: Madame Bleu și Mademoiselle Rosé. În cea de-a doua zi a Salonului au fost anunțate medaliile acordate vinurilor românești înscrise la Concursul Național de Vinuri și Băuturi Alcoolice - ediția a XIII-a.

Din cele 129 de probe de vinuri înscrise de 25 de producători românești, au primit Marea Medalie de Aur: 4 VINCON ROMANIA, gama Sigillum Moldaviae, cu sortimentul Tămâioasă Românească 4 Domeniile Recaş, cu sortimentul Muscat Ottonel 4 Hermeziu, C’est Soir, cu sortimentul Busuioacă de Bohotin 4 Dealu Mare, gama Lacerta Rezerva, cu sortimentul Cabernet Sauvignon 4 Dealu Mare, gama Premium Budureasca, cu sortimentul Sauvignon Blanc Fume 4 Hermeziu, gama Thrubilo, cu sortimentul Spumant Sec.

116

AGRO TB

Pe lângă cele 6 Mari Medalii de Aur, au fost decernate 18 medalii de aur şi 14 de argint, iar din juriu au făcut parte persoane autorizate și membre ale Asociației Degustătorilor Autorizați din România, preşedintele comisiei fiind Arina Antoce, prof. dr. expert O.I.V. (Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului). “A fost un concurs foarte strâns, cu foarte multe vinuri bune. Au câștigat cei mai buni și ne bucurăm că putem oferi medaliile pentru aceste vinuri. Pe lângă aceste distincţii, toţi expozanţii, precum şi cei implicaţi în Concursul Naţional de Vinuri, ediţia a XIII-a, au primit o medalie specială: Medalia Centenarului Marii Uniri.

Le mulțumim tuturor celor care au participat la concurs şi Salon”, a declarat Lucia Pîrvu, director VINVEST. Frumuseţea vinurilor a fost dublată anul acesta de frumuseţi feminine, în cadrul Concursului Miss VINVEST 2018, competiţie în care 8 provincii istorice au fost reprezentate de 8 participante aspirante la titlul de “Regina Vinului”.

Câştigătoare a fost Andreea Crăciun, reprezentând regiunea Moldova.

Ediţia de anul acesta a VINVEST s-a bucurat şi de prezenţa unor invitaţi de marcă din rândul autorităţilor

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

naţionale şi locale, dar şi de cavaleri ai vinului de la Ordinul Sfântul Vincenziu din Szeged, Asociația Femeilor Specializate în Degustarea Vinului din Szeged și un reprezentant al Ordinului Cavalerilor Vinului Sfântul Teodor din Belgrad, cu toţii completând nota festivă a evenimentului.

Salonul Internațional de Vinuri din Timișoara VINVEST ediția a XV-a a fost un eveniment la care şi-au adus contribuția aproximativ 100 de parteneri și colaboratori. Co-organizatori au fost Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timișoara, Asociația Degustătorilor Autorizați din România, Asociația de Cultură și Promovare a Vinului VINVEST, iar partenerii principali au fost Primăria Municipiului Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş. În rândul producătorilor de vin, partener national a fost Crama Hermeziu, iar parteneri principali au fost Cotnari, Jidvei şi VINCON ROMANIA. VINVEST este unul dintre cele mai importante evenimente de profil din Europa Centrală și de Est. De 15 ani, participanții din România și din străinătate folosesc acest prilej pentru lansarea de produse noi și pentru deschiderea de noi parteneriate. Promotor deja consacrat al brandurilor românești, are ca obiectiv atât încurajarea legăturilor de afaceri în beneficiul consumatorului final, cât și educarea publicului larg în arta vinului.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB AGRO TB

AGRO TB

CRAMA ARAMIC Înfiinţată în anul 2010, ARAMIC a dorit să reînvie tradiția producerii de vinuri de excepție, care se obțin din strugurii cultivați în viile situate lângă Buziaș, pe Dealurile Silagiului, areal ce constituie unul dintre cele cinci centre viticole ale Banatului. În anul 2015 a fost finalizată zona de procesare a strugurilor prin punerea în funcțiune a unei linii moderne de procesare cu o capacitate de 200.000 litri.

Suprafața deținută: 46 ha Marca de vin: ARAMIC, PIATRA SOARELUI Soiuri de struguri: Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Fetească Albă, Muscat Ottonel, Chardonnay, Sauvignon Blanc.

