TB 79

TB

Transilvania Business AN�VIII • NR �� • ���� • PREŢ �� LEI

www.transilvaniabusiness.ro

NTT DATA Romania, 18 ani de inovatie si încredere oferita partenerilor sai

PAG. 5-8 NTT DATA ROMANIA, 18 ANI DE INOVAȚIE ȘI ÎNCREDERE OFERITĂ PARTENERILOR SĂI PAG. 19-43, 46-68 IT-UL ROMÂNESC ÎN GRUPUL STATELOR SELECTE PAG. 72-74 CEA MAI IMPORTANTĂ INVESTIȚIE ÎN SECTORUL ENERGETIC - CTE IERNUT PAG. 113-114 GRUPUL PPE DIN PE RĂMÂNE APROAPE DE AGRICULTORI

5-18

19-28, 46-48

44-45

COVER STORY

SPECIAL

INTERVIU

NTT DATA ROMANIA, 18 ANI DE INOVAȚIE ȘI ÎNCREDERE OFERITĂ PARTENERILOR SĂI

IT-UL ROMÂNESC ÎN GRUPUL STATELOR SELECTE

MINISTRUL RADU ŞTEFAN OPREA VORBEŞTE DESPRE INTERNAŢIONALIZARE

72-74

79

96-98

ENERGIE

REAL ESTATE

INTERVIEW

CEA MAI IMPORTANTĂ INVESTIȚIE ÎN SECTORUL ENERGETIC – CTE IERNUT

COS ROMANIA LA 20 DE ANI

AMBASSADOR PAUL BRUMMELL, ACHIEVEMENTS DURING THE MANDATE

PAG. 100-101 VIVE LA FRANCE PESIMISM ÎN RÂNDUL INVESTITORILOR FRANCEZI PAG. 113-114 AGRO TB GRUPUL PPE DIN PE RĂMÂNE APROAPE DE AGRICULTORI

1

cuprins

LIFESTYLE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

2

ŞTIRI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BUCUREȘTI

TOPUL REZIDENȚIAL PENTRU 2017 Constanța a devenit în 2017 a treia mare piață rezidențială regională din România în care se livrează anual peste 3.000 de locuințe, alăturându-se astfel Cluj-Napocăi (5.403 locuințe livrate), cea mai mare piață rezidențială cu excepția regiunii București – Ilfov, și Timișoarei (3.484 locuințe livrate), potrivit unui raport întocmit de către compania de consultanță imobiliară Coldwell Banker România, pe baza

informațiilor Institutului Național de Statistică.

Următoarele poziții în topul celor mai mari piețe rezidențiale locale din România sunt ocupate de către Sibiu și Iași, ambele cu aproximativ 2.500 de unități locative livrate anual, Brașov, cu aproape 1.700, și Oradea, care a intrat în premieră anul trecut în rândul orașelor în care sunt finalizate anual peste 1.000 de locuințe, incluzând și localitățile limitrofe.

Coldwell Banker România este una dintre cele mai mari companii de consultanță imobiliară active în România și compania cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidențial, fiind manager de proiect și agent exclusiv pentru peste 15 proiecte rezidențiale, cumulând peste 10.000 de locuințe planificate.

mână” și vor realiza o Unire simbolică a vinurilor de marcă aparținând producătorilor români.

Pe parcursul celor trei zile, VINTEST va găzdui prezentări de noi produse, dezbateri tematice, degustări de vinuri, tombole pentru participanți, și se va bucura de prezența unor specialiști titrați din domeniul oenologic, din mediul academic, precum și din rândul jurnaliștilor și bloggerilor de profil. De asemenea, acțiunile premergătoare evenimentului vor urmări – printr-o serie de dezbateri și simpozioane- o analiză a evoluției pieței vinului în ultimii 100 de ani, raportată la consum și profilul consumatorului.

CLUJ

ÎȘI CONTINUĂ EXPANSIUNEA Stuttgart/Cluj-Napoca. La doi ani de la deschiderea oficială a subsidiarei locale, Porsche Engineering România și-a inaugurat noul sediu din Vivido Business Center, în Cluj-Napoca.

Subsidiara locală a furnizorului global de servicii de inginerie Porsche Engineering Group GmbH a sărbătorit, de asemenea, cei 100 de angajați, apropiindu-se rapid de obiectivul de recrutare de 120 de angajați, propus pentru finalul acestui an.

Noul sediu Porsche Engineering Ro-

SALONUL VINTEST BUCUREȘTI, EDIȚIA A VIII-A VINVEST și Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” București organizează Salonul de Vinuri VINTEST: VIN LA EXPO!, ce va avea loc în perioada 7-9 decembrie 2018, la Sala Expozițională a universității mai sus menționate, sub profunda însemnătate a Centenarului Marii Uniri. Printr-o expoziție inedită, anul acesta toate regiunile vitivinicole ale țării ”își vor da mână cu

mânia oferă un mediu de lucru high-tech, care reflectă munca tehnică, de înaltă specializare, a inginerilor Porsche din Cluj. Acoperind, în prezent, 2.200 mp de birouri, săli de testare și simulare și incluzând o terasă spațioasă și zone de relaxare, noile birouri Porsche Engineering Romania

au fost amenajate pentru a răspunde nevoilor unei echipe în creștere de experți în inginerie software și tradițională pentru industria auto.

Birourile Porsche Engineering din Cluj au fost echipate cu cele mai noi tehnologii, care vor facilita munca pe o diversitate de proiecte, variind de la soluții digitale și de mobilitate electrică, până la Computer Vision, Machine Learning, cercetare Big Data și condus autonom. Printre cele mai importante dotări ale noului sediu se numără un laborator dedicat, cu numeroase computere de bord, unde inginerii pot face setările automate la interfețele mașinilor.

Porsche Engineering este deținută integral de constructorul de mașini sport Porsche AG, cu sediul în Stuttgart. Prin urmare, munca inginerilor din Cluj are ca rezultat concret noi opțiuni și inovații, încorporate pe mașinile sport Porsche vândute în întreaga lume.

IMOBIL REZIDENȚIAL CU 15 ETAJE În primăvară acestui an au început lucrările de construcție a unui imobil rezidențial 3S+P+Mz+15E în Cluj-Napoca, în prezent lucrându-se la structura de rezistență a acestuia. Complexul, denumit Wings, este dezvoltat de Studium Green, companie ce mai are la activ proiecte dezvoltate în municipiu.

Se estimează că lucrările vor dura aproximativ doi ani și jumătate. De altfel, imobilul este pre-certificat RoGBC (Romanian Green Building Council) că proiect verde - Green Homes, îndeplinind cerințele de locuințe sustenabile, care tratează cu atenție proiectarea, construcția și operarea locuinței în vederea minimizării impactului pe care acestea îl au asupra mediului, scrie agendaconstructiilor.ro.

Imobilul va dispune de 228 de apartamente cu una până la patru camere și de locuințe tip duplex, cu scară interioară.

Situat în zona de vest a orașului, în cartierul Zorilor, pe stradă Frunzișului, la doar 10 minute de centru, complexul rezidențial beneficiază de o infrastructură bine pusă la punct, precum și de acces rapid la mijloacele de transport în comun, unități de învățământ, cabinete medicale și zone comerciale.

INVESTIȚIE DE 5 MILIOANE LEI LIFE IS HARD S.A., companie clujeană listată la Bursa de Valori București

ŞTIRI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

MUREȘ

PRIMUL TRACTOR AGRICOL ROMÂNESC Compania reghineană IRUM SA pregăteşte lansarea în această toamnă a primului tractor agricol românesc.

Totul a pornit din “laboratorul” dezvoltat la Reghin, mai exact centrul de cercetare iFOR. Acum trei ani, IRUM a inaugurat centrul de cercetare iFOR, primul centru de cercetare în producţia de tractoare şi utilaje agricole înfiinţat de un antreprenor local după 1990. Construcţia centrului a durat 21 de luni şi a presupus o investiţie totală de 11,9 milioane de lei (circa 2,7 milioane de euro), cofinanţată parţial printr-un proiect european de 6,4 milioane de lei, din care 2,2 milioane de lei reprezintă fonduri nerambursabile.

Compania produce la Reghin tractoare şi utilaje TAF, utilaje agricole, încărcătoare, transportoare, echipamente pentru întreţinerea drumurilor forestiere, însă fabrică şi piesele

aferente acestora. În 2017, IRUM SA a înregistrat o cifră de afaceri de 93,67 de milioane de lei, în creştere de la 72 de milioane de lei cât a raportat în anul precedent, ceea ce înseamnă o majorare de peste 20 %. Profitul net al companiei a fost anul trecut de 7,87 de milioane de lei.

Potrivit raportărilor la Finanţe, compania a avut o medie de 422 de angajaţi în 2017.

SIBIU

PRODUCȚIE MAI MARE, PROFIT MAI MIC Romgaz a ajuns la o cotă de piaţă de aproape 50 % din piaţa gazelor naturale, se arată în Raportul administratorilor companiei care consemnează rezultatele obţinute în primul semestru al acestui an. “Producţia de gaze naturale a fost de 2.640 milioane de mc, cu 81 milioane mc mai mare decât producţia realizată în perioada similară a anului anterior (+3,2%) şi cu 18 milioane mc mai mare decât cea programată (+0,7)”, se mai arată în raport.

Producţia de energie electrică a Romgaz a fost de 466,2 TWH, puţin peste jumătate din cea realizată în perioada similară a anului 2017 (999,7 TWh).

La nivel de grup, Romgaz şi Depogaz, compania de înmagazinare gaze naturale înfiinţată în aprilie, au obţinut venituri totale mai mari cu 119,8 milioane lei, ajungând la 2.446,9 milioane de lei şi înregistrând o creştere de 5,1% în timp ce cheltuielile totale au înregistrat o creştere de 18,0%, ajungând la 1.500 milioane de lei. Rezultatul brut al semestrului I 2018 este mai mic cu 10,3% faţă de anul precedent

ca urmare a următorilor factori de influenţă: redevenţa, modificarea politicii contabil, diminuarea cu 26 % a tarifelor de înmagazinare aprobate de ANRE, aplicate începând cu data de 1 aprilie 2018, scăderea producţiei de energie electrică, ca urmare a condiţiilor nefavorabile din piaţă. Profitul net obţinut este cu 89,8 milioane lei mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, scăzând la 797,7 milioane de lei.

REZULTATE ÎN SCĂDERE PENTRU TRANSGAZ

news

– piața AeRo – va investi anul acesta 5 milioane lei în dezvoltarea OKEY.ro, platformă de management al afacerii dedicată start-up-urilor si IMM-urilor din România. Suma provine din finanțare europeană și va permite companiei dezvoltarea a 17 noi module pentru aplicație și triplarea numărului de utilizatori ai platformei.

“Acest proiect ne va permite să creștem mobilitatea platformei și să oferim utilizatorilor acces la 17 funcționalități și module noi precum cel de management de resurse umane, managementul activelor firmei sau al relațiilor cu partenerii. O serie de procese complet automatizate, care să eficientizeze activitățile IMM-urilor și să le crească competitivitatea”, precizează Erik Barna, CEO-ul LIFE IS HARD. OKEY.ro este o soluție modulară în cloud care oferă firmelor mici și mijlocii acces instant la o suită de unelte digitale de gestionare eficientă a afacerii: facturator, document storage, gestiunea clienților și a contractelor, registru de corespondență, export de date către aplicațiile cele mai cunoscute de contabilitate.

Platforma are, în prezent, peste 2.000 de utilizatori, mai mult de 25 % dintre aceștia venind din start-up-uri.

Compania estimează că, la momentul finalizării investițiilor prin acest proiect, OKEY.ro își va crește semnificativ numărul de utilizatori, depășind 6000 de conturi.

3

Operatorul de transport gaze naturale SNTGN Transgaz SA a raportat Bursei de Valori București la jumătatea lunii august rezultatele financiare obținute în primul semestru al acestui an. Față de aceeași perioadă a anului trecut, majoritatea indicatorilor economico-financiari realizați sunt în scădere. Astfel, compania

a înregistrat o cifră de afaceri de 883,52 milioane de lei față de 1027,60 milioane de lei cât a raportat la jumătatea anului trecut. Veniturile din exploatare, înainte de activitatea de echilibrare şi de construcţii conform cu IFRIC12, au fost realizate în procent de 84,03 % față de semestrul I al anului trecut, mai exact, Transgaz a obținut 823,91 milioane de lei.

Cheltuielile din exploatare au scăzut și acestea, însă într-un grad mult mai redus, de la 519,98 milioane de lei la 506,15 milioane de lei. La jumătatea exercițiului financiar 2018, compania a înregistrat un profit net de 279,61 milioane de lei. În aceeași perioadă a anului trec ut, Transgaz raporta un profit de 400,49 milioane de lei.

Pagini coordonate de Ştefana MUREŞAN & Ligia VORO

4

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fondator Aurelian Grama Director General Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Marian Vișu Iliescu (0722-603.288)

CINE E LA VOLANUL PRIMULUI TRACTOR ROMÂNESC...?!

Mereu întrebarea: cine este în spatele vostru?

Cine este în spatele Transilvania Business?

Laitmotiv românesc?

Cine este în spatele celei mai recente lansări anunțate a se întâmpla efectiv la INDAGRA, cel mai reprezentativ târg al agriculturii românești în integralitatea ei?

Cine este în spatele primului tractor 100% românesc? Împreună cu echipa Transilvania Business am fost vreme de două zile într-o fabrică la Reghin.

65 de ani de istorie a fabricii IRUM SA. 25 de ani de istorie a grupului de firme MAVIPROD. 20 de ani de când cele două branduri și-au împletit destinul pentru revitalizarea industriei producătoare de utilaje și tractoare din România. Tripla aniversare a fost marcată printr-un eveniment festiv, în care Mircea Oltean, director general IRUM, şi Andrei Oltean, director dezvoltare, au prezentat istoria companiei şi a acţionarului majoritar –MAVIPROD – și au anunțat o lansare îndelung așteptată – a primului tractor agricol 100 % românesc. În cadrul evenimentului care s-a desfășurat vineri, 7 septembrie, cei interesaţi au putut vizita fabrica și standurile profesionale amenajate pe spațiile verzi ale fabricii, îngrijite la milimetru, și au putut socializa la petrecerea câmpenească.

Eram cei drept vreo 60 de presari din toată țara. Nu puțini impliniți profesional de-a lungul timpului în redacțiile noastre. Întradevăr aveam ce să scriem. Despre viața unei mari companii românești condusă de români. Știam și am ascultat cu plăcere din nou bornele kilometrice din viața antreprenorilor Mircea și Violeta Oltean și, cu timpul, a lui Andrei Oltean cu doctorat în inginerie și iFOR – Centrul de Dezvoltare și Cercetare a utilajelor agricole și forestiere. Curajul de a alege, imediat după 90, o scurtă perioadă joburi în Germania, reîntoarcerea la vechea dragoste – ingineria, inițiative private și nașterea MAVIPROD, creșterea afacerii, dar și valurile anilor de final ai ultimului deceniu din mileniul trecut, privatizarea cu credit, investițiile, lansarea primelor

tractoare, evoluția exponențială în producția de TAF-uri, încrederea și investiția în cercetare și vineri, 7 septembrie 2018 – anunțul oficial că DA – la INDAGRA vom avea primul tractor românesc după 15 de ani de lipsă de pe această piată. Pe scurt, toate gândurile și eforturile de zi de zi, cu tot curajul și forța unei familii de antreprenori români alături de o mare echipă de ingineri și maiștri și muncitori români. Azi, în cercetare este o echipă multinațională.

A doua zi am fost și la serbarea câmpenească a celor 500 de angajați ai celor două companii reghinene. Premii pentru cei mai longevivi angajați cu peste 40 și chiar 45 de ani vechime… dar și pentru mulți cu 20+ și 30+ vechime.

Mi-ar fi plăcut și ar fi fost un efect rememorativ altfel, cel puțin pentru presari dacă începeam vizita de lucru – poate am scăpat de teama unor termeni pe care nu i-am prea mai folosit în mass-media românești – da, dacă începeam să vedem câmpul viran, de zeci de hectare de peste drum, unde a fost Republica, o fabrică ce avea 9.000 de lucrători în 1989, și unde după o privatizare a unei alte familii, a rămas un câmp viran, ce așteaptă marii dezvoltatori imobiliari de un deceniu… Culmea, Republica era tot în industria constructoare de mașini!

Iată că obsesiva întrebare cine stă în spatele afacerii IRUM – MAVIPROD își poate găsi firescul răspuns atât de greu de crezut de noi – familia Violeta, Mircea, Andrei Oltean – zi de zi – cu toată echipa lor reunită într-o puternică și frumoasă companie de mai mare dragul…

Aurelian GRAMA P.S. Alături de alți prieteni ai TB, familia Oltean, ca antreprenori români de la mine, de la primul acasă, din Reghin, au fost printre primii investitori ce au dat crezare proiectului revistei economice Transilvania Business și ne-au fost alături! În spate sunt cele 79 de ediții ale publicației noastre naționale…

Onor, Violeta, Mircea, Andrei Oltean!

Redacția Redactori: Călin Poenaru, Denisa -Tamara Morar, Alin Zaharie, Arina Niculina Toth, Ștefana Mureșan – editor online redactia@transilvaniabusiness.ro Corectura: Beatrice Spătaru DTP: Răzvan Matei - IQ-Design office@iq-design.ro Manageri publicitate Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mureș Rareș Mărginean (0726-433.547) rares.marginean@transilvaniabusiness.ro Cluj Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Administrația Responsabili abonamente: Gabriela Belean, Görög László abonamente@transilvaniabusiness.ro 0265-215.612 Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: SC Contfin SRL Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Revistă editată de SC Grama Proiect SRL ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distribuție națională: Casa de Difuzare Presă New Concept SRL, în reţeaua de benzinării MOL, Art Oil, Nis (Gazprom), OMV & Petrom, în hyperrmarketurile Carrefour Hypermarket și Real M, în Carrefour Supermarket, în magazinele de presă Octagon și X press. În reţeaua LaGardere - în magazinele INMEDIO relay și 1Minute.

Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaţionale, naţionale și regionale de top TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

NTT DATA Romania,

18 ani de inovație și încredere oferită partenerilor săi

NTT DATA Romania, parte a “Nippon Telegraph and Telephone Corporation” (NTT), una dintre cele mai mari companii IT, cu sediul în Tokyo, a împlinit 18 ani de activitate susținută în România, pornind de la EBS Romania și evoluând la NTT DATA Romania. Serviciile oferite sunt de primă clasă, pentru clienţi locali și internaţionali, acoperind o gamă largă: de la consultanță de business și procese, consultanță IT, dezvoltare de soluţii și sisteme, până la servicii de suport și asigurarea calităţii.

5

6

COVER STORY NTT DATA Romania a cunoscut una dintre cele mai puternice evoluții din industria românească IT. Fondată în iunie 2000 sub numele de EBS Romania în Cluj-Napoca, aceasta a reușit în scurt timp să fie recunoscută drept una dintre cele mai inovatoare companii din mediul local. Astfel în 2002, EBS Romania a dezvoltat propria soluție ERP, Clarvision care este utilizată în acest moment de peste 200 de clienți naționali pentru aplicaţii de business management, procese de salarizare, coduri de bare, comenzi, aplicaţii mobile, servicii digitale, interfațări și cloud. În decursul următorilor ani, compania a continuat să își dezvolte portofoliul, iar în anul 2005 a introdus serviciile de Application Management & Support, pentru ca în 2006 să devină Microsoft Gold Certified Partner, acest lucru traducându-se și în creşterea corespunzătoare a numărului de angajaţi, atingând în 2008 un prag de 250 de specialişti. Următorul pas a fost reprezentat de adresarea serviciilor SAP şi acumularea competențelor specifice, pentru a putea oferi consultanță şi suport companiilor în căutare de implementări şi dezvoltări SAP, finalizând multiple proiecte cu succes, care au adus, ulterior, recunoașterea de SAP Value Added Reseller Partner în 2009 și SAP Preferred Supplier în Germania în 2010. În 2012, EBS atinge un nou prag de referință, dublându-și numărul de angajați, în doar 4 ani, ajungând astfel la o cifră de 500 de specialişti, fiind prezentă în primele 6 orașe din România. Creşterea accelerată a condus la transformarea organizaţională care are loc din 2013 până în prezent, prin fuzionarea cu corporația japoneză NTT DATA. Această ocazie a deschis calea către un nou nivel de oportunități, acumularea şi dezvoltarea de noi echipe, compania crescând de la 800 de angajaţi în 2015, la peste 1.600 la momentul redactării acestui articol, urmând ca acest număr să se mărească până la sfârşitul anului financiar 2018.

O nouă etapă de dezvoltare Prin îmbunătățirea constantă a serviciilor și extinderea portofoliului, EBS Romania a devenit oficial NTT DATA Romania în 2016, adăugând o nouă filială în Novi Sad (Serbia). Începând cu anul 2016, compania a înregistrat un progres accelerat, prin dublarea cifrei de afaceri, datorită proiectelor internaţionale dar şi celor din piaţa locală, unde pionieratul în implementarea de soluţii SAP inovatoare a adus clienţi de top din industrii variate precum: Premier Restaurants reprezentând McDonald’s Romania, EVW, Regina Maria, NOD, Romstal, Agricover, Eximprod sau Valrom, NTT DATA Romania devenind partenerul numărul 1 al SAP în România și liderul pieței SAP S/4HANA. Mai mult, este o perioadă marcată şi de dezvoltarea propriului centru de Research & Development (R&D).

Care sunt provocările pentru a menţine creșterea sustenabilă? Inovaţia sau soluţiile de integrare de sisteme dețin răspunsul?

Creşterea pieţei româneşti de IT este de cca. 15 % pe an, conform studiilor ANIS, iar companiile de software înregistrează o rată mult mai accelerată. Ultimii 5 ani au reprezentat modificări semnificative pe piaţa jucătorilor locali, din cauza incapacităţii unora dintre aceştia să se adapteze curentului actual şi evoluţiei pieţei. Companiile din industriile manufacturiere, mai ales din zona producţiei de autovehicule, creează şi modifică permanent caracteristici ale produselor lor, oferind nu numai calitate crescută dar şi opţiuni digitale, siguranţă mai mare, servicii cu valoare adăugată fără precedent. Fiecare do-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

meniu industrial trece printr-o revoluţie, la o velocitate şi calibru fără precedent. Nevoile sunt foarte variate dar şi soluţiile se încadrează în acelaşi trend, creând dificultatea de alegere pentru cele mai multe persoane de decizie. Un diferenţiator pe care NTT DATA Romania îl are şi pe care îl oferă este competența specialiştilor săi în diferite segmente de industrie, specialişti care pot oferi consultanță atât în îmbunătăţirea proceselor şi calităţii acestora, cât și în alegerea opţiunii software care să se plieze perfect nevoii specifice.

Nevoile cele mai stringente ale companiilor, în momentul de faţă, sunt inovaţia pentru consolidarea profitabilităţii, optimizarea costurilor şi, cea mai importantă, posibilitatea de a lua o decizie avizată în urma folosirii agregate a datelor. NTT DATA Romania oferă, într-un singur pachet, răspunsul la toate nevoile de mai sus.

NTT DATA Romania susține companiile din industria românească, prin oferirea de consultanță în integrarea tuturor soluțiilor de business, pornind de la un proces simplu: auditarea proceselor unei companii, analiza și propunerea unei soluții adecvate dar și a unei soluții tehnologice care să ofere transparență și putere de decizie unui CEO. Toate acestea sunt bazate pe date în timp real, culese centralizat. Portofoliul acoperă o varietate de servicii și produse, livrând răspunsuri pertinente la întrebările și nevoile business-urilor din 2018, răspunsuri care se traduc prin soluții integrative care optimizează procese și costuri.

Necesități și Piață „În 2018, aproape tot globul este interconectat. Device-urile şi tehnologia au pătruns toate aspectele vieţii, iar companiile realizează că aceasta este o oportunitate pentru a-şi crea avantaje competitive şi servicii cu valoare adăugată, diferenţiate, pentru clienţii lor. Companiile româneşti au devenit la fel de ambiţioase ca și cele germane sau japoneze: îşi doresc să crească productivitatea, să aducă răspunsuri cât mai rapide şi adecvate pieţei, îşi reinventează businessurile zi de zi, generând cantităţi de date fără precedent. Rolul nostru ca partener este să susţinem acest proces transformaţional, să răspundem provocărilor cu care se confruntă clienţii noştri şi să integrăm toate aceste transformări într-o soluţie coerentă pentru facilitarea procesului decizional. Ieșirea din starea de confort împinge lucrurile înainte. Trebuie deci să ne dorim nu mai puține provocări, ci mai multe resurse, soluții și capabilități; acestea dau forță și performanță”, afirmă Titus Mic, Chief Group Operations, NTT DATA Romania.

Previziunea este că piața din România va suferi o creștere de cca. 14 % față de 2017, aceasta provenind din servicii IT cu valoare adăugată și din dezvoltarea centrelor de cerce-

Strategie adaptată întregului lifecycle de business: 4 Consultanță (Consultanță managerială și de proces, consultanță IT) 4 Transformare de business (ERP, HR, Analytics, Big Data) 4 Suport pentru inovație (R&D center, custom apps, IOT) 4 Avantaje tehnologice competitive, mulate pe segmentele: Manufacturing, Automotive, Retail, Banking, Insurance & Financial Services și multe altele.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tare, care să susţină nevoia de inovaţie din diferite ramuri industriale (sursă: ANIS 2017).

NTT DATA Romania, pe tot parcursul existenţei sale, a venit în întâmpinarea acestor necesități ale pieței, începând cu cei peste 200 de clienți ai săi, pentru care oferă constant susținere și consultanță, și continuând cu noii parteneri. Apartenenţa la NTT DATA, Global Trusted Innovator, creează premisele pentru o abordare nouă şi necesară nevoilor de business, şi anume aceea derivată din filozofia Kaizen de îmbunătăţire continuă, NTT DATA Romania oferind consultanţă de business şi de proces pentru creşterea performanţei companiilor, dar şi consultanță în alegerea soluţiilor optime: aplicații și software-uri care vizează tot ciclul de viaţă al unui business, soluţii la cheie, dar şi servicii de dezvoltare, suport şi asigurare a calităţii.

Mai mult, ultimii ani sunt caracterizaţi de abordarea cu

Ce nevoi au clienții în 2018*?

4 Acces la date în timp real și într-un mod integrat 4 Eficientizarea proceselor și costurilor 4 Suport în inovație * conform studiu ANIS 2017

COVER STORY

seriozitate, dar, totodată, cu agilitate a proiectelor de newtech: Industrial IoT, Smart City, Car Smartech și Embedded Software Services. Cu activitate atât în industrii manufacturiere ca auto, producție și energie, cât și în cele de larg consum, retail, banking & finance, IT și administrație publică, toate proiectele, competențele și calificările vin doar să sublinieze titlul de Integrator IT la nivel global al NTT DATA Romania.

Clarvision și SAP în evoluție Creșterea accelerată a NTT DATA Romania (cu peste 40 % în fiecare an, în ultimii 3 ani), a deschis o nouă paletă de experiențe și posibilităţi, fiind nu numai o sursă de învățare, ci și una de expertiză. Parteneriatul cu diverse companii din industria românească, utilizând knowhowul global, poziționează NTT DATA Romania ca fiind o companie cu mare experiență care poate asigura atât un portofoliu vast de servicii și soluții, cât și un portofoliu de consultanță și integrare a acestora. Pe piața locală, oferă Clarvision, ERP-ul propriu care reuşeşte să satisfacă cu acuratețe nevoile de business tot mai diverse ale clienților, dar şi nevoia de scalabilitate a companiilor ce au ritmuri accelerate de creştere.

7

8

COVER STORY

Utilizat de peste 2.000 de useri, soft-ul, care are o viteză de rulare de cca 2.500 de salarii în 15 secunde, a fost îmbunătățit continuu pe parcursul a 16 ani, deservind peste 200 de clienți. Departe de a fi însă un simplu ERP, Clarvision acoperă toate nevoile unui business, în funcție de aria de activitate a clientului: de la ERP, CRM și salarizare, la coduri de bare, BI și servicii în cloud. Clienții care au ales Clarvision în ultimul an sunt: GG Manufacturing, Vitall, Legume Fructe Buzău, THR Marea Neagră, Rondocarton, Neptun, Electroutilaj, MA SYSTEM, MB Metal Cutting Solutions, Mebant Perla, Electro Sistem, Bega Tehnomet. Planurile de dezvoltare a Clarvision pentru următorii ani sunt ambiţioase, pe măsură ce echipa de dezvoltare lucrează la funcționalități noi de talia competitorilor săi internaționali.

Pentru că orice companie care-și dorește cu adevărat performanța, trebuie să o urmărească, antreneze și măsoare pe cea a angajaților ei, un nou modul de gestiunea personalului, HR, career management este în lucru.

Strict pe partea tehnologică și de producție, Clarvision îmbrățișează conceptele IoT ale Industriei 4.0, conectându-se inteligent la senzori integrați 3D ce permit interpretarea datelor în timp real pentru a optimiza și mai mult procesul de producție. Mai mult, departamentul R&D creează prototipuri care adresează zone diverse cu menirea să automatizeze şi să reducă eroarea umană.

Ca SAP Certified Value Added Reseller și Gold Partner, leadershipul NTT DATA Romania în implementarea soluțiilor SAP se traduce în dublarea anuală atât a echipei cât și a cifrei de afaceri în decursul ultimilor doi ani. Soluții best-inclass precum S4/HANA (noua generație de suită business ERP) și SAP Success Factors (cea mai bună soluție SaaS HCM la nivel mondial, conform Magic Quadrant Gartner 2013-2017), sunt două dintre cele pe care NTT DATA Romania le-a adus clienților români, adaptându-le condițiilor acestora prin expertiza implementatorilor.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Inovație și noi perspective NTT DATA Romania doreşte să ofere companiilor un one-stop-shop, adică un parteneriat complet şi complex, soluţii şi sisteme integrate, atât individual cât şi alături de parteneri strategici: SAP, ORACLE, MICROSOFT, IBM, HP, CISCO, DELL/EMC și Fujitsu. Una dintre ariile principale de interes o reprezintă industria automotive, unde inițiativele de dezvoltare de noi modele de mașini autonome au devenit un subiect de mare actualitate, oferind beneficii notabile șoferilor, îmbunătățind siguranța și experiența de condus.

Cei 350 de specialiști ai echipei din verticala de business AET (Advanced Embedded Technologies) dezvoltă proiecte bazate pe IoT, precum Embedded Visual Computing. Acesta este utilizat pentru procesarea imaginilor 3D la bordul automobilelor dar și pentru realizarea sistemelor de detecție/recunoaștere/urmărire care vor fi utilizate în mașinile autonome și în interacțiunile om-robot (HMI).

Tot în sfera IoT, eforturile experților centrului R&D se concentrează asupra dezvoltării soluțiilor dedicate proiectelor Smart Cities, Smart Factories, Smart Buildings, roboţi colaborativi şi senzoristică etc. Având ca obiective principale reducerea costurilor, optimizarea fluxurilor de lucru și a consumului de resurse, IIoT aduce fabricile din prezent în viitor.

AI deschide calea către un mediu în care roboţii colaborativi vor prelua şi optimiza activitatea umană. Rețelele de senzori și camere fac posibilă detectarea indivizilor și gesturilor acestora, construind astfel platforma IoT de care are nevoie Industria 4.0. Dincolo de mediul industrial, acestea își găsesc aplicabilitatea și în industrii de larg consum, precum Consumer Electronics (white goods) și Medical Devices.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

9

Cristina Pardi, Head of New Business:

“Filosofia NTT DATA Romania are în centrul său clientul, viziunea și echipa” NTT DATA Romania, la vârsta majoratului, reprezintă mai mult decât o poveste de succes, este o proiecție a muncii și a efortului susținut depuse de echipa noastră în toți acești ani, spune Cristina Pardi, Head of New Business, NTT DATA Romania, în interviul acordat revistei noastre. Cum a evoluat compania NTT DATA Romania, care sunt planurile sale de viitor, de ce și cum se implică în comunitate, dar și alte informații inedite regăsiți în interviu.

Cum a evoluat NTT DATA Romania în cei 18 ani de activitate din punctul dvs. de vedere, cât ați anticipat din dezvoltarea sa exponențială și care sunt direcțiile principale din strategia de dezvoltare a companiei pe termen mediu și lung, pe piața națională și internațională?

Anul acesta, NTT DATA Romania, la vârsta majoratului, reprezintă mai mult decât o poveste de succes, este o proiecție a muncii și a efortului susținut depuse de echipa noastră în toți acești ani. Cei 18 ani definesc o mare parte a carierei mele și a pasiunii pe care am dedicat-o evoluției companiei, de la EBS Romania la NTT DATA Romania.

Acum 18 ani, cu siguranță, nu anticipam această evoluție, dar aveam un vis prin care să oferim României o companie de software de nivel internațional. Anul acesta este un an în care ne dedicăm eforturile pieței naționale și dezvoltării acesteia. Mai mult, anul acesta vom lansa centrul de R&D din Cluj-Napoca: INNU18, în care vom expune cele mai noi produse și vom invita clienți să le vadă și să creeze împreună cu noi.

NTT DATA Romania a înregistrat, în anul calendaristic 2017, o cifră de afaceri de 53,4 milioane de euro, în creștere cu 46,25 % față de anul precedent, și anticipați o cifră de afaceri de 70 de milioane de euro pentru 2018, cât de mult influențează, ca procent, în afacerile companiei atragerea în portofoliu a unor firme mari, precum Premier Restaurants reprezentând McDonald’s Romania, EVW, Regina Maria, NOD, Romstal, Agricover, Eximprod, Valrom ș.a.?

Așa cum spuneam, focusul nostru pe piața locală este în continuă creștere și ne mândrim că am început colaborarea cu clienți de talia celor enumerați mai sus. În România avem peste 200 de clienți din variate industrii, mulți dintre ei lideri în domeniile în care activează, iar majoritatea ne recomandă ca parteneri. Piața locală reprezintă cca. 25 % din portofoliul nostru și s-a dublat ca pondere, în ultimii 3 ani. De asemenea, ne concentrăm pe dezvoltarea echipei, care a crescut deja de patru ori ca mărime în ultimii doi ani, prin atragerea de experți de top și prin asigurarea unor condiții de muncă ce-au determinat menținerea ratei de fluctuație la 6 %.

10

COVER STORY Cum se construiește un parteneriat de durată cu un jucător global de talia SAP SE, dar cu un client de talie mondială activ în România?

Parteneriatul GOLD cu SAP Romania se traduce prin promisiunea NTT DATA de a livra servicii best-in-class clienților săi, lideri în ramurile lor: Romstal, cel mai mare distribuitor de produse sanitare din România și Europa de Est, Premier Restaurants reprezentând McDonald’s în România, lider al pieței restaurantelor, acestea fiind numai câteva exemple.

Proiectele din 2017 ne-au oferit oportunitatea de a ne reafirma pionieratul pe piața din România în implementarea SAP S/4HANA și de a derula aceste proiecte la viteza necesară pentru ca obiectivele de business ale clienților noștri să fie realizate. Ca urmare, termenul de implementare a fost eficientizat, de așa natură încât să aibă impact minim asupra zonelor operaționale.

Realitatea este că fără implicarea 100% a clientului, rezultatele nu au cum să fie la înălțime, motiv pentru care mulțumim partenerilor noștri pentru sprijinul oferit și pentru implicarea atât la nivel funcțional, dar mai ales decizional, în timp real. De asemenea, proximitatea geografică și disponibilitatea resurselor la nivel național au reprezentat un punct forte în derularea proiectelor.

Piața locală reprezintă o prioritate pentru NTT DATA Romania care și-a extins activitatea în București, Brașov, Sibiu, Timișoara, Iași și Novi Sad-Serbia, cu costurile aferente – atragerea unui număr cvadruplu de experți de top și, în principal, închirierea de sedii, cât de facilă/dificilă este decizia de locare într-un alt oraș, ce pași presupune înainte să fie luată o asemenea decizie? Ce a însemnat, pentru portofoliul NTT DATA Romania, dezvoltarea echipei și a rețelei de sedii din țară și regional – Novi Sad? Fiecare oraș nou, fiecare sediu nou, fiecare echipă nouă reprezintă un pionierat și o experiență diferită, cu provocări noi și specific local. Orașele alese sunt mari centre universitare către care ne-am concentrat atenția pentru potențialul intelectual, dar și din dorința de a susține mediul academic și economia locală. Distribuția la nivel geografic ne oferă o mai mare agilitate în a răspunde nevoilor clienților din toată țara.

La nivel international, fiecare dintre sediile noastre are acces direct la aeroporturi internaționale, ceea ce permite accesul facil către țările în care oferim consultanță clienților noștri.

NTT DATA Romania a raportat aproape an de an creșteri ale numărului de angajați ai companiei, într-o piață dinamică, competitivă, inclusiv în ceea ce privește resursele umane, însă vă puteți mândri cu un grad ridicat de retenție al angajaților, ce faceți diferit în ceea ce privește selecția angajaților, a pachetelor salariale și a altor beneficii oferite, amenajării spațiilor de lucru ș.a.?

Filosofia NTT DATA are în centrul său clientul, viziunea și echipa. Echipa este cea care susține performanța și provocarea permanentă de a depăși zona de confort, este ceea ce susține evoluția. Cultura organizațională este principalul factor, alături de pachete salariale situate în primele 10% dintre companii, beneficii multiple dintre care enumerăm planuri de dezvoltare personalizate, programe de leadership, certificări, posibilitate de lucru remote, program flexibil, premii de performanță și discounturi variate, iar acestea sunt numai o parte dintre beneficiile oferite. În opinia mea, diferența la momentul actual nu mai este dată de beneficiile tangibile ci, mai degrabă, de sentimentul de apartenență la echipă precum și de identificarea cu viziunea și direcția companiei, lucru pe care suntem mândri să îl identificăm drept diferențiator pe piața resurselor umane.

Ca urmare, anul acesta, avem un nou mesaj de comuni-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

care YOU ARE THE FUTURE!, o campanie puternică și emoționantă, prin care oamenii din echipă, cu care am construit această poveste de succes, fac un pas în față și își expun experiențele personale în realizarea unei cariere de succes, discută despre trăsăturile definitorii ale unui lider și cum influențează acesta mediul profesional și nu numai.

Mai mult, anul trecut am inaugurat noul sediu NTT DATA Romania, în Cluj-Napoca, cu o investiție de cca. 1,5 milioane de euro, cu o suprafață de cca. 9.000 mp, și anul acesta urmează un nou turn care va fi interconectat cu celelalte două, precum și un nou sediu în București.

Pentru un profan în domeniul IT&C, ce înseamnă pentru NTT DATA Romania să remodeleze tehnologia și cât de important a fost și este pentru susținerea acestui demers dezvoltarea Centrului Local R&D and Innovation Lab din Cluj-Napoca?

Evoluția tehnologiei pornește de la scrierea unui simplu cod și ajunge la o soluție personalizată pentru un client.

Poate însemna o soluție ERP, care până acum câțiva ani reprezenta un salt tehnologic fantastic la inteligența artificială și mai mult, la rețele neuronale și inteligența artificială cognitivă, IoT care va susține toate aspectele vieții de zi cu zi. Suntem dedicați evoluției continue și inovării tehnologice, tocmai de aici s-a născut și proiectul dezvoltării propriului centru R&D. NTT DATA Romania este o companie extrem de implicată în proiecte de responsabilitate socială, de ce este atât de important CSR-ul pentru companie? Compania pe care o conduceți poate fi un model, un reper pentru alte companii din România în a le determina să fie mult mai active în comunitățile în care derulează afaceri, ce i-ați spune unui manager nehotărât?

Ideea cu care am pornit aceasta aventură de 18 ani, pe lângă obiectivul economic, a fost de a modela un nou viitor pentru comunitatea din Cluj, dar și din România. Ne doream să importăm perfecționismul german, standardele și modelele specifice acestuia, acum completate de modelul japonez.

De aceea suntem implicați într-o multitudine de activități și proiecte din zona culturală, de sport și, mai ales, academică, unde avem programe pentru studenți, oferim platforme de învățare și academii de re-profesionalizare.

Cum spuneam și mai sus, pachetele salariale nu mai reprezintă un diferențiator pentru industria IT, spiritul civic și suportul pentru comunitățile locale fiind puncte mult mai importante pentru cei care ne aleg ca angajatori.

De aceea, vom continua să oferim suport comunităților locale și, mai ales, mediului academic, unde intenționăm să susținem cât mai mult programele universitare, dar și să creăm un centru de excelență în ceea ce privește inovația tehnologică.

Activați într-un domeniu în care creativitatea joacă un rol esențial, cum este stimulată creativitatea în cadrul companiei, ce rol joacă echipa, spațiul de lucru sau ce alți stimuli sunt importanți în dezvoltarea creativității angajaților NTT DATA Romania?

Creativitatea în domeniul nostru este vitală și reprezintă o misiune pe cât de necesară, pe atât de dificilă. În contextul generațiilor actuale, cu interese multiple, misiunea devine cu atât mai dificilă. De aceea, NTT DATA Romania le oferă posibilitatea de a se dezvolta și de a învăța lucruri noi, într-un mediu competitiv și sigur, cu o echipă de management deschisă feedback-ului și colaborării. Sediile noastre sunt create pornind de la idei avangardiste de design și dotări, astfel folosim fiecare oportunitate pentru a oferi spațiul necesar generării de idei noi, de proiecte noi și de activități și programe la care participă toți colegii.

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

11

Anca Moldovan, Product Marketing Manager NTT DATA Romania

„Clarvision susține dorința de diferențiere a companiilor și va contribui în continuare la reușita și creșterea lor” Cu 16 ani vechime pe piața românească de software, Clarvision ERP este soluția dezvoltată de NTT DATA Romania, cu focus pe industriile de producție, dar nu numai. “Peste 200 de clienți au ales produsul nostru Clarvision, o parte dintre ei crescând alături de noi încă de la început. Mai mult, 9 din 10 se declară mulțumiți și ne recomandă altor clienți”, a subliniat Anca Moldovan, Product Marketing Manager NTT DATA Romania, în interviul pe care ni l-a acordat.

NTT DATA Romania celebrează, anul acesta, 5 ani de la lansarea soluției SAP Success Factors, considerată una dintre cele mai mari inovații în domeniul resurselor umane. Ce avantaje v-au oferit dezvoltarea și implementarea acestei soluții în cadrul companiei? Care a fost impactul asupra afacerilor clienților al acestei soluții? Cum se “updatează” o asemenea soluție pentru a ține pasul cu evoluția pieței IT și a clienților acestei soluții?

Decizia de a implementa soluția Success Factors a pornit de la un obiectiv foarte clar de business, și anume acela de creștere accelerată pe parcursul următorilor ani, simultan cu optimizarea performanței angajaților dar și a engagement-ului în contextul milenial în care ne aflăm. Numărul de angajați s-a dublat de atunci și la fel și provocările, atât din punct de vedere al ordinului de mărime, cât și al schimbării culturii organizaționale. Cuvântul cheie al acestei transformări este: VITEZA! Velocitatea la care evoluează atât piața de software, cât și cea de resurse umane, precum și dorința noastră de a seta trendurile în această piață ne-au facut să dorim o soluție care

satisface toate aceste cerințe: performanță, agilitate și viteză.

Success Factors, cea mai bună soluție SaaS, premiată de Gartner Magic Quadrant, anual în ultimii 5 ani, este și pentru noi soluția care răspunde la provocările specifice unei firme de IT. SAP DBM – Dealer Business Management este o soluție de industrie pentru dealerii auto implementată de către NTT DATA Romania pentru EVW Holding. Care sunt avantajele implementării unei asemenea soluții pentru client și ce a presupus implementarea sa?

Atât pe piața locală cât și pe cea internațională, expertiza NTT DATA Romania în domeniul Automotive determină o mare parte din cifra de afaceri. Referințele din industria auto, implementările cu succes ale soluțiilor SAP, împreună cu disponibilitatea unui pool de resurse semnificativ în 6 orașe din România, au constituit premisele pentru parteneriatul cu EVW Holding, dar și pentru avangarda în piața din România în acest domeniu prin soluția DBM. SAP DBM, modul SAP 4/HANA, susține procesele de vân-

12

COVER STORY zare și de servisare specifice atât industriei de distribuție auto, cât și importatorilor de autoturisme noi sau rulate, dealeri autorizați și vendorilor OEM (Original Equipment Manufacturer). Diferențiatorii acestei soluții sunt reprezentate de posibilitatea gestionării multi-brand, multilingv și multi-locație, incluzând modificările de curs valutar și transferurile inter-company, adresându-se astfel în egală măsură companiilor locale sau internaționale. SAP DBM se integrează cu modulele de costing și logistică, optimizând astfel eficiența financiară a proceselor.

Soluția adresează în mod integrat diferite funcțiuni ale business-ului, cum ar fi evidența clienților, vehiculelelor, materiilor și materialelor, estimarea manoperei, managementul comenzilor și garanției. Prin implementarea acestei soluții, EVW Holding optimizează colaborarea cu DAF, partenerul său principal, iar noi suntem mândri că suntem parte din acest proces.

Care sunt, în prezent, celelalte soluții SAP pe care NTT DATA Romania le oferă pieței locale. Cum se integrează acestea în platformele tehnologice SAP și ce servicii de suport asigură compania prin echipele sale de specialiști?

Cu peste 280 de specialiști SAP și cu cea mai mare echipă de implementare SAP din România, NTT DATA Romania se poziționează ca lider și pionier în implementarea celor mai inovative soluții SAP SE: S4/HANA, soluția enterprise și SAP Success Factors.

Paleta de servicii și soluții pe care le implementăm, acoperă module cum ar fi Cash Management, Warehouse Management, soluțiile de Business Inteligence, SAP Cloud Platform: IoT și SAP Leonardo. În ceea ce privește serviciile de suport și managementul aplicațiilor, pentru clienții care au deja implementate soluțiile SAP, asigurăm toate cele 3 niveluri de suport pentru cele mai importante module: Financiar, Gestiune, Planificare Producție, Calitate, Gestiunea Depozitelor, Resurse Umane cât și pentru soluții specifice cum ar fi DBM – dealer business management și altele, în funcție de sectorul de industrie vizat.

Clarvision reprezintă, de asemenea, o soluție importantă pentru industria românească, mai ales pentru companiile de talie mijlocie, un produs propriu dezvoltat de NTT DATA Romania. Ce avantaje prezintă aceasta în competiția cu alte soluții asemănătoare și care este gradul de satisfacție a clienților care o utilizează?

Cu 16 ani vechime pe piața românescă de software, Clarvision ERP este soluția ce adresează industriile de producție și nu numai. Peste 200 de clienți au ales Clarvision, o parte dintre ei crescând alături de noi încă de la început, și, mai mult, 9 din 10 se declară mulțumiți și ne recomandă mai departe.

Din punct de vedere al diferențiatorilor, cuvântul de ordine este ÎNCREDEREA. Un argument emoțional și 100 % adevărat, susținut de continua adaptabilitate a softului la nevoile pieței, update-urile legislative prompte, suportul disponibil zilnic, modulele adaptate proceselor de producție, securitatea informației atât on-premise, cât și în Cloud, precum și update-urile automate ale bazei de date.

Mai mult, oferim consultanță privind optimizarea proceselor manufacturiere, dar și în ceea ce privește auditarea calității și implementarea normelor de confidențialitate a datelor.

Clarvision este în continuă îmbunătățire, iar anul acesta ne dorim să îl ducem la un nivel fără precedent în ceea ce privește performanța și experiența utilizatorului. Toate aceste schimbări se vor anunța pe site-ul nostru: www.clarvision.ro.

NTT DATA Romania a modelat și remodelat soluția Clarvision în permamență în funcție de specificul și cerințele clienților, ținând pasul și cu evoluția pieței

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

proprii, spre ce se îndreaptă astăzi aceasta?

Segmentul de piață care va avea cea mai mare rată de creștere în următorii 2 ani este, cu siguranță, cel de R&D & new technologies, în toate industriile. În această idee, clienții au o nevoie stringentă să crească la o viteză mai mare, să inoveze mai eficient, au o nevoie incredibilă de a se diferenția în segmentele lor de piață. Din păcate, investițiile în know-how specific, care să le creeze avantaje competitive de segment nu mai sunt suficiente.

Aici intervenim noi: inovația tehnologică este cea care va fi diferențiatorul companiilor din ramurile industriale, datorită optimizării productivității și scurtării ciclului de viață al produselor lor, crescând astfel ROI-ul și recuperarea mult mai rapidă a investițiilor.

Clarvision susține dorința de diferențiere a companiilor și, considerând planurile de viitor ale NTT DATA Romania, va contribui în continuare la reușita și creșterea lor.

Ne propunem un focus pe digitalizare în direcția interconectivității industriale, agregarea de date și prelucrarea lor, ajungând până la nivelul de previziune a „comportamentului industrial” susținut de platforma noastră de Industrial Internet of Things.

Cum se construiește o strategie de produs din portofoliul NTT DATA Romania și cum este susținută acesta prin campanii de promovare?

Strategia de produs în NTT DATA este aliniată comunicării globale: Trusted Global Innovator și se bazează pe cele 3 valori intrinseci: Clients First, Foresight & Teamwork.

Strategia de produs pornește de la piață, de la nevoile clienților. Echipa de product marketing împreună cu cea de vânzări efectuează cercetarea de piață, adună feedback de la clienți, dar și de la potențiali clienți, analizează și definește potențialul de inovație sau optimizare de produs. La nivel global, NTT DATA este un hub cu o tradiție de peste 30 de ani în definirea trendurilor de piață pe următorii 5 ani, atât la nivel de tehnologie, cât și la nivelul evoluției societății și al relației acesteia cu tehnologia. Toate acestea contribuie la crearea unei viziuni (Foresight) ce urmează a fi implementată în piața din România sau de la nivel internațional.

Ultimul ingredient, și cel mai important, este ECHIPA; și aici mă refer la toți colegii care participă la derularea unui proiect, indiferent că este vorba de zona comercială, de proiect sau de implementare.

Care sunt provocările din piață la care trebuie să răspundeți în această perioadă?

Piața software, atât la nivel local, cât și global, este pur și simplu fascinantă. Lucrurile se schimbă, evoluează, interferează cu toate industriile și cu viața de zi cu zi. În ultimii 10 ani, piața a crescut cu cel puțin 15 % de la an la an și se așteaptă ca în următorii 2 ani să se păstreze acest trend.

Creșterea provine parțial din dorința companiilor de a-și crea portofolii de produse proprii, cu valoare adăugată, relevante pentru clienți și pentru clienții acestora. În această idee, NTT DATA Romania a creat un departament de R&D și, mai mult, suntem pionieri în a deschide porțile și a invita clienți în noul nostru laborator, pentru a putea să ia contact cu tehnologiile și inovațiile la care lucrăm în prezent.

Provocările sunt multiple, generate de velocitatea și nevoia de agilitate cu care trebuie să se întâmple lucrurile, atât din punct de vedere operațional, cât și investițional și al recrutării.

Nevoia cea mai mare în piață, în momentul de față este de integrare, un concept de turn-key solution, în care furnizorii ca NTT DATA să ofere soluții integrate și adaptate 100 % nevoilor de business. Am început această călătorie acum 4 ani, dar anul acesta dorim să ducem acest concept la un cu totul alt nivel de proiecte și clienți.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

13

Advanced Embedded Technologies (AET) Business Unit - verticala în plină dezvoltare a NTT DATA Romania de Ligia VORO

Verticala AET din cadrul NTT DATA Romania a început să se dezvolte puternic începând cu anul 2011, ajungând ca astăzi să numere 325 de angajaţi, iar, până la sfârşitul anului, estimările sunt că echipa va ajunge la 400 de specialiști. Mai ales că proiectele sunt numeroase, perspectivele sunt foarte bune, iar clienţii au încredere în echipă şi sunt mulţumiţi de calitatea produselor livrate și a serviciilor prestate. Mai multe am aflat de la Radu Ivănuş, Head of Business Unit, și Loredana Gînscă, Lead Generation Manager AET. De ce ați ales compania NTT DATA Romania?

Radu Ivănuş: NTT DATA Romania era prezentă la Sibiu pe alte tehnologii, Java, PHP, SAP. În 2015 am aflat de la prietenul meu cel mai bun, care lucrează în NTT DATA Romania ca programator, că doresc să își extindă portofoliul și pe zona de embedded.

Mi s-a părut o oportunitate foarte mare, pentru că începeam de la zero, cu o echipă nouă care se forma, era un proiect nou. Îmi plac provocările, nu îmi e frică de muncă și mi-am zis: „hai să ies din zona mea de confort și să fac pasul acesta”. Știam și de alte caracteristici pe care le avea NTT DATA Romania, știam de expansiunea lor, de creșterea numărului de angajați ai companiei, de oportunitățile de creștere managerială, de suportul pe care ți-l oferă în zona de dezvoltare profesională.

Aveam un “good vibe” și s-a adeverit; a fost cel mai bun lucru pe care l-am putut face. Am venit pe poziția de Service Unit Manager, asta înseamnă că eram responsabil de câteva proiecte din cadrul departamentului și am început cu o echipă de 20 de persoane. În plus eram responsabil de o academie, pe care am fondat-o la Sibiu, prin care încercam să învățăm studenți, să îi pregătim tehnic. Acolo aveam și rolul de trainer. Am fost, de asemenea, responsabil să formez echipa de embedded de la Brașov, unde eram, de asemenea, prezenți, dar pe alte tehnologii. Mi s-a părut foarte provocatoare sarcina aceasta. În decembrie anul trecut am promovat în poziția de Delivery Manager, asta înseamnă că eram responsabil de mai multe proiecte din cadrul grupului și aveam în subordine Service Unit Manageri.

A continuat ascensiunea, ne-am crescut portofoliul, ne-am extins tot mai mult, echipele au crescut foarte mult, cele din Sibiu și Brașov, pe lângă cea din Cluj-Napoca, unde la vremea respectivă aveam cei mai puțini oameni pe această arie.

După 9 luni am preluat rolul de Head of Business Unit, împreună cu toate proiectele și echipa de bază care era la Cluj-Napoca.

Toate acestea sunt dovada pură că la noi în companie cine muncește, are capabilități, este promovat, nu ești limitat de constrângeri precum să stai X ani în companie pentru a promova.

Care sunt responsabilitățile dvs. în cadrul companiei NTT DATA Romania ca Head of Business Unit, Advanced Embedded Technologies?

Radu Ivănuș: Responsabilitatea mea principală este de a coordona activitățile pe care le avem în unitatea de business. Mo-

mentan avem 80 de proiecte, cărora le sunt alocate, în funcție de complexitatea proiectului, echipe alcătuite dintr-o singură persoană sau unele de 30 de persoane.

Verticala Advanced Embedded Technologies are cea mai mare echipă din cadrul companiei, numărând, în prezent, 325 de colegi. Bineînțeles că nu coordonez singur, avem diferite niveluri de management şi o echipă foarte bine pusă la punct, din care face parte și Loredana. Printre responsabilităţile care decurg din cea de coordonare se numără: definirea strategiei departamentului, clienților și zonelor de clienți pe care intenționăm să îi targetăm, pieței țintă.

De asemenea, ne preocupă foarte mult calitatea produselor pe care le livrăm și serviciilor pe care le prestăm. De aceea le solicităm clienților noștri feedback permanent, astfel încât să ne asigurăm că atât produsele cât și serviciile sunt conform așteptărilor. Punem foarte mult accent pe calitate pentru că este un puternic diferențiator al nostru și o valoare promovată constant la toate nivelurile.

Cum este structurată și ce proiecte derulează verticala Advanced Embedded Technologies?

Radu Ivănuş: Advanced Embedded Technologies este o unitate de business, formată din două departamente, unul dedicat

14

COVER STORY pieței automotive, iar celălalt celor non-automotive. Cele mai multe proiecte sunt în zona de automotive, avem atât clienți naționali, cât și internaționali. Departamentul dedicat piețelor non-automotive este responsabil de proiecte în sectorul energiei, în industria de consum și IoT. Prin cele două departamente încercăm să asigurăm o arie cât mai largă de produse și servicii, iar provocarea Loredanei și a mea este de a crește portofoliul în ambele direcții de business.

Explicați-ne succint ce înseamnă efectiv domeniul Advanced Embedded Technologies?

Radu Ivănuş: Noi am intrat pe zona de software, software development și software testing, dar ne-am crescut portofoliul, începând din 2016, și în zona de hardware development, asta pentru a ținti acoperirea de produse complexe. Tot ce are un circuit integrat în care poate să fie inclus software este embedded, fie că vorbim de un circuit integrat care controlează o comandă într-un telefon sau în orice alt dispozitiv. Sistemele trebuie să includă un mini-controller, în care să fie pus un soft pentru a îl programa, pentru a face anumite acțiuni. Este un computer într-un cip. Astfel, tot ce are un cip, este considerat embedded. Dacă îl și putem programa, atunci e și mai bine.

Sunt cipuri care vin din fabrică direct cu programare, dar tot au un software cât de cât primar.

Advanced Embedded Technologies înseamnă o multitudine de sisteme avansate, în care am vrut să acoperim atât automotive, cât și non-automotive, atât proiecte simple cât și complexe, în funcţie de client. Dacă vorbim de automotive, complexitatea software-urilor din această industrie sunt net superioare comparativ cu un software dintr-un televizor, spre exemplu. Complexitatea este dată de zona de safety. În cazul automobilelor, orice s-ar întâmpla, nu trebuie să pui viața pasagerilor și a conducătorului auto în pericol. Dacă apare orice problemă la nivel de software sau hardware, la un televizor nu e nicio problemă, ești nemulțumit, dar nu moare nimeni dintr-o eroare de genul acesta, în mașină, dacă nu mai poți acționa frâna, poate să ducă la pierderea de vieți omenești. De aceea, în automotive vorbim de așa-numitele safety-uri și de niște cerințe foarte exigente pe care noi, atunci când facem software-ul și hardware-ul, trebuie să le respectăm.

Poate să fie un modul (o părticică de soft) sau mai multe, de exemplu, într-o cutie automată sunt câteva sute de module, care interacționează între ele.

Care a fost cel mai important proiect pe care l-ați dezvoltat împreună cu echipa dvs.? Dar cel mai provocator, care poate fi și cel mai important?

Radu Ivănuş: Ținând cont de multitudinea de clienți pe care îi avem, cele mai importante proiecte mi s-au părut cele în

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

care făceam parte dintr-o echipă internațională. Spre exemplu, un proiect în care erau implicați japonezi, indieni, germani şi români. Era un „Turnul Babel”, multe mentalități, multe diferențe la nivel de stil de lucru. Provocarea era coordonarea tuturor părților și sincronizarea activităților de development. În plus, fiecare parte realiza o parte individuală a soft-ului, iar „așezarea” coerentă și funcțională a acestora pentru a livra un produs funcțional și performant necesită răbdare și foarte mult suport. Importante aș vedea proiectele care, prin natura background-ului, au deja probleme, iar clientul vine pentru rezolvarea acestora, ca un om bolnav care vine la doctor. Acestea mi se par proiecte interesante care am văzut că le dau satisfacție foarte mare colegilor, după ce reușesc să găsească soluțiile potrivite.

Cât de importantă este echipa în domeniul dvs. de expertiză - Advanced Embedded Technologies?

Radu Ivănuş: Cel mai important lucru este echipa. Sunt de părere că echipa face managerul și nu managerul face echipa, sunt în această poziție datorită echipei pe care am avut-o. Dacă echipa nu are rezultate, oricât ai fi tu de bun, nici tu nu vei avea rezultate. Managerul este acoperişul, iar echipa este zidul, dar, dacă nu sunt bune cărămizile din zid, adică echipa nu este stabilă sau problemele sunt foarte multe, dacă pui un manager nepotrivit, va destabiliza zidul respectiv. Trebuie să fie un echilibru tot timpul între acoperiş şi zid.

Contează mult să fii alături de colegii tăi, chiar dacă nu poţi să îi ajuţi prea mult la anumite task-uri, e important să fii acolo şi să îi motivezi.

Cum selectați oamenii astfel încât să se potrivească exact poziției pe care vor activa și să aveți o echipă atât de bună?

Loredana Gînscă: Cred că este foarte important ca la interviu să participe și managerul echipei, pentru care se angajează persoana respectivă, iar în cadrul NTT DATA Romania se întâmplă acest lucru. Colegii din recrutare fac, într-adevăr, un screening de piață, propun anumite persoane în calitate de candidați, dar efectiv în interviuri participă și managerul echipei. Astfel, la interviu, acesta își poate da seama, dincolo de abilitățile tehnice, dacă persoana respectivă s-ar potrivi cu valorile și cultura companiei sau nu.

Acest lucru face diferența. Avem o echipă destul de mare care se ocupă de partea de recrutare și de partea de motivare a angajaților. De asemenea, lunar, fiecare manager are discuții unu la unu cu membrii echipei, ca să vadă care este gradul de motivație, dacă au anumite provocări și să găsească împreună o soluție. Se investește foarte mult în bunăstarea și satisfacția angajatului, iar lucrul acesta se aude și în afara companiei.

Primiți un task nu foarte precis din partea unui client, cum interacționați cu acesta, astfel încât să (vă) clarificați cerințele acestuia, iar la final să aveți un client extrem de mulțumit?

Radu Ivănuş: Bineînțeles că prin discuții putem identifica aşteptările şi problemele clienţilor. Încercăm să fim proactivi, să identificăm aşteptările clienţilor şi să propunem soluţii. De asemenea, ne menţinem o atitudine permanent deschisă, discutăm soluţiile pentru a ne asigura de viabilitatea lor şi suntem flexibili. Flexibilitatea şi adaptabilitatea la nevoile clientului reprezintă un plus foarte mare al NTT DATA Romania.

Cum este relaţia cu clienţii, cum soluţionaţi eventualele nemulţumiri?

Radu Ivănuş: Este o relaţie de sinceritate, dacă sunt anumite nemulţumiri, le rezolvăm. Pot să apară probleme în cadrul proiectelor, dar sunt foarte limitate.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

15

Ivan Popovic, Service Unit Manager - Engineering Business Manager NTT DATA Romania:

“Cred că o echipă puternică reprezintă fundația fiecărui proiect” de Ligia VORO

Încă din copilărie, Ivan Popovic și-a dovedit că poate să își depășească limitele, să reușească acolo unde alții renunță. Pasionat de când era adolescent de IT și cu această dorință de autodepășire, nu e întâmplător că a ajuns, de 15 ani, să se specializeze în embedded systems & software și să performeze în acest domeniu. În septembrie 2016 s-a numărat printre primii angajați ai Filialei Novi Sad a NTT DATA Romania. Despre venirea în companie, despre job și industrie, Ivan Popovic, Service Unit Manager - Engineering Business Manager în cadrul NTT DATA Romania, ne-a vorbit într-un interviu acordat prin Skype.

Care sunt responsabilitățile dvs. ca Service Unit Manager - Engineering Business Manager în cadrul NTT DATA Romania?

Practic, eu activez ca Service Unit Manager, ceea ce înseamnă că am un rol managerial, de middle management.

Momentan am patru echipe în unitate, nu sunt echipe mari pentru că proiectele sunt în dezvoltare, câteva dintre ele au fost demarate în acest an, astfel că încă formăm echipe. De asemenea, sunt Head of Novi Sad Office în cadrul NTT DATA Romania, ceea ce presupune alte responsabilităţi din punctul de vedere al managementului, care nu sunt direct legate de expertiza tehnică. În plus, ca Head of Novi Sad Office şi ca parte a Advanced Embedded Technologies (AET) Business Unit, lucrez pe partea de suport pentru pre-vânzări ceea ce înseamnă că eu am o prima întâlnire cu clienţii, în principal pe partea tehnică, ca expert în embedded software, astfel încât să îmi pot sprijini colegii, pentru a înţelege cerinţele clienţilor, pentru a le oferi propuneri sau soluţii, în această fază de pre-vânzare.

Această discuţie iniţială este urmată de întâlnirea de vânzări, de partea complexă, în care facem schimb de informaţii suplimentare. Urmează apoi să fie realizată oferta şi ulterior semnăm contractul după care începem să lucrăm pe proiect. În afară de acestea, sunt responsabil de comunicarea cu clienţii existenţi, care aparţin de Service Unit. Pe de o parte, avem două echipe implicate în două proiecte pentru companii furnizoare în industria automotive, iar o a treia echipă dedicată unei companii IoT. Eu m-am ocupat de pre-vânzări și de conducerea acestor proiecte, dintre care unul a fost încheiat cu succes, iar alte două sunt în curs de finalizare.

Pe partea de management și de livrare, avem mai multe proiecte, dar de acestea sunt responsabili colegi din România.

De asemenea, sunt implicat în estimarea tehnică, în găsirea soluțiilor de arhitectură tehnică.

Ce înseamnă soluții de arhitectură tehnică?

Este similar cu arhitectura. Pe scurt, îi oferi clientului un plan incipient despre cum îi vei rezolva problema, la fel cum cineva care își dorește o locuință ar veni la tine

și ți-ar cere: Îmi dați, vă rog, o schiță a casei? Nu este vorba doar despre schiță, ci aceasta include și măsurătorile, materialele care vor fi utilizate etc. Este la fel și în domeniul nostru, clientul vine, ne spune că își dorește un anume produs sau să lucrăm la o parte anume a unui proiect mai mare. După aceea noi facem arhitectura, definim cum va fi structurat software-ul, câteodată definim care hardware va fi utilizat în timpul dezvoltării și facem schițe ale soluției. În plus explicăm cum va funcționa, definim întregul concept și apoi începe partea de integrare, însemnând că programatorii dezvoltă soluția, produsul pe baza planului pe care l-am făcut.

Când construiești arhitectura, de cele mai multe ori nu te ocupi și de dezvoltare, de codarea soluției. Câteodată se întâmplă ca arhitecții de software să fie implicați și în codare, dar, în general, nu participă la scrierea codurilor.

E adevărat sunt și cazuri când un manager de proiect care are un background tehnic solid poate acționa și ca un arhitect de software. Am fost și eu în această situație când

16

COVER STORY m-am ocupat de managementul proiectului pentru clienți și, în același timp, am oferit și soluția tehnică, arhitectura.

De ce ați ales NTT DATA Romania? Întotdeauna mi-am dorit să lucrez într-o companie mare, să simt că fac parte dintr-o corporație internațională, iar faptul că NTT DATA Romania este parte a unui concern japonez a fost un mare plus. NTT DATA este o companie imensă, care îți oferă multe posibilități pentru dezvoltare profesională și personală, îți oferă foarte mult spațiu de explorat.

Care a fost cel mai important proiect pe care echipa dvs. și dvs. l-ați dezvoltat? Dar cel mai provocator?

Din punctul meu de vedere, proiectele sunt ca niște copii pentru ingineri, pentru că inginerii creează lucruri. Când ai copii, nu poți să faci diferențe între ei și să spui că unul îți place mai mult decât celălalt. La fel este și în IT, nu poți să spui că un proiect este cel mai important sau cel mai provocator, toate sunt importante și provocatoare. S-ar putea să ai un proiect de 2-3 luni astăzi care îți aduce odată cu el si un parteneriat pe o lungă durată de timp. Fiecare proiect pe care l-am avut ca inginer în trecut, a fost tratat la fel, am dat tot ce am avut mai bun pentru a-l finaliza în aceeași manieră profesionistă, ceea ce încerc să le transmit colegilor mei, echipelor noastre. Chiar dacă faci o muncă așa-zis plictisitoare, de exemplu developerilor nu le place să scrie documentația, toate aceste lucruri sunt necesare dacă îți dorești să ai rezultate bune. Inclusiv aceste sarcini plictisitoare sunt obligatorii și trebuie să le îndeplinești cu cel mai înalt grad de profesionalism și în modul cel mai bun cu putință.

Din punct de vedere al provocărilor, nu vorbim întotdeauna de o provocare tehnică, ci poate să fie una de logistică, legată de livrarea componentelor, spre exemplu. Această livrare poate să dureze mai mult decât ține efectiv proiectul. Uneori, deși partea tehnică este simplă, este mai provocator să îi comunici unui client că soluția pe care o prezinți tu este unica posibilă.

Cât de importantă este echipa în domeniul dvs.? Îmi doresc să vă ofer un răspuns care să nu sune a clișeu.

Cred că o echipă puternică reprezintă fundația fiecărui proiect, iar dacă echipa este puternică, reușește singură, iar managerul o sprijină doar, pentru că oamenii se organizează singuri. Dacă există coeziune în echipă, un grad înalt de motivație, din experiența mea, oamenii vor munci peste limitele lor normale. Când te uiți la oamenii dintro echipă, știi că expertiza lor nu este suficientă pentru a finaliza un proiect, dar dacă sunt într-o echipă bună, echilibrată, lucrează într-adevăr ca un sistem propriu. Ca inginer îmi plac aceste lucruri, am avut experiențe de această natură, nu am avut nevoie de cineva care să ne supravegheze și să ne verifice cum am progresat, ci aveam mecanisme proprii, funcționam ca un perpetuum mobile. Asta îmi place la echipele din domeniul meu. Fie că vorbim de o echipă de proiect, de suport, de logistică, de management, dacă între aceste echipe există coeziune, sunt bine organizate și comunică foarte bine, ele funcționează ca un mecanism de ceas elvețian.

Cât de mult vă influențează spațiul de muncă, cât contează pentru creativitate?

Consider că în meseria noastră tot ceea ce ai nevoie este un spatiu propice, un echipament bun, însemnând un laptop sau un desktop bun cu un monitor mare și un scaun confortabil. Cafeaua reprezintă un plus imens. Restul reprezintă doar bonusuri cu care lumea s-a obișnuit în industria IT, mă refer la fructe, dulciuri, săli de jocuri, locuri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de odihnă, săli de sport și altele asemenătoare. Dar, de fapt, pentru a-ți face treaba, ai nevoie doar de liniște, de un laptop, de conexiune bună la internet, de un monitor de calitate și de un scaun confortabil.

Cât de mult a evoluat domeniul dvs. de activitate în ultimii cinci ani? Într-adevăr a evoluat foarte repede. Îmi amintesc nu doar ultimii cinci ani, ci și cum arăta acest domeniu când făceam un proiect ca stagiar sau după ce am început să lucrez în embedded pentru industria automotive, IoT și industria de consum. Îmi amintesc că lucram la niște proiecte pentru IoT în 2009, când nu se discuta atât de mult despre IoT și capabilitățile acestuia și când nu era totul atât de conectat. Este o industrie care evoluează rapid, pentru că azi totul este conectat, nu mai există linii clare între industrii, totul este amestecat. Când am început să lucrez, resursele pe care le aveam la îndemână erau foarte limitate, trebuia să ai grijă la ce software scriai, ca să nu utilizezi multe resurse și să obții un cod foarte optimizat, care să funcționeze cu procese de putere foarte limitate, cu resurse limitate de memorie. Astăzi, avem platforme care sunt încorporate, de 3, 4, 5 ori mai puternice decât PC-urile pe care am început să dezvoltăm primele proiecte. Astăzi avem noi tehnologii care au apărut, precum cloud, care este utilizat din ce în mai mult. Avem mașinării care comunică cu cloud, avem date trimise în cloud, ceea ce acum 10 ani părea science-fiction.

Care sunt provocările de viitor din punct de vedere al tehnologiei?

Principala provocare este aceea de a ține pasul cu schimbările din industrie pentru că trebuie să fii tot timpul la curent cu cele mai noi tendințe, trebuie să urmezi cele mai noi tendințe, pentru că o parte dintre aceste tendințe vor deveni standarde în viitor. Dacă ești la curent cu ele, tranziția va fi mult mai ușoară. Pot să vă dau un exemplu de acum câțiva ani când anumiți producători de televizoare au dispărut deoarece nu s-au conformat tendințelor. De exemplu, acum 8-9 ani a început un trend de a dezvolta televizoare pe o platformă Android, înainte au fost televizoarele plate – LCD și altele de acest gen. Companiile care nu s-au adaptat și au continuat să utilizeze ecranele vechi, cu tuburi, nu au mai avut timp pentru a le ajunge din urmă pe cele care au început să producă plasme, LCD și au acaparat mare parte a pieței, astfel, au dispărut. Este un ciclu care se repetă, iar, dacă ești o companie tech, trebuie să fii la zi, să cunoști cel puțin tendințele și ce se întâmplă în jurul tău, ceea ce este partea ușoară. Partea dificilă este să prevezi viitorul, să prevezi în ce direcție evoluează industria. Dacă începi un pionierat într-o zonă în care nimeni sau foarte puțini activează, ai toate șansele să ai succes în viitor și să fii cel care dictează dezvoltarea acelei tehnologii. Aceasta este o mare provocare pe care compania o are și pe care, de asemenea, o avem ca ingineri.

Ați dori să mai adăugați ceva…

Doar că îmi place să lucrez, sunt un workaholic și, din fericire, în NTT DATA Romania am o echipă de oameni la fel ca mine, cu care comunic foarte bine, atât cu cei din management cât și cu cei din programare. Este destul de ușor să lucrezi când oamenii se înțeleg, astfel încât nu trebuie să le explici să facă ceva pentru că știu ce vrei dintr-un singur cuvânt spus. Consider că acest lucru este foarte relaxant, este o satisfacție că pot comunica atât cu managementul cât și cu oamenii cu care lucrez atât de bine, că ne înțelegem perfect, că avem o foarte bună relație bidirecțională.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

17

Cătălin Tănăsie, Salesforce Architect Verticala Digital Business Solutions (DBS), NTT DATA Romania:

“Pentru mine e inovator să fac parte dintr-o companie care e interesată și de interacțiunea cu propriii angajați” de Ligia VORO

Cătălin Tănăsie face parte din echipa NTT DATA Romania din noiembrie anul trecut și ocupă funcția de Salesforce Architect în Verticala DBS. Încă din liceu a fost interesat de programare, urmând apoi Facultatea de Cibernetică, un masterat în Securitate Informatică și un doctorat, toate în București.

S-a apropiat de platforma Salesforce atras de flexibilitatea pe care o oferă aceasta din punct de vedere tehnic. Despre domeniul său de activitate ne-a vorbit într-un interviu acordat prin Skype.

De cât timp activați în NTT DATA Romania și ce a contat în alegerea dvs.?

Am venit în NTT DATA Romania în noiembrie anul trecut, iar compania m-a atras încă din timpul interviurilor.

A fost un interviu foarte sincer, în timpul căruia nu mi-a fost ascuns nimic. Unul dintre factorii care m-au făcut să aleg NTT DATA a fost reprezentat de colegii pe care îi cunoșteam deja și care lucrau, de asemenea, la NTT DATA. În plus, unul dintre factorii care m-au atras să vin în această companie s-a tradus prin proiectele pe care NTT DATA Romania le dezvoltă în București.

Care sunt responsabilitățile dvs. ca Salesforce Architect, Verticala DBS, în cadrul NTT DATA Romania?

Funcția de arhitect presupune, în principal, proiectarea soluției tehnice, implicarea în design-ul tehnic, transpunerea taskurilor funcționale. Nu sunt însă singurele responsabilități, deoarece această funcție implică și suport în testare, mentenanță și suportul acordat colegilor.

Cea de-a doua componentă o reprezintă Salesforce – platforma cloud CRM, numărul unu din lume. În principiu, ceea ce facem noi este să interacționăm cu clienții și să transpunem cererile lor într-o soluție care să îi mulțumească și să le ușureze munca.

Echipa de Salesforce este una dintre cele mai mari cu care am lucrat, numai în România avem aproximativ 70 de persoane, și ne extindem.

Salesforce Architect e o denumire care îmbină, luate individual, cuvinte precum vânzări, forță, arhitect, ne duce cu gândul spre arhitectură, concept asociat și ITului, puteți să ne detaliați, să ne traduceți domeniul în care activați?

Voi începe cu descrierea platformei Salesforce. Așa cum aminteam, Salesforce este o platformă cloud de business, care cuprinde o colecție mare de aplicații pe care noi le adaptăm în funcție de cerințele și nevoile unui client.

Din punct de vedere funcțional, Salesforce reunește aceste tehnologii din zona de CRM. În esență este o colecție de entități care au rolul de a colecționa date, cu acordul clienților, și de a le oferi suport în zona de vânzări și service.

Spre exemplu să spunem că o companie, client al NTT DATA Romania, și-a structurat gestionarea afacerii astfel: are zona de clienți direcți care cuprinde persoane de contact, oportunități, campanii, toate în limita restricțiilor legale, zona de case management și zona de service. Concret, pentru multe companii e important nu doar să facă o vânzare, ci clientul să fie mulțumit, să îl determine să revină, să îi rezolve problemele și aici ajungem într-o zonă

destul de complexă pe care o putem soluționa prin adaptarea funcționalităților pe care platforma Salesforce le oferă la nevoile particulare pe care clientul le are. În zona de service identificăm nevoi și probleme particulare în funcție de domeniul în care activează clienții NTT DATA Romania. Pentru a oferi un exemplu, un client care întâmpină probleme de tehnologie într-un spital identifică probleme diferite comparativ cu o companie care produce mașini și căreia nu i-a ajuns un echipament. Noi trebuie să integrăm toate acestea, e ca un set generic de atribute și proprietăți care poate fi extins.

Particularitatea Salesforce este că îmbină aceste baze de date cu platforma lor și oferă toate funcționalitățile standard, cum sunt următoarele: să trimiți un email, să interacționezi cu sisteme social media, precum Facebook,

18

COVER STORY Twitter, să subscrii la anumite evenimente, să îți programezi un eveniment în calendar ș.a.m.d. Toate acestea, inclusiv tool-urile de programare, sunt ținute pe acea platformă, în mai multe locații fizice din Europa sau de pe alte continente, împărțite din punct de vedere logic, și noi suntem interfața între clienți și platformă.

Cât de complicat este pentru oamenii care folosesc platforma dumneavoastră să o înțeleagă, să o folosească?

Salesforce este o structură pe mai multe nivele, acea interfață și modelul din spate, care nu trebuie să fie constrâns de interfață. Cu alte cuvinte, noi încercăm să ne jucăm cu cutiuțele din spate, astfel încât clienții să aibă o interacțiune cât mai simplă cu aplicația. Spre exemplu, un client vrea să trimită un email, noi putem să interpretăm acel text din email și să creăm anumite entități pe baza lui, astfel încât acestea să fie deja alocate unei persoane.

Mai concret, dacă ai semnalat un incident, aproape instantaneu, un coleg de-al tău lucrează deja pentru rezolvarea problemei. Mai mult, putem să automatizăm procesele.

Spre exemplu, dacă soliciți anumite informații, noi indentificăm ce informații ai cerut și, pur și simplu, primești un răspuns care în 99 % din cazuri este cel pe care îl căutai. În mare parte din cazuri, nici nu e nevoie ca noi să ne uităm peste acel răspuns. În același timp, Salesforce vine cu o structurare funcțională, în sensul că nu toți angajații clientului accesează întreaga aplicație. Dacă sunt un angajat din vânzări, nu mă interesează, probabil, decât tangențial aplicațiile din zona de service, în consecință voi fi interesat doar să văd câteva atribute ale lor și nu tot setul de detalii. La fel se întâmplă, probabil, și dacă sunt un angajat în zona de service.

Primiți un task nu foarte precis din partea unui client, cum interacționați cu acesta, astfel încât să (vă) clarificați cerințele acestuia, iar la final să aveți un client extrem de mulțumit?

Cred că este foarte important să avem un dialog, să fim foarte deschiși. Clientul își cunoaște foarte bine afacerea, în timp ce noi suntem specialiști pe partea tehnică, astfel că știm cum am putea să implementăm ceea ce își dorește. Personal, atunci când sunt implicat într-un proiect nou, încerc să înțeleg măcar sumar industria respectivă sau să mă pun în postura clientului, să îl întreb în ce constă activitatea lui, chiar dacă rolul meu e mai abstract decât atât.

Pot să vă ofer un exemplu mai concret. În prezent lucrez într-un proiect în zona de logistică, unde sunt companii destul de mari și, în același timp, constrângeri specifice.

Clientul nostru activează în transporturi maritime, despre care am aflat că diferă foarte mult de transporturile cu camionul. În transporturile maritime e mai important să nu ții o navă mare de transport în port decât să o umpli până la refuz cu containere. Uneori e mai rentabil să o lași să plece.

Sunt tot felul de specificități ale activității clientului pe care trebuie să le înțelegi, să știi ce să întrebi și, ca să știi ce să întrebi, trebuie să ai un dialog foarte deschis cu clientul.

Acest lucru mi se pare extrem de provocator raportat la activitatea mea, deoarece îmbină o zonă foarte abstractă, tehnică, în care eu trebuie să spun ce concepte să folosim atunci când programăm o anumită funcționalitate, cu cea funcțională, în care trebuie să țin cont de niște lucruri care par la prima vedere foarte departe de câteva bucăți de cod.

Care a fost cel mai important proiect pe care l-ați dezvoltat împreună cu echipa dvs.?

Din punctul meu de vedere, fiecare proiect este important, însă mă voi opri asupra primului pe care l-am implementat

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

la venirea mea în compania NTT DATA Romania, pentru că a reprezentat și o modalitate foarte bună de a-mi cunoaște colegii.

Proiectul era următorul: un producător de automobile le oferea clienților funcționalitatea de chat, în sensul că puteai să intri pe site-ul lor și să inițiezi o discuție online cu unul dintre agenții lor. Salesforce, aparent, nu are nici o legătură cu această funcționalitate, însă, de fapt, este platforma care găzduiește datele clienților și oferă aplicația de suport pentru agenții care participă la chat.

Practic, clientul este pe site, vede, de exemplu, modelele de mașini și configuratorul, însă vrea mai multe detalii. În acel moment, acea aplicație care poate să fie în cu totul alt loc fizic, în cu totul altă țară, interacționează cu platforma service și trimite datele. De obicei avem un formular minimal, cu datele clientului, care creează un fel de entitate temporară pentru a le stoca și a le oferi agentului. Aceste case-uri de suport de care vorbeam au o întreagă logică de alocare, poate clientul voia să se uite după o anumită particularitate sau era un client existent sau, dimpotrivă, un client nou, și după acest model sunt alocate unor persoane diferite. Aici intervine și o logică de alocare foarte complexă, deoarece avem persoane cu mai multă experiență, cu mai puțină experiență, sunt anumite întrebări care sunt mai complexe și atunci, firesc, sunt alocate unui agent de vânzări cu mai multă experiență.

Mi s-a părut foarte interesant și complex proiectul deoarece am interacționat cu colegi din arii diferite, unele persoane realizau grafica pentru site sau puneau acea bucățică de chat pe site, apoi veneam noi care lucram în partea de server și alocam acele task-uri către agenți s.a.m.d.

Cât de importantă este echipa în domeniul dvs. de expertiză?

Echipa este foarte importantă, mai ales că platforma Salesforce este destul de vastă, tot timpul adaugă componente noi și apare ceva nou, astfel că specializarea fiecăruia este foarte importantă. În cadrul Salesforce sunt și unelte analitice care pot fi destul de scumpe și atunci sunt puțini oameni care au șansa să le folosească în fiecare proiect. În acest context, echipa noastră este foarte bine aleasă pentru că am colegi la care să apelez dacă vreau să folosesc ultimele unelte în zona de EY sau interfața de Salesforce care vine cu mai multe opțiuni în acest domeniu, am colegi cărora să mă adresez dacă vreau să folosesc unelte de service sau analitice. În România suntem o echipă cu foarte multă experiență, deoarece mai toți colegii s-au lovit de o problemă la un moment dat. Concluzionând, dacă e un incident, dacă e ceva ce nu înțelegi, tot timpul va fi un coleg care să fi trecut prin asta cu care să te sfătuiești sau să te ajute.

Cum vă stimulați creativitatea și ce vă influențează atunci când creați?

Poate la prima vedere, a fi programator, a lucra în industria de IT pare limitativ și restrictiv, în sensul că ești constrâns să implementezi într-un anumit fel. Din fericire, nu e deloc așa, mie mi se pare, dimpotrivă, că îți lasă foarte multă libertate. Uneori sunt destul de greu de intuit problemele clientului și atunci trebuie să uzezi de creativitate. De multe ori, clientul trece de la o aplicație mai veche sau de la una care e foarte greu de menținut la una nouă, ceea ce înseamnă că trebuie să îi explici funcționalitățile noii platforme și ceea ce poate fi dezvoltat construind pe acestea. Întreaga varietate de task-uri și de cerințe te ține tot timpul antrenat. Dar îmi place să mă pun în situația aceasta, mi se pare că am avantajul că pot să mă “joc” cu diferite industrii, fără să fiu nevoit să petrec neapărat ani în fiecare dintre ele.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

IT

6 % din PIB din creativitate, inteligență și comunicații

IT-ul românesc în grupul statelor selecte Ligia VORO | Sursa foto: freeimages.com

Dinamic, inovativ, cu o creștere susținută în fiecare an care a trecut de 10 procente, domeniul IT ocupă, în prezent, o pondere din ce în ce mai importantă în economia românească, asigurând peste 6 % din PIB dimpreună cu telecomunicațiile. “România se aliniază astfel, treptat, grupului select al statelor a căror economie este una determinată în mai mare măsură de inovativitate, creativitate și progres tehnologic.

Privind retrospectiv datele, observăm că dinamica acestui sector este ilustrată de creșterea accelerată a numărului de companii, în perioada 2011-2016 înregistrânduse cu aproape 50 % mai multe firme cu profil informatic”, se precizează într-un studiu realizat asupra IT-ului românesc de Asociaţia Română pentru Industria de Electronică şi Software (ARIES) – Filiala Cluj-Napoca. Transilvania Business vă propune o privire de ansamblu a pieței între 2011-2017, bazată pe studiile realizate de ARIES – Filiala Cluj, KeysFin, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), datele listafirme.ro, informațiile publice ale Ministerului de Finanțe și ale companiilor. De asemenea, colaboratorii noștri de la FabLab Iași ne-au furnizat harta cu cele mai mari companii IT&Outsourcing din România.

19

20

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Asociaţia Română pentru Industria de Electronică şi Software (ARIES) – Filiala Cluj-Napoca (n.a. mai multe informații despre ARIES găsiți în paginile 31-33) a elaborat anul trecut un amplu studiu care a analizat industria IT românească în perioada 2011-2016, în general, și cea clujeană, în special.

Dacă în 2011 activau pe piață 9.823 companii, trendul a fost unul permanent ascendent, deși rata de creștere relativă la anul precedent (calculat ca diferența numărului de companii, raportată la valoarea anului precedent) a avut două dinamici de variație. În perioada 2011-2014, numărul de companii a crescut cu un ritm de 5%-7% anual, pentru ca, din 2015, ritmul să fie de 10%-11%. În urma programelor de tip schemă de ajutor minimis (Start-up Nation), era așteptată o creștere și mai mare a numărului de companii din IT, numărul acestora depășind la finalul anului 2017 17.000 companii.

Principalele municipii și județe în care aceste companii sunt localizate sunt: București – 3.881, Cluj – 794, Timiș – 496, Iași – 370, Brașov – 452, Prahova – 261, Bihor – 260, Ilfov – 251, Constanța – 236, Dolj – 219.

Așadar, aproape 40% dintre companiile din IT au fost și sunt localizate în municipiul București, alte circa 10% sunt plasate în județul Cluj, iar apoi, județele Timiș, Iași, Ilfov și Brașov dețin câte circa 4%-5% din numărul de companii.

Cu o pondere de 2%-3% din total se situează județele Prahova, Constanța și Dolj. Per total, primele 10 județe găzduiesc 74% din totalul companiilor de IT din România. La cealaltă extremă se situează județele Mehedinți (38 companii IT în 2016), Ialomița (43), Caraș-Severin (45), Giurgiu (45) și Tulcea (49). În total, 17 județe au mai puțin de 100 companii active din domeniul informatic.

Cu toate că Bucureștiul găzduiește cel mai mare număr de companii, analizând datele din perspectiva creșterii relative a numărului de companii în principalele județe în care este concentrată industria, rata de creștere relativă pentru perioada 2011-2016 a numărului de companii din județul Cluj a fost de 81%, superioară celei din București (38%), Timiș (39%) sau Iași (71%). După cum se observă, dacă luăm ca reper numărul de companii IT din 2011 (100), practic, în Cluj-Napoca, acest număr aproape s-a dublat în cei 5 ani care au urmat. Se conturează, de altfel și două dinamici, una reprezentată de Cluj și Iași, județe în care numărul de companii a crescut susținut și București și Timiș, unde ritmul de creștere a fost mai lent.

Dacă ne centrăm la nivel de localitate și analizăm distribuția companiilor, datele ne indică următoarea ierarhie: București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov. Alături de aceste 5 orașe, următoarele 5 (Oradea, Craiova, Constanta, Ploiești, Sibiu) mai adaugă împreună încă aproape 1.000 companii. Așadar, primele 10 orașe care găzduiesc companiile de IT acoperă aproape peste două treimi din numărul companiilor, fapt care indică nivelul de polarizare al acestui domeniu. Nu întâmplător, cele 10 orașe sunt cele mai mari orașe din România și sunt principalele centre universitare naționale.

De asemenea, remarcăm dinamica numărului de companii din municipiul Cluj-Napoca, unde numărul companiilor de IT a crescut în perioada 2011-2016 cu 75%, cifră superioară municipiilor Iași (65%) sau Timișoara (38%).

Distribuția numărului de companii din IT pe subdomenii definite de coduri CAEN specifice ne indică, la nivelul lui 2016, faptul că ponderea cea mai mare din industrie o dețin companiile din companiile de realizare de soft la comandă (cod CAEN 6201), care concentrează 43,2% dintre companiile active de pe piață.

Apoi, ca pondere, se situează companiile de prelucrarea datelor, administrarea paginilor web (cod CAEN 6311), cu o pondere de 16,8% și cele de consultanță în tehnologia

informației (cod CAEN 6202), cu o pondere de 15,4% dintre companii.

Identificăm diferențe semnificative de structură a numărului de companii, între principalii poli de concentrare a industriei de IT. În Cluj-Napoca, ponderea companiilor care realizează soft la comandă (cod CAEN 6201) este mult mai mare (63,1%) decât cea din București (37,2%). În schimb, ponderea companiilor din segmentul CAEN 6311 (prelucrarea datelor, administrarea paginilor web) este inferioară mediei naționale. Structura companiilor din Timișoara și Iași este mult mai apropiată de structura națională.

Așadar, în cadrul industriei informatice, Cluj-Napoca se distinge prin maniera în care concentrează, proporțional, mai multe companii din domeniul realizării de software, justificând într-un fel eticheta de “oraș al programatorilor”.

Numărul de start-up-uri în perioada 2011-2016 Start-up-urile, acest model de business care e din ce în ce mai vizibil pe piața globală de IT și, nu de multă vreme, și pe piața națională, reprezintă indicatorii nivelului de inovare existent pe piață, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din punct de vedere antreprenorial. Fără a avea indicii foarte precise despre caracterul repetitiv sau scalativ al noilor afaceri, ne-am rezumat la a defini start-up-urile, pentru un an de referință, ca fiind acele companii înființate în acel an sau în anul anterior.

Așa cum se poate observa mai jos, numărul startup-urilor aproape s-a dublat (de la 1.806 startup-uri în 2011, la 3.795 startup-uri în 2016), iar ponderea lor din totalul companiilor a crescut de la 18,4%, în 2011, la 26,5%, în 2016. Pentru 2017, odată cu demararea programelor de tip schemă de ajutor minimis (Start-up Nation), este așteptată practic o dublare a numărului de start-up-uri, ponderea acestora depășind, estimativ, 40% din total.

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Grafic 1. Numărul de startup-uri și ponderea lor din totalul numărului companiilor, 2011-2016 Dacă analizăm numărul start-up-urilor din 2016 la nivelul localităților, datele ne indică următoarea ierarhie: Cluj Napoca, 362 start-up-uri, București Sectorul 3, 338 startup-uri, București Sectorul 1, 249 start-up-uri, București Sectorul 4, 244 start-up-uri, București Sectorul 2, 239 start-up-uri, București Sectorul 6, 227 start-up-uri, Iași, 162 start-up-uri, București Sectorul 5, 120 start-up-uri, și Timișoara, 120 start-up-uri.

Practic, 54% din totalul start-up-urilor apărute în 2016 sunt concentrate în aceste 4 mari municipii ale României. Și de data aceasta, remarcăm ponderea mare a startup-urilor din Cluj-Napoca, unde, în decurs de 5 ani, creșterea acestui gen de business a fost de 281%, aproape triplându-se numărul de startup-uri din 2011. În aceeași perioadă, în București creșterea a fost de 200%, în Iași, de 232% și în Timișoara, de 162%.

Numărul de angajați în IT în perioada 2011-2016 Acest indicator a fost obținut din datele de bilanț ale companiilor, ca atare nu include și modalitățile de colaborare de tipul PFA sau microîntreprindere, frecvente în ultima perioadă, din declarațiile profesioniștilor din IT. Evoluția numărului de angajați din IT s-a situat în trend cu evoluția numărului de companii, unul crescător, dar cu o rată de creștere relativă ceva mai ponderată, ceea ce ne indică faptul că, practic, majoritatea companiilor care au apărut în industrie în ultimii 3 ani (2014-2016) sunt companii fără sau cu un număr redus de angajați:

Grafic 2. Numărul de angajați în IT și creșterea relativă față de anul anterior, 2011-2016 Practic, în cei 6 ani de referință, numărul angajaților a crescut cu circa 73%, depășind 100.000 angajați. Din punct de vedere al structurii companiilor în raport cu numărul de angajați, datele ne indică faptul că ponderea companiilor fără angajați a crescut de la 27,0% la 35,5%, în timp ce ponderea companiilor cu 1-4 angajați a scăzut de la 56% la 49,4%.

Grafic 3. Structura companiilor de IT, în raport cu numărul de angajați, 2011-2016 Așadar, creșterea numărului de companii s-a realizat în special în segmentul companiilor fără angajați (sau a celor care practică modalități de colaborare cu specialiști IT care dețin PFA, microîntreprinderi). Dar, cu toate acestea, ponderea companiilor mari, cu peste 50 angajați, este și ea în ușoară creștere. În schimb, dacă luăm în calcul numărul angajaților, distribuția acestora pe categorii de companii definite de dimensiunea resursei umane, observăm că a crescut concentrarea angajaților în marile companii, de peste 250 angajați, în timp ce scade ponderea angajaților în companii mici, de maxim 10 angajați.

La nivelul județelor care dețin cei mai mulți angajați în IT, datele ne indică faptul că primele 10 județe dețin peste 90 % din angajați, mai exact peste 51 de mii de salariați: București – 30.450, Cluj – 6.256, Timiș – 3.072, Iași – 2.614, Brașov – 2.303, Dolj – 1.506, Ilfov – 1.479, Sibiu – 1.360, Bihor – 1.041, Mureș – 921.

Bucureștiul concentrează jumătate dintre angajații din IT (50%, în 2016), fiind secondat de Cluj, cu 14,3%, Iași și Timiș, cu câte 54% și Dolj, cu 4,2%. Celelalte 5 județe au cote cuprinse între 3,7% și 1,5%.

Distribuția angajaților la nivelul sub-sectoarelor de activitate definite de codurile CAEN ne indică o creștere a ponderii angajaților din cadrul companiilor ce activează sub codul CAEN 6201 de la 48%, în 2011, la 53%, în 2015. Celelalte categorii scad cu maxim 2 puncte procentuale.

21

22

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cifra de afaceri a companiilor de IT în perioada 2011-2016 Datele privind cifra de afaceri a companiilor din IT ne indică faptul că, în cei 6 ani de referință, cifra de afaceri agregată a acestora practic s-a dublat. Sectorul IT reprezintă circa 3 % din PIB (fără a include și componenta de tehnologii ale comunicării, care practic ar dubla ponderea între domeniului IT&C în PIB).

București deține peste 60 % din totalul național, fiind secondat de Cluj, cu aproape 12 %, Iași și Timiș, cu câte 4 % și restul județelor cu procente variind între 0,9% și 2,8%.

Concluziile ARIES Grafic 4. Cifra de afaceri agregată din IT și creșterea relativă față de anul anterior, 2011-2016 În 2016, volumul total al turnover-ului a atins pragul de 21,500 miliarde lei, adică circa 4,810 miliarde euro.

Creșterea relativă anuală a fost mai accentuată în perioada 2014-2015, pentru ca apoi, în 2016, să se atenueze ușor și să scadă spre 8 %.

Grafic 5. Structura companiilor de IT, în raport cu mărimea cifrei de afaceri, 2011-2016 După cum se observă din graficul de mai sus, structura companiilor pe categorii de cifră de afaceri e relativ constantă de-a lungul celor 6 ani. Peste două treimi din companii au cifra de afaceri de maxim 249.999 lei. Circa 11% au o cifră de afaceri de 250.000-499.999 lei. Diferența până la 100% o reprezintă companiile cu cifră de afaceri de peste 500.000 lei.

Dar, analizând datele din perspectiva ponderii cifrei de afaceri a categoriei în totalul industriei, datele ne indică o proporționalitate inversă. 4% dintre companii (cele cu cifră de afaceri de peste 5 milioane lei) generează 78% din totalul cifrei de afaceri, în timp ce 72% dintre companii (cele cu cifră de afaceri de maxim 250 mii lei) generează doar 4% din totalul turnover-ului industriei. Iar tendința e de polarizare, în ultimii 6 ani, ponderea din total a veniturilor companiilor mari crescând cu peste 5 puncte procentuale.

La nivel național, domeniul IT reprezintă unul dintre cele mai dinamice sectoare, cu o pondere din ce în ce mai crescută în economia națională, depășind practic, împreună cu domeniul tehnologiilor comunicării, 6 % din PIB. România se aliniază astfel, treptat, grupului select al statelor a căror economie este una determinată în mai mare măsură de inovativitate, creativitate și progres tehnologic. Privind retrospectiv datele, observăm că dinamica acestui sector este ilustrată de creșterea accelerată a numărului de companii, în perioada 2011-2016 înregistrându-se cu aproape 50 % mai multe firme cu profil informatic. Iar programele de susținere ale domeniului noilor tehnologii vor conduce, cu siguranță, în următorii 3 ani la o dublare, practic a numărului de companii de IT în cel de-al doilea deceniu al mileniului III. Până și creșterea numărului de companii IT în mediul rural, mai puțin atractiv pentru această piață, reprezintă un indicator de contaminare al “virusului” informatic, atrăgând tot mai multi antreprenori.

Creșterea ponderii start-up-rilor în ansamblu pieței, prin dublarea numărului acestora în cei 6 ani de referință, ne indică și apariția pe piață a tinerilor antreprenori, promotori de noi idei, noi soluții și o nouă atitudine în business, completând astfel companiile cu experiență care au crescut în ritm susținut în ultimii ani. Capacitatea acestor start-upuri de a rezista unei concurențe puternice constituie una din mizele pieței de IT, miză care suscită interesul tuturor specialiștilor, fiind una din premisele continuității cu succes a acestui domeniu.

Capacitatea de business dezvoltată de companiile de IT este reliefată și de dublarea cifrei totale de afaceri în 6 ani. O piață de aproape 5 miliarde de euro reprezintă, așa cum am spus, un segment important în orice calcul previzionist.

Pe de altă parte, tendința resimțită de polarizare a pieței, prin aportul tot mai ridicat al marilor companii, trebuie ușor, ușor echilibrată de nou-veniții în piață și de segmentul median al companiilor, pentru a dezvolta un mediu concurențial sănătos, în care capacitatea creativă și inovativă să se contrapună puterii financiare. În acord cu dimensiunile de mai sus, definitorii pentru sectorul de IT, numărul de angajați a evoluat în corelație, crescând la peste 101.000 mii angajați și reprezentând peste 2 % din totalul corpului salarial. Fără a dispune de date concrete privind și numărul colaboratorilor în alt regim decât cel salarial, putem estima că programatorii și specialiștii IT reprezintă 3% din totalul salariaților români.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

IT

23

24

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Toate aceste informații conturează dimensiunile unei piețe în expansiune, puternic racordată la fluxurile globale de business, acoperind cu produse și servicii, practic, totalitatea statelor dezvoltate ale lumii. Software-ul autohton sau creativitatea programatorilor români reprezintă de mult timp elemente centrale în orice prezentare a performanțelor economiei românești.

Cum arată Clujul în tabloul IT? Care este, în tot acest tablou, poziția și amprenta Clujului?

Dacă vom considera, practic, acest studiu drept o fotografie în mișcare realizată unui domeniu care crește cu în mare viteză, Cluj-Napoca reprezintă tocmai exponentul principal al dinamismului pieței. Evoluând o perioadă în ritmul celorlalte hub-uri secundare de dezvoltare a sectorului informatic (Iași, Timișoara), Cluj-Napoca a reușit să decoleze și să câștige “înălțime” în ultimii ani, ajungând la o amplitudine care îi permite să se considere principalul pol de business IT, după București.

Numărul de companii de IT a crescut în Cluj cu peste 75% față de 2011, mult peste media națională. Iar, dacă vom lua în calcul și noile companii apărute în urma programelor guvernamentale de genul “Start-up Nation”, la această oră putem deja discuta despre dublarea acestui număr. Iar, ca altă caracteristică ce individualizează acest hub de IT, putem menționa ponderea mult mai mare a companiilor care produc software (cod CAEN 6201) decât media națională.

Firesc, și procentul start-up-urilor clujene este superioară mediei naționale, lucru care ne arată infuzia de tinerețe și toate atu-urile asociate ei, pe care Cluj-Napoca le aduce acestui domeniu. În termeni financiari, domeniul IT din Cluj, în perioada 2011-2016, a însemnat o multiplicare de aproape 4 ori a cifrei de afaceri agregate. Acest aspect s-a răsfrânt și asupra comunității, prin aportul major pe care acest domeniu îl are în susținerea directă și indirectă a dezvoltării orașului.

De asemenea, creșterea numărului de angajați din IT reprezintă un alt indicator care, pentru Cluj-Napoca, se situează la parametri superiori mediei naționale. Practic, în Cluj-Napoca, unul dintre 8 clujeni de vârstă activă lucrează în IT. Mai mult decât o simplă categorie profesională, vorbim deja de o comunitate a programatorilor, prezentă

Antivirusul românesc pentru piața globală Cu o experiență de aproape 20 de ani în piață, compania de securitate cibernetică și de software antivirus, Bitdefender, o investiție a lui Florin Talpeș, astăzi CEO, cu birouri în întreaga lume are o rată anuală compusă de creștere (CAGR) de 30 % pentru perioada 2014-2016. Cu 1300 de angajați, o echipă de peste 600 de ingineri și cercetători, Bitdefender este la ora actuală unul dintre furnizorii cei mai inovativi de programe de securitate IT din lume. Compania are câteva zeci de brevete, 42 de brevete emise pentru tehnologii esențiale doar în ultimi trei ani și încă 35 trimise spre examinare. 10 la sută dintre brevete sunt aferente algoritmilor de detectare a programelor malware și a altor amenințări online, tehnicile de detectare învățare avansată și de detectare pe bază de anomalii jucând un rol vital în combaterea proactivă a amenințărilor noi și necunoscute.

activ atât în mediile virtuale, cât și în realitatea cotidiană, manifestându-și competența, creativitatea și civismul.

