Translvania Business 94

TB

Transilvania Business VENIM ȘI SCRIEM IMPREUNĂ DESPRE AFACEREA TA

AN X • NR 94 • 28 MAI -25 IUNIE 2020 • PREŢ 20 LEI

www.transilvaniabusiness.ro

EDIȚIE SPECIALĂ ELITE ÎN BUSINESS. JUDEȚUL MUREȘ

Patricia Maria Stirbu Presedinte Summit Agro Romania/ President Summit Agro Romania

PAG. 3-13 PUTEREA PAMÂNTULUI /THE POWER OF THE EARTH PAG. 15-87 ELITE ÎN BUSINESS. JUDEȚUL MUREȘ PAG. 89-120 AGRO TB PAG. 139-141 SĂNĂTATEA MEDICILOR ȘI A PACIENȚILOR PE PRIMUL PLAN PENTRU UNIFARM

ELITE ÎN BUSINESS. JUDEȚUL MUREȘ

LOCUL I:

Grupul MAVI Familia Oltean

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Secretul pentru a dezvolta o destinație de business MICE nu este turism România este singura țară din estul Europei, în afară de Republica Moldova, unde MICE este considerat parte a turismului în toate discuțiile și strategiile oficiale. MICE înseamnă Meetings, Incentives, Congresses, Exhibitions. Iată și de unde confuzia.

Turismul este o industrie cheie în desfășurarea evenimentelor și beneficiarul direct, primar și cuantificabil pe termen scurt. Însă MICE este altceva.

România, pe locul 40 în lume În 2017 industria globală de evenimente însuma 805 milidarde USD, iar în anul 2025 se prognoza, înainte de apariția CoVid-19, o valoare de 1439.3 miliarde de dolari.

Un raport al Oxford Economics situa România, la final de 2017, pe locul 39 în lume în ceea ce privește impactul direct industriei evenimentelor asupra economiei, cu un total de cheltuieli de 1,5 miliarde USD și 23.000 de locuri de muncă direct generate de către evenimente. Polonia, pe de altă parte, avea de două ori mai multe încasări și de patru ori mai multe locuri de muncă direct create.

MICE - o tactică smart, pentru orașe smart În lumea atragerii de investiții prezența fizică a unor persoane-cheie în destinația pe care dorim să o dezvoltăm este punctul care face diferența în crearea unui brand puternic ca oraș de afaceri.

Iată și de ce evenimentele care se desfășoară în orașul nostru, ori județul sau regiunea în care ne aflăm sunt definitorii pentru imaginea pe care o vom afișa de fiecare dată când dorim să atragem investitori sau forță de muncă deja calificată.

Exemplul ipotetic: Cluj-Napoca, un oraș pol în patru industrii cheie Să spunem că am stabilit prin strategia de investiții pentru Cluj-Napoca, de exemplu, ca el să devină un jucător-cheie în IT, educație, industria farmaceutică și producția de componente auto. Reducem doar la aceste domenii.

E simplu să înțelegi că este mai ieftin și mai eficient ca, în loc să participi cu stand expozițional la cele mai mari târguri și conferințe din lume, alocând sume importante din buget pentru o prezentare decentă, să găzduiești tu, ca oraș, evenimentele din aceste domenii. Cei douăzeci, treizecei de oameni importanți care pot schimba ceva pentru orașul tău au șanse mai mari să fie convinși de oferta de resurse umane, materiale, de nivelul educației, culturii și de nivelul de

viață din Cluj dacă îl experimentează pentru câteva zile. Eu am soluția pentru ca numărul lor să fie mai mare.

Transformăm Clujul în capitala mondială a industriei IT Orice eveniment transformă pentru câteva zile orașul în care se desfășoară în capitala mondială a acelui sector, al acelui grup de lucru, al companiei care a ales să își desfășoare întâlnirea națională, regională sau global acolo. Oare cum ar fi ca cei mai importanți actori din domeniul software al teleconferințelor și telecomunicațiilor să se întâlnească la Cluj-Napoca, în 2023? Câți dintre ei ar recomanda orașul pentru noi investiții? Câți profesori universitari ar putea fi convinși să deschidă noi proiecte de cercetare în Transilvania? Câți studenți și-ar putea vedea idolii pe viu? Câte firme-sponsor și-ar trimite reprezentanții la Cluj și ar putea decide că e orașul care li se potrivește pentru extindere?

Structura care face diferența Convention Bureau este structura independentă ce are rol de a vâna și depune candidatura unui oraș pentru convenții și evenimente mari. Convenții, congrese, evenimente culturale sau sportive majore, un CVB trebuie să le identifice activ, să întocmească dosarele de candidatură și să vândă activ destinația, reprezentând egal și echidistant, toți actorii economici locali. Doar orașele care au un Convention Bureau sunt luate în considerare de către asociațiile internaționale pentru întâlnirile lor. Sunt peste 15.000 de astfel de organizații.

Punem destinația ta pe hartă De 10 ani compania noastră militează pentru înființarea unei astfel de structuri în România. Până acum, nu există niciuna. Am expertiza, experiența și conexiunile internaționale să punem orice oraș pe harta globală a destinațiilor de afaceri.

Alături de echipa mea de experți sunt gata să ajutăm orice oraș sau județ să fie primul care va avea un Convention Bureau în România.

Fii deschizător de drumuri și scrie-ne pe operational@allin4.ro sau sună la +40758035304.

1

2

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

3

Patricia Maria Ştirbu, președinte Summit Agro/ Patricia Maria Stirbu, President Summit Agro:

Puterea Pamântului / The Power of the Earth de / By Alin ZAHARIE & Aurelian GRAMA

”...Nicăieri în Europa de Vest, nu am întâlnit o asemenea generație de oameni de afaceri, care, în condiții dificile, au reușit să creeze valoare adăugată în comunitățile din care fac parte. Ei și-au asumat rolul statului, devenind centre de excelență în tehnologie, în producție, devenind cei mai importanți angajatori din zonele lor.

Productivitatea lor este de multe ori superioară multinaționalelor, cu care se află într-o concurență inegală, întrucât nu dispun de aceleași resurse. Cum ar fi arătat România astăzi dacă acești antreprenori ar fi avut o mai mare susținere din partea statului?! Sunt convinsă că dacă statul român va putea să susțină aceste centre de excelență în afaceri, ele se vor dezvolta și vor crea niște branduri și pe piața externă”, susține Patricia Maria Știrbu...

4

COVER STORY “…Nowhere in Western Europe, have I ever seen such a generation of businessmen, who, through difficult times have managed to create added value for their communities. They assumed the role of the state, becoming centers of excellence in technology, in production and the most important employers in their regions. Their productivity is often superior to that of the multinational companies, with whom they unequally compete as they do not have access to the same resources. How would Romania look like today if these entrepreneurs had had a greater support from the state?! I am convinced that if the Romanian government could offer more support to these business centers of excellence, these entrepreneurs could develop more and create visible brands on the external market as well”, says Patricia Maria Stirbu…

Number One of Summit Agro Romania and the Balkans, Patricia Maria Stirbu has offered Transylvania Business an exclusive interview.

Professional, thematic, elitist, so close to the western and transatlantic management principles, to the value of multinational performance, including also haiku elements and the profound traditional wisdom of the motherland.

For the readers of Transylvania Business magazine, who is Patricia Maria Stirbu?

Patricia Maria Stirbu, President Summit Agro Romania: Patricia is a pure Transylvanian woman with native roots in Maramures and Salaj, born in Oradea. Her personality and career have been influenced by her parents’ models.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

My father was an agronomist who left his mark on the golden book of the Romanian horticulture, establishing and operating thousands of hectares of fruit orchards with trees and shrubs of all species, including the first almond crop in this part of Europe, orchards serving both the internal market and the exports to the Western Europe.

From my father, I acquired my passion for exact sciences, nature, agriculture and the passion for running a business.

As a child I used to wonder with my father through the blossomed orchards, or assisted at the harvesting of fruit, and take pleasure in their perfume and sweetness.

From my mother, a teacher who masterfully moulded generations of wonderful children, I took my love for words and philology. My mother used to paraphrase Goethe, always urging me to start doing whatever I would dream as possible.

My grandfather, a priest with a passion for foreign languages, with whom I spoke as a child in French, used to tell me: “the more languages you know, the more you are human”. Indeed, I tested this on my own skin when I ended up leading Nufarm South Europe business and I was able to address every employee in his or her mother tongue.

I succeeded in being an efficient business leader, building step by step, on the foundation of my studies and international experience. I graduated from two universities in Cluj-Napoca: Horticulture and Foreign Languages (Italian/English), followed by a PhD in Agronomy, in Phytopathology. I also have an executive MBA from Hult, London. I continued to study throughout my entire career, gaining management skills in the USA at Columbia Business School and at George Washington University, while I was working for exceptional multinational companies like Dow AgroSciences (17 years), Nufarm (4 years) and Sumitomo Corporation starting in 2019.

During the past 22 years I have worked in a large panoply of roles, from roles with accountability over one country, to roles over EMEA (Europe, Africa and The Middle East), and global roles, in sales, research and development, registration of plant protection products, six sigma, operational marketing, strategic marketing and general business administration.

You have gained extensive professional experience also in the European top …Which were the most important moments of these past 20 years?

P.M.S.: From the 22 years of career in this industry, I lived in France for 15 years, where I had gone together with my husband, as I was promoted while working for Dow AgroSciences in Romania.

My business partners and friends recall how I was telling them that I was not leaving for good, I was just leaving to learn, to understand better the global business so that I could return home with much knowledge to help me build a business in Romania.

I undertook roles with responsibility for EMEA and traveled a lot. I have never lost contact with Romania being part of the management for EMEA and supporting the investments of the companies I have worked for, in projects for the Romanian market.

I was in charge of the commercial growth program for Dow AgroSciences Eufrasia, then I moved over to build the global strategy for the most important crops for Nufarm, and later I took over the challenge of the general business administration, as President and CEO for Nufarm France, along with the most important Nufarm European Hub, the Southern European Hub (France, Spain, Italy, Portugal, Turkey), the cradle of the European agriculture, with a business of hundreds of millions of Euros: which also included a crop protection products factory, in France.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Number One al Summit Agro România și Balcani, Patricia Maria Ştirbu a acordat Transilvania Business un interviu în exclusivitate. Profesional, tematic, elitist, atât de aproape de principiile managementului occidental și transatlantic, de valorile perfomanței multinaționalelor, dar și elemente de haiku și de profundă înțelepciune clasică a pământului strămoșesc...

Pentru cititorii revistei Transilvania Business, cine este Patricia Maria Ştirbu?

Patricia Maria Știrbu, Președinte Summit Agro România: Patricia este o ardeleancă get-beget, cu rădăcinile în Maramureș și Sălaj, orădeancă prin naștere, a cărei personalitate și carieră au prins contur prin modelul părinților.

Tata, agronom care și-a lăsat amprenta în cartea de aur a pomiculturii românești, înființând și exploatând mii de hectare de plantații pomicole, cu arbori și arbuști fructiferi din toate speciile, inclusiv prima cultură de migdal, din această zonă a Europei, plantații care deserveau piața internă și exportul în Occident. De la tata, am preluat pasiunea pentru științele exacte, natură, agricultură și pasiunea de a conduce o afacere. Cu tata colindam de mică prin livezile înflorite sau asistam la recoltarea fructelor pârguite, bucurându-mă de parfumul și dulceața lor.

Mama, dascăl, care a modelat cu măiestrie generații de copii minunați, de la care am preluat dragostea pentru cuvânt și filologie. Mama obișnuia să-l parafrazeze pe Goethe, îndemnându-mă, mereu, să încep să fac, ceea ce visez că pot face.

Bunicul preot, pasionat de limbi străine, cu care vorbeam de mică în limba franceză și care obișnuia să-mi spună: „câte limbi vorbești, atâția oameni valorezi”. Într-adevăr am testat asta pe „pielea proprie” când am ajuns să conduc afacerea Nufarm pe tot Sudul Europei și am putut să vorbesc cu fiecare angajat pe limba lui.

Am ajuns un administrator de afaceri de succes, clădind piatră cu piatră, pe studiile și experiența internațională câștigată. Am absolvit la Cluj-Napoca două facultăți: Horticultura și Litere (Italiană/ Engleză) și un doctorat în Agronomie, Fitopatologie; la Londra am absolvit

COVER STORY

un Executive MBA la Hult. Am continuat să studiez, în întreaga mea carieră, câștigând competențe de management, în America, la Columbia Business School și la George Washigton University, având șansa să lucrez pentru companii multinaționale de excepție, Dow AgroSciences (17 ani), Nufarm (4 ani) și Sumitomo Corporation din 2019. În toți acești 22 de ani am lucrat într-o largă panoplie de roluri, de la roluri cu responsabilități pe o țară, la roluri pe EMEA (Europa, Africa și Orientul mijlociu) și roluri globale, în vânzări, cercetare-dezvoltare, omologare, six sigma, marketing operațional, marketing strategic și administrație generală de business.

Ați acumulat o experiență profesională amplă și în topul european. Care au fost momentele cele mai importante ale acestor ultimi 20 de ani?

P.M.Ș.: Din cei 22 de ani de carieră în această industrie, am trăit 15 ani în Franța, unde am plecat împreună cu soțul meu, fiind promovată, în timp ce lucram la Dow AgroSciences, în România. Își amintesc și acum colaboratorii și prietenii mei cum le spuneam că nu plec definitiv, că plec să învăț, să cunosc businessul global, ca să pot să mă întorc, acasă, cu bagajul acumulat și să construiesc o afacere, în România.

Am preluat deci roluri cu responsabilitate pentru EMEA și am călătorit foarte mult. Nu am pierdut niciodată contactul cu România, făcând parte din conducerea pentru EMEA și susținând investițiile companiilor la care am lucrat, în proiectele pentru România.

Am condus programul de dezvoltare comercială pentru Dow AgroSciences Eufrasia, apoi am construit strategia globală pentru cele mai importante culturi pentru Nufarm, după care am preluat administrația generală de biz, ca Președinte și CEO pentru Nufarm Franța și cel mai important Hub European Nufarm, Sudul Europei (Franța, Spania, Italia, Portugalia, Turcia), leagănul agriculturii europene, cu un biz de câteva sute de milioane de euro, care includea și o fabrică de produse pentru protecția plantelor, în Franța.

5

6

COVER STORY

In the beginning of 2019 you became President of Summit Agro Romania. Which of your dreams became real back home in Romania? What about the grasp and the challenge? Being manager over Romania and the Balkans…

P.M.S.: Last year we took the decision to return home. I knew from my superiors, who had relocated to different countries all their lives with their families, that it is not indicated for children to move abroad after they turn 10.

Said and done, because Andrei was about to turn 10 years old.

The grasp came when I received the offer from Sumi Agro Europe, a company with over 1,000 employees, belonging to the Japanese group Sumitomo Corporation, to run their business in Romania, the countries from the former Yugoslavia, Moldova and Bulgaria.

Sumitomo Corporation is in the top 500 largest companies worldwide, being a leader in the process of global economic development.

The challenge was to use the knowledge I accumulated in American and Australian multinational companies to perform in a business belonging to an extremely interesting culture, from the Land of the Rising Sun, and adapt it to the local specificity. I was attracted to the idea of restarting and developing their business in this area, with potential, but which had been facing challenges for the past years.

And you know that whatever accomplishments you have abroad, they don’t have the sweetness of those you get in your home country, in front of your family, friends, business partners and people you have known your whole life.

Another opportunity I wish to explore in the near future, is to identify in Romania and in the region, other businesses besides agriculture, in which Sumitomo Corporation could invest.

How was this first year? How and how much different is your activity at Summit Agro Romania from your activity in France? A Romanian woman top management in the Western Europe returns to a leadership position over Romania and the Balkans…

P.M.S.: It was like a trip back in time, returning 15 years later to the same type of business and to the same people.

During this time the business environment and the needs of the farmers have become more competitive.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

2019 was a long and challenging year, but the Summit Agro Romania team has managed to prove that by working together and focusing on a better communication with our customers, we can fulfill the profitability task and reward the confidence of the most important Japanese producers to successfully represent their products on the Romanian and the Balkan market.

Romanians are well trained like the Western Europeans and are often more motivated; their sociable nature is of great help when it comes to building international business relationships.

I administrated companies in France, Italy, Spain, Portugal.

In all these countries the companies I used to work for were considered important contributors to the budget, as we are in Romania, with Sumitomo; however I believe that in Romania the national institutions are still reluctant to create partnerships with investors, partnerships to support investments and access to performant technologies. It would be wonderful to see the Romanian government understand that it could have not only a role of controller and money collector but also a much more relevant role of enhancer and developer of business. In the same manner, it would be ideal that the agriculture authorities consult more with the farmers and other players in this field.

On the other hand, we must praise the Romanian Minister of Agriculture for not falling into the trap of some European politicians with no grasp for reality, who believe that fruit and vegetables grow on store shelves and who have never bothered to meet with the workers in the fields, but who are great experts in technology and support slogans and policies like “zero pesticides”. All these countries have blocked their potential in agriculture, which allowed Romania to stand out and become number 1 in Europe for maize and sunflower, now being one of the largest European producers for no less than 6 different crops.

There are not many economic fields in which Romania can rise to this level. Therefore, in correlation with the success of these Romanian producers, now it’s high time for the Romanian politicians and public officials to come forward and support the cause of these Romanian producers, in Europe. When the Romanian producers see they have someone supporting their cause, at European level, we will also see the increasing contribution of agriculture to the national budget.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La începutul anului 2019 deveneați președinte al companiei Summit Agro România. Cărui vis i-ați dat din nou viață acasă în România? Care a fost declicul și provocarea? Manager peste România și Balcani...

P.M.Ș.: Anul trecut am luat decizia să ne întoarcem acasă. Știam de la șefi de-ai mei, cu bogată experiență de relocare în diverse țări cu familiile lor, că nu este indicat să muți copiii dintr-o țară în alta, după ce împlinesc 10 ani. Zis și făcut, pentru că Andrei urma să împlinească cei 10 ani.

Declicul a venit când am primit propunerea de la Sumi Agro Europe, o companie cu peste 1.000 de angajați, aparținând grupului japonez Sumitomo Corp Group, să conduc afacerea din România, statele din fosta Iugoslavie, Moldova și Bulgaria.

Sumitomo Corporation este în top 500 al celor mai mari companii pe plan mondial, fiind una din companiile multinaționale care se află în fruntea procesului de dezvoltare economică globală.

Provocarea a fost ca după acumularea experienței în companii americane și australiene să performez într-un business aparținând unei culturi, extrem de interesante, din Țara Soarelui-Răsare, pe care să-l adaptez la specificitatea locală. Am fost atrasă de ideea de a reuși să repornesc și să dezvolt afacerile din această zonă, cu potențial, dar care se aflau într-un con de umbră, de câțiva ani. Și să știți că orice realizări ai avea în străinătate, acestea nu au dulceața celor pe care le obții în țara ta, în fața familiei, prietenilor și partenerilor, pe care îi cunoști de o viață.

O altă oportunitate, pe care doresc să o explorez în viitorul apropiat, este aceea de a identifica în România și în regiune, și alte afaceri în care grupul Sumitomo Corporation să investească, pe lângă agricultură.

Cum a fost acest prim an? Cât și cum diferă activitatea dumneavoastră din cadrul Summit Agro România față de cea din Franța? O româncă top management în Occident revine în fotoliul de Președinte pe arealul Balcanilor...

P.M.Ș.: A fost ca o călătorie în timp, cu revenirea la același tip de business și la aceiași oameni, dar cu 15 ani mai târziu. Între timp mediul de biz și nevoile fermierilor au devenit mult mai competitive.

COVER STORY 2019 a fost un an lung și plin de încercări, dar echipa Summit Agro România a reușit să dovedească că, lucrând împreună și concentrându-ne să comunicăm mai bine cu clienții, am reușit să ne îndeplinim sarcina de a fi profitabili și de a răsplăti încrederea celor mai importanti producători japonezi, de a le reprezenta produsele pe piața din România și Balcani.

Oamenii sunt la fel de bine pregătiți ca și în Occident și de multe ori mai motivați, iar firea sociabilă a românului este de mare ajutor, în construirea unor relații de afaceri internaționale.

Am fost administrator de companii în Franța, Italia, Spania, Portugalia, unde peste tot eram considerați mari contribuabili la buget, la fel cum suntem și cu Sumitomo în România, dar cred că în România există încă o reținere a instituțiilor statului în a crea parteneriate cu investitorii, parteneriate care să susțină investițiile și accesul la tehnologii performante. Ar fi minunat ca statul român să înțeleagă că poate avea nu numai un rol de controlor și încasator, ci și un rol mult mai important, de potențiator și dezvoltator de afaceri.

La fel, ar fi bine ca autoritățile din agricultură să se consulte mai mult cu fermierii și cu ceilalți jucători din domeniu.

Pe de altă parte, este de lăudat faptul că Ministerul Agriculturii din România nu a căzut în capcana unor politicieni europeni, fără legătură cu realitatea, care cred că alimentele cresc pe rafturile magazinelor și care nu și-au prăfuit niciodată pantofii să se întâlnească măcar cu lucrătorii pământului, dar care sunt mari experți în tehnologie și susțin lozinci și politici precum „zero pesticide”. Toate aceste țări și-au blocat potențialul în agricultură, ceea ce a permis ca România să se detașeze și să devină numărul 1 în Europa la porumb și floarea-soarelui, fiind în plutonul celor mai mari producători europeni, la nu mai puțin de 6 culturi vegetale. Nu sunt multe domenii economice în care România se ridică la acest nivel. Și atunci, corelat cu acest succes al producătorilor români, acum trebuie să vină puternic și politicienii și funcționarii români care să fie și ei tot pe primele locuri la susținerea cauzei acestor producători români, în Europa. Și dacă producătorul român va vedea că are cine să lupte pentru el, la nivel european, vom vedea și noi cum valoarea contribuției agriculturii la bugetul de stat va crește.

7

8

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Which are the strengths of Summit Agro Romania?

What is the historical presence in Romania of the company you are coordinating?

P.M.S.: Summit Agro Romania was established in 1997, and since 2016 it has become a hub that coordinates the activity not only in Romania but also in the countries from the former Yugoslavia, the Republic of Moldova and Bulgaria.

We are the only 100% Japanese company with a tradition of over 20 years on the Romanian market, with a complete portfolio for farmers: plant protection products, fertilizers and adjuvants. As a Japanese company, we have a very good collaboration and access to producers and molecules from Japan, products which over the past 20 years have helped us gain recognition at European level and become leaders in certain market segments in Romania.

Summit Agro is a company based on technology and development of efficient solutions, on innovation and creativity, in line with the new trends.

Our company has strategic alliances and investments in Sipcam Europe, to better cover the European markets and to better serve the farmers in these countries, as well as in Futureco Bioscience Spania, to help minimize the impact of agriculture on the surrounding environment and to better respond to the needs of the modern society, bringing new agricultural solutions on BioStim and BioControl.

Among the most renowned brands we commercialize in Romania, where we have over 50 products registered, we can mention the insecticides Mospilan 20SG and Trika Expert, the fungicides Cyflamid 5EW and Topsin 70WDG, the herbicides Nisshin and Targa Super 5EC and the fertilizers BrasiPro and Shigeki.

What are Summit Agro’s priorities for the Romanian market?

P.M.S.: We continue to support our established plant protection products which farmers and our partners well appreciated and we continuously develop our portfolio, looking for new and efficient molecules, so that we can meet the needs of our business partners and farmers and to harmoniously grow together.

As a group we invest, together with our suppliers, in product research and development to support farmers with the problems they have been facing in recent years.

The Summit Agro Romania team evolved in 2019, and continues to evolve, adapting its structure to the needs of a business that is able to respond to the market demand, our focus in 2020 being to provide support and dedicated services, tailored for our partners and farmers in Romania.

We have a dynamic team present in the field, with 9 sales managers supported by our commercial director, a wellknown manager in our industry, as well as professional team in the back office.

I haven’t made any dismissals since I returned, and I tried to find the best place on the team for every employee, place from where they can contribute the most and feel appreciated. Even in this time of crisis, we managed to draw two new talents and I am open to continuously expand our team with professionals who understand this business and want to bring their contribution to a successful business.

This year I plan to launch an Internship program for young people who want to continue the work of their parents in the agricultural field and who will be able to gain professional experience in our company, before returning to help their parents or run their own business.

Research and innovation, critical components for a plant protection company. What can you tell us about these aspects?

P.M.S.: We have a very good collaboration and access to producers and molecules in Japan, but also to producers in Europe, in Italy, Spain or France, visionaries and innovators that can help us bring on the Romanian and Balkan market new products developed by cutting edge technologies which guarantee high standards and proven quality to our partners and farmers in Romania, during the last 22 years of activity.

For several years we have been consolidating a BIO product range – Seipro (“sei” comes from seicho which in Japanese means growth and “pro” – professional products) following and anticipating the industry trends, offering to farmers, as we have accustomed them already, new solutions, including the ones for organic agriculture – bio.

What’s new in 2020 in Summit Agro’s product portfolio for the farmers in Romania?

P.M.S: In 2020 Summit Agro Romania launched 7 new products that support farmers, with important strenghts of the active substance or the combination of active substances used: Lieto, fungicide for vines, potato, tomato crops; Click Pro, herbicide for maize, and the Bio range – Seipro, which now incorporates 6 exceptional products for a wide range of crops.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Care sunt atuurile Summit Agro România? Care este istoria prezenței românești a companiei pe care o coordonați în Balcani?

P.M.Ș.: Summit Agro Romania a fost înfiinţată în 1997, iar din 2016 a devenit un “hub” ce coordonează activitatea, atât în România, cât și în Bulgaria, statele din fost Iugoslavie și Republica Moldova.

Suntem singura companie japoneză 100%, cu o tradiție de peste 20 ani pe piața din România, cu un portofoliu complet pentru fermieri: produse pentru protecția plantelor, fertilizanți și adjuvanți. Fiind o companie japoneză, avem o foarte bună colaborare și acces la producători și molecule din Japonia, produse cu care de-a lungul celor peste 20 de ani am devenit cunoscuți la nivel european și numărul 1 pe anumite segmente de piață, din România.

Summit Agro este o companie bazată pe tehnologie și dezvoltarea soluțiilor eficiente, pe inovație și creativitate, în pas cu noile tendințe.

Compania noastră are alianțe strategice și investiții în Sipcam Europe, pentru a acoperi mai bine piețele europene și a deservi mai bine fermierii din aceste țări, precum și în Futureco Bioscience Spania, care să ne ajute să minimalizăm impactul agriculturii asupra mediului înconjurător și să răspundem mai bine nevoilor societății moderne, venind cu soluții agricole pe BioStim și BioControl.

Printre mărcile cele mai cunoscute pe care le comercializăm în România, unde avem omolgate peste 50 de produse, pot aminti insecticidele Mospilan 20SG și Trika Expert, fungicidele Cyflamid 5EW și Topsin 70WDG, erbicidele Nisshin, Targa Super 5EC şi fertilizanţii BrasiPro și Shigeki.

Care sunt prioritățile Summit Agro pentru piața românească?

P.M.Ș.: Păstrăm în continuare produsele pentru protecția plantelor consacrate și apreciate de parteneri și fermieri, dar dezvoltăm continuu portofoliul, căutând molecule noi și eficiente, astfel încât să putem acoperi mereu nevoile partenerilor noștri și ale fermierilor și să ne dezvoltăm armonios, împreună.

Investim la nivel de grup, împreună cu furnizorii noștri, în cercetare și dezvoltarea de produse, care să vină în sprijinul fermierilor pentru problemele cu care se confruntă în ultimii ani. Și echipa Summit Agro România a evoluat în 2019 și continuă să evolueze, adaptându-și structura la nevoile unui business care să răspundă solicitărilor pieței, focusul ei în

COVER STORY

2020 fiind să ofere sprijin și servicii dedicate, adaptate partenerilor și fermierilor din România.

Echipa este dinamică, cu o prezență în teren, asigurată de 9 directori de vânzări, susținuți de directoarea comercială, un manager binecunoscut în industria noastră, precum și o echipă de profesioniști, în back office.

Nu am făcut nicio concediere de când am venit în țară, am încercat să găsesc fiecărui angajat cel mai potrivit loc în echipă, în care să contribuie cel mai mult și în care să se simtă apreciat. Chiar în această perioadă de criză, am reușit să mai atragem două talente, și sunt deschisă în continuare la lărgirea echipei cu specialiști care înțeleg businessul și care vor să pună umărul, la o afacere de succes.

Anul acesta mi-am propus să lansez un program de Internship pentru tinerii care doresc să continue munca părinților lor în domeniul agricol, și care vor putea să câștige experiență la noi în firmă, înainte să se întoarcă să-și ajute părinții sau să-și conducă propriile afaceri.

Cercetarea și inovația, aspecte determinante pentru o companie din domeniul protecției plantelor. Ce ne puteți dezvălui legat de aceste aspecte?

P.M.Ș.: Așa cum spuneam, avem o foarte bună colaborare și acces la producători și molecule din Japonia, dar și la producători din Europa, din Italia, Spania sau Franța, vizionari și inovatori, care ne vor ajuta să aducem și pe piața din România și Balcani noi produse dezvoltate prin tehnologii de ultimă generație, care să ne garanteze menținerea standardelor ridicate și a calității dovedite partenerilor și fermierilor din România, în cei peste 22 de ani de activitate.

De câțiva ani consolidăm și o gamă de produse BIO – Seipro („sei” vine de la seicho, care în limba japoneză înseamnă creștere și „pro” – produse pentru profesioniști), urmând și anticipând trendurile din industrie, oferind astfel fermierilor, așa cum i-am obișnuit, soluții inclusiv pentru agricultura organică - BIO. Care sunt noutățile lui 2020 în portofoliul de produse Summit Agro pentru fermierii din Romania?

P.M.Ș.: În 2020, Summit Agro România a lansat 7 produse ce vin în sprijinul fermierilor, cu atuuri din punct de vedere al substanţelor active sau combinaţiei de substanţe active utilizate: Lieto, fungicid pentru vița de vie, cartof, tomate; Click Pro, erbicid pentru porumb și gama Bio – Seipro, ce înglobează acum 6 produse de excepție, pentru o gamă largă de culturi.

9

10

COVER STORY

The direct connection with the farmers is provided by distributors: national and regional. Professional relations and especially the relationship with farmers in Transylvania. What do you offer them, what have you learned from each other, and what is your key advice?

P.M.S.: I started my career in this industry working with distributors and farmers from Transylvania and I can say that my interaction with them was a resort that propelled me in my career. This is why, when I returned to Romania, I literally returned to my home, in Oradea, a model city for the Romanian society nowadays.

I was delighted to meet and work again with all my old partners and friends, investors in agriculture and the food industry, and their progress during the last 20 years is impressive.

Nowhere in Western Europe, have I ever seen such a generation of businessmen, which, through difficult times have managed to create added value in their communities. They assumed the role of the state, becoming centers of excellence in technology, in production, and the most important employers in their regions. Their productivity is often superior to that of the multinational companies, with which they unequally compete as they do not have access to the same resources. How would Romania have looked like today if these entrepreneurs had had a greater support from the state?! I am convinced that if the Romanian government could offer more support to these business centers of excellence, they could create and develop visible brands on the external market as well.

What do we offer them? Summit Agro offers a complete product portfolio for farmers, through professional distributors, national or regional, who own modern logistics (warehouses, special means of transportation, etc) and highly prepared technical and commercial teams, who support farmers with technical solutions specific to each crop, soil and climate conditions of the year or season.

The Summit Agro team from Romania is directly involved, together with our distributor’s technical teams, in the organization of new product launches, technical symposia, demonstration fields, where we provide farmers with detailed technical information about the advantages and benefits of our products, as well as ways of integrating these products into the specific technologies of each individual farm.

We have a special relationship with farmers from all

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

over the country, and we are able to offer them performant, environmentally friendly and high-quality Japanese products.

A very important aspect when meeting with distributors and farmers is, of course, the value of communication. I like to hear their opinions regarding different situations encountered on the farms, about how our products behave in different specific circumstances and every time, I have a lot to learn from them, for which I thank them.

How much has the COVID-19 pandemic influenced your company’s business, distribution chain, agricultural campaigns, farmers large and small?

P.M.S.: I have mentioned before that we have partnerships with professional distributors of agricultural inputs, who even during conditions of force majeure, like that caused by the Covid-19, manage to provide flawless logistics in order to have our products ready to be delivered to famers in a very short time, 24-48 hours. It is still early to assess, but so far, I can say that the signs look good for Summit Agro, especially in Transylvania which has not suffered greatly from draught during the first four months of the year.

The coronavirus crisis has highlighted the importance of agriculture for the modern society.

Agriculture is undergoing a series of structural changes in all European countries, and I am honored to lead Summit Agro Romania in these times. Our entire team has a positive contribution to this new world of agriculture and it is there to serve the farmers, respecting the challenge of the civil society when it comes to building a modern Europe, in a healthy environment, for us and for our children.

As a result of the new reality, the economic measures are more in theory. What are the main concerns? Urgent and concrete!

P.M.S.: In terms of pressing economic measures, Agriculture should benefit from extensive support from the governing body and the European Commission, considering the importance of this sector, coming second only to Health.

Only through urgent and concrete support of the national agriculture, can Romanians benefit from food security.

There is room for improvement as Romania continues to import staple foods, including vegetables, fruit, potatoes, meat, dairy, cooked or precooked food, which should be produced 100% in our country and we should even have an oversupply, for export.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Legătura directă cu fermierii este asigurată de către distribuitori naționali, regionali și locali. Raporturile profesionale și, mai ales, relația cu agricultorii din Transilvania. Ce le oferiți, ce i-ați învățat și invers, și care e sfatul primordial...?!

P.M.Ș.: Mi-am început cariera în această industrie, cu distribuitorii și agricultorii din Transilvania și pot spune că interacțiunea cu ei a fost resortul care m-a propulsat în carieră. De aceea, când am revenit în România, m-am întors literalmente acasă la mine, la Oradea, într-un oraș model, pentru întreaga societate românească actuală.

Am fost foarte bucuroasă să-i revăd și să încep să lucrez din nou cu toți colaboratorii și prietenii mei de odinioară, investitori în agricultură și industria alimentară, iar progresul lor în afaceri din ultimii 20 de ani este unul impresionant. Nicăieri în Europa de Vest, nu am întâlnit o asemenea generație de oameni de afaceri, care, în condiții dificile, au reușit să creeze valoare adăugată în comunitățile din care fac parte. Ei și-au asumat rolul statului, devenind centre de excelență în tehnologie, în producție, devenind cei mai importanți angajatori din zonele lor. Productivitatea lor este de multe ori superioară multinaționalelor cu care se află într-o concurență inegală, întrucât nu dispun de aceleași resurse. Cum ar fi arătat România astăzi dacă acești antreprenori ar fi avut o mai mare susținere din partea statului?! Sunt convinsă că dacă statul român va putea să susțină aceste centre de excelență în afaceri, ele se vor dezvolta și vor crea niște branduri de succes și pe piața externă.

Ce le oferim noi? Summit Agro oferă tot portofoliul de produse pentru fermieri, prin distribuitori profesioniști, fie ei naționali sau regionali, care dispun de logistică modernă (depozite, mijloace de transport speciale etc.) și, bineînțeles, de echipe tehnice și comerciale foarte bine pregătite, care vin în sprijinul fermierilor cu soluții tehnice, specifice fiecărei culturi, în funcție și de condițiile pedo-climatice din fiecare an, sau perioade din an.

Echipa Summit Agro din România este direct implicată, împreună cu echipele tehnice ale distribuitorilor noștri, în organizarea de lansări de produse noi, simpozioane tehnice, loturi demonstrative unde le oferim fermierilor informații tehnice amănunțite despre virtuțile produselor noastre, precum și integrarea lor în tehnologiile specifice fiecărei ferme.

Iar relația noastră este specială cu agricultorii din toate zonele țării, tuturor fermierilor le oferim produse perfor-

COVER STORY

mante, prietenoase cu mediul înconjurător și de înaltă calitate japoneză.

Un aspect la care țin foarte mult, pe parcursul întâlnirilor cu distribuitorii noștri și cu fermierii, bineînțeles, este de a dialoga cu ei. Îmi place să le ascult părerea despre situațiile întâlnite în fermă, despre cum se comportă produsele Summit Agro în diferite situații specifice și, de fiecare dată, am multe de învățat de la ei, fapt pentru care le mulțumesc.

Cât a influențat pandemia Covid-19 business-ul companiei, pe lanțul distribuitori, companii agricole, fermieri mari și mici?

P.M.Ș.: Am menționat mai înainte că avem parteneriate de colaborare cu distribuitori de inputuri pentru agricultură profesioniști, care și în condiții de forță majoră, ca și cea cauzată de Covid-19, reușesc să asigure o logistică impecabilă, astfel încât produsele comandate de fermieri ajung la destinație în timp foarte scurt, 24-48 de ore. Este puțin cam devreme să facem bilanțul business-ului pentru acest an, dar până în prezent, pot să vă spun că, pentru Summit Agro, ,,Semne bune anul are!”, mai ales în zona Transilvaniei, care nu a suferit foarte mult de seceta extremă din primele patru luni ale anului.

Criza Coronavirus a scos în evidență faptul că agricultura este cheia pentru societatea modernă. Agricultura trece printr-o multitudine de schimbări structurale, în toate țările europene și sunt onorată să conduc compania Summit Agro în aceste vremuri. Toată echipa noastră contribuie pozitiv la această nouă lume în agricultură și va fi în slujba fermierilor, respectând provocarea societății civile referitor la construcția unei Europe moderne, într-un mediu sănătos, pentru noi și copiii noștri.

Măsurile economice sunt mai mult pe hârtie, ca urmare a noilor realități. Care ar fi prioritățile? Urgente și concrete!

P.M.Ș.: La capitolul măsuri economice imediate, Agricultura trebuie să beneficieze de sprijin substanțial din partea guvernanților și a Comisiei Europene, dată fiind ponderea importanței acestui sector, imediat după Sănătate. Numai printr-o susținere reală și urgentă a agriculturii naționale, se poate oferi siguranța alimentară a românilor. Este mult loc de mai bine în privința aceasta, încă se importă în România alimente de bază, inclusiv legume, fructe, cartofi, carne, lactate, preparate sau semipreparate alimentare, care ar trebui să fie produse 100% în țară și chiar să avem excedent, pentru export.

11

12

COVER STORY

How do you see the support of the business environment?

Can we expect concrete measures similar to those from other EU states?

P.M.S.: I like to believe that we live in a genuine market economy and I have no reason to doubt that. Possibly there is room for improvement, but I am convinced that policy makers, through legislative measures, will synchronize the national business environment with that of the EU. What are Summit Agro Romania’s priorities during the COVID crisis and post-crisis?

P.M.S.: The Summit Agro priorities are very clear and remain the same, regardless of the special period we are going through now. Our main objective is to consolidate our partnerships with all distributors in Romania and offer to the farmers high quality and performant products. My priority as President is to build a team that is united and has excellent moral and professional qualities. I am highly focused to continue to draw good specialists with entrepreneurial spirit who can understand the customers’ needs and who are ready to join the struggle to meet those needs. Only in this way we will gain our customers’ trust and respect.

What arguments can we bring forward in the overall effort to repatriate our professionals?

P.M.S.: I am convinced, there is no Romanian who lives and works in Europe or somewhere in the world who does not think about returning home. It is important that they return before retirement. It is difficult to anticipate how or when they will do that, but I am sure that with a conductive business environment that is coordinated with that of the EU, Romania can offer plenty of opportunities for business development. Here I see the agriculture, the food industry, the tourism, the IT and the construction biz, especially the infrastructure development, as a matter of priority.

However, a family relocation it’s not an easy undertaking.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

A suggestive comparison crosses my mind – if you left a place it’s like removing a pebble from sand, the silicon particles will immediately take over the place of the pebble and placing the pebble back will require a greater effort.

Therefore if we truly wish to give them the chance to come back home, we must offer them support. They left because they were not wanted, so we have to show them we want them back!

In other words, we must be able to offer them, from the first moment, free health insurance for the whole familiy pending employment, integrate their children in the educational system and offer them dedicated educational support, especially when it comes to the Romanian language with which many are struggling. They must be offered employment facilities and their employers should benefit from tax deductions on their investment; they must be offered a simplified legislative package and counselling allowing them an easy access to these entitlements; then the decision to return home will certainly be a positive one for most of them.

Moreover the national institutions that have shown how they can successfully mobilize during this pandemic to facilitate the emigration of day workers in the Western Europe, could repeat the gesture in reverse. I wish to see the national institutions working to recruit professionals from diaspora for the tens of thousands of job vacancies in the country, or at least keep track of the Romanians studying abroad that could be contacted by national recruiters.

Otherwise, other countries will welcome the Romanian professionals with open arms, after Romania has invested in their education, the Romanian educational system being highly appreciated abroad. I met with graduates from Cluj, Timisoara or Bucharest, Romanians or foreigners, successful people with key positions at multinational companies in all industries who show a great respect and gratitude for the Romanian professors and for Romania in general.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cum vedeți sprijinirea mediului de afaceri. Se poate vorbi de măsuri concrete comparabile cu cele din statele UE? P.M.Ș.: Îmi place să cred că trăim într-o economie de piață autentică și nu am motive să mă îndoiesc, de acest lucru. Posibil sa fie și loc de mai bine, dar sunt convinsă că decidenții politici, prin măsurile legislative pe care le vor lua, vor armoniza mediul de afaceri național, cu cel al UE. Care sunt prioritățile în criză și postcriză, înspre revenire, ale Summit Agro România?

P.M.Ș.: Prioritățile Summit Agro sunt foarte clare și aceleași, indiferent de perioada specială prin care trecem. Obiectivul nostru principal este să întărim parteneriatul cu toți distribuitorii din România și să oferim agricultorilor produse performante, de înaltă calitate. Ca prioritate, pentru mine ca manager, cu emoție vă spun, este să formez o echipă Summit Agro România unită, cu calități morale și profesionale excepționale. Urmăresc, cu perseverență, atragerea de buni specialiști, cu spirit întreprinzător, care pot să înțeleagă nevoile clienților și care sunt dispuși să lupte, ca să le îndeplinească. Numai așa, vom câștiga încrederea, în fața clienților noștri și le vom cuceri respectul.

Ce argumente merită să aducem în efortul general de a ne repatria profesioniștii..., o parte?

P.M.Ș.: Sunt convinsă că nu este român care trăiește și lucrează undeva în Europa sau în lumea largă, care nu se gândește, să se întoarcă acasă, cândva. Important este să nu se întoarcă doar la pensie. Cum și când o vor face este dificil pentru mine să anticipez, dar sunt convinsă că într-un mediu de afaceri propice și armonizat cu cel al UE, în România se pot găsi, încă, oportunități de a dezvolta afaceri prospere.

Aici văd ca prioritate agricultura, industria alimentară, turismul, inclusiv cel cultural, domeniul IT și construcțiile, și mă gândesc aici la proiectele de infrastructură atât de necesare și urgente.

COVER STORY

Dar o relocare cu familia, nu este ușoară. Îmi trece prin minte o comparație sugestivă - dacă ai plecat dintr-un loc e ca si cum ai fi scos o piatră din nisip, locul pietrei va fi imediat luat de particulele de siliciu și dacă vei dori să o pui înapoi, acest lucru va presupune un efort mare.

Dar dacă ne dorim cu adevărat să le dăm șansa de a reveni acasă, atunci trebuie să-i susținem în acest efort. Ei au plecat pentru că nu-i voiau mulți, de aceea trebuie să le arătăm că-i dorim înapoi!

Cu alte cuvinte, dacă le vom putea oferi, din prima clipă, asigurări medicale gratuite pentru întreaga familie, până la angajare, dacă copiii lor vor fi integrați în sistemul educațional și vor beneficia de susținere școlară dedicată, în primul rând pentru limba română, pe care au învățat-o doar oral în cel mai bun caz, dacă vor găsi facilități la angajare și angajatorii lor vor beneficia de reduceri de taxe pentru că i-au angajat, dacă vor primi reduceri de taxe la investiția lor și a asociaților lor în societăți comerciale, și un pachet de simplificare legislativă și consultanță, care să le permită accesul rapid la aceste drepturi, atunci decizia de întoarcere va fi cu siguranță, una pozitivă, pentru cei mai mulți dintre ei.

Iar instituțiile statului care au arătat că pot să se mobilizeze, cu succes, în timp de pandemie, să ducă zilieri în Occident, să repete gestul și în sens opus. Îmi doresc să aud de cât mai multe exemple în care instituțiile statului se ocupă să recruteze profesioniști din diaspora, pentru zecile de mii de locuri de muncă neocupate din țară, sau măcar să țină evidența studenților români din străinătate, pe care recrutorii să poată să-i contacteze.