ARAMIC Fetească Neagră are o culoare roșie rubinie de o mare intensitate. Olfactiv ne dezvăluie arome de cireșe negre și prune cu nuanțe afumate. Gustativ, cireșele sunt dominante pentru ca în postgustul lung să întâlnim note de piper alb. Recomandăm asocierea cu preparate din berbecuț și vită.

ARAMIC Pinot Noir are o culoare roșu rubiniu cu o intensitate rar întâlnită. Aromele de cireșe sunt învăluite de note de tutun. În gustul elegant și intens găsim cireșe și mure, iar în postgustul lung apar nuanțe de fum. De asociat cu preparate din carne de vită, căprioară și iepure.

ARAMIC Merlot parcă ne dezvăluie din culoarea rubinie intensă senzația de catifelare pe care o simțim când îl gustăm. Aromele de vișine coapte sunt prezente atât olfactiv cât și gustativ, în finalul lung și intens, acestea evoluează apărând note de dulceață de vișine.

ARAMIC Cabernet Sauvignon este un vin a cărui tinerețe se intuiește din nuanțele violacee ce însoțesc culoarea roșie strălucitoare. Aromele de prună uscată și frunze de tutun încep să ne arate că nu este prea devreme pentru a-l încerca. În gustul intens apar și note de coacăze care se continuă în finalul lung și consistent.

ARAMIC Roșu de Silagi este vinul roșu fanion al cramei. În acest cupaj de Cabernet Sauvignon, Merlot și Fetească Neagră, dominante sunt caracteristicile Cabernetului. Culoarea intensă strălucitoare, aromele de prune uscate, cireșe negre și coacăze ne ajută să ne facem o impresie despre gustul intens în care vom regăsi aceleași fructe, învăluite însă în note de piper verde.

ARAMIC Sauvignon Blanc are o culoare galben verzuie.

Acest vin ne sugerează încă din culoare, prospețimea pe care o vom simți. Aromele de măr, soc și coajă de lămâie se continuă gustativ cu note de caisă și citrice. Postgustul este lung, vioi și tonifiant în nuanțe de grapefruit.

ARAMIC Chardonnay pare că ne dezvăluie din culoarea galben verzuie, strălucitoare, complexitatea sa aromatică. Găsim arome de mere, pere, coajă de lămâie și note fine de condimente albe. În gust ni se dezvăluie:

mere, pomelo, nuanțe fine de unt, iar finalul care este lung și echilibrat este dominat de grapefruit.

ARAMIC Muscat Ottonel demisec este un vin cu o culoare galben aurie, strălucitoare, și arome amețitoare de petale de trandafiri și faguri de miere. Gustul este proaspăt și echilibrat, completat cu note intense de dulceață de trandafiri și socată. Postgustul, amplu și revigorant, este dominat de fructe tropicale. Recomandăm asocierea cu deserturi pe bază de fructe.

ARAMIC Fetească Albă este un vin tipic, fin și elegant, cu o culoare galben verzuie și arome de flori de salcâm și caise, pe care gustând-o vei simți senzații ample de fructe tropicale.

Senzația de prospețime se păstrează și în postgust, unde notele revigorante de grapefruit sunt dominante.

ARAMIC Roze este ca o promisiune a unei adieri răcoroase într-o zi toridă de vară. Acest Pinot Noir Roze te întâmpină cu arome de zmeură și cireșe, pentru ca imediat să apară nuanțe de litchi și grapefruit roz.

Gustul de cireașă și piersică albă este învăluit în note proaspete de grapefruit, dominante și în postgust.

PIATRA SOARELUI Sauvignon Blanc are o culoare galben verzuie, olfactiv oferind arome tipice de flori de soc și măr verde, învăluite în note minerale care se simt perfect în gustul elegant și proaspăt.

Activități: Crama ARAMIC vă oferă posibilitatea de a organiza evenimente cu degustări de vin, personale sau de afaceri.

117

118

AGRO TB

C’est soire, Madame Blue și Mademoiselle Rose de la Crama Hermeziu La Domeniile Lungu - partea de viticultură își are începuturile în cele 10 hectare de struguri de masă, la care s-au adăugat, între 2012 -2014, 150 de hectare de viță-de-vie pentru vin. Crama Heremeziu este situată în centrul viticol Probota – Podgoria Iași, are o capacitate de stocare de aproape 2,5 milioane de litri, fiind dotată cu linii de îmbuteliere pentru vinuri liniștite, frizzante și spumante, cu depozite pentru păstrarea produselor la învechit sau pregătite pentru livrare.

De trei ani, Crama Hermeziu este prezentă în piață cu mai multe etichete de vinuri, împărțite în șase game, obținute din soiuri de struguri autohtone, Fetească Albă, Fetească Regală, Fetească Neagră și Busuioacă de Bohotin, sau soiuri internaționale, precum Chardonnay, Sauvignon Blanc, Traminer Roz, Riesling de Rhin.

Gama Vladomira este dedicată soiurilor românești menționate mai sus, în timp ce Gama Hermeziu este dedicată soiurilor internaționale. Deoarece toată plantația este situată pe terenurile lui Costache Negruzzi, denumirea celor două game are strânsă legătură cu mama acestuia, Sofia Hermeziu, care, la căsătoria cu Dinu Negruț, a adus ca și zestre o moșie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de aproximativ 1.200 de hectare, situată pe raza localităților Hermeziu și Vladomira.

Următoarele două game sunt „Păcatele Tinereții” și „Scrisori”. „Păcatele Tinereții” este o nuvelă scrisă de Costache Negruzzi, iar Gama „Scrisori” vine de la volumul în care acesta și-a publicat toate scrisorile mai importante adresate unor prieteni literați, Vasile Alecsandri, Pogor, precum și ardelenilor din Școala Ardeleană. Potrivit lui Vasile Lungu, proprietarul Cramei Hermeziu, Gama” Scrisori” aparține enologului firmei, care a găsit proporțiile optime între diferitele soiuri și le-a botezat „Scrisoarea I”, „Scrisoarea II”, „Scrisoarea III”, asta pentru a-l deosebi pe Negruzzi de Eminescu care și-a botezat scrisorile a I-a, a II-a, a III-a. La acest moment, numărul de scrisori a ajuns la cinci.

Gama „C’est soir” este o născocire a uneia dintre cele două fiice ale proprietarului, Loredana. Vinurile din această gamă sunt vinuri roze, îmbuteliate într-o sticlă specială, adusă din Franța, cu dop de sticlă, și reprezintă vârful de lance al firmei în ce privește vânzările din domeniul HoReCa. Ultima gamă de vinuri de la Hermeziu se numește Petiant și se regăsește în piață cu două sortimente: Madame Blue și Mademoiselle Rose.

Crama este deschisă vizitatorilor care pot rămâne peste noapte în hotelul de patru stele pe care proprietarii îl pun la dispoziție, la acest moment fiind în construcție și o sală specială pentru degustări.

V-am făcut poftă! Ce ziceți? Lecturăm ceva – O scrisoare?

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

119

120

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Noua eră a tranziției în energie” la FOREN 2018 Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) va organiza, în perioada 1014 iunie, la Vox Maris Grand Resort, Costinești, Forumul Regional al Energiei pentru Europa Centrală și de Est - FOREN 2018. Tema propusă pentru acest an este „Central And Eastern Europe in The New Era of Energy Transition: Challenges, Investment Opportunity and Technological Innovations”.

Forumul Regional al Energiei pentru Europa Centrală și de Est - FOREN 2018, organizat cu sprijinul Consiliului Mondial al Energiei, se află la cea de-a 14-a ediție și este deja considerat un eveniment științific cu o tradiție solidă și o reputație remarcabilă în domeniul energiei, o platformă puternică de dialog, comunicare și networking între țările din Europa Centrală și de Est, gândită să abordeze și să analizeze teme importante și tendințele în sectorul energiei, oferind recomandări relevante pentru decidenții guvernamentali, ai companiilor și din mediul academic pentru un viitor sustenabil în lume.

Pentru comunitatea energeticienilor din România, Forumul este cel mai important și reprezentativ eveniment.

De asemenea, FOREN are statutul de eveniment regional CME pentru Europa Centrală și de Est din 2011.

Ca eveniment major al Consiliului Mondial al Energiei în acest an, FOREN 2018 este destinat să susțină misiunea CME de a informa asupra dezbaterilor din domeniul energiei și să creeze cadrul pentru a dialoga asupra politicilor energetice în ceea ce privește viitorul sustenabil energetic.

La ediția din acest an sunt așteptați peste 600 specialiști din partea unor foruri, organizații și companii reprezentative din țară și din străinătate.

Forumul va cuprinde cca. 40 evenimente cu teme de mare interes național și internațional, și anume: 5 secțiuni de comunicări științifice cu peste 200 de lucrări, 11 evenimente importante, care cuprind: Ziua Energiei, Energy Trilemma, 2 Keynote Addresses, 4 Mese Rotunde la nivel de Forum, 3 workshop-uri la nivel de Forum, 20 Mese Rotunde la nivel de corporație și o expoziție internațională cu peste 50 de standuri.

Cu tema principală “Safe and Sustainable Energy for the Region”, ediția precedentă, FOREN 2016, a fost onorată de prezența a peste 700 de delegați din peste 15 țări, decidenți din companii de stat și private din sectorul energetic, directori de top și membri ai Comitetelor Naționale ale Consiliului Mondial al Energiei din Europa Centrală și de Est, oficiali de rang înalt din cadrul autorităților guvernamentale, regionale și locale, reprezentanți de marcă

FOREN 2018 – a 14-a ediție Peste 600 de specialiști 40 de evenimente, din care: 5 sectiuni de comunicări științifice cu peste 200 de lucrări 11 evenimente importante, care cuprind: Ziua Energiei, Energy Trilemma, 2 Keynote Addresses, 4 Mese Rotunde la nivel de Forum, 3 workshop-uri la nivel de Forum 20 Mese Rotunde la nivel de corporație 1 expoziție internațională cu peste 50 de standuri

Iulian Iancu, președintele CNR-CME ai mediului academic, investitori și dezvoltatori români și străini, experți recunoscuți în domeniul cercetare-dezvoltare-inovare.

Peste 200 de personalități în domeniul energiei au coordonat cele 11 evenimente principale (Regional Energy Day, Keynote Addresses, Energy Trilemma, Round Tables and Workshops) din cadrul forumului and 5 sesiuni de comunicări științifice în calitate de președinți, secretari, membrii și speakeri. (S. G.)

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

121

122

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Infractorii cibernetici Cât de „tare” e parola ta? folosesc subiecte „la modă” pentru a păcăli utilizatorii Raportul „Spam şi phishing în 2017”, realizat de Kaspersky Lab, arată că infractorii cibernetici au urmărit evenimentele globale şi s-au folosit de subiecte populare precum FIFA 2018 şi Bitcoin pentru a păcăli utilizatorii şi a le fura banii ori informaţiile personale. „Autorii de mesaje spam s-au dovedit a fi actori pricepuţi, monitorizând în permanenţă subiecte globale şi evenimente importante din întreaga lume, cu scopul de a atrage atenţia victimelor şi de a profita de acestea. Cercetările derulate asupra activităţilor de spam şi phishing au confirmat că metodele folosite de infractori sunt eficiente din cauza atenţiei diminuate şi a încrederii necondiţionate ale utilizatorilor. Atunci când aceşti factori de risc se întâlnesc, este mai probabil ca utilizatorii să urmeze instrucţiuni false”, notează autorii raportului. „În timp ce în 2017 lumea s-a pregătit intens pentru FIFA 2018, spammerii au trimis şi ei mesaje frauduloase pe această temă către victime. Au folosit logo-urile oficiale ale evenimentului sau informaţii despre organizatori şi sponsori şi au anunţat utilizatorii despre presupuse premii în bani sau bilete gratuite pe care le-ar fi câştigat”, se mai arată în raport.

O altă temă populară pentru spam şi phishing în 2017 a fost dată de criptomonede, pe măsură ce preţul Bitcoin a crescut considerabil.

Infractorii au folosit trucuri precum site-uri web deghizate în case de schimb pentru criptomonede şi servicii false care ofereau mining în cloud, adică folosirea centrelor specializate de date care pot fi închiriate. Dar, în toate aceste cazuri, în loc să câştige, utilizatorii au devenit victime şi au pierdut bani.

Află mai multe despre cum te poţi proteja în faţa atacurilor de tip spam sau phising pe www.taz.ro.

rubrică oferitĂ de

Aproximativ jumătate dintre încercările de conectare online prin logarea la un cont, respectiv 3,6 miliarde, sunt efectuate de infractori cibernetici rău intenţionaţi, reiese dintr-un raport întocmit la nivel global de Akamai.

Astfel, 3,6 de miliarde din totalul de 8,3 miliarde de login-uri (43 %) au avut scopuri maliţioase, iar site-urile comercianţilor au gestionat cel mai mare număr de solicitări de conectare, respectiv 2,8 miliarde. Mai mult, industria ospitalităţii s-a confruntat cu cea mai mare concentraţie de „boţi” cu intenţii de criminalitate informatică, echivalentul a 82 % din aproape un miliard de încercări de conectare pe site-urile web ale companiilor aeriene, hotelurilor şi agenţiilor de turism online.

Cercetarea relevă, totodată, că 57 % din 1,4 miliarde de tentative de conectare au fost consemnate de site-urile de business care promovează înalta tehnologie. Specialiştii susţin că, „într-o tehnică automatizată cunoscută sub numele de ‚umplutură credenţială’, infractorii folosesc credite de acces furate sau care aparţin unui singur cont pentru a pătrunde în alte conturi - adesea de o importanţă mai mare”. „S-a constatat că această tactică are succes între 0,1 % şi 2 % din încercări, iar succesul său se datorează faptului că mulţi utilizatori îşi reutilizează acreditările în mai multe conturi.

Bazele de date furate ce deţin nume de utilizator şi parolă pot fi uşor cumpărate online”, atenţionează specialiştii. În ceea ce priveşte atacurile de tip Denial-of-Service (DDoS), raportul arată că acestea au înregistrat o scădere de sub 1 %, în T4 din 2017, comparativ cu trimestrul anterior, dar la nivel anual atacurile au crescut cu 14 %. Pe acest segment, industria jocurilor de PC de noroc a suferit cel mai mult, cu 79 % din totalul traficului DDoS. În clasamentul ţărilor cele mai atacate, pe primele două locuri s-au clasat Germania şi China.

Pe de altă parte, în perioada de referinţă, numărul de atacuri care au vizat aplicaţii web a scăzut cu 9 %, după un salt de peste 30 %, în al treilea trimestru din anul 2017. În acest context, SUA sunt ţinta predilectă a acestui tip de atacuri, cu o creştere de 31 % anul trecut, în T4 comparativ cu T3.

Intră pe www.taz.ro pentru a afla cum să te protejezi pe tine şi afacerea ta în mediul online.

123

124

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

125

126

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ALBA

PESTE 400 MILIOANE LEI PENTRU RETEHNOLOGIZARE Cererile de finanțare pentru obținerea de fonduri nerambursabile dedicate dezvoltării microîntreprinderilor și IMM-urilor se află într-un proces accelerat de contractare la nivelul Regiunii Centru. Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru derulează acest pro-

ces de evaluare, selecție și contractare a proiectelor depuse pe Axa Prioritară 2 a Programului Operațional Regional 2014-2020 la nivelul regiunii, respectiv în județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Până în acest moment au fost semnate 149 de contracte pe prioritățile de investiții dedicate microîntreprinderilor (PI.2.1) și IMMurilor (PI 2.2) din Regiunea Centru, ce au o valoare totală de peste 42 milioane euro. În Regiunea Centru, un număr de 497 microîntreprinderi au depus cereri de finanțare în valoare totală de peste 113 milioane euro, prin care au solicitat fonduri nerambursabile de peste 74 milioane euro, mai mult decât dublul sumei alocate.

BRAȘOV

PRO BUSINESS TOGETHER În cea de doua parte a lunii aprilie, mediul de afaceri brașovean se va întruni în cadrul unui eveniment de business de calitate, intitulat “Pro Business Together”, când 5 speakeri de business de renume vin la Brasov pentru a împărtăși din experiența și cunoștințele lor. Printre aceștia se numără avocatul Gabriel Biriș și jurnaliștii Dan Apostol și Radu Soviani.

