TB 84

TB

Transilvania Business AN�VIII • NR �� • �� MARTIE � �� APRILIE ���� • PREŢ �� LEI

www.transilvaniabusiness.ro

Adrian Constantin Volintiru, director general ROMGAZ SA

PAG. 5-10,19,20 ROMGAZ, PERLA INDUSTRIEI GAZULUI ROMÂNESC PAG. 13-30 ROMÂNIA FAPTELOR BUNE PAG. 48-55 UMSFT TÂRGU MUREȘ, OFERTĂ EDUCAȚIONALĂ EXTREM DE ATRACTIVĂ PAG. 58-59 1,2 MILIOANE MP, LIVRĂRI RECORD ÎN 2019 PAG. 85-111 AGRO TB

1

cuprins

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

5-10,19,20

13-30

48-55

COVER STORY

DOSAR

EDUCAȚIE

ROMGAZ, PERLA INDUSTRIEI GAZULUI ROMÂNESC

ROMÂNIA FAPTELOR BUNE

UMSFT TÂRGU MUREȘ, OFERTĂ EDUCAȚIONALĂ EXTREM DE ATRACTIVĂ

58-59

74-75

80-81

REAL ESTATE

AUTO

REAL ESTATE

1,2 MILIOANE MP, LIVRĂRI RECORD ÎN 2019

STAR ASSEMBLY, SINGURA FABRICĂ DIN LUME UNDE SE PRODUC CUTII DE VITEZĂ 8G-DCT

„MAKEIT ÎN ORADEA”

PAG. 85-92 AGRO TB DAFCOCHIM A CONFIRMAT PERFORMANŢA ÎN AGRIBUSINESS ŞI ÎN ACEST AN PAG. 101 AGRO TB OFICIAL, SIBIUL A PRELUAT TITLUL DE REGIUNE GASTRONOMICĂ EUROPEANĂ

PLAN EDITORIAL

PLAN EDITORIAL

TRANSILVANIA BUSINESS NR. 85

TRANSILVANIA BUSINESS NR. 86

PAG. 11

PAG. 17

2

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ALBA

SOLINA SE REORGANIZEAZĂ Reprezentanții fabricii Solina au anunțat că au transferat birourile de la Alba Iulia la vechea lor fabrică din Sântimbru, unde a repornit activitatea. ”La Solina Romania am învățat întotdeauna să transformăm obstacolele în oportunități de a deveni mai buni în fiecare zi! În urma incidentului din 2 februarie, am transferat birourile de la Alba Iulia la vechea fabrică de la Sântimbru unde treptat ne reluăm cu succes activitățile zilnice”, este mesajul transmis de companie.

Reamintim că fabrica de condimente și mixuri alimentare din Alba Iulia, aparținând Solina România, a ars complet timp de câteva zile, în urma unui incendiu izbucnit în dimineața zilei de 2 februarie 2019. Aproximativ 10.000 de metri pătrați au fost distruși în incendiu.

Solina România este una dintre cele mai importante fabrici din industria alimentară românească, cu un portofoliu de aproximativ 2.000 de clienți.

LUCRĂRI DE RESTAURARE LA PALAT Palatul Principilor din Alba Iulia este în plin proces de restaurare. În Corpul Principal E va fi amenajat Muzeul Principatului Transilvaniei, scopul fiind creşterea numărului de turişti.

Ofertantul ales câştigător, în urma

licitaţiei, este Euras SRL Satu Mare, iar valoarea contractului este de peste 16 milioane de lei, fără TVA. Euras este o firmă specializată în restaurarea monumentelor istorice, înfiinţată în 1994, care are în portofoliu lucrări de modernizare și restaurare în toate regiunile istorice din țara noastră.

Palatul Principilor, ridicat în secolul al XV-lea, este considerat de către specialiști cea mai importantă clădi-

re administrativă din Transilvania și îmbină mai multe stiluri arhitectonice: gotic, renascentist și baroc.

ARAD

ARAD: 54 TRAMVAIE NOI, PÂNĂ ÎN ANUL 2024 În Arad vor circula 54 tramvaie noi, în anul 2024, conform strategiei de reducere a poluării în municipiu prin atragerea unui număr cât mai mare de călători spre mijloacele de trans-

port în comun nepoluante. Prin Programul Operaţional Regional 20142020, axa prioritară 4 – Sprijinirea Dezvoltării Urbane Durabile, municipalitatea arădeană a obţinut finanţare pentru achiziţionarea a 18 tramvaie moderne. Procedura de achiziţie a primelor 10 garnituri (6 tip vagon şi 4 dublu articulate) parcurge în acest moment etapa de evaluare a ofertelor.

Opt tramvaie vor fi cumpărate, în cadrul proiectului pe fonduri europene care prevede modernizarea liniei de tramvai de pe strada Pădurii. Primăria Arad intenţionează ca, după 2021, să cumpere alte 10 tramvaie, însă de această dată din fonduri proprii. În total, în 5 ani, Compania de Transport Public Arad va asigura transportul local cu un număr de 54 de tramvaie, incluzând şi cele 20 de tramvaie din parcul existent dar şi cele 6 garnituri noi care circulă deja.

Astra Vagoane Călători, fără competitori

Astra Vagoane Călători a depus singura ofertă în cadrul licitaţiei pentru achiziţia de tramvaie a Primăriei Arad, lansată pe 18 decembrie 2018.

Municipalitatea de pe Mureș și-a exprimat intenția de a achiziţiona 10 tramvaie noi, a căror valoare estimată este de 73,04 milioane de lei fără TVA, cu posibilitatea ca, în perioada

de patru ani de derulare a contractului, autoritatea să poată achiziţiona încă 18 tramvaie noi. În acest caz, valoarea achiziţiei creşte la 202 milioane de lei (43 milioane de euro). Astra Vagoane Călători a fost singurul ofertant şi la licitaţiile pentru tramvaie din alte mari trei oraşe din România, respectiv Cluj-Napoca (22 bucăţi), Oradea (10) şi Galați (18).

FONDURI EUROPENE PENTRU MOȚI Douăsprezece primării din judeţul Arad vor să adere la o asociaţie înfiinţată în judeţul Alba, în luna ianuarie, care îşi propune să atragă importante fonduri europene pentru dezvoltarea comunităţilor din Munţii Apuseni, peste 80 de localităţi din cele două judeţe urmând să fie reprezentate.

Astfel, a fost constituită Agenţia de Dezvoltare Intercomunitară „Moţii Ţara de Piatră”, pentru a dezvolta împreună proiecte pentru această zonă. „Anul acesta s-au alocat 200 de milioane de euro pentru dezvoltarea zonei de munte, iar, în următorii zece ani, alocaţia stabilită de stat prin Legea Muntelui este de un miliard de euro. Le cer tuturor primarilor din

zona montană a judeţului Arad, tuturor celor care sunt eligibili, să intre în acest proiect, pentru că este o şansă în plus pentru localităţile lor. Ca în orice finanţare, şi aici primul venit este primul servit, de aceea trebuie să ne grăbim cu asocierea, să nu pierdem timpul, să scriem proiecte şi să accesăm fondurile scoase la bătaie”, a afirmat președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca.

BIHOR

“VALEA PRAHOVEI” DIN VESTUL ȚĂRII Au fost atribuite lucrările de execuție pentru cele două tronsoane din județul Bihor ale “Drumului Apusenilor”: Beiuș–Stâna de Vale–Coada Lacului, respectiv Remeți–Valea Drăganului,

3

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

la finalul cărora se va realiza o așanumită a doua “Vale a Prahovei” în vestul țării. Valoarea totală a lucrărilor adjudecate este de 105,7 milioane de lei, câștigătoare fiind o asociere de firme condusă de Drumuri Orășenești Oradea.

Termenele de realizare a proiectării sunt de câte 6 luni, iar cele de execuție - de 36, respectiv de 24 de luni, pe o lungime de 43 plus 13 kilometri.

Este o investiție importantă întrucât “Drumul Apusenilor” reprezintă un traseu strategic din Regiunea de Nord-Vest care va dezvolta semnificativ turismul în Țara Moților din Munții Apuseni.

BISTRIȚA-NĂSĂUD

CONTRACT DE 60 DE MILIOANE DE EURO Dimex 2000 Company a câștigat o licitație de 280,9 milioane de lei, fără TVA, în Hunedoara pentru reabilitarea sistemului rutier. Contractul, încheiat pe 4 ani, prevede reabilitarea a 114 străzi și a 319 drumuri vicinale din municipiul Hunedoara. DIMEX 2000 Company este cel mai mare constructor din Bistrița, cu afaceri ce au depășit 26,6 milioane euro în 2018, în creștere cu cca. 62% față de anul anterior.

PARC DE 7 MILIOANE BRAȘOV EURO ACORD DE ASISTENȚĂ A fost semnat contractul de asociere în participaţiune între Consiliul Județean Bihor, Universitatea din BERD Oradea şi societatea Parcuri Industriale Bihor pentru realizarea Parcului Ştiinţific şi Tehnologic cu 40 de laboratoare.

Investiţia se ridică la 7 milioane euro, bani pe care asociaţii vor încerca să-i obţină din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional. Potrivit iniţiatorilor, parcul se înfiinţează în scopul utilizării rezultatelor activităţilor de cercetare şi aplicării tehnologiilor avansate în economie şi în scopul creşterii participării instituţiilor de învăţământ superior acreditate şi a unităţilor de cercetare – dezvoltare în procesul de dezvoltare economico-socială prin ştiinţă şi tehnologie.

15 KM DE AUTOSTRADĂ PÂNĂ LA GRANIȚĂ Ungaria este foarte aproape să termine autostrada care ar trebui să continue la noi cu şoseaua rapidă Transilvania.

Autorităţile de la noi fac eforturi să reînceapă lucrările pe o porţiune de cinci kilometri de la frontieră, pentru ca tronsonul să fie inaugurat anul acesta.

Vorbim de tronsonul între Biharia şi Vama Borş, care va costa 29 de mili-

Primarul Braşovului, George Scripcaru, şi directorul Infrastructură Municipală şi de Mediu din cadrul BERD, Susan Goeransson, au semnat Acordul de asistenţă dintre municipiul Braşov şi BERD în vederea pregătirii proiectului pentru construirea Spitalului Regional Braşov. ”În acest moment, se derulează lucrările de infrastructură în ceea ce priveşte utilităţile în zona respectivă pentru că reţeaua va trebui redimen-

sionată. Astăzi, suntem în graficul pe care l-am discutat cu doamna ministru al Sănătății, Sorina Pintea, când a fost la Braşov, şi mă bucur că suntem în această fază. Nu doresc să vorbim despre sumele necesare pentru construcţia spitalului, toate la timpul lor, dar mă bucur că lucrurile au mers până acum aşa cum ne-am planificat.

Este un proiect extrem de important pentru Braşov şi pentru judeţele limitrofe şi vom depune toate eforturile

pentru a-l duce la bun sfârşit”, a precizat Scripcaru.

Spitalul Regional Braşov va avea un număr de 850 de paturi şi are aprobările necesare de la Ministerul Sănătăţii, în ceea ce priveşte secţiile care vor funcţiona în cadrul acestuia.

BUCUREȘTI

HIDROELECTRICA, PROFIT ISTORIC

news

oane de euro. Lucrările la porţiunea de autostradă de la graniţă ar trebui să înceapă cel târziu în aprilie, dacă vor fi eliberate toate avizele.

Autostrada Transilvania, Braşov-Vama Borş, are în proiect peste 400 de kilometri, dintre care au fost terminaţi până acum mai puţin de o treime.

Hidroelectrica a înregistrat în 2018 cel mai mare profit din istorie, câștigul net ajungând la nivelul de 1,55 miliarde lei, cu 13,9% mai mult decât în anul precedent. Cifra de afaceri a Hidroelectrica

a crescut cu 30,7% în 2018, până la 4,25 miliarde lei, EBITDA (profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) a crescut cu 35%, la 3 miliarde lei, iar profitul net a atins nivelul record de 1,55 miliarde lei, arată rezultatele financiare preliminare neauditate ale producătorului de energie electrică.

Cantitatea totală de energie electrică vândută în 2018 a fost de 16,9 milioane MWh, în creștere cu 22,7% comparativ cu anul precedent.

SYNEVO, 14 CENTRE DE RECOLTARE ÎN VESTUL ȚĂRII Prin deschiderea a două noi centre de recoltare în județul Timiș, compania Synevo România, parte a grupului Medicover, a depășit pragul de o sută de astfel de centre în toată țara. Cele două noi centre sunt în municipiul Lugoj și în comuna Dumbrăvița, o suburbie a Timișoarei. În prezent, Synevo are, în regiunea de Vest, trei laboratoare și 14 centre de recoltare amplasate în județele Timiș, Arad, Satu Mare, Maramureș, Sălaj și Bihor. Laboratorul central, din apropierea Bucureștiului, este una dintre cele mai mari unități de acest tip, fiind un centru regional care deservește pacienți din cinci țări din Europa de Sud-Est. Continuare în pag. 118

4

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fondator Aurelian Grama Director General Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Redacția Redactori: Irina Papuc, Arina Toth, Traian Dan, Călin Poenaru, Alin Zaharie, Ștefana Mureșan - editor online redactia@transilvaniabusiness.ro Corectura: Beatrice Spătaru DTP: Răzvan Matei - IQ-Design office@iq-design.ro

BRANDURILE IUBESC BIJUTERIILE

Eram la Festivalul George Enescu, atât la Ateneu, cât și la Sala Palatului, și de fiecare dată mă minunam de ce atât de puțini din creativii și decidenții din marketingul national nu văd niciodată marea de iubitori de muzică altfel, ca pe un excelent grup țintă pentru a ne promova. Despre necesitatea stringentă a unei noi săli de concerte întru renumele și valoarea recunoscute internațional ale Festivalului și, desigur, pentru evenimente culturale de profil, cât de curând.

De fiecare dată, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, și nu am ratat multe ediții, dincolo și aici de prestațiile trupelor și ale actorilor – artiștilor stradali – ale regizorilor și creatorilor de viață autentică teatrală, dincolo de atmosfera magică de la Thalia sau Radu Stanca ori la un Fado în cetatea Cisnădioara sau sub librăria Humanitas la teatru lectură, simțeam că țara mea are multe de oferit spectatorilor din lumea întreagă care vin an de an la Sibiu la fenomenul creat de Constantin Chiriac.

Acasă la Cluj și Târgu Mureș, sunt prea multe evenimente unde simțeam că e momentul, că e locul să sădim o sămânță firavă, dar atât de necesară. Una pe hârtie. Una pe hârtie de revistă. Una despre țara mea. Una despre Transilvania. Și am gândit și militat efectiv pentru o revistă – și cum avem una – pentru un număr de revistă din Transilvania Business în care să invităm companiile – brandurile vii ale economiei românești să susțină elegant această inițiativă privată. Sămânță în ediția specială Bucurați-vă de Transilvania. Perla din inima României! Va fi o invitație la un periplu cu popasuri culturale istorice și artistice. Tradiții și gastronomii ardelene. E vremea sa redevenim o bijuterie. Avem aur si argint, depinde cui și cum îl arătăm. Ediție în engleză adresată clar vizitatorilor de elită.

Fiecare brand adevărat s-ar asocia cu drumul vinului. Jidvei. Liliac. Villa Vinea. Lechința.

Issa. Cort Silvan. Nachbil. Recaș. Miniș. Silagiu. Apold. Boieru și alții.

Sunt branduri ce vor să vă ofere poveștile creării și redescoperirii salinelor Turda și Praid.

Să te alături ca brand începutului de legendă ce se scrie sub vremurile noastre de echipa de la Asociația Tășuleasa Social cu Via Transilvanica, de la mănăstirea Putna lui Ștefan cel

Mare la Dunăre, pe unde a intrat prințul Carol în România, e o decizie curajoasă, dar poate deveni excepțională dacă privim peste munți la El Camino franco-iberic. Experiențe în Bucovina, Călimani, Terra Siculorum, Terra Saxonia, Valea Mureșului, Terra Daco-Romana și Valea Cernei. Oferite spre degust cititorilor ediției din mai 2019. 144 pagini în 15.000 de exemplare.

Există în spațiul public dezbaterea despre apele minerale și propunerea de a deveni brand al României. Vom purcede la drum și pe Drumul Apelor Minerale. Borsec. Aqua Carpatica.

Biborțeni. Dorna. Perla Harghitei. Tușnad. Zizin. Ca să menționăm câteva...

Tradiții – festivaluri – gastronomie – Sibiu că e anul lor și-s în festival, dar și Porolissum vine cu elemente încă de la daci prin Mircea Groza, secuii mândri de bucătăria lor vor avea loc la degustarea TB. La tradiții, instantaneele vor fi ambasadorii invitației de a participa la sărbătorile românilor, ungurilor, sașilor, evreilor, armenilor, țiganilor... Proetnica.

Stațiuni balneoclimaterice, dar și o vânătoare dorită și visată, herghelii de cai și turme de bizoni...

Un alt spațiu - cel universitar al națiunii și al studențimii europene...

Spectacolul naturii – Transfăgărășanul și Transalpina. Peșterile Urșilor și Scărișoara.

Lacul Ana sau Roșu. Apusenii. Munții Parîng și Retezat. Cerna. Nera. Bigăr. Palate. Castele.

Cetăți. Biserici...

Bijuterii pe care le vedem zilnic. Sau în drumeții și concedii. Bijuterii care merită să fie descoperite, revăzute și potențate prin ai noștri români și prin cei pe care-i invităm să se bucure de ele acasă la noi, în Transilvania.

Acasă la noi, în România.

Va fi o ediție pentru colecție. Una de cultură și civilizațe asumată de administrațiile proactive și cu proiecte împlinite și în derulare. Una de branduri mature și puternice care-și dezvăluie natural mândria de a susține bijuteriile din Transilvania și Banat. Un semn de carte – de aducere aminte cu drag – în deciziile viitoarelor investiții în România. De la turism la prosperitate!

Bucurați-vă de Transilvania! Bijuteria din inima României!

Aurelian GRAMA

Manageri publicitate Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mureș Rareș Mărginean (0726-433.547) rares.marginean@transilvaniabusiness.ro Cluj Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Administrația Director difuzare Liviu Ilinca (0729-388.154 ) Responsabili abonamente: Gabriela Belean, Görög László abonamente@transilvaniabusiness.ro 0265-215.612 Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: SC Contfin SRL Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Revistă editată de SC Grama Proiect SRL ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Vă puteţi abona la orice oficiul poștal din ţară.

Codul publicaţiei în catalogul Poștei Române - 19.085 Distribuție națională: în benzinăriile MOL, OMV, PETROM, ART - PETROL, ETU, în magazinele OCTAGON – METRO, XPRESS și Hipermarketurile REAL și în reţeaua Poșta Română.

Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaţionale, naţionale și regionale de top TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

Adrian Constantin Volintiru, director general ROMGAZ SA:

„Ne propunem ca Romgaz să devină, per total, o companie integrată” de Ligia VORO

Romgaz SA Mediaș, cel mai important producător de gaze naturale din România, a obținut în 2018, în ciuda contextului fiscal și economic complex și complicat, o cifră de afaceri de 5 miliarde de lei, cu aproape 3,5% mai mare decât în anul precedent.

De asemenea, compania a derulat un program de investiții curajos, de peste 1,15 miliarde de lei, cea mai mare parte fiind destinată Centralei Electrice de la Iernut, jud. Mureș, și are planuri interesante de diversificare a portofoliului. Acum sunt în studiu, achiziționarea de facilități de producere energie verde, dezvoltarea unei centrale termoelectrice la Mintia, lângă Deva, județul Hunedoara, și investiții în industria petrochimică. Însă, un tablou mult mai complet și complex, de altfel, ne-a desenat Adrian Constantin Volintiru, directorul general al ROMGAZ SA, în interviul pe care ni l-a acordat.

5

6

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Aveți experiența conducerii unor companii mari, ați activat atât în sectorul privat cât și în cel bugetar, ce ați adus nou în managementul Romgaz SA și ce intenționați să imprimați managementului companiei în mandatul de 4 ani pe care l-ați câștigat în urmă competiției din vara lui 2018?

Ceea ce îmi propun este ca, în acest mandat, Romgaz să devină o companie modernă, transparentă, o companie unde primează profesionalismul angajaților și meritocrația. Am trecut într-adevăr prin mai multe companii de stat și private și am constatat că principalul atribut al unui management de succes este leadership-ul. Mi-am propus că în cadrul Romgaz să implementez un management eficient prin obiective și indicatori de performanță asumați de toate palierele decizionale. De asemenea, cred cu tărie că managementul talentelor reprezintă principala pârghie de a crea performanță și a avea rezultatele scontate.

Care sunt prioritățile și obiectivele pe care vi le-ați fixat pentru mandatul de director general, ce va presupune atingerea acestora din punct de vedere investițional, uman?

Finalizarea investiției de la Iernut este prioritatea zero!

Noua centrală termoelectrică se află la un stadiu fizic al lucrărilor civile și industriale de 74%, în timp ce cele electrice au trecut de 60%. Șantierul este în permanență inspectat de reprezentanții companiei noastre în vederea urgentării lucrărilor. Investiția în noua centrală de 430 MW a Romgaz se cifrează la 269 de milioane de euro, fără TVA, cea mai importantă investiție în sectorul energetic din ultimii mai bine de 10 ani. În paralel, ne dorim să demarăm lucrările la termocentrala Mintia, care vă reamintesc apare și în Strategia Energetică a României. La Mintia se mizează pe o putere instalată de 400-500 MW și o investiție de circa 300 milioane de euro. Atât Mintia cât și Iernut au ca scop principal echilibrarea Sistemului Energetic Național (SEN), acționând pe partea serviciilor de sistem, atunci când situația o va impune. Nu în ultimul rând, avem în vedere achiziționarea de facilități de producere energie verde.

Ceea ce ne propunem este ca Romgaz să devină, per total, o companie integrată.

Cum caracterizați rezultatele preliminare pe care SNGN Romgaz le-a obținut la încheierea anului financiar 2018 și care sunt estimările pentru 2019? Cum a fost afectată compania SNGN Romgaz SA de modificările legislației primare și a reglementărilor secundare?

Cum va impacta aplicarea OUG 114/2018, dacă va fi menținută, asupra rezultatelor financiare ale Romgaz?

Rezultatele financiare preliminate pentru anul 2018 pot fi considerate foarte bune în condițiile în care sunt superioare celor bugetate (creștere în ce privește producția și profitul net prognozat), fiind puternic influențate de metodologia de determinare a valorii redevenței petroliere și a prețului de referință pentru calculul acestuia; de ajustarea drastică a tarifului de înmagazinare aferent ciclului de înmagazinare 2018-2019; cât și de taxarea suplimentară a venitului suplimentar determinat de procesul de dereglementare a prețului gazelor naturale la producători. În măsura în care prevederile actuale ale OUG 114/2018 vor rămâne în vigoare Romgaz va fi afectată atât în ce privește mărimea veniturilor, prin scăderea acestora ca urmare a practicării unui preț mult mai scăzut decât cel de piață, cât și în ce privește cheltuielile prin creșterea generată de taxa de 2% aplicată cifrei de afaceri.

Totodată, compania este pusă într-o poziție inferioară în raport cu producătorii externi care nu vor fi afectați de prevederile acestei ordonanțe.

Un procent semnificativ din programul investițional aprobat pentru 2018 a fost destinat investiţiilor în lucrări de explorare geologică pentru descoperirea de noi rezerve. În asociere cu rata de înlocuire a zăcămintelor mature, reprezintă acest aspect o schimbare a paradigmei de business a SNGN Romgaz SA? În mod evident, nivelul ratei de înlocuire a rezervelor a fost determinat de rezultatele procesului de reabilitare a producției zăcămintelor mature și de efortul investițional necesar pentru promovarea rezervelor de categorie inferioară (probabile și posibile). Eforturile investiționale în explorare și rezultatele obținute în ultimii ani va crește ponderea zăcămintelor comerciale noi în cadrul ratei de înlocuire a rezervelor - necesar a se avea în vedere dezvoltarea zăcământului comercial Caragele și evaluarea-dezvoltarea viitoare a descoperirii de adâncime Caragele.

SNGN Romgaz SA derulează mai multe proiecte investiționale care urmăresc creșterea producției de energie electrică, descoperirea unor noi rezerve de gaze naturale, exploatarea zăcămintelor mature, care este stadiul acestora, cum s-au derulat investițiile până în prezent și care sunt obiectivele acestora?

Pe partea de energie electrică, investiția de la Iernut este în termenul de realizare având că obiectiv finalul anului cu punerea în funcțiune în primul trimestru al anului viitor. Cât privește Mintia, este în lucru studiul aferent noii investiții.

Romgaz și-a creionat strategia de dezvoltare pentru urmă-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

torii ani, având că principale direcții de acțiune dezvoltarea activității de bază explorare producție, valorificarea superioară a producției de gaze naturale și energie electrică, dezvoltarea activității de înmagazinare cât și extinderea afacerii în plan regional.

Care este strategia conducerii companiei pentru 2019 în vederea majorării volumului producției de gaze naturale, a gazelor naturale livrate și a atragerii unor clienți noi?

Producția anului 2019 este programată a avea un nivel care să compenseze declinul natural de producție. În noile condiții ale aplicării Ordonanței 114 va trebui să ne conformăm algoritmului propus de ANRE cu privire la furnizorii care vor accesa gazele noastre. În sensul celor menționate mai sus, Romgaz va continua programele de reabilitare a producției zăcămintelor majore, vom derula forajele necesare evaluării descoperirii de adâncime Caragele și a celorlalte descoperiri de mai mică mărime și vom pune în practică programele de reparații sonde cât și continuarea programului de explorare în Marea Neagră, în cadrul parteneriatului cu LUKOIL, prin forajul unei sonde de evaluare.

Care sunt atuurile companiei pe care o conduceți în competiția cu alți jucători din piața din România, din Europa și chiar internațională?

Unul din atuurile noastre este faptul că reprezentăm o sursă de gaze naturale, iar procesul de valorificare începe de la producător. Așa cum este piața din România, aceasta este încă nesaturată, fiind necesare cantități suplimentare din import. Prezența în zona producției a depozitelor de înmagazinare prezintă un avantaj pentru siguranța în furnizare precum și o flexibilitate în asigurarea consumului. În România, jucătorii din sectorul energetic, reprezentanții Ministerului Energiei, ai reglementatorului chiar – ANRE – discută, de ani buni, despre mixul energetic. Cum ar trebui să arate, din punctul dvs. de vedere, un mix energetic echilibrat și diversificat și care să nu impacteze doar asupra producătorului și consumatorului, mai ales în condițiile în care strategia de viitor Romgaz presupune diversificarea portofoliului de resurse și surse?

COVER STORY

Mixul energetic pe care și-l propune Romgaz provine din modalitatea de consum precum și din necesitățile clienților. Astfel, încercăm să găsim un optim al valorificării gazelor naturale prin exploatarea oportunităților oferite de lanțul de valorificare. Direct, prin vânzarea gazelor naturale sau pe lanțul transformării eficiente în energie electrică, comprimarea și valorificarea sub formă comprimată pentru autovehicule, produse rezultate din coșuri de consum termoelectric, eolian, fotovoltaic.

Sunt voci care susțin că nu ar trebui încurajat exportul de gaze naturale, ci consumul lor intern – casnic și non-casnic –, mai ales utilizarea lor pentru obținerea de produse cu valoare adăugată mare. Romgaz studiază în această perioadă dacă este oportună implicarea în industria petrochimică, în condițiile în care Interagro are față de compania pe care o manageriați o datorie de 276 milioane de lei. Ce va urmări concret acest studiu și în cât timp va fi finalizat? Dar studiul privind dezvoltarea unei centrale electrice la Mintia, lângă Deva?

Valorificarea cea mai eficientă este locală, așa cum spuneți, prin crearea de produse cu valoare adăugată mare. Studiul pe care îl avem în lucru ne va indica piața și produsele cele mai recomandate de a fi produse, având la bază gazul natural. Studiul pentru Mintia va furniza structura tehnică a unei centrale noi, cu producție eficientă și care se integrează în piața energiei electrice și permite exploatarea avantajoasă a gazelor naturale producând venituri sustenabile unei astfel de categorii de investiții.

Transgaz SA dezvoltă în prezent mai multe proiecte de interconectare, iar Romgaz a explorat în Marea Neagră în mai multe perimetre offshore, ce va însemna creșterea gradului de interconectare pentru Romgaz în contextul punerii în exploatare a sondelor de foraj din mare?

Dezvoltarea sistemului de transport național reprezintă un punct important motivant pentru producător de a-și crește producția, fiind asigurate premisele valorificării noilor descoperiri. Această dezvoltare prin capacitățile de interconectare cu statele vecine creează premisele de a valorifica cantități importante și pe piețele vecine atingând obiectivul strategic de jucător regional în piața de gaze naturale.

7

8

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Compania a anunțat rezultatele financiare și operaționale preliminare

4 miliarde de lei în bugetul statului de la Romgaz de Ligia VORO

Romgaz SA Mediaș, cel mai important producător de gaze naturale din România, a obținut în 2018, în ciuda contextului fiscal și economic complex și complicat, o cifră de afaceri de 5 miliarde de lei, cu aproape 3,5% mai mare decât în anul precedent. Profitul net însă a scăzut semnificativ cu peste 23%, din cauze pe care le vom detalia mai jos.

Conducerea producătorului de gaze naturale a prezentat, la jumătatea lunii februarie, raportul privind rezultatele financiare și operaționale preliminare ale Romgaz, neauditate, pe 2018, și nu a ocolit să vorbească despre contextul dificil în care compania a evoluat în anul precedent.

“Anul 2018 a fost un an complicat în care compania a trebuit să facă față numeroaselor schimbări fiscale și am în vedere modificarea metodologiei de stabilire a valorii redevenței datorate pentru producția de hidrocarburi, modificarea tarifului pentru serviciile de înmagazinare gaze naturale, modificarea pragurilor pentru calculul impozitului pentru venit suplimentar, de asemenea, numeroasele dezbateri legate de legea offshore și, desigur, ultimele modificări fiscale prezentate în decembrie”, a precizat Dumitru Rotar, director general adjunct al Romgaz SA, responsabil pentru partea de explorare-exploatare.

Andrei Bobar, directorul economic al celui mai important producător de gaze, a completat: “În 12 februarie 2018 a fost emis Ordinul ANRM 32, prin care s-a modificat prețul de referință la care se calculează redevența pentru gazele natu-

rale produse în România. Începând cu 1 aprilie 2018 au fost stabilite noi tarife de înmagazinare, respectiv ele au fost diminuate cu 25%, de la 17,92 de lei la 13,5 lei, pentru cele trei tipuri de servicii, injecție, rezervare și extracție. Parlamentul a adoptat, în noiembrie, Legea 256 referitoare la activitățile petroliere offshore și, desigur, la sfârșitul anului 2018, Guvernul a emis OUG 114 privind instituirea unor măsuri fiscalbugetare cât și în domeniul investițiilor publice”.

De altfel, cea mai importantă creștere a cheltuielilor au reprezentat-o cele din capitolul bugetar alte cheltuieli, cu taxele și impozitele. Concret, toate aceste măsuri fiscale impuse de Guvern, Parlament și alte organisme guvernamentale, au însemnat, în 2018, o creștere cu 151 de milioane de lei a cheltuielilor datorate cu titlu de redevență, 164 milioane de lei lei în plus l-a reprezentat impozitul pe veniturile suplimentare ca urmare a dereglementării prețurilor la gaze naturale.

Comparativ, în 2017, Romgaz a plătit redevențe și impozit pe venituri suplimentare de 660 milioane de lei, în timp ce anul trecut a virat la bugetul de stat 978 de milioane.

De asemenea, Romgaz a plătit de două ori dividende în con-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tul statului, a cărui participație este de 70% din acționariatul companiei, în iulie de 1,9 miliarde lei, iar în 28 decembrie de 716 milioane de lei. În total, cumulat, Romgaz a vărsat în vistieria statului român 4 miliarde de lei, adică în jur de 860 de milioane de euro.

Impactul OUG 114/2018 Deși încă nu e aprobată metodologia de aplicare a OUG 114/2018 și nici nu e clar dacă actul normativ va fi aplicat din acest an, conducerea Romgaz a făcut deja calcule în ceea ce privește efectele pe care plafonarea prețului la gazele naturale din producție internă, la 68 de lei/MWh, respectiv suprataxarea cu 2% a cifrei de afaceri care ar urma să ajungă în conturile ANRE le vor avea asupra activității și rezultatelor companiei.

“Am studiat preambulul Ordonanței 114, ne-am uitat și la pozițiile principalilor jucători din piața aceasta de gaze naturale, dorința legiuitorului a fost de a proteja consumatorii vulnerabili de creșterea excesivă a prețului la gaze naturale, erau opinii în piață că s-ar putea să ajungă la peste 200 de lei/MWh prețul cu toate tarifele incluse la consumatorul final, ceea ce, cel puțin pentru o categorie din populație, acea categorie denumită consumator vulnerabil, o conducea în poziția în care nu își permitea să plătească prețul la energie. În această situație, s-a dorit plafonarea prețurilor pentru consumatorii casnici. Însă nu se vorbește deloc despre prețurile pentru consumatorii non-casnici. Noi, producătorii, suntem obligați să vindem la 68 de lei, mai departe societățile care cumpără de la noi, nu au o limită de preț pentru consumatorii non-casnici. Atunci când vorbim de consumatori casnici, nu întreaga categorie sunt consumatori vulnerabili”, a explicat Andrei Bobar, director economic al companiei.

Prezent la Sibiu, în 30 ianuarie, la Spitalul Clinic Județean de Urgență din municipiu, pe care ROMGAZ l-a sponsorizat cu 1 milion de lei, directorul general al producătorului de gaze naturale, Adrian Volintiru a recunoscut că indicatorii financiari ai companiei vor fi afectați de noile reglementări.

Potrivit lui Volintiru, impactul asupra cifrei de afaceri și a profitului companiei va fi semnificativ, anticipând o scădere a acestora cu 20-25%.

La București, în conferința în care au fost prezentate rezultate financiare și operaționale preliminare, de la jumătatea lunii februarie, directorul general adjunct Dumitru Rotar a subliniat că: “Întotdeauna o măsură are mai multe fațete.

Dacă mă întrebați ca și consumator de gaze naturale, mă bucur că prețul la gaze naturale rămâne la nivelul prevăzut în măsura fiscală. Dacă aș fi un potențial consumator industrial, aș vedea o oportunitate. În măsura în care aș fi un producător de gaze, m-aș gândi, da, îmi este afectată partea de venituri, dar dacă privesc la nivel dinamic, aș putea să spun că această plafonare a prețului, va crește cererea, prin urmare voi avea posibilitatea să produc mai multe gaze și, producând mai multe gaze, îmi cresc volumul. Iar volumul înmulțit cu prețul îmi dau veniturile și s-ar putea să îmi crească veniturile.

Acum rămâne de văzut dacă ritmul în care cererea crește este același cu ritmul în care producătorii o să fie capabili să își crească producția pentru că altfel se va crea un dezechilibru”.

Doar că o producție mai mare este dependentă de investiții mai mari, ceea ce nu se întrevede neapărat la nivelul Romgaz, atâta vreme cât conducerea companiei a anunțat un program de investiții similar cu cel al anului trecut, care s-a cifrat la circa 1,15 miliarde de lei, din care aproape jumătate, mai exact 570 de milioane de lei, o reprezintă investiția de la Iernut, iar alte aproape 290 de milioane de lei au fost destinate lucrărilor de explorare geologică pentru descoperirea de noi zăcăminte. Ca o completare, programul de investiții a fost realizat în procent de 67%, iar valoarea investițiilor a fost cu 17% mai mică decât în 2017.

COVER STORY Cifră de afaceri, mai mare, profit, mai mic În ciuda acestor măsuri fiscale, producătorul de gaze naturale a reușit să raporteze, preliminar, o cifră de afaceri mai mare decât în 2017 cu 9% și care a ajuns la 5 miliarde de lei, însă un profit cu peste 23% mai mic.

“Am reușit în tot acest context să realizăm rezultate solide, rezultate care ne-au condus la o cifră de afaceri de peste 1 miliard de euro”, a subliniat Dumitru Rotar, completat de directorul economic care a explicat că: “Profitul anului 2017 a fost influențat de înregistrarea veniturilor din recuperarea accizei pentru consumul tehnologic, de 244 milioane de lei, acest venit înregistrat în 2017 a avut un caracter singular, practic noi nu vom mai avea o asemenea situație în viitor, comparația ar trebui să aibă în vedere eliminarea acelui venit excepțional”. La influența negativă asupra profitului net al companiei care se cifrează la 1,428 miliarde de lei, a contribuit și creșterea cheltuielilor cu taxele și impozitele. Rata profitului este solidă de 28,56%.

Compania a calculat o EBIDTA de 2,247 milioane de lei, în scădere cu 16%, însă cu o rată foarte solidă de 45%, astfel că profitul net/acțiune se cifrează la 3,71 lei/acțiune.

Producție și perspective În 2018, producția de gaze naturale a Romgaz a crescut, la fel și cantitatea de gaze naturale livrate din producția proprie. În schimb, livrările totale de gaze naturale s-au cifrat la 5,6 miliarde de mc, cu 0,9% mai puțin față de anul 2017. Producția de energie electrică, cifrată la 1,6 mld. de MW, a înregistrat, de asemenea, o scădere de 37%, generată de condițiile din piață, o hidraulicitate foarte bună, și de situația internă, este în derulare investiția de la Iernut, iar, pentru o perioadă, grupurile vechii centrale au fost oprite.

“Am reușit pentru al treilea an consecutiv să creștem producția, avem o producție de peste 5,3 de miliarde de mc, cu 3,4% mai mult decât anul trecut. Am reușit să facem progrese considerabile în construcția noii unități de producere a energiei electrice de la Iernut, să finalizăm investiții în zăcământul comercial Caragele care au permis creșterea considerabilă a producției zilnice în acest zăcământ și, în același timp, am procesat informațiile obținute în descoperirea Caragele de mare adâncime, am proiectat sondele și în momentul de față suntem în posesia autorizațiilor care ne vor permite să forăm sondele pentru evaluarea acestei descoperiri”, a punctat directorul general adjunct Dumitru Rotar.

Pentru anul în curs, noutățile investiționale ale Romgaz sunt aceleași prefigurate încă de anul trecut. “Creșterea portofoliului de resurse și rezerve de gaze prin descoperirea de noi rezerve și creșterea gradului de recuperare a rezervelor. De asemenea, grupul dorește să își optimizeze și să își diversifice activitățile de înmagazinare subterană. Dorim să ne consolidăm poziția pe partea de producere de energie electrică, avem noua centrală de la Iernut în construcție și estimăm că va fi finalizată la începutul anului viitor și ne propunem să construim o nouă centrală electrică la Mintia.

De asemenea, grupul explorează posibilitatea de a investi în surse de energie regenerabile și, desigur, diversificarea activității prin investiții în petrochimie, în acest moment, grupul Romgaz efectuează achiziția de studii de oportunitate pentru a decide dacă este benefic pentru noi să intrăm pe aceste segmente”, le-a anunțat Andrei Bobar, directorul economic al Romgaz.

9

10

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lucrările de execuție ale centralei termoelectrice de la Iernut

Cu mici întârzieri, dar în grafic de Ligia VORO

Noua centrală termoelectrică de la Iernut se află la un stadiu fizic al lucrărilor civile și industriale de 74%, în timp ce cele electrice au trecut de 60%. Șantierul a fost inspectat la începutul lunii februarie de ministrul Energiei, Anton Anton. Investiția în noua centrală de 430 MW a Romgaz se cifrează la 269 de milioane de euro, fără TVA, cea mai importantă investiție în sectorul energetic din ultimii mai bine de 10 ani.

Progresul fizic al lucrărilor față de acum trei luni și jumătate când am vizitat șantierul se vede cu ochiul liber pe șantierul Romelectro-Duro Felguera, companiile care au fost contractate de Romgaz pentru execuția la cheie a unei centrale termoelectrice noi Cele două generatoare pe aburi sunt pe poziții, urmează să fie amplasate transformatoarele, ceea ce va presupune pregătirea unei întregi infrastructuri.

“Lucrările se vor desfășura cu ajutorul unei macarale de mare capacitate, de 600 de tone, pe șenile, aici va fi instalată, pregătită infrastructura, presiunea la sol este foarte mare pentru această macara și necesită o pregătire deosebită. Cu aceeași macara, după ce vor fi amplasate pe fundație transformatoarele vom ridica podul rulant în mijlocul sălii mașinilor, 50 de tone forță, are două cârlige, unul de 5, altul de 50 de tone, și podul din deschiderea C, în zona turbinelor cu gaz, 11 și 12”, a explicat Liviu Bucur – manager de proiect Romelectro, la vizita de joi, 7 februarie, a ministrului Energiei, Anton Anton, pe șantierul noii centrale termoelectrice.

Nu sunt însă singurele lucrări care sunt în desfășurare.

“Vom face preansamble, 23 de bucăți pentru BOB. Estacada principală pe care vor fi montate țevile de legătură între cazane și turbinele cu aburi. Sunt undeva 400 de tone de montat, distanța este foarte mare, vom arunca preansamble de 20 de tone, undeva la 50 de m distanță, în spate vom amplasa două macarale turn care vor lucra una peste alta, una la 50 m, iar cealaltă la 60 de m, iar aici în frontul sălii mașinilor vom avea a treia macara pentru învelitoare”, a mai precizat managerul de proiect.

Lucrări de montaj sunt în derulare și pe structura sălii mașinilor. În șantier observăm chiar și alpiniști care au fost contractați pentru urgentarea lucrărilor ca să nu mai fie folosite schele și instalații de ridicat.

Întârzieri de 3-4 luni Cu toate acestea, graficul de lucrări este întârziat cu 3-4 luni, cum avea să remarce ministrul Energiei, Anton Anton.

“Ritmul lucrărilor, eu mi-aș dori să fie mai ridicat, mai intens.

Sigur, au existat tot felul de povești relativ obiective, dacă începem și vorbim despre faptul că la început, când au ajuns pe teren, au constatat că trebuie puși piloni și trebuie alt fel de fundație. Noi sperăm și ni s-au dat asigurări astăzi de către constructor, de către proiectanți, de către managementul de proiect că aceste întârzieri vor fi recuperate”, a declarat acesta.

Stadiul fizic al lucrărilor sunt destul de avansate însă, astfel că există certitudinea că, anul viitor, centrala va fi pusă în funcțiune. „Ca orice investiție este măcinată de neprevăzut. În prima fază a fost apariția necesității unor piloți suplimentari la fundație, care a generat o întârziere de aproape 4 luni, încercăm să o re-

cuperăm. În acest moment, construcţiile civile şi industriale sunt realizate în proporţie de 74%, ceea ce aţi putut vedea şi cu ochiul liber în şantier. În ceea ce priveşte partea tehnică, electrică, sunt undeva la 60 şi ceva la sută. Anul viitor se va finaliza negreşit”, a subliniat Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz SA Mediaș, compania beneficiară a lucrării. Însă oficialul guvernamental a apreciat că investiția de la Iernut este cea mai importantă după cea de la Unitatea II a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, inaugurată oficial în 5 octombrie 2007.

Când va fi gata, noua centrală, cu ciclu combinat gaze-abur, va fi formată din patru turbine cu gaz, patru cazane recuperatoare pentru producere abur, cu trei nivele de presiune şi două turbine cu abur. Noua centrală va avea un randament de 56,42% față de 38% cea veche, care funcționează din 1963.

Contractul pentru execuția investiției „Ciclu combinat cu turbine pe gaz” – Iernut a fost câștigat, în 2016, de asocierea formată din Duro Felguera SA şi SC Romelectro SA, iar durata contractului este de 36 de luni.

Termocentrala de la Iernut se află în patrimoniul Romgaz din 2013, când a fost preluată de la Elcen pentru stingerea unor datorii.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

11

12

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DOSAR

România faptelor bune de Ligia VORO

La prefacerea comunităților locale din România, la generarea de schimbare pozitivă comunitară, o contribuție importantă de-a lungul ultimelor decenii au avut-o companiile care au înțeles că responsabilitatea socială corporativă este o abordare de business care contribuie la dezvoltarea sustenabilă a acestora prin livrarea de beneficii economice, sociale și de mediu tuturor celor afectați de afacerile pe care companiile le derulează. Fie că vorbim despre schimbări generate prin intermediul organizațiilor neguvernamentale din România, fie prin intermediul direct al companiilor, proiectele de responsabilitate socială corporativă au modelat o altă Românie, una în care voluntariatul, dorința și nevoia de schimbare, dezvoltarea sustenabilă nu au rămas doar niște cuvinte.

Cum arată România faptelor bune, vă invităm să citiți în paginile următoare, documentate de echipa de redactori a Transilvania Business, cu rezerva că neam fi dorit ca mai mulți reprezentanți ai companiilor să ne fi răspuns.

13

14

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DOSAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

The Azores Sustainbility & CSR Services întocmește de trei ani încoace România CSR Index, o analiză a gradului de transparență și performanță în domeniul CSR/Sustenabilitate corporativă al companiilor cu peste 500 de angajați din România. Compania a identificat aproape 700 de firme care au această obligație, iar raportat la anii trecuți când a întocmit Indexul, The Azores Sustainbility & CSR Services a constatat că firmele performante au devenit mai performante, iar celelalte s-au menținut aproximativ constante.

“Rezultatele de anul acesta ne arată că firmele cele mai performante au devenit și mai performante, iar restul de aprox. 90% sunt cam la același nivel ca anul trecut. Pentru companiile care au obținut punctaje foarte bune am remarcat mai mult accent pe măsurarea impactului și o calitate mai bună a rapoartelor de CSR, iar pentru companiile care au comunicări sporadice există doua mari direcții: fie comunică despre certificarea sistemelor de management de mediu conform ISO 14001 sau certificarea sistemelor de management al sănătății și securității în muncă conform OHSAS 18001, fie comunică despre diverse campanii pe care le au de-a lungul anului, însă în mare parte nu par să aiba o abordare strategică și o planificare riguroasă”, a arătat Alina Liciu, Managing Partner The Azores Sustainability & CSR Services, în Index.

Companiile cu peste 500 de angajați sunt obligate, conform Directivei 2014/95/UE, să prezinte anual un raport de sustenabilitate, care conține informații atât financiare cât și non-financiare despre politicile, riscurile și rezultatele în ceea ce privește aspectele de mediu, aspectele sociale și cele legate de angajați, precum și respectarea drepturilor omului, a corupției și a mitei și diversitatea în consiliile de administrație.

Pentru întocmirea România CSR Index 2018, prezentat la jumătatea anului trecut, The Azores Sustainability & CSR Services au măsurat performanțele celor 696 de companii, uzând de 49 de indicatori grupați în 9 categorii. Ar mai fi de menționat că Indexul a luat în considerare cele mai importante referințe din domeniul CSR: Directiva2014/95/ UE, United Nations Sustainable Development Goals, Global Reporting Inițiative Standards și Dow Jones Sustainability Index.

Performerii România CSR Index 2018 Potrivit România CSR Index 2018, performerii de bronz în ceea ce privește transparența și performanța în domeniul CSR/Sustenabilitate corporativă sunt Grupul Electrica, cu 56 de puncte, Azomureș Târgu Mureș, cu 58 de puncte, și Siveco, care a acumulat 65 de puncte.

Companiile de bronz, conform România CSR Index 2018, sunt Ursus Breweries, 72 de puncte, Glaxosmith Kline GSK, cu 78 de puncte, și Lidl Discount, cu 79 de puncte. Șase companii au strâns peste 90 de puncte și sunt considerate de aur. Acestea sunt Telekom, cu 90 de puncte, CEZ și OMV Petrom, ambele cu 91 de puncte, Raiffeisen Bank, cu 92 de puncte, iar la egalitate, cu 94 de puncte, s-au clasat și sunt considerate drept cele mai transparente și performerii în domeniul sustenabilității și CSR - CocaCola HBC România și Kaufland România.

Alte 77 companii, bineînțeles, care le includ și pe cele 12 deja enumerate, au ocupat primele trei locuri, clasificate în funcție de industrie. Vă prezentăm în cele ce urmează spicuiri din aceste clasamente, raportat și la arealul pe care am încercat să ne centrăm.

Astfel, primele trei locuri în domeniul energiei, petrol și gaze, sunt ocupate, în ordine, de OMV Petrom, ROMGAZ și CONPET. Primele trei companii de utilități în domeniul energiei electrice sunt clasificate Distribuție Energie Oltenia (CEZ), Electrica și Hidroelectrica. Distribuția de gaze naturale cuprinde doar doi performeri în acest top: Engie România și Delgaz Grid, una din companiile din grupul E.ON. La sectorul Echipamente electrice, primele trei locuri sunt ocupate de Rombat, ELBA și AEM. În industria chimică, performerii sunt: Azomureș, Greenfiber International și CIECH Soda Romania. În ceea ce privește operatorii de servicii de apă și canalizare, top trei este alcătuit din companiile Apa Canal, Compania Aquaserv Târgu Mureș și Apavil.

Clasamentul în IT îi cuprinde pe Siveco, NTT DATA Romania din Cluj-Napoca și Vodafone Romania Technologies.

Dacă rămânem aproape de acest domeniu, comunicațiile fiind conform codului CAEN în aceeași categorie cu ITiștii, cele mai bune trei companii în raport de sustenabilitate sunt cele trei mari companii multinaționale Telekom, Vodafone și Orange.

Domeniul Food Retail este dominat de cele trei mai lanțuri de hipermaketuri - Kaufland România, Lidl Discount și Auchan, în timp ce primii trei producători de alimente sunt considerați Nestle România, Albalact și Ana&Cornel. În ceea ce privește domeniul băuturilor, două dintre cele mai bune 12 companii sunt și în top trei, pe primele două locuri – Coca-Cola HBC România și Ursus Breweries, top 3 fiind completat de Heineken România. În domeniul Construcții și inginerie s-au remarcat Energobit Cluj-Napoca, Fililala Electrica Serv și TIAB. Comelf, I.A.M.U. și Schaeffler sunt cele mai performante și transparente companii din domeniul construcțiilor de mașini, conform România CSR Index 2018, în timp ce Dacia Automobile și FORD Romania domină topul constructorilor auto.

Raiffeisen Bank este cea mai transparentă și cea mai performantă din domeniul bancar, clasamentul fiind întregit de BCR și ING Bank. În domeniul asigurărilor, top 3 este alcătuit din Uniqa Asigurări, Omiasig Vienna și Asirom Vienna.

Ce sprijină companiile?

Orientarea este diversă, însă domină proiectele de educație, sănătate, sport, cultură și ecologie.

15

16

DOSAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“În cadrul evenimentelor locale, Azomureș a reușit să susțină diferite cauze: de la lupta copiilor împotriva diabetului prin susținerea crosului ASCOTID, campaniile de Crăciun 2015-2018, unde împreună cu angajații companiei am reușit să ajutăm diferite asociații, fundații și ONG-uri și persoane defavorizate care au beneficiat de produse și servicii datorită voluntariatului angajaților, iar campania „Să dăruim împreună de Crăciun” va continua și în anii următori, acțiunile de plantare arbori în diferite zone ale orașului, oferirea unor burse pentru elevii din Târgu Mureș care au participat la festivalul Academia Sighișoara. Consider că toate aceste acțiuni de implicare socială au generat un impact pozitiv asupra comunității locale dar și asupra angajaților, aceștia având posibilitatea de a adaugă un plus valoare comunității prin implicarea voluntară în diferite proiecte”, ne-a declarat Mihai Aniţei, director general al Azomureș Târgu Mureș.

E.ON România a alocat în ultimii trei ani pentru activităţi CSR aproximativ 3,7 milioane de euro.

“Unul din domeniile prioritare în campaniile noastre CSR este EDUCAŢIA şi de aceea, în ultimii ani, ne-am concentrat eforturile spre acest domeniu. Un proiect de impact iniţiat şi derulat de noi este „Energie în şcolile copilăriei”, ce urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor de studiu prin modernizarea sistemului de iluminat din instituţiile de învăţământ. Până în prezent, în cadrul acestui proiect am investit aproximativ 3 milioane de euro în 54 de şcoli din 16 judeţe din ţară. Un alt proiect de susţinere a educaţiei este „10 elevi de notă 10”, prin care am dorit să premiem elevii cu rezultate excepţionale la învăţătură. O altă direcţie a noastră este susţinerea accesului la educaţie a copiilor angajaţilor, prin asigurarea normei de hrană a peste 200 de copii de grădiniţă, anual. O altă iniţiativă din zona educaţiei este „Bicicletă de la ţară”, proiect derulat în parteneriat cu Asociaţia Green Revolution, prin care 800 de copii cu risc de abandon şcolar, din cauza distanţei mari până la şcoală, au primit biciclete”, a punctat Frank Hajdinjak, director general E.ON România, la solicitarea redacției Transilvania Business.

Alte proiecte importante derulate de E.ON România sunt Parteneriatul cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă( IGSU) – ÎMPREUNĂ PENTRU SIGURANŢĂ, primul încheiat de IGSU cu o companie privată din domeniul energetic, campania „Dăruieşte Lumină”, sprijinirea

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

17

18

DOSAR

unor evenimente de tradiţie, precum Festivalul Internaţional de Muzică de Cameră (SoNoRo), Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) şi Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, și susținerea celor 12 ediţii de până acum ale Cupei E.ON Kinder, unul dintre cele mai puternice turnee de fotbal pentru juniori, la care anual participă 2.000 de copii de la cluburi din întreaga ţară.

“Compania noastră promovează, de asemenea, şi acţiunile de voluntariat, prin care angajaţii îşi folosesc abilităţile şi experienţa pentru a ajută comunităţile în care trăiesc.

Anul trecut, peste 600 de angajaţi au oferit mai bine de 2.000 de ore de voluntariat”, a adăugat directorul general E.ON România.

MOL este una dintre cele mai active companii pe zona de CSR. Dincolo de sprijinul nemijlocit acordat, conducerea companiei consideră că este important pentru organizații să știe că parteneriatul cu MOL este de cursă lungă.

“Continuitatea este o calitate esenţială a iniţiativelor de responsabilitate socială: pentru cei care apelează la susţinere e foarte important să ştie că sprijinul este disponibil în fiecare an. Un bun exemplu este programul spaţii verzi, colaborarea profesională dintre MOL România şi FPP fiind cea mai lungă din România realizată între o companie şi o organizație nonguvernamentală. Programul de promovare a talentelor are o istorie continuă de 13 ani, iar în 2018 majorarea cu 60% a fondului total de sprijin a asigurat creşterea cu 35% a numărului tinerilor finanţaţi și susţinerea mai accentuată a celor cu rezultate deosebite”, a declarat Camelia Ene, CEO & Country Chairman MOL România.

De ce sprijină companiile? În general este în core business-ul lor. Însă, interlocutorii noștri ne-au detaliat motivațiile care îi determină să se implice.

“Activitățile desfășurate de Romgaz în domeniul responsabilității sociale sunt realizate în mod voluntar, dincolo de responsabilitățile ce revin din perspectiva legală, compania fiind conștientă de rolul corporațiilor în societate, care s-a redefinit ca urmare a globalizării piețelor şi a apariției pro-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

vocărilor sociale şi de mediu. Compania Romgaz, conștientă de relația sa dinamică față de mediul de afaceri, societate și mediul înconjurător, și-a extins în timp responsabilitatea sa față de acționari și către mediile sociale influențate de activitatea sa. În calitate de companie energetică, Romgaz este conștientă de responsabilitatea pe care o are faţă de comunitățile în care activează. Sponsorizările sunt parte integrantă din strategia de CSR a S.N.G.N. „ROMGAZ” – S.A. şi prin acestea dorește să contribuie la dezvoltarea societăţii şi să se implice activ în rezolvarea problemelor sale”, crede Adrian Constantin Volintiru, directorul general al ROMGAZ SA. “Desfășurarea unor acțiuni de responsabilitate socială poate genera atât un impact exterior cât și în interiorul organizației. Comunitatea locală poate contribui la progresul unor organizații atâta timp cât dezvoltă și se dezvoltă, iar campaniile de CSR reprezintă un canal direct între societate și organizații. Aportul pozitiv al unei companii în societate este un impact pozitiv și în interiorul companiei, angajații fiind mulțumiți și satisfăcuți la locul de muncă și mândri de organizația în care lucrează. Campaniile de responsabilitate socială reprezintă un trend necesar pentru a obține o armonizare între obiectivele business-ului raportat la nevoile societății”, consideră Mihai Aniței, director general Azomureș.

La E.ON România ține de strategia grupului. “Implicarea în comunitate este o parte importantă a strategiei Grupului E.ON. În acest sens, credem că o comunitate sănătoasă şi sustenabilă este esenţială pentru dezvoltarea şi viitorul companiei noastre. Este vital să înţelegem nevoile existente sau emergente ale comunităţilor în care activăm, pentru că strategiile şi acţiunile noastre să reflecte în măsură cât mai mare interesele acestora. Consider că doar în acest fel, putem câştiga încrederea comunităţii în compania noastră, comunitate de al cărei suport permanent avem nevoie atunci când vorbim despre dezvoltare sustenabilă”, a punctat Frank Hajdinjak, director general E.ON România.

Oricare ar fi motivațiile, la nivel național, vorbim de zeci de milioane de euro care sunt destinate anual sprijinirii comunităților în care companiile își desfășoară activitatea sau a unor domenii care ne definesc un viitor sustenabil.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DOSAR

19

Peste 30 de milioane de lei, sprijinul ROMGAZ pentru comunitate de Ligia VORO

ROMGAZ SA Mediaș a alocat, în ultimii trei ani, peste 30 de milioane de lei proiectelor din domeniile educație, social, sport, sănătate, mediu înconjurător. Ce proiecte a finanțat compania în 2018, cum sunt acestea selectate și ce beneficii aduc comunităților și nu numai, ne-a răspuns Adrian Constantin Volintiru, directorul general al celui mai important producător de gaze naturale autohton.

Care sunt cele mai importante proiecte, programe, campanii de responsabilitate socială pe care compania dvs. le-a derulat sau le-a susținut financiar, logistic, uman? Cum au fost acestea selectate?

Romgaz derulează acțiuni de Responsabilitate Socială cu natură de sponsorizare/mecenat în contextul dezvoltării durabile a societății şi comunității, prin susținerea financiară, parțială sau totală, a unor acțiuni și inițiative din următoarele domenii principale educație, social, sport, sănătate, mediu înconjurător.

Printre cele mai importante proiecte susținute de companie în anul 2018 amintim: Proiecte și acțiuni sponsorizate, inițiative de responsabilitate socială în domeniile: medical, sănătate, tratamente și intervenții medicale: Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș - Proiectul “Dotarea cu aparatură și instrumentar medical a Secției Clinicii Pediatrie I Târgu Mureș”; Spitalul Municipal Mediaș - Proiectul Achiziție și instalare Aparat de Radiologie Digitală Roentgen și Proiectul „Reabilitare bloc operator şi sala de nașteri Secţia Obstetrică Ginecologie”; Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa, Iași - Proiectul „Metoda avansată de diagnostic precoce prin imagistică în domeniul THz al neoplaziilor aflate în stadiu incipient”; Spitalul Județean de Urgență Vâlcea - Proiectul „Achiziție aparatură medicală pentru Serviciul Medicină Legală „Gaz-Cromatograf”; Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu - Proiectul „Dotare cu aparatură medicală performantă în cadrul SCJU Sibiu - Bloc operator ortopedie, ATI şi cardiologie II și Proiectul „Tratamente endovasculare în patologii arteriale și venoase stabile și acute - în cadrul Laboratorului de cercetare în domeniul patologiei cardiace și vasculare la adult”; Fundația Speranța pentru Copiii României, București - Proiectul „Dotare bloc operator Clinica ORL al Spitalului Clinic de Urgență de Copii M.S. Curie, București”; Spitalul Clinic Județean Tîrgu Mureș - Proiectul Dotarea cu aparatură și intrumentar medical a Clinicii Obstretică Ginecologie nr. 2 Târgu Mureș.

Proiecte și acțiuni sponsorizate, inițiative de responsabilitate socială în domeniile educație, învățământ, social și sport Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu - Proiectul „Înființarea unui laborator de modelare și simulare a exploatării zăcămintelor de gaze naturale la Facultatea de Inginerie din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, centrul universitar Mediaș constând în stații grafice, amenajare laborator”; Comuna Hoghilag, Sibiu - Proiectul “Reabilitare Școală Gimnazială”; Școala Superioară Comercială Nicolae Kretzulescu, București - Proiectul „Educație antreprenorială prin cercul de antreprenoriat”; Asociația Povestașii, București - Sprijin financiar pentru proiectul „Școala plină de energie”; Fundația Pacenta, Sibiu - Proiectul „Sibiul se prezintă de Centenarul Marii Uniri”; Asociația Rază de Soare, Iernut, Mureș - Proiectul

„Schimbă destinul unei persoane cu nevoi speciale” - adaptare locuință pentru persoane cu dizabilități, loc. Iernut, str. Gh Doja nr 62; loc. Iclănzel nr. 42, jud Mureș.

Proiecte și acțiuni sponsorizate, inițiative de responsabilitate socială în alte domenii cultural, energetic, de mediu și altele - Universitatea Petrol – Gaze Ploieşti - Proiectul „Aniversarea a 70 de ani de existență a Universității Petrol Gaze Ploiești”; Asociaţia Profesională Societatea Inginerilor de Petrol şi Gaze din România - Sprijin financiar pentru organizarea de evenimente tehnice specifice industriei petrol și gaze; Asociaţia Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), București - Proiectul “Forumul regional al energiei pentru Europa Centrală și de Est - FOREN 2018”; Asociaţia de Bun Gust, Sibiu - Sprijin financiar pentru proiectul “Concert de Crăciun, susținut de Johann Strauss Ensemble din Viena”; Asociația Focus Sibiu Proiectul “Festivalul Internațional de Fotografie Focus Sibiu 2018” constând în costuri de comunicare proiect (campanie comunicare, evenimente, PR); Fundația Astra Film, Sibiu Proiectul ”Astra film festival 2018”; Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc - Sprijin financiar pentru proiectul „Caravana Filmelor TIFF”; Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu - Proiectul „Festivalul Naţional de Folclor Ioan Macrea” - ediţia a XX-a; Fundația Constantin, București - Proiectul „ Cenaclul Flacăra - Adrian Păunescu”; Asociația Rotary Club Mediaș - Proiectul Rotary plantează!; Direcția Municipală pentru Cultură, Sport, Turism și Tineret, Mediaș - Proiectul „Târg de Crăciun”.

Cum au fost acestea selectate?

Selectarea proiectelor se efectuează în baza Politicii de Sponsorizare, Politică asumată de către managementul Companiei; Proiectele și/sau cererile de finanțare adresate societății sunt

20

DOSAR supuse unei analize interne pe baza unor criterii de evaluare (grupul țintă al beneficiarilor, aria de desfășurare a proiectului, corelarea cu valorile companiei, impactul creat în comunitate, reputația organizației care face solicitarea, pertinența construirii bugetului, capacitatea organizațională a solicitantului și experiența în furnizarea rezultatelor) și au prioritate proiectele care sunt în domeniul de activitate al societății, care se desfășoară în aria geografică unde activează societatea și proiecte care aduc un plus de valoare în comunitățile locale sau completează proiectele Companiei desfășurate sau în derulare.

Ghidul privind sponsorizările reglementează aspectele referitoare la procesul de acordare a sponsorizărilor astfel încât acesta să fie eficient și rapid și poate fi consultat pe pagina de internet a companiei www.romgaz.ro.

Care este din punctul dvs. de vedere impactul în comunitate pe care l-a avut susținerea dvs. financiară, umană, logistică etc.?

Beneficii pentru comunitate (în domeniul medical și sănătate, intervenții medicale): Prin sprijinul acordat de Romgaz, proiectele implementate în comunitățile amintite, asigură creșterea calităţii şi eficienței actului medical, facilitează extinderea gamei de intervenţii medicale prin infuzia de aparatură modernă, îndeosebi minim invazivă pentru pacienți, contribuie la îmbunătățirea condițiilor de practică de specialitate pentru cadrele medicale prin implementarea de noi tehnici datorită aparaturii moderne.

Rezultatele proiectelor vor impulsiona şi învățământul de specialitate în unitățile medicale de profil universitar şi/sau de cercetare în domeniul sănătății, prin facilitarea accesului la practici medicale de înaltă performanţă pentru studenții practicanți instruiți şi coordonați în fiecare an în cadrul clinicilor.

Intervenția Romgaz are beneficii considerabile pentru impulsionarea învățământului şi cercetării în domeniul sănătății şi pentru îmbunătățirea condițiilor necesare bunelor practici medicale, prin asigurarea accesului la cele mai bune tratamente şi intervenţii medicale pentru pacienți, în scopul creșterii calităţii vieții atât pentru aceștia, cât şi pentru familiile acestora.

Beneficii pentru comunitate (în domeniul educație, învățământ, social și sport): Romgaz înțelege valoarea unei strategii educaționale inovative şi robuste, apreciază şi încurajează proiecte importante pentru progresul tinerei generații şi dorește să se implice în proiecte care să contribuie la îndeplinirea rolului esențial pe care școala îl are în formarea tinerelor generații, în contextul în care sistemul educațional este astăzi confruntat cu nevoia de a se adapta, într-un ritm rapid, la noi tehnologii de cunoaștere şi comunicare.

Romgaz profită de orice oportunitate reală de a se implica în susținerea sistemului educațional din România, oferind sprijin proiectelor tangibile şi relevante în beneficiul sistemului educațional, ceea ce confirmă implicarea companiei Romgaz în procesul de conștientizare a nevoilor societății contemporane.

Romgaz consideră implicarea socială drept parte integrantă a strategiei sale, astfel susținerea proiectelor pentru prevenirea, minimizarea şi chiar înlăturarea riscurilor cu impact social negativ asupra comunității, devin instrumente reale de sprijin şi stimulare a acţiunilor cu impact pozitiv asupra membrilor

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

comunității aflați în situație de vulnerabilitate socială. Proiectele sociale susținute de Romgaz reprezintă o fundație etică, care poziționează omul şi considerentele sociale în centrul activităţii sale în speranța diminuării efectelor negative asupra dezvoltării sănătoase a familiei şi societăţii în ansamblul ei.

(Sport): Consolidarea percepției pozitive asupra sportului de performanţă, cunoașterea importanței practicării sportului în viața comunității, precum şi însușirea sportului ca pe un act de comportament cotidian, prin promovarea unor valori precum voința, perseverența, leadership-ul, disciplina, sănătatea şi performanta sportivă.

Rezultatele sportivilor polarizează atenția și interesul comunității, creează valori care se transmit celor care aspiră la statutul de sportiv de performanță şi reprezintă un impuls pentru alegerea unui mod de viață sănătos.

Popularizarea sportului şi a competiției sportive conduce la dezvoltarea şi perfecționarea omului ca membru al societăţii, indiferent de ramura sportivă practicată, iar valorile pe care sportul de performanţă le reprezintă, conduc la dezvoltarea şi perfecționarea omului ca membru al societăţii, iar valorile pe care sportul le reprezintă, devin instrumente esențiale de integrare socială şi de îmbunătățire a calităţii vieții.

Beneficii pentru comunitate: (în domeniul cultural, energetic, mediu, și altele): Implicarea civică locală și dezvoltarea identităţii comunității locale şi a respectului pentru moștenirea culturală, sunt valori pe care Romgaz dorește să le promoveze prin susținerea proiectelor care au impact pozitiv asupra comunității şi contribuie la dezvoltarea armonioasă a acestora. Proiectele în domeniul cultural-artistic facilitează accesul membrilor comunității la evenimente culturale şi determină creșterea interesului comunităților pentru actul cultural-artistic de bună calitate, pe lângă asta, multe dintre aceste proiecte vor contribui la dezvoltarea brandului de țară, prin promovarea tradițiilor/ folclorului şi prin promovarea și afirmarea tinerelor talente care se remarcă prin performanţă şi excelență cultural - artistică.

Printre valorile pe care Romgaz le prețuiește şi le susține, se numără şi valorile născute în mediul academic specific domeniului de activitate a companiei, astfel că Romgaz susține proiecte prin care dorește să urmărească o creștere a nivelului de recunoaștere a mediului academic aferent domeniului de petrol şi gaze şi conștientizarea importanței acestui sector pentru comunitățile locale şi naționale.

Conștientizarea importanței responsabilității faţă de mediul înconjurător, prevenirea şi reducerea impactului asupra mediului înconjurător prin educarea tinerei generații cu privire la aspectele de mediu, sunt obiective ce se regăsesc în proiecte susținute de Romgaz, asta pentru că protecția mediului înconjurător reprezintă pentru companie o componentă esențială, pe care dorește să o promoveze şi să atragă atenția asupra importanței acestui aspect pentru comunitate şi sustenabilitate.

Romgaz a dovedit solidaritate socială faţă de ONG-uri, instituții, școli, grădinițe, lăcașelor de cult, prin susținerea implementării unei palete variate de programe sociale de ajutorare, pentru susținerea unor proiecte educaționale, cultural – artistice, cum ar fi editări de cărți și publicații, seminarii, conferințe, spectacole, simpozioane, expoziții, ansambluri folclorice, festivaluri, evenimente locale etc.

DOSAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

21

Gedeon Richter, implicare pentru susținerea tinerei generații de Arina TOTH

Nume important în industria farmaceutică din Europa Centrală și de Est, Gedeon Richter a ajuns în peste un secol de tradiție și inovație să asigure produse farmaceutice pentru pacienți din toate colțurile lumii, un rol important în acest sens revenindu-i companiei Gedeon Richter România. Dincolo de inovație, cercetare și preocuparea pentru sănătatea pacientului, una dintre misiunile companiei Gedeon Richter România este implicarea în viața comunității prin susținerea tinerei generații, pasionată de studiu.

De ani de zile, compania a apreciat excelența și performanța viitorilor specialiști, susținând educația și formarea profesională a tinerilor pasionați de științele exacte și cercetare.

Astăzi olimpici la chimie, mâine cercetători de top

Generațiile de tineri liceeni de astăzi, elevi olimpici la chimie, peste câțiva ani poate vor fi renumiți cercetători în laboratoare ale companiilor farmaceutice, găsind noi direcții ale moleculelor chimice pentru prepararea medicamentelor, industria alimentară, industria chimică sau vor ajunge medici. De un deceniu, compania Gedeon Richter România a ales să susțină aceste performanțe și pentru rezultatele deosebite avute de elevi la olimpiadele de chimie i-a premiat, a înțeles să vină în sprijinul lor, insuflându-le curaj şi îndemnându-i să îmbrățișeze cariere de succes, unde piatra de temelie este chimia.

Fondul „Științescu-Richter pentru chimie”

Pasiunea pentru cercetare în științele exacte începe din copilărie, se dezvoltă în perioada de adolescență și se desăvârșește în perioada studenției, când mai este doar un pas spre cercetarea adevărată, în diferite domenii de activitate. Cu ajutorul Fondului Științescu Mureș, un program de finanțare derulat de Fundația Comunitară Mureș pentru dezvoltarea educației STEM (științe, tehnologie, inginerie, matematică), elevi din școli și licee din județul Mureș au început să exploreze prin joacă și experiment ramurile STEM, descoperind, dincolo de teorie și formulele învățate pe de rost, aplicabilitatea științelor prin practică. Compania Gedeon Richter s-a alăturat acestui program încă de la prima ediție, din anul 2016, perioadă în care au fost susținute 22 de proiecte cu implicarea a peste 10.000 de elevi. Pentru ediția din acest an, Gedeon Richter România a lansat împreună cu Fundația Comunitară Mureș Fondul „Științescu-Richter pentru chimie”, un fond special dedicat proiectelor din domeniul chimiei.

Preocupare pentru studenții farmaciști

Compania Gedeon Richter România a ales să se implice și în procesul educațional, pentru sprijinirea activităților științifice și practice ale studenților, susținând conferințele științifice ale studenților Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) din Tîrgu Mureș. Anual, pasiunea și devotamentul pentru știință al studenților de la Facultatea de Farmacie sunt răsplătite, în cadrul Congresului Internațional pentru studenţi, tineri doctori şi farmacişti, cu Premiul Special Richter pentru lucrarea cu cea mai însemnată parte experimentală, inovativă, cu valoare adăugată.

Mai mult, studenții din anul V de la Facultatea de Farmacie a UMFST Tîrgu Mureș au posibilitatea de a vizita compania, de a vedea îndeaproape dezvoltarea produselor farmaceutice, fabricarea medicamentelor și de a face cunoștință cu oportunitățile existente în profesia de farmacist.

Incursiune în frumusețea științelor exacte

Frumusețea științelor exacte, îndeosebi chimia, a fost prezentată copiilor prin diferite programe, cum ar fi „Când voi fi mare, voi fi cercetător!”, în care copiii au participat la experimente interactive, sau „Farmacia, formula chimică a vieții”, organizată în timpul săptămânii Școala Altfel în cadrul expoziției de istorie farmaceutică, intitulată „Leacuri tămăduitoare, pilule vindecătoare. Momente din istoria farmaceuticii”, unde elevii au făcut cunoștință cu istoria și frumusețea meseriei de farmacist. Copiii au avut posibilitatea de a cunoaște practicile de medicină populară și vasta folosire a plantelor medicinale, structura și funcționarea farmaciilor transilvănene din secolele 18–19, lumea farmaciilor tîrgumureșene din secolele 19–20 și a fabricării moderne a medicamentelor, au putut testa mașina de comprimat manuală și au putut cunoaște modul de funcționare al aparaturii unui laborator de fabrică de medicamente. Expoziția a fost un real succes, fiind văzută de peste 10.000 de vizitatori în perioada de vizitare de aproape 3 ani.

Susținerea tinerei generații are o importanță deosebită pentru compania Gedeon Richter România, care susține, de asemenea, derularea de acțiuni de conștientizare a populației privind educația pentru sănătate și acțiuni privitoare la mediul înconjurător deoarece dorește să fie alături de comunitate printr-o implicare activă.

22

DOSAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pasiune în educație de Irina PAPUC, Ligia VORO, Traian DAN, Călin POENARU, Andrei VORNICU

Unul dintre domeniile în care atât managementul și angajații companiilor cât și dascălii se implică este educația. Câteva proiecte vi le prezentăm în această ediție…

Fondul Științescu este o mișcare națională pornită în 2015 în patru oraşe pilot: Iaşi, Bucureşti, Cluj şi Sibiu. Este un proiect care-i încurajează pe cei pasionați să le arate copiilor – prin experiment, activități practice și joc – acea latură a disciplinelor științifice care cu greu poate fi descrisă în manuale. Științescu, a cărui menire e să-i ajute pe copii să descopere sensul ultim al științelor, le oferă mentorilor – profesori, elevi, studenți, profesioniști din toate domeniile – finanțări, resurse, îndrumare, sprijin. “În Bihor, programul este implementat la nivel local de Fundaţia Comunitară Oradea, alături de Federaţia Fundaţiilor Comunitare din România, cu sprijinul Romanian-American Foundation, a partenerilor locali și a donatorilor individuali. Noi ne-am alăturat Fondului Ştiinţescu în 2016”, spune Claudia Abrudan, director executiv al Fundaţiei Comunitare Oradea.

Cu toate acestea, Oradea este fruntaşă la număr de proiecte finanţate în cadrul Fondului Ştiinţescu, 57. În fiecare din cei trei ani de când participă la Fondul Ştiinţescu, Fundaţia Comunitară Oradea a depus cele mai multe proiecte. În ultima ediţie a Fondului Ştiinţescu au fost depuse 21 de proiecte: „Geosera”, „CSI Junior”, „Cu paşi mici spre descoperiri mari”, „Coder Dojo Oradea”, „Solar Monitoring Salonta”, „E Gojdiştiinţa”, „Minitehnicus Hope Music”, „Mini ecosistem – laborator în aer liber”, „ORADEAstronomie”, „Imprimăm viitorul”, „DonAqua”, „Urmând tradiţia spre noi orizonturi”, „De la 2D la 3D”, „Ştiinţa step by step”, „GoRobo”, „WOW Science”, „IT Generation”, „RobotEM V2”, „Robo Car”, „Simbolurile vitalităţii”, „Învaţă şi mergi mai departe”. „Dacă ar fi să punem cap la cap toate orele dedicate lui Științescu Oradea 2.0 ale celor 226 de educatori implicați, ar

DOSAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Beneficiarii proiectului fiind 32 de elevi cu vârste între 13 şi 14 ani.

Un alt proiect deosebit este cel al învăţătoarei Mărioara Donca de la Colegiul Naţional Iosif Vulcan.

Fondul Științescu-Richter pentru chimie însemna o muncă voluntară zilnică a câte 12 ore timp de 365 de zile. Fie că vorbim despre experimente de chimie și fizică, de cunoașterea lumii prin lentilele microscopului, de activități privind utilizarea energiei regenerabile sau de studiul biologiei în aer liber, cele 486 de ateliere desfășurate au dat sens utilității practice a științelor”, subliniază Claudia Abrudan. „Cel mai aplicat la ceea ce noi ne dorim prin program este proiectul doamnei Daniela Berchez. Ea a primit două finanţări, în prima ediţie şi în a doua ediţie. Este vorba de proiectul «E Gojdiştiinţa». În prima ediţie a primit o finanţare pentru ateliere în domeniul meteorologiei. În a doua ediţie a extins domeniul meteorologiei şi a mers pe energiile regenerabile. Mai departe de asta, ea a atras nişte elevi pasionaţi de meteorologie. Alex Trandafir, elevul ei, va fi coodonatorul unor ateliere de meteorologie, care se vor adresa nu doar elevilor din cadrul Colegiului Emanuil Gojdu, ci tuturor celor care doresc din Oradea”, a precizat Teodora Albiter, manager de proiecte în cadrul Fundaţiei Comunitare Oradea.

Daniela Berchez este supranumită „profesoara cu coșulețul”.

Elevii ei o alintă așa pentru că ea vine mereu la ore înarmată cu diverse experimente, cu care încercă să-și facă materia mai prietenoasă. Daniela este profesoară de fizică de peste 15 ani la Colegiul Național “Emanuil Gojdu”. A fost de când se știe pasionată de natură.

Deși a avut și are elevi foarte buni, a observat că noile generații de tineri sunt tot mai puțin motivați. În mod firesc s-a întrebat, de ce? Răspunsul l-a găsit alături de alți colegi, profesori de fizică din toată țara, înscriși în programul „Fizica altfel” derulat de Centrul pentru Evaluare și Analize Educaționale. Căutând tot mai multă informație legată de această problematică, a aflat despre educația STEM (abrevierea provenită de la ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică). Căutarea ei s-a dovedit a avea corelații cu ceea ce făcea la ore – cu învățarea bazată pe investigație.

Așa a pornit în ianuarie 2017 proiectul „Gojdiştiinţa” – „Gojdu știe știință” – un nume inspirat de liceul la care predă, o abordare interdisciplinară a unor aspecte legate de fizică, geografie, biologie. Au construit anemometre, giruete, pluviometre, termometre, barometre și au explorat multe alte activități care au avut mare priză la elevi. Acesta a fost motivul pentru care în 2018 Daniela a mai aplicat pentru încă o finanțare la Științescu, câștigând-o. Numelui proiectului i-a adăugat un „E” în față, de la „Energia în viața de zi cu zi”. La fel ca în cadrul primei finanțări, prin care a stimulat munca în echipă și învățarea prin cooperare, de această dată elevii au fost familiarizați cu mai multe tipuri de energie – mecanică, radiantă, sonoră, chimică, termică, nucleară, electrică, – precum și stabilirea unei baze de cunoștințe despre energia regenerabilă pe care elevii o pot folosi în activități suplimentare. Prin numeroase activități practice, elevii au explorat o gamă largă de subiecte științifice în contextul aplicațiilor inginerești referitoare la viața noastră de zi cu zi.

Proiectul „E Gojdiştiinţa” a primit o finanţare de 9.000 de lei, activităţile sale derulându-se în perioada aprilie – iunie 2018.

Echipa Științescu Mureș și Fundația Comunitară Mureș au lansat oficial, în luna februarie, Fondurile Științescu Mureș 3.0 și Științescu-Richter pentru Chimie. Este pentru prima oară când există un fond dedicat chimiei, în cadrul programului Științescu, iar acest fapt se datorează companiei Gedeon Richter România, care și-a oferit sprijinul ca partener.

Zayzon Zsuzsanna, PR Manager Gedeon Richter România a oferit mai multe detalii despre implicarea companiei în cadrul noului proiect Științescu, pe care îl sprijină cu 24.000 de lei. „Compania Gedeon Richter s-a alăturat proiectului încă de la prima ediție, din 2016, și iată că astăzi, împreună cu Fundația Comunitară Mureș, avem ocazia să lansăm Fondul ȘtiințescuRichter pentru chimie. Credem în proiectele prin care putem trezi interesul elevilor pentru științele exacte și în special cele prin care elevii pot descoperi frumusețea chimiei. La vârsta școlară, copiii învață, de fapt, bazele științelor și este important felul în care sunt introduși în tainele științelor, în această perioadă. Dacă participă activ la proiecte interesante, interactive, cu siguranță acești copii vor fi interesați de științe, de chimie, de fizică în viitor, și poate vor descoperi vocația înspre științe.

Acesta este, de fapt, rolul Fondului Științescu și a Fondului Științescu Richter pentru chimie, să susțină acele proiecte interesante prin care copiii vor descoperi frumusețea științelor.

Prin prisma celor doi ani de când colaborăm cu Fundația Comunitară Mureș prin Fondul Științescu Mureș am văzut foarte multe proiecte interesante și aici este momentul să felicităm copiii și dascălii, care au participat anul trecut cu proiecte. Am convingerea că și anul acesta vom avea foarte mulți aplicanți la Fondul Științescu - Richter pentru chimie și Fondul Științescu Mureș 3.0!“, le-a urat Zayzon Zsuzsanna atât organizatorilor, cât și viitorilor participanți în cadrul proiectului.

Sándor Gál, director executiv al Fundației Comunitare Mureș, a făcut o prezentare a edițiilor anterioare ale Fondului Științescu, subliniind dezvoltarea lor continuă.

Astfel, cea de-a doua ediție a Fondului Științescu a beneficiat de o finanțare de 105.000 lei, având parte de contribuții proprii în valoare de 102.721,45 lei. Au fost implicate 26 de școli, 105 elevi au făcut parte din proiect, iar numărul beneficiarilor direcți a fost de 1.282. În cadrul celei de-a doua ediții au fost finanțate 14 proiecte: Aplicații ale științelor și tehnologiei în alimentație, Arduino și Raspberry Pi - platforme de programare, Biotech II, ECDL - 3D

23

24

DOSAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

putem ajuta și inspira generațiile viitoare”, a subliniat Monica Căbuț, Administrative Support Manager – Azomureș.

Inițiator al Școlii Profesionale Germane Kronstadt

Printing, Educație prin experimente, Lego Challenge I Jucării STEM pentru îmbogățirea cunoștințelor școlare (clasele primare), Micii Radioamatori, Minerale, roci, fosile (desfășurat la Școala Gimnazială „Florea Bogdan“ Reghin), Minilaboratorul magic, Modelio, Modernizare cu 3D printing, Monede și zaruri măsluite, PapiȘtii - Spectacolul Științelor 2.0 și Robotică și echipamente electronice programabile.

Cristian Man, coordonator Științescu Mureș, speră ca programul să continue. „Noi ne dorim foarte mult să continuăm Fondul Științescu.

Am avut un parteneriat cu Fundația Româno-Americană pe trei ani care tocmai acum se încheie. Va urma o evaluare în această vară a programului la nivel național și nu știm încă dacă ei se vor implica mai departe, dar noi vrem să continuăm. Până acum, jumătate din banii pe care îi adunam era de la ei, iar noi trebuia să venim cu încă jumătate de la companiile din județul Mureș. Acum, dacă vrem să continuăm, pentru anul următor va trebui să adunăm toți banii de la companii, ceea ce ar însemna cel puțin 100.000 lei“, a specificat acesta.

“Cărțile Copilăriei”,

by Azomureș Azomureș susține din acest Fondul Științescu 3.0, însă în ultimii ani, compania a sprijinit o serie de proiecte și campanii de responsabilitate socială pe diferite ramuri: educația, sport, cultură și sănătate și aici se pot enumera următoarele proiecte: Cărțile copilăriei, susținerea unor taberelor naționale de chimie și tabere de lectură, primirea studenților de la diferite Universități în stagii de practică, Crosul ASCOTID, Mureș Half Marathon, Aqua Marathon, Academia Sighișoara și lista poate continuă. “În ultimii ani, preocupările legate de responsabilitate socială au avut un rol extrem de important în ceea ce privește managementul din cadrul Grupului Ameropa, iar unul dintre obiectivele noastre este susținerea educației în comunitățile agricole. Astfel, în anul 2014 am consolidat un parteneriat cu Asociația “Curtea Veche” dar și cu clienții noștri și am pus bazele programului “Cărțile Copilăriei”. Acest proiect are rolul de a facilita accesul la cărți a copiilor din comunitățile defavorizate și să le oferim celor mici lecturile potrivite vârstei, încercând să le dăruim o experiență memorabilă care să le provoace motivația pentru lectură pe termen lung și să prevenim abandonul școlar. În ultimii 4 ani au fost donate peste 20.000 de cărți, în 30 de localități din România. Stârnirea emoției copiilor și bucuria de a primi o carte care ii va ajuta la dezvoltarea emoțională, morală și spirituală sunt argumentele noastre pentru atașamentul față de proiectul “Cărțile Copilăriei”. Printr-o implicare responsabilă considerăm că

Schaeffler România se află în topul celor mai performante companii din județul Brașov. Pe lângă activitatea principală a companiei, respectiv componente pentru industria auto și rulmenți grei pentru aplicații industriale, acțiunile de responsabilitate socială fac parte din strategia de succes a companiei.

Urmărind direcții concrete de dezvoltare, precum educație, sănătate, cultură sau comunitate, portofoliul acțiunilor și proiectelor de CSR marca Schaeffler România a devenit unul foarte complex. Printre cele mai importante proiecte pe care Schaeffler le-a inițiat se numără Școala Profesională Germană Kronstadt, prima școală cu sistem de învățământ dual din România. „Numărându-se printre inițiatori, Schaeffler România a revoluționat sistemul de învățământ la nivel național, reușind să aducă schimbări, atât la nivel de legislație, cât și la nivel de atitudine și mentalitate în ceea ce privește învățământul profesional. Și, poate, cea mai mare realizare este constituirea școlii în sine, alături de capacitatea de a pune la aceeași masă companii de renume mondial prezente în Brașov, autorități publice, toate conlucrând în aceeași direcție: revitalizarea forței de muncă și dezvoltarea comunității locale”, menționează Sorin Poteraș, director General, Schaeffler România. „Astăzi ne mândrim cu 6 ani de existență ai Școlii Profesionale Germane Kronstadt și cu 5 generații de absolvenți. Peste 300 de elevi ai acestei școli își desfășoară stagiul de practică la Schaeffler România, iar în vara anului 2018, alți 88 de absolvenți au devenit angajați activi în fabrică. În total, în acești 6 ani, Schaeffler România a instruit și continuă să instruiască peste 680 de elevi”, a adăugat acesta.

De asemenea, pe parcursul anului 2018 compania Schaeffler a derulat 11 proiecte educaționale în care au fost implicați peste 1.000 de participanți: elevi, studenți, masteranzi și profesori.

Dintre acestea, menționăm Bursele de Excelență „10 pentru 10”, dedicate celor mai buni studenți din Brașov, Programele de Master dezvoltate împreună cu Universitatea Transilvania și laboratoarele special dotate de Schaeffler în cadrul acesteia, precum și evenimentul ”Schaeffler Day”, ce presupune, printre altele, prelegeri din partea celor mai mari specialiști din domeniul auto și industrial, veniți din Germania pentru acest eveniment, și programul „Școala Altfel”.

DOSAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

De-a lungul anilor, Schaeffler a investit în dezvoltarea și amenajarea parcului Livada Poștei, care poartă acum numele companiei, iar unul dintre cele mai inedite activități de responsabilitate socială este adopția ursoaicei Catarina, prin asumarea costurilor necesare hranei și întreținerii acesteia în cadrul sanctuarului pentru urși bruni, Leaberty, de la Brașov. În completarea acțiunilor orientate către comunitate, compania Schaeffler investește în proprii angajați. „În strategia noastră de responsabilitate socială, sportul ocupă un loc deosebit de important, deoarece pentru noi responsabilitatea socială nu se traduce doar prin atenția acordată comunității și mediului înconjurător, clienților și furnizorilor, ci și prin cea acordată angajaților și familiilor lor. Astfel, oferim în mod concret oportunități multiple pentru ca aceștia să se mențină sănătoși și fericiți: Cupele interne de Fotbal, de Pescuit, de Badminton și Tenis de Masă, competiții externe de mare anvergură, precum Corporate Games și Winter Corporate Games și competiții pentru angajați și familie, precum Bike Sunday și Ski Sunday. Acțiunilor sportive li se alătură acțiunile de mediu, cuprinzând campanii de ecologizare, campanii de plantare, concursuri cu teme de mediu și echipa noastră de pompieri voluntari de top”, menționează Ana Bobancu, Manager Comunicare & Branding, Schaeffler România.

Proiecte prin formare și instruire profesională Cu o vechime de peste 130 de ani pe piața românească, Compa a căutat să investească în oameni cu potențial. Fiind preocupată să angajeze cei mai buni profesioniști, compania a înțeles de la început că va reuși numai dacă și-i va forma singură. Așa au început primele parteneriate cu Liceul Tehnologic Henri Coandă din Sibiu, dar și cu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Pornind de la faptul că pregătirea profesională și consolidarea componentei de pregătire practică la angajator sunt orientări în învățământul profesional și tehnic atât la nivel european, cât și la nivel național, încă din anul 2016 învățământul în sistem dual funcționează la Liceul Tehnologic „Henri Coandă”, în baza unui contract de parteneriat cu Compa. „Am fost printre primele companii care au sprijinit învățământul dual la nivel de școală profesională, începând de la idee până la punerea în practică. Elevii beneficiază pe lângă burse private de rechizite la începutul fiecărui an școlar în valoare de 100 lei, decontarea taxelor de cazare (80 lei/lună) și masă (15 lei/zi) pentru elevii căminiști, o masă/zi pentru toți elevii pe parcursul practicii comasate, abonamente de transport, echipamente de muncă și protecție, premii pentru cei cu rezultate bune în activitatea școlară și, foarte important, la absolvire au un loc de muncă asigurat în cadrul firmei”, explică Ioan Firiza, director Management Organizațional și Resurse Umane din cadrul Compa. Bursa diferă în funcție de anul de studii, începe de la 200 și ajunge la 350 de lei. În cei 43 de ani de când funcționează Facultatea de Inginerie din Sibiu, compania a ales să se implice în diverse etape ale studierii și cercetării, de la realizarea de teme de licență pentru studenți și teme de cercetare pentru masteranzi și doctoranzi, până la consiliere și orientare profesională, stagii de pregătire practică, platformă tehnică pentru efectuarea laboratoarelor, burse de studiu.

Compania are de aproape zece ani un parteneriat și cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Zeci de studenți ai universității vin la Sibiu pentru stagii practice. „Studenții de la specializarea automatică și calculatoare vin la Sibiu și fac stagiul practic, care durează șase săptămâni, în laboratorul de componente electronice. Suplimentar, acordăm și burse”, precizează Ioan Firiza.

De asemenea, din resurse proprii dar și cu fonduri europene, în cadrul companiei este funcțional din anul 2005 Centrul de Formare Profesională Compa. Specialiștii de aici porniseră încă de acum un deceniu și jumătate cu o misiune curajoasă: să aplice standardele europene de formare, să facă posibilă reconversia profesională, dar și să dezvolte relația școalăîntreprindere. În tehnică și echipamente au fost investiți mai mult de jumătate de milion de euro, iar acum Centrul de formare dispune de 10 săli de curs dotate cu echipamente moderne; platformă tehnică ultramodernă cu 4 mașini cu comandă numerică dedicate exclusiv formării profesionale; 20 mașini și utilaje aflate pe liniile de producție, care parțial sunt utilizate și pentru procesul de formare; laborator pentru testarea, diagnosticarea și depanarea echipamentelor electronice și de automatizări; precum și de standuri pentru simulări și încercări, verificatoare de ultimă generație specifice fiecărui domeniu de măsurare și mașini de măsurat 2D și 3D. În total, o rețea 70 de formatori - specialiști Compa sunt pregătiți să asigure instruire pentru aproximativ zece calificări.

Deși compania a atras fonduri europene, investiția din surse proprii a fost foarte mare, menționează directorul Ioan Firiza. „Uneori, autoritățile nu realizează cât este de importantă contribuția mediului privat în formarea angajaților. Deși compania nu beneficiază de venituri financiare semnificative din acest centru de formare, suntem hotărâți să investim în continuare în formarea specialiștilor, întrucât de valoarea oamenilor și de atașamentul lor față de companie depinde menținerea societății în rândul liderilor producătorilor de componente auto din România”. În afară de formarea specialiștilor, Compa este din 2018 principalul finanțator al echipei sibiene de baschet BC CSU Sibiu.

Tradițional, investește în evenimente sportive anuale, cum ar fi Turul Ciclist al Sibiului și Maratonul Internațional Sibiu. „Am ales să susținem activitățile sportive pentru că suntem convinși că spiritul sportiv românesc poate să-și continue tradiția doar ajutat de comunitatea economică, printr-un sprijin avantajos pentru toate părțile implicate”, conchide Ioan Firiza.

Marquardt sprijină robotica din România În ultimii trei ani, compania Marquardt România, cu sediul la Sibiu, a susținut acțiuni de responsabilitate socială corporativă în valoare de aproape jumătate de milion de euro, cu un accent sporit pe educație.

Comunitatea asociază numele Marquardt de Campionatul Național de Robotică al României RobotX sau cel european EUrobot, după mai multe ediții în care compania a fost sponsorul principal pentru echipele de tineri de la Sibiu.

25

26

DOSAR „În 2018 Marquardt România a susținut peste 60 de acțiuni și campanii de responsabilitate socială, prin care oferim sprijin comunității locale. Marquardt a ales să sprijine educația și cercetarea, astfel încât aceste acțiuni sunt orientate către studenții Facultății de Inginerie ai Universității din Sibiu, care pot studia în laboratoare moderne. Rezultatele se văd: echipele studențești din Sibiu au în fiecare an mare succes la Campionatului European de Robotică EUrobot, în care ajung până în etapa sferturile de finală”, a menționat Mourad Halilou, General Manager, Marquardt România.

Susținerea pe care compania o acordă pentru tinerii pasionați de inginerie, IT sau cercetare pornește în baza unui parteneriat firesc cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Marquardt și-a asumat angajamentul să renoveze și să doteze cu tehnică patru laboratoare ale Facultății de Inginerie - de Mecatronică, Electronică, IT și Injecție Mase Plastice. Aici, studenții își pot îmbogăți cunoștințele folosind tehnologii de ultimă generație aplicate în industrie; astfel are loc prima interacțiune dintre companie și un potențial cercetător care, cine știe, susținut în parcursul său de la școală către carieră, nu va mai vedea în emigrare unica sa soluție de afirmare.

“Marquardt este unul dintre sponsorii principali ai echipelor de robotică din cadrul Facultății de Inginerie. Susținerea financiară a companiei se îndreaptă spre Campionatul de roboți autonomi - Powered by Marquardt, dar și spre cele două echipe ale facultății participante la campionatul european de Robotică - EUrobot. Activitățile de proiectare, realizare, testare și logistice sunt susținute financiar de către Marquardt.

Roboții mobili autonomi proiectați și realizați de studenți pot fi asimilați și dezvoltați pentru aplicații industriale, ca platforme autonome de transport inter-operațional, sau, în cazul dotării cu brațe robotice, chiar și pentru activități de manipulare, sortare sau depozitare. Datorită sistemelor senzoriale avansate aceștia pot lucra alături de operatorul uman în condiții de siguranță”, a arătat Gabriel Racz, directorul Departamentului Mașini și Echipamente Industriale, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu.

Instituția de învățământ superior beneficiază de ajutor pentru a cumpăra componentele necesare pentru roboți, foarte scumpe de altfel. Cheltuielile de drum, cazare și alte cheltuieli ce implică prezența lor la competiții, sunt finanțate tot de Marquardt. Recent, compania s-a numărat printre finanțatorii a două echipe liceene - Quaternion și Valak - care s-au calificat în turneul final al concursului internațional de robotică Zero Robotics High School, organizat de Massachusetts Institute of Technology, în parteneriat cu NASA și ESA (European Space Agency). Echipa Quaternion a Colegiului Național Gheorghe Lazăr a luat premiul 3 în Finala ISS Zero Robotics, în cadrul căreia roboții au evoluat la bordul Stației Spațiale Internaționale, iar echipa Valak a Colegiului Octavian Goga a luat premiul 1 la competiția secundară Virtual Zero Robotics.

De asemenea, anual, Marquardt investește în dezvoltarea Roboticii și Mecatronicii sibiene prin finanțarea Campionatului Universitar de Roboți în Linie, care se află la a patra

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ediție în acest an și a atras participarea a 30 de echipe din țară și din străinătate, formate din tineri pasionați de mecatronică, robotică, sisteme de producție digitale, tehnologia informațiilor și calculatoare.

Alte proiecte de responsabilitate socială în care se implică Marquardt țin de cultură și sport, precum Festivalul de Film ESTE, Festivalul 25 de Ore de Teatru, Festivalul Artmania, Sibiu Guitar Meeting, dar și evenimente sportive foarte îndrăgite de comunitatea locală, printre care Maratonul Internațional Sibiu, Sibiu Nightcross, Duathlon Challenge Sibiu sau Sibiu Cycling Tour, competiție de categoria 1 în calendarul continental UCI. O formă foarte importantă de responsabilitate socială a companiei este îndreptată chiar înspre angajații proprii și copii lor, cărora firma le oferă un program de asigurări private de sănătate.

Finanțare pentru excelență cu sprijinul MOL Valoarea celor patru mari programe sociale inițiate în țara noastră de-a lungul anilor de către grupul petrolier MOL trece de 14 milioane de lei. Protejarea ariilor naturale, promovarea talentelor din arte și sport, premierea celor mai buni profesori, finanțarea școlii de șoferi pentru copiii defavorizați sau sprijinirea tinerilor cu maladii grave se numără printre cele mai importante.

Compania şi-a propus să răspundă nevoilor reale, stringente din societate pentru care nu exista o soluţie. “Fondurile sunt limitate, de aceea compania depune eforturi pentru a se asigura că fiecare ban este utilizat cu maximă eficienţă, astfel încât numărul beneficiarilor să fie cât mai mare”, explică Erzsebet Felmeri, coordonator CSR. Premiile Mentor îi vizează pe acei profesori, antrenori și mentori care au descoperit și au lansat tinere talente, care au sprijinit din umbră primii pași pentru generații de copii și i-au pus în valoare.

Sunt premiați 10 profesori și antrenori cu rezultate excepţionale, pe baza unor nominalizări prealabile care pot fi făcute de orice

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

persoană, în nume propriu sau al unui grup.

De multe ori ei sunt necunoscuți, deși munca și devotamentul lor stau la baza performanțelor a mii de copii cărora le schimbă viețile. Adesea, astfel de personalități nu sunt recunoscute pe măsura muncii și a rezultatelor obținute. Nominalizarea trebuie să conțină o justificare cu cele mai importante rezultate, momentele de vârf din carieră, calitățile profesionale și umane ale persoanei propuse.

Tinerii din medii defavorizate beneficiază de sprijin financiar ca să își acopere costurile necesare obținerii permisului de conducere (școala de șoferi și cheltuielile adiacente), de orice categorie. Vizați sunt cei cu posibilități materiale reduse, pentru care permisul este o condiție sau poate fi un avantaj în obținerea unui loc de muncă ori menținerea și extinderea atribuțiilor de serviciu.

Aici sunt eligibili tinerii de 17-25 de ani, din medii defavorizate, care vor să obțină permis de conducere de orice categorie (B, C sau D). Inclusiv tractoare agricole sau forestiere, troleibuze și tramvaie. Programul s-a dovedit a fi de mare succes, numărul celor care se înscriu fiind în creștere în fiecare an: reușita îi motivează și pe tinerii din apropierea celor care devin posesori de permis.

Energie în școlile copilăriei Grupul E.ON este foarte implicat în comunitate, cum aminteam deja, iar educația și protecția mediului sunt două din domeniile principale spre care își îndreaptă sprijinul. “Îmi este foarte dificil să aleg un singur proiect fiindcă de toate sunt ataşată. Avem multe proiecte frumoase şi cu impact mare în comunităţile în care activăm.

Cu toate acestea, unul din proiectele dragi mie este „Energie în şcolile copilăriei”, prin care ne-am propus să contribuim la oferirea unui cadru propice învăţării, prin îmbunătăţirea condiţiilor din mai multe unităţi de învăţământ. De la începutul implementării acestui program, compania noastră a investit circa 3 milioane de euro. Investiţia a constat în principal în schimbarea surselor de iluminat, în 54 de şcoli din 16 judeţe, având peste 35.000 de elevi şi profesori ca beneficiari direcţi. Noile sursele de iluminat ecologice asigură o reducere a consumului de energie cu aproximativ 16%, concomitent cu o creştere de aproximativ 30% a luminozităţii. În plus, nu trebuie să neglijăm faptul că prin intervenţia noastră, aceste unităţi şcolare se alătură eforturilor globale de protejare a mediului înconjurător”, a punctat, pentru Transilvania Business, Cristina Sissons, manager CSR E.ON România.

Bursele Roberto Rocca Producătorul de țevi TenarisSilcotub investește anual în educație. Sute de tineri au primit până acum bursele Roberto Rocca; la fiecare ediție există 200 de aplicații, din care sunt aleși 40 de bursieri. “Studenți din patru universități tehnice partenere sunt aleși pe baza rezultatelor excepționale de la școală și a unui interviu prin care evaluăm potențialul lor de lideri și pasiunea pentru inginerie. Bursele se acordă pe parcursul întregului an, inclusiv lunile de vacanță, și nu impun nicio obligație față de companie”, detaliază reprezentanții Tenaris. În infrastructura școlară, compania a dotat laboratoare cu echipamente de ultimă generație, identice cu cele folosite în industrie, astfel încât absolvenții de liceu să fie pregătiți pentru provocările reale de pe piața muncii. “Elevii de azi învață tainele unor meserii care poate încă nu s-au inventat. Tehnologia se schimbă, iar prin acest program ajutăm școlile tehnice să

DOSAR

țină pasul cu aceasta”, constată Mihaela Popescu, președinte al TenarisSilcotub. Anual 160 de elevi devin bursieri.

Bursele tehnice sunt un mod de a încuraja și de a susține elevii din învățământul tehnic liceal și profesional. Bursa se plătește lunar, dar le cere beneficiarilor să nu aibă note scăzute la purtare, absențe nemotivate sau corigențe, indiferent de materie, fapt care s-a dovedit a fi o modalitate eficientă de a-i susține pe cei care își doresc cu adevărat un viitor în domeniu.

Elevii sunt aleși pe baza mediilor din anul școlar anterior, dar și a unor teste și interviuri în fața specialiștilor companiei. Din 2015, bursele tehnice s-au extins și la unități școlare aflate în afara Zalăului: la Liceul Tehnologic Octavian Goga din Jibou ori la Liceul Danubius din Călărași.

Pe partea de consiliere școlară, elevii sunt invitați să completeze un chestionar pe internet care le arată profilul psihologic și abilitățile native pe care se pot baza în alegerea viitoarei cariere. TenarisSilcotub a găzduit cursuri demonstrative și un exercițiu de laminare pentru începători, tinerii descoperind în acest mod una dintre cele mai importante operațiuni industriale.

Cei de la liceele Alessandru Papiu Ilarian și Mihai Viteazul au fost sprijiniți să participe la un proiect Erasmus în colaborare cu unități de învățământ similare din Suedia, Germania și Italia. Pentru a cunoaște realitatea muncii din industrie, elevii din Jibou au primit câte un set complet de echipament individual de protecție.

Mai mulți profesori de specialitate au fost angrenați într-un curs de specialitate de operator de mașini cu comandă numerică sau la cursuri postuniversitare de reconversie profesională în scopul de a deprinde ultimele tehnologii.

Liceenii cu cele mai mari medii anuale au beneficiat de burse de merit de 1.500 de lei, participând și la sesiuni de prezentări susținute de campionii fiecărei școli, cu un format similar deja celebrelor conferințe TEDx. Un program de formare de tineri lideri derulat la Câmpina, Călărași și Zalău, în parteneriat cu Clubul Liderii Mileniului Trei, a vizat deprinderea de abilități de comunicare, inteligență emoțională, negociere, gestionarea conflictelor și leadership. În al doilea semestru, câțiva dintre liceeni devin la rândul lor traineri. Programul include 10 licee, cu 300 de elevi formați în fiecare an, iar cei mai activi participă la o tabără de vară, la nivel național, pentru a crea proiecte.

Elevii de la Școala Porolissum sunt angrenați într-un program special de patru ore, după cursuri, care include masă de prânz, ajutor la teme, 1 oră de științe bazată pe experiment, 1 oră de arte (pictură, percuție, obiecte decorative), 1 oră de recreere prin activități sportive.

TenarisSilcotub organizează, de asemenea, un festival al filmelor latino, a contribuit la publicarea primei monografii etnografice a Sălajului, dar și la transferarea unei case istorice în muzeul în aer liber de la Iaz.

27

28

DOSAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Salvator de vieți, de meserie de Irina PAPUC

O mână de medici de la Sibiu schimbă România în fiecare zi, salvând sute de copii născuți prematur. După programul de spital, își lasă halatele și scriu proiecte, aleargă la maratoane și adună banii necesari pentru tehnica medicală vitală, adesea lipsă în maternitățile din România.

România e acea țară despre care obișnuim să spunem, justificat de altfel, că stă la coada clasamentelor europene.

La coadă, prin ultimii în Uniunea Europeană, ne-a adus și grija insuficientă pentru a păstra în viață nou-născuții.

Mortalitatea infantilă a atins cifra de 6,7 la 1.000 de copii născuți vii (aproximativ 20.000 de cazuri anual), iar principala cauză de deces sunt complicațiile suferite de prematuritate. Și, deși maternitățile din România nu au mai fost dotate la nivel național cu aparatură vitală de aproape zece ani, la Sibiu medicii neonatologi schimbă România în fiecare zi: luptă pentru viața oricărui nou-născut, iar când nu fac ture la spital scriu proiecte, aleargă la maratoane și adună banii necesari pentru tehnica medicală fără de care micuții născuți cât dosul unei palme nu ar mai putea respira. La propriu.

Neonatologul Livia Ognean salvează prematuri de un sfert de secol. Sunt exact 25 de ani de când s-a angajat la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, iar de atunci misiunea ei de fiecare zi este să salveze viețile copiilor veniți pe lume mult prea devreme. Protocoalele internaționale și naționale spun că un copil prematur este acela care se naște înainte 37 de săptămâni, iar termenul de „limită a viabilității fetale” se referă la copiii între 24 – 26 de săptămâni și definește, mai simplu, dacă un copil are vârsta necesară să supraviețuiască în afara organismului matern.

Medicina a evoluat atât de mult încât pot fi salvați copii de doar 500 de grame, atât de mici că nu trec de mărimea unei palme. Fiecare zi e un maraton pentru supraviețuirea lor: ei trebuie ajutați să respire, să ia în greutate și să simtă temperatura și confortul exact ca în uterul mamei, iar această protecție este dată de tehnica medicală perfor-

mantă, acele incubatoare și aparate de ventilație atât de puține în maternitățile din România. „De aproape zece ani, statul nu a mai investit în maternitățile din România, ceea ce înseamnă că nu s-a mai făcut dotare cu aparatură la nivel național. Ultimele dotări au fost făcute prin anul 2009, cu suportul Băncii Mondiale. Acolo s-a oprit totul. Toate echipamentele pe care noi le folosim în secția de Terapie Intensivă în mod evident salvează viața copiilor. Vorbim de incubatoare, aparate de respirație non-invazivă, de monitoare. Toate au scopul de a ne ajuta să-i ajutăm să supraviețuiască”, explică Livia Ognean, medic coordonator terapie intensivă neonatală la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu. „În secția de Terapie Intensivă avem incubatoare vechi, din anii 2009 și chiar 2006. În secția de prematuri încă mai avem incubatoare cu o vechime de 40 și chiar 50 de ani. Ele pot fi folosite încă, însă nu ne oferă toate elementele de siguranță pe care ni le poate oferi un incubator modern. „Investiția pe care o facem în maternități de câțiva ani deja este cea mai directă investiție în viața copiilor născuți înainte de termen. Statisticile ne arată că rata mortalității infantile scade acolo unde există aparatura medicală necesară. Tocmai de aceea, Salvați Copiii și-a asumat acest program extrem de complex și atrage constant atenția asupra nevoilor spitalelor și nou-născuților, priorități de care instituțiile statului trebuie să devină conștiente”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

DOSAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În Terapie Intensivă avem 10 locuri, dar trebuie să avem cel puțin 6 echipamente în plus, deoarece periodic un salon se închide pentru curățenie, iar copiii trebuie mutați în echipamente noi. Ținând cont de faptul că în terapie avem 4 incubatoare noi, toate celelalte trebuie schimbate, sunt vechi și încep să cedeze unul după celălalt. În secția de prematuri este la fel”. În aceste condiții miza e mare. În fiecare an, medicii luptă să salveze aproximativ 400 de copii născuți prematur, atât din Sibiu cât și din județele vecine: Alba, Vâlcea sau Brașov. Când secțiile din țară sunt ocupate până la refuz, medicii de aici găsesc loc să salveze micuți din Slatina, Sfântu Gheorghe, Bistrița, Deva sau Covasna.

Anul trecut, neonatologii din Sibiu au înregistrat un record de limită de vârstă. A fost salvat primul copil prematur de numai 23 de săptămâni, un caz unic până acum, cu cea mai mică vârstă gestațională. „A fost excepțional”, rememorează doctorița Livia Ognean. Și dacă statul nu are bani suficienți sau nu face din dotarea maternităților o prioritate, medicii de aici nu stau să se plângă. La nivelul Clinicii de neonatologie a fost instituită încă din anul 2006 fundația Baby Care Sibiu, care adună an de an proiecte importante. De exemplu, echipa maternității participă anual la Maratonul Internațional Sibiu, iar cauza nobilă pentru care luptă este susținută de părinți și copii care s-au născut prematur și au beneficiat de asistență medicală la Sibiu. Din banii care s-au strâns au fost procurate opt incubatoare noi. A fost cel mai consistent proiect al Maratonului Internațional Sibiu de anul trecut, cu un buget susținut de peste 212.228.3 lei. Tot cu banii adunați de fundație a fost amenajată o bibliotecă clasică și una digitală pentru părinții nevoiți să stea luni întregi pe holurile spitalului. Echipa de medici și asistente va alerga la maraton și în acest an, pentru că micuții prematuri mai au nevoie de un ecograf nou. Proiectul a fost acceptat de către Fundația Comunitară, organizatorul principal al maratonului, iar părinții care au trecut prin experiența traumatizantă, de multe ori, a prematurității vor fi acolo, pe 1 iunie, să susțină medicii care fac în fiecare zi România mai bună.

Salvați Copiii, parteneriat pentru viață la Sibiu În cadrul programului „Fiecare copil contează”, inițiat de organizația Salvați Copiii, maternitatea din Sibiu s-a bucurat de donații importante. În anii 2014 și 2017 au fost procurate două incubatoare performante, o masă radiantă cu modul de resuscitare (2017), în valoare totală de 62.000 de euro. Cea mai recentă achiziție este un ventilator neonatal, care a costat peste 30.000 de euro. Colaborarea cu Salvați Copiii însă nu înseamnă doar atât.

„Am dezvoltat un parteneriat cu Salvați Copiii în anul 2014 care continuă și acum. Donarea tehnicii medicale este doar o parte a acestui parteneriat. Colaborăm și în ceea ce înseamnă promovarea sănătății în general, avem un proiect legat de educația părinților, edităm broșuri educative”, menționează Livia Ognean.

Investiții pentru viață Totuși, pentru a aborda prematuritatea este nevoie de mult mai mult.

Conform calculelor Salvați Copiii, în fiecare an decedează 1.400 de nou-născuți. De la începutul acestui an, organizația a înregistrat proiecte de dotare a maternităților din întreaga țară, iar suma de care este nevoie ajunge la 900.000 de euro. Din anul 2010, de când a început programul de reducere a mortalității infantile, Salvați Copiii a dotat 88 de maternități și secții de nou-născuți cu 515 echipamente medicale moderne în valoare de 4.000.000 de euro, și a asigurat astfel supraviețuirea a peste 42.000 de nou-născuți.

Doar în 2018, Salvați Copiii a continuat dotarea secției de neonatologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș, cu aparatură medicală în valoare de 95.000 de euro, această unitate fiind una de importanță națională în ceea ce privește patologia cardiacă a nou-născutului. Medicii au la dispoziție acum un incubator ultra performant, în valoare de 31.000 euro, donat cu sprijinul clienților Libris.ro, dar și un sistem de inducere a hipotermiei, un ventilator cu HFO (ventilație mecanică înalt performantă) și un aparat de suport respirator, pentru a putea salva nou-născuții prematuri, aceste ultime echipamente fiind în valoare de 64.000 euro.

Tot în 2018, Salvați Copiii România a decis să doteze secția de terapie intensivă nou-născuți din Oradea, care deservește județele Bihor și Satu-Mare, cu un incubator de înaltă performanță, în valoare de 11.540 de euro, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie ”I.A. Sbârcea” din Brașov a primit un nou aparat radiologic pentru nou-născuți, în valoare de 21.000 euro, cel aflat în maternitate având deja 15 ani de uzură, iar la maternitatea din Alba Iulia au ajuns o masă radiantă în valoare de 7.500 euro, un analizor de gaze sangvine, a cărui valoare se ridica la 6.500 de euro, și un incubator terapie intensivă în valoare de 7.000 euro.

29

30

DOSAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Nu stăm pe margine și comentăm, punem mâna și facem” Claudia Indreică, reprezentant al Fundației Romanian Business Leaders și managing partner al agenției de resurse umane Psihoselect, dezvăluie felul în care întreprinzători clujeni constituiți într-o organizație nonguvernamentală reușesc să se rupă de propriul business pentru a face din România „un loc mai bun”.

Care sunt atribuțiile dar și beneficiile pentru poziția de consul onorific al Republicii Italiene pentru județele Cluj, Bistrița-Năsăud și Mureș?

Consulii onorifici îndeplinesc atribuții consulare care nu implică exercitarea autorității de stat, dar au ca atribuții principale stimularea mediului de afaceri prin susținerea inițiativelor de interes comun în mediile politice, economice și culturale, oferirea de asistență a cetățenilor italieni aflați în situații deosebite. Consulii onorifici nu au avantaje materiale, personal mă simt onorat de această numire de a putea reprezenta Republica Italiană în statul care mă găzduiește.

Ce atribuții aveți ca șef al Oficiului Consular al Republicii Italiene din Cluj-Napoca? Ce funcții consulare încredințate de Guvernul italian veți exercita aici?

Ca șef al Oficiului Consular al Republicii Italiene, conform art. 45 din DPR din 5 ianuarie 1967, unde sunt stabilite atribuțiile principale ale consulilor onorifici, atribuţiile ar fi: asistarea cetățenilor italieni din districtele mandatate în vederea relaționării cu instituțiile locale, a celor care se află ca turiști sau doar tranzitează regiunea și a cetățenilor italieni care sunt reținuți sau în detenție. Implicarea în menținerea contactelor cu toate asociațiile italiene care operează în circumscripția în care am competențe, prin asistarea și informarea cetățenilor italieni care doresc să activeze în mediul de afaceri sau cultural.

Printre funcțiile consulare încredințate de Guvernul italian ar fi: primirea actelor din partea cetățenilor italieni și transmiterea acestora la Oficiul Consular General pentru emiterea de documente, pașapoarte, carte identitate și alte documente provizorii de călătorie.

Cu ce puteți ajuta relațiile dintre business-ul italian în cele trei județe, instituții publice și mediul de afaceri autohton?

Prezența mea în mediul de afaceri de peste 22 ani, cunoașterea limbii române și a culturii poporului român este un factor important pentru îmbunătățirea relațiilor dintre business-ul italian în cele trei județe, instituții publice și mediul de afaceri autohton. Îmi voi canaliza tot efortul pentru a putea menține și îmbunătăți relațiile dintre business-ul italian și business-ul autohton.

Ce relații aveți cu asociațiile private ale mediului de afaceri italian în Cluj și celelalte județe pe care le reprezentați?

Relațiile cu asociațiile private ale mediului de afaceri italian atât în Cluj cât și în județele pe care le reprezint sunt deosebite. Prezența în județe a mai multor asociații ale mediului de afaceri și culturale este un aport important pentru creșterea economică și culturală a regiunii. Prin atribuțiile dobândite odată cu funcția de consul onorific, practic a crescut responsabilitatea în ceea ce privește promovarea, menținerea și îmbunătățirea acestor relații.

Un mesaj către cititori…

Am început un an plin de evenimente. Prin serbarea inaugurală de deschidere a Consulatului Onorific din ClujNapoca, din 25 ianuarie 2019, am reușit ca la același eveniment să fie împreună oficialitățile instituțiilor locale din cele trei județe, a reprezentanților mediului de afaceri autohton cât și a mediului de afaceri italian, toate asociațiile au fost prezente împreună cu reprezentanți ai mediului cultural, pentru a putea realiza conceptul SISTEMA ITALIA, adică a uni, relaționa și evidenția ceea ce înseamnă Italia. Acțiunile noastre sunt cartea noastră de vizită.

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

31

Consulul onorific al Republicii Italiene în România:

Massimo Novali: „Acțiunile noastre sunt cartea noastră de vizită” Noul consul onorific al Republicii Italiene pentru județele Cluj, Bistrița-Năsăud și Mureș, E.S. Massimo Novali este un cunoscut om de afaceri din Cluj-Napoca, care de 22 de ani s-a ataşat de România, de cultura şi spiritul românesc. Din noua sa poziţie oficială doreşte să sprijine şi să dezvolte relaţiile politice, economice şi culturale bilaterale dintre instituţiile române, mediul de afaceri italian şi cel românesc.

Care sunt atribuțiile dar și beneficiile pentru poziția de consul onorific al Republicii Italiene pentru județele Cluj, Bistrița-Năsăud și Mureș?

Consulii onorifici îndeplinesc atribuții consulare care nu implică exercitarea autorității de stat, dar au ca atribuții principale stimularea mediului de afaceri prin susținerea inițiativelor de interes comun în mediile politice, economice și culturale, oferirea de asistență a cetățenilor italieni aflați în situații deosebite. Consulii onorifici nu au avantaje materiale, personal mă simt onorat de această numire de a putea reprezenta Republica Italiană în statul care mă găzduiește.

Ce atribuții aveți ca șef al Oficiului Consular al Republicii Italiene din Cluj-Napoca? Ce funcții consulare încredințate de Guvernul italian veți exercita aici?

Ca șef al Oficiului Consular al Republicii Italiene, conform art. 45 din DPR din 5 ianuarie 1967, unde sunt stabilite atribuțiile principale ale consulilor onorifici, atribuţiile ar fi: asistarea cetățenilor italieni din districtele mandatate în vederea relaționării cu instituțiile locale, a celor care se află ca turiști sau doar tranzitează regiunea și a cetățenilor italieni care sunt reținuți sau în detenție. Implicarea în menținerea contactelor cu toate asociațiile italiene care operează în circumscripția în care am competențe, prin asistarea și informarea cetățenilor italieni care doresc să activeze în mediul de afaceri sau cultural.

Printre funcțiile consulare încredințate de Guvernul italian ar fi: primirea actelor din partea cetățenilor italieni și transmiterea acestora la Oficiul Consular General pentru emite-

rea de documente, pașapoarte, carte identitate și alte documente provizorii de călătorie.

Cu ce puteți ajuta relațiile dintre business-ul italian în cele trei județe, instituții publice și mediul de afaceri autohton?

Prezența mea în mediul de afaceri de peste 22 ani, cunoașterea limbii române și a culturii poporului român este un factor important pentru îmbunătățirea relațiilor dintre business-ul italian în cele trei județe, instituții publice și mediul de afaceri autohton. Îmi voi canaliza tot efortul pentru a putea menține și îmbunătăți relațiile dintre business-ul italian și business-ul autohton.

Ce relații aveți cu asociațiile private ale mediului de afaceri italian în Cluj și celelalte județe pe care le reprezentați?

Relațiile cu asociațiile private ale mediului de afaceri italian atât în Cluj cât și în județele pe care le reprezint sunt deosebite. Prezența în județe a mai multor asociații ale mediului de afaceri și culturale este un aport important pentru creșterea economică și culturală a regiunii. Prin atribuțiile dobândite odată cu funcția de consul onorific, practic a crescut responsabilitatea în ceea ce privește promovarea, menținerea și îmbunătățirea acestor relații.

Un mesaj către cititori…

Am început un an plin de evenimente. Prin serbarea inaugurală de deschidere a Consulatului Onorific din Cluj-Napoca, din 25 ianuarie 2019, am reușit ca la același eveniment să fie împreună oficialitățile instituțiilor locale din cele trei județe, a reprezentanților mediului de afaceri autohton cât și a mediului de afaceri italian, toate asociațiile au fost prezente împreună cu reprezentanți ai mediului cultural, pentru a putea realiza conceptul SISTEMA ITALIA, adică a uni, relaționa și evidenția ceea ce înseamnă Italia. Acțiunile noastre sunt cartea noastră de vizită.

32

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sebastian Ionescu, președintele ONJN:

“Avem datoria de a asigura crearea unei piețe coerente și responsabile” de Ionel ALBU

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) funcționează de aproape 6 ani în România și este singura instituție abilitată să licențieze, monitorizeze și să controleze piața jocurilor de noroc. Sebastian Ionescu, președintele ONJN, a detaliat pentru revista Transilvania Business, printre altele, noutățile legislative în domeniu, precum și aspecte care țin de protecția consumatorilor de jocuri de noroc.

Care sunt principalele atribuții ale instituției pe care o conduceți ?

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a fost înființat în luna mai a anului 2013 și a reprezentant o schimbare semnificativă pe piața de gambling. Pentru prima dată în România, licențierea, monitorizarea și controlul

pieței jocurilor de noroc au fost realizate de o singură instituție.

Organizarea şi regulile de funcţionare ale Oficiului au avut la bază experienţa statelor europene cu tradiţie în domeniul jocurilor de noroc, precum Marea Britanie, Italia, Danemarca, Spania sau Malta. România s-a ali-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

niat astfel la legislația comunitară și a adus și un plus de coerență în relația cu sectorul privat printr-o strategie activă de comunicare cu cei din piață. Principalele noastre activități sunt licențierea, monitorizarea și controlul jocurilor de noroc.

Totodată avem în vedere aplicarea corectă, unitară și nediscriminatorie a legislației în vigoare, prevenirea şi combaterea ilegalităţilor în domeniu şi instituirea măsurilor care se impun în vederea protecţiei minorilor şi grupurilor vulnerabile în fața dependenţei de jocuri de noroc.

Transpunem, astfel, în practică principiile fundamentale după care ne ghidăm activitatea: legalitatea, imparțialitatea și disponibilitatea, în așa fel încât să ne atingem obiectivul cel mai important, și anume crearea unul mediu solid, echilibrat și transparent de desfășurare a activităților de jocuri de noroc.

Care sunt realizările avute în anul 2018 ?

Anul 2018 a adus modificări legislative importante pe piața jocurilor de noroc în domeniul fiscal și în privința jocului responsabil. Începând cu luna martie, operatorii de jocuri de noroc online au fost obligați să rețină și să vireze către Agenția Națională de Administrare Fiscală impozitul aferent fiecărei retrageri efectuate în numele jucătorilor. Această măsură a fost gândită pentru a minimiza atât eforturile tuturor părților, cât și întregul proces birocratic aferent (Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 18/2018). În luna noiembrie a fost instituită o nouă prevedere legală care interzice afişarea în exteriorul locaţiilor de jocuri de noroc a valorilor sau bunurilor acordate prin bonusuri, promoţii sau „jack-pot”-uri reale sau simulate. Astfel s-a avut în vedere atât stoparea unor activități care încurajează participarea la joc, mai ales, din partea unor persoane care nu sunt jucători, fiind atrase de potențialele câștiguri, cât şi protecția consumatorilor din domeniu, în sensul în care prin afișarea în exteriorul locațiilor a unor promoții reale sau simulate, jucătorilor li se induce senzația că pot câștiga mult mai mult la unii operatori, ceea ce duce la practici de încurajare a jocului (Legea Nr. 250/2018 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 42/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul jocurilor de noroc).

De asemenea, pentru promovarea respectării principiilor și măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social, după o perioadă lungă de timp am reușit să punem bazele unei activități finanțată integral din venituri proprii. Banii alocați vor fi folosiți pentru activitățile și programele de protecție a tinerilor și jucătorilor, de prevenire a dependenței de jocuri de noroc și de soluționare în mod prompt și eficient a litigiilor ce pot apărea între organizatorii și jucătorii de jocuri de noroc (Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 114/2018).

Pentru anul 2019, care sunt direcțiile guvernamentale pe zona industriei jocurilor de noroc?

Industria jocurilor de noroc este un sector care produce nu doar profituri semnificative, ci şi un impact social considerabil, iar existența unor reglementări eficiente care să stea la baza unui mediu corect și responsabil, fără a-l îngrădi, este esențială.

De aceea, angajamentul nostru este de a promova o atitudine responsabilă privind jocurile de noroc. Acest lucru este și va fi în continuare transpus în practică prin acțiunile de control ale departamentelor de specialitate din cadrul ONJN și prin demararea programelor de protecție și prevenție.

INTERVIU Ce înseamnă lista neagră a site-urilor cu jocuri de noroc? „Lista neagră” este un document întocmit de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, în care sunt incluse, prin decizia Comitetului de Supraveghere al ONJN, Site-urile/Platformele/Aplicaţiile de jocuri de noroc neautorizate ale operatorilor care desfăşoară ori au desfăşurat activităţi de jocuri de noroc la distanţă în România sau care promovează jocuri de noroc neautorizate.

Lista neagră se regăsește pe website-ul instituției noastre și este instituită în conformitate cu prevederile art.

17, alin. (11) din O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare și este actualizată periodic.

Ce mesaj aveți pentru operatorii de jocuri de noroc pentru a nu avea probleme legale în relația cu instituția pe care o coordonați? În primul rând să respecte legislația în vigoare. Odată licențiați, operatorii își asumă obligații față de instituțiile statului. Activităţile de jocuri de noroc în România cât și acţiunile de promovare se desfăşoară cu respectarea principiilor privind protecţia minorilor şi participarea responsabilă la jocul de noroc. De aceea, salutăm orice inițiativă a operatorilor ce reprezintă o strategie pe termen lung, bazată pe responsabilitate, cu venituri constante, liniare și cu evaluări permanente și actualizate atât asupra serviciilor oferite, cât și asupra comportamentului jucătorilor.

Ce sfaturi puteți da clienților operatorilor de jocuri de noroc pentru a fi în siguranță când pariază? În primul rând, recomandăm tuturor consumatorilor de jocuri de noroc, fie ele tradiționale sau online, să utilizeze doar serviciile operatorilor licențiați.

De asemenea, este esențial ca în momentul în care o persoană decide să utilizeze serviciile unui organizator de jocuri de noroc, să înțeleagă pe deplin drepturile și obligațiile ce îi revin prin utilizarea serviciului/bunului respectiv. Facem aici referire la Regulamentele de joc, pe care operatorii au obligativitatea de a le pune la dispoziția consumatorilor. Luarea la cunoștință a prevederilor cuprinse în aceste Regulamente, precum și a regulilor specifice oricărui tip de joc intră în responsabilitatea exclusivă a jucătorului. În situația în care jucătorul nu este de acord cu vreuna dintre aceste prevederi, este recomandabil să nu (mai) folosească jocurile de noroc puse la dispoziție de către operatorul respectiv.

O industrie sănătoasă se construiește având la bază consumatori conștienți și capabili să facă o alegere informată atunci când alocă o parte a bugetului lor pentru jocurile de noroc.

Noi, în calitate de autoritate cu competențe specifice, avem datoria de a asigura crearea, prin activitatea de licențiere și control, a unei piețe coerente și responsabile.

Un mesaj de final...

Piața jocurilor de noroc din România reprezintă o piață de interes, corect reglementată, iar instituția noastră folosește toate canalele de comunicare avute la dispoziție pentru a face cunoscută și înțeleasă legislația specifică și pentru a prezenta potențialul pe care țara noastră îl are.

Vreau să vă mulțumesc pentru acest prilej de comunicare cu cei implicați în domeniu și pentru oportunitatea de a vă detalia câteva aspecte ce țin de activitatea instituției noastre.

33

34

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Transilvania poate arăta României cum se poate transforma cu investiții de 2 miliarde de euro de Irina PAPUC

Microregiunea Țara Făgărașului ar putea fi primul proiect de dezvoltare de mare succes al României, cu un volum de investiții de 2,5 miliarde de euro. Transilvania trebuie să dea dovadă de maturitate în decizii, după ce proiectul Delta Dunării, finanțat de UE cu peste 1 miliard de euro, înregistrează întârzieri în implementare.

Declarațiile aparțin comisarului european pentru Dezvoltare Regională, Corina Crețu, în cadrul evenimentului de înființare a Microregiunii Țara Făgărașului, care a avut loc pe 25 februarie, la Făgăraș, județul Brașov.

Inițiativa creării Microregiunii Țara Făgărașului aparține primăriei municipiului Făgăraș. Luni, 25 februarie, în Cetatea fortificată din Făgăraș aproape 30 de primari au asistat la înființarea microregiunii, în prezența comisarului european pentru politici regionale, Corina Crețu. În total, din microregiune fac parte 33 de localități, dintre care orașele Avrig și Tălmaciu din județul Sibiu și Făgăraș și Victoria din județul Brașov, precum și 29 de comune, 19 dintre acestea sunt din județul Brașov: Beclean, Cincu, Drăguș, Hârseni, Lisa, Mândra, Părău, Comăna, Recea, Șercaia, Șinca, Șinca Nouă, Sâmbăta de Sus, Şoarş, Ucea, Viştea, Voila, Jibert, Ticuş și zece din județul Sibiu: Cârțișoara, Cârța, Arpașu de Jos, Porumbacu de Jos, Avrig, Racovița, Turnu Roşu, Tălmaciu, Şelimbăr, Boiţa, Bruiu, Roșia.

Acțiunile de dezvoltare care vizează cele 33 de localități se regăsesc în Strategia de Dezvoltare Durabilă a Microregiunii Țara Făgărașului, document despre care comisarul european Corina Crețu spune că trebuie „prezentat de urgență Guvernului”. „Este o strategie de dezvoltare durabilă și inteligentă. Județul Brașov este motorul economic al regiunii, dar Sibiul este unul dintre cele mai importante centre culturale, nu numai din România, dar și din Uni-

unea Europeană. Acest document trebuie inclus în viitorul acord de parteneriat și în viitoarele programe operaționale pentru perioada 2021-2027, iar decizia este la nivelul Guvernului României, de aceea încurajez să prezentați această strategie în regim de urgență Ministerului Fondurilor Europene, pentru ca să înceapă a fi implementată încă de la 1 ianuarie 2021”, a declarat Corina Crețu la evenimentul de înființare a Microregiunii Țara Făgărașului. Cele două județe care vor pune în aplicare strategia, Brașov și Sibiu, trebuie să dea dovadă de maturitate în accesarea fondurilor europene, iar, dacă vor reuși, am putea asista la primul proiect de anvergură capabil să gestioneze corect resursele puse la dispoziție. „Până acum avem un singur proiect de investiții teritoriale integrate (ITI) în România, cel reprezentat de Delta Dunării, căruia i s-au alocat 1 miliard de euro.

Din păcate, proiectele sunt mult întârziate, nu sunt deloc implementate, iar riscul de a pierde acești bani este foarte mare. M-am bucurat să văd că, aici, primarii au aceeași viziune. Poate că succesul acestei strategii de dezvoltare este tocmai această voință comună, indiferent de culoarea politică”, a continuat Corina Crețu.

Comisarul european a mai vorbit și despre nivelul redus de absorbție a fondurilor europene în ceea ce privește dezvoltarea regională, iar din această cauză România ar putea pierde posibilitatea de a beneficia de o creștere a fondurilor europene cu 8 la sută pentru următoarele programe operaționale.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

„Este o strategie de dezvoltare durabilă și inteligentă. Județul Brașov este motorul economic al regiunii, dar Sibiul este unul dintre cele mai importante centre culturale, nu numai din România, dar și din Uniunea Europeană. Acest document trebuie inclus în viitorul acord de parteneriat și în viitoarele programe operaționale pentru perioada 2021-2027, iar decizia este la nivelul Guvernului României, de aceea încurajez să prezentați această strategie în regim de urgență Ministerului Fondurilor Europene, pentru ca să înceapă a fi implementată încă de la 1 ianuarie 2021”, Corina Crețu, comisar european pentru politici regionale „Plățile totale pentru România, inclusiv pre-finanțările, reprezintă acum 26 la sută din totalul alocărilor fondurilor europene structurale și de investiții. Această sumă este atât de mare, datorită agriculturii, unde avem fonduri directe, dar în ceea ce privește dezvoltarea regională lucrurile stau și mai rău. Suntem la un nivel de absorbție de 19 la sută în februarie 2019 și vorbim de perioada 2014-2020. Acum se negociază viitorul buget european. România va putea beneficia de 8 la sută față de suma alocată, dar sunt voci care se întreabă de ce avem nevoie de mai mult dacă nu suntem capabili să accesăm nici fondurile alocate”. În acest context, spune comisarul european, România trebuie să depună toate eforturile pentru a demonstra că are nevoie de bani și știe cum să-i gestioneze inteligent și eficient.

Investiții în turism, mediu și transport Strategia de Dezvoltare Durabilă a Microregiunii Țara Făgărașului, pentru care a fost calculat un buget de aproximativ 2,5 miliarde de euro, este prima investiție destinată reanimării localităților pitorești de sub crestele Munților Făgăraș. Deși este o zonă

cu potențial turistic promițător, „există disparități profunde” cauzate de bariere naturale, accesibilitate redusă, dar și acces scăzut la servicii publice de interes general. „Aceste disparități conduc spre un grad scăzut de coeziune și de participare a cetățenilor la viața publică, precum și imposibilitatea valorificării potențialului întregului teritoriu. Disparitățile conduc la competitivitate economică scăzută a microregiunii și slabă conectare a acesteia cu piața națională și internațională”, argumentează necesitatea de intervenție autorii strategiei.

Potrivit inițiatorilor, regiunea este una unică în Europa, având o suprafață de peste 200.000 ha de zonă sălbatică cu faună și floră și păduri virgine neîntreruptă. Dacă va fi adoptată această strategie, va fi al doilea proiect de investiție teritorială integrată după ITI Delta Dunării.

Documentul prevede investiții de infrastructură mare, precum și investiții publice și private. Intervențiile propuse se axează pe cinci intervenții sectoriale: protejarea mediului și resurselor naturale, îmbunătățirea economiei, îmbunătățirea conectivității, asigurarea serviciilor publice, promovarea eficienței, accesibilității și sustenabilității.

Comisia Europeană a semnat Acordul de Parteneriat cu România pentru perioada 2014 – 2020, urmând ca Țara Făgărașului să se încadreze în exercițiul financiar 2021-2027.

35

36

ANALIZĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Analiză: peste 95% din valoarea proiectelor majore de infrastructură (37 miliarde lei), în Transilvania și București Date oficiale, transmise de Ministerul Transporturilor și citate de Proiect Moldova (www.proiectmoldova.ro), confirmă faptul că peste 95% din valoarea proiectelor majore de infrastructură se concentrează în Transilvania și regiunea București. Mai precis, e vorba de proiectele majore aflate în implementare și transmise Comsiei Europene pentru a fi finanțate cu fonduri europene în exercițiul 2014-2020 și care au o valoare totală de peste 37 miliarde lei.

Pe finalul anului trecut, această listă a fost transmisă de Ministerul Transporturilor la solicitarea deputatului Daniel Olteanu, vicelider de grup la Cameră și originar din Vaslui.

Informațiile complete sunt în tabelul de mai jos (cursul utilizat: 1 euro = 4,65 lei).

Valoarea totală a proiectelor majore în infrastructură aflate în implementare: 37.128.214.810 lei, respectiv 7.984.562.324,73 euro Valoarea totală a finanțării europene: 21.817.810.248,76 lei, respectiv 4.692.002.204 euro Valoarea totală a cofinanțării: 7.285.412.838,53 lei, respectiv 1.566.755.449,06 euro Valoarea totală a cheltuielilor neeligibile: 8.024.991.722,61 lei, respectiv 1.725.804.671,529 euro Valoarea totală a cheltuielilor de la bugetul de stat (cofinanțare + cheltuieli neeligibile): 15.310.404.561,14 lei, respectiv 3.292.560.120,64 euro

Structura acestora pe regiuni: Transilvania: 19.966.303.762 lei, respectiv 4.293.828.766,02 euro București (inclusiv Ilfov): 15.922.260.034,22 lei, respectiv 3.424.141.942,843 euro Sudul țării (Țara Românească + Dobrogea, fără București Ilfov): 1.239.651.013,68 lei, respectiv 266.591.615, 84 euro Moldova: 0.

Obiectivele în care se vor investi aceste fonduri, peste 37 miliarde lei, sunt din sfera infrastructurii rutiere, feroviare și maritime, și au un calendar de implementare între 2014-2023, unele fiind fazate din perioada 2007-2013.

Infrastructura rutieră are o alocare de 15.073.268.228,66 lei (3.241.563.059,92 euro), dispusă astfel: Transilvania: 6.929.032.957,54 lei, respectiv 1.490.114.614,52 euro București (+ Ilfov): 7.327.494.923,12 lei, respectiv 1.575.805.

359,81 euro Sudul țării (Țara Românească și Dobrogea, fără București - Ilfov): 816.740.348 lei, respectiv 175.643.085,59 euro Moldova: 0 (zero) Proiectele de cale ferată sunt localizate în Transilvania și au o alocare de 12.913.057.287,18 lei, respectiv 2.777.001.567,13 euro.

Proiectele de metrou au o valoare de 8.594.765.111,10 lei, respectiv 1.848.336.583,03 euro.

La cele de mai sus se adaugă un proiect de modernizare ecluze, echipamente și instalații în valoare de 547.124.183,38 lei, respectiv 117.661.114,70 euro.

Conform aceleiași adrese a Ministerului Transporturilor, consultată de Proiect Moldova, următoarele patru proiecte majore pentru care se va încerca accesarea de fonduri europene sunt: - Podul de la Brăila - Drumul expres Craiova - Pitești - Autostrada Sibiu - Pitești - Autostrada Nădășelu – Suplacu de Barcău - Borș Promisiunile pentru Moldova sunt pe „termen lung” și privesc, în această ordine: - Autostrada Brașov – Bacău - Drum expres Ploiești – Pașcani - Drum expres Focșani – Brăila – Galați - Drum expres Buzău – Brăila – Tulcea – Constanța - Autostrada Târgu Mureș - Iași Soluția pentru scăderea decalajelor de dezvoltare între regiuni, spune Olteanu, este o abordare integrată. „Una dintre cele mai mari greșeli pe care le fac acum politicienii moldoveni este promovarea exclusiv a unei anumite investiții și mă uit cu tristețe, din Vaslui, la modul în care colegi din Iași și Bacău înțeleg să-și susțină numai și numai un proiect: ori Iași – Târgu Mureș, ori Bacău - Brașov. Îi vedeți pe cei din Ardeal spunând ori Târgu Mureș – Borș ori Brașov - Nădlac? Nu. Avem nevoie, în implementare, ca minim cinci din cele 15 proiecte majore să fie în Moldova, dacă vrem să recuperăm

ANALIZĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Nr. crt.

37

Denumire proiect

Valoarea totală (lei)

Valoarea UE (lei)

Cofinanțarea (lei)

Calendar de implementare

1

Construcția Autostrăzii Lugoj – Deva LOT, LOT 3 și LOT 4 (Sectorul Dumbrava - Deva) – Faza II

2.489.019.454,44

1.491.619.008,58

497.206.336,20

2014 - 2020

2

Reabilitare DN 6, Alexandria - Craiova (faza II)

402.695.289

253.796.556

84.598.852

2014 – 2019

3

Autostrada Timișoara – Lugoj și VO Timișoara la nivel de autostradă

81.677.494,92

40.726.144,97

13.575.381,66

2014 – 2019

4

Magistrala M4, Racordul 2, Secțiunea Parc Bazilescu (PS Zarea) - Străulești

318.285.293,61

150.723.909

50.241.303

2016 – 2023

5

Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov – Simeria, componentă a Coridorului IV Pan European, pentru circulația trenurilor cu o viteză maximă de 160 km/h, tronsonul Sighișoara - Coșlariu

1.584.117.545,57

894.204.757,53

298.068.252,51

2014 – 2020

6

Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov – Simeria, componentă a Coridorului IV Pan European, pentru circulația trenurilor cu o viteză maximă de 160 km/h, tronsonul Coșlariu - Simeria

1.802.172.590,45

861.877.484,06

287.292.494,68

2014 - 2020

7

Linia de metrou Magistrala 5, „Secțiunea Râul Doamnei - Eroilor (PS Operă), inclusiv Valea Ialomiței”

1.813.312.768,49

1.479.894.882,50

369.973.720,25

2016 - 2022

8

Reabilitarea DN76, Deva – Oradea, km 0+000 – km 184+390

590.773.882

342.983.903

114.327.968

2016 - 2020

9.526.767.151,16

6.008.590.277,74

2.002.863.425,91

2014 - 2023

1.943.786.048

1.211.674.618

403.891.539

2014 – 2022

9

Reabilitare linie cale ferată Simeria – km 614

10

Construcția autostrăzii Sebeș - Turda

11

Construcția autostrăzii Câmpia Turzii – Ogra – Tg. Mureș

1.823.776.078,18

1.134.796.304,98

378.265.434,97

2014 – 2019

12

Modernizare ecluze, Echipamente și instalații – Faza II

547.124.183,38

265.300.705,94

88.433.568,60

2016 – 2021

13

Construcția Liniei M6 a metroului din București (1 Mai - Otopeni)

6.463.167.049

2.999.418.838

999.806.279

2019 – 2023

14

Infrastructură integrate pentru zona orbitală a municipiului București

7.327.494.923,12

4.355.481.266,38

1.451.827.088,69

2018 – 2023

15

DN 73 Pitești – Câmpulung – Brașov km 13+800 – 42+850; km 54+050 – 128+250

414.045.059

326.721.592

245.041.194

2014 - 2021

Tabel: Lista proiectelor majore avute în vedere de Ministerul Transporturilor pentru a fi finanțate cu fonduri europene din decalajele de dezvoltare și să susținem real creșterea economică și în regiunile din estul arcului carpatic. Din punctul meu de vedere, această listă trebuie să includă cele două investiții amintite mai sus, autostrada București - Siret, Drumul de mare viteză Tișița - Albița, care e principalul coridor de transport pe granița de est și portul Galați, dacă nu cumva și o autostradă a Nordului. Avem nevoie de proiecte în această zonă care să acopere fondurile europene din programul 2020 – 2026”, a subliniat deputatul.

Conform OUG 40/2015, Art. 12 – (1), pentru POIM 20142020 limita până la care Ministerul Transporturilor, prin intermediul OI Transport, este autorizat să încheie contracte de finanțare a căror valoare poate determina depășirea sumelor alocate în euro, la nivel de program din Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune și cofinanțare de la bugetul de stat, cu încadrare în creditele de angajament aprobate anual prin legile bugetare anuale, este de 200%.

Tot Ministerul transmite că „având în vedere faptul că alocarea POIM aferentă axelor de transport (UE + buget de stat)” este de 6.809.320.366 euro, din care valoare UE este de 5.006.990.275 euro, rata de contractare la nivelul POIM, până la acest moment, este de 88%.”

Situația din 2017 se înscrie în același registru, indiferent că vorbim de credite de angajament sau credite bugetare.

Transilvania a beneficiat de 85,80% (credite de angajament) sau 71,28% (credite bugetare) din fondurile Ministerului Transporturilor pentru proiecte în execuție. În același timp, alocările pentru celelalte regiuni au fost conform situației de mai jos:

38

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pionierii realității augmentate din Cluj. ARYD, povestea imaginilor de Călin POENARU

Dacă o imagine cântăreşte cât 1.000 de cuvinte, cât ar cântări întreaga poveste ascunsă în spatele imaginii? Trei clujeni au decis să creeze o aplicaţie care dă posibilitatea brandurilor, artiştilor şi utilizatorilor individuali să împărtăşească poveştile din spatele unei reclame, a unei piese de artă sau a unui moment din viaţă surprins într-o imagine.

Ideea a fost concepută pe baza succesului unei expoziţii de artă a unuia dintre fondatori, Adrian Grecu, un pionier în privinţa corelării artistice a lumii reale şi a celei virtuale.

Expoziţia a extins experienţa vizitatorului prin intermediul unei aplicaţii de realitate augmentată – Augmented Reality (AR), dezvoltată de un game developer din Cluj, Mihai Anton.

Ciprian Popoviciu, antreprenor clujean stabilit în SUA, a propus extinderea acestui concept din contextul artei, în domeniul dezvoltării brandurilor. Astfel s-a născut Augmented Reality for Your Discovery (ARYD).

Echipa internațională formată la Cluj este unică prin faptul că are expertiza necesară pentru a dezvolta şi menţine platforma în sine, dar şi pentru a ajuta clienţii şi partenerii să creeze, prin intermediul AR, experienţe unice care comunică în mod excepţional mesajele relevante. Combinaţia de expertiză antreprenorială, artistică şi de software developmenwt este, în opinia fondatorilor, esenţială în succesul unui astfel de proiect.

Deşi aflată încă în faza “Stealth Mode”, aplicaţia a fost folosită cu succes în câteva expoziţii de artă, în muzee internaţionale, dar şi în campanii de marketing. ARYD a creat parteneriate cu firme din România şi SUA care vor folosi propunerile sale pentru marketing, brand launch/development.

Mihai Anton

Adrian Grecu

A obținut un Bachelor in Science în tehnologie media la Universitatea Aalborg din Copenhaga (Danemarca).

Acolo a studiat subiecte din domenii variate precum programare, game design, designul interfeței cu utilizatorul (UI) și designul experienței utilizatorului (UX), modelare 3D, animație, editare sunet și video.

Are o experiență de șapte ani în domeniu, activând ca game developer pentru proiecte variate, de la jocuri și aplicații pentru telefoane mobile până la simulatoare 3D și experiențe de realitate augmentată și virtuală pentru clienți din SUA și UE.

Artist și designer cu experiență îndelungată în domeniul IT, este absolvent al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca și al Facultății de Fizică din cadrul Universității Babeș-Bolyai, care combină pictura cu imagini generate pe computer, obținute prin modelare 3D, rendering și imprimare pe pânză. Este un pionier în combinarea mediilor tradiționale cu realitatea augmentată și virtuală. Lucrările sale au câștigat premii și au fost prezentate la expoziții internaționale de la Londra, Seul, Koga, Sint Niklaas, Gliwicze, Kanagawa, Cheju, Veneția.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Eu am activat și în mediul artistic, și în cel universitar, am lucrat și în corporație, iar la un moment dat am decis să devin antreprenor. Ținta noastră este piața americană, dar aceasta nu înseamnă că în România nu există posibilități enorme de aplicare a AR, atât de către companiile private, cât și de instituțiile publice. Am derulat deja un proiect pilot cu un muzeu din Statele Unite; din păcate, muzeele de la noi sunt încă reticente, nici nu dispun de o finanțare corespunzătoare” Adrian Grecu, ARYD În acelaşi timp, ARYD continuă să extindă cercul de artişti care folosesc aplicaţia pentru propriile lucrări şi asistă partenerii săi în crearea unor experienţe de brand unice. Clujenii au conceput și un website propriu, www.ardynamix.com, pe care toți cei interesați de parteneriate sau de colaborări în acest domeniu au posbilitatea să îi contacteze.

Ce este realitatea augmentată AR este una din aparițiile noilor media - o extensie a realității virtuale - ce reflectă schimbările în urma universalizării computerelor și a dispozitivelor mobile personale. Aceasta este un live, direct sau indirect, în lumea reală, ale cărei elemente pot fi completate de către calculator sau de intrări senzoriale (sunet, video, grafice, date GPS). Cu ajutorul acestor tehnologii, informațiile despre lumea reală înconjurătoare de utilizator devin interactive și manevrabile. Realitatea augmentată poate fi folosită în publicitate, medicină, dispozitive de navigare, industrie, comerț, artă, turism, educație sau divertisment.

Ciprian Popoviciu Antreprenor cu sediul în Raleigh, North Carolina (SUA) cu o experiență de 21 de ani în domeniul tehnologiei informației, pornind de la idee până la monetizare. Este un expert recunoscut în industrie, consilier pentru Comisia Europeană, autor a două cărți Cisco Press, a mai multor standarde tehnologice și a multor articole din industrie. Are doctoratul în fizică teoretică și un Master of Business Administration la University of North Carolina at Chapel Hill.

AFACERE

39

40

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Încredere și predictibilitate pentru un climat economic sănătos Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a serbat alături de peste 750 de invitați începutul unui nou an. Motto-ul Recepției de Anul Nou 2019, „Leading the way. Leading the change”, subliniază importanța rolului de lider. Noi îl vedem pe fiecare din comunitatea noastră de business ca pe un actor cheie pentru a duce mai departe schimbarea și a-și asuma responsabilități pentru viitor.

Acest lucru l-a amintit și oaspetele de onoare al serii, Președintele României, ES Klaus Werner Iohannis. Mediul de afaceri trebuie să aibă o viziune pe termen lung, care privește dincolo de rezultatele prezentului, către valorificarea oportunităților viitorului. Pentru dezvoltarea economică și creșterea competitivității țării, relațiile româno-germane sunt de mare importanță. Pentru ca relațiile economice bilaterale să se poată dezvolta, mediul de afaceri are nevoie de parteneri de încredere din mediul economic, social și politic. „O comunitate de afaceri puternică și cu performanțe durabile nu se poate dezvolta în absența unui angajament pe termen lung”, a spus Iohannis. Din păcate în ultima vreme Guvernul a luat măsuri care vin cu noi provocări pentru mediul de afaceri și care duc la pierderea gravă a încrederii investitorilor.

Dragoș Anastasiu, Președintele AHK România, a vorbit în alocuțiunea sa despre încredere, respect și predictibilitate, valori decisive pentru activitatea companiilor. De asemenea, Ambasadorul Germaniei la București, ES Cord Meier-Klodt, a abordat în discursul său temele încredere și predictibilitate, pentru că acestea contribuie în mare măsură la un climat economic sănătos. Ambasada Germaniei urmărește cu mare

îngrijorare actualele decizii ale Guvernului referitoare la noile reglementări fiscale și la reformele din domeniul justiției, care creează nesiguranță în rândul companiilor germane din România. Acestea își fac planuri pe termen lung, au creat în România peste 250.000 de locuri de muncă și își vor continua activitatea, însă există și investiții care, din cauza lipsei de predictibilitate, sunt reanalizate sau amânate.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) este reprezentanța oficială a economiei germane și, totodată, cea mai mare Cameră de comerț bilaterală din România. Înființată în 2002, camera numără peste 600 de firmemembre și oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este totodată partener al firmelor românești interesate de piața germană. În România, AHK se implică activ în implementarea sistemului dual de învățământ după model german și a înființat platforma GreenTech econet romania, cât și o Curte Permanentă de Arbitraj.

Sursa foto: AHK

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

41

Belgian Week 2019 in Iasi: networking & new projects An article by Ionut OPREA

For the 6th consecutive year, the Belgian Romanian Chamber of Commerce together with University of Medicine Iasi and Iasi City Hall organize the Belgian Week, with the full support and participation of the Embassy of the Kingdom of Belgium in Romania. Business conferences and seminars with the theme “Healthcare and Homecare in Romania” will blend with informal networking sessions, all accompanied by a Belgian gastronomic flavors, between April 1-4, in Iasi.

Main topics of the event sessions will be related with European priorities like: patients access to treatment, drug resistance, home care and palliative treatment, importance of e-Health for aging population, dental care and burn prevention. The event represents an excellent opportunity for private companies, public institutions, NGOs, Patient’ Associations and governmental officials for exchanging information, creating networking and encouraging new initiatives for improving the healthcare system. Belgian Week is the most important yearly event of BEROCC and during 4 days, business & civil leaders and influencers are gathering to follow conferences around the specific theme of “Healthcare and Homecare” that brings Romania and Belgium closer together and stimulate bilateral knowledge and trade. Various networking events and festivities in the context of the rich history of Iasi city, will bring the atmosphere and optimize professional and personal bonds. The event will have a wide scope and impact by inviting a broad network of stakeholders to give presence and enjoy visibility chances via adapted sponsoring formulas.

Respecting famous Belgian lifestyle traditions, business and pleasure will go again hand in hand, spoiling all attendants continuously with excellent Belgian food & drinks.

“The BEROCC-team is creating as such a unique opportunity for commercial exposure to Belgium based companies active in Romania. Your pre-registration will encourage multiple local and international actors related with real estate to participate and reach your attention. Moreover, by organizing conferences on “Healthcare and Homecare in Romania”, you consolidate your market presence and catch an opportunity to present your developments to a highly motivated audience”, states Alain Schodts, President of BEROCC. “For the 6th consecutive year, the Belgian business community in Romania organizes the Belgian Week that benefits from the full support and participation of the Embassy of the Kingdom of Belgium in Romania. Business conferences and seminars will blend with informal networking sessions, allowing participants to gain know-how, as well as valuable connections. The week will be accompanied by a Belgian gastronomic flavor to make a remarkable experience for all participants. As mentioned in the most recent Country Report Romania 2018 of the EU Commission, Romania has captured an increasing part of trade related to EU production chains. The Romanian economy continues to benefit from its strong integration in EU value chains. An increasing specialization in regional European value chains has enabled Romania to respond to the shift in global demand to emerging economies. Belgium is an important production partner of Romania in regional EU value chains, and this explain the keen interest of Belgian partners for operations in Romania, be it in logistics, manufacturing or services. I’m convinced the Belgian week

2019 will further enhance the excellent economic relations between our two countries and will identify business opportunities for many participants”, says also E.S. Thomas Baekelandt, Ambassador of Belgium to Romania.

Program – details www.beroba.com: Why focused on healthcare and homecare?

Belgium has since decennia a world-famous reputation in those fields, with world leading companies active in the development of new drugs and therapies for all kind of complex diseases and disorders. Belgium stands as such for a quality brand and is equally greatly appreciated for its social commitment to share know-how with befriended countries in need of further medical knowledge via private or public initiatives.

Daily Program, 2-4 April - 9.00 – 10.15 – Session 1 - 10.15 – 11.30 – Session 2 - 11.30 – 12.00 – Coffee Break - 12.00 – 13.15 – Session 3 - 13.15 – 15.00 – Lunch - 15.00 – 16.15 - Session 4 - 16.15 – 16.30 – Closing of the Day Evening Events, 1-4 April • Welcome Reception – 1st of April – location City Hall Iasi • International Networking Drink – 2nd of April – location Cultural Palace in Iasi • Wine & Chocolate tasting – 3rd of April – location Hotel Hilton Iasi • Gala Dinner – 4th of April – location Congress Hall Iasi

42

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Undă verde pentru proiectul CCP de Ligia VORO

Acționarii Bursei de Valori Bucuresti (BVB) au votat, în 29 ianuarie, înființarea unei societăți pe acțiuni care urmează să fie autorizată să funcționeze ca o contraparte centrală (CCP) locală.

Investiția totală necesară derulării proiectului va fi de maximum 16 milioane de euro, din care BVB va acoperi până la 10 milioane de euro.

AnteriorAdunării Generale Extraordinare a Acționarilor (AGEA), Adrian Tănase, CEO Bursa de Valori Bucuresti (BVB), și Victor Ionescu, directorul general al OPCOM, operatorul pieței de energie electrică și gaze naturale din România, au prezentat, în 21 ianuarie, proiectul de colaborare în ce privește implementarea pe piața de energie și cea de capital a serviciilor de contraparte centrală (CCP), cu scopul de a elimina în totalitate riscul de contraparte caracteristic celor două piețe și crearea premiselor pentru lansarea de contracte futures cu activ suport pe indici ai pieței de energie din România.

“Un CCP local este important pentru că decizia este locală, în condițiile în care orice piață de capital are specificitatea ei, iar controlul va fi, de asemenea, local. Cu greu ne putem închipui ca alte organisme de reglementare să își asume responsabilitatea pentru o altă piață de capital sau de energie într-un mod constructiv. Încă din primă fază vrem să lansăm produse care să se adreseze pieței de energie.

CCP-ul va compensa încă din primă fază toate contractele care sunt tranzacționate pe segmentul de piață centralizată a contractelor bilaterale negociere continuă. În paralel vom lansa produse financiare derivate cu platforma BVB cu suportul pieței de energie electrică”, a prezentat Adrian Tănase, CEO BVB. Acesta a mai menționat că produsele derivate financiare pe care bursa intenționează să le tranzacționeze vor fi destinate tuturor participanților.

“Ne gândim că aceste produse derivate financiare care vor fi tranzacționate pe Bursa de Valori București să aibă incluse o opțiune și de livrare fizică, aceste produse să fie atractive pentru toți participanții, nu numai pentru participanții cu profil de investitori din piața de capital, cât și pentru participanții din piața de energie”, a subliniat Adrian Tănase. Înființarea CCP locală ar ajuta la creșterea lichidității BVB. “Singura direcție pe care ar trebui să o luăm în considerare pentru a dezvolta această lichiditate este să facem ca piața să fie mai sofisticată, adică să avem produse derivate, să avem

„Nouă infrastructură va crea premisele pentru o dezvoltare accelerată a pieței fără ca acest lucru să presupună creșteri de costuri. Contrapartea centrală locală ține cont de specificitatea pieței românești, cu o industrie de intermediere în care casele de brokeraj sunt slab capitalizate. De altfel, costurile de tranzacționare nu vor crește nici pentru brokeri, nici pentru clienți. Investitorii vor avea, în schimb, posibilitatea de a tranzacționa mai multe strategii de investiții și, pe măsură ce piața se va dezvolta, chiar ne propunem să reducem tarifele”, Adrian Tănase, directorul general al BVB

toate operațiunile care se pot face pe o bursă să fie valabile și în România, în momentul în care vom avea toate aceste lucruri, cred că vom avea maximul de lichiditate pe care îl putem avea la dimensiunea curentă a pieței. Iar toate aceste lucruri depind de proiectul de Contraparte Centrală. În momentul în care vom avea o piață mai lichidă, această bursă va fi mai atractivă, din punctul meu de vedere, și pentru piața primară”, a punctat Adrian Tănase.

“Este un proiect pe care îl așteptăm de foarte mult timp, este un proiect în care credem, este un proiect în care vrem să ne implicăm și vrem să ne implicăm din toate punctele de vedere, și anume nu numai prin această colaborare directă care este pusă la dispoziția participanților la piață, ci sperăm să aducem cel puțin din zona energiei electrice și a gazelor naturale un plus de încredere și acest plus de încredere înseamnă și o participare la acționariat”, a precizat Victor Ionescu, directorul general al OPCOM. Proiectul de CCP locală avea, la acel moment, susținerea tuturor autorităților relevante – Autoritatea de Supraveghere Financiară, ANRE și BNR. “Este un proiect foarte important din perspectiva dezvoltării pieței de energie și de gaze naturale și noi ANRE-ul vom fi parteneri pe acest drum și sperăm că într-un timp relativ scurt acest proiect se va materializa”, a subliniat, de altfel, Zoltán Nagy Bege, vicepreședintele ANRE, prezent la eveniment.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Potrivit directorului general BVB, potrivit scenariului conservator cuprins în planul de afaceri, în 10 ani, vor fi tranzacționate pe piața de derivate financiare 10 milioane de MWh.

Cine vor fi acționarii Potrivit hotărârii votate în AGEA, BVB va contribui la capitalul societății pe acțiuni nou înființate cu maxim 10 milioane de euro dintr-un total de minim 15 milioane de euro.

Co-acționarii din cadrul CCP vor fi indentificați/selectați în maxim 3 luni de la data la care care a fost hotărâtă înființarea societății, adică până la sfârșitul lunii martie.

Până acum, OPCOM și-a anunțat intenția de a participa cu 20% din capitalul social, însă o decizie va fi luată de către acționarii săi, care sunt Transelectrica, acționar majoritar, și statul român, prin Ministerul Economiei.

Ca obiect principal de activitate, societatea va avea: „efectuarea de operațiuni de compensare constând în procesul de stabilire a pozițiilor, inclusiv calculul obligațiilor nete și de asigurare a disponibilitățîi instrumentelor financiare, a fondurilor bănești sau/și a ambelor pentru acoperirea expunerilor rezultate în urmă acestor poziții, precum și alte servicii și alte activități legate de compensare și operarea sistemului de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare”.

Cel mai important rol al CCP va fi cel de garantor al integrității pieței prin reducerea riscului de contrapartidă, cum se arată întrun comunicat de presă al BVB, remis după AGEA. “Nouă entitate va contribui la diversificarea gamei de produse cu instrumente financiare derivate și va putea conduce la dublarea valorii medii zilnice de tranzacționare”, se mai menționează în comunicat. „Contrapartea centrală schimbă regulile jocului în piață de capital. Ne dorim să avem o piață, atât spot cât și de instrumente derivate, mult mai atractivă pentru toți participanții. În planul propus acționarilor, scenariul de bază vizează o dublare a valorii medii zilnice de tranzacționare, de la 10 la 20 de milioane de euro pe zi în următorii zece ani. Înființarea CCP nu este un panaceu pentru a ieși din zona unei lichidități aflate sub potențial, dar este proiectul fără de care nu am putea vorbi de o piață de capital sofisticată pentru toate tipurile de investitori,” a spus directorul general al BVB, după votul din AGEA.

ENERGIE

43

44

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mihai Toader-Pasti, lobby pentru sustenabilitate:

“Noi, cei mulți care poluăm puțin, suntem principalii poluatori” A consemnat Andrei VORNICU

Mihai Toader-Pasti, unul dintre cei mai marcanți și mai vizibili promotori ai ideii de sustenabilitate din România, a fost cel mai recent invitat al companiei târgumureșene Lateral în cadrul seriei de întâlniri cu publicul, reunite sub titlul generic de „talks“. Într-un interviu pe care ni l-a acordat ne-a răspuns curiozităților noastre despre, generic spus, sustenabilitate.

Definește-mi, te rog, noțiunea de sustenabilitate, pe înțelesul tuturor.

Sustenabilitate e ceea ce făceau de foarte mult timp, într-o oarecare măsură, bunicii noștri, la țară. Poate fi explicată mai ușor prin reducerea la cei trei P: planetă, populație și profit. Ceea ce înseamnă că orice faci, fie că vorbim de un produs, de un serviciu, de o firmă, de o afacere, trebuie să fie bună pentru toate aceste trei entități. Trebuie să fie bună pentru oamenii de-acolo, pentru că oamenii sunt importanți, trebuie să fie bine pentru planetă, pentru că pe planetă noi trăim și muncim, planeta e acasă pentru toți oamenii, și trebuie să fie profitabil și să aibă sens din punct de vedere economic, pentru că dacă e super-scump, nu ai făcut nimic și n-ai produs nici o schimbare.

Cum aplicăm noțiunea de sustenabilitate la o locuință?

Care ar fi coordonatele esențiale și ce ar însemna pentru populația generală a unui oraș?

Sunt aceiași trei P: populație, planetă și profit. Din punct de vedere al populației, casa pe care o faci trebuie să fie sigură pentru ocupant și pentru mediul de lângă, trebuie să fie sănătoasă. Acest lucru înseamnă că tot ceea ce reprezintă parametri de confort și de sănătate în interior trebuie să fie OK. Asta înseamnă că temperatura, umiditatea, oxigenul, dioxidul de carbon ș.a.m.d. trebuie să fie la parametrii potriviți. Trebuie să ai o casă sănătoasă pentru că numai acolo poți fi și tu sănătos. Asta referitor la populație. Din

punctul de vedere al planetei, ar trebui să aibă emisii cât mai mici, să polueze cât mai puțin. Aici poate să țină mult de casă, ca produs în sine, dar și de comportamentul utilizatorului. Asta înseamnă că poate nu faci foarte cald în casă și deschizi geamurile, pentru că acest lucru nici măcar nu e profitabil pentru tine, că poate ar trebui să consumi selectiv, să refolosești pungile și să-ți reduci consumurile.

La planetă e vorba de impactul pe care casa ta, ca produs, și utilizarea casei pe durata ei de viață o are asupra mediului.

Profitabil înseamnă că e important să vină cu un cost potrivit pentru tot ceea ce înseamnă investiții. Chiar dacă vorbim de o investiție inițială mai mare cu 10-20%, tu trebuie să te gândești cum, prin reducerea consumurilor, în următorii 10-25 de ani poți să îți asumi investiția respectivă, fie că o recuperezi, fie zici: n-o să-mi recuperez banii, dar investesc în plus în sănătatea mea. Pentru că oamenii nu-și dau seama că clădirile bolnave au un cost de sănătate pe care tu nu poți să-l cuantifici. Dacă faci boli de plămâni, o să plătești și n-o să-ți calculezi acei bani, dar ei se vor duce la spital și e și sănătatea ta.

Majoritatea oamenilor de la oraș trăiesc în blocuri, respectiv în apartamente. Există câteva măsuri la îndemână pe care le-ar putea lua pentru a ridica gradul de sustenabilitate a locuinței respective? În primul rând, să te gândești la gradul de confort interior, dacă e suficientă lumină în casă, dacă ar trebui mai multă

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

sau mai puțină lumină, mai caldă sau mai rece, adică mai galbenă sau mai albă și, practic, să schimbi sistemul tău de iluminat, să te gândești dacă ai nevoie de un umidificator, asta fie ca să ridici umiditatea care e prea joasă, fie să cobori umiditatea care este prea înaltă. De asemenea, ar trebui să te gândești la tot ceea ce înseamnă consumul tău de electricitate și de apă, fie poți să-ți iei echipamente care consumă mai puțin, fie poți să le oprești atunci când nu le folosești, fie să-ți iei niște prize inteligente, care costă doar niște zeci de lei. Din punct de vedere al apei, trebuie să te gândești să nu mai lași apa deschisă atunci când te speli pe dinți și atunci când totuși o folosești să folosești aeratoare, ceea ce înseamnă practic ca la spălătoriile de mașini, ai puțină apă, dar e jet puternic și consum mai mic de apă, prin urmare plătești mai puțin. Și trebuie să îți faci un excel sau să pui pe hârtie cam cât de mult folosești diverse lucruri din casă, cam cât te costă și cum faci să fie profitabil pe termen lung. Cum, practic, cu banii economisiți pe eficientizare electrică poți fie să eficientizezi și mai mult prin termoizolație, fie să-ți mărești confortul, fie să-ți îmbunătățești sănătatea locuirii etc.

Conform datelor pe care le deții, există vreo categorie socială sau un anumit eșantion de vârstă care are o adeziune mai mare către genul acesta de atitudine sustenabilă?

Oamenii, cu cât sunt mai tineri, cu atât sunt mai curioși pe zona aceasta de tehnologie, de a afla lucruri noi, de a implementa și de a face ceva nou. Asta, apropo de millenials și generația Z. Oamenii care sunt pasionați de zona de IT și de software cu precădere sunt mai interesați de zona de smarthouse și de sustenabilitate, de energie și de managementul ei. Ce am mai văzut este că sunt foarte interesați cei care stau foarte mult pe internet. Firește, cei care sunt pasionați, de exemplu, de reducerea deșeurilor, clar se orientează și spre zona aceasta. Cei pentru care animalele sunt importante și își doresc protejarea florei și faunei, iarăși se gândesc la zona aceasta de sustenabiliate.

Practic sunt foarte multe zone din care oamenii pot să vină la nivel de interes către o locuință sustenabilă pentru că locuințele sunt unele dintre cele mai mari poluatori și la nivel de gaze cu efect de seră și la nivel de consum de

energie pe planetă. Chiar dacă ne gândim că poluează mult companiile mari, realitatea este că noi, cei mulți care poluăm puțin, suntem principalii poluatori.

Dezvoltatorii imobiliari tind să țină cont de această atitudine?

Există piețe pentru orice, există și produse care sunt ieftine și se vând, există și produse care sunt scumpe și se vând, așa e și pe zona de dezvoltatori. Există deja cartiere care folosesc locuințe 100% electrice sau care își produc propria energie sau care se orientează spre zona asta de calitate și confort a locuirii, sunt din ce în ce mai mulți dezvoltatori curioși și interesați, e o tranziție spre zona asta de locuințe sustenabile. Nu știu cât va dura, în anumite orașe se întâmplă mai repede, în altele mai încet.

Carte de vizită În ultimii 8 ani, Mihai Toader-Pasti a participat la 3 ediții ale celei mai importante competiții de case solare din lume, Solar Decathlon (Madrid 2012, Versailles 2014 și Dubai 2018), câștigând peste 40 de premii naționale și internaționale.

Mihai a co-fondat EFdeN, un ONG care promovează casele solare și sustenabilitatea, și energiaTa, o inițiativă pentru prosumatori (mici producători de energie), iar în 2015 a participat la co-crearea Strategiei Naționale de Renovare alături de Consiliul Român pentru Clădiri Verzi. Este pasionat de sustenabilitate, consideră că schimbările climatice sunt o amenințare care trebuie luată în calcul și contracarată. Mihai se implică activ în programe educaționale cu scopul de a pregăti tinerii români pentru a 4-a revoluție industrială.

A fost inclus în „Forbes 30 sub 30”, „UNLEASH Talent”, „BIZ Campionii Inovației”, „100 de oameni și idei care schimbă România”, „100 fețe ale inovației”.

Este președinte al Future Energy Leaders Romania, copreședinte la Eisenhower Fellowships Youth Leaders, Global Shaper, Aspen Young Leader și climate ambassador al GYCN. Mihai este Certified Passive House Tradesperson și Green Buildings Professionals.

Mihai Toader-Pasti a subliniat în repetate rânduri faptul că cea mai sigură cale pentru a avea succes este să îți dezvolți la maxim capacitatea de a face față refuzurilor.

El a depășit extrem de multe și vorbește în cunoștință de cauză.

45

46

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În pregătire la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș

Regulament pentru acordarea stimulentelor salariale pe criterii de performanță de Arina TOTH

Cu o adresabilitate crescută a pacienților, de la nivelul întregii țări, Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Târgu Mureș a beneficiat în ultimii ani de investiții majore privind aparatura medicală și dotările. Pe viitor, aceste investiții vor continua, însă este nevoie de o finanțare consistentă nu doar pentru acestea, ci și pentru finanțarea resursei umane.

SCJU Târgu Mureș a trecut anul trecut printr-un proces de reorganizare atât din punct de vedere administrativ cât și din punct de vedere medical, ce a vizat înființarea unei secții de Chirugie vasculară, reducerea numărului de paturi pe anumite secții și majorarea lor pe alte secții și compartimente.

Totodată, s-a înființat un birou care se ocupă doar cu urmărirea derulării programelor naționale de sănătate și eficacitatea lor și s-a reorganizat biroul de achiziții publice și contractare. ”Biroul de achiziții publice și contractare l-am împărțit în două birouri separate, un birou de achiziții care să se ocupe propriu-zis numai cu procedurile de achiziții publice și un birou de contractare care în momentul în care s-a finalizat procedura de achiziție publică să se ocupe de contractele subsecvente din cadrul acordului cadru astfel încât să încercăm să fluidizăm activitatea pentru achiziționarea și aprovizionarea spitalului cu tot ceea ce are nevoie”, a explicat Dr. Claudiu Puiac, managerul SCJU Târgu Mureș.

Gradul de confort al pacientului, prioritar

Stimulente financiare pe criterii de performanță

Creșterea gradului de confort al pacientului este un obiectiv important pentru conducerea spitalului, motiv pentru care în prezent se derulează o procedură de achiziție publică pentru reînnoirea mobilierului medical din întreg spitalul. ”În prezent avem în derulare o procedură de achiziție publică pentru dotarea spitalului cu paturi moderne de spital, cu dulapuri medicale moderne, tot ceea ce ține din punct de vedere a mobilierului medical, dar această procedură de achiziție publică este în continuare în stadiul de așteptare fiind sub supravegherea ANAP (n.red. Agenția Națională de Achiziții Publice)”, a afirmat Dr. Claudiu Puiac.

Investițiile în aparatura medicală au fost rezolvate în proporție de 80%, susține managerul spitalului. Totodată, s-a început dotarea secțiilor clinice și ale compartimentelor cu monitoare pentru monitorizarea funcțiilor vitale ale pacienților, investiție care va continua. ”Este nevoie să modernizăm anumite secții pentru ca pacienții să beneficieze de prize rapide de oxigen moderne, să nu mai fie vorba de barbotoarele învechite de la înființarea spitalului.

Trebuie să facem eforturi să aducem, încet-încet, spitalul la nivelul secolului 21. De exemplu, sunt nevoi la nivelul blocurilor operatorii, este o nevoie stringentă la nivelul blocului operator de neurochirurgie unde trebuie să achiziționăm un nou microscop operator, am început o procedură de achiziție publică pentru înlocuirea laparoscoapelor din blocurile operatorii chirurgicale”, a adăugat managerul SCJU Târgu Mureș.

De finanțare este nevoie și pentru rezolvarea problemelor create de Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, dar și de Regulamentul de sporuri și Legea 165/2018 privind acordarea voucherelor de vacanță.

Majorarea salarială de anul trecut s-a făcut fără să se țină cont de anumite criterii de performanță și în multe spitale există situații când medici din aceeași specialitate sau asistente medicale lucrează unul mai puțin decât altul, dar cu aceeași plată, aspect ce a creat probleme la nivelul spitalelor.

La nivelul SCJU Târgu Mureș se dorește acordarea de stimulente salariale în funcție de performanță. ”Din punctul meu de vedere ar trebui să existe anumite criterii de performanță, ar trebui să existe o limită inferioară și o limită superioară a salariului și în funcție de performanța profesională să îți plătești personalul, dar aceasta nu este o problemă doar la nivelul sistemului sanitar, este o problemă la nivelul întregii categorii de bugetari. (...) Există, într-adevăr, posibilitatea de a se da anumite stimulente salariale, dar aceste stimulente, din punctul meu de vedere, nu trebuie să reprezinte ajutor social, ci trebuie să reprezinte criterii de performanță. Noi, în cadrul conducerii SCJU Târgu Mureș, lucrăm la un regulament pentru acordarea acestor stimulente salariale. În momentul în care vom aproba acest regulament vom face ca aceste stimulente salariale să fie date pe criterii de performanță, este singurul mod în care poți ajuta, dar și acolo depinde de sursa financiară”, a conchis Dr. Claudiu Puiac.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

47

48

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Drum spre o carieră medicală de succes la UMFST Târgu Mureș de Arina TOTH

Facultatea de Medicină a Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) Târgu Mureş pune la dispoziția viitorilor studenți o infrastructură modernă de învățare, fiind îndrumați de cadre didactice recunoscute pe plan național și internațional. Despre oferta educațională și nu numai a oferit mai multe informații Prof. Dr. Ovidiu Cotoi, Decanul Facultății de Medicină.

“Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș, o instituție de învățământ unică, puternică, dinamică și multidisciplinară, are în actuala sa structură aproximativ 11.000 de studenți, 6 facultăți, 35 de programe de studii de licență, 33 de programe de studii de master, 7 domenii de doctorat, 93 de conducători de doctorat, 324 de studenți doctoranzi și 700 de studenți internaționali din 50 de țări.

Instruirea integrativă și interdisciplinară este direcția spre care se îndreaptă UMFST Târgu Mureș, care rămâne una dintre cele șase universități de medicină și farmacie tradiționale din țară, dar care are un specific aparte datorită programelor de inginerie, informatică, științe economice, drept și socio-umane preluate de la Universitatea “Petru Maior” în urma fuziunii. În anul universitar 2019-2020, UMFST Târgu Mureș vine în întâmpinarea candidaților cu o ofertă educațională extrem de atractivă la nivel de licență, masterat și doctorat, cu programe de studiu în concordanță cu cerințele pieței și cu o bază modernă de învățământ și cercetare științifică.”

Prof. univ. dr. Leonard Azamfirei Rector UMFST Târgu Mureș

Medicina îi atrage ca un magnet pe absolvenții de liceu.

La Facultatea de Medicină a UMFST Târgu Mureș anual aleg să se formeze sute de studenți din țară și de peste hotare. Ce particularizează această unitate de învățământ? Într-adevăr, în ultimii ani, la Târgu Mureș a fost cea mai mare concurență din țară pentru programul de studii al Facultății de Medicină și credem că acest trend se va menține și în anii următori. Particularități sunt mai multe, unele țin de tradiția și de istoricul acestei instituții și altele, de dată mai recentă, țin de schimbările din ultimii ani din Universitate.

La Târgu Mureș avem singura Facultate de Medicină din țară cu predare în trei limbi: română, maghiară și engleză.

Programul de studii de licență pentru medicină și asistență medicală generală se predă în limbile română și maghiară.

Sistemul de admitere, bazat pe o metodologie și pe o bibliografie proprie, oferite, de asemenea, în limbile română și

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDUCAȚIE

maghiară, este unul dintre motivele principale care selectează și îndrumă exact acei candiați care își doresc să vină la Târgu Mureș. De câțiva ani, Universitatea oferă cursuri de pregătire pentru admitere la medicină, medicină dentară și farmacie, pentru biologie și chimie, în limbile română și maghiară. Există un program bine coordonat de promovare a Universității prin Universitatea de Vară pentru Elevi și Caravana UMFST în licee. Toate acestea contribuie nemijlocit la stabilirea opțiunii absolvenților de liceu. În continuare, cea mai bună recomandare vine tot de la studenții actuali sau de la absolvenții UMFST. Pentru anul universitar 2019/2020 care este oferta educațională? Ce noutăți sunt aduse?

Oferta educațională pentru studiile de licență pentru anul universitar 2019-2020 este una generoasă, care se adresează tuturor absolvenților de liceu, indiferent de profilul urmat.

Oferta educațională cuprinde și studiile de masterat care se adresează absolvenților de studii superioare din domeniul medical sau din domenii complementare celor medicale.

Oferta educațională pentru studiile de licență cuprinde: Medicină în limbile română, maghiară și engleză - 6 ani; Asistență Medicală Generală, în limbile română și maghiară - 4 ani; Nutriție și Dietetică, în limba română - 3 ani; Balneo-Fizio-Kinetoterapie și Recuperare, în limba română - 3 ani și Educație Fizică și Sportivă, în limba română - 3 ani.

Programul de studii de masterat cuprinde șapte domenii distincte, care completează studiile de licență, șase masterate profesionale și un masterat de cercetare: Managementul Seviciilor de Sănătate - 1 an; Laborator Clinic - 2 ani; Sănătatea Reproducerii Umane - 1 an; Nutriție Clinică și Comunitară - 2 ani; Terapie Fizică și Reabilitare Funcțională - 2 ani; Educație Fizică și Consiliere Sportivă - 2 ani și masteratul științific de Cercetare medico-farmaceutică - 1 an.

Noutățile aduse sunt cele legate de reevaluarea periodică din partea Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), care se face o dată la 5 ani și care anul acesta este pentru programele de licență pentru Medicină limba română, Medicină limba maghiară, Nutriție și Dietetică și Balneo-Fizio-Kinetoterapie și Recuperare. De asemenea, toate programele de masterat sunt supuse evaluării ARACIS. Etapa premergătoare vizitei ARACIS a fost reprezentată de înscrierea tuturor programelor de studii de licență și de masterat în Registrul Național al Calificărilor din Învățământul Superior (RNCIS) al Autorității Naționale pentru Calificări, cu acordarea unui cod COR (Clasificarea Ocupațiilor din România) pentru fiecare program de studii. Desigur, toate aceste denumiri și înșiruiri de instituții sunt importante, mai ales, pentru cei din administrație, însă candidații și, apoi, absolvenții Universității noastre trebuie să fie informați despre ceea ce vor deveni la finalizarea studiilor și că aceste studii vor fi recunoscute de către toate instituțiile naționale și internaționale din domeniu.

O altă noutate pentru anul 2019-2020 este deschiderea oficială a programului de studii de licență pentru Medicină în limba engleză pentru filiala din Germania, de la Hamburg, a UMFST. Facultatea de Medicină din Tîrgu Mureș este una dintre cele două unități de învățământ din țară unde se pot pregăti medici militari. Ce presupune pregătirea acestora, în mod special?

Facultatea de Medicină Militară de la Târgu Mureș, alături de Facultatea de Medicină Militară de la București, sunt singurele centre naționale unde se pregătesc viitorii medici militari. La Târgu Mureș acest program funcționează neîntrerupt din 1990 și reprezintă un program prioritar și de mare mândrie pentru UMFST. Continuă tradiția Liceului Militar ”Mihai Viteazu”, înființat acum 100 de ani, care a

funcționat chiar în clădirea centrală a UMFST Târgu Mureș în perioada interbelică, din 1919 până în 1940. Firesc, după 1990, tradiția militară de elită a revenit la Târgu Mureș sub forma acestui program de studii. Începând cu anul universitar 2018-2019, numărul de studenți la Medicină Militară în anul întâi este de aproximativ 60, care învață în limba română și limba engleză. UMFST formează, astfel, medicii de elită ai Armatei Române.

Făcând o radiografie mai amplă, cum arată cei șase ani de pregătire a viitorilor medici la UMFST Târgu Mureș?

Ce trebuie să știe absolvenții de liceu atunci când își aleg cariera de viitor?

Cei șase ani de pregătire a viitorilor medici sunt plini de muncă, sacrificiu și dărurire pentru viitoarea profesie. Toate acestea vor trebui oferite pe tot parcursul carierei de medic și ele vor fi puse în slujba binelui și a vieții, pentru pacienți.

Pe de altă parte, sunt cei mai frumoși ani din viața unui om, anii de tinerețe, de fomare profesională și socială, anii în care se leagă prietenii pentru tot restul vieții sau se întemeiază familii. Absolvenții de liceu care doresc să facă parte din elita medicală ar fi de preferat să ia singuri această decizie, să facă singuri alegerea, fiindcă singuri vor plăti ”prețul” de efort și de energie și tot singuri vor fi beneficiarii acestei reușite. Nu există o formulă magică pentru a deveni un medic bun. Succesul și eșecul, deopotrivă, sunt predictibile, dacă sunt făcuți sau nu pașii care trebuie în etapele formării unui medic.

Aveți un mesaj pentru viitorii candidați la Facultatea de Medicină a UMFST Târgu Mureș?

Dragi viitori candidați și dragi viitori studenți la Medicină la Târgu Mureș, în momentul de față sunteți acele celule STEM (”cap de serie”) nediferențiate, totipotente, care puteți deveni orice fel de celule mature, diferențiate, competente și înalt specializate, după un număr considerabil de ani de ”diferențiere, șlefuire și devenire”, dacă voi vă doriți acest lucru și dacă voi veți reuși să depășiți toate încercările care se vor ivi în fața voastră. Noi vă așteptăm cu mare încredere și dărurire, ca în fiecare an, să parcurgem împreună drumul devenirii voastre pentru a fi colegi și colaboratori în această profesie nobilă.

49

50

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Învățământ medical stomatologic la standarde europene la UMFST Târgu Mureș de Arina TOTH

Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) Târgu Mureş pune la dispoziția viitorilor studenți o bază modernă de învățământ medical. Despre facilitățile oferite studenților și ce înseamnă să studiezi stomatologia aici a oferit mai multe detalii Prof. Dr. Cristina Bica, Decanul Facultății de Medicină Dentară.

Facultatea de Medicină Dentară a UMFST Târgu Mureş oferă studenților posibilitatea de a studia în cadrul unei baze de învățământ și cercetare dotată la standarde europene. Puteți oferi mai multe detalii?

Garantarea unui proces educaţional dinamic şi complex, dobândirea dreptului de liberă practică după examenul de licenţă şi recunoaşterea studiilor în străinătate, practicarea unei profesii nobile, cu rezultate fascinante şi imediate, spiritul antreprenorial, sunt aspecte care atrag an de an absolvenţii de liceu către examenul de admitere la facultatea noastră. În ceea ce privește baza de învățământ, dacă mă refer strict la disciplinele de specialitate stomatologică, cu o pondere de 2/3 din totalul materiilor pe care studentul le parcurge, procesul educațional didactic-clinic se desfăşoară în Centrul Integrat de Medicină Dentară şi în Clinica de chirurgie oro-maxilo-facială.

Care sunt dotările Centrului Integrat de Medicină Dentară?

Aici se regăsesc amfiteatre modulare, compartimentul triaj pacienţi, compartiment de simulare, de radiologie, laborator de tehnică dentară. Zona destinată activităţii clinice a studenţilor şi rezidenţilor, dotată cu 84 de unituri dentare, cuprinde 5 compartimente distincte. Clinica de chirurgie maxilo-facială activează într-un sediu nou, dotat cu săli de operaţie, compartiment radiologie, saloane ATI, saloane pentru pacienţi, săli de tratament.

Beneficiem de aparatură şi tehnologie de ultimă generaţie în domeniul radiologiei, oferind pacienţilor servicii imagistice moderne şi accesibile. Tomograful computerizat 3D CBCT, recent achiziţionat, oferă acurateţe maximă în diagnosticarea afecţiunilor din sfera maxilo-facială, fiind indispensabil în implantologie, ortodonţie şi celelalte ramuri ale stomatologiei.

Cum arată oferta educațională pentru anul universitar 2019/2020? Ce noutăți sunt aduse?

Oferta educaţională a facultăţii noastre cuprinde 3 programe de studii de licenţă: Medicină Dentară, Medicină Dentară-limba engleză şi Tehnică Dentară. Primele două programe asigură pregătirea studenților timp de 6 ani, iar programul Tehnică Dentară are o durată de 3 ani. La Medicină Dentară, cursurile se desfăşoară în limbile română sau maghiară, iar activităţile practice şi clinice în limba română. Începând cu anul universitar 2014-2015, a fost iniţiat programul de studii Medicină Dentară în limba engleză. În cadrul acestuia, cursurile se desfăşoară în limba engleză, activităţile practice din anii I-III în limba engleză şi începând cu anul IV, stagiile clinice, care impun relaţionarea cu pacientul, se desfăşoară în limba română.

La Tehnică Dentară, activitățile teoretice și practice se derulează în limba română. În octombrie 2018 a fost lansat un program nou de studii de masterat cu durata de un an, Reabilitare orală estetică, care s-a adăugat programului de master existent, Tehnologii protetice pe implanturi.

Sintetizând, cum arată cei șase ani de pregătire a viitorilor medici stomatologi?

Cea mai mare concurență se înregistrează, în fiecare an, la programul de studii Medicină dentară. Odată admiși, proaspeții boboci sunt nerăbdători să studieze disciplinele de specialitate stomatologică. Acestea sunt însă incluse în planul de învățâmânt în mod gradual, pe măsură ce se însușesc noțiuni fundamentale de Anatomie, Fiziologie, Genetică și altele. Formarea ca viitori medici implică de asemenea dobândirea de cunoștințe din diferite specialități medicale, de exemplu medicina internă, chirurgia, pediatria, ORL, endocrinologia etc. Prima disciplină stomatologică se studiază în primul an, în semestrul 2, și se numește Morfologia dinților. Din anii IIIII, ponderea specialităţilor creşte și studenții exersează manopere terapeutice pe fantoame, în sala de simulare. Începând cu anul IV, la stagiile clinice, sub îndrumarea cadrelor didactice, studenții efectuează tratamente stomatologice la pacienți.

Aveți un mesaj pentru viitorii candidați?

Le transmit mult succes la examenul de admitere din luna iulie, iar viitorilor studenţi să se implice în activităţile complexe ce se derulează în cadrul facultăţii: procesele didactice, formative, dar şi cele sociale, umanitare. Să fie mândri că sunt studenţi la Facultatea de Medicină Dentară din Târgu Mureş!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDUCAȚIE

51

Pregătire științifică și antreprenorială pentru viitorii farmaciști la UMFST Târgu Mureș de Arina TOTH

Facultatea de Farmacie din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) Târgu Mureș a format mii de farmaciști de-a lungul timpului și continuă acest trend.

Despre oferta educațională și noutățile pregătite pentru viitorii farmaciști a oferit mai multe detalii Prof. Dr. Daniela Muntean, decanul Facultății de Farmacie.

Facultatea de Farmacie din cadrul UMFST Târgu Mureș oferă studenților posibilitatea de a studia în cadrul unei baze de învățământ și cercetare dotată la standarde europene. Puteți oferi mai multe detalii?

Promovarea unui învățământ farmaceutic concordant cu cerințele pieței, centrat pe student, a fost și rămâne obiectivul principal al Facultății de Farmacie, atât pentru programul de studii Farmacie cât și pentru cel de Cosmetică medicală și tehnologia produsului cosmetic.

Studenții Facultății de Farmacie beneficiază de o clădire nouă, modernă și adaptată unor exigente standarde de calitate, extinsă pe o suprafață totală de aproximativ 6.000 m2 și compartimentată în amfiteatre, săli de curs, laboratoare, sală de calculatoare etc., toate dotate cu mobilier specific activității didactice teoretice şi practice. În ceea ce privește cercetarea, studenții noștri au acces în laboratoarele de cercetare proprii (Laboratorul de Testare a Medicamentului, Laboratorul de licenţă şi, în scurt timp, Laboratorul de cercetări farmacognostice), respectiv în CCAMF (Centrul de Cercetări Avansate Medico-Farmaceutice).

Anul 2019 este an pilot pentru derularea proiectului referitor la Simulatorul de Farmacie. Vă rog să oferiți mai multe detalii.

Ne-am propus ca prin acest simulator să le creăm studenților o conexiune reală cu atribuțiile administrative și, de ce nu, antreprenoriale pe care le vor avea în farmacie. Practic, proiectul Farmacie virtuală va familiariza studenții cu ce înseamnă un sistem informatic de gestiune, cum se utilizează și ce opțiuni oferă. De asemenea, studenții vor intra în contact cu procedurile după care se ghidează farmaciștii în activitatea curentă.

Cum arată oferta educațională pentru anul universitar 2019/2020? În ceea ce priveşte oferta educaţională pentru anul universitar 2019-2020 nu există schimbări faţă de anul precedent, facultatea având două programe de licență: Farmacie, 5 ani de studiu, în limbile română şi maghiară, acreditat, cu 80 de locuri la buget (40 pentru limba română, 40 pentru limba maghiară) şi 95 locuri la taxă; Cosmetică medicală și Tehnologia produsului cosmetic, 3 ani de studiu - autorizat, 40 de locuri, 25 locuri bugetate, 15 locuri cu taxă și trei programe de masterat: Calitatea medicamentului, alimentului și mediului; Cosmetologie și dermofarmacie; Biotehnologie medicală.

Universitatea oferă studenţilor absolvenţi posibilitatea pregătirii postuniversitare prin studii de rezidenţiat în două specializări: Farmacie clinică şi Laborator Farmaceutic, respectiv doctorat.

Cum arată cei cinci ani de pregătire a viitorilor farmaciști?

Farmacistul este cel care, timp de 5 ani de studii universitare dobândeşte competențe și abilități ce-l situează într-o poziție privilegiată din punct de vedere profesional – între medic și pacient. Farmacistul girează calitatea produsului de la prepararea lui până la eliberare, urmărește trasabilitatea, este un administrator cu înaltă calificare, cunoscător al tuturor aspectelor legale ce privesc practica farmaceutică.

Aș dori ca fiecare viitor candidat să aibă în mintea și în inima lui convingerea că Farmacia a fost, este și va fi o știință şi, în egală măsură, o artă și o profesie cu oameni, pentru oameni şi că Facultatea de Farmacie din Târgu Mureș le oferă toate condiţiile pentru a se pregăti în acest sens.

Să nu uităm de cei ce vor opta pentru programul de Cosmetică medicală şi tehnologia produsului cosmetic, care vor deveni lideri în sectorul cosmetic, cu cunoştinţe solide teoretice şi tehnice în domeniul produsului cosmetic sintetic sau natural (chimia, tehnologia şi analiza produsului), respectiv a unor proceduri simple sau complexe de întreţinere a frumuseţii corporale, cărora din acest an universitar li se pune la dispoziţie în clădirea nouă a facultăţii un spaţiu dotat şi utilat cu aparatură specifică din gama ştiinţifică.

Aveți un mesaj pentru viitorii candidați la Facultatea de Farmacie?

Viitorilor candidaţi la Facultatea de Farmacie din Târgu Mureş le transmit că am fi onoraţi să-i avem studenţi, că pe parcursul celor 5, respectiv 3 ani de învăţământ universitar vor avea posibilitatea să se formeze într-una dintre cele mai frumoase domenii de activitate - acelea ce veghează asupra sănătăţii şi frumuseţii semenilor noştri.

52

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Facultatea de Inginerie din cadrul UMFST Târgu Mureș excelează și din punct de vedere a dotărilor de Elena POLEARUȘ

Un tânăr care studiază la Facultatea de Inginerie din cadrul UMFST Târgu Mureș, una dintre cele mai bine dotate facultăți din România, are șansa ca după absolvirea studiilor să își găsească rapid un loc de muncă într-o firmă de profil. Mai multe detalii ne-a oferit conferențiar univ. dr. ing. Mircea Dulău, decanul Facultății de Inginerie.

Care considerați că sunt realizările dvs. de când sunteți decanul Facultății de Inginerie din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș?

Spun cu bucurie că toate programele de studii de licență și masterat ale Facultății de Inginerie sunt acreditate și sunt în atenția candidaților la admitere. Absolvenții studiilor de licență își găsesc, în foarte mare măsură, locuri de muncă în firme de profil și foarte mulți se înscriu la studiile de masterat, iar absolvenților de studii masterale li se deschide oportunitatea studiilor doctorale.

Statisticile realizate la nivelul universității și facultății evidențiază un grad ridicat de satisfacție al studenților în ceea ce privește parcursul lor profesional.

Pachetele de discipline oferite studenților sunt bine alese și în concordanță cu prevederile standardelor naționale, iar dotările cu calculatoare, software, aparatură și echipamente de specialitate permit susținerea activităților educaționale la un înalt nivel de calitate. O recentă comisie de evaluare ARACIS remarca dotarea foarte bună a unor laboratoare de specialitate, mai rar întâlnită la programe similare din țară. În facultate s-au derulat câteva proiecte prin care s-a achiziționat aparatură de foarte mare performanță și care permite realizarea de cercetări științifice de mare impact.

Facultatea de Inginerie organizează, anual, Conferința Internațională Inter-Eng, cu foarte mulți participanți din țară și străinătate. Trebuie spus că lucrările ultimelor ediții ale conferinței sunt indexate ISI Web of Knowledge, confirmând prestigiul de care se bucură. De asemenea, facultatea are în coordonare Buletinul Științific, indexat BDI, cu apariție periodică. Înainte de toate, decanul și prodecanul sunt cadre didactice și fac parte din departamentele de profil ale facultății.

Așadar, există și trebuie evidențiate realizările facultății, la care sunt parte toate cadrele didactice, inclusiv personalul didactic auxiliar, administrativ și de secretariat.

Care sunt profesiile de inginerie solicitate la ora actuală de angajatori pe piața din România?

La Facultatea de Inginerie au loc, periodic, întâlniri ale cadrelor didactice și studenților cu angajatori din Transilvania și, de ceva vreme, și din țară. Am permanentizat acțiunea „Companies hours”, care se derulează în fiecare zi de joi, dacă sunt angajatori care solicită asemenea întâlniri și acțiunea „Față în față cu angajatorii”, care are loc în fiecare primăvară. Așadar, angajatorii au nevoie de absolvenți din foarte multe domenii, însă predomină solicitările pentru ingineri în specializările Automatică și Informatică aplicată, Ingineria sistemelor electroenergetice, Tehnologia construcțiilor de mașini și Inginerie economi-

că industrială. Din discuțiile cu angajatorii constatăm că un absolvent de inginerie este extrem de flexibil și își extinde, relativ ușor, aria de competențe de la un domeniu la altul, în funcție de situațiile concrete pe care le întâlnește la locul de muncă.

De ce mai are nevoie un viitor inginer pentru a fi un profesionist adevărat pe lângă cursurile facultății?

Trebuie să spun deschis că un student la inginerie trebuie să parcurgă cu maximă seriozitate toate activitățile prevăzute de curricula universitară, asta însemnând cursuri, seminarii, laboratoare și proiecte. Pe lângă acestea, cel puțin la fel de importantă este implicarea în activitățile de practică. Facultatea de Inginerie are un număr însemnat de parteneriate de practică încheiate cu mediul economic, așa încât niciun student nu are probleme în a-și găsi un loc de practică potrivit. De asemenea, orele de studiu individual, dimensionate pentru fiecare disciplină în funcție de numărul de credite transferabile acordate, trebuie să completeze și să consolideze ceea ce se predă în cadrul activităților față în față. Facultatea de Inginerie dispune nu numai de o bibliotecă foarte frumoasă, dar și de un fond de carte relevant pentru domeniile în care asigură școlarizare. Iar acestea se completează cu abonamentele asigurate la nivelul universității și accesul la baze de date și publicații de specialitate.

Japonezii descriu pofta de a trăi, de a te ridica din pat în fiecare dimineață într-un singur cuvânt: ikigai. Care este ikigai-ul dumneavoastră?

Echilibru.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDUCAȚIE

53

Facultatea de Științe și Litere a UMFST Târgu Mureș oferă competențe care provin din domenii diferite de Elena POLEARUȘ

Facultatea de Științe și Litere, parte a Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu-Mureș, are cea mai mare de varietate de programe de studiu comparativ cu alte facultăți de profil. Conf. univ. dr. Giordano Altarozzi, decanul Facultății de Științe și Litere, ne-a oferit și alte detalii interesante despre facultate și nu numai.

Ce diferențiază Facultatea de Științe și Litere din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu-Mureș față de cele din alte orașe?

Din cunoștințele mele, nu există nicio altă facultate în România care să aibă o varietate de programe de studiu cum are cea de aici. Interdisciplinaritatea și varietatea domeniilor sunt elementele care caracterizează această facultate. Nu suntem o facultate specializată într-o ramură bine definită și închisă. Alături de științele umaniste sunt și științele sociale, sunt și științele educației. Ca atare, Facultatea de Științe și Litere oferă competențe care provin din domenii diferite, corelându-se cu cele mai moderne tendințe ale învățământului universitar, care merg tocmai în direcția interdisciplinarității, în care noi am investit încă de mult timp.

Care sunt realizările cu care vă mândriți de când ocupați poziția de decan?

Realizarea poate cea mai importantă pe care am înregistrat-o în cadrul facultății, este că în ultimii 3 ani am reușit acreditarea a două domenii de doctorat noi, Istorie și Informatică, care s-au alăturat celui de Filologie deja acreditat. Astfel toate cele trei departamente ale Facultății au posibilitatea de a oferi studenților o pregătire completă, de la studiile de licență la cele de doctorat. Într-o lume cuprinsă de tehnologie, care credeți că este viitorul absolvenților Facultății de Științe și Litere?

Se spune că tehnologia va putea înlocui cam orice job pe viitor, în afară de cele care implică creativitate și imaginație. În momentul de față deja ne aflăm într-o situație de acest tip. Inteligența artificială tinde să înlocuiască oameni în activitățile productive, dar studiile arată faptul că, într-un viitor nu prea îndepărtat, ele vor putea activa în funcțiile apicale. Nu cred totuși că orice poate fi înlocuit de un aparat, indiferent cât de performant este acesta. Omul are o componentă pe care niciun aparat nu îl va putea dezvolta, empatia față de celălalt. Iar Facultatea de Științe și Litere, prin programele sale de studiu, în special cele umaniste, dezvoltă mai degrabă această componentă a creativității, a empatiei, precum și capacitatea de a percepe starea generală a societății. În contextul social și politic din zilele noastre, aceste elemente sunt în opinia mea din ce în ce mai importante.

Facultatea este doar un punct de pornire. Ce le recomandați studenților să facă pe lângă cursurile și lecturile obligatorii?

Să se implice cât mai mult în zonele lor de interes, nu neapărat doar în ceea ce și-au ales ca viitoare meserie, să aibă

cât mai multe activități. Într-un CV, când cineva se prezintă pentru un loc de muncă, este foarte important să existe și alte activități pe lângă cele obligatorii. De asemenea, să nu uite de dialogul cu cadrele didactice, atât în timpul cursurilor, cât și după.

Ce schimbări la nivelul învățământului universitar din România la nivel legislativ vă doriți și care considerați că ar influența pozitiv întregul sistem?

Sincer, nu mi-aș dori nicio schimbare legislativă semnificativă. Domeniul educației este unul foarte complicat, care necesită o perioadă foarte lungă de timp pentru a fi evaluat. Din păcate, sistemul educațional din România, și nu numai, a fost afectat de foarte multe schimbări legislative. Sigur că îmbunătățiri punctuale pot să vină, și niciun sistem nu este perfect, însă din ceea ce am văzut în ultimii 10 ani, este o foarte mare instabilitate legislativă care bulversează în mod constant sistemul de învățământ, astfel încât nu ne putem da seama ce este bine și ce este rău. Cu toate acestea, cred că una dintre problemele principale cu care se confruntă învățământul universitar este legată de finanțare, sau mai bine spus de subfinanțare. Din punctul meu de vedere, ar trebui renunțat la separarea rigidă a locurilor bugetate și a celor cu taxă, și introdus un sistem de co-plată care există deja în alte domenii publice, în care studentul să cotizeze cu o parte, în funcție de capacitatea sa economică. Astfel, universitățile ar avea o predictibilitate mai mare asupra surselor de finanțare, iar în al doilea rând, poate și mai important, studentul ar avea un interes mai mare de a se implica în viața instituției.

Japonezii descriu pofta de a trăi, de a te ridica din pat în fiecare dimineață într-un singur cuvânt: ikigai. Care este ikigai-ul dumneavoastră?

Copiii mei. Ei sunt motivul pentru care mă implic și încerc să fac cât mai bine. Nu neapărat din datorie, ci din dorința de a le lăsa ceva mai bun în viitor.

54

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Preocupări pentru adaptarea ofertei educaționale la Facultatea de Economie și Drept a UMFST Târgu Mureș de Elena POLEARUȘ

Facultatea de Economie și Drept din cadrul UMFST Târgu Mureș și-a adaptat oferta educațională la nevoile studenților și ale pieței muncii. Despre ce alte schimbări au avut loc și nu numai ne-a răspuns, în interviul acordat Transilvania Business, conf. univ. dr. Daniela Ştefănescu, decanul Facultății de Economie și Drept.

De cât timp sunteți decanul Facultății de Economie şi Drept din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie Târgu Mureș și la ce schimbări majore ați contribuit în această perioadă? Încă nu s-au împlinit 3 ani. Având în vedere că studentul şi nevoile sale au fost în centrul atenţiei noastre, ne-am preocupat să inițiem schimbări în oferta educațională prin înființarea masteratului de Achiziții publice, a primului masterat cu frecvență redusă al facultății, Managementul Afacerilor, și a programului postuniversitar Formarea responsabilului cu protecția datelor.

La propunerea facultății noastre, a fost adoptat Regulamentul privind voluntariatul în rândul studenților și astfel, de 2 ani, se pot implica în diverse activități, reprezentând experiență în muncă.

De anul trecut, suntem parteneri ai primului schimb intern interuniversitar în Administrarea afacerilor, alături de Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava şi Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, prin care studenţii participă câte o săptămână la toate activităţile de cursuri, seminarii sau activităţi extracurriculare din fiecare centru universitar. Ediţia pilot a fost un succes şi ne exprimăm speranţa că vor fi apreciate şi ediţiile viitoare.

O altă schimbare a reprezentat-o noua denumire a facultății, mai suplă, mai modernă, comparabilă cu denumirile din lumea întreagă: de la Facultatea de Științe Economice, Juridice și Administrative, am trecut la Facultatea de Economie și Drept.

De ce calități înnăscute sau dobândite au nevoie studenții pentru a deveni buni în mediul economic și juridic?

Nu cred că voi fi surprinzătoare prin răspunsul la această întrebare: seriozitate, curiozitate, perseverență, ambiție, disponibilitatea de a munci din greu și mult mai multă răbdare decât sunt ei dispuși în prezent să ofere, atât în procesul de pregătire profesională cât și în primii ani de activitate.

Care sunt greutățile profesiilor liberale de tip avocat, notar, expert contabil, evaluator sau manager și care sunt avantajele față de joburile obișnuite?

Un avantaj poate deveni la un moment dat un dezavantaj și invers. Probabil cel mai greu este la începutul carierei, când trebuie să își croiască drumul prin hățișurile legislative, să devină atât de competitivi în profesia lor încât să-și formeze propria clientelă pe care ulterior să fie capabili să și-o mențină pe termen lung. Pe de altă parte, principalul avantaj al profesiilor liberale este că le asigură independența mult râvnită de tânăra generație. Profesiile liberale le creează șansa de a-și măsura cu adevărat competențele, limitele, spiritul de întreprinzător.

Cu ce credeți că se deosebește piața de la noi de cea din exterior? La ce trebuie să fie atenți atât studenții, cât și cei care citesc presa și vor să fie informați?

Piața noastră încă își caută calea proprie, să-și contureze propria identitate dar, în același timp, să țină pasul cu ceea ce se petrece pe plan internațional, mai ales în contextul globalizării, prin care modificările unei anumite piețe se resimt cu o mai mare rapiditate și în celelalte. Procesul este însă unul greoi, complex și dependent de foarte mulți factori, unii dintre aceștia sunt greu de anticipat și în consecință, greu de controlat sau influențat. Consider că piața de la noi oferă mai puţină predictibilitate şi siguranţă şi are o cadență care poate fi mai greu anticipat. Piața este asemeni unui organism viu. Ne oferă multe semnale după care să ne putem ghida și care ne permit să o înțelegem. Trebuie urmărite evoluțiile acesteia, schimbările neașteptate, comportamentul marilor actori de pe piață. Din fiecare putem extrage elemente care să ne ajute să înțelegem că se produc modificări și mai ales în ce direcție. Fiecare măsură legislativă care vizează un anumitor sector de activitate, va influența de fapt multe alte domenii, prin urmare trebuie să fim mereu în alertă și să reușim să înțelegem semnalele pe care ni le oferă zilnic piața, pentru a reuși să o înțelegem.

Japonezii descriu pofta de a trăi, de a te ridica din pat în fiecare dimineață într-un singur cuvânt: ikigai. Care este ikigai-ul dumneavoastră?

Fii recunoscător!

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

55

Radu Câmpian, Decan Facultatea de Medicină Dentară, UMF Cluj-Napoca

”Este necesar ca promovarea sănătății orale să fie o politică de sănătate publică” de Arina TOTH

Subfinanțarea sistemului de sănătate orală din România și educația deficitară a populației în privința igienei orale sunt principalele obstacole în asigurarea sănătății orale a românilor. O radiografie a sistemului de sănătate orală din țara noastră a oferit Prof. Dr. Radu Câmpian, Decanul Facultății de Medicină Dentară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.

România se af lă pe ultimele locuri în Europa privind bugetul alocat sănătății orale. Cum se ref lectă acest aspect în sănătatea orală a românilor?

Sănătatea nu are preț și o apreciem ca atare de fiecare dată când ne îmbolnăvim, noi sau cineva apropiat și drag nouă. Sănătatea nu are preț, dar are buget. Alo-

carea resurselor financiare este o decizie politică și are motivații asumate de guvernanți. Este interesant că în România, în campaniile electorale și în programele de guvernare, sănătatea cetățenilor nu a fost și nu este o prioritate, iar sănătatea orală cu atât mai puțin. Nici electoratul nu are asemenea așteptări.

56

EDUCAȚIE Așadar, nu ne așteptăm la gesturi lăudabile privind finanțarea promovării sănătății orale în România.

Alte țări au promovat și finanțat generos sănătatea orală cu mulți ani în urmă și o fac în continuare. În consecință, vedem diferențe enorme în alocarea de resurse și, evident, în indicatorii de îmbolnăvire prin afecțiuni stomatologice. Într-un raport din 2012, în cadrul Uniunii Europene (The State of Oral Health in Europe – Report Commissioned by the Platform Better Oral Health in Europe), sunt declarate cheltuieli anuale pentru sănătatea orală în statele membre ale Uniunii de 79 miliarde de euro, cu o creștere estimată de până la 93 miliarde euro până în 2020. În același raport, România se af lă pe ultimul loc în ceea ce privește alocarea de fonduri bănești pentru sănătatea orală. Bugetul alocat de România pentru sănătatea orală este comunicat de același raport ca fiind de 0,23 miliarde euro în 2010 și o creștere treptată în următorii 10 ani pentru ca în 2020 să fie alocat un buget de 0,28 miliarde euro. Dar sumele reale alocate în România au fost și sunt cu totul altele și mult mai mici. În anul 2013 a fost sistată, de către ministrul Sănătății din acea perioadă, orice finanțare pentru stomatologie, inclusiv pentru copiii acestei țări!

Cum poate să fie starea de sănătate orală a unei populații în care nu s-au desfășurat în mod organizat activități de prevenție și tratament precoce a bolilor stomatologice de 30 de ani? Cifrele statistice arată valori dezastruoase ale patologiei specifice în România, dar poate este mai ușor perceptibilă situația când vedem în reportaje filmate, realizate prin țară aspectul inestetic, patologic și relevant al stării în care se af lă dinții semenilor noștri. Deciziile politice cu privire la promovarea sănătății orale trebuie obținute prin implicare mai evidentă public a asociațiilor de pacienți, a părinților și a cetățenilor. În prezent, prin sistemul social de asigurări de sănătate, prin normele la contractele-cadru, sunt alocate fonduri foarte mici. Revine o sumă de mai puțin de 10 lei pentru un locuitor pentru un an de zile pentru tratamente stomatologice și activități preventive. Cheltuielile de sănătate pe cap de locuitor pentru stomatologie sunt mai puțin de 0,2% din fondurile alocate domeniului. Acțiunile întreprinse permanent de medicii stomatologi pentru obținerea unei finanțări corecte și necesare au nevoie de aceste susțineri. Așteptăm, totodată, și intervenția mai hotărâtă a autorităților internaționale de profil.

Alocarea unui buget corect trebuie însoțită de un cadru organizatoric adecvat și de implicarea unui personal specializat.

Ce schimbări ar fi necesare în politicile de sănătate din România astfel încât prevenția în sănătatea orală să devină și ea o prioritate pentru decidenți?

Susținerea unui note de fundamentare cât mai bine documentată și cât mai convingătoare pe tema nevoii de promovare a sănătății orale este prioritară.

Autorităților profesionale de profil, respectiv Colegiului Medicilor Dentiști din România, îi revine sarcina principală și depunerea unui efort maxim. În acest sens, a fost chiar înființată o specialitate a medicinei dentare dedicată activităților de prevenție stomatologică, specialitatea de pedodonție. Ministerul Sănătății trebuie să înțeleagă nevoia de promovare a sănătății orale prin programe naționale, trebuie să demareze astfel de programe și în acest sens modele și surse de inspirație se pot găsi în multe țări. Avem și noi experți pentru că în ultimele trei decenii au fost

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

derulate programe specifice de sănătate orală de către colective din universități cu profil medical prin facultățile de medicină dentară. De fapt, aceste studii sunt și singurele surse de date statistice parțiale pentru starea sănătății orale în România.

Sănătatea orală este o componentă a stării generale de sănătate orală și îi este acordată atâta atenție (și finanțare) în numeroase state pentru că sănătatea orală condiționează starea generală de sănătate, pentru că boli stomatologice tratabile sunt cauza unor patologii generale importante care consumă sume de bani costisitoare pentru tratarea lor și induc o mortalitate precoce în rândurile populației. Adică, făcând economie la alocarea de buget necesar promovării sănătății orale, cresc mult costurile de îngrijiri medicale ulterioare pentru boli induse de patologia stomatologică neglijată. Dacă adăugăm corect și afectarea calității vieții corelată cu sănătatea orală și costurile generate de zilele de incapacitate temporară de muncă, ajungem matematic la politici de sănătate păguboase. Este dovedit științific că boli vasculare și cardiace cu afectare largă în rândurile populației sunt provocate de boli stomatologice. Dar sunt multe boli de organ sau sistem care au în etiopatogenia lor patologia stomatologică: cancerul oral, boli metabolice, accidente vasculare cerebrale, afectarea fătului la femeile gravide. Numeroase cercetări științifice susțin cu argumente imbatabile corelația patogenetică dintre bolile stomatologice și cele generale.

Luna martie marchează Ziua Mondială a Sănătății Orale. De unde ar trebui să înceapă educația pentru adoptarea unui comportament sănătos în vederea menținerii sănătății orale?

Sănătatea orală este cam scoasă din atenția generală de prea mulți ani. Stăm foarte rău la consumul de periuțe de dinți, de pastă de dinți și de alte produse de igienă dentară. Calitatea vieții corelată cu sănătatea orală nu este un concept înțeles și încă nu este recunoscut public la noi. Pacienții merg la medicul dentist când au probleme acute și tot mai puțini merg la cabinet doar pentru un control. De fapt, prea multe familii nu au suficienți bani ca să cumpere periuțe de dinți și cele necesare pentru îngrijirea dinților.

Eu văd această zi ca un eveniment care trebuie pregătit din timp, un eveniment în care sunt organizate acțiuni de educație sanitară specifică, se acordă în cadru organizat controale stomatologice și consilieri de specialitate dedicate, sunt distribuite gratuit materiale de întreținere dentară, se organizează evenimente culturale caritabile pentru colectare de fonduri destinate cumpărării de materiale de igienă dentară și acțiuni educative destinate grupurilor de copii din medii defavorizate. Se pot face foarte multe lucruri pentru susținerea sănătății orale.

Ele trebuie promovate de medicii stomatologi, autoritățile profesionale și cele publice, de către companiile care cheltuiesc sume enorme pentru reclamele lor la pastele de dinți dar prea puțin dau pentru copii. Dar inducerea prin educație susținută a unor comportamente sanogene pentru fiecare locuitor și cu predilecție pentru grupurile țintă cu susceptibilitatea maximă la caria dentară este un efort de mare complexitate, costisitor și de durată. Copiii, adolescenții și apoi adulții trebuie să fie grupuri țintă cu teme dedicate specifice în promovarea sănătății orale. Pentru a intra în normalitate, este necesar ca promovarea sănătății orale să fie o politică de sănătate publică.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

57

Investițiile la Spitalul Clinic Județean Mureș continuă de Arina TOTH

Cu o adresabilitate crescută a pacienților de la nivel național, Spitalul Clinic Județean Mureș a beneficiat în ultimii ani de investiții substanțiale în infrastructură și aparatură medicală, acest lucru contribuind la o creștere a calității actului medical oferit. Investițiile vor continua și în acest an.

Până la finalul acestui an se dorește ca pacienții cu cancer tratați la Târgu Mureș să beneficieze de cele mai moderne condiții de tratament. În cadrul Clinicii de Oncologie a Spitalului Clinic Județean Mureș vor demara lucrările pentru construcția buncărului necesar, la anumiți parametri, pentru montarea acceleratorului liniar de particule care va fi achiziționat de Guvernul României prin Banca Mondială. ”La ora actuală, în ceea ce privește buncărul (n.red. pentru aparatul de radioterapie) s-a finalizat doar etapa de proiectare, urmând ca anul acesta să înceapă etapa de construcție. Cred că spre sfârșitul anului vom avea și aparatul livrat, dacă lucrurile vor merge și vor fi respectați termenii”, a subliniat Dr. Ovidiu Gîrbovan, managerul interimar al Spitalului Clinic Județean Mureș.

Totodată, se are în vedere, odată cu construcția buncărului pentru noul aparat de radioterapie, efectuarea unor lucrări de reparație la nivelul clădirii Clinicii de Oncologie în așa fel încât să fie adusă mai aproape de cerințele pacienților, iar acest lucru înseamnă un lift și spațiile reorganizate, igienizate astfel încât bolnavul să aibă un confort sporit.

Din suma de 14,5 milioane lei alocată Spitalului Clinic Județean Mureș, aproximativ 10 milioane lei sunt alocate Clinicii de Oncologie pentru lucrări de reabilitare termică, reparații și montare lift. Suma de 4,5 milioane lei este repartizată pentru alte lucrări de reparații la nivelul unității sanitare.

Mai multe paturi pentru paliație În cadrul Consiliului de Administrație și în Comitetul Director a fost aprobat planul privind reorganizarea structurii întregului spital, având la bază eficiența fiecărei secții, cu respectarea numărului de paturi. Pentru a veni în sprijinul pacienților, având în vedere că există o adresabilitate crescută, se va majora numărul de paturi în cadrul Compartimentului de paliație. ”Clinica de Oncologie este furnizorul principal al pacienților care vor necesita ulterior îngrijiri paliative.

Sigur că aceste îngrijiri nu se adresează doar bolnavilor oncologici, dar deocamdată aici este o lipsă mare de spațiu și de număr de paturi. Vom încerca să dublăm numărul de paturi și sper ca acest lucru să se întâmple la noua contractare, avem deja structura aprobată și să vedem dacă putem să venim în întâmpinarea acestor bolnavi”, speră managerul interimar al Spitalului Clinic Județean Mureș.

Planuri pentru finalizarea unor noi spații Un alt proiect mare pentru anul 2019 se referă la identificarea unor soluții pentru finalizarea unei clădiri începute în spatele clădirii de pe strada Gheorghe Marinescu, care reunește sub aceeași cupolă mai multe specialități. Finalizarea clădirii ar însemna degrevarea unor spații care nu sunt conforme cu legislația sau chiar absorbția unor secții. ”La clădirea veche începută și neterminată de pe Gheorghe Marinescu, am finalizat etapa de expertiză și avem deja o radiografie a tot ceea ce trebuie să facem în continuare.

Voi prezenta situația la nivelul Consiliului Județean Mureș și cred că vom continua colaborarea pentru a găsi modalitatea de a acorda fonduri pentru finalizarea acelei clădiri, care va fi o gură de oxigen pentru spital prin absorbția unor secții sau degrevarea unor spații, care încă nu sunt conforme cu legislația, să putem aduce cât de cât la nivelul legislației actuale circuitele și nivelul de confort al pacientului”, susține Dr. Ovidiu Gârbovan.

Anul trecut, în cadrul Laboratorului radiologie și imagistică medicală a unității sanitare s-au finalizat lucrările pentru montarea aparatului de rezonanță magnetică, achiziționat prin programul Ministerului Sănătății, aspect care va conduce la îmbunătățirea calității serviciilor medicale și la creșterea numărului de investigații. Desigur, sunt necesare și alte investiții în aparatură medicală, și ele vor fi făcute în măsura în care va exista bugetul necesar. ”Sunt multe locuri unde este nevoie de îmbunătățiri, pentru că într-un flux atât de mare pe care îl avem noi, la nivelul a 35.000-40.000 de externări numai pe spitalizare continuă, pe an, aceste aparate sunt extrem de folosite”, susține managerul interimar al unității sanitare.

58

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1,2 milioane mp, livrări record în 2019 de Ionuț OPREA

Piața imobiliară locală a intrat într-un nou an de dezvoltare pe toate segmentele importante, investitorii având planuri pentru livrarea unor spații logistice, comerciale și de birouri cu o suprafață cumulată de 1,2 milioane de metri pătrați, un nou record pentru piața imobiliară locală. Spre comparație, anul trecut au fost livrate spații noi de circa 850.000 de metri pătrați, potrivit datelor Cushman & Wakefield Echinox.

Evoluția pozitivă a activității de dezvoltare vine în urma cererii susținute exprimate de chiriași în ultimii trei-patru ani, astfel că pentru mai mult de jumătate din spațiile noi ce urmează a fi date în folosință în acest an au fost deja semnate contracte de închiriere. La finalul anului trecut, stocul spațiilor de retail a depășit 3,7 milioane de

metri pătrați, fiind aproape similar cu cel al spațiilor de birouri, în timp ce stocul spațiilor logistice se situa la circa 3,5 milioane de metri pătrați. În 2019 este așteptată livrarea a circa 600.000 de metri pătrați de spații logistice și industriale, peste 400.000 de metri pătrați de birouri și 200.000 de metri pătrați de spații de retail. În București vor fi dați în folosință 300.000 de metri pătrați de spații industriale și 300.000 de metri pătrați de birouri, în timp ce proiectele comerciale Colosseum și Veranda Mall urmează a fi extinse cu o suprafață cumulată de aproximativ 25.000 de metri pătrați. Spații noi de retail vor fi livrate anul acesta și în Sibiu, unde NEPI Rockcastle va finaliza proiectul Festival și extinderea centrului comercial Shopping City Sibiu, dar și în Timișoara, unde Iulius Group și Atterbury vor inaugura extensia proiectului Iulius Mall. În perioada 2015-2018, piața locală de retail a crescut cu aproape 40%, iar centrele comerciale dominante au avut constant o rată de ocupare de aproape 100%.

Bogdan Marcu, Partener, Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox, a subliniat că: „Vom asista la o serie de consolidări/extinderi ale unor centre comerciale existente pentru a putea acomoda noile cerințe și tendințe de retail. Orașele secundare și terțiare care nu au încă centre comerciale moderne sau sunt sub-capacitate din punctul de vedere al stocului de retail sunt în atenția dezvoltatorilor. De asemenea, ne așteptăm ca din ce în ce mai multe proiecte de birouri sau locuințe să acomodeze zone generoase dedicate retailului în ideea de a oferi mai multe facilități și a crea o comunita-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

te în jurul ocupanților acestor proiecte”. În București sunt în construcție în momentul de față clădiri noi de birouri cu o suprafață de circa 500.000 de metri pătrați, până la finalul anului în curs urmând a fi livrate spații de aproximativ 300.000 de metri pătrați. Cei mai activi dezvoltatori din punct de vedere al livrărilor vor fi în 2019 grupurile Portland Trust (63.000 metri pătrați în cadrul Expo Business Park și Oregon Park), Vastint (62.000 metri pătrați în cadrul Business Garden și Timpuri Noi Square), Globalworth (42.000 metri pătrați în Renault Business Connected) și River Development (38.000 metri pătrați în The Light și Sema Offices). Sectorul clădirilor de birouri se dezvoltă și în alte centre universitare importante, în Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov și Iași urmând să fie date în folosință imobile noi cu o suprafață de aproximativ 130.000 de metri pătrați.

După o perioadă de șase ani (2009 – 2014) de stagnare, sectorul logistic și industrial și-a reluat creșterea în 2015 și va atinge un vârf al evoluției în acest an, când dezvoltatorii își propun să construiască depozite noi cu o suprafață de aproximativ 600.000 de metri pătrați.

Cei mai activi investitori vor continua să fie companiile CTP și WDP, care au fost lideri de piață în ultimii ani, urmați de jucători precum VGP, P3, Global Vision sau Transilvania Construcții – conform Cushman & Wakefield Echinox.

REAL ESTATE

ergonomic, a spațiilor destinate relaxării sau a sălilor de sport. Tehnologia joacă un rol primordial în reușita noastră de a aduce pe piață un birou în care angajatul să poată lucra în condiții care să faciliteze atingerea nivelului maxim de performanță”, a declarat Răzvan Iorgu, Director General al CBRE Romania.

CBRE - serviciu de Design & Build Dunwell - 15% din piață Parte din propria platformă integrată de servicii complete dedicate chiriașilor, dezvoltatorilor și investitorilor, serviciul Design & Build a fost introdus în premieră de CBRE în România. Piața serviciilor de amenajare a birourilor s-a ridicat în 2018, la circa 100 milioane de euro, conform estimărilor CBRE. Design & Build este constituit dintr-o serie de procese complexe, prin care este coordonată dezvoltarea unei clădiri sau a unui birou din faza de proiect și până la livrare. Noul birou CBRE România integrează cele mai noi principii și tendințe de Design & Build. Una dintre cele mai importante tendințe observate în ultimii cinci ani pe piața locală este rafinarea nevoilor companiilor, atunci când își aleg spațiile de birouri. Ca urmare a acestui trend, numărul relocărilor se menține la un nivel ridicat, datorat necesității de spații noi, moderne și flexibile, în configurarea cărora s-a urmărit îmbunătățirea stării de bine a angajatului. Astfel, cererea totală de închiriere a depășit 324.000 m2 în 2018, dintre care 85.000 m2 au fost constituiți de relocări, aproximativ 26% din cererea totală. Potrivit estimărilor reprezentanților CBRE, valoarea pieței serviciilor de amenajări interioare s-a situat anul trecut în jurul valorii de 100 milioane de euro. “Pentru ca piața de birouri din România să continue să crească și să ajungă la nivelul unor țări dezvoltate, este necesar să poată livra birouri sănătoase, tehnologizate și flexibile, birourile viitorului! Dincolo de o expresie care sună bine, biroul viitorului este un spațiu de lucru centrat pe experiența utilizatorului, adică a angajatului. Serviciul de Design & Build este unul dintre cele mai importante instrumente pe care CBRE îl folosește pentru a crea un mediu de lucru plăcut și creativ, în care tehnologia se îmbină perfect cu principiile de wellness și flexibilitatea solicitată de piață. Grija pentru angajat transpare dintr-o multitudine de aspecte: de la găsirea unui amplasament optim din punct de vedere al ușurinței accesului și al spațiilor comerciale din zonă, până la gândirea unor spații flexibile, în care se pune accent pe fiecare detaliu, de la luminozitate, la prezența plantelor, a mobilierului

La doar un an de la înființare, Dunwell, prima și singura agenție de brokeraj specializată exclusiv pe segmentul industrial și logistic din România, a anunțat performanța de a-și depăși obiectivele stabilite inițial. În 2018, brokerii de la Dunwell au facilitat cu succes tranzactii pentru 76.600 mp de spații industriale și logistice, acest volum reprezentând 15% din totalul pieței. Din aproximativ 510.000 mp de spații industriale și logistice tranzacționați anul trecut, Dunwell a contribuit la închirierea a 15%, cu 5 puncte procentuale peste obiectivul de 10% stabilit initial. Tot anul trecut, Dunwell a mai depășit un record, tranzacționând cel mai mare lot de teren din afara Bucureștiului din ultimii cinci ani, de 230.000 mp. Pe lângă cei 76.600 mp închiriați, Dunwell a contribuit anul trecut și la vânzarea unor terenuri a căror suprafață cumulează 418.000 mp. În total, agenția de brokeraj industrial și logistic a încheiat 24 de tranzacții în 2018, facilitând în mod indirect crearea unui număr estimativ de peste 900 de locuri de muncă. „Aceste rezultate frumoase demonstrează că mentalitatea noastră, de a răspunde oricărei cerințe pe acest segment cu aceeași implicare și de a face posibilă o tranzacție prin evaluarea corectă și completă a tuturor opțiunilor, este abordarea corectă în acest business”, explică Marian Orzu, partener Dunwell. În cazul tranzacției terenului din Brașov, clientul, unul dintre liderii europeni în dezvoltarea de parcuri industriale, intenționează să construiască acolo o platformă de circa 108.000 mp de spații logistice și industriale.

Tranzacția acestui teren a fost pentru Dunwell „confirmarea că avem forța de a opera cu succes pe această piață și de a ne servi clienții cu expertiza noastră specializată pe sectorul industrial și logistic”, potrivit declarației lui Laurențiu Badea, partener Dunwell. „Rata de neocupare a spațiilor din acest sector se situează sub 5%, ceea ce-i determină pe dezvoltatori să închirieze parcurile încă din fazele de proiectare și preconstrucție”, punctează Daniel Cautiș, partener Dunwell.

59

60

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTOMOTIVE

61

62

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Top contribuabili în 2018, premiile Primăriei & ADLO SA de Ionuț OPREA

La ediția din 2019 au fost premiaţi cei mai importanți contribuabili la bugetul local al municipiului în anul 2018, în incinta noii întreprinderi a societății Inteva Products din Parcul Industrial Eurobusiness II Oradea.

Pentru a marca împlinirea a 10 ani de activitate de la înființarea societății, Alina Silaghi, director ADLO SA, a prezentat un raport de activitate pentru anul 2018, cuprinzând investițiile atrase până în prezent, evenimentele organizate precum și proiectele demarate anul trecut, cu continuitate în 2019, amintind în final 3 proiecte importante ale Municipiului Oradea, care contribuie la dezvoltarea și atractivitatea orașului: Podul Centenarului, Coridorul de mobilitate urbană din Piața Emanuil Gojdu și Creșterea performanței energetice a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Oradea și a Spitalului Clinic Municipal Oradea.

Primarul Ilie Bolojan a ținut să precizeze că cea mai mare componentă a bugetulului local e formată din taxele și impozitele pe proprietăți, pe care contribuabilii și cetățenii le plătesc către municipalitate, dar și din impozitul pe salarii, mulțumindu-le astfel celor prezenți pentru investițiile pe care le derulează în Oradea, dar și pentru locurile de muncă înființate. Primarul a accentuat faptul că prin dezvoltarea tuturor companiilor se dezvoltă și municipiul Oradea. Primăria urmărește cu prioritate susținerea companiilor orădene, dezvoltarea învățământului profesional pentru a crea forța de muncă necesară, colaborarea cu Universitatea în vederea atragerii tinerilor din zona metropolitană și nu numai, spre Oradea. Invitat special a fost și Marcel Boloș, director ADR Nord-Vest, care la rândul lui a felicitat atât municipalitatea pentru proiectele realizate, cât și companiile orădene care contribuie la dezvoltarea orașului. În anul 2018, primii zece contribuabili au contribuit la bugetul local cu suma totală de 19.899.093 lei.

Premii speciale La ediția din 2019 au fost premiaţi cei mai importanți contribuabili la bugetul local al municipiului în anul 2018, în incinta noii întreprinderi a societății Inteva Products din Par-

cul Industrial Eurobusiness II Oradea, în prezența a 120 de invitați - oameni de afaceri din Oradea, reprezentanții celor mai importante companii din municipiu, investitori, dar și directori ai instituțiilor și companiilor publice din oraș.

Premiul pentru cea mai mare investiție în anul 2018 în Oradea a fost acordat companiei Sogefi Suspensions Eastern Europe SRL, pentru o investiție asumată de 50 milioane euro, reprezentanții municipalității i-au adus mulțumiri, diploma fiind înmânată de către viceprimarul Mircea Mălan. Compania activează în industria automotive și va avea o unitatate de producție în Parcul industrial EBP I, urmând a genera un număr total de peste 200 de locuri de muncă. Un premiu special a fost acordat în cadrul proiectului Re-patriot, pentru Vlad Sarca, un tânăr - exemplu de succes pentru românii repatriați care și-au înființat propria afacere în Oradea. Dacian Palladi, administratorul public al municipiului, a înmânat două premii firmelor care anul trecut au dat dovadă de responsabilitate socială, contribuind la proiectele comunității locale, prin amenajarea unor spații verzi. Este vorba de societatea Smartware SRL și SIS Management SRL. Viceprimarul Florin Birta a înmânat premiile primilor 10 contribuabili la bugetul local pe anul 2018, respectiv: 1. PLEXUS SERVICES RO SRL 2. FAIST MEKATRONIC SRL 3. PLASTOR SA 4. LOTUS CENTER SA 5. H ESSERS SRL 6. TRANSILVANIA GENERAL IMPORT-EXPORT 7. RCS & RDS SA 8. OMILOS ORADEA SRL (ERA SHOPPING MALL) 9. UAMT SA 10. SIF HOTELURI SA (Double Tree by Hilton)

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTOMOTIVE

63

64

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Alianța Vestului din fabricile de mobilier:

Linii de producție fără oameni, in și cânepă în loc de lemn de Călin POENARU

Clusterul Mobilier Transilvan (CMT), primul din România care a primit calificativul Gold, a înrolat nu mai puțin de 11 membri noi și se pregătește de revoluția tehnologică: fabrici și linii de producție complet robotizate, materiale compozite în locul clasicului lemn, dar și forță de muncă adusă din străinătate.

Noii membri ai CMT, sosiți pe final de an, sunt Rebras Mobilier Florești, Valmedy Prod Sighetu Marmației, Techtex Oșorhei, DemarMob Design Cluj-Napoca, Management Solutions Sum Brașov, Gamada Metal Creativ Baia Mare, Ghise Design Recea, Zigman Mobilier Cluj-Napoca, Nilacmob Mobila Satu Mare, Andramob 2013 NegreștiOaș și chiar E-Laborator Feeria Târgoviște.

Valmedy este producător de canapele cu 200 de angajați și desfacere mai ales pe piața externă, contactele fiind facilitate de proprietarul Joseph Geebelen, de origine belgiană.

Până în 2016, era cunoscută ca Transvalmob. Zigman se axează pe mobilier pentru casă și birou. A început cu 10 angajați și a ajuns la 100, având o suprafață de producție de 5.000 mp, două showroom-uri în România (Cluj-Napoca, Sâncraiu de Mureș) și unul în Canada.

E-Laborator Feeria este singurul producător certificat de mobilier de laborator din România, care distribuie articole de mobilier tehnologic și concurează companii de renume de pe piața internațională. Firma se află în județul Dâmbovița, numără 49 de salariați, fiind angajată în proiecte la nivel național și internațional.

Centru regional de competență la Cluj În ultima lună a anului trecut CMT a fost anunțat că Transylvanian Furniture Cluster a devenit marcă înregistrată de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală.

Cererea a fost acceptată în 19 decembrie, iar apoi a fost primită notificarea oficială. În 2019 membri ai CMT vor merge într-o misiune economică la invitația managerului Malaysian International Furniture Fair (MIFF), Karen Goi, pe care au cunoscut-o în timpul unei misiuni a clusterului în China.

31 de reprezentanți ai CMT și-au anunțat prezența în Malaezia, unde vor participa la MIFF 2019, la Kuala Lumpur, dar și la International Furniture Fair Singapore. În ianuarie, asocierea a fost prezentă la WoodCircus - Fact Finding Stakeholder Workshop de la Varșovia (Polonia), care a inclus prezentarea situației legată de reciclarea și eficientizarea procesării lemnului, cu trimitere la experiența lanțurilor de valoare în 13 țări europene.

Clusterul este angrenat în mai multe proiecte pe fonduri europene, care se vor ridica la 3 milioane de euro în 2019. Unul dintre cele mai ambițioase îl constituie înființarea unui centru regional de competență pentru industria mobilei, propus la Cluj-Napoca, dar și a unei sucursale a acestei structuri la Baia Mare.

Conducerea CMT a anunțat că primul pas în direcția proiectelor de inovare va fi constituirea a două laboratoare care să se ocupe de acoperiri funcționale, respectiv materiale noi, iar companiile membre ale clusterului vor beneficia de rezultatele acestor cercetări pentru a putea integra în piața reală produsele rezultate.

Noile afaceri în domeniu vor fi susținute prin proiectul Partener Startup. Între cei selectați pentru finanțare se află trei tineri care doresc să deschidă afaceri independente în industria mobilei: Elena Nicola, Gellert Becze și Attila Laczko, al căror mentor va fi Ioan Iancu, antreprenor de succes și membru al CMT.

Își aduc angajați din alte țări O mare provocare o constituie găsirea de forță de muncă în acest domeniu aflat în plină expansiune în România.

“Firmele sunt tot mai inventive: unele aduc oameni cu transport propriu de pe o rază de 50 km, însă vara îi găsesc mai greu. Ne îndreptăm spre o migrație controlată, adică a aduce personal din afara țării și de a-l integra aici, atât străini, cât și românii duși în ultimii ani în altă parte. În general, în fabricile unde se face cercetare, se produce valoare adăugată, salariile sunt mai mari, iar la cele cu multe activități repetititive există secții întregi automatizate și robotizate, unde efectiv nu există oameni, cu toate că și investiția inițială devine mai mare. De altfel, am angrenat în cluster chiar un alt partener care face roboți industriali”, a declarat managerul CMT, Ciprian Morcan.

CMT are 78 de membri: firme, instituții și universități – cu interese diverse în industria mobilei, de la furnizori la producători și de la distribuitori la specialiști în activități

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTOMOTIVE

65

66

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

conexe, de suport pentru industrie. El are scopul de a fi prezent la cele mai importante târguri internaționale, de a le oferi membrilor vizibilitate și oportunități de a întâlni parteneri de afaceri, de a construi relații și de avea acces la cele mai noi tehnologii apărute în lume. CMT include membri din Regiunea Nord-Vest (Cluj, Bihor, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu-Mare, Sălaj). Acesta este membru fondator al Consorțiului Clusterelor din Transilvania de Nord.

Materialele compozite elimină lemnul de pe piață Producătorii din Transilvania încep să se orienteze către materiale care înlocuiesc lemnul clasic: metal sau plastic. Napochim Cluj vinde pe piața europeană mobilier din plastic pentru exterior sau pentru plajă. Inul și mai nou cânepa sunt folosite în materialele compozite, dar sunt aduse din străinătate, la prețuri sub cele din țară, mai ales că în România există restricții de cultivare a acestei plante. Bambusul este din ce în ce mai folosit de producătorii autohtoni. Multă materie primă provine din Vestul Europei (mobila fiind livrată tot acolo), dar Asia și Africa devin tot mai mult furnizoare de astfel de materiale alternative în industria mobilei.

Ikea de Cluj, un vis îndepărtat “Un distribuitor precum Ikea are cerințe foarte mari de la producători, solicită îndeplinirea unor proceduri, audituri. Acesta dă de lucru multor companii, dar poate și să vulnerabilizeze o mare parte din industrie. Este periculos ca mare parte din top 10 să îți fie clienții unui singur distribuitor, ce te faci dacă intră piața în declin? Înființarea unui asemenea magazin va fi mai greu de transpus în practică deoarece s-ar putea ca investiții de

Principalele expoziții internaționale (2019) IFFS/AFS (Singapore) Salone del Mobile (Milano) ICFF (New York) Interzum (Koln) Maison & Objet (Paris) IFC Exhibition (Shanghai) Index (Qatar/Dubai) Mebel (Moscova) Sursa: APMR

9-12 martie 9-14 aprilie 19-22 mai 21-24 mai 6-10 septembrie 9-12 septembrie 22-24 octombrie 18-22 noiembrie

acest gen să stagneze. Asta pentru că, deși cumpărătorii spun că ar vrea să pună mâna pe mobilă sau să se așeze pe canapea, unii investitori se gândesc tot mai mult cum se pot muta în online decât să își deschidă magazine clasice”.

Eldorado-ul asiatic Cu toate că producătorii din Ardeal au efectuat mai multe misiuni economice în țările din Asia, intrarea pe aceste piețe este dificilă, atât din cauza distanței mari, cât și a dificultății în a găsi parteneri de încredere de acolo. Deși înainte de 1989, China era un partener tradițional al României, acum țara noastră ocupă abia poziția 54 în lume în privința schimburilor economice cu această mare putere a lumii. Principala preocupare a CMT este de a colabora cu designeri din China pentru a putea adapta producția din Transilvania la specificul asiatic, mai ales că produsele “made in UE” sunt tot mai apreciate de clasa medie de consumatori chinezi, care începe să devină tot mai consistentă.

“Ne interesează mai ales piețele din afara Europei” Aurica Sereny, președintele Asociației Producătorilor de Mobilă din România (APMR), spune că principalele ținte ale membrilor organizației le reprezintă Asia și America. În consecință, participarea la evenimentele de acolo va fi o prioritate în 2019, deși startul anului pare unul ratat ca implicare a autorităților în finanțarea participării la Singapore. „În 2018 am beneficiat de un sprijin substanțial acordat de Ministerului pentru Mediul de Afaceri, dar fondurile necesare participării României cu stand național sunt insuficiente și se aprobă cu întârziere. Mai ales că la expozițiile internaționale de mobilă se cunosc datele și condițiile de participare cu mult timp înainte”.

Desant românesc la Koln 27 de producători de mobilă din România au participat la IMM Cologne, primul mare târg internațional de profil din acest an. Printre cele mai cunoscuți s-au numărat Pure Home Collections, Savini Due, Larix Mobila, Szel-Mob, Famos, Mobex, Quadra Invest, Simex, Bucin Mob, Design for Life, Bradul Măneciu sau Carel Woodworks. Germania este principala piață pentru producătorii români, iar expoziția de la Koln, cea mai mare din Europa și una dintre cele mai importante din lume. Aici se stabilesc parteneriatele și contractele pentru anul în curs. La eveniment au participat 1.450 de expozanți, din 50 de țări.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

67

68

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

69

Robotics Forum

SHARE Bucharest 2019:

On 20-22 March, Bucharest will host for the first time the European Robotics Forum, the most prestigious event in this field in Europe.

The tenth edition of the European Robotics Forum will be held Under the High Patronage of the President of Romania and Under the Patronage of the Romanian Presidency of the Council of the European Union and will welcome, at the JW Marriott Bucharest Grand Hotel, over 900 experts in robotics. The event will gather over 50 workshops on different themes on robotics and artificial intelligence. The European Robotics Forum 2019 is organised by euRobotics under SPARC, the Public-Private partnership for Robotics in Europe and hosted by E-Civis Association. Details: www.eu-robotics.net

Where the architecture community comes together to share ideas and inspiration, learn and celebrate excellence in architecture, 18th of April, Bucharest. A leading conference programme with outstanding architects who present their recent international awarded projects; An exclusive audience of active architects and contractors; Debates focus on local architectural issues; An exhibition of innovative architectural solutions, products, and services; A networking app that facilitates the communication and interaction with the attendees. Details: www.share-architects.com.

CEEQA 2019

FUTURE PropTech The world’s largest and most cutting edge property technology show in London annually. Expecting 2000+ of the leading real estate players and innovators, 3 main stages hosting 100+ speakers, and showcasing 80+ proptech/tech solutions and will welcome delegates from 50+ countries. May 13th (off-site events) and 14th 2019 (conference and exhibition). Details: www.futureproptech.co.uk

The annual CEEQA Gala, the sector’s most anticipated flagship market gathering and showcase event held in Warsaw each spring. Attended by nearly 900 business leaders from more than 50 countries, the event’s unique blend of leadership level business value and networking as the climax of the sector’s most prized industry awards, combined with world class hospitality, production and entertainment, are unparalleled. The CEEQA Awards are for business leadership and achievement in commercial real estate in New Europe during the past calendar year.

The sector’s most trusted and prestigious industry recognition, the awards are free to enter and are judged by a panel of the most senior representatives of market leading companies and organizations active in the sector. Decisions are exclusively made by members of the jury with no interference or intervention by the organizer, all aspects of the judging are closely monitored by the awards supervisor globally trusted consulting firm Deloitte. Details: http://www.ceeqa.com Ligia VORO | ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

70

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mobila de Sălaj vrea să spargă blocada Bruxelles - Washington.

„Rușii ne consideră cei mai buni din lume” de Călin POENARU

Producătorul de mobilier de lux SIMEX propune recâștigarea de către România a pieței din Rusia. Reînființarea școlilor profesionale, interzicerea exportului de lemn masiv și stoparea tăierii pădurilor în mod abuziv trebuie să reprezinte priorități pe plan național, susține conducerea grupului. „În Rusia și în spațiul ex-sovietic mobila românească este cotată, percepută și vândută ca fiind cea mai bună și elegantă din lume. Rușii cunosc și încă își doresc produsele românești. Există un interes puternic față de produsele „made in Romania”, de calitate superioară, cu care au fost obișnuiți în perioada comunistă și pe care le cer în continuare. În Rusia „made in Romania” reprezintă pentru țara noastră o carte de vizită serioasă care garantează calitatea.

Piață rusă reprezintă o alternativă de aur pentru România. În Rusia și spațiul ex-sovietic sintagma “mărfuri românești” (încălțăminte, textile, vinuri, medicamente, legume și fructe, mecanică și utilaje) este încă foarte cunoscută și apreciată la fel de bine ca sintagma “parfumuri franțuzești” sau “blugi americani”.

Recâștigarea pieței din Rusia și zona ex-URSS prin dezvoltarea exporturilor românești ar genera o adevărată și reală expansiune economică românească pe plan extern.

Promovarea exporturilor ajută la dezvoltarea producției interne, duce la creștere economică și la crearea de noi locuri de muncă”, consideră directorul comercial al SIMEX, Gabriel Lavrincic. Acesta susține că pentru o relansare economică românească de succes piață rusă și ex-URSS sunt indispensabile.

“Exportul reprezintă oxigenul economiei oricărei țări, însă România este cumva împiedicată la nivel de Bruxelles și

Nou lanț de show-room-uri în România Strategia grupului vizează deschiderea unui lanț de show-room-uri Mood by SIMEX în toate municipiile din România, dar și de magazine prin parteneriat în Europa, America, Australia și Asia. Prima unitate de acest fel a fost inaugurată la început de an la Cluj. Noul brand Mood Furniture a fost deja lansat în expoziții internaționale la Köln și la Budapesta și solicitat atât în Uniunea Europeană, cât și în India. Acesta este conceput de designerul Constantin Alupoaiei, de la studioul Izzi Design Box din București, și conține colecțiile Linea, Forma și Edge. Mobilierul din lemn masiv, din stejar de calitate înaltă, este cu influențe scandinave: contemporan în imagine, dar modern în detaliu, fiind executat cu racordări semirotunde și cu înclinări studiate de frezare. „Provocarea unui nou brand este mare, dar am acceptat cu entuziasm acest lucru. Mă bazez pe profesioniștii din fabrică. Participarea la târgurile internaționale mi-a întărit încrederea în designul nostru. E mult de muncă, dar proiectul acestui brand unic pe piață îmi oferă o motivație enormă”, menționează Cosmin Man, director de brand.

Washington să exporte la capacitatea reală, în contextul în care chiar acestea practică relații comerciale intense în spațiul sovietic.

Mobila românească are o imagine foarte bună pe piață internațională. Noi, românii, am putea face din mobila noastră ce au făcut nemții din mașina Mercedes.

Mobila noastră are toate meritele să ajungă un brand internațional cunoscut, din Australia până la Londra. Pentru că acest lucru să devină realitate avem nevoie ca factorii de decizie să se trezească din somn, să conștientizeze și să se implice în susținerea industriei românești de prelucrare a lemnului”, spune oficialul SIMEX.

Ambasadorul Rusiei, sol de pace în Ardeal Valeri Ivanovici Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse, și secretarul în cadrul Ambasadei, Vladimirovici Alekseenko au vizitat, în februarie, fabrica din Șimleu Silvaniei, unde s-au întâlnit atât cu președintele SIMEX, Dumitru Blaga, cât și cu primarul orașului, Septimiu Țurcaș.

Ambasadorul a remarcat că producătorul de mobilă are de mai mulţi ani relaţii economice reciproc avantajoase cu companii din Rusia şi şi-ar dori ca şi alte firme din județ și din țară să urmeze acest exemplu. „Mobila care se produce aici este inclusă în categorii de lux.

Multe piese sunt realizate manual și au foarte multe detalii, de aceea și-a găsit un loc aparte pe piața noastră. Mobila de la Simex se găsește în orașe mari din Rusia precum Moscova, Sankt Petersburg deoarece este foarte bună”, a declarat ambasadorul Rusiei.

Ambasadorul rus a vizitat judeţele Maramureş, Sălaj şi Cluj, despre care a spus că este capitala informală a Transilva-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

niei, scopul său fiind dezvoltarea legăturilor economice și culturale. La prima sa vizită în Sălaj i s-au prezentat de către prefectul Florin Florian oportunitățile județului: agricultură și turism. La Zalău s-a deplasat la Cimitirul Eroilor, iar la Șimleu a vizitat Muzeul Holocaustului.

Produsele fabricii de vinuri spumante din Șimleu puteau fi găsite în trecut pe piaţa din Rusia, a remarcat Kuzmin. „Acum, după o perioadă de criză, această producţie renaşte. Am remarcat că sancţiunile care există între Rusia şi Uniunea Europeană - din păcate, ilegale din punctul nostru de vedere - nu se prelungesc şi pentru alcool, iar atunci pentru vinurile spumante doar trebuie pus un preţ bun, de concurenţă. Şi atunci piedicile politice pentru ca produsele să se vândă în Rusia nu există”.

La Baia Mare a avut o întâlnire la primărie în cadrul căreia a discutat despre posibilitatea de a include firme ruseşti în dezvoltarea economică a regiunii. „Pornim de la faptul că o asemenea colaborare trebuie să fie reciproc avantajoasă şi să corespundă normelor legale, inclusiv şi celor de prezervare a mediului. În primul rând, vizita noastră a fost pentru a lua cunoştinţă şi a detecta posibilităţile care există”, a explicat Kuzmin. La Cluj-Napoca a avut o întâlnire cu conducerea Universităţii Babeş-Bolyai şi a vizitat Centrul Cultural Rus.

Au mobilat Palatul Kremlin „Relațiile comerciale cu Rusia au existat și înainte de 1989, apoi s-au aprofundat. Pentru piața din Rusia se produce mobilă de cea mai înaltă calitate și suntem mulțumiți de ceea ce vedem în piață, de reacțiile prietenilor din Rusia care de la un târg la altul ne mulțumesc pentru prietenia caldă de care dăm dovadă prin calitatea mobilei pe care o producem”, a menționat președintele SIMEX, Dumitru Blaga.

Grupul cu acționariat integral românesc are sediul central în Șimleu Silvaniei și este constituit din patru fabrici, cu 920 de angajați, unități care funcționează fără întrerupere din 1947. Acesta dispune de ateliere proprii de creație cu designeri specializați, utilaje performante, profesioniști în arta prelucrării lemnului.

Simex deține o rețea de distribuție în România și Europa, dar și în Rusia sau statele ex-sovietice (Armenia, Georgia, Ucraina, Kazahstan, Tadjikistan, Uzbekistan, Kirghistan, Azerbaidjan). Mobila produsă aici împodobește interioare de la Kremlin, Palatul Prezidențial din Turkmenistan, Palatul Parlamentului din România, Castelul Peleș sau diferite palate și instituții celebre din Europa.

Patul cu foiță de aur costă 8.000 de euro Un pat imperial acoperit cu foiță de aur a fost piesa de atracție de la inaugurarea show-room-ului de la Cluj.

Acesta face parte dintr-un dormitor de lux compus din pat, două noptiere, toaletă, oglindă, taburet. Prețul de vânzare al unui dormitor este de 24.000 de euro. Toate sculpturile patului sunt acoperite cu foiță de aur.

71

72

OPINIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Motto: „Cea mai mare problemă a comunicării este iluzia că a avut loc” - G.B. Shaw

Cum convingem publicul să folosească transportul în comun? de Cătălin HOSU

Experiența proprie, dublată de cercetările sociologice, sondajele ne arată că, deși înțelegem motivele raționale și nevoia de a renunța la autoturismul proprietate personală și de a folosi transportul public, ne este, totuși, foarte greu să renunțăm la șofat.

Majoritatea motivelor pentru care ar trebui să alegem transportul public le cunoaștem - și ne este clar că toate aduc beneficii personale și publice: • reducerea noxelor, deci o îmbunătățirea a condițiilor de mediu; • reducerea traficului; • înlocuirea timpul petrecut la volan cu timp de calitate pentru citit, ascultat, privit, discutat, învățat etc.; • reducerea cheltuielilor personale; • mai multă mișcare, mai mult exercițiu fizic; • o mai bună organizare a timpului; • nu e nevoie de locuri de parcare; • siguranță mai mare în trafic.

Dar cum facem să convingem publicul să folosească transportul în comun? Prin comunicare! Comunicarea societăților de transport public cu stakeholderii trebuie privită și tratată în mod strategic. Ea trebuie să facă parte din funcțiunile de management, împreună cu marketingul, resursele umane, vânzările, relațiile cu clienții etc.

Campaniile de comunicare trebuie să aibă consistență narativă, să se adreseze atât celor care deja folosesc transportul public - pentru fidelizarea lor, cât și potențialilor utilizatori. Se recomandă folosirea unui mix de comunicare - relații publice, marketing, relații cu clienții, publicitate, cu mesaje inovative și dedicate, bogate în informații și argumente.

Planul de comunicare urmează trei etape: 1. informarea publicului 2. comunicarea bi-direcțională cu publicul 3. implicarea publicului în procesul decizional. În toate etapele, e nevoie de comunicarea continuă și consecventă a principiilor și valorilor transportatorului, principii și valori comune cu ale comunității locale pe care o deservește. Mai mult, e nevoie de exemple personale de folosire a transportului public. Astfel, se va crea credibilitate, care stă la baza construcției și menținerii reputației transportatorului. Iar o bună reputație va face ca transportatorul să fie privit ca un adevărat membru al comunității.

Raportarea corectă către public este esențială. Trebuie avute în vedere particularitățile unui public local, cu o anumită cultură a comunității care diferă de la o zonă la alta, dar în același timp un public eterogen, compus din grupuri sociale cu valori și atitudini diverse. Informațiile și argumentele adesea tehnice despre beneficiile și importanța transportului comun trebuie „îmbrăcate” într-o formă accesibilă pentru toate aceste segmente - limbaj comun, imagini sugestive, valență emoțională pozitivă.

Cătălin Hosu este expert în comunicare, cu experiență de peste 20 de ani, și vicepreședinte al Asociației Române de Relații Publice din 2014. A activat și a colaborat întotdeauna pentru lideri ai pieței: jurnalist de radio, TV și presă scrisă, manager de comunicare, de relații cu presa și purtător de cuvânt pentru o companie multinațională, consultant de comunicare strategică și comunicare de criză. De peste doi ani, activează și ca expert într-un proiect de cercetare al Ministerului Educației, finanțat de Uniunea Europeană.

COMM360 este compania de comunicare strategică fondată și condusă de Cătălin Hosu, cu un portofoliu de clienți bine-cunoscuți în sfera publică. Oferă servicii de consultanță, management și training pentru: comunicare strategică, comunicare de criză, managementul reputației, employer branding, tehnici de comunicare și prezentare, mass-media, new-media și marketing digital/prezență on-line.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CLUJUL REZIDENȚIAL

73

74

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Star Assembly, singura fabrică din lume unde se produc cutii de viteză 8G-DCT de Ligia VORO

La Sebeș, în două noi hale de producție ale Star Assembly, subsidiară a Daimler, a început producția cutiei de viteze automate cu dublu ambreiaj cu opt trepte 8G-DCT, singura fabrică din concern de unde vor fi livrate aceste transmisii. Compania a organizat în 7 februarie și un eveniment oficial de lansare.

Noua cutie de viteză a fost lansată în cadrul unui eveniment onorat, printre alții de Frank Deiss, director producție Powertrain Mercedes-Benz Cars, și de Ștefan-Radu Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Lansarea oficială a noii transmisii a avut loc într-una dintre cele două noi hale pe care Star Assembly le-a construit, cu o suprafață de aproximativ 54.000 de metri pătrați.

“Astăzi este o zi frumoasă pentru Star Assembly și Daimler, astăzi este o zi frumoasă pentru județul Alba și România.

Suntem aici să celebrăm o altă bornă în istoria Star Assembly, rețeaua globală de producție powertrain în România, lansarea cutiei de viteze automate cu dublu ambreiaj cu opt trepte 8G-DCT. Suntem prima și singura locație din rețeaua de producție powertrain Mercedes-Benz Cars care produce noua transmisie în opt trepte cu dublu ambreiaj.

Pentru această responsabilitate, ne-am pregătit intens și am făcut toate demersurile necesare pentru a livra cutii de viteze Mercedes-Benz de cea mai înaltă calitate. Angajamentul și investițiile grupului Daimler în ceea ce privește dezvoltarea locațiilor din România, de la Sebeș și Cugir, reprezintă o puternică declarație de încredere în echipa noastră extrem de bine pregătită și devotată, precum și o recunoaștere a muncii remarcabile”, a anunțat Klaus Eichhorn, noul director general al Star Assembly & Star Transmission, locat din septembrie anul trecut în România după ce timp de mai mulți ani a ocupat funcția de director Managementul Calității SUV în unitatea de producție Mercedes Benz Tuscaloosa din Statele Unite ale Americii.

“Faptul că un german vorbește în engleză la un eveniment în România dovedește ceea ce spun de mulți ani că toți vorbim aceeași limbă, limba producției powertrain. Rețeaua noastră de producție powertrain trece peste granițe, peste

limbi și trebuie să fim mândri de acest lucru. Am fost aici acum trei ani la lansarea producției cutiilor de viteză 9GTronic, iar totul arăta cu totul altfel, pot să spun. Este impresionant câte s-au întâmplat de atunci.

Extinderea producției de cutii de viteze la Sebeș subliniază importanța, flexibilitatea și performanța ridicată a centrelor de producție din România în cadrul rețelei globale powertrain Mercedes-Benz Cars. Unitatea din Sebeș joacă un rol cheie în strategia de furnizare a transmisiilor de ultimă generație către fabricile de autoturisme MercedesBenz din toată lumea, într-un mod flexibil și eficient”, a adăugat Frank Deiss, directorul de producție Powertrain Mercedes-Benz Cars.

Transmisiile automate care echipează automobilele Mercedes-Benz sunt produse în cadrul rețelei de producție Powertrain, la sediul central din Untertürkheim, în Germania și la fabrica Star Assembly din Sebeș, România.

Investiție salutată de oficiali români Ramona Ioana Bruynseels, consilier de stat pentru mediul de afaceri al prim-ministrului Viorica Dăncilă, a menționat că Guvernul României încurajează parteneriatele între investitori străini și români, colaborarea industrială și politica de offset și că este un partener de dialog pentru mediul de afaceri.

“Faptul că în România continuă să fie inaugurate noi investiții și faptul că aceste investiții devin din ce în ce mai sofisticate, ele promovând, iată, tehnologia și producția, ne întăresc con-

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

vingerea că economia României este în continuare atractivă și, categoric, dinamică”, a subliniat consilierul de stat.

Noua investiție, descrisă ca o poveste de succes, reprezintă și un semnal pozitiv pentru alți investitori internaționali, în opinia ministrului pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Ștefan Radu Oprea “În ianuarie, s-au împlinit 133 de ani de când Karl Benz a depus actele pentru a obține patentul pentru primul vehicul motorizat, adică actul de naștere a automobilului. De atunci, povestea excelenței în tehnologie continuă cu aceeași intensitate. Felicit compania Daimler pentru decizia de a alege în continuare România în vederea dezvoltării de noi linii de producție. Este un parteneriat win-win, iar viitorul ne va confirma acest lucru. Doresc să felicit echipa Star Assembly pentru efortul și dedicarea depuse de Domniile Voastre pentru ca acest nou proiect să fie o reușită, așa cum sunt și celelalte de până acum. Avem nevoie de asemenea povești de succes, o companie de calibrul Daimler, unul dintre liderii mondiali în domeniul auto și cel de-al doilea mare contributor la bugetul de stat, a decis implementarea unei noi investiții de 250 de milioane de euro, care vor genera un impact social semnificativ, peste 500 de locuri de muncă suplimentare în această minunată comunitate locală. Acesta este un semnal pozitiv pentru mediul de afaceri internațional, o dovadă că în România se pot implementa și dezvolta proiecte viabile, că suntem un partener credibil pentru dezvoltarea unor afaceri de succes. Profit de această ocazie pentru a exprima, din nou, sprijinul deplin al Guvernului față de toate proiectele de investiție demarate în România”, a fost mesajul acestuia.

Din partea autorităților locale, pe scenă a urcat Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean (CJ) Alba, recunoscător pentru aportul companiilor din concernul Daimler la dezvoltarea comunității din regiunea Transilvania de Sud. “Este extraordinar să fii în centrul atenției unui concern ca Daimler și vreau să vă asigur pe toți că locuitorii județului Alba, oameni din administrație, reprezentanții instituțiilor statului din județul Alba au mare încredere în multinaționale și în investitorii români, în egală măsură.

Deci nu ne temem de prezența dvs. aici, în Transilvania de Sud”, a punctat președintele CJ. Gheorghe Nistor, șeful producției cutiei de viteze automate cu dublu ambreiaj cu opt trepte 8G-DCT, Radu Ion, secretar de stat în Ministerul Economiei, Frank Deiss, Radu Ștefan Oprea, Ramona Ioana Bruynseels, Klaus Eichhorn, Ion Dumitrel și Dănuț-Emil, prefectul județului Alba, au fost invitați apoi pe scenă de Cabral, prezentatorul evenimentului, pentru momentul mult așteptat: lansarea oficială a noii cutii de viteze. Aceasta a apărut dintr-un nor de fum, odată ce numărătoarea inversă rostită de cei opt s-a încheiat. Pe cutia inaugurală și-au lăsat semnătura, de altfel, oaspeții și gazdele care au urcat pe scenă.

După ceremonia de lansare, participanții au fost invitați la un tur al noilor hale de producție, li s-a explicat procesul de producție și noutățile care au fost integrate în acesta și au putut admira liniile de producție în mare parte automatizate.

Mai multe viteze, cuplu mai mare Noua transmisie automată cu dublu ambreiaj 8G-DCT a fost prezentată pentru prima dată în conexiune cu motoarele diesel care echipează noul model al clasei B, care este livrat clienților începând cu februarie 2019. Și alte modele din noua familie de autoturisme compacte vor fi echipate cu 8G-DCT. Cutia de viteze a fost creată pentru un cuplu de până la 520 Nm. În comparație cu transmisia 7G-DCT, greutatea cutiei scade cu circa 3,6 kilograme. Rapoartele de transmisie sunt mai scăzute datorită treptei de viteză suplimentare, care crește ușurința în schimbarea vitezelor și oferind astfel posibilitatea de a folosi motorul în cei mai buni parametri de funcționare posibili. În același timp, treapta a opta are un raport de transmisie mai mare și, la viteze constante pe șosea, de exemplu, rotațiile pe minut scad, crescând eficiența și atenuând zgomotul.

De la lansarea pe piață în 2005 și până în prezent, MercedesBenz a produs peste 1,5 milioane de vehicule din clasa B. În 1997, clasa A a inițiat segmentul actual de automobile compacte Mercedes-Benz; de atunci, mai mult de șase milioane de mașini compacte au fost livrate clienților din întreaga lume. În 2018, peste 609.000 de clienți din toată lumea și-au primit noile modele din clasele A sau B, CLA, CLA Shooting Brake sau GLA. Astfel, rezultă că unul din patru vehicule vândute de MercedesBenz în 2018 a fost o mașină compactă. Cele mai mari două piețe pentru modelele compacte vândute anul trecut au fost China și Germania.

75

76

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Industry 4.0 – Graniţa dintre ieri şi mâine

Angajații cu skill-uri în zona digitalizată vor fi tot mai căutați de către companii de Traian DAN

La o simplă căutare, sunt 44.121 de job-uri care au expresia „digital transformation”. Asta înseamnă că există în prezent o piaţă a forţei de muncă, care caută angajaţi cu astfel de skill-uri.

Este doar una din datele prezentate la workshop-ul proiectului Industria de mâine - „Industry 4.0 – Graniţa dintre ieri şi mâine”, desfășurat la Oradea.

Unul dintre workshop-urile proiectului Industria de mâine - „Industry 4.0 – Graniţa dintre ieri şi mâine” a fost găzduit în 8 februarie 2019, la Oradea. Proiectul este destinat stimulării dezvoltării durabile a companiilor cu profil industrial din regiunile Nord - Est, Centru şi Nord – Vest. „Seria de evenimente «Industry 4.0 – Graniţa dintre ieri şi mâine» oferă o ocazie excelentă pentru managerii de companii de profil industrial din România să întâlnească specialişti ai celei mai mari companii de training industrial din România, Best Smart Consulting şi ai celor mai mari producători de soluţii pentru industrie, care vor prezenta strategii de abordare a proiectelor Industry 4.0, studii de caz bazate pe integrarea Industry 4.0 şi Industrial Internet of Thing (IIoT) în activităţile zilnice. În cadrul evenimentului sunt prezentate soluţii inovative care ajută companiile cu profil industrial să înţeleagă mai bine importanţa digitalizării şi automatizării proceselor industriale în noul context”, a declarat Marius Hărătău, consultant Best Smart Consulting.

Seria de workshop-uri face parte dintr-o suită de evenimente şi servicii puse la dispoziţia companiilor industriale din România de către Best Smart Consulting, integrate în portofoliul Academiei Industriale, prin proiectul „Industria de mâine”, finanţat prin Fondul Social European.

Acest proiect se traduce prin: zece worshop-uri naţionale, 50 de sesiuni de instruire specializată, 16 companii selectate pentru a primi consultanţă în magament

strategic şi dezvoltare de proiecte Industry 4.0. „În prima fază trebuie să înţelegem unde se duce industria. Şi trebuie să înţelegem în viziunea unor companii care au făcut multe investiţii în zona aceasta, care s-au pregătit pentru pasul acesta. Conceptul Industry 4.0 vine cu două elemente foarte importante. Ca orice revoluţie industrială vine cu zona de inovaţie tehnologică, dar şi cu inovaţie socială. Vorbim de noi tehnologii care schimbă şi vor schima modul în care societatea funcţionează per ansamblu. În primul rând, vorbim despre situaţia transformării locurilor de muncă actuale. Pentru această transformare va trebui gândită o strategie pentru noua realitate economică şi tehnologică, astfel încât angajaţii actuali, care reprezintă principala resursă a companiei, să reuşească să facă pasul spre noul tip de economie. Vor apărea şi noi locuri de muncă, a căror denumire nici nu o ştim, dar va fi o zonă foarte competitivă în a atrage aceşti angajaţi cu skill-uri în zona digitalizată. Pentru că toată lumea îi va dori. Va fi o resursă destul de puţină pe piaţa forţei de muncă şi bătălia va fi crâncenă. Atunci, singurul lucru pe care îl vedem noi, asta este zona în care companiile vor trebui să lucreze. Să ducă angajaţii actuali în zona în care ei să fie eficienţi şi să aibă skilluri de digitalizare. Şi apoi, vor fi şi locuri de muncă şi angajaţi, pentru care nu veţi mai găsi soluţii în compania dumneavoastră. Pentru că nu vor avea capacitatea să facă pasul spre noul tip de economie”, a explicat specialistul Best Smart Solution.

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La o simplă căutare, sunt 44.121 de job-uri care au expresia „digital transformation”. Asta înseamnă că există în prezent o piaţă a forţei de muncă, care caută angajaţi cu astfel de skill-uri. Astfel de angajaţi nu sunt formaţi de nici o universitate, pentru că aici este un cumul de competenţe legate de noile tehnologii, pe care nici universităţile, nici o companie de training nu a reuşit să le introducă într-o curriculă. Sunt persoane care au avut experienţă în zona asta şi reuşesc, printr-un efort propriu, sau susţinuţi de companie, să acopere astfel de poziţii.

Acest proces de schimbare va duce şi la schimbarea modului de colaborare cu angajaţii. Aşa au apărut: work from home, freelancer sau digital nomad.

Industry 4.0 vine ca un răspuns pe care Europa îl dă la avansul tehnologic pe care SUA, Japonia sau celelalte ţări îl au în stadiul de tehnologie. În SUA se vorbeşte mai mult de IIoT. Industry 4.0 este eticheta pe care Guvernul german a dat-o strategiei Germaniei de digitalizare, răspunsul pe care l-a dat companiilor de producţie din Germania pentru a face faţă competiţiei globale, în zona de producţie.

Digitalizare Transformările digitale în producţia industrială; Digitalizarea şi Industry 4.0 în viziunea Siemens, au fost subiecte dezvoltate Laurenţiu Nae, cofondator şi director Dezvoltare Digital Twin. Acesta a vorbit şi despre: Eficientizarea producţiei industriale prin digitalizare; Soluţii pentru Industry 4.0; Valoarea adăugată adusă prin digitalizare şi Identificarea potenţialului pentru digitalizare în companiile din România. „Digitalizarea schimbă totul. Datele trebuie să fie utilizate pentru a genera produse mai bune, servicii mai bune. Următoarele soluţii vor fi bazate pe analiza datelor şi valorificarea acestora”, a subliniat Laurenţiu Nae. Acesta a prezentat şi trei studii de caz: Inno Robotics de la Cluj; IP Automatic Design şi Faist Mecatronic – Oradea. „Indiferent de domeniul de activitate sunt câteva beneficii pe care companiile le urmăresc prin aceste investiţii în digitalizare. Reducerea timpului de lansare pe piaţă al produsului – este un beneficiu pe care fiecare companie îl urmăreşte. Al doilea mare beneficiu este să existe o flexibilitate sporită, iar al treilea beneficiu – eficienţa sporită. Există un studiu din care reiese că digitalizarea aduce mult mai multe beneficii unui client decât unui furnizor”, a precizat specialistul.

Acesta a enumerat provocările aduse de transformarea

digitală: schimbarea modului în care produsul ia viaţă; schimbarea modului în care produsul este realizat şi schimbarea modului în care produsul este utilizat. „Adoptarea roboţilor nu lasă pe nimeni fără loc de muncă”, încearcă să asigure Laurenţiu Nae. Dan Zima, Business Development Manager Cisco a oferit informaţii despre securitatea cibernetică în era Industry 4.0. Acesta a vorbit despre metodele de apărare împotriva posibilelor atacuri cibernetice îndreptate spre companiile cu profil industrial: Industrial Network Security, Alinierea IT/OT (Information Tehnoloy/ Operation Tehnology).

Cursuri Prin proiectul „Industria de mâine” sunt organizate mai multe categorii de cursuri. O categorie sunt cursurile industriale: Leadership Industry 4.0; Managementul achiziţiilor industriale; Negocierea avansată, Logistica producţiei; Planificarea producţiei; Managementul producţiei; managementul liniilor de producţie, Managementul calităţii; Managementul mentenanţei; Managementul vibraţiilor; Costuri şi bugete în producţie; Îmbunătăţire procese – Lean manufacturing.

O altă categorie sunt cursurile de resurse umane: Schimbarea competenţelor Industry 4.0; Elemente de coaching Industry 4.0; Curs manager Resurse Umane, plus cursurile de competenţe antreprenoriale. „48 de antreprenori de IMM-uri din domenii diferite de activitate economică vor putea beneficia de servicii de consultanţă specializată în planificare strategică, valorificând şansa de pregătire şi adaptare la condiţiile unui mediu economic atractiv, transparent şi inovativ. Şi nu e puţin lucru să beneficiezi de consultanţă inteligentă în dezvoltarea afacerii tale, fără costuri din partea ta”, este de părere Marius Hărătău. În urma participării la workshop-uri, vor fi selectate 16 companii cu profil industrial, care vor beneficia de consultanţă specializată, valorificând şansa de îmbunătăţire a proceselor şi adaptare a activităţilor la dinamica pieţelor.

Obiectivele principale ale acestui proiect sunt creşterea conştientizării şi crearea unei atitudini pozitive a angajatorilor faţă de importanţa şi necesitatea participării angajaţilor la programe de formare formală şi informală pe bază de inovare, precum şi creşterea performaneţelor pe plan profesional ale managerilor şi antreprenorilor. obţinute prin cursuri de perfecţionare şi specializare.

77

78

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cel mai modern Centru de Training CNC din țară Centrul Universitar Nord din Baia Mare dispune din 7 februarie de cel mai modern Centru de Training CNC din țară. Investiția a fost realizată de Universal Alloy Corporation Europe Dumbrăvița, cu sprijinul Teximp AG Switzerland. Valoarea investiției este de peste 360.000 de euro și le va permite studenților și profesorilor să aibă acces la tehnologia din domeniul aeronauticii.

În 7 februarie 2019, în cadrul Departamentului Inginerie și Managementul Tehnologiei (IMTech), Facultatea de Inginerie, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, a avut loc inaugurarea Centrului de Training CNC Teximp-UACE-IMTech. Investiția a fost realizată de Universal Alloy Corporation Europe Dumbrăvița, cu sprijinul Teximp AG Switzerland și a constat din reamenajarea totală a Laboratorului de Mașini Unelte și dotarea acestuia cu trei mașini-unelte CNC de ultimă generație - un centru de prelucrare 5 axe, o freză 3 axe și un strung 3 axe produse de Haas Automation, USA -, precum și înființarea unui nou laborator de scule așchietoare și aparatură de măsură și control, cu dotări de excepție. Centrul a fost creat cu scopul de a susține și dezvolta procesele educaționale și de cercetare în domeniul Ingineriei Industriale.

La eveniment au participat prefectul județului Maramureș, Vasile Moldovan, conducerea Universității Tehnice din ClujNapoca, conducerea UAC Europe și a Teximp AG Switzerland.

Conf. univ. dr. ing. Mihai Bănică, Director de departament, a prezentat etapele investiției, precum și a parteneriatului durabil dintre compania UAC Europe și mediul universitar, care s-a dovedit a fi unul de succes, cu numeroase beneficii pentru studenți, mulți dintre ei devenind angajați ai companiei. Apoi a luat cuvântul Jon Kevin Loebakka, președintele UACE, care a mulțumit tuturor participanților pentru prezență și Centrului Universitar Nord din Baia Mare pentru colaborarea și deschiderea arătată companiei. „Succesul unei companii înseamnă și o colecție de acțiuni și proiecte pe care aceasta le implementează în comunitatea din care face parte, în toate domeniile de activitate: educație, religie, cultură etc. Toate acestea, împreună, aduc un plus de valoare și ajută compania să crească. Astăzi inaugurăm laboratorul și atelierul mecanic, un nou proiect important pentru comunitate. Doresc să mulțumesc Teximp AG Switzerland pentru sprijinul acordat, tuturor angajaților UAC Europe care au investit timp și efort, precum și Universității pentru implicarea în acest proiect.

Avem în prezent peste 1.750 de angajați, angajăm săptămânal 20 de oameni și vom investi peste 130 de milioane de euro în

noul proiect de la Tăuții Măgherăuș. România are o istorie și o tradiție în domeniul aeronautic, pe care suntem mândri să o continuăm și să o ducem mai departe. Chiar în această dimineață discutam, în cadrul unei ședințe, despre nevoia de a angaja peste 1.900 de oameni, astfel încât în 2-3 ani vom avea peste 4.000 de angajați, toate acestea pentru a satisface nevoile clienților noștri, cu produse de calitate, livrate la timp”, a spus acesta.

Daniel Vărzaru, Chief Financial Officer UAC Europe, a completat: „Mulțumesc universității pentru susținere și deschidere, mulțumesc tuturor furnizorilor care ne-au sprijinit și vă mulțumesc că ați crezut în noi și că împreună am reușit să realizăm acest proiect. Nu ne oprim aici, vom continua implicarea și parteneriatul nostru și în viitor și sperăm să facem și mai mult”.

Ivan Bornatico, CEO Teximp AG Switzerland, i-a felicitat pe cei implicați în acest proiect și a arătat că este cel mai modern Centru de training pe care l-a vizitat, dintre miile de astfel de proiecte văzute în ultimii 15 ani.

Vasile Moldovan, prefectul județului Maramureș, a spus: „Acest parteneriat va aduce plus valoare atât Universității cât și companiei, iar noi, autoritățile județene, suntem deschiși la astfel de investiții și ne dorim să le sprijinim, să avem forță de muncă bine pregătită și să rămâneți cât de mult timp aici, alături de noi”.

Dr. Ing. Vasile Ţopa, rectorul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca a subliniat: „Sunt foarte mândru și bucuros pentru implementarea acestei investiții și acestui parteneriat durabil cu UAC Europe, deoarece educația tehnică nu poate fi făcută fără colaborarea cu mediul de afaceri. Universitatea Tehnică este o fabrică care pregăteşte inginerii pentru nevoile dumneavoastră. De aceea încurajez colaborarea cu agenții economici. La noi se spune «omul sfințește locul» și acest lucru este dovedit și de investiția pe care o inaugurăm astăzi și care nu era posibilă fără implicarea dumneavoastră”.

Conducerea Universității Tehnice a oferit o diplomă de excelenţă lui Kevin Loebbaka, Daniel Vărzaru și Ivan Bornatico. A urmat apoi tăierea panglicii noii investiții și vizitarea laboratoarelor.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CLUJUL REZIDENȚIAL

79

80

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„MakeIT în Oradea” de Traian DAN

Digitalizarea şi Industry 4.0 reprezintă viitorul. Cine nu le aplică va avea de pierdut. De acest lucru şi-au dat seama şi edilii Oradiei. Drept urmare, au elaborat un program, „MakeIT în Oradea”, al cărui scop este dezvoltarea oraşului şi reducerea decalajului faţă de alte oraşe unde domeniul IT este mai dezvoltat.

De faptul că municipiul de pe Crişul Repede începe să conteze tot mai mult pe harta industriei de IT şi-au dat seama şi cei de la Microsoft. Aceasta este una dintre explicaţiile pentru care cunoscuta companie de IT a ales Oradea pentru desfăşurarea primului eveniment din seria „Work smart. Achieve more/The Tour”. Evenimentul, la care co-organizator a fost Asociaţia Firmelor Bihorene, s-a derulat în 19 februarie, la Double Tree by Hilton Oradea.

Pe agenda lui s-au regăsit speakeri renumiţi în domeniul IT precum: Lucian Ungureanu – Cloud Business Group Lead, Microsoft; Daniel Bălăceanu – Product Manager, Linksoft; Ovidiu Teodorescu – Business Solutions Delivery Director, Brinel; Edmondo Gorea – Tecknoworks; Mihai Tătăran – Avaelgo; Bogdan Dodu – General Director, IT Assist; Mircea Mitu – CTO, IT Assist; Ciprian Pirna – Security Consultant & Partner Manager, Heimdal Security; Raluca Movanu – Account Manager, Comparex; Alexandru Irimia – General Manager, Telelink Services Romania, și Alina Silaghi – directorul Agenţiei de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO). „Evenimentul de azi este primul dintr-o serie pe care noi le facem în ţară. Celelalte vor fi organizate la Cluj-Napoca şi Iaşi. Ne dorim foarte mult să reuşim să oferim soluţii pe care partenerii noştri le dezvoltă către clienţii care nu sunt din Bucureşti”, a explicat Lucian Ungureanu, Azure Product Marketing Manager la Microsoft România.

De ce apare Oradea în lista celor trei oraşe care găzduiesc evenimentul? „Am văzut potenţialul din Oradea şi este un oraş în care noi încă nu am ajuns. Am văzut felul în care companiile se dezvoltă în Oradea. Sunteţi pe locul doi în topul celor mai atrăgătoare oraşe din România. Se fac investiţii, oraşul se dezvoltă frumos şi am considerat

că este oportun pentru noi să facem un eveniment în această zonă”, a declarat reprezentantul Microsoft.

Acesta a subliniat de asemenea că: „Transformarea digitală este inevitabilă. România este încă în faza de «early adopters». Încă este o rezistenţă din partea unor companii, dar tehnologia va fi adoptată până la urmă.

Cei care fac acest lucru au un avantaj foarte mare faţă de restul competitorilor. Fac acelaşi lucru mult mai repede, mult mai eficient şi cu mult mai puţini bani. Şi sunt mai aproape de clienţi”.

Specialistul este de părere că digitalizarea este inevitabilă şi va fi adoptată mai devreme sau mai târziu. Cel mai mult vor avea de câştigat cei care o vor adopta mai devreme. În cadrul workshop-ului, acesta a venit cu exemple concrete. Unul dintre acestea este Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Ei au avut trei obiective: optimizarea fluxurilor fondurilor europene, transparenţă mare a acestui lucru şi oferirea de şanse egale tuturor beneficiarilor. „Ei au reuşit să reducă birocraţia, au obţinut transparenţă şi eficienţă maximă în obţinerea de fonduri europene”, a precizat reprezentantul Microsoft.

Oradea, strategie câștigătoare Alina Silaghi, directorul ADLO, a mulţumit pentru oportunitatea oferită de AFB de a prezenta proiectul

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„MakeIT în Oradea”. „Pe noi ne preocupă educaţia şi viitorul acesteia. Un studiu recent, făcut de o companie de IT, precizează că 85% din meseriile care vor exista încă nu au fost inventate. 60% din copii vor avea meserii care, încă, astăzi nu există. Noi credem că aceste statistici sunt importante şi trebuie luate în calcul”, a precizat Alina Silaghi. „Unul din cinci români cu vârsta cuprinsă între 25 şi 39 de ani alege să plece din România. Şi mulţi, din păcate, nu se mai întorc. Oficial, numărul românilor din diaspora se ridică la 3,4 milioane. Neoficial, credem că sunt mult mai mulţi. Oradea ocupă locuri importante în statisticile făcute de multe companii. Poate, locuri binemeritate, poate nu. Vom vedea, timpul va demonstra dacă Oradea poate să se menţină”, a subliniat şefa ADLO. Aceasta este de părere că s-a ajuns aici datorită strategiei adoptate de Primăria Oradea pentru atragerea unui volum cât mai mare de fonduri europene, crearea de locuri de muncă, investiţii masive în infrastructură, investiţii în infrastructura turistică, reabilitarea Centrului istoric, precum şi creşterea mobilităţii locuitorilor prin investiţii şi prioritizarea transportului în comun.

Până în anul 2019 au fost atrase fonduri europene în valoare de 310 milioane de euro, au fost realizate trei parcuri industriale complet utilate, unde au fost create peste 6.000 de locuri de muncă şi este în curs de dezvoltare al patrulea. Oradea are o nouă centrală termică şi sunt peste 50 de milioane de euro atrase doar prin turism. „Pentru că ne implicăm în proiecte pe învăţământ, am ajuns - în urma acestor statistici pe care le-am studiat, şi analizând piaţa locală - la concluzia că una din componentele esenţiale este digitalizarea învăţământului. Ne-am gândit că o orientare mai bună către industria tech ar fi pentru noi un atu”, a declarat şefa ADLO. Ea crede că dezvoltarea unui oraş nu este generată de către primărie, ci de către companiile locale, priorităţile fiind atragerea de investiţii şi dezvoltarea mediului de afaceri. Alina Silaghi a precizat că pilonii dezvoltării de azi în cadrul economiei municipiului Oradea sunt comerţul, industria, construcţiile şi transportul, pilonii viitorului vor fi turismul şi IT.

„Realizează-te în Oradea” Directorul ADLO a explicat cum va fi dezvoltat programul. Există pepinieră la nivel liceal: 17 clase de mate-info, 1.900 de elevi, patru universităţi (una publică, trei private), 1.500 de angajaţi în IT, 300 de companii, 35 dintre acestea realizează soft-uri la comanda clientului. În Oradea există deja Asociaţia Oradea Tech Hub. „Vrem să promovăm programul «Realizează-te în Oradea». Direcţiile principale sunt încurajarea elevilor de la licee să se înscrie la facultăţi cu specializare în domeniul IT din cadrul universităţilor din Oradea.

Dorim să susţinem financiar studenţii înscrişi la universităţile orădene, care se vor specializa pe o curriculă de IT. Companiile din IT vor avea impozit redus pentru spaţii şi vor fi sprijinite să-şi construiască birouri de clasă A. De asemenea, va fi constituit un fond de investiţii pentru susţinerea start-up-urilor din domeniul IT. Nu în ultimul rând va fi înfiinţat un centru pentru industrii creative”, a enumerat Alina Silaghi

câteva dintre priorităţile programului „Realizează-te în Oradea”.

Pentru liceeni, acest program va însemna întâlniri cu autoritatea publică şi cu companiile care activează în domeniul IT. Liceenii din clasele a XI-a şi a XII-a înscrişi la profil mate-info, precum şi cei care au obţinut rezultate la concursuri de specialitate – robotică, informatică, matematică, cu medii peste 8,50 vor beneficia de burse lunare de 200 de lei. Condiţia este să se înscrie şi să fie admişi la o universitate din Oradea, la o specializare axată pe o curriculă IT. În caz contrar, bursa va fi returnată. În ceea ce priveşte companiile, va fi înfiinţat un fond de investiţii pentru start-up-uri locale. Acest fond va fi administrat de către o societate înfiinţată de Municipiul Oradea, alături de companii cu experienţă în domeniul IT, selectate transparent. Capitalul social al al societăţii va fi format din aportul Municipiului Oradea, de 300.000 de euro, şi aportul partenerilor privaţi, de câte 5.000 de euro fiecare. Fondul va fi destinat susţinerii companiilor inovatoare în tehnologie, selecţia firmelor de start-up fiind făcută de specialişti. Activitatea firmelor finanţate trebuie înregistrată la Oradea, iar pentru minim cinci ani, 75% din personalul creativ trebuie să fie din Oradea sau din Zona Metropolitană Oradea.

Companiile implicate în proiect vor beneficia de reducerea cu 50% a impozitului pe clădiri pentru o perioadă de trei ani, pentru construcţia de birouri premium (minim 2.0 0 0 de mp, finisaje moderne, conectivitate, utilităţi etc.). De asemenea, entităţile din domeniul IT vor avea impozitul pe clădiri redus cu 50% pe cinci ani.

ADLO va investi 3,6 milioane de euro într-un centru de formare profesională integrată. Proiectul CRESC (Centru Regional de Educaţie şi Competenţe) Oradea Mare constă în reabilitarea unui imobil neutilizat care va găzdui, după reabilitare, incubatorul de afaceri dedicat antreprenorilor din industriile creative.

81

82

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Povești de succes cu George Haber, milionarul orădean de pe Silicon Valley de Traian DAN

George Haber, milionarul orădean plecat în America pe vremea lui Ceauşecu, s-a aflat pentru o scurtă perioadă de timp la Oradea. Cunoscut prin afacerile de pe Silicon Valley, George Haber, le-a depănat din poveştile sale de viaţă celor care au fost prezenţi la evenimentul „FuckUp Nights”.

George Haber a povestit cum a plecat să facă bani în America. Și cum a și reușit, deşi eşecurile nu l-au ocolit. „Succesele sunt accidente după eșecuri. Cred că sunt cel mai mare fuck-up din Oradea. Puteam să stau aici liniștit. Să nu fiu obraznic. Să am o carieră liniștită, să pup fundul la șefii mei. Și n-am făcut asta. Am fost un rebel de mic copil”, și-a început George Haber povestea. A înființat și o trupă rock, care cânta la ARLUS. La mometul respectiv nu exista echipament de amplificare în discoteci, așa că s-a apucat să învețe cum se construiește un amplificator. Şi de aici a început pasiunea lui pentru IT. A plecat în Israel, a urmat o facultate și l-a atras Mecca IT-știlor, Silicon Valley, unde a ajuns ulterior. „Lucrând la o companie, mi-am dat seama că nu sunt făcut să pup pe alții în cur. Că am vise, că trebuie să-mi urmez pasiunea. De fapt, asta este antreprenoriatul. Și frica pe care o are omul de eșec este absolut greșită. Fiindcă numai și numai prin eșecuri, prin chestii grele, pe care alții nu au curajul să le facă poți să te diferențiezi. Și am avut noroc că am prins o schimbare enormă în istoria electronicii. Era trecerea de la analog la digital. Am prins această mișcare și am creat o companie care a implementat compresarea imaginilor în filme.

Acestă companie a creat primul produs de DVD în software pe calculatoare. Peste noapte am avut un succes enorm. A fost prima companie din lume care făcea ca un calculator să cânte video. Compania a fost vândută cu peste 180 de milioane de dolari. O consider un eșec enorm. Un fuck-up mondial.

Pentru că dacă nu o vindeam, astăzi eram Youtube. Aveam tehnologia pe care o are Youtube, cu mult, mult înainte ca ei să știe că se poate face”, a explicat orădeanul cum a devenit milionar în America.

Sacrificii George Haber a precizat că singurii care poartă vina pentru ceea ce ni se întâmplă suntem noi înşine şi nu trebuie să dăm vina pe nimeni. „Când eram mic, voiam să fiu creator. Voiam să cânt. De asta m-am băgat în discotecă, de fapt. De asta mi-am ales prietenii, o diversitate de artişti şi golani. Era o amestecătură ciudată între scriitori, artişti, golani. Şi toţi ne simţeam bine împreună. Pentru că ne complementam. Dacă cauţi oameni doar ca tine, te duci în biserica ta, faci exact ca toţi ceilalţi din jurul tău, n-ai învăţa nimic. Nu poţi să înveţi să fii mai bun decât eşti, numai acceptând că există opinii diverse. Încercând să le înţelegi, nu neapărat să le accepţi”, este de părere româno-americanul.

Acesta subliniază faptul că pentru a reuşi „trebuie să fii posedat. Să-ţi sacrifici propria ta viaţă, să ignori copiii şi familia, dar după aceea trebuie să te opreşti”. „Eu nu am făcut asta şi m-a costat. În prima căsătorie, jumătate din avere s-a

dus. Dar sunt mai fericit. Probabil că cei care sunt mai nebuni, mai ciudaţi, de fapt, se bagă în business. Probabil că dacă aş fi încercat invers, să lucrez într-o fabrică, să fiu un tată ideal, nu aş fi ajuns unde sunt acuma. Nu era pentru mine şi, probabil că nu este pentru antreprenorii adevăraţi, pe care îi cunosc”, a recunoaşte George Haber.

„Machine learning” Acuma îl obsedează schimbarea adusă de „machine learning” în eliminarea a tot ce se cheamă expertiză: medicină, filozofie etc. „Mă gândesc în a investi timpul pentru a înţelege ce fel de oportunitate globală se creează prin această schimbare complexă. Noi înşine suntem maşini, maşini biologice, care suntem programaţi demult. Schimbarea a început să se producă. Într-o generaţie, două nu vor mai fi avocaţi, doctori etc. Calculatorul îţi va spune totul. Încă nu ştiu răspunsul, dar el este aproape”, crede milionarul.

Urmează-ţi visul!, a fost îndemnul antreprenorului ca un corolar al întâlnirii. „Sunt convins că fiecare dintre voi are un vis. De ce ar vea să fie, de ce ar fi putut să fie. Cum trece timpul, începi să ai regrete. Nu există scuză! Sau acceptați că aveți un vis și îl urmați, cu toate riscurile, cu toate căderile.

Sau acceptați că ați fost făcuți ca sclavi. Asta-i viața! Trăim o singură dată!”, conchide George Haber.

Acesta le transmite românilor că nu există diferență de mentalitate. „Suntem cu toții niște creaturi similare, care avem ambiții, frici. Când viața e bună, și americanul, și românul, sunt zâmbitori și se prefac că sunt dumnezei. Răspunderea e numai și numai a ta. Se pot face și în România startup-uri de milioane”, este de părere orădeanul. plecat în America.

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

83

24AUCTION - platforma de licitații de mărfuri online se lansează curând în România Compania Life is Hard - Work Soft din Cluj-Napoca, prima companie de software din România listată la bursă, lansează 24AUCTION.ro, o platformă de licitații online care ajută companiile să își reducă pierderile financiare ca urmare a stocurilor imobilizate și să lichideze rapid capetele de stoc sau stocurile perisabile prin vânzarea lor online prin licitație.

Sunt foarte multe companii, mai ales fermele zootehnice care de multe ori se văd în situația de a arunca sau de a distruge marfa atunci când au supraproducție, pentru că nu au către cine să o vândă.

Practic, 24AUCTION este o platformă de licitații B2B care dorește să pună în legătura cererea cu oferta, producătorii cu comercianții. Producătorii și comercianții en-gros care au stocuri de mărfuri pe care doresc să le vândă cât mai repede și la un preț cât mai bun, le pot scoate acum la licitație și le pot vinde prin platforma 24Auction.ro. Toate operațiunile se desfășoară exclusiv online, iar portalul va oferi utilizatorilor mai multe mecanisme de licitație cum ar fi modelul Olandez, Ungar, Francez (Mise en Vente), Blind Auction.

“24Auction.ro va aduce companiilor un beneficiu important: va pune împreună cererea cu oferta, într-un singur loc, pe verticale ale sectoarelor din economie”, menționează Erik Barna, CEO-ul companiei Life Is Hard.

Cel mai important beneficiu pentru cumpărători este că aceștia nu plătesc niciun comision și au la dispoziție un sistem de alertă pe e-mail/sms prin care pot monitoriza categoriile de mărfuri pentru care se dorește licitarea.

Vânzătorii au la rândul lor o serie de beneficii: comisioanele sunt vizibile și echitabile, vânzătorii plătesc un comision de intermediere raportat la valoarea de vânzare a stocului, iar platforma intermediază promovarea ofertei în rândul cumpărătorilor. Tranzacțiile se desfășoară în deplină securitate și siguranță pentru că datele utilizatorilor sunt protejate, iar platforma este aliniată cerințelor GDPR. Sistemul de licitație are capabilitatea tehnică de a procesa și transmite în timp real informații legate de starea licitației. Informațiile legate de modificarea stării curente a unei licitații vor fi transmise de către sistem tuturor participanților la licitație folosind o tehnologie server “push”. Aceste informații vor fi afi șate pe ecranul utilizatorului în mod automat fără să fie nevoie ca utilizatorul să ceară afi șarea lor.

Ca și module aplicație are 4 module majore: Modulul pentru Ofertanți, Modulul pentru Cumpărători, Modulul de Licitații, Modulul de Administrare. Aceste module se bazează, ca și implementare, pe un set de microservicii care implementează logica de business a aplicației. Practic, din punct de vedere arhitectural putem discuta de o arhitectură software bazată pe microservicii.

Integrarea cu alte sisteme se poate face prin dezvoltarea unei interfețe API - WebService (Application Programming Interface), denumită modul DataExchange Webservice care este formată dintr-un set de rutine, protocoale şi unelte care funcţionează independent de modulele implementate ale platformei și nu le influenţează. În cazul acestei aplicații API-ul este un serviciu web (web service) care poate citi şi transmite date din modulele Webapp ale platformei pentru care se dorește integrarea.

Mai multe detalii despre planurile tarifare și despre cum funcționează aplicația aflați de pe site-ul www.24auction.ro.

Proiect co-fi nanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 “Competitivi împreună”. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

84

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Daniela Blidărean, un deceniu de antreprenoriat de succes

de Ionel ALBU

Una dintre cele mai apreciate femei de business din Cluj-Napoca, Daniela Blidărean şi-a pus amprenta pe mediul de afaceri din zonă, prin tenacitatea cu care şi-a manageriat timp de 22 de ani firmele deţinute în diferite domenii de activitate. Femeie, mamă, manager, Daniela Blidărean ne-a destăinuit câteva dintre secretele unei vieţi pline, într-un interviu exclusiv în revista noastră.

Sunteţi manager de carieră, care este povestea femeii din spatele omului de afaceri?

Am început să lucrez în zona de business acum 22 de ani, când am dorit să testez şi să aplic studiile celei de-a doua facultăţi pe care am făcut-o, Logistica afacerilor americane, prin Centrul „Mihai Eminescu” la Bucureşti. La acea vreme nu erau prea multe facultăţi şi şcoli în domeniul de management. Eu terminasem Academia de Educaţie Fizică şi Sport la Bucureşti, atunci era unica facultate în domeniu din ţară. Ţinând cont că am practicat atletism de performanţă foarte mulţi ani şi am visat să fiu o mare antrenoare, mi-am dorit să completez aceste studii cu partea de management. Mă gândeam atunci să am studiile necesare ca să pot fi şi managerul unei baze sportive şi ştiam că fără partea de management nu puteam face acest lucru. Să spunem că am avut curajul de a-mi dori să devin manager pentru a-mi demonstra că şi noi, femeile, putem fi oameni valoroşi şi avem capacităţi deosebite pentru conducerea şi administrarea unei societăţi. Mai mult de atât, am avut curajul de a lucra în mare parte cu asociaţi din Italia, lucru care mi-a adus un plus de cunoştinţe, ei venind dintr-o ţară occidentală cu vechime în dezvoltarea şi iniţierea de noi afaceri in diverse domenii.

Experienţa mi-a îmbogăţit partea profesională şi cunoştinţele de limba italiană pe care a trebuit sa o profesionalizez pe drumul carierei mele, ţinând cont că discuţiile purtate erau de natură tehnică şi nivel de business. Aveam şi un rol important de a reprezenta cu onoare şi mândrie ceea ce înseamnă România şi noi, româncele, intelectual şi moral, nu doar frumuseţea care ni se atribuie. Recunosc că nu a fost uşor, femeie fiind, dar mă bucur că am reuşit, cred eu, să fiu luată în serios şi să demonstrez că se poate. În ce proiecte de business v-aţi implicat în aceşti ani de activitate?

Am administrat, condus sau am făcut parte ca asociat din firme private cum ar fi SC Gerva SRL pe zona de IT, B2B Consult SRL, firma de consultanţă Italia-România, Rosolution SRL cu soluţii de business pentru Italia, Megabyte SRL, vânzare calculatoare şi piese pentru calculatoare, reprezentanţa în România a Megabyte SPA Italia, Divina Ilusion SRL - cofetăria Maya din Cluj, Davide House SRL, agenţie imobiliară. În mare parte din aceste societăţi, am avut norocul de a avea asociaţi italieni de un calibru mare care au demonstrat interes şi seriozitate pentru a intra pe piaţa românească. În acest moment conduc RIR Accesorii SRL, o companie dinamică din industria fashion&confecţii, înfiinţată în 2014, Contact RIR Accesorii: Daniela Blidărean, tel. 0761086249, email: office@riraccesorii.com. Mai multe informaţii, cataloage de sezon: www.riraccesorii.com

reprezentanţa din România a firmei italiene Real Stampi SRL cu peste 50 de ani experienţă în producerea nasturilor şi accesoriilor pentru haine, având colaboratori de marcă mondială din domeniul fashion. Produsele noastre sunt exclusiv italiene, pe baza unor tendinţe trasate de unii dintre cei mai importanţi stilişti ai momentului, cu materiale de cea mai bună calitate.

Daţi-ne mai multe amănunte despre acest business.

Real Stampi SRL este şi asociat al firmei din România, o fabrică de renume în Italia, are un unic asociat, domnul Fratus Andrea, un tânăr dinamic şi foarte ambiţios. Împreună încercăm să aducem şi produse de calitate şi deosebite pe piaţa românească, cu o colaborare între ţările noastre cât mai fructuoasă şi serioasă. Fabrica Real Stampi produce accesorii de modă pentru cele mai mari mărci de modă din Italia şi din lume. Sunt, de asemenea, faimoşi pentru personalizarea nasturilor şi a altor accesorii produse de noi, la cerinţele clientului. Nu în ultimul rând, oferind clienţilor cataloage cu produse noi, create de un designer deosebit cu care suntem în colaborare, adaptate în fiecare an la moda actuală şi la cerinţele tot mai exigente ale clienţilor de elită pe care îi avem. Pot afirma că fabrica noastră se diferenţiază de cei din domeniu prin calitatea deosebită şi finisajul accesoriilor produse, unicitatea lor pentru clienţii de elită şi personalizarea acestora în funcţie de dorinţa clienţilor.

Fabrica deţine, de asemenea, toate sectoarele de producţie.

Avem un număr de 15.000 de produse de bază, care se fac în cel puţin 26 de culori de metal, dar şi produse care se pot vopsi la cererea clientului. Avem o gamă extinsă de culori pastel şi transparente din care clientul poate alege ce culoare doreşte. În România am reuşit să avem colaborări în acest moment cu cele mai renumite fabrici producătoare de îmbrăcăminte, fabrici şi producători din toată ţara. Pe viitor ne dorim extinderea portofoliului de clienţi în toate zonele ţării şi colaborarea cu cât mai mulţi clienţi noi.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

85

DAFCOCHIM a confirmat performanţa în agribusiness şi în acest an în faţa fermierilor

Cei mai importanți lideri mondiali, furnizori de inputuri pentru agricultură, prezenți la Simpozionul DAFCOCHIM

de Ligia VORO, Alex TOTH & Alin ZAHARIE

Aproximativ 600 de fermieri ardeleni au participat în 12 februarie, în incinta Centrului de Evenimente RAB, la tradiţionalul Simpozion de primăvară organizat de Divizia AGRO a companiei DAFCOCHIM Târgu Mureş, principalul furnizor de inputuri pentru agricultorii din Transilvania. În premieră pentru simpozioanele DAFCOCHIM, la eveniment au participat toţi contry managerii companiilor invitate din domeniul inputurilor şi al protecţiei plantelor, respectiv Elvira Petrescu (Nufarm), Pascal Cassecuelle (Bayer România), Jean Ionescu (Corteva Agriscience), Sergiu Staicu (Syngenta) şi Vasile Iosif (FMC). Pe lista speakerilor invitaţi s-au aflat şi reprezentanţi ai combinatului Azomureş din Târgu Mureş, ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Mureş şi ai Libra Internet Bank Târgu Mureş.

86

AGRO TB

Liviu Cojoc, mesaj de apreciere pentru parteneri În deschiderea simpozionului, Liviu Cojoc, preşedintele DAFCOCHIM GROUP, a transmis mulţumiri atât fermierilor participanţi, cât şi oaspeţilor de la companiile partenere, pentru excelenta colaborare care are ca scop principal dezvoltarea unei agriculturi sustenabile în Transilvania. „În primul şi în primul rând, dragi fermieri, vreau să vă mulţumesc pentru prezenţa dumneavoastră alături de cele mai importante companii multinaţionale, prezente azi în această frumoasă locaţie, ne face să fim onoraţi. Este pentru prima dată de când organizăm simpozioane la Târgu Mureş că avem alături de noi toţi country managerii de la firmele pe care le-am invitat, Corteva Agriscience, Bayer, Syngenta, Nufarm, FMC şi Azomureş. Le mulţumesc încă o dată pentru că sunt alături de noi”, a afirmat Liviu Cojoc.

La finalul evenimentului, preşedintele DAFCOCHIM GROUP a adresat, în numele participanţilor, un mesaj tuturor invitaţilor de la companiile multinaţionale. „Prezenţa dumneavoastră şi a echipei dumneavoastră la

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

simpozionul anual DAFCOCHIM de la Târgu Mureş ne-a onorat, iar clienţii noştri fideli, peste 500 de fermieri din Centrul Transilvaniei, au apreciat prezentarea profesională a concernului dumneavoastră şi a portofoliului impresionant de produse, pentru care vă mulţumim. Apreciez în mod special foarte buna dumneavoastră colaborare cu echipa tehnică şi comercială a DAFCOCHIM, căreia îi sunt recunoscător, condusă de directorul nostru general ing. Marinel Ştefan şi care a transformat evenimentul de ieri într-un regal tehnic atât de util atât pentru buna informare a fermierilor”, a transmis Liviu Cojoc.

Portofoliu pentru fermierii ardeleni Şi această ediţie a Simpozionului de primăvară a fost moderată de ing. Gheorghe Boţoman, consilier special al DAFCOCHIM AGRO, totodată unul din profesioniştii de referinţă din domeniul protecţiei plantelor din România. „Dragi fermieri, vă mulţumim şi vă iubim pentru că aţi acceptat să fiţi astăzi la Târgu Mureş la invitaţia DAFCOCHIM, cel mai important distribuitor de inputuri pentru agricul-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Rezultatul muncii lui Marinel Ștefan = 600 de fermieri la Simpozionul DAFCOCHIM! Întreaga muncă de organizare a acestui simpozion de talie națională îi revine lui Marinel Ştefan, directorul general al DAFCOCHIM AGRO. Tenacitatea și persuasiunea cu care întreține și cultiva relații profesionale personalizate cu fiecare dintre cei aproximativ 600 de fermieri prezenți la Târgu Mureş și cu alte sute din cele opt județe transilvănene unde compania asigură semințe și inputuri, asigură în fapt un flux economic excepțional companiei mamă și roade bogate fermierilor ardeleni. Trebuie să cunoști îndeaproape fenomenul, atât agricol, cât și de organizare de evenimente de acest gen, pentru a putea observa minuțiozitatea și fiecare detaliu din spatele și de dinaintea manifestării tradiționale a DAFCOCHIM. Cu așa manager, cei doi acționari Liviu Cojoc și Radu Fodor, pot liniștiţi să joace strategic pe harta chimiei românești! tură din centrul Transilvaniei. Sunt în sală în jur de 500 de fermieri din cel puţin opt judeţe din centrul Transilvaniei, cultivatori în primul rând de cultură mare, pomicultură, viticultură şi, nu în ultimul rând, producători de cartofi din judeţele Braşov, Harghita, Covasna şi Maramureș. Destul de rar se întâmplă ca sub acelaşi acoperiş să fie adunaţi în faţa dumneavoastră, a fermierilor, cele mai cunoscute şi celebre companii multinaţionale care oferă la nivel naţional şi multinaţional inputuri pentru agricultură. Este vorba despre un portofoliu special de protecţia plantelor, genetică de ultima generaţie şi, nu în ultimul rând, îngrăşăminte minerale”, au fost cuvintele lui Gheorghe Boţoman.

„Putem ajuta fermierii să crească producția” Directorul general al companiei Bayer pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, Pascal Cassecuelle, a prezentat câteva dintre direcţiile strategice ale companiei, cu referire la producţia din anul 2050 considerată nu foarte îndepărtată ca timp, ci doar „peste 30 de recolte”. „Vestea bună este că nu sunteţi singuri în faţa acestei pro-

AGRO TB

vocări formidabile, de a produce mai mult cu mai puţin.

Acest lucru ne inspiră la Bayer, faptul că putem ajuta fermierii din întreaga lume să crească producţia cu 50% în timp ce se confruntă cu consecinţele schimbărilor climatice, eroziunea solului sau deficitul de apă. Este ceea ce ne face să mergem înainte”, a afirmat Pascal Cassecuelle.

Reprezentanul companiei Bayer a explicat apoi că achiziţia companiei Monsanto înseamnă un pas mare înainte pentru dezvoltarea segmentului de inovaţie şi, implicit, a portofoliului de produse destinate fermierilor din întreaga lume. „Inovaţia este principalul motiv pentru care am adus împreună aceste două companii mari: Bayer şi Monsanto. Prin combinarea celor mai bune seminţe produse de protecţia plantelor şi a produselor dedicate agriculturii digitale suntem convinşi că vom reuşi să fim şi mai buni în dezvoltarea de soluţii personalizate, adaptate fermelor şi terenurilor dumneavoastră. Împreună, Bayer şi Monsanto dau naştere unei companii cu capacităţi inovatoare de neegalat şi un buget de cercetare şi dezvoltare care este cu 50% mai mare decât al următorului concurent. Sunt, de asemenea, mândru să văd că am creat un campion european. Industria noastră s-a consolidat mult în ultimii ani şi acum suntem pe locul 1, adică avem un campion european, Bayer. Bayer a achiziţionat compania Monsanto la nivel global şi la nivel global suntem o singură companie, dar întregul proces de integrare va avea nevoie de timp şi pentru sezonul curent, din 2019, veţi continua să lucraţi cu persoana de contact obişnuită din cadrul Bayer pentru produsele de protecţie a plantelor. Pentru dumneavoastră, în acest an nu se schimbă nimic. Unirea Bayer cu Monsanto ne permite să combinăm cunoştinţe şi experienţe despre toate culturile importante.

Pentru porumb, soia, grâu, horticultură şi agricultură digitală avem o ocazie incredibilă de a învăţa de la fermierii din întreaga lume şi de a dezvolta inovaţia de care au nevoie. A fi numărul 1 nu este un scop în sine. Ceea ce este mai important pentru noi este ceea ce facem cu această poziţie de vârf la nivel global şi la nivel local. Putem fi primii din punct de vedere al cifrelor sau putem conduce prin puterea exemplului şi ne dorim ambele”, a menţionat Pascal Cassecuelle.

Transparența, calea spre agricultură durabilă modernă Speakerul a punctat apoi necesitatea de a aşeza „pe aceeaşi lungime de undă” societatea cu agricultura durabilă modernă. „Acest lucru înseamnă să fim mai transparenţi, să petrecem mai mult timp cu studenţii, cu consumatorii şi une-

87

88

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Aproape 5 milioane de dolari zilnic în cercetare”

ori mai puţin timp pe teren. Este nevoie de 11 ani şi 250 de milioane de euro pentru a dezvolta un nou produs de protecţie a plantelor, iar jumătate din aceşti bani au ca destinaţie studiile privind sănătatea umană şi mediul”, a afirmat Pascal Cassecuelle.

Dintre mesajele transmise de Pascal Cassecuelle am mai reţinut că „Bayer este prima companie care oferă în prezent acces liber pentru publicul larg la studiile sale ştiinţifice”, respectiv că „Dacă vrei să construieşti încredere, trebuie să fii transparent”. În continuare, Mihai Gheorghe, director comercial al Bayer România, a prezentat virtuţile tehnice ale produselor Bayer. „Trebuie să ştiţi că 70% din variabilele pe care le avem în faţa noastră pot fi controlate, cu excepţia climei şi a apei.

Aceste lucruri nu putem să le controlăm. Utilizând o agricultură de precizie putem să utilizăm mai bine resursele pe care le avem”, a explicat Mihai Gheorghe.

„E timpul erei digitale în agricultură” Brandul Monsanto/Dekalb a fost reprezentat de Dorin Jurcă, care a subliniat importanţa dezvoltării serviciilor digitale pentru fermieri. „Pe lângă genetica Dekalb, în acest sezon venim în faţa dumneavoastră cu două lucruri pe partea de digitalizare şi cu un brand care se numeşte Acceleron, o nouă provocare pentru fermieri”, a spus Dorin Jurcă. „Pe lângă soluţiile complete de protecţie a plantelor pe care le are Bayer, pe lângă genetica de care dispune în urma achiziţiei, mai e nevoie de ceva, o componentă nouă, un lucru care a început cu dumneavoastră. Este vorba despre era digitală. Tot ce înseamnă digitalizare în agricultură va fi din ce în ce mai aproape de dumneavoastră, iar noi, prin Dekalb Smart şi Climate Fieldview, vom încerca să fim lider în acest segment”, a completat Dorin Jurcă.

Rezultat al alipirii a două cuvinte din limba ebraică, cor - inima pământului și teva - natură, liderul mondial în inovație și inovare Corteva Agriscience reunește, astăzi, activitățile DuPont și DOW Agrosciences anunțând că va cultiva, în continuare, progresul.

Conducerea companiei din România și Republica Moldova a fost prezentă la simpozionul organizat de DAFCOCHIM, la Sângeorgiu de Mureș, pentru a le aduce fermierilor atât informații despre una dintre cele mai importante fuziuni din ultimii ani, precum și noutăți în ceea ce privește portofoliul de produse pentru protecția plantelor și de semințe.

“Corteva Agriscience, în momentul acesta, este una dintre cele mai mari companii din agricultura mondială, este o companie care investește în cercetare aproape 5 milioane de dolari zilnic, o companie pur americană, practic suntem fuziunea dintre cei doi mari coloși DOW și DuPont.

Pioneer este principalul brand și brandul premium de semințe pe care Corteva îl ține în portofoliul actual. Suntem, strict de România vorbind, de departe cel mai mare furnizor de inputuri în formă consolidată, adică semințe și produse de protecția plantelor”, a punctat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience pentru Republica Moldova și România.

Dar cine sunt, succint, companiile care au fuzionat?

DuPont, una dintre companiile inovatoare pe plan internațional, a început să construiască în 1981 afacerea cu sulfonilureice, în premieră la nivel mondial.

DOW Agrisciences a descoperit în 1941 sarea de amină care este utilizată și astăzi.

“Ultima moleculă pe care, în acest an, o lansăm în România este arylex active, pe care o să găsiți în primul produs, se numește Pixxaro Super și este un pachet comercial pentru păioase și cel mai performant în combaterea dicotilelor anuale și perene”, a anunțat Jean Ionescu noutatea din portofoliul Corteva Agriscience, via fostul DOW. Pioneer este prima companie din lume care a realizat hibrizi de porumb. Se întâmpla în 1926. Astăzi, Pioneer este liderul mondial în vânzarea de semințe hibride de porumb și soia, lider european și lider în România. În România, compania are o cotă de piață de peste 34%, iar obiectivul este ca în 4-5 ani să treacă de 45%.

“Gama de hibrizi AquaMax Optimum, AquaMax domină piața prin performanță, stabilitate, constanță și toleranță la secetă. Este de departe clasa de hibrizi de porumb care va face carieră și care în acest moment, ne respectăm competitorii, sigur, dar nu are egal în ceea ce privește stabilitatea produselor”, a precizat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience pentru Republica Moldova și România.

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pioneer este prezentă în România din 1956, când au fost testați primii hibrizi. A început cu o stație mare la Afumați, cea mai mare din România și a doua după cea din Ungaria, o stație ultramodernă, cu tehnologie de vârf în prelucrarea semințelor. Anual, aici sunt produse 1,6 milioane de saci porumb și floarea soarelui. “Suntem considerați una dintre companiile sigure din punct de vedere a calității semințelor”, a mai subliniat Jean Ionescu.

O altă noutate amintită de Country Leaderul Corteva Agriscience se referă la CRISPR-Cas9. Aceasta este cea mai modernă metodă de ameliorare la nivel mondial, o tehnologie care va revoluționa ameliorarea plantelor, iar Pioneer este cea mai avansată companie în acest domeniu.

Ar mai fi de menționat, de asemenea, că la momentul actual, Corteva Agriscience este proprietarul Granular, una dintre cele mai mari companii din lume în agricultură digitală.

Portofoliu generos de erbicide și nu numai Jean Ionescu a trecut apoi la prezentarea erbicidelor Corteva Agriscience. Ne oprim întâi la erbicidele dedicate culturii de păioase.

“Din păcate, natura ne oferă un grâu foarte slab din punct de vedere vegetativ, din cauza secetei din toamnă, stadiul de vegetație nu ne permite să credem în producții mari, soluții minunate să realizăm producții de 8-9, chiar 10 tone de grâu nu există. Trebuie să ne conservăm ce avem cât mai bine și să avem grijă în primul rând de concurența buruienilor pentru cultură”, a subliniat speakerul, care a precizat că pentru obținerea unor producții de 5-6 tone, fermierii ar trebui să apeleze la una din variantele erbicide care să rezolve orice problemă din cultura de grâu.

Astfel, Corteva oferă cel mai perfomant și cel mai complex portofoliu de erbicide pentru păioase. Cea mai complexă soluție pentru buruieni cu frunză lată este varianta Pixxaro Super, un pachet tehnologic care conține noua moleculă arylex active (a câștigat toate premiile mondiale pentru inovație în 2018) și este soluția cea mai performantă dicotilă existentă în acest moment.

“Veți vedea un mod total diferit vizual de combatere a buruienilor, mai precis în 3 zile de la aplicare veți vedea efectul, în 7 zile veți vedea buruienile brunificate, iar în 14 zile, efectiv, este pământ negru, adică viteza de translocare este uriașă”, a explicat acesta.

Corteva își dorește ca în 2 ani de zile, Pixxaro Super să fie lider de piață.

Pentru combaterea apera, avena, iarba vântului, bromus, vulpia ș.a.m.d, speakerul a recomandat utilizarea erbicidelor Floramix și Pallas 75 WG. De asemenea, alte erbicide din portofoliul Corteva Agriscience care pot fi utilizate sunt Mustang și Bizon.

Pentru combaterea buruienilor din cultura de rapiță, Jean Ionescu a recomandat, în primul rând, erbicidul Galera Supera, amintind, de asemenea, de Pilot și Lontrel.

Pentru cultura de porumb, erbicidele recomandate sunt Principal Plus, Principal, Titus, Arigo, Mustang și Cerlit.

“Porumbul este clar cultura care trebuie să producă bani pentru dumneavoastră, suntem într-o zonă în care media de 7-8 tone se poate obține relativ ușor, trebuie să semănăm la timp, să pregătim totul ca la carte și să alegem hibrizi performanți din categoria AquaMax”, a mai adăugat invitatul.

Corteva Agriscience are, de asemenea, un portofoliu generos de fungicide. Pentru cerealele păioase, Jean Ionescu a recomandat Eminent Star, în condițiile în care “Nu vom avea făinare, pentru că nu avem masă vegetativă, dar vom avea o boală foarte, foarte agresivă - septorioză, care este boala țintă în acest an”.

Jean Ionescu a mai amintit de insecticidele destinate culturii de rapiță și de stabilizatorul de azot care vine să îi ajute pe fermieri, confruntați cu noile normative europene care prevăd scăderea poluării cu azot.

Cel mai inovator fungicid sistemic Maria Cîrjă, director tehnic al Corteva Agriscience, a prezentat apoi erbicidele destinate culturilor de sfeclă, cartof, viță de vie și nu numai, pentru că “noi considerăm că în Transilvania nu doar cultura mare este importantă, ci și culturile speciale și, de ce nu, sfecla?”, după cum a punctat invitata.

Pentru cultura de sfeclă, Maria Cîrjă a recomandat utilizarea Kerb 50W care combate cuscuta, în afară de buruienile mono- și dicotiledonate, și care poate fi utilizat cu succes, de asemenea, la trifoi, lucernă. Erbicidul are eficiență și la temperaturi scăzute, de 13 grade C, de exemplu.

O noutate anunțată de directorul tehnic al Corteva Agriscience este un nou fungicid, destinat protecției culturii cartofului și nu numai. “În acest an și cu ajutorul comisiilor de omologare, vom lansa în România cel mai inovator fungicid sistemic în combaterea manei”, a spus Maria Cîrjă.

Dacă ar fi să mai amintim de un produs este Laser, care este singurul insecticid biologic și este destinat, logic, culturilor biologice.

Maria Cîrjă le-a recomandat fermierilor să studieze pe îndelete Catalogul 2019 al companiei, pe care l-a denumit “Biblia Corteva, cartea integrată care conține toate informațiile despre semințe și produse de protecția plantelor”.

Prezentarea Corteva Agriscience a fost încheiată de Cristi Deliu, director de vânzări al companiei, care le-a vorbit fermierilor prezenți despre hibrizii Pioneer.

“Primii trei hibrizi de porumb vânduți la nivel național sunt

89

90

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ai companiei Pioneer, iar din primii 10 - 6 sunt ai companiei Pioneer. Nu este un secret faptul că sunt cei mai rezistenți hibrizi la secetă și arșiță, au cea mai bună dezvoltare în primele faze de vegetație, un sistem radicular foarte bine dezvoltat și ceea ce face cu adevărat diferența în piață este producția pe care o ating.

Producția pe care o ating cu hibrizi care rezistă mult mai bine la secetă, care sunt mult mai productivi în condiții medii de cultură sau hibrizi intensivi, ultimii hibrizi pe care noi îi aducem în piață, care, într-adevăr, dacă nivelul de fertilizare este corespunzător nivelului de producție, aceasta va fi cu adevărat spectaculoasă. Vorbim de producții atinse în 2018 de 16-17 tone în fermele dumneavoastră”, a subliniat speakerul.

Acesta a mai amintit de produsele comercializate sub brandul Lumigen de protecția semințelor la toate culturile.

Azomureș, soluții noi de fertilizare Din 1962, Azomureș este un jucător în industria chimică din România, astăzi cel mai important și mai mare producător de îngrășăminte chimice din țara noastră.

Azomureş este singurul producător de Uree granulată din Sud-Estul Europei şi singurul producător de îngrăşăminte complexe de tip NP şi NPK din România.

Szabó István, inginer agronom la Azomureș, a prezentat la simpozion cei mai noi fertilizanți din portofoliul Azomureș, subliniind, de asemenea, obiectivul managamentului combinatului: “produse noi, produse bune, de calitate. Avantajele produselor noastre sunt: utilizăm cele mai bune produse ca materie primă, acestea sunt disponibile în toate zonele agricole, au un conținut echlibrat de elemente nutritive”.

Veștile bune dinspre Azomureș ar fi că va fi continuat și anul acesta proiectul de analize de sol pentru fermierii Dafcochim.

Apoi, Azomureș și-a dezvoltat începând de anul trecut rețeaua de echipe de ingineri agronomi și de vânzări, astfel că, astăzi, compania este prezentă în întreaga țară.

După cum știm, portofoliul Azomureș cuprinde îngrășăminte complexe, azotoase și lichide, iar recent acesta s-a îmbogățit cu câteva produse noi.

Primele inovaţii aduse pe piaţă au fost sorturile noi de îngrăşăminte complexe cu formule echilibrate şi îmbogăţite, printre care amintim 14:14:14+4MgO+7SO3 și 18:18+5MgO+10SO3, două produse care deja au notorietate în piață, unde S și Mg sunt extrase din Kieserit. Roca de tip Kieserit este un produs 100% natural, care conţine în compoziţie 32% SO3 solubil în apă şi 16% MgO. Gama de fertilizanți obținută pune în valoare rolurile și efectele sul-

fului și magneziului, îmbunătățirea cantitativă și calitativă a produselor obținute, sporește efectul și valorificarea elementelor esențiale deținute (NP și NPK), manifestă superioritate față de introducerea sulfului din sulfatul de amoniu cu efecte acidifiante pentru soluri. Magneziul este responsabil pentru procesele de fotosinteză. Testele au dovedit faptul că lipsa magneziului poate duce la scăderi de producţie de până la 10-15%, din cauza obstrucţionării fotosintezei.

Din luna martie a anului trecut, Azomureș a început să producă un nou sort cu azot şi fosfor, în cantităţi echilibrate, dar îmbogăţit cu zinc, şi anume NP 20:20+0,05Zn. În portofoliul de produse Azomureş se regăseşte sortimentul fertilizant lichid cu azot, sub denumire comercială UAN, care este o soluţie echilibrată din azotat de amoniu şi uree.

„Avem un portofoliu bogat” Printre prezențele constante la simpozioanele organizate de Compania DAFCOCHIM se numără și Nufarm România.

Compania a fost reprezentată de directorul general Elvira Petrescu și directorul de vânzări al companiei, Daliana Ast. „Mulțumesc Companiei DAFCOCHIM pentru că în fiecare an ne invită la tradiționala întâlnire cu fermierii din această parte a țării. Sunt atât de onorată și bucuroasă pentru faptul că în fiecre an reușesc să mă întâlnesc cu fermierii la acest simpozion organizat de Compania DAFCOCHIM. Sunt copleșită și onorată să mă aflu într-o companie atât de selectă, alături de cei mai mari producători de produse pentru protecția plantelor și semințe din lume. Le mulțumesc fermierilor pentru că în fiecare an sunt prezenți într-un număr atât de mare la acest eveniment organizat de către DAFCOCHIM”, a precizat Daliana Ast. Fondată în Australia, Nufarm este prezentă pe piața din România de 13 ani, perioadă în care s-a impus și în partea Transilvaniei grație bunei colaborări cu DAFCOCHIM. „Nufarm este o companie australiană, una tânără dacă mă raportez la cele cu tradiții foarte vechi, fondată în 1956, în Australia. Ca și repere generale, Nufarm este cel mai mare producător din lume de erbicide fenoxi, este un important producător de erbicide pe bază de glifosat, precum și un important jucător pe piața mondială de cupru. De 13 ani, Nufarm este prezentă în România, de 13 ani suntem prezenți și în această parte a țării prin partenerul nostru DAFCOCHIM care este interfața în relația cu fermierii din această zonă, prin intermediul căruia aducem produsele noastre fermierilor din această parte a țării”, a precizat Daliana Ast. Anul trecut, portofoliul Nufarm s-a îmbogățit cu noi produse pentru tratamentul seminței, combaterea buruienilor în culturile de cerealele păioase, controlul bolilor, controlul dăunătorilor în culturile de cereale păioase,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

regulatori de creștere, ca urmare a achiziției produselor Adama, Syngenta și Cheminova. „Anul 2018 a fost pentru Nufarm unul extrem de important, an care a adus două proiecte extrem de importante, mai ales la nivel european. Este vorba de proiectul Century, care reprezintă achiziția unui portofoliu important de produse Adama și Syngenta, respectiv proiectul Surf, care a însemnat aducerea în portofoliul Nufarm a erbicidelor sulfonilureice Cheminova astfel încât la acest moment Nufarm are un portofoliu complet și bogat pentru nevoile fermierilor”, a subliniat Daliana Ast.

“Cercetarea a devenit extraordinar de scumpă” Compania FMC a fost prezentă în cadrul Simpozionului DAFCOCHIM, în frunte cu Vasile Iosif, director general FMC Agro Operațional România, care deține și funcția de președinte al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM). „În cadrul AIPROM, 50 de specialiști din diferite multinaționale își desfășoară activitatea în grupuri de lucru. În acest sens, avem patru grupuri de lucru, primul fiind cel dedicat legislației. Fiind țară membră a Uniunii Europene, legislația este unul din cele mai înspăimântătoare domenii, pentru că există foarte multe produse, foarte multe denumiri. Uniunea Europeană mai are 402 substanțe active, iar atunci când cumpărați un produs alimentar, roșii, de exemplu, din Turcia, ei folosesc 125 de substanțe active, deci există posibilitatea să primiți și o parte din substanțele care sunt total interzise în Uniunea Europeană. Din cele 402 substanțe, 75 sunt pe lista de substituire, deci multe produse care nu sunt pe placul fermierilor, din păcate dispar din piață. Ca să fac o glumă, Uniunea Europeană reușește să omoare produsele de uz fitosanitar mai repede decât reușim noi să inovăm.

De aceea, împreună cu Ministerul Agriculturii lucrăm la o nouă legislație, deoarece vechea legislație este din 1994, or lucrurile au evoluat foarte mult. Al doilea grup de lucru este partea de marketing, care comunică realizările noastre în piață și tot ceea ce face industria. Al treilea grup de lucru este cel de logistică, iar ultimul grup de lucru este partea de stewardship, care ține de siguranța utilizării produselor de uz fitosanitar”, a precizat Vasile Iosif. În ceea ce privește FMC Agro Operațional România, componenta românească a FMC, a apărut în anul 2017, activitatea la nivel naţional fiind coordonată de o echipă puternică menită să susțină cererile și necesitățile consumatorilor români. „Suntem singura companie care a rămas cu sigla roșie. Acest

AGRO TB

lucru vine de la DuPont prin transferul de produse și de cercetare care a fost făcut. De ce aceste companii se unesc? Pentru faptul că cercetarea a devenit extraordinar de scumpă. O companie precum FMC, ca să aducă în piață o substanță activă, cheltuiește în fiecare minut 50 de dolari timp de 11 ani, care înseamnă vreo 180 de milioane de dolari, până dezvolți un produs. Vă puteți imagina, dacă Uniunea Europeană omoară produsele cu viteza cu care este obișnuită, va fi foarte greu pentru noi să ținem ritmul cu ei. Compania FMC este una foarte veche, înființată în 1883 de un chimist pe nume John Bean care a început cu o pompă cu presiune continuă de stropit. Sigla noastră se găsește în aeroporturi, pentru că la ora actuală sunt trei companii FMC la nivel global, una care este FMC Technologies, focusată pe partea de înarmare și echipamente speciale, ambulanțe, mașini de stins incendii, scări rulante în aeroporturi, apoi FMC Corporation unde suntem noi, iar începând de anul trecut, FMC Lithium, care este o companie de sine stătătoare. Compania FMC s-a lansat puternic în 1928, când a achiziționat încă alte trei companii, în 1941 a produs primul transportor blindat, care fost cel mai utilizat în istoria armatei americane, M 113, care este și astăzi în funcțiune. Lovitura de grație FMC a reușit-o în 2017, când DuPont, în procesul de merger cu DOW, a fost obligată de către Comisia Europeană să vândă întreaga cercetare, 2.200 de angajați, produse de 1,5 miliarde de dolari și majoritatea fabricilor de producție și de sinteză. De aceea, culoarea roșie din obraji ne vine dinspre DuPont, pentru că FMC a devenit o firmă relevantă în momentul în care a achiziționat cercetarea DuPont Crop Potection, mai précis 1.850.000 de molecule sintetice”, a menționat Vasile Iosif, Country Leader FMC Agro Operațional România.

Acesta a subliniat importanța cercetării și inovării, domeniu în care compania FMC alocă sume substanțiale. „Cine suntem? Cifrele sunt grăitoare, 4,2 miliarde de dolari cifră de afaceri în 2018, din care 8% merge pe cercetare, 6.480 de salariați, 23 de centre de cercetare și 26 de fabrici.

91

92

AGRO TB

Suntem a cincea corporație la nivel mondial în domeniul protecției plantelor care cercetăm și inovăm. Inovația face parte din viața noastră și, de ce nu, ne face viața mai bună, în medicină, în protecția plantelor și în orice alt domeniu.

La ora actuală la nivel global sunt 82 de molecule în faze foarte avansate de cercetare. Înmulțit cu vreo 300 de milioane de dolari, vă dați seama cam ce efort financiar necesită să cercetezi aceste molecule și să le pui în piață. FMC are 22.

Cu o cadență destul de regulată vom veni în piața din România cu produse foarte bune”, a spus Vasile Iosif.

Vasile Iosif i-a sfătuit pe fermieri să țină cont de calitatea produsului pe care-l achiziționează, în ceea ce privește erbicidarea, altfel numărul tratamentelor va fi mai mare. „De ce ar trebui în acest an să fiți foarte atenți, mai ales la erbicidarea cerealelor păioase? În majoritatea țării, densitatea culturii nu este foarte bună, iar fermierii care se vor uita neapărat la preț și nu vor înțelege faptul că au nevoie de un erbicid foarte bun, vor aplica două tratamente. În prezent, concurența dintre planta de cultură și buruiană, din cauza densităților proaste este clar în defavoarea plantei de cultură, și aici mă refer la grâu. Anul acesta cheia va fi să alegeți un produs care să acopere buruienile pe care le aveți în câmp, dar mai ales să aveți puțină rezidualitate la produsul respectiv, pentru că altfel veți aplica două tratamente”, a subliniat Vasile Iosif.

„Asigurăm stabilitate și continuitate” Sergiu Staicu, Country Manager Syngenta pentru România şi Republica Moldova, şi-a început prezentarea afirmând că „Syngenta rămâne Syngenta”. „Ce înseamnă acest lucru? Că Syngenta rămâne o companie bazată pe inovaţie în slujba dumneavoastră pentru a răspunde nevoilor dumneavoastră. Înseamnă o companie care a rămas şi este în continuare în topul companiilor de produse de protecţie a plantelor şi seminţe. Suntem în continuare, împreună cu ChemChina, pe primul loc în ceea ce înseamnă produse de protecţie a plantelor, cu o prezenţă semnificativă în seminţe şi cu obiective foarte clare de creştere. Spuneam că schimbarea de acţionariat este o oportunitate pentru Syngenta pentru că ne oferă stabilitate şi ne oferă continuitate. Şi cum am folosit lucrurile acestea în 2018? Am să vă dau un singur exemplu care rezonează cu dumneavoastră, compania Nidera. În anul care s-a încheiat am achiziţionat de la compania Nidera partea de genetică, ceea ce înseamnă o dezvoltare a ceea ce înseamnă soia şi floarea soarelui în zona de seminţe. E un exemplu de ce a însemnat stabilitate pentru noi. Înseamnă dezvoltarea echipelor şi creşterea în continuare a echipelor şi România este în continuare un foarte bun exemplu în această direcţie”, a precizat Sergiu Staicu.

Country Managerul Syngenta pentru România şi Republi-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ca Moldova a punctat apoi rolul inovaţiei responsabile în dezvoltarea argiculturii sustenabile. „Cred cu tărie că inovaţia este importantă, relevantă, atâta timp cât răspunde unei nevoi conştientizate sau mai puţin conştientizate. Şi atunci e nevoie să avem acest dialog cu dumneavoastră. Elatus Era este cel mai nou produs al nostru, a durat 19 ani până când acest produs a văzut piaţa, până când a fost lansat.

19 ani de cercetare în direcţia aceasta, însă vine să schimbe ceea ce înseamnă standardele în fungicide cereale. Şi nu o spune Snygenta, ci institute independente, poate Arvalis vă spune ceva în acest sens. Vă reconfirm faptul că Syngenta continuă în această direcţie (a inovaţiei - n.a.) şi astfel de noutăţi vă vor fi prezentate şi în anii care vin”, a arătat Sergiu Staicu.

Din echipa Syngenta au făcut parte şi Iulia Nicola - nume din domeniu care aproape nu mai are nevoie de prezentare, Emil Nedelcu - director de vânzări pentru partenerii strategici şi Iulian Ciobanu - director naţional de vânzări.

Nouățile APIA, prezentate de Ovidiu Săvâșcă Ovidiu Săvâșcă, directorul executiv APIA Mureș, a anunțat că, începând din 12 februarie, a început autorizarea la plată pentru fermierii care au fost selectați pentru teledetecție.

De asemenea, Ovidiu Săvâșcă le-a reamintit fermierilor că trebuie să prezinte până la 31 martie documentele care atestă comercializarea producției pentru schemele de sprijin cuplat pentru a fi introduse de către angajații APIA în sistem.

“De la 1 aprilie, după ce avem cuantumul stabilit pe aceste scheme de plată, să putem începe plata și pentru aceste scheme”, a anunțat acesta.

Legat de campania de primire cereri pentru 2019, directorul executiv a precizat că actele normative și procedurile APIA sunt în curs de elaborare.

“Cei sub 50 de hectare veți fi notificați și informați de la nivel de UAT data la care va fi efectuată informarea către dumneavoastră la căminul cultural, primărie, unde se obișnuiește la fiecare unitate administrativ-teritorială, iar cei care lucrați peste 50 de hectare, așa cum v-am obișnuit în fiecare an, la sediul prefecturii, în sala mare. Veți fi notificați prin SMS”, a mai completat acesta.

Oferta agri a Libra Internet Bank Finalul prezentărilor a aparţinut Libra Internet Bank, instituţie bancară care începând cu anul acesta furnizează şi servicii destinate agricultorilor din zona centrală a României. „Libra Internet Bank este o bancă destul de micuţă, dar care încearcă să îşi facă loc pe piaţă. A fost preluată de un fond de investiţii american, în 2003, şi se adresează unor segmente de piaţă, de nişă. Am început cu profesii liberale, am continuat cu construcţii de blocuri şi acum şase ani am angajat nişte ingineri agronomi care au făcut o divizie de agri. Am început să finanţăm în sud, în vest, unde avem o prezenţă destul de mare, iar începând din această lună am înfiinţat un post la Târgu Mureş de consilier credite agri care să acopere regiunea de centru”, a afirmat Diana Cioltan, branch manager Libra Internet Bank Târgu Mureş.

Simpozionul a continuat apoi cu o petrecere de neuitat, cu bucate alese şi muzică de calitate, capitol la care surpriza după-amiezei a fost recitalul susţinut de îndrăgita şi cunoscuta solistă Andra.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTOMOTIVE

93

94

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lecoimpex, furnizor premium de curele industriale și agricole Cu o experiență de 27 de ani, firma Lecoimpex este printre primii distribuitori în domeniul produselor de transmiterea puterii din România și, în același timp, unul dintre principalii furnizori de produse pentru transmisii mecanice. Aceste produse sunt utilizate în cadrul activităților de întreținere industrială și agricolă, dar și la prima echipare.

Din 1992 și până azi, firma Lecoimpex și-a lărgit încontinuu portofoliul de produse comercializate. În calitate de distribuitor a peste 20 mărci de profil, Lecoimpex se adaptează cu ușurință cerințelor venite din piață. Activitatea firmei se desfășoară în trei centre zonale: Târgu Mureș, Bistrița, Sibiu. Pe lângă acestea, printr-o rețea de distribuție, deservește toată zona Transilvaniei și, mai nou, și Moldova.

Curelele de transmisie fac parte din acest portofoliu vast și reprezintă un procent important din vânzările firmei.

Această gamă de produse a fost comercializată încă de la începutul activității firmei, pornind de la curelele trapezoidale clasice, urmând curelele sincrone și Poly-V, curele late, benzi transportoare și curelele agricole. În momentul de față, Lecoimpex este lider pe piața din România, în domeniul curelelor trapezoidale și curelelor sincrone marca Gates (liderul mondial în domeniu) și vă poate oferi curele de transmisie de orice tipodimensiune.

De-a lungul anilor, Gates a jucat un rol cheie în dezvoltarea curelelor de calitate, cum ar fi curelele de tip Predator, Quad Power4, Super HC, Hi-Power Polyflex, Micro-V și Polychain Carbon Volt, aceasta din urmă fiind cea mai puternică curea sincronă de pe piață. Acest producător, pe lângă curele industriale de ultima generație furnizează și curele agricole, Gates fiind echipator de origine pentru mașini-utilaje agricole.

Grupul Am-Mega, producător de curele de transmisie marca Megadyne, este un alt furnizor foarte important al firmei Lecoimpex, care produce curele pentru transmisia puterii, într-o gamă largă de aplicații în toate sectoarele industriei, atât pentru distribuitorii de piese de schimb cât și pentru producătorii de echipamente (OEM). Grupul Am-Mega este renumit pentru curelele sincrone și Poly-V, curele trapezoidale, curele late, curele speciale cu diferite învelișuri și curele modulare.

Pe lângă marea varietate de curele amintite mai sus, Lecoimpex vă oferă și consultanță tehnică! Vă pune la dispoziție

un soft de calcul al transmisiei prin curele, numit Design Flex Pro software oferit de Gates și diferite servicii, de exemplu aliniere și tensionare corectă a curelelor!

O echipă bine pregătită tehnic vă ajută în găsirea soluțiilor ideale, adaptate la necesitățile sau aplicațiile Dvs.!

Din luna februarie firma Lecoimpex vă poate livra din stoc curele sincrone și Poly-V tăiate la lățimea solicitată, în urma investiției realizate de firmă prin achiziționarea unei mașini de debitat și a unui important stoc de curele sincrone la manșon. Debitarea curelelor se desfășoară în atelierul propriu situat pe str. Gheorghe Doja Nr. 260 și este un serviciu unic în zona Târgu Mureș.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CLUJUL REZIDENȚIAL

95

96

CLUJUL REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

97

Cea mai modernă fabrică de pâine din Europa își aduce oameni de la 50 de kilometri distanță Belgienii de la La Lorraine au alocat până acum 50 de milioane de euro pentru dezvoltarea celei mai moderne fabrici de panificație congelată la Câmpia Turzii dar acum de-abia mai găsesc angajați. În condițiile în care numai de la combinatul Industria Sârmei au fost dați afară 4.000 de oameni. “În 2011, când am deschis fabrica, am primit 1.000 de CV-uri, majoritatea de la combinat, acum de-abia mai vine câte unul, stă câteva zile și pleacă. Aducem oameni inclusiv din Mureș. Avem nevoie de 40 de angajați, ne-am fixat o țintă de peste 200 de oameni până în 2020, cu greu îi găsim”, mărturisește directorul fabricii, Dan Păucean.

La Lorraine folosește tehnologia bake off care își are originea în Franța, în anii ‘70. Aceasta presupune ca produsele parțial coapte pe linie să fie congelate rapid pentru ca procesul de coacere să fie finalizat în magazin, cât mai aproape de momentul vânzării. În 2016 au fost lansate trei linii de producție.

Firma din România este o asociere între La Lorraine Bakery Group și Macromex. Ca urmare a cererii ridicate de produse precoapte (bake-off), fabrica și-a triplat producția anuală. Unitatea de producție face parte dintr-un plan de expansiune a grupului La Lorraine pe piețele emergente din Europa de Est. Prima linie a fost dedicată producției de chifle și baghete, a doua, produselor rustice, iar a treia produce chifle de tip Kaiser Rolls.

O treime din energia pe care o folosește fabrica este furnizată de un parc solar din apropiere.

Produsele sunt stocate în centrul logistic din apropiere, Edenia Distribution, cel mai mare hub de produse congelate din Europa. De acolo, sunt livrate către clienți din România și din regiune: atât în comerț sau pentru restaurante sau hoteluri. În România, produsele ajung în magazine precum Kaufland sau Lidl.

Autostrada și terenul ieftin, principale atuuri O nouă linie de producție, cea de pâine, va fi construită pe parcursul acestui an și va fi funcțională în 2020. “Nu înțeleg de ce unii blamează produsele congelate de panificație. Până la urmă congelarea este cel mai natural proces de conservare și nu necesită folosirea substanțelor chimice”, spune Răzvan Boșomoiu, director general al La Lorraine România. Făina este adusă din Mureș și Hunedoara, drojdia e autohtonă, iar ambalajele, din Timiș. Untul, unul special, vine din Franța.

Cele mai solicitate sunt baghetele franțuzești. Produsele de

panificație sunt procesate în proporție de 80%, ele fiind apoi coapte 10-15 minute în cuptoarele din magazine. Majoritatea producției merge în România, iar unele produse sunt exportate în Bulgaria, Serbia, Italia sau Franța.

Unitatea a pornit anul trecut o campanie de recrutare pentru mai multe posturi disponibile ca urmare a măririi producției: specialist în recrutare, recepționist, gestionar depozit, stivuitorist, tehnician electromecanic, operator preparare aluat, operator ambalare manuală sau manipulare.

Fabrica din parcul industrial Reif este principalul furnizor de panificaţie congelată din România. Principalii indicatori analizaţi de investitori pentru alegerea zonei unde s-a ridicat unitatea au fost preţul terenului, utilităţile existente, accesul la o viitoare autostradă şi pentru oamenii disponibili.

Investiția inițială s-a cifrat la 17 milioane de euro, iar cea totală estimată în dezvoltare se ridică la 50 de milioane. Fabrica de 6.000 mp a fost ridicată pe un teren de 4,3 ha de către constructorul ACI Cluj, fiind concepută de biroul de arhitectură Dico & Țigănaș. Parcul industrial privat Reif din Câmpia Turzii se întinde pe 44 ha, fiind situat în zona Autostrăzii Transilvania.

Mii de oameni puși pe liber Combinatul metalurgic din Câmpia Turzii a fost înființat în 1920 pentru producerea de sârmă, fiind prima astfel de întreprindere din Transilvania. A fost privatizat în 2003, fiind cumpărat cu 27 de milioane de euro de Conares Trading (Elveția). Dacă în 2007 aici activau 3.700 de angajați, în 2008 mai erau 2.700, iar în 2012, doar 1.050. În 2011, combinatul avea afaceri de 621 de milioane de lei. Ulterior, Conares a fost înghițită de concernul rus Mechel, în 2013 intrând în insolvență. Doar 380 de oameni mai bântuiau prin uzină.

Rușii au vândut toate proprietățile lor din România firmei Invest Nikarom București. Prețul de vânzare: 230 de lei.

98

CLUJUL REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

99

100

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lanțurile de patiserie ale Clujului își dispută o piață de 7 milioane de locuitori de Călin POENARU

Panemar și La Casa, cele două principale rețele de magazine de brutărie-patiserie din Cluj, au ieșit la bătaie pe piața Transilvaniei. Dacă lanțul de restaurante al businessman-ului Dorel Goia este deja prezent în opt județe, cel administrat de Nicolae Chiorean face în acest an primul pas în afara Clujului.

Dorel Goia, unul dintre primii capitaliști moderni ai Clujului, a deschis în 1990 pizzeria New Croco, în complexul studențesc Hașdeu, local încă funcțional. Fostul profesor de istorie a fost implicat în afaceri precum Astral Telecom (operator TV cablu), Tricotaje Someșul (fabrică de textile), Maestro Industries (producător de mezeluri) sau Maestro Business Center (clădire de birouri).

Toate au fost vândute unor fonduri de investiții sau companii din domeniile respective, activele înstrăinate având o valoare totală de piață în jurul a 400 de milioane de euro.

Printre afacerile în care este implicat acum se numără grupul TeraPlast Bistrița, ACI Cluj, rețeaua La Casa, dar și mai multe proPanemar Morărit și Panificație iecte imobiliare, rezidențiale și office, • Anul înființării: 1993 mai ales în Cluj-Napoca.

• Afaceri anuale: 64 mil. lei Cu toate că la un moment dat a pără• Rezultat net: +6,3 mil. lei sit domeniul alimentar, prin vânzarea • Angajați: 529 producției de mezeluri către Caroli • Administrator: Nicolae Chiorean Food, a revenit în 2013 la “prima dra• Asociat majoritar: Nicolae Chiorean goste” prin înființarea societății denu(98%) mite La Casa Ristorante Pizzeria Pane Dolce. S-a extins în 13 orașe din opt La Casa Ristorante județe și deține acum 46 de unități.

• Anul înființării: 2013 “Produsele de patiserie le aducem con• Afaceri anuale: 31 mil. lei gelate la Oradea. Pornim pe la 3 noap• Rezultat net: -17,9 mil. lei tea din Cluj, descărcăm, după care ne • Angajați: 364 întoarcem acasă”, rezumă un șofer de • Administrator: Adriana Zăhan la La Casa.

• Asociați principali: Daniela Goia Cele 35 de magazine-brutării sunt (35%), Dorel Goia (15%), Actrom (15%) prezente în spațiile stradale, în timp ce restaurantele sunt plasate în clăTop Cluj - fabricarea pâinii și patidiri de birouri precum Liberty Center serie (cotă de piață, 2017) sau Amera Tower. Cu toate acestea, 1. La Lorraine 25,7% Goia mărturisea că nu vrea să treacă 2. Panemar 14,6% munții, deoarece o astfel de afacere e 3. Agropan 8,6% greu de gestionat de la distanță: apar 4. La Casa 7,7% probleme de aprovizionare și de lo5. Moților SRL 3,9% gistică. În numai cinci ani numărul

angajaților a explodat, de la 7 în 2013, la 364 în 2017, dar și cifra de afaceri, de la 49.000 la 31 de milioane de lei.

Primele ieșiri din Cluj-Napoca: Oradea și Turda Panemar este o altă afacere ivită în primii ani ai democrației la Cluj. În 1993 cu un cuptor de cărămidă se cocea pâine de 1 kg.

Treptat a apărut moara, a fost clădită fabrica, iar brutarii și patiserii au început să plămădească sortimente noi de pâine, cozonaci, prăjituri. În ultimii ani a trecut printr-un proces de modernizare, cu magazine unde se puteau servi și la mese aceste produse.

Pâinea este frământată manual. Societatea a primit patru certificate de înregistrare ISO pentru managementul calității, siguranței alimentare, de mediu, respectiv pentru competența laboratoarelor de încercări și etalonări.

La început de an, administratorul dădea vestea primei ieșiri în afara județului. “Ne extindem la Oradea”, anunța Nicolae Chiorean. Deocamdată cu unul, apoi cu încă două magazine. Alt oraș aflat în vizor este Turda. Strategia vizează creșterea numărului de unități, în condițiile în care rețeaua trece de 40 de magazine.

Societatea deţine o fabrică proprie, cu o capacitate de producţie de 25 de tone de pâine pe zi şi 5,5 tone de produse de patiserie. O mișcare surprinzătoare, în contextul dezvoltării rețelei, a fost renunțarea, la început de an, la bistroul din Vivo Center, care i-a anunțat pe chiriașii din zona respectivă că va trece la extinderea centrului comercial, printr-o investiție de 20 de milioane de euro. “În cursul celor 26 de ani de când am început să coacem pâine am învățat că uneori trebuie să renunți la unele lucruri ca să poți începe altele noi. Stați liniștiți, în viitorul apropiat vom deschide magazine Panemar în Cluj-Napoca, în zona Bucium, pe strada Primăverii, strada Dunării și în Piața Mihai Viteazul.

Panemar se va extinde și va deschide primele magazine în afara Clujului”, menționa conducerea rețelei.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

101

Oficial, Sibiul a preluat titlul de Regiune Gastronomică Europeană Județul Sibiu revine în centrul atenției, devenind, din 12 februarie, oficial Regiune Gastronomică Europeană 2019. Oaspeți din țări cu bogate tradiții culinare, care au deținut acest titlu sau urmează, au venit să descopere ce poate oferi Poarta de Sud a Transilvaniei în materie de gust, iar un șir de evenimente culinare printre „foc și gheață” au răspuns întrebării cu cea mai mare fervoare „Ce gust are Sibiul?”.

Ceremonia de transfer a titlului de Regiune Gastronomică Europeană de la Galway – Irlanda și Brabantul de Nord – Olanda către Sibiu și Egeea de Sud – Grecia a avut loc pe 12 februarie, pe teritoriul Academiei Forțelor Terestre din Sibiu, cel mai recent partener al Consorțiului Sibiu RGE. Platoul Academiei a fost ocupat de zeci de corturi cu mâncare tradițională specifică zonei Transilvaniei - salamuri, slănină afumată, dar și pâine coaptă pe vatră. Atracția evenimentului a fost vita Black Angus și oaia, coapte la proțap. Datorită rolului asumat de a reduce impactul asupra mediului, organizatorii au optat pentru farfurii comestibile, produse din tărâțe și pahare reciclabile.

Producătorii locali au convins vizitatorii să guste din brânzeturi, cașcaval, porc de mangalița, produse apicole, dar și cu legume și sucuri naturale.

La ceremonia oficială s-au ținut discursuri despre importanța programului, iar oaspeții au putut viziona un film unde producătorii locali dezvăluie secretele produselor tradiționale și lasă ochiul curios al vizitatorilor să parcurgă etapă cu etapă pregătirea acestora. Filmul a fost realizat de regizorul Dumitru Budrala, care este și fondator al Astra Film Festival. „Anul 2018 a fost o avanpremieră pentru programul Sibiu RGE. În Sibiu și în regiune au avut loc zeci de evenimente de cultură gastronomică care au impresionat prin creativitate.

Sunt convinsă că agenda acestui an va fi mai bogată, mai diversă prin calitate și diversitate. Avem cel puțin patru ingrediente care ne garantează reușita. Avem, în primul rând, tradiții gastronomice puternice și bine conservate. În al doilea rând avem gustul savuros al legumelor și fructelor din zona noastră, un rezultat al calității deosebite al solului și semințelor folosite. În al treilea rând, beneficiem de experiență, creativitate și inovare în rândul producătorilor locali de hrană, în bucătăriile restaurantelor, dar și în rândul producătorilor de evenimente care știu cum să atragă un public numeros. Și, ceea ce este foarte important, avem parteneri puternici care susțin acest

program. Vreau să precizez că acest program nu este finanțat din fonduri europene, ci este finanțat din contribuția tuturor membrilor Consorțiului. Consorțiul a depus eforturi pentru a coopta în program micii producători și reprezentanții HoReCa, am ajuns ca această rețea să numere aproape 100 de parteneri și interesul este, în continuare foarte mare. Prin urmare, se prefigurează un an plin de provocări și evenimente”, a subliniat, în cadrul ceremoniei, Astrid Cora Fodor, primarul Municipiului Sibiu, municipiul fiind unul dintre membrii Consorțiului Sibiu RGE. Daniela Câmpean, președintele Consiliului Județean Sibiu, autoritate publică membră, de asemenea, a Consorțiului Sibiu RGE a amintit, în discursul său, și de Summit-ul pe care reședința de județ îl va găzdui în luna mai.

“Suntem bucuroși că această distincție a sosit la Sibiu, după ce tocmai am aniversat Centenarul Marii Uniri, în timp ce România deține președinția Consiliului Uniunii Europene și cu câteva luni înainte de data Summit-ului care pune orașul și regiunea noastră pe harta locurilor în care s-au luat decizii esențiale pentru viitorul Europei. În aceste vremuri mai turbulente decât ne-am dori, România și românii își reafirmă susținerea pentru proiectul european, iar evenimente precum acesta sau Road2Sibiu sunt ocazii de a arăta că la noi dialogul, diversitatea și multiculturalismul, toleranța și conviețuirea pașnică sunt valori la care am aderat.

Suntem aici, și împărtășim acest moment festiv cu prietenii noștri din Egeea de Sud și cu voi toți, pentru că am crezut și credem în viitorul frumos al acestor locuri. Credem că Sibiul – Poarta de Sud a Transilvaniei este un loc de poveste, care poate oferi oricărui oaspete o experiență completă și de neuitat”, a spus președintele CJ Sibiu.

Ceilalți membri ai consorțiului sunt Primăria Municipiului Mediaș, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Academia Forțelor Terestre, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu, Asociația Județeană de Turism.

102

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pansab, povestea de succes a pâinii Sabău

de Alin ZAHARIE

În municipiul Reghin, undeva pe o străduţă numită Susenii Noi, în urmă cu 25 de ani îşi făcea apariţia în peisajul economic o mică brutărie, care începea să producă pâinea de Sabău, de la numele celui care a pus afacerea pe picioare, respectiv Simion Sabău, administratorul societăţii S.C. Simimpex S.R.L. Povestea pâinii în familia Sabău are rădăcini mult mai vechi, începută de Grigore Sabău, tatăl lui Simion, brutar cu o vastă experienţă acumulată la Ibăneşti şi Reghin în perioada de dinainte de 1989.

“După revoluție, am stat și m-am tot gândit ce să fac. I-am spus soției la un moment dat: dacă eu nu sunt în stare să fac ceva aici în țara asta, să lucrez, să produc, atunci nu are rost să mai trăiesc. Mi-a venit atunci o idee, doar că îmi trebuia un pic de expertiză. Îl aveam pe tatăl meu, Grigore Sabău, care a fost brutar. Am zis atunci că el mă poate ajuta ca să pot să pornesc la drum şi aşa am început. Atunci pretențiile nu erau așa mari, m-am gândit cum pot să exploatez spațiul pe care îl aveam. Aşa am ajuns la brutărie, investiția cea mai mică posibilă care să aducă un venit cât de cât rapid.

Am pornit practic într-un garaj. Prima pâine am făcut-o în 1994”, povesteşte Simion Sabău.

Pași mărunți, dar siguri La început, producția era una mică, undeva la 200 de pâini pe zi. “Am început cu un cuptor clasic din cărămidă, dar o dată cu apariţia cuptoarele cu inducție, pâinea existentă pe piaţă a început să fie tot mai frumoasă, datorită noilor tehnologii. Sunt două tehnologii de producere a pâinii, metoda directă și metoda indirectă. Majoritatea producătorilor de pâine au mers pe metoda directă. Mai exact, ai pus drojdia, sarea, ai frământat și gata. În schimb, metoda indirectă înseamnă să lucrezi cu maia. La maia câștigi calitate dar nu și volum la pâine. Acesta este dezavantajul. La acea vreme prea puțini au apreciat calitatea. După 1990, toată lumea a fugit după aspect. Pâinea noastră parcă era un pui pe lângă celelalte pâini care se făceau. Astfel, producția a început să scadă, astfel încât am ajuns de unde am pornit, de la o mie și ceva de pâini la 200 de pâini pe zi”, afirmă Simion Sabău.

Astăzi însă, Simion Sabău poate să spună că: “Noi nu suntem o brutărie mare, dar suntem o unitate care a făcut pași mărunți, dar siguri”.

Tehnologizarea în slujba calității Calitatea era pe primul plan, prea puţin apreciată de clienţii care doreau formă, mărime şi, mai puţin, conţinut.

“Eu voiam calitate. Am văzut că nu merge și am încercat să ne reorientăm. Așa se face că am cumpărat un cuptor

second-hand. Cu acesta am luat țeapă, doar câteva luni am putut să lucrăm cu el. Lucram atunci cu o firmă din județul Bistrița, din Dipșa. I-am explicat de problema noastră în ceea ce privește cuptoarele de pâine. Atunci am negociat cu ei și am luat un cuptor franțuzesc, motiv pentru care, în anul 2005 am fost la o expoziție la Paris dedicată utilajelor pentru industria de panificație. Acolo am văzut ce înseamnă tehnologia adevărată. Am venit acasă și, discutând cu soția, ne-am dat seama că avem nevoie de mai multe utilaje, fapt pentru care ne-am axat pe cuptoarele de pâine italienești. Am luat ce a fost necesar, un malaxor, care era necesar pentru noua pâine pe care o produceam. Am mai luat un cuptor, un dospitor, o mașină de rulat cornuri, feliator de pâine, pentru că așa cerea piața. Producția cu utilajele noi am început-o în anul 2006, cu care mergem și în prezent”, spune administratorul S.C. Simimpex S.R.L. Un aspect esenţial a fost cel al desfacerii, nelipsită de griji, datorate celor care nu înţelegeau piaţa liberă unde aspectul calităţii este cel primordial.

“Desfacerea o făceam la început prin magazine. A fost unde am intrat mai bine, dar au fost locuri unde m-am rugat de ei și nu am intrat deloc. Mereu le-am spus: măi oameni buni, vă rog frumos luați măcar cinci pâini, să vadă lumea cum sunt produsele noastre, deoarece omul e cel care alege. Magazinele proprii au apărut în 2010-2012, la început în Reghin, după care ne-am extins în Toplița și Bistrița. Factorul principal care ne-a determinat să avem o desfacere proprie a fost că nu încasam banii. Am avut probleme care s-au răsfrânt și asupra stării mele de sănătate. Eu sunt de concepția: domnule, te respect, mă respecți și spune-mi, te rog frumos, când să vin după bani? Nu te presez, dar spune-mi când să vin după bani. Mereu se întârzia cu plata, datornicii se înmulțeau, fapt care m-a consumat psihic

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

foarte mult. Eu nu pot să finanțez pe cineva din banii noștri pe care nu-i avem, mai ales că eu îmi plătesc obligațiile pe care le am față de alții. Atunci am decis să mergem pe ideea magazinelor proprii, inclusiv în județul Harghita, mai exact la Toplița. De asemenea, începând cu anul trecut avem un magazin la Bistriţa. În paralel cu producerea pâinii, există și partea de patiserie. Am zis să ne diversificăm și noi producţia, doar cu pâine ne ducem dorului. Nu am făcut o brutărie numai pentru moment, am conceput ceva de viitor, aspect care m-a ajutat să-mi ţin copiii aproape, Marius și Simona”, declară Simion Sabău.

Aportul copiilor Semiparalizat în urma unui atac cerebral, Simion Sabău a fost obligat să le cedeze afacerea copiilor care să ducă mai departe povestea pâinii Sabău începută în urmă cu un sfert de veac.

“Aportul copiilor este unul esenţial, ei sunt cei care conduc afacerea, în special după problemele medicale pe care le-am avut. Sunt extrem de mulţumit de ceea ce fac, pentru că nu au distrus, ba din contră, au pus cărămidă peste cărămidă la tot ce am făcut eu. Marius e cel care şi-a pus amprenta asupra noii dezvoltări a firmei, el se ocupă inclusiv de imaginea ei, de partea de marketing şi dezvoltare, iar Simona, de partea de patiserie, prin coordonarea activităţii laboratorului de prăjituri. Soţia vine să completeze toată această activitate, iar, în ce mă priveşte, vin cu un sfat care să ajute la bunul mers al firmei. Copiii au preluat cu succes frâiele firmei. Când am început această afacere, mereu mi-am dorit ca şi copii mei să nu fie nevoiţi să meargă să muncească prin străinătate. Să meargă, să vadă lumea asta mare, dar să-şi găsească un rost la ei acasă, nu prin străinătăţuri. Pâinea de Sabău pot spune că se întinde pe trei generaţii, de la tatăl meu, eu şi soţia Maria şi cei doi copii, Marius şi Simona”, a conchis Simion Sabău.

Pansab, noul brand al brutăriei Sabău Începând cu anul 2015, societatea Simimpex S.R.L. a lansat pe piaţă noul brand, Pansab, cel care și-a asumat acest rebranding fiind fiul său, Marius. „Contează imaginea, dar la bază stă calitatea. Dorim să o menţinem prin tot ce facem, aceleaşi ingrediente, aceleaşi metode de fabricare a pâinii, doar că am schimbat modul de prezentare şi de vânzare al produselor noastre. Aşa s-a născut ideea de a ne prezenta pe piaţă cu brandul Pansab prin magazinele proprii din Reghin, Topliţa şi Bistriţa. Urmează în primăvara acestui am să mai amenajăm un spaţiu propriu în Reghin, la intrare în Piaţa de Joia şi încă unul la

Bistriţa. E nevoie în permanenţă să vii cu ceva nou. Dacă rămâi pe loc, trece lumea pe lângă tine şi nu progresezi deloc. De aceea lucrăm la imagine, la modul de prezentare al produselor noastre care să corespundă cerinţelor pieţii actuale. Nu în ultimul rând aspectul social, deloc de neglijat, fapt pentru care, în colaborare cu cei de la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Reghin, oferim zilnic o pâine la 40 de persoane nevoiaşe. În ce priveşte perspectiva, dorim să ne extindem, atât în ce priveşte numărul de magazine, cât şi în ce privește spaţiul de producţie, atât la brutărie cât şi la laboratorul de prăjituri. În acest sens, în vară vom avea un laborator nou de prăjituri, mai mare şi mai modern faţă de cel actual. Este necesară această investiţie, astfel fluxul de producţie va fi mult mai uşor, mai rapid, plus că şi producţia va fi mult mai mare”, a spus Marius Sabău.

Laboratorul de prăjituri, componenta dulce Pansab Povestea pâinii Sabău nu putea fi completă fără componenta dulce, respectiv laboratorul de cofetărie, coordonat de Simona, fiica administratorului Simion Sabău. „Mi-a plăcut de fiecare dată ideea de a crea, deoarece pot să fac lucruri noi, să las imaginaţia să curgă după care să mă ghidez.

Laboratorul de cofetărie produce o gamă diversificată de produse, începând cu prăjiturile de casă, clasicele prăjituri pe care le ştim de demult, până la prăjituri Mousse, torturi aniversare, de nuntă, botez. Lucrăm, de regulă, în funcţie de comenzi şi de cererea de la magazine. În laborator lucrează cinci persoane alături de mine. În magazinele proprii, partea de pâine este completată cu oferta de prăjituri, merg de minune împreună, mai ales că, în cadrul magazinelor, există şi mese, unde poţi savura o cafea sau o prăjitură delicioasă. Contează foarte mult să avem o activitate cât mai diversificată, de la pâine la prăjituri.

Câţi oameni sunt, atâtea gusturi şi atunci, prin tot ce facem, încercăm să acoperim o piaţă cât mai largă, să satisfacem cerinţele clienţilor. Un lucru care mie îmi place foarte mult este acela că îmi place să încurajez clienţii, să ne propună ei o variantă de gust, pe care noi la rândul nostru să o transpunem în produsele noastre. Îi chemăm, gustă din produsele noastre şi, dacă vin cu o sugestie, facem produsul exact pe gustul lor.

Această abordare se pare că are succes, învăţăm prin asta să ne mulăm după gustul dorit de clienţi”, a precizat Simona Culda, coordonatorul laboratorului de cofetărie Pansab.

Clienţii sunt aşteptaţi în oricare din cele șase magazine deschise special pentru ei. Fie că le vizitează pentru a savura produsele de patiserie și cofetărie sau pentru a alege o pâine pregătită cu pricepere, sunt bineveniţi, în locaţiile din Reghin: Str. Republicii Nr. 15, Str. Iernuțeni Bl. 2-8, Str. Gurghiului Nr. 25A, Str. Pandurilor Nr. 14A, Bistriţa: Bd. Decebal nr. 40 şi Topliţa: Str. Nicolae Bălcescu.

103

104

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

105

106

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

USAMV atacă piața supermarketurilor Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca face pași importanți în economia de piață: își deschide magazine proprii, se duce în toate cartierele orașului și își extinde vânzarea în mall-uri și restaurante. Mai mult, a reușit să aducă în rețeaua proprie și micii producători locali. Încasările din noul magazin modernizat al instituției, situat în campusul unității de învățământ superior de pe Calea Mănăștur și dat în funcțiune la finalul lunii februarie, au ajuns deja la 1.000 euro/zi. Sute de pensionari și studenți, principalii cumpărători fideli, stau la coadă în fiecare zi, atrași de produsele proaspete, dar și de prețurile decente.

Pe lapte e bătaia cea mai mare: la primele ore ale dimineții trece toată cantitatea adusă - urmat de ouă și de mezeluri.

Marfa este descărcată de angajații USAMV, dar și oamenii aflați în așteptare dau câte o mână de ajutor. Ouăle care au venit sunt cam mici și destul de murdare, însă cumpărătorii nu par a fi deranjați de acest aspect, din moment ce nu se compară la gust cu cele din marile magazine. Într-o zi, aici se vând 3.000 de bucăți.

Unitatea comercializează și produse ale micilor întreprinzători din zonă: pită cu maia, miere de negruș, ulei presat la rece sau ciocolată. Ba chiar produse de patiserie: prăjitură cu mere sau cu brânză. Nu este puțin lucru să vinzi marfa micilor producători: au promis un asemenea magazin și cei de la Platinia Center, însă inițiativa nu s-a mai materializat din cauză că aceștia nu putea asigura nici cantitatea, nici frecvența solicitată de un flux de supermarket. „Era necesar să mutăm magazinul în alt spațiu, deoarece clienții ne-au cerut o cantitate mai mare de produse. Aducem și produse de la micii producători din zonă, deoarece în supermarketuri sunt multe produse din import”, spun reprezentanții USAMV. Al doilea magazin propriu este în curs de amenajare în cartierul Gheorgheni, la stațiunea din livada Palocsay.

Următorul pas va fi extinderea în toate cartierele din oraș.

“Vrem să aducem și o gamă nouă de produse inovative, cum ar fi sucuri cu probiotice. Produsele noastre provin din ferma de la Cojocna, unde creștem porci, găini, capre și vaci, iar procesarea o facem la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor”, a declarat directorul administrativ Lucian Naș.

Stațiunea de la Cojocna dispune de 667 ha de teren agricol,

unde cresc 11.000 de găini. 800 de oi, 300 de porci, 270 de vaci, iar pe Calea Florești instituția are șase ateliere de producție, din care acum funcționează trei: iaurturi, panificație, carmangerie.

Crenvurștii fabricați aici sunt fără monoglutamat, iar cârnații picanți au fost premiați cu medalia de bronz la festivalul Slană Fest. Conceptul de bază practicat este “de la fermă la furculiță”, adică un lanț de aprovizionare scurt, de maximum 70 km, cu trasabilitate controlată.

Se iau la trântă cu giganții retailului Practic, instituția va funcționa pe principiile unei companii private, cu activități integrate de producție, procesare și comercializare. De altfel, magazinele sunt în subordinea Agronomia Agro Food Innovation (AAFI), societate clujeană cu răspundere limitată deținută de USAMV. „Vrem să punem în funcțiune o fabrică de bere și de cidru la

Proiecte majore de cercetare • Obținerea de propandiol și acid citric din glicerol brut 6,6 mil. lei • Susținerea locurilor de muncă în întreprinderi nonagricole 3,5 mil. lei • Supliment alimentar îmbogățit cu seleniu și vitamine 3,3 mil. lei • Produse alimentare pe bază de struguri și fructe de pădure 3,3 mil. lei • Dezvoltarea piețelor locale prin lanțuri scurte pentru produse 2,1 mil. lei • Programul Erasmus 2,1 mil. lei • Headstart – stagii de practică 1,3 mil. lei • Centrul de învățare științele vieții 0,9 mil. lei • Reducerea riscului de abandon al facultății 0,7 mil. lei

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

stațiunea noastră din Palocsay. Vom produce acolo mai multe sortimente de bere artizanală pe care o vom vinde la butoi și o vom comercializa în pub-uri din oraș. La început nu vom avea o producție foarte mare, dar vom scoate permanent sortimente noi. Mai avem stațiuni la Cojocna și Jucu; vrem să înființăm un abator cu carmangerie, care va putea fi utilizat și de către producătorii din zonă; dar vom amenaja și lacurile, pe 15 ha, vom putea să vindem pește”, spune rectorul Cornel Cătoi.

Universitatea își va deschide un restaurant propriu în incinta campusului său din Cluj-Napoca, pe lângă care va funcționa și o școală de bucătari, local unde vor putea fi savurate specialități gastronomice, rezultate a procesului de inovare. „Am vândut salată, urmează ridichile, răsadurile, plantele aromatice. Vom avea produse de patiserie, suntem în curs de autorizare pentru producția de sucuri probiotice. Pentru pentru bere și vin este mai complicată autorizarea. Ne-au contactat mai multe restaurante cărora vor să le livrăm produse agroalimentare, e posibil să fabricăm sub brandurile unor companii private.

Profitul obținut va fi reinvestit în dezvoltare - cumpărarea de utilaje, amenajarea spațiilor de producție, dar și în partea de cercetare”, spune Lucian Cuibus, administratorul AAFI. În afară de produsele sub brandul Gourmeticus Academicum, o altă sursă de venituri, de data aceasta din activitatea de agrement - în primul rând taxa de vizitare - o va reprezenta-o viitorul parc de biodiversitate în curs de amenajare în zona Hoia. Demararea lucrărilor de construire este programată spre finele anului.

USAMV a încheiat un contract de finanţare cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, pentru modernizarea infrastructurii educaționale Hoia în vederea desfășurării activităților didactice și practice destinate învățământului agricol.

Scopul este ca pregătirea absolvenților să fie în relație directă cu piața forței de muncă și cu sectoarele economice competitive.

Obiectivele specifice sunt reabilitarea și îmbunătățirea infrastructurii educaționale existente, extinderea acesteia prin construirea de noi corpuri și echiparea infrastructurii

didactice reabilitate prin dotarea cu tehnologia necesară.

Extinderea funcțională se va materializa în construirea a 22 de corpuri noi. Proiectul finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Regional 2014-2020.

Valoarea sa este de 30 de milioane de lei, din care 25 de milioane bani europeni (85% din valoarea eligibilă), 3,8 milioane din bugetul național (13%), 0,6 milioane cofinanțare USAMV (2%), în timp ce valoarea neeligibilă se ridică la aproape 0,6 milioane.

Perioada de implementare a proiectului a fost stabilită la trei ani, adică din 1 noiembrie 2017 la până la 31 octombrie 2020.

Investiții în baza materială • Proiectare cămin studențesc Șapca Verde (750 locuri) • Modernizare Baza Hoia • Proiectare clădire multifuncțională campus • Proiect Centrul de Transfer Tehnologic • Studiu fezabilitate depozit Stațiunea de Cercetări Pomicole • Studiu modernizare ferma zootehnică Hoia • Studiu abator de capacitate mică și unitate de manipulat vânat • Relocare unitate de procesare a laptelui Sursa: Raport Operațional USAMV 2018

107

108

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

109

110

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SC Alfadin Com, de la exploatare la eficiență, în sectorul prelucrării lemnului de Alin ZAHARIE

Printre sectoarele bine reprezentate la nivelul județului Mureș este și cel al prelucrării lemnului, iar aurul verde este gestionat conform normelor legale, în special în zonele unde pădurile sunt darnice cu natura. O astfel de zonă este și cea a Văii Gurghiului, locul unde și-a dezvoltat afacerea Dorin Hărșan, administratorul SC Alfadin Com SRL.

Afacerea în domeniul exploatării lemnului Dorin Hărșan a început-o acum peste 20 de ani, în Reghin. „După terminarea studiilor, am lucrat în acest sector al exploatării lemnului în care am acumulat experiență, fapt pentru care, în 1998 am decis să-mi deschid o activitate pe cont propriu și am înființat firma Alfadin Com SRL. De loc sunt din Glăjărie, soția este din Cașva, unde avem și punctul de lucru, de prelucrare a lemnului. Activitatea am început-o în 1998 cu exploatări forestiere. Prin licitație cumpărai parchete, materie primă, care înseamnă lemn, care apoi îl transportai la diferiți beneficiari”, povestește Dorin Hărșan.

Apoi, administratorul Alfadin Com SRL s-a concentrat pe dezvoltarea activității.

“An de an am încercat să-mi dezvolt afacerea, puțin câte puțin, fapt pentru care, în 2003, am deschis punctul de lucru pe partea de prelucrare a lemnului, tocmai pentru a aduce un plus de valoare activității de exploatare, trasformând lemnul rotund în cherestele, materiale de construcții pentru fabrici de mobilă și pentru persoane fizice. De atunci, încercăm să ne dezvoltăm în continuu.

Nu avem o activitate foarte mare, cum e cazul firmelor cu 200-300 de angajați, dar nu e nici mică”, ne-a declarat Dorin Hărșan, administrator SC Alfadin Com SRL. Activitatea firmei este segmentată pe cele trei componente, exploatare forestieră, prelucrarea lemnului și transport. Prezentul nu este unul prea roz, în special din cauza pieței, după cum afirmă Dorin Hărșan. „Trecem prin perioade destul de tulburi. Materia primă ne-o achiziționăm de la direcțiile silvice, prin ocoalele sil-

vice, atât cele de stat cât și ocoale silvice private sau de la persoane fizice. Fiind bunul lor, doresc să vândă cât mai scump. Ne temem de o mișcare pe piață, de o criză. Sperăm să nu avem parte de așa ceva. A scăzut piața în ceea ce privește vânzările. Noi cumpărăm tot scump. Cu toate acestea, încercăm să trecem peste această perioadă mai dificilă. Având atâția angajați, ai o responsabilitate mai mare. Fiecare are familie, copii, degeaba îi lași în concediu fără plată pentru că nu îi ajuți cu absolut nimic. De aceea spun că avem o responsabilitate față de ei”, punctează administratorul SC Alfadin Com SRL.

Colaborare cu marile companii Firma se bucură de o bună colaborare, atât cu marile companii cât și cu fabricile de mobilă din zonă. „Ca și clienți, de regulă lucrez cu companiile mari, în speță Kastamonu din Reghin, pe partea de celuloză. Lucrăm și cu Holzindustrie Schweighofer din Sebeș, care ne plătește la timp și care are încă cel mai bun preț pe piață. Lucrez și cu Kronospan din Sebeș, plus alte câteva firme mai mici din zonă. Avem o colaborare constantă cu acești clienți. În ce privește partea de prelucrare, avem o colaborare cu cei de la Evora, în ceea ce privește fabricarea de mobilă, o colaborare cu o fabrică de mobilă din Târgu Mureș, pe partea de paltin, frasin, stejar, care rezultă din exploatările proprii”, spune Dorin Hărșan.

Ca în multe alte domenii, părerea specialiștilor nu se prea regăsește în soluțiile politicului, iar sectorul de prelucrare

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

a lemnului nu face excepție din această ecuație, este de părere administratorul SC Alfadin Com SRL. „Am avut o creștere, atât a producției cât și a valorii acesteia, foarte bună pot să zic, până acum doi ani când, din păcate, a intervenit un regres. Noi cei din acest domeniu, avem o asociație, Asociația Forestierilor și Producătorilor de Mobilă Mureș, cu un reprezentant care merge la București, participă la discuții. Ne implicăm și noi, avem un cuvânt de spus, asta dacă ne ascultă cineva. Suntem profesioniști care lucrăm în domeniu. Întotdeauna am încercat să spunem partea cât de cât bună în ceea ce privește schimbarea legilor. Nu prea am fost ascultați, drept urmare, acum doi ani a fost dat peste cap tot acest sistem în care, statul, prin direcțiile silvice, a avut mult de suferit.

Nu au reușit să-și facă lucrările, noi am avut o criză de materie primă, s-a ajuns la niște prețuri foarte mari. Într-un final, s-a umflat buba care apoi a explodat, fapt pentru care suntem cu prețuri mari la cumpărare și prețuri scăzute la vânzare. Politicul a avut o influență negativă în acest sistem. Ar trebui să asculte în primul rând de profesioniști.

Nu de mine sau de altul, dar sunt oameni cu firme mari, care știu cum stau lucrurile. Plus că se pot rezolva și alte probleme cum ar fi cea a lemnului de foc. Nu au ținut cont nici măcar de o minimă idee de la noi, care să rezolve problema persoanelor fizice. Este foarte mult lemn pe piață, dar care nu ajunge la persoanele fizice. O persoană fizică nu are timp să meargă în vârful muntelui după câțiva metri steri. Pe vremea lui Ceaușescu, îmi aduc aminte că în Reghin era un depozit de lemn de foc unde fiecare mergea și își achiziționa lemn de foc. De ce nu se poate face și acum așa ceva?”, s-a întrebat Dorin Hărșan.

Administratorul Alfadin Com consideră că pădurile românești nu sunt în pericol de a dispărea. „Se vorbește de defrișări, de faptul că va dispare pădurea.

Nu va dispărea, regulile sunt așa de bine făcute încât se va conserva pădurea. E drept că s-au făcut și abuzuri, dar acum suntem așa de urmăriți, iar o firmă, cât de cât serioasă, nu își mai permite să calce strâmb fiindcă poate să rămână fără activitate. Noi avem licențe, atestate să putem lucra în acest domeniu. O să fie în continuare materie primă, cu fluctuațile pieței, ea fiind una liberă, cu un an mai bun, altul mai prost. E foarte important să te descurci întrun an prost, pentru că într-un an bun toată lumea se descurcă. Să sperăm că nu vom avea parte de o criză, ținem legătura cu marile combinate. Își vând greu produsele finite, ceea ce reprezintă un semn de întrebare pentru noi. În rest, activitatea trebuie să meargă, trebuie să fim atenți la aceste fluctuații, plus că trebuie să facem și investiții”, a declarat Dorin Hărșan.

AGRO TB

Utilajele IRUM, pe placul lui Dorin Hărșan Investițiile nu s-au lăsat așteptate pentru Dorin Hărșan, grație proiectelor, primul fiind pe fosta Măsură 123, în valoare de 460.000 de euro, și un proiect pe fonduri guvernamentale, finanțarea fiind de 100.000 de euro, diferența până la 167.000 de euro fiind aportul propriu.

Banii accesați prin aceste proiecte au mers exclusiv spre achiziția de utilaje. „Obligatoriu, dacă vrei să ai un randament bun, ai nevoie de utilaje performante. Dacă muncești în acest domeniu, nu ajunge să te plafonezi la un moment dat, ai câștigat destul de bine și apoi să nu te mai intereseze să-ți retehnologizezi activitatea. Vorbesc aici de partea de exploatare, sunt utilaje specifice pentru protecția mediului care costă. Așa trebuie să ne facem calculele încât să putem accesa asemenea utilaje. Nu sunt deloc ieftine aceste utilaje. Eu, de regulă, pe partea de exploatări, am cumpărat utilaje de la IRUM. Dacă tot suntem din zonă, nu am cumpărat cu 100.000 de euro un utilaj John Deere, ci am achiziționat cu 80.000 unul de la IRUM. E de-al nostru, utilajul e nou, partea de piese de schimb asigurată. Pe partea de transport, utilajele pe care le avem sunt aduse din afară, România, din păcate, nu mai produce astfel de utilaje. Pe partea de prelucrare, la fel, am mers pe niște utilaje nemțești aduse din Slovenia. Dar ce ține de exploatări, având și fabrica lângă noi, am mers pe utilaje IRUM, TAF-uri, funiculare, fierăstraie, care se pot comercializa prin ei. Sunt utilaje bune, facem treabă bună cu ele. Chiar anul trecut mi-am tehnologizat punctul de prelucrare de la Cașva cu utilaje noi. Pe partea de utilaje, atât la exploatare, prelucrare cât și la transport, stăm destul de bine. Trebuie să ții pasul cu tehnologia, trebuie să produci calitate. Lemnul nu înseamnă doar butuc, înseamnă și o cherestea. În ceea ce privește dezvoltarea firmei, ne-am extins până la un punct în care poți merge mai departe pe partea de mobilă care e un alt segment.

Deocamdată rămânem la acest punct, să vedem cum vor decurge lucrurile. Nu ne gândim să ne extindem pe partea de mobilă, dar în segmentul pe care îl avem acum se mai pot face și alte activități, se poate usca cherestea, poți să faci produse finite, lambriuri, cherestea pe anumite dimensiuni. M-aș bucura să putem menține dezvoltarea și dotarea firmei, precum și numărul angajaților pe care îi avem în prezent”, a declarat Dorin Hărșan.

111

112

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚIE

113

Comuna Batoș, un deceniu de dezvoltare pe Valea Luțului A consemnat Alin ZAHARIE

Printre zonele județului Mureș, cu o istorie aparte, se numără și cea a Văii Luțului, puternic influențată de etnicii sași, de numele cărora se leagă trecutul zonei. Istoria prezentului continuă să fie scrisă de omeni locului, în frunte cu primarul comunei Batoș, Dumitru Cotoi, cel care în 10 ani de zile avea să schimbe înfățișarea comunei, renumită pentru merele existente aici.

Care au fost prioritățile comunei la preluarea mandatului de primar în anul 2008?

Una dintre marile probleme ale comunei a fost lipsa apei, astfel că, în decursul timpului am reuşit să introducem apa în toate satele aparţinătoare comunei Batoş, pe fiecare stradă. În momentul de faţă nu mai există niciun capăt de stradă unde să nu fie reţea de apă. În proporţie de 80 % populaţia este branşată la reţeaua de apă. În ce priveşte apa, ar mai fi nevoie de îmbunătățiri. Aici mă refer la construirea în localităţile Dedrad şi Batoş a unui rezervor de apă, lucru necesar din punctul meu de vedere pentru a asigura apa şi în perioada în care Aquaserv Reghin nu ne poate livra apa din diferite motive. Vom face şi această investiţie în cele două sate, pe lângă cele existente la Uila şi Goreni.

Sărbătoarea Mărului reprezintă cireașa de pe tortul evenimentelor comunei Batoș, unde producătorii locali își prezintă rodul muncii. Cum îi sprijiniți? În nevoia de a promova nu numai cultura ci şi producătorii agricoli din zona noastră, dacă e să ne referim la măr, am încercat să-i protejăm pe producători, pomicultori în mod special, prin faptul că am patentat la OSIM ”Mărul de Batoş”, prin care sperăm să-i putem proteja, deoarece în pieţele din ţară se vindeau mere de Batoş, iar comercianții nici măcar nu ştiau unde e Batoş sau mărul respectiv nici nu era din România. Să sperăm că această măsură le va fi de folos producătorilor noştri, astfel ca alţi aşa-zişi producători să nu mai poată vinde un produs din alte părţi folosind numele de ”Măr de Batoş. Tot legat de agricultură, Batoşul este o comună cu activitate importantă în acest sector, nu doar în pomicultură. Este vinul de Batoş, renumitul brand ”Liliac”. Am susţinut acest producător de vin să vină la Batoş, i-am oferit tot sprijinul pentru a investi aici. Urmarea a fost una pozitivă, la acest producător lucrează un număr de persoane din comunitate, mai mult de atât, la bugetul local se încasează sume importante de bani. Tot la capitolul agricultură, în acest moment ne af lăm în plină procedură de reînnoire a contractelor pentru păşuni cu crescătorii de animale. Dacă în urmă cu zece ani, când am ajuns primar, în comună erau undeva la 2.800-3.000 de oi, la ora asta sunt peste 10.000 de oi.

Noi le-am acordat păşunea, ei primesc subvenţii, un mare ajutor pentru ei, fapt pentru care şi-au crescut efectivele. Ne bucură acest lucru deoarece sunt tineri crescători de animale, care nu au fost nevoiţi să plece afară, au rămas acasă şi au o activitate.

Ce alte facilități mai aveți pentru cei care trudesc în agricultură?

Am semnat de curând un contract de finanţare prin Ministerul Mediului pentru construirea unei platforme de nutrienţi. Crescătorii de animale nu mai pot beneficia de subvenţia pe cap de animal dacă nu au în proprietate o astfel de platformă sau un contract cu cineva care deţine o astfel de platformă. În acest sens, primăria a făcut un pas înainte, vom construi platforma respectivă, unde vor depozita gunoiul de grajd. Platforma va fi construită între Batoş şi Goreni, care va fi dotată cu tractor, remorcă, vitanjă, cu tot ceea ce trebuie.

Cum vedeți perspectiva de dezvoltare a comunei Batoș ?

Avem multe aşteptări, mi-aş dori şi canalizare, drumuri, infrastructură bună, însă vedem cum merg lucrurile în prezent şi atunci trebuie să avem răbdare.

Avem însă o supărare, legată de criteriile de obţinere a finanţării pe diferite măsuri. Noi, întotdeauna eram depunctaţi pentru că nu suntem la drumul naţional, pentru că nu avem cale ferată, că nu avem nu ştiu ce grad de sărăcie sau alte criterii de punctaj. Ar trebui ca mai marii noştri să sprijine o comunitate, o localitate care nu se duce înapoi, cum este cazul comunei Batoş. Aici nu a scăzut populaţia, nu avem probleme cu plecarea tinerilor, iar cei de sus ar trebui să susţină acele localităţi care au viitor. Ne-am dori ca la viitoarea tranşă de atribuire a finanţărilor europene sau de orice fel, să fim luați în calcul mai serios, să ni se aloce sumele necesare dezvoltării şi mai bune a comunei noastre.

114

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Eremia Pop, datoria împlinită față de comuna natală A consemnat Alin ZAHARIE

Fost viceprimar, apoi primar al municipiului Reghin în perioada 1992-1996, Eremia Pop devenea în 2016 primarul comunei natale, Chiheru de Jos, pentru că nu și-a uitat originile și simțea că, datorită vârstei și experienței acumulate, ar putea face ceva pentru comunitatea din care provenea. Cum s-a dezvoltat comuna, aflați în interviul pe care edilul ni l-a acordat.

Ce proiecte cu finanțare europeană ați atras pentru dezvoltarea comunei?

De la preluarea mandatului, cu gândul de a atrage fondurile europene, am demarat mai multe proiecte, dintre care am câştigat trei. Unul a fost legat de achiziţionarea buldoexcavatorului, apoi un proiect care prevede reabilitarea drumului de legătură între Chiher şi Urisiu, pe o porţiune de aproximativ 2 kilometri.

Am semnat contractul de finanţare pentru acest drum, suntem în faza de licitare a lucrării, fapt pentru care în două luni ar trebui să ne apucăm de execuția lucrării.

Al treilea proiect are în vedere reabilitarea căminelor culturale de la Chiheru de Jos şi Urisiul de Jos. Acestea sunt în fază finală în ce priveşte licitaţia pentru executarea lucrării. Şi aici, în câteva luni trebuie să ne apucăm de treabă.

Ce alte priorități mai aveți la nivel de comună, în ce privește investițiile ?

Am întocmit un proiect pentru toate drumurile locale, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), undeva la 23 de kilometri. De asemenea, am întocmit un proiect nou în ceea ce priveşte canalizarea şi staţia de epurare pentru Chiheru de Jos, dar am picat pe locul 4 sub linie, la nivel naţional. Acest punctaj se datorează în primul rând faptului că avem un număr de populaţie scăzut. Vom depune acelaşi proiect, cu actualizările de rigoare pe care ni le cere legea, şi pe alte forme de finanţare. Nu în ultimul rând, am început schiţarea unui propiect la nivel de comună pentru introducerea gazului metan. Există o modificare de act normativ la nivel de ţară care prevede posibilitatea susţinerii investiţiilor în ce priveşte gazul metan, a arterelor stradale de către o companie înfiinţată în acest sens. Noi, de anul trecut am început această acţiune, am şi adoptat o hotărâre de consiliu local pentru plata unui studiu de fezabilitate pentru proiectul de gaz metan. În zona Reghinului, suntem doar noi și Beica fără gaz. Suntem una dintre ţările cu cea mai mare rezervă de gaz nefolosită de către populaţie, de aici şi aceste acţiuni de găsire a soluţiilor, cu ajutorul statului, de accesare a banilor pentru conductele principale.

Comuna deține păduri, pășuni, implicit numărul de crescători de animale este ridicat...

Beneficiem de o situaţie favorabilă la nivel de comună, în sensul că, având o suprafaţă mare de pădure, am asigurat lemne de foc tuturor locuitorilor comunei. La

900 de lei metru ster, cred că este cel mai mic preţ din zonă. La numărul mare de păşuni existente la nivel de comună, şi numărul animalelor este unul considerabil, în special în ce priveşte ovinele. Avem în jur de şapte proprietari de turme de oi, de ordinul sutelor de capete per stână, şi vreo trei fermieri axaţi pe creşterea bovinelor. Toţi fac păşunatul pe terenul comunei. Licitaţiile pentru folosirea acestor păşuni sunt pe o durată de şapte ani, ei fiind obligați să plătească o rentă la primărie. Pot spune că există un segment important la nivel de comună în ce priveşte creşterea animalelor.

Ajungem la capitolul învăţământ. Se face școală de calitate în comuna Chiheru?

Beneficiem de un corp de cadre didactice de bună calitate. De la Chiheru au ieşit copii instruiţi, au intrat la liceele la care şi-au propus, cu medii frumoase. Observ o preocupare tot mai constantă în ce priveşte legătura dintre dascăli şi părinţi, pentru că rezultatele deosebite ale copiilor se pot obţine doar dacă există o conlucrare şi o înţelegere perfectă a fenomenului creş-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚIE

terii şi educării copilului de către părinţi şi profesori. Şcolile sunt puse la punct, reabilitate şi în mandatele anterioare, au apă, încălzire centrală, toalete curate.

Mai mult decât atât, am avut în acest an o vizită a unui grup de inspectori şcolari, şi am fost încântat să aud la întâlnirea de final, că dascălii din Chiher sunt foarte bine cotaţi, atât individual cât şi din punct de vedere al colectivului. Acest lucru mă face să fiu mulţumit, pentru că se ocupă de copii și pentru că suntem o comună unde şcolile nu sunt uitate.

Cum revigorați tradițiile, cultura, în special, pentru tânăra generație ?

După revenirea în satul natal ca primar, am fost destul de mirat de anumite aspecte. Unul dintre ele este cel legat de socializare, de comunicarea dintre oameni, care este mult diferită faţă de cum era în vremea copilăriei mele. Chiar dacă populaţia este azi mult mai mică decât atunci, eram mirat că oamenii nu au activităţi culturale pe care le ştiam eu din copilărie. M-am consultat cu cei din primărie, cu directorul şcolii şi am trecut la găsirea unor soluţii extraşcolare. Am început acțiunea cu dansurile populare, canto, cor, instrumente muzicale, vioară, instrumente cu clape, acțiune care a dat rezultate deosebite. Astfel, într-un an şi jumătate avem trei echipe de dansuri populare în cadrul Ansamblului ”Moştenitorii”, o grupă mică, cu copii de până în clasa V-a, apoi o grupă mijlocie cu cei de gimnaziu până în clasa a VIII-a, precum şi o grupă mare formată din cei căsătoriţi care vor să ştie să joace corect, formată din 30 de persoane. Pe lângă dansurile populare, avem şi partea de muzică, de formare a tinerilor instrumentişti, sub atenta îngrijire a profesorului Marcel Râmba. Este un mare iubitor, nu doar al muzicii ci şi al copiilor. În acest demers am fost sprijiniţi de domnii Vasile Gliga şi Nicolae Bâzgan care ne-au sponsorizat cu un număr de 11 instrumente cu corzi pe care le rotesc copiii, dirijaţi de Maestrul Puiu Râmba. De asemenea, tot ca o donaţie, am primit două pianine. Și uite aşa, copiii au asigurate condiţiile necesare de a studia muzica. La sărbătorile pe care le vom organiza în acest an vom avea un grup de 10-12 tineri la vioară care cântă nesperat de bine, care vor merge mai departe la un liceu de muzică unde vor descoperi o orchestră. Mulţi pot să se lanseze şi să facă o carieră în muzică, ca urmare a instrumentului pe care l-au studiat cândva la Chiher.

Puneți accent deosebit pe aspectul social, prin evenimentele organizate în comună menite să apropie oamenii...

Comuna Chiher are câteva tradiţii marcante pe care dorim să le readucem în atenţie, care să fie extrem de fireşti, nu doar un bâlci unde se bea bere şi se mănâncă mici. În acest sens, la Întâlnirea Chiherenilor şi Urisenilor avem unele aspecte mai deosebite, avem concursul gastronomic, cu prezentarea mâncărurilor tradiţionale, avem parada cailor şi călăreţilor, avem portul popular purtat cu atâta mândrie de locuitorii comunei. Apoi avem Balul Însuraţilor de la Chiher, aşa cum era el pe vremuri. Nu s-a schimbat nimic, începând de la invitaţie şi până la finalul balului, totul se desfăşoară după un tipic vechi, tradiţional, ca să ne dăm seama ce plini de bun simţ erau antecesorii noştri. Este important că la astfel de evenimente oamenii socializează, deapănă amintiri din tinereţe. Încercăm prin aceste manifestări să dăm un puls satelor noastre, lipsite, din păcate, de tineret. Nu e totul să faci trotuare, oamenii trebuie să se întâlnească la cămin,

locul unde odinioară se adunau la toate sărbătorile, la jocurile de Paşti, de Crăciun, de Bobotează. Aceste sărbători nu mai sunt încununate de joc, de horă, şi atunci oamenilor trebuie să le faci această bucurie, să-și vadă copiii şi nepoţii cântând şi dansând. Important este ca ei să se întâlnească, cum a fost şi în cadrul Întâlnirii Seniorilor, organizată anul trecut la căminul din Urisiul de Sus, unde avem o locaţie frumoasă. A fost o bucurie pentru ei, mulţi nu s-au mai văzut cu cei dragi de mai bine de 20 de ani. A fost o întâlnire plină de suf let, într-un cadru frumos, una extrem de binevenită pentru toată lumea.

Ce urmează ?

Dorim să continuăm cu ceea ce este cel mai important, adică cu investiţiile. Aici mă refer la drumuri, apa potabilă la Urisiul de Sus şi Urisiul de Jos, canalizarea şi staţia de epurare la cele două Chihere, căminele culturale. Nu pot să nu amintesc aici o realitate destul de dură. În urma unor acte normative, în ultimii doi ani, bugetul local a scăzut la jumătate. Lumea trebuie să ţină cont de faptul că speranţa noastră se leagă tot de fondurile europene, la care trebuie să facem eforturi financiare din banii proprii. E trist că s-au redus aceste fonduri, dar din ce avem, important este să facem proiecte, să accesăm aceşti bani europeni nerambursabili.

Aici există un neajuns pe care oamenii trebuie să-l înţeleagă şi aici mă refer la timp. De la data când porneşti un proiect şi până la execuţie, durează minim trei ani, cu proiectare, licitaţii, studii, avize, iar lumea spune că nu s-a făcut nimic. În ce ne priveşte, am întăbulat toate proprietăţile primăriei, începând de la staţiile auto, până la şcoli, grădiniţe, dispensare, clădirea primăriei, tot ce avem ca domeniu public le-am întabulat. La fel şi păşunile, pădurile, care au necesitat un efort financiar extrem de mare, altfel nu pot să te adresezi nimănui cu vreun proiect. Sunt investiţii care nu sunt vizibile pentru cetăţeni, dar a fost o muncă pe care a trebuit să o luăm de la zero. Aşa e şi cu proiectele, în câteva luni se va vedea începerea unor lucrări importante, drumuri, cămine culturale, dar până la acest moment a durat trei ani de aşteptări, de muncă, de riscuri că nu câştigi o finanţare. Gândul meu legat de perioada următoare este la investiţiile pe baza banilor atraşi, deoarece, doar din banii proprii, după ce că au scăzut foarte mult, poţi doar cârpi, nicidecum să faci lucruri măreţe ca investiţii.

115

116

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Deda, comuna etalon a Văii Mureșului Superior A consemnat Alin ZAHARIE

Deda, comună etalon a Văii Mureșului Superior, a marcat în 2018, 625 de ani de istorie. O filă din această frumoasă istorie este scrisă azi de către oamenii gospodari ai comunei, în frunte cu primarul Lucreția Cadar.

Cum se prezintă comuna Deda la început de 2019?

Avem o infrastructură care dă valoare comunei Deda. De asemenea, aici se păstrează numărul locuitorilor, deși în alte comune este în scădere. În momentul prezent avem 4.330 de locuitori față de 4.400 câți aveam altădată, ceea ce înseamnă că avem o stabilitate, o continuitate în ceea ce privește păstrarea numărului populației în comuna noastră. În ce privește infrastructura, avem peste 30 de kilometri de asfaltări în comună, avem 12 kilometri de canalizare, avem liceul din Deda cu cele patru școli din localitățile aparținătoare, cu un număr de peste 860 de elevi. Avem, de asemenea, căminele culturale, unele terminate, altele în curs de construcție și renovare, avem bisericile care asigură spiritualitatea comunei într-un ritm susținut, care asigură menținerea în ortodoxism a 9697% din populația comunei. Am realizat capele mortuare în majoritatea bisericilor, în Bistra Mureșului, în Filea, Deda, iar în acest an urmează și la Pietriș. În spatele acestor realizări stă munca unei întregi echipe...

Avem o echipă bună, un bun colectiv de muncă, un Consiliu Local care aprobă toate proiectele puse în dezbatere, inițiate, fie de primar, fie de către consilierii locali. Desigur, a fost foarte multă muncă și foarte multă responsabilitate în spatele acestor realizări la nivelul comunei. Dezvoltarea comunei am asigurat-o din banii care au însemnat veniturile din pădurea aflată în proprietatea comunei și din fondurile europene.

Dezvoltarea comunei este una continuă, având în vedere că proiectele care se derulează în perioada 2018-2020 valorează peste 10,2 milioane de euro.

Zestrea comunei a crescut constant în ultimele două decenii. Despre ce este vorba?

Vreau să spun că Deda, față de perioada 2000 când am venit ca viceprimar, apoi ca primar din 2004, are o bogăție extraordinar de mare. Această bogăție a constat în învestițiile foarte mari, respectiv achiziționarea de terenuri care s-au făcut pentru comuna Deda. Tot ce înseamnă sală de sport, bază sportivă, stație de epurare în comuna Deda, terenurile pentru piața din comună, toate investițiile care s-au făcut - canalizare, extindere de rețea de apă - toate acestea au necesitat achiziționări de terenuri care au crescut valoarea și bogăția comunei Deda. Toate acestea sunt întăbulate, există extrase CF pentru comuna Deda, pe comuna Deda, ele constituind noua zestre și bogăție a acestei comunități. Vreau să spun că, în 2004, când am preluat conducerea comunei Deda ca primar, prima lucrare pe care am realizat-o a fost sediul primăriei. Nici terenul, nici clădirea nu erau ale comunei, fiind retrocedate, în proprietatea unui cetățean de origine maghiară

din județul Covasna. De asemenea, în locul unde actualmente se construiește noua grădiniță, terenul l-am achiziționat de la Biserica Reformată. Nu am înstrăinat nicio clădire sau o palmă de teren care au fost retrocedate, le-am achiziționat și iată că, în acest moment, pe locul cooperativei de credit care a funcționat acolo, facem o grădiniță nouă cu program prelungit care să deservească zona Văii Mureșului Superior, implicit și comuna Deda. Terenul de la sala de sport, cel de la baza sportivă, precum și terenul de la stația de epurare, echivalent în zeci de hectare, reprezintă avuția comunei, terenuri care au revenit și sunt în proprietatea comunei.

Cele 4.600 de hectare de pășune, din care 60% este pășune împădurită, și cele 2.600 de hectare de pădure, la care se adaugă încă 160 de hectare, aduse ca proprietate a comunei în perioada de când sunt eu primar, constituie o bogăție deosebită care a dus la ceea ce înseamnă Deda azi, o comună mare, frumoasă, o comună prosperă în care condițiile de viață și de locuit sunt deosebit de bune.

Deda este printre puținele comune din județ care mai organizează expoziții de animale, de taurine în special.

Cum se implică primăria în sprijinirea sectorului agricol?

Preocuparea noastră este să menținem numărul de animale. De aceea, și expoziția de taurine realizată anual scoate în evidență frumusețea și productivitatea raselor de bovine existente în zona noastră. Avem tineri fermieri care au dezvoltate ferme, fapt pentru care am avut recent o discuție și vom merge pe dezvoltarea unei fabrici de lapte. Deocamdată, gândurile noastre sunt acelea de a realiza un punct de colec-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tare a laptelui de vacă, oaie și capră, urmând ca, alături de un specialist în domeniu, să facem și un centru de prelucrare a laptelui. Dorința noastră este de a motiva crescătorii de bovine în a crește numărul de animale. De asemenea, ovinele, ele sunt în număr mare la nivel de comună. Avem un număr de 22 de grupuri de pășune care sunt închiriate de către crescătorii de ovine. În Deda avem o măcelărie, care pune la dispoziția cetățenilor comunei și nu numai, carne proaspătă de vită și porc. În cadrul proiectului derulat prin POCU la nivelul comunei Deda, realizăm 20 de afaceri, dintre care una se va baza pe extinderea acestei măcelării în localitatea Deda, să se poată vinde carnea proaspătă, la sfârșit de săptămână.

Directorul Direcției Agricole Mureș, Ioan Rusu, a venit cu o propunere, să realizăm în Deda un punct mobil de sacrificare pentru ovine, ceea ce ar însemna o investiție importantă, valoarea acesteia fiind undeva la 100.000 de euro, din care 30% să fie contribuția asociației crescătorilor de animale.

Având în vedere numărul mare de suprafețe care se pretează creșterii animalelor, fânețe și pășuni, comuna Deda are o dezvoltare continuă și în ce privește zootehnia, fapt pentru care gândim o sprijinire în ce privește valorificarea produselor ce derivă din acest sector.

Tinerii și locurile de muncă. Cum vă îngrijiți de aceste două aspecte?

Dorim ca tinerii să rămână în comună. Sunt asigurate posibilități în ce privește construirea de case, astfel ca tinerii să-și poată dezvolta o familie, o afacere. Mai mult decât atât, intenționăm ca și Centrul Medico-Social, prin relocarea dispensarului medical în noua construcție care se va face, să-și mărească capacitatea la 80 de paturi. Acest lucru va însemna automat și locuri de muncă. Treptat, gândim și dezvoltarea locurilor de muncă și prin cele 20 de mici afaceri din cadrul proiectului social. Sunt alte 60 de locuri de muncă în diferite activități, spălătorie de covoare, service auto, radiologie pentru stomatologie, laborator dentar, saloane de înfrumusețare, laborator de cofetărie, măcelărie, activități specifice care pot dezvolta zona noastră foarte mult.

Cum vedeți dezvoltarea viitoare a comunei Deda?

Pentru acest an, avem în proiectul nostru de canalizare începerea lucrărilor pe o lungime de 14 kilometri, proiect pe fonduri europene în valoare de 2,5 milioane de euro. Vom termina în acest an lucrările la Căminul Cultural din Bistra Mureșului, o construcție nouă realizată din fonduri locale.

ADMINISTRAȚIE

Dezvoltarea zonei pentru anii următori înseamnă și dezvoltarea turismului și agroturismului la nivelul comunei Deda.

Avem un cadru natural deosebit, avem Valea Bistrei care se bucură anual de numeroși vizitatori, turiști atât din țară cât și din străinătate, în mod deosebit din Ungaria. Foarte mulți urcă pe Scaunul Domnului, sunt stabilite trasee turistice, fie pe Gălăoaia, fie pe Valea Bistrei, care asigură urcarea spre acest minunat obiectiv turistic, avem, de asemenea, cascada Pișoi, situată la o distanță de cinci kilometri de satul Bistra Mureșului. Valea Bistrei e minunată, avem o dezvoltare a zonei, cu cabanele turistice existente, drumul deosebit care este asfaltat. Am și început demersurile pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal, pentru Valea Bistrei, să putem declara comuna ca fiind una turistică de interes local, în ideea de a putea accesa fonduri, să putem dezvolta această frumoasă zonă a Bistrei. Se poate trăi din turism, din veniturile obținute în acest sens. Avem locația necesară pentru a face investiții, un parc de aventură, o telegondolă, chiar și o pârtie de schi. Rămâne de văzut ce vor spune specialiștii care vor vedea potențialul Văii Bistrei, ce se poate preta pentru investirea în turism. Vom gândi de așa natură pentru ca pe viitor și turismul să devină una din prioritățile comunei Deda.

Până în 2020, tot ceea ce înseamnă asfaltare de drumuri, canalizare în întreaga comună, apa nu prezintă probleme, toate aceste lucruri vor fi puse la punct. Rămâne doar să lucrăm pe dezvoltarea turismului în comunitatea noastră. Consider că în viitorul apropiat, în următorii zece ani, Valea Mureșului, prin Grupul de Acțiune Locală care lucrează foarte serios, cât și prin proiectele pe care comunele le vor dezvolta, va cunoaște o dezvoltare deosebită. Deda trebuie să devină viitorul centru al acestor comune, de la Stânceni până la Suseni. Îmi doresc acest lucru, suntem dezvoltați din toate punctele de vedere. Deda a devenit una din primele cinci comune ale județului Mureș, o comună etalon și pentru comunele din țară. Este meritul oamenilor din comuna noastră, este responsabilitatea conducerii Primăriei și a Consiliului Local pentru tot ceea ce înseamnă Deda în momentul de față, pentru ceea ce trebuie să se dezvolte în următorii zece ani, pentru copiii noștri, pentru generațiile viitoare care trebuie să ducă mai departe bogăția acumulată în ultimii 20 de ani și tot ce a însemnat dezvoltare pentru comuna Deda. Dacă va fi continuitate în ce privește persoana mea ca și primar, îmi voi da tot interesul ca Deda să se ridice la un nivel în care să fie asigurate toate necesitățile pentru cetățenii comunei și nu numai.

117

118

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Continuare din pag 3.

CLUJ

20 DE ANI DE LA APARIȚIA EMOJIS NTT DATA, furnizor de soluții IT & business, a sărbătorit a XX-a aniversare a Emojis. În 22 februarie 1999, clienții companiei NTT DOCOMO (operatorul de rețele mobile al NTT Group și, totodată, partener al NTT DATA) au putut trimite, pentru prima dată, pictograme digitale inserate în mesajele text pe telefoanele mobile.

Acest lucru a fost posibil prin intermediul serviciului de date mobile imodeTM * al DOCOMO. Una dintre cele mai populare caracteristici ale serviciului i-mode au fost mesajele text. Întrucât aplicabilitatea acestora era limitată, DOCOMO a decis să introducă un set de pictograme. Latura emoțională a comunicării juca un rol central. Imaginile, oricât de simple ar fi ele, pot, cel puțin parţial, să înlocuiască mesajele non-verbale precum expresiile faciale, gesturile sau tonul vocii. Acest lucru conferă încredere în comunicarea digitală.

“De multe ori în viaţă ne lipsesc cuvintele pentru a articula o stare de spirit. Încet, încet renunţăm la scrisul de mână şi utilizăm tot mai des dispozitive digitale. Prin Emojis, convieţuirea socială a primit şi va primi în continuare o complet altă dimensiune, pe care acum nu o putem intui, mai ales în contextul ofensivei inteligenţei artificiale. Cu toate acestea, nu ar trebui să lăsăm la voia întâmplării felul în care comunicăm sau modul în care ne exprimăm sentimentele, iar acest lucru va deveni o provocare pentru viitor. Ne gândim în perspectivă la generaţiile următoare şi la instrumente pe care acestea le vor dezvolta pentru a accelera, dar şi pentru a simplifica mai mult comunicarea dintre oameni”, a declarat Daniel Metz, CEO NTT DATA România.

cum își văd cariera peste 10 ani și cum își doresc să arate sistemul medical din România. Suntem bucuroși să constatăm câtă energie și optimism există în tânăra generație de medici și în curând vom premia performanța a doi dintre ei. Pentru prima dată, bursele noastre merg și către doi viitori asistenți medicali din cadrul UMF Cluj!”, au anunțat reprezentanții rețelei.

LA CASA, 46 DE UNITĂȚI ÎN TRANSILVANIA Lanţul de restaurante şi brutării La Casa, patronat de Dorel Goia, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din zona Transilvaniei, are deja 46 de unităţi, majoritatea în zona Clujului.

Antreprenorul clujean a extins afacerea în 8 județe și spune că vrea să îşi

concentreze atenţia pe Cluj-Napoca, un oraş mare între oraşele mai mici ale ţării. Profesor de istorie ca profesie, Dorel Goia a intrat în afaceri în anii ’90, deschizând o pizzerie în Cluj. Astăzi, el este unul dintre cei mai puternici antreprenori din Transilvania, cu afaceri care se apropie de 200 milioane euro.

BURSE PENTRU NOU SPITAL ASISTENȚI MEDICALI PEDIATRIC LA CLUJ Rețeaua de Sănătate Regina Maria va oferi două burse pentru doi viitori asistenți NAPOCA medicali din cadrul U.M.F. Cluj. „Regina Maria crede în educație și în construirea unui sistem de sănătate bazat pe valori. Am continuat și în anul 2018 să provocăm viitorii absolvenți ai UMF Cluj și ai Facultății de Asistente să ne vorbească despre

Consiliul Județean Cluj a stabilit amplasamentul unde va fi construit Spitalul Pediatric Monobloc. Licitația ar putea fi lansată până la finalul anului. „Am căutat de un an o locație potrivită pentru a construi un Spital Monobloc, am analizat mai multe variante,

mai multe amplasamente. Am reușit să concluzionăm că cea mai bună locație este pe un teren din Borhanci, pe fosta locație Casarom. Este vorba despre un teren de 7 hectare. Acest teren va fi oferit Consiliului Județean de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, cu titlu gratuit. Sursa de finanțare este bugetul Consiliului Județean. La finalul anului sper să avem autorizația și să demarăm procedura de licitație.

Odată semnat contractul, în doi ani sper să fie finalizat, este un termen rezonabil din punctul meu de vedere”, a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe

BUGET DE 110 MILIOANE DE LEI Alocarea bugetară pentru investiţii în domeniul gospodăririi apelor pentru anul 2019 va fi de aproximativ 500 de milioane de lei, în creştere cu 150% faţă de anul anterior, bani din care vor fi finalizate peste 130 de lucrări, potrivit ministrului Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş. În bugetul din acest an al ministerului de resort va exista finanţare pentru alte 36 de obiective, respectiv suma de 120 de milioane de lei, însă termenul de finalizare va fi anul 2020 şi ulterior. În cazul proiectului de investiţii privind devierea Someşului Mic pentru extinderea Aeroportului Cluj-Napoca, Deneş a afirmat că s-au alocat, în acest an, 110 milioane de lei. „În zona Aeroportului din Cluj-Napoca, valoarea proiectului total este de 110 milioane de lei, dar, pentru a putea face devierea Someşului Mic pentru extinderea aeroportului, autorităţile publice locale trebuie să mute un pod de pe şoseaua de centură a mu-

119

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CENTRU DE EXCELENȚĂ ÎN NEUROCHIRURGIE Cluj-Napoca va avea un centru naţional de excelenţă în neurochirurgie, în urma unei investiții de 45 de milioane de euro. “Pentru Cluj, un proiect de importanţă naţională, spun eu, este promovat de către Spitalul Judeţean de Urgenţă, astfel încât vom finanţa un centru naţional de neurochirurgie, de excelenţă în neurochirurgie, un proiect care are finalizat studiul de prefezabilitate, un proiect absolut extraordinar şi generos pentru partea de neurochirurgie şi nu numai”, a spus Sorina Pintea, ministrul Sănătății.

Centrul va costa 45 de milioane de euro, iar până la sfârşitul anului ar urma să înceapă construcţia efectivă.

Iniţiativa îi aparţine şefului Clinicii de neurochirurgie din Cluj-Napoca, Ştefan Florian.

Centrul va avea toată aparatura necesară unui centru de neurochirurgie, un centru de excelenţă, adică RMN, CT, angiograf, robot.

UN NOU CENTRU AUTORIZAT MERCEDES-BENZ ATP Exodus, unul dintre cei mai mari dealeri auto din România, controlat de omul de afaceri băimărean Mircea Cirţ, a inaugurat în localitatea Sânnicoară, judeţul Cluj, un nou centru autorizat Mercedes-Benz. ATP Motors activează pe piaţa de profil din regiunea de nord-vest a ţării prin 3 centre auto autorizate: în Baia Mare, în Oradea şi în Bistriţa. ATP Exodus deţine showroom-uri şi service-uri pentru Mercedes-Benz, Mazda, Opel, Suzuki, MAN şi Ford Trucks, alături de o divizie ce oferă servicii de transport şi comercializare de piese auto pentru camioane.

Potrivit datelor din piaţă, vânzările de autoturisme din judeţul Cluj au urcat cu 35% anul trecut, la aproape 3.200 de maşini, valoare peste ritmul de creştere de 20% la nivel de piaţă totală. De asemenea, creşteri peste 20% au avut şi judeţele Alba, Sibiu, Braşov şi Timiş, din partea de vest a ţării. (Sursa foto: Facebook ATP Motors)

HARGHITA

news

nicipiului. După această mutare, vom aloca suma necesară. Pentru acest an am alocat cele 110 milioane de lei pentru o serie de corecţii la lucrările din zonă”, a precizat demnitarul.

tativi profesioniști români din zona administrației publice, mediului academic și universitar, dar și din cadrul comunității de business și antreprenoriat sau societate civilă, care expun viziuni și proiecte sustenabile în vederea consolidării contribuției românești la reformarea noii Politici Agricole Comune.

Volumul este structurat în concepte și instrumente operaționale care descriu cadrul internațional în care se manifestă cele mai noi tendințe și evoluții din agricultură, parcurg viziunea europeană cu un istoric al reformelor politicii agricole comune și analize asupra noii propuneri PAC și se focusează pe România abordând două direcții: implementarea PAC, cu date și cifre cheie privind rezultatele la zi ale agriculturii românești și contextul național pe care îl ilustrează printr-o serie de analize și soluții la problemele structurale ale agriculturii românești.

PESTE 1 MILION DE NEAMȚ PREMIU PENTRU ANUAL PREȘEDINTELE CCI CLUJ TURIȘTI KÖBER, DEPOZITE NOI Băile Tușnad este o stațiune balneară Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, i-a acordat diploma de excelență președintelui CCI Cluj,

Ștefan Dimitriu, pentru cei peste 15 ani de implicare continuă în susţinerea activităţii Sistemului Camerelor de Comerţ din România.

Sistemul cameral din România contribuie în numele mediului privat la diplomaţia economică şi la internaţionalizarea businessului românesc și deține cea mai amplă infrastructură de afaceri la nivel național care este pusă la dispoziția companiilor membre din toată țara.

aproape de Miercurea Ciuc. Orașul este unul dintre cele mai mici din România, având doar 1.670 de locuitori, dar peste 1,5 milioane de turiști vin să-l viziteze iar 450.000 aleg să se și cazeze acolo.

Tratamentul cu ape minerale făcute la Tuşnad este cel care atrage turiștii ca un magnet, în special apele cu emanație de bioxid de carbon. 80% dintre ei sunt români, iar diferența provine din ţări precum Ungaria, Israel, Germania, Olanda, Franţa.

Producătorul de lacuri şi vopsele Köber, deţinut de familia cu acelaşi nume din județul Neamţ, investește în deschiderea unor depozite noi în Sibiu, Timişoara, Cluj şi Mureş.

Köber are deja peste 15 depozite de acest tip în ţară. Extinderea cu patru depozite a companiei vine în condiţiile în care Köber şi-a lărgit anul trecut gama de produse pentru industria de construcţii şi a suplimentat şi vopselele decorative. Pentru Köber lucrează peste 800 de angajaţi.

MUREȘ

SIBIU

VOLUM DEDICAT AGRICULTURII

LUCRĂRI ÎN MOLDOVA

Volumul ”Agricultura. Concepte și Instrumente operaționale”, publicat de Editura Club România, în coordonarea lui Marius Stoian și Mihai Aniței – directorul general al combinatului Azomureș, reunește peste 115 autori dintre cei mai reprezen-

Inaugurarea oficială a începerii lucrărilor la proiectul de interconectare Iași-Ungheni-Chișinău Faza a II-a, obiectiv declarat de interes național în Republica Moldova, a avut loc în luna februarie. În urmă cu o lună, Tudor Duțu, administratorul Societății Vestmoldtransgaz SRL, subsidiară a operatorului român de transport gaze

120

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TIMIȘ

CONTRACT CU AEROPORTUL TIMIȘOARA naturale, SNTGN Transgaz SA, a semnat contractul de achiziție lucrări cu ofertantul declarat câștigător, Asocierea formată din companiile românești ACI CLUJ SA, IMSAT SERVICE SA și ABCONY SERV SRL, evenimentul marcând etapa de începere a lucrărilor pentru obiectivul investiţional referitor la construcția gazoductului UngheniChișinău și implementarea unor măsuri pentru operarea, exploatarea și întreținerea conductei de transport gaze naturale Iași-Ungheni-Chișinău.

Realizarea proiectului Ungheni – Chișinău presupune construirea unei conducte de transport gaze naturale în lungime de 120 km, trei stații de predare a gazelor naturale (două în Chișinău și una în Ungheni, localitatea Semeni) şi dotarea centrului de dispecerizare și dirijare de la Ghidighici. Rețeaua de transport gaze naturale pe ruta Ungheni – Chișinău reprezintă cea de-a doua etapă a proiectului de interconectare Iași – Ungheni – Chișinău.

AUTOBUZE ROMÂNEȘTI PENTRU SIBIU Procedura inițiată de Primăria Sibiu pentru achiziția a 10 autobuze noi s-a finalizat prin semnarea contractului cu firma BMC Truck & Bus SRL din București, valoarea investiției din bugetul local fiind de 10,5 milioane lei.

Cele 10 autobuze City Bus Diamond măsoară 12 metri, au trei uși, un motor Euro 6 produs de Daimler (deținătorul mărcii Mercedes Benz), precum și podea joasă și rampă specială pentru accesul persoanelor cu dizabilități. Autobuzele oferă 28 de locuri pe scaune și încă 73 în picioare, inclusiv un loc pentru un scaun cu rotile. Confortul termic al pasagerilor va fi asigurat prin sisteme de climatizare – încălzire, ventilare și condiționare a aerului.

Cele 10 autobuze vor intra în parcul auto Tursib care s-a înnoit la finalul anului trecut cu 55 de autobuze.

Această procedură de achiziție s-a încheiat după un parcurs de 1 an și 3 luni în care mai multe contestații depuse de ofertanți au fost analizate de Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor și de instanțele de judecată.

Aeroportul Internaţional ”Traian Vuia” din Timişoara este primul din România în care cei interesaţi pot face un tur virtual cu ajutorul Google Maps Indoor.

Turul virtual al interiorului aerogării poate fi accesat prin Google Maps de pe PC-ul, tableta sau smartphone-ul utilizatorului, conectate la internet.

Se regăsesc aici o hartă interactivă, imagini cu zona de parcare, punctele de taxare parcare, zonele de check-in, magazinele, porţile de îmbarcare, saloanele business şi VIP. Sute de fotografii au fost procesate pentru a produce această hartă digitală, inclusă acum în Google Maps. Potrivit oficialilor Aeroportului, fotografiile pentru turul digital au fost asigurate de SC Blue Strategy SRL din Târgu

Mureş. Fotografiile au fost transmise către Google, care le-a inclus acum în Google Street View, astfel că Aeroportul Timişoara este primul din România disponibil online, printr-un tur virtual.

92 DE MILIOANE DE COMPONENTE ELECTRONICE Fabrica de componente electronice Continental din Timișoara a produs și livrat 92 de milioane de componente în 11 ani de activitate. 15,5 milioane dintre acestea au fost realizate în 2018.

Unul dintre produsele cele mai noi la care se lucrează este sistemul eAWS, care înlocuiește tradiționala bară antiruliu cu un actuator electro-mecanic și reprezintă funcția de comandă a șasiului ce rezolvă conflictul dintre manevrabilitatea optimizată a vehiculului și confort. Prin intermediul acesteia, electromotorul este acționat pentru a genera cuplul necesar să compenseze tendința de înclinare a vehiculului în anumite condiții de circulație.

Fabrica din Timișoara produce în capitala Banatului unități de control pentru airbag, sisteme electronice de frânare și

parcare, pedale de accelerație cu buclă de răspuns, unități de control pentru echipamente speciale, atenuarea suspensiei pneumatice și pentru stabilizare verticală, unități de comandă pentru direcție asistată, unități de control pentru reglarea suspensiei și pentru stabilizarea la sarcina dinamică, unități de afișare centrală de tip standard, HeadUp și Combiner Head-Up și instrumente de bord.

O NOUĂ COMPANIE ÎN INDUSTRIA AUTO Producătorul de faruri Elba Timişoara şi furnizorul american de faruri auto Varroc Lighting Systems, divizie a grupului Varroc, au înființat în luna ianuarie compania Varroc-Elba Electronics. Cele două companii au contribuit cu 1,8 milioane de lei la crearea noii firme. Decizia de a crea acest business a fost anunţată în septembrie 2018, când reprezentanţii Elba menţionau că asocierea reprezintă un pas important „pentru accelerarea creşterii pe piaţa europeană“. Grupul Varroc este deţinut de miliardarul indian Tarang Jain şi se numără printre cei mai mari furnizori de faruri pentru vehicule pe patru şi două roţi la nivel global.

18 MILIOANE DE EURO PENTRU BRANTNER Primăria Timişoara a semnat cu Brantner Servicii Ecologice SRL contractul pentru curățenia stradală, în valoare de aproximativ 18,2 milioane de euro. Contractul este valabil patru ani.

Licitația pentru curățenia stradală din

Timișoara s-a încheiat după ce timp de mai multe luni orașul nu a avut o firmă care să presteze acest serviciu.

Companie cu sediul în Cluj-Napoca, Brantner Servicii Ecologice SRL, parte a grupului austriac Brantner Group, se ocupă de curăţenie în ClujNapoca, Dej, Reşiţa, Sibiu, Drobeta Turnu Severin şi Piatra Neamţ.

Pagini coordonate de Ligia VORO ligia.voro@transilvaniabusiness.ro