Altminteri, se vor găsi alte țări care să-i primească cu brațele deschise, după ce România a investit în educația lor, școala românească fiind extrem de apreciată, peste hotare. Am întâlnit absolvenți de la Cluj, Timișoara sau București, români sau străini, oameni de succes, care au funcții mari la multinaționale din toate domeniile și care vorbesc, cu mult respect și gratitudine, despre profesorii români și despre România.

13

14

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Elite în business.

Județul Mureș

15

16

ELITE IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

4,4 miliarde euro - cifra de afaceri a celor mai valoroase companii Elite în business. Județul Mureș este un proiect care adună într-o secțiune specială performerii afacerilor mureșene, români și străini, clasificați potrivit datelor financiare din 2018 și potrivit unui criteriu determinant, bogăția corporativă, așa cum a fost denumit de Grupul Român de Cercetări pentru Finanţe Corporatiste, ai cărui membri au realizat cele două topuri – 100 oameni de afaceri, respectiv 30 investitori străini.

Ne-am propus atunci când am lansat acest proiect foarte multe. Și ne-am propus să fie realizat într-un timp relativ scurt – octombrie 2019-martie 2020. Primele interviuri le-am realizat în luna decembrie 2019, o altă parte în luna februarie anul acesta și apoi au urmat 60 de zile de aproape liniște. Nici nu credeam că îl vom duce la capăt, nu am reușit tot ce ne-am propus în condiițiile și în vremurile pe care le-am trecut, ceea ce ne va obliga la o ediție a IIa, mult mai completă și mai aproape de proiectul nostru inițial.

Am încercat, prin acest proiect să realizăm o radiografie exclusivă a mediului de business mureșean din ultimii ani, cu evidențierea celor mai dinamice, prolifice, profitabile, serioase companii și afaceri din diferite domenii, și să evidențiem și să îi punem în valoare pe cei care însuflețesc, conduc business-uri și echipe, creează plusvaloare și întorc comunității: oamenii de afaceri.

Bogăția coporativă, criteriu determinant În demersul nostru am fost sprijiniți de Grupul Român de Cercetări pentru Finanţe Corporatiste care au gândit metodologia de stabilire a ierarhiei companiilor mureşene.

“Aceasta s-a centrat pe selectarea acelor indicatori care să reflecte, cu preponderenţă, bogăţia corporativă a acestora, adică acumulările de capitaluri proprii, ca rezultat direct al unui management performant, orientat spre valorificarea eficientă a capitalurilor disponibile.

Datele utilizate au fost preluate din situaţiile financiare ale companiilor, întocmite pentru anul fiscal 2018 şi raportate către Ministerul Finanţelor Publice. Aşadar, s-a lucrat cu “materialul clientului”, fără a se recurge la recalculări ale ci-

ELITE IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

frelor raportate prin aplicare de multiplicatori capitalistici sau de altă natură, cum ar fi, de pildă, multiplicatori de tip EBITDA. Metodologia efectivă de ierarhizare s-a bazat pe selectarea şi cuantificarea a patru criterii financiare (capitaluri proprii, profit, active imobilzate, cifra de afaceri) şi a unui crite-

riu nefinanciar (număr de angajaţi). Tuturor acestor criterii li s-au alocat câte 100 de puncte (pentru analiza companiilor cu deţineri de capital autohton), respectiv câte 30 de puncte (pentru analiza companiilor cu deţineri de capital străin), maximum de punctaj fiind acordat companiei care a înregistrat cel mai ridicat nivel al indicatorului, minimum

LOC

COMPANIA

LOC

COMPANIA

1.

Grup MAVI

51.

EURO NARCIS SRL

2.

Grup ALIAT

52.

CERAGRIM SRL

3.

Grup DAW BENȚA

53.

ORDEA PRODCOM SRL

4.

Grup DARINA

54.

AGRO ROM IMPEX SRL

5.

Grup Materom

55.

COTRACO ROM SRL

6.

Grup PALAS COM SRL

56.

ECOHELP SRL

7.

SICERAM SA

57.

MACO CONSTRUCT SRL

8.

Grup OPREA AVI COM

58.

TOP GAZ SRL

9.

Grup ALLSTAR PROD SRL

59.

PIG BAND SRL

10.

Grup RENANIA

60.

TRIPLAST SRL

11.

Grup NOVA VITA

61.

CIS GAZ SA

12.

Grup ANVERGO

62.

INDRA IMPORT EXPORT SRL

13.

Grup ECO EURO DOORS

63.

RUSANCOM PROD SRL

14.

CLINI-LAB

64.

PACOVIS ROMANIA SRL

15.

Grup DAFCOCHIM

65.

ZASS ROMANIA SRL

16.

Grup FOMCO

66.

JUSTICE SECURITY SERVICES SRL

17.

GRUP ROMUR

67.

SUNNY PLAST SRL

18.

AAGES

68.

HM PRODUCT SRL

19.

Grup ORTOPROFIL

69.

SABION ELEN SRL

20.

FAREL IMPEX SRL

70.

BUCIN MOB SRL

21.

Grup LARIX

71.

Grup TOPMED

22.

Grup NET DISTRIBUTION SRL

72.

OLTEAN PRODLEMN SRL

23.

Grup ASTOR COM SRL

73.

FITOPREST SRL

24.

HORA SA

74.

ISTRATE SERVPROD SRL

25.

Grup Petry

75.

ZEN PHARMA SRL

26.

MIRDATOD PROD SRL

76.

Grup REXO

27.

ALUNIȘ SRL

77.

MC TRANS

28.

GECSAT SA

78.

SIBA PACKAGING SRL

29.

Grup MULTINVEST

79.

CRYSTAL GLOBE SRL

30.

ALLCOLORS SERV SRL

80.

ROMETAL DIANIS SRL

31.

THEREZIA PRODCOM SRL

81.

VECTOR CONSULT SERVICES SRL

32.

Grup NAKITA

82.

LECOIMPEX SRL

33.

SOCOT SA

83.

CITADIN PREST SA

34.

CONSICOM SRL

84.

PROMEDIVET SRL

35.

STERA INDUSTRY SRL

85.

ADAMS VISION SRL

36.

REEA SRL

86.

SANLACTA SRL

37.

Grup EXPERT COMPANY GROUP SRL

87.

PLEURO IND SRL

38.

NETT FRONT SRL

88.

EMY & LAURA SPEDITION SRL

39.

ELDI BRUTARIA SRL

89.

REICHON SRL

40.

COMOSERV SRL

90.

PIINEA DE CASA SRL

41.

EXCELO MILK SRL

91.

ALSENA COM IMPEX SRL

42.

MULTIPLAN ELECTRONICS SRL

92.

INTERNATIONAL TRANSPORT AUTO

43.

NORDENLOR PROD COM IMPEX

93.

TOMEK CARPET COMPANY SRL

44.

TORDAI HAIR COSMETICS SRL

94.

CORALIA COM SRL

45.

ADIMAG COM IMPEX SRL

95.

MARIS PROD CARM SRL

46.

RO DACIA COM SRL

96.

PLASMASERV SRL

47.

INSTA GRUP SRL

97.

PARCON FREIWALD SRL

48.

Grup HERLITZ

98.

PRIMER ELECTRO SRL

49.

BIG ALUMINIUM SA

99.

AGRO PROD COM DOSA SRL

50.

PROFESSIONAL RECYCLE SRL

100.

MONTREPCOM

17

18

ELITE IN BUSINESS

de punctaj (1 punct) acordându-se companiei cu nivelul criteriului cel mai mic.

Având în vedere faptul că ne-am propus să ierarhizăm companiile după bogăţie am ponderat apoi scorurile fiecărui criteriu, astfel încât criteriile care reflectă bogăţia firmei să aibă prevalenţă. În acest sens s-a ponderat cu 30% criteriul capitaluri proprii, cu 25% criteriul active imobilizate şi cu 20% criteriul profit.

După cum se observă, în cadrul criteriilor enumerate anterior (subclasificate ca şi indicatori cheie de performanţă – KPI), ponderea cea mai mare a fost alocată criteriilor capitaluri proprii şi active imobilizate, deoarece acestea capitalizează, depozitează, resursele de capital şi mijloacele de producţie, de la înfiinţarea companiei şi până la data analizei (anul 2018), pe când criteriul profit marchează rezultatul unui singur an (2018), fiind, totodată, expus unui grad relativ ridicat de volatilitate.

Al patrulea criteriu financiar selectat, cifra de afaceri, a avut rolul de identificare şi departajare primară a companiilor, deoarece mărimea acestui indicator are relevanţă informaţională din perspectiva anvergurii businessului şi nu poate lipsi dintr-o astfel de analiză. Nu a fost clasificat drept KPI (indicator cheie de performanţă), deoarece vizează doar rezultatele unui singur an (2018) şi, în acelaşi timp, prezintă volatilitate, considerente care au determinat alocarea unei ponderi în scorul final de numai 15%.

Celor patru criterii financiare le-au fost adăugate şi un criteriu nefinanciar, numărul de salariaţi, ponderat cu 10%”, au explicat realizatorii celor două clasamente.

130 de companii, aproape 58% din cifra de afaceri a jud. Mureș Grupul Român de Cercetări pentru Finanţe Corporatiste ne-a pus la dispoziție și datele cumulate obținute de către cei 130 de performeri din cele două clasamente.

Astfel, potrivit privirii de ansamblu privind aportul companiilor din Top 100 (companii cu acţionari/asociați români) și Top 30 (companii cu acţionari/asociaţi străini) la economia judeţului Mureş, în anul 2018, cifra de afaceri a celor 130 de companii clasificate, totalizează circa 20,5 miliarde lei (cca. 4,4 miliarde euro), reprezentând 57,9% din cifra de afaceri agregată a celor 16.800 companii (35,4 miliarde lei, echivalentul a 7,6 miliarde euro) care au depus situaţii financiare în anul 2018.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Numărul agregat de salariaţi a celor 130 de companii totalizează 31.392 persoane, reprezentând 30% din numărul total al salariaţilor din sectorul privat al judeţului Mures (104.601). Sau, 0,77% din companiile mureşene (cât reprezintă ponderea celor 130 de companii clasificate în totalul companiilor din judeţul Mureş) au plătit salariile a 30% din forţa de muncă angajată în mediul privat!

Cele 130 de companii au realizat un profit agregat de 980, 8 milioane lei, echivalentul a 210,75 milioane euro, ceea ce reprezintă aproximativ 54% din profitul agregat al tuturor companiilor din judeţul Mureş care au raportat în anul 2018.

Despre Grupul Român de Cercetări pentru Finanţe Corporatiste (RORCF, acronimul de la Romanian Research Group for Corporate Finance) Înfiinţat în anul 2012, de către un grup de cercetători din Târgu Mureş, cu preocupări comune în domeniul economiei şi finanţelor corporative, printre membrii fondatori numărându-se: 4 Conferenţiar universitar dr. Daniel Ştefan-Decanul Facultăţii de Economie şi Drept din cadrul UMFST Târgu Mureş; 4 Conferenţiar universitar dr. Călin Comes-Director al Centrului de cercetare al Facultăţii de Economie şi Drept din cadrul UMFST Târgu Mureş; 4 Conferenţiar universitar dr. Lucian Savu-cadru didactic asociat al Facultăţii de Economie şi Drept din cadrul UMFST Târgu Mureş; Scopul grupului îl constituie reunirea cercetătorilor din diferite ţări membre ale Uniunii Europene în vederea creării unei reţele menite să disemineze rezultatele cercetării prin conferinţe, ateliere de lucru, grupuri de discuţii. În contextul amintit, Grupul a dezvoltat trei agende principale de dezvoltare: cercetări vizând economiile emergente, cercetări privind optimizarea finanţelor corporaţiilor şi cercetări vizând dezvoltarea regională.

Unul dintre cele mai importante proiecte derulate s-a intitulat „Digital transformation of the Danube region-DIGITRANS”, consorţiul de cercetare având 15 parteneri din 7 ţări riverane Dunării. Rezultatele au fost prezentate în cadrul unei întâlniri găzduite de Universitatea din Viena - Facultatea de Informatică, în cursul lunii februarie 2019.

Ligia VORO Material realizat cu sprijinul Grupului Român de Cercetări pentru Finanţe Corporatiste

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ELITE IN BUSINESS

Oameni de afaceri mureșeni

Top 100

19

20

ELITE IN BUSINESS

Ranking

1

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Grupul MAVI Grupul MAVI a fost fondat de familia de reghineni Violeta și Mircea Oltean. În 1993, cei doi soți au înființat MAVIPROD, companie care 5 ani mai târziu a achiziționat pachetul majoritar al producătorului de utilaje forestiere IRUM SA. Grupul MAVI a avut, în 2018, o cifră de afaceri de 210,82 milioane de lei, un profit net de 27,8 milioane de lei și un număr mediu de angajați de 550. Grupul avea active imobilizate în valoare de aproape 62 de milioane de lei și capitaluri proprii de 186,73 de milioane de lei potrivit datelor contabile din 2018.

Detalii în paginile 21-24

Ranking

2

Ranking

3

Ranking

4

Grupul Aliat Grupul Aliat, deținut de Alin Florea Mureșan, este alcătuit din Aliat Auto, companie fondată acum 20 de ani, Aliat AMS SRL, Aliat Exclusive SRL, Aliat Motors SRL, Aliat Centru de Caroserii SRL, XCars Store SRL, AMG Estates SRL, Aliat M & SKI SRL. În 2018, Grupul Aliat a înregistrat următoarele rezultate financiare: o cifră de afaceri de aproape 243 de milioane de lei și un profit net de 15,2 milioane de lei. În 2018, Grupul avea active imobilizate de 67,05 milioane de lei și capitaluri proprii de 96,8 milioane de lei. Potrivit datelor financiare din 2018, numărul mediu de angajați a fost de 890.

BENȚA RAB Deținută de omul de afaceri Remus Aurel Bența, principala companie din grup, DAW Bența celebrează anul acesta 19 de ani de la înființare. Compania a inaugurat la finalul anului trecut pe platforma din Sâncraiu de Mureș două unități noi de producție pentru adezivi de termoizolație și polistiren expandat, o investiție de 7 milioane de euro. Potrivit datelor financiare din 2018, Bența RAB a derulat afaceri în valoare de 317,13 milioane de lei, a raportat un profit net de 20,37 milioane de lei. În companiile din grup activau 547 de angajați. Bența RAB avea active imobilizate în valoare de 33,83 de milioane de lei și capitaluri proprii în sumă de 56,04 milioane de lei.

Detalii în paginile 25-27

Grupul DARINA Din 1994, Grupul DARINA este unul dintre jucătorii importanți din comerțul de mărfuri alimentare și nealimentare din județul Mureș. Compania a dezvoltat o rețea de magazine atât în Târgu Mureș cât și în alte localități. Afacerile grupului în 2018 s-au cifrat la 179,59 milioane de lei, cu un profit net declarat de 16,14 milioane de lei și un număr mediu de 473 de angajați. Compania deținea active evaluate la 64,77 de milioane de lei și capitaluri proprii în cuantum de 48,12 milioane de lei. Grupul deținut de familia Lenuța și Aurel Baciu mai cuprinde compania NARIDA. Detalii în pagina 28

Ranking

5

Grupul Materom Principala companie din Grupul Materom, cu sediul în comuna Cristești, evoluează în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor din 1998. Grupul Materom a avut o cifră de afaceri totală de 409,8 milioane de lei.

Grupul a obținut în 2018 un profit net de 6,83 milioane de lei, a raportat un număr medu de 483 de angajați, active imobilizate în valoare de 73,14 milioane de lei și 43,66 milioane de lei capitaluri proprii.

Din Grup mai fac parte companiile Ingricop, Materom Auto Expert, Materom Automotive și MRT Autoservice.

Scor final (puncte): 97,95 Cifra de afaceri: 96 Active imobilizate: 95 Profit: 100 Nr. angajați: 98 Capitaluri proprii: 100

Scor final (puncte): 97,20 Cifra de afaceri: 97 Active imobilizate: 97 Profit: 95 Nr. angajați: 100 Capitaluri proprii: 98

Scor final (puncte): 94,55 Cifra de afaceri: 99 Active imobilizate: 88 Profit: 99 Nr. angajați: 97 Capitaluri proprii: 94

Scor final (puncte): 94,45 Cifra de afaceri: 95 Active imobilizate: 96 Profit: 96 Nr. angajați: 94 Capitaluri proprii: 92

Scor final (puncte): 97,95 Cifra de afaceri: 100 Active imobilizate: 98 Profit: 87 Nr. angajați: 95 Capitaluri proprii: 91

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ELITE IN BUSINESS

21

Violeta Oltean, director general MAVIPROD:

“Nimic nu este mai frumos decât să ai o afacere proprie pe care să o vezi cum crește, din nimic, și ajunge acolo unde nici nu ai visat!” de Ligia VORO Insistând pe valoarea cuvântului respect în carieră și în viață, Violeta Oltean, director general MAVIPROD, conjugă foarte frumos verbul a visa în înterviul pe care ni l-a acordat și care condensează peste 25 de ani de istorie, de muncă, de reușite și de provocări, în piața din România și din străinătate, a Grupului MAVI. Alcătuit din IRUM SA și MAVIPROD, Grupul MAVI este cel mai valoros din județul Mureș.

Conduceți de peste 25 de ani MAVIPROD, cum a evoluat piața în care compania dvs. activează din 1993 până în prezent și ce ajustări v-a impus această evoluție în strategia de business?

La momentul în care am înființat compania, piața era una foarte efervescentă și plină de oportunități, dar și plină de riscuri.

Astăzi a ajuns să fie mult mai stabilă, cu mult mai mulți competitori, însă riscurile din punct de vedere financiar nu mai sunt chiar așa de mari, având o stabilitate atât la nivel de țară, cât și a mediului antreprenorial.

Dacă ar fi să faceți un arc peste timp, cum ați descrie începuturile companiei dvs., cum a evoluat aceasta, ce ajustări ați făcut pe parcurs și care au fost cele mai mari provocări cărora a trebuit să le faceți față? Începuturile companiei noastre au fost pline de visuri, din dorința de a face lucruri mărețe și de a lăsa ceva în urmă. Cele mai mari provocări clar s-au regăsit când am început, fiind legate de creditele pe care a trebuit să le accesăm pentru a face față dezvoltării, credite care aveau dobânzi foarte mari, inflația fiind și ea foarte ridicată în acele vremuri. Am crezut însă în mine, în soțul meu, în ideea de a crea o afacere de familie pe termen lung, am pornit la drum și nu m-am uitat prea des peste umăr.

Care sunt elementele cheie care considerați că vă individualizează în piață și vă diferențiază față de competitori?

Aș începe cu respectul pe care l-am acordat atât oamenilor noștri, cât și clienților și colaboratorilor și aș continua cu dorința de a livra produse și servicii de calitate.

Care sunt ingredientele care considerați dvs. că v-au asigurat succesul în acești ani? Cum definiți succesul?

Ingredientele care ne-au ajutat în acești ani sunt perseverența, intuiția, viziunea, dorința de a nu renunța niciodată la visele noastre, responsabilitatea și, nu în ultimul rând, faptul că am încercat să fim mereu cu zâmbetul pe buze.

Ați avut proiecte de investiții importante de-a lungul anilor, iar unul dintre cele mai importante este și cel al sediului MAVIPROD, dați-ne mai multe detalii despre acesta.

Noul sediu vine practic să marcheze o nouă etapă în dezvoltarea companiei. Ca răspuns la nevoile și solicitările clienților noștri, ne-am creat un stoc semnificativ și diversificat de produse. Astfel, noul spațiu va beneficia și de un depozit generos, dotat cu peste 1.000 ml de rafturi, utilaje și echipamente de ridicat, echipamente de curățenie profesionale, având o suprafață utilă de aproape 1500 mp. Împreună cu noul depozit vom avea și un Service NOU, pentru diagnoză și reparații motoferăstraie, motounelte și scule de mână, dotat cu echipamente de ultimă generație și personal specializat.

Ce alte proiecte de investiții veți dezvolta în viitor?

Vom continua dezvoltarea atât pe plan intern, cât și extern, prin des-

22

ELITE IN BUSINESS chiderea de noi puncte de lucru, care să ne ajute să fim cât mai aproape de clienții noștri. Într-o lume care devine extrem de tehnologizată, automatizată, digitalizată cum vă pregătiți pentru viitor?

Tot timpul am acordat o atenție sporită acestei noi lumi, încercând să ne folosim de oportunitățile oferite de ea, pentru a ne dezvolta business-ul. În acest sens am lucrat atât la nivel organizațional, pentru ca activitatea companiei să fie cât mai tehnologizată și, totodată, începând de acum un an am dezvoltat și un magazin on-line, în care care sunt prezentate o parte din produsele noastre.

Ce rol a jucat resursa umană în dezvoltarea companiei dvs. și cum stimulați retenția salariaților și atragerea altora noi într-o economie românească în care resursa umană este dificil de găsit sau chiar lipsește?

Resursa umană a jucat un rol foarte important tot timpul în cadrul companiei noastre, încercând să creem o relație cât mai deschisă și apropiată cu angajații noștri.

Ați încheiat câteva parteneriate cu producători de nivel mondial, cum se negociază un asemenea parteneriat și cum se menține acesta?

Da, ne putem mândri că avem colaboratori cu renume la nivel mondial. Sunt relații create în ani de zile, iar menținerea acestora se face, în primul rând, prin seriozitate și profesionalism.

Cum luați o decizie de business, de exemplu ce elemente ați avut în vedere la extinderea rețelei MAVIPROD în România și în străinătate?

Tot timpul am încercat să facem o analiză foarte puternică asupra unei noi decizii, pentru a identifica exact oportunitatea.

Ce a însemnat pentru MAVIPROD să salveze unul dintre producătorii etalon din industria românească – IRUM SA? Pentru noi, IRUM este un proiect cu care ne mândrim și de la bun început am încercat să punem mult suflet în el, pentru a lăsa ceva în urmă, pentru societatea în care trăim.

Ce i-ați transmite unui tânăr antreprenor care dorește să înceapă o afacere sau care este la început de drum?

Aș începe prin a-i spune să cerceteze piața, ca să fie sigur că afacerea lui are loc acolo. I-aș mai spune să aibă un business plan bun, supervizat de cineva care se pricepe.

Apoi, să aibă curaj, să se înarmeze cu răbdare, să sudeze o echipă în jurul lui. I-aș mai spune, în fi nal, că nimic nu este mai frumos decât să ai o afacere proprie pe care să o vezi cum crește, din nimic, și ajunge acolo unde nici nu ai visat!

Aveți o lungă istorie legată de implicarea în comunitate, care sunt resorturile care v-au mobilizat și vă mobilizează să sprijiniți educația, sportul, tineretul, domeniul social etc.? Ce sfaturi ați avea pentru alți antreprenori de succes legat de acțiunile de responsabilitate socială?

Din fire, sunt un om care dintotdeauna și-a dorit să contribuie, prin acțiuni clare și cu impact real, în societatea din care fac parte. Simplul fapt că am putut să fac bine, m-a mobilizat și m-a motivat. Îi încurajez și pe alți antreprenori de succes să se implice în viața comunității

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

din care fac parte, pentru că numai dacă vom face împreună lucrurile acestea, efectul va fi unul cu impact pentru viitor.

Ce rol a jucat familia în dezvoltarea Grupului de firme IRUM-MAVIPROD? Familia a jucat un rol foarte important în dezvoltarea grupului nostru de firme și pot spune că a fost un pilon principal. Mereu am încercat să transpunem în cadrul companiei valorile pe care ne-am clădit și familia.

Ce vă place cel mai mult din ceea ce faceți?

Cel mai mult îmi place că pot să relaționez cu oamenii și că, împreună cu ei, putem dezvolta lucruri mărețe.

Cum se construiește și se menține un brand?

Cu mult suflet și, normal că strategia joacă și ea un rol foarte important. Un brand se construiește în ani de zile, dar se și poate distruge foarte repede.

Care sunt diferențele între percepțiile unei femei de afaceri față de ale unui bărbat care coordonează un business? Cum este percepută o femeie de afaceri într-o lume a bărbaților și cum s-a schimbat percepția față de o femeie de afaceri comparativ cu anii în care ați început dezvoltarea MAVIPROD? Consider că femeile au un curaj mai mare atunci când vine vorba despre a începe un business sau a lua decizii în momente importante. Apoi, femeile tind să aibă un stil de conducere mai direcționat, în timp ce bărbații au un stil mai participativ. În plus, în cazul afacerilor conduse de femei există și o pronunțată notă sentimentală, care la bărbați e mult mai puțin prezentă.

Femeile sunt din ce în ce mai prezente în poziții de conducere în companii și tot mai multe au curajul de a porni afaceri pe cont propriu, ceea ce mă bucură foarte tare. Sunt sigură că această tendință va continua.

Ce v-a motivat cel mai mult în acești peste 25 de ani să dezvoltați în continuare afacerea?

Traseul meu profesional a fost unul pe care în tinerețe nu mi-l imaginam. Mă bucur că am avut șansa să fac pasul de la statutul de angajat la stat la cel de antreprenoare, poziție care mi-a permis ulterior să pot influența pozitiv societatea în care trăiesc.

Ce considerați că ar trebui să se schimbe în mediul de afaceri românesc?

S-au schimbat foarte multe, dar probabil că încă mai avem câțiva pași de făcut cu privire la cultura antreprenorială, pentru a fi aliniați cu ce se întâmplă în țările mai dezvoltate.

Cum ar trebui/ar putea să susțină statul român dezvoltarea capitalului autohton?

Statul român ar putea susține capitalul autohton printr-o legătură mult mai strânsă cu antreprenorii români și focusarea pe nevoile specifice ale fiecăruia.

Care este deviza dvs. în lumea afacerilor?

Mereu am mers pe principiul “Respectă pentru a fi respectat!”.

Cum vă detașați în tumultul cotidian? Îmi place foarte mult să citesc, să călătoresc, să descopăr locuri și culturi noi, mă relaxează gătitul și mă bucur foarte tare când reușesc să văd un fi lm bun alături de familie.

ELITE IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mircea Oltean, director general IRUM SA Reghin:

23

“Pentru mine este o mândrie faptul că am reușit să salvez această fabrică” de Ligia VORO “Fac cu plăcere tot ceea ce fac”, recunoaște Mircea Oltean, directorul general al IRUM SA Reghin, în interviul pe care ni l-a acordat. Veți descoperi, de asemenea, câteva principii și valori care au stat la temelia Grupului MAVI, care deține IRUM SA, grupul de companii nr. 1 din județul Mureș.

Conduceți de aproape 25 de ani una din fabricile care a rezistat tăvălugului democratic de după 1990, ce v-a determinat să investiți în producție, cum vedeați atunci evoluția industriei românești de fabricare a utilajelor forestiere și/ agricole și cum o vedeți astăzi?

Fiind de profesie inginer și având, totodată, ocazia să lucrez la IRUM în perioada comunistă, cunoșteam foarte bine potențialul din acest domeniu, însă eram conștient și de managementul foarte deficitar din acea perioadă. Tot timpul am crezut în producție și am vrut să demonstrez că și în România se pot dezvolta afaceri care pot ajuta la creșterea prosperității în zonă. Având șansa să văd ce înseamnă un mediu de afaceri capitalist, în afara țării, am avut curajul să mă implic într-un proiect cum este IRUM, prin care să demonstrăm că și la noi în țară se pot face lucruri mărețe, trainice. Combinând toți acești factori cu tradiția fabricii de atunci ca producător de utilaje forestiere, m-am convins de faptul că trebuie să dezvoltăm și zona de tractoare agricole, lucru care s-a și întâmplat. Acum, din păcate, în această zonă de industrie, în afară de 2-3 jucători nu mai există nimic românesc. În locurile unde înainte erau fabrici cu mii de angajați, acum sunt complexe rezidențiale sau centre comerciale, iar ceva nou nu a mai apărut.

Dacă ar fi să faceți un arc peste timp, cum ați descrie începuturile companiei dvs., cum a evoluat aceasta, ce ajustări ați făcut pe parcurs și care au fost cele mai mari provocări cărora a trebuit să le faceți față? Începutul grupului de firme este legat de MAVI, compania care deține astăzi pachetul majoritar de acțiuni al IRUM. La momentul înființării acesteia, în piață existau foarte multe oportunități, dar și riscuri pe măsură, având în vedere faptul că inflația era foarte ridicată, iar dobânzile la bănci exagerat de mari. Cea mai mare provocare a fost, cu siguranță, cumpărarea unui fabrici aflate în faliment, ba chiar și cu datorii destul de mari și integrarea unui stil de lucru vestic, occidental, într-un sistem comunist. Tot o adevărată provocare era și identificarea furnizorilor, într-o perioadă în care doar câțiva antreprenori îndrăzneau să descopere ce înseamnă economia de piață și curajul de a investi sume de bani despre care, în urmă cu câțiva ani, puteai doar gândi că sunt niște cifre fantastice.

Ce înseamnă pentru un investitor român să salveze și apoi să dezvolte producția românească de utilaje forestiere și, de dată mai recentă, de utilaje agricole, să susțină cercetarea-dezvoltarea românească și să creeze astăzi un viitor pe termen lung?

Pe plan personal, pot spune că pentru mine este o mândrie faptul că am reușit să salvez această fabrică, să păstrez locurile de muncă ale oamenilor din zonă și să evit ca totul

să ajungă la fier vechi. Am început cu un program pe termen scurt, care prevedea măsuri imediate și unul pe termen lung, care prevedea o strategie de dezvoltare în toate zonele.

Am știut totodată că, pentru a ne putea menține pe piață și pentru a fi performanți, pe lângă investițiile în tehnologie și infrastructură, trebuie investit și în cercetare și dezvoltare. În acest sens, am hotărât crearea unui Centru de Cercetare și Dezvoltare pentru Utilaje Agricole și Forestiere (denumit iFOR), inaugurat în 2015, fiind prima entitate de acest gen înființată de un antreprenor român, după anul 1990, în domeniul agrobusiness și forestier, și însemnând o investiție de 2,65 milioane de euro. Prin crearea acestui centru, s-a creat un mediu perfect de lucru, unde 50 de ingineri dezvoltă produse noi, românești.

Ați marcat câteva premiere de-a lungul celor peste 65 de ani de istorie a IRUM, iar de dată mai recentă am aminti de două – primul centru privat de cercetare-dezvoltare din Europa de Est, Centrul de Cercetare-Dezvoltare iFOR dezvoltat pe platforma industrială IRUM Reghin, și lansarea primului tractor agricol românesc din ultimul deceniu și jumătate – TAGRO, ce mai urmează?

Ne dorim să păstrăm același ritm susținut de dezvoltare, astfel încât încercăm ca și pe viitor, tot ceea ce facem să aibă și un element inovativ, pe baza căruia să se dezvolte atât gama noastră de produse, cât și fabrica în sine.

Care sunt elementele cheie care considerați că vă individualizează în piață și vă diferențiază față de competitori?

Câteva din elementele care ne caracterizează și, în același timp ne și individualizează în piață, ar fi faptul că suntem un producător român cu o istorie proprie, cu o tradiție pe care ne străduim să o păstrăm vie, în timp ce oferim în permanență un raport calitate-preț cât mai favorabil pentru produsele din protofoliul nostru.

24

ELITE IN BUSINESS Cum ați câștigat noi piețe, cât poate dura o negociere nouă și care sunt elementele cheie care conving un nou client?

Cel mai important este să ai o strategie bine definită și adaptată pentru fiecare piață în parte, ținând cont de particularitățile specifice zonei. Am început de la abordări clasice, cum ar fi prezența la târguri și evenimente de specialitate, identificarea unor dealeri performanți, și până la oportunitățile oferite de lumea modernă, prin digitalizare și prezența în on-line cât mai puternică, în zonele respective.

Care sunt ingredientele care considerați dvs. că v-au asigurat succesul în acești ani? Cum definiți succesul?

Aș pune pe primul rând seriozitatea, cinstea, corectitudinea și relația cu colaboratorii. Succesul l-aș defini ca rezultatul unui lucru bine făcut.

Ați avut proiecte de investiții importante de-a lungul anilor, ce proiecte de investiții veți dezvolta în viitor?

Pe viitor vom investi în continuare în modernizarea infrastructurii, în achiziționarea de tehnologie de ultimă oră și în dezvoltarea de produse noi. Într-o lume care devine extrem de tehnologizată, automatizată, digitalizată cum vă pregătiți pentru viitor?

Este un domeniu pe care îl abordăm deja de câțiva ani și de care vrem să ne ajutăm în dezvoltarea business-ului nostru. Zonele de acțiune sunt atât în zona de producție, pentru softurile folosite în fabrică, dar și pe partea de digitalizare a produselor pe care le dezvoltăm și în zona comercială (platforme de lucru și magazine on-line).

Ce rol a jucat resursa umană în dezvoltarea companiei dvs. și cum stimulați retenția salariaților și atragerea altora noi într-o economie românească în care resursa umană este dificil de găsit sau chiar lipsește?

Resursa umană a avut dintotdeauna un rol foarte important în activitatea companiei. Mereu am pus accent pe această componentă și pot spune cu bucurie că avem angajați care sunt cu noi încă de la început, fabrica fiind deja o a doua casă pentru ei. Din acest punct de vedere, avem stabilitate pe acest segment, și ne-am preocupat tot timpul să le oferim oamenilor noștri un mediu de lucru la standarde cât mai ridicate, investind în oportunități pentru dezvoltarea profesională în cadrul companiei și încercând să oferim venituri decente. Specificul grupului de firme fiind de familie, am pus întotdeauna accent pe valorile unei familii, creând astfel un cadru propice pentru lucrul ambilor soți, dar și pentru continuitatea alături de copii.

Ce i-ați transmite unui tânăr antreprenor care dorește să înceapă o afacere sau care este la început de drum? În primul rând l-aș sfătui să abordeze lucrurile cu seriozitate, să respecte regulile elementare ale business-ului, apoi să creeze o fundație trainică, să nu se dea bătut și să aibă curaj.

Aveți o lungă istorie legată de implicarea în comunitate, care sunt resorturile care v-au mobilizat și vă mobilizează să sprijiniți educația, sportul, tineretul, domeniul social etc.? Ce sfaturi ați avea pentru alți antreprenori de succes legat de acțiunile de responsabilitate socială?

Dintotdeauna am avut un apetit crescut pentru a ne implica în viața comunității, în dezvoltarea ei. Inclusiv IRUM considerăm că este un proiect pentru societatea în care trăim, prin intermediul căruia, creând locuri de muncă, oferim șansa dezvoltării profesionale alături de familie,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

aproape de casă. Pe ceilalți antreprenori i-aș sfătui să se implice cât mai mult în acțiuni care au impact asupra societății, indiferent că aleg proiecte legate de mediu, educație, sănătate, sau sport. Aș merge pe principiul lucrurilor făcute pe termen lung, nu cu impact pe moment și atât, conform zicalei că pe un om ar fi bine să îl înveți să pescuiască, nu să îi dai o dată pește.

Ce rol a jucat familia în dezvoltarea Grupului de firme IRUM-MAVIPROD? Familia a jucat, desigur, rolul de bază. Stabilitatea familiei are un imapct major asupra activității profesionale.

Este foarte import ca după o zi grea de muncă să îți poți recupera forțele acasă, lângă cei dragi. Tot timpul am făcut echipă cu familia, la început cu soția, pe urmă și cu Andrei.

Ce vă place cel mai mult din ceea ce faceți?

Totul îmi place. Dacă ar fi să o iau de la început, nu cred că aș face schimbări majore. Fac cu plăcere tot ceea ce fac.

Cum se construiește și se menține un brand?

Un brand se construiește cu multă muncă, seriozitate, cinste și corectitudine.

Dacă v-ați putea întoarce în timp, la momentul în care ați achizițonat IRUM, ce ați face altfel?

Sunt mulțumit de cum au evoluat lucrurile și mă bucur că la momentul respectiv am avut curajul să mă impic într-un proiect atât de mare.

Ce v-a motivat cel mai mult în acești peste 20 de ani să dezvoltați în continuare afacerea? Întotdeauna m-a motivat dorința de a demonstra că și în România se pot face lucruri de un anumit nivel și de o anumită calitate.

Ce considerați că ar trebui să se schimbe în mediul de afaceri românesc?

Probabil fiind doar 30 de ani de capitalism, poate că este încă prea devreme pentru a putea vorbi despre o anumită maturitate și despre o cultură antreprenorială. De aici cred că mai apar disfuncționalități în relațiile dintre parteneri.

Cum ar trebui/ ar putea să susțină statul român dezvoltarea capitalului autohton? În primul rând, statul ar trebui să nu creeze o concurență neloială, pe care mediul privat, în structura actuală nu o poate combate. Mă refer aici la creșterile salariale, care ar trebui să fie bazate pe performanță și competențe, ca în mediul privat, nu pe grile de salarizare sterile, care nu reflectă realitatea, la concret. Un lucru care lipsește cu desăvârșire ar fi o comunicare bazată pe nevoile curente, între stat și mediul de afaceri. Totodată, ar trebui creată la nivel de țară, o cultură mult mai puternică asupra achiziției de produse românești, astfel încât oamenii să conștientizeze cât de mari sunt beneficiile cumpărării unui produs românesc.

Care este deviza dvs. în lumea afacerilor?

Deviza mea pentru lumea afacerilor este “Creează pentru viitor!”.

Cum vă detașați în tumultul cotidian? Îmi place foarte mult să călătoresc, să petrec timp alături de familie, mă relaxează grădinăritul și, nu în ultimul rând, apreciez un film bun pe Netflix, vizionat alături de cei dragi.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ELITE IN BUSINESS

25

Remus Aurel BenȚa Antreprenoriat și inovație A consemnat Ligia VORO

Remus Aurel Bența este unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori din județul Mureș dar și din țară, având în portofoliu companii în diverse sectoare de activitate printre care producție materiale de construcții și dezvoltare imobiliară. Proprietarul mai multor companii, dintre care cele mai relevante DAW BENȚA, COLOR EXPERT, RCB OFFICE DEVELOPMENT, Remus Aurel Bența ne-a răspuns curiozităților legate de dezvoltarea grupului de firme, dar și de antreprenoriat.

De aproape 20 de ani sunteți un investitor serios în producție, ce v-a determinat să investiți în acest sector?

Cum a evoluat domeniul producției de vopsele, lacuri și materiale de finisaj în construcții în aceste aproape două decenii în general și în special în ceea ce privește compania DAW Bența?

Consider că lumea are nevoie de produse și servicii de calitate, făcute cu suflet și care să îmbunătățească viața celor care beneficiază de ele. Având acest lucru în minte și dorința de a valorifica experiența dobândită de familia noastră în domeniul construcțiilor, am văzut în grupul DAW și în brandurile pe care le promovează de 125 de ani, o oportunitate reală pentru nevoia pieței de construcții din România. Astfel a luat ființă compania DAW Bența în anul 2001, un joint venture înființat prin asocierea cu DAW SE. Piata lacurilor, a vopselelor decorative și a materialelor de finisaj în construcții a avut un trend ascendent, susținut de cererea exprimată de proiectele rezidenţiale noi, de programele de reabilitare termică și de consumul generat de proiectele de renovări DIY. În ultimii ani am sesizat o schimbare de mentalitate a cumpărătorilor, consumatorii își îndreaptă atenţia spre produsele ecologice şi de nişă, au înțeles că prețul trebuie corelat cu randamentul produsului și calitatea acestuia. Noi suntem focusați pe calitatea produselor și a serviciilor noastre, producem cu grijă faţă de mediu şi investim constant în inovaţie şi cercetare.

Care sunt elementele cheie care considerați că vă individualizează în piață și vă diferențiază față de competitori?

Un brand profesional cu o istorie îndelungată în piața europeană, o strategie coerentă și adaptată de promovare în piață, suport tehnic constant și eficient pentru toate categoriile de clienți și consistența unei baze de producție de anvergură sunt factorii care contribuie la succesul pe care DAW Bența și brandul CAPAROL îl au în piață.

Personal consider succesul ca fiind o consecință firească a unei activități făcute cu entuziasm, dăruire, muncă și pasiune. Când am pus bazele companiilor am încercat să transpun și să traduc valorile personale în misiunea lor. Am realizat că, înconjurându-mă de persoane care au același spirit, energie și idei similare, fiind perseverenți în obiective și demersuri, vom străbate împreună cu determinare drumul spre succes pe care ne-am angajat. În toamna anului trecut ați inaugurat două noi unități de producție pe platforma companiei DAW Bența din comuna Sâncraiu de Mureș, o investiție de peste 7 milioane de euro, care sunt viitoarele proiecte pe care grupul le dezvoltă?

Planurile nu diferă cu mult de cele avute și în anii precedenți: ne propunem pe de-o parte să consolidăm prezența brandului CAPAROL pe piața locală din România și regională - în câteva țări din Europa de Sud-Est, iar pe de altă parte să ne impunem în continuare ca furnizor de sisteme profesionale pentru piața construcțiilor civile și industriale.

De asemenea, vom avea o nouă divizie de business cu un alt specific, tot în industria materialelor de construcții, păstrându-ne misiunea de a face oamenii să se simtă mai în siguranță și mai confortabil când produsele noastre le decorează casele. Este vorba de o fabrică de cărămizi aparente - plate Meldorfer, astfel încât să fim mai aproape de tendințele cererii de finisaje pe piețele unde activăm.

Pe ce atuuri ați mizat pentru a cuceri noi piețe?

Vopsele și materiale de finisaj se produc și se comercializează în toată lumea și de foarte mult timp. Noi creăm spații inspiraționale și le protejăm pe termen lung datorită unor produse de o calitate superioară, sustenabile și a unor concepte inovative.

Într-o lume care devine extrem de tehnologizată, automatizată, digitalizată cum vă pregătiți pentru viitor?

Ne adaptăm, ne-am extins echipa cu specialiști în digital care au crescut brandurile noastre în social media, am implementat aplicații care lucrează cu date, CRM (Customer Relationship Management), aplicații de HR. Lucrăm la dezvoltarea unei platforme de ecommerce pentru a veni în întâmpinarea așteptărilor și nevoilor clienților noștri, pentru a le facilita accesul la produsele CAPAROL. Și în perioada pandemiei ne-am adaptat rapid, am transferat activitatea la domiciliu în toate funcțiunile de business în care acest lucru a fost posibil. Avem la îndemână aplicații care ne ajută să ținem legătura cu colegii, clienții și să ne organizăm munca astfel încât să colaborăm cât mai bine.

Cum definiți succesul și care au fost elementele care au contribuit la succesul pe care îl aveți în afaceri?

Știm că v-ati diversificat portofoliul de afaceri prin proiecte de real estate. Ce planuri aveți în acest sector?

26

ELITE IN BUSINESS

Compania RCB Office Development are în portofoliu Bența Office Building - o clădire de birouri cu un design modern, dotări premium, aplicații smart și finisaje de calitate superioară.

Prin poziția și concepția sa, clădirea cu o suprafață construită de 23.340 mp (9 etaje), conferă siguranța, confortul, dotările premium și funcționalitatea unui spațiu de birouri clasa A și este un reper în peisajul arhitectural al orașului Tîrgu Mureș. În perspectivă avem în vedere dezvoltarea unor noi proiecte rezidențiale și comerciale în Târgu Mureș și în București.

Ce rol a jucat resursa umană în dezvoltarea companiei dvs. și cum stimulați retenția salariaților și atragerea altora noi într-o economie românească în care resursa umană este dificil de găsit sau chiar lipsește?

Oamenii sunt “măsura tuturor lucrurilor”. Ce am făcut a fost să dezvoltăm constant potențialul profesional al angajaților, să îl corelăm cu rolul lor în companie pentru a genera sinergie, echilibru și performanță.

Ne străduim să cultivăm un mediu de lucru plăcut, unde oamenii să își găsească vocația, munca să le fie însuflețită de pasiune, încercăm să construim o relație bazată pe comunicare, înțelegere, respect și suport.

Un alt aspect ar fi educația și formarea profesională ca

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

factori strategici pentru succes. Vrem ca angajații să fie pregătiți pentru provocările actuale și viitoare din cadrul companiei, așadar au parte de traininguri și cursuri de instruire în scopul îmbunătăţirii performanţei profesionale.

Ce mesaj i-ați transmite unui tânăr antreprenor care dorește să înceapă o afacere sau care este la început de drum în lumea afacerilor?

Să îndrăznească, să aibă curaj să transforme obstacolele în oportunități. Să fie perseverent și să aibă răbdare.

Aveți o lungă istorie legată de implicarea în comunitate, care sunt resorturile care v-au mobilizat și vă mobilizează să sprijiniți educația, sportul, tineretul, domeniul social etc.? Ce sfaturi ați avea pentru alți antreprenori de succes legat de acțiunile de responsabilitate socială?

M-am concentrat ca ceea ce fac în business să aibă legătură cu a îmbunătăți viața oamenilor.

Putem face diferența în mediul în care activăm, muncim și trăim prin implicare, empatie si solidaritate. Puterea unei companii poate să fie pusă în scopul binelui, la fel cum fiecare gest pe care îl face fiecare dintre noi poate să creeze un mic bine.

ELITE IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DAW Bența produce cu grijă față de mediu și investește constant în inovație și cercetare DAW BENțA - Materiale profesionale pentru finisaje în construcții Pentru compania DAW Bența, anul care a trecut a fost unul de referință. Am făcut pași consistenți în ceea ce înseamnă dezvoltarea și consolidarea activității companiei.

Cifra de afaceri consolidată a companiei DAW Bența în cele trei țări în care desfășoară operațiuni comerciale – România, Bulgaria și Republica Moldova, a fost de aproape 30 de milioane de euro.

Anul 2019 a fost anul expansiunii. Vedeta acestui an a fost investiția în noile capacități de producție pentru adezivi de lipire și armare și polistiren expandat, o investiție în valoare de 7 milioane de euro, realizată pe platforma din Sâncraiu de Mureș.

Am fost bucuroși să inaugurăm cele două noi unități de producție și astfel să generăm noi locuri de muncă, să avem toate cele trei unități de productie vopsele, adezivi, polistiren pe acceași platformă, să ne consolidăm poziția de jucător important pe piața sistemelor de termoizolație. Și nu în ultimul rând să rămânem astfel aproape de comunitatea unde am demarat activitatea în urmă cu 18 ani.

Am aniversat 18 ani de activitate, o provocare continuă cu foarte multe momente bune, dar și cu unele de încercare care ne-au adus unde suntem astăzi.

Am consolidat echipa, avem în prezent 300 de angajați specialiști pe domeniile lor de activitate.

Am făcut un nou pas de dezvoltare al companiei DAW Bența în Republica Moldova prin inaugurarea la Bălți a unui Centru Caparol. Am adus prin acest spațiu în comunitatea din Bălți un mod nou de prezentare a materialelor de construcții.

Perspective. Ce urmează?

Vom continua proiectele demarate. Vom iniția și pune în aplicare proiecte noi, unele deja menționate, iar altele care vor apărea pe parcurs.

Prezența activă într-o piață așa dinamică cum este cea a materialelor de contrucții presupune adaptare continuă și capacitatea de a reacționa la oportunități și tendințe.

Planurile noastre sunt ambițioase și pe termen lung. Vom avea o nouă divizie de business cu un alt specific, tot în industria materialelor de construcții, păstrându-ne misiunea de a face oamenii să se simtă mai în siguranță și mai confortabil când produsele noastre le decorează casele. Este vorba de o fabrică de cărămizi aparente - plate Meldorfer, astfel încât să fim mai aproape de tendințele cererii de finisaje pe piețele unde activăm.

Vom crea aproximativ 70 de locuri de muncă. Am angajat deja 10 specialiști care au participat în Germania la instruiri și școlarizări.

Sediul central DAW Bența

Centru Caparol adresează tuturor comercianţilor care vând printre altele şi vopsele şi tapet, utilizând un concept puternic, uşor de înţeles, orientat spre gama de produse „de pe raft”.

Color Expert livrează, de asemenea, produse acelor distribuitori care au nevoie de ele în formă „bulk” sau în conformitate cu propriul lor brand. Astfel, toată lumea poate obține un rezultat profesional atunci când folosește instrumentele potrivite.

RCB Office Development - Dezvoltare (promovare imobiliară) Compania RCB Office Development a dezvoltat și deține una dintre cele mai moderne clădiri de birouri, Bența Office Building, sediul central al companiilor operaționale E.ON. În perspectivă divizia de real estate are în vedere dezvoltarea unor noi proiecte rezidențiale și comerciale în Târgu Mureș și în București.

Color Expert - Unelte pentru vopsit și decorațiuni Compania face parte din Grupul Color Expert - Storch, grup cu tradiţie în Europa, lider pe piaţa uneltelor pentru vopsit şi decoraţiuni. Alături de acest Grup, COLOR EXPERT se

Bența Office Building

27

28

ELITE IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Darina, un brand construit cu muncă, pasiune și inspirație

Ca Darina să devină ceea ce este astăzi a fost nevoie de 26 de ani de muncă, entuziasm, răbdare și inspirație. În spatele acestor atribute sunt oameni, mai exact echipa Darina. Familia Darina.

Povestea cunoscutului brand Darina a început în 1994, când primul magazin Darina a schimbat conceptul de aprovizionare alimentară în cartierul Tudor Vladimirescu, prin crearea unui market care să ofere clienților o gamă largă de produse.

Abordarea s-a dovedit oportună, iar anii următori au adus o creștere a numărului de magazine Darina și deschiderea hotelurilor din Târgu Mureș (strada Bega) și Ungheni, unde funcționează un complex de agrement cu terenuri sintetice și piscină.

Un pas important în viața firmei mureșene a fost preluarea Complexului Peștișorul de Aur. Investițiile majore făcute aici au transformat pitoreasca locație din Sâncraiu de Mureș într-unul din cele mai frumoase locuri din județ, atât ca centru de evenimente, cât și ca atracție turistică.

Darina Dacia a fost, de asemenea, un punct important pe lista investițiilor, prin deschiderea unui centru de evenimente cu 4 săli, în cartierul Tudor Vladimirescu.

Au urmat deschiderea restaurantului cu specfic rustic Darina Dâmbu, extinderea complexului Darina Ungheni, cu terasă pe lac, un restaurant cu autoservire în cartierul Cornișa și investițiile din Municipiul Târnăveni: un supermarket și un restaurant modern.

Ultima investiție majoră, în ordine cronologică, a fost preluarea restaurantului Grădina de Vară din centrul Târgu Mureșului.

Renovarea, începând cu linia de bucătărie și terminând cu mobilierul terasei, făcută cu gust și cu materiale de calitate, a schimbat complet atmosfera în noua Grădină de Vară.

Restaurantul are 150 de locuri pe terasă și 90 într-o sală care pe timpul verii este, de asemenea, deschisă, prin plierea pereților de sticlă. În luna aprilie a acestui an, Darina a lansat și o platformă de comenzi online, e-darina.com, cu transport gratuit, unde târgumureșenii pot comanda la domiciliu atât produse alimentare sau de uz casnic, cât și preparate calde.

Pentru produsele și serviciile oferite, ținând cont de rezultatele economice și locurile de muncă create, Darina este un nume important pe harta economică a județului. Cu toate acestea, reprezentanții companiei preferă să fie ponderați în ceea ce

privește aprecierea performanțelor firmei: ”Să ai o activitate atât de amplă, care presupune interacțiune directă cu atât de mulți oameni, într-un domeniu cum este cel alimentar, este, în primul rând, o responsabilitate foarte mare. Suntem conștienți de imposibilitatea de a mulțumi pe toată lumea, întotdeauna, dar, cu toate acestea, obiectivul nostru rămâne acela de a mulțumi fiecare client. Cu acest gând la bază am făcut fiecare investiție. Iar dacă e să vorbim totuși despre performanțe, am spune doar că în spatele cifrelor din bilanț stă enorm de multă muncă. Le mulțumim tuturor celor care au încredere în noi din postura de clienți sau colaboratori și, totodată, le mulțumim oamenilor noștri, care sunt cel mai important capital al firmei”.

Rețeaua de magazine locale DARINA cuprinde 18 unități cu profil agro-alimentar, dintre care 14 în Municipiul Târgu Mureș și câte un magazin în Târnăveni, Ungheni, Cristești și Sâncraiu de Mureș. Ultimul dintre acestea a fost deschis în luna aprilie (foto).

Magazinele Darina pun la dispoziție o gamă largă de produse agro-alimentare, cu marfă provenită în special de la producători locali și zonali.

Unele dintre unități comercializează și preparate calde, precum pui rotisat sau alte tipuri de carne preparată, alături de garnituri și salate, iar prăjiturile și produsele proaspete de patiserie pot fi găsite în toate magazinele Darina.

Echipa Darina face eforturi permanent pentru a pune la dispoziția clienților produse proaspete, de calitate, la cele mai bune prețuri posibile, și servicii care să corespundă exigentelor consumatorilor.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ranking

6

Ranking

7

Ranking

8

ELITE IN BUSINESS

Grupul PALAS Palas Com, principala firmă deținută de familia Măriuca și Ilie Matei, a fost fondată în 1994 și este unul dintre jucătorii de top în alimentația publică mureșeană.

Grupul de firme Palas, în care se mai regăsesc Ponderosa Company și Arcoroc, a derulat, în 2018, afaceri în valoare de 126,67 milioane de lei, cu un profit net raportat de 14,5 milioane de lei. Grupul avea, potrivit datelor din 2018, 366 de angajați, active imobilizate de 45,13 milioane de lei și aproape 70 de milioane de lei capitaluri proprii.

SICERAM SA Sighișoara Producătorul de cărămizi și țigle SICERAM din Sighișoara împlinește în acest an 25 de ani de la înființare, compania fiind deținută până anul trecut de mai multe persoane fizice*, Florian Sbârcea fiind principalul acționar.

Compania a avut, în 2018, o cifră de afaceri de 85,78 milioane de lei, a înregistrat un profit de 9,67 milioane de lei și avea un număr de 261 de salariați.

Valoarea activelor imobilizate deținute de companie se cifra la 52,33 milioane de lei, iar capitalurile proprii totalizau 101,47 de milioane de lei. *În 2019, SICERAM a fost cumpărată de austriectii de la Leier International.

Oprea AVI Com Fondată în 1994, compania Oprea Avi Com, deținută de Zaharie Oprea, activează în domeniul creșterii păsărilor, remarcându-se în piață prin brandul Puiul de Crăiești.

Compania a investit într-o fabrică de nutrețuri în comuna mureșeană Sânpaul. Potrivit datelor financiare din 2018, compania a avut o cifră de afaceri de 62,46 milioane de lei și a raportat un profit de 9,01 milioane de lei. În compania erau angajate, potrivit acelorași date, 331 de persoane. Activele imobilizate deținute aveau o valoare de 83,45 milioane de lei, iar cuantumul capitalurilor proprii se ridica la 43,38 milioane de lei.

Detalii în pagina 30

Ranking

9

Ranking

10

Grupul MBO - Allstar Prod Grupul de firme, deținut de familia Lucia Florea Mureșan și Mircea Florea Mureșan, activează, în principal, în domeniul distribuției de carburanți și construcțiilor. În 2018, Grupul MBO-Allstar Prod a înregistrat o cifră de afaceri de 114,08 milioane de lei și un profit net de 5,97 milioane de lei. În cele șase companii monitorizate activau un număr de 407 de salariați. Grupul raportase active imobilizate de aproape 60 milioane de lei și capitaluri proprii de 36,91 milioane de lei. Din grup mai fac Drumuri și Poduri Mureș SRL, Andezit Stânceni SRL, Servicii și Operațiuni Speciale la Sonde SA (26%), Texmur SRL.

Grupul Renania Renania Trade, principala companie din grup, a fost înființată în 1994 și este deținută majoritar de Orlando Szasz. În 2018, compania a raportat o cifră de afaceri de 164,58 de milioane de lei și a obținut un profit net de 17,23 de milioane de lei. Numărul mediu de salariați pe care compania l-a înregistrat, potrivit datelor financiare din 2018, a fost de 212. Compania avea, la finalul lui 2018, active imobilizate în valoare de 22,14 milioane de lei și capitaluri proprii 42,65 de milioane de lei. Din Grupul de firme Renania mai fac parte Vertiqual Engineering SRL, Deszasz Constop SRL și Tedesco SRL.

Scor final (puncte): 93,50 Cifra de afaceri: 91 Active imobilizate: 91 Profit: 94 Nr. angajați: 92 Capitaluri proprii: 97

Scor final (puncte): 92,35 Cifra de afaceri: 86 Active imobilizate: 93 Profit: 91 Nr. angajați: 83 Capitaluri proprii: 99

Scor final (puncte): 90,45 Cifra de afaceri: 78 Active imobilizate: 99 Profit: 90 Nr. angajați: 90 Capitaluri proprii: 90

Scor final (puncte): 89,15 Cifra de afaceri: 89 Active imobilizate: 94 Profit: 83 Nr. angajați: 93 Capitaluri proprii: 88

Scor final (puncte): 87,80 Cifra de afaceri: 93 Active imobilizate: 79 Profit: 97 Nr. angajați: 80 Capitaluri proprii: 89

29

30

ELITE IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Oprea Avicom și Puiul de Crăiești.

Succesul construit pas cu pas

Cu un lanț de producție care începe prin fabricarea de furaje și se încheie cu vânzare în magazine proprii, SC Oprea Avicom, cu brandul Puiul de Crăiești, este un model de business performant, așezat pe baze solide și crescut cu multă cumpătare. Despre toate aceste lucruri am discutat cu Emanuel Oprea, manager al companiei mureșene.

Cum ați descrie începuturile companiei și cum a evoluat aceasta?

Povestea SC Oprea Avicom SRL începe în 1994, când firma înființată de Zaharie Oprea a preluat o veche fermă cu patru hale din Crăiești, județul Mureș. În primii ani, cu o echipă inițială de doar patru angajați, ne-am ocupat cu creșterea de pui de o zi, vânduți ca pui precrescuți către populație. Am evoluat treptat, prin multă muncă, chibzuință și perseverență. Astfel am dezvoltat o afacere de familie de succes. A fost un parcurs lung și anevoios. Am urcat treaptă cu treaptă, am întâmpinat greutăți și provocări de tot felul, de la incertitudinile și vidul legislativ din anii 90, la Gripa Aviară din anii 2000, la problemele legate de forța de muncă din ultimii ani și, mai nou, la provocările legate de criza COVID din zilele noastre. Dar suntem o echipă puternică, o afacere de famile solidă și am convingerea că putem face față oricărei provocări.

Care sunt atributele principale ale activității Oprea Avicom?

Misiunea noastră este să oferim produse de cea mai bună calitate și să dezvoltăm, totodată, o afacere profitabilă și competitivă.

Investim continuu în performanța tehnică, suntem riguroși în tot ceea ce ține de managementul fermelor și avem mereu privirea îndreptată spre viitor. Astăzi, Oprea Avicom deține și coordonează un lanț de producție amplu, dotat cu cele mai performante tehnologii. De la obținerea materialului biologic, în ferma de reproducție și stația de incubație, la creșterea puilor de carne în cele patru ferme, la sacrificarea și prelucrarea în abatorul propriu și până la distribuția către magazinele partenere și cele 35 de magazine proprii, din județele Mureș, Cluj, Harghita și Sibiu, Alba, Bistrița-Năsăud. Grație unei investiții majore, lanțul de producție s-a închis prin inaugurarea celei mai moderne fabrici de furaje combinate din Romania. Avem astfel un control total asupra întregului lanț: producție de furaje - genetică - creșterea păsărilor- sacrificare - contact direct cu consumatorul prin intermediul rețelei de magazine. Acesta este atuul nostru principal.

Ar mai fi de amintit seriozitatea și perseverenta. Ne respectăm partenerii, ne respectăm angajații, respectăm societatea în care trăim.

Ce ne puteți spune despre investiții?

Am investit tot timpul. Am reinvestit în fiecare an profitul, cumpătat. Avem o viziune clară, pe termen scurt, mediu și lung. În acest moment investim 10 milioane de euro într-un abator modern, pe care îl vom inaugura la sfârșitul anului. Investiția ne va permite, pe termen mediu, dublarea producției, iar pe termen lung triplarea ei. În următorii ani vom investi în extinderea fermelor de reproducție și creștere a puilor, mărirea capacității stației de incubație și deschiderea de noi magazine.

Dorim, de asemenea, să ne diversificam produsele. În acest an, împreună cu un partener extern vom începe construcția unei ferme de creștere a rațelor, iar vechiul abator va intra într-un amplu proces de retehnologizare care ne va permite să ieșim pe piață, anul viitor, cu rață crescută și sacrificată în România. Va fi o noutate pe piața autohtonă, deoarece în acest moment carnea de rață ce se găseste în magazine provine din Ungaria, Bulgaria și Polonia.

Ce rol au oamenii în dezvoltarea companiei dvs.?

Echipa este totul. Fără o echipă puternică și profesionistă nu am fi realizat nimic. Echipa noastră a ajuns azi la peste 360 membri.

De aceea investim în oameni, încercăm să la oferim cele mai bune condiții. Trebuie să menținem oamenii în țară, iar acest lucru îl putem face doar oferind condiții de muncă similare celor din Occident – lucru ce ține de noi – și investim în acest sens, și pachete salariale comparabile. Având în vedere că agricultura este un domeniu de inters strategic, statul român ne-ar putea sprijini cu măsuri de reducere a impozitării salariilor, similare cu cele luate în domeniul construcțiilor. Astfel ne-am putea sprijini angajații cu pachete salariale similare celor din țările dezvoltate.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ranking

11

Ranking

12

Ranking

13

Ranking

14

Ranking

15

ELITE IN BUSINESS

Grupul Nova Vita Cu afaceri în domeniul sănătății și energiei în principal, Grupul Nova Vita, alcătuit din Nova Vita Hospitals SA, o investiție de peste 7 milioane de euro la data inaugurării în 2010, Farmacia NOVA Vita, Photovoltaic SIB Energy, Energy Park 3M, Eolian Center, M & M 2008, Solar Energy Park M & S SRL, este deținut de familia Mailat. În 2018, grupul a derulat afaceri de 43,589 milioane de lei, înregistrând un profit de 3,81 milioane de lei. Numărul mediu de salariați se cifra la 265. La final de 2018, Grupul Nova Vita avea active imobilizate în valoare de 118,35 milioane de lei și capitaluri proprii de 60,45 milioane de lei.

Detalii în pagina 32

Grupul Anvergo Deținut de omul de afaceri Sorin Pastor, Grupul Anvergo, alcătuit din compania cu aceeași nume căreia i se adaugă firmele Industrie Mică și Prestații SRL și Geserco, a fost dezvoltat în Târgu Mureș începând cu 1994. Compania principală – Anvergo activează în domeniul serviciilor anexe extracției petrolului brut și gazelor naturale. În 2018, grupul a raportat o cifră de afaceri de 80,81 milioane de lei și un profit de 6,48 milioane de lei. În grup activau 151 de salariați. Pentru 2018, grupul a raportat capitaluri proprii de 34,4 milioane de lei și deținea active imobilizate evaluate la 35,83 milioane de lei.

Grup ECO EURO DOORS SRL ECO EURO DOORS este o companie cu capital integral românesc, fondată în anul 2011 în Reghin de către Claudiu și Cristian Cășvean, când au fost făcuți primii pași în producția ușilor de interior și a scărilor de mansardă. Din grup mai face parte compania Evora Center SRL. Conform datelor contabile din anul 2018, Grupul ECO EURO DOORS SRL a avut o cifră de afaceri de 103 milioane lei și un profit net de peste 6,7 milioane lei. Grupul mai avea active imobilizate în valoare de 22,08 milioane lei și capitaluri proprii de 35,8 milioane lei. În anul 2018 cele două companii au avut un număr mediu de 296 de angajați.

CLINI-LAB Cea mai veche companie din domeniu, societatea CLINI-LAB s-a constituit în Târgu Mureş în anul 1993 cu participarea firmei Diagnosticum din Ungaria. Gama de produse comercializate la debut avea în componenţă analizoare de biochimie și urini, cu reactivii aferenţi și completarea s-a făcut cu cele de hematologie și ioni. În 2018, CLINI-LAB a raportat o cifră de afaceri de 52,5 milioane de lei și un profit de 9,05 milioane de lei.

Ca număr de angajați, CLINI-LAB a înregistrat o cifră medie de 69. Compania deținea active imobilizate în valoare de 27,36 milioane de lei, în timp ce capitalurile proprii se cifrau la 57,8 milioane de lei.

Detalii în pagina 33

Grupul DAFCOCHIM Fondată în Târgu Mureș, DAFCOCHIM, deținută de asociații Liviu Cojoc și Radu Fodor, activează din 1994 în distribuția de produse chimice, îngrășăminte chimice, pesticide, produse pentru fermieri. Din grup mai fac parte companiile Dafcochim Agro, Dafcochim Distribution, Neuron și Kodagro. Cu 84 de angajați, grupul a derulat afaceri în valoare de 243,84 milioane de lei în 2018 și a raportat un profit net de 13,13 milioane de lei. Potrivit datelor contabile din 2018, activele imobilizate ale grupului valorau 18,24 milioane de lei, iar firmele dispuneau de capitaluri proprii de 34,53 de milioane de lei.

Scor final (puncte): 86,50 Cifra de afaceri: 70 Active imobilizate: 100 Profit: 68 Nr. angajați: 86 Capitaluri proprii: 90

Scor final (puncte): 84,95 Cifra de afaceri: 85 Active imobilizate: 90 Profit: 85 Nr. angajați: 72 Capitaluri proprii: 85

Scor final (puncte): 84,80 Cifra de afaceri: 78 Active imobilizate: 78 Profit: 86 Nr. angajați: 88 Capitaluri proprii: 87

Scor final (puncte): 82,85 Cifra de afaceri: 74 Active imobilizate: 85 Profit: 90 Nr. angajați: 40 Capitaluri proprii: 95

Scor final (puncte): 81,85 Cifra de afaceri: 98 Active imobilizate: 71 Profit: 93 Nr. angajați: 50 Capitaluri proprii: 86

31

32

ELITE IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

NOVA VITA HOSPITAL, 10 ani de servicii medicale de excelență Centrul Medical Nova Vita și-a început activitatea medicală în anul 2009. A fost înființat ca afacere de familie (Ing. Virgil Mailat în calitate de Președinte al Consiliului de Administrație, Laura Mailat în calitate de Manager și Delia Mailat în calitate de Administrator), din dorința de a fi mai aproape de oameni, de a menține starea de sănătate și de a asigura o mai bună calitate a vieții în cadrul comunității.

Spitalul și-a început activitatea medicală prin înființarea primei secții de îngrijiri paliative și terapii complementare din județul Mureș, urmând apoi deschiderea centrului de recuperare medicală, neurologică și sportivă, unul din cele mai bine echipate centre din țară, adresându-se pacienților de toate vârstele și sportivilor. În urma investițiilor și extinderilor derulate și-au început ulterior activitatea farmacia și laboratorul de analize medicale, iar la începutul anului 2010 are loc deschiderea primei maternități private din județul Mureș și a secțiilor de chirurgie, cardiologie și radiologie intervențională. În 2015 Nova Vita își extinde gama de servicii medicale prin deschiderea Centrului de Imagistică, dotat cu aparatură medicală de ultimă generație: RMN, CT, XRay, Ecograf.

Orientarea permanentă spre calitatea serviciilor medicale oferite și spre o continuă dezvoltare a acestora a determinat extinderea gamei de servicii medicale prin achiziționarea în 2018 a unei camere hiperbare monoloc, iar, în 2019, a detectorului digital de imagistică cu raze X Longtail, unic în Europa, care permite examinarea radiologică a întregii coloane vertebrale și a întreg membrului inferior cu o singură expunere la radiații.

Astfel, Nova Vita își consolidează poziția pe piața serviciilor medicale, fiind unul din cele mai mari spitale private din Transilvania, cu peste 150 de paturi.

Nova Vita Hospital are în prezent 258 de angajați și aproximativ 100 colaboratori. Ne mândrim cu o echipă de profesioniști recunoscuți la nivel național, care până la finalul anului 2019 a tratat peste 229.000 de cazuri și a adus pe lume peste 3.500 de bebeluși.

Pentru Centrul Medical Nova Vita Hospital, anul 2019 a fost unul prosper, spitalul înregistrând o creștere de 6% a cifrei de afaceri față de anul 2018. A crescut și adresabilitatea pacienților pentru serviciile medicale oferite de

spitalul nostru, cifra de afaceri pentru anul 2019 fiind de 31,62 milioane de lei.

Centrul Medical Nova Vita își propune să exceleze în continuare în furnizarea de servicii de calitate pacienților, într-un mediu sigur, o atmosferă prietenoasă și un ambient plăcut, contribuind la realizarea unui sistem de sănătate modern și eficient, compatibil cu sistemele de sănătate din Uniunea Europeană.

Valorile credinţei noastre se numesc: profesionalism, dragoste față de semeni, atenție față de serviciile pe care le oferim și concentrare absolută asupra pacienților. Lor leam dedicat și le vom dedica, de fapt, toate străduințele și realizările noastre.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ELITE IN BUSINESS

CLINI-LAB, business construit pe încredere și stabilitate de Ligia VORO

Pionieră în piața furnizorilor de produse pentru laboratoare medicale din România, firma CLINI-LAB a făcut, în cei 27 de ani de activitate, un salt uriaș. De la o cifră de afaceri de câteva mii de mărci la una de peste 12 milioane de euro și investiții de peste câteva milioane de euro, CLINILAB și-a construit reputația punând la fundație încredere și stabilitate, în primul rând. Ce a contat de la emiterea primei facturi în iunie 1993 și până la inaugurarea centrului logistic de la Târgu Mureș am aflat de la directorul general al firmei, ing. Jakab Ștefan.

Aveți 27 de ani de când sunteți în această piață. Ce considerați că a fost o constantă, ce v-a determinat să aveți această creștere de la câteva mii de mărci cifră de afaceri la 12 milioane de euro, ce a contat ca, astăzi, CLINI-LAB să fie unul dintre furnizorii de top din domeniu?

Pentru mine foarte importantă este crearea unei afaceri stabile, care să stea pe picioare sigure, să aibă în spate o bază financiară și umană stabilă, în continuă pregătire și la curent tot timpul cu noutățile de la nivel mondial. Au fost și riscuri, și eșecuri, dar niciodată eșecurile noastre nu ne-au depășit posibilitățile și am reușit să revenim. Acesta a fost cel mai important lucru – stabilitatea. Și încrederea, pentru că businessul nostru presupune crearea unor relații de afaceri pe termen lung. În toți acești ani, care a fost cea mai mare provocare căreia a trebuit să-i faceți față?

Schimbările le privesc întotdeauna ca pe o provocare.

Prima și cea mai mare provocare atunci, în anii 90, a fost privatizarea sănătății. Deci, am fost nevoiți să schimbăm paradigma și să ne pregătim. Atunci, s-a defalcat piața între bugetari și privați. După aceea, o altă provocare a fost apariția lanțurilor de laboratoare. De asemenea, o provocare a fost când unele firme au dispărut, s-au făcut fuziuni.

Aceste fuziuni pot avea o finalitate nefastă pentru tine, ca distribuitor în țară. Acum 4 ani o firmă mare și-a oprit producția de aparatură, de automate bio-chimie și am fost nevoiți să găsim o alternativă, fiindcă am fost cunoscuți în piață ca furnizori ai acestor servicii. A fost o provocare să găsim un produs care să corespundă, ca să ne păstrăm încrederea în fața cumpărătorilor.

O altă provocare în viața firmei a fost ca dintr-o companie, să-i zicem, de mono-comandă, să devenim una în care există conducere de vârf, conducere mijlocie și execuție.

Nu demult ați inaugurat un depozit la București, ce proiecte de viitor aveți?

Recent am finalizat construcția unui centru logistic în Târgu Mureș, prin forțe proprii, cu o investiție de aproape un milion de euro.

Un proiect de viitor este unul de reorganizare în management, de reînnoire a managementului intern al firmei.

După 27 de ani cum ați defini succesul, al dvs., ca director general, și al companiei?

Succesul? Trebuie să construiești încrederea oamenilor și asta o poți face numai prin produse și servicii pe care să le oferi încontinuu. E foarte important să existe o con-

„Trebuie să construiești încrederea oamenilor și asta o poți face numai prin produse și servicii de calitate pe care le poți oferi încontinuu”, Ing. Jakab Ștefan, director general CLINI-LAB Târgu Mureș tinuitate – chiar dacă există schimbări, să poți să oferi o alternativă. Businessul nostru nu e creat pe un marketing general, ci pe un marketing de la om la om. Aici intervine relația interumană. Sigur, există și partea de licitație, dar până să ajungi acolo, trebuie să câștigi încrederea celui care dorește să facă acea achiziție, să fie convins că ești un partener serios, cu produse de calitate.

Pe de altă parte, un sfat ar fi ca niciodată să nu cheltui mai mult decât îți poți permite.

Ce calități ar trebui să aibă un tânăr antreprenor?

Primul lucru - să știe limba engleză. În ziua de azi cunoașterea unei limbi străine, în orice domeniu, este importantă. Trebuie să înveți puțin management, leadership. Nu se poate crea o afacere fără oameni de încredere. Mai multă sau mai puțină încredere înseamnă între 5 și 15% cheltuieli în plus sau în minus.

O altă calitate este să fii deschis – cumva să prevezi schimbările. Nu înseamnă că mergi la prezicători, dar schimbările viitorului să te găsească pregătit.

33

34

ELITE IN BUSINESS

Ranking

16

Ranking

17

Ranking

18

Ranking

19

Ranking

20

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Grupul FOMCO Deținut în principal de Nyulas Bernat Laszlo, Grupul Fomco este alcătuit din companiile Fomco Wood, Vitaplant, Laboratorul analitic Pharmaquest, Katalin Nohse Chimist Import, Centrul Clinic Mediquest, Ecomotive Development, Fomco Solar Systems, Fomco Business Managament și Fomco Solar Energy. Grupul a realizat în 2018 o cifră de afaceri de aproape 10 milioane de euro, mai exact 47,44 milioane de lei și a obținut un profit net de 8,56 milioane de lei. Numărul mediu de angajați raportat de grup a fost de 112. Valoarea activelor grupului depășeau 28 de milioane de lei la nivelul lui 2018, iar capitalurile proprii se cifrau la 31,12 milioane de lei.

Grupul ROMUR Grupul ROMUR, care cuprinde ROMUR SA și PKG Property Keywords SRL, este deținut de Cosmim Pop. În ultimii 10 ani, ROMUR S.A a dezvoltat cel mai avansat complex urbanistic din Tîrgu Mureș, construind doar ansambluri de locuințe colective multibloc. Grupul a raportat, pentru 2018, o cifră de afaceri de 40,48 milioane de lei şi un profit net de 19,24 milioane de lei, reprezentând un raport de aproape 50%. Rezultatele au fost obţinute cu 18 angajaţi. Grupul avea, la nivelul anului 2018, active imobilizate în valoare de 26,54 milioane de lei şi capitaluri proprii de 56,12 milioane de lei.

Grupul AAGES Nucleul actual al principalei companii din Grupul AAGES s-a constituit acum aproape 30 de ani în Târgu Mureș. Firma funcționează în prezent în propriile hale din comuna limitrofă reședinței de județ, Sângeorgiu de Mureș. Grupul de firme este format din: AAGES SA, ELECTROTERM SRL, AAGES HTC SRL, AAGES HEADINVEST SRL, MULTIMAS SRL. În 2018, grupul a avut o cifră de afaceri de 43,24 de milioane de lei, un profit de 7,21 milioane de lei și un număr mediu de angajați de 162. Compania a raportat, la finalul lui 2018, active imobilizate în valoare de 17,35 milioane de lei și capitaluri proprii de 26,72 milioane de lei.

Detalii în paginile 35-36

Grupul Ortoprofil Cu peste 25 de ani de experiență pe piață, compania OrtoProfi l Prod Romania ocupă locul întâi în topul producătorilor și distribuitorilor de dispozitive medicale din România. Compania asigură peste 90% din cifra de afaceri totală a grupului de 62,65 milioane de lei. Grupul a obţinut în 2018 un profit net de 10,3 milioane de lei şi număra 264 de angajaţi. Valoarea activelor imobilizate se ridica la 24,29 milioane de lei, iar grupul dispunea de capitaluri proprii de 11,57 milioane de lei.

Deţinut ca asociat majoritar de Frunda György, de grup mai aparţin companiile: Alamo Impex 97, Ortoprofi l Com, Ortomedi.

Farel Impex SRL Farel Impex a fost înfiinţată de Farkas Elek în urmă cu 26 de ani. Compania are ca principal obiect de activitate distribuţia de băuturi şi produse alimentare.

Activitatea se desfăşoară în 8 depozite teritoriale, însumând peste 8.000 mp, şi distribuţia acoperă judeţele Mureş, Alba şi Sibiu. Compania a înregistrat în 2018 o cifră de afaceri de 176,08 milioane de lei, una de top 10, şi un profit net de 8,21 milioane de lei. Potrivit datelor contabile, pentru Farel Impex lucrau 307 persoane. În 2018, activele imobilizate ale Farel erau în valoare de 7,42 milioane de lei, iar capitalurile proprii treceau de 21 milioane de lei.

Scor final (puncte): 81,85 Cifra de afaceri: 73 Active imobilizate: 86 Profit: 89 Nr. angajați: 64 Capitaluri proprii: 84

Scor final (puncte): 79,75 Cifra de afaceri: 66 Active imobilizate: 85 Profit: 98 Nr. angajați: 5 Capitaluri proprii: 95

Scor final (puncte): 75,9 Cifra de afaceri: 69 Active imobilizate: 69 Profit: 87 Nr. angajați: 72 Capitaluri proprii: 79

Scor final (puncte): 75,50 Cifra de afaceri: 79 Active imobilizate: 81 Profit: 92 Nr. angajați: 85 Capitaluri proprii: 55

Scor final (puncte): 71,90 Cifra de afaceri: 94 Active imobilizate: 34 Profit: 88 Nr. angajați: 89 Capitaluri proprii: 76

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ELITE IN BUSINESS

35

AAGES Mureș, producător strategic pentru industrie de Florin Marcel SANDOR

Producătorul de instalaţii de încălzire prin inducţie a metalelor AAGES este una dintre companiile mureșene cu rol important în funcționarea mai multor tipuri de industrii. Instalațiile performante fabricate aici ajung pe mai multe continente. Noutăți despre activitatea companiei ne-a oferit Molnar Gabor, directorul AAGES. Cum ați descrie începuturile companiei dvs. și cum a evoluat aceasta?

Molnar Gabor: După 30 de ani este greu să vobești de începuturi. Multe detalii se pierd, amintirile se estompează, însă ceea ce rămâne este ideea cu care am pornit la drum.

De fapt, istoria AAGES a început în anii ’80, când s-a format o echipă de ingineri care a lucrat în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA București, filiala Târgu Mureș.

Atmosfera schimbărilor de la începutul anului 1990 m-a convins că trebuie să ne luăm soarta în propriile noastre mâini și să continuăm același lucru ca înainte, dar altfel și într-un alt cadru.

Imediat când a fost posibil, în luna aprilie 1990 am înființat o asociație cu scop lucrativ, care în 1991 s-a transformat în societate cu răspundere limitată, binecunoscuta SRL. Compania a crescut organic, de la 10 persoane la peste 165 în prezent. Am crescut încet, dar constant în acești 30 de ani.

Ajustări am făcut mereu, mai ales după anul 2000, când am început o colaborare cu o firmă din Germania, livrând instalațiile fabricate de noi la export. Astfel, am fost expuși schimbărilor economice nu numai din România ci și de pe piețele externe.

Ca să reducem riscul de a depinde prea mult de o piață, am introdus regula ca niciun client să nu depășească 20% din cifra de afaceri și să ne diversificăm cât mai mult posibil piața de desfacere. Am ajuns în prezent la peste 25 de țări unde avem instalații în funcțiune, răspândite pe 5 continente.

Ce provocări mai importante ați avut în această perioadă? Întreaga istorie de până acum a firmei a fost plină de provocări. La început a trebuit să ne facem cunoscuți pe piață în condițiile anilor ’90, cu transformări majore ale industriei și cu o legislație confuză și schimbătoare.

A rezista în aceste condiții, cu resurse financiare foarte limitate,

cu o inflație care într-o perioadă a depășit 150%, a fost un test de rezistență atât pentru fondatori, cât și pentru întregul colectiv.

Intrarea pe piața externă a fost o oportunitate, dar și o provocare serioasă în același timp.

A fost necesară adaptarea întregii activități la exigențele piețelor din țările dezvoltate, unde concurenții noștri au fost și sunt și în prezent firme mari, cu vechime și cu resurse financiare incomparabil mai mari.

Care sunt elementele cheie care vă individualizează și vă diferențiază față de competitori? În tot ceea ce facem, ne străduim să oferim produse și servicii clienților noștri, așa cum am dori să primim și noi în calitate de cumpărător. Dorim să confirmăm prin produsele noastre sloganul firmei: „Cine alege AAGES, alege calitatea.”

Acest lucru cere inventivitate, seriozitate, un efort constant din partea fiecărui angajat al firmei, indiferent de funcția pe care o are.

Pentru noi este un motiv de satisfacție și de mândrie faptul că produsele noastre livrate în peste 25 de țări din lume demonstrează valoarea însemnului “MADE IN ROMANIA”.

Care sunt ingredientele care v-au asigurat succesul în acești ani? Cum definiți succesul?

Pentru noi succesul înseamnă atingerea obiectivelor stabilite atât pentru firmă cât și îndeplinirea așteptărilor acelora care lucrează la noi.

Existența firmei după 30 de ani zbuciumați este un succes.

Dezvoltarea firmei și prezența pe piața internațională, într-un domeniu în care concurența noastră sunt firme multinaționale

36

ELITE IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cu vechime și cu forță financiară mult mai mare decât a noastră, este un succes. Împărțirea de dividende în fiecare an după listarea pe bursă, conform celor promise la listare, este un succes, mai ales că am reușit trei ani consecutiv să mărim dividendele brute pe acțiune, astfel, anul acesta ajungând de la 0,09 lei/acțiune la 0,21 lei/acțiune. Șansa ca firma să se dezvolte, să ofere locuri de muncă și celor care încă sunt în băncile școlilor, este un succes. Iar prezentul interviu este, până la urmă, un fel de manifestare a succesului fondatorilor și a acelora care sunt cu noi de peste 20 – 25 de ani.

Ce a însemnat pentru compania dvs. listarea la Bursa de Valori București? Ce recomandări ați avea pentru o companie care ar dori să se listeze?

Listarea pe bursă a fost un act prin care personal mi-am îndeplinit o promisiune făcută colegilor mei, cu care am început și am fondat AAGES. Pe de altă parte, prin listarea firmei pe BVB ne-am integrat mai bine în circuitul economic al țării, oferind încă o alternativă acelora care cred că bursa este un loc unde se poate contribui la dinamizarea economiei, dar poate fi și un mijloc de a câștiga bani.

Pentru AAGES, prezența la bursă este o dovadă a valorii muncii oamenilor, dar și a oportunității de a găsi resurse pentru dezvoltare. Recomandarea mea pentru cei care doresc să își listeze firma pe bursă, indiferent dacă pe AERO sau pe BVB, este să se informeze foarte bine ce presupune un astfel de pas și să fie foarte conștienți de ce își doresc acest pas, să aibă un plan de afacere solid pe următorii cel puțin 5 ani. Listarea pe bursă este o provocare atât pentru conducerea firmei cât și pentru angajați, dar dacă este executată cu grijă și atenție, atunci poate fi o oportunitate foarte bună pentru o dezvoltare continuă a oricărei companii.

Ce rol a jucat resursa umană în dezvoltarea companiei dvs.?

Oamenii sunt foarte importanți în munca noastră. Pe lângă un plan clar de salarizare care presupune criteriile pentru măririle de salariu, oferim pentru persoanele din conducere un procent din vânzări, pe alte tipuri de persoane cheie le-am inclus de câțiva ani în programul de fidelizare a angajaților numit SOP (Stock Option Plan), care presupune ca după un an să măsurăm rezultatele lor și dacă au atins obiectivele propuse, să primească acțiuni gratuite pe care le răscumpărăm de pe piață. În afară de aceasta, organizăm periodic programe de dezvoltare profesională, dar și evenimente de divertisment, unde angajații pot veni cu cei dragi, pentru a dezvolta un sentiment mai puternic de “familie”. Până la urmă toți angajații noștri sunt ca o familie, lucrăm pentru același scop.

Ați avut proiecte de investiții importante de-a lungul anilor, ce proiecte veți dezvolta în viitor?

Am început în 1990 într-o clădire închiriată, construită pentru altă destinație, și în primii ani a trebuit să o transformăm întrun loc potrivit pentru activitatea de proiectare și de fabricație de instalații complexe.

După un timp, spațiul de 800 mp a devenit insuficient. În 2005 am construit pe un teren cumpărat în Sângeorgiu de Mureș

primele hale ale firmelor care acum formează Grupul AAGES. Am folosit resursele proprii, investind permanent câștigul realizat și, desigur, am apelat la “ajutorul” oferit de banca noastră BRD, cu care colaborăm din 1991.

Pentru a transfera întreaga activitate la noul sediu din Sângeorgiu de Mureș în 2011, am apelat și la fonduri europene, care ne-au ajutat, dar din păcate într-o măsură mult mai mică decât efortul depus de a fi justificat. În sfârșit, în 2019, în urma unei investiții cu multe peripeții, am completat spațiile de proiectare și de fabricație cu o hală nouă, dispunând în prezent la nivelul grupului de firme AAGES de 4400 mp birouri și ateliere de producție. Într-o lume care devine extrem de tehnologizată, automatizată, digitalizată, cum vă pregătiți pentru viitor?

Pe lângă produsele standard, o parte însemnată a produselor noastre este rezultatul muncii de dezvoltare a echipelor de proiectanți.

Pentru noi a fi “verde” este demult un obiectiv pentru proiectarea instalațiilor noi. Utilizarea roboților industriali este o practică pe care am început să o integrăm de câțiva ani în produsele noastre, astfel eficientizând procesul de fabricație pentru clienții noștri, reducând costurile de energie.

Având în vedere că produsele pe care le proiectăm și le fabricăm sunt foarte automatizate și în industria de automotive, gradul de eroare este de 1-2 piese la 1 milion, IT-ul și softurile cele mai noi sunt o parte foarte importantă și încercăm să fim la zi și să ținem pasul cu dezvoltarea tehnologiei și să le integrăm cu succes în produsele noastre. Asta presupune să participăm regulat la expoziții, târguri de specialitate, să fim membrii unor asociații de specialiști în domeniu. Ultimul astfel de târg la care am participat a fost în Egipt, la sfârșitul lunii februarie. A fost cel mai important târg de specialitate pentru Orientul Mijlociu și am fost plăcut surprinși de nivelul de dezvoltare și interes din partea vizitatorilor.

Pe viitor dorim în special să ne consolidăm și mai mult poziția pe piețele vechi și să intrăm pe piețe noi, ca Egipt, Arabia Saudită, Polonia, Rusia etc.

Un obiectiv este îmbunătățirea continuă a instalațiilor noastre și creșterea productivității, a eficienței muncii fiecăruia.

Numai așa se pot face planuri de viitor, oferind loc de muncă și posibilități de afirmare profesională celor prezenți și pentru cei care vor veni la noi în viitor.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ranking

21

Ranking

22

Ranking

23

Ranking

24

Ranking

25

ELITE IN BUSINESS

Grupul Larix Producător de mobilă şi comerciant de mobilă şi obiecte de interior, Grupul Larix a avut în 2018 o cifră de afaceri de 116,31 milioane de lei şi un profit de aproape 695 mii de lei. Compania avea 524 de angajaţi, capitaluri proprii de 26,94 milioane de lei şi active imobilizate de 21,91 milioane de lei. Bereczki Zsolt deţine aproape integral principalele două firme ale grupului Larix Mobila, fondată în 1992, şi 2B Group, înfiinţată în 2004, ambele cu sediul în Reghin. A treia firmă din grup este Auto Class.

Grupul NET DISTRIBUTION Compania NET DISTRIBUTION SRL a fost înființată de Kenan și Ayhan Ozcan în anul 2000, având obiectul de activitate „Intermedieri în comerțul cu produse alimentare, băuturi și tutun”. În prezent, aceasta are șase sucursale la nivel național. Din grup mai fac parte companiile Metro Automotive Group SRL și Ken Dry Food Trading SRL. În anul 2018 grupul a avut o cifră de afaceri de 89,6 milioane de lei și un profit net de 4,5 milioane lei. Activele imobilizate aveau o valoare de peste 18,6 milioane lei, iar capitalurile proprii se cifrau la 12,8 milioane. Numărul mediu de angajați a fost de 71.

Grupul Astor Com Specializat în domeniul producției de materiale de construcții și a lucrărilor de construcții, Grupul Astor Com din Târgu Mureş, deținut de Petrică Sala, are o istorie și o experiență de 27 de ani în piață. Grupul de firme format, pe lângă Astor Com, de companiile Valpet SA, Sala Construct SRL, Pavacom, Lucs Sports Systems, a avut în 2018 o cifră de afaceri totală de 40,22 milioane de lei și un profit de 2,13 milioane de lei. Numărul mediu de angajați se cifra la 168. Grupul a raportat, pentru anul financiar-fiscal 2018, active imobilizate de aproape 25 de milioane de lei și capitaluri proprii de 17,9 milioane de lei.

Detalii în pagina 38

HORA SA Cu o istorie de aproape şapte decenii, Hora SA Reghin este cel mai mare producător de instrumente muzicale din Europa, unde găseşti de la chitare clasice şi acustice, viori şi viole, violoncele, contrabaşi, naiuri şi mandoline. Acţionarul principal al companiei este Nicolae Bâzgan. În 2018, compania a raportat o cifră de afaceri de 23,56 milioane de lei, un profit de 832 de mii şi un număr de 267 de anagajaţi.

Firma avea active imobilizate ce valorau 35,82 milioane de lei şi capitaluri proprii de 49,47 milioane de lei.

grupul Petry Redeschisă după evenimentele din decembrie 1989, după ce în 1948 fabrica de mezeluri a familiei a fost naţionalizată, societatea Primacom, cea mai veche din grup, a crescut de la cinci angajaţi în 1990 la aproximativ 100 în prezent. Din Grupul Petry, deţinut de Petri Zalan Endre mai fac parte companiile Petry, Petry Express Depo, Bigpan, Laniena, Petry Retail. Grupul a avut afaceri de 152,54 milioane de lei în 2018, a obţinut un profit net de 3,14 milioane de lei, cu un număr de 335 salariaţi.

Averea companiei era reprezentată de active imobilizate de 11,68 milioane de lei şi 13,38 milioane de lei capitaluri proprii.

Scor final (puncte): 68,75 Cifra de afaceri: 90 Active imobilizate: 77 Profit: 12 Nr. angajați: 96 Capitaluri proprii: 80

Scor final (puncte): 68,35 Cifra de afaceri: 87 Active imobilizate: 72 Profit: 74 Nr. angajați: 45 Capitaluri proprii: 60

Scor final (puncte): 68,05 Cifra de afaceri: 65 Active imobilizate: 82 Profit: 46 Nr. angajați: 73 Capitaluri proprii: 71

Scor final (puncte): 67,55 Cifra de afaceri: 34 Active imobilizate: 89 Profit: 18 Nr. angajați: 87 Capitaluri proprii: 93

Scor final (puncte): 67,55 Cifra de afaceri: 92 Active imobilizate: 55 Profit: 60 Nr. angajați: 91 Capitaluri proprii: 63

37

38

ELITE IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Astor-Valpet. Liant de bază în construcții. De 27 de ani. de Florin Marcel SANDOR

Grupul de firme Astor-Valpet este specializat în construcții, dar și un important furnizor de materiale necesare acestei industrii. În portofoliul Astor-Valpet se află o mulțime de lucrări imporante, iar ca furnizor, mureșenii ocupă, de asemenea, un loc important într-un top al companiilor care oferă materiale necesare construcțiilor. Activitatea Grupului Astor-Valpet este condusă de o echipă experimentată, în fruntea căreia se află familia Sala.

Exploatarea agregatelor mineraliere, lucrările de infrastructură și producția de prefabricate din beton vibro-presat sunt principalele obiecte de activitate ale companiei Astor-Valpet.

Istoria companiei mureșene începe în urmă cu 27 de ani, cu o stație de sortare și concasare piatră, în Comuna Ideciu de Jos, pe cursul râului Mureș, unde sunt efectuate și acum lucrări de exploatare de balast şi prelucrarea agregatelor. Nisip/pietriș concasat, sort, material antifisură, nisip sedimentat etc. sunt produse care pot fi găsite la stația de sortare și concasare de la Ideciu. În anul 2006 Astor-Valpet a deschis o stație de asfalt la Bălăușeri, unde sunt produse toate tipurile de asfalt. Ca și în cazul prelucrării balastului, producția stației de asfalt este folosită la lucrările proprii executate de Astor-Valpet, dar și pentru onorarea comenzilor.

Cu utilaje performante achiziționate prin reinvestirea profitului, Astor –Valpet și-a consolidat de la an la an activitatea în domeniul execuției lucrărilor de infrastructură, pe drumuri naționale, județene și comunale și în interiorul mai multor orașe și localități din Transilvania.

Sala Petrică, managerul Astor-Valpet a oferit detalii despre aceste lucrări: ”Grație experienței oamenilor noștri și a utilajelor performante, putem efectua lucrări complexe, începând de la partea de infrastructură a drumurilor, până la partea de finisaje, inclusiv turnare de asfalt. În domeniul nostru, performanța înseamnă lucrări de calitate”.

Fabrica de pavaje și extracție de andezit O parte importantă a activității grupului Astor-Valpet este legată de producția de prefabricate din beton vibro-presat, cum ar fi: pavaje, borduri, rigole, bolțari etc. Linia de producție deservește un număr important de proiecte care presupun amenajări cu

pavaj, construcții de drumuri și construcții civile, venind cu echipe pentru toate tipurile de lucrări.

Ca și în cazul lucrărilor de infrastructură drumuri, Astor-Valpet a realizat numeroase proiecte de amenajări atât în localități din județul Mureș, cât și în alte județe din Transilvania, cum ar fi Alba, Cluj, Bistrița-Năsăud, Harghita.

O altă investiţie importantă a companiei Astor-Valpet a avut loc pe segmentul extracției de andezit. Cariera de piatră de la Topliţa, de unde firma mureșeană face extracția de andezit, a fost retehnologizată prin introducerea unei linii noi de producţie, de mare capacitate. Valoarea investiției, realizată din resurse proprii și cu ajutorul unui proiect din fonduri europene, s-a ridicat la 3.000.000 euro.

La cariera din Toplița sunt produse zilnic agregate de calitate, folosite în asfalturi sau necesare în infrastructuri de drumuri şi căi ferate. „La cariera de la Toplița putem produce aproximativ 500.000 de tone/an, ceea ce ne situează între primele 10 cariere de piatră din România, ca nivel de producție. Caracteristicile fizice și de compoziție ale produselor noastre ne recomandă tuturor celor care au nevoie de calitate, dar, în același timp, și de un volum mare de marfă. Cu o producție de până la 450 de tone/oră, fără a afecta calitatea produsului, datorită folosirii de utilaje performante, putem onora și comenzi mari”, spune Petrică Sala. În această perioadă, grupul de firme Astor-Valpet este implicat în executarea unor lucrări de investiții în construcții, în mai multe proiecte din localități mureșene, dar și din județe învecinate. Menținerea unui ritm bun de lucrări executate, la un standard ridicat de calitate și un flux constant de materiale frunizate pieței construcțiilor sunt principalele preocupări ale conducerii grupului Astor-Valpet în perioada care urmează.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ranking

26

Ranking

27

Ranking

28

Ranking

29

Ranking

30

ELITE IN BUSINESS

Mirdatod Prod Înființată în 1994, în comuna Ibănești, compania Mirdatod este deținută de frații David Ovidiu Todoran și Mircea Alin Cristian Todoran. Producător de top în industria de lactate, din 2015, Mirdatod se mândrește cu primul produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP) din România – Telemeaua de Ibănești. În 2018, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 38,07 milioane de lei și un profit net de aproape 10% din aceasta, și anume 3,79 de milioane de lei. Pentru Mirdatod lucrau 129 de oameni. În 2018, compania ibășteană deținea active imobilizate în valoare de 25,45 de milioane de lei și capitaluri proprii de 11,79 milioane de lei.

Detalii în paginile 40-41

Aluniș SRL Compania Aluniș SRL care deține Hotelul Aluniș din Sovata oferă un pachet complet de tratamente cu acces și la Complexul Lacul Negru, după investiții de zeci de milioane de lei în unitatea de cazare și baza de tratament. Ioan Piroșca, proprietarul companiei Aluniș, mai deține, de asemenea, și fi rma Expansiv Serv.

Cele două companii au înregistrat, cumulat, o cifră de afaceri de 18,86 milioane de lei în 2018, raportând un profit net de 4,8 milioane de lei. În grup lucrau 130 de salariați. Activele imobilizate erau evaluate la 13,09 milioane de lei, iar companiile dețineau capitaluri proprii de 25,83 milioane de lei.

Gecsat SA În 2018, compania care poartă astăzi numele de Gecsat SA a ajuns la 100 de ani de istorie. Compania, reînființată în 1991, la Târnăveni activează în domeniul producției de materiale termoizolatoare - polistiren expandat, mortare uscate pe bază de nisip de cuarț, vată minerală de sticlă. În 2018, Gecsat a obținut un profit net de 2,59 milioane de lei raportat la o cifră de afaceri de 30,65 milioane de lei. Compania a obținut aceste rezultate cu un număr de 35 de angajați. Conform bilanțului din 2018, compania dispunea de capitaluri proprii de 27,67 milioane de lei și deținea active imobilizate în valoare de 19,9 milioane de lei.

Grupul Multinvest Deținut de Gogolak Hrubecz Zsolt, Grupul Multinvest este compus de companiile – Multinvest, Arhitecton, Profis Consulting, Notibo Invest. Multinvest este prezentă pe piața națională din 1999, oferind servicii multiple pentru investitori și proiecte de investiții – de la proiectare la property și facility management. Grupul a avut în 2018 o cifră de afaceri de 41,18 milioane de lei și un profit net de 1,38 de milioane de lei. În patrimoniul grupului se găseau active imobilizate de 46,34 milioane de lei și capitaluri proprii de 13,16 milioane de lei. Numărul mediu de angajați raportat de companiile din grup era de 72.

Allcolors Serv SRL Compania are o experiență de peste 20 de ani în domeniul tratării, acoperirii prin vopsire în câmp electrostatic și decorării suprafețelor metalice. Aceasta a fost înființată în 1997 sub denumirea SC Sintelectro SRL, iar din 2001 și-a schimbat denumirea în SC ALLCOLORS SERV SRL. În prezent compania activează are trei locații: Târgu Mureș, București și Timișoara. Cifra de afaceri a companiei a fost în anul 2018 de 37,8 milioane lei, înregistrând un profit de peste 6,3 milioane lei.

Activele imobilizate au valorat 6,6 milioane lei, iar capitalul propriu – 20,1 milioane lei. Numărul mediu de angajați a fost de 233.

Scor final (puncte): 66,90 Cifra de afaceri: 58 Active imobilizate: 84 Profit: 67 Nr. angajați: 67 Capitaluri proprii: 57

Scor final (puncte): 63,30 Cifra de afaceri: 16 Active imobilizate: 60 Profit: 77 Nr. angajați: 68 Capitaluri proprii: 79

Scor final (puncte): 63,10 Cifra de afaceri: 49 Active imobilizate: 73 Profit: 57 Nr. angajați: 15 Capitaluri proprii: 82

Scor final (puncte): 62,40 Cifra de afaceri: 68 Active imobilizate: 92 Profit: 30 Nr. angajați: 46 Capitaluri proprii: 62

Scor final (puncte): 61,60 Cifra de afaceri: 57 Active imobilizate: 25 Profit: 84 Nr. angajați: 81 Capitaluri proprii: 73

39

40

ELITE IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mirdatod, ambasadorul gustului natural și sănătos al Văii Gurghiului de Alin ZAHARIE Fiecare loc are ceva cu care să se mândrească, ceva care oferă acea autenticitate menită să ducă mai departe farmecul locului. Un astfel de loc este și Valea Gurghiului, zonă de un pitoresc aparte, cu oameni dragi și muncitori care și-au pus amprenta asupra zonei. La acest capitol, al faptelor cele frumoase petrecute pe vale se numără și apariția în anul 1994 a societății Mirdatod Prod SRL, cea care într-un sfert de veac avea să facă cunoscut lumii gustul natural al lactatelor. „Societatea a pornit la drum în anul 1994 ca o afacere a familiei Todoran, mai exact părinții actualilor administratori Mircea și David Todoran. S-a început cu o cantitate de 50 de litri de lapte procesată pe zi, primul produs fiind Telemeaua de Ibănești cu saramură de Orșova”, își amintește Nicu Bumb, inginer șef în cadrul SC Mirdatod Prod SRL. A urmat un drum presărat cu multă muncă, investiții, fapt pentru care micuța fabrică de procesare de odinioară să fie astăzi una dintre cele mai respectate societăți din domeniu. Mai mult de atât, investițiile cele noi vor face ca Mirdatod să devină în viitorul apropiat cel mai mare procesator de lapte cu capital românesc din țară. „În momentul de față procesăm o cantitate de 70.000 de litri de lapte la unitatea noastră din Ibănești. Avem în derulare un proiect la Reghin, o fabrică nouă de procesare lactate unde vom procesa o cantitate de 300.000 de litri de lapte pe zi, în trei schimburi, fiind cea mai mare fabrică cu capital românesc în ce privește procesarea produselor lactate din România”, spune ing. Nicu Bumb.

„Telemeaua de Ibănești”Regina produselor lactate românești Dar cea mai mare realizare a societății Mirdatod o reprezintă rcunoașterea europeană, atât în ceea ce privește

„Telemeaua de Ibănești”, primul produs românesc care a primit recunoaşterea europeană de „Denumire de Origine Protejată“, precum și certificarea, ca produse montane, a Cașcavalului, Smântânii și Urdei de Ibănești. „Am reprezentat România la cel mai mare târg de produse alimentare - Gulf Food-Dubai, unde am fost prezenți cu „Telemeaua de Ibănești”, primul produs românesc certificat cu Denumire de Origine Protejată (DOP), regina produselor lactate românești. „Telemeaua de Ibăneşti“ poate fi comercializată sub această denumire în Uniunea Europeană doar dacă este produsă pe teritoriul administrativ al celor trei comune Gurghiu, Hodac şi Ibanesti, aflate în judeţul Mureș, teritoriile acestor comune formând în parte Valea Gurghiului. De asemenea, în anul 2018 am certificat și primele trei produse montane românești: Cașcavalul de Ibănești - Produs montan, Smântâna de Ibănești - produs montan și Urda de Ibănești produs montan. Această certificare de produs montan are un rol extrem de important. Este fabricat doar într-un areal geografic bine delimitat, respectiv anumite comune, certificatte și agreate de Ministerul Agriculturii ca fiind zonă montană”, explică ing. Nicu Bumb. În spatele acestor produse certificate stă, în primul rând, munca celor care fac ca laptele procesat pe Valea Gurghiului să se transforme într-un produs natural, sănătos și gustos. „Firma noastră are în momentul de față undeva la 150 de angajați. Pe lângă aceștia, avem peste 1.800 de producători de lapte, tot un fel de angajați ai noștri care sunt plătiți pentru laptele produs o dată la 30 de zile. Peste 80% din lapte provine de la crescătorii cu până la cinci vaci, lapte de o calitate deosebită, de la animale crecute natural, fără substanțe chimice, de aceea și produsele noastre se bucură de un gust adevărat și natural. Colectăm lapte dintr-un areal geografic de peste 50 de kilometri pătrați, o mare parte provine de pe Valea Gurghiului, Valea Mureșului, Valea Beicii, inclusiv din Harghita. De un an de zile am început un contract și cu zona de Câmpie, respectiv zona Iernut, zona Șăulia, Șeulia și Miheș unde colectăm o cantitate semnificativă de lapte pentru firma noastră de procesare. Produsele noastre sunt naturale 100%, ținând cont că materia primă, laptele, este unul

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

natural, obținut dintr-o floră spontană deosebită cum este cazul produsului Telemeaua de Ibănești. Consumatorul trebuie să știe faptul că am format o asociație compusă din trei comune, Ibănești, Gurghiu și Hodac, astfel că acest produs „Telemeaua de Ibănești”, primul și singurul produs românesc cu Denumire de Origine Protejată, se fabrică doar în cele trei comune. Tot timpul consumatorul va ști că produsul noastru are aceleași caracteristici organoleptice și fizico-chimice deoarece este obținut doar de la animalele care pășunează această floră spontană din cele trei comune”, spune reprezentantul Mirdatod.

Saramura de Orșova, secretul gustului Pentru a obține o conservare naturală la produsul „Telemeaua de Ibănești” este folosită o apă sărată dintr-o fântână din localitatea Orșova, comuna Gurghiu. „Este o fântână veche de sute de ani. Producătorii din zonă făceau brânzeturi și alte produse care nu aveau cum să fie conservate acum o sută de ani, decât cu această apă sărată.

Am făcut o investiție destul de substanțială prin care am pus la punct fântâna veche. Am modernizat-o, am mărit-o, practic am urmărit ca această fântână să aibă o capacitate mult mai mare de apă sărată, cu o concentrație cât mai ridicată.

Am împrejmuit fântâna cu gard de metal unde să nu poate să intre nimeni. De la ea am tras cam vreo 300 de metri o conductă de inox într-un bazin de 9.000 de litri unde, prin cădere, tot timpul este saramură. Am lăsat un robinet, astfel că oamenii din zonă pot să-și ia saramură de la această fântână în condiții sanitar igienice. Această saramură se simte în calitatea produsului nostru, concentrația de sare este una de 25-28%, ceva foarte potrivit pentru a putea să conservi orice aliment”, povestește Nicu Bumb.

Ambasadori pentru produsele românești De multe ori, în comerț găsim produse ieftine, aspect care se regăsește și în calitatea produsului respectiv, lucru subliniat și de reprezentantul Mirdatod. „În multe supermarketuri găsești produse la jumătate din prețul produselor noastre. Sincer spun, cred că acele produse au văzut laptele doar când au fost încărcate și au trecut pe lângă o turmă de vaci. Nu ai cum să pui un preț de 6 lei la kilogramul de telemea, cu transport, cu taxă de raft

ELITE IN BUSINESS

și mai știu eu ce chestii, când noi îl producem la 18 lei. Din opt litri de lapte producem un kilogram de telemea, iar din 12 litri un kilogram de cașcaval”, spune ing. Nicu Bumb.

Poate, de aceea, ținând cont și de contextul sanitar și economic, îndemnul lui Nicu Bumb de a consuma produse locale e mai actual ca niciodată. „În aceste momente este extrem de important sprijinul oferit producătorilor locali. Tot timpul e important să consumăm produse românești, nu doar acum cu această pandemie. Rog de fiecare dată consumatorul român să fie unul patriot, să cumpere produse românești. Să fie atent cum este procesat produsul respectiv, cu materii prime românești, nu doar aduse fructe, lapte sau carne din afară și doar procesate sau ambalate în România. Un produs românesc este atunci când și materiile prime sunt românești, provenite de la fermele românești, de la țăranii români, indiferent că vorbim de lapte, carne, fructe de pădure sau miere de albine, care e procesată în România, cu muncă românească. În acest fel, toți banii vor rămâne la noi în țară dacă vom cumpăra aceste produse. Vă garantez că majoritatea produselor care sunt fabricate în România au în spate oameni serioși care fac produse de top. Problema este că nu știm să le promovăm, să putem ieși în față cu ele, să fim adevărați amsasadori ai acestei țări cu o floră spontană deosebită care ne oferă un plus deosebit de calitate prin produsele pe care le oferă. Trebuie doar să fim uniți, să formăm asociații, grupuri de producători și cooperative prin care să ne ajutăm, nu să ne încurcăm unii pe alții, să putem să ieșim în față, să demonstrăm că putem fi ambasadori ai mâncării de calitate românești!”, a conchis Nicu Bumb.

41

42

ELITE IN BUSINESS

Ranking

31

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Therezia Prodcom SRL Fondată în anul 1994, firma Therezia a cunoscut o ascensiune rapidă şi dinamică, impunându-se pe piața alimentară românească și internațională, fiind printre cei mai importanți producători de brânzeturi din România. Compania este administrată de Marton Bartha. Numărul mediu de angajați este de 124, conform ultimelor date contabile. Datele financiare arată o creștere a cifrei de afaceri ce a depășit 41,1 milioane lei în anul 2018, iar profitul – 1,9 milioane lei. Activele imobilizate și capitalurile proprii au valorat ambele câte 14,4 milioane lei.

Detalii în pagina 43

Ranking

32

Ranking

33

Ranking

34

Ranking

35

Grupul Nakita Producător și distribuitor de echipamente și furnizor de servicii de consultanță pentru electrosecuritatea în muncă, Nakita Prod Compimpex este principala companie din grupul de firme omonim, cu o vechime de 27 de ani în piață. Cealaltă companie din grup este Topcent SRL care activează în domeniul turnării altor metale neferoase. Deținut de familia Cueșdeanu, grupul de firme Nakita a derulat afaceri în cuantum de 31,47 de milioane de lei și a raportat un profit de 4,54 milioane de lei la finalul lui 2018. În cadrul grupului lucrau 46 de angajați. Patrimoniul companiei se cifrează la 12,75 milioane de lei activele imobilizate și deține capitaluri proprii de 15,08 milioane de lei.

Detalii în pagina 44

SOCOT SA SOCOT SA Târgu Mureș furnizează servicii profesionale de inginerie pentru infrastructură, lucrări hidrotehnice complexe, lucrări civile și industriale, construcții de drumuri și poduri. Compania deținută majoritar de Eugen Tudor Popa și Ioan Radu Popa a fost înființată în 1991, continuatoare a unei istorii de aproape cinci decenii.

Compania a avut, în 2018, o cifră de afaceri de 30,41 milioane de lei și un profit net de aproape 600 de mii de lei. Pentru SOCOT lucrau 185 de angajați. Compania avea active imobilizate în valoare de 23,05 milioane de lei și capitaluri proprii de 25,62 milioane de lei.

Consicom SRL Consicom SRL a fost înființată în localitatea Reghin în anul 1993. Compania are ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate.

Rezultatele contabile din 2018 arată o creștere a cifrei de afaceri și a profitului.

Astfel, cifra de afaceri a crescut cu peste 2,5 milioane lei față de anul precedent, ajungând la 37,5 milioane lei, iar profitul net a depășit 2,4 milioane lei. În anul 2018 numărul mediu de angajați în cadrul companiei a fost de 69, iar capitalurile proprii au valorat 15,2 milioane lei. Compania avea active imobilizate în valoare de 13,93 de milioane de lei.

Stera Industry SRL Stera Industry SRL, înființată în anul 2002, este specializată în oferirea de soluții și servicii asociate domeniului tehnicii de control și transfer a fluidelor. Compania deține cel mai mare stoc de fitinguri, racorduri și furtunuri pentru toate aplicațiile de înaltă presiune din România. Cifra de afaceri a companiei a fost de 21,7 milioane lei, conform datelor contabile din 2018. Profitul net al Stera Industry SRL a fost de 2,3 milioane de lei, activele imobilizate au valorat aproape 20 de milioane de lei, iar capitalurile proprii au depășit valoarea de 20,6 milioane lei. Compania avea 47 de angajați în 2018.

Scor final (puncte): 60,70 Cifra de afaceri: 67 Active imobilizate: 65 Profit: 42 Nr. angajați: 59 Capitaluri proprii: 67

Scor final (puncte): 60,35 Cifra de afaceri: 52 Active imobilizate: 59 Profit: 73 Nr. angajați: 46 Capitaluri proprii: 68

Scor final (puncte): 60 Cifra de afaceri: 48 Active imobilizate: 80 Profit: 9 Nr. angajați:76 Capitaluri proprii: 78

Scor final (puncte): 59,50 Cifra de afaceri: 56 Active imobilizate: 62 Profit: 54 Nr. angajați: 41 Capitaluri proprii: 69

Scor final (puncte): 58,25 Cifra de afaceri: 27 Active imobilizate: 74 Profit: 52 Nr. angajați: 31 Capitaluri proprii: 74

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ELITE IN BUSINESS

43

Therezia, tradiție și valoare în pregătirea laptelui de Florin Marcel SANDOR

Compania mureșeană Therezia este un nume consacrat în arta pregătirii laptelui. Produsele fabricii din comuna Pănet, județul Mureș, sunt apreciate la nivel național și în mai multe țări ale Europei. Familia Bartha, artizanul acestui business de succes, ne-a oferit amănunte despre evoluția companiei Therezia.

Ce reprezintă Therezia în momentul de față?

Therezia se numără printre companiile de succes care au marcat în mod pozitiv sistemul economic românesc, conturânduși de-a lungul anilor o evoluție sănătoasă, bazată pe strategii pro client. Fondată în anul 1994, la inițiativa familiei Bartha, Therezia este o afacere de familie care și-a consolidat poziția pe piața produselor lactate pas cu pas, ajungând în cei peste 25 de ani de activitate să dețină o cotă semnificativă din piața de profil. Cu un capital integral românesc și o echipă de peste 130 de angajați, Therezia își confundă numele cu județul Mureș și în egală măsură cu Transilvania, unde arta prelucrării laptelui a căpătat de-a lungul secolelor o dimensiune endemică. Therezia mai înseamnă și o rețea de magazine proprii, unde clienții sunt întâmpinați zi de zi cu produse proaspete, premium, de cea mai bună calitate.

Care este filosofia afacerii? Care sunt valorile care v-au ghidat?

Therezia se numără printre companiile norocoase, profitând din plin de originile ei transilvănene. Aproape fiecare produs este inspirat din vechile rețete arhaice ardelenești păstrate cu sfințenie de moșii și strămoșii noștri. Laptele proaspăt este transpus într-o simfonie complexă a gustului în care fiecare picătură se transformă într-un deliciu culinar “complicat”.

Therezia a căutat de-a lungul timpului să-și îmbunătățească permanent parametrii de business, fiind unul dintre cei mai importanți angajatori pe plan local. Nu doar că laptele mureșean este de o calitate superioară incontestabilă, dar Therezia a reprezentat și o alternativă reală de valorificare a laptelui pentru micii și marii fermieri.

Prin ce se diferențiază produsele Therezia de alte produse de acest tip?

Unul dintre secretele succesului nostru este calitatea materiei prime, în special a laptelui provenit din fermele mureșene. O

materie primă de calitate atrage după sine invariabil un produs superior. Așa este și în cazul nostru. Ne-am concentrat permanent pe monitorizarea și selectarea atentă a furnizorilor noștri.

Un alt aspect important este tehnologia de ultimă generație.

Parcul nostru tehnologic înglobează cele mai moderne echipamente de prelucrare a laptelui. Fiecare detaliu contează.

Nimic nu este întâmplător. Atunci când lucrurile sunt făcute cu pasiune, succesul nu va întârzia să apară. Conform Ziarului Financiar, cel mai vândut cașcaval din România a fost unul produs de Therezia.

Ce reprezintă Therezia pentru comunitate?

Așa cum spuneam, Therezia este unul dintre cei mai importanți angajatori locali, oferindu-le tinerilor perspectiva unei cariere de succes. Calitatea produselor noastre nu s-a făcut remarcată doar pe plan local, compania noastră fiind unul dintre brandurile românești exportate la nivel european. Piețe exigente precum Anglia, Irlanda, Germania, Italia, Spania, Portugalia sau Ungaria au devenit treptat clienții noștrii tradiționali.

44

ELITE IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Nakita. Reper în piața echipamentelor de protecția muncii de Florin Marcel SANDOR

Firma mureșeană Nakita, producător și distribuitor de echipamente în domeniul protecției muncii, este unul dintre cei mai performanți jucători de pe piața echipamentelor de profil din România. Cu o experiență de peste 27 de ani, Nakita și-a construit business-ul pe seriozitate și furnizare de produse cu un ridicat nivel calitativ.

Compania mureșeană Nakita produce mare parte din necesarul intern de echipamente de electrosecuritate și oferă soluții optime pieței materialelor de protecția muncii.

Rodul muncii familiei Cueșdeanu, Nakita are o experiență bogată în producerea și furnizarea echipamentelor necesare lucrului la înălțime, dar și a celor utile protecției muncii, în general.

Lucian Cueșdeanu, manager general al companiei ne-a oferit detalii despre activitatea Nakita: “Echipamentele pe care le importăm sau le producem sunt de foarte bună calitate. Acestea oferă siguranță într-un domeniu în care nu ai voie să faci nicio concesie în privința calității. În primii ani de activitate ne-am axat pe zona echipamentelor de electrosecuritate, iar ulterior am dezvoltat activitatea și pe segmentul echipamentelor individuale de protecție a muncii. Ne bazăm pe calitatea produselor noastre și pe o echipă Nakita profesionistă și ogmogenă. Aici aș aminti investițiile mari pe care le-am făcut pe zona de cercetare. Avem inclusiv brevete de invenții. Am dezvoltat la Nakita două laboratoare pentru testarea echipamentelor de înaltă tensiune și pentru echipamentele individuale de protecție necesare sistemului energetic. Aceste investiții sunt și ele o garanție a calității și siguranței produselor pe care le furnizăm”, a spus Lucian Cueșdeanu.

Nakita se numără printre principalii furnizori de produse de protecția muncii din România. Într-un domeniu în care

NAKITA PROD COMIMPEX S.R.L. Adresa sediu central Târgu Mureș: Bd. 22 Decembrie 1989, Nr 150 Tel: +40-265-212958/217002, Fax: +40-265-216102 e-mail: nakita@nakita.ro, www.nakita.ro

siguranța este un factor cheie, Nakita lucrează cu producători de tradiție, lideri mondiali, care au investit mult în echipamente sigure, de mare calitate, dar, în același timp, confortabile.

Produse Nakita Nakita oferă o gamă largă de de produse precum: mănuși, îmbrăcăminte, încălțăminte, ochelari și viziere, antifoane, căști de protecție, măști și semimăști, echipamente pentru lucru la înălţime. Echipamentele de protecție au specific în funcție de natura activității, de la protecția uzuală împotriva riscurilor mecanice artificiale, riscuri termice, riscuri electrice, până la protecția chimică complexă.

Lucru la înățime Echipamentele acoperă toate domeniile de activitate care necesită asigurare împotriva căderilor accidentale în timpul urcării/coborârii sau a lucrului la înălțime. Nakita pune la dispoziție soluții pentru orice condiții de lucru, începând de la situații simple de asigurare, până la sisteme complete de asigurare, echipamente pentru acces în spații greu accesibile și dispozitive speciale de ancorare. Firma oferă și servicii de verificare periodică a echipamentelor, realizate de personal autorizat, instruit de către producător, în acest sens.

Electrosecuritate Nakita furnizează echipamente de electrosecuritate pentru sistemul energetic național, necesare pentru lucrul în instalații și la linii electrice. Nakita pune la dispoziție echipamente din baza proprie de producție, dar și din colaborarea cu firme consacrate.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ranking

36

Ranking

37

Ranking

38

Ranking

39

Ranking

40

ELITE IN BUSINESS

Reea SRL Reea este o companie de software development și new media, ce operează la intersecția dintre design și software, strategie și viziune, fondată la Târgu Mureș, cu mai puțin de zece angajați. În prezent, compania administrată de Dan Mașca are în jur de 200 de angajați. Afacerea s-a extins în mai multe orașe din România: București, Iași, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Reghin. În anul 2018 profitul net al companiei s-a dublat față de 2017, fiind de 4,4 milioane lei. Cifra de afaceri a firmei mureșene a fost în același an de 27 de milioane de lei, activele imobilizate au valorat 12 milioane lei, iar capitalurile proprii – aproape 11 milioane lei.

Expert Company Group SRL Expert Company Group SRL este importator direct de calculatoare, laptopuri, monitoare și imprimante. Din grup mai face parte compania Expert Computers Services SRL, ambele înființate în 2005, respectiv 2007 de Ștefan Domocos în localitatea Ungheni. Grupul a avut o cifră de afaceri de 70,2 milioane de lei, conform datelor contabile din anul 2018. Profitul net înregistrat de cele două companii a fost de 5,8 milioane lei. Activele imobilizate ale grupului au valorat 1,6 milioane lei, iar capitalurile proprii – 18,2 milioane lei. În anul 2018 cele două companii au avut un număr de mediu de angajați de 69.

Nett Front SRL Cu o cifră de afaceri de peste 22 milioane lei, Nett Front produce uși pentru mobilier. Compania a fost înființată în anul 2006 în localitatea Vidrasău de către Andras Bartha. Pentru a putea satisface cererea crescătoare a pieței, în ultimii 7 ani compania a accesat și fonduri europene nerambursabile prin Programul Operațional de Dezvoltare Regională. În anul 2018 Nett Frint SRL a ajuns la o cifră de afaceri de 38,1 milioane lei și un profit net de 5 milioane lei. Conform ultimelor date contabile, activele imobilizate ale companiei valorau 7,6 milioane lei, iar capitalul propriu era de 10,2 milioane lei.

ELDI Brutăria Business demarat în urmă cu mai bine de două decenii, mai exact în anul 1996, Eldi Brutăria reprezintă un reper al industriei de panificaţie din Transilvania şi chiar din România. Eldi înseamnă peste 50 de magazine proprii și peste 200 de clienţi din comerţul modern. În 2018, Eldi Brutăria a înregistrat o cifră de afaceri de 48,55 milioane de lei și un profit de 2,13 milioane de lei. Pentru Eldi lucrau 263 de persoane. Valoarea activelor imobilizate era de 16,23 milioane de lei, iar capitalurile proprii se cifrau la 6,51 milioane de lei.

Comoserv SRL Societatea Comoserv este membră a Grupului de Firme MARCO GROUP și a fost înființată în anul 2006 cu obiectul de activitate principal „Construcții de clădiri și lucrări de geniu”. De-a lungul anilor, firma a câștigat o bună reputație în domeniul fabricării, montajului și service-ului utilajelor destinate în special industriei chimice, a rafinăriilor, energetice, metalurgice etc. Datele din 2018 arată o cifră de afaceri de 29,1 milioane lei și un profit net de 1,2 milioane lei. Numărul mediu de angajați a fost de 206.

Scor final (puncte): 57,35 Cifra de afaceri: 43 Active imobilizate: 56 Profit: 72 Nr. angajați: 78 Capitaluri proprii: 49

Scor final (puncte): 55,00 Cifra de afaceri: 83 Active imobilizate: 1 Profit: 82 Nr. angajați: 43 Capitaluri proprii: 72

Scor final (puncte): 54,65 Cifra de afaceri: 59 Active imobilizate: 36 Profit: 79 Nr. angajați: 66 Capitaluri proprii: 48

Scor final (puncte): 54,45 Cifra de afaceri: 74 Active imobilizate: 69 Profit: 48 Nr. angajați: 84 Capitaluri proprii: 27

Scor final (puncte): 53,95 Cifra de afaceri: 44 Active imobilizate: 63 Profit: 27 Nr. angajați: 79 Capitaluri proprii: 61

45

46

ELITE IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Decorex Prod, mobilier mureșean pe Coasta de Azur și în SUA de Florin Marcel SANDOR

Decorex Prod este una dintre companiile mureșene din industria mobilei care confirmă tradiția și renumele județului Mureș în materie de mobilier. Produse Decorex Prod au ajuns la hoteluri de pe Coasta de Azur sau din SUA, aeroporturi din Franța, dar și la diverse firme sau persoane fizice din România, care aleg să își mobileze reședințele cu produse de calitate, multe fiind unicat prin modul de prelucrare.

Decorex Prod are 18 ani de activitate, lucru important într-un domeniu cum este cel al prelucrării lemnului, unde priceperea combinată cu experiență reprezintă atuuri importante sau chiar o condiție obligatorie, când vine vorba de calitate și produse unicat.

Proiectările precise, prelucrările în lemn masiv sau stratificat, sculpturile care diferențiază un produs special de unul obișnuit, diversitatea de culori sau tipuri de finisare a lemnului nu reprezintă niciun secret pentru echipa Decorex Prod. Astfel, firma mureșeană oferă produse de top, fie că este vorba despre hoteluri, cluburi, aeroporturi, instituții publice, clădiri istorice, spitale, cabinete medicale etc. Reședințele private în care proprietarii își doresc o scară interioară aparte, o balustradă din lemn sculptat, uși interioare cu diverse gravuri, foișoare ieșite din tipare sau orice produs care are lemnul la bază pot fi, de asemenea, beneficiare ale mobilierului fabricat la Decorex Prod.

Gyulai Attila și Constantin Rusu, administratorii firmei, implicați și în producție, scot în evidență câteva detalii care pot face diferența între un mobilier frumos și unul de excepție: ”Proiectarea este un element cheie, un prim pas important spre un produs de mare

Din producția Decorex Prod: - Uși interior, uși de acces, tâmplărie geamuri, scări, balustrade, parchet - Mobilier bucătărie - clasic sau modern, living, dormitor, dressing

calitate. Apoi vine procesul de producție, unde aparatura performantă și, desigur, valoarea oamenilor implicați, definesc produsul final. Aici ar fi ceva de menționat că pentru ceea ce producem, oferim garanție și, unde este cazul, asigurăm mentenanță. Sunt produse mai deosebite, care presupun o investiție mare și care au nevoie de întreținere. În cazul acestora noi putem oferi garanție, dacă acele produse sunt întreținute la standardul adecvat.”

Legat de proiectele mari, cum ar fi mobilarea unor obiective turistice de pe Coasta de Azur sau din SUA, administratorii Decorex Prod spun că definitorii sunt calitatea produselor și un raport bun calitate-preț. ”Prin colaborarea cu parteneri externi, am realizat și avem chiar și acum proiecte în Franța, lucrări care necesită o exigență deosebită în privința calității.

Valoarea mobilierului produs de noi ne-a recomandat pentru noi proiecte, astfel că am extins activitatea externă. În paralel, realizăm în continuare și în România diverse lucrări pe care le abordăm cu aceeași exigență ca și pe cele externe.

Există și în România multe hoteluri, restaurante, cabinete medicale sau diverse alte instituții pentru care am produs mobilier.

De asemenea, fabricăm și mobilier de bucătărie, living, dressing, baie etc., de calitate superioară, la prețuri accesibile. În funcție de buget pot fi alese soluții economice, dar bune, sau variante de top. La toate lucrările oferim garanție.”

Dacă doriți să aflați mai multe despre ceea ce produce Decorex Prod, puteți vizita firma din Sâncraiu de Mureș (Principală 201 b HALA C26, Sâncraiu de Mureș), sau accesați pagina www.decorexprod.com.

- Mobilier exterior (terase, pergole, mese, scaune, balcoane etc.)

- În funcție de necesități, Decorex Prod produce mobilier din lemn masiv, lemn stratificat, MDF sau PAL.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ranking

41

Ranking

42

Ranking

43

Ranking

44

Ranking

45

ELITE IN BUSINESS

Excelo Milk SRL Înființată în anul 2001 în Reghin, compania este importator direct și distribuitor, precum și oferă materii prime de import pentru industria alimentară cum ar fi lapte crud lichid, lapte praf, zer praf, unt, brânzeturi. Compania a avut o cifră de afaceri de 55,7 milioane lei, conform datelor financiare pentru anul 2018, iar profitul a depășit 5,4 milioane lei. Datele mai arată că activele imobilizate ale companiei valorau 2 milioane de lei, iar capitalul propriu – 27,3 milioane lei. Excelo Milk SRL a avut un număr mediu de angajați de 12.

Multiplan Electronics SRL Multiplan Electronics SRL a fost înființată în anul 1994, având ca domeniu principal de activitate importarea și recondiționarea echipamentelor IT&C. Din 1999 societatea a devenit distribuitor de echipamente recondiționate IT&C. În prezent, compania are aproape 100 de angajați și un stoc permanent de peste 100.000 de produse IT&C refurbished. Ultimele date contabile, din 2018, arată o cifră de afaceri de aproape 66 de milioane de lei și un profit de 4,6 milioane lei.

Activele imobilizate au valorat în anul 2018 aproape 6 milioane lei, iar capitalurile proprii se ridicau la 9,9 milioane lei.

Nordenlor Prod Com Impex SRL Nordenlor Prod Com Impex SRL a fost fondată în anul 1995 de către Kis Iuliu, care a văzut o oportunitate bună în comercializarea materialelor de construcții. Activitatea a început-o prin deschiderea unui magazin mic în Sângeorgiu de Mureș. În 2005 compania a deschis un punct de lucru la Reghin, iar în 2009 - la Târgu Mureș. În anul 2018 compania a înregistrat o cifră de afaceri cu aproape 3 milioane de lei mai mare decât în anul precedent – 25,4 milioane lei. Profitul net a fost de 1,9 milioane lei, iar activele imobilizate au valorat 12,4 milioane lei. Numărul mediu de angajați a fost de 33.

Tordai Hair Cosmetics SRL Compania Tordai Hair Cosmetics SRL a fost înființată în 1999 de către Lorand și Istvan Tordai. Firma a devenit unic importator al produselor cosmetice KALLOS din Ungaria. Societatea a reușit să penetreze piața la nivel național, având distribuitori în toată țara și rețea proprie de magazine. Tordai Hair Cosmetics a avut o cifră de afaceri de 45,16 milioane lei în 2018. Compania a înregistrat un profit net de 3,8 milioane lei. Activele imobilizate au avut o valoare de 2,9 milioane lei, iar capitalurile proprii – 11,35 milioane lei. În anul 2018 numărul mediu de angajați din cadrul firmei a fost de 135.

Adimag Com Impex SRL Compania a fost înființată în anul 1993 în Târgu Mureș și este distribuitor de vopsele și bunuri de larg consum spre magazine și depozite din județele Mureș, Alba, Sibiu, Brașov, Covasna, Harghita, Bistrița și Cluj. În 2018 Adimag Com Impex SRL a înregistrat o cifră de afaceri de 65,5 milioane lei și un profit net de 2,8 milioane lei. Compania a avut un număr mediu de angajați de 169. Compania avea, la nivelul anului 2018, active imobilizate în valoare de 6,09 milioane de lei, iar cuantumul capitalurilor proprii era de 9,76 milioane de lei.

Scor final (puncte): 52,50 Cifra de afaceri: 76 Active imobilizate: 2 Profit: 80 Nr. angajați: 3 Capitaluri proprii: 81

Scor final (puncte): 50,10 Cifra de afaceri: 81 Active imobilizate: 17 Profit: 75 Nr. angajați: 55 Capitaluri proprii: 44

Scor final (puncte): 49,95 Cifra de afaceri: 39 Active imobilizate: 58 Profit: 44 Nr. angajați: 13 Capitaluri proprii: 65

Scor final (puncte): 48,55 Cifra de afaceri: 71 Active imobilizate: 6 Profit: 69 Nr. angajați: 70 Capitaluri proprii: 52

Scor final (puncte): 48,35 Cifra de afaceri: 80 Active imobilizate: 19 Profit: 58 Nr. angajați: 74 Capitaluri proprii: 42

47

48

ELITE IN BUSINESS

Ranking

46

Ranking

47

Ranking

48

Ranking

49

Ranking

50

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

RO DACIA COM De 25 de ani, compania RO DACIA COM, înființată la Luduș, își desfășoară activitatea în domeniul comerțului cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi și tutun. Compania ai cărei asociați sunt Dănilă și Ioan Cristian Moldovan a avut în 2018 o cifră de afaceri de 43,05 milioane de lei, un profit net de 1,54 milioane de lei și un număr mediu de angajați de 103. Activele imobilizate valorau 6,87 milioane de lei, potrivit datelor contabile din 2018, în timp ce RO DACIA COM dispunea de capitaluri proprii în cuantum de 12,7 milioane de lei.

INSTA GRUP SRL Societatea SC INSTA GRUP SRL s-a înfi inţat în anul 1997 în Târgu Mureș.

Activitatea societăţii a fost structurată pentru a asigura întreaga paletă de servicii în domeniul proiectării şi execuţiei instalaţiilor electrice, automatizare, sanitare, încălzire, rețele apă – canal, rețele fibră optică, construcţii civile şi industriale. În 2018, compania a derulat afaceri de 18,75 de milioane de lei, a raportat un profit de 2,2 milioane de lei și număra 68 de angajați. La 15,22 milioane de lei erau evaluate activele imobilizate ale companiei, în timp ce fi rma dispunea de capitaluri proprii de 11,1 milioane de lei.

Grupul Herlitz Administrată de Horațiu Nicolau, unul dintre asociații companiei, Herlitz România este unul dintre principalii jucători de pe piața din România în ceea ce privește instrumentele de scris și colorat, ghiozdane și rucsacuri, caiete, produse pentru birou și instrumente de scris de lux. În 2018, cifra de afaceri a grupului s-a ridicat la 46,75 milioane de lei, cu un profit net de 2,53 milioane de lei. Grupul își derula activitățile cu 82 de salariați. Averea imobiliară a grupului se cifra la 2,92 milioane de lei, iar capitalurile proprii la 13,75 milioane de lei.

Bordas Industrial Group of Aluminium SA Deținută de Lucian Bordaș și Doru Deac, principalul obiect de activitate al Bordas Industrial Group of Aluminium SA îl constituie confecționarea, prelucrarea și montarea tâmplăriilor din aluminiu interioare și exterioare, pereți cortină, fațade ventilate și placări exterioare cu paneluri compozite din aluminiu. Compania cu o istorie de 26 de ani, înființată în Târgu Mureș a avut în 2018 o cifră de afaceri de 25,88 milioane de lei și a raportat un profit net de 3,91 milioane de lei. BIG Aluminium avea 46 de angajați, active imobilizate care valorau 7,01 milioane de lei și capitaluri proprii de 11,48 milioane de lei.

Professional Recycle SRL Înființată în anul 2010, compania Professional Recycle s-a impus rapid ca unul dintre marii reciclatori de PET din România. Afacerea a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri în anul 2018, conform ultimelor date financiare: de la 25,5 milioane lei în 2017 la 39,1 milioane lei. Profitul net al companiei a fost de 2,4 milioane lei. Activele imobilizate ale Professional Recycle au valorat 9,9 milioane lei, iar capitalul propriu se ridica la 6,8 milioane lei. În anul 2018 numărul mediu de angajați a fost de 93.

Scor final (puncte): 48,15 Cifra de afaceri: 69 Active imobilizate: 30 Profit: 34 Nr. angajați: 58 Capitaluri proprii: 59

Scor final (puncte): 48,05 Cifra de afaceri: 15 Active imobilizate: 68 Profit: 49 Nr. angajați: 40 Capitaluri proprii: 50

Scor final (puncte): 47.55 Cifra de afaceri: 71 Active imobilizate: 7 Profit: 54 Nr. angajați: 48 Capitaluri proprii: 63

Scor final (puncte): 47,10 Cifra de afaceri: 42 Active imobilizate: 32 Profit: 70 Nr. angajați: 29 Capitaluri proprii: 53

Scor final (puncte): 46,20 Cifra de afaceri: 62 Active imobilizate: 48 Profit: 53 Nr. angajați: 53 Capitaluri proprii: 30

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ELITE IN BUSINESS

49

MobilaDalin - mobilier tapițat de top, fabricat în România

Renumită în special pentru canapele, colțare, fotolii și scaune, compania mureșeană MobilaDalin este un producător de top din industria mobilierului tapițat. Produsele fabricii din Reghin sunt vândute cu succes în peste 150 de magazine din România și mai multe țări europene. Designul inspirat, atenția la detalii și durabilitatea sunt doar câteva dintre atributele care definesc munca unei echipe ce constituie o afacere 100 % românească.

MobilaDalin este o companie din Reghin, județul Mureș, producătoare de mobilier tapițat, care activează pe piața de profil din 1992. La baza acestei afaceri de familie stau experiența activității în industria lemnului, acumulată în mulți ani și dorința de a oferi produse de calitate, utile și plăcute ca aspect.

Grație inspirației, eforturilor și experienței vaste în domeniul prelucrării lemnului, echipa MobilaDalin furnizează pe piața de profil un mobilier tapițat de excepție, adaptat mereu tendințelor pieței.

Poziționarea firmei reghinene în topul producătorilor de mobilier tapițat din România (Studiu Interbiz), confimă performanțele echipei MobilaDalin.

Dan Cotoi, managerul fabricii din Reghin ne-a oferit detalii despre ceea ce reprezintă compania MobilaDalin: ”În 28 de ani de activitate, am dezvoltat permanent un portofoliu de produse care acoperă cererea clienților pe trei direcții: canapele, scaune și paturi, alături de accesorii și alte produse de mobilier tapițat, concepute pentru a aduce un plus de bucurie în casele clienților.

Produsele noastre sunt vândute astăzi în aproximativ 150 de magazine din România, Ungaria, Franța, Germania, Spania, Italia, Republica Moldova etc. Estimăm că peste 130.000 de familii se bucură de confortul obiectelor de mobilier tapițat, care au fost rodul muncii echipei noastre. Le mulțumim tuturor pentru încredere”.

Evenimente și Scaun Papal realizat la Reghin De-a lungul anilor, MobilaDalin a devenit un partener tradițional al unor importante evenimente culturale, precum: TIFF, Festivalul George Enescu, Electric Castle, Untold.

Pe lângă implicarea în evenimentele mai sus amintite, MobilaDalin a participat la momente cu caracter unic, deosebit de diverse, cum a fost vizita Papei Francisc în România, onorată prin realizarea Scaunului Papal și a scaunelor dedicate suitei papale, după conceptul designerului Mihai Grama. ”Prezenţa exponatelor noastre la târguri naţionale sau internaţionale facilitează noi pieţe de desfacere, dar şi perspectiva unor

50

ELITE IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

relaţii de durată, bazate pe seriozitate, încredere şi respect”, a precizat Dan Cotoi, managerul companiei MobilaDalin.

Fabrica din Reghin are, de asemenea, un aport important la viața economică mureșeană, prin numărul mare de angajați (peste 300), recrutarea personalului din mediul local și prin performanțele economice.

Design, inovație tehnică și calitate În procesul de concepere și producție a obiectelor de mobilier, specialiștii MobilaDalin sunt preocupați atât de confortul și durabilitatea produsului, cât și de aspectul atractiv al acestora, care să ofere un maxim de satisfacție clienților care aleg produsele fabricii din Reghin. ”Acordăm foarte multă atenție detaliilor și facem o selecție riguroasă a materialelor utilizate, atât din punct de vedere calitativ cât și estetic. Prin varietatea de materiale, texturi și culori pe care le punem la dispoziția clienților, încurajăm creativitatea și personalizarea spațiilor de interior, în funcție de personalitatea și dorințele clienților. Toate aceste elemente oferă garanția unui produs de calitaCanapele te, adaptat precis nevoilor unor clienți Scaune exigenți, buni cunoscători ai tendințelor Mese în ceeea ce privește mobilierul modern”, Măsuțe și accesorii a mai precizat Dan Cotoi.

Paturi MobilaDalin deţine o reţea proprie Mobilier HORECA de showroom-uri, francize, lanţuri de Covoare magazine care expun şi vând produse, Poșete și marochinărie atât în România, Ungaria sau Republica Moldova, cât şi în comunitatea europeană, prin intermediul partenerilor.

Detalii despre numeroasele colecții din portofoliul Mobila Dalin puteți găsi pe pagina web a producătorului mureșean

Produse marca MobilaDalin

www.mobiladalin.ro, unde există și o prezentare detaliată a punctelor de vânzare din România. Pe pagina web găsiți, de asemenea, detalii despre produse, configurări de materiale și prețuri. În perioada specială din ultimele luni, MobilaDalin a deschis și o linie telefonică de consiliere a clienților care au accesat serviciul de comenzi online. Această linie rămâne funcțională în continuare și aduce un plus important clienților care comandă online un produs și au nevoie de detalii privitoare la mobilierul dorit.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ranking

51

Ranking

52

Ranking

53

Ranking

54

Ranking

55

ELITE IN BUSINESS

Ceragrim SRL În anul 1994, familia Laura și Ioan Pop au înființat societatea Ceragrim SRL, a cărei activitate a fost orientată către cultura cerealelor, iar mai apoi spre sectorul zootehnic, de creștere și reproducție a animalelor. Compania cu sediul în Ungheni este deținută astăzi 100% de fiica Roxana Caraghiaur Pop. Cifra de afaceri a companiei a fost în 2018 de 14,64 milioane de lei și a raportat un profit net de 1,57 milioane de lei. În Ceragrim erau angajate 109 persoane. Capitalurile proprii pe care le deținea compania se cifrau la 17,16 milioane de lei, iar activele imobilizate valorau 8,48 milioane de lei.

Euro Narcis SRL Euro Narcis este o companie românească fondată în satul Nazna, comuna Sâncraiu de Mureș, cu aproape 20 de ani de experiență în domeniul importului și distribuției elementelor metalice pentru asamblarea lemnului. Cu peste 90 de angajați, trei puncte de lucru, o flotă de 45 de autovehicule și spații de depozitare de 1.000 m2, compania comercializează peste 2.500 de articole. Ultimele date contabile pentru anul 2018 arată o creștere a cifrei de afaceri, ajungând la 30,25 milioane lei și un profit net de 3,55 milioane lei. Activele imobilizate au valorat 10,67 milioane lei, iar capitalurile proprii se ridicau la 5,95 milioane de lei.

Ordea Prodcom SRL Înființată în anul 1997 la Târgu Mureș, compania a pornit de la un simplu stand de prezentare produse. Dăruirea familiei Oroian, precum și reinvestirea profitului câștigat a dus la consolidarea afacerii. În 2018 profitul companiei a crescut cu aproape 2 milioane de lei, ajungând la 3,7 milioane. În ceea ce privește cifra de afaceri a Ordea Prodcom, aceasta a fost de 19,34 milioane lei, cu peste 6 milioane lei mai mult decât în anul precedent. Numărul mediu de angajați a fost de 37, iar activele imobilizate ale companiei au valorat 11 milioane lei. Capitalurile proprii, în anul financiar 2018, se cifrau la 10,27 milioane de lei.

Agro Rom Impex SRL Afacerea Agro Rom Impex a crescut în anul 2018 cu peste 17 milioane de lei, ajungând la o cifră de afaceri de 70,36 milioane lei. Compania a fost înființată în anul 2006 de Aurelian Botezat în localitatea Târgu Mureș. Aceasta are ca obiect de activitate „comerțul cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate”.

Ultimele date contabile arată că firma a avut un număr mediu de angajați de 23 care au contribuit la majorarea profitului companiei – 3,25 milioane lei. Activele imobilizate au valorat 4 milioane lei, iar capitalurile proprii – 11,5 milioane lei.

Grupul COTRACO Deținut de Mihaela și Bogdan Bărbulescu, Grupul Cotraco, alcătuit din COTRACO Rom, AM Industrie, Masters Consult, Steel Trading, Hela Michela, Cotraco Invent, Belami Servinvent, Sisteme Construct, a avut în 2018 o cifră de afaceri totală de 25,81 milioane de lei și un profit net care a trecut de 600 de mii de lei. Grupul de firmea avea 52 de angajați, active imobilizate în valoare de 14,83 milioane de lei și capitaluri proprii de 11,31 milioane de lei. Cotraco ROM, principala companie din grup, este furnizor pentru industrie de cabluri de tracțiune din oțel, lanțuri și lanțuri antiderapante, șufe ș.a.

Scor final (puncte): 45,25 Cifra de afaceri: 6 Active imobilizate: 41 Profit: 35 Nr. angajați: 61 Capitaluri proprii: 70

Scor final (puncte): 45,25 Cifra de afaceri: 47 Active imobilizate: 52 Profit: 64 Nr. angajați: 49 Capitaluri proprii: 25

Scor final (puncte): 44,80 Cifra de afaceri: 19 Active imobilizate: 53 Profit: 66 Nr. angajați: 17 Capitaluri proprii: 46

Scor final (puncte): 43,95 Cifra de afaceri: 84 Active imobilizate: 9 Profit: 61 Nr. angajați: 7 Capitaluri proprii: 54

Scor final (puncte): 43,35 Cifra de afaceri: 41 Active imobilizate: 66 Profit: 10 Nr. angajați: 34 Capitaluri proprii: 51

51

52

ELITE IN BUSINESS

Ranking

56

Ranking

57

Ranking

58

Ranking

59

Ranking

60

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ecohelp SRL Ecohelp SRL a fost înființată în anul 2009 la Târgu Mureș. În prezent, firma îi are ca asociați pe Ioan Sandor și Niculae Moloiu. Obiectul de activitate al companiei este „comerțul cu ridicata al altor produse intermediare”: materiale plastice, cauciucuri, fibre textile, hârtie în vrac sau pietre prețioase. În anul 2018, atât cifra de afaceri, cât și profitul net al companiei s-au dublat, ajungând la 38,15 milioane lei, respectiv 4,65 milioane. Activele imobilizate ale firmei au valorat 5,8 milioane lei, iar capitalurile proprii se ridicau la 7,9 milioane lei. Numărul mediu de angajați a fost de 5 persoane.

Maco Construct SRL Maco Construct SRL este un dezvoltator imobiliar din Târgu Mureș, compania fiind deținută majoritar și administrată de Cristian Pavel Oprea. Aceasta a fost înființată în anul 2008 cu 3 angajați. Afacerea a cunoscut o dezvoltare accelerată mai ales în ultimii 4 ani: în 2017 cifra de afaceri s-a dublat, iar în 2018 aceasta aproape s-a triplat, ajungând la 22 de milioane de lei. Datele contabile pentru anul 2018 mai arată un profit net al companiei de 1,9 milioane lei, active imobilizate în valoare de un milion d elei, iar capitaluri proprii de 4,4 milioane lei. De asemenea, numărul mediu de angajați a fost de 71.

Top Gaz SRL Top Gaz SRL este o întreprindere cu sediul central în Târgu Mureș. Aceasta operează în domeniul construcțiilor de sisteme de utilități. Firma a fost înființată în anul 2007 de Puiu Valentin Miluț Ricean și are în prezent un număr mediu de angajați de 39. Din ultimele date financiare, compania Top Gaz SRL a raportat o cifră de afaceri de 17 milioane de lei și un profit net de 4,8 milioane lei. În 2018 activele imobilizate ale companiei au valorat 14,5 milioane lei, iar capitalurile proprii s-au cifrat la 14,11 milioane lei.

Pig Band Cu efectivul de 11.000 de capete, compania Pig Band deține cea mai mare fermă de creștere a porcilor din județul Mureș, în comuna Band. În acest an, Pig Band a sărbătorit 20 de ani de la înființare. Deținută integral de Szekeres Norbert Arpad, compania este administrată de Szekeres Melinda Csilla și Szabo Ioan. În 2018, compania a obținut o cifră de afaceri de 14,11 milioane de lei și un profit net de 3,61 milioane de lei. În activitatea fermei erau implicați 30 de salariați. Potrivit datelor contabile din 2018, Pig Band dipunea de active imobilizate de 3,61 de milioane de lei și de capitaluri proprii de 21,85 de milioane de lei.

Detalii în pagina 53

Triplast Producător și furnizor de produse din material plastic și structuri de oțel, Triplast a fost înființată în 2002, în Târgu Mureș. În prezent, este deținută în cote egale de Claudiu Ugran, Fiko Istvan și Kerekes Botond Geza. Compania a înregistrat în 2018 o cifră de afaceri de 54,85 milioane de lei cu ajutorul celor 69 de angajați. Triplast, potrivit bilanțului contabil din 2018, raportase active imobilizate în valoare de 13,48 milioane de lei și capitaluri proprii de 8,31 milioane de lei.

Scor final (puncte): 42,75 Cifra de afaceri: 60 Active imobilizate: 33 Profit: 76 Nr. angajați: 1 Capitaluri proprii: 34

Scor final (puncte): 42,75 Cifra de afaceri: 28 Active imobilizate: 83 Profit: 43 Nr. angajați: 44 Capitaluri proprii: 16

Scor final (puncte): 42,00 Cifra de afaceri: 9 Active imobilizate: 13 Profit: 78 Nr. angajați: 20 Capitaluri proprii: 66

Scor final (puncte): 42,00 Cifra de afaceri: 2 Active imobilizate: 18 Profit: 65 Nr. angajați: 11 Capitaluri proprii: 77

Scor final (puncte): 41,70 Cifra de afaceri: 75 Active imobilizate: 61 Profit: 1 Nr. angajați: 42 Capitaluri proprii: 36

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ELITE IN BUSINESS

53

Szabo Ioan, administrator Pig Band:

„Este important să muncești mult, să fii dedicat și să îți petreci în fermă în medie 10 ore pe zi” A consemnat Ligia VORO

Compania Pig Band deține cea mai mare fermă de creștere a porcilor din județul Mureș, o performanță atinsă în cele două decenii de la înființarea sa. O poveste care s-a născut din curaj și o doză de nebunie, cum își amintește Szabo Ioan, administratorul firmei, în interviul pe care ni l-a acordat.

Ați împlinit 20 de ani de când societatea este în piață.

Dacă ar trebui să vă gândiți la începuturi, cum au fost acestea și ce ajustări ați făcut pe parcurs?

Trebuia o doză mare de nebunie și curaj, a fost extraordinar de greu, am pornit cu un efectiv foarte mic, de 300 de capete, cu asociatul meu, doamna Szekeres, ei aveau acasă 80 de porci, eu aveam acasă 80 de porci și am cumpărat 50 de scroafe foarte, foarte slabe de la fostul Nutrimur Iernut, și 100 de capete de tineret înțărcat la 8-9 kg de kilograme, de asemenea foarte slab. Încet-încet am început să creștem efectivele, în 2006, în primăvară am cumpărat ferma de la lichidator, așa cum era ea aproape dezafectată. Tot în 2006 am depus proiect pe fonduri europene pentru modernizarea fermei, în valoare de 900.000 de euro, din care 50% nerambursabili, iar 50% contribuția proprie. A costat mult mai mult pentru că am depus studiul de fezabilitate pe o anumită tehnologie și după aceea, după aprobarea sa am schimbat în altă tehnologie care a fost mult mai scumpă. Și, astfel, cofinanțarea a urcat la 80%, marea parte dintr-un credit de la CEC și, ulterior, CEC Bank.

Vârful a fost 2010 când ne-am stabilizat și am rambursat creditul anticipat. În paralel cu aceasta am început să mărim capacitățile de producție în agricultură, am mai cumpărat terenuri, am luat în arendă terenuri, astfel că lucrăm astăzi 800 de ha de teren și ne producem aproape toate cerealele – 75-80%. De asemenea, am cumpărat utilaje pentru a fi cât mai performanți. În 2012 am depus un proiect și am dezvoltat o altă fermă, la Căpuș, pe o altă societate. Proiectul a fost de 2 milioane de euro, am luat un credit de la Banca Transilvania pentru că contribuția proprie a urcat la 75% și am atras un milion de euro fonduri nerambursabile.

Astăzi, avem un efectiv de 11.000 de porci la Pig Band și cam 10.000 de porci la cealaltă fermă, la ambele cu reproducție cu tot.

Ce alte proiecte aveți în derulare?

Avem trei proiecte, unul cu finanțare europeană, pentru înființarea unei ferme cu 700 de scroafe, cu tineret până la 25 kg, iar alte două proiecte mai mici prin Fundația Pro Economica, cu finanțare de 50%, prin care dorim să dezvoltăm o fermă de gras prin firma Pig Band și o hală de gras pentru cealaltă societate pe care o avem, pentru a le asigura un spațiu mai mare porcilor la îngrășat.

Prin ce vă diferențiați, vă individualizați în piață? În 2006, după ce am depus primul proiect la AFIR, am avut norocul să fiu invitat în Franța de o companie unde am văzut prima dată furajare lichidă, asistată pe calculator. După ce am venit acasă, am convins-o pe colega mea să introdu-

cem tipul acesta de furajare. Investiția de bază a fost mai scumpă, trebuie să fii mai aproape de instalație, dar ne ajută la reducerea costurilor de furajare.

Cum v-ați adaptat digitalizării în domeniul dvs.?

Noi, aproape tot ceea ce facem, facem din calculator. De exemplu, avem ventilație asistată pe calculator cu o curbă de creștere, cu grafic, avem furajare lichidă – la fel. Pe utilaje avem, de asemenea, montate GPS-uri, cum e pe combina de recoltat, pe mașina de erbicidat, ca să nu folosim mai multe substanțe toxice decât e necesar, să nu facem nici risipă. Avem programe pentru fermă, care monitorizează producția, introduci date și obții un raport etc.

Ce rol a jucat resursa umană în dezvoltarea companiei și cum reușiți să vă păstrați angajații și să atrageți noi salariați?

Din fericire, noi nu am pierdut mulți oameni, poate 10%, încercăm tot timpul să venim în întâmpinarea lor, în sensul că mărim salariul brut, poate, și de două ori pe an, le acordăm o masă gratuită și alte facilități. Am colegi cu care suntem de la început în firmă.

Problema cea mai mare este că oamenii nu prea doresc să lucreze într-o fermă pentru că au impresia că le-ar afecta statutul social.

Care sunt ingredientele care considerați că v-au asigurat succesul de-a lungul celor două decenii și cum ați defini succesul?

Eu cred că este important să muncești mult, trebuie să fii dedicat și să îți petreci în fermă în medie 10 ore pe zi.

Ce recomandări ați avea pentru un tânăr antreprenor?

Să muncească mult și să nu creadă că în 2-3 ani se va îmbogăți.

54

ELITE IN BUSINESS

Ranking

61

Ranking

62

Ranking

63

Ranking

64

Ranking

65

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CIS GAZ SA Fondată în 1990, CIS GAZ este, în prezent, deținută și administrată de Sebastian Călugăr, reprezentând a treia generație de specialiști în industria gazelor naturale.

Compania oferă, de peste 25 de ani, soluții și servicii în industria energetică la cele mai înalte standarde de calitate și performanță. Compania a înregistrat o creștere de peste 50% a cifrei de afaceri în 2018, până la 66,81 milioane de lei, și un profit net constant, de 1,07 milioane de lei. 56 de persoane activau în cadrul CIS GAZ. Activele imobilizate deținute de companie erau evaluate la 9,41 milioane de lei, iar capitalurile proprii se cifrau la 7,02 milioane de lei.

Detalii în paginile 55-56

Indra Import Export SRL Cu sediul în comuna Livezeni, societatea Indra Import Export SRL a fost înfi ințată în anul 1996, prin aport de capital integral privat, românesc, activitatea de început constând în comercializarea și apoi producerea de ambalaje flexibile din polietilenă. Compania este deținută și administrată de Ștefan Corfar și Bogdan Voicu. Datele contabile pentru anul 2018 arată o cifră de afaceri de 32,59 milioane lei și un profit net de 1,78 milioane lei. Valoarea activelor imobilizate a fost de 10 milioane de lei, iar capitalurile proprii au valorat 8,9 milioane de lei. Compania avea 48 de angajați.

Rusancom Prod SRL Rusancom Prod și-a orientat activitatea către producția în sistem lohn, dar și către sectorul de piață reprezentat de femei, prin intermediul colecțiilor proprii, apărute sub brandul MALVINA. Compania, deținută de Mioara Șipoș, își are sediul în Nazna, Sâncraiu de Mureș. În anul 2018, pentru care sunt disponibile ultimele date contabile, compania a raportat o cifră de afaceri de 23,67 milioane lei și un profit net de 1,4 milioane lei. Compania a avut un număr mediu de angajați de 248. Capitalurile proprii de care dispunea Rusancom reprezentau 6,55 milioane de lei, iar activele imobilizate valorau 10,47 milioane de lei.

Pacovis Romania SRL Pacovis Romania este o firmă cu o experiență vastă în domeniul aditivilor alimentari, a amestecurilor de condimente, dar și a produselor non-food utilizabile în industria alimentară, catering și gastronomie. Compania a fost fondată în anul 2001. Firma a raportat o cifră de afaceri de 20,2 milioane lei pentru anul 2018 și un număr mediu de angajați de 33. Profitul net al companiei a depășit în 2018 după 8 ani pragul de un milion de lei, iar capitalurile proprii au valorat 11,9 milioane lei.

Zass Romania SRL Zass Romania este unic importator și distribuitor al mărcii ZASS® Germany, cunoscută încă din 1992 - unul din primele brand-uri de electrocasnice care au intrat pe piața locală. Zass Romania SRL a fost înființată în anul 2003 în localitatea Ungheni de Tiberius și Ion Toader. Pentru anul 2018 compania a raportat o cifră de afaceri de 18 milioane lei, iar profitul net a depășit suma de 1,5 milioane lei. De asemenea, activele imobilizate ale companiei au fost de 1,9 milioane lei, în timp ce capitalurile proprii au valorat 10,2 milioane lei. Numărul mediu de angajați pe care l-a raportat Zass Romania a fost de 34.

Scor final (puncte): 41,10 Cifra de afaceri: 82 Active imobilizate: 44 Profit: 23 Nr. angajați: 36 Capitaluri proprii: 32

Scor final (puncte): 40,80 Cifra de afaceri: 54 Active imobilizate: 40 Profit: 40 Nr. angajați: 33 Capitaluri proprii: 38

Scor final (puncte): 40,80 Cifra de afaceri: 35 Active imobilizate: 51 Profit: 31 Nr. angajați: 82 Capitaluri proprii: 28

Scor final (puncte): 40,70 Cifra de afaceri: 24 Active imobilizate: 54 Profit: 25 Nr. angajați: 12 Capitaluri proprii: 58

Scor final (puncte): 40,05 Cifra de afaceri: 13 Active imobilizate: 64 Profit: 33 Nr. angajați: 14 Capitaluri proprii: 47

ELITE IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

55

CIS GAZ. Proiecte istorice în întâmpinarea primelor trei decenii de Ligia VORO

Activă de aproape trei decenii în piață, compania CIS GAZ a fost clădită pe cinci valori: familie, onoare, integritate, respect și siguranță. Valori pe care regretatul Ioan Călugăr, fondatorul afacerii de familie CIS GAZ, 100% românească, le-a transmis și actualului proprietar și administrator al companiei, Horațiu Sebastian Călugăr.

Unii nu ne trezisem încă bine din aburii libertății aduse de Revoluția din decembrie 1989, când Ioan Călugăr înființa CIS GAZ, o companie care activa, la începuturi, în sectorul serviciilor de construcții-montaj conducte gaze naturale. După cooptarea fiului Sebastian în companie, CIS GAZ și-a diversificat, în cei aproape 30 de ani de existență, direcțiile de business. În 2005, CIS GAZ a obținut licența de furnizor de gaze naturale, devenind o alternativă la marii furnizori din România pentru clienţii industriali cât şi pentru clienții casnici.

Anul 2008 reprezintă un punct de cotitură pentru CIS GAZ, momentul când managementul companiei a înțeles că poate visa mai sus. Mai sus cel puțin de județul Mureș.

Astfel, în 2008, compania face un pas important și devine distribuitor exclusiv în România și Moldova a produselor și serviciilor companiei americane TD Williamson și ai unei companii globale din Olanda, Stopaq, pentru protecţie anticorozive pentru conducte.

“Prin 2009-2010 am reușit să propunem un nou concept de reabilitare conducte în România, și anume reabilitare conducte prin metoda relining, cu un produs tot din Statele Unite, Thermoflex”, a completat Sebastian Călugăr, directorul general CIS GAZ SA din 2012. Tehnologia este deținută astăzi de colosul Baker Hughes.

A urmat în 2012-2014 o perioadă de extindere a portofo-

liului, CIS Gaz devenind, prin încheierea unui parteneriat cu Soventix din Germania, dezvoltator al unui parc fotovoltaic la Cuci, lângă Iernut, un parc care produce 2.1 MWh de energie electrică. În 2016, CIS GAZ a aniversat 25 de ani de la înființare, iar proprietarii CIS GAZ au celebrat primul sfert de veac alături de toți cei care au contribuit la dezvoltarea companiei. “Un moment fantastic”, cum recunoștea Horațiu Sebastian Călugăr, un moment în care partenerii CIS GAZ au fost asigurați că planurile companiei târgumureșene erau de lungă durată.

Iar așa cum vom arăta în continuare, într-adevăr afacerile CIS GAZ erau și sunt de perspectivă.

După 25 ani Din 2016, CIS GAZ a reușit să dezvolte şi să consolideze foarte mult proiectele contractate cu OMV Petrom, Romgaz şi Transgaz, a lucrat foarte bine pe proiectele de mare infrastructură, la relocarea de conducte din zona şantierelor de autostrăzi în special, cum sunt tronsoanele Lugoj-Deva, Ungheni-Câmpia Turzii, a continuat proiectele de mentenanţă şi întreţinere şi curăţări şi inspecţii de conducte cu PIG inteligent. Și nu doar atât. “La sfârşitul anului 2018, lucrurile au luat o direcţie foarte interesantă în dezvoltare. Am adăugat în portofoliul de distribuitor exclusiv pe România un partener din Germania – Primus Line. Compania noastră a executat o lucrare de relining pentru o conductă de țiței pentru OMV Petrom cu tehnologie Primus Line, lucrare premiată de revista internațională Trenchless ca proiectul anului. Cu acest parteneriat am acoperit toată gama

56

ELITE IN BUSINESS

de diametre de conducte pe metodologia noastră”, a subliniat Horațiu Sebastian Călugăr.

E important să amintim de ce sunt atât de importante aceste parteneriate. Toate tehnologiile pentru care CIS GAZ a devenit distribuitor sunt soluţii pentru prelungirea vieții conductelor de oţel din ţara noastră. Sistemul românesc de conducte e vechi, e depăşit ca durată de viaţă, el nu poate fi înlocuit în totalitate, ci doar reparat, întreţinut cât mai bine prin aceste tehnologii.

Proiecte istorice Însă, poate cele mai importante și complexe proiecte din ultimii cinci ani sunt cele încheiate pentru realizarea a patru conducte de transport gaze naturale, trei în țară și unul în străinătate. „La sfârșitul lui 2018 am câştigat două licitaţii la TRANSGAZ, și anume realizarea a două proiecte mari de infrastructură de transport gaze naturale: conducta de 40 km şi DN500 Craiova-Segarcea, şi conducta de 35 km şi DN300 Mintia-Brad. Proiectele sunt istorice, până la acea dată, pentru compania noastră, din punct de vedere al mărimii, pe lungime şi diametru, și al complexității”, a accentuat directorul general CIS GAZ. Al treilea proiect istoric a fost cel semnat în februarie

Inovații locale CIS GAZ a dezvoltat două inovații locale: una pentru protecția mecanică a conductelor care se foloseşte la subtraversări prin foraj și una protecţia anticorozivă interioară a conductelor. Ambele sunt realizate de specialiștii companiei, au fost testate în piață și sunt folosite în proiecte. “Am dezvoltat un proiect pilot pentru OMV Petrom pentru reabilitarea interioară a unei conducte cu rășini epoxidice, primul proiect care s-a realizat în România prin această metodă. A doua tehnologie este tot cu rășini epoxidice şi fibră de sticlă, un sistem de acoperire și protecție mecanică a conductelor care se folosesc la forajele dirijate pe diametre mari, pe sub râuri, drumuri, cale ferată etc”, a explicat Horațiu Sebastian Călugăr.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

2019, în Republica Moldova pentru construcţia conductei de interconectare Iași-Ungheni-Chișinău, cel mai mare proiect al companiei de până atunci, în lungime de 62 km și DN600 diametru, cu termene foarte stricte și condiții comerciale destul de dificile.

“Ca să facem aceste 3 proiecte aproape în paralel ne-a trebuit o organizare foarte bună, cu grafice de realizare zilnice și specialiști foarte buni pe toate palierele de activitate de șantier. Toate cele trei șantiere erau la distanță mare unul de altul, ceea ce a dus la alte provocări de logistică”, a explicat Horațiu Sebastian Călugăr.

Al patrulea şi cel mai recent proiect important care a început în 24 februarie 2020 este construcţia conductei de transport gaze naturale Oneşti-Gherăieşiti-Leţcani, pentru Transgaz, în lungime de 163 km cu DN700 diametru, cu termen de predare octombrie 2021.

Managementul financiar a fost cealaltă provocare a anului 2019, pentru că firma a avut nevoie de finanțări mari și destul de rapide, de soluții financiare care au dus la creșteri substanțiale ale cifrei de afaceri a companiei. Pe partea de resurse umane, numărul de angajați s-a dublat, de la 80 la 160 de persoane, în aceeași perioadă, şi se estimează o creştere la 250 de angajaţi în cursul anului 2020.

“Ceea ce am câștigat prin organizarea foarte bună din 2019 ne va ajuta să câștigăm alte proiecte similare sau chiar mai mari în următorii ani”, consideră directorul general al CIS GAZ. De altfel, CIS GAZ a lucrat la un model de parteneriat cu Primus Line şi TD Williamson pentru a deveni parteneri regionali sau globali și continuă să fie activă pe contracte de relocare de utilități pentru construcţia de autostrăzi (gaz, apă, canalizare) pe Centura Timișoarei, București, Craiova-Pitești, Autostrada Transilvania.

Furnizare pentru consumatori casnici În perioada 2016-2019, nu a fost uitat nici domeniul de nișă reprezentat de furnizarea de gaze naturale pentru consumatorii casnici. Pentru aceștia, compania a dezvoltat un departament separat. Momentan sunt în livrare, pe această nișă, 3.500 de consumatori, care beneficiază de call-center externalizat și de personal dedicat, ceea ce explică nivelul foarte scăzut de renunțare la furnizorul CIS GAZ, nivel care este de sub 0,5%. Pentru consumatorii casnici, CIS GAZ dezvoltă un proiect de digitalizare completă a contractării şi facturării acestor servicii.

Audit în premieră O altă premieră în 2018 pentru CIS GAZ a fost auditarea financiară de către PriceWaterhouseCoopers (PWC). De altfel, compania, una din Big 4 în domeniul auditării, va asigura aceste servicii pe o perioadă de cinci ani și va contribui astfel la desenarea noului model de business al CIS GAZ pentru următorii 5 ani.

Una dintre direcții, deoarece ambele business-uri, atât cel de construcții cât și cel orientat spre piața de gaze naturale, au ajuns la maturitate, s-ar putea să fie restructurarea business-ului începând cu 2021.

Ea nu va fi una doar pe partea juridică, ci organizațională și pe eficientizare şi optimizare de fluxuri şi finanțări.

Anul viitor ar putea să aducă și un nou rebranding, după cel operat în urmă cu alți cinci ani.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ranking

66

Ranking

67

Ranking

68

Ranking

69

Ranking

70

ELITE IN BUSINESS

Justice Security Services SRL Justice Security Services a apărut dintr-o necesitate de a furniza servicii de securitate, urmând cerințele actuale ale pieței de profil. Compania a fost înființată în anul 2011 și este adminsitrată de Jozsef Szasz. Cifra de afaceri pentru anul 2018 a fost cu peste 10 milioane de lei mai mare decât în anul precedent, de 25,12 milioane lei, iar profitul net s-a dublat, ajungând la 3,46 milioane lei.

Pentru firma de securitate muncește un număr mediu de angajați de 599 de persoane. Compania a declarat active imobilizate în valoare de 1,3 milioane lei, iar capitaluri proprii – 3,4 milioane lei.

Sunny Plast SRL Fondată în anul 2008, firma Sunny Plast SRL este o companie axată pe producția glafurilor pentru ferestre din PVC, aluminiu și lambriu din PVC, într-o gamă diversificată de mărimi și texturi pentru a satisface nevoile pieței actuale. Firma își desfășoară activitatea într-o hală de producție de peste 6.000 mp. Cifra de afaceri a companiei a fost, în 2018, de 24,54 milioane lei, conform datelor contabile, iar profitul de 944.233 de lei. Sunny Plast SRL a avut capitaluri proprii de 4,7 milioane lei, iar activele imobilizate au valorat 8,7 milioane lei.

Efectivul este compus din peste 90 de angajați.

HM Product SRL Compania își are sediul în Târgu Mureș, fiind înființată în anul 2007. Firma activează în prezent în construcții, modernizare, întreținere a drumurilor, producție de mixturi asfaltice. Compania este deținută de Laszlo și Szabolcs Simonfi, care au reușit să crească cifra de afaceri în anul 2018 la 14,33 milioane de lei față de 6,7 milioane lei în anul precedent. Profitul net înregistrat de companie a fost de 3,53 de milioane de lei.

Firma a avut un număr mediu de angajați de 45 și capitaluri proprii în valoare de 9,1 milioane lei. Activele imobilizate au valorat 4,6 milioane lei.

Sabion Elen SRL Firma deține Atelierele de Creație și Producție Sabion, care au luat naștere în Târgu Mureș. Compania a fost înființată în anul 1998, iar fondatorii Camelia și Claudiu Bologa spun că aceasta militează pentru „readucerea la lumina zilei a artei meșteșugărești românești, demult îngropată de ignoranța și superficialitatea ultimilor 70 de ani”. Afacerea s-a extins, astfel că în prezent are un număr mediu de angajați de 101, o cifră de afaceri de peste 22 de milioane de lei și un profit net de circa 68 de mii de lei, conform datelor pentru 2018. Activele imobilizate valorau 3,3 milioane lei, iar capitalurile proprii – 5 milioane.

Bucin Mob SRL Compania Bucin Mob SRL a fost înființată la Reghin în 1993 ca o afacere de familie. De-a lungul timpului firma a avut un singur domeniu de activitate: producția mobilierului de grădină din lemn de rășinoase. În prezent, aceasta a ajuns jucător important pe piața externă și un producător recunoscut în Europa. În anul 2018 cifra de afaceri a fost de 22,2 milioane de lei, profitul net de 419,2 mii de lei, activele imobilizate valorau 11,1 milioane lei, iar capitalurile proprii se cifrau la 9,43 de milioane de lei. Numărul mediu de angajați a fost de 87.

Scor final (puncte): 38,25 Cifra de afaceri: 38 Active imobilizate: 29 Profit: 62 Nr. angajați: 99 Capitaluri proprii: 10

Scor final (puncte): 36,85 Cifra de afaceri: 36 Active imobilizate: 67 Profit: 20 Nr. angajați: 47 Capitaluri proprii: 20

Scor final (puncte): 36,35 Cifra de afaceri: 4 Active imobilizate: 35 Profit: 63 Nr. angajați: 27 Capitaluri proprii: 39

Scor final (puncte): 35,00 Cifra de afaceri: 30 Active imobilizate: 70 Profit: 4 Nr. angajați: 56 Capitaluri proprii: 22

Scor final (puncte): 34,25 Cifra de afaceri: 29 Active imobilizate: 46 Profit: 6 Nr. angajați: 52 Capitaluri proprii: 40

57

58

ELITE IN BUSINESS

Ranking

71

Ranking

72

Ranking

73

Ranking

74

Ranking

75

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Grup Topmed SRL Bazele grupului Topmed SRL au fost puse la Târgu Mureș în anul 1995 de către Adriana și Florin Gomotîrceanu, atunci când a fost înființată compania Centrul Medical Topmed SRL. Din grup mai fac parte firmele Provisan SRL, Topmed Trans SRL, Top Laser SRL, Topmed Logistic SRL, Topmed Soft SRL, Topmed Invest Logistic SRL. În anul 2018 grupul Topmed a raportat o cifră de afaceri de 17,29 milioane de lei și un profit net de 1,29 milioane lei. Activele imobilizate ale companiilor au valorat 10,4 milioane lei. Capitalurile proprii se cifrau la 5,71 milioane de lei. Numărul mediu de angajați a fost de 182.

Oltean Prodlemn SRL Deținută de soții Oltean – Florina și Tiberiu, SC Oltean Prodlemn SRL a fost înfi ințată în anul 1993, în satul Jabenița, comuna Solovăstru, fi ind una dintre primele fi rme particulare din industria lemnului din țară. În prezent, compania are un număr mediu de angajați de 150 și un număr mare de utilaje de exploatare, transport și prelucrare a lemnului. Pentru anul 2018 fi rma a raportat o cifră de afaceri de 19,5 milioane lei și un profit net de 660.449 lei. Capitalurile proprii au constituit 9,4 milioane lei, iar activele imobilizate au valorat 8,1 milioane lei.

Fitoprest SRL Compania a fost înființată în anul 2002 în localitatea Reghin, de către Ioan Dragoș Moldovan. Aceasta are ca obiect de activitate „Comerțul cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate”, fiind specializată în comerțul cu produse fitosanitare, protecția plantelor, semințe. Pentru anul 2018 firma a raportat o cifră de afaceri cu 6 milioane de lei mai mare decât în anul precedent, de 31,3 milioane lei, iar profitul net a depășit pentru prima dată un milion de lei. Numărul mediu de angajați a fost de 13, capitalurile proprii valorând aproape 3 milioane de lei. Compania avea active imobilizate în valoare de 21,59 milioane de lei.

Istrate Servprod SRL Compania a fost înființată de Dorel Istrate în anul 1994, în comuna Șăulia, având ca domeniu de activitate cultura plantelor. În prezent, aceasta are în exploatare 400 ha teren agricol și dispune de un parc de tractoare între 65 și 400 de cai putere împreună cu un set complet de utilaje noi și performante. Compania a înregistrat o cifră de afaceri de 31,46 milioane lei, potrivit datelor contabile pentru anul 2018, și un profit net de 788 mii de lei. Numărul mediu de angajați a fost de 35, iar capitalurile proprii au valorat 10,13 milioane lei. Compania a raportat active imobilizate în valoare de 6,8 milioane de lei.

Zen Pharma SRL Zen Pharma SRL a fost înființată în anul 2010 la Târgu Mureș, avându-i ca asociați cu părți egale pe Dragoș Marian, Cosmin Schiopota, Sanda Moldovan și Roxana Marian. Compania are ca obiect de activitate „comerțul cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate”. Firma a reușit să-și majoreze cifra de afaceri în anul 2018 cu 10 milioane de lei față de anul anterior, ajungând la 39,18 milioane lei. Profitul net raportat a fost de 459.878 lei. Compania a înregistrat capitaluri proprii în valoare de 2,2 milioane lei și un număr mediu de angajați de 38.

Activele imobilizate valorau 21,52 de milioane de lei.

Scor final (puncte): 34,15 Cifra de afaceri: 11 Active imobilizate: 50 Profit: 28 Nr. angajați: 75 Capitaluri proprii: 22

Scor final (puncte): 34,10 Cifra de afaceri: 20 Active imobilizate: 38 Profit: 11 Nr. angajați: 71 Capitaluri proprii: 41

Scor final (puncte): 33,20 Cifra de afaceri: 50 Active imobilizate: 76 Profit: 24 Nr. angajați: 4 Capitaluri proprii: 5

Scor final (puncte): 32,75 Cifra de afaceri: 51 Active imobilizate: 28 Profit: 15 Nr. angajați: 16 Capitaluri proprii: 45

Scor final (puncte): 32,50 Cifra de afaceri: 63 Active imobilizate: 75 Profit: 8 Nr. angajați: 18 Capitaluri proprii: 3

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ranking

76

Ranking

77

Ranking

78

Ranking

79

Ranking

80

ELITE IN BUSINESS

Grupul Rexo Din grup fac parte firmele Bhatzlacha Dreidel Europe SRL, Rexo Gold SRL și HVB Medical SRL, acționar majoritar fiind Ioan Gheorghe Rusz. Bhatzlacha Dreidel Europe SRL a fost înființată în anul 2016, operând activități de jocuri de noroc și pariuri. În anul 2018 a atins o cifră de afaceri de 48,84 milioane lei, față de 26,42 milioane lei în 2017, și un profit de 1,34 milioane de lei. Compania a mai declarat capitaluri proprii de 1,7 milioane lei și active imobilizate de aproape un milion de lei. Numărul mediu de angajați a fost de 3. Celelalte companii oferă activități de creditare și comerț al articolelor medicale și ortopedice.

MC Trans SRL MC TRANS este o companie licențiată de către Autoritatea Rutieră Română în transportul intern și internațional de marfă. A fost înființată în anul 2007 și deținută și administrată de Mircea Cozma și Mircea Straia.

Valoarea companiei a crescut în fiecare an, ajungând în 2018 la o cifră de afaceri de 25,7 milioane lei și un profit net de 1,7 milioane lei. Activele imobilizate valorau, conform ultimelor date financiare, 8,8 milioane lei, iar capitalurile proprii – 7 milioane lei. Numărul mediu de angajați a fost de 44 de persoane.

Siba Packaging SRL Siba Packaging este o companie specializată în producția de pahare de carton, înființată în anul 2013 în Reghin. Aceasta este administrată de Janos Siko, asociat fiind și Emese Baruch. Valoarea companiei a început să crească după primul an de activitate, ajungând în anul 2018 la o cifră de afaceri de 20,5 milioane lei și un profit net de 2,2 milioane lei. Numărul mediu de angajați raportat de firmă a fost de 42.

Activele imobilizate ale Siba Packaging SRL au valorat 11,4 milioane lei, iar capitalurile proprii – 7,2 milioane lei.

Crystal Globe SRL Compania este un retailer și distribuitor de mobilier și decorațiuni, care deține șase magazine proprii și un magazin online. Firma îi are ca asociați pe Alexandru Besenyei și Ciprian Boerescu, fiind administrată de Letiția Besenyei. Datele contabile pentru anul 2018 arată o cifră de afaceri de 24,6 milioane lei și un profit net de 2,2 milioane lei. Activele imobilizate ale companiei au constituit 602.211 lei, iar capitalurile proprii au valorat, conform ultimelor date financiare, 2,55 milioane lei. Pentru companie lucra un număr mediu de angajați de 40 în 2018.

Rometal Dianis SRL Rometal Dianis este unul dintre cei mai importanți producători români de sârme și derivate din sârmă. Principala activitate este producția și distribuția de oțel beton pentru construcții, panouri zincate pentru gard, panouri vopsite pentru gard, sârmă moale zincată, sârmă moale neagră, sârmă ghimpată zincată etc. Firma îl are ca administrator pe Eugen Trif, iar asociat este Gina Unguru. Cifra de afaceri a fost de 31,7 milioane lei în anul 2018, arată ultimele date contabile. De asemenea, capitalurile proprii au valorat 3,3 milioane lei, iar activele imobilizate – 2,8 milioane lei.

Totodată, numărul mediu de angajați a fost de 94.

Scor final (puncte): 32,40 Cifra de afaceri: 77 Active imobilizate: 3 Profit: 56 Nr. angajați: 2 Capitaluri proprii: 29

Scor final (puncte): 32,20 Cifra de afaceri: 40 Active imobilizate: 26 Profit: 39 Nr. angajați: 26 Capitaluri proprii: 31

Scor final (puncte): 31,90 Cifra de afaceri: 25 Active imobilizate: 23 Profit: 51 Nr. angajați: 23 Capitaluri proprii: 33

Scor final (puncte): 31,10 Cifra de afaceri: 37 Active imobilizate: 49 Profit: 50 Nr. angajați: 21 Capitaluri proprii: 4

Scor final (puncte): 30,60 Cifra de afaceri: 53 Active imobilizate: 47 Profit: 17 Nr. angajați: 54 Capitaluri proprii: 7

59

60

ELITE IN BUSINESS

Ranking

81

Ranking

82

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Vector Consult Services SRL Vector Consult Services SRL a fost înființată în anul 2004 cu sediul la Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita, cu capital privat care în anul 2006 a devenit membru al grupului INGSERVICE. Sediul central se află în Ungheni, jud. Mureș. Principalul domeniu de activitate este construirea de hale industriale, structuri metalice și închideri. Administrator și unic asociat este Bela Vass. Pentru 2018 compania a raportat o cifră de afaceri de 17,4 milioane lei și un profit net de 3 milioane lei.

Numărul mediu de angajați ai firmei a fost de 24, capitalurile proprii – 4,4 milioane lei, iar activele imobilizate evaluate la 8,66 milioane de lei.

Lecoimpex SRL Afacere de familie, compania Lecoimpex a fost înfi ințată în 1992 de către soții Bartha – Berta și Carol. Firma cu sediul în Târgu Mureș a devenit un distributor de renume în domeniul pieselor industriale și agricole. În 2018, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 19,33 milioane de lei și un profit net de 1,62 milioane de lei. Lecoimpex a avut un număr mediu de salariați de 43. Potrivit datelor publicate, fi rma avea în anul 2018 active imobilizate în valoare de 7,96 milioane de lei și 6,32 milioane de lei capitaluri proprii.

Detalii în pagina 61

Ranking

83

Ranking

84

Ranking

85

Citadin Prest SA SC CITADIN PREST SA Târgu Mureș a fost înființată în anul 1995 și are ca obiect principal de activitate construcția, reparațiile, modernizările și întreținerea de drumuri și autostrăzi. Începând cu anul 2000, societatea s-a privatizat, prin preluarea pachetului majoritar de acțiuni de către Laurean Costin. Firma îi are, astăzi, asociați pe Anca Angela Costin Belean și Angela Costin. În anul 2018 compania a raportat o cifră de afaceri de 18,7 milioane lei, un profit net de 18 mii de lei, capitaluri proprii de 11,79 milioane de lei, iar activele imobilizate valorau 15,6 milioane lei. Numărul mediu de angajați a fost de 86.

Promedivet SRL Compania Promedivet a luat naștere în Sovata, în baza a două cabinete și farmacii veterinare. Din anul 2002 societatea dispune de o secție de producție cu produse de uz veterinar. Treptat, gama de produse a fost îmbogățită cu produse cosmetice de uz veterinar, dar și cu produse biocide. Compania este deținută și condusă de Zoltan și Mihaly Fazakas. Datele contabile arată pentru anul 2018 o cifră de afaceri de 15,6 milioane lei și un profit net de 2,11 milioane lei. Activele imobilizate au valorat 6,6 milioane lei, iar capitalurile proprii – 8,1 milioane lei. Numărul mediu de angajați a fost de 68.

Adams Vision SRL Adams Vision SRL comercializează suplimente alimentare pe teritoriul țării, începând cu anul 2006. Compania este deținută de Zsolt Benedek. Conform datelor contabile, cifra de afaceri a firmei a fost în anul 2018 de aproape 20 de milioane de lei, profitul net depășind un milion de lei. De asemenea, numărul mediu de angajați a fost de 111, cu aproape 30 de salariați mai mult decât în anul precedent. Compania a totalizat active imobilizate în valoare de 2,1 milioane lei, iar capitalurile proprii au constituit 4,5 milioane lei.

Scor final (puncte): 30,25 Cifra de afaceri: 12 Active imobilizate: 43 Profit: 59 Nr. angajați: 8 Capitaluri proprii: 17

Scor final (puncte): 29,85 Cifra de afaceri: 18 Active imobilizate: 39 Profit: 36 Nr. angajați: 24 Capitaluri proprii: 26

Scor final (puncte): 28,40 Cifra de afaceri: 14 Active imobilizate: 16 Profit: 2 Nr. angajați: 51 Capitaluri proprii: 56

Scor final (puncte): 27,45 Cifra de afaceri: 7 Active imobilizate: 12 Profit: 45 Nr. angajați: 39 Capitaluri proprii: 35

Scor final (puncte): 27,45 Cifra de afaceri: 22 Active imobilizate: 31 Profit: 22 Nr. angajați: 63 Capitaluri proprii: 19

ELITE IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

61

Bartha Carol, directorul general Lecoimpex:

“Profesionalism, stabilitate, competitivitate!

Asta înseamnă LECO” de Ligia VORO

Bartha Carol, directorul general și asociatul majoritar al Lecoimpex, a moștenit din familie spiritul antreprenorial și tot acolo a învățat principii de business valoroase pe care le-a gravat și în propria companie. Care au fost evoluția, provocările, ce rol a jucat familia, sunt câteva întrebări la care omul de afaceri târgumureșean ne-a răspuns.

Directorul general al companiei Lecoimpex, Bartha Carol a rememorat, pentru Transilvania Business, resorturile care l-au determinat să pornească imediat după 1990 pe drumul “privaților”.

Moștenise din familie spiritul antreprenorial, cu toate semnificațiile sale subsidiare - să fii propriul tău stăpân, să poți să te descurci singur, să poți să gestionezi oameni, să nu depinzi neapărat de cineva -, iar la decizia curajoasă au contribuit imboldul din partea familiei, a soției, exemplele pozitive, dar și economia nefastă de după Revoluție din România.

“Familia este foarte importantă, pentru că dacă nu există înțelegere, atunci e greu să faci sacrificii, mai ales de timp, energie, chiar și bani ca să poți să dezvolți ceva. Cine nu are acest sprijin, cred că îi este greu”, susține Bartha Carol.

S-a orientat spre o afacere în domeniul industrial și agricol deoarece absolvise Facultatea de Mecanică, a lucrat în întreținere timp de 15 ani, unde a văzut care sunt nevoile şi provocările mecanicilor din întreținere, și a observat, în același timp, cererea de piese mai ridicată decât posibilitățile de aprovizionare la acele vremuri.

“Firmele care erau furnizori centralizați au dispărut sau au devenit atât de inflexibili, încât n-au mai putut onora comenzile clientului. Și atunci noi am venit cu flexibilitate, cu abordarea tehnică – n-am vândut doar produsul, ci am oferit un serviciu, o consultanță tehnică, am făcut educație nu numai angajatului nostru, dar și angajaților clientului, care acceptau acest lucru.

Ne-am adaptat. Doream să pătrundem pe piață, doream să demonstrăm”, consideră, astăzi, Bartha Carol.

Nu au fost perioade ușoare, deoarece privatul era privit ca un oportunist, dar arătând seriozitate și cunoștințe, compania a început să își multiplice canalele de aprovizionare și să își dezvolte paleta de clienți, astfel că, astăzi, Lecoimpex atinge, anual, o cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro.

Iar viitorul, planificat strategic pe o perioadă de 5 ani care va începe anul acesta, înseamnă, în primul rând, pariul pe stabilitatea afacerii. “Vrem să dezvoltăm partea de servicii – un service mai mare pe agricultură, să avem mai mulți oameni în service pe industrie, să putem să ne deplasăm ca să putem face reparații. Sunt o grămadă de produse noi pe care vrem să le stabilizăm în cel puțin 3-4 ani”, susține Bartha Carol.

Provocările Drumul până astăzi nu a fost unul ușor. Printre provocările cărora compania și, mai ales, managementul său a trebuit să le facă față au

fost situația economică din România anilor 1997-1998, respectiv înainte de criza din 2007-2008, iar astăzi este concurența neloială practicată prin vânzările online.

“Cea mai mare provocare cred că a fost la început, prin anii 97-98, când inflația era foarte mare, nu știam cum să o gestionăm.

Aceasta atinsese și pragul de 150-160%.

Cred că pentru mine nivelul ridicat al inflației a fost cel mai mare pericol atunci. (...) Și imediat după 2000, înainte de criza din 2007-2008, au apărut multe firme care făceau escrocherii – a fost un moment în care n-am știut că cineva poate să cumpere și să nu plătească din rea-intenție; Și atunci am avut un moment care m-a pus pe gânduri. (...) Și acum, în ultima perioadă – cu digitalizarea aceasta – în care toată lumea vinde, nu are stocuri, dar apare într-un format electronic și se laudă în fața clienților, este cam aceeași situație ca și în 2007-2008, adică dacă ai un site și ești prezent online, poți să vinzi. Dar trebuie să expui și niște prețuri cu care să te poți susține, nu doar să câștigi în bătălia de prețuri online!”, consideră Bartha Carol. Însă, cu toate acestea, Lecoimpex s-a adaptat mereu vremurilor sale, inclusiv acum, prin alinierea la era digitalizată, prin dezvoltarea unei platforme de comerț online modernă și adaptată cerințelor actuale. „Pentru că acesta este viitorul!”- recunoaște Bartha Carol, şi pune punctul pe i: “Dacă cineva dorește stabilitate, sprijin tehnic și un partener de încredere, atât în offline cât și în online, să apeleze la noi”.

Momente cheie din istoria LECO IMPEX - 1992 Înființarea firmei LECO IMPEX - 1996 Distribuitor de rulmenți - 1997 Distribuitor SKF - 2002 Nou punct de lucru la Bistrița - 2004 Construcția spațiului de pe strada Gheorghe Doja nr.

260, unde funcționează astăzi showroom-ul și birourile - 2006 Nou punct de lucru la Sibiu - 2007 Distribuitor Total - 2008 Distribuitor Koyo - 2014 Extinderea halei, a depozitului din Târgu Mureș - 2016 Divizia LECO IMPEX Agro, dezvoltată în Cristești, str.

Principală nr. 563 G Din același an, LECO IMPEX este membră a EPTDA (European Power Transmission Distributors Association), doar două firme din România fiind admise în acest select club profesional.

- 2017 Aniversarea a 25 de ani de la înființare - 2019 Lansarea platformei de comerț online

62

ELITE IN BUSINESS

Ranking

86

Ranking

87

Ranking

88

Ranking

89

Ranking

90

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sanlacta SRL Sanlacta, înființată în 1996, este deținută ca asociat majoritar de Maria Berindeie, cu 70%. Compania cu sediul în comuna Sântana de Mureș a derulat în 1997 o investiție de 2,5 milioane de dolari, construind o unitate modernă de prelucrare a laptelui cu o capacitate de prelucrare de 25.000 litri de lapte pe tură. Compania a raportat o cifră de afaceri de 34,6 milioane de lei și un profit net de 420 de mii de lei în 2018. Numărul mediu de angajați a fost de 43. Compania avea active imobilizate de 8,53 milioane de lei și capitaluri proprii de 3,45 milioane de lei.

Pleuro Ind SRL Pleuro Ind Srl este firma producătorului de sandwichuri ambalate Bite Sandwiches, care și-a început activitatea în anul 1997 în Târgu Mureș. Din 2008, pe lângă activitatea de distribuție desfășurată până atunci, firma a lansat activitatea de catering/producție de sandwich-uri și ready meal-uri. Astfel, în 2018, compania a ajuns la o cifră de afaceri de 22,4 milioane de lei. Profitul net s-a menținut la nivelul anului precedent: 1,6 milioane lei. Numărul mediu al angajaților a fost de 60. În 2018, compania deținea active imobilizate în valoare de 6,51 milioane de lei și capitaluri proprii de 3,49 milioane de lei.

Emy & Laura Spedition SRL Compania a fost fondată în anul 2008 de Laura și Emil Costinaș, având ca obiect de activitate „Transporturi rutiere de mărfuri”. După 10 ani de activitate, firma mureșeană a declarat o cifră de afaceri de 29,2 milioane de lei și un profit net care a depășit pentru prima dată 1 milion de lei. Tot pentru 2018 compania a raportat un număr mediu de angajați de 47, active imobilizate de 11,6 milioane lei și capitaluri proprii de 4 milioane lei.

Reichon SRL Deținută de Dobo Ellemer și Alexandru Rigo, Reichon SRL s-a constituit în cursul anului 2000, având inițial ca obiect principal de activitate lucrările de construcții rutiere și fabricarea mortarelor. În cursul anului 2004 a fost demarată și activitatea de producție a betoanelor. În anul 2018 a fost raportată o cifră de afaceri de 17,2 milioane lei și un profit net de 1,5 milioane lei. De asemenea, capitalurile proprii se cifrau la 9,8 milioane lei, iar activele imobilizate deținute au fost în valoare de 4,33 milioane de lei. Numărul mediu de angajați a fost de 27.

Pîinea de Casă SRL Pîinea de Casă SRL este denumirea juridică a brutăriei „Kovács”, fondată în 1932 și care este condusă de a patra generație de brutari din Târgu Mureș, Béla Kovács. În anul 1990 aceasta a fost răscumpărată de Kovács și apoi privatizată. Cifra de afaceri a companiei a fost în anul 2018 de 14,22 milioane lei, iar profitul net de 388 mii de lei. Activele imobilizate au valorat de 7 milioane lei, iar capitalurile proprii – 3,6 milioane lei. Pîinea de Casă SRL este unul dintre angajatorii importanți ai județului Mureș, având un număr mediu de angajați de 187.

Scor final (puncte): 25,35 Cifra de afaceri: 55 Active imobilizate: 42 Profit: 7 Nr. angajați: 25 Capitaluri proprii: 9

Scor final (puncte): 25,25 Cifra de afaceri: 31 Active imobilizate: 24 Profit: 38 Nr. angajați: 37 Capitaluri proprii: 11

Scor final (puncte): 25,25 Cifra de afaceri: 45 Active imobilizate: 20 Profit: 29 Nr. angajați: 32 Capitaluri proprii: 15

Scor final (puncte): 24,55 Cifra de afaceri: 10 Active imobilizate: 11 Profit: 32 Nr. angajați: 10 Capitaluri proprii: 43

Scor final (puncte): 24,00 Cifra de afaceri: 3 Active imobilizate: 45 Profit: 5 Nr. angajați: 77 Capitaluri proprii: 12

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ranking

91

Ranking

92

Ranking

93

Ranking

94

Ranking

95

ELITE IN BUSINESS

Alsena Com Impex SRL Alsena Com Impex SRL are ca obiect principal de activitate comercializarea mobilei. Compania a fost înființată în anul 1992 și îi are ca asociați pe Francisc și Grigoreta Albert Aluas. Datele contabile din anul 2018 arată o cifră de afaceri de peste 23 de milioane de lei. Compania, cu sediul în localitatea Sărmășel Gară, a raportat un profit net de aproape 800 de mii de lei. De asemenea, firma dispune de active imobilizate în valoare de 2 milioane de lei, iar capitalurile proprii reprezintă 3,3 milioane lei. Compania avea, în anul 2018, un număr mediu de angajați de 113.

International Transport Auto SA International Transport Auto SA a fost înființată în anul 1991. Firma are declarat ca obiect de activitate „Transporturi rutiere de mărfuri”. Compania a raportat afaceri în valoare de 20,2 milioane lei, un profit net de 59.815 lei, având un număr mediu de angajați de 47. Ultimele datele contabile arată că pentru anul 2018 International Transport Auto SA dispunea de active imobilizate în valoare de aproape 6 milioane lei, iar capitalurile proprii erau de 8,8 milioane lei.

Tomek Carpet Company SRL Tomek Carpet Company comercializează toate tipurile de covoare, mochetă, linoleum, dale de mochetă, materiale decorative, jaluzele, perdele, draperii etc. Compania a fost înființată la Târgu Mureș în anul 2000, fiind deținută de Ahmet Ilyas. În 2018 compania a raportat o cifră de afaceri de 19 milioane lei și un profit net de aproape un milion de lei. Activele imobilizate ale firmei valorau 2,5 milioane lei, iar capitalurile proprii – 4,7 milioane lei. De asemenea, compania raporta un număra un număr mediu de angajați de 26.

Coralia Com Prin asocierea a doi prieteni din copilărie, Ovidiu Moldovan și Dan Perțe, în 21 aprilie 1996 a fost înființată firma SC CORALIA COM SRL Sighișoara. Compania Coralia este astăzi lider în comerțul de retail prin magazine de tip convenience la nivelul municipiului Sighișoara. Firma s-a extins, de asemenea, în Târgu Mureș și face livrări online. Coralia Com a avut în 2018 o cifră de afaceri de 38,44 milioane de lei, un profit net de 767 de mii de lei și 131 de angajați. Compania deținea active imobilizate în valoare de aproape 5,6 milioane de lei și capitaluri proprii de 1,55 milioane de lei.

Maris Prod Carm SRL Maris Prod Carm este un producător de produse din carne, compania fiind înființată în anul 2006 de către Ramona și Marinel Franc. Din anul 2012 firma deține o fabrică modernă de preparate din carne în Târgu Mureș. Pentru anul 2018 compania a raportat o cifră de afaceri de 15,8 milioane de lei și un profit net de 2,1 milioane lei.

Numărul mediu de angajați a fost de 56. Activele imobilizate au valorat aproape 3 milioane de lei. Capitalurile proprii se ridicau la 4,5 milioane de lei.

Scor final (puncte): 23,80 Cifra de afaceri: 33 Active imobilizate: 27 Profit: 16 Nr. angajați: 65 Capitaluri proprii: 8

Scor final (puncte): 23,40 Cifra de afaceri: 23 Active imobilizate: 21 Profit: 3 Nr. angajați: 30 Capitaluri proprii: 37

Scor final (puncte): 23,20 Cifra de afaceri: 17 Active imobilizate: 37 Profit: 21 Nr. angajați: 9 Capitaluri proprii: 21

Scor final (puncte): 22,70 Cifra de afaceri: 61 Active imobilizate: 15 Profit: 13 Nr. angajați: 69 Capitaluri proprii: 1

Scor final (puncte): 20,75 Cifra de afaceri: 8 Active imobilizate: 5 Profit: 47 Nr. angajați: 35 Capitaluri proprii: 18

63

64

ELITE IN BUSINESS

Ranking

96

Ranking

97

Ranking

98

Ranking

99

Ranking

100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Plasmaserv SRL Firma a fost înființată în anul 2004 de Andras Csegedi, 2 ani mai târziu alăturându-se și Tiberiu Vărzaru ca partener. În prezent, echipa cuprinde un număr mediu de 21 de persoane. Compania lucrează direct cu marii producători de echipamente, obiectul de activitate fiind comerțul cu ridicata. Cifra de afaceri a companiei s-a apropiat de pragul de 20 de milioane de lei în anul 2018, iar profitul net a fost de 1,6 milioane de lei. De asemenea, capitalurile proprii au valorat 3,9 milioane lei, iar activele imobilizate – aproape 1,2 milioane lei.

Parcon Freiwald SRL SC Parcon Freiwald SRL a fost înființată în anul 2013 la Târgu Mureș, este deținută și administrată de Codrina Poenaru Freiwald. În anul 2018 compania a raportat o cifră de afaceri de aproape 23 de milioane de lei. Activele imobilizate ale firmei au valorat 1,4 milioane lei, iar capitalurile proprii se cifrau la 3,2 milioane lei. De asemenea, profitul net al societății a fost de 1,8 milioane lei. Numărul mediu de angajați raportat a fost de 41.

Primer Electro Primer Electro – Centrul de Sticlă este cel mai important centru de sticlă din județul Mureș și unul dintre principalii fabricanți din țară în privința diverselor utilizări ale sticlei. De la oglinzi la sticlă termorezistentă, antiefracție, laminată, ignifugă, vitralii etc. Compania, fondată în 1993 în Târgu Mureș, îi are ca asociați pe Lorincz Attila și Kocsis Ela. Compania a înregistrat în 2018 o cifră de afaceri de 14,51 milioane de lei, un profit net de 1,2 milioane de lei și avea 102 angajați. Averea companiei era reprezentată de 2,35 milioane de lei active imobilizate și 5,92 milioane de lei capitaluri proprii.

Agro Prod Com Dosa SRL Înființată în anul 1992, compania are ca obiect de activitate prelucrarea și conservarea cărnii. Aceasta își are sediul social în satul Chibed și este condusă de Arpad Dosa. Cifra de afaceri a companiei a fost de 21,6 milioane lei în anul 2018, conform datelor contabile raportate. De asemenea, profitul net a fost de 885.258 lei. Numărul mediu de angajați din cadrul Agro Prod Com Dosa SRL a fost de 107, activele imobilizate ale companiei valorând 4,5 milioane lei. Totodată, capitalurile proprii, conform datelor financiare, au fost de aproape 2 milioane lei.

Montrepcom SRL Montrepcom a fost înființată în anul 1991. Obiectul principal de activitate este proiectarea și execuția de lucrări de instalații de gaze, apă, sanitare și de încălzire centrală și de montaj de echipamente și utilaje tehnologice la clădiri și construcții inginerești. Compania îi are ca asociați pe Iuliu și Aurelia Varga. Pentru anul 2018 aceștia au raportat o cifră de afaceri de 12,8 milioane lei și un profit net de 776 mii de lei. Numărul mediu de angajați a fost de 63. Capitalurile proprii au constituit 4 milioane lei, iar activele imobilizate erau evaluate la 4,16 milioane de lei.

Scor final (puncte): 20,55 Cifra de afaceri: 21 Active imobilizate: 22 Profit: 37 Nr. angajați: 6 Capitaluri proprii: 13

Scor final (puncte): 20,50 Cifra de afaceri: 32 Active imobilizate: 14 Profit: 41 Nr. angajați: 22 Capitaluri proprii: 6

Scor final (puncte): 19,85 Cifra de afaceri: 5 Active imobilizate: 4 Profit: 26 Nr. angajați: 57 Capitaluri proprii: 24

Scor final (puncte): 16,30 Cifra de afaceri: 26 Active imobilizate: 8 Profit: 19 Nr. angajați: 60 Capitaluri proprii: 2

Scor final (puncte): 13,45 Cifra de afaceri: 1 Active imobilizate: 10 Profit: 14 Nr. angajați: 38 Capitaluri proprii: 14

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Investitori străini

Top 30

ELITE IN BUSINESS

65

66

ELITE IN BUSINESS

Ranking

1

Ranking

2

Ranking

3

Ranking

4

Ranking

5

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Grupul E.ON Grupul german E.ON este unul dintre liderii pieţei de energie, având în România o prezenţă consolidată de-a lungul a 15 ani. Companiile-fanion ale grupului sunt Delgaz Grid şi E.ON Energie România, acestea desfăşurând activităţi de distribuţie, respectiv de furnizare a energiei şi a soluţiilor energetice pentru circa 3,1 milioane de clienţi. De la intrarea pe piaţa din România grupul E.ON a investit circa 1,7 miliarde de euro, în principal în modernizarea reţelelor. Totodată, valoarea contribuţiilor virate la bugetul de stat şi bugetele locale se ridică la 2,3 miliarde de euro. Grupul E.ON a avut, în 2018, o cifră de afaceri totală de 7,39 de miliarde de lei și un profit net de 500 de milioane de lei. Activele imobilizate ale grupului în România erau în valoare de 7,57 de miliarde de lei, iar capitalurile proprii se ridicau la 6,66 miliarde de lei. În Grupul E.ON lucrau 6.126 de salariați.

AZOMUREȘ SA Din 1962, Azomureș este un jucător în industria chimică din România, astăzi cel mai important și mai mare producător de îngrășăminte chimice din țara noastră.

Azomureş este singurul producător de Uree granulată din Sud-Estul Europei. Din 2002, combinatul chimic este deținut de Grupul elvețian AMEROPA. În 2018, compania a realizat un profit net de 56,41 milioane de lei, raportat la o cifră de afaceri de 1,75 miliarde de lei. Compania număra 1.181 de angajați. Valoarea activelor imobilizate, la 31 decembrie 2018, se ridica la 1,43 de miliarde de lei, iar AZOMUREȘ dispunea de capitaluri proprii în cuantum de 1,14 miliarde de lei.

Sandoz SRL Sandoz este lider mondial în domeniul medicamentelor generice și al medicamentelor biosimilare. Compania târgumureșeană, înființată în 1995, este deținută integral de grupul elvețian NOVARTIS. Producătorul de medicamente a obținut, în 2018, o cifră de afaceri de 356,84 milioane de lei și a raportat un profit de 21,76 milioane de lei. Numărul mediu de angajați a fost de 320. Compania avea, la final de 2018, active imobilizate de 225,33 milioane de lei și capitaluri proprii de 188,79 de milioane de lei.

Hirschmann Romania SRL Înființată în 2007, Hirschmann România, companie cu sediul în Parcul Industrial Mureș, este o investiție austriacă. În cei peste 10 ani de activitate, compania producătoare de cablaje auto, cabluri pentru panouri fotovoltaice și senzori industriali a ajuns printre cei mai importanți angajatori privați, numărând, în 2018, 1.086 de salariați. Compania a raportat o cifră de afaceri de 374,4 milioane de lei și un profit de 11,1 milioane de lei în 2018. Activele imobilizate deținute de companie aveau o valoare de 89,29 milioane de lei, iar cuantumul capitalurilor proprii se ridica la 101,5 milioane de lei.

Hochland Romania SRL Hochland Romania a luat naștere oficial în 1998, în județul Mureș, prin preluarea fabricii de la Sighișoara, unde a început producția de brânză topită. În 1999, Hochland a achiziționat fabrica de la Sovata, unde produce brânzeturi specific românești.

Investiție germană, compania a avut afaceri în valoare de 399,67 milioane de lei și un profit de 32,95 milioane de lei în 2018. Numărul mediu de salariați raportat era de 399. Hochland Romania raportase, la sfârșitul anului 2018, deținerea de active imobilizate în valoare de 64,97 și capitaluri proprii de 122,91 milioane de lei.

Scor final (puncte): 30 Cifra de afaceri: 30 Active imobilizate: 30 Profit: 30 Nr. angajați: 30 Capitaluri proprii: 30

Scor final (puncte): 28,80 Cifra de afaceri: 29 Active imobilizate: 29 Profit: 29 Nr. angajați: 27 Capitaluri proprii: 29

Scor final (puncte): 24,65 Cifra de afaceri: 23 Active imobilizate: 26 Profit: 27 Nr. angajați: 21 Capitaluri proprii: 24

Scor final (puncte): 23,15 Cifra de afaceri: 25 Active imobilizate: 22 Profit: 25 Nr. angajați: 26 Capitaluri proprii: 21

Scor final (puncte): 23,05 Cifra de afaceri: 26 Active imobilizate: 17 Profit: 28 Nr. angajați: 24 Capitaluri proprii: 23

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

67

68

ELITE IN BUSINESS

Ranking

6

Ranking

7

Ranking

8

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Grupul GST Global Safety Textiles dezvoltă și produce airbag-uri, materiale pentru airbag-uri și textile tehnice la Sighișoara și în comuna limitrofă Albești. Format din companiile GST Safety Textiles RO SRL și GST Automotive Safety RO SRL, grupul va aniversa, în 2021, două decenii de la înființarea Global Safety Textiles. Deținută integral de investitori germani, grupul avea în 2018 aproape 2000 de angajați, înregistra o cifră de afaceri de 222,66 milioane de lei și un profit de 4,28 milioane de lei. Averea companiei era reprezentată de activele imobilizate evaluate la 72,26 milioane de lei și de capitalurile proprii în sumă de 525,61 milioane de lei.

SEFAR Deținută de compania elvețiană SEFAR AG, liderul mondial în producția de țesături monofi lament de precizie, SEFAR Sighișoara împlinește în acest an 15 ani de la înfi ințare. La momentul inaugurării, proprietarul elvețian investise 25 de milioane de euro în construcția și în dotarea fabricii. Pentru companie lucrau, conform datelor din 2018, 345 de angajați. SEFAR Sighișoara a obținut în acel an o cifră de afaceri de 156,29 de milioane de lei și un profit net de 20,09 milioane de lei. Compania deținea, de asemenea, active imobilizate în valoare de 83,79 milioane de lei și capitaluri proprii de 202,61 milioane de lei.

Gedeon Richter Romania SA Producător important de medicamente în regiunea de Est și Centrală a Europei, Gedeon Richter Romania este o investiție o investiție a societății/companiei din Ungaria. Din 1998, compania cu sediul în Târgu Mureș este deținută 99,9% de Richter Gedeon Vegyeszeti Gyar NyRT SA din Ungaria. Gedeon Richter Romania a avut, în 2018, o cifră de afaceri de 158,96 milioane de lei, realizată prin aportul celor 560 de angajați. Potrivit datelor raportate la finalul lui 2018, compania deținea active imobilizate în valoare de 265,77 milioane de lei și capitaluri proprii de 322,44 milioane de lei.

Detalii în pagina 69

Ranking

9

Ranking

10

Kastamonu Romania Fondată în 1991, Kastamonu Romania este producător de PAL brut, PAL melaminat, plăci ultralucioase, blaturi de bucătărie, fețe de uși și foi de uși. Investiție turcă la început, în prezent Kastamonu este deținută de olandezii de la KEAS Holding.

Compania a raportat în 2018 o cifră de afaceri de 705,21 milioane de lei și a obținut un profit net de 54,23 milioane de lei. 900 de persoane lucrau pentru Kastamonu Romania la sfârșitului anului 2018. Compania cu sediul în Reghin avea în proprietate active imobilizate evaluate la 556,14 milioane de lei și capitaluri proprii de 406,52 milioane de lei.

Vitafoam Investitorii britanici au inaugurat acum un deceniu, la Luduș, o fabrică de spume poliuretanice, o investiție de 12 milioane de euro. Vitafoam Romania a înregistrat, pentru anul financiar 2018, un profit net de 10,67 milioane de lei, raportat la o cifră de afaceri de 215,32 milioane de lei. În Vitafoam, activau 200 de angajați. Compania avea active imobilizate în cuantum de 88,46 milioane de lei și capitaluri proprii care se cifrau la 91,04 milioane de lei.

Scor final (puncte): 22,50 Cifra de afaceri: 22 Active imobilizate: 18 Profit: 17 Nr. angajați: 29 Capitaluri proprii: 28

Scor final (puncte): 22,20 Cifra de afaceri: 17 Active imobilizate: 19 Profit: 26 Nr. angajați: 22 Capitaluri proprii: 25

Scor final (puncte): 22,05 Cifra de afaceri: 28 Active imobilizate: 27 Profit: 1 Nr. angajați: 28 Capitaluri proprii: 27

Scor final (puncte): 21,55 Cifra de afaceri: 27 Active imobilizate: 28 Profit: 1 Nr. angajați: 25 Capitaluri proprii: 26

Scor final (puncte): 20,15 Cifra de afaceri: 21 Active imobilizate: 20 Profit: 24 Nr. angajați: 12 Capitaluri proprii: 20

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ELITE IN BUSINESS

Gedeon Richter România.

Tradiție și inovație Gedeon Richter este un nume consacrat în industria farmaceutică din Europa Centrală și de Est, iar un rol important în cadrul companiei îi revine firmei Gedeon Richter România, subsidiară a Grupului Richter. Despre parcursul firmei mureșene și ceea ce o definește, am discutat cu Dana Chelărescu, director general Gedeon Richter România.

Care ar fi, pe scurt, evoluția Companiei Gedeon Richter România?

Istoria companiei noastre pe piața din România a început să fie scrisă acum mai bine de 30 de ani, când a fost pusă piatra de temelie a fabricii de medicamente Armedica S.A., pentru ca mai apoi, în 1998, Gedeon Richter Plc. să achiziționeze pachetul majoritar al acesteia. În 2003 Armedica S.A. își schimbă numele în Gedeon Richter România S.A., astfel compania noastră face un pas important înspre ceea ce a devenit astăzi – o companie farmaceutică orientată spre dezvoltare continuă, care desfășoară activități de dezvoltare de produse, producție, logistică și marketing. În anii care au urmat, compania a prezentat un trend ascendent în dezvoltarea de capacități de producție și activități de cercetare și dezvoltare farmaceutică, în vederea extinderii portofoliului de produse eficiente și moderne, la prețuri accesibile, răspunzând astfel nevoilor medicale ale clienților. În prezent, compania noastră comercializează pe piața internă un număr de peste 60 de medicamente fabricate la Târgu Mureș. Aceste produse sunt fabricate în aproximativ 300 de forme de prezentare pentru toate piețele pe care compania este prezentă.

Vă rugăm să ne descrieți succint componența Grupului Richter din România, în care Gedeon Richter România reprezintă o componentă importantă.

Gedeon Richter este unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața farmaceutică a Europei Centrale și de Est, fiind o companie focusată pe inovație, având sediul central în Ungaria.

Gedeon Richter România S.A. este una dintre cele 6 subsidiare producătoare ale Gedeon Richter Plc., iar la nivelul țării noastre, Grupul dezvoltă activitate integrată pe verticală: dezvoltare și producție de medicamente prin fabrica Gedeon Richter România S.A. din Târgu Mureș, distribuție prin compania Pharmafarm S.A. și retail de medicamente prin lanțul de farmacii Richter.

Inovația joacă un rol important în dezvoltarea continuă a portofoliului de medicamente al companiei. Datorită preocupării permanente pentru menținerea celor mai înalte standarde, atât în ceea ce privește producția de medicamente, dar și în ceea ce privește domeniul cercetării și dezvoltării farmaceutice, Gedeon Richter România a reușit să contribuie substanțial la lărgirea portofoliului global de produse Richter. Ca rezultat al activității de dezvoltare, stau mărturie un nou centru de dezvoltare inaugurat în 2015 la Târgu Mureș și o serie de produse cu formule unice, lansate ca prim-generice în România, comercializate atât pe piața locală, cât și peste hotare.

Care au fost cele mai mari provocări în ultimii ani?

După cum bine știm, industria farmaceutică este una extrem de reglementată, iar a ține pasul cu cele mai noi reglementări sau

cerințe în domeniu este o provocare căreia îi facem față zilnic.

Desigur, provocările majore apar atunci când există modificări în ceea ce privește modul de organizare a activității. Un bun exemplu în acest sens este perioada 2018-2019, care a reprezentat o provocare pentru întreaga industrie farmaceutică și, implicit, pentru compania noastră, datorită implementării sistemului de verificare a medicamentelor pentru evitarea contrafacerii. Pentru aceasta, ne-am adaptat tehnologiile și am achiziționat echipamentele necesare pentru a oferi siguranță medicamentelor produse.

Ce atribute vă individualizează în piața farma din România?

Tradiția și inovația sunt, cu siguranță, două elemente cheie care ne individualizează pe piața farmaceutică din România.

Respectarea celor mai înalte standarde de calitate, grija față de angajații noștri și față de clienți, dar și față de mediul înconjurător sunt doar câteva dintre valorile trasate în 1901 de însuși fondatorul Grupului, farmacistul Gedeon Richter.

Deși au trecut de atunci aproape 120 de ani, aceste valori nu și-au pierdut din însemnătate. Pornind de la aceste aspecte esențiale, au luat naștere obiective noi precum responsabilitatea socială și orientarea spre dezvoltare durabilă după care ne ghidăm deciziile de business. Acestea se reflectă în rezultatele obținute de-a lungul timpului, în programele desfășurate pentru comunitate, în retenția angajaților, dar și în interesul pe care îl stârnim pe piața muncii din țara noastră.

Ce elemente au asigurat dezvoltarea companiei în acești ani?

Angajații sunt cea mai importantă resursă cu ajutorul căreia o companie își poate îndeplini cu succes obiectivele.

Profesionalismul și dedicarea angajaților din marea Familie Richter sunt ingredientele de bază care au făcut posibilă dezvoltarea companiei noastre de-a lungul timpului. Oamenii loiali firmei, angajații noștri au înțeles încă de la început responsabilitatea pe care o poartă într-o companie producătoare de medicamente și aportul pe care îl avem la sănătatea semenilor noștri.

Pe lângă toate acestea, spiritul inovativ, focusul pe dezvoltare continuă și pe calitate, respectiv receptivitatea la nevoile pacienților sunt, de asemenea, ingrediente ale reușitei noastre.

Astfel, toate realizările importante ale companiei au fost posibile prin implicarea, dăruirea și expertiza tuturor angajaților care, zi de zi, își unesc forțele pentru îndeplinirea celor mai îndrăznețe obiective.

69

70

ELITE IN BUSINESS

Ranking

11

Ranking

12

Ranking

13

Ranking

14

Ranking

15

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Balneoclimaterica SA Balneoclimaterica SA este o companie hotelieră din Sovata, deținută de grupul hotelier ungar Danubius Hotels. Aceasta este controlată de Danubius Szalloda Es Gyogyudullo Zartkoruen Mukodo Reszvenytarsasag. Compania a fost înființată în anul 1991.În anul 2018 compania a raportat o cifră de afaceri de peste 45 de milioane de lei și un profit net ce a depășit pentru prima dată pragul de 10 milioane de lei. Numărul mediu de angajați a fost de 276. Totodată, capitalurile proprii au fost de peste 100 de milioane de lei în anul 2018, în timp ce activele imobilizate – peste 88 de milioane de lei.

Tereos Romania SA Tereos Romania SA este deținută de grupul francez Tereos Partipations SAS. Compania are ca obiect de activitate fabricarea zahărului și se află pe piața din România de la începutul anilor ‚90, iar în anul 2012 a fost cumpărată fabrica din Luduș. În anul 2018 a fost raportată o cifră de afaceri de 171,1 milioane de lei, după 2 ani în care aceasta a depășit suma de 200 de milioane. Capitalurile proprii au valorat peste 77 de milioane de lei. Compania avea, în 2018, active imobilizate evaluate la 118,46 milioane de lei. Numărul mediu de angajați a fost de 210.

BIO EEL SRL Compania Bioeel a fost înființată în anul 1992 și este deținută în proporții egale de cetățeanul francez Scheftsik De Szolnok Jean Stephan Georges și cetățeanul român Albert Attila. Activitatea principală a companiei este cea de producție de medicamente și cosmetice. Anul 2018 a fost al treilea an consecutiv când compania a raportat o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de lei, iar profitul net s-a apropiat de 6 milioane de lei. Numărul mediu de salariați era de 210. Compania deținea capitaluri proprii în cuantum de 35,5 milioane de lei și active imobilizate – de 28,07 milioane de lei.

CIE Matricon SA Fondată în 1991, CIE Matricon este o fabrică de presare de înaltă presiune, cu propriul atelier de deservire care servește industriei auto ca parte a grupului CIE Automotive. Compania livrează direct o gamă largă de piese de calitate. În prezent, este deținută de spaniolii de la CIE Berriz SL. Compania a declarat în raportul financiar pentru 2018 o cifră de afaceri de 149,4 milioane lei, cu 20 de milioane de lei mai mult decât în anul precedent. Activele imobilizate ale companiei au valorat peste 100 de milioane lei, iar capitalurile proprii – peste 60 de milioane de lei. Compania avea, în 2018, 254 de angajați.

Ruck Ventilatoare SRL Înființată în 2004, în Târnăveni, Ruck Ventilatoare SRL, deținută de germanii de la Ruck Ventilatoren GmbH, s-a specializat în producția de soluții de înaltă clasă pentru domeniul climatizării și ventilației. În prezent suprafața de producție din România este de peste 30.000 mp. În anul 2018 compania Ruck Ventilatoare SRL a raportat pentru al doilea an la rând o cifră de afaceri de peste 70 de milioane de lei, profitul net fiind de 3,5 milioane lei. Compania are un număr mediu de angajați de 225. Compania deținea active imobilizate în valoare de 59,19 milioane de lei și 42,97 milioane de lei – capitaluri proprii.

Scor final (puncte): 18,95 Cifra de afaceri: 4 Active imobilizate: 21 Profit: 23 Nr. angajați: 19 Capitaluri proprii: 22

Scor final (puncte): 16,15 Cifra de afaceri: 19 Active imobilizate: 24 Profit: 1 Nr. angajați: 14 Capitaluri proprii: 19

Scor final (puncte): 15,85 Cifra de afaceri: 24 Active imobilizate: 11 Profit: 20 Nr. angajați: 13 Capitaluri proprii: 14

Scor final (puncte): 15,55 Cifra de afaceri: 16 Active imobilizate: 23 Profit: 1 Nr. angajați: 18 Capitaluri proprii: 18

Scor final (puncte): 14,80 Cifra de afaceri: 10 Active imobilizate: 16 Profit: 15 Nr. angajați: 15 Capitaluri proprii: 16

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ranking

16

Ranking

17

Ranking

18

Ranking

19

Ranking

20

ELITE IN BUSINESS

Geiger Transilvania Investiție germană, prin unicul acționar Geiger Group Romania, compania Geiger Transilvania a împlinit primul deceniu și jumătate de activitate în domeniul lucrărilor de construcții din România anul trecut. Cu sediul în comuna Cristești, compania Geiger Transilvania a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 176,45 de milioane de lei și un profit net de aproape 600 de mii de lei. Compania avea 279 de angajați. Capitalurile proprii ale Geiger Transilvania se cifrau la 45,38 de milioane de lei, în timp ce valoarea activelor imobilizate înscrisă în datele contabile era de 51,06 milioane de lei.

Detalii în pagina 73

Uniprest Instal SRL Compania are o vastă experiență în comercializarea de instalații și echipamente de încălzire, având sediul și depozitul central în Târgu Mureș, dar și alte nouă puncte de lucru. Din ianuarie 2010 Uniprest Instal SRL face parte din grupul olandez Rensa. Pentru anul 2018 Uniprest Instal SRL a raportat o cifră de afaceri cu aproape 15 milioane de lei mai mult decât în anul precedent: 126,4 milioane și un profit net de 3,83 milioane de lei. Numărul mediu de angajați a fost de 117.

Compania dispunea de capitaluri proprii în cuantum de 14,54 milioane de lei și deținea active imobilizate în valoare de 51,06 milioane de lei.

Monosuisse RO SRL Monosuisse RO SRL a fost fondată în anul 2007 în Sighișoara, având ca obiect principal de activitate pregătirea fibrelor și filarea fibrelor textile. Compania face parte din grupul elvețian Monosuisse AG. Fabrica din Sighișoara are o suprafață de peste 10.000 mp. Anul 2018 a însemnat atingerea unei cifre de afaceri de 68,6 milioane lei și un profit net de 5,7 milioane lei. Pentru anul respectiv compania a raportat un număr mediu de angajați de 116, active imobilizate în valoare de aproape 25 de milioane de lei și capitaluri proprii de 40,8 milioane lei.

Euro Gas Systems SRL Compania a fost fondată în anul 2010, având sediul în satul Chirileu, comuna Sânpaul. Aceasta are ca obiect de activitate fabricarea de pompe și compresoare.

Euro Gas Systems SRL îi are ca asociați pe britanicii de la Lotus Trading LTD (60%) și cetățeanul american Roger Wachter (40%). Cifra de afaceri a companiei a fost de peste trei ori mai mare în anul 2018 decât în anul precedent: 96,5 milioane de lei. Euro Gas Systems SRL a raportat și un profit net de aproape 8 milioane de lei, tot în 2018 compania mărindu-și echipa la 96 de angajați. Capitalurile proprii au valorat 28,1 milioane lei, iar activele imobilizate 18,93 milioane de lei.

Dürkopp Adler Fondată în urmă cu 23 de ani, compania Dürkopp Adler se numără printre liderii din domeniul producției de mașini de cusut industriale și printre dezvoltatorii importanți pe segmentul de producție. Investiție germană importantă, compania a înregistrat un salt de 5% a cifrei de afaceri în 2018 față de cea din anul precedent. Astfel, în 2018, Dürkopp Adler a raportat o cifră de afaceri de 54,91 milioane de lei și un profit net de 1,41 milioane de lei. Numărul mediu de salariați înregistrați s-a ridicat la 378. Capitalurile propii ale Dürkopp Adler se ridicau la 31,11 milioane de lei, în timp ce activele imobilizate valorau 31,51 milioane de lei.

Detalii în pagina 72

Scor final (puncte): 14,80 Cifra de afaceri: 20 Active imobilizate: 14 Profit: 6 Nr. angajați: 20 Capitaluri proprii: 17

Scor final (puncte): 12,90 Cifra de afaceri: 15 Active imobilizate: 15 Profit: 16 Nr. angajați: 10 Capitaluri proprii: 9

Scor final (puncte): 12,65 Cifra de afaceri: 8 Active imobilizate: 9 Profit: 19 Nr. angajați: 9 Capitaluri proprii: 15

Scor final (puncte): 11,75 Cifra de afaceri: 11 Active imobilizate: 6 Profit: 21 Nr. angajați: 8 Capitaluri proprii: 12

Scor final (puncte): 11,75 Cifra de afaceri: 5 Active imobilizate: 12 Profit: 9 Nr. angajați: 23 Capitaluri proprii: 13

71

72

ELITE IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dürkopp Adler România calitate, de 23 de ani Dürkopp Adler SRL România este un producător important din piața mașinilor de cusut. Investiție germană în România, fabrica din județul Mureș oferă unul dintre cele mai bune modele de lucru în materie de tehnologie performantă și pregătire profesională. La fabrica din Sângeorgiu de Mureș sunt produse piese de schimb pentru mașini de cusut, subansamble automate, dar și sisteme de transport.

Dürkopp Adler SRL și-a început activitatea în anul 1997, având ca principale obiecte de activitate producția de mașini de cusut până în anul 2008 inclusiv, piese de schimb pentru mașini de cusut și subansamble automate, dar și sisteme de transport. În anul 2000, ca urmare a creșterii capacității de producție, a fost ridicată prima hală la actualul sediu al firmei din Sângeorgiu de Mureș. Nivelul producției a crescut în fiecare an, iar de la 100 de angajați, în 1998, fabrica a ajuns acum să implice în producție, vânzări și administrație peste 340 de oameni.

Renumele mărcii Dürkopp Adler, un producător de mașini de cusut care se bucură de mare apreciere la nivel mondial, dar și propriile exigențe, au obligat fabrica din Sângeorgiu de Mureș să lucreze la un nivel de calitate foarte ridicat.

Experiența și profesionalismul echipei, dar și un ritm intens de investiții, făcute în domeniul creșterii productivității și calității produselor, le-au permis celor de la Dürkopp Adler România să facă față cu brio exigențelor. “La ora actuală producem aproape exclusiv pe mașini cu comandă numerică, facem aproape exclusiv programarea prin digitalizare, măsurarea produselor se face prin digitalizare-comandă numerică, în așa fel încât influența erorii umane să fie minimă. Personalul calificat este greu de găsit pe piață, mai ales la programatori sau reglori, care sunt oameni cheie, dar am încercat să atragem, prin diverse facilități, forța de muncă existentă pe piață și să calificăm noi acest personal”, a spus Johann Hermann, administratorul companiei.

Despre investițiile mari făcute pe partea de producție ne-a oferit detalii și Vajda Ibolya - Finance Manager în cadrul Dürkopp Adler România: “Pe lângă creșterea volumului de producție, ne-am străduit să creștem calitatea și competitivitatea produselor. În acest scop, în fiecare an am achiziționat și dotat secțiile de producție cu o serie de mașini și utilaje noi, performante. Pentru a asigura calitate maximă pieselor, Dürkopp Adler România a făcut, de asemenea, multe investiții în echipamente performante de măsură și control”.

Legat de nivelul de tehnologizare de la Dürkopp Adler România, ar mai fi de spus că toată fabrica este legată intranet prin fibră optică, în așa fel încât transmisia de date de la programator la mașinile de prelucrare, de la cele de prelucrare la mașina de măsurat automată tridimensională etc., să poată fi făcute optim, cu maximă eficiență. Acest circuit închis a dus la reducerea timpilor de fabricație de la 32-34 de zile (pentru un produs, de la intrarea în fabricație până la expediere), până la 12-14 zile.

Referitor la forța de muncă, mai ales cea calificată, greu de găsit în România, administratorul companiei Johann Hermann a precizat că există o conlucrare strânsă cu universitățile, cu liceele tehnice din Mureș, prin care sunt asigurate anual un număr important de locuri de practică, mulți studenți fiind angajați pe timpul verii, cu contract de muncă, tocmai pentru fi pregătiți pentru un viitor loc de muncă stabil după terminarea școlii.

Legat de valorile care sunt promovate în cadrul Dürkopp Adler România și atributele care au menținut firma mureșeană la un nivel performant, Johann Hermann a spus următoarele: ”Lucrăm cu oameni pregătiți și nu facem rabat de la calitate, pentru a le oferi clienților cele mai bune produse posibile. De asemenea, acolo unde este nevoie găsim soluții tehnice croite exact pe necesitatea clientului. În plus, oferim produse la un raport preț/calitate foarte bun.”

Anul 2020 este unul extrem de activ pentru Dürkopp Adler România, cu noi proiecte, mai ales în domeniul producției de subansamble automate.

ELITE IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

73

Geiger Transilvania, performanță constantă în construcții

Geiger Transilvania este o companie activă în România de peste 25 de ani, fiind una din primele companii germane de construcții care au investit în Romania la mijlocul anilor ´90. Grupul de firme Geiger are un istoric de aproape 100 de ani în Germania. Compania este activă în construcții la cheie, infrastructură, construcții industriale, mediu și producție de agregate și betoane. Csongvay Attila – director executiv construcții și Gabriel Pîncă – director executiv agregate și betoane, ne-au oferit detalii despre ceea ce însemnă compania germană în România.

Ce lucrări de referință a realizat Geiger Transilvania de-a lungul a peste 25 de ani de activitate?

Sunt foarte multe lucrări realizate de Geiger Transilvania, dar dacă ar fi de amintit câteva, am putea enumera următoarele: Viaduct M. Kogălniceanu din Sibiu, Piața Mare din Sibiu, Autostrada A1 Ogra – Iernut, Clădirea de birouri Hattrick din Sibiu, Pod 4 benzi peste Bahlui în Iași, plus nenumărate străzi și pachete de străzi, drumuri județene din regiunile Mureș, Sibiu, Iași.

Care sunt elementele cheie care vă individualizează în piață și vă diferențiază de competitori?

Considerăm că, în primul rând, experiența și puterea financiară. De asemenea, am aminti aici managementul contractual și de proiect, modul de organizare a companiei și a departamentelor, cu proceduri clare, cost and project controlling etc.

Aici ar mai fi de aminitit faptul că Geiger Transilvania a făcut investiții constante, indiferent de contextul economic.

Reinvestirea întregului profit și sume chiar peste acestea, În România compania Geiger activează în domeniile construcții, materii prime și tehnologii de mediu, având peste 300 de angajați. În grupul Geiger, combinaţia optimă între materiile prime şi activităţile de construcţii reprezintă baza derulării eficiente şi economice a proiectelor.

Geiger deține balastiere proprii, de unde sunt extrase materialele pentru construcția de străzi și construcții la cheie. Betonul și asfaltul sunt produse în stațiile proprii. În România, Geiger este o companie de top în domeniul construcţiilor, având puncte de lucru în Târgu Mureș, Sibiu, Iași şi București.

dezvoltarea organizațională, oameni bine pregătiți profesional, motivați și loiali companiei pe termen lung sunt elementele pe care ne-am bazat pentru a parcurge acest drum cu succes.

Ce proiecte importante aveți în lucru?

Din proiectele mai mari ar fi de menționat: DJ106 Agnita – Sighișoara, în valoare de 79 milioane lei, extinderea la 4 benzi a DN 7, 22 milioane lei, asanare iaz batal Azomureș, 45 milioane lei, pachete de străzi BERD 6-8 Sibiu, Centrala Termoelectrică Iernut – lucrări de structură, arhitectură, infrastructură etc.

Ce vă propuneți pentru perioada următoare? În primul rând, ne dorim consolidarea noilor arii de business, precum construcțiile la cheie și a regiunii Iași, și, de asemenea, creșterea activității în domeniul exploatării și valorificării agregatelor minerale.

Rezultate Geiger Transilvania în anul 2019 Cifra afaceri 155.982.319 lei Profit 10.298.205 lei Active imobilizate 56.260.168 lei Capital propriu 55.679.985 lei Nr. angajați: 355

74

ELITE IN BUSINESS

Ranking

21

Ranking

22

Ranking

23

Ranking

24

Ranking

25

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

MarsoRom SRL MarsoRom se adresează atât distribuitorilor, cât și consumatorilor finali de anvelope, cu soluții optime pentru autoturisme, 4×4, autoutilitare, camioane, utilaje agricole și industriale. Compania a fost înființată în anul 2002 șiș are sediul în satul Ernei. Aceasta este deținută de compania ungară Marso Holding KFT. În anul 2018 cifra de afaceri a companiei a depășit în premieră pragul de 100 de milioane de lei, ajungând la 119 milioane, iar profitul net a fost de 1,7 milioane lei. Capitalurile proprii s-au cifrat la 3 milioane lei, iar activele imobilizate – 1,1 milioane lei. Numărul mediu de angajați a fost de 92.

OZR Fruit SRL Compania a fost înfi ințată în anul 2010 în Târgu Mureș, având ca obiect de activitate comerțul cu ridicată al fructelor și legumelor. Aceasta este deținută de trei cetățeni cehi, Jan și Jaromir Hnilica și Petr Suchanek, ultimul fi ind și administratorul companiei. Afacerea acestora s-a menținut în ultimii 3 ani în jurul cifrei de afaceri de 170 de milioane de lei. Profitul net raportat de companie a fost de 3 milioane lei în 2018. OZR Fruit a avut, în același an, capitaluri proprii de peste 5 milioane de lei, și active imobilizate de 24,53 milioane de lei.

Numărul mediu de angajați este de 67.

Westfleisch Romania SRL Controlată de grupul german Westfleisch SCE, unul dintre cei mai de succes producători de carne din Europa, Westfleisch Romania SRL este o companie cu activitate în domeniul tranșării și prelucrării carcaselor de porci/vită în diferite produse și preparate din carne, carne tocată, mici, produse marinate și organe. Compania cu sediul în Târnăveni a raportat pentru anul 2018 o cifră de afaceri de 113,7 milioane lei și un profit net de peste 8 milioane de lei. Numărul mediu de angajați este de 91.

Compania avea capitaluri proprii de 956.592 de lei și deținea active imobilizate în valoare de 15,75 milioane de lei.

VBH Romcom SRL Este o firmă de distribuție specializată în comercializarea produselor de feronerie pentru uși și ferestre, evoluând pe acest segment de piață începând cu anul 1997.

Compania are cinci filiale și un depozit central în localitatea Ungheni. Este controlată de grupul german VBH Holding Gmbh, fiind administrată de Daniel Gavris.

Pentru anul 2018 a fost raportată o cifră de afaceri de 57,5 milioane lei și un profit net de 4,4 milioane. Capitalurile proprii ale companiei au valorat în același an peste 20 de milioane de lei. VBH Romcom avea înregistrate active imobilizate în valoare de aproape 945 de mii de lei. Numărul mediu de angajați a fost de 52.

FM Allbright SRL Compania are o experiență de peste 20 de ani în fabricarea produselor din material plastic, fiind fondată în anul 1999 în Ungheni. Aceasta face parte din grupul italian F.M. SPA, cu specializare în producerea de dispozitive medicale. Compania a raportat pentru anul 2018 o cifră de afaceri de 60,9 milioane de lei și un profit net de aproape un milion de lei. Activele imobilizate au valorat 8,7 milioane de lei, iar capitalurile proprii se ridicau la 15,4 milioane lei. Numărul mediu de angajați al companiei a fost de 238.

Scor final (puncte): 9,75 Cifra de afaceri: 14 Active imobilizate: 13 Profit: 11 Nr. angajați: 7 Capitaluri proprii: 5

Scor final (puncte): 9,50 Cifra de afaceri: 18 Active imobilizate: 8 Profit: 13 Nr. angajați: 4 Capitaluri proprii: 6

Scor final (puncte): 9,25 Cifra de afaceri: 12 Active imobilizate: 5 Profit: 22 Nr. angajați: 6 Capitaluri proprii: 4

Scor final (puncte): 8,35 Cifra de afaceri: 6 Active imobilizate: 1 Profit: 18 Nr. angajați: 3 Capitaluri proprii: 11

Scor final (puncte): 7,80 Cifra de afaceri: 7 Active imobilizate: 3 Profit: 7 Nr. angajați: 16 Capitaluri proprii: 10

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ranking

26

Ranking

27

Ranking

28

Ranking

29

Ranking

30

ELITE IN BUSINESS

Hell Energy SRL Este una dintre cele mai dinamic implicate mărci FMCG din lume. Marca este 100% maghiară, controlată de Erno și Zsolt Barabas. A fost lansată în anul 2006, iar 4 ani mai târziu deja domina piața locală, devenind un jucător determinant pe piața internațională de băuturi energizante. Pe piața din România afacerea, cu sediul în localitatea Vidrasau, a depășit 100 de milioane de lei în anul 2018, iar profitul net a fost de 1,4 milioane lei. Activele imobilizate ale companiei au valorat 8,4 milioane lei. Compania dispunea de capitaluri proprii de 32,7 mii de lei. Numărul mediu de angajați a fost de 70.

PARAT RO „Meşteşugul tradiţional şi tehnica inovatoare – combinaţia perfectă” . Sub acest slogan s-a născut în 1998, la Sighişoara, compania PARAT RO. Deținută de Parat Beteilingungs din Germania, PARAT Ro SRL, astăzi cu sediul în comuna Albești, operează în industria de fabricare a articolelor textile și este producător de genți profesionale pentru scule. În 2018, PARAT Ro a obținut o cifră de afaceri de 30,62 milioane de lei și un profit de 1,21 milioane de lei. Potrivit datelor financiare, compania avea 172 de angajați. PARAT Ro a raportat o valoare de 10,65 de milioane de lei a activelor imobilizate și deținea 9 milioane de lei capitaluri proprii.

Detalii în paginile 76-77

Turbocam Romania Turbocam este o companie globală de dezvoltare și producție a turbo-mașinelor, specializată în prelucrarea pe 5 axe a componentelor căilor de circulație. Înfi ințată în 2008 la Târgu-Mureș, Turbocam Romania este controlată de grupul olandez Turbocam Netherlands BV. În anul 2018 afacerea companiei a crescut cu 10 milioane de lei, ajungând la o cifră de afaceri de 28,4 milioane. Profitul net a depășit 2 milioane lei. Activele imobilizate, conform raportului fi nanciar pentru 2018 au valorat 9,8 milioane lei, iar capitalurile proprii se cifrau la 3 milioane. Numărul mediu de angajați a fost de 93.

Almamet SRL Almamet SRL, cu sediul în Târnaveni, este o societate aparținând grupului german ALMAMET. Constituit acum 31 de ani, Almamet GMBH este unul dintre cei mai mare furnizori din lume de pulberi de magneziu și granule și lider de piață în Europa.

Almamet SRL este un furnizor specializat de produse de înaltă calitate pentru industria oțelului. În anul 2018 compania a avut o cifră de afaceri de 36,6 milioane lei și un profit net ce s-a apropiat de 3 milioane de lei. Capitalurile proprii au trecut, în 2018, de 7 milioane lei, iar valoarea activelor imobilizate de 4,9 milioane de lei. Numărul mediu de angajați a fost de 40.

Catalonia Inox SRL Înființată în 2009, ca o alternativă la o piață a semifabricatelor din oțeluri inoxidabile aflată în plină ascensiune, Catalonia Inox, membră a grupului american Amari Metals Europe LTD, devine unul dintre cei mai importanți parteneri în domeniul distribuției la nivel național a semifabricatelor, produselor industriale și accesoriilor din oțeluri inoxidabile. Cifra de afaceri a companiei a fost în anul 2018 de 29,4 milioane lei, iar profitul net – de aproape jumătate de milion de lei. Activele imobilizate ale companiei valorau 2,1 milioane de lei, iar capitalurile proprii erau de 1,1 milioane lei. Numărul mediu de angajați a fost 31.

Scor final (puncte): 7,10 Cifra de afaceri: 13 Active imobilizate: 7 Profit: 10 Nr. angajați: 5 Capitaluri proprii: 3

Scor final (puncte): 6,25 Cifra de afaceri: 1 Active imobilizate: 4 Profit: 8 Nr. angajați: 11 Capitaluri proprii: 8

Scor final (puncte): 6,10 Cifra de afaceri: 1 Active imobilizate: 5 Profit: 12 Nr. angajați: 8 Capitaluri proprii: 5

Scor final (puncte): 5,65 Cifra de afaceri: 3 Active imobilizate: 2 Profit: 12 Nr. angajați: 2 Capitaluri proprii: 7

Scor final (puncte): 2,80 Cifra de afaceri: 2 Active imobilizate: 2 Profit: 5 Nr. angajați: 1 Capitaluri proprii: 3

75

76

ELITE IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lider în România,

PARAT RO mizează pe seriozitate și calificarea forței de muncă de Ligia VORO De la o afacere de familie pornită de la Remscheid, Germania, dezvoltată în Neureichenau și extinsă în Cehia, România și în alte țări de pe glob, PARAT Beteilingungs GMBH este astăzi lider mondial în domeniul producției de componente complexe de plastic. În România, PARAT RO, deținută 100% de PARAT din Germania, și-a concentrat producția pe două segmente mari – genți premium și textile. Din 2017, compania a devenit de sine stătătoare în ceea ce privește producția de genți, ceea ce se traduce printr-o creștere a cifrei de afaceri de 3 ori.

Se vor împlini 75 de ani în 8 octombrie a.c. de când compania PARAT, cum se numește astăzi, a fost fondată într-una dintre cele mai renumite localități unde activau și activează producători de scule – Remscheid, în Nord-Vestul Germaniei – de către doi dintre cei patru frați Schonenbach. O întâmplare nefericită, decesul unuia dintre cei doi parteneri, avea să îi aducă în scurt timp în companie, ca asociați, și pe ceilalți doi frați.

Aflați în apropierea producătorilor de scule, celor doi frați le-a încolțit ideea de a produce genți în care aceștia să își transporte sculele. Așa a apărut Fabrica de produse din piele pentru scule de mână. Mai târziu, dintr-o întâmplare, compania a fost rebotezată PARAT, denumire care provine de la constararea soției unuia dintre frații Schonenbach când a deschis geanta cu sertare pentru scule care urma să fie prezentată la un târg și a văzut că totul era pregătit. Asta și înseamnă PARAT – pregătit.

Primii clienți ai PARAT au fost firme de renume care există și astăzi și sunt lideri mondiali în producția de scule – Gedore, Viha, Reka.

“Printre primele produse au fost câteva genți de scule, destul de rudimentare. Fiind imediat după război au început să producă pentru căile ferate germane, pentru poșta germană, pentru armată. Armata a început să construiască o mașină gen Hummer, Iltis se numea, iar PARAT să producă și să furnizeze pentru aceasta copertinele. Portierele, geamurile erau toate din material textil la vremea respectivă și erau produse de PARAT”, ne povestește Denes Siklodi, directorul general al PARAT RO. Lipsa forței de muncă și costurile ridicate cu personalul din anii ‘60 i-a determinat pe proprietarii PARAT să caute și să găsească o altă locație unde să își continue activitatea. Au ales Neureichenau, în Bavaria, localitate situată înr-un tri-

unghi al granițelor unde se întâlnesc Cehia cu Austria și cu Germania. Producția a fost mutată pas cu pas acolo, iar la Remscheid a rămas doar administrația și desfacerea pentru partea de genți.

Lider mondial De acolo și de atunci, “PARAT a devenit de la un simplu furnizor de genți de piele un furnizor de componente complexe de plastic. În momentul de față, PARAT este lider mondial în acest domeniu, fiind singurul care are posibilitatea să producă componente atât de mari, însemnând undeva la 4 m pe 2 m, 4 m pe 4 m, și componente integrate.

De asemenea, în prezent, PARAT este un furnizor principal pentru industria auto, pentru producătorii de camioane, mașini agricole, utilaje industriale, utilaje folosite în construcții. Mai exact, în condițiile în care tehnologia avansează, capotele nu mai sunt produse din tablă, ci din materialele acestea complexe produse de PARAT, astfel că toți producătorii de mașini și utilaje trec la aceste noi tehnologii”, subliniază Denes Siklodi. În ascensiunea companiei până la instalarea în poziția de lider mondial a contat și flerul fraților Schonenbach, aceștia încheind parteneriate și apoi preluând companii din alte domenii care dezvoltau tehnologii diverse. Astfel, cel mai important pas pe care l-au făcut, undeva în anii 60, a fost când au încheiat un parteneriat și apoi au preluat o firmă

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ELITE IN BUSINESS

de termoformare plastic, un domeniu nou la vremea aceea.

“De la acea termoformare și injecție de mase plastice s-a ajuns la noile tehnologii LFI (n.a long fiber injection), practic este o injecție de mase plastice, poliuretan și fibră de sticlă, este o tehnologie relativ nouă. Am fost primii și am dus-o până la vârf. În momentul de față suntem cunoscuți ca cei mai mari și cei mai serioși producători de astfel de componente”, arată directorul general al PARAT RO. Bineînțeles, investițiile au fost pe măsură, prima mașină de termoformare la vremea aceea a costat undeva la vreo 2 milioane de mărci. Dacă venim în zilele noastre, o asemenea mașină de LFI costă între 8 și 12 milioane de euro. Însă PARAT continuă să investească, anul trecut a cumpărat două astfel de utilaje, iar înainte cu un an alte două.

“Sunt investiții destul de serioase ținând cont de faptul că totuși nu suntem o firmă extraordinar de mare, suntem de mărime medie, raportat la numărul de angajați și la cifra de afaceri. Cifra de afaceri pe grup este undeva la 90 de milioane de euro”, arată Denes Siklodi.

Au fost și alte direcții în care PARAT și-a dezvoltat producția, însă multe au dispărut din portofoliu, neamaivând căutare.

PARAT RO, din 1998 la Sighișoara și Albești În paralel cu dezvoltarea portofoliului de produse, expansiunea în alte locații a continuat. “În 1993, PARAT a deschis o altă fabrică în Cehia, unde s-a mutat o parte din producția de genți. Fabrica din Cehia a funcționat până în 2001 când a fost închisă și toate produsele au fost relocate în primă fază în Germania și pe urmă la noi. În 1998 s-a înființat fabrica din România, în cele două hale cumpărate de la fosta Nicovala”, povestește directorul general al PARAT RO. În 2001, PARAT RO s-a extins și era prima firmă din România implicată în activitatea de cusut airbaguri. Cinci ani mai târziu, fabrica a fost vândută, dar proprietarii germani au păstrat producția de genți, huse și corturi și au construit actuala fabrică în Albești.

“Am continuat să producem produsele noastre tradiționale. Între timp au venit clienți noi, acea producție vestită de plapume. Vestită pentru că la Sighișoara erau produse plapume pentru Burj al Arab, practic așa era, nu livram noi direct către Burj al Arab, dar firma pentru care lucram furniza produsele acestea și către Burj al Arab.

De asemenea am mai avut câteva proiecte noi pe partea de geamantane, am produs pentru firma Travelite - gama premium denumită Titan. În 2015, am adus un proiect nou pentru România, producția de burdufuri auto, tradus mot-a-mot, dar ele practic sunt niște corturi care sunt integrate în mașini, utilizate pentru camping. Este un domeniu care în ultimii doi-trei ani a explodat, pentru că toată lumea își dorește să iasă în natură, iar o mașină cu aceste dotări poți să o transformi în două minute într-o rulotă de camping”, explică Denes Siklodi, director general PARAT RO. Când au început, produceau undeva la maxim 120 pe săptămână, iar acum fabrică 500 pe săptămână numai pentru Volkswagen. “Între timp toți producătorii vor așa ceva, pentru că dacă nu oferi și această dotare, practic nu exiști. Este un musthave. Iar, cu excepția Mercedes, toată producția este la noi”, accentuează directorul general Denes Siklodi.

Pentru a face față comenzilor, compania mureșeană a investit anul acesta într-un cutter.

Este o mașină automată de croit, este ca o imprimantă matriceală, dar care decupează materialul. Desenele sunt preluate în acel soft de încadrare, care face o încadrare optimă și duce la o economisire de material. Investiția a fost una serioasă și s-a cifrat la 200.000 de euro, însă va fi amortizată într-un an, doar din economia de material.

Investiția este binevenită pentru că mașina de croit poate fi utilizată și pe partea de genți, deoarece taie plastic, carton etc. În curs de achiziție este cea de-a doua deoarece, după cum spune Denes Siklodi, “și dacă am lucra în trei schimburi, tot nu am acoperi capacitățile”.

Pe segmentul de genți, e de menționat că PARAT RO a preluat întreaga producție din 2017 când a fost construită hala nouă, prima dată în lohn și apoi de sine stătători, cu toate fazele de producție sub acoperișul de la Albești, de la achiziția materiei prime, producție, controlul final, depozitare și livrare.

Schimbarea a venit cu multe provocări – gestionarea a peste 400 de furnizori de la 2 câți erau înainte, un nou soft de contabilitate-gestiune, traininguri timp de jumătate de an a întregului personal. Însă a meritat. Acest transfer a însemnat un salt al cifrei de afaceri de la 2 milioane euro în 2017 la 7 milioane de euro în 2018.

Concluzionând, astăzi, la PARAT RO, partea de textile reprezintă 40% din producție, iar cea de genți - 60%, iar perspectivele sunt ca, din 2021, procentele să se egalizeze.

Ce le asigură succesul? În primul rând, seriozitatea și calificarea forței de muncă – pe partea de confecții, iar pe partea de genți – mentalitatea oamenilor din zonă și loialitatea acestora față de companie.

Iar, dacă vorbim de resursa umană, ar fi de menționat că 70% dintre angajați sunt în companie încă de la înființare. În 2018, PARAT RO avea 120-130 angajați, în 2020 erau aproape 200, vor ajunge la 210 până la sfârșitul anului, raportat la proiecte și cifrele bugetate.

77

78

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ELITE IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Moștenitorii

Este începutul unui drum firesc în afaceri de-a lungul epocilor istorice. Să fii moștenitor. Să fii urmaș. Să fii continuator. Termenii au conotații pozitive și deseori invidiate de necunoscători. Avem investitori mureșeni care după ce au crescut 25-30 de ani businessul și după epoca de extindere și consolidare, după investiția în educația și experiența managerială și profesională a fiilor și a fiicelor lor, au ales să facă transferul de acțiuni, la început, apoi de atribuții și responsabilități, și crescendo transferarea unor părți din puterea imperiului creat. Firesc și clasic, chiar dacă există și excepții multiple.

Transilvania Business a deschis acest capitol cu două personalități extrem de diferite și totuși atât de asemănătoare. Producția de utilaje forestiere și agricole, cercetarea în in-

dustria de auto specializată, inovarea, și industria gazeifieră și de exploatare a gazelor naturale.

Andrei Oltean și Sebastian Calugăr.

Două stele ale producției în județul Mureș și în România, precum și în țările din vecinătatea țării noastre. Brandurile sunt transnaționale. Ediția a II-a - ce sperăm să o realizăm în condiții firești - are spații mult mai largi rezervate zecilor de mureșeni Moștenitori - ce sunt efectiv întrun schimb de ștafetă – Seniorii cu valoarea și universul creației brandului și tinerii cu energia, vivacitatea, semnele menținerii, înnoirii efective a viitorului companiilor ce beneficiază de asemenea șansă. Șansa Moștenitorilor.

Continuarea în paginile 80-83

79

80

ELITE IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Andrei Oltean, director de dezvoltare IRUM SA:

„Pentru a avea produse competitive la nivel mondial, este nevoie de o muncă în zona de cercetare și dezvoltare” de Ligia VORO „Think global, act global!” este deviza lui Andrei Oltean, director de dezvoltare al IRUM SA, ceea ce explică, de asemenea, de ce, pas cu pas, utilajele și tractoarele produse de Grupul MAVI cuceresc alte și alte teritorii de pe glob. În interviul pe care ni l-a acordat, Andrei Oltean vorbește și despre cum s-a apropiat de business-ul familiei, cum a dezvoltat propriile proiecte, unde vede Grupul MAVI în viitor și multe alte răspunsuri interesante pe care le veți descoperi mai jos.

Cu atâtea exemple în jurul dvs. de tineri care au emigrat, prima dată la studii, iar apoi și-au dezvoltat o carieră dincolo de granițele țării noastre, de ce ați ales să studiați în România și, implicit, de ce ați ales România?

Am ales România pentru că de mic am fost crescut cu ideea că se poate crea ceva și la noi în țară, și în acest sens am încercat să mă racordez cât mai mult la necesitățile pieței de aici. O mare parte din studii le-am făcut în țară, însă am studiat și în afară, tocmai în ideea de a putea vedea ce fac și alții și de a implementa la noi anumite soluții care să ne ajute să creăm lucruri trainice și de calitate și în România.

Când v-ați dat seama că le veți călca pe urme părinților, cu nota dvs. individuală bineînțeles, cum v-ați apropiat de acest domeniu de producție tractoare articulate forestiere, respectiv tractoare agricole, ce v-a atras și ce vă atrage spre acest domeniu?

Având șansa să cresc cu aceste subiecte în sânul familiei, pot să spun că de mic mi s-au întipărit în minte, iar atracția pentru aceste domenii s-a creat în timp. Încă dinaintea facultății deja eram ferm convins că vreau să activez în această zonă și am vrut să mă dezvolt personal cât mai bine, pentru a putea face față provocărilor care au urmat.

Cum ați fost susținut de familie să evoluați într-un domeniu foarte puțin susținut din partea statului român – cercetarea și dezvoltarea? Împreună cu familia, văzând ceea ce se întâmplă și în alte țări mai dezvoltate, la nivel global, am luat hotărârea că o fabrică ce face produse, fără să aibă în spate un centru de cercetare și dezvoltare, nu va reuși să fie competitivă pe termen lung. Și atunci am decis, cu toate că este un domeniu foarte costisitor, să dezvoltăm lucrurile în această direcție, iar rezultatele încep pas cu pas să se vadă. Legat de întrebarea în sine, a fost foarte important faptul că toți cei din familie am fost racordați la această idee.

Cum a încolțit proiectul Centrului de CercetareDezvoltare iFOR, ce resurse a antrenat dezvoltarea și implementarea acestui proiect, care sunt cele mai importante realizări ale centrului și ce planuri de viitor aveți în legătură cu iFOR?

După cum spuneam și mai sus, am realizat faptul că, pentru a avea produse competitive la nivel mondial, este nevoie de o muncă în zona de cercetare și dezvoltare, astfel încât centrul nostru IFOR a apărut oarecum natural, iar scopul principal a fost să creem produse cât mai competitive. În acest sens am reușit deja să dezvoltăm utilaje în zona agricolă și forestieră, iar în viitor avem o serie de alte proiecte, care considerăm noi că vor extinde protofoliul de produse și ne vor ajuta să creștem și din punct de vedere comercial.

Cât de mult v-ați permis să experimentați în acești ani de când sunteți director de dezvoltare? Câte din proiectele pe care le-ați gândit s-au și materializat și în ce fel față de proiectul inițial?

Probabil că unul dintre cele mai mari avantaje pe care le ai atunci când faci parte dintr-un business de familie, este faptul că ai șansa să experimentezi foarte mult, să înveți foarte multe lucruri noi și să îți folosești propriile strategii.

Au fost foarte multe proiecte în care am fost implicat și s-au materializat, iar unul dintre cele mai importante este proiectul TAGRO, unde am reușit să venim în piață cu un tractor agricol total nou, conceput, proiectat și realizat în România.

Care este cel mai mare risc pe care vi l-ați asumat și cum l-ați transformat într-o oportunitate și apoi în succes?

Investiția în sine, în zona de cercetare și dezvoltare de exemplu, este un mare risc, ce nu este neapărat tot timpul urmat și de succes. De aceea, toate deciziile luate trebuie să fie unele foarte înțelepte și foarte bine analizate, pentru a avea succes în viitor. Consider că într-un business în care nu riști, dezvoltarea acestuia nu poate să fie una foarte bună, întrucât riscul face parte din business.

Care sunt ingredientele care considerați dvs. că v-au asigurat succesul în acești ani? Cum definiți succesul?

Ingredientele care ne-au asigurat succesul în acești ani au fost, în primul rând, seriozitatea, dorința de a crea ceva și de a lăsa ceva pentru societate. Succesul nu putem spune că are o definiție exactă, acesta fiind perceput de fiecare persoană în mod diferit. Într-o lume care devine extrem de tehnologizată, automatizată, digitalizată cum vă pregătiți pentru viitor?

Tot timpul am încercat ca și companie să implementăm lucruri care să ne ajute. În acest sens, evoluția tehnologiei și faptul că lumea merge într-o eră tot mai digitalizată, ne oferă și o serie de avantaje. Astfel, avem mai multe proiecte care ne ajută în această dezvoltare, cum este cel al unui magazin on-line în zona de MAVIPROD,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

plus folosirea unor sisteme cât mai inteligente în partea de producție, pentru a reuși să controlăm lucrurile mult mai bine.

Ce i-ați transmite unui tânăr antreprenor care dorește să înceapă o afacere sau care este la început de drum?

L-aș sfătui să analizeze foarte bine sectorul în care vrea să intre, să vadă dacă rezonează sau nu cu el, însă, cel mai important, este să aibă curaj și să încerce. Pentru că foarte mulți tineri nu prea au curajul de a face ceva și, din păcate, renunță foarte ușor.

Cum rezolvă un tânăr, în acest caz dvs., un conflict între generații într-un business de familie?

Sunt de părere că, dacă businessul de familie este clădit pe niște reguli clare, conflictele între generații nu prea au cum să apară. Iar schimbul de idei, care poate nu tot timpul sunt pe aceeași lungime de undă, nu se regăsește neapărat între generații diferite, ci și între oameni care fac parte din aceeași generație. Acesta nu este neapărat un lucru rău, deoarece evoluția noastră ca persoane este foarte important să fie bazată pe schimbul de idei și pe comunicare.

Ce vă place cel mai mult din ceea ce faceți? Îmi place foarte mult faptul că am șansa să creez ceva și faptul că reușim să venim și noi cu un aport considerabil în societatea în care trăim.

Cum se construiește și se menține un brand?

Sunt foarte multe elemente care definesc un brand. În general, brandurile solide se creează în ani de zile, iar consistența acestora este dată de ceea ce creezi practic zi de zi. Normal că, pentru a avea un brand sănătos, trebuie să pornești de la o fundație solidă, în care să

ELITE IN BUSINESS

definești lucrurile foarte bine și clar. Ulterior, pe baza acestei fundații, trebuie să îți creezi o strategie, care să nu rămână doar la nivel de schiță, ci să fie pusă zi de zi în aplicare, pentru a putea avea rezultatul dorit. Un alt element foarte important în brand este și tot ceea ce se află în spatele poveștii. Pentru că, de foarte multe ori, întâlnim în piață povești foarte frumoase, care ulterior nu sunt susținute de impactul pe care clientul îl are cu produsul în sine.

Ce considerați că ar trebui să se schimbe în mediul de afaceri românesc?

Cred că cel mai important ar fi să se acorde mai mult credit oamenilor de afaceri români și, totodată, probabil că încă mai avem foarte mult de lucru la cultura antreprenorială și la a înțelege valoarea exactă a unui business de familie, dar și ceea ce pot să aducă acestea într-o țară ca România.

Cum ar trebui/ ar putea să susțină statul român dezvoltarea capitalului autohton?

Probabil că, uneori, ar trebui să fie luate măsuri mult mai clare și țintite în direcția aceasta. Totodată, poate anumite programe, care să te sprijine în activitatea de export, nu ar fi de neglijat.

Care este deviza dvs. în lumea afacerilor?

Deviza mea este „Think global, act global!”

Cum vă detașați în tumultul cotidian?

Familia cred că are un rol foarte important, iar locul meu de refugiu, ca să zic așa, în momentul de față este alături de soție și cei doi copii. Clipele petrecute alături de ei mă ajută foarte mult să mă deconectez de stresul generat de zona de businsess și pot spune că tot de la ei îmi iau și energia de zi cu zi.

81

82

ELITE IN BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Horațiu Sebastian Călugăr, proprietar și administrator CIS GAZ SA:

„Dacă ți-ai asumat un lucru, trebuie să ai puterea și onoarea să îl duci până la capăt, indiferent de rezultat” de Ligia VORO Dacă e să ne gândim la omul de afaceri Horațiu Sebastian Călugăr, proprietar și administrator al CIS GAZ SA, credem că are principalul merit de a fi vizionar și de a visa realist. A văzut acum mai bine de un deceniu că afacerea de familie CIS GAZ poate evada dintre granițele strâmte ale județului Mureș spre național. De la un moment dat, și granițele naționale s-au dovedit prea restrictive. O poveste despre devenire, despre moștenire în interviul pe care ni l-a acordat.

Cum v-ați apropiat de lumea afacerilor? Încă de la o vârstă fragedă am dorit să-mi dobândesc o independență financiară. Bineînțeles, atunci eram mânat de alte lucruri specifice vârstei, însă pe parcurs am conștientizat că îmi doresc să urmez calea antreprenoriatului. Și am început cu începutul, în business-ul familiei, ca funcționar administrativ, apoi am început să preiau mai multe activități, printre care și cea de taximetrie, unde m-am lovit și de prima provocare în parcursul meu: după trei ani, activitatea a fost închisă din motive de nerentabilitate.

Ce ați învățat din acest eșec?

Chiar dacă la momentul acela l-am privit ca pe un eșec, acum pot mărturisi că acela a fost unul dintre momentele importante din ascensiunea carierei mele. Până la urmă s-a dovedit a fi o experiență pozitivă. Am dobândit abilități practice destul de devreme, care m-au ajutat mai târziu, am învățat multe despre relațiile financiar-bancare și despre relațiile cu oamenii, dar și despre responsabilitatea de a gestiona toate aceste lucruri: aveam 24 de mașini, din care 12 erau proprii, cu 24 de șoferi, în 2 schimburi. În perioada aceea, a fost și primul moment în care am simțit cumva independența financiară, de a nu depinde de un loc de muncă, am simțit gustul antreprenoriatului.

De asemenea, am căpătat trăsături foarte importante în construirea caracterului meu: am fost provocat și lăsat să pierd, să învăț din greșelile mele fără să fiu tras la răspundere pentru acest lucru.

Cum ați început să activați în domeniul furnizării de gaze naturale?

Liberalizarea pieței de gaze naturale din anul 2004 ne-a creat premisele pentru inițierea procesului de licențiere a firmei ca furnizor de gaze naturale. Așadar, la sfârșitul anului 2005-începutul anului 2006 CIS GAZ furniza deja gaze naturale către primii consumatori industriali. Într-adevăr, am fost în piață încă de la momentul acestor schimbări, pe acest fond structural, instituțional și legislativ, unde sectorul gazelor naturale trecea prin tot felul de restructurări, iar asta ne-a ajutat foarte mult. Am simțit pe propria piele și afacere toate reglementările care au survenit, dar am acumulat și foarte multă experiență, care ne ajută și azi să livrăm produse și servicii de calitate.

Altfel, ca tânăr antreprenor, îmi aduc aminte că a fost o perioadă plină de provocări, însă fiind și foarte tare încurajat de tatăl meu, am depus actele și am luat licența, iar de acolo am început să documentez și să analizez ce înseamnă să fii furnizor de gaze naturale în România, concentrândumă în special pe zona de legislație și reglementări și asta a contat. Îmi aduc aminte cum diverși jucători din piață îmi solicitau opinii referitoare la anumite reglementări.

Apoi, am început să facem pași: de la obținerea licenței până la vânzarea primului mc de gaz au trecut cam 9 luni. Însă, preocuparea noastră pentru creșterea CIS GAZ a fost constantă: după program, stăteam alături de un coleg inginer, care se ocupa de analize și de studiu, și am identificat împreună bazele de consumatori, reușind să facem un top al marilor consumatori de gaze naturale din România, un top 500, ceea ce pentru perioada aceea a însemnat un lucru foarte mare.

Cu toate acestea, firma nu avea capital să furnizeze volume mari de gaze naturale, mai ales la unii din top 500 consumatori din România, însă asta nu ne-a oprit: le-am trimis faxuri în care ne prezentam și le spuneam că dorim să le facem cunoscută oferta noastră. Am primit și răspunsuri.

Primul cred că a fost de la Rulmentul Bârlad. Apoi a urmat încheierea primului contract la Orăștie cu fabrica de cărămida POROTEROM SRL, al doilea cu RIFIL Săvinești și al treilea cu Lazăr SRL Reghin.

De acolo a fost o dezvoltare organică.

Care a fost avantajul pe care l-ați avut în piață raportat la competitorii dvs.?

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ne-a ajutat foarte mult faptul că am beneficiat de expertiza CIS GAZ și puteam să livrăm servicii: atât de proiectare, cât și execuția propriu-zisă a instalațiilor. Aproape pentru toți primii clienți am făcut racordări directe în SNT(Sistemul Național de Transport Gaze Naturale), o alternativa fata de racordarea clasica in sistemul de distribuție de gaze naturale, ceea ce era un mare avantaj, pentru că salvam uneori și 30% din costul gazelor pentru clienți.

Ulterior, am dezvoltat și un serviciu de consultanță pentru acei consumatori pe care nu îi puteam prelua, pentru că erau prea mari valorile, riscurile. Am livrat 20-25 de proiecte pentru fabrici renumite, energofage, cu care am rămas în relații foarte bune, am continuat să fim parteneri, chiar dacă pentru unii nu mai suntem furnizori de gaze naturale. În vremea respectivă puteam gestiona afacerea cu 2 oameni, nu era atâta birocrație și reglementări ca acum. Din 2012-2013 am început să aducem în departament mai mulţi oameni, pentru că, odată cu reglementările noi, au început nevoile tehnice, s-a trecut de la rezervare anuală la rezervare lunară apoi la rezervare zilnică. Acum se lucrează zi de zi, 365 de zile pe an.

Totodată, un alt avantaj a fost pe partea financiară: iarna aveam încasări pe partea de furnizare, deoarece se consuma mult gaz. Vara scădeau vânzările de gaz, dar aveam încasări din activitatea de bază a companiei, lucrările de instalaţii şi construcții conducte pe care le executam.

Cum ați dezvoltat segmentul de distribuție de produse?

CIS GAZ este, în primul rând, o un business cu și despre oameni. Una din marile provocări, nu știu dacă a fost cea mai mare, a fost transformarea relaţiilor de business şi personale ale tatălui meu în relaţiile mele de business, un lucru deloc uşor, fiind un decalaj de generaţii. A fost nevoie să conving toate sferele de oameni de afaceri să meargă mai departe în noua formulă de management. Riscul a fost ca eu să nu fiu acceptat de anumiţi oameni, mai conservatori. Însă, până la urmă, totul a căpătat un caracter facil, iar în momentul de față avem parte de parteneriate de lungă durată, cărora le mulțumim pentru încrederea acordată.

Cum a avut loc tranziția de la un sistem de management la unul nou?

Cred că pe parcursul anilor în care am adus noi oportunități de dezvoltare şi profit companiei am demonstrat tuturor că sunt pregătit să fac faţă oricăror provocări.

Mi-am dorit un sistem propriu de management. Să înţeleg cum să fac să funcţioneze mai bine ceea ce exista deja.

Mi-a luat mulţi ani să modernizez sistemul de lucru al firmei, pentru că nu a fost doar tranziţia mea, ci şi o tranziţie pentru toată echipa firmei.

Este greu să convingi o echipă bine închegată, în jurul altui lider, să te urmeze, dacă nu eşti suficient de competent.

Cum ați văzut dezvoltarea business-ului creat de tatăl dvs.? În momentul de față, am început o restructurare a companiei, care sperăm noi să se finalizeze în următoarea perioadă. Am dorit să rămânem tot în zona de industrie, nu am plecat foarte departe de serviciile de instalaţii şi întreţinere a conductelor. Mai mult, încercăm să diversificăm oferta și gama de servicii pe care o oferim. Ne vom concentra și pe vânzarea către clienții casnici, dar încercăm să construim și pachete prin care să vindem gaze naturale, energie electrică și serviciile de verificări și întreținere instalații ale acestora.

Ce ați preluat ca filosofie de viaţă de la tatăl dvs.?

Cel mai important lucru pe care l-am preluat de la tatăl meu este seriozitatea, respectarea cuvântului dat. Am

ELITE IN BUSINESS

învățat că este important să te ţii de un angajament, chiar dacă la un moment dat se poate transforma într-o negociere mai puțin avantajoasă. Dacă ţi-ai asumat un lucru, trebuie să ai puterea şi onoarea să îl duci până la capăt, indiferent de rezultat.

Care a fost cea mai dificilă decizie pe care a trebuit să o luați?

A fi antreprenor înseamnă a lua decizii dificile în fiecare zi, iar a fi antreprenor într-o piață de gaze naturale, unde piața încă nu este una stabilizată, este și mai dificil. Și tocmai din această instabilitate a domeniului am fost nevoit să luăm și decizii dificile.

O decizie care nu a fost ușoară, însă necesară, a fost să disponibilizez o întreagă echipă de pe un şantier. Nu mi-a plăcut deloc, dar a trebuit să iau această hotărâre. O altă decizie dificilă a fost cea de a semna contractul conductei de interconectare gaze Iași - Ungheni - Chișinău din Republica Moldova, mi-a luat mult timp de gândire. Aici ne-am asumat nişte angajamente îndrăzneţe şi dificil de realizat, dar care au dat până la urmă rezultate. Riscul a fost mare, puteam pierde foarte mult dacă nu ne organizam foarte bine, într-un termen foarte scurt.

Cum definiți succesul?

Cea mai aproape definiţie pentru mine a succesului în business este de a reuşi să devii, în domeniul tău, lider de piaţă și o persoană de referință pentru piaţă. Să fii opţiunea principală pentru fiecare client pe o perioadă nedeterminată de timp. Acest lucru se poate dacă reușești să menţii un ritm de inovare şi dezvoltare identic cu cerinţa pieţei în care lucrezi. Să le oferi clienţilor confortul că vei putea fi alături de ei, și să aduci soluţii la provocările pe care business-urilor lor le întâmpină. Totodată, succesul înseamnă să poţi să creezi şi să pui în mişcare o echipă care să meargă, majoritatea ei, în aceeaşi direcţie cu tine.

Ce mesaj aveți către un tânăr antreprenor? În primul rând să aibă curaj, să creadă în el, să aibă suficientă răbdare şi să se dedice 100% sau chiar mai mult propriei afaceri.

Ce vă pasionează dincolo de business? Îmi place să călătoresc, aşa că de fiecare dată când plec în călătorii de afaceri îmi acord şi câteva zile pentru a călători şi în interes personal. Îmi place foarte mult şi iahtingul, e un sport deosebit de special şi interesant.

83

84

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ELITE IN BUSINESS

85

Avocatul Vasile Costea:

„Dacă vrei să ții pasul cu vremurile, trebuie să ții cont de dezvoltarea economică” de Ligia VORO, Aurelian GRAMA & Ion SURDU

“Dezvoltarea unor ramuri noi de business impun un specific avocațial”, pledează avocatul târgumureșean Vasile Costea, subliniind că noile domenii economice – cum sunt IT-ul, cibernetica, robotica, medicina, inteligența artificială, ridică noi și complexe probleme juridice.

O discuție interesantă despre o profesie care te consumă, te provoacă și în care nicio zi nu seamănă cu alta.

Care este menirea unui avocat, a unei case de avocatură și cât trebuie să ții steagul sus?

Oricât am vrea să ocolim răspunsul acesta, la un avocat ajungi atunci când ai probleme. E un domeniu la fel de complex ca oricare altul, în care trebuie să-ți deschidă cineva ochii și să nu faci greșeli. Sau cel puțin să le poți corecta. Adică de multe ori, de exemplu, într-un proces comercial, îți evaluezi șansele și, poate, cu un sfat bun eviți un proces de ani de zile cu costuri interminabile. La fel și într-un dosar penal în care deși lucrurile sunt destul de clare, dacă te sfătuiește cineva că poți să mergi pe anumite proceduri – cea de recunoaștere a vinovăției, cea cu privire la circumstanțele atenuante și altele, poți să obții niște beneficii juridice care pot schimba soarta persoanei în cauză. Și atunci toate aceste sfaturi nu ți le poate da decât un avocat care cunoaște foarte bine domeniul.

Acest lucru înseamnă confort pentru om, ghidare juridică, economie de costuri – chiar dacă pentru unii e sur-

prinzător, pentru că spun că „nu mă duc la avocat ca să nu cheltui”. Dimpotrivă, sunt ferm convins că în majoritatea cazurilor cheltui mai mult dacă nu mergi la avocat sau la cineva care să te sfătuiască în mod corect.

Eu cred că în momentul de față avocatura e o profesie de liant între toate domeniile care există. Toate, spun eu, interacționează cu lumea avocaturii. Aș spune că e o profesie de necesitate și de elită sau, cel puțin, ar trebui săfie privită ca o profesie de elită.

Legat de ceea ce ați întrebat - să ții stindardul sus, aș spune că tendința oricărui avocat este să facă lucrurile cât mai bine. Ca să faci performanță, să ai rezultate, ca să poți să mulțumești, înseamnă să te specializezi. Un avocat nu poate să acopere toate domeniile. Trebuie să te specializezi foarte bine pe o nișă, vorbim de ani în care să ai cazuistică, să știi cum să abordezi problema respectivă. Pentru domeniile în care nu te specializezi trebuie să formezi o echipă de avocați cu care să interacționezi continuu.

86

ELITE IN BUSINESS Vorbind de echipă, spuneți-ne cine face parte din echipa dvs.? În momentul de față, forma pe care am adoptat-o în avocatură este cea de cabinet individual cu colaboratori, specializați pe domenii și aplicând toate regulile unei case de avocatură. În echipa cu care lucrez în prezent, personalul administrativ este extrem de important: un director administrativ și o secretară.

Eu sunt specializat preponderent pe cauze penale –cu o experiență de peste 20 de ani în domeniu, iar alături de mine, sunt alți trei avocați. Unul specializat de asemenea pe cauze penale, dar și comerciale – Miron Sojka Timea; soțul ei, Raul Miron, e tot aici, dar este și cadru universitar, are doctorat în arbitraj internațional și este specializat preponderent pe cauze fiscale. Cristina Muntean, o altă colegă, e specializată pe cauze de contencios administrativ, contravențional, dreptul muncii, dreptul concurenței. În general, la ora actuală acoperim în echipă tot ceea ce înseamnă lumea de business. Am reușit să ne specializăm astfel încât să cuprindem toate problematicile unui om de afaceri, fie că sunt de natură administrativă, fiscală, comercială sau chiar penală.

Avocatul, necesar în orice afacere De la ce nivel al unei afaceri ați sfătui dvs. o companie să lucreze cu o casă de avocatură?

De când începi un business, dacă vrei să faci niște pași corecți, obligatoriu trebuie să ai două componente bine puse la punct: una e partea de contabilitate și a doua e partea juridică. Orice firmă ar trebui să aibă o colaborare cu un avocat.

Permiteți-mi să dau un exemplu: te ocupi de imobiliare și vrei să construiești un cartier. Câte necunoscute nu sunt în ceea ce înseamnă construcția unui bloc? Ce clauze trebuie să cuprindă fiecare contract? Câte necunoscute sunt raportat la termenele de predare către beneficiari, dar și pentru cei cu care lucrezi. Să nu mai vorbim de impactul fiscal: unele au un regim de TVA într-un anumit fel, altele - nu. O parte din ele trebuie să le iei cu credite din bancă, o parte - nu. Toate acestea nu ai cum să le gestionezi fără partea juridică. Și mai este un aspect, și anume depinde unde vrei să ajungi. Dacă vrei să ai o mică afacere și să apelezi la un avocat doar atunci când ai probleme, poți s-o faci. Dacă vrei să ai o firmă mare, cel puțin în Europa nu există o firmă fără o colaborare cu un avocat. De ce un avocat? Pentru că multitudinea problemelor impune o persoană specializată, într-un domeniu complex, instituții și legislație stufoasă și interpretări delicate.

Trebuie adăugat că avocatul mai are un mare rol, care e fundamental – confidențialitatea. Chiar dacă angajezi sau nu un client, informația trebuie să rămână în cabinet. Iar dacă e încheiat un contract, în primul rând e infracțiune dacă divulgi orice informație, iar în al doilea rând ești legat de încredere, de confidențialitatea informației.

Cum au evoluat și cum vor evolua lucrurile în avocatură în domeniul afacerilor dacă ne gândim la tehnologie, digitalizare?

Surprinzător, cheia dezvoltării avocaturii constă în progresul economic al unui oraș. De aici plecăm.

Tradițional, există câteva ramuri care vor exista întotdeauna deoarece tot timpul vor fi divorțuri, tot timpul vor fi partaje, tot timpul vor fi firme care vor avea datorii, insolvențe, oameni care calcă strâmb și vor ajunge la dreptul penal. Aceste genuri de probleme au existat tot timpul – și când se scria la mașina de scris, și când au apărut calculatoarele etc.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dacă vrei să ții pasul cu vremurile, trebuie să ții cont de dezvoltarea economică. Dezvoltarea unor ramuri noi de business impun un specific avocațial de business. Informatica, cibernetica, robotica, medicina, inteligența artificială, toate lucrurile acestea vor aduce cu ele și probleme juridice noi, complexe. Altfel va arăta vânzarea unui produs informatic către altcineva, un contract cu niște termeni pe care nici nu ți-i poți închipui. Dacă cumperi o casă, spui viciile ascunse – că are o țeavă defectă, că are igrasie, că e în conflict cu vecinul și ți-a zis că are relații foarte bune etc. Dar când vinzi un soft, ce fel de contract trebuie să faci pentru vânzarea acelui produs? Asta înseamnă dezvoltarea unor noi termeni, unor noi condiții, unor terminologii noi. Mă rog, răspunderea e cam aceeași, pentru că e vorba de un vânzător și un cumpărător, dar modul în care trebuie redactat e complex.

Relația între avocat și un om de afaceri e oarecum bidirecțională. Dar cum se construiește?

E ca în dragoste. În avocatură nu-ți impune nimeni nimic.

Dacă omul are o problemă, vine. Dacă simte că modul în care îi transmiți mesajul e unul corect, că are încredere în tine, că poți să-i oferi o rezolvare a acelei probleme, rămâne. Rămâne, dorește contract. Dacă acceptă condițiile tale, nu mai ai ce să-i reproșezi, trebuie să-ți faci munca ta. E adevărat, nici clientul nu trebuie să creadă că avocatul este o slugă a clientului. Avocatului îi plătești timpul: timpul că se ocupă de tine și timpul pe care ți-l alocă pentru a-ți rezolva problema respectivă. În partea de business, lucrurile sunt mai simple decât în penal. În comercial, de cele mai multe ori dictează modul în care au fost întocmite documentele care derivă dintr-o relație de afacere. Ca sfat pentru a întocmi documente bune, valabile, e nevoie să ai oameni buni care să știe să le redacteze și să le completeze corespunzător. Astfel vei fi ferit de surprize juridice. În comercial e vorba preponderent de bani. Spre deosebire de dreptul afacerilor, dreptul penal e despre oameni, despre destine, despre ani.

Cu instituțiile e mai complicat, în contenciosul administrativ.

E un continuu război. Fiecare din aceste instituții te vânează cum îți faci treaba: vorbim de Mediu, de Finanțe, de primării, de tot ce înseamnă autorități. Și acolo se lasă cu amenzi contravenționale, cu confiscări, în imobiliare – cu demolări.

E un război de putere – pentru că acestea îți aplică amenzi și tu trebuie să te lupți în maniera în care să demontezi ceea ce au scris. Nu e o relație de înțelegere, ci una de autoritate.

Cum vă diferențiați în peisajul avocaturii mureșene și naționale și ce servicii le oferiți companiilor?

Am format împreună o echipă de avocați de care sunt extrem de mândru, care la ora actuală sunt specializați pe anumite domenii. Dacă ajunge o problemă la mine, pot s-o lucrez îm-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

preună cu un om cu o anumită specializare: contencios, fiscal, Registrul Comerțului, penal etc. Pe de altă parte, niciodată n-am considerat că trebuie să fiu în concurență cu cineva. Până la urmă, pe piața avocaturii, dacă îți faci profesia cu dăruire, cu respect, astfel că orice om care pleacă de la tine să rămână un client mulțumit, sunt ferm convins că va povesti experiența altcuiva. Ani de zile trebuie să construiești, e ca o picătură chinezească. Asta e cel mai greu – să rămâi constant și să te regenerezi continuu. Sunt cele două calități majore pentru un avocat. Nu că azi am chef, iar mâine nu am chef de lucru.

Ce înseamnă regenerare? Întotdeauna ai zile bune și mai puțin bune sau soluții bune și mai puțin bune, care nu țin neapărat de tine, ci de sistemul în sine. Regenerare înseamnă ca în ziua următoare să lași în urmă, să te reconstruiești și să mergi mai departe, să gândești constructiv. Asta e cel mai greu lucru pe care poți să-l faci, să poți să închizi problema pe care o ai în tine în ziua respectivă și s-o continui în ziua următoare. Dacă azi ești obosit, mâine ai altă cauză și trebuie să fii la fel de fresh. Și eșecul, și bucuria fac parte din stările pe care ți le dă această profesie. Eșecul – să nu renunți, iar bucuria e trecătoare.

Ca avocat, te hrănești din soluții pozitive și îți dau puterea să mergi mai departe. Fiecare caz e diferit așa cum fiecare om e diferit. Dacă ar spune cineva că infracțiunile de conducere cu alcool toate sunt la fel, nu e adevărat. Împrejurările, urmările, consecințele asupra fiecărui om implicat sunt total diferite.

Fiecare problemă a unui om este drama lui, care lui i se pare cea mai importantă și tu trebuie să i-o rezolvi cât poți de bine. Și vrând-nevrând, te încarci cu problemele acelui om, bune sau rele, dar în același timp trebuie să le gestionezi și să te duci mai departe, indiferent că e bucurie sau tristețe.

Să nu schimbi regulile în timpul jocului Ce ar putea să învețe tinerii avocați de la dvs.? Ce înseamnă să fii un avocat de succes? Ce înseamnă să fii în elita de business a avocaților?

Este o vorbă care mi-a plăcut foarte mult: Când ajungi să bei șampanie, să nu uiți cu cine ai băut apă. Să nu uiți de unde ai plecat. Trebuie să-ți creezi niște rădăcini, ca în orice profesie.

Trebuie să ai respect pentru fiecare client care ți-a trecut pragul și să ai rezultate.

Dar ceea ce ar trebui să învețe cei tineri, e în primul rând să aibă măsură. Niciodată extremele nu sunt bune. Trebuie să ai un echilibru în orice faci, un dram de omenie raportat la cei care vin la tine. Dacă nu ai puterea să treci și peste eșecuri, mai bine nu veni în profesia asta, pentru că te va măcina prea tare; respectiv să îți dezvolți calitățile de regenerare și continuitate.

Să știi că în profesia de avocat nu te îmbogățești peste noapte, nici nu obții faimă peste noapte, ci e o carieră pe care o construiești treptat: în fiecare zi pui câte o cărămidă. E o muncă continuă cu seriozitate, cu rezultate și cu un respect pe care trebuie să-l ai pentru cei cu care interacționezi – e valabil și pentru instanțe. Tu lucrezi cu un sistem juridic. Rolul mare al avocatului este să aducă în fața judecătorului (procurorului în faza de urmărire penală, dacă e vorba de un dosar penal) toate probele care sunt în favoarea ta, să încerce să convingă și să se facă ascultat și în final să ți se dea dreptate dacă o ai.

Ar mai fi ceva: dacă e un caz care te depășește juridic, să nu îl accepți. Și, în final, ce te-ai înțeles cu un client, să menții până la capăt, să nu modifici pe parcurs, adică să nu schimbi regulile jocului în timpul jocului - e iarăși un aspect care ține și de moralitate, și de principiile profesiei.

ELITE IN BUSINESS Care e relația între pădurea europeană și americană, pădurea românească și tânăra pădure din Transilvania, care e relația casei de avocatură Costea cu casele de avocatură multinaționale care există în România și casele de avocatură naționale?

Profesional, nu trebuie să există nicio relație, nu-ți impune nimeni nimic. Dar în schimb, ca în orice profesie, se leagă relații de prietenie și de colaborare. Adică eu pot să fiu prieten cu un avocat din București, să aibă încredere în mine și să colaborăm. Tot timpul vor exista astfel de relații.

Acum nu există case de avocatură mari din București cu filiale sau sucursale aici. Dar dacă ei angajează o cauză pe Mureș, pot să vină ei să pledeze aici sau poate să fie o colaborare cu un cabinet de aici din oraș.

Legea avocaturii spune că pot să fie și avocați care să pledeze în anumite țări, dar cu anumite condiții pe care le agreează țările respective. În concret, de exemplu, în anumite instituții europene poți să te duci ca avocat din România, dar să pledezi în țara respectivă, dacă nu ai niște atestate profesionale, nu poți. Sistemele de drept din fiecare țară în parte sunt foarte diferite și greu de însușit de un avocat format în alt stat. Spre deosebire de medici, care pot să se plieze pe orice sistem medical din lume, în avocatură – nu.

Până la urmă, noi importăm tot dreptul european, n-ar trebui să-l aplicăm unitar în toate țările europene?

Dreptul european se transpune în legislația națională prin directive, dar nu se transpune și avocatul.

Care a fost cel mai iscusit, valoros competitor al dvs., avocat, într-un proces din Transilvania?

Au fost multe procese de anvergură în care am participat și am avut ocazia să lucrez cu unii dintre cei mai buni avocați din țară. Însă mie îmi place cel mai mult să mă lupt nu cu un avocat, ci cu statul. În penal tot timpul e Parchetul.

Acolo te lupți cu statul, cu procurorul, ca reprezentant al Ministerului Public.

Ați luat dosare strict pe intuiție?

Da. Sunt dosare pe care poți să le angajezi din prima, în urma unei discuții pe care o ai, pentru că tu urmărești niște elemente, pe care dacă clientul ți le furnizează, îți construiești puzzle-ul.

Care sunt preocupările profesiei pentru a oferi ceva înapoi societății – fie că vorbim de domeniul responsabilității sociale sau de alte domenii?

E clar că domeniul acesta e unul de uzură. Nu ajungi în el dacă nu dai și înapoi cumva: familiei, oamenilor din jurul tău care te sprijină, oamenilor care au încredere în tine, mă refer la clienți. E o chestie exponențială: dai-primești.

Dar cu toată chestia aceasta, mai este partea profesională.

Ca persoană, e atâta acumulare de energie, încât trebuie să-ți găsești echilibrul făcând și altceva. Adică eu, cel puțin, încerc mici proiecte prin care pot să împărtășesc din experiență. Pe lângă faptul că am făcut două facultăți, master, o perioadă de timp am predat la facultate ca să împărtășesc ceva cu studenții, după aceea am trecut din magistrat procuror în avocatură. Aici, ai în jurul tău tot felul de oameni pe care poți să-i ajuți: de exemplu cauze pe care le poți rezolva pro-bono. Poți să contribui și caritabil: am în echipă colegi care merg săptămânal la case de copii, stau cu ei. Personal mai am un proiect prin care miam propus să ridic zona unde m-am născut, să reclădesc imaginea zonei, să reconstruiesc o biserică; mi-am făcut o plantație de vie, îmi plac antichitățile. Sunt mici proiecte pe care de-a lungul vieții poți să le pui în practică, în același timp ajutând oameni.

87

88

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

89

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

susținut de PAGINILE 89-120

90

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Florica Bărbuceanu, director Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA):

„Implicarea în realizarea testelor de biologie moleculară pentru identificarea SARS-COV-2 este un gest de mare responsabilitate, unitate profesională și spirit de echipă” de Irina PAPUC

Până la SARS-COV-2, noi, oamenii, ne-am gândit mai puțin la ce înseamnă lupta cu o pandemie.

De la ultima pandemie care a afectat puternic sănătatea oamenilor – AH1N1 din 2009 - am revenit într-un fel la o normalitate, preocupați de probleme de sănătate „umană” fără sfârșit – cancer, diabet, boli de inimă. Specialiștii în sănătatea animală sunt cei care au dus o luptă continuă, nevăzută pentru noi, dar care poate avea efecte devastatoare asupra omului.

Pesta pornică africană, rabia și alte boli zoonotice au fost în vizorul lor constant și au avut grijă ca noi, oamenii, să nu fim afectați. Acum, tot ei sunt cei care își împărtășesc experiența, priceperea și infrastructura de laborator, în sprijinul sistemului de sănătate pentru depistarea infecției SARS-CoV2. Până acum IDSA a procesat peste 1.800 de probe, dar implicarea lor nu se oprește aici, urmând proiecte importante de cercetare. Directorul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, Florica Bărbuceanu, ne explică în ce mod contribuie specialiștii din domeniul sănătății și bunăstării animale în criza de sănătate publică, provocată de infecția SARS-CoV-2 și cum cele două domenii se coagulează în concepul de medicină integrativă “One Health”.

SARS-COV-2, la fel ca și explozia de SARS-COV din 2002/2003, Ebola 2014 (cu o arie geografică mai restrânsă) gripa aviară sunt infecții zoonotice, au la bază o transmitere de la animal la om. Pornind de la o experiență mai intensă, de cel puțin 17 ani încoace, specialiștii în Sănătate animală ar trebui să lucreze cot-la-cot cu specialiștii din sănătatea umană în contextul actualei pandemii. Se întâmplă acest lucru în România acum? Într-adevăr, serviciile veterinare și pentru siguranța alimentelor din România, prin Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) și rețeaua națională de laboratoare de biologie moleculară coordonată de acesta, au fost deschizătoare de drumuri în ceea ce privește diagnosticul prin tehnici PCR în cazul epidemiilor majore la animale și al zoonozelor, precum rabia (turbarea), reprezentând la ora actuală un adevărat vârf de lance când vine vorba de prevenirea, controlul și combaterea bolilor la animale și a celor transmisibile de la animale la om. Da, se întâmplă, și asta într-un mod chiar foarte firesc. Ar fi fost și păcat în contextul actual, ca statul român, respectiv Ministerul Sănătății, să nu beneficieze de expertiza recunoscută a structurilor menționate, expertiză cu o istorie de succes de 18 ani, recunoscută de către organisme internaționale precum Comisia Europeană, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Organizația Mondială

a Sănătății Animalelor (OIE), cea din urmă chiar recomandând implicarea laboratoarelor veterinare competente și echipate în mod adecvat în sprijinirea serviciilor de sănătate publică naționale.

Datorită acestui istoric vast de focare de infecții și pandemii la animale, Laboratorul Național de Referință pentru Diagnostic și Sănătate Animală din IDSA este considerat cel mai performant din România, datorită

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

factorului uman, precum și a dotărilor. Ce face, mai exact, să fie atât de special IDSA? În ce constau dotările tehnice și câți specialiști lucrează acum în institut? În baza Regulamentului 2017/625, fost 882/2004, al Parlamentului European și al Consiliului privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, activitatea de bază a IDSA constă în a oferi în mod activ asistență statului român pentru diagnosticarea focarelor de boli cu transmitere prin alimente, zoonoze sau boli ale animalelor, sau de organisme dăunătoare plantelor, precum și în cazuri de neconformitate a transporturilor, prin studiul izolatelor agentului patogen sau al specimenelor de organisme dăunătoare în vederea confirmării diagnosticului, a caracterizării și a efectuării de studii taxonomice sau epizootice. Speciale mai sunt o serie de alte activități esențiale, precum colaborarea cu laboratoarele de referință ale Uniunii Europene și asigurarea diseminării informațiilor furnizate de către acestea, coordonarea activităților laboratoarelor oficiale desemnate din România, inclusiv prin cursuri de formare pentru personalul laboratoarelor oficiale desemnate și organizarea de teste de competență comparative între laboratoarele oficiale și, nu în ultimul rând, acordarea de asistență științifică și tehnică autorităților competente din România în cadrul domeniului său de competență. Toate aceste activități se desfășoară în mod standardizat, fiind activități acreditate RENAR, în baza standardelor SR EN ISO 17025:2018 și SR EN ISO 17043:2010. În funcție de bugetul disponibil acordat de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), încercăm să asigurăm celor circa 80 de specialiști în tehnicile de analizare, testare și diagnosticare din cadrul IDSA, în principal reprezentați de către medici veterinari, dar și biologi, biochimiști, chimiști, și ingineri, accesul la infrastructura, echipamentele și produsele necesare îndeplinirii atribuțiilor menționate, inclusiv în situații de urgență.

AGRO TB

În baza unui acord de colaborare cu SUUB, încheiat în data de 27 martie, IDSA procesează probe pentru depistarea SARS-COV-2. Câți specialiști sunt implicați în acest proces? Care este capacitatea zilnică de procesare?

Pandemia de COVID-19 a creat o presiune fără precedent asupra serviciilor de sănătate publică la nivel mondial.

Pentru a reduce impactul acestui virus cu răspândire rapidă, toate organismele internaționale cu atribuții în acest subiect au considerat că este necesară o abordare de colaborare multidisciplinară și, ca un gest de mare responsabilitate, unitate profesională și spirit de echipă, în contextul global al unei abordări integrative a medicinei, respectiv conceptul “One Health” – o singură sănătate – IDSA a semnat protocolul de colaborare cu Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), având drept scop realizarea testelor de biologie moleculară în vederea identificării virusului SARS-COV-2. În funcție de tipul solicitărilor Direcțiilor de Sănătate Publică județene, și alte laboratoare sanitare veterinare județene din cadrul Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) județene și-au arătat disponibilitatea pentru a pune la dispoziție spațiul, echipamentele și/sau resursa umană necesare testării probelor prelevate de la subiecți umani în identificarea ARN viral SARS-CoV-2. Situații de aceste gen se întâlnesc diferit de la județ la județ, în cazul DSVSA Alba, Bistrița-Năsăud, Brăila, Cluj, Olt, Prahova, Satu-Mare, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, iar situația este într-o continuă schimbare, în funcție de necesitățile din teren. În cazul IDSA, până în prezent au fost testate peste 1.800 probe prelevate în cadrul Spitalului Universitar de Urgență București, cel mai mare spital din țară, și considerăm că sprijinul oferit de noi a contribuit semnificativ și la momentul oportun pentru gestionarea cu succes în cadrul acestui spital a cazuisticii pozitive, știute fiind dificultățile întâmpinate de alte unități sanitare din România, atunci când accesul la testare nu s-a putut realiza rapid și eficient. Pentru diagnosticul specific al SARS-CoV-2 în cadrul IDSA sunt implicați aproximativ 20 specialiști, sub coordonarea tehnică a responsabililor SUUB, cu o capacitate

91

92

AGRO TB

de testare de minim 600 probe zilnic, rezultatul testării fiind furnizat în aceeași zi.

Este important să vorbim și despre partea umană - oamenii care fac aceste lucruri posibile. Spuneți-ne despre specialiștii Dvs: unde au studiat, ce specializări au, ce experiență au? Într-adevar, oamenii, sunt factorul cheie la modul general în abordarea unui management al diagnosticului corect, inclusiv în actualul context privind diagnosticul prin tehnici Real Time RT-PCR al SARS-CoV-2. Am fericirea de a coordona o echipă de profesionisti, pasionați de aplicarea tehnicilor specifice privind monitorizarea și supravegherea diferitelor stări morbide, absolvenți fie ai facultăților de medicină veterinară, fie biologie, biochimie și chimie, în principal din București, instruiți anual în cadrul laboratoarelor europene de referință pentru bolile animalelor sau în cadrul unor centre internaționale de referință de renume. În cadrul celor două echipe, care activează conform unui orar conceput pentru respectarea normelor de biosecuritate și biosiguranță, activează specialiști cu experiență profesională dovedită de minim 4 ani pentru cei mai tineri și ajungând până la 22 ani de experiență, de exemplu, pentru coordonatori.

Câte teste se fac în laboratoare, cele ce vizează activitatea zilnică privind sănătatea animală, în afară de cele efectuate pentru depistarea Covid-19? Cum își gestionează laboratoarele implicate în testare activitatea pentru a reuși atât acoperirea serviciilor de bază, cât și pentru diagnosticul infecției SARS-CoV-2?

Vorbind de anul 2020, de exemplu, de la începutul anului și până în prezent s-au recepționat peste 20.000 probe, dintre care aproximativ 5.500 în cursul lunii martie.

Numărul acestora a scăzut puțin în cursul lunii aprilie, cel mai probabil ca urmare a restricțiilor de circulație impuse în cadrul stării de urgență. Ritmul și numărul probele afluite în institut din teritoriu variază și în funcție de dinamica bolilor și epidemiilor cu care se confruntă efectivele de animale din România. IDSA și laboratoarele de biologie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

moleculară din Laboratoarele Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din țară, implicate în diagnosticul SARS-CoV-2, au asigurat fluxuri separate de diagnostic, respectând prevederile Ghidului OIE privind testarea în cadrul laboratoarelor veterinare a probelor prelevate de la subiecți umani. În unele situaţii, au fost disponibilizate echipamente care asigurau intervenții în eventualitatea unor situaţii de urgență, în alte situații probele au fost redirecționate către alte laboratoare județene. Au existat și cazuri când aproape peste noapte au fost reorganizate, disponibilizate și dotate spații adecvate și conforme standardelor în vigoare. Efortul făcut de serviciile veterinare a fost și este considerabil atât în ceea ce privește infrastructura și dotările, cât mai ales și în special resursa umană înalt calificată și specializată în diagnosticul PCR. IDSA, ca laborator național de referință, asigură însă, mai departe, continuitatea serviciilor de bază la capacitate maximă.

IDSA dispune de un serviciu Viroze Majore și Unitate de Înaltă Biosecuritate. Cum ajută experiența acestor unități în gestionarea în siguranță a probelor de laborator, de la momentul preluării acestora, efectuarea testelor și distrugerea deșeurilor?

Inaugurată în anul 2003, Unitatea de biosecuritate de nivel III a IDSA funcționează cu respectarea normelor internaționale ale OIE privind biosiguranța și biosecuritatea în managementul riscului în cadrul laboratoarelor veterinare. Acest tip de incinte este utilizat în mod obișnuit pentru activitățile de cercetare și diagnostic care implică diverși agenți microbieni care pot fi transmiși prin aerosoli și/sau pot provoca boli severe la animale sau oameni. În mod curent, incinta funcționează sub atenta supraveghere, coordonare și îndrumare a Ofițerului de biorisc, este auditată constant de organismele internaționale și ale Comisiei Europene în drept, regăsindu-se înscrisă în lista laboratoarelor desemnate de către aceasta să manipuleze agenți patogeni de periculozitate și difuzibilitate ridicate.

Evident că întregul lanț de diagnostic, de la preluarea probelor și până la distrugerea și eliminarea deșeurilor, asigură respectarea tuturor cerințelor menționate în standarde-

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

le specifice de profil, precum și protejarea mediului și, mai ales, a personalului implicat.

Ce investiții s-au făcut și ce instituții v-au oferit sprijinul pentru dezvoltarea IDSA? În actualul context, IDSA a aplicat cu succes pentru un sprijin oferit de către Agenția Internațională și pentru Energie Atomică (AIEA) care a donat laboratoarelor statelor membre kit-uri de diagnostic și echipament, inclusiv laboratoarelor veterinare naționale de referință, în scopul întăririi eforturilor autorităților competente pentru detectarea rapidă a virusurilor care produc boli zoonotice, adică a acelora cu origine animală și care se pot răspândi la om. Mulțumim pe această cale reprezentaților AIEA în România, Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive (ANDR) și Comisia Nucleară pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), precum și Ministerului Afacerilor Externe, Misiunii Permanente a României pe lângă organizațiile internaționale de la Viena, condusă de domnul ambasador Cristian Istrate și, nu în ultimul rând, Statelor Unite ale Americii care au finanțat această donație de peste 50.000 de euro pentru România.

Bineînțeles, ANSVSA, în calitate de ordonator principal de credite pentru sistemul sanitar veterinar, a contribuit financiar la dotarea IDSA, în funcție de disponibilitățile bugetare acordate de către guvern și susține dezvoltarea institutului, fiind conștient că institutul este actorul principal în identificarea riscului și notificarea lui, precum și în aplicarea la timp a măsurilor sanitare veterinare specific legale în gestionarea focarelor de boală.

La ce nivel se pot implica specialiștii din sănătatea animală pentru a aduce un aport de cunoștințe și măsuri pentru a grăbi oprirea pandemiei de SARS-COV-2, în afară de etapa de testare în care se implică deja foarte mult?

Fiind vorba de o zoonoză, aparținând unui grup mai larg al coronavirusurilor la om și animale, este de dorit ca structurile veterinare să-și continue activitatea de diagnostic și cercetare în ceea ce privește veriga animală în transmiterea acestei boli la om. De asemenea, dincolo de oprirea pandemiei, un rol esențial îl au măsurile de refacere a economiei deja afectate de către pandemie. În acest sens, specialiștii din cadrul serviciilor veterinare implicați direct în diagnosticul de laborator rapid contribuie esențial la protejarea efectivelor de animale, la controlul și combaterea bolilor acestora și a bolilor care se pot transmite la om, cu implicații aproape devastatoare în caz de diagnosticare tardivă asupra sectorului creșterii animalelor, comerțului cu produse de origine animală și vegetală și siguranței alimentare a populației României.

Dată fiind funcționarea incintei de biosecuritate nivel 3 (BSL 3) din IDSA, există premise ca să ne putem angrena în proiecte de cercetare privind izolarea virusului pe culturi celulare (dacă diagnosticul de rutină se poate face și în laboratoare cu un nivel de biosecuritate 2, izolarea pe culturi celulare se face obligatoriu în BSL3), după care acesta poate fi utilizat în mai multe scopuri: - Primul și cel mai concret este standardizarea unei metode de testare și anume testul de seroneutralizare (cu care noi suntem familiarizati deja pentru alte boli, de exemplu rabie, Bluetongue, febra aftoasă), pentru a afla exact titrul (nivelul) anticorpilor neutralizanți (adică funcționali-comparativ cu testul ELISA unde se obține totalitatea anticorpilor, inclusiv cei nefunctionați) din plasma pacienților vindecați dispuși să doneze sânge pentru serumizarea altor pacienți sau grupe țintă din populație (de ex. personalul medical). Această tehnică va fi folosită și pentru aflarea răspunsului imun la animalele de companie, în contextul semnalărilor oficiale de către Organizația Mondială a Sănătății Animalelor-OIE a unor cazuri de

detecție de genom viral la câini în Hong Kong și feline din grădina zoologică, în SUA. - Studii de epidemiologie moleculară și filogenie, pentru a afla gradul de înrudire genetică și originea tulpinilor virale de SARS-Cov-2 de pe teritoriul României.

- Organizarea de teste de intercomparare pentru laboratoarele (umane/veterinare), care efectuează testele de diagnostic pentru Covid-19, atât de necesare în susținerea sistemului calității și acreditării laboratoarelor (IDSA este deja acreditat conform standardului ISO 17043/2010 și recunoscut ca organizator și furnizor de teste de intercomparare de către Asociația Europeană de Acreditare).

- Obținerea de seruri policlonale hiperimune necesare în dezvoltarea altor tehnici de diagnostic (imunofluorescență, imunohistochimie).

Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală azi • Autoritate de referință la nivel național pentru supravegherea și bunăstarea animalelor prin tehnici de laborator, precum și medicina legală veterinară și organisme modificate genetic • 54 de ani de experiență în diagnosticul bolilor la animale • coordonare tehnică și metodologică, inclusiv activități de formare, pe domeniul de competență, a specialiștilor de laborator din cele 41 județe și Municipiul București, precum și din laboratoarele veterinare private • 27 de Laboratoare Naționale de Referință acreditate RENAR conform standardelor SR EN ISO 17025:2018 și 17043:2010 • Sistem integrat de management al calității • Portofoliu de 223 metode de testare acreditate RENAR în domeniile Biologie Moleculară și Organisme Modificate Genetic, Morfopatologie, Bacteriologie, Virusologie, Imunologie, Parazitologie, Micologie - Micotoxicologie, Chimie - Toxicologie /Ecotoxicologie • Organizator și furnizor de scheme de intercomparare, la cerere, inclusiv internațional, pentru 64 scheme încercări de competență acreditate RENAR pentru domeniile amintite • Laborator Internațional de Referință al Organizației Mondiale a Sănătății Animale OIE pentru Rabie la animale • Interfață națională a circa 30 laboratoare europene de referință pentru bolile și bunăstarea animalelor, inclusiv siguranța alimentelor și organisme modificate genetic

93

94

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

95

96

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Înroșirea frunzelor de porumb de Mihai Valentin, Category Marketing Manager Corn & Soybean - Corteva Agriscience Romania& Moldova

De ce se colorează porumbul în roșu?

Trebuie ca fermierii să se îngrijoreze de acest fenomen al colorării frunzelor de porumb în fazele de dezvoltare timpurii cu pigmentul antocianic răspunzător de emiterea radiației roșiatice sau nu?

Depinde de cauzele care provoacă fenomenul! Nu este deloc neobișnuit ca imediat după răsărirea micilor plantule de porumb, sub influența diferiților factori (meteorologici, antropici, chimici etc.), acestea să capete acea tentă roșiatică pe frunze, mai ales în faza de 2-4 frunze (fază de sevraj a porumbului) și ca prin minune, în faza de 6 frunze, această colorație să dispară.

Există o serie de factori care provoacă această colorație, dar să nu uităm că scopul final al activității agricole nu este reprezentat de admirarea coloristică și a nuanțelor date de unghiurile de incidență ale luminii, ci este cel al obținerii de producții rentabile economic și stabile.

Cercetările efectuate de echipa Corteva Agriscience arată că nu există nicio influență asupra productivității hibridului, corelată cu înroșirea frunzelor. Hibrizii care genetic dețin acest fenomen rămân la fel de productivi, fie că frunzele se colorează în roșu sau nu.

Care sunt cauzele care pot provoca înroșirea frunzelor de porumb?

Porumbul violaceu nu este o “invenție“ modernă. Această colorație roșiatică a frunzelor de porumb a fost observată din cele mai vechi timpuri și se manifestă “cu succes” pe forme de porumb sălbatic ce cresc în zonele montane răcoroase din Peru și Mexic. Practic, această colorație violacee este dată de o serie de gene, mai exact 8 la număr, răspunzătoare de exprimarea fenotipică a pigmentului antocianic. Există numeroase plante care dețin același număr de gene. De exemplu, arțarul roșu are frunze cu tentă roșiatică în primăvară, cum de altfel, există arțari cu frunze total verzi. Să nu uităm de banala varză roșie care

face fotosinteză și dă randamente foarte bune, chiar dacă e roșie. De altfel, sunt cunoscute o serie de flori ornamentale ce au frunze cărnoase și colorate în roșu. Diferența dintre varianta colorată în roșu și cea verde este aceea că varza, arțarul, florile ornamentale roșii dețin acele gene responsabile de sintetizare a pigmentului antocianic. În cazul porumbului, care este un hibrid, această caracteristică este transmisă de la părinți ca multe alte caractere care nu se manifestă fenotipic în condiții normale. Marea majoritate a hibrizilor de porumb dețin 5 din cele 8 gene responsabile pentru colorația violet. Celelalte 3 gene se regăsesc doar la o parte din hibrizi.

Atunci când acești hibrizi sunt expuși la temperaturi scăzute, genele declanșează secretarea de pigment antocianic în micile plantule. Același fenomen se poate observa și atunci când noaptea temperatura aerului coboară sub 10°C, iar ziua temperaturile depășesc 15°C, atunci când avem amplitudini mari de temperatură între zi și noapte.

Această colorație se manifestă doar în fenofaza de până în 6 frunze ale porumbului, când acesta trece prin acea “perioadă de sevraj”, când planta se hrănește preponderent prin sistemul radicular embrionar și investește masiv în dezvoltarea rădăcinilor coronare (principalul sistem radicular al plantei mature), în defavoarea dezvoltării aeriene. În primăverile cu temperaturi scăzute, cu umiditate în sol și resturi vegetale, cu siguranță, hibrizii ce dețin toate cele 8 gene răspunzătoare de secretarea pigmentului antocianic se vor manifesta fenotipic, prin apariția colorației violacee pe frunze. Pigmentația violacee poate apărea și la plantele mature (peste 6 frunze), dar în aceste cazuri, aceasta este determinată de alți factori (vătămări mecanice sau chimice, atac de insecte) și alt segment de gene sunt răspunzătoare.

Toate testele demonstrează că nu este o influență de niciun fel asupra plantei de porumb sau randamentului final. Nu există nicio corelație între culoarea violacee și metabolismul plantei, creștere, producția de clorofilă sau producția de boabe.

Temperaturile scăzute, în schimb, pot afecta plantulele de porumb, fie că sunt sau nu colorate în violet. Temperaturile scăzute sunt un factor de stres, ce vor afecta porumbul indiferent de ce culoare ar avea, prin încetinirea metabolismului plantei. Aceasta este o regulă general valabilă în lumea vie. Cercetările specialiștilor Corteva arată că atât hibrizii ce dezvoltă colorația violacee, cât și cei care ră-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mân verzi, atunci când au fost expuși la frig au avut același conținut în clorofilă, fără nicio diferență. Pigmenții antocianici sunt secretați în partea periferică a frunzei, nu la interior unde se găsește clorofila. În portofoliul Corteva Agriscience se găsesc o serie de hibrizi marca Pioneer® consacrați, extrem de productivi și care au caractere agronomice deosebite, dar care dețin cele 8 gene, manifestând în condiții de stres termic colorația violacee. Amintim acum de P9241, poate cel mai stabil și bine adaptat hibrid la condițiile din România, care deține caractere agronomice aproape de perfecțiune (tulpină puternică, înrădăcinare profundă, toleranță excepțională la secetă și arșiță, toleranță deosebită la Fuzarium și Gibberela) și P9911, etalon de randamente record în grupa FAO 400, care prezinta acest caracter de colorație violacee.

De obicei, această colorație violacee dispare după faza de 6 frunze foarte rapid, dacă temperaturile sunt ridicate (în corelație cu metabolismul plantei) sau mai încet, dacă temperaturile scăzute persistă.

Nu uitați că temperaturile scăzute, nu colorația violacee, provoacă această creștere lentă. Recomandarea ar fi ca atunci când alegeți un hibrid să consultați un reprezentant Corteva din zonă, pentru a vă da detalii suplimentare legate de hibridul ales. De exemplu, P9241, deși se colorează în violet, are o dezvoltare rapidă (early growth) în primele faze de vegetație, care îl face pretabil pentru programul de semănat timpuriu.

Pentru semănatul timpuriu, din portofoliu de hibrizi Pioneer®, vă recomandăm și P9074 – FAO 300, P8834 – FAO 310, P9610 – FAO 330, P9415 – FAO 340, P9757 – FAO 370, PR37N01 – FAO370 sau P0412 – FAO480

Alte cauze ce pot provoca acest fenomen - carența în fosfor (P) După cum bine știți, carența în P se poate manifesta prin această colorație violacee a frunzelor. Bineînțeles, în

AGRO TB

aceste cazuri, o analiză agrochimică a solului va furniza informații asupra conținutului de P disponibil (din soluția solului), însă mare atenție, pentru că cea mai mare parte a P din sol este sub formă “blocată”, inaccesibil plantelor, dacă analizele vor arăta că nivelul de aprovizionare este suficient, fertilizarea suplimentară cu fosfor nu va schimba culoarea violet a plantelor în verde.

Cum putem să ne dăm seama dacă este vorba de colorație determinată genetic sau este deficient de fosfor?

• Dacă colorația violacee este uniform răspândită pe întreaga solă cauza este, cel mai probabil, determinată genetic.

• Dacă colorația apare în vetre, localizată pe zone, acest fapt indică, de obicei, o carență în P. • Carența în P este, de asemenea, cauza probabilă și dacă această colorație persistă peste stadiul de 6 frunze.

• Solurile reci, cu textură grea se încălzesc mai greu și atunci plantele suferă, iar metabolismul este încetinit, acest lucru reprezintând o altă cauză a apariției colorației violacee.

• Sistemul de lucrări pe solurile lucrate în min. till, acoperite de resturi vegetale, iar zonele compactate pot provoca reacția de colorație violacee.

• Utilizarea necorespuzătoare a pesticidelor sau a fertilizanților (în special cei cu azot pot distruge mezocotilul plantulei) vor induce în anumite cazuri secretarea de pigment antocianic.

Apariția colorației violacee nu va influența productivitatea hibridului, în schimb condițiile de mediu, tehnologia aplicată, greșelile tehnologice o vor face.

In momentul de față, Corteva Agriscience are în România cea mai performantă gamă de hibrizi deosebit de bine adaptați condițiilor climatice specifice teritoriului României, cu o plasticitate ecologică deosebită.

97

98

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

99

Magneziu și sulf din surse naturale pentru creșterea sănătoasă a culturilor Plantele, animalele şi oamenii au nevoie de nutrienţi pentru a supravieţui şi a se dezvolta. Plantele consumă 16 elemente minerale esenţiale. În timp ce primesc carbon şi oxigen din