Evenimentul de pe 26 aprilie 2018 va debuta la ora 16.00 cu două workshop-

uri: “Finanțări accesibile pentru startupuri 100 % nerambursabile” –reprezentant al Asociației Exino, organizație ce implementează un proiect în Regiunea Centru pe programul “România Startup Plus și workshop-ul “Aplicația numărul 1 în facturarea modernă: Smart Bill (online și offline) – co-funder și Biz Dev Manager Mircea Căpățînă”.

“Pro Business Together” se va desfășura la Belvedere Event Center (pe Drumul Poienii, str. Stejerișului nr. 11). Detalii puteți afla la nr. de telefon 0799 800 300.

PROIECTE DE REABILITARE TERMICĂ Încă două proiecte de finanțare prin Programul Operațional Regional 20142020, destinate îmbunătățirii gestionării energiei și reducerii consumurilor din Regiunea Centru, au fost semnate în luna martie la sediul Consiliului Județean Brașov, beneficiar direct, de către președintele autorității județene, Adrian Veștea, și directorul ADR Centru, Simion Crețu. Ca beneficiari indirecți ai proiectelor sunt pacienții și medicii de la Spitalul de Ginecologie din Braşov și de la Unitatea de Pneumoftiziologie Sânpetru. Proiectele au o valoare totală cumulată de peste 35 milioane lei. Cele două cereri de finanțare sunt finanțate prin Prioritatea

românești în următoarele 12 luni.

Procentul optimiștilor este în scădere față de edițiile anterioare ale studiului, ilustrând un fond de îngrijorare alimentat de creșterea economică bazată pe consum, de presiunile inflaționiste și incertitudinile fiscale și legislative, pentru a numi doar câțiva potențiali factori care pot influența percepțiile oamenilor de afaceri.

Raportul realizat de EY, în parteneriat cu DoingBusiness.ro, are la bază un sondaj online la care au răspuns 458 lideri de organizații din diverse sectoare ale economiei românești, dintre care 8 % au o cifră de afaceri mai mare de 100 milioane EUR, 9 % între 50-100 mil EUR, 34 % o cifră de afaceri între 1050 mil EUR, 44 % între 1-10 mil EUR și 5 % sub 1 mil EUR. Răspunsurile au fost colectate cu ajutorul portalului DoingBusiness.ro.

CLUJ

CIFRĂ DE AFACERI ÎN CREȘTERE de Investiții 3.1.B ce vizează sprijinirea eficienței energetice în clădirile publice și peste 24,5 milioane lei din suma totală reprezintă fonduri nerambursabile alocate prin Programul REGIO 20142020.

BUCUREȘTI

BAROMETRU EY 92 % din oamenii de afaceri care au răspuns sondajului Barometrul mediului de afaceri românesc, realizat de Ernst&Young nu susțin modelul de creștere economică bazat pe creșterea consumului. Iar cei mai mulți dintre oamenii de afaceri respondenți, 45 %, sunt neîncrezători sau foarte neîncrezători în privința evoluției economiei

Rottaprint, cea mai mare tipografie flexografică producătoare de etichete autoadezive din România, a raportat în 2017 o cifră de afaceri de peste 19,8 milioane de euro, în creștere cu 21 % față de anul precedent și investiții în tehnologie și software de 2 milioane de euro. Compania se menține pe un trend ascendent și în primele trei luni ale anului 2018, înregistrând o creștere de 7 % față de aceeași perioadă a anului trecut. Pentru 2018, reprezentanții companiei estimează o creștere de 10 % a afacerilor. „În activitatea noastră, îmbinăm tehnologia de ultimă oră cu experiența de peste 27 de ani în industrie, pentru a oferi cele mai bune produse clienților noștri. De aceea, din 2013 și până în 2021 ne-am propus să investim anual în funcție de strategia de dezvoltare a business-ului. În 2018 vom implementa un nou sistem ERP customizat în domeniul tipografiilor, care ne va permite

127

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

O NOUĂ EDIȚIE TECHSYLVANIA Între 9-12 iunie, la Cluj-Napoca, va avea loc o nouă ediție a Techsylvania, ediție care se va desfășura cu sprijinul Băncii Transilvania și a Crossover.

Techsylvania, evenimentul lider în domeniul tehnologiei în Europa de Este, a fost creat în 2014 de Vlad Ciurcă și Oana Petruș, pentru a revitaliza comunitatea tech locală prin livrarea de informații de înaltă calitate din partea unor experți din întreaga lume din industria IT&C.

acum posibilitatea de a exporta nu doar componente, ci și ansambluri integrate pentru pia¬ța internaționala de turbine, informează www.europa.eu.

Prin extinderea producției cu sprijinul european, întreprinderea din județul Mureș va contribui la echiparea centralelor electrice ale lumii cu componente de înaltă tehnologie și producerea de turbine care echipează aparatele de zbor. „Piața de componente pentru turbine este una foarte competitivă, iar finanțarea primită prin planul de investiții pentru Europa #InvestEU ne-a facilitat accesul la colaborări cu mari producători internaționali și, implicit, dezvoltarea activității noastre locale”, a declarat, pentru www.europa.eu, Sorin Ignat, director general al Turbocam România.

Compania a avut în 2017 o cifră de afaceri de circa 4 milioane de euro și numără 60 de angajați. (Sursa foto: europa.eu)

news

să îmbunătățim fluxurile interne și să le automatizăm pe unele dintre acestea”, a declarat Cristi Nechita-Rotta, director general Sunimprof Rottaprint.

Compania cu sediul în Apahida deține 4 centre logistice în România: la Timișoara, Brașov, Ilfov, Pașcani și 2 centre logistice în Ungaria și Germania, în care lucrează peste 250 de angajați.

Fondată la data de 1 aprilie 1993, din capital integral privat, de către Violeta şi Mircea Oltean, societatea are ca activitate de bază comercializarea pieselor de schimb pentru utilajele agricole și forestiere. Compania este, din 1998, acționar majoritar al IRUM SA, producător de utilaje forestiere TAF precum și alte utilaje pentru exploatarea și prelucrarea lemnului.

Printre reușitele companiei se numără parteneriatul cu Perkins, din 2002, Maviprod este Unic Distribuitor Perkins în România, din 2008, reprezentantul

SIBIU

legal al Perkins în Republica Moldova, iar, din 2010, Unic Distribuitor Perkins și Dealer autorizat FG Wilson în Ungaria.

De asemenea, din 1 martie 2015, compania din Reghin face parte din rețeaua mondială de distribuitori autorizați Atlas Copco. În prezent, Maviprod deține o rețea națională de distribuție cu peste 15 locații de desfacere, servicii de asistență tehnică disponibilă 24/7 pentru utilaje agricole și forestiere, precum si puncte de lucru în Ungaria și Republica Moldova.

FILIALA DE ÎNMAGAZINARE, OPERAȚIONALĂ Începând cu 1 aprilie a devenit operațională filiala care va gestiona activitatea de înmagazinare a gazelor naturale în cadrul celui mai important producător autohton de gaze naturale, SNGN

PAS ÎNAINTE PE PIAȚA INTERNAȚIONALĂ La această ediție sunt invitați 45 de speakeri și sunt așteptați 2000 de participanți interesați de codare, produs și finanțare în domeniul IT&C. Evenimentul va avea loc la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca.

Alte detalii găsiți pe techsylvania.co.

(Sursa foto: Techsylvania)

MUREȘ

25 DE ANI DE DEZVOLTARE CONTINUĂ Societatea Maviprod Reghin a împlinit, în 1 aprilie, 25 de ani de la înfiinţare.

Compania Turbocam România din Sântana de Mureș produce din 2008 piese de schimb și componente de înaltă tehnologie, destinate să echipeze generatoare, turbine, compresoare, pentru industria auto, energetică sau aeronautică. Cu ajutorul unei finanțări europene, exportatorul de componente pentru turbine are

Romgaz SA Mediaș. Filiala poartă denumirea de SNGN Romgaz SA – Filiala de Înmagazinare Gaze Naturale Depogaz Ploiești SRL. Romgaz este acționar unic în cadrul noii filiale care va răspunde cerințelor actuale ale pieței printr-o mai mare flexibilitate şi va permite optimizarea activității de înmagazinare prin gestionarea mai eficientă a resurselor implicate, potrivit informațiilor furnizate de Biroul de Presă al companiei.

Romgaz operează următoarele depozite de înmagazinare: Bălăceanca, Bilciurești, Cetatea de Baltă, Ghercești, Sărmășel și Urziceni.

Pagini coordonate de Ligia VORO

128

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO