TB 80

TB

Transilvania Business AN�VIII • NR �� • ���� • PREŢ �� LEI

www.transilvaniabusiness.ro

Andrei, Violeta si Mircea Oltean, IRUM & MAVIPROD

PAG. 91-95 100 % “TRACTOARE ROMÂNEȘTI” LA REGHIN PAG. 10-11 UNIRII VIEW, UN NOU REPER PENTRU BUCUREȘTIUL MODERN PAG. 16-35 ZIUA UNITĂȚII GERMANE PAG. 52-54 SENIORENRESIDENZ MARIA THERESIA, CĂMINUL - ACASĂ DE LA ȘURA MICĂ PAG. 91-123 AGRO TB

1

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ELIS PAVAJE A ACHIZIȚIONAT FABRICA FRUHWALD Elis Pavaje, liderul pieței de pavele și borduri din România, a anunțat în luna septembrie că a finalizat preluarea fabricii de prefabricate din beton vibropresat Fruhwald, din localitatea Vințu de Jos. Valoarea achiziției

depășește suma de 1.000.000 de euro și a presupus preluarea unității de producție inclusiv cu angajați. „Decizia noastră de achiziție a venit pe fondul creșterii cererii de produse prefabricate din beton din ultimii ani”, a declarat Emil Gota, director general, continuând: “Capacitățile noastre de producție de la fabrica din Alba nu făceau față numărului mare de solicitări din zona și aveam oricum în vedere o extindere. Am profitat de oportunitatea punerii în vânzare a activelor companiei Fruhwald, beneficiind în acest fel de o linie de producție gata funcțională, pentru a fructifica în termen cât mai scurt investiția realizată”.

Imediat după preluare s-au realizat investiții în platforma de producție și urmează în scurt timp altele, pentru a putea crește productivitatea liniei. În prezent, fabrica de la Vințu de Jos are un număr de 18 angajați, iar până la finalul anului 2019 se intenționează a se ajunge la 30 de persoane. În nouă unitate de producție se produc pavele și borduri destinate lucrărilor industriale (capacitate nominală de 1000 mp/zi) și bolțari (capacitate nominală de 75 mc/zi). Obiectivul Elis Pavaje este de a ajunge la o capacitate de 3000 mp întrun termen de maxim 1 an și de a extinde gama produselor fabricate, pentru a acoperi solicitări pe mai multe categorii.

PROIECTE CU FINANȚARE EUROPEANĂ PENTRU MEDIUL PRIVAT Un număr de 124 de contracte de finanțare au fost semnate la sediul

ADR Centru, până în 6 septembrie 2018, pe Prioritatea de Investiții 2.2 a Programului Operațional Regional 2014-2020 ce vizează finanțarea proiectelor de dezvoltare ale mediului privat din cele 6 județe: Alba, Covasna, Brașov, Harghita, Mureș, Sibiu.

Cele 124 de proiecte finanțate semnate pe această prioritate au o valoare totală de 655.544.913 lei, din care valoarea solicitată de beneficiari ca și finanțare nerambursabilă, este de 363.338.248 lei. Prin fondurile alocate acestor proiecte se vor realiza lucrări de construire sau extindere a spațiilor de producție sau servicii, dar și dotarea cu active corporale, necorporale, inclusiv instrumente de comercializare on-line. Au primit finanțare prin această prioritate firme din diverse domenii, de la estetică medicală, la fabrici de mobilier, de producție de mochete, sticlă securizată, tipografii sau în domeniul turistic.

BIHOR

MEDLIFE, PRIMA HYPERCLINICĂ DIN ORADEA MedLife, liderul pieței de servicii medicale private din România, a inaugurat prima hyperclinică din Oradea, care pune la dispoziția orădenilor servicii integrate de ambulator, imagistică și analize de laborator, toate sub același acoperiș. Hyperclinica MedLife este rezultatul unei investiții de 1,2 milioane euro, se întinde pe o suprafață de 1100 mp și este dispusă pe 3 nivele. Unitatea cuprinde un punct de recoltare, cinci săli de investigații (gastroenterologie, obstetrică-ginecologie, pediatrie, urologie, cardiologie etc.), un salon post-anestezic și

12 cabinete, destinate consultațiilor clinice și paraclinice. Echipa este formată din peste 60 de medici, asistente și personal de suport. “Inaugurarea primei hyperclinici MedLife în Oradea susține planurile noastre de extindere națională. Este un oraș în plină dezvoltare, iar deschiderea unei clinici de mari dimensiuni aici nu face altceva decât să vină în întîmpinarea pacienților și să le ofere servicii medicale integrate, la cele mai înalte standarde. Așa cum am anunțat încă de la începutul anului către investitori și acționarii noștri, vom continua planul de extindere la nivel de țară și vom prospecta în continuare piața, cu accent pe orașele cu populație medie”, a declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO al MedLife. Totodată, MedLife a anunțat și preluarea integrală a centrului Transilvania Imagistică Oradea, furnizor de servicii medicale de diagnostic, imagistică și radiologie, unul dintre cei mai importanți jucători din nord-vestul țării pe acest segment. Centrul este dotat cu aparatură medicală de înaltă performanță, iar investigațiile sunt realizate de către o echipă de specialiști.

news

ALBA

NOI INVESTIȚII ÎN ORADEA Un pasaj suprateran şi un drum de peste 2 kilometri, construit în paralel

cu Șoseaua Borşului. Sunt proiectele care vor fi realizate pentru a deservi Centrul Intermodal din zona parcurilor industriale. Ele vor fi susținute prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020, a anunțat primarul municipiului, Ilie Bolojan.

Pasajul subteran care va deservi Centrul de Transport Intermodal va avea două benzi și va fi amenajat în zona sensului giratoriu de la intersecţia Șoselei Borşului cu străzile Uzinelor şi Nicolae Filipescu. „Acest pasaj va avea o lungime de aproximativ 500 de metri, din care 266 de metri reprezintă pasajul propriu-zis, iar diferenţa - cele două rampe. Lăţimea părţii carosabile pe pasaj va fi de 7,8 metri”, a declarat Ilie Bolojan, primarul Oradiei.

2

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pasajul va fi destinat doar mașinilor și nu va avea trotuare. Tot aici va fi amenajat şi un drum colector de 2 kilometri, paralel cu Șoseaua Borşului. Peste 30 de milioane de lei este valoarea totală a proiectului care va fi realizat în termen de 19 luni. (S. M.)

BRAȘOV

TERMINAL DE 22 MIL. EURO Consiliul Județean Brașov a anunțat, la sfârșitul lunii august, soluția de arhitectură pentru terminalul Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, investiție care se cifrează la circa 22 de milioane de euro. Terminalul a cărui soluție a fost propusă de arhitectul Dorin Ștefan va fi edificat pe trei niveluri și va avea o suprafață de 11.000 de mp. În aceeași lună, CJ Brașov a publicat un comunicat potrivit căruia a definitivat procedurile de achiziție publică și a încheiat cu SC PORR CONSTRUCT SRL contractul având ca obiect execuția și finalizarea lucrărilor aferente investiției generale Aeroport Internațional Brașov – Ghimbav, cu următoarele obiective: execuție cale de rulare Alfa; execuție platformă de îmbarcare – debarcare; extinderea rețelelor de canalizare și drenaj aferente pistei de decolare aterizare.

Valoarea contractului este de 31.631.476 lei (TVA inclus), iar fondurile sunt asigurate integral din bugetul județului Brașov pe anul 2018.

CLUJ

LIBERTY ON BIKE 2018 LA FINAL 20 de copii din comunități izolate din Munții Apuseni vor primi biciclete noi, cumpărate din donațiile strânse în cadrul celei de-a cincea ediții a evenimentului Liberty on Bike, organizat de Liberty Technology Park Cluj și asociația sportivă Tura de Noapte în a doua jumătate a lunii septembrie.

Competiția a reunit cicliști amatori și profesioniști în cadrul a trei curse de profil, desfășurate la parcul tehnologic, în zone din oraș și în zone montane din Cluj. În urma edițiilor din anii trecuți, alte 30 de biciclete au ajuns la copii care locuiesc în sate greu accesibile din Munții Apuseni și ajung cu greu la școală. „Ne-am îndeplinit și de această dată dublul scop al evenimentului: să promovăm mișcarea și să contribuim la

îmbunătățirea condițiilor de viață pentru copiii care trăiesc în zone izolate și sunt foarte limitați la deplasare. Ne bucurăm să vedem o implicare tot mai mare a comunității noastre în acest proiect de la un an la altul”, a declarat Nina Moldovan, CEO Liberty Technology Park Cluj.

Liberty on Bike 2018 a adus la startul celor trei competiții peste 130 de bicicliști amatori și profesioniști, mai mulți decât la ediția precedentă. Liberty on Bike este o competiție care încurajează mersul cu bicicleta ca parte a unui stil de viață sănătos și se desfășoară anual, în luna septembrie, începând cu anul 2014.

DELEGAȚIE A MOBILIER TRANSILVAN ÎN CHINA Treizeci de reprezentanți ai Clusterului Mobilier Transilvan au participat, în prima jumătate a lunii septembrie, la Shanghai, în China, la o misiune economică pentru a descoperi ce soluții tehnologice sau de design merită să ajungă și în casele sau în birourile noastre, pentru a ne face viața mai ușoară și mai plăcută. Programul delegației române în China a fost inițiat pentru a participa la cele mai mari evenimente din lume dedicate industriei mobilei: CIFF, China International Furniture Fair, și Furniture China. „Mai Diferit, Mai Interesant” - aceasta a fost tema din acest an pentru CIFF China International Furniture Fair, în vreme ce Furniture China și-a anunțat tematica „Excelența”. La CIFF, 2.000 de expozanți au prezentat cele mai noi produse și tendințe

pentru mobilierul casnic, decorațiuni interioare, mobilier exterior, mobilier de birou, mobilier comercial, mobilier de hotel, mobilier pentru transportul în comun și pentru spațiile publice de așteptare, utilaje din industria mobilierului (peste 1.000 de utilaje în peste 53 de mii de metri pătrați) și materii prime, pe un spațiu expozițional impresionant, de 400 de mii de metri pătrați.

Clusterul Mobilier Transilvan a fost înființat în 2012 cu 22 de membri fondatori, iar în prezent are 72 de membri: firme, instituții și universități – cu interese diverse în industria mobilei, de la furnizori la producători și de la distribuitori la specialiști în activități conexe, de suport pentru industrie.

HORIA CIORCILĂ A CUMPĂRAT HOTEL SPORT Horia Ciorcilă, administrator al Societății de Investiții Financiare Moldova (SIF2), a achiziționat unitatea hotelieră de peste drum de Cluj Arena cu 3,65 de milioane de euro, potrivit ziuadecj.ro. Conform contractului nr. 4919/ 19.09.2018, 99% din capitalul social al firmei care administrează unitatea, respectiv 19,2 milioane de acțiuni, trece în proprietatea societății Winners Park Invest, deținută în mod indirect de către Horia Ciorcilă, administrator al SIF2, președintele Băncii Transilvania Cluj.

Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat în vară planul urbanistic zonal (PUZ) pentru acest perimetru. Prin PUZ se propune reabilitarea, modernizarea și extinderea Hotelului Sport în vederea diversificării serviciilor și, implicit, readucerea la viață a unei clădiri cu o poziție dominantă în țesutul urban. ”Se propune extinderea hotelului spre vest cu un corp de clădire 2S+P cu funcțiunea de sală de evenimente și parcare subterană pentru 90 de mașini și extinderea spre sud, pentru mărirea capacității de cazare de la 136 la 150 de camere”, scria în proiectul de hotărâre.

Hotelul are 136 de camere, restaurant de 180 de locuri, terasă de 60 de locuri şi două săli de conferinţă cu o capacitate de 120 de locuri. Hotel Sport Cluj, societate cu opt angajați, înregistra în 2017 afaceri de 230.753 de lei și avea o pierdere de 922.421 de lei, conform Ministerului Finanțelor Publice. (S. M.)

Continuarea în pag. 124.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ŞTIRI

3

4

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fondator Aurelian Grama Director General Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Marian Vișu Iliescu (0722-603.288)

SĂ RĂMÂNEM OPTIMIȘTI!

În pofida ciudatelor turbulențe politice mai vechi și mai noi, dinamica economică din România pare să indice faptul că, în sfârșit, politica nu mai poate influența, ca și până acum, mersul economiei și afacerile. E un semn, incipient desigur, al unei maturizări a societății noastre, cu toate că se pot vedea, aproape peste tot, poticneli, stângăcii, politici investiționale incoerente, insolvențe și falimente, care sunt inerente oricărei economii.

Industria automotive, alături de agricultură, IT, construcțiile imobiliare, robotică, de ce nu și sănătatea, este un domeniu care arată că mecanismele economice sănătoase pot funcționa.

Marile companii din automotive prezente de ceva vreme în România au absorbit forță de muncă, au generat apariția și dezvoltarea firmelor furnizoare de produse și servicii, au stimulat și structurat modele de business, ne-au pus în contact real cu piețe dezvoltate și cu marii jucători din industria de profil din Germania, Franța, Italia, SUA, Japonia. Pe scurt, relații economice ce implică beneficii directe și indirecte, mai ales pentru România. Ca atare, acele voci care propagă curente de opinie împotriva investitorilor străini sunt rău-voitoare sau nu înțeleg cum funcționează capitalismul.

Revista Transilvania Business a realizat și publicat în octombrie 2017 cea mai amplă analiză a industriei automotive din România, context în care am putut vedea limpede cum investițiile în fabricile de componente auto din România, ca să nu mai vorbim de producția de mașini – Dacia și Ford – au susținut net dezvoltarea economică, chiar dacă luăm în calcul numai contribuțiile directe către bugete, lo-

cale și centrale, sau creșterea locurilor de muncă. În luna noiembrie 2018, revista Transilvania Business va realiza și publica, în parteneriat cu ACAROM, o nouă ediție specială dedicată industriei automotive, în care vom vedea care sunt evoluțiile, mutațiile în piață, trendurile, industria 4.0 și mașinile electrice, aportul inteligenței artificiale, problemele generate de criza forței de muncă și alte informații de actualitate.

Deși economia reală nu mai este dependentă de politică, totuși o ruptură totală nu este posibilă. Infrastructura de transport este apanajul guvernului care trebuie să înțeleagă că investițiile publice în acest sector sunt vitale nu doar pentru investitori, dar mai ales pentru economia românească și pentru populație, în general. Astenia autorităților în această privință, voită sau nu, aduce deservicii majore economiei românești și nu doar din perspectiva actualilor și viitorilor investitori.

Precaritatea infrastructurii de transport, legislația amețită și incoerentă în domeniul fiscal, comportamentul general nestimulativ al administrației în raport cu oamenii de afaceri și cu cetățenii în general nu face decât să adâncească sentimentul de nesiguranță și să alimenteze dorința românilor de a pleca pe aiurea. În contrapondere, vedem eforturi colosale din partea companiilor pentru angajarea și pregătirea profesională a forței de muncă, ceea ce, în sine, reprezintă un beneficiu important pentru stat.

Dar suntem optimiști, business-ul nu mai e așa dependent de politică, situaţie care trebuie să devină o regulă.

Nicolae POP

Redacția Redactori: Călin Poenaru, Alin Zaharie, Arina Niculina Toth, Ștefana Mureșan – editor online redactia@transilvaniabusiness.ro Corectura: Beatrice Spătaru DTP: Răzvan Matei - IQ-Design office@iq-design.ro Manageri publicitate Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mureș Rareș Mărginean (0726-433.547) rares.marginean@transilvaniabusiness.ro Cluj Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Administrația Responsabili abonamente: Gabriela Belean, Görög László abonamente@transilvaniabusiness.ro 0265-215.612 Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: SC Contfin SRL Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Revistă editată de SC Grama Proiect SRL ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distribuție națională: Casa de Difuzare Presă New Concept SRL, în reţeaua de benzinării MOL, Art Oil, Nis (Gazprom), OMV & Petrom, în hyperrmarketurile Carrefour Hypermarket și Real M, în Carrefour Supermarket, în magazinele de presă Octagon și X press. În reţeaua LaGardere - în magazinele INMEDIO relay și 1Minute.

Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaţionale, naţionale și regionale de top TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

5

BRAT, 20 de ani de activitate!

2018 a fost un an special pentru BRAT: a sărbătorit împreună cu întreaga industrie de media și publicitate 20 de ani de activitate!

Echipa BRAT Un mic birou stabilit în urmă cu 20 de ani, de către 33 membri fondatori, printr-un proiect al fundației Freedom House în scopul verificării independente și obiective a cifrelor de difuzare a diverselor publicații din presa scrisă. Astăzi, BRAT este organizația industriei de media care măsoară independent și standardizat performanța produselor media, fiind reperul in„BRAT este organismul care oferă încredere, o monedă destul de greu de obținut în România și în lumea de azi. Încercăm să oferim instrumente transparente care ne ajută să avem un business pe principii corecte între noi”, Dragoș Stanca, președinte BRAT

Dragoș Stanca și Andi Moisescu

dustriei în tranzacționarea publicității și furnizorul recunoscut al audienței mediului online, presei scrise și panotajului.

De-a lungul existenței, BRAT a contribuit la dezvoltarea industriei de media și publicitate și s-a consolidat într-o asociație reprezentativă reunind, în prezent, peste 150 de membri din industria de media și publicitate: editori de presă online, presă scrisă, agenții, regii și clienți de publicitate, stații radio și companii de outdoor.

BRAT s-a diferențiat ca deschizător de drumuri în industria media, asumându-și provocări, adoptând noi standarde și dezvoltând continuu proiectele sale. Studiile asociației urmează cele mai bune practici și metode la nivel internațional în domeniul cercetării media, selectate și adoptate de mem-

Dan Balotescu, Director General Media Investment, fost președinte BRAT

6

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Arina Ureche, director general BRAT „Poate mai important decât studiile, indicatorii de performanță ai produselor media, rezultatele livrate zi de zi de către BRAT, este faptul că industria reunită în cadrul BRAT a devenit o comunitate care își cunoaște și apară interesele atunci când este cazul”, Arina Ureche, director general BRAT brii asociației, și adaptate specificului industriei locale. Fie că a fost prima organizație care a utilizat în România tehnici și metode inovatoare de la nivel internațional, fie că a dezvoltat proiecte curajoase ce au devenit exemple pentru industriile altor țări, BRAT a fost preocupat de dezvoltarea industriei de media și publicitate din România și a construit instrumente profesioniste care stau la baza dezvoltării și profesionalizării acesteia.

BRAT sprijină industria de media și publicitate prin studii strategice și tactice utilizate în realizarea strategiilor de media și comunicare și în achiziția de media. BRAT măsoară transparent și obiectiv audiența mediului online (SATI), presei scrise (SNA și Auditul Tirajelor) și a panotajului (SAO), realizează studiul de consum și strategie media (FOCUS), și monitorizează investițiile în publicitate în 4 medii (MIP): online, presă scrisă, panotaj și radio.

Sărbătoarea BRAT, sărbătoarea industriei BRAT a sărbătorit în data de 27 septembrie 2018 cei 20 de ani de existență printr-un eveniment de amploare la care a

Sandrin Apostoloiu, Burda România

Silviu Ispas, președinte onorific BRAT fost invitată întreaga industrie de media și publicitate, fiind prezente sute de persoane.

Moderat de Andi Moisescu, evenimentul a fost un bun prilej de evidențiere și mulțumire față de cei care au contribuit în mod excepțional la dezvoltarea BRAT. Președintele BRAT, Dragoș Stanca a evidențiat în deschiderea Galei importanța BRAT în industria de media și publicitate, asociația fiind „organismul care oferă încredere, o monedă destul de greu de obținut în România și în lumea de azi. Încercăm să oferim instrumente transparente care ne ajută să avem un business pe principii corecte între noi”. Directorul general BRAT, Arina Ureche, a declarat: „poate mai important decât studiile, indicatorii de performanță ai produselor media, rezultatele livrate zi de zi de către BRAT, este faptul că industria reunită în cadrul BRAT a devenit o comunitate care își cunoaște și apară interesele atunci când este cazul”, felicitând membrii asociației. BRAT a premiat în cadrul evenimentului editorii cu activitate neîntreruptă de măsurare a produselor editoriale, agențiile media care utilizează încă de la primele livrări de rezultate toate studiile asociației, precum și partenerii și prietenii care au susținut și contribuit la dezvoltarea și evoluția BRAT. În contextul aniversării celor 20 de ani de existență, BRAT a lansat noua sa identitate vizuală, care menține caracteristicile de seriozitate și încredere ale asociației și aduce un aer dinamic, modern, în acord cu evoluția din ultimii ani. În cadrul Galei BRAT s-au acordat certificate aniversare pentru editorii de publicații sau siteuri web care au respectat criteriile de obiectivitate și profesionalism în măsurarea propriilor produse media, menținând continuu în măsurare produsele lor media: Adevărul Holding, Bihoreanul, Burda România, Fun Management, Editura Evenimentul și Capital, Internet Corp, Jurnalul Național, Mediafax Group,

Cătălin Tutuianu, Mediacom Romania

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Josephine Bucknull, Sesame

Lavinia Mitran, Initiative Media Misiunea Casa, Obiectiv Vocea Brăilei, Pro TV, Publicațiile Flacăra, Ringier România, România Liberă, Viața Liberă Galați. De asemenea, au fost evidențiate, prin certificate aniversare, agențiile media care au contribuit la profesionalizarea industriei media din România prin utilizarea continuă a tuturor studiilor și instrumentelor industriei puse la dispoziția pieței de către BRAT - SNA FOCUS, SATI, MIP: BV McCann Erickson, Carat România, Initiative Media, Media Investment Communication, MindShare Media, Publicis Groupe Media, Zenith Media Communications.

BRAT a mulțumit la cinci prieteni și parteneri, persoane și companii care s-au implicat în lansarea și dezvoltarea proiectelor asociației. Aceștia au crezut în parteneriatul cu BRAT, și-au asumat principiile asociației, contribuind decisiv la respectarea acestora. Numele lor sunt: Mihai Aniţa (PriceWaterhouse Coopers), Adrian Cupșa (General Media Forest), Septimiu Suciu (CCSAS), Andi Dumitrescu (GFK

Victor Croitoru, BV McCann Erickson

EVENIMENT

7

Călin Diaconu, misiuneacasa.ro

Aurora Radu, Viața Liberă Galați România), Peter Masson&Josephine Bucknull (Sesame).

Festivitatea de acordare a premiilor a culminat cu urcarea pe scenă a foștilor președinți BRAT, Dan Balotescu și Silviu Ispas, care au scris istoria BRAT, au crezut în principiile asociației și i-au apărat valorile în toți acești ani. Momentul festiv a fost marcat alături de actualul președinte, Dragoș Stanca și întreaga echipă BRAT, pe muzica trupei JUKEBOX care a întreținut atmosfera de petrecere în continuarea GALEI. Evenimentul s-a încheiat, după miezul nopții, în ambianța de club asigurată de DJ-ul locației FACE CLUB. Partenerii care au susținut evenimentul aniversar BRAT 2.0 au fost: Alpha Bank GOLD, IQOS, BRD Group Societe Generale și Red Bull. Într-o lume pentru care eficiența investiției este unicul reper sigur, BRAT a reușit să-și mențină intacte principiile și valorile, fiind singura soluție viabilă la cele mai multe dintre nevoile industriei.

Rodica Petrescu, Carat România

8

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

9

WDP: Investiții suplimentare de 75 de milioane de euro în România de Ionuț OPREA

Portofoliul total al bunurilor imobiliare WDP în România se îndreaptă către 500 de milioane de euro până la sfârșitul anului 2019.

WDP a anunțat, la începutul lunii octombrie, un volum suplimentar de investiții de aproximativ 75 de milioane de euro, pentru o suprafață de aproximativ 130.000 m² de proprietăți imobiliare, ce se compun atât din proiecte nou dezvoltate, cât și din achiziții pentru clienți noi sau existenți. După finalizarea acestui nou pachet de investiții, valoarea totală a portofoliului imobiliar va ajunge la aproximativ 450 de milioane de euro, apropiindu-se, astfel, de valoarea de 500 de milioane de euro (sau 15% din portofoliul total WDP) până la sfârșitul anului 2019.

Metro și LLP optează pentru WDP În locația sa actuală din Ștefăneștii de Jos, de lângă București, WDP va începe construcția a două noi depozite, cu suprafață totală de aproximativ 80.000 m². Aceste imobile se dezvoltă pe parcela care a fost achiziționată la sfârșitul anului 2017. Noua clădire, cu o suprafață totală de 58.000 m², este un nou depozit de logistică alimentară pentru Metro. Clădirea va fi finalizată în etape, până la începutul anului 2020 și va cuprinde atât o zonă de depozitare fără temperatură controlată, cât și o zonă de depozitare cu răcire și congelator, pentru distribuirea produselor alimentare.

Metro semnează un contract de închiriere pe o perioadă de zece ani pentru această locație. În plus, WDP dezvoltă un nou centru de distribuție de peste 22.000 m², având livrarea în al doilea trimestru al anului 2019, care va găzdui activitățile de e-commerce ale specialistului LPP în îmbrăcăminte. LPP a semnat un contract de închiriere pe o perioadă de zece ani pentru această locație. WDP prevede pentru aceste proiecte un buget de investiții de aproximativ 43 de milioane de euro. Anterior, WDP a dezvoltat și închiriat centre de distribuție în această locație pentru Decathlon și Carrefour, care împreună reprezintă o suprafață de aproximativ 49.000 m². În plus, parcul WDP Ștefăneștii de Jos permite alte dezvolțări ulterioare. Parcul WDP din Ștefăneștii de Jos se află la intersecția șoselei de centură București cu autostrada A3, care face legătura între capitală și nordul țării, într-un sector cu o creștere a puterii de cumpărare și, prin urmare, este o bază excelentă pentru e-fullfilment, e-commerce, servicii de logistică și distribuție. Această locație este, de asemenea, interesantă pentru comercianții WDP dezvoltă și investește în domeniul imobiliar logistic (depozite și birouri). WDP are aproximativ 4 milioane m² de proprietăți în portofoliul său. Acest portofoliu internațional de clădiri seminindustriale și logistice cuprinde peste 180 de locații la principalele centre logistice pentru depozitare și distribuție în Belgia, Olanda, Franța, Luxemburg și România.

din domeniul alimentar. Anterior, de exemplu, Mega Image (filiala din România a Ahold Delhaize) și-a concentrat activitatea de distribuție în această regiune.

Parcul logistic WDP din Cluj-Napoca WDP a achiziționat un depozit existent, cu o suprafață de aproximativ 33.000 m², la Cluj-Napoca. Contractul de închiriere cu Profi are un termen rezidual de zece ani. Retailerul își va extinde parteneriatul cu WDP în acest fel după utilizarea anterioară a unui nou centru de distribuție frigorifică în această locație. Lanțul de supermarketuri Profi își centralizează aici serviciile de vânzare de fructe și legume pentru regiunea Transilvania. În plus, Profi închiriază, de asemenea, un depozit nou de la WDP în Roman. Prin această achiziție, WDP devine proprietarul întregului parc logistic din Cluj-Napoca (aproape 70.000 m²) și se va ocupa de managementul parcului. Furnizorii de servicii logistice Arcese și KLG au, de asemenea, o clădire dezvoltată de WDP aici. Bugetul de investiții pentru această achiziție este de aproximativ 22 de milioane de euro.

Ursus Breweries în Buzău WDP anunță și construirea unui nou depozit pentru Ursus Breweries, unul dintre cei mai mari producători de bere din România. Ursus Breweries își va aproviziona clienții din capitală din depozitul de la Buzău, la nord-est de București.

Noul centru de distribuție, de aproximativ 20.000 m², este situat lângă fabricile de bere existente și este închiriat pentru o perioadă de zece ani. Bugetul de investiții al WDP pentru acest proiect este de aproximativ 10 milioane de euro. „Poziția strategică și calitatea locațiilor noastre din România asigură premisa ca WDP să poată construi un parteneriat pe termen lung cu clienții săi în diferite locații pentru a sprijini creșterea activităților lor”, a declarat Jeroen Biermans, manager general WDP în România.

10

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Unirii View, un nou reper pentru Bucureștiul modern de Ionuț OPREA

Weerts Group a finalizat Unirii View, cea mai înaltă clădire de birouri din centrul Bucureștiului.

Ceremonia oficială de inaugurare a Unirii View a avut loc în 27 septembrie. Investiția, finalizată în timp record, se cifrează la aproximativ 33 de milioane de euro. Proiectul a fost livrat cu 80% grad de pre-închiriere. Printre principalele companii care își vor stabili sediul în noua clădire reper din centrul Capitalei se numără NTT Data România, Spaces, H&M România, Pernod Ricard România și Red Bull România.

Unirii View, cea mai înaltă și modernă clădire de birouri din centrul Bucureștiului, a fost finalizată în timp record în urma unei investiții de aproximativ 33 de milioane de euro, iar procesul de relocare a primilor chiriași a început deja în luna august. Proiectul, care are o suprafață închiriabilă de aproximativ 17.300 de metri pătrați, este pre-închiriat în proporție de peste 80%. Primele companii care au închiriat spații în proiect au început deja să își relocheze sediile, în timp ce celelalte vor urma în perioada imediat următoare. Printre principalele companii care își vor

stabili sediul în noua clădire reper din centrul Capitalei se numără NTT Data România, Spaces, H&M România, Pernod Ricard România și Red Bull România. Unirii View este amplasat pe Bulevardul Corneliu Coposu, la doar cinci minute de Piața Unirii. Proiectul domină peisajul, cu o înălțime de 73 de metri desfășurată pe 19 etaje supraterane plus o parcare subterană generoasă, împărțită pe trei niveluri, clădirea devenind rapid noul reper al zonei centrale a Capitalei. ”Am dezvoltat un proiect-destinație pentru companiile care vor să își desfășoare activitatea în cel mai central punct al orașului. Unirii View nu este doar cea mai vizibilă clădire din zonă ci și un proiect cu specificații tehnice excelente și o arhitectură deosebită pentru Întreg procesul de dezvoltare al Unirii View precum și project managementul clădirii a fost asigurat de către Speedwell Real Estate Development, prin Didier Balcaen, procesul de construcție a fost dus la bun sfârșit de către Bog’Art, cea mai mare companie locală de construcții, în timp ce Westfourth Architecture, în cooperare cu DMA Architecture & Interior Design, au adus viziunea arhitecturală și componenta de design.

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

București, cu accente art-deco care creează o prezență distinctă în mulțimea de construcții de sticlă și oțel din această perioadă. În plus, Unirii View este o investiție de succes, atrăgând companii de top active în România, și un prim pas al companiei noastre pe piața locală de real estate”, a declarat Yves Weerts, președintele Weerts Group, investitorul din spatele Unirii View. Yves Weerts este un antreprenor de naționalitate belgiană care a derulat mai multe investiții pe piața imobiliară din România, precum dezvoltarea și vânzarea Deva Logistics Park către fondul de investiții CTP. ”Suntem în discuții foarte avansate cu mai multe companii și estimez că procesul de închiriere al Unirii View se va finaliza foarte curând. Ne-am atins obiectivul de a oferi chiriașilor o clădire de birouri de ultimă generație, în care să își dezvolte afacerile într-un mediu de lucru prietenos pentru angajați. În același timp, am conturat o nouă destinație de birouri pe piața bucureșteană, Unirii View devenind astfel din toate punctele de vedere o poveste de succes”, a declarat Andreea Păun, managing partner al companiei de consultanță imobiliară Griffes, care s-a ocupat

”Am dezvoltat un proiect-destinație pentru companiile care vor să își desfășoare activitatea în cel mai central punct al orașului. Unirii View nu este doar cea mai vizibilă clădire din zonă ci și un proiect cu specificații tehnice excelente și o arhitectură deosebită pentru București, cu accente art-deco care creează o prezență distinctă în mulțimea de construcții de sticlă și oțel din această perioadă. În plus, Unirii View este o investiție de succes, atrăgând companii de top active în România, și un prim pas al companiei noastre pe piața locală de real estate” Yves Weerts, președinte Weerts Group

de strategia comercială a proiectului, de la închirierea spațiilor de birouri și până la marketing, într-o abordare integrată.

Specificații unice Unirii View este una dintre cele mai moderne clădiri de birouri din București, fiind primul proiect imobiliar din România care a aplicat și obținut pre-certificarea verde BREEAM, cu calificativul Excellent, după standardele cele mai recente, emise în 2016. Unirii View a fost asistat în procesul de obținere a certificării BREEAM de către compania BuildGreen, liderul pieței de consultanță în domeniul proiectării, dezvoltării și certificării clădirilor sustenabile. Unirii View este, de asemenea, una dintre clădirile din București cu cel mai eficient etaj, având o lățime de 12 metri între fațadă și nucleul clădirii, fără stâlpi sau alte elemente de structură. Proiectul oferă o eficiență a spațiului peste standardele actuale ale pieței de birouri, prin caracteristici unice ca lipsa stâlpilor de susținere sau a altor elemente de structură pe nivel, etaje precablate, înălțimea netă de 2,9 metri pe nivel, generator de curent electric cu capacitate alocată în funcție de nevoile chiriașilor și un sistem de ventilație care permite o densitate de o persoană la opt metri pătrați.

Clădirea este deservită de nouă lifturi care integrează tehnologia Port a Schindler, asigurând astfel o circulație rapidă între etaje. Mai mult, Unirii View va oferi atât celor care vor lucra în clădire cât și trecătorilor o întreagă varietate de facilități: un bistro a cărui ofertă se concentrează pe o paletă vastă de opțiuni culinare pentru prânz, un magazin de proximitate operat de o marcă internațională și o cafenea ce va deveni un punct de întâlnire la kilometrul zero al Capitalei.

11

12

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

13

Pregătiri pentru proiecte viitoare de Ionuț OPREA

În primele nouă luni s-au tranzacționat în București terenuri pentru dezvoltarea a 8.000 de locuințe și 180.000 mp de birouri, conform unei analize Cushman & Wakefield Echinox.

Terenurile din București au continuat să genereze interesul dezvoltatorilor imobiliari în acest an, ținând cont că în primele nouă luni au fost tranzacționate loturi cu o suprafață cumulată de peste 60 de hectare pe care pot fi construite circa 8.000 de locuințe, 180.000 de metri pătrați de birouri, precum și spații comerciale, potrivit unei analize Cushman & Wakefield Echinox.

Cushman & Wakefield Echinox a monitorizat, în perioada ianuarie – septembrie 2018, aproximativ 24 de tranzacții medii și mari cu o valoare cumulată de aproximativ 170 de milioane de euro. La fel ca în 2017, dezvoltatorii români au fost cei mai activi, fiind responsabili de peste 50% din volumul tranzacționat. Alături de ei, au mai cumpărat în acest an terenuri în București investitori din Israel (AFI Europe, Hagag), Belgia (Mitiska, Speedwell), Turcia (Opus Land) sau Germania (Kaufland, REWE, Lidl). „Așa cum anticipam, 2018 se dovedește a fi un nou an bun pentru piața terenurilor din București, cu cerere venind dinspre toate sectoarele cheie ale pieței imobiliare. Cu atât mai îmbucurător este faptul că au fost tranzacționate terenuri mari în toate zonele orașului pentru realizarea unor proiecte care sperăm să contribuie la îmbunătățirea imaginii generale a orașului, dar și a condițiilor de viață, a mediului de lucru și a experiențelor de shopping”, a declarat Alexandru Mitrache, Head of Land Development.

Printre cele mai mari tranzacții realizate în 2018 se numără preluarea de către AFI Europe a unui teren de patru hectare adiacent mall-ului AFI Palace Cotroceni, vânzarea fostei platforme Helitube de nouă hectare din Colentina către grupul belgian Mitiska, achiziția de către One United a unui teren de 2,6 ha de pe malul lacului Floreasca sau tranzacția prin care Speedwell a cumpărat un teren de 4,6 ha în zona Jandarmeriei – Băneasa.

Atât ca suprafață tranzacționată, cât și ca valoare, sectorul

rezidențial continuă să fie principalul sector care generează cerere pentru terenuri. Acest lucru se datorează, pe de o parte, nevoii neacoperite de unități locative, susținută într-o proporție semnificativă de programul „Prima Casă”, cât și de TVA-ul redus la 5% până la pragul de 450.000 de lei, iar, pe de altă parte, creșterii economice, a salariilor și a deschiderii băncilor către finanțarea imobiliară. Segmentul de birouri a fost și el impulsionat de apetitul unor jucători noi pe piața de investiții, atât străini cât și români, astfel că dezvoltatorii sunt în continuare motivați să livreze noi produse pe piață, și în acest scop și-au securizat noi locații atât în zonele consacrate, dar foarte important, și în zone noi, precum Tineretului sau Pajura – Bucureștii Noi. Printre dezvoltatorii care și-au securizat terenuri pentru noi proiecte de birouri se numără AFI Europe, Portland Trust, Globalworth sau Speedwell. În ceea ce privește segmentul de retail, ca urmare a tranzacțiilor semnate în acest an, se prefigurează dezvoltarea unui nou parc de retail în Colentina, extinderea centrului comercial AFI Palace Cotroceni, dar și construcția unui nou hipermarket Kaufland în nordul Capitalei, o zonă mai puțin acoperită de retailerul german.

Cushman & Wakefield Echinox este una dintre cele mai mari firme de consultanță imobiliară de pe piața locală, activând în toate segmentele pieței imobiliare.

Departamentul de Land Development al companiei a tranzacționat în primele 9 luni ale acestui an terenuri din București cu o suprafață cumulată de peste 60.000 de metri pătrați și o valoare de aproximativ 20 de milioane de euro. Cushman & Wakefield Echinox este afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent.

14

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

15

16

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Swantje Kortemeyer: “Avem nevoie de o autostradă peste Carpați” de Călin POENARU

Șefa serviciului economic al Ambasadei Republicii Federale Germania la București ne dezvăluie “rețetele” de atragere a investitorilor și turiștilor germani: investiții în infrastructură și educație, modernizarea administrației, formarea meseriașilor, promovarea României prin acțiuni de PR. Care este situația actuală a schimburilor economice româno-germane?

Relaţiile comerciale între România şi Germania sunt excelente. Germania este deja de mulţi ani principalul partener comercial al României. Peste 20% din exporturile României sunt derulate cu Germania. În anul 2017, volumul comercial bilateral s-a ridicat la aproape 30 de miliarde de euro. În acest an, suntem încrezători că acest prag va fi depăşit în mod considerabil. Comerţul bilateral se ridica, în prima jumătate a anului 2018, la 16,35 de miliarde de euro.

La sfârșitul anului trecut, Guvernul României a anunțat “revoluția fiscală”. În ce măsură este importantă predictibilitatea pentru investitorii germani?

Predictibilitatea este extrem de importantă pentru investitori. Companiile acţionează şi decid în baza unor planuri de afaceri, calculate adeseori pe termen lung. Însă este important pentru investitori şi din raţiuni tehnice, ca de exemplu modificările fiscale să fie stabilite cu suficient timp în avans. Gândiţi-vă numai la programele de contabilitate pe care trebuie să le adapteze o companie cu mii de angajaţi. De aceea, predictibilitatea este un factor esenţial pentru atragerea de investiţii.

România are una dintre cele mai mari creșteri economice din Europa, însă este una majoritară pe bază de consum. Cum ar trebui să arate o economie sănătoasă? Într-adevăr, România a înregistrat creşteri impresionante.

Acest lucru este şi în beneficiul companiilor germane care activează în România. Majoritatea investitorilor sunt mulţumiţi, în prezent, cu situaţia afacerii lor, însă şi în rândul mediului de afaceri se amplifică îngrijorarea de care aminteaţi: că această creştere nu ar fi sustenabilă. Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană a publicat, la mijlocul lunii septembrie, un raport de conjunctură, din care reiese că firmele iau în calcul o scădere semnificativă a creşterii economice. Sunt necesare investiţii în infrastructură, în educaţie şi reforme pentru modernizarea administraţiei, în vederea promovării unei creşteri sustenabile. De asemenea, este important dialogul între mediul politic şi cel economic, astfel încât România să se poată dezvolta în continuare într-o bună direcţie din punct de vedere economic.

Economia României trebuie să rămână una “low-cost” sau trebuie să se orienteze către produse și servicii cu valoare adăugată mare?

Economia românească s-a dezvoltat în ultimii ani, acesta fiind un aspect important. Ne bucură foarte mult faptul că mediul de afaceri german desfăşoară din ce în ce mai multă activitate de cercetare şi dezvoltare în România, de

exemplu în domeniul maşinilor autonome. Aici se lucrează în domeniul tehnologiilor viitorului, care pun bazele bunăstării economice a societăţilor noastre. Buna dezvoltare a sectorului IT în România reprezintă un alt exemplu privind direcţia în care se poate dezvolta această ţară. În acest sens, va fi necesară suficientă forţă de muncă bine calificată. De aceea sunt importante investiţiile în domeniul educaţiei.

Investitori din mai multe domenii se plâng că nu găsesc angajați aici. În aceste condiții, de ce ar mai veni ei în România?

Pentru multe companii este o mare provocare să găsească forţă de muncă bine calificată. Cu precădere în multe regiuni din Transilvania, companiile caută cu disperare colaboratori. De aceea am întreprins în ultimele luni, împreună cu domnul ambasador Cord Meier-Klodt, multe călătorii în acele regiuni ale României, în care prezenţa companiilor germane este încă redusă. Există în continuare un mare potenţial de forţă de muncă în România, care – din diferite motive – nu este încă integrată în piaţă. Încurajăm companiile să ia în calcul noi locaţii pentru derularea investiţiilor. Acest lucru nu va putea reuşi, însă, decât în condiţiile unei infrastructuri corespunzătoare.

De asemenea, presupune şi o atitudine deschisă a autorităţilor locale.

Construirea de autostrăzi durează foarte mult în România. Care proiect de autostradă este cel mai important pentru companiile germane? În principiu, unul dintre cele mai importante aspecte pentru mediul de afaceri german din România este dezvoltarea infrastructurii. Acest lucru se referă atât la autostrăzi, cât şi la transportul pe şine. Ar fi deosebit de important pentru dezvoltarea ţării dacă s-ar construi o autostradă peste Carpaţi. Astfel, mai mulţi investitori germani s-ar putea amplasa şi în regiunea de est a României şi nu s-ar mai concentra numai pe zona de vest.

AHK și-a înființat la Cluj prima filială în afara Bucureștiului. Care sunt cele mai atractive zone din România pentru investitorii din Germania?

Economia germană este localizată cu precădere în regiunea capitalei şi în Transilvania. Motivele sunt doar parţial istorice, se datorează în principal infrastructurii.

Multe companii germane sunt active în sectorul automotive. Acest domeniu presupune livrarea “just-in-time”. De aceea, companiile au nevoie de autostrăzi, pentru a putea trimite marfa repede către fabricile situate mai la vest.

Deschiderea biroului Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane de la Cluj-ţine seama de prezenţa sporită

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

a companiilor germane în această regiune. Biroul va contribui la dezvoltarea interconectării între companii şi va sta la dispoziţia investitorilor.

Germania vrea să ajungă la emisii aproape zero până în 2050. Ce presupune acest lucru? Vor dispărea mașinile diesel, așa cum se tot aude?

Schimbările climatice reprezintă o provocare centrală a generaţiei noastre. Efectele se fac simţite încă de pe acum. Din acest considerent, guvernul federal se angajează pentru o implementare ambiţioasă a acordului de la Paris privind schimbările climatice. Guvernul federal a adoptat, în noiembrie 2016, „Planul privind protecţia climei 2050”. Politica germană în domeniul climei are ca obiectiv reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră până în anul 2030 cu minimum 55% faţă de nivelul anului 1990, obţinând până în anul 2050, pe cât posibil, o societate neutră sub aspectul gazelor cu efect de seră. Acest lucru ar urma să fie realizat prin promovarea energiilor regenerabile sau prin măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice. Ca simplu cetăţean pot contribui la reducerea emisiilor printr-o mai bună izolare a locuinţei. De asemenea, aş putea să mă gândesc dacă doresc să utilizez maşina sau mă deplasez cu bicicleta sau transportul în comun. Ajung astfel la întrebarea dvs legată de viitorul motoarelor diesel. Este greu de prezis dacă autovehiculele pe motorină vor dispărea. Aceasta este şi o chestiune legată de cercetare şi de noi progrese în vederea reducerii emisiilor acestora. Cert este că noile tehnologii de propulsie – cu precădere e-mobility – câştigă în însemnătate şi că în acest domeniu sunt în continuare necesare alte inovări.

Cum se implică Germania în dezvoltarea sistemului dual în învățământul românesc?

Una dintre cele mai mari provocări pentru companiile germane din România este lipsa din ce în ce mai mare de forţă de muncă – cu precădere calificată. Companiile germane investesc foarte mult în formarea şi în perfecţionarea colaboratorilor lor. Desigur că firmele au nevoie de angajaţi cu studii, însă au neapărat nevoie de specialişti bine pregătiţi – sudori,

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

mecanici CNC. De aceea, multe companii se implică în domeniul pregătirii profesionale în sistem dual, care oferă elevilor şi multă experienţă practică, pe lângă pregătirea teoretică. Acest sistem are o îndelungată tradiţie în Germania şi reprezintă un pilon principal pentru succesul economic al industriei germane. Între timp există mai multe şcoli în România care lucrează după sistemul pregătirii profesionale duale. Mai sunt însă multe de făcut. Pentru noi este deosebit de important să ne adresăm direct părinţilor şi elevilor. Pregătirea profesională oferă bune perspective profesionale, fapt încă prea puţin cunoscut.

Printre altele, din acest scop, Camera de Comerţ şi Industrie Româno- Germană şi Ambasada Germaniei organizează la 1 noiembrie, la Bucureşti, o importantă conferinţă privind pregătirea profesională. Informaţii privind programul se pot accesa la adresa http://www.eduprosummit.ro.

Turiștii germani sunt printre cei mai pretențioși din Europa. Ce ar vrea să găsească ei aici pentru a veni într-un număr mult mai mare?

România are un potenţial turistic imens. Această ţară minunată are foarte multe de oferit, mai ales turiştilor germani. Gândiţi-vă numai la locaţiile istorice precum bisericile fortificate din Transilvania. Vizitatorii germani pot retrăi în România o parte din propria lor istorie şi cultură. Pe lângă aceasta, România este o ţară turistică sigură, foarte uşor accesibilă din Germania. Cu precădere diversitatea României o transformă într-o minunată destinaţie turistică: de la obiectivele culturale la peisaje şi frumuseţi ale naturii care pot fi descoperite, nu în ultimul rând în Delta Dunării. Pentru a putea utiliza mai bine acest potenţial, este necesară dezvoltarea infrastructurii. În prezent, la călătoriile prin România se pierde foarte mult timp pe şosele. Există cazări minunate, însă adeseori trebuie îmbunătăţite serviciile. Există proiecte de pregătire profesională în sistem dual care pot fi extinse, pentru a obţine personal hotelier calificat. Este, însă foarte importantă promovarea României în Germania. Nu doar prin publicitate, ci şi prin campanii de relații publice ţintite, care să o consacre în minţile turiştilor ca o destinaţie atrăgătoare.

17

18

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

E. S. Emil Hurezeanu, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Republica Federală Germania

“Un euro din patru produși în România este rezultatul celor 7.500 de firme germane” A consemnat Ligia VORO | Sursa foto: TB & berlin.mae.ro

Schimburile comerciale dintre România și Republica Federală Germania au făcut un salt de peste 5 miliarde de euro în ultimii trei ani. “Înseamnă că există un interes, iar interesul acesta vine din succese, din mediul de afaceri care este atrăgător”, a subliniat E. S. Emil Hurezeanu, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Republica Federală Germania, într-un scurt interviu pe care ni l-a acordat la Șura Mică, jud. Sibiu, unde a participat la inaugurarea Seniorenresidenz Maria Theresia.

De ce este atractivă România pentru companiile germane, astfel încât Germania să reprezinte astăzi unul dintre principalii investitori din țara noastră?

E. S. Emil Hurezeanu, Ambasador: Vă dau niște repere care au de-a face cu peisajul tehnic, care nu poate fi ocolit. În 2015, când am fost instalat ca ambasador al României în Germania, schimburile comerciale între România și Germania erau de 25 de miliarde, crescuseră de 10 ori în raport cu 2007, când țara noastră a intrat în Uniunea Europeană. În ultimii trei ani au crescut de la 25 de miliarde la 30 de miliarde. Un euro din patru produși în România este rezultatul celor 7.500 de firme germane, cu un capital instalat de 9 miliarde și schimburi comerciale de 30 miliarde pe an.

Acest lucru înseamnă că Germania are schimburi mai importante cu România decât cu India și chiar decât cu Turcia, pentru că schimburile dintre cele două țări sunt de 36 de miliarde, or Turcia are o populație de 3 ori mai mare decât a României. Toate acestea înseamnă că există un interes, iar interesul acesta vine din succese, din mediul de afaceri care este atrăgător. A fost atrăgător și pentru veniturile mai mici de aici, dar acest lucru a fost depășit pentru că, între timp, inginerii de la Continental sau de la alte firme germane din România câștigă aproape la fel de mult ca în Germania. Mai

este competența profesională, familiaritatea cu industria și cu tehnologia, competența lingvistică, bunăvoința, convivialitatea, toate acestea sunt calități despre care se vorbește. Înființezi o firmă mai ușor în România decât în Germania, pe de altă parte.

De asemenea, firmele germane care investesc în România, în proporție de 80% sunt firme medii, care produc cele mai multe piese auto, exportă tot către companiile mamă, ceea ce înseamnă că balanța e aproximativ egală. La 30 de miliarde schimburi să ai o balanță egală e mare beneficiu.

Acestea sunt motivele. În afară de investițiile directe pe care Germania le-a adus în România, prin ce s-a mai remarcat aceasta în țara noastră?

E. S. Emil Hurezeanu, Ambasador: Germania a creat 300.000 de locuri de muncă în acești ani, în mare industrie, cu transfer de tehnologie, a recreat pe un teren, din păcate, deșertic școlile profesionale care au fost desființate pe rând în România și au dispărut meseriașii. Iar cei care mai erau au plecat în străinătate. Reprezentanții firmelor germane care au experiența școlilor profesionale din țara mamă și-au spus atunci că pe lângă fabricile noastre,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

la Mediaș, la Sibiu, la Blaj, la Cluj, la Brașov, facem școli profesionale, așa-numitul învățământ dual. Învățământul dual e acum într-o expansiune, a fost, în urma eforturilor noastre și chiar ale mele de ani de zile, legiferat în România, urmează să apară normele de aplicare.

Vin de la Cluj, unde împreună cu ambasadorul Germaniei la București am inaugurat prima filială din afara Bucureștiului a Camerei de Comerț și Industrie RomânoGermane, iar a treia filială se va deschide anul viitor la Iași, unde există, de asemenea, un nucleu german puternic, cum sunt băncile Raiffesen, Unicredit, care au cercetarea și IT-ul acolo. Revenind însă, la Cluj am constatat toți acest lucru că trebuie trecuți munții cu școlile profesionale.

Ați amintit de Cluj, cum ați simțit acest oraș în care v-ați aflat recent?

E. S. Emil Hurezeanu, Ambasador: Clujul vine din urmă, are dinamism, dinamică, creativitate, are startup-uri, are IT, mulți studenți, seamănă mult cu Berlinul.

Cât de complicat este pentru o firmă românească să se extindă în Germania?

E. S. Emil Hurezeanu, Ambasador: Nu este deloc complicat, în interiorul Uniunii Europene nu e deloc complicat. În calitatea mea, în ultimii trei ani am vizitat foarte mult landurile și mi-am făcut din promovarea firmelor românești în Germania un obiectiv, deși diplomații români nu au avut obiceiul acesta de a “împinge” și investițiile, și am ajuns la concluzia că există foarte mulți investitori români în Germania, dar în sectoare mici, în industria mică, în agricultură. În landul Hessa, de exemplu, care a deschis recent o comisie mixtă de cooperare cu România, după Bavaria și Baden Württemberg, a fost ministrul Mediului de Afaceri, Comerțului și Antreprenoriatului, Radu Oprea, acolo și l-am vizitat pe primul ministru al landului, iar cu ocazia aceasta am aflat de la primul ministru că din cei 66.000 de români care trăiesc în Hessa, în camera lor de meșteșugari și în camera lor de comerț și industrie sunt 300 de investitori români.

Câte firme românești sunt în Germania?

E. S. Emil Hurezeanu, Ambasador: Sunt câteva mii.

Nu se face o statistică unică, fiecare land are propria administrație și gestionare, dar aș spune că sunt 6-7000.

Când avem de renovat ambasada și organizăm licitație, ne este greu să găsim trei meseriași români în Berlin, pentru că sunt toți ocupați. Până la urmă, tot o firmă românească câștigă pentru că are prețul cel mai mic, dar e foarte greu să îi găsim pentru că lucrează, refac spitale, străzi etc.

Ați avut întotdeauna o aplecare spre cultură, cum ați susținut în acești trei ani prezența culturală românească în Germania?

E. S. Emil Hurezeanu, Ambasador: E o platformă mare de cooperare culturală între România și Germania în toate marile orașe. M-am ocupat de expoziții ai marilor pictori români. Geta Brătescu, de exemplu, la Hamburg, expozițiile cu cetăți fortificate, biserici fortificate din Transilvania (n.a. expoziția “Peisajul bisericilor fortificate din Transilvania. Moștenire culturală europeană”) la Stuttgart, la Berlin, la Heidelberg, va fi și la Bruxelles și la Viena. De asemenea, am sprijinit recitaluri de orchestre, Orchestra Simfonică de Tineret a României care este considerată cea mai bună orchestră de tineret din Europa vine în fiecare an la Berlin. Anul acesta, în cinstea României centenare a dat un concert năpraznic care a făcut vâlvă. România este o țară fără bombă nucleară și nu are nici puterea economică a Statelor Unite, nu? Dar are creativitate și e o putere culturală. De exemplu, la ultimul Târg Internațional de Carte de la Leipzig (n.a. târgul a avut loc între 15-18 martie), unde România a fost invitat special, a fost dorința mea ca după 20 de ani, după ce în 1998 a fost pentru prima oară invitat special, să aibă și în 2018 acest statut și a mers. Însă nu face eforturi deosebite pentru asta pentru că sunt 50 de traduceri, noi avem aceste schimburi între sași, șvabi și români de 900 de ani, avem mijlocitori, avem punți, sunt 600.000 de români stabiliți în Germania și mai sunt în jur de 500.000 din trei generații încă în viață de sași și șvabi.

19

20

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Companiile germane privesc cu îngrijorare spre viiitor, însă vor să facă angajări și să își continue investițiile de Ligia VORO

Viitorul este critic, în viziunea reprezentanților companiilor germane care activează în România, potrivit Raportului de conjunctură România 2018, realizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană – AHK România. Provocările României care împietează asupra competitivității sunt legate de disponibilitatea scăzută a forței de muncă, birocrația excesivă sau slaba infrastructură, pentru a aminti doar câteva.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană – AHK România a prezentat, în conferința anuală desfășurată în a doua decadă a lunii septembrie Raportul de conjunctură România 2018, un raport unic care chestionează companii germane din Europa Centrală și de Est asupra mai multor factori care le impactează afacerile.

La chestionar au participat 130 de companii cu capital german. Rezultatele arată că încrederea companiilor germane în România ca amplasament investițional este în continuă scădere și nici perspectivele nu sunt optimiste. Tendința negativă, care s-a putut observa încă de anul trecut, continuă și în acest an.

Singurele criterii investiționale care s-au îmbunătățit față de anul trecut se referă la furnizorii locali, condițiile de cercetare-dezvoltare și calificarea angajaților. În ce privește factori precum predictibilitatea politicilor economice, administrația publică/birocrația, disponibilitatea forței de muncă, piața muncii, infrastructura, stabilitatea juridică, lupta împotriva corupției sau licitațiile publice aprecierile companiilor sunt la fel de negative sau chiar mai rele decât anul trecut.

“Viitorul va fi critic, de ce este evaluat atât de negativ?

Creșterea economică de aproape 7 % a României a fost, de fapt, datorată susținerii consumului, însă nu poate fi susținută pe termen lung, vor exista de probleme de finanțare. În România există bariere privind disponibilitatea forței de muncă, mobilitatea forței de muncă, mobilitatea mărfurilor. În România trebuie să punem accent pe creșterea productivițății, disponibilitatea trebuie să crească prin dezvoltarea proiectelor de infrastructură, investiții tehnologice, modernizarea administrației publice locale, astfel încât aceasta să fie debirocratizată”, au fost câteva dintre remarcile pe care Sebastian Metz, directorul general AHK România, le-a făcut în timpul prezentării raportului.

Toate aceste provocări se reflectă asupra competitivității companiilor în competiția cu concurenții lor de la nivel internațional.

Cu toate acestea, companiile care au răspuns la chestionar consideră situația lor actuală ca fiind mai bună decât anul trecut, având în vedere situația conjuncturală actuală foarte bună, doresc să angajeze personal și să își continue investițiile.

Spicuiri din raport Pentru jumătate din companiile cu capital german din România chestionate (50%), situaţia economică a ţării este satisfăcătoare și doar 18% apreciază situaţia economică actuală ca fiind mai bună decât în 2017.

În ce priveşte perspectivele economice ale ţării pentru anul în curs, aprecierile investitorilor s-au înrăutăţit şi România se situează mult în urma celorlalte state din ECE, ajungând chiar pe ultimul loc. Procentul celor care văd perspective mai bune decât anul trecut a scăzut continuu din 2015 încoace (2015: 56%, 2016: 49%, 2017: 22%, 2018: 16%), în special companiile din servicii, dar și cele din industria prelucrătoare atmosfera este predominant pesimistă. În ce privește situația propriei firme însă pentru anul în curs companiile sunt mulțumite, evaluările se situează puțin peste media ECE. Și în ce priveşte situaţia companiei faţă de anul trecut 60% din companii sunt de părere că situaţia de anul acesta se va îmbunătăți.

36% din companiile chestionate apreciază evoluţia situaţiei conjuncturale a branşei lor în anul 2018 ca fiind neschimbată faţă de anul trecut şi 19% văd o înrăutăţire a acestei situaţii. Situaţia branşei la momentul chestionarului este apreciată de 43% ca fiind mai bună. Rezultatele sunt comparabile cu cele de anul trecut, dar anul acesta România se situează sub media regiunii. În ce priveşte intenţiile de angajare, România se situează în acest an pe o poziţie bună și se află în topul primelor trei țări din regiune: 52% din companii intenționează să crească numărul de angajați și doar 10% din cei chestionați sunt de părere că numărul angajaților lor va scădea. Însă, în ce priveşte cheltuielile pentru investiţii, companiile germane sunt mult mai reţinute şi România se situează pe ul-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

timul loc la acest capitol în actualul chestionar. Doar 37% din companii intenţionează să crească cheltuielile de investiţii. În privința planurilor de investiții, aici rezultatele s-au îmbunătățit ușor: 46% (2017: 37%) din cei chestionați au indicat faptul că cheltuielile lor de investiții vor crește față de anul trecut, în timp ce doar 13% (2017: 21%) văd o evoluție negativă. Și în acest caz, companiile din servicii și cele din producție sunt mai curând dispuse să facă investiții decât cele din alte branșe.

S-au îmbunătăţit uşor și aprecierile legate de cifra de afaceri. Astfel 67% din cei chestionaţi se aşteaptă la o creștere a cifrei de afaceri. În ce priveşte exporturile, rezultatele s-au schimbat puțin faţă de anul trecut: 52% din companii sunt de părere că exporturile vor fi mai mari decât în 2017 (42%) şi doar 7% spun că acestea vor scădea. În industria prelucrătoare nici una din companiile participante la chestionar nu a indicat o scădere a exporturilor.

Remarci asupra economiei românești Plecând de la Raportul de conjunctură, Dragoș Anastasiu, președintele AHK România, a afirmat: “Suntem aici să vă transmitem două știri, una bună și una mai puțin bună.

Cea bună este, dacă pot să parafrazez un titlu de piesă muzicală: Oficial, ne merge bine, și asta se datorează conjuncturii externe pentru că Germaniei îi merge bine din punct de vedere economic, Europei îi merge bine și noi, cumva, suntem dependenți de ceea ce se întâmplă în Germania și în Europa, în special. De asemenea, consumul crește.

Pe de altă parte, avem acest paradox, există o îngrijorare, principala noastră problemă este resursa umană, și aici suntem într-o situație dramatică, nu numai că ne depopulăm, dar nici școlile nu ne livrează ceea ce trebuie să ne livreze, mindset-ul este o problemă gravă în România, ceea ce necesită un plan strategic și de implementare imediat, urgent. A doua problemă este că tot ceea ce facem zi de zi este greu, este anevoios, cadrul legislativ care creează această birocrație excesivă nu ne lasă să ne ocupăm de business, ci trebuie să ne ocupăm mai degrabă de chestii birocratice. A treia problemă este lipsa de dialog real și de predictibilitate în ceea ce privește măsurile economice.

Nu ne plângem de fiscalitate, ne plângem de schimbările

permanente care apar în cadrul legislativ general”.

“Firmele germane au dovedit faptul că toate planurile de dezvoltare în România sunt pe termen lung. Toate firmele germane își creează planurile de business tot pe termen lung. Plan de business nu înseamnă doar vînzări, producție, ci și dezvoltare de personal, angajarea oamenilor. Orice intrare pe piață a unei firme germane înseamnă o notă de încredere dată țării respective. Încercăm de ani de zile să aducem în discuție problema competitivității regionale, noi nu suntem singuri în regiune, suntem tot timpul comparați cu țările din jur și dacă nu punctăm bine la competitivitate, atunci sigur că decizia este simplă. Am văzut în ultimele luni decizia unor firme mari de a se așeza în afara granițelor de vest ale țării”, a completat și Mihai Boldijar, vicepreședinte AHK România.

Wargha Enayati, vicepreședinte AHK România, a atenționat că investitorii din domeniul medical și-au pus pe hold marile investiții.

“Proiectele medicale mari devin din ce în ce mai rare, pentru că investițiile nu sunt sustenabile din cauza lipsei de personal, dar și din cauza acestui consum exagerat care este overheating și care nu poate să ne ducă în direcția corectă. Sigur și din cauza unor dezechilibre mari, de exemplu, când ne gândim, la domeniul medical, noi avem doar 4,5% din PIB alocat sănătății în comparație cu media de 8-9% în Europa. Oricum avem mai puțini bani și alocăm și mai puține fonduri acestui domeniu”, a subliniat fondatorul Regina Maria.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, înființată în 2002, numără peste 600 de firme-membre, din care 85 % sunt active în România, cu o cifră de afaceri de 24 de miliarde de euro și peste 200.000 de angajați.

AHK oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este, totodată, partener al firmelor românești interesate de piața germană. În România AHK se implică activ în implementarea sistemului dual de învățământ după model german și a înființat platforma GreenTech econet romania, cât și o Curte Permanentă de Arbitraj.

7500 companii cu capital germane, active în România 9,256 mld euro – investiții germane în România Exporturi în Germania – 7,944 mld euro (semestrul I 2018) Importuri din Germania – 8,4 mld euro (semestrul I 2018)

21

22

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Desant german în Transilvania.

“Aici se face adevăratul business” Cea mai mare organizație patronală din România are din această toamnă un birou la Cluj care va coordona activitatea AHK în zona Transilvaniei. Majoritatea companiilor germane implicate în țara noastră aleg să se poziționeze în Ardeal.

“Nivelul investițiilor germane în România a început să urce constant înainte de aderarea la Uniunea Europeană (UE) până acum trei ani. Aceste companii au venit mai ales în Transilvania pentru că, deși infrastructura nu este cea mai bună, e mai aproape poziționată de cea europeană. În Ardeal există un anumit specific, legat de sectorul de producție: investitorii au început cu fabricația în lohn, apoi au trecut la activități complexe. AHK susține tendința de a trece la activități care aduc valoare adăugată mare în producție, dar și în servicii, vrea să interconecteze companiile.

Cluj-Napoca este o zonă solidă de tehnologia informației, cu servicii orientate cu precădere către Vestul Europei, dar este nevoie și de proiecte locale. Este un centru al regiunii; într-un fel toată Transilvania este conectată la Cluj. În altă ordine de idei, în România lipsesc strategii în domeniul educației; noi încercăm să introducem sistemul dual în licee, dar și conectarea universităților la piața reală a muncii”, susține Florin Sabou, membru în Colegiul Director al AHK România.

Vor să oprească valul plecărilor spre Occident Directorul general al organizației, Sebastian Metz, a menționat că din cei 600 de membri, 120 provin din Tran-

silvania, dintre care 30 din Cluj. “Sunt de șapte ani în România, sunt pe jumătate naturalizat, și susțin că este nevoie de o schimbare a mentalității, deoarece totul pornește până la urmă din mințile noastre. Este încă prea puțină stabilitate în România, iar pentru investitori e important să existe așa ceva într-o țară, cel puțin pe termen mediu. Pe de altă parte, trebuie stopată această migrație din România spre Occident, de aceea este necesară îmbunătățirea nivelului de viață. România stă cel mai prost dintre toate statele europene în privința indicilor demografici. Nu în ultimul rând, aici trebuie o reformă a pieței muncii care acum funcționează sub pragul optim, chiar să vedem oportunitatea imigrației în anumite sectoare deficitare”, a punctat Sebastian Metz.

“Ministerul Turismului are un buget ridicol” “Principalele probleme semnalate de investitori sunt birocrația inutilă, lipsa de predictibilitate, deficiențele din sectoarele educație, sănătate, infrastructură. Nu în ultimul rând, trebuie să milităm pentru internaționalizarea firmelor noastre, să ajutăm antreprenorii, tinerii excepționali să poată să iasă pe piața din Germania. Am venit la Cluj pentru a capta problemele și inițiativele mediului de afaceri din Transilvania “de la firul ierbii”, în scopul de a încerca

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

să le rezolvăm cu factorii de decizie de la București. Eu consider că adevăratul business se face în Transilvania.

Avem în capitală 24 de ministere, le putem oricând reduce la 16, dar ar trebui să înființăm Ministerul Imaginii pentru că România are în străinătate o imagine care nu corespunde realității. Ne implicăm în achiziții de scaune, mese, borduri, dar nu știm să achiziționăm servicii de relații publice. Ministerul Turismului are un buget de promovare mai mic decât al companiei mele. România trebuie să transmită sentimente de încredere de aici, de acasă. Să investim în PR și în publicitatea de țară!”, îndeamnă Dragoș Anastasiu, președintele AHK România.

Teme nefăcute la infrastructură Sorin-Valeriu Naș, secretar de stat în Ministerul Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, susține că guvernul și-a făcut multe dintre temele necesare prezenței investitorilor, dar a solicitat oficialilor germani o implicare mai mare. “Prezența atâtor firme germane aici se datorează și faptului că am creat un mediu de afaceri atractiv. Am schimbat legislația în domeniul achizițiilor publice, am umblat la schema de investiții. Vom organiza delegații de colaborare cu landuri precum Turingia, Baden-Wurttemberg sau Bavaria. Știm că trebuie să acționăm în țară pentru creșterea veniturilor și că unele proiecte de infrastructură se fac cu pași mici. Pe de altă parte, România este blocată de mai multe țări din Vestul Europei să intre în Spațiul Schengen, lucru care afectează activitatea firmelor.

Din păcate, aici noi chiar nu avem ce face și am vrea ca acest lucru să îl transmiteți guvernului german”, a afirmat secretarul de stat.

“Datorez multe Clujului, inclusiv cel mai plăcut curs de limba română pe care l-am urmat la Universitatea BabeșBolyai (UBB), însă și pentru viitorii angajați ai companiilor germane este esențial să cunoască această limbă, mai ales că învățământul dual va fi o soluție pentru lipsa forței de muncă.

România este un partener important pentru economia Germaniei, iar economia este cel mai important pilon al cooperării dintre cele două țări. 20% din comerțul României este cu Germania. Companiile germane se extind aici nu numai cu producția, ci și cu partea de cercetare”, a susținut ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt.

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

23

Problemele regiunii vor fi transmise “la centru” Biroul clujean al Camerei de Comerț Româno-Germane (AHK România) are obiective să sesizeze aspectele economice importante pentru regiunea Transilvaniei, să le dezbată împreună cu ceilalți actori implicați în viața economică, să găsească soluții de creștere a disponibilității forței de muncă și să promoveze învățământul dual.

AHK Transylvania Office va promova 4 Companii germane situate cu sectorul cercetare-dezvoltare, dezvolprecădere în Transilvania tarea urbană, managementul orașelor.

4 Importanța economică a regiunii Biroul își propune să extindă contacpentru economia germană tele cu companiile germane, să creeze 4 Oraș universitar de renume o comunitate dinamică de membri, să 4 Comunitate de afaceri inovativă organizeze evenimente de networking.

4 Administrație locală deschisă și AHK România este reprezentanța ofidinamică cială a economiei germane și cea mai 4 Central din punct de vedere geografic mare cameră de comerț bilaterală din 4 Oraș bine conectat la Europa țara noastră.

De ce au ales Clujul

Intrarea în Schengen, cerută din Ardeal Provocările ridicate de preluarea de către România a Președinției Consiliului UE au fost dezbătute la UBB în cadrul unei conferințe organizate de AKH România cu prilejul lansării sale în această regiune. Oameni de afaceri și universitari din Transilvania au solicitat oficialilor germani sprijin pentru admiterea țării noastre în Spațiul Schengen, motivând că lipsa din zona liberă europeană aduce mari pierderi firmelor locale, mai ales transportatorilor.

“Ne dorim ca România să adere la Schengen la momentul potrivit, însă nu este doar o problemă tehnică, depinde și de mecanismul de cooperare și verificare (MCV). Decizia este una politică, va trebui să aibă girul tuturor participanților. Propunerea este ca Schengen să fie aplicabil inițial la aeroporturi, ulterior la spațiul maritim, apoi la cel terestru. România ar trebui să aibă strategia “pas cu pas”. Să le rezolvăm pe rând până se rezolvă toate”, a considerat ambasadorul german. La evenimente au mai participat ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu, prorectorul UBB Mihaela Luțaș, europarlamentarul Siegfried Mureșan, managerul general al Robert Bosch România, Mihai Boldijar.

24

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La mulți ani, Wessling România!

A consemnat Florin Marcel SANDOR

WESSLING România, membru al uneia dintre cele mai cunoscute reţele de laboratoare din Europa - WESSLING - lucrează cu cele mai performante tehnologii, pe analize în domeniul protecției mediului și siguranței alimentare. Ioan Haşegan, directorul general al WESSLING România, companie din Târgu Mureș cu capital majoritar german, care bifează 15 ani de activitate, ne-a oferit detalii despre rezultatele și poziționarea companiei pe piața de profil.

Care sunt, pe scurt, cele două mari linii de activitate pe care le are WESSLING România?

Ioan Hașegan: Suntem o companie autohtonă cu capital majoritar german, membră a grupului WESSLING, recunoscut în Europa prin calitatea serviciilor de analize chimice, fizice și microbiologice, precum și de consultanță în domeniile protecției mediului și a siguranței alimentare.

Grupul WESSLING are o vechime de peste 30 de ani în Europa având peste 1200 de specialiști și o cifră de afaceri de peste 75 milioane euro. În Romania WESSLING este prezent cu sediul principal în Târgu Mureș din 2003, unde avem un laborator de protecția mediului și cu un punct de lucru în București, unde funcționează un birou de consultanță în domeniul protecției mediului și, din 2013, un laborator de siguranță alimentară. WESSLING România are o echipă de peste 50 de specialiști, care produc o cifră de afaceri de peste 1,2 milioane de euro.

Dacă în domeniul protecției mediului avem o vechime de 15 ani, în piața serviciilor de siguranță alimentară suntem, cum spuneam, de aproape 5 ani. În ambele domenii de activitate avem un renume de profesionalism și de încredere, de independență și imparțialitate. În viziunea noastră despre dezvoltarea companiei ne autodefinim ca fiind o companie care învață (learning company), ceea ce înseamnă că suntem foarte flexibili, venind în sprijinul clienților cu servicii optime. Ne dezvoltăm în același timp cu clienții noștri, ajutându-i să se dezvolte în mod sustenabil.

La acest moment, două treimi din cifra de afaceri a WESSLING România provine din linia de business protecția mediului, iar o treime din zona serviciilor de siguranță

alimentară. Divizia de siguranță alimentară are un ritm de dezvoltare mai accelerat, urmând ca în puțini ani să egalizăm ponderea celor două divizii la dezvoltarea WESSLING România.

Lucrați pentru companii importante. Ce vă recomandă pentru relația cu acestea?

Ioan Hașegan: Lucrăm în toate industriile importante din România, cum ar fi: - Prelucrarea lemnului - Egger, Kronospan, Kastamonu - Industria materialelor de construcții și cimentului – CRH, Lafarge Holcim, Heidelberg, Saint Gobain - Industria metalurgică - Tenaris Silcotub, Saturn, Ductil Steel - Industria de Petrol, Gaze și Energie - OMV Petrom, Rompetrol, Romgaz, Transgaz, CE Oltenia - Industria Auto – Continental Automotive, Rombat, Siemens, Autoliv, Hirschmann, Bosch Rexroth, Robert Bosch - Comerț - Selgros, Profi - Industria alimentară - Reinert, Heineken, Westfleisch, Convenience, Kandia, Fuchs, Dr Oetker, Goodies, Eisberg, Bunge - companii locale - primării, consilii județene, regii de apă, operatori de deșeuri - autorități - Agenția și Garda de Mediu, Apele Române, Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA. Lucrăm și în afara țării. Astfel, în Republica Moldova avem clienți din industria cimentului, iar de curând avem un

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

parteneriat pentru monitorizarea calității aerului în aeroportul din Doha și în spitalele din Qatar. În relația cu toți acești clienți ne recomandă, în primul rând, acuratețea serviciilor oferite, care oferă încredere în rezultatele noastre, profesionalismul și seriozitatea, independența și imparțialitatea. Pentru că am demonstrat aceste caracteristici ale activității noastre de-a lungul timpului, se poate observa că din portofoliul de clienți fac parte companii concurente în aceeași piață și, în același timp, autorități care reglementează aceste piețe, deci ambele tabere, ca să folosesc un termen de strategie de război. Noi suntem profesioniști și ne servim clienții cu aceeași abordare corectă și cinstită. Nu ne implicăm în partizanate politice, etnice sau de oricare alt tip, sau în jocuri de corupție.

Nu facem rabat de la calitatea serviciilor oferite, susținând doar pe criterii științifice rezultatele noastre. De aceea, îi veți găsi în portofoliul nostru de clienți pe cei care vor să se comporte cinstit și corect, chiar dacă unii fac aceasta doar când lucrează cu noi ocazional.

Odată cu dezvoltarea activității, ați investit și în aparatură nouă?

Ioan Hașegan: Am făcut investiții importante în dezvoltarea laboratoarelor, mărind capacitatea de răspuns la solicitările clienților, asta însemnând o echipă mai mare de specialiști și echipamente mai multe, mașini pentru deplasare, în vederea efectuării măsurătorilor și recoltarea probelor. Avem un nou Laborator mobil pentru măsurători emisii, mai mare și mai bine dotat. Avem servicii noi, acreditate, oferite clienților noștri, pentru că noi suntem tot timpul aproape de client și venim în ajutorul lui cu satisfacerea necesităților curente sau viitoare.

Suntem proactivi și astfel devenim pioneri în piață cu unele servicii, cum sunt măsurătorile de calibrare a echipamentelor de măsurare continuă a emisiilor la coșuri (surse fixe).

Am investit, de asemenea, în dezvoltarea cu tehnologie IT a laboratorului. Astfel, am achiziționat un software de tipul LIMS (Laboratory Information Management System) prin care ținem sub control toată activitatea laboratorului, de la intrarea probelor, trecând prin procesul de execuție a analizelor și eliberarea rezultatelor, și până la eliberarea devizului în baza căruia se întocmește factura. Cu alte cuvinte,

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

toată activitatea laboratorului devine trasabilă și verificabilă din toate punctele de vedere – acreditare, fiscalitate etc.

Spuneți-ne câteva lucruri despre importanța factorului uman în domeniul în care activați.

Ioan Hașegan: Deoarece suntem o companie care oferă servicii, factorul uman este foarte important în calitatea serviciilor. Din păcate, în ultimii ani, oferta de forță de muncă în România este în scădere, atât cantitativ cât și calitativ. Am ajuns, la sfârșitul anului 2017, la un efectiv de peste 65 de angajaţi și colaboratori, însă recrutăm continuu, deoarece trebuie să găsim persoanele care corespund atât culturii noastre organizaționale cât și cerințelor profesionale. Avem o echipă tânără, responsabilă și dedicată profesional, dornică de dezvoltare. Echipa WESSLING este cel mai prețuit capital al firmei, pentru că, oricât de performante sunt echipamentele și oricât de bune sunt regulile de funcționare ale firmei, dacă echipa nu este una responsabilă, matură ca gândire și performanță profesională, totul este în zadar.

Ce le recomandați firmelor care au nevoie de servicii în domeniul în care activați?

Ioan Hașegan: Dacă priviți sigla WESSLING, veți observa sloganul „Quality of Life”, adică vorbim de „Calitatea Vieții”, respectiv calitatea vieții noastre și a familiei noastre, a copiilor noștri, a părinților noștri, a tot ceea ce ne înconjoară și veți întelege că noi ne-am propus să ne dedicăm profesional acestui aspect.

De aceea, recomand firmelor și, în special, factorilor de decizie din firme să analizeze toate aspectele înainte de a decide alegerea furnizorilor de servicii în domeniile protecției mediului și siguranței alimentare, deoarece responsabilitatea lor este mare în obținerea, menținerea și îmbunătățirea calităţii vieții noastre. Un furnizor de servicii care urmărește doar avantajul financiar în detrimentul corectitudinii profesionale realizează, prin rezultatele eronate, voluntar sau involuntar, nu are importanță, un atentat la calitatea vieții noastre, la calitatea propriei vieți și a celor din jurul lui. Așa că le recomand să ia decizii cu responsabilitate.

25

26

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dürkopp Adler, investiții mari în producție A consemnat Florin Marcel SANDOR

Dürkopp Adler România, importantă investiție germană în județul Mureș, are o pondere importantă pe piața producției premium de mașini de cusut. La fabrica din Sângeorgiu de Mureș sunt produse piese de schimb pentru mașini de cusut, subansamble, automate, dar și sisteme de transport. Johann Hermann, manager general și administrator, ne-a oferit informații despre investițiile făcute în acest an.

Cum a decurs activitatea la fabrica din Sângeorgiu de Mureș în primele 9 luni ale anului?

Johann Hermann: Am continuat trendul de creștere pe care ne înscriem de mai mulți ani. Față de 2017 avem în acest an o creștere de 5 %. Activitatea decurge conform celor planificate și bugetate, cu toate că trecem printr-o fază de consolidare la nivel de concern, în urma reorganizării structurilor în Europa.

Ce presupune pentru fabrica din România această reorganizare?

Johann Hermann: Ne așteptam la sarcini sporite, fapt pentru care am continuat investițiile în utilaje performante, parcul de mașini la ora actuală fiind în proporție de peste 75 % nou. În paralel, extindem suprafețele de producție cu încă 2.000 mp, prin construirea unei hale noi de producție. Suntem în grafic cu această investiție și estimăm că parțial vom putea folosi această hală nouă încă din acest an. Astfel sperăm să facem față cerințelor pieții, urmând să producem o gamă variată de piese pentru mașinile produse în concern și piața de piese de schimb.

Legat de eficiență aș mai spune că, în ultimii ani, tehnica de comandă numerică a devenit primordială. Aproape 90% din parcul de mașini pe care îl avem este bazat pe mașini cu comandă numerică. Toată fabrica este legată intranet prin fibră optică, în așa fel încât transmisia de date de la programator la mașinile de prelucrare, de la cele de prelucrare la mașina de măsurat automată tridimensională etc.,

să poată fi făcută optim, cu maximă eficiență. Acest circuit închis a dus la reducerea timpilor de fabricație de la 32-34 de zile (pentru un produs, de la intrarea în fabricație până la expediere), până la 12-14 zile.

Ce rol are echipa într-un domeniu în care tehnologia este extrem de importantă?

Johann Hermann: Pentru programarea, reglarea și întreținerea utilajelor ultramoderne pe care le deținem este nevoie de ingineri sau tehnicieni foarte bine pregătiți. Nicio mașină nu e mai deșteaptă decât cel care o deservește, iar calitatea se produce doar prin disciplină tehnologică, cu utilaje, scule și personal de bună calitate.

Faceți față lipsei de forță de muncă?

Johann Hermann: Ca de altfel în ultimii ani, situația forței de muncă de pe piață nu s-a schimbat. În continuare lipsește personalul calificat. Am încercat să facem ceva cu învățămantul dual, dar, din păcate, la noi se mișcă lucrurile foarte greu. Deocamdată, am rămas la varianta cursurilor proprii de calificare în cadrul firmei. De asemenea, conlucrăm cu universitățile, cu liceele tehnice din Mureș.

Asigurăm anual un număr important de locuri de practică. Avem angajați pe timpul verii, cu contract de muncă, studenți, tocmai pentru a-i pregăti pentru un viitor loc de muncă stabil după terminarea școlii.

Ne bazăm și pe pachete salariale foarte avantajoase, cu numeroase beneficii pentru angajați.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

27

Cifre economice performante Vajda Ibolya, Finance Manager în cadrul Dürkopp Adler România, a făcut o scurtă analiză a celor mai importanți indicatori economici ai companiei mureșene și oferă detalii despre cele mai importante investiții din ultimii ani.

Care sunt cifrele relevante privitoare la activitatea din acest an?

Vajda Ibolya: Pentru a rămâne pe piață cu produse competitive și pentru a crește volumul de producție și vânzări au fost necesare investiții în mașini și utilaje noi, mai performante. În ultimii ani, cifra de afaceri a crescut anual cu circa 12 % față de anul precedent, astfel că de la 32 milioane de lei, realizate în anul 2013, am ajuns la 54 milioane lei în 2017. În primele opt luni ale anului curent am realizat o cifră de afaceri de peste 38 milioane lei și un profit de 2,7 milioane lei. În anul 2018 preconizăm realizarea unei cifre de afaceri de cca 57-58 milioane lei și un profit de 1,5 milioane lei, având în vedere că luna decembrie este întotdeauna o lună mai slabă din punct de vedere al livrărilor.

La ce nivel s-a ridicat volumul investițiilor?

Vajda Ibolya: Începând cu anul 2014 am început achiziționarea unor utilaje noi, performante, înlocuirea și schimbarea treptată a celor mai vechi, cu randamente mai scăzute.

Investițiile totale realizate în anul 2017 au fost de 7,9 milioane de lei, din care 1,8 milioane lei teren plus clădire – noul sediu al compartimentului de vânzări-service și 6,1 milioane lei investiții în mașini, utilaje și echipamente cu comandă numerică noi, pentru prelucrarea metalelor (CNC): 3 centre de prelucrare HAAS, 1 mașină de călire verticală cu masă rotativă pentru tratamente termice, 1 autoturism, echipamente electronice, licențe și programe informatice.

Investițiile efectuate pe primele opt luni ale anului 2018 se cifrează la suma de 5,8 milioane lei, sumă care se va majora până la finele anului cu aproximativ 3 milioane lei, odată cu finalizarea noii construcții (hală + birouri) și achiziționarea unui strung cu comandă numerică Nakamura, de cca 1,5 milioane lei.

Până la mijlocul lunii noiembrie a.c. se va finaliza construcția unei noi hale de producție - hala 4 - și a unui corp administrativ, în total 2.200 mp.

Finanțarea investițiilor efectuate a fost făcută din surse proprii și achiziții în leasing.

Ce motivații le oferiți oamenilor pentru a avea stabilitate în ceea ce privește forța de muncă?

Vajda Ibolya: La ora actuală, numărul mediu de angajați este de 380. Fluctuația forței de muncă este de aproximativ 10 % în producție. În zona administrativă, personalul este de ani de zile stabil.

Angajații noștri au acces la tehnologie performantă, au posibilitatea de a se dezvolta profesional și de a lucra în condiții de muncă foarte bune. Creșterea volumului de producție și vânzări le-a adus angajaților o serie de premii și bonificații, acordăm tichete de masă și cadou, femeilor și copiilor minori ai angajaților li se acordă premii conform legislației în vigoare. Decontăm abonamentele de călătorie la și de la locul de muncă, acordăm ajutoare pentru nașterea copiilor angajaților noștri, pentru intervenții chirurgicale sau cazuri de deces în familie. De asemenea, asigurăm posibilitatea de efectuare a unor controale medicale periodice și preventive.

Vânzări în grafic ”Anul 2018 a fost un an bun în domeniul vânzărilor pentru Dürkopp Adler SRL. Am constatat că a fost o deschidere mare a clienților pentru accesarea de Proiecte Europene și Start-Up Nation, lucru care ne-a avantajat, având în vedere calitatea produselor pe care le vindem. Totodată ne-am axat pe efectuarea de școlarizări cu dealeri zonali pentru prezentarea de tehnici și cunoștințe avansate pentru produsele și serviciile pe care le comercializăm. În luna septembrie am participat la două expoziții la Romexpo: BIFE SIM 2018 și TEXTILE TECHNOLOGY SHOW. TEXTILE TECHNOLOGY SHOW a fost la prima ediție a expoziției pentru industria textilă din Europa de Est, expoziție mult așteptată pe piața confecțiilor din România. La această expoziție, Dürkopp Adler SRL a avut o prezență bună și a adus ultimele noutăți în domeniu. Se vede în permanență că există un interes sporit față de produsele noastre, iar Dürkopp Adler oferă produse de mare calitate și foarte fiabile, produse cu care ne putem mândri”, Ion Bârlean – Manager Marketing și Vânzări

28

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DWNT: Clubul Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Transilvania de Nord

O rețea pentru investitorii vorbitori de limba germană în Transilvania de Nord Clubul Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Transilvania de Nord (DWNT) reprezintă un forum pentru companii din Germania, Austria, Elveţia şi România unde oamenii de afaceri vorbitori de limba germană au ocazia de a interacţiona în cadrul întâlnirilor şi seminariilor sau în cadrul activităţilor organizate.

În prezent, clubul numără peste 100 de firme membre care sunt informate în cadrul întâlnirilor lunare, precum şi prin newsletter de specialişti cu experienţă cu privire la informaţii de bază din domeniile economie, drept, politică şi finanţe.

Pe lângă reprezentarea intereselor membrilor săi faţă de autorităţi şi diverse instituţii, membri DWNT au acces la o reţea mare de firme, instituţii şi informaţii din toată România. DWNT oferă astfel toate premisele pentru relaţii economice şi sociale în România. În plus clubul este şi un punct de contact pentru firme care vor să investească în România, în special în Transilvania de Nord. Prin colaborarea strânsă a Clubului Oamenilor de Afaceri de Limba Germană din Transilvania de Nord cu alte Cluburi Economice din România, cu Camera de Comerţ româno-germană din Bucureşti, precum şi cu reprezentanţi diplomatici şi instituţii culturale şi de educaţie oferim o reţea gigantică pentru relaţii de afaceri de

toate tipurile. Urmărim intensificarea bunei colaborări cu Camera de Comerț Româno-Germană AHK începând cu toamna anului 2018, întrucât în septembrie 2018 AHK va deschide un sediu și la Cluj-Napoca.

Pe de altă parte, clubul DWNT are o relaţie foarte bună cu universităţile locale, mai ales cu Universitatea BabeşBolyai, cu Linia de Studii în Limba Germană.

Cele mai importante activități și evenimente organizate de clubul DWNT, pe lângă întâlnirile lunare sunt: Recepția de Anul Nou, organizată în fiecare an în luna ianuarie. La această recepție se așteaptă în jur de 200 de invitați din domeniul politic, economic, cultural, educațional și de business din România pentru a facilita întâlniri de tip networking.

Petrecerea tradițională de vară organizată în fiecare an în luna iunie. Este vorba despre o petrecere cu locuri la masă, la care participă toți membrii împreună cu familiile și partenerii de afaceri. Așteptați sunt aprox. 250 de participanți la o petrecere relaxată cu muzică de dans și spectacol divers.

Festivalul de Toamnă al Economiei Germane Herbstfest care are loc în mod tradițional în primul weekend al lunii octombrie și durează 3 zile. În 2019 se va relua organizarea festivalului, acesta urmând să aibă loc în primul weekend din octombrie 2019.

DWNT StartUp Tag: Acesta este un eveniment prin care clubul își propune să aducă împreună proiecte de tip StartUp din diverse domenii de activitate și potențiali investitori germani. Prima ediție are loc în octombrie 2018.

Petrecerea tradițională de iarnă DWNT. Pentru mai multe informații despre activitățile desfășurate în club reprezentanții DWNT vă invită să accesați pagina de internet www.dwnt.ro și pagina de Facebook (https:// www.facebook.com/dwnt.club).

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

29

Retailul german face 5 miliarde de euro în România Companiile germane nu sunt doar producători de forță prezenți în mai toate țările Europei, ci și comercianți de top în sectoarele unde activează. Dacă branduri precum Kaufland, Lidl, DM, New Yorker sau Hornbach au reușit să se impună în economia românească, Metro și Praktiker au trecut prin momente grele la venirea crizei financiare. Cea mai așteptată intrare este însă cea a rețelei Aldi, una dintre “abonatele” la preluarea Penny Market.

Kaufland este retailerul german cu cea mai consistentă prezență în România: 15.000 de angajați în 130 de hipermarketuri prognozate pentru 2018. Strategia este diferită de cea a competitorilor direcți, fiind primul lanț de hipermarketuri care a intrat în orașele mici, cu 25.000-40.000 de locuitori, în condițiile în care competitorii săi ocoleau localitățile sub 100.000 de oameni. În 2014, compania era deja a treia în topul angajatorilor privați, după OMV Petrom și Dacia. Anul trecut rețeaua controlată de grupul Schwarz a obținut venituri locale de 2,2 miliarde de euro, România devenind a doua țară ca importanță pentru Kaufland, conform statisticilor portalului Retail FMCG. În toamnă a inaugurat o școală mobilă, Academia Kinderland, în care ajută timp de șase luni copiii de 4-14 ani să învețe cum să mănânce sănătos, prin educație nonformală și alături de specialiști. Vânzările globale ale companiei s-au ridicat în 2017 la 22,3 miliarde de euro.

Kaufland are 1.270 de magazine în șapte țări din Europa, cu 148.000 de salariați.

Un număr dublu de unități avea în România o altă companie a grupului Schwarz, Lidl, ultimul supermarket deschis fiind cel din Chiajna, pe 1.300 mp. În țara noastră, Lidl dispune de patru centre logistice. În septembrie a creat Muzeul Bucatelor Ascunse, ce reunește rețete ale unor preparate specifice diferitelor zone ale României descoperite în încercarea de a identifica noi produse care să ajungă în magazinele sale sub brandul Cămara Noastră. Primul magazin tip discount Lidl din Germania a fost deschis în 1973, după modelul Aldi. În 2010 a preluat de la grupul Tengelmann cele 100 de magazine

de discount Plus, redenumite Lidl. În ianuarie 2013, rețeaua a ajuns la 158 de unități. Compania are prezență în 30 de țări, cu 315.000 de angajați, 5.000 dintre ei fiind în România. La nivel mondial însumează 10.500 de supermarketuri și 150 de centre logistice. În 2014, Schwarz devenea cel mai mare grup de retail din Europa, cu afaceri de 80 de miliarde de euro.

Metro a anunțat în vară că a format alianța de achiziții Horizon împreună cu Auchan, Casino și Schiever Group. Cu sediul la Geneva, aceasta va coordona departamentele de achiziții ale celor patru companii atât din piața franceză, cât și din cele internaționale unde acești retaileri operează. Cele trei direcții de urmat vor fi Services (negocieri cu furnizori de top), SME (dezvoltarea internațională a companiilor mici și mijlocii), Tender (lansări de participare la licitații pentru achiziții generale și brandurile lor private). Investițiile realizate în România se ridică la 370 de milioane de euro, iar afacerile anuale, la 2,1 miliarde. În 2012, compania a lansat primul proiect de franciză pe piața locală - rețeaua La Doi Pași.

Compania creată de Otto Beisheim la Dusseldorf are mai multe divizii: cash & carry, hipermarketuri, magazine universale, înregistrând vânzări de 37 de miliarde de euro în anul financiar 2017. Divizia cash & carry deține 750 de magazine. Grupul operează în 2.200 de locații, din 35 de țări, cu 140.000 de oameni.

Lanțul de magazine de tip discount Penny Market este deținut de Rewe, grup care operează 3.000 de unități în Germania, Austria, Italia, România, Ungaria, Cehia și Bulgaria. La noi rețeaua este activă din 2005, iar acum include 4.300 de salariați

30

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

și 226 de supermarketuri, ultimul deschis fiind amplasat la Fundulea (județul Călărași). De asemenea, are trei centre logistice poziționate la Turda, Bacău și Ștefăneștii de Jos. În toamnă a încheiat un parteneriat cu operatorul de transport aerian low-cost Wizz Air prin care comercializează genți de călătorie, iar cumpărătorii primesc vouchere cadou la aeronavele respective. Rewe avea afaceri anuale de 1,5 miliarde de euro în România. La nivel global comasa 330.000 de angajați și 15.000 de magazine. În afară de comerțul en detail în domeniul alimentar, Rewe este activ în turism și în articole de bricolaj.

Una dintre cele mai așteptate intrări pe piața locală, deja de mai mulți ani, este lanțul de comerț cu amănuntul de tip discount Aldi, nume care vine de la proprietarii săi, frații Theo și

680 de milioane de lei, taxe la stat Valer Hancaș, director comunicare și corporate affairs al Kaufland România, a declarat, pentru TB, că pentru acest an financiar compania a dublat bugetul de investiții în expansiune și modernizare și pregătește noi magazine, inclusiv în orașe de dimensiuni mici.

“Vom continua să sprijinim comunitatea și să creștem parteneriatele cu producătorii locali. 70% din furnizorii noștri sunt români. Vom aloca anul viitor până la 6 milioane de euro pentru proiecte de responsabilitate socială. Investim și în modernizarea rețelei, fiindcă ne dorim să oferim o experiență de cumpărături simplă, rapidă. Kaufland este una dintre cele mai puternice companii din economia României, cu o cifră de afaceri de 10,09 miliarde de lei, în creștere constantă de la an la an, și rămâne liderul pieței de retail din țară. În 2017 s-a numărat printre cei mai importanți contribuabili la buget, direcționând 680 de milioane de lei. Ne implicăm în cele mai importante direcții cu rol esențial în dezvoltarea societății: sănătate, educație, cultură, sport și protecția mediului”, a subliniat Valer Hancaș.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Karl Albrecht. Firma a fost înființată în 1913, iar în 1960 s-a divizat în Aldi Nord și Aldi Sud, fiecare companie fiind administrată de către un frate. Ultimele vești sunt că retailerul german își construiește acum echipa de management din România și că ar putea să își facă intrarea prin cumpărarea rețelei Penny Market. Dacă, aici, compania nu a ajuns încă, în țara vecină, Ungaria, a deschis deja 130 de magazine, cu 3.000 de salariați.

Aceasta deține 15.000 de unități care generează afaceri anuale de 50 de miliarde de euro și operează pe patru continente, în 18 țări din Europa, America de Nord, Asia și Australia.

La şase magazine în România a ajuns Hornbach, în Bucureşti, Braşov, Timişoara, Sibiu, însă mai nou tatonează și piața clujeană. În acest an a lansat un magazin pe internet, de unde pot fi comandate produse care ulterior sunt fie livrate la domiciliu, fie rezervate, putând fi ridicate din magazin. Compania a fost fondată în 1877, la Bornheim, fiind specializată în comerțul cu amănuntul.

Este prezentă în nouă țări europene, cu 130 de magazine, 91 aflându-se în Germania. Celelalte sunt situate în Austria, Olanda, Cehia, Elveția, Suedia, Slovacia, Luxemburg, România. Grupul este prezent la noi din 2007, unde controlează și Hornbach Imobiliare. În 2014, a cumpărat OBI Sibiu. Cifra de afaceri anuală a filialei din România s-a ridicat la 700 de milioane de lei în 2017, în creștere cu 10% față de cel precedent, dar efectivele au scăzut cu 70 de oameni. „În exerciţiul financiar 2017-2018 ne-am atins obiectivele cu privire la afaceri. Astfel, ne-am putut impune cu succes într-un domeniu concurenţial care, ca urmare a digitalizării în creştere, a

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

devenit mai pretenţios ca oricând“, a declarat Albrecht Hornbach, preşedintele Consiliului de Administraţie. Grupul înregistra afaceri anuale de 4,1 miliarde de euro.

Brandul german Praktiker, specializat în produse “do it yourself” și în proiecte de amenajare pentru casă și grădină, va dispărea în curând de pe piața românească, odată cu achiziționarea magazinelor de către britanicii de la Kingfisher. În 2014, în urma falimentului, Praktiker și-a vândut operațiunile locale către compania Search Chemicals, controlată de omul de afaceri Omer Susli, dar profilul brandului și obiectul de activitate au rămas neschimbate. După închiderea de către Kingfisher a unităților din Arad, Brașov, Pitești, Focșani, Bacău și Ploiești, cele 20 de magazine din România vor deveni Brico Depot până în primăvara viitoare. „Brico Depot a prevăzut deja un plan de suport şi integrare a cât mai multor angajaţi în reţeaua de magazine existentă“, a transmis conducerea companiei respective. Kingfisher, cel mai mare retailer de bricolaj şi amenajări interioare din Europa, își desfășoară activitatea prin intermediul a patru branduri: B & Q, Castorama, Brico Depot și Screwfix.

O echipă de 77.000 de oameni oferă, în 1.200 de magazine din 10 țări, soluții practice pentru îmbunătățirea locuințelor.

O evoluție accelerată o are Drogerie Markt (DM), una din cele mai mari rețele de retail specializate în produse de frumusețe, wellness, pentru copii sau îngrijirea casei. Primele magazine DM au fost deschise în Germania (1973) și Austria (1976). Extinderea a continuat cu Cehia, Ungaria, Slovenia, Croația, Slovacia, Serbia, Bosnia, România, Bulgaria, Macedonia, Italia. Filiala din România s-a înființat în 2007, la Timișoara, unde se află și sediul. Anii 2008 și 2009 au stat sub semnul extinderii în Deva, Cluj-Napoca, Arad, Oradea, Tîrgu Mureș, Brăila, Pitești, Constanța, Reșița, Buzău, Lugoj, ajungând la 20 de magazine. Au urmat consolidarea proceselor companiei, sub forma introducerii sistemelor de concern SAP și primul sondaj de opinie în rândul angajaților. Dacă, în 2011, DM avea în România 50 de magazine, după cinci ani ajungea la 91.

Rețeaua înființată la Karlsruhe de către Werner Gotz avea la nivel internațional 2.200 de magazine, 52.000 de angajați și o cifră de afaceri anuală de 5 miliarde de euro.

New Yorker, unul dintre cei mai mari retaileri germani de îmbrăcăminte, și-a stabilit filiala din România la Cluj-Napoca. Anul trecut, aceasta avea afaceri de 273 de milioane de lei și un profit de 68 de milioane, cifre înregistrate cu 370 de

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

angajați. În țara noastră există 35 de astfel de magazine care își disputau primele locuri din piața de profil cu Inditex/Zara, H&M, C&A și Pepco. Ținta o reprezintă mai ales locuitorii din București și Transilvania-Banat (Baia Mare, Sibiu, Tîrgu Mureș, Timișoara). Rețeaua din Braunschweig inițiată de Tilmar Hansen, Michael Simson, Friedrich Knapp are 1.000 de magazine și 16.000 de angajați, în 40 de țări.

Peek & Cloppenburg a intrat în România exact în anul crizei, 2008, cu un magazin de tip department store, pe o suprafață de 4.200 mp, distribuită pe două niveluri, în cadrul Băneasa Shopping City. Ulterior și-a mai deschis trei magazine la București și unul la Constanța. La nivel european, brandul are 100 de magazine pe piaţa germană, în Austria, Europa Centrală şi de Est. Magazinele găzduiesc până la 500 de branduri printre care Hugo Boss, Michael Kors, Armani Jeans, Levis, Guess, Diesel şi G-Star Raw. Cele două companii cu aceste nume acționează independent și au sedii în Dusseldorf și Hamburg. La nivel internațional, Peek & Cloppenburg are o rețea de magazine de peste 100 de unități în 16 țări din Europa. Cifra sa de afaceri este în jur de 12 miliarde de euro.

Brandurile celebre de modă, prezente în România Din același domeniu mai activează în România Takko Fashion (îmbrăcăminte, 1.200 de magazine în Europa, operate direct sau în sistem de franciză), Tom Tailor (companie din Hamburg care se adresează clasei de mijloc, cu venituri de 1 miliard de euro), Deichmann (cel mai mare vânzător cu amănuntul de încălțăminte din Europa, cu 38.000 de angajați), Otter și Ara (producători de încălțăminte comercializați prin Otter Distribution), celebrele branduri sportive Adidas sau Puma, majoritatea în franciză. Faimoasele Hugo Boss (casă de modă, cosmetice pentru bărbați) sau Wella (produse profesionale pentru păr) sunt și ele prezente în marile centre comerciale din țară sau cu magazine distincte.

31

32

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

20 de ani de investiții germane în Sibiu.

„E o dezvoltare a orașului la care aproape n-am visat” de Ion SURDU, www.turnulsfatului.ro

Economia germană ocupă un loc important în economia sibiană – a declarat primarul Sibiului, Astrid Fodor, la aniversarea a 20 de ani a Clubului Economic German Transilvania (DWS – Deutsche Wirtschaftsclub Siebenbürgen). Investitorii germani s-au reunit la Sibiu pentru a discuta despre cele două decenii de activitate în România, dar și a stabili viziunea lor pentru următorii 20 de ani de activitate.

Sărbătoarea investitorilor germani a fost organizată pe teritoriul Palatului Brukenthal din Avrig, pentru acest eveniment fiind dedicată o zi întreagă și invitat orice sibian doritor de a afla despre performanțele și provocările acestora. Locul nu a fost ales întâmplător. „Trebuie să ne uităm în urmă cu 20 de ani, când membrii fondatori din jurul Consulului general al RFG la Sibiu, Harald Gehring, au implementat ideea reînființării DWS. Printre activitățile Clubului de atunci s-a numărat schimbul de experiență între companiile membre, furnizarea de informații și menținerea unui dialog constructiv cu reprezentanții politicii, administrației și societății. Toate acestea pentru a consolida regiunea și a o face atractivă atât pentru investitorii existenți, cât și cei noi; o situație profitabilă pentru oamenii din regiune și economie”, a explicat Harald Friedrich, președintele Clubului Economic German Transilvania, precizând că Brukenthal a dezvoltat regiunea prin distribuția echitabilă a sarcinii fiscale și o modernizare a administrației.

„Vrem să menținem regiunea atractivă” În discursul său de la deschiderea oficială, președintele DWS a vorbit despre rolul pe care îl au companiile germane care investesc în regiune: „Acest lucru creează locuri

de muncă, munca duce la prosperitate și astfel regiunea continuă să se dezvolte într-un mod durabil. Această dezvoltare a fost și va continua să fie susțiută de Clubul Economic German”. Harald Friedrich crede că urmează alți 20 de ani în care e necesară extinderea dialogului. „Ne-am adunat aici să vedem inclusiv unde vrem să mergem în următorii 20 de ani, care sunt viziunile noastre. Regiunile trebuie să învețe unele de la altele la nivel național și internațional. Din acest motiv vedem orientarea noastră, a clubului spre o extindere a dialogului către alți reprezentanți ai economiei și societății, evidențiind posibilitățile de dezvoltate ulterioară și adresându-le reprezentanților din administrație, societate și politică.

Toate acestea, pentru a menține regiunea atractivă pentru invetitori în viitor”, a spus Harald Friedrich.

Astrid Fodor: „Dacă ne amintim cum arăta Sibiul cu 20 de ani în urmă… Mai bine nu amintesc” Printre cei prezenți la eveniment s-au numărat primarul orașului Sibiu, Astrid Fodor, și vicepreședintele Consiliului Județean Christine Manta-Klemens. Fodor a ținut

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

să sublinieze că economia orașului din ultimele două decenii a crescut în special datorită companiilor germane care au ales să-și deschidă afaceri în regiune. „Pentru mine 20 de ani ai Clubului Economic German Transilvania înseamnă 20 de ani de economie germană în Sibiu și în regiunea noastră. Înseamnă o dezvoltare la care aproape n-am visat a orașului nostru. Dacă ne aducem aminte cum arăta Sibiul 20 de ani în urmă…, mai bine nu amintesc. Să vorbim de prezent”, a spus primarul. Fodor a vorbit totuși puțin și despre trecut: „Spre norocul nostru, în 2000 situația s-a schimbat și dl primar de atunci, Klaus Iohannis, a fost conștient că cel mai important lucru este crearea de noi locuri de muncă, motiv pentru care s-a viabilizat Zona Industrială Vest, iar după 2000 au și venit primii mari investitori, urmați de unul câte unul. La ora actuală, economia germană ocupă un loc important în economia sibiană. Le-am mulțumit că au venit, că au rămas și că se dezvoltă în continuare și creează bunăstare în orașul nostru. Că participă la acțiunile sociale, culturale, sportive”.

La rândul său, Klemens a lăudat creșterea economică din județ, care „se observă la tot pasul”. Vicepreședintele CJ Sibiu a menționat că datorită investitorilor „s-au îmbunătățit căile rutiere, iar sistemul de învățământ a început să se dezvolte în direcția bună, în ceea ce priește învățământul dual, care la Brașov există demult”.

DWS - 200 de companii în 20 de ani de activitate Clubul Economic German Transilvania a fost înființat în 1998 în Sibiu ca asociație non-profit. În toată această perioadă clubul s-a dezvoltat atât cantitativ, cât și calitativ, numărând astăzi aproximativ 200 de companii membre active. Printre acestea se numără instituții, cum ar fi Forumul Democrat al Germanilor din România, Universitatea Română-Germană, Școala de Administrație din Sibiu, dar și publicațiile în limba germană Hermannstädter Zeitung și Allgemeine Deutsche Zeitung. Totodată, printre membrii clubului se numără cei mai mari angajatori care activează în județul Sibiu în diverse domenii, precum Continental Automotive Systems, Marquardt Schaltsysteme sau Kendrion Automotive etc.

Actualul președinte al DWS, Harald Friedrich, este și unul dintre directorii Continental – companie pe care o descrie ca „o poveste de succes”. „Fabrica este productivă din 2004. Este definitiv o poveste de succes. Am început cam cu 200 de angajați, iar intenția era să creștem la 2.500. Azi avem mai mult de 4.000 de angajați, suntem cel mai mare angajator din județul Sibiu, din totalul de 19.800 de angajați în întreaga companie pe țară”.

Birocrația din România, o provocare pentru investitori L-am întrebat pe Harald Friedrich care sunt beneficiile unui investitor german de a face parte dintr-un club cum este DWS. „Cel mai mare beneficiu este că avem un network foarte tare. Fiecare companie nouă e evident că nu poate să aibă succes din prima zi. Mai are niște provocări. Cu platforma pe care o avem, avem o discuție foarte intensivă între companii, dar și cu reprezentanții din politică, societate”, ne-a răspuns președintele Clubului.

Cea mai mare provocare pentru investitorii străini rămâne birocrația. „Să începi cu o firmă în România trebuie să iei foarte multe trepte birocratice ca să ajungi la un rezultat. Situații de aceastea sunt și în alte țări, dar e greu”, adaugă el.

La Palatul Brukenthal am discutat și cu unul dintre cei mai noi membri ai Clubului. Andreas Rieder este din Germania și conduce compania Faber HR Solutions, o firmă de recrutare. Spune că a venit în România cu 2 ani în urmă, când și-a deschis o firmă la Sibiu care activează pe două segmente: „facem servicii de cercetare pentru compania mea din Germania și facem cercetări mandatate pentru alți clienți din Germania”. „Sibiul e un loc bun. Am venit, la recomandare, și ne-a plăcut. Procesul de înregistrare a fost ușor – formulare în limba germană și română, dar și aeroportul e aproape. 4-5 luni din an le petrec aici”, spune Rieder. Ca și multe alte companii, acesta recunoaște că lipsa de personal este o mare provocare. „Este o adevărată provocare să găsești angajați, în special care să aibă nivelul de germană cel puțin la C1. E o provocare mai ales că industria automotive este în creștere. Am nevoie de 6-12 luni ca să învăț pe cineva. Dar oricum suntem fericiți să fim aici”, adaugă investitorul. În altă ordine de idei, Andreas Rieder crede că birocrația ar putea să fie mai puțină în România. „Câteodată trebuie să îndeplinești formulare în care tu, ca proprietar, trebuie să spui câte ore pe zi lucrezi. În rest, e chiar fain”, a explicat acesta.

33

34

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pfeiffer Vacuum s-a mutat din oraș.

Uzină de 13 milioane de euro la Apahida de Călin POENARU

Unul dintre liderii mondiali ai pompelor industriale, grupul german Pfeiffer Vacuum, a decis să creeze o nouă uzină, în Parcul Industrial Nervia, și să renunțe la vechea locație, aflată în cartierul Mărăști din Cluj-Napoca.

“Conducerea grupului a inițiat procesul de extindere pentru a mări capacitatea de producție prin construirea unei noi clădiri, printr-o investiție de 13 milioane de euro și creșterea numărului de angajați de la 76 la peste 100.

Vorbim despre forță de muncă atât calificată, cât și înalt calificată, specializată în pompe de vid. Spațiul unde activam inițial, în cartierul Mărăști, nu ne mai permitea dezvoltarea.

Noi depindem de filiala din Franța, de aceea este un proiect comun, german, francez și românesc, iar Pfeiffer Vacuum este locul doi mondial în tehnologia vidului. Uzina va avea un dublu rol: va produce componente pentru pompele de vid care se asamblează în cele două țări, dar va asigura și mentenanța celor aflate în funcțiune la diferite companii. Aceste utilaje vor fi aduse aici din toată Europa, vor fi reparate, recondiționate și remontate”, a explicat administratorul uzinei, Pascal Fesneau, care este și consulul onorific al Franței la Cluj.

Unitate de producție “cu caracteristici germane” “Această fabrică are toate caracteristicile germane: disciplină, ordine, precizie, este un proiect de succes pentru România. Trebuie să contribuim toți, atât cu partea materială, cât și cu cea umană pentru ca această zonă să devină un spațiu european”, a menționat Ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt. „România este foarte atractivă pentru investitori datorită bunei calităţi a inginerilor, a muncitorilor şi sperăm că această investiţie să fie de bun augur şi să atragă alte inves-

tiţii după ea. Aceasta demonstrează că România creşte performanţele de dezvoltare în domeniul inovării şi a competiţiei legate de calitatea produselor. Nu e vorba doar despre o nouă instalaţie, ci o extindere a acestei firme, o creştere a acestei investiţii. Nu pot să vorbesc în locul investitorilor, dar pot să spun că imaginea României este bună printre investitori francezi, este o calitate bună aici şi nu pot decât să îi chem cu interes”, a afirmat Michele Ramis, Ambasador al Franţei la Bucureşti, invitată la inaugurare.

Grupul Pfeiffer Vacuum a fost înfiinţat în 1890, în Germania. Prin deschiderea acestui punct de lucru, Pfeiffer Vacuum România va da curs tendinței ascendente care i-a guvernat activitatea încă de la începuturi.

Având filiale în țări precum Franța, SUA, Coreea de Sud, societatea se extinde acum la nivel global și va avansa în domeniul tehnologiei în România prin deschiderea uzinei din Parcul Nervia. Pfeiffer Vacuum activează în țara noastră din 2003, noua fabrică din Cluj fiind a opta din cadrul companiei.

Celelalte sunt situate în Germania, Franţa, SUA, China şi Vietnam. Filiala română a grupului a activat sub diferite nume încă din 2003 și a desfășurat o activitate de producție și reparație de pompe de vid. Grupul este unul dintre liderii economici pe piața globală a pompelor de vid, cu afaceri de 500 de milioane de euro în 2017.

Primăria mută aerodromul ca să vină investitorii Primarul Grigore Fati a precizat că localitatea clujeană este foarte bine poziționată în privința transportului și a

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

logisticii, fiind nu numai un nod de cale ferată și conectată la centura de est a municipiului Cluj-Napoca, dar și situată în apropierea Aeroportului Internațional Avram Iancu.

“Vrem să extindem zona industrială, însă noi nu mai avem terenuri, doar privații, însă am vrea să modificăm planul urbanistic general al localității pentru a putea să dăm curs cererilor din partea investitorilor. Ne gândim chiar să mutăm aerodromul pe un teren pe care să îl dăm la schimb”, a menționat edilul din Apahida.

“Cu această investiție parcul nostru este deja plin. Avem 16 companii care activează aici, iar numărul de angajați va ajunge la 800. Investițiile totale ale agenților economici se apropie de 140 de milioane de euro.

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

Din păcate, deși suntem la 400 m de centură, nu avem acces direct la aceasta pentru că ar trebui să se facă o traversare peste râul Someș, ce presupune foarte multe autorizări. În schimb, ne-am propus să realizăm astfel de parcuri industriale la Turda, Oradea și Arad”, spune directorul Nervia, Adam Ambrus.

Printre oamenii de afaceri prezenți la eveniment s-au mai numărat Ștefan Gadola, Ioan Socea (EnergoBit), Iosif Pop (Imofinance), Ludger Thol (Clubul Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană), Augustin Feneșan (Asociația Patronilor și Meseriașilor). Evenimentul a fost marcat printr-un moment folcloric și prin plantarea simbolică a unui copac în incintă.

35

36

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

IT

37

38

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

70 de relații diplomatice bilaterale

Forumul de afaceri România-India, pentru noi oportunități de cooperare

de Ligia VORO

Venkaiah Naidu, vicepreședintele Indiei, s-a aflat pentru trei zile în România, în perioada 18-20 septembrie, pentru a marca 70 de ani de relații bilaterale, diplomatice între cele două state. În cadrul vizitei, Venkaiah Naidu a participat la Forumul de Afaceri România-India, organizat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, împreună cu Ambasada Indiei la București și Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București. Evenimentul a avut loc la JW Marriot.

Momentul prezentării volumului Ayurveda în România Cuvântul de deschidere i-a aparținut ministrului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Radu Ștefan Oprea, care a subliniat că, după întâlnirea bilaterală care a avut loc în Camera de Comerț București, între companiile indiene și românești, lucrurile sunt pe un drum bun.

“Sunt sigur că această vizită e o treaptă pentru stimularea cooperării bilaterale pentru interesul comun. Comerțul a înregistrat o creștere în ultimii ani, însă există loc sem-

Radu Ștefan Oprea - ministrul pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat

nificativ pentru îmbunătățirea sa. Guvernul României acordă un spațiu important dezvoltării cooperării cu India, ceea ce este dovedit de colaborarea la nivelul Ministerelor Economiei și Afacerilor Externe, ca și la nivel de instituții și companii”, a mai punctat ministrul. În urma acestor întâlniri, au fost semnate acorduri de parteneriat și un memorandum de cooperare privind turismul.

Ministrul a mai subliniat că există un bun potențial de a extinde cooperarea în infrastructură, sectorul minier, metalurgic, în energie - petrol și gaze, în sectorul petrochimic, în automotive, în IT și telecomunicații, industria farmaceutică, agricultură, turism, industrie alimentară etc.

Ministrul Radu Ștefan Oprea a mai prezentat, de asemenea, cifrele privind schimburile comerciale bilaterale între cele două state. Astfel, în anul 2017, valoarea schimburilor comerciale bilaterale a fost de 642 milioane de dolari (+26,9% faţă de anului anterior), din care exportul a fost de 306 milioane de dolari (+30,1%, comparativ cu anul 2016 şi cea mai înaltă valoare din ultimii 9 ani), iar importul de 336 milioane de dolari (+24,2%, comparativ cu 2016).

Ana Birchall, viceprim-ministru, a anunțat, în cadrul forumului, semnarea Memorandumului de Înţelegere inter-

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Oameni de afaceri români la India-Romania Business Forum treia mare economie a lumii. Banca Mondială, Forumul Economic Mondial, Fondul Monetar Internațional și alte instituții fi nanciare au confi rmat creșterea economiei Indiei, menținând, și pentru 2019-2020, previziunile de creștere, care sunt estimate la 7,5%. În fi nal, demnitarul indian a vorbit despre yoga și despre medicina tradițională – Ayurveda, și ne-a adus aminte o vorbă înțeleaptă, și anume că “Împarte și îți pasă” se află în centrul fi losofiei Indiei.

Ana Birchall - viceprim-ministru al Guvernului României

Genpact - poveste de succes

guvernamentală privind turismul şi intrarea în vigoare a acordului privind serviciile aeriene care vizează reluarea curselor directe România-India, iar Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului României, că, pentru a compensa dezavantajul României că nu a fost admisă în Spațiul Schengen și pentru a echilibra nivelul competițional cu concurenții din piață din Spațiul Schengen, România acordă facilități care reduc timpul de așteptare și numărul de documente solicitat pentru obținerea vizei de ședere în țara noastră pentru toți cetățenii indieni care au deja o viză validă în Schengen.

Călin Popescu Tăriceanu a mai amintit că în România sunt active peste 300 de companii cu capital indian în România, care însumează în jur de 70 de milioane de euro, printre care se află nume mari ale economiei din India.

Venkaiah Naidu, vicepreședintele Indiei, a afi rmat că India, stat emergent cu o populație de 1,3 miliarde de locuitori, este „de neoprit” în drumul său către statutul de a

În cadrul forumului au fost prezentate și povești de succes ale unor companii indiene care activează în România, cum este cea a Genpact, o firmă globală de servicii în IT & telecomunicații. Shibu Nambiar, CEO Genpact, a arătat că în 2005 când compania a venit în România avea un client și 18 angajați, iar astăzi a trecut de 4000 de angajați, la cele două centre deținute – în București și Cluj-Napoca.

Omul de afaceri a subliniat și mulțumit pentru sprijinul guvernamental și cel al camerei de comerț pe care l-a primit de-a lungul celor 12 ani trecuți de activitate în țara noastră.

Li s-au mai adresat celor prezenți, de asemenea, Ajay George Varghese, Managing Director at Bipha Drug Laboratories (Pvt.) Ltd, Shri Shiv Pratap Shukla, ministrul Finanțelor din India, și E.S. Thanglura Darlong, Ambasadorul Indiei în România.

La fi nalul forumului, a fost lansată cartea Ayurveda în România, fiecare demnitar având un exemplar împachetat pe care l-a desfăcut și apoi l-a prezentat auditoriului.

E.S. Venkaiah Naidu, vicepreședintele Indiei

Shibu Nambiar - CEO Genpact

39

40

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTOMOTIVE

Invitație la Sibiu Quality Days 2018 Dragi prieteni, stimați cititori, Avem plăcerea să vă invităm la a 9-a ediţie a Sibiu Quality Days, între 6-7 decembrie 2018!

Motto-ul din acest an este „Challenge meets development. How do you secure your quality?“ Sibiu Quality Days – cel mai important eveniment de management al calității din ţară - prin tematicile abordate şi strategia de organizare, şi-a propus să reunească în jur de 50 de experți din toate sectoarele de activitate!

Conferinţa este organizată la Hotel Ramada Sibiu şi se va desfășura în limba română și engleză. În seara de 6 decembrie, sărbătorim împreună în stil tradițional românesc, celebrând astfel Centenarul Marii Uniri. În acest an unic pentru România, îi omagiem pe cei care, acum 100 ani, au reușit să realizeze un vis aparent imposibil: unirea tuturor românilor.

Este un motiv de sărbătoare, dar este și un prilej de gândire pentru fiecare român.

Așa cum ne îndeamnă, liderul nostru, organizatorul evenimentului, d-l Werner Seeger: ”Români în primul rând, nu doar în ultimă instanță”.

Dacă în anii trecuți am reușit să creăm contextul prielnic schimbului de cunoştinţe, idei și instrumente esenţiale, în vederea unor colaborări viitoare între participanți, vrem cu tărie să îl replicăm şi în cadrul ediţiei de anul acesta!

Profitați de această șansă pentru a vă crea oportunități de business care să vă garanteze succesul în următorii ani!

Atrăgând numeroşi experţi şi reputaţi factori de decizie din industria automotive, noi, cei de la Werner Seeger Qualitätsmanagement România, ne asigurăm că fiecare eveniment pe care îl organizăm adaugă plus valoare cunoştinţelor dumneavoastră, oferind astfel o platformă ideală pentru a vă pune la curent cu cele mai recente tendințe din automotive și, de asemenea, pentru a putea explora viitoare oportunități de afaceri.

Un eveniment realizat cu sprijinul:

Ne-am bucura dacă ați accepta invitația de a fi alături de noi, la Sibiu Quality Days!

Werner Seeger Managementul Calității România este un important furnizor de consultanță în management, audit, organizare și dezvoltare personală, training în domeniul managementului calității, în special pentru companiile din industria automotive.

Compania a fost înfiinţată în anul 2001, iar începând cu anul 2006, este partener oficial al Centrului pentru Managementul Calităţii al Asociaţiei Industriei Auto din Germania (VDA QMC).

tăresc pozitia companiei pe piața locală și internațională.

Consultanții și trainerii WSQR sunt constant calificați și instruiți de către VDA QMC, iar experiența pe care au dezvoltat-o, la nivel de top, în companiile lidere pe piața automotive, îi califică pentru a face diferența în sesiunile de coaching, training, audit sau workshop livrate.

Caracteristicile cele mai importante - orientarea către client și know-how-ul de a oferi servicii de înaltă calitate - au reprezentat încă de la început atributele principale care în-

SC Werner Seeger Qualitätsmanagement Romania SRL Valea Argintului Nr. 151, 555301 Cisnădioara, Jud. Sibiu, România www.seeger-quality.ro www.qualitydays.ro

41

42

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

IT

43

44

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIU

45

46

INFRASTRUCTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

48 de ore în căutarea drumului de fier de Ligia VORO

În luna septembrie, într-un oarecare iureș, am petrecut 48 de ore, cu pauzele firești, de-a lungul căii ferate Curtici – Arad – Gurasada - Simeria – Sighișoara. A fost un experiment interesant, de repetat, de surprindere a primei etape de execuție a lucrărilor de modernizare a tronsonului km 614-Bârzava-Ilteu-Gurasada-Simeria și a celei de final pe tronsonul Sighișoara-CoșlariuVințu de Jos.

În urmă cu câțiva ani, Transilvania Business vă propunea un periplu de-a lungul căii ferate, intrată într-un proces ambițios de modernizare, cale ferată ce urca de la Curtici – Arad spre Simeria și ajungea la Sighișoara, într-un final. Iar la un moment dat va continua pe ruta Sighișoara – Brașov. Traseul nostru a fost atunci mult mai scurt, iar de această dată ne-am aventurat în cea mai lungă călătorie în căutarea lucrărilor de infrastructură, spre granița de Vest a României, până la Arad.

De această dată, între 11-12 septembrie, călătoria noastră a început la Sighișoara, unde, la sfârșitul lunii iulie, Com-

pania Naţională de Căi Ferate CFR SA a recepționat firul II modernizat al variantei de traseu nou-construită pe intervalul de staţii Sighişoara – Aţel.

La Sighișoara, în apropierea unuia dintre cele patru poduri feroviare aflate pe acest traseu, câteva echipe ale Alpine Bau fac ultimele retușuri. Podul e încă înconjurat de plasă portocalie, care te avertizează că trecerea este interzisă, atât pe pasarelă, cât și la picioarele podului. De altfel, o echipă încă lucrează aici, sub pod. O alta, alcătuită din patru muncitori și un al cincilea pe un buldoexcavator lucrează la șanturile de apă din aproprierea tunelului de la Sighișoara.

Intrarea în tunel este interzisă persoanelor neautorizate, îl privesc de la un capăt și urc panta din apropierea sensului giratoriu care ne trimite spre Sighișoara, Mediaș sau Tîrgu Mureș, pentru a-i vedea și celălalt capăt, blindat de lucrările de consolidare făcute de o parte și de alta. Calea ferată se întinde lucioasă, susținută de terasamentele albe-gălbui, până dincolo de depozitul de deșeuri de la Sighișoara, înainte de a intra într-un alt întuneric, tunelul de la Daneș.

Ne punem din nou pe drum, însă părăsim șoseaua principală care duce spre Mediaș pentru o scurtă haltă la Daneș și o dorință neîmplinită aici de a vedea un tren circulând cu mare viteză pe această rută.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INFRASTRUCTURĂ

Lucrările de modernizare a infrastructurii şi suprastructurii feroviare pe noua variantă de traseu dintre Sighişoara şi Daneş, pe care au fost construite trei lucrări de artă importante - Podul în formă de Arc peste râul Târnava Mare, în lungime de 134,6 m, Tunelul Sighişoara, în lungime de 401 m şi Tunelul Daneş, în lungime de 969 m, cel mai lung tunel de cale ferată construit în România după 1989 - vor permite atingerea vitezei maxime de circulaţie de 160 km/h pe o lungime cât mai mare a traseului Sighișoara - Aţel.

Secțiunea Ațel – Sighișoara, în lungime de 23,3 km, a avut o valoare de 872,64 milioane de lei și a fost încredințată Asocierii FCC Construccion SA, Alpine Bau GmbH și SC Azvi SA.

Modernizare aproape de final La PO Târnava mi s-a împlinit și dorința de a fotografia o garnitură de tren. Mă aflam pe podul care ținea loc și de umbrar pentru o turmă de capre, când o garnitură de tren, o locomotivă și trei vagoane o zbughesc pe lângă mine.

Plecăm mai departe spre Copșa Mică, unde lângă gară este unul din șantierele asocierii FCC Construccion SA, Alpine Bau, Straco Grup și Azvi, constructorii între Ațel și Micăsasa. Îmi sare în ochi gara încă scorojită, ceea ce aveam să mai observ pe parcursul călătoriei noastre, deși peroanele arată impecabil după modernizare. Ajungem într-un final la organizarea de șantier unde constructorii își au sediul temporar. Discutăm puțin cu managerul spaniol al proiectului, ing. Segovia, înainte să ajungem la 5 km de Copșa Mică, pe drumul spre Blaj, la șantierul de lucrări din zona Brateiu, unde se operează ultimele nituri la podul feroviar.

Lângă podul nou, echipe de muncitori lucrează la demolarea podului vechi, atins substanțial de vitregia vremurilor.

Secțiunea Ațel – Micăsasa, ultima localitate din județul Sibiu, are 29,6 km, iar valoarea contractului a fost de 747,49 de milioane de lei.

Trecem în Alba, la Valea Lungă, unde se află unul din șantierele de cale ferată gestionate de Aktor SA și Arcada Company Galați. Secțiunea Micăsasa-Coșlariu are o lungime de 36,6 km și o valoare contractată de 721,85 milioane de lei. Îmi notez în minte PO Glogoveț, PO Mânărade ca puncte de pe harta căii ferate. Destinația ne-ar fi dus spre Coșlariu, însă renunțăm după ce trecem spre Blaj pentru că începe să se întunece, așa că o luăm întins spre Arad, unde ajungem după ora 23.

Potrivit CFR SA, lucrările de modernizare aflate în execuţie între Sighişoara şi Coşlariu acoperă o gamă complexă de lucrări feroviare (linii, peroane, instalații de siguranță și

Cine modernizează Sighișoara-Brașov Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a desemnat, la începutul lunii iulie, Asocierea BRASIG Strabag-Swietelsky câştigătoare a procedurii de licitaţie publică pentru modernizarea subsecţiunilor Braşov - Apaţa şi Caţa - Sighişoara, aflate pe secţiunea Braşov - Sighişoara, componentă a Coridorului Rin - Dunăre, pentru circulaţia trenurilor de călători cu viteza maximă de 160 km/h.

Oferta financiară a Asocierii BRASIG Strabag – Swietelsky a fost de 3.143.153.533,29 lei fără TVA, contractul de achiziţie publică urmând a fi încheiat şi semnat de ambele părţi la finalul perioadei legale de contestaţii.

Sursa de finanţare pentru modernizarea subsecţiunilor Braşov - Apaţa şi Caţa - Sighişoara, în lungime totală de 86 de km, este asigurată din fonduri nerambursabile şi de la bugetul de stat, iar durata de execuţie va fi de 48 de luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

47

48

INFRASTRUCTURĂ

dirijare a traficului, gări, puncte de oprire, poduri, podețe, tuneluri, pasaje pietonale, treceri la nivel, substaţii de tracţiune) şi au ca obiectiv general asigurarea interoperabilităţii infrastructurii feroviare de-a lungul Coridorului Rin-Dunăre (ramura nordică), îmbunătăţirea calităţii transportului feroviar, sporirea vitezei de circulaţie la 160 km/h pentru trenurile de călători şi la 120 km/h pentru trenurile de marfă şi introducerea sistemului ERTMS/ETCS Nivel 2.

De la Arad la Bârzava și Săvârșin A doua zi purcedem la drum din Arad spre prima stație – Bârzava. Tronsonul Frontieră-Curtici-Arad, de 41 km, este finalizat. Contractul în valoare 1,08 miliarde de lei a fost executat de Asocierea Alstom Transport SA-Swietelski Bau Gesell Sachaft – Astaldi Spa – Euro Construct Trading – DAFORA SA. Ne oprim însă mai întâi la Milova, unde zăresc unul dintre șantierele de pe acest tronson, după grămezile uriașe de pietriș, utilajele și traversele de cale ferată pe care le observ. Un tren de marfă adăstează în gara cu parfum de epocă, înconjurată de arbori înalți.

Până la Bârzava mergem aproape paralel cu calea ferată fără să observăm foarte multă mișcare. E și dimineață bine încă.

La Bârzava ajungem din nou la un șantier, însă suntem îndrumați spre organizarea de șantier de la marginea localității, de lângă o stație de combustibili abandonată, organizare pe care Asocierea Astaldi SpA – FCC Construccion SA – Salcef Construzioni Edili e Ferroviarie SpA – Thales Systems România a ridicat-o. La poartă suntem legitimați, cum ni s-a întâmplat, de altfel, pe toate șantierele pe care am ajuns. Nu am văzut niciodată o asemenea orga-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

nizare de șantier, șiruri-șiruri de containere, zeci de oameni în ședințe, conversând la telefon etc. Asocierea a câștigat două tronsoane de cale ferată km 614-Bârzava și Bârzava – Ilteu, de altfel, cel mai mare proiect, ținând cont de toate categoriile de lucrări de infrastructură, valoarea contractelor ridicându-se la circa 800 de milioane de euro.

Una din persoanele cu care reușim să vorbim ne explică rolul fiecărei companii din asociere - Astaldi Spa și FCC Construccion SA sunt antreprenori generali cu specializare pe construcții, Thales este antreprenor general specializat pe semnalizare feroviară, iar Salcef este antreprenor general, responsabil de suprastructuri.

Contractul de lucrări a fost semnat în 11 mai 2017, perioadă în care a început și organizarea de șantier. Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în 27 iulie 2017, însă autorizația de construire a venit doar în iunie 2018, astfel că la vizita noastră, lucrările au în avans fizic de doar 2-3 luni, însă sunt în grafic.

Interlocutorul nostru ne explică că lucrările pe calea ferată, cel puțin așa le percep, sunt diferite de cele de drumuri, unde se lucrează mai etapizat, aici însă nu se începe de undeva anume, ci sunt atacate orizontal.

Mai precis, traficul este închis pe o linie și se circulă doar pe una singură, sunt demontate șinele vechi, se reface terasamentul, apoi se execută suprastructura și instalațiile.

Companiile de pe sectorul 2A și 2B lucrează cu Holcim pentru furnizarea de ciment, au propriile stații betoane, dar și subantreprenori pentru asigurarea necesarului de betoane. Agregatele pentru betoane și terasamente sunt achiziționate de la companii locale din zonă. Până și fierul utilizat la șine e furnizat de companii românești.

Cu aceste lămuriri plecăm mai departe spre Varadia – Săvârșin unde o cetățuie dacică ar putea pune probleme derulării lucrărilor și ar putea da peste cap graficul de execuție convenit.

INFRASTRUCTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mai exact, calea ferată se intersectează cu o cetate arheologică, deși Săvârșinul ne aduce aminte de un alt obiectiv de patrimoniu – Castelul Regal de acolo, iar soluția ar fi ca aceasta să fie mutată sau traseul deviat.

Pentru niște necunoscători ai locurilor, localnicii se dovedesc de mare ajutor și ne indică Cetățuia, un deal împădurit ce se ridică aproape în inima Săvârșinului. Ajungem pe lângă gară, la poalele Cetățuiei, însă de cetate nu dăm, însă am ocazia privilegiată de a observa cum dispar de pe traseu șinele vechi, cum se înalță munții de piatră scoasă din vechile terasamente, cum dispar în nori de praf autobasculantele cu mormanele de pământ și arbuști care încurcă lucrările, cum brațele excavatoarelor lucrează după un orar bine știut și cum este curățată zona de vegetație pentru a face loc echipelor care vor reface calea ferată. De atfel, pentru că aminteam de vegetație, una dintre problemele care apar pe traseul km 614-Gurasada este legată chiar de regimul juridic al fondului forestier care nu este încă soluționat. Între Gurasada și Ilteu, contractul, în valoare de 1,49 de miliarde de lei, a fost atribuit asocierii RailWorks, alcătuită din companiile Alstom S.A., Aktor S.A. și Arcada Company S.A, iar cel pentru Gurasada-Simeria – asocierii FCC Construccion – Astaldi – Convensa. Valoarea contractului a fost estimată la 2,6 miliarde de lei.

Beneficiarul în vizită, pe șantier În luna august, Ion Gavrilă, actualul director general al beneficiarului lucrărilor - CFR SA, numit în funcție în prima decadă a lunii februarie, a vizitat cele patru șantiere, constatând că nu se înregistrează decalaje în graficele stabilite.

“Lucrările de infrastructură şi suprastructură feroviară pe cei 141 km au un grad ridicat de complexitate, în contextul în care pe o lungime destul de mare a acestui traseu proiectele prevăd construirea de variante noi. Doresc mobilizare permanentă cu forţă umană şi utilaje, pe fiecare şantier, implicararea comună a contructorului şi a responsabilului CFR în soluţionarea problemelor tehnice care apar pe parcurs, asfel încât graficul de execuţie să fie respectat”, le-a transmis constructorilor, la acel moment, Ion Gavrilă, director general al CFR SA. Pe distanţa Km 614 - Bârzava -Ilteu - Gurasada - Simeria constructorii vor executa lucrări de terasamente, consoli-

dări, electrificare, energoalimentare, semnalizare şi de implementare a sistemului de siguranţă a traficului ERTMS (ETCS nivel 2 + GSMR) pe tot traseul, vor fi construite 187 de lucrări de artă (poduri/podeţe/tuneluri, pasaje superioare şi inferioare), iar în 25 de staţii de cale ferată (inclusiv halte comerciale şi puncte de oprire) se vor executa lucrări civile.

Drumul spre casă De la Gurasada o luăm spre Simeria, cu o oprire la Deva unde se lucrează la nodul rutier de autostradă, deși e trecut binișor de ora 18, ajungem la Vințu de Jos nu înainte de a vedea un indicator tentație spre Pianu de Jos, unde este Clubul de Golf Paul Tomița, și, mai departe, spre Coșlariu, unde lucrările sunt finalizate. Cu excepția clădirii stației Coșlariu, cum aminteam deja că am văzut și în alte stații..

De la Coșlariu o luăm spre Unirea, însă observ că pe lotul II al Autostrăzii Sebeș-Turda, grecii de la Aktor muncesc din greu deși soarele a apus deja. Pe la Aiud, îmi amintesc că au fost deschise loturile III și IV din autostradă, deși încă GPS-ul nu a introdus varianta aceasta de a ajunge la Câmpia Turzii.

Autostrada construită de Tirrena Scavi, lotul III, și PORR Construct – lotul IV– îți dă o senzație ușoară de îngustime, banda de urgență fiind mai strânsă decât pe alte tronsoane de autostradă pe care ne-am deplasat.

49

50

INFRASTRUCTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Podul peste Someș finalizat de Tirrena Scavi just-in-time de Ligia VORO

Zece kilometri de autostradă care își așteptau botezul încă de la sfârșitul anului 2017 când au fost finalizați, au fost deschiși circulației la finalul lunii septembrie, după ce podul care traversează râul Someș a fost recepționat. Constructorul care a reușit să finalizeze lucrarea de artă just-intime este firma italiană Tirrena Scavi.

La cei 9,6 km de autostradă Gilău – Nădășelu, finalizați deja de aproape un an, am ajuns în plină vară, urcând pe niște drumuri create de oamenii care au case și mici gospodării în zonă. Îl aud și acum pe Ionel, colegul meu, care m-a dus cu mașina, vorbind elegant când am început să urcăm pe patru roți panta spre mult-dorita autostradă. La un moment dat, drumul s-a înfundat, în apropierea unei stâni și a unui staul cu vite. Ne-am oprit și am povestit cu oamenii de le îngrijeau, dotați cu 4x4 pentru că altfel era o rugă perpetuă către Cel de Sus să urce și să coboare de la animale.

De acolo ne-am continuat drumul, luând-o pe jos, pieptiș, o colină ardelenească, de mi-am simțit și zilele următoare mușchii pe care nu știam că îi am. Sus, sus de tot, în fața noastră se deschidea o șosea cu două benzi pe sens, pustie, doar a noastră. Într-adevăr e o zonă pitorească, acum nu

știu dacă e chiar cea mai frumoasă, pentru că nu le am cu clasamentele de frumusețe la autostrăzi, dar zona privită de sus îmi transmitea, mai ales, liniște. Liniștea pădurilor, care însoțește pe alocuri cei 10 km de drum. Bine, până nu îți întorci privirea și observi agitația de pe șoselele din depărtare care intră prin localitățile clujene.

Imortalizăm momentul pe digital, coborâm, facem și un filmuleț bine sărit în acord cu hârtoapele peste care am trecut și ne continuăm drumul spre podul de peste Someș, pe șoseaua care trece prin Viștea și coboară spre Gilău.

La podul de la Gilău, unde se lucra din plin, ne mai aventurăm pe un drum de coastă, la fel de ofertant pentru anvelope, bucșe etc., pentru a avea o panoramă mai bună. Și aici, oamenii locului ne povestesc că așa e de câteva luni, se muncește fără prea multe pauze, iar construcția avan-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INFRASTRUCTURĂ

sează rapid deoarece, așa cum mai scriam și într-o ediție anterioară, constructorii nu au niciun interes să tărăgăneze lucrările dacă acestea sunt decontate la timp.

În mai puțin de 1 an Constructorul podului de 320 m, care a dat atâtea bătăi de cap administrației drumurilor și care a blocat darea în circulație a celor 9,6 km de autostradă, este firma Tirrena Scavi, Sucursala Cluj, care e locată în comuna Sânnicoară. Compania a preluat lucrările începute acum mulți ani de Bechtel, după ce a câștigat licitația organizată la sfârșitul anului 2016.

Pe 27 octombrie 2017 a fost dat ordinul de începere și s-a predat amplasamentul către constructor.

Din vară, de când am văzut șantierul, aflat deja la faza de suprastructuri, vestea bună este că Tirenna Scavi s-a încadrat foarte bine în termen, în ciuda perioadei de circa 50 de zile de ploaie care a mai dat peste cap graficul de lucrări.

Astfel că, la sfârșitul lunii septembrie, segmentul de autostradă a fost deschis circulației, după ce a fost recepționat podul care a costat în jur de 26 de milioane de lei. „Recepţia podului peste Someş a fost efectuată, totul este în regulă, se semnează procesul verbal de recepţie, după care se va deschide circulaţiei porţiunea de autostradă Gilău – Nădăşelu, considerată ‘autostrada muzeu’, care se valorifică.

Aceasta este în condiţii foarte bune, fiind una dintre cele mai frumoase din România. Pe Autostrada Transilvania se merge mai departe pe Nădăşelu – Mihăieşti, unde docu-

mentaţia pentru licitaţia de proiectare şi construcţie va fi în octombrie pusă pe SEAP, de la Mihăieşti la Suplacu de Barcău în octombrie – noiembrie, iar de la Suplacu la Borş – câştigătorii vor fi anunţaţi săptămâna viitoare. Sperăm că în primăvara să avem câştigătorii de la Nădăşelu până la Suplacu, pe cele două tronsoane, fiind o investiţie de aproape un miliard de euro, foarte mare”, a declarat Narcis Neaga, directorul general al Companiei de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), citat de Agerpres.

Sectorul Gilău-Nădășelu, construit de Spedition UMB şi Technostrade, a fost finalizat în noiembrie 2017. Valoarea contractului a fost de 370 de milioane de lei.

Ar mai fi de menționat că CNAIR a elaborat și depus în data de 14 septembrie 2018 Aplicația de Finantare pentru proiectul „Autostrada Cluj Vest (Gilău) – Nădășelu și finalizarea lucrărilor la nodul Gilău și conexiunea dintre sectțunea 2B cu subsecțiunea 3A1” în vederea obținerii de finanțare nerambursabilă alocată prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020.

51

52

INVESTIȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

O investiție de 2,5 milioane de euro, inaugurată la sfârșitul lunii septembrie

Seniorenresidenz Maria Theresia, căminul - acasă de la Șura Mică de Ligia VORO

Trei prieteni și foști colegi de facultate în Cluj-Napoca, Nicolae Bârsan, Erich Schelker și Emilia Trană, împreună cu familiile lor, și-au dorit să ofere un acasă seniorilor României, ai țărilor lor adoptive și sașilor plecați în străinătate care își doresc să revină în locurile natale, și-au pus împreună economiile și au clădit, la Șura Mică, la nici 20 de km de Sibiu, Căminul pentru Persoane Vârstnice – Seniorenresidenz Maria Theresia, cu îngrijiri de tip hotelier şi îngrijire medicală. Inaugurat în 29 septembrie, căminul, construit în urma unei investiții de 2,5 milioane de euro, dispune de 50 de camere duble, fiecare cu baie proprie, de propria spălătorie și bucătărie și oferă o gamă largă de servicii de tip medical, recuperare, terapie ocupațională și recreere.

Venind dinspre Tîrgu Mureș, am urcat, la un moment dat, pe autostrada Sibiu-Orăștie, am cotit de pe șosea spre Aeroportul Sibiu ca apoi indicatorul să ne arate drumul spre Șura Mică, o localitate care păstrează bine conservat spiritul săsesc pe care l-am regăsit în arhitectura caselor și în spațiile edilitare îngrijite.

Am străbătut întreaga localitate, iar din depărtare am observat silueta dreptunghiulară a Căminului pentru Persoane Vârstnice – Seniorenresidenz Maria Theresia, pregătit de inaugurare după numărul ridicat de autovehicule parcat în zonă. Un grup de persoane amabile așteptau invitații cu un bun venit.

Am admirat în drum spre vasta terasă din spatele clădirii unde avea loc inaugurarea oficială, clădirea cu ferestre largi, generoase, holul primitor și recepția, care ne-au adus aminte de un hotel de lux, și zonele verzi, întinse, care ocupă, după cum aveam să aflăm 8.400 de mp, dintr-un total de 13.000 mp.

Cuvântul de deschidere și de bun venit i-a aparținut unuia dintre investitori – Nicolae Bârsan care a sintetizat, cu multă emoție și eleganță, ce înseamnă Căminul pentru Persoane Vârstnice – Seniorenresidenz Maria Theresia, mulțumindu-le, de asemenea, celor care le-au fost alături în acest drum de la idee la proiect și până la realizarea sa.

“Visul nostru de ieri a devenit realitatea de astăzi și de

Seniorenresidenz Maria Theresia

Nicolae Bârsan alături de profesorul Litarczek și dr. Erich Schelker mâine. Pentru că totul a fost la început un vis, cristalizat dintr-o discuție între prieteni: Familia dr. Erich, soția mea și cu mine discutam într-o seară la cină despre demnitatea, de multe ori știrbită, a persoanelor de vârsta a treia în așezăminte de îngriire, și ceea ce se putea face pentru ca acest lucru să nu se întâmple.

Am îndrăznit să visăm amintindu-ne și de o renumită cugetare a lui Gabriel Garcia Marquez că, atunci când renunți la împlinirea visurilor, începi să îmbătrânești. Nu ne doream să îmbătrânim atât de repede.

Sala de mese

INVESTIȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Familia Bârsan Aceste câteva elemente ne-au determinat să pornim acest proiect în urmă cu doi ani: construirea și dotarea unui loc în care oameni mai în vârstă să găsească un adevărat cămin, o casă a lor.

A fost și este în continuare o provocare imensă, dacă ai viziunea unui loc cu totul special, în care să nu oferi numai mâncare de calitate, îngrijire fizică și spirituală adecvată, ci și recreere, bună voie, discuții, schimburi de opinii între oameni care privesc înapoi spre o viață, de multe ori marcată de privațiuni și lipsuri, dar și de împliniri remarcabile.

Credem cu tărie că acești oameni ne pot învăța încă multe lucruri, că experiența lor de viață merită povestită și ascultată, că trebuie să reînvățăm cu toții arta de a asculta cu atenție ceea ce ne împărtășesc semenii noștri. Ne dorim ca toți cei care aleg Căminul Maria Theresia să poată privi și către viitor, să trăiască în acest loc minunat, în mijlocul naturii, într-un mediu prietenos și cald, să își păstreze demnitatea, și pofta de viață, dorința de a asculta o muzică de calitate de a nu renunța la a fi activi fizic și spiritual. Un pian în sala de mese, o grădină minunată chiar în spatele clădirii îndeamnă la astfel de momente de relaxare și recreere. Dacă am reușit în acest demers al nostru, dacă am reușit să transpunem în realitate această viziune a noastră urmează să judecați dvs., toți cei de față, atât oaspeții noștri care sunt deja rezidenți aici cât și toți cei care vor mai veni, cât și invitații la această inaugurare, pentru că se știe: “lauda de sine nu miroase a bine”. Am astăzi bucuria și ocazia onorantă de a inaugura Căminul pentru Persoane Vârstnice Maria Theresia din Șura Mică, o inițiativă privată pe care am reușit să o materializăm cu eforturi considerabile, într-un timp surprinzător de scurt. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără sprijinul cunoștințelor și prietenilor, dar, mai ales, și doresc să menționez aici, în mod

Pe terasă

Emil Hurezeanu cu soția Rucsandra (dr.) special, fără munca și efortul aproape extenuant al doamnei Emilia Trană care a urmărit zi de zi evoluția lucrării.

Mulțumim cu această ocazie doamnei arhitect Miruna Marchian și constructorului, domnul ing. Vlad Taloș, cu echipa sa condusă de ing. șef Petrișor Ionuț. Familia dr.

Schelker și soția mea au petrecut ultimele luni tot aici, la Șura Mică, pentru a se asigura că tot ce am visat și neam dorit va deveni realitate. Vă mulțumesc din suflet că sunteți alături de noi, că ne dăruiți, prin prezența dumneavoastră aici, încredere și speranță, putere și voință, forța de a continua pe un drum anevoios, dar și frumos, acela de a ne sluji semenii și de a crea o oază de bunăstare într-o lume care uită prea des că ceea ce contează este să aduci o mare bucurie din ceea realizezi”, a încheiat Nicolae Bârsan în aplauzele invitaților.

La 93 de ani, profesorul George Litarczek, binecunoscut ca părintele anesteziei din România, este prima persoană care a fost fermecată de locul și condițiile de la Căminul Maria Theresia, precum și de oamenii de acolo. “În fața dvs. vorbește un bătrânel, de 93 de ani aproape, care locuiește în această splendidă instituție, din data de 14 august, deci am experiență destul de lungă pentru a putea aprecia în mod critic și obiectiv performanțele acestei instituții. Casă splendidă, masă bună, avem niște bucătărese excelente, mai mult niște bucătărese cu care se poate discuta, deci, practic, e un dialog gastronomic care nu văd unde s-ar mai putea repeta în altă parte. Ceea ce vreau să insist în fața dvs. este că puteți aduce cu cea mai mare încredere bătrânii dvs. aici, sunt în companie bună, sunt bine îngrijiți 24 de ore din 24 de personal medical bine pregătit și, practic, grație lor pot să vă vorbesc acum”, a fost mesajul, rostit cu demnitate, al profesorului.

Celor prezenți li s-a mai adresat omul de televiziune Rareș

Pianul pentru serile muzicale

53

54

INVESTIȚIE

Marcel Luca - vicepreședinte al Consiliului Județean Sibiu Bogdan, prieten al familiei Bârsan, care a subliniat că: “Sunt extrem de încântat să văd că cineva se mai gândește și la bătrânii noștri, din păcate o fac doar privații. Să sperăm că exemplul lor va fi luat de cât mai mulți și la un moment dat, cred că cu toții, dacă bunul Dumnezeu ne ajută, ne dorim să ajungem în astfel de locuri”.

Marcel Luca, vicepreședinte al Consiliului Județean Sibiu a recunoscut, în discursul său, că domeniul social suferă, dar că “prin astfel de gesturi, prin astfel de investiții câștigă și cred că această locație, acest așezământ va deveni un etalon pentru toți cei care oferă servicii în acest domeniu”.

La momentul inaugural au participat, printre alții, E.S. Emil Hurezeanu, Ambasadorul României în Germania, alături de soția sa, femeia de afaceri Rucsandra Hurezeanu, deputatul Raluca Turcan, fostul lider PDL, Vasile Blaga, primarul municipiului Brașov, George Scripcaru, președintele FDGR, Paul Jurgen Porr, fostul ministru Ion Ariton, jurnaliștii Rareș Bogdan și Mihai Tatulici, și mulți, mulți prieteni și parteneri ai investitorilor.

Cămin cu condiții de lux Căminul pentru Persoane Vârstnice – Seniorenresidenz Maria Theresia reprezintă întâlnirea fericită dintre trei foști colegi de facultate, Nicolae Bârsan, stabilit de 35 de ani în Austria, Erich Schelker, plecat de 30 de ani în Germania, și Emilia Trană, care a ales Sibiul.

Erich Schelker coordonează trei cămine pentru vârstnici în Germania, Nicolae Bârsan – unul la Viena, astfel că atunci când cel de-al doilea a achiziționat terenurile de la Șura Mică, în urmă cu 5-6 ani, le-a încolțit această idee, într-o vacanță, în Italia. “În primul rând, având părinți în vârstă și Erich, și eu, și am văzut ce înseamnă să se chinuie stând acasă. Dincolo în Germania am văzut ce se oferă pentru acești oameni în vârstă, li se oferă totul. Pe lângă îngrijirea medicală, care

Politicienii au onorat investiția

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Soția dr. Schelker (stg.) li se oferă și acolo, și la noi, 24 de ore din 24, mese și cazare bune, se simt efectiv ca acasă. Avem acest know-how, am văzut cum funcționează acolo și am dezvoltat această idee”, ne-a povestit Nicolae Bârsan.

Primul loc la care s-au gândit a fost fostul sanatoriu de la Bazna, care aparținuse bunicilor dr. Erich Schelker, însă clădirea era o ruină. „Nicolae a avut acest teren la Şura Mică şi am zis că putem face aici. E şi mai comod. Nu e în oraş, bolnavii nu sunt puşi să stea doar în clădire, pot să iasă în curte, la aer curat. Infrastructura e foarte bună: aeroport internaţional, autostradă spre Vest, infrastructură spitalicească, centru universitar medical. În zona Sibiului sunt foarte mulţi saşi plecaţi şi sunt la o anumită vârstă. Aici noi le oferim oportunitatea să îşi petreacă bătrâneţea într-un mod special, acasă”, a povestit dr. Erich Schelker.

Căminul pentru Persoane Vârstnice – Seniorenresidenz Maria Theresia dispune de 50 de camere duble, fiecare cu baie proprie, de propria spălătorie și bucătărie și oferă o gamă largă de servicii de tip medical, recuperare – kinetoterapie, fizioterapie, terapie ocupațională și recreere. Vizitând căminul am apreciat generozitatea camerelor prevăzute cu terasă, gradul ridicat de accesibilitate al clădirii, căminul dispus pe două nivele – parter și un etaj – fiind dotat cu lift și rampe, sala de mese decorată ca în secolul XIX și dotată cu un pian pentru pasionații de muzică, sala de tratament modernă și capela pentru cei care vor să se întâlnească cu Cel de Sus. De asemenea, căminul dispune de un heliport aflat în parcul generos al așezământului. În prezent, căminul are 25 de rezidenți și alte 20 de persoane vor sosi în cursul lunii octombrie. De bunăstarea lor se ocupă 25 de angajați, iar manager al așezământului este binecunoscutul profesor Mircea Bârsan, fostul șef al Institutului Inimii din Cluj-Napoca.

Promotorul acestei investiții, recunosc amândoi domnii, este Emilia Trană, care s-a asigurat de derularea sa în cei doi ani cât a durat construirea căminului.

Căminul a fost construit în urma unei investiții de 2,5 milioane de euro, o treime suportată de investitori, iar diferența dintr-un împrumut bancar de la Banca Transilvania.

Costurile pentru un loc în cămin sunt de 1000-1500 de euro/lună, în funcție de ce boli suferă rezidentul.

Dacă gradul de ocupare va fi de 60-70%, investiția va fi amortizată în următorii 7-10 ani și chiar mai repede dacă vor fi ocupate toate cele 100 locuri.

Dacă cererea va fi suficient de mare, investitorii se vor gândi la extindere pe cele 3 ha de teren de care dispun chiar lângă actualul cămin.

După ce am văzut acest loc cald și primitor pentru seniori, ne dorim într-adevăr ca exemplul celor trei investitori să fie preluat și de alte persoane pentru ca părinții și bunicii noștri sau, în perspectivă, fiecare dintre noi să avem parte de o bătrânețe demnă.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

55

CUM ARATĂ VIITORUL..

Noi produse, tehnologii și aplicații la IEAS de Ligia VORO

Cele mai noi produse și tehnologii din domeniul echipamentelor electrice, automatizărilor, aplicații pentru SMART CITY, roboți industriali și soluții software au fost o parte din oferta celor peste 80 de companii românești și străine prezentată la cea de-a XIV-a ediție a Expoziției Internaționale de Echipamente Electrice și Automatizări, International Electric & Automation Show – IEAS. Peste 80 de companii românești și străine, din care peste 33% prezente pentru prima dată, au participat la cea de-a XIV ediție a Expoziției Internaționale de Echipamente Electrice și Automatizări, International Electric & Automation Show – IEAS, organizată pentru trei zile, în perioada 18-20 septembrie, la București, la Palatul Parlamentului, de către DK Expo. Ofertanții și-au expus pe o suprafață de peste 3.600 mp, în 3 săli de expoziție, noile produse și tehnologii din domeniul echipamentelor electrice, automatizărilor, aplicații pentru SMART CITY, roboți industriali și soluții software etc.

Pe lângă expoziție, vizitatorii au putut participa la o serie de conferințe și workshop-uri susținute de companii sau diferite asociații, una din temele de interes dezbătute fiind eficiența energetică, economisirea de energie și reducerea costurilor.

IEAS a continuat și anul acesta parteneriatul cu Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) și a găzduit cea de a doua ediție a Târgului Național de Energie organizat de AFEER, sub deviza “Un consumator informat este un consumator protejat!”.

Pentru echipa Transilvania Business a fost un bun prilej de a ne updata cu noutățile din piață, dar a și de descoperi oferta și proiectele unor companii autohtone sau străine.

BOX2M, ecosistem tehnologic “proiectat în România” BOX2M este una dintre companiile 100% românești, puține de altfel, care au fost prezente la această ediție a IEAS. Alexandru Gliga, CEO BOX2M, consideră că: “Participarea la IEAS este utilă prin prisma demonstrării interactive întrun mediu specializat a soluțiilor proiectate și dezvoltate de noi, prin prisma networking-ului cu clienți, dar și prin prisma stabilirii unor parteneriate cu entități prin care se poate ulterior dezvolta business sau cu ajutorul cărora se pot furniza servicii prin contractare”.

BOX2M este o companie înființată de trei specialiști, care lucrează împreună cu un grup de consultanți/contractori, cu expertiză probată în ultimii 15-20 de ani pe domeniile telecom, inginerie electrică, software și management și cu experiență internațională pe 4 continente. “Am vrut să facem un ecosistem tehnologic “proiectat în România”, ce rezolvă probleme din domeniul monitorizării sistemelor energetice cu ajutorul tehnologiilor noi, într-un mod inovativ. Ne-a ambiționat și faptul că anterior lucrasem cu foarte multe tehnologii hardware și software costisitoare, rigide, greu integrabile și ce creau o dependență de furnizor, dar și faptul că

am fost odată ca țară și nație producător de tehnologie și am ajuns doar importator și utilizator”, a punctat, pentru Transilvania Business, Alexandru Gliga, CEO BOX2M. Compania are în desfășurare proiecte cu mai multe categorii de clienți, de tipul canale de vânzare, și anume furnizori de energie, operatori de comunicații, integratori de sistem. Ei contribuie după caz cu tehnologie proprie sau cu know-how și revând produsele BOX2M către clientul final.

“Avem, de asemenea, proiecte livrate sau în curs de livrare cu clientul final, ce poate fi o fabrică, o clădire, o infrastructură specifică sau o zonă comercială. Lucrăm la câteva proiecte ce au în scop elaborarea unor soluții nișate pentru zona de energie verde, energie hibridă și energie uzuală, cu care vom acoperi nevoi specifice din activitățile de audit, mentenanță, optimizare, diagnoză și securitate a infrastructurii. Menționăm că participăm în 2 programe de accelerare de business, FAB susținut de Orange și Start-up GrowPad susținut de KMPG și Spherik Accelerator”, a mai punctat Alexandru Gliga.

Nu sunt singurele proiecte însă. BOX2M mai lucrează, împreună cu Agenția Spațială Europeană, la extinderea într-o fază 2 a unui proiect livrat către ei, dar și cu Orange și o companie din grid, într-un parteneriat care are ca scop un proiect cu specific pe comunicații 5G finanțat prin inițiativa Comisiei Europene H2020.

Față de competitori, BOX2M se diferențiază, după cum ne-a răspuns, Alexandru Gliga, “prin aducerea pe piață a unui ecosistem ce se bazează pe tehnologii noi, integrate fluent, minim spre noninvazive, a cărui proiectare, dezvoltare și execuție o controlăm total și care dă clienților la un preț competitiv niște avantaje semnificative, reprezentate de reducerea costului energiei achiziționate, reducerea CAPEX

56

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

și OPEX, optimizarea mai multor funcții din zone diferite (energie, mediu, cost, randament de producție) livrabile cu aceeași platformă, scalabilă și flexibilă. Și prin faptul că este un produs românesc”.

88 DE ANI de tradiție în industria românească - Electromagnetica Electromagnetica SA este o societate cu tradiție în industria românească, cu o istorie de 88 de ani pe piață. “Până în anul 2000 am făcut cu preponderență telefonie și centrale telefonice, am lucrat și pe anumite proiecte speciale. În momentul acesta avem mai multe linii de business, printre care producția și furnizarea de energie electrică, avem câteva microhidrocentrale în bazinul hidrografic Suceava, deci producem energie hidro, mai cumpărăm, de asemenea, energie pentru clienții noștri. Aceasta este o linie de business semnificativă. Mai producem subansamble pentru industria auto, matrițerie, mase plastice, sisteme de telegestiune, telemăsurare energie electrică la distanță, proiectăm și producem aparate de iluminat cu tehnologie LED”, ne-a povestit Călin Crăiniceanu – Project Manager în cadrul departamentului comercial al Electromagnetica.

O linie de business recent atacată de Electromagnetica este proiectarea și producția de stații de încărcare vehicule electrice.

“Suntem la început, parcul auto full electric este încă redus în România, dar credem că acesta va fi viitorul. În general mergem către mediul privat, în momentul acesta să lucrăm cu autoritățile publice locale și centrale este mai dificil, deși sunt pași făcuți în sensul acesta, dar, la momentul acesta, mediul privat este cel care răspunde cel mai bine solicitărilor și nevoilor clienților sau angaților lor”, a subliniat Călin Crăiniceanu, motivând că în administrația publică locală și centrală e nevoie de legislație, proceduri, standarde.

Pe acest segment de business, față de anul trecut, Electromagnetica și-a dublat producția.

Atuul major al companiei este know-how-ul foarte puternic în industria electronică și electrotehnică, faptul că specialiștii proprii pot să discute de la egal la egal cu orice specialist din lume.

“Este complicat să găsim specialiști, dar am găsit formula prin care și recrutăm, și formăm, și încercăm să îi ținem alături de noi, dar nu sunt lucruri simple. Și un specialist de înaltă calificare nu e simplu să îl formezi și să îl păstrezi”, ne-a explicat managerul de proiect.

De asemenea, Călin Crăiniceanu, a mai susținut că Electromagnetica se evidențiază pe piață prin infrastructura de producție și laboratoarele de cercetare.

Electromagnetica a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 50 de milioane de euro și avea spre 600 de angajați.

FANUC, lider de piață pe parte de automatizări Compania japoneză FANUC, lider de piață pe parte de automatizări, robotică pentru industrie, a fost prezentă, pentru prima oară, la IEAS. “Am luat decizia să participăm anul acesta în speranța că ne diversificăm un pic tipul de expoziții la care participăm. Am încercat să ne adaptăm la profilul expoziției, mai multe variante de CNC-uri, un simulator, motoare și componente pe parte de CNC, avem trei roboți, doi lucrează împreună, iar cel de-al treilea este un robot colaborativ”, ne-a declarat Elena Lavinia Iclozan, Marketing & PR, FANUC. Compania este prezentă în România ca entitate juridică din primăvara lui 2017, la Cluj-Napoca, unde activează o echipă de 12 persoane. Anul acesta, FANUC și-a inaugurat noul sediu.

“Produsele sunt cunoscute, noi avem clienți de foarte multă vreme în România, dar faptul că suntem prezenți la Cluj-Napoca ne permite să avem o colaborare directă cu clienții, în limba română, avem echipă care poate să intervină pe parte de service, ceea ce este foarte important.

Avem un portofoliu de clienți cu care suntem în contact și apropierea fizică e importantă”, a completat Elena Lavinia Iclozan.

Activitatea FANUC e împărțită pe mai multe divizii, parte de roboți industriali, prelucrare de metale, injecție materiale plastice și divizia de factory operation.

“Piața este ofertantă, există foarte multe fabrici mari care se bazează pe parte de automatizare”, a mai precizat, pentru Transilvania Business, reprezentanta FANUC. Toate produsele FANUC sunt produse în Japonia, foarte puține componente sunt asigurate uneori de alți producători, dar și pentru producția acestora există niște criterii de calitate foarte înalte. Compania are ca atuuri, printre altele, istoria și calitatea produselor. De asemenea, un alt atu al companiei este partea de R&D, concentrată tot în Japonia, însă, pentru zona Europa, spre exemplu, sunt organizate periodic cursuri la academia din Germania.

MIR și viitorul roboților MIR este o companie din Danemarca, care produce roboți mobile. MIR este prezentă pe toate continentele, iar în Europa, în toate țările. Cea mai recentă piață pe care a intrat este Rusia. În România, firma daneză este activă prin rețeaua de distribuitori.

“Principalul nostru produs este platforma autonomă, auto-

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

condusă, pe care o dezvoltăm de câțiva ani”, ne-a explicat Vedran Mikov, reprezentant al companiei.

Avantajul roboților mobili, ne-a spus Vedran Mikov, este că aceștia sunt capabili să lucreze non-stop, 24 de ore din 24, șapte zile din 7, nu obosesc, doar trebuie încărcați din când în când.

“Cred că este spre ce ne îndreptăm. Ei îți permit să îți folosești resursele tale umane în ceva mult mai valoros decât să conduci un utilaj, spre exemplu. Roboții mobili sunt în întregime autonomi, ceea ce este cel mai mare avantaj, nu au nevoie de modificări speciale în funcție de mediul în care lucrează, îl poți utiliza aproape oriunde”, a mai subliniat interlocutorul nostru.

La IEAS, MIR a venit cu o serie de roboți, din dorința de a-și diversifica clientela. “Încercăm să ne promovăm produsele la târguri diferite, astfel că în mod constant căutăm târguri în Europa și în lume, astfel că în ultimele săptămâni am fost la târguri în Shangai, în Chicago. Încercăm să ne extindem în întreaga lume”, a concluzionat Vedran Mikov.

Quartz Matrix, integrator de sisteme Companie 100% românească, Quartz Matrix este astăzi un integrator de sisteme de la partenerii săi, cum sunt Cisco, Dell, HP, iar pe partea de industrie – Siemens sau Kontron, dar și un dezvoltator de software și nu numai.

Quartz Matrix a apărut în 1994, la Iași, cu magazinele clasice de unități și echipamente IT, PC-uri, monitoare. Apoi s-a îndreptat spre zona de rețele și software. Încet-încet s-a dezvoltat și către alte arii de business, dar IT-ul este în continuare inima companiei, așa cum îi place să sublinieze Magdalenei Olaru, Manager Marketing, Quartz Matrix.

“Pe lângă acesta, avem divizia de electronică și securitate la incendiu, iar aici asigurăm tot ciclul, de la proiectarea instalațiilor de curenți slabi și curenți tari până la punerea în funcțiune și mentenanță. Mai avem divizia de eficiență energetică, aici activitatea de bază o avem pe partea de audituri și bilanțuri energetice. Lucrăm cu clienți mari, business to business – rafinării – OMV Petrom, Lukoil. Am realizat peste 250 de audituri energetice la companii mari. Pe partea de eficiență energetică mai este și sistemul de monitorizare a consumurilor de energie e-Net, cu care suntem și prezenți aici, avem deja implementări în țară, vorbim de companii precum Delphi, Arctic etc.”, a punctat Magdalena Olaru.

Partea de software a sistemului de monitorizare a consumurilor este dezvoltată de Quartz Matrix. “Este un sistem care integrează și hardware, tot felul de contori, de la partenerii cu care lucrăm, este un sistem open care poate integra orice fel de contor și este un instrument extrem de util atât pentru managerul energetic cât și pentru cel de producție. Poate să calculeze costurile pe punctele de consum, este un instru-

ment relevant pentru a-și da seama cât reprezintă costul cu energia din costul total de producție, poate să îl folosească pentru a face analize pe baza consumului înregistrat și atunci are un argument de negociere și cu furnizorul de energie”, l-a prezentat interlocutoarea noastră.

Un alt sistem dezvoltat de compania ieșeană este cel pentru managamentul mentenanței – KMR sau Keep de Machine Running, care este extrem de util firmelor care vizează zero opriri ale producției. “În sistemul KMR sunt înregistrate toate valorile, în momentul în care sunt valori anormale, managerul de mentenanță știe că se va întâmpla ceva cu acea mașină, trebuie să ia niște măsuri, poate trebuie să programeze mentenanța mai devreme”, ne-a explicat Magdalena Olaru.

10 ani în piață, Synergetics integrator de servicii Fondată de Adrian Ilie și Claudiu Băjenaru, amândoi având experiență atât în administrația publică centrală, cât și în finanțarea investițiilor private, Synergetics Corporation împlinește anul acesta 10 ani de la înființare. “Datorită experienței în administrația publică centrală, amândoi aveam vizibilitate asupra nevoilor autorităților publice de a avea servicii suport în scopul generării unor investiții de impact, de atragere de resurse financiare sau de implementare de bune practici în formularea de politici publice”, ne-a explicat Adrian Ilie, Managing Partner, Synergetics Corporation.

Compania oferă, astăzi, consultanță sectorului public și mediului privat.

“Poziționarea noastră este aceea de integrator de servicii, adică atragem și păstrăm experții de top din domeniile lor

57

58

ENERGIE

Premii pentru studenți În prima zi a expoziției International Electric & Automation Show, a avut loc prezentarea proiectelor finaliste în cadrul concursului „Premiile Studențești pentru Inovare Tehnică” și Gala decernării premiilor. În urma prezentării și a jurizării proiectelor participante la secțiunea „Inovare Tehnică” s-au acordat următoarele premii: Premiul I, în valoare de 1.500 Euro, oferit de sponsorul concursului CASTEL DISTRIBUTION și decernat de Dionisie Turchievici – Director General, a revenit proiectului „B-Hand. Bionic hand with wireless electromyographic control”, realizat de Andrei Alexandru Calotă, student în anul III la Facultatea de Inginerie Medicală, specializarea Echipamente și sisteme medicale, Universitatea Politehnica București.

Premiul II, un voucher E-mag în valoare de 500 Euro a fost acordat proiectului „Towards Neural Control of the Mobile Robots”, autor Mihai Cărămidă, student la Universitatea Valahia Târgoviște. Proiectul a fost realizat sub îndrumarea profesorilor coordonatori Florin Dragomir și Otilia Dragomir de la Universitatea Valahia Târgoviște.

Pe locul III s-a clasat proiectul „Developing of a mobile robotic platform dedicated to an assembly line”, realizat de studenții Marius Stoenescu și Valentin Păunescu, sub îndrumarea profesorilor coordonatori Florin Dragomir și Eugenia Mincă. Echipa de proiect aparține Universității Valahia din Târgoviște. Premiul al treilea a constat într-un voucher E-mag în valoare de 300 Euro.

Au fost acordate și trei mențiuni, care au revenit următoarelor proiecte: „EfdeN Signature”, realizat de Livia-Ioana Florea, studentă anul III – Facultatea de Inginerie Electrică, Universitatea Politehnica București, și Adriana-Nicole Lefter, studentă anul IV – Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București; „Autonomus system for indoors object collection”, autor Dumitru Iulian Toni Dragomir, masterand anul I Mecatronică Avansată, Facultatea de Mecanică și Mecatronică, Universitatea Politehnica București, sub îndrumarea profesorului coordonator Bogdan Grămescu; „Mechatronic cutting system”, autor Cătălin Ioan Bujor, masterand an I Mecatronică Avansată, Facultatea de Mecanică și Mecatronică, Universitatea Politehnica București.

Valoarea fiecărei mențiuni a fost de 100 Euro (voucher Emag) pentru fiecare proiect.

Premiile II, III, precum și mențiunile, în valoare totală de 1.100 Euro au fost sponsorizate de Organizatorul evenimentului, compania DK Expo.

Juriul a fost format din reprezentanți ai următoarelor companii: Castel Distribution, Phoenix Contact, Eaton Electric, Mitsubishi Electric BV, Scando Trading si Lisscom Brașov.

Președinte al juriului a fost desemnat ing. Dionisie Turchievici, din partea Castel Distribution.

Mitsubishi Electric BV a fost partener Organizatoric al concursului „Premiile Studențești pentru Inovare Tehnică”.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de activitate, formând echipe de profesioniști apreciați care să gestioneze nevoile și provocările specifice fiecărui proiect.

Suntem parteneri IBM pentru Smart City și soluții cognitive și partener ESRI (80% din piața globală) pentru soluții geospațiale”, a subliniat Adrian Ilie.

Synergetics Corporation dezvoltă conceptul de Smart City pornind de la sintagma ”networked urbanism” - ca o asamblare multistrat de spații, infrastructuri, politici și industrii, prin aplicarea unei noi gramatici spațiale. “Utilizăm tehnologii Internet of Things și oferim noi mijloace de explorare a potențialului activ al spațiului urban. De asemenea, asistăm autoritățile publice în achiziționarea, structurarea, validarea și publicarea seturilor de date spațiale conform Directivei INSPIRE. Dezideratul nostru, în perioada următoare, este acela de a asigura servicii autentice de transformare digitală pentru autorități publice, fiindcă România nu a avut un proces coerent și semnificativ în direcția e-guvernării.

Cultura digitală este singura soluție de a crește capacitatea instituțională a primăriilor și consiliilor județene în direcția gestiunii teritoriale eficiente, de a sprijini managerii publici pentru a obține rezultate mult mai rapid, de a atrage și păstra resursa umană cu un nivel ridicat de specializare, precum și de a îndepărta riscul unui eșec în procesul de creștere a standardelor. Avem nevoie de o altă dinamică, de transparență și interacțiune între mediul public și cetățeni”, consideră interlocutorul nostru.

Synergetics are o strategie față de competitorii săi și caută în permanență diferențiatori. “Însă la bază stau insight-urile noastre care ne spun să fim creativi în permanență, să păstrăm curba ascendentă a acumulării de cunoștințe, să generăm noi procese și produse pentru utilizări profitabile ale clienților noștri. Construim oportunități, avem răbdare, explorăm, testăm și ajustăm bazându-ne pe capacitatea de a crea și inova”, a subliniat Adrian Ilie.

Reprezentanții companiei au fost prezenți la IEAS pentru a vedea coordonatele pieței private în direcția conceptului Industry 4.0. „Este evident că transferul de inovație și tehnologie este extraordinar de lent către sectorul public și nu reprezintă în acest moment un indicator de modernizare a României. Însă, pentru noi, cei care operăm în ambele medii, privat și public, este important să vedem cât de mare este ecartul între cele două precum și nivelul de interacțiune. Formula ideală pentru a avea un mediu de inovare în România este cooperarea între mediul privat, sectorul public și mediul academic având următoarele cuvinte cheie ca liant: autenticitate, educație, digitalizare, inovație, creativitate, cercetare”, a conchis Adrian Ilie.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INEDIT

59

Aplicația Programare online vă scurtează timpul petrecut la notar Gorun & Asociații – Societate Profesională Notarială pune la dispoziția clienților săi o aplicație care le oferă acestora posibilitatea de a se programa online și a reduce substanțial timpul de așteptare la notar. Pașii sunt simpli și vă salvează timp prețios: accesați site-ul www.gorunsiasociatii.com/programari, alegeți de la rubrica serviciul documentul de care aveți nevoie, selectați apoi ora și ziua, vă introduceți datele personale și gata, aveți actul redactat. Aplicația Programare on-line targetează o anumită categorie de acte notariale.

Gorun & Asociații – Societate Profesională Notarială, după o investiție de 50.000 de euro în aplicație și în infrastructura internă, pune la dispoziția clienților săi o aplicație care le oferă acestora posibilitatea de a se programa online. Însă actele nu pot fi autentificate în mediul on-line, ceea ce presupune un drum la sediul biroului notarial deoarece actele se autentifică, potrivit legii, doar în fața notarului. Concret vă veți prezenta la sediul biroului notarial pentru a fi identificat, pentru luarea semnăturii și a consimțământului, însă veți avea actul deja redactat pentru analiză și, eventual, semnare.

Aplicația Programare on-line targetează o anumită categorie de acte notariale, cum sunt procurile și declarațiile în mod special, dar și alte acte netranslative de proprietate.

Procurile și declarațiile sunt acte unilaterale de voință, solicitate în marea majoritate a cazurilor de autoritățile publice locale, primării, organele de poliție, serviciul pașapoarte, Registrul Auto Român, instituții de invățământ și altele, în vederea înregistrării sau a finalizării unor proceduri cum sunt înmatricularea unui autoturism, obținerea unor drepturi cum ar fi pensia, alocația, ajutorul social, apoi obținerea pașapoartelor pentru minori, ridicarea sau depunerea unor acte de studiu, depunerea dosarelor pentru obținerea unei locuințe, depunerea declarațiilor la ANAF etc.

Cât timp salvați...

Tocmai aceste acte amintite anterior pot crea probleme fiindcă, de obicei, solicitanții se așteaptă ca ele să fie făcute pe loc, având un conținut mai scurt, nefiind necesară îndeplinirea unor proceduri prealabile de către notar. De partea cealaltă însă, lucrurile stau așa: instrumentarea unui act parcurge de obicei 3 etape sau faze cu 3 timpi diferiți: luarea corectă a informațiilor, redactarea actului și eliberarea actului.

1. Luarea corectă a informațiilor. De obicei, clienții sunt trimiși de reprezentanţii instituţiilor statului către notar în vederea obținerii unor declarații sau procuri autentice fără să li se spună cu precizie care este conținutul actului cerut și la ce folosește, astfel încât aceștia să știe ce să ceară. De obicei li se spune „știe notarul”. Din acest motiv culegerea de informații făcută de notar sau de angajații biroului în vederea redactării actului este anevoioasă, necesită timp, întrebări suplimentare la telefon sau la birou, informația în vederea redactării actului se ia din mai multe discuții succesive, poate chiar din mai multe surse. Rezultă că timpul de realizare a luării informațiilor (parte componentă a timpului de realizare a unui act) este mai lung.

2. Redactarea actului. În urma luării tuturor informațiilor necesare, se trece la redactarea actului. Amintim că simpla introducere a unor date de identificare a persoanei nu reprezintă redactare. Actele nu au un conținut predeterminat, iar solicitările sunt de multe ori diferite pentru același tip de declarație sau procură. Timpul de redactare poate fi cuantificat.

3. Eliberarea actului. Constă în aplicarea tuturor ștampilelor și a timbrului sec, capsarea actulului, încasarea și emiterea instrumentelor de plată. Deci avem și aici un interval de timp de care trebuie să ținem seama, atunci când vorbim de timpul de realizare a unui act simplu. Timpul de eliberare poate fi cuanificat. Dacă etapele 2 și 3 țin de organizarea activității notarului, cu etapa 1 e mai complicat din considerentele de mai sus.

Programarea on-line rezolvă practic această problemă. Pașii sunt simpli și vă salvează timp prețios: accesați site-ul www.gorunsiasociatii.com/programari, alegeți, de la rubrica serviciul, documentul de care aveți nevoie. Pasul al doilea este să selectați ziua și ora, ceea ce ordonează într-o mare măsură activitatea de peste zi a biroului. În funcție de numărul lor, orele și zilele în care se fac aceste programări pot fi atribuite alte acte sau nu fiecăruia dintre redactori astfel încât se va putea răspunde chiar și pe loc solicitărilor. Nu în ultimul rând, programarea on-line poate fi făcută oricând și în orice moment al zilei chiar și după încheierea programului cu publicul și este tratată cu prioritate față de orice alte acte. Al treilea pas presupune să vă introduceți datele personale și să precizați exact pentru ce aveți nevoie de respectivul document. Vă așteptăm să vă faceți programarea la Gorun și Asociații. Salvați timp prețios!

60

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Partenerul Enel, Icon Business Advisor, a deschis primul punct de vânzare în Tîrgu Mureș Compania Enel, prin partenerul local, Icon Business Advisor, a deschis un punct de lucru în Tîrgu Mureș, pentru a fi mai aproape de clienți. La deschidere au participat oficialități locale, clienți Enel și membri ai echipei Icon Business Advisor. Claudiu Maior, consilierul primarului municipiului Tîrgu Mureș, Bogdan Matei, director de vânzări Enel România, și Cristian Kadar, administrator Icon Business Advisor, au tăiat, în 14 septembrie, panglica inaugurală, într-un gest simbolic care a marcat deschiderea punctului de lucru, aflat pe Bulevardul 1 Decembrie 1918.

Partenerul Enel, Icon Business Advisor, a deschis, în 14 septembrie, primul magazin dedicat vânzării serviciilor Enel în Târgu-Mureș, județul Mureș, unde clienții persoane fizice și juridice vor beneficia de un punct dedicat de vânzări și vor putea să acceseze oferte personalizate pe piața liberă, atât pentru energie electrică, cât și pentru gaze naturale.

Bogdan Matei, director de vânzări Enel România, a ținut un scurt discurs despre semnificația acestui eveniment. „Pentru mine e o mare bucurie și onoare să particip la un astfel de eveniment. Mă bucur să văd atât de multă lume prezentă, pentru că ceea ce facem noi vine exact din dorința de a fi cât mai aproape de clienții noștri, de a-i implica cât mai activ, de a le oferi servicii și produse care să le facă viața mai ușoară. Noi am ales strategia aceasta de a aduce cât mai mulți clienți în piața concurențială de energie, tocmai din dorința de a le oferi clienților cât mai multe posibilități, de a le oferi informația de care au nevoie, ca să-și aleagă furnizorul pe care și-l doresc. Recunosc că acest lucru a implicat un efort comercial foarte mare, dar mă bucură să spun că efortul acesta ne-a adus postura de lideri pe piața furnizorilor de energie electrică din România. Am depășit vechiul lider și vom continua cu această strategie, pentru că după cum veți vedea spre sfârșitul anului, vom avea multe alte evenimente și în alte locuri din țară. Ne mândrim că avem în Icon Business Advisor un partener local de încredere, cu care lucrăm de mult timp și care e foarte prezent pe piața din județul Mureș”, a fost mesajul acestuia.

Cristian Kadar, partenerul Enel a avut un sfat de transmis potențialilor clienți. „Am o singură rugăminte la dumnea-

voastră: dacă vă bate un agent la ușă, deschideți-i. Gândițivă că s-ar putea să aibă o ofertă bună. Deschideți-le ușa și ascultați-i. Ei sunt cei care au făcut posibilă deschiderea acestui punct de lucru. Suntem pe un drum bun, cu tot mai mulți clienți, cu o echipă bună, performantă, care are în ofertă produse și servicii de calitate. Mulțumim companiei Enel pentru încrederea acordată”, a spus Cristian Kadar.

Despre magazinul Icon Business Advisor, partener Enel Clienții persoane fizice și juridice din zonă pot veni la punctul de vânzare din Bulevardul 1 Decembrie 1918, nr.

255, parter, pentru a beneficia de consultanță de specialitate și oferte dedicate la alegerea furnizorului de electricitate și gaze naturale. Echipele activează atât în oraș, cât și în zonele rurale, prin specialiști dedicați.

“Reamintim că, odată cu deschiderea către concurență a piețelor de energie, a fost implementat cadrul legal care să permită tuturor consumatorilor de energie electrică și de gaze naturale, indiferent de natura consumului (casnic sau noncasnic), să uzeze de dreptul de eligibilitate, adică să își aleagă furnizorul dorit și să încheie cu acesta contracte pentru furnizarea energiei electrice pentru locul sau locurile de consum. Schimbarea furnizorului de energie electrică de către clientul final se face în conformitate cu Ordinul ANRE nr. 105/2014, fiind un proces gratuit și nu implică modificări de ordin tehnic ale instalațiilor de utilizare”, se arată într-un comunicat de presă al Enel, remis cu ocazia deschiderii magazinului partener. În fiecare zi de luni până vineri, între orele 10.00 și 19.00,

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

dar și sâmbăta de la 10.00 la 14.00, specialiștii din punctul de vânzare vor oferi consultanță cu privire la ofertele de energie, vor prezenta produsele și serviciile Enel, vor oferi asistență pentru contractare și oferte personalizate. În plus, clienții persoane fizice pot beneficia de serviciile cu valoare adăugată pe care Enel le furnizează, alegând unul dintre pachetele Enel Asistență, care oferă acces la servicii precum: reparații și intervenții la instalații electrice interioare, reparații de lăcătușerie, reparații ale instalațiilor de încălzire a apei, verificare tehnică a instalației de gaz, intervenții de urgență la instalația de gaz și centrala termică, verificarea centralei termice pe gaz. Pentru clienții persoane juridice, pachetul Enel Confort asigură, pe lângă tarife avantajoase, intervenție imediată în caz de deteriorare a instalațiilor electrice și verificarea anuală a prizelor de pământ.

Aceste servicii oferă acces la o echipă de profesioniști pentru sprijin în reparații ale instalațiilor, oferind servicii de calitate, rapid și eficient, 24 de ore pe zi, printr-o rețea de firme specializate, administrată de compania Europ Assistance.

De asemenea, magazinul pune la dispoziția clienților și servicii de asigurare, pachete pentru echipamente de aer condiționat, precum și becuri LED în rate.

Mai multe detalii despre ofertele Enel Energie pentru consumatorii persoane fizice sunt disponibile pe: www. enel.ro/ro/clienti-oferte-rezidentiali-ee.html, iar pentru clienții persoane juridice pe: www.enel.ro/ro/clienti-oferte-ee.html.

Enel, cea mai mare companie de utilități din Europa Enel este o companie energetică multinațională, unul dintre liderii integrați pe piețele globale de electricitate, gaze naturale și energii din surse regenerabile. Enel este cea mai mare companie de utilități din Europa după capitalizarea de piață și una dintre primele companii de electricitate de pe continent în ceea ce privește capacitatea instalată și EBITDA raportat.

Grupul Enel activează în peste 30 de țări de pe cinci continente și are o capacitate instalată netă de producție de energie de circa 88 GW. Enel distribuie electricitate și gaze naturale printr-o rețea de peste 2 milioane km, are peste 72 de milioane de clienți casnici și companii în toată lumea, care reprezintă cea mai mare bază de clienți comparativ cu firmele europene din domeniu. Divizia de energii regenerabile Enel Green Power operează unități de producție cu o capacitate instalată de 42 GW din surse eoliene, solare, geo-termale și hidro în Europa, cele două

Americi, Africa, Asia și Australia.

Prezent pe piața din România încă din 2005, Enel este, în acest moment, unul dintre cei mai mari investitori privați în domeniul energetic, cu operațiuni în sectorul distribuției și furnizării de electricitate, dar și al producției de energie electrică din surse regenerabile.

Companiile Enel au 3.100 de angajați în România și oferă servicii unui număr de 2,8 milioane de clienți, localizați cu preponderență în trei zone importante ale țării: Muntenia Sud (inclusiv București), Banat și Dobrogea, acoperind o treime din piața locală de distribuție prin intermediul companiilor E-Distribuție. Enel continuă dezvoltarea unui program de investiții pentru îmbunătățirea calității serviciilor, a siguranței și performanței rețelelor și implementarea pe plan local a standardelor de mediu ale grupului Enel. Enel Energie și Enel Energie Muntenia sunt importanți furnizori de energie în România, având în ofertă atât energie electrică și gaze naturale, cât şi servicii cu valoare adăugată (precum servicii de asistenţă, produse de iluminat, servicii de asigurare, aer condiționat etc.).

”Enel este o companie cu tradiție în România și, pe lângă furnizarea de energie electrică, este și un furnizor recunoscut de gaze naturale, ambele servicii fiind completate cu produse ce aduc valoare adăugată, suport direct și eficiență în consumul de utilități pentru clienți persoane fizice si juridice. Mai mult, Enel a adus diferențiatorul în piață - prin extinderea rețelei de Magazine Enel în același timp cu dezvoltarea forței mobile de vânzare, concept care realizează pentru orice tip de client o păstrare a calității comunicării transparente și după realizarea procesului de vânzare. Ca urmare, Enel aduce pentru orice utilizator nu doar vânzarea, ci și oamenii, consultanții Enel și metodele digitale prin care se păstrează fără restrictii de timp sau distanță legătura cu ceea ce cu mândrie numim clientul Enel”, Adrian Faur, Manager Vânzări Indirecte

61

62

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

IT

63

64

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Competitive Intelligence - avantajele practice (II) Ați pornit de la zero. Ați muncit, ați riscat, ați câștigat și ați pierdut. V-ați ridicat iarăși. Ați făcut sacrificii și nici nu mai țineți minte câte compromisuri de-a lungul timpului. Pentru că știați unde vreți să ajungeți (sau să rămâneți). Pentru că ați știut să vă adaptați schimbărilor și noilor metode de obținere a performanței. În ultimul timp, însă, vi se pare că ceilalți „atleți” în cursa spre performanță și profit sunt în formă mai bună decât dvs. Ați și uitat de când nu ați mai „câștigat cursa”. Și vă întrebați, pe bună dreptate, de ce?

Vă sugerăm noi un posibil răspuns: cel care tocmai v-a depășit are Intelligence. Nu informație, Intelligence. Adică informații din surse bune, conexate, verificate, agregate într-o evaluare care vă spune ceva nou, important, decisiv pentru a fundamenta decizia de business adecvată într-o piață concurențială saturată de date și zvonuri, incertitudini, spaime și fantasme.

Vreți să câștigați (din nou) „cursa”? Asigurați-vă că aveți Intelligence despre piață, produse, inovații, competitori, modificări legislative etc..., tot ce are un impact semnificativ asupra afacerii în care ați investit (și nu ne referim doar la aspectul financiar).

Dacă este să vorbim numai despre Intelligence-ul care surprinde punctele tari și slabe ale competitorilor și strategia acestora de acțiune (atenție, ne referim exclusiv la informații culese legal și etic!), nu este de mirare că 90% dintre companiile prezente în topul Fortune 500 utilizează Competitive Intelligence (CI)[1].

Dacă în primul articol dedicat CI am prezentat pe scurt noțiuni introductive despre rolul, principiile și metodele de realizare a CI, iată acum și cazuri practice în care acesta a contribuit la adoptarea celor mai bune decizii de business.

Nu vinde pielea ursului înainte de a-l ucide sau Identificarea riscurilor la adresa afacerii clientului[2] Scop O firmă de CI din Marea Britanie a fost angajată de o companie farmaceutică cu prezență globală și care avea în portofoliul mai multe produse cu „risc de marcă”[3]: - să verifice posibilitatea ca un grup de companii producătoare de medicamente generice să intre pe piața respectivă la expirarea brevetului; - să facă profi lul competitorilor care se confirmă că au această intenție.

Competitive Insight (plus-valoarea adusă de CI) Firma de CI a aflat care sunt competitorii care intenționau să intre pe piață după expirarea brevetului și a realizat un profi l al acestora (Active Pharmaceutical Ingredient, capabilitățile de producție, furnizori, strategii de stabilire a prețurilor și „go-to-market”[4]). Au fost identificate acele companii care reprezentau cea mai mare amenințare pentru profiturile viitoare ale clientului și care erau punctele slabe ale acestora.

Metodologie Au fost utilizate cercetarea secundară[5] și cea primară (au fost accesate contacte în mediul industriei medicamentelor generice). Când companiile - țintă au fost identificate, a fost urmărită prezența acestora la conferințe și simpozioane din industrie. Obiectivul a fost acela de a identifica

Cristina Gheorghe, Director General Adjunct KWLG, specialist în analiza de Intelligence viitorii concurenți, de a analiza strategiile acestor companii și amenințarea pe care o reprezintă pentru client. Apoi au fost monitorizați competitorii cei mai puternici, fiind livrate informări trimestriale. De asemenea, clientul a fost sprijinit în realizarea unui plan de ajustare și formularea ofertelor (pentru licitații).

Rezultat Clientul a aflat din timp natura exactă a amenințării provenite din partea companiilor producătoare de medicamente generice și a folosit produsul de Intelligence pentru obstrucționarea planurilor competitorilor. Față de apropierea momentului expirării brevetului, clientul a fost sfătuit cu privire la cele mai bune modalități de prezentare a ofertelor în cadrul licitațiilor.

Cum îţi vei aşterne, aşa vei dormi sau Implicațiile deciziilor guvernamentale asupra unui segment de business Scop Unul dintre cei mai mari jucători pe piața traderilor de cereale a angajat KWLG pentru a afla care ar fi impactul operaționalizării unui amplu proiect de interes internațional (convenit la nivel politic între guvernele sta-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

telor implicate) asupra afacerilor sale.

Clientul era interesat de evaluarea potențialului său de a profita de avantajele oferite de proiect, prin raportare la competitorii săi.

Competitive Insight Analiza de CI a surprins avantajele și dezavantajele fiecăruia dintre principalii concurenți, posibilele evoluții ale acestora, precum și vulnerabilitățile/oportunitățile clientului. De asemenea, a fost realizată o evaluare aprofundată a implicațiilor economice ale proiectului și a probabilității sale de materializare.

Metodologie A fost realizată o analiză complexă care a conexat date din mai multe sfere de activitate adiacente domeniului de activitate vizat de client.

A fost realizat secondary și primary research asupra respectivului proiect: concepție, poziționări ale autorităților interne/internaționale, dificultăți, evaluarea posibilității de operaționalizare.

Prin aceleași metode au fost evaluate vulnerabilitățile și punctele tari (analiză SWOT) ale clientului și ale competitorilor acestuia în contextul posibilei concretizări a proiectului.

Consultarea unor experți care activează în domeniile de referință a contribuit la înțelegerea modului în care clientul și competitorii săi sunt percepuți în piață, ca expresie a credibilității acestora. De asemenea, a fost deosebit de utilă pentru înțelegerea unor mecanisme acționale și interese „de culise”, dincolo de datele disponibile în spațiul public.

Au fost realizate conexiuni și interpretări ale informațiilor.

Discrepanțele au fost lămurite prin realizarea unei noi runde de secondary și primary research.

S-a trecut ulterior la realizarea evaluării, prin structurarea logică a datelor, evidențierea conexiunilor și a „pârghiilor” din spatele unor acțiuni ale „actorilor” din piața de profi l și cele conexe. Valoarea predictivă a rezultat din evidențierea tendințelor de evoluție a proiectului interguvernamental și a posibilelor acțiuni ale concurenților.

Au fost formulate concluzii cu privire la riscurile și vulnerabilitățile clientului (prin raportare la piața concurențială) și au fost formulate sugestii de acțiune.

Rezultat Clientul a fost informat cu privire la șansele reale de materializare a proiectului internațional și a fost în măsură săși fundamenteze o strategie de business adecvată, pentru a câștiga avantajul competitiv.

Măsoară de două ori, taie o singură dată sau costurile unei recrutări ratate Încheiem cu un caz petrecut relativ recent și care ilustrează, din contră, ce se întâmplă când NU este utilizat CI. O firmă de head-hunting a recrutat o persoană pentru o poziție C-level la o multinațională. Sub presiunea deadlineului și în lipsa unor abilități în zona de verificare a back-ground-ului, rezultatul recrutării a fost, în final, unul extrem de negativ: respectivul CEO a furnizat informații despre campanii, produse, costuri, sisteme de management etc. către concurență și a favorizat alegerea unor furnizori (adesea companii ale unor prieteni sau ale rudelor). Acest lucru a fost descoperit abia un an mai târziu, iar costurile au fost imense.

Intervenția Intelligence-ului aici ar fi diminuat semnificativ posibilitatea ca astfel de erori să apară. Orice firmă de CI putea acționa eficient după un plan simplu: • verificarea aplicată și mai amplă nu doar a referințelor indicate la finalul CV-ului, ci și a back-ground-ului candidatului;

Florin Bratu, Director Sales & Marketing, KWLG, expertiză în analiză comportamentală & profiling • radiografia detaliată a cercului său relațional și întocmirea unei diagrame relaționale primare; • realizarea unei analize de risc derivate din rezultatele celor 2 verificări de mai sus; • participarea (poate chiar activă) în procesul de intervievare și selecție a candidaților, nu pentru a suplini sau înlocui sistemele de recrutare ale firmelor de profi l, ci pentru a susține decizia prin analize suplimentare (profi ling, identificarea comportamentului înșelător). În primele două situații CI a fost „ingredientul lipsă” care a transformat o situație dificilă într-una gestionabilă, un posibil eșec pe piață într-un avantaj competitiv. Punctul comun a fost reprezentat de conștientizarea de către managementul superior al societăților-clienți a faptului că CI nu este numai un instrument util, ci și unul necesar pentru rezolvarea problemelor de business. Iar încrederea acordată firmelor de CI către care serviciile respective au fost externalizate[6] a fost confirmată de rezultatele pozitive înregistrate.

Ce se întâmplă în situațiile în care managementul alege să nu investească în cunoașterea competitorilor și a posibilelor evoluții de pe piață? Al treilea studiu de caz este, credem, ilustrativ. Costurile unei alegeri greșite (inclusiv cele de imagine) sunt cu mult mai mari decât cele cu realizarea unor studii performante de CI. [1] „Strategy without intelligence, intelligence without strategy”, Benjamin Gilad; disponibil pe https://www.emeraldinsight.com/doi/abs/10.1108/17515631111106821 [Accesat la 30.08.2018] [2] https://www.intelligentsia.net/case-study/assessingmanaging-generics-threat [Accesat la 29.08.2018] [3] Posibilitatea ca o marcă să-și piardă valoarea sau (pentru o marcă nouă) să eșueze pe piață.

[4] Modul în care o companie va ajunge la clienții vizați și va obține un avantaj competitiv.

[5] Utilizarea unor informații culese deja în alt scop, disponibile public.

[6] Despre beneficiile externalizării CI, comparativ cu alternativa realizării „in-house” am vorbit în articolul anterior.

65

66

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Prințul Dimitrie Sturdza, lobby pentru cultură și investiții A consemnat Alin ZAHARIE

Orchestra Medicilor din București „Dr. Emil Nichifor” a poposit la Reghin, iar iubitorii muzicii au avut parte de o seară de excepție. Printre cei care au sprijinit acest demers muzical s-a numărat și Alteța Sa Prințul Dimitrie Sturdza, grație legăturii de suflet cu prof. univ. dr. Mircea Penescu, concert-maestrul Orchestrei Medicilor din București. Cu amabilitatea-i cunoscută, Prințul Dimitrie Sturdza ne-a vorbit despre muzică, sport, precum și despre evoluția societății românești în anul Centenarului.

Care este legătura dumneavoastră cu Orchestra Medicilor din București „Dr. Emil Nichifor”?

Prințul Dimitrie Sturdza: Am un verișor îndepărtat care se numește Marcian Bleahu, fost ministrul al Mediului în primele guverne de după 1990, un mare geolog.

El îl cunoaște foarte bine pe profesorul Mircea Penescu, concert-maestrul Orchestrei Medicilor din București. În urmă cu vreo cinci ani, am făcut o infecție groaznică la ambele picioare, de la genunchi în jos. I-am telefonat profesorului, m-a consultat, după care m-a internat la „Carol Davila” unde s-a ocupat de mine. Astfel, în zece zile cât am fost internat, a reușit să-mi scoată infecția din corp. Dacă nu mergeam la dânsul să mă trateze, aș fi putut să-mi pierd ambele picioare. Îi sunt foarte recunoscător, sănătatea ambelor picioare i se datorează acestui om absolut admirabil. Dacă aș mai fi așteptat, iar infecția ar fi evoluat în tot corpul, eram în pericol să-mi pierd viața. Așa l-am cunoscut, ne-am împrietenit, iar când a venit doamna Steliana Bălăcianu, care mi-a spus că este în căutare de sponsori pentru acest concert, am răspuns favorabil. Știind ce valoroasă este această orchestră, imediat am fost de acord ca să ajut și eu la organizarea acestui eveniment. Sunt și eu unul dintre sponsori, nu sunt singurul care s-a implicat în ce privește acest concert. Mă bucur foarte mult că am putut să ajut, că am fost prezent la această seară muzicală de excepție. Am făcut cadou domnului profesor două viori primite de la domnul Vasile Gliga drept mulțumire pentru ce a făcut pentru mine la Spitalul „Carol Davila”.

Este un medic foarte bun, dar și un muzician pe măsură. Nu este niciun fel de contradicție, în a fi medic bun și un muzician desăvârșit. Sunt medici foarte buni care sunt jucători de tenis foarte talentați, la fel și jucători de golf. Profesorului Penescu îi place foarte mult muzica. În timpul său liber, care nu este unul prea mult, se ocupă cu această mare pasiune a sa care este muzica.

Care este muzica apropiată sufletului dumneavoastră?

Prințul Dimitrie Sturdza: Sunt foarte multe direcții în muzică, mie îmi plac absolut toate direcțiile civilizate, dacă pot să mă exprim așa. Mă bucur foarte mult pentru concertul de la Reghin, a fost absolut minunat.

Suntem în Anul Centenarului Marii Uniri. Ce sentiment vă încearcă?

Prințul Dimitrie Sturdza: Din punctul meu de vedere,

acest Centenar i se datorează Reginei Maria. Este ceva extraordinar ce a făcut ea la Versailles, dacă nu ar fi fost Regina Maria, Transilvania nu era a noastră, la fel și Dobrogea. A fost o regină incredibilă. Când a murit, în anul 1938, anul în care m-am născut, a fost doliu național, nu un doliu artificial, fiecare român a avut în inima lui o tristețe enormă. Regina Maria era foarte bună prietenă cu bunica mea care s-a ocupat de orfanii de război. A avut sute de mii de orfani de război de care s-a ocupat personal, iar Regina Maria avea Crucea Roșie. Erau foarte bune prietene, mai ales în perioada în care au fost nevoiți să se retragă la Iași, locul de unde se trage familia noastră. Acest an al Centenarului, după părerea mea, este ceva extraordinar, dar și cu o foarte mare tristețe pentru mine, să văd că între Țara Românească și Transilvania, pământ românesc, sunt două treceri peste Carpați. Avem, de asemenea, două treceri din Moldova în Transilvania. Nu așa se dezvoltă o țară.

Când te gândești că se face export prin Sinaia și Predeal, sau prin Valea Oltului, unde camioanele merg cu 50 de kilometri/oră este ceva cu totul greșit, Renault a venit și a făcut investiția la Dacia. Li s-a promis o autostradă înspre vest, dar nimic nu au făcut. Toți, și din stânga, și din dreapta, au fost niște oameni fără planuri și fără caracter. Este o rușine treaba asta cu autostrăzile acum, la 28 de ani de la Revoluție, să nu avem o autostradă valabilă. Nu se realizează pentru că nu se vrea. Mă întreb dacă nu cumva este o politică ca să fie menținut poporul sărac și ignorant. Nici programele în ce privește școale nu sunt ok, nu e ca în timpul lui Ceaușescu. Profesorii acum parcă nu au niciun interes, nu toți, la fel spitalele, sunt catastrofă. E bine că mai sunt spitale private care sunt foarte bune, la fel și câteva spitale de stat, dar prea puține.

Cum vedeți evoluția României? Se vede o schimbare?

Prințul Dimitrie Sturdza: Un fenomen absolut încurajator este legat de clasa de mijloc, care câștigă destul cât să poată avea un trai normal, și aici mă refer la Valea Gurghiului, care este a doua mea casă. Văd, de asemenea, o schimbare în ce privește mentalitatea oamenilor.

Pe vremea comunismului era acea meteahnă, dacă poți să ciupești ceva de la stat, e foarte bine. Statul se face că te plătește, iar tu te faci că muncești. Acest lucru s-a schimbat. Cred că ne apropiem încetul cu încetul de normalitate, cel puțin în câteva comune unde am văzut că primarii nu au furat, cum este și cazul comu-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

nei Ibănești, dar și la Hodac și Gurghiu, unde oamenii înțeleg că trebuie să plătească impozite deoarece știu că se face ceva cu acești bani. Se poate vedea, inclusiv în ce privește drumul care urcă până la Fâncel care a fost asfaltat, de la Reghin și până la barieră, ceea ce este ceva formidabil. La fel și cum arată casele oamenilor, bine îngrijite, oamenii sunt bine îmbrăcați. Ce este foarte îmbucurător este că oamenii încep să aibă respect unii față de ceilalți. S-a terminat cu vechea mentalitate în care fiecare vorbea urât față de celălalt. A fost ceva de groază, când am venit aici la începutul anilor 90, fiecare vorbea urât de celălalt, dar aceste treburi din fericire sau cam terminat. Aici, pe Valea Gurghiului, comunitățile încep să țină aproape, e aici o vorbă: ăsta e de-al nostru, fie că e de la Ibănești, Hodac sau Gurghiu, e de-al nostru. Înainte nu spuneai așa ceva, era ceva de neconceput.

Sunteți un pasionat al tenisului. Cum privesc cei din afară faptul că România dă numărul 1 mondial în tenisul feminin?

Prințul Dimitrie Sturdza: Depinde de caracterul persoanei respective. Pe Simona Halep o cunosc foarte bine, am ajutat-o împreună cu fratele meu să facă câteva turnee în afară în perioada ei de început, la fel ca și pe Radu Albot, din Republica Moldova. Eu i-am plătit turneul de la Chișinău, l-a câștigat de câteva ori, după care l-am ajutat financiar să poată juca la Paris, unde a jucat foarte bine, iar acum se descurcă nemaipomenit.

Simona Halep are o voință extraordinară, are un fizic incredibil de bun, în afară de faptul că este puțin cam mică la înălțime. Este un exemplu de sportiv, prin personalitatea ei, modestie. E și frumoasă, drăguță, politi-

INTERVIU

coasă, practic are toate calitățile care să-i confere această poziție de numărul 1 mondial, loc pe care îl ocupă de o foarte bună bucată de vreme. Să te menții în top atâta vreme, la statura ei, când joci cu mastodonţii care sunt cele din Cehia cu aproape doi metri înălțime, Serena Wiliams care este masivă. Găsesc că este absolut extraordinar ce face Simona Halep de se menține în top.

Sunteți cunoscut pentru sprijinul care îl oferiți investitorilor din afară să vină în România. Ce noutăți aveți în această privință?

Prințul Dimitrie Sturdza: Am o veste care cred că poate fi una foarte bună. Am fost în Germania, unde am întâlnit un investitor care a făcut investiții în Serbia cu foarte mulți bani, iar acum dorește să investească și în România, dar nu a avut oameni de legătură. Prin intermediul unui prieten, am putut să fac cunoștință cu niște oameni din zonă. Am fost în Germania și afacerea e aproape bătută în cuie. Este vorba de o investiție care se va implementa pe o perioadă de cinci ani, în valoare de 125 de milioane de euro. Domeniul de activitate al acestei investiții este legat de agricultură. Cred că acest domeniu este baza României, alături de industrie, dar agricultura reprezintă partea noastră foarte puternică.

Am văzut fabricile din Germania ale acestui investitor și pot să vă spun că e ceva incredibil. Va fi o investiție în zona Transilvaniei care va crea multe locuri de muncă, inclusiv va aduce bunăstare pentru comunitate. Nu sunt vorbe în vânt, eu am adus Philip Morris la București, la fel Kraft Jacobs Suchard la Brașov, companii pentru care am făcut lobby să investească în România și cred că am făcut o treabă bună.

67

68

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Reușita și angajamentul membrilor CCIFER, în centrul celei de-a 12-a ediții a Galei CCIFER Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER) a decernat, în data de 22 septembrie, Premiile 2018 în cadrul celei de-a 12-a ediții a Galei sale, în prezența a 450 de reprezentanți ai societăților membre și a invitaților lor, parteneri publici și privați.

Cuvântul de deschidere i-a aparținut președintelui CCIFER, François Coste, care a relevat, printre altele, dimensiunea schimburilor comerciale dintre cei doi parteneri – România și Franța.

“Cu 3.000 de societăți cu capital francez și peste 4,2 miliarde de euro investiții în România, parteneriatul strategic între Franța și România este puternic și alimentează un flux anual de schimburi echilibrat și în creștere la 8 miliarde de euro. Suntem mândri de diversitatea și reușita membrilor noștri: societăți mari aflate adesea în poziție de lideri, întreprinderi mici și mijlocii dinamice, profesioniști, agricultori, asociații. Ca în fiecare an, suntem onorați să acordăm cele trei trofee care valorizează antreprenoriatul, inovația și responsabilitatea socială”, a declarat François Coste, președinte CCIFER, în deschiderea evenimentului care a fost plasat sub tema modei. Ștefan - Radu Oprea, ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat, a subliniat în discursul său deschiderea ministerului de a lucra cu CCIFER precum și cu Coaliția pentru Dezvoltarea României, a cărei coordonare este realizată în acest semestru de CCIFER. 36 de dosare au fost primite anul acesta pentru cele trei categorii de premii: inovație, antreprenoriat și responsabilitate socială. Câștigătorii au fost selecționați în funcție de maturitatea proiectului lor, performanța economică, unicitatea pe piață, originalitatea, dar și impactul pe termen

lung în societate.

La categoria antreprenoriat, câștigătorul este Nod Maker Space, un ecosistem dinamic care găzduiește designeri, artiști, ingineri, inventatori, freelanceri și antreprenori.

La categoria inovație, H Grup It Expert a câștigat premiul pentru aplicația SCAN- H, o aplicație care facilitează reciclarea. Această aplicație permite utilizarea codului de bare al produselor pentru a sensibiliza și a oferi informații de cum și unde să se recicleze.

Dăruiește Viață, împreună cu ENGIE au câștigat la categoria responsabilitate socială pentru construirea primului spital de Oncologie și Radioterapie Pediatrică din România din ultimii 30 de ani. Acest spital va fi independent din punct de vedere energetic și primul spital digital cu scopul de a reduce costurile, a identifica probleme și a crea un sistem de management al procedurilor.

Juriul a decis să acorde în acest an și un premiu special, Premiul Coup de Cœur, Asociației Se Poate împreună cu Up România. Proiectul « New trees for new life» este un amplu proiect de plantare de arbori în județul Prahova, în zona comunei Lipănești, cunoscută pentru problemele sale de mediu. Obiectivul proiectului este de a planta 100.000 de arbori în 4-5 ani.

CCIFER reunește în prezent 530 de membri care reprezintă 125.000 de locuri de muncă cu o cifră de afaceri de 18 miliarde de euro.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

69

70

WOMEN IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

71

Capitala Unirii, capitala business-ului.

Noul val de antreprenori din Ardeal Întreprinzătorii ardeleni se bazează mai mult pe investitorii din Vest decât pe alocările bugetare de la București. Deși IT-iștii sunt racordați la fluxurile de bani din Silicon Valley, mentorii lor de la Bruxelles vor să îi direcționeze spre fondurile europene. Cea mai mare reuniune a noului val de antreprenori din regiune, Transylvania Awards, a avut loc la Alba Iulia, odată cu sosirea toamnei.

Salate de 30 de milioane de euro Clujeanul Dan Isai a pornit la drum cu un eșec, business-ul său cu panouri publicitare cu leduri fiind lovit de criză într-o perioadă când firmele tăiau prima dată “apa și marketingul”.

Salad Box, o afacere construită de prieteni, a debutat în 2011, atunci când le-a propus românilor un nou stil de viață, bazat pe o alimentație sănătoasă. El a pornit la drum alături de Daniel Lar, Radu și Vlad Lupaș. În 2012 au deschis împreună primul restaurant, apoi salatele lor au devenit în scurt timp atât de populare încât într-un singur an au inaugurat alte 12 localuri.

Isai a început să facă salate în apartament, dar în prezent gestionează un “imperiu food” cu afaceri de 30 de milioane de euro din Salad Box, 3.500 de angajați și localuri la New York, Miami, Londra sau Barcelona. “Business-ul cu salate l-am început într-o încăpere de 10 mp, cu 15.000 de euro.

Mi-am angajat rude, prieteni; garajul nostru de IT era livingul apartamentului, unde făceam rețetele. A doua locație a fost la Iași, ca să vedem ce înseamnă business-ul la distanță, apoi am început francizarea. McDonalds, KFC o aveau demult, noi a trebuit să scriem procedurile pe șervețel.

Cum, în România, puterea de cumpărare era limitată și nu avem infrastructură, prima tentativă de ieșire internațională a fost la Budapesta. Avem acum 12 concepte: au apărut Narcoffee Roasters, Pep & Pepper, Donuterie, Aperto. Am ieșit pe piețe din orașe foarte bune (Praga, Amsterdam, Barcelona, Miami), unde vezi culturi, oameni noi, trenduri care vor apărea în România peste 4-5 ani. Nu e ușor să deschizi un restaurant în New York, unde 9 din 10 se închid după primul an, iar tu să fii pe o creștere de 30% în fiecare lună. Numai în acest an am avut 150 de deschideri, însă de-a lungul timpului am trecut și prin momente delicate, ca acela când unul dintre asociații cu care am început a decedat la o vârstă fragedă”, a povestit Dan Isai.

Cum ne aducem în țară “fiii rătăcitori” Alexandru Săvoiu a studiat inteligența artificială la Universitatea Stanford, a activat în mediul bancar la Morgan Stanley.

Are experiența Silicon Valley și Wall Street. Acum vrea să aducă acasă talentele globale. “Cum îi convingi să vină în România după 10 ani? Îi aduci într-un loc fain, cu oameni faini, așa cum este Transilvania. Însă ei trebuie să fie conștientizați despre oportunități, prin rețele.

Ca să se întoarcă în România trebuie să cunoască ecosistemul de aici, competitorii, clienții, să își schimbe întregul sistem de viață, în condițiile în care în SUA învață să gândească pe termen lung. Dacă dorim să revină oamenii de calitate, trebuie să fie integrați în networking. Ne întrebăm de ce sunt puține companii listate în țară, dar antreprenorii nu știu cum se atrage capital prin acțiuni, obligațiuni. Unii spun că încă nu e momentul să revină, dar eu pot să îi pun în legătură cu fonduri de investiții, cu antreprenori care vor să își relocheze business-ul global”, a arătat acesta.

Dilema IT-iștilor: masajul din corporație vs afacerea proprie Orădeanul Raul Popa a început ca angajat într-o companie în care “nu aveam de lucru”, a luat-o pe cont propriu, iar anul trecut era nominalizat pentru cel mai bun startup, mai ales că soluția sa de identificare a oamenilor după felul în care scriu, TypingDNA, a stârnit interesul americanilor. Alte proiecte xau vizat aplicații pentru drone, machine learning.

“Părinții îți spun să mergi la “făbricuță”, la corporație, că salariu e salariu, îți oferă masaj, piscină. La firma ta, dacă vrei să angajezi oameni, trebuie să pui deoparte 10% pe care să îi dai angajaților, cum dă acțiuni Facebook.

Mulți din IT sunt tentați să ia bani de la fondurile de investiții, nu de la “business angels” la început, deși noi avem niște investitori foarte buni, din SUA. Ne-am întâlnit cu mulți antreprenori în Texas, New York, dar nu oricare este și investitor. Acești investitori se uită la mii de alte afaceri. Am fost la trei acceleratoare, în Polonia, SUA, ei se văd cu startup-uri, cu fondatori, îți spun

72

EVENIMENT

din start că aplicația ta este o prostie și că nu ai nicio șansă. Un “business angel” mi-a zis în minutul 7 că vrea să investească, însă de obicei durează câteva luni o astfel de analiză. E foarte important ca prima dată să ai suport în țara ta, chiar în orașul tău.

Am înțeles că UE injectează ceva bani în Europa de Est, găsești opțiuni în zona de 50.000 de euro”, a povestit Raul Popa.

“Investitorii se uită ciudat când le spui că ești din România” Lucian Ramba este din Alba Iulia și are trei startup-uri de tehnologie. Antreprenor în serie, e profilat pe proiecte financiare. “Misiunea noastră e să adunăm cât mai mulți oameni dispuși să economisească. Ți se pare trist să pui deoparte 200 de lei/lună, de fapt 80% dintre oameni așa fac. Avem însă 100 de magazine partenere la care dacă faci cumpărături online, vei economisi 10-12%, bani pe care îi poți retrage oricând. E primul pas; apoi când vei folosi cardul, vei putea să îți setezi

Primul proiect de brand regional făcut de comunitate Heraldist & Wondermarks (HW) este o echipă internațională (română, maghiară, spaniolă, irlandeză și americană) ce a adunat la Cluj 20 de profesioniști în inovație, branding și comunicare care se axează pe proiecte pentru comunitate. Prima ediție a Transilvania Awards s-a născut din dorința de a crea o conferință a oamenilor care construiesc Ardealul. “Transilvania este o locomotivă a economiei românești, însă regiunea nu avea un brand, o strategie, o echipă. Așa s-a născut Transylvania Beyond sau “Ținutul de dincolo de păduri”, traducerea din latină a numelui, primul proiect de brand din regiune din lume care nu este creat de un guvern, ci de o comunitate”, spun cei de la HW. Primele două campanii de promovare a regiunii au fost preluate de The Guardian, Washington Post, Der Spiegel, USA Today. Experiența câștigată va fi folosită pentru a construi, în următorii ani, alte branduri regionale în România, dar și un brand de țară având ca obiective atragerea de investitori și dezvoltarea industriilor creative. Printre proiectele agenției figurează primul brand de oraș din România (Alba Iulia), rebrandingul Operei Române și a Filarmonicii din Cluj, strategii de brand sau comunicare pentru programul Cluj - Capitală Culturală a Tineretului sau festivalurile Untold și Electric Castle.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

un procent sau o sumă care să intre în fondul tău de economisire. Cu primul produs am ieșit pe mai multe piețe, dar, fiindcă nu era pregătit, am reușit doar în Spania.

Nu văd un dezavantaj faptul că suntem locați în Alba, geografia nu are nicio legătură cu antreprenoriatul. Sunt mai importanți indicatorii de performanță pe care trebuie să îi atingi. Totuși, când vine vorba despre o rundă mare de finanțare, intervine problema cadrului legal deficitar; investitorii se uită ciudat când le spui că ești din România. Până la rundele mici, de 300.000 euro, nu am avut probleme să ridicăm banii, dar e greu să obții rezultate de 10 ori mai mari fără bani”, a explicat Lucian Ramba.

Între banii de la stat și fondurile private Nu toți informaticienii se bazează pe pomul lăudat din Silicon Valley. De la Bruxelles, Oana Bouraoui vrea să adune comunitățile de IT-iști aciuați prin toată lumea sub o platformă comună, Romanian IT, rețea globală de antreprenori și profesioniști în tehnologie. “Vrem să consolidăm comunități IT la Londra, Manchester, Munchen, Paris, Bruxelles, Lisabona, am organizat meet-up-uri tech, am identificat o nevoie și în alte locuri. Am avut multe proiecte de succes, dar și câteva eșuate. Începem cu un portal, apoi mapăm tot ecosistemul de startup-uri din România și din lume, builderi, incubatoare, acceleratoare, comunități tech, cărora să le explicăm de ce resurse pot beneficia la nivel european”, a punctat aceasta.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

73

pă, cât și față de cel care vrea să te susțină, pentru că vei da chix dacă povestea ta e prea cosmetizată. Mentorii pe care îi aducem noi vrem să fie cât mai aplicați, vom fi mai severi în interviuri. Noi credem în potențialul acestei regiuni, văduvită până acum la partea de investiții”, a afirmat acesta.

Model de business: școala, investiție imobiliară Marius Mitroi, de la Thinkstitute, a lucrat 10 ani din sectorul public, apoi a trecut la antreprenoriat, de la pub la produse high-tech. “Banii publici nu sunt soluția ideală pentru un startup, ci mai degrabă un dezavantaj. Acolo unde riscul tău nu este acoperit, dacă îl finanțezi cu bani publici, creezi distorsiuni în competiție. Finanțarea publică vine sub formă de granturi, adică bani pe care nu trebuie să îi dai înapoi. Nu are rost să te gândești că deții un produs pe care nu l-a făcut nimeni până acum; vorba aia - un mic chinez tot l-a făcut.

Trebuie să ai o anumită piață, dacă ea este de 1.000 de clienți n-are rost, cât poți tu să preiei din această piață?

Fondurile publice nu sunt pentru finanțarea business-ului, durează mult până le obții și sunt incerte. Avantajul lor e că sunt bani ieftini, însă pe hârțogărie ți se duce 3% din grant.

Pe lângă asta trebuie să raportezi vreo 10 ani; Curtea de Conturi te verifică dacă nu ți-ai luat cumva ultimul Porsche. În schimb, un fond privat de capital de risc este interesat să te dezvolți, să crești și apoi să vândă la un preț bun. Fondurile naționale de la ministere sunt relativ ușor de luat - e mai mult o evaluare cantitativă - dar se dau bani puțini. La fondurile europene administrate național sunt mai mulți bani, dar cu un proces de depunere și raportare îndelungat. Fondurile europene administrate internațional sunt ușor de implementar, au costuri administrative mici, dar sunt greu de accesat, acolo concurezi cu toate țările”, a punctat Marius Mitroi.

Cristian Dascălu este unul dintre noii finanțatori din România, fiind implicat în proiecte precum GapMinder sau Cluj Hub. Deci își permite să dea sugestii pertinente celor ce se aventurează pe cont propriu. “Nu reiterați ceva ce există, dacă o aplicație mai e făcută și de alții din lume, factorul inovare devine foarte scăzut. Este important să știți să prezentați ceea ce faceți. Dacă nu ne convingeți pe noi, la pitch, cum îi veți convinge pe alții? E important să mergeți la evenimente, să vă înscrieți în competiții, să completați formulare pentru acceleratoare cu zeci de întrebări cu răspunsuri cât mai bine fundamentate, să știți autoevalua proiectul și explica investitorilor locali. Poveștile sunt frumoase, dar trebuie să fie consistente, susținute cu cifre: ce vizezi în 6-9 luni, să aibă numere, tabele Excel. Trebuie să fii onest atât față de echi-

Școala sfințește locul. Așa sună experiența Transylvania College Cluj (TCC), instituție creată de soții Simona și Dan Baciu ca să aducă în sala de clasă ceea ce au văzut ei “dincolo”. “Educația e o investiție continuă în copii. Dacă nu au succes ca oameni, acea școală nu își atinge scopul. La noi există programe de leadership, well-being, academic, global awareness. Un copil de 16 ani de la TCC și-a ales o echipă de 20 de colegi și face prima conferință internațională organizată de elevi în România. Acest lucru se poate întâmpla în fiecare școală. Am găsit investitori care adoptă școli pentru schimbarea culturii organizaționale. Când școala noastră a devenit bună, prețul terenului în zonă a devenit enorm. Directorul de la Mercedes și-a adus copilul la noi, deși fabrica e în Ungaria”, spune Simona Baciu.

Răzvan Voica a lucrat în IT, dar a ajuns antreprenor. “Acum cinci ani aveam o procedură în companie pe când făceam o versiune nouă a aplicației: toată lumea să vină și să o testeze contabil, paznic, administrator. Problemele cele mai spinoase erau identificate de oameni aflați în afara industriei, care însă au o atenție nativă. Pentru aceștia am deschis Școala Informală de IT, cu centre în șase orașe: București, Iași, Timișoara, Cluj, Craiova și Brașov. Au fost 3.000 de absolvenți, 127 de

Alba, mai eficientă decât statul român “Alba Iulia este un model de cum un oraș care era sub gunoi acum câțiva ani a ajuns să absoarbă fonduri de sute de milioane de euro. Când am pornit proiectul de Smart City, mulți considerau că era un oraș mic, industrial, comunist, de unde pleacă lumea. Cele mai multe firme nu își declarau cifra de afaceri, de parcă era un mare secret... Am pus atunci un pilon important în dezvoltarea universității pentru a atrage lumea în oraș, dar am propus și cât mai multe evenimente pentru a atrage atenția asupra localității. Am structurat emisiunea de obligațiuni municipale; era singurul oraș din România care s-a împrumutat pe 20 de ani cu o dobândă mai mică decât se împrumuta statul român. Am emis mai multe serii de obligațiuni, toate plătite la timp de primărie. A fost un exemplu de succes al unei administrații locale, un proiect început înaintea apariției fondurilor europene”, a relatat Marius Bostan, fost ministru al comunicațiilor, inițiatorul proiectului RePatriot.

74

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mentori. Lipsa de oameni bine pregătiți este acută în IT. Noi generăm nu nepărat diplome, ci educație alternativă. Sunt domenii în care pragmatismul, nevoia de competențe sunt peste proceduri. În Cluj există manageri de companii IT care fac interviuri fără CV pentru că vor să vadă cum e omul acela, de fapt”, a arătat Răzvan Voica.

Roboții din băncile școlii Un alt model de educație este propus de David Timiș, care lucrează pentru Google la un proiect de competențe digitale, pe tema inteligenței artificiale. “Aceasta este o inovație care ne va îmbunătăți viața, dar care este și controversată. Unele joburi vor dispărea, altele vor fi create, elevii vor trebui să învețe să lucreze cu roboții la școală. 50% dintre cunoștințele de la Politehnică vor fi inutile peste 3-4 ani. La liceu nu învățăm nimic practic. Elevii sunt pregătiți pentru job-uri de roboței, să îndeplinească niște sarcini, să răspundă corect, așadar cele mai susceptibile automatizării. Ei nu trebuie să fie pregătiți pentru facultate, pentru job, ci pentru o lume în schimbare, o viață mai bună.

Toată lumea încearcă acum să își eficientizeze business-ul.

Bill Gates sau Elon Musk spun că automatizarea va duce la pierderea a milioane de joburi care nu vor mai putea fi înlocuite, Larry Page sau Mark Zuckerberg, că vor dispărea

activitățile monotone și că vom mai avea mai mult timp pentru familie, prieteni. Tehnologia te ajută să scapi de job-uri periculoase. Estimările sunt că doar 5% dintre job-uri vor fi distruse, sunt componente ce pot fi automatizare, schimbate dar nu înlocuite total. Roboții sunt mai buni la colectarea datelor, la sarcini repetitive, nu și la îndemânare, sentimente.

Ei operează cu cantități mari de date, altfel nu sunt buni de nimic. Domeniile creative vor aparține pe mai departe oamenilor”, a subliniat David Timiș.

Festivalurile care întorc din profit în comunitate

Festivalurile din Cluj au devenit adevărate branduri culturale ale Transilvaniei și ale României, dar și o mare sursă de venituri, de noi afaceri. “Infrastructura este importantă, la Cluj avem un aeroport unde pot ateriza artiști de anvergură. Suntem singurul oraș din țară care are în același loc sală polivalentă, stadion și parc. Dincolo de notorietatea pe care o produce Untold, sunt bani care au rămas în comunitate, încă de la prima ediție. La 60100.000 de participanți unici rezultă o infuzie de capital de 35 de milioane de euro care se cheltuie în oraș, de la structuri de cazare la restaurante, baruri, terase, transport în comun.

Noi am avut impact încă de la prima ediție cu cea mai premiată campanie creativă din Europa, “Pay with Blood”, în condițiile în care România era pe locurile codașe în topul donatorilor de

pe continent. Au venit elevii să ne întrebe dacă mai facem campania “Bac de 10”, un imbold să ia medie mare pentru gratuitate la Untold. După fiecare ediție investim zeci de mii de euro ca să schimbăm gazonul la stadion, din acest an suntem partener oficial al echipei “U” Cluj. Vom adăuga un sistem de irigație la taluzurile care înconjoară Cluj Arena, plus investițiile în revigorarea parcului care este folosit și de alții”, a relatat Adrian Chereji, director de marketing al Untold Festival.

“S-a propus un festival internațional de film pentru Cluj deoarece în oraș erau cele mai multe săli de cinema funcționale și cel mai mare public cinefil din România. Între timp lucrurile s-au mai schimbat, încercăm să aducem tineretul cu filme care să fie pe placul său. Festivalul a reușit să renoveze trei săli de cinema, dintre care două repuse în funcțiune. I-a adus pe Alain Delon, pe Jason Priestley”, a enumerat Paula Hotea, marketing manager al Festivalului Internațional de Film Transilvania.

“A contat mult că există în strategia Clujului această strategie culturală, că se încurajează implicarea. Concurența e importantă pentru dezvoltare. Au apărut proiecte care au supraviețuit, Electric Castle și Jazz in the Park fiind anunțate deodată. Lumea a început să facă tot mai multe evenimente pentru că avea deja modele. Noi am făcut gălăgie mai mult cu parcul decât cu muzica, dar am implicat comunități defavorizate. Primăriile nu trebuie să devină organizatori, ci să sprijine investitorii privați la evenimente”, a susținut Alin Vaida, director Jazz în the Park. “În Cluj se fac multe evenimente pentru că sunt mulți tineri,

Regina Maria vânează doctorii din Ardeal Târgu-Mureș, Cluj-Napoca, Brașov sunt orașele din Transilvania cele mai “vânate” de rețeaua Regina Maria.

Nu numai pentru pacienți sau doctori, ci și pentru personalul medical. “Una dintre valorile noastre este aceea de învățare continuă, deși avem 5.000 de angajați, nu ușor de gestionat. Strategia este să creăm echipe care să acționeze în beneficiul pacientului. Eu mă ocup de dezvoltare, noi spitale, achiziții, parteneriate, avem centre proprii de formare. Ca expertiză medicală și preocupare pentru un anumit standard al actului medical am găsit o atmosferă foarte favorabilă în Transilvania, sunt zone cu intensă tradiție medicală, nu numai doctori buni, ci și la asistenți medicali, personal de suport. Clujul este orașul investițional nr. 2 pentru noi, vom deschide în curând un spital, dar cochetăm și cu extinderea internațională”, a dezvăluit directorul de dezvoltare Luiza Stroe.

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Incubatoare de afaceri la Ciugud și Făgăraș “Sunt 5-6 fonduri de investiții în România axate pe startupuri care pun la dispoziție de la câteva mii până la 20 de milioane de euro. Astfel de startup-uri apar nu doar în orașe mari ca București sau Cluj, ci și în Oradea, Sibiu, Alba Iulia, Bistrița, Arad sau Deva. Au apărut incubatoare de afaceri pentru industrii creative chiar în Ciugud sau Făgăraș. Există bani destui în piața românească pentru asemenea inițiative, fiind disponibili în jur de 100 de milioane de euro, incluzând aici fondurile publice și cele europene. Avem însă nevoie de programe de accelerare, de incubatoare de afaceri, de comunități. Autoritățile nu se implică destul, ar trebui să aloce bani pentru antreprenori care apoi să fie recuperați din taxele locale. Digitalizarea va elimina multe job-uri, iar resursele umane se vor muta dintr-o parte în alta. Să mai lăsăm deoparte industria în Transilvania și să ne axăm pe tehnologie!”, îndeamnă Ionuț Țața, președintele Clusterului ALT Brașov. e un centru mare universitar - un sfert din populație studenți sau tineri dintre care mulți rămân în oraș. Raportarea la ceea ce face celălalt este esențială. A fost foarte important de la început să le mulțumim celor care ne-au primit la Castelul Banffy, gestionat de Fundația Transylvania Trust, care are ca obiectiv restaurarea domeniului.

La prima ediție castelul nu avea acoperiș; o parte din profit s-a dus acolo: s-au refăcut acoperișul, parcurile adiacente, curtea interioară poate fi vizitată, se vor reface fostele grajduri, infrastructura, pentru ca acesta să devină un centru cultural. Anul trecut am refăcut terenul de baschet al școlii, am început să modernizăm școala din sat”, a subliniat Andi Vanca, manager de comunicare al Electric Castle.

Investitorii străini: Transilvania, adevărata Românie Transilvania este, de fapt, adevărata Românie, nu neapărat Bucureștiul, susțin șefii camerelor de comerț străine. “Eu sunt de 18 ani aici, iar primul impact, cel de la vamă, nu a fost plăcut. Relațiile investitorilor cu autoritățile sunt foarte bune în Cluj și în Oradea, dar problematice în București. Tocmai de aceea, prin Coaliția pentru Dezvoltarea României, încercăm să influențăm deciziile, să ne oferim expertiza guvernului și administrației locale”, spune Bart Dobbelaere, director general al Asociației Româno-Belgiene a Oamenilor de Afaceri.

“Cele mai multe companii germane din România își au sediul în Transilvania, iar printre direcțiile lor de acțiune se numără

educația, dezvoltarea durabilă a orașelor, protecția mediului.

România se confruntă cu o lipsă de personal, pe care încercăm să o compensăm cu învățământul profesional dual, însă o creștere a salariilor în mediul privat trebuie bine gestionată deoarece în acest caz țara va pierde un avantaj important în atragerea investitorilor”, a remarcat Sebastian Metz, director general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană.

“Orașele din Transilvania trebuie să își stabilească prioritățile economice, de exemplu Clujul nu este un loc propice pentru industria manufacturieră. Să nu uităm că unul dintre celebrele brandurile auto britanice, Jaguar, este produs acum în India”, atenționează Shajjad Rizvi, consul onorific al Marii Britanii la Cluj. “Pe orice investitor îl interesează predictibilitatea afacerii, iar faptul că autoritățile române nu au o strategie clară în domeniul sănătății afectează mediul privat. Lipsa infrastructurii este și ea importantă, noi am mutat o facilitate lângă Timișoara tocmai pentru că acolo era autostradă”, a atenționat Alexandru Popescu, vicepreședinte al Camerei de Comerț Olandeze în România și CEO al Phillips România.

Găzduiți de cea mai mare cetate a României Cetatea Alba Carolina a găzduit în perioada 6-7 septembrie cea mai importantă conferinţă de business din regiune, Transylvania Awards. Au participat reprezentanţi ai celor mai mari companii din Ardeal, ambasadori, investitori străini, camere de comerţ active în regiune, startup-uri, primari, city manageri, asociaţii de afaceri, care susţin dezvoltarea economiei din regiune şi a celei româneşti.

Evenimentul a fost împărţit în trei secțiuni: Invest in Transylvania (stimularea antreprenoriatului în regiune), Startups in Transylvania (noii antreprenori creativi), Cities & People (conceptul de smart city și soluții pentru cetățeni). La eveniment au luat cuvântul personalităţi din lumea afacerilor, consuli şi reprezentanţi ai comunităţilor străine, traineri şi consultanţi specializaţi.

Printre invitaţi s-au numărat Antonio Camara - profesor la Universitatea Nova de Lisboa, Dan Isai - director general Salad Box, Ciprian Morar - CEO al Lateral, Bernard Dewamme - coach Mentally Fit, Simona Baciu - fondator Transylvania College Cluj, Alain Heureux - antreprenor Brussels Creative, Essi Silvennoinen - Team Coach Tiimiakatemia, Saji Kumar expert în cercetarea de piață.

Câștigători The Startup Arena • Medijobs (tehnologie medicală): startup pass la Slush, Helsinki by Raiffeisen Bank • Littledata (tehnologia informației): sesiune de mentorat și loc de expunere a produsului la TechFest by Digital Transformers • Neurolabs (data sciences, retail): consultanță și acces la resurse strategice de dezvoltare - by Spherik Accelerator / Cluj Startups • FINQware (fintech): loc de expunere a produsului la TechFest by Digital Transformers • Digitail (sănătate): extended feature pe start-up.ro by Start-up.ro • CrowdLense (inteligență artificială, IT): sesiune personalizată de brand building by Heraldist & Wondermarks Juriul a fost format din Ionuț Țața, Dan Călugăreanu, Mircea Vădan, Gabriel Dombri, Vlad Andriescu, Cristian Dascălu

75

76

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Hackerii pot folosi căldura rămasă pe tastatură pentru a-ți fura parolele Infractorii cibernetici ar avea posibilitatea să intre în posesia parolelor utilizatorilor de internet în primul minut după ce aceştia le-au tastat, folosindu-se de căldura reziduală rămasă pe tastele recent atinse, este noua descoperire a cercetătorilor de la Universitatea din California, Irvine (UCI), publicată în lucrarea „Thermal Residue-Based Post Factum Attacks On Keyboard Password Entry’.

Potrivit unui articol publicat pe blogul din România al producătorului de soluţii de securitate Eset, citat de Agerpres, echipa de cercetători au rugat 30 de utilizatori să introducă 10 parole diferite, atât puternice, cât şi slabe, cu ajutorul a patru tastaturi externe obişnuite. „Utilizând o cameră termică, cercetătorii au scanat apoi căldura reziduală rămasă pe tastele recent atinse. În cea de-a doua etapă, au apelat la opt non-experţi în domeniu, care, în calitate de ‚adversari’, au fost rugaţi să reconstituie setul de taste folosite, din datele termografice - lucru pe care l-au realizat cu succes. Pe scurt, subiecţii au desluşit fără probleme seturi întregi de combinaţii, capturate de aparatul foto chiar şi după 30 de secunde de la atingerea primei taste. În plus, a fost posibilă recuperarea unui set parţial de taste la un minut după ce prima tastă a fost apăsată (...) Piesele puzzle-ului astfel obţinute ar putea fi utilizate cu uşurinţă pentru atacurile de spargere a parolei”, se arată în cercetare.

Un studiu publicat în anul 2011 a dezvăluit că şi codurile PIN introduse prin tastatura bancomatelor pot fi recuperate în acelaşi mod. „Dacă tastaţi parola şi plecaţi de lângă aparat, ar putea fi aflate multe despre parola dvs. Având sângele cald, oamenii preferă în mod natural medii mai reci decât temperatura lor internă. Din cauza acestei diferenţe de temperatură, este inevitabil să nu lăsăm reziduuri termice pe numeroase obiecte pe care le atingem în mod obişnuit, mai ales cu mâinile goale”, susţine unul dintre autorii lucrării, Gene Tsudik, citat de blogul Eset România.

Conform articolului, acest nou tip de atac post factum constituie o ameninţare reală pentru sistemele bazate pe parolă, nu în ultimul rând pentru că „dispozitivele anterioare de detectare a nişelor devin din ce în ce mai puţin costisitoare”. În contextul noii descoperiri, academicienii de la Universitatea din California, Irvine, recomandă o serie de măsuri de atenuare care ar trebui să facă imposibil sau măcar mai dificil furtul datelor personale. Astfel, acestea includ trecerea mâinilor peste tastatură după introduce-

rubrică oferitĂ de

rea informaţiilor sensibile sau tastarea aleatorie cu scopul de a genera „zgomot termic’, pentru a acoperi urmele lăsate pe tastatură. O altă soluţie face referire la folosirea mouse-ului pentru a tasta parola direct de pe tastatura de pe ecran. În ultimă instanţă, ca măsură extra-protecţie se propune folosirea de mănuşi izolante, iar în alte cazuri purtarea unor unghii false acrilice lungi.

Cum controlăm riscurile de securitate cibernetică Riscurile şi breşele de securitate pot fi limitate sau controlate printr-un AUDIT DE SECURITATE IT urmat de un TEST DE PENETRARE (PENETRATION TEST), servicii furnizate de compania TAZ.ro.

După o analiză amănunțită a sistemelor şi a reţelelor de comunicații digitale, specialiştii TAZ.ro vor genera un plan de eliminare a vulnerabilităților în funcţie de rezultatele obţinute în urma analizelor şi a testelor de penetrare.

IT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

77

Cei care au conturile de social media „la liber”, nesecurizate, devin ținte ale infractorilor Majoritatea adolescenţilor care folosesc social media au conturile „la liber”, nesecurizate, expunându-se pericolelor aferente şi putând deveni ţinte ale infractorilor din mediul online, au avertizat reprezentanţii Poliţiei Sibiu, la un eveniment de conştientizare a riscurilor de pe Internet de către copii şi adolescenţi, organizat în cadrul Congresului „Cybersecurity Romania”.

Copiii şi adolescenţii cu conturi pe reţelele de social media ar trebui să facă o selecţie mai bună a „prietenilor” cu care intră în contact în aceste medii, fiind recomandat ca aceştia să fie oameni cunoscuţi, persoane în care să poată avea un minim de încredere, cu atât mai mult cu cât s-a observat că tinerii nu folosesc, în general, filtrele de securizare a profilului.

De asemenea, poliţiştii au menţionat că foarte mulţi tineri obişnuiesc să partajeze în social media informaţii sau fotografii care ar putea fi considerate confidenţiale de către un adult, inclusiv date personale, expunându-se astfel riscului de a fi victime ale infractorilor din mediul online.

Comisarul Christian Stanciu, coordonatorul Departamentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii al IPJ Sibiu, a declarat, pentru Agerpres, că e important ca adolescenţii, dar şi părinţii şi cadrele didactice să cunoască riscurile unor jocuri de genul „Balena Albastră”. „Copiii sunt foarte curioşi din fire, iar această curiozitate se manifestă şi pe Internet, putând fi speculată în mod negativ. Acum la modă este jocul Momo, care le cere utilizatorilor să răspundă unor provocări periculoase, cum ar fi autof lagelarea. Acesta este considerat şi mai periculos decât ‚Balena Albastră’ pentru că le cere tinerilor să execute aceste provocări îndeosebi în locuri ascunse, în secret, nu în spaţii publice ca în cazul ‚Balenei Albastre’ „, a evidenţiat comisarul, care a arătat că, recent, a trebuit să se intervină în cazul a două fete de la o şcoală din Sibiu care se autof lagelau, cu tăieturi pe mâini, în urma expunerii la un astfel de joc de pe Internet. „Mai toţi copiii şi adolescenţii din generaţiile actuale au acces facil la calculatoare, tablete, smartphone şi accesează Internetul. Ei se expun astfel unor pericole, ameninţări care se af lă în graniţele lumii virtuale, deşi nu conştientizate suficient atât de ei, cât şi de către părinţi”, a afirmat Daniela Chrzanovski, director

rubrică oferitĂ de

general Swiss Webacademy România, organizatorul Congresului internaţional Cybersecurity.

Compania TAZ.ro din Cluj, care oferă de peste 10 ani servicii în domeniul IT, a dezvoltat o serie de teste pe care companiile le pot comanda pentru a evalua pregătirea infrastructurii informatice şi a angajaţilor în cazul unor atacuri cibernetice. Pentru efectuarea testelor, echipa TAZ.ro va stabili scenarii de atac sofisticate, generate în urma unei campanii iniţiale de obținere de informaţii.

Pentru a testa capacitatea companiei de a face faţă unui astfel de atac, puteţi comanda un test pe cybersec.taz.ro.

78

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Orașele Transilvaniei și ale Banatului, magnet pentru turiști Târgul de Crăciun de la Sibiu, vaporașele de pe Bega sau noua piațetă a Clujului sunt proiectele cu care primarii din Ardeal și Banat vor să atragă zeci de mii de oameni, turiști și localnici deopotrivă. Edilii celor trei orașe și-au dezvăluit planurile în cadrul “Conferinței de bune practici în administrația locală”.

Sibiu: târgul care umple hotelurile

pe Podul Minciunilor, apreciat de îndrăgostiți. În 2016 s-au realizat proiecții pe Muzeul Brukenthal, videomapping. Târgul atrage zeci de mii de turiști”, a rezumat Mirela Gligore, șef al serviciului marketing al primăriei.

În 2007, din bugetul Municipiului Sibiu erau alocați pentru cultură 8 milioane de lei, după 10 ani - 48 de milioane. “În afara investițiilor realizate de companiile multinaționale sau locale, printre sutele de evenimente culturale, Târgul de Crăciun este un motor important de dezvoltare a orașului. Am vrut un loc în care cultura să se îmbine cu comerțul, proiectul fiind inițiat de fostul primar Klaus Iohannis, președintele României. Inițial se desfășura în Piața Mică; l-am extins în trei piețe iar de la 38 de căsuțe am ajuns la 80. Sumele cu care municipalitatea contribuie variază, de la an la an, între 40.000 și 200.000 de lei. Noi finanțăm doar evenimente, nu și partea comercială. (...) Târgul aduce beneficii mari orașului, sezonul începe deja din noiembrie, iar în acea perioadă sunt pline nu numai toate hotelurile, ci și pensiunile din județ. Orașul geme de turiști, dar și sibienii sunt atrași de această atmosferă”, a subliniat primarul Sibiului, Astrid Fodor.

“Am părăsit ideea de orășel al copiilor și ne-am apropiat de atmosfera de la Viena, dar cu o amprentă personală. În 20082009 am introdus patinoarul în aer liber și am mutat târgul în Piața Mare, în 2010-2011 am instalat un nou model de căsuțe, o scenă sculptată în lemn, iar în 2012, cupola de lumini, caruselul nou. I-am făcut promovare internațională, în bloguri, media, astfel că până acum avem 10 milioane de vizualizări online, iar agenția a introdus un pachet city break. În 20132015 am mers pe un repertoriu internațional și am adăugat Ceata Moșilor, trenulețul pentru copii, tunelul de lumini de

Timișoara: Bega Bulevard sau cu vaporul la serviciu “Bega este una dintre valorile orașului, coloana vertebrală verde-albastră, dar și cea care îl desparte în două – ca și calea ferată, care ne dă alte dureri de cap - aglomerând traficul rutier. (...) Noi am câștigat un proiect de 6 milioane de euro, pe Programul Operațional Regional, care prevedea reabilitarea malurilor pe distanța de 10 km, punerea în valoare a canalului pentru timișoreni și turiști deopotrivă: cu piste de biciclete, alei, spații pentru evenimente.

Am organizat o licitație pentru achiziționarea a șapte vapoare, însă nu s-a prezentat nimeni și am reluat-o și a câștigat o firmă din Galați pentru care aceasta a însemnat lansarea pe piața globală ca vânzător de vaporașe. De asemenea, am achiziționat o șalupă pentru Poliția Locală. Ceea ce ne-a ținut în loc timp de doi ani a fost un ping-pong între Ministerul Apelor și Ministerul Transporturilor pentru acordarea autorizației de transport public.

Am dat în judecată Guvernul României pentru că riscam să pierdem banii de la Uniunea Europeană. În cele din urmă avem dezlegare de la Ministerul Transporturilor pentru servicii de transport public, nu numai curse de agrement, iar de la începutul lunii octombrie începem să operăm și în acest

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

regim”, a prezentat edilul Nicolae Robu.

“Din august, când am început cursele de agrement, avem o medie de 400 de călători pe zi, deci am înregistrat 20.000 într-un timp foarte scurt. Cursele de agrement vor fi gratuite, iar cele de transport public, 1 leu, pentru că așa ni s-a spus că trebuie să le taxăm. În schimb, am găsit marinari care să conducă aceste vaporașe pentru că – tot răul spre bine – s-a distrus industria de profil în România și au rămas profesioniști care s-au pensionat și pe care i-am reactivat.

Cel mai popular eveniment de pe Bega este Cursa Rățuștelor, cu premiu de 1.000 de euro, la care vin mii de oameni și care are și o componentă umanitară, dar s-au ținut și multe spectacole, concerte de muzică simfonică, spectacole de lumini și lasere. Nu vom putea organiza competiții mari de caiaccanoe sau canotaj, dar se vor putea face antrenamente în continuare”, a completat acesta.

Primăria Timișoara și-a propus, prin proiectul de transport intermodal, minimum 17.000 de utilizatori ai subsistemului de transport public cu bicicleta pe an, 15.000 de utilizatori ai subsistemului de transport public cu vaporetto și cel puțin 100.000 de călătorii de agrement cu vaporetto. Robu mai are în plan crearea unui lac, a unei coline și a primei păduri în Timișoara, iar pentru că orașul va fi Capitală Culturală Europeană în 2021, a unui Centru de Artă, Tehnologie și Experimentare.

ADMINISTRAȚIE

doua, încercăm să eliberăm cât mai mult centrul de mașini.

Introducerea autobuzelor școlare a avut un succes neașteptat, va trebui să extindem proiectul”, a precizat edilul.

Concursurile de soluții reprezintă unul dintre atuurile pe care mizează primăria clujeană. “Acestea au două avantaje față de procedurile standard: calitatea – pot să participe cei mai buni arhitecți din lume și faptul că nu mai ești legat de conceptul de prețul cel mai mic, care s-a dovedit un fiasco și a produs mari probleme administrațiilor publice. Dezavantajele sunt perioada mare de timp necesară (pregătirea proiectului, organizarea concursului, execuție, implementare) și faptul că răbdarea opiniei publice, a mass-mediei este limitată. Lumea ne întreabă mereu de ce întârzie amenajarea Someșului sau a Parcului Feroviarilor. Important este ca proiectele să se concretizeze, în rest eu țin spatele la înjurături”, a conchis primarul Emil Boc.

Zonele metropolitane, Cluj: universitatea cu piațetă spaima primarilor “Avem patru proiecte câștigate prin concurs de soluții care vizează creșterea calității spațiului public, plus altele aflate în derulare. S-a dovedit până acum că licitația câștigată cu cel mai mic preț a adus multe deservicii și că într-un astfel de proiectant nu ai întotdeauna un partener. La primele patru competiții au participat 55 de echipe, respectiv 250 de arhitecți, specialiști, experți, inclusiv din Italia, Spania, Belgia, China, Bulgaria.

Proiectele vizează revitalizarea Turnului Pompierilor, pe care sperăm să o finalizăm în 2019, Parcul Feroviarilor, Rethinking Someș ce presupune amenajarea malurilor râului, alei pietonale, piste de biciclete, spații verzi, dar și transformarea platoului Sălii Sporturilor în spațiu pietonal unde să poată avea loc și evenimente publice, nu în ultimul rând reamenajarea străzii Kogălniceanu și a celor adiacente, inclusiv prin apariția unei piațete noi pe strada Universității”, a detaliat Ovidiu Cîmpean, directorul direcției de dezvoltare locală și management de proiecte din municipalitatea clujeană.

Cluj-Napoca urmează tendința mondială a marilor orașe – urbanizare, globalizare, mobilitate verde, explică primarul Emil Boc. “Clujul are acum 500.000 de oameni, se va apropia de 1 milion până în 2030, incluzând localitățile ce vor fi cuprinse în zona metropolitană. Conceptul de mobilitate verde se va concretiza în mersul cu bicicleta, inclusiv în sistem sharing, amenajarea de piste de ciclism, zone pietonale și de agrement, transport cu autobuze electrice, troleibuze, tramvaie. O treime din transportul public este electric la Cluj, vrem să îl facem 100% nepoluant. (...) La Cluj am ajuns la 15.000 de abonamente la bike sharing, trecem la etapa a

Primarii întruniți la “Conferința de bune practici în administrația publică”, organizată de Centrul Cultural Clujean, și-au manifestat dezaprobarea față de felul în care decurge constituirea zonelor metropolitane. “Ceea ce se întâmplă în Florești, Apahida, Baciu are efect în Cluj-Napoca, însă legislația nu ne ajută. Pentru zona metropolitană vrem să creionăm un masterplan, să vedem măcar cum gândim ariile de dezvoltare, tramvaiul, metroul, trenul urban, încă nu se pune problema unor fuziuni. Noi, la Cluj, am făcut deja un pas: lucrăm în parteneriat cu primarii pentru proiectul de centură Gilău - Apahida, unde guvernul n-a făcut nimic și pierdem banii europeni”, a precizat Emil Boc. “Le-am propus primarilor vecini să creăm Metropola Timișoara, cu primării de arondisment, în genul primăriilor de sector din București. Teoretic toți au fost de acord, practic nici unul n-a susținut propunerea.

Ghiroda, Dumbrăvița, Girod, Moșnița Nouă sunt comune lipite de Timișoara, dar cu totul alte reguli, acolo e permis tot ce nu e permis la noi. Bun, să facă, dar să nu polueze. Nu mai putem continua cu dezvoltarea asta haotică! Investitorii merg merg în comune și fac acolo tot, te trezești cu niște străzi cu ecartament îngust, nu ai trotuare, piste de biciclete, spații verzi. Dacă nu se va modifica legea reorganizării administrative va trebui, noi, primarii, să facem un proiect-pilot”, a sugerat Nicolae Robu. “Nu se va întâmpla nimic în privința zonelor metropolitane fără legislație deoarece primarii din comune se tem să nu își piardă funcțiile. În Șelimbăr, care este localitatea lipită de municipiul Sibiu, fiecare construiește cum vrea, ne trezim că vin peste noi”, a remarcat și Astrid Fodor.

79

80

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

81

82

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Poziționarea în mintea clienților de Radu Dandu, Brand Manager @ Brandingmag.com

“Poziționarea începe de la un produs, o marfă, un serviciu, o companie, o instituție sau chiar de la o persoană, probabil tu însuți. Dar poziționarea nu este ceea ce faci cu un produs. Poziționarea este ceea ce reușești să creezi în mintea beneficiarului. Cu alte cuvinte, ’poziționezi’ produsul în mintea beneficiarului.” - Al Ries [Poziționarea, lupta pentru un loc în mintea ta] Au trecut 20 de ani de la aceste afirmații, iar valabilitatea lor este încă incontestabilă. Arhicunoscut în rândul oamenilor de marketing, Al Ries este o referință, un pionier al marketingului, care a lucrat cu Ford, Microsoft, Apple, Disney, Samsung, Siemens și multe alte branduri de rang mondial. El este cel care a cârmuit atenția companiilor dinspre advertising spre strategie, după zeci de ani în care le-a servit prin metodele clasice de marketing disponibile la momentul respectiv. Astăzi, aglomerarea pieței și eficiența tot mai scăzută a advertisingului nu fac decât să întărească cele descoperite de Al, anume importanța strategiei și faptul că advertisingul este doar o unealtă în implementarea strategiei. În perioada în care s-a conturat conceptul “poziționării”, companiile abia învățau să comunice. Publicitatea a fost cea mai la îndemână unealtă, mai ales prin prisma unei lipse acute de reglementări. Asta a fost foarte pe placul companiilor, care puteau spune orice despre ei și produsele lor sau despre concurență și produsele lor. Lupta se ducea nu atât de mult pentru a contura o reputație în piață, ci pentru a câștiga luptele de moment cu competitorii. Nu se ținea cont de corectitudinea sau adevărul celor pre-

zentate în campaniile de publicitate, atâta timp cât ele câștigau acea luptă de moment. Încet, necontrolat, dar sigur, companiile și-au mutilat poziția în piață, ajungând la o lipsă totală de coerență în comunicare și la o reputație total diferită față de ceea ce credeau ei.

Odată cu implementarea de reguli în domeniul publicității, multe branduri s-au trezit într-o criză de identitate. Nu mai puteau comunica la fel, nu mai puteau îndoi adevărul după bunul plac, iar afacerile au început să meargă rău. Acesta a fost momentul în care poziționarea, deși existentă ca efecte (haotice, atunci), a fost acceptată ca unealtă de marketing. Utilizarea acesteia presupunea, totuși, o strategie. Compania trebuia să se autoevalueze și să constate care este rolul său, ce pretenții și ambiții are, unde vrea să existe pe piață, care îi sunt competitorii, pe care îi poate ataca, învinge, ocoli etc. Acesta a fost momentul în care s-a conturat o primă formă a strategiei de brand.

Bineînțeles, o dată cu oficializarea conceptului de “poziționare”, s-a început și studierea mai amănunțită a acestuia. În timp, s-au dezvoltat tehnici și practici

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de poziționare (ex: Prisma Identității - Fig. 1), care astăzi încep cu un studiu în detaliu al companiei și al pieței și se finalizează cu un control exact al celor mai mici elemente, ca de exemplu: raza de preț, ambalajul, identitatea vizuală, tonul folosit în comunicare sau chiar asocierile dintre branduri. Astăzi, noi o numim strategie de brand, și este departe de a fi artă sau design grafic.

Brandingul, în deplinătatea însemnătății lui, și nu cum este el deseori perceput, presupune două componente vaste: strategia de brand și identitatea de brand. Atunci când vorbim despre controversatul logo, îl plasăm în componenta de identitate, în zona de vizual. El nu este, nicidecum, un rezultat al strategiei de brand, însă realizarea lui este 100% dependentă de acea strategie. Prin branding, o companie își stabilește poziția dorită în piață (poziționare) și modalitățile prin care dorește să ajungă acolo, urmând apoi procesele care decurg din acea strategie, cu uneltele aferente. Identitatea, în special cea vizuală, este o unealtă de comunicare, menită să materializeze strategia de brand. Ea nu este un scop în sine și trebuie tratată ca atare, ea trebuie să fie coerentă și f lexibilă, pentru a se putea adapta oricând la schimbările din piață sau din companie. O strategie de brand solidă poate avea nenumărate materializări de identitate vizuală, la fel de bune și de competente, fără a se pierde din esența “poziționării”.

De exemplu, o companie trebuie să aibă o reputație solidă în piață înainte de a-și prescurta numele. General Electric a devenit GE după o lungă perioadă de timp, iar alegerea schimbării numelui s-a bazat pe o componentă strategică. S-au urmărit, printre alte-

EVENIMENT le, elemente ca: reducerea de costuri pentru printul logo-ului, accentuarea în comunicare a simbolului GE pentru îmbunătățirea recunoașterii brandului, scurtarea timpului de scriere/citire a numelui (întro corporație cu 300.000 de angajați, a însemnat timp prețios câștigat). Compania “Research in Motion” s-a transformat în RIM, iar apoi în BlackBerry, însă nu pentru că suna mai frumos, ci pentru că produsul BlackBerry s-a poziționat în piață mult mai bine decât brandul RIM. Probabil că unii dintre voi nici nu stiați cine este RIM până la sfârșitul frazei, însă numele BlackBerry v-a trezit imediat o amintire a legendarei tastaturi a acestor telefoane. O decizie strategică de brand, chiar benefică (salvatoare, se poate spune) pentru companie și un exemplu clar despre cum funcționează poziționarea și strategia de brand.

Brandingul, în special pe piețele în curs de dezvoltare, este foarte neînțeles. Faptul că unele entități oferă servicii de consultanță în branding, iar altele doar disimulează servicii de design grafic (sau advertising), bazându-se pe reputația creată de consultanți, nu schimbă cu nimic puterea brandingului strategic.

Succesul unui business este direct proporțional cu atenția acordată componentei de brand. Indiferent dacă deținătorul crede sau nu în strategie de brand, poziționare, sau capital de brand, acestea există și produc efecte. Cei care le controlează le pot controla și efectele, iar astfel se pot bucura de avantaje strategice față de competitorii lor. Așa cum a spus și Al Ries, poziționarea “începe chiar de la o persoană, probabil tu însuți.” Este alegerea ta, ca deținător sau conducător de business, să o accepți și să o utilizezi în favoarea afacerii tale. Alții o utilizează deja.

83

84

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Centenar 2018.

Iuliu Maniu - Întoarcerea Acasă de Cornel Jurju – Asociaţia Clubul Monarhiştilor Clujeni

Actualitatea lui Iuliu Maniu Treptat, mult invocata Sărbătoare a Centenarului se aşează într-un tipar destul de improvizat, cumva şi monoton, în care predomină povestirea sau repovestirea unei pagini strălucite de istorie, alături de manifestările comemorative etalate în doze variabile de solemnitate. Privită, însă, cu un supliment de interes şi imaginaţie, măreaţa epocă unionistă românească se redesluşeşte, primeşte noi semnificaţii. Se poate transforma într-un minunat izvor de biografii excepţionale, de atitudini, gesturi simbolice, comportamente şi acţiuni exemplare, utile unui prezent românesc învăluit în dezbinare, lipsă de vitalitate, ideal şi viziune.

Recuperată dintr-o asemenea perspectivă, a constrângerilor timpului prezent, viaţa lui Iuliu Maniu este cu adevărat revelatorie, fiind important transferul înţelesurilor sale către publicul larg din România mai văduvit de biografii istorice care să reunească valori democratice autentice, respectiv opţiuni patriotice şi morale ferme. Ca anvergură istorică, între anul 1900 şi până spre jumătatea secolului XX, Iuliu Maniu a fost una dintre personalităţile proeminente ale istoriei româneşti. Cu certitudine, Iuliu Maniu a făcut

parte din acea categorie specială a Marilor Români care îi are în prim-plan pe Avram Iancu, I.C. Brătianu, Ionel I.C. Brătianu, Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Maria, Regele Mihai. Prin educaţia şi alcătuirea personalităţii sale, prin opţiunile morale şi deciziile politice angajate, Iuliu Maniu a influenţat major destinul naţiunii române.

Dar ceea ce a oferit strălucire, unicitate şi forţă acestei speciale conştiinţe româneşti a fost tocmai o adâncă şi stabilă structurare în jurul câtorva credinţe fundamentale. Întreaga viaţă, Iuliu Maniu s-a manifestat ca mare patriot, susţinând şi afirmând dorinţele comunităţii româneşti din fostul Imperiu Austro-Ungar, având apoi un rol determinant în realizarea declarativă şi faptică a Unirii Transilvaniei cu Regatul României. Principiile şi procedurile democraţiei occidentale, mai mult decât în cazul oricărui alt politician român, au fost integrate organic în concepţiile şi comportamentul public/politic al celui care a fost Iuliu Maniu. Sensul şi eficienţa acţiunii politice au fost situate într-o strânsă legătură cu nevoia imperativă de moralitate şi caracter. „Sfinxul din Bădăcin” a refuzat „puterea de dragul puterii”, a cultivat pe parcursul întregii sale cariere politice nevoia de adevăr, principialitate, cinste, corectitudine. Nu în ultimul rând, trebuie reţinut că liderul Partidului Naţional Român şi apoi al Partidului Naţional Ţărănesc a fost un apărător al valorilor şi instituţiilor tradiţional-conservatoare româneşti, cu deosebire al monarhiei constituţionale parlamentare. Deşi nu l-a cruţat în criticile sale pe regele Carol II, a rămas neclintit în loialitatea sa dinastică, având credinţa că instituţia monarhului constituţional poate oferi naţiunii române stabilitate, forţă, demnitate.

Cu toate că a fost un adevărat maestru al artei dialogului şi negocierii, Iuliu Maniu nu şi-a tranzacţionat niciodată acele principii care au asigurat personalităţii sale o identitate atât de pregnantă, inconfundabilă, rarisimă. De frumoasele şi profundele sale credinţe în democraţie, moralitate, patrie şi dinastie, Iuliu Maniu nu s-a dezis niciodată.

Nu a făcut-o în faţa lui Hitler şi Stalin, a terorii comuniste dezlănţuite în ţară şi nici măcar în faţa închisorii de exterminare de la Sighet, în care - îmbătrânit, bolnav, înfometat – Iuliu Maniu a trecut la cele veşnice.

Astăzi, la aproape trei decenii de la prăbuşirea comunismului, suntem tentaţi a crede că într-adevăr totul s-a sfârşit. Defetişti prin tradiţie, inventariem doar regretul (alături de multe altele) că regimul democratic din România, imediat după evenimentele din 1989, nu a fost înrădăcinat în substanţa personalităţii profund europene a lui Iuliu Maniu, fiind plasat şi apoi abandonat pe un maidan al incertitudinilor, în care s-au întrepătruns, la acea vreme, declaraţiile formale de iubire la adresa democraţiei cu nemărturisite nostalgii comuniste şi admiraţii perestroikiste. În realitate, dincolo de universul frustrărilor şi regretelor neputincioase, ne rămâne totuşi posibilitatea suverană de a reflecta asupra refondării peticitei noastre democraţii post-comuniste pe temeliile moştenirii Maniu, articulată în jurul câtorva concepte esenţiale: democraţie, patriotism, moralitate, legalitate-legitimitate, dinasticism.

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Săptămâna Iuliu Maniu la Cluj Excepţionala personalitate a lui Iuliu Maniu va fi omagiată la Cluj prin câteva manifestări cultural-artistice-comemorative care se vor desfăşura în perioada 22-27 octombrie 2018. În spaţiile publice ale Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj – miercuri, 24 octombrie - va fi vernisată Expoziţia „Iuliu Maniu – patriot şi martir al neamului românesc” care va cuprinde cărţi, documente în original, fotografii şi obiecte care au aparţinut Marelui Patriot.

Tot în cadrul Bibliotecii Universitare – joi, 25 octombrie se va desfăşura simpozionul „IULIU MANIU - Artizanul Marii Uniri de la 1918”. Vor susţine comunicări importanţi istorici ai Clujului, între care prof. univ. dr. Doru Radosav, conf. univ. dr. Valentin Orga, conf. univ. dr. Ioan Cârja.

Componenta centrală a săptămânii „Iuliu Maniu” o va constitui spectacolul „Centenar 2018. IULIU MANIU - Întoarcerea acasă. Eveniment caritabil pentru sprijinirea restaurarii Casei memoriale Iuliu Maniu din Bădăcin (jud. Sălaj)”. Acesta se va desfăşura în seara zilei de sâmbătă, 27 octombrie (ora 18.00), în sala Auditorium Maximum a Colegiului Academic din Cluj. Stadiul în care se află proiectul restaurării Casei Memoriale din Bădăcin, dar şi anvergura, respectiv înţelesurile personalităţii lui Iuliu Maniu vor fi evidenţiate prin câteva mesaje prezentate de către preotul paroh din Bădăcin, Cristian Borz sau de către preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, Octav Bjoza. Latura artistică a evenimentului va fi asigurată de recitalul extraordinar „Un secol de dor”, susţinut de către autenticul artist-folclorist, Grigore Leşe, dar şi de către Corala Regală Transilvană, condusă de către Dan Dumitrana, aceasta interpretând un repertoriu de frumoase şi emoţionante cântece patriotice româneşti.

Aşadar, evenimentul din 27 octombrie va fi însoţit de un pronunţat obiectiv fi lantropic. Toate fondurile obţinute din vânzarea biletelor şi donaţii se vor transforma într-o participaţie directă şi deosebit de importantă a comunităţii clujene şi a publicului prezent la finalizarea lucrărilor de restaurare a Casei Memoriale “Iuliu Maniu” din Bădăcin. În aceeaşi măsură, manifestările care vor avea loc la Cluj spre sfârşitul lunii octombrie intenţionează să sublinieze implicarea decisivă a lui Iuliu Maniu în procesul unionist din cursul anului 1918, dar şi necesara reinserare a personalităţii marelui om politic român în percepţia opiniei publice curente prin desluşirea strălucitei sale moşteniri morale, patriotice şi politice.

Altfel spus, prin acest proiect (comemorativ, cultural, artistic), Clubul Monarhiştilor Clujeni, împreună cu partenerii şi sponsorii care-i sunt alături doresc să contribuie la o dublă reîntoarcere Acasă a Sfinxului din Bădăcin: Acasă în Dealul Ţarinei şi Acasă în sufletul românesc al începutului de mileniu III.

Centenarul ca demers civic Vizionată ca ansamblu, „pelicula” Centenarului este dominată de imaginarul discursiv instituţional-statal. Faptul este inevitabil şi chiar normal, autoritatea publică fiind îndrituită să dea tonul, să gestioneze mesajul şi spaţiul alocat celebrării. Totuşi, sărbătorirea unui secol de la Unirea românilor reclamă şi aportul de creativitate venit dinspre societatea civilă, care poate propune o necesară ieşire din ritmul manifestărilor oficiale.

Acesta este conţinutul motivaţional în care îşi are startul şi proiectul comemorativ-filantropic iniţiat şi organizat de Asociaţia Clubul Monarhiştilor Clujeni. Mai departe, prin recursul la istorie, dorim să participăm la înfiriparea unui context în care faptele şi pildele trecutului, în cazul acesta, biografia lui Iuliu Maniu, să poată fi utile în efortul trecerii peste neputinţele prezentului. Trecutul, cum adesea şi fără

Bădăcin – foto credit Familia Boilă temei se spune, nu este o substanţă inertă. Dacă dorim cu adevărat să-l interogăm şi să-l cunoaştem, el va deveni o sursă preţioasă de modele, de învăţăminte care pot regenera energiile şi speranţele unei comunităţi alunecată în prăpastia derutei, a abandonului, în general lipsită de orizont.

Organizat de Clubul Monarhiştilor Clujeni, ansamblul de manifestări dedicate memoriei lui Iuliu Maniu, beneficiază de suportul unor importanţi parteneri: Universitatea BabeşBolyai, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, Consiliul Judeţean Cluj, Primăria Cluj-Napoca, Institutul pentru Studierea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Parohia Greco-Catolică din Bădăcin. Iniţiativa se bucură şi de susţinerea financiară a câtorva preţioşi sponsori: Banca Transilvania, Arcada Invest, Remedium Farm, Consiliul Judeţean Cluj, Electro Vest, Tipografia Arta, PMA Invest.

O menţiune specială trebuie făcută în dreptul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale care, de asemenea, sprijină financiar proiectul Centenar 2018. Iuliu Maniu – Întoarcerea Acasă.

Biletele pentru spectacolul din 27 octombrie pot fi cumpărate online de pe platforma eventbook.ro, respectiv de la Agenţia Operei Naţionale Române din Cluj şi de la Cinematograful „Florin Piersic”.

85

86

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

87

Consiliul Județean Cluj Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Cluj Muzeul Municipal Dej

Municipal Museum Dej

Castrul roman Potaissa

Potaissa Roman Castrum

Casa Matei Corvin

The Matei Corvin House

Muzeul Municipal Dej a fost înfiinţat în anul 1925. Colecția este formată din piese reprezentând inscripții romane, obiecte de etnografie și folclor, fragmente arhitectonice, tuburi ceramice de aducţiune a apei, opaiţe, arme, monezi. O categorie aparte o constituie resturile fosile ale unor mamuţi: defense, molari şi oase. O descoperire interesantă, aflată în muzeu, o reprezintă tezaurul monetar descoperit la Nireş (în apropierea Dejului), format din 30 de monezi de argint.

Existenţa unei mine de sare (Ocna Dej) în localitatea Dej a contribuit la dezvoltarea colecţiei de ştiinţă şi tehnică cu unelte specifice exploatării, cum ar fi: o balanţă veche de cântărit sarea, o roabă din lemn pentru transportul sării, un scripete pentru urcat sarea la suprafaţă, lămpi ale minerilor cu petrol, machete ale unor utilaje contemporane.

Castrul a fost construit de legiunea romană a V-a Macedonica, la Potaissa, lângă municipiul Turda de astăzi, pentru a întări defensiva nord-vestică a Daciei romane. Legiunea a construit pe platoul Dealul Cetăţii, cel mai mare castru cu funcţionare îndelungată din această provincie romană.

Acesta era în formă de dreptunghi, cu laturile de aproximativ 400-500 m, ocupând o suprafaţă de peste 20 ha şi adăpostea cca. 5000 de militari. Zidurile de apărare aveau o grosime de aproximativ 2 m, fiind realizate din mortar şi piatră, în faţa acestora existând un şanţ cu apă lat de 12 m. Cea mai importantă clădire din castru a fost cea a comandamentului. În anul 274 Legiunea a V-a Macedonica, împreună cu celelalte trupe romane, s-au retras din Dacia. În castru au fost descoperite mai multe obiecte vechi (piese arhitectonice, sculpturi, mozaicuri, inscripţii pe piatră, monede, obiecte mărunte) precum şi mormântul unei prinţese gepide.

Casa Matei Corvin, situată în strada Matei Corvin nr. 6 din Cluj-Napoca, este singurul imobil din veacul al XV-lea care se regăseşte în forma iniţială. Este o clădire gotică care a fost construită prin contopirea a trei case, poarta ogivală fiind elementul arhitectonic Telefon/fax: (004) 0264-450.410 Email: contact@cniptcluj.ro Web: www.clujtourism.ro

The Municipal Museum of Dej was founded in 1925. The collection consists of pieces representing Roman inscriptions, ethnography and folklore objects, architectural fragments, ceramic water adduction tubes, rush-candles, weapons, and coins. Mammoth fossils represent a special category: tusks, molars and bones. An interesting discovery found in the museum is the money treasury discovered in Nireş (near Dej), residing in 30 silver coins.

The existence of a salt mine (Ocna Dej) in the town of Dej contributed to the development of Science and Technology collection with specific tools such as: an old salt weighing scale, a wooden wheelbarrow for salt transport, a pulley for taking the salt to the surface, petroleum mining lamps, models of contemporary equipment.

The Potaissa Roman Castrum was built, at Potaissa, by the Fifth Roman legion called Macedonica near today’s Turda, to strengthen the north-western defensive of Roman Dacia. The legion built, on the Fortress Hill, the biggest castrum with the longest running in this Roman province.

It was rectangular, with sides of approximately 400-500 m, occupying an area of over 20 ha and housing approx. 5,000 troops. The defense walls had a thickness of approximately 2 m, made of mortar and stone, in front of which there was a 12 m wide ditch. The most important building in the castle was the command building.

In 274, the Fifth Legion Macedonica, with all other Roman troops, withdrew from Dacia. Several old objects (architectural pieces, sculptures, mosaics, stone inscriptions, coins, small objects) and the tomb of a gepid princess were discovered in the castle.

The Matei Corvin House, located on Matei Corvin Street no. 6 in Cluj-Napoca, is the only real estate of the 15th century that is still in its original form. It is a Gothic building that was built by merging three houses, the ogival gate being the defining archi-

Cluj Tourism

Cluj Tourism App

88

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Consiliul Județean Cluj Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Cluj definitoriu ce o încadrează în acest stil.

Potrivit tradiţiei, în această casă s-a născut Matei, rege al Ungariei, fiul cel mic al lui Iancu de Hunedoara. Regele Matei Corvin a emis un decret prin care această casă este scutită de plata impozitelor către stat, decret respectat de către toţi regii Ungariei ce i-au urmat. În secolul XVIII casa a intrat în patrimoniul oraşului, fiind folosită drept închisoare sau spital militar. În urma vizitei făcute la Cluj, împăratulrege Francisc I face o donaţie din care se realizează placa comemorativă ce aminteşte faptul că în această locaţie s-a născut regele Matia cel Drept. Începând cu secolul XX intră în patrimoniul Societăţii Carpatine Ardelene - una din primele asociaţii ce aveau ca obiect de activitate turismul, balneologia şi etnografia. După cel de-Al Doilea Război Mondial, casa a devenit colegiu pentru studenţi, mai târziu clădirea revenind Universităţii de Artă şi Design Cluj. În anul 1996 a fost montată placa comemorativă în limbile română şi engleză dedicată regelui Matei Corvin.

tectural element that fits it into this style.

According to legend, Matei, the king of Hungary, the young son of Iancu of Hunedoara, was born in this house. King Matei Corvin issued a decree exempting this house from paying taxes to the state, a decree respected by all the Hungarian kings who followed him. In the eighteenth century the house entered the city’s heritage, being used as a prison or military hospital.

Following the visit made to Cluj, Emperor King Francis I makes a donation from which the memorial plaque is made, which reminds us that King Matia the Right was born in this place. Starting with the twentieth century it enters the patrimony of the Carpathian Society of Transylvania - one of the first associations of tourism, balneology and ethnography. After the Second World War the house became a college for students, later the building returned to the University of Art and Design Cluj. In 1996 the memorial plaque in the Romanian and English languages was placed and dedicated to King Matei Corvin.

Cascada Ciucaș

Cascada Ciucaș

Lacul Geaca

Lake Geaca

Cascada Ciucaş este situată în Defileul Hăşdatelor, în apropierea satului Corneşti din comuna Mihai Viteazu.

Cascada, deși are o înălţime de aproximativ 5 m, prezintă numeroase rupturi de pantă, repezişuri şi un mic lac la bază, toate aceste aspecte conferindu-i o notă aparte.

Lacul Geaca – în fapt complexul de lacuri Geaca - se află situat la aproximativ 40 de kilometri de Cluj-Napoca şi la 18 km de Gherla, având un ridicat potenţial pentru activităţi de pescuit. Locaţia reprezintă un complex piscicol alimentat de râul Fizeş, lacurile comunicând între ele prin mici canale care favorizează deplasarea peștilor. În cele trei lacuri, Geaca I, II şi III, în suprafaţă totală de 53 ha de luciu de apă întâlnim specii precum somnul, ştiuca sau şalăul.

Malurile lacului, unul abrupt şi celălalt care coboară lin, oferă pescarilor locuri ideale de pescuit şi de campat.

Telefon/fax: (004) 0264-450.410 Email: contact@cniptcluj.ro Web: www.clujtourism.ro

Cluj Tourism

Cascada Ciucaş este situată în Defileul Hăşdatelor, în apropierea satului Corneşti din comuna Mihai Viteazu.

Cascada, deși are o înălţime de aproximativ 5 m, prezintă numeroase rupturi de pantă, repezişuri şi un mic lac la bază, toate aceste aspecte conferindu-i o notă aparte.

Lake Geaca - in fact the complex of Geaca lakes - is located approximately 40 km from Cluj-Napoca and 18 km from Gherla, with a high potential for fishing. The location is a fisherman complex fueled by the Fizeş River, the lakes communicating with each other through small channels that favor the movement of the fish.

In the three lakes, Geaca I, II and III, with a total surface of 53 ha of water, one encounters species such as catfish, pike or zander.

The shores of the lake, a steep and lowlying one, provide the fishermen with ideal fishing and camping sites.

Cluj Tourism App

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TURISM

89

Potcoava Mountain Hideaway, ascunzătoarea de la munte La poalele muntelui Leaota, într-un sat de munte numit Runcu, în nordul județului Dâmbovița, pitită de ochii lumii, stă construită o ascunzătoare modernă, destinată să fie spațiu de relaxare și recreere pentru cei care vor să balanseze viteza și agitația orașului cu liniștea muntelui și a pădurii și prietenia a 13 cai blonzi, din rasa Haflinger, cai de munte adoptați de pe meleaguri austriece.

Potcoava Mountain Hideaway (www.potcoava.ro) este un loc unde să exersezi viața la ralanti, un centru de echitație de munte unde copii și adulți cu suflet de copil pot încerca lecții de echitație și drumeții călăre. De la balconul camerei vei admira crestele împădurite ale munților Leaota, dar și Bucegii.

Dimineața deschizi ușa balconului, asculți liniștea munților și inspiri cu nesaț aerul curat în timp ce îți savurezi cafeaua sau ceaiul, după caz. Te trezești devreme nu pentru că te grăbești undeva, ci pentru că timpul ăsta suspendat este prea prețios ca să îl ratezi dormind. Vrei să îl savurezi. Îți mobilizezi familia și mergi cu mic și mare în drumeție călăre prin pădurile din împrejurimi. O amintire de familie de neuitat. Îți promiți că într-o zi vei fi și tu unul din haiducii moderni care participă la drumețiile călăre de până la 3 zile pe munte, organizate de Potcoava, adevărate expediții de descoperire a vârfurilor muntoase: Vf Romanescu, Vf Leaota, Vf Omu. Sau poate o să îți înscrii copilul la taberele de echitație organizate aici, ca să te asiguri că veți trăi această experiență haiducească împreună. Intructori certificați îl vor ghida pe copil astfel încât acesta să învețe echitația în deplină siguranță. În miez de zi, savurezi pe terasă un prânz tradițional, pregătit chiar în acea zi: mâncare proaspătă, ca la bunici, simplu și variat în același timp. Delicios, fără a fi sofisticat.

După-amiază, în timp ce copiii se distrează și leagă noi prietenii la locul de joacă de pe proprietate, îți faci timp de o tură pe bicicletă până în Vîrf la In. Este un fel de punct de belvedere. De jur împrejur, în vale, vezi satele de munte șerpuind. Te întorci la Potcoava cu o oboseală plăcută în oase, închei seara cu un grătar pregătit de bucătari pricepuți și un pahar de vin. Sau poate cu o limonadă cu miere și mentă. În living iei din raft o carte și aluneci încet într-o lume de ficțiune sau spre orizonturi de dezvoltare personală desenate de autori pricepuți. Este liniște, este relaxare, totul este poveste scrisă zi de zi de oaspeții acestui centru de echitație. Potcoava Mountain Hideaway este visul împlinit al unui iubitor de cai și de natură, de părinți relaxați și copii fericiți.

Centru de echitație ”Blondele de la Potcoava”, adică cei 13 căluți Haflingeri aduși din Tirol, sunt parteneri blânzi pentru orice copil și adult care se inițiază în tainele echitației. Dar și pentru cei mai experimentați care vor să încerce drumeții de lungă durată, de la câteva ore la câteva zile. Haidook Experience este un program care se adresează spiritului de aventură din fiecare dintre noi și include sejururi de până la 3 zile cu înnoptat pe

munte și călărie de până la 6 ore pe zi. Pregătim împreună mâncarea la ceaun, dormim în corturi, pe lângă stâne, avem grijă de caii noștri și mergem pe urmele haiducilor legendari care au trăit prin munții Leaota și Bucegi. http://www.potcoava.ro/experiente-calare-tarife/haidookexperience/

Tabere și pachete de vacanță pentru familii Potcoava este deja o gazdă apreciată pentru tabere de familie și copii, organizate de parteneri din întreaga țară. Taberele de pictură, engleză, dar, mai ales, echitație au reunit la Potcoava copii cu dragoste de animale, de verde și spații deschise. Copiii au renunțat la telefoane și tablete și și-au petrecut vacanța jucându-se, călărind, descoperind pădurile la pas, modelând lutul sau frământând pâine. Și adulții sunt periodic răsfățați cu tabere de echitație dedicate, adevărate bootcamp-uri de dezvoltare personală, pentru că atunci când petreci timp cu caii, aceștia se transformă din parteneri de încredere în adevărați maeștri ZEN.

Training-uri și teambuilding-uri Pentru a aduce energie în programe de leadership desfășurate în săli de curs și săli de conferință, Potcoava s-a certificat ca centru de educație asistată de cai (partener

90

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

HorseDream Germania). Un curs de leadership, de comunicare sau de schimbare organizațională beneficiază de nuanțe noi atunci când include o zi dedicată exercițiilor cu cai în manej. Programele de training și teambuilding primesc plus valoare nu numai din calitatea spațiului de cazare, mâncarea delicioasă, dar și prin lista de activități oferite grupurilor corporate.

Este, de asemenea, locul ideal pentru management retreaturi unde se pot discuta informal obiectivele de afaceri și indicatorii financiari pentru anul următor. http://www.potcoava.ro/evenimente-corporate/

Evenimente private Nu în ultimul rând, Potcoava este un loc perfect pentru evenimente private, unde să sărbătorești dragostea, prietenia, o viață nouă, în familie și cu prietenii, departe de lumea dezlănțuită. De la început pășești pe un tărâm de poveste, unde orice îți dorești pentru un eveniment de neuitat este posibil. De la aranjamente florale, la muzică live, mâncare tradițională reinterpretată gourmet sau cu semnătura Masterchef, la sesiuni foto cu cai ai toate ingredientele la dispoziție pentru a crea amintiri care să îți umple sufletul de bucurie de câte ori le reînvii povestind copiilor sau prietenilor. http://www.potcoava.ro/evenimente-private/

Haidook Summer Fest Și pentru că nimic nu crește fără să te implici, Potcoava s-a implicat activ în promovarea turismului rural și a zonei ca destinație turistică. De aceea, în fiecare an îi regăsești ca parteneri de ospitalitate pentru cel mai tare festival haiducesc din România: Haidook Summer Fest (www.haidook. ro). Concursuri ecvestre, demonstrații de dresaj în libertate și cascadorii ecvestre, muzică live antrenantă, mâncare câmpenească, ateliere pentru copii și adulți, concursuri

inedite, gazde hazlii, de toate ne bucurăm în fiecare an în Runcu, Dâmbovița. Iar în 2019 am tras cu urechea la organizatori, Asociația Ride Wild Carpathia, și am aflat că va fi o ediție de excepție, între 21 și 24 iunie.

Și totuși cine ne sunt gazdele la Potcoava?

Gazdă bucuroasă de oaspeți vă este Ionuț Popescu, care a construit Potcoava din pasiune pentru cai și pentru un stil de viață simplu și un ritm mai lent care să îi permită să trăiască clipa prezentă cu încântare. Nu a fost nevoie de mult efort ca să își convingă soția și cei 3 copii că Potcoava poate fi o casă potrivită pentru familie. Acum Ionuț lucrează la noile proiecte: un facelift Potcoava programat pentru începutul anului 2019, un cort de evenimente, un manej acoperit și în viitorul apropiat o fermă care să acopere nevoile de bază ale bucătăriei.

Potcoava este, fără îndoială, un spirit viu care se hrănește cu emoțiile și fericirea oaspeților. Ionuț crede cu tărie că mai simplu este mai bine și că reconectarea cu natura ne ajută pe toți să fim mai fericiți și mai sănătoși, de aceea vă invită să descoperiți cu încredere acest mic colț de rai la poalele munților Leaota.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

91

Tractoare agricole 100% românești

65 de ani de istorie a fabricii IRUM SA. 25 de ani de istorie a firmei MAVIPROD. 20 de ani de când cele două branduri și-au împletit destinul pentru revitalizarea industriei producătoare de utilaje și tractoare agricole și forestiere din România. Tripla aniversare a fost marcată printr-un eveniment festiv, în care Mircea Oltean, director general IRUM, şi Andrei Oltean, director dezvoltare, au prezentat istoria companiei şi a acţionarului majoritar –MAVIPROD - și au anunțat o lansare îndelung așteptată - a primului tractor agricol 100 % românesc. În cadrul evenimentului, cei interesaţi au putut vizita fabrica și standurile profesionale amenajate pe spațiul verde al fabricii, îngrijit la milimetru, au putut socializa la petrecerea câmpenească și s-au putut delecta cu muzica interpretată de Vlăduța Lupău și Rapsozii Maramureșului.

92

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Familia Oltean produce 100 % “Tractoare românești” la Reghin

de Ligia VORO

Când am ajuns în curtea fabricii IRUM SA, mi-a plăcut imediat ordinea și faptul că nimic nu părea să fie lăsat la voia întâmplării. Spațiile verzi tunse, aleile curate, halele de producție parcă proaspăt vopsite în roșul IRUM, iar mai târziu aveam să observ că și în fabrică, chiar și pe la prelucrări mecanice și în alte zone mai puțin “curate” de obicei, e ca în farmacie. Așa e tot timpul însă.

Primul moment al evenimentului aniversar a avut loc la iFOR – Centrul de Cercetare-Dezvoltare Utilaje Forestiere și Agricole al IRUM – o conferință de presă –, moment care a fost încărcat de emoția anunțului mult așteptat al lansării primului tractor agricol 100 % românesc. Până acolo însă, a fost emoția de a cuprinde în câteva cuvinte 65 de ani, 25 de ani și 20 de ani de istorie.

“Cred că este foarte important să ne adunăm cu toții, mai ales în momente de bucurie, cum este acest ceas aniversar.

Aniversăm 65 de ani de activitate pentru fabrica IRUM și, pentru asta, primul gând de mulțumire se îndreaptă spre

MAVIPROD care a reușit să determine ca acest loc din Reghin să renască, loc în care să se întâmple atâtea lucruri bune pentru comunitate și pentru România.

65 de ani de activitate IRUM, 25 de ani de activitate MAVIPROD sunt mulți ani, multe zile de muncă, provocări și răscruci, dar momente ca acestea mă fac să mă uit înapoi zâmbind, parcă nu a fost chiar așa de greu, parcă a fost un vis, lucrurile petrecându-se atât de repede, fiind angrenați în tot felul de probleme și provocări, parcă nici nu am avut timp să vedem cum au trecut 25 de ani”, și-a început discursul Mircea Oltean, directorul general al IRUM SA.

Borne istorice Am călătorit apoi în timp, am simțit, dimpreună cu proprietarii celor două branduri, greutatea unor decizii, bucuria reușitelor și ușoara relaxare a prezentului când afacerea este una stabilă.

Suntem în 1993. Acum 25 de ani, soții Violeta și Mircea Oltean, într-o Românie care abia se scuturase de comunism și pășea spre un viitor nu prea clar, fondau MAVIPROD. “În 1993 când împreună cu soția am hotărât să înființăm firma MAVIPROD, la vremea respectivă era o provocare, spus mai simplu nu știai de unde să o apuci, nu aveam cultură antreprenorială, dar am fost foarte hotărâți și am spus că singurul mod de a face ceva pentru această lume, să contribuim cu ceva, este clar activitatea privată”, și-a amintit Mircea Oltean.

Prima provocare a fost găsirea unei denumiri pentru viitoarea firmă.

“Acum sună foarte simplu MAVIPROD, dar la vremea respectivă, după multe transpirații, am ales acest nume care să ne reprezinte, el provine din inițialele prenumelor noastre – M – Mircea, al meu, A – Andrei, băiatul, VI – Violeta, soția”, a mărturisit directorul general IRUM SA.

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Al doilea moment foarte important a fost în 1999, când familia Oltean a luat o decizie “foarte grea”, din mai multe puncte de vedere, dar, în special, aspectul financiar era problema dificilă, după cum a punctat Mircea Oltean.

“Ce însemna că în urmă cu câțiva ani lucram în Germania pentru 7 mărci/oră și să cumperi cu 2 milioane de mărci o fabrică, niște bani pe care, de fapt, tu nu îi aveai, trebuia în primul rând să îi găsești și apoi să îi returnezi. Am reușit să rezolvăm toate problemele și provocările și am ajuns astăzi la ceea ce vedeți”, a povestit acesta.

Anul 2009 a fost un alt moment important în istoria IRUM – MAVIPROD. “Am hotărât să ne extindem afacerile și în afara granițelor României. Cu soția de mână am plecat la Budapesta, am cumpărat un teren, am înființat o firmă, am construit o clădire și așa a luat naștere MAVIPROD Magyarország, la care suntem unicii acționari, o firmă care, după aproape 10 ani, se numără deja printre firmele care au un anumit renume în Ungaria”, a subliniat Mircea Oltean. În 2010, acționarii IRUM – MAVIPROD au hotărât să dezvolte business-ul pe zona agricolă și să producă utilaje agricole. Alături de un partener din Belarus a fost pusă în funcțiune o linie nouă de asamblare tractoare agricole. Ceea ce s-a dovedit în timp o decizie strategică foarte bună.

“Dacă lumea ne percepea ca un producător de tractoare forestiere și de utilaje forestiere, la 9 ani, deja lumea ne percepe în aceeași măsură ca un producător de utilaje agricole”, a arătat Mircea Oltean. Însă lucrurile nu s-au oprit aici, mai ales că între timp încolțea ideea unui tractor agricol românesc, iar din 2015 a fost gândit și dezvoltat spațiul unde acest proiect să se transforme în realitate – iFOR - Centrul de Cercetare-Dezvoltare Utilaje Forestiere și Agricole.

Primul tractor agricol 100 % românesc Iar, la 100 de ani de la Marea Unire, IRUM vine în piața de profil cu un dar pentru România Centenară. Pentru că așa poate fi considerată lansarea, în cadrul INDAGRA, eveniment care se va desfășura între 31 octombrie-4 noiembrie, la București, a primului tractor 100 % românesc, marca IRUM Reghin.

“Este primul tractor agricol 100 % românesc, proiectat de echipa noastră de ingineri talentați, după 15 ani în care producția de tractoare românești a dispărut. (…) Vorbim de un proiect la care lucrăm de cel puțin 5 ani cu inginerii noștri și în acest an, an al centenarului, am reușit să îl finalizăm și să vedem roadele la atâția ani de muncă, la atâtea eforturi făcute. Noul nostru tractor agricol corespunde exigențelor unei agriculturi moderne și el va putea concura cu orice tractor produs de către producătorii din Europa sau din piața mondială. Sper să ajungem cum am reușit cu tractorul forestier să intrăm pe piețele mondiale. Ultima “ispravă” pe care am reușit-o este să livrăm două tractoare forestiere în Africa de Sud”, a anunțat directorul general IRUM SA, Mircea Oltean.

Proiectarea unui prototip și producția unui asemenea tractor este, poate, mai dificilă în altă parte din lume, deoarece firmele, care au un produs, apelează la tot felul de furnizori. Însă o fabrică integrată cum este IRUM, cu turnătorie, forjă, prelucrări mecanice, sudură, confecții metalice, montaj, care în Occident nu prea mai există, poate fi creuzetul unor proiecte în premieră pentru România, cel puțin. O excepție de la regulă, de fapt.

Cu toate că exact cum va arăta tractorul rămâne un mister până la INDAGRA, știm că va avea peste 80 % componente românești, de la troliu la cabină etc., iar pe partea de motoare, IRUM a lucrat cu Perkins și cu Fiat. Și primul tractor va fi roșu, culoarea brandului IRUM. “Vorbim de un tractor românesc, vorbim de o concepție românească, dar sunt anumite chestiuni la care am găsit colaboratori de top mondial cu care am lucrat și care ne-au

Cetățean de onoare al Municipiului Reghin În cadrul deschiderii evenimentului aniversar, primarul municipiului Reghin, Maria Precup, i-a înmânat lui Mircea Oltean distincţia de Cetăţean de onoare al orașului. Consilierii locali au aprobat în unanimitate acordarea distincției.

“Consiliul Local Municipal Reghin, în baza HCL 387 din 5.09, într-o ședință extraordinară acordă titlul de cetățean de onoare al municipiului Reghin domnului ing. Mircea Eugen Oltean pentru rezultatele remarcabile în domeniul de activitate și pentru modul în care a reprezentat comunitatea reghineană la nivel național și internațional. Cu mult drag, cu multă admirație și niciun pic de invidie suntem alături de dvs. și vă dorim ca ceea ce ați început să conduceți cu un succes pe care îl meritați, pe care și noi îl așteptăm pentru că suntem beneficiarii a ceea ce faceți”, a fost mesajul primarului Maria Precup înainte de înmânarea distincției.

93

94

AGRO TB

ajutat să scoatem un produs competitiv pe piața mondială”, a subliniat Mircea Oltean.

“Dacă mă gândesc la vârsta mea în contextul acestei întâlniri, mă simt copleșit, dar, în egală măsură, mă simt și responsabil deoarece generația mea, al cărei reprezentant sunt în cadrul acestei mari familii MAVIPROD și IRUM, are o responsabilitate imensă de a aduce un aport pozitiv și să ajute la dezvoltarea acestui business clădit de părinții mei. Personal sunt foarte implicat în proiectul noului tractor agricol 100 % românesc, după o pauză de 15 ani, și consider că cercetarea-dezvoltarea sunt cele care pot revoluționa industria românească. Cred că, dacă vom pune accent pe cercetare și dezvoltare în viitor, putem avea un impact imens asupra a milioane de români. Este clar că, în viitor, accentul se va pune pe calitate și eficiență, iar în această toamnă consider că vom avea un exemplu frumos legat de aceste subiecte”, a subliniat și Andrei Oltean, director dezvoltare, IRUM SA. Producția de serie va începe cel mai devreme la începutul anului

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

viitor, vorbim de primele 500 de bucăți care vor fi produse și care vor dispune de motoare între 85-105 CP, în prima fază. Tractoarele sunt destinate unor clienți cu așteptări medii spre înalte.

Deși va începe producția propriului tractor agricol, IRUM va continua colaborarea cu partenerul său din Belarus, în condițiile în care piețele și clienții cărora se adresează sunt diferite.

Pentru noul tractor agricol sunt deja solicitanți, va fi deschisă o listă de comenzi și, bineînțeles, acesta va fi promovat și distribuit prin rețeaua de vânzare MAVIPROD care numără 14 puncte proprii, cu sprijinul unor distribuitori din Ungaria, dar vor fi identificați și distribuitori noi.

Piața noului tractor este extrem de ofertantă, însă și extrem de dificilă. Necesarul mondial de tractoare agricole este de 2 milioane de unități anual, în timp ce în România e nevoie de 2 mii de unități, însă potențialul este de cel puțin 3 ori mai mare. Pentru comparație, cea a tractoarelor forestiere este de 7.000 unități/an, la nivel mondial, iar în această ecuație, IRUM rămâne un jucător important pe piață.

Aș mai sublinia că linia de producție tractoare agricole este total diferită de cea de producție tractoare forestiere, oricât de tractoare sunt ambele.

Soluții pentru asigurarea resursei umane și financiare

Istoria IRUM – MAVIPROD 1953 – anul înființării IRUM, companie specializată în construcţii de maşini și utilaje 1969 – la IRUM sunt construite primele TAF-uri 1993 – anul înființării MAVIPROD de către familia Oltean – soții Violeta și Mircea Oltean 1999 – IRUM este privatizată, acționarul majoritari devenind MAVIPROD 2010 – primele tractoare agricole ies de pe noua linie de asamblare 2015 – inaugurarea iFOR - Centrul de Dezvoltare – Cercetare a utilajelor agricole și forestiere 2019 – Inaugurarea noului sediu MAVIPROD – 1500 mp, 14 milioane de piese pe stoc

Forța de muncă în România, mai ales lipsa ei, pare să fie un leitmotiv care nu lipsește din lista de întrebări al oricărui eveniment de business. Însă, la IRUM, îngrijorarea e înlocuită cu soluții. Atât în zona de producție cât și în cea de proiectare, cercetare-dezvoltare, conducerea IRUM încearcă să își asigure din timp resursa umană.

“Centrul de Cercetare-Dezvoltare este un proiect pe termen lung și evident că urmărim să dezvoltăm echipa, recrutăm în permanență oameni de valoare care pot să aducă un plus atât asupra produselor noastre cât și asupra echipei”, a recunoscut Andrei Oltean, director dezvoltare IRUM. “În primul rând am angajat copii ai celor care lucrau în anumite meserii, atunci transferul de informații, practic, acea calificare la locul de muncă a avut un drum mai scurt”, a arătat și Mircea Oltean.

IRUM a dezvoltat, de asemenea, colaborări cu toate liceele din oraș, cu universitățile, astfel încât elevii și studenții să își facă stagiile de practică în fabrică, iar atunci când absolvă, un loc de muncă în compania reghineană să reprezinte o opțiune viabilă.

O altă problemă care poate încurca planurile de dezvoltare a unei companii o reprezintă lichiditatea acesteia.

Dacă la privatizarea IRUM, familia Oltean s-a împrumutat și nu în cele mai favorabile condiții, iar o parte din investițiile din

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

fabrică au fost dezvoltate din credite bancare, astăzi, acționarii producătorului de utilaje forestiere și agricole preferă să uzeze de propriile resurse atunci când au în plan un nou proiect.

“Dacă nu vom reuși în viitor să susținem din surse proprii, așa cum se întâmplă la ora actuală, investițiile, este clar că vom găsi alte soluții și vom putea apela la o soluție de genul acesta, este clar că o listare pe bursă poate să îți aducă o finanțare suplimentară, dar atunci trebuie să stai la masă și cu cei care au investit. La această oră nu avem intenții de genul acesta, dar nu le excludem”, a subliniat Mircea Oltean.

De altfel, familia Oltean este unul dintre acționarii Bursei de Valori București cu o deținere de aproape 1,5 % din acțiunile acesteia.

re. Ar mai fi unele zone de văzut, însă sper să se mai ivească ocazia.

Legat de ceea ce am văzut, aș aminti că investițiile în IRUM se cifrează la 25 milioane de euro, care se traduc în rezultate precum – creșterea productivității, în unele zone chiar de 10 ori mai mult, eficientizarea costurilor de producție ș.a. Dacă e să îl cităm pe Andrei Oltean, compania plătește astăzi facturi mai reduse la gaze naturale și energie electrică decât atunci când IRUM a fost privatizată, deși astăzi producția e incomparabil mai mare…

Ne-am întors la iFOR, la timp pentru deschiderea evenimentului aniversar care a fost apoi urmat de o veselă și destinsă petrecere câmpenească.

Printre liniile tehnologice După conferința de presă și înainte de deschiderea evenimentului aniversar în fața câtorva sute de invitați – oficialități, parteneri – furnizori, clienți etc., doritorii au putut vizita fabrica, care ocupă o suprafață de 175.000 mp.

Ghid ne-a fost Andrei Oltean care ne-a condus prima dată în zona de asamblare tractoare agricole unde lucrează o echipă de 22 oameni. Aici, majoritatea componentelor vin din Belarus, iar la Reghin, în hala IRUM sunt asamblate.

Am trecut apoi la zona de prelucrări cu comandă numerică.

50 % din piesele care vin de la turnătorie, unde sunt 35 de salariați, sunt prelucrate în zona de prelucrări cu comandă numerică. Linia tehnologică utilizată la prelucrări cu comandă numerică este de proveniență germană și japoneză.

De la prelucrări cu comandă numerică unde sunt debitate piesele cu tehnologie străină, după cum aminteam, am trecut la zona de tratament termic. Unde – surpriza este: “Am avut șansa să lucrăm cu tehnologie românească, produsă de o firmă din București”, ne spune Andrei Oltean.

Nu pot să nu am o curiozitate, și anume dacă un producător autohton, cu capital românesc, poate să resusciteze vechi companii sau să dea un imbold înființării unor firme furnizoare de către investitori români?

“Ar fi foarte bine să avem furnizori din zona noastră, însă ce văd acum în piață este că greu-greu se vor forma alte companii care să facă inginerie și producție”, mi-a răspuns Andrei Oltean.

Vizita în fabrică se încheie la hala de asamblare tractoare forestie-

Partener din 1991 “În 1991, când eram doar un licean, tatăl meu a venit și a cumpărat primul tractor articulat forestier. Nerăbdător fiind, m-am urcat la volanul lui și până la poarta fabricii l-am dus eu. Și îmi aduc aminte cu mare emoție cât de mare realizare era la acea vreme. Vreau să vă mărturisesc un lucru: astăzi văd performanța realității și nu (n.a. văd) doar perfomanța realității. A depășit granițele țării. (…) Simbolul acesta – IRUM Reghin este un factor de stabilitate a acestei zone și prin ceea ce realizează dânșii avem performanță și noi în activitatea noastră și în industria noastră” Octavian Iugan, partener IRUM SA

95

96

INTERVIEW

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

97

“Greii” Europei, aduși la Cluj. Șansa agriculturii României: președinția UE de Călin POENARU & Dorel VIDICAN

Cei doi comisari care gestionează peste jumătate din bugetul Uniunii Europene, adică sute de miliarde de euro, comisarul pentru agricultură, Phil Hogan, talonat îndeaproape de cel pentru politică regională, Corina Crețu au venit la Cluj la inițiativa europarlamentarului Daniel Buda. “Un buget modern pentru o Uniune Europeană mai puternică” a fost principala temă de discuție a dialogului cu cetățenii a celor doi comisari, cărora li s-a alăturat și ministrul Agriculturii, Petre Daea. Ulterior, Phil Hogan a vizitat investiții europene din Turda și Mociu, iar Corina Crețu, din Turda și Alba Iulia.

“Politica agricolă comună (PAC) se traduce în faptul că la nivel european putem să oferim produse sigure și de calitate, să ne asigurăm că lucrurile în agricultură merg spre bine, nu spre rău. E important să existe investiții în zona rurală, să asigurăm supraviețuirea satelor; încercăm să atingem toate aceste obiective la nivelul întregii UE. Oamenii vor să ştie care va fi bugetul după 2020, având în vedere faptul că Marea Britanie va părăsi UE, iar din acest lucru rezultă cu 12 miliarde de euro în minus la bugetul total al UE, propunerea pe care am făcut-o pentru bugetul agriculturii post-2020 înseamnă pentru fermierii români o creştere la plăţile directe.

Am reuşit să facem progrese pentru a micşora diferenţa între fermierii din vestul şi din estul Europei. Vor fi şi negocieri în următoarele luni şi vom realiza mai mult sub președinţia României, de la 1 ianuarie 2019”, a spus comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală. În privința reducerii

taxelor și impozitelor în sectorul agricol, acesta consideră că acestea sunt de competența fiecărei țări, însă a atenționat că reglementările sunt foarte stricte în ideea ca toate aceste facilități să nu fie considerate drept ajutor de stat.

Trump, desființat la Cluj Hogan l-a atacat frontal pe președintele SUA. “Câtă vreme domnul Donald Trump vrea să pună în aplicare protecționismul nu va exista niciun acord transatlantic între UE și Statele Unite, cu toate că s-a înregistrat în ultima perioadă un mare progres în dialogurile dintre cele două entități.

La nivel european avem cele mai înalte standarde de calitate și reglementări în privința alimentelor, nu văd cum să se ajungă la un acord, din moment ce SUA au standarde mult

98

AGRO TB mai slabe decât în Europa. Am câștigat cotă de piață pentru producătorii europeni în China, Mexic, Japonia care au constatat standardele înalte de calitate ale UE, faptul că se respectă principiul trasabilității produsului.

Comisarul pentru agricultură a atras atenția asupra felului în care este gestionată dezvoltarea rurală. “Pentru a rămâne acolo, oamenii de la țară trebuie să aibă același nivel precum cel de la oraș. Am introdus în PAC anumite cerințe în legătură cu schimbul de generații în agricultură, trebuie să investim mai mult în acest program de reținere a tinerilor dacă vrem ca satele să supraviețuiască. Să nu uităm că România are 3 milioane de fermieri, însă numai 0,8 milioane dintre aceștia au solicitat fonduri europene. Dacă marii producători au acces facil la finanțare, nu același lucru se întâmplă cu cei mici. Modelul pentru PAC este ferma de familie, eu vreau să îi protejez pe fermierii mici și mijlocii, vreau ingrediente sănătoase, apă curată. Deja au apărut multe oportunități în agricultura bio, cei din Scandinavia sunt un exemplu de urmat în această privință”, a remarcat Hogan.

Luxul pe care nu ni-l permitem: să ieșim din UE “România a atras până acum fonduri europene de 45 de miliarde de euro, dintre care 90% au mers către agricultură, domeniu care a înregistrat și cel mai înalt grad de absorbție. Noi nu suntem Marea Britanie, nu ne permitem luxul să ieșim din acest proiect european pentru că avem mare nevoie de aceste fonduri: din ele am făcut drumuri modernizate, spitale, universități. Să nu uităm, totuși, că Marea Britanie era al doilea contribuitor net la bugetul UE, în condițiile în care au apărut între timp probleme acute precum securitatea frontierelor sau migranții care ar presupune, de fapt, un buget mai consistent.

Chiar și așa am obținut un +10% din politica de coeziune a UE, ca Bulgaria, Grecia, dar trebuie la negocierile politice să ne luptăm să îl păstrăm pentru a putea să reducem din decalajele enorme existente între țările din Vest și cele din Est,

Propuneri din Transilvania pentru Europa: • Călin Fărgaciu, primar Săndulești: subvenții mari mari pentru agricultură după 2020 pentru a avea mâncare ieftină în UE, anularea dublei impozitări în cazul membrilor cooperatori • Ioan Roman, Primăria Viișoara: programe speciale pentru micii deținători de suprafețe agricole, readucerea în satele românești a cât mai mulți dintre cei 4 milioane de români aflați acum în străinătate • Ioan Gociman, Asociația Aberdeen Angus: subvenționarea de către UE a raselor de bovine cu perspectivă pentru a se evita livrarea lor ulterioară în țări din afara spațiului european • Dan Țandea, Cooperativa Someș Arieș: formarea de specialiști în agricultură la nivelul învățământului preuniversitar, în școli și în licee • Valer Sicean, Organizația Națională de Reproducție și Însămânțări: educarea antreprenorială a fermierilor care activează în sectorul zootehniei

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

între cele care sunt de zeci de ani în construcția europeană și cele mai noi. Câți din copiii din Țara Galilor știu că job-urile părinților lor au fost păstrate tocmai pentru că a existat un asemenea program la nivelul UE?”, întreabă Corina Crețu.

Realitatea de dincolo de orașul de 5* “Mi se pare corect ca primarii să spună că aceste fonduri vin de la Bruxelles atunci când se inaugurează un asemenea proiect, să explice și că, de fapt, contribuția europeană a fost de 85% și cea națională și locală, de numai 15%. Pe de altă parte, noi vrem să introducem internetul în localități rurale, însă constatăm că la 17 km de Cluj-Napoca nu avem apă la sate.

Satele noastre vor fi goale dacă nici măcar internet nu există, deci nici posibilitatea de a-și dezvolta o afacere.

Prognozele sunt că, în anul 2050, 75% din populația UE va trăi în orașe. Să nu lăsăm în urmă satele pentru că altfel vom avea mari aglomerări urbane și sate îmbătrânite și părăsite.

Programul nostru Smart Villages se referă la măsuri pentru îmbunătățirea vieții oamenilor de la sate, nu doar a fermierilor, pentru că în zona rurală există și persoane cu alte activități”, a arătat comisarul pentru regiuni.

Liceele de profil, înapoi la Ministerul Agriculturii Ministrul Petre Daea consideră că agricultura europeană trece printr-o perioadă grea odată cu apariția mai multor boli la animale, însă insistă că ele pot fi ținute sub control. El militează pe restrângerea vitezei de propagare a virusului pestei porcine africane și pe eradicarea acestei boli. Pentru care UE va aloca 10 milioane de euro în cercetarea unui vaccin viabil.

“Solidaritatea trebuie să existe oriunde și oricând. Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală am făcut peste 3.600 km de drumuri agricole și forestiere. Continuăm programul pentru rasele de porci Bazna și Mangalița, deși suntem conștienți că avem unele amenințări.

Primul acord bancar cu UE pentru agricultura românească Fondul European de Investiţii (FEI), instituţie a Băncii Europene de Investiţii specializată în finanţarea de risc pentru întreprinderi mici și mijlocii, a selectat patru bănci pentru primul acord de finanţare în domeniul agricol din România. BCR, ProCredit, Raiffeisen şi UniCredit vor acorda finanţări de 155 milioane de euro pentru 1.300 de fermieri şi întreprinzători din mediul rural. Valoarea maximă a unui credit va fi de 1 milion de euro. Rata dobânzii este 0% pentru contribuţia PNDR (maximum 70% din credit), iar pentru contribuţia instituţiilor financiare, conform propriei politici de creditare.

Instrumentul se adresează cu prioritate fermelor mici şi celor care fac investiţii până la 50.000 de euro. România a obţinut anul trecut 126 de milioane de euro printr-un acord de finanţare prin FEI, bani destinaţi fermierilor români pentru a putea beneficia de credite avantajoase de investiţii şi de dezvoltare. Acordul de finanţare este susţinut 70% din fonduri europene şi 30% din contribuţia băncilor. Produsul de creditare cu partajarea riscului va reduce semnificativ ratele dobânzilor şi va îmbunătăţi cerinţele de garantare a împrumuturilor acordate întreprinderilor din sectorul agricol.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Legea muntelui este, de asemenea, una excepțională, va fi aplicabilă în zonele aflate la altitudine. Avem o permanentă strădanie de a-i readuce pe oameni la obârșia lor, să nu mai colinde românii toată lumea ca să își găsească un rost în viață. Dintre miile de cultivatori de tomate înregistrați în programul de creștere în spații protejate, 64% dintre ei sunt tineri, iar 747 s-au întors acasă. Educația agricolă a copiilor trebuie făcută în liceele agricole, care au fost distruse în ultimii ani, dar nu cu acele informații depășite cu care se lucrează azi, iar aceste școli să fie trecute la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, a punctat ministrul.

Decalaje enorme între Vest și Est

AGRO TB

În vizită în Turda - Crama “La Salina” Comisarul european pentru Agricultură a vizitat în Turda Crama “La Salina”, care aparține investitorilor Simion Mureșan și Claudiu Sugar, cei care au refăcut arealul viticol de pe dealurile Durgău. Crama “La Salina” s-a născut în inima Transilvaniei, într-o zonă cu o puternică vocație pentru vinuri albe. Terroirul specific Văii Arieșului vine cu amprenta identității sale, transformând oferta Cramei “La Salina” într-o experiență unică. Tocmai de aceea, aceste vinuri poartă numele ISSA, ca un omagiu adus tradițiilor viticole milenare formate aici, încă de când localitatea purta numele Potaissa.

2019 va fi anul în care se va ajunge la capacitatea maximă de producție, când se vor îmbutelia 300.000 de sticle cu vin, de pe toată suprafața cultivată, de 42 de hectare.

România are trei europarlamentari în comisia de agricultură, dintre care Maria Gabriela Zoană este chiar vicepreședinte.

“Depopularea zonei rurale poate fi restrânsă prin programe

precum cel de acordare a 100.000 de euro pentru instalarea tinerilor fermieri. Din păcate, subvențiile acordate agricultorilor noștri sunt mult mai mici decât cele pentru cei din statele dezvoltate. Aceste decalaje dintre fermierii din Vestul și cei din Estul UE trebuie reduse”, a precizat aceasta.

La rândul lui, Daniel Buda, membru al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală și al Comisiei de Dezvoltare Regională, remarcă nu numai diferența dintre subvenții în interiorul UE, ci și între produsele existente în hipermarketurile din aceste țări. “E important să avem aceeași calitate a produselor în toată UE”, consideră Daniel Buda. Europarlamentarul clujean este un promotor al produselor românești, al micilor fermieri, însă constată blocaje frecvente în drumul banilor către La ferma de vite a familiei Moldovan A doua vizită a comisarului european pentru Agricultură, Phil Hogan, a fost la ferma de vite a familiei Moldovan, situată în localitatea Mociu. Aici, oficialul european a gustat brânzeturi și alte produse tradiționale românești. În 2003, membrii familiei au început să investească în ferma de vite, unde astăzi cresc peste 270 de vaci din rasele Charolaise, Alb-Albastru Belgian, Limousine și Angus. În proximitatea fermei, se lucrează aproximativ 200 de hectare de pământ, care asigură furajele necesare animalelor de la fermă. De-a lungul anilor, s-a investit constant în dezvoltarea fermei. În 2014-2016, ferma a trecut printr-un proces de modernizare investindu-se 1,6 milioane de euro în baza unui proiect cu finanțare de la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Ultimele investiții au presupus pe lângă îmbunătățirea confortului animalelor și implementarea unei linii de procesare și ambalare a laptelui.

99

ei. “Din păcate, această problemă nu este la nivel european, acolo avem mereu discuții pentru simplificare. Complicațiile apar în România. Este greu să obții fonduri UE și pentru că, de multe ori, procedurile din România vin să le complice inutil pe cele de la Bruxelles. Pe lângă cele 2-3 condiționalități de la nivel european se adaugă adesea alte 20-30 impuse de autoritățile din România. Mă bucur că am putut să contribui la concretizarea acestei vizite a Comisarilor europeni la Cluj și le mulțumesc și cu această ocazie pentru disponibilitatea lor dar și pentru colaborarea avută cu domniile lor la Bruxelles.

Comisarii Phil Hogan și Corina Crețu au fost, sunt și rămân prieteni ai României. Beneficiile apartenenței României la Uniunea Europeană sunt semnificative, iar acest dialog cu cetățenii confirmă importanța țării noastre în creionarea bugetelor viitoarei Politici Agricole Comune și a Politicii de Coeziune”, a conchis europarlamentarul Daniel Buda.

100

VIVE LA FRANCE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

VIVE LA FRANCE

101

102

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Expoziție la Muzeul Cinegetic al Carpaților – Posada

100 de ani de silvicultură în România de Andrei VORNICU

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inaugurat la Muzeul Cinegetic al Carpaților „Posada”, Expoziția Jubiliară „100 de ani de silvicultură în România”, eveniment dedicat Centenarului Marii Uniri din 1918.

Obiectivul numărul 1 Ministrul Apelor și Pădurilor a apreciat caracterul exhaustiv al expoziției și fidelitatea cu care au fost prezentare informațiile. „Este o expoziție complexă, la finalul căreia, chiar dacă nu ai studiat silvicultura, pleci cu un bagaj impresionant de cunoștințe despre pădure: cum trebuie ea crescută, cum trebuie ocrotită, cum trebuie exploatată. Și nu mă refer numai la arbori, ci la toate elementele care compun acest ecosistem mirific”, a afirmat acesta.

Ioan Deneș a precizat și misiunea sa personală. „Ministerul Apelor și Pădurilor, instituție pe care o conduc, în timpul mandatului meu are același obiectiv: să transmită generațiilor care vor urma tot ceea ce noi am moștenit de la înaintașii noștri. Mai mult decât atât: beneficiind de mijloacele științitice de care dispunem astăzi, să le dăruim o pădure mai sănătoasă, mai puternică”, a punctat ministrul.

Expoziția Jubiliară „100 de ani de silvicultură în România” cuprinde peste 600 de piese, între care amenajamente silvice vechi de peste un secol, hărți, cărți vechi, reviste de colecție, unelte și instrumente folosite de-a lungul timpului în silvicultură, uniforme, mașini de calcul, precum și fotografii și filme de epocă, prezentate interactiv. Expoziția prezintă, în detaliu, activitatea silvicultorilor români de-a lungul ultimului secol și modul cum au gestionat pădurile din România, după Marea Unire din 1918.

La vernisajul expoziției au participat Ioan Deneș, ministru al Apelor și Pădurilor, Ciprian Dragoș Pahonțu, director general al Romsilva, reprezentanți ai Agenției „Moldsilva” din Republica Moldova, silvicultori în activitate sau pensionari, reprezentanți ai sindicatelor din silvicultură, ai mediului academic, membri ai organizațiilor profesionale, precum și reprezentanți ai autorităților locale.

Administrație silvică După realizarea Marii Uniri, în perioada 1918-1922, alături de Casa Pădurilor Statului, care administra pădurile de stat din Muntenia și Moldova, au funcționat în Transilvania, Basarabia și Bucovina administrații forestiere tranzitorii. La începutul anului 1991 a fost înființată Regia Autonomă a Pădurilor – ROMSILVA (devenită ulterior Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA) cu scopul de a administra pădurile statului român. În prezent, Codul Silvic prevede faptul că toate pădurile țării, indiferent de forma de proprietate, trebuie să fie administrate sau să li se asigure servicii silvice de către un ocol silvic de stat sau de regim. Astfel, ocoalele silvice de stat, coordonate de Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA, administrează pădurile de stat (ce reprezintă jumătate din pădurile țării) și asigură servicii silvice pentru o parte din cele particulare, iar ocoalele silvice de regim administrează pădurile ce aparțin comunelor, orașelor, municipiilor, asociațiilor de proprietari etc.

Păstrătorii „comoarelor” De asemenea, Ioan Deneș a subliniat importanța pe care activitatea silvicultorilor a avut-o în construirea unei Românii moderne, la bunăstarea căreia trebuie să contribuim cu toții, în mod activ, pentru a lăsa o moștenire durabilă posterității. „Mă simt emoționat să fiu astăzi aici, să pot urmări povestea ultimului veac de muncă în interesul pădurii și al oamenilor, o radiografie a eforturilor depuse de extraordinarii slujbași silvicultori. (...) Și silvicultorii, prin sacrificiul lor, se numără printre cei care au făcut posibilă Marea Unire de la 1918.

Zbaterea lor de a lăsa urmașilor o pădure frumoasă, într-o țară mai puternică, în consonanță cu alte conștiințe unite de aceleași idealuri de libertate și întregire, sunt o înaltă dovadă de patriotism pentru noi, cei de astăzi. Silvicultorii sunt cei care trebuie să aibă grijă de această parte de țară, pădurea. Ei sunt păstrători ai „comoarelor”, așa cum spuneau înaintașii noștri, și ei trebuie să le transmită în bună stare urmașilor noștri. Dacă noi ne vom îndeplini această sfântă datorie, peste 100 de ani îmi place să cred că, într-un moment festiv ca acesta, un urmaș va face un arc peste timp și va vorbi cu smerenie despre un trecut la fel de glorios care acum este prezentul nostru”, au fost cuvintele de încheiere ale ministrului Apelor și Pădurilor.

Ciprian Dragoș Pahonțu a mulțumit celor de față pentru prezență, a oferit câteva informații generale despre expoziție și a enumerat evenimentele omagiale pe care instituția pe care o conduce le-a organizat și le va organiza în acest an aniversar. „Centenarul Unirii este un moment de sărbătoare în care ne onorăm înaintașii care au contribuit la eveninentul istoric, dar și unul de reflecție, în care privim în trecut cum am evo-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

luat ca țară, ca societate sau ca domeniu de activitate. Sper ca pragul expoziției jubiliare „100 de ani de silvicultură în România” să fie trecut de cât mai mulți oameni pentru a observa munca impresionantă a silvicultorilor români în ultimul secol”, a declarat directorul general al Romsilva.

La finalul discursurilor introductive, Ioan Deneș, asistat de Ciprian Dragoș Pahonțiu, a inaugurat expoziția prin tăiere de panglică, iar muzeografa Florentina Pitic a ghidat publicul și a oferit toate informațiile necesare pentru înțelegerea exponatelor.

Șir de evenimente aniversare Evenimentul este organizat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva sub egida Ministerului Apelor și Pădurilor, în colaborare cu Asociația Administratorilor de Păduri din România, Agenția „Moldsilva” din Republica Moldova, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, Federația Sindicatelor din Silvicultură „Silva”, Asociația Pensionarilor Silvici din România, Societatea „Progresul Silvic”, Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov, Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” din Brănești și Colegiul Tehnic Forestier din Câmpina. În acest an, Ministerul Apelor și Pădurilor și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva marchează Centenarul Marii Uniri din 1918 prin mai multe evenimente. Silvicultori din România și Republica Moldova au aniversat în luna aprilie Centenarul Unirii Republicii Democrate Moldovenești cu Regatul României, prin plantarea simbolică a „Pădurii Centenar” pe ambele maluri ale râului Prut, iar în această lună va fi inaugurat „Punctul Frăției Neamului Românesc”, un obiectiv ridicat de silvicultori la punctul de întâlnire a celor trei mari provincii istorice românești: Țara Românească, Moldova și Transilvania.

Caprele negre și urșii bruni Crenelurile de stâncă ale Carpaților românești reprezintă patria celei mai viguroase populații de capră neagră din arealul mondial al speciei. România deține din 1934 recordul mondial absolut la trofeul de capră neagră (141,1 puncte C.I.C.), care provine din Munții Făgăraș. În ceea ce privește ursul brun, România deține recordul mondial la blană de urs brun (687,7 puncte C.I.C.), primele 10 trofee în ierarhia mondială la blană de urs fiind din România. În perioada 1997-1999 a deținut recordul mondial la craniu de urs brun (69,47 puncte C.I.C.).

Sursă: materiale informative editate de Muzeul Cinegetic al Carpaților - Posada

AGRO TB

Despre Muzeul Cinegetic al Carpaților - Posada Castelul de la Posada a fost ridicat din porunca domnitorului Gheorghe Bibescu în anii premergători revoluției de la 1848. Muzeul Cinegetic Posada, unic în peisajul muzeistic național, s-a înființat în anul 1996 și reia o tradiție mai veche, primul muzeu românesc de acest fel fiind inaugurat în 1931, în București, dar a fost distrus intr-un incendiu, un deceniu mai târziu. Muzeul se află în parcul domeniului Marthei Bibescu din Posada și pune în valoare multitudinea exponatelor de factură cinegetică, făcând cunoscute publicului impresionantele colecții de trofee, însumând 3.300 de piese, opere de artă, obiecte cu specific vânătoresc și arme de vânătoare caracteristice diferitelor etape ale evoluției umane.

Personalități ale silviculturii românești Marin Drăcea este considerat cea mai importantă personalitate a silviculturii românești datorită contribuției sale la organizarea administrației silvice, a cercetării științifice forestiere și la modernizarea învățământului superior silvic din România. Născut în anul 1885, în satul Izvoru din județul Giurgiu, Marin Drăcea a fost al doilea din cei opt copii ai lui Dumitru și ai Ioanei Drăcea.

A absolvit în anul 1910, cu deosebit succes, Școala Superioară Silvică de la Brănești. În anul 1923, la Universitatea din München, Marin Drăcea și-a prezentat teza de doctorat cu tema „Contribuții la cunoașterea salcâmului din România“. În anul 1930, s-a înființat Casa Autonomă a Pădurilor Statului (C.A.P.S.). Conducerea acestei regii a fost încredințată profesorului Marin Drăcea, care s-a dovedit un inovator de excepție.

103

104

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Nutriția și fertilizarea la grâu cu fertilizanți Azomureș Produsele Azomureş garantează o fertilizare bogată în substanţe nutritive, cu rezultate directe asupra creşterii cantităţii şi calităţii produselor agricole. Prin produsele sale, Azomureş este pregătit să răspundă tuturor cererilor fermierilor adaptate la nevoile fermelor.

Azomureş oferă soluţii complete de fertilizare, adică produse pe bază de azot- N, îngrăşăminte complexe cu azot-N, fosforP şi potasiu- K, plus elemente secundare – Ca, S şi Mg şi microelemente – B si Zn, dar şi lichide – UAN. Deci toata gama de elemente nutritive pentru plante. Mai mult de atât, pornind de la principalul obiectiv al unei agriculturi sustenabile, cel de a garanta producţii ridicate în condiţii de siguranţa alimentară protejând în acelaţi timp mediul înconjurător, toate activităţile de producţie ale acestor produse sunt orientate prin utilizarea unor tehnologii cu materie primă de cea mai bună calitate care provine din surse naturale, fiind mai prietenoasă cu mediul.

Grâul este una dintre cele mai importante plante alimentare datorită calităţii boabelor care deţin un conţinut ridicat de proteine şi hidraţi de carbon, într-un raport favorabil organismului uman. Pâinea şi alte produse din făină de grâu constituie o hrană de bază pentru populaţie. Boabele de grâu reprezintă în plus materia primă pentru fabricarea pastelor şi a altor subproduse, iar pentru animale pot fi un furaj concentrat, cu calităţi superioare porumbului pentru conţinutul ridicat de proteine şi calitatea acestora.

Cerinţe faţă de sol şi nutriţie: este o plantă cu plasticitate ecologică bună, preferă soluri fertile, profunde, cu textură medie (lutoasă), cu bună capacitate de reţinere a apei, dar permeabile. Valorifică reacţia acidă – slab alcalină (pH = 6 – 7,2), dar este sensibil la aciditate ridicată şi alcalinitate/ salinitate mare. Are exigenţe pentru o bună reprezentare a elementelor nutritive în sol.

Specificare

N

P2O5

K2O

CaO

MgO

Ssolubil

Consum specific (kg/to)

29

16

28

8

4

2

Consum global (producţie 6 to/ha)

174

96

168

48

24

12

Consum global (producţie 8 to/ha)

232

128

224

64

32

16

Necesarul de elemente fertilizante: exprimat prin indicatorii consumului specific (Cs – kg/to producţie) şi consumului global (Cg – kg/ha) dovedesc o prioritate de N, P, K, Ca, Mg şi S. Perioade critice ale nutriţiei grâului: - de la răsărire la sfârşitul înfrăţirii; - de la începutul înfloririi la coacerea în lapte ceară, când consumul nutrienţilor are valori maxime.

Recomandări de fertilizare la grâu Specificare Fertilizare de bază ( pat germinativ) Fertilizare fazială ( 2 epoci după repornire în vegetaţie)

Variante 1

Fertilizanţi Azomureş

2 3

NPK 16:16:16 NPK+Mg+S 14:14:14+4MgO+7SO3 NP 20:20

1 2 3

CAN UREE granulată NP 27:13,5

Doză (s.c.) kg/ha 400 400 250350 250 150 250

Sistemul de fertilizare aplicat (prin combinații ale variantelor de toamnă + primăvară) asigură sortimentul, necesarul cantitativ şi echilibrul nutrienților pentru obținerea unor producții mari și de calitate la grâu. Efectul fertilizanţilor Azomureş a fost confirmat în loturile demonstrative din ţară, unde s-au înregistrat producţii între 6 – 8 tone/ha.

Sistemele de fertilizare propuse au la baza efectului calitativ şi cantitativ aportul şi echilibrul complementar al elementelor nutritive esenţiale, iar completarea cu Mg (magneziu) şi S (sulf) îmbunătăţeşte substanţial calitatea proteinelor şi a hidraţilor de carbon.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

VIVE LA FRANCE

105

106

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Maria Gabriela Zoană: “Putem intra în Schengen anul viitor” de Călin POENARU

Vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (PE) dezvăluie strategia prin care România ar putea fi admisă în 2019 în zona liberă a Europei. Și-a propus ca fermierii noștri să aibă subvenții ca-n Vest, produsele tradiționale să ajungă pe mesele europenilor, dar se poziționează împotriva organismelor modificate genetic (OMG).

I-ați solicitat președintelui Comisiei Europene (CE), JeanClaude Juncker, intrarea României în Spațiul Schengen.

Când vom fi admiși și ce avantaje am avea? Într-adevăr, la întâlnirea oficială pe care am avut-o cu președintele Juncker în iunie, la Strasbourg, i-am solicitat direct intrarea României în Spațiul Schengen, motivând concret că România a îndeplinit toate condițiile solicitate pentru aderare și că nu mai există niciun motiv pentru a nu face și noi parte din acest spațiu economic și de liberă tranziție european.

Cu doar câteva luni înainte, în martie, am avut o întâlnire extrem de importantă și cu președintele PE, Antonio Tajani, discuțiile purtându-se pe subiecte de maxim interes pentru România, între care și intrarea în Schengen. Sper că eforturile pe care le depun și le depunem toți cei cărora ne pasă de parcursul european al României să se concretizeze cel târziu în prima parte a anului viitor, atunci când România va asigura președinția Consiliului Uniunii Europene (UE). Nu este nimic sigur, dar în acele șase luni vom avea câteva avantaje ce țin de poziționarea politică strategică la nivel european și atunci este posibil ca statele care se opun în acest moment intrării țării noastre în Schengen să lase deoparte orgoliile și calculele politice interne și să accepte aderarea. În primul rând, un avantaj major al aderării ar fi imaginea țării noastre, Schengen fiind una dintre așa numitele ”mese ale bogaților”, un club select al statelor europene la care România încă nu a fost acceptată, deși este membră a UE din 2007 și a îndeplinit de ani buni criteriile pentru a fi admisă. În al doilea rând, am avea un avantaj economic, mărfurile și persoanele urmând a tranzita Spațiul Schengen fără a mai trece prin filtrele de control de la frontieră; conform unor studii realizate de asociațiile transportatorilor, camioanele românești care transportă marfă ar ajunge în Vest cu până la 10 ore mai rapid, acest timp pierzându-se la granița cu Ungaria. Abia atunci, după ce vom fi admiși în Schengen, am putea spune cu adevărat că avem aceleași drepturi precum restul statelor europene.

Este important să pătrundem în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică?

OCDE este al doilea club select în care ne dorim să intrăm de ani buni și încă nu am reușit. Avem și aici aceeași situație ca și în cazul Schengen – îndeplinim criteriile de aderare (în acest moment o singură țară le mai îndeplinește, Argentina), dar încă nu am fost acceptați, deși am bătut și la ușa acestei organizații în 2004 și în 2012, fără succes. Ne-am depus încă o dată candidatura, îndeplinim criteriile de admitere, facem presiuni la nivel internațional și sperăm că vom fi admiși cât mai curând. Să nu uităm că țări precum Polonia, Ungaria, Cehia sau Slovacia sunt deja acolo. Pe 18 septembrie am avut o întâlnire extrem de importantă, la Paris, cu Jose Angel Gurria, secretarul general al OECD, și aș spune chiar o persoană cheie pentru Romania și cu Anthony Gooch, directorul de

afaceri publice și comunicare al OCDE, cărora le-am solicitat să analizeze, alături de factorii decidenți, cu toată responsabilitatea, candidatura țării noastre la această organizație, întrucât îndeplinim criteriile de aderare, performăm economic și asigurăm transparență deplină în privința rezultatelor financiare și economice. Am convingerea că oficialii OCDE vor accepta de această dată candidatura României. În ce fel ar trebui să profităm în 2019, când vom deține președinția Consiliului UE? Nu aș folosi cuvântul “a profita” în acest context, dar da, trebuie să ne îndeplinim mandatul la un nivel cât mai înalt, astfel încât partenerii noștri europeni să vadă adevărata față a României, un stat al cărui potențial nu l-au estimat și apreciat pe deplin. Este un exercițiu de leadership important pentru țara noastră și putem să ne îmbunătățim imaginea extrem de mult la nivel european în cele șase luni. Din punctul de vedere al influențării politicilor europene, putem într-o anumită măsură să impunem o agendă care să ne avantajeze, pe subiecte care țin de poziționarea strategică a României în ecuația economiei UE. Ați fost în vizite de lucru în SUA, Qatar, sunteți conectată la realitățile Chinei. Ce oportunități agro-alimentare ar fi pentru România pe piețele din America și Asia?

America și Asia reprezintă uriașe piețe de desfacere pentru

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

produsele agro-alimentare românești, iar oficialii români și marii exportatori din agricultură cunosc acest lucru. Problema exportului pe aceste piețe nu ține numai de noi, ca țară; să nu uităm că suntem parte a UE și ni se impun anumite reguli de către partenerii noștri comerciali din statele terțe, dar trebuie să respectăm și deciziile comunitare. Să nu uităm că fiecare gigant, așa cum sunt SUA sau China, impun anumite taxe produselor importate, astfel încât să își protejeze piața internă. Așadar, deși aceste piețe reprezintă oportunități imense, exportatorii noștri trebuie să își calculeze extrem de bine costurile de producție, la care să adauge costurile de transport și taxele de import aferente, astfel încât, respectând calitatea impusă de țările importatoare, să realizeze și profit. Nu este atât de simplu, așa cum bine știți. Qatarul reprezintă o piață de desfacere tentantă. Ei importă masiv din Turcia produse agricole, însă Guvernul României urmează să semneze cât de curând cu Qatarul un memorandum pe linie comercială, iar de atunci schimburile comerciale se vor intensifica.

Cum vedeți evoluția alocărilor europene destinate agriculturii românești în viitorul exercițiu financiar al UE? În calitate de vicepreședinte al Comisiei AGRI am acționat încă de la preluarea mandatului, în februarie, pentru a crește alocările europene destinate agriculturii românești și pentru a egaliza subvențiile acordate agricultorilor români cu cele acordate agricultorilor din Vest. În urma activității din Comisia AGRI, a luărilor de cuvânt în plenul PE, a întâlnirilor avute cu comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, și a discuțiilor cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, am reușit să creștem alocarea fondurilor destinate agriculturii românești, deși, dacă vă amintiți, la începutul negocierilor erau voci care cereau scăderea bugetului total al viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) chiar și cu 30%! Din februarie, după mari eforturi, am reușit diminuarea acestui procent, ajungându-se în ultima propunere a Comisiei din iunie la o scădere a PAC cu doar 5%. Desigur, lupta mea continuă, ne dorim ca PAC să rămână cu același buget ca în exercițiul financiar curent. Viitoarea PAC va favoriza micii agricultori, ei reprezentând 80% din numărul total al fermierilor. Pe de o parte este un lucru benefic, pe de altă parte încă se negociază în legătură cu intenția CE de plafonare a fondurilor destinate tuturor agricultorilor la un maximum de 60-100.000 de euro pe beneficiar. România nu este de acord cu o plafonarea, deoarece noi dorim să nu defavorizăm marii agricultori, cei care asigură o mare parte din exporturile agricole ale țării.

Fermierii români au acuzat la conferința de la Cluj diferența majoră între subvențiile acordate în Estul Europei și în Vest. Va exista o tendință de egalizare?

Da, și au mare dreptate. Am semnalat oficialilor europeni această diferență care nu se mai impune. La început ni s-a spus că vesticii primesc subvenții mai mari pentru că există o diferență între costurile de producție din Estul și Ves-

tul Europei. Le-am demonstrat colegilor mei europeni că prețul carburanților, al ierbicidelor, al îngrășămintelor este la același nivel, dacă nu chiar mai scump în România. Nici argumentul potrivit căruia costul muncii în Vest este mai mare decât în Est nu mai poate sta în picioare, deoarece agricultura din țara noastră se confruntă cu o lipsă puternică de lucrători. Această rațiune privind diferența de costuri de producție dintre Vest și Est nu mai există. Din acest motiv am cerut egalizarea subvențiilor și mă voi lupta, atât cât îmi permite funcția de vicepreședinte, pentru diminuarea decalajelor dintre subvențiile primite de fermierii români și cele primite de fermierii din Vestul și Nordul Europei. Îmi doresc aceleași subvenții pentru români ca și cele pentru francezi sau germani.

Fondurile europene pentru agricultură ar trebui direcționate mai mult pentru marii producători sau pentru cei mai mici, pentru fermele de familie?

Este o discuție pe care o purtăm des în această perioadă a negocierii viitoarei PAC. Comisia dorește să favorizeze micii producători, pe criteriul că aceștia reprezintă marea masă a agricultorilor. La o primă vedere așa ar fi corect și normal; de aceea a apărut ideea plafonării subvențiilor la 60.000 de euro, cum a fost propunerea inițială, prag care a ajuns acum la 100.000 sau 120.000. Până la definitivarea formei finale a bugetului este posibil să crească și mai mult. Totuși, dacă privim din perspectiva interesului național, România își dorește să exporte pentru a avea o balanță comercială favorabilă, iar exporturile le fac marii producători. Dacă plafonăm subvențiile la 100.000 de euro pe fermă, vom constata că marii producători, cei care asigură, de fapt, exporturile, sunt defavorizați în comparație cu alți producători, din statele terțe. Aceștia fac o concurență acerbă UE în privința produselor agricole, iar Brazilia, China, Turcia și Ucraina sunt un exemplu concret.

De aceea, România nu este de acord cu plafonarea, cel mult va accepta una voluntară, prin care să se acorde subvenții mărite micilor agricultori, dar care, în același timp, să nu defavorizeze marii producători agricoli.

Satele din România par tot mai goale. Cum le-am putea repopula? Programele pentru tinerii fermieri pot fi îmbunătățite?

Odată cu apariția viitoarei PAC, care încurajează micii fermieri, vor fi din ce în ce mai mulți tineri care vor alege această cale în viață și cărora nu le va mai fi greu să spună ”Da, fac agricultură!”. Din păcate, tinerii încă trăiesc pentru miracolul meseriilor care le-ar putea aduce profituri sau măcar un trai decent fără prea mult efort. Tinerii fermieri reprezintă o prioritate a viitoarei PAC, drept dovadă prima de instalare

107

108

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ră, Phil Hogan. Ambii oficiali au apreciat modalitatea în care autoritățile române intervin pentru limitarea răspândirii focarelor de infecție și aceasta este singura soluție: asomarea suinelor. Din păcate, focarele sunt destul de răspândite, iar PPA a ajuns în țările vestice, cum ar fi Belgia sau Franța, acolo unde se încearcă aceleași metode pentru a limita întinderea pagubelor.

Ce poziție aveți în privința OMG-urilor?

Personal sunt împotrivă. Pot lua în considerare această soluție țări cu o populație extrem de mare cum este China, sub nici o formă o țară din Europa. Este opinia mea și miam exprimat-o mereu: România a fost și trebuie să redevină grânarul Europei, o țară a produselor sănătoase, naturale și nu a unor OMG-uri ale căror efecte în timp asupra organismului uman încă nu au fost studiate pe deplin. Dacă deschidem calea către OMG-uri, vom deschide și altele, poate mult mai grave. Mă opun acestor produse și sper că în țara noastră există încă mulți care vor face același lucru. a tânărului fermier a crescut la 100.000 de euro. Mă bucură să văd că există preocupări din partea mass-media, așa cum este și publicația dvs, pentru că acest lucru schimbă tentința și optica tinerilor în alegerea unei căi în viață, a unui mijloc de a-și asigura traiul. Vă felicit pentru că încurajați antreprenoriatul în agricultură și pentru că vă preocupă soarta satelor românești în acest context.

Ați susținut acordarea de miere de albine elevilor. Mulți dintre apicultori se plâng însă că albinele sunt tot mai afectate de chimicalele folosite în agricultură.

Susțin în continuare acest proiect. Mierea de albine este sănătate curată! Protejăm albinele, protejăm viața sănătoasă și protejăm agricultura. După cum bine știți, România a obținut și anul acesta derogare pentru utilizarea neonicotinoidelor. La nivel european (și specific Comisia Europeană, nu Parlamentul) s-a ajuns la concluzia că trebuie restricționate (decizia Autorității Europene pentru Securitate Alimentară). Practic, este o interdicție de utilizare a neonicotinoidelor (3 din 5 folosite până acum). Problema neonicotinoidelor a fost o problemă intens dezbătută în Comitetul PAFF, ce aparține de CE. Există numeroase aspecte sensibile atât din punctul de vedere al agricultorilor, cât și al apicultorilor. Raportul de execuție al Comisiei spune că 84% din producţia vegetală din Europa destinată consumului uman depinde de polenizarea realizată de albine şi bondari. Măsura aceasta de restricţionare a utilizării neonicotinoidelor ar putea afecta consistent anumite culturi de cereale. Noi suntem principala ţară care cultivă porumb, în România regăsindu-se cea mai mare suprafaţă cu această cultură. Trebuie să ne întărim poziția și să ne intesificăm eforturile în a găsi cea mai bună soluție care să ajute atât cultivatorii de porumb, cât și pe cei de sfeclă de zahăr, dar să fie echitabil și pentru albine. Deseori am fost întrebați de ce nu folosim un înlocuitor sau o altă soluție care să aibă efect mult mai redus pe polenizatori, bondari, albine. E o întrebare la care producătorii agricoli din România și cei de produse chimice trebuie să răspundă. De aceea îndemn la o mai bună colaborare între industria chimică, institutele de cercetare, cu asociațiile de apicultori, dar și cu organizațiile de producători și toate asociațiile din domeniul agricol. Eforturile de cercetare ale industriei chimice trebuie să fie intensificate pentru identificarea unor alternative fezabile, să răspundă nevoilor fermierilor, dar în echilibru cu mediul înconjurător.

Cum ar trebui să gestioneze autoritățile române pesta porcină africană (PPA)?

Am avut o întâlnire pe această temă, la Strasbourg, cu comisarul european pentru Sănătate, Vytenis Andriukaitis, și una la București, cu comisarul european pentru Agricultu-

Spre ce fel de agricultură ar trebui să se axeze România?

Intensivă, extensivă, bio, tradițională?

România este o țară care este apreciată pentru calitatea produselor agricole și apicole. Această calitate provine din faptul că încă nu am adoptat pe scară largă metodele de intensificare a producției. Produsele noastre tradiționale sunt extrem de apreciate în toată lumea. Recent, la Strasbourg, am organizat un eveniment al tradițiilor românești la care au participat europarlamentari și comisari europeni extrem de încântați de tot ceea ce am expus acolo: produse tradiționale, costume și dansuri populare. Sute de eurodeputați străini și patru comisari europeni au degustat diferite feluri de cașcaval românesc, șuncă, cârnați și brânzeturi, toate bio, miere și dulcețuri, fructe și legume, astfel încât gustul aromat și sănătos al produselor românești a dovedit încă o dată că România este unul din principalii furnizori de produse de calitate superioară.

Nu a lipsit nici degustarea de vinuri și țuică, astfel încât am petrecut românește în inima Europei, în incinta Parlamentului European de la Strasbourg. Ar trebui să exploatăm această nișă, a tradițiilor. În plus, România încă produce bio – exportăm masiv fructe de pădure bio, dar și alte produse agricole ecologice. Aceste două nișe, cea a produselor tradiționale și a produselor bio, trebuie să fie valorificate de către țara noastră, care și-a făcut un renume și care poate profita de pe urma acestuia, păstrând calitatea produselor.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TURISM

109

110

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Agroturismul și gastronomia tradițională. modalități de capitalizare prin dezvoltarea turismului culinar în România Din ce în ce mai multe state pun accent pe turismul culinar în strategiile lor de dezvoltare.

Turismul culinar este acel tip de turism conceput pentru pasionații de mâncare, interesați să deguste mâncarea tradițională din locurile pe care le vizitează, fie că este vorba despre evenimente culinare sau mese tradiționale oferite de gazde locale.

Conform INS, numărul sosirilor vizitatorilor străini în țară este mai mare cu peste 24% în 2017 față de 2016. Fondurile EU 2000 -2014 au avut un impact puternic în dezvoltarea zonelor rurale din România, motiv pentru care facilitățile agroturistice au crescut de la 3121 la 6089 unități în această perioadă. Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC) estimează o creștere la 8000 de unități în mediul rural ce vor fi integrate în viitor în rețeaua europeană de turism rural. Principalele regiuni sunt situate în zona Carpaților și în Transilvania, Delta Dunării și Suceava. În urmă cu mai bine de 20 de ani, ANTREC a împărţit pensiunile în 2 categorii, turistice şi cele agroturistice. Cele agroturistice au în plus complexitatea dată de ferma proprie pe care o aveau şi care reprezintă un factor de interes atât din punctul de vedere al alimentaţiei, cât şi pentru turişti şi copiii lor, care pot lua parte la activităţi alături de proprietari. În rețeaua ANTREC, aproximativ 3500 de membri sunt activi în 32 judeţe, promovând ospitalitatea şi tradiţia turismului rural şi meşteşugurile autentice în mai bine de 1000 de localităţi, devenite veritabile destinaţii agro-turistice.

“Agroturismul promovat de ANTREC poate deveni atracţia principală a României, lucru subliniat şi de reprezentanţi ai Federaţiei Europene de Turism Rural EuroGites, dar şi de membrii Organizaţiei Mondiale a Turismului. Agroturismul si turismul rural reprezintă foarte bine imaginea unei Românii autentice, o Românie care spre deosebire de alte state europene, nu şi-a pierdut tradiţiile“, declară Conf.

Univ. Dr. Maria Stoian, președinte fondator ANTREC. Totodată, fermierii sunt dornici să identifice surse extra de venit, fiind, totodată, și subvenționați pentru a se dezvolta în direcții conexe agriculturii, finanțarea disponibilă prin PNDR 2020 este de 99 miliarde euro la nivel EU-28.

Conform Eurostat Romanian Agriculture Census 2010 & Fundația Adept Transilvania octombrie 2013 în România:  sunt 3,6 MILIOANE FERME, cel mai mare număr din EU-28.  71% din totalul fermelor înregistrează suprafețe de sub 3 HA, prin urmare, neincluse în registrul agricol și neeligibile pentru sprijinul european pe suprafață

 42,750 de exploatații desfășoară alte activități decât activitatea agricolă (240 din turism și 25 340 din procesare de produse). În acest context, agenția TMT PR și AgroTransilvania Cluster organizează la Cluj, pe data de 18 octombrie 2018, un eveniment ce aduce sub aceeași umbrelă agroturismul, agricultura și gastronomia românească. Mirela Scarlat, fondator TMT PR: „Ne propunem să reunim sub această umbrelă profesioniștii din România care până acum au lucrat în proiecte independente, dar care toate converg către un tot unitar – potentialul gastronomic românesc ce poate revitaliza comunități rurale. În secundar, proiectul stimulează un branding de țară - cultural gastronomic. Vrem să atragem atenția asupra acestui potențial național uriaș și să arătăm ce resurse avem la îndemână“.

“AgroTransilvania Cluster a fost creat cu scopul de a sprijini dezvoltarea sectorului agroindustrial prin creșterea competitivității asociației și a fiecărui membru în parte.

Suntem convinși de faptul că în cadrul acestui eveniment, savoarea gastronomiei locale, prin combinația dintre rădăcinile sale ce constituie minunata tradiție culinară din zonă și originalitatea inovativă a producătorilor, va deschide apetitul pentru dezvoltarea lanțurilor de valoare integrate ce vor aduce pe mesele turiștilor din pensiunile agroturistice gustul și aroma de neuitat ale bucătăriei ardelene”, consideră Prof. Dr. Felix Arion, Directorul general al AgroTransilvania Cluster.

“Patrimoniul gastronomic românesc este fabulos. Nu știu de ce unii nu vor să creadă asta! Particip la eveniment deoarece, din păcate, se fac prea puține lucruri pentru promovarea alimentației tradiționale, a producătorilor locali, a ingredientelor adevărate, necesare unei alimentații sănătoase. Asemenea întâlniri au loc foarte rar, mult mai rar decât ar fi nevoie. Sper într-un început bun, sper să devină obișnuință asemenea sesiuni de comunicare. Și mai sper să participe toți cei care cred în tradiție, cred în țăranul român și pot face ceva pentru promovarea acestora, pot lua decizii în acest sens“, consideră Mircea Groza, etnolog și maestru bucătar, invitat special în cadrul spectacolului culinar și al cinei ce vor marca fi nalul evenimentului de la Cluj.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

111

DINTRE VORBITORII INVITAȚI ÎN CADRUL CONFERINȚEI Carmen Gavrilescu, Președinte Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu Acesta este momentul perfect pentru a discuta despre dezvoltarea unui brand teritorial pentru a ne proteja și comercializa produsele. Trebuie să ne aplecăm și asupra interesului de a dezvolta turismul gastronomic în regiune pentru a ne promova produsele, Salamul de Sibiu IGP fiind un exemplu.

Laura Chirilă Pașca, Marketing Manager Fundația ADEPT Transilvania Este nevoie ca din ce în ce mai mulți oameni să se implice în utilizarea responsabilă a resurselor locale spre o creștere economică sustenabilă. Trebuie să învățăm împreună cum putem să construim rețele scurte agroalimentare, specifice zonelor în care ne desfășurăm activitatea, cum să ținem pasul cu tendințele gastronomice și gusturile omului modern, dar și să ne educăm consumatorii, pentru a înțelege de ce trebuie să aleagă produse gustoase, produse într-o manieră prietenoasă cu mediul și la prețul corect pentru ambii parteneri de discuție.

Cosmin Dragomir, Jurnalist și fondator Gastroart.ro Când e vorba de gastronomia românească nu precupețesc nici o ocazie de a discuta despre subiect. Sunt într-o continuă căutare de informații și experiențe și cred că și de aici voi pleca acasă mai împlinit.

Cristian Cismaru, Fondator și Președinte Asociația My Transylvania Consider că inițiativele punctuale, la nivel de oraș/județ, constituie doar baza unei dinamici regionale. Dacă nu învățam bine unii de la alții și ne alegem o direcție comună e foarte greu să dezvoltăm economia locală pe principii sustenabile. Mai mult sunt curios să văd ce fac alții și bucuros să povestesc ce facem noi.

Mihai Dragomir, Membru fondator Asociaţia Mioritics În activitatea noastră de dezvoltare a ecoturismului în Colinele Transilvaniei avem un focus special pe partea de gastronomie locală. Experiența culinară se regășește atât în produsele și evenimentele turistice dezvoltate, cât și în activitatea cu comunitățile locale. Este un domeniu în care ideile și cazurile de bună practică trebuie prezentate și dezbătute

112

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Romanian Gastronomy in the XXI Century

O carte manifest pentru gastronomia românească a secolului XXI Ghid al mâncărurilor românești moderne de inspirație tradițională, volumul nu este o carte de bucate, propriu-zisă. Cuprinzând 160 de pagini cu fotografii și rețete tradiționale reinterpretate, ghidul este alcătuit din dorința de a oferi cititorului sugestii culinare memorabile de pe tot cuprinsul României și amintiri ilustrate ale unor experiențe care definesc peisajul actual al gastronomiei autohtone profesioniste. Cartea a apărut la Editura Business Adviser cu sprijinul Societatea Euro Română pentru Vinuri de Excepţie (SERVE), prima cramă cu capital privat străin din România.

“Suntem ceea ce mâncăm”, spune înţelepciunea veche. Iar noi am considerat că o incursiune în gastronomia actuală poate fi una dintre cele mai sincere căi de introspecţie și prezentare atractivă a poporului român de azi. Am făcut documentarea pe care v-o oferim în acest volum într-o epocă modelată decisiv de globalizare, când păstrarea elementelor identitare se face din ce în ce mai greu. Și e din ce în ce mai importantă, dacă nu vrem să riscăm sărăcirea patrimoniului gustativ naţional, dar și mondial. Căci suntem convinși: aici, la porţile unui Orient forjat prin contopirea de durată a mai multor plăci tectonice de civilizaţii care au modelat lumea modernă, se pot regăsi, încrustate pe axa timpului sau sublimate laolaltă în realităţile prezentului, adevărate nestemate culinare ale umanităţii. Iar celor care se grăbesc să arate diferitele filoane de inspiraţie și să

le identifice ca fiind “din alte părţi”, le spunem că tocmai acesta este specificul românesc: acomodarea de multiple influenţe, complet diferite, distilarea lor lentă, la focul mic al istoriei, și preschimbarea lor în funcţie de specificul local. Întreprinderea noastră nu e nici exhaustivă și nici definitivă, evident. O vedem, cu entuziasm, ca pe un început. Ca pe o scânteie menită să aprindă interesul. Și așa, prin decizia de a explora aici bucătăria profesională, am făcut deja o alegere să reflectăm România printr-o perspectivă poate, pe nedrept, limitativă. Dar am făcut-o din convingerea că - într-o vreme când schimbarea masivă a stilurilor de viaţă la nivelul întregii societăţi pe parcursul unei singure vieţi omenești a devenit fapt împlinit - bucătăria profesională nu e doar o oglindă pasivă, ci are și puterea și datoria de a redeveni un exemplu.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

113

Piept de porc cu cremă de mămăligă și caviar de wasabi Rețeta care deschide albumul de fotogastronomie românească modernizată, reinterpretată aparține lui Chef Nico Lontras. El este primul dintre bucătarii români cu vizibilitate și experienţă internaţională care a ridicat public problema nevoii de aprofundare a tradiţiilor culinare din trecut și readucerea lor, în forme compatibile cu cerinţele și uzanţele alimentaţiei moderne. Pieptul de porc este o mâncare extrem de populară în România, aproape că nu există vreo gospodină care să nu prepare așa ceva. Însă cel prezentat de Nico este marinat și apoi gătit lent, la temperatură scăzută, și înnobilat surprinzător prin alăturarea perlelor de tapioca aromatizate și prin sosul de gulaș cu miere. “Dacă nu schimbăm ceva în modul de a face gastronomie românească, ne vom trezi în 10-20 de ani că vor rămâne doar o mână de restaurante românești în toată ţara”, avertizează Chef Nico Lontras.

Salată boierească cu brânză friptă Bile din telemea rasă, învelite în ou și pesmet și prăjite, sunt partea fierbinte a acestei salate cu gust exploziv dar răcoritor, în același timp. Castraveţii, ardeiul gras, ceapa, roșiile, măslinele și mărarul - des întâlnite în gastronomiile balcanice, nu lipsesc din reţeta acestui preparat care poate fi mâncat de sine stătător sau ca aperitiv. “La Crama Domnească încercăm să păstrăm și gustul tradiţional, dar și prezentarea, cât mai apropiată de cea clasică. Asta așteaptă clienţii noștri - și calitatea! La un restaurant turistic de asemenea mărime, nu e o sarcină ușoară”, spune Emil Manea, managerul localului și creatorul unui meniu românesc, reinterpretat în manieră fusion, cu influenţe asiatice, care a fost executat împreună cu Chef Adrian Tihulcă și Chef Răducu Alexandru Băsceanu și servit delegaţilor la Congresul Organizaţiei Mondiale a Turismului derulat în mai 2017 la Madrid.

Manifestul Congresului Național de Gastronomie Obiceiurile culinare fac parte nemijlocită din identitatea unui popor, din fondul valorilor comune care țin laolaltă țesătura internă a unei națiuni. Înțelegând importanța culturală și economică a tradițiilor gastronomice - din dorința de a contribui la continuarea și propagarea unei identități românești de care trebuie să fim conștienți și mândri - noi, inițiatorii primului “Congres de gastronomie și vin” (desfășurat în București, în 7 iunie 2017), propunem spre cunoaștere de către profesioniști și public, deopotrivă, spre dezbatere și îmbunătățire, următorul manifest.

1. Regionalitate - să păstrăm, promovăm și să îmbogățim tradițiile rețetelor locale și specificul gastronomic și oenologic regional din fiecare zonă locuită de români.

2. Sustenabilitate - să încurajăm producătorii locali de alimente, băuturi tradiționale și servicii, pentru dezvoltarea economică durabilă care să asigure și generațiilor viitoare accesul la propria identitate și bunăstare.

3. Sezonalitate - să promovăm alimentația adaptată ciclurilor naturale, cu ingrediente provenite din surse locale și inspirată din obiceiurile care au asigurat supraviețuirea și dezvoltarea generațiilor de înaintași.

4. Adaptabilitate - cultura (inclusiv cea gastronomică tradițională) este vie și în continuă schimbare, iar îmbrățișarea - cu discernământ - a multiplelor influențe este modul în care s-au format și vor continua să prospere tradițiile autohtone.

5. Sănătate - milităm pentru o alimentație sănătoasă, atât în ceea ce privește calitatea ingredientelor cât și a metodelor de preparare și a unui aport nutrițional echilibrat.

6. Cumpătare - evitarea risipei este o prioritate - atât în ceea ce privește cantitățile ingerate, cât și în ceea ce privește consumarea resurselor și impactul acestui consum asupra mediului înconjurător.

7. Naturalețe - chiar dacă industria alimentară modernă oferă o multitudine de aparente „scurtături” prin recompunerea industrială a unor ingrediente a căror obținere tradițională necesită timpi mari de preparare, credem că acestea sunt de evitat.

8. Autenticitate - să îndrăznim să fim diferiți, începând prin a fi autentici.

Credem că păstrarea tradițiilor alimentare, valorificarea superioară a acestora (atât din perspectivă culturală cât și economică) trebuie să reprezinte o prioritate națională. Declararea unei “Zile naționale a gastronomiei și vinului din România” poate constitui prilej permanent pentru reconectarea la una dintre cele mai importante surse ale identității noastre naționale și pentru promovarea economiei și turismului din țara noastră.

Editorii - Romanian Gastronomy in the XXI Century

114

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

115

116

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pentru 2018,

Obiectiv de absorbție de peste 1,2 miliarde euro din PNDR 2020 de Marin VIȘU-ILIESCU

România are cea mai mare rată de absorbţie a oricărui program de dezvoltare rurală din cadrul UE, a afirmat Adrian - Ionuț Chesnoiu, Directorul General al AFIR, într-un interviu acordat Transilvania Business.

Vă rog să ne faceți o prezentare a situației PNDR 2020 în acest moment? Sunteți mulțumit de ritmul de implementare a PNDR? O să vă răspund printr-o comparație. Dacă acum doi ani, pe 15 februarie, ne aflam pe locul 26 în Europa la absorbția fondurilor europene pentru dezvoltare rurală, de la sfârșitul anului trecut ne aflăm pe locul 3. În acest context, avem o confirmare a rezultatelor obținute de la Comisarul European pentru Agricultură, domnul Phil Hogan, care cu ocazia vizitei în România a declarat că, la 40%, România are cea mai mare rată de absorbţie a oricărui program de dezvoltare rurală din cadrul UE. De asemenea, domnia sa a subliniat faptul că am fost puternici suporteri ai politicilor tradiţionale de coeziune şi ai Politicii Agricole Comune și cu siguranţă se va ţine cont, în special, când se va discuta bugetul pentru următoarea perioadă de timp. În concluzie, apreciez că au fost realizate demersuri importante în eficientizarea procesului de implementare al PNDR, însă e foarte important să păstrăm ritmul de lucru susținut și pe parcursul întregii perioade de programare, pentru a evita dezangajarea fondurilor alocate României.

Ce s-a schimbat în mandatul dumneavoastră la conducerea Agenției? Încă de la preluarea mandatului meu, am prezentat în mod clar abordarea pe care o propunem ca Agenție în relația cu beneficiarii PNDR 2020 și cu firmele de consultanță. Este important că am realizat în cadrul acestei relații tripartite (AFIR – beneficiari – consultanți) că obiectivele noastre sunt convergente, respectiv să reușim implementarea cu succes a proiectelor contractate, pentru că numai în acest fel comunitățile din mediul rural vor putea atinge nivelul de dezvoltare dorit.

Am organizat multe întâlniri de lucru în toate regiunile țării, am luat contact direct cu solicitanții de fonduri europene, am ascultat toate problemele pe care acești oameni le întâmpină în derularea proiectelor și, împreună cu alte instituții ale statului care au atribuții conexe în sfera fondurilor europene sau care eliberează avize necesare obținerii finanțărilor prin PNDR, am reușit să creez o punte de legătură între noi, reprezentanții statului și beneficiarii noștri, acesta fiind un aspect la care țin în mod deosebit.

Una dintre principalele mele direcții de acțiune este aceea de a avea ghiduri clare și simple, realizate prin consultare publică cu beneficiarii noștri, prin discuții în grupuri de lucru și în comitete de monitorizare cu partenerii sociali ai AFIR. Am încheiat acorduri de cooperare cu alte instituții ale statului care au rol în eliberarea unor avize și documente necesare depunerii cererilor de finanțare, cât și implementării investiției. În acest sens, AFIR este în măsură să obțină extrasul de carte funciară aferent imobilului pe baza datelor cadastrale înscrise de către solicitanţi în Cererea de finanţare.

De asemenea, acum suntem parte din sistemul PatrimVern, gestionat de ANAF, ceea ce va conduce la simplificarea evaluă-

rii şi a depunerii cererilor de finanţare. Astfel, AFIR va prelua o serie de documente emise de ANAF prin accesarea sistemului informatic.

Vom continua să facem demersurile necesare pentru îmbunătăţirea legislaţiei privind achiziţiile publice, aceasta fiind una din cauzele principale ale blocajelor apărute în implementarea proiectelor. Începând cu data de 1 august 2018, solicitanții care dispun de semnătură electronică pot încărca on-line Cererea de finanțare și documentele anexe semnate electronic cu certificat digital calificat. Pentru documentele semnate electronic, AFIR nu va mai solicita tipărirea, semnarea olografă, scanarea şi, ulterior, încărcarea on-line a documentului. AFIR va accepta și documente semnate olograf, astfel încât solicitanții care nu dețin un certificat digital calificat necesar semnăturii electronice, vor proceda la fel ca și până acum. În viitor nu va mai exista vreun document pe care solicitanții şi beneficiarii PNDR să fie obligați să îl tipărească și să îl aducă la Agenție.

Ce obiectiv are de îndeplinit AFIR în 2018? Este fezabil?

Pentru anul în curs ținta de absorbție pe care am stabilit-o este de peste 1,2 miliarde euro, plăți efectuate din bani europeni alocați prin PNDR 2020 pentru proiecte de investiții și plăți compensatorii pentru măsurile de mediu și climă. La sfârșitul anului 2017, plățile efectuate beneficiarilor de către AFIR au fost în valoare de 1,55 miliarde de euro. Așadar, valoarea fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală pe care ne-am propus să le atragem este una realizabilă, cu eforturi susținute din partea Agenției și dacă beneficiarii Programului ne solicită în timp util decontarea cheltuielilor eligibile prin cereri de plată.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB AGRO TB

AGRO TB

În cele din urmă, obiectivul nostru este, pe lângă absorbție, să reușim să păstrăm toate aceste fonduri europene în țară și de investițiile finanțate prin PNDR 2020 să beneficieze cât mai mulți oameni din zonele rurale.

Sunt foarte multe proiecte care nu au mai prins finanțare.

Ce se întâmplă cu ele?

De la un an la altul, creşte numărul proiectelor depuse şi, implicit, al beneficiarilor PNDR. Numărul mare de proiecte, cât și faptul că alocarea disponibilă pentru finanțarea investițiilor a fost consumată, arată clar un interes major pe care investițiile în acest sector îl au în ultima perioadă. Este și o consecință a faptului că am reușit să simplificăm multe aspecte pe care beneficiarii ni le-au semnalat și să fim mai aproape de ei în acest proces, deloc ușor, al depunerii de proiecte. Până la urmă, este o competiție în care cele mai bune proiecte obţin finanţare.

De asemenea, este evidentă nevoia reală de finanțare a agricultorilor români și valoarea fondurilor alocate țării noastre de UE prin intermediul PNDR 2020.

Aveți recomandări pentru solicitanții de fonduri nerambursabile de la AFIR? Continuăm demersurile prin care dorim să fim cât mai aproape de beneficiarii noștri și să îi sprijinim pentru a-și duce la bun sfârșit investiția pe care și-au asumat-o.

Recomand celor implicați, atât solicitanți sau beneficiari, cât și consultanți, să abordeze cu responsabilitate zona fondurilor europene.

E foarte simplu să semnezi un contract de finanțare, să obții avansul, dar importanța cea mai mare în cazul unui proiect cu finanțare europeană o are partea de implementare. Obiectivul nostru comun este să reușim implementarea cu succes a proiectelor contractate, pentru că numai în acest fel comunitățile rurale vor putea atinge nivelul de dezvoltare dorit.

Semnarea contractului de finanțare din fonduri europene presupune anumite drepturi, dar și respectarea unor obligații de către ambele părți semnatare. Responsabilitatea nu este doar a beneficiarului pentru că avem împreună cu el un scop convergent, acela de a dezvolta economia rurală și satul românesc.

Un exemplu concret în acest sens îl reprezintă formularul, pe care l-am introdus în procedurile interne ale AFIR, prin care, la momentul semnării contractului și cu 6 luni înainte de finalizarea proiectului, beneficiarii primesc Note de îndrumare în care sunt prezentate într-un mod sintetic recomandări esenţiale legate de implementarea proiectului, documente foarte utile beneficiarilor noștri.

Totodată, aş vrea să reamintesc necesitatea verificării riguroase a tuturor documentelor solicitate care vor fi depuse împreună cu cererea de finanţare.

Ce ne puteți spune despre problema neregulilor întâlnite în implementarea proiectelor și despre situația debitelor de recuperat?

Pe tot parcursul anului 2017 am derulat o campanie națională de prevenție privind posibilele nereguli ce pot apărea în implementarea proiectelelor finanțate cu fonduri europene. Obiectivul urmărit prin Planul acesta de prevenire a neregulilor si fraudelor este, pe de o parte, prevenirea și diminuarea riscului de apariție a acestora în implementarea proiectelor, iar, pe de altă parte, creșterea gradului de conștientizare a personalului AFIR și a beneficiarilor cu privire la modul de verificare a proiectelor și de respectare a obligațiilor contractuale și legale.

De asemenea, sunt prezentate consecințele care decurg din nerespectarea acestora. În cadrul vizitelor pe teren, experții AFIR explică pe îndelete modalitățile de evitare a neregulilor, tipurile de verificări prin care un proiect trece în perioada de implementare și de monitorizare și, mai ales, necesitatea de a menține criteriile de eligibilitate și selecție în baza cărora proiectul a fost selectat.

Aplicarea Planului de prevenție are deja rezultate, a dus la o scădere semnificativă a neregulilor și a scăzut pericolul creării de condiții artificiale.

Care sunt cele mai des întâlnite motive de respingere a cererilor de finanțare depuse de solicitanți?

Cum am spus și în cadrul întâlnirilor de lucru desfășurate, potenţialii beneficiari nu verifică temeinic documentaţia necesară, lăsând firmele de consultanţă să se ocupe exclusiv de documentele depuse. Aici mă refer în principal la actele de proprietate sau de arendă, unde apar neconcordanţe în Registrele Agricole în cazul cărora se emit ulterior adeverinţei de la primării.

Solicitanţii nu verifică în momentul depunerii cererii de finanţare dacă au toate documentele obligatorii. De exemplu, în cazul animalelor sacrificate sau vândute nu se verifică dacă medicul veterinar întocmeşte formularele de mişcare cu privire la acestea şi dacă modificările au fost operate în Registrul exploataţiilor ANSVSA. În sectorul zootehnic, o serie de deficienţe se întâlnesc şi la platformele de gunoi de grajd.

Un alt motiv de respingere, întâlnit în multe cazuri, este acela că din documentaţia tehnico-economică nu reiese viabilitatea investiţiei. De aceea recomand o analiză mai amănunţită și, totodată, realistă atunci când solicitanţii îşi întocmesc planul de afaceri.

Solicitanţii vor trebui să studieze și ei ghidurile şi împreună cu firmele de consultanţă să întocmească documentaţia necesară.

Toate aceste deficienţe duc la respingerea cererilor de finanţare.

Vom absorbi toate fondurile alocate prin PNDR 2020? Îmi doresc ca până la finalul anului să implementăm tot ceea ce ne-am propus. Beneficiarii noștri au înțeles că este necesar ca proiectele de investiții să se facă cât mai aproape de termenele-limită prevăzute în contractele de finanțare, astfel încât să nu ne trezim în situația cu care ne-am confruntat în programarea 2007 – 2013, actunci când a trebuit să trecem cu proiecte în tranziție pentru a salva respectivele investiții.

Trebuie, în această situație, să evităm dezangajarea sumelor care nu sunt consumate sau a celor rezultate din economiile procedurilor de achiziții derulate în cadrul acestor proiecte.

Este foarte important să conlucrăm cu ceilalți colegi din instituțiile statului în interesul beneficiarilor și să nu precupețim niciun efort pentru a gasi soluții ca din fondurile alocate României pentru agricultură și dezvoltare rurală să nu pierdem niciun eurocent în 2023.

117

118

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Recolta Clujului, transferată la Bruxelles.

Un târg cu vânzări de 600 de tone de Călin POENARU

La ediţia din acest an a Zilelor Recoltei, eveniment organizat de Primăria Cluj-Napoca, Asociația Produs de Cluj și Consiliul Județean Cluj, au participat 200 de expozanţi, producători de legume, fructe, lactate, uleiuri, dulceţuri şi conserve. Li s-au alăturat artizanii clujeni, care au oferit cunoscătorilor costume populare, bijuterii lucrate manual, obiecte din lemn şi lavandă. Inaugurarea a fost făcută la cel mai înalt nivel posibil: cu șeful agriculturii europene, Phil Hogan, și cu cel al agriculturii românești, Petre Daea. Cu această ocazie, clujenii au convenit cu oficialii europeni ca bunătățile care se fac aici să fie promovate și la Parlamentul European din Bruxelles, de Anul Centenarului.

“De patru ani am început cu producția de cartofi bio, de doi ani facem vânzare efectivă. Anul acesta se pare că va fi unul bun. Este mai complicat în cazul nostru, e muncă multă și nu folosim chimicale pentru combaterea dăunătorilor, gândacul de Colorado îl luăm cu mâna de pe cartofi. Noi cultivăm în total 50 ha cu diverse cereale și legume, însă cultură bio de cartofi avem doar pe 4 ha.

Sperăm la o producție de 20 de tone anul acesta, iar prețul nu este cu mult mai mare față de cartoful obișnuit. Livrările le facem în piețe, la târguri, iar la București în sistem “cutia țăranului”. Pe partea de zootehnie creștem vaci de carne Angus, tot în sistem bio, pe care le livrăm mai mult în străinătate.

Producția ni se preia de către o firmă din Sibiu și apoi e livrată în Elveția; în România încă nu există o cerere consistentă”, explică Maria Nagy, producătoare din Petreștii de Jos. Uriașul comisar, răpus de daruri Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, a fost impresionat atât de dimensiunea târgului de la Cluj, cât și de calitatea produselor. După ce a renunțat la sacou, Hogan a poposit la mai multe standuri. A fost servit cu pâine pe vatră, sirop de zmeură, brânză de burduf cu busuioc, ceapă și mărar, zacuscă, vișinată, a gustat din palanețele cu varză și din uleiurile de Luna. A dat pe gât, pe nerăsuflate, un pahar de pălincă și a savurat altul de must din struguri roșii zdrobiți sub teasc. La final a primit o sticluţă cu ţuică din piersici, prinsă cu un şnur tricolor, iar din partea organizatorilor, o cutie din lemn cu o sticluţă de ulei, o punguţă cu lavandă şi un borcan cu miere.

“Agricultorii din România nu au asemenea subvenții precum cei din vestul Europei, lucrul acestea vor trebui reglate. Cu toate acestea, programul de finanțare a cultivării roșiilor, inițiat de ministrul agriculturii, Petre Daea, a fost cel mai mare ajutor pentru noi”, le-a mărturisit oficialilor prezenți Cornel Tritean, legumicultor din Ceanu Mare.

Produsele locale ajung în Dubai și Shanghai Procesatorii de ulei presat la rece din comuna Luna au făcut următorul pas, cel către piața internațională, atrăgând de partea lor un personaj cu greutate în promovarea tradițiilor românești: Prințul Charles. “Din această toamnă scoatem primul ulei bio, cel de in, la care lucrăm din 2016, cu care vom participa la festivalul de slow food Terra Madre, din Italia. Ne numărăm printre cei cinci producători din România selectați de Fundația Prințul de Wales pentru această acțiune, în urma unui sondaj aplicat pe 70 de produse, identificate în peste 200 de ferme. Vom fi acolo alături de produse precum pălinca de Bădăcin sau preparatele din porc de Bazna, mierea sau brânza produse în Ardeal.

De asemenea, am fost incluși într-un program cu finanțare elvețiană, prin care 15 producători participă la târguri de produse bio la Dubai, Shanghai, Germania. Producția de ulei

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

119

Bunătățile locale ajung în “capitala” Europei “În urma întâlnirii cu Phil Hogan, Petre Daea, europarlamentarii Daniel Buda și Maria Gabriela Zoană, pregătim un eveniment cu produse ale Clusterului AgroTransilvania (ATC) la Parlamentul European, în cadrul Anului Centenarului”, a anunțat Felix Arion, director executiv al clusterului clujean. Pentru a cunoaște realitățile domeniului agricol din zona Clujului, delegația europeană a vizitat mai multe obiective de interes din județ, iar în urma vizitei s-a concretizat evenimentul de la Bruxelles. La dezbateri, ATC a fost reprezentat de Cooperativa Agricolă Someș Arieș, Cosm-Fan Carmangerie, Fabrica de Brânzeturi Transilvania, Agro Cosm Fan, Global Distribution Group. Membrii ATC au inițiat teme de dialog pentru delegația europeană, vizând aspecte concrete privind modul în care produsele agroalimentare europene pot fi promovate în afara granițelor UE.

bio de in este complicată pentru că în țară sunt puține culturi de acest fel, iar noi nu producem industrial. Avem nevoie de cantități mai mici, deci prețul de achiziție este unul consistent pentru că nu putem negocia foarte mult. De obicei aducem materia primă din Sălaj, Maramureș, Botoșani. Dacă în străinătate este cerut mai mult uleiul de in și de cânepă, în țară vindem mai ales de floarea soarelui. Mai producem de nucă, de dovleac, cu diferite condimente”, relatează întreprinzătoarea Felicia Tulai, de la Luna Solai.

ună cu alți producători naționali, pentru comunitatea română din Madrid, dar și la Vatican. Anul viitor am programat o participare la Summit-ul Miniștrilor Agriculturii de la Berlin”, explică Ramona Moldovan, directorul Asociației Produs de Cluj (APC).

Model replicat la scară națională, în Anul Centenarului Vânzări imense în trei zile “Am ajuns la ediția a șasea a Zilelor Recoltei care este și cea mai mare, cu peste 200 de producători. Anul acesta a fost unul capricios, cu mult soare, dar legumelor și fructelor le-a plăcut, mulți producători ne-au spus că nu au avut niciodată atâtea fructe. Prețurile sunt pe măsura calității acestor produse. Aici, la Sala Sporturilor, nu este doar clasicul târg cu vânzare, avem și ateliere tematice, de țesut, de împletit, există și partea artistică, de recitaluri de muzică și dansuri populare. În perioada 5-7 octombrie organizăm o manifestare la nivel național, tot aici, unde expun 115 de producători din toată țara, din fiecare regiune istorică; sunt 3-4 producători din fiecare județ, cu ocazia Anului Centenarului, sub denumirea „Clujul unește România”. Vom avea expoziții similare, împrePrimarul, mesagerul producătorilor Producătorii participanți la Zilele Recoltei de la Cluj-Napoca au donat 600 kg de legume și fructe pentru centrele destinate persoanelor fără adăpost din municipiu de pe străzile Dragoș-Vodă și Oașului, precum și Casei de Tip Familial Căsuța Bucuriei, unde locuiesc copii orfani aflați în grija statului. “Mulțumim încă o dată producătorilor pentru sprijinul acordat și în acest an celor care au nevoie de solidaritatea noastră. Am participat cu plăcere la această acțiune și subliniez din nou: dacă puteți face un bine, să îl faceți!”, a îndemnat primarul Emil Boc.

Cea de-a șasea ediție a târgului a însemnat 600 de tone de fructe și legume vândute, 18 ore de spectacole folclorice, dar și zeci de mii de vizitatori, după cum au contabilizat reprezentanții Consiliului Județean. “Ne-am implicat total pentru a da clujenilor un eveniment de ţinută, un loc în care să aibă ocazia de a-şi face proviziile pentru iarnă, dar şi unul în care familiile sau grupurile de prieteni să se relaxeze.

Zeci de producători, meşteri populari, artişti şi ansambluri folclorice au colaborat pentru a face din sărbătoarea recoltei la Cluj-Napoca un eveniment memorabil. Succesul manifestărilor dedicate comunităţilor locale este strâns legat de colaborarea dintre autorităţile administraţiei publice locale, motiv care situează Clujul pe un loc fruntaş”, a declarat Alin Tişe, preşedintele forului județean.

Campanie de promovare a produselor românești Europarlamentarul Daniel Buda a avut un stand în cadrul campaniei pe care a declanșat-o acum cinci ani, „Mănânci produse româneşti, mănânci sănătos!”, unde vizitatorii au fost serviți cu mere verzi. Inițiativa a fost lansată în piețele din cele șase județe ale Regiunii Nord-Vest și încurajează cetățenii să consume produse româneşti. “În calitate de europarlamentar şi membru al comisiei de agricultură din Parlamentul European, doresc să încurajez cetăţenii să consume produsele româneşti, atrăgând atenţia că prin stimularea consumului de fructe şi legume româneşti sprijinim astfel producătorii autohtoni să se dezvolte, iar pe de altă parte să redescoperim gustul autentic al fructelor şi legumelor care constituie o adevărată oază de sănătate”, a motivat europarlamentarul clujean.

120

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Festivalul Silvoiței, de la Băbuțiu de Ligia POPA

Silvoiţa sau magiunul de prune este un gem fără zahăr, fiert la foc mic, ore multe, zi şi noapte, la mijloc de toamnă. Copiii din satele ardelene nu vor uita niciodată zilele în care părinţii lor puneau ceaunele cu prune şi îi puneau să amestece fructele pentru a se transforma în gem. Cea mai cunoscută reţetă din fructe din Transilvania are din acest an o sărbătoare a ei, la Băbuţiu, în comuna Vultureni din judeţul Cluj.

Petrecere rurală, la Băbuțiu Prima ediţie s-a desfăşurat sâmbătă, 22 septembrie, pe platforma din imediata apropiere a unei ferme din localitate, după o campanie de promovare foarte intensă în reţelele sociale şi în grupurile de tineri din Cluj, aşa că la eveniment au participat câteva mii de oameni, adică cu mult mai mulţi decât se aşteptau organizatorii.

Ce i-a atras pe vizitatori la Băbuţiu? Curiozitatea de a vedea ce se întâmplă într-un sat, departe de oraş, de a redescoperi tradiţiile locale, dorinţa de a participa la diferite activităţi de toamnă, în aer liber, cu alergat pe baloţi de paie, plimbări cu măgăruși, cu căruţa sau tractorul, lecţii de echitaţie sau momente de relaxare, la masaj în câmp. Pentru copii au fost amenajate locuri de joacă, trasee pentru curse de alergat pe baloţi, gropi de nisip şi noroi, zone pentru animalele de casă şi ateliere de creaţie, iar, pentru adulţi, spaţiul a fost pregătit pentru păturile de picnic.

Producătorii locali au adus în câmpul din Băbuţiu legume, fructe, sucuri naturale, miere şi preparate locale, iar organizatorii au pus în funcţiune ceaune cu gulaș cu carne de oaie şi au oferit spre degustare miei la proţap.

Practic, sărbătoarea silvoiţei a devenit una a recoltelor, a satului transilvănean şi a Băbuţiului, un sat care nu a mai reuşit să atragă o mulţime atât de mare de oameni de la sărbătoarea primei atestări documentare, după cum şi-a amintit primarul comunei din care face parte Băbuţiul, adică a Vulturenilor.

Locul cu cele mai mari subvenții din Europa Simbolul festivalului de la Băbuţiu a fost, în 2018, fluturele albastru din Cluj, o specie unică în lume, care a atras în zonă cele mai mari subvenţii pentru fermierii care au terenuri în zonă. Maculinea are o poveste extraordinară care, după ce a fost descoperită şi promovată de profesorul Rakosi Laszlo, în 1994, a fascinat Comisia Europeană şi pe reprezentanţii autorităţilor naţionale care au decis să aloce proprietarilor de terenuri pe care fluturele albastru trăieşte cele mai mari subvenţii agricole din Europa.

Specia de fluturi care poate fi găsită doar în arealul Dăbâca-Răscruci-Vultureni supravieţuieşte doar datorită întâlnirii mai multor factori. Fluturii depun ouă doar pe anumite plante, ouăle cad şi sunt găsite de furnici. Furnicile nu le mănâncă, cum ar face în mod obişnuit, ci le păstrează

convinse fiind că acestea sunt ale lor şi că din ele vor apărea viitoare regine pentru furnicarele lor. Primăvara din ouă ies pupe, care apoi se transformă în fluturi, iar viaţa o ia de la capăt.

Ei bine, aceşti fluturi vor deveni în curând simbol şi pentru o gamă de produse lactate din zonă şi o marcă a curăţeniei zonei, a continuităţii tradiţiilor în Vultureni şi împrejurimi.

Această poveste, precum şi cea a silvoiţei au însufleţit peste 2000 de oameni şi i-au convins să îşi petreacă câteva ore la Băbuţiu, un sat de care prea puţini auziseră înainte. Au adus alături tineri corporatişti, copii şi fermieri pe terenul unor ferme, alături de ceea ce va deveni în curând un cartier nou, construit special pentru cei care îşi doresc să trăiască în sat, departe de vacarmul oraşului, după cum a povestit primarul, cel care a promis că vor fi şi alte ediţii ale festivalului, la care organizatorii vor lua în calcul că un eveniment, chiar dacă se desfăşoară la 20 de kilometri de Cluj-Napoca, poate atrage mii de participanţi dacă este autentic şi bine promovat.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB AGRO TB

AGRO TB

121

Pensiunea Ovidiu & Paula, confort și relaxare în inima Munților Gurghiu de Alin ZAHARIE

Situată la poalele Munţilor Gurghiu, pe Platoul Fâncel de pe raza comunei Ibăneşti, judeţul Mureş, Pensiunea Ovidiu & Paula vă invită să petreceţi momente de relaxare şi de odihnă întrun mediu deosebit care îmbină natura cu facilităţi de cazare moderne. Administrată de Maria Suceava, pensiunea Ovidiu & Paula completează farmecul minunat al locului cu servicii de calitate şi cu condiţii de cazare şi relaxare dintre cele mai bune.

Pensiunea Ovidiu & Paula, care poartă numele celor doi copii ai familiei Suceava, dispune de 9 camere, două apartamente, iar capacitatea de cazare este de 26 persoane.

Pentru clienți, pensiunea mai oferă un restaurant cu o capacitate de 110 locuri și sală de conferinţe. De asemenea, pensiunea mai dispune de saună, jacuzzi, iar, din acest an, are afară şi un ciubăr cu apă sărată cu o capacitate de 10 persoane.

Pentru turiştii care vor să-şi gătească singuri, există un loc unde aceştia au toate condiţiile asigurate pentru o masă bună, un ceaun, un grătar, fapt pentru care le sunt puse pune la dispoziţie tot necesarul pentru a găti în cele mai bune condiţii, fără a fi deranjaţi de ceilalşi turişti din pensiune. „Turiştii care au fost cazaţi la noi au fost extrem de încântaţi de serviciile pe care le oferim, servicii de care s-au bucurat atât turişti din ţară cât şi din străinătate. Cu toții s-au declarat încântaţi de zona frumoasă, de faptul că aici există un loc primitor, mâncare bună, curăţenie, condiţii foarte bune de relaxare şi bună dispoziţie. Cel mai important aspect recunoscut şi de turişti este liniştea de aici.

Rulajul mai mare de turişti se înregistrează în special pe timpul verii, iar toamna vin vânătorii care se cazează la noi, zona având un potenţial în ceea ce priveşte vânătoarea”, a precizat Maria Suceava, administratorul Pensiunii

Ovidiu & Paula.

Farmecul pitoresc al Văii Gurghiului atrage numeroşi turişti, care au parte de un peisaj de basm oferit cu generozitate de Munţii Gurghiului, iar Pensiunea Ovidiu & Paula vine să completeze acest colţ de natură binecuvântat de Dumnezeu cu un loc de odihnă, relaxare şi servicii de calitate. Farmecul Văii Gurghiului nu poate fi savurat decât simțindu-i pe viu frumusețea, de la peisajul mirific al naturii, la oamenii care sfințesc acest loc minunat. Cu cât urci pe minunata vale descoperi frumuseți care mai de care, indiferent de anotimp, iar Pensiunea Ovidiu & Paula completează minunat acest farmec al naturii prin confort și condiții de maximă relaxare.

„Turiştii care au fost cazaţi la noi au fost extrem de încântaţi de serviciile pe care le oferim, servicii de care s-au bucurat atât turişti din ţară cât şi din străinătate. Cu toții s-au declarat încântaţi de zona frumoasă, de faptul că aici există un loc primitor, mâncare bună, curăţenie, condiţii foarte bune de relaxare şi bună dispoziţie. Cel mai important aspect recunoscut şi de turişti este liniştea de aici”, Maria Suceava, administrator Pensiunea Ovidiu & Paula

122

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ziua Fermierului RAGT, la cea de-a VI-a ediție la Chețani de Alin Zaharie

Societatea Agro Rom Impex și compania franceză Rouergue Auvergne Gévaudan Tarnais (RAGT) au organizat în 13 septembrie, în localitatea Chețani, județul Mureș, cea de-a VI-a ediție a Zilei Fermierului RAGT, prilej cu care au fost prezentați hibrizii de porumb din portofoliul companiei franceze.

Aurelian Botezat, managerul societății Agro Rom Impex, organizatorul evenimentului Gazda evenimentului – Ziua Fermierului RAGT 2018 - a fost, și în acest an, Nemes Bela, fermier din localitatea Chețani, cel care a asigurat lotul experimental cu cei 13 hibrizi de porumb prezentați. „Am avut condiții deosebite în acest an, ploaia a venit la timp și acum - căldura, pentru că Dumnezeu ne ajută să adunăm recolta în hambare. Am remarcat și vreau să recomand și celorlalți fermieri un hibrid pe nume Winxx, produs de RAGT, pe care eu de mai mulți ani îl urmăresc. Este un hibrid deosebit care merită să fie încercat de către fermieri.

Doresc tuturor fermierilor prezenți o zi plină de bucurie, să ne bucurăm împreună, să lăsăm specialiștii de la RAGT să ne aducă hibrizi noi, productivi. Mulțumiri se cuvin colaboratorilor noștri, firmei Agro Rom, Dumnezeu să le dea multă pace și sănătate, să poată să-i ajute în continuare pe fermieri”, a fost mesajul fermierului Nemes Bela.

La rândul său, Marian Luca, director de vânzări în cadrul companiei Agro Rom Impex, a subliniat colaborarea fructuoasă cu cei de la RAGT, precum și oferta acesteia către fermieri, extinsă nu doar la porumb, cultură care a făcut obiectul Zilei Fermierului de la Chețani. „Țin să mulțumesc fermierilor care au venit într-un număr atât de mare, aflați la început de campanie agricolă. A început recoltatul la floarea soarelui, dar cu toate acestea și-au făcut timp pentru a fi prezenți la acest eveniment. Vreau să-i mulțumesc în mod deosebit domnului Nemes Bela, pe terenul căruia organizăm cea de-a VI-a ediție a acestui eveniment, care s-a implicat foarte mult în realizarea unui lucru

de calitate. Mulțumesc, de asemenea, companiei RAGT cu care avem o colaborare fructuoasă, cu un portofoliu extrem de bogat de semințe. Dacă trecem în revistă hibrizii de porumb, nu trebuie să uităm că în portofoliul celor de la RAGT se găsesc semințe de floarea soarelui, soia, grâu pe care unii dintre fermierii prezenți le-au folosit cu succes. Sunt convins că fermierii au fost mulțumiți de ce au văzut, de hibrizii de porumb prezentați. Personal, cred că lotul din acest an este cel mai reușit dintre cele pe care le-am făcut până în prezent”, a spus Marian Luca.

RAGT, 10 ani în România, un secol de existență în Franța Înainte de prezentarea în câmp a hibriziolor de porumb RAGT, directorul companiei, Cristian Arghir a mulțumit tuturor celor implicați în organizare, punctând, totodată, oferta RAGT pentru fermieri. „Mulțumesc fermierilor pentru numeroasa lor prezență, le mulțumesc pentru că dau credibilitate geneticii RAGT, una relativ tânără pe piața din România, în curând compania sărbătorește 10 ani pe piața românească. Este o companie cu puternice rădăcini agricole, cu o structură a acționariatului reprezentată de fermierii francezi, care la anul sărbătorește nu mai puțin de o sută de ani de la înființare. De șase ani organizăm acest eveniment, fapt pentru care țin să îi mulțumesc

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

domnului Aurelian Botezat de la firma Agro Rom, domnului Nemes Bela pentru răbdarea, priceperea și pasiunea pe care le pun în înființarea acestui lot demonstrativ. Nu este ușor, sunt nu mai puțin de 13 hibrizi de porumb prezenți în câmp.

Sperăm să continuăm această tradiție alături de domnul Nemes Bela, alături de fermieri, pentru că, la anul, dacă există posibilitate, vom aduce nu mai puțin de cinci hibrizi noi care se pretează acestei zone. RAGT vine în permanență cu noutăți, pe lângă hibrizii consacrați, și aici mă refer la Alexxandra, unul dintre cei mai cunoscuți hibrizi, la fel Winxx, Fisixx, Lipexx. Noutatea înseamnă, întotdeauna, un plus de performanță și de toleranță la anumite boli. Pentru acest eveniment am avut în câmp 13 hibrizi pe care îi testăm de nu mai puțin de cinci ani, îi comercializăm, hibrizi de potențial, pe care noi îi considerăm că sunt o soluție pentru această zonă”, a precizat Cristian Arghir, directorul RAGT. Ofeta RAGT nu se rezumă doar la porumb, în portofoliul acesteia se regăsesc și alte soiuri, printre care grâul și orzul. „RAGT România propune soluții fermierilor, se dezvoltă în ce privește portofoliul de produse cât și ca echipă comercială.

Toată echipa RAGT este reprezentată de Agro Rom, care este în permanență la dispoziția fermierilor. Am început cu porumbul, floarea soarelui și ușor venim cu alte produse, cu alte soiuri, grâu, orz, lucernă. RAGT este o firmă care investește mult în cercetare, nu mai puțin de 15 % din cifra de afaceri a grupului francez este investită în acest domeniu. Este o companie reprezentată la nivel mondial care e fondată de fermieri și care investește în cercetare. Este alături de fermieri și activează doar în domeniul sâmânței fără alte activități complementare”, a precizat Cristian Arghir.

Hibrizii de porumb RAGT prezentați în câmp de Cristian Arghir, directorul RAGT

Relație apropiată cu fermierii Meritul organizatoric al evenimentului îi revine lui Aurelian Botezat, managerul firmei Agro Rom Impex SRL, cel care a înțeles importanța unor astfel de evenimente pentru fermieri care au posibilitatea să se convingă pe viu de calitatea hibrizilor folosiți. „Acest eveniment a început în urmă cu șase ani, găzduit de fermierul Nemes Bela. Dânsul lucrează 250 de hectare, avem o relație de colaborare cu domnia sa destul de îndelungată, încă din anul 2006. Am ajuns de comun acord să organizăm acest eveniment pe această platformă de la Chețani pentru a arăta fermierilor efectele pozitive ale unor hibrizi de porumb comercializați de noi de la compania RAGT. Am avut succes cu aceste întâlniri cu fermierii, ei știu ce au de făcut, tehnologia spune tot ce trebuie spus. Fermierii trebuie să vadă hibrizii de porumb pe care îi comercializăm, de la o grupă mai mică până la una mai mare. Sunt hibrizi de porumb pentru siloz, hibrizi de porumb boabe, dat fiind faptul că sunt fermieri care au mai multă zootehnie, alții care fac doar partea vegetală. Fiecare companie are zeci de hibrizi de porumb, de rapiță și așa mai departe, dar fiecare are un vârf de lance cu trei, patru hibrizi buni. RAGT are câțiva hibrizi precum Alexxandra, pe care îl comercializăm an de an, Phileaxx, Fisisxx.

Sunt trei hibrizi din grupa de maturitate 340-380 care aduc o producție de peste 10 tone la hectar. Compania produce și hibrizi de porumb siloz, cum e Ferarixx cu rezultate deosebite.

Acest lucru s-a și văzut, oamenii s-au aplecat spre acești hibrizi cu vânzări de mii de tone”, a precizat Aurelian Botezat.

Perspectiva este una îmbucurătoare, Agrom Rom va organiza, pe lângă Ziua Fermierului de la Chețani, un alt eveniment, de această dată la ferma proprie din Râpa de Jos. „Toate cele șase ediții de până acum au fost numai pe porumb, iar, începând de anul viitor, la platforma de la ferma noastră proprie de la Râpa de Jos, comuna Vătava, vom avea un eveniment în care vom prezenta hibrizii la soia, porumb și rapiță. Începem să o pregătim de acum, sperăm să avem suc-

Nemes Bela, gazda evenimentului ces și rezultate bune. Evenimentul de anul viitor de la ferma proprie va beneficia de prezența mai multor companii printre care și RAGT. Probabil că anul viitor, dacă avem sănătate vom continua și acest eveniment și în zona Chețani, alături de cel de la Râpa pentru hibrizii de porumb, soia și rapiță”, a precizat managerul Agro Rom Impex, Aurelian Botezat.

Vești bune de la APIA Printre cei prezenți la Ziua Fermierului s-a numărat și directorul executiv APIA Mureș, Ovidiu Săvâșcă, care le-a prezentat fermierilor ultimele noutăți din cadrul activităților desfășurate de instituția pe care o reprezintă la nivel județean. „APIA desfășoară în această perioadă controalele în teren, cred că nu este o chestiune de noutate, în fiecare an se desfășoară campania de control pe teren pentru cei care depun cererile și care, din păcate, au acest „noroc” de a fi selectați în eșantionul de control. Avem termen de finalizare data de 23 septembrie. Suntem în grafic, sunt foarte puține ferme rămase de controlat. Ideea este că acest aspect ne aduce foarte aproape de convingerea că la data de 15 octombrie, așa cum ne-am angajat în fiecare an, să putem începe plățile în avans”, a menționat Ovidiu Săvâșcă, director executiv APIA Mureș.

123

124

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BUCUREȘTI

CREȘTERE MAI REDUSĂ PE PIAȚA IT Conform celui mai recent studiu ANIS, piața internă de software și servicii IT în 2017 a crescut cu doar 2,1% față de anul trecut,

ajungând la 975 milioane de euro.

Cifra de afaceri totală a sectorului IT a crescut cu 11 procente în 2017, comparativ cu 2016, atingând pragul de 4 miliarde de euro, în condițiile în care, în ediția precedentă a studiul ANIS, analiștii au estimat că va depăși această valoare în 2017. Pentru 2018, este preconizat ca veniturile totale generate de industria de software și servicii IT să ajungă la 4,5 miliarde de euro.

Exportul de software și servicii IT contribuie decisiv, cu 3,025 miliarde de euro, mai exact 75.6%, la valoarea întregului sector IT, în creștere cu peste 14% față de valoarea înregistrată în anul precedent.

Companiile din top 10 generează circa un sfert din valoarea pieței.

“Este îmbucurător că industria tech își continuă creșterea, însă previziunile arată că, în condiții similare, va atinge în curând o fază de platou. Pentru menținerea și accelerarea ritmului de creștere, companiile au nevoie de un mediu predictibil și sănătos, care să încurajeze investițiile semnificative în tehnologie în toată economia și în sistemul public. În același timp, industria tech își concentrează prioritățile de dezvoltare în zona de inovație și în proiecte de educație cu impact pe termen mediu și lung, lucru care se ref lectă și în proiectele ANIS”, a declarat Teodor Blidăruș, Președintele ANIS. Potrivit studiului ANIS, numărul total de angajați cu contracte fulltime din sectorul de software și servicii IT a ajuns în 2017 la 89,850 de specialiști, o creștere cu 7.5% comparativ cu 2016.

STOCUL DE BIROURI S-A DUBLAT Stocul de birouri din marile orașe regionale – Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov – s-a dublat în ultimii cinci ani și va continua să crească într-un ritm accelerat, urmând ca în 2019 să fie depășit pragul de 1 milion de metri pătrați, potrivit studiului Office Market Regional Cities, realizat de Cushman & Wakefield Echinox.

La finalul primului semestru din acest an, stocul de birouri de clasa A și B din cele patru orașe a ajuns la un nivel de 780.000 mp, în creștere cu 12% (echivalentul a 87.000 de metri pătrați) față de perioada similară a anului trecut. Cea mai mare piață regională rămâne Cluj-Napoca, cu un stoc de 282.000 de metri pătrați, în timp ce pe poziția a doua a urcat Timișoara, cu un stoc de 213.000 mp, după ce în ultimele 12 luni au fost livrate spații noi cu o suprafață de aproape 70.000 de metri pătrați. Stocul de birouri moderne din Iași a rămas stabil, la circa 180.000 mp, în timp ce Brașovul a ajuns la un stoc de 103.000 mp.

Anul 2018 se prefigurează ca fiind cel mai prolific pentru piața de birouri din aceste orașe, livrările totale fiind estimate la circa 122.000 de metri pătrați. Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Uitându-ne la marile proiecte, tonul a fost dat la Timișoara, de proiectul City Business Center, urmat de proiectele United Business Center din Iași și The Office în Cluj. În ultimul an, Timișoara a revenit în prim plan, prin proiecte precum Openville, ISHO și Vox Technology Park, în timp ce, la Brașov, proiectul Coresi continuă să se extindă, urmând ca în 2019 să intre în piață și clădirile dezvoltate de AFI Europe.”

PLAYENERGY, LA START Enel România a lansat cea de-a XII-a ediţie a competiţiei naţionale PlayEnergy, un program educațional dedicat şcolilor gimnaziale şi liceelor, ce are ca obiectiv promovarea cunoştinţelor despre energie prin metode neconvenționale. Profesorii ciclurilor gimnaziale şi liceale pot înscrie proiectele de participare la competiţie în perioada 10 septembrie - 22 decembrie 2018.

Tema din acest an este „Pune-ţi energia în mişcare!” și își propune să îi transforme pe tineri în protagoniștii

unui nou mod de a aborda energia în fiecare zi. Elevii vor putea alege subiecte de actualitate precum: E-Home, E-Mobility, E-City, E-Power și E-World.

Pentru a participa, profesorii trebuie să formeze și să coordoneze o echipă de maximum 5 elevi din aceeași etapă de studiu (gimnaziu sau liceu). Proiectele pot fi realizate în orice tip de format, de la prezentare power point, până la aplicaţii practice sau experimente. Cadrele didactice şi elevii pot descărca gratuit kit-ul PlayEnergy 2018 de pe secţiunea dedicată PlayEnergy a site-ului www.enel.ro.

Play Energy este programul educațional internațional dezvoltat de Enel în 10 țări în care grupul activează (Brazilia, Chile, Costa Rica, Guatemala, Italia, Panama, România, Rusia, Uruguay și Spania), dedicat școlilor gimnaziale și liceelor. Proiectul a fost lansat în 2003 cu scopul de a răspândi o cultură responsabilă de energie în rândul tinerei generații.

INDICELE PERCEPȚIEI INVESTITORILOR STRĂINI Cele mai recente rezultate ale indicelui percepției membrilor Consiliului Investitorilor Străini (FIC) despre mediul de afaceri (realizat în septembrie 2018) aduc câteva noutăți legate de piața muncii și de fiscalitate. În același timp, în rândul membrilor FIC persistă dihotomia dintre așteptările privind creșterea veniturilor și a cifrei de afaceri pe termen scurt și îngrijorările legate de lipsa infrastructurii și a stabilității cadrului de reglementare pe termen lung. FIC își menține opinia, exprimată și în trecut, că lipsa predictibilității și a investițiilor erodează competitivitatea economiei și potențialul acesteia de creștere.

FIC consideră că pentru România este contraproductiv să fie percepută drept o țară lipsită de competitivitate fiscală din cauza inconsecvenței politicilor publice. Membrii FIC îndeamnă guvernul să mențină un cadru fiscal stabil și să fie transparent în ceea ce privește viitoarele schimbări. În

125

același timp, FIC consideră că mediul public și cel privat trebuie să colaboreze îndeaproape pentru a îmbunătăți piața forței de muncă din România înainte ca ea să devină un impediment major în calea dezvoltării. Sondajul este realizat la fiecare șase luni doar în rândul comunității membrilor Consiliului Investitorilor Străini (FIC), companii care au avut în anul 2016 o cifră de afaceri în valoare de 183 miliarde RON și au angajat aproximativ 200.000 de persoane.

LEADERSHIP-UL FEMININ ÎN IT DRIF III – Women Leadership in Industry 4.0 s-a desfășurat ca un preambul pentru Summit-ul Inițiativei celor 3 Mări. “Viitorul este digital, și totul, peste tot, se află în tranziție

către o eră complet digitală. Însă digitalizarea nu se petrece în vid – își are rădăcinile în evoluția socială, de care este direct dependentă. Avem o fereastră de oportunitate imensă pentru a construi împreună nu doar viitorul digital al României, ci și al întregii Europe. Iar acest viitor se întâmplă acum!” a declarat în discursul său din deschiderea evenimentului Dan Nechita, Președinte Smart Everything Everywhere, organizator al DRIF III. Daniel Fried, Atlantic Council of the United States, a pledat în deschiderea forumului pentru susținere guvernamentală în dezvoltarea de politici care să susțină accesul digital la informații obiective și de valoare.

Corina Crețu, Comisar European pentru politici regionale, a subliniat că limitarea diferențierii bazate pe gen trebuie să devină un obiectiv

transnațional – iar egalitatea de șanse este unul dintre principiile orizontale de bază care se aplică la nivelul tuturor statelor ce acced la fonduri europene structurale sau de investiții. În opinia dumneaei, transformarea digitală a industriei va necesita în mod cert noi abilități de muncă, dar și activități care să modereze impactul social al automatizării pe termen lung. În 2019, Digital Romanian International Forum, ediția a IV-a, va fi organizat la Sibiu, pe 8 mai, ca un preambul al Summitul-ui European #EURoadSibiu2, prezidat de către Jean-Claude Juncker.

EXPOZIȚIE LA BNR Banca Națională a României a găzduit, în Palatul Chrissoveloni, în perioada 27 septembrie-10 octombrie expoziția Muzeul antreprenoriatului: 100 de ani de antreprenoriat în România, o inițiativă CITR Group. Lansat în luna aprilie la inițiativa CITR Group, Muzeul Antreprenoriatului subliniază importanța antreprenoriatului românesc pentru economia României și sărbătorește spiritul antreprenorial autohton, cu ocazia Centenarului. Expoziția a ilustrat, în trei perioade istorice din ultimii 100 de ani, 30 de povești antreprenoriale: 10 antreprenori din perioada 1918 1945 (secțiunea Fondatori), 10 povești românești de succes de după ’89 (secțiunea Contemporani) și alți 10 antreprenori care au regândit regulile jocului (secțiunea Noua generație).

CITR Group a inițiat acest proiect în urma studiilor realizate în rândul antreprenorilor în dificultate, care au arătat temerile și dificultățile antreprenorilor aflați în momente de cumpănă, dar și faptul că economia României stă pe o bază fragilă: doar 4% dintre companiile locale sunt

companii de impact asupra economiei (aprox. 23.000 de companii au active de peste un milion de euro), iar, din acestea, și așa foarte puține, 50% sunt în stare de dificultate.

LAUREATE LA CEE CAPITAL MARKETS AWARDS

news

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Bittnet și Globalworth, două companii cu o puternică vizibilitate și activitate pe Bursa de Valori București, au obținut recunoaștere internațională la cea de-a patra ediție a Central and Eastern European Capital Markets Awards care au avut loc în 12 septembrie la Varșovia. Ceremonia anuală de decernare aduce în atenție cele mai importante realizări ale companiilor listate în piețele de capital regionale.

Compania de IT Bittnet (BNET), listată pe piața AeRO a BVB din 2015, a primit premiul întâi pentru „Best IR department of a listed company – CEE”. Globalworth Real Estate Investment Limited, unul dintre liderii din real estate în Europa Centrală și de Est, cu două emisiuni de obligațiuni la BVB, valorând fiecare 550 milioane de euro, a primit premiul „Top M&A deal of the year”.

“Investitorii internaționali, la fel ca cei români au început să aprecieze activitatea și strategia companiilor tranzacționând la BVB fie acțiuni, fie obligațiuni, ceea este un indicator clar că piața de capital românească se dezvoltă multidimensional, local și regional, deopotrivă”, a afirmat Adrian Tănase, CEO al BVB. La cea de-a patra ediție a CEE Capital Markets Awards au fost nominalizate pe lista scurtă 79 de companii și premiile au fost oferite la 19 categorii. Juriul a fost alcătuit din experți din comunitatea financiară internațională și regională.

PIAȚA ASIGURĂRILOR ÎN SEMESTRUL I Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a prezentat, în 27 septembrie, evoluția pieței asigurărilor în primul semestru al anului 2018.

Potrivit raportului, societățile de asigurare autorizate și reglementate de ASF au subscris, în primul semestru al anului 2018, prime brute în valoare de 5,04 miliarde lei, din care 79% reprezintă prime brute subscrise pentru activitatea de asigurări generale (3,97 miliarde lei), iar 21% sunt prime aferente asigurărilor de viață (1,07 miliarde lei). Îmbunătățirea indicatorilor de solvabilitate a societăților de asigurare a continuat și pe parcursul primelor șase luni ale anului.

La sfârșitul lunii iunie a anului 2018,

126

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cel mai mare producător de energie electrică din partea de nord-vest a României. (S. M.)

IAȘI

PROIECT DELGAZ GRID DE PESTE 45 MIL. DE LEI toate societățile de asigurare îndeplineau atât cerințele necesarului de capital de solvabilitate (SCR), precum și cerințele minime de capital (MCR), astfel că ratele SCR și MCR, la nivelul pieței (calculate ca raportul dintre totalul fondurilor proprii eligibile să acopere cerințele de capital și valoarea totală a necesarului de capital) au înregistrat valori supraunitare. În primul semestru al anului 2018, aproximativ 88% din volumul total de prime brute subscrise a fost realizat de 10 societăți din cele 29 de societăți care desfășurau activitate de asigurare/reasigurare la 30 iunie 2018. La nivelul întregii piețe de asigurări, numărul de contracte de asigurare, în vigoare la finalul semestrului I al acestui an, a fost de 14.973.036, în creștere față de anul precedent cu aproximativ 6%.

HUNEDOARA

CEH, SERVICII DE SISTEM Camera Deputaţilor a adoptat în luna septembrie Ordonanţa de urgenţă nr. 26/2018 prin care Complexul Energetic Hunedoara (CEH) va asigura servicii de sistem la o putere de 400 de MW până în 2020. Potrivit actului normativ adoptat, Societatea Energetică Hunedoara SA va avea obligația de a furniza servicii tehnologice de sistem către Operatorul de transport şi sistem la o valoare a puterii electrice de cel puţin 400 MW, în condiţiile reglementărilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, în vederea menţinerii nivelului de siguranţă a Sistemului Electroenergetic Naţional. Totodată, actul normativ adoptat prevede ca Transelectrica să stabilească lunar capacitatea necesară acestor servicii.

CEH are o capacitate instalată de 1.225 MW ceea ce înseamnă o cotă de circa 5% din totalul producţiei naţionale de energie electrică, fiind

Investiţia este cofinanțată cu peste 19 milioane lei din Fondul European de Dezvoltare Regională (prin POIM 2014-2020, Axa Prioritară 6: Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susţinerii unei

economii cu emisii scăzute de carbon) şi cu aproximativ 3,4 milioane lei de la bugetul naţional, iar contribuţia companiei noastre este de peste 22 milioane lei. În cadrul proiectului vor fi montate peste 10 000 de contoare inteligente (SMART) la consumatori din cartierul Nicolina II din municipiul Iaşi, iar reţeaua de distribuţie de joasă tensiune aferentă va fi reabilitată prin înlocuirea a 8,8 km de cabluri şi a peste 1800 de tablouri electrice (firide). În acelaşi timp, vor fi implementate infrastructura hardware şi aplicaţiile software necesare funcţionării sistemului de măsurare inteligent. Anul trecut, Delgaz Grid a investit circa 450 milioane de lei, cel mai mult de la intrarea pe piaţa românească a Grupului E.ON, din anul 2005. Pentru 2018, Delgaz Grid şi-a propus să investească peste 494 milioane de lei, destinaţi în cea mai mare parte modernizării reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi energiei electrice.

MUREȘ

ANGAJAȚII HIRSCHMANN, LA ZIUA CURĂȚENIEI Printre cei 11.453 de mureșeni voluntari care au participat la curățenie în 15 septembrie la „Let’s Do It, Romania!” s-au numărat și angajații companiei Hirschmann, care au și

sponsorizat evenimentul. Parteneri în această acțiune le-au fost atât Primăria comunei Sânpaul, Poliția Locală Sânpaul, Școala Generală Dosa Daniel Sânpaul, Școala Generală Nr. 5 Tîrgu Mureș (elevi, profesori și părinți), cât și voluntari din cadrul Asociației Centrul Comunitar de Resurse Sânpaul. “Una dintre preocupările noastre zilnice este protejarea mediului înconjurator astfel încât să putem asigura un viitor cât mai curat urmașilor noștri. Protecția mediului se consolidează prin dialog, motiv pentru care compania formează, dezvoltă și face apel la conștiința tuturor angajaților și partenerilor în vederea conservării mediului. În același timp, în Hirschmann România avem bine definită politica de mediu care urmărește 5 puncte majore: angajații (informarea și conștientizarea acestora în importanța protejării mediului înconjurător), respectarea legislației, resursele și tehnologia (utilizarea resurselor și a tehnologiei în așa fel încât poluarea să fie minimă), comunicarea (atât cu angajații, cât și cu furnizorii, clienții, partenerii, etc), măsurarea și gestionarea eficientă a energiei”, a

susținut Liviu Sărăcuț, manager resurse umane. În zona în care angajații Hirschmann au participat la acțiunea de ecologizare s-au strâns 150 de saci de gunoi. (E. P.)

HALĂ ȘI STAȚIE DE BETOANE Compania Reichon dezvoltă în Tîrgu Mureș, pe strada Băneasa 8, proiectul „Construire hală de producţie cu spaţii administrative, montare firmă, împrejmuire teren, amenajare accese şi branşamente utilităţi”. Investiția va fi realizată pe o suprafaţă de 13.081 de metri pătraţi pe care vor fi edificate, în principal, o clădire administrativă cu suprafaţă construită de 390,15 mp, o hală industrială de producţie prefabricate din beton, cu suprafaţă con-

127

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

văzute cu filtre, staţia de mixare, cuve alimentare agregate, utilaj alimentare agregate, cabină comandă staţie, utilaj reciclare betoane prevăzut cu trei cuve subterane pentru purificarea apei tehnologice (decantare şi reutilizare), cinci padocuri pentru agregate şi benzi transportoare. Compania Reichon care a fost înfiinţată în anul 2000 a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 15,09 milioane lei, un profit net de 1,13 milioane lei şi avea 27 de angajaţi. (A. T.)

CONTRACT DE 8,2 MIL. EURO Compania croată de transport a gazelor naturale Plinacro a semnat, la sfârșitul lunii august, un contract în valoare de 8,2 milioane de euro cu societatea mureșeană SC Euro Gas Systems SRL Chirileu pentru construcţia primei staţii de comprimare a gazelor naturale din Croaţia, informează agenţia Hina, citată de www.agerpres.ro. Staţia de comprimare va fi amplasată în apropiere de oraşul Velika Ludina, la aproximativ 60 de kilometri sud-vest de capitala Zagreb. Conform sursei citate, cele două companii au semnat un contract pentru livrarea, instalarea, punerea în funcţiune şi mentenanţa echipamentelor principale pentru prima staţie de comprimare a gazelor naturale din Croaţia. Noua staţie ar urma să aibă o capacitate maximă de 4,2 Megawaţi (MW) şi va fi construită la Moslavina, în apropiere de Velika Ludina.

Contractul a fost atribuit după o licitaţie internaţională la care compania românească a depus cea mai favora-

bilă ofertă. Contractul a fost semnat de directorul general de la Plinacro, Ivica Arar, şi directorul EGS, Roger Herman Wachter.

SIBIU

SME ACADEMY LA SIBIU ȘI TÎRGU MUREȘ Consiliul Național al IMM-urilor din România implementează, în perioada mai 2018 - mai 2019, proiectul “SME Academy”. Obiectivul proiectului este reprezentat de formarea profesională a 600 de întreprinzători, manageri și angajați ai departamentelor de resurse umane, în vederea adaptării activității acestora la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv în regiunile Nord Est, Centru și Sud Est. Astfel, pe parcursul verii au avut loc 3 mese rotunde regionale și 3 evenimente de informare și conștientizare cu privire la necesitatea formării profesionale la care au participat peste 300 de persoane, în Constanța, Galați, Tîrgu Mureș, Sibiu, Iași și Vaslui la care au fost invitați reprezentanți ai mediului de afaceri, reprezentanți ai autorităților publice locale din regiune, reprezentanți ai agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, reprezentanți ai mediului academic. În perioada următoare, 600 de persoane vor fi selectate în vederea participării la programele de formare SME Academy în domenii precum competențe antreprenoriale, planificare strategică, managementul inovării, educație financiară și managementul resurselor umane, 300 de antreprenori vor beneficia de servicii personalizate de busi-

ness coaching și 300 de IMM-uri vor fi sprijinite în vederea elaborării unei planificări strategice pe termen lung.

De asemenea, în cadrul SME Aca-

demy, 72 de persoane vor participa în cadrul unui program inovativ de învățare experimentală prin sport și 100 de angajati ai departamentelor de resurse umane vor participa la evenimentul „SME HR Weekend”.

Noutatea proiectului este reprezentată și de realizarea unei aplicații mobile de training “SME Bootcamp” pentru formarea, sedimentarea și testarea cunoștințelor cursanților.

TIMIȘ

GALA EXCELENȚEI ÎN AFACERI

news

struită de 1.135 mp, o clădire administrativă cu suprafaţă construită de 285,4 mp, o hală industrială de producţie confecţii metalice, cu suprafaţă construită de 1.050 mp. Staţia de betoane va fi amenajată în zona centrală a amplasamentului şi va cuprinde: patru silozuri pentru ciment pre-

În data de 26 octombrie 2018, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș organizează cea de-a 25-a ediție aniversară a Galei Excelenței în Afaceri – Topul Firmelor din Județul Timiș. Clasamentul Topului Firmelor din Județul Timiș pentru anul 2017

reunește 9.169 firme care au îndeplinit criteriile de eligibilitate, dintr-un număr de 30.071 care au depus bilanţul contabil pentru exerciţiul financiar trecut.

Dintre acestea, sunt evidenţiate 1.787 firme care au reuşit să se claseze pe locurile I, II şi III, structurate pe domenii, grupe de activitate şi clase de mărime.

Totodată, 238 firme a căror fidelitate și perseverenţă le-au oferit clasificarea pe unul din primele trei locuri în Top în ultimii șapte ani vor fi distinse cu Trofeul de Excelenţă.

Ca în fiecare an, CCIA Timiș acordă premii și distincții speciale unor firme, asociații și instituții pentru realizări de excepție în domeniul investițional, responsabilitate socială, inovare, învățământ vocațional dual, cultură, altele. (S. M.)

Pagini coordonate de Ligia VORO ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

128

AGENDA EVENIMENTE

Companii din Finlanda la Indagra Patru companii de vârf din domeniul agrotehnologiei din Finlanda vor veni la București pentru a-și prezenta cele mai recente produse și soluții la INDAGRA 2018, care se va desfășura în perioada 31 octombrie - 4 noiembrie 2018. „INDAGRA oferă o oportunitate excelentă de a cunoaște produsele acestor companii finlandeze cu experiență, și de a crea parteneriate reciproc avantajoase. Companiile finlandeze sunt gata să se întâlnească cu distribuitorii români și să-și aprofundeze cunoștințele despre sectorul agricol în creștere din România, care este unul dintre grânarii Europei”, spune Elina Puszkarzewicz, director de program, Agrotehnologia din Finlanda. Business Finland este o organizație finlandeză de finanțare a inovării și de promovare a comerțului, investițiilor și călătoriilor, cu sediul la Helsinki. Business Finland este deținută integral de guvernul finlandez. În cadrul acesteia activează peste 600 de experți în 40 de birouri la nivel global și în 20 de birouri regionale din Finlanda. Business Finland face parte din rețeaua Team Finland. www.businessfinland.com

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cea de-a cincea ediție a Elite Business Club Elite Business Women organizează în 31 octombrie, de la ora 18, la Sibiu, la Golden Tulip Ana Tower, cea de-a cincea ediție a Elite Business Club, un eveniment care se adresează atât profesioniștilor, cât și celor care doresc să pornească un business. Evenimentul va fi unul interactiv și dinamic și va pune accentul pe situații reale cu care se confruntă femeile antreprenor, în România. Totodată, la Elite Business Club puteți face schimb de idei cu invitații speciali din industrie, dornici să împărtășească din experiențele lor de business. Nu în ultimul rând, Elite Business Club este evenimentul ideal unde să vă promovați afacerea sau să cunoașteți noi potențiali clienți sau parteneri. Scopul evenimentelor Elite Business Club este să creeze o comunitate de business performantă și profitabilă, care să răstoarne statistica potrivit căreia 90% dintre start-up-urile din România dau faliment, în primii 3 ani de activitate. Elite Business Women este cea mai importantă companie dedicată antreprenoriatului feminin și organizează evenimente Elite Business Club în șase mari orașe din țară: București, Constanța, Cluj, Brașov, Timișoara și Sibiu.

Conferința Internațională de Business Diplomacy Bursa Română de Afaceri, în parteneriat cu Centrul de Strategii Aplicate, organizează în data de 15 noiembrie 2018, la Ramada Parc Hotel din Bucureşti, cea de-a treia ediţie a «Diplomacy360 / Business Diplomacy Conference». Conferința va aduce împreună peste 200 de participanți din țară și străinătate, din cadrul ambasadelor străine la București, instituțiilor publice, mediului de afaceri dar și din rândul liderilor din diverse domenii, care apreciază că diplomația le poate oferi tehnici și metode pentru a anticipa noile riscuri și a valorifica oportunitățile apărute și, respectiv a deveni mai competitivi într-o lume globală caracterizată prin volatiliate, incertitudine, complexitate și ambiguitate.

Participanții la Conferință vor afla de la cei 20 de speakeri din țară și străinătate (diplomaţi, oficiali, oameni de afaceri şi experţi în relaţii internaţionale) ce metode şi tehnici specifice diplomației pot folosi pentru a exploata noi oportunităţi într-un mediu global aflat în continuă schimbare, dar şi cum să anticipeze riscurile şi piedicile care le pot încetini sau bloca dezvoltarea organizației pe care o reprezintă.

Noutatea adusă de a treia ediție a Conferinței constă în faptul că, pentru prima dată în România, se pun în dezbatere, integrat, concepte precum sunt: Digital Diplomacy, City Diplomacy, Cultural Diplomacy, Spot Diplomacy, Cyber Diplomacy, Media&Journalism

Diplomacy, Business Diplomacy și Climate Diplomacy.

Toți cei interesați de participarea la evenimentul internațional Diplomacy360 / Business Diplomacy Conference, pot contacta organizatorii la numărul de telefon 021-266.56.77 sau pot găsi detalii și își pot rezerva locul prin intermediul site-ului Conferinței https:// business-diplomacy.ro/conferință-2018/ care permite plata on-line cu cardul sau transfer bancar.

Ligia VORO | ligia.voro@transilvaniabusiness.ro