TB 85

TB

Transilvania Business AN�IX • NR �� • �� APRILIE � � MAI ���� • PREŢ �� LEI

www.transilvaniabusiness.ro

Diplomatul PAG. 5-8 DIPLOMATUL. LIVIU COJOC, DIRECTOR GENERAL DAFCOCHIM PAG. 10-31 ROMÂNIA ŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ PAG. 41-43 UNIFARM INVESTEȘTE ÎN PRODUCȚIA DE IMUNOGLOBULINĂ PAG. 48-49 STRATEGIA DE CREŞTERE A DENT ESTET PAG. 111-120 AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

1

Fungicidul Zorvec, lansat pe piața românească de Corteva Agriscience de Alin ZAHARIE, Dorel VIDICAN

Corteva Agriscience a lansat pe piața din România cel mai nou fungicid al companiei, Zorvec, produs inovator care se poate aplica cu succes la cultura de cartof și vița de vie. Evenimentul a avut loc în 10 aprilie, la Hotel Alpin din Poiana Brașov. „Este o zi foarte mare pentru Compania Corteva Agriscience deoarece suntem în mijlocul fermierilor, partenerilor de distribuție care își derulează activitatea în zona viței de vie și a cartofului, două culturi extraordinar de importante pentru România și nu numai. Începând cu această lansare, cartoful și vița de vie devin două culturi foarte importante pentru Compania Corteva”, a precizat Maria Cîrjă, director de marketing pentru România și Republica Moldova, Corteva Agriscience.

Fungicidul Zorvec, cu substanţa activă oxathiapiprolin, poate fi folosit cu precădere la culturile legumicole, viţa-de-vie, cartofi şi alte culturi speciale. Pentru cultura cartofului, în ce privește combaterea manei, Corteva Agriscience vine cu fungicidul Zorvec Enicade NZeb, iar în ce privește cultura viței de vie, fungicidul Zorvec Zelavin Bria. „Această nouă moleculă, care stă la baza celor două produse, în opinia noastră, fără exagerare, vor fi cele mai performante fungicide în controlul manei, din toate punctele de vedere, începând de la mod de acțiune, până la cele mai mici amănunte, respectiv protecția lăstarilor tineri”, a spus Jean Ionescu, director general pentru România și Republica Moldova, Corteva Agriscience.

Cele două fungicide, Zorvec Enicade și Zorvec Zelavin au fost prezentate de către specialiștii Corteva Agriscience Olivier Courey și Jan-Dries Luijks, care au punctat soluțiile invoatoare pentru combaterea manei la cartof și vița de vie.

Despre performanțele fungicidului Zorvec a vorbit și Adrian Teban, IFS - Field Scientist România și Republica Moldova Corteva Agriscience, care a subliniat câștigul pe care fermierii îl pot avea folosind produsul Zorvec în ce privește combaterea manei la cartof și vița de vie. „Un fermier mai puțin experimentat se întreabă, probabil: ce face acest Zorvec? În primul rând vorbim de două, trei zile în plus de protecția culturii, la cartofi, și o protecție în plus de 1014 zile la vița de vie, ceea ce reprezintă un lucru extraordinar.

Dacă gândim cu toții inginerește, în loc de 7 zile, intrăm la 10 zile la tratament, iar cu trei tratamente, înseamnă 30 de zile.

La un standard folosit până acum, avem nevoie de patru tratamente, deci am câștigt un tratament. Cum un tratament în

medie înseamnă undeva la 300-400 de lei, ori 100 de hectare, sunt 30.000 de lei pe care i-am economisit și pe care îi putem investi în altceva”, a precizat Adrian Teban, IFS - Field Scientist România și Republica Moldova Corteva Agriscience.

Fermierii vor avea parte de produsul Zorvec la finele lunii aprilie, când va putea fi achiziționat de la partenerii Corteva, prețul produsului pentru un tratament la hectar fiind de 240 lei la cartof, 315 lei la vița de vie, după cum afirmă Jean Ionescu, directorul pe România și Republica Moldova, Corteva Agriscience. „Produsele vor fi la partenerii noștri de distribuție începând cu data de 24 aprilie. Pachetul comercial Zorvec este pentru patru hectare la viță de vie, respectiv 5 hectare la cartof. Dacă avem cantitate mare, răspunsul este nu. Este o cantitate foarte mică pe care nu știm cum să o împărțim. Dorim ca fermierii să vadă produsul, să respecte tratamentele consecutive, în sensul că două tratamente consecutive îl elimină pe cel de al treilea. Zorvec este varianta cea mai bună pentru fermieri, două tratamente consecutive Zorvec nu mai necesită un alt tratament la mană, fără să mai punem la socoteală și performanțele acestui produs care nu are competitor în ceea ce privește performanța”, a concluzionat Jean Ionescu.

2

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ARAD

ILUMINAT INTELIGENT Cei circa 2.700 de locuitori ai comunei arădene Frumușeni beneficiază de un sistem de iluminat public inteligent, se arată într-un comunicat de presă al E.ON România. Iniţiativa face parte dintr-un program mai amplu prin care E.ON Energie România şi-a propus să dezvolte conceptul smart village în localităţile rurale din România.

O reducere substanţială a consumului de energie electrică, precum şi a emisiilor de CO2 şi, desigur, o economie semnificativă la bugetul local, sunt doar câteva dintre beneficiile generate de noul sistem de iluminat public care a fost instalat în comuna Frumuşeni de compania E.ON Energie România.

Lucrările pentru eficientizarea consumului reţelei de iluminat public din localitate au urmărit înlocuirea

tuturor corpurilor de iluminat stradal cu instalaţii LED performante, precum şi montarea de camere de supraveghere pe stâlpii stradali. „Reducerea consumului, dar şi a costurilor de mentenanţă a reţelei, vor duce la diminuare semnificativă a facturii pentru iluminat public stradal. De altfel, proiectul smart village pe care l-am lansat în anul 2018 vizează, în perspectivă, şi montarea de panouri fotovoltaice pentru asigurarea necesarului de energie electrică al unor imobile aparţinând adminstraţiilor publice locale”, a declarat Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România.

E.ON are în vedere să extindă conceptul smart village la nivel naţional.

BUCUREȘTI

CONSOLIDARE REGIONALĂ Deloitte România își consolidează birourile regionale din Cluj-Napoca și Timișoara și l-a numit pe Ovidiu Zaberca în funcția de Senior Business Development Manager. Ariile lui

de expertiză integrează planificarea strategiei de marketing și managementul dezvoltării afacerilor la nivel regional, în colaborare cu investitori și executivi de top din companii antreprenoriale și multinaționale. În rolul său actual, Ovidiu Zaberca este responsabil de gestionarea și dezvoltarea relației cu clienții, de la propunerea de servicii și de soluții personalizate pentru fiecare client, până la finalizarea colaborărilor, în contextul unui mediu de afaceri foarte dinamic, cu nevoi complexe. De asemenea, el este responsabil de stabilirea de noi parteneriate în cadrul comunității regionale de business.

Din poziția de Senior Business Development Manager, Ovidiu Zaberca facilitează accesul clienților la toate tipurile de servicii oferite de către experții Deloitte România care lucrează atât în birourile regionale din Cluj-Napoca și Timișoara, cât și în București.

Deloitte România și-a deschis birourile regionale din Cluj-Napoca și Timișoara în anul 2008, prin intermediul cărora oferă servicii de audit, servicii fiscale și juridice.

ADMINISTREAZĂ ETHOS HOUSE Firma de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox a fost desemnată să administreze clădirea de

birouri Ethos House, situată în zona Floreasca din Bucureşti. Aceasta este a doua clădire de birouri preluată pentru administrare de CWEchinox în 2019, departamentul de Asset Services având atribuţii în gestionarea activităţilor de zi cu zi din clădire, managementul relaţiei cu chiriaşii, supervizarea operaţională, servicii financiare şi raportare către proprietar, prin specialişti on-site şi la sediul central, coordonaţi de către Mihaela Petruescu, Head of Asset Services.

Ethos House este o clădire cu un design deosebit, remarcându-se prin faţada exterioară inspirată din arhitectura Renascentistă. Imobilul are o suprafaţă închiriabilă de circa 8.000 de metri pătraţi distribuiţi pe parter şi şapte etaje supraterane. În cele două etaje ale parcării subterane sunt amenajate 53 de locuri de parcare, iar la nivel suprateran există 50 de locuri de parcare.

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală, activând în toate segmentele pieţei imobiliare. Departamentul de Asset Services administrează proiecte de retail şi birouri cu o suprafaţă închiriabilă de peste 160.000 de metri pătraţi în Bucureşti şi alte oraşe.

GPEC 2019 A LUAT STARTUL Cu o tradiție de 14 ani, GPeC este considerată cea mai importantă serie de evenimente de E-Commerce și Digital Marketing din România și CEE. Ediția 2019 a luat startul cu primele informații și lansarea înscrierilor la două din evenimentele majore din portofoliul GPeC: Competiția Magazinelor Online și GPeC SUMMIT – evenimentul de referință din domeniu care va avea loc pe 27-28 mai la Teatrul Național București, Sala Mare.

Subiectele dezbătute în cadrul Conferinței GPeC (27 mai) vizează cele mai importante aspecte și trend-uri în E-Commerce și Digital Marketing:

3

Customer Experience, Usability, SEO, Mobile UX, Content Marketing, Facebook Ads, Digital Marketing, Engagement, Retention, Growth Hacking, AI, Voice, Personalization. În paralel cu Conferința GPeC, ziua de 27 mai aduce și GPeC E-Commerce Expo – locul în care companiile furnizoare de servicii pentru ecommerce își prezintă ofertele în fața magazinelor online.

Cea de a doua zi de GPeC SUMMIT (28 mai) se va desfășura la Sheraton Bucharest Hotel***** și aduce participanților nu mai puțin de 5 sesiuni de Masterclass cu speakeri internaționali și un Curs Intensiv (6 ore) de E-Commerce și Marketing Online pentru Începători.

cize și peste 400 de membrii, fiind recunoscut deja ca cel mai puternic brand național în imobiliare. Planul de extindere la nivel național al RE/ MAX România până în 2023 vizează 110 birouri francizate și peste 1.000 de agenți imobiliari.

BISTRIȚA-NĂSĂUD

FINANȚARE DE 5 MIL. EURO Grupul TeraPlast, cel mai mare producător de materiale de construcții cu capital românesc, a semnat un acord de finanțare cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

CEL MAI PUTERNIC BRAND IMOBILIAR RE/MAX România, parte a liderului mondial în real-estate şi franciza numărul 1 la nivel global pe acest segment, a fost desemnat „Cel mai puternic brand imobiliar național în 2018” în cadrul galei Clubul Profesioniștilor în Imobiliare, ediția națională 2019, iar Răzvan Cuc, președintele RE/MAX România, a primit titulatura de „Antreprenorul anului 2018 în imobiliare”.

Totodată, brandul RE/MAX – prin intermediul activităților educaționale realizate, a francizelor și agenților afiliați - a primit încă patru premii, ce recunosc rezultatele deosebite la nivelul anului trecut. „Rezultatele obținute anul acesta la gala Clubului Profesioniștilor în Imobiliare reprezintă o confirmare a muncii și profesionalismului care definește brandul RE/MAX pe piața imobiliară locală.

Ne declarăm onorați și încântați de premiile obținute, iar răspunsul nostru la aceste aprecieri reprezintă promisiunea de a livra, în continuare, cele mai bune servicii din aria de expertiză a companiei”, a declarat Răzvan Cuc, Președintele RE/MAX România. În România, RE/MAX este cea mai mare rețea de birouri imobiliare francizate, cu cel mai mare număr de agenți imobiliari, având 47 de fran-

(BERD), în valoare de 5 milioane de euro, pentru dezvoltarea unităților de producție. Investiția vizează Depaco – al doilea cel mai mare jucător de pe piața de învelitori metalice din România, prin brandul Wetterbest. Cele 5 milioane de euro reprezintă finanțarea parţială a unui proiect realizat printr-o schemă de ajutor de stat, ce presupune dezvoltarea unei unități noi de producție: spații noi de producție, depozitare și utilaje de producție. Unitatea de producție care urmează să fie dezvoltată în cadrul proiectului, va fi construită într-o nouă locație şi va avea o producție anuală cumulată de peste 10 milioane de metri pătrați de țiglă și profile.

CLUJ

“SOLUȚIA ANULUI 2019” Compania clujeană LIFE IS HARD, calificată pentru al șaselea an consecutiv în finala European IT & Software Excellence Awards, a câștigat trofeul “Soluția anului 2019” la categoria Public Sector or Utilities cu soluția CITY HEALTH. Life is Hard a fost singura companie care a reprezentat România în finala desfășurată în acest an la Londra, la categoria menționată.

Platforma City Health face parte din suita de soluții smart city care permite

news

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

implicarea directă a cetățenilor alături de administrațiile locale, pentru a rezolva în timp rapid mai multe categorii de probleme care pot afecta viața de zi cu zi a locuitorilor unui oraș. Aplicația este utilizată deja în șase orașe din România: Cluj-Napoca, Alba Iulia, Petroșani, Slobozia, Călărași și Zalău. În ceea ce privește utilizatorii, aplicația a fost adoptată, în mai puțin de un an de la lansare, de peste 5200 de cetățeni activi, care au transmis peste 11.300 de notificări către administrațiile locale.

Pentru a crește calitatea vieții în orașele din România, Life is Hard a lansat, în 2019, programul Update Romania (www.cityapps.ro) - un demers de susținere a digitalizării comunităților locale prin care compania oferă gratuit, timp de doi ani, suita sa de aplicații CityApps tuturor orașelor sub 100 de mii de locuitori.

GLOBANT, NOU CENTRU DE DEZVOLTARE Globant (NYSE: GLOB), lider mondial pe servicii de tehnologice digitale, a anunțat deschiderea unui nou centru de dezvoltare în Cluj-Napoca. De aici, compania își extinde expertiza digitală și cognitivă pentru protofoliul de clienți internaționali. „Pasiunea noastră este de a construi cea mai bună echipă din lume, iar în tipul acestei căutări vrem să întâlnim cele mai bune talente, indiferent de locul unde se află. România are o mulțime de profesioniști uimitori, astfel, suntem convinși că această deschidere va fi cheia dezvoltării globale a Globant”, a declarat Martín Migoya, CEO și co-fondator al companiei. Înființată în 2003, Globant are 40 de centre de dezvoltare în 32 de orașe din 14 țări și peste 9.000 de angajați.

Globant lucrează pentru companii precum FOX, Google, Linkedin, BBVA, EA și Coca Cola.

Continuare în pag. 107

4

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fondator Aurelian Grama Director General Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Redacția Redactori: Irina Papuc, Arina Toth, Traian Dan, Călin Poenaru, Alin Zaharie, Ștefana Mureșan - editor online redactia@transilvaniabusiness.ro Corectura: Beatrice Spătaru DTP: Răzvan Matei - IQ-Design office@iq-design.ro

DE CE PARIEZ PE UNIUNEA EUROPEANĂ?

Pentru că așa cum spun vechile învățăminte românești, regăsite și în imnuri uzitate la un moment dat în România noastră dragă, “unde-s doi puterea crește și dușmanul nu sporește”. Într-o traducere economică, România evoluează într-o piață globală, extrem de competitivă, ceea ce obligă companiile, în special, să ridice standardele, să se adapteze, să se reinventeze continuu și să țină pasul, mai ales din punct de vedere tehnologic și al noilor strategii de marketing și promovare.

Sub umbrela Uniunii Europene (UE) însă, România are o plasă de siguranță care înseamnă o piață unică – aproape unică pentru țara noastră pentru că nu uităm de barierele neridicate în ceea ce privește Spațiul Schengen -, o piață de câteva sute de milioane de oameni. În piața aceasta, România își livrează produsele, execută lucrări și prestează servicii fără să îi fie impuse acele bariere de taxare suplimentară. Fie că ne referim la taxe vamale, costurile cu forța de muncă, vize, permise de muncă și alte forme elegante inventate de uniune pentru a-și proteja propriile companii și a bloca avântul și accesul “dușmanilor”, în limbaj economic, competitorii și potențialii angajați din piața globală.

De asemenea, prezența noastră în această elitistă oarecum companie ne garantează libera circulație a persoanelor, ceea ce ne permite să explorăm continentul nostru fără grija vizelor în dorința noastră de cunoaștere turistică, dar în special de afaceri în bătrâna noastră Europă. Nu știu câți dintre dvs. își văd viitorul stând la cozile de la ambasadă pentru o viză sau câți din românii care au încă a noastră cetățenie obligați să se prezinte periodic la ambasade și consulate pentru a-și prelungi vizele de ședere sau pe la tot felul de organisme pentru a-și reînnoi permisele de muncă.

Sunt doar câteva aspecte, discuția fiind mai lungă și mult mai amplă.

Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă România în afara Europei, trebuie să privim doar spre ceea ce se întâmplă după BREXIT cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Încă nu au găsit formula magică de a părăsi UE cu un acord cât de cât favorabil și sunt conștienți că, deși sunt Anglia, nu le va fi ușor în afara acestui club elegant al Europei. Iar dacă Anglia are temeri asupra viitorului său, mai ales economic, ce să spunem de România, un beneficiar net al sprijinului financiar al UE de la data aderării noastre în 2007. Adică, România primește mai mulți bani decât contribuțiile pe care le varsă în bugetul european. Într-adevăr, poate e multă birocrație în instituțiile europene, amplificată, din păcate, și acasă prin tot felul de mecanisme de securizare a utilizării corecte și eficiente a fondurilor europene – stilul nostru de a ne acoperi cu hârtii -, însă cred că Uniunea Europeană a primit un avertisment dur odată cu creșterea euroscepticismului și cu radicalizarea discursurilor împotriva sa, venite chiar din interiorul statelor membre. Dacă UE nu se va privi în oglindă valul acesta antieuropean se va accentua și, într-adevăr, peste alți 5 ani, această creație a unor gânditori precum Monnet și Schuman va fi o istorie a eșecului.

Ca români și ca europeni, eu cred că trebuie să învățăm câteva lucruri importante. Să avem încredere în forțele noastre și să avem principii sănătoase și demnitate, iar atunci nu cred că o să ne mai simțim cetățeni de rangul al doilea. Însă încrederea, principiile și demnitatea vin din educație și dintr-un retuș de mentalitate. Cinstit, trebuie să ne privim și noi în oglindă și să ne răspundem dacă suntem dispuși să ne reinventăm…

Ligia VORO

Manageri publicitate Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mureș Rareș Mărginean (0726-433.547) rares.marginean@transilvaniabusiness.ro Cluj Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Administrația Director difuzare Liviu Ilinca (0729-388.154 ) Responsabili abonamente: Gabriela Belean, Görög László abonamente@transilvaniabusiness.ro 0265-215.612 Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: SC Contfin SRL Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Revistă editată de SC Grama Proiect SRL ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Vă puteţi abona la orice oficiul poștal din ţară.

Codul publicaţiei în catalogul Poștei Române - 19.085 Distribuție națională: în benzinăriile MOL, OMV, PETROM, ART - PETROL, ETU, în magazinele OCTAGON – METRO, XPRESS și Hipermarketurile REAL și în reţeaua Poșta Română.

Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaţionale, naţionale și regionale de top TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

Diplomatul

de Ligia VORO & Aurelian GRAMA | Foto: Cristina GÂNJ - Bristena

Afacerile în România ar fi mult mai clare, mult mai benefice acționarilor, angajaților, partenerilor, societății civile și fiscului cu astfel de eleganță și fermitate în business. Acasă, la Târgu Mureș, în Transilvania sau la București, la Budapesta sau Viena sau în orice capitală europeană, diplomatul în afaceri Liviu Cojoc a construit temeinic în agricultură, chimie și sperăm că nu se oprește aici. Pașii, oare, au fost dinspre dans sau și-a impus personalitatea în ani și în ceea ce ce înseamnă dansul sportiv românesc? Avem șansa să realizăm primul interviu autentic, au mai fost frânturi de declarații, în 30 de ani de capitalism cu unul dintre discreții, dar hiperactivii inovatori din economia României. Liviu Cojoc.

5

6

COVER STORY Vizionar încă din liceu la Târgu Mureș sau din studenție la Cluj-Napoca, înspre antreprenoriat?

Nu mă gândeam în tinerețe să devin om de afaceri, dar priveam la acea vreme cu mult respect la profesorii mei și la personalitățile locale care ,,erau cineva” în oraș și în mintea mea de adolescent pot să vă spun că îi veneram și-mi doream să pot ajunge ca ei.

Cum vă închipuiați afacerile înainte de 1989 și care au fost primii pași în capitalismul de început al anilor 90?

Experiența de inginer stagiar versus antreprenor! Începuturile...

Cu puțin înainte de 1989 nu-mi închipuiam afacerile, dar cred că le simțeam pur și simplu. Eram inginer cu puțină experiență profesională la Electromureș și angrenat în sistemul economic centralizat de atunci, dar ca orice tânăr eram visător și plin de optimism.

De ce ați ales cele două mari linii în economia românească – chimie și agricultură? Pe larg...

Răspunsul este foarte simplu, chimia și agricultura modernă sunt surori și nu pot trăi separat. În ziua de azi, tehnologiile agricole moderne au la bază produse de ultimă generație, obținute în laboratoarele marilor concerne chimice din lume, fie că vorbim de îngrășăminte, fie de produse pentru protecția plantelor sau regulatori de creștere etc. Știm cu toții că populația globului crește exponențial, iar suprafețele agricole sunt într-o scădere constantă an de an, fie din cauza deșertificării, influențată direct de încălzirea globală, fie de expansiunea marilor metropole și a zonelor industriale din jurul lor. În această situație există o singură soluție, ca cele 10 miliarde de locuitori ai planetei din anii 2050 să poată avea hrană pe masă: creșterea producției agricole, atât cantitativ cât și calitativ, pe unitatea de suprafață. Acest deziderat nu poate fi atins fără o perfectă integrare în tehnologiile agricole ale viitorului apropiat a inovațiilor chimiei moderne, care pun în prim plan protecția pentru mediul înconjurător, a biodiversității ecosistemelor și, nu în ultimul rând, al consumatorului – omul. Fac aceste afirmații în deplină cunoștință de cauză, verificate în ferma Dafcochim de la Seuca, județul Mureș, și unde constat diferențele majore din portofoliul marilor concerne internaționale de acum 15-20 de ani cu cele actuale. În primul rând, datorită unei legislații europene foarte severe și a responsabilității depline a producătorilor, absolut toate produsele de protecția plantelor (pesticide) cu un posibil impact negativ asupra entomofaunei utile, a omului și a mediului înconjurător în general, au fost interzise pe piață. Chiar dacă sunt mai scumpe, produsele de protecția plantelor rămase pe piața europeană la ora actuală sunt ,,prietenoase” cu mediul înconjurător. Asta nu înseamnă că nu trebuie să se respecte regulile clare de aplicare corectă, respectându-se cu strictețe instrucțiunile de pe etichetă, în primul rând dozele omologate, intervalul dintre tratamente, alternanța substanțelor active etc. Puțină lume își dă seama că între medicamentele de uz uman sau veterinar și produsele pentru protecția plantelor există o similitudine clară, iar în cele din urmă sunt, de fapt, medicamente pentru plante. Cred că v-am convins că cele două mari linii în economia mondială și națională, agricultura și chimia, sunt surori de sânge.

Industria chimică a fost unul dintre pilonii economiei româneșți până în 1990 și câțiva ani după, apoi a urmat căderea, spuneți-ne cum poate fi acest sector revitalizat?

Industria chimică românească a avut tradiție și chiar respect pe plan național și mondial, iar ulterior a ur-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mat căderea de care vorbiți. Un singur lucru o poate revigora, privatizarea și investițiile rentabile. Nu este un secret că am pus umărul și îmi doresc să fiu în continuare un partener loial domnului Ștefan Vuza, la intrarea în normalitate a acestui sector, odată cu preluarea de către Chimcomplex Borzeșți a activelor Oltchim Râmnicu Vâlcea în toamna anului trecut. Îl felicit încă o dată pentru această mare, chiar foarte mare realizare!

Cum va arăta din punctul dvs. de vedere agricultura și chimia mileniului III, cât va fi tehnologie și ce rol va juca resursa umană în aceste sectoare? În mileniul III, cele două surori, agricultura și chimia, vor merge împreună și se vor potența reciproc, respectând principiile bunelor practici agricole și a procesului de combatere a bolilor, dăunătorilor și a buruienilor.

Un rol primordial în creșterea producțiilor agricole, cantitative și calitative, o va avea genetica dezvoltată, care va revoluționa acest sector. Toate aceste aspecte sunt în vizorul marilor laboratoare de cercetare din domeniu, unde se studiază impactul major pe care îl va avea încălzirea globală asupra agriculturii în general.

Respectă ca să fii respectat Care sunt principiile majore ale comerciantului alchimist de succes și care sunt particularitățile managementului unei mari companii distribuitoare de inputuri în agricultură?

Nu cred că principiile de management ale unui comerciant alchimist ar trebui să difere de cele ale unui producător de ciocolată! Din punctul meu de vedere, pe lângă principiile de bază ale oricărui om de afaceri, relația personală cu partenerii Dafcochim a reprezentat pentru mine prioritatea primordială. Am încercat să țin și să mențin o relație foarte apropiată cu partenerii noștri, să împărtășesc cu ei atât nevoile cât și realizările noastre, și întotdeauna să fiu cureaua de transmisie între furnizorii multinaționali de inputuri pentru agricultură și fermieri, ambele categorii fiind tratate la fel, considerându-i parteneri în egală măsură.

Ce apreciați la partenerii de afaceri? Dar la concurență?

Apreciez persoanele care știu să spună la un moment dat ,,NU” sau ,,NU POT” și le evit pe cele care nu-și respectă cuvântul dat. Paradoxal sau nu, am o relație foarte bună cu așa zisa concurență, luând mereu în considerare proverbul ,,respectă ca să fii respectat”.

Oferiți-ne câteva elemente de normalitate între două – trei – mai multe entități care fac afaceri împreună?

Normalitatea în piața europeană. Speranța în piața românească.

Cel mai bun răspuns la această întrebare este simbioza perfectă pe care o realizează Dafcochim pentru marile companii multinaționale furnizoare de inputuri pentru agricultură. În depozitele noastre moderne, sub același acoperiș, dar pe rafturi diferite, se întâlnesc ,,medicamentele pentru plante” (pesticidele), semințele sau îngrășămintele chimice, de la cei mai importanți producători multinaționali, care în fiecare an participă simultan la simpozioanele tehnice organizate de noi în prezența a sute de fermieri. Adevărata normalitate o vedem la nivel de fermă, unde în cadrul tehnologiilor moderne se regăsesc toate aceste inputuri într-un mod rațional, armonios și bine grămuite de către un singur maestru, care se numește fermier.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mereu discret și mereu departe de luminile rampei politice, totuși ce ar trebui să învețe managerii averii statului de la investitorii români privați de succes?!

Este o întrebare foarte delicată, dar nu și complicată. Cei care manageriază vremelnic averea statului, adică a noastră, să respecte legile țării și să nu uite de jurământul pe care îl dau cu mâna pe Biblie: ,,Așa să mă ajute Dumnezeu!”.

Cu multiple întâlniri de afaceri cu multinaționale europene și transatlantice și nu numai, care sunt experiențele acumulate și care merită a fi dezvăluite românilor care au afaceri doar în țară?

Nu cred că există secrete în a dezvălui experiențele acumulate, dar nici nu pot înșirui aici aceste experiențe, îi invit în schimb pe cei interesați să mă viziteze la sediul Dafcochim din Târgu Mureș unde pot vedea cum o clădire ruinată din anii ’90 s-a transformat într-un complex comercial modern, destinat fermierilor profesioniști și amatori din Transilvania.

Nu e important ceea ce experimentezi, ci ceea ce ai învățat din experiență Cum sunt percepuți antreprenorii români de anvergură în elita financiar-economică central-est europeană, vest europeană și mondială?

Regulile financiar-economice sunt aceleași atât pentru antreprenorii români cât și pentru cei străini, este o melodie frumoasă care te îmbie să dansezi. Cine nu este capabil să țină ritmul ,,melodiei” este eliminat din ringul de ,,dans”. Sunt acceptate și chiar gustate de către partenerii multinaționali anumite ,,acorduri” specifice pieței locale, dar în anumite limite, pentru că nu întotdeauna excepția întărește regulă.

Care ar fi ideile primordiale ale unui curs de politică a afacerilor româneșți și străine la facultățile de agricultură, chimie, management al afacerilor sau la cea de comerț exterior. Curs marca Liviu Cojoc?

Un asemenea curs cred că nu l-aș ține într-un amfiteatru, ci aș invita studenții la întâlnirile de afaceri pe care le am.

Să nu credeți că toate discuțiile de afaceri le țin într-un birou, cu caietul de notițe în față, cafea și apă minerală. Îmi întâlnesc partenerii în holuri de hotel, restaurante, pe câmp, în fața lanurilor care de multe ori vorbesc de la sine sau chiar într-o piscină sau pe plajă. Va dați seama câți studenți ar lipsi de la cursurile mele! Dacă vorbim cu seriozitate despre ideile politicii afacerilor, cred că loialitatea și relația personală cu partenerii de afaceri este cheia succesului, atâta timp cât se atinge o cifră de afaceri rezonabilă și atractivă pentru ambii parteneri.

Ca fin cunoscător al fenomenului economic românesc și global, încotro trebuie să se îndrepte România, elitele și decidenții economico-financiari, poporul român?

România trebuie să împrumute multe din mecanismele care în țările dezvoltate există și funcționează perfect, însă trebuie mai mult decât oricând să-și conserve tradițiile și unitatea națională. Unitate în diversitate, da, însă renunțarea la tot ceea ce înseamnă ‘românesc’, nu.

Elitele, de cele mai multe ori, nu mai formează vocea întâi, preferă să stea în umbră și să-și expună părerile mai mult într-un cadru intim și familiar. Din păcate, acestea sunt efectele regimului comunist care până la urmă a for-

COVER STORY

7

8

COVER STORY mat și (re)educat oameni și suflete timp de 4 decenii. Iar cât despre decidenții economico-financiari, majoritatea dintre ei, nu urmăresc interesele țării, având în vedere că cea mai mare parte a industriei țării și nu numai este controlată de marile corporații multinaționale și care astăzi, implicit, formează topul celor mai puternice companii de pe piată. În final, consider că poporul român trebuie să iasă din starea de deznădejde și descurajare în care se află, pentru că această stare dezbină, nu clădește valori. Statistic vorbind, 500 de români părăsesc țara zilnic, în timp ce marile corporații se instaurează și controlează economia românească.

Cum am putea să învățăm să avem încredere în ceea ce facem și în ceea ce suntem?

Este foarte simplu. Dacă omului îi este conferit dreptul la libertatea de a crea, acesta va avea încredere în propriul produs. Tinerii din ziua de astăzi nu au dreptul la așa ceva, sunt educați să nu pună nicio întrebare, pentru că televizorului, ca și factor ajuns de bază în educarea tinerilor, nu îi poți pune întrebări. Și astfel, tinerilor le este pur și simplu răpus geniul ce zace în fiecare dintre ei. E important să înțelegem valoarea timpului, timpul în care învățăm ceva. A învăța înseamnă a evolua, a urca o treaptă, o treaptă pe calea cunoașterii, cunoaștere care îți dă încredere în ceea ce faci.

Ce sfaturi aveți pentru tinerii anteprenori?

Să aibă la baza oricărui business pe care-l construiesc conceptul de corectitudine și perseverență. Nu e important ceea ce experimentezi, ci ceea ce ai învățat din experiență.

Cât de importantă e forța asociațiilor profesionale, a universităților și școlilor profesionale în creionarea României de mâine?

Cele enumerate sunt importante în sensul că le dau tinerilor direcția finală spre formarea lor profesională, însă ‘antrenamentul de bază’ este școala generală și liceul. Un copil educat corect de mic, căruia i-au fost ascultate instinctele profesionale, creativitatea și libertatea de a-și expune dorințele și punctele de vedere, consider că va face față cu brio în orice domeniu. Cu atât mai mult atunci când acest mic geniu ajuns la vârsta maturității va face ceea ce îi place și îl inspiră.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ceea ce semeni, aia culegi Diverse familii. Una, unică, Acasă. Una profesionistă, la companie. Și una mobilă - un spațiu centrifug pe mașini și avioane, pe mai multe meridiane și pe mai multe paralele. Care este secretul unui bărbat tradiționalist și modern concomitent și consecutiv?

Familiile sunt de multe feluri și tipuri așa cum le-ați prezentat și dumneavoastră mai sus, însă adevărata familie, cea care cu adevărat te împlinește sufletește, este cea biologică. La început sunt părinții, după aceea soția și copiii, iar în cele din urmă nepoții. Nepoții sunt produsul produselor noastre, adică al copiilor, și este cea mai mare încununare posibilă pe plan emoțional. Secretul unui bărbat tradiționalist, dar în același timp modern este să asigure bunăstarea familiei, fără a o subordona muncii. Acest echilibru este greu de menținut, însă reprezintă fără dar și poate rețeta ideală.

Unii merg la vânătoare, unii merg la curse de mașini, alții joacă tenis, alții sar cu parașuta, dvs. ați ales dansul sportiv alături de soție și de copii...

Dansul sportiv a fost ales de Rareș, fiul meu, iar noi l-am încurajat și ne-am implicat cât de mult cu puțință, încât talentul lui să poată fi fructificat și să dea roade. Chiar dacă la 8 ani copilul nu are discernământ, însă poate avea înclinații spre anumite domenii. Aceste înclinații nu sunt bazate pe un raționament material sau conduse de un anume scop „lumesc”, iar acest lucru este cel mai pur, adevărat și sincer.

Asta trebuie urmărit la un copil. Acel instinct nealterat care se poate manifesta doar în lipsa celorlalte elemente, cum ar fi rațiunea sau interesele materiale. Și timpul a dovedit faptic că nu am fi putut face o alegere mai bună pentru el.

De când sunteți în lumea afacerilor, într-o piață competitivă, globală, cât de dese au fost momentele când ați decis să vă închideți telefonul mobil pentru câteva ore și ați ales să vă detașați?

Nu des! Dar uneori simți nevoia să o faci!

Cu toții avem nevoie de o resetare din când în când.

Cum reușiți să vă detașați de “zgomotul” cotidianului?

Depinde ce vreau să aud: liniștea din mintea mea sau zgomotul cotidianului.

Ce principiu/principii v-a/v-au ghidat în afaceri și în viața personală?

Primul principiu - fie ascensiunea, fie coborârea sunt inevitabile în orice linie de dezvoltare. În fiecare linie ascendentă sau descendentă există fluctuații periodice, suișuri și coborâșuri.

Important este să cauți mereu calea care pare a fi dreaptă și armonioasă și un principiu clasic (din agricultură) - „ceea ce semeni, aia culegi”.

De la ce nu ați abdica niciodată?

De la credința neamului românesc și de la libertatea de a alege.

Ce vă mai miră?

Cât de repede cresc nepoții!

Cum ați reușit să mențineți un echilibru între carieră și viața de familie?

Cred că într-o oarecare măsură am răspuns la această întrebare puțin mai sus. Un echilibru perfect este greu de găsit, sunt perioade și perioade, important este să tinzi mereu spre acest echilibru, iar atunci când nu reușeșți, să aplici mereu legea compensației.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

9

10

UE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Regiunile Europei, reunite la Cluj.

Satul inteligent vs Smart City Șefii regiunilor din Uniunea Europeană (UE) s-au adunat la Cluj pentru a pune la punct strategia de după 2020. Ofensiva satelor inteligente și a micilor orașe ca o contrapondere la migrarea spre marile aglomerări urbane, dar și banii europeni ce vor fi gestionați direct de primari au fost temele cele mai aprinse.

Edilul Emil Boc le-a explicat acestora care sunt modelele de bune practici în absorbția fondurilor europene la Cluj: autobuze electrice și școlare cu circuit închis, prioritizarea transportului în comun, modernizarea spațiilor publice. “Țara noastră este un beneficiar net al politicii de coeziune. În România au venit 45 de miliarde de euro de la aderare. Este o datorie să promovăm valorile europene, de ele depinde soarta Europei. Avem nevoie de o atitudine proabsorbție, profonduri europene. Politica de coeziune este una profundă, de care depinde viitorul Europei.

La Cluj, cetățenii au văzut concret impactul său printr-un proiect de mare succes pentru România, pentru orașe: programul de reabilitare termică a blocurilor și a clădirilor publice, unde deja s-au epuizat resursele financiare. Cetățenii din aceste blocuri reabilitate au constatat, în condițiile unei ierni grele, că facturile li s-au diminuat cu 30-40%. Dacă și în acest exercițiu financiar se vor găsi mai mulți bani pentru acest program va fi o dovadă clară a faptului că UE ajunge în fiecare casă”.

Clujul “verde”.

Ofensiva împotriva mașinilor “În privința Clujului, în actualul exercițiu financiar există proiecte semnate, în implementare sau în evaluare de 420 de milioane de euro, inclusiv cele 150 de milioane pentru Centura Metropolitană. Pe lângă componenta de inovare, ne-am concentrat pe cea de calitate a vieții pentru a oferi cele mai bune servicii cetățenilor. Ne-am axat pe dimensiunea nepoluantă, pe mobilitatea alternativă la transportul cu autoturismul personal, astfel încât să oferim mai multe spații pietonale, piste de biciclete, transport ecologic.

O treime din transportul public din oraș este electric și acest proces va continua accelerat. Mai greu va fi să schimbăm mentalitatea oamenilor. Mașina ne-a slujit de-a lungul timpului, dar acum a devenit un stăpân al nostru. Am luat de la mașini și am dat cetățenilor: mai multe zone pietonale, mai mult spațiu verde. Cu mașina e ca și cu soacra: trebuie să ai grijă de ea, să o tratezi cum se cuvine, dar să nu îți controleze ea viața”, a remarcat primarul Clujului.

Oradea a luat de la primarii mai leneși “România va beneficia, în perioada 2021-2027, de 31 de miliarde de euro de la Comisia Europeană (CE), în baza

calculului pe baza produsului intern brut, adică +8% față de perioada precedentă. 6 miliarde de euro în plus pentru orașe și regiuni. E important să existe proiecte bune: Oradea a avut o alocare inițială de la nivel național de 35 de milioane de euro, dar în final a luat 200 de milioane pentru că a depus mai multe proiecte, iar banii s-au redirecționat de la alte orașe care nu au reușit să depună. La fel, Clujul a avut multe proiecte pe urbanism.

Politica de coeziune are ca obiectiv central combaterea disparităţilor dintre ţările şi regiunile Europei prin politici adaptate realităţilor locale: inovare, competitivitate, locuri de muncă, schimbări climatice şi de mediu. Nu lăsăm deoparte orașele mici, zonele rurale; Banca Mondială și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sunt interesate să le finanțeze. Între 6 și 10% din Programul Operațional Regional va fi administrat direct de primării. În exercițiul financiar precedent, nivelul era de 20%, însă au fost țări foarte departe de acest obiectiv”, a precizat comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu.

În România totul e dirijat de la centru “Guvernele să înţeleagă că nu pot decide din capitale unde, cât, cum pot să investească la nivel local; primarii şi cei care locuiesc aici ştiu cel mai bine nevoile cetăţenilor, că vorbim de reședințe de județ sau de orașe mici. Încurajăm ca fondurile UE să fie concentrate în mâna celor care sunt reprezentaţi direct de cetăţeni, pentru că şi-au dezvoltat capacitatea administrativă, le ştiu exact nevoile. În România decizia în concretizarea proiectelor regionale este blocată la nivel național. În Franța lucrăm direct cu președinții de regiuni care sunt și autorități de management. Acolo e o structură descentralizată; în România, una centralizată”, a susținut Corina Crețu.

UE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Comisarul a menționat că viitoarele spitale regionale de urgență (SRU) se vor putea face de către administrațiile din Cluj-Napoca, Iași sau Craiova dacă guvernul ia această decizie. „Deși a pornit ca o inițiativă a Ministerului Sănătății, înființarea SRU poate fi transferată administrațiilor locale dacă guvernul răspunde afirmativ cererii acestora. CE este gata să schimbe beneficiarul. Din punctul nostru de vedere nu este corect să dai vina pe Bruxelles, important este ca această investiție să se facă, nu neapărat beneficiarul final”, a punctat Corina Crețu.

Multe proiecte în derulare, puține facturi la plată “Din monitorizările pe care le avem, la această oră există tendințe pozitive de aplicare a programelor europene față de precedentul exercițiu financiar, 77% dintre proiectele selectate fiind în curs de implementare. Totuși, există întârzieri în privința efectuării plăților în cadrul programelor operaționale, media europeană fiind de doar 22%. Am constatat tendința unor state de a se concentra pe perioada de finanțare anterioară pentru a nu pierde acei bani și doar apoi pe noul exercițiu financiar. Este nevoie atât de un management mai bun al proiectelor, cât și un control mai eficient pentru a elimina încetinirile și blocajele.

Statele nu se prea grăbesc să emită facturi către CE, deși există presiunea dezangajării pe anumite programe. Noi am acționat și prin proiecte pilot la nivelul Regiunilor Vest și Nord-Vest ale României, coordonate direct de CE, în efortul nostru de ridicare a capacității statelor și regiunilor rămase în urmă. Astfel am reușit să transformăm Clujul în acel pol al inovației pe care îl vedem acum. Iar dacă la Cluj ne urcăm într-un tramvai modern sau într-un autobuz electric înseamnă că acest mijloc de transport a fost finanțat din actualul program operațional regional”, a menționat Dana Spinanț, director comunicare, buget și afaceri generale în Direcția Generală Politică Regională a CE.

Satele Europei se depopulează. Metropole nefuncționale „Nu e important să cheltuim banii europeni, ci să existe cooperare, conectivitate, parteneriate. Vedem că zonele rurale sunt din ce în ce mai deconectate de cele urbane, fondurile pentru ultimul pilon fiind redus cu 40%.

Zona rurală se depopulează, iar cei care vin la sat sunt subfinanțați din fondurile UE. Trebuie să avem ca prioritate crearea de sate inteligente, nu numai de Smart Cities.

Proiecte europene la Cluj: 420 mil. euro (perioada 2014-2020) • Centura metropolitană: 150 mil. euro • Transport: 100 mil. euro • Mobilitate urbană: 50 mil. euro • Orașul “verde”: 40 mil. euro • Educație: 26 mil. euro • Eficiență energetică: 16 mil. euro • Sănătate: 6 mil. euro • Alte domenii: 35 mil. euro

2,4 miliarde de euro sunt propuși pentru a fi repartizați proiectelor din aceste sate neglijate. Dacă zonele rurale sunt decuplate de cele urbane și li se taie fondurile vom avea o mare problemă”, consideră Lambert von Nistelrooij, şeful comisiei Regi a Parlamentului European (PE). “În Franța s-a dovedit faptul că teoria cum că metropolele distribuie bogăție, prosperitate în jurul lor este falsă”, afirmă Isabelle Boudineau, președintele comisiei pentru politica de coeziune teritorială (COTER) a Comitetului Regiunilor (CoR).

Primim 31 de miliarde de euro de la Bruxelles Cu puțin timp înainte de încheierea mandatelor actuale ale PE și CE, în contextul unor negocieri dificile privind bugetul UE de după 2020, lideri locali din întreaga Europă s-au reunit la Cluj pentru a discuta despre impactul și perspectivele politicii de coeziune a UE. Reprezentanți de vârf ai CoR și ai CE au prezentat cele mai semnificative priorități, preocupări și realizări ale regiunilor UE în această etapă.

România este unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor structurale și de investiții europene, alocările depășind 31 de miliarde de euro în 2014-2020. Programele din cadrul politicii de coeziune reprezintă peste 50% din investițiile publice din țară. CE a propus în 2018 o creștere de 8% pentru perioada 2021-2027, iar negocierile dintre PE și Consiliu sunt în curs de desfășurare. CoR este adunarea UE a reprezentanților locali și regionali din toate cele 28 de state membre.

Aderare la Alianța pentru Coeziune Primarul Emil Boc a semnat adeziunea la Alianța pentru Coeziune. Aceasta este o coaliție a părților care consideră că politica de coeziune a UE trebuie să rămână unul din pilonii viitorului. Prin aceasta se solicită ca bugetul UE de după 2020 să consolideze politica de coeziune, să o facă mai eficientă, mai vizibilă și mai accesibilă pentru toate regiunile UE. Reprezentând în prezent o treime din bugetul UE, politica de coeziune reduce disparitățile regionale. La Alianța pentru Coeziune au aderat 109 orașe și județe, 118 regiuni, 46 asociații naționale ale orașelor și regiunilor, 35 de asociații europene și 8.740 de semnatari individuali.

11

12

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DOSAR

13

14

UE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Uniunea Europeană, la răscruce de drumuri de Ligia VORO

Cum se vede Uniunea Europeană (UE) de la ea de acasă, din capitala neîncoronată Bruxelles, încerc să redau după cum am perceput eu după o săptămână petrecută acolo, în cadrul programului susținut de 25 de ani de JTI - Bursele JTI pentru Jurnaliști. Pentru corectitudine menționez că eu sunt fan UE și consider că România ar fi arătat mult mai rău fără să fim beneficiari neți ai fondurilor europene.

Apartenența României la Uniunea Europeană (UE) a însemnat și înseamnă pentru țara noastră îmbrățișarea unor valori comunitare (unitate, diversitate, multiculturalitate), respectiv a unor standarde înalte în toate domeniile de activitate. Pentru România, Uniunea Europeană a reprezentat și reprezintă, de asemenea, un susținător al dezvoltării economice, astfel încât disparitățile în dezvoltare să fie reduse treptat, prin mijlocirea fondurilor europene nerambursabile. Ca efect al implementării de proiecte cu finanțare comunitară, Uniunea Europeană a încercat să contribuie direct și nemijlocit la modernizarea socială a României și la creșterea calității vieții cetățenilor români, cetățeni europeni, de altfel. Însă, pentru România și ro-

mâni, Uniunea Europeană a însemnat și înseamnă și consacrarea libertății de circulație a persoanei, de ședere în oricare stat al UE și dreptul la muncă în oricare stat al UE. Astfel, mii de cetățeni români sunt implicați la nivel decizional, pe palierele doi și trei în instituțiile europene din Bruxelles, Strasbourg și Luxembourg.

Sunt conștientă că instituțiile europene par la mare distanță de România, iar dezinteresul nostru se observă la toate scrutinurile pe care țara noastră le-a organizat în ceea ce privește alegerea deputaților europeni după aderarea noastră la UE în 2007, însă aș vrea să punctez două chestiuni. Prima ar fi că deciziile de la Bruxelles sunt foarte importante pentru România, mai ales cele economice, și

UE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ar fi bine să le urmărim și să avem propriile birouri acolo dacă suntem, spre exemplu, furnizori în industria auto. A doua este că puterea cetățeanului chiar contează și se vede cel mai recent în discuțiile în jurul revizuirii Directivei Apei care este rodul unei inițiative cetățenești Right2Water.

La Comisie În ultima săptămână a lunii februarie, alături de ceilalți nouă jurnaliști câștigători ai Burselor JTI pentru Jurnaliști, ediția 2018-2019, realizată cu sprijinul Asociației “Clubul Presei Economice”, al agenției Ad Media Consult și al foștilor bursieri, şi însoţiţi de sponsori, de foşti bursieri şi de organizatori, am descălecat în Bruxelles. Spun descălecat pentru că, printre puținii din grup, eu nu vizitasem niciodată capitala regală a Belgiei nici măcar ca turist.

Sar peste prima zi de “muncă”, voi povesti mai jos, și trec rapid la a doua zi când miezul vizitei noastre a fost Comisia Europeană (CE), care este Executivul UE, instituția care are drept de inițiativă legislativă și care mai apoi, după ce actele normative ale uniunii sunt adoptate verifică aplicarea lor, și are rol imporant în alocarea bugetului. Pe scurt.

Prima oprire a fost la o discuție cu reprezentanții serviciilor audiovizuale din CE, însă pentru cetățeanul european care e interesat să fie informat, este util să urmărească cel puțin site-ul comisiei.

Următorul popas, după întâlnirea cu reprezentanți ai serviciilor audiovizuale din cadrul CE, a fost la conferința

comisarilor europeni Corina Crețu, responsabilă de politica regională, și Vytenis Andriukaitis, deținător al portofoliului sănătății și care tocmai cu câteva zile înainte își anunțase candidatura la președinția Lituaniei. Jurnaliști de prin toate colțurile Europei, acreditați pe lângă comisie, au aflat de o nouă categorie în consursul Premiile RegioStar, cea a sănătății, dar și targetat pe țara de proveniență și-au formulat întrebările.

A urmat apoi un media briefing cu serviciul purtători de cuvânt. Ar fi de menționat că în prezent sunt 28 de comisari europeni, câte unul din fiecare stat membru și responsabil de câte un domeniu, coordonați de un președinte, în prezent Jean-Claude Juncker.

Comisarul european român şi-a alocat o parte din program pentru grupul nostru, însă după ora 19 era la primul trialog pe politică regională ca reprezentant al CE. Trialogurile sunt reuniunile dintre CE – Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

Una din direcțiile susținute de Corina Crețu este creșterea cu 8% a bugetului pentru politica de coeziune, iar, beneficiare ar fi, mai ales, statele estice, în contextul netezirii disparităților economice și sociale.

Acum nu insist asupra numeroaselor teme care pot fi abordate cu un comisar european, însă așa cum inclusiv Transilvania Business a arătat, falia între Corina Crețu și Guvernul României este destul de amplă. Subiecte de dispută au fost spitalele regionale, proiectele de infrastructură mare, laserul de la Măgurele și altele. Ce ar fi de reținut este faptul că România a primit de la UE – 8,5 miliarde de euro, dintr-o

15

16

UE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

alocare totală de 31 de miliarde de euro, ceea ce echivalează cu o rată de absorbție de 28%, apropiată de media UE. În schimb, un punct roșu poate fi acordat IMM-urilor, care au beneficiat de reguli simplificate privind depunerea cererilor de finanțare, iar rata de absorbție în cazul acestora pe programul de competitivitate a fost de 100%.

În Parlament În Parlamentul European și atunci când am ajuns noi era forfotă mare, mai multe grupuri de vizitatori, chiar români de etnie maghiară fiind prezente acolo.

Prima întâlnire a fost cu cei din Direcția Generală (DG) Comunicare. Angajații DG Comunicare din Parlamentul European sunt provocați, în această perioadă, de a răspunde proactiv, nu doar reactiv la tot ceea ce înseamnă dezinformare – minciuni – informații trunchiate și deja celebrele fake news. Mai ales în lumina eurobarometrului din octombrie anul trecut când 83% din cetățenii europeni au răspuns că ştirile false sunt un pericol pentru democrație.

Un instrument util este UEvsDisinfo.

Apoi, un aspect îngrijorător este radicalizarea discursului, întreținut de politicieni de prin toate statele membre ale UE. Astfel, alegerile europene din 23-26 mai au o miză majoră, pentru că pot da o lovitură serioasă construcției europene. Aşa că vă recomand dedataastavotez.eu, chiar dacă, cum spuneam, Bruxelles-ul pare departe.

Paradoxal şi absurd mi se pare ca europarlamentari plătiți cu bani buni de către cetățeni care vor să aparțină UE să aibă un discurs antieuropean. Încă nu îmi dau seama care e soluția, însă e clar că e nevoie de mai multă educație în ceea ce priveşte Uniunea Europeană. Iar responsabilitatea e atât a UE, cât şi a guvernelor naționale şi a cetățenilor.

Conform tratatelor Uniunii Europene, Parlamentul European repartizează locurile între statele membre pe baza

principiului „proporționalității degresive”. Astfel, are loc o repartizare echitabilă a locurilor din Parlamentul European.

Statele cu o populație mai mare vor avea mai multe locuri, dar statele cu un număr al populației mai mic vor avea mai multe locuri decât ar reieși dintr-un calcul proporțional.

Pentru legislatura 2019-2024, numărul total al deputaților din Parlamentul European va fi de 705, cu 46 mai puțin decât în mandatul trecut în urma retragerii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, care este tot așteptată după BREXIT. Pentru această legislatură, România are alocate 33 de locuri de eurodeputați, în creștere cu un mandat față de legislatura 2014-2019.

Dacă e să vorbim de Parlamentul European altfel, acesta e cea mai politică instituție de la nivelul UE. În Parlament, care este alături de Consiliul Uniunii Europene, co-decidentul UE, asemenea legislativului nostru de acasă, totul se negociază și ține de abilitatea, pregătirea și capacitatea fiecăruia de a obține votul pentru o iniațivă.

Am pus pe hold Reprezentanța Un alt punct de pe harta de întâlniri a fost Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană care este atât de aglomerată în această perioadă în care țara noastră deține preşedinția Consiliului Uniunii Europene bine, e şi în restul timpului -, încât m-am mirat că oamenii de acolo mai au timp de somn. Poate, oboseala e compensată de entuziasmul şi dorința de a dovedi că sunt buni pe care le-am simțit atât de prezente în discuțiile avute, iar un interviu lămuritor găsiți câteva pagini mai încolo.

Doamna Luminița Odobescu, ambasadorul nostru pe lângă UE, mureşeancă de origine, este atât de vie şi de pasionată de temele europene, de implicată în a închide dosarele legisla-

UE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tive, încât poveştile despre rapoarte, negocieri în trialoguri, acum vreo 20/săptămână, proceduri etc. s-au rostogolit cu repeziciunea apelor de munte. Am înțeles mai bine opiniile celor care laudă preşedinția României a Consiliului UE pe partea tehnică. Din punct de vedere politic e o altă discuție. În această perioadă au fost închise negocierile și câteva dosare pentru directive precum cea a drepturilor de autor, cea a gazului, au fost obținute acorduri pentru noi reguli ce asigură emisii reduse de CO2 de la camioane, Programul Europa Digitală, noi drepturi sociale pentru lucrători, acces la mai multe informații din partea băncilor pentru consumatori, o securitate crescută a cărților de identitate etc. În total au fost închise 87 de dosare între 1 ianuarie și 27 martie 2019 dintrun total de 250. E și provocarea mare pentru că nu se poate anticipa viitoarea componență a Parlamentului European și cum se vor mai obține majorități pe actele legislative, e și o dorință a României de a dovedi că se poate, iar totul se mulează pe dorința deputaților europeni de a dovedi că au făcut treabă, mai ales cei care își doresc un nou mandat.

În penumbra Consiliului UE Cea mai opacă instituție dintre cele trei stâlpi ai UE – Consiliul Uniunii Europene ne-a prilejuit un tur al sediului instituției, însă așa cum am observat și la București, reuniunile miniștrilor sunt cu ușile închise, la fel ca și în Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană (COREPER) I și II. COREPER I este compus din reprezentanții permanenți adjuncți ai fiecărei țări. Coreper I pregătește lucrările a 6 formațiuni ale Consiliului: Agricultură și Pescuit, Competitivitate, Educație, Tineret, Cultură și Sport, Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori, Mediu și Transporturi, Telecomunicații și Energie. Coreper II este compus din reprezentanții permanenți ai fiecărui stat membru și pregătește lucrările a patru formațiuni ale Consiliului: Afaceri Economice și Financiare, Afaceri Externe, Afaceri Generale și Justiție și Afaceri Interne. Grupul de pregătire principal al consiliului, COREPER nu este un organ de decizie al UE, astfel că orice acord asupra căruia convine poate fi repus în discuție de către Consiliu, care are competența exclusivă de a lua decizii.

Săptămâna noastră a mai inclus o vizită la Comitetul European Economic şi Social, unde era o plenară, şi întâlniri la OLAF, organismul european de combatere a fraudelor cu fonduri europene, generic vorbind, pentru că mai are şi alte atribuții.

Aș mai menționa că regulile de acces în clădirile care găzduiesc instituțiile europene și organisme europene sunt foarte stricte, impuse după atentatele teroriste care au avut loc în stația de metrou Maalbeek și la Aeroportul Zaventem din Bruxelles în data de 22 martie 2016, când și-au pierdut viața peste 30 de persoane și câteva sute de oameni au fost răniți.

În primul sediu NATO În prima zi a vizitei noastre de studiu la Bruxelles am ajuns pe Bulevardul Leopold III, la sediul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), proiectat de un cetăţean american de origine română – Bogdan Lăzăroae şi care a coordonat mutarea celor 29 de misiuni diplomatice ale statelor membre ale NATO. Am descoperit multă simbolistică în primul cartier al NATO care este chiar proprietatea NATO. Unitatea, reprezentată prin corpurile de clădire care nu se ating, dar se întrepătrund, căderea comunismului, a Cortinei de Fier şi sfârşitul Războiului Rece, amintite de bucățile din Zidul Berlinului, iar şocul american şi mondial din 9/11 septembrie 2001 printr-o metaforă metalică.

Acum să fie şi ceva amuzant, sunt 72.000 mp de ferestre a căror curățare durează 3 luni. Transparența, una dintre valorile NATO, e reflectată inclusiv de această suprafață impresionantă de sticlă.

17

18

DOSAR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

UE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

19

UE continuă tranziția spre energie curată de Ligia VORO

La Reuniunea informală a miniștrilor Energiei din statele Uniunii Europene (UE), una din reuniunile organizate sub președinția română a Consiliului Uniunii Europene, a fost adusă în discuție, din nou, trecerea la un sistem energetic cu emisii scăzute de carbon, în condițiile în care până în 2050, ținta este o decarbonizare de 80-95%.

Miniștrii Energiei din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit în 2 aprilie, la București, la Palatul Parlamentului, reuniune prezidată de Anton Anton, ministrul român al Energiei, și la care a participat Miguel Arias Canete, comisarul european pentru Politici Climatice și Energie, pentru a discuta problematica tranziției spre un sistem energetic cu emisii scăzute de carbon.

“Este clar că în tranziția către un sistem cu emisii scăzute de carbon vom avea nevoie de soluții inovative, pentru o abordare integrată a electricității, a rețelelor de transport gaze”, a menționat Miguel Arias Canete, la conferința de presă care a succedat reuniunea informală.

Uniunea Europeană (UE) s-a angajat ca, până în 2050, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 80-95 % față de nivelurile înregistrate în 1990, ceea ce va presupune o tranziție de la combustibilii fosili la energie regenerabilă, iar resursa energetică de transfer rămân gazele naturale. În acest sens, trebuie asigurată conectivitatea în interiorul Uniunii Europene și, implicit, dezvoltarea infrastructurii de transport și distribuție gaze naturale. Este unul dintre motivele pentru care UE susține finanțarea proiectelor de interes comun (PCI), respectiv Comisia Europeană a solicitat un buget majorat în exercițiul financiar 2021-2027 care va fi negociat cel mai probabil cu viitorul Parlament European. “Ținând cont că gazele naturale vor reprezenta o resursă de tranziție de la combustibilii fosili la energie regenerabilă, este nevoie să investim resurse publice foarte țintit, foarte inteligent”, a punctat Canete.

Dacă ne referim la PCI, unul dintre proiectele care susțin planul european de trecere spre un sistem ener-

getic cu emisii reduse de carbon, care presupune inclusiv securitatea aprovizionării, diversificarea rutelor de transport, priorități pentru Uniunea Europeană, este interconectorul BRUA (Bulgaria - România -Ungaria Austria).

Despre acest proiect, comisarul european a susținut că este important să fie finalizat cât mai repede, adăugând, în contextul divergențelor pe marginea BRUA cu Ungaria, că: “Momentan, noi nu discutăm despre ajungerea gazului în Ungaria, ci cum va ajunge în Austria”, că va fi prin Slovacia sau prin altă parte are mai puțină relevanță.

Un alt proiect care asigură securitatea aprovizionării și diversificarea rutelor de transport este coridorul sudic, interconectorul transadriatic sau TAP, care ar urma să preia gazele naturale din Azerbaidjan și să le transporte spre Vestul Europei. De altfel, aprovizionarea din republica fostă sovietică a fost unul dintre punctele discutate în aceeași zi cu reprezentantul Azerbaidjan, în cadrul Dimensiunii Parteneriatului Estic.

Discuții cu partenerii estici Reprezentanții statelor care sunt incluse în ceea ce UE a denumit Parteneriatul Estic - Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina – s-au aflat, de asemenea, la București, unele dintre temele abordate cu miniștrii Energiei din statele membre ale UE referindu-se la rețeaua LNG și proiectele de interes comun referitoare la conectivitate și, implicit, la dezvoltarea rețelelor de energie electrică și gaze naturale.

20

UE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Care vor fi tehnologiile?

Din ceea ce a spus ministrul român al Energiei, în vederea tranziției spre un sistem energetic cu emisii de carbon scăzute nu vor fi impuse la nivel european anumite tehnologii.

“Am discutat despre tehnologii, am stabilit că nu vrem să restricționăm niciun fel de tehnologie, nu vrem să impunem o anumită tehnologie, pentru a asigura tranziția și a asigura viitorul energetic, am discutat și cred că este foarte important să discutăm despre eficiența energetică, dar să vedem cum o utilizăm cât mai bine cu cât mai puțină energie”, a precizat acesta. În completare, Miguel Arias Canete a arătat că problema ineficienței energetice este generală la nivel european, potrivit statisticilor, 75% din clădiri sunt ineficiente energetic, ceea ce obligă statele membre să accelereze programele de renovare, reabilitare termică.

Anton Anton a mai amintit de investiții necesare a fi făcute în sectorul energetic și a transmis mesajele omologilor săi referitoare la viitorul energetic în UE în contextul decarbonizării. “Cetățenii și industria trebuie să fie în centrul politicilor energetice, este unul dintre mesaje. Neutralitatea tehnologică și deschiderea către soluții inovatoare, adică nu ne cramponăm de o singură soluție, avem în vedere toate soluțiile tehnologice existente astăzi sau care vor apărea în viitor. Integrarea sectorială e un alt subiect atacat practic de fiecare dintre participanți, să nu judecăm separat energia electrică, separat gazele, să încercăm să le vedem împreună pentru că avem nevoie de diverse scheme de transport, de diverse rețele de transport și, mai ales, diverse scheme de stocare. Digitizarea și tehnologiile inteligente, inovatoare reprezintă o realitate și necesitate pentru tranziție. Și, sigur, că s-a discutat despre barierele de reglementare, o serie de reglementări trebuie modernizate cu frecvență mult mai mare decât în prezent, pentru că dinamica tehnologică o ia înaintea reglementărilor și

Soluție pentru consumatorul vulnerabil Una dintre problemele generalizate la nivel european este cea a consumatorului vulnerabil și a sărăciei energetice. “Toate reformele pe care noi le-am coordonat au urmărit să avem o piață energetică eficientă, mai competitivă și prețuri mai mici”, a precizat comisarul european Canete, completând: “În ceea ce privește consumatorul vulnerabil și zonele în care putem acționa mai mult pentru a reduce nivelul de sărăcie energetică este de a dezvolta clădiri eficiente energetic. În mod normal, consumatorii vulnerabili locuiesc în clădiri care sunt ineficiente, nu au izolație și consumă multă energie.

Am discutat ca în politica de eficiență energetică implementată de statele membre trebuie să fie acordată o atenție specială sărăciei energetice. Am solicitat statelor membre să elimine prețurile reglementate, dar am înțeles că este nevoie ca pentru deținătorii de locuințe și consumatorii vulnerabili, prețurile reglementate să fie menținute pentru o perioadă de timp”.

De altfel, e o măsură pe care România a adoptat-o, prin emiterea OUG 114 în decembrie 2018, asupra căreia a revenit recent, rămânând plafonate cantităţile de gaze pentru consumatorii casnici şi pentru CET-uri.

ne trezim cu tehnologii pe care vrem să le implementăm și nu putem pentru că nu avem reglementări. Și, evident, competitivitate, securitate energetică și prețuri accesibile”, a punctat acesta.

Planuri pentru Valea Jiului Mineritul va avea cel mai mult de suferit în această proiecție europeană care vizează reducerea drastică a emisiilor de carbon și, implicit, renunțarea la această resursă energetică. În România, Valea Jiului, deja a fost serios afectată de închiderea minelor de cărbune, într-o regiune monoindustrială, iar zona Olteniei, unde funcționează Complexul Energetic Oltenia (CEO) nu se simte mai bine, în condițiile impunerii plății certificatelor de emisii de carbon care afectează serios bugetul companiei. Dacă pentru CEO există speranțe în urma modificării recente a OUG 114/2018, pentru Valea Jiului sunt gândite proiecte care ar putea primi finanțare europeană.

“Există un proiect european, o preocupare europeană pentru zonele carbonifere, pentru că noi discutăm despre decarbonare și în acest context, zonele carbonifere trebuie să le privim cu mare atenție și să ne concentrăm asupra lor. România a început să acceseze planurile pentru zonele carbonifere destul de târziu, anul trecut mai precis”, a menționat Anton Anton.

România a prezentat, în acest context, două planuri la Bruxelles. “Unul este Planeta Petrila, un plan complex de revitalizare a zonei Petrila, inclusiv a zonei miniere și de conversie a clădirilor care acum sunt abandonate o bună parte dintre ele sau una chiar s-a dărâmat în ultima lună. Al doilea proiect este legat de minele care se închid, de extragere a metanului și a gazelor care sunt acolo în mine și de conversie a acestora în hidrogen, proiect care se face împreună cu Institutul de Cercetări pentru Hidrogen de la Râmnicu Vâlcea”, le-a punctat ministrul Energiei.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DOSAR

21

22

UE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Daniel Buda, deputat în Parlamentul European:

“Am reușit ca în noul exercițiu financiar să obțin o creștere a subvențiilor fermierilor români” de Ligia VORO & Dorel VIDICAN

Deputatul Daniel Buda se poate lăuda cu o activitate intensă în cei cinci ani de mandat ca europarlamentar. În cifre și extrem de succint, activitatea se cuantifică în 1982 amendamente și gestionarea unui număr de 35 rapoarte. La final de mandat, europarlamentarul liberal concentrează în interviul pe care ni l-a acordat toate eforturile depuse, spre exemplu, pentru simplificarea procedurilor de absorbție a fondurilor europene, în special în ceea ce privește fondurile alocate prin Politica Agricolă Comună, și pentru obținerea unor subvenții egale pentru fermierii români cu cele acordate fermierilor din celelalte state membre. De asemenea, pledează, fără nicio ezitare, pentru Uniunea Europeană.

Cum arată bilanțul mandatului dvs., dincolo de ceea ce orice cetățean poate lectura pe site-ul Parlamentului European (PE)?

Mandatul de europarlamentar presupune un efort permanent și susținut pentru ca drepturile și interesele României să fie respectate și, în același timp, de a face tot ceea ce este necesar

pentru ca țara noastră să facă parte din nucleul inimii europene. Viața de zi cu zi a cetățenilor din România și a europenilor în general poate fi îmbunătățită în mod direct în orice domeniu prin adoptarea Regulamentelor și a Directivelor europene care să satisfacă nevoile și interesele tuturor. În calitate de europarlamentar, am activat în mai multe comi-

UE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

sii din cadrul PE, depunând 1982 amendamente și gestionând un număr de 35 rapoarte. În ceea ce privește activitatea pe care am avut-o în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, am depus o serie de amendamente menite să ducă la simplificarea procedurilor de absorbție a fondurilor europene, în special în ceea ce privește fondurile alocate prin Politica Agricolă Comună. Alături de colegii din Grupul PPE, am reușit ca în noul exercițiu financiar să obținem o creștere a subvențiilor, respectiv a cuantumului plăților directe la hectar pentru fermierii români.

Această creștere a subvențiilor îi va ajuta să devină competitivi pe piața europeană și să obțină performanțe în agricultură. În același timp, fermierii afectați de fenomenele de secetă sau de înghețuri târzii ori de Pestă Porcină Africană au fost ajutați de Comisia Europeană, urmare a eforturilor depuse în acest sens împreună cu grupul de europarlamentari ai PNL din PE. În ceea ce privește activitatea din Comisia de Dezvoltare Regională, o preocupare permanentă și constantă a fost legată de simplificarea procedurilor de absorbție a fondurilor europene, acordarea vocației de a absorbi fonduri direct de la Bruxelles pentru autoritățile publice locale și județene, creșterea gradului de cofinanțare pentru regiunile de dezvoltare. Sublinierea nevoilor de finanțare suplimentară pentru România în noul exercițiu financiar 2021-2027 din Politica de Coeziune a făcut ca Proiectul de buget pe viitorul exercițiu financiar să prevadă o creștere a fondurilor în cadrul acestei politici cu peste 2 miliarde de euro. În cadrul comisiei de Afaceri Juridice, drepturile și libertățile românilor din Diaspora au constituit elementul central al activității. S-au creat mecanisme eficiente prin care cetățenii afectați în drepturile lor salariale să poată accesa prin proceduri rapide și simplificate recuperarea plăților salariale. Simplificarea circulației juridice a actelor de stare civilă, de proprietate sau recunoașterea hotărârilor judecătorești au devenit realități într-o Europă a mobilității prin adoptarea și modificarea regulamentelor europene în cadrul acestei comisii. În viitorul mandat de europarlamentar voi depune toate eforturile astfel încât fermierii români să se bucure de subvenții egale cu cele ale fermierilor din celelalte state ale UE pentru ca drepturile românilor să fie respectate oriunde în UE și în lume.

Care sunt din punctul dumneavoastră de vedere trei realizări importante pe care le-ați obținut ca deputat în Parlamentul European? În urma voturilor exprimate în comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală la peste 5000 de amendamente depuse la raportul privind “Planuri strategice ale PAC”, s-au creionat câteva direcții care vor consolida viitorul fermierilor. Astfel, „Noul fermier”, un concept pentru prima dată introdus în Politica Agricolă Comună, ca urmare a unui amendament propus de mine, se referă la persoanele care au peste 40 de ani și care pot primi o primă de instalare de până la 100.000 de euro. Cetățenii români stabiliți în străinătate vor avea, astfel, posibilitatea de a se întoarce acasă și să își pornească o nouă afacere, chiar dacă au vârsta de peste 40 de ani. Statele membre sunt obligate să aleagă una dintre următoarele două variante cu privire la plafonare: fie aleg varianta unui prag de 100.000 de euro, fie aleg varianta unei alocări obligatorii de 10% din pachetele lor pentru plăți redistributive, care vor merge către fermierii mici și mijlocii. În acest fel, se consolidează modelul fermelor familiale mici și mijlocii. În același timp, se asigură un echilibru între resursele financiare ce urmează a fi puse la dispoziția fermierilor mari și fermierilor mici.

Tinerii fermieri (până la 40 de ani) care au fost înființați pentru prima dată ca șefi ai exploatației vor primi un sprijin complementar pentru o perioadă de 7 ani în loc de 5 ani, cât era prevăzut, și cu un cuantum majorat de la 70.000 de euro la 100.00 de euro. Fermierii mici: statele membre introduc un sistem simplificat pentru micii agricultori care solicită sprijin pentru o sumă de până la 1.250 de euro. Sectorul apicol va beneficia de o creștere a ratei de cofinanțare de la 50% la 75% și la 85% în cazul regiunilor ultraperiferice. Formele asociative vor beneficia de un

sprijin considerabil din fondurile europene. Agricultura ecologică și protejarea mediului reprezintă obiective clare și asumate de noua PAC. Forma finală a Regulamentului privind Politica Agricolă Comună adoptat este de natură să consolideze viitorul fermierilor români și europeni. Începând din 2020, fermierii români vor avea un viitor mai bun.

O altă realizare personală o reprezintă raportul propus de mine și adoptat în urmă cu doi ani privind “Creşterea implicării partenerilor şi a vizibilităţii în activitatea fondurilor structurale şi de investiţii europene”. Este unul dintre puternicele instrumente în vederea sporirii vizibilității impactului fondurilor europene. Prin creșterea vizibilității proiectelor finanțate în cadrul politicii de coeziune se întărește încrederea cetățenilor europeni, implicit încrederea românilor în Uniunea Europeană. Pentru a creşte interesul cetăţenilor faţă de apartenenţa la proiectul european devine esențială sporirea vizibilității proiectelor europene care contribuie neîndoielnic la bunăstarea cetățenilor europeni de pretutindeni.

Au fost dezbateri intense pe marginea viitoarei Politici Agricole Comune, cum vedeți dvs. bugetul multianual referitor la agricultură, iar subsumat cum ar trebui susținut fermierul român astfel încât acesta să înregistreze o creștere a productivității (inclusiv prin implementarea unor tehnologii agricole performante), iar în final să contribuie la dezvoltarea spațiului rural românesc?

Reforma PAC are în vedere favorizarea unui sector agricol inteligent, rezistent și diversificat, susținerea acțiunilor privind mediul și clima și consolidarea structurii socio-economice a zonelor rurale. Politica Agricolă Comună permite sprijinirea priorităţilor-cheie pentru dezvoltarea rurală a României, şi anume: îmbunătăţirea competitivităţii în sectorul agroalimentar, conservarea ecosistemelor şi asigurarea unei utilizări eficiente a resurselor naturale, stimularea revitalizării economice şi sociale a zonelor rurale.

Prin eforturile depuse în cadrul Parlamentului European, în special în cadrul Comisiei pentru Agricultură, al cărei membru sunt, am reușit ca în noul exercițiu financiar să obțin o creștere a subvențiilor fermierilor români. În contextul Brexitului și în condițiile în care cele mai multe dintre statele membre se confruntă cu reducerea subvențiilor, fermierii români vor beneficia de o majorare a subvențiilor în noua Politică Agricolă Comună. În acest fel, vor fi estompate diferențele de sprijin financiar dintre fermierii din Vestul Europei și Estul Europei.

Fermierii români se vor bucura de o creștere a subvențiilor astfel încât aceștia să poată deveni competitivi pe piața europeană și să obțină performanțe în agricultură.

Reprezintă fondurile europene o soluție de finanțare suficientă pentru fermierii români astfel încât să asistăm la o reală creștere a productivității? Explicați, vă rugăm. În calitate de membru al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală dar şi de membru al Comisiei pentru Dezvoltare

23

24

UE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Regională din Parlamentul European, am fost preocupat încă de la începutul mandatului meu să încurajez accesarea de fonduri europene fie prin mecanismele naționale, fie direct de la Bruxelles deoarece numai așa se pot realiza în țara noastră investiții consistente în toate sectoarele importante. În acest sens, am lansat campania publică „Fondurile europene, șansa agriculturii românești!”, prin care am încurajat fermierii români să acceseze fondurile europene alocate pentru agricultură, astfel încât aceștia să devină mai puternici și mai competitivi pe piața românească și europeană. În acest fel, putem asista la o reală creștere a productivității. Spre exemplu, în cadrul Programului de Dezvoltare Rurală al României pentru perioada 2014-2020, sprijinul pentru creșterea productivității în sectorul laptelui este disponibil în cadrul măsurii 4 (Investiții în active fizice) prin investiții în exploatații de animale producătoare de lapte sau în mici unități procesatoare. Mai mult, pentru a contribui la sporirea productivității, fermierii din acest sector au acces la credite avantajoase și prin instrumentul de creditare al PDR, care a devenit operațional în decembrie 2018.

Care sunt pașii pe care România trebuie să-i realizeze pentru a rămâne un partener de încredere într-o Uniune Europeană unită, care trebuie să dea dovadă de coeziune mai mult ca niciodată, având în vedere contextul internațional, din interiorul UE, apropierea BREXIT-ului, euroscepticismul tot mai accentuat, și din exteriorul acesteia – pericolul dezinformării, perceput ca un atac la democrație, care vine dinspre Estul Europei?

Europa a rămas sinonimă cu unitatea în diversitate şi luptă cu euroscepticismul alimentat adesea de diferiţi actori politici implicaţi în procesul decizional de la nivelul statelor membre, dar şi de la nivelul instituţiilor europene, continuând să îşi întărească valorile prin cetăţenii care cred în ea. Generația actuală de politicieni are datoria de a contribui la continuarea proiectului european care, de mai bine de 60 de ani, s-a consacrat drept una dintre cele mai puternice structuri economice și politice din lume și care a generat pace, libertate și prosperitate pentru cei peste 500 de milioane de cetățeni ai săi.

Prin exercitarea Președinției Consiliului UE, România are oportunitatea de a contribui activ la consolidarea construcției europene și de a-și prezenta o viziune puternică cu privire la evoluția Uniunii Europene și la modalitățile de a răspunde provocărilor de la acest moment. România are misiunea de a gestiona eficient dosarele în lucru, dar și de a depune eforturi în continuare pentru realizarea obiectivelor asumate, și anume, cele subsumate pilonilor: „Europa convergenței”, „Europa siguranței”, „Europa, actor global”, „Europa valorilor comune”. Împreună trebuie să croim acel drum al unei Europe unite care să pornească de la realizări concrete şi care să creeze o solidaritate de fapt, aşa cum milita acum 60 de ani şi părintele fondator al Uniunii Europene, marele Robert Schuman. Iar noi avem menirea de a duce mai departe acest crez, de a menţine Europa unită şi de a păstra acest model şi în viitor!

Cât de simplu/complicat a fost să vă adaptaţi la activitatea din cadrul Parlamentului European, în ciuda experienței dvs. în legislativul României?

Timp de 8 ani de zile, am fost membru în Parlamentul României, iar timp de 4 ani, am condus Comisia Juridică. În ultimii 5 ani de zile, am fost membru în Parlamentul European. Doresc să precizez faptul că 85% din legislația care se adoptă în Parlamentul național este pregătită în Parlamentul European. Drept urmare, adaptarea a fost una extrem de ușoară. Iată, de ce, este important ca în Parlamentul European să fie persoane care au experiență, care au expertiză pe domeniile lor de activitate astfel încât legislația să îmbrace nevoile României și ale diverselor sectoare.

Dacă ar fi să învăţăm în România un model de bune practici din domeniul dvs. de activitate, pe care l-aţi remarcat

într-unul din statele membre/în mai multe din statele membre, care ar fi acesta? În România, sunt 3.756.000 de ferme mici (cu valoare standard sub 8.000 euro), care reprezintă 96,7% din totalul exploataţiilor agricole. Participarea la formele asociative în ţara noastră este însă foarte scăzută, sub 1% din fermierii români făcând parte din forme asociative. Spre comparaţie, în UE, media de organizare este de 34%. Accesarea mai uşoară a fondurilor europene, posibilitatea de negociere a unui preţ mai bun al produselor, al costurilor de producţie, accesul la informații, la inovații, la proiecte de colaborare, clustere în agricultură, sunt doar câteva dintre beneficiile pe care le prezintă asocierea și pe care fermierii români trebuie să le conștientizeze mai bine.

Care este mesajul dumneavoastră pentru cetățenii României, ca deputat, cum ar trebui să privim Uniunea Europeană, o comunitate care pare greu accesebilă cetățenilor români?

Apartenența României la Uniunea Europeană reprezintă cel mai puternic motor de dezvoltare și securitate. Uniunea Europeană ne-a asigurat timp de mai bine de 60 de ani pace şi prosperitate și s-a consacrat drept una dintre cele mai puternice structuri economice și politice din lume. Acest lucru ne demonstrează că nu a existat, nu există și nu va exista o alternativă la Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, multiplele beneficii ale apartenenței la UE nu sunt întotdeauna conștientizate de către cetățeni și asta într-o bună măsură din cauza unei guvernanțe incapabile să comunice rezultatele atinse cu ajutorul Uniunii, dar și să atragă fondurile puse la dispoziție pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Din păcate, potivit celui mai recent Eurobarometru publicat de Parlamentul European, sprijinul pentru apartenența la Uniunea Europeană se deteriorează în șapte țări, iar România este pe locul doi, după Marea Britanie în ceea ce privește percepția negativă a populației față de apartenența europeană. Această diminuare a sprijinului în România este fără precedent în ultimul deceniu, provenind de la un nivel de 71% înregistrat în țară în 2007. Incapacitatea guvernării PSDALDE de a atrage fonduri europene pentru investiții în infrastructură, sănătate, educație, au dus la un declin alarmant al susținerii românilor față de Uniunea Europeană. În calitate de europarlamentar și membru în Comisia de Dezvoltare Regională, am inițiat un raport care a fost adoptat în urmă cu un an privind “Creşterea implicării partenerilor şi a vizibilităţii în activitatea fondurilor structurale şi de investiţii europene”. Această inițiativă a fost răspuns la faptul că investițiile europene nu sunt întotdeauna percepute de către cetățenii europeni, motiv pentru care există și o susținere scăzută în unele state membre față de Uniunea Europeană. În continuare, voi depune toate eforturile necesare pentru a transmite faptul că Uniunea Europeană este singura structură care a generat și generează beneficii incomensurabile pentru România și celelalte state membre.

Uniunea Europeană reprezintă casa noastră, a tuturor europenilor! Este singura construcție europeană care ne poate asigura pacea, securitatea și bunăstarea.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DOSAR

25

26

UE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Clujul, capitala europeană a antreprenorilor de CĂLIN POENARU

Cele mai promițătoare noi afaceri ale Europei au fost desemnate la Cluj cu prilejul Startup Europe Summit (SES) 2019, eveniment cu 1.000 de participanți. Cluj Innovation City (CIC), marea miză a orașului, este proiectul pentru care vor fi solicitați bani direct de la Comisia Europeană (CE), din fondul de 9 miliarde de euro al programului Digital Europe. În perioada 21-22 martie, municipiul Cluj-Napoca a găzduit SES 2019, conferința CE privind startup-urile tehnologice.

Summit-ul face parte din calendarul manifestărilor organizate în România în contextul președinției Consiliului UE. Tema ediţiei a fost „Digital Single Market”.

Actori principali în antreprenoriat și inovație tehnologică din Europa Centrală și de Est și-au dat întâlnire cu actori-cheie în ecosistemele de inovare din Europa de Vest. Participanții au aflat ultimele noutăți direct de la liderii tehnologiei, dar și detalii despre oportunitățile de finanțare europene direct de la Bruxelles, inclusiv despre programele de susținere a startup-urilor (Startup Europe, Consiliul European pentru Inovare, Digital Innovation Hubs, EIT Digital).

Ei au intrat în legătură directă cu liderii instituțiilor internaționale de finanțare: Banca Mondială (BM), Banca Europeană de Investiții (BEI), Fondul European de Investiții (FEI), Banca Europenă pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și descoperă modul în care administrația publică din întreaga regiune și din Europa îi poate ajuta dacă se află în căutarea unei finanțări, a unui nou loc de muncă, a noului cofondator sau a investiției potrivite.

Finanțarea, insuficientă Finanţarea start-up-urilor din UE este insuficientă, majoritatea având la dispoziţie sub 1 milion de euro, puţin pentru a face faţă coloșilor din tehnologie, a avertizat Mariya Gabriel, comisar european pentru economia digitală.

Totuși, ea recunoaște că excepțiile pot să vină inclusiv din țara noastră. „România este un bun exemplu pentru suc-

ces: aveți o companie de IT care a pornit cu doi oameni și a ajuns la o valoare de piață de peste 1 miliard de dolari (UiPath, n. red.). În UE nu ne-am propus să replicăm modelul Silicon Valley, ci să creăm un model european al startup-urilor. Fondurile de investiții sau de pensii sunt aproape inexistente în finanțarea acestora. Vom aloca 9 miliarde în programul Europa Digitală, vom lansa un fond de investiții pentru startup-urile din UE, o bună șansă pentru aceste firme “de garaj”, a menționat comisarul.

Banii pentru inovare în UE, departe de cei din SUA și China „Modelul european nu înseamnă să concentrezi inovarea şi startup-urile în câteva oraşe; diversitatea este una din valorile noastre. Finanţarea e elementul cheie. La nivel european suntem ghidaţi de piaţa de capital din SUA, de trei ori mai mare decât cea a Europei. China reprezintă 75% din investiţiile private în inteligenţa artificială. 70% din investiţiile în startup-uri în Europa sunt realizate doar în cinci ţări: Marea Britanie, Franţa, Germania, Suedia şi Spania.

Nu doar că UE nu investeşte destul, ci există şi o diviziune importantă în cadrul acesteia. UE trece prin provocări: nu avem platforme digitale suficiente, trebuie să investim masiv în educaţie şi în abilităţi, în inovare şi în securitate, în dezvoltare durabilă. Europa este în urmă în multe domenii din cauza unei subfinanţări în cercetare și dezvoltare (R&D). În 2015, investiţiile europene în R&D s-au ridicat la doar două treimi din ceea ce s-a întâmplat în SUA”, spune oficialul european.

UE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ținta Clujului: bani pentru Innovation City România a reușit să închidă dosarul Europa Digitală. „Programul va fi alocat pentru perioada de finanțare europeană 2021-2027 și vizează domeniile precum supercalculatoare, inteligență artificială, securitate cibernetică, Blockchain, competențe digitale.

Ceea ce a reuşit Clujul şi România să facă, încetul cu încetul, este să pună patru piloni pe masa discuţiei: primul, economia digitală, economică, prin care putem crea antreprenoriat şi un mediu de afaceri propice. Alt pilon este o administraţie corespunzătoare, care să dorească să lucreze pentru reducerea birocraţiei şi pentru a avea un Cod Fiscal pe înţelesul tuturor şi o legislaţie a licitaţiilor.

Apoi dezvoltarea în business de front-line și capital disponibil şi, nu în ultimul rând, forţa de muncă. Este necesară și o mai bună implicare a femeilor în high-tech”, consideră ministrul comunicațiilor, Alexandru Petrescu. “În Cluj ne focusăm pe introducerea tehnologiei în diverse domenii, pe inteligența artificială, pe internetul tuturor lucrurilor. Europa Digitală ca pe o oportunitate de neratat pentru Cluj. „Este o șansă imensă pentru noi pentru că astfel putem să aducem bani direct de la Bruxelles. Acest program ni se potrivește perfect, ca o mănușă. Pe partea de resurse umane noi am făcut deja primul pas printr-un proiect de 5 milioane de euro aprobat direct de CE”, a menționat primarul Emil Boc.

Afacerile viitorului în Europa, premiate la Cluj Competiția StartUp Europe Awards (SEA), organizată în cadrul SES 2019 de la Cluj, este o inițiativă deschisă pentru inovare în cadrul Startup Europe a CE și a Fundației Finnova, ce recunoaște la această ediție cele mai bune startup-uri, grupate în cinci categorii, axate pe impactul social.

Câștigători au fost Kidibot (România), platformă online educațională pentru copii - categoria Best Social Inclusion Startup; OKRA Technologies, companie de analiză în domeniul asistenței medicale (Marea Britanie) - Best Female-led Startup; Bolt, fostă Taxify, platformă de transport (Estonia) Best Founder under 30 Startup; NorthQ, platformă de eficiență energetică (Danemarca) - Best UN Social Development Goals Startup; Mama Organa, companie de colectare a deșeurilor menajere (Macedonia de Nord) - Best Job Growth Startup.

“SEA propune o metodologie de inovare deschisă, în parteneriat public-privat, care funcționează pentru ca entitățile publice să găsească o soluție pentru provocările sale locale și pentru ca întreprinderile nou-înființate să își încerce

inovațiile în proiecte pilot susținute cu finanțare europeană, generând un impact social pentru beneficiul cetățenilor”, a spus Juanma Revuelta, directorul Finnova.

Cele mai importante startup-uri din UE și din țările vecine au fost alese din 70 de solicitanți. Câștigătorii și-au promovat proiectele și au abordat clienții și potențialii investitori în timpul summit-ului într-un spațiu dedicat. Toți câștigătorii vor obține o vizibilitate extraordinară pe tot continentul datorită Alianței Media Partner al SEA, formată din 25 de parteneri media din mai multe țări din UE. Startup-urile au acces la consultanță specializată în oportunitățile de finanțare a UE (în internaționalizare, fonduri europene, cum ar fi IMM-uri, de la 50.000 la la 2,5 milioane de euro subvenție nerambursabilă per proiect, comunicare internațională), prin StartUp Europe Accelerator al Finnova, care le va permite să își intensifice proiectele și să le facă mai viabile în întreaga lume.

Orașele startup, șansa Europei de Est Cum creăm orașe startup în Europa a fost tema dezbaterii moderate la SES 2019 de Arturo Villar (fondator al SCEP), la care au participat edili și manageri din patru țări de pe continent. Clujul și Timișoara vor să se integreze într-un parteneriat european al acestor orașe împreună cu Heraklion (Grecia), Varna (Bulgaria) și Ungheni (Republica Moldova).

“Strategia noastră este să aducem înapoi la Cluj talentele care au plecat din țară, însă fără a fi o echipă la nivelul orașului nu vom reuși. Suntem primul oraș din România care a înființat un consiliu consultativ pentru antreprenoriat și inovare ce include universități, clustere, municipalitate.

Mulți spun că orașele sunt, de fapt, competitori, dar mult mai important este să colaborăm între noi. Avem o abordare pozitivă, încurajăm soluțiile de tip internetul tuturor lucrurilor (IoT), Blockchain, sistemele inovative. La Cluj vrem să introducem inteligența artificială, IoT în medicină, dar și să împărtășim aceste soluții cu alte orașe din Europa”, a menționat primarul Clujului, Emil Boc.

Chirii modice pentru antreprenori în Timișoara City managerul Timișoarei, Robert Kristof, propune o alianță tehnică între antreprenori și companii din aceste orașe. “Am identificat prima dată motoarele economiei; cel mai important la noi în oraș îl reprezintă industria automotive. Am ajutat tinerii să intre în zona de antreprenoriat printr-un incubator de afaceri pe fonduri europene. E chiar în centrul orașului, însă chiria e de

27

28

UE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

doar 3,50 euro/mp față de 20 euro/mp la privații din zonă. Am creat acolo săli de conferință puse la dispoziție gratuit firmelor, sprijinim organizațiile care fac evenimente de tehnologie pentru studenți. Sunt firme din incubator care cooperează și se ajută”.

berto Onetti – președinte Mind The Bridge Foundation, Eliza Kruczkowska - chief innovation officer Polish Development Fund, Kat Borlongan – director La French Tech, Francisco Velázquez de Cuéllar - președinte Axon Partners Group, Martin Villig - cofondator Taxify sau Nils Beers director StartupDelta.

Cluj Innovation City, finanțat Brandurile Clujului, alături prin Digital Europe de giganții IT În întâlnirea pe care a avut-o cu comisarul european, primarul Clujului a discutat despre posibilitatea de atragere și finanțare din fonduri europene a unor importante proiecte din domeniul inovării. “Programul Europa Digitală ne va permite, în perioada 2021-2027, să atragem fonduri europene pentru dezvoltarea abilităților digitale, inteligență artificială, Blockchain, securitate cibernetică și pentru dezvoltarea ecosistemelor de inovare. Am prezentat comisarului european proiectul CIC, care se califică pentru finanțare în cadrul programului Digital Europe | Europa Digitală. Nu în ultimul rând, am discutat despre profilul Clujului, consacrat în ECE ca hub de cercetare, dezvoltare, inovare și IT”, a menționat Boc.

Startup-uri pe credit.

Preluăm în loc să inovăm Ministrul comunicațiilor a moderat o masă rotundă privind soluțiile de finanțare a ecosistemului de startup-uri inovatoare din ECE, alături de cei mai importanți actori din domeniu: BM, BEI, BERD. “În acest spațiu există foarte puțini lideri în inovare, majoritatea companiilor din ECE fiind focusate pe adopție de noi tehnologii. În această regiune activitatea de inovare este cu precădere atributul marilor companii decât al startup-urilor. Principala sursă de finanțare a inovatorilor din ECE este reprezentată încă de împrumutul bancar. Deși sunt cruciale pentru inovare, fondurile de equity și venture capital sunt încă puțin dezvoltate în această regiune”, menționează Alexandru Petrescu.

Antreprenori europeni, în vizită la Cluj Printre vorbitorii internaționali de la SES 2019 s-au numărat Simon Schaefer - fondator Factory, Jeff Burton – cofondator Electronic Arts, Bindi Karia – fondator Bindi Ventures, Robin Wauters - fondator Tech.eu, Nicolas Brien – director general France Digitale, Miguel Arias – director global Telefonica, Al-

Banca Transilvania, Farmec, AROBS sau Eximtur s-au numărat printre companiile clujene cu standuri la expoziția de la intrarea la SES, alături de clusterele regionale din domeniile tehnologia informației (IT) sau agro-alimentar. Printre grupurile internaționale din IT care au avut prezentări s-au numărat Google, NTT, Betfair sau UiPath. Demonstrațiile de realitate virtuală și prezentările de roboți au avut cel mai mare succes.

Alte locații în care s-au desfășurat evenimente au fost Sala Polivalentă, clădirea de birouri The Office sau complexul Chios.

Invențiile au ocupat Polivalenta Salonul Pro Invent, organizat de Universitatea Tehnică, a adus în prim-plan 350 de invenţii, iar între participanți s-au numărat universităţi, institute, centre şi staţiuni de cercetare, companii, asociaţii ale inventatorilor. Secțiunea “Arena tehnologiilor” a dat companiilor oportunitatea de a prezenta publicului soluţii tehnice inovative şi strategia lor de inovare, iar la “Arena inventatorilor” aceștia și-au expus şi și-au împărtăşit ideile. Universitatea de Științe Agricole s-a prezentat cu 77 de proiecte, între care se numără rețete originale precum chipsuri de sfeclă de zahăr, praline imprimate 3D, creme tartinabile din semințe de cânepă, iaurt de capră îmbogățit cu aronia, humus cu sfeclă roșie, turtă dulce din făină de secară.

UE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

29

E.S. Ambasador Cosmin BOIANGIU, Reprezentant Permanent adjunct:

„România trebuie să aibă întotdeauna încredere în sine. Să își cunoască și să își apere cu eleganță și inteligență interesele” de Irina PAPUC & Ligia VORO

E.S. Ambasador Cosmin BOIANGIU, Reprezentant Permanent adjunct al Reprezentanței României pe lângă Uniunea Europeană, ne-a vorbit în interviul pe care ni l-a acordat, printre altele, despre activitatea pe care o desfășoară în COREPER I și în cadrul Reprezentanței, despre impactul unor directive negociate în timpul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și despre cum să privim Uniunea Europeană.

Activaţi în Reprezentanța României pe lângă Uniunea Europeană, dețineți funcția de Reprezentant Permanent adjunct, sunteți reprezentantul României în COREPER 1, prezentați-ne succint cum se desfășoară activitatea în cadrul Reprezentanței, respectiv în COREPER 1?

Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană cu sediul la Bruxelles reprezintă puntea de legătură

între autoritățile române și instituțiile europene. Membrii Reprezentanței participă la dezbaterile și negocierile zilnice și punctuale din cadrul procesului legislativ european.

Coreper I și II sunt comitetele de pregătire ale Consiliilor UE și sunt compuse din reprezentanții fiecărui stat membru UE. În aceste formate dezbatem, negociem și cădem de acord asupra deciziilor legislative sau non-legislative

30

UE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

care urmează să fie ulterior adoptate formal de Consiliile de miniștri. În cadrul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, Coreper II este prezidat de Reprezentantul Permanent al României la Uniunea Europeană, doamna ambasador Luminița Odobescu, care este șeful misiunii. Eu prezidez Coreper I și am onoarea să conduc întâlnirile săptămânale ale ambasadorilor adjuncți ai statelor membre UE, până la data de 30 iunie.

Pentru a înțelege mecanismele de lucru ale UE, este important de știut că Uniunea Europeană are doi co-legislatori care trebuie să negocieze forma finală a dosarelor legislative: pe de o parte, Consiliul Uniunii Europene, prezidat în această perioadă, timp de șase luni, de către România, și, de cealaltă parte, Parlamentul European. Reprezentanții României sunt, pe durata Președinției Consiliului Uniunii Europene, negociatorii din partea Consiliului și reprezintă interesele tuturor statelor membre.

Comisia Europeană are drept de inițiativă legislativă și joacă un rol activ de gardian al Tratatelor Uniunii Europene. În aceste negocieri inter-instituționale, Comisia Europeană participă direct și are rol de facilitator, având în vedere competențele sale ulterioare de a urmări implementarea actelor legislative adoptate la nivelul UE. Care sunt cele mai importante politici promovate în cadrul COREPER I care au avut rolul de a influența evoluția unor domenii cheie în România?

Mai mult ca oricând, cetățenii trebuie să simtă impactul direct pe care îl are Uniunea Europeană asupra vieților lor. Ca Președinție a Consiliului UE, România întreprinde demersuri intense pentru a obține rezultate cât mai tangibile pentru cetățenii europeni.

Temele de fond ale Președinției României la Consiliul UE din cadrul Coreper I sunt axate pe principalele domenii de creștere din domeniul economic și al locurilor de muncă.

Președinția română este dedicată promovării digitalizării, inovării și conectivității, precum și asigurării securității cibernetice prin inițiative care vizează dezvoltarea Pieței Unice Digitale, Inteligența Artificială, Internet of Things, societatea GIGABIT, cercetarea și inovarea, dezvoltarea infrastructurii digitale. Urmărim, totodată, avansarea agendei UE privind decarbonizarea și combaterea schimbărilor climatice, precum și promovarea sustenabilității și a creșterii durabile.

O altă prioritate majoră o reprezintă protejarea drepturilor sociale și a ocupării forței de muncă, prin politici care vizează implementarea Pilonului European al Drepturilor Sociale, promovarea mobilității forței de muncă și susținerea oportunităților de învățare și formare, inclusiv în domeniul noilor competențe și, nu în ultimul rând, promovarea inițiativelor care asigură egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, precum și noi reguli pentru echilibrul dintre viața profesională și cea de familie. Consolidarea Pieței Unice prin inițiative care vizează diminuarea fragmentării și operarea cât mai fluidă în interiorul Pieței Unice și prin stimularea antreprenoriatului și a competitivității industriilor europene reprezintă o altă prioritate cheie pentru Președinția română.

Directive pentru cetățenii europeni Recent a fost obținut un acord provizoriu asupra revizuirii Directivei Gazului, un dosar complicat negociat sub președinția rotativă a României a Consiliului Uniunii Europene, care vor fi modificările pe care directiva le va impune în piața europeană a gazelor naturale, sub rezerva că această Directivă va fi aprobată de cele două instituții co-decizionale?

România a reușit într-un timp extrem de scurt să aducă statele membre la o variantă de acord, care părea aproape

imposibil de atins înainte. Revizuirea directivei gazelor naturale reprezintă un punct major pentru Piața Unică Europeană. Parlamentul European a aprobat acest dosar la începutul lunii aprilie, urmând și ca miniștrii din Consiliul UE să adopte final directiva în această perioadă. Prin această legislație, normele care reglementează piața internă a gazelor naturale a UE se vor aplica, de asemenea, în viitor, la conductele de gaze către și din țările terțe. Această reformă completează un decalaj în cadrul legislativ al UE în domeniul energiei și se va asigura că normele Uniunii energetice sunt aplicate în mod coerent în UE, sporind transparența și asigurând certitudine juridică atât pentru investitorii în infrastructura de gaz, cât și pentru utilizatorii rețelei, pentru cetățeni. În domeniul mediului și al sănătății, s-au făcut pași importanți în ceea ce privește revizuirea Directivei apei, care a plecat de la inițiativa cetățenească europeană „Right2Water” (dreptul la apă), care sunt cele mai importante modificări și ce impact va avea asupra cetățenilor și persoanelor juridice din statele membre?

Această directivă are o importanță deosebită pentru că este un rezultat direct al primei inițiative cetățenești europene de succes „Right2Water” (Dreptul la apă). Acest lucru arată cât de importantă și accesibilă este implicarea cetățenilor în procesul legislativ european.

Prin această directivă, UE se asigură că apa de la robinet în întreaga UE va fi potrivită pentru consum și va avea o calitatea cât mai mare. Noile norme propuse actualizează standardele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească

UE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

apa potabilă și introduce o abordare eficientă din punctul de vedere al costurilor și bazată pe riscuri pentru monitorizarea calității apei. Propunerea legislativă conține, de asemenea, noi dispoziții privind materialele care intră în contact cu apa potabilă și privind îmbunătățirea accesului la apă. Statele membre vor trebui, de asemenea, să asigure accesul consumatorilor la informații privind proprietățile apei potabile. În plus, directiva revizuită propusă introduce noi obligații de îmbunătățire a accesului la apă.

Care sunt din punctul dumneavoastră de vedere alte trei realizări importante în domenii din cadrul COREPER I, în afara celor deja amintite mai sus, din momentul în care dețineți funcția de Reprezentant Permanent adjunct?

Sub coordonarea Guvernului României și a ministerelor de resort, împreună cu colegii din cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE am început în forță încă din prima zi a mandatului. Așteptările sunt foarte mari și România a propus o agendă ambițioasă pentru Președinția Consiliului UE. Termenul pe care l-am avut la dispoziție pentru desfășurarea trialogurilor a fost relativ scurt, înainte ca Parlamentul European să-și suspende activitatea înaintea alegerilor europene de la sfârșitul lunii mai. Am reușit în 3 luni să acumulăm un palmares impresionant de rezultate, care, în curând, vor influența în bine viața cetățenilor europeni și a românilor.

Dintre acestea, din cadrul COREPER I suntem extrem de mândri de realizările Președinției române în domeniul drepturilor sociale și a ocupării forței de muncă, înregistrând succese în finalizarea unor dosare precum Directiva care sporește transparența și condițiile de muncă în întreaga UE, Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată pentru părinți și îngrijitori cu o contribuție majoră în promovarea egalității de gen sau Directiva care reduce expunerea la factori cancerigeni la locul de muncă.

Scopul acestor legi este de a răspunde provocărilor de pe piața forței de muncă, determinate de evoluțiile demografice, digitalizare și noile forme de muncă. Președinția română a făcut, de asemenea, un pas important în asigurarea unei piețe a muncii a UE care funcționează bine, printr-un acord provizoriu privind un regulament de instituire a unei Autorități europene a muncii (ELA). ELA va oferi asistență crucială administrațiilor naționale în punerea în aplicare a legislației relevante a Uniunii și va oferi informații angajaților și angajatorilor cu privire la aspectele complexe ale mobilității transfrontaliere a forței de muncă. În ceea ce privește promovarea digitalizării, inovării și conectivității - prioritate majoră a Președinției române am ajuns la un acord cu Parlamentul European pe dosare precum drepturile de autor, programul Europa Digitală, programul de cercetare Orizont Europa, sau reutilizarea pe scară mai largă a datelor finanțate din fonduri publice.

Cadrul juridic privind drepturile de autor a fost actualizat pentru a debloca oportunitățile lumii digitale, atât pentru creatori, ale căror drepturi trebuie respectate pe deplin, cât și pentru cetățenii europeni, care ar trebui să profite de avantajele pieței unice digitale. În ceea ce privește Europa Digitală, suntem ferm convinși că acest program va aduce beneficii substanțiale tuturor cetățenilor și companiilor europene prin stimularea investițiilor în domenii esențiale pentru competitivitate și inovare, cum ar fi inteligența artificială, computerele cu performanțe ridicate și securitatea informatică.

Avansarea agendei UE privind decarbonizarea și implementarea acordului de la Paris, precum și promovarea sustenabilității și a creșterii durabile este un alt punct prioritar pentru România. Președinția română s-a angajat să ajute la decarbonizarea sectorului transporturilor. Acordurile obținute în februarie privind stabilirea primelor standarde din UE

pentru emisiile de CO2 ale vehiculelor grele sau promovarea achizițiilor publice de vehicule curate sunt pași esențiali în această direcție.

Tot în domeniul transporturilor, România a contribuit semnificativ la strategia UE pe termen lung în domeniul siguranței rutiere - Viziunea Zero – care urmărește reducerea la zero a accidentărilor sau deceselor rutiere până în 2050. Două succese cheie ale României în acest sens sunt reforma gestionării infrastructurii rutiere precum și înăsprirea normelor în domeniul siguranței autovehiculelor.

Uniunea Europeană aparține cetățenilor Cât de simplu/complicat a fost să vă adaptaţi la activitatea din cadrul Reprezentanţei României pe lângă Uniunea Europeană și la sarcinile pe care le îndepliniți în COREPER I? Lucrez de trei ani în cadrul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană. În trecut am lucrat și în cadrul Reprezentanței României la Națiunile Unite - la Consiliul de Securitate al ONU și la Delegația României de la NATO. Am fost mereu pasionat de negocierile diplomatice și de cum pot susține prin ceea ce fac un destin mai bun pentru țara noastră și pentru compatrioții mei. De aceea, pentru că îmi iubesc mult munca și sunt extrem de dedicat rolului pe care îl am, până în prezent am reușit să trec cu bine peste toate dificultățile legate de activitatea intensă de la Bruxelles, din perioada președinției.

M-am adaptat într-un final chiar și la reducerea considerabilă a orelor de somn!

Ce aţi învăţat în activitatea dvs. la Reprezentanța României pe lângă Uniunea Europeană şi de la cine aţi avut cel mai mult de învăţat?

Am învățat foarte mult despre importanța de a lua deciziile strategice cu calm, de a organiza totul cu precizie și de a fi atent la opiniile și necesitățile tuturor statelor membre, mici sau mari. Învăț în fiecare zi de la colegii mei, atât din Reprezentanță, cât și din celelalte state membre.

Dacă ar fi să învăţăm în România un model de bune practici din domeniul dvs. de activitate, pe care l-aţi remarcat într-unul din statele membre/în mai multe din statele membre, care ar fi acesta?

Aș spune că România trebuie să aibă întotdeauna încredere în sine. Să își cunoască și să își apere cu eleganță și inteligență interesele, să lupte pentru ceea ce este important și să aibă încredere în forța sa și în capacitatea oamenilor săi. Avem o țară mare, cu un potențial incredibil, trebuie să ne gândim la viitor, la ce șanse creăm pentru generațiile viitoare și să fim consecvenți în implementarea strategiilor și politicilor alese.

Care este mesajul dumneavoastră pentru cetățenii României, ca Reprezentant Permanent adjunct, cum ar trebui să privim Uniunea Europeană, o comunitate care pare greu accesibilă cetățenilor români?

Uniunea Europeană aparține cetățenilor și această Președinție aparține tuturor românilor, tuturor cetățenilor europeni. Ceea ce se decide la Bruxelles are un impact asupra vieților noastre, ale tuturor. Încurajez românii să se implice, să afle mai mult despre drepturile lor, despre cum sunt protejate acestea și despre rolul și influența României în Uniunea Europeană.

Cât despre Președinția României la Consiliul UE, mai avem aproximativ trei luni de lucru și mi-aș dori ca, în final, cetățenii români să fie mândri de cum sunt reprezentați la Bruxelles, pe perioada Președinției Consiliului UE și nu numai.

31

32

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

afacere

33

34

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

35

36

COOPERARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Comunitatea italo-română, cât o țară europeană În timp ce 1,7 milioane de români au salvat economia Peninsulei în cel mai de succes fenomen migrator din istoria Uniunii Europene (UE), italienii au deschis la noi 45.000 de afaceri, fiind cea mai puternică forță antreprenorială străină din România.

“Fenomenul acesta își are rădăcinile în trecut, dar s-a amplificat de când România a pătruns în UE. Nouă, diplomaților, ni se cere să ne adaptăm cât mai rapid în țara în care suntem detașați, dar eu am constatat că în România e foarte ușor să te integrezi. Nu numai că provenim din aceeași limbă, latina, dar e același fel în care gândim, aprofundăm și soluționăm problemele vieții.

Pentru un italian este ușor să îl înțeleagă pe un român și invers. De-a lungul timpului, Italia a integrat diferite comunități: în Sicilia vezi multe persoane blonde cu ochi albaștri care provin din nordul Europei, Napoli are influențe spaniole, iar Friuli, o moștenire austro-ungară.

Sunt 1,2 milioane de români în Italia, cea mai mare comunitate străină de la noi. Pe de altă parte, firmele italiene au fost atrase în România de factorii economici. Mă întâlnesc cu mulți investitori italieni cărora le reprezint interesele;

Carte despre viața românilor din Italia Marian Mocanu și Irina Niculescu au prezentat cartea “Ca frații. Fraternitatea italo-română la 10 ani de la aderarea la UE”. Aceasta abordează tema complexă a acestei fraternități, reflectată prin comunitatea românească din Italia. Cele șase capitole ale volumului prezintă o serie de aspecte diferite ale acestei relații, precum apropierea istorică dintre cele două popoare, aspectele economice, spirituale, implicațiile socioculturale, participarea la viața politică și imaginea românilor în presă. Volumul se bazează pe 30 de interviuri - realizate în exclusivitate pentru acest studiu - cu importante personalități italiene și române.

se integrează bine în ambientul românesc”, spune ambasadorul Italiei în România, Marco Giungi.

Între “migrație de succes” și „exodul creierelor” “România are o contribuție importantă la economia Italiei, dar și italienii la cea a țării noastre. Sunt mulți români de succes în Italia care au povestit despre dificultățile lor de integrare acolo, mai ales înainte de intrarea României în UE. Românii din Italia reprezintă cel mai de succes fenomen migrator din această țară.

Plecarea românilor în Italia a fost posibilă datorită aderării ţării noastre la UE. Oriunde am fost în Italia m-am întâlnit cu români. În Italia românii se integrează social foarte rapid, sunt muncitori, eficienţi, respectaţi, au reuşit să participe la viaţa politică şi socială a comunităţilor din care fac parte şi faţă de prima perioadă de după Revoluţie, când am observat că românii din diferite ţări au un fel de concurenţă între ei, acum mai în toate ţările se înţeleg şi lucrează împreună”, susține comisarul european Corina Crețu. “În ciuda acestei nesiguranțe pe care o simt acum, românilor le-ar fi fost mult mai greu fără ajutorul fondurilor europene. Pe de altă parte, Italia este al doilea beneficiar al acestor fonduri din UE, în afară de faptul că este un contributor important. Cu banii europeni se reconstruiește patrimoniul UNESCO de la Pompeii, la Florența am inaugurat linia de tramvai dintre centrul istoric și aeroport, iar 1,2 miliarde de euro au fost alocați din fondul de solidaritate al UE pentru reconstrucția celor patru regiuni afectate de cutremur în perioada 2016-2017.

Italia are și probleme, acolo sunt unele dintre cele mai mari discrepanțe din UE între regiuni, cele din nord și cele din sud,

COOPERARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

iar strategia Comisiei Europene este tocmai de reducere a acestor mari diferențe. Vrem să deblocăm mai multe proiecte din zona de sud a Italiei și să facilităm și acolo accesul românilor pe piața muncii. Cel mai important impact al investițiilor care se fac din fonduri europene este să se creeze cât mai multe locuri de muncă, mai ales în zonele mai slab dezvoltate”, a mai punctat comisarul european pentru politică regională.

Au deschis 100.000 de firme în cele două țări “Deși suntem înconjurați de o mare slavă, am rămas o oază de latinitate care împărtășește aceleași valori europene cu Italia. Sunt firme italiene extrem de importante care ajută la ridicarea economiei Clujului și se implică și mediul universitar, cultural, social. Avem în total 45.000 de firme italiene în România și 55.000 de firme deschise de români în Italia ce creează prosperitate în ambele țări.

Urmează o perioadă complicată în UE, în care proiectul european este pus tot mai mult sub semnul întrebării, iar viitorul uniunii nu mai pare atât de sigur ca înainte.

Trebuie să investim în ceea ce ne face mai europeni și pentru consolidarea proiectul european, iar din această perspectivă dezvoltarea relațiilor româno-italiene reprezintă o prioritate”, a menționat primarul Clujului, Emil Boc. “Sunt două lucruri pe care trebuie să le aplicăm de la italieni. În primul rând, regimul ordonanțelor de urgență date de guvern (OUG) – este unul nociv care generează lipsă de predictibilitate în mediul economic prin modificarea peste noapte a Codului Fiscal – trebuie limitat, ca în Italia. Adică dacă nu se adoptă o OUG în 60 de zile în parlament, aceasta să își înceteze efectele. În România avem ordonanțe neaplicate și după 2-3 ani. Trebuie să introducem și noi acest termen-ghilotină de 60 de zile. În al doilea rând, cetățenii să poată elimina prin referendum un act normativ care nu are efect pozitiv în societate, în economie”, propune edilul clujean.

Pensionarii italieni se stabilesc în România „Noua comunitate italo-română a depășit 2,5 milioane de persoane, este chiar mai mare decât aceea a unor state din

Consiliați la drepturi și pensii Evenimentul „Fraternitatea italo-română” de la Cluj, organizat de IBC sub patronajul Ambasadei Italiei la București, a abordat informații de asistență a cetățenilor în relațiile cu administrația italiană, pensii de muncă și de invaliditate, indemnizații sociale și de șomaj, consolidarea perioadelor de contribuție pentru pensia din Italia și România. Printre invitații la eveniment s-au mai numărat consulul onorific al Italiei, Massimo Novali; reprezentantul Diocezei Ortodoxe Române din Italia, Octavian Schintee; președintele Institutului Național de Asistență Socială din Italia, Gianluigi Petteni. Ultimul a semnat un acord cu președintele Asociației Italo-Române Futura, Angelo Antognetti, pentru a oferi asistență - pentru prima dată în mod direct la Cluj - cetățenilor români care au lucrat în Italia și cetățenilor italieni care locuiesc aici.

UE. Sunt români din Italia, tinerii români care au crescut acolo și au venit să studieze sau să lucreze aici, italieni care locuiesc în România sau pensionari din această țară care s-au stabilit aici, dar și familii mixte.

Există o dimensiune culturală italo-română formată în cadrul unor valori comune care a avut o dezvoltare rapidă după intrarea României în UE. Primul val de antreprenori din Italia a venit aici din proprie inițiativă, însă în ultimii ani situația s-a schimbat.

Sunt domenii în care se poate colabora: expertiza italiană din IT poate face mult pentru sănătatea din România.

Brandurile italiene sunt binecunoscute aici. Camera de Comerț Italiană pentru România va fi mult mai prezentă la Cluj; vom lucra în stil italian, adunând toate asociațiile noastre de afaceri”, spune președintele Italian Business Club (IBC), Antonio Patane.

De’Longhi, colacul de salvare a Clujului „Ce șoc a fost în parcul industrial Tetarom III atunci când s-a anunțat că Nokia vrea să plece din Cluj - că va fi colaps economic, că vor rămâne mii de oameni fără locuri de muncă. Iar colacul de salvare a fost tocmai De’Longhi. Și liniile aeriene directe cu Italia de la Aeroportul Cluj au ajutat; acum oamenii de afaceri au o reacție mult mai rapidă. Nu degeaba se spune că toate drumurile duc la Roma.

Deși nu vom ajunge niciodată la nivelul Cetății Eterne, vom ști să primim așa cum se cuvine italienii la Cluj”, spune președintele Consiliului Județean, Istvan Vakar. “În Italia sunt 1,7 milioane de români, dintre care 1,2 milioane înregistrați, iar românii contribuie cu 1% din produsul intern brut al Italiei. Corriere della Sera a scris că românii au salvat Italia pentru că, după ce au venit acolo, din anii 2000 încoace, a avut loc o creștere economică după o perioadă de decădere. În Italia sunt sunt 15.000 de societăți cu răspundere limitată cu cel puțin un asociat român și 12.000 de persoane fizice autorizate din România, deci o mare forță economică. În România avem peste 40.000 de societăți cu acționariat italian, nu există o forță antreprenorială mai mare decât cea a comunității italiene. Primele descinderi din cadrul proiectului nostru de repatriere a românilor au fost la Milano și la Torino, urmate de Roma. Avem și români care s-au întors acasă după 20 de ani de ședere în Italia și și-au creat aici afaceri prospere în Transilvania, dar și businessmeni italieni care s-au dovedit a fi de succes”, a precizat Marius Bostan, inițiator al mișcării RePatriot a organizației Romanian Business Leaders.

37

38

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

România trebuie să faciliteze accesul pacienților la medicamente biosimilare

Medicamentele biosimilare susțin sănătatea și inovarea de Irina PAPUC

Sănătatea nu trebuie neapărat să coste scump. Medicamentele biosimilare pot genera economii de miliarde de euro pentru sistemele de sănătate, în aceleași condiții de siguranță și eficiență, dacă este facilitată introducerea lor în tratamentul pacienților.

Grupul de Lucru de Biosimilare din cadrul Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a organizat pe 20 martie, la București, un eveniment de prezentare a beneficiilor introducerii medicamentelor biosimilare în numeroase terapii, asigurând șansa unui dialog între autoritățile române, specialiști și pacienți din România. Medicamentele biosimilare sunt succesoare ale celor biologice pentru care brevetul a expirat, iar exclusivitatea a fost pierdută. Biosimilarele sunt la fel de sigure precum produsul biologic de referinţă, dar au costuri mult mai reduse, ceea generează economii substanțiale pentru sistemele de sănătate. Conform datelor publicate de IQVIA Institute for Human Data Science în septembrie 2018, state precum Germania, Franța, Italia, Spania și Marea Britanie preconizează economii de 10 miliarde de euro pentru perioada 2016-2020 ca urmare a introducerii medicamentelor biosimilare în anumite terapii. Având în vedere aceste aspecte, ar trebui facilitată introducerea lor în tratamentele românilor. „Medicamentele biosimilare sunt mai ieftine cu aproximativ 20-30% decât cele biologice sau chiar mai mult.

Economiile ce pot fi obținute sunt semnificative, inclusiv pentru faptul că acestea pot fi utilizate în afecțiuni precum cancer, diabet, artrita reumatoidă sau alte boli autoimune, tratamentul cărora implică cheltuieli foarte mari. Reducerea costurilor datorită medicamentelor biosimilare oferă economii reale care pot fi direcționate pentru tratarea mai multor pacienţi, creşterea opţiunilor de tratament sau investiții în infrastructură pentru servicii medicale mai bune”, a declarat Adrian Grecu, președintele APMGR în cadrul conferinței „Oportunități ale adopției medicamentelor biosimilare pentru sistemul de sănătate din România”. „Medicamentele biosimilare sunt esențiale pentru sistemele de sănătate publică și sunt vitale și pentru viitorul sistem de sănătate publică al României. Autoritățile din România întâmpină unele provocări în asigurarea accesului la medicamente pacienților, iar medicamentele biosimilare vor avea, probabil, cel mai mare impact în îmbunătățirea sănătății publice în următorii cinci ani”, a declarat la deschiderea evenimentului Adrian van den Hoven, Director General, Medicines for Europe.

Un mesaj al ministrului Sănătății, Sorina Pintea, a fost transmis în cadrul evenimentului de către secretarul de stat Tiberius-Marius Brădățan. În adresarea sa, ministrul Sănătății a accentuat faptul că autoritățile din România susțin inovarea și știința, țintind concomitent să asigure un acces mai larg a medicamentelor biosimilare, având în

vedere importanța asigurării accesului la tratament pentru toți pacienții care au această nevoie. „Sectorul farmaceutic, una dintre cele mai robuste industrii, are potențialul de a fi un factor important pentru bunăstarea populației la nivel național și european, prin contribuția majoră la inovare, prin creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Totodată, este recunoscut faptul că bugetele publice, inclusiv cele alocate domeniului sănătății, sunt supuse unor constrângeri semnificative, concurența fiind esențială pentru a menține bugetele publice sub control și a permite în continuare accesul pe scară largă al pacienților la medicamente”, a transmis TiberiusMarius Brădățan. Numeroase state europene „recunosc faptul că medicamentele generice și biosimilare dețin un rol important la limitarea cheltuielilor, datorită practicilor de rambursare și de prescriere”, a continuat secretarul de stat.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„În acest sens, concurența cu produsele neprotejate de brevete permite tratarea în mod durabil a unui număr mai ridicat de pacienți care dispun de mai puține resurse financiare. La nivelul Ministerului Sănătății este conștientizată necesitatea implicării tuturor factorilor interesați în scopul de a identifica principalele soluții pentru creșterea accesului la medicamente biosimilare în sistemul de sănătate din România”, a punctat Tiberius-Marius Brădățan. Și consilierul de stat în Administrația Prezidențială DianaLoreta Păun a vorbit despre importanța biosimilarelor, într-o perioadă în care în România accesul la medicamente reprezintă o provocare majoră. „Intervalul de timp necesar pentru introducerea pe listă a unui nou medicament, conform datelor internaționale, este de peste 300 de zile. Medicamentele inovatoare sunt introduse cu dificultate, în timp ce genericele dispar de pe piaţă. Argumentul cel mai solid acum îl constituie faptul că medicamentele biosimilare oferă o opţiune terapeutică mai atractivă din punct de vedere fi nanciar. Banii din economii ne oferă posibilitatea de a asigura sustenabilitatea sistemului”, a declarat consilierul prezidențial Diana-Loreta Păun.

Produsele biologice și biosimilare în România Din totalul de aproximativ 6. 000 de medicamente care se află pe lista medicamentelor cu şi fără contribuție personală, 96 cu denumire comună internaţională (DCI) sunt biologice, iar cele mai multe dintre acestea sunt utilizate în programele naţionale curative, a informat Răzvan Vulcănescu, vicepreședinte al CNAS. Din cele 96, 11 medicamente au echivalente biosimilare pe piaţă, iar pentru două este prezent doar biosimilarul. Ponderea celor 96 de produse biologice în consumul valoric de medicamente şi fără contribuţie personală aflate pe listele de decontare ale CNAS „este semnificativă”, a spus acesta. „Ținând cont de faptul că preţul medicamentele biosimilare este cu cel puţin 20% mai mic decât cel al produselor

SĂNĂTATE

biologice şi, având în vedere imperativul utilizării cât mai judicioase a Fondului Naţional al Asigurărilor Sociale de Sănătate, este de la sine înţeles că instituţia pe care o reprezint este interesată ca listele de medicamente să existe cât mai multe produse biosimilare. Nu numai că produsele biosimilare ne-ar permite din aceleaşi fonduri să putem susţine tratamentul unui număr semnificativ mai mare de pacienţi, dar, în acelaşi timp, accesul la medicamente biosimilare ar putea reprezenta mai multe opţiuni de tratament, mai multă autonomie în prescrierea tratamentelor şi o uşurare a contribuţiei personale a asiguratului în cazul în care medicamentul nu este compensat în proporţie de 100%”, a menționat Răzvan Vulcănescu. În Uniunea Europeană, medicamentele biosimilare au fost aprobate pentru prima dată în anul 2006. Cele peste 50 de biosimilare aprobate de UE și-au dovedit siguranța și eficacitatea până în prezent și niciunul nu a fost retras de pe piață sau nu i-a fost suspendată autorizația de punere pe piață.

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) este o organizație non-guvernamentală și independentă care își propune să contribuie la îmbunătățirea accesului la tratament pentru pacienții români. Companiile membre APMGR au capacități de producție în București, Târgu Mureș și Constanța unde se produc peste 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice. APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Accord Healthcare, Amring Pharmaceuticals, Alvogen, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Krka, Magistra CC, Medochemie, Mylan, Sandoz, Stada, Teva, Zentiva.

39

40

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Adrian Ionel, Director General:

„Unifarm investește în producția de imunoglobulină în România” de Irina PAPUC

România a mai făcut un pas și este tot mai aproape de a produce propria imunoglobulină, după supunerea pentru dezbateri publice a Studiului de fundamentare pentru construirea unei bănci publice naționale de sânge, plasmă umană și celule stem. În acest proiect major, de importanță națională, Unifarm va reprezenta interesele statului român în cadrul unui parteneriat public-privat pentru o perioadă de 25 de ani. Care sunt pașii următori și de când am putea produce propria imunoglobulină, explică Adrian Ionel, Director General Unifarm.

Domnule Adrian Ionel, România va deveni în sfârșit independentă de imunoglobulina din afară, dezvoltându-și propriile capacități de producere în cadrul unui parteneriat public privat (PPP) în care Unifarm va reprezenta interesele statului român... Într-adevăr, Guvernul României a aprobat un proiect care va face România să fie independentă din punct de vedere al producerii și folosirii imunoglobulinei umane,

iar recent a trecut de etapa de dezbateri publice și Studiul de fundamentare. În ultimul timp am găsit deschiderea necesară pentru susținerea acestui proiect, mai ales pe fondul crizei de imunoglobulină de anul trecut și de acum doi ani. După cum știți, este investigată o presupusă asociere de tip cartel a unor producători internaționali.

A fost sesizat Consiliul Concurenței care a declanșat o anchetă în acest sens, atât la nivel național, cât și

41

42

SĂNĂTATE la nivel european. Se pare că rezultatele preliminare indică o blocadă împotriva României pentru a obține două lucruri. Primul: eliminarea taxei clawback, lucru pe care l-au și obținut prin suspendarea acesteia pentru doi ani, și a doua – prețul de transfer mai mare, lucru care se întâmplă în curs în acest moment. Cu toate acestea, producătorii nu au binevoit să revină pe piața din România, iar Unifarm a fost nevoită să ia măsuri drastice și rapide pentru achiziția de imunoglobulină umană de pe piața internațională.

Spuneați că este un proiect aflat în lucru deja de mulți ani. De ce a durat atât? A fost criza imunoglobulinelor un factor declanșator?

După cum spuneam, acest proiect exista, dar era mai greu de atins unii factorii-cheie din sfera politică și iată am reușit și acest lucru. E un concurs de împrejurări, fără doar și poate acea criză, deși nu acesta a fost scopul ei, a avut și un efect benefic prin conștientizarea factorilor politici a riscurilor de a fi dependenți de un producător sau altul. Probabil a existat și o perioadă de maturizare a acestui proiect. Vreau să spune că sunt mândru de echipa mea, căci au sacrificat multe ca noi să creștem. Ei sunt însuflețiți și trăiesc ca și mine acest proiect.

Care sunt, la modul practic, acțiunile cu care începeți implementarea acestui proiect?

Urmează a fi derulată o licitație de selectare a partenerului sau partenerilor privați. Va fi o selecție internațională, pentru că în România nu avem cu cine participa la acest PPP. Noi nu avem de unde ști, dar pot participa inclusiv producătorii care au generat blocada de imunoglobulină din România. În acest moment, lucrurile ar trebui să fie mult mai clare și pentru ei, să înțeleagă că o competiție sănătoasă, transparentă le poate aduce beneficii atât lor, cât și celorlalți.

Veți accepta să intrați într-un parteneriat cu ei?

Noi ne gândim în primul rând la binele pacienților noștri și ne adaptăm oricărui partener care vine cu bune intenții.

Orice deraiere de la bunul mers al acestui proiect ne dă dreptul să apelăm la următorul câștigător. Vom încerca să ne asigurăm din toate punctele de vedere ca proiectul să nu fie blocat, amenzile vor fi usturătoare în cazul

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

nerespectării condițiilor, atât pentru partenerul public, cât și pentru partenerul privat. În cât timp și unde vom produce imunoglobulină? Ce rol are Unifarm?

Documentele prevăd crearea unei unități de producție, iar termenul prevăzut este de trei ani, inclusiv pentru obținerea tuturor autorizărilor. Unifarm este partenerul public care va gestiona și va administra ceea ce rezultă din acest program, reprezentând interesele statului român.

Investiția estimată în acest moment este de minim 150 de milioane de euro, dintre care 25 la sută reprezintă investiția Unifarm, și 75 - investiția partenerului privat. În afară de unitatea de producție, vor fi dezvoltate centre de transfuzii, depozite de păstrare a produselor finite și precursorilor. Minim 10 centre de acest fel sunt prevăzute în proiect. La toate acestea se adaugă toată logistica necesară transportului și depozitării.

Unifarm se va asigura ca necesarul de imunoglobulină prevăzut în programele naționale să fie furnizat de producător până în momentul în care fabrica din România va începe producerea propriu-zisă a imunoglobulinei. Ulterior, în următorii 25 de ani, termenul prevăzut pentru acest PPP, investitorul va avea obligația de a asigura piața internă în proporție de 70 la sută, urmând ca ceilalți competitori să intre în competiție pentru restul de 30 la sută.

Parteneriatul va mai presupune și investiții în ceea ce privește celulele stem, foarte necesare multor oameni.

Planificăm dezvoltarea unui registru al donatorilor, dar unul al beneficiarilor care să intre ulterior în gestiunea statului român pentru o permanentă monitorizare.

Care va fi capacitatea de producție și care este necesarul acum pe piața românească? Poate România să devină și exportatoare de imunoglobulină?

Va exista posibilitatea de export, dar regula primară este să asigurăm consumul național. A fost prevăzut prin start ca producția să depășească volumul de asigurare la nivel național, astfel ca partenerul privat să poată exporta, asigurându-și astfel venituri din prețuri mai mari și săși refinanțeze în continuare businessul și din alte surse.

Respectiv, recuperarea investițiilor se va realiza pe două căi – exportul și contractul cu statul român, care are prioritate timp de 25 de ani.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

Ne-am angajat în cadrul acestui proiect ca în România să poată fi prelucrate anual 200 de mii de litri de plasmă din care se va obține nu doar imunoglobulina, dar și albumină, factor VIII, factor IX, celule stem etc. În ceea ce privește necesarul de imunoglobulină pentru pacienții din România, pot spune că este unul fluctuant, consumul fiind mult subevaluat din cauza resurselor insuficiente, atât naționale, cât și internaționale. În mod normal, ar trebui să fie de aproximativ 200 de litri de imunoglobulină pe an, iar acum avem maxim 80 de litri, ceea ce confirmă că este o criză destul de puternică. De asemenea, am putut observa că există o criză adâncită de imunoglobulină, nu doar în România, ci și în alte state europene. Se întâmplă fie pentru că producătorii aleg să exporte în SUA, unde prețurile sunt uriașe, fie pentru că unele centre au fost închise din cauza neasigurării condițiilor de calitate.

Există o locație pentru viitoarea unitate de producție?

Fiind un proiect strategic național, statul român poate alege amplasarea acesteia. Analizăm zona de sud a țării, chiar între București și Brașov, dar nu există o decizie la acest moment.

Câți angajați va implica acest proiect?

Partenerul privat va fi responsabil de partea de know-how și forța de muncă necesară, va specializa și oamenii la fața locului. Va fi vorba, în primă fază, de aproximativ 400 de locuri de muncă. Într-o evoluție pe termen mediu, de aproximativ cinci ani, numărul lor ar putea ajunge la 600.

Dincolo de acest proiect strategic pentru Unifarm, cum a evoluat compania în anul 2018?

Unifarm a continuat evoluția pozitivă, am înregistrat o cifră de afaceri de peste 120 de milioane de lei, cu un profit net de 10 la sută. Putem spune, fără rezerve, că Unifarm este lider pe piață în asigurarea cu imunoglobulină, dar am ajuns să fim lideri pe piață și pentru alte produse plasmatice, de exemplu în asigurarea cu heparine fracționate, dar și pe piața iodului radioactiv. Suntem în momentul de față în top trei pe piața de oncologie, TBC, dar și vaccinuri.

De asemenea, suntem angajați în continuare în investiții masive, atât în infrastructura existentă, cât și la nivel local. Vom dezvolta în acest an patru noi centre regionale la Craiova, Cluj, Iași și Constanța. Vom reuși astfel să înjumătățim timpii de livrare în zonele respective. Sperăm să fie gata la sfârșitul lunii noiembrie.

Din februarie, producătorii au fost obligați să implementeze serializarea medicamentelor pe bază de prescripție medicală. Ați reușit să vă adaptați noilor cerințe de siguranță?

Am reușit, deși investițiile au fost mari și a trebuit să ne conformăm într-un timp foarte scurt. Serializarea este importantă, deoarece ne permite să știm orice despre un medicament. Vom avea o evidență mult mai clară a pacienților care beneficiază de ele, o mai bună gestionare a banilor publici, o mai bună gestionare a programelor naționale și, foarte important, o targetare mai eficientă a pacientului.

Care a fost investiția în acest sistem de siguranță?

Peste 1 milion de euro. Pe un producător mic l-ar fi „ucis” și nu este tocmai ușor de înțeles de ce a fost nevoie să facem acest lucru anume acum și într-un asemenea „heirupism”. Totuși, ne-am adaptat, am demonstrat că nu mai suntem structura anchilozantă și anacronică a anilor 2010.

Cum evoluează parteneriatele Unifarm?

Pentru anul 2018 ne-am luat angajamentul să creștem numărul partenerilor și am reușit, putem vorbi acum de o creștere de 8 la sută.

Cum va evolua portofoliul de produse Unifarm în următorii ani?

Pentru a înțelege cum să evoluăm, trebuie să monitorizăm în permanență evoluția pieței, trebuie să realizăm studii pentru a vedea unde putem fi competitivi.

Desigur, Unifarm are obligația de a se comporta ca o organizație non-guvernamentală, în sensul de a asigura fără întreruperi pacienții din România cu medicamente esențiale la prețuri accesibile, dar există zone din care trebuie să ne finanțăm, ceea ce înseamnă că Unifarm se va comporta ca o entitate privată. Acum pot spune că ne vom concentra cu siguranță către următoarele arii terapeutice: diabet, TBC, oncologie.

43

44

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ioan Nani, Director General:

Antibiotice își extinde prezența internațională A consemnat Irina PAPUC

România are motive de mândrie, inclusiv atunci când vorbim de industria producătoare de medicamente. La Iași găsim, dacă nu știați, liderul mondial în producția substanței active Nistatină.

Compania românească Antibiotice produce suficientă Nistatină cât să acopere peste jumătate de piață la nivel global.

De asemenea, este prezentă cu substanțe și produse finite în peste 70 de țări, iar strategia pentru următorii ani este să „cucerească” statele nordice. Totuși, devenită emblematică, compania Antibiotice atenționează autoritățile statului că se sufocă din cauza politicilor fiscale exagerate. Taxa clawback trebuie regândită. Numărătoarea inversă deja a început. Despre cifre, strategii și riscuri am discutat cu Ioan Nani, Director General Antibiotice SA. Antibiotice Iași a însemnat, încă de la începuturile ei, premiere, standarde, lider mondial. Cum ați descrie Antibiotice la ora actuală?

Antibiotice SA rămâne aceeași companie emblematică pentru România, în primul rând pentru că este un brand cu o notorietate extrem de puternică, ce valorifică resurse umane autohtone. Apoi, pentru că a reușit să câștige încrederea pacienților din România și a rămas o companie de succes pentru că reușește să aibă o piață internaționalizată. În primul rând vindem în SUA, ceea ce înseamnă că suntem prezenți pe piețe riguros reglementate, vindem în Europa, în Asia. Suntem prezenți în toate sistemele de sănătate. În același timp, am devenit lider mondial în producerea Nistatinei, devenind un simbol care ne reprezintă peste tot în lume.

Unde vinde Nistatină un lider mondial?

Nistatina produsă de Antibiotice se vinde în peste 100 de țări de pe toate continentele, ajungand la o cotă de peste 50% din piața mondială. Am reușit să devenim cel mai important furnizor după ce United States Pharmacopeia (USP) a conferit, în anul 2017, titulatura de standard de referință la nivel internațional din punct de vedere al calității, pentru această substanță activă produsă de Antibiotice. În acest sens, au fost emise documente oficiale care confirmă că Nistatina produsă de noi respectă cele mai înalte rigori privind calitatea, devenind standard de referință la nivel mondial. Avem cea mai mare cantitate absorbită în cele mai importante piețe, adică SUA, care este principala noastră piață, în China, care este a doua, iar Europa este a treia.

Care este raportul dintre consumul pe piața internă și export? Ce prevăd strategiile de expansiune a Antibiotice?

Acum, ceea ce producem este destinat în proporție de 80 la sută pentru acoperirea programelor naționale. În ceea ce privește exportul, tindem să ajungem în anii următori la o cotă de 40 la sută din cifra de afaceri. Acționarii companiei și-au propus dublarea businessului numit Antibiotice SA până la nivelul anilor 2025. Așa cum spuneam, Antibiotice vinde substanțe active într-un număr important de state și

este prezentă cu produse finite în 24 de țări. Deja suntem poziționați foarte bine pe piețele din SUA, Asia, dar și în Emiratele Arabe Unite, sudul Africii, unde vânzările au început să crească și ajung la câteva milioane de dolari. În strategia noastră de expansiune se regăsesc și țările din nordul Europei, țări cu tradiție în consumul betalactami-

Istoria Antibiotice În decembrie 1955, la Iași, își începea activitatea prima fabrică din România și din sud-estul Europei care producea penicilina descoperită de Alexander Fleming.

Patru ani mai târziu se fabrică streptomicina și se obțin primele forme finite de medicamente sub formă de unguente, creme și supozitoare. În anii ’80 Antibiotice exportă 50% din toată producția, substanțele active fabricate la Iași deveneau astfel componente de bază pentru o gamă largă de medicamente fabricate în întreaga lume. Între anii 1993 și 1997 Antibiotice urca în topul primilor cinci producători mondiali de penicilină și derivați de penicilină. După 2010, se transformă dintr-o companie axată pe produsele antibacteriene, într-un producător de produse injectabile, solide orale, capsule din mai multe clase terapeutice, abordând clasa cardiovascularelor, a sistemului nervos central și implicându-se mai mult pe domenii strategice, cum sunt dermatologia și domeniile înrudite cu sănătatea femeii.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

celor injectabile. Am identificat o piață importantă pentru produsele noastre și credem că avem un potențial de aproximativ 15 milioane de flacoane cu pulbere injectabilă la un preț mediu de 30-40 de cenți per flacon. În Europa de Nord avem un potențial de afaceri de 40 de milioane de euro pe an numai din produsele injectabile.

Recent, am deschis o reprezentanță în Serbia, iar acum tindem să ne dezvoltăm în Ucraina și în unele țări foste CSI. Antibiotice investește într-o nouă unitate de producție. În ce etapă de află lucrările?

Până în iunie 2020 ar trebui să începem probele tehnologice pentru producția de dermato-cosmetice. Investiția este în curs, tindem pe această nouă capacitate să ne extindem și cu alte produse. Până în acest moment am investit 20 de milioane de euro.

Analizăm ideea dezvoltării unor branduri umbrelă. “Sănătatea femeii” este un concept pe care insistăm și investim acum spre zona de cercetare și determinare a portofoliului de produse.

Dacă femeia este sănătoasă, înseamnă că ea poate construi relații sociale suficient de puternice ca societatea să fie sănătoasă, dar și economia în general. În România suntem singura companie ce tinde să fie specializată pe producerea ovulelor vaginale.

Care a fost cifra de afaceri a companiei în 2018 și cum a evoluat profitul net?

Suntem mulțumiți de felul cum a evoluat compania în parametrii valorici, iar profitabilitatea se încadrează în valorile asumate către acționari. Astfel, veniturile din vânzări obținute în 2018 au ajuns la 365 milioane lei, în creștere cu 8% față de anul anterior, când au înregistrat o valoare de 337 milioane lei, iar profitul după impozitare s-a ridicat la 34 milioane lei, în creștere cu 2%.

Din păcate, suntem nevoiți să tragem un semnal de alarmă și să spunem că s-a ajuns prea departe cu taxa clawback.

Astăzi, când discutăm, nu există mecanisme prin care să poată fi controlată și gestionată. S-a ajuns la 25% din ceea ce vindem în piața din România (medicamente cu prescripție medicală), iar noi plătim această taxă dincolo de valoarea profitului. Se poate ajunge la un colaps oricând, deoarece această taxă este scăpată de sub control.

Ce sumă a constituit taxa clawback pentru Antibiotice în anul 2018?

Anul trecut am plătit o taxă clawback de 36,4 milioane lei, mai mare decât profitul obținut, la care se adaugă alte 70 de milioane ce reprezintă alte taxe. Noi, cei care producem în România, spunem clar că, dacă nu se revizuește sau dacă nu este eliminată această taxă, vom dispărea și odată cu noi vor dispărea și zeci de ani de tradiție.

PRIMER a avut o adresare publică în decembrie în care menționa despre riscuri, dar și despre un export de trei ori mai mic în comparație cu alte state europene. Ce s-a schimbat?

Nimic, însă pericolul este iminent. Nu mai avem timp. Când a fost introdusă în anul 2009, s-a spus că această taxă are sco-

pul de reglare a consumurilor, să descurajăm consumul unor medicamente foarte scumpe, iar acolo unde nu avem bani să venim și să spunem: „nu ne aduceți mai multe produse în piață decât putem noi să consumăm și să plătim”. Am plecat atunci de la de la 2-3%, apoi s-a ajuns la 5%, iar acum la 25%. Este prea mult, pentru unii dintre noi deja asfixiantă. Acum o parte dintre producători încearcă să iasă din această situație, producând OTC, dar nu cred că asta trebuie să fie soluția. România trebuie să-și producă medicamente generice de strictă necesitate, importante pentru susținerea politicilor sale de sănătate, iar un sistem de fiscalitate ar trebui să încurajeze producătorii de medicamente generice care susțin aceste programe de sănătate.

Problema taxei clawback nu se soluționează de ani buni.

De ce autoritățile nu aud ceea ce le spuneți?

Statul român trebuie să aleagă între două chestiuni - fie să susțină producătorii din România să se dezvolte, fie îi sugrumă cu taxe și impozite, beneficiind în același timp de sumele acumulate din această taxă de pe urma importatorilor, cu care nu suntem în poziție de egalitate.

Desigur, producătorii, fie ei români sau internaționali, nu pot fi lipsiți de taxe și impozite ca în paradisurile fiscale. Noi suntem dispuși să plătim această taxă, dar în cadrul unor limite clar definite. Haideți să stabilim o cotă de clawback apropiată de realitatea prețului. Un preț mic creează și sindromul de produs banal. Conceptul de banalizare prin preț nu l-am inventat noi, din păcate îl subvenționăm, dacă vreți, prin politici de genul acesta, trimițând în banal munca oamenilor.

Antibiotice astăzi • Cel mai important producător român de medicamente generice • Deține 8 fluxuri de fabricație autorizate GMP și FDA • Sistem integrat de management al calității • Portofoliu de peste 150 de produse din ariile terapeutice – antiinfecțioase, cardiovasculare, dermatologice, tractul digestiv, sistem nervos central, genito-urinare • Prezență în toate cele 500 de spitale și peste 4.000 farmacii din România • Lider național pe segmentul beta-lactamice injectabile în România - cotă de piață 80% • Lider național de volum pe segmentul de produse topice (creme, unguente, geluri) • Lider mondial în producția de Nistatină - substanță activă - peste 50% cotă de piață la nivel global • Antibiotice produce 37 dintre medicamentele considerate esențiale de OMS • Antibiotice dezvoltă prin cercetare proprie medicamentele generice din portofoliu, de la stadiul de formulă farmaceutică până la confirmarea eficacității și siguranței produsului, prin studii de bioechivalență și studii clinice

45

46

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dragoș Damian, director executiv al PRIMER:

Taxa clawback distorsionează ireversibil piața de medicamente din România de Irina PAPUC

Problema taxei clawback determină producătorii locali de medicamente să utilizeze termeni duri în ceea ce privește politica statului în domeniul medicamentului, dar și în ceea ce privește propria putere de menținere de piață în actualele condiții. Companii cu istorii de decenii atenționează că taxa clawback îi sufocă, iar daunele sunt ireversibile. Discutăm problema cu directorul executiv al PRIMER, Dragoș Damian, care este și CEO al Terapia SA. Domnule Damian, PRIMER a avut numeroase luări de poziții referitor la consecințele taxei clawback asupra producătorilor locali de medicamente, ultima fiind în decembrie 2018. Ce s-a întâmplat de atunci? Care sunt motivele pentru care autoritățile nu reacționează?

Taxa clawback (OUG 77/2011) este o invenție a Ministerului de Finanțe aplicată încă din anul 2009 ca să modereze consumul de medicamente scumpe și introdusă pe fondul crizei arieratelor din sănătate care a apărut undeva în 2008. Ea prevede că orice consum de medicamente peste un anumit buget aprobat (care este de 6 miliarde de lei, nemișcat de la acest nivel din 2011) să fie recuperat de la producătorii de medicamente. Nimic mai frumos, vor spune specialiștii, că este o practică europeană să mai domolim consumul indus de medicamente, responsabilizând producătorii. Avem însă cel puțin patru probleme care au înrăutățit evoluția taxei clawback din ultimii 7 ani.

Prima problemă este că taxa nu este aplicată individualizat fiecărui producător în funcție de vânzările propriilor medicamente, ci în funcție de creșterea întregii piețe. Altfel spus, dacă creșterea se datorează vânzării unui singur medicament, toți ceilalți producători trebuie să plătească taxa pentru acesta.

A doua problemă este că taxa nu este aplicată la prețul de producător, ci la cel de raft, care cuprinde și marjele reglementate de distribuție și retail. Altfel spus, producătorii plătesc taxa clawback pentru alți jucători din piață, care sunt astfel „scutiți” de plata ei.

A treia problemă este că taxa nu este aplicată diferențiat, în funcție de prețul medicamentului. Altfel spus, fie că un medicament costă 5 lei sau 5.000 lei, se aplică același procent al taxei.

Despre PRIMER PRIMER - Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România – reunește 18 situri de fabricație din țară, și anume AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, INFOMED FLUIDS, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA, TIS PHARMACEUTICAL, VIM SPECTRUM.

A patra problemă este că taxa discriminează producătorii în funcție de forma de organizare comercială. Așadar, inspectorii ANAF pot controla subsidiarele din România pentru a verifica plata taxei clawback din 2011-2012 (așa-zisul „clawback istoric”, altfel reglementat decât în prezent), în vreme ce companiile organizate sub formă de birouri de reprezentanță nu au cum să fie controlate. Așa că este foarte posibil ca mulți producători să nu fi plătit niciun leu pentru „clawback-ul istoric”.

Ultima comunicare publică a PRIMER a venit în perioada în care oficial bugetul public pentru 2019 era în lucru, iar din varianta propusă dezbaterilor publice se înțelege că încasările din taxa clawback vor crește comparativ cu anul 2018, constituind a doua cea mai mare sursă de bani la CNAS. Este o disonanță puternică dintre opinia producătorilor locali și autorități.

Propunerile de clawback diferențiat sau zero pentru medicamentele ieftine aflate pe masa autorităților de peste 4 ani de zile nu au trecut nici acum. Dar nu pentru că nu au vrut Guverne sau miniștri, ci pentru că funcționari din eșalonul doi și trei din Ministerul Sănătății și CNAS, cot la cot cu avocați, consultanți și lobby-iști au reușit să-i convingă să mențină status-quo-ul. Adică, finalmente, să fie complici la folosirea în continuare a taxei clawback ca un mecanism subtil de a respinge din piață medicamentele ieftine. Singura instituție a statului care, deloc surprinzător, a sesizat distorsiunile din piața liberă și posibilele consecințe pe termen lung și a dat soluții este Consiliul Concurenței, dar raportul din 2015 nu a generat nicio modificare legislativă.

Se poate spune că disonanța dintre producătorii de medicamente și politicile publice în ceea ce privește taxa clawback este generată de dependența Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate de aceste resurse, având în vedere preocupările privind viabilitatea sistemului asigurărilor de sănătate?

Taxa clawback și-a pierdut menirea inițială de a fi un mecanism de moderare a consumului de medicamente și a devenit o sursă de venituri bugetare, încasându-se 2 miliarde lei pe an, iar acest lucru este complet eronat ca principiu fiscal pentru subsidiarele care fabrică în Romania și care plătesc deja impozit pe profitul realizat. Siturile din țară fabrică în pierdere cu între 2% și 10% pentru toate medicamentele care fac obiectul taxei clawback.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cât a constituit în 2018 taxa clawback din cifra de afaceri în ceea ce privește membrii PRIMER? Estimările noastre arată că fabricile din România plătesc aproximativ 500-600 milioane de lei pe an în contul taxei clawback.

Care sunt riscurile, pe termen mediu, generate de lipsa de acțiuni din partea autorităților, atât în ceea ce privește taxa clawback, cât și de întârzierea luării altor decizii de susținere a producătorilor locali? Vă rugăm să menționați riscurile pentru pacienții din România, dar și pentru unitățile de producție din România.

Se poate afirma că, după aproape 10 ani de zile, taxa clawback a creat niște distorsiuni ireversibile, cu efecte chiar mai convenabile decât și-au imaginat cei care își doresc ca fabricile de medicamente din Romania să se închidă: dispar medicamentele ieftine și sunt înlocuite de aceleași variante sau de variațiuni pe aceeași temă mult mai scumpe. Au dispărut în ultimii 5 ani peste 2.000 de medicamente ieftine, producția internă a scăzut de la o pondere de 40% la sub 25% în mai puțin de 8 ani. Și la fiecare ciclu lațul se strânge, medicamentele mai scumpe exercită un efect de clawback și mai mare asupra medicamentelor ieftine. Portofoliile producătorilor de medicamente din țară, care fac obiectul taxei clawback, au

SĂNĂTATE

rentabilitate negativă, aceștia supraviețuiesc pentru că fabrică sub contract medicamente care nu fac obiectul taxei (OTC-uri) sau pentru că exportă. Concomitent, costurile de producție în fabricile de medicamente cresc datorită utilităților (20%), salariilor (15%) și implementării FMD și GDPR (12,5%).

“Taxa clawback și-a pierdut menirea inițială de a fi un mecanism de moderare a consumului de medicamente și a devenit o sursă de venituri bugetare, încasându-se 2 miliarde lei pe an, iar acest lucru este complet eronat ca principiu fiscal pentru subsidiarele care fabrică în România și care plătesc deja impozit pe profitul realizat. Siturile din țară fabrică în pierdere cu între 2% și 10% pentru toate medicamentele care fac obiectul taxei clawback”, Dragoș Damian, director executiv al PRIMER

47

48

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dr. Oana Taban, Fondator și Director General Dent Estet:

“Strategia noastră este să menținem și în anii următori ritmul de creștere exponențială și consistentă față de competitori și față de evoluția pieței” Grupul de Clinici DENT ESTET, care aniversează în acest an 20 de ani de la fondare, numără astăzi 10 clinici performante în București, Timișoara și Sibiu, clinici cărora le-au trecut pragul peste 80.000 de pacienți. Dincolo de cifre, vorbim despre un brand solid, profesionalism, cele mai înalte standarde de tratament și încredere. Dr. Oana Taban, Fondator și Director General DENT ESTET, ne-a oferit, în interviul acordat, o perspectivă generoasă asupra grupului de clinici.

Grupul de clinici DENT ESTET sărbătorește 20 de ani de la fondare, timp în care au fost deschise 10 clinici performante în trei orașe din România, iar la acestea se adaugă școala Dental Office Managers. Ați menționat în numeroase interviuri că istoria DENT ESTET pornea dintr-o nevoie acută de servicii pe piață. Ce prevede strategia DENT ESTET pentru următorii cinci ani?

Aniversarea celor 20 de ani de activitate are pentru noi o însemnătate aparte. Suntem mândri că în tot acest timp am reușit să punem bazele unui brand solid, centrat pe starea de bine a pacientului, nu neapărat pe cifre. Încrederea celor peste 80.000 de pacienți care ne-au trecut pragul până acum confirmă lucrul acesta. Ne bucurăm, totodată, că am reușit să facem din modelul nostru de business o inspirație și pentru alți jucători de pe piață, deoarece împreună putem face ca aceasta să se dezvolte și să oferim pacienților cele mai înalte standarde de tratament. În acest moment deținem o rețea de 10 clinici, dintre care șapte în București (două pentru copii, una pentru adolescenți, patru pentru adulți) și alte trei în afara capitalei: o clinică pentru copii în Timișoara și alte două clinici în Sibiu (una pentru adulți și cea de-a doua dedicată exclusiv copiilor).

Strategia noastră este să menținem și în anii următori ritmul de creștere exponențială și consistentă față de competitori și față de evoluția pieței. Avem în plan extinderea portofoliului cu noi tehnologii, digitalizare și soluții de inteligență artificială. În ultimii doi ani am lansat trei clinici noi complet digitalizate, ne-am adăugat în portofoliu cele mai noi echipamente și tehnologii digitale cu care am dotat și clinicile existente, toate acestea însemnând costuri de 2,5 milioane de euro. În același timp, urmărim atent piața internațională pentru a fi în permanență conectați la cele mai actuale inovații în domeniile digitalizării și inteligenței artificiale, pe care mai apoi să le implementăm în fiecare clinică a noastră. Toate acestea conduc la creșterea confortului pacienților, la reducerea timpului de așteptare, la creșterea gradului de acceptare a planurilor de tratament în estetica dentară.

Credem în educația și în pregătirea medicilor din țara noastră, dar și în puterea pe care o formare continuă o are atât pentru dezvoltarea pieței, cât și pentru educarea pacienților, motiv pentru care am înființat acum cinci ani Asociația Dental Office Managers. Nivelul înalt de educație și de pregătire al medicilor din țara noastră trebuie sprijinit de asocieri cu branduri internaționale de

echipamente și tehnologii extrem de puternice, de aceea pe unele dintre ele le-am introdus chiar noi, în premieră în România.

DENT ESTET este, de aproximativ trei ani, parte a grupului MedLife. După primul an ați raportat o creștere a cifrei de afaceri cu 30 la sută. Cu ce cifră de afaceri ați încheiat anul 2018 și ce evoluții prognozați pentru anul financiar 2019? Cum puteți caracteriza cei trei ani de activitate ca parte a grupului Med Life, ce s-a schimbat?

La finalul anului 2018 am devenit prima companie de pe piața de stomatologie privată din România care atinge și depășește pragul de 10 milioane de euro cifră de afaceri. Rezultatele raportate reprezintă o creștere de 20% față de anul anterior. Ne propunem să păstrăm ecartul față de ceilalți competitori și în anul 2019, poate chiar într-un ritm și mai accelerat, având în vedere dinamica

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

și evoluția clinicilor noastre noi din București și Sibiu.

Scopul nostru este să facem din medicina dentară din România un reper de bune practici, iar faptul că ne-am dezvoltat sănătos și responsabil a fost certificat și de tranzacția cu MedLife. Parteneriatul cu MedLife ne-a oferit o putere și o siguranță și mai mare și a consolidat încrederea pacienților în noi. Faptul că doi lideri ai pieței de servicii medicale private s-au alăturat și împărtășesc aceleași valori comune și un know-how incontestabil în aria lor de activitate, își potențează serviciile oferite și acționează sub umbrela unui sistem integrat, reprezintă un angajament pe care îl dedicăm pieței de profil și pacienților. Drept dovadă, vorbim despre cea mai mare tranzacție de pe piața serviciilor de medicină dentară din România și singura relevantă din ultimii trei ani, care a setat un model de urmat dincolo de această piață. Spiritul MedLife este un catalizator care ne inspiră să ne dezvoltăm în continuare, să ne extindem și să fim proactivi, astfel încât să ne menținem ADN-ul de „trendsetter” în stomatologia din România.

Care sunt cele mai mari provocări ale pieței dentare în România? Cum a evoluat piața în acești 20 de ani - strategic, firesc sau haotic, incomplet și în funcție de capacitatea de ofertă?

Piața de servicii stomatologice s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, iar potențialul de dezvoltare pe acest segment rămâne unul uriaș, având în vedere că 50% din populația din România încă nu merge la dentist. Însă ne bucură să observăm o schimbare în atitudinea pacientului român în ceea ce privește interesul pentru sănătatea orală. Din ce în ce mai mulți pacienți se orientează către produse de calitate, se informează înainte de a începe un plan de tratament și fac în mod informat trecerea de la produse medii către produse de excelență, premium.

Adoptarea tehnologiei moderne s-a transformat într-o necesitate inclusiv în industria medicală. Provocarea este modalitatea prin care putem să transformăm în beneficii tangibile pentru pacient avantajele pe care noua eră a digitalizării ni le oferă. Tehnologia modernă a pătruns și în acest domeniu, unde s-a transformat dintr-un trend, întro necesitate, oferind avantaje semnificative față de medicina dentară tradițională. Tot mai multe tehnologii sunt introduse pe piață, care fac stomatologia mai ușoară, mai rapidă, mai performantă și mai plăcută pentru pacient.

Care este profilul clientului DENT ESTET? Cine este, ce vârstă are, ce așteptări are și de ce ajunge la una din cele zece clinici dentare pe care le administrați și nu la concurenți?

Datele DENT ESTET arată o schimbare a interesului pacienților pentru eficientizarea timpului petrecut la cabinet. Astfel, ei preferă ședințe de tratament mai lungi, în care să beneficieze de rezolvarea mai multor probleme dentare în aceeași vizită, decât să se prezinte de mai multe ori, în ședințe scurte. De asemenea, tot mai mulți pacienți fac trecerea de la produse și tratamente medii la cele premium. Aceștia preferă tehnologiile digitale pentru siguranța și confortul pe care le oferă, dar și pentru timpul redus de recuperare post-intervenții. Anul trecut, am optimizat cu aproape 25% numărul total de vizite necesare pentru finalizarea unui plan de tratament pentru fiecare pacient. Pacienții noștri apreciază facilitarea accesului la o echipă multidisciplinară, consideră că acest lucru reprezintă o eficientizare a timpului, tratamente sigure și performante. De asemenea, consideră un avantaj faptul că au acces la o echipă de medici supraspecializați, la tehnologii premium, soluții de digitalizare și inteligență artificială, toate sub același acoperiș.

SĂNĂTATE

Echipa DENT ESTET ajunge la 320 de specialiști, dintre care aproape 100 sunt medici, tehnologia evoluează în ritm alert, însă și complexitatea maladiilor la fel.

Cât de importantă este pregătirea continuă a cadrelor medicale și accesul acestora la programe educaționale? În prezent, la nivelul grupului există un număr de 320 de angajați și colaboratori, fapt care ne califică drept cel mai mare angajator de pe piața serviciilor de medicină dentară din România. Într-adevăr, cazuistica medicală și plurivalența actului medical pe piața de servicii stomatologice s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani, ceea ce înseamnă că piața se maturizează. Cu siguranță putem avea un aport semnificativ la creșterea nivelului serviciilor stomatologice din țara noastră printr-o pregătire indiscutabilă a medicilor. În România există medici foarte bine pregătiți și supraspecializați. De aceea, investim constant și incomparabil peste ceea ce se practică la nivelul pieței, în programe educaționale și de pregătire, prin care fiecare medic din echipa noastră ia parte anual la cel puțin două cursuri sau congrese de referință la nivel mondial, pe teme ce țin de specialitatea pe care o practică. Prin programul nostru ADOM (Asociatia Dental Office Managers), facem demersuri constante de educație în domeniul managerial, prin care ne propunem nu doar să contribuim la dezvoltarea pieței de profil, ci și să ajutăm celelalte clinici din țară să aplice metode manageriale de dezvoltare, să își planifice creșterea, investițiile și să stimulăm retenția personalului medical și non-medical din acest domeniu.

49

50

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Asociația Dental Office Managers:

Plan de business în stomatologie? Da, motivează oamenii și facilitează accesul la cele mai noi tehnologii.

Medicina înseamnă diagnostic, prevenție, tratament. Pentru ca medicina să poată oferi un diagnostic corect, să poată asigura un tratament optim, calitate și siguranță, ea trebuie finanțată.

Iar, cu siguranță, fiecare proprietar de cabinet stomatologic a simțit, cel puțin o dată în toată activitatea sa, că nu dispune de suficiente fonduri pentru a performa. În această situație, cunoștințele de management medical pot face diferența. Pentru o clinică dentară, la fel de important precum performanța echipei medicale, este să dispună de un personal specializat care să coordoneze activitatea clinicii dincolo de scaunul stomatologic.

Asociația Dental Office Managers (ADOM) a apărut acum cinci ani din dorința de a crește nivelul serviciilor stomatologice din România și de a oferi soluții pe termen lung, dar și mecanisme de creare a unui management personalizat, o bază informațională aliniată la situația pieței stomatologiei din România.

ADOM este prima instituție din România care pregătește manageri pentru cabinetele și clinicile stomatologice și oferă soluții pentru cel mai des întâlnite probleme cu care acestea se pot confrunta. Totodată, are ca scop pregătirea la un nivel înalt a medicilor proprietari de clinici și cabinete, pregătirea celor care doresc să își deschidă un business medical, a celor care doresc să profeseze în calitate de medic colaborator și a celor care sunt zilnic responsabili de coordonarea activităților și echipelor din clinicile dentare. „Programul ADOM este unul dintre cele mai importante demersuri ale noastre în zona de educație în domeniul medical. Schimbarea mentalității și viziunii de management nu este o sarcină ușoară, iar într-un domeniu ca acesta experiența reală în domeniu, experiența de manager a unei clinici este cea care le oferă cursanților plus valoare și soluții reale pentru clinicile lor. Reușim să avem constant în sălile de curs persoane care activează în alte țări și, mai mult, am reușit să ieșim de pe teritoriul României cu primul program de pregătire în managementul cabinetului stomatologic în Republica Moldova. Inspirăm colegi din domeniu și companii care își doresc să sprijine prin cursuri de management piața privată de servicii stomatologice”, spune dr. Oana Taban, Președinte și Membru Fondator al Asociației Dental Office Managers.

Școala DOM aduce o nouă viziune asupra managementului dentar Conceputul Dental Office Managers (DOM) a fost inspirat din SUA și adaptat pieței noastre de servicii stomatologice, pentru a facilita menținerea calității actului medical la nivelul promis prin diminuarea activităților administrative ale medicului proprietar. Școala DOM este primul și singurul program din România dedicat pregătirii în managementul cabinetului și clinicilor dentare. Cele 3 module pe care le cuprinde însumează 7 zile

de cursuri intensive și livrează cursanților prin intermediul unor traineri specializați informații actualizate și adaptate pieței. Iar pentru ca noțiunile teoretice să poată deveni mecanisme de rezolvare a problemelor cu care se confruntă clinicile dentare, toate acestea sunt aplicate în practică printr-un proiect care simulează în timp real dezvoltarea, eficientizarea și perfecționarea unei clinici dentare.

„Rămâi medic în România”, inițiativă națională de sprijinire a medicilor stomatologi În anul 2016, ADOM a lansat un program de burse unic în țara noastră – „Rămâi medic în România”, un proiect de reintegrare a medicilor stomatologi reîntorși în România, dar și de susținere a celor care aleg să practice medicina dentară în România după finalizarea studiilor. Misiunea programului este aceea de a face cunoscut faptul că există opțiuni profesionale și în România, că interesul pentru servicii medicale premium crește permanent în țara noastră, iar un număr considerabil de clinici private se dezvoltă pentru a le oferi medicilor un mediu de lucru similar clinicilor din străinătate. În cadrul programului sunt acordate burse pentru medicii stomatologi care doresc să se întoarcă în țară, cursuri de specializare în cadrul Școlii Dental Office Managers, stagii de lucru în clinici de top din România, dar și sprijin în procesul de reintegrare.

De la lansarea campaniei, ADOM a contribuit la certificarea a peste 500 de medici proprietari, manageri și personal de suport dedicați clinicilor stomatologice, dar și a 170 de cabinete și clinici de medicină dentară din țara noastră.

De asemenea, în ultimii trei ani a oferit programe de pregătire în clinici de top din țara noastră pentru peste 20 de studenți în ani terminali.

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

51

Metode noi de investigație la Clinica de Pediatrie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș de Arina TOTH

Cu o adresabilitate crescută și o gamă variată de servicii medicale, Clinica de Pediatrie a Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Târgu-Mureș va oferi curând micilor pacienți metode noi de investigație și posibilitatea consultațiilor pe zona de diabetologie. În prezent, Clinica se află în curs de dotare cu aparatură în cadrul unui proiect finanțat de Romgaz, iar cu ajutorul finanțării provenite din diferite sponsorizări s-a reușit renovarea unei părţi din spațiul hotelier. te, incubatoare, mobilier etc. pentru care achizițiile sunt în curs. Ca urmare a dotării cu aparatură precum pH-metru și manometru se vor introduce în activitatea medicală și noi tehnici de diagnostic. ”Ph metria și manometria sunt foarte importante pentru diagnosticul refluxului gastro-esofagian şi al constipației la copil. Dacă vom reuși să achiziționăm aparatele necesare, vom putea face pH-metrie esofagiană și manometrie esofagiană și rectală, metode ce ne vor fi de un real folos în diagnosticul de finețe al acestor afecțiuni”, a explicat prof. dr. Oana Mărginean.

Cu o capacitate de 40 de paturi, Clinica de Pediatrie funcționează pe mai multe compartimente, și anume: gastroenterologie, pneumologie, hematologie și oncologie pediatrică, nefrologie pediatrică, reumatologie, urgențe etc. Mai mult de 70% dintre copiii internaţi în Clinica de Pediatrie prezintă patologii de urgență. ”Este o oportunitate pentru pacienți să se prezinte la o clinică unde lucrează medici care sunt supraspecializați pe diferite patologii pediatrice, oferind servicii de specialitate înalt calificate. O mică deficiență există în prezent, dar care sper să o remediez pe viitor, și anume nu avem diabetolog pediatru, ceea ce este foarte important pentru un spital de urgență. Astfel, există un medic care se află în cursul unui program de formare și sper ca în curând acest lucru să poată fi materializat. Deoarece nu mai există compartiment de diabetologie în cealaltă unitate spitalicească pentru copii (n.a. Clinica de Pediatrie a Spitalului Clinic Județean Mureș) am primit aprobare de la Casa de Asigurări de Sănătate să internăm copii cu diabet zaharat și sper ca pe viitor să avem și un compartiment și poate chiar o suplimentare de paturi pentru această patologie”, a explicat prof. dr. Oana Mărginean, șeful Clinicii de Pediatrie a SCJU Târgu Mureș.

Romgaz, sponsorizare pentru Clinica de Pediatrie Clinica a beneficiat în ultima perioadă de dotare cu aparatură nouă: două ecografe, turn de endoscopie, monitoare, injectomate, au avut loc lucrări de renovare a spațiului hotelier cu finanțare provenită din sponsorizări de la pacienți, antreprenori din Târgu Mureș.

Anul trecut, Clinica de Pediatrie a câștigat un proiect finanțat de Romgaz, de aproximativ 120.000 euro, pentru alte dotări, aparatură - pH-metru, manometru, monitoare, injectoma-

Proiect european privind comunicarea în pediatrie Comunicarea medic-pacient este o componentă majoră a procesului de îngrijire a sănătății. În pediatrie, comunicarea cu copilul și aparținătorii acestuia are un specific aparte, este important pentru medic să dezvolte capacitatea de a adapta comunicarea la fiecare persoană-copil, aparținători ai acestuia. Clinica de Pediatrie a SCJU Târgu Mureș sub egida Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie Târgu Mureş a fost coordonator în cadrul unui proiect european de cercetare, finanțat de Comisia Europeană în cadrul programului Erasmus+, derulat la nivelul a cinci țări - România, Italia, Ungaria, Spania și Germania. Proiectul și-a propus să îmbunătățească educația pediatrică prin dezvoltarea de noi abilități pentru medici care să corespundă tendințelor actuale și să implementeze strategii moderne de predare și evaluare a abilităților de comunicare în pediatrie.

Rezultatele studiului au fost cuprinse în cartea Softskills in Pediatrics, lansată anul trecut la Târgu Mureș. Aceste abilități au fost implementate de către toți medicii din cadrul Clinicii de Pediatrie. ”Prin acest proiect s-a dorit îmbunătățirea comunicării în pediatrie, dobândirea abilităților necesare comunicării în acest domeniu. În pediatrie comunicarea are un specific aparte, deoarece implică interacțiunea atât cu micul pacient, cât şi cu aparținătorii acestuia. Este important cum comunici diagnosticul, o veste proastă unui copil și aparținătorilor acestuia, cum reușești să ai empatie față de pacientul respectiv, cum reușești să convingi copilul că ceea ce i se face este bine, să accepte tratamentul, procedurile diagnostice. Sigur că și psihologul are un rol important în acest sens, dar poate că nu întotdeauna psihologul este prezent. De aceea pediatrul, care este o persoană foarte complexă, trebuie să știe să comunice adecvat, să aibă empatie, să înțeleagă, să se coboare la nivelul pacientului, a părinților”, a concluzionat șeful Clinicii de Pediatrie a SCJU Târgu Mureș.

52

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Unique Smile, centrul de îngrijire dentară cu servicii stomatologice premium, echipă interdisciplinară și echipamente de ultimă generație Unique Smile își propune materializarea unui concept modern de medicină dentară. Nucleul în jurul căruia se concentrează filozofia noastră este pacientul, prin grija deosebită față de nevoile sale. Am creat o ambianță plăcută prin atenția la detalii, am implementat în cabinetele dentare o dotare la standarde înalte și am căutat să creem o echipă bine pregătită pentru a menține calitatea actului terapeutic. Fiecare membru al echipei este ghidat de pasiunea pentru ceea ce și-a ales ca profesie și credem că aceasta constituie atuul principal al unui act medical fară compromis.

Tratamente interdisciplinare - expertiza unei echipe de medici specialiști Laborator de radiologie digitală integrat Datorită atenției deosebite, profesionalismului și seriozității, echipa Unique Smile oferă siguranță, încredere și calitate fiecărei persoane care îi trece pragul. Am ales ca pacientul nostru, unic, să fie preluat de către specialiști în chirurgie, implantologie, protetică și estetică dentară, ortodonție, endodonție și prevenție dentară. De aceea, pentru a obține cele mai bune rezultate la finalul fiecărui tratament stomatologic, pacientului i se elaborează un plan de tratament individual, în raport cu necesitățile și dorințele sale.

Planul de tratament este realizat din perspectiva întregii echipe de medici, fiecare uitându-se la pacient prin prisma disciplinei sale. Acesta consideră că este avantajul de a beneficia de serviciile unei clinici. Este ca o orchestră, al cărui dirijor este medicul coodonator, și care are suportul celorlalți muzicieni pentru o piesă care îți unge sufletul.

Pentru că ne-am gândit atât la confortul pacientului, cât și el echipei medicale, am pus la dispoziție un centru de imagistică dentară în interiorul clinicii. Astfel, echipamentul de radiologie dentară este unul digital, care oferă o imagine de calitate superioară, cu expunerea pacientului la o doză mică de radiații. Aparatul de radiologie oferă un confort atât la prima consultație, cât și la controlul postoperator imediat, pacientul nemaifiind nevoit să se deplaseze pentru această investigație.

Un vis împlinit pentru Tratamente dentare la copii zâmbete frumoase O atenție deosebită o acordăm serviciilor dentare pentru copii, care includ și tratamentele de ortodonție cu aparate dentare. Fiecare pacient copil beneficiază de experiența medicilor pedodonți, medici care tratează în special copiii.

Pentru că noi credem că este mai bine să previi decât să tratezi, acordăm o atenție deosebită și sistemului de prevenție oro dentară, ce își are izvorul în primii ani de viață. De la mic la mare, oferim suport, educare privind igiena și sănătatea orală, monitorizarea igienei corecte efectuate acasă și monitorizarea erupției dentare. Toate acestea au ca scop final creșterea gradului de sănătate orală în rândul noilor generații și înlăturarea stereotipurilor privind teama de dentist.

Și tu, și eu avem vise. Unele mai mari, altele mai mici, unele mai ușor de transformat în realitate, altele mai greu de împlinit. Unii își descoperă visele mai devreme și apoi își construiesc viața în jurul acestora, împlinirea lor fiind ceva aproape de la sine înțeles. Pentru că îmi doream să mă bucur, zâmbind alături de oameni care cred în același vis, am adus la viață o clinică dedicată prin excelență pacienților, serviciilor premium, muncii în echipă și dezvoltării personale.

Zi de zi investim în educația noastră profesională și apreciem procesul de îmbunătățire a celor mai recente tehnici și proceduri, care se traduc prin creșterea preciziei unui tratament și prin confortul pacientului.

Pentru că știm că relația dintre medicul stomatolog și pacient este foarte importantă, chiar de la primul contact, lasă-ne pe noi să fim deschizători de drumuri, un nou început sau un prieten de nădejede!

Dr. Andreea Jianu medic specialist ortodonție și ortopedie dento-facială fondatorul Unique Smile Sibiu, Șelimbăr, Str. Triajului, nr. 67 Contact: 0747.071.986 www.uniquesmile.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

53

Spitalul Clinic Județean Mureș, coordonator regional în programul național de screening al tuberculozei de Arina TOTH

Printr-un amplu program de screening pentru tuberculoză, derulat de Ministerul Sănătății la nivel național, peste 75.000 de persoane vor beneficia de testare pentru depistarea precoce a cazurilor de tuberculoză. Activitatea acestui program la nivelul Regiunii Centru va fi coordonată de Spitalul Clinic Județean Mureș.

Ministerul Sănătății a implementat proiectul ”Organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce al tuberculozei, inclusiv a tuberculozei latente”, ce se va derula pe o perioadă de cinci ani și prevede prevenirea, screeningul și diagnosticul tuberculozei, inclusiv a tuberculozei latente în rândul a 75.010 persoane din grupurile vulnerabile, respectiv comunități rurale, persoane fără adăpost, persoane care suferă de dependență de alcool, droguri sau alte substanțe toxice, persoane private de libertate sau aflate sub control judiciar. ”Spitalul Clinic Județean Mureș este recunoscut pentru asigurarea asistenței medicale de înaltă specialitate în afecțiunile respiratorii. Clinica de Pneumologie asigură servicii medicale și de tratament de specialitate, inclusiv pentru identificarea pacienților cu tuberculoză. Spitalul a semnat un contract de colaborare cu Federația UNOPA, pentru că acest proiect se desfășoară sub egida Federației UNOPA, iar beneficiarul este Institutul de Pneumologie ”Marius Nasta” din București. Centrele în care se va desfășura acest program de screening precoce, de diagnostic, inclusiv de depistare precoce a tuberculozei latente sunt opt la nivel național, printre care suntem onorați să facem și noi parte. Vom coordona acest proiect la nivel regional, nu numai Târgu Mureș și comunitățile arondate vor fi incluse ci și județele Brașov, Sibiu, Harghita și Covasna”, a precizat șef de lucrări Dr. Edith-Simona Ianoși, medic primar pneumolog și director medical al Spitalului Clinic Județean Mureș.

Mapare a zonelor cu focare La nivelul centrului regional se va constitui o echipă multidisciplinară formată din medic primar pneumolog, asistent social și psiholog care își vor desfășura activitatea zilnic, vor participa la campania de screening, vor oferi suport psihologic pacienților diagnosticați cu tuberculoză, vor ajuta la reintegrarea socială a acestora. Echipa multidisciplinară va efectua o mapare a zonelor în care există focare de infecție, o incidență mai crescută a bolii în funcție de baza de date existentă la nivelul unității sanitare. ”Cunoaștem pacienții pe care îi avem în evidență și în sensul acesta echipa multidisciplinară va avea facilitatea de a descoperi locațiile în care să orienteze caravana ca să meargă să facă screeningul acolo”, a explicat Dr. Edith-Simona Ianoși.

Test revoluționar Pentru activitatea de screening se vor folosi la nivel național trei caravane mobile, dotate și acreditate pentru screening radiologic și diagnostic molecular rapid al tuberculozei.

”Este un test revoluționar (n. red. testul molecular rapid) în sensul că se depistează mult mai repede tuberculoza decât prin metoda pe care o aplicăm în prezent în laboratoarele TBC, adică metoda Ziehl-Neelsen. Testul molecular are mare specificitate, nu doar sensibilitate. Îți pune diagnosticul pe loc. Cu acest test molecular rapid se poate depista bacilul Koch în momentul în care pacientul s-a prezentat pentru acest screening”, a explicat medicul pneumolog.

România se află pe loc fruntaș în Europa privind numărul de cazuri de tuberculoză. La nivel național, în anul 2018 cele mai multe cazuri s-au înregistrat în București, Iași și Dolj, iar la polul opus, cu cele mai puține cazuri sunt județele Harghita, Covasna și Sălaj. Județul Mureș se află sub media pe țară privind numărul de cazuri de tuberculoză. Principala cauză a incidenței mari a acestei afecțiuni o reprezintă cel mai probabil prezentarea tardivă la medic când deja există simptome. ”Tuberculoza este o boală latentă, când apar simptomele leziunile sunt evidente. Poate cu ajutorul acestui proiect vom avea șansa să depistăm tuberculoza latentă, care este greu de descoperit”, a adăugat Dr. Edith-Simona Ianoși.

Tuberculoza este o boală contagioasă, care poate afecta orice parte a organismului, însă este în principal o infecție a plămânilor. Tratată adecvat este curabilă în toate cazurile. Transmiterea are loc pe cale aerogenă prin răspândirea particulelor infectante produse de pacienți cu tuberculoză pulmonară contagioasă. De menționat este că fiecare persoană este infectată cu bacteria ce poate declanșa tuberculoza însă ne putem îmbolnăvi cu această boală doar dacă ne scade imunitatea sau dacă petrecem o perioadă mai lungă alături de persoane infectate. Doar în 5% din cazuri infecția se transformă în boală și doar dacă există factori de risc.

54

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Spitalul de Urgență Moinești, un exemplu pentru sistemul românesc de sănătate de Irina PAPUC

În timp ce spitalele publice din Moldova sunt vizate de restructurări, care ar putea duce la o reconfigurare esențială a serviciilor medicale, la Moinești, județul Bacău, funcționează unul dintre cele mai performante spitale din România.

Reconfigurarea rețelei de spitale publice, a spectrului de servicii medicale, dar și volumul acestora a fost propusă de Ministerul Sănătății în februarie, într-un master plan regional de servicii de sănătate pentru zona de Nord-Est a României. Documentul, încă nedefinitivat și foarte mult dezbătut, conține soluții de restructurare a instituțiilor medicale ce nu mai generează performanță, lucrează la jumătate de capacitate și nu mai corespund nevoilor actuale de sănătate. În timp ce viitorul unor instituții medicale rămâne incert, Spitalul Municipal de Urgență Moinești, aflat într-o localitate de numai puțin peste 20.000 de oameni, surprinde printr-o reușită incredibilă, o evoluție împotriva curentului. Instituția înregistrează anual mai mulți pacienți decât locuiesc în Moinești și, dacă natalitatea scade, ca indicator general, la Moinești se înregistrează 3 nașteri pe zi (1.200 anual), se fac operații performante de ortopedie, laparascopie, există o unitate de cercetare, iar numărul secțiilor, în loc să scadă din lipsă de specialiști, este în continuă creștere.

Adrian Cotîrleț este managerul Spitalului Municipal de Urgență Moinești deja de 18 ani. Povestim tete-a-tete despre cum a reanimat spitalul aflat în pragul falimentului, abia eliberat din sala de operație. Glumește și spune că nu există o formulă standard de succes din a transforma un spital mic și necompetitiv într-o unitate performantă în România – „i-au plăcut foarte mult banii europeni” și nu doar atât, a știut cum să-i acceseze.

„Ne-au plăcut foarte mult banii europeni” „Am preluat acest spital la 1 martie 2001. Atunci aveam 230 de paturi, 30 de medici și 8 secții și compartimente.

În 18 ani, timp în care sistemul medical din România a trecut prin mai multe furtuni, această instituție a avut o evoluție atipică. De la 230 de paturi și cei 30 de medici am ajuns astăzi la 414 paturi, 116 medici și avem 35 de secții și compartimente. Din 2001 am început colaborarea cu ONG-uri europene. A început să ne placă foarte mult banii europeni. Dezvoltarea acestui spital s-a bazat pe investiții din afară, dar bani albi, curați”, explică managerul. În această instituție se fac laparoscopii din anul 1994, fiind a șasea unitate din România care debuta cu acest tip de intervenție chirurgicală. Între timp, s-a dezvoltat chirurgia toracică, cea vasculară, buco-maxilo-facială, cea ortopedică. Spitalul dispune de o secție de ATI cu 21 de paturi, cu sistem de telemedicină care ajută medicii să urmărească în orice clipă parametrii vitali ai pacienților, patru săli de operație unde se fac pe parcursul unui an 4.000 de operații, la care se adaugă aproximativ 500 de cezariene, există un laborator ce dispune de soluții IT pentru a trimite instant rezultatele medicului pe calculatorul acestuia, un aparat tomograf și un RMN, iar pentru urgențe există un heliport. Dincolo de partea clinică, există și un centru de cercetare, unde se fac studii clinice.

Adrian Cotîrleț spune că nu a luat niciodată în calcul soluțiile de externalizare a serviciilor medicale și non-medicale. Conceptul de concentrare a tuturor nevoilor pacientului într-o singură unitate a funcționat: peste 20.000 de oameni vin anual să se trateze în acest spital. Pare neverosimil dacă ne amintim că Municipiul Moinești numără, în total, această populație.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Anul trecut numai 18 la sută din pacienții tratați aici au provenit din Moinești. Alți 73 la sută au provenit din 91 unități administrativ-teritoriale de pe raza județului Bacău, iar restul 9 la sută - din 34 de județe ale țării”, ne explică managerul.

Așadar, de ce lipsa banilor, a medicilor, depopularea și neajutorarea experimentată adesea în sistemul medical românesc nu se vede în acest mic municipiu din Moldova? Răspunsul este în soluțiile de finanțare externă și o bună administrare a lor. Pe parcursul ultimilor zece ani aici s-au investit aproximativ 30 de milioane de euro în tehnică și condiții hoteliere, iar managerul nu are intenția să se oprească aici. Alte două unități separate, cu peste 1.000 de metri pătrați la sol, urmează să fie construite de la zero. „Acum, este în derulare un proiect de dotare a ambulatoriului de specialitate în valoare de 2 milioane de euro, iar un alt proiect vizează mărirea suprafeței construibile a spitalului cu aproximativ 1.000 de metri pătrați. Ne propunem să lărgim compartimentul de spitalizare de zi și vom lărgi numărul cabinetelor de specialitate. Mai există alte două proiecte în etapa de studiu conceptual: ne propunem modernizarea blocului operator aseptic, vom amenaja o sală de operație nouă și le vom îmbunătăți pe cele existente. Al doilea proiect este destul de ambițios.

Va fi o construcție de 600 de metri pătrați la sol pe 6 etaje în care vom muta Maternitatea, Pediatria, ATI și laboratorul clinic. Pe suprafața rămasă vom extinde serviciile de neurologie, cardiologie”, explică managerul. De altfel, instituția a analizat strategic evoluția necesităților în sistemul medical și a dezvoltat o serie de servicii de reabilitare, care sunt la mare căutare de tot mai mulți pacienți aflați după accidente rutiere, intervenții de protezare, AVC sau infarct.

„Nici nu se mai aude trenul la Moinești” Așa glumește managerul când vorbește despre angajații săi. A reușit să adune în spital 116 medici, deși a pornit de la doar 30, la care se adaugă 211 de asistente medicale.

O mare parte dintre ele au mers să facă studii superioare, fiind încurajate de instituție. În afară de salariile decente pe care le oferă - salariul mediu lunar fiind de 7.772 lei, medicii care au venit la Moinești au primit în folosință apartamente reparate tot cu fondurile spitalului. Așa, spune managerul, cele patru reguli de care se conduce au ajutat Spitalul de Urgență Moinești să se dezvolte într-o perioadă în care medicina și felul în care este accesată

SĂNĂTATE

se schimbă fundamental. Cele patru reguli ale succesului sunt: echipe medicale profesioniste, tehnică medicală performantă, condiții hoteliere decente și o simbioză dintre spital, personal medical și pacient.

Spitalul Municipal de Urgență Moinești în cifre: Buget anual: 100.302.680 lei Investiții totale: 30 milioane de euro Proiectul de extindere a secțiilor de Maternitate, Pediatrie și Cabinete medicale de specialitate: 40.895.482 lei Proiect extindere spații spitalizare: 4.392.339 lei

55

56

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sanconfind, spitalul de pe comoara cu sare de Irina PAPUC

De aproape patru ani, în Poiana Câmpina, județul Prahova, românii, dar și pacienți din întreaga lume, se pot bucura de apa cu cea mai înaltă salinitate de bazin din România. Utilizarea nămolului de Techirghiol pentru recuperare, alături de serviciile complexe de diagnostic și tratament, au permis spitalului privat Sanconfind să se bucure de o notorietate fulminantă.

Spitalul privat Sanconfind este o investiție privată de aproximativ 22 de milioane de euro a omului de afaceri Ioan Simion care mai deține afaceri în domeniul echipamentelor petroliere și agriculturii. Construit acum trei ani în Poiana Câmpina, îmbină medicina de înaltă performanță, atât la nivel de diagnostic, cât și de tratament, cu o vastă gamă de servicii de recuperare, fiind folosite două resurse naturale prețioase – apa salină și nămolul.

Numită și localitatea cu cele mai multe zile însorite din an, Poiana Câmpina mai avea o comoară rămasă mult timp nevalorificată – izvoarele cu apă sărată datate încă de prin anii 1500. Acestea au o salinitate ridicată de 321 de grame la litrul de apă. Acum aceeași concentrație este păstrată pentru cele două bazine din cadrul Sanconfind, unde vin sute de pacienți în căutarea recuperării miraculoase. „Ideea construcției Sanconfind a pornit după ce fostul spital public a fost închis. În același timp, fiind, acum 100 de ani, stațiune balneoclimaterică, Poiana Câmpina se bucură de un avantaj puternic datorită izvoarelor saline și condițiilor climaterice. Noi am vrut să le redăm oamenilor această apă sărată și am înglobat izvoarele într-un spital. Acum, bazinele de recuperare înregistrează cea mai mare salinitate din România”, explică Ioan Simion, omul de afaceri și fondatorul spitalului privat Sanconfind. Cu alte cuvinte, dacă în alte bazine naturale foarte populare în România se înregistrează o concentrație de salinitate mai mare, aceasta se află la o adâncime de câțiva metri. La Sanconfind, apa este captată direct din izvor, este respectată cea mai mare concentrație, apoi este înmagazinată pe teritoriul spitalului și folosită în numeroase terapii de recuperare. În afară de apa sărată, în procedurile de recuperare și relaxare se folosește o altă resursă naturală prețioasă – nă-

molul de Techirghiol. Baza de tratament se aprovizionează o dată în două luni cu aproximativ 8 metri cubi de nămol, pentru proceduri de împachetare sau băi relaxante.

Totul într-un singur spital Fondatorul Sanconfind a gândit un spital cu un sistem integrat care să-i asigure „in-house” pacientului tot de ce ar putea nevoie. Îi limitează drumurile inutile și astfel îi câștigă încrederea și loialitatea. În ambulatoriu,

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pacienții pot solicita consultul medicilor cardiologi, neurologi, gastroenterologi, dermatovenerologi, endocrinologi sau ginecologi, iar departamentul de imagistică permite investigații performante, cum ar fi RMN, tomografie computerizată, osteodensiometrie, ecografie, mamografie digitală. Pentru intervenții chirurgicale sunt dotate trei săli de operație, o sală de ATI, cu o linie de gardă. De asemenea, unitatea este dotată cu un laborator ce permite realizarea a sute de investigații, inclusiv cu un punct de recoltare extern.

Nașteri fericite Maternitatea Sanconfind generează, alături de recuperare, un potențial enorm pentru spital. Peste 300 de femei aleg anual să nască aici. Unul dintre motive este posibilitatea de a alege din trei pachete de nașteri, începând de la cel standard până la cel VIP și care sunt mai accesibile în comparație cu alte unități medicale și terapeutice din Brașov sau București. Pachetele costă între 4.200 lei și 7.400 lei și includ diverse facilități.

Un pachet VIP va permite mamei să stea în salon cu un aparținător, fie soțul sau altă persoană apropiată, hrană pentru ambii, trei screening-uri pentru nou-născut, un pachet de analize mamă-copil, plus un masaj de relaxare după naștere.

Maternitatea dispune de trei săli de nașteri, două pentru nașteri fiziologice și una pentru cezariene, de săli post-partum, opt camere de spitalizare pentru gravide în regim rooming-in, dar și de un compartiment de neonatologie unde sunt evaluați și îngrijiți copiii imediat după naștere.

Maternitatea de la Poiana Câmpina se mai află la mare căutare pentru posibilitatea de a alege între anestezia clasică și cea inhalatorie. În căutarea unei soluții cu cât mai puține efecte adverse, femeile care vin să nască preferă Entonoxul, un analgezic eficient, folosit în condiții de siguranță. Gazul generează euforie și, astfel, într-o atmosferă de relaxare, pacientele tind să asculte mai mult de medicul lor, iar experiența nașterii se depărtează de conceptul obișnuit, traumatizant. În total, la Sanconfind sunt angajați peste 230 de oameni, dintre care 29 de medici full-time. Unitatea medicală dispune acum de 12 paturi cu spitalizare de zi, însă după finalizarea lucrărilor la două etaje numărul paturilor va fi extins la 64. Instituția a inclus în strategia sa de dezvoltare internarea continuă, dar și implicarea în

“În acest spital, cel care dictează este pacientul. El trebuie să fie mulțumit de atitudine, servicii, curățenie. Ideea noastră este să oferim servicii cât mai complete, de la analize şi diagnostic, la intervenţii şi tratament până la recuperare, toate într-un singur spital. Pe termen lung, ne propunem să dezvoltăm Sanconfind drept un centru medical de excelență, pe care să-l promovăm în plan internațional” Ioan Simion, fondator Sanconfind turismul medical, care devine tot mai popular în întreg spațiul european. Astfel, pe termen mediu, Sanconfind va dispune de un hotel propriu, ce va fi unit de spital printr-un culoar de sticlă. Serviciile hoteliere sunt necesare acum, întrucât pacienții au nevoie de cure de recuperare ce pot dura mai mult de o săptămână. În strategia pe termen mediu se regăsește și dezvoltarea unei camere de gardă pentru urgențe minore și dezvoltarea profilului chirurgical. În cei patru ani de funcționare, spitalul a înregistrat 48.000 de pacienți.

57

58

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Tehnici moderne în domeniul chirurgiei vasculare la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș de Arina TOTH

În cadrul procesului de reorganizare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, care a avut loc anul trecut, Compartimentul de chirurgie vasculară a fost transformat în secție clinică Chirurgie vasculară. Potrivit șefului Clinicii, șef de lucrări dr. Adrian Mureșan, astfel pot fi tratați și mai mulți pacienți.

Vă rog să oferiți mai multe detalii despre secția clinică Chirurgie vasculară pe care o conduceți.

Spitalul avea nevoie de această secție pentru a putea ajunge la un nivel superior de acreditare. Niciun spital regional sau de urgență nu putea să funcționeze fără secție separată, independentă, de chirurgie vasculară. Adresabilitatea este foarte mare, numărul de pacienți și îmbolnăviri de chirurgie vasculară sunt foarte mari și aveam posibilitatea, spațiul și resursele materiale și intelectuale pentru a înființa această secție. A fost o necesitate pe care noi am considerat-o primordială pentru a accesa și fonduri de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate pe programele naționale de chirurgie vasculară periferică. Până acum aceste programe s-au desfășurat, dar, fiind o secție, fondurile atrase de la Casa Națională sunt mult mai mari pe programele de chirurgie vasculară. Înainte era un compartiment de 12 paturi, aveam în jur de 1.400-1.500 de intervenții chirurgicale pe an. Fiindcă acum s-a dublat numărul de paturi și fiind secție independentă în primele trei luni am depășit 600 de bolnavi internați și operați, atât deschis (n. red. chirurgie pe cale deschisă) cât și endovascular.

Noi colaborăm foarte bine cu secția de Radiologie intervențională pentru că multe dintre aceste intervenții se fac împreună, atât deschis cât și endovascular. Am accesat fonduri pentru chirurgia endovasculară și putem să ne lăudăm cu faptul că anul trecut am avut deja opt pacienți care au beneficiat de protezare endovasculară, EVAR (EndoVascular Aneurysm Repair), prin program național, care aduce un beneficiu fantastic atât pacientului cât și Spitalului.

Sunt multe urgențe vasculare rezolvate în cadrul Clinicii?

Sunt foarte multe urgențe vasculare, mai ales acum că am înființat această linie de gardă de chirurgie vasculară.

Deservim județele din jur, Harghita, Covasna, Alba, mai nou apar cazuri din Cluj, Iași, Suceava, Botoșani, Vâlcea, Maramureș.

Ce afecțiuni se operează la secția de Chirurgie vasculară? În afară de arteriopatii cronice obliterante, periferice și centrale, intervențiile de elecție sunt și varicele membrelor inferioare. Avem aparatură de ultimă generație, ablație cu radiofrecvență, intervențiile pentru varice cu ablație de radiofrecvență sunt pe spitalizări de zi, dacă sunt mai complicate le facem prin proceduri deschise. Pentru bolnavi cu probleme neurologice efectuăm operații pentru afecțiuni neurologice, stenozele carotidiene severe se fac la noi în mod curent, bineînțeles în colaborare cu Neurologia, fistule arterovenoase pentru nefrologie, pentru cei cu dializă - deservim toată regiunea centrală a Ardealului. În rest, sunt operațiile vasculare obișnuite, bypass-uri aorto-bifemurale, femuro-poplitee, femuro-poplitee dis-

tale, folosim mult partea endovasculară în colaborare cu Radiologia intervențională.

Vă rog să faceți o prezentare a secției de chirurgie vasculară.

Actualmente suntem trei medici primari, cu două specialități - chirurgie generală și chirurgie vasculară periferică, și un număr de 9 rezidenți de anul 1, 2 și 3 și un personal de 35 de asistente. Avem 25 de paturi, o sală de operație specifică pentru chirurgia vasculară.

Pe viitor planurile sunt foarte mari, lucrăm acum pentru achiziționarea unui angiograf de ultimă generație, dorim să renovăm clinica, să mărim numărul de medici angajați. Sunt promisiuni că vom putea angaja și dorim să aducem colegi care au plecat din țară și care doresc să se întoarcă auzind că avem clinică de chirurgie vasculară. Avem două promisiuni, o colegă din Anglia și un coleg din Germania, au plecat acum nouă ani și acum se întorc. Cu ce să lucrăm – aparatură, consumabile, fire de sutură, proteze vasculare sunt, și pe program, și pe spital, sperăm ca pe viitor în funcție de cum ne dezvoltăm să creștem și numărul de operații.

Cum va ajuta acest angiograf de ultimă generație pe care doriți să îl achiziționați?

Acest angiograf va fi amplasat în sala de operație pentru că atunci vom trece la tehnici hibride, atât deschis, efectuăm incizia, și după aceea endovascular, vin radiologii intervenționiști și în același moment putem face și bypassul și facem și o stentare pe vasul restant. În aceeași sedință operatorie se efectuează complet toată intervenția chirurgicală. Beneficiul este major pentru că în trei zile pacientul merge acasă, se aduc mai mulți bani spitalului, crește rata de utilizare a paturilor.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

59

Robotica, terapia viitorului de Irina PAPUC

Implicarea roboților în tratamentul tulburărilor cu spectru autist la copii ar putea ajuta România să treacă la un alt nivel de implementare a terapiei cognitiv comportamentale aplicate.

Un copil cu tulburări din spectrul autist este descris, de cele mai multe ori, ca nesociabil, speriat de interacțiunea cu oamenii, că preferă semnele în detrimentul cuvintelor, că este pierdut în „lumea lui”, acolo unde nici cel mai neînsemnat lucru nu ar trebui să se schimbe. Pentru această „fobie” de interacțiunea socială există mai multe explicații ce își au originea în știință. „Până acum există mai multe teorii, iar una dintre ele spune că există un dezechilibru între excitație și inhibiție la nivelul creierului, cu deficitul inhibiției. Atunci când interacționează cu ființa umană într-un context social, un copil cu tulburări din spectrul autist este „copleșit” de numărul de stimuli care acționează asupra lui. El nu poate controla acest volum foarte mare de informații, ca urmare a deficitului de inhibniție, și astfel intervine „apărarea psihologică””, explică Daniel David, profesor de științe cognitive clinice la Universitatea BabeşBolyai din Cluj-Napoca (UBB). Și dacă ființele umane nu reușesc să intre atât de ușor în lumea lor, cercetătorii au observat că inteligența artificială reprezintă un mijloc de aur. Dezvoltați să capteze atenția și interesul, dar lipsiți de o încărcătură emoțională caracteristică ființei umane, roboții au capacitatea să devină terapia viitorului în tulburările din spectrul autist. „Oricât de complex ni se pare nouă, robotul este mult mai simplu și mai predictibil decât ființa umană. Spre exemplu, când ne exprimăm emoțional sau când facem o anumită mișcare implicăm zeci de mușchi, în schimb robotul, fiind mai simplu sub acest aspect, nu reprezintă o problemă pentru persoanele care nu pot să inhibe informații nerelevante pentru sarcina pe care o au de rezolvat”, mai explică Daniel David.

Aceasta este una dintre teoriile care au stat la baza dezvoltării unui proiect unic în România care implică inteligența artificială în tratamentul copiilor cu autism. A început în anul 2015 şi face parte dintr-un program european, derulat de o echipă de cercetători condusă în țară de profesorul Daniel David. „În condiții în care interacțiunea umană este dificilă în cazul copiilor cu tulburări de spectru autist, ne-am spus că trebuie să dezvoltăm robotul ca o modalitate de a le transmite acestor copii cunoștințe de care au nevoie în viața de zi cu zi – să identifice emoții, cum să ceară lucruri, cum să interacționeze cu ceilalți copii, cum să comunice în diverse situații, cunoștințe pe care copiii cu dezvoltare tipică le învață natural, din interacțiunea

umană. Odată învățate, ei le pot apoi aplica și în interacțiunea cu ființa umană”, spune profesul Daniel David. Studiul controlat a durat patru ani, timp în care aproximativ 60 de copii au venit la clinică să învețe din interacțiunea cu roboții implicați în cadrul terapiei cognitiv comportamentale clasice. „Al doilea obiectiv a fost să antrenăm abilități de bază și aici vorbim de trei mecanisme psihologice cheie: capacitatea de imitație, capacitatea de joint attention sau atenție împărtășită și capacitatea de turn-taking, adică de a înțelege situațiile de schimbare a rolului în interacțiunile sociale. Un alt obiectiv a fost să creăm o altă generație de roboți terapeutici, care să fie mai autonomi, luând decizii singuri, monitorizate de psihoterapeut, în funcție de comportamentul copiilor”, a mai explicat profesorul.

Acum, studiul se află la etapa finală și ar trebui să dea un răspuns ferm la întrebarea dacă terapia asistată de roboți aduce beneficii clinice și în afara mediului de cercetare. Având la bază același protocol terapeutic studiat în laborator, 12 roboți umanoizi sunt prezenți acum în 10 centre din Cluj-Napoca ce oferă asistență copiilor cu tulburări de spectru autist. Cercetătorii vor să vadă astfel cum funcționează acest tip de terapie în viața de zi cu zi, în condiții obișnuite. În cazul în care vor exista suficiente dovezi că terapia robotică aduce beneficii clinice, micii roboți ar putea fi folosiți acasă/în scoli, de către părinți/ profesori, dar și incluși în terapiile comportamentale aplicate în cabinetul psihologului.

Ce știu să facă roboții umanoizi Un astfel de robot costă în prezent aproximativ 5.000 de euro, dar prețul acestuia ar pute să scadă, este dotat cu o multitudine de senzori și camere video cu care poate să perceapă mediul din jur, are microfoane cu ajutorul cărora poate percepe sunetele şi poate fi programat să recunoască ceea ce oamenii vorbesc. Copiii sunt stimulați să dialogheze cu micii roboți, aceștia din urmă fiind capabili să spună povești, să cânte sau să danseze și au chiar și senzori de atingere. În proiect au fost implicați în total, în diverse etape, aproximativ 40 de specialiști din țară. Valoarea proiectului derulat în țară a fost de aproximativ 1 milion de euro.

60

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Existența centrelor integrate specializate pe patologia mamară, o necesitate de Arina TOTH

Existența centrelor integrate specializate pe patologia mamară, de la diagnostic, tratament până la reconstrucție mamară, de preferință în fiecare județ, ar fi de un real ajutor pentru pacientele diagnosticate cu cancer mamar susține șef de lucrări dr. Rareș Georgescu, medic primar chirurg cu supraspecializare în chirurgia mamară, în cadrul Clinicii de Chirurgie I a Spitalului Clinic Județean Mureș.

Comisia Europeană recomandă ca pacienta cu afecțiuni ale sânului să fie tratat într-un centru senologic specializat. Ce ar însemna acest lucru pentru managementul medical al unei paciente cu suspiciunea de cancer mamar? În mod normal tot ceea ce se învârte în jurul cancerului de sân, începând de la diagnostic, tratament și chestiunile colaterale, cum ar fi suportul pacientului, partea psihologică - ar trebui să fie incluse în același loc, și nu este atât de important să fie în același loc cât să se întâmple integrat, adică să existe o colaborare între toate specialitățile. În cancerul de sân se începe de la medicul care vede prima dată pacientul, respectiv senologul care este radiolog - face ecografie, mamografie, RMN, urmează medicul care face biopsia, care poate fi radiolog sau chirurg, medicul care citește piesa - morfopatologul, urmează cei care iau decizia care sunt oncologul, împreună cu radiologul și chirurgul, după care urmează tratamentul oncologic, eventual urmărirea radiologică a evoluției tumorii sub tratament, urmată de operație, sau operație urmată de tratament oncologic. Lucrurile sunt foarte complexe și trebuie să existe un mecanism care să coordoneze toate aceste activități, altfel lucrurile sunt haotice și o parte dintre pacienți se pierd sau o parte din secvențele terapeutice se pierd. În lumea occidentală există un centru care are toți acești specialiști și ceva ce la noi nu există și anume Nurse Navigator - o persoană, o asistentă care ține legătura între pacient și această structură medicală, care nu lasă pacientul să se piardă. De la momentul primului diagnostic până la final ajută pacientul să aibă acces la tot ceea ce trebuie.

La noi se pierde pacientul?

La noi se face o primă vedere a pacientului după care se trimite către biopsie, să spunem, unii pacienți se pierd după care nu mai vin să își ridice biopsia sau o ridică și nu mai știu unde să meargă. Pentru ca acest management să fie cu adevărat performant și să semene tot mai mult cu ce se întâmplă în străinătate trebuie să existe o structură.

Noi trebuie să discutăm pe acte, pe imagine. În mod normal, în momentul în care hotărâm ce facem cu pacientul împreună cu comisia oncologică ar trebui să avem toată documentația. Ar trebui să fie o structură, cu o secretară, cu o arhivă ca să putem și urmări pacientul ulterior. În lumea occidentală există și această noțiune de suport, adică pacienta, de exemplu, nu poate veni la radioterapie zilnic, locuiește departe, atunci există și posibilități de a ajuta cu transportul, de a exista unele

facilități, ONG-uri care să ajute cu cazarea pacientului pe perioada în care acesta nu poate să se deplaseze, sunt tot felul de lucruri care la noi lipsesc total. Nu mai vorbesc de partea psihologică, trebui să fie un psiholog specializat în problematica cancerului de sân.

Există și posibilitatea de conservare a sânului? În centrele din Europa conservarea sânului se petrece în 70% dintre cazuri, sunt centre cu 90% conservare a sânului, noi avem o conservare a sânului undeva la 50%, ceea ce comparativ cu media din România, care se află undeva la 25%, este foarte bine. Sigur, în străinătate pacientele vin prin screening, sunt în fază incipientă și atunci conservarea este mai ușoară.

Un lucru iarăși important, vom începe screeningul (n. red. programul național de screening mamar), foarte bine, dar vom găsi niște leziuni care sunt foarte incipiente, de exemplu microcalcificările. Aceste leziuni se văd numai mamografic, nu se văd ecografic. Ce faci cu această leziune? Trebuie să o biopsiezi sub ghidaj stereotactic, sub ghidaj mamografic, lucrul acesta nu există.

A existat la Cluj o vreme la spitalul de stat, acum mai există într-un centru privat, s-au făcut câteva încercări în Târgu Mureș, nu se mai fac.

Dacă ar exista un centru integrat, cu siguranță ar exista și această biopsie stereotactică. Există și biopsie ghidată RMN, în România nu există nici măcar un centru care să facă biopsie ghidată RMN.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

Managementul comunicării cu pacientului de Cătălin HOSU

La fel ca în orice relație inter-umană, comunicarea este una dintre cele mai importante unelte pe care le putem folosi, atât în viața personală, cât și în cea profesională. În ceea ce privește cu precădere domeniul medical, comunicarea clară și eficientă la serviciu asigură un grad ridicat de calitate a actului medical.

Astfel, studiile relevă o relație puternic pozitivă între abilitatea de comunicare a cadrului medical și capacitatea pacienților de a urma recomandările primite, de a gestiona o boală cronică și de a adopta un comportament de prevenție. Iar rezultatele studiilor arată că, pentru un efect benefic profund, în procesul de vindecare e nevoie de abilitatea de a explica pe înțelesul pacientului, de a-l asculta și de a empatiza cu acesta. „Comunicarea este o abilitate pe care o poți învăța. Este ca mersul pe bicicletă sau ca scrisul” - Brian Tracy Pentru cadrele medicale, să primească sau să ofere un feedback corect și constructiv este extrem de dificil. Pentru că, atunci când devin pacienți, NICIODATĂ nu sunt simpli pacienți, ci sunt colegi ai cadrelor medicale și sunt tratați ca atare.

De aceea, e bine ca personalul medical să urmeze practici și proceduri de lucru, în care să includă elemente cheie pe care să le folosească pentru un management eficient al comunicării cu pacientul și aparținătorii: • îi oferă ocazia să-și spună povestea • îl încurajează să-și enunțe așteptările, temerile, ideile • crește timpul mediu de intervievare • îi acordă întreaga atenție, nu doar prin grai, ci și prin limbajul corpului • folosește întrebări deschise, ajutătoare • folosește termeni ușor de înțeles • îi explică planul de tratament și variantele sale • îi explică avantajele și dezavantajele diverselor planuri de tratament • folosește un limbaj direct, deschis, clar • folosește tehnica ascultării active • atitudine deschisă, prietenoasă, lipsită de condescendență • are răbdare • ia notițe • și, extrem de important, întotdeauna trebuie reținut că procesul de comunicare nu s-a încheiat când informația a fost transmisă, ci atunci când este evident că a fost înțeleasă. „Cea mai mare problemă a comunicării este iluzia că a avut loc” - George Bernard Shaw Orice pacient are un motiv pentru care se află în cabinetul medical. Acelui motiv – indiferent că e durere sau disconfort, că e real sau imaginar – i se adaugă teama de medic, de ace, de proceduri, de spital, de necunoscut, iar efectul se traduce în stres. De aceea, empatia este indispensabilă în relația cu pacientul. În final, merită subliniat că nu doar pacienții sunt cei care beneficiază de pe urma comunicării eficiente, ci și personalul medical. Satisfacția individuală a muncii crește pentru fiecare

Cătălin Hosu este expert în comunicare, cu experiență de peste 20 de ani, și vicepreședinte al Asociației Române de Relații Publice din 2014. A activat întotdeauna pentru lideri ai pieței: jurnalist de radio, TV și presă scrisă, manager de comunicare, de relații cu presa și purtător de cuvânt pentru o companie multinațională, consultant de comunicare strategică și comunicare de criză. Timp de peste doi ani, a activat și ca expert într-un proiect de cercetare al Ministerului Educației, finanțat de Uniunea Europeană. În ultima perioadă, este extrem de implicat și în sectorul ONG. Cătălin Hosu susține prezentări și workshop-uri pe tema comunicării în industria medicală în programe ale congreselor și simpozioanelor medicale, precum și cursuri private – individuale sau colective – pentru medici și personal medical.

COMM360 este compania de comunicare strategică fondată și condusă de Cătălin Hosu, cu un portofoliu de clienți binecunoscuți în sfera publică. Oferă servicii de consultanță, management și training pentru: comunicare strategică, comunicare de criză, managementul reputației, employer branding, tehnici de comunicare și prezentare, mass-media, new-media și marketing digital/prezență on-line. membru al echipei – așadar, crește și stima de sine a fiecăruia – și crește și eficiența muncii în echipă. De asemenea, crește gradul de satisfacție al pacienților, ceea ce duce la un respect crescut față de personalul medical.

61

62

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

E-Health: aplicații mobile dezvoltate în România de Irina PAPUC

Mai multe aplicații mobile, dar și dispozitive medicale au fost create de către specialiști în ultimii ani pentru a-i ajuta pe medici, dar și pe pacienți la domiciliu în vederea monitorizării funcțiilor vitale ale organismului. Am identificat trei dintre acestea care pot fi recomandate pentru instalarea pe gadgeturile pe care le avem la îndemână zi de zi.

SpitalPLUS - aplicație smart pentru pacienți și entități medicale SpitalPLUS este o aplicație creată de o echipă de dezvoltatori pasionați de tehnologiile și inovațiile din domeniul medical. „Credem că România și cetățenii săi merită să ia parte la digitalizarea acestui sector. În drumul nostru spre realizarea acestei aplicații am întâlnit multe elite medicale care au dorit să ne ajute și îndrume spre realizarea acestui sistem software denumit SpitalPLUS. Am dorit ca prin acest produs să oferim utilizatorilor un aspect cât mai intuitiv în utilizare și să simplificăm comunicarea dintre pacienți și instituțiile medicale.

SpitalPLUS va fi o aplicație în continuă dezvoltare asigurând astfel noile cerințe pe care le va cere mediul medical”, spun aceștia pe pagina de prezentare. În curând, aceasta va fi disponibilă pe platformele Android și iOS, iar printre partenerii implicați în susținerea inovației se numără Spitalul Militar de Urgență din Cluj-Napoca sau Institutul Clinic Fundeni etc.

Cum funcționează aplicația Proiectul presupune cercetarea și dezvoltarea unui sistem software care face posibilă comunicarea și interacțiunea dintre un pacient și o entitate medicală. Cu alte cuvinte, aceștia au acces în timp real la tot calendarul activităților medicale. În cadrul acestui calendar, pacienții pot naviga pe ani, luni, zile și intervale orare pentru a observa timpii ocupați, cei liberi sau cei în curs de a fi ocupați. În funcție de această imagine de ansamblu ei pot să acceseze zilele libere și să își aleagă intervale orare disponibile pentru a-și face o programare medicală.

Prin această aplicație, pacienții pot căuta un doctor în funcție de locație și specializare, să selecteze un doctor din setul de rezultate și efectuarea unei programări medicale în funcție de intervalele orare disponibile, să trimită documente către entitatea medicală prin intermediul chat-ului etc. În același timp, entitățile medicale vor putea adăuga un doctor împreună cu toate detaliile acestuia, să menționeze când aceștia sunt plecați în concediu sau programările pe care le au, să facă programări în numele pacienților sau să vizualizeze diagrame și grafice privind întreaga activitate din cadrul aplicației.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

Doxtar - diagnostic fără deplasarea la un centru medical Platforma DOXTAR reunește o echipă de medici pregătiți să acorde suport și sfat medical pacienților din toată țara. Este vorba despre o aplicație care poate fi instalată de pacienți și de medici. Prin intermediul acesteia pot fi accesate servicii medicale de specialitate, pentru confirmarea unui diagnostic inițial (second opinion), fără a fi necesară deplasarea la un centru medical. „DOXTAR este, de asemenea, locul unde îți poți păstra, în mod complet securizat, documentele medicale personale, structurate într-un dosar pe care doar tu îl poți accesa”, asigură creatorii.

Pe scurt, este vorba despre un cabinet medical virtual non-stop. Pacienții nu mai trebuie să aștepte săptămâni pentru a discuta cu un doctor specialist sau pentru un prediagnostic, un sfat medical sau o a doua opinie. Ei pot solicita o a doua opinie medicală la orice oră, din orice loc. Acest lucru poate fi făcut în trei pași simpli: descarci aplicația, alegi un doctor și încarci rezultatele analizelor. În 48 de ore, doctorul ales îți va răspunde și îți va da o a doua opinie medicală. „Am creat DOXTAR deoarece credem în calitatea fără compromis a actului medical: ca pacienți, toți ne dorim acces la cei mai buni doctori, și toți medicii buni pe care îi cunoaștem vor cele mai bune condiții să își facă treaba cel mai bine”, explică autorii aplicației. În general, aplicația oferă patru categorii de servicii: a doua opinie medicală, interpretarea analizelor, dosarul medical personal, precum și un plan de sănătate și nutriție.

Medicai - medici online care interpretează rezultatele RMN Medicai este o platformă colaborativă de interpretare imagistică online pentru RMN, CT, PET-CT într-o manieră facilă și eficientă. Menționăm că RMN înseamnă Rezonanță Magnetică Nucleară; procedura PET (Positron Emission Tomography) este folosită pentru

obținerea de date funcționale legate de metabolism și funcții celulare, iar CT (Computed Tomography) - folosită pentru obținerea de date morfologice legate de localizarea şi raporturile anatomice ale substraturilor patologice evaluate.

Fiecare pacient și doctor urmează să-și creeze un cont pentru a folosi această aplicație. Doritorii pot trimite pentru analiză și interpretare RMN-uri, PET CT-uri și CT-uri. Astfel, pacientul va primi confi rmarea unui tratament pe care urmează să-l înceapă, fără a se deplasa pentru înmânarea personală a analizelor și câștigând timp cu o interpretare suplimentară. În medie, în contul gratuit Medicai se pot stoca între 12 și 20 de analize imagistice de tip PET CT, RMN sau CT. Cei care dezvoltă platforma spun că numărul medicilor implicați poate varia în funcție de complexitatea cazului și a analizelor transmise, dar nu există o limită a numărului de doctori colaboratori.

Platforma Medicai este dezvoltată de o echipă de zece persoane, în frunte cu Mircea Popa, cofondatorul unei alte aplicații mobile, SkinVision, pentru detecția timpurie a cancerului de piele. În aprilie 2018, Medicai s-a numărat printre cele 14 produse care au primit investiții de câte 100.000 de euro fiecare din partea fondului de finanțare GapMinder.

63

64

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Boom-ul de pe piața serviciilor medicale private de Irina PAPUC

În următorii 20 de ani, cheltuielile pentru sănătate aproape se vor tripla față de anul 2015, potrivit datelor Institutului de Monitorizare și Evaluare a Sănătății, iar acest lucru va determina nu doar populația, dar, cel mai probabil, și sistemul public de sănătate să apeleze tot mai mult la serviciile medicale private. Analizăm cum se va ajunge la această situație, urmărind cifrele și concluziile oferite de compania KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information.

În primul rând, vom menționa că principalul argument care îi convinge pe români să apeleze la serviciile medicale private îl reprezintă calitatea serviciilor. Confortul și aparatura performantă, timpul de așteptare redus, atenția alocată igienizării, profesionalismul angajaților sunt doar câteva dintre elementele, care puse în balanță cu infecțiile intraspitalicești și lipsa dotărilor din spitalele de stat au determinat românii să aleagă alternativa oferită de spitalele și clinicile private.

Topul clinicilor private Acest lucru înseamnă creșterea cifrei de afaceri a clinicilor private și chiar apariția unei competiții în acest sens.

Ultimele date analizate de specialiștii de la KeysFin arată o creștere totală a cifrei de afaceri din sectorul serviciilor medicale private de 11 miliarde de lei la începutul anului trecut, de la 9,7 miliarde de lei în 2017. În cifre procentuale, businessul din acest sector a crescut cu 21,3% față de 2016, respectiv cu 472% față de 2007. Și profitul net al rețelelor de clinici private a crescut cu

29% față de 2016 și cu 420% față de 2007, ajungând la 1,5 miliarde de lei în anul 2017.

Datele financiare analizate de KeysFin plasează Centrul Medical Unirea SRL pe primul loc în topul afacerilor din sectorul medical. Compania controlată de luxemburghezii de la Royal Capital Investments, care administrează local rețeaua Regina Maria, a raportat afaceri de 381 milioane de lei (3,9% din totalul pieței). Pe locul al doilea urmează Medlife SA, cu 379 milioane de lei, iar pe locul al treilea Sanador SRL, companie cu capital 100% românesc, care a raportat o cifră de afaceri de 289,6 milioane de lei, adică 3% din total. „Anul 2018 a fost un an plin de provocări, de proiecte ce au vizat dezvoltarea prin achiziții. Am finalizat tranzacția Polisano și am adus în grupul nostru prin achiziția unor pachete majoritare alte trei companii, Ghencea Medical Center, Solomed și Transilvania Imagistică”, a declarat Mihai Marcu, președinte și CEO MedLife Group. „De la listarea la Bursa de Valori București, după un an 2015 în care am avut o cifră de afaceri de 85 milioane de euro, am fost prima companie medicală privată din România care a depășit pragul de 100 milioane euro, ajungând la

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

176 milioane euro la finele 2018. Acest lucru, coroborat cu achiziția pachetului majoritar a grupului Rozsakert din Ungaria și noile deschideri, ne dau speranța că o să fim primii care vor depăși pragul de 200 milioane de euro în 2019”, a încheiat Mihai Marcu. În topul clinicilor private cu cele mai mari câștiguri urmează Fresenius Nephrocare Romania SRL, Diaverum Romania Srl, Synevo Romania SRL, Delta Health Care SRL, Centrul Medical Policlinico Di Monza SRL, Avitum SRL și Gral Medical.

Aceste zece companii au generat peste 23% din cifra de afaceri totală. „Cu un ROE de peste 40%, serviciile medicale private au ajuns să reprezinte una dintre cele mai rentabile afaceri din perspectiva randamentului obținut de acționari. Este o industrie în care investițiile pe termen lung sunt masive și cu o capitalizare peste medie, care a depășit încă din 2016 nivelul de rentabilitate ante-criză (2007, de 34,8%).

Raportul dintre activele imobilizate și cele totale în cazul celor mai mari investiții depășeau în 2017 pragul de 60% (mult peste media economiei), semnal că politica agresivă de investiții va continua”, estimează analiștii de la KeysFin. La nivel regional, cele mai multe clinici se află în București (cifra de afaceri de 4,5 miliarde de lei), Brașov (488 milioane de lei), Timiș (469 milioane de lei), Cluj (404 milioane de lei) și Constanța (334 milioane de lei). Împreună, Capitala și cele patru județe au generat peste 64% din cifra de afaceri totală în 2017.

Cum cresc cheltuielile pentru sănătate Chiar dacă asistența medicală este gratuită pentru angajații români, tot mai mulți aleg să își trateze problemele de sănătate în sistemul privat. De la analize la operații complicate, companiile private din sectorul medical au ajuns, în 2019, să ofere mare parte din serviciile necesare populației. „În 2018, piața serviciilor medicale private a atins un nivel de maturitate, dovadă că numărul de companii s-a

SĂNĂTATE

menținut la aproape 15.000, în scădere cu numai 1,5% față de 2016. Față de 2007, evoluția este una impresionantă – sunt cu aproape 90% mai multe companii decât acum 12 ani”, afirmă analiștii.

Specialiștii estimează că în anul 2019 piața se va consolida prin achiziții și fuziuni. Cu alte cuvinte, dezvoltarea rețelelor de clinici private va continua prin absorbția cabinetelor independente, iar marii jucători își vor consolida prezența în comunitățile urbane prin extinderea serviciilor, de la analize și operații la asigurări medicale.

Din datele analizate, în sectorul medical privat activează, în prezent, peste 65.000 de angajați, numărul lor fiind în creștere cu 2,1% față de 2016 și cu 122% față de 2007. Costul mediu cu forța de muncă a crescut cu 22% față de 2016 la aproape 39.000 de lei per angajat în timp ce productivitatea muncii a avansat ceva mai lent, cu 19%, la peste 147.000 de lei per angajat în 2017.

Estimările făcute de specialiști arată că numărul angajaților, dar și al serviciilor oferite de clinicile private vor fi în creștere, la fel și cheltuielile. La acest lucru contribuie și îmbătrânirea populației, care face ca necesarul de servicii medicale să crească semnificativ în următorii ani.

Institutul de Monitorizare și Evaluare a Sănătății a arătat în anul 2015 că în România cheltuielile pentru sănătate erau de 1.128 de dolari/persoană, iar acestea ar urma să ajungă la peste 3.085 de dolari până în 2040. Deși vom aloca mai puțini bani decât bulgarii (3.435 dolari) sau ungurii (3.723 dolari), îi vom depăși pe ceilalți vecini ai noștri din Serbia, Ucraina și Moldova. Spre comparație, statele dezvoltate, cum este și Austria, vor investi aproape dublu (6.654 dolari). „Într-o țară în care sporul natural este tot mai redus, iar îmbătrânirea populației a atins un nivel îngrijorător, nevoia de servicii medicale va fi tot mai mare. În absența unor alocări substanțiale pentru construcția de spitale, clinici și dezvoltarea de servicii de asistență, pare tot mai probabilă alternativa înglobării serviciilor medicale private în sistemul asigurărilor medicale de stat. Mai simplu spus, nu este exclus ca, în viitor, statul să fie nevoit să folosească clinicile private pentru a-și acoperi necesarul, iar plățile să fie făcute de la bugetul public”, concluzionează analiștii.

65

66

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Stomatologia, tranziție de la cabinete individuale la centre medicale de Arina TOTH

Stomatologia presupune performanță, în România aceasta funcționează în proporție de peste 90% în mediul privat și este unul dintre sectoarele sistemului sanitar văduvit de finanțare din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Peste 15.000 de cabinete stomatologice independente funcționau la sfârșitul anului 2017 potrivit Institutului Național de Statistică, însă mulți medici dentiști renunță în ultima vreme la ”cabinetele medicale individuale și se organizează în centre medicale stomatologice mari, cu mai mulți medici și angajați”.

Asistența medicală stomatologică s-a dezvoltat continuu pe partea de infrastructură, aparatură medicală, instrumentar, însă în decursul anilor a fost mult subfinanțată, de la 39 milioane lei în 1999, la 104,3 milioane lei în 2018, fondurile alocate reprezentând doar 0,30% din bugetul alocat asistenței medicale în România. În ultimii doi ani, în urma demersurilor făcute de Colegiul Medicilor Dentiști din România și cu sprijinul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au fost majorate alocările de fonduri pentru serviciile stomatologice cu 25%. ”Medicii dentiști particulari prin cabinete private acordă îngrijirile medicale stomatologice pentru populație, pentru cetățenii asigurați și pentru cei cu acces la servicii compensate. Sistemul public de servicii stomatologice este modest. Cabinetele stomatologice școlare sunt insuficiente. În aceste condiții, se poate vorbi despre condiționarea accesibilității noastre ca pacienți la serviciile de medicină dentară de oferta de servicii din mediul privat și de disponibilitatea cabinetelor dentare particulare. Întreaga sarcină organizatorică, financiară, juridică și riscul de afaceri revin medicului dentist investitor. Nu există nici un fel de facilități din partea statului în vederea deschiderii unui cabinet medical dentar, iar sistemul de impozitare nu oferă avantaje pentru o unitate prestatoare de servicii medicale. Subliniez că este vorba de cabinete dentare, pentru care în sistemul public nu există alternativă care să compenseze o eventuală indisponibilitate din partea mediului privat. Spitalele private vin să completeze și să diversifice oferta de servicii medicale pe segmentul spitalicesc, dar cabinetele dentare sunt singurele unități capabile să ofere populației accesibilitate la servicii medicale stomatologice”, a explicat prof. dr. Radu Câmpian, Decanul Facultății de Medicină Dentară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca și vicepreședinte al Colegiului Medicilor Dentiști din România.

De la medic independent la angajat salariat Investițiile în infrastructură, dotare cu aparatură medicală, utilizarea de materiale de top și introducerea unor proceduri moderne în cabinetele de medicină dentară permit acestora să ofere servicii de înaltă calitate, nu doar pentru pacienții români ci și pentru cei din străinătate. În ultimii ani, pe piața serviciilor medicale dentare s-au dezvoltat centrele medicale stomatologice mari. Costurile cu

întreținerea unui cabinet dentar individual sunt mari, acesta ori funcționează cu cel puțin un profit minim ori falimentează. Pentru a funcționa, un cabinet dentar necesită un buget de minim 30.000 de euro pentru dotare și amenajare, bani de care, spre exemplu, un medic dentist proaspăt absolvent nu dispune, iar creditele bancare sunt greu de primit. În aceste condiții există o migrare a medicilor stomatologi către centrele medicale stomatologice. ”Pe o piață de afaceri atât de grea este de înțeles de ce medicii dentiști se orientează spre entități economice de calibru mare, renunță la cabinetele medicale individuale și se organizează în centre medicale stomatologice mari, cu mai mulți medici și angajați. În astfel de structuri organizatorice șansele de a supraviețui în mediul de afaceri specific și dur sunt mai mari. Dar polarizarea atenției de antreprenoriat medical spre așa-zise clinici stomatologice compromite tot mai mult caracterul liberal specific al profesiei de medic dentist. Dintr-un medic independent, medicul stomatolog devine un angajat salariat”, susține prof. dr. Radu Câmpian.

Interesul pentru Medicina Dentară, în scădere Pe o piață de afaceri unde rentabilitatea cabinetelor dentare se menține foarte greu, mulți medici dentiști falimentează și pleacă să profeseze în alte țări din Uniunea Europeană unde ”statutul cabinetelor dentare este cu totul altul, iar facilitățile financiare acordate cabinetelor medicale sunt atractive”, iar tinerii absolvenți de liceu încep să ocolească Medicina Dentară. ”Condițiile tot mai grele de exercitare ale profesiei de medic dentist în sistem liberal au fost observate de tinerii candidați la admitere și concurența la facultățile de medicină dentară a scăzut semnificativ în ultimii ani, în avantajul opțiunii pentru facultățile de medicină”, este de părere prof. dr. Radu Câmpian.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

67

68

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

MINDTHEGAP. În lumea tapetului, abajururilor și a textilelor care cuvântă de Ligia VORO

Când pătrunzi într-o încăpere decorată cu creațiile MINDTHEGAP, tapet, abajururi, textile, experienţa e unică, atât de profundă vizual și tactil este. Trebuie doar să îți lași imaginația să își facă de cap, pentru că imaginile te poartă și te simți aievea într-o pădure tropicală, printre ruinele de la Pompeii sau într-o cafenea din anii 30 ai secolului trecut în New York.

Când pășești în universul MINDTHEGAP, brandul propriu, premium al companiei târgumureşene Global Art Production (GAP), cu timiditatea omului care recunoaște frumosul și talentul celor care ni-l inspiră, te emoționezi pentru că propriile experiențe se amestecă, într-un creuzet al sentimentelor, cu imaginile vii, colorate, aducătoare de istorie, de natură, de arhitectură și câte și mai câte pe care le regăsești în tapetul de pe un perete din sediul companiei, pășind parcă de pe o lampă care își trăiește propia viață de Sfinx, din textilele care îmbracă mobilierul.

Iar când răsfoiești cataloagele elegante care îți dezvăluie colecțiile din ultimii trei ani, eşti când într-o oranjerie, savurând parfumuri și triluri, când la Pompeii, descoperind o lume împietrită, când în lumea de sub ape, pe un banc de corali, respirând viața marină, când în anii 30 glamour ai New York-ului, învăluit în fumul de trabuc și cu jobenul la îndemână, când în lumea multiculturală din Transilvania, cu sângele clocotind, când în pădurea tropicală, cu poveştile sale transmise oral şi credinţele sale milenare expuse atât de duios de Mario Vargas Llosa, când în lumea samurailor și a florilor de cireș, e când Renaștere, când Art Deco, când clasicism, când contemporan, când muzică, când antropologie, iar enumerarea poate continua atât de bogat şi spectaculos este portofoliul de produse al GAP. Iar Ștefan Ormenișan, co-fondator GAP și Creative Manager, și echipa sa de designeri inovează continuu. Și fie că vorbim de tapet, abajururi sau textile, totul e gândit astfel încât să îți creeze sentimentul acela de intimitate și, de ce nu, de unicitate, de a fi altfel, original.

Să plecăm de la începuturi...

Brandul MINDTHEGAP a fost lansat acum aproape 4 ani, după ce timp de câţiva ani GAP producea pentru alte branduri, celebre în lume, dar nimeni nu știa că sunt made in Tîrgu Mureș.

“Am decis că vrem să avem brandul nostru, să devenim noi celebri, nu să îi facem pe alții. Toată lumea lua produse de la noi, design de la noi și am spus stop”, îşi aminteşte Ştefan Ormenişan.

Odată cu brandul a fost lansată și prima colecție de tapeturi. “Acest lucru a făcut foarte mult diferența, pentru că am gândit un tapet mult diferit față de ce era pe piață, un tapet cu care să concurăm brandurile existente, poate și de 100 de ani, cu un produs premium. La momentul în care am lansat brandul propriu și colecția de tapet vindeam în 8-10 țări tablouri, însă tapetul ne-a scos în lume, a făcut posibil să fim în 54 de țări și să dezvoltăm și portofoliul de produse, pentru că după aceea am lansat și corpurile de

iluminat”, ne poveşteşte Ştefan Ormenişan.

Creațiile sub brandul MINDTHEGAP sunt cosmopolite și globale, însă, momentan, cea mai bună piață este Anglia, atât din punct de vedere al desfacerii cât și al volumului.

Aici se livrează 20% din producția GAP. “Anglia e cea mai importantă și, probabil, va mai fi pentru că are cel mai mare consum. Feedback-ul din Anglia este că produsele noastre sunt folosite preponderent în zona de home, de clientul final mai mult decât în zona de business și hospitality”, punctează managerul.

Aşa că nu vă miraţi, dacă veţi găsi produse sub eticheta MINDTHEGAP în cele mai mari magazine din Londra. Însă şi în Statele Unite ale Americii, Panama, Mexic, Singapore, Noua Zeelandă, Japonia şi multe altele. Până la 54. În cea mai mare parte a ţărilor unde creaţiile sub brandul MINDTHEGAP, în special rolele de tapet, ajung sunt distribuite de companii care livrează produsele celor mai mari branduri de tapet. “În Spania, Portugalia, Japonia, Olanda, Belgia suntem distribuiți de aceleași companii care distribuie marile branduri pentru că produsele noastre sunt de super calitate. De multe ori vindem mai scump decât brandurile vechi (n.a. 150 de lire – o rolă de tapet de 4,5 mp), care produc volume mult mai mari, dar asta nu

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

contează pentru că am venit cu ceva nou. Acesta e feedback-ul de la clienți, voi sunteți așa de diferiți, lumea caută altceva într-o lume uniformă”, ne explică Ştefan succesul pe care creaţiile sub brandul MINDTHEGAP îl au.

Nici în România, GAP nu se poate compara cu vreo altă companie care produce tapet. Cu toate că nu au mizat pe România, 15% din vânzări sunt din piaţa internă, tapetul MINDTHEGAP fiind comercializat în magazinele importante de designeri din București.

“Eu întotdeauna am gândit brandul și produsele pentru extern, pentru că știam că în România nu pot să trăiesc, nu pot să fac un business de nivelul acesta și nimeni nu va putea pentru că nu este cerere, nu este cultură și nu sunt bani, sunt trei aspecte esențiale. La final tragi linie și vezi că România e pe locul 3 sau 4, e surprinzător și ne surprinde plăcut, deși nu ne-am concetrat brandul niciodată pe România. Încercăm acum să venim acasă și să ne promovăm și în România”, spune Ştefan.

Comenzile pentru produsele din portofoliul companiei vin atât direct, de exemplu de la profesioniştii din domeniu, proprietari de magazine, pe care îi întâlnesc la târguri, dar şi prin shop-ul online.

“Este o dezbatere foarte intensă aici, urmăresc brandurile cele mai mari din domeniu, filosofia lor și văd că tot timpul țin și online-ul, și offline-ul. În Anglia, online-ul a luat un avânt extrem de mare și de pe Internet se cumpără astăzi tot, mobilă, textile. În Spania, Portugalia, Italia, online-ul e aproape inexistent în zona aceasta. În Spania am vândut deja în jur de 500 de sample book-uri, un catalog mare,

care are bucata de tapet 1:1. Curiozitatea cumpărătorului de a atinge, de a vedea este satisfăcută cu mostre A4, pe care le vindem formidabil de bine. Clientul își comandă acasă, alege ce îi place, apoi comandă cantitatea de care are nevoie. E la fel deja și la textile. Însă magazinele, showroom-urile vor rămâne. Pentru că oamenii vor să atingă, să simtă”, crede managerul. În Anglia, de exemplu din 80-90 de magazine care vând creaţiile MINDTHEGAP, cel puțin jumătate vând și pe online.

Diferența o face design-ul Însă, tehnic, există o explicaţie a succesului. A fi diferit înseamnă a gândi la milimetru, în studio, fiecare nouă colecţie, cu echipa de 9 designeri.

“La ceea ce reacționează și cu ce ne asociază lumea este design-ul. E și brandul cum l-am gândit MINDTHEGAP, made in Transylvania, ne mândrim cu multiculturalitatea noastră, că facem parte dintr-o zonă mixtă, dar pe lângă partea aceasta de brand, care sună interesant, adică ceva englezesc din Transilvania, designul probabil că e cheia.

Pentru că facem design-ul foarte bun și aproape de top of the top”, consideră Ştefan Ormenişan. În fiecare an, compania lansează o colecție de tapet cu 113 design-uri, în fiecare lună septembrie pentru anul viitor, într-o prelansare, ca apoi lansarea propriu-zisă să aibă loc în ianuarie la Frankfurt și la Paris.

“La o colecție lucrăm un an, am lansat colecţia în septem-

69

70

AFACERE

brie și eu deja încep să mă gândesc la temele care vor fi în colecția viitoare. Eu gândesc toate temele, toate storyurile în fiecare an, după care fac niște briefuri cu fetele și începem să lucrăm. Fiecare colecție are mai multe povești diferite, aceasta e iarăși o cheie a succesului deoarece am făcut stiluri diferite în fiecare colecție – avem o temă tropicală, din renascentism acum, din lumea textilelor – din Hindustan, Japonia, o poveste hippie – chiar și lumea gip-

Atracția Heimtextil Una dintre modalitățile prin care brandul MINDTHEGAP este promovat sunt târgurile de profil, dincolo de cataloage, flyere sau acel elegant pachet cu un mesaj inspirațional în care produsele îți ajung acasă sau sunt livrate magazinelor. În luna ianuarie, GAP a participat la Heimtextil, cel mai important târg internațional de textile și tapet care se organizează în fiecare ianuarie la Frankfurt. “În acest an, pe lângă colecția nouă de tapet pentru 2019, am lansat și prima colecție de textile MINDTHEGAP. Este vorba despre o colecție de 12 designuri imprimate pe in natural și care a fost produsă în Anglia la una dintre cele mai importante fabrici de textile din lume (în același loc produc Ralph Lauren, Designer’s Guild, Cole and Son, etc). Aceste textile pot fi utilizate pentru diverse aplicații de interior cum ar fi tapițerie, draperii, perne și orice alte accesorii”, a punctat Ștefan Ormenișan, continuând: “Ca și anul trecut, am avut un feedback pozitiv de peste tot din lume, standul nostru fiind atracția halei și asta datorită amenajării diferite și a modului de expunere”.

Sunt însă și aspecte negative pe care acesta ni le-a adus atenție. “Din păcate, participarea a fost umbrită din nou de sistemul de licitații și atribuire a contractelor de organizare a acestor gen de evenimente. La fel ca și anul trecut, FEPAIUS (Federația Patronală a Textilelor, Confecțiilor și Pielăriei) a făcut o cerere către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat pentru susținerea în cadrul programului Minimis de susținere a firmelor participante la acest târg. Cu toate că am primit confimarea în scris din partea FEPAIUS referitor la aprobarea acestei susțineri care însemna că fiecare societate participantă ar fi primit un ajutor din partea statului pentru chiria standului și câteva din cheltuielile de deplasare, acest lucru a fost anulat după participarea la târg”, a explicat Ștefan Ormenișan.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

sy din Transilvania etc. Întotdeauna găsim povești foarte creative”, povesteşte acesta.

“Cred că diversitatea ne-a ajutat iarăși foarte mult, dacă te uiți sunt stiluri diferite, ele se leagă – o colecție tropicală, una marină, după aceea o poveste cu circul vechi, care merge în vintage, sunt stiluri total diferite și asta ne ajută să intrăm pe piețe diferite. Colecția cu circul s-a vândut foarte bine în Japonia, pentru că nu este ceva comun pentru ei”, completează Ştefan.

Temele sunt lucrate cu migală ca apoi să fie transpuse pe tapeturi, pe abajururi și pe textile, în urma unui proces complex.

“Lucrăm doar cu fibre naturale, cu cerneluri naturale.

Sunt multe tehnici, unele se desenează de la zero ca model, altele – nu, la altele folosim tehnica decupajului, colajului, cumpărăm cărți vechi, imagini vechi, din arhive, de la muzee din Amsterdam, spre exemplu, tot felul de chestii care ne inspiră, recolorăm, desenăm, scanăm, recolorăm, sunt foarte multe procese”, povesteşte Ştefan, completând: “La final, eu sunt cel care decid, pentru că se pare că, deși nu știu să desenez deloc și am făcut pian, am un simț estetic destul de dezvoltat”.

În viitor, în lumea modei?

Pentru viitor, partenerii GAP intenţionează să aibă o creştere matură, consolidată pe pieţele pe care creaţiile sub brandul MINDTHEGAP sunt comercializate, mai ales că nu şi-au propus să vândă volume mari. “Nu vreau să concurez Ikea și H&M, o să mergem într-o zonă premium, nu visăm să fim în toate casele oamenilor, nu vreau să fiu ca un aliment indispensabil, am avut întotdeauna dorința de a face lucruri care să fie deosebite și apreciate din punct de vedere al calităţii. Încercăm să ne consolidăm brandul pe piață și să dezvoltăm piețele pe care suntem, am crescut foarte mult, cu 50% în fiecare an, în ultimii doi ani, e o creștere mare pentru business, încercăm să controlăm și asta, ca să nu ne fugă de sub picioare, să corelăm cererea cu cât putem produce și de aceea am început să externalizăm și să nu investim în echipamente neapărat, cu toate că alocăm destul de mulți bani în continuare. Nu este visul nostru să continuăm producția, pentru că până la urmă niciun brand de genul nostru nu face și producție, noi suntem foarte atipici”, explică Ştefan Ormenişan.

De aceea, încet-încet, partenerii GAP au căutat cele mai bune fabrici unde să fie produs tapetul şi de dată mai recentă textilele.

“Una dintre colecțiile pe care le-am lansat la Londra, Paris și Milano, în septembrie, e produsă integral în Anglia, în

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cea mai veche fabrică de tapet, e desenată și concepută aici, sub brandul MINDTHEGAP. Nu e mai rentabil decât să producem noi, dar e o colecție mai specială, tipărită pe foiță metalică sau cu cerneluri metalice, care nu se poate face în România și atunci am ales să tipărim unde produce top of the top. Așa facem și cu textilele, colecția este tipărită în cea mai mare fabrică din Anglia unde produce și Ralph Lauren Home, Hermes sau Christian Lacroix”, precizează managerul. În 2-3 ani, spune Ştefan, că visează să nu mai facă producţie, ci să fie un brand foarte apreciat pentru creație şi pentru atmosfera pe care o creează. “Vrem să facem propriuzis produse homefashion, produse integrate. Acum facem lămpi de tavan cu abajur, o să introducem și picioare de abajur și lămpi propriu-zise, am lansat textile pentru casă – perne decorative, dar deja mergem și în zona de mic mobilier și încet-încet aducem toate produsele într-o gamă.

Textilele au venit ca o cerere de pe piață, iar cei unde neam dus să le producem ne-au spus că e un pas firesc, pentru că cei care ajung la o maturitate după 3 ani și au succes cu un produs cum e tapetul, e firesc să migreze spre textile pentru că sunt modele tot repetitive, practic totul pleacă de la un pattern. Dacă am textile, gândul meu fuge spre mic mobilier, producem cu o firmă franceză care activează în România mobilier sub brandul nostru. Dar nu vreau să vând mobilier, ci textile”, apasă acesta cuvintele. Întrebarea vine firesc oarecum: Veţi face pasul spre fashion? “Sincer visez la fashion, cred că într-acolo mergem.

Nu în fashion de zi cu zi, dar nici haute-couture, nu vreau să merg la Paris să lansez colecții, ci modele mai clasice,

AFACERE

updatate cu textile premium”, ne răspunde managerul.

Pe partea de extindere a business-ului în alte localități, cei doi parteneri s-au gândit să transfere o parte din afacere în Cluj, iar primul pas este biroul de design, cu trei designeri, deschis la începutul anului. “Nu mai găsim oameni buni în Târgu Mureș, în timp ce Clujul are o Universitate de Artă și Design bună. Nici nu prea avem ce să le oferim aici, nu au ce să facă după program în Târgu Mureș, li se pare un oraș plictisitor”, recunoaște Ștefan.

Chiar dacă nu au văzut atât de departe, câteodată visele, construite pe talent și multă muncă, se împlinesc și chiar depășesc cele închipuite.

“Mai discut și cu Victor (n.a. Victor Şerban, co-fondator şi Managing Partner GAP) și încerc să îmi explic de ce avem acest succes, l-am visat, e adevărat, știam că facem foarte bine ceea ce facem, am investit toți banii pe care îi aveam și am riscat foarte mult la început pentru că nu știam ce o să se întâmple, am oprit să lucrăm cu firmele acestea care ne dădeau comenzi de sute de mii de euro de pe o lună pe alta și nu știam ce se va întâmpla. Probabil că facem totul cu atâta pasiune. Pentru că suntem încă la început, ne ajută să facem lucrurile foarte bine față de un super brand care are 2.000 de angajați și care se diluează un pic. Probabil că lumea vede că e mult suflet acolo, în toate detaliile”, Ştefan Ormenişan, co-fondator și Creative Manager GAP

71

72

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Angrenajul Michelin, pus în mișcare la Zalău. Vor 1.500 de noi angajați

de Călin POENARU

Grupul francez Michelin, unul dintre liderii mondiali în producție de anvelope, a demarat o campanie masivă de recrutări pentru uzinele sale din Zalău, investițiile preconizate în dezvoltarea producției fiind de 93 de milioane de euro. “În uzinele de la Zalău vor mai fi investiți 93 de mililoane de euro. Zalău Anvelope devine astfel singura uzină din grup care produce anvelope de camion pentru segmentul de piaţă intermediar, iar Zalău Cord va avea o creștere cu 50% a capacității de producție. Aceste investiții permit crearea a 250 de locuri noi de muncă în domeniul industrial, însă volumul total de recrutare în următorii cinci ani depășește 1.500 de angajați. Posturile disponibile la Zalău sunt ingineri automatiști și de proces, manageri de producție (studii superioare), tehnicieni automatiști și electricieni (studii medii), operatori producție”, a precizat, pentru Transilvania Business, Simona Lupică, PR manager al Michelin Central and South Europe.

“Piața forței de muncă din România este plină de provocări. Conform studiilor recente, este a doua piață în lume cu deficit de talente, fapt ce pune multă presiune pe companii în eforturile lor de atragere și reținere a talentelor.

Notorietatea mărcii Michelin, asociată cu profesionalismul și calitatea, ne avantajează în atragerea candidaților cu profil tehnic. Provocarea majoră este atragerea lor în zonele din afara marilor orașe, respectiv în Sălaj și Prahova, dar și numărul redus de specialiști din domeniile mecanică, automatizări, chimie”, conform conducerii Michelin România Zalău Anvelope, unitate importantă pentru grupul Michelin, produce 130 de modele de anvelope destinate piețelor din Europa, Africa, Asia și America. Aici sunt fabricate amestecuri de cauciuc şi alte produse semifinite, diverse tipuri de anvelope pentru camioane, sub mărcile BFGoodrich,Taurus, Kormoran, Riken, Tigar şi Orium, anvelope Michelin pentru activităţi de inginerie civilă, şantier, minerit, agricultură, metrou. Zalău Cord furnizează cord metalic, una dintre cele mai importante componente ale carcasei anvelopei, uzinelor Michelin

Top producători anvelope (cifră afaceri 2017, pondere anvelope) Bridgestone Michelin Goodyear Continental Pirelli Hankook Sumitomo Yokohama Maxxis Zhonce Sursa: Tyrepress

29,9 mld. euro 21,9 mld. euro 12,8 mld. euro 44,0 mld. euro 5,3 mld. euro 5,3 mld euro 6,5 mld. euro 4,9 mld. euro 3,1 mld. euro 3,6 mld. euro

83,2% 98% 100% 25,7% 100% 100% 100% 72,1% 100% 100%

ce produc anvelope pentru autoturisme şi camioane, din întreaga lume.

Anul acesta, Michelin România va angaja 400 de specialişti şi operatori, atât în București, cât și în cele trei fabrici pe care le deține în Florești (Prahova) și în Zalău (Salaj). Ea participă în această perioadă la nouă dintre cele mai importante târguri de joburi, care se desfășoară în București, Cluj-Napoca, Ploiești sau Chișinău, cu workshop-uri dedicate, speakeri din top management, stand interactiv.

Compania a fost prezentă la târgul de profil Angajatori de Top 2019, de la București, unde vor fi promovate atât pozițiile disponibile din centrul de servicii, în domeniile finanțe, logistică, achiziții sau resurse umane, cât şi cele din departamentele tehnice: inginer proces, manager producție, inginer automatist sau inginer calitate. Cu această ocazie, vor fi lansate 60 de poziții de internship.

“Având în vedere diversitatea posturilor pe care le avem în companie, recrutăm atât poziţii entry-level, cât şi candidaţi experimentaţi, în industrie, servicii sau comerţ. În cursul acestui an, vom mai angaja, treptat, alte 400 de persoane”, a adăugat Gabriela Alexandru, Regional HR Director la Central Europe Michelin.

Cu o activitate în România de 18 ani, Michelin a investit 400 de milioane de euro din 2001. În ultimii cinci ani, Michelin România și-a dublat efectivele, depășind anul acesta pragul de 4.000 de angajați care activează în 20 de domenii și acoperă o diversitate de 300 de tipuri de posturi. Începând cu 2014, în capitală s-au pus bazele unui centru de servicii pentru Michelin în Europa, responsabil pentru gestionarea operațiunilor de achiziții, contabilitate, control de gestiune, administrarea proceselor de vânzare, logistică și resurse umane. Din 2018, București este sediul regiunii Europa Centrală, de unde compania coordonează activitatea comercială, industrială și serviciile suport pentru 20 de țări din zonă.

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

73

Metalica SA, 70 de ani de tradiție și inovație de Traian DAN

Metalica SA Oradea este cea mai mare companie cu capital integral românesc în domeniul fabricării echipamentelor de gătit cu gaz.

Metalica SA Oradea este o companie românească cu o tradiţie de şapte decenii, care ocupă locul I pe ţară în topul firmelor mici şi mijlocii private din domeniul fabricării echipamentelor neelectrice de gătit de uz casnic. Înfiinţată în 1949 sub denumirea de Cooperativa Meşteşugărească „Minszki Lajos”, a devenit Întreprinderea de Stat „Metalica” în 1963, apoi „Metalica SA”, după transformarea ei în societate pe acţiuni în 1991 şi privatizarea integrală în perioada 1997 – 2000.

Produse și servicii În prezent, Metalica SA produce şi comercializează pe piaţa internă şi externă plite incorporabile, aragazuri şi reşouri cu gaz, sobe cu combustibil solid şi chiuvete utilitare, diverse ştanţe şi matriţe, în regim unicat sau de serie mică în conformitate cu cerinţele clienţilor, repere metalice şi din mase plastice.

De asemenea, compania oferă şi servicii industriale de presare la rece, de vopsire, de emailare, producţie de profiluri metalice şi de repere injectate din mase plastice, de proiec-

tare, producţie şi mentenanță de ştanţe şi matriţe.

Sistemul de Management Integrat implementat la Metalica SA este certificat de către TÜV Rheiland România. „Respectul, responsabilitatea, angajarea, consecvenţa, perfecţionarea, inovaţia, calitatea, tradiţia şi parteneriatul activ sunt valorile fundamentale care ghidează întreg colectivul, ajutând la atingerea obiectivelor societății: fidelizarea clienților prin satisfacerea armonioasă a cerințelor de ultimă oră, motivarea colaboratorilor și a membrilor organizației noastre, precum și profitabilitatea reciprocă”, spune Cezar Dumitrache, directorul general Metalica SA. „Ne onorăm istoria, păstrând tradiţia, adică realizând produse de calitate și durabile. Ne motivăm angajaţii răsplătindu-le succesele şi sprijinindu-i continuu. Ne asigurăm viitorul, consultându-ne permanent cu clienţii noştri”, completează Cezar Dumitrache. Expertiza specialiștilor și resursele companiei Metalica SA sunt accesibile atât pentru consultanță directă, cât și pentru proiectare și execuție de SDV-uri, ștanțe și matrițe, în regim de unicat sau de serie mică. Bunurile de larg consum produse de Metalica SA sunt accesibile și disponibile prin intermediul marilor rețele de magazine, al distribuitorilor naționali și zonali, în magazinele specializate, on-line și off-line.

Dezvoltarea industriei autohtone Când vine vorba despre contribuţia adusă la dezvoltarea industriei autohtone, directorul general Metalica SA spune că un lucru foarte important este comunicarea cu furnizorii şi clienţii locali astfel încât se se dezvolte un parteneriat activ reciproc avantajos. „Încercăm să maximizăm ponderea achizițiilor de materii prime și materiale de pe piața internă.

Importăm doar componentele care nu se fabrică în România

74

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

și numai de la furnizori din Europa comunitară, cu tradiţie în domeniu şi care respectă standardele ridicate de calitate acceptate în Uniunea Europeană. Exportăm cu precădere în ţările membre ale Uniunii Europene. Asigurăm cu promptitudine şi profesionalism serviciile de instalare şi de reparaţii pe întreg teritoriul României, prin intermediul partenerilor noștri autorizați”, subliniază Cezar Dumitrache.

Companiile din România se confruntă cu o criză a forţei de muncă. În ce situaţie se află Metalica SA şi ce soluţii aţi adoptat pentru a depăşi această criză?

Cezar Dumitrache: Criza pieței forței de muncă din România este generată, în primul rând, de exodul masiv al persoanelor apte de muncă, exod ce a avut loc în ultimii zece ani.

Aproximativ 20% dintre românii cu vârsta între 18 și 64 de ani muncesc în străinătate. Cauzele migrației sunt multiple, dar, în opinia mea, motivul principal este faptul că piața forței de muncă a fost un mediu ostil pentru angajat. Veniturile salariale mici, nivelul ridicat de impozitare, incapacitatea companiilor de a înțelege rolul factorului uman în evoluția afacerii și de a concepe sau aplica strategii de dezvoltare profesională și de fidelizare, o scară a valorilor denaturată, incoerențele din politicile fiscale și cele din domeniul educației sunt câteva dintre caracteristicile acestui mediu. Vinovați suntem cu toții, de la antreprenori până la autorități.

Compania noastră este afectată, în primul rând de lipsa personalului calificat în meserii deja pe cale de dispariție, cum ar fi cea de sudor, lăcătuș, sculer-matriter, strungar sau operator CNC. Vidul de absolvenți, apărut prin dispariția învățământului profesional și a școlilor de meserii, abia acum începe să sufoce companiile. Calificarea la locul de muncă este soluția aplicată de noi, iar în strategia pe termen lung am inclus înființarea unei școli proprii pentru meseriile din domeniul nostru.

Sunt meserii care nu se mai învaţă în şcoli şi care la dumneavoastră se practică. Emailatori, de exemplu.

Cum şi unde îi găsiţi?

Cezar Dumitrache: Nu mai găsim emailatori, sculerimatrițeri, rectificatori, ingineri și, în general, personal calificat în domeniul prelucrărilor metalice. Încercăm să îi creăm noi aici, pe traiectul necalificat - ucenic – meseriaș. Acordarea a unui atestat pentru meseria învățată la noi este una din rațiunile proiectului referitor la înființarea școlii de meserii.

Ce efecte ale evoluţiei tehnologice vor genera pe termen mediu cele mai importante schimbări în industria în care activaţi şi care ar fi în sinteză acestea? Cum se adaptează Metalica SA la noile tehnologii (Digitalizare, Industry 4.0)?

Cezar Dumitrache: Bineînțeles că în strategia noastră pe termen mediu și lung este prezentă implementarea soluțiilor aplicabile în industrie, ce țin de automatizări și tehnologiile digitale, dar trebuie să recunosc că suntem încă departe de ceea ce înseamnă conceptul de Industry 4.0. Cum, de altfel, suntem conștienți că pierderea startului în această cursă a digitalizării, a interconectării mașină – om – informație, va însemna pentru noi, la un moment dat, un handicap considerabil față de concurență, ce se va traduce într-un nivel scăzut de eficientă și productivitate și, implicit, într-un grad redus de competitivitate al produselor Metalica.

Se ştie că de 70 de ani produsele Metalica SA au ajuns în multe ţări din Europa şi din lume. Vă rog să-mi daţi exemple de ţări în care au fost exportate acestea.

Cezar Dumitrache: În decursul timpului, produsele Metalica au fost exportate în multe țări din Europa, cum ar fi Germania, Ungaria, Ucraina, Serbia sau Olanda. Matrițele și stanțele realizate de noi sunt utilizate în fabricile unor mari companii din diverse domenii, printre care și industria auto.

Cum vă promovaţi produsele? Participaţi la târguri şi evenimente naţionale şi internaţionale?

Cezar Dumitrache: Promovarea produselor noastre o realizăm prin intermediul website-ului propriu sau prin prezența în marketplace, prin prezentări în cadrul unor evenimente cum sunt târgurile de profil și ori de câte ori ni se oferă ocazia. De exemplu, în cadrul Oradea Job Expo, deși scopul evenimentului a fost recrutarea de personal, am amplasat un punct de prezentare al produselor noastre, produse care, ulterior, au fost oferite ca premii unor participanți la eveniment, printr-o tombolă pe baza CV-urilor depuse.

Anul acesta intenționăm să participăm la TIBCO București, Expo Casa Cluj-Napoca și Top Expo Oradea. În străinătate ne vom prezenta produsele la „AREA30 - design. kitchen. technics. 2019 Löhne (Germania)”.

Care sunt particularităţile şi provocările pentru a derula cu succes un business în economia României? Daţi exemple de trei oportunităţi şi trei ameninţări pentru activitatea pe termen mediu, respectiv perspectivele pentru mediul de afaceri?

Cezar Dumitrache: Birocrația, instabilitatea politică, lipsa unei viziuni referitoare la politicile publice, incertitudinea legislativă din domeniul fiscalității, criza forței de muncă calificată, sunt amenințări cărora încercăm să le facem față.

Oportunitățile de afaceri nu sunt generale, sunt specifice domeniului în care vrei să-ți dezvolți un bussiness. De exemplu, dacă, pentru domeniul IT, oportunitatea principală din România este existența resursei umane specializate, pentru domeniul nostru, deficitul de personal calificat reprezintă o amenințare.

Ce măsuri aţi propune guvernanţilor, în special Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Economiei şi Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat pentru stimularea mediului de afaceri şi atragerea de noi investiţii?

Cezar Dumitrache: Ar fi multe de spus și multe de propus. Aș sintetiza prin a solicita o implicare reală a tuturor autorităților în a oferi un sprijin consistent industriei românești și, în special, capitalului autohton, prin toate modalitățile în care acesta poate fi acordat. Facilitarea accesului la fondurile europene pentru investiții, a accesului pe piețele externe și protecția în fața invaziei de produse cu prețuri mici și de calitate îndoielnică provenite din spațiul extracomunitar ar fi câteva dintre direcțiile care ar putea fi abordate prin politicile și strategiile guvernamentale.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INFRASTRUCTURĂ

Bucurați-vă cu măsură:

75

Promisiuni de încă 33,5 km din Autostrada Transilvania de Ligia VORO

Cei 33,5 km din Autostrada Transilvania care mai sunt de finalizat pe raza județului Mureș vor fi dați în circulație până la sfârșitul acestui an. Sunt asigurările date de către constructorii celor două loturi Iernut-Chețani – Astaldi și Max Boegl și Chețani – Câmpia Turzii - Straco, transmise de ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, și directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii (CNAIR), Narcis Neaga.

Ministrul Transporturilor Răzvan Cuc a ajuns în jurul amiezii zilei de 6 martie pe DN 14 A, la șantierul unde Astaldi va construi nodul Iernut, pentru vizita celor două loturi care sunt în execuție până la Câmpia Turzii.

Timp de aproape două ore am străbătut cei peste 33 de km de autostradă, am coborât și am urcat din mașini pentru a evalua profan și rapid cum au evoluat lucrările de ultima dată când am fost pe aceste șantiere.

O parte din lotul Iernut – Chețani este asfaltat, lucrările la cele două poduri pe care antreprenorii generali Astaldi și Max Boegl le execută peste râul Mureș sunt avansate, aducându-ne aminte de un Stonehenge modern, din beton armat, iar stadiul fizic al lucrările este undeva la 61%, potrivit estimărilor oficiale.

Pe lotul Straco, de văzut am văzut mai puține, dar constructorii au promis să se mobilizeze. Avansul fizic pe lotul ChețaniCâmpia Turzii este de aproximativ 22%.

“Am făcut o scurtă evaluare, am văzut că s-a lucrat la structuri și pe perioada lunilor ianuarie și februarie, ceea ce este un lucru îmbucurător, pentru că se recuperează anumite decalaje care existau la aceste loturi. Progresul fizic este unul acceptabil pe lotul Iernut-Chețani, pe Chețani – Câmpia Turzii, am spus și constructorului că aș vrea să văd de săptămâna viitoare o mobi-

lizare mult mai mare, asta nu înseamnă că celălalt lot este exclus sau că ar fi fost o mobilizare exemplară. Pot să spun că ghinionul lor este că eu voi sta pe șantiere în permanență, săptămânal voi vedea exact cum evoluează lucrările”, a declarat Răzvan Cuc, adăugând, oarecum amuzant la partea cu bugetul, că: “Nu mai este niciun fel de barieră administrativă, vorbim de exproprieri, de probleme pe acord de mediu, relocări, nu avem probleme. Ei trebuie să lucreze, bani există, buget încă nu avem, dar ei trebuie să lucreze. M-au asigurat constructorii că la sfârșitul anului se va da în circulație, vorbesc de ambele loturi”.

Directorul general al CNAIR, Narcis Nega, a confirmat că din promisiunile constructorilor și din analiza situațiilor de lucrări “considerăm că la sfârșitul anului pot fi date în circulație, nu recepție, în trafic”.

Lucrările pe lotul Chețani-Câmpia Turzii au fost întârziate din motive obiective, a punctat Narcis Neaga, constructorul fiind în insolvență.

“Noi i-am sprijinit din toate punctele de vedere, în special financiar, am plătit aproape instant, am deblocat toate problemele administrative, pentru că problemele mari în construcția de autostrăzi sunt fie problemele administrative, fie problemele de pe șantier în ceea ce privește dotările, mobilizarea, dar

76

INFRASTRUCTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

considerăm în urma discuțiilor că ei vor face față. Am urmărit să vedem în special aprovizionarea cu materiale, pentru că, dacă ei până la o anumită dată nu sunt aprovizionați cu materiale, în special la tablierele metalice, nu au nicio șansă să termine. Surpriza a fost că într-adevăr au deblocat, au început să vină materialele, au făcut plăți, credem că vor finaliza”, a mai completat directorul general CNAIR.

Vizită pe Sebeș-Turda Ministrul Transporturilor Răzvan Cuc a vizitat din nou, în 21 martie, loturile 1 și 2 din Autostrada Sebeș – Turda. ”Pe lotul 1 al acestui tronson de autostradă, antreprenorul a avansat cu lucrările. Am văzut că lucrează la structuri destul de intens. Se vede un progres fizic în urma vizitei pe care am efectuat-o în urmă cu 2 săptămâni, pe acest lot. Într-adevăr mobilizarea şi la dânsul trebuie să crească. Au fost condiţiile meteo nefavorabile din ultimele zile, dar i-am solicitat să intre degrabă să lucreze şi la terasamente. Sper că au înţeles foarte bine mesajul meu: nu vreau să se mobilizeze doar când anunț că vin. Voi anunţa şi cu 2 ore înainte când voi face o conferinţă de presă şi voi veni pe nepusă masă, ca să văd exact cum aceşti antreprenori au înţeles să ducă la bun sfârşit ceea ce şi-au asumat prin contracte. Sunt nemulțumit cu privire la stadiul lucrărilor de pe lotul 2”, a declarat Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.

Câștigătorul Sibiu-Boița, desemnat Prezent în județul Mureș, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a anunțat că a fost desemnat câștigătorul pentru proiectarea și execuția lotului 1 Sibiu-Boița, din autostrada Sibiu – Pitești.

Câștigătorul este PORR CONSTRUCT SRL, care a lucrat și pe lotul IV al Autostrăzii Sebeș-Turda, de altfel primul finalizat din cele patru. Valoarea propunerii financiare este de 612.647.863,38 de lei fără TVA, echivalentul a 129 milioane euro fără TVA, având un cost/km de 9,7 milioane euro fără TVA. Nu la fel de fericită este situația pe drumul expres CraiovaPitești, unde loturile 3 și 4 trebuie relicitate.

“Acolo este o problemă legată de un lucru pe care îl vom reglementa, în sensul că săptămâna viitoare va intra legea achizițiilor la Comisia de Industrii, unde eu voi fi prezent ca să fac niște modificări la această lege. Pentru că Pitești-Craiova, din punctul meu de vedere este strict legat de modul în care unele firme înțeleg să își desfășoare activitatea în România. O firmă care nu a participat la licitație a contestat cele patru loturi, două loturi nu au avut nicio problemă, 1 și 2. Contestația a făcut-o pe rezervele de implementare, care vin să ajute constructorul ca să nu ne mai blocăm de un cuantum de nu știu 10% pentru cheltuielile neprevăzute. Ei, tocmai acest lucru l-au

contestat, un complet de judecată a spus pentru două loturi că este ok, pentru alte două loturi le-a admis contestația și trebuie relicitate”, a explicat ministrul Răzvan Cuc. Licitația va fi organizată cât de repede e posibil, însă nu a fost avansat un orizont de timp.

Modificări în legislație Tocmai pentru ca astfel de situații să nu mai apară, ministrul Cuc a propus câteva modificări în legislația de achiziții publice, cum menționam deja anterior că intenționează.

“Dacă o firmă nu participă la licitație sub nicio formă nu poate contesta acest proiect. Pe de altă parte, în momentul în care avem o decizie de la CNSC, în primă instanță, că rămâne câștigător cel care a fost desemnat de comisie, noi semnăm contractul, iar ulterior, alte firme care au nemulțumiri se pot duce în instanță, dar nu rămânem blocați cu proiectul, cum a fost pasajul de la Domnești, l-am licitat în 2015 și am semnat contractul în 2017”, a arătat acesta.

De asemenea, acesta a adăugat că, dacă antreprenorul “nu ține pasul și nu face lucrările în termenul asumat, în condițiile în care nu sunt probleme administrative, nu sunt probleme din punct de vedere financiar, acelui antreprenor i se va desface contractul de prestări servicii și trei ani de zile nu va putea participa la licitații”.

Cu toate problemele de pe șantiere, ministrul a dat asigurări, asigurat în prealabil de Narcis Neaga, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, că vor fi dați în circulație 180 de km de autostradă.

Cum stăm cu Autostrada Unirii...

Autostrada 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni, botezată și a Unirii în legea pe care parlamentarii au adoptat-o cu mult aplomb anul trecut (iacă, termenul a trecut și multe nu s-au întâmplat și nu răspunde nimeni pentru că nu era cum), rămâne totuși oarecum în planurile ministeriale.

“La sfârșitul lunii martie este termenul de depunere pentru revizuirea studiului de fezabilitate pentru Târgu Mureș-Târgu Neamț, așa cum s-a convenit prin proiectul de lege”, a afirmat ministrul Răzvan Cuc. Acesta a solicitat sprijinul media dacă apar contestații (deși dacă studiul va respecta toate prevederile normative, nu prea înțelegem de ce ar fi contestații). “În momentul în care vor exista contestații, dvs. să fiți cei care, pe de o parte, așa cum criticați activitățile ministrului când nu face anumite lucruri, să îi criticați și pe care fac contestații, doar de dragul de a bloca lucrurile”, a fost solicitarea ministrului.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INDUSTRIE

77

TAGRO, omologat de Registrul Auto Român TAGRO - tractorul agricol românesc, conceput și realizat integral de IRUM Reghin, a fost omologat de Registrul Auto Român. Această omologare certifică înalta calitate a tractorului agricol, care respectă toate standardele europene.

Procesul de omologare a început de anul trecut. Spre sfârșitul anului 2018, TAGRO a fost supus unei serii de încercări statice și dinamice, efectuate de către Departamentul Omologări al RAR București, care au avut un rol important în definirea și optimizarea produsului, în conformitate cu normele impuse de către Uniunea Europeană. Cele peste 45 de rapoarte au fost făcute pe baza testărilor efectuate la sediul din RAR București, dar și în afara țării, la Universitatea din Bologna (IT) și Millbrook Proving Ground (UK). “În luna aprilie a acestui an, vom începe producția componentelor și vom finaliza noua structură de asamblare a tractorului agricol românesc. În luna iunie vor ieși pe poarta IRUM primele tractoare TAGRO. Pentru ca acest lucru să fie posibil, specialiștii au efectuat numeroase teste pe câmp, la lucru, cu diferite echipamente și accesorii.

Companiile din domeniul agricol din România, dar și din străinătate, vor beneficia de acum de un tractor performant, conceput integral în departamentul nostru de cercetare și dezvoltare”, a declarat Mircea Oltean, CEO al companiei IRUM. În anul 2018, fabrica IRUM a prezentat conceputul original (de la idee până la produsul finit) al noului tractor agricol românesc TAGRO. Proiectul inovator a presupus o investiție totală de peste 4 milioane de euro, iar dezvoltarea prototipurilor a implicat cele mai moderne tehnologii.

TAGRO a primit de la RAR, în urma testelor efectuate, certificatul de omologare de tip asupra întregului vehicul. Specialiștii Registrului Auto Român certifică îndeplinirea cerințelor tehnice și administrative, în raport cu regulamentul pentru vehiculele agricole și forestiere UE nr. 167/2013, cu ultimele modificări aduse de regulamentul delegat UE nr. 2018/830. Cu o cabină etanșă, certificată ROPS (Roll Over Protective Structure) și FOPS (Falling Objects Protective Structure), ce împiedică intrarea prafului în interior, un bord fix înconjurat de dispozitive de control concepute pentru a eficientiza operarea sa, TAGRO poate fi considerat un vector al revitalizării industriei constructoare de vehicule agricole din România.

Din punct de vedere tehnic, TAGRO presupune un sistem de tracțiune integrală 4x4 ce se cuplează electrohidraulic, cu o cutie de viteze cu 12 trepte pentru mersul înainte și 12 pentru mersul înapoi și cu o priză de putere independentă, poziționată în partea din spate. Motorul este Diesel cu 4 cilindri în 4 timpi, pompa de injecție este de tip common rail, cu turbocompresor și intercooler, marca FPT Industrial (Fiat Powertrain Technologies), iar capacitatea cilindrică este de 3.387 cmc și poate dezvolta trei tipuri de putere, în funcție de opțiunea aleasă de client: 86, 95 sau 102 CP. Sistemul hidraulic de servodirecţie oferă confort și încredere sporită schimbărilor de direcție, chiar și atunci când, prin intermediul tiranților pentru cuplare rapidă de categorie II și a cârligului de remorcare reglabil pe înălțime, acesta tractează o remorcă cu o masă maxim tehnic admisibilă de 18.000 kg.

IRUM Reghin este specializată în producția de tractoare agricole și forestiere și a funcționat ca societate de stat până în anul 1999, când a fost achiziționată de MAVIPROD, o companie cu capital privat, integral românesc.

78

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CLUJUL REZIDENȚIAL

79

80

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Iulian Iuga, Accesa: “Am reușit să avem succes pe propriile picioare” La aniversarea a 15 ani de la înființare, Accesa, companie clujeană cu acționariat românesc “abonată” la topul Deloitte Technology, a ajuns la 800 de angajați în Estul și Vestul Europei. Care au fost provocările de-a lungul celor 15 ani de antreprenoriat și care este realitatea pieței de astăzi ne spune Iulian Iuga, fondatorul companiei din Cluj cu birouri la Frankfurt, Munchen și Zurich.

Cum era IT-ul clujean în anii 2000?

Acum, din 100 de absolvenți, 95 lucrează, atunci 5 erau angajați, gândul fiecărui student fiind să plece la o companie din străinătate. De-abia apăreau primele firme IT, eram al cincilea angajat de la Softvision, mă ocupam de soluții Web. Nici acces la internet nu prea aveați.

Ne conectam de două ori pe zi cu un server din SUA, ne înțelegeam mai mult telefonic și prin e-mail. Documentarea în IT era foarte dificilă, trebuia să aduci cărți din SUA. În 2001 am plecat în Germania, la o companie cu filială la Cluj care avea nevoie de specialiști să lucreze în această țară. Am dezvoltat o soluție de Business Intelligence pentru Ernst & Young. M-am numărat printre sutele de persoane care stăteau la coadă, pentru viză, la Consulatul German de la Sibiu.

Cum ați ajuns să aveți propria firmă?

Am stat în Germania până în 2004. La început am fost programator, dar am ajuns să coordonez modele de business; am avut un mare progres profesional în decurs de câțiva ani. În Germania am învățat că IT-ul este, de fapt, un instrument, cum ar veni ciocanul cu care faci masa, iar tu trebuie să știi să vinzi soluția. Am devenit consultant, detașându-mă de zona tehnologică. Am înființat compania în România cu un partener, 50%-50%, care s-a retras ulterior. Ținta era să fac nucleu dur în România care să devină compania care se întinde în afară și cucerește piața. M-am întors de tot acasă în 2008; câștigam în Germania în calitate de consultant, iar o parte din banii câștigați îi investeam în firmă. Acolo marile companii își cumpără consultanță din afară, însă ecosistemul IT în România nu era dezvoltat.

Iulian Iuga - Experiență internațională semnificativă în industria IT: 18 ani de activitate - A lucrat în calitate de consultant și arhitect de sisteme pentru companii germane de renume (DHL Deutsche Post, Post Bank), dar și din SUA, Franța și Israel - Din 2004 este Managing Director al Accesa - Acum, împreună cu întreaga echipă, se concentrează pentru a inspira organizațiile să apropie tehnologia de centrul business-ului lor, să faciliteze pionieratul și accelerarea “călătoriei” lor digitale.

- Promovează inovația, ideile curajoase, spiritul agil, impactul inițiativei individuale prin pasiune și proactivitate, atât în interiorul, cât și în afara companiei

Acum care este situația în țară?

Scutirea de impozitul pe venit în IT, introdusă în 2010, a ajutat foarte mult această industrie. De atunci au venit la noi multe companii din străinătate. Ar fi o mare greșeală ca această facilitate fiscală să fie redusă, chiar tăiată, deoarece industria informatică e acum motorul nr. 1 al economiei românești.

Care este modelul ideal pentru o companie IT locală: producție și servicii pentru alții sau produse proprii?

La început noi am avut modelul Nearshore – Offshore, adică gestionam personal în România pe care îl plasam diferiților clienți, însă așa nu poți să aduci valoare adăugată - este ca și cum ai vinde petrolul din pământ cu 13 cenți în loc să vinzi benzina cu peste 1 euro litrul. Accesa are aspirația să ofere servicii și produse de calitate la un preț competititiv, să dispună de echipe care să dezvolte soluții. Deci nu asiguri doar un zidar, ci o echipă ce ridică un bloc întreg, pentru care îți asumi întreaga responsabilitate. În cât timp poate să ajungă niște tineri din România la nivelul de unicorn, adică o companie cotată la 1 miliard de dolari?

Un astfel de unicorn ia naștere dintr-un produs care are impact la nivel mondial, iar pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie de o investiție puternică și de surse de finanțare, de obicei sunt fonduri de investiții.

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cât de greu este să răzbați pe piața din Vest?

Pentru noi a durat 15 ani să pătrundem pe piața vorbitoare de limbă germană, în condițiile în care mai toată lumea merge spre SUA sau Marea Britanie; engleza se vorbește mult mai ușor. 30% dintre angajații noștri din România sunt vorbitori de germană, iar pentru restul am angajat în firmă două profesoare. Am făcut și următorul pas: angajarea de specialiști nativi. În 2011 am deschis filiala din Germania, în 2016, cea din Elveția. Aspirăm și la una în Austria, dar e o piață mai închisă și mai restrânsă ca volum. Piața germană are un potențial imens, mai ales în industrii precum retail, manufacturieră și de servicii financiar-bancare, domenii în care avem expertiza cea mai substanțială. Retailul are mare nevoie de digitalizare, industria manufacturieră – de Internet of Things și de automatizare, iar industria financiară, de tehnologia care să îi permită să facă față concurenței nonbancare.

Nu vă tentează piața americană? Clujenii se îndreaptă spre Silicon Valley, pe principiul că de acolo vin banii, investitorii.

Noi intrăm în acel segment de firme autohtone din România care merg spre acele piețe în care se încadrează. Economia germană se bazează pe antreprenorii precum Allianz, Mercedes, BMW care au avut o expansiune la nivel global. Într-o economie sănătoasă trebuie să ai și companii mari, dar și mici antreprenori care vor să rămână în țară. Scopul nostru este să găsim companiile care își propun să aibă tehnologia ca nucleu al dezvoltării. În cazul României, firme care să facă export.

Clujul este văzut ca un centru al antreprenoriatului.

Care e realitatea?

Din păcate, în România nu există educație antreprenorială.

Programul guvernamental Start-up Nation a fost conceput în ideea ca întreprinzătorii care au o idee să învețe să o pună în aplicare, chiar dacă dau greș. Pentru reușită este însă nevoie de mentori care să îi ajute. Obiectivul unui antreprenor nu trebuie să fie să aibă bani, ci să creeze valoare - un produs sau un serviciu.

Goana după angajați este evidentă în IT. Cum îi țineți și cum aduceți alții buni?

Avem oameni care sunt cu noi și de 10 ani. Sursele noastre de talente sunt mediul universitar și piața de muncă.

Nu mizăm pe Body Leasing, ci vrem să fim un “Full IT Services Supplier”, deci îi oferim provocări unui tânăr: să fie direct responsabil pentru asigurarea unor servicii de calitate. Acesta poate să fie angrenat în scurt timp într-o echipă mixtă care lucrează la soluții complexe, iar dacă este competitiv în 1-2 ani poate să coordoneze un proiect. Nu ne-am propus o țintă de angajări: în 2018 au venit 170 de persoane și au plecat 50; creștem cam cu 100 de oameni pe an.

Nu prea aveți profilul clasic de multinațională, cu acele reguli stricte.

La noi se oferă libertate, dar cu asumare și responsabilitate. E o cultură organizațională bazată pe libertate și pe excelență.

Am reușit să avem succes pe propriile picioare, nu suntem subsidiara sau copilul nimănui. Decizia se ia la nivel local.

Cine este mai eficient: angajatul din clădirea de birouri sau cel care muncește de acasă, în șlapi și bermude, când are el chef? Încercăm să echilibrăm balanța între muncă și viață. Avem un program de beneficii, oamenii își aleg zile de lucru de acasă. În general, programul de lucru nu este fix, însă există o perioadă, între 10:00 și 16:00, în care mai toată lumea e pe “baricade”.

Deși deja suntem aproape 800 de oameni în centrele din Cluj, Oradea (România), Frankfurt, Munchen (Germania) și Zurich (Elveția), sunt angajați care lucrează la birou, și acasă.

Responsabilizarea cum se face?

Am introdus celule de self-management, în care fiecare e responsabil de el însuși, în dezvoltarea personală, dar și colaborează cu colegii. Fiecare comunitate – compusă din 1080 de oameni, are propriul buget anual, în funcție de venitul pe care îl generează pentru companie. Celula poate opta de la cursuri de specializare până la team building-uri pe care și le organizează singură. Această autonomie se va reflecta apoi în relațiile cu colegii, dar și în colaborarea cu clienții.

Profil Accesa - Furnizor de servicii IT complete, capabil să acopere întreg ciclul de viață al unui produs tehnologic (Design - Build – Operate), facilitând clienților crearea de produse digitale, accelerarea ciclurilor de lansare, orchestrarea sistemelor, scalarea expertizei tehnice, creșterea performanței aplicațiilor, a platformelor și a infrastructurii informatice - Misiune: accelerarea transformării digitale a afacerilor printr-o abordare agilă și inovatoare, bazată pe parteneriate pe termen lung - Construiește parteneriate puternice cu clienții săi din industrii variate (retail, manufacturing, financial services), pentru a crea valoare adăugată pe termen lung, contribuind la un mediu economic în care tehnologia permite dezvoltarea sustenabilă a businessurilor de pretutindeni - Aproape 800 de angajați în birourile din România, Germania și Elveția

81

82

PIAŢA FINANCIARĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Conferinţa Europeană a Serviciilor Financiare (ECFS2019):

Oportunități și amenințări emergente în domeniul serviciilor financiare Digitalizarea, automatizarea şi inovaţia în serviciile financiare, dar şi aplicarea practică a ultimelor noutăţi legislative, s-au numărat printre subiectele dezbătute în cadrul celei de-a treia ediţii a Conferinţei Europene a Serviciilor Financiare (ECFS2019). Evenimentul a fost organizat la Braşov, între 21-22 martie.

Conferința Europeană a Serviciilor Financiare (ECFS), organizată de Institutul de Studii Financiare (ISF), în parteneriat cu Asociația „Centrul de Arbitraj și Mediere în Asigurări” (ACAMA) – București, şi Societatea Română de Cercetare pentru Afaceri Publice și Private (SOROCAPP) din Târgu Mureș s-a impus ca un forum de dezbateri cu privire la aplicarea practică a ultimelor noutăți legislative, dar adaugă și o perspectivă economică și managerială a realităților din domeniul financiar, întrunind profesioniști ai finanțelor, teoreticieni și practicieni, deopotrivă.

La eveniment au participat Cristian Roşu, vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, Valentin Ionescu, director al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Nicoleta Radu, director general al PAID, Alexandru Ciuncan, director general al UNSAR, Dorel Duţă, preşedinte al UNSICAR, Antonio Souvannasouck, preşedinte al PRBAR, Mădălin Roşu, preşedinte al BAAR, Narcis Păvălaşcu, preşedinte ACAMA. Cristian Roșu, vicepreședinte Sector Asigurări Reasigurări, în cadrul ASF, a declarat, printre altele, că în 2018, piaţa asigurărilor din România şi-a îmbunătățit indicatorii de solvabilitate, subscrierile pe asigurări de locuințe crescând cu circa 5%, deși numărul polițelor s-a diminuat cu circa 300 de mii. Gradul de penetrare a asigurărilor în PIB a fost aproximativ 1,07%, comparativ cu Germania - 8,1% sau Franţa - 12%, evoluția a fost favorabilă, dar este departe de aşteptări; creșterea pieței asigurărilor este mai mică decât a PIB-ului. Pentru îmbunătăţirea situaţiei, ASF are o serie de proiecte în scopul creării unui cadrul legislativ flexibil – o serie de norme sunt în curs de reanalizare, s-au făcut propuneri de modificare a legislației pentru a o aduce în concordanţă cu realitățile economice prezente: legea asigurărilor mutuale, legea rezoluţiei, legea Fondului de Garantare. Educaţia financiară reprezintă un alt palier important pentru dezvoltarea pieţei pe termen lung; în acest sens, va fi acordat sprijin Institutului de Studii Financiare

şi vor fi dezvoltate colaborări şi cu alte instituții de învăţământ, pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale a angajaţilor din asigurări.

Conferinţa a beneficiat de suportul a 9 centre universitare din ţară şi străinătate, care au trimis reprezentanţi la panelurile evenimentului: Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie, Târgu Mureș; Universitatea „Transilvania”, Brașov; Universitatea „Babeș-Bolyai”, ClujNapoca; Universitatea „Valahia”, Târgoviște; Academia de Studii Economice a Moldovei, Republica Moldova; Universitatea de Vest din Timișoara; Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava; Universitatea Româno-Americană din București.

Pornind de la principala tematică a evenimentului Oportunități și amenințări emergente în domeniul serviciilor financiare, evenimentul din acest an a abordat o serie de teme, cum ar fi: provocări FinTech şi Insurtech pentru domeniul financiar. Soluții de asigurare pentru limitarea efectelor riscurilor cibernetice; Arbitrajul în serviciile financiare. Soluționarea alternativă a litigiilor și importanța specializării entităților implicate; Asigurarea obligatorie a locuinței - status și proiecte de viitor; Pregătirea profesională a distribuitorului de asigurări în contextul actualelor prevederi legislative; Managementul riscului şi guvernanţă corporativă. Instrumente financiare şi metode de tranzacţionare conform MiFID II; Managementul relaţiei cu clienţii în contextul Directivei Europene a Distribuţiei în Asigurări. Creşterea ponderii asigurărilor facultative în România; Legi speciale cu implicaţii asupra serviciilor financiare. Dreptul serviciilor financiare. Tehnici și metode în combaterea spălării banilor.

Cu ocazia evenimentului, Institutul de Studii Financiare a lansat Manualul Distribuitorului de Asigurări, materialul de bază în procesul de formare profesională şi certificare a personalului implicat în distribuţia de produse de asigurări.

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

83

Călin-Mihai Rangu, președinte al Institutului de Studii Financiare:

“Se va trece de la asigurări ca produs la asigurări ca serviciu” de Ligia VORO

Călin-Mihai Rangu, președinte al Institutului de Studii Financiare (ISF) și director Direcția Supraveghere Intermediari, Scheme de Garantare și Monitorizarea Regulilor de Conduită din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), ne-a prefigurat, într-un interviu pe care ni l-a acordat, cum va arăta viitorul piețelor financiare, odată cu digitalizarea tot mai accentuată.

Cum se implică Institutul pentru Studii Financiare în educația financiară și în cea de formare continuă? Încercăm să organizăm seminarii, conferințe, al căror nivel să fie peste nivelul comercial al conferințelor clasice. Din acest motiv ne implicăm pentru că trebuie să transmitem informații pe care oamenii nu le au sau le sunt transmise parțial în funcție de interesul comercial al unuia sau al altuia.

ISF vrea să fie un think-tank în care combinăm piața financiară, conceptele financiare clasice, bazate pe hârtie, cu noile tehnologii care sunt aplicate pe piața financiară și cu elementele de management pentru că, până la urmă, managamentul trebuie să fie al acestor două componente și să producă o eficiență pe piață pentru compania care vinde și să fie corect pentru clienți, pentru că un sistem financiar trebuie, în primul rând, să protejeze interesele consumatorului. Acesta este rolul autorității, de fapt, să ne asigurăm că întotdeauna ceea ce se întâmplă, se întâmplă din perspectiva drepturilor și intereselor consumatorilor.

Cum va schimba digitalizarea piața asigurărilor din punctul dvs. de vedere?

Digitalizarea este unul dintre elementele majore în asigurări chiar față de sistemul bancar. Acolo avem sisteme de plăți, sistemele de plăți se digitalizează, tot ce se inventează se inventează în jurul plăților pentru că oamenii trebuie să facă o plată, lucrează cu cash sau fără cash. În asigurări, tehnologiile sunt mult mai versatile pentru că se aplică mai rapid conceptele, de exemplu Big Data. Big Data este un concept în care se adună foarte multe date, structurate și nestructurate, nestructurate înseamnă din mediile sociale, și se poate stabili profilul de asigurare al unui om, care ar fi riscurile lui și, utilizând o tehnologie, tu poți să îți dai seama ce riscuri prezintă un om pentru o companie și astfel se face un preț care este adaptat profilului acelui om. Până acum în asigurări se mergea pe principiul mutualității, erau 1 milion de cetățeni, per ansamblu se stabilea un preț. Acum se trece de la volumul acesta mare de masă nedeterminată la o individualizare a riscului pe om. Această utilizare a tehnologiei în asigurări ridică foarte multe probleme pentru reglementator, supraveghetor, pentru că sunt probleme de etică: cât poți să mergi cu prelucrarea datelor clientului? Avem GDPR-ul, dar asiguratorii au, clar, un interes legitim, ei trebuie să folosească metodele acestea, dar trebuie să ai niște bariere etice să nu le depășești, să nu folosești aceste metode fără ca acel client să le cunoască, să cunoască utilizarea acestora pe el și să

accepte. Temerea foarte mare, utilizând tehnologiile informatice, este că asiguratorii pierd controlul a ceea ce se procesează. Inteligența artificială este programată de niște softiști, pe niște algoritmi, softistul știe ceea ce codează, iar cel din business îi spune în principiu ceea ce vrea să obțină. Inteligența artificială, rețelele neurale, de exemplu, învață din propria experiență. În momentul în care o rețea și un sistem învață din experiența trecută – așa se și antrenează rețelele, introduci 5.000 de cazuri, rețeaua a învățat un model de comportament, un pattern al unei anumite tipologii, de exemplu în spălarea banilor, el avertizează asupra unei persoane, însă nu mai știe să răspundă de ce a identificat persoana respectivă și, practic, zona de business pierde controlul modului în care sistemul procesează și acest lucru nu trebuie să fie permis, trebuie să existe niște reglementări și niște controale.

Problemele de etică sunt generate de faptul că nu li se comunică oamenilor și oamenii nu înțeleg ce li se întâmplă și atunci sunt expuși.

Cum sunt protejați clienții din piața se servicii financiare de atacurile cibernetice?

Aici vorbim de managementul securității care presupune că trebuie să aplici niște standarde, niște principii ca să protejezi aceste informații într-un mod corespunzător.

Noi, de exemplu, în ASF am emis o reglementare privind riscurile operaționale generate de IT, ce trebuie să facă firmele din asigurări pentru a avea un nivel mai ridicat

84

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de maturitate informatică, pentru a nu avea astfel de probleme. Deci ele intră, implicit, în sisteme de guvernanță care sunt legiferate de legile specifice domeniului financiar.

Sunteți vicepreședinte în Comitetul InsurTech Task Force (ITF) din cadrul Autorității Europene pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), care este rolul acestei structuri?

Acolo s-a creat o structură de tip FinTech, astfel încât să gestioneze unitar la nivel european toate aceste tendințe inovatoare. Și în România, în cadrul ASF, am înființat un hub de inovații tehnologice, pe care îl coordonez, similar cu hub-ul european, pentru că se dorește înființarea unui hub european, o rețea a hub-urilor naționale. În momentul acesta suntem în etapa de a documenta și a face studii, analize. S-au făcut analize pe Big Data, cu toată problematica din jur, se analizează cloud computing, facilitatorii de inovație și barierele pentru că sunt foarte multe bariere legislative care inhibă inovația.

Astăzi, s-a discutat despre Directiva europeană privind Distribuția în Asigurări -IDD (Insurance Distribution Directive) în care se vorbește despre hârtie, că trebuie să informezi pe hârtie clientul. Într-o lume digitalizată, hârtia dispare, tu trebuie să ai și formele electronice de informare. Deci, pentru barierele acestea trebuie găsite soluții, dacă ele sunt prin directive europene, nu pot fi eliminate ușor, dar tu trebuie să știi să le aplici și să le promovezi. Acesta este unul dintre scopurile pe care le avem la EIOPA, eliminarea barierelor legislative care încurcă dezvoltarea tehnologică.

Pe de altă parte, noi trebuie să controlăm dezvoltarea tehnologică pentru a nu o lua razna și să afecteze consumatorii.

Cum dezvoltați hub-ul InsurTech în România?

Avem întâlniri periodice, avem în hub 10 companii de IT, 10 companii de asigurări și 10 asociații ale celor interesați, hub-uri de inovație, clusterul de la Cluj, de exemplu. Ei vin și prezintă ce fac, tendințe, iar noi prezentăm ca ASF ce se întâmplă la nivel european pe piața de asigurări ca să le dăm idei, deci este un fel de brainstorming ca oamenii să și învețe ce se poate face cu tehnologia. În România este o inerție foarte mare din cauza problemelor în asigurări din trecut, încă mulți sunt ocupați cu problemele de zi cu zi și nu privesc în perspectivă și e posibil să apară alții care să le ia piața fără să își dea seama ce li se întâmplă.

Cum vedeți evoluția pieței de asigurări, cum ne vom asigura în viitor?

Pentru generația tânără, cei care sunt până în 30-40 de ani, probabil prin telefonul mobil ar trebui să se întâmple totul, și noi dăm tot timpul exemplul asigurărilor la cerere, on demand insurance, în care tu ar trebui să îți cumperi o

Despre ISF Institutul de Studii Financiare (ISF), înființat prin fuziunea dintre Fundaţia Institutul de Management în Asigurări şi Fundaţia Institutul de Asigurări, și-a început oficial activitatea în 13 august 2015.

Noua entitate dedicată pregătirii profesionale - cu precădere în sectorul serviciilor financiare nebancare - are ca fondator Autoritatea de Supraveghere Financiară și este susținută de asociaţii reprezentative din domeniu, în calitate de membri. ISF are în prezent centre la Brașov, Suceava, Constanța, Timișoara.

asigurare CASCO când mergi cu mașina, nu să dai 1.000 de euro pe un CASCO pentru un an de zile și, fie de mergi, fie nu, tu plătești. Am ieșit acum cu mașina, îmi activez pe telefon, dau 10 euro, sunt asigurat, ajung cu mașina acasă, opresc asigurarea. Se va trece de la asigurări ca produs la asigurări ca serviciu.

Probabil, apariția acestor servicii este favorizată de noile modalități de mobilitate - car-sharing, ridesharing, mașini inteligente etc.

E favorizată, bineînțeles. De fapt, se și zice că asigurarea RCA o să dispară în momentul în care vor apărea mașinile inteligente, pentru că ridică o problemă a subiectului pe care îl asiguri. Pe cine asiguri, pentru că mașina inteligentă merge singură? Cineva va plăti o asigurare, dar probabil va plăti constructorul, cel care vinde mașina, pentru că mașina aceea va fi responsabilitatea lui dacă intră în gard și produce prejudicii, nu va mai fi a omului, pentru că omul va fi ca în taxi. Se va schimba filosofia și se merge către alte tipuri de asigurări, tipurile clasice vor dispărea încet-încet.

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

85

Laura Elly Naghi, director formare profesională al ISF

“Este nevoie de crearea Cartei albe a tuturor proiectelor de educație financiară” de Ligia VORO

Conf. univ. în cadrul ASE București, Laura Elly Naghi, director formare profesională al Institutului de Studii Financiare, a fost unul dintre motoarele organizării Conferinței Europene a Serviciilor Financiare, aflată la ediția a III-a, însă, în interviul pe care ni l-a acordat am încercat să desenăm un tablou al educației financiare în România.

Cum arată educația financiară în România și cum pot fi integrate toate aceste platforme nișate, neinterconectate, prin care diferite autorități, instituții, asociații încearcă să aducă mai aproape de cetățeni conceptele din piețele financiare?

Pornind de la statistici internaționale, România este pe ultimul loc, asta înseamnă că unul din cinci români nu știe concepte de bază, legate de elemente financiare. Nu vorbim doar de domeniul asigurărilor sau de domeniul pensiilor private sau de domeniul pieței de capital, ci de concepte banale, cum sunt ce este un card de credit sau ce este rata inflației sau dobânda, cum se calculează, unde apare ea și de ce mă impactează pe mine.

Apropo de ceea ce înseamnă educație financiară există o serie de actori, fie actori privați, fie actori publici, aici mă refer la instituții publice, reglementatori, autorități, care s-au preocupat, în ultimii trei ani din ce în ce mai mult, să aducă în prim plan conceptul și nevoia de financial literacy. Există platforme numeroase care așa cum ați pus nu sunt interconectate. Însă, de exemplu, există semnat un memorandum între Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor Publice, Banca Națională a României (BNR), Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), toate entități publice, care nu spun decât: haideți să vorbim despre educație financiară pentru cel care este în școală, adică pentru generația care va termina școala și va deveni tânăr absolvent și va deveni începător în ale populației active.

Există, după cum spuneam, inițiative în sistemul asigurărilor, în sistemul bancar, a se vedea platforma de educație financiară a Asociației Române Bancare, a se vedea platforma ASF-ului, a se vedea cea a Bursei de Valori București (BVB). De ceea ce este nevoie în momentul acesta, pentru că este unul dintre punctele precizate în acel memorandum pe 5 ani, este crearea acelei Carte albe a tuturor operatorilor, a tuturor proiectelor de educație financiară. Și cred că în măsura în care ar exista o coeziune pe zona aceasta și s-ar centraliza toate proiectele, și eforturile ar fi nu neapărat pe crearea unui proiect de educație financiară, ci pe crearea unor legături, cred că beneficiarii direcți se vor multiplica.

Pe când să ne așteptăm ca proiecte de educație financiară pentru tineret să își găsească un firesc loc în programa școlară?

Se fac eforturi și există efecte deja în proiecte atât pentru studenți, cât și pentru elevii claselor a VII-a și a XI-a, cât și pentru profesorii acestora. Acesta este un pas nou, care a apărut după ani buni în care BNR-ul, ASF-ul s-au preocupat de introducerea educației financiare ca disciplină începând cu 2020 sau 2023. Se lucrează la o curriculă a acestei discipline și se lucrează la o formare de formatori, se lucrează la o formare a profesorilor care vor preda acea disciplină.

Veți fi implicat ca institut în această formare?

Institutul de Studii Financiare este implicat în proiectele de educație financiară alături de reglementator, dar și alături de ceilalți actori – Patronatul Român al Brokerilor de AsigurareReasigurare, Uniunea Națională a Societăților de Asigurare din România - UNSAR, Uniunea Națională a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări din România UNSICAR, adică fiecare asociație profesională sau patronală conștientizează această nevoie și suntem și noi, în calitate de entitate non-profit care avem și această latură, asigurăm oarecum legătura între mediul academic și mediul de afaceri. Și suntem implicați și ne dorim prin expertiza pe care institutul a acumulat-o în ultimii 17 ani de când a fost înființat să participăm pe zona aceasta de dezvoltare de curricule, pe zona de formare de formatori, pe zona de dezvoltare de materiale, de instrumente de evaluare.

Cum se poate preda educația financiară astfel încât să fie prietenoasă pentru elevi?

Pe zona de copii este atât de ușor să te joci cu ei, să ai tot felul de joculețe, gamification, este la ordinea zilei, este ușor să faci simulări cu ei. De exemplu să mergi pe zona de buget personal, dacă ai 1.000 de lei ce faci ci cu ei? Dacă ai varianta să investești într-o fabrică de pâine sau într-o fabrică producătoare de mașini luxoase, în ce ai investi?

Gândește-te că apare o catastrofă naturală sau apare un eveniment politic important, ce crezi că se va întâmpla cu investiția ta. Există platforme în care te poți juca, poți simula, cum e Asiguropolis, dar nu numai.

86

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Raul Felix Hodoș, președinte SOROCAPP, despre efectul GDPR în piața financiară:

“Se schimbă cu totul ideea de marketing în domeniu” de Ligia VORO

Societatea Română de Cercetare pentru Afaceri Publice și Private (SOROCAPP) a fost, alături de ACAMA și ISF, organizatorul principal al Conferinței Europene de Servicii Financiare. Am discutat cu avocatul Raul Felix Hodoș, președintele asociației, despre provocările legislative din piața financiară din România.

SOROCAPP este partener al Conferinței Europene de Servicii Financiare, ediția a III-a, de ce este necesar să organizați astfel de evenimente? Mie mi-a plăcut, în mod deosebit, atenția pe care ați acordat-o educației financiare, un concept despre care discutăm destul de mult în România, însă oarecum nișat, fiecare se ocupă de partea sa. Din ce am reținut însă, există demersuri ca educația financiară să intre în curricula școlară.

Societatea Română de Cercetare pentru Afaceri Publice și Private – SOROCAPP - are deja experiență cred că de 15 ani în organizarea de conferințe. Pentru că unul dintre obiective este acesta, ne-am asociat cu Institutul pentru Studii Financiare și ACAMA pentru a organiza această conferință. Din ce în ce mai multă lume, deja știe și și-o notează în agendă pentru fiecare lună martie.

De ce educație financiară? Pentru că este o componentă esențială în ceea ce privește partea de afaceri publice, cât și cea de afaceri private, pentru că încă de când avem 3-4 ani și mergem să ne cumpărăm prima bomboană, practic trebuie să fim educați financiar. Pe măsură ce creștem ar trebui să știm cum să investim banii, cum să îi protejăm, cum să îi utilizăm, să îi cheltuim în cele din urmă și toate acestea se subsumează ideii de educație financiară.

Cât de volatilă e legislația în acest domeniu al serviciilor financiare ?

Având în vedere că sunt foarte mulți bani la mijloc, evident că și legea se schimbă destul de des, mai ales în ultima vreme au fost mai multe directive și regulamente cu implicații directe în piața financiară europeană și, evident, în cea românească. Aici aș aminti Directiva europeană privind Distribuția în Asigurări - IDD (Insurance Distribution Directive) și MiFID II (Markets in Financial Instruments Directive) - Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare care au fost transpuse sau sunt în curs de transpunere și în legislația primară – de competența principa-

Despre SOROCAPP Societatea Română de Cercetare pentru Afaceri Publice și Private (SOROCAPP) este o asociație non-profit, înființată în anul 2011 în Tîrgu Mureș, având drept scop principal sprijinirea și promovarea cercetării științifice în domeniul afacerilor publice și private.

Asociația are 26 de membri, printre care se află cercetători, teoreticieni și practicieni în domenii juridice și economice, precum și alți profesioniști ai dreptului.

lă a Parlamentului României sau a Guvernului, cât și în legislația secundară în România, care este de competența Autorității de Supraveghere Financiară.

Care este impactul reglementărilor din GDPR asupra pieței financiare?

Sunt foarte multe date, în primul rând se schimbă cu totul ideea de marketing în domeniu. După aceea, spre exemplu în domeniul asigurărilor, avem discuțiile, care nu sunt finalizate încă, asupra cine este operatorul principal, dacă asiguratorul sau brokerul este operatorul principal, câtă vreme clientul merge la broker, brokerul este cel care solicită cotațiile de la asigurator și, până la urmă, polița se încheie cu asiguratorul. Vom pune în discuție toate aceste probleme, nu vom găsi un răspuns final, dar mai facem un pas pentru a afla cum putem să aplicăm regulamentul în industria financiară, în așa fel încât să și respectăm rigorile legii, dar și să afectăm negativ cât mai puțin. Regulamentul înseamnă o mai mare grijă față de drepturile persoanelor vizate, pe de o parte, iar, pe de altă parte, în sarcina întreprinderilor vin mai multe obligații pe care trebuie să le aplice și aceste obligații, evident, se transformă în bani pentru că orice obligație nouă care trebuie implementată naște cheltuieli.

Sunt obligații, spre exemplu, ale actorilor din piață de a face anumite raportări, pe spălare de bani, pe evaziune fiscală.

Va trebui să vedem cum îl aplicăm noi intern, bineînțeles, după ce vedem cum îl interpretează și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, interpretările date de ea sunt obligatorii, mai avem organisme europene care ne dau anumite recomandări și aceste recomandări sunt cu titlu de softlaw, semi-obligatorii.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIU

87

Antonio Souvannasouck, președinte PRBAR:

“Problema pieței de asigurări este că este foarte mică, nedezvoltată” de Ligia VORO

Antonio Souvannasouck este de puțină vreme noul președinte al Patronatului Român al Brokerilor de Asigurare și Reasigurare – PRBAR, într-o perioadă de mari provocări în această piață, generate de modificarea și/ adoptarea unei noi legislații. Ce s-a schimbat, cum arată piața asigurările vă arătăm în interviul pe care președintele PRBAR ni l-a acordat.

Care sunt provocările brokerilor de asigurare și reasigurare, mai ales cu noile directive, regulamente europene, a GDPR-ului? Întrebarea este foarte fierbinte. GDPR-ul a intrat în vigoare anul trecut, în 25 mai, și imediat se face anul, și sunt convins că toate entitățile, nu numai cele din piața de asigurări au implementat măsuri de respectare a Regulamentului privind Protecția Datelor Personale, doar că nu e suficient pentru că, ca să nu greșești, trebuie să ai procese de monitorizare, să te asiguri că se și respectă procedurile pe care le-ai implementat. Aceste proceduri pot fi validate doar după o perioadă de timp și doar dacă le monitorizezi. Ca urmare este perioada în care vezi dacă funcționează cu adevărat ceea ce ai implementat și aceasta este o activitate continuă.

Dar mai fierbinte este legislația specifică în asigurări care s-a schimbat total odată cu Legea 236 din octombrie 2018 și completată cu Normele 19 și 20, emise la finalul anului trecut, norme care schimbă foarte mult peisajul de asigurare și procesele de distribuție a asigurărilor, complicându-le puțin și încă nu știm cum se va ref lecta în piața de asigurări.

Concret, asiguratul care nu lucrează în domeniu la ce ar trebui să fie atent, ce se schimbă pentru el?

La încheierea oricărei asigurări, asiguratul va trebui să semneze în loc de 2 hârtii ca până acum – 8 hârtii. De acum, semnătura poate să fie și digitală, pe o tabletă sau pe un link online, e de văzut cum implementează fiecare f luxul și procedurile. Dar este cert, volumul de activitate în achiziția unui produs de asi-

88

INTERVIU gurare este mult mai complicat și asta în folosul consumatorului pentru că directiva privind distribuția în asigurări prevede și pune în prim-plan protecția consumatorului.

De ce a fost nevoie de aceste reașezări, modificări?

Pentru că asigurările fiind un domeniu specializat, specific, dificil pentru omul de rând, pentru consumator, și pentru că un contract de asigurare are 1012 pagini, scris cu corp de 10, și nimeni nu are răbdare să citească și nici expertiza să le înțeleagă, s-au întâmplat cazuri în care s-au achiziționat contracte de asigurare, și mă refer în special la asigurările de viață, care nu au protejat cu adevărat cumpărătorul și care au dus la un conf lict între asigurat și compania de asigurare prin neînțelegerea asigurării. Ca urmare, noua lege prevede un f lux de informații mult mai complex înainte de a face vânzarea propriu-zisă, suntem obligați să informăm asigurații cu foarte mult înainte despre produsele de asigurare, despre piața de asigurări, despre necesitățile lor de asigurare etc.

Cu ce probleme se confruntă brokerii de asigurare-reasigurare, ce provocări aveți, altele decât cele deja menționate?

Nu avem alte probleme decât cele ale pieței și problema pieței de asigurări este că este foarte mică, nedezvoltată. Suntem la 2 miliarde de euro, potrivit datelor finale pentru 2018, și prevăd o creștere de 4,5%.

Teoretic, piața din România trebuie să fie la 20 de miliarde de euro, ținând cont de PIB, ținând cont de populație, ținând cont de dezvolare și chiar de gradul de educație. Toți actorii din piață, de la Autoritatea de Supraveghere Financiară, trecând pe la asiguratori, brokeri și chiar agenți căutăm soluții pentru a dezvolta această piață. Prima soluție este o educație financiară a clientului, a potențialului client, pentru a-l face să înțeleagă utilitatea instrumentului de asigurare, astfel încât, dacă este obligat să își cumpere RCA pentru mașină sau să își facă asigurarea obligatorie de locuință, să îi arătăm că este doar o mică parte a necesităților de asigurare.

Vorbeați despre asigurarea obligatorie de locuință, cum stă România la acest capitol?

Această asigurare banală de locuință, într-o țară de proprietari, este la un grad de penetrare foarte scăzut.

Deși este obligatorie și este prevăzută o amendă de 500 de lei, gradul de cuprindere este de 19%, pentru acei 10 euro sau 20 de euro pe an care trebuie plătiți. Și nu crește, de 2-3 ani e tot acolo. Doar că amenda trebuie dată de autoritățile locale care nu o să își amendeze proprii electori. Și nu sunt nici alte mecanisme de verificare, spre exemplu la tranzacții să soliciți și această

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

asigurare. Singurul loc unde îți este cerută este la bancă atunci când faci un credit ipotecar. Părerea mea este că din cele 19% locuințe asigurate, majoritatea sunt acelea care sunt ipotecate la bancă. Într-adevăr, numărul polițelor facultative sunt în jur de 2,5 – 2,7 milioane, în timp ce volumul de locuințe este de 8,5 milioane, deci iarăși mult sub jumătate.

Tocmai spuneați că au survenit aceste modificări în legislație și volumul de activitate a crescut, mai aveți disponibilitatea și timpul necesar pentru a acoperi și zona aceasta de educație?

Este exact invers, pentru că încă de la primii pași în brokeraj, munca noastră a fost permanent de educație, este 80% educație și 20% - comercială. Noi trebuie să îl facem pe cumpărător să înțeleagă care este necesitatea unei asigurări și la ce riscuri ne expunem în fiecare zi. Trebuie să folosim asigurarea, nu doar să o cumpărăm și trebuie să le folosim și pe ale altora.

Vin din urmă milenialii, provocările digitalizării, cum răspundeți acestor schimbări de profil al clienților, cum vă adaptați tehnologiei?

Suntem obligați să ne adaptăm pentru că având în vedere tocmai modificările legislației, tocmai volumul crescut de informații pe care trebuie să îl livrăm și îngreunarea procesului de vânzare, trebuie să mergem pe procese automatizate, trebuie să facem informări prin mediul digital, trebuie să facem arhivare în mediul digital. Astăzi, oamenii stau mai mult pe telefonul mobil decât pe computer sau laptop, deci e clar că toate procesele trebuie să se mute pe mobil. Iar, în felul acesta ești mai aproape de consumatorul tânăr.

Despre PRBAR Patronatul Român al Brokerilor de Asigurare și Reasigurare s-a înființat în urmă cu 2 ani în temeiul Legii nr. 62/2011 privind dialogul social ca o persoană juridică de drept privat, cu scop nepatrimonial, independentă. Principalul obiectiv al acesteia constă în organizarea, promovarea, susținerea și apărarea intereselor membrilor săi în relațiile cu orice alte entități, autorități, instituții publice, în raport cu obiectul și scopul ei de activitate și în acord cu prevederile legale. În prezent, patronatul este alcătuit din 17 membri și 2 asociați, grupând peste 40% din piața de intermediere, însemnând cei mai mari brokeri de retail, cei mai mari brokeri internaționali, brokeri corporate, brokeri pe nișe – maritim, spre exemplu, brokeri compoziți.

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

89

Dorel Duță, președinte UNSICAR:

“Problema în asigurări nu este dacă se întâmplă riscul, ci când” de Ligia VORO

Cu Dorel Duță, președinte al Uniunii Naționale a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări din România – UNSICAR, am vorbit despre piața asigurărilor, despre exemple pozitive și despre mileniali. Ce ne-a răspuns președintele la toate aceste curiozități, vedeți în interviul de mai jos.

Cât concentrează UNSICAR din piața de intermediere și consultanță în asigurări?

Piața de distribuție din România este undeva la 62% din primele brute intermediate subscrise în piața noastră, iar brokerii dețin 62,9% din total, ceea ce înseamnă un grad foarte mare de distribuție prin intermediul brokerilor, adică aproape 63% din produsele din piață sunt distribuite prin intermediul brokerilor, iar UNSICAR deține undeva la 65% din acel 62,9% prin membrii pe care îi avem.

Cum arată astăzi piața de asigurări, din punctul dvs. de vedere?

La noi este potențial, tot auzim că este potențial, dar suntem tot la o piață de 2 miliarde de euro. Ce este drept că acei 2 miliarde de euro de acum 5 ani nu mai sunt ca acei 2 miliarde de euro de acum, pentru că prețurile au scăzut, costul asigurării a scăzut foarte mult datorită concurenței, iar numărul de riscuri a crescut, iar expunerea a crescut și mai mult. Acum 10 ani vindeam asigurările cu 0,10-0,12 cotă la %, acum nu vindem sub 0,06 - 0,07. Practic s-a dublat volumul, dar noi ne raportăm la primele de încasare. În ultima perioadă ce a crescut foarte mult sunt asigurările de sănătate private, oamenii au început să fie conștienți de importanța lor. Mai mult chiar, oamenii au început să ceară în pachetul salarial aceste asigurări de sănătate private.

Ce puteți face în plus pentru creșterea pieței de asigurări?

Poți să promovezi mai mult. Poți să faci educație. Vedeți în economiile dezvoltate, lucrurile acestea se învață din gimnaziu, a-ți administra patrimoniul, pentru că riști să pierzi tot pentru că nu ai plătit 100 de euro și te trezești că toată agoniseala ta de o viață s-a dus pe apa Sâmbetei.

Problema în asigurări nu este dacă se întâmplă riscul, ci când. Asigurarea acoperă un risc sigur, dar incert. Nu știi când se produce, dar se produce. Și atunci dacă mesajul pe care să îl transmiți este bine înțeles, mai mult de atât ce poți să faci? Aș mai menționa că asigurarea reprezintă butonul de restart al economiei.

La încheierea asigurărilor de locuințe stăm dezastruos, totuși avem și exemple pozitive. Despre ce este vorba?

Primăria Municipiului Brașov a notificat toți proprietarii de locuințe că, dacă într-un termen stabilit nu vin cu polițele, sunt amendați, pentru că așa prevede legea.

E și mai de apreciat, mai ales pentru că Brașovul nu este o zonă atât de expusă la cutremure, spre exemplu. Astfel de decizii țin și de nivelul de trai, țin și de mentalitatea locală.

Care sunt provocările pe care le aveți acum?

Provocarea majoră a pieței este implementarea legislației și, implicit, operaționalizarea fluxurilor. Avem un flux de documente impus de directivă, sunt destule și voluminoase.

Cum atrageți milenialii?

Ei au o altă scară de valori, pentru ei ce este acum, este important, nu ce va fi în viitor, nu gândesc pentru viitor. Și gradul lor de satisfacție se măsoară altfel decât l-am măsurat noi în istoria noastră. Pentru ei trebuie alt tip de campanii. Nu cred că am reușit să le captăm atenția, iar acest transfer de generație durează. Probabil că vor reuși cei care sunt cu o generație mai aproape. Trebuie să încercăm să facem totul pe flux, să operaționalizăm procesele, iar interacțiunea umană să fie cât mai redusă.

Despre UNSICAR UNSICAR, prima asociație a brokerilor de asigurări din România, a luat ființă în septembrie 2000, la inițiativa unui grup de 12 societăți de intermediere și consultanță în asigurări, ca organizație non profit, neguvernamentală și apolitică, având personalitate juridică în conformitate cu O.G.26/2000. Scopul uniunii constă în sprijinirea membrilor săi în creșterea recunoașterii publice a rolului activității intermediarilor și consultanților în asigurări. De asemenea, uniunea are rol de reprezentare a intereselor membrilor ei, inclusiv reprezentare legală, în instanțele de judecată.

UNSICAR numără 90 de companii membre din toate domeniile de activitate – retail, corporate, companii mici, entități care lucrează pentru industrie și care au interes în industrie.

90

ANTREPRENORIAT FEMININ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Laureată la Gala Women in Economy

Violeta Oltean, Excelență în antreprenoriat feminin

de Ligia VORO

Într-un moment încărcat de feminitate, pentru că Femeia este onorată în 8 martie, o doamnă a plaiurilor noastre mureșene a strălucit la nivel național în lumea afacerilor. Violeta Oltean, proprietara și directorul general al MAVIPROD Reghin, compania care deține producătorul de utilaje și tractoare forestiere și agricole IRUM SA, a fost laureată de Ziua Internațională a Femeii la Gala Women in Economy, pentru Excelență în antreprenoriat feminin. În cadrul evenimentului a fost lansat Top 50 Femei în Economie în care Violeta Oltean ocupă un onorant loc 21 și studiul Femei în afaceri.

Sunt la un eveniment în Reghin, la IRUM, realizez un interviu, când o observ pe Violeta Oltean, proprietarul și directorul general al companiei MAVIPROD, ridicând un pet uitat de cineva pe spațiul verde și ducându-l la coșul de gunoi.

Nu știa că e observată și nici nu i s-a părut nefiresc să ridice un pet aruncat care era în dezacord cu ordinea care strălucea atât în fabrică, cât și în exteriorul său, cu iarba tunsă milimetric, pomii fructiferi și arbori îngrijiți cu răbdare.

E o imagine pe care o voi ține minte pentru că am considerat că o definește pe doamna care aseară, la Opera Națională din București, a fost laureată cu distincția pentru Excelență în antreprenoriat feminin în cadrul Galei Women in Economy, organizată de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) şi jurnaliştii Capital Media Production. O gală în care au fost onorate meritele doamnelor și domnișoarelor din business-ul românesc și care contribuie cu un procent important la PIB-ul României.

De asemenea, în cadrul evenimentului, a fost lansat Topul 50 Femei în Economie. Femeia de afaceri Violeta Oltean ocupă, în topul realizat de jurnaliștii Capital Media Production, poziția 21, o recompensă meritată pentru munca susținută, seriozitatea în afaceri, organizarea și disciplina pe care le-a arătat de-a lungul celor 26 de ani de activitate economică privată și care se traduc prin succesul național și internațional pe care Grupul MAVIPROD l-a cunoscut și îl cunoaște astăzi.

“Sunt deosebit de onorată să primesc distincția acordată în cadrul Galei Women in Economy și să fiu într-o companie deosebită, alături de celelalte doamne și domnișoare cărora li se recunoaște munca, ambiția și lupta de a depăși orice obstacol pentru a reuși într-o lume dură, provocatoare, cea a afacerilor. Este o recunoaștere a peste un sfert de veac de muncă, de sacrificii, de nopți nedormite și o recunoaștere a valorilor pe care le-am promovat în afaceri – cinstea, seriozitatea, corectitudinea, organizarea, disciplina. Reușita mea o datorez, de asemenea, echipei minunate pe care am făcut-o cu soțul meu, familiei mele care este cea mai valoroasă pentru mine și colegilor mei care au înțeles valorile companiilor noastre. Am avut anul trecut un moment aniversar cu multe amintiri, la celebrarea a 65 de ani de la înființarea IRUM și a 20 de ani de când MAVIPROD a riscat, salvând IRUM, am lansat tractorul 100% românesc TAGRO și pot să vă promit că nu ne vom opri aici, ne vom concentra asupra dezvoltării

producției, a unor produse noi și a echipelor de vânzări și service. Îi felicit pe organizatori pentru că au avut inițiativa de a onora spiritul antreprenorial feminin. La final le urez tuturor doamnelor și domnișoarelor care astăzi sărbătoresc 8 Martie să aibă curaj să pătrundă în lumea afacerilor, să fie cinstite și corecte față de ele însele și față de cei din jurul lor și să se bucure de o primăvară minunată”, ne-a declarat laureata.

O carieră de succes O doamnă diafană, discretă, parcă din altă lume, Violeta Oltean a înființat, în 1993, alături de soțul său, Mircea, compania MAVIPROD, o companie care conține în însăși

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

denumirea sa importanța familiei – e inspirată din inițialele soților Mircea și Violeta și fiul, Andrei. Așa cum recunoștea întotdeauna Violeta Oltean, familia este centrul lumii sale, pe familie s-a bazat în afaceri și familia a fost cea care i-a oferit puterea de a trece peste obstacole și de a reuși.

Chiar dacă astăzi Grupul MAVIPROD cuprinde companii profitabile, în expansiune înțeleaptă, atunci când compania MAVIPROD prelua IRUM SA, producătorul de utilaje și tractoare forestiere și agricole se afla pe buza prăpastiei, cu falimentul la orizont. Violeta și Mircea Oltean au crezut că pot salva compania, s-au împrumutat în condiții ingrate, aproape imposibile, și au cumpărat pachetul majoritar de acțiuni al companiei. “Cu siguranță, cea mai importantă decizie a fost aceea de a începe acest business și de a achiziționa fabrica IRUM. Pentru că vă spuneam despre

Despre Gala Women in Economy Peste 800 de doamne și domnișoare au fost prezente la Opera Națională din București. Pe scena Operei Naționale din București au urcat Cristina Chiriac, președinte CONAF și co-organizatoare a galei, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, ambasadori, invitați din străinătate legați de lumea afacerilor. De asemenea au transmis mesaje doamnelor și domnișoarelor antreprenor, deși nu au putut fi prezenți, președintele României, Klaus Iohannis, și comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu.

Adrian Negrescu a prezentat rezultatele studiului Femei în afaceri, realizat de Frames, care a relevat că sunt 508.000 de acționari femei în companiile românești, cu aproape 22% mai mult față de 2014, femeile dețin 40% din PFA-uri înregistrate în România. Interesant, 170.000 de femei fac afaceri pe cont propriu.

Cele mai multe doamne și domnișoare care au succes în afaceri se încadrează în intervalul de vârstă 34-49 de ani și sunt educate, cu studii superioare majoritatea, și cu experiență de business.

ANTREPRENORIAT FEMININ

acel curaj și acea ambiție care te împing din spate, asta am simțit eu atunci, la începuturi. Am crezut în mine, în soțul meu, în ideea de a crea o afacere de familie pe termen lung.

Am pornit la drum și nu m-am uitat prea des peste umăr”, povestește Violeta, citată de jurnaliștii care au redactat și au editat Top 50 Femei în Economie. Și nu s-a înșelat. Povestea falimentului s-a transformat întro afacere puternică, recunoscută în cele patru zări ale lumii, încununată anul trecut cu lansarea, după o așteptare lungă și dureroasă poate, a primului tractor agricol 100% românesc, deja binecunoscutul TAGRO, o creație a Centrului de cercetare şi dezvoltare a utilajelor agricole și forestiere iFOR din cadrul IRUM. Grupul Maviprod desfășoară activități în 3 țări – România, Ungaria și Republica Moldova, are o cifră de afaceri de peste 40 de milioane de euro și numără peste 600 de angajați.

IRUM este unul dintre jucătorii importanți din Europa în producția de TAF-uri. Însă se anunță și un concurent serios în piața de utilaje agricole. IRUM vinde la ora actuală 500 de tractoare agricole pe piața din România, care absoarbe anual 2500 de utilaje și cu o proiecție de creștere pentru 2028 de 8.000 de tractoare agricole.

Alături de semeni Dincolo de activitatea profesională, cariera de succes în afaceri, Violeta Oltean rămâne una dintre doamnele cele mai implicate în a-și ajuta semenii, de a întinde o mână de ajutor oamenilor mai puțin dăruiți de destin, de a mângâia cu sufletul acolo de unde alții își întorc privirea. Ne amintim, poate unii au uitat, de o doamnă delicată și elegantă care trecea pragul cu regularitate de ceasornic pentru a fi alături de copilașii de la Casa Maria din Reghin.

Una dintre cauzele umanitare de care Violeta Oltean și-a legat numele și a investit timp, suflet și resurse materiale este mișcarea rotariană. Violeta Oltean a fost preşedintele Rotary Club Maris Târgu Mureş în anul rotarian 20142015, deţine medalia Paul Harris Felow cu trei rubine, cea mai înaltă distincţie acordată de către Rotary Club International, și continuă să sprijine și să participe activ în activitățile Rotary.

91

92

ANTREPRENORIAT FEMININ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sub brandul Elite Bussines Women,

Lecții de antreprenoriat colaborativ, vânzări și tehnici de negociere de Irina PAPUC

Dacă cineva v-ar întreba care este cheia unei afaceri de succes, ce-ați răspunde? Banii, experiența, un plan de afaceri? Da, dar niciunul dintre acestea nu vor funcționa dacă nu veți învăța să vindeți propriul produs. Vânzările determină succesul unei afaceri, de aceea oamenii de business au fost intrigați să afle de la patru speakeri valoroși despre secretele vânzării și negocierii în afaceri, în cadrul unui eveniment organizat pe 2 aprilie, la Sibiu.

Deși vânzările sunt cele care determină succesul și potențialul unui business, oamenii de afaceri tind să abordeze vânzările cu timiditate. Pentru că sunt solicitante și pot irita potențialii clienți. Dar dacă nu ați enervat pe nimeni pe parcursul unei zile, înseamnă că nu v-ați vândut suficient de mult, afirmă cu încredere Monica Ducu, coach și consultant de business. „Oamenii evită vânzările, pentru că se tem să deranjeze.

Acțiunile voastre trebuie să fie orientate către obținerea unei audiențe cât mai mari și constante. Oamenii trebuie să știe că sunteți experți în domeniul vostru și dacă astăzi nu au nevoie de dumneavoastră, vă vor căuta mâine, pentru că în mintea lor ați rămas expertul care se pricepe cel mai bine în domeniul de care au nevoie. Cine învață să vândă, poate orice”, a conchis Monica Ducu. Așadar, îndemnul ei pentru antreprenori este să-și vocifereze atuurile și să nu se teamă că ar putea deranja. Participanții la eveniment au aflat și tehnici de succes în vânzare de la consultantul în business Monica Ducu, cum ar fi secretul celor trei vizite care transformă vizitatorul într-un client fidel.

Vânzările de succes reprezintă însă și aplicarea reușită a unor tehnici de negociere. Înainte să vinzi un produs trebuie să știi exact care este nevoia ta primară, când trebuie să ceri, când să cedezi, dar și ce poți oferi atunci când te așezi la masa tratativelor.

„Într-o negociere contează interesul din spatele a ceea ce spunem că vrem. Sfatul meu este să vă cunoașteți foarte bine interesul. Trebuie să știți când să cereți mai puțin și când mai mult, când să câștigați cu orice preț sau să pierdeți o bătălie ca apoi să câștigați războiul”, le-a recomandat antreprenorilor Ioana Andrievici, negociator, trainer în negociere și autor al cărții „101 tehnici de negociere”. Un alt sfat important este să aveți alternativele pregătite. „Dezvoltați pachete de negociere, care sunt foarte importante și începeți întotdeauna cu cel mai bun pachet al vostru. Faceți

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANTREPRENORIAT FEMININ

concesiile treptat, iar dacă nu știți când să cereți, lăsați celălalt să facă oferta. Nu credeți în mituri ale negocierii”, a recomandat Ioana Andrievici. Potrivit trainerului în negociere, femeile tind să investească mult timp pentru a arăta bine atunci când merg la o negociere, în timp ce abordarea bărbaților este mult mai pragmatică – cum să facă bani. „Aveți grijă cât timp investiți în timpul vostru mental și fizic”, este o altă recomandare prețioasă pentru femeile antreprenoare.

Gustul e la fel în toate limbile Asociația My Transilvania a unit, prin conceptul său unic de a combina gastronomia și cultura, mii de oameni care au acceptat provocarea de a cunoaște România invers - dinspre urbanizare, spre ruralitatea ce păstrează imaginea unei Românii autentice. Totul a pornit și a rămas în sine un scop nobil – valorificarea României rurale prin cultură, istorie, gastronomie, dar și promovarea micilor producători. Cristian Cismaru, fondator al unei agenții de turism alternativ, este și manager de proiect al Asociației My Transylvania și a vorbit la evenimentul organizat de Elite Business Women despre cât de important este să știm ce ne dorim cu adevărat. „Noi nu am avut un model atunci când am pornit totul. Nu erau cărări bătătorite, pe care să mergem și să știm că ne duc unde trebuie. Am știut că ne dorim să readucem oamenilor sentimentele plăcute din copilărie, legate de locuri și gastronomie. Trebuie să te întrebi mai întâi de ce ai ales să faci ceea ce faci, ce determină rolul tău în societate, pe cine reprezinți”, a explicat Cristian Cismaru. El și echipa sa știau că-și doresc să readucă oamenii către sate, iar bucătăria românească a fost un instrument pentru a reuși. Așa au apărut evenimentele foarte cunoscute în Transilvania, cum sunt Transylvanian Brunch, Oltenia și Muntenia Brunch, Flavours and Sound of Transylvania, Picnic în Cindrel, Cină în natură, Electric Camping etc.

Asigură-te că ești bine Oricât de bine v-ați pricepe la tehnici de vânzare și negociere, totul poate fi pierdut în urma unui incident nefericit.

O calamitate naturală, un incendiu sau o altă pagubă poate distruge un efort colosal construit de-a lungul anilor, doar dacă nu aveți puși deoparte bani suficienți să porniți același business, cu aceleași investiții de la zero. Și statistica arată că foarte puțini antreprenori își permit acest lucru.

Dan Kelp, directorul sucursalei din Sibiu a companiei de asigurări Generali, a vorbit despre importanța asigurării afacerilor de cele mai frecvente tipuri de riscuri. Generali, parte a unei companii globale de asigurări, se orientează și către zona IMM-urilor, dezvoltând servicii de acoperire a riscurilor adaptate intereselor acestora. „Dacă nu ar exista riscuri, nu ar exista asigurări”, a afirmat Dan Kelp, iar cea mai bună prevenție este totuși o asigurare, aleasă în funcție de specifiul afacerii și nevoile antreprenorului. Compania de asigurări Generali dispune de experți naționali, dar și internaționali, pregătiți în evaluarea riscurilor și dispune de diverse tipuri de asigurări, inclusiv pentru asigurarea pierderii de profit.

Evenimentul de la Sibiu a fost organizat de Elite Business Women care reprezintă acum o rețea de 8.000 de femei, din România şi din Diasporă, care conduc afaceri de top. Este cea mai mare companie de educație antreprenorială pentru femei din România care pune bazele unei culturi antreprenoriale la nivel internațional.

„Am observat că în Transilvania oamenii sunt conservatori, deși nu este neapărat un lucru rău. Aceasta înseamnă că ei analizează mai mult oportunitatea de a intra în afaceri cu altcineva, este nevoie de mai mult timp pentru negociere, de aceea acest eveniment vine ca o mănușă pentru nevoia existentă în mediul de afaceri din Transilvania. Mai exact, aduce în mediul antreprenorilor conceptele de negociere, de vânzare, dar am prezentat și două exemple de bune practici. Încurajăm antreprenorii să folosească conceptul de antreprenoriat de tip colaborativ. Noi dezvoltăm comunități și avem nevoie să fim parte a unor comunități, iar dacă neglijăm acest trend riscăm să rămânem în afara unei mișcări foarte importante” Bianca Tudor, fondatoarea Elite Business Women

93

94

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Automotive Expo & B2B Meetings

Constructorii auto au nevoie de mai mulți furnizori care să producă în România de Irina PAPUC

Sute de furnizori și cumpărători din domeniul automotive și-au dat întâlnire pe 28 martie la Sibiu, în cadrul evenimentului Automotive Expo & B2B Meetings, un târg expozițional, îmbinat cu un program de întâlniri „business to business”. Furnizorii și-au prezentat cele mai noi tehnologii în domeniul industriei auto, iar cumpărătorii și-au exprimat dorința de creștere a gradului de integrare locală a furnizorilor.

În cadrul Automotive Expo & B2B Meetings peste 120 de furnizori s-au înregistrat în acest an pentru a-și prezenta produsele și inovațiile tehnologice. Întâlnirile dintre cumpărători și furnizori au fost planificate ținând cont de profilul de activitate și obiectivele fiecărei companii.

Astfel, la eveniment au fost prezenți inclusiv marii producători de autovehicule din România: Dacia, filială a producătorului francez de automobile Renault, precum și Ford, cu fabrica din Craiova, subsidiară a companiei americane cu același nume.

Datele statistice pentru anul 2018 arată că industria auto din România se află în plină ascensiune, înregistrând o cifră de afaceri de 28 de miliarde de euro, dintre care numai 19 miliarde reprezintă componentele auto. Totuși, este foarte mult loc de creștere, iar producătorii își doresc cât mai mulți furnizori locali. „În acest an am înregistrat o creștere de aproximativ 20 la sută în ceea ce privește furnizorii expozanți și aproximativ 30 la sută a prezenței cumpărătorilor. Este o creștere frumoasă pe care o înregistrăm constant în ultimii ani, atât la Automotive Expo, cât și la Industry Expo, cel de-al doilea eveniment al nostru pe care îl organizăm în luna octombrie. În total, la Automotive Expo participă anul acesta în jur de 450 persoane, reprezentanţi ai departamentelor achiziţii, tehnic, vânzări & marketing şi directori generali de la peste 200 de companii din domeniul automotive. Marii producători vin inclusiv să spună ce piese cumpără la ora actuală din alte părți ale lumii și transmit mesajul că ar dori să le cumpere de la furnizori din România”, explică Claudiu Georgescu, General Manager Green Roua, Industrialin, IndustryExpo și AutomotiveExpo.

Un mesaj în acest sens a fost transmis de producătorul Dacia care deține o cotă estimată de 30 la sută din piața autovehiculelor noi din România. „Dacia își dorește mai multă tehnologie în România, pornind de la soluțiile hi-tech, până la componente uzuale, cum ar fi jante de aluminiu, ecrane termice sau sisteme de frâna-

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

re. Ne-am dori să putem găsi și materia primă din plastic.

Din păcate, nu avem furnizori în România pe aceste categorii de componente, dar ne dorim să-i avem în țară și nu doar pentru Dacia, ci și pentru întreaga industrie automotive.

Avem încredere că extinderea numărului de furnizori producători pe piața românească este posibilă, bazându-ne pe succesul pe care Dacia îl înregistrează astăzi, dar și pe succesul furnizorilor Daciei care au avut curajul să lucreze cu noi și care astăzi produc, nu numai pentru noi, ci și pentru alți constructori de autovehicule mondiali”, ne-a declarat Marius Godoi, Senior Purchasing Project Manager, Dacia.

Atât Ford, cât și Dacia își doresc „o creștere a gradului de integrare locală a furnizorilor”, a declarat și Adrian Sandu, secretar executiv al Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). Asociația a înregistrat atât de la Dacia, cât și de la Ford o listă cu componente de care au nevoie, iar gama este diversă, pornind de la oglinzi, lămpi, proiectoare, pompe de apă, conducte frână, până la module electronice de comandă, comenzi de deschidere exterioară sau vopsirea maselor plastice. În același timp, atât furnizorii, cât și cumpărătorii ar trebui să-și sincronizeze modelele de afaceri, pornind de la cerințele tot mai stricte anti-poluare. Viitorul este al mașinilor electrice. „Mașinile electrice reprezintă viitorul în automotive. Vedem că poluarea are efecte alarmante, iar România riscă sancțiuni din partea Comisiei Europene pentru nivelurile de poluare a aerului în marile orașe. Cu toate acestea, nu putem vorbi despre o tranziție accelerată către automobilele electrice, deoarece România are nevoie de infrastructură și comunicație, iar acestea nu se pot face în timp scurt”, a completat Adrian Sandu.

Oferta furnizorilor Furnizorii prezenți la AutomotiveExpo au prezentat de la sisteme inteligente, printare 3D până la mentenanță predictivă.

“Reprezentăm în România trei companii – Unitronix, prezentă în peste 50 de țări, pe partea de automate programabile; Kübler, companie specializată de partea de mișcare și contorizare și Tosibox din Finlanda, pe partea de conectivitate, ceea ce reprezintă la modul practic o conexiune internet-internet prin VPN securizat. Prezentăm o soluție IoT de ultimă generație ce permite conectarea a 16 milioane de device-uri inteligente, cum ar fi roboți, automate programabile, camere video. Conexiunea este securizată, se poate folosi atât în domeniul casnic, cât și în industrie.

Este un vârf de gamă în domeniul IoT și este una dintre cele mai căutate produse”, ne-a declarat Ioan-Dorelian Constantinescu, inginer vânzări Kvalix Automatika.

“Reprezentăm Stratasys România, un producător american de imprimante 3D, numărul unu mondial. Suntem prezenți aici în principal cu piese de printare 3D. Principala noastră activitate este vânzarea echipamentelor,

dar ne ocupăm și de producție și printare 3D a pieselor la cerințele clienților noștri. Foarte multe companii din industria automotive, electronică, aviație sunt interesate de această tehnologie, care este una inovativă și foarte avantajoasă. Am început activitatea în România în anul 2012 și putem spune că este o piață în continuă creștere, apar tot mai multe imprimante 3D, concurența este tot mai mare, dar există loc pentru toată lumea”, ne-a prezentat Cristian Foral, Sales Manager Nutechnologies.

“Suntem prezenți a treia oară consecutiv la acest eveniment, iar domeniul nostru de specialitate sunt sistemele hidraulice pentru toate domeniile industriale și oferirea serviciilor de consultantă și, mai ales, soluționarea problemelor hidraulice prin livrarea de echipamente de producție germană Hydac. Ca și element inovativ, am venit la AutomotiveExpo de la Sibiu cu diverse repere necesare testării calității și gradului de curățare a pieselor. Companiile pun din ce în ce mai mult accent pe soluțiile de mentenanță predictivă, iar noi venim cu soluții de satisfacere a acestor nevoi în creștere”, a punctat Nicolae Muntean, inginer tehnic-comercial, Hydac International.

Un eveniment marca Industrialin Automotive Expo este un eveniment internațional, organizat anual în marile orașe industriale ale României, dedicat profesioniștilor din domeniul industrial, cumpărători și furnizori.

Evenimentul are o structură de târg expozițional, ce îmbină un program de întâlniri „business to business”, unde furnizorii au posibilitatea de a prezenta produse și inovații tehnologice, iar întâlnirile cu cumpărătorii sunt planificate ținând cont de profilul de activitate și obiectivele fiecărei companii. Participanții la Automotive Expo beneficiază de acces la informații de ultimă oră din industrie, oportunități de a dezvolta noi colaborări de afaceri, promovare și consolidarea imaginii pe piață. Organizatorul evenimentului este Industrialin, în colaborare cu ACAROM.

95

96

CSR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Donație Salvați Copiii pentru copiii cu malformații congenitale cardiace de Arina TOTH

În România, aproximativ 1.000 de copii se nasc cu malformații congenitale cardiace. Dintre aceștia, aproape jumătate sunt operați în țară, cele mai multe intervenții fiind efectuate la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant (IUBCvT) Târgu Mureș. Pentru a contribui la creșterea calității actului medical oferit micuților pacienți, organizația Salvați Copiii România și librăria online Libris au făcut posibilă dotarea unității sanitare cu aparatură performantă în valoare de 105.000 euro.

Peste 100.000 de clienți ai librăriei online Libris au donat pentru Salvați Copiii în cadrul proiectului de strângere de fonduri în beneficiul Institutului Inimii din Târgu Mureș, fiind achiziționate un aparat de ventilație Maquet Servo-U și un monitor Spectrum M4. ”Este foarte important ca cititorii care donează să știe ce se întâmplă cu banii lor. Am ajuns în 10 luni să ne fie donați 105.000 euro”, a declarat Virgil Oniță, director general Libris.

Monitorul permite monitorizarea tuturor parametrilor biologici ai copiilor în timpul circulației extracorporeale, fiind o ”oglindă a tot ceea ce se întâmplă în corpul copilului în timpul circulației extracorporeale”, iar aparatul de ventilație asigură tratamentul cât mai adecvat și, pe cât posibil, lipsit de efecte secundare sau complicații, prin posibilitățile sale de tratament oferind posibilitatea de a fi îngrijiți ”optim pacienții foarte fragili, cum sunt nou născuții, la care, după intervenția chirurgicală, trebuie lăsat toracele deschis câteva zile”. ”Aceste aparate au fost deja folosite, sunt foarte utile în activitatea noastră și sperăm ca, în continuare, astfel de dotări să fie direcționate către centrul nostru pentru că eu consider că toți copiii din România trebuie să fie operați în România, de către medici români și sunt convins că avem capacitatea, atât ca resursă umană, cât și din toate punctele de vedere, ca să acoperim acest lucru, dar pentru aceasta va trebui un program foarte concret”, a precizat prof. dr.

Horațiu Suciu, șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul IUBCvT Târgu Mureș.

Colaborare interdisciplinară Institutul Inimii din Târgu Mureș este singurul centru medical din țară unde este abordată constant patologia malformațiilor congenitale cardiace fiind asigurată asistența medicală necesară 7 zile din 7, 24 de ore din 24, sunt realizate intervenții complexe la copii foarte mici, inclusiv nou născuți. La Târgu Mureș vin să nască și viitoarele mame ale căror copii sunt diagnosticați din perioada intrauterină cu aceste malformații, ei trebuind să fie operați în perioada de nou născuți, în primele patru săptămâni de viață. ”În domeniul chirurgiei cardiovasculare pediatrice nu este nevoie doar de chirurgi, este nevoie de închiderea unui cerc - cardiologi pediatrii, intervenționist, anestezist, neonatolog, chirurg. Noi suntem privilegiați și beneficiari ai unei colaborări interdisciplinare”, a adăugat prof. dr.

Horațiu Suciu.

Salvați Copiii continuă să sprijine Institutul Inimii din Târgu Mureș ”Se știe foarte puțin în țară de performanțele pe care le-a atins echipa de aici. Până acum, din 2005, au fost operați aici peste 3.600 de copii. Știu foarte multe familii care așteaptă o intervenție, se gândesc să ajungă la Târgu Mureș. Știu foarte multe mămici care nasc aici pentru că în controlul anterior li se spune că bebelușul are o malformație de natură cardiovasculară și trebuie să-l vadă doctorul Suciu. Ceea ce ni se pare nouă de neînțeles este de ce nu există mai mult suport față de ce se întâmplă aici, la Târgu Mureș, pentru că sunt lucruri foarte rare și speciale care se fac aici”, a afirmat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al organizației Salvați Copiii România.

Organizația dorește să se implice și în strângerea de fonduri pentru achiziționarea unui sistem de radiologie digital, al cărui preț estimativ este de 175.000 de euro. În prezent, radiografiile în terapie intensivă se fac prin metoda clasică, pe film, însă un sistem de imagistică digitală ar permite o expunere mai redusă la radiații, obținerea mai rapidă a imaginilor, o calitate mult îmbunătățită a acestora, stocarea lor pe termen lung având în vedere că acești copii suferă mai multe intervenții de-a lungul timpului pentru corecția malformației.

CSR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Trei medici operează inimile micuțe Marius Fărcaș este tatăl unei fetițe de trei luni, operată prima dată în luna martie la Institutul Inimii din Târgu Mureș. Malformația a fost depistată în ultimul trimestru de sarcină. ”Am fost trimiși aici deoarece ni s-a spus că ar fi cel mai bine. Cred că am făcut alegerea cea mai bună să venim aici. Fetița a fost operată pe cord, urmează să fie din nou operată și suntem mulțumiți de condițiile de aici și cum a fost tratată. Sperăm să fie bine”, a spus tatăl fetiței.

Operațiile la copii sunt realizate de trei medici, prof dr.

Horațiu Suciu, dr. Claudiu Chivu și dr. Valentin Stroe. Pe an, aici sunt operați în medie 200 de copii. ”Numărul de copii nu corespunde cu numărul de intervenții, acesta este mult mai mare pentru că, în general, malformațiile cardiace congenitale nu se rezolvă dintr-o singură intervenție chirurgicală. Ea presupune mai multe etape până când intervenția este considerată corectată chirurgical. În general, se operează câte un copil în fiecare zi lucrătoare a săptămânii, la care se adaugă urgențele care ne vin în li-

mita capacității noastre logistice”, a precizat dr. Mariana Ciorba, directorul medical al IUBCvT Târgu Mureș.

Echipamente medicale performante pentru Clinicile de Neonatologie de Arina TOTH

Clinica de Neonatologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Târgu Mureș și Clinica de Neonatologie a Spitalului Clinic Județean Mureș au beneficiat de echipamente medicale performante pentru îngrijirea copiilor nou născuți prin intermediul unei noi donații efectuate de către Organizația Salvați Copiii România.

Prin intermediul donațiilor efectuate de populație către Salvați Copiii, prin sms, direct debit, 2% din impozitul pe venit, 20% din impozitul pe venit, organizația a achiziționat aparatură în valoare de 44.900 de euro pentru Clinica de Neonatologie a SCJU Târgu Mureș, fiind vorba de un aparat de ventilație non invazivă, un ventilator și un bilirubinometru. ”Nu putem să înlocuim uterul matern, dar încercăm să mimăm, respectiv asigurarea confortului termic, îngrijirea în incubator, pe cât posibil cu servo control, și trebuie să susținem funcția respiratorie. Acești copii au imaturitate a tuturor organelor și sistemelor, în primul rând o imaturitate pulmonară. Ca atare, trebuie să asigurăm ventilația și echipamentele de ventilație sunt indispensabile pentru acești copii, atât ventilație invazivă cât și non invazivă. La fel, bilirubinometrul este foarte util pentru că este o metodă non invazivă de determinare a valorilor bilirubinei, icterului, atât a prematurului cât și a nou născutului la termen și putem să indicăm metode de tratament mult mai rapid, fără să înțepăm copilul, fără recoltări de sânge”, a explicat conf. dr. Manuela Cucerea, șef Clinica de Neonatologie a SCJU Târgu Mureș. În cadrul Clinicii, unde sunt monitorizați și nou născuții cu malformații congenitale cardiace, din întreaga țară, anul trecut au fost tratați 2.172 de nou născuți, dintre care 279 la nivelul compartimentului de terapie intensivă. ”Mortalitatea la nivelul Clinicii de Neonatologie a fost de 1,18% în cursul anului 2018. Acest nivel al mortalității la nivelul secției, la numărul de cazuri tratate de către co-

lectivul medical arată profesionalismul resursei umane de care dispune”, a precizat dr. Claudiu Puiac, managerul SCJU Târgu Mureș.

Pentru Clinica de Neonatologie a Spitalului Clinic Județean Mureș Salvați Copiii a donat o masă radiantă în valoare de 10.500 de euro. Potrivit dr. Laura Suciu, șeful Clinicii de Neonatologie din cadrul Spitalului Clinic Județean Mureș ”cu ajutorul mesei radiante se va oferi suportul termic și respirator de care au nevoie copiii imediat după naștere”.

Cele două secții au mai beneficiat, anterior, de aparatură performantă în valoare de 154.000 de euro.

97

98

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ciocolatierul din Sâncraiu.

Cel mai dulce proiect pe Startup Nation de Călin POENARU

Preotul Dinu Criste a reușit să înființeze în comuna clujeană, cu finanțare prin programul guvernamental pentru antreprenori, singurul atelier din România unde se produc praline pictate manual. Unele chiar cu foiță de aur. Următorul pas: un showroom și o rețea de magazine în franciză.

Cum v-a venit această idee de business?

Am plecat de la un studiu asupra nivelului de zâmbet la popoarele din Europa, iar concluzia era că românii sunt printre cei mai posaci. M-am gândit atunci la ce le-ar putea schimba atitudinea și am găsit răspunsul: ciocolata, fiind unul dintre cei mai mari transportatori de endorfină în corp - adică „molecula fericirii”.

Care a fost următorul pas?

Mergând pe această linie, am citit acum doi ani o cercetare pe internet a cărei concluzie era că, deși în România se tot spune “Nu-i mai da copilului ciocolată!”, de fapt se consumă 1,7-1,9 kg/locuitor pe an, în condițiile în care în Suedia consumul este de 13 kg, iar în Belgia, Elveția și Germania, de peste 10 kg.

Deci problema în România nu este că se consumă prea multă ciocolată, ci că se mănâncă una de proastă calitate, cu uleiuri hidrogenate, ulei de palmier, ba chiar cu făină.

Ce ar trebui să conțină o ciocolată de calitate?

Rețeta ciocolatei nu e foarte complicată – precum cea a berii de calitate: unt de cacao, masă de cacao și trestie de zahăr. În concluzie, în România se consumă ciocolată puțină și de slabă calitate, adică există o mare oportunitate în piață. E drept că se simte o creștere a consumului, însă ea este acum una lentă.

Ce fel de produse fabricați?

Ne-am profilat pe praline pictate. Pralina este în topul ciocolatierilor din lumea întreagă, iar noi vrem să o ridicăm la nivel de artă. Este un atelier nu foarte mare, însă mergem pe segmentul de vârf. Am început cu pralinele, apoi cu trufele, vom trece la produse drajeizate, respectiv drajeuri cu alune trase în ciocolată.

O personalitate multiplă Absolvent al Universității Babeș-Bolyai și masterand al Universității de Științe Agricole, Dinu Criste este acum antreprenor, dar în trecut a fost consultant pentru proiecte pe fonduri europene. A activat în domeniul imobiliar, având în portofoliu mai multe ansambluri rezidențiale. S-a remarcat și în jurnalism, ca prezentator de emisiuni la TVR Cluj, Agro TV, Renașterea, Look TV și a participat la concursul de manager al Radio Cluj. În 2016 a decis să candideze la Primăria Florești, cu două proiecte: construirea centurilor de ocolire și un nou plan urbanistic general care să reglementeze modul în care se construiește în localitate. Ca preot ortodox slujește la bisericile din Parcul Etnografic Cluj-Napoca și Florești.

Cine v-a învățat să o faceți?

Am avut mai mulți ciocolatieri belgieni care au venit la Sâncraiu să ne învețe. În primele zile ne-au făcut ei demonstrațiile, apoi ne-au pus pe noi la treabă. La final ne-au lăsat și rețetele. Suntem acum cinci oameni care ne ocupăm de această afacere, dintre care unul pe marketing. În curând ciocolata produsă aici va fi înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci. Noi ne prezentăm ciocolata ca pe o formă de artă, practic producem adevărate bijuterii. Mai ales că unele dintre ele sunt cu foiță de aur. Am fost la un târg de nunți unde ne întrebau vizitatorii dacă sunt pietre colorate. Totul e făcut manual. Este o formă de artizanat în ciocolată, mai ales că ne implicăm și în partea de educație.

De ce am consuma ciocolată făcută manual și nu cea de pe raftul din supermarket?

Eu am fost într-un magazin al unui producător celebru din Belgia, dar am constatat că acea ciocolată a devenit albicioasă. Iar asta înseamnă că nu se respectă condițiile de păstrare. Cel mai mare dușman al ciocolatei este apa, iar ciocolata nu e voie să se albească. Ea trebuie să aibă un anumit luciu și să fie casantă, “crunchy”.

Ce șanse aveți în fața marilor producători internaționali?

Noi nu avem cum să concurăm companii precum Ferrero

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

sau Milka pentru că aceștia vehiculează volume enorme, iar atunci pot să scadă prețurile foarte mult. În schimb, ne-am orientat către piața produselor premium și superpremium.

Ce termen de garanție ar trebuie să aibă o ciocolată de calitate?

Nu mai mult de șase luni, în condițiile în care este ținută la maximum 18 grade. Dacă e trecută o garanție mai mare, înseamnă că aceasta e prelungită prin conservanți. Cei pe care nu prea putem să îi citim pe etichetă, fiind trecuți cu litere foarte mici.

Cât ați investit în afacere? Ați venit cu bani de acasă sau ați luat credit? În 2017 am depus proiectul pe programul Startup Nation, iar în 2018 ni s-a aprobat și am semnat contractul. Dacă nu aveam trei angajați – deși nu se specifica numărul minim de salariați – nu am fi îndeplinit punctajul. Acum suntem cinci și vrem să ne extindem în continuare. Am primit 40.000 de euro prin Startup Nation, iar aportul nostru propriu se ridică la 60.000 de euro. Majoritatea banilor au fost folosiți la amenajarea sediului și la achiziționarea de echipamente, materie primă.

De ce la Sâncraiu?

Pentru că aici este o anumită cultură, o tradiție a artizanatului, e un sat majoritar unguresc. Avem un festival internațional de folclor maghiar, iar comuna este frecventată anual de peste 10.000 de turiști străini. Sunt 42 de agropensiuni, iar Sâncraiu este singurul sat din țară cu agenție de turism. Noi avem sediul în fosta cooperativă de producție, unde am amenajat spațiul. Nu în ultimul rând există o considerabilă forță de muncă, mulți tineri.

Am amenajat spațiul pentru ca să putem ține seminarii, să facem proiecții. 350 de elevi vin anual la noi și sunt extrem de fericiți pentru că învață să fabrice acest produs, dar vrem să ajungem la 2.000 de elevi, ni s-au anunțat clase tocmai din Dej. Am stimulat și antreprenoriatul în comună: la etaj se va deschide un atelier de producție de stilouri de lux, produse artizanal.

Cum faceți ciocolata, de unde aduceți materie primă?

Cine se ocupă de design?

Totul se face manual, mai puțin partea de încălzire, cu un utilaj care aduce ciocolata la temperatura de 45 de grade, o coboară la 28, iar apoi o ridică la 31. Dacă nu se cristalizează, ciocolata nu iese. Unele praline se pictează cu pensula. Materia primă o aducem din Belgia, însă vrem să ne extindem în zonă cu o livadă de arbuști, pentru pireurile de fructe: zmeur, mur, coacăz. Lucrăm cu designeri, iar ambalajul ni-l produce o firmă locală, de lângă aeroport.

Ambalajul este deosebit, dar și foarte scump: 15 lei din prețul final de 42 de lei al unei cutii. Dacă se dorește a fi personalizat, costă și mai mult.

Aveți sortimente mai deosebite?

Am produs ciocolată cu whisky, cu vanilie de Madagascar, cu fructul pasiunii, cu lavandă. Am făcut inclusiv cu vinars de Jidvei.

Spre ce segment vă poziționați? Ca preț unde vă situați față de competitori?

Profilul consumatorului nostru este cel de business, corporații, piața evenimentelor. Ca preț, o cutie de praline care se vinde în Vestul Europei la 25 de dolari, deci echivalentul a 100 de lei, la noi costă 42 de lei. Deci avantajul producției în România nu este numai cel de prospețime, ci și de preț.

Ați putea să aduceți din țară toată materia primă?

Acest lucru este mai greu, însă dacă ne-am alia toți - producători, distribuitori, furnizori din acest domeniu - am putea să negociem mult mai bine prețurile. Eu am pornit ideea înființării Clusterului Ciocolatei, tocmai în acest scop, am mers la unicul producător de până atunci din Transilvania, de la Brașov, care… mi-a urat succes.

Cum v-ați gândit să dezvoltați acest business? În prima fază vrem să înființăm la Sâncraiu un showroom, apoi să deschidem un magazin propriu în Cluj-Napoca, iar în următoarea etapă să creăm o rețea de magazine, în sistem de franciză.

Cum se savurează ciocolata 1. Asigură-te că guști ciocolata păstrată la temperatura camerei. Evit-o pe cea păstrată la rece deoarece va fi mult mai dificil să identifici aromele. Atunci când guști ciocolata la temperatura camerei pătrățelele sau pralinele vor începe să se topească de îndată ce le savurezi. Ciocolata rece eliberează mult mai lent aromele, ceea ce are un impact negativ asupra gustului.

2. Relaxează-te. Nu poți savura ciocolata dacă ești în continuă mișcare, îți sună telefonul sau trebuie să trimiți mesaje. Ciocolata este o experiență în sine, iar specialiștii îți recomandă să o savurezi conștient. Închide televizorul, uită de telefonul mobil câteva minute și bucură-te de aroma aparte. Vei observa că gustul ți se va părea mult mai intens. Poți încerca să-ți imaginezi povestea ingredientelor sau călătoria ciocolatei până să ajungă în palma ta. Este un desert special, care merită câteva clipe de liniște și relaxare totală.

Sursa: Christe Chocolatier

99

100

CSR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ciprian Ciocan, Fundația Comunitară Sibiu:

Maratonul Internațional din acest an va finanța un număr record de proiecte de Irina PAPUC

Fundaţia Comunitară Sibiu a fost fondată acum 7 ani cu scopul de a deveni un finanţator local care să identifice, să promoveze şi să finanţeze idei și proiecte ale comunităţii din Sibiu.

Fundația a devenit un liant între comunitate și companiile interesate să se implice în campanii de responsabilitate socială corporativă, oferindu-le acestora din urmă servicii de consultanţă în identificarea domeniilor pe care acestea le pot susţine şi a mecanismelor prin care pot contribui la dezvoltarea comunităţii. Până acum, Fundația Comunitară a finanțat peste 200 de proiecte cu o valoare totală de peste 2 milioane de lei. Maratonul Internațional Sibiu este cel mai cunoscut proiect al Fundației. Pe 1 iunie 2019 sunt așteptați să alerge peste 5.000 de oameni, fiind depuse un număr record de 40 de proiecte locale, cu o finanțare necesară de 1 milion de lei.

Cum a început Maratonul Internațional Sibiu? Erați o mână de oameni, fără finanțare și fără voluntari.

Ceea ce este interesant la Maratonul Internațional Sibiu este că a pornit cu adevărat cu o mână de oameni și cu zero resurse. Prima ediție, care se numea pe vremea aceea Semi-maratonul Sibiu, a avut loc pe 16 iunie 2012, moment în care am decis că vrem să înființăm o fundație comunitară, iar asta însemna că vrem să creăm o platformă de strângere de fonduri pentru proiectele comunității.

Am organizat evenimentul fără niciun leu, dar am reușit să implicăm aproximativ 170 de alergători și cred că ceea ce-a contat foarte mult este că proiectele depuse la vremea aceea au fost implementate. Oamenii au văzut că procesul acesta poate să funcționeze. Adică proiectele sunt depuse, doritorii de a se implica aleargă pentru proiectele respective, organizațiile primesc banii, proiectele devin realitate și toată lumea are sentimentul reușitei.

Vestea s-a dus și, deja la ediția a doua, am decis să schimbăm traseul evenimentului, de la Muzeul Astra în centrul Sibiului, astfel încât să-l facem mult mai vizibil și atractiv la nivel național.

Încă de la început scopul nostru a fost crearea Fundației Comunitare Sibiu în care activăm acum. Prima ediție a maratonului a fost și certificatul de naștere a Fundației Comunitare Sibiu. A doua ediție deja a fost organizată de echipa fundației, alături de voluntari. La ediția a treia deja foarte mulți angajați din companii veneau să alerge la maraton. În acest an deja pot să spun că toate companiile mari din Sibiu se implică în acest eveniment, ne sprijină și cu cheltuielile de organizare, dar cel mai important este că își încurajează angajații să se înscrie pentru cursele de alergare.

Acum sunt implicați aproximativ 400 de voluntari care sprijină organizarea acestui eveniment, pe mai multe departamente: pregătirea traseului de alergare din punct de vedere al siguranței, logistică, de distribuție kituri, inclusiv de comunicare și relaționare cu companiile.

Obiectivul nostru pentru acest an este să ajungem la 5.000 de alergători.

Vorbim de un record în acest an de 40 de proiecte depuse. Care este cifra de finanțare a acestora?

Dacă anul trecut am înregistrat 26 de proiecte, atunci anul acesta au fost depuse 40, ceea ce înseamnă că evenimentul începe să devină reprezentativ pentru întreaga comunitate. Este o mare provocare pentru noi, căci vom conlucra cu 100 de organizații: companii, ONG-uri și instituții publice. Anul trecut, în cadrul maratonului au fost acumulați aproximativ 600 de mii de lei. Pentru anul acesta sumele cumulate prevăzute în cele 40 de proiecte ajung la cifra to-

CSR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tală de 1 milion de lei. Vom avea în jur de 10.000 de donatori, ceea ce înseamnă că sibienii au încredere în ONG-uri și munca pe care acestea o fac.

Care sunt problemele din comunitate pe care vor să le soluționeze autorii proiectelor depuse? S-au schimbat prioritățile lor, în ce domenii aleg să se implice mai mult?

Există proiecte care implică un număr mai mare de beneficiari, dar există și proiecte care pornesc de la o nevoie de „micro-comunitate” cum ar fi organizarea unui spațiu de joacă pentru copii. În general, sunt foarte diverse, fie că vorbim de spații educaționale alternative, așa cum este Științescu Hub, sau spații de petrecere a timpului liber, cum este Music Hub. Foarte multe dintre proiecte se adresează categoriilor defavorizate, persoanelor cu dizabilități.

Pe viitor ne vom concentra mai mult pe proiecte multianuale. Avem și câteva exemple, cum ar fi „Prietenii mocăniței”, care necesită investiții pe termen lung.

Cu ce vine nou Maratonul Internațional Sibiu în acest an?

Suntem preocupați să îmbunătățim evenimentul cu fiecare ediție. În acest an vom introduce o cursă nouă, dedicată adolescenților. Având în vedere că Sibiul derulează programul Regiune Gastronomică Europeană, vom organiza în cadrul maratonului și un eveniment gastronomic.

Să revenim la conceptul de responsabilitate socială.

Când au decis marile companii să se alăture organizării Maratonului Internațional Sibiu?

Companiile s-au implicat atunci când au început să vadă evenimentul dintr-o dublă perspectivă. Prima este cea de a contribui în comunitate într-un mod foarte transparent.

Fundația a asigurat instrumente care permite oricui să vadă foarte clar unde și cum au fost gestionați banii. Pe de altă parte, companiile au înțeles că au oportunitatea de a-și implica direct angajații într-o activitate care poate fi considerată ca un team building.

Dispunem de o bază de date cu companiile interesate, le transmitem ofertele noastre, care includ și un nivel de vizibilitate pentru brandul companiei, și pentru serviciile legate de înscrierea angajaților. Am dezvoltat diverse pachete, începând de la sponsor principal, până la sponsor de cursă, partener al voluntariatului, sponsor și participant. Este o gamă destul de largă, începând de la cele mai mici companii până la cere mai mari. Companiile mari care susțin tradițional Maratonul Internațional Sibiu sunt Visma Software, Wenglor, Continental, BearingPoint, Joyson Safety Systems, Zacaria, NTT Data, SmartBill și altele.

Care este rolul Fundației Comunitare în ceea ce privește modul cum își dezvoltă companiile strategiile de CSR? Noi suntem cei care intermediem relația dintre ONG-uri și companii. Scopul nostru principal este acela de a crea programe de finanțare care să fie de ajutor pentru strategiile de CSR ale companiilor. La modul practic, noi le oferim consultanță în crearea programelor de CSR care să se potrivească strategiei companiilor, pe de o parte, iar pe de altă parte, acțiunile propuse să răspundă nevoilor comunității pe care le cunoaștem foarte bine, inclusiv datorită ONG-urilor cu care conlucrăm și care sunt capabile să producă schimbări.

Care sunt domeniile în care aleg companiile să investească cel mai mult? Se pare că educația reprezintă interesul de bază și pornește de la nevoia firească de angajați.

Există, într-adevăr, foarte mult proiecte de investiții în educație și, în special, în științe exacte, cum ar fi IT, robo-

tică, fiind specializări foarte căutate. Multe companii au strategii pe termen foarte lung. Au făcut investiții foarte mari în Sibiu și vor avea necesități foarte mari de resurse umane și peste cinci ani, și peste zece ani.

Unele companii au strategii foarte înguste de CSR, altele percep mult mai larg conceptul de dezvoltare.

Dacă ai interese pentru următorii 30 de ani într-o comunitate, este evident că nu te poți uita numai la interesul tău de angajator pentru ziua de mâine, dar te interesează ca întreaga comunitate să evolueze, astfel încât tu să poți să-ți dezvolți afacerea mai departe.

Aceasta înseamnă implicarea în îmbunătățirea vieții în orașul respectiv. Vorbim de companii care angajează mii de oameni și concurența pe piața muncii este destul de mare, inclusiv între orașe.

Să zicem că un absolvent al Facultății Tehnice din Cluj are de ales între Cluj, Sibiu, Brașov, Timișoara. Aceste decizii nu se iau numai în baza ofertei directe a angajatorului.

Viitorul angajat va evalua cât de atractivă este oferta de relocare, cât de bună este calitatea vieții în orașul respectiv. De aceea, companiile ar trebui să fie foarte interesate în creșterea calității vieții în comunitatea unde își dezvoltă afacerea, iar calitatea vieții ține de mulți factori, începând de la protecția mediului, până la lucruri banale, cum ar fi oportunități de petrecere a timpului liber.

Cât de mult corespund acum strategiile de CSR ale companiilor cu interesele și problemele comunității?

Rolul nostru este să negociem sincronizarea acestor interese. Noi venim la masa de negocieri, pornind de la aceste necesități ale oamenilor. În funcție de companie și de obiectivele acesteia, încercăm să ajungem la o variantă care să fie „win-win” pentru toată lumea.

Se schimbă modul în care companiile aleg să-și cheltuie banii pe activități de CSR? Dacă până acum foarte multe companii făceau sponsorizări la cerere, acum abordarea s-a schimbat. Companiile își doresc investiții strategice pe un termen cât mai îndelungat.

Câte companii au solicitat ajutorul Fundației în definirea strategiilor lor de CSR? Aproximativ 100 de companii din Sibiu, suntem căutați și de companii mai mari, din București. Noi însă menținem conceptul dezvoltat inițial de beneficiu pentru comunitate și dăm prioritate proiectelor și companiilor care se pot implica pentru comunitatea de aici, din Sibiu.

101

102

CSR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Au înotat pentru o cauză nobilă la Swimathon

de Traian DAN

389 de persoane, împărţite în 69 de echipe, au înotat pentru a-şi susţine proiectele CSR la Swimathon Oradea 2018.

Este un eveniment prin care companiile, organizațiile, grupurile de inițiativă și persoanele fizice pot desfășura campanii de strângere de fonduri pentru susținerea unor inițiative, cauze, proiecte diverse de implicare în comunitate. „Modelul e importat din Anglia şi a fost adaptat la condiţiile de la noi. A început la Cluj, noi l-am adoptat în 2013. Au loc campanii de strângere de fonduri înaintea evenimentului propriu-zis, care este un concurs sportiv de înot. Pe parcursul a două luni, cei care înscriu proiecte desfăşoară campanii de strângere de fonduri cu ajutorul nostru. Pot participa grupuri de iniţiativă, ONG-uri, companii, persoane fizice. Oricine doreşte să strângă fonduri pentru un proiect. Noi le trecem printr-un filtru, ca să ne asigurăm că ele sunt coerent gândite şi că pot fi implementate. De asemenea, verificăm iniţiatorii proiectelor, după care începem pregătirea campaniilor de strângere de fonduri. Creem materiale şi diverse strategii de promovare, pe care le punem la dispoziţia lor”, a explicat Claudia Abrudan, director executiv al Fundaţiei Comunitare Oradea.

Competiție și premii Urmează formarea echipelor de înotători. De obicei, companiile vin cu înotători din compania lor, dar asta nu este o regulă. Echipele se pot completa şi cu înotători de afară. Practic, strângerea de fonduri are loc înainte.

Se mai întâmplă să se strângă fonduri şi la bazin. La Oradea, competiţia se desfăşoară în Bazinul Olimpic „Ioan Alexandrescu”. „Noi venim cu nişte premii suplimentare pentru a-i încuraja să strângă cât mai multe fonduri.

Oferim un premiu de 1.000 de lei din partea Fundaţiei Comunitare Oradea pentru echipa care strânge cele mai multe fonduri pentru proiectul ei. Un alt premiu de 1.000 de lei este oferit pentru proiectul susţinut de echipa care înoată cele mai multe lungimi de bazin în cele 40 de minute – cea mai bună performanţă sportivă. Se înoată în regim ştafetă 40 de minute. E declarată câştigătoare echipa care reuşeşte să parcurgă cele mai multe lungimi de bazin. Competiţia sportivă este foarte serios organizată. Se ocupă de ea Ovidiu Tirla, fost poloist, care cunoaşte foarte bine modul de organizare al unui concurs de înot. Începând cu 2017 am mai oferit un premiu suplimentar de 1.000 de lei pentru proiectul care este susţinut de echipa de înotători care strânge cei mai mulţi bani pentru acesta. Am încercat să încurajăm şi înotătorii să se implice în campania de strângere de fonduri şi să nu se limiteze doar la competiţia sportivă”, spune Claudia Abrudan. „Nu există un câştigător propriu-zis, cât acordăm o mediatizare proiectelor, ca să îşi atragă fondurile necesare.

Toate proiectele sunt câştigătoare şi prin ceea ce ei reuşesc să mobilizeze”, precizează Teodora Albiter, manager de proiecte la Fundaţia Comunitară Oradea.

„Toalete ca la carte” Acesta este proiectul câştigător al ultimei ediţii, aparţinând Rotary Club 1113, pentru care a fost adunată cea mai mare sumă, 15 mii de lei, de către actorul orădean Sebastian Lupu. „Proiectul «Toalete ca la carte» a pornit de la ideea că sunt încă foarte multe şcoli din mediul rural care nu au toalete. Proiectul lor se întinde, de fapt, pe o perioadă mai lungă. Nu s-au limitat doar la Swimathon. Programul lansării proiectului lor

CSR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

a coincis cu Swimathon de anul trecut şi atunci a fost mediatizat un pic mai mult. Ei şi-au propus prin acest proiect să construiască toalete decente pentru şcoli din mediul rural. Au construit toalete pentru şcolile din Aştileu şi din cătunul Căbeşti”, a precizat Claudia Abrudan. „Ceea ce ne-am propus de la început a fost să oferim copiilor din județul Bihor condiții igienicosanitare normale în cadrul unităților de învățământ, conforme cu standardele în vigoare. Am ales ca prim proiect realizarea unei toalete în corpul de clădire destinat copiilor din ciclul primar din comuna Aștileu.

Dar nu am fi putut realiza acest lucru singuri, am fost susținuți de mai multe persoane cărora vrem să le dedicăm acest premiu. Am beneficiat de sprijinul și suportul Primăriei Aștileu care a continuat lucrările și a modernizat întregul corp de clădire, astfel încât micuții să înceapă noul an școlar în cele mai bune condiții.

Vrem să mulțumim partenerului nostru HOLCIM România pentru încrederea oferită și întreaga susținere financiară, arhitectului Mihai Pârvuleț și inginerului Bogdan Negrea pentru timpul și efortul depus. Nu în ultimul rând, colegului nostru Bogdan Bocșe, coordonatorul dedicat trup și suflet acestui proiect. Ei sunt cei cărora li se datorează prima «Toaletă ca la carte»”, susţin reprezentanţii Rotary Club 1113.

Cea mai activă echipă de înotători pe partea de fundraising a fost echipa formată din elevi de la Liceul GrecoCatolic Iuliu Maniu. Ei au strâns 12.000 de lei prin acţiunea lor de a face limonadă în curtea şcolii pe care au vândut-o părinţilor. „În competiţia propriu-zisă pe primul loc s-a clasat echipa «For Angels», care a înotat 79 de lungimi de bazin în 40 de minute cu un proiect menit să-l ajute pe Vladimir, un copil care s-a născut cu un sindrom rar (Angelman), o tulburare genetică complexă”, a precizat Claudia Abrudan.

Swimathon Oradea în cifre Nu mai puţin de 23 de proiecte au fost înscrise în ediţia Swimathon din 2018, ediţie care s-a bucurat de ajutor din partea a 71 de sponsori şi parteneri, plus donaţii din partea a 982 de donatori individuali. S-au înotat 3.128 de lungimi de bazin, asta însemnând 156,40 de kilometri parcurşi. Au participat 60 de voluntari, 389 de înotători împărţiţi în 69 de echipe şi susţinuţi de peste 1.500 de persoane. Suma adunată din donaţii şi sponsorizări în bani şi natură s-a ridicat la 255.000 de lei.

Oradea s-a clasat pe locul doi, după Bucureşti.

103

104

CSR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Nu stăm pe margine și comentăm, punem mâna și facem” Claudia Indreică, reprezentant al Fundației Romanian Business Leaders și managing partner al agenției de resurse umane Psihoselect, dezvăluie felul în care întreprinzători clujeni constituiți într-o organizație nonguvernamentală reușesc să se rupă de propriul business pentru a face din România „un loc mai bun”.

Când mai au timp oamenii de afaceri să se ocupe ei înșiși de alte proiecte?

Noi am stabilit de la început în fundație că țelul nostru este să facem din România un loc mai bun. Deci nu stăm pe margine să comentăm, punem mâna și facem. Nu privim detașați spre ceea ce se întâmplă la București. În decembrie ne-am întâlnit în capitală să întocmim Agenda pentru România pentru următorii șapte ani. Facem parte din Coaliția pentru Dezvoltarea României care își propune să transpună în guvernare regulile și etica din business. Le livrăm politici publice la pachet, vrem să se țină cont de părerea specialiștilor noștri pe care îi punem practic la dispoziție. CDR grupează inclusiv camerele de comerț străine și reprezintă 54.000 de companii care generează 1,2 milioane de locuri de muncă și 50% din produsul intern brut al țării.

Ce domenii v-ați propus să acoperiți?

Proiectul pe care îl coordonez personal la nivel de Cluj este SuperTeach, prin care scoatem la lumină și formăm învățători și profesori care au forța să inspire o mentalitate proaspătă și deschisă în educație. Efortul se concentrează pe nevoile copiilor, nu ale sistemului. Modelul preluat din business poate transforma educația. Profesorul are libertate în modul de predare, chiar dacă trebuie să respecte programa. Cursurile se țin sâmbăta, deja au participat 1.000 de profesori din Transilvania: 500 vor fi formați în acest spirit, 125 dintre ei pot fi formatori. La nivel național în doi ani vor fi instruiți 9.700.

Avem însă multe de schimbat la mentalitate: am constatat că exact școala la care învață copilul meu nu a răspuns apelului. În educație avem și Gala Merito, ce premiază profesorii cu un impact semnificativ în viața copiilor.

Cum le formați oamenilor spiritul antreprenorial?

Pas cu pas. În cazul programului “Antreprenorești - Adoptă un sat”, alegem câte o localitate din Cluj unde să sădim acest spirit. Am fost la Cojocna, Bonțida, Vultureni, ultima fiind aleasă pentru creșterea de noi afaceri în zonă. Am inventat

Festivalul Silvoiței pentru a crea nevoia orășeanului de a veni la sat, nu oricine are rude în zona rurală. Am estimat o participare de 200 de oameni, dar capacitatea noastră de organizare a fost depășită: au venit 2.500, fiind vândute absolut toate produsele expuse. Localnicii s-au convins că pot face bani din produsele pe care le vând la târguri, festivaluri. S-au constituit o asociație, afaceri cu coșuri de nuiele, au apărut mici pensiuni, ceramiști de la oraș s-au mutat la Vultureni.

Vom replica inițiativa și în alte sate.

Vă ocupați de viitorii întreprinzători sau și de cei actuali?

Ne-am propus să trezim scânteia antreprenorială în rândul copiilor. Oamenii de afaceri merg în școli ca să își prezinte experiența, trei dintre ei își spun povestea timp de un sfert de oră. La un alt nivel, al celor care au pus deja afacerea pe roate, lansăm programul Start-Up Bridge, adresat întreprinzătorilor cu business la nivel național pe care vor să și-l extindă internațional; vrem să vedem ce cerințe sunt. Ca să pătrunzi pe piețele externe trebuie să ai mai întâi un brand cu care poți să ieși, așa cum a făcut Felix Pătrășcanu, cu Fan Courier.

Ideal ar fi să vină cu tot cu afacere în România, din străinătate.

Există o astfel de inițiativă care se cheamă RePatriot, pornită de Marius Bostan, fostul ministru al comunicațiilor. Unii ar vrea să aibă și business-ul de acolo, dar să facă producție și aici. Avem un antreprenor care și-a închis business-ul din SUA și acum are o afacere în agricultură, în Baia Mare. Sunt și întreprinzători care au activat în Italia și au revenit în țară, deschizând restaurante în stil italian. Ce facem noi pentru acești oameni, oarecum rupți de realitatea din România, este să îi punem la curent cu taxele, impozitele, legislația. Chiar dacă sunt stabiliți în America, ei se consideră în continuare români. Am fost surprinsă să aflu că pe teritoriile statelor Carolina de Nord sau Utah a fost decretată sărbătorirea Zilei Naționale a României.

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

105

Investiții noi “pe țeavă” la Tenaris.

Zalăul intră pe piața automotive de Călin POENARU

Cel mai mare producător mondial de conducte de foraj petrolier va inaugura în curând prima sa linie de producție automotive la uzina Silcotub, prin trecerea la fabricarea de componente de airbag. 8 milioane de dolari au fost alocați deja retehnologizării liniei de finisare a țevilor pentru industria de petrol și gaze.

Majoritatea producției realizate aici de Tenaris merge la giganți ca Exxon, Shell, Chevron, ConocoPhillips, General Electric, Siemens, Daimler, dar țevile “made in Romania” ajung și la companii ca Petrom sau Romgaz. 8% din veniturile anuale la nivel mondial ale grupului Tenaris (0,5 miliarde de dolari din 7,8 miliarde) - sunt acum realizate în România. “Pe noi nu ne afectează atât lipsa autostrăzilor cât starea infrastructurii feroviare. Pe un autocamion nu putem transporta foarte multe țevi, însă calea ferată reprezintă un mod de transport foarte convenabil, atât ca volum, cât și ca siguranță”, conform conducerii Tenaris România.