Deschiderea companiilor de IT clujene e una generală, cu produse și servicii care acoperă majoritatea domeniilor economice. Există, însă, domenii mai puțin explorate (ex. sectorul HORECA, Media & Entertainment), care pot constitui în timp o piață semnificativă. Deschiderea internațională e și ea una majoră, marea majoritate a companiilor de IT exportând în afara țării. Surprinde procentul redus de produse oferite mediului local, alt aspect de care întreaga comunitate ar trebui să fie preocupată: cum integrăm mai bine un sector performant în viața comunității, profitând reciproc prin aceasta? Într-un sector auto-perceput ca fiind inovativ, preocupările de viitor ale informaticienilor clujeni vizează domenii precum inteligența artificială, realitatea virtuală sau deviceurile conectate, fiind practic similare cu tendințele globale din IT. Cine sunt IT-iștii clujeni? În spatele cifrelor descoperim o comunitate tânără, echilibrată ca genuri, în care ponderea “alogenilor”, cei cu un alt background educațional decât informatica, este semnificativă, de aproape 20%. Perioada de integrare a acestora în companii este, în cele mai multe dintre cazuri, cuprinsă între 3 și 6 luni, iar durata de ședere medie este de circa 4 ani. Motivațiile care stau în spatele migrării angajaților spre alte companii vizează atât dimensiunea salarială, cât și nevoia de noi provocări sau apariția unor noi oportunități.

Dar, dincolo de acest tablou optimist se pot întrezări și provocările inerente unei dezvoltări rapide și de amploare a acestui sector într-un oraș de nivel median, dacă ne raportăm la standarde globale. Decalajul dintre ritmul de dezvoltare al companiilor de IT și numărul de potențiali angajați pe care mediul universitar îi poate propune pieței muncii face să fie din ce în ce mai mult resimțită lipsa de forță umană calificată. De altfel, datele de sondaj ne indică tocmai acest aspect ca fiind principala provocare a domeniului. În condițiile în care marile companii captează o tot mai mare pondere de IT-iști, fluctuația mare a forței de muncă, determinată de dezechilibrul dintre cererea de specialiști și capacitatea de a forma specialiști, se poate transforma într-un obstacol care împiedică dezvoltarea unei culturi organizaționale. Ponderea noilor angajați reprezintă 20% din total.

Desigur, apar soluții, fie de tipul reconversiei profesionale, companiile își asumă și acest rol, de formare de programatori, fie prin oferta generoasă de pachete salariale și de bonusuri pentru angajați, dar presiunile venite dinspre zona de business pot duce spre decizii de relocare a unor segmente de activitate în alte orașe, cu un mai mare potențial de specialiști.

Așadar, putem concluziona că, deși nu se situează cifric la nivelul capitalei țării, Cluj-Napoca e cel mai dinamic hub de IT pe o piață aflată și ea în plină expansiune, meritându-și atributele de imagine asociate, de oraș al programatorilor.

Dar, dincolo de realitatea imediată, comunitatea de business din IT, împreună cu mediul universitar și comunitatea locală trebuie să anticipeze potențialul resurselor pe care sectorul de IT le poate găsi în Cluj-Napoca și să identifice soluții menite să amplifice acest potențial.

Cum a arătat IT-ul în 2017?

Perspective Potrivit unui studiu KeysFin, cele mai noi date din piață, din septembrie 2017, arată că în România activau 19.068

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

firme de software, în creștere cu peste 1.000 față de 2016 (17.421), respectiv cu mai mult de 8.000 peste nivelul din 2012 (11.090 firme active). Din punct de vedere al reprezentării la nivel regional, mai mult de 42 % dintre firme activau în București (7771 companii), urmate de cele din Nord-Vest (15,2%), unde erau înregistrate 2809 societăți.

Statistica arată, totodată, că 60% din piață aparține, în prezent, firmelor străine, primii trei mari investitori (Olanda, Germania și SUA) concentrând mai mult de jumătate din afaceri.

Din punct de vedere al numărului de firme cu capital străin, cele mai multe aveau capital german (324), urmate de cele cu investitori din Italia (260), Franța (209) și SUA (176).

Datele KeysFin arată că perspectivele industriei sunt pozitive, urmând ca acest sector să își dubleze afacerile, în următorii 10 ani, și să ajungă să reprezinte o componentă semnificativă a Produsului Intern Brut.

“Software-ul românesc a devenit un obiectiv cu adevărat strategic pentru economia românescă și este nevoie ca și statul să vină și să aibă un sprijin tot mai activ. În condițiile în care piața a ajuns să fie dominată de multinaționale, este absolut nevoie de dezvoltarea unui mecanism de susținere a sectorului IMM, prin facilități fiscale, prin simplificarea accesului la finanțările europene, prin dezvoltarea unor parcuri investiționale, precum fac, de exemplu, autoritățile din Israel. În condițiile în care economia mondială se bazează tot mai mult pe software, susținerea inovației și tehnologiei trebuie să devină un obiectiv strategic pentru România, mai cu seamă că țările din jurul nostru, precum Bulgaria, au investit masiv în acest segment, iar concurența la nivel global este tot mai mare”, afirmă specialiștii de la Starbyte.

Potrivit datelor Comisiei Europene, piața de software europeană ar urma să crească semnificativ în următirii trei ani și să atingă nivelul de 280 de miliarde de euro în 2020, cu peste 30 de miliarde de euro peste nivelul din acest an.

Performerii IT-ului românesc

Cei doi poli ai IT-ului românesc rămân capitala României, București și municipiul din inima Transilvaniei, Cluj-Napoca. Potrivit bazelor de date pe care le utilizează portalul listafirme.ro, după codul CAEN – Informații și comunicații - sunt active peste 32.000 de firme, însă strict pe codurile IT - 5821 - Activități de editare a jocurilor de calculator; 5829 - Activități de editare a altor produse software; 6201 - Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client); 6202 - Activități de consultanță în tehnologia informației; 6203 - Activități de management (gestiune și exploatare) a mijloacelor de calcul; 6209 - Alte activități de servicii privind tehnologia informației; 6311 - Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe; 6312 - Activități ale portalurilor web; 6399 - Alte activități de servicii informaționale n.c.a., numărul companiilor este în jur de 20.000.

Transilvania Business vă propune o statistică a celor mai performante companii din IT, clasificate după trei indicatori relevanți din punctul nostru de vedere – cifra de afaceri – peste 10 milioane de lei, profitul net – minim 1 milion de lei, și angajați – număr mediu mai mare de 100. După aplicarea filtrului cu cei trei indicatori, din totalul firmelor active, mai puțin de 60 de companii au fost selectate din baza de date listafirme.ro. Dintre acestea mai puțin de 45 evoluează efectiv în domeniul larg al tehnologiei informației.

Cele mai multe, așa cum deja aminteam, sunt locate în Capitală și în Cluj-Napoca, însă mari jucători sunt distribuiți și în Brașov, Craiova, Galați, Iași sau Timișoara.

Despre KeysFin KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa romanească. Detalii aflaţi de pe www.keysfin.com.

25

26

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cele mai multe dintre companiile selectate activează în domeniul Activități de realizare a soft-ului la comandă (sofware orientat client), conform clasificării după codul CAEN, însă sunt cuprinse în selecția noastră și firme care se circumscriu IT-ului.

Peste 500 milioane de lei cifră de afaceri Parte a gigantului cu aceeași denumire, Oracle România a ajuns, în prezent, la peste 4.500 de angajaţi și a trecut de 1 miliard de lei cifră de afaceri. Compania, dezvoltată atât pe zona de activități non-tehnice cât și pe cele tehnice, este activă în România de peste 15 ani. Profitul Oracle a atins, în 2017, în jur de 5 milioane de euro, ceea ce înseamnă o marjă a profitului de 2,2 %.

Gigantul mondial IBM este prezent, de asemenea, cu afaceri în România din 1991, evoluând în domeniul Activități de consultanță în tehnologia informației. Anul trecut, compania s-a apropiat de 910 milioane de lei cifră de afaceri, raportând 906 milioane de lei, și un profit net de 80,1 milioane de lei. IBM România a trecut, în 2017, de 3.000 de salariați.

Compania Ericsson Telecommunications Romania, fondată de gigantul suedez Ericsson, a renunțat în 2017 la câteva sute de angajați din țara noastră, ajungând la 2179 de la peste 2800. A fost însă un trend la nivel global, deoarece compania se confrunta cu o stagnare a cererii pe piețele în dezvoltare. Compania a raportat, în 2017, o cifră de afaceri de 741,58 milioane de lei și un profit de 5 milioane de lei.

Între 200 și 500 milioane de lei cifră de afaceri Endava Romania Cluj-Napoca, activă de 21 de ani în țara noastră, este una dintre companiile pe care KeysFin le pla-

Creștere frânată a sectorului, potrivit ANIS Deciziile fiscale de la sfârșitul anului trecut au fost privite de către reprezentanții industriei de profil ca o frână pentru dezvoltarea în continuare a IT-ului românesc.

“Din păcate, în lipsa unei dezbateri prealabile, care să analizeze în profunzime efectele pe toate palierele, România pierde câte un punct la capitolele fiscalitate și stabilitate, în zona sectorului tech și a economiei în general. De asemenea, în ciuda încercărilor noastre de a comunica impactul măsurilor propuse asupra companiilor, dar și a unor măsuri ulterioare luate la nivel guvernamental, starea de incertitudine și neclaritate s-a menținut pentru companii”, a subliniat Valerica Dragomir, director executiv al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), citată de ziare.com, într-un interviu de la sfârșitul lunii martie.

Cu toate că în luna februarie a acestui an a fost adoptată ordonanța de urgență nr. 3 prin care Guvernul și-a asumat să plătească o parte din contribuțiile de asigurări sociale de sănătate pentru angajații din IT, Executivul nu a ținut seama de specificitatea acestui sector.

sează în top 5 performeri după cifra de afaceri și numărul de angajați. Compania a atins, în 2017, o cifră de afaceri de 384, 4 milioane de lei, a raportat un profit net mai mic față de 2016 cu peste 15 milioane de lei, 36,56 milioane de lei mai exact, și a avut o creștere ușoară a numărului de angajați de la 1812 acum doi ani la 1861 anul trecut.

Atos este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii în tehnologia informației la nivel global, cu venituri anuale de aproape 12 miliarde de euro și peste 100.000 angajați în 72 de țări. Subsidiara din România operează patru centre, în București, Brașov, Iași și Timișoara, și are peste 1.700 de angajați, numărul acestora fiind estimat să depășească 2.000 la finele anului.

Atos IT Solutions and Services SRL București a fost fondată în 2010 și a trecut anul trecut de 341 de milioane de lei cifră de afaceri din activitățile de consultanță în tehnologia informației. Compania a raportat un profit de 51,3 de milioane de lei și se numără printre marii angajatori din industria IT cu 1871 de salariați. În Brașov, Atos Convergence Creators s-a apropiat anul trecut de 71 de milioane de lei cifră de afaceri, raportând un profit net de aproape 4,8 milioane de lei și un număr mediu de angajați de 227.

Microsoft Romania, cu sediul în București, companie care nu prea are nevoie de nicio prezentare, dacă ne gândim la miliardarul Bill Gates, e activă pe piața noastră IT de 22 de ani. Din activități de consultanță în tehnologia informației, compania a înregistrat o cifră de afaceri de peste 321 milioane de lei, cu peste 10 milioane de euro mai ridicată decât în 2016 și cu puțin peste 15 % mai mare. Profitul net obținut de companie a fost de 12,55 milioane de lei, de aproape de 3 ori mai mare decât în anul precedent. 582 de persoane lucrau anul trecut pentru Microsoft Romania.

Activă în piață de 20 de ani, Luxoft România, subsidiara locală a dezvoltatorului de software de origine rusă cu

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

acelaşi nume, şi-a prelungit până în 2025 contractul de închiriere cu parcul de birouri Novo Park, din zona Pipera, unde compania s-a mutat în 2007 într-un spaţiu de 9.500 mp. Luxoft este specializată în dezvoltarea de soluţii software la comandă pentru clienţi din străinătate, în principal din Europa de Vest şi SUA, care activează în diferite industrii precum auto, financiar, telecomunicaţii, tehnologie, energie, turism şi aviaţie. Cele mai mari proiecte realizate în Bucureşti sunt în domeniile telecom, auto şi financiar. Și anul trecut, compania și-a menținut o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de lei, ajungând la 310 milioane de lei, a performat și din punct de vedere al profitului, de la 14 milioane de lei în 2016 la 21 milioane de lei în 2017. Compania avea un număr mediu de salariați de 1723.

SAP Romania, subsidiară a companiei germane SAP SE, unul dintre marii jucători la nivel mondial care produce software pentru companii pentru a-și conduce operațiunile de business și a gestiona relațiile cu clienții, este specializată, conform clasificării după codul CAEN, în Activități de editare a altor produse software. Înființată în București, din 2005, firma a atins anul trecut nivelul de 300 milioane de lei cifră de afaceri, mai exact 306 milioane de lei, cu peste 10 milioane de euro mai mult decât în anul precedent. Marja profitului obținut este de 38 %, ceea ce este impresionant, compania raportând un profit net de 93,9 milioane de lei.

SAP are în România 582 de angajați.

Cu peste 2.700 de profesioniști în echipă în România, Accenture oferă servicii de top pentru companii din domenii precum bancar și asigurări, producție și distribuție, comerț, comunicații și tehnologie, energie și resurse. Sediul central este locat în București, la Westgate Office Park. Accenture Services București a obținut din Alte activități de servicii informaționale n.c.a o cifră de afaceri de 278,04 milioane de

lei și un profit de 17,69 milioane de lei. Numărul angajaților trecuse anul trecut de 1761.

Parte a unuia dintre liderii globali din IT, NTT DATA Romania Cluj-Napoca (vezi pentru mai multe informații paginile 5-18) este unul dintre performerii pieței de IT românești, o companie de nivel top 10. Cu 1.600 de specialiști la ora actuală, cu mai mult de 18 ani de experiență în consultanță și dezvoltarea de sisteme, NTT DATA Romania este alcătuită din zeci de micro-echipe care lucrează cu zeci de tehnologii, sute de proiecte pentru numeroși clienți și mii de idei care valorează milioane. Portofoliul companiei include Business Process Management și o arie largă de soluții: custom development, AEM, AMS, Embedded, IOT, senzori 3D, robotică, inteligență artificială. SAP Gold Partner și lider local, NTT DATA Romania este un pioner în implementarea Success Factors, SAP HANA și a propriei soluții ERP, Clarvision. În 2017, compania și-a păstrat saltul spectaculos în ceea ce privește cifra de afaceri raportată, creșterea fiind de peste 40 % față de anul anterior. În 2017, NTT DATA Romania a avut 238,84 milioane de lei cifră de afaceri față de 163,05 în 2016. Creșterea se remarcă și la nivelul profitului, NTT DATA Romania apropriindu-se de 4,5 milioane de euro anul trecut, cu 20,38 de milioane de lei înregistrați. Dezvoltarea companiei se oglindește și în ceea ce privește numărul de salariați, anul trecut trecând de 900 de angajați, o creștere de peste 30 % în 2017 față de anteriorul, iar trendul de creștere se observă comparativ și cu acest an, când deja a fost depășită cifra de 1500 de salariați.

DB Global Technology este centrul tehnologic al Deutsche Bank în Europa Centrală și de Est. Deschis în ianuarie 2014, biroul din București se extinde constant. DB Global Technology dezvoltă aplicații de software pentru operațiunile globale ale Deutsche Bank și reprezintă o platformă pentru inginerii de soft foarte bine pregătiți. Compania cu sediul în București a obținut, anul trecut, din activități de consultanță în tehnologia informației, o cifră de afaceri de 222,65 milioane de lei. Marja de profit a DB Global Technology a trecut, în 2017, de 10 %. În activitățile companiei erau implicate 722 de persoane.

Între 100 și 200 de milioane de lei cifră de afaceri Subsidiara Softvision, localizată în Cluj-Napoca, a fost înființată în 1998, la patru ani după dezvoltarea companiei mame americane. Softvision a dezvoltat o rețea de 2.500 de profesioniști în inginerie, design și producție de software, în 18 locații din 8 țări și cinci continente. Compania clujeană s-a apropiat anul trecut de 196 milioane de lei cifră de afaceri, a înregistrat un profit sub 10 % raportat la cifra de afaceri – 14,72 milioane de lei și a avut un număr mediu de angajați de 1139.

Ubisoft este unul dintre marii angajatori în domeniu, trecând anul trecut de 1576 de salariați. Compania, activă în București, a derulat afaceri de 193 de milioane de lei în 2017 și a raportat un profit de 10,36 milioane de lei.

Electronic Arts Romania, investiție străină, de asemenea, a lansat noul titlu al seriei de jocuri video FIFA 18 pe Arena Națională. În joc a fost inclusă oficial și echipa națională a României. Așa sună una dintre prezentările companiei bucureștene a cărei activitate principală este editarea jocurilor de calculator. Electronic Arts Romania a obținut din această activitate 161 milioane de lei cifră de afaceri și un profit 9,58 de milioane de lei. Firma număra, în 2017, 502 de angajați.

Metro Systems Romania lucrează cu o echipă de profesioniști

27

28

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

IT pentru companii din 29 de țări. În România, compania deține două birouri, în București și în Brașov. Activă din 2004, investiție germană, Metro Systems Romania a avut, în 2017, o cifră de afaceri de 159,79 milioane de lei și un profit de 5,9 milioane de lei. Numărul mediu de angajați comunicat Ministerului de Finanțe a fost de 780.

BRINEL și-a început activitatea în anul 1991, în Cluj-Napoca, devenind unul din principalii integratori români de sisteme informatice. Soluțiile software, hardware și de comunicații precum și pachetele de servicii oferite asigură un portofoliu complet pus la dispoziția beneficiarilor săi. Compania cu acționariat românesc a avut afaceri de peste 159,22 de milioane de lei în 2017, un profit relativ constant raportat la anii precedenți – 5,33 milioane de lei, constanță dovedind și în ceea ce privește numărul de salariați -113.

Betfair Romania Development, înființată în 2017, în ClujNapoca, este divizia de software a celor de la Betfair. În 2015, Betfair și-a relocat cei 700 de angajați din Cluj-Napoca într-un spațiu nou de birouri, din clădirea The Office, situată în centrul orașului. În 2017, și Betfair a trecut granița celor 150 milioane de lei cifră de afaceri, ajungând la 159 de milioane de lei, o creștere de peste 25 % față de anul anteri-

Cea mai inovatoare industrie Potrivit unei cercetări publicată în iulie 2018, realizată de Institutul Național de Statistică (INS) pentru perioada 2014-2016, cel mai inovativ sector rămâne “Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei”. “Cea mai inovatoare activitate economică din sectorul serviciilor a fost activitatea de servicii în tehnologia informației 25,1%, urmată de activitatea de cercetare-dezvoltare 20,4%”, se precizează într-un comunicat de presă al INS.

or. La profitabilitate, compania a înregistrat, de asemenea, o ușoară creștere atingând 10,88 milioane de lei profit net.

Comdata Group România este o companie multinațională care asigură soluții de outsourcing în domeniul BPO/ CRM încă din 2006, iar astăzi este prezentă la nivel național în București, Craiova, Constanța, Pitești, Galați, Buzău și Brăila. Compania, cu sediul principal în Craiova, acoperă o paletă largă de servicii pentru clienți, printre care: customer care, contact center, help desk, telesales, servicii non-voice, recuperare de creanțe, suport tehnic. Compania activă în zona de prelucrare a datelor, administrare a paginilor web și activități conexe a obținut anul trecut 157 de milioane de lei cifră de afaceri și un profit de 12,55 milioane de lei. Pentru compania doljeană lucrau peste 2800 de salariați.

Inaugurat în 2005, Centrul de Dezvoltare al Amazon din Iași a fost prima facilitate C&D a Amazon din Estul Europei. Centrul joacă un rol major în industria tech a orașului, angajând experți pregătiți care inventează noi tehnologii în domenii precum cloud computing, securitate informațională, analiză de date, machine learning.

Din 2017, Amazon a deschis al doilea centru de dezvoltare în România, la București. Amazon Development Center Iași a raportat, în 2017, o cifră de afaceri de 155,6 milioane de lei, mai mare cu 10 milioane de euro decât în anul precedent, și a obținut o marjă de profit de aproape 6 %. Compania avea un număr de angajați de 846 la sfârșitul lui 2017.

Investiție britanică, cu o prezență în România din 2006, Misys International Financial Systems București și-a dublat anul trecut cifra de afaceri, trecând de 130 de milioane de lei. Compania a revenit în profit anul trecut, ajungând la 43,31 milioane de lei. Cifra salariaților a scăzut ușor însă, de la 568 în 2016 la 545 anul trecut.

Continuarea în pagina 42.

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

29

Pentru clienții companiei,

wenglor transformă viziunea industriei inteligente 4.0 în realitate wenglor a inaugurat, în Sibiu, o fabrică nouă, modernă pentru producția și dezvoltarea de senzori inteligenți, sisteme de prelucrare a imaginilor și scannere 2D/3D la începutul lunii iunie. Centrul foarte modern de producție și dezvoltare se întinde pe o suprafață de 4.000 m. Cu invenții de pionierat, cum ar fi senzorul reflex cu lumina roșie, întrerupătorul sanitar sau senzorul vision, wenglor a revoluționat tehnologia senzorilor timp de decenii. Astăzi, produsele sale, inteligente, interconectate și capabile să învețe sunt o componentă centrală a industriei automatizate din întreaga lume.

Compania internațională wenglor, prezentă în Sibiu încă din 2001, a inaugurat o a doua fabrică inteligentă pentru producția și dezvoltarea de senzori optoelectronici, inductivi, sisteme de prelucrare a imaginilor și scannere 2D/3D în orașul Sibiu, la începutul lunii iunie. Centrul foarte modern de producție și dezvoltare se întinde acum pe o suprafață de 4.000 m, practic dublându-și suprafața inițială.

“Proiectul extinderii din Sibiu nu a fost ușor, au existat provocări nenumărate, însă din nou am avut confirmarea că wenglor a investit în locul potrivit și în oameni competenți. Suprafața noii clădiri, cu peste 4000 mp utili și peste 2000 de mp de producție, asigură posibilitatea triplării capacității de producție în viitor. Cei 1000 de mp în plus de suprafață de birouri asigură extinderea departamentului de proiectare pentru următorii ani. Sălile de ședință și teleconferință dotate modern asigură optimizarea comunicării și eficientizarea proceselor decizionale. Spațiile generoase de vestiare, dușuri, sală de masaj, sală de mese, complet echipate sporesc confortul la locul de muncă. Terasa de aproape 300 de mp destinată pauzelor, cu priveliște asupra minunatului Sibiu, răsplătește angajații cu relaxare și sporește creativitatea” – a declarat

Directorul General wenglor România – Herbert Oprea.

La inaugurare au fost prezenți atât reprezentanți ai autorităților locale - primarul Astrid Fodor, cât și parteneri, colaboratori și clienți importanți. Totodată au fost prezenți și acționarii companiei, Rafael și Fabian Baur, cât și fondatorul wenglor, Dieter Baur, împreună cu familiile lor. Aceștia și-au exprimat mulțumirea și entuziasmul pentru modul în care acest proiect foarte important a fost finalizat.

“Noua noastră clădire, împreună cu primul modul, complet renovat, ambele dotate cu echipamente ultra-moderne, ne oferă posibilitatea de a fi și mai eficienți în viitor.

Managerii noștri din Sibiu, împreună cu echipele lor bine pregătite, au performat incredibil în ultimii 16 ani și sunt sigur că sunt cu toții conștienți de răspunderea și de provocările pe care le aduc anii ce urmează și că vor fi exemplari ca și până acum. wenglor, în special prin sucursala noastră din Sibiu, este pregătită pentru viitor!”, a declarat, cu ocazia inaugurării, acționarul companiei, Rafael Baur.

Noul centru de producție, dacă este privit de afară, reprezintă o clădire cu o arhitectură modernă, în timp ce în interior poartă semnătura unei întreprinderi globale, orientate spre creștere.

30

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Astfel, noul centru de producție wenglor are toate caracteristicile unei fabrici moderne, inteligente. În această clădire nouă cu două etaje, 300 de angajați calificați, incluzând ingineri, programatori, personal de producție și mulți alții vor asigura cea mai bună calitate posibilă a produselor, în fiecare zi, la stațiile de lucru optimizate ergonomic.

Ce face wenglor?

Face industria inteligentă wenglor este o companie internațională, lider în dezvoltarea și fabricarea de senzori inteligenți, sisteme de prelucrare a imaginilor și tehnică de siguranță. Cu invenții de pionierat, cum ar fi senzorul reflex cu lumina roșie, întrerupătorul sanitar sau senzorul vision, compania a revoluționat tehnologia senzorilor timp de decenii. Astăzi, produsele sale, inteligente, interconectate și capabile să învețe sunt o componentă centrală a industriei automatizate din întreaga lume. Portofoliul inovator și performant al companiei transformă viziunea industriei 4.0 în realitate pentru clienții wenglor.

Senzori optoelectronici Ca lider mondial în tehnologia senzorilor optoelectronici, produsele sale sunt de neegalat în ceea ce privește calitatea, precizia și performanța. Această gama vastă cuprinde atât senzori laser, senzori cu lumina roșie, dar și senzori cu lumina albastră sau infraroșu.

De mai bine de 30 de ani, wenglor oferă produse apreciate de

“Proiectul extinderii din Sibiu nu a fost ușor, au existat provocări nenumărate, însă din nou am avut confirmarea că wenglor a investit în locul potrivit și în oameni competenți. Suprafața noii clădiri, cu peste 4000 mp utili și peste 2000 de mp de producție, asigură posibilitatea triplării capacității de producție în viitor.

Cei 1000 de mp în plus de suprafață de birouri asigură extinderea departamentului de proiectare pentru următorii ani. Sălile de ședință și teleconferință dotate modern asigură optimizarea comunicării și eficientizarea proceselor decizionale. Spațiile generoase de vestiare, dușuri, sală de masaj, sală de mese, complet echipate sporesc confortul la locul de muncă. Terasa de aproape 300 de mp destinată pauzelor, cu priveliște asupra minunatului Sibiu, răsplătește angajații cu relaxare și sporește creativitatea” – a declarat Directorul General wenglor România – Herbert Oprea. către companiile medii cât și de mari companii multinaționale.

Pe lângă senzorii optoelectronici și cei inductivi, în gama sa de produse găsim și senzori ultrasonici, senzori de curgere, sisteme vision, cititoare de coduri de bare, scannere 2D/3D și bariere de siguranță. Scopul său este să furmizeze clienților soluții inovatoare de înaltă calitate – în permanență pe întreg mapamondul.

Drept urmare, companii renumite din domeniile automotive, food&beverage, industriile farmaceutică sau constructoare de mașini îi acordă wenglor încrederea lor în gama sa atractivă de produse. Companii producătoare de role conveioare sau care activează în industria prelucrării lemnului, electronică, a plasticului sau chiar industria textilă și cea a ambalajelor de împachetat fac față provocărilor complexe cu ajutorul produselor wenglor.

wenglor electronic innovation lito SCS Str. Caprioarelor Nr.4 550089 Sibiu ROMANIA Phone +40 (0)269 2077-00 Fax +40 (0)269 2077-88 info.ro(at)wenglor.com www.wenglor.com

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

31

iTech Transilvania Cluster by ARIES T

Let’s work together! For the best IT community!

ARIES (Asociaţia Română pentru Industria de Electronică şi Software) a fost remarcată de-a lungul anilor datorită rezultatelor obţinute în urma sprijinirii sectorului IT şi este considerată cea mai mare şi mai influentă organizaţie a industriei IT&C. În momentul de faţă, ARIES are în componenţă peste 250 de membri din mediul public, privat, instituţii de învăţământ şi centre de cercetare. Prin filialele sale din București, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Brașov şi Iași şi-a demonstrat rolul de catalizator şi multiplicator în promovarea digitalizării la nivel naţional, precum şi în promovarea membrilor, dar şi a capacităţii lor de inovare şi dezvoltare, la nivel naţional si internaţional.

Filiala Transilvania a ARIES cu sediul în Cluj-Napoca are în componenţă 85 de membri, precum: companii, reprezentanţi ai administraţiei publice locale, universităţi, institute de cercetare, instituţii catalizator şi alte organizaţii interesate de inovare, internaţionalizare, schimb de bune practice ş.a.

ARIES Transilvania (ARIES T) are legături strânse cu cei mai importanţi actori ai ecosistemului regional: comunităţi de start up-uri, autorităţi publice locale, universităţi, clustere şi alte asociaţii din diverse domenii de activitate. Acest lucru a fost posibil prin colaborările derulate de-a lungul timpului cu parteneri din sectorul public (administraţie publică, universităţi) și privat, pentru a putea pune Clujul şi Transilvania pe harta digitalizării prin crearea primului Digital Innovation Hub din regiune, dar şi prin colaborările cu Comisia Europeană care a observat potenţialul tehnologic al regiunii noastre.

Unul dintre cele mai importante rezultate al eforturilor întreprinse de asociaţie în ultimii ani îl constituie obţinerea statutului de oraş gazdă pentru Cluj, al conferinţei Open Innovation 2.0, 2017. Aceasta s-a derulat sub coordonarea DG CONNECT Comisia Europeană, alături de Primăria Cluj-Napoca şi alţi actori relevanţi. Conferinţa a reunit peste 500 de participanţi specialişti în domeniul inovării, clustere din toate domeniile de activitate, companii din toată Europa, precum şi alte entităţi interesate de această temă. Conferin-

ţa a fost precedată de o serie de evenimente care au avut ca scop dezvoltarea şi încurajarea inovării şi a noilor metode de colaborare între organizaţii trans-sectoriale, susţinând astfel dezvoltarea ecosistemului inovativ regional.

Un eveniment semnificativ pentru Cluj din cadrul conferinţei a fost gala de premiere Luminary Awards, în cadrul căruia municipalitatea a primit premiul pentru inovare, iar directorul executiv al asociaţiei, Bianca Muntean a primit premiul de Young innovation Bridger and Curator.

Impactul relevant şi, totodată, benefic al acestui eveniment a fost implicarea directă a cetăţenilor şi oportunitatea oferită acestora de a sesiza şi semnala provocările din comunitate, dar şi de a contribui cu idei şi soluţii. Prin implicarea tuturor actorilor – organizaţii publice, companii private, non-profit, universităţi, cetăţeni, alţi actori relevanţi, am reuşit să demonstrăm cu adevărat modul în care modelul Cvadruplu Helix funcţionează în procesul de inovare şi poate sprijini dezvoltarea sustenabilă a unei comunităţi.

Activităţile şi proiectele ARIES Transilvania au ca scop susţinerea eficienţei şi inovării tehnologice în rândul companiilor membre şi promovarea digitalizării sectoarelor non-IT, fiind astfel un facilitator în crearea de noi sinergii între diferite domenii de activitate. În general, iniţiativele derulate de ARIES T sunt posibile, în

32

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

primul rând, datorită coagulării actorilor relevanti şi devin relevante datorită identificării de servicii, oportunităţi şi parteneriate care deservesc nevoile curente ale actorilor din comunitate: companii, universităţi, administraţie publică.

Toate aceste iniţiative au avut ca şi obiectiv amplificarea efectelor digitalizării, dezvoltând proiecte user-friendly şi adaptabile la nevoile regiunii de Nord-Vest.

Una din priorităţile asociaţiei o constituie întărirea şi dezvoltarea antreprenoriatului şi inovării, ca şi argumente pentru dezvoltarea economică a oraşului şi regiunii. Spre exemplu, unul dintre proiectele curente are ca scop oferirea de cursuri gratuite (formator, cursuri de management, leadership, antreprenoriat, inteligenţă emoţională etc.) pentru angajaţii din companiile de IT & C şi industrii creative, pentru a-i pregăti pentru o piaţă globală extrem de competitivă. Iniţiativa a început după discuţiile avute cu membri din cluster şi asociaţie care au recunoscut că există anumite provocări cu care se întâlnesc atunci când vine vorba de resursa umană şi pregătirea acesteia. O dificultate constă în numărul prea mic al angajaților, comparativ cu cererea dar şi că cea mai mare parte a angajaților știu să facă câte puțin din toate. Contextul dat a creat necesitatea pregătirii intense a angajaților, fiind nevoie de investiții susținute în training-ul oamenilor pentru a-i aduce la nivelul necesar, investiții continue și în creștere de la an la an – lucru la care ARIES T şi clusterul iTech Transilvania răspunde prin training-urile oferite, prin oportunităţile pe care le prezintă şi colaborările încheiate.

iTech Transilvania Cluster

by ARIES T Clusterul iTech Transilvania care aniversează 5 ani de la lansare a cunoscut o dezvoltare accentuată a activităţilor pentru sprijinirea inovării în Cluj şi în zona Transilvania, fiind unul

dintre cele mai puternice clustere de IT din ţară, datorită polului de atracţie care este Cluj.

ARIES T şi iTech Transilvania îşi derulează toate programele şi proiectele atât la nivel intern, prin oferirea de servicii pentru membrii săi, dar şi prin externalizarea şi promovarea serviciilor şi competenţelor membrilor cu scopul dezvoltării de noi parteneriate pe alte pieţe, căutarea de oportunităţi de finanţare şi dezvoltare, crearea de colaborări pentru misiuni economice şi susţinerea membrilor pe piaţă. iTech Transilvania şi-a început activitatea ca şi un cluster de formare a resurselor umane în domeniul tehnologiilor avansate, iar între timp şi-a extins activitatea oferind servicii suport pentru inovare, internaţionalizare şi facilitarea proiectelor colaborative în interior între membrii săi, precum si între membrii săi şi alte firme sau organizaţii din ţară şi străinătate.

Clusterul are în componenţă 85 de entitati, din care 79 IMMuri din domeniul serviciilor de înaltă tehnologie, două universităţi din Cluj, două administraţii publice locale, un institut de cercetare, un institut de învăţământ şi două entităţi catalizator.

Cele 79 de companii membre ale clusterului iTech Transilvania au împreună peste 5.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 200 milioane de euro.

Prin intermediul companiilor membre, se furnizează servicii în următoarele domenii: - Automotive & Aviație - Consultanță - Banking & Finance - Asigurări - Farmaceutic - Communication & Media - Automatizări pentru casă și birou - Observarea Pămânului - Energie - Sănatate şi asistenţă socială -Soluții pentru Orașe Inteligente (Parcări) - Servicii suport - IT Hardware/ IT Cloud - Media - Divertisment - Servicii financiare - Construcții - Logistică - Educație - eGuvernare - Producție - eHealth - Utilități - eTourism - Vânzări și distribuție - Telecomunicații -Comunicare & Media Clusterul iTech Transilvania are protocoale de colaborare şi parteneriate cu toate clusterele din regiune, alcătuind cu acestea Consorțiul Clusterelor din regiunea de Nord-Vest (AgroTransilvania Cluster, Cluster Mobilier Transilvan, Transylvania LifeStyle Cluster, Gusturi Transilvane, TRECCluster Transnațional în domeniul Energiei Regenerabile, Clusterul de Industrii Creative şi Clusterul de Turism Transilvan), pe care îl coordonează pe perioada 2018-2019.

Sub coordonarea iTech Transilvania Cluster, Consorţiul a organizat, în perioada 16-18 mai 2018, cea de-a patra ediţie a Conferinţei Internaţionale a Clusterelor, „EU-Asia Gateway

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

2018”, care a reunit peste 300 de participanţi, asigurând o strânsă legătură a parteneriatelor strategice dintre structurile reprezentative și regiunile reprezentante pentru cele două continente.

Mai mult decât atât, clusterul are parteneriate internaţionale cu clusterele de IT&C și din alte domenii de activitate, dintre care putem aminti: Balkan Cluster Network (Serbia), Aerospace Valley Cluster (France), IT Cluster Circle (Serbia) etc.

Printre cele mai relevante proiecte în desfășurare, putem aminti: 1. Transilvania Digitală Inovativă – Model de Excelenţă prin Formare Proiectul contribuie la creşterea numărului de angajaţi care beneficiază de practici şi metode care ajută la creşterea calităţii muncii şi la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, promovând, în acelaşi timp, o dezvoltare profesională şi sustenabilă a forţei de muncă.

Prin acest proiect este promovată cultura antreprenorială, importanța formării profesionale şi dezvoltarea de competenţe specifice pentru persoanele care asigură managementul strategic al întreprinderilor şi managementul resurselor umane, pentru a putea creşte nivelul de adaptare al întreprinderilor şi angajaţilor la noile trenduri în tehnologie în scopul creşterii competitivităţii.

2. Learn2Do4Entrepreneurship – Partener StartUp Proiectul este derulat de trei dintre cele mai puternice clustere clujene – mobilă, agricultură, itech. Scopul proiectului constă în dezvoltarea competenţelor antreprenoriale şi susţinerea iniţiativelor de afaceri prin promovarea culturii antreprenoriale în regiunea Nord-Vest, asigurarea accesului la activităţi integrate de consiliere, sprijin pentru iniţierea afacerilor, asistenţă, mentoring şi prin formare profesională.

3. ROCK-Regenerarea şi Optimizarea Moștenirii Culturale în Orașe Creative şi Bazate pe Acumulare de Cunoștințe ROCK dezvoltă un sistem de abordare inovativ, colaborativ și circulant pentru refolosirea, regenerarea și adaptarea centrelor istorice din orașe. Implementând un repertoriu de regenerare a istoriei și moștenirilor culturale, ROCK testează replicabilitatea abordărilor spațiale și a modelelor de succes, adresându-se nevoilor specifice ale centrelor istorice. ROCK este un proiect finanțat prin Horizon 2020.

ROCK se concentrează asupra orașelor cu centre istorice ca fiind niște laboratoare extraordinare care demonstrează modul în care moștenirea istorică poate fi un motor pentru regenerare, dezvoltare sustenabilă și pentru creșterea economică a orașului.

Scopul proiectului ROCK este de a susține transformarea centrelor istorice afectate de trecerea timpului, conflictele sociale și calitatea scăzută a vieții într-un mediu creativ și sustenabil prin împărtășirea de procese economice, sociale și de sustenabilitate, între generații.

4. InnoCap Transylvania InnoCap Transylvania are ca scop întărirea potenţialului de inovare a IMM-urilor, pentru macro-regiunea 1 din Transilvania, România, pentru a putea controla zonele cheie de intervenţie pentru o dezvoltare sustenabilă.

Prin intermediul proiectului oferim consultanţă şi audit în inovare pentru a putea creşte performanţa şi nivelul de competitivitate al IMM-urilor din macro-regiunea Transilvania.

Scopul final al proiectului este de a obţine rezultate vizibile şi relevante în termeni de cunoştinţe acumulate, experienţă, abordări practice şi exemple de bune practici despre modelele de succes pentru îmbunătăţirea managementului inovării.

Rezultatele trebuie să contribuie la crearea premiselor favorabile pentru dezvoltarea sinergiilor inovative la nivel naţional şi european, în zone cheie ale specializării smart (ITC, energie şi mediu, bio-tehnologie, eco-tehnologii etc.).

Ambiţia acestui proiect este de a aduce o contribuţie relevantă în setarea unui proces personalizat de inovare (în termeni de abordare) pentru IMM-urile din macro-regiunea Transilvania, Romania, bazat pe exemplele de bune practici în managementul inovării de la nivel european, dar adaptate în contextul local al mediului de afaceri, gradul de maturitate al IMM-urilor, domeniile de activitate şi portofoliile de produse şi servicii.

5. Enterprise Europe Network – Bisnet Transilvania În cadrul acestui proiect, ARIES Transilvania susține companiile inovative din regiunea de Nord-Vest prin furnizarea de servicii specifice: cereri și oferte de tehnologie, realizare de transfer tehnologic, participare la evenimente de matchmaking și brokeraj, precum și alte servicii suport.

Enterprise Europe Network este cea mai largă reţea din Europa care oferă servicii de informare şi consultanţă pentru întreprinderi. Acestea sunt disponibile societăţilor comerciale de orice dimensiune, indiferent dacă acestea desfăşoară activităţi de producţie sau oferă servicii, deşi sunt orientate, în primul rând, către IMM-uri, institute de cercetare, universităţi, centre tehnologice, agenţii de dezvoltare a afacerilor si inovării.

Proiectul îşi propune crearea unei reţele suport pentru afaceri şi inovare în regiunile de dezvoltare Nord-Vest şi Centru.

Consorţiul format din şapte membri oferă, prin specialiştii săi, informaţii, feedback, cooperare în afaceri şi servicii de internaţionalizare, inovare, servicii de transfer tehnologic, servicii de susţinere a participării IMM-urilor la Programul Horizon 2020.

Atât la nivelul clusterului cât şi la nivelul asociaţiei, viziunea este de a continua eforturile în sprijinirea inovării şi a coagulării eforturilor întreprinse la nivel local şi regional, creşterea calităţii resursei umane, introducerea celor mai noi concepte în activităţile economice şi în administraţia publică – digitalizare, smart city, generarea de avantaje competitive în context global, la nivelul regiunii noastre.

Suntem în continuă căutare de găsire de noi oportunităţi care pot pune în valoare calitatea resursei umane, atuurile, creativitate autohtonă şi autenticitatea comunităţii.

33

34

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Rectorul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, prof. univ. dr. Adrian-Liviu Ivan:

„Am convingerea fermă că asigurarea unui nivel cât mai ridicat al culturii de securitate reprezintă cheia gestionării riscurilor de natură cibernetică”

Atacurile cu impact semnificativ asupra majorităţii populaţiei sunt cele motivate de obţinerea unor câştiguri financiare, respectiv ransomware sau aplicaţii malware de tip troian care vizează sistemul bancar, subliniază rectorul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, prof. univ. dr. Adrian-Liviu Ivan, în interviul pe care ni l-a acordat în perspectiva Congresului de Cybersecurity. Cele mai multe dintre acestea pot fi prevenite prin aplicarea şi respectarea, de către utilizatori, a unui set minim de politici de securitate şi bune practici, pentru protejarea datelor, informaţiilor, infrastructurilor şi resurselor organizaţiei sau ale utilizatorului individual, a mai precizat acesta.

Securitatea cibernetică privește întregul spectru economic al țării, fie că vorbim de infrastructura informatică guvernamentală sau de cea utilizată de companiile private. Care credeți că sunt principalele riscuri și vulnerabilități cu care se confruntă operatorii economici din acest punct de vedere? În consonanţă cu evoluţiile societăţii informaţionale, amenințarea cibernetică la adresa ţării noastre a cunos-

cut o dezvoltare accelerată, atât din punctul de vedere al complexității tehnologice, cât şi în ceea ce priveşte numărul de atacuri şi diversitatea ţintelor vizate (instituţii guvernamentale şi operatori economici din sectorul public sau privat).

Cele mai multe dintre atacurile la adresa infrastructurilor cibernetice utilizate de operatorii economici (ransomware, aplicaţii malware de tip troian care vizează sistemul

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

bancar etc.) se circumscriu criminalităţii cibernetice şi vizează exfiltrarea, distrugerea, indisponibilizarea sau afectarea activităţii curente a acestora, fiind motivate, în principal, de obţinerea unor câştiguri financiare.

Ca un element definitoriu pentru amploarea acestui fenomen, prejudiciul generat de acţiunile specifice criminalităţii cibernetice a crescut constant la nivel mondial: dacă în 2011 era estimat la 400 mld. USD, în 2015 a ajuns la 3 bln.

USD, iar pentru 2021 se estimează un nivel de 6 bln. USD. Factorii care favorizează semnificativ dimensiunile acestui fenomen vizează, în primul rând, persistenţa unor deficienţe de ordin tehnologic sau procedural în gestionarea infrastructurilor IT&C. Cu toate acestea, resursa umană reprezintă principalul factor de risc în ceea ce priveşte securitatea cibernetică a oricărei organizaţii (indiferent de sectorul în care activează aceasta – guvernamental sau privat), şi aici mă refer în special la lipsa sau insuficiența personalului de specialitate sau la nivelul scăzut de expertiză al angajaţilor din sectorul IT&C. Din punctul meu de vedere, cea mai mare vulnerabilitate rezidă în neconștientizarea sau tratarea cu superficialitate a pericolului asociat acestei categorii de ameninţări – atitudine care survine pe fondul dezinteresului sau al lipsei de pregătire în domeniu a responsabililor cu implementarea unor soluţii minime de securitate, cu alte cuvinte: lipsa de educație în domeniul securităţii cibernetice.

Am convingerea fermă că asigurarea unui nivel cât mai ridicat al culturii de securitate reprezintă cheia gestionării riscurilor de natură cibernetică şi trebuie să constituie o preocupare majoră a tuturor actorilor implicaţi, de la mediul guvernamental, la operatori economici.

Globalizarea economică și, ca atare, interconectarea fluxurilor comerciale și de capital face ca un atac cibernetic să genereze, instantaneu, prejudicii economice pe aceste circuite și să afecteze activitățile economice oriunde au loc acestea. Credeți că România, în particular instituțiile specializate, este/sunt pregătită/pregătite să prevină sau să facă față acestor operațiuni de criminalitate informatică?

Având în vedere că securitatea în mediul virtual este un domeniu relativ nou pentru ţara noastră, în prezent ne confruntăm cu o serie de provocări pe această dimensiune care nu sunt încă percepute şi interiorizate la adevărata lor intensitate. La această situaţie contribuie şi cadrul legislativ deficitar. Aspectul este cel puţin problematic, în contextul în care România este o ţintă explicită a atacatorilor aflaţi în spatele infrastructurilor specifice.

Atacurile cu impact semnificativ asupra majorităţii populaţiei sunt cele motivate de obţinerea unor câştiguri financiare, respectiv ransomware sau aplicaţii malware de tip troian care vizează sistemul bancar. Cele mai multe dintre acestea pot fi prevenite prin aplicarea şi respectarea, de către utilizatori, a unui set minim de politici de securitate şi bune practici, pentru protejarea datelor, informaţiilor, infrastructurilor şi resurselor organizaţiei sau ale utilizatorului individual.

Desigur, nu suntem singurul stat care întâmpină dificultăţi în domeniul securităţii informatice. Spre exemplu, implementarea Pieţei Unice Digitale la nivel UE, deşi aduce numeroase avantaje comunităţii europene, se prefigurează, în acelaşi timp, ca o provocare pentru statele membre, inclusiv România, în ceea ce priveşte securitatea cibernetică a sistemelor sau a reţelelor destinate serviciilor digitale pentru consumatori şi mediul de business.

Instituția pe care o reprezentați a lansat un master de cercetare destinat și mediului de business ce vizează și

dezvoltarea culturii de intelligence. Care este feedbackul? Ce ar mai trebui făcut pentru sensibilizarea publicului din zona de afaceri cu privire la amenințările provenite din spațiul cibernetic și necesitatea asigurării protecției rețelelor informatice?

Feedback-ul receptat confirmă oportunitatea şi utilitatea demersului. Iniţiativa ANIMV survine în contextul interesului în creştere al actorilor din mediul de business pentru creşterea rezilienţei în raport cu multiplicarea şi diversificarea spectrului de ameninţări din spaţiul cibernetic.

Din punctul de vedere al finalităţii urmărite, această iniţiativă nu este singulară la nivelul instituţiei noastre. Prin Centrul Naţional Cyberint, SRI derulează constant campanii de creştere a gradului de conştientizare a societății civile și a factorilor de decizie cu privire la amenințările cibernetice. Obiectivele avute în vedere prin astfel de demersuri vizează înţelegerea principalilor factori de risc, înţelegerea tiparului acțional al actorilor care urmăresc, în general, exploatarea vulnerabilităţilor sistemelor şi reţelelor şi creşterea gradului de reziliență cibernetică.

De asemenea, avem plăcerea de a-i informa pe cititorii dumneavoastră că pe web site-ul Serviciului poate fi consultat Ghidul de bune practici pentru securitate cibernetică, care oferă publicului interesat informaţii utile referitoare la modul în care infrastructurile cibernetice, atât cele individuale cât şi cele aparţinând organizaţiilor publice ori private, pot fi afectate de acţiuni ostile. În plus, şi acest aspect este poate mai important, sunt furnizate recomandări pentru prevenirea unor potenţiale agresiuni sau incidente şi minimizarea prejudiciilor în situaţia producerii unor evenimente de acest tip. Deşi nu se doreşte un ghid absolut împotriva ameninţărilor cibernetice, documentul poate contribui la crearea unor reflexe în ce priveşte securitatea informaţiei, într-un mediu digital caracterizat printr-o continuă transformare şi dezvoltare. În aceeaşi ordine de preocupări, SRI a publicat tot pe website-ul instituţiei un Buletin dedicat creşterii nivelului de cunoaştere şi conştientizare a marelui public în legătură cu tipologia ameninţărilor specifice şi tendinţele prefigurate în domeniu. Spre exemplu, şi prin aceasta adresăm o nouă invitaţie la studiu celor interesaţi, primul număr al Buletinului tratează subiecte incitante precum „Ameninţarea cibernetică – context şi actori”, „Actori statali”, „Cyber-crime” sau „Internet of Things”.

Un cadru ofertant şi productiv din perspectiva iniţiativelor Serviciului de dezvoltare a culturii de securitate cibernetică îl reprezintă şi conferința „Parteneriatul româno-american în domeniul securității cibernetice – Perspective și tendințe”, organizată în luna octombrie 2017. Evenimentul a reunit experți în securitate cibernetică, reprezentanți ai instituțiilor din cadrul Sistemului naţional de protecţie a infrastructurilor IT&C de interes naţional împotriva ameninţărilor provenite din spaţiul cibernetic, dar şi ai unor entităţi private şi companii naționale, mediului bancar şi academic. Dat fiind succesul înregistrat şi feedback-ul pozitiv oferit de companiile americane şi româneşti din domeniul IT participante la conferinţă, în luna octombrie a acestui an este prevăzută organizarea celei de-a doua ediții a acestui eveniment.

După cum se poate remarca, Serviciul abordează pe multiple „fronturi” problema conştientizării mediului instituţional, inclusiv a celui din sfera privată sau de afaceri, în legătură cu ameninţările cibernetice şi măsurile de prevenire recomandabile. În perspectivă, acest gen de preocupări vor continua şi, sperăm, vor cunoaşte nu doar o diversificare continuă, dar şi un proces de customizare şi targetare în funcţie de utilizatori, desigur şi în funcţie de reacţiile receptate. Riscurile asociate mediului virtual, în continuă creştere, ne obligă, practic, la o conduită pro-

35

36

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Rectorul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” a absolvit în anul 1994 cursurile Facultăţii de Istorie şi Filosofie, șef de promoție, iar în perioada 1994 – 1995 a urmat programul de studii aprofundate Istorie Contemporană şi Relaţii Internaţionale din cadrul aceleiaşi facultăţi, a Universității Babeş-Bolyai Cluj-Napoca (UBB). În intervalul 1995 – 1999 a urmat cursurile Institutului European al Universităţii din Geneva, iar în anul 2003 a obţinut titlul de doctor în Relaţii internaţionale la UBB cu teza cu titlul Stat, majoritate şi minoritate naţională în România (1919-1930).

Cazul maghiarilor şi germanilor din Transilvania, 2003.

De-a lungul carierei, a desfăşurat activități didactice multiple, colaborând cu universități de prestigiu din România și din străinătate. A fost profesor universitar în cadrul UBB (din 2008), profesor asociat în cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi şi Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, precum și în Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” București (2016 – 2017). De asemenea, a fost profesor invitat în cadrul International University, Institute for European Studies, A Centre for Excellency-Gorizia, Trieste (Italia), Universitatea Roma Tre (Italia), Universitatea Louvain-la-Neuve (Belgia), Le Largotec-Universite Paris Est Creteil Val de Marne, Paris (Franța).

A ocupat numeroase poziţii de conducere şi funcţii administrative în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai ClujNapoca, precum cele de director al Departamentului de

Studii Internaționale și Istorie Contemporană din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie, director al Catedrei „Jean Monnet” Guvernanţă şi Politici europene și director al Centrului ”Altiero Spinelli” de Studiere a Organizării Europene. De asemenea, a deţinut funcţia de preşedinte al Comisiei Științe sociale, politice și ale comunicării din cadrul ARACIS şi pe cea de vicepreşedinte al Asociației Române de Relații Internaționale și Studii Europene. Este membru al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), vicepreşedinte al Comisiei de Sociologie, Științe politice şi Administrative.

Este autorul a numeroase cărţi, articole și lucrări de specialitate în domeniile Relaţii internaţionale, Studii de securitate, Minorităţi naţionale şi etnice în relaţiile internaţionale, Analiza politicilor de securitate, Guvernanţă europeană şi internaţională, fiind de asemenea cooptat în colectivele editoriale ale unor publicaţii de specialitate.

Recunoaşterea activităţii academice este demonstrată de premii și distincții obţinute de-a lungul carierei, între acestea numărându-se și premiul „Dimitrie Gusti”, al Academiei Române (2013), premiul „Cercetării științifice” al UBB (2011), Diplomă de excelență din partea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) – premiu național (2008).

Limbi străine: franceză și engleză.

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

activă, iar măsurile de securitate trebuie să ţină pasul cu nivelul de complexitate al noilor tehnologii.

Credeți că vom putea vorbi despre transfer de expertiză dinspre instituția dvs. spre mediul de business? Ne referim, bineînțeles, la protejarea intereselor economice ale companiilor, capitalului românesc?

Un prim nivel al procesului prin care SRI acţionează pentru creşterea nivelului de conştientizare a reprezentanţilor mediului de afaceri asupra pericolului şi prejudiciilor pe care ameninţările cibernetice le pot genera transpare, în parte, din tipurile de demersuri specificate în răspunsul la întrebarea precedentă.

Pe de altă parte, activitatea Serviciului pe dimensiunea „transferului de expertiză” instituţională către sistemul instituţional, inclusiv a mediului de afaceri, nu se limitează la diseminarea Ghidului de bune practici privind creşterea nivelului de securitate cibernetică. SRI acordă sistematic consultanţă în procesul de consolidare a politicilor de securitate în cadrul Sistemului naţional de protecţie a infrastructurilor IT&C de interes naţional împotriva ameninţărilor provenite din spaţiul cibernetic.

La modul simplu, securitatea economică a unui stat rezidă în asigurarea cadrului optim și legal de desfășurare a activităților economice, indiferent de natura acestora.

Asistăm la balansări economice determinate de interesele și ingerințele unor state sau ale unor entități nonstatale ori de perturbări globale ale fluxurilor financiare, cu origini aparent difuze. Cum credeți că ar trebui să se poziționeze țara noastră în acest hățiș geopolitic?

Ce ar trebui să știe investitorii/antreprenorii, oamenii de afaceri în general?

Securitatea economică a statului este un concept complex care presupune asigurarea, în mod separat, a unui grad adecvat de securitate fiecăruia din componentele constitutive (fie că este vorba de sectorul industrial, bancar etc.).

De asemenea, trebuie remarcat faptul că schimbările constante care au loc la nivel mondial, în sfera politică, economică, socială sau militară, tind să modifice natura și conținutul amenințărilor la adresa securității economice, impunând, din această perspectivă, adaptări subsecvente ale politicilor securitare la nivel statal.

Având în vedere interdependenţa tot mai accentuată dintre fluxurile economice la nivel internaţional, devine imperativă continuarea eforturilor de racordare la politicile partenerilor noştri de la nivel comunitar, pentru a putea dezvolta un climat economic stabil la nivel regional şi, implicit, la nivel naţional. În acest context, în care pericolele nu mai îmbracă forme

tradiţionale, iar factorii generatori nu pot fi întotdeauna identificaţi, este necesar să dezvoltăm, în primul rând, mecanisme interne eficiente de gestionare a provocărilor, în particular la nivel normativ.

Domnule profesor, sunteți un expert în construcția europeană și geopolitică, autor al mai multor lucrări în această materie. Care sunt perspectivele europene ale dezvoltării economice, având în vedere tendințele centrifuge din UE (vezi BREXIT), influența tot mai mare a capitalului non-european, interesele și obiectivele geostrategice ale marilor puteri economice?

Europa şi proiectul european au traversat în ultima perioadă o etapă dificilă, cu provocări tot mai diverse, care își au originea atât în interiorul granițelor Uniunii, cât şi în afara lor. Dincolo de alţi factori care ţin de realităţile interne ale fiecărui stat membru, aspectele problematice de ordin economic au favorizat menţinerea decalajelor de dezvoltare la nivelul UE, concomitent cu pătrunderea tot mai accentuată a capitalului non-european, în special prin investiţii în sectoare cheie.

Un exemplu edificator pentru eforturile naţionale în direcţia construcţiei coeziunii regionale o reprezintă Inițiativa celor Trei Mări, o platformă de dialog între 12 state europene ‒ din spaţiul geografic cuprins între mările Adriatică, Baltică şi Neagră ‒ care doresc o mai bună cooperare şi interconectare a economiilor lor. În septembrie anul acesta, România va găzdui Summit-ul acestei Iniţiative şi îmi exprim speranţa că momentul va fi fructificat pentru realizarea de paşi concreţi pentru iniţierea unor proiecte de cooperare în domenii precum: energie, transporturi sau telecomunicaţii.

O altă oportunitate de creştere a interconectivităţii economice o reprezintă Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). Cu acest prilej, doresc să amintesc că, la 1 noiembrie 2018, ţara noastră va prelua, pentru un an, Președinția SUERD. Acest mandat coincide cu o altă etapă importantă pentru România în parcursul european, respectiv preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2019. Responsabilităţile, dar şi oportunităţile pentru ţara noastră sunt cu atât mai semnificative, cu cât anul viitor va marca încheierea procesului BREXIT şi negocierea viitorului buget multianual al Uniunii post-2020.

Aşadar, sunt întrunite toate condiţiile ca România să aibă o contribuţie activă la procesul de reflecție privind viitorul UE şi la atingerea unui consens care să asigure prosperitatea tuturor cetățenilor, prin diminuarea decalajelor de dezvoltare economică între statele membre.

37

38

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

The sum of all fears, variant 2018: when CEOs’ lack of digital culture opens all gates to hackers.

By Laurent Chrzanovski

For movie lovers, Phil Robinson’s 2002 adaptation of Tom Clancy’s 1991 novel, The sum of all fears, remains a must-see masterpiece. Starring Ben Affleck as Clancy’s „mythic” CIA agent Jack Ryan achieving to avoid at the last minute a 3rd World War between the USA and Russia, it shows well how insider threats, lack of trust, mistakes, inappropriate decisions, obsolete strategies and wrong intel could lead to the worse disaster when a major crisis strikes the system.

We recalled the crisis imagined by Clancy, as we lived personally two historical events which could have been catastrophically managed. The first one was the Russian 2nd putsch attempt in 1993. If we stayed home October 2nd and 3rd, when gunfights around the parliament and the TV tower made up to 2000 casualties, the very day of the Parliament’s assault, October 4th, we have been able to take the subway and go to work at the Historical Museum, located on the Red Square! Our father being then deputy Ambassador of Switzerland, our flat was located in one of the enormous buildings made by Soviet Union to host Western diplomats, right next to one of the most strategic points of Moscow: the „3 stations” square, where you can find both the 3 most crowded Railway Stations (Yaroslawsky, Kazansky and Leningradsky) and the most crowded subway station, „Komsomolskaya”. In a period where daily security and political power were at their worse, the impressive security system and its perfectly oiled organization let us absolutely wordless. Besides snipers on the station’s roofs, tanks and armored vehicles belonging respectively to the Kantemrovskaya and to the Tamanski elite divisions, the square and the accesses of the subway had multiple check-points run by ordinary militians (policemen), guns in their holsters, under strict orders of elite units of the Alpha groups and other Spetsnaz special forces. Check points were fluid, elite troops self-control helping greatly to calm down the visible nervousness of the policemen, and trains ran, as usual, every 50 seconds. At no time, Tom Clancy’s scenario, as during the 1st putsch (1991) would have been possible, the vertical of power of all military and intelligence forces being secured and loyal to both Presidents despite their extreme unpopularity within the whole military and „deep state”.

The second historical moment we lived was in Amman, when the Al Qaeda bombs exploded right during an archaeological congress we co-directed, on November 9th, 2005. After a day of curfew, we went to visit with our car several places out of the capital. Not a single

sign of nervousness in all the military check-points we crossed each five kilometers. Only one soldier, in the background, had his finger on the trigger, the commanders and the other ones not.

Those two events show well that if the core of the security system (here the State one) is humanly prepared to face the worse, i.e. an insider enemy, as in Russia, or an outsider enemy, like in Jordan, there is no place for panic or nervousness, hence no chance for chaos.

This long „non-cyber” parenthesis was necessary as our digital world is mainly vulnerable because of its weakest link, the human, and by the consequences of wrong management and decisions taken by administration boards as well as CEOs. In this sense, in many European countries, mostly the „latin” ones (Italy, France, Romania, Spain, Portugal), 2018 is the worse year for cyber-resilience strengthening since decades. Sadly, it is a consequence of a poorly explained and poorly understood adaptation of businesses to the new EU directive on private data protection (GDPR). This rule obliged companies to invest massively, their boards being terrified by the perspective of being found guilty of a leak and fined 4 % of their yearly turnover.

The consequences of taking the data protection outside of a complete global resilience and security system strategy, due to a total lack of security culture at all levels of business decision-making, are tragic. We witnessed it on the most concrete way possible by visiting recently the headquarters of the Romanian branch of one of the world’s major telco companies. There, we watched with no astonishment the list of department by floors posted besides the elevator. 28 out of 30 floors had offices allocated by the usual „pyramid of power” so typical in our liberal world: the open-office zones with all the lesspaid employees occupied the lower floors, then each

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

floor gathered the more ‚important’ departments of the company, and the whole culminated with the 28th floor, the „office of the CEO”. Up to that, everything normal.

Yet what was – and is now in all companies – above the CEO, as a Damocles’ sword? The almighty „compliance department”, which was settled in the two top floors, 29th and 30th, with a beautiful view on all Bucharest.

The problem, as far as GDPR is concerned, it that all over-paid paper-pushers generated by this rule are, in the companies’ bookkeeping register, set under the chapter „security”. Meaning, for a manager, that security is now a very expensive chapter in the business plan and, without understanding the broader threat context, new investments in this field are, as we heard from the mouth of not a few European CEOs, „out of question this year and in the next ones”.

Conclusions drawn by several specialists in Italy and France is that not a few companies, victims of unmoral consultants, just built a very expensive „data vault” in the desert, in the heart of an obsolete cyber-security system unable to face the persistent mutant threats and the astonishing and daily-growing cyber-criminal skills and capacities (human and technological).

In countries with a more consolidated security background, like Luxemburg, the U.K. or Germany – not to mention Switzerland –, cyber-security investments are a little lower than in the previous years but they are constant and have as a clear target to beef up the business’ resilience at a regular pace. In those countries, nobody forgot that, last year, some companies loss much more than 4 % as a consequence of the global attacks nicknamed „Wannacry” and „Goldeneye”.

For this reason, while drawing the concept of the 6th UN-endorsed „Cybersecurity-Romania” macro-regional congress, which will take place in Sibiu, September 13th and 14th, we decided to offer to decision-makers of any kind of business the opportunity to understand and to interact with some of the main actors of two resilient-by-design sectors (transport and energetic critical infrastructures).

As a matter of fact, these are domains of activity where a breach can have tragic if not deadly consequences. Yet facing exactly the same problems and threats that any other business, their constant focus on security made that GDPR, for instance, was not an issue. For most of them, data protection, no matter of which data we are speaking about, is an obligation within a much broader perimeter of defense.

The air transport sector will be of particular interest to the decision-makers, as airlines are now responsible to collect every data from a passenger, from the personal data to the financial ones up to, since a few years, the passport data. Was it a problem? No. Their organization model has always been organized in well-defined „siloes” which interact only when it is needed and only

with the third part which is concerned.

Companies in charge of the production or the transit of energy, without direct contacts to the end-user, faced challenges in the personal data secrecy of their collaborators, and to what is one of the core problems of nowadays security, the necessary convergence between all kinds of security (physical, digital and logical) to ensure new IoT devices will not endanger the ecosystem or, for instance, to prohibit the use of 4G technologies in critical departments.

In brief, in these two sectors defense is the core of the business, everybody knowing well the famous 2012 quote of former FBI director Robert Mueller: „There are only two types of companies: those that have been hacked, and those that will be”, cynically reformulated at the WEF-Davos 2015 by CISCO’s CEO, John Chambers: There are two types of companies: those who have been hacked, and those who don’t yet know they have been hacked”.

To be hacked, GDPR or not, is not a shame if a company did everything possible to build a state-of-the-art resilience and security defense. It turns into major consequences, with huge losses of credibility and hence up to long-term business losses, if the first crisis is caused by a known attack type bypassing an obsolete security system and then dealt with amateurism.

The specially designed war-games made by BeST for both sectors, will be performed at Sibiu in real time under the guidance of their creator, Dotan Sagi. In an impressive speech he delivered recently, as specialist of this field, he pointed out that the most catastrophic part of the war-games he led – up to the Israeli government – was not the communication between different actors.

It is… the total lack of trust between CEO’s, departments and employees within a single company. When immerged in such a real situation and obliged to answer to third parts, the human antagonisms in the very heart of the company can even overcome any sense of duty and rationality… turning a „simple” crisis into a major one, the „sum of all fears”.

Examining in detail the whole security systems of a company, analyzing every strong and weak point and taking the necessary cultural, human and technical measures should be a yearly compulsory task for a board and a CEO. But for that, they first need to know what the threat panorama is made of, and then, being able to make the right choices, to create a culture of security in their company. Full-stack security is not an expense, it is the only investment that can ensure business continuity and prosperity.

39

40

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

41

De ce să ai încredere în soluțiile ERP? Sistemele de planificare a resurselor contribuie semnificativ la creșterea productivității muncii într-o companie și la îmbunătățirea tuturor indicatorilor de performanță. Alegerea unei soluții ERP care să fie adaptată nevoilor reale ale unei companii este o provocare pentru orice business. Întreprinderile de orice mărime trebuie să își aleagă software-ul care le va aduce un plus de valoare care le va ajuta cu adevărat să își optimizeze afacerea și să crească profitabilitatea.

Ce trebuie făcut pentru alegerea soluției ERP potrivite pentru o afacere?

1. Definirea strategiei și a obiectivelor pentru a alege modulele și aplicațiile relevante, cu ajutorul consultanților de business.

2. Căutarea unui furnizor cu experiență în verticala de business în care activează întreprinderea, care poate oferi un timp de implementare scurt, scalabilitate și care are o soluție pregătită în proporție de 90 %, iar restul de 10 % se poate adapta în funcție de specificul de activitate.

3. Alegerea celei mai potrivite platforme, eficientă din punct de vedere al costurilor și de încredere.

Instalarea unei soluții ERP permite numeroase beneficii precum scăderea costurilor cu raportările, auditul şi contabilitatea într-o companie, eficientizarea interacțiunii cu partenerii/clienții, eficientizarea managementului logistic, planificarea procesului de producție și o mai bună gestionare a cheltuielilor.

Pentru ca beneficiile soluțiilor ERP să își atingă potențialul maxim, acestea trebuie personalizate pe specificul și necesitățile fiecărei companii în parte.

Alfa Software este producătorul sistemului integrat ASiS (Alfa Software Integrated System), bazat pe un concept propriu, care functioneaza 100 % online, de pe orice dispozitiv mobil (laptop, tabletă, telefon cu IOS sau Android).

Soluția ASiS ERP este un sistem informatic special proiectat pentru a oferi suport tuturor sectoarelor de business dintr-o companie, prin standardizarea proceselor decizionale sau productive.

Alfa Software este unul dintre furnizorii de sisteme informatice de business cu cea mai dinamică ascensiune pe

piața din Transilvania. Compania este furnizor de soluții ERP simple și practice, aplicații intuitive, ușor de folosit, modulare și customizabile, care cresc randamentul business-ului prin digitalizare. Echipa de programatori care dezvoltă și implementează sistemul ASiS are experiență de peste 10 ani pe produs.

Alfa Software este o companie de IT cu capital privat românesc, cu o vechime de peste 20 de ani pe piață. Compania are sediul central în Cluj-Napoca, punct de lucru în Zalău și distribuție națională prin parteneri.

42

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

IT-ul românesc în grupul statelor selecte...

Continuare din pagina 28.

Pentalog Romania este prezentă astăzi și în București, ClujNapoca și Iași, după ce compania a fost înființată acum aproape 20 de ani în Brașov, ca investiție franceză. Compania oferă o platformă de servicii IT care acoperă toată gama de provocări digitale pe care o firmă, indiferent de mărime, le poate întâmpina. În 2017, Pentalog a avut afaceri de 123,8 milioane de lei și a înregistrat o marjă a profitului de aproape 10 %. Compania a trecut de 615 angajați în anul financiar anterior. iQuest Technologies Cluj-Napoca a fost fondată acum 20 de ani de Cornelius Brody ca o companie IT germano-română.

De atunci, iQuest s-a transformat într-un jucător global în piața de servicii și soluții sofware, cu un puternic portofoliu de clienți internațional și o echipă foarte bine pregătită. iQuest lucrează în industrii numeroase, pentru companii din întreaga lume, din California până în Singapore. Compania clujeană s-a apropiat anul trecut de 120 milioane de lei cifră de afaceri (119,54 milioane de lei), a înregistrat un profit de circa 5 % raportat la cifra de afaceri – 5,58 milioane de lei și a avut un număr mediu de angajați de 368.

Infineon Technologies Romania & CO SCS din București este membră a grupului Infineon Technologies, un lider în domeniul dezvoltării de semiconductori și un producător cu operațiuni globale care oferă o gamă largă de semiconductori și soluții de sistem complete care răspund celor trei provocări principale cărora umanitatea trebuie să le facă față – eficiență energetică, mobilitate și securitate. Centrul de cercetare-dezvoltare al Infineon Romania din București este parte a hubului de centre de design ale Infineon în Europa, specializate în dezvoltarea de sisteme de semiconductori, soluții pentru industria automotive și aplicații de securitate.

Din activitatea de editare a altor produse software, Infineon Technologies a raportat, în 2017, o cifră de afaceri de 118,04 milioane de lei și 5,36 milioane de lei profit net. Compania avea 305 angajați.

Keysight Technologies este una dintre cele mai mari companii de tehnologie din lume, o companie care își ajută clienții din domeniul ingineriei, companiile și furnizorii de servicii să optimizeze rețelele și să lanseze produse electronice pe piață mai rapid și la costuri scăzute. În aprilie 2017, Keysight a achiziționat Ixia, una dintre cele mai importante companii din zona de testare, vizibilitate și securitate a rețelelor. În România, compania este prezentă de peste 20 de ani, în București. Keysi-

ght Technologies RO București a înregistrat o cifră de afaceri de 115,72 milioane de lei și a raportat 6,58 milioane de lei. La numărul de angajați, compania s-a apropiat de 400.

Bosch Services Solutions Timișoara s-a înregistrat în 2003 și activează în domeniul alte activități de servicii informaționale n.c.a. Compania a avut afaceri din activitatea principală de 111,22 milioane de lei, un profit de 7,91 de milioane de lei și 858 de angajați.

Printec Group Romania SRL București este, potrivit datelor publicate de companie, o poveste de succes care a început acum 30 de ani în capitala Greciei, Atena, cu livrarea de periferice pentru computere ca apoi să se extindă către plățile electronice și să se internaționalizeze. Astăzi, compania are peste 900 de profesioniști înalt calificați, 100 de centre de servisare și filiale în 16 țări.

Compania fondată în România a avut un ușor recul al profitabilității anul trecut, cu o ușoară creștere a cifrei de afaceri, 105,87 de milioane de lei față de 105,13 milioane de lei în 2016 și aproape o înjumătățire a profitului net raportat față de anul anterior – 4,87 milioane de lei. În schimb, numărul angajaților a crescut de la 167 în 2016 la 190 în 2017.

Fortech Cluj-Napoca este o companie 100% românească de outsourcing care a trecut anul acesta de 700 de ingineri software angajați și este în creștere. În piață din 2003, Fortech oferă servicii de dezvoltare software, de la analize de business la arhitectură la codare, operațiuni de dezvoltare și testare de software, concentrându-se pe soluții pentru automotive, producție, retail & eCommerce, sănătate, IoT și cloud. În ultimii doi ani, Fortech și-a menținut cifra de afaceri de peste 100 de milioane de lei, mai exact 105,19 milioane de lei, a înregistrat o scădere a profitului net înregistrat, de la 16,89 milioane de lei în 2016 la 10,78 milioane în 2017.

Între 50-100 milioane de lei cifră de afaceri Cegeka Romania este activă în București din 2004, iar anul trecut s-a apropiat de 100 de milioane de lei cifră de afaceri. Compania a avut o rată foarte ridicată de profitabilitate, raportând 14,19 milioane de lei profit net. Pentru firma bucureșteană lucrează 392 de angajați.

Arobs Transilvania Software SA Cluj Napoca, fondată acum

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

20 de ani în Cluj-Napoca, deține astăzi birouri operaționale în București, Iași și Timisoara. AROBS și-a diversificat pe parcurs profilul activităților prin inițierea unei noi linii de business, devenind distribuitor național de sisteme complete de navigație GPS gama Mio și de tablete mărcile Archos și 3Q. Cea mai recentă informație despre companie este semnarea unui acord privind preluarea SAS GRUP SRL, firma care deține alarma.ro și care este unul dintre jucătorii din Top 3 în domeniul furnizării de soluții de monitorizare de flotă auto din România. Compania clujeană a trecut, în 2017, de 90 de milioane de lei cifră de afaceri, menținânduși trendul ascendent înregistrat în ultimii ani. Anul trecut, compania a avut un profit mai redus raportat la anul anterior, înregistrând aproape 10,7 milioane de lei profit net față de 18,02 de milioane de lei în 2016. Compania a avut, în 2017, un număr mediu de 489 de angajați.

3Pillar Global SRL Cluj-Napoca este prezentă în România din 2006, iar, anul acesta, compania americană de servicii a anunțat că își va extinde operațiunile din România, astfel încât până la finalul anului să ajungă la un număr de 450 de angajați în cele două centre din Cluj-Napoca și Timișoara. În cele două centre 3Pillar Global din România lucrează în prezent 350 de angajați, iar ținta pentru anul acesta este de a ajunge la un număr de 450 de specialiști IT. Anul trecut, 3Pillar Global SRL a avut un salt de peste 30 % a cifrei de afaceri, ajungând la 82,4 milioane de lei, și a raportat primul milion de euro profit.

SCC Services România și-a început activitatea în 2006 cu o echipă de 26 de persoane, ajungând în anul 2016 să depășească 1.000 de angajați. Centrul de servicii partajate din România reprezintă o funcție cheie în strategia grupului SCC, furnizând servicii de suport tehnic pentru majoritatea clienților în nouă limbi de circulație internațională. Compania deține două centre de servicii în Iași și Bacău. În 2017, SCC Services România a dezvoltat afaceri în valoare de peste 80 de milioane de lei. Compania a raportat un profit net de 5,75 milioane de lei.

Din 2006 în Cluj-Napoca, Property Shark s-a apropiat după mai bine de 10 ani în piață de 69 milioane de lei cifră de afaceri și a avut un profit de 11,45 milioane de lei. De asemenea, Property Shark avea anul trecut 400 de angajați.

Ness Romania Iași deține un centru de inovare tehnologică în Iași care se adresează unor piețe verticale care includ educația, media și editare, servicii financiare, transporturi, divertisment, software și tehnologii de vârf. De asemenea, compania deține la Timișoara un al doilea centru de inovare tehnologică, unde domeniile principale de interes sunt automotive, IoT, Big Data, sisteme embedded, web development, mobile development, cloud development și machine learning. Prezentă în piața românească de 20 de ani, Ness a reușit anul trecut să treacă de 60 de milioane cifră de afaceri, obținând 64,41 milioane de lei, și să treacă de un 1 milion de euro profit. În 2017, Ness avea 321 de angajați.

Soluțiile oferite de High Tech Systems & Software se bazează atât pe aplicații de tipul ERP (Enterprise Resource Planning), WMS (Warehouse Management System), BI (Business Intelligence), cât și pe o suită de aplicații proprii dezvoltate pentru domenii de activitate variate și reunite sub brandul unic DataKlas. Fondată în 2012, în București, compania a avut anul trecut un profit de aproape 10 % din cifra de afaceri care a fost de 63,26 de milioane de lei. Rezultatele financiare au fost obținute cu aportul celor 133 de angajați.

Crys Computers din București activează de 18 ani în sectorul tehnologiei informației. Una dintre investițiile 100 % românești, compania fiind deținută de Cristina Sandu și Gheorghe Pasc, Crys Computers a avut în ultimii trei ani o cifră de afaceri relativ constantă, în jurul a 63 de milioane de lei. Din punct de vedere al profitabilității, în 2017, compania a raportat o scădere față de anul anterior, de la 9,16

milioane de lei la 7,58 milioane de lei. În 2017, Crys a doborât borna celor 300 de angajați.

Companie tânără în piață, Accesa IT Systems din ClujNapoca, fondată în 2014, a trecut anul acesta de 500 de angajați. În 2017, firma a înregistrat 61,86 milioane de lei cifră de afaceri și un profit net de 13,67 %. Sora mai mare – Accesa IT Consulting, companie înființată în 2004, a trecut anul trecut de 27 milioane de lei cifră de afaceri și avut o marjă de profit apropiată de cea a Accesa IT Systems.

Investiție olandeză, Yonder Cluj-Napoca este activă pe piața IT românească de 25 de ani. În 2017 a reușit să treacă de borna 60 de milioane de lei în ceea ce privește cifra de afaceri. De asemenea, anul trecut, compania a atins un profit net de peste 2,5 milioane de euro și a înregistrat peste 300 de angajați.

Temenos Romania, înființată în București în 1992, este deținută de providerul mondial de sofware Temenos. Compania a avut, în 2017, o creștere de peste 25 % a cifrei de afaceri, ajungând la 54,08 milioane de lei. Marja de profit a firmei a fost de peste 10 %, raportând un profit net de aproape 6 milioane de lei. 256 de persoane lucrau anul trecut pentru Temenos.

Wind River Systems Romania Galați a avut o cifră de afaceri mai scăzută în 2017, de 47 de milioane de lei, și a avut în 2017 un salt spectaculos al profitului, de la 3,78 de milioane de lei la 38,3 milioane de lei. Compania conduce unul dintre cele mai mari ecosisteme de parteneri din industria embedded, cu mai mult de 175 de furnizori de hardware, integratori de sistem, furnizori independenți de software și producători de semiconductori.

1&1 Internet Development din București, investiție germană a companiei cu aceeași denumire, s-a apropiat anul trecut de 50 milioane de lei cifră de afaceri – 46,7 conform datelor din bilanț, și a trecut de 6 milioane de lei profit. Firma avea 179 de angajați.

Vauban IT RO SRL București este în piața IT din 2007 și livrează servicii IT și procese de business. Compania și-a extins permanent portofoliul în vederea oferirii de soluții și servicii unor piețe precum: servicii financiare, producție, telecom, transporturi și logistică, energie și utilități, FMGC & Retail, farma și sănătate.

Investiție franceză, Vauban IT a trecut pentru prima dată, în 2017, de bariera celor 45 milioane de lei cifră de afaceri, un salt de peste 10 milioane de lei față de anul anterior. De asemenea, și în ceea ce privește profitul net raportat, firma locată în București este pe un trend ascendent în ultimii trei ani. În 2017 a raportat un profit net de 8,28 milioane de lei.

Dezvoltarea companiei se observă și în numărul de angajați care a atins cifra 278 în 2017.

43

44

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Radu Ștefan Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, despre programul Internaționalizare

„Ne dorim o dezvoltare și dăm un impuls firmelor ca să revenim pe anumite piețe tradiționale” de Ligia VORO & Aurelian GRAMA | Sursa foto: ibfromania.ro

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și-a fixat câteva direcții strategice prin care afacerile românești să fie promovate peste granițe și nu doar în piețele spațiului economic european. Detalii am aflat de la Ministrul Radu Ștefan Oprea care a acordat un interviu Transilvania Business.

Vorbiți-ne despre repoziționarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat înspre comerț și despre relația cu consulii economici ai României în străinătate. În climatul general de astăzi, global, comerțul a redevenit important și atunci eu am avut o cerință din partea doamnei prim-ministru de a analiza activitatea consilierilor economici. În mod firesc, am plecat de la misiune, de la ceea ce au de făcut și am constatat că aveau un mandat minimal, că acesta era uniform pentru toate statele, în condițiile în care statele nu seamănă unul cu altul. Astăzi, mandatul fiecăruia dintre consilierii economici este personalizat ca urmare a unei discuții individuale pe care am avut-o cu fiecare dintre ei. Cei care sunt astăzi în pragul pensiei mi-au spus că nu li s-a întâmplat în viața lor să vorbească și să primească mandatul în urma discuției cu ministrul în funcție.

Dați-ne câteva exemple.

Vom avea președinția Consiliului Uniunii Europene începând cu primul semestru al anului viitor și atunci cei care sunt la post au un mandat specific pentru că vor fi în întâlnirile cu colegii din statele membre și ei, la rândul lor, președinți ai acestor întâlniri pe care trebuie și au mandat să le organizeze și au și un număr de activități pe care trebuie să le organizeze.

Sigur că și în interiorul Europei avem o abordare diferită, pentru că într-un fel abordăm subiectul Germania care este principalul partener de comerț al țării noastre și al doilea în ceea ce privește investițiile străine. 25 % din exportul României se desfășoară în relația cu Germania, și atunci avem cerințe specifice în ceea ce privește comerțul cu Germania. Avem și o anumită specificitate noi, România, pentru că balanța comercială este echilibrată în ceea ce privește relația cu Germania, de data aceasta Germania neavând excedent, deși este un stat recunoscut pentru faptul că are excedent cu marea majoritate a țărilor, ceea ce înseamnă că economia noastră este pe undeva complementară și atunci trebuie să acordăm o mare atenție evoluției economiei germane ca să știm în ce fel aceasta poate influența și economia românească, vorbesc în special de industria auto și nu numai.

Cei care sunt astăzi la post în Asia au marea șansă să nu mai vorbească în numele României, ci în numele Europei și atunci poziționarea în întâlnirile pe care le vor avea în primul semestru al anului viitor vor fi la alt nivel și trebuie să știm să profităm de acest nivel și de această oportunitate.

De asemenea, avem un interes în dezvoltarea cu rapidita-

te a parteneriatului public-privat, avem o nouă lege, avem proiecte pe care le popularizăm și noi prin intermediul consilierilor economici, încercând să găsim investitorii puternici care să poată să fie alături de noi în marile proiecte strategice de care România are atât de mare nevoie.

De aceea, consilierii care sunt în țările din zona Golfului au un alt mandat, pentru că nevoia de a atrage investiții puternice, fonduri de investiții și de dialog în acea zonă are o altă conotație și atunci pregătim fiecare consilier economic, pe lângă lucrurile pe care trebuie să le facă în mod normal, zi de zi. Aici mă refer la ideea de a reprezenta și de a fi partener mediului de afaceri din România atunci când dorește să intre într-o țară străină. Lucrul acesta trebuie să se întâmple mereu, trebuie să găsească sprijin acolo și deja avem povești de succes, firme românești care de 3 ani se chinuiau singure să rezolve anumite probleme în state vecine nouă.

Aș vrea să transmit un mesaj mediului de afaceri de a avea încredere și de a merge către consilierii economici pentru că aceasta este menirea lor: de a sprijini internaționalizarea companiilor românești.

Cum își pot regăsi oamenii de afaceri locul în delegațiile oficiale ale statului român, astfel ca pe lângă diplomație să existe și elemente de comerț, afaceri?

De fapt, aceasta este o chestiune de respectare a legii pentru că legea obligă demnitarii să fie însoțiți de oameni de afaceri în călătoriile lor. Întotdeauna când mergem, cel puțin eu, ca ministru al Mediului de Afaceri, am o componentă de diplomație, comercială și întâlniri cu omologii sau reprezentanți ai statului respectiv, dar întotdeauna am și o componentă referitoare la mediul de afaceri, fie că este o misiune economică, fie că acolo se desfășoară un târg, o expoziție, fie că avem o misiune referitoare la atragerea de investiții străine, întotdeauna mediul de afaceri este prezent alături de noi prin reprezentanții care au interes în zona respectivă de a putea dezvolta și de a fi o prezență activă, românească în spațiul respectiv.

De asemenea, și doamna premier și ceilalți membri ai Guvernului acordă o atenție deosebită mediului de afaceri, astfel încât sunt însoțiți de reprezentanți ai acestuia în vizitele oficiale.

Ministerul pe care îl conduceți este foarte interesat de internaționalizarea afacerilor românești. Cum pot business-urile autohtone să treacă granițele României cu sprijin guvernamental?

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Internaționalizarea astăzi a companiilor din România vizează creșterea apetitutului pentru export a companiilor românești și acest lucru se întâmplă prin două programe pe care le gestionăm – programul de târguri și expoziții, respectiv programul pe care l-am lansat la sfârșitul lunii august, care se intitulează chiar Internaționalizare. În primul program mergem sub brand de ţară, este un proiect pe care îl finanţăm şi unde selecţia târgurilor şi expoziţiilor se face de către Consiliul de Export, care reuneşte toate asociaţiile patronale sectoriale reprezentative care decid târgurile care sunt cele mai bune pentru dezvoltarea exportului industriei româneşti. Pot să spun că avem o creştere a exportului cu peste 10%, ceea ce înseamnă că acest program îşi atinge ţinta. De asemenea, Banca Naţională a României şi Institutul Naţional de Statistică au dat ultimile cifre care arată că există o tendinţă îmbucurătoare pentru balanţa comercială, aceea de reducere a deficitului, pentru că deja avem un ritm mai mare de creştere a exporturilor decât ritmul de creştere a importurilor.

Programul Internaționalizare vine să sprijine firmele mici și mijlocii și microîntreprinderile în efortul de a participa sub brand propiu, sub nume propriu, la târguri și expoziții internaționale. Firmele vor primi 5.000 de euro pentru participarea la astfel de evenimente, printr-o procedură foarte simplă – înregistrarea online, aprobarea formală de către minister prin agențiile regionale sau direct prin mijloace electronice, vor participa la târguri și expoziții, iar apoi cu dovada că au participat la acestea, vor primi 5.000 de euro. Însă vom solicita și un raport pentru a analiza eficiența acestor participări.

Ideea este că noi ne dorim o dezvoltare și dăm un impuls firmelor pentru a ieși din zona de confort, de a ieși din spațiul Uniunii Europene, unde am ajuns să facem afaceri în mod curent, și să revenim pe anumite piețe tradiționale, unde încă mai avem ferestre de oportunitate, piețe în care produsele noastre sunt cunoscute încă. Vorbesc aici de zona asiatică, despre Azerbadijan, Kazahstan, Orient, Africa etc. Este păcat să irosim oportunități de a reveni pe aceste piețe, în care marca, brandul României încă există. În consecință, vor avea un punctaj mai mare târgurile și expozițiile din aceste zone.

De la 1 ianuarie 2019, Uniunea Europeană va intra întro relație economică mult mai strânsă cu Japonia, cum trebuie să se pregătească mediul de afaceri românesc?

Ceea ce trebuie să știe mediul de afaceri este că, începând cu 1 ianuarie, foarte multe din taxele vamale în relația cu Japonia vor fi zero.

Este a treia economie a lumii, trebuie să fim prezenți acolo. Și atunci vom organiza misiuni economice, vom organiza târguri și expoziții pentru a putea prezenta potențialul produselor românești.

Pe piața japoneză, pe anumite produse există deja export, vorbesc despre vin, miere, cherestea, dar cred că este foarte mult loc și pentru alte produse, care au valoare adăugată mare, cum ar fi produsele IT și nu numai.

Ceea ce trebuie să învățăm este că există o diferență culturală, că trebuie să ne pregătim să facem afaceri cu o altă lume, cu o altă mentalitate. Sunt foarte serioși, sunt deschiși la nou, însă trebuie să fim serioși și să oferim produse de calitate.

Vă pregătiți de lansarea programului Start-Up Nation 2018. De ce este util acest program?

Este un program care se referă la debut, la partea de început. Cei care astăzi au aplicat pot să vă spună că programul

INTERVIU

reprezintă ideea de renaştere a spiritului antreprenorial în România, ideea de a-şi lua destinul în propriile mâini.

Start-Up Nation se adresează celor care vor să îndrăznească, care cred în forţa lor, în a-şi lua destinul în propriile mâini şi de a reuşi în afaceri. Vorbim de 200.000 de lei alocaţie financiară nerambursabilă și de 10.000 de proiecte în fiecare an.

Vor fi probabil 30-40.000 de noi debutanţi în afaceri, indiferent de vârstă, pentru că Start-Up Nation 2017 este un succes şi încrederea pe care o au cei care doresc să devină antreprenori, încrederea pe care o au cei care sunt furnizori în acest program, încrederea în general în climatul de afaceri este o constantă şi se simte.

International Business Forum În perioada 30-31 august 2018, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a organizat International Business Forum, la Palatul Parlamentului.

Evenimentul s-a bucurat de prezența a peste 800 de diplomați, oficiali guvernamentali și antreprenori din aproximativ 300 companii cu capital autohton și străin, reprezentanți ai peste 50 de ambasade acreditate la București și aproximativ 50 de companii autohtone expozante.

Ministerul a lansat cu acest prilej platforma Business Romania, menită să sprijine companiile care activează pe piața românească în identificarea de parteneri pentru crearea de noi afaceri sau dezvoltarea celor deja existente.

45

46

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Facultatea fără șomeri. Pepiniera de Cluj pentru Google, Facebook și Microsoft de Călin POENARU

Decanul Facultății de Matematică și Informatică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Adrian Petrușel, coordonează o facultate în care peste 90 % dintre absolvenți își găsesc loc de muncă în mai puțin de un an și ale cărei vârfuri sunt vânate încă de pe băncile școlii de giganții mondiali ai tehnologiei informațiilor.

Cererea, de două ori față de Concurență mare: patru pe loc ofertă “În total avem 3.200 de studenți, masteranzi și doctoranzi, la liniile de studiu în română, maghiară și germană, cam 7-800 de înscriși pe an, dintre care 600 la informatică și 200 la matematică. Pe linia germană am început cu 30 de studenți, acum sunt 75. Avem 400 de absolvenți de informatică pe an, cam tot atâți câți ies și de la Universitatea Tehnică. Cele două universități produc cam 800 de absolvenți anual, însă necesarul este cel puțin dublu, după cum se prezintă cererea din partea companiilor”, inventariază decanul Facultății de Matematică și Informatică (FMI).

“Să zicem că am putea să mărim efectivele cu 100-200 de studenți în 3-4 ani, însă în niciun caz nu putem să acoperim toată cererea deoarece aceasta presupune lărgirea considerabilă a bazei materiale și a numărului de cadre didactice, o provocare și mai mare. Încercăm să menținem în facultate absolvenții de master sau de doctorat care pot lucra part-time în companie. Avem profesori din Germania, Austria, aduși prin sponsorizare de către companiile IT existente la Cluj, nouă ne-ar fi greu să îi aducem altfel”.

Instituția de învățământ clujeană a devenit una globală, la fel ca firmele din domeniu. “Vrem să mărim numărul de studenți internaționali, de la 20-30, câți sunt acum, la 100.

Există tineri din Asia, Africa, India, China care și-au manifestat dorința să studieze la noi; ideal ar fi să își găsească și un loc de muncă la Cluj pentru că solicitări există. Am încheiat chiar un parteneriat cu o universitate din Paris pentru ca studenții de acolo să vină să facă aici cursuri de informatică în limba engleză, timp de un semestru. De asemenea, avem mulți studenți angrenați în proiectele de mobilitate Erasmus care merg să se perfecționeze în alte țări”, subliniază Adrian Petrușel.

Valorile pe care le creează FMI atrag tinerii ca un magnet. “Anul acesta avem 517 locuri disponibile pentru care s-au înscris aproape 2.000 de candidați. Adică 4 pe 1 loc.

La linia maghiară s-au ocupat toate locurile, la germană încă mai există. Sunt mai multe licee de profil în Cluj, Sighișoara, Satu Mare, Bistrița, au venit absolvenți de liceu de germană din București. Documentele pe care licențiații noștri le completează când își preiau diplomele, adică la un an de la absolvire, relevă că, în acest timp, 90 % își găsesc un loc de muncă în domeniu, însă și din ceilalți 10 % sunt mulți care continuă cu studii masterale sau doctorale

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

sau devin antreprenori în IT. Nu doar cei de la informatică sunt solicitați de către companiile de profil, ci și cei de la matematică, pentru care există cerere în anumite firme”, explică decanul facultății.

“Sunt absolvenți care se orientează către direcția start-up, avem chiar un curs de antreprenoriat foarte bine primit de masteranzi. Unele proiecte precum MIRA Rehab, o aplicație de recuperare medicală inițiată de absolvenți deai noștri a beneficiat de finanțare serioasă. Noi nu putem să acționăm ca un fond de investiții, adică să finanțăm anumite start-up-uri în schimbul unor acțiuni sau părți sociale, dar suntem parteneri în acceleratorul de afaceri Spherik, care are tocmai acest rol”, a continuat acesta.

Studenții primesc Windows gratis Companiile se pot, de asemenea, implica în procesul educațional.

“Există mai multe feluri în care se pot implica firmele. Pe partea didactică pot să susțină anumite activități, sunt specialiști de-ai lor care vin să susțină cursuri, pe partea de licență companiile propun teme de studiu care sunt anunțate cadrelor didactice și studenților, pe partea de cercetare pot să susțină proiecte pe termen mediu sau lung, de 6 luni – 1 an, care angrenează echipe mixte de cadre și studenți.

Apoi aceste firme pot să susțină teme de doctorat, pe o perioadă de trei ani, în care inclusiv angajații lor pot să fie intre în proiecte în cadrul universității. Avem un parteneriat cu Microsoft prin care toţi studenţii beneficiază de licenţe software gratuite, atât în ceea ce priveşte sistemele de operare, cât şi instrumentele de dezvoltare. Studenţii primesc Windows gratis, pot păstra şi folosi pentru uz personal aceste licenţe chiar şi după absolvire”, mai punctează decanul FMI.

Un oraș devenit prea scump.

Chiar și pentru IT-iști “Clujul este un lider național în IT dacă raportăm efectivele de informaticieni la totalul populației, mult peste București din acest punct de vedere. Problema este lipsa unei infrastructuri corespunzătoare pentru a face ca acești tineri talentați să rămână aici. Clujul a devenit un oraș foarte scump pentru un student, nu de multe ori neam trezit că ei părăsesc facultatea deoarece costurile vieții sunt prea mari.

Rezervarea unor locuri speciale pentru tinerii din mediul rural nu reprezintă o soluție pentru că majoritatea studenților noștri vin din orașe; cei de la sate se îndreaptă spre școli profesionale sau agricole, de multe ori am returnat aceste locuri pentru că nu s-au ocupat. Ar trebui ca autoritățile să vină cu un program regional prin care să îi sprijine prin construirea de locuințe sau burse speciale.

Altfel ne vom trezi că rămânem fără talente pentru că nu își mai permit să rămână în Cluj”, a conchis decanul Adrian Petrușel.

Între primele antreprenoare ale lumii Alina Călin, cofondatoare a MIRA Rehab, a fost nominalizată de Eu-startups.com între cele mai interesante antreprenoare care au pus bazele unor start-up-uri IT. Platforma software face ca recuperarea fizică să fie mai distractivă şi mai comodă pentru pacienți, transformând exercițiile în jocuri video și folosind un senzor extern pentru a evalua progresul pacienţilor. “MIRA Rehab încearcă să îi motiveze să se însănătoşească pe pacienți mai uşor, mai rapid şi într-o modalitate distractivă. E un software medical dedicat recuperării şi oferă soluţii personalizate pentru fiecare pacient,

De la calculatorul Marika, la Silicon Valley de Transilvania România a fost între primele state din lume care a construit calculatoare, meritul revenindu-i la Cluj academicianului Tiberiu Popoviciu. Calculatoarele construite la Institutul de Tehnică de Calcul (ITC) au fost Marika, Dacicc-1 și Dacicc-200. Dacicc-1 a fost construit cu tuburi electronice, tranzistoare şi memorie cu ferite, iar Dacicc-200, primul din ţară complet tranzistorizat. La ITC s-a instalat în 1971 un calculator Felix C-256. Aici s-au rulat primele programe Fortran scrise de studenţi. Centrul de calcul al UBB (1975) avea personal propriu şi se autofinanţa prin prelucrare de date pentru universităţile din Cluj și unităţile economice. După 1990, la facultate au apărut microcalculatoare (PC), reţele de calculatoare, acces la internet. Cel mai preţios produs al secţiei informatică îl reprezintă miile de absolvenţi angajaţi la instituții și firme din lume, unele celebre (Microsoft, Google, Facebook).

Cele cu sediul în Cluj au constituit un adevărat pol în producţia de soft, punând bazele dezvoltării unui Silicon Valley în inima Transilvaniei.

47

48

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

la recomandarea medicilor”, spune aceasta. În 2016 a câştigat titlul de cel mai bun start-up cu impact social din lume la competiţia Global Startup Awards. Unul dintre mentorii fondatoarei este profesorul Dan Suciu, de la UBB, iar dintre personalităţile publice o inspiră scriitoarea J. K. Rowling.

Aplicație clujeană cumpărată de NASA Lorant Barla a realizat o aplicație cumpărată de NASA. Backup4all rulează de pe laptopurile echipajului Stației Spațiale Internaționale, la 400 km distanță de Terra.

Software-ul creat de programatorii de la Softland face backup pe mai multe destinații, inclusiv în rețea sau în cloud (Google Drive, Dropbox, Microsoft OneDrive, Amazon S3) și oricine îl poate instala pentru a-și proteja datele fără a avea cunoștințe avansate cu privire la proceduri. „Am primit un mail de la NASA în care ne spuneau că și-ar dori să instaleze Backup4all într-un mediu foarte securizat, fără acces la internet”, a explicat Barla. Echipa din Cluj care a realizat aplicația lucra la aceasta din 2003. La început s-a axat pe servicii externalizate, apoi pe propriile programe, printre care Nova PDF, bine vândut în Australia.

Racolată de Google la Londra Mulţi absolvenţi ai facultăţii clujene și-au dezvoltat cariera în companii de prestigiu din domeniu ca Microsoft

Mentori celebri: Brassai, Țițeica, Popoviciu Academic Ranking of World Universities in Mathematics anunţa în 2013 că domeniul de ştiinţă matematică de la UBB se situează pe poziţia 101-150 în topul Shanghai al universităţilor lumii. UBB devenea, prin domeniul matematică, prima din România prezentă în topul Shanghai, performanţă remarcabilă, ţinând cont de finanţarea superioară pe domeniul cercetării de care beneficiază alte universităţi prezente în clasament. Printre profesorii celebri care au predat aici, din cele mai vechi timpuri până în prezent, se numără Samuel Brassai, Dimitrie Pompeiu, Gheorghe Țițeica, Tiberiu Popoviciu, Gheorghe Pic, Leon Țâmbulea, dar și P. Montel, A. Denjoy (Sorbona) sau S. Mendelbrojt (Clermont Ferrand).

Observatorul Astronomic, în patrimoniul facultății Primul Observator Astronomic al universităţii a fost construit în 1920 şi 1934, iar din 1982 îşi desfăşoară activitatea într-o nouă clădire situată în partea de sud a Grădinii Botanice. Cursurile de astronomie sunt deschise pentru studenţii FMI şi Facultății de Fizică.

Principalele noţiuni de bază şi alte elemente specifice sunt învăţate la faţa locului. Echipamentul tehnic cuprinde un refractor cu diametrul obiectivului de 15 cm, o lunetă de pasaj, o staţie de urmărire a sateliţilor artificiali, un laborator foto, o reţea de calculatoare cu conectare la internet, instrumente de măsură necesare activităţii specifice. Activitatea este cuprinsă în seminariile de cercetare cu temele „Mecanică cerească şi cercetare spaţială” şi „Structura şi evoluţia stelelor”, în contractele de cercetare, în jurnalele şi cărţile publicate, precum și în atelierele practice naţionale şi internaţionale. Observatorul beneficiază şi de o bibliotecă de 16.000 de titluri. sau Facebook. Anamaria Cotîrlea este acum full-time software engineer la Google, în Londra, după ce a urmat un internship. Ea a fost protagonista unei serii de articole în media internațională, munca ei fiind subiectul unor editoriale prezente în The Washington Post şi Google Student.

Soluții “germane” pentru medicina modernă Diana Gîndilă-Comănel a dezvoltat o aplicație pentru bolnavii care suferă de pierderi de memorie. ForgetMeNot îi dă pacientului cu Alzheimer libertatea de a duce o viață aproape normală: în momentele în care își pierde memoria aplicația îl ajută să sune un membru al familiei sau îi arată cum să ajungă acasă. Ea a primit în 2018 marele premiu din partea MHP România, fiind considerată drept cel mai bun proiect de licență al programului de IT în germană. Linia de studiu este sprijinită financiar și de Porsche și NTT DATA Romania.

Andrei Dogaru a dezvoltat un joc inspirat din “Mitul peșterii”, de Platon, iar Mădălina Dicu, o metodă de procesare a imaginii, ce poate fi aplicată în medicină: să detecteze anomaliile dintr-o radiografie sau la camerele de securitate.

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

49

Armata inteligentă de la Poli.

Universitatea care cumpără bănci de Călin POENARU

Proiectele europene și activitatea de cercetare, susținute de tinerii IT-iști și ingineri, aduc venituri consistente Universității Tehnice, spune Sergiu Nedevschi, prorector cu cercetarea ştiinţifică şi infrastructura informatică. UTCN a reușit să cumpere sediile a două bănci simbol ale Clujului și o casă de modă, toate în centrul orașului.

Marile companii “fură” potențialii cercetători “Facultatea de Automatică și Calculatoare (FAC) are 2.600 de studenți, dar și masteranzi și doctoranzi; pe ultimele două categorii se bazează proiectele noastre majore de cercetare. Anul acesta au fost 4 pe 1 loc la FAC. La efectivele menționate se adaugă tinerii de la alte facultăți ale UTCN specializați în informatică industrială, telecomunicații, care ajung să își găsească locuri de muncă în companii de IT&C. Din anul III sunt mulți care se angajează deja cu normă întreagă, fapt care ne cam dă peste cap procesul didactic și de cercetare. Bine ar fi să lucreze cu jumătate de normă în perioada studiilor, însă nu se întâmplă așa.

Din păcate, legislația în vigoare nu definește foarte bine statutul cercetătorului, nu ne permite să angajăm personal de cercetare full-time, ci doar part-time, dacă este la universitate și nu în cadrul unui institut de cercetare), iar asta doar în perioada proiectului, adică 3-4 ani, față de alte țări unde personalul din cercetare este remunerat și în afara perioadei de proiect. Noi am încerat să mărim salariile la maximul permis din proiectele pe care le derulăm, însă și așa putem ajunge doar la jumătate față de salariile de pe piața muncii. Practic, jumătate din veniturile UTCN provin din aceste proiecte, ceea ce este enorm față de alte instituții de învățământ”, afirmă prorectorul Sergiu Nedevschi.

Emerson are nevoie de personal mai degrabă în producție și pe proiecte de sisteme la cheie, cercetarea o derulează în alte zone ale lumii, dar este îmbucurător că și ei încep să aducă tot mai multe proiecte din toată Europa la Cluj.

Se creează o stabilire a încrederii, proiectele cresc ca valoare. Până la urmă tot cu firmele vestice trebuie să lucrăm pentru că ele dispun de resurse financiare pe care le direcționează în cercetare. Firmele românești merg mai mult pe procese și mai puțin pe cercetare, multe dintre ele fiind focusate exclusiv pe producție”, punctează prorectorul cu cercetarea ştiinţifică şi infrastructura informatică al UTCN.

Firmele românești, axate pe Proiect de mașină autonomă producție cu Volkswagen Prorectorul susține că ar fi nevoie de cât mai multe companii implicate în cercetare care să valorifice potențialul studenților.

“Dificil este să avem și acei formatori, deoarece studenții neglijează alte discipline și ajung să se formeze doar pe niște nișe solicitate de angajator. Pe de altă parte, job-urile la firmele din Cluj nu sunt suficient de stimulative din punct de vedere profesional.

Bosch și-a făcut un centru de cercetare, solicită teme de nivel ridicat, adică ei nu cer doar codificatori, ci și oameni care să știe matematică, electrotehnică, programe de calcul, ingineri. Cei de la Bosch și-au dat seama că oamenii sunt foarte buni aici și acționează în consecință.

Ideal ar fi să existe cât mai multe asemenea companii implicate în cercetare care să valorifice potențialul studenților.

Principalele proiecte derulate de universitatea clujeană vizează tehnologia viitorului, transporturile. “Un proiect pe care îl derulăm de mai multă vreme cu grupul german Volkswagen (VW) se referă la mașinile viitorului, mai precis conducere și parcare autonomă. VW este coordonator al proiectului, un institut din Zurich, Universitățile Tehnice din Cluj-Napoca și din Praga mai fiind implicate.

Noi instalăm un sistem complex de senzori, radare și camere video amplasate pe autovehicul, în față, în spate, lateral și pe dedesubt, pentru a reda percepția la nivelul mașinii, respectiv un element din mediu să fie detectat de mai mulți senzori pentru ca sistemul să reacționeze atunci când este detectat un obiect pe traseu. Este un sistem de

50

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

detectare și de localizare a elementelor de mediu.

Un alt proiect este unul de drone autonome pentru mediul înconjurător care să monitorizeze și să contribuie la rezolvarea problemei tăierilor ilegale. Avem și un proiect de blockchain (listă de înregistrări sau date în continuă creștere, legate și securizate cu ajutorul criptografiei, n. red.), cu aplicații multiple.

Proiectele pe fonduri europene ne dau cele mai mari satisfacții pentru că au o tematică modernă, de ultimă oră, propun teme noi, dorite, cu specificații clare și realiste ale obiectivelor, iar în cele pe programe precum Horizon 2020 se lucrează în consorții, cu organizații și companii din mai multe țări”, a explicat Sergiu Nedevschi.

Sarabanda achizițiilor.

Spațiu mai mare pentru electro Una dintre problemele cu care s-a confruntat UTCN este cea a spațiilor. În 2017, UTCN a făcut reevaluarea la prețul real al pieței a terenurilor sale aflate în patrimoniu, dar mai aleș a reușit achiziţionarea a două clădiri reprezentative din centrul Clujului, situate în str. George Bariţiu nr. 4-6 (fosta Casă de Modă) şi nr. 8 (sediul Băncii Transilvania).

“Clujul are o tradiție în domeniul informaticii, să nu uităm că aici s-au produs primele calculatoare Dacicc, deci exista deja baza. Mulți dintre specialiștii de la Institutul de Calcul, printre care mă număr și eu, sunt acum la UTCN, acea generație formează acum absolvenții de astăzi. Din păcate, noi am pierdut multe oportunități de a localiza firme în Cluj pentru că nu am putut atrage mai mulți investitori de calibru.

Proiecte mai mari înseamnă nu numai mai mulți oameni în universitate, ci și un spațiu mai mare, dotări de top, iar noi pe partea de electro suntem acum cam înghesuiți. Am

reușit să achiziționăm acest sediu al fostei Bănci Dacia Felix, de pe str. Memorandumului, pe care l-am modernizat. Acum am cumpărat și clădirea Băncii Transilvania de pe str. G. Barițiu, de lângă Casa de Modă, care e și ea tot a noastră.

BT a început să se mute, banca va avea un nou sediu, după care vom începe amenajarea, la Casa de Modă suntem mai avansați”, a subliniat prorectorul.

După parcurgerea paşilor legali necesari schimbării destinaţiei, proiectării, licitației și execuției lucrărilor de reamenajare a spaţiilor interioare, clădirile vor fi date în folosinţă, cu destinații de spații de învățământ, cercetare și manifestări științifice, până la începutul anului 2020. În același an, 2017, universitatea a preluat în patrimoniu un imobil nou la extensia Alba Iulia, în vecinătatea cantinei care urmează să fie reabilitată cu fonduri structurale.

UTCN a achiziționat un autocar nou destinat transportului studenţilor, cadrelor didactice, Clubului Cultural şi angajaţilor, un microbuz Mercedes Vito și o autoutilitară Ford Tranzit pentru transportul de marfă.

Probleme birocratice Spațiile primite în administrare (câte unul la Cluj-Napoca, Alba Iulia şi Bistriţa) în suprafaţă de 8.046 mp, sunt în curs de reamenajare sau elaborare de proiecte. Clădirea Simtex, de pe Bd. Muncii, este în curs de reabilitare, lucrarea fiind executată din resurse proprii, în timp ce pentru restul clădirilor în administrare sau proprietate (Cluj-Napoca, str.

Dorobanţilor nr. 71-73, cantina de la Extensia Alba Iulia şi imobilul din Piaţa Centrală nr. 29 din Bistriţa) au fost depuse trei proiecte pentru accesarea de fonduri europene.

“Se continuă demersurile pe lângă autoritățile locale pentru obținerea autorizației de construire a căminului studențesc din complexul Observator, cu finanțare de la Ministerul Educaţiei şi Compania Naţională de Investiţii, dar, din păcate, lucrurile evoluează extrem de greu din cauza multiplelor piedici birocratice de la nivelul Primăriei Cluj-Napoca”, atrage atenția rectorul Vasile Țopa.

Trei sferturi se angajează în România Raportul rectorului UTCN relevă că în octombrie 2017, în cadrul celor 12 facultăţi, erau înmatriculați 20.130 de studenți, la buget și taxă, studii de licenţă și masterat.

Dacă gradul de reținere este aproape constant (88 %), procentul studenților integraliști era în creștere (53 %), o explicație fiind interesul lor de a fi eligibili pentru burse de merit și de performanță. 69 % dintre studenți devin

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

absolvenți și 60 % licențiați, o situație îngrijorătoare, dar cu o evoluție pozitivă față de anul anterior, o creștere de 4,62 % (absolvenți), respectiv de 4,3 % (licențiați).

Absolvenții UTCN din promoția 2016 au fost angajați, în momentul completării chestionarelor la recepționarea diplomei, în proporție de 81 %, iar 70 % și-au găsit un loc de muncă la nivelul calificării, 79 % din absolvenții promoției fiind angajați în România. Cei mai mulți studenți internaționali erau din Republica Moldova (237), restul de 70 provenind mai ales din țări din Asia și Africa. 242 erau bursieri ai statului român, 65 studiau în regim cu taxă în lei sau în valută.

Printre marile companii cu care colaborează instituția sunt Continental, Emerson, MOL, NTT DATA Romania, Porsche, Renault, Robert Bosch, Vodafone, iar din mediul financiar, Banca Transilvania, BCR, BRD și Raiffeisen Bank.

Facultatea de Automatică și Calculatoare Promovează învățământul și cercetarea științifică în domeniile calculatoare și tehnologia informației, respectiv ingineria sistemelor. Misiunea sa didactică este, pe lângă cea tradițională, de a pregăti specialiști în domeniile respective și cea de a adapta această pregătire pentru integrarea pe piața corespondentă a muncii din Uniunea Europeană și nu numai. Printre obiectivele sale specifice se numără compatibilizarea învățământului și cercetării cu orientările europene și adaptarea ofertei educaționale la cerințele pieței forței de muncă, dezvoltarea parteneriatelor cu mediul de afaceri, instituții și organizații din țară și internaționale.

Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației Are actuala denumire din 2005. Oferta educațională pentru cei 1.600 de studenți vizează formarea de specialiști în inginerie electronică, telecomunicații şi tehnologii informaţionale (licență, master), inginerie şi management (licență), inginerie electronică şi telecomunicații (doctorat). Departamentele sunt bazele electronicii, comunicații, electronică aplicată. Facultatea oferă programe de studii în engleză și franceză. Practica se face la companii multinaționale și naționale de renume, iar cercetarea este fundamentală și aplicativă. Din 2005 a fost adoptat procesul Bologna pentru întreg ciclul de studii, iar din 2009 s-a trecut la studii licență pentru inginerie economică în domeniile electric, electronic și energetic.

Venituri încasate de universitate • 2013: 198 mil. lei • 2014: 206 mil. lei • 2015: 216 mil. lei • 2016: 225 mil. lei • 2017: 258 mil. lei

Venituri proprii și din cercetare • 2013: 31 mil. lei • 2014: 34 mil. lei • 2015: 36 mil. lei • 2016: 39 mil. lei • 2017: 40 mil. lei

Fonduri europene atrase • 2013: 32 mil. lei • 2014: 14 mil. lei • 2015: 11 mil. lei • 2016: 8 mil. lei • 2017: 9 mil. lei

Cheltuielile UTCN • 2013: 199 mil. lei • 2014: 185 mil. lei • 2015: 185 mil. lei • 2016: 201 mil. lei • 2017: 286 mil. lei

Bani obținuți din cercetare 2017 • Competiții naționale • Competiții internaționale • Fonduri europene • Contracte firme locale • Contracte firme străine

15 mil. lei 4,6 mil. lei 2,7 mil. lei 2,3 mil. lei 1,9 mil. lei

Sume atrase de facultăți din cercetare • Electronică, Telecomunicații și IT • Inginerie Electrică • Construcții de Mașini • Automatică și Calculatoare • Ingineria Materialelor și Mediului

6,0 mil. lei 5,5 mil. lei 5,3 mil. lei 4,9 mil. lei 3,2 mil. lei

Cele mai mari proiecte la UTCN

• Tehnologii avansate pentru vehicule urbane inteligente: 15,6 mil. lei • Microinvertoare pentru resurse regenerabile de energie: 8,7 mil. lei • Sisteme robotice pentru reabilitate în îmbătrânirea sănătoasă: 8 mil. lei

51

52

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Competiție unică în România, inițiată de o IT-istă care predă la Michigan Rada Flavia Mihalcea, cercetătoare din Cluj care predă la Universitatea din Michigan materii ce țin de interacțiunea dintre om și computer, se întoarce acasă în fiecare an pentru a selecta cei mai buni tineri performeri români din domeniu. Unicul concurs de acest gen din țară este sprijinit atât de municipalitatea clujeană, cât și de marile companii de informatică și inginerie din oraș.

Invitat special: academicianul Dorel Banabic Primăria Cluj-Napoca este singura municipalitate din România care are inițiativa de a premia tinerii cercetători din țară.

Concursul își propune recunoașterea cercetătorilor din domeniul științei și ingineriei care prin munca lor au demonstrat excelență și au adus contribuții extraordinare în domeniul lor de specialitate.

Premiile “Rada Mihalcea pentru tineri cercetători în știinţă şi inginerie” recunosc tinerii talentați din aceste domenii, care prin munca lor au demonstrat excelenţă şi au adus contribuţii extraordinare în domeniul lor de specialitate, implicit, societății din care fac parte. Această recunoaștere a talentului,

a excelenței și a inovării în știință și inginerie demonstrează că educația, dăruirea și perseverența reprezintă cheia către succes, recunoscute ca atare la Cluj.

La ediția din acest an s-au înscris 35 de participanți, valoarea premiilor fiind de 3.000 de dolari. Gala de premiere l-a avut ca invitat special pe academicianul Dorel Banabic, preşedintele secţiei de știinţe tehnice a Academiei Române, iar ceremonia de premiere a avut loc la clădirea Casino din Parcul Central Simion Bărnuțiu.

Jurații: specialiști români aflați din diaspora Laureații concursului din acest an sunt Alida Timar-Gabor, Facultatea de Știință și Ingineria Mediului, Universitatea BabeșBolyai Cluj-Napoca (premiul I); Andrei Mocan, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu Cluj (premiul II); Cristina Achim, Institutul Național de Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației Măgurele (premiul III).

Mențiuni speciale au primit Smaranda Belciug, Facultatea de Științe, Universitatea din Craiova; Natalia Candu, Facultatea de Chimie, Universitatea din Bucureşti; Mariana Pavel, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie G. T. Popa Iași; Remus Prăvălie, Facultatea de Geografie, Universitatea din București.

Se califică pentru candidatură toți cei care lucrează în cercetare într-un domeniu de știință sau inginerie, la universități, institute de cercetare sau companii din întreaga țară. Candidații

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

trebuie să nu depășească 35 de ani. Scrisoarea de nominalizare sau autonominalizare trebuie să sublinieze meritele candidatului și să demonstreze motivul pentru care candidatul este potrivit pentru premiu, nominalizările fiind evaluate de o comisie formată din cercetători din domeniul științei și ingineriei.

Precedentele ediții au fost câștigate de Andrei Miu – UBB Cluj (2015), Alina Bădescu – Universitatea Politehnica București (2016), Cosmin Farcău – UBB Cluj (2017). Din juriu au făcut parte și specialiști români care activează la instituții din străinătate: Mihai Burzo, Simona Mărincean, Cristian Meghea (Universitatea Michigan), Adrian Laurențiu Tarca (Universitatea Wayne), Dana Casetti (Universitatea Yale), Dan Ciubotaru (Universitatea Oxford), Victorița Dolean (Universitatea Nice).

Creatoarea software-ului ce detectează minciuna umană Rada Mihalcea a absolvit Universitatea Tehnică din Cluj, apoi și-a făcut masteratul și doctoratul la Universitatea Southern Methodist din Dallas. La cea din Michigan, unde este profesor asociat, predă acum disciplinele regăsirea informațiilor, introducere în programare și procesarea limbajului natural.

Are două doctorate în calculatoare la Universitatea din Dallas și în lingvistică la Universitatea din Oxford, ambele legate de studiul limbajului mașinilor și de programe și aplicații prin care calculatorul ajută omul. A lucrat pentru giganți globali din IT&C precum Google, Microsoft sau Samsung, pe diferite

proiecte. În 2010 era inclusă în topul primilor 100 de cercetători din SUA, distincție primită din partea fostului președinte Barack Obama. De asemenea, a intrat în anuarul Who’s Who of American Women, publicație ce reunește cele mai importante femei din SUA, din toate domeniile.

Dacă în America a primit Google Awards Grant pentru îmbunătățirea procesării de către calculatoare a limbajului natural (2005) și Career Award din partea Fundației Naționale de Știință (2010), Academia Română i-a acordat premiul pentru merite în științe și tehnologie. În 2014 a devenit cetățean de onoare al Clujului, ocazie cu care a inițiat parteneriatul cu primăria privind premiile pentru cercetători.

La concurență cu testul poligraf Mihalcea a publicat 220 de articole privind subiecte de la analiza semantică a textului la detectarea minciunii. Este un promotor deschis al diversității în domeniul informaticii și susține extinderea analizei tradiționale a succesului educațional. La

Universitatea Michigan a creat un software care poate detecta minciuna umană. În studiul unor clipuri video preluate din cazurile judiciare, computerul a fost mai precis în detectarea înșelăciunii decât judecătorii umani.

Software-ul de detectare a minciunii folosește tehnici de învățare automată pentru a analiza clipurile video ale studiilor reale. Echipa a folosit videoclipuri de la The Innocence Project, organizație națională din SUA care încearcă să reexamineze cazurile în care indivizii au fost judecați fără a beneficia de teste ADN, în scopul de a exonera persoanele condamnate în mod greșit.

După identificarea gesturilor umane comune, cercetătoarea a transcris audio videoclipurile studiilor și a analizat cât de des subiectul a folosit diverse cuvinte și fraze. Sistemul a fost 75 % exact pentru a identifica ce subiecți au avut o atitudine înșelătoare din totalul celor 120 de videoclipuri analizate.

Acest fapt pune algoritmul lui Mihalcea la egalitate cu cea mai frecvent acceptată formă de detecție, testele poligrafice, care sunt 85 % corecte atunci când testează persoanele vinovate și 56 % când testează nevinovați. Mihalcea afirmă că, dincolo de sala de judecată, software-ul ar putea fi adaptat și pentru interviuri.

Tânăra speranță a cercetării din România refuză să lucreze în străinătate Alida Timar-Gabor, desemnată drept tânărul cercetător român al anului la Cluj, a creat primul laborator de datare prin luminescenţă din ţara noastră și a câștigat o finanțare de 1,5 milioane de euro din partea Consiliului European pentru Cercetare (CEC) pentru a-şi continua proiectul care promite să sprijine ştiinţele pământului.

Cât de greu este să faci cercetare în România?

Eu am fost plecată la masterat, la doctorat, dar am o rețea de colaboratori științifici în Europa, SUA, China. Pentru mine a fost destul de greu, dar în alte locuri e și mai greu. Aici implicarea administrativă ne consumă foarte mult timp, mult efort merge spre partea birocratică. Aveam o finanțare de la CEC nu-mi vine să cred nici acum cât de ușor e să justifici o cerere de cheltuială pe cercetare față de ceea ce ni se cere în România.

Dacă eu cumpăr consumabile de 5.000 de euro, acolo precizez exact așa, e absolut de înțeles o asemenea cheltuială la un laborator. În România trebuie să justific 7 role de hârtie, 3 tonere, o jumătate de litru de acid. La noi lucrurile se mișcă în direcția

53

54

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

bună, însă într-un ritm foarte lent. Proiectul acesta - în care trebuie să construiesc un laborator - am crezut că va dura un an, echipamentele de cercetare vin în câteva luni, dar va ajunge la doi ani.

Care este scopul proiectului?

Scopul cercetării este determinarea nivelului de radioactivitate naturală, dar cea mai importantă parte este cea de datare, pentru care avem un laborator. Trebuie să determinăm vârsta unui eveniment din trecut și suntem specializați în aplicații în geologie. Nu avem cum să înțelegem ce schimbări climatice vor fi în viitor și nici influența lor asupra evoluției umane fără să le înțelegem pe cele din trecut, cele naturale, care au avut loc în clima planetei. Și atunci datăm niște sedimente care ne spun despre perioadele reci din trecut, perioadele de normalitate climatică sau calde, precum e cea în care trăim azi. Absolut sigur este că vom ajunge la o răcire globală, în ultimele 2 milioane de ani se repetă ciclurile de încălzire-răcire. Planeta va ajunge mai rece, dar asta nu înseamnă că nu vom trăi, însă va urma o perioadă mai caldă decât ar trebui care s-ar putea să aibă impact asupra populației.

Ce le recomandați tinerilor care se aventurează în cercetare?

Să își urmeze visele, pentru că orice este posibil. În cazul în care decid să continue în țară, să se orienteze pentru o cercetare care poate fi realizată cu succes aici. Avem domenii în care putem să fim foarte competitivi și altele în care nu putem fi. În prima categorie sunt cercetările care pot fi foarte importante, dar care nu țintesc la niște proiecte imense, în care ai nevoie de infrastructură de zeci de milioane de euro. Degeaba visez eu să fac cercetare la care trebuie echipamente de 30 de milioane de euro, pentru că nu o să am cum să fac rost de ele.

Atunci laserul de la Măgurele ar avea vreo șansă?

Să sperăm că va dovedi că este așa de bun, pentru că sperăm cu toții să fie. Putem fi foarte competitivi în domenii de nișă, în care vrem să gestionăm o cercetare corectă care nu e nea-

În competiție cu 3.000 de cercetători Tânăra din Beclean a urmat specializarea matematică-fizică la Colegiul Liviu Rebreanu din Bistrița, iar licența și masteratul, la Facultatea de Fizică și Facultatea de Știința și Ingineria Mediului (FSIM) din Cluj. S-a specializat în datarea prin luminescență la Universitatea din Gent (Belgia), unde s-a format ca cercetător. Deși colaborează cu instituții din Germania, Spania sau Universitatea Cambridge, nu a fost tentată să plece. A primit inclusiv o ofertă de la Universitatea Tehnică din Danemarca. Este conferențiar la FSIM, unde coordonează laboratorul de datare şi dozimetrie prin luminescenţă. Avea 66 de articole științifice vizibile Google Scholar, 43 de articole în reviste ISI, 140 de citări independente, două cărți de specialitate. La competiția CEC pe care a câștigat-o participă 3.000 de cercetători din Europa. Proiectul Intertrap se întinde pe 5 ani și dezvoltă o nouă tehnică de datare cu acurateţe a perioadelor glaciare şi de încălzire globală, de-a lungul a 2,5 milioane de ani. Acesta investighează depozite de loess din Europa, Asia, America de Nord. Prin datarea prin radiocarbon se poate determina vârsta unor lucruri precum ceramica din siturile arheologice sau momentul în care s-a depus un sediment. Primele rezultate vor ajuta arheologii, geologii și paleoclimatologii.

părat în domeniul unde este cea mai mare competiție la nivel internațional și care necesită sume foarte mari.

Ministerul Cercetării se implică în proiecte, vă bazați mai mult pe fonduri europene, naționale, eventual sponsorizări?

Eu mă ocup în primul rând cu cercetarea fundamentală care nu țintește neapărat să avem un produs, ci să înțeleg mai bine lucrurile. Iar, dacă le înțelegem, putem după aceea să concretizăm un produs. Cercetarea fundamentală este leagănul inovării, iar dacă este făcută în universități, ne-ar putea oferi un avantaj competitiv.

Ați avut multe propuneri de a merge să lucrați în străinătate, dar le-ați refuzat. Era mai bine, era mai rău?

Am intrat pe o poziție la UBB de foarte tânără, după aceea am construit un laborator de foarte tânără, am construit o echipă la fel de tânără. În consecință mi s-a părut alegerea naturală, nu m-am gândit foarte mult.

Pe ce proiecte importante colaborați cu universități mari, rețele internaționale?

Eu am un proiect de nișă, nu vorbim despre un proiect de anvergură care să presupună nu știu câte instituții, finanțări mari. Colaborez cu diverse grupuri, cel din Danemarca e cel mai competitiv din lume în domeniul meu. Îi vizitez, și ei ne mai vizitează, în stilul în care se face cercetarea în universitate.

Adică una corectă și serioasă, dar care țintește nu atât un produs, ci formarea de oameni, de studenți.

Cum putem să menținem tinerii în țară, să evităm acea scurgere de “creiere”?

Cu finanțare, dar cel mai mult ar trebui să îi respectăm și să îi primim pentru că sunt momente în care colegi din dispora s-ar întoarce. E nevoie de un sistem mai deschis: în universități să poată să acceadă, pe baza competenței lor, la poziții înalte, de conferențiar, de profesor, o altă grilă de salarizare. Dar, mai ales, un sistem de lucru în care să fie priviți altfel în comunitatea academică și în activitățile pe care le implică, de natura postului respectiv. Un cercetător de 35 de ani s-ar întoarce în România dacă i s-ar crea condiții de profesor universitar, în niciun caz pe o poziție de asistent care obligă un cercetător foarte bun să predea studenților 20 de ore pe săptămână.

La unele universități internaționale există oameni care fac cercetare și alții care doar predau. Ar fi un model de succes?

Pe partea didactică trebuie să fie o combinație cu cercetarea.

Eu cred în învățarea prin cercetare la nivelul studenților mari.

Ca să poți să faci un act didactic foarte bun trebuie să urmezi un masterat, un doctorat. Trebuie să fii competitiv la nivel internațional ca să poți să formezi un om care să fie la rândul lui competitiv în afara țării. Poate la nivelul unui student de anul I nu contează atât de mult. În cercetare lucrurile iau timp, nu ajungi niciodată să faci o cercetare deosebită de azi pe mâine, să devii un expert în 1-2 luni. E un lucru care durează ani, iar atunci e avantajos să iei oameni de foarte tineri și să îi crești.

Eu așa am făcut, asta practic.

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Digital Park - Spațiu inovativ pentru afaceri colaborative

Digital Park este un proiect revoluționar care va fi lansat în curând la Chișinău și își propune să devină un mediu colaborativ în care afacerile inovative prosperă. Dezvoltarea parcului este orientată spre sustenabilitate și îmbunătățirea mediului înconjurător, oferind prioritate tehnologiilor ecologice moderne. Obiectivul fundamental al proiectului constă în crearea unei infrastructuri ”Silicon Valey” în Moldova.

Finisaje unice. În Republica Moldova, aceasta va fi prima clădire de birouri cu o asemenea caracteristică arhitecturală. Blocul A va avea un plus de identitate atât din punct de vedere al design-ului, cât și al instalațiilor edilitare. La nivel tehnic, în mod inedit, pasul coloanelor este de 9 m, ceea ce face spațiul potrivit pentru un mediu de lucru open-space.

Proiect Smart.

Blocurile A și B sunt proiectate cu ferestre largi direcționate spre nord, iar fațada acoperită cu plăci ceramice – spre sud, pentru a micșora consumul de energie necesară răcirii pe timp de vară și necesarul de iluminare în timpul iernii. Totodată, blocul A are și un atrium imens, ce permite luminii naturale să inunde spațiul în toate direcțiile.

Tehnologii de ultimă oră.

Rezidenții Digital Park vor beneficia de cea mai mare viteză la internet, echipament tehnic de ultimă generație și spații de lucru utilate în cele mai mici detalii.

Infrastructură proprie.

Complexul Digital Park va avea propria infrastructură necesară pentru rezidenți: spații cu oficii moderne, arii verzi cu zone de relaxare și cafenele, săli de sport și locuri de parcare.

Zone Verzi.

Parcurile din interiorul complexului vor oferi cadrul ideal pentru networking și coworking în aer liber. Astfel, complexul Digital Park va fi mai mult decât un Hub IT, un parc verde recreativ nu doar pentru rezidenții săi, ci pentru toți vizitatorii.

La final, complexul va oferi circa 30.000 mp pentru oficii, 3000 mp pentru săli de conferințe și zone comune pentru rezidenți, 3000 mp de spații de coworking, 9300 mp pentru un parc cu un havuz și o zonă recreațională, 4300 mp pentru terase, 400 locuri de parcare, un complex sportiv de 2000 mp, un centru cultural cu un auditoriu care va avea o capacitate de 500 persoane, 1700 mp pentru cafenele și restaurante.

55

56

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Techsylvania 2018, între speakeri internaționali, record de participanți și incubatoare anunțate în premieră Wörwag Pharma România, parte a grupului german Wörwag Pharma, sărbătorește 20 de ani de activitate pe piața farmaceutică românească, fiind întotdeauna fidelă devizei „La mijloc: oamenii”. Fie că sunt pacienți, medici, farmaciști, distribuitori sau furnizori, oamenii au stat întotdeauna în centrul preocupărilor companiei.

“E un eveniment care transformă Europa de Est”. O spune Max Niederhofer, partener al Sunstone Capital, un fond cu peste 250 de milioane de euro în administrare. Acesta este doar unul dintre cei 45 de speakeri care au urcat pe scena Techsylvania în cele două zile ale conferinței. În cele peste 30 de ore de prezentări participanții au descoperit cum s-au dezvoltat unii dintre giganții industriei IT precum celebra aplicație Waze, ce strategii trebuie să urmeze, dar și cum trebuie abordată o idee de afacere pentru a nu eșua.

“E combinația perfectă între antreprenori, oameni tehnici și investitori. Cred că e o oportunitate unică pentru toți aceștia să se întâlnească într-un singur loc”, a explicat Sebastian Dobrincu, fondatorul StoryHeap. Tânărul a luat prin surprindere Statele Unite câștigând un million de dolari la 19 ani prin crearea unui serviciu care sincronizează platformele de social media, iar printre clienţii lui se numără Selena Gomez, Justin Bieber și Kevin Hart. Acesta este doar unul dintre cei 19 speakeri din Statele Unite care au urcat pe scena Techsylvania.

Japjit Tulsi, Vice President Engineering al eBay, a prezentat pe scena principală a evenimentului cum arată viito-

“Toată lumea știe că e important să vii la Cluj, să vii la Techsylvania să vezi care este viitorul Europei de Est”, Steffi Czerny, co-fondator și managing director al DLD Media. rul cumpărăturilor online. Este vorba despre asistentul de vânzări bazat pe inteligență artificială dezvoltat de eBay. Nu doar modul în care vom alege produsele se va schimba, ci și cum vom plăti pentru ele. Omer Tetik, CEO-ul Băncii Transilvania, a dezvăluit că BT Pay, portofelul digital lansat de banca sa la începutul acestui an, a ajuns deja la 140.000 de utilizatori la nivel local.

“La Techsylvania se simte cu adevărat dorința de a afla mai mult, de a învăța. Există o ambiție de a crea un ecosistem tehnologic”, a declarat fondatorul Misfit, Sonny Vu. Nu este

Yossi Vardi și Ralph Simon au dat startul Techsylvania Yossi Vardi considerat a fi “părintele” ecosistemului de tehnologie din Israel și investitorul principal al primului serviciu de mesagerie online din lune, ICQ şi Ralph Simon, cunoscut drept omul care inventat ringtone-ul au oferit un moment unic pe scena Techsylvania. Cu o experienţă greu de egalat, cei doi au vorbit despre cum se poate crea un ecosistem care să încurajeze startup-urile.

însă doar locul în care mii de participanți învață direct din experiența fondatorilor, a oamenilor cheie din companii și a antreprenorilor și investitorilor, ci și locul unde sunt lansate în premieră noi incubatoare pentru startup-uri.

Florin Talpeș, fondatorul Bitdefender, cel mai mare producător român de software, a anunțat că un astfel de program se pregătește deja pentru zona de securitate cibernetică.

“Am decis să ne folosim de cunoștințele noastre în domeniul securității cibernetice, puterea de a înțelege piețele la nivel global și capacitatea de a crea strategii de expansiune internațională și să punem bazele unui incubator pentru startup-urile din zona de securitate cibernetică. Este vorba despre a împărți cunoștințele noastre, putem și vom oferi finanțare, dar punctul principal este partea de mentorat”, a explicat fondatorul și CEO-ul Bitdefender, Florin Talpeș.

Programul de incubare are un buget de un milion de euro, iar valoarea finanțărilor oferite startup-urilor care vor fi incluse în program încep de la 50.000 de euro.

Conferința a fost închisă de Di-Ann Eisnor, Director of Growth al Waze, celebra aplicație de navigație. Acestea le-a arătat participanților cum a pornit serviciul în momentul lansării și ce pași au fost necesari pentru ca aplicația folosită de peste 100 de milioane de șoferi să ajungă în stadiul actual, dar și cum aceasta ajută la descongestionarea traficului din mai multe orașe.

Un startup de travel spaniol, câștigătorul Startup Avalanche O platformă care eficientizează călătoriile și evenimentele corporate a câștigat Startup Avalanche, competiția internațională dedicată startup-urilor din cadrul Techsylvania. 15 proiecte din 13 țări au fost selectate dintre cele peste 280 de aplicații înscrise, pentru a-și prezenta proiectele în fața

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

57

juriului format din reprezentanții celor mai importante fonduri de investiții din Europa. Echipa spaniolă care a creat Troop Travel va pleca în Silicon Valley într-o călătorie oferită de compania Arobs Transilvania Software.

Câștigătorii vor avea întâlniri cu investitorii și antreprenorii potriviți pentru afacerea lor care să îi ajute să identifice oportunitățile de dezvoltare a platformei. De asemenea, aceștia vor participa și la Techcrunch Disrupt 2018.

“Avalanche nu înseamnă doar aducerea unor startup-uri pentru a le încuraja să își prezinte ideea pe o scenă. Echipa noastră lucrează cu ei chiar și câteva săptămâni pentru a-i ajuta să se pregătească. Investim în startup-uri, desigur că ne dorim să câștigăm bani, dar în primul rând vrem să dezvoltăm această comunitate”, a explicat Jennifer Austin, co-fondator Risky Business.

line. În prezent, 83 % din publicitatea digitală din Statele Unite se duce către Google și Facebook. “În viitor, succesul unei campanii publicitare depinde de cât de bine îți cunoști clientul și cât de bine reușești să răspunzi nevoilor lui”, a spus Katherine Manderfield (The New York Times).

17 evenimente satelit în premieră la Techsylvania

“Ca oraș suntem onorați să găzduim un eveniment atât de inovativ. Acesta ne pune din nou pe harta inovării în Europa, dar de ce nu și în lume”, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.

Techsylvania a adus în premieră în România, în cadrul conferințelor dedicate tehnologiei, un concept nou: evenimentele satelit. A cincea ediție a depășit astfel limitele unei locații centrale și s-a extins în întreg orașul transformându-l într-un adevărat hub al tehnologiei viitorului.

Participanţii au testat limitele realității virtuale în birourile Betfair Development România sau în inima unei platforme virtuale, unice în țară, amenajată într-un complex de roboterapie şi psihoterapie.

O altă premieră în istoria Techsylvania au fost sesiunile Q&A. A fost locul în care scena a devenit a publicului, iar invitații au răspuns la orice întrebare. Sesiunea susținută de Katherine Manderfield (The New York Times) și Anda Gânscă (Knotch) a umplut sala până la refuz, iar acestea au oferit informații despre viitorul publicității în mediul on-

“Connected Grandma” a câștigat maratonul de 24 de ore O aplicație care îi alertează pe cei care au în grijă rude în vârstă despre starea acestora a câștigat maratonul de programare de 24 de ore. Connected Grandma, cu aju-

torul unui smartwatch, monitorizează pulsul și activitatea rudelor în vârstă și poate chiar să le ofere un raport aparținătorilor. Echipa care a creat aplicația, condusă de Bia Beniamin, s-a gândit chiar și la includerea unei funcții GPS în acest serviciu.

Techsylvania 2019 va avea loc în luna iunie.

Investitori care administrează fonduri venture capital de peste 3 miliarde de $ la Techsylvania Investitorii care administrează fonduri venture capital ce însumează peste 3 de miliarde de dolari au ajuns la Techsylvania. Lideri în domeniul investițiilor în SUA, Rusia, Germania, Cehia, UK și Liban, aceștia au împărtășit, în cadrul conferinței, modelele lor de finanțare, dar și sfaturi pentru cei aflați în căutarea unor fonduri de capital de risc. Printre aceștia s-au aflat Ashley Carroll, partener al Social Capital, un fond care deține nu mai puțin de 1,2 miliarde de dolari în administrare și Max Niederhofer, antreprenor în serie care reprezintă un fond de peste 300 de milioane de dolari și a investit pentru prima dată în Last.fm. Pe scena Techsylvania a urcat și Bartoj Ondrej care administrează Credo Ventures, un fond care gestionează peste 50 de milioane de dolari. Aceasta se află printre primii investitori ai unicornului UiPath.

58

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SHUTDOWN COMPLETE!

Un virus de calculator a oprit producția unuia dintre principalii furnizori Apple Producătorul taiwanez de chip-uri TSMC a anunţat că infecţia, care a fost în cele din urmă ţinută sub control, va întârzia expediția produselor sale și ar putea diminua cu 171 milioane de dolari veniturile companiei.

Virusul a lovit rețeaua de computere în weekend și s-a extins la utilajele folosite pentru producţia chip-urilor și procesoarelor, au comunicat reprezentanţii TSMC într-o conferință de presă. Compania a relatat că virusul a provocat prăbușirea echipamentelor sau repornirea or repetată și a fost o variantă a WannaCry, care a vizat anul trecut peste 300.000 de calculatoare în 150 de țări.

TSMC a acuzat că infecția sistemelor sale informatice s-a produs din cauza „funcționării incorecte în timpul procesului de instalare a software-ului” pentru echipamentele noi. Echipamentul în cauză nu a fost izolat şi devirusat, a spus compania, permiţând răspândirea virusului imediat ce echipamentele s-au conectat la reţeaua companiei.

Virusul a fost stocat în echipament și nu provenea dintr-un hack sau atac cibernetic, a declarat purtătorul de cuvânt al TSMC. Compania a adăugat că sistemele sale principale de computere, care stochează datele despre producție și clienți, nu au fost afectate și nici o informație confidențială nu a fost compromisă.

TSMC sau Taiwan Semiconductor Manufacturing Company este principalul producător de procesoare pentru iPhone-urile și iPad-urile de la Apple. De asemenea, este cel mai mare producător de chip-uri făcute la comandă, fabricând produse proiectate de companii precum Qualcomm și Nvidia.

Specialiştii TSMC au avut nevoie de întreg week-end-ul pentru a readuce echipamentele în parametri normali.

Cele mai multe dintre sistemele afectate au fost repornite la două zile după infectare, iar la trei zile de la eveniment au fost recuperate integral.

Producătorul taiwanez de chip-uri a susţinut că o parte din clienţi se pot aștepta să primească produsele cu întârziere. Reprezentanţii TSMC au declarat că se așteaptă ca această întrerupere a producţiei să scadă cu 2 % veniturile trimestrului al treilea, estimate anterior între 8,45 miliarde și 8,55 miliarde de dolari. Producătorul a spus, totuşi, că este încrezător că va compensa expedițiile cu întârziere în următorul trimestru.

Furnizorul Apple a adăugat că a „întreprins acțiuni pentru a elimina această breşă și pentru a consolida măsurile de securitate”.

rubrică oferitĂ de

Cum limităm riscurile de securitate cibernetică Riscurile şi breşele de securitate pot fi limitate sau controlate printr-un AUDIT DE SECURITATE IT urmat de un TEST DE PENETRARE (PENETRATION TEST), servicii furnizate de compania TAZ.ro.

După o analiză amănunțită a sistemelor şi a reţelelor de comunicații digitale, specialiştii TAZ.ro vor genera un plan de eliminare a vulnerabilităților în funcţie de rezultatele obţinute în urma analizelor şi a testelor de penetrare.

Una dintre cele mai importante componente ale AUDITULUI DE SECURITATE IT este NETWORK INFRASTRUCTURE SERVICES TEST. Acesta presupune testarea infrastructurilor şi a reţelelor de date. Scopul primordial constă în identificarea breșelor de securitate din infrastructurile reţelelor de date şi a nivelului de risc la care este expusă compania. După o analiză amănunțită a sistemelor şi a reţelelor de comunicații digitale, specialiştii TAZ.ro vor genera un plan de eliminare a vulnerabilităților, în funcţie de rezultatele obţinute în urma analizelor şi a testelor de penetrare.

Mai multe detalii despre serviciile de securitate IT găsiţi pe cybersec.taz.ro.

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

59

Platforma de socializare Reddit, victima unui atac cibernetic Platforma de socializare Reddit a fost victima unui atac cibernetic care a permis accesul hackerilor la informaţii ale utilizatorilor datând din perioada 2005-2007, printre care şi adrese de email, a informat compania americană. „La 19 iunie, am aflat că, în intervalul 14-18 iunie, cineva a piratat conturile câtorva angajaţi”, a scris Reddit pe platforma sa, adăugând că atacul a fost realizat prin interceptarea SMS-urilor, folosite în anumite cazuri pentru autentificarea accesului angajaţilor la computere.

Deşi atacul este considerat „unul serios”, reţeaua de socializare completează că hackerii nu au avut acces decât la vizualizarea unor baze de date vechi, fără a putea face vreo modificare în sistem. Fără a oferi date mai concrete, Reddit a precizat că de atunci şi-a întărit sistemele de securitate şi a informat utilizatorii afectaţi.

Hackerii au avut acces la datele din platforma Reddit din perioada 2005 (anul în care s-a înfiinţat) până în 2007: numele utilizatorilor, parole, mesajele publice şi private. Atacatorii au avut, de asemenea, acces la adresele de email ale destinatarilor newsletter-ului său trimis în luna iunie.

Unul dintre fondatorii Reddit este Alexis Ohanian, soţul jucătoarei americane de tenis Serena Williams. Platforma susţine că are peste 330.000 de milioane de utilizatori lunari activi şi peste 138.000 de „comunităţi” de discuţie, relatează AFP, citată de Agerpres.

Ingineria socială, o metodă proferată de hackeri. Cum ne protejăm compania? În contextul atacurilor cibernetice, ingineria socială este o metodă prin care un atacator încearcă să manipuleze şi, implicit, să convingă victima să realizeze o acţiune. Procedeele de inginerie socială sunt foarte variate, extrem de ingenioase şi adaptabile: email spoofing/phishing, SMS spoofing/ phishing, vishing, clickjacking etc.

Compania TAZ.ro din Cluj, care oferă de peste 10 ani servicii în domeniul IT, a dezvoltat o serie de teste pe care companiile le pot comanda pentru a evalua pregătirea infrastructurii informatice şi a angajaţilor în cazul unor atacuri prin metoda ingineriei sociale.

Pentru efectuarea testelor, echipa TAZ.ro va stabili scenarii

rubrică oferitĂ de

de atac sofisticate, generate în urma unei campanii iniţiale de obținere de informaţii.

Prima etapă este INFORMATION GATHERING. Specialiştii TAZ.ro încearcă obţinerea de informaţii detaliate în ceea ce priveşte compania-ţintă şi structura personalului.

Este o etapă importantă deoarece, în marea majoritate a situaţiilor, succesul atacului depinde în mare măsură de calitatea şi de volumul informaţiilor obţinute în această etapă. În etapa PRETEXT SCENARIOS se stabilesc mai multe scenarii de atac, optimizând şi adaptând metodologia procedeelor folosite. În etapa denumită TARGET EXPLOITATION se iniţiază campania de atac personalizată asupra angajaţilor companiei testate, printr-o campanie sofisticată de phishing, vishing şi alte metode aferente ingineriei sociale. În cazurile „Phisical Penetration Testing”, adică în situaţiile în care se testează nivelul de vigilenţă şi de conştientizare a personalului de securitate ce controlează accesul în cadrul companiei - un intrus a reuşit să obţină accesul fizic în incinta companiei şi, implicit, la una dintre staţiile de lucru conectate la infrastructura internă -, se folosesc şi dispozitive USB infectate menite să instaleze troieni ce ulterior vor fi utilizaţi pentru exploatarea sistemelor informatice.

Etapa a patra este cea de REPORTING: Se vor genera rapoarte detaliate ce conţin informaţii legate de severitatea şi succesul campaniei de inginerie socială. În fine, ultima etapă, EMPLOYEE EDUCATION, presupune sesiuni de training menite să ridice nivelul de conştientizare a angajaţilor, pentru a putea preveni potenţialele atacuri de inginerie socială.

Pentru a testa capacitatea companiei de a face faţă unui astfel de atac, puteţi comanda un test pe cybersec.taz.ro.

60

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Primul unicorn românesc cucerește Ardealul Întâia companie românească din tehnologie care a depășit valoarea de piaţă de 1 miliard de dolari trece Carpații și începe să racoleze cei mai buni informaticieni din Transilvania. După achiziționarea platformei Smart Data de la Recognos Cluj și înrolarea managerului său, Andrei Roth, în UiPath, fondatorii companiei care a uimit lumea globală a IT-ului au intrat în parteneriat cu gigantul Google.

“IT-ul nu este o industrie în sine, ci un catalizator, un mijloc prin care poți să faci industrie, servicii mai bine și mai eficient. Eu am acum acum luxul să lucrez pentru UiPath, o companie de produs, adică lucrezi pe cele mai noi tehnologii, vii cu soluții care să schimbe lumea. Ceea ce face UiPath sunt soluții de automatizare de sarcini repetitive: dacă ai sisteme învechite sau diferite în companie, o astfel de tehnologie automatizează munca omului, o face mai ușoară.

UiPath este prima companie din România lider într-o industrie globală încă la început.

Eu am intrat în această familie de când cu achiziția tehnologiei de la Recognos. Noi am zis că soluția de extragere de date concepută la Cluj s-ar potrivi pe specificul UiPath, că ei sunt partenerul potrivit pentru a continua platforma. Vrem să facem o echipă de oameni foarte buni, care să lucreze cu cele mai noi tehnologii pe o corabie care sparge gheața și trece prima dată dincolo. UiPath e născută în România, dar a devenit una globală și își permite să aducă și cei mai buni oameni din lume”, a detaliat Andrei Roth, managerul UiPath Cluj.

Familia Roth, între Cluj și Silicon Valley Recognos a fost fondată de omul de afaceri de origine română George Roth, format aici, la Cluj, ca specialist în informatică. El a emigrat în SUA în 1991, unde a lucrat la un sistem care elimina erorile din fișierele cu informații financiare ale marilor companii de la bursă (Merrill Lynch, Morgan Stanley, Chase Manhattan).

Ulterior, cu ajutorul unor parteneri americani, a pornit proiectul său de business în software: Recognos Inc (SUA) și Recognos Cluj (România). Modelul managerial aplicat în

cadrul firmelor sale este cel din Silicon Valley: birocrație redusă, creativitatea angajaților, programul flexibil. Apoi filiala din Cluj a fost preluată de fiul său, Andrei, care s-a mutat definitiv în România.

Decizia de a crea o nouă echipă de dezvoltare de software Robotic Process Automation (RPA) în Cluj a fost luată de UiPath în urma achiziției platformei de la Recognos. Biroul clujean este construit în jurul unei echipe de specialiști care au contribuit la dezvoltarea platformei. Andrei Roth a început deja să caute developeri .NET seniori și developeri RPA în zona Clujului. Echipa .NET va dezvolta software pentru activități principale ale platformei UiPath, iar developerii RPA vor sprijini implementările și partenerii UiPath din țările vorbitoare de germană. Folosirea platformei smart data în cadrul UiPath va permite o extragere mai simplă și mai rapidă a informațiilor din surse de date nestructurate.

Lipsa de strategie, cheia succesului “Biroul UiPath din Cluj este o recentă prezență în operațiunile noastre globale aflate în continuă expansiune.

Crearea unei echipe aici a fost evidentă, având în vedere oferta impresionantă de talente IT. Mințile inteligente ale Clujului vor lucra într-o echipă cu adevărat globală alături de experții noștri din București, Bellevue în SUA și Bengalore în India”, a declarat Daniel Dines, cofondator al UiPath. „Am crescut nebunește. La 1 ianuarie 2017 eram 100 de angajați, acum sunt 800. Avem o cifră de afaceri răspândită egal, în toată lumea: o treime în SUA, o treime în Europa, o treime în Asia. Un alt lucru pe care l-am făcut bine este lipsa noastră totală de strategie. În faza de hipercreștere,

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

orice strategie este o prostie, nu există așa ceva. Trebuie să te duci, pur și simplu, să acaparezi o piață. În momentul în care există o cerere atât de mare, orice este o frână. Singura noastră strategie a fost cultura companiei. Păstrează cultura companiei, angajează oameni smart, creează un model de business replicabil și trimite-i în toată lumea să vândă”, a spus Daniel Dines, CEO-ul UiPath, la evenimentul „EY Antreprenorul Anului – România”.

În combinație cu Google și Oracle Google Cloud a anunțat lansarea unei noi soluții pentru centrele de contact ale afacerilor, care utilizează inteligența artificială pentru a răspunde la întrebări simple și pentru a direcționa apelanții către agentul potrivit, în parteneriat cu UiPath.

Contact Center AI înlocuiește vechiul sistem telefonic cu un agent virtual care răspunde la întrebările clienților, înainte ca acestea să fie predate unui agent uman. Sistemul îi ajută pe angajați cu informații contextuale, astfel încât ei să poată evita să solicite din nou aceleași informații de la apelanți.

Un parteneriat cu UiPath pentru dezvoltarea de produse și vânzarea lor comună a fost anunțat de vicepreședintele Oracle, Vikas Anand. Cele două firme vor dezvolta produse comune și strategii pentru a ajunge pe piață. Produsele vor fi vândute în parteneriat. UiPath a fost aleasă dintr-o serie de mai multe companii pentru ușurința de a simplifica procesul de business și oferă insight-uri de productivitate, aplicații și procese. Asocierea dintre cele două companii vine din dorința de a se extinde și în piața de RPA. Oracle va fi sponsorul UiPath Forward, o serie de conferințe de la New York și Londra.

Ultima mare rundă de finanțare obținută de UiPath, de 153 de milioane de dolari, condusă de Accel Capital, unul dintre cele mai importante fonduri care face investiții în companii din tehnologie, a propulsat compania la nivelul de unicorn.

Banii au fost folosiți pentru a accelera evoluția produsului UiPath în inovații care integrează Machine Learning și alți algoritmi de inteligență artificială în operațiunile digitale ale clienților. UiPath își continuă acum expansiunea globală cu birouri noi în Amsterdam, Houston, München, Paris, Seul și Washington. Printre cei 700 de clienți ai acesteia se numără BMW, Huawei, Sumitomo.

A dat Microsoft, pe o firmă de apartament UiPath este o companie din România cu sediul central la New York City, fiind prezentă în 14 țări din Europa, Ame-

rica de Nord și Asia. Compania este sprijinită de două finanțări ce totalizează 183 milioane de dolari, primite de la Accel, CapitalG, Kleiner, Perkins, Caufield & Byers, Credo Ventures, Digital East Fund al Earlybird și Seedcamp. Evaluarea UiPath a depășit 1,1 miliarde de dolari.

Antreprenorul român Daniel Dines a renunțat la locul său de muncă de la Microsoft în 2005 și s-a întors în țară pentru a crea pentru companii automatizări în procese de business, în ideea de a-și dezvolta apoi propriile produse, alături de Marius Tîrcă, acum director de tehnologii la UiPath. Afacerea a fost extinsă în SUA, fiind finanțată de diverși investitori.

UiPath a pornit ca afacere de apartament de Dines și Tîrcă pe strada Delea Veche din București, o zonă în afara huburilor de birouri și IT ale capitalei, mai mult destinație pentru companii cu puține resurse financiare. Ca vânzări, UiPath a țintit inițial patru regiuni (SUA, Franța, Germania și Japonia). Una dintre ținte a fost Japonia, deși i se recomanda să nu se ducă acolo. Totuși, în țara asiatică, UiPath are în prezent peste 100 de angajați, numai în Tokio.

Valoarea companiei a crescut de șase ori în 2016, anul trecut primind recunoaștere oficială de lider global al industriei RPA. Roboții software UiPath sunt programați să preia munca de tipul “copy-paste” a angajaților, eliberându-i de sarcinile repetitive care îi solicită inutil. Studiile Grand View arată că piața de RPA va fi de 8,75 miliarde de dolari în 2024, iar Forrester, că va ajunge în 2021 la 2,9 miliarde.

Personaj de legendă Unicornul, numit și inorog sau licorna, este un animal mitologic, reprezentat ca un cal alb având un corn în mijlocul frunții. Legendele descriu acest corn ca având puteri miraculoase: vindecă bolile, curăță răul, dă viață. Unicornul a reprezentat un subiect în jurul căruia s-au creat numeroase legende. Dicționarul Webster îl definește ca „un animal mitic descris ca având corpul și capul unui cal, picioarele din spate ale unui cerb, coada unui leu, cu un corn în mijlocul frunții”. Inorogul este un animal fantastic, întâlnit în mitologia orientală. În China, era un animal care venea printre oameni doar cu misiuni importante. Era foarte puternic, un conducător în rândul animalelor.

Cu toate acestea, trăia singur și se credea că e imposibil de prins. El e întâlnit și în izvoarele istorice ale Greciei. Acesta este extrem de iute și de puternic, încât niciun animal nu îl poate ajunge. În epoca medievală, inorogul este reprezentarea puterii, dar și a purității.

61

62

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

De la DACICC, la Felix. Calculatorul care calcula orbitele între sateliți de Călin Poenaru

Puțină lume știe că la Cluj s-au realizat două dintre puținele computere made in România: MARICA și DACICC, precursoarele mai cunoscutului Felix. Specialiștii de aici au fost nevoiți să își desfășoare activitatea în condiții dure, având restricții să iasă în străinătate pentru a-și face cunoscute creațiile. Fostele institute de stat constituie însă baza primilor IT-iști din Cluj și fac legătura cu meseriile viitorului.

Dispozitiv Automat de Calcul al Institutului de Calcul Cluj (DACICC-1) a fost realizat între anii 1959-1963 la ICC (Academia Română Cluj-Napoca), din inițiativa directorului instituției, academicianul Tiberiu Popoviciu. Emil Cătinaș, actualul director al Institutului de Calcul Tiberiu Popoviciu, relevă că echipa care l-a construit a fost condusă de Manfred Rosmann, iar apoi de inginerul Gheorghe Farkas, fiind formată din inginerii Bruno Azzola, Mircea Bocu și Iolanda Juhasz.

Programarea se făcea în cod mașină, principalii programatori fiind matematicienii Liviu Negrescu, Emil Muntean și Teodor Rus. Acesta a fost un produs original, succedând calculatorului experimental MARICA (1959). Era un calculator de generația 1 (cu tuburi electronice), dar cu trăsături moderne, revoluționare pentru acea perioadă, ce țin de generația a 2-a: avea tranzistoare (pentru prima dată la un calculator în România – la partea logică) și inele de ferită (în premieră la un calculator românesc – la memoria internă și la unele părți din logică).

El avea o viteză mare de calcul pentru acea perioadă: frecvență de tact 100 KHz, permițând 2000 de adunări/secundă; un calculator operațional, folosit timp de 10 ani la ICC pentru rezolvarea a numeroase probleme practice din economie. “Se poate spune că este primul calculator românesc cu tranzistoare (fără a fi complet tranzistorizat) și primul românesc cu memorie internă cu ferite. Planificarea, recoltarea și prelucrarea sfeclei de zahăr din întreaga țară a fost modelată în anii 1964-1965 ca problemă matematică de optimizare, și rezolvată la acest calculator, aducând importante beneficii economice”, consemnează Emil Cătinaș.

Rezolva problemele de la CFR și de la Clujana Cercetătorul Gheorghe Farkas menționa faptul că rezultatele se tipăreau pe o mașină electrică de scris (6 caractere/ secundă) sau erau perforate. Principalele programe dezvol-

tate au fost - în afară de rezolvarea sistemelor de ecuații liniare (până la 64 de ecuații), probleme de transport și/sau de programare liniară - legate de rezolvarea turnusului de locomotive pe traseul Brașov - Predeal, pentru Regionala CFR Brașov sau de croirea optimă la întreprinderea Clujana.

Calculatorul a fost folosit chiar pentru calculul orbitelor unor sateliți, prelucrări statistice de date, rezolvarea ecuațiilor diferențiale de ordinul doi, programare automată - un translator și un interpretor pentru expresii algebrice.

Calculatorul a constituit baza formării a numeroși matematicieni de la ICC, de la Universitatea Tehnică din ClujNapoca și de la Universitatea Babeș-Bolyai ca specialiști în analiză numerică. Aici s-a format ceea ce e cunoscută în țară și peste hotare ca Școala Clujeană de Analiză Numerică și Teoria Aproximării.

DACICC a constituit baza formării informaticienilor care au constituit, prin transfer de la ICC, Institutul de Tehnică de Calcul (ITC) Cluj - 1968, și Centrul Teritorial de Calcul Electronic Cluj - 1970. El a fost un punct de pornire pentru formarea profesorilor de informatică din UBB, instruiți pe acest calculator, care apoi au predat cursuri la facultate, Clujul începând astfel să genereze absolvenți în IT.

Leagănul informaticii clujene Performanțele acestui calculator și reputația colectivului au făcut ca în 1964 Institutul Central de Cercetări Agricole București să comande construirea DACICC-200 (printr-un contract de 3,48 milioane de lei, 580.000 de dolari la cursul valutar din 1964), cel mai performant calculator construit în țară cu proiect și materiale autohtone, până la fabricarea în anii ’70 a calculatoarelor Felix (sub licență).

Ca o recunoaștere a meritelor specialiștilor de la Cluj, Gheorghe Farkas, Mircea Bocu și Emil Muntean (alături de alți câțiva pionieri ai informaticii românești) au fost recompensați în 2003 de către Președinția României cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler.

Prin cele două tipuri de calculatoare, ICC e considerat un

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„leagăn al informaticii clujene” și un important jalon în ITul din România. ICC are un rol recunoscut în dezvoltarea analizei numerice românești.

Geniul computerelor din România, blocat între granițele țării Clujeanul Mircea Bocu, cel care a contribuit la construirea celor două DACICC, este unul dintre pionierii computerelor din România. Viitorul inginer electronist a absolvit prima promoție cu 10 clase a liceului, în 1954, apoi a terminat Institutul Politehnic București cu media 10. După ce a lucrat la

fabrica Înfrățirea Oradea, a devenit cercetător la ICC și ITC (1962-1998), după care a decis să urmeze o activitate particulară. El este coautor nu numai la cele două DACICC, ci și la primul display românesc. A realizat un calculator pentru divizionul de artilerie omologat în condiții de luptă, a creat aplicații medicale cu prelucrări de imagini și un sistem de învățământ la distanță pentru limba maghiară. Din păcate, atitudinea sa față de regimul comunist l-a privat nedrept de recunoașterea internațională. “Nu am fost membru al Partidului Comunist Român şi nici al Uniunii Tineretului Comunist, motiv pentru care nu am beneficiat de stagii în străinătate şi nici de recomandări pentru doctorat”, consemnează genialul inginer, acum pensionar. În 2003 a fost decorat cu Ordinul Serviciul Credincios, grad Cavaler, iar din 2015 este membru de onoare al Institutului Tiberiu Popoviciu.

Microcalculator cu buton turbo la Timișoara În Banat se producea, în 1986, microcalculatorul personal românesc TIM-S, creat de Institutul pentru Tehnică de Calcul și Informatică și de Fabrica de Memorii Electronice și Componente pentru Tehnică de Calcul și Informatică. Inițial era destinat să folosească drept monitor de televizoare alb-negru (Sport), apoi adaptat pentru televizoare color sau monitoare RGB, fiind compatibil cu paleta de culori Spectrum. Varianta turbo avea un buton pentru comutarea în acest mod, plasat în spate, lângă Reset.

TIM-S putea fi livrat cu două tipuri de echipamente de extensie; a doua conținând și câteva imprimante și o interfață de rețea.

Felix, “the best” A fost un calculator românesc adus până în faza de model de laborator, avându-se în vedere compatibilitatea cu IBM, la Institutul Politehnic București (1983-1984). Ulterior era preluat

de Întreprinderea de Calculatoare Electronice Felix pentru tehnologizare și fabricație de serie. Lansat în 1985, a fost scos din fabricație în 1990 și costa 150.000 de lei în 1998. Datorită structurii sale modulare, Felix PC a fost folosit ca sistem universal sau dedicat în aplicații specializate, fiind completat cu extensiile hardware necesare. Modulul de bază conținea resursele hardware care asigură funcționarea sa ca sistem universal, cu o configurație redusă. El avea memorie RAM de 256 kiloocteți, memorie EPROM de 8-64 ko, casetă magnetică audio, ceas de timp real. Pe parcursul producției a fost livrat cu interfețe grafice CGA, Hercules și EGA. Compatibilitatea cu sisteme similare de largă răspândire (IBM, Sanyo, Olivetti, Corona) îi oferea o diversitate deosebită de software.

Muzeul informaticii: aparate și pasionați Centrul Digital Humanities Transilvania din Universitatea Babeș-Bolyai (DigiHUBB) a avut inițitiva de a amenaja în cadrul instituției primul muzeu al informaticii din România.

Printre aparatele expuse s-au numărat un laptop Sharp cât o valiză, străbunicul Epson al notebook-urilor, PC-uri Commodore cu dischetă, computere Macintosh Classic, aparatură Texas Instruments, dar şi autohtonul Felix. „Aparatele funcţionale au fost strânse de către colecţionari ca Bogdan Tîrziu sau Mircea Rusu de prin Oser, pe unde le-au găsit, au fost reparate, fiind apoi prezente în expoziţii la Cluj sau la Timişoara. La Zilele DigiUBB au fost prezenţi cei care au lucrat la primele computere produse în Europa de Est, în România şi Ungaria, începând cu anii ‚50-’60, precum Mihai Stanislav Jalobeanu, Emil Cătinaş, Balint Domolki”, a explicat Corina Moldovan, directorul centrului.

Job-urile viitorului, formate la Cluj Proiectul Next Generation Brained City, de la Cluj, conjugă disciplinele umaniste şi informatice: unelte IT precum vizualizarea datelor, recuperarea informaţiilor, statistica, data şi text mining, cartografierea digitală, editarea şi publicarea digitală sunt folosite în studii literare, istorie, filosofie, lingvistică, studii de artă şi culturale, arheologie, ştiinţe sociale. Prin competenţele deschise de DigiHUBB viitorilor absolvenţi se numără artist digital (instalaţii, gadget-uri, curatorie, artă computaţională), storytelling digital (publicitate, business, media, cultură), management cultural digital (patrimoniu, proiecte digitale în business, studiouri, biblioteci sociale), promovare online (strategie și producţie de conţinut, strategii digitale de PR), grafician multimedia (design, modelare 3D, publicitate, video, efecte speciale, servicii de imagine), analiza discursului şi arhivistică digitală, cartograf digital, expert în social media, arhitect de software cultural şi social.

63

64

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Tot ce trebuie să știi despre iCEE.fest 2018, festivalul de digital & online care a transformat Bucureștiul, pentru două zile, în capitala europeană a Internetului Interactive Central and Eastern Europe Festival - pe scurt, iCEE.fest - s-a desfășurat la București, pe 14 și 15 iunie. Au fost prezenți peste 3.700 de participanți, dintre care 30% au fost din afara granițelor României.

Peste 140 de companii majore și aproape 200 de experți din tehnologie, transformare digitală și comunicare online s-au adunat în cadrul celui mai amplu festival dedicat Internetului care are loc în România dar și în regiune.

Două zile, 7 scene și 9 macro-trenduri Companii precum Facebook, Google, The New York Times, Shazam, CNN sau Netflix (și multe altele) au prezentat la București cele mai noi tendințe în digital și tehnologie. Întregul conținut a fost organizat în 9 macro-trenduri și domenii distincte: 4 Distruption by Tech: Impactul tehnologiei în business și societate 4 VR/AR & Creativity: Noile tehnologii de comunicare digitală 4 Advertising & Marcom: Tendințele în marketing și vânzări 4 Content & Adtech: Jurnalism digital, conținut și metode de monetizare a traficului 4 eCommerce & Retail: Marketing bazat pe performanță și tehnici de vânzări online 4 Fintech & Blockchain: Impactul monedelor și băncilor virtuale în domeniul financiar 4 Health & MedTech: Transformarea sistemului medical și farma 4 Tech vs Democracy: Impactul Internetului în comunicarea politică și publică 4 Startups & Investments: Investiții și sfaturi pentru companiile la început de drum

Unde poți vedea conținutul iCEE. fest 2018? În fiecare an, prezentările din cadrul festivalului devin accesibile publicului în iCEE.academy, locul unde s-au adunat sute de ore

de conținut VIDEO, dedicat tuturor celor care vor să vadă/revadă ce au avut de spus experții și companiile care dau tonul în industria de digital & tech.

De anul acesta, iCEE.academy este disponibilă în aplicația iCEE. fest - aici poți lua legătura cu alți participanți la festival dar și cu speakerii iCEE.fest.

Există 3 tipuri de conturi în iCEE. fest App: • Premium: ai acces inclusiv la prezentările din 2018 • Regular: ai acces la prezentările din anii precedenți • Visitor: ai acces la un număr limitat de postări

O nouă linie de conținut - Upgrade Democracy Tehnologia și utilizarea eficientă a datelor ne pot ajuta să punem în aplicare o strategie de comunicare politică corectă și să ajungem cu mesajul potrivit la segmentul de public interesat.

Anul acesta, în cadrul Upgrade Democracy, iCEE.fest a adus sub același acoperiș experți în comunicare politică pentru a demonstra cum tehnologia digitală transformă organizațiile, instituțiile și politica.

Pe scena evenimentului au fost tratate teme precum: regândirea democrației, conceptul de propagandă, recâștigarea încrederii și termenii și politica datelor personale, plus multe altele.

• UPGRADE Democracy a luat naștere la inițiativa Majoritas Academy și s-a adresat deopotrivă specialiștilor în marketing digital, guvernanților, analiștilor politici, jurnaliștilor și tuturor cetățenilor care aspiră la o societate democratică altfel.

Democrația, sub diversele ei forme, a fost nevoită să se reinventeze în momentul în care tehnologia a schimbat pentru totdeauna viitorul comunicării politice.

Accesul la informații/open government a modificat radical poziționarea politicienilor față de votanții lor, cei care se mută treptat în online, devenind:

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

• Mai informați: pot urmări îndeaproape fiecare discurs al politicienilor și, ca atare, pot observa schimbările din mesajele acestora • Mai puternici: Accesul la informații le dă votanților puterea de a schimba politica în timp real, prin ideile și cauzele pe care le susțin.

Inovatoare și eficientă pe de o parte, tehnologia a dus însă și multe provocări care au blocat sau cel puțin au perturbat dialogul real între public și instituții, între politicieni și votanții lor. În cadrul iCEE.fest/Upgrade Democracy s-a discutat despre cei 5 factori de blocaj în comunicarea politică: 1. Conceptul ”balonul/ bulă de filtrare (Filter Buble)” (izolare intelectuală și informațională ca urmare a acțiunilor unui algoritm de filtrare și profilare online) 2. Fenomenul Fake News (contribuie la izolarea intelectuală și informațională; agravează divizarea și segregarea în societate) 3. Eroziunea încrederii publice în instituții și politicieni 4. Creșterea anxietății cetățenilor și teama de viitor 5. Supraîncărcarea cu informații a cetățenilor Cum este posibil să se depășească toate provocările și să se treacă peste acești 5 factori de blocaj?

Iată care au fost speakerii din cadrul Upgrade Democracy @ iCEE.fest 2018 care au răspuns la această întrebare (și multe altele): Dan Kanninen (analist și consultant politic), Martinez Alberto Saracho (Președinte fondator al Fundației IDEA), Kyriakos Pierrakakis (Director de cercetare al diaNEOsis), Eric Schultz (Consultant independent și fost ambasador al Statelor Unite ale Americii în Zambia), George Birnbaum (Consultant Politic Independent), Lucian Despoiu (Fondator & CEO Majoritas și Managing Partner al Kondiment), Radu Puchiu (fost secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului, consilier de stat pe probleme de IT&C și servicii online), Vlad Hatieganu (Co-fondator și Manager al Majoritas Insights), Dan Mercea (Lector Senior în Sociologie în cadrul Universității din Londra și Editor Asociat al revistei Information, Communication & Society), Petrit Selimi (CEO Millennium Foundation Kosovo, Former Acting Foreign Minister and Deputy Minister of Foreign Affairs of Republic of Kosovo), Cristina Moise (Data Architect), Armando Regil (Fondator, Președinte și CEO i2Co: School of Transformative Leadership) și Bálint Porcsalmi (Consultant politic, președinte executiv UDMR).

Teme importante care au fost dezbătute în cadrul UPGRADE Democracy: • facilitarea înțelegerii noilor transformări în campaniile politice digitale • campaniile electorale și implicațiile lor • dezbaterea politicilor publice • diplomația digitală și conceptul de Open Government • acțiuni și initiațive civice care să ducă la modernizarea și actualizarea democrației.

Focus pe startup-uri În fiecare an, iCEE.fest acordă o atenție specială startup-urilor si antreprenorilor din zona digital & tech. Zeci de investitori au fost în București, pe 14 și 15 iunie, având atât interesul cât și banii necesari pentru a investi în ideile expuse la festival.

Anul acesta startup-urile au beneficiat, în premieră, de o scenă și de o linie de conținut dedicate.

Puncte cheie din programul Upgrade Startups @ iCEE.fest: • Antreprenori de succes și investitori au dezbătut ultimele tendințe privind dezvoltarea zonei de startup: Brian Wong (CEO, Kiip) și Marvin Liao (Partener, 500 Startups).

• Un Workshop de Growth Hacking alături de Josh Fechter, Co-

fondator și CEO la BAMF Media (New Theory Magazine l-a inclus pe Josh în topul ”40 millennial influencers to follow in 2018”) • A existat și o scenă pe care au urcat reprezentanți ai unor companii de investiții și antreprenori de succes care au venit cu sfaturile necesare pentru aflarea ”the next big thing”. Au susținut prezentări Techstars Dubai, Grants4Apps (Bayer), Meta Group și două startup-uri locale de succes: UiPath și TPS Engage.

Ziua startup-urilor s-a încheiat cu ”200 Seconds of Fame”, competiția de live-on-stage pitching care a pus startup-urile în fața investitorilor, cu un juriu din care fac parte nume și companii importante, printre care: Radu Georgescu (Gecad Ventures), Cristian Paţachia (Orange), Florin Talpeș (Bitdefender), Brian Wong (Kiip), Marvin Liao (500 Startups), Timo Dreger (Coparion), Vijay Tirathrai (Techstars), Dario Mazzella (Meta Group), Bogdan Atanasiu (Bue Dome Capital), Cosmin Ochișor (Gapminder Venture Fund).

Acestora li s-au alăturat jurații pentru secțiunea dedicată ehealth: Eugene Borukovich (Bayer G4A), Shawna Butler (REshape), Rozalina Lepădatu (A.P.A.A) și Paul Keire (Anatomy Next).

• Anul trecut, startup-urile care au câștigat voturile juriului și ale publicului au fost ambele din zona inovației în sănătate Symmed3D, respectiv Eyesight.

The future of money | @ iCEE.fest 2018 iCEE.fest 2018 a adus, din nou, în prim plan discuțiile despre ”viitorul banilor”.

Festivalul a acordat o atenție specială modificărilor din domeniul bancar, acolo unde tehnologia schimbă definitiv modul în care brandurile tradiționale activau până în urmă cu câțiva ani.

• Ce se întâmplă cu fluctuațiile Bitcoin-ului?

• Este ICO o variantă sigură pentru investiții?

• Ce se schimbă în Fintech și ce trebuie să faci atunci când vine vorba despre banii tăi?

Acestea sunt doar o parte dintre întrebările care și-au găsit răspuns în cadrul iCEE.fest.

O surpriză de ultim moment în cadrul Fintech @ iCEE.fest a fost prezența REVOLUT, compania care are acum peste un milion de clienți în Europa, doi ani și jumătate după lansare.

• REVOLUT este o alternativă pentru serviciile bancare digitale, care include un card de debit preplătit (MasterCard sau VISA), schimb valutar, schimb de criptomonede (Bitcoin, Ethereum,

65

66

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Litecoin) și plăți peer-to-peer • Startup-ul londonez a fost fondat de Nikolay Storonsky și Vlad Yatsenko și susține în prezent cheltuielile și retragerile prin ATM în 120 de monede și trimiterea în 26 de valute direct din aplicația mobilă.

Alte exemple de speakeri și companii care s-au alăturat discuțiilor din zona financiară la iCEE.fest 2018: 4 Grant Sabatier, Fondatorul Millennial Money, o comunitate antreprenorială dedicată independenței financiare 4 Richard Kastelein, Co-founder @ CryptoAssets Design Group, o colecție de scriitori, marketeri, designeri, academicieni și investitori cu puternice influențe în zona financiară 4 Luis Rivera, Co-founder & Business Development @ ETFmatic, un startup Fintech condus de o echipă de antreprenori cu experiență 4 Bartosz Golba, Head of Content, Wealth Management and Kit Carson, Head of Banking and Fintech - both from Global Data, un furnizor de informații specializat care deservește piețele serviciilor financiare internaționale 4 Iona Bain, Founder @ Young Money Blog, primul blog britanic înființat pentru a încerca să ajute tinerii să se confrunte cu problema finanțelor personale.

3 ani de iCEE.health: cum a fost în 2018?

Lansat acum trei ani ca secțiune dedicată inovației în sănătate la iCEE.fest, iCEE.health reunește întregul ecosistem eHealth – fiind singurul eveniment în inovație în sănătate din Europa care aderă la principiile Everyone Included™, concepute de Stanford Medicine X. Prin includerea Lorenei Macnaughtan, Director iCEE.health, în comunitatea HIMSS Europe Future50 și prezența Stanford Medicine X cu o scenă dedicată în cadrul festivalului, iCEE.health este recunoscut ca unul dintre evenimentele europene importante și de impact în inovația în sănătate.

“Pe 14 iunie, prima zi a festivalului, antreprenori și inovatori în sănătate, companii de top și personalități marcante s-au aflat pe scena iCEE.health pentru a ne arăta de ce viitorul sănătății este digital“, explică Lorena Macnaughtan.

Iată doar câteva dintre temele explorate anul acesta plus invitații care au urcat pe scena iCEE.health: spitalul și clinica viitorului, noi modalități de design pentru servicii de sănătate, transformarea digitală a industriei farma și de asigurări, inteligență artificială, realitate virtuală și augmentată, intervenții digitale sau dispozitive de monitorizare (wearables).

1. Clinica și spitalul viitorului Ksenia Benifard a adus experiența acumulată în cadrul Ministerului Sănătății din Alberta, Canada, într-un masterclass, livrat împreună cu Simona Ralph (co-fondatoare a primului centru de inovație din cadrul serviciilor de sănătate din Alberta, Canada).

Michael Seres, 11Health, pacient antreprenor și unul dintre cele mai apreciate voci în inovație în sănătate, a prezentat soluții care sunt la fel de utile pacienților, doctorilor și asistenților medicali atât în spital, cât și acasă.

2. Pe rețetă, o soluție digitală Diane Jooris, OnComfort, a adus la iCEE.health singura soluție de realitate virtuală certificată CE ca soft medical pentru durere și anxietate.

Eugene Borukhovici a vorbit despre ce înseamnă această schimbare de paradigmă pentru sănătate și industria farma: tratamentele, dar mai ales prevenția vor fi susținute de intervenții digitale.

Michael Fergusson a arătat că jocurile sunt sănătoase. Folosind principii din gaming, Michael a dezvoltat intervenții medicale care și-au demonstrat eficiența și, astfel, compania sa, Ayogo, a fost listată doi ani în topul celor mai inovatoare din eHealth.

3. În sănătatea digitală, fără tabuuri La iCEE.health, sănătatea e abordată fără prejudecăți, pentru că în aceste zone se află oportunități de inovație fantastice: Shawna Butler a vorbit despre aspecte foarte relevante pentru sănătate, dar rareori abordate de sistemul medical, precum: viața sexuală, stigma asociată cu unele afecțiuni, stresul de a îngriji o persoană bolnavă și cum acestea reprezintă oportunități extraordinare pentru eHealth.

Shawna a vorbit și despre multe startup-uri care au ca misiune susținerea sănătății femeilor. Shawna nu a fost singura care a abordat factorii sociali care determină masiv sănătatea și inovația digitală, ci și Jaco Oosthuizen, Jeffrey Sparr, Tom Wilson, Ksenia Benifard sau Tedy Necula.

4. Era Big Data și în eHealth Despre cum medicina se va schimba pentru toți prin generarea și partajarea de date personale: Un workshop despre implicarea pacienților, extrem de relevant în era GDPR, a fost oferit de experți de la Stanford Medicine X: Justin Lai, MPH, Designer Servicii de Sănătate (dintre proiecte, Biroul White House pentru Știință și Tehnologie și Politici, Eli Lilly și Departamentul de Stat din SUA pentru Servicii Umane și în Sănătate), și Sylvie Dobrota, Cercetător Asociat.

Desigur, s-a vorbit și despre genomică (Pepita Stringer, Horizon Digital Economy Institute), interoperabilitate (Gurhan Zincircioglu, HIMSS Europe), GDPR (Cristiana Deca, eHealth Hub și Decalex) și securitate (Alexandru Bălan, BitDefender).

5. Viitorul se întâmplă astăzi în sănătate, în România Florina Pinte, Medlife, a prezentat prima operație intervențională la inimă cu hologramă din România.

Christian Rosedth, Janssen, a vorbit despre cel mai important health Hackathon din CEE, desfășurat în București, la sfârșitul anului trecut.

Experții prezenți la iCEE.health Shawna Butler, un star absolut în lumea inovației în sănătate, parte din echipele Exponential Medicine @ Singularity University și Cancer XPRIZE. Shawna este în consiliul mai multor inițiative locale, naționale sau globale, printre care Food+City, End Well, Școala Olandeză de Inovație în Sănătate, Acceleratorul SXSW, MassChallenge Texas, Impact Pediatric Health sau Antreprenoriat și Inovație pentru Asistente Medicale @ Northeastern University.

Michael Seres, fondator al companiei de dispozitive medicale conectate 11Health, este și primul pacient antreprenor rezident al Stanford Medicine X 2015, iar, în prezent, face parte din Bordul Executiv.

Diane Jooris, co-fondator & CEO @ Oncomfort, companie care oferă singura soluție VR medicală certificată CE pentru durere și anxietate. Înainte de a fonda compania VR Oncomfort, Diane a

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

fost Specialist în Intervenții Minte – Corp la Centrul de Cancer Anderson (Houston, Texas), unde a utilizat hiponoza clinică în sala de operații în timpul procedurilor chirurgicale.

Horia Maior, Cercetător Asociat @ Horizon Mixed Reality Lab, este beneficiarul unui premiu al Consiliului pentru Cercetare în Științe Fizice și Inginerie din Marea Britanie, iar cercetarea multidisciplinară pe care o desfășoară este în domeniul Interacțiune Om-Calculator, Interfețe Calculator – Creier și Factori Umani, cu impact în multe domenii, inclusiv în sănătate.

Michael Fergusson, CEO & Fondator @ Ayogo, o companie recunoscută de două ori ca fiind în top 100 cele mai inovative companii mHealth din lume. Michael a strâns multe puncte: a fost desemnat cel mai tânăr antreprenor social Ernst & Young’s și a fost inclus în PharmaVOICE 100, prin nominalizare de către profesioniști din domeniul științelor biomedicale.

O ediție excepțională pentru startup-urile eHealth În 2018, eHealth Hub a revenit cu Academia destinată startupurilor în sănătate, oferind și un workshop gratuit despre reglementările privind dezvoltarea de aplicații și dispozitive medicale. În plus, pentru competiția 200 Seconds of Fame, startup-urile care inovează în sănătate s-au bucurat de un juriu dedicat. De exemplu, Eugene Borukhovich, lider în Sănătate Digitală și Inovație @ Bayer G4A și lider global în acest domeniu, a revenit la @ iCEE.health/iCEE.fest și ca membru în juriul competiției de Live pitching.

Cine sunt experții, antreprenorii și speakerii de clasă mondială care au fost la iCEE.fest 2018 Anul acesta, la festival au venit toate marile companii din digital și tehnologie, începând cu giganți precum Google, Facebook, Netflix sau Apple, continuând cu branduri majore din tehnologie ca Shazam, Instagram, Youtube, playeri globali din media – CNN, Financial Times, The New York Times, El Mundo – dar si agenții de media, creație, virtual reality, la care se adaugă futuriști, speakeri cunoscuți și experți.

Dacă numele companiilor de mai sus spun totul, iată care sunt o parte dintre speakerii, experții și liderii de nivel mondial care au vorbit anul acesta la iCEE.fest: 4Gerd Leonhard: Autor de bestseller (”The Future of Music”),

producător, speaker, futurist de top și CEO la The Futures Agency.

4 David Schneider: Co-fondator la That Lot, o agenție cu un succes uriaș în zona de social media. Anul trecut a fost nominalizat la premiile BAFTA, după ce a co-scris ”The Death of Stalin” 4 Grant Sabatier: Este Fondatorul Millennial Money și a venit la iCEE.fest să ne spună cum a făcut primul milion de dolari!

4 Brian Wong: Co-fondatorul KIIP și autorul cărții ”The Cheat Code”, Brian este cel mai tânăr antreprenor care a primit capital de risc 4 Josh Fechter: Influencer millennial, fondator al unor companii inovatoare, marketing lider și scriitor de succes 4 Simon Gosling: Futurist top-class și speaker la evenimente majore 4 Kate Nightingale: Fondatoarea Style Psychology Ltd, o agenție de consultanță în retail și eCommerce 4 Marvin Liao: Partener la celebrul fond de capital ”500 Startups” 4 Kris Hoet: Co-fondator și CIO la Happiness, o companie de creație care adună premii la nivel mondial 4 Carsten Maple: Profesor și Director de Cercetare în Cyber Securitate la Universitatea Warwick, Carsten are toate răspunsurile atunci când vine vorba despre pericolele cibernetice care ne pândesc la tot pasul 4 Peter Fossick: Managing Director la Factotum Design, Peter este un designer extrem de experimentat, specializat în service design, UX design și thinking design 4 Shawna Butler: Un star absolut în inovația în sănătate, membră a echipei Medicină Exponențială a Universității Singularity și a echipei Cancer XPRIZE.

Să-l cunoaștem pe Gerd Leonhard Autor de bestseller, producător și speaker, futuristul Gerd Leonhard a reușit în ultimii ani să ofere o viziune concretă în ceea ce privește zonele de business, media, comunicare, transformare digitală și tehnologie. ”Viitorul nu mai este o extensie a prezentului”, Gerd Leonhard Membru al Societății Regale de Arte (RSA, Londra), Gerd este un speaker de top la nivel mondial, prezentând la peste 1700 de evenimente în 60 de țări.

Lista sa de clienți include Google, Sony, UBS, Mastercard, WWF, Nokia, The Guardian, Siemens, RTL, ITV, BBC, France Telecom, Orange, Deutsche Telekom, The Financial Times, DDB, Ogilvy, Comisia Europeană, VISA și mulți alții.

Gerd este și membru al Consiliului Consultativ al Institutelor de Cercetare Indiene și Canadiene

67

68

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Prezentările sale sunt renumite pentru stilul provocator, dar inspirat, plin de umor și motivant. Sunt motivele pentru care Wired Magazine l-a plasat pe Gerd în top 100 cele mai influente personalități din Europa. ”Câtă libertate suntem dispuși să mai sacrificăm pentru a fi mai eficienți și mai în siguranță?” ”În era digitală, trebuie să ne rezervăm dreptul de a ne deconecta.

Offline-ul ar putea fi noul lux, deși ar trebui să fie o normalitate” ”Există câteva lucruri pe care nu ar trebui să încercăm să le digitalizăm. Pentru că acestea sunt cele care ne fac umani” Acestea sunt doar cîteva dintre ideile pe care Gerd Leonhard le expune în ultima sa carte: ”Tchnology vs Humanity”.

Zona de Content iCEE.fest 2018 a pus față în față companii majore precum Netflix, Google și Facebook cu publisheri de top, producători de conținut pentru social media și noii pretendenți din industria de conținut.

Provocările pe care tehnologia le-a adus companiilor care își desfășoară activitatea în zona producerii de conținut sunt uriașe.

Este și motivul pentru care, anul acesta, iCEE.fest și-a propus să dezbată subiectul alături de jucători importanți din toate zonele acestei industrii.

Astfel, The New York Times, CNN, Netflix, Sky TV, El Mundo, VICE, Discovery și mulți alți producători de conținut au venit la București pentru a ne spune cum schimbă tehnologia modelul lor de business.

Google s-a alăturat pentru a vorbi publisherilor despre cum poate ajuta industria de conținut, iar de la Facebook au venit răspunsuri despre modul în care rețeaua vede rezolvarea problemei ”fake news” (și nu numai).

Sesiunea de Content @ iCEE.fest i-a cuprins și pe cei care au văzut altfel rezolvarea problemelor, propunând soluții (care deja au succes) care la un moment dat păreau irealizabile:

4. Producători de informații globali și regionali • Aldo Agostinelli, CDO & VP @ Sky - responsabil pentru dezvoltarea și implementarea tuturor activităților de marketing • Brandon Keenan, Digital Comercial Director @ CNN - conduce o echipă de specialiști în zona de digital • Jean Cristophe De Marta, SVP for Global Advertising @ The New York Times - supraveghează toate activitățile internaționale ale NYT • Sergio Rodriguez, Head of Digital Transformation and Innovation @ El Mundo - responsabil pe zona de transformare digitală și inovare 5. Tehnologii de advertising pentru publisheri • Tim Geenen, CEO @ Faktor, o platformă pentru publisheri ce ajută la conectarea în siguranță a brandurilor cu publicul țintă • Toms Panders, Co-fondator @ Setupad - expert în publicitatea online, având o pregătire superioară în ceea ce privește zona de business în media • Sylvia Epaillard, COO @ Tamedia Advertising, cel mai important grup media privat din Elveția.

Auzite la iCEE.fest 2018

2. Conținut original pentru social media • Alex Khan, CEO @ Attractive Media - un antreprenor, speaker și social media coach de succes

„Nu vă cheltuiți banii cu facultatea. Citiți mai degrabă o mulțime de cărți”, Marvin Liao, Partener, 500 Startup „Trăim într-o lume ”netfrixtizată”. Fiecare trăiește în interiorul bulei lui informaționale”, Marc Oosterhout, Founder, N=5 „2018 este într-adevăr un an revoluționar în ceea ce privește industria digitală. Vedem schimbări care ne vor afecta pe termen lung”, Brandon Keenen, Senior Digital Commercial Director, CNN “Discovery are o lungă tradiție în explorare de locuri, persoane și idei. De aceea cred că Discovery a fost creat pentru VR, chiar dacă această tehnologie nu exista pe atunci”, Cory Key, Vice President of Interactive & VR, Discovery Agency „Noi credem că strategia oricărei companii trebuie să aibă ca punct de plecare pozitivismul. Mai ales acum, când ne confruntăm cu atât de multe probleme în întreaga lume”, Kris Hoet, Chief Innovation Officer, Happiness ”Dezvoltarea zonei video a creat o nouă generație de fani digitali care sunt mult mai sensibili atunci când vine vorba despre conținutul care își dorește mai mult să vândă decât să informeze, distreze”, Mădălina Pangrate, Industry Manager, Romania, Youtube ”Felul în care se fac măsurătorile în marketing trebuie să se schimbe. Mobilul are oportunitatea și responsabilitatea să redefinească acest domeniu”, Ben Phillips, Global Head of Mobile, Mediacom _____________________________________________

3. Branded content • Costas Syrmos, GM SEE @ Virtue Worldwide, agenția de creație a celor de la VICE pentru Sud Estul Europei • Cory Key, VP Interactive&VR @ Discovery Agency, agenția de creație a Discovery Communications

Vrei să mergi la iCEE.fest 2019? Pe site-ul oficial al festivalului (iceefest.com) găsești bilete pentru ediția de anul viitor.

Un bilet ”Full Pass for iCEE.fest 2019” îți oferă și accesul în aplicația iCEE.fest, acolo unde poți vedea prezentările edițiilor precedente, inclusiv 2018.

• Social Chain este cel mai mare publisher care de fapt nu este un publisher: au sute de grupuri pe Facebook • Tamedia (principalul competitor al Ringier în Elveția) deține o companie împreună cu rivalul ei - Admeira - vânzând publicitate online împreună.

Iată care au fost categoriile/speakerii și companiile sesiunii de digital content de la iCEE.fest 2018: 1. Viziunea giganților globali • Yann Lafargue, Corporate Communication EMEA @ Netflix, compania care a ajuns la 125 de milioane de membri în peste 190 de țări • Eero Korhonen, Head of News and Publishers, EMEA Partnerships @ Google - lucrează pentru o mai bună colaborare cu industria de news • Andrew Weld Moore, Head of Digital Business for CEE @ Facebook - supervizează partea de management, lucrând strâns alături de departamentele de marketing, finanțe și strategie.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

69

70

WOMEN IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ediția a IV-a a Elite Business Club la Sibiu,

Antreprenoriat la puterea feminin

de Ligia VORO

Câteva zeci de doamne și domnișoare interesate să își dezvolte propriile afaceri sau să înceapă o afacere au participat la ediția a IV-a a Elite Business Club, organizată de rețeaua de antreprenoriat feminin Elite Business Women. A fost un prilej de a întâlni invitate care au reușit și să învețe din experiența acestora, dar și să capete mai multă încredere în propriile forte.

După ce mi-am făcut debutul la un eveniment dedicat strict doamnelor și domnișoarelor, la Cluj-Napoca în primăvară, la jumătatea lunii iulie am ajuns la o întâlnire de business networking și antreprenoriat la Sibiu, organizată de Elite Business Women. O rețea de antreprenoriat feminin, fondată de Bianca Tudor, consultant de branding și antreprenor, Elite Business Women a adunat 8.000 de companii, este prezentă în 9 orașe mari din România și în patru țări europene – Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Belgia, Portugalia și Italia.

La Sibiu, evenimentul Elite Business Club, ediția a IV-a, a fost moderat de aceeași vivace Bianca Tudor, care ne-a oferit, în deschidere, o dimensiune a antreprenoriatului feminin la nivel mondial unde o treime din companii sunt înființate de femei, o cifră a speranței și a potențialului feminin, în condițiile în care doamnele și domnișoarele domină numeric bărbații.

Una dintre modalitățile de a sprijini femeia de afaceri este și rețeaua creată de Bianca Tudor.

“Ce facem noi? Evenimente de business pentru femei, programe de internaționalizare a afacerilor, acesta este motivul pentru care din 2016 suntem în Londra, Bruxelles, Lisabona și Roma”, a subliniat aceasta.

Primul invitat care ni s-a adresat a fost Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu.

“Secole de-a lungul se vorbea doar despre capacitatea femeii, de egalitatea de șanse, de tot ceea reprezintă ea, dar, mai ales, de femeia mamă și casnică. Spre norocul nostru au trecut acele vremuri, dar nu au trecut în totalitate pentru că dacă vorbim din experiența fiecăruia, la nivelul administrației publice a municipiului și a județului Sibiu, putem spune că suntem un trendsetter, pentru că acest județ și acest oraș sunt conduse de femei – avem un prefect femeie, un președinte al Consiliului Județean - femeie și un primar - femeie. Mai mult, la nivel de municipiu, peste 70 % din șefii și directorii noștri de departamente sunt fe-

mei, nu întâmplător, ci pentru că ele s-au dovedit a fi cele mai capabile și mai implicate, iar această tendință nu am stabilit-o eu de când sunt la conducerea Primăriei, ci a fost stabilită deja de către fostul primar, actualul președinte Klaus Iohannis, care avea o încredere extraordinară în capacitatea femeii, în talentul ei și în înclinația ei pentru detaliu”, a spus aceasta.

Primarul Astrid Fodor a mai subliniat că la nivel de țară, situația nu este la fel de bună, ci dintr-un total de 103 municipii, inclusiv Capitala, doar patru sunt conduse de femei.

“Nu cred însă că este o situație normală, pentru că sunt convinsă că locul femeii este și în administrație”, a mai completat edilul municipiului Sibiu, subliniind că este important să faci ceea ce îți place, să fii perseverentă, să nu te lași doborâtă de greutăți.

Totul depinde de tine În cadrul primului panel, de antreprenoriat, trei invitate ne-au vorbit despre succes și cum ajungem acolo.

Prima a fost Mihaela Stroe, Ambasador Elite Business Women la nivel internațional și singurul analist comportamental (profiler) în zona de business din România pregătit special de către Joe Navarro, cel mai bun criminal profiler din ultimii 100 de ani ai FBI-ului.

“Misiunea mea personală în viață este: „Educ, Motivez și Inspir Oamenii care vor să fie pe Primul loc în viața lor”. Fac aceasta prin programe de coaching, training, conferințe și cărți scrise, atât în limba română cât și în engleză. Printre cărțile mele se numără: ‘în Armonie cu Mine!’, ‘Fii pe primul loc în viața ta!’ și ‘Momente de luciditate – 7 pași simpli către armonia interioară’ (audiobook)”, așa a sunat prezentarea Mihaelei Stroe.

Discursul său, pigmentat cu umor, condimentat cu propriile experiențe, ne-a purtat încet-încet spre programele sale de dezvoltare personală, respectiv profesională.

“Am creat acest program online acum 5 ani, pentru că foarte mulți oameni veneau către mine să mă întrebe ce pot să fac pentru ei, cum pot să îi sprijin. Una dintre nevoile umane ale noastre

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

este să fim însoțiți, să fim ghidați, să fim ținuți de mână. Încă de acum 5 ani m-am gândit cum să transmit acest know-how nu numai românilor care sunt în România, ci și românilor care sunt din afara acestei țări”, a punctat invitata.

Mihaela Stroe ne-a vorbit apoi despre importanța atenției – focusului și intenției în transformarea noastră, peste care vine acest program de 90 de zile pentru creștere accelerată. Însă ce mi s-a părut de subliniat, mai ales într-o lume a eșecurilor neasumate, a greșelilor aruncate în cârca altcuiva, altora, este faptul că aproape totul în devenirea noastră depinde de noi, noi suntem responsabili de propria noastră viață.

WOMEN IN BUSINESS

rezidă din tot felul de provocări care apar în drumul spre dezvoltarea afacerilor: pierderea de clienți, schimbări legislative, riscuri de incendiu, explozie, calamitate naturală, furt, accidente de muncă etc. Aceste riscuri pot fi însă reduse dacă apelezi la un asigurator. “În domeniul nostru este vital să iubești oamenii și să fii persoana potrivită la momentul potrivit în viață cuiva. Cei 7 ani în domeniul asigurărilor și al consultanței financiare mi-au arătat că de foarte multe ori o asigurare în care necesitățile sunt identificate corect salvează afaceri și ajută familii în momente în care cred că nu mai există speranță”, a mai subliniat Diana Nițu.

Riscuri reduse, asigurându-te Viața e o călătorie Diana Nițu este, astăzi, director adjunct Generali România, însă prima interacțiune cu domeniul asigurărilor a avut-o în 2007 pe vremea când era elevă în clasa a XII-a. “La momentul respectiv încheiam adeziuni Pilonul II pentru o companie concurentă, care, 3 ani mai târziu, mi-a refuzat solicitarea de angajare întrucât eram prea tânără. Așa a început cariera mea în Generali.

Nu aveam cunoștințe care să îmi creeze un punct de pornire în cariera de consultant, eram încă studentă în anul IV, însă știam că îmi doresc să lucrez într-un domeniu cu program flexibil, care să mă provoace să mă dezvolt personal și profesional, să nu mă limiteze din punct de vedere al veniturilor. Treptat am făcut trecerea către management, iar de anul trecut sunt director adjunct”, ne-a fost introdusă în scenă Diana Nițu.

Directorul adjunct Generali Asigurări a avut o prezentare interactivă în care ne-a provocat să ne gândim de unde a plecat afacerile doamnelor și domnișoarelor din sala de conferințe a Hotelului Golden Tulip Ana Tower. Am trecut astfel de la ideea de afaceri la plan, la înființarea legală a companiei și la planul pe care trebuie să îl ai în minte după ce firma a fost înregistrată, și anume că e util să ai un capital, să îți dezvolți rețeaua de colaboratori, de clienți, să angajezi oameni de calitate, să ai materie primă dacă ești o firmă care activează în producție etc. Însă, în opinia speaker-ului, trebuie să evaluezi și riscurile care

Ultima invitată a fost Ramona Elena Tiepac, care se descrie astfel: : “M-au pasionat mereu toate ariile ce țin de comunicare, așa că am ajuns să lucrez în companii mari din București, în departamentele de marketing, client service sau în vânzări, precum și o experiență de 5 ani într-o companie multinațională din domeniul farmaceutic. Din anul 2007 sunt înscrisă într-un program de dezvoltare personală. Am urmat cursuri de management, vânzari, si resurse umane. M-am îndrăgostit de coaching, prin urmare am făcut cursurile de formator, iar apoi pe cele ale lui John Maxwell, unde m-am certificat ca trainer și coach”.

Din speech-ul său care rezonează poate cu multe credințe ale noastre, ale fiecăruia este că viața este o călătorie, iar ceea ce contează în cele din urmă este ce fel de persoană devii în această călătorie.

Programele pe care Ramona Elena Tiepac le pune la dispoziție sunt construite în jurul: Life Coaching – un program ce scoate în lumină calitățile personale, un program care îți aduce claritate unde te afli și încotro vrei să mergi, respectiv Coaching pe descoperirea punctelor forte – un program ce depistează potențialul interior – personal și în cadrul echipelor.

Seara s-a încheiat cu un panel de networking în care fiecare participant și-a prezentat afacerea și la ceea ce visează, la un pahar de gin Olive Gin sau de vin de la Cramele Halewood.

71

72

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pe șantierul CTE Iernut, cel mai important proiect energetic românesc la momentul actual

Investiția ROMGAZ la Iernut într-o comparație “Dintr-un televizor cu lămpi, într-o plasmă super meseriașă” de Ligia VORO

Lucrările de construcție a noii centrale termoelectrice de la Iernut, un proiect dezvoltat de cel mai important producător autohton de gaze naturale, SNGN Romgaz SA Mediaș, sunt finalizate deja mai bine de jumătate. O vizită pe șantierul din orașul mureșean ne-a dezvăluit și mai clar dimensiunea investiției care va fi dată în funcțiune în 2020. Proiectul care beneficiază de finanțare din sursele proprii ale beneficiarului și din fonduri ale statului, prin Planul Național de Investiții, este considerat, la ora actuală, cel mai important din sectorul energetic, valoarea sa cifrându-se la aproape 269 de milioane de euro, fără TVA. Constructorii centralei care va avea o capacitate instalată de 430 MW – la fel ca vechea - sunt Duro Felguera, Spania, și Romelectro, România.

Puțin după ora 16.30, ne încolonăm spre poarta Sucursalei de Producție Energie Electrice, șiruri mai înalte sau mai scunde de veste verzi fosforescente, cu capetele “luptânduse” cu căștile de protecție albastre pe care reprezentanții beneficiarului investiției, SNGN Romgaz, ni le-au pus la dispoziție. În zare vedem silueta ușor atinsă de cei 50 de ani de când e în funcțiune a vechii Centrale Termoelectrice de la Iernut pe care de pe un banner albastru putem citi denumirea sucursalei rebotezată după ce a fost preluată de Romgaz în 2012, în contul unor datorii, de la Electrocentrale București.

Pentru comparație, ne oprim prima dată în incinta vechii centrale, cu ciclu clasic, în sala mașinilor, la cota 8. Grupurile de la Iernut sunt primele grupuri cu puteri unitare

de 100 MW din sistemul energetic românesc, ceea ce la timpul lor au reprezentat o noutate, o performanță.

La începutul pasarelei situate cam la înălțimea unui bloc cu 2-3 etaje, pe un traseu stabilit, cu reguli foarte stricte, explicațiile ne sunt date de Dorel Călian, directorul sucursalei, și de Angela Bircea, directorul tehnic.

“Primele patru grupuri sunt grupuri de 100 MW, cu turbine cehești, iar următoarele două, de 200 MW, de proveniență URSS. După cum vedeți, instalațiile încă arată bine, aceasta înseamnă că, de-a lungul timpului, oamenii și-au făcut bine meseria, existând în această centrală, zicem noi, chiar un cult al energeticienilor”, ne arată Dorel Călian șerpii de conducte, tancurile imense, de fapt turboagregatele și multe, multe echipamente care făceau această fabrică de energie să funcționeze.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Suntem într-un televizor cu lămpi și o să intrăm într-o plasmă super meseriașă.

Acesta este cazanul, aceasta e turbina, generatorul. Acolo se prepară aburul”, ne completează informațiile Angela Bircea.

Peste cuvinte se așază zgomotul infernal al unității cinci, un turboagregat de 200 MW care mai e încă în funcțiune.

Ne fuge gândul la generațiile care au lucrat aici, mai ales că Dorel Călian își amintește de timpurile când Liceul Energetic era păstorit de centrală termoelectrică și asigura meseriașii de care aceasta avea nevoie. Din birourile situate la aceeași cotă se văd deja structurile viitoarei centrale.

La fel ca în centrala veche, oamenii sunt încă la muncă, zeci de utilaje sunt manevrate pentru a ridica structuri, grinzi, module și alte componente care vor completa ca într-un puzzle noua uzină de energie electrică și termică. „Venim cu un aport de putere într-o zonă deficitară a nordvestului României. Este un proiect care, în mare măsură, înlocuieşte un echipament şi o centrală veche de peste 50 de ani, cu o tehnologie foarte modernă. Aş putea să spun că tradiţia energetică de la Iernut va fi continuată pentru următorii 30-40 de ani, ceea ce este un lucru foarte important, nu numai pentru Romgaz, ci şi pentru toată România”, am mai adăuga pentru a uni centralele cele spuse de Balázs Béla, managerul de proiect CTE Iernut.

Coborâm spre nou, spre șantierul Duro Felguera – Romelectro.

Pe șantierul centralei cu ciclu combinat La poarta șantierului, îngrădit și descuiat ne întâmpină Sorin Ilca, directorul de șantier din partea Romelectro, și Vincente Ramon, directorul de șantier din partea companiei spaniole Duro Felguera. Ni se face un scurt instructaj pentru protecția pe șantier, dar cert este că trebuie să ne ferim de pericole de la capete până la tălpi. Pe șantier sunt acum și angajații firmelor subcontractante, cărora li s-a încredințat lucrările de specialitate. Observăm utilaje Geiger, Felbermayr, Manitou etc. Cu angajații antreprenorului general, sunt în jur de 200 de oameni care sunt implicați în lucrări. Aceasta e și media, atunci când nu sunt lucrări de anvergură – cum este turnarea de 450 de tone de betoane într-o singură zi.

ENERGIE

Toată zona este acum o platformă care să poată susține lucrările, mai ales că se lucrează cu utilaje care pot să susțină o greutate de sute de tone.

Trecem pe lângă stive cu tot felul de echipamente. Sorin Ilca ne explică că sunt elemente galvanizate, o proprietate adusă materialului metalic de a oferi protecție la coroziune. O altă stivă, altă explicație – “Aceste elemente sunt panouri de cazan care au deja atașate elementele de structură și peste ele și partea de izolație termică, în așa fel încât în zona de montaj activitatea să fie cât mai redusă”, spune directorul de șantier al Romelectro.

Ne prezintă apoi cazanele. “Structura cazanelor este modulară, având înățimea de 24 de m, la grinda de sus, dar vor urma montarea echipamentelor termo-mecanice principale. Coșul va ajunge la o înâlțime de 45 de m, iar

73

74

ENERGIE structura secundară se va atașa. După cum se vede, acum avem introduse părți ale modulelor de presiune care sunt acele elemente cu liniriatate verticală, de culoare închisă”, ne explică Sorin Ilca. În total vor fi patru, cel de-al doilea cazan fiind în curs de finalizare.

Ne oprim într-o zonă sigură, pe linia mediană a construcțiilor unde vin completările despre construcțiile civile care se desfășoară în prezent.

“Sunt patru linii de turboagregate pe gaze care sunt cele din extremități, iar pe linia de mijloc, unde vedeți această armătură pornită din beton, este linia turboagregatelor pe aburi. Partea din spate care se ridică pe structura de beton este clădirea electrică și de comandă a echipamentelor, iar această structură metalică, care va ajunge la înălțimea de 27 de m, este viitoarea sală a turbinelor. Ea are o suprafață de 6.000 de mp, o lungime de 150 m x o lățime de 38 m, la interior”, își continuă prezentarea directorul de șantier Romelectro.

Vincente Ramon ne prezintă echipamentele - generatorul, care va face legătura cu patru transformatoare, reductorul care este legătura dintre turbină și generator, partea principală – turbina cu gaz, un container galben pe stânga unde este partea de comandă electrică și electronică a componentelor de turbină și generator.

Cele două generatoare pe aburi sunt deja în șantier până în octombrie – noiembrie vor să fie cu ele pe poziții.

Directorul de șantier spaniol recunoaște că spațiul reprezintă una dintre cele mai restricții ale șantierului deoarece este foarte limitat, îngust. Înaintăm spre partea opusă a șantierului, unde Sorin Ilca vorbește despre o structură de cazan folosind un epitet delicat – zveltă, înainte de a ne dezvălui ce stă în spatele tuturor acestor schelete metalice, coloane dreptunghiulare, tot metalice, fundațiilor care unele abia se mai zăresc.

“Dacă aparent acum lucrurile arată evoluat, așa cum s-a subliniat, a fost foarte multă muncă executată în amănunt. Alinierea acestor turboagregate, generator, reductor și turbină, inclusiv cu cazanul și cu coșul de fum, se fac în parametri foarte stricți, vorbim de zecimi de milimetri, atât ca planeitate cât și ca așezare în axă. Aici au fost lupte puternice între constructor și montor ca să atingem aceste elemente”, ne povestește directorul Romelectro.

Mai încolo modulele sunt deja introduse în interior.

Ajungem și în fața structurii clădirii electrice și de comandă. Una clasică din beton armat care se va ridica pe două nivele. “Acolo, după asigurarea echipamentelor de comandă și control, va fi și blocul operațional în care vor fi angajații care vor opera noua centrală termoelectrică”, continuă Sorin Ilca.

Aproape de colțul șantierului se află structura fundațiilor pentru transformatoarele auxiliare care vor livra energie electrică în centrală pentru acționarea echipamentelor.

Până acum s-au ridicat zidurile antifoc care sunt obligatorii.

Vor fi șapte astfel transformatoare.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“A fost o muncă foarte grea, dar din punctul meu de vedere va ieși o construcție frumoasă, utilă și absolut necesară Sistemului Energetic Național”, Adrian Volintiru, director general SNGN Romgaz SA Mediaș Două macarale, de 500 de tone, respectiv de 600 de tone, ridică în același timp o structură bloc de 30 de tone, la care sunt atașate două grinzi laterale, fiecare de 75 tone. “Doar ca să îl ridicăm stabil, în poziție verticală”, ni se explică acțiunea complicată.

Vizita noastră pe această parte de șantier se încheie la stația de demineralizare a apei, necesară pentru a menține conductele curate și, implicit, viitorul randament al centralei care va fi de 56 % față de actuala centrală, al căreia se situează între 35-39 %. “Aici sunt fundațiile pentru stația de demineralizare a apei, această stație va fi una din oportunitățile oferite de beneficiar de a prelua apa de răcire din zona prizei de Mureș, după aceea să treacă în canalele existente și să se întoarcă. Cealaltă oportunitate a fost furnizarea gazului din stația de aici și ieșirea către zona Transelectrica”, a completat prezentarea Sorin Ilca.

Ultimul punct de pe șantierul Duro Felguera-Romelectro e în apropierea unității 5 a vechii centrale, dar exact pe latura care nu mai face parte din șantierul mare. În zonă tocmai se execută o operațiune complicată cu un dispozitiv de care am auzit în premieră – o sonetă. Un dispozitiv alcătuit dintr-un berbec care alunecă pe un stâlp vertical, cu care se bat (manual sau mecanic) piloții (de lemn sau metalici) în sol (de obicei pe fundul unei ape), menținându-i totodată în poziția prescrisă.

“Am introdus aceste elemente de izolare a planșelor, planșele care vor crea o incintă astfel încât să nu se inunde în timpul execuției lucrărilor care vor atinge o cotă de - 6 m. Aici vom instala acele pompe de apă de răcire. Lucrarea se va desfășura în două etape, am păstrat în funcțiune canalele care deservesc unitatea 5 pentru ca beneficiarul să producă energie în continuare”, ne explică directorul de șantier al Romelectro.

De altfel, aici lucrările vor fi oprite începând din 15 noiembrie și vor fi reluate în februarie.

Părăsim șantierul, gândindu-ne că termenul de finalizare stabilit cu consorţiul Duro Felguera Spania şi Romelectro România - 31 ianuarie 2020 - există șanse mari să fie respectat. Când va fi gata, noua centrală, cu ciclu combinat gaze-abur, va fi formată din patru turbine cu gaz, patru cazane recuperatoare pentru producere abur, cu trei nivele de presiune şi două turbine cu abur. Aceasta va funcționa în paralel cu vechea centrală.

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

75

Consiliul Județean Cluj Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Cluj Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Cluj-Napoca Art Museum

Cetatea Bologa

Bologa Fortress

Înfiinţat în anul 1951, Muzeul de Artă Cluj-Napoca a beneficiat de fonduri patrimoniale mai vechi: o colecţie de artă provenind din fondurile fostului Muzeu Ardelean şi, mai ales, de colecţia Pinacotecii „Virgil Cioflec”.

Muzeul are sediul în Palatul Banff y, construit în perioada anilor 1774-1785 ca reşedinţă privată a contelui Gheorghe Bánff y, guvernator al Transilvaniei, de către arhitectul german Johann Eberhard Blaumann.

Galeria Naţională reprezintă expoziţia permanentă a Muzeului de Artă Cluj-Napoca realizată în 21 de săli de la etajul clădirii.

Patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca cuprinde peste 13.000 de piese deosebit de valoroase de artă românească şi universală (secolele XV-XXI), fiind compus din piese de pictură, sculptură, arte grafice, arte decorative şi fond documentar.

Cetatea Bologa, situată la poalele masivului Vlădeasa, a fost una dintre cele mai importante fortificaţii ale Transilvaniei medievale. Prima atestare documentară a cetăţii Bologa, din anul 1304, o menţionează sub denumirea de Sebuswar, o formă păstrată şi în menţiunile ulterioare.

Cetatea de la Bologa a fost folosită fără întrerupere până în secolul al XVIII-lea, suferind numeroase transformări şi adăugiri. Aceasta se remarcă în special prin donjonul circular, unul dintre foarte puţinele păstrate în Transilvania. În anul 1399, cetatea a fost donată de regele Sigismund de Luxemburg domnitorului muntean Mircea cel Bătrân, pentru aportul adus de acesta în războaiele antiotomane. Importanţa cetăţii a crescut în secolul al XVII-lea, după cucerirea Oradiei de către turci, când garnizoana cetăţii Bologa opreşte pătrunderea armatei turceşti prin defi leul Crişului Repede. La începutul secolului al XVIII-lea, în timpul războiului de eliberare condus de principele Transilvaniei, Francisc Rakoczi al II-lea, împotriva dominaţiei habsburgice din Ungaria, cetatea a fost aruncată în aer de lobonţi, pentru a nu cădea în mâinile

Telefon/fax: (004) 0264-450.410 Email: contact@cniptcluj.ro Web: www.clujtourism.ro

Founded in 1951, the Cluj-Napoca Art Museum benefited from older patrimonial funds: a collection of art from the funds of the former Transylvanian Museum and, in particular, from the „Virgil Cioflec” art gallery.

The museum’s headquarters are in Banff y Palace, built between 1774-1785 as the private residence of Count Gheorghe Bánff y, governor of Transylvania, by German architect Johann Eberhard Blaumann.

The National Gallery is the permanent exhibition of the Art Museum of ClujNapoca hosted in 21 rooms on the first floor of the building. The Art Museum of Cluj-Napoca includes more than 13,000 valuable pieces of Romanian and universal art (XV-XX centuries), consisting of paintings, sculptures, graphic arts, decorative arts and documentary background.

Bologa fortress, situated at the foot of the Vlădeasa Mountain, was one of medieval Transylvania’s most important fortifications. The first documentary attestation of Bologa fortress, dating from 1304, mentions it as Sebuswar, a form preserved in subsequent mentions.

Bologa fortress was used continuously until the 18th century, suffering numerous transformations and additions. This is particularly noticeable by the circular donjon, one of the very few preserved in Transylvania.

In 1399, the fortress was donated by King Sigismund of Luxembourg to the Prince of Wallachia, Mircea cel Bătrân, for his contribution to the anti-Ottoman wars.

The importance of the fortress grew in the seventeenth century, after the Turks conquered Oradea, when the garrison of the Bologa fortress stopped the Turkish army from entering through the pass of Crişul Repede river. At the beginning of the eighteenth century, during the liberation war led by the Prince of Transylvania, Francis Rakoczi II, against the Habsburg domination of Hungary, the fortress was blown up by the soldiers, for it not to fall

Cluj Tourism

Cluj Tourism App

76

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Consiliul Județean Cluj Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Cluj curuţilor, susţinătorii mişcării de eliberare. La mijlocul secolului al XX-lea turnul şi-a pierdut acoperişul, unul dintre ultimele elemente din lemn păstrate.

into the hands of rebels, supporters of the movement release. In the middle of the twentieth century the tower lost its roof, one of the last preserved wooden elements.

Lacul Tarnița

Lake Tarnița

Mănăstirea ortodoxă ,,Adormirea Maicii Domnului” de la Nicula

Orthodox Monastery, “The Assumption of Our Lady” from Nicula

Lacul Tarniţa este un lac de acumulare amplasat pe râul Someşul Cald. Acesta are o suprafaţă de peste 200 de ha, iar barajul existent este construit din beton în formă de arc, cu o înălţime de 97 m, cu o lungime a coronamentului de 232 de m, având ca principal scop producerea de energie electrică.

Lacul este principala sursă de alimentare cu apă pentru staţia de tratare de la Gilău, staţie care furnizează apa potabilă şi industrială a municipiului Cluj-Napoca şi a altor localităţi din judeţul Cluj.

Periodic, se organizează de către asociaţii cu profi l sportiv diferite concursuri de înot sau pescuit sportiv.

În zona deluroasă a satului Nicula, la aproximativ 7 km de oraşul Gherla s-a dezvoltat o mănăstire ce avea să devină unul dintre cele mai importante centre monahale ale Transilvaniei. Anul 1699 este marcat de un fenomen miraculos: Icoana Maicii Domnului, pictată de preotul Luca de la Iclod a lăcrimat între 15 februarie şi 12 martie 1699. În prezent, în data de 15 august a fiecărui an are loc cel mai mare pelerinaj din Transilvania, odată cu celebrarea Adormirii Maicii Domnului, hramul mănăstirii. În zona mănăstirii Nicula se dezvoltă un centru iconografic de pictură pe sticlă, tehnică importată din Boemia, Austria şi Bavaria. Însă, diferenţa între icoanele din Şcoala Nicula şi cele din Vestul Europei constă în elementele stilistice specifice legate de faptul că majoritatea autorilor erau meşteri anonimi proveniţi din mediul rural, iar ca tematică este abordată aproape exclusiv tematica religioasă.

Prima atestare documentară indică existenţa unei biserici de lemn în stil maramureşan cu hramul ,,Sfânta Treime” care a fost distrusă de un incendiu în 1873, fiind înlocuită cu o biserică de lemn de secol XVII.

Telefon/fax: (004) 0264-450.410 Email: contact@cniptcluj.ro Web: www.clujtourism.ro

Cluj Tourism

Lake Tarniţa is a reservoir lake located on the Warm Someş river. It spreads on over 200 ha, and the existing dam is made of concrete, in the form of an arch, with a height of 97 m, and a length of 232 m, with the main purpose of producing electricity.

The lake is the main water supply for the treatment plant at Gilau, which provides drinking and industrial water for Cluj-Napoca and other ubieties in Cluj County.

Various sports or sporting competitions are organized here by sports associations, periodically.

In the hilly area of Nicula village, about 7 km from the Gherla city, a monastery has developed to become one of the most important monastic centers of Transylvania. The year 1699 is marked by a miraculous phenomenon: The Icon of the Mother of God, painted by the priest Luca of Iclod, weeped between February 15 and March 12, 1699. Currently, on every August 15, here is the largest pilgrimage in Transylvania, with the celebration of the Assumption of Our Lady, the patronage of the monastery.

In the area of Nicula Monastery a iconographic painting center on glass is being developed, a technique imported from Bohemia, Austria and Bavaria. But the difference between the icons in Nicula School and those in Western Europe consists in the specific stylistic elements related to the fact that most of the authors were anonymous craftsmen from rural areas, and, the themes are, almost exclusively, religious ones.

The first documentary attestation indicates the existence of a Maramures-style wooden church dedicated to the „Holy Trinity” which was destroyed by a fire in 1973, being replaced by a XVII century wooden church.

Cluj Tourism App

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

77

Consiliul Județean Cluj Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Cluj Prima biserică de zid este ridicată între anii 1875-1879-1905, un edificiu de dimensiuni mari cu două turle deasupra pronaosului. Iconostasul care are în centru icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria este sculptat în tei. În prezent, pe lângă biserica de lemn şi cea de piatră s-a ridicat o biserică monumentală în stil brâncovenesc şi un ansamblu arhitectonic menit să devină un centru de studii patristice şi atelier de creaţie pentru continuarea tradiţiei şcolii niculene de pictură pe sticlă.

Mănăstirea Nicula are și un muzeu înzestrat cu o bogată colecţie de icoane pe sticlă de la Nicula, Făgăraş, Scheii Braşovului, precum şi cu icoane pe lemn maramureşene şi someşene datate din secolele XVIXVIII. De asemenea, muzeul deţine şi o colecţie de cărţi bisericeşti, sculpturi în lemn şi în rădăcini, ceramică, ţesături, prosoape.

The first church was built between 1875-18791905, a large building with two towers above the narthex. The altarpiece of the Virgin Mary’s miracle-making icon is carved in lime.

Nowadays, beside the wooden and stone church, a monumental church in Brancovan style has been erected and an architectural ensemble meant to become a patristic study center and workshop for the continuation of the tradition of the Nicula painting school on glass.

Nicula Monastery also has a museum endowed with a rich collection of glass icons from Nicula, Fagaras, Scheii Brasov, as well as with icons from Maramures made on wood and some icons dating from the 16th18th centuries. The museum also has a collection of church books, wooden and root sculptures, ceramics, fabrics, and towels.

Parcul Central „Simion Bărnuțiu” din Cluj-Napoca

“Simion Barnutiu” Central Park from Cluj-Napoca

Parcul Central, numit popular şi Parcul Mare, este deschis publicului încă din anul 1830, numindu-se iniţial Parcul Poporului.

Ulterior, au fost amenajate aleile, lacul şi a fost inaugurat, în anul 1874, Teatrul de Vară, astăzi fiind sediul Teatrului Maghiar de Stat.

Pavilionul de patinaj (azi restaurantul Chios), clădirea cazinoului şi fântâna arteziană au fost realizate în stil eclectic. După 1989, parcului i-a fost atribuită denumirea Parcul Central „Simion Bărnuţiu”.

Astăzi, Parcul Central beneficiază de o popularitate foarte mare. Toţi cei care îi trec pragul se pot recrea folosind multitudinea de posibilităţi pe care acesta le oferă. Amenajarea în aer liber oferă, pe lângă floră, teren de baschet cu nocturnă, aparate de fitness cu acces gratuit, o fântână arteziană înconjurată de bănci, parc special amenajat pentru copii, restaurant. În parc se află statui ale unor personalităţi celebre precum Antonin Ciolan, George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Sigismund Toduţă.

Clădirea Cazinoului şi lacul sunt atracţiile principale. Vara se pot face plimbări pe lac cu bărcuţe şi hidrobiciclete. Lângă fântâna arteziană, în timpul verii, sunt organizate concerte de muzică simfonică şi se oficiază ceremonii de căsătorie civilă.

Telefon/fax: (004) 0264-450.410 Email: contact@cniptcluj.ro Web: www.clujtourism.ro

The Central Park, also known colloquially as The Big Park is open to the public from 1830, initially named “The People’s Park”.

Later, the alleys were set up, the lake and in 1874 The Summer Theatre was inaugurated, today being The State Hungarian Museum. The skating pavilion (today the Chios restaurant), the casino building and the artesian well were built in an eclectic style. After 1989 the park was named “Simion Barnutiu” Central Park.

Today, the Central Park enjoys a great popularity. All persons who pass through it can relax making use of the great variety of opportunities which the park offers. The open air setting is offering, besides the Flora, a nocturnal basket ball course, free access to fitness equipment, an artesian well surrounded by benches, a specially designed children park, a restaurant. In the park are found statues of famous personalities like Antonin Ciolan, George Cosbuc, Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Sigismund Toduta.

The Casino Building and the lake are the main attractions. In the summer, promenades with the cockles and water bicycles can be made on the lake. Also in the summer, there are symphonic music concerts and civil marriage ceremonies organized near the artesian well.

Cluj Tourism

Cluj Tourism App

78

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

79

COS Romania la 20 de ani “Eu cred în spațiile de lucru ca generatoare de creativitate, stare de bine, loialitate și profitabilitate”, sintetizează Cristophe Weller, CEO & Founder al COS România, impactul unui business ajuns la 20 de ani.

Ce-și doreau clienții dumneavoastră acum 20 de ani și ceși doresc acum? Își doreau cu totul altceva. Pe atunci totul era despre maximizarea utilității spațiului de lucru pentru cât mai mulți angajați posibil. Nevoia de intimitate și confidențialitate era mult mai mare, iar birourile închise erau prima alegere.

Treptat, sub influența tendințelor internaționale, companiile au mutat focusul pe ușurința comunicării, pe facilitarea colaborării și astfel spațiile de lucru au început să se deschidă.

Utilitatea spațiului rămânea importantă, dar începea să fie recunoscut rolul important al spațiului de lucru în creșterea performanțelor angajaților. În prezent, se pune un accent major pe starea de bine a angajaților, pe spații pozitive, flexibile, diverse, atât pentru lucru, cât și pentru relaxare, atât formale, cât și informale. Am transformat de multe ori cafeteria, locul de luat masa, într-un adevărat „workafe”, cum ne place să îl numim. Perfect pentru întâlniri la orice moment al zilei. Încorporăm cât mai multă lumină naturală în fiecare design pe care îl propunem, pentru că apropierea de natură eliberează endorfine, recunoscute pentru calitatea lor de a îmbunătăți starea de spirit, creativitatea, concentrarea.

Cum au evoluat investițiile în amenajarea de spații de birouri în România?

Cu ani în urmă, companiile aveau un spațiu pe care își doreau să îl mobileze și atât. Discuțiile erau în jurul bugetului per angajat: birou + scaun + dulap. Acum vorbim despre decorațiuni, atmosferă, partiții și soluții personalizate de amenajare, iar prețul este gândit pe metru pătrat. Această evoluție s-a reflectat și în succesul COS România pe piață.

Dacă până în 2001 aveam un turnover modest de 1 milion de euro, în 2009 am atins 5 milioane, iar după 2013 creșterea noastră a fost fără precedent, pentru ca în 2016 să avem un turnover de aproape 31 milioane euro, datorită proiectelor excepțional de mari pe care le-am derulat în acel an. În 2017, ne-am păstrat poziția de lider pe piață, cu o cifră de afaceri de peste 28 milioane euro.

Cât de ofertantă s-a arătat România pentru spiritul dumneavoastră de antreprenor internațional?

Spiritul meu antreprenorial s-a manifestat pe deplin aici, pentru că m-am adaptat rapid la regulile pieței și m-am bucurat de avantajul unei echipe dedicate, căreia îi mulțumesc. Împreună am reușit să creștem compania într-un ritm alert, prin multă muncă, ascultând atent nevoile pieței, anticipând dorințele clienților, oferind cea mai bună calitate de pe piață la cele mai bune prețuri. Sigur că evoluția economică a României a dictat în mare parte ritmul nostru de creștere. Până când țara nu s-a deschis către piețele străine și nu a început să atragă investitori externi, compania noastră a rămas mică, dar plină de aspirații. Instabilitatea și furtunile fiscale din România ne-au afectat, de asemenea, prin prisma faptului că investitorii percepeau negativ țara din perspectiva lor de business. Dar după ce România a aderat la NATO, lucrurile s-au schimbat în bine și am încredere că vor continua să se schimbe. Pe lângă factorul fiscal, România este apreciată din ce în ce mai tare pentru factorul uman care atrage tot mai mulți investitori. Toată această dezvoltare, stabilirea unui număr din ce în ce mai mare de companii străine în România, a însemnat pentru noi oportunitatea de a pune în slujba succesului de business al acestora tot know-how-ul nostru, toată experiența echipelor noastre de specialiști, toate soluțiile inovatoare pe care le aducem în România în calitate de parteneri exclusivi ai unora dintre cele mai mari branduri de mobilier și soluții de amenajare din lume.

Ce credeți că rezervă viitorul sectorului de amenajări ale spațiilor de lucru?

Companiile sunt din ce în ce mai interesate de starea de bine a angajaților, mai dispuse să investească în design-ul spațiilor de lucru în care aceștia petrec o mare parte din zi. Prevăd că evoluția va fi influențată de doi factori majori: pe de o parte, focusul pe angajați și preocuparea companiilor de a pune la dispoziția acestora birouri și spații care devin un element cheie al succesului și eficienței lor. Pe de altă parte, focusul pe tehnologii și multifuncționalitatea spațiului de lucru, interconectarea și comunicarea fără întrerupere.

80

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

81

Co-working wave hits Bucharest with new investments An article by Ionut OPREA

Operators of co-working spaces rented office spaces of nearly 20,000 square meters in existing or developing buildings in Bucharest in H1 2018, with a 13,4 % share in the total transaction volume, estimated at around 150,000 square meters, according to data from Cushman & Wakefield Echinox. Spaces leased 3,000 square meters of office space in Unirii View and Mindspace will open new locations in three of Globalworth buildings.

The most active tenants in the first semester of 2018 were companies from the Technology and Telecommunications sector, accounting for almost 31 % of the total transactions, with companies active in the energy sector - Oil and Gas - coming second, with a market share of 13.5 %. The podium was completed by operators of co-working spaces, due to the fact that three new companies - Mindspace, Spaces and Rent-a-desk - decided to expand their activity in Bucharest in H1 2018. In terms of deliveries, a single office building was delivered in H1 2018, the second building of the Globalworth Campus project, while eight other projects with a leasable area of more than 150,000 square meters are expected to be completed by the end of the year. According to data from Cushman & Wakefield Echinox, 70 % of the building space to be delivered in the second half of the year is already leased. Flexible office provider Spaces leased 3,000 square meters of office space in Unirii View and will open in the autumn of 2018 its first business hub located in the central area of Bucharest. Unirii View, due to be officially opened in September, will be the tallest modern office building in downtown Bucharest, with 19 floors and a leasable area of approximately 17,500 square meters. Works on the façade of the building are advancing rapidly while the structure (73 meters) was completed last month. ”The transaction closed with Spaces certifies once again the quality of Unirii View as a premium office product and also validates the Unirii area as a new business hub, taking into consideration that Spaces addresses the business environment and they know that there will be a high request for the space they have taken”, stated Yves Weerts, the investor behind Unirii View. Spaces will implement in Unirii View, for the first time in Romania, a new office concept already available in over 30 countries around the Globe. Unirii View was assisted in the transaction by real estate consultant Griffes, in charge with the leasing process and the commercial management of the project, while Spaces was assisted by real estate consultant CBRE Romania.

Mindspace opens its first offices in Romania Romania becomes the 7th country in which Mindspace offers its flexible workplace solutions, following a leasing agreement Globalworth just signed with the leading global operator of high-end, inspiring co-working space. The first locations in Romania of Mindspace will be opened in three of Globalworth buildings, for approx. 12,000 sqm across Globalworth Campus, City Offices and Bucharest Tower Center. Globalworth will also become a Mindspace shareholder, by investing USD $10 million in the company to support its ongoing growth.

“By collaborating with Globalworth, Mindspace will be able to

offer its leading high-end service in some of the market’s most desirable locations and buildings. Globalworth has a large portfolio of prime located, high quality, class A office buildings in the country”, declared Yotam Alroy, Co-Founder and Chief Business Officer at Mindspace. The company is the rapidly-growing global provider of stylish and inspiring co-working space for teams of all sizes. The company operates spaces in prime locations across major world cities in U.S., U.K., Germany, Netherlands, Poland, and Israel. By entering Romania, Mindspace increases its portfolio to 28 locations, spanning over approximately 90,000 square meters, and enhances its offering and positioning as a leading, high quality flex-office operator in Europe and the U.S., with presence in 7 countries and 13 cities.

Workspace as a Service (WaaS) Trend or necessity?

The average share of WaaS take-up in Europe reached 7.5 % in Q1 2018, up from 7.2 % in 2017 and almost three times higher compared to 2016, corresponding to a total volume of 680,000 sqm. The highest share was captured in Birmingham (24 %), followed

by Brussels (20.5 %) and Dublin (20.2 %), which also showed the highest rises compared to last year. The largest market over the past five quarters was London (217,000 sqm), followed by Paris (126,000 sqm) and Berlin (81,000 sqm). WeWork was the largest occupier since Q1 2017 with almost 295,000 sqm, followed by Regus/Spaces with about 155,000 sqm. (Savilis World Research, European offices, June 2018)

82

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

83

Romania connected Revista “Intermodal&Logistics” organizează, pe 20 septembrie 2018, la Hotel Caro, București, cea de-a doua ediție a ROMANIA CONNECTED - eveniment B2B dedicat promovării soluțiilor de transport multimodal în România. În Anul Multimodalității, așa cum a fost declarat 2018 de către Comisia Europeană, ROMANIA CONNECTED aduce speakeri de top, subiecte de actualitate, exemple de bune practici. Panelul dedicat exporturilor va aduce în discuție o serie de strategii de creștere a exporturilor companiilor din România și a rolului pe care îl joacă partenerii logistici în facilitarea schimburilor comerciale pe diferite piețe. ROMANIA CONNECTED reprezintă pentru companiile producătoare, exportatoare și importatoare o oportunitate de a interacționa cu parteneri actuali și potențiali, de a analiza care sunt cele mai noi conexiuni maritime, feroviare, rutiere sau aeriene disponibile pe piață și care este cea mai bună modalitate de a-și transporta mărfurile către piețele externe în funcție de buget, nevoi și cerințele clienților.

“Credem că multimodalitatea este o soluție de viitor pentru a construi un sistem de transport mai eficient și sustenabil, în special când vine vorba de mărfuri. Combinarea inteligentă a mai multor moduri de transport poate duce atât la reducerea costurilor de transport, cât și la deschiderea de noi piețe pentru exportatorii din România. Ne dorim ca odată cu această conferință anuală să familiarizăm companiile din România cu acest concept și să expunem modele de

bune practici care pot fi replicate și aplicate de către participanți în cadrul propriilor companii”, declară organizatorii evenimentului.

Evenimentul reunește peste 150 de reprezentanți ai celor mai importante companii din România din industria prelucrării lemnului, cea a hârtiei, chimică, materialelor de construcții, retail&DIY, oil&gas, reprezentanți ai autorităților vamale, Administrației Naționale a Portului Constanța, Ministerului Transporturilor, reprezentanți ai furnizorilor de servicii de transport și servicii conexe și creează un cadru de discuții, schimb de experiențe și identificare de soluții.

ROFMEX – Romanian Facility Management Experience Days 2018 Expoziție de echipamente, produse, tehnologii și soluții pentru facility management și servicii suport.

Conferință internațională, cursuri și Experience Area.

Toate, între 8-10 noiembrie, la Romexpo, București.

Conceput și organizat de ROFMA – Asociația Română de Facility Management ca un eveniment B2B anual, ROFMEX este orientat către nevoile reale ale pieței de facility management și servicii suport, oferind o platformă de promovare atât pentru furnizorii de echipamente, produse, tehnologii și soluții, cât și pentru beneficiarii acestora, pe plan intern și internațional. ROFMEX 2018 va scoate la rampă toata gama de servicii și de soluții necesare asigurării unui business performant, de la climatizare, instalații sanitare, securitate la incendii, IT, fleet management, reciclare, tehnologii de securitate, sisteme de arhivare, gestiunea documentelor și servicii pentru construcție, curățenie și amenajare peisageră până la optimizarea locurilor de muncă și la conversia imobilelor existente în clădiri verzi.

Timp de trei zile, participanții la eveniment vor interac ționa în cadrul celor cinci secțiuni componente: expoziție, conferință, evenimentele educaționale, workshopuri, experience area - simultan showroom și pro-

gram de demonstrații, unde participanții văd, ating și examinează direct cele mai moderne echipamente, produse și soluții utilizate în activitățile de facility management și servicii suport.

ROFMEX 2018 pune la dispoziție mediul prielnic pentru derularea programului ROFMA de educare continuă și certificare a specialiștilor în FM și domenii conexe, reprezentând modalitatea profesionistă și eficientă de networking și diseminare de know-how prin dezbateri ce vizează tendințe în domeniu, analize de benchmarking, cercetare în FM. Produsele și serviciile prezentate vor avea o expunere eficientă către o audiență formată dintr-un public specializat, corporate facility manageri și alți decidenți care gestionează bugete de milioane de euro anual. „Am conceput un eveniment all-in one generator de oportunități și trenduri – cel mai important de acest gen din Europa Centrală și de Est – o manifestare ce vizează dezvoltarea sustenabilă a domeniilor FM și servicii suport. Pornind de la succesul ediției desfășurate în 2017, în acest an ne propunem să dezvoltam ROFMEX, sporindui influența asupra pieței de FM și a mediului de afaceri din regiune”, susțin organizatorii. Detalii: www.rofmex. ro și www.rofma.ro

84

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Distressed Investment Forum

Smart City Expo World Congress 2018

The 3rd edition of “DISTRESSED INVESTMENT FORUM” will be organized by WJ Global in Berlin on September 13th 2018. The event covers the key topics: Bank restructuring and deleveraging; NPL market expectations in CEE/SEE; Outlook on emerging markets opportunities and transactions; Discovering opportunities in India & China; Developments in financial technology; Debt collection & servicing; Distressed debt outlook for markets in Western Europe; Real estate trends; Turnarounds, Special Situations restructuring; Impact of Brexit. The forum is held in the exquisite Titanic Gendarmenmarkt, which lies in the heart of Berlin, 200 m from the elegant Gendarmenmarkt square and is within a 5 minute walk of the bustling Friedrichstraße and the famous Unter den Linden. The WJ Global event series include also events in Bucharest, Kiev and Vienna. | 13 September, Berlin | Details: www.wjglobalgroup.com

Since 2011, Smart City Expo World Congress (SCEWC) has been an unmissable event combining the latest solutions and technologies, and inspirational keynotes on improving life in cities. In 2018, the event intends to reflect on what makes a city livable, what happens when „gentrification” changes the whole social character of a neighborhood, and how sharing can transform the way it operates so that it can become more sustainable, resilient, inclusive and, of course, smarter with a focus on people. To do so, this year’s edition will concentrate on five main topics responding to the key issues facing cities: Digital Transformation, Urban Environment, Mobility, Governance & Finance, and Inclusive & Sharing Cities. This dynamic approach, together with an extended exhibition area full of real solutions, is expected to outnumber 2017 figures and reinforce the smart community all over the world. | 13-15 November, Barcelona | Details: www.smartcityexpo.com

Expo Real 2018

ABSL 6th Annual Conference

The international trade fair for property and investment takes place in Munich every October. Since 1998 EXPO REAL has been the host of the whole industry for three days a year. The success of EXPO REAL 2017 in numbers: 2,003 exhibitors from 35 countries; 41,775 participants from 75 countries; 64,000 square meters of exhibition area; 500 experts in the conference program; 1,000 journalists and media representatives. Romanian Pavilion will be organized for the 7th time by the Romanian – German Chamber of Commerce. | 8-10 October, Munich | Details: http://rumaenien.ahk.de/ro/

The Association of Business Service Leaders in Romania (ABSL) is a leading organization representing the business services sector in Romania, gathering high profile companies which conduct business in the area of Shared Services Center (SSC), Business Process Outsourcing (BPO), Information Technology Outsourcing (ITO), Research and Development (R&D) and companies contributing to the sector’s growth.

ABSL Romania has more than 40 Members: Core Members, Associate Members and Supporting Members. | 9th October, Bucharest, JW Marriott | Details: www.absl.ro Ionuț OPREA | ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

85

Mari proiecte care construiesc comunități, orașe și regiuni

Forumul Marilor Dezvoltatori DEVO de Ionuț OPREA

Boro PR & Comunication organizează, pe 5 octombrie 2018, la Athénée Palace Hilton din București, prima ediție a Forumului Marilor Dezvoltatori DEVO, eveniment internațional dedicat marilor dezvoltatori, care abordează patru arii tematice: office, retail, industrial-logistic și rezidențial.

Forumul își propune să devină, pe de o parte, întâlnirea anuală a marilor dezvoltatori din România și, pe de altă parte, o platformă de comunicare a proiectelor reprezentative din întreaga lume, proiecte care construiesc comunități, orașe și regiuni.

Axa tematică DEVO urmărește evoluția marilor proiecte, selectate pentru a fi prezentate în cadrul forumului, în trei etape semnificative: viziune, investiție, dezvoltare. DEVO reunește la București peste 200 de mari dezvoltatori, investitori, antreprenori generali, manageri de proiecte și arhitecți. Forumul face parte din seria proiectelor internaționale de comunicare și a evenimentelor create de Boro PR & Communication. Boro PR & Communication este o agenție de comunicare în grupuri țintă, cu proiecte pentru educație, sănătate, agricultură, ospitalitate și development. Proiectul SCHOOL + HOSPITAL, din portofoliul agenției, a fost selectat în acest an de către Administrația Prezidențială în programul oficial “România la Centenar”. Lista preliminară a proiectelor și speakerilor DEVO 2018 include reprezentanți din România, Statele Unite ale Americii, Cipru, Rusia, Estonia, Polonia, Ucraina și Suedia.

Exemple de proiecte Openville Timișoara, România, dezvoltat de Iulius și Atterbury Europe, va fi prezentat de: Raluca Munteanu, Business Development Manager Iulius și Laurențiu Manea, Office Building Manager al Openville. Este cel mai mare proiect cu destinaţie mixtă din vestul României și va fi inaugurat în trimestrul patru al anului 2018, odată cu finalizarea primei etape de dezvoltare.

Proiectul de tip mixt, care integrează actualul Iulius Mall Timişoara, va cuprinde funcţiuni de office, retail, parc şi entertainment. Valoarea proiectului este de peste 220 de milioane de euro. Proiectul Apple Park, SUA, dezvoltat de Apple, va fi prezentat de Maximilian și Daniel Zielinski, arhitecți români direct implicați în proiectarea Apple Park, Parteneri Foster + Partners.

Campusul Apple Park din Cupertino, California a fost proiectat de către biroul de arhitectură Foster + Partners. În cadrul noului complex își desfășoară activitatea 13.000 de angajați Apple. În plus, acesta mai cuprinde 11.000 de locuri de parcare, centre de fitness și restaurante. Campusul în formă de inel, construit pe o suprafaţă totală de peste 260.000 de metri pătraţi, este o investiție de 5 miliarde de dolari. Mai multe despre Forumul Marilor Dezvoltatori DEVO 2018 pe www.devo.com.ro.

86

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Employees seek a community With the growth of the office market to 2.3 million sqm, office buildings become more and more important in the recruitment and retention of employees.

The new wave of employees is more demanding in terms of office life concepts and expects a building to offer, besides a

modern working space, a community to belong to. According to the real estate consultancy company Colliers International Romania, in the coming years, property management services will influence the level of employee satisfaction. Millennials, more than any generation, are looking for fulfillment both at home and at work. Thus, to come to an office that looks and feels inspirational, which engages them in various activities, becomes a feature that the new generation not only looks for, but also awaits. They want schedule flexibility, freedom in choosing where they work and prefer to spend their earned money not on goods, but on experiences. „In an office project, the role of a property manager is not just to provide a functional building for tenants and to increase the value of the building for the owner. Today, a property manager has to create more than a comfortable place for end users to work in and to facilitate experiences by creating a community at project level”, Oana Adjudeanu, Director Property Management at Colliers International Romania, said.

Starting this year, Oana is the director of the Property Mangement division of the Real Estate Management Services department at Colliers.

The administered office portfolio of the team has 280,000 sqm and includes Vox Technology Park (Timisoara), The Landmark, The Bridge – phase I, Phoenix Tower, Construdava, Art Business Center (Ponderas Academic Hospital), Hermes Business Campus, Green Court Bucharest, Ethos House, Polona 68, Stefan cel Mare Building (Bucharest) and Allianz Office Building Brasov, and is complemented by three industrial parks in Timisoara, Brasov and Arad. (S. G.)

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INFRASTRUCTURA

87

PORR și provocările de pe șantierul Autostrăzii 10 - Decea-Turda de Ligia VORO

Primii kilometri de autostradă în ultimul an și jumătate – 29, mai exact - au fost inaugurați la sfârșitul lunii iulie cu o destul de mare discreție. Înainte de oficialități am reușit să vedem și noi lotul IV al Autostrăzii Sebeș – Turda, construit de asocierea PORR Construct – PORR BAU GMBH. Am zărit de pe unul din podurile construite de asociere și ultimele finisaje pe care le făceau constructorii italieni Tirenna Scavi care au lucrat pe lotul III al aceleiași autostrăzi, lot de asemenea inaugurat.

Continuăm astfel serialul nostru despre șantierele de autostrăzi din România, ținând cont că unul dintre punctele nevralgice ale economiei românești rămâne infrastructura mare, autostrăzile și căile ferate de mare viteză cu predilecție, care continuă să împieteze și asupra conectivității sociale.

Pe șantierul lotului 4 al Autostrăzii Sebeș-Turda, realizat între Decea și Turda, am ajuns în 26 iulie, cu câteva zile înainte de predarea oficială a acestui sector, într-o zi însorită în care forfota șantierului am resimțit-o mai ales la organizarea de șantier, amplasată pe un teren de câteva hectare închiriat de la olandezii de la CTP. Multe

utilaje, mașini de teren, printre ele Dusterul autohton, o stație proprie de asfalt și o stație de betoane, un sediu administrativ sunt câteva dintre cele pe care le observ rapid rotindu-mi ochii. Detaliile organizării de șantier mi le oferă ing. dipl.

Laurențiu Virginaș, Project Manager al proiectului, care ne-a fost ghid al investiției care a fost, cum aminteam deja, inaugurată.

Organizarea de șantier a durat o lună pentru a fi realizată, a fost turnată o platformă de beton, au fost realizate drumurile de acces care să fie legate de cele comunale, a fost instalată propria staţie de asfalt foarte performantă, marca BENNINGHOVEN, cu o capacitate de producție de 240 tone de asfalt/oră, și o staţie

88

INFRASTRUCTURA

betoane de 120 mc/oră, de asemenea foarte performantă. De altfel, pentru partea de betoane, asocierea PORR a colaborat cu o firmă locală.

Până putem pleca, studiez pe un perete al biroului managerului de proiect planul de situație al lucrării, lucrare care a străbătut două județe – Alba și Cluj și este mărginită de comunele Unirea (județul Alba), Moldovenești, Călărași, Mihai Viteazu (județul Cluj).

Cei 16,3 km de autostradă au reprezentat “o lucrare foarte provocatoare, nu neapărat ca dificultate, ci per general, ca dezvoltare”, recunoaște, aflat la finish, ing. dipl.

Laurențiu Virginaș.

Sintetizând ceea ce a însemnat proiectul, acesta a mai re-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cunoscut că: “totul a mers perfect de la primul om, utilaj, încadrare în termen”.

Pentru execuția lucrării, au lucrat în medie 400 de oameni permanent, însă în momentele de vârf de sarcină, pe şantier au muncit şi 700 de oameni, inclusiv în weekend-uri. Ghidul nostru recunoaște că la demararea proiectului a fost dificil de a angaja oameni pe şantier, însă acest neajuns nu i-a împiedicat să respecte graficul de lucrări și să le finalizeze la timp.

Marea majoritate a oamenilor au fost atrași din zonă ceea ce a însemnat, din punct de vedere economic, crearea de locuri de muncă și venituri la bugetele locale. De asemenea, un alt sprijin acordat comunităților locale de pe

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

traseul autostrăzii a fost și conlucrarea foarte bună cu firmele din zonă care au fost furnizori de materie primă.

16,3 km la standarde internaționale Constractul dintre asocierea PORR Construct – PORR BAU cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) (folosim denumirea actuală) a fost semnat în 23 aprilie 2014. La nicio lună distanță, în 20 mai 2014, a fost dat ordinul de începere a lucrărilor. Fiind un contract FIDIC, care a presupus atât faza de proiectare a lucrării cât și execuția acesteia, primele șase luni au fost alocate realizării proiectului. Proiectarea a fost încredințată companiei Via Ponte. Propriu-zis, lucrările de construcție, care au durat însumat 20 de luni, au început în 2015, cu ridicările topografice. Știți, mai scriam și într-una dintre edițiile trecute că la fiecare capăt al lotului care se continuă cu un alt sector de autostradă, constructorii se pun de acord topografic, astfel încât acestea să se unească perfect. Proiectul de investiții a continuat cu terasamentele, una dintre cele mai grele etape ale execuției pentru că depinzi foarte mult de condițiile meteorologice și de structura terenului, care îți mai rezervă și surprize, așa cum o să vă arat mai jos, în ciuda studiilor geodezice meticuloase. Dacă ne referim la condițiile meteo, Laurențiu Virginaș ne-a explicat că este o zonă cu o particularitate meteorologică deosebită, pentru că anul acesta a plouat aproape în fiecare zi, chiar dacă în rafale scurte.

Una dintre cele mai complexe și dificile lucrări a fost realizarea unui viaduct, a podurilor și a traversărilor. Compania a preferat să lucreze cu firme specializate pentru execuția acestor lucrări de artă. La final, pe cei 16,3 km de autostradă cu două benzi pe sensul de mers, sunt executate un viaduct cu o lungime de 255 de m, aflat la km 66, 13 poduri cu lungimi între 29,7 m și 142,1 m și 16 traversări cu lungimi între 51 de m și 126 m.

Am avut ocazia să le văd, să mi se explice fiecare lucrare în detaliu și să savurez un peisaj care începe cu Cheile Turzii

INFRASTRUCTURA

în fundal și continuă până se zăresc în depărtare munții, timp în care memorez Valea Inocului, Valea Ciugudului – aici îmi amintesc de acea comună celebră, dată periodic drept exemplu pozitiv la nivel național -, lacul Stejeriș, chiar și o mănăstire cu o poveste frumoasă deoarece aflu de programele călugărilor de aici pentru copiii defavorizați.

La km 67-68, provocarea pentru constructor a reprezentat-o intersecția Lungime: 16,3 km cu DN 1, care să rămână deasupra Viaduct: 1 autostrăzii, ceea ce a presupus săpaPod: 13 rea a aproximativ 1,8 milioane de mc Traversări: 16 de pământ, adică un deal a devenit o Tăieturi: 3.278.828 mc vale, iar sectorul de drum și-a contiUmpluturi: 2.349.203 mc nuat lin traseul.

Balast: 316.701 mc Pe lotul PORR a mai fost construit un Balast stabilizator: 132.072 mc centru de intervenție foarte perforAsfalt: 223.000 tone mant de unde se asigură afișajul pe Coloane: 20.220 m panourile de pe autostradă, monitoriBeton: 61.588 mc zarea meteo, radar și a greutății autoFier beton: 5.915 tone vehiculelor în mers. Acesta va fi total

Date tehnice

89

90

INFRASTRUCTURA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

funcțional doar după finalizarea lotului 2 al autostrăzii, deoarece centrul de comandă pentru toate patru loturile se află acolo. Acest lot 2 este cel mai problematic de pe acest tronson de autostradă, pentru că asocierea Aktor SA - SC Euroconstruct Trading SRL s-a confruntat cu problemele financiare ale Euroconstruct care a ieșit din asociere. Însă grecii de la Aktor sunt foarte ambițioși să îl finalizeze și în prezent au trecut de 50 % stadiu fizic al lucrării.

Ce mi-a mai plăcut foarte tare în plimbarea pe acest lot de autostradă sunt panourile fonoabsorbante, pentru aspectul lor natural. Laurențiu Virginaș mi-a explicat că sunt dintr-un mixaj de beton și rumeguș.

Cele mai complexe lucrări

Tronsonul Sebeș-Turda este împărțit în patru loturi: • Lot 1 - 17,0 km de la intrarea pe autostrada în Sebeș până la Pârâul Iovului, constructori: asocierea SC Impresa Pizzarotti & C SpA - SC Pomponio SRL. Cost: 541.739.137 lei fără TVA • Lot 2 - 24,3 km de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud; constructori: asocierea Aktor SĂ - SC Euroconstruct Trading SRL. Cost: 549.332.494 lei fără TVA. • Lot 3 - 12,5 km de la intrarea în Aiud până la nodul de la Decea, constructori: asocierea Tirrena Scavi SpA, Societa Italiană per Condotte d’Acqua S.p.A. Cost: 420.511.921 lei fără TVA • Lot 4 - 16,3 km de la nodul Decea până în Turda, constructori: asocierea Porr Construct SRL, Porr Bau GmbH. Cost: 470.004.894 lei fără TVA

Prefer să prezint separat trei dintre cele mai interesante și dificile lucrări de pe acest traseu de autostradă, după cum m-a asigurat interlocutorul nostru.

Lotul IV Sebeș – Turda a reprezentat o lucrare provocatoare și complexă pentru că unește în zona Municipiului Turda două autostrăzi A10 (din care face parte și lotul IV Sebeș-Turda), A 3 – Autostrada Transilvania și DN 1 care trece prin Alba ca să urce spre Bihor.

Pentru a lega toate acestea, așa cum aveam să observ și pe planul de situație, iar apoi în cele două călătorii pe sectorul de autostradă a fost construit nodul Turda, o intersecție complicată de drumuri, șerpuind, curbându-se. “Proiectul nodului Turda a fost deosebit, a fost cireașa de pe tort a lucrării”, îmi spune cu mândrie Laurențiu Virginaș.

Cu toate acele lucrări circulare, cu gândirea tuturor ieșirilor spre celelalte drumuri importante, cu toate podurile, cu zecile de piloni de beton care îmbracă structurile de rezistență pe care îi înregistrez cu satisfacție de a le recunoaște interiorul, deși acum mai pot vedea doar învelișul, lucrarea este într-adevăr de studiat mai ales de către viitorii ingineri constructori. În afară de nodul Turda, cea mai specială și complexă lucrare de pe acest lot IV, companiile executante au avut și alte două provocări majore, soluționate cu succes. Este vorba de o alunecare de teren care a avut loc la km 62 și de consolidarea malului pe lacul Stejeriș.

La km 62, echipa s-a confruntat cu o alunecare de teren care a trebuit stabilizată.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“A fost o lucrare imprevizibilă care nu a putut fi detectată în momentul întocmirii proiectului tehnic, în ciuda studiilor geodezice realizate, alunecarea s-a produs la 10 m sub nivelul la care s-au făcut măsurătorile geo”, își amintește managerul de proiect.

Pentru a rezolva această problemă majoră, echipa a mutat într-o noapte autostrada cu 1 m mai în lateral. Astăzi, Laurențiu Virginaș recunoaște că zona s-a transformat într-un veritabil “câmp de război”, într-un șantier în șantier, unde s-a lucrat în 3 schimburi, au fost mobilizate utilaje, astfel încât au fost executate în paralel terasamentele.

La lacul Stejeriș a fost realizat un terasament prin lac, o consolidare a taluzului. Pe circa 50 m au fost fixate coloane, cu lungimi de 12-18 m, depinde de conformația drumului, geogrile 3D (materiale sintetice care ajută la menținerea rigidității unei structuri în zona infrastructurii drumului – fundația arată ca niște coșuri umplute cu piatră spartă cu granulație mai mică), au fost utilizate aici, pentru realizarea lucrării, 83.000 de mc de piatră spartă.

Practic a fost creată o saltea de piatră, o barieră naturală și chimică, care să împiedice prăbușirea vreunei porțiuni din sectorul de drum.

Predată oficial După ce a fost finalizată la sfârșitul anului trecut, lucrarea nu a putut fi predată până nu a fost soluționată problema alimentării cu apă. Astfel că au fost acordate două extensii de termen, una până în ianuarie 2018 și cea de-a doua până în iulie 2018. Doar în aprilie anul acesta, toaletele din cele două parcări, câte una pe fiecare sens de mers, și CIC - centrul întreţinere şi control care va fi sediul administratorului drumului şi al poliţiei au fost conectate la rețeaua de apă.

Astfel că, în 30 iulie, Compania Naţională de Administrare Infrastructurii Rutiere a deschis traficul pe loturile 3 si 4 ale autostrăzii Sebeş-Turda, dând astfel în circulație 29 km de autostradă.

Potrivit unui comunicat al CNAIR din 2 august obiectivul general al proiectului ”Autostrada Sebeș-Turda”, proiect cofinanţat de Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, a fost de a realiza construcția a

INFRASTRUCTURA

91

92

INFRASTRUCTURA

70 km de autostradă, asigurând o legătură directă, rapidă și sigură între Autostrada A1, Sibiu-Sebeș-Orăștie-DevaTimișoara-Arad-Nădlac, parte din Coridorul IV Pan-European, racordare la nord, nord-est de Municipiul Sebeș și Autostrada A3, Brașov-Făgăraș-Tîrgu Mureș-Turda-ClujNapoca-Oradea-Borș, numită și Autostrada Transilvania, racordare la sud, sud-est de Municipiul Turda.

Proiectul a avut ca scop reducerea congestionărilor ce intervin în trafic, de a îmbunătăți traficul în orașele străbătute (Alba Iulia, Teiuș și Aiud), precum și de a îmbunătăți siguranța traficului, transferând traficul național și internațional în afara centrelor urbane; reducerea numărului de accidente prin crearea unui sistem de transport rutier mai sigur comparativ cu situația infrastructurii

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

rutiere existente care a asigurat legătura între Sebeș și Turda având, de asemenea, și un impact direct în reducerea traficului în cadrul orașelor traversate; reducerea timpului de deplasare între cele două localități, prin crearea unui sistem care permite o creștere a vitezei medii de deplasare de la 60 km/oră la 120 km/oră.

De la acest proiect se așteaptă să asigure până la sfârșitul anului 2019 a unei noi autostrăzi 2x2 pentru conexiunea dintre Sebeș și Turda.

Valoarea totală a proiectului este de 1.943.786.048,28 lei (cu TVA), valoarea totală eligibilă fiind de 1.615.566.156,99 lei (cu TVA).

Am plecat de la Turda, iar dvs., dacă ajungeţi la CTP, probabil va fi fost curăţat totul...

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

93

94

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

95

96

INTERVIEW

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Paul Brummell: “We’re looking to grow and to expand our friendship and relationship with Romania”

Approaching the end of his mandate, the British Ambassador in Romania, Paul Brummell, gave an exclusive interview for Transilvania Business magazine. The main subjects this unique article touched upon are his top achievements during the mandate, the situation of British investments in Romania and Romania’s main selling points for attracting foreign investments.

How do you assess the evolution of your mandate in Romania, which are your main objectives to fulfill and which are the future strategic actions for the United Kingdom Embassy in Romania?

I have been living in Bucharest since the summer of 2014, actually I’ll complete my 4 year mandate this summer so I’m coming towards the end of my time here in Romania.

I can say that I feel very proud by the number of achievements in terms of the development of the UK’s bilateral relationship with Romania, a relationship which I’ve de-

scribed as being a partnership between friends.

This relationship is based upon three broad areas of work.

One is a collaboration on security issues and it has continued to strengthen in time. For example, 2017 was the biggest year in the history of bilateral defense relationship between UK and Romania, we brought around thousand British troops for training exercises and other training activities. Alongside the Romanian counterparts we provided a Southern Air policing for Typhoon aircraft to the Royal air force, and we have increased the level of visits

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

with checks including some of the most modern warships by the Royal Navy Type 45 destroyers.

I’m very pleased that this year will also continue with the Southern Air Policing RAF typhoons which will arrive after a few days in Constanta.

The second big area of our work is centered around our economic relationship and again this is continuing to develop: the bilateral trade is worth about 4 billion Euros and is continuing to grow; both the UK exports in Romania as well the Romanian Exports to UK were up last year. I think here, in Cluj, can be found a good example of that.

Today we are opening an expanded office of Thomson Online Benefits Company which has grown from just 6 employees in Cluj 6 years ago to 230 employees today; this is a very vivid, a very clear example of developing the British Investment, of course fueled by the great Romanian labor force and the attraction of being based here in Cluj.

And I think the third big area of our work is about people, about bringing together British and Romanian people and again I’m very pleased that this area has continued to develop, there are more Romanian students than ever before studying at the Best British Universities. What a great choice they are making and what a wonderful contribution to the British Universities!

We can see an expanding Romanian community in the UK creating great value in all fields of life from medicine and financial services to construction and agriculture.

The British community in Romania is much smaller but it’s providing a great contribution that covers several areas including the charitable work for many British-Romanian charities. It’s been a pleasure to get to know them during my time here in Romania working in spheres like palliative care facilities to provide guide dogs to the blind people.

Yes, here in Cluj is an organization called Little People.

Yes, this morning I’ve visited the oncological hospital and I was surprised by the work of this great association, Little People, in a city (Cluj) which I had a real pleasure to see.

Which are the key attractions speaking of business that British companies have in the region, in your opinion?

We’re sitting here in the offices of Thomson Online Benefits and having this interview and I think this gives a really important key indicator to probably one of the single strongest factor for attracting investment: the human capital. If you look at the British Investments in Romania in the recent years, the fastest growing area has been

INTERVIEW

the IT sector and many investments have been made in cities like Cluj, Iasi, Timisoara, Bucharest and often the IT companies have focused on the great human capital.

I think Romania is filled with really wonderful students with brilliant command of the English language; a language very attractive to employers and I think this fact fueled a real growth.

Among a lot of other advantages that Romania has is the fastest growth rate in the European Union, actually I think last year witnessed the fastest growth rate with increasingly affluent customers. This aspect is very important for a lot of investors. Another thing is that it represents a really interesting geographical location and offers a bridge between Europe and other markets further to the East.

The other part, the Romanian Investments in the UK. Is this an impulse of the domestic business to expand on International Global Markets? Which type of businesses do you think will have success in the UK? We believe that the UK is a very attractive market for foreign investors. We are a very welcoming market for the international investors: we offer a very favorable tax regime and we have one of the lowest corporation taxes from any major economy so I think you know we are a base for international expansion for many companies.

The UK can also be a great source of capital raising through the city of London and a global financial center. We pride ourselves in a great supply of services that offer everything from legal services, financial services to the best quality sources of advising in Britain and I think there are many other reasons.

On the other hand, we are a hugely connected country, a country that has always thrived on being a truly global outward-looking country, an exciting place to develop new ideas and grow people. We bring here the best people from all around the world to support the development of those ideas and I can say that the Romanian Investors are highly welcomed in Britain.

How do you define the connection between the British Leaders of Companies acting in Romania, which type of events have had the most success, how do you see the projects of the British Romanian Chamber of Commerce and what is your message for the 20 years anniversary in December?

Indeed, the British Romanian Chamber of Commerce is a great partner for the British Embassy. We provide some funding support for the British Romanian Chamber of Commerce, particularly in terms of supporting the British exporters looking to do business in Romania.

97

98

INTERVIEW I work very closely with the British Romanian Chamber of Commerce. They hosted a great number of events in Bucharest, my residence, and I think the Chamber has developed in a great way; 4 years ago when I arrived in Romania they had a little over 100 members and I didn’t feel that it fully represented the British Community in Romania and they’ve worked hard to strengthen their offer to the British businesses here in Romania, of course having the direct support of the Embassy. As a result their membership is now close to double: over 200 members.

These are very active members and have a much more active program that has developed its geographical footprint in the whole Romania rather than just focusing on Bucharest. For example, 2 years ago, they’ve opened the first branch outside Bucharest which was right here in Cluj, then the following year a second branch opened in Timisoara.

I think that’s a statement of the real interest of the British Romanian Chamber of Commerce in developing and expanding a footprint right across Romania and not just in the Capital. This is an increasingly dynamic organization which reflects the growth of the British commercial interest here in Romania.

What change gives you confidence and which trends can be potentially worrying for Romania and other countries in the Region?

I think I’m an optimist, Romania is developing very strongly and as I previously stated has the fastest growth rate in the European Union, the values are extremely positive. Of course, there are more things that can be done if we are looking at the business environment in Romania. I think some of the big priorities for Romania as viewed from a current and potential British Investor are, first of all, the need for legislative environment to insure a kind of legislative predictability for investors. Of course, it’s important for the rules to be changed and modernized which is an important role of any government but one of the key factors that a lot of investors have told me is that they need a certain degree of predictability in order to be able to invest with confidence.

A second area which is really important here in Romania and where a lot of progress had been made is the fight against corruption. Since Romania joined the European Union in 2007, they recognized that a progress still needed to be made and then the cooperation verification mechanism was set up. Since then, every annual report of the cooperation and verification mechanism had registered a significant progress but there is more to do. I think that is an important area in need of an ongoing work and I recommend paying tribute to those anti-corruption organizations like the DNA which plays a significant role.

The third area which comes up all the time in conversations with investors is centered around infrastructure. The geographical areas with the fastest growth in Romania

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tend to be those further towards the west side, places like Timisoara, Oradea, Cluj and they are developing really strongly, but on the other hand I think that these parts of Romania are weaker in terms of infrastructure and therefore not so attractive for investors. Actually, Romania needs to strengthen the infrastructure including roads and rail links – this is a very important aspect in the future.

And the last one, how do you see the future relations between Romania and UK also in the context of Brexit, the impact for the EU and this part of the continent?

For me, Romania and the UK are great friends, great partners and we are looking to strengthen our engagement.

Brexit was a referendum vote on the 23rd of June 2016 and it was a clearly democratic vote where 17 million people voted to leave the European Union and 16 million people voted to stay and the government has been clear that it will respect the Democratic vote. We are a long-standing democracy but we also want to retain a very close relationship with the EU. Since we are a European country, we’re not leaving Europe. EU is and will be a very close partner and we want to maintain the development of our friendships with all the 27 member states of the European Union in the future including Romania. We’re looking to develop, we’re looking to grow and to expand our friendship and relationship.

And a final message for our readers…

It’s been a real pleasure and a real honor for me to represent the UK in Romania and it’s been a great pleasure to visit Transylvania on many occasions. I’ve always found a visit to Cluj enormously positive because of the dynamism of this city: a highly qualified young workforce and the great relationship between the city and its higher education institutions are very attractive factors for the British investors.

I wish all the very best for the city of Cluj, for Transylvania and for Romania as a whole. All diplomatic appointments have their time limit and mine will end in the summer so I’ll slightly loose connection with Romania which is a beautiful country and it’s been a pleasure to be its friend.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

99

100

VIVE LA FRANCE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

E.S. Michèle Ramis, Ambasadoarea Republicii Franceze în România, prezentă la Sibiu

Pesimism în rândul investitorilor francezi

de Ligia VORO

Clubul de Afaceri Francez din Sibiu – C.FAS a organizat, între 12-13 iulie, o nouă ediție a Recontres Francophone d’Affaires – Întâlniri de afaceri franceze, în prezența a doi ambasadori E.S. Michèle Ramis, Ambasadoarea Republicii Franceze în România, și a E.S. Thomas Baekelandt, Ambasadorul Regatului Belgiei în România. C.FAS are 35 membri, clubul extinzânu-se și în Făgăraș, județul Brașov, și în Tîrgu Mureș.

Deschiderea evenimentului i-a aparținut lui Patrick Moleins, președintele clubului sibian și directorul general al NTN-SNR Rulmenți din Sibiu, una dintre investițiile franceze importante din Sibiu, care a prezentat agenda zilei.

Prima parte a evenimentului a fost dedicat turismului, cu accent pe cel din zona Sibiului, și actualităților fiscale.

Directorul Ibis România, Călin Ile, în același timp, președinte al Federației Industriei Hoteliere a vorbit despre sprijinul acordat de Franța în promovarea și dezvoltarea turismului românesc. Invitatul a vorbit de mai multe proiecte, printre care cel dezvoltat de Groupama - “Carta albă a turismului”, proiect lansat în iulie 2018, de cel finanțat de Auchan – România neîmblânzită, un film de mare succes, cu un mare impact, despre autenticul din țara noastră, și despre proiectul Carrefour, Flavors of Romania, un serial de șapte episoade despre România.

“Sunt exemple care arată că firmele franțuzești, statul francez și, în general, populația franceză sprijină turismul românesc pentru că avem lucruri care le trezesc interesul, partea autentică, partea rurală românească am observat că reprezintă puncte de mare atracție pentru francezi”, a arătat Călin Ile. Din păcate, turismul românesc întâmpină și numeroase probleme, cum este cea a forței de muncă, a imaginii proaste, creată, potrivit speaker-ului, de către românii aflați în străinătate, deficitul balanței de turism. Balanța între incoming și outcoming era, în 2017, de 800 milioane de euro deficit între banii cheltuiți de românii care își fac concediile în străinătate și turiștii străini care vin în România.

De asemenea, un alt neajuns îl reprezintă desființarea în urmă cu doi ani a birourilor de turism ale României în străinătate, bugetul redus acordat pentru promovarea Ro-

mâniei, în jur de cinci milioane de euro anual, nici acelea cheltuite, prezența redusă la târgurile internaționale de turism importante.

Turism gastronomic la Sibiu Alin Chipăilă, directorul Asociației Județene de Turism Sibiu, ne-a prezentat cum a devenit județul Sibiu o atracție turistică, pusă în valoare mai ales după 2007, an în care municipiul reședință de județ a deținut titlul de Capitală Europeană a Culturii.

Primii muguri ai turismului instituționalizat au răsărit în 2005 când a fost înființată Asociația Județeană de Turism, iar din 2006 au început acțiunile de marketare a acestei destinații. În momentul de față sunt dezvoltate 14 centre de informare turistică, a fost conceput un masterplan turistic până în 2020, au fost create labeluri pentru această destinație și se lucrează la actualizarea strategiei județene de turism.

Pentru a aminti doar câteva.

O direcție pe care s-a mizat, mai ales că reprezentanții asociației și-au propus să ajute turiștii să trăiască experiența cu toate simțurile este ecoturismul și gastronomia. Mai ales că în 2019, Sibiu găzduiește Summitul Uniunii Europene, iar județul Sibiu va acoperi prin câteva sute de evenimente includerea în Programul Regiune Gastronomică Europeană în același an. A fost creată, în acest sens, o infrastructură de semnalizare turistică și ghiduri pentru investitorii care vor să amenajeze pensiuni, a spațiilor publice etc., au fost amenajate peste 800 de km de poteci turistice care pot fi străbătute și pe bicicletă și au fost create cinci parcursuri în regiuni istorice din județ - Mărginimea Sibiului (Drumul brânzei), Țara Oltului (Vămile Făgărașului), Valea Hârtibaciului (Drumul Na-

VIVE LA FRANCE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

turii), Valea Târnavelor (Drumul vinului) și Țara Secașelor. În afară de promovarea clasică, asociația a reușit să convingă restaurante și producători certificați ecologic să își dea mâna și să ofere produse proaspete, de sezon turiștilor aflați în trecere prin Sibiu. Astfel, în cadrul proiectului “Mic dejun în Sibiu”, peste 60 % din produsele servite dimineața sunt achiziționate de la producătorii locali.

O problemă rămâne însă numărul locurilor de cazare, care astăzi nu trec de 11.000, iar pentru cele două evenimente ar fi nevoie de cel puțin 2-3 hoteluri cu o capacitate de 100 camere.

Alte provocări actuale sunt lipsa forței de muncă sau cadrul legislativ fluctuant și lipsit de predictibilitate.

De asemenea, numărul de înnoptări în Sibiu nu trece de 2 nopți, însă ar putea crește dacă ar fi exploatat ca oportunitate turismul balnear în zona Ocna Sibiului și Bazna, turism balnear de care Alin Chipăilă a menționat că profită județul Mureș.

Panelul de fiscalitate a fost asigurat de Florin Toma, director executiv JPA Romania, Laura Toma, director departamentul de taxe, și avocatul Dana Gruia Dufaut.

Cost enorm pentru economie Dupa-amiaza a avut loc deschiderea oficială a evenimentului, în prezența celor doi ambasadori, a președintelui Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, și a primarului municipiului Sibiu, Astrid Fodor.

“Ne-a fost extrem de dificil să aducem companii”, a spus Patrick Moleins, care a anunțat că, de anul viitor, evenimentul va avea un alt format. În discursul său a atins și problema lipsei forței de muncă, o problemă care frânează dezvoltarea.

“Este clar că salariile trebuie să crească, dar salariile s-au dublat în câțiva ani, pentru noi societățile este complicat, trebuie să mergem spre ceea ce presupune îmbunățirea calității”, a mai spus președintele C.FAS. Patrick Moleins a mai amintit de nevoia de meseriași pe lângă ingineri și și-a exprimat speranța că parteneriatele cu universitățile și cu școlile duale vor fi continuate.

Aflată pentru a treia oară la Sibiu, E. S. Michèle Ramis, Ambasadoarea Republicii Franceze în România, a lăudat, în discursul său, dinamismul economic, politic și cultural al Sibiului, bijuteria, după cum a mărturisit, care este Festivalul Internațional de Teatru Sibiu, leadership-ul feminin de la conducerea județului și orașului.

“Aceste întâlniri sunt reflectarea dinamismului relațiilor noastre”, a declarat ambasadoarea, continuând: “în 2017, schimburile noastre bilaterale au înregistrat o creștere spectaculoasă”.

Excelența Sa a lăudat și rolul jucat de cluburile francofone de afaceri în internaționalizarea afacerilor franceze. “Mă bucur că investitorii francezi se implică local, inovator.

Această francofonie economică este o comoară de care beneficiem”, a mai subliniat aceasta.

E. S. Michèle Ramis a mai salutat contribuția clubului la Liceul din Făgăraș, împreună cu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. În finalul discursului, ambasadorul a amintit de cât de implicată a fost Franța în crearea României moderne, de generalul Berthelot, și, desenând un arc peste timp, de preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene de către țara noastră, în 2019, de organizarea la Sibiu a Summit-ului Uniunii Europene și de sezonul cultural Franța – România, care va include o vizită a președintelui Klaus Iohannis la Paris, la sfârșitul lunii noiembrie.

E.S. Thomas Baekelandt a început într-o notă umoristică, explicându-ne originea numelui său, dar și cât de dificil i-a fost să vină la eveniment după ce Belgia a pierdut semifinala cu Belgia la Campionatul Mondial de Fotbal, desfășurat în Rusia.

Ambasadorul a amintit de Raportul UE care menționează investițiile în domenii specializate de producție, cum este producția de subansamble și care sunt asamblate în alte părți ale UE apoi - 29 % în Germania, apoi Italia, Ungaria, Franța, Belgia.

E.S. Thomas Baekelandt a amintit de două probleme care afectează economia românească: predictibilitatea și tentativele de a stopa lupta anticorupție. De altfel, ambasadorul care a precizat că a semnat Declarația din 28 iunie, a ambasadorilor, a spus că: “O clasă politică care încearcă să se sustragă justiției reprezintă un atac la democrație”, însă are și efecte negative asupra economiei, un “cost enorm”.

Daniela Cîmpean, președintele CJ Sibiu, și Astrid Fodor, primarul Municipiului Sibiu, au subliniat în discursurile lor importanța istorică a relațiilor româno-franceze.

La finalul deschiderii oficiale, Patrick Moleins și M. Ketata, directorul pentru Europa Centrală și de Est, au semnat o convenție între C.FAS și Agenția Universitară a Francofoniei, pentru dezvoltarea de programe educaționale.

Agenția este prezentă în 111 țări, pe toate continentele.

Cum stăm?

Ultima parte a evenimentului, o masă rotundă cu tema “Contextul afacerilor din România în 2018”, a fost deschisă de Adriana Record, directorul CCIFER. Aceasta a prezentat cum arată economia României, care este volumul investițiilor franceze în România și rezultatele barometrului de conjunctură economică. Potrivit Adrianei Record, cel mai recent barometru este și cel mai pesimist dintre cele realizate până acum, de cinci ani încoace, oamenii de afaceri acuzând lipsa de vizibilitate, predictibilitate, lipsa de infrastructură etc. ca frâne ale dezvoltării economice, în general, și a dezvoltării companiilor pe care le administrează, în particular.

Participanților li s-au mai adresat avocatul Dana Gruia Dufaut, Eugen Iordănescu, directorul general al CCI Sibiu, și Jan Glas, Managing Partner TPA Romania.

101

102

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

VIVE LA FRANCE

103

CCIFER contribuie activ la promovarea intereselor membrilor săi în România de Ligia VORO

Aflată în cel de-al 23-lea an de existență, Camera franceză de comerț și industrie în România (CCIFER) animă în prezent o comunitate de peste 520 de societăți membre-multinaționale, IMM-uri sau antreprenori.

Misiunile CCIFER se concentrează în jurul a trei direcții: crearea de noi oportunități, acompanierea noilor investitori și reprezentarea societăților membre în dialogul public.

Pentru 2018, ne dorim în mod prioritar să dezvoltăm comunitatea de membri, să apărăm în mod activ competitivitatea mediului de business românesc, să găsim soluții pentru a le permite societăților să recruteze competențele de care au nevoie, să susținem antreprenorii și noii investitori. În primele șase luni ale anului, CCIFER a organizat 50 de evenimente, fie că este vorba de conferințe, ateliere tematice, mese rotunde cu reprezentanți ai autorităților publice, la care se adaugă traininguri precum a 6 a ediție a Executive Management Europe (ExMP), o formare premium, în parteneriat cu ESCP Europe, destinată tinerilor manageri.

O axă cheie rămâne dialogul cu autoritățile publice prin intermediul Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR). În prezent, CCIFER are peste 100 de experți din companiile membre implicați în cele 12 grupuri de lucru tematice, ceea ce îi permite să contribuie activ la consultările inițiate de autoritățile publice, fiind forță de propunere pentru reformele necesare creșterii competitivității și atractivității României.

Active în agricultură, noi tehnologii, sănătate, construcții și infrastructură, dar și în inovație sau responsabilitate socială, grupurile noastre de lucru ne permit să evidențiem savoire-faire-ul societăților membre prin intermediul proiectelor desfășurate.

Cel mai recent eveniment care s-a încheiat în luna mai a acestui an, Caravana Mobilității, un eveniment derulat în 5 orașe, a introdus perspectiva europeană pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a evidențiat bunele practici a 12 companii membre care au soluții inovatoare pentru mobilitate urbană, fie că este vorba de vehicule electrice, infrastructură sau servicii. În același timp, CCIFER este un punct de sprijin pentru

societățile franceze care prospectează piața românească, dar în aceeași măsură și pentru societățile franceze deja instalate în România. De la începutul anului am ajutat la instalarea mai multor filiale oferindu-le sprijin pe toată durata procesului. Am avut ocazia să lucrăm în aceste luni pentru 40 noi proiecte de dezvoltare în România, fără a le menționa pe cele care se află deja într-un stadiu de creștere și dezvoltare. La invitația partenerilor din Franța, vom fi prezenți acolo pentru a ajuta companiile franceze cu privire la orientarea activităților lor în România.

Agenda următoarelor activități se anunță deja bogată, cu evenimente atât la București, cât și în țară. În luna septembrie, va avea loc Gala CCIFER cu ocazia căreia se vor acorda și Premiile CCIFER, aflate la a 12-a ediție și care vor premia cele mai bune proiecte ale comunității cu privire la antreprenoriat, responsabilitate socială și inovație.

Anul acesta, Centenarul va coincide și cu Președinția Consiliului Uniunii Europene și cu Sezonul Franța România. Pentru a consolida și mai bine relația dintre cele două țări, pe parcursul celor 7 luni de Sezon FranțaRomânia, vor avea loc peste 300 de evenimente culturale, științifice, educative, gastronomice, atât în Franța, cât și în România. Toate aceste evenimente vor permite o mai bună promovare a savoir-faire-ului din cele 2 țări, protejarea unei imagini actuale a țărilor noastre, orientată spre viitor și pe ceea ce putem construi împreună, în Europa, cu potențialul societăților noastre și dezvoltarea cooperării franco-române. Putem menționa mai multe conferințe economice, vizite de saloane, un marché français sau un hackathon, care vor fi organizate în cadrul Sezonului.

104

VIVE LA FRANCE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

De ce francofonia economică este importantă pentru România?

de Luca DRĂGAN

Pentru că prezenta ediție are ca scop marcarea zilei naționale a Franței, vom încerca în cele ce urmează să arătăm câteva beneficii pe care societatea românească, în general, și economia, în special, le are ca urmare a acestei realități.

Aceasta opțiune poate fi definită din mai multe puncte de vedere, fie strategică ca element de legătură între doi membri importanți ai Uniunii Europene, vizând toate planurile și acțiunile comunitare, fie bilateral sub forma schimburilor directe între România și Franța.

Tradițional, se spune că, în România, peste 25 % dintre români vorbesc limba franceză la nivel mai mult sau mai puțin avansat, că exista în jur de 8.000 de

profesori de limbă franceză care predau în grădiniţe, şcoli şi licee, ca există mai mult de 50 de licee cu secţii bilingve franceză-română, lucru care ne pune cu adevărat eticheta de țară francofonă.

Din punct de vedere al economiei, în România sunt prezente peste 8.000 de firme cu capital francez, iar Franța este al patrulea investitor străin.

Care sunt deci beneficiile acestei legături privilegiate pentru România?

Să începem cu educatia. Un număr important de studenți români au fost beneficiarii schimburilor de mobilitate Erasmus la nivel universitar și burselor Leonardo la nivel de stagiu profesional într-o întreprindere străină. Același lucru este valabil pentru

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

studenții francezi care învață într-o universitate românească sau efectuează un stagiu într-o firmă din România. Aceste lucruri nu pot decât să conducă la o consolidare a relațiilor și, eventual, a creșterii lor din punct de vedere al schimburilor economice bilaterale, având deci ca bază de pornire, educația. În ceea ce privește cabinetul de consultanță juridică de afaceri pe care îl conduc și parcursul formării mele profesionale, el are ca fundație calea urmată pe direcția educație-stagiu-angajare. În anul 2000, ca urmare a obținerii unei burse de studiu la Universitatea din Fribourg și Lausanne, deci în regiunea francofonă din Elveția mi-am continuat studiile de drept după cele de la Universitatea BabeșBolyai din Cluj-Napoca. În 2004, interesat de dreptul afacerilor ca mijloc de integrare și globalizare plec la Universitatea Robert Schuman din Strasbourg. Aici, odată cu perfectarea studiilor, încep un stagiu profesional într-un cabinet de consultanță, care se numește Michel Kahn Consultants, în dezvoltarea rețelelor de comerț asociat condus de unul dintre profesorii de la universitate, cu același nume. Mai exact în dreptul francizei și al parteneriatului comercial cu toate formele lui de concesiune comercială, licență de marcă, comision-afiliere, grup de achiziție, cooperativă etc. În același timp am început sa fiu invitat la târguri de afaceri, saloane și ateliere pe dezvoltarea afacerilor la Strasbourg și Paris la Salonul Francizei, la Salonul Antreprenorilor etc. Am participam și la seminarii în calitate de lector liber la Centrul de Studii Internaționale a Francizei CETIF-Strasbourg și ESCP Business School din Paris cu centre în Londra, Berlin, Madrid, Torino și Varșovia unde mulți studenți mă întrebau despre România, atuurile și dificultățile noastre. De asemenea, participam și la întâlnirile de lucru în comisiile juridice ale Federației Rețelelor Europene de Franciză și Parteneriat – IREF Europe.

Toate acestea în momentul în care România nu era membră a Uniunii Europene și abia se întrezărea această posibilitate. Eu, personal, eram destul de sceptic, însă directorul meu îmi spunea mereu că o să fie bine cu integrarea europeană și că singura cale de dezvoltare era împărtășirea competențelor și valorilor comune și că țările noastre au nevoie de dezvoltare sub aceeași umbrelă.

Mai târziu, în 2012, fiind în continuare interesat de globalizare și schimburi internaționale am început activitatea în alt domeniu, cel al fuziunilor și achizițiilor de afaceri, concret ceea ce se numește Mergers and Aquisitions. Aici, în cadrul cabinetului care se numește Michel Simond, începând tot la Strasbourg și apoi, din nou, la Paris, am descoperit de ce se vând afacerile, de ce se cumpără sau de ce este important ca produsele și serviciile comercializate să continue chiar fără fondatorii lor. Orice proprietar care investește o viață întreagă în afacerea proprie trebuie și poate să beneficieze de o recompensă, alta decât contribuția doar la o pensie, prin însăși plus valoarea pe care el a creat-o de-a lungul timpului. Este important, de asemenea, ca locurile de muncă create să existe pentru viitor, iar clienții obișnuiți cu un produs să poată beneficia în continuare de el.

Pe de altă parte, firmele care doresc să se dezvolte atât din punct de vedere al cifrei de afaceri, cât și al procentului din piață, pe lângă creșterea internă prin sucursale și puncte de lucru, pot achiziționa o firmă externă, beneficiind de contracte suplimentare și de echipe profesioniste deja în lucru, atât la nivel național cât și internațional.

VIVE LA FRANCE Cabinetul Transfer Business Management pe care îl conduc în România se sprijină pe parteneriatele directe cu birourile din Franța și reprezentanții locali din București, Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Iași, Bacău și Tîrgu Mureș, oferind consultanță de evaluare de afaceri, consultanță la cesiunea de afaceri și transmitere participații în diferite societăți comerciale, cu atragere de investitori. Clienții noștri sunt românii care doresc să-și vândă afacerile, sunt românii care doresc să se întoarcă în România și să-și cumpere o afacere, dar sunt și francezii care doresc să investească în România. Practic suntem un cabinet de legătură între antreprenori din țări diferite, dar care își dau întâlnire în România.

Suntem prezenți în sfera IMM-urilor, un domeniu care este la început în România, el crescând în fiecare an, dificultățile fiind lipsa cunoașterii acestui tip de consultanță de către proprietarii firmelor mici și mijlocii și lipsa finanțărilor bancare la operatiunile de fuziuni și achiziții. În Franța, acest tip de activitate este curentă, existând bănci specializate doar în acest tip de operațiune, iar proprietarii de afaceri se pregătesc din timp pentru atragerea unui investitor.

Revenind la întrebarea principală de ce francofonia economică este importantă pentru România, răspunsul se af lă în parcursul meu profesional și personal.

Pentru că românii sunt atrași de Franța și vă confirm prin prisma clienților mei că și francezii sunt atrași de România, cunoscând francezi care au venit în România nu doar pentru afaceri, ci și pentru o întoarcere în timp la imaginea Franței de acum 30 de ani, cu ambiția să creeze și să își facă o viață aici, simțânduse ca la Paris în Micul Paris, ca la Bordeaux pe Dealurile Dunării sau ca în Alsacia, în Transilvania.

Românii plecați în Franța au plecat, în principal, pentru educație și apoi au rămas acolo, considerând că nu sunt deosebiri în ginta latină, alții au plecat pentru locuri de muncă, considerând că merită să câștige mai mult, alții au plecat pentru a se exprima prin cultură și arte, toți însă consideră că suntem la o depărtare de două ore și ceva de călătorie cu avionul, așa cum regiunile românești sunt la o depărtare de două ore și ceva în călătorie cu automobilul.

Românii din Franța excelează în domeniile sănatății, construcțiilor, serviciilor și agricultură, iar francezii din România în industrie și agricultură, astăzi legăturile acestea nu mai pot fi înlăturate, iar efectele europenismului sunt vizibile în fiecare moment.

Subliniind legăturile comune dintre cele două țări, vreau să spun la modul cel mai direct că lumea este globalizată de peste 500 de ani, de când europenii aduceau mirodenii și mătase din Orientul Îndepărtat, iar noi le vindeam arme. În prezent, prin mijloacele informatice actuale suntem la o tastatură depărtare, nimeni nu poate stopa sau bloca globalizarea atâta timp cât există dorința și curiozitatea față de alte lumi, atâta timp cât căutăm o dezvoltare și o creștere economică comună. Cei care se opun o fac din ignoranță și lipsă de curaj, din frică față de ce nu cunoaștem și nu putem înțelege.

România și Franța au hotărât împreună ca prin Uniunea Europeană să fie mai aproape în fața acestui destin care ni se deschide, trebuie doar să ne găsim limba comună și canalul de comunicare, să hotărâm ce facem împreună și unde mergem, altfel e ca în viață, unii o iau înainte, iar alții rămân în urmă...

Vive la France! Vive la Roumanie! Vive la francophonie!

105

106

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

107

108

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

109

„La Hanul Cald”, tradiționalul îmbinat armonios cu relaxarea și buna dispoziție de Alin ZAHARIE

Pensiunea Restaurant „La Hanul Cald” a fost deschisă în urmă cu un an și de atunci este unul dintre locurile căutate de către turiști. Pensiunea este situată în apropierea municipiului Reghin (Drumul Național 15 A), pe raza comunei Suseni.

Pensiunea Restaurant „La Hanul Cald”, deschisă în urmă cu un an pe raza comunei Suseni, este una dintre locațiile atractive pentru turiști prin atmosfera caldă și primitoare pe care proprietarii au reușit să o imprime. „Ideea de a deschide un han i-a aparținut tatălui meu.

Mergând pe drumul Suseniului, și-a imaginat un loc la strada principală, unde să fie construit un restaurant.

La momentul respectiv nu avea creionată în minte exact investiția, dar avea el așa o viziune. Asta se întâmpla undeva prin anul 2014, cu trei înainte să înceapă efectiv acest proiect. La modul serios, proiectul a început să prindă contur în 2016, an în care a fost aprobat proiectul și a început construcția hanului. Un an de zile, conform proiectului cu finanțare europeană, am fost obligați să finalizăm construcția hanului. La momentul deschiderii, lumea a primit această nouă locație foarte frumos. Emoțiile au fost atât de mari la acel moment, în ziua deschiderii, nici nu am realizat decât după. În timp, vorbind cu clienții, cu prietenii noștri, am realizat impactul pe care l-a avut deschiderea Hanului Cald”, povestește Sonia Bendorfean, administratorul Pensiunii Restaurant „La Hanul Cald”.

Ce oferă „La Hanul Cald?

O sală mare, cu o capacitate de 120-130 de persoane, restaurantul mic cu o capacitate de 50 de locuri, la care se adaugă cele două terase. În ce privește partea de cazare, pensiunea dispune de 10 camere și două apartamente.

Oferta culinară „La Hanul Cald” s-a axat pe ideea de rustic, de tradițional, astfel că mâncăruri ca la bunica acasă se regăsesc în meniu, pită cu unsoare, ceapă și roșii, vinete a la han cu roșii, icre de pește a la han cu ceapă roșie, zamă de păsulă cu ciolan afumat, zupă de găină de casă cu tăiței sau gârtene, sarmale cu smântână, tocăniță haiducească cu mămăligă și brânză, fasole zolită cu cârnați și murătură, gulaș, lapte de pasăre, clătite cu silvoiz sunt doar câteva dintre bunătățurile care se pot servi, la care se adaugă și oferta din „Meniul zilei”. „Am dorit să ne diferențiem de alte locații, să mergem pe ideea de tradițional. Sunt foarte multe restaurante cu meniu clasic, dacă pot să le numesc astfel, peste tot găsești ceafă de porc, mici. În această zonă parcă lipsea ceva, ceva tradițional, mult mai aproape de mâncarea gătită ca la bunica. Asta a fost, de fapt, și ideea „La Hanul Cald”, să aducă altceva decât ce era existent pe piață. Spre bucuria noastră, această abordare spre tradițional merge foarte bine, se poate vedea cu ochiul liber. Lumea este extrem de mulțumită de ce oferim, mămăliga-i mămăligă, tocana-i tocană, ciorbele au gustul care aduce aminte de mâncarea de acasă, conțin toate ingredientele, nu contează că-i meniul zilei sau nu, au de toate, astfel ca cel care ne calcă

pragul să se simtă mulțumit și să plece de la noi mulțumit”, a spus Sonia Bendorfean.

Interior rustic Obiectele vechi, „salvate” de trecerea nemiloasă a timpului, dau, acum, savoare interiorului hanului. „Tatăl meu a venit cu această idee, l-am ajutat și noi, am mai căutat pe internet câte o idee pe ici pe colo. El a mers pe sate în gospodăriile oamenilor, în piața de vechituri, la bunicii mei, la prieteni de-ai noștri care mai aveau pe acasă câte un obiect vechi și a căutat obiecte vechi care să se potrivească pentru un han ca decor. Când am deschis, foarte mulți au venit la inaugurare cu un tablou vechi, o lampă și încet, încet am adunat aceste obiecte vechi care acum formează decorul hanului”, afirmă Sonia.

Grijă pentru clienți La ieșire din Reghin, cum urci spre Toplița, zona era, până mai ieri, destul de deficitară în ce privește popasurile unde să mănânci și să te simți bine, fapt pentru care apariția „La Hanul Cald” a venit ca o necesitate pentru cei cărora pașii îi poartă prin minunata Vale a Mureșului. „La han poposesc foarte mulți, tocmai pentru că locația este situată într-un cadru natural deosebit. Apusul văzut de aici este unul extraordinar, chiar și un răsărit care poate fi admirat din camera hanului. Alt aspect deloc de neglijat este spațiul, avem loc de joacă pentru copii, la fel parcarea pentru mașini este foarte mare. În ce privește personalul, ne dăm toată silința pentru ca cei care ne trec pragul să se simtă cât mai bine, suntem drăguți cu ei și facem tot posibilul să le fie bine. Ca planuri de viitor, văd în perspectivă un ștrand în spatele hanului, o piscină, tatăl meu dorește un cort pentru evenimente. Acum să vedem ce și cum va fi. Nu ne facem deocamdată mari planuri, dar ne gândim la tot felul de investiții”, a conchis Sonia Bendorfean.

110

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

111

112

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Grupul PPE din Parlamentul European rămâne aproape de agricultorii din România și nu numai!

113

114

AGRO TB

Grupul Partidului Popular European este de departe cel mai puternic apărător din Parlamentul European al intereselor fermierilor. În contextul viitorului Cadru Financiar Multianual, Grupul PPE subliniază necesitatea unei Politici Agricole Comune bine finanțate, a cărei pondere în bugetul total al UE ar trebui să fie cel puțin menținută pentru a se asigura că sectorul agricol este sustenabil din punct de vedere economic, răspunde cererii în creștere, oferă obiective ecologice și climatice și promovează creșterea economică și ocuparea forței de muncă în zonele rurale. Uniunea Europeană trebuie să contribuie la consolidarea competitivității agricole, la stabilizarea veniturilor și la reducerea decalajului dintre zonele rurale și zonele metropolitane.

Viitoarea Politică Agricolă Comună trebuie să rămână, din punctul de vedere al Grupului PPE, o politică comună bazată pe structura sa în doi piloni, pe normele comune ale UE și pe cooperarea dintre nivelurile european și național. Principiul subsidiarității trebuie să ghideze acțiunile UE, însă orice încercare de renaționalizare a PAC trebuie evitată, deoarece aceasta ar duce la dezechilibre ale concurenței pe piața unică. Sprijinul pentru noile tehnologii și angajamentul ferm față de modernizarea, simplificarea și eficiența structurii și instrumentelor PAC sunt de o importanță majoră. În vederea îmbunătățirii rezilienței sectorului agricol, acesta trebuie să poată face față în mod eficient volatilității veniturilor agricole, riscurilor climatice și de sănătate și crizelor de piață. Plățile directe ale PAC, finanțate de UE, trebuie menținute ca un prim nivel substanțial de stabilitate și o plasă de siguranță pentru veniturile fermelor.

Grupul PPE sprijină alocarea corectă a plăților directe, însă consideră că ar trebui evitată orice modificare substanțială a sistemului de plăți directe. Prin urmare, PPE respinge orice formă de cofinanțare în primul pilon. În același timp, ar trebui sporită sprijinirea și accesul la instrumentele de gestionare a riscurilor din cadrul celui de-al doilea pilon.

Un fond UE eficient pentru crizele agricole, ca instrument financiar independent, ar trebui instituit și plasat în afara

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

principiului bugetar al anualității, permițând astfel transferul bugetar de la un an la altul.

Pentru a spori sustenabilitatea economică și de mediu a sectorului agricol, ar trebui să se acorde sprijin adecvat pentru investiții și inovare, cum ar fi sprijinirea directă a investițiilor directe și îmbunătățirea accesului la instrumentele financiare, în special EFSI. Plățile ecologice ale primului pilon ar trebui menținute dar simplificate și ar trebui să se bazeze pe performanță. În plus, sistemele de sprijin financiar specifice ar trebui să permită o dezvoltare rapidă a agriculturii inteligente și de precizie - sau a tehnologiilor Agricultura 4.0 - și pentru utilizarea programului Copernicus elaborat de UE. Nu în ultimul rând, PAC trebuie să continue să stimuleze dezvoltarea economică în zonele rurale, în care fermele familiale rămân centrul vieții. Ar trebui să se intensifice sinergiile între fondurile de coeziune din zonele rurale (proiecte la scară largă) și fondul de dezvoltare rurală (activități agricole, neagricole și forestiere desfășurate de agricultori). Inițiativele de susținere a tinerilor agricultori și promovarea reînnoirii generațiilor ar trebui să fie adaptate la viitoarea PAC și abordate prin stabilirea unei strategii la nivelul UE, bazată pe măsurile de sprijin actuale de instalare și pe noile instrumente care să promoveze transferul fermelor.

Material publicat cu sprijinul Grupului PPE. Daniel Buda, membru al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

115

116

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Politica Agricolă Comună din Uniunea Europeană în fața a tot mai multe încercări Horea CACOVEAN

Politica Agricolă Comună (PAC) a fost proiectată, inițial, pentru a asigura securitatea alimentară în Europa după Al Doilea Război Mondial. Această formă de susținere a agriculturii reprezintă cea mai mare cheltuială bugetară din Uniunea Europeană, absorbind circa 40 % din cheltuielile totale și reprezentând 59 de miliarde de euro pe an. PAC este construit în jurul a doi piloni de bază: plata plăților directe către agricultori și finanțarea unei dezvoltări rurale spre o direcție mult mai ecologică.

Ultima revizuire majoră a PAC a avut loc în anul 2013, ocazie în care au fost consolidate măsurile de așa-zisă „ecologizare” a agriculturii, ce leagă plățile directe de performanțele ecologice. Discuțiile privind viitorul politicii comune europene pentru perioada post-2020 au început, dar, potrivit ultimelor evoluții de pe scena politică, pare puțin probabil ca schimbări majore să apară pe ordinea de zi.

Există adesea și un decalaj semnificativ între angajamentele UE privind agricultura durabilă și ecologică, precum și transpunerea acestor valori la nivel de stat. Cu toate acestea, observatorii se pun de acord asupra unui singur lucru: politica agricolă comună (PAC) trebuie să facă obiectul unei reforme substanțiale pentru a face față provocărilor schimbărilor climatice, protecției apelor, pierderii biodiversității și schimbărilor climatice și, nu în ultimul rând, a bunăstarii animalelor. În fiecare an, 10,8 milioane de fermieri care exploatează 174 milioane de hectare primesc aproximativ 60 de miliarde de subvenții din partea UE. Aceste plăți sunt concepute pentru a sprijini o politică agricolă responsabilă și

durabilă din punct de vedere ecologic, care să completeze obiectivele ONU de dezvoltare durabilă (SDG), asigurând, în același timp, securitatea alimentară a Europei. Toate acestea nu trebuie, de asemenea, să dăuneze resurselor sau practicilor durabile din țările membre.

Criticii actualei politici ai PAC-ului cred că această structură politică nu protejează îndeajuns veniturile agricultorilor și încurajează practicile nesustenabile ce dăunează mediului înconjurător. Potrivit ecologiștilor, măsurile de „ecologizare” a agriculturii nu au reușit pe deplin să oprească dispariția biodiversității, epuizarea resurselor solului și poluarea apei. Costul degradării terenurilor pentru Uniunea Europeană a fost estimat la aproximativ 10 miliarde de euro pe an. În ciuda acestui fapt, agricultorii încă se luptă cu multă dificultate pentru a-și câștiga existența, iar subvențiile pentru agricultori sunt doar marginale, fiind legate de politicile UE privind alimentația și sănătatea.

Aceleași critici dure privind actualul PAC subliniază totuși că obiectivele sale de viitor sunt acum depășite. Aceștia regretă că se acordă o atenție deosebită productivității și

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

exporturilor de produse agricole și nu ar ține cont de preocupările legate de sănătatea oamenilor sau de alegerile de consum la nivel național. Mai mult, se consideră că PACul a slăbit, de asemenea, forța fermierilor în fața șocurilor economice ce afectează lumea actuală.

Pentru a oferi un răspuns tuturor, Comisia Europeană ar trebui să revizuiască în profunzime politica PAC și să își clarifice obiectivele pentru un viitor apropiat. Executivul ar trebui apoi să se asigure că politica post-2020 se bazează pe principiile protecției ecosistemelor naturale, dezvoltării rurale durabile și a consumului sănătos, un trio de direcții pe care organizațiile ecologiste consideră că va permite agriculturii europene să facă față provocărilor secolului XXI. Deși degradarea terenurilor agricole are loc la o scară globală, aceasta trebuie abordată mai mult la un nivel local.

Creșterea randamentelor terenurilor agricole existente, trecerea la un consum mai mare de legume și fructe, consumul de proteine animale din surse durabile și reducerea risipei alimentare, sunt direcțiile susținute de Comisia Europeană.

Un exemplu privind schimbările majore ce se produc pe plan mondial îl constituie cultura legumelor. În prezent consumul de legume suferă un adevărat șoc datorită schimbărilor climatice. Odată cu încălzirea globală, legumele ar putea deveni mai rare în întreaga lume, cu excepția cazului în care se creează noi forme de cultivare și se dezvoltă varietăți mai rezistente de legume la schimbările de climă și de atac de boli, au avertizat cercetătorii. Creșterea temperaturii cu 4ºC, valoare așteptată de oamenii de știință a se înregistra în anul 2100, dacă încălzirea globală va continua în ritmul actual, ar reduce în medie culturile

AGRO TB AGRO TB

AGRO TB

legumicole cu 31,5 %, se arată într-un studiu publicat de către Academia Americană de Științe. Același studiu arăta că, în condițiile actuale ale încălzirii globale, legumele vor deveni mai rare și tot mai scumpe.

Teritorii întinse din Europa de Sud, Africa și Asia de Sud ar putea fi afectate în mod deosebit de aceste schimbări climatice. Temperaturile aerului atmosferic tot mai ridicate și resursele de apă din ce în ce mai reduse sunt explicațiile acestor reduceri cu aproape o treime a culturilor de legume, care sunt esențiale pentru o alimentație sănătoasă. „Trebuie să acționăm urgent, inclusiv prin sprijinirea unei agriculturii care să fie mult mai rezistentă la schimbările climatice, iar aceasta ar trebui să fie o prioritate pentru guvernele din întreaga lume”, arăta A. Dangour, profesor la de la London School of Hygiene and Tropical Medicine.

Un alt studiu, prezentat de aceeași academie americană, arăta că aceeași problemă legată de influența schimbărilor climatice a afectat și cultura porumbului, cea mai răspândită plantă din lume. Țările cele mai mari producătoare și exportatoare de porumb din lume sunt: SUA, urmate de Brazilia, Argentina și Ucraina. Cu o creștere a temperaturii de 4ºC până la sfârșitul secolului, există 86 % șanse ca cei patru mari exportatori de porumb să cunoască scăderi semnificative de producții.

Michelle Tigchelaar, de la Universitatea din Washington (SUA) avertiza că, „pe măsură ce se încălzește planeta, devine din ce în ce mai probabil ca diferite țări ale lumii să facă față unor scăderi tot mai importante de producții agricole, ceea ce vor avea implicații importante asupra prețurilor la produsele alimentare și asupra siguranței alimentare”.

117

118

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Premii pentru fermierii din Transilvania la Conferința PRIA Agriculture de Dorel VIDICAN

Fermierii români din Transilvania au fost premiați în cadrul Conferinței PRIA Agriculture care a avut loc la Cluj-Napoca în iunie 2018, la Grand Hotel Napoca. Conferința a reprezentat un eveniment important pentru agricultură și o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorități și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector. În cadrul acesteia au fost recunoscute eforturile și contribuția fermierilor români care au investit multă muncă, resurse și experiența lor de-a lungul timpului, au contribuit la dezvoltarea sau menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE. De asemenea, au fost recunoscute meritele cercetătorilor, profesorilor și al celor care au avut un aport important pentru agricultura noastră.

Subvenții de 2,69 miliarde de euro PRIA Agriculture a reprezentat cea mai importantă conferință destinată agriculturii din Cluj-Napoca, în cadrul căreia au fost dezbătute cele mai importante teme pentru agricultura României alături de reprezentanți ai autorităților și presă.

Lectorii au fost: Valeriu Tabără, președinte ASAS, Floricel Dima, subsecretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prof. dr. Cornel Cătoi - rector, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Cezar Nourescu, co-Fondator, SiloMeter, Sorin Ciplea, vicepreședinte, Cooperativa Agricolă Lunca Someşului Mic, Felix Arion, General Manager, Agro Transilvania Cluster.

Subsecretarul de stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Floricel Dima a vorbit despre importanţa obiectivelor ce stau în sarcina ministerului de resort şi a fermierilor şi realizările statistice ale primelor cinci luni ale anului în curs, a punctat stadiul implementării numeroaselor proiecte pe domenii de activitate, oprindu-se mai mult şi explicit pe programele legumicole, sens în care a informat conferinţa că la această dată aproape 9.000 de fermieri livrează legume spre pieţe.

Oprindu-se la programul de irigaţii a conchis că în această lună 825.000 ha sunt racordate la sistemele de irigat, iar lungimea canalelor de aducţiune sunt de cca 1.500 km. Şi cum grindina provoacă mari pagube chiar în această perioadă, au fost lansate 232 de rachete antigrindină.

Un alt domeniu care cunoaşte o bună vigurozitate, prin preocuparea nemijlocită a ministrului Agriculturii, Petre Daea, este şi al cercetării – dezvoltării, sens în care 37 de

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

unităţi de cercetare agricolă au fost reorganizate şi bugetate de stat.

Vorbind despre subvenţiile acordate, Floricel Dima a dat ca certitudine suma de 2,69 miliarde euro, apoi s-a oprit la programele de dezvoltare a raselor de mangaliţa şi ovine, la preluarea lânei şi producţiei de porumb, necesar, în special, zootehniei.

Pe programele de colectare, depozitare şi valorificare a produselor agricole, subsecretarul de stat a trebuit să răspundă la multe întrebări şi nemulţumiri ale fermierilor, cu trimitere expresă la importurile de produse alimentare şi preţurile diferenţiate.

Gusturi Românești de la gospodari La eveniment a fost prezent lanțul Mega Image cu proiectul Gusturi Româneşti, care continuă, pentru al șaselea a an consecutiv, programul “Gusturi Românești de la gospodari” prin care aduce în toate magazinele legume cultivate sustenabil pentru un gust autentic. Prin acest program, Mega Image aduce mai aproape de consumatori gusturile româneşti, printr-un parteneriat echitabil cu producătorii locali care cultivă legume cu iscusință și grijă.

Programul “Gusturi Românești de la gospodari” s-a dezvoltat mai mult cu fiecare an, iar implicarea și investițiile Mega Image în acest parteneriat sunt fără precedent în România. Echipele de specialişti sunt alături de agricultori din momentul pregătirii culturii, în timpul cultivării și până în etapa de cules. Alături de producătorii locali integraţi în proiect din anii precedenţi, anul acesta s-au alăturat programului noi producători, numărul total ajungând la 98 de fermieri. Cei 98 de producători aduc zilnic pe rafturile din toate magazinele Mega Image şase sortimente de legume, verificate pas cu pas, de la seminţe până la raft: roşii, ardei gras, salată verde, castraveţi cornişon, ardei kapia şi vinete. „În urmă cu cinci ani, Mega Image a hotărât că este necesar să avem o nouă abordare a relației cu producătorii locali de legume, având în vedere că ne doream să putem oferi constant clienților noștri, legume locale, gustoase şi, nu în ultimul rând, sănătoase. Această nouă abordare a presupus o implicare activă a MI pe tot procesul de producție, de la programare cultură până la livrare.

Mai întâi a trebuit să identificăm legumicultori care să aibă experiență în producție de minim 3 ani, să fie în apropierea Bucureștiului și care să aibă suprafețe protejate, de minimum 2.000 mp. După ce facem analizele de sol și apă și avem confirmarea că acestea sunt conforme, puteam să desfășurăm mai departe colaborarea.

Apoi ne-am ocupat de selectarea inputurilor care să fie compatibile cu o cultură tradițională responsabilă, care să

ne asigure legume gustoase dar și sigure pentru consum.

Au fost negociate prețurile pentru toate inputurile necesare astfel încât să putem reduce cât mai mult costurile de producție ale producătorii noștri. În plus, valoarea acestora este finanțată în primăvară de către Mega Image, urmând că aceasta să se compenseze prin livrări, către finalul sezonului.

Un aspect important al acestui proiect este planificarea; cu fiecare producător din acest program stabilim încă din iarnă planul livrărilor, pornind de la suprafața lucrată de fiecare, iar Mega Image se angajează prin contract la cantități și prețuri pentru întreg sezonul. În plus, oferim permanent partenerilor noștri consultanță de specialitate iar toate legumele din cadrul acestui proiect sunt analizate lunar, în laboratoare specializate. Ne bucurăm că de la un an la altul strângem în jurul nostru un număr tot mai mare de producători. Am început cu 18 legumicultori care gestionau peste 15 ha de solaria, iar, acum, numărul lor a crescut la 121 și aceștia dețin în total peste 100 ha de solarii sau sere”, ne-a declarat Diana Dobre – Category Group Manager Legume Fructe, Mega Image. În cadrul galei de premiere au fost acordate diplome de recunoaștere a meritelor pentru: 4 Cooperativa Agricola Lunca Someșului Mic 4 Nicolae Tritean – director, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Turda 4 Prof. dr. Cornel Cătoi, rector USAMV Cluj-Napoca 4 Claudiu Frânc, președinte, Federația Crescătorilor de Bovine 4 Traian Farcaș, președinte, Federația Crescătorilor de Ovine 4 Agro Transilvania Cluster 4 Transavia

119

120

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO