TB 81 by Transilvania Business

Transilvania Business AN�VIII • NR �� • �� • PREŢ �� LEI

www.transilvaniabusiness.ro

Modelul Bistrita pentru Sanatate

PAG. 5-8 PARTENERIAT PENTRU SĂNĂTATE. MODELUL BISTRIȚA PAG. 9-37 INVESTIȚII ÎN SĂNĂTATE PAG. 44-59 INDUSTRIA LEMNULUI PAG. 89-91, 94-95 TOPUL FIRMELOR - MUREȘ & SIBIU PAG. 97-125 AGRO TB

5-8

24-27

30-32

COVER STORY

SĂNĂTATE

PARTENERIAT PENTRU SĂNĂTATE. MODELUL BISTRIȚA

ADRIAN IONEL, DIRECTOR GENERAL PROF. DR. RADU SEPTIMIU CÂMPIAN, CN UNIFARM, OBIECTIV: CREȘTEREA DESPRE UN PROGRAM PRIMA CASĂ CONSOLIDATĂ A COMPANIEI PENTRU MEDICII DENTIȘTI

54-55

INDUSTRIA LEMNULUI INDUSTRIA LEMNULUI PĂDUREA DE MÂINE

cuprins

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

KRONOSPAN - UN ISTORIC CU TRADIŢIE

PAG. 97-99 AGRO TB FERMIERII DE TOP, INVITAŢI ÎN ACŢIONARIATUL SEMTEST-BVN PAG. 111-119 AGRO TB SĂRBĂTOAREA AGRICULTURII LA INDAGRA 2018

78-79 INTERVIU MIHAI DARABAN, PREŞEDINTELE CCIR: „CAMERA DE COMERŢ POATE DEVENI UN MINISTER PRIVAT AL ECONOMIEI!”

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ALBA

FALK PRUSCHA, LA FINAL DE MANDAT După doi ani şi jumătate petrecuți în România la conducerea companiilor Star Transmission şi Star Assembly,

cele două filiale ale concernului Daimler în România, Falk Pruscha s-a întors la Stuttgart, unde va prelua conducerea producției de motoare în cadrul rețelei Powertrain divizia Mașini. În 2015, și-a început mandatul de CEO al companiilor Star Transmission şi Star Assembly în România, fiind responsabil de startul cu succes al producţiei cutiei de viteze cu nouă trepte 9G-Tronic. Creșterea eficienței și a flexibilității producției au avut ca efect consolidarea locaţiilor Sebeş şi Cugir ca piloni importanţi atât în industria automotive, cât şi în rețeaua de producție Powertrain a diviziei Mercedes-Benz Maşini, prin producția de componente şi transmisii. „Experienţa mea ca Director General al Star Transmission şi Star Assembly a fost şi este în continuare pozitivă. Cel mai mult mi-a plăcut spiritul de echipă dintre toate nivelele. Întotdeauna există o abordare deschisă şi de perspectivă în rezolvarea provocărilor, împreună. Nimic nu este prea greu de învățat sau prea complicat de rezolvat”, a transmis Falk Pruscha, fostul CEO al Star Transmission şi Star Assembly. Grupul Daimler, prezent pe piața automotive din România încă din 2001, derulează unul din cele mai mari și ambițioase proiecte industriale din țara noastră, numărând în prezent peste 3000 de angajaţi.

rector general ADR Centru, au semnat contractul de finanțare pentru proiectul ”Amenajarea unui spațiu verde în incinta imobilului înscris în CF nr 77100 – Parc Veza Blaj”, a cărui valoare totală este de aproape 4,2 milioane lei, din care aproape 4 milioane lei sunt fonduri nerambursabile solicitate din FEDR și bugetul de stat. Banii vor fi destinați modernizării a circa 9.000 mp și creării unei zone publice de agrement și recreere în orașul supranumit ”Mica Roma”. Până la finalul lunii septembrie 2020, în municipiu vor fi realizate lucrări pentru dotarea zonei într-o manieră modernă, eco-eficientă și protectivă, accesibilă publicului larg. Concret, prin acest proiect se vor amenaja 8.848 mp din zona Parcului Veza, în termen de 15 luni de la startul lucrărilor de execuție. În urmă lucrărilor va crește cu 0,79 ha suprafața zonelor verzi ale Municipiului Blaj, față de cele 36 ha curente, respectiv de la 17,15 mp zona verde/cap de locuitor la 17,53 mp zona verde/cap de locuitor. Vor fi realizate următoarele construcții: fântână arteziană, grupuri sanitare, alei, skatepark, mobilier specific pentru parc, spații verzi complet reamenajate, aparate de iluminat și supraveghere, sistem de irigații automatizat, racorduri la toate utilitățile necesare.

PLĂȚI ONLINE ȘI DE PE MOBIL Locuitorii din județul Alba au acces la serviciul de plată a facturilor de apă potabilă și canalizare emise de SC APA CTTA SA prin platforma pentru plată online cu cardul, disponibilă pe site-ul www.contulmeu.apaalba. ro, dezvoltată de o agenție de web design în parteneriat cu NETOPIA Payments, cel mai mare procesator de

plăți electronice din România. De asemenea, aceștia pot plăti factura la apă și prin aplicația mobilPay Wallet, dezvoltată de NETOPIA Payments, fie prin scanarea codului QR afișat în pagina de plată pe site-ul www. contulmeu.apaalba.ro sau direct din aplicație, prin salvarea facturii o singură dată în baza codului de abonat. Potrivit datelor companiei, peste 300.000 de oameni din județul Alba pot accesa noile metode de plată a facturilor de apă rapid, comod și simplu. Aceasta se întâmplă în urma unui parteneriat încheiat între NETOPIA Payments și compania SC APA CTTA SA, operatorul care furnizează și prestează servicii de alimentare cu apă și canalizare din județul Alba. NETOPIA Payments este cel mai mare procesator de plăţi electronice de pe piaţa locală, companie 100% românească. Peste 6.000 de comercianţi folosesc serviciile şi soluţiile NETOPIA: plăţi mobile, tranzacţii online cu carduri bancare, Bitcoin sau prin SMS.

ARAD

CONTRACT PENTRU ASTRA VAGOANE CĂLĂTORI Primăria Oradea a semnat cu Astra Vagoane Călători contractul de finanțare privind modernizarea parcului de tramvaie din municipiul Oradea – etapa I, în valoare de aproximativ 19 milioane de euro. Obiectul acestui contract este achiziția a 10 tramvaie noi, fiecare cu 160 de locuri, eficiente din punct de vedere energetic, dotate cu un sistem de recuperare a energiei, cu aer condiționat, dar și cu un loc pentru persoanele cu dizabilități. Valoarea contractului derulat prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014 – 2020, Axa prioritară 4, esre 88,8 milioane de lei, din care valoarea nerambursabilă este de 98%. Primele 4 tramvaie vor fi livrate în luna octombrie 2019, iar restul de 6 în cursul anului 2020. În prezent se află în fază de precontractare contractul de finanțare privind modernizarea parcului de tramvaie din municipiul Oradea – etapa a- II-a. Acest lucru presupune achiziția a încă 10 tramvaie noi.

BIHOR

FINANȚARE PENTRU BLAJ

LIDL, UN NOU MAGAZIN ÎN ORADEA

Gheorghe Valentin Rotar, primarul municipiului Blaj, și Simion Crețu, di-

Lidl a deschis o nouă unitate în Oradea, cu o suprafață de vânzare de pes-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADLO A ATRAS 12 MIL. EURO Agenția de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO) SA. a atras prin negociere directă două investiții în valoare totală de 12.000.000 euro, în cel de-al doilea Parc Industrial. Investițiile vor fi realizate în Parcul Industrial Eurobusiness II, din str. Ogorului, pe o suprafață de teren de 16.837 mp, respectiv pe o suprafață de teren de 20.561 mp. Primul contract privind o investiție în valoare de cel puțin 6 milioane de euro a fost semnat în primăvara acestui an, cu societatea SAPIENT SRL. Societatea are ca domeniu de activitate principal Fabricarea produselor farmaceutice de bază, fiind astfel prima companie care va construi în incinta Parcului Industrial pentru desfăşurarea activităţilor specifice un Centru de cercetare-dezvoltare în alte științe naturale și inginerie și a oricăror altor activități conforme Legilor aplicabile în materia parcurilor industriale. Cea de-a doua investiție în valoare de 6 milioane a fost semnată în 15

octombrie, de către reprezentanții societății ADLO SA cu reprezentanții societății QUADROFORM, companie subsidiară a holdingului Quadroform GmbH din Germania. QUADROFORM este una dintre cele mai importante companii europene pentru sistemele moderne de ferestre și uși din PVC. Fondată în 1955, QUADROFORM produce și vinde produse de înaltă calitate. Referitor la investiția pe care societatea Quadroform propune să o realizeze în parcul industrial, aceasta constă în construirea unei clădiri destinată unei hale de producție ferestre și uși din PVC și aluminiu. Ambele investiții se vor concretiza cu un număr de cel puțin 120 de noi locuri de muncă până în anul 2021.

news

te 1300 m² și care dispune de aproximativ 120 de locuri de parcare. Ca parte a strategiei sale de sustenabilitate, Lidl optimizează în mod constant procesul de expansiune a rețelei, prin construcții cu un impact redus asupra mediului. Fiecare clădire nouă este concepută pentru a avea performanțe ecologice înalte, de la proiectul standard folosit pentru magazinele Lidl, până la echipamentele utilizate în operarea de zi cu zi a unității. În procesul de realizare a magazinului din Oradea s-au folosit o serie de tehnologii avansate din domeniul construcțiilor, în conformitate cu normele de protecție a mediului. De exemplu, în magazin sunt instalate sisteme de iluminat cu LED, cu senzor de prezență și sisteme de recuperare a căldurii, integrate în instalațiile de ventilație. Lidl are 5.500 de angajați în România, unde retailer-ul german are deschise peste 220 de magazine și 4 centre logistice.

aplicaţii practice la disciplinele din domeniul electronicii. Punctele de lucru sunt prevăzute, fiecare, cu un set complet de aparate specifice: sursă de alimentare, multimetru digital, generator de funcţii, osciloscop, sintetizator, punte RLC, frecvenţmetru, staţie de lipit şi calculator. Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor are peste 1500 de studenţi, dintre care peste 400 sunt în anul I la studii de Licenţă. Compania americană Benchmark este în top 10 furnizori de servicii integrate de producție electronică, oferind totul, de la dezvoltarea produsului, până la construcția plăcilor de circuit imprimat.

BUCUREȘTI

FURNIZOR PENTRU THE BRIDGE GEZE România furnizează soluții inteligente pentru cel mai nou proiect de birouri din București, The Bridge - certificat verde LEED Gold. “Ne onorează să fim parteneri pentru ansamblul de clădiri The Bridge, un proiect destinat spațiilor de bi-

BRAȘOV

LABORATOR DE ELECTRONICĂ, INAUGURAT Universitatea Transilvania din Braşov a inaugurat cu sprijinul Benchmark Electronics România cel mai nou laborator de electronică pentru studenţii facultăţii de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor. Investiția, de peste 50.000 de dolari constă în echipamente performante, module educaţionale şi mobilier. În laborator sunt reproduse puncte de lucru asemănătoare cu cele din producție. Astfel, studenții beneficiază de un laborator echipat la standarde tehnologice actuale pentru desfăşurarea orelor de

rouri, modern și adaptat nevoilor de siguranță ale ocupanților. Contribuția noastră în acest proiect important se bazează pe soluțiile și tehnologiile furnizate cu scop de desfumare și cu funcții de aport de aer proaspăt pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți”, a declarat Vlad Stanislav, Managing Director GEZE România. Înființată în 1863, compania GEZE GmbH se numără printre cei mai prolifici dezvoltatori şi producători de sisteme de acționare a uşilor și ferestrelor şi de tehnologie de siguranţă. În prezent, grupul deține 30 de subsidiare la nivel mondial și peste 2.800 de angajati. În România, GEZE este prezentă din 2004, funcționând ca subsidiară independentă din anul 2010, cu o cifră de afaceri de peste 4 milioane de euro. Continuare pe pag. 126

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fondator Aurelian Grama Director General Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Redacția Redactori: Irina Papuc, Arina Toth, Călin Poenaru, Alin Zaharie, Ștefana Mureșan - editor online redactia@transilvaniabusiness.ro Corectura: Beatrice Spătaru DTP: Răzvan Matei - IQ-Design office@iq-design.ro

MAI AM UN SINGUR DOR/SĂ CIRCUL PE A8

În ultima lună și jumătate nu am ajuns pe niciunul dintre șantierele de infrastructură mare rutieră și/sau feroviară, însă am urmărit cu mare interes vâlva stârnită în jurul proiectului Autostrăzii Tîrgu Mureș – Iași – Ungheni sau viceversa, depinde de prin care parte a țării suntem. Toate forțele politice, un comisar european, organizații civice și cetățeni de pe ambele părți ale Carpaților s-au exprimat asupra proiectului care poate da un boost economic Moldovei, în special. Proiectul devine și mai interesant dacă ne gândim care este contextul în care se agită spiritele. Anul viitor sunt alegeri europarlamentare, alegeri prezidențiale în România, Comisia Europeană va avea un nou președinte. Logic, fiecare vot este important, mai ales dintr-o țară care ocupă locul 7 după populație într-o Europă, în curând, din nou din 27 de state membre, dacă ne gândim la votul european, și într-o țară în care președintele e un fel de far prin întuneric – raportările și așteptările de la acesta exced, de multe ori, prerogativele pe care le are prin Constituție – dacă mă gândesc la scrutinul intern. Revenind la mult discutata, disputata, anunțata, amânata, studiata – au fost întocmite câteva bibliorafturi bune de studii de prefezabilitate și fezabilitate pentru cele trei mari tronsoane care ar urma să compună autostrada de circa 310 km, paie pe foc pare să fi pus Guvernul care a anunțat că Autostrada 8 Tîrgu MureșIași-Ungheni, botezată simbolic a Unirii, va fi realizată printr-un parteneriat public-privat (PPP). Disciplinata societate civilă de la Iași – Împreună pentru A8 și Moldova vrea autostradă - care toacă Guvernul, Parlamentul și, mai nou, Comisia Europeană și Administrația Prezidențială nu a avut nevoie de mai mult pentru a critica vremelnicul Executiv și de a cere din nou susținerea și finanțarea proiectului. Însă din fonduri europene. În ajutor le-au sărit și reprezentanți ai Comisiei Europene, cu predilecție comisarul european pentru Politica Regională, Corina Crețu, care au avertizat că instituției europene nu prea îi plac PPP-urile – explicația se află într-un raport al Curții de Conturi europene, respectiv că Uniunea Europeană are fonduri pentru a finanța studiul de fezabilitate pentru autostradă și pentru primele lucrări, urmând ca, în ciclul bugetar viitor, să fie finanțate altele sau celelalte, depinde cât de

optimiști suntem. Dar cum Guvernul și Corina Crețu sunt, cel puțin la nivel declarativ, în război deschis, acea cerere de finanțare pentru A8 nu a ajuns dintr-o încăpățânare demnă de o cauză mai bună la DG Regio. Până și-au tot aruncat săgeți de la tribune Guvernul și CE, firul scurt-circuitându-l și Președinția, scuzați personalizarea unor instituții, Parlamentul s-a gândit să își facă un pustiu de imagine, fără să îmi fie clar cărui partid (după votul aproape unanim) îi va fi favorabilă legea care a ajuns în proiect în mai 2017 la autoritatea legislativă și a ieșit adoptată în 7 noiembrie 2018 din Camera Deputaților, numai bună de promulgare. Și cum nu e prea inteligent să te pui de-a curmezișul acum, va trece liniștit și de președinte. Acum, legea adoptată de Parlament e un fel de vă dăm un pseudo-ordin, doar noi știm că nu vă putem impune să faceți autostrada și nici nu prea avem, de fapt nici nu ne-am gândit, cum să vă sancționăm. Maxim mai pică un Guvern sau un ministru al majorității. Ce mi-a mai plăcut în lege este cum identifică parlamentarii potențialele surse de finanțare, fără să indice niciuna în clar, cum sar peste capetele din Guvern pentru a muta responsabilitatea proiectului în curtea Ministerului Transporturilor și, implicit, în cea a Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (Executivul aprobă investițiile mari) și cum, în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii – taman cam de Moș Niculae, Ministerul Transporturilor va demara procedurile necesare pentru realizarea autostrăzii. Însă cu ce ar trebui să rămânem din acest pingpong ciudat, ținând cont de miza sa uriașă pentru dezvoltarea unei regiuni istorice, este că A8 face parte din rețeaua europeană de transport agreată de UE, adică nu poate să i se schimbe traseul după cum vor mușchii unora sau altora, și din MasterPlanul General de Transport, că legea dată în Parlament e cumva pe lângă lege și că finanțarea europeană e mai transparentă și mai puțin înrobitoare decât PPP. Cât despre execuția sa, 2030 mi se pare un termen rezonabil, nu e nici 2020 cum afirma Guvernul că va fi gata Iași-Tîrgu Neamț (în jur de 100 km), nici după 2030 în variantele cele mai pesimiste. Ligia VORO

Manageri publicitate Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mureș Rareș Mărginean (0726-433.547) rares.marginean@transilvaniabusiness.ro Cluj Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Administrația Director difuzare Liviu Ilinca (0736-386.950) Responsabili abonamente: Gabriela Belean, Görög László abonamente@transilvaniabusiness.ro 0265-215.612 Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: SC Contfin SRL Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Revistă editată de SC Grama Proiect SRL ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distribuție națională: Casa de Difuzare Presă New Concept SRL, în reţeaua de benzinării MOL, Art Oil, Nis (Gazprom), OMV & Petrom, în hyperrmarketurile Carrefour Hypermarket și Real M, în Carrefour Supermarket, în magazinele de presă Octagon și X press. În reţeaua LaGardere - în magazinele INMEDIO relay și 1Minute. Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaţionale, naţionale și regionale de top TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

Parteneriat pentru Sănătate. Modelul Bistrița

Până acum 6-7 ani, Spitalul Județean de Urgență Bistrița era perceput ca unul dintre cele mai slabe din regiune, atât profesional cât și din punct de vedere al infrastructurii medicale. Era în ton cu 90% din instituțiile spitalicești din România. Astăzi, totul e radical diferit și lumea vorbește de “minunea de la Bistrița”! Ce s-a putut întâmpla?

COVER STORY

Dintotdeauna, bistrițenii au știut că marii doctori, marile diagnostice, marile operații se află și se întâmplă la Cluj, sau la Tîrgu Mureș, sau la Viena, importante centre universitare, cu specialiști celebri, cu echipamente de ultimă generație. Doar lucrurile mărunte puteau fi rezolvate într-un spital precum cel din Bistrița. De ce a fost nevoie pentru a transforma această realitate? “De o injecție uriașă cu bani și seriozitate”, explică președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan. “Nu e vorba de nicio minune, cum spune lumea, ci de o muncă asiduă, de

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ani de zile, în spatele ușilor închise sau pe șantier, cu o strategie clară în față. O muncă în echipă, noi, cei de la Consiliul Județean, și partenerii noștri de la Spital. Din surse proprii, fonduri guvernamentale și europene am investit în această transformare radicală peste 18 milioane de euro, în perioada 2012-2016. Pentru perioada 2016-2020, proiectele noastre, unele deja realizate, însumează cam încă pe atât. Un total, deci, de aproximativ 35 de milioane de euro, o sumă imensă care este pompată, cu atenție, în Spitalul Județean de Urgență. Desigur, aceste reușite ne-au deschis doar apetitul, avem în minte planuri mari de dezvoltare a ceea ce am început”, spune Radu Moldovan.

O istorie de 130 de ani Au trecut 130 de ani de când Congregația Comitatului Bistrița-Năsăud a decis cumpărarea unui teren pe strada Cazarmei (actuala Alba Iulia) pentru a construi un spital pentru bistrițeni. Până atunci, așezămintele medicale din regiune erau mai degrabă niște aziluri, moștenite de la sași din epoca medievală. În data de 17 decembrie 1889, Adunarea generală a reprezentanței municipale Bistrița discuta și vota Statutul de organizare al Spitalului public din Comitatul Bistrița-Năsăud. Spitalul era dotat cu instrumente necesare operațiilor, instrumente de secționat și unelte împotriva incendiilor. Personalul de îngrijire era format din șase persoane: trei bărbați și trei femei, care, pe lângă salariu, primeau locuință și masă în incinta spitalului. “Suntem conștienți că resursa umană de calitate duce o unitate spitalicească de la mediocritate la una de elită. Ceea ce oferim astăzi bistrițenilor, dar și pacienților care au început să sosească din alte județe, în special din Moldova, este un început frumos dintr-un parcurs mai lung, care va plasa Spitalul nostru în rândul unităților de primă mână din România“ Gabriel Lazany, managerul Spitalului Județean de Urgență Bistrița

O muncă titanică a produs “minunea” la Bistrița Astăzi, Spitalul Județean de Urgență Bistrița este un “ansamblu” uriaș de oameni, clădiri și echipamente, care radiază de sănătate și optimism, atrăgând privirile instituțiilor surate din România. “Ceea ce s-a întâmplat la noi este considerat acum un model de urmat de alte spitale publice

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

din țară. La o primă vedere, poate părea simplu ceea ce am realizat la Bistrița, însă vă spun cu mâna pe inimă că munca echipei noastre și a celei de la Consiliul Județean a fost și este titanică. Ca să găsim disponibili 35 de milioane de euro pentru proiectele noastre dintr-un județ mic din Transilvania a fost nevoie de implicare totală. Mulțumesc public conducerii Consiliului Județean, fostei conduceri a Spitalului și actualei mele echipe, pentru angajamentul lor”, susține Gabriel Lazany, managerul Spitalului Județean de Urgență Bistrița.

Ce poți face, dacă ești serios, cu 35 de milioane euro? Lista investițiilor realizate, aflate în derulare și a celor propuse – care au deja finanțare - este lungă, însă între cele mai importante sunt modernizarea secției de Oncologie; modernizarea secției de Obstetrică și Neonatalogie; construcția și dotarea unei noi secții de Chirurgie; modernizarea și dotarea cu aparatură de ultimă generație a Policlinicii Spitalului

COVER STORY

Județean de Urgență Bistrița; construcția celui mai modern Bloc Operator Centralizat din România; construcția a câtorva blocuri de tip ANL pentru medicii tineri care vor profesa la Bistrița; echiparea completă a bazei de fizioterapie din cadrul secției de Recuperare Medicală; achiziția de echipamente noi pentru blocul operator, pentru Neurochirurgie, ORL, Ortopedie-traumatologie, Oftalmologie, Gastroenterologie, Chirurgie generală; extinderea, modernizarea și dotarea secției de Terapie Intensivă; extinderea unității de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Bistrița; construirea unui Centru de Radioterapie; refacerea circuitelor medicale de la parterul spitalului în vederea amplasării unui CT și RMN (echipamente care au fost deja livrate și instalate de către Ministerul Sănătăţii, printr-un proiect finanţat de Banca Mondială); finalizarea secției UPU-pediatrie etc. Unul dintre cele mai spectaculoase proiecte aflate în derulare este construirea unui Heliport pe acoperișul Spitalului Județean, o investiție complexă de cca. 1,5 milioane euro. În afara acestor proiecte care au vizat și vizează sediul principal al instituției medicale, și alte secții și unități ale Spitalului, aflate în alte locații din Bistrița, vor beneficia de modernizări. De exemplu, Secția de Boli Infecțioase, Recuperare, Oncologie și Dermato-venerice (situată pe Strada Alba Iulia, acolo unde în urmă cu 130

COVER STORY

de ani a început totul) va beneficia de reabilitare termică și modernizare, lucrări în valoare de cca. 2 milioane euro. Aceleași lucrări sunt în curs de realizare și la secțiile TBC și Boli Cronice de pe strada Ghinzii, o investiție de aproape 1 milion de euro.

Medici din toată țara sosesc să lucreze la Bistrița Transformarea profundă a Spitalului Județean de la Bistrița a atras privirile întregii țări. Și, mai important, a atras privirile unor medici tineri, școliți în centrele universitare din Cluj-Napoca, Tîrgu Mureș, Iași sau București, care și-au dorit să lucreze în condiții care echivalează cu cele din marile spitale din România și din lume. Strategia Consiliului Județean de a oferi acestor tineri locuințe noi, în regim ANL, a ușurat și mai tare decizia medicilor de a se muta la Bistrița. Primii dintre aceștia au sosit în urmă cu câțiva ani și au devenit deja “piloni” importanți ai Spitalului. În prezent, sunt depuse peste 20 de solicitări pentru aceste apartamente (primul bloc este finalizat), dar lista este deschisă, deoarece concursurile de angajare continuă la Spital și mulți concurenți provin din afara Bistriței. Instituția își completează echipa acolo

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

unde schema de personal o cere. “Avem acum condiții de muncă și salariale la standarde înalte și medicii simt că-și pot construi o carieră la Bistrița. Vorbim și de un oraș frumos, verde, liniștit, de sorginte medievală, cu multiple posibilități de recreere, cu școli bune, la doar 100 km distanță de Cluj sau de Mureș, un loc atractiv pentru o tânără familie de profesioniști. Noi, împreună cu partenerii de la Consiliul Județean, facem orice eforturi sunt necesare pentru a-i acomoda pe acești oameni aici, pentru a le crea rapid o conexiune pozitivă cu locul de muncă și cu orașul”, explică Gabriel Lazany. “Suntem conștienți că resursa umană de calitate duce o unitate spitalicească de la mediocritate la una de elită. Ceea ce oferim astăzi bistrițenilor, dar și pacienților care au început să sosească din alte județe, în special din Moldova, este un început frumos dintr-un parcurs mai lung, care va plasa Spitalul nostru în rândul unităților de primă mână din România“, mai spune Lazany.

Modelul Bistrița Ce înseamnă însă modelul “Bistrița“, pe care l-ar putea aplica toate spitalele publice din România? Ingredientele principale sunt echipa, strategia, determinarea. “Banii au fost ultima grijă, nu pentru că ar exista cu nemiluita, dar pentru că, atunci când ai o viziune clară și o echipă puternică în spatele ei, identifici și resurse financiare. Există și fonduri guvernamentale de accesat, există și fonduri europene, există și buget local. Trebuie doar să urmărești oportunitățile, să întocmești la timp proiectele, să ai răbdare, să drămuiești bănuții conform planului, să prioritezi corect. Mai trebuie să știi să manageriezi o astfel de unitate publică după regulile unei companii private, cu buget, target, venituri și cheltuieli, dar să ai și o atenție sporită la partea umană a acestui tip de activitate. Asta am făcut noi, nu am inventat nimic nou. Se numește profesionalism, de când lumea!”, conchide Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean. 4 130 de ani de istorie a Spitalului public județean 4 18 milioane euro investiți în perioada 2012-2016 4 17 milioane euro investiții realizate sau proiectate pentru 2016-2020 4 1,5 milioane euro, proiectul viitorului Heliport

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

SANOVIL Bistrița, alternativa privată pentru servicii medicale de înaltă calitate și siguranță Cu o carieră de reputat ginecolog în spate, medicul Gavrilaș Mureșan a cutezat în urmă cu 11 ani să-și părăsească jobul confortabil de la stat și să înființeze un mic spital privat. Astăzi, grupul SANOVIL include mai multe clinici, spitale, laboratoare și farmacii reprezentând o alternativă foarte atractivă la sistemul de sănătate publică din regiune. Domnule dr. Mureșan, în urmă cu 11 ani ați pariat pe sistemul de sănătate privat, deschizând Clinica SANOVIL. Cu ce gând ați pornit atunci la drum? Nu am pariat. Am părăsit sistemul de stat și, spre decepția multora de acolo, nu am plecat departe. Am luat lumea și meseria pe umerii mei și am iesit dintr-un sistem pe care eu îl consideram nepotrivit pentru modul meu de a vedea viața, relațiile dintre oameni, relațiile dintre doctor și pacient. În ziua în care am deschis spitalul SANOVIL, adică 17 iulie 2007, mi-am depus demisia de la Spitalul Județean Bistrița-Năsăud. Nu am lucrat nicio secundă simultan în sistemul de stat și în cel privat, nu am încercat “să văd cum merge”, nu am profitat de combinația asta, de altfel foarte mult folosită peste tot în țară. Atunci, la început, am lăsat totul, poziție bună în secția de Obstetrică-Ginecologie, confortul oferit de “umbrela” unui spital județean, o umbrelă care te ferește de multe necazuri, am lăsat un cabinet privat situat în centrul orașului și am plecat la marginea Bistriței, într-un loc în care greu se ajunge cu piciorul, unde am început să fac medicina liber, corect și onest, așa cum eu știam că trebuie făcută. Sistemul de stat din care am plecat era construit și organizat pe niște principii, multe și astăzi valabile, care nu respectă faptul că elementul central al activității medicale este pacientul, tratarea și confortul acestuia, satisfacerea nevoilor lui speciale, într-un context economic logic și realist. Societatea românească, din păcate, nu înțelege că pacientul, nevoia de sănătate, sistemul de sănătate trebuie să fie deasupra jocurilor politice. Proiectele naționale din Sănătate ar trebui gândite de medici profunzi, cu experiență medicală serioasă, calități care să le permită viziuni realiste de funcționare și dezvoltare a unui sistem de o asemenea anvergură, complexitate și importanță. Când am plecat din sistemul de stat am sperat că țara asta va evolua, mințile oamenilor se vor lumina, am sperat și mai sper că tinerii pe care îi creștem și educăm se vor îndepărta de monstruoasa filozofie comunistă, că politicienii care se vor ridica dintre ei vor reuși să gândească altfel decât electoral, vor reuși să înțeleagă, în concret, că sănătatea oamenilor nu trebuie pusă pe aceeași balanță cu numărul de voturi. Că Sănătatea, Educația, Cultura sunt domenii strategice, mult mai profunde. Care au fost momentele cele mai dificile în acest deceniu trecut și ce v-a inspirat să mergeți înainte? Momente dificile sunt în fiecare zi, cu fiecare știre. De-a lungul anilor, puține guverne și puțini miniștri ai Sănătății au înțeles avantajele existenței pe piața de servicii medicale a alternativei private, curată, neamestecată. Aproape toți cei care au condus și conduc Sănătatea au înțeles, care au înțeles, că sunt conducătorii sistemului de stat. Sistemul

privat, abia răsărit, a crescut ca o Cenușăreasă greu tolerată, despre care s-au spus și scris lucruri grele, de către toată lumea. Cei care ne-au susținut și cei datorită cărora existăm, cei care ne-au inspirat să mergem înainte, așa cum spuneți dumneavoastră, au fost miile de pacienți care au dorit altceva, o alternativă, pacienții care ne-au prețuit, care ne-au căutat și ne-au găsit întodeauna. Ne mână înainte bucuria de a mișca ceva și în țara asta, unde mulți gândesc că este cel mai confortabil să te iei și să pleci! Ne mână bucuria de a oferi calitate și siguranță pacienților noștri, ne mână înainte speranța că odată vom trăi într-un sistem nediscriminator, în care statul să fie înțelept și drept. Vă rugăm să detaliați ce se află, astăzi, sub umbrela SANOVIL? Care sunt principalele divizii ale afacerii? Am început în 2017, cu un mic spital de obstetrică-ginecologie, cu 24 de paturi, un mic compartiment de nou-născuţi, și 9 angajați, eu fiind al zecelea. Astăzi, după 11 ani, avem în grupul SANOVIL: un Spital general, situat în Bistrița, cu compartimente de Obstetrică-ginecologie, Nou-născuți, Chirurgie, Urologie, Pediatrie, ORL, ATI și compartiment de Internări de zi; Policlinica Nouă, unde funcționează un număr de 20 cabinete medicale în 23 specialități, un cabinet modern de gastrocolonoscopie, cea mai mare și modernă secție de recuperare medicală din județ, cel mai mare și mai complex laborator de imagistică medicală, care are echipamente moderne de osteodensitometrie, radiologie clasică digitală, mamografie digitală, tomografie computerizată și RMN (rezonanță magnetică nucleară), toate instalate în aceeași clădire, cu un acces foarte facil pentru pacienți. De asemenea, în grupul nostru mai funcționează: două laboratoa-

SĂNĂTATE

re de analize medicale, unul la Bistrița și unul la Beclean, considerate a fi primele în județ ca valoare tehnică și a personalului, după punctajul de evaluare a CNAS; compartimentul de medicina muncii – care deservește 15.000 de angajați pe an; trei farmacii, toate situate în Bistrița. În 2018, în grupul SANOVIL avem peste 180 de angajați și 70 de colaboratori. Concret, ce servicii medicale oferă grupul SANOVIL? Concret, Clinica SANOVIL este un spital general, cu 82 de paturi, care are ca subsecții: Obstetrică-ginecologie, Nounăscuți, Chirurgie, Urologie, ORL, Pediatrie și Compartiment de ATI. Saloanele sunt moderne, cu câte două paturi și cu câte un pat, sunt echipate la standard de hotelizare de 4 stele. Spitalul are două săli de naștere și trei săli de operație, cu compartimente și echipamente auxiliare necesare, dispuse în așa fel încât permit desfășurarea unor operații de mare

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

4 80.000 consultații / anual 4 7.000 de internări / anual 4 900 de nașteri / anual 4 1.500 de intervenții chirurgicale / anual complexitate în condiții de siguranță. Ce înseamnă acum SANOVIL într-o mică sinteză? Înseamnă, la nivelul unui an, 80.000 de consultații, 7.000 de internări, 900 de nașteri, 1.500 de intervenții chirurgicale, 35.000 de pacienți care își fac analizele, cca. 200.000 de întâlniri între un angajat SANOVIL cu un pacient SANOVIL. Mai înseamnă aproximativ 8.000 de bebeluși născuți aici în 11 ani de activitate - un mic orășel al copiilor. Mai înseamnă taxe plătite de către SANOVIL statului român în valoare de cca. 30 milioane lei (7 milioane euro), în ultimii 5 ani, în condițiile în care ajutorul statului pentru SANOVIL a fost și este impresionant: zero lei. Care sunt acele servicii pe care le oferă Sanovil și care nu se regăsesc și în sistemul public de sănătate? În secțiile pe care le avem facem aceleași tipuri de intervenții ca în Spitalul Județean, confortul pre și postoperator al pacienților este însă net superior față de orice spital de stat din România! De altfel, puține clinici private oferă condițiile pe care le oferim noi! În ceea ce privește Obstetrica și Ginecologia propunem servicii medicale net superioare și de o complexitate mult mai mare decât există în spitalele județene. Nici nu mai vorbim de spitalele orășenești. La SANOVIL există tipuri de operații pe care le efectuăm cotidian, în condițiile în care puține clinici universitare din țară fac asemenea intervenții. În clinica noastră au loc în jur de 900 de nașteri pe an, ceea ce reprezintă aproximativ 30% din numărul de nașteri din județ, în condițiile în care în zonă există trei maternități de stat, care au o existență de peste 70 ani și unde pacientele sunt transportate de SMURD prin sistemul de urgență. În Clinica SANOVIL, peste 40% dintre pacientele care nasc vin din alte județe, unele chiar îndepărtate, și enumăr câteva în ordinea frecvenței: Suceava, Maramureș, Mureș, Harghita, Cluj, Neamț, Iași etc. Clinica SANOVIL promovează și practică nașterea naturală cu analgezie peridurală. Avem cea mai mică rată de naștere prin operație cezariană dintre toate clinicile din țară aflate în contract cu CNAS: aproximativ 40%. Adică o cifră mai mică decât în unele spitale de stat care contează și mai mică decât în majoritatea clinicilor universitare, după unele studii naționale. În ceea ce privește chirurgia ginecologică, avem experiență și rezultate excepționale în chirurgia laparoscopică ginecologică, rezultate care ne-au permis să prezentăm lucrări științifice valoroase pe această temă la Conferința Națională

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

și la Congresul Național de Obstetrică și Ginecologie, unde cazuistica noastră privind histerectomia laparoscopică nu a avut concurență. Ne deosebim, de asemenea, de sistemul public de sănătate din județ prin faptul că în clinica noastră există singura echipă de ginecologi atestată în oncoginecologie și capabilă să efectueze intervenții chirurgicale pentru cancerele genitale. Iar când spun asta, mă refer la cancerul de sân, cancerul de col uterin, cancerul uterin și cancerul ovarian. Este foarte important însă că dispunem de toate mijloacele de depistare precoce a cancerelor genitale cu orice localizare, prin posibilitățile clinice, laborator și imagistică medicală de înaltă performanță, astfel încât operația se face în timp util și, împreună cu tratamentele asociate și specifice, rezultatele sunt foarte bune. Ne deosebim de sistemul de stat prin faptul că suntem singura entitate medicală din țară care organizează anual o manifestare științifică, numită Forumul Medical Bistrițean, cu participare gratuită pentru toți medicii din județ și nu numai, în asociere cu Colegiul Medicilor, cu acordarea de puncte de EMC. Au avut loc deja trei ediții, care au fost onorate de o participare numeroasă și, de fiecare dată, au fost prezentate lucrări științifice valoroase și cu un pronunțat caracter practic. Cum ați reușit să formați și să mențineți intactă echipa de medici, în condițiile unui adevărat exod al specialiștilor noștri către Occident? Nu ușor și nu intactă, însă exodul de medici și personal medical din anii trecuți nu ne-a afectat în măsură semnificativă și pe noi, cei din sectorul privat. Medicii nu pleacă din țară pentru venituri mai mari, motivele principale ale plecării lor sunt altele, de mult mai mult bun simț. Măsurile luate însă în ultimul timp în mediul medical de stat au accentuat extraordinar de mult discriminarea în sistemul medical românesc, în favoarea sistemului de stat. Tentația personalului de a găsi un loc de muncă acolo este foarte mare și, pe termen scurt, recunosc, justificată. Aceasta este o problemă cu care ne confruntăm, dar care, mă gândesc, va fi sesizată de cine trebuie să vadă și vor fi luate măsuri care să aducă un pic mai multă logică economică în sistem. Poate vede cineva odată, într-o noapte nedormită, dacă va fi economist, cât de mult în plus plătește societatea românească astăzi pentru un pacient îngrijit la un spital de stat față de același pacient (același DRG) îngrijit la un spital privat! Ce proiecte de viitor aveți cu SANOVIL? SANOVIL are proiecte importante în derulare și proiecte de rezervă pentru varianta absurdă, ionesciană, de evoluție a sistemului medical din România, astfel încât să putem asigura în continuare locuri de muncă rezonabile tuturor angajaților și colaboratorilor noștri. Pentru varianta rezonabilă, înțeleaptă, la care toți ne gândim cu optimism, avem în derulare și vom da în folosință în următorii doi ani peste 6.000 de mp de spaţii medicale, aici, în Bistrița, creând cel puțin încă 100 de locuri de muncă. Lucrăm la construcția unui Spital de Recuperare Medicală, care va avea 3.000 mp, cu un total de 52 de paturi. Acesta include o bază de recuperare și tratament la cel mai înalt nivel, atât medical cât și de hotelizare, cu mai multe bazine și săli de gimnastică. Dotările și procedurile pe care le vom avea aici vor si“Sistemul privat adevărat este, în ansamblu, mai aproape de om, de pacient, este mai atent la detalii, mai conștiincios, mai bine supravegheat de el însuși, este mai mobil si adaptativ, mai limpede și mai prietenos, mai exigent și mai competent și, contrar propagandei de peste 30 de ani, mult mai ieftin pentru societate”, Dr. Gavrilaș Mureșan, proprietarul SANOVIL Bistrița

SĂNĂTATE

tua acest spital în topul spitalelor de recuperare din țară! Apoi, peste câteva zile, începem construcția unei policlinici cu o suprafață de 3.000 de mp, ce se va adăuga și alipi la Policlinica Nouă existentă. Aici vor funcționa peste 30 cabinete medicale, unde vom dezvolta mult medicina modernă ambulatorie, ne vom orienta spre medicina ambulatorie intervențională, cum ar fi cardiologia intervențională, vom extinde secția de imagistică de înaltă performanță. Totodată, gândim un proiect, singuri sau în asociere, al unui centru de radioterapie, care ar fi foarte util județului nostru. Sunteți un reputat specialist în obstetrică-ginecologie. Cum se împacă această vocație cu cea de investitor/ manager? Destul de bine. Nu mă pasionează călătoriile, nu mă pasionează concediile, politica și politicienii nu îmi tulbură mintea - mă bazez pe ei, îmi petrec viața la clinică, familia este înțelegătoare și alături de mine, la propriu alături de mine! Bucuria mea e meseria mea, cea de obstetrician si ginecolog, o fac cu mare ușurință, ea mă odihnește. În ceea ce privește administrarea, nu e greu în fiecare zi. Am câțiva oameni în firmă pe care mă pot baza, mai puțini decât mi-aș dori, e adevărat. Nu am însă presiunea profitului în cap, așa cum s-ar putea crede, iar în aceste condiții nu e chiar așa de greu. După mai bine de un deceniu în sistemul privat, care vi se pare că este diferența majoră între acesta și sistemul public de sănătate? Sistemul privat adevărat este, în ansamblu, mai aproape de om, de pacient, este mai atent la detalii, mai conștiincios, mai bine supravegheat de el însuși, este mai mobil si adaptativ, mai limpede și mai prietenos, mai exigent și mai competent și, contrar propagandei de peste 30 de ani, mult mai ieftin pentru societate.

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

Dr. Carmen Nicolau, administrator al Centrului de Medicină Integrativă Lotus Life din Tîrgu Mureș

“Voi încerca toată viața să fiu un echilibrat om de afaceri, o echilibrată mamă și femeie, un echilibrat medic” de Ligia VORO

“Medicina este cu oameni și despre oameni”, apasă cuvintele, dându-le o nobilă greutate, dr. Carmen Nicolau, atunci când vorbește despre misiunea pe care o are Centrul de Medicină Integrativă Lotus Life din Tîrgu Mureș, al cărui administrator este, și, personal, ca medic. Întrebărilor despre viața Centrului de Medicină Integrativă Lotus Life, aniversat anul acesta la 10 de ani de existență prin mutarea într-un nou sediu, și despre devenirea profesională, cu toate provocările și satisfacțiile sale, ne-a răspuns dr. Carmen Nicolau în interviul acordat. Centrul de Medicină Integrativă Lotus Life se află aproape de o aniversare rotundă – 10 ani de la înființare, însă ideea centrului v-a încolțit acum mai bine de 10 ani, care au fost resorturile care v-au determinat să investiți și să dezvoltați centrul? De ce medicină privată? Dr. Carmen Nicolau: Ideea mi-a încolțit acum mai bine de 10 ani, este perfect adevărat, noi, ca societate comercială, suntem înființați în 2004. Din 2004 până în 2008 am funcționat în alte spații, singură, iar acum 10 ani, ne-am unit un colectiv, format din medicină clasică și alternativă, respectiv homeopatie și reflexoterapie. Practic, ne aflăm la 10 ani de când neam constituit ca și centru de medicină integrativă. La început am funcționat ca și cabinet medical într-un apartament. Din 2010 ne-am mutat într-un spațiu mai generos, respectiv pe strada Cornești nr. 65, apoi, din 2018, pe strada Verii nr. 46. În etapa de pregătire, rezidențiatul de medicină internă și rezidențiatul de gastroenterologie, am căutat permanent soluții la problemele pe care le întâlneam în munca de zi cu zi. Astfel am observat că soluțiile oferite de medicina clasică la problemele pe care le au pacienții noștri sunt uneori depășite și rezultatele nu sunt pe măsura așteptărilor. M-am întors în Tîrgu Mureș după această etapă de pregătire, am început să lucrez în Spitalul Județean, însă continua această frământare că celor care nu reușesc să le rezolv problema prin medicina clasică, trebuie să le caut în continuare soluții, nu pot să le spun că nu există pentru dânșii rezolvări. Atunci când am avut posibilitatea, am convenit să conlucrăm cu specialiști cu experiență, siguri pe ei, oameni de înaltă ținută științifică, cum sunt familia Alecu, cum este doamna dr. Ana Bratu, care practică medicina complementară de mulți ani și o fac cu profesionalism, cu dorință de exactitate și de rigurozitate, la fel ca și medicii din medicina clasică. Cele două alternative care s-au alăturat primele au fost biorezonanța și homeopatia. În aceeași măsură am regăsit în reflexoterapeutul Cristina Negrea un specialist în ceea ce face, dedicat, serios și cu rezultate. Noi am perseverat în ideea pe care am avut-o, motivați în continuare de rezultate și, ulterior, am avut și confirmarea internațională. Care erau serviciile medicale pe care le ofereați la începuturi și cum s-a dezvoltat oferta de servicii în acești ani, astfel încât să se circumscrie titulaturii de centru de medicină integrativă? Care a fost investiția inițială și cât ați investit apoi, mai ales că Lotus life are astăzi un alt sediu, iar dotările s-au îmbunătățit în pas cu evoluția tehnicii și a echipamentelor medicale? Am plecat de la un ecograf, acesta a fost pentru mine echivalentul stetoscopului. Ecograful a fost prima mea mare iubire

în medicină, am făcut din ecografie o pasiune, am terminat cursul cu succes și am făcut parte din colectivul de predare a ecografiei din Cluj. Ecograful a fost prima mea investiție privată și asta pentru că accesul la ecografie îmi era destul de limitat, perspectiva de a practica ecografia în Spitalul Județean din Tîrgu Mureș era extrem de mică, iar în mintea mea nu exista consultație fără ecografie. Am luat un credit și mi-am cumpărat un ecograf portabil, pe care l-am dus cu mine peste tot, inclusiv la domiciliul pacienților. De acolo, pasul următor a fost endoscopul pe care l-am cumpărat tot în privat și tot cu credit și cu convingerea fermă că voi putea să practic medicina în privat fără să îmi umbresc actul medical de aspectul financiar. Și așa a și fost, am avut șansa ca balanța financiară să încline în favoarea continuării investițiilor și subliniez acest lucru – un medic care investește în privat nu face altceva decât să ia din dreapta și să pună

SĂNĂTATE

în stânga bani de la pacienți și pentru pacienți. Nu există să trăiești din asta, pentru că niciodată nu o să fii mulțumit de aparatul pe care îl ai, o să vrei altul mai bun și vei pune bani deoparte pentru asta. Pe partea de medicină alternativă am investit în parteneriat cu alți colegi pe biorezonanță, iar familia Alecu a investit în ozonoterapie. De asemenea, eu am investit în continuare în clădirea în care am lucrat cu toții. Investiția inițială a fost de 5.000 de euro, un ecograf. Investițiile ulterioare au fost următoarele: endoscopul – 10.000 de euro, un alt ecograf – 20.000 de euro, ulterior, în clădire în mai multe etape de câte 50-100.000 de euro și apoi alte echipamente medicale – EKG-uri, teste de efort, spirometre, valori din ce în ce mai ample. Ultima investiție este aceasta, împreună cu fondurile europene, în cadrul unui proiect derulat de Ministerul Cercetării, un proiect pe linia Mari Centre de Cercetare – Dezvoltare și în care cofinanțarea se făcea sui-generis 30%-70%. Sigur că tu, ca și cofinanțator privat, vei continua să plătești și ce este neeligibil și procentul este, de fapt, altul. Pot să spun că actuala investiție a depășit 1 milion de euro. Aminteam de noul sediu, ce suprafață utilă are acesta, care sunt facilitățile pe care le oferă și cum a fost amenajat, astfel încât să răspundă nevoilor pacienților și ale personalului medical care activează aici? Ca infrastructură am trecut de la o casă de 600 mp la una de peste 1.000 de mp pentru că suprafața celeilalte clădiri nu era suficientă pentru a integra RMN-ul. Am structurat-o în felul următor: la nivelul bazal se face examinarea de tip RMN, suntem singurul centru din țară care facem inclusiv elastoRMN, și mai sunt o serie de anexe, apoi la nivelul 1 se află recepția pacienților, cabinete de consultații și anexe. În anexe aș menționa faptul că avem grup sanitar pentru persoane cu dizabilități, un oficiu pentru personalul nostru, pentru că ținem foarte mult ca personalul medical care lucrează aici să aibă o perioadă în care să se hrănească. Tot la nivelul recepției există un spațiu pentru petrecerea timpului în aer liber, avem o terasă drăguță cu o vedere frumoasă asupra curții de 3.000 mp care ne înconjoară și unde ne-am organizat cât se poate de bine ca să permitem accesul cu mașina și să aibă unde să parcheze pacienții noștri și noi, bineînțeles. La nivelul imediat superior am organizat alte cabinete de ambulator și, printr-o delimitare foarte clară, laboratorul de endoscopie, care face parte din spital, iar la ultimul nivel se află saloanele spitalului și anexele. În cadrul laboratorului de endoscopie, în afara proiectului am mai cumpărat încă un endoscop ca să nu rămânem niciodată descoperiți, astfel încât endoscopiile să se desfășoare în flux continuu și să aibă acces cât mai mulți pacienți. În cadrul laboratorului de endoscopie se efectuează și ecoendoscopii și se administrează și capsule endoscopice. Vom aduce și alte tehnici care încă nu sunt în Tîrgu Mureș, PH-metrie, manometrie esofagiană, iar acum ambiția noastră este ERCP-ul (CPRE).

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Din punct de vedere al ecografiei, având în vedere că aparatul pe care l-am adus este foarte complex și are toate funcțiile moderne, fiecare dintre medicii care lucrează acolo și-au ales un segment pe care și-l vor perfecționa sau deja și l-au perfecționat, eu rămân cu ecografia intervențională pentru că am făcut foarte multe puncții ecoghidate și ablații ale tumorilor hepatice cu radiofrecvență. Alți colegi o să se dezvolte sau s-au dezvoltat pe elastografie sau pe contrast, astfel încât fiecare aparat care a fost achiziționat să fie folosit la maxim și să rezulte un volum mare de muncă și o bază mare de date, pentru că tot ce se execută, se filmează și se stochează în format medical, într-un server PACS și în format DICOM. Acestea sunt standardele internaționale pentru imagistica medicală și cu bazele de date care vor rezulta din stocarea filmulețelor ecografice și ale datelor pacienților în cadrul rețelei se va ajunge la un volum mare de informații pe care le vom putea prelucra științific cu o mare rigurozitate. Pentru aceasta, deja am inițiat colaborări cu Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș. Rigurozitatea științifică este preocuparea noastră principală, iar o dovadă este faptul că, înainte de a face prima investiție în cadrul proiectului, am absolvit un masterat în Cercetare științifică. Cât de importantă a fost echipa pe parcursul acestor ani și cum ați reușit să o păstrați într-o piață românească suferindă din cauza lipsei de forță de muncă, a pregătirii acesteia etc.? Povestea cu echipa este un circuit. Atunci când am început traseul meu profesional am avut șansa să fac parte din echipe. Ca orice începător îi priveam pe mentori și pe membrii echipei cu mult respect și cu maximă recunoștință și i-am apreciat toată viață pe acei colegi care au avut disponibilitatea să investească din timpul și din cunoștințele lor foarte prețioase pentru ca și alții de lângă ei să se dezvolte, printre care eram și eu. Așa că am venit cu spiritul de muncă în echipă foarte bine dezvoltat, mai ales în cadrul Clinicii de Gastroenterologie din Cluj-Napoca, actualul Institut de Gastroenterologie, și spiritul acesta extrem de pregnant acolo,

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mi-a rămas ca idee fixă toată viața. Așa că, deși, tânăr fiind, am trecut printr-o grămadă de greutăți, unele mai ciudate decât celelalte, nu toate greutățile inerente, ci unele absolut absurde, nu am uitat niciodată promisiunea pe care mi-am făcut-o eu însămi, ca atunci când ajung să pot să ajut tinerii, să o fac. Și asta fac și acum. Echipa este formată din patru gastroenterologi cu mine, doi cardiologi, doi pneumologi și doi interniști. Absolut la fel de mult contează următorii: echipa de asistente, preluate de pe băncile școlii, crescute împreună cu noi, medicii, într-un mod unitar și cu devotement pentru pacienți, o registratoare, patru femei de serviciu, un brancardier, un director tehnic, un director medical și un manager de clinică, o genială moldoveancă de dincolo de Prut, care a venit la noi când eram încă la început, a riscat, a trecut prin toate greutățile pe care le-am întâmpinat împreună, nu s-a speriat, nu a fugit nici de greu, nici de situațiile limită prin care am trecut, când puteam pur și simplu să clacăm și a stat alături la fel ca ceilalți convinși fiind că, dacă suntem împreună și suntem uniți, vom reuși.

Provocări și satisfacții Care au fost cele mai mari provocări cărora le-ați făcut față de-a lungul ultimilor 10 ani atât ca medic cât și ca administrator al unei afaceri private de sănătate? Cea mai mare provocare a fost și rămâne segmentul acesta de interferență între actul medical, grupul mare de specialități de medicină internă non-invazivă și medicina intervențională. Faptul că aceste două segmente se aproprie tot mai tare și că internistul este invitat să facă terapie endoscopică, iar chirurgul este invitat să se limiteze și să nu mai deschidă foarte mult pacientul, ci să ajungă acolo unde trebuie prin niște incizii cât mai mici și prin mijloace cât mai puțin invazive, aceasta este o mare, mare provocare pentru mine. Aceasta este una dintre marile mele provocări – să ne apropiem specialitățile medicale de specialitățile chirurgicale și să constituim o nouă specialitate medico-chirurgicală. Și nu este numai proiectul meu, dimpotrivă aș putea spune, stau frumos aliniată în spatele unor mari, mari oameni care fac treaba aceasta și o fac într-un mod deosebit, în special profesorul Marcel Tanțău din Cluj, șeful Institutului de Gastroenterologie de acolo, care este un om absolut extraordinar. Provocarea pe plan administrativ este aceea pe care ați spus-o puțin mai devreme: cum să îți alegi echipa. Medicina este cu oameni și despre oameni. Punct. Restul contează mai puțin. Care e cea mai mare satisfacție pe care ați avut-o ca medic din momentul în care ați ales activitatea medicală privată? Viața unui medic este o alternanță între provocări și satisfacții și, dacă satisfacțiile nu sunt pe măsura provocărilor și invers, atunci îți pierzi din motivație.

Cea mai mare satisfacție recentă pe care am avut-o ca medic a fost faptul că unul dintre pacienții care vin la mine de ani de zile mi-a transmits următorul mesaj: “Am stat alături de dvs. și de centrul dvs. din convingere. Ați trecut printr-o perioadă în care așteptările mele, raportat la ceea știam eu că vreau și că dvs. puteți să îmi oferiți, au fost neîmplinite într-o perioadă de timp, dar am fost conștient că la un moment dat, când veți termina de implementat proiectul, vă veți întoarce la calitatea profesională și umană pe care am cunoscut-o. Și am avut răbdare. Astăzi vă anunț că sunt în continuare mulțumit și că mă bucur că nu am migrat în altă parte și că în sfârșit vă văd din nou mai mult medic decât administrator”. M-a bucurat enorm, m-am uitat în ochii pacientului, în sfârșit m-am putut uita din nou în ochii săi pentru că atunci când eram obligată să scurtez o discuție sau chiar să o amân o dată sau de două ori din cauza problemelor administrative, nu mă mai puteam uita în ochii pacieților și este un sentiment înfiorător.

Un proiect în premieră Dezvoltați în prezent un proiect cu finanțare europeană ”Rețeaua Națională de Cercetare-Dezvoltare-Inovare în Imagistică Hibridă și TeleMedicină Avansată în Gastroenterologie și Cardiologie IMAGE“, un proiect inovativ, prezentați-l, vă rog, cititorilor noștri în evoluția sa. În 2015, am găsit o oportunitate să dezvolt o rețea de teleecografie la nivelul întregii țări. Scriind proiectul și povestind cu colegii mei am realizat că rețeaua aceasta are mult mai multă logică dacă are în cadrul ei și două centre de excelență, astfel încât problemele identificate în rețeaua de tele-ecografie să fie imediat rezolvate în cadrul acestora. Și atunci am stabilit că facem un centru în nord și acesta e în Tîrgu Mureș, și un centru în sud și acela va fi în Craiova, considerentul fiind că un proiect de cercetare se face cu cercetători, iar viața mea de cercetător a fost relativ modestă. Așa că un cercetător cu multă experiență a intrat în echipă și dânsul provine din Craiova, iar atunci centrul respectiv se va face în Craio-

SĂNĂTATE va. Centrele de excelență presupun anumite condiții fizice, o anumită infrastructură, o clădire și niște spații care să permită buna funcționare a aparaturii și, bineînțeles, ținta principală: aparatura de înaltă performanță. În cadrul proiectului am achiziționat o clădire existentă în Tîrgu Mureș, am renovat-o, i-am schimbat destinația și în interiorul clădirii am adus aparatură, ecograf de ultimă generație, ecoendoscop în premieră în centrul nostru universitar, endoscopie de ultimă generație și RMN. În afara proiectului facem eforturi ca să le aducem și pe celelalte, o parte le-am adus deja, discutăm despre capsulă endoscopică, despre CT, despre radiologie, despre duodenoscop. În centrul din sud va fi ecograf, endoscop și CT, așa am scris în proiect din start, și va fi construită o clădire nouă. Suntem în cadrul implementării proiectului, l-am scris în 2015, competiția a fost câștigată în 2016 și contractul de finanțare l-am semnat în septembrie 2016. Implementarea se va face în 3 ani și jumătate, deci pânâ în martie 2019. Implementarea a presupus dezvoltarea centrului din nord, crearea rețelei și urmează dezvoltarea centrului din sud. Primele două puncte ale investiției în cadrul proiectului au fost bifate, am terminat cofinanțarea și, într-adevăr, atât plățile efectuate de noi ca și centru privat, cât și cele efectuate pe fondurile europene s-au derulat conform înțelegerii. Am avut deja controale și toată lumea este mulțumită de cum se derulează proiectul până în această etapă. Cine va lucra efectiv în această rețea? Cum va îmbunătăți implementarea acestui proiect calitatea actului medical și, implicit, calitatea vieții pacienților dvs.? Rețeaua este alcătuită din 40 de centre de tele-ecografie, un centru în fiecare județ. Vor fi și sunt în mare parte repartizate aparate de tele-ecografie care au două componente: un laptop și un soft dedicat, care permite transmiterea informațiilor medicale într-un sistem ultrasecurizat, un soft care a fost creat de către specialiștii din Germania, special pentru această rețea, și un ecograf care are mulți din parametrii ecografiei moderne, inclusiv Doppler, sigur nu pe toți, pentru că este un ecograf care permite o examinare screening, care identifică multe din leziunile pe care le poate vedea ecografia. Deci, 40 de centre, 40 de laptopuri cu softurile respective și 40 de ecografe. Medicul de familie care are ecograful lângă el poate să examineze după un protocol pe care îl învață în câteva ore și transmite mai departe filmulețul respectiv, iar un expert citește filmulețul și îi dă răspunsul. În cadrul rețelei se pot transmite și alte informații decât cele din ecografie, și anume imagini CT, RMN, fișele pacienților, astfel încât în cadrul rețelei să fie solicitați experți înscriși în această rețea care sunt din țară și din străinătate, sunt selectați pe criterii de înalt profesionalism și rigurozitate profesională și care pot să ofere second-opinion – a doua părere – pentru cazurile respective. Deci este o rețea de telemedicină, tele-ecografie și secondopinion. În urma evaluărilor respective se emit concluzii și sunt propuse soluții. Dacă soluțiile respective sunt în cazul endoscopiei intervenționale sau în cazul ecografiei intervenționale sau se impun investigații complementare față de cele existente, atunci tot în cadrul rețelei se pot face programări direct în unul dintre cele două centre, construite în cadrul proiectului, sau la unul din centrele partenere. Pentru că rețeaua își dorește colaborări cât mai ample, cu condiția să fie respectate criteriile de profesionalism, partenerii noștri sunt atât instituții de stat cât și instituții private. Scopul final al proiectului este cercetarea științifică și elaborarea de lucrări științifice cât mai valoroase și cât mai riguroase, cu impact cât mai mare pe evoluția medicinii, atât

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

clasice cât și alternative până la urmă, vreau eu să cred, dar evident că, în această activitate, beneficiarul principal este și va fi în continuare pacientul, beneficiar direct din etapa în care are șansa să fie examinat în cabinetul medicului de familie, dar cu un expert în imediata sa apropriere, adică la un click distanță. Pacientul are șansa să fie îndrumat scurt, fără să mai fie bâjbâie și fără să mai facă drumuri inutile și să piardă timpul pe la uși, la acel expert care știe să facă cel mai bine ce are pacientul nevoie să i se facă și are posibilitatea să își închidă ciclul medical într-un mod foarte pragmatic și cu o eficientizare a timpilor tuturor foarte buni, atâta timp cât se respectă termenii pe care i-am convenit. De ce Lotus Life, ce semnificație profundă i-ați imprimat centrului îmbinând cele două cuvinte lotus și viață – viața lotusului? Când am folosit prima dată noțiunea de Lotus, din naționalism mi-am zis: de ce să spun eu lotus când există nufăr? M-am oprit pentru că, din păcate, înainte de 1989, ducea cu gândul într-o altă direcție, era un lanț de curățătorii Nufărul. Așa că am rămas la Lotus, gândindumă că petalele acestei flori se îmbină foarte frumos întrun mijloc și mijlocul este, de fapt, integrarea. Și am rămas la Lotus pentru că din echipa de la început a făcut parte familia Alecu. Iar familia Alecu are o deschidere foarte bună și pentru cultura asiatică și, atunci când au venit în centru, au știut să pună alături și crucea lui Isus Christos, și statueta lui Budha și alte simbolistici ale religiilor care conviețuiesc pe acest pământ. Mi-a plăcut foarte mult ideea și mi-am imaginat întotdeauna că în această clinică vom avea și un mic lac cu lotuși, acum îl pregătim pentru că avem mai mult spațiu, și, de asemenea, o mică bisericuță în spatele clădirii unde pacienții să se poată duce să se reculeagă în fața crucii lui Isus Christos și pe alei să apară statuete cu Budha și cu alte simbolistici alternative. Eu vreau ca Lotus să integreze tot ceea ce înseamnă unica religie pe care eu o recunosc, și anume iubirea – iubirea pentru oameni, iubirea pentru viață – pur și simplu acest sentiment de iubire care unește și care este, de fapt, firul roșu al tuturor religiilor. Cum reușiti să mențineți dvs. un echilibru între rolurile pe care le îndepliniți: femeie de afaceri, medic, femeie, mamă...? Răspunsul corect este: nu reușesc tot timpul, dar încerc tot timpul, adică asumându-mi dificultatea acestui subiect și a acestui fapt, nu mă voi opri niciodată să caut echilibrul în viață, pentru că, până la urmă, pentru mine echilibrul este cuvântul în fiecare din segmente, și nu perfecțiunea. Nu o să fiu niciodată un perfect om de afaceri, o perfectă mamă-femeie și un perfect medic, ci voi încerca toată viața să fiu un echilibrat om de afaceri, o echilibrată mamă și femeie, un echilibrat medic. Atunci când voi cădea prea mult într-o direcție, voi urmări tot timpul să mă redresez spre linia de mijloc și voi încerca toată viața să evit excesele, aberațiile, abuzurile, atât la nivelul personal cât și a celor din jurul meu.

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Medicover România - despre expansiune și investiții în sănătate Medicover România, singura companie privată de îngrijire medicală și de diagnostic cu experiență internațională, se dezvoltă în permanență și investește în oameni și în echipamente având ca obiectiv major îmbunătățirea calității vieții românilor. În 23 de ani de prezență pe piața din România, Medicover și-a consolidat rețeaua și a ajuns în prezent la 37 de clinici în București și în țară (Oradea, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov, Ploiești, Constanța, Galați, Iași, Pitești, Craiova, Slatina, Târgu Jiu etc.) și două spitale: Spitalul Medicover în București și Spitalul Pelican, în Oradea. Cheia succesului companiei Medicover este echipa de specialiști foarte bine instruiți și pasionați de meseria și de misiunea lor: siguranța pacienților. Tocmai de aceea, Medicover se asigură în permanență că toți pacienții – abonați sau non-abonați - au acces la servicii medicale la cele mai înalte standarde.

Despre tehnologie Pentru clienții corporate, Medicover a creat un set de servicii concepute conform principiilor moderne de medicină preventivă și care oferă flexibilitate prin soluțiile care vin în întâmpinarea nevoilor fiecărei companii. Astfel, clienții pot să aleagă între o varietate de 950 de servicii medicale. Mai mult, pentru clienții corporate, Medicover a conceput și aplicații inovatoare de business, care facilitează înregistrarea online a angajaților noi și le oferă acces la fișa de aptitudine în timp real, la rapoarte și la factura electronică, contact direct cu un consultant adiministrativ și generarea rapoartelor de Medicina Muncii. De curând, compania a lansat Aplicația mobilă Medicover, care îi ajută pe pacienți să câștige timp. Concret, aplicația oferă următoarele funcționalități: 4 Programări – pacienții se pot programa direct din aplicație, la orice clinică sau specialitate afișată 4 Recomandări și trimiteri - recomandările sau trimiterile sunt memorate direct în aplicație 4 Rezultatele analizelor – pacienții pot să vizualizeze toate rezultatele analizelor, investigațiilor sau ale consultațiilor direct din aplicație. Aceste rezultate pot fi salvate ca documente PDF pentru a fi folosite în alte medii, cum ar fi o clinică din străinătate 4 Întrebări pentru medicul curant - în primele 7 zile de la consultație, pacientul poate să comunice cu medicul pentru a fi mereu informat în legătură cu pașii următori în ceea ce privește sănătatea lui

Medicover în Transilvania În Transilvania, Medicover are o rețea de trei clinici: două în Cluj și una în Brașov: Medicover Cluj Republicii este localizată lângă Grădina Botanică, aproape de centrul orașului Cluj-Napoca și oferă acces la medici dedicați, echipamente la standarde europene și mai mult de 20 de specialități medicale. Este singurul centru acreditat de vaccinări internaționale din regiune.

Medicover Cluj Liberty, situată în Liberty Technology Park, are un departament dedicat de Medicina Muncii, o sală de fiziokinetoterapie și programe pentru sănătatea angajaților. Medicover Brașov este, de asemenea, un centru acreditat de vaccinări internaționale și singura clinică privată din Brașov unde se efectuează investigația de bronhoscopie. Clinica mai oferă și un departament de Cardiologie complex, unde se pot face test de efort, ecocardiografie, montare holter TA și EKG. În toate clinicile analizele de laborator sunt asigurate de Synevo. În zona extinsă a Transilvaniei, Medicover deține un spital și 4 clinici. În Timișoara, compania are cea mai mare clinică multidisciplinară din regiune. Printre altele, clinica are un laborator de somnologie, ai cărui experți detectează și tratează tulburările de somn ale copiilor și ale adulților. În Oradea, Medicover a achiziționat Grupul Pelican, cel mai mare investitor în servicii medicale private din zonă. Grupul Pelican cuprinde Spitalul, Laboratorul și 3 clinici: Nufărul, Rogerius și Aleșd.

Despre creștere În 23 de ani, Medicover a crescut atât organic cât și prin achiziții directe, în ultimii doi, compania mărindu-și “familia” cu 5 noi membri: Dr. Luca în 2016, în Pitești, Iowemed în 2017, în Constanța, Pelican în 2018, în Oradea, Phoenix în Oltenia și Academica în București – tot în anul 2018.

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

35 de ani de activitate medicală a Spitalului Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș de Elena POLEARUȘ & Alex TOTH

Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Tîrgu Mureș a celebrat, în a doua jumătate a lunii octombrie, 35 de ani de activitate. Timp de o săptămână, au fost organizate diverse evenimente care să marcheze aniversarea, de la expoziții, vizitarea celor mai mici pacienți ai spitalului, vizite ale elevilor la Centrul de Simulare la dezastre și încheind cu decernarea diplomelor aniversare pentru cei care erau șefi de secții la înființarea spitalului.

Deschiderea oficială, dublată de o expoziție medicală a evenimentului care a marcat cei 35 de ani de funcționare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș a avut loc în 15 octombrie. Evenimentul, aflat la prima ediție, a coincis cu sărbătorirea Centenarului Marii Uniri. „Am considerat că este păcat pentru personalul medical și nemedical al Spitalului Clinic Județean de Urgențe Tîrgu Mureș să nu avem și noi zilele noastre, să nu avem sărbătoarea noastră. Am considerat acest lucru din faptul că toată lumea, toți factorii politici și economici se laudă cu

domeniul medical din Tîrgu Mureș, dar în realitate, din păcate, suportul pentru personal este destul de mic. Și, de aceea, alții dacă nu vor să fie alături de noi, cel puțin este momentul să dăm dovadă că suntem o echipă, să facem lobby pentru dezvoltarea acestui spital, pentru că acest spital la ora actuală, în trecut și cu siguranță și în viitor, este o mândrie pentru Tîrgu Mureș și întregul județ, și să ne lăudăm noi cu ceea ce facem dacă alții nu doresc să ne laude, numai să ne utilizeze pe post de reclamă publicitară”, a spus, în deschiderea evenimentului, managerul spitalului, dr. Claudiu Puiac, făcând o referire nu foarte subtilă la adresa factorilor politici care se laudă cu centrul medical mureșean, fără a-l susține în mod aprofundat și consistent.

Spitalul se poate mândri cu medici de elită Proiectul spitalului a fost inițial prevăzut cu 1.200 de paturi, dar propriu zis când s-a deschis spitalul au fost 800 de paturi, iar în prezent există 1.039. „În acest spital existau la nivelul etajului II Secția de Anestezie terapie intensivă

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

condusă de dl. prof. Mircea Chiorean, la nivelul etajului III era Secția de Ortopedie condusă de dl. dr. Zeno Opriș, la nivelul etajului IV era Secția de Chirurgie cardiovasculară condusă de dl. prof. Radu Deac și Secția de Reumatologie condusă de dl. dr. Szabo Pal, la nivelul etajului V era Secția de Chirurgie Generală condusă de dl. prof. univ. Victor Emilian Bancu, la nivelul etajului VI era Secția de Neurologie condusă de dl. prof. Liviu Popoviciu și la nivelul etajelor VIII și IX era secția de Obstetrică-ginecologie condusă de dl. prof. Boga Coloman. Deci, adevărați titani nu numai în medicina din Tîrgu Mureș, ci chiar ai medicinei românești”, a subliniat Claudiu Puiac. Spitalul a dat naștere unor personalități marcante la nivel național. Prof. univ. Victor Emilian Bancu este considerat părintele chirurgiei generale din România, prof. Liviu Popoviciu este părintele neurologiei din România, prof. Radu Deac împreună cu prof. Ioan Pop de Popa sunt cei care sunt părinții chirurgiei cardiovasculare din România, iar prof. Cornel Dudea a fost o personalitate deosebit de importantă a cardiologiei românești și a medicinei interne din România. Ei sunt câțiva dintre oamenii datorită cărora medicina din Tîrgu Mureș a ajuns la nivelul la care este la momentul actual.

Probleme cu infrastructura În privința dotărilor, managerul spune că spitalul se află la aproximativ 75-80% din dotarea centrelor medicale europene, iar chiar acum se montează un angiograf nou la secția de cardiologie. „Problema pe care o avem noi este infrastrucutura. Aici trebuie să recunoaștem că stăm foarte prost. Condițiile hoteliere nu sunt cele care ar trebui să fie pentru un spital clinic județean de urgență cu statut de spital regional 1A. Din păcate facem mari eforturi ca să înlocuim tot mobilierul medical pentru că avem probleme din punctul de vedere al mobilierului medical care este învechit”, a precizat acesta, făcând referire la paturile, noptierele sau dulapurile care sunt departe de standardele europene. În același context, managerul spitalului a infirmat zvonurile conform cărora există aparatură medicală nefolosită pe holurile spitalului. Totul este folosit și, la nivel de aparatură, spitalul este bine dotat. În ceea ce privește ultimele decizii, pentru a putea construi viitoarea parcare, va fi necesară demolarea vechilor clădiri unde momentan se află bucătăria, spălătoria și centrala termică, care vor fi relocate, ceea ce nu constituie o problemă, ba chiar este un plus pentru că cele trei vor fi reînnoite.

Spitalul nu duce lipsă de personal În prezent, spitalul are 3.900 de angajați, 85 dintre ei fiind aici de la bun început (nu doar medici și asistenți, ci din toate categoriile de posturi). Cel mai în vârstă medic care este în activitate la ora actuală este prof. univ. dr. Benedek Istvan (n.a. care a împlinit 70 de ani în luna octombrie), fiind urmat de prof. dr. Mircea Buruian. Din punct de vedere al personalului, spitalul momentan stă foarte bine comparativ cu acum câțiva ani când erau lipsuri foarte mari, de ordinul zecilor de angajați pe fiecare secție. Vina plecării medicilor în străinătate, Claudiu Puiac o atribuie nu salariilor (care s-au îmbunătățit vizibil în ultima vreme și au restabilit recunoașterea meseriei de medic și asistent medical), ci universităților și școlilor postliceale care nu răspund la nevoia spitalelor, absolvenții fiind nevoiți să părăsească țara din lipsa posturilor existente pe piața muncii în medicină. „De exemplu, când se scot locurile la concurs la rezidențiat, spitalul nu este întrebat niciodată de UMF ce nevoie are. UMF-ul în funcție de disciplină, de departamente, scoate locurile. Deci, aici este o neconcordanță între cifra de școlarizare și necesarul pe piața muncii. Pe de altă parte, toată lumea își dorește să ia postul în specialitățile înalt performante și după aceea nu mai au unde practica”, a precizat managerul spitalului. „Îmi mențin speranța că peste 5 ani, când o să aniversăm 40 de ani, apoi 45 și apoi 50, să avem rezultate și mai bune și deși sunt printre cei mai în vârstă profesori de radiologie

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

aflat în activitate, să știți că voi fi prezent la această sărbătoare și la 45 și la 50 de ani”, a spus în concluzie unul dintre veteranii spitalului, prof. dr. Mircea Buruian.

Scurtă istorie a SCJU Tîrgu Mureș Povestea Spitalului Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș începe în anul 1975 când prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 141 din 22 februarie 1975 se aprobă indicatorii tehnico-financiari privind construcția noului spital sub denumirea „Spital clinic cu 1.200 de paturi și policlinică Tîrgu Mureș”, an în care a și început construcția, fiind finalizată în 1981. Prima secție clinică care a funcționat în cadrul unității medicale a fost Secția Obstetrică-Ginecologie condusă de prof. dr. Boga Coloman. Punerea în funcțiune s-a făcut treptat, iar, în toamna anului 1983, spitalul a început să funcționeze la întreaga capacitate, în 23 septembrie inaugurându-se oficial sub denumirea de Spitalul Clinic Județean Mureș, avându-l ca prim director dr. Mircea Târnăvean, director adjunct al Direcției Sanitare a județului Mureș. În 1991 intră în funcțiune primul tomograf computerizat, șeful Laboratorului de Radiologie și Imagistică Medicală fiind prof. dr. Grigore Stanciu, iar începând cu anul 2002 este pus în funcțiune al doilea CT, precum și primul RMN (rezonanță magnetică nucleară). Prin OMS nr. 508/1999, structura spitalului se completează cu Unitatea de Primiri Urgențe care asigură asistența medicală de urgență calificată, în principal pentru urgențele medico-chirurgicale. Din anul 2003, spitalul clinic își schimbă denumirea și devine „Spitalul Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș”, denumire care se păstrează și astăzi, structura organizatorică fiind modificată în mai multe rânduri prin ordine ale ministrului sănătății.

Diplome de merit pentru „arhitecții” spitalului Conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Tîrgu Mureș a oferit în 19 octombrie, diplome de merit pentru 16 şefi de clinici şi directori de la începuturile unităţii spitaliceşti, respectiv din anul 1983. Ceremonia a avut loc în Sala Mică a Palatului Culturii din Tîrgu Mureș, în prezenţa unor invitaţi din domeniul medicinei, administraţiei şi politicii. Din prezidiul ceremoniei au făcut parte: dr. Claudiu Puiac - manager general al SCJU Tîrgu Mureș, Ana Maria Ciobanu - secretar general al Ministerului Sănătăţii, Dan O. Alexandrescu - secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii, Mircea Duşa - prefectul judeţului Mureş, Dorin Florea - primarul municipiului Tîrgu Mureș, Alexandru Câmpeanu - vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Mureş, şi Vass Levente - deputat UDMR, secretar al Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor. “Trecând prin istoria acestei instituții mi-am dat seama că oricât de buni sau de răi am fi ca persoane, oricât de bine intenționați sau de răutăcioși am fi unii față de ceilalți, dacă colectivul Spitalului Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș, per general, nu ar fi adus plus valoare acelui mastodont de beton, la ora actuală, Spitalul Nou ar fi fost o simplă clădire. Practic, echipa a făcut ca cel mai mare spital al zonei să fie în topul celor mai elitiste spitale din țară. Pentru asta, ne simțim obligați să le mulțumim tuturor pentru ceea ce

au realizat de-a lungul anilor”, a subliniat dr. Claudiu Puiac. Distincţiile aniversare au fost acordate de dr. Claudiu Puiac şi Mariana Negoiţă, purtătorul de cuvânt al instituţiei, următoarelor personalităţi, unele dintre ele reprezentate de urmaşi: prof. univ. dr. Boga Coloman (Clinica de obstetrică și ginecologie), prof. univ. dr. Mody Eugen (Laboratorul de analize), dr. Emil Căpâlnă (Clinica de obstetrică și ginecologie), prof. univ. dr. Ioan Munteanu (Clinica de pediatrie), prof. univ. dr. Cornel Dudea (Clinica medicală Interne 1), prof. univ. dr. Muhlfay Vasile (Clinica ORL), prof. univ. dr. Liviu Popoviciu (Clinica de neurologie), prof. univ. dr. Gh. Emilian Bancu (Clinica de chirurgie generală 1), prof. univ. dr. Grigore Stanciu (Laboratorul de radiologie și imagistică medicală), prof. univ. dr. George Simu (Laboratorul de anatomie patologică), prof. univ. dr. Mircea Chiorean (Clinica ATI), dr. Zeno Opriș (Secția de ortopedie-traumatologie), prof. univ. dr. Radu Deac (Clinica de chirurgie cardiovasculară adulți și copii), dr. Szabo Pal (Clinica de recuperare medicală și balneofizioterapie), dr. Mircea Târnăvean (director general SCJ Mureş) şi dr. Mirela Becuș (director DSP Mureș). “Era normal să ne gândim la personalităţile care au stat la baza evoluţiei medicale a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu Mureș şi, de aceea, la prima aniversare ne-am gândit să ne aducem aminte de cei care erau şefi de secţie în 1983”, a afirmat dr. Claudiu Puiac. Totodată, conducerea SCJU Tîrgu Mureș a acordat o diplomă specială şi actualului ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, distincţia fiind ridicată de Ana Maria Ciobanu, secretar general al Ministerului Sănătăţii. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu Mureş (SCJU Tîrgu Mureş) este cea mai mare unitate sanitară publică din Transilvania, de interes local, regional şi judeţean, care asigură servicii medicale. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu Mureș este unitate sanitară publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Sănătăţii, fiind clasificat în categoria I – nivel de competenţă foarte înalt. Spitalul Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș a fost inclus în Unitatea Funcţională Regională de Urgenţă Mureş alături de structurile implicate în asigurarea asistenţei medicale de urgenţă şi terapie intensivă în cardiologie şi chirurgie cardiovasculară din cadrul Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Tîrgu Mureş. Din punct de vedere organizatoric, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu Mureș dispune de o structură complexă de specialităţi, 57,43% medicale şi 42,57% chirurgicale, având în vedere structura secţiilor şi compartimentelor sau 59,28% medicale şi 40,72% chirurgicale, având în vedere numărul de paturi decizionate; dotare cu aparatură medicală corespunzătoare, personal specializat, având amplasament şi accesibilitate pentru teritorii extinse.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

Reorganizarea Agenției Naționale a Medicamentului, gură de oxigen pentru sistemul sanitar românesc de Arina TOTH

Dezvoltarea serviciului de HTA (Health Technologies Assessment-Evaluarea Tehnologiilor Medicale) în România este mai mult decât necesară, motiv pentru care în perioada următoare vor fi formați specialiști, în cadrul unui program de formare, care va demara la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) din Tîrgu Mureș. Decizia a fost luată în cadrul Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar (CNFMS), care a avut loc în perioada 11-14 octombrie 2018, la Poiana Brașov. În procesul de luare a deciziilor în sistemul sanitar este important să se țină cont nu doar de argumentele medicale, ci și de cele economice și financiare, având în vedere resursele limitate. Evaluarea Tehnologiilor Medicale stă la baza introducerii de noi medicamente, echipamente și dispozitive medicale, proceduri medicale și chirurgicale în decontarea din bugetul de stat sau Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). HTA-ul reprezintă o formă de cercetare în politicile de sănătate, în care se examinează consecinţele pe termen scurt şi lung ale tehnologiilor din sănătate. Evaluarea HTA este un proces multidisciplinar, ce pune la dispoziția decidenților de politică sanitară informații privind produsele sau serviciile ce urmează să acceadă la finanțarea publică. Se ține cont în cadrul evaluării de aspectele medicale, sociale, economice, legale, etice etc. ”Această evaluare a tehnologiilor medicale este un proces relativ nou la nivel mondial și la nivel european. Nu avem în momentul de față o echipă de specialiști care să fie capabili să facă aceste evaluări, România are nevoie de acești specialiști. Mare parte dintre specialiștii din România își desfășoară activitatea în sectorul privat, sectorul public duce lipsă de asemenea personal. În urma discuțiilor și a dezbaterilor și datorită solicitărilor care au venit în timpul Conferinței de Farmacoeconomie și Management Sanitar, împreună cu colegii care lucrează la Agenția Națională a Medicamentului, cu colegii din Ministerul Sănătății a rezultat, de fapt, această nevoie și s-a luat decizia ca în perioada imediat următoare să demarăm un program de pregătire în Health Technologies Assessment, în prima fază sub forma unui curs postuniversitar competență intensivă, care ulterior să poată fi transformat într-un masterat și care să se desfășoare la UMFST Tîrgu Mureș”, a declarat Conf. Dr. Florin Buicu, cadru universitar la UMFST Tîrgu Mureș și președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților. Pentru început, cursul va demara cu un număr de 50 de cursanți, medici, farmaciști, economiști, dar și din alte specializări, care vor fi instruiți de către specialiștii în HTA existenți la ora actuală în România, care s-au format și au avut oportunitatea de a participa la cursuri de acest tip din întreaga lume. ”Ce rol are această evaluare? În momentul în care apare un medicament nou, el trebuie să fie evaluat din punct de

vedere al eficienței, cost-beneficiu. Cu alte cuvinte, am un medicament care costă foarte mult comparativ cu un alt medicament sau cu un alt tratament - dacă acel medicament, acel dispozitiv aduce un beneficiu, și acest beneficiu înseamnă o durată mai mică de tratament, o perioadă mai scurtă în care pacientul este bolnav și eu îl readuc pe pacient și îl fac sănătos mai devreme, înseamnă că am, de fapt, un câștig, nu trebuie să-l mai țin în concediu o perioadă lungă de timp, nu folosesc mai multe medicamente ci un singur medicament. Sunt diverse variante de evaluare a cost beneficiului în acest domeniu”, a explicat Conf. Dr. Florin Buicu. Acești specialiști în HTA, absolvenți ai primei promoții de HTA, vor face evaluări pe care le vor propune decidenților care vor hotărî dacă medicamentul, un dispozitiv sau o procedură medicală va intra pentru decontarea din bugetul de stat, respectiv din FNUASS. Demersurile pentru pregătirea cursului au început, respectiv pentru stabilirea curriculei, a specialiștilor care vor preda, urmând ca, ulterior, Ministerul Sănătății să aprobe această competență. ”Domnul rector, Prof. Dr. Leonard Azamfirei (n. red. rectorul UMFST Tîrgu Mureș) și-a dat acordul și și-a arătat disponibilitatea ca UMFST Tîrgu Mureș să ofere cadrul pentru desfășurarea cursului”, a mai spus Conf. Dr. Florin Buicu. Mai mult, acesta a susținut că este binevenită

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

și încheierea de parteneriate cu alte universități din țară pentru formarea acestor specialiști. Primul curs de HTA ar urma să demareze la începutul anului viitor. În România, încă din anul 1992 a fost evidențiată nevoia de utilizare a acestui serviciu de HTA, în urma unui studiu finanțat de Banca Mondială, însă doar după anul 2011 s-au reluat discuțiile și din anul 2014 funcționează, la nivelul ANMDM, Departamentul de Evaluare a Tehnologiilor Medicale. Dezvoltarea activității HTA s-a materializat în actualizări ale Listei de medicamente compensate și gratuite cu noi medicamente.

Activitatea Agenției Naționale a Medicamentului, redusă În ultima perioadă, însă activitatea ANMDM, în toate departamentele, a fost mult frânată din lipsă de personal și de resurse financiare. ”În prezent, Agenția nu mai are asigurat cadrul legislativ adecvat pentru finanțarea activităților, motiv pentru care am propus Ministerului Sănătății o nouă propunere de act normativ, că va fi ordonanță, că va fi hotărâre de guvern sau lege, în așa fel încât să ne ajute pentru buna desfășurare a tuturor activităților. Consecințele faptului că suntem într-un deficit de personal și de finanțare au dus la renunțarea la unele cheltuieli, și aici vorbim de cursurile de perfecționare în străinătate a specialiștilor, la participarea acestora la conferințe de profil și, implicit, la grupurile de lucru și cele coordonate de Agenția Europeană a Medicamentului. (...) S-a ajuns la o pierdere de personal înalt calificat în favoarea sectorului privat și, practic, toate structurile Agenției au fost afectate de acest deficit de personal”, a explicat Dr. Alexandru Velicu, președintele ANMDM în cadrul Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar. Activitatea redusă a ANMDM s-a concretizat în imposibilitatea respectării termenelor legale în vigoare, respectiv în întârzieri privind evaluarea dosarelor de autorizare a medicamentelor prin procedura națională, întârzieri în autorizarea de studii clinice, întârzieri în evaluarea dosarelor HTA. Numărul redus de autorizații de studii clinice a condus și la o scădere a interesului producătorilor de medicamente de a efectua studii clinice în România, respectiv dacă în ultimii doi ani se investeau circa 300 milioane de euro pe an, în prezent suma se ridică la 80 milioane de euro. Studiile clinice desfășurate în România ar putea oferi pacienților variante terapeutice moderne, dar și o economie substanțială pentru bugetul de stat. ”Sunt mai multe aspecte care vor fi luate în considerare la

reorganizarea ANMDM. Legat de studiile clinice, am economisi foarte mulți bani pe care-i folosim din programele naționale de sănătate pentru pacienții oncologici, spre exemplu”, a precizat Sorina Pintea, ministrul Sănătății, prezentă la cea de a cincea ediție a CNFMS.

Proiect legislativ de reorganizare a ANMDM Adoptarea unui astfel de act normativ, cât mai curând, va transforma Agenția într-o instituție corespunzătoare statutului de autoritate națională competentă în cele trei domenii: medicamente de uz uman, evaluarea tehnologiilor medicale și a dispozitivelor medicale. La începutul lunii octombrie a fost depus la Parlament o inițiativă legislativă prin care această instituție va fi reorganizată și dintr-o instituție susținută în prezent de la bugetul de stat se va transforma într-o instituție care se va finanța din resurse proprii. ”Având în vedere că ne confruntăm cu depășirea termenelor minimale pentru toate componentele legate de avize de înregistrare, eliberare de APP-uri (n. red. Autorizații de Punere pe Piață a medicamentelor), autorizarea studiilor clinice, dar și inspecțiile care se efectuează pentru unitățile de producție de medicamente, varianta aleasă a fost aceea a unei inițiative legislative care a fost depusă la Parlament, a fost semnată și asumată de toate partidele politice, prin care vorbim de o reorganizare a acestei instituții. Reorganizarea înseamnă trasformarea acestei instituții dintr-o instituție plătită din bugetul de stat într-o instituție plătită din venituri proprii astfel încât să aibă capacitatea să-și motiveze angajații, pentru că ei pot aduce sume foarte importante atât pentru buget cât și pentru pacienți”, a declarat Conf. Dr. Florin Buicu. Instituția ar putea fi reorganizată după modelul american al FDA (n. red. Food and Drug Administration), instituție care reunește sub aceeași cupolă atât medicamentul cât și suplimentul alimentar fiind, practic, o agenție comună pe aliment și medicament, sau modelul european, cel al Agenției Europene a Medicamentului care să se limiteze doar la medicament. ”Vom vedea în urma dezbaterii, vom ajunge la varianta care să poată fi utilă pentru România și să fie varianta cea mai corectă”, a conchis Conf. Dr. Florin Buicu. Conferința Națională de Farmacoeconomie și Management Sanitar a fost organizată de UMFST Tîrgu Mureș - Centrul de Cercetare pentru Politici de Sănătate și Management, Universitatea Sapientia și Asociația SURYAM, managementul tehnic al evenimentului fiind asigurat de Health Events. Partenerii CNFMS au fost ISPOR România, Camera Deputaților – Comisia pentru Sănătate și Familie și Societatea Română de Farmacoeconomie.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

Etapa PILOT a Sistemului European de Verificare a Medicamentelor Mai sunt doar 3 luni până la intrarea în vigoare a Directivei împotriva Medicamentelor Falsificate (FMD), concepută pentru a împiedica infiltrarea medicamentelor falsificate în cadrul lanțului de aprovizionare farmaceutic la nivel european. După cum se știe, sistemul va deveni operațional în toate țările UE începând cu data de 09 februarie 2019, de la această dată, doar medicamentele care vor fi purtătoare ale elementelor de siguranță vor putea intra în circuitul terapeutic. Se poate observa un interes crescut al tuturor părților interesate în acest proces: Autoritățile Naționale și europene, industria farmaceutică, pacienți. Organizația de Serializare a Medicamentelor din România (OSMR), înființată pentru implementarea Directivei Europene nr. 2011/62/UE, responsabilă pentru implementarea și administrarea Sistemului Național de Verificare al Medicamentelor (SNVM), își concentrează atenția asupra etapei PILOT. Așadar, în cadrul planificării generale a implementării proiectului a fost definită o secțiune de Pilot Național în care au fost elaborate cerințe și coordonate care să îndrume România în definirea acestei faze. Participanții la acest Pilot Național sunt reprezentanți ai companiilor farmaceutice, ai furnizorilor de soluții IT, ai Farmaciilor și ai Autorităților. Pentru a putea participa la etapa PILOT, a trebuit trecută cu succes cea de-a doua evaluare EMVO (Organizația Europeană de Verificare a Medicamentelor): conectând astfel SNVM cu mediul PROD al Hub-ului European, în 30 august 2018. Conform deciziei Comitetului Director al proiectului de implementare a Sistemului European de Verificare a Medicamentelor la nivel național, din data de 16 iulie 2018, etapa PILOT se derulează între 01 august – 31 octombrie 2018, cu posibilitatea extinderii termenului final. Un aspect important de menționat este faptul că înrolarea Utilizatorilor Finali în faza PILOT poate avea loc oricând în perioada de desfășurare a acestei etape de testare, fără a exista o limitare a înscrierii! La acest moment, în faza PILOT sunt înscrise 30 de firme din cele 109 în curs de înregistrare. O componentă extrem de importantă în cadrul acestui proiect este reprezentată de companiile farmaceutice care își reorganizează liniile de producție pentru a asigura conformitatea cu cerințele serializării. Acest proces este unul complex deoarece implică și achiziționarea software-ului care generează noile simboluri cod de bare Data Matrix ECC 200 serializate și, bineînțeles, organizarea unor sesiuni de instruire a pesonalului pentru a putea opera în noile condiții. Reamintim că ambalajele medicamentelor trebuie să poarte elementele de siguranță stabilite conform Regulamentului Delegat UE 2016/161: un identificator unic (format din: codul produsului, numărul lotului, data expirării și numărul serial) și un dispozitiv de protecție împotriva modificărilor ilicite. La acest moment sunt înscrise în OSMR 225 de companii Deținătoare de Autorizație de Punere pe Piață, asigurându-se astfel că produsele lor vor fi prezente pe piața din România începând cu 09 februarie 2019.

Provocările pentru perioada următoare sunt ridicate de modul de gestionare a fluxului crescut atât de companii IT ce deservesc Utilizatorii Finali ai Sistemului Național de Verificare a Medicamentelor cât și de persoanele juridice care urmează să devină Utilizatori Finali ai SNVM – farmacii, spitale și distribuitori angro. Pentru mai multe informații despre proiect, vă invităm să vizitați site-ul oficial al OSMR: https://osmr.ro/

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Reușeșc acolo unde alții dau greș. Adrian Ionel, director general CN UNIFARM:

„În următorii doi ani am proiectat o creștere mai puțin rapidă, consolidată” de Ligia VORO

Compania Națională UNIFARM SA va încheia anul 2018 cu o cifră de afaceri de peste 10 ori mai mare decât acum șase ani, atunci când Adrian Ionel prelua managementul firmei, al cărei acționar este statul român. Noul director general a adus o altă filosofie în companie și a schimbat paradigma după care funcționa UNIFARM. În interviul pe care Adrian Ionel ni l-a acordat am abordat prefacerile prin care a trecut UNIFARM, starea pieței, relația cu pacienții, beneficiarul suprem al activității companiei, și nu numai. Compania Națională UNIFARM este de 20 ani în piață în structura actuală, dar are o istorie din 1935. Povestiține cum a evoluat compania și spre ce spre îndreaptă? Suntem din 1935 pe piața din România, din ce am descoperit prin Arhivele Naționale există un predecesor al acestei companii, neatestat oficial însă, de prin 1917. În 1935 este prima atestare a Departamentului Farmaceutic General al României, în subordinea Ministerului Muncii, Sănătății și Crucii Roșii. Ulterior Crucea Roșie a vândut terenurile către Ministerul Muncii și Sănătății, acesta a înființat Baza Centrală Centrofarm, iar apoi Biroul Central Farmaceutic, care a ținut până în 1989, când această companie a devenit Regia Autonomă UNIFARM. În 1998 și-a schimbat statutul în Compania Națională UNIFARM SA, iar din 2012 încercăm un rebranding destul de puternic, în sensul de a prelua din această denumire doar UNIFARM SA pentru a ne impune în piață ca o firmă privată și competitivă. Credem că am reușit să facem ceea ce ar fi putut face și alții înaintea noastră, nu este un apanaj exclusiv al nostru, ci este un apanaj exclusiv al voinței de a face ceva, printr-o gândire antreprenorială. Am gândit compania ca și cum ar fi noastră, în fapt este a noastră pentru că statul român suntem noi, oamenii, și atunci muncim pentru noi, pentru pacienți, pentru părinții și rudele noastre, pentru toți cei pe care îi cunoaștem. Eu, personal, am avut dovada că facem bine ceea ce facem, având o problemă medicală destul de gravă în urmă cu doi ani, am ajuns într-un spital unde două dintre medicamentele aduse de noi mi-au salvat viața. Medicamente care înainte prezentau un grad ridicat de discontinuitate în aprovizionare și, bănuiesc, că au afectat viața multor oameni în lipsa lor. Într-un interviu anterior pe care ni l-ați acordat, aminteați de un proiect de modificare arhitecturală a UNIFARM, însemnând consolidarea poziției de piață, a statutului, îmbunătățirea nivelului cunoștințelor și al calității profesionale ale angajaților, tehnologizarea și digitalizarea completă a întregii activități a UNIFARM și concurența cu absolut oricine din piață, orice actor privat din piață. Detaliați, vă rog. Exact cum spuneam și în acel interviu, anul acesta va fi un an de creștere, pentru că vom trece de 125 de milioane de lei cifră de afaceri, este dublul anului trecut aproape. Ținând cont că am plecat de la 9 milioane de lei cifră de afaceri acum 6 ani, este un pas foarte mare pentru noi, dar nu avem de gând să ne oprim aici, intenționăm să ne creștem implicarea în toate programele naționale și ne referim aici, în primul rând, la Programul Național de Oncologie, unde rolul nostru este

unul determinant, Programele Naționale de TBC și Diabet, intrăm în curând și în Programul Național de HIV, pentru aprovizionarea cu produse farmeceutice a pacienților. Ne vom consolida poziția de lider pe piața de imunoglobulină umană, ne vom asigura că nu se va repeta falsa criză a anului trecut și intrăm foarte puternic pe piața de biocide, piață care, în urma falimentului răsunător, a rămas destul de goală și disipată, e eterogenă și am vrea o uniformizare a unor lucruri, o calitate ridicată, verificată permanent și în controlul statului român cât mai mult posibil. Nu vă ascund că pentru viitorul imediat apropiat, începând cu anul 2019, dorim înființarea a cel puțin patru centre regionale ale companiei, dezvoltăm în continuare rețeaua proprie, cât și cea a colaboratorilor. Pe de altă parte, ne-am dezvoltat foarte mult rețeaua de furnizori, încercăm să facem față cu brio tuturor provocărilor din piață, în condițiile în care se retrag spre 2000 de medicamente din piață. Ne-am deschis foarte tare către zona de circuit deschis, că-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tre farmaciile cu circuit deschis, partea de farma deschisă, competitivă. În spitale ne-am accentuat rolul și lucrăm cu aproximativ 88% dintre spitalele României, în acest moment, în modul cel mai direct. Rolul nostru a devenit unul clar, determinant, în partea de autorizații de nevoi speciale, acolo unde statul încearcă să suplinească retragerea de pe piață a multiplelor medicamente generice, de linia întâi, care nu mai prezintă interes comercial pentru alți producători sau distribuitori și aici noi intervenim în mod decisiv pentru că unele dintre ele sunt esențiale pentru tratamentul pacienților. Revenim la spectrul oncologic unde lipsa acestui tratament este fatală. Punctual suntem pe drumul de a rezolva aceste probleme și pentru niște medicamente care fac parte din categoria medicamentelor orfane, extrem de rare față de cele pentru nevoile speciale clasice și aici ne referim la medicamente cu un impact social devastator, vorbim de Spinraza care poate ajunge până la 70.000 de euro/fiolă, dar care poate reface pacienții în mod complet, cu un tratament adecvat, ne referim la Kanuma și Soliris, care au lipsit foarte mult de pe piață și vor reveni în România tot prin intermediul companiei UNIFARM și vor rezolva probleme grave ale unor oameni care s-au chinuit mulți ani fără a avea acest tratament, poate doar din donații în unele perioade. În următorii doi ani am proiectat o creștere mai puțin rapidă, consolidată, pentru a stabiliza poziția la care am ajuns în acest moment și pentru a ajuta statul român ca să nu cedeze în fața presiunilor pe preț ale unor producători sau distribuitori internaționali. Aici putem să intrăm direct în problema imunoglobulinei umane, după cum știți este în investigare de către Consiliul Concurenței din România și la nivel european de către organismele de specialitate o potențială fraudă în sensul constituirii unui cartel de către producătorii și distribuitorii de imunoglobulină la nivel european, care a avut ca obiect blocarea României și crearea unei false crize în piață cu două scopuri: unul de a elimina taxa clawback și doi de a crea o creștere artificială a prețurilor de transfer ale acestor produse către piața din România. Sunt două aspecte prin care am acționat, unul dintre ele este acela al contracarării imediate și a aprovizionării pacienților cu aceste produse deficitare. De la momentul la care a apărut Ordonanța de Urgență nr. 19/2018, am fost desemnați ca unitate de achiziție centralizată pentru un an prin Serviciul de Interes Economic General – SIEG pentru rezolvarea acestei probleme. Ce se va întâmpla după încetarea acestui SIEG, la împlinirea anului? Vom continua pe cont propriu acest serviciu de tip SIEG, cu resurse proprii de finanțare, pentru că nu vom lăsa sub nicio formă să se întâmple ceea ce s-a întâmplat. Poate să mai apară cine știe ce alt subiect, care va trebui contracarat, dar acest subiect nu îl vom mai lăsa să fie recurent.

Fabrică pentru producția de imunoglobulină Ce a presupus gestionarea acestei false crize a lipsei imunogloulinei umane? În primul rând am intervenit în piață și am luat din toată lumea, de unde am găsit imunoglobulină umană produsă în condiții de GMP european și am adus-o în România pentru a trata pacienții. Am adus 6 tipuri de imunoglobulină umană, pentru tot spectrul de pacienți, astfel încât niciun pacient nu a avut nimic lipsă. Absolut nimic. Însă ne-am lovit de cazuri

SĂNĂTATE

punctuale, în care managerii unor spitale, din cauza bugetelor administrate defectuos, au evitat să comande pentru pacienții lor sau să ceară aceste produse, chiar dacă erau în depozite. Au apărut și câteva scandaluri de presă, au trimis pacienții la farmacii să își cumpere produsele. Nu putem să privim însă problema unui management mai puțin performant la nivelul a câtorva spitale ca o problemă de sistem, atâta timp cât problema a fost rezolvată. Pe viitor, cel mai bine ar fi să eliminăm orice problemă de acest fel. Astfel că am întocmit toate documentele necesare unui parteneriat public-privat, cu o firmă producătoare din afară. Pentru crearea acestui parteneriat ne-am gândit la faptul că aceasta va trebui să creeze și să construiască o fabrică de produse din sânge și plasmă, care să valorifice ceea ce colectează centrele de plasmă din România, iar până la construirea acestei fabrici, să existe o aprovizionare de self sufficiency care să asigure într-un procent foarte mare ceea ce România are nevoie. Mai concret, producătorul care va construi fabrica în parteneriat cu noi și cu statul român să asigure un minim necesar din piață, cu produsele necesare până la construirea acestei fabrici. Ulterior, produsele acestei fabrici vor fi distribuite pe întreg teritoriul României și vor fi destinate exclusiv pacienților din România, până la saturarea pieței, fără a exclude exportul, dar numai după saturarea pieței. Ca orizont de timp când va fi funcțională și cât va funcționa această fabrică? Orizontul de timp este între 3-25 ani de exploatare, după 25 ani de exploatare, fabrica rămâne a statului român. Ne lovim însă de o altă problemă, cum vor fi convinși românii să doneze? Sunt două aspecte: putem prelua atât din partea centrelor de stat, ceea ce ele recoltează și returna produsele finite, pentru că acolo vor avea nevoie foarte des, atât în spitale cât și în aceste centre de transfuzii, iar doi trebuie modificată legislația de așa natură încât să se permită înființarea centrelor private de colectare, pentru că acest parteneriat public-privat va înființa centre public-private de colectare, unde donatorii vor fi încurajați mult mai puternic să doneze, vor fi recompensați în diverse moduri, pe care le-am gândit, dar le vom pune întrun plan de business.

SĂNĂTATE Ideea noastră este de a crea și un centru de celule stem, pentru că din cordonul ombilical se poate extrage, de asemenea, imunoglobulină umană, dar pot fi folosite celulele stem și pentru probleme ulterioare de sănătate ale pacienților. De asemenea, ne-am gândit la înființarea unei bănci de celule stem care să vină în ajutorul bolnavilor care au nevoie de același tip de celule. Toate acestea vor fi într-un conglomerat, într-un holding, care se va ocupa de toate aceste probleme.

UNIFARM reușește acolo unde alții dau greș Părțile implicate discută, în prezent, taxa clawback și deja sunt nemulțumiri din partea unor producători de generice. Cum pot fi mulțumiți toți actorii implicați sau pot fi mulțumiți? Taxa clawback este discutată la acest moment la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, dar și al Ministerului Sănătății care lucrează împreună cu casa la aplicarea acestei taxe de tip diferențiat, au loc negocieri cu producătorii și distribuitorii pentru a discuta un mod diferențiat de aplicare a taxei astfel încât să nu se mai retragă aceștia de pe piață. Am citit declarații ale unor reprezentanți ai producătorilor și distribuitorilor de generice, care acuzau că nu s-a luat în considerare solicitarea de aplicare diferențiată a taxei clawback. Într-o piață în care nu există numai generice, ci există și originale, și biosimilare, și novative, și de alt tip, nu putem avantaja doar o categorie de producători. Normal este să cădem la o linie mediană care să reunească cât mai aproape interesele tuturor, dar în sprijinul primordial al pacientului român. Producătorii și distribuitorii avertizau că vor fi retrase din piață anumite medicamente ieftine și vor rămâne cele scumpe și destul de inaccesibile. Cum comentați? Se vor retrage niște medicamente ieftine ca metodă de presiune din partea unor producători și a unor asociații ale producătorilor și distribuitorilor, pentru că acestea sunt metode prin care vrei să pui presiune pe un Guvern de a obține prețuri mai ridicate de transfer. Eu consider că, în primul rând, acești oameni ar trebui să nu uite că fiecare dintre companiile acestea au o obligație de serviciu public prin care trebuie să asigure în piață ceea ce au nevoie pacienții din România și abia apoi să exporte, fie că e vorba de generice, fie că e vorba de originale. Iar conducători de asemenea organizații ar trebui să nu uite că România este statul care le-a permis ca pe teritoriul lui să facă profit și ar trebui ca o parte din acest profit să se întoarcă în beneficiul exclusiv al bolnavilor.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Noi, ca și companie, ne gândim foarte serios la înființarea unei fundații prin care o parte din profitul nostru și din impozitul pe profit să se întoarcă sub formă de donații în medicamente către bolnavii din România. În condițiile în care compania dvs. nu operează cu marje de profit ridicate... Marjele noastre de profit sunt mult mai mici decât ale tuturor distribuitorilor din piață, tocmai în ideea de a ajuta sistemul de stat din România să facă ceva. Nu putem să lucrăm nici gratis pentru că nu ne permite legea și în al doilea rând suntem o companie comercială pe o piață concurențială. Avem bugete de realizat, avem investiții de făcut și nicio finanțare de la statul român, exceptând acest SIEG, care nu ne permite să facem profit, cu cât cumpărăm, cu atât și vindem, zero lei adaos comercial. Pentru noi, din punct de vedere comercial este o piatră de moară, din punct de vedere moral este ambiția noastră de a ajuta statul român să facă ceea ce trebuie și de a ne îndeplini rolul pentru care am fost creați. Mă gândesc că este o satisfacție în plus pentru echipă și pentru dvs.... Ne simțim foarte mândri când se vorbește de noi în massmedia că am mai rezolvat o problemă, că oamenii au medicamente, că am eliminat o discontinuitate. Ne-am ocupat inclusiv pe partea de seruri și vaccinuri de momentele de criză în care alții s-au retras din piață, deși erau câștigători de contracte și au lăsat statul român în ofsaid cu aprovizionarea cu vaccinuri și cu rata de vaccinare în cădere liberă. Am intervenit și am reușit să suplinim în timp foarte scurt aceste goluri. Un singur exemplu: de doi-trei ani se întâmplă pe partea de vaccin hexavalent, ca acest câștigător al licitației să se retragă și noi să trebuiască să intervenim imediat și să asigurăm vaccinarea bebelușilor și a copiilor la timp, suntem mândri de acest lucru. De ce UNIFARM reușește să asigure medicamentele necesare, serurile și vaccinurile etc., iar alte companii nu reușesc, se retrag? Pentru cele mai multe dintre ele, interesul economic primează, o marjă de sub 5%, de cele mai multe ori, nu este interesantă pentru cei mai mulți dintre ei. Noi considerăm că, dacă ne-am acoperit cheltuielile proprii, și anume costurile medicamentelor și o marjă de profit de 1-1,5 % e foarte bine, suntem satisfăcuți că pacientul are ceea ce îi trebuie. Au fost cazuri în care am mers și în pierdere, compensând în alte zone, au fost cazuri în care am intervenit și am adus de la nivel internațional pentru un singur pacient tratament, pentru că, pentru noi, fiecare pacient contează, viața fiecăruia dintre ei contează. În companiile private, lucrurile sunt privite puțin altfel, deși declarativ tronează acest interes al pacientului, în fapte se vede altceva, se face un calcul de eficiență și rentabilitate al produsului, dacă nu este eficient, rentabil, se renunță la el, iar pacienții trebuie să își găsească înlocuitor.

De la etapa 1.2 la 3.0 Revenind la una din direcțiile strategice de dezvoltare a UNIFARM, creșterea nivelului de pregătire a angajaților, ce mai cuprinde planul dvs.? Intenționez să îmbunătățesc calitatea permanentă a personalului pe care îl avem, am investit foarte mult în traininguri pentru ei. Periodic, fiecare trece prin celelalte departamente, lucrează și învață respectul față de colegi și de munca lor. Am eliminat cu această ocazie multe probleme de interactivitate între ei, de comunicare dintre ei și de înțelegere față de ceea face celălalt și că e la fel de important ceea ce face fiecare.

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ce schimbări intenționați să mai aduceți pe partea de resurse umane? Ne vom mări ca structură de personal începând cu anul viitor. UNIFARM trece, în momentul de față, de la o etapă 1.2, sare peste etapa 2.0, și trece direct la etapa 3.0. Digitalizăm tot ce înseamnă UNIFARM – baze de date, comunicare, proceduri, trasabilitate, lanț de frig. Dacă atunci când am venit, găsisem oameni cu o medie de vârstă de 57 de ani, cu o lipsă aproape totală de cunoștințe de computer, o bază tehnologică redundantă, cu cinci calculatoare, din care două aveau încă Windows 98 instalat, nicio flotă auto, un singur frigider care funcționa, spațiile arătau dezastruos, în momentul de față avem cei 6.000 de mp de depozitare reconstruiți total, din aceștia 1700 sunt cu temperatură controlată, avem o flotă de mașini, împreună cu partenerii noștri ajungem la 168 de mașini, avem un lanț de trasabilitate a produsului care în acest moment se implementează conform normelor europene care intră în vigoare din 2019 și noi le introducem încă de acum, asigurăm lanțul de frig până la Direcțiile de Sănătate Publică și la solicitarea acestora mergem până la medicii de familie, în condițiile în care cu nu mai mult de 3 ani în urmă erau transportate cu lădițe și cu mașini fără frig. Cred că am reușit să schimbăm ceva în mentalitatea oamenilor din România. Aminteați de retehnologizarea și digitalizarea activității, ce ați mai implementat pentru ca acest salt tehnologic să aibă loc? Am implementat în companie programe care în acest moment ne pot da date despre un singur produs pe zeci de ani în urmă, programe care ne pot da informații pe ani în urmă despre tot ce a însemnat importul nostru, despre ce a însemnat o patologie sau despre ce a însemnat un cuvânt cheie care poate desemna orice. Am învățat oamenii să treacă în această eră digitală în care să își ușureze foarte mult munca, micșorând timpii de reacție în favoarea pacientului și a multiplicării activităților pe care le putem face în favoarea pacienților. Sunt softuri de gestionare de fluxuri, de proceduri, de tip SAP, iar unele sunt de predicție, sunt softuri care ne previzionează inclusiv business-ul și tendințele de piață. Potrivit Hotărârii de Guvern privind înființarea Companiei Naționale UNIFARM, în obiectul de activitate este cuprinsă și “efectuarea de studii de prognoză asupra necesarului de consum anual şi de perspectivă, în concordanță cu dezvoltarea sectorului sanitar și cu nevoile populaţiei”. Cât de utile sunt aceste studii? Am observat că lipsa registrelor și a unei evidențe clare a ceea ce se consumă în piață nu ne este de folos. Atunci am încercat să întocmim aceste registre, înregistrând istoric consumurile pe care noi le cunoșteam, cel puțin pentru produsele pe care le aducem de ani buni. Am încercat să avem o prognoză cât mai exactă, să asigurăm o predictibilitate, să solicităm Ministerului Sănătății date suplimentare și astfel să avem o situație foarte clară. Importurile vs. consumul real ne vor da discrepanțele și realitățile pieței, cererea vs oferta ne vor arăta de ce crește prețul sau nu, ne va arăta cât rămâne la consum intern și cât pleacă la export paralel.

acolo, însă unii o fac pe calea directă pentru că mă cunosc și știu că telefonul meu este deschis la orice moment din zi și din noapte. Nu mă feresc să răspund la telefon pentru că la celălalt capăt poate să fie o persoană care să nu mai aibă șansa să mă sune a doua oară. Am citit că lucrați în Programul de management modern alături de asociațiile de pacienți. Despre ce este vorba? Împreună cu unii organizatori de evenimente și instituții de presă am încercat să organizăm niște evenimente comune la care să aducem la aceeași masă toți actorii din piață, Guvernul, reprezentanții instituțiilor și companiilor abilitate – Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, Institutul Național de Sănătate Publică, UNIFARM -, spitalele, prin management și oamenii din linia întâi – medicii care tratează, pacienții și asociațiile de pacienți. Am reușit și este un real succes, pentru că vedeți între pământ și norii sferelor înalte ale unor demnități publice, comunicarea se întrerupe, se viciază, iar percepția unora despre ceilalți este total eronată. Ambele părți au putut vedea că ceilalți sunt niște oameni de bună-credință și că, dacă ar fi avut cunoștință de realități, ar fi intervenit altfel sau ar fi privit altfel problema și ar fi sprijinit la rândul lor entitățile respective, pacienți sau asociațiile de pacienți ar fi sprijinit organismele statului ca să facă lucrurile mai bine. Noi credem că nu doar un actor poate rezolva tot în piață, noi credem ferm că toți, printr-o comunicare eficientă între noi, cu instrumente eficiente, simpliste putem rezolva foarte multe lucruri. Condiția este să cunoaștem realitatea, să nu o negăm, să ne-o asumăm, să o abordăm așa cum este și să vedem ce putem face pornind de la niște date reale.

Comunicare directă cu pacienții Acum o lună, ați creat adresa de email - asociatiipacienti@unifarm.ro, prin care ați încercat să simplificați comunicarea cu asociațiile de pacienți. Care este feedback-ul, chiar dacă perioada de timp de promovare a fost extrem de scurtă? Din păcate, sunt destul de trist pentru că cei din asociațiile de pacienți, contrar voinței noastre de comunicare mai libere și mai directe cu dânșii, nu ne-au semnalat foarte multe lucruri

4 4 4 4 4

1 depozit propriu 41 depozite partenere – rețeaua DSP Cifra de afaceri (2018): 125 milioane de lei Profit estimat: 2,1 milioane de lei 51 angajați

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Comunicare și vindecare: managementul relației cu pacienții” de Cătălin HOSU

Comunicarea corectă are efecte pozitive asupra sănătății. Dar presiunea timpului și a resurselor limitate poate trece comunicarea în plan secund, cu consecințe reale: pacienți care – voluntar sau involuntar – ascund simptome sau boli, nu urmează corect tratamentul, sunt dificili sau chiar agresivi. Iar acest gen de situații pot duce la reclamații de malpraxis, chiar dacă nu au la bază o culpă medicală. Prevalența acestei legături cauzale este enormă. Studii făcute în Statele Unite - s-au analizat depozițiile reclamanților în cazuri de malpraxis - au arătat că peste 70% dintre reclamații au fost urmarea unor probleme de relaționare între cadrele medicale și pacienți. S-a descoperit astfel o problemă ignorată multă vreme, pentru că toți se concentrau pe procedurile medicale și pe efectele fizice asupra bunăstării pacienților. Studiile ulterioare au confirmat o relație extrem de puternică între abilitățile de comunicare a echipei medicale și capacitatea pacientului de a înțelege cu adevărat și de a urma recomandările acesteia. Abilitatea medicului de a asculta, de a explica, de a îndruma într-un mod empatic și plin de considerație pentru situația celui care suferă are efecte profunde. O relație terapeutică bazată pe încredere și comunicare eficientă este esențială pentru efecte funcționale, biologice asupra stării de sănătate. Pacienții receptivi și informați pot administra cu succes partea care le revine în administrarea unei terapii, mai ales pe termen lung, adoptă comportamente preventive și urmează cu strictețe tratamente pentru suferințe cronice. Dar la fel de importantă este satisfacția pacientului și experiența subiectivă a îngrijirii pe care o primește. La rândul său, aceasta influențează determinant calitatea relațiilor între membrii echipei medicale, satisfacția lor profesională și propriile experiențe subiective. Este un cerc virtuos. Comunicarea - chiar tehnici de bază, precum ascultarea activă și asertivitatea - va îmbunătăți substanțial relația cu pacienții și va produce efecte pozitive asupra reputației cadrelor medicale. Astfel, cresc și șansele ca pacientul să înțeleagă cu adevărat și să urmeze recomandările medicului, chiar și fără supraveghere. De asemenea, reduce anxietățile pacienților privind starea de sănătate, rezultatele analizelor și testelor medicale, tratamentele și efectele secundare ale acestora. Anxietățile generează reacții comportamentale atipice; pacientul poate deveni nepoliticos sau chiar agresiv. De cele mai multe ori, pacienții se simt „la mâna medicului”: li se impune un program de tratament, masă și odihnă cu care nu sunt obișnuiți, au senzația că-și cedează autonomia personală, ceea ce e apăsător și deprimant. Prin comunicare, însă, se pot evita aceste emoții și sentimente negative. Iar existența unor proceduri de comunicare la toate nivelurile și în orice formă de organizare a activității oferă medicului libertatea să își exercite profesia într-o zonă de confort profesional și personal.

Cătălin Hosu este consultant de comunicare cu experiență de peste 20 de ani și vicepreședinte al Asociației Române de Relații Publice din 2014. A activat întotdeauna pentru lideri ai pieței: jurnalist de radio, TV și presă scrisă, manager de comunicare, de relații cu presa și purtător de cuvânt pentru o companie multinațională, consultant de comunicare strategică și comunicare de criză. De peste doi ani, activează și ca expert într-un proiect de cercetare al Ministerului Educației, finanțat de Uniunea Europeană. Cătălin Hosu va susține o prezentare cu tema „Comunicare și vindecare: managementul relației cu pacienții” în cadrul programului științific al Congresului „Zilele Medicinei Dentare Sibiene”, pe data de 23 noiembrie, începând cu ora 10:30, în Aula Magna a Facultății de Medicină, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, str. Lucian Blaga nr. 2A. COMM360 este compania de comunicare strategică fondată și condusă de Cătălin Hosu, cu un portofoliu de clienți bine-cunoscuți în sfera publică. Oferă servicii de consultanță, management și training pentru: comunicare strategică, comunicare de criză, managementul reputației, tehnici de comunicare și prezentare, mass media, new media și marketing digital.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂȚII GERMANE

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Prof. Dr. Radu Septimiu Câmpian, decan al Facultăţii de Medicină Dentară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca și preşedintele Colegiului Medicilor Dentiști Cluj

„Ar trebui să avem programul „primul cabinet” la fel ca și cel cu prima casă” de Ionel ALBU

Medicina dentară este un domeniu medical aparte, atât ca formare profesională cât, mai ales, ca practică profesională. Medicul dentist are o profesie liberală care este exercitată prin furnizori de servicii medicale aproape în exclusivitate din mediul privat. Trebuie reținut faptul că medicii stomatologi încep să lucreze cu drept de practică imediat după obținerea licenței neavând obligația de a parcurge un rezidențiat anterior. Prof. Dr. Radu Septimiu Câmpian, decan al Facultăţii de Medicină Dentară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca și preşedintele Colegiului Medicilor Dentiști Cluj, ne-a răspuns, în interviul acordat, unor întrebări care preocupă mediul academic și corpul profesioniștilor din domeniul stomatologiei. Ce înseamnă profesia de stomatolog astăzi în ţara noastră? Prof. Dr. Radu Septimiu Câmpian: Formarea profesională a medicilor stomatologi şi perfecţionarea lor profesională ulterioară au ca prioritate dobândirea cunoştinţelor profesionale avansate, dezvoltarea abilităților practice, precum şi însuşirea elementelor de bază în ceea ce priveşte comunicarea. În altă ordine de idei, în aceeași abordare, trebuie menționat că legat de practica liberală a profesiei de medic dentist, cunoștințele de antreprenoriat, de management, de organizare profesională și de legislație sunt foarte importante. După încheierea etapei de formare universitară urmează o etapă de perfecționare medicală și de educație medicală continuă. Din acest punct de vedere, atât universitatea cât și autoritatea profesională din domeniu, respectiv Colegiul Medicilor Dentiști din România, au sarcini și activități care sunt centrate pe formarea și, respectiv, perfecționarea profesională a medicilor stomatologi. Cum colaborează universitatea și autoritatea profesională în domeniul medicinei dentare? Prof. Dr. Radu Septimiu Câmpian: Obiectivele pe care le urmăresc universitatea și autoritatea profesională de drept public prin activități de educație medicală continuă sunt: încrederea, siguranța și accesibilitatea privind serviciile stomatologice. Vorbind despre încredere, trebuie subliniată dezvoltarea abilităților privind comunicarea pentru ca pacientul să acceseze în cunoștință de cauză și în mod conștient aceste servicii stomatologice, cu atât mai mult cu cât în stomatologie serviciile medicale sunt aproape în exclusivitate oferite la cererea pacientului. Alt obiectiv important este siguranţa. Prin acest concept al siguranței pacientului în serviciile medicale înțelegem accesarea de către pacient a unor servicii stomatologice pe baza unor tehnologii eficiente și sigure pentru pacient dublate de competența certificată a medicilor dentiști care le oferă pacienților îngrijirile medicale stomatologice. Accesibilitatea la serviciile de medicină dentară este de importanță majoră și condiționează starea de sănătate orală și generală a populației precum și calitatea vieții

determinată de sănătatea orală. Ea este generată de sustenabilitate economică a costurilor serviciilor dentare. În acest sens, sunt importante finanțarea serviciilor acordate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, pe de o parte, și de nivelul de trai al grupului populațional de referință, pe de altă parte. Sistemul public de asigurări de sănătate în medicina dentară în România oferă celor în drept servicii stomatologice insuficiente. Așa că ponderea cea mai mare a costurilor tratamentelor stomatologice ajunge să fie plătită de consumatorul de servicii stomatologice din bugetul propriu. Care sunt specializările existente în domeniul medicinii stomatologice? Prof. Dr. Radu Septimiu Câmpian: Avem în vedere o calificare profesională de excelență și competențe specifice ale medicilor pe diverse domenii. La nivelul facultății, dincolo de formarea profesională de bază ca doctor medic stomatolog, există posibilitatea de pregătire în șapte specialități medico-dentare. Este o chestiune extrem de sensibilă pentru că nu toți pacienții știu exact care este adresabilitatea, care sunt motivele, care sunt solicitările pertinente ale lor pentru a se adresa unui medic de stomatologie generală care nu are o specialitate sau unui medic stomatolog care are una din cele șapte specialități. Este vorba de două specialități chirurgicale: chirurgia orală și maxilo facială, un domeniu care tratează afecțiuni complexe la nivelul craniului, feței, gâtului. Apoi, chirurgia dento-alveolară care este o stomatologie orientată spre componenta chirurgicală stomatologică în cavitatea orală. Ortodonția și ortopedie dento-facială este o specialitate dedicată corectării malformațiilor și anomaliilor dento-maxilare. Aceasta este o specialitate tot mai mult solicitată din partea pacienților pentru corectarea unor malformații și anomalii specifice, generatoare de tulburări funcționale, precum și pentru a ameliora estetica facială. O altă specialitate este protetica dentară, o specialitate care oferă pacienților o competență a actului medical pe zona de reabilitări protetice de mare complexitate. Parodontologia este un domeniu cu implicații chirurgicale dedicat unei patologii foarte frecvente, acea boală cunoscută

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de pacienți sub numele de parodontoză și care este o cauză majoră a pierderii dinților. Un domeniu nou este endodonţia, o specialitate stomatologică prin care se tratează la nivel de competență și complexitate maxime afecțiunile dintelui în sine, ale camerei pulpare și ale spațiilor radiculare. Este o specialitate eminamente conservativă, în care medicii specialiști fac tot posibilul și au rezultate deosebite în a păstra un dinte pe arcadă după ce acel dinte a suferit o patologie cu distrugerea pulpei dentare. Există și o specialitate mai nouă, aceea de pedodonție. Este o stomatologie a copiilor, o specialitate care se orientează spre un domeniu în care România a făcut progrese foarte puține în ultima perioadă. Cum sprijină statul accesul pacienţilor la serviciile stomatologice? Prof. Dr. Radu Septimiu Câmpian: O preocupare majoră a Colegiului Medicilor Dentiști din România este creșterea accesibilității populației la serviciile de medicină dentară compensate, sub aspectul creșterii ofertei de servicii stomatologice în pachetul minimal și pachetul de bază din contractul-cadru de servicii medicale disponibile prin asigurările de sănătate, pe de o parte, și prin creșterea cuantumului fondurilor alocate serviciilor stomatologice, pe de altă parte. La ora actuală, după o majorare recentă de 25% a fondului alocat medicinei dentare, s-a ajuns la o valoare medie de 8 lei pe pacient/an servicii stomatologice compensate din fondurile dedicate ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. În prezent, doar mai puțin de un sfert din medicii dentiști au contracte cu casele de asigurări de sănătate teritoriale. Ca urmare, un pacient asigurat are o accesibilitate redusă cu 75% pentru a se adresa unui medic stomatolog care poate să le ofere servicii de medicină dentară compensate.

SĂNĂTATE

Care este situația practicii medicale a studenţilor de la medicină dentară? Prof. Dr. Radu Septimiu Câmpian: Şi aici avem o situaţie delicată. Atât Universitatea cât și Colegiul au supus atenției legiuitorului punerea în acord a legislației în vigoare, astfel încât studentul să poată învăța practica medicală din poziția de student. Evident că simulatoarele, tehnicile de simulare există și sunt utile. În acest sens, la nivelul Facultății de Medicină Dentară din Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” din Cluj, s-a făcut o dotare la nivelul tehnologiei actuale, atât pe simulatoare stomatologice de ultimă generație cu softul aferent cât și pe componenta clinică. Dar un student, înainte de a obține licența, va trebui să cunoască și pacientul, pentru că un sistem de simulare oricât ar fi de performant nu poate simula particularitățile clinice și comportamentale ale pacientului. De aceea trebuie făcut urgent ceva pentru ca studentul să poată învăța să comunice și să empatizeze cu pacientul, să aibă acces liber la pacient, sub îndrumarea și supravegherea unui cadru didactic. Legea educației naționale obligă universitățile să aibă în planurile de învățământ ore de practică de specialitate. Legea reformei în sănătate și acte normative adiacente interzic formal studenților să desfășoare activități practice clinice. Cine ar dori să fie primul pacient al unui medic stomatolog căruia nu i s-a dat voie în facultate să lucreze pe pacienți? Această practică medicală asistată a studenților de la medicină dentară trebuie reglementată prin lege cât mai repede, luând în considerare că universitățile, ca instituții de învățământ, nu sunt abilitate să fie prestatoare de servicii medicale în sine. Organisme europene și asociații profesionale stomatologice au sesizat aceste deficiențe în formarea medicilor stomatologi în România și avem

SĂNĂTATE

obligația să respectăm actele normative ale Uniunii Europene pe care ni le-am asumat. Care este modul in care se face inserţia medicilor stomatologi? Cum păstrăm aceşti specialişti în ţară? Prof. Dr. Radu Septimiu Câmpian: O problemă care preocupă atât Universitatea cât și Colegiul Medicilor Dentiști este problema inserției profesionale a absolvenților. Ce se întâmplă cu absolventul de medicină dentară, cu medicul stomatolog tânăr? În România există, la ora actuală, 10 universități de stat și 3 universități particulare care formează profesional medici stomatologi. Aceste universități livrează pe piața muncii, în fiecare an, undeva în jurul a 1.500 de medici stomatologi, în condiţiile în care pierderea naturală este de 500 de medici pe an. Avem un excedent de absolvenți produşi de sistemul de învăţământ românesc. Este adevărat că un număr important de absolvenți provin din alte state decât România. Avem medici dentiști care pleacă din România și se stabilesc în străinătate, în Uniunea Europeană în special, dar avem și reversul, respectiv un număr considerabil de medici dentiști care nu sunt de cetățenie română aleg să profeseze în România. Dificultățile pe care le are un absolvent în inserția profesională sunt legate în special de aspectul financiar și de aspectul administrativ. Este vorba de o investiție consistentă în a amenaja și deschide un cabinet stomatologic privat. Acesta este și motivul pentru care în economiile

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de piață stomatologia este liberalizată pentru a descărca sistemul bugetar de niște costuri foarte mari în deschiderea, organizarea și întreținerea acestor cabinete stomatologice. Cred că o facilitate care ar crește accesibilitatea populației la servicii, mai ales în zonele în care aceasta este mai redusă prin numărul mai mic de medici, poate să fie un sprijin din partea statului pentru tinerii medici, ceva în genul ”primul cabinet”, asemenea celui cunoscut ca și ”prima casă”. De asemenea, scutirea de impozitare a veniturilor cabinetului stomatologic în primul an de activitate medicală este o modalitate de stimulare a înființării cabinetelor dentare și de motivare a tinerilor medici dentiști să nu plece din țară. La Facultatea de Medicină Dentară din Cluj de peste 10 ani nu am crescut cifra de școlarizare deși aveam pârghiile legale pentru a o face. Am preferat să creștem calitatea pregătirii viitorilor medici și nu numărul absolvenților. Preocupându-ne de pregătirea complexă a medicului, noi avem de foarte mulți ani în planurile de învățământ discipline cum sunt organizarea profesională și legislația medicală, managementul cabinetului dentar, deontologia și etica medicală și curs de prevenire a malpraxisului. Iată discipline care în aparență ar fi departe sau puțin apropiate de specificul medical propriu-zis dar pentru un medic stomatolog sunt obligatorii. În lipsa acestor cunoștințe inserția profesională a medicului dentist pe o piață de servicii concurențială ar fi foarte dificilă.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

Peste 900 de medici prezenți la Congresul de Medicină Dentară ”Transilvania” de Ionel ALBU

A IX-a ediție a Congresului de Medicină Dentară ”Transilvania” a avut loc în perioada 11-13 octombrie 2018 la Cluj-Napoca, sala de conferințe din cadrul The Office. Congresul este un eveniment științific al lumii stomatologice inițiat la Cluj prin colaborarea dintre Facultatea de Medicină Dentară a Universității din Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca și Colegiul Medicilor Dentiști (CMD) Cluj.

Un eveniment profesional necesar cu teme marcate de cultură și istorie Evenimentul a început ca o nevoie de informare corectă, complexă și completă asupra unor teme selectate în fiecare an. ”Aceste teme sunt rezultanta nevoilor identificate privind cunoașterea în lumea stomatologiei. În fiecare an aceste teme au fost astfel adaptate încât să răspundă cerinței de perfecționare profesională. Este un eveniment stomatologic în care am plecat și de la premisa că medicul stomatolog, ca medic, este un om de cultură, este un om respectat în societate, un suflet sensibil, de multe ori un artist sau iubitor de artă. De aceea, de-a lungul celor nouă ediții care au avut loc până în acest an, am ales asocierea congresului cu diverse teme de ordin cultural, istoric în special sau de artă. Am avut ediții ale congresului în care am avut expoziție de pictură din partea unor artiști pictori, medici stomatologi. Am avut o expoziție de lucrări artistice, de tablouri realizate din mărgele de sticlă, niște lucruri absolut deosebite și foarte apreciate de public realizate de dr. Mariana Casian din Oradea, medic dentist actual pensionar. A avut un succes atât de mare încât colegi din București care au fost la acel congres și au văzut au rugat-o să vină și acolo, a fost invitată și la Salonul de iarnă al medicilor de la Bucureşti”, a declarat prof. dr. Radu Septimiu Câmpian, decanul Facultății de Medicină Dentară din cadrul UMF Cluj, președintele CMD Cluj, vicepreședinte CMD din România. An de an au fost teme legate de istoria Transilvaniei, atât personalități cât și evenimente cum ar fi Școala Ardeleană, Matei Corvin sau Avram Iancu, teme conexe ale unor ediții ale congresului. ”Pentru acest an, având în vedere creșterea în dimensiune, în accesibilitate, în prestigiu a acestui eveniment am ales o temă de actualitate, respectiv optimizarea serviciilor de stomatologie. Prin optimizare înțelegând, de fapt, un aspect complex al nevoii de servicii medicale. Optimizarea înseamnă atât probleme de ordin managerial cât și probleme legate de tehnologia sau de materialele noi implementate. Optimizare înseamnă, totodată, și o comunicare mai bună și o promovare mai bună, optimizare înseamnă, totodată, inițierea unor proceduri care să faciliteze accesibilitatea populației la serviciile stomatologice”, a mai precizat președintele CMD Cluj. Ca de fiecare dată și în acest an au fost aleși ca lectori atât personalități ale lumii medicale stomatologice sau nestomatologice, dacă puteau aduce un aport de cunoaștere din zona lor de specialitate și care contează pentru stomatologie, cât și medici tineri. ”Am dorit întotdeauna ca aceste congrese să fie

niște evenimente la care atât lectorii cât și audiența să fie atât din mediul academic cât și din mediul privat. În anul acesta, am avut bucuria să avem mai mult de jumătate din lectori medici din practica privată. Totodată este o îmbinare armonioasă a lectorilor între persoane cu experiență, personalități cum spuneam din domeniu, și medici tineri cu experiență mai puțină ca vechime dar cu realizări deosebite”, a adăugat prof. dr. Radu Septimiu Câmpian La acest congres din 2018 au fost prezentări în plen sub formă de conferințe sau de comunicări ale unor medici din mediul privat, medici tineri, care a avut un succes fulminant, au făcut săli pline. ”Răspunsul publicului este un etalon al importanței temei și al aprecierii pe care o are lectorul respectiv. În fiecare an am ținut cont de ceea ce dorește publicul, ceea ce doresc medicii să audieze, ceea ce doresc medicii să învețe. Fiecare congres a fost ”Emulația stomatologilor pentru perfecționare profesională, pentru obținerea unor specialități este remarcabilă. Practica medicului stomatolog nu e condiționată de titlul de medic specialist, medicul stomatolog, pentru a obține o specialitate, pleacă din cabinetul privat, urmează un Rezidențiat și se întoarce în propriul lui cabinet. El nu așteaptă, în urma obținerii specializării, o creștere salarială sau alte beneficii pentru că este propriul lui patron. Din acest punct de vedere trebuie apreciată această dorință, această emulație a tinerilor de a se perfecționa. Avem mulţi stomatologi care au terminat sau urmează în prezent al doilea Rezidențiat, a doua specialitate contra cost”, Prof. dr. Radu Septimiu Câmpian

SĂNĂTATE

asociat, dincolo de partea cognitivă a informațiilor, cu elemente care vin să completeze partea de cunoaștere cu dobândirea unor abilități. Ca atare și în acest an am avut mai multe workshop-uri, oportunități pentru medici de a-și însuși în mod corect o anumită tehnologie sau modul de folosire corectă a unor materiale”, a declarat decanul de la stomatologie.

Ediție jubiliară în 2019 marcată de personalitatea prof. dr. Gheorghe Bilașcu În anul următor, în 2019, vor fi 10 ani de la inițierea acestei congres, va fi o ediție jubiliară care întâmplător se asociază cu o altă aniversare importantă pentru medicina clujeană și, de fapt, pentru toată lumea medicală. ”Anul viitor împlinim 100 de ani de la înființarea în România Mare, aici la Cluj, pentru prima dată în țară, a învățământului stomatologic universitar obligatoriu. Această inițiativă a aparținut profesorului Gheorghe Bilașcu, care venit de la Budapesta la chemarea tinerei școli clujene de medicină, a implementat acest învățământ stomatologic”, a declarat, în premieră pentru Transilvania Business, prof. dr. Radu Septimiu Câmpian. “Tot la Cluj, în acea perioadă de inițiere a învățământului stomatologic în România, am avut și prima femeie medic stomatolog din țară, pe doamna doctor Alma Mohora Popovici”, a adăugat prof. dr. Radu Septimiu Câmpian. ”Sunt niște premiere pe care noi le apreciem în mod deosebit și dorim ca în ediția de anul viitor, această dublă aniversare să aducă un plus de valoare evenimentului. Se va adăuga la ceea ce va fi la acel moment componenta științifică și o componentă de ordin istoric și de cultură, ceea ce spuneam, La Congres au participat preşedintele CMD din România, doamna profesor dr. Ecaterina Ionescu. De asemenea au fost prezenți cei trei vicepreședinți, respectiv profesorul dr. Alexandru Bucur, doamna profesor dr. Norina Forna și profesor dr. Radu Septimiu Câmpian. Prezența conducerii Colegiului se datorează dorinței de a comunica cu participanții la Congres pe teme de organizare profesională, de formare profesională și perfecționare, respectiv de posibila implementare a unor noi specialități în stomatologie. S-a urmărit modul în care noile specialități își găsesc rostul pe piața de servicii medicale precum și modul în care medicii stomatologi specialiști pot să își exercite calificarea profesională ca specialist în concurență cu stomatologi care nu au o specialitate.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de fapt, că urmărim la fiecare ediție. Avem în vedere, de asemenea, în funcție de locația Congresului și de disponibilitatea de spațiu, să organizăm o lansare de carte, am avut și în acest an lansare de carte, sau o expoziție sau alte teme de impact de ordin cultural sau istoric”, a mai precizat președintele CMD Cluj.

”Congresul de medicină dentară din Transilvania”, un reper pentru evenimentele medicale din România Congresele de medicină în general și congresele de medicină dentară în special din punct de vedere obiectiv economic se află și ele pe o piață o piață concurențială. Asta înseamnă că din reglementările în vigoare, organizarea unor astfel de evenimente poate fi făcută de mai multe în entități. ”În România există chiar un excedent de astfel de congrese, înregistrându-se în ultimii ani în mod constant peste 30 de congrese de stomatologie. Acest „Congres de medicină dentară din Transilvania”, respectând rigurozitatea și pragmatismul organizării unor evenimente în modul cel mai bun, respectiv cu tematică exactă, cu program foarte bun, cu teme bine alese și cu lectori de valoare, a oferit atractivitate și un model și pentru alte evenimente similare. În acest an, succesul congresului poate fi exemplificat și prin numărul foarte mare, zic eu, de participanți, peste 900 de medici stomatologi înscriși și participanți”, ne-a informat prof. dr. Radu Septimiu Câmpian. S-a inițiat la acest congres, de mulți ani deja, o legitimație care este și ecusonul participantului, care conține un cod de bare individual pe baza căruia participarea medicului respectiv poate fi verificată pe parcursul evenimentului. De asemenea, diplomele de participare se eliberează la sfârșitul evenimentului în funcție de participarea medicului respectiv în mod activ. ”Sala de congres a fost pentru aproape fiecare prezentare o sală plină. Numărul de prezențe la o numită conferință sau la o anumită prezentare reflectă pentru noi atractivitatea și interesul pentru acea temă și pentru acel lector orientândune pentru viitor. Am încercat și am reușit, zic eu, în fiecare an să aducem lectori noi, evitând repetitivitatea. Am adus lectori din țară și din străinătate: din Statele Unite, din Spania, din Portugalia etc. Au venit din străinătate, ca să dau un exemplu din Spania, medici care lucrează exclusiv în privat și au avut niște prezentări foarte bine primite de public, foarte apreciate”, a mai adăugat decanul facultății clujene.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

Priorități privind sistemul sanitar românesc în viitorul apropiat de Arina TOTH

Raportarea serviciilor medicale efectuate de către toți furnizorii de servicii medicale, indiferent dacă se află sau nu în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, înființarea unei agenții de e-Health care să adune într-un loc tot ceea ce ține de sistemul informatic al sistemului de sănătate, implementarea proiectului Data Mining System privind o planificare strategică, creșterea calității serviciilor publice, dar și reducerea birocrației și simplificarea procedurilor în relația cu asigurații și furnizorii de servicii medicale, liberalizarea accesului la servicii farmaceutice și paraclinice reprezintă o parte dintre obiectivele pe care autoritățile din sistemul sanitar românesc intenționează să le implementeze în viitorul apropiat. Data Mining System este un proiect finanțat prin fonduri europene și va permite o reașezare a modului în care se iau deciziile bazate pe dovezi, dar și o obligativitate din partea tuturor furnizorilor de servicii medicale de a raporta serviciile efectuate în Dosarul Electronic al Pacientului, fie că sunt sau nu în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate. Proiectul se va derula pe o perioadă de trei ani de zile și este finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional - Capacitatea administrativă, având o valoare de 350 milioane lei. ”Lucrăm în momentul de față și am depus o fișă de proiect care va asigura creșterea calității deciziilor care se adoptă la nivelul instituției prin dezvoltarea de instrumente moderne de analiză a datelor colectate în platforma informatică a asigurărilor de sănătate. Acesta va permite o reașezare a modului în care luăm deciziile bazate pe dovezi, bazate pe date, o obligativitate a tuturor furnizorilor, indiferent că sunt în relație contractuală cu Casa sau nu, să raporteze aceste date pentru a avea o idee de ansamblu cu privire la întreaga patologie, cu privire la întreaga adresabilitate pentru a lua decziile subsecvente pe politici publice, de construcție a bugetului și să minimizăm frauda”, a declarat Răzvan Vulcănescu în cadrul celei de a cincea ediții a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar, eveniment care a avut loc în perioada 11-14 octombrie 2018, la Poiana Brașov. Casa Națională de Asigurări de Sănătate intenționează să extindă utilizarea Dosarului Electronic de Sănătate și la furnizorii de servicii medicale care în prezent nu folosesc acest sistem informatic. Proiectul privind Dosarul Electronic al Pacientului a fost adoptat de Guvern și înaintat Parlamentului pentru revizuirea întregului concept de ”dosar electronic de sănătate, făcându-l obligatoriu pentru absolut toți furnizorii” deoarece sunt mulți pacienți tratați în serviciile private despre care autoritățile nu cunosc ce servicii medicale au primit și ce probleme de sănătate au. ”Raportarea de către toți furnizorii, fie ei în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate sau nu, este absolut esențială dacă vrem să discutăm despre o mapare a tuturor serviciilor de sănătate din România și vă dau un singur exemplu, afirmația nu-mi aparține, sunt 1.200.000 de beneficiari ai serviciilor în baza abonamentelor medicale care nu sunt raportate absolut nicăieri. Nu mă refer la asigurări private de sănătate unde există obligația

de a raporta la ASF (n. red Autoritatea de Supraveghere Financiară), nu mă refer la ceea ce se raportează la Casa de Asigurări de Sănătate. 1.200.000 de oameni din țara noastră beneficiază de servicii medicale fără ca Ministerul Sănătății, Casa de Asigurări de Sănătate, responsabilii de politici publice să știe ce s-a făcut pentru ei. Prin proiectul prin care regândim modul în care ar trebui să funcționeze mult mai optim Dosarul Electronic de Sănătate există o responsabilizare, o obligativitate a tuturor furnizorilor care prestează servicii medicale în România să le raporteze astfel încât să ne fie mult mai ușor în dimensionarea problemelor, în corecta mapare a lor și în corecta luare a deciziilor subsecvente în sensul de politici publice de sănătate, în sensul de bugetare a serviciilor la adevărata lor dimensiune”, a explicat președintele CNAS.

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Agenție de e-Health pentru sistemul informatic din sănătate O problemă pe care furnizorii de servicii medicale o reclamă frecvent este disfuncționalitatea SIUI (n. red Sistemul Informatic Unic Integrat), care va putea să funcționeze fără probleme de abia peste doi ani, după ce va fi implementat un proiect de înființare a unei agenții de e-Health, a anunțat ministrul Sănătății, Sorina Pintea, în cadrul Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar. Proiectul va fi implementat pe o durată de doi ani de zile și are o valoare de 30 de milioane de euro. ”În ceea ce privește sistemul informatic al Casei Naționale, acesta are niște probleme majore venite din trecut și îmi asum ceea ce spun. (...) Lucrurile nu se vor rezolva de pe o zi pe alta, nu are cine să spună că de mâine sistemul va funcționa perfect. Pe de altă parte, Ministerul Sănătății împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate va depune cât de curând o cerere de finanțare, s-a lansat un ghid deja, pentru înființarea unei agenții de e-Health. Această agenție va aduna într-un loc tot ce ține de sistemul informatic al sistemului de sănătate. Valoarea proiectului este de 30 milioane euro, perioada de implementare este 2 ani de zile. Da, putem spune că în doi ani de zile, după ce acest proiect va fi implementat, cu siguranță și SIUI va funcționa. Dar nu mai repede, ar fi păcat să ne ascundem după degete”, a declarat Sorina Pintea.

Liberalizarea accesului la servicii farmaceutice și paraclinice Începând cu 1 ianuarie 2019, asigurații vor putea să-și achiziționeze medicamente cu și fără contribuție personală de la orice farmacie din țară, aflată în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate. De asemenea, pacienții își vor putea efectua investigațiile paraclinice recomandate la orice furnizor de profil din țară. În prezent, există restricția ca farmacia sau furnizorul de servicii paraclinice să se afle în relație contractuală cu aceeași casă de asigurări de sănătate cu care se află în contract și medicul care a eliberat rețeta sau biletul de trimitere. ”În baza unui bilet de trimitere sau prescripții medicale, pacientul, începând cu 1 ianuarie 2019, va putea să se adreseze la orice furnizor de servicii paraclinice sau orice farmacie din țară, indiferent de relația contractuală pe care medicul prescriptor o are cu Casa de Asigurări de Sănătate”, a precizat Răzvan Vulcănescu.

Pachet de servicii medicale pentru asigurările private de sănătate Dezvoltarea pieței private de asigurări de sănătate este un deziderat pe care conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate intenționează să-l atingă în perioada imediat următoare. ”Am fost preocupat de ceva vreme încoace să

reglementăm cadrul juridic care încurajează dezvoltarea pieței private de asigurări de sănătate ca și gură de oxigen oferită, de ce nu, inclusiv spitalelor publice, întregului sistem medical din România. De ce să fim, în continuare, numai noi principalul finanțator când putem să diversificăm modul în care se poate finanța sistemul? Concret, există o limită de deductibilitate fiscală crescută atât pentru angajatori cât și pentru angajați, am ajuns la limita de 800 euro pe an, limită care este atât de stimulativă încât, în ultimii 2 ani de zile, 2017-2018, am văzut o creștere cu 70% a pieței asigurărilor private de sănătate. Se cuantifică asta într-un fel în beneficiile reale pe care le vedem în sistem? Se cuantifică într-un fel în degrevarea bugetului FNUASS? Vă spun că nu. Tocmai de aceea, este un angajament ferm al nostru să avem un cadru legal care să vină și să ofere pe lângă pachetul de bază reglementat prin Hotărâre de Guvern, prin Contractul cadru, și o Hotărâre de Guvern care să reglementeze pachetul de servicii care fac obiectul asigurărilor private de sănătate”, a precizat Răzvan Vulcănescu.

De la medicina omului bolnav la medicina omului sănătos Pe viitor se dorește schimbarea modului de finanțare a sistemului sanitar pe diferite domenii de asistență, în principal a celei de asistență medicală primară. ”Cred că a convinge populația că plata contribuției lunare la asigurările de sănătate nu reprezintă un bir, o taxă sau o cheltuială, ci o investiție în propria lor sănătate ar trebui să constituie un motto pentru fiecare dintre noi. Conex cu această nouă abordare ne dorim să trecem de la medicina omului bolnav la medicina omului sănătos. Și când spun acest lucru mă refer la schimbarea modului de finanțare pe anumite domenii de asistență, unde putem să mergem pe modele care să urmărească rezultatul, nu doar vizita la un medic, și cred că medicina primară este unul dintre elementele punctuale la care putem să plecăm pentru a ne putea asigura de funcționalitatea acestui demers și pentru a regândi întregul mod de finanțare al sistemului”, a conchis președintele CNAS.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Premiile Astra Film Festival 2018. I Am Another You, marele câștigător Câștigătorii premiilor oferite în cele cinci secțiuni competiționale ale ediției a 25-a AFF au fost anunțați în cadrul Galei de Decernare a Premiilor Astra Film Festival 2018, care a avut loc sâmbătă, 20 octombrie, la ora 19.00, în Sala Thalia din Sibiu. Juriile competițiilor au decis câștigătorii premiilor puse în joc dintr-un total de 55 de producții din 30 de țări, selecționate din peste 3.000 de filme înscrise din 93 de țări. Valoarea totală a premiilor acordate se ridică la peste 25.000 de euro. I Am Another You (Eu sunt un alt tu) de Nanfu Wang a câștigat Premiul AFF pentru Cel mai bun film din Competiția Internațională și Sand and Blood (Nisip și sânge) de Matthias Krepp și Angelika Spangel a primit Mențiunea Specială a Juriului AFF. La finalul serii, Dumitru Budrala, director fondator Astra Film Festival, i-a acordat Premiul de Excelență lui Michael Stewart, Director al Festivalului de Film Documentar London Open City.

AFF Competiția Internațională Nanfu Wang a câștigat Premiul AFF Cel mai bun film din Competiția Internațională cu filmul I Am Another You|Eu sunt un alt tu (SUA). Filmul explorează sensul și limitele libertății personale, prin ochii unui tânăr călător care respinge regulile societății și alege să trăiască pe străzi. Din motivația juriului: Am apreciat măiestria cu care regizoarea conduce povestea și hotărârea ei de a pătrunde dincolo de suprafață. E un film cu profunzimi, imersiv și sensibil. O călătorie personală, care dezvăluie noi și noi fațete ale unei realități profund umane. Tot în această secțiune s-a acordat o Mențiune Specială a Juriului filmului Sand and Blood|Nisip și sânge (Austria) de Matthias Krepp și Angelika Spangel. Documentarul este un apel la empatie din partea unor refugiați irakieni și sirieni, care își amintesc vremurile trecute ale unei vieți normale acasă la ei, în timp ce privesc online la ororile ce se petrec în țările lor în prezent.

Din motivația juriului: Am decis să acordăm o Mențiune Specială unui film care pătrunde în adâncimea unei situații complicate a zilelor noastre. Juriul Competiției Internaționale AFF a fost alcătuit din Ally Derks (Olanda), Haruka Hama (Japonia) și Liviu Tipuriță (Marea Britanie).

AFF Competiția Europa Centrală și de Est Premiul AFF Cel mai bun film din Competiția Europa Centrală și de Est a fost decernat filmului When The War Comes|De va fi război (Croația, Cehia) de Jan Gebert, o

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Din juriul Competiției România AFF au făcut parte Michael Stewart (Marea Britanie), Marin Martschewski (Germania) și Alexandru Solomon (România).

AFF Competiția Scurtmetraj They Just Come and Go|Toți sunt trecători (Croația) de Boris Poljak a câștigat Premiul AFF Cel mai bun film din Competiția Scurtmetraj pentru “excelentă cinematografie, simplitate, umor și pentru mesajul său universal despre existența noastră efemeră și pasageră”. Juriul Competiției Scurtmetraj AFF a fost alcătuit din Adina Popescu (România), Ruben Vermeersch (Belgia) și Vintilă Mihăilescu (România).

AFF Competiția DocSchool

analiză atentă asupra vieții unui adolescent tipic european care are o viață dublă ca șef al unui grup paramilitar. Din motivația juriului: Filmul ne face martorii rutinei zilnice din viața unui grup paramilitar extremist în plină creștere, urmărindu-l pe conducătorul grupului care interacționează nestingherit cu un sistem ce normalizează xenofobia. Filmul poate fi citit ca un semnal de alarmă, deoarece arată pregătirile minuțioase pentru o confruntare ce devine din ce în ce mai probabilă. Nebojsa Slijepcevic a câștigat Premiul AFF Cea mai bună regie în Competiția Europa Centrală și de Est cu filmul Srbenka|Sârboaica (Croația). Filmul analizează agresiunea îndreptată asupra copiilor de altă naţionalitate din Croaţia și modul în care generaţia născută după război încearcă să facă faţă umbrelor întunecate ale istoriei. Din motivația juriului: Cu filmul ”Sârboaica” trecem prin experiența unor trăiri care ne împing într-un spațiu emoțional intim, uneori deranjant de brutal și dureros, în care sunt explorate răni ce nu pot fi vindecate decât prin adevăr. Autorul explorează procesul artistic ca metodă de vindecare colectivă și ne arată că adevărul și reconcilierea sunt instrumente ce pot pune punct suferinței. Juriul Competiției Europa Centrală și de Est AFF a fost format din Dina Iordanova (Marea Britanie), Cristian Tudor Popescu (România) și Simon Kilmurry (Statele Unite).

AFF Competiția România Premiul AFF Cel mai bun film din Competiția România a fost acordat filmului Caisă de Alexandru Mavrodineanu, pentru “o perspectivă tulburătoare asupra societății românești, punând în centru un om care nu se lasă cuprins de cinismul general și oferă unor tineri un refugiu și o șansă”. Claudiu Mitcu a primit Premiul AFF Cea mai bună regie în Competiția România pentru filmul său Anniversary| Aniversarea. Juriul a apreciat modul în care “filmul reușește să emoționeze și să surprindă cu portretul unui nonagenar puternic, hazliu și senin, realizat fără a recurge la clișee nostalgice”.

Ink of Yam|Povești tatuate (Germania) al regizorului Tom Fröhlich a primit Premiul AFF Cel mai bun film din Competiția DocSchool pentru „gingășia și inteligența plină de căldură cu care a reușit să se strecoare printre clișee și locuri comune, pentru a înregistra fragmente de gânduri și suflet”. Premiul AFF Cea mai bună regie în Competiția DocSchool a fost decernat regizoarei Letiția Popa pentru Marie (România), răsplătind “dragostea, inocența, curajul și franchețea unei tinere cineaste însuflețită de dragoste de oameni.” Competiția DocSchool AFF a fost jurizată de Cristi Puiu (România).

Premii Speciale La finalul ceremoniei, Dumitru Budrala, director fondator Astra Film Festival, i-a acordat Premiul de Excelență lui Michael Stewart, Director al Festivalului de Film Documentar London Open City (Marea Britanie), pentru contribuția sa excepțională la construirea și îmbogățirea continuă a personalității Astra Film Festival. “În toți acești ani, Michael Stewart a fost prietenul și consultantul cel mai valoros al Festivalului. Experiența lui de antropolog s-a concretizat în programe tematice speciale și programe de masterclass; în calitate de producător de film, a facilitat relația Festivalului cu lumea internațională a industriei cinematografice; și, nu în ultimul rând, a susținut cu pasiune cauza Festivalului pe lângă autoritățile britanice, obținând sprijin pentru Astra Film Festival și pentru promovarea documentarului românesc pe plan internațional”, a spus Dumitru Budrala, director fondator Astra Film Festival. Festivalul Internațional Astra Film Sibiu a fost lansat în 1993 ca un proiect inovator în Europa Centrală și de Est și a avut timp de 25 de ani o contribuție semnificativă la stabilirea unui cadru pentru dezvoltarea cinematografiei asupra artei filmului de non-ficțiune, sprijinind dezvoltarea genului și deschizând noi orizonturi pentru realizatori. Astra Film Festival 2018 este organizat de Astra Film, CNM Astra și Fundația Astra Film, cu sprijinul Consiliul Județean Sibiu, al Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Centrului Național al Cinematografiei. Evenimentul este cofinanțat de Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu și de Uniunea Europeană prin Programul Europa Creativă. Astra Film Festival se află sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dinu Socotar, deputat PSD, despre legea offshore:

“Eu cred că a fost îndreptățită Camera Deputaților să introducă o taxă specială care este progresivă” de Ligia VORO

Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere offshore a născut o vie dezbatere în spațiul public. Am discutat, băbește, cu deputatul mureșean Dinu Socotar, care premergător adoptării legii a făcut mai multe simulări privind taxa specială pe care actul normativ o introduce. Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere offshore a născut o serie de discuții în spațiul public, să plecăm însă de la câteva date mai concrete, volumul estimat de gaze naturale din Marea Neagră? Într-adevăr, odată cu adoptarea legii a apărut, pe un interes legitim, o discuție în spațiul public despre ce înseamnă aceste taxe care vor fi aplicate, ce înseamnă aceste perimetre offshore, ale cui sunt, care sunt avantajele României, de fapt ce este acolo. Repet, toate aceste întrebări sunt legitime, e normal să fie adresate, dezbătute în spațiul public, și e normal ca responsabilii, respectiv reprezentanți ai Guvernului, ai Parlamentului să dea răspunsuri la aceste întrebări. Este cunoscut faptul că după un proces lung, după un arbitraj la Curtea Europeană, României i-au fost confirmate niște perimetre în Marea Neagră, care sunt considerate ape teritoriale ale României, adică sub jurisdicție românească. S-a presupus de la bun începu, ulterior s-a confirmat că în acele teritorii există o cantitate importantă de gaze naturale. Teritoriul a fost împărțit în 8 perimetre, care sunt concesionate de investitori pentru ca acolo să se facă explorări și, ulterior, exploatări. Fac observația că unele perimetre au fost divizate în câte două concesiuni, deci numărul contractelor de concesiune este mai mare decât 8. Din aceste perimetre de care dispune România, trei concesionari sunt într-o fază avansată de explorare. Unul este la finalul explorărilor, deja are estimări concrete asupra cantităților de gaze pe care le-a descoperit, respectiv a costurilor investiției pentru exploatare, iar celelalte două sunt în faze avansate de explorare. Teritoriile concesionate sunt perimetrul Neptun Deep care este al ExxonMobil – OMV, unde Exxon are o estimare cum că ar fi între 40 și 80 de miliarde mc de gaze naturale, este perimetrul Trident, al Lukoil, Panatlantic Petroleum și Romgaz, unde estimările ar fi undeva pe la 20-30 miliarde de mc de gaze, și perimetrul Pelican, al unui consorțiu condus de Black Sea Oil and Gas, unde ar fi estimate 10 miliarde de mc de gaze naturale. Aceste perimetre sunt concesionate din 2008, deci au deja 10 de investiții, lucrări, explorări. Una dintre cele mai aprinse discuții a stârnit-o introducerea unei taxe speciale. Ce reprezintă această taxă specială și cum va fi calculată? Cred că răspunsul la această întrebare trebuie să îl începem cu două observații inițiale. Primul, trebuie știut că din 2008 până în 2015/2016, deci inclusiv în momentul în care Guvernul României a semnat contractele de concesiune, prețul de vânzare al gazelor în România era un

preț reglementat de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE). Al doilea, să facem câteva precizări despre taxele pe care le plătește în mod curent un agent economic în România dar și oriunde în Uniunea Europeană și nu numai, pentru a reliefa exact care sunt taxele suplimentare introduse de legea perimetrelor offshore și pentru a înțelege exact rațiunea acestora. Presupun că cititorii Revistei Transilvania Bussines sunt familiarizați cu aceste informații, dar pentru acuratețea și exactitatea explicațiilor am să fac precizările. Un agent economic obișnuit, normal, pentru activitatea pe care o desfășoară datorează un impozit pe profit. Profitul se calculează ca o diferență între venituri și cheltuieli, iar diferența se impozitează. În România, cota de impozitare este de 16%, vorbind din perspectiva companiilor care sunt concesionare în perimetrele offshore, care sunt firme foarte mari. Pentru tot ce se vinde în România există, de asemenea, taxa pe valoarea adăugată – TVA, de regulă 19%. Acestea sunt impozitele statului român de pe o afacere oarecare. În afară de aceste impozite care sunt valabile pentru toți agenții economici din România, pentru anumite domenii de activitate, statul stabilește niște forme speciale de impozitare, considerând că ele sunt domenii în care se realizează profituri mari, ori că sunt produse din industria de lux sau de vicii, sau pentru că se comercializează produse poluante etc. Așa se întâmplă cu acciza pe țigări, pe băuturi alcoolice, pe combustibili, taxa

ENERGIE clawback din industria farma. Aplicând acest principiu pe perimetrele offshore, ce constatăm? În perimetrele offshore, din acea bogăție care zace acolo, statul român poate beneficia în trei feluri: o dată, prin redevența pe care o plătesc toți concesionarii, care prin contracte este limitată la 13%. Contractele ferme sunt semnate pe 30 de ani, din care au expirat deja 10, deci mai avem 20 de ani în fața noastră de exploatări cu acea redevență. Poate avea venituri prin participații, dar avem doar un singur caz, într-un singur perimetru, este vorba de Romgaz, care are 10 %. Se pare că Statul român a ratat startul pentru a avea acolo o participație consistentă. Și al treilea mod, eventual poate avea venituri dintr-o taxă specială pe care o stabilește pentru această activitate. Exploatările petroliere offshore, în toate țările, au această taxă specială care în industrie se numește și taxa Robin Hood, un mod plastic de a exprima ideea că se ia de la cei bogați, de la marile companii și se dă către stat și acesta distribuie în mod egal, prin buget, aceste venituri. Modul cum se aplică această taxă este diferit de la stat la stat. Care este baza morală a acestei taxe? Să luăm un exemplu. Vine investitorul și forează o gaură, în termeni absoluți de jargon popular ”dă o gaură”, și dă peste gaz. Ca să foreze, cheltuiește 1.000 de lei. Și apoi ca să scoată fiecare unitate, să spunem că mai cheltuie 1 leu. Dacă costul forajului a fost 1.000 de lei, iar ceea ce mai scoți de acolo, te mai costă fiecare unitate 1 leu și tu îl vinzi cu 10 lei și nu vorbim de 1.000 de unități vândute, ci de miliarde de unități, atunci vin eu, stat român, și spun că profitul tău este nejustificat, și din acest profit nejustificat trebuie să îl împarți cu mine pentru că ceea ce scoți de acolo nu este al tău, este în continuare al meu, iar tu ai numai dreptul să îl scoți, să îl valorifici prin gaura pe care ai dat-o pe cheltuiala ta. Deci există o bază morală, pentru ca acele multe miliarde, un profit potențial în acest moment, să fie în mod judicios împărțite. În acest sens, modificările esențiale au fost făcute la lege pe ultima sută de metri, pentru că, după ce legea a avut diverse forme, a fost returnată și apoi a trecut de Senat într-o formă care se conforma pretențiilor investitorilor, aceștia susținând că ei sunt acoperiți de lege și de contracte, cum că au o redevență de plătit și cam atât. Eu cred că atunci Camera Deputaților a fost îndreptățită, la inițiativa grupului PSD, să introducă o taxă specială care este progresivă. Suntem de acord cu observația investitorilor că ei au un contract semnat, în care se precizează doar de redevență, iar de comercializarea gazului – nimic. Dar acel contract vorbește de comercializare la un preț de referință fix de 47,1 lei, preț reglementat la ora semnării contractelor de concesiune, după cum am amintit. Formula pe care am aplicat-o pentru calculul taxei speciale se referă doar la prețul care depășește nivelul de 47,1 lei. Deci, dacă ei vor vinde cu acel preț, cel reglementat la ora semnării contractelor, nu datorează nimic în plus statului român. Dar, din momentul în care vor vinde cu un preț mai mare, încep obligațiile către statul român care sunt pe scări diferite. Dacă prețul va fi până în 80 de lei/MW, are un tarif, dacă trece de acest preț, tariful va crește progresiv în favoarea statului român. Până prețul este mic, cota suplimentară este de 25% și poate ajunge până la 70%. Practic, noi nu am introdus nimic nou, dimpotrivă am aplicat doar principiile care azi sunt în vigoare și în cazul exploatărilor de gaze naturale onshore. În acest caz, după ce prețul de vânzare al gazelor naturale a fost dereglementat, prin două ordonanțe de urgență, statul român a introdus inițial o cotă de 60% și apoi de 90% pe venituri suplimentare. Acum le aplicăm și pentru exploatările de gaze naturale din offshore.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Poate fi, la această oră, estimată suma care va fi încasată de statul român ținând cont de variabilele care pot/vor apărea de-a lungul exploatării? Suntem încă într-o zonă a estimărilor, iar aceste estimări introduc multe necunoscute. Odată, Exxon care e cel mai avansat cu explorarea, avansează o marjă cu două numere privind zăcămintele, numai că limita superioară este aproape dublă față de prima. Alte două elemente variabile care intră în acest calcul sunt generate de următoarele: cursul de schimb pentru că prețul gazelor este stabilit în dolari la mia de mc, or cota de impozitare este stabilită în lei/MWh. Mai intervine și puterea calorifică superioară în această transformare, dar aceasta are, de regulă, variații mici. Dar la cursul de schimb ce estimare putem să îi dăm, atenție, vorbim de următorii 20 de ani? O altă variabilă este prețul la care se va vinde. Astăzi este la aproximativ 80 de lei/MWh și estimăm, conform datelor comunicate de ANRE, că poate să ajungă undeva la 132 de lei/MWh. Oricum vorbim de o bogăție foarte mare, care în parametrii și estimările de azi (să nu uităm de explicațiiile de mai sus) poate fi în jurul a 10 miliarde de dolari. Aceasta ar fi suma care ar reveni României în câțiva ani, iar cu această cantitate de circa 120-130 de miliarde de mc, România ar deveni al doilea producător din Uniunea Europeană, după Olanda (după Brexit). Din toată Europa Occidentală, sau ceea ce se mai cheamă Spațiul European Extins (EEA) am deveni al patrulea producător, după Norvegia, Olanda și Marea Britanie. Totuși, pentru a avea o imagine exactă, haideți să stabilim niște ordine de mărime. Gazprom exportă în Europa Occidentală aproximativ 100 de miliarde de mc pe an, deci tot ce avem în acest moment descoperit în Marea Neagră, depășește cu puțin exportul Gazpromului într-un an. În schimb, din perspectiva României, este o resursă foarte importantă. Asta atât din punct de vedere al banilor pe care îi aduce, dar și pentru că țara noastră ar deveni complet independentă din punct de vedere al producției de gaz, deoarece acum importăm cca. 1,5 – 2 miliarde de mc. Exploatarea gazelor din Marea Neagră va însemna, de asemenea, dezvoltarea unei infrastructuri orizontale – servicii, echipamente, echipamente de protecție, transportul echipelor de lucru etc. Conform documentelor oficiale ale ANRE, România mai are zăcăminte de gaze naturale (descoperite) în onshore pentru 14-18 ani. Gazul este o resursă limitată. În aceste condiții este o decizie bună să îl extragem? Specialiștii din gaz spun că da, pentru că gazul are acum un preț bun, acum trebuie extras și valorificat, pentru că în scenariul cel mai fericit, dar unul foarte probabil, în 30 de ani sursele de energie verde vor fi dominante și degeaba păstrezi gazul pentru că nu îl vei putea vinde, sau îl vei vinde mai greu. Dacă vor fi epuizate zăcămintele într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat, sunt justificate investiții actuale și viitoare în rețelele de transport și de distribuție gaze naturale și în condițiile în care condițiile de import nu ne vor fi favorabile? Sigur acestea sunt niște scenarii pe care trebuie să le luăm în calcul, s-ar putea ca peste 30 de ani să fie alte surse de energie sau se vor descoperi alte zăcăminte de gaz. Pe de altă parte, din punctul meu de vedere, există resurse pentru producerea de gaz, cum sunt biomasa, e adevărat nu la puterea calorică a gazului metan. Rețelele de transport sunt de importanță strategică și cred că își vor găsi un rol tot timpul, iar rețeaua de distribuție va putea să distribuie și gaze obținute din alte surse, poate surse verzi.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ce facilități i se acordă investitorului? Având în vedere că taxa specială este aplicată brut pe prețul cu care se vinde, investitorului i se permite ca din baza de calcul a taxei speciale care rezultă să își deducă 30% din valoarea investițiilor. Diferența o va pune în contabilitate. Și aici intervenim. De regulă, agentul economic deduce investițiile, într-un mod pe care l-aș numi contabil, adică treptat prin amortizare. Aici, odată cu aplicarea taxei speciale, investitorului i s-a permis să deducă 30% din investiții în mod direct, adică spus mai simplu, deduce pe loc. Dar dacă a făcut această deducere, nu mai poate înregistra în contabilitate, în vederea deducerii treptate prin amortizare, toată investiția, adică 100%, ci numai diferența de 70%, care nu a fost dedusă. După multe discuții s-a optat pentru această variantă de fiscalizare. S-a permis, ca în contrapondere cu taxa specială, să deducă direct 30% din valoarea investițiilor, iar diferența de 70% va fi introdusă în contabilitate, amortizată și plătește impozit pe profit corespunzător. Dacă vorbim de 20 ani, iar investiția trebuie să se finalizeze în 2-3-5 ani, teoretic, la sfârșit, când tragem linia, toată investiția este amortizată, 30% direct și 70% prin amortizare. Dacă respectăm aceste cifre că prețul mediu de vânzare al gazului va fi de 132 de lei, că tot în jurul valorii de 4,1 lei/USD va fi cursul de schimb și că, în principiu, puterea calorifică superioară a gazului va fi undeva tot pe la 10,6, atunci când tragem linia finală, cam 43% din veniturile produse de aceste 130 de miliarde de mc de gaz vor fi ale statului român și 57% vor fi ale investitorului. A existat observația că în Marea Britanie și în Norvegia, peste 50%, chiar până în 60% sunt veniturile statului respectiv. La noi, riscul investitorului este mai mare și exploatarea mai dificilă. Zăcămintele din Marea Neagră sunt la adâncimi mult mai mari decât cele care sunt exploatate în Norvegia și Marea Britanie. De aceea, parțial, este corectă observația investitorilor că exploatarea este mai grea, iar investiția este mai mare, la fel și costul exploatării. De aceea s-a acceptat acest nivel de 43%. Legea offshore nu stabilește doar cum se vor taxa profiturile pe care producătorii le vor obține, ci reglemen-

ENERGIE

tează și aspecte tehnice și practice ale exploatării. Despre ce este vorba? Legea offshore nu se referă doar la partea de tarifare, ci se referă la un ansamblu de măsuri care vizează aceste perimetre de exploatări de gaze naturale. Stabilește cine și cum obține autorizațiile pentru a ajunge cu conductele la mal, dând atribuția de eliberare a autorizațiilor Autorității Naționale pentru Resurse Minerale și Autorității Naționale de Reglementare în Energie. Legea mai reglementează câteva lucruri importante, și anume: obligația ca 50% din gazul extras să fie valorificat în mod transparent pe bursele din România. Pentru celelalte 50%, companiile pot să încheie contracte bilaterale. Există temerea că își vor face propriile companii offshore, iar compania va vinde la un preț, iar firma offshore – la un altul, marcând profitul la aceasta din urmă. Tocmai de aceea, statul român stabilește că 50% din gazul extras va fi vândut la bursă, iar vânzarea se va face în condițiile stabilite de ANRE. Pentru că mai este un aspect, vor fi aproximativ 5 miliarde de mc de gaze naturale în piață anual, în condițiile în care România exportă acum 1,4 miliarde de mc pe an. În aceste condiții, dacă producătorul va dori să vândă toată cantitatea, într-un singur pachet, este de presupus că nu vor fi cumpărători români, pentru că nu este nevoie de tot acest pachet în Romania. Atunci ar exista riscul ca tot acest gaz să fie vândut către cumpărători străini, și chiar dacă tranzacția se desfășoară pe bursă, prețul de vânzare să fie alterat de numărul limitat de posibili cumpărători. Există acest pericol, motiv pentru care a fost introdus în lege că vânzarea se va face în condițiile impuse de ANRE, iar autoritatea va stabili, probabil, cote de vânzare, și anuwme că producătorul va vinde în pachete de 500 de milioane de mc, spre exemplu. A fost introdusă, de asemenea, o clauză de stabilitate, la cererea investitorilor, potrivit căreia aceste condiții fiscale stabilite vor fi valabile pe toată durata de valabilitate a contractului de concesiune. De asemenea, legea mai prevede destinația acestor bani, printre care extinderea rețelelor de gaze naturale, astăzi doar 30% din localitățile din România sunt conectate la rețeaua de gaz. Se vor crea fonduri de investiții, de dezvoltare, va fi finanțată marea infrastructură.

INDUSTRIA LEMNULUI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Despre Corporate social responsibility… de Claudiu LUNTRARU | Claudiu.luntraru@rina.org

Practiciile de business sunt puternic influențate de atitudinea publicului, în general. Modul în care acestea răspund provocărilor lansate face diferența între organizații. Tocmai de aceea, treptat au fost implementate diverse mecanisme de adaptare a strategiei comportamentale atât în cadrul companiilor, cât și în relațiile acestora cu persoanele din exterior.

Corporate social responsibility sau corporate sustainability este una dintre strategiile puse în practică în acest context și reprezintă un proces de auto-reglementare ce vizează în esență responsabilizarea societății față de sine, de acționari, de părțile interesate, dar și față de public. CSR-ul constă în esență într-o politică organizațională internă, menită să asigure toate premisele necesare rea-

lizării scopului companiilor, acela de a răspunde cu adevărat așteptărilor clientului. Implemntarea acestei politici se realizează prin standardele interne, avându-se în vedere modelele de business dezvoltate în domeniul de referință, dar, mai ales, standadele internaționale private sau cele ce aparțin de ISO. Cu titlu de exemplu, ne propunem să analizăm problematica domeniului forestier. În cadrul acestuia se regăsesc o serie de standarde de management forestier și de trasabilitate, care sunt certificabile. Prin aplicarea acestora se reduc riscurile operaționale, cum ar fi FSCul sau PEFC-ul. Este important de menționat faptul că aceste standarde se raportează la tot lanțul de prelucrare al lemnului și vizează toate operațiunile, de la tăierea copacului până la clientul final al obiectului din lemn. Companiile ce folosesc instrumente de business precum CSR-ul sunt apreciate de la bun început la un nivel mult mai înalt decât celelalte, asigurând un grad mai mare de încredere în calitatea produselor și serviciilor furnizate. Tocmai de aceea, cei mai mari retaileri din domeniu au obligat toți furnizorii lor să adere la standardele vizate, deși, la momentul de față, dispozițiile legale nu instituie vreo obligație expresă în acest sens. Este important de subliniat faptul că standardele analizate s-au dezvoltat sub presiunea pieței, care milita pentru transparență și legalitate. Așadar, unul dintre cele mai importante standarde îl reprezintă cel dedicat com-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

paniilor și instituțiilor care doresc să asigure un management al riscului avansat, care să reducă suspiciuniile asupra existenței oricărui act de corupție. Acest subiect – corupția reprezintă o problemă deosebit de actuală, de o frecvență ridicată în toate sectoarele de activitate care au tangențe cu administrația publică. Standardul analizat vizează metodologii care să ne ajute să identificăm existența corupției, să controlăm apariția acesteia, respectiv să înlăturăm orice posibilitate de manifestare a acesteia. Pe lângă politica companiilor care este asumată de management și ținută sub control de practicile implementate, acest standard Anti-Mită (ISO 37001:2016) este conceput pentru a integra procesele și protocoalele existente. Standardul urmărește structura comună la un nivel înalt, cerută de standardele sistemelor de management ISO, pentru o integrare ușoară. Standardul oferă instrumentele necesare prevenirii, detectării și răspunderii persoanelor implicate în fapte de corupție, precum si respectarea legilor și angajamentelor voluntare aplicabile activităților organizației. De foarte multe ori, sarcina detectării scenariilor de corupție este deosebit de difică pentru departamentele responsabile, date fiind multitudinea de situații în care acestea pot apărea. Mita presupune orice oferire, dăruire, tolerare a circumstanțelor favorabile, ținând cont de scopul final, acela de a influența judecata, acțiunea sau verdictul persoanelor care se ocupă de îndeplinirea unei obligații. La nivelul percepțiilor publice, mita continuă să fie identificată ca un obstacol în furnizarea serviciilor de calitate și un impediment în relațiile dintre companii, însă, în lumea competitivă de astăzi, multe organizații consideră că aceasta este cea mai ușoară cale de a penetra piețele. În acest sens, convențiile internaționale impun măsuri necesare pentru prevenirea corupției. Așadar, acest standard vine ca un suport real. Standardul Anti-Mită ISO 37001:2016 vizează în mod specific comportamentele și activitățile care, deși sunt oficial legitime, sunt (direct sau indirect) relevante în ceea ce privește riscurile corupției. Pe de altă parte, organizația poate alege să extindă domeniul de aplicare al sistemului de gestionare și să includă și alte practici corupte, cum ar fi fraude, carteluri, infracțiuni antitrust/concurență. CSR-ul la nivelul de bază este folosit de către companii ca și filantropie, oferind suport mediului înconjurător, sprijin comunităților, impactul său situându-se la un grad minim. La nivelul mediu, majoritatea companiilor folosesc CSR-ul ca și Risk Management, întrucât acesta oferă un real suport cu privire la această problematică. Companiile de top folosesc acest instrument pentru a crea o valoare adăugată produselor sau serviciilor oferi-

INDUSTRIA LEMNULUI

te. Politicile din CSR sunt încorporate în toate strategiile dezvoltate, vizându-se, în special, îmbunătățirea capitalului uman, promovarea unui model de business sustenabil, integrarea efectivă a companiei în comunitate și promovarea competitivității și inovării. Standardul ISO 37001:2016, care este unul dintre cele mai importante în implementarea, sprijinirea și aplicarea CSR-ului, conduce, în cele din urmă, la înlăturarea oricăror suspiciuni de eludare a legii, ceea ce determină un nivel ridicat de încredere - cel mai prețios aspect din mediul de business. Putem trage concluzia că, indiferent de nivelul CSR-ului, există riscuri de a favoriza un grup, o entitate, dar având în completarea CSR-ului un standard Anti-Mită, acesta ar aduce plusul de transparență. Aplicarea în mediul forestier a CSR-ului, în general, și a standardului analizat, în special, va conduce la rezultate sigure. În 2016, industria lemnului avea 3,5% din PIB-ul României - o pondere destul de mare a economiei noastre. Implementând schimbarea, în sensul de a crea o obligativitate în acest sens, cu privire la toate companiile, cu siguranță, mediul de afaceri se va solidifica. Observația o facem având în vedere îmbunătățirile remarcate în sistem cu privire la companiile mari și medii activante în domeniu care au adoptat politica aplicată de CSR. Industria, în general, pote oferi un model de practici și o implicare mai mare în acțiunile în care activează, oferind o conduită exemplară, astfel încâț trendul va fi mai conturat în schimbarea mediului înconjurător. Implicându-ne, vom putea schimba viitorul. Doar consumând produse și servicii de la companii certificate sau cu un CSR convingător vom obliga piața la o conduită responsabilă.

INDUSTRIA LEMNULUI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Programul de Burse Schweighofer. 8000 de lei Anual pentru un student în anul universitar 2017/2018

24 de studenți sprijiniți în proiecte de cercetare Viitorii profesioniști în industria lemnului au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea aptitudinilor de cercetare și inovare, dar și de recunoaștere a eforturilor depuse și de validare a cunoștințelor deja acumulate. De aceea, compania Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare investitor Greenfield din industria de prelucrare a lemnului din România și partener al instituțiilor de învățământ, oferă burse lunare studenților cu rezultate remarcabile în domeniul silviculturii și ingineriei lemnului. În anul universitar 2017-2018 au fost oferite 24 de burse, distribuite între cele mai prestigioase centre universitare de profil din România. Fiecare bursă a avut o valoare totală de 8.000 de lei pentru întregul an universitar. Câştigătorii burselor au fost desemnați în urma unui concurs desfășurat simultan în toate universitățile partenere, care a cuprins o probă teoretică şi una practică, cu ajutorul comisiilor formate din profesorii facultăților de profil. Bursele Schweighofer (2017-2018) au fost repartizate în mod egal la: Facultatea de Silvicultură - Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Facultatea de Ingineria Lemnului – Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere – Universitatea Transilvania din Brașov și Facultatea de Horticultură, Secția Silvicultură – Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Programul de burse și-a propus să fie un sprijin în dezvoltarea viitoarelor generații, prin încurajarea dezvoltării spiritului critic, a capacității de analiză și înțelegerii ample a evoluțiilor sectorului de către viitoarele generații de specialiști, să aducă la un loc mediul universitar, companii și experți (schimbul de idei între diferite grupuri aduce beneficii mutuale pe termen lung), să construiască o platformă de networking pentru specialiști din mediul universitar și profesioniștii din industrie și ceilalți factori interesați.

Proiecte de cercetare Ediția din acest an universitar a Burselor Schweighofer a adus, ca element de noutate, implicarea directă a bursierilor în proiecte de cercetare concrete. Pe parcursul anului universitar, aceștia au studiat și au redactat o lucrare pe o temă de actualitate, prezentând rezultatele cercetării în mai multe etape (workshopuri). Temele alese de tinerii cercetători au vizat aspecte diferite ale silviculturii și industriei lemnului, precum: Metode de determinare a volumului lemnului; Evoluția prețului lemnului; Sisteme de certificare a managementului forestier; Cercetări experimentale privind calitățile materialelor folosite în industria lemnului.

Workshopuri interactive În cadrul unor workshopuri interactive, studenții au prezentat, în primăvară, stadiul actual al cunoștințelor, demersurile și pașii parcurşi în dezvoltarea proiectelor. Au fost organizate astfel trei workshopuri: în 3 martie, la Cluj-Napoca – anul IV de studii, în 10 martie, la Brașov – anul III de studii + Ingineria Lemnului și în 17 martie, la Suceava – programul de master. Au fost încurajate dezbaterile pe subiectele abordate și specialiști au împărtășit expertiza lor. La finalul anului universitar, toți studenții au prezentat proiectele realizate în cadrul workshopului care a avut loc pe 14 iulie, la Cluj-Napoca. În cadrul acestuia au fost prezentate următoarele proiecte și concluziile acestora: Tehnologii moderne de măsurare și determinare a volumului buștenilor, realizate de studenții Andronache Eduard Titi, Barbă Cosmin Marian; Ciceu Gabriel, Moldovan Paul Andrei; Beleaua Florin, Florea Adrian, Studiu comparativ privind evoluția prețului lemnului de rășinoase în România și în țările UE - Iuga Anamaria; Bratu Mihai Adrian; Dănilă Alin Andrei, Studiu privind evoluția sistemelor de certificare forestieră din România: Sîngeorzan Steluța Maria; Dogaru Nicolae; Corjin Mihai Alexandru, Circulația materialelor lemnoase: analiza reglementărilor actuale și propuneri de îmbunătățire: Leșan Ilarie, Știrbu Marian Ionuț; Iorga Maria, Nicolae Mădălin; Todorescu Vlad, Zaharia Dragoș, Comportamentul panelului în condiții variabile de mediu - Pavel Alexandru Gabriel, Evaluarea comportării panelului în condiții de mediu variabile în camera climatică - Cristea Dan Alin, Comportamentul panelului în condiții variabile de mediu în funcție de tehnologia de acoperire - Nedelcu Ruxandra, Evaluarea comportamentului la foc a panelului cu diferite structuri/materiale de acoperire - Munteanu Dragoș Valentin, Alternative la furnirele africane: Zăhărăchescu Andrea, Studiu comporativ privind rezistențele mecanice ale diferitelor materiale (MDF; HDF; PAL; OSB; etc.): Baraboi Dan Radu.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INDUSTRIA LEMNULUI

Cum arată industria lemnului în România? de Călin POENARU

La ultima verigă, cea mai bănoasă de altfel, România este în topul european, cu o balanță net în favoarea exporturilor. Transilvania Business face o trecere în revistă a celor mai mari afaceri cu „rodul pădurilor” din România. Cine sunt jucătorii din industria prelucrării lemnului, cum stăm la capitolul exporturi de mobilă și mobilier, aflați mai jos. Regia Națională a Pădurilor se ocupă cu protejarea, conservarea și dezvoltarea fondului forestier proprietate publică a statului, dar și cu gospodărirea fondurilor de vânătoare și de pescuit. Romsilva administra, în primul semestru al acestui an, 3,1 milioane ha de pădure proprietate publică a statului. După finalizarea procesului de retrocedare, se estimează că va administra 2,5 milioane. Până la finele lui 2017, regia a pus în posesia persoanelor fizice și juridice îndreptățite 3,1 milioane ha. Cel mai mare exploatator de lemn din România, care este Romsilva, a recoltat 9,5 milioane mc de masă lemnoasă în 2017, una dintre cele mai mari producții din ultimii ani. Majoritatea cantității valorificate a reprezentat-o masa lemnoasă pe picior (8,3 milioane mc), adjudecată la o medie de 181 lei/mc, în creștere față de 165 lei/mc în 2016, în condițiile în care prețul de pornire a licitațiilor a fost de 143 lei/mc. Dintre lemnul fasonat livrat, cel mai mult a fost cherestea, urmat de cel de foc și cel pentru celuloză și hârtie. Prețurile de valorificare a fructelor de pădure au crescut cu 48% la cătină și măceșe, cu 24% la păducel, cu 12% la zmeură și afine și cu 6% la porumbe (toate congelate). Din vânătoare și păstrăvi, Romsilva a încasat 4,3 milioane euro. Balanța financiară indica un profit net de 248 de milioane de lei în 2017. Numărul angajaților s-a diminuat în ultimii 20 de ani, de la 40.000 la 16.000.

Tehnologie de nivel mondial adusă în România Grupul Egger (Austria) este prezent prin fabrica din Rădăuți, una dintre cele mai mari investiții Greenfield din România, cu 210 milioane de euro investite în primul stagiu de construcție. În 2008 a început producția plăcilor de material lemnos, producția fiind destinată atât pieței din România, cât și exportului. Tehnologia constă în cele mai noi utilaje existente, astfel încât fabrica era una din cele mai moderne de prelucrare a lemnului din lume. În 2009, Egger a anunțat o investiție de 40 de milioane de euro întro fabrică de adezivi, iar acum trei ani a finalizat o instalație de reciclare și platforme de colectare lemnului reciclabil de 24 de milioane de euro. La nivel european, Egger utilizează în medie 30% lemn reciclat pentru producția plăcilor pe bază de lemn. Obiectivul său pentru 2020 este să colecteze 150.000 tone de lemn reciclabil. Grupul Egger era cel mai mare investitor din Suceava, deținând o treime din cifra de afaceri a județului.

Kronospan, companie din industria prelucrării lemnului din Elveția cu acționari din Austria, deține fabrici producătoare de formaldehidă în Uniunea Europeană, Rusia și China și acoperă 2% din producția mondială. În România a intrat în 1999, cu o firmă de import. Cinci ani mai târziu a achiziționat de la Gruppo Frati fabrica de la Sebeș ce produce plăci aglomerate din lemn (PAL) și medium-density fibreboard (MDF) pentru industria mobilei, printr-o tranzacție de 250 milioane de euro. Capacitatea anuală este de 840.000 mc de PAL și de 384.000 mc de MDF. Ulterior a inaugurat la Brașov o fabrică de plăci din fibre orientate (OSB) de lemn pentru industria construcțiilor în care a investit 200 de milioane de euro. Capacitatea de producție de OSB este de 270.000 mc, iar cea de PAL, de 80.000 mc.

INDUSTRIA LEMNULUI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pentru că dorim să fim un <bun cetățean>, am reinvestit cea mai mare parte a profiturilor în România. Am susținut dezvoltarea profesională a 4.000 de persoane în unitățile noastre de aici. Investițiile noastre au oferit în mod indirect peste 4.000 de locuri de muncă în industriile conexe. Am plătit 115 milioane de euro, fără TVA, în România. Valoarea adăugată se realizează în țară - lemnul achiziționat în România este transformat aici în produse cu valoare adăugată ridicată. Această valoare adăugată se concretizează în prețul mediu de vânzare la export de 247 euro/mc, în timp ce restul industriei exportă lemn prelucrat primar la 140 euro/mc”, precizează conducerea societății.

Afaceri de familie din Vest, extinse în Est Holzindustrie Schweighofer: trei fabrici de cherestea, două de panouri Holzindustrie Schweighofer, companie tradițională de familie, activează în România din 2002, unde deține trei fabrici de cherestea și două de panouri. Grupul austriac a creat 2.700 de mii de locuri de muncă în țara noastră. Politica de protecție a mediului revizuită a Holzindustrie Schweighofer cuprinde, printre altele, obiectivul de a cumpăra doar material lemnos certificat până în 2025 și raportarea publică a progreselor înregistrate anual (politica de aprovizionare); la momentul actual, cota de achiziție a materialului lemnos certificat variază de la fabrică la fabrică între 40 și 50%. “Din 2002, când am intrat pe piața românească, am investit 800 de milioane de euro în fabrici de cherestea și alte unități de producție echipate cu tehnologie de ultimă generație. În conformitate cu principiile sustenabilității și

Silvicultura și alte activități forestiere (CAEN 210) 1. Romsilva București 2. Egger Suceava 3. Kronospan Alba 4. Kronospan Brașov 5. Holzindustrie BACO Comănești 6. Losan Brașov 7. JF Furnir Brașov 8. Aplast Wood Ilfov 9. Eurocom Argeș 10. RG Holz Maramureș

1,96 mld. lei 1,53 mld. lei 936 mil. lei 562 mil. lei 266 mil. lei 139 mil. lei 112 mil. lei 81 mil. lei 69 mil. lei 60 mil. lei

16.246 730 425 157 695 609 370 179 430

Losan România produce furnire estetice fabricate prin decupare. Materia primă o constituie buștenii de fag, stejar, frasin, paltin, cireș și alte specii autohtone. Portofoliul de produse cuprinde furnire estetice, furnire îmbinate pentru producția de mobilă și uși, furnire îmbinate pentru producția de panouri furniruite, role din furnir pentru producția de canturi din furnir, peleți, cherestea, lemn de foc. Grupul Losan a luat ființă în orașul spaniol Curtis, unde trei frați, Manuel, Luis și Emilio Lopez Sanchez, au creat un mic atelier de tâmplărie. Inițiativa a fost punctul de plecare a viitoarei companii de renume mondial de prelucrare a lemnului. Grupul concentrează unități de producție în România, Spania, Olanda, Chile, SUA, cu 1.600 de angajați la nivel mondial, iar produsele sunt livrate în 80 de țări. Producţia de cherestea şi furnir estetic a JF Furnir Brașov, companie aparţinând grupului Frischeis Austria, a fost inaugurată în 2007. Anual se prelucrează 30.000 mc de lemn rotund care ajunge după spintecare în producţia de furnir estetic sau cherestea a fabricii. Compania se bazează pe proximitatea Universității Transilvania, cu specializări în tehnologia prelucrării şi designului lemnului. “Pe lângă poziţionarea excelentă a fabricii în împădurita Transilvanie, calificarea celor 350 de angajaţi vorbeşte de la sine”, consideră directorul general Rareș Felder. Compania-mamă, JAF, a fost înființată în 1948 de soții Josef și Antonia Frischeis în Stockerau, la 15 km de Viena. Grupul are 58 de filiale în 19 țări și este cel mai mare comerciant angro de lemn și produse din lemn din Europa Centrală, fiind lider de piaţă în țări ca Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria sau Croaţia.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Clienții francezilor, direcționați către România Activitatea desfăşurată de Cerasus Avium este legată de domeniul forestier, incluzând exploatarea, comerţul cu lemn şi investiţiile forestiere. Firma a fost creată în Bucureşti ca o marcă Stephane Ledentu Bois (SLB). Compania înfiinţată în 1991 în Franţa, a evoluat de-a lungul timpului atât ca statut juridic, cât şi ca tip de activitate. Luând în considerare concurenţa existentă pe piaţa mondială, SLB s-a axat din 2002 pe achiziţionarea de masive forestiere, bazându-se pe conceptul promovat prin intermediul noii societăţi, European Forest. Strategia economică permite investitorilor posibilitatea de a-şi diversifica moştenirea. Având o cerere mai mare decât oferta, SLB își direcţionează clienţii spre Europa de Est, cu precădere spre România, care prezintă oportunităţi pentru investiţii avantajoase pe termen mediu și lung în domeniul forestier. În 1992, omul de afaceri Viorel Popescu a fondat o societate de comerț cu lemn, Eurocom Expansion, devenind director general al acesteia. Deoarece activitatea a crescut, aceasta a început să producă și să vândă subproduse de lemn și lemn. În prezent, activitatea are loc în Băiculești (Argeș), pe o platformă de 180.000 mp, echipată pentru producția de cherestea și materiale semifabricate, în principal din fag. Sortarea cherestelei de fag se realizează în două clase (românesc) sau în clasele 8-10 (în principal netede, vest-european).

Exportul, prioritate pentru investitorii locali Aplast Wood deține în comuna 1 Decembrie (Ilfov) și la Ceptura (Prahova) două unități de producție pentru ferestre și uși din lemn, PVC și aluminiu care însumează 30.000 mp de hale pentru producție, birouri și spații de depozitare. Cele două fabrici au o capacitate de producție de 2.500 unități/zi, cu 600 de salariați. “În 15 ani am reușit să creăm o echipă de profesioniști orientați către inovație și performanță. Am investit permanent în tehnologii moderne de producție care ne garantează același nivel de calitate și precizie în fiecare produs livrat către clienții noștri”, precizează reprezentanții companiei. RG Holz Company este amplasată în zona industrială a orașului Vișeu de Sus și are ca activitate producerea de elemente lamelare stratificate și îmbinate în dinți din molid și brad. Fabrica ocupă 40 ha și are 500 salariați, in-

INDUSTRIA LEMNULUI clusiv personalul de întreținere, administrare și cercetareproiectare. Materia primă lemnoasă este indigenă, iar din producția de stratificate exportul reprezintă 80%. Liniile de fabricație, utilajele și instalațiile au fost achiziționate din Italia, Anglia, Germania. De desfacerea produselor se ocupă MarWood International. Societatea vrea să își consolideze poziția de furnizor în industria elementelor lamelare stratificate pentru producerea de ferestre și uși cu geam termoizolant. Strategia vizează investiții în modernizarea fabricilor, cu pondere ridicată în producția pentru export, respectiv în sectorul de producție a elementelor lamelare stratificate.

IKEA a cumpărat păduri în țară Grupul IKEA a achiziționat, prin IRI Forest Management, 33.600 ha de pădure în România, iar în 2016 a obținut certificarea Forest Stewardship Council (FSC) pentru management forestier, ce demonstrează faptul că pădurile sunt administrate responsabil. 6% din suprafață este exclusă de la tăieri comerciale, iar 21% reprezintă păduri cu scop de protecție a biodiversității și cu valoare ridicată de conservare. Certificarea este valabilă timp de cinci ani, fiind supusă unei evaluări anuale. Păstrarea acesteia este condiționată de existența unui angajament pe termen lung pentru practici de management forestier în conformitate cu principiile și criteriile FSC și politicile și standardele asociate, în vigoare la nivel internațional. IRI România este subsidiară a IRI Investments (Regatul Țărilor de Jos). Deși a fost înființată în anii de după Revoluție, Colcear Servcom, cu sediul în comuna Poiana Mărului, este recent ajunsă în topul exploatatorilor locali de păduri. Societatea își asigură singură serviciile necesare, începând cu exploatarea lemnului până la livrarea la destinație a produselor, iar în fabricație folosește utilaje proprii. Speciile de lemn exploatate sunt brad, molid, fag, paltin, stejar, cireș, iar produsele comercializate, buștean, cherestea din rășinoase și fag, semifabricate, lobde, deșeuri, lemn de foc, rumeguș. Inițial era profilată pe exploatarea forestieră, apoi și-a diversificat activitatea în construcții de drumuri Exploatarea forestieră (CAEN 220) 1. Lacul Codrilor Alba 2. Cerasus Avium București 3. IRI Forest București 4. Montana Bistrița-Năsăud 5. Expo-Trans Sibiu 6. Austroforest Bistrița-Năsăud 7. Pan & Forest Neamț 8. Montana Bistrița-Năsăud 9. Real Doc Forest Alba 10. Colcear Caraș-Severin

56,7 mil. lei 36,9 mil. lei 30,1 mil. lei 29,4 mil. lei 29,3 mil. lei 27,4 mil. lei 26,3 mil. lei 25,3 mil. lei 21,9 mil. lei 21,1 mil. lei

82 3 1 180 61 27 114 132 20 141

Fabricarea de panouri și furnire de lemn (CAEN 1621) 1. Egger Suceava 2. Kronospan Alba 3. Kronospan Brașov 4. Holzindustrie BACO Comănești 5. Losan Brașov 6. JF Furnir Brașov 7. Aplast Wood Ilfov 8. Eurocom 9. RG Holz Maramureș 10. Lacul Codrilor Alba

1,53 mld. lei 996 mil. lei 562 mil. lei 266 mil. lei 139 mil. lei 112 mil. lei 81 mil. lei 69 mil. lei 60 mil. lei 56 mil. lei

730

425 157 695 609 370 179 430 82

INDUSTRIA LEMNULUI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

și poduri, exploatarea pietrei, comercializarea agregatelor de carieră, fabricarea betonului, transport auto, închirieri utilaje și turism, prin pensiunea Trei Moroșeni, la 22 km de Oțelul Roșu.

Maramureșul, polul mobilei din România Aramis Group este un lanț integrat de companii din Baia Mare. Acesta coordonează proces de producție pentru o gamă largă de mobilier tapițat, canapele și saltele, de la design și procesare a materiei prime la controlul calității, depozitare și expediție. Produsele ajung la zeci de mii de

care după declinul sectorului textil s-a reorientat spre industria lemnului și a încheiat un parteneriat cu IKEA, pentru care este furnizor. De altfel, județul Maramureş deține 20% din exporturile de mobilă ale României.

Grupul Parisot, “pasărea Phoenix a Bihorului” Ecolor este o companie privată cu capital suedez, cu sediul la Jucu. Aceasta are 650 de angajați și produce mobi-

clienți, pe cinci continente. Aramis a devenit unul dintre cei mai importanți angajatori la nivel regional, cu 4.500 de salariați. Din grup fac parte șase divizii sub brandul Aramis: Invest (fabrică de mobilier tapițat), Feeling (linie comercială de mobilă, accesorii și saltele), Logistics (deservește local și regional furnizorii IKEA), Foams (sinteză de spume flexibile), Designs (cercetare, dezvoltare și design), AFA (consiliere și suport pentru angajați), Delicii (restaurant, catering). Aramis produce anual 4 milioane de saltele și mobilier tapițat, fiind un jucător major în domeniu la nivel european. Producătorul de mobilă Taparo este situat pe drumul dintre Târgu-Lăpuș și Baia Mare, în satul Borcuț. Este furnizor de canapele pentru IKEA (unul dintre clienții majori ai societății) și unul dintre cei mai mari exportatori cu capital românesc. Firma este profilată pe mobilier pentru dormitoare, sufragerii şi grăndini. Dacă Taparo are 1.700 de angajați, cei 60 de furnizori ai societății au la rândul lor 700 de salariați. Proprietarul firmei, Ioan Filip, este un inginer lansat în industria textilă la filatura din Târgu-Lăpuș Fabricarea de mobilă (CAEN 3109) 1. Aramis Maramureș 2. Taparo Maramureș 3. Ecolor Cluj 4. PGS Sofa Bihor 5. Ada Bihor 6. Plimob Maramureș 7. Sortilemn Cluj 8. Cotta Arad 9. Rus-Savitar Timiș 10. Lemet Prahova

1,00 mld. lei 382 mil. lei 322 mil. lei 305 mil. lei 195 mil. lei 178 mil. lei 160 mil. lei 144 mil. lei 138 mil. lei 134 mil. lei

Sursa: Termene.ro (afaceri și angajați 2017)

4.544 1.227 654 1.314 825 1.337 858 493 710 854

Lipsa de angajați, spaima producătorilor Savini Due, companie controlată de Piersante Savini, se află în România din 2003, când s-au pus bazele fabricii de mobilier pentru baie la Sebeș. A trecut prin două retehnologizări care au condus-o spre poziția de lider de piață. Își propune să își extindă producția și gradul de tehnologizare, să diversifice gama de produse oferită piețelor actuale și să pătrundă pe piața Europei Centrale și de Vest. “Industria mobilei din România a avut o evoluție pozitivă în ultimii ani și în primele nouă luni din 2018. Ea se află în strânsă legătură cu piața imobiliară, de aceea creșterile sunt corelate între ele. Există o puternică lipsă de personal calificat în industria de prelucrare a lemnului, rezultat al migrației spre vestul Europei și al desființării școlilor profesionale. A apărut un fenomen al goanei după angajați la nivelul tuturor industriilor, concretizat într-un “du-te-vino” pe care mulți îl practică. Ei schimbă foarte multe locuri de muncă într-un timp foarte scurt, astfel încât nu reușesc să se specializeze în niciun domeniu, iar costurile pentru angajatori nu se mai amortizează. Acest fenomen apare cel mai mult în rândul generațiilor tinere și a persoanelor necalificate”, menționează Ionuț Bena, marketing specialist.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lier pentru export, în principal către magazine și depozite IKEA din întreaga lume. Fabrica are o suprafață construită de 57.000 mp, iar produsele finite sunt realizate din PAL și MDF. În fiecare zi livrează 15-20 camioane de produse finite. Firma-mamă este Gyllensvaans Möbler (Suedia), companie de familie, producător de mobilier din 1946 și furnizor al IKEA din 1952. În ultimii ani, Ecolor a investit 400.000 de euro în sisteme ce reduc consumul de resurse, stimulând și reciclarea sau reutilizarea materialelor. Inițiativele de reciclare au început odată cu primele activități de producție. Director general este Carl-Henric Widell, consul onorific al Suediei la Cluj. PGS Sofa, botezată “Pasărea Phoenix a industriei mobilei din Bihor”, e controlată de Jean-Charles, nepotul lui Jacques Parisot, fondatorul unuia dintre cei mai mari producători de mobilier din Franţa, care a cumpărat o hală de 26.000 mp în Biharia. Aceasta aparţinea producătorului de componente Hanil Electronics, fost furnizor al Samsung, care a dat faliment. Producătorul de canapele tapițate premium pentru piața franceză are 1.000 de salariați în Oradea, Biharia (Bihor), Sărmașu (Mureș) și Arad. PGS Sofa este deţinută în proporţie majoritară de compania P3G Industries, al cărei administrator şi acţionar majoritar este Jean Charles Parisot. Restul acţiunilor sunt deţinute de omul de afaceri Patrick Danten.

INDUSTRIA LEMNULUI

Sortilemn Gherla s-a privatizat în 1999, acționar majoritar fiind omul de afaceri Michael Brandhuber (Austria), cu o participație de 65%, restul de 35% din acțiuni aparținând lui Ludovic Ghișa. Aceasta are ca principal domeniu de activitate producerea de placaje, furnire, PAL și scaune. Sortilemn este unul dintre furnizorii tradiționali ai IKEA. Din acest an, societatea clujeană derulează un proiect de 1,11 milioane de lei, pe fonduri europene, pentru monitorizarea consumurilor energetice, încheiat cu Ministerul Dezvoltării Regionale.

Mobilierul modular prinde Sighetul, lider european al pe piața românească scaunelor pliante Fabrica de scaune Plimob din Sighetu Marmației își are primele începuturi acum 120 de ani, când frații Gross au realizat primele produse tâmplărești, printre care scaunele curbate. Atelierul a fost preluat apoi de firma Altman și Hubert. Fostul Complex de Industrializare a Lemnului - Combinatul de Prelucrare a Lemnului s-a divizat în patru unități industriale: Sigmob (fabricile de prelucrare), Plimob (producție de scaune pliante), Sigstrat (fabricarea furnirului), Enmec (furnizorii de utilități). Plimob a fost preluată, prin privatizare, de Asociația Salariaților Tisa: firma s-a transformat în una de tip închis și are acum 159 de acționari. Societatea este, în prezent, lider european al producției de scaune pliante și tâmplărești.

Un producător din Baia Mare plantează arbori la Cluj SomProduct, societate ce activează în producția și comercializarea de saltele și paturi, s-a implicat într-o campanie de plantare. “53% din volumul de lemn tăiat ilegal în 2017 provine din Cluj, Maramureș și Sibiu. Statisticile sunt îngrijorătoare, având în vedere rata de creștere a tăierilor ilegale de lemn din pădurile românești, de la un an la altul într-un ritm înfricoșător de alert. Neam dorit să realizăm o campanie de responsabilizare a oamenilor, prin care să contribuim la refacerea pădurilor defrișate masiv. Și am reușit. Împreună cu echipa “Plantăm fapte bune în România” vrem să contribuim la renașterea zonelor defrișate și la o dezvoltare sustenabilă a pădurilor. Am reușit să strângem 3.000 de puieți pe care îi vom planta în localitatea Țaga, o zonă extrem de frumoasă dar sărăcită în ultimii ani de păduri din cauza defrișărilor ilegale”, relatează Oana Cosma, specialist marketing. Reprezentant legal al inițiativei este Asociaţia EcoAssist București.

Grupul Casa Rusu a dat în funcțiune, la Cluj, cel mai mare showroom de mobilier și de articole de casă, pe 6.000 mp, printr-o investiție de 1 milion de euro. “Noua tendință în amenajarea caselor este personalizarea. Aceasta se vede nu numai în Cluj, Timișoara sau București, ci și în localități mai mici. De aceea am mers pe sisteme modulare, adaptabile. 70% dintre clienți vor să își modifice o zonă a locuinței, deci au deja mult mobilier în casă, nu mai e ca pe vremurile în care i se propunea clientului o soluție unitară”, consideră Cristian Rusu, proprietarul Rus Savitar. Grupul cu 1.300 de angajați dispune de trei unități de producție și a ajuns la o rețea de 27 de magazine. Capacitatea lunară a fabricilor este de 30.000 de garnituri de mobilier din PAL și de 5.000 de seturi de mobilier tapițat. Înfiinţată în Câmpina, Lemet a dezvoltat cea mai extinsă rețea de magazine specializate în vânzarea de mobilă de calitate superioară, Lems. Sistemul cuprinde acum 100 de magazine pe 70.000 mp (dintre care 70 de unități în sistem de franciză) în 68 de orașe, cu un efectiv de 850 de angajați. Fabrica înglobează 10 linii de producție automatizate pentru prelucrarea panourilor compozite din lemn, a lemnului masiv și finisarea acestora. Halele de producţie ocupă 41.000 mp. 800 de angajați produc anual 3,5 milioane de panouri de tip PAL si MDF. Societatea a implementat sisteme de management al calității, mediului, sănătății și securității ocupaționale în domeniile proiectare, producţie şi vânzare.

INDUSTRIA LEMNULUI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pădurea de Mâine Pădurea de Mâine este un proiect dezvoltat de Asociația Administratorilor de Păduri, alături de Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava și Holzindustrie Schweighofer, în dorința de a asigura dezvoltarea durabilă a pădurilor. Proiectul își propune plantarea unui milion de puieți pe parcursul a cinci ani. Lucrările de întreținere și monitorizare vor continua timp de trei ani pentru a asigura atingerea obiectivului, respectiv instalarea cu succes a vegetației forestiere. Inițiativa Pădurea de Mâine vine în sprijinul proprietarilor privați de păduri care nu au resursele necesare pentru îngrijirea suprafețelor deținute. Regenerarea pădurilor din fondul forestier are loc, de obicei, în mod natural – fără să fie necesare intervenții externe. Când acest lucru nu este posibil, proprietarul este obligat prin lege să reîmpădurească. În mod normal, costurile de plantare sunt acoperite de fondul de conservare și regenerare înființat de administratorul și de proprietarul pădurii din veniturile obținute din vânzarea lemnului. Sunt cazuri în care proprietarii de păduri nu pot plăti costul reîmpăduririi, fie pentru că nu au recoltat lemn, fie pentru că le-au fost retrocedate suprafețe cu dificultăți de regenerare. Proiectul Pădurea de Mâine răspunde acestei nevoi: de a ajuta proprietarii privați să regenereze terenurile forestiere pe care le dețin. O caracteristică extrem de importantă a proiectului Pădurea de Mâine, care-l diferențiază de alte proiecte de împădurire, este componenta de monitorizare și îngrijire a puieților plantați, astfel încât toți cei un milion de puieți să devină arbori puternici și sănătoși în cel mai scurt timp. Proiectul Pădurea de Mâine reprezintă dovada angajamentului pentru o gestionare responsabilă a pădurilor din România. Inițiativa Asociației Administratorilor de Păduri din România vine ca reacție naturală la situația problematică a suprafețelor împădurite degradate ale căror proprietari se află în imposibilitatea de a începe lucrări de întreținere și plantare. De asemenea, este un mod de implicare și contribuție la viața comunităților locale, prin care se generează conținut educativ de calitate, care să modeleze generațiile următoare, învățând respectul și iubirea față de natură și bogățiile acesteia. Proiectul a început în noiembrie 2017, cu o plantare la Poieni-Solca (jud. Suceava), și după cele șapte acțiuni de împădurire din primăvara anului 2018 (în județele Suceava,

Maramureș, Bistrița-Năsăud, Harghita, Brașov, Covasna), proiectul Pădurea de Mâine se mândrește deja cu peste 160.000 de puieți plantați. Au fost peste 1000 de voluntari, alături de proprietarii de pădure, simpatizanții de pe rețele sociale sau membrii echipei care au contribuit la acțiunile de reîmpădurire a aproape 40 de hectare, cu un impact extrem de important asupra comunităților locale. Pentru acțiunile următoare, Pădurea de Mâine speră să-și depășească propriile recorduri și invită voluntari și proprietari de pădure să i se alăture. Procedurile se găsesc pe pagina de Internet www.PadureaDeMaine.ro și sunt extrem de ușor de urmat. Parteneri • Asociația Administratorilor de Păduri (AAP), inițiatorul proiectului, este asociația profesională a structurilor de administrare sau de asigurare a serviciilor silvice constituite în conformitate cu prevederile legale. Membrii asociației sunt 104 ocoale silvice private. • Universitatea Ștefan Cel Mare din Suceava face analiza și selecția științifică a suprafețelor și a documentațiilor tehnice de reîmpădurire. • Holzindustrie Schweighofer asigură resursele financiare pentru implementarea și administrarea activităților de plantare. Când? Proiectul se derulează în perioada 2017-2024 (cinci ani de plantări, plus trei ani de îngrijire a puieților). Unde? În România, pe suprafețe private de fond forestier, ale căror proprietari au aplicat pentru participarea la proiect. Cum? Specialiștii Universității Ștefan cel Mare din Suceava vor analiza suprafețele și proiectele de plantare folosind o metodologie specifică.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INDUSTRIA LEMNULUI

Timflow, cel mai avansat sistem de monitorizare prin satelit a transporturilor de buștean Trasabilitatea contează Cerințele legale și de trasabilitate aduc laolaltă companiile, clienții, partenerii și alți factori interesați în jurul unui obiectiv comun – utilizarea sustenabilă a lemnului în România. Legislația și instrumentele dezvoltate de Guvern, precum SUMAL WoodTracking, sunt importante pentru a asigura trasabilitatea lanțului de aprovizionare. Dar posibilitatea de a identifica și urmări proveniența lemnului de la sursă până la poarta fabricii necesită o abordare nouă și inovativă. Pentru aceasta a fost creat Timflow. Timflow pe scurt Timflow este un sistem integrat pentru asigurarea trasabilității lemnului, dezvoltat pe cele mai noi tehnologii cloud și GPS pentru înregistrarea și monitorizarea informațiilor referitoare la transporturile de lemn. Timflow înregistrează cu precizie ruta parcursă de fiecare transport, precum și documentele și imagini ale încărcăturii, ceea ce oferă control complet al legalității produselor. Monitorizarea transporturilor de lemn folosind Timflow satisface cerințele clienților și partenerilor pentru transparență și sustenabilitate și protejează resursele naturale pentru viitor. Prima companie Prima companie care a implementat Timflow a fost Holzindustrie Schweighofer, pentru fabricile sale de cherestea din România. Din aprilie 2017, toate camioanele care livrează buștean către fabricile companiei sunt monitorizate cu ajutorul Timflow. Sistemul a fost introdus fără probleme la transportatorii și furnizorii companiei. Până acum, peste 45.000 de transporturi au fost înregistrate de Timflow. Datele colectate – inclusiv fotografii ale încărcăturii și rute exacte stabilite prin GPS – sunt puse la dispoziția utilizatorilor înregistrați pe portalul www.timflow.com. Demonstrează proveniența lemnului Fiecare transport înregistrat creează un set unic de date – care include ruta parcursă, fotografii de la locul de încărcare și documente – perfect pentru a demonstra proveniența lemnului, nu doar pe baza documentelor. Infrastructură sigură Sistemul utilizează dispozitive GPS la care nu se poate interveni și operează pe o arhitectură informatică securizată, dezvoltată și întreținută de lideri tehnologici, pentru a proteja datele.

Testat și verificat Sistemul este în prezent utilizat de un lider al industriei europene de prelucrare a lemnului și este apreciat de mulți ca o soluție optimă pentru trasabilitatea lemnului. Cum funcționează? La plecare 1. Buștenii sunt măsurați și marcați potrivit reglementărilor în vigoare, apoi sunt încărcați în camion. 2. După ce încărcătura este asigurată, șoferul înregistrează toate datele acesteia și ale camionului în aplicație. 3. Șoferul fotografiază încărcătura. Toate datele, inclusiv coordonatele GPS ale punctului de încărcare, sunt trimise la serverele Timflow. Pe drum 4. Dispozitivul GPS, este securizat în bordul camionului și trebuie să rămână pornit pe toată durata transportului. Acesta sincronizează traseul în permanență. Astfel, orice deviere de la rutele normale devine vizibilă. De la punctul de încărcare până la poarta fabricii, traseul exact al transportului este înregistrat pe servere dedicate. La destinație 5. La poarta fabricii, documentele transportului sunt verificate. Apoi un angajat validează ruta parcursă folosind datele GPS. 6. Următorul pas este comparația camionului cu fotografiile din sistem și se confirmă că este aceeași încărcătură care a plecat de la punctul de încărcare. 7. După 24 de ore, informațiile transportului sunt accesibile utilizatorilor înregistrați pe portalul www.timflow.com. Cifre • Pe portal sunt disponibile peste 45.000 transporturi • Toate camioanele care transportă buștean către fabricile de cherestea Holzindustrie Schweighofer sunt echipate cu dispozitivele Timflow: peste 800 de camioane de la mai multe de 500 de companii partenere. • Peste 350 de utilizatori înregistrați pe portal, care au verificat peste 6.000 de transporturi

INDUSTRIA LEMNULUI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Profil corporativ:

Kronospan - un lider global, care respectă și azi principiile și etica înaltă, specifice unei afaceri de familie Un istoric cu tradiție Prezentă în România cu o unitate de producţie din anul 2004, compania Kronospan este lider global în domeniul producţiei de panouri pe bază de lemn. Ceea ce este astăzi cea mai mare companie din domeniu, cu peste 14.500 de angajaţi care îşi desfăşoară activitatea în 43 de fabrici din 29 de ţări, a pornit însă ca o afacere de familie acum 121 de ani, în Lungotz, Austria. Acest punct de început a contat enorm în dezvoltarea ulterioară a companiei. Indiferent de provocările întâmpinate, principiile şi valorile de la momentul înfiinţării companiei, au funcţionat ca un fir călăuzitor în creşterea ei pas cu pas. Ele sunt prezente în cadrul Kronospan şi azi şi pot fi observate în atenţia cu care compania înţelege să îşi urmărească obiectivele de inovare permanentă, nu doar în direcţia asigurării mereu a celor mai înalte standarde de calitate a produselor sale, dar şi în grija faţă de comunităţile unde este prezentă şi faţă de mediul înconjurător. Performanţa atinsă de Kronospan din punct de vedere al afacerii sale la nivel global este însoţită astfel de o reputaţie corporativă solidă şi apreciată, tocmai datorită eticii şi responsabilităţii sale în afaceri.

tări de interior inclusiv şi până la plăci compacte de exterior pentru sisteme de faţade ventilate sau la utilizarea plăcilor de OSB în construirea de pereţi interiori, de pardoseli sau acoperişuri, produsele Kronospan sunt astăzi parte a universului căminului multor români. Tocmai ca semn al responsabilităţii companiei faţă de mediu şi consumatorii finali, Kronospan a finalizat în ultimii ani investiţii de peste 10 milioane de euro care i-au permis realizarea de plăci low emission. În anii următori, compania are în vedere finalizarea procesului de trecere integrală a producţiei sale la acest standard.

Produsele de calitate Investiții masive și performarca Kronospan sunt manță în protecția mediului prezente în din ce în ce mai multe case în România În România, compania Kronospan deţine două unităţi de producţie, la Sebeş (unde realizează PAL şi MDF, brut şi melaminat) şi Braşov (unde compania produce OSB), şi un centru logistic în zona economică liberă Constanţa. Kronospan a investit peste 600 de milioane pe piaţa locală, având în prezent peste 800 de angajaţi şi generând peste 6.000 de locuri de muncă în industria orizontală. Compania este prezentă însă şi în casele românilor. Produsele companiei sunt utilizate în industria mobilei, în cea a construcţiilor, în trasporturi, în arhitectură şi amenajări interioare. Fie că vorbim de fronturi de mobilier moderne necesare în realizarea uşilor, bibliotecilor sau a sertarelor, de blaturi de lucru în bucătării, de lambriuri din PAL, de parchet laminat, de plăci compacte folosite în compartimen-

Kronosopan este o companie cu activitate de producţie industrială. Ca atare, preocuparea pentru respectarea normelor şi standardelor de protecţie a mediului este una extrem de importantă. Kronospan a investit în operaţiunile din România peste 100 de milioane de euro numai în tehnologii de protecţie a mediului şi de reducere a nivelului emisiilor industriale. Mai mult, la nivel global, compania Kronospan a alocat sume considerabile descoperirii de noi şi noi soluţii de reducere a nivelului emisiilor industriale. Descoperiri ale inginerilor Kronospan sunt recunoscute şi apreciate la nivel internaţional, fiind preluate de Comisia Europeană ca Best Available Techniques (BAT) în domeniu. Pe cale de consecinţă, ele au devenit un standard de referinţă pentru industrie, contribuind la reducerea nivelului emisiilor companiilor de profil. Inovaţiile Kronospan au demonstrat astfel că au puterea de a face o schimbare în bine pe scară largă la nivel industrial, generând un impact pozitiv amplu pentru mediu şi comunităţi. Aceste tehnologii au fost aduse şi în România de Kronospan în cadrul viziunii de asigurare a celor mai bune performanţe în termeni de siguranţă şi protecţie a mediului. Unitatea de producţie a Kronsopan din Sebeş a devenit la începutul anului 2017 prima din industria de profil din România care a primit Autorizaţia Integrată de Mediu conform celor mai recente şi stricte standarde definite de Comisia Europeană. În procesul de autorizare şi în cadrul obligaţiilor rezultate din emiterea Autorizaţiei, Kronospan a putut să îşi asume respectarea unor valori ale emisiilor la nivelul şi sub nivelul BAT pe toţi indicatorii monitorizaţi, tocmai datorită volumului ridicat al investiţiilor în componenta de protecţie a mediului. Kronospan are implementat de altfel un sistem strict de monitorizare a emisiilor poluante la fabrica de la Sebeş, informaţiile fiind prezentate în timp real, de o manieră transparentă, pe un panou electronic situat la intrarea pe platforma industrială.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Utilizarea de lemn 100% legal și provenit din păduri gestionate responsabil În condiţiile în care Kronospan utilizează masă lemnoasă în procesul de realizare a panourilor pe bază de lemn ale companiei, atenţia acordată conformităţii depline a acesteia cu cerinţele legale, cu modelele de bune practici în domeniu şi cu politicile internaţionale ale grupului a fost întotdeauna una ridicată. Kronospan a implementat la nivel global propriul Cod de bună guvernanţă forestieră. Acesta este respectat în toate fabricile Kronospan. Codul cuprinde un set clar de reguli şi proceduri, care trebuie parcurse în cadrul fiecărei achiziţii de masă lemnoasă şi care limitează, spre zero, posibilitatea intrării în fabricile grupului a masei lemnoase neconforme. Trasabilitatea ei este verificată în cazul tuturor transporturilor. Suplimentar cerinţelor legale, Kronospan a decis să nu accepte la procesare lemn provenit din păduri cu valoare de conservare ridicată, spre exemplu lemn provenit din păduri virgine şi parcuri naţionale. Compania a iniţiat, totodată, un dialog activ cu autorităţile şi cu organizaţiile de mediu, promovând o atitudine de deschidere şi colaborare cu toate părţile interesate de eradicarea fenomenului tăierilor ilegale. Într-o abordare inedită, dar care subliniază politica sustenabilă a companiei, Kronospan a derulat campanii de informare privind acceptarea în circuitul de producţie a lemnului de calitate scăzută, încurajând populaţia să aducă, spre exemplu, lemn

provenit din piese de mobilier degradate. Lemnul este încadrat astfel nu doar ca o resursă regenerabilă, dar şi ca o resursă care poate fi şi reciclată. Activităţi de responsabilitate socială axate pe producerea unui impact direct şi pozitiv în cadrul comunităţilor unde compania este prezentă Lider în domeniul său de activitate, Kronospan a înţeles responsabilitatea ce îi revine în a se poziţiona ca un model de urmat pentru ceilalţi actori din industrie şi pentru

INDUSTRIA LEMNULUI mediul corporativ în general pe cât mai multe coordonate, inclusiv în ce priveşte politicile de responsabilitate socială faţă de comunităţile din Sebeş şi Braşov. Cea mai puternică expresie a atenţiei companiei pentru programele de responsabilitate socială a venit în anul 2011, prin înfiinţarea Fundaţiei Kronospan. Chiar dacă Kronospan se implică şi în continuare de o manieră directă în susţinerea diferitor iniţiative locale, crearea Fundaţiei Kronospan a permis tocmai coagularea alături de companie a altor parteneri şi oameni interesaţi să joace şi ei un rol activ în susţinerea dezvoltării comunităţii locale. Fundaţia Kronospan este o veritabilă platformă de responsabilitate socială, apreciată şi recunoscută pentru forţa mesajului de schimbare pe care l-a produs în cadrul comunităţilor din Sebeş şi Braşov. Fundaţia Kronospan realizează din anul 2011 unul dintre cele mai importante evenimente de responsabilitate socială locale: Gala de Caritate „Deschide-ţi inima!”. Peste 850.00 de lei au fost strânşi numai în cadrul acestei serii de evenimente şi donaţi pentru realizarea unor proiecte de relevanţă comunitară, din domeniile sănătate, protecţia mediului, cultural, educaţie şi social. Pe data de 16 noiembrie, va avea loc cea de-a 8 ediţie a acestui eveniment, până pe 11 noiembrie,

societăţile, asociaţiile şi instituţiile de învăţământ interesate putând să înscrie în concursul de selecţie, proiecte care să urmărească rezolvarea unei probleme comunitare din Sebeş sau Braşov. Modul în care Fundația Kronospan a înţeles să susţină de-a lungul anilor diferite proiecte ale Spitalului de Copii Braşov şi ale Secţiei de Pediatrie a Spitalului Municipal Sebeş, ale Filarmonicii Braşov şi ale Liceului Tehnologic Sebeş, precum şi activitatea diferitelor asociaţii neguvernamentale (precum Asociaţia Copiii de Cristal Braşov şi Organizaţia pentru Copii şi Adulţi cu Nevoi Speciale, Trebuie! Sebeş) a demonstrat forţa transformatoare în bine a politicilor de responsabilitate socială. Totodată, politica Kronospan de a încuraja prin proiecte pe termen lung învăţământul de performanţă şi de a susţine incluziunea socială şi educaţională a tinerilor din medii defavorizate, demonstrează încrederea companiei în rolul important pe care tinerile generaţii îl pot avea în dezvoltarea comunităţilor locale. Datorită a tot ceea ce face zi de zi, a axării sale pe autodepăşirea permanentă a performanţelor pe orice componentă de activitate, Kronospan este astăzi un nume cu rezonanţă pozitivă în industria de profil şi un actor corporativ care contribuie concret şi de o manieră pozitivă la dezvoltarea economică a României şi la progresul comunităţilor din care face parte.

INDUSTRIA LEMNULUI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Majoritatea tăierilor ilegale din parcurile naționale: din pădurile retrocedate Multe dintre păduri se găsesc în parcurile naționale și naturale ale României, unde teoretic drujbele pătrund mai greu. Cu toate acestea, tăieri ilegale se fac și în aceste perimetre cu restricții. Mai precis în zonele unde paza este superficială. Lista parcurilor naționale și naturale din România cuprinde perimetre declarate de-a lungul timpului drept arii protejate prin mai multe acte normative. Ariile naturale protejate de interes naţional care compun reţeaua din România au fost desemnate conform clasificării Uniunii Internaţionale a Conservării Naturii și ocupau 8% din suprafața României, de la 5% în anul 2000. Printre cele mai cunoscute parcuri naționale se numără Călimani, Ceahlău, Cheile Bicazului, Cheile Nerei, Cozia, Delta Dunării, Piatra Craiului, Retezat sau Semenic. Parcuri naturale sunt mai multe în România: Apuseni, Bucegi, Cefa, Țara Hațegului, Balta Mică a Brăilei, Lunca Mureșului, Lunca Joasă a Prutului, Porțile de Fier, Munții Maramureșului, Văcărești, Vânători-Neamț fiind doar câteva.

Privații lasă codrii pe mâna hoților “Pe parcursul existenţei Administrației Parcului Natural Munții Maramureșului (APNMM), tăierile ilegale de arbori au fost constatate, cu precădere, pe suprafeţe retrocedate și pentru care deţinătorii legali nu au asigurat seviciile silvice și serviciile de pază cu structuri silvice autorizate”, constată Horia Grosu, responsabil comunităţi, conştientizare şi educaţie ecologică al APNMM. În perioada 2013-2015, aceasta a finalizat un proiect de conservare a biodiversităţii, monitorizare, vizitare, informare şi conştientizare. Au fost realizate inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru 59 de specii prezente, fiind amenajate 11 trasee turistice și trei tematice. S-au realizat tabere cu copii din localitățile din zonă, fiind elaborate planul de management și regulamentul PNMM. În perioada următoare se va desfășura proiectul „Educație forestieră în Carpați”, în vederea cooperării și protejării naturii prin intermediul și cu ajutorul educației de mediu.

Pășunatul intensiv și braconajul, la modă în Retezat În Retezat, situația e mai bună cu copacii, dar lasă de dorit pășunatul și pescuitul. “Tăierile ilegale de arbori sunt rare și de nivel foarte redus, iar faptele de braconaj cinegetic apar foarte rar. Sunt probleme în respectarea regulilor de turism (campări ilegale, aprinderea focului, abandonare de deșeuri), a regulilor de pășunat (depășirea capacității de suport a pășunilor, tăierea jneapănului pentru realiza-

rea de oboare, amplasarea necorespunzatoare a locurilor de târlire), pescuitul în zone sau cu metode nepermise. Cel mai important este păstrarea valorilor naturale ale parcului într-o stare cât mai puțin alterată de prezența și activitățile oamenilor, menținerea caracterului rustic de practicare a turismului în parc”, spune Zoran Acimov, directorul Administrației Parcului Național Retezat. Aceasta are un proiect cu Romsilva pentru managementul adaptativ al capitalului natural, finanțat din fonduri europene.

Regie cu cod de guvernanță corporativ Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt administrează 14.647 ha de fond forestier, proprietate publică a Municipiului Braşov. 10.514 ha sunt păduri cu funcţii speciale de protecţie, iar 3.753 ha, cu funcţii de producţie şi protecţie, precum şi 669,0 ha păşune. Suprafața este împărțită în 17 cantoane silvice, gestionate de pădurari. Sunt incluse rezervațiile Muntele Tâmpa (188 ha), Postăvarul (931 ha), Stejerișul Mare (217 ha). Suprafața ariilor protejate este de 1.336 ha (9,1%). Volumul posibil de recoltat e de 52.700 mc/an. Regia recoltează cu prioritate produsele accidentale (arbori uscați, rupți, doborâți de vânt și de zăpadă) în vederea evitării apariției de focare de infestare cu insecte și menținerii arborilor într-o stare bună. În 2017 a inițiat un proiect european de dezvoltare a infrastructurii silvice, de 1,7 milioane de euro, care vizează reabilitarea a cinci drumuri forestiere. Deși este regie publică, Kronstadt împărtășește principiile guvernanței corporative, iar administratorii au adoptat un cod de etică.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INDUSTRIA LEMNULUI

Aurica Sereny: “Industria mobilei este dezavantajată în România” de Călin POENARU

Președintele Asociației Producătorilor de Mobilă din România (APMR) explică miracolul prin care această industrie a ajuns una de top în Europa, cu exporturi anuale de 2,2 miliarde de euro, în condițiile în care ea nu este sprijinită de stat să își asigure resursele de material lemnos autohton. Industria mobilei se afla în excedent comercial de 843 de milioane de euro în prima jumătate a acestui an, total atipic pentru un sector economic în România. Această industrie continuă să înregistreze rezultate notabile, deși condițiile în care își desfășoară activitatea se aspresc în timp. Concurența continuă să se întețească, prețurile materiilor prime se majorează substanțial, uneori nejustificat, și se accentuează lipsa forței de muncă. De ce exportăm bușteni, produse primare și nu pe cele cu valoare adăugată mare? Exportul de mobilă este incomparabil mai mare decât cel de bușteni. În 2017, exportul de mobilă a fost de 2,2 miliarde de euro, iar cel de bușteni a însumat doar 21,6 milioane. În semestrul I din 2018, exportul de mobilă a fost de 1,19 miliarde de euro, în timp ce exportul de bușteni a fost de 9,9 milioane. Se exportă și bușteni, și produse cu valoare adăugată mică, întrucât cea mai mare parte a masei lemnoase din pădurile proprietate publică a statului se vinde pe picior. Cumpărătorii, firmele de exploatare a lemnului, care devin proprietari ai lemnului, își fac politica proprie și sunt interesați să obțină un profit cât mai mare. 1 mc de lemn se valorifică de 22 de ori mai mult în produse de mobilier decât dacă se vinde direct, ca buștean, și de 9 ori mai mult în produse de mobilier față de cherestea. Producătorii din industria mobilei ar trebui să își asigure cu prioritate, în conformitate cu prevederile Codului Silvic (CS), materiile prime lemnoase necesare din țară, din fondul forestier proprietate publică, și să antreneze forța de muncă autohtonă în dezvoltarea activităților productive, ceea ce nu se întâmplă ca urmare a nerespectării prevederilor CS. Din lipsă de resurse, aceștia sunt obligați să recurgă la importuri, iar problemele devin mai complicate. Liberalizarea exportului de bușteni și a semifabricatelor din lemn s-a produs în baza acordului de asociere a României la structurile europene, în 1997. În ce măsură îi sprijină autoritățile pe producătorii de mobilă, pe cei care vor să exporte? Ei sunt sprijiniți - prin Programul de Promovare a Exportului - ca toate sectoarele din industria prelucrătoare să participe la câteva târguri internaționale de anvergură. În anul acesta am organizat participarea la Koln, Milano, New York, Paris, Moscova, beneficiind de facilități financiare din partea statului. Acest lucru este admirabil, contribuie mult la promovarea produselor românești de mobilier în lume. Numărul firmelor care se bucură de sprijinul acordat este redus comparativ cu cel al firmelor existente în sector.

Statisticile spun că am urcat mult în privința exporturilor de mobilă. Ultimul studiu publicat de CSIL, în baza rapoartelor “World Furniture Outlook” și “The Furniture Industry în Europe”, ce prezintă o ierarhizare a țărilor exportatoare de mobilă, evidențiază faptul că exportul României se situează pe locul 5 între cele 28 de state ale Uniunii Europene și pe locul 11 în lume. Acest fenomen ne bucură, dar ne și obligă să muncim mai mult pentru a deveni mai competitivi prin diversificarea modelelor pe care le realizăm, ținând cont și de evoluția concurenței pe piețe, deosebit de surprinzătoare în idei și în materiale utilizate. Producătorii de mobilă sunt preocupați să promoveze produse și modele noi, cu aspect atrăgător, funcționale și cât mai ergonomice. Sunt atenți în alegerea materialelor și în confecționarea produselor. Cât de apreciată e mobila noastră în străinătate? Unde avem succes la export și unde nu? Valoarea producției industriale de mobilă în 2017 a fost de 2,5 miliarde de euro, din care 86% a ajuns la export, cu pondere mai mare în țări precum Germania (18,2%), Franța (14,4%), Italia (10,7%), Cehia (8,5%), Olanda (6,2%), Marea Britanie (5,2%), Spania (3,4%), Belgia (3,4%). Creșteri importante ale exportului de produse în 2017/2018 s-au înregistrat în Polonia 47,4%, Federația Rusă 31,6%, Moldova 29,4%, Spania 24,3%, Olanda 15,6%, Belgia 10,5%. Putem avea succes cu produsele de mobilier fabricate în România peste tot în lume dacă s-ar organiza evenimente cu stand național, sprijinite de stat.

INDUSTRIA LEMNULUI

România a participat pentru prima dată la târgul de la New York. Cu ce rezultate? 10 producători de mobilă din România au participat la târgul internațional Contemporany Furniture Fair (ICFF). Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a alocat o subvenție de 1,2 milioane de lei pentru participarea firmelor noastre, cu un stand național de 297 mp. AXM Prod 93, Bucin Mob, Carel Woodworks, Creative Concept, Ecomatrix, Global Art Production, Maer Import Export, Materia Studio, Quadra Invest, Sculptura Secuiască au fost prezente. Ținând cont de specificul târgului, firmele au pus accent pe designul produselor și al modului de prezentare, precum și pe unicitatea unora dintre exponate. Inspirația creatorilor români și calitatea execuției produselor au fost apreciate de vizitatori, dovadă fiind numărul mare al celor care s-au oprit să vadă îndeaproape produsele românești și să stabilească contacte pentru colaborări ulterioare. Un motiv de bucurie pentru noi toți îl constituie distincția „Best în ICFF Show” la secțiunea mobilă, acordată firmei Materia Studio de

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

către Asociația Internațională de Amenajări Interioare și Design. Rezultatele participării la eveniment apar în timp, produsele de mobilier fiind produse de folosință mai îndelungată. Care vor fi tendințele în mobilier în 2019? Programele de mobilier și produsele unicat vor surprinde consumatorii prin diversitate, ingeniozitate, design, stil, mod de combinare și de finisare a materialelor folosite. Tendințele producătorilor sunt flexibile în funcție de cerințele cumpărătorului. Emblematic în privința tendințelor viitoarelor produse este evenimentul Salone del Mobile, organizat la Milano, care a înregistrat o creștere a numărului de participanți cu 17% față de 2017, deși se află la a 57-a ediție. Organizatorii sunt conștienți de nevoile unei societăți în evoluție și antrenează la fiecare ediție, pentru a se asigura de o nouă reușită, profesioniști rafinați, care apreciază designul futurist. Prezența celor 17 firme românești sub stand național, pe 489 mp, conferă certitudinea designului mobilierului fabricat în România.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

De unde își iau angajați fabricile noastre? Cât de greu le este să îi mențină? Într-un sondaj al APMR, operatorii economici au spus că își asigură forța de muncă bine calificată din colegii tehnice, licee tehnologice din teritoriu; târguri de joburi, universități; anunțuri cu locuri vacante în massmedia; cereri de ofertă la AJOFM; programe de calificare, ucenicie la locul de muncă în parteneriat cu AJOFM; bursa locurilor de muncă; oferte de locuri de muncă. Muncitorii necalificați sunt instruiți la locul de muncă de către operatorii economici. Cele mai multe societăți nu au protocoale încheiate cu unități de învățământ, deși unele tentative au fost, deoarece liceele tehnologice nu pot asigura maiștri instructori pentru practică (sunt slab pregătiți sau neinteresați să învețe elevii), sunt foarte puțini elevi interesați de calificare în prelucrarea lemnului; pregătirea foarte slabă și lipsa disciplinei; nu există cadru legal pentru asigurarea transportului elevilor la societăți (liceele nu-și permit); în cazul unei burse lunare nu există cadrul legal care să asigure că, după școlarizare, absolvenții sunt obligați să se angajeze în firma respectivă. Printre propunerile pentru asigurarea forței de muncă calificate propuse de membrii APMR se numără modificarea programei școlare a liceelor tehnice și introducerea temelor de specialitate; dotarea laboratoarelor școlare corespunzător tehnologiei actuale; crearea de parteneriate între companii și universitățile sau liceele din zonă; subvenționarea locurilor de muncă pentru ținerii absolvenți; sprijinirea de către stat a încadrării elevilor și studenților pe perioada vacanței. Alte propuneri sunt colaborarea cu școlile pentru implementarea învățământului profesional dual; admiterea la o formă de instruire (muncitor, tehnician, inginer) făcută numai după un test de abilitate, urmat de examene; revenirea la ucenicia la locul de muncă și la disciplina în școli (exigență, prezență, competență profesorală); înființarea de școli profesionale de profil și de maiștri în zonă, cu profil industrializarea lemnului și fabricarea mobilei; calificarea la locul de muncă a muncitorilor prin proceduri simple, fără cheltuieli suplimentare din partea angajatorului; eliminarea ajutoarelor sociale pentru persoanele apte de muncă. La un moment dat exista un blocaj al materiei prime în România, inclusiv a lemnului de foc. Acum care este situația? În privința asigurării resurselor lemnoase din țară din fondul forestier proprietate publică pentru producătorii din industria mobilei, întâmpinăm adesea greutăți inexplicabile din partea autorităților statului. Abia în 2017 s-a produs o soluționare în această privință, prin Hotărârea de Guvern (HG) nr. 715, când executivul a pus în aplicare principiile prevăzute în CS, adoptat ca lege în 2008 și modificat în 2014. S-au luat în considerare

INDUSTRIA LEMNULUI atunci o parte dintre propunerile industriei de mobilă și a produselor finite din lemn în privința asigurării resurselor de materii prime din țară. Acum, după câteva luni de la aplicarea HG 715/2017 a unor facilități pentru producătorii din industria mobilei, ne aflăm din nou în fața unei situații incredibile, Modificările propuse recent de către Ministerul Apelor și Pădurilor în proiectul de modificare și completare a HG 715/2017 la regulamentul de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, urmare a modificărilor aduse CS în iulie 2018, doar numai după câteva luni de la aplicare, dezavantajează din nou în totalitate operatorii economici din industria mobilei. În forma propusă pentru modificare, suntem în fața unei veritabile reluări a unei licitații după ce aceasta a fost deja adjudecată, deci cel mai mare preț oferit devine preț de pornire pentru cea de-a doua licitație, în cazul în care mai mulți producători de mobilă își exercită dreptul de preempțiune. Continuarea licitației după stabilirea unui preț este ilegală deoarece incalcă prevederile art. 60 alin. 5 lit. g din CS, care prevede: „g) asigurarea cu prioritate de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei din păduri proprietate publică a statului sub formă de lemn fasonat, pe bază necesarului anual estimat; aceștia au drept de preempțiune la cumpărarea de masă lemnoasă, la ofertă de preț și în condiții egale de vânzare”. Se observă clar că industria mobilei nu numai că nu este susținută, dar este și dezavantajată la asigurarea cu resurse de materiale lemnoase, deși are un raport valoare adăugată brută/producție de 55%, după sectorul IT, care are 57%, în timp ce sectorul auto are un raport de doar 21%. Sectoarele IT și auto beneficiază de multe facilităti din partea statului, în timp ce industria mobilei nu a fost susținută în niciun mod să își asigure cu prioritate materiile prime lemnoase din fondul forestier proprietate publică, așa cum prevede legislația în vigoare. Cum vedeți evoluția prețului lemnului? Dar a costurilor de producție? Prețul lemnului a crescut exagerat în ultimii ani. Creșterea exagerată a prețurilor la licitațiile organizate de Romsilva a determinat ca o parte din operatorii economici din industria mobilei să se confrunte cu dificultăți financiare majore, mai ales cei care produc din rășinoase, mulți intrând în faliment sau pe pierdere. Ar trebui ca prețurile materiilor prime lemnoase să se mențină sau să se reducă, întrucât au depășit nivelul european, iar costurile de producție vor crește datorită majorării salariilor și a tarifelor la utilități. Producătorii noștri de mobilă insistă în asigurarea resurselor de materii prime din fondul forestier proprietate publică a statului, în scopul valorificării superioare a resursei naturale regenerabile, autohtone, prin adăugarea de valoare, așa cum procedează țările concurente (Polonia).

ANTREPRENORIAT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Elite Business Club Sibiu digitalizarea transformă IMM-urile de Irina PAPUC

Modele viabile de business, networking, follow-up, digitalizare și internaționalizare. Sunt cuvintele-cheie care au definit cel mai recent eveniment organizat la Sibiu, marca Elite Business Women, care a reunit zeci de antreprenori motivați să facă schimb de experiență și să descopere cum își pot îmbunătăți afacerile, utilizând instrumente digitale. Elite Business Club s-a focusat pe sectorul IMM, pornind de la ideea de a furniza soluții de expertiză pentru ca business-ul mic și mijlociu să se dezvolte constant, de la poziționare pe piață, competitivitate până la transformarea acestora în afaceri internaționale. Patru speakeri, cu expertiză valoroasă în lansarea și dezvoltarea afacerilor, integrarea soluțiilor IT în procesele operaționale, le-au vorbit antreprenorilor despre etapele firești în construirea unui business funcțional, despre digitalizarea IMM-urilor românești, ca și avantaj competitiv, dar și despre modelele de business de familie. Antreprenorii se pot lovi, oricât de ciudat ar părea, și de propria dezvoltare și să cedeze tocmai în ascensiune, din cauza operațiunilor prea complexe cărora nu le mai pot face față. De aceea, spune Bianca Tudor, fondatoarea Elite Business Women, antreprenorii sunt încurajați să urmărească exemple de succes, unde pot învăța cum să evite un eșec. „Avem foarte mulți antreprenori care au curajul să lanseze o afacere, reușesc să crească, iar când încep să vină foarte multe procese peste ei se blochează. E bine să existe pasiune, însă trebuie să ne gândim la adaptabilitatea afacerii, iar aici este nevoie de expertiză. Ne-am propus să discutăm și despre digitalizarea IMM-urilor românești. Statisticile arată că România este pe ultimele poziții în clasamentul european în ceea ce privește folosirea rețelelor de socializare pentru promovarea brandului companiei. Avem nevoie să înțelegem că suntem într-un proces de globalizare, iar digitalizarea ne ajută foarte mult în aspectul poziționării pe piață și al competitivității în mediul de afaceri”, explică Bianca Tudor.

Urmând exemplele de succes, combinând asimilarea bunelor practici cu networking și follow-up, se poate ajunge la dezvoltarea afacerilor românești pe plan internațional, iar Bianca Tudor spune că aceasta este marea provocare. „Acum există aproximativ 650.000 de afaceri fondate în România, dar numai 10 sută sunt profitabile. Este foarte important să ajutăm întreprinderile mici și mijlocii să devină companii mari și, de ce nu, chiar internaționale. După un an de la organizarea evenimentelor Elite Business Club văd că oamenii încep să lucreze mai mult unii cu ceilalți și încep să se ajute, căci în final către asta tindem – unitatea mediului de afaceri românesc. Antreprenorii încep să facă networking, să dezvolte prietenii și parteneriate frumoase de business”, a mai subliniat aceasta.

Elementele din care se clădește o afacere De multe ori, antreprenorii încep cu entuziasm o afacere, dar neglijează etapele practice care transformă visul și imaginația în profit. O spune Ciprian Faraon, absolvent MBA și fondator INFObiz. Ciprian Faraon le-a recomandat antreprenorilor să își definească identitatea, să fie diferiți, iar când pornesc la drum să se ghideze neapărat după un model de business și un plan de afaceri. Într-o eră atât de intens tehnologizată, expertul le recomandă antreprenorilor să nu renunțe la oameni, unul din principalele elemente care determină creșterea sau stagnarea unei afaceri. „Nu pot să exclud din discuția noastră partea de resurse umane. Personalul este activul cel mai important din orice domeniu de activitate. Noi, oamenii, suntem construiți ca să interacționăm, mi-e greu să cred că în această evoluție

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANTREPRENORIAT

a tehnologizării vom accepta de fiecare dată să lucrăm cu mașini. Sfatul meu este să investiți în personal”, a spus speakerul. Un alt sfat pentru antreprenori este să fie social responsabili. „Trebuie să dăm ceva înapoi comunității în care ne desfășurăm activitatea. Dacă reușim să dezvoltăm un business, atunci acesta este nu doar rolul nostru, ci și al acelei comunități din care faceți parte. Este și un instrument de marketing, căci vă creează o imagine pozitivă”, a completat Ciprian Faraon.

Afacerile românești, în concurență cu companiile din afară România este o piață cu interes sporit pentru dezvoltatorii de IT și nu numai, de aceea antreprenorii ar trebui să analizeze ce potențial de concurență au pentru a rămâne competitivi în raport cu investitorii străini. Cert este că nu va fi posibil cu foaia și creionul în mână. Dezvoltarea determină transformarea digitală, spune și Irina Vijoli, fondator Digi Query. Cu o experiență de 15 ani în IT, Irina Vijoli le-a explicat antreprenorilor de la Sibiu cum pot integra soluțiile informatice în afacerile lor. „Sunt trei domenii mari în care puteți să încorporați tehnologia. În primul rând sunt clienții. Imaginați-vă ce puteți face în momentul în care aveți date corecte, sistematice care au și componenta temporală despre clienții voștri. Porniți de la lucruri simple. Vedeți ce volum de vânzări faceți cu ei, trimiteți-le un newsletter sau o felicitare, puteți verifica ce cumpără clientul, de ce n-a cumpărat nimic în ultima vreme, poate merită întrebat. După ce le obțineți, trebuie să modelați informațiile astfel ca să înțelegeți care sunt motivele creșterii sau stagnării vânzărilor, caracterul de sezonalitate, de ce clienții pleacă la concurenți”, a explicat aceasta. Al doilea domeniu vast unde tehnologia vine în ajutorul antreprenorilor sunt angajații. „Confirm că avem dificultăți în România în a găsi forță de muncă, dar avem dificultăți și mai mari în menținerea celor existenți. Cauze sunt multiple, iar soluțiile puține. Tot ce poți face ca să-ți ții businessul în picioare și să ai clienți mulțumiți este să fii atent cu oamenii. Există soluții informatice pe care le puteți folosi, pornind de la instrumentele simple: mail, o tabletă cu acces la sistemele interne, conexiune securizată ca oamenii să poată lucra și de acasă. Trebuie să depășim mentalitatea românească că trebuie să fii la birou de la 9.00 la 17.00. Există și platforme de gamification, soluții care includ competiția printre angajați, cu activități de premiere la sfârșit. Toate acestea sunt eficiente pe fondul respectului față de angajat și o salarizare corectă. S-a demonstrat că funcționează”, a mai adăugat Irina Vijoli. Tehnologia încorporată în procesele operaționale ar putea salva un business de la un eșec nepredictibil. „Trebuie să știm care ne sunt costurile și care ne sunt procesele, ce produse vindem mai profitabil, unde avem probleme cu aprovizionarea. Este foarte importantă și mentenanța predictivă, ce constă în aplicarea unor sisteme informatice care reușesc să culeagă datele de folosire ale utilajelor și care pot genera informații în timp real despre cum funcționează un utilaj și poate atenționa înainte ca acesta să se strice. Mai mult, pot spune ce anume din condițiile de utilizare puteți modifica ca să evitați defecțiunea. Nimeni nu-și dorește să se strice un utilaj exact când ai semnat un contract de care depinde viitorul firmei”, a conchis speakerul.

Cum arată România din perspectiva digitalizării IMM-urilor Potrivit Comisiei Europene, în anul 2017, în România procentul de întreprinderi care foloseau tehnologia, precum schimbul electronic de informații, a fost de doar 17 la sută, poziționând românii pe penultimul loc din comunitatea europeană. La capitolul vânzarea produselor și serviciilor on-line am înregistrat un indice de 7,7 la sută, România clasându-se din nou pe locul 27. În același timp, utilizarea serviciilor de Cloud a atins doar cifra de 6 la sută. Cu toate acestea, avantajele sunt evidente. „Datele Comisiei Europene arată că o companie care integrează tehnologia în procesele sale de afaceri poate să crească de 15 ori mai repede decât una tradițională. Mai mult, o companie care integrează tehnologia în modul de a face business, poate să genereze vânzări cu 22% la sută mai mult decât companiile tradiționale. E greu să ignori aceste cifre. Noi suntem într-un scenariu de competiție cu companiile din afară și trebuie să ne pregătim”, recomandă Irina Vijoli. Oamenii de afaceri au fost încurajați să apeleze la soluții de productivitate, ce include email, intranet și videoconferință, sau soluții de gestiune a vânzărilor, incluzând facturator, managementul vânzărilor, calendar, management de documente, registru de corespondență etc, pentru a-și eficientiza afacerile. Aceste soluții pot fi procurate în baza unor abonamente lunare de la companii care le dezvoltă, inclusiv de pe piața românească. Darius Bogdan le-a împărtășit oaspeților experiența sa de antreprenoriat într-un business de familie. A preluat afacerea părinților bazată de crearea dulciurilor, deși este de profesie arhitect. În timpul liber scrie pe blog despre afaceri și planurile sale de implicare în branding și promovarea companiilor în România. Dan Kelp, directorul sucursalei din Sibiu a companiei de asigurări Generali, a vorbit despre importanța asigurării afacerilor de cele mai frecvente tipuri de riscuri. Generali, parte a unei companii globale de asigurări, se orientează și către zona IMM-urilor, dezvoltând servicii de acoperire a riscurilor adaptate intereselor acestora. Elite Business Women reprezintă acum o rețea de 8.000 de femei, din România şi din Diasporă, care conduc afaceri de top. Este cea mai mare companie de educație antreprenorială pentru femei din România care pune bazele unei culturi antreprenoriale la nivel internațional. Conferințe pentru prezentarea modelelor de business de succes au fost organizate până acum în Portugalia, Marea Britanie, Belgia, Italia.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1,5% din populația activă a României lucrează în outsourcing de Ionuț OPREA

În cadrul celei de-a șasea ediții a conferinței anuale – “Romania at the Forefront of Innovation”, organizată de Asociaţia Business Service Leaders in Romania (ABSL) pe 9 octombrie, a fost lansat și raportul anual al industriei de outsourcing. Conform estimărilor ABSL România, cea mai importantă organizație care reprezintă sectorul de servicii de business și reunește cele mai importante companii din industrie, sectorul oferă locuri de muncă pentru un număr de circa 125.000 de angajați, reprezentând aprox. 1.5% din populația activă a României. De asemenea, în baza studiului realizat de asociație, împreună cu KPMG, se estimează că industria de outsourcing a generat venituri de aproximativ 4 miliarde de euro, în 2017.

Locul I România ocupă locul I pe piețele mature de outsourcing, cu 265 de companii, conform unui studiu realizat de Cushman and Wakefield. România este pe locul I în categoria piețelor mature de outsourcing, cu peste 265 de companii, o forță de muncă motivată, bine pregătită, foarte bună vorbitoare de limbi străine, competitivă la nivel de costuri și cultural apropiată de valorile europene. Acestea sunt argumente pentru care potențialul industriei ar fi de 300 de mii de angajați. Cele mai multe companii care activează pe piața locală sunt din Franța, Germania, România și SUA, orașele cele mai atractive pentru acestea fiind București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Clienții companiilor din outsourcing provin, în special, din următoarele sectoare: bancar, asigurări și servicii financiare, tehnologie și telecomunicații, servicii profesionale de afaceri și bunuri industriale și de larg consum. Raportul mai arată că cele mai ambițioase planuri de dezvoltare se regăsesc la companiile cu peste 500 de angajați. Acestea au în vedere extinderea atât prin intermediul diversificării serviciilor,

cât și al atragerii de noi clienți. Majoritatea clienților vin din zona Europei, iar cele mai întâlnite servicii furnizate de către industrie sunt de: Finanțe și Contabilitate, IT, Operațiuni pentru Clienți, Resurse Umane și Achiziții. Pentru serviciile de Finanțe-Contabilitate, cele mai întâlnite activități sunt legate de gestionarea furnizorilor și a clienților, iar pentru serviciile de IT User Support și Mentenanță pentru aplicații dedicate. În cadrul gestionării clienților, activitățile cele mai întâlnite sunt legate de Helpdesk și Sales & Account Management Support, pentru serviciile de Resurse Umane sunt Administrare, Raportare și Salarizare, iar pentru Achiziții - Achizițiile Operaționale.

În 5 ani, industria poate depăși 220 de mii de angajați În 2018, 33% dintre angajați oferă servicii de Gestionare Clienți, 25% Servicii de IT și 23% de Contabilitate și Finanțe. Potrivit aceluiași studiu, vârsta medie a forței

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

de muncă este cuprinsă între 26 și 35 de ani, femeile reprezentând 61% dintre angajații din industrie. Potrivit sondajului, în medie, un angajat stă în companie între 1 și 5 ani. Majoritatea oamenilor care lucrează în industrie au cel puțin o diplomă universitară, iar 24% sunt absolvenți de Masterat sau Doctorat. În acest moment, cei mai căutați sunt oamenii care combină aptitudinile cu cunoașterea limbilor străine, germana fiind una dintre ele, si cu alte activităţi cerute de industrie. 37 din companiile respondente au cumulat un număr de peste 1.200 de angajați străini. Ei au fost angajați pe criterii privitoare la limbă (68%), implementarea de noi procese (35%), aptitudini tehnice sau experiență complexă (24%).

România - o destinație adecvată pentru investitorii din outsourcing 96% dintre participanții la studiu consideră că România este un loc propice investițiilor și ar recomandao și altor potențiali investitori. Totodată, 70% dintre respondenții studiului consideră că schimbările politice dese fac dificilă activitatea companiilor din acest domeniu. În evaluarea pe care companiile au făcut-o locațiilor principale în care își derulează activitatea, criterii precum disponibilitatea spațiilor moderne de birouri, infrastructura orașului și imaginea acestuia au obtinut punctaje mari. În schimb, cele mai scăzute note au fost acordate cooperării cu autoritățile locale. Competiția din piața outsourcing-ului a fost evaluată de către participanți ca fiind una foarte puternică; pe o scară de la 1 la 10, media fiind de 9,1. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 50 de companii membre și non membre ABSL, în luna august.

Conferința anuală ABSL la a șasea ediție: „Romania at the Forefront of Innovation” În cadrul conferinței organizate de ABSL pe 9 octombrie, denumită anul acesta “Romania at the Forefront of Innovation”, s-au dezbătut teme precum tendințe ale sectorului de outsourcing, avantajele pe care trebuie să se concentreze România în următorii ani pen-

tru atragerea de investitori și proiecte și abilitățile și competențele viitorului. De asemenea, mai multe sesiuni din cadrul evenimentului au abordat subiecte precum: digitalizarea și robotizarea industriei, cybersecurity și prezentarea celor mai inovatoare soluții din domeniu. Majoritatea companiilor de servicii de business se extind prin integrarea digitalizării în modelele lor de afaceri, în efortul lor de a rămâne relevante și eficiente în domeniul în care activează. Profitând de avantajele dezvoltării tehnologice și punând în valoare contribuția umană, companiile de servicii de afaceri din România se af lă în fruntea inovației.

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIU

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Complexe rezidențiale noi la Sibiu. Clădirile cu regim redus de înălțime se impun în trend de Ioana PAPUC

Dezvoltatorii imobiliari țintesc zone accesibile către obiectivele de bază ale orașului, dar și zonele periferice care asigură acces rapid către aeroport și autostradă. Blocurile înalte își pierd popularitatea în favoarea celor cu regim redus de înălțime, iar în locul pavajelor cumpărătorii preferă cât mai multă verdeață și naturalețe. Când vine vorba de prețuri, dezvoltatorii dau asigurări că previziunile unei crize economice nu afectează puterea de cumpărare, cel puțin până acum. Sibiul a găzduit, în perioada 26-28 octombrie, cea de-a patra ediție a Târgului Imobiliar, Construcții și Amenajări, unde au fost lansate și complexe rezidențiale noi. Târgul din acest an a găzduit peste 50 de participanți, dezvoltatori imobiliari, dar și producători și importatori de mobilă din toată țara. Suprafața expozițională a fost de 3.000 de metri pătrați, iar pentru edițiile viitoare se preconizează o expansiune, având în vedere numărul în creștere al participanților. Managerul Târgului Imobiliar și Salonului de Mobilă, Ioana Aldea, ne-a declarat: „Anul acesta avem cel mai mare număr de expozanți – peste 50 din ambele categorii – din domeniul imobiliar, construcții și amenajări, dar și producătorii veniți la Salonul de Mobilă. Este singurul târg de profil care se organizează la Sibiu. Avem expozanți care sunt prezenți de la prima ediție, iar faptul că au revenit demonstrează că este un eveniment pe măsura obiectivelor lor”. Unul dintre participanții prezenți cu oferte a fost compania City Residence Construct SRL, dezvoltatorul complexului rezidențial City Residence, din zona Gării, format din 14 blocuri cu o cifră totală de 500 de apartamente. Dezvoltatorul a pregătit conceptul pentru un nou complex, Arena Village, pe strada Gutuilor, 35. Construcția viitorului complex va începe în prima jumătate a anului viitor și va cuprinde nouă imobile cu regim redus de înălțime (subsol, parter, etaj și etaj retras). „În total vor fi 9 imobile cu regim redus de înălțime, parcări subterane incluse în prețul apartamentului și spații comerciale, cu suprafețe începând de la 57 de metri pătrați utili, cu balcon, pentru un apartament cu două camere și de aproximativ 74 de metri pătrați utili, cu balcon, pen-

tru un apartament cu trei camere. În cadrul ansamblului va fi construită și o piscină”, ne-a prezentat Andreea Gherghelaș, manager vânzări. Prețurile încă nu au fost definitivate, însă cumpărătorii sunt informați pe de acum, ca să mai aștepte până la primăvara anului viitor, dacă conceptul corespunde cu așteptările lor. Dezvoltatorul susține că spațiile verzi, accesul facil către aeroport și autostradă, dar și blocurile mici sunt criteriile pe care le iau în calcul cei care se află în căutarea unei locuințe. Criza economică, așteptată în al doilea trimestru al anului viitor, nu afectează puterea de cumpărare, cel puțin la această etapă. „Cererea pentru apartamente este foarte mare în continuare, chiar dacă prețurile au crescut. Acum nu există o stagnare a cererii pentru acest sector, din contra, sesizăm o creștere”, susține Andreea Gherghelaș.

Certificarea energetică, obligatorie Piața imobiliară în evoluție a generat după sine și dezvoltarea afacerilor de certificare energetică. Claudiu Petrescu, fondator al companiei Certifen, spune că firma a ajuns să elibereze aproximativ 1.000 de certificate de eficiență energetică pe parcursul unui an. „Certificatul pe care îl emitem prin inginerii autorizați este un document obligatoriu când îți construiești o casă, când o vinzi sau când o închiriezi. Oricine construiește un bloc trebuie să

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pună la dispoziția cumpărătorului acest certificat, care este valabil timp de 10 ani”, explică Claudiu Petrescu. Un astfel de certificat costă aproximativ 250 de lei pentru un apartament, în funcție de suprafață. Proprietarii de locuințe preocupați de consumul și eventualele pierderi de energie pot solicita de la inginerii autorizați o analiză a „scurgerilor” de căldură și soluții pentru a crește eficiența energetică a locuinței.

Industria mobilei se simte bine Și industria mobilei urmează trendul de urcare al pieței de real estate. Se caută mobilă tot mai mult, însă nu tot timpul de cea mai bună calitate, aceasta fiind o influență a cererii tot mai mari de apartamente în regim hotelier sau de închiriere pe termen lung, unde proprietarii preferă să investească în mobilă accesibilă. De cealaltă parte, crește conștientizarea materiei de înaltă calitate pentru propriul consum. „În Sibiu se construiește foarte mult, respectiv și cererea pentru mobilă este în creștere. Cei care dau apartamentele în chirie caută ceva ieftin și executat rapid, însă există și o cerere mare pentru mobilă de bună calitate. Noi menținem așteptările clienților în ceea ce privește calitatea și din acest motiv a trebuit să renunțăm la unii furnizori și realizăm mobila în fabricile noastre. Astfel avem liniștea că putem oferi produse la standarde ridicate care să arate și peste 5 și 10 ani la fel. Acum avem trei fabrici la Reghin și Gheorgheni și 10 centre în toată țara, recent am mai deschis unul la Brăila care sunt susținute în special de fabrică”, spune Ioan Grama, consultant vânzări. „Vânzările de mobilă înregistrează creșteri, iar producătorii se orientează foarte mult și către export, nu produc numai pentru piața locală. Balanța comercială pe import-export pe primele 6 luni ale anului 2018 este de 843 de milioane de euro. Suntem, probabil, ramura cu cea mai mare rată de participare la târguri internaționale de profil sub pavilion național. Piața internă se duce cu succes către partea de lemn masiv. Cumpărătorii sunt mai informați decât anii trecuți, preferă să investească în calitate și caută și design, adică un produs de calitate ce are o imagine plăcută. Și producătorii și clienții sunt racordați la nivel internațional”, spune Anca Maria Ritan, consilier-inginer, Asociația Producătorilor de Mobilă din România.

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Smart City Expo World Congress 2018 The Big 5 Since 2011, Smart City Expo World Congress (SCEWC) has been an unmissable event combining the latest solutions and technologies, and inspirational keynotes on improving life in cities. In 2018, the event intends to reflect on what makes a city livable, what happens when „gentrification” changes the whole social character of a neighborhood, and how sharing can transform the way it operates so that it can become more sustainable, resilient, inclusive and, of course, smarter with a focus on people. To do so, this year’s edition will concentrate on five main topics responding to the key issues facing cities: Digital Transformation, Urban Environment, Mobility, Governance & Finance, and Inclusive & Sharing Cities. This dynamic approach, together with an extended exhibition area full of real solutions, is expected to outnumber 2017 figures and reinforce the smart community all over the world. | 13-15 November, Barcelona | Details: www.smartcityexpo.com

Middle East’s largest construction event will be co-located with the all new HVACR Expo, the Urban Design & Landscaping Expo, and the second edition of The Big 5 Solar. Running from 26 to 29 November 2018 at the Dubai World Trade Centre, the 39th edition of The Big 5 will provide 360 degree building solutions for both indoor and outdoor spaces, with a strong focus on technology and sustainability. The record international participation at The Big 5 2017 established the event as a leading platform and a point of reference for the future of the construction industry not only in the MENA region but at a global level. The event, which welcomed over 65,000 participants and more than 2,600 exhibitors from 64 countries, has been recognized as the most successful edition to date thanks to its high quality in terms of both participants and features. | Details: www.thebig5.ae.

CIJ Awards

Construction forum by HRCC

CIJ, CEE & SEE Europe’s Real Estate digital and print news provider, will be hosting the 11th Romania CIJ Awards evening in downtown Bucharest. The CIJ Awards are longest-running commercial property awards event in the Romania and have evolved continuously over the past 10 years to keep pace with changes in local, regional and international property markets. CIJ AWARDS Romania 2018. 6th December 2018, Radisson Blu Hotel, Bucharest. | Details: www. cijeurope.com

The second constructions forum, dedicated to CONSTRUCTIONS MARKET 2018, is organized by the Hellenic Romanian Bilateral Chamber of Commerce (HRCC) with the kind support of the Romanian Association of the Constructors (ARACO) and the Patronage of the Construction Companies (PSC). The event will reunite the most important players of the market and develop a common space for discussion and exposure of the actual problems of the construction industry and outline solutions for the future. | 21st of November, Bucharest, Sheraton Hotel | Details: www.hrcc.ro Ligia VORO | ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ce ați ratat dacă n-ați fost la Internet & Mobile World 2018 Inteligență Artificială (AI) și Machine Learning, Roboți, Internetul Tuturor Lucrurilor (IoT), Blockchain, Customer Experience, Li-Fi Tech sunt doar câteva din marile teme care au ținut afișul ediției a 7-a Internet & Mobile World 2018, desfășurată în 3 și 4 octombrie, la Romexpo. Pe parcursul a două zile, 9.264 de angajați ai firmelor din România, prezenți în calitate de vizitatori, alături de 136 de speakeri de pe cele 7 scene și 156 de companii partenere au transformat Capitala în principalul hub al businessului digital. Juriul programului StarTech Factory, lansat de Internet & Mobile World și Raiffeisen Bank, a decis să ofere premiul de 2.000 de dolari echipei ClarK. Tinerii, deja laureați ai multor concursuri de start-up din țară și străinătate, au prezentat pe scena principală de la Romexpo produsul care le-a adus faima: ochelarii industriali inteligenți cu tehnologie AR care facilitează și digitalizează munca angajaților din mai multe industrii precum auto, logistică, construcții, petrol și gaze etc. „Toate start-up-urile prezente anul acesta la IMWorld au atras atenția vizitatorilor noștri și au generat interacțiune în spațiul dedicat lor. În urma pitch-urilor, unde au fost selectate doar 7 dintre cele 22 de companii, am ales, împreună cu ceilalți membri ai juriului, un start-up la început de drum în adevăratul sens al cuvântului și care ne-a convins prin ideea de a digitaliza activitatea personalului cu ajutorul ochelarilor Clark ce au aplicabilitate în foarte multe domenii”, a declarat Mihai Cima, membru al juriului și managing partner Universum Events.

Inteligență Artificială (AI) și Machine Learning Vedeta evenimentului a fost Kevin Warwick, profesor universitar și cercetător englez care pledează pentru upgrada-

rea creierului uman prin conexiune directă cu Inteligența Artificială. Supranumit și Captain Cyborg, Kevin Warwick a vorbit despre posibilitatea ca, în viitorul apropiat, oamenii să comunice prin gânduri (telepatic), nemaifiind nevoie de cuvinte sau imagini, ci doar de conexiuni directe între sistemele cerebrale (brain to brain). Prezența lui Kevin Warwick la București a fost susținută de Raiffeisen Bank. O altă personalitate marcantă în Inteligență Artificială, Alex Casalboni, technical evangelist la Amazon Web Services, a explicat cât de simplu poate fi adaugată AI oricărei aplicații dotate cu soluții de tip machine learning și capabile să interacționeze pe platformă AWS prin speech, limbaj și funcționalități chatbot. În zona expozițională, zeci de companii au avut la standuri soluții de machine learning și AI. Una dintre acestea a fost UiPath, unicorn românesc recunoscut drept unul dintre liderii mondiali în Robotic Process Automation (RPA) soluție inovatoare de business care automatizează sarcinile repetitive și consumatoare de timp, folosind tehnologia cognitivă și AI. Americanii de la Viavi Solutions au venit cu piesa de rezistență ce i-a făcut celebri: reţelele de comunicare. NITRO (Network Integrated Test, Real-time analytics and Optimization) este prima platformă de analiză în timp real din industria comunicaţiilor. Aceasta integrează testarea și activarea serviciilor în mod transparent, indiferent de tipul reţelelor: mobile, fixe cu transport prin fibră optică sau cablu, de tip enterprise sau cloud. Tot la capitolul Inteligență Artificială, Machine Learning, Cloud și Mobilitate se încadrează și SoftOne, prezentă la

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

IMWorld cu Soft1 Series 5, noua suită de aplicații de business care dă startul unei noi ere a inovației în industria ERP. Total Soft, cel mai titrat furnizor de ERP din Europa Centrală, a expus la IMWorld 2018, Charisma Business Suite, un sistem software integrat dedicat administrării operaționale a unei corporații sau a unui IMM, gestionării relației acestora cu angajații, clienții sau partenerii și care asigură legătura directă între activitatea de back office și cea de front office a firmei.

Internet of Things (IoT) O altă temă majoră la ediția a 7-a IMWorld a fost Internetul Tuturor Lucrurilor/IoT. Saverio Romeo, expert IoT, a urcat pe Main Stage cu un singur scop: să le ofere participanților o viziune amplă asupra sistemelor IoT de pe piață, dar și a tehnologiilor cu un impact major în viitorul IoT. De la platforme folosite de Internet of Things & conectivitate la soluțiile emergente, toate au fost trecute în revistă de către unul dintre cei mai importanți lideri ai momentului în acest domeniu. Tot în acest segment, un cuvânt important de spus l-a avut și Denis Makrushin, Application Security Team Leader la Ingram Micro. Sesiunea lui s-a numit „Litera S din IoT vine de la Securitate: Un ghid de supraveițuire în era IoThreats (amenințărilor IoT)”. Pentru că oamenii nu par să pună prea mult preț pe securitatea conectivității când vine vorba de smart-home sau smart-city, până când nu simt o amenințare reală, cum e cazul sistemelor de conectare din domeniul medical, Denis Makrushin a oferit sfaturi și idei despre cum să evităm pericolele unei lumi interconectate. În zona expozițională, la „rubrica” IoT s-au reunit mai multe companii, printre care Trencadis, SYSWIN Solutions, Life is Hard sau AMA XpertEye. Trencadis a prezentat un simulator pentru instruirea și testarea controlorilor de trafic aerian civil și militar. SYSWIN Solutions a folosit tehnologia Internet of Things pentru SmartAir City - o soluție compactă, bazată pe senzori, independentă din punct de vedere energetic, care furnizează informații despre parametri critici în timp real, notificări și alerte despre nivelurile de poluare urbană. Costul, mobilitatea, modul ușor de instalat și independența energetică fac din SmartAir City tehnologia potrivită de a îmbunătăți calitatea aerului într-un oraș. Tot în zona de IoT au fost și experții de la Life is Hard, laureați în acest an ai Premiilor European IT & Software

Excellence, precum și AMA XpertEye, care și-a atras publicul și presa cu ochelarii discreți și inteligenți cu ajutorul cărora se poate comunica în timp real prin apelurile online via o conexiune 3G, 4G, WiFi, Ethernet sau chiar prin satelit. La capitolul Smart-city, cele mai multe soluții au fost propuse de Telekom, Engie, Renault, Here, Axionet și E.ON Romania.

Blockchain Confluența noilor tehnologii a creat o oportunitate fără precedent pentru noi forme de organizare. Tehnologia Blockchain, introdusă de inventatorul Bitcoin, Satoshi Nakamoto, este o tehnologie revoluționară care permite indivizilor să funcționeze uniți prin interese și obiective comune, dar fără a avea un management sau server central ori a fi sub controlul unei companii. Organizațiile Autonome Descentralizate (Decentralized Autonomous Organizations) pot influența fiecare aspect al vieții noastre și împinge societatea spre un viitor cooperativ și durabil. Sunteți pregătiți pentru epoca unei cooperări descentralizate, la scară largă, între oameni și computere? Aceasta a fost întrebarea la care Brent Lessard, co-fondator r-loop, a răspuns în fața participanților la IMWorld 2018. În expoziție, companii precum Cegeka, Hey, Be Well!, Entrato și Blockchain Engineering au adus soluții din domeniu. „Am fost foarte plăcut impresionați de numărul enorm de mare de companii interesate de această tehnologie revoluționară: de la start-up-uri românești, până la companii mari și investitori din străinătate. Sperăm ca, în viitor, administrația publică să implementeze cât mai multe soluții blockchain pentru a ușura și simplifica accesul populației la servicii publice și pentru creșterea gradului de transparență și siguranță a datelor și informațiilor”, a declarat Cezar Marin, CEO și fondator al Blockchain Engineering.

Customer Experience Cunoscut sub numele de „tipul de la Disney”, John Formica a recreat un strop din magia Disney în IMWorld 2018. Pentru mulți dintre participanții români, americanul a fost, probabil, figura cea mai ușor de ținut minte și asta pentru că, dincolo de aparența unui om absolut normal, John Formica a știut să-și apropie publicul cu tehnicile irezistibile prin care lumea Disney și-a atras milioane de fani. Cum se pot folosi businessurile de tehnologia digitală pentru a realiza o conexiune cu consumatorii bazată pe

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

emoție?, Cum poți să-i faci pe clienți să spună „wow”, folosindu-te de experiențele de tip Disney?, 5 strategii cheie pentru a oferi consumatorilor exact ceea ce vor, dar și multe alte idei magice pentru afaceri reale au fost principalele lecții învățate de la „tipul de la Disney”. Și dacă e Customer Experience, trebuia să fie și Google, astfel că Siri Børsum, lider Digital Tranformation la Google, a demonstrat cum era smartphone-urilor, ajunsă la un deceniu de existență, a răsturnat lumea specialiștilor în marketing, obligându-i să regândească instrumente și strategii pentru noul tip de consumator. Din aceeași zonă, a Customer Experience, a venit și Nils Liedtke, Associate Partner McKinsey & Company. Expertul în marketing și-a axat sesiunea pe traseul parcurs de un consumator din era digitală până la achiziționarea produsului. Cum ajung clienții de azi la decizia de a cumpăra un produs, dar și ce-i oprește în a achiziționa un obiect sau un serviciu au fost întrebări care și-au găsit răspunsuri în fața publicului de la IMWorld. În spațiul rezervat standurilor, în domeniul Marketing automation & Big Data, cele mai reprezentative companii au fost Oracle, Ipsos, Vtex, SAS, fiecare oferind soluții digitale inovative pentru business.

Tehnologia LiFi LiFi este un sistem de comunicare prin intermediul luminii (Visible Light Commununication). Asemeni WiFi, este un sistem de comunicare bidirecțional wireless, însă dacă

WiFi folosește unde radio pentru a transmite informații, LiFi folosește lumina LED-urilor. Pe scena principală IMWorld, Harald Burchardt, CCO pureLiFi, a arătat participanților o parte din noua lume digitală creată de miliardele de conexiuni cu ajutorul LED-urilor. Cu o capacitate de 1000 ori mai mare decât întregul spectru de frecvențe radio, LiFi va fi cel mai mare transmițător de date în viitorul apropiat, iar Harald Burchardt a povestit oamenilor de business români tot ce trebuie să știe despre această revoluție din sistemul de comunicații. Partener principal al ediției IMWorld 2018 a fost Telekom Romania, iar partenerii scenelor de conferințe au fost: Microsoft - Security Stage; ALEF - IT Ops Stage; Raiffeisen Bank - Digital & E-Commerce Stage; METRO SYSTEMS – Java Stage UiPath - .Net Stage; Ipsos – MarTech Stage. Pentru informatii suplimentare, urmăriți platformele oficiale de comunicare: www.imworld.ro facebook.com/InternetMobileWorld instagram.com/imworldro

Despre IMWorld Concept propriu al companiei Universum Events, IMWorld a devenit în cei 7 ani, un hub care generează new business și în care comunitatea dezvoltă digitalizarea în România. În fiecare an, în prima săptămână din octombrie, timp de 2 zile, mediul de business activ din România se întâlnește cu tot ce este mai important în procesul de transformare digitală la Internet & Mobile World. Structurată ca o expo-conferință B2B, IMWorld are misiunea de a sprijini toate industriile din România să adopte digitalizarea pentru a crește eficiența și productivitatea. Prin know-how-ul oferit de agenda evenimentului și prin soluțiile marilor jucători din piața de IT prezenți în eveniment, IMWorld generează plusvaloare concretă și contribuie activ la dezvoltarea economiei, punând în relație directă specialiștii cu nevoia de digitalizare.

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Topul celor mai periculoase căutări online. Numele unei cunoscute actrițe, pe primul loc Actriţa şi modelul Ruby Rose, cunoscută pentru rolul din serialul Netflix “Orange Is The New Black”, a fost desemnată celebritatea al cărei nume reprezintă „cea mai periculoasă” căutare online întrucât rezultatele ar putea expune fanii la site-uri care conţin viruşi, informează Reuters. Potrivit companiei din domeniul securităţii cibernetice McAfee, vedeta de reality show Kristin Cavallarise ocupă poziţia a doua, în timp ce Marion Cotillard, Lynda Carter şi Rose Byrne se află, de asemenea, printre primele cinci celebrităţi ale căror nume pot conduce fanii către link-uri virusate. Ruby Rose (32 de ani), care a fost desemnată recent pentru a juca rolul Batwoman într-un serial de televiziune pentru reţeaua CW, este cea de-a 12-a personalitate care primeşte acest titlu, a precizat purtătorul de cuvânt al McAfee, Gary Davis, citat de Agerpres. “Fie că vreţi să vedeţi ce a mai făcut Ruby în cel mai recent episod din ‚Orange is the New Black’ sau ce a purtat Kristin Cavallari la cea mai recentă gală de premiere, căutaţi cu precauţie pe internet”, a spus Davis într-un comunicat. Avril Lavigne, desemnată în fruntea topului de anul trecut, se află pe poziţia 30 anul acesta, potrivit McAfee. Adele este cântăreaţa clasată cel mai sus în top, pe locul 21, urmată de Shakira, pe locul 27. Pentru ca activitatea pe internet să se desfăşoare în siguranţă, Davis sfătuieşte utilizatorii să nu acceseze site-uri terţe, care ar putea conţine softuri maliţioase, să folosească actualiză-

rile sistemului de operare şi ale aplicaţiilor, care pot conţine remedii de securitate, să investească în instrumente pentru protecţie şi să folosească un program destinat controlului parental. Descoperă, pe cybersec.taz.ro, suita de produse de securitate cibernetică TAZ IT și comandă un audit pentru a evalua gradul de securitate a infrastructurii IT a companiei tale.

Peste o treime din companiile mici afectate de ransomware au trecut prin două sau trei incidente în ultimul an Aceste date pot aduce sume importante dacă sunt vândute sau se cere răscumpărare în schimbul returnării lor. În afară de riscul constant al întreruperii activităţii din cauza problemelor de securitate cibernetică, un studiu Kaspersky a arătat că firmele mici sunt puse în pericol şi de faptul că se bazează pe angajaţi fără experienţă în domeniul securităţii cibernetice. Una din trei firme mici încredinţează securitatea IT unor angajaţi care s-ar putea să nu aibă cunoştinţele necesare pentru a le proteja de ameninţările în continuă creştere. Axat pe ameninţările pentru companiile mici, raportul arată cum le influenţează fenomenul ransomware, de exemplu, firmele care cad pradă fenomenului ransomware tind să fie victime de mai multe ori. Astfel, dintre cele afectate de incidente în ultimele 12 luni, 37% au avut de-a face cu două sau trei infectări. Acest fenomen poate avea un efect distructiv asupra unei companii, din cauza întârzierilor sau a imposibilităţii de a avea acces

rubrică oferitĂ de

la fişiere pentru perioade îndelungate. Dintre victimele ransomware intervievate, peste un sfert (27%) au pierdut accesul la datele lor săptămâni întregi, ceea ce înseamnă pierderi de profit şi afectarea reputaţiei. Specialiştii spun că ransomware-ul este una dintre numeroasele ameninţări cibernetice cu care se confruntă companiile astăzi. Atunci când loveşte, poate avea implicaţii uriaşe, indiferent de dimensiunea afacerii, dar firmele foarte mici sunt cu atât mai vulnerabile la incidente multiple. Unul dintre motive poate fi acela că, în companiile mici, segmentul IT este gestionat de persoane care nu ştiu întotdeauna cel mai bine cum să evite pericolele. Companiile mici se pot proteja mai bine, în ciuda lipsei de personal IT, cu soluţii de securitate create special pentru astfel de organizaţii. Descoperă o gamă largă se soluţii IT pe www.taz.ro.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, dixit:

„Camera de Comerț poate deveni un minister privat al economiei!” Au consemnat Aurelian GRAMA şi Alex TOTH

Prezent la cea de-a 25-a ediţie a Galei Topului Firmelor Mureşene în calitate de invitat special, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, s-a adresat reprezentanţilor mediului de afaceri din judeţul Mureş, cărora le-a transmis unul din crezurile domniei sale, respectiv necesitatea transformării Camerei de Comerţ şi Industrie într-un minister privat al economiei din România, care să deservească interesele mediului de afaceri autohton. Revista Transilvania Business a remarcat faptul că aţi fost alături de preşedintele României, în calitatea dumneavoastră de preşedinte al Camerei de Comerţ a României, la Summit-ul „Iniţiativa celor Trei Mări” şi am apreciat foarte mult informaţiile statistice şi matematice prezentate, precum şi previziunea, seriozitatea şi consistenţa acestora. Care este elementul de continuitate pe care aţi dori să îl impuneţi în ceea ce înseamnă a patra întâlnire? De asemenea, vă rog să ne spuneţi şi dacă o parte din propunerile făcute de dumneavoastră se pot concretiza.

Mihai Daraban: Dacă mă întrebaţi despre proiectele fezabile la care România poate să le dezvolte, vă răspund că unul dintre acestea vizează Dunărea. În primul rând, de bine, de rău, pe Dunăre nu trebuie să expropriem pe nimeni şi nu intrăm în paradigma autostrăzilor din România. Dunărea trebuie să devină o cale navigabilă. Este, de fapt, dar e insuficient folosită în interiorul Europei. În schimb, dacă ne ducem pe Rin vedem traficul de mărfuri şi faptul că nu poţi să traversezi Rinul cu un caiac de la un mal la altul fără să rişti să fi lovit de cineva. Eşti ca pe autostradă acolo. Ca pe o autostradă românească, unde lu-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mea se înghesuie să meargă. Cred că Dunărea poate fi un proiect fezabil. Totodată, cred că proiectele energetice pot fi considerate fezabile şi nu spun asta decât în contextul reţelei deja existente a Transgaz. Pentru că dacă ar fi vorba să realizăm coridoare noi, cred că ne-am lovi de aceeaşi problemă ca la autostrăzi, care se numeşte expropriere. Marea noastră problemă în domeniul infrastructurii, după cum vedeţi, este exproprierea. Dumneavoastră, dacă vă faceţi o casă, sunt convins că nu îl abordaţi pe arhitect şi pe constructor înainte de a vă cumpăra terenul. De ce? Pentru că solul poate avea nişte probleme geologice, pânza freatică să fie prea sus sau prea jos, sau să fie alte considerente care vă pot influenţa proiectul de construcţie. Noi punem întotdeauna carul în faţa boilor şi de aceea nu avem autostrăzi în România. După părerea mea, exproprierea este după ANRP ultima formă de corupţie în România, în care, dacă vreţi, sunt bani curaţi, coafaţi, trecuţi de OLAF, trecuţi de toţi, care intră în cont. Mi-aş dori ca instituţiile statului să investigheze cine sunt cei care expropriază în calea autostrăzilor. Dacă este moştenitorul de drept din perioada interbelică. Atât îmi doresc să facă şi instituţiile statului. Revenind la cele trei mări, cred că Dunărea şi acea reţea comună energetică despre care a spus şi domnul Trump chiar cu 24 de ore înainte să înceapă Summit-ul „Iniţiativa celor Trei Mări”, acea infrastructură energetică comună este fezabilă. Aţi propus, în discursul pe care l-aţi susţinut la Topul Firmelor din Judeţul Mureş, crearea unui Minister special al Afacerilor, însă în prezent există în România un minister al afacerilor, al antreprenoriatului, al comerţului şi al IMM-urilor. Cum vedeţi mai concret acest nou portofoliu despre care ați afirmat că este necesar? M.D.: Eu cred că această instituţie care se numeşte Camera de Comerţ, sub toate formele ei - centrală şi locală, poate deveni un minister al economiei privat pe un sistem de finanţare ca al vecinilor noştri din Ungaria. După cum se ştie, în Ungaria există cam acelaşi sistem ca la noi, cu membrii voluntari, nu este ca în Austria şi Germania, dar agenţii economici din Ungaria plătesc o taxă de înmatriculare anuală de 20 de euro Camerei de Comerţ a Ungariei, ceea ce putem face şi noi. Ce am face noi cu această taxă? M.D.: Noi am aduna un buget de 14 milioane de euro care ar putea acoperi 100 de poziţii în străinătate de ataşaţi comerciali care să răspundă exclusiv, şi subliniez asta, exclusiv mediului de business. Oameni care să plece acolo fără un mandat de patru ani, cum pleacă la stat, oameni care pot pleca pentru o săptămână sau pentru 20 de ani, în funcţie de performanţa pe care o fac. Dacă agenţii economici din România îi solicită o întâlnire punctuală şi acel om nu o rezolvă, vine acasă şi pleacă altul mai bun care poate să o facă. Noi putem să devenim un minister al economiei în privat, în mâna oamenilor de afaceri, în care să ne hotărâm soarta singuri, pentru că, dacă ne aşteptăm ca o somitate ca domnul Andruşcă să ne direcţioneze în plan economic, cred că am nimeri în Groapa Marianelor. De o bună vreme sunteţi promotorul a ceea ce înseamnă delegaţiile economice alături de preşedinte şi de Guvern, în care duceţi oameni de afaceri. Lipsesc din acele avioane investitori români care să fie duşi de reprezentanţii ţării mele şi cărora să li se faciliteze întâlniri la nivel înalt în alte ţări? M.D.: Îi lipseşte avionul şi preşedintelui însăşi... Avionul lipseşte şi preşedintelui, şi Guvernului. La cât a plătit statul român pe toate prostiile din lumea aceasta, nu cred că nu-şi putea permite să cumpere un avion. Marea problemă

INTERVIU

a noastră este că nu ştim să internaţionalizăm business-ul românesc, Guvernul, aţi văzut-o pe doamna prim-ministru - a fost în toate ţările din Golf, a umblat pe la şeici, pe la emiri, pe la califi, nu ştiu ce a făcut, nu a dat niciun feedback. Nu ştiu ce a promis, oamenii de afaceri nu au fost invitaţi, dar modul de a merge cu oameni de afaceri este consacrat, numai dacă ne uităm la doamna Merkel sau la Shinzo Abe, că îmi amintesc când a venit în România noi l-am trimis să vadă Muzeul Satului. Am avut, totuşi, onoarea să fiu invitat la Preşedinţie să stau de vorbă cu oameni de afaceri din delegaţia domnului prim-ministru al Japoniei, Abe, şi vreau să vă spun că cei trei oameni cu care am stat la masă din partea Japoniei aveau la un loc cam de patru ori PIB-ul României ca cifră de afaceri, numai dacă ne gândim la Mitsubishi şi Hava Jima, Harima şi alte societăţi. În intenţia de a obţine Legea lobby-ului, cum veţi putea reprezenta ceea ce vor oamenii de afaceri din România în negocierile pe care preşedintele sau premierul le pot duce cu alţi conducători de stat? Dincolo de tot ce înseamnă politică, orice mare preşedinte de stat când merge într-o vizită oficială discută economie, business, afaceri pentru ţara lui, ceea ce dumneavoastră aţi şi exprimat de mai multe ori în intervenţiile dumneavoastră. M.D.: Cred că Legea lobby-ului în forma ei actuală este o aberaţie greu de aplicat în România. Cred că Legea lobbyului ar trebui să spună clar, bazat pe fapte, pentru că aşa cum am mai spus, noi cerem ca înainte de a se lua o decizie să ne aplecăm la realităţile din teren. Realitatea din teren spune că această Cameră de Comerţ şi Industrie a României, precum şi camerele de comerţ judeţene sunt singurele entităţi ale mediului de business care au o infrastructură de business. Cel puţin, la nivel naţional nu ne întrece nimeni, şi nu întâmplător s-a organizat Summit-ul „Iniţiativa celor Trei Mări” la noi. Vreau să spun că probabil în cadrul Legii lobby-ului trebuie statuat faptul că decidentul politic poate veni la cererea Camerei de Comerţ, la Camera de Comerţ, să se întâlnească cu agentul economic. Noi, la Camera de Comerţ, avem săli şi de 6.000 de locuri, dar şi săli de 400, de 300, de 200, de 100 de locuri, avem şi un club unde se poate servi masa. Avem tot ambientul pentru ca oamenii aceştia să nu se mai întâlnească în cimitire. Putem crea acest cadru, în care oamenii de afaceri la cererea şi sub supravegherea, cu ghilimelele de rigoare, a Camerei de Comerţ, să discute chiar şi tete-a-tete cu agentul economic sub acoperişul Camerei de Comeţ, nu în cârciumi, în cimitire sau pe păşuni.

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cum văd strategii internaționali în branding poziționarea și creșterea unui brand? Pe 25 și 26 octombrie, REBELS AND RULERS, cea mai complexă conferință de business și branding a Europei de Est, a abordat, în premieră, în mod holistic, tema brandingului strategic. Experți internaționali de la companii precum PwC, Mastercard, Ogilvy și ING au venit în România pentru primul forum global de open branding, unde au transmis marketerilor și antreprenorilor din România, Bulgaria, Cehia și UK, beneficiile generate de includerea brandingului la baza strategiei de business, la baza inovării și a dezvoltării.

Printre speakeri s-a numărat și părintele “open brandingului”, Michael Johnson - cel care a făcut primul proiect de rebranding cu adevărat deschis publicului, pentru Mozilla Firefox. Întregul proces de rebranding a fost expus online, iar specialiștii și vizitatorii blogului Mozilla aveau posibilitatea de a-și lăsa feedback-ul și a contribui la direcția proiectului. REBELS AND RULERS și-a dorit deschiderea lumii brandingului, pentru ca aceasta să fie înțeleasă și valorificată de antreprenori, HR manageri, marketeri, creativi și top level manageri. Mesajul evenimentului a fost axat pe colaborarea dintre acești jucători, dintre Rebels și Rulers. Doar prin împletirea creativității cu strategia, a conservării caracterului în timpul inovării și a interacțiunii bazate pe emoții, poate un business să ia avânt și să mențină o linie semnificativă de creștere și conectare la publicul său. Pentru a demonstra emoția și expresivitatea de care trebuie să dea dovadă brandurile, Sonal Dabral, Chief Creative Officer la Ogilvy India a performat un moment de excepție, cântând și dansând în stilul Bollywoodian. Ulterior, el a transmis elementele de bază care ar trebui să stea la baza creării brandului și a strategiei de comunicare: R - să aibă Rădăcini în România O - Ocolind ruta folosită de toți ceilalți M - Made for Romania - creat pentru români, nu pentru premii

A - cu idei și persoane Ambițioase N - cu Neînfricare și îndrăzneală I - pornind de la Introspecție A - All-in Guido van Garderen, specialist în brandingul națiunilor, a demonstrat că fiecare țară are deja un brand, iar, chiar dacă nu și-l asumă, asocierile sunt deja acolo. Acest lucru a fost demonstrat și de Matt Biespiel (Marketerul anului, care a fost Directorul Global de Brand Development al McDonald’s mai bine de un deceniu, conducând cea mai de succes campanie a brandului: “I’m lovin’ it”) când a ridicat audiența în picioare și i-a rugat să închidă ochii și să se gândească la câteva branduri pe care el le rostea. Concluzia? Peste 90% dintre participanți se gândeau la anumite caracteristici ale brandului, iar nu la reclamele aceluia. Astfel, dacă brandul tău are o identitate clară, aceea va rămâne în mintea clienților prin toate interacțiunile cu el, fie ele la radio, TV, în magazin, la un eveniment, sau în mediul digital. “Ne-am dorit ca REBELS AND RULERS să evite mentalitatea de scurtă durată a evenimentelor din vest și să prezinte o mână de ajutor real, pe termen lung. Cu alte cuvinte, nu ni se pare de ajuns să motivăm sau să inspirăm oamenii românii sunt deja renumiți pentru curaj și determinare. Ce ne lipsește nouă, aici în țară, cât și în țările învecinate, este

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

accesul la informații practice, la procesele și aplicările directe care ne pot ajuta să creăm branduri valoroase. Brandurile noastre personale, la nivel de comunitate, brandul de țară și, cu siguranță, brandul fiecărei companii pot beneficia de o educație de calitate pe temele de strategie, tehnologie, business și design. Asta oferă evenimentul REBELS AND RULERS - o conferințaă unde participanții au plecat uimiți de prezența României în aproape toate prezentările și unde speakerii au plecat impresionați de dorința noastră la nivel național de a face mai mult, mai bine, pentru generațiile noi de inovatori și creativi”, a declarat Flavia Anghel, CEO și redactor șef Brandingmag, organizatorul evenimentului. La nivel de conținut și organizare, REBELS AND RULERS a fost comparat de speakeri și de participanți cu evenimente internaționale precum Cannes Lions, cel mai influent festival dedicat gândirii creative la nivel mondial, sau cu festivalul internațional de creativitate, Golden Drum. Planul Brandingmag, organizatorul evenimentului, este ca REBELS AND RULERS - 1st Global Forum for Open Branding să rămână localizat în România și să devină un eveniment de referință al industriei de branding și marketing globale. Galeria foto a evenimentului este disponibilă pe RebelsRulers.com/gallery/. Evenimentul a fost organizat cu susținerea partenerilor: Apa Nova, Julius Meinl, Johnnie Walker, Nissan, Autonom, Curtea Veche Publishing, Netopia MobilPay, Grama, Dagon, Lexigo și Photosnacks și a partenerilor media: Virgin Radio, Forbes, IQ Ads, Smark, IAA, Institutul de Marketing, Marketing Focus, Maastricht School of Management, Start-up. ro, Antreprenor în România, Tarom Insight, Transilvania Business, Entrepreneurship Academy, Universitatea Alternativă, Netherlands Romanian Chamber of Commerce, Camera de Comerț și Industrie Bilaterală România-Portugalia, ABC News Transilvania, Elite Business Women, Romanian IT, Innovation Labs, NewMoney, Dume de mestecat, România Pozitivă, Comunicatedepresa.ro și BNI.

Despre conferință REBELS AND RULERS este cea mai complexă conferință de business și branding a Europei de Est, care aduce la-

olaltă specialiști în domeniu din toată lumea, pentru a inspira și stimula business-urile locale. Peste 20 de speakeri internaționali și-au împărtășit experiența pe parcursul a două zile de conferință și workshopuri pe teme bazate pe creativitate și tehnologie. Evenimentul a avut loc pe 25 și 26 octombrie, în București, la centrul de conferințe Willbrook Platinum. Website: RebelsRulers.com.

Despre organizator Organizatorul conferinței este Brandingmag, jurnalul independent internațional lansat în 2011, care oferă conținut analitic despre industria de branding globală. Echipa Brandingmag este formată din jurnaliști dedicați și contribuitori internaționali, specialiști în branding și marketing din agenții și companii de renume mondial. Revista aduce expertiza lor aproape de marketeri și antreprenori prin analize de calitate a tot ceea ce ține de strategii și campanii fresh de branding, identitate și dezvoltare de brand și execuții impresionante.

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Consiliul Județean Cluj Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Cluj Muzeul Mitropoliei Clujului

Museum of the Mitropolian Church of Cluj

Cetatea Liteni

Liteni Fortress

Începuturile muzeului datează din anul 1924, din timpul episcopului Nicolae Ivan, ctitorul Catedralei Ortodoxe din Cluj-Napoca, însă, doar în anul 1938, Muzeul Eparhial se deschide pentru public în câteva săli de la etajul al doilea al reşedinţei Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului. Muzeul Mitropoliei Clujului se află în prezent la demisolul Catedralei Ortodoxe şi a fost reorganizat în cursul anului 2011. Una dintre valoroasele icoane expuse este cea a Maicii Domnului cu Pruncul, pictată în jurul anului 1699, de vestitul pictor de icoane Luca din Iclod, cel care a pictat şi celebra icoană de la Mănăstirea Nicula. În incinta muzeului se găseşte cripta ierarhilor, locurile de veci ale episcopilor ortodocși ai Clujului: Episcopul Nicolae Ivan - primul ierarh ortodox român după reînfi ințarea unei eparhii ortodoxe în zona Clujului, Arhiepiscopul Teofi l Herineanu, Arhiepiscopul și Mitropolitul Bartolomeu Anania, accesul fi ind gratuit pentru cei ce doresc să viziteze exclusiv această parte a muzeului.

Cetatea Liteni (Cetatea Geczy, Cetatea Lita) este o cetate medievală construită la 3 km sud-vest de satul Liteni pe o stâncă deasupra Văii Iara. Este atestată documentar din anul 1324 sub numele de „Castrum Leta”. A fost o cetate regală, deţinând un rol militar important în zonă. Construcţia are formă eliptică, cu dimensiunile de 22 m, respectiv 57 m. Accesul se făcea printr-un turn, într-o incintă cu ziduri crenelate şi guri de tragere. Cetatea a avut mai mulţi stăpâni, printre care mai importanţi au fost Sigismund de Luxemburg, Ladislau Kan al II-lea şi Ioan de Hunedoara. În anul 1562, în timpul unui asediu, a fost grav avariată ca urmare a exploziei depozitului de pulbere din subsolul cetăţii. În 1569, ruinele şi pădurile aferente din vecinătate au fost dăruite lui Geczy Janos care a făcut ceTelefon/fax: (004) 0264-450.410 Email: contact@cniptcluj.ro Web: www.clujtourism.ro

Cluj Tourism

The beginnings of the museum date back to 1924, during the time of Bishop Nicholas Ivan, the founder of the Orthodox Cathedral in Cluj-Napoca, but the Eparchial Museum opens to the audience only in 1938, in several halls on the second floor of the Orthodox Archdiocese of Cluj. The Museum is currently at the Orthodox Cathedral’s basement and was reorganized in 2011. One of the valuable icons exhibited is the Virgin Mary with Child, painted around 1699, by the famous icon painter Luca of Iclod, the same who painted the famous icon from Nicula Monastery. There is the crypt of the hierarchs inside the museum, the ecumenical places of the Orthodox bishops of Cluj: Bishop Nicholas Ivan - the first Romanian Orthodox hierarch after the re-establishment of the Orthodox Diocese in Cluj, Archbishop Theophil Herineanu, Archbishop and Metropolitan Bartolomeu Anania. There is free access for those who want to visit only this part of the museum.

Liteni Fortress (Geczy Citadel, Lita Citadel) is a medieval fortress built 3 km southwest of the village of Liteni on a cliff above the Iara Valley. It has been documented since 1324 under the name „Castrum Leta”. It was a royal fortress, with an important military role in the area. The construction has an elliptical shape of 22m by 57 m. The access was through a tower, to an enclosure with castellated walls and firing holes. The fortress had several rulers, including Sigismund of Luxembourg, Ladislau Kan II and John of Hunedoara. In 1562, during a siege, it was severely damaged as a result of the explosion of the powder deposit in the basement of the fortress. In 1569, the nearby ruins and adjacent forests were given to Geczy Janos, who made the city once more ha-

Cluj Tourism App

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Consiliul Județean Cluj Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Cluj tatea din nou locuibilă, descendenţii lui locuind aici până în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Numele de Cetatea Geczy vine din aceasta perioadă. Cetatea a fost distrusă în timpul luptelor de eliberare ale curuţilor (1703-1711), conduşi de principele Francisc Rákóczi al II-lea la începutul secolului al XVIII-lea. În prezent se mai păstrează doar ruinele acestei cetăți, acestea putând fi vizitate, nefiind îngrădite.

bitable, with its descendants dwelling here until the second half of the 17th century. The name Geczy Citadel comes from this period. The fortress was destroyed during the battles to free the Kuruc (1703-1711), led by Prince Francisc Rákóczi II at the beginning of the eighteenth century. Currently, only the ruins of this fortress are preserved, which can be visited, having no fence around.

Ansamblul Monumental Matei Corvin din Cluj-Napoca

Matei Corvin Monumental Complex from Cluj-Napoca

Lacul Gilău

Lake Gilău

Statuia lui Matei Corvin, în fapt ansamblul sculptural ce îl are în centru pe regele maghiar Matthias Corvinus (1443-1490), este amplasată în Piaţa Unirii, spaţiu public central al oraşului medieval Klausenburg, la aproximativ 500 de metri de casa în care s-a născut acesta în anul 1443 ca fiu al lui Iancu de Hunedoara (1407-1456) şi al Elisabetei, devenit rege al Ungariei. Macheta acestei statui a fost realizată de către sculptorii Janos Fadrusz şi Lajos Pakey, obţinând în 1900 marele premiu al Expoziţiei Universale de la Paris. Matei Corvin este înconjurat de patru conducători contemporani: Blasiu Magyar - comandantul Armatei Negre, Ştefan Zapolya - al doilea om în statul maghiar, Paul Chinezul - comitele de Timiş, Ştefan Bathory - voievod al Transilvaniei. Monumentul este realizat din bronz şi a fost inaugurat în 1902. În anul 1919, istoricul Nicolae Iorga intervine pentru păstrarea monumentului pe actualul amplasament, plasând o plăcuţă pe postament în care se preciza şi originea română a regelui maghiar.

Lacul Gilău este un lac de acumulare amplasat în amonte de confluenţa Someşului Cald cu Someşul Rece, format în urma construirii barajului hidrocentralei în anul 1972. Este unul din pricipalele lacuri de agrement ale CluTelefon/fax: (004) 0264-450.410 Email: contact@cniptcluj.ro Web: www.clujtourism.ro

The statue of Matthew Corvinus (Matei Corvin), in fact the sculptural ensemble of Hungarian king Matthias Corvinus (1443-1490), is located in Unirii Square, a central public space of the medieval city of Klausenburg, about 500 meters from the house where he was born in 1443 as the son of Iancu de Hunedoara (1407-1456) and Elisabeta, who became king of Hungary. The layout of this statue was made by sculptors Janos Fadrusz and Lajos Pakey, winning in 1900 the grand prize of the Universal Exhibition in Paris. Matei Corvin is surrounded by four contemporary leaders: Blasiu Magyar Commander of the Black Army, Stefan Zapolya - the second man in the Hungarian state, Paul Chinezul - the Timis Command, Stephen Bathory - voivode of Transylvania. The monument is made of bronze and was inaugurated in 1902. In 1919, the historian Nicolae Iorga intervenes to preserve the monument on the current site, placing a plaque on the basement, specifying the Romanian origin of the Hungarian king.

Lake Gilău is a reser voir lake located upstream of the conf luence bet ween Someşul Cald and Someşul Rece rivers, formed af ter the construction of the dam of the hydropower plant in 1972. It is one of the main recre-

Cluj Tourism

Cluj Tourism App

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Consiliul Județean Cluj Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Cluj jului, având o suprafaţă de aproximativ 70 de ha. În aval de baraj funcţionează una din cele mai importante păstrăvării din ţară, care are dublu rol: producţia de păstrăv pentru consum şi de puiet de păstrăv pentru popularea apelor de munte. Lacul de la Gilău este unul dintre cele mai solicitate obiective pentru pescuitul sportiv, unul din malurile sale găzduind o bază complexă de agrement.

ational lakes of Cluj with an area of approximately 70 ha. Downstream from the dam there is one of the most important trout farm in the country, which has a double role: the production of trout for consumption and for the populating of mountain waters. Lake Gilău is one of the most sought-after objectives for sports fishing, one of its shores hosting a complex recreational base.

Grădina Botanică „Alexandru “Alexandru Borza” Botanical Borza” din Cluj-Napoca Garden in Cluj-Napoca Grădina Botanică a fost înfiinţată în anul 1920 de către profesorul Alexandru Borza şi este subordonată Universităţii „Babeş-Bolyai”. Grădina ocupă o suprafaţă de 14 ha având diverse colecţii de plante care însumează aproximativ 10.000 de specii. Spaţiul este împărţit în mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic şi medicinal, fiecare cu specificul său. Grădina Romană este dominată de statuia zeiţei Ceres şi de diverse piese arheologice descoperite în municipiul roman Napoca, fiind amenajată cu o diversitate de plante ce creşteau în grădinile romane. De asemenea, Grădina Japoneză este aranjată într-un stil tradiţional japonez şi cuprinde elemente de peisaj specifice Japoniei: un lac artificial, în mijlocul căruia se af lă o mică insulă legată de marginile lacului pe o parte printr-un pod curbat japonez la capătul căruia se af lă o poartă sacră japoneză. Zona este amenajată cu plante aduse din Orient. În incinta Grădinii Botanice este situat şi Institutul Botanic, Muzeul Botanic și Herbarul Universităţii, care adăposteşte 655.000 de coli de herbar cu plante provenite din toate regiunile globului.

Telefon/fax: (004) 0264-450.410 Email: contact@cniptcluj.ro Web: www.clujtourism.ro

Cluj Tourism

The Botanical Garden was founded in 1920 by Professor Alexandru Borza and is subordinated to the „Babeş-Bolyai” University. The garden occupies an area of 14 hectares with various collections of plants that make up about 10,000 species. The space is divided into several sectors: ornamental, geobotanical, systematic, economic and medicinal plants, each with its own specificity. The Roman Garden is dominated by the statue of the goddess Ceres and various archaeological pieces discovered in the Roman city of Napoca, being arranged with a variety of plants which used to grow in the Roman gardens. Also, the Japanese Garden is arranged in a traditional Japanese style and includes Japan-specific landscape features: an artificial lake, in the middle of which is a small island linked to the lake’s edges on one side by a Japanese curved bridge at the end of which one finds a sacred Japanese gate. The area is planted with plants brought from the Orient. The Botanical Garden is also home to the Botanical Institute, the Botanical Museum and, the Herbarium of the University, which houses 655,000 sheets with plants from all over the world.

Cluj Tourism App

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

Campionii business-ului mureșean de Alex TOTH

1.042 de firme mureşene se regăsesc în ediţia din acest an a Topului Firmelor Mureşene, catalog editat de Camera de Comerţ şi Industrie Mureş. Premierea celor mai de succes business-uri mureşene a avut loc cu ocazia celei de-a 25-a ediţie a Galei Topului Firmelor Mureşene, eveniment care s-a desfăşurat în 25 octombrie, în elegantul şi rafinatul decor asigurat de Centrul de Evenimente RAB din Sângeorgiu de Mureş. În alocuţiunea sa de „bun venit”, Vasile Pop, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş, a prezentat, pe scurt, metodologia urmată pentru stabilirea campionilor afacerilor mureşene din anul 2017. „Vă spun bun venit la Topul Firmelor din Judeţul Mureş, eveniment care celebrează elita oamenilor de afaceri. În acest an, avem peste 2.680 de firme nominalizate în topul nostru, din cele peste 17.000 care au depus bilanţurile contabile fie la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice, fie la Direcţia Finanţelor Publice Braşov sau la Ministerul de Finanţe. Urmând metodologia dată de Camera de Comerţ şi Industrie a României, respectăm cinci indicatori sintetici: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficienţa utilizării resursei umane şi eficienţa capitalului investit. Se face un punctaj şi aşa se stabileşte ierarhia şi primele locuri ale topului. Din cele 2.680 de firme nominalizate în Top, 746 de firme sunt pe locul 1. Felicitări şi vă doresc toate cele bune! Topul este realizat în funcţie de cifrele de afaceri din anul 2017”, a explicat Vasile Pop. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş s-a declarat mulţumit de clasarea judeţului Mureş pe locul 7 în ierarhia naţională, precum şi de faptul că nu mai puţin de 342 de companii mureşene sunt prezente pe primele 10 locuri ale Topului Naţional al Firmelor. „Pe plan naţional, judeţul Mureş, exceptând Bucureştiul şi judeţul Ilfov, se află pe locul 7, alături de Iaşi, după Braşov şi Cluj. Suntem un judeţ foarte bun. 342 de firme sunt nominalizate în Topul Naţional pe primele 10 locuri, din care 112 pe locul 1-3 şi 45 de firme sunt pe locul 1. Este o performanţă pentru judeţul nostru. Felicitări încă o dată!”, a afirmat Vasile Pop.

Politica economică, prioritară Gazda celor peste 200 de invitaţi a salutat apoi prezenţa la eveniment a doi reprezentanţi de seamă ai Camerei de Comerţ şi Industrie a României: Mihai Daraban - preşedintele instituţiei şi Traian Caramanian - secretar general al instituţiei. Cu acelaşi prilej, Vasile Pop, care deţine şi funcţia de vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României a subliniat că organizaţia pe care o reprezintă face un singur fel de politică, respectiv politica economică. „Camera de Comerţ şi Industrie este o organizaţie neguvernamentală. Ţin să precizez acest lucru. Noi ne autofinanţăm. Suntem non-profit şi apolitici, dar politica de bun simţ o facem, să ştiţi. Trebuie să o facem, dar şi politica economică, pentru că de aceea suntem reprezentanţii dumneavoastră. Haideţi să gândim şi să facem presiuni la Guvernul politic, pentru ca unul din ministere să fie al mediului de afaceri. De ce oare în Ungaria au un minister de mediu de afaceri şi la noi nu se poate? De ce un minister economic? Pentru că noi avem peste 99% din societăţile comerciale cu capital privat şi statul are 1.000 de societăţi din cele 650.000. Ar trebui să avem un minister care să ne reprezinte şi pe noi, oamenii de afaceri? Noi nu avem cu cine vorbi, nu avem un ministru în Guvernul de faţă. Trebuie neapărat să ajungem acolo, să dăm un ministru”, a spus preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş. În alocuţiunea sa, Vasile Pop a făcut şi o confesiune celor prezenţi, declarându-se nemulţumit de balanţa comercială negativă, de peste 100 de milioane de euro, a judeţului Mureş, precum şi de apatia politicii economice în ceea ce priveşte o mai bună reprezentare economică pe plan internaţional.

EVENIMENT „La noi, în judeţul Mureş, când avem o balanţă comercială negativă să nu ne supărăm? Adică importurile noastre sunt mai mari decât exporturile”, a spus preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş. „Ne dorim ca în ţările unde avem cele mai mari exporturi să avem consilieri economici daţi de mediul de afaceri, care sunt specialiştii noştri. Nu lăutari, pentru că lăutari avem destui, cu cântecul. Nu avem nevoie de aceşti lăutari!”, a completat Vasile Pop. La finalul alocuţiunii sale, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş a transmis mulţumiri atât membrilor obişnuiţi, cât şi „membrilor de aur” ai instituţiei. „Fiind ediţia cu numărul 25, ne-am gândit să acordăm şi câte o medalie jubiliară, cu prilejul celei de-a 25-a ediţii a Topului Firmelor în Judeţul Mureş, membrilor de aur şi colaboratorilor noştri. Ne bucurăm că aniversarea noastră coincide cu Anul Centenar”, a mai spus Vasile Pop.

Mediul de afaceri, ignorat de autorități?! Deşi ediţia jubiliară a Galei Topului Firmelor Mureşene a stârnit interesul conducerii Camerei de Comerţ şi Industrie a României, care a avut doi reprezentanţi de seamă la eveniment, nu acelaşi lucru îl putem afirma despre instituţiile reprezentative ale judeţului Mureş şi municipiului Tîrgu Mureş. Din partea Instituţiei Prefectului - Judeţul Mureş a fost prezent subprefectul Nagy Zsigmond, în timp ce Consiliul Judeţean Mureş şi Primăria Municipiului Tîrgu Mureş nu au avut niciun reprezentant din conducere la Topul Firmelor Mureşene 2018. În privinţa altor instituţii, am consemnat prezenţa următorilor directori: Ioan Matei - Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş, Dănuţ Ştefănescu - Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş, Eva

Diplome pentru 19 femei manager În cadrul Galei Topul Firmelor au fost acordate 19 Diplome de Onoare, dintre care una post-mortem, următoarelor femei manager: Rodica Bândilă - Viva Com SRL; Lucia Bucin - Bucin Mob SRL; Lavinia Dana Chelărescu - Gedeon Richter România SA; Manuela Degerat - Justice Security Services SRL; Corina Maria Domocos - Expert Company Grup SRL; Adriana Gomotârceanu - Centrul Medical Topmed SRL; Jenica Fărcaş - Silvana SRL; Floarea Govier - G&M Internaţional Instalaţii SRL; Maria Huprich - Autodomus SRL; Geanina Ilyes - GST Automotive Safety Ro SRL; Elena Mailat - Prestige 2000 SRL; Mirela Moscviciov - Anvico SA; Luminiţa Nagy - Transiltex SRL; Violeta Oltean - Maviprod SRL; Claudia Pescar - Grand SA (post-mortem); Delia Pereranderl - Aspharom SRL; Ioana Pop - Ghiocelul Com SRL; Magdalena Maria Tamas - Monosuisse Ro SRL; Anica Teglaş - Rotecom SRL.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Man - Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureş, Eugenia Neagoe - Casa Judeţeană de Pensii Mureş şi Gheorghe Ştef Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Mureş. Totodată, la eveniment a participat, în calitate de invitată specială, şi judecătorul Andreea Ciucă, preşedintele Curţii de Apel Târgu-Mureş.

Mesaj tăios pentru „liderii maximi ai autorității publice locale” Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, prezent la eveniment, a adresat un mesaj conducătorilor principalelor instituţii administrative din Tîrgu Mureş, absenţi de la manifestare. „Mă surprinde într-un fel că liderii maximi ai autorităţii publice locale, sub toate formele ei, nu sunt aici şi cred că ar trebui să le dăm un mesaj, că banii din salariile dânşilor nu sunt tipăriţi undeva separat. Vă spun acest lucru pentru că mediul de afaceri este cel care aduce plusvaloare în ţara asta”, a punctat Mihai Daraban. În continuare, Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României a afirmat că „lucrurile nu stau foarte bine în economie”, deoarece „economia României este foarte polarizată.” „La nivel naţional, sunt 12.472 de agenţi economici care s-au clasat pe primele 10 locuri. Aceşti 12.472 reprezintă 1,81% din numărul total al societăţilor care au depus bilanţul la organele fiscale, acesta fiind de 688.016. Aceste firme care s-au clasat pe primele 10 locuri realizează 165 de miliarde de euro cifră de afaceri. 61% din totalul cifrei de afaceri. 1,81% din numărul societăţilor realizează 61% din cifra de afaceri şi bineînţeles realizează un profit de 13,8 miliarde de euro, din totalul de 24. Toţi aceşti oameni angajează 1.380.304 de persoane”, a afirmat Mihai Daraban. „Cunoscând realitatea din teren, să faci nişte caiete de sarcini la achiziţiile publice prin care să nu descalifici capitalul românesc, asta e la îndemâna Guvernului”, a continuat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, în opinia căruia capitalul românesc este deseori discriminat în faţa capitalului străin tocmai de Guvern. „Dacă pui în primul paragraf la o licitaţie publică minim 100 de milioane de euro cifră de afaceri, vedem că la nivel naţional sunt 73 de firme româneşti. Le dăm la o parte pe alde Transgaz, Transelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica şi altele şi rămân 48 de agenţi economici privaţi, cu capital românesc, cu peste 100 de milioane de euro cifră de afaceri. Neînsemnând că aceşti 48 se ocupă de drumuri şi poduri. Bineînţeles că începem cu Dedeman şi cu mulţi alţii care sunt mai mult pe retail. Dacă vreţi, mergem şi la baremul de 50. Avem 108 la nivel naţional între 50 şi 100 de milioane de euro, dintre care 95 privaţi. Deci statul, dacă s-ar apleca pe aceste date pe care noi ne-am propus să le repetăm şi în spaţiul

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

public, şi în întâlniri cu dumneavoastră şi oriunde ni se dă ocazia să vorbim, să spunem aceste lucruri, ar putea să realizeze cum pot ajuta capitalul românesc. Pe de altă parte, nu putem să blamăm nici capitalul străin din România. Capitalul străin din România dacă mâine pleacă, noi închidem lumina ca ţară. Şi nu numai noi, şi vecinii noştri şi toate ţările fostului bloc răsăritean”, a arătat Mihai Daraban, a cărui concluzie a fost, cităm, „capitalul românesc are o şansă: internaţionalizarea”, demers care „necesită curaj pentru deplasarea în zone geografice, curaj de a investi şi de a te asocia.”

„Trebuie să sprijinim mass media independentă” Totodată, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României a transmis celor prezenţi îndemnul de a sprijini mass media independentă, considerată principalul aliat al mediului de afaceri din România. „Mass media poate mişca mult. Dar mass media în acelaşi timp are nevoie de ajutorul nostru. Noi trebuie să sprijinim mass media independentă din România, trebuie să sprijinim media pentru că este singura verigă prin care putem mişca ceva! Nici măcar CSM-ul nu poate mişca ceva, pentru că vedeţi, are drept de vot consultativ. Dreptul de vot consultativ în România este dacă îmi permiteţi o bătaie de joc, o acţiune inutilă. Cred că media este principalul aliat al mediului de afaceri. Condiţia este ca noi să susţinem media. Nu sunt patron media, dar vă spun asta deschis, pentru că mi-am dat seama în decursul activităţii că dacă am deblocat anumite chestiuni, le-am deblocat cu ajutorul mass media”, a afirmat Mihai Daraban. La finalul alocuţiunii, Mihai Daraban i-a îndemnat pe cei prezenţi să aibă încredere în sistemul cameral din România şi i-a oferit o diplomă şi un trofeu preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş, Vasile Pop, „pentru cei peste 16 ani de activitate în sprijinul sistemului cameral.”

Distincții pentru cei mai importanți exportatori Un moment special al celei de-a 25-a ediţii a Galei Topului Firmelor Mureşene l-a constituit premierea, de către conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş, a principalilor exportatori ai judeţului Mureş din exerciţiul financiar 2017. Astfel, au fost acordate diplome speciale reprezentanţilor următoarelor firme mureşene, în ordinea descrescătoare a ierarhiei: SC Azomureş SA; Hirschmann România SRL; SC Kastamonu România SA; Sandoz AG (reprezentată fiscal prin Process Solutions SRL); SC Sefar SRL; SC Cableteam SRL; SC Artemob International SRL; SC Sandoz SRL; SC Gedeon Richter România SA; SC CIE Matricon SA.

Premieri pe mai multe categorii Momentele din cadrul Galei Topului Firmelor Mureşene au fost prezentate de Anca Giurgiu, care a demonstrat aceeaşi eleganţă şi inspiraţie ca şi în ediţiile anterioare ale evenimentului, iar premierea pe diverse categorii a campionilor business-ului mureşean a fost efectuată de Vasile Pop şi de trei vicepreşedinţi ai Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş: Johann Hermann, Radu Pescar şi Illes Kalman. Programul a conţinut şi premierea celor mai buni exportatori ai judeţului Mureş în anul 2017, oferirea de Diplome de Onoare pentru cele mai reprezentative femei manager de succes, precum şi acordarea de Medalii Jubiliare „25 de ani Topul Firmelor” celor mai reprezentative companii şi principalilor colaboratori ai Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş. Momentul a fost inclus în programul Galei Topului Firmelor Mureşene 2018, iar distincţiile au fost acordate de invitatul special al evenimentului, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Punctul culminant al ceremoniei l-a constituit premierea preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, şi a secretarului general al aceleiaşi instituţii, Traian Caramanian, respectiv acordarea Medaliei Jubiliare celor trei persoane din staff-ul de conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş: Vasile Pop, Steluţa Maria Băţagă şi Eugenia Novac. Pe lângă bucatele alese pregătite de gazdele Centrului de Evenimente RAB, invitaţii s-au delectat cu mai multe reprize muzicale asigurate de Hypnotique, singura trupă din Europa care poate prezenta live patru genuri muzicale diferite.

99 de Diplome și Trofee de Excelență Conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş a acordat 99 de Diplome şi Trofee de Excelenţă firmelor care s-au clasat consecutiv în ultimii cinci ani pe primul loc în Topul Firmelor Mureşene. Potrivit informaţiilor furnizate de portalul www.listafirme. ro, în exerciţiul financiar 2017 cele 99 de societăţi mureşene distinse cu Diploma şi Trofeul de Excelenţă au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de 12,5 miliarde de lei (circa 2,69 miliarde de euro), un profit net cumulat de 562,6 milioane de lei (aproximativ 121,2 milioane de euro) şi au asigurat peste 18.000 de locuri de muncă. Pentru amatorii de statistici, repartizarea pe localităţi a celor 99 de firme distinse cu Diplome şi Trofee de Excelenţă este următoarea: 59 - Târgu-Mureş, 8 - Reghin, 4 - Sângeorgiu de Mureş, Sâncraiu de Mureş, 3 - Sighişoara, Albeşti, 2 - Sovata, Ungheni, Sântana de Mureş, 1 - Luduş, Mica, Bălăuşeri, Acăţari, Sânpaul, Ibăneşti, Livezeni, Solovăstru, Ernei, Cristeşti, Crăieşti, Pănet.

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Primăria Orașului Beclean - proiecte de 35 milioane de euro cu finanțare europeană de Ligia VORO

Evenimentul Smart Cities of Romania, desfășurat în 30 octombrie la București, la Crowne Plaza, s-a încheiat și anul acesta cu o gală de premiere a celor mai relevante proiecte inteligente realizate la nivel local. La categoria „Mobilitate în comunitățile sustenabile inteligente“, printre laureați a fost și Primăria Orașului Beclean care s-a înscris în competiție cu proiectul „Drumul Gării”. Despre proiectul care va fi integrat cu alte proiecte de mobilitate urbană, ne-a vorbit primarul orașului, Nicolae Moldovan, prezent atât la expo-conferință, cât și la gala de premiere. Printre laureații celei mai recente ediții a galei festive “Smart Cities of Romania Champions”, eveniment organizat de ARTS, Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei, ITS Events Management și ITS Romania, în cadrul expo-conferinței Smart Cities of Romania, în 30 octombrie, la București, s-a numărat Primăria Orașului Beclean, evidențiată la categoria „Mobilitate în comunitățile sustenabile inteligente“. Orașul de 10.000 de locuitori a concurat la această categorie doar cu municipii. Prezent la gală, primarul orașului Beclean, Nicolae Moldovan, a subliniat că proiectul înscris în competiție are valoare, mai ales, pentru comunitatea locală, iar recunoașterea națională vine să întărească această valoare. “Importanța proiectelor are valoare pentru noi, fiindcă așa cum au fost apreciate la nivel național, acestea vor transforma din temelii comunitățile pe care le reprezentăm, orașul Beclean în special. Mai mult decât atât, chiar astăzi am primit și vestea admisibilității și a celui de-al doilea proiect de mobilitate în valoare de 5 milioane de euro (n.a. o extindere a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă „Drumul Gării”). Întreg orașul va fi cuprins în aceste două proiecte de mobilitate și nu ne putem da seama ce impact major au asemenea proiecte implementate. Prima dată este faptul că vom folosi un mijloc de transport pe care nu l-am mai avut la dispoziție decât într-o formă privată destul de învechită, costisitoare și care nu era folosită de simplul cetățean, ci doar de navetiști, de alte categorii de călători, ceea ce va însemna o mobilitate crescută. Prin acest proiect, orașul Beclean va avea politici locale, o firmă locală care se va ocupa de aceste 8 microbuze electrice, cu minimum 28 de locuri. Al doilea aspect este faptul că infrastructura va fi de nivelul

anilor 2020-2021, cu străzi asfaltate și trasate, cu trotuare modernizate, semnalizate rutier, cu piste de biciclete”, a subliniat Nicolae Moldovan.

Obiectivele proiectelor Prin implementarea proiectului „Drumul Gării din Beclean. Îmbunătățirea mobilității urbane a orașului Beclean”, vor fi atinse, printre altele, următoarele obiective: înființarea unei companii de transport local, achiziția de mijloace de transport electrice, realizarea de stații noi de transport public, modernizarea străzilor Codrului, Horea, Morii, Bobâlna, Grigore Silași, Petru Maior, I. P. Reteganul, realizarea unei zone pietonale și shared space în zona stăzii Parcului și a Bazinului de înot, realizare unei stații de încărcare cu energie electrică la Băile Figa, înființarea a două trasee de transport public. Concret prin cel de-al doilea proiect vor fi reabilitate străzile: Someșului, Mihai Viteazul, Nicolae Bălcescu, Dobrogeanu Gherea, Grigore Silași, Șieului, Griviței, Morii, Valea Viilor, Coldău, Figa, Podirei și, nu în ultimul rând, strada Parcului până la punte. Prin intermediul acestui proiect va fi creat un intermodal, cu o autogară ultramodernă.

Dezvoltarea smart a infrastructurii În afară de achiziționarea celor 8 microbuze care vor circula din oră în oră, în cadrul proiectelor vor fi amenajate 51 de

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

stații ultramoderne în toate cartierele orașului Beclean și, inclusiv, în cele șase sate aparținătoare. De asemenea, vor fi stații de încărcare electrică pe Valea Viilor, pe strada Codrului și la Băile Figa. Totodată, prin proiect vor fi amenajați 16 km de piste de biciclete. “Practic, va fi legată toată faleza Someșuluil, accesul la Băile Figa, puntea care acum e doar o trecătoare, chiar dacă e cea mai mare punte pe doi piloni din Europa și ne-am mândrit cu ea, o vom înlocui cu o punte de 5 m, betonată, care va face legătura cu Beclenuțul, un alt cartier în care vor avea acces bicicletele”, a explicat primarul Nicolae Moldovan. Complementar, la dezvoltarea de piste de biciclete, proiectul cuprinde achiziționarea a 100 de biciclete electrice. Pentru buna desfășurare a traficului, va fi asigurată semaforizarea tututor intersecțiilor, vorbim de 31 semafoare, care vor fi comandate printr-un soft integrat. Prin acest soft va fi coordonată, de asemenea, tot ce înseamnă mobilitatea în zonă, atât prin camere de luat vederi, cât și, efectiv, prin senzori care vor fi montați în pietonalul sau în infrastructura drumului. Proiectul nu neglijează pietonii, fiind cuprinse foarte multe zone pietonale. “De la Gară, de aici vine și numele proiectului, drumul va trece prin curtea ultracentrală de la Liceul Agricol, este vorba de 8.500 de mp pe care îi transformăm în pietonal, și va continua cu Piața Mare până la Casa de Cultură. Practic, tot centrul orașului va fi o zonă pietonală, ultra-finisată, de nivel european”, a mai arătat edilul orașului Beclean. Toate aceste investiții vor transforma din temelii imaginea orașului, vor redefini noțiunile de accesibilitate și mobilitate. “Vă dați seama că foarte mulți cetățeni vor învăța să meargă cu microbuzele electrice, cu bicicletele, pe jos, pentru că avem foarte multă infrastructură pietonală. Aceasta este marea valoare a proiectelor de mobilitate, și anume faptul că ne-au învățat să aducem elemente pe care nici nu le visam, nu puteam să ne gândim vreodată că toată faleza Someșului poate fi pietonală, cu zone de recreere, cu băncuțe și cu multe alte facilități”, a concluzionat Nicolae Moldovan referitor la cele două proiecte de mobilitate urbană. Ambele proiecte sunt cu finanțare europeană.

Proiecte de 35 miloane de euro Nu sunt însă singurele proiecte cu finanțare europeană pe care Primăria Orașului Beclean le-a depus la ADR

ADMINISTRAȚIE

Nord-Vest și care au fost aprobate. Primăria a depus proiecte pentru modernizarea Spitalului Orășenesc Beclean cu refacerea totală a interioarelor (la nivel european), cu toate dotările de înaltă tehnologie (aparatură medicală) și inclusiv reabilitarea spațiilor exterioare (alei, parcări, drumuri din interior, spații verzi), modernizarea Grădiniței „Albă ca Zăpada” și reabilitarea totală a Școlii Generale „Grigore Silași”, iluminatul stradal cu becuri cu LED de pe toate străzile din Beclean, precum și din cartierele aparținătoare, în total 40 de kilometri de iluminat stradal, proiectul de reabilitare termică a nouă blocuri. În total, valoarea proiectelor cu finanțare europeană depuse și/atrase de Primăria Orașului Beclean se cifrează la 35 milioane de euro.

Centrul Multifuncțional Recreativ Legacy Proiectele primarului Nicolae Moldovan nu ocolesc una dintre atracțiile orașului ultimilor opt ani – Stațiunea Balneară Băile Figa. Proiectul Centrului Multifuncțional Recreativ Legacy, care va fi construit în imediata vecinătate a Complexului Balnear Băile Figa cu ajutorul fondurilor europene, a trecut recent de verificarea la fața locului și poate trece mai departe spre faza de contractare. Prin acest proiect, va crește calitatea vieții locuitorilor din orașul Beclean și împrejurimi (Ținutul Haiducilor), deoarece vor fi îmbunătățite atât infrastructura, cât și serviciile sociale. Centrul va integra, astfel, servicii sociale de tip educațional, cultural, sportiv, creativ destinate comunității locale, inclusiv a acelor persoane cu risc social sau aflate în dificultăți de integrare socială. Stațiunea Balneară Băile Figa, un complex întins pe 15 ha, a fost inaugurată în anul 2010. De atunci, atractivitatea sa în rândul turiștilor a crescut de la an la an. În 2018, în ciuda lunii iulie mai mult ploioasă, 172.000 de turiști au vizitat Stațiunea Balneară Băile Figa. “Toate aceste proiecte sunt incredibile pentru unii când le povestești, sigur că cetățeanul și noi toți așteptăm să le implementăm, dar pentru mine sunt o certitudine pentru că știu că sunt aprobate”, a conchis primarul Nicolae Moldovan.

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Top companii performante din Sibiu business fără predictibilitate de Irina PAPUC

Mediul de afaceri din Sibiu atenționează că lipsa de predictibilitate fiscală și credibilitate politică afectează businessul, iar statul s-a transformat, din partener, în concurent. Îngrijorările au fost formulate în cadrul ceremoniei de premiere a celor mai performante companii din județul Sibiu, eveniment organizat de Camera Județeană de Comerţ, Industrie şi Agricultură. În pofida multitudinii de modificări fiscale venite în detrimentul lor și a lipsei de personal calificat, datele arată că a existat profit net în creștere în anul fiscal 2017.

Guvernanții au uitat de predictibilitatea fiscală Firmele din județul Sibiu au înregistrat, în anul 2017, o cifră de afaceri de peste 6,9 miliarde de euro, o creștere cu aproximativ 236 de milioane de euro, în comparație cu anul fiscal 2016, potrivit datelor CCIA Sibiu. Profitul brut înregistrat în perioada vizată a atins 1,1 miliarde de euro, o creștere dublă față de anul 2007, ceea ce denotă și o creștere a competitivității. Performanțele înregistrate s-au dat cu greu într-un an complicat pentru mediul de afaceri. „Când vorbim de 2017, trebuie să spunem că a fost anul în care impozitul pe venit a scăzut de la 16% la 10%, statul a devenit un concurent serios pentru piața de muncă, iar impozitul pentru microîntreprinderi a fost stabilit la 1%. Cu alte cuvinte, a fost un an în care veștile bune s-au împletit cu cele rele și ne întrebăm dacă termenul de predictibilitate a ajuns să fie în dicționarul guvernanților. Totuși, mediul de afaceri sibian a cunoscut rezultate financiare notabile prin intermediul dumneavoastră”, a spus, la începutul ceremoniei, preşedintele CCIA, Gheorghe Aldea. Și totuși a existat loc de profit. „Am văzut în unele cazuri creșteri ale cifrelor de afaceri de peste 50% și, de asemenea, creșteri ale profitabilității de câte două cifre. Avem creșteri în zona serviciilor, IT, în acele zone creative de care Sibiul are nevoie pentru a avea un mediu de afaceri diversificat și sănătos. Astăzi vorbim despre particularitățile

dificile pe care le întâmpinați aici, la Sibiu și care nu au de a face cu un oraș european. Și dacă tot vorbim de Europa, vreau să subliniez că direcția aceasta nu poate fi negociată, fapt pe care trebuie să-l înțeleagă oricine s-ar perinda pe la conducerea acestei țări”, a mai adăugat Gheorghe Aldea.

Sibiul se îndepărtează de conceptul forței de muncă ieftine Statisticile CCIA mai arată că Sibiul stă mult mai bine în ceea ce privește rata de ocupare decât media pe țară: 75,6 la sută, însă per general în companii a scăzut numărul de angajați. „Așa cum ne așteptam, are loc o creștere a cifrei de afaceri În topul celor mai performante companii în ultimii cinci ani s-au clasat: Amylon SA, Apă-Canal SA, Baum SRL, Biotechnik SRL, Casa de presă și editură Tribuna SRL, Ceprocs SRL, Con-A SRL, Craiss Logistik SRL, Dommel SRL, Etex Trade SRL, Ippon MED SRL, Konsta Splendid SRL, Palace Dumbrava SRL, Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA, Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz SA și Thermik Transilvania SRL Companii clasate pe locul 1 în ultimii 3 ani: Centrul de afaceri Sibiu SRL, Cesrom SRL, GLS General Logistics Systems România SRL, Pefoc.ro SRL, Stilex SRL, Visma Software SRL.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

bazată pe o ușoară scădere a numărului de angajați pe care îi folosește industria regională. Aceasta ne arată, pe de o parte, că angajații dumneavoastră sunt mai productivi, iar pe de altă parte, ne arată că sunt tot mai stabile acele domenii de activitate care sunt orientate pe o valoare adăugată mare. Adică nu neapărat pe încorporarea unei cantități mari de muncă - știți povestea cu România, o țară de forță de muncă ieftină, un fel de manufactură în care plătim minimum de bani. Sibiul se îndepărtează tot mai mult de această versiune”, a explicat Eugen Iordănescu, director general CCIA Sibiu. Aceleași statistici arată că 2017 a fost anul în care angajații au fost plătiți mult mai bine față de anul precedent în toate industriile, cele mai mari venituri fiind înregistrate în industria extractivă, informații și comunicații, dar și în administrația publică și apărare, un indicator care trebuie tratat cu atenție. „Aceste măsuri de politică publică au produs, din punctul de vedere al CCIA, o distorsiune foarte puternică a balanței de salarii din mediul privat. Pentru că urmează o contrapartidă, o contra-alternativă în sistemul public remunerată la un nivel care nu are legătură cu productivitatea muncii. Și asta creează o presiune foarte mare pe companii”, a completat Eugen Iordănescu. În același timp, rata șomajului ajunge să fie alarmantă, deși la fiecare șomer se înregistrează cinci locuri de muncă libere, semn că există o discordanță puternică dintre cerere și formare. „Suntem într-o criză a forței de muncă ce nu are un orizont de rezolvare și asta pentru că tinerii și oamenii pricepuți ai acestei țări vor continua să plece atât timp cât țara lor nu le oferă școli, spitale și infrastructură la nivel european. Mediul de afaceri românesc, dacă e să fim sinceri, nu a avut deloc o misiune ușoară atunci când s-a confruntat pentru prima dată cu piața europeană. Acum are parteneri europeni. Mediul de afaceri sibian accesează fonduri europene pentru dezvoltarea propriilor afaceri și exportă plus-valoare în toată lumea”, a mai spus Gheorghe Aldea. La Gala Companiilor Performante au fost premiate în total aproximativ 300 de companii locale, structurate pe grupe, domenii de activitate și categorii de mărime – micro-întreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii și întreprinderi mari și foarte mari. Catalogul online cu topul companiilor cuprinde firmele clasate pe primele 10 locuri pentru fiecare domeniu de activitate și ordin de mărime și va fi distribuit în sistemul cameral național precum și principalelor instituții

EVENIMENT

din Romania (primării, prefecturi, consilii județene, ambasade, consulate, asociații și misiuni economice). „Ca și conducător de firmă sunt obligat să găsesc soluții pentru situațiile în care ne aflăm. Dacă nu avem angajați, trebuie să vedem de unde îi luăm, să găsim soluții ca să-i avem. Din acest punct de vedere aș muta discuția în altă direcție - oricât ne-am plânge că n-avem muncitori, trebuie să găsim soluții ca să-i oprim în țară pe cei care pleacă. Fără să-i oprim, nu putem face nimic. Trebuie să le oferim soluțiile pe care ei le găsesc în Vest. Și acolo e criză, dar ei oferă condiții mai bune decât la noi. Cum să găsim soluții? Oferind condițiile de acolo: salarii pe care le așteaptă oamenii. Cum să dăm salarii mari? Numai găsind soluții de reducere a costurilor în toate domeniile de activitate care să ne permită să oferim oamenilor salariile pe care și le doresc. Altă variantă nu avem”, Ioan Deac, președinte și CEO, COMPA SA „Toată această lipsă de predictibilitate fiscală ne afectează. Îți faci niște bugete, îți planifici business-ul și undeva pe timpul jocului se schimbă totul. Există și problema angajaților calificați. Lipsa forței de oameni este acută, dar cred că trebuie să ne preocupăm ca să păstrăm oamenii calificați în țară, decât să încercăm să aducem oameni cu aceeași calificare din alte colțuri ale lumii. Business-ul simte cel mai mult instabilitatea la nivel politic, mediul de afaceri este influențat de politică la modul de față și este nepredictibil. Totuși, fiecare companie își rezolvă problemele de zi cu zi și ne menținem preocuparea de a fi performanți”, Zoltan Bone Lupas, director de fabrică, SIMEA Sibiu SRL „Devine mai complicat să faci afaceri în România. Nu există niciun fel de predictibilitate atât pe parte financiară, cât și pe partea de proiecte industriale. Nu există stabilitate - nici economică, nici în alte domenii. Codul Fiscal se schimbă o dată la trei luni, ne-am dori ca o lege să intre în vigoare după șase luni de la votarea ei în Parlament, ca să reușim să ne conformăm”, Mircea Nistor, Cefem SRL

INTERVIEW

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

Fermierii de top, invitați în acționariatul Semtest-BVN

A consemnat Alex TOTH

Unitate etalon în domeniul geneticii de vârf pentru crescătorii de bovine din România, SemtestBVN Mureş încheie anul 2018 cu realizări de excepţie, obţinerea primului viţel Wagyu din ţară prin metoda transferului de embrioni şi extinderea pe piaţa din Libia fiind doar două dintre acestea. O altă realizare a ultimului an este considerată şi noua filozofie de business prin care cei mai valoroşi crescători de bovine din România sunt invitaţi să facă parte din acţionariatul societăţii. Despre toate acestea, ne vorbeşte ing. Valer Sician, directorul Semtest BVN-Mureş.

AGRO TB

Fiind aproape de finalul anului 2018, vă rog să începem cu un scurt bilanţ... Încheiem anul 2018 cu bine, a fost un an bun din prisma activităţilor. Cea mai importantă activitate pentru noi constă în producerea de material seminal şi, practic, producerea de viţei în populaţia fermierilor. Ne menţinem la nivelul anului 2017, suntem cu o estimare de peste 200.000 de viţei produşi în România, ceea ce este un lucru îmbucurător, pentru că efectivul de animale într-o anumită perioadă tindea spre o scădere şi ne bucurăm să vină tineret din spate. Care sunt coordonatele relaţiei cu fermierii şi operatorii? Partea de colaborare cu fermierii, cu operatorii, este foarte importantă pentru noi. Reuşim să avem legături foarte bune

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cu ei, să le asigurăm tot ce înseamnă material seminal de cea mai bună calitate, indiferent de rasă sau de taur. În 2018 am reuşit să atragem fermieri în structura de acţionariat a Semtest BVN. Aş spune că este un moment istoric pentru reproducţie, pentru unitatea noastră, deoarece, în 1976, unitatea noastră s-a înfiinţat pentru a deservi tot ceea ce înseamnă reproducţie pe zona Transilvaniei, iar anul 1989 a venit cu deschiderere totală, ceea ce a însemnat şi o luptă pentru supravieţuire pentru multe unităţi de reproducţie. Unitatea noastră a găsit, spun eu, drumul şi înţelepciunea în perioada 1999-2000 pentru a semna parteneriate de colaborare cu unităţi din Europa, pentru a-şi asigura genetica. A fost un pas important, mare, şi iată că în anul 2018 reuşim să facem o deschidere, o transparenţă totală şi cei mai buni fermieri crescători de Bălţată, şi nu numai, deoarece sunt şi câţiva crescători de Holstein, au intrat, practic, în sistemul de conducere al Semtest-BVN. Este o măsură importantă deoarece de acum tot ce înseamnă reproducţie, planificare, organizare, este realizată cu cei mai buni fermieri din România. Sunt aproape 20 de judeţe care sunt incluse în prima etapă. Va urma şi o a doua etapă şi vom continua această deschidere. Sunt condiţii clar stabilite pentru a intra în acţionariatul Semtest-BVN. Vorbim despre fermieri care au dovedit că fac reproducţie şi pun accent pe genetică, pentru că se lucrează la un anumit nivel. Sperăm ca acest demers să ducă la o îmbunătăţire a colaborării cu fermierii. Ce alte realizări deosebite aţi bifat în acest an? O altă realizare importantă este crearea unei rase noi în România. Este vorba despre rasa Wagyu. Am reuşit printro biotehnică de vârf, prin embriotransfer. Aşa cum se ştie, unitatea noastră are tradiţie în embriotransfer. În 1976 se făcea primul transfer de embrion din material congelat din România, produs de echipa domnului Emil Silvaş. Iată că, la 40 de ani de la acel moment, noi reuşim să ducem mai departe această activitate. Avem laborator autorizat pe embriotransfer pe care l-am şi pus în valoare, precum şi echipa din cadrul acestuia, care este coordonată de domnul doctor Lucian Hârceagă, la solicitarea unor fermieri care au dorit să aducă embrioni din rasa Wagyu din străinătate. Am stabilit toate condiţiile pentru demararea acestei activităţi şi la ora actuală

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

vorbim deja de câţiva viţei obţinuţi din rasa Wagyu. Primul a venit pe lume la Şeica Mică, are numele de Nero şi este un viţel care practic deschide o nouă rasă în România. Ce înseamnă ca perspectivă această rasă nouă? Rasa Wagyu reprezintă o rasă de mare interes în Japonia, unde era şi este considerată nobilă. Era folosită doar de către conducătorii Japoniei, deoarece are o calitate a cărnii foarte bună şi din acest punct de vedere se consideră că este rasa cu cea mai bună carne. De aceea, în Japonia a primit titlul de rasă de patrimoniu naţional şi, practic, ieşirea din Japonia nu se face. Sunt anumite ţări din Europa care deţin efective mici din rasa Wagyu, de exemplu Germania, care are circa 250 - 300 de capete. Vorbim de o rasă importantă din punct de vedere a calităţii cărnii şi probabil că şi pentru România poate să însemne o nişă pe care să se orienteze anumiţi fermieri. Cred că mesajul este dublu. Pe lângă faptul că am reuşit să creăm o rasă, mesajul este că, pe lângă biotehnica de vârf, biotransferul este o tehnică care vine să suplimenteze celelalte măsuri şi tehnici de reproducţie, vine cu avantaje pe care celelalte tehnici nu le au. Aici este câştigul cel mare. Practic, prin această biotehnică de vârf, pe lângă faptul că am putut crea o rasă nouă, tot la fel putem menţine, dacă este nevoie, o rasă în conservare, ceea ce este foarte important. La fel de important este ca noi să putem avea păstrate gene din rasele noastre, pentru că pe parcurs, în următorii 40 - 100 de ani, urmaşii noştri să folosească această rezervă de gene în activităţile de ameliorare pe care le vor face. Avantajul cel mai mare îl reprezintă după părerea mea multiplicarea femelelor într-o fermă. Prin embriotransfer, practic se poate multiplica cel mai rapid şi cel mai sigur gametul femel dintr-o fermă, pentru că, dacă prin însămânţare discutăm de un viţel sau doi, în cazuri excepţionale trei sau patru, prin embriotransfer poţi să produci de la o vacă circa 20, 30, 40 de viţei într-un an, prin trei-patru spălări. Cred că aici va fi avantajul foarte mare, deoarece nu vorbim despre ceva inventat acum de noi, embriotransferul fiind o metodă care funcţionează de 40 de ani în România şi de 40-50 de ani în Europa. Europenii au perseverat în embriotransfer şi la ora actuală vorbim în fermele performante din Europa de 70-80% viţei produşi prin embriotransfer într-o fermă. E o metodă folosită la cel mai

AGRO TB

înalt nivel şi cred că după capitalizarea care s-a făcut în ultima perioadă în rândul fermierilor, aceştia sunt în măsură să se gândească la asemenea tehnică. E mai costisitoare decât metoda prin însămânţare, dar avantajele sunt net superioare. Este o speranţă în plus că şi fermierii buni au această metodă la dispoziţie şi noi suntem oricând pregătiţi să o dezvoltăm. Pe ce coordonate se află Semtest BVN în privinţa pieţelor externe? Dacă în ultimii ani am intrat pe piaţa europeană şi pe cea asiatică, aici mă refer la China şi Mongolia, începând din 2018 am abordat o altă zonă, şi anume Orientul Mijlociu. Am reuşit să demarăm o colaborare cu Libanul, o ţară relativ mică, dar care îşi propune să crească efectivele de animale. Colaborarea constă atât pe rasa Bălţata Românească, cât şi pe rasa Holstein şi cred că este important ca pe lângă pieţele consolidate să abordăm şi alte pieţe. Ce vă propuneţi pentru perioada următoare? Perioada strict următoare o să ne aducă o campanie de informare, împreună cu femierii şi operatorii. În contextul în care în acest an nu s-a organizat Parada Taurilor, am decis să fim noi mai aproape de fermieri şi operatori, prin urmare vom merge noi pe teren. De fapt, am început aceste ieşiri în mai multe judeţe din zona Moldovei, împreună cu un colectiv de consultanţi, şi vom continua aceste acţiuni deoarece pulsul se ia întotdeauna de pe teren. Pe termen lung, dorim să ducem mai departe activitatea de reproducţie şi să o dezvoltăm. Vom investi mai departe în softul care gestionează datele de reproducţie, vom dezvolta şi vom organiza în continuare cursurile de reproducţie pe care le organizăm de aproape cinci ani şi cu care ne mândrim. Aproape lunar avem câte o serie de cursanţi, fermieri şi medici veterinari veniţi din toată ţara. Mai mult decât atât, lucrez la un proiect nou în care cred foarte mult. Dorim să ne implicăm în tot ce înseamnă pregătire profesională a fermierilor. E un paradox în România, de 30 de ani facem fermieri, dar tot de atâţia ani am uitat să ne ocupăm de şcolile agricole. Dacă până în 1989 aveam circa 200 de licee agricole, în prezent au mai rămas doar circa 10%. La ora actuală, România este fără un sistem de formare a viitorilor fermieri şi am avut discuţii pe această temă inclusiv cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, la care am văzut o deschidere mare în acest sens.

100

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fertilizant nou Azomureș pentru porumb - NP+Zn ~ 20:20+0,05Zn Microelementele sunt prezente în cantităţi mici în ţesuturile plantelor. Prezenţa lor însă este absolut necesară. Ele intervin în metabolismul general, în creşterea şi dezvoltarea plantelor şi în procesele de imunitate. Azomureş produce la cerinţele beneficiarilor sortimente noi de îngrăşăminte care conţin atât macro şi microelemente. Unul dintre cele mai bune exemple este NP 20:20+0,05Zn, un sort cu azot şi fosfor în cantităţi echilibrate, îmbogăţit cu Zn. Este o formulă concepută în special la cultura porumbului, cultură la care a dat şi rezultate foarte bune în fermele româneşti unde a fost testat. Ce rezolvă aplicarea sortimentului 20-20+0,05Zn la cultura porumbului? • Prin fertilizarea porumbului bazată pe aplicarea sortimentului NP+Zn (20:20+0,05Zn) se realizează premisele unei nutriții normale la această cultură ce valorifică efectul de complementaritate N-P și interacțiunea acestui complex cu un microelement (Zn) foarte eficient la porumb. • Combinația NP și dozele acesteia prin raport semnificativ de substanțe active în plus și echilibrate asigură suport nutritiv porumbului și un mediu de nutriție favorabil unei eficiențe sporite pentru Zn. Roluri și efecte ale zincului pe fond NP • Este microelement esențial prin activarea enzimatică a proceselor de creștere ale porumbului determinate prioritar de NP, cu o serie de efecte în fotosinteză și sinteza clorofilei, în formarea proteinelor și cloroplastelor, se asociază cu NP și alte elemente în asigurarea integrității celulelor și plantelor în totalitate, este implicat în reglarea regimului fosfatic al plantelor și fosforilarea hidraților de carbon. Pentru porumb aceste efecte sunt esențiale pentru că această plantă este mare consumatoare de Zn al cărui consum sporește la majoritatea hibrizilor de performanță odată cu fertilizarea NP sau NPK.

În ce condiții tehnologice se aplică produsul 20-20+0,05Zn? • Este esențială, chiar prioritară aplicarea de bază, la pregătirea patului germinativ în doze de 300-400 kg s.c./ha. Cu această aplicare ce asigură majoritar necesarul de s.a. pentru producția de porumb se activează și efectul dovedit „de starter” (de stimulare) determinat de aportul și echilibrul NP, de preponderența N-NO3 și a fosfaților solubili în apă și acid citric 2%. • Pentru producții mari și foarte mari (de 10-15 t boabe/ha) se poate conta și pe o aplicare fazială/suplimentară a produsului 20-20+0,05Zn la un regim hidric normal în sol sau, mai ales, în condiții de irigație. Această aplicare se recomandă a se realiza în doze de 250-300 kgs.c./ha, cu încorporare concomitentă cu o lucrare mecanică de întreținere a porumbului Fertilizantul NP+Zn (20-20+0,05Zn) deține efecte cantitative și calitative pentru porumb și o specificitate adaptată acestei culturi prin valorificarea interacțiunilor și efectelor de complementaritate N-P. Fertilizantul a confirmat anul acesta şi în ferma Agro Ilmar, din judeţul Iaşi, unde a fost testat pe parcelele experimentale la cultura porumbului. Tehnologia de fertilizare unde s-a folosit NP 20:20+Zn a obţinut un spor de producţie de peste 1 tonă la hectar, fapt ce se traduce şi în profit economic pentru fermierul respectiv.

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

101

Importanța raselor locale de rumegătoare dezbătută la SCDCB

Lobby pentru păstrarea raselor locale de bovine de Alin ZAHARIE

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Târgu Mureș, cu sediul în Sângeorgiu de Mureș, a găzduit în 5 octombrie simpozionul cu tema ”Păstrarea raselor locale de rumegătoare (bovine) în scopul menținerii biodiversității generice”. Simpozionul a fost organizat cu ocazia finalizării proiectului Sectorial ADER 5.2.3. „Conservarea fondului genetic la rasa de taurine Pinzgau de Transilvania”, finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. „Obiectivul proiectului de cercetare a fost conservarea rasei Pinzgau de Transilvania și asigurarea de animale de prăsilă, în limita posibilităților, pentru gospodăriile care doresc să reia tradiția creșterii acestei rase. Ca și concluzie principală, datorită încrucișărilor masive de peste 90% a rasei Pinzgau de Transilvania cu rasa Bălțata Ronânească, cu Brună de Maramureș sau cu rase de carne, aceasta a înregistrat un declin evident, fiind amenințată cu dispariția. Datorită faptului că rasa s-a format în zone de altitudine, animalelele au însușiri excepționale de rusticitate, valorifică foarte bine pajiștile alpine, sunt rezistente la terenul accidentat, la intemperii și la boli specifice taurinelor”, a precizat ing. Ioan Oroian, directorul SCDCB Tîrgu Mureș. În cadrul simpozionului a fost subliniată importanța sectorului de cercetare din domeniul agricol prin vocea secretarului general al Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu Sisești”, dr. ing. Mihai Nicolescu. „Această noțiune de păstrare a biodiversității și a raselor de bovine existente în țara noastră este una deosebit de importantă, în condițiile geopolitice și economice mondiale, în care asistăm la un paradox, anual România importă de peste un miliard de lei rase de animale și produse de origine vegetală, lucru care nu este admisibil în condițiile în care avem o tradiție, institute și stațiuni de cercetare. Sperăm ca prin deciziile luate de actuala conducere a Ministerului Agriculturii, prin apariția celor 39 de hotărâri de guvern, să reașezăm cercetarea agricolă la locul cuvenit”, a precizat dr. ing. Mihai Nicolescu.

Lobby pentru rasele locale Tema principală a simpozionului a fost legată de importanța păstrării raselor locale, amplu prezentată de directorul SCDCB Tîrgu Mureș, ing. Ioan Oroian. „Importanța raselor locale constă în interesul științific legat de conservarea patrimoniului genetic. Odată cu dispariția acestor rase, dispar o serie de însușiri deosebite ale acestora, în primul rând adaptabilitatea, rezistența la boli, conținutul ridicat al laptelui în grăsime și proteine. Datorită faptului că rasele locale, nu doar la cele de bovine, fiind crescute în mediul natural, acesta le-a imprimat niște însușiri excepționale de rezistență, capacitate mare de adaptare, valorificarea foarte eficientă a furajelor locale, în special a furajelor grosiere. Au o rezistență deosebită la boli specifice bovinelor, sunt rezistente la intemperii, în special la fenomenele extreme. O legătură foarte puternică în zonele de deal și de munte există între oameni și rasele de animale pe care le-au creat. Distrugerea acestora înseamnă dispreț față de munca înaintașilor și față de generațiile viitoare care nu vor putea să beneficieze de calitățile acestor rase. Conser-

varea și păstrarea raselor locale, la toate speciile din fermă, este importantă, în special pentru asigurarea securității alimentare a populației țării. Schimbările climatice din ultimul timp ne pot aduce noi provocări în viitorul apropiat, în cazul taurinelor, speciile cele mai expusă acestor provocări sunt rasele locale, care pot să constituie o alternativă la rasele supra-ameliorate”, a precizat ing. Ioan Oroian.

Importanța utilizării biotehnicilor de vârf Printre temele dezbătute în cadrul simpozionului s-au numărat conservarea fondului genetic al rasei Pinzgau de Transilvania prin crioconservarea materialului seminal, conservarea rasei de taurine Sura de Stepă, rasă în pericol de dispariție, o prioritate națională pentru asigurarea diversității genetice a populațiilor de animale, în scop științific, economic, cultural și turistic, utilizarea sorgului furajer în hrana taurinelor, ca alternativă la porumb, în condițiile actuale de secetă prelungită precum și utilizarea biotehnicilor de vârf (embriotransfer) în păstrarea și conservarea raselor locale de bovine. „Rezervarea unor rase pe cale de dispariție prin înființarea acelor bănci de embrioni intră în sfera importanței zootehnice prin creșterea fertilității femelelor valoroase din punct de vedere genetic, prin folosirea lor ca donatoare de embrioni. Prin transferul de embrioni avem acces mai ușor la genetica mondială, reduce costurile în ce privește transportul raselor din zone geografice diferite, respectiv a costurilor aferente carantinei animalelor. Pe linie științifică, e o biotehnică de bază care permite utilizarea celorlalte biotehnici asociate transferului de embrioni cum ar fi fertilizarea in vitro, sexarea, ingineria genetică, clonarea sau obținerea de mozaicuri genetice”, a precizat dr. Lucian Hârceagă, Semtest BVN Tîrgu Mureș.

102

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Piața Abator, varianta Bruxelles. Fermă de ciuperci, crescătorie de pești și grădini suspendate de Călin POENARU

Cu fonduri UE și locale de 17 milioane de euro, istorica zonă a abatoarelor din cartierul Anderlecht - o imensă piață de weekend, cu 100.000 de vizitatori – va deveni un spațiu de 12 ha în care business-ul și cultura se îmbină. În timp ce clujenii își transformă abatorul în mall și apartamente, belgienii fac producție urbană și creează 1.300 de locuri de muncă. Întreprinderea socială enVie folosește excedentul de legume proaspete din zonă pentru a produce șapte feluri de supă-cremă: trei permanente (de morcovi, de roșii cu busuioc și cu șase legume), patru de sezon. Cei de aici au plănuit inițial să “salveze” 40 de tone de legume returnate fermierilor locali de hipermarketuri: dovleceii zucchini erau prea subțiri, roșiile, nu destul de rotunde, iar cartofii, prea mici. Acum vor să ajungă la 100 de tone. Naomi Smith este director executiv, iar Juan Sarda, manager de producție. “Ne-am lansat în primăvară, în 131 de magazine; ne-am trezit că am rămas repede fără stocuri. Nu băgăm aditivi, nu băgăm conservanți. Este o cerere foarte mare; practic ar trebui să ne dublăm producția. Mai nou am început să facem și sandvișuri vegetariene”, mărturisește Naomi Smith. Proiectul oferă răspuns real atât la problema deșeurilor alimentare, cât și la șomajul pe termen lung, reintegrând șomerii pe piața muncii prin oferirea de locuri de muncă stabile. Supele sunt vândute în magazinele OKay și OKay Compact. Hadrien Velge, Sevan Holemans și Thibault Fastenakels sunt trei tineri care au decis să producă ciuperci în pivnițele Abattoir Anderlecht, transformate în centrul de produse agroalimentare Le Champignon de Bruxelles. Ferma lor de ciuperci este construită pe principiile agriculturii urbane și economiei circulare, o fuziune dintre înțelepciunea japoneză și folclorul belgian: shiitake și bere. “Colectăm deșeurile de bere de la fabricile din Belgia pentru a cultiva ciuperci exotice. E o combinație reală de agricultură urbană: economie circulară și arome exotice. Ciupercile pe care le cultivăm sunt de origine asiatică, shiitake și maitakes. Folosim capacitatea de regenerare a ciupercilor. În acest an am început și producția de microlegume - busuioc, floarea soarelui, foarte cerute de restaurante”, spune Hadrien Velge. Eclo este o fermă verticală unde se fac microplante: ridiche, floarea-soarelui, varză roșie. Aceste plante de mici di-

mensiuni sunt crescute în pivnițele din Cureghem, fiind bogate în nutrienți și coloranți naturali, și beneficiază de căldura și de emisiile provenite din activitățile Le Champignon de Bruxelles. Arhitectul Steven Beckers a investit 2 milioane de euro în prima fermă Bio-integrated Greenhouses (BIGH), de 2.000 mp, situată pe acoperișul halei agroalimentare. “Vrem să ne extindem la Paris, Milano, în China”, spune Beckers. Ferma utilizează aquaponics, o combinație de hidroponie și acvacultură, pentru a crește legume și pești. În sistemele de recirculare plantele și peștii sunt legate printr-un filtru biologic. Prin intermediul unui filtru, microorganismele purifică apa de la pești, care la rândul său servește la hrănirea plantelor din seră și din grădina în aer liber. Unitatea de acvacultură are o capacitate anuală de 35 t de biban dungat (asemănător bibanului-de-mare). Sera produce ierburi, tomate și microplante. “Producem chiar și energia verde. Gunoiul devine resursă pentru economia circulară. Din păcate, tomatele noastre cresc în mediu controlat și au un gust foarte bun, nu putem să punem pe ele eticheta de organic, pentru că nu le cultivăm în sol. Alții le cultivă în pământ și sunt pline de pesticide. Sperăm însă ca acest lucru să se schimbe cât de curând, și alți producători ca noi au solicitat”, susțin cei de la BIGH. Peștii se comercializează la 200-800 g, pentru a nu scădea calitatea cărnii, în special în restaurante, deși pot ajunge până la 2,5 kg. Organizația Atelier Groot Eiland și-a propus să sprijine oamenii în căutarea unui job și să combată sărăcia prin formare profesională și plasare. Șomerii pe termen lung din Bruxelles beneficiază de pregătire gratuită sau experiență de lucru ca bucătari sau tâmplari. Un supraveghetor îi monitorizează, după care plasatorul îi ajută să găsească un loc

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de muncă adecvat. Candidații pot opta pentru atelierul de artizanat, magazin sau grădina de legume. Sub îndrumarea unui fermier urban, aici lucrează persoane cu probleme psihologice sau cu dizabilități mintale. În cadrul atelierului acestea execută lucrări de însămânțare, recoltare, sădire, compostare. Groot Eiland gestionează și o grădină de legume în spatele vechii fabrici de bere BelleVue (1.500 mp), unde cresc legume, ierburi și flori comestibile. Legumele selectate au valoare ridicată: cresc rapid, au cerere ridicată, generează un randament mare. Recolta merge către restaurantul Bel Mundo, magazinul bio The Food Hub, spre restaurante de lux din Bruxelles. Din fondurile europene de coeziune, dar și prin aportul celor 19 primării din regiune, zona Bruxelles, care grupează 1,1 milioane de locuitori, a aspirat 108 milioane de euro în exercițiul financiar 2007-2013, prin 78 de proiecte, iar în perioada 2014-2020 sunt programate alte proiecte, de 191 de milioane de euro, dintre care 91 de milioane contribuția primăriilor respective. Abattoir SA, compania care gestionează situl, a concretizat un prim complex agroalimentar în zona abatoarelor, amplasat unde odinioară era piața de vite, iar acum lucrează la al doilea. În prima fază s-a modernizat activitatea de piață și de depozitare. Proiectele vizează crearea a 1.300 de locuri de muncă, a nouă centre pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM), revitalizarea zonei economice, modernizarea infrastructurii. “Bruxelles este un oraș bogat, dar sunt diferențe mari în regiune, există și mulți oameni săraci. În Bruxelles șomajul este de 8%, dar în Anderlecht e de 18%, în timp ce în Molenbeek poate ajunge și la 25%. De aceea ne-am propus să creăm locuri de muncă în sectorul agroalimentar, prin cooperare cu cei 1.000 de producători locali. Aici funcționează 40 de companii specializate în carne, vin la cumpărături 100.000 de oameni în trei zile, în weekend totul este ocupat. Piața se află între două stații de metrou, oamenii pot să vină cu transportul public, chiar dacă nu pot căra o cantitate atât de mare”, spune Paul Thielemans, director de relații publice al Abattoir SA. Zona de spații comerciale o dublează pe cea de standuri. Aici există 17 măcelării, 40 de magazine, cafeterie, unități care vând produse cu specific vietnamez sau asiatic, restaurant “fish and chips”. Clădirea a fost construită astfel încât să folosească lumina naturală și cât mai puțină energie electrică, fiind deschisă publicului doar trei zile pe săptămână. Principiul este ca producătorii să vândă cât mai multe într-o perioadă scurtă, iar în restul zilelor săptămânii să poată să își comercializeze produsele și în alte zone ale Belgiei.

Arhitecții au prevăzut o zonă de expoziții și de evenimente. Copiii sunt invitați să gătească sănătos în bucătării mobile și să împartă mâncarea cu alții. În timpul săptămânii, piața se transformă în loc de joacă, de socializare, organizatorii aduc biciclete electrice, se derulează evenimente de artă urbană. Depozitele vor fi prevăzute cu panouri solare. În următoarea fază vor fi construite locuințe la un preț accesibil, fiind vizat segmentul studenților, dar și restaurante. De altfel, numărul locuitorilor din zonă a crescut în ultimii ani cu 17.000, majoritatea tineri. În 2009, Abattoir SA a comandat un studiu pentru a evalua o viziune globală asupra dezvoltării obiectivului. Fondurile provin de la UE și de la Regiunea Bruxelles. Obiectivele sunt construirea unui nou pavilion agroalimentar, o arhitectură durabilă, rezolvarea problemelor de mobilitate, ținând cont de afluxul imens de vizitatori. Activitățile de sacrificare trebuiau să își continue procesul de modernizare, dar să apară activități noi, culturale sau educative. Foodmet, noua hală agroalimentară (7,5 milioane de euro), a fost inaugurată în 2015, în prima fază a Master Planului “Abattoir 2030”. Hala are 8.000 mp, iar 45 de comercianți își desfășoară activitatea în spațiul inspirat de piețele acoperite din Europa de Sud. Publicului i se oferă o gamă largă de produse, la prețuri scăzute: fructe, legume, brânză, pâine, măsline, ierburi, carne, pește. Noul proiect, Manufakture (9,8 milioane de euro), vizează dezvoltarea durabilă a IMM-urilor și se concentrează pe activități productive, consolidarea lanțului alimentar scurt și economia circulară.

Românii vând mici și salam de vară Cel mai mare magazin din zona pieței din Anderlecht nu este unul local, ci de sorginte românească și ocupă o suprafață considerabilă, practic tot frontispiciul. Casa Ifrim îi îmbie pe belgieni nu numai cu plăcinte și covrigi, ci și cu produse precum mici, salam de pui sau de vară. Aici, românii nu se ocupă doar cu afacerile, ci și cu politica. Afișele electorale cu Daniel Stanciu, un tânăr de 35 de ani, puteau fi observate în toată zona pieței. 30 de români figurau în cursa pentru alegerile din Belgia pentru a reprezenta comunitatea locală. Toți susţineau că vor să se lupte pentru drepturile românilor, extrem de numeroşi în Belgia.

103

104

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Grupul PPE din Parlamentul European rămâne în centrul vieții agricultorilor din România și nu numai!

Grupul Partidului Popular European este, de departe, cel mai puternic apărător din Parlamentul European al intereselor fermierilor. În contextul viitorului Cadru Financiar Multianual, Grupul PPE subliniază necesitatea unei Politici Agricole Comune bine finanțate, a cărei pondere în bugetul total al UE ar trebui să fie cel puțin menținută pentru a se asigura că sectorul agricol este sustenabil din punct de vedere economic, răspunde cererii în creștere, oferă obiective ecologice și climatice și promovează creșterea economică și ocuparea forței de muncă în zonele rurale. Uniunea Europeană trebuie să contribuie la consolidarea competitivității agricole, la stabilizarea veniturilor și la reducerea decalajului dintre zonele rurale și zonele metropolitane. Viitoarea Politică Agricolă Comună trebuie să rămână, din punctul de vedere al Grupului PPE, o politică comună bazată pe structura sa în doi piloni, pe normele comune ale UE și pe cooperarea dintre nivelurile european și național. Principiul subsidiarității trebuie să ghideze acțiunile UE, însă orice încercare de renaționalizare a PAC trebuie evitată, deoarece aceasta ar duce la dezechilibre ale concurenței pe piața unică. Sprijinul pentru noile tehnologii și angajamentul ferm față de modernizarea, simplificarea și eficiența structurii și instrumentelor PAC sunt de o importanță majoră. În vederea îmbunătățirii rezilienței sectorului agricol, acesta trebuie să poată face față în mod eficient volatilității veniturilor agricole, riscurilor climatice și de sănătate și crizelor de piață. Plățile directe ale PAC, finanțate de UE, trebuie menținute ca un prim nivel substanțial de stabilitate și o plasă de siguranță pentru veniturile fermelor. Grupul PPE sprijină alocarea corectă a plăților directe, însă consideră că ar trebui evitată orice modificare substanțială a sistemului de plăți directe. Prin urmare, PPE respinge orice formă de cofinanțare în primul pilon. În același timp, ar trebui sporită sprijinirea și accesul la instrumentele de gestionare a riscurilor din cadrul celui de-al doilea pilon. Un fond UE eficient pentru crizele agricole, ca instrument financiar independent, ar trebui instituit și plasat în afara

principiului bugetar al anualității, permițând astfel transferul bugetar de la un an la altul. Pentru a spori sustenabilitatea economică și de mediu a sectorului agricol, ar trebui să se acorde sprijin adecvat pentru investiții și inovare, cum ar fi sprijinirea directă a investițiilor directe și îmbunătățirea accesului la instrumentele financiare, în special EFSI. Plățile ecologice ale primului pilon ar trebui menținute dar simplificate și ar trebui să se bazeze pe performanță. În plus, sistemele de sprijin financiar specifice ar trebui să permită o dezvoltare rapidă a agriculturii inteligente și de precizie - sau a tehnologiilor Agricultura 4.0 - și pentru utilizarea programului Copernicus elaborat de UE. Nu în ultimul rând, PAC trebuie să continue să stimuleze dezvoltarea economică în zonele rurale, în care fermele familiale rămân centrul vieții. Ar trebui să se intensifice sinergiile între fondurile de coeziune din zonele rurale (proiecte la scară largă) și fondul de dezvoltare rurală (activități agricole, neagricole și forestiere desfășurate de agricultori). Inițiativele de susținere a tinerilor agricultori și promovarea reînnoirii generațiilor ar trebui să fie adaptate la viitoarea PAC și abordate prin stabilirea unei strategii la nivelul UE, bazată pe măsurile de sprijin actuale de instalare și pe noile instrumente care să promoveze transferul fermelor. Material publicat cu sprijinul europarlamentarului Daniel Buda, membru al Grupului PPE și al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

VIVE LA FRANCE

105

106

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Primul tractor agricol românesc al IRUM SA,

TAGRO, fabricat la Reghin, vedetă în Capitală de Ligia VORO

Emoțiile așteptării au luat sfârșit. TAGRO, primul tractor agricol românesc care va intra în brazdele românești și, suntem siguri, și în cele de peste hotare după mai bine de 10 ani, un produs 100% al companiei mureșene IRUM, a fost prezentat în cadrul unui eveniment la București desfășurat în 30 octombrie, ca apoi, timp de 5 zile, să fie expus în cadrul celui mai important târg internaţional destinat agriculturii, INDAGRA 2018. Tractorul are un design inovativ, creație a celor 50 de ingineri care activează în cadrul Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Utilaje Agricole și Forestiere – iFOR de la Reghin. IRUM este deținută de Grupul MAVIPROD, o companie dezvoltată de soții Violeta și Mircea Oltean, în care a fost cooptat și fiul, Andrei.

Dezvoltarea primului tractor agricol 100% românesc pare să fi fost în strategia proprietarilor și managamentului IRUM încă din momentul în care compania a fost preluată de MAVIPROD, în 1999. Primul pas a fost făcut în 2007 când IRUM a intenționat să dezvolte un asemenea tractor împreună cu Uzina Tractorul Brașov (UTB). Însă proiectul a sucombat repede, pentru că UTB a dat faliment, iar pe piața producătorilor autohtoni de tractoare agricole a rămas un mare gol. Managementul IRUM a perseverat însă, iar, în 2010, a fost semnat parteneriatul cu Uzinele din Belarus, astfel că în fabrica de la Reghin a fost dezvoltată o linie de asamblare tractoare agricole, cu o putere între 95-110 CP. „În 2010 am hotărât să intrăm și pe zona utilajelor agricole din dorința de a completa portofoliul de produse și de a dezvolta afacerea IRUM. Pe de altă parte cred că ideea

cu acest tractor agricol românesc s-a născut și din faptul că vrem să demonstrăm și noi că putem să facem lucruri serioase, de anvergură și în România, în fabrica noastră de la Reghin”, a declarat Mircea Oltean, directorul general al IRUM SA, în cadrul conferinței de presă. “Ne-am dat seama că pentru a avea un produs competitiv este nevoie de o serie de investiții în cercetare și dezvoltare, iar în anul 2015 am finalizat Centrul de CercetareDezvoltare pentru Utilaje Agricole și Forestiere – iFOR, prin care am încercat să oferim inginerilor români toate condițiile pentru a dezvolta produse noi, românești. Acest centru este unic în Europa de Est, a însemnat o investiție de peste 2,65 de milioane de euro și are în jur de 50 de angajați. Pe porțile acestui centru de dezvoltare, de când a fost inaugurat, au ieșit o serie de produse. Însă anul acesta, în 2018, iese unul dintre cele mai importante produse, un

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

nou tractor agricol românesc”, a completat Andrei Oltean, director dezvoltare în cadrul producătorului de utilaje și tractoare forestiere și agricole reghinean.

TAGRO, inovație mureșeană TAGRO, cum se numește primul tractor românesc, o prescurtare de la tractor agricol românesc și familia Oltean, a presupus o investiție de circa 4 milioane de euro, în jur 5 ani de studii, prototipare, realizare, testare, și munca a 50 de ingineri. “În acest proiect nu am socotit strict banii, am făcut un proiect cu sufletul, am vrut să demonstrăm ceva și atunci primul gând nu a fost îndreptat înspre zona banilor”, a subliniat Mircea Oltean, director general al IRUM. TAGRO va avea toate dotările necesare unui tractor modern, inclusiv comenzi prin radio și aer condiționat. Înainte de lansare, tractorul a fost testat în România și în Italia, iar până la finalul acestui an se va finaliza procesul de omologare în cadrul Registrul Auto Român București. “Cred că ne-am ridicat la nivelul așteptărilor privind identitatea vizuală a acestui produs. Bineînțeles că inspirația noastră a venit din elementul principal al logo-ului companiei, și anume calul, un animal deosebit, nobil, puternic și vital de-a lungul istoriei, un partener de nădejde. Design-ul, practic, lucrează să insufle aceste atribute fundamentale noului utilaj. Capotajul creează un echilibru între eleganță și agresivitate”, a prezentat Eduard Lucaci, managerul proiectului. O porțiune din aripa spate arată ca un mușchi bine conturat, a continuat managerul. “Acoperișul poartă o formă fluidă și o linie laterală dinamică, cele două flancuri avansează peste nivelul cabinei și se transformă în niște protecții care accentuează funcția de iluminare. La cabină am pornit de la ideea unui design modern care să asigure vizibilitate maximă, astfel am utilizat o structură din patru stâlpi, în locul unei structuri clasice foarte des folosite din 6 stâlpi. În interior, sarcina a fost clară să avem un spațiu confortabil, aerisit, ergonomic și cu elemente ușor de operat și de identificat. Accesul principal este gândit pe stânga, iar partea dreapta este populată de manete, ale cutiei de viteze, comenzi hidraulice suplimentare și diferite butoane. Partea stânga și frâna de volan oferă câteva spații de depozitare și opțiunea unui scaun secundar. Scaunul operatorului, o piesă critică în confortul acestei cabine este dotat cu suspensie pneumatică, încălzire în spătar și șezut, cotiere reglabile, suport lombar, ajustări de poziție și pe spatele spătarului avem un spațiu de depozitare destul de generos”, a mai explicat, printre altele, Eduard Lucaci, dotările fiind mult mai complexe și numeroase. Cele mai multe componente ale tractorului, 80 %, spun reprezentanții producătorului, sunt de proveniență românească, însă pentru inima utilajului s-a optat pentru un motor Fiat.

“Am decis să mergem pe un motor renumit, seria F5 de la Fiat Powertrain, un motor de 3,4 l, în patru cilindri. Pentru configurația de 102CP, el oferă un cuplu maxim de 430 Nm, la turația de 1400 de rotații/minut. Această serie reprezintă o soluție compactă și flexibilă, oferă performanțe ridicate la costuri mici de operare și mentenanță facilă la intervale mari de servisare“, a explicat Eduard Lucaci. Transmisia oferă tracțiune 4x4, blocare diferențial, controlate electrohidraulic. Cutia de viteze Shuttle cuprinde 12 viteze înainte și 12 viteze în marșarier, iar controlul de viteze se face mecanic. Mai multe caracteristici ale TAGRO puteți citi în caseta dedicată. Ar mai fi de menționat că reprezentanții IRUM iau în calcul și conversia la electric a tractoarelor produse în fabrica de la Reghin.

TAGRO pe piețele externe Prețul de pornire pentru un astfel de tractor agricol va fi de 34.500 de euro. Producția în serie va începe în aprilie 2019, iar conducerea IRUM Reghin estimează că în primul an vor fi produse și vândute 200 de tractoare, în 2020 va fi depășit pragul de 300 de tractoare TAGRO, iar în 2021 vor urma alte 500 de tractoare TAGRO. Tractorul agricol este destinat cu precădere fermelor mici și mijlocii. Bineînțeles, în afară de piața românească, echipa IRUM va viza și piața internațională pentru comercializarea TAGRO. “Am urmărit să dezvoltăm un tractor care să aibă un raport calitate-preț competitiv, să poată fi adresat tuturor fermierilor, dar în special celor mici și medii. Am pus un accent foarte mare pe partea de identitate vizuală și în acest sens am investit foarte mult în design și cel mai important lucru am urmărit să creăm un tractor care să poată fi exportat în întreaga lume și să reprezinte cu brio industria românească”, a explicat Andrei Oltean. “O să ne orientăm să plecăm din România, ne uităm, în primul rând, la vecini, în Ungaria deja avem un sediu propriu pe care îl extindem și, sigur, că acolo vom întreprinde primele acțiuni, apoi foarte interesantă este piața din Bulgaria sau din Ucraina, acestea vor fi, practic, niște punți de legătură înspre Vestul Europei”, a completat Mircea Oltean. TAGRO va putea fi achiziționat cu plata integrală, prin leasing sau prin credit bancar, IRUM încheind un parteneriat cu Banca Transilvania pentru comercializarea tractorului. Legat de service-ul pentru TAGRO, IRUM va apela la rețeaua MAVIPROD, care are 14 puncte de lucru proprii

107

108

AGRO TB

în țară, inclusiv în București, la care se adaugă rețeaua de dealeri pe care grupul o are la nivelul României.

Lansat oficial și la INDAGRA 2018 Onorant pentru compania IRUM din Reghin a fost că Ministrul Agriculturii, Petre Daea, prezent la deschiderea oficială a INDAGRA 2018, s-a oprit prima dată în turul tradițional al expoziției internaționale la standul IRUM, pentru a admira primul tractor agricol românesc, de un roșu strălucitor, expus sub razele calde și neverosimile ale soarelui de sfârșit de octombrie. De altfel, acest moment a fost prefigurat încă de la deschiderea oficială a târgului internațional, atunci când Petre Daea, ministrul Agriculturii, a amintit, în discursul său, de lansarea primului tractor agricol românesc de către IRUM, după mai bine de 10 ani, după ce producția ultimului mohican, Uzina Tractorul Brașov, a fost oprită. TAGRO i-a fost prezentat ministrului chiar de strategul din spatele acestei reușite, Mircea Oltean, directorul general al IRUM. „E o muncă de 5 ani de proiectare, avem din 2015 un Centru de Cercetare și Dezvoltare a Utilajelor Forestiere și Agricole, avem 50 de ingineri, și am reușit să îl aducem chiar pe șeful centrului din Italia, e un român care a lucrat pentru firme mari din Occident”, a menționat Mircea Oltean, ca apoi între cei doi să se închege un dialog sub camerele de filmat și în fața microfoanelor numeroase care au venit să înregistreze acest moment, ministrul anunțându-și chiar prezența la Reghin. Petre Daea: Când începeți producția și cât va fi prețul? Mircea Oltean: În aprilie și prețul o să fie undeva în jur de 35.000 de euro, comparativ cu cele occidentale, la aceleași performanțe, ele sunt la circa 50.000 de euro. Deci oferim un raport calitate-preț foarte bun. Vă așteptăm la noi, am investit într-una dintre cele mai moderne turnătorii din România, avem forjă, prelucrări mecanice, facem orice fel de roată dințată, de confecții metalice, de tot. Petre Daea: Îmi propun să vin cât mai curând și o voi face nu săptămâna care vine, ci cealaltă săptămână pentru că merită să discutăm mai atent, să vedem ca perspectivă ce putem face împreună și să desenăm un drum al indus-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

triei de tractoare românești, începută de la Reghin. E o satisfacție formidabilă, aș sta până mâine dimineață lângă acest tractor, pentru că merită efortul acestor oameni, care, iată, puși în situația în care să analizeze încotro o luăm, dânșii au găsit calea de succes, pe care o prezintă astăzi aici și mă bucur că nu e cu nimic mai prejos decât orice alt tractor care se află pe platforma aceasta expozițională. Este un moment de satisfacție pentru toți românii. După prezentare, ministrul a recunoscut că a rămas impresionat că managementul IRUM a repatriat un specialist de mare valoare care lucra în străinătate, conchizând: “iată cum s-a exportat inteligență și acum o aducem acasă”.

Rabla pentru tractoare? În timpul evenimentului de lansare a TAGRO la Hotel Caro București, Mircea Oltean a fost provocat referitor la programele de susținere a producției de tractoare agricole din partea statului român, prin intermediul Ministerului Agriculturii. Răspunsul său a fost tranșant: “Discuții despre programe Rabla pentru tractoare au fost multe, concret nu s-a întâmplat nimic. Nu cunosc, la ora aceasta, intenții de acest gen, eventual o să încercăm să ne interesăm sau să fim mai insistenți pe zona respectivă. Ar ajuta foarte mult, pentru că, dacă urmărim exact ce tractoare sunt în piață, o să vedem că majoritatea tractoarelor sunt cele produse la Brașov, încă în perioada comunistă, majoritatea sunt din acei ani și au niște costuri de exploatare foarte mari. Ar fi un mare sprijin pentru agricultori să poată să intre în posesia unor utilaje cu performanțe noi”. A doua zi a fost rândul ministrului Petre Daea să fie întrebat despre susținerea pe care ministerul o poate acorda fabricii de la Reghin. Aflat la standul IRUM, acesta a promis că se va gândi și la un program Rabla pentru tractoare, pentru că parcul românesc este învechit, chiar dacă astăzi sunt cu aproape 100 de mii de unități mai multe decât în 1989. “S-a crescut viteza de acțiune și s-a scurtat timpul de reacție, iată cum e posibil să facem față unor situații climaterice deosebite, cum a fost anul acesta. Dacă nu aveau dotarea pe care o au fermierii la această dată, datorită muncii lor, datorită sprijinului pe care l-am dat prin Programul Național Dezvoltare Rurală, pentru că numai în cei doi ani, 2017 și 2018, în agricultura țării românești, în satele românești au intrat peste 6,3 miliarde de euro, o sumă importantă care

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Caracteristicile TAGRO sunt următoarele:

se vede în câștigul fermierului, în producțiile pe care le vor obține fermierii”, a mai adăugat ministrul. La lansarea tractorului a participat și primarul Municipiului Reghin, Maria Precup, care a apreciat că “prețul este accesibil față de cele ale produselor similare de pe piața europeană și mondială și sper să fie un succes atât pentru producător, dar și pentru cei care îl vor achiziționa”. Standul IRUM a fost unul dintre cele mai vizitate ale târgului INDAGRA 2018. Printre vizitele la nivel înalt s-a numărat și cea a lui Jari leppä, Ministrul Agriculturii și Pădurilor din Finlanda, căruia tractorul agricol românesc i-a fost prezentat de Andrei Oltean, directorul de dezvoltare al IRUM. Ministrul finlandez a aflat, printre altele, de parteneriatul pe care IRUM îl are cu compania Logset. În zilele următoare, TAGRO i-a fost prezentat și prim-ministrului României, Viorica Dănciă.

Dar de Centenar Compania IRUM a fost înființată în 1953 de către statul român, iar în 1969, pe platforma industrială de la Reghin, a ieșit de pe linia de producție primul tractor articulat forestier (TAF). Tradiția IRUM în domeniul producției de TAF-uri a rezistat testului timpului datorită MAVIPROD, compania fondată în 1993 de către Violeta și Mircea Oltean, care a riscat și a achiziționat, în 1999, pachetul majoritar de acțiuni al IRUM, fabrică aflată, la acel moment, într-o situație economică dezastruoasă. “Când MAVIPROD a cumpărat IRUM, aceasta însemna un brand cunoscut în piața forestieră, însă avea o serie de elemente negative, cum sunt infrastructura foarte proastă, tehnologia era una veche, de undeva din anii 70, și înregistra o serie de datorii la bugetul de stat. Practic, CEO-ul companiei, Mircea Oltean a elaborat o strategie pe termen lung în care s-a urmărit îmbunătățirea acestor minusuri, pe lângă alte obiective importante, cum sunt impactul social pe care un business ca acesta îl are și, totodată, a dorit

• Motor FPT 86, 95, 102 CP • Norma de poluare: Stagiu IV final • Capacitate cilindrică: 3 387 cm³ • Putere: 102 CP (5Kw) • Cuplu maxim: 430 Nm la 1.400 rpm • Filtru de aer: uscat • Rezervor combustibil: 110 l • Rezervor AdBlue: 20 l • Cutie de viteze: Shuttle cu 12 viteze de mers înainte și 12 viteze de mers înapoi • Inversor mecanic • Blocare diferențial: electrohidraulică • Tracțiune: 4 x 4 • Cuplare tracțiune 4 x 4: electrohidraulică • Priza de putere spate: Independentă cu 540/1.000 rpm. • Debit pompă hidraulică: 60 litri/min • Capacitate de ridicare în tiranți spate: 4.400 kg, cu Sistem Auto Lift • Cuple hidraulice spate: 2 perechi • Certificată ROPS și FOPS, vizibilate sporită, scaun operator cu pernă de aer, centură de siguranță, scaun pasager cu centură, girofar, ștergătoare cu spălator parbriz față/spate, geam spate cu degivrare • Aer condiționat • Oglinzi retrovizoare • Faruri de lucru: 2 față/2 spate • Echipare radio să mențină în industria românească un produs și o fabrică și să dezvolte produse noi, românești, într-o piață care este tot mai săracă din acest punct de vedere”, a comprimat Andrei Oltean istoria grupului după 1999, anul privatizării. Astăzi, IRUM, integrat în Grupul MAVIPROD, este unul dintre jucătorii importanți din Europa în producția de TAF-uri. Însă se anunță și un concurent serios în piața de utilaje agricole. IRUM vinde la ora actuală 500 de tractoare agricole pe piața din România, care absoarbe anual 2500 de utilaje și cu o proiecție de creștere pentru 2028 de 8.000 de tractoare agricole. Grupul Maviprod desfășoară activități în 3 țări – România, Ungaria și Republica Moldova, are o cifră de afaceri de peste 40 de milioane de euro și numără peste 600 de angajați. Prin lansarea primului tractor agricol românesc după mai bine de 10 ani, IRUM a relansat producția autohtonă, dăruind un produs românesc României în anul Centenarului Marii Uniri și aniversării a 65 de ani de la înființarea IRUM și a 25 de ani de la fondarea Grupului MAVIPROD.

109

110

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

111

Sărbătoarea agriculturii la INDAGRA 2018 de Ligia VORO & Alin ZAHARIE

INDAGRA - Târgul internațional de produse și echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii și zootehniei a prezentat, în acest an, pe cei peste 45.000 de mp expoziționali, mii de produse, unele în premieră, cum este tractorul agricol românesc, lansat de IRUM SA Reghin. Echipa Transilvania Business a luat pulsul târgului, văduvit în acest an de expozițiile de animale și păsări, stând de vorbă cu fermierii, participând la conferințe sau doar admirând bogăția de utilaje, produse, echipamente etc. pe care încercăm să vi le transmitem vizual. Cu o suprafață de expunere mai mare, INDAGRA – Târgul internațional de produse și echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii și zootehniei, organizat de Centrul Expozițional ROMEXPO, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), și-a deschis porțile în 31 octombrie și s-a desfășurat până în 4 noiembrie sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Deschiderea oficială a avut loc în 31 octombrie, fără să fie scutită de un ping-pong subtil între oratorii care au reprezentat Ministerul Agriculturii și Președinția României. Cuvântul de bun venit i-a aparținut lui Mihai Daraban, președintele CCIR. “Pot să vă spun că avem 740 de expozanți, care ocupă 46.130 de mp, cu jumătate de hectar mai multă suprafață contractată decât anul trecut. Vrem să ajungem la produse cu valoare adăugată mare, vrem să pariem foarte mult pe procesare, vrem ca, probabil în viitor, INDAGRA Food să depășească INDAGRA și cred că acesta este un deziderat la care trebuie să lucrăm cu toții, atât organizațiile patronale, cât și guvernele care vor veni”, a spus Mihai Daraban. I-a urmat ministrul Agriculturii, Petre Daea, care, după felicitările adresate INDAGRA, a zugrăvit un tablou optimist al acestui sector economic, și anume – România – lider european la recoltele de floarea soareului și porumb, adăugând: “În ani climatici diferiți, fermierii români au găsit calea succesului, folosind câștigul cercetării, al inovării, al dotării și al implementării corecte a tehnologiilor adaptate la condițiile concrete, în care își desfășoară activitatea. Folo-

sind tactic și corect momentele prielnice la lucrările agricole, însușind tehnica în cultivarea planrtelor, de îngrășare a animalelor, de prelucrare și distribuție a produselor am putut da răspuns la cerințele legitime ale consumatorilor”. Petre Daea a mai amintit de programul guvernamental de reabilitare a sistemului de irigații – a fost pus în funcțiune pentru 1,2 milioane de ha - și de cel de protecția împotriva fenomenelor extreme, prin executarea sistemului de apărare antigrindină – au fost construite 60 de puncte de lansare antigrindină care au protejat culturile viticole, astfel că anul acesta a fost înregistrată cea mai mare producție de struguri, și anume 1,27 milioane de tone. România mai deține un loc fruntaș, potrivit ministrului, în ceea ce privește atragerea fondurilor europene pentru agricultură, gradul de absorbție fiind de 99,67% din Fondul de Garantare Agricolă și de 43% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Oficialul Guvernului nu a ocolit minusurile pe care sectorul agricol le are în domeniul zootehniei, prelucrării și comercializării produselor, ale echilibrării de produse agroalimentare și nu numai.

112

AGRO TB

“Sunt convins că, prin astfel de târguri și expoziții, România devine un hub regional important pentru sectorul agricol și pentru piața de profil. În ultima perioadă sunt dezbăute intens la nivel european provocările viitorului în agricultură, sunt vizate noi abordări - distribuirea echitabilă a plăților directe, ambiții mai mari legate de mediu și schimbările climatice, dar și preocupări esențiale pentru cercetare și inovare în agricultură. Să nu uităm că România va avea responsabilitatea în perioada următoare de a coordona stabilirea Politicii Agricole Comune”, a spus, la începutul discursului, Cosmin Marinescu, consilier prezidențial - Departamentul Politici Economice și Sociale. Apoi a atacat. Prima problemă atinsă: “Era imperativ pentru România să se fi reușit prevenirea pestei porcine africane, fenomen care s-a extins agresiv și necontrolat în ciuda precedentelor și avertismentelor, situația ne-a găsit nepregătiți încă o dată în fața celui mai grav flagel cu care s-a confruntat zootehnia românească în ultimii ani. Sper pentru viitor ca aceasta va fi o lecție învățată, care va conduce la acțiuni și decizii responsabile, astfel încât pagubele să fie evitate, iar resursele bugetare să fie alocate nu pentru despăgubiri, ci pentru investiții”. S-a oprit, de asemenea, la problema competitivității României pe piața internațională și care sunt soluțiile pentru ca agricultura să creeze, într-adevăr, plusvaloare. “În ultimii ani, deficitul comercial s-a adâncit tot mai mult, cea mai semnificativă influență provenind, ca și anul trecut, din comerțul cu carne și produse din carne și cel cu legume și fructe. În plus, la nivelul produselor alimentare, importurile au depășit exporturile pentru toate categoriile. Așa cum am mai spus, nu este suficient doar să producem, adică să avem recolte bune, este esențial să și creăm, să generăm valoare adăugată ridicată. Această înseamnă să avansăm pe lanțul procesării pentru noi oportunități de piață și exporturi mai valoroase. Doar așa putem inversa evoluția actuală bazată pe importuri mari de produse agroalimentare. Avem nevoie în acest sens să promovăm în continuare, în mod inteligent, produsele tradiționale atestate care să devină o carte de vizită autentică pentru potențialul agriculturii noastre”, a subliniat Cosmin Marinescu.

Sprijin pentru produsele agroalimentare românești Unul dintre eveniemntele care a suscitat interesul participanților la INDAGRA a fost conferința națională

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dezvoltare rurală-element fundamental al competivității economice și al coeziunii la nivelul Uniunii Europene”. Președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu a dat, în cadrul acesteia, detalii despre noile măsuri de sprijinire a produselor agroalimentare românești. ”Eu sunt un promotor al produselor agroalimentare românești, am inițiat o lege care este în vigoare, prin care 10 octombrie a fost declarată „Ziua Produselor agroalimentare românești”. Anul trecut a fost pentru prima dată când s-a sărbătorit această zi, grație Ministerului Agriculturii, prin direcțiile agricole județene”, a precizat Alexandru Stănescu. Ca noutăți legislative, acesta a amintit de înființarea Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare Românești. „Dorim să înființăm o agenție legată de aceste produse agroalimentare românești. Este vorba de Agenția pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare Românești. Este o agenție care își propune să reglementeze modul de informare și promovare pentru produsele agroalimentare românești, un model care există în Franța, Austria și Italia. Inițiativa legislativă este depusă în Camera Deputaților, așteaptă un punct de vedere de la guvern, în speță de la Ministerul Agriculturii. Această inițiativă legislativă am făcut-o împreună cu Ministerul Agriculturii. Este o agenție care își propune să promoveze produsele românești, de asemenea să ușureze felul de a certifica produsele românești. Există în România o agricultură de nișă, și aici vorbesc de agricultura bio care va fi tot prin această agenție”, a menționat Alexandru Stănescu.

Catalog lansat la INDAGRA În cadrul aceleiași conferințe naționale, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a lansat aplicaţia pentru telefonie mobilă Catalogul Produselor Alimentare Certificate (CPAC), destinată consumatorilor de produse alimentare certificate calitativ la nivel naţional şi european. „Indiferent în ce punct al țării te-ai afla sau indiferent ce produs certificat de Ministerul Agriculturii ai dori să cauți, poți face acest lucru printr-o platformă mult mai facilă, mult mai prietenoasă, intrând pe terminalul telefonului mobil, descărcând această aplicație prin care poți identifica imediat produsul respectiv, date despre pro-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ducător, detalii care țin de rețetele respectivului produs. Mai mult decât atât, colegii mei au reușit să conecteze această platformă informatică cu hărțile de localizare prin GPS, astfel încât, dacă ești în județul Buzău și vrei să mergi să cumperi un kilogram de cârnați de Pleșcoi, poți să te duci pe produs, și apoi aplicația să te direcționeze unde se află producătorul și detalii despre acesta”, a precizat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR. Potrivit directorului AFIR, aplicația va fi extinsă și în ce privește proprietarii de pensiuni și producătorii viticoli. „Sunt deja în lucru celelalte module de extindere a aplicației, în sensul în care ne dorim ca toate pensiunile finanțate din PNDR să fie introduse în această aplicație IT, toate cramele sau micii producători de vinuri finanțați, fie prin programul nostru de dezvoltare rurală, fie cei care au accesat fonduri prin Fondul European de Garantare Agricolă, să poată să fie prezenți pe această aplicație, astfel să integrăm cât mai bine și să creionăm o interfață între Ministerul Agriculturii și munca producătorilor agricoli, să o punem față în față cu beneficiarul final, și anume consumatorul”, a menționat directorul AFIR. Aplicaţia CPAC este disponibilă, într-o primă etapă, în Google Play Store, accesând CPAC – AFIR.DIT. În etapa următoare aplicaţia va fi disponibilă şi în AppStore. Funcţiile disponibile în aplicaţie sunt: căutarea produselor şi a producătorilor după denumire şi număr de atestat; afişarea pe hartă a producătorilor cu posibilitatea de navigare către un producător; filtrarea produselor şi a producătorilor în funcţie de tipul atestatului (Produs Tradiţional, Reţetă Consacrată, DOP, IGP, Produs Montan), categoria produselor, judeţul producătorului şi distanţa (necesită activarea sistemului de localizare al dispozitivului). Alte funcţii disponibile sunt: afişarea detaliilor despre produs şi producător - număr atestat, tip atestat (Produs Tradiţional, Reţetă Consacrată, DOP, IGP, Produs Montan), punct de lucru, denumire, descriere, contact; posibilitatea de a evalua un produs (necesită autentificare); posibilitatea de a crea o listă cu produse favorite (necesită autentificare).

Bobilech, de la bobinaj la producție de cuști Însă INDAGRA nu ar fi nimic fără fermierii, antreprenorii, companiile care animă timp de aproape o săptămână

AGRO TB

târgul internațional. Printre marii producători, distribuitori internaționali, loc și-au făcut și o serie de companii din Transilvania. Chiar dacă prezența animalelor la ediția din acest an a INDAGRA a lipsit cu desăvârșire, producătorii de utilaje și accesorii pentru animale și-au făcut simțită prezența, printre aceștia numărându-se și Bobilech SRL din localitatea Țigău, comuna Lechința, județul Bistrița-Năsăud, producător de cuști pentru animale și păsări. „Firma a luat ființă în anul 1991. La început, obiectul de activitate a fost bobinajul de motoare electrice, apoi încet am schimbat activitatea. Am avut o fermă de creștere a prepelițelor și mi-am dat seama că nu avem din ce face cuștile de prepeliță, pe piață nu se găsește nici în prezent plasă pentru construcția acestor cuști, fapt pentru care ne-am decis să investim și să producem noi aceste plase. Practic, nevoia ne-a învățat și cu pași mici am tot avansat. Suntem producători de plasă sudată din care facem o gamă foarte diversă de cuști pentru animale și păsări, capcane ecologice, o gamă de hrănitori, tot ce ar fi din această plasă sudată”, ne-a declarat Radu Petraș, administratorul SC Bobilech SRL. Avantajul cuștilor produse de SC Bobilech SRL este dat, în primul rând, de material, respectiv plasa sudată din sârmă zincată, produsă în atelierul societății. „Acest material din care confecționăm aceste cuști, în primul rând se poate dezinfecta foarte ușor și are o rezistență mare în timp. După cum bine știm, lemnul este un focar de infecție care generează boli, chiar și dăunători, ca utilizare, aerisire, iluminat, este net superioară față de cuștile tradiționale din lemn. Aceste cuști se pretează, în general, animalelor de gospodărie mai mici, începând de la puii de o zi până la găini ouătoare, iepuri, prepelițe, inclusiv chinchilla, câini și pisici. Amenajăm ferme pentru puii de creștere, găini ouătoare, la iepuri mai puțin din cauză că sunt unele probleme în ce privește abatoarele. Avantajul este acela că noi producem plasa sudată exact cum ne trebuie pentru o anumită cușcă. Nu producem sârma la o anumită dimensiune din care apoi decupăm. Nouă dacă ne trebuie o lățime de 60 de centimetri producem sârma exact la dimensiunea dorită. Avem o rețea de distribuție proprie pe toată țara și nu numai, inclusiv în Europa, Ungaria, Slovacia, Italia, plus faptul că avem colaborări cu mai multe magazine de profil”, a spus administratorul Bobilech SRL.

113

114

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Telemeaua de Ibănești”, la loc de cinste la INDAGRA 2018

Soluții inovatoare aduse de Romvac la INDAGRA Romvac Company S.A, cel mai important producător de medicamente și vaccinuri de uz veterinar din România, a bifat, la INDAGRA 2018, cea de 11-a prezență, atât cu produsele de uz veterinar precum și cu cele de uz uman. „Suntem prezenți la INDAGRA din anul 2007. Sunt 11 ani de la prima noastră participare la acest târg important pentru agricultură, dacă nu cel mai important eveniment pentru acest sector. La ediția din acest an am venit, atât cu produsele de uz veterinar, cele destinate animalelor, de la cele de fermă până la animalele de companie, și, binențeles, cu gama de produse de uz uman”, a precizat Cătălina Staicu, șef promovare Romvac Company S.A. Fără a neglija produsele de uz veterinar, Romvac Company S.A se poate mândri cu produsele destinate medicinei umane din gama IMUNOINSTANT, o linie de produse revoluționare care pot substitui antibioticele în tratarea celor mai dificile infecții. „Produsele de uz uman reprezintă o noutate pentru piață, nu doar cea românească cât și cea din afară. Vorbim aici despre inovație în medicină, vorbim despre imunoglobulinele Y, adică anticorpi care dau organismului o imunitate pasivă. Corpul nu mai este obligat să producă anticorpi, el îi primește gata preparați, cum ar veni spus, și luptă împotriva microorganismelor rezistente la antibiotice. Se cunosc foarte bine problemele cu infecțiile intraspitalicești, infecții cu stafilococi, streptococi care sunt atât de vehiculate în presă, anunțate peste tot, pe care toată lumea le știe și de care toată lumea se teme. Cele care nu mai răspund la antibiotic își găsesc de data aceasta tratamentul, leacul cu produsele de uz uman produse de Romvac, din gama IMUNOINSTANT. În România, aceste produse reprezintă un pionierat, noi le și dezvoltăm. Partea specială în ce privește produsele noastre este aceea că noi creăm produse personalizate, suntem unici pe piață în ce privește acest aspect. Mai exact, dacă un pacient are o infecție bacteriană sau de altă natură, cu o tulpină pentru care nu există tratament, recoltăm tulpina respectivă de la pacient, creăm produsul special pentru pacientul respectiv și îi administrăm tratamentul personalizat”, a menționat Cătălina Staicu. În cadrul standului Romvac, vizitatorii au avut parte și de un mic cabinet medical veterinar, locul ideal pentru a afla atât soluțiile la anumite tratamente cât și portofoliul de produse Romvac Company S.A.

Pe ing. Nicu Aurel Bumb, reprezentantul SC Mirdatod Prod lSRL Ibănești, l-am întâlnit încă din prima zi a INDAGRA, înainte de deschiderea oficială a târgului. La loc de cinste în cadrul standului Mirdatod a fost ”Telemeaua de Ibănești, unul dintre cele trei produse românești cu indicație geografică protejată la nivel european. „Împreună cu Ministerul Agriculturii și Oficiul de Produse Tradiționale ne-am propus să ne certificăm la nivel european. În 2010-2011 am format Asociația de Promovare a Produselor de pe Valea Gurghiului, formată din comunele Gurghiu, Ibănești și Hodac, prin intermediul căreia fabricăm produsul de top „Telemeaua de Ibănești”. Îl considerăm „Regina produselor lactate românești”, el fiind și primul produs românăesc la nivel european cu Denumire de Origine Protejată (DOP). În spatele acestei realizări se află foarte multă muncă, peste cinci ani de zile am muncit să ajungem la acest rezultat. În anul 2016, pe 13 martie, am primit certificarea la nivel european la „Telemeaua de Ibănești”. Anul trecut am mai certificat încă trei produse, primul produs montan românesc cu numărul 1 de certificare este cașcavalul, apoi smântâna și urda de Ibănești, produse pe care le guști și nu te mai oprești”, a precizat ing. Nicu Aurel Bumb. O mare problemă o reprezintă consumatorul român care, din păcate, nu prea e patriot, este de părere Nicu Aurel Bumb. „Rugăminea noastră este ca, atunci când intră într-un supermarket, consumatorul român să-și cumpere produse românești, să citească bine eticheta și să cumpere un produs românesc, iar atunci când copiii noștri vor avea 18 ani vor avea un loc de muncă. În caz contrar, cumpărând produse din afară, toți banii pleacă afară, economia țării se duce în jos, iar copiii noștri vor fi slugi dincolo, la străini. În acest context al produselor românești, sunt mândru că județul Mureș are prezentări de top la INDAGRA, „Telemeaua de Ibănești”, primul produs certificat la nivel european din România cu Denumire de Origine Protejată (DOP) și tractorul românesc lansat de IRUM SA la ediția din acest an. Indirect, acest tractor ne va ajuta și pe noi. Trasabilitatea este extrem de importantă, fiecare verigă în tot acest angrenaj își are importanța. Fermierii au nevoie de acest tractor, să are, să discuie, să se-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mene, au nevoie să-și cosească iarba, să o transporte, au nevoie de utilaje agricole de calitate, aspecte care contribuie direct la dezvoltarea crescătorilor de animale. De aceea, sunt mândru că județul Mureș susține agricultura, în special fermierii români”, a spus ing. Nicu Aurel Bumb. Alt aspect subliniat de reprezentantul firmei Mirdatod a fost cel al educației cumpărătorului. „Aici, la INDAGRA, a venit o doamnă bine îmbrăcată, elegantă, cu cheie de Mercedes în mână, și m-a întrebat: unde găsesc Telemeaua de Ibănești cu dop, că atât o caut? Am rămas puțin mirat, cum adică telemea cu dop. Doamna respectivă credea că telemeaua se află într-un borcan cu un dop special. I-am spus că acest dop, într-adevăr, e unul mai special, dar vine de la inițialele de la „Denumire de Origine Protejată”, lucru care înseamnă că produsul respectiv îl poți face doar pe un anumit areal geografic de maxim 50 de kilometri pătrați. În momentul de față, cumpărătorul trebuie educat, copiii trebuie învățați de mici, de la grădiniță despre ce înseamnă produse de calitate, produse în zona lor, să vadă că în zona lor se fac cizme, dincolo haine, în alt loc se procesează brânză, carne, și atunci de mici le intră în cap ideea că trebuie să cumpere produse locale, astfel banii rămân aici, și atunci sunt speranțe în ce privește locurile de muncă”, a subliniat ing. Nicu Aurel Bumb. De calitatea lactatelor de Ibănești s-au convins toți cei care au trecut pragul standului Mirdatod de la INDAGRA, inclusiv oaspeții de seamă ai târgului, premierul Viorica Dăncilă, ministrul Agriculturii, Petre Daea și omologul său finlandez, Jari leppä.

Agricultura, între tradițional și business Printre expozanții ediției din acest an a INDAGRA s-a numărat și Agrom-Ro. Am profitat de ocazie și am stat la o poveste cu administratorul societății Tiberiu Ștef, care ne-a punctat câteva din particularitățile ediției din acest an INDAGRA. „Se simte la ediția din acest an lipsa animalelor, fapt pentru care INDAGRA a creat un interes ceva mai scăzut după părerea mea. În schimb, ce mă bucură este faptul că am văzut mai mulți tineri ca în alți ani. Noi, de exemplu, la Agrom-Ro, am fost vizitați de două grupe de tineri, una dintre ele venită de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București, Filiala Slatina, care s-au declarat extrem de interesați de activitățile lucrative pe care Agrom-Ro le face. I-am încurajat și le-am transmis faptul că, din punctul meu de vedere, mediul rural are nevoie de specialiști în managementul agricol. Nu intru în detaliu, văd ce se întâmplă de ani

AGRO TB Schäffer, calitate GERMANĂ înainte de toate Brandul Schäffer a fost prezent la ediția INDAGRA din acest an, adus de SC Farm Tech SRL, unic importator și distribuitor al încărcătoarelor frontale articulate produse în Germania. Cu un stand întins pe o suprafață de 500 mp, brandul Schäffer a fost completat cu utilaje marca Strautmann, Göweil, Teagle, Chioda, Garant Kotte și Sip, care au completat protofoliul de produse prezente la INDAGRA. „În primul rând, aceste încărcătoare frontale articulate se diferențiază de celalalte de acest tip datorită calității nemțești. De asemenea, datorită pionieratului în ce privește aceste utilaje adus de Schäffer, faptul că alte firme producătoare se iau după noi, după ceea ce începem și dezvoltăm pe piață, fapt pentru care încărcătorul frontal articulat Schäffer este un utilaj făcut în primul rând pentru agricultură și zootehnie. De 60 de ani, Schäffer fabrică doar aceste utilaje, se specializează în permanență”, a precizat ing. Lucian Vodă, reprezentant SC Farm Tech SRL. Despre povestea prezenței brandului Schäffer în România vom reveni în următorul număr al revistei Transilvania Business, când veți putea afla povestea de succes a firmei Farm Tech. de zile , nu mai zic că în zona montană sunt vreo doi, trei care ne mai agităm, cu lucruri concrete, în rest nu mai ai cu cine lucra. Lumea trebuie să înțeleagă că trebuie să se organizeze, să planifice, să facă socoteli. Este o muncă care nu se întâmplă de pe azi pe mâine, muncă în care nu apar rezultatele peste noapte, și atunci e clar că-ți trebuie niște specialiști care să iubească mediul rural, iar pentru un asemenea demers îți trebuie răbdare. I-am încurajat să facă eforturi pentru a avea o viziune corectă asupra mediului rural românesc, care înseamnă informații solide, vezi legislație, politici, finanțe, tehnologie, antreprenoriat nu mai discut. Acum suntem în curs de a implementa un proiect pe antreprenoriat și văd ce complicat și dificil este, dar, mai ales, cât de puțini oameni sunt motivați pentru antreprenoriat”, ne-a declarat Tiberiu Ștef. Schimbarea mentalităților pare să fie problema cea mai acută în ce privește agricultura, vechile rânduieli fiind prea puțin adaptate noilor cerințe de business în ce privește activitatea agricolă. „Trebuie să înțelegem că agricultura trebuie tratată ca o afacere. Pentru asta trebuie să te pregătești, pentru asta trebuie să știi. Sigur, trebuie să ținem cont de tradiții și obiceiuri, dar acestea sunt componente ale unui plan de afaceri care trebuiesc avute în vedere, ca în final, când trag linie, eu să câștig. Nu mai merge că făcea buna și străbuna și cât de bun și de sănătos era. Da, dacă pot trăi din asta e bine, dacă nu, nu. Am mai spus-o și o repet, nu mai avem loc de întors, e o piață comună, dacă e să ne referim la Uniunea Europeană, 500 de milioane de locuitori, care vinde mai bun și mai ieftin va merge înainte, care nu, va dispărea. Nimeni nu este obligat să cumpere produsul nimănui. Încet, încet trebuie să facem și noi ce fac alții care o fac de mult, cu bani, cu credite, cu planuri de afaceri, cu organizare, cu cooperative, cu lobby politic, cu tot ce înseamnă un sector care trebuie sprijinit și în care să se sprijine unii pe alții”, a precizat Tiberiu Ștef. Se schimbă mentalitățile după INDAGRA? „Trebuie să se schimbe. Zi de zi se schimbă. Sigur, noi am vrea ca să se schimbe cât mai repede, și eu sunt de multe ori nemulțumit de ritmul și de efortul depus în plus pentru un lucru mai simplu. Acesta e stilul nostru și, probabil, peste câțiva ani când generația tânără va fi masa critică majoritară în ceea ce se cheamă agricultură, acest ritm să fie unul mai alert”, a subliniat Tiberiu Ștef.

115

116

AGRO TB

Mecomag Feldioara, de la tractoare la utilaje forestiere Cunoscută în România ca o firmă complexă, ce activează atât în domeniul forestier, cât și în cel agricol sau al utilajelor pentru construcții, Mecomag H.V. SRL din localitatea Feldioara, județul Brașov, a fost prezentă cu un stand propriu în cadrul ediției din acest an a INDAGRA. Oferta societății brașovene de utilaje acoperă mașini și utilaje silvice și forestiere, utilaje de constructii, precum și echipamente pentru ferme și gospodării, municipalități și întreținerea spațiilor. „Firma a luat ființă în anul 2009. Am început cu implementuri, după care am început să ne ocupăm și de tractoare. Pe viitor dorim, în principal, să creștem vânzările în ce privește tractoarele, în sensul de a acoperi cât mai bine piața. Mai mult suntem axați în partea Ardealului. Încercăm să ne extindem și în celelate regiuni ale țării, dar prin colaborări cu dealeri, nu direct. Direct vindem doar în partea de Ardeal. La INDAGRA suntem prezenți pentru a treia sau a patra oară, mai des suntem la AGRARIA unde suntem prezenți încă de la prima ediție”, ne-a declarat Paul Hutiuc, administratorul firmei Mecomag din Feldioara, județul Brașov. Deși piața este una exigentă, colaborările cu alte firme de profil nu sunt de neglijat pentru Mecomag, cum este cea cu IRUM SA Reghin. „Suntem prezenți la INDAGRA cu tractoarele Solis,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

producție India. Avem toată gama de tractoare, de la 25 până la 90 CP. Garanția la aceste tractoare este de 3 ani, ceea ce reprezintă o chestie mai deosebită. Avem, de asemenea, implementuri pentru aceste tractoare care acoperă toată gama, atât pentru agricultori, pluguri, grape rotative, semănători, scarificatoare, combinatoare, fertilizatoare, echipamente comunale, vidanje și remorci, precum și pe partea de utilaje forestiere, remorci, trolii, despicătoare de lemne și tocătoare de crengi și resturi vegetale. În ce privește gama de utilaje forestiere, am colaborat cu cei de la IRUM SA Reghin, în sensul că au mai achiziționat de la noi un greifer pentru bușteni, tocător de curățat șanțuri. La rândul nostru, am luat de la ei tractoare. Avem o colaborare bilaterală cu cei de la IRUM, pot spune”, ne-a declarat Paul Hutiuc. Printre produsele cu mare căutare, în special pe partea de Ardeal, sunt utilajele de tocat crengi și curățat pășunile, respectiv tractoarele, multe din aceastea fiind achiziționate în special de către unitățile administrativ teritoriale. „Un produs pe care noi îl vindem foarte bine sunt tocătorile de crengi, de curățat pășunile, chestie care mai mult e pretabilă în zona Ardealului. În partea de sud nu am prea reușit cu tocătoarele, ne axăm mai mult pe partea de tractoare de 26 și 50 CP pentru fermierii mai mici, pentru legumicultori, pentru gospodării. Cu cele de la 75 și 90 CP am mers mai mult către primării, ele fiind un client important al nostru. Tot pentru primării avem cam toată gama de accesorii. Este foarte important să avem contact direct cu clienții aici, la INDAGRA, noi avem foarte multe demonstrații. Sunt extrem de benefice pentru fermieri, să vină ei să se convingă pe viu, să pună mâna, să vadă cum lucrează cu un plug, cu o presă, cum trage motorul. Sunt foarte importante aceste demonstrații, plus că mergem la toate târgurile cu tractoarele, inclusiv la cele mai mici pe lângă demonstrațiile în câmp”, a precizat administratorul Mecomag H.V. SRL.

Încărcătoarele frontale, vedeta Agro-Varro, la INDAGRA Poate cea mai amuzantă și ospitalieră întâlnire de la INDAGRA am avut-o la standul companiei Agro-Varro din Aiud, județul Alba. Reprezentanții firmei care se afla la a treia participare la INDAGRA, ne-au invitat să ne așezăm în biroul amenajat la capătul din spate al standului, numai bine ca să străbatem drumul desenat de o mochetă și străjuit de o parte din utilajele pe care Agro-Varro le comercializează. Din cele 1200 de modele de încărcătoare care se produc în

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lume, Agro-Varro le poate furniza pe oricare dacă există cerere din partea fermierilor și agricultorilor. Cel mai nou încărcător importat este unul destinat tractoarelor de putere mică, de 25 CP. Însă vedeta companiei sunt încărcătoarele frontale. “Foarte mare accent punem pe încărcătoarele frontale, pentru orice tip de tractor, mai ales pentru cele românești, vechi, U650, U445 etc. Avem un succes mare cu ele, nu este zi să nu vindem măcar o bucată la nivel de România. Oamenii sunt foarte mulțumiți, pentru că, chiar dacă au un tractor de 35 de ani, noi montăm pe el un încărcător. Costă 10.000 de lei, cu TVA inclus, cu transport și montaj la domiciliu, oriunde în România”, ne-a explicat Ștefan Varro, administratorul companiei din județul Alba. Chiar dacă transportul și montajul la domiciliu sunt servicii extra, reprezentanții firmei recunosc că mulțumirea clienților e pe primul plan. “Chiar înainte am avut niște clienți din Giurgiu care și-au adus aminte că acum 9 ani au cumpărat un utilaj de la firmă și au venit doar să ne salute, erau încântați, s-au uitat să vadă ce mai comercializăm”, ne explică, de data aceasta serios, Claudiu Racz, alias Rabă, reprezentant al Agro-Varro. Încărcătoarele sunt atât de eficiente pentru orice fermier, încât înlocuiesc, odată montate, și mâna de lucru dificil de găsit. În afară de comercializarea de încărcătoare frontale, Agro-Varro are în obiectul de activitate și asamblarea de utilaje. Marea parte a acestora provin din Polonia, AgroVarro importă componentele și apoi le asamblează la sediul din Aiud. Pentru viitor, Ștefan Varro se gândește și la dezvoltarea propriei fabrici. Am vorbit mult cu reprezentanții Agro-Varro și despre proiectul muzeului agricol pe care îl dezvoltă la Râmeț, în județul Alba, pe o suprafață de 12 ha, destinat, mai ales, clienților. Anul viitor, când compania din Aiud aniversează 15 ani de la înființare, finalizarea muzeului este un prilej numai bun de o dublă sărbătoare. Însă mai multe detalii într-unul dintre numerele viitoare.

Folii biodegradabile, oferta Indra Import-Export Indra SRL, cu sediul în comuna Livezeni, județul Mureș, a fost prezentă la INDAGRA cu o gamă de produse de folii și confecții din polietilenă destinate agriculturii. La loc de cinste în portofoliul de produse a fost folia de mulcire biodegradabilă, o alternativă a foliilor din polietilenă, destinată atât legumiculturii cât și creșterii fructelor și a viței de vie. „Este pentru prima dată când participăm la un târg de o asemenea amploare și tematică cum este INDAGRA. Prezența noastră aici este pentru a face o evaluare a pieței, în special o evaluare a agriculturii din România, și în același timp de a promova o parte din produsele pe care firma noastră le produce, în mod special o folie biodegradabilă destinată atât agriculturii clasice cât și agriculturii bio. Această folie biodegradabilă are la bază materiile prime care la rândul lor sunt fabricate tot din vegetale, amidon de porumb și cartof. Prin intermediul utilajelor pe care le avem putem obține acest produs, care are o serie de avantaje. Unul dintre cele mai importante este acela că are un rol important în protecția mediului, în sensul că această folie se degradează în sol, micro-organismele existente în pământ, practic, o distrug. Fermierul nu mai are astfel greutatea de a scoate la sfârșitul sezonului această folie și de a face ceva cu ea. Deșeurile au în prezent un impact foarte mare asupra mediului, iar legislația în vigoare nu este deloc una permisivă și atunci, pe lângă celelalte avan-

AGRO TB AGRO TB

AGRO TB

taje, noi venim în întâmpinarea agricultorilor și cu acest produs”, ne-a declarat Angela Apostol, director comercial al Indra Import-Export Livezeni. Prezența la INDAGRA reprezintă un prim pas în ce privește aprofundarea pieței de profil, produsul fabricat de societatea din Livezeni a și captat interesul fermierilor prezenți la târg. „Sperăm să avem succes cu acest produs, după câteva ore de la deschiderea târgului avem deja oameni interesați de produsele noastre. Poate ne vom extinde, atât pe piața națională și, de ce nu, pe cea internațională cu acest produs. Foliile vor fi produse de către noi. Avem cu ce, avem sursa de materie primă, avem utilajele necesare, precum și piața pe care dorim să ne-o formăm. Este un produs cu o oarecare sezonabilitate, se fabrică la începutul anului de către producător după care intră agricultorul care îl achiziționează în vederea pregătirii solului. Se poate folosi atât în câmp deschis cât și în solarii, sere. Aplicabilitatea este una destul de mare, începând de la tot ce înseamnă legumicultură până la vița de vie. Are aplicații pe care le aflăm de la cei care sunt mult mai avizați și care folosesc această folie. Mai pe românește, este o folie naturală, se pune pe pământ, își face treaba și rămâne acolo”, a mai subliniat reprezentantul societății Indra Import-Export SRL din Livezeni.

Salamul de Sibiu, nelipsit de la mesele internaționale Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS), alcătuită din companiile Agricola, Angst, Aldis, Cris-Tim, Reinert, Scandia Food, a organizat, în prima zi a INDAGRA,

117

118

AGRO TB

o conferință de presă, precedată de vizita ministrului Agriculturii din România, Petre Daea, însoțit de E.S, ambasadorul Finlandei la Bucuresti, și de ministrul Agriculturii din Finlanda. Invitații au degustat Salamul de Sibiu IGP și au apreciat gustul special și calitatea acestui produs românesc. Carmen Gavrilescu, președinte APSS, a evidențiat importanța certificării IGP, obținute în 2016, salamul de Sibiu devenind nelipsit de la orice masă internațională a României. „Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu reprezintă, în primul rând, o garanție a faptului că pe masa consumatorilor va ajunge întotdeauna Salam de Sibiu de cea mai bună calitate. Procesul de certificare IGP nu a fost deloc ușor, dar astăzi Salamul de Sibiu stă la egalitate la masa europeană cu alte produse, dovedind încă o data, măiestria oamenilor care îl fac, precum şi calitatea excelentă a acestui produs”, a declarat Carmen Gavrilescu, Președintele Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu. În acest context, cel mai recent proiect de promovare a produsului la nivel european vine să consolideze această reputație. În perioada 2018 – 2020, salamul de Sibiu IGP va fi promovat în România, Spania şi Italia, în cadrul unui proiect finanțat cu ajutorul unui grant european de 1,5 milioane de euro. Mai mult, de anul acesta, în România, data de 1 noiembrie devine Ziua Naţională a Salamului de Sibiu. Statisticile în România indică un consum încă redus al acestui produs premium: 4 felii de salam de Sibiu anual per locuitor. O tendință în creștere la nivel de consumator este modalitatea de prezentare a produsului achiziționat: feliat versus ambalat, decizia de cumpărare a produsului feliat fiind în creștere în ultimii 2 ani, de până la 40%, în retailul modern cu vitrine asistate. Planurile APSS în viitorul apropriat sunt: creșterea producției până la 3000 de tone în următorii 2 ani și stimularea exportului inclusiv în afara Europei, în special în zona asiatică (China, Japonia). În anul 2017, producția a fost de 2100 de tone, iar pentru 2018, sunt prognozate circa 2400. În privinţa expor-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

turilor, salamul de Sibiu ajunge cu precădere în ţările unde sunt prezente comunități semnificative de români - Spania, Italia, Franţa, Marea Britanie, Germania – însă în cantități reduse în prezent, respectiv doar 2% din producţie. Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu expune și oferă vizitatorilor produse românești din carne înregistrate cu Indicație Geografică Protejată, Salamul de Sibiu fiind un produs cu o istorie de 130 de ani.

Franța și-a prezentat genetica raselor de bovine Franța a participat pentru a 13-a oară consecutiv la INDAGRA cu un pavilion întins pe o suprafață de 160 m² care a reunit 18 societăți și filiale franceze care și-au prezentat experiența și expertiza în domeniul agriculturii. Printre evenimentele cu prezență franceză în cadrul INDAGRA 2018 s-a numărat și conferința cu tema: „Genetica bovină la rasele franțuzești”, cu prezența companiilor Elite Export și Interlim Génétique International, împreună cu Sommet de l’Elevage. În deschiderea conferinței, Caroline Bévillard a punctat câteva date privind Sommet de l’Elevage, cel mai mare târg de zootehnie din Europa. „Situat în centrul Franței, în inima uneia dintre cele mai importante zone de creștere a animalelor din Euroa, ”Sommet de l’Elevage” este unul dintre cele mai mari târguri profesionale mondiale specializate în producțiile animaliere. Evenimentul beneficiază de o suprafață de 180.000 mp spații de expoziție, 1500 de expozanți din 32 de țări și un număr de 95.000 de vizitatori. În cadrul evenimentului sunt prezente 2.000 de animale cu nivel ridicat genetic, ponderea principală, peste 1300, fiind cea a bovinelor.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ediția de anul viitor va avea loc în perioada 2-4 octombrie, unde îi așteptăm și pe fermierii români care vor avea parte de o ofertă specială pentru toate sectoarele de creștere a animalelor”, a precizat Caroline Bévillard. Următorul speaker al conferinței a fost Olivier Rambert, reprezentant al Interlim Genetique Service, care a punctat calitățile rasei Limousine. Potrivit acestuia, Interlim Genetique Service a luat ființă în urma unificării a 15 organizații de producători francezi de reproducători din rasa Limousine, ceea ce reprezintă 85% din baza de selecție a rasei. De asemenea, Interlim este unica organizație care comercializează tăurași clasificați la Stațiunea Națională de la Lanaud. Compania comercializează, de asemenea, masculi și femele de toate vârstele pentru reproducere, cât și material seminal și embrioni de înaltă valoare genetică. A treia prezență franceză în cadrul conferinței a fost Elite Export, primul exportator francez al geneticii Salers de calitate. Potrivit reprezentantului societății, Laurent Antignac, Elite Export vine în fața fermierilor cu o gamă largă de reproducători adaptați condițiilor de exploatație ale fiecărui crescător și al fiecărei țări. Potrivit acestuia, rasa Salers reprezintă un suport genetic esențial în formarea turmelor de bovine în perioada de lactație, cu un cost scăzut de producție. „Elite Export este partenerul calificat al crescătorilor de animale, cu o bogată experiență în ce privește dezvoltarea filierei vacilor pentru carne, care garantează cea mai bună valorificare a spațiilor cu pășuni”, a precizat reprezentantul Elite Export.

Laptele românesc, degustat de Bas de Groot Printre prezențele inedite în cadrul INDAGRA s-a numărat și cea a lui Bas de Groot, primul somelier de lapte din lume, invitat de către Holland Dairy House (HDH). „Înainte de a fi somelier, profesia mea de bază este cea de fermier. Experiența mea de somelier are deja o vechime de cinci ani, am cutreierat întreaga lume, am degustat lapte din întreg mapamondul, iar acum mă aflu la INDAGRA la prima degustare de lapte din România. Acum cinci ani, când am lansat această idee în Olanda, lumea a fost reticentă, a spus că nu se poate așa ceva. În prezent, există

AGRO TB

companii pe piața din Olanda care exploatează și promovează această diferențiere la lapte. Mesajul meu este unul extrem de simplu: laptele nu este alb. În realitate, albul diferit al laptelui este legat de calitatea laptelui. În prezent avem un lapte standardizat, ambalat în cutii de carton care nu sunt transparente, așadar avem o culoare albă omogenă care nu e întotdeauna la fel. Lucrurile nu stau însă așa, voi demonstra prin această degustare că lucrurile sunt mult mai complexe. Cel mai important este cum poate fermierul producător de lapte să exploateze specificitatea produslui său produs în fermă”, a precizat Bas de Groot. Degustarea făcută de oaspetele olandez a vizat cinci mostre de lapte, provenite din 5 ferme românești, localizate în 3 zone diferite ale țării, ferme cu și fără componenta de procesare integrată, unele fiind active, de asemenea, și în comercializarea laptelui crud la dozator. Toate cele cinci mostre au fost analizate din punct de vedere al mirosului, culorii, consistenței în pahar, gustului inițial și aromei lăsate după consumarea laptelui. “Pot spune cu certitudine că laptele este o băutură vie, complexă și de o mare diversitate. Fiecare pahar degustat este o experiență în sine“, a declarat Bas. Acesta a mai precizat că nu există lapte olandez sau românesc, ci doar tipuri distincte de lapte, influențate de numeroase criterii precum tipul furajelor, rasa și chiar momentul de colectare. „De exemplu, o vacă hrănită preponderent cu iarbă va da un lapte cu un gust mai fructat, în timp ce laptele unui animal ce consumă mai mult nutreț, va avea o textură mai cremoasă și o aromă migdalată”, a menționat somelierul olandez. La final, Bas de Groot a venit și cu sfaturi practice destinate fermierilor din România despre cum își pot pune mai bine în valoare laptele produs în fermă. Potrivit acestuia, calitatea și unicitatea nu sunt argumente suficient de puternice pentru a face produsul vandabil la raft. „Cheia este povestea construită în jurul laptelui, acest trend fiind tot mai des întâlnit în Europa şi nu numai”, a punctat Bas de Groot. Gradul de internaționalizare a INDAGRA a fost de 31%, în creștere față de ediția de anul trecut cu 11%, fiind prezente câteva sute de companii din 25 de țări cu tradiție în domeniul agricol, exportul și importul de produse și echipamente performante, printre care se numără: Austria, Belarus, Belgia, Bulgaria, Cehia, Coreea de Sud, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Republica Moldova, Rusia, Serbia, Slovenia, Spania, Turcia, Ucraina, Ungaria. “Prezența multor firme din Europa și nu numai demonstrează creșterea cotei de interes în piața românească, validează ascensiunea fermierilor, a antreprenorilor români, deschizând oferte și antrenând competiția”, a apreciat ministrul Agriculturii, Petre Daea.

119

120

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Agroturismul și gastronomia, așii din mâneca României de Călin POENARU & Dorel VIDICAN

Inițiative inedite din turismul rural, dar și de revitalizare a gastronomiei locale au fost prezentate la Cluj în cadrul primei dezbateri naționale pe aceste teme, în condițiile în care turismul de nișă este tot mai accesat la nivel european. Suprareglementarea și birocrația impuse de instituțiile statului ne omoară afacerile, acuză întreprinzătorii de la sate.

România pierde 20% din banii turiștilor din cauza mâncării Europa este continentul care primește cei mai mulți turiști, de la 330 de milioane în 1990 la 700 de milioane estimați în 2020, iar faptul că biletele de avion se obțin acum mult mai repede de către oricine a dus la dezvoltarea unui turism de nișă, în care gastronomia ocupă un loc important, susțin reprezentanții Ministerului Turismului. “33% dintre cheltuielile turiștilor la nivel mondial sunt pentru mâncare, însă în România acest procent ajunge abia la 13,6%. 22% dintre turiștii din Europa vor să aibă experiențe culturale și gastronomice în timpul vacanței. Pentru a fi aliniați însă la legislație pensiunea agroturistică trebuie să fie administrată de cineva cu certificat de producător, bucătăria să fie pusă la dispoziția turiștilor și să fie servite produse locale. Regiunea Mărginimea Sibiului a devenit o destinație de gastronomie, ca și zona Harghita-Covasna”, spune Roxana Niculescu, șeful Biroului Teritorial Centru I al Ministerului Turismului.

Porcul tăiat în curte, exclus din meniu Medicii veterinari se află între ciocan și nicovală: a aplica legea ca atare sau a face derogări, ținând cont de specificul regional. “Un concept mai nou este cel al punctelor gastronomice locale (PGL), care sunt, conform regulamentului Comisiei Europene, incintele utilizate în principal ca locuințe particulare, dar în care se prepară cu regularitate produse alimentare pentru comercializare. Legislația specifică faptul că metodele de preparare vor fi pe cât posibil tradiționale, respectându-se condițiile de igienă în momentul preparării, iar meniul va fi obligatoriu preparat și oferit pentru consum în decursul aceleiași zile. Dacă în privința provenienței laptelui, ouălor nu întâmpinăm probleme deosebite, carnea este cel mai spinos lucru. Nu putem accepta sub nicio formă tăierea porcului în curte și oferirea sa spre comercializare turiștilor”, avertizează Bogdan Licărete, director în cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare.

“Nu vrem carne congelată adusă din Olanda la pensiuni” Carnea trebuie să fie adusă din abatoare autorizate, din centre de sacrificare, puncte de tăiere chiar și mobile, din măcelării sau carmangerii din localitate. Legea prevede că este necesar ca laptele să provină direct din fermele de animale producătoare, inclusiv stâne; lactatele, din centrele de prelucrare independente sau integrate în ferme (cășării); ouăle, din fermele de găini ouătoare sau din centre de colectare; peștele, de la pescari înregistrați sanitar veterinar, din centre de colectare sau din puncte de debarcare; mierea, de la stupine sau centre pentru colectare sau extracție; vânatul, de la un centru de colectare. Aceste reguli nu sunt deloc pe placul întreprinzătorilor. “Toate aceste avize, acorduri care trebuie obținute de la o mulțime de ministere și de instituții fac parte dintr-o suprareglementare specific românească. S-a ajuns ca în zone din România să nu se mai poată face nimic; sunt investiții blocate în agroturism în fermele mici din cauza Ministerului Sănătății. De aia îi zicem agroturism pentru ca turistul să poată fi servit cu produse calde din gospodărie, nu aduse de la magazin! De ce în Uniunea Europeană există principiul responsabilității asumate de consumator? Turiștii la fermă vor să vadă cum se taie porcul în sistem particular, să li se frigă gâsca din ogradă sau să li se facă iepurele, să vadă cum e gustul cașului de oaie de la stână sau al laptelui din țâța vacii, nu să guste produse congelate aduse din Olanda. Hai să lăsăm oamenii să aducă turiști, să vină bani în țară pentru ca România să arate altfel! Să

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

eliminăm toată această suprareglementare”, sugerează Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România.

Pensiuni cu mai multe camere, profit mai mare Numărul pensiunilor agroturistice din România a explodat în ultima perioadă, în concordanță cu interesul tot mai mare din acest domeniu: numărul turiștilor înregistrați s-a triplat, de la 0,3 milioane în 2008, la 1 milion în 2017, potrivit Institutului Național de Statistică. “Sunt tot mai multe agenții de turism care promovează agroturismul. Eximtur a fost prima care l-a introdus în oferta curentă. 80% dintre aceste pensiuni sunt locuințe ale localnicilor și doar 20% construcții special făcute, însă a doua categorie se va majora în viitor. 85% dintre proprietarii de pensiuni sunt localnici, iar 15%, locuitori ai marilor orașe. Va crește, din păcate, numărul pensiunilor de capacitate mare”, anticipează Maria Stoian, fondatoarea Asociației Naționale de Turism Rural, Ecologic și Cultural.

Salamul de Sibiu, produs în șapte județe Unul dintre puținele produse românești cu indicație geografică protejată (IGP) la nivel european este Salamul de Sibiu. “Producători din România care sunt competitori s-au pus la aceeași masă și au reușit să îl certifice. Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS) cuprinde firmele Agricola, Angst, Aldis, Reinert, Scandia Food, Cris Tim. Îl diferențiază procentul ridicat de carne (70%), utilizarea mucegaiului Penicillium Nalgiovensis, perioada de maturare de cel puțin două luni și termenul lung de valabilitate (45-120 de zile), dar și reputația produsului, metoda specifică de producție sau aroma acestuia. “Acesta se fabrica în paralel, în sec. XIX, în Sibiu și Prahova. S-a numit mai întâi Salam de iarnă și era dus în Imperiul Austro-Ungar, iar pentru că i se aplica ștampila vamală, Salam din Vama Sibiu. Denumirea Salam de Sibiu s-a încetățenit și pe plan intern, o regăsim în reclamele vremii în meniurile restaurantelor, din 1890. Aria sa de producție cuprinde teritoriul județelor Bacău, Brașov, Covasna, Călălași, Ilfov, Prahova și Sibiu. E singura derogare la nivel european în care un produs de acest gen nu este legat de un oraș anume, fapt pe care l-am demonstrat cu multe documente istorice”, relatează Carmen Gavrilescu, președintele APSS.

Porcul de Bazna, promovat în anul pestei Porcul din rasa Bazna este un animal pe care România îl promovează într-o perioadă tulbure pentru zootehnie. “În 1874, un inginer englez i-a trimis unui plugar din Bazna, care l-a găzduit în timpul lucrărilor efectuate la calea ferată, un vier din rasa Berk. Din încrucișarea cu scroafele din rasa Mangalița a rezultat o rasă nouă, Porcul de Bazna. Cantitatea de grăsime este mai mare față de cea a unui porc obișnuit, țesutul cărnii este cu inserții

AGRO TB AGRO TB

AGRO TB

fine de grăsime, carnea e fermă, ușor roșie, ca rezultat al creșterii mai îndelungate. Acesta era iubit în gospodăriile ardelene pentru că avea mai multă grăsime, putea fi crescut în aer liber. E un porc cu creștere lentă, dar și mai greu de valorificat; mai nou lumea fuge de grăsime, deși aceasta este bogată în aminoacizi, Omega 3 și Omega 6. Vrem să facem din acesta un brand certificat IGP care să fie o sursă de venit suplimentar pentru cei din zonele montane și astfel să inversăm migrația dinspre munte spre oraș”, susține Laura Chirilă-Pașca, marketing manager al Fundației Adept Transilvania. Produsele au fost promovate la sesiuni de slow-food la Torino și la Bruxelles. Adept a scos o broșură cu 12 rețete cu carne de Bazna și vrea să o impună în restaurante, hoteluri, pensiuni, mediul academic.

Sibiul mizează pe Regiunea Gastronomică și pe Transalpina Drumul Brânzei este inițiativa pe care mizează sibienii în contextul în care orașul va fi Regiune Gastronomică Europeană în 2019. Acesta cuprinde două trasee care se ramifică dinspre municipiu în direcțiile Gura Râului, Orlat, Sibiel, Fântânele, Săliște, Galeș, Rod, Tilișca, Poiana Sibiului, Jina, respectiv Poplaca, Gura Râului, Rășinari, Păltiniș, Râu Sadului, Cisnădie, Tălmaciu, Tălmăcel, Boița. “Orașul Sibiu atrage 60% dintre turiștii care vin aici, dar vrem să promovăm și regiunea turistică pentru ca aceștia să aibă experiențe memorabile, să aibă ce să povestească acasă. Vrem să concretizăm un brand regional și un nou produs turistic. În zonă există o densitate de furnizori de lactate, sunt și producători de alcool, de sucuri din fructe. Ne-am gândit la un expres al brânzei pe traseul Sibiu – Rășinari, la urcatul și coborâtul pe traseul oilor, la degustări la Bâlea, la implicarea turiștilor într-o nuntă tradițională. Se pot organiza trasee în Munții Cindrel, pe Transalpina. Din păcate, infrastructura nu ne ajută, iar de la aeroport turiștii nu pot folosi transportul public local pentru că nu este deloc adecvat, iar atunci le trebuie mașină de închiriat”, rezumă Alin Chipăilă, președintele Asociației Județene de Turism Sibiu.

Mafia din piețele agroalimentare: samsari și babe mincinoase Într-o perioadă în care halele agroalimentare sunt considerate adeseori drept principali furnizori de legume și fructe de calitate, Dorin Popa, președintele Asociației Prototera desființează practicile întâlnite. “Micul producător venit din fabrici și uzine s-a calificat ca fermier “cu ajutorul vecinului”. Este un om reticent la asociere și se bazează pe resursele proprii, însă îi este greu să concureze marii producători la nivel de preț și ajunge să vândă sub prețul de producție. În general valorificarea produselor e marea lui problemă, întâmpinând probleme majore în aplicarea tehnologiei la anumite culturi. Pune azot că știe că acesta contribuie la creștere, dar în legume și fructe găsești nitriți, nitrați, pesticide. Mulți s-au trezit cu o mulțime de dovlecei și de porumb zaharat pe care nu îi puteau valorifica.

121

122

AGRO TB Mihael Zupančič, Ambasadorul Republicii Slovenia în România a vorbit la conferinta din 18 octombrie de la Cluj, despre oportunitățile din agroturism și gastronomie în țara sa, menționând câteva cifre relevante: 850 pensiuni/gospodării agroturistice, 37% din teritoriul Sloveniei se află sub protecţia Natura 2000 (reţea de suprafeţe naturale protejate în UE), 2.104 ferme organice, peste 10.000 km de trasee montane marcate, 24 regiuni gastronomice și 365 de feluri tradiţionale de mâncare şi băutură. Mai mult, Slovenia a reușit să crească agroturismul local prin promovarea ideii „din grădină în farfurie” și chiar prin implicarea în adoptarea la nivel european a Zilei Mondiale a Albinei. De asemenea, Slovenia are peste 15 produse tradiționale certificate pe scheme de calitate europene DOP și IGP. De exemplu, brânza Tolminc din lapte de vacă este unul dintre cele mai recunoscute produse tipic slovene din categoria Denumire de Origine Protejată. Producția de furaje, prelucrarea laptelui și toate procesele tehnologice se desfășoară în regiunea Upper Posočje. Lanțul scurt producător – consumator este rupt de samsarii din piață, doar babele autohtone sunt aceleași, cele care îți spun la Oradea că produsul este de Arad și invers. Un gastronom italian care a deschis un restaurant exclusivist la noi spunea că a fost la piață, dar găsea aceleași produse, nu exista varietate. Ministerul Agriculturii nu poate verifica decât 10% din produsele din piețe, în condițiile în care multe sunt tratate cu substanțe chimice ca să arate bine. Ca să avem copii sănătoși și produse proaspete trebuie să existe un sistem de control eficient”, concluzionează specialistul orădean.

Bucătăria românească: zemuri și tocane Gastronomul Cosmin Dragomir și-a propus să inventarieze produsele cu potențial din țară pentru a le putea recomanda sectorului ospitalității. El coordonează Gastroart, bază de date digitalizată ce cuprinde sute de rețete din manuscrise vechi – caietele bunicilor. Împreună cu Cezar Ioan și cu Nico Lontraș au propus un proiect legislativ prin care să fie decretată ziua națională a gastronomiei și vinului. “Am inventariat pâinile cu potențial, vrem să facem o hartă a ciorbelor, a sarmalelor, a tocanelor, a brânzei. Să convingem restaurantele să listeze în meniu rețetele tradiționale valoroase. Am constatat că în majoritatea localurilor din România avem cam aceleași 7-8 nenorocite de ciorbe pe care le găsim peste tot”.

Piroște de Sălaj vs palaneț cu Finetti Etnologul Mircea Groza este un promotor al tradițiilor din bucătărie: a descoperit numai în Sălaj 49 de rețete diferite de “piroște”. “De fapt, noi ne-am alterat gusturile ca urmare a alimentației actuale. Sălajul se află la confluența unor etnii diferite: maghiari, slovaci, evrei, români. Țăranii făceau sarmalele cu “carne de pădure”, respectiv cu ciuperci. Reprezentative pentru România sunt zemurile și tocanele. În rețetele mele eu nu schimb componente, ca să respect rețeta bunicilor, dar modific gramajul, tehnologia, vasele. Bunica spunea: “fă mân-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

carea cătingan”, adică nu te grăbi, cu alte cuvinte exista conceptul de slow-food. Ea gătea, ajutată de 6-7 persoane, pentru o nuntă de 300 de oameni, iată adevărații manageri! Să nu aruncăm niciodată rețetele de la părinți, de la bunici, ele sunt adevărate comori. La noi există plăcintă cu lucernă, papricaș de cocoș, turtă de silvoiță, tocană de ardei. Am văzut la Cluj în vitrină produsul “palaneț tradițional cu Finetti”. Avem o bucătărie românească mai mult decât au alte țări, lucru confirmat de gastronomii străini. Din păcate, mulți dintre proprietarii de restaurante nu sunt receptivi, urmăresc doar profitul imediat. Cu toate acestea, generațiile noi sunt foarte interesate să descopere rețetele tradiționale”, a subliniat Mircea Groza.

Eticheta Produs Montan, hârtia care aduce prosperitate Agenția Zonei Montane (AZM) își propune să devină mai mult decât o nouă instituție bugetară. “Este greu să menținem tinerii în satele de munte, nu mai este ca înainte de 1990, când aveau locul de muncă asigurat, acum au și alte posibilități. Aceste zone sunt dorite de turiști pentru că au un grad redus de poluare, însă nu ne dorim să avem doar munți de weekend din care populația e plecată, ci munți vii. Am introdus eticheta Produs Montan pentru ca ea să devină o oportunitate pentru agroturismul din aceste zone. Se poate scrie și cu pixul sau cu carioca pe etichete - se spune că nu sunt atâția producători de telemea de Sibiu pe câtă găsești peste tot - însă produsele tradiționale pot fi promovate și altfel, la Berlin, Vilnius sau Praga. Trebuie să avem garanția că mâncăm un produs natural, iar acesta să poată fi vândut la un preț mai mare”, afirmă Dănuț Ungureanu, șef birou în cadrul AZM. Evenimentul “Agroturism & gastronomie românească”, de la Universitatea de Științe Agricole, a analizat potențialul pe care țara noastră îl are prin prezentarea de modele de bună practică și semnalarea posibilităților de finanțare disponibile la nivelul UE. Acesta a prezentat modele de bună practică națională de la producători care s-au dezvoltat prin crearea de produse culinare tradiționale sau cu pecete de calitate superioară și europene din Italia, Slovenia și Bulgaria. Manifestarea a fost organizată de agenția TMT PR împreună cu partenerii săi. Arie Veldhuizen, consilier agricultură, industrie alimentară și natură, din partea Ambasadei Olandei în România, a oferit și el exemple de succes în promovarea vieții rurale din țara natală, amintind și de activitățile întreprinse în 2018 de Olanda pentru a marca statutul de Regiune Gastronomică Europeană pentru provincia NOORD-BRABANT: 1) crearea unui program educațional unic, în valoare de 2,5 milioane euro și care a reunit antreprenori, universități, studenți, cercetători și specialiști în sănătate, chefi și experți în gastronomie pentru a reinventa sistemul alimentar de la fermă la furculiță; 2) Realizarea Manifestului Gastronomiei Olandeze, ce a luat și forma unei cărți dedicate subiectului. Fiecare chef susținător al gastronomiei olandeze gătește după rețeta 80 – 20: 80%: produse locale și 20% din import; 3) Crearea etichetei gastronomice Taste of Van Gogh (conține patru profiluri gastronomice diferite. Restaurantele care folosesc unul dintre aceste profiluri gastronomice și achiziționează ingrediente locale, pot utiliza eticheta Taste of Van Gogh).

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

123

124

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Asociaţia Bioagricultorilor din România „BIOTERRA”

- peste 20 ani de activitate în slujba agriculturii ecologice de ing. Niculina-Silvia HICEA – membru BIOTERRA

În anul 1993, un grup de câţiva fermieri elveţieni, practicanţi ai agriculturii ecologice, au vizitat România şi au constatat potenţialul agricol uriaş al acesteia, dar şi lipsa de capital, de infrastructură modernă şi de pregătire adecvată a agricultorilor. La scurt timp, după această vizită, ei au decis să demareze un program de ”alfabetizare” a gospodarilor noștri în ceea ce privește agricultura ecologică. Astfel, începând din primăvara anului 1994, au fost realizate zeci de întâlniri în toate regiunile țării, la care au participat atât mici fermieri și gospodari, cât şi specialişti din cadrul direcțiilor agricole și ai serviciului de consultanță agricolă de la acea vreme. Au fost instruiți astfel marea majoritate a angajaților din consultanța publică (cca. 600 de persoane) și peste 1.000 de gospodari. Ca o completare a acestui program, elveţienii au organizat un stagiu practic pentru 30 de persoane care au primit invitaţia să lucreze timp de 3 luni în ferme ecologice din Elveţia. Programul de seminarii şi practică agricolă a continuat şi în anii următori, numărul celor care au vizitat „lumea de afară” (Ţara Cantoanelor) crescând încet, dar sigur. Cei întorşi în ţară doreau să continue ceea ce au văzut în occident. Pentru a-şi întări legăturile între ei şi pentru a se ajuta reciproc, au înfiinţat o asociaţie a lor: Asociația Bioagricultorilor din România, denumind-o semnificativ şi pe înţelesul tuturor: „BIOTERRA”. Asociația a fost înregistrată pe data de 11 noiembrie 1997 și a avut 23 de membri fondatori, dintre care 22 erau cetățeni români și unul era cetățean elvețian (Martin Schütz, mentorul acestei organizații). Primul președinte al asociației a fost Albert Imre (din Luna de Sus, județul Cluj). El a deținut președinția între 1997-2003, și a fost succedat de renumitul Prof. Univ. Dr. Man Cornel (20032012). Din anul 2013, președinte al Asociației BIOTERRA a fost ales dr. ing. Nagy Miklós (comuna Sălard, județul Bihor). A urmat o perioadă grea, dar plină de învăţăminte. Mun-

ca de misionari a fermierilor elvețieni a fost preluată de câțiva inimoși membri ai asociației, care au bătut țara în lung și-n lat, continuând să promoveze ideile ecologiste în rândul micilor fermieri. Tot în scopul promovării agriculturii ecologice, în toamna anului 1999, asociația BIOTERRA a organizat o conferinţă, la care au fost invitați reprezentanţii tuturor forţelor ce aveau un rol semnificativ pe scena agriculturii româneşti (ministerul agriculturii, universități agricole, asociații ale fermierilor), cât şi partenerii străini din Elveția. La succesul acțiunilor de promovare a contribuit și apariția revistei „Bioterra”, al cărei prim număr a fost editat în anul 2000. Tot în acea perioadă, Asociaţia BIOTERRA a încheiat un contract de colaborare cu organismul de inspecţie şi certificare Biokontroll din Ungaria (deoarece în România nu exista niciun astfel de organism acreditat). Prima fermă inspectată a fost ferma Albert Imre din Luna de Sus, aflată în proprietatea liderului de atunci al bioagricultorilor, care a considerat că niciun argument nu poate fi mai convingător decât propriul exemplu. De-acum, motto-ul asociației avea să devină fraza care ulterior a dat şi numele unei rubrici în revista Bioterra: „Aşa fac eu”. Tot ceea ce au întreprins membrii BIOTERRei era inspirat din experienţa proprie şi din cea a agricultorilor din Elveția, Ungaria, Cehia, Slovacia, care făcuseră deja paşi importanţi pe acest drum. Începând din anul 2001 a fost realizată o serie de filme documentare despre tehnologiile ecologice aplicate în fermele bio din Elveţia. În anii următori, formându-şi în ţară oameni de specialitate, BIOTERRA organiza deja

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cursuri de instruire pentru gospodari. Cercul crescând al persoanelor cu pregătirea necesară pentru predarea cunoştinţelor oferea posibilitatea extinderii instruirilor în mai multe regiuni ale ţării. Colaborarea cu USAMV Cluj-Napoca a devenit din ce în ce mai strânsă, cadrele didactice de aici fiind şi autorii multor articole de specialitate publicate în revista Bioterra. Relaţiile au luat amploare, atât pe plan intern cât şi pe plan extern. În perioada 2000–2002, nevoia de sprijin a organizaţiei pentru promovarea noilor metode de agricultură s-a întâlnit cu disponibilitatea unor organizaţii internaţionale de a ajuta. USAID şi ACDI/VOCA au avut nu numai un aport financiar în acei ani, dar şi o implicare directă în activitatea practică, prin delegarea unor voluntari în România, specialişti în domeniul agriculturii bio. În condiţiile preaderării României la Uniunea Europeană, se impunea armonizarea legislaţiei din ţară cu cea a Uniunii Europene şi în acest domeniu. Astfel, BIOTERRA a avut un aport covârşitor în elaborarea Ordonanței Guvernului nr. 34/2000 - prima reglementare legislativă pentru domeniul agriculturii ecologice în țara noastră. În perioada 2000–2004, agricultura ecologică a beneficiat și de stimulente financiare sub formă de subvenții de la Ministerul Agriculturii, și astfel numărul membrilor asociației a crescut simţitor, respectiv de la câteva zeci la peste 1.000. Având membri în toată ţara şi o experienţă solidă, cunoscând potenţialul intern şi anumite oportunităţi externe, bioagricultorii îşi propuneau planuri din ce în ce mai îndrăzneţe. Dar realizarea acestora impunea tot mai stringent şi necesitatea asigurării resurselor financiare corespunzătoare – nu numai la nivelul organizaţiei, ci şi la nivel de fermă. Existau la acea oră câteva ferme familiale care practicau de câţiva ani agricultura ecologică, dorind acum să obţină şi recunoaşterea materială a valorii producţiei lor. Dezvoltarea unei întreprinderi agricole la nivelul la care poate să-şi permită cheltuielile de inspecţie şi certificare necesita investiţii financiare masive. BIOTERRA a derulat atunci un proiect special, incluzându-şi în sfera de activitate instruirea gospodarilor pentru întocmirea proiectelor de finanţare. Acest fapt a dus la implementarea a peste 200 de proiecte pentru micii fermieri, atât în perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană (2000-2006), cât și ulterior. În anul 2002, în cadrul unui program sprijinit de Guvernul Elveţiei, Asociaţia BIOTERRA a înfiinţat primul organism românesc de inspecţie şi certificare pentru agricultura ecologică, SC ECOINSPECT SRL, care a fost acreditat de către RENAR şi Ministerul Agriculturii în anul 2004. Tot în acel an, Guvernele României şi Elveţiei, prin Biroul de Colaborare Elveţian (SECO), au demarat un program de colaborare pentru sprijinirea certificării ecologice în România. Între anii 2002-2004, asociaţia a derulat mai multe proiecte vizând protecţia mediului, colaborând cu REC („Agricultura ecologică – o cale de protecție a apelor”, Zona Brad 2002-2004) şi cu Fundaţia pentru Parteneriat („Dezvoltarea durabilă a satelor şi conservarea biodiversităţii prin agricultură ecologică” - 2003). Tot în această perioadă, BIOTERRA a dezvoltat relaţii cu numeroase asociaţii din alte țări (Republica Moldova, Armenia, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Polonia, Austria, Germania, Elveţia), devenind, în anul 2004, membră a IFOAM (Federația Internațională a Mișcărilor de Agricultură Organică) și membră fondatoare a FNAER (Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică din România). Un moment important în viaţa Asociaţiei a fost imple-

AGRO TB

mentarea proiectulului „Promovarea agriculturii ecologice în judeţele Cluj şi Bihor din Transilvania”, derulat în perioada 2003–2005, cu sprijinul financiar al Băncii Mondiale. În cadrul proiectului, pe lângă instruirile deja tradiţionale (cursuri de formare a formatorilor şi seminarii teoretice), s-au introdus noi metode de promovare, mai eficiente, și anume: - în ferme ecologice certificate au fost realizate loturi demonstrative, și au fost organizate vizite ale unor gospodari interesați de agricultura ecologică la aceste loturi; - s-au editat o serie de cărţi de specialitate, s-a publicat „Ghidul legislativ pentru agricultura ecologică” şi revista Bioterra (cu apariţie trimestrială). O continuare a acestui proiect a fost cel derulat cu sprijinul DEFRA, în cadrul căruia s-au construit bazine pentru depozitarea urinei în mai multe ferme, respectiv au fost înființate noi loturi demonstrative. Alte proiecte, derulate între anii 2005-2008, au beneficiat de sprijinul financiar al REC, PHARE, Fundațiilor Avalon (Olanda) și EkoConnect (Germania), UKKA (Ungaria) etc. După anul 2004, membrii asociaţiei au început să participe cu produsele lor la expoziţii interne şi internaţionale, una dintre cele mai importante fiind expoziţia mondială BioFach (organizată anual în luna februarie la Nürnberg, în Germania). În ţară, câţiva ani la rând, Asociația BIOTERRA a organizat Salonul Ecologic la târgul AGRARIA, cel mai important eveniment expoziţional pe domeniul agricultrurii din Transilvania. De asemenea, membrii săi au participat şi la Salonul Ecologic de la INDAGRA, cel mai important târg de agricultură din România. Având o experienţă teoretică și practică vastă şi o reţea solidă de colaboratori, Asociația BIOTERRA a fost și rămâne o voce importantă a fermierilor ecologiști din România. În acest sens, la Conferința din 28 octombrie 2017, BIOTERRA, alături de Asociațiile Bio-România, Agroecologia și FNAER, a semnat o petiţie în care au fost reiterate principalele probleme ale sectorului ecologic din țara noastră, document care a fost transmis Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Conferința din anul 2018, cea de-a XVII-a organizată de Asociația BIOTERRA, va avea loc pe data de 24 noiembrie, între orele 9.00-18.00, în Aula Magna a USAMV Cluj-Napoca. Pe această cale îi invităm pe toți cei interesați să participe la acest eveniment. Pentru înscriere și relații suplimentare vă rugăm să vă adresați domnului Albert Imre (telefon: 0744-970341, e-mail: imre_albert@yahoo.com).

125

126

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BUCUREȘTI

INVESTIȚIE DE 1,2 MILIOANE DE EURO SmartDreamers, compania specializată în soluții software de Recruitment Marketing Automation, a obținut o investiție de 1,2 milioane de euro, în urma unei noi runde de finanțare încheiată în luna octombrie. Runda de investiție a fost condusă de fondul GapMinder Venture Partners, o altă parte din capital aparținând fondului de investiții private equity Catalyst România. Banii vor fi folosiți pentru extinderea operațiunilor SmartDreamers la nivel global. Lansat în anul 2014, startup-ul a reușit să dezvolte o serie de soluții dedicate recrutării în social media și comunități online, care au avut succes în rândul companiilor din România. După investiția de 700.000 dolari obținută în anul 2016, echipa s-a concentrat pe automatizarea proceselor de recruitment marketing. Până în acest moment, SmartDreamers a optimizat produsul în CEE și a testat mai multe piețe internaționale. În prezent, soluția este utilizată de către companii globale în procesul de recruitment marketing, în piețe precum Europa, Statele Unite, Singapore și Australia. “În urmă cu 4 ani, priveam cu o oarecare teamă către piața globală de recrutare, dintr-un orășel mic din România. Acum, ne adresăm cu o doză mare de curaj angajatorilor globali. Branduri de top rulează campaniile de Recrutiment Marketing în zone ca Statele Unite, Singapore, Australia sau UK”, a declarat Adrian Daniel Cernat, CEO și Co-founder SmartDreamers.

PRIMII 75.000 DE UTILIZATORI ÎN ROMÂNIA Din ce în ce mai mulți români renunță la băncile tradiționale și folosesc Revolut drept cont principal, datorită

funcționalităților precum bugetarea automată, posibilitatea de a economisi cu Vaults și transferuri gratuite. Având 75.000 de utilizatori ai serviciului, România ajunge pe locul 7 în topul țărilor europene cu cel mai mare număr de utilizatori, depășind Portugalia, Germania și Grecia în ultimele luni. Utilizatorii din România care au telefonul configurat în limba română se vor putea bucura de experiența Revolut în limba lor nativă. Pentru a sărbători această realizare, Revolut va oferi tuturor clienților noi și existenți posibilitatea de a comanda primul lor card fizic gratuit, direct din aplicație. Volumul total al tranzacțiilor efectuate în România a depășit 275 de milioane de euro. Românii folosesc Revolut în principal pentru cumpărături

online și plăți cu cardul în siguranță, 69,27% dintre tranzacții fiind reprezentate de plățile cu cardul, online și offline. Transferurile bancare reprezintă 15,24% din totalul tranzacțiilor, în timp ce 9,23% sunt schimburi valutare la cursul de schimb interbancar oferit de Revolut. Doar 6,27% din numărul total de tranzacții sunt retrageri de numerar, arătând faptul că România face pași importanți către a deveni o societate fără numerar.

CLUJ

PROGRAME SUSȚINUTE DE NTT DATA ROMANIA NTT DATA Romania susţine în acest an universitar trei linii de studiu în cadrul Universităţii Babeș-Bolyai, Facultatea de Matematică – Informatică: o linie de studiu la nivel licenţă, cu specializarea “Informatică cu Predare în Limba Germană”, una de master “Sisteme Informatice Avansate: Modelare, Proiectare, Dezvoltare” şi un program postuniversitar de reconversie profesională. “Deschiderea oficială a anului universitar 2018-2019 înseamnă pentru NTT DATA Romania continuarea susţinerii comunităţii şi a viitoarelor generaţii de

specialişti în IT. Alături de reprezentanţii Universităţii Babeş-Bolyai, cei ai mediului diplomatic şi de afaceri am semnat astăzi documentul privind constituirea Consiliului Consultativ al Liniei Germane de Studii, prin care susţinem promovarea unui sistem educațional universitar cu adevărat sustenabil. Cele trei linii de studiu deschid perspective promiţătoare tuturor celor care au decis să le urmeze. Acestea le propun studenţilor dezvoltarea competenţelor în sfera IT, dar și dobândirea de experiență practică, atât de necesară pentru o bună integrare în piața muncii” a declarat Daniel Metz, CEO NTT DATA Romania. NTT DATA Romania este furnizor și integrator de soluții și sisteme IT complexe având o echipă de peste 1,700 de specialiști în România și Serbia, specialiști care activează pe proiecte diverse în industriile Automotive, Banking, Manufacturing, Energy and Utilities, Public Sector & Utilities, Retail, Transportation & Logistics.

PROGRAM DE ACCELERARE CORPORATIVĂ Paddy Power Betfair a anunțat lansarea Alpha Hub, un program de accelerare pentru startup-uri, dedicat parteneriatelor cu mediul corporativ. Beneficiind de sprijinul Techsylvania și Risky Business, două organizații clujene cu impact major în comunitatea IT&C la nivel local și național, programul își propune facilitarea accesului antreprenorilor la expertiză de specialitate, parteneriate și clienți din mediul corporate, în scopul scalării produselor și serviciilor oferite la nivel global. Alpha Hub se va concentra pe soluționarea provocărilor legate de conceptul de Responsible Gambling (Joc Responsabil) și se adresează startup-urilor aflate cel puțin în faza de prototip, care utlizează tehnologii cu aplicabilitate în

127

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AMMA 2018 În perioada 17-19 octombrie 2018, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, prin Departamentul de Autovehicule Rutiere și Transporturi din cadrul Facultății de Autovehicule Rutiere, Mecatronică și Mecanică, a găzduit una dintre cele mai prestigioase manifestări științifice internaționale ale anului - ”Congresul Internațional ”Automobiles, Mobility, Modeling and Alternative solutions – AMMA 2018””. Temele abordate în cadrul Congresului au vizat domeniile de cercetaredezvoltare legate de: Vehicule electrice și hibride, Grupuri de propulsie; Sisteme cibernetice în autovehicule;

PRIMUL MAGAZIN ONLINE Clujana a deschis primul magazin online și cel de-al doilea showroom de încălțăminte din piele în Cluj-Napoca. Deși a intrat în insolvență la începutul acestui an, Clujana arată deja primele semne reale de însănătoșire. Cu o investiție minimă, compania, aflată în procedură de insolvență în portofoliul CITR, deține astăzi două showroom-uri în Cluj-Napoca și colaborează pentru desfacerea produselor

Inginerie avansată, software si simulare; Siguranță rutieră, control trafic și transporturi; Tehnologii de fabricație și materiale, Vehicule nepoluante. Evenimentul a fost organizat în România de SIAR (Societatea Inginerilor de Automobile din România) și SAE (Society of Automotive Engineers), sub patronajul FISITA (Federation Internationale des Societes d´Ingenieurs des Techniques d´Automobile - International Federation of Automotive Engineering Societies).

ROMÂNIA INTELIGENTĂ LA START! Peste 200 de firme, universități și instituții din industriile IT, mo-

bilier și agro-alimentar vor colabora pentru a propune schimbări ale legislației, care să le ajute să devină mai performante. Inițiativa aparține organizațiilor umbrelă Cluster Mobilier Transilvan, iTech Cluster by Aries Transilvania și Agro Transilvania Cluster, care își reunesc energiile pentru a realiza proiectul „8 x S3 = România Inteligentă”. „De 5 ani reprezentăm interesele celor din clusterele noastre și, de cele mai multe ori, se întâmplă să reacționăm la politici deja existente, însă prin acest proiect ne dorim să contribuim la crearea de strategii și la impunerea lor ca politici publice. România se află acum pe ultimul loc în UE în ceea ce privește investițiile publice făcute în cercetare și inovare, ceea ce înseamnă că singura șansă pentru inovare stă în mediul privat”, a punctat Bianca Muntean, manager iTech Cluster by Aries Transilvania. În următoarele luni, proiectul „România Inteligentă” va însemna întâlniri la mese rotunde, vizite de lucru, seminarii și dezbateri, prin care să fie stimulați cei peste 200 de membri ai clusterelor, precum și alți a partenerilor sociali, să facă o listă de priorități cu nevoi specifice pe care le-ar putea rezolva o legislație nouă. Fiecare cluster va avea, în baza proiectului „România Inteligentă”, sprijinul a câte doi experți - unul în planificare strategică și altul în politici publice - cu ajutorul cărora nevoile specifice ale companiilor să fie formulate în propuneri alternative la politicile publice inițiate de Guvern. Proiectul „8 X S3 = România Inteligentă”, co-finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă - Axa prioritară Administrație publică și sistem judiciar eficiente, se va desfășura până în ianuarie 2020.

news

domenii precum: customer matching, verificarea identității, data & analytics, online journey, instrumente self-service și retail. O ultimă secțiune, Dealer’s Choice, este deschisă înscrierii startupurilor care nu se încadrează în nici una dintre categoriile menționate mai sus. “Accesul la clienți corporate, cât și cunoașterea acestora, reprezintă o provocare decisivă pentru companiile nou create în România. Un ecosistem de succes al startup-urilor necesită implicarea unor companii tech de top, așadar suntem foarte fericiți că Paddy Power Betfair alege Clujul dintre toate locațiile sale globale pentru a lansa Alpha Hub.”, a declarat Vlad Ciurcă, co-fondator și Executive Manager Techsylvania. Programul va debuta cu un eveniment de lansare în data de 20 noiembrie, urmat de o perioadă de două săptămâni de mentorat și suport și se va încheia cu un eveniment de prezentare a soluțiilor în data de 4 decembrie. Costurile de călătorie (zborurile și cazarea) pentru echipele din afara Clujului vor fi acoperite de către organizatorii programului.

sale cu parteneri din mai multe județe din țară, printre care: Sibiu, Mureș, Iași și Cluj și exportă produsele în mai multe magazine din Germania și Italia. Prin această decizie, Clujana și CITR estimează o creștere cu 20% a vânzărilor produselor din portofoliu. Povestea Clujana începe în 1911, odată cu înființarea tăbăcăriei și a fabricii de pielărie, care a devenit rapid cea mai mare fabrică de încălțăminte din Estul Europei timp de mai mulți ani. În anii ’80-’90, Clujana a fost identificată ca fiind cea mai mare fabrică din industria tăbăcăriei din România, care distribuie produse atât pentru piața internă cât și pentru export.

PARTENERIAT USAMV ȘI VFU BRNO USAMV Cluj-Napoca și VFU Brno (Cehia) au semnat acorduri de par-

128

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

teneriate cu două universități din Somaliland – Universitatea din Hargeisa și Universitatea din Burao -, evenimentul având loc în urma vizitei pe continentul african a prorectorului pentru Relații Internaționale, Prof. dr. Andrei Daniel Mihalca, în intervalul 15-23 septembrie 2018. Colaborarea se va derula începând cu luna noiembrie prin vizita unor cercetători ai USAMV Cluj-Napoca, care vor efectua la cele două universități activități de predare cu studenții Facultăților de Medicină Veterinară și Medicină Umană, vor contribui la înființarea unor laboratoare de diagnostic parazitologic, vor efectua activități de pregătire a personalului didactic și de laborator și vor iniția o nouă disciplină de medicină veterinară a animalelor sălbatice și medicina conservării speciilor, cu scopul protejării mamiferelor periclitate. Acest din urmă deziderat se va implementa în colaborare cu organizația non-guvernamentală Vétérinaires Sans Frontières Cehia, cu care USAMV Cluj-Napoca are o lungă istorie de colaborare. (foto: Andrei D. Mihalca)

MUREȘ

CONECTAT CU BUCUREȘTIUL Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureș și operatorul aerian Tarom au convenit să relanseze cursele Tîrgu Mureș - București. Noile zboruri vor începe pe data de 22 noiembrie de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București. Avioanele vor fi de tip ATR 42-500 care pot trans-

porta 48 de pasageri cu o viteza de croazieră de 550 km/oră. Ruta nouă se alătură rutelor existente către Budapesta, Dortmund, Londra și Memmingen, devenind a cincea destinație de pe aeroportul Transilvania. Introducerea noilor curse rămâne un obiectiv important al conducerii aeroportului, care asigură publicul că poartă discuții și cu alte companii aeriene despre deschiderea a mai multor rute noi.

NRGEENIE A CÂȘTIGAT E.ON ENERGY GLOBE AWARD E.ON Energy Globe Award România, competiţie aflată la cea de-a treia ediţie, şi-a anunţat câştigătorii în cadrul unei Gale desfăşurate joi, 25 octombrie, la Palatul Regal din Bucureşti. Peste 130 de proiecte şi idei inovatoare din domeniul eficienţei energetice şi al protejării mediului au fost înregistrate pe platforma energyglobe.ro, în intervalul 1 mai-15 iunie.

Acestea au fost analizate şi selectate de către un juriu independent, care a întocmit o listă cu proiectele finaliste, câte trei pe fiecare dintre cele cinci categorii din concurs. Departajarea lor s-a realizat pe baza unor criterii de evaluare, fiecare cu procentajele sale, care iau în calcul atractivitatea proiectului, gradul său de inovare, potenţialul de replicare a respectivei iniţiative şi componenta legată de eficienţa energetică. Ulterior, dintre cele 15 proiecte finaliste au fost alese cinci câştigătoare. Câştigătorul general al competiţiei, cel care va reprezenta România la etapa internaţională a Energy Globe Award de anul viitor, este „NRGeenie” realizat de compania Trendometrics, Bucureşti. Aceasta a primit suma de 10.000 de euro din partea E.ON, precum şi o centrală termică din partea Vaillant. NRGeenie este un produs destinat pieţei de energie din România și nu numai, care oferă predicții pentru consumuri agregate de gaze naturale, atât la nivel național cât și la nivel regional sau specific unui anumite rețele de distribuție.

SIBIU

NOU SEDIU AL KUKA AUTOMATIZARE ROMÂNIA Kuka Automatizare România s-a mutat în noul sediu, dezvoltat de

Zacaria. Noul spațiu de producție Kuka, de peste 10.000 mp, situat în Network Industrial Park din zona de Est a orașului, este un proiect built-to-suit. Prima clădire din cel mai mare parc din Sibiu dezvoltat de Zacaria a fost proiectată conform specificațiilor și nevoilor Kuka Systems, în contextul în care compania germană își dublează producția și numărul de angajați din România. Network Industrial Park, situat întro poziție strategică în Zona Industrială de Est a Sibiului, la doar 300 metri de intrarea pe autostrada A1 Sibiu-Nădlac, ocupă în total 87.000 metri pătrați, suprafața construită fiind de 46.000 metri pătrați. Primul modul de 10.700 metri pătrați, din care peste 8.700 metri pătrați au destinația spațiu industrial și 2.000 metri pătrați sunt destinați birourilor. Investitorul german are în vedere o extindere în aceeași locație cu încă 10.000 metri pătrați, cu predare în 2019, ajungând la o suprafață totală de 20.000 metri pătrați.

TIMIȘ

NOU TERMINAL La un an de la întocmirea proiectului tehnic, conducerea Aeroportului Internaţional Traian Vuia din Timişoara așteaptă ca în această lună să fie semnată cererea de finanțare pentru un nou terminal de sosiri curse externe. Proiectul de 50 de milioane de euro este motivat de creșterea volumului traficului aerian de pasageri. Dezvoltarea proiectului terminalului care va ocupa aproape 28.000 de mp va fi asigurată cu finanțare europeană, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). În 2017, Aeroportul Traian Vuia a numărat 1,6 milioane de pasageri.

Pagini coordonate de Ligia VORO ligia.voro@transilvaniabusiness.ro