Țeava cu ADN, fabricată în Sălaj “Noua investiție a fost realizată în 12 luni, cu ajutorul unei echipe de 70 de oameni. Era necesară atât pentru alinierea la cerințele de mediu, cât și pentru sănătatea angajaților. Partea de lăcuire a țevilor se efectuează cu un lac care nu atacă mediul. Facem și un pas important spre digitalizare – acum se poate determina “ADN”-ul țevii. Prin scanarea acesteia cu

Producție afectată de ordonanța-fantomă Deputatul Lucian Bode, președinte al Comisiei pentru Transporturi și Infrastructură, a desființat felul în care Tenaris este tratată de guvern. “Modernizarea liniei de finisare a țevilor petroliere va permite atragerea de noi clienți din piața de petrol și gaze, adăugând un plus de siguranță și eficiență pe toată linia de producție. Cu toate că impredictibilitatea reglementărilor reprezintă principalul obstacol în calea dezvoltării Tenaris, această companie se încăpățânează să ofere mii de locuri de muncă sigure (direct și pe orizontală) și să investească în fiecare an peste 20 de milioane de euro în fabricile din România. Deși gradul de energo-intensitate este de peste 85%, Tenaris nu se numără printre cei „81 de norocoși” stabiliți arbitrar de catre Agenția Națională de Reglementare a Energiei care urmează să primească gaz ieftin direct de la producători. Dimpotrivă, toți consumatorii industriali, inclusiv Tenaris, vor fi obligați să suporte aberațiile ordonanței de urgență a guvernului nr. 114 în ceea ce privește plafonarea prețului la energie electrică și gaze naturale pentru anumiți consumatori”.

o aplicație de pe orice telefon mobil se pot citi date despre proveniență, fabricație, inclusiv modul în care trebuie utilizată.

Tenaris are afaceri în 18 țări și 24.000 de angajați, iar recent a făcut o achiziție de 1,2 miliarde de dolari în America de Nord. Capacitatea anuală de producție de țevi la Zalău este de 250.000 de tone. Oțelul îl facem la Călărași, unde se pot produce 520.000 de tone pe an, mai ales din fier vechi, cumpărat din România. 80% din producție merge la export; pentru industria de petrol fabricăm la Câmpina prăjini de pompare”, a precizat președintele TenarisSilcotub, Mihaela Popescu.

“Avem un centru de servicii la Cluj și altul la Ploiești, numărul angajaților din România ridicându-se la aproape 2.000, dintre care 1.200 de la Zalău. Producția noastră a urcat din 2005 încoace de la 162.000 la 201.000 de tone, în condițiile în care am trecut prin anii crizei. Anul trecut, cifra de afaceri din România a atins 555 de milioane de dolari, investițiile realizate de-a lungul vremii apropiinduse de o jumătate de miliard. În medie, între 25 și 50 de milioane anual.

106

AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Am stimulat și economia pe orizontală, 1.000 de noi locuri de muncă fiind înființate indirect de către furnizorii locali. Am făcut 120.000 de ore de training, în fiecare zi avem astfel de activități. Pe partea de responsabilitate socială 70% este dedicat educației, preocuparea noastră majoră, cultura și sănătatea figurând și ele printre priorități”, a menționat președintele companiei.

Standardele de mediu, cerute de Ministerul Economiei “Acest sector este unul care produce valoare adăugată ridicată, iar în cazul investiției de la Zalău se face un progres semnificativ în procesul de producție, acordându-se o atenție sporită protecției mediului. Guvernul României sprijină investițiile străine deoarece reprezintă surse sănătoase de capital care creează locuri de muncă, dar stimulează și alte firme.

Este important că se dezvoltă produse, dar și faptul că din veniturile obținute se direcționează fonduri către domenii precum inovare, recunoașterea excelenței, artă, cultură, asistență socială și medicală, inclusiv sport.

Guvernul susține companiile care fac investiții prin programe focusate, indiferent de proveniența acestora, românești sau străine”, a spus Gabriela-Daniela Coța, consilier pe probleme de tineret și sport al premierului Viorica Dăncilă.

“Am condus și eu o astfel de întreprindere, dar acum tehnologia a crescut foarte mult. La Ministerul Economiei suntem alături de companiile internaționale care vin în țară și creează locuri de muncă, dar sperăm să ajungem să se respecte și standardele de mediu solicitate în UE,

Cumpără de la ruși o fabrică din SUA Grupul Tenaris va plăti 1,2 miliarde de dolari pentru a cumpăra uzina de tubulatură IPSCO din Houston (SUA) de la compania mamă rusă TMK. În Texas, IPSCO are facilități de producție în Baytown și Midland, iar sediul central și centrul de cercetare-dezvoltare se află în Houston, cu 400 de angajați în cele două orașe. IPSCO dispune de centre de producție în Pennsylvania, Arkansas, Ohio, Oklahoma, Iowa, Kentucky, Nevada, dar și în Canada. Paolo Rocca, CEO al Tenaris, a explicat că achiziția ar reprezenta un atu al grupului ca furnizor al industriei de petrol și gaze din SUA. În 2017, Tenaris a inaugurat o fabrică de țevi de 1,8 miliarde de dolari în zonă și a redeschis uzina Conroe.

cerințele formulate la nivel european”, atrage atenția Ilie Călin Bodea, secretar de stat în Ministerul Economiei.

“Ce primar nu ar fi bucuros cu o asemenea investiție în oraș, ne încurajează și pe noi să facem astfel de proiecte.

Ar fi bine să facem măcar 80% din proiecte de genul celor realizate aici, să urmăm exemplele de bună practică, să le translatăm la municipalitate. Administrația locală trebuie să facă lucruri importante pentru ca tinerii să fie ținuți în municipiu - mai ales că 25% dintre angajați au sub 30 de ani – pentru a nu merge la sfârșit de săptămână la Cluj sau în alte orașe din împrejurimi și să vină luni la serviciu „fresh””, consideră primarul Zalăului, Ionel Ciunt.

80% din producție ia calea străinătății TenarisSilcotub a finalizat în martie retehnologizarea liniei de finisare a țevilor destinate industriei de petrol și gaze (oil country tubular goods - OCTG). Modernizarea s-a făcut cu echipamente și tehnologii de ultimă generație, care aduc îmbunătățiri relevante în siguranța în muncă și protecția mediului, calitatea produselor și eficiența procesului. Capacitatea anuală de producție a liniei este de 60.000 de tone de țevi OCTG cu lungimi de până la 14 m. Odată cu punerea ei în funcțiune, fabrica din Zalău câștigă o nouă linie pe care este instalată tehnologia de identificare unică a țevilor.

Astfel se asigură trasabilitatea integrală a produsului, de la oțelul din care este fabricată țeava și până la utilizarea acesteia la sondă. Aplicația PipeTracer oferă clienților acces la informațiile detaliate privind produsul - material, diametru, grosime de perete, tip de conexiune, proprietățile conexiunii.

Valoarea investițiilor TenarisSilcotub în ultimele 12 luni în unitățile sale de producție din Zalău, Călărași și Câmpina se ridică la 17 milioane de dolari și se adaugă la investițiile de 460 milioane realizate în 15 ani de prezență în România. TenarisSilcotub este unul dintre principalii exportatori ai țării, 80% din vânzările sale anuale de 450.000 de tone fiind destinate exporturilor. În România, compania este activă pe piața industriei de petrol și gaze – cu țevi OCTG și servicii furnizate clienților precum OMV Petrom, auto-moto - componente speciale pentru airbaguri, sectorul energetic – țevi cazane utilizate în centralele termo-electrice. În România are unități de producție la Zalău (țevi), Călărași (oțelărie) și Câmpina (prăjini pompare).

Din Italia, în Luxemburg Cel mai mare producător din lume de conducte pentru forajul petrolier a fost înființat în Italia de către familia Rocca, însă ulterior și-a mutat operațiunile principale în Argentina. În prezent are sediul central în Luxemburg, în scopuri fiscale. În 2004, Tenaris a preluat compania Tubman Gibraltar pentru care a plătit 4,2 milioane de dolari, dar și Talta-Trading E, înregistrată în Madeira. În 2006 a semnat un acord de fuziune cu Maverick Tube Corporation, lider de piață în producția nord-americană de țevi sudate pentru petrol, tranzacție evaluată la 3,1 miliarde de dolari. În România, în afară de fabricile actuale, grupul a mai deținut până în 2006 și producătorul de țevi de inox Tubinox București.

107

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PROGRAM DE INCUBARE METRO SYSTEMS România, parte din grupul METRO, a lansat primul ciclu de incubare al programului Tech’N Trade Startup Hub, destinat antreprenorilor și startup-urilor care inovează în retail și în domeniile conexe, în cadrul centrului de dezvoltare al companiei din Cluj-Napoca. Prin acest program, compania își propune să îi conecteze pe antreprenori cu piața de retail B2B și să ofere suport în lansarea și dezvoltarea unui start-up.

Programul de incubare Tech’N Trade Startup Hub este destinat potențialilor

desfășurate la Cluj: Summitul Startup Europe, organizat de Comisia Europeană, și Conferința COTER a Comitetului European al Regiunilor.

“Suntem încântați să ne alăturăm inițiativelor europene care au loc pe plan local și să promovăm delegaților europeni prezenți portofoliul nostru dezvoltat cu 100% capital românesc și inspirat din valorile în care credem: tradiție, pasiune, eficiență și inovație.

Farmec este o companie care a dus cu succes renumele producției românești de cosmetice și peste hotare și ne bucurăm să aflăm, ori de câte ori putem, impresiile directe ale consumatorilor de pe plan extern și să luăm parte activ la dezvoltarea României în context internațional”, a declarat Mircea Turdean, director general Farmec.

MUREȘ

DORA A ATRAS PESTE 1 MILION DE EURO Happy Recruiter, firmă târgumureșeană care a dezvoltat robotul de recrutare Dora, care ajută firmele să găsească angajați, a primit o investiţie de peste antreprenori și startup-urilor din domeniul retail și cele conexe, ale căror soluţii se află în prezent într-o fază incipientă de dezvoltare, și care vizează domenii precum: distribuție, restaurante, industria ospitalieră, magazinele locale, comerț electronic, shopping experience, management operațional, marketing, asistența clienților, procesarea de date. Înscrierea în programul Tech’N Trade Startup Hub se face până în data de 22 aprilie 2019. Programul se va desfășura pe o perioadă de 3 luni, începând cu data de 6 mai.

PARTENER LA DOUĂ EVENIMENTE EUROPENE Farmec, cel mai mare producător român de cosmetice, a fost partener celor două evenimente europene majore

AAGES RĂSCUMPĂRĂ ACȚIUNI

news

CLUJ

Consiliul de administrație al AAGES SA a convocat Adunarea Generală

Extraordinară a Acționarilor (AGEA) în data de 24 aprilie de la ora 13.00, la sediul societății din Sângeorgiu de Mureș. Ordinea de zi a AGEA include aprobarea unui program de răscumpărare a propriilor acţiuni emise de Societate în anumite condiții și stabilirea persoanei împuternicite să îndeplinească procedurile legale de înregistrare şi publicare a hotărârii AGEA. Conform președintelui Consiliului de Administrație, Molnar Gabor Jozsef, acţionarii înscrişi în registrul acţionarilor la data de referinţă pot participa la Adunare şi pot vota prin vot personal, prin vot cu reprezentare cu procură sau prin vot prin corespondență. (E. P.)

MODERNIZĂRI ALE ELECTRICA 1 milion de euro de la grupul House of HR din Belgia, potrivit startupcafe.ro.

Valoarea investiţiei făcute de House of HR în firma Tîrgu Mureş nu a fost făcută publică, dar, potrivit CEO-ului companiei, este vorba de o sumă de 6 cifre, notează sursa citată.

Happy Recruiter a fost fondată de Mădălina Nemethi, Raluca Ștefănescu, Dragoș Lup, Liviu Livanu, Andrei Cornea, George Cheteleș, Călin Ștefănescu.

House of HR gestionează 9 companii operaționale, 29 de branduri, toate active în domeniul recrutării, plasării de muncitori temporari și de consultanță. House of HR are o rețea de peste 500 de birouri în peste 10 țări și a realizat o cifră de afaceri consolidată de 1,8 miliarde de euro în 2018.

Dora s-a născut în România la Tîrgu Mureș pe 1 martie 2018 și este un robot de recrutare care caută singur candidați în mediul online și îi intervievează conform specificațiilor angajatorilor.

Conducerea Societăţii de Distribuţie a Energiei Electrice Transilvania Sud SA – Sucursala Mureş a anunţat că va demara în acest an investiţii de peste 7 milioane de lei pentru modernizarea echipamentelor de la Târgu Mureş.

“Mărirea gradului de siguranţă în alimentarea cu energie electrică are o importanţă deosebită pentru companie. Drept urmare, în planul anual de investiţii sunt prevăzute o serie de lucrări de modernizare a echipamen-

108

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

telor electroenergetice. Pentru zona municipiului Târgu-Mureş, pentru anul 2019 sunt prevăzute trei lucrări majore: Modernizare cu reamplasare PTz-uri, lucrare în valoare de 1.645.000 lei; Trecere la tensiunea de 20 kV a reţelelor de MT ce funcţionează la tensiunea de 6 kV, lucrare în valoare de 4.750.000 lei; Mărire grad de siguranţă şi modernizare LES medie tensiune – joasă tensiune şi firide – zona PT 18, lucrare în valoare de 700.000 lei”, a arătat SDEE Transilvania Sud SA – Sucursala Mureş, citat de Agerpres.

nia a furnizat până în prezent mai mult de 300 de milioane de metri cubi gaze naturale.

6 MILIOANE DE EURO PENTRU UMFST Peste 6 milioane de euro fonduri nerambursabile au fost alocate Universității de Medicină, Farmacie, Ştiinţe și Tehnologie din Târgu Mureş, pentru reabilitarea și modernizarea clădirii

S-A LANSAT CIS EFICIENT Programul „CIS Eficient”, destinat consumatorilor casnici și persoanelor juridice care înregistrează un consum normat de până la 116 MWh, presupune integrarea tuturor opțiunilor consumatorului într-un singur loc, pe portalul online www.FurnizareGaze.ro: abonare la serviciul de Furnizare Gaze Naturale, atât pentru

clienți casnici, cât și pentru firme, ca alternativă la furnizorul tradițional, pachet complet de servicii Verificări Tehnice Periodice pentru centrale termice cu funcționalitate pe combustibil gazos și pentru instalațiile interioare, centrală termică individuală, cu funcționalitate pe combustibil gazos, clasa energetică A, pentru locuințe, împreună cu montajul aferent, realizat de personal autorizat.

Potrivit www.agerpres.ro, clientul poate selecta, conform necesităților proprii, oricare sau toate serviciile disponibile „la un singur click”. După finalizarea comenzilor, partenerii autorizați ISCIR/ANRE vor prelua toate formalitățile legate de contractul de furnizare gaze naturale, verificările tehnice periodice sau montajul unei centrale termice individuale.

Conform directorului general al CIS GAZ SA, Sebastian Călugăr, compa-

principale. Rectorul Universității, profesor universitar doctor Leonard Azamfirei, alături de directorul general al ADR Centru, domnul Simion Crețu, au semnat contractul de finanțare care asigură fondurile necesare pentru a moderniza și îmbunătăți condițiile de studiu a celor peste 8.500 de studenți. Fondurile nerambursabile necesare pentru realizarea proiectelor sunt alocate din bugetul Regiunii Centru al POR 2014-2020, Prioritatea de investiții 10.1A, Obiectivul specific 10.3. Valoarea totală a proiectului este de 49.289.221,40, din care valoarea finanțării nerambursabile alocate pentru realizarea investițiilor este de 29.400.000 lei, respectiv 98,00% din valoarea eligibilă a proiectului (aproximativ 6.320.813,54 de euro). Până în 31 octombrie 2021, data estimată pentru finalizarea proiectului, se vor realiza lucrări de reabilitare, modernizare și echipare a clădirii, pe o suprafață de 16.192 mp.

SĂLAJ

CAUTĂ 400 DE SPECIALIȘTI Michelin România, parte a Grupului Michelin, lider mondial în domeniul anvelopelor, va angaja anul acesta 400 de specialişti şi operatori, atât în București, cât și în cele trei fabrici pe care compania le deține în Florești (Prahova) și Zalău (Salaj).

Compania participă în această perioadă la nouă dintre cele mai importante târguri de joburi, care se desfășoară în București, Cluj-Napoca, Ploiești

sau Chișinău, cu workshop-uri dedicate, speakeri din top management-ul Michelin România și stand interactiv la care specialiștii Michelin vor fi prezenți pentru a oferi informații și a răspunde la întrebări.

Cu o activitate în România de aproape 18 ani, Michelin a investit peste 400 de milioane de euro din 2001 până în prezent. În ultimii cinci ani, Michelin România și-a dublat efectivele depășind anul acesta pragul de 4.000 de angajați care activează în 20 de domenii și acoperă o diversitate de peste 300 tipuri de posturi. Activitatea de producție din România se desfășoară în trei fabrici, una în Florești, Prahova, și două în Zalău, Sălaj.

SIBIU

PREGĂTIRI PENTRU SUMMIT Patru corturi de conferințe, trei corturi pentru presă, un cort pentru interpreți și nu mai puțin de 12 corturi de control al accesului vor fi amplasate în centrul istoric al Sibiului, oraș care va găzdui pe data de 9 mai 2019 Summit-ul informal al șefilor de stat și de guvern din statele membre ale Uniunii Europene. Acestea vor fi amplasate în Piața Huet și Piața Mică. Decizia autorităților de a amplasa aceste corturi, care vor ocupa o suprafață totală de peste 3.100 de metri pătrați este legată de lipsa unei infrastructuri necesare găzduirii unui eveniment de asemenea amploare.

109

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ROMÂNUL CU UN START-UP DE MILIOANE

fie evitate întârzierile. Startup-ul a fost fondat în anul 2014 împreună cu Andreas Kunze și Dennis Humhal.

Astăzi, compania la care lucrează Vlad Lata reușește să adune milioane de dolari din finanțări pentru a-și dezvolta și extinde produsele, ajungând de la momentul fondării și până în prezent la finanțări totale de peste 50 milioane de dolari.

La începutul lunii februarie, într-o nouă rundă de finanțări, mai multe fonduri de investiții mari au decis să investească în KONUX aproape 13 milioane de dolari, printre care New Enterprise Associates (NEA), Upbeat Ventures, MIG AG şi Alibaba Group. În urma acestei investiţii, start-up-ul intenționează să intre pe piața chineză, care deține unul dintre cele mai mari sisteme de căi ferate. (I. P.)

INVESTIȚII DE 10 MIL. DE EURO Fabrica de ambalaje de carton și etichete din Șura Mică, Transilvania Pack & Print, intră anul acesta într-

A plecat din Sibiu în anul 2009, iar astăzi conduce una dintre marile companii IT aflate în primele 50 din Europa cu cele mai mari creșteri.

Este vorba despre românul Vlad Lata care a fondat compania KONUX, un start-up IT care dezvoltă o tehnologie

de monitorizare a căilor ferate. Sistemul este folosit de mai multe țări europene printre care Germania și Suedia. Sediul central este la München, acolo unde se dezvoltă soluția care folosește inteligența artificială pentru a monitoriza traficul feroviar, astfel încât acesta să fie fluidizat şi să

taxele locale, după ce societatea care implementează softul în instituție a realizat un program prin care toate documentele de plată emise de primărie dețin câte un QR Code.

Primarul Marius Grecu spune că e o premieră în județ și că acest sistem „rapid și securizat” va fi ușor de utilizat de acasă, la serviciu sau oriunde există internet și telefon mobil. Digi-

news

Tot în centru vor fi amenajate locuri de fumat, containere pentru grupuri sanitare, dar și un podium care va fi folosit de înalții demnitari care se vor întâlni la Sibiu, potrivit planului realizat de Ministerul Afacerilor Externe. Piața Mare este singurul spațiu central care va rămâne liber, aici urmând să fie amplasat doar un podium pe care vor putea urca oficialitățile pentru poza de familie. În afara corturilor mai sus menționate, Ministerul Afacerilor Externe mai cere pentru organizarea Summit-ului de la Sibiu și amplasarea a trei corturi de control în zona Aeroportului, pe traseul ce urmează a fi folosit de participanții la Summit. Traseul oaspeților Sibiului din perioada 8 – 10 mai 2019 nu va include actuala ieșire din zona parcării, ci va folosi un drum separat. În total, pentru acest lucru Ministerul Afacerilor Externe estimează că va cheltui suma de 2,63 de milioane de lei, plus TVA. (I. P.)

talizarea serviciilor publice locale din comuna Șelimbăr este realizată prin parteneriatul cu firma TNT Computers SRL. QR Code-ul este un cod de bare care poate fi scanat de smartphone-uri și care oferă acces rapid la o modalitate de plată a impozitelor și taxelor locale prin aplicația mobilPay Wallet sau prin card bancar. (I. P.)

TIMIȘ

un amplu proces de extindere și modernizare, investițiile fiind evaluate la 10 milioane de euro.

Investițiile au fost anunțate după ce compania Rondocarton a preluat 60% din compania Transilvania Pack & Print, la rândul ei parte a grupului austriac Offsetdruckerei Schwarzach. „Rondocarton, parte a grupului austriac Rondo Ganahl, cel mai mare producător de carton ondulat din România, a bugetat pentru acest an un program de investiţii de aproximativ 16 mil. euro pentru modernizarea fabricilor din Apahida, judeţul Cluj, şi Şura Mică din Sibiu, recent achiziţionată”, scrie Ziarul Financiar. (I. P.)

QR CODURI PE DOCUMENTE DE PLATĂ Locuitorii din comuna Șelimbăr vor putea plăti mai ușor impozitele și

600.000 EURO PENTRU ECOSISTEMUL TELECOM LASTING Software, compania din Timișoara axată pe dezvoltarea de soluții software B2B, a oficializat colaborarea pe termen lung cu NEWTEC, companie inovatoare specializată în comunicațiile prin satelit, cu sediul în Belgia, punând astfel bazele unui nou centru de cercetare și dezvoltare (R&D) în domeniul soluțiilor software dedicate. Proiectul comun LASTING Software-NEWTEC este susținut de entități notabile din sectorul public și privat: Nokia – lider în rețele mobile, Agenția Spațială Europeană (ESA), Agenția Spațială Română (ROSA) și Universitatea Politehnica din Timișoara. Acest proiect își propune să transforme Timișoara întrun punct focal în ce privește expertiza în domeniul telecomunicațiilor prin satelit, prin investiția comună în valoare de 600 000 EUR, destinată noului centru local de cercetare și dezvoltare (R&D).

110

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Acordul LASTING Software-NEWTEC oficializează parteneriatul și colaborarea de succes deja existente între cele două entități: în ultimele 18 luni, echipa comună LASTINGNEWTEC din Timișoara a crescut la 12 ingineri de software dedicați, ce dezvoltă soluții de transport al traficului prin satelit (satellite backhaul), pentru comunicațiile mobile. (S. M.)

UPT, ÎN TOPUL MONDIAL Universitatea Politehnica Timişoara (UPT) îşi confirmă statutul de instituţie de educaţie şi cercetare de excelenţă, astfel că în rankingul pentru anul 2019 în domeniul ingineriei dat publicităţii de US News, UPT este inclusă pentru prima oară în această clasificare mondială a instituţiilor de învăţământ superior.

Clasificarea pe domeniu are în vedere, în viziunea US News, publicaţiile care apelează la matematică şi ştiinţă pentru a realiza proiectarea, construcţia şi utilizarea de structuri, echipamente şi sisteme din domenii ca ingineria aerospaţială, electrică, mecanică, construcţii, energie nucleară, inteligenţă artificială, robotică etc., arată un comunicat al UPT.

Indicatorii care stau la baza clasificării includ, între altele, numărul total de publicaţii în inginerie, impactul normalizat al citărilor, numărul to-

tal de citări, numărul şi procentul publicaţiilor care sunt între cele 10% cele mai citate, numărul şi procentul publicaţiilor realizate prin colaborare internaţională, numărul şi procentul publicaţiilor care sunt între cele 1% cele mai citate, reputaţia globală şi regională.

Punctajul realizat pe baza acestor indicatori plasează UPT pe locul 582 la nivel mondial din cele circa 9.000 de universităţi care au în portofoliu programe de studii şi de cercetare din domeniul ingineriei, o contribuţie importantă la această poziţie având-o reputaţia regională (Europa, locul 45) şi globală (locul 415). În rankingul US News au fost incluse doar 800 de universităţi din cele 9.000 existente. (S. M.)

DIGITAL INNOVATION HUB, CU EXPERTIZĂ CE Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest anunță că, prin demersurile consorțiului format din Tehimpuls – Centrul Regional de Inovare și Transfer Tehnologic și clusterele TIC și AutomotiVest, în Regiunea Vest a fost selectat să funcționeze un Digital Innovation Hub (DIH).

Consorțiul care are ca lider Tehimpuls a aplicat la „Digital Innovation Hub Enhanced-Learning Programme” – DIHELP, un program lansat de Comisia Europeană (CE) cu scopul de a susține crearea și funcționarea acestor hub-uri de inovare digitală în statele membre ale Uniunii Europene.

Acestea funcționează ca one-stopshop pentru a facilita transformarea digitală a industriei la nivelul regiunilor. Ele ajută companiile să devină mai competitive pe piață prin folosirea tehnologiilor digitale în dezvoltarea afacerilor, în procesele de producție, în furnizarea de produse și servicii.

La nivel european există o rețea care cuprinde peste 200 de hub-uri ope-

raționale, în care se regăsesc incubatoare de afaceri, clustere, universități, centre de cercetare, camere de comerț, agenții regionale de dezvoltare și alte structuri cu preocupări în domeniul inovării și digitalizării.

Pachetul de servicii pentru noul Digital Innovation Hub din Regiunea Vest, care va funcționa în cadrul Tehimpuls, va fi stabilit în funcție de specificul zonei. Prin programul DIHELP (https:// dihelp.eu), reprezentanții DIH – Regiunea Vest vor beneficia, timp de 9 luni, de asistență tehnică și formare în domeniu, oferită de CE. (S. M.)

PROIECTE DE 480 MIL. DE EURO Primăria municipiului Timişoara a elaborat şi a depus până la 29 martie anul acesta un număr de 65 de proiecte spre finanţare europeană, în valoare totală de peste 480 de milioane de euro.

“Pe axa de mobilitate, infrastructură de transport avem depuse proiecte în valoare de 167,2 milioane euro; pe sănătate, educaţie şi servicii sociale – 82,5 milioane euro; pe apă canal, energie termică, termoficare, iluminat – 212 milioane euro; pe eficientizare energetică clădiri şi mediu – 18,8 milioane euro. În total, avem proiecte de 480,447 milioane euro”, a afirmat primarul Nicolae Robu, citat de Agerpres.

Pagini coordonate de Ligia VORO ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

111

„Agricultura. Concepte și Instrumente operaționale”, lansat la Oradea de Traian DAN

Editura Club România, în parteneriat cu Universitatea din Oradea-Facultatea de Protecția Mediului au organizat la Oradea lansarea volumului „Agricultura. Concepte și Instrumente operaționale”, coordonat de Marius Stoian și Mihai Aniței. Este cel de-al patrulea proiect editorial din Seria Caiete Documentare realizat din inițiativa Club România. Un volum care nu ar trebui să lipsească de pe masa niciunui fost, actual sau viitor ministru al Agriculturii sau şef de direcţie agricolă.

112

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

Sala de Consiliu a Facultăţii de Protecţia Mediului Oradea s-a dovedit neîncăpătore, în 22 martie, pentru cei care au dorit să participe la lansarea volumului. Cu această ocazie a avut loc şi o dezbatere cu tema „Direcții de dezvoltare pentru agricultura românească”, în cadrul căreia şi-au exprimat ideile coordonatorii volumului, alături de autori din Oradea, care au participat la realizarea proiectului editorial. Îi amintim aici pe prof. univ. Adrian Hatos, lector univ. Aurelia Chereji, dar și pe fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, reprezentanți ai mediului academic, fermieri, reprezentanţi ai comunității de business sau ONG-uri.

Înainte și după Revoluție Cuvântul de deschidere i-a aparținut lui Ioan Chereji, decanul Facultății de Protecția Mediului. „Prin persoana decanului vă vorbeşte un inginer zootehnist, cu 40 de ani vechime în agricultura românească. Zece ani vechime în agricultura comunistă şi vreo 30 de ani de experienţă în agricultura actuală. Pe vremea aceea, vă spun cu toată sinceritatea, au fost momente foarte frumoase în viaţa mea. Dar au fost şi multe greutăţi. Era cumplit să ai în adăpost 17.000 de porci şi să nu ai ce să le dai de mâncare.

Era cumplit să ai 2.224 de hectare de pământ pe care trebuia să le lucrezi ca bază furajeră şi să n-ai motorină. Am prins perioada celor 30 de ani de după Revoluţie. A fost o perioadă şi mai cumplită. Perioadă în care agricultura a căzut enorm de mult. Am văzut adăpost cu 108 capete de bovine, rasă olandeză originară, pură, importate şi venise proprietarul cu pământul lui până în uşa grajdului. Acele animale au murit de foame sub ochii mei. Am văzut cum s-au distrus complexele mari. Am văzut cum s-au distrus fermele. Ca de fiecare, dată poporul ăsta e obligat să renască. Şi am renăscut. Am ajuns unde suntem azi. Cu ferme de 7.000 – 8.000 de hectare de teren, ceea ce nu-i puţin. În acest context, vine această lucrare, realizată de cei 115 autori specialişti de mare valoare ai acestei ţări şi ne spune ce trebuie să facem şi cum trebuie să facem. Nu sunt indicaţii. Sunt idei pertinente şi aplicaţii în teren”, a spus Ioan Cheregi în cuvântul său de deschidere.

115 autori, peste 1.300 de pagini Proiectul editorial, publicat de Editura Club România, în coordonarea lui Marius Stoian și Mihai Aniței reunește peste 115 autori dintre cei mai reprezentativi profesioniști români din zona administrației publice, mediului academic și universitar, dar și din cadrul

comunității de business și antreprenoriat sau societate civilă, care expun viziuni și proiecte sustenabile în vederea consolidării contribuției românești la reformarea noii Politici Agricole Comune (PAC), în lumina noilor provocări și angajamente europene, precum schimbările climatice, imperativul dezvoltării durabile sau migrația forței de muncă. „«Agricultura. Concepte şi instrumente operaționale» oferă cadrul și datele înţelegerii importanţei viziunii în crearea plus valorii. Poate că nicăieri nu se vede mai bine din cifre creșterea agriculturii românești ca urmare a Politicii Agricole Comune. Mecanismul de atragere a fondurilor funcţionează bine pe ambii piloni. Se obţin recorduri la nivel de producţie cerealieră, la export.

S-a investit mult, nu numai în producție, s-a investit în infrastructură agricolă, în dezvoltări conexe. Sunt, desigur, și multe de completat, ajustat, reformat, dar există certitudinea măsurabilă a direcţiei corecte și a progresului. La data apariţiei CD 4 Agricultura ne aflăm în plin exerciţiu românesc de leadership european. În acest volum pot fi găsite, ilustrate cu acurateţe profesională, ideile și propunerile cu care România ar putea adăuga avantaje în viitoarea PAC ce se află în stadiu germinativ.

Idei provenite din zona universitară și academică, dinspre agribussines, asociaţii profesionale, structuri europene, oameni implicaţi în fenomen. Cuvintele-cheie ale reușitei: profesionalism, la un capăt, și voinţă politică, la celălalt capăt”, explică Marius Stoian, unul dintre coordonatorii volumului.

Volumul este structurat în concepte și instrumente operaționale care descriu cadrul internațional în care se manifestă cele mai noi tendințe și evoluții din agricultură, parcurg viziunea europeană cu un istoric al reformelor politicii agricole comune și analize asupra noii propuneri PAC și se focusează pe România abordând două direcții: implementarea PAC, cu date și cifre cheie privind rezultatele la zi ale agriculturii românești, și contextul național pe care îl ilustrează printr-o serie de analize și soluții la problemele structurale ale agriculturii românești, prezentând conceptele agriculturii moderne, dar și instrumente operaționale cu care acestea pot fi implementatefinanțare, educație, cercetare-dezvoltare etc. „Ideea centrală a tuturor acestor volume a fost să vedem dacă Europa a însemnat ceva pozitiv pentru noi sau, dimpotrivă, a însemnat un regres. Acuma pot să vă spun,

113

114

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

după patru caiete documentare: Energie, Transporturi Infrastructură, România Digitală şi Agricultură, că fără Europa, noi nu am fi fost nimic”, conchide Marius Stoian.

Agricultura digitală Un capitol consistent este dedicat transformării digitale a agriculturii, ca motor pentru modernizarea sectorului agricol românesc și creșterea randamentului activității agricole. „Agricultura va fi domeniul cu cea mai mare digitalizare în viitorii ani. Inteligența artificială în agricultură va fi masivă și de neoprit. Capabilitatea dronelor se extinde în mod constant, aparatele fiind dotate cu camere foto - video de înaltă definiție, senzori de termoviziune, filmare în infraroșu, sisteme de cartografiere și zonare a parcelelor, iar simultan volumul de date crește rapid. Pe termen lung, «fermele conectate» se vor dovedi extrem de valoroase pentru toată populația planetei având în vedere necesitatea de maximizare a producției agricole.

Agricultura inteligentă ține cont de evaluarea solului și aspectelor de mediu din toate punctele de vedere și aplică soluții tehnologice pentru fertilizări de performanță, măsuri de protecție a plantelor și extragerea elementelor nutritive într-un mod cât mai eficient”, a explicat Mihai Aniţei, director general Azomureş.

Acesta a adăugat că în domeniul agriculturii inteligente, introducerea elementelor de tehnologie în managementul fermelor, cum ar fi urmărirea și monitorizarea întregului proces de producție de la înființarea culturii, procesare, transport, la vânzare, duce la randamente și calități incredibile în climate volatile cu provocări din ce în ce mai diverse. „Ca țară cu mare potențial agricol, România ar putea să devină una din piețele de top pentru fructificarea tehnologiei IoT în scopuri de creștere și eficientizare a producției agricole. Vor ști oare fermierii să profite de pe urma unei asemenea oportunități?”, lansează provocarea Mihai Aniței.

Agricultura după aderare Fostul ministrul al Agriculturii, Daniel Constantin, unul dintre cei 115 autori cuprinşi în volum, a subliniat faptul că agricultura, ca şi energia, reprezintă motoarele principale de dezvoltare ale economiei. Acesta crede că aderarea României la UE este benefică pentru agricultură. „Agricultura a început, odată cu aderarea la Uniunea

Europeană, să-şi pună în practică potenţialul din ce în ce mai mult. Adevărata finanţare a agriculturii a venit din fonduri europene. Una peste alta, în fiecare an, aproximativ trei miliarde de euro, în mandatul meu de ministru, veneau plăţi directe sau bani atraşi prin proiecte finanţate prin AFIR”, este de părere Daniel Constantin. „Marele avantaj al acestei cărţi este acela că aţi reuşit să puneţi la aceeaşi masă oameni cu viziuni diferite: foşti ministri sau viitori miniştri, oameni care lucrează în mediul privat, oameni care lucrează la stat, în comerţ, din toate categoriile. Ceea ce nu au reuşit oamenii politici, din păcate.

Cred că unul dintre motivele pentru care agricultura nu a progresat este lipsa continuităţii”, a adăugat fostul ministru. Daniel Constantin a subliniat că direcţiile principale pe care trebuie să le urmeze agricultura pentru a se bucura de succes sunt: fermele de familie şi cooperativele. „Cred că acest volum nu ar trebui să lipsească de pe masa nici unui fost, actual sau viitor ministru al Agriculturii, dar nici de pe masa vreunui şef de direcţie agricolă”, conchide fostul ministru al Agriculturii.

Adrian Hatos, este de părere că „avem nevoie de o atitudine pozitivă, avem nevoie de societate civilă, avem nevoie de reţele, avem nevoie de dialog şi încredere între noi”.

Dan Corbuţ, unul dintre femierii de succes din partea de Nord Vest a României, a vorbit despre problemele cu care se confruntă fermerii. „Două dintre problemele cu care se confruntă fermierii sunt schimbarea climatică şi forţa de muncă. Dacă până în urmă cu cinci şase ani nu aveam probleme din punctul de vedere al precipitaţiilor şi al fenomenelor meteorologice, în zona de Nord – Vest a ţării, în ultimii ani ne confruntăm cu lipsa de apă. Singura rezolvare este sistemul de irigaţii, care, din păcate în judeţul Bihor a fost neglijat de autorităţi”, a precizat Dan Corbuţ.

Altă problemă stringentă este cea a lipsei forţei de muncă. „Din păcate, nu mai găsim oameni cu care să lucrăm.

Deşi, în momentul de faţă a fi mecanizator, lucrător agricol, la marea majoritate a fermelor, este o meserie care nu necesită eforturile sau sacrificiile din urmă cu 25 de ani. Astăzi, un mecanizator are condiţii în tractor sau în combină mai bune decât avem noi în maşină. Asta e realitatea şi o să ne confruntăm încă multă vreme cu ea”, a declarat fermierul.

Una peste alta, lansarea volumului „Agricultura. Concepte și Instrumente operaționale” la Oradea a fost benefică pentru cei cu decizie, dar şi pentru practicienii din agricultură. La fel şi dezbaterea pe teme agricole desfăşurată cu ocazia lansării.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚIE

115

116

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cezar Ioan: ”VINUL NU ESTE UN MOFT, vinul este - alături de gastronomie și de specificurile regionale - un important vector de bunăstare” de Ștefana MUREȘAN

Recunoscut ca fiind cel mai activ ziarist care scrie despre vinuri în România, Cezar Ioan este fondatorul primului portal online în limba română dedicat vinurilor – Vinul.ro. Este membru fondator al clubului „Presa de vin”, liderul revoluției Pleșcoi - o mișcare slow food care promovează tradițiile și gastronomia românească și inițiator al Manifestului pentru gastronomia și vinurile din România. Este inițiatorul Proiectului de Lege privind declararea unei Zile naționale pentru gastronomia și vinurile din România. Recent, pe 27 martie 2019, documentul a fost adoptat de Parlament. “Ziua Națională a gastronomiei și vinului românesc poate fi unul dintre factorii care să declanșeze pofta pentru (re)cunoaștere, mândrie și progres”, potrivit lui Cezar Ioan. Despre industria vinului românesc, atu-uri, lipsuri, dar și despre așteptările pe care le are odată cu adoptarea actului normativ care legiferează Ziua națională a gastronomiei și vinului românesc, Cezar Ioan ne-a vorbit cu aceeași poftă și pricepere cu care un cunoscător degustă un vin bun… românesc.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚIE

117

118

AGRO TB Reporter: Numărul cramelor a crescut constant în ultimii ani, inclusiv ca urmare a unei absorbţii foarte bune a fondurilor europene dedicate acestui sector (vorbim de absorbţia pe acest sector a fondurilor europene pe exercițiul 2007 - 2014). Care este situația sub aspectul producției și al suprafeței efective cultivate? Cum a evoluat ponderea investițiilor în soiuri tradiționale în totalul suprafețelor cultivate, în condițiile acestei absorbții masive a fondurilor europene dedicate sectorului?

Cezar Ioan: E o întrebare foarte interesantă. Din păcate, România viticolă nu stă deloc mai bine la capitolul exploatării soiurilor tradiționale decât stă la capitolul exploatării gastronomiei tradiționale.

Nu dispun de cifre credibile și relevante, pot doar să estimez că există azi, în România, undeva la 50.000 hectare de plantații noi de viță de vie pentru vin, dintr-un total de vreo 120.000 în exploatare economică cu un oarecare grad de eficiență industrială. Mai există, în afară de acestea, micile vii destinate autoconsumului - însă situația reală a acestora scapă de sub orice observație pertinentă economică (deși vorbim de suprafețe adunate - și de cantități - foarte mari). Din păcate, prea puține cu soiuri tradiționale românești, fiindcă stațiunile de cercetări viticole nu aveau (și încă nu au) la momentul respectiv certificările necesare pentru a vinde plante omologate în condițiile finanțărilor europene. Doar ca să dau un exemplu, potrivit puținelor date credibile la care am avut eu acces, soiul “portdrapel” al României, Feteasca Neagră, nu numără mai mult de vreo 3.000 de hectare, în timp ce Feteasca Albă, cel mai plantat soi alb, numără și el doar vreo 14.000. Alte soiuri, cum ar fi Frâncușa, Zghihara de Huși sau Negrul de Drăgășani abia numără câteva sute de hectare (sub 500). Soiurile internaționale cunoscute stau mult mai bine.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cezar Ioan: Unii fac vin din pasiune (având totuși în vedere și profitul), alții fac din rațiuni de business. Din păcate, suprafețele viticole consolidate (nu jumătăți sau sferturi de hectar disparate și, astfel, greu de lucrat) au fost, într-o fază incipientă a renașterii sectorului vitivinicol, mai degrabă accesibile investitorilor cu mult capital. Primele fonduri – cele de preaderare și, ulterior, cele din prima perioadă de după aderarea la UE - aveau caiete de sarcini care favorizau marile companii, în detrimentul celor mici. Lucrurile s-au schimbat în bine după o vreme, dar accesul la marile suprafețe și clădiri a fost posibil inițial doar “celor mari”. Prin natura însăși a mărimii, acest tip de companii exclude sau diminuează mult partea de “pasiune” (când ai de plătit 1.300 de zilieri la cules și zeci de milioane de litri de vin în stocul cramei, banii primează în fața pasiunii). Când au început să apară și cramele mai mici, lucrurile s-au mai echilibrat, dar în continuare piața este dominată în proporție de peste 60% de numai 5-6 producători (dintr-un total de aproximativ 300). Este o situație specifică României în ansamblul țărilor europene (unde vorbim de zeci de mii de proprietăți mici) și, mai degrabă, specific țărilor din “Lumea nouă” a vinului - Australia, Africa de Sud, Argentina, Chile, Paraguay, Brazilia, China, India, Noua Zeelandă etc.

Piața românească a vinului se cifrează, potrivit ultimelor date la care am avut acces, undeva la 450 milioane euro anual. A berii e cam de patru ori pe atât. E loc de creștere, e loc de profit - dar, ca în orice domeniu economic, profitul e rezervat celor care înțeleg mai bine piața, nu e pentru toată lumea. Iar dacă vorbim despre întregul sector, profitabilitatea depinde mult de “imaginea de țară” - mă refer atât la imaginea vinului românesc în ochii locuitorilor țării, cât și la imaginea vinului românesc în ochii străinilor care l-ar putea importa. E mult de lucrat la asta, dar din păcate nu există încă dorința (sau presiunea) de a face ceva: piața internă încă duce lipsă de competiție reală.

Șansa de diferențiere a Atenția publică asupra unui României - soiurile “originale” patrimoniu imaterial Reporter: Este profitabilitatea soiurilor tradiționale un factor care influențează decizia de investiție, alegerea soiurilor, sau depinde de management și de modul în care este informat consumatorul, de modul în care este promovat consumul unor astfel de soiuri?

Cezar Ioan: Evident că profitabilitatea (în termeni de viabilitate a plantelor, randamente la hectar ș.a.) e unul dintre factorii care influențează deciziile de investiție și promovare, DAR nu este factorul cel mai important în chestiune: factorii determinanți au fost lipsa de plante omologate tehnic, pe de-o parte, și - mai grav, din punctul meu de vedere - lipsa de educație (despre piața internă și internațională), lipsa de respect față de tradiție și lipsa de viziune asupra nevoii tot mai mari de diferențiere. Puține crame au înțeles încă de la început că - într-un “ocean global” de Cabernet-uri, Merlot-uri, Sauvignon Blanc-uri și Chardonnay-uri (cele mai plantate soiuri la nivel mondial) - șansa de diferențiere a României pe plan extern și intern o constituie soiurile “originale” și promovarea lor “în context românesc” (cultură, gastronomie, turism, povești interesante).

Piața se cifrează la 450 milioane euro anual Reporter: Cum stăm sub aspectul profitabilității industriei vinului din România, potrivit ultimelor date de care dispuneți și care sunt previziunile pentru anul în curs? Este mai mult o pasiune sau este business?

Reporter: Ne-a atras atenția un titlu de pe blogul dumneavoastră „Dezordinea vinului românesc”. Poate această lege pe care ați reușit să o treceți prin Parlament să consolideze, treptat, atenția acordată vinurilor tradiționale, prin promovare, prin educarea consumatorului?

Cezar Ioan: Acesta este scopul principal al legii pe care am ceruto prin “Manifestul pentru gastronomia și vinurile din România”, la prima ediție a Congresului de profil, din 2017: atenția publică asupra unui patrimoniu imaterial, dar real și foarte-foarte important. Din neștiință, din lipsă de viziune, din lipsă de respect față de ce e românesc - aș zice chiar aproape din lipsa instinctului de conservare - riscăm să ignorăm și apoi să pierdem exact ceea ce ne poate diferenția pozitiv: specificul local. Ziua națională a gastronomiei și vinului asta își propune să facă: să aducă în atenție și să provoace la gândire către valorificarea acestui patrimoniu.

Prin valorificarea a ceea ce ne e specific vom reuși, credem noi (eu, colegii inițiatori ai demersului, dar și ceilalți care l-au adoptat într-un fel sau altul), să “regenerăm” o țesătură mai puțin vizibilă a coeziunii sociale și naționale din România și să generăm turism cu valoare adăugată, dezvoltare economică și socială sustenabilă pentru comunitățile mici, exporturi cu valoare adăugată. Italia, Franța, Spania, Portugalia, Germania, Grecia, Ungaria (mai nou și Republica Moldova) - toate aceste țări (și nu numai ele) reușesc să genereze cifre de vânzări și profituri incomparabil mai mari decât România din exploatarea - cu viziune - a unor produse cu specific tradițional național. E de-ajuns să intri în orice supermarket din România ca să vezi câte brânzeturi, câte vinuri, câte alte produse alimentare de tradiție din aceste țări se regăsesc și la noi.

Iar aici vorbim de exporturi cu mare valoare adăugată. Dar mai

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

există și turismul din exteriorul acestor țări care vine înspre ele și cheltuiește cu entuziasm bani, plătind pentru a “gusta” nu numai spectacolul unor peisaje, a unor arhitecturi deosebite, ci și pentru a consuma alimente și băuturi locale. Acestea sunt veritabile “injecții de capital” - de zeci sau chiar sute de miliarde de euro la nivelul Europei. Ce ar însemna acest tip de “injecții” pentru satele, comunele românești? Ce ar însemna asta în termeni de repatriere voluntară a unor români care s-ar putea întoarce acasă să face astfel de business-uri?

Reporter: De ce credeți că depinde ca autoritățile să facă pasul de la punctul în care „pot” susține evenimentele dedicate Zilei naționale pentru gastronomia și vinurile din România la punctul în care iau decizia să își materializeze această susținere?

Cezar Ioan: Sunt convins că - din nepricepere, neglijență sau pură ticăloșie - pe alocuri unele autorități se vor implica, folosind această lege, în organizarea unor tâmpenii populiste cu scop electoral sau cu scopul obținerii unor foloase materiale pentru apropiații lor. Dar sunt convins că va fi și o ocazie de organizare a unor evenimente care să “dea viață, vizibilitate și atractivitate” comunităților. Noi vom elabora un ghid de bune practici pentru organizarea acestor evenimente, pornind de la valorile deja exprimate în Manifestul amintit mai devreme (el poate fi consultat aici: http://congresuldegastronomie.ro/manifest-pentru-gastronomia-si-vinurile-din-romania/). Probabil că va fi nevoie ca autoritățile să fie informate că există această posibilitate, să li se aprindă niște becuri, dar să găsească și “partenerii privați” interesați - și nu mă refer doar la firmele specializate în organizarea de evenimente, ci în acei “stakeholders” locali care au interese economice legate de aceste manifestări: pensiuni, carmangerii, brânzării, hoteluri, restaurante și multe alte mici afaceri locale care pot prospera ca urmare a acestor evenimente. Acești stakeholders trebuie să facă chiar presiuni asupra autorităților - eu mi-aș dori ca aceste presiuni să fie “în linie” cu Manifestul nostru. Dar, indiferent de asta, va începe să funcționeze o concurență - și probabil și o emulație în organizarea din ce în ce mai atrăgătoare a unor acțiuni care să promoveze gastronomia și celelalte produse locale.

Reporter: Care sunt diferențele de abordare între Republica Moldova și România în acest sector, în ansamblu, dar și în ceea ce privește atenția acordată vinurilor tradiționale? Considerați că suntem în competiție sau putem „crește” împreună?

Cezar Ioan: Deocamdată, Republica Moldova e mult mai competitivă - și cu mult mai mare succes - decât România. A devenit așa ca urmare a unui (aproape) dezastru provocat de “închiderea” piețelor tradiționale, în special Federația Rusă. Le-a ajuns cuțitul la os, cum se zice, și au fost nevoiți să facă ceva. României nu i-a ajuns (încă) acest cuțit la os. Suntem și în situația de competiție și în cea de posibilă conlucrare - ambele sunt valabile: pe piața din România, vinurile Moldovei sunt din ce în ce mai prezente, în detrimentul celor românești (cel mai vândut vin rose de la noi este de la Purcari, care și-au declarat deja intenția de a deveni cel mai important jucător de pe piața de la noi); pe piața externă, deși ei sunt muuult mai avansați decât noi, facem parte din “lotul estic”, din “Noua lume veche a vinului” - adică acele țări cu tradiție milenară, dar care nu au fost cunoscute și comercializate vreodată la nivel global. Acolo putem crește împreună - dar nu dacă noi nu cooperăm, dacă nu înțelegem tendințele și punem bețe în roate unui eventual demers comun sau dacă facem o notă disonantă în eventualul “cor spontan” al vinurilor - extrem de interesante - din estul Europei.

Reporter: Considerați că gestul autorităților române, de a le da oaspeților prezenți în București, cu ocazia manifestărilor dedicate preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, o colecție de trei vinuri de Averești - Zghihara, Busuioaca și Feteasca Neagră - reprezintă un

semnal de susținere a investițiilor în soiuri tradiționale?

Mai cu seamă dacă luăm în considerare capacitatea financiară și pasiunea proprietarului Domeniilor Averești.

Cezar Ioan: Din păcate, e o picătură într-un ocean - nu va face nicio diferență, atâta timp cât vinul românesc (și soiurile românești, firește) nu vor fi privite REALMENTE ca o prioritate de prim rang de către autorități. Și, probabil, și ăsta va fi un efect al legii - anume să facă lumină în capetele (adeseori pătrate) ale reprezentanților autorităților. De prea multe ori acestea s-au obișnuit să cerșească vinuri de pe la diverse crame, să se mulțumească cu ce primesc, fără să aplice vreo grilă critică. Atâta vreme cât nu vor privi vinul românesc ca un instrument extrem-extrem de puternic de promovare, va rămâne o picătură într-un ocean. În mod normal, vinurile din soiuri românești - și imaginea lor, promovarea lor - ar trebui să fie PERMANENT disponibile în toate centrele culturale, misiunile, reprezentanțele, consulatele și ambasadele României în străinătate. Și, evident, la evenimentele reprezentative din România care implică oaspeți străini de rang mai mult sau mai puțin înalt. Și încă ceva: autoritățile să nu mai aștepte “mocăciuni” - căci acestea duc, în viitor, la o dezechilibrare a mesajului și la o “părtinire” în favoarea celor care “dau vinul pe degeaba”. Să cumpere, prin licitații publice transparente - sunt bani introduși în sistemul economic prin activitățile cramelor și e firesc, justificat, ca, “atunci când țara are nevoie, țara să plătească”. Cum și cramele plătesc taxe, salarii investiții.

Reporter: Accesul către zonele vitivinicole, problemele legate de infrastructură, au fost menționate ca o piedică în calea dezvoltării sectorului. E vorba mai ales de marea infrastructură (autostrăzi, drumuri expres etc.) sau de infrastructura locală? Puteți oferi câteva exemple, pe baza informațiilor din piață, unde lipsa infrastructurii afectează și investițiile în acest sector?

Cezar Ioan: E vorba de ambele tipuri de probleme: atât marea cât și mica infrastructură. Dar cea mai mare problemă este lipsa de viziune și lipsa de cooperare. Nu vreau să dau exemple, mi se pare inutil atâta timp cât lipsește viziunea generală, de ansamblu, la nivel național. VINUL NU ESTE UN MOFT, vinul este - alături de gastronomie și de specificurile regionale - un important vector de bunăstare: de la investițiile mici, locale, la imaginea generală de țară.

Reporter: Ce așteptări efective aveți odată cu adoptarea legii vinului?

Cezar Ioan: Mă aștept să dispară niște automatisme care trimit vinul și gastronomia în derizoriu, mă aștept ca lumea - de la vlădică la opincă - să ia mult mai în serios aceste resurse care aduc miliarde altor țări. Nu suntem cu absolut nimic mai prejos din punct de vedere al ofertei - trebuie doar să o vizualizăm și apoi să o punem la lucru.

119

120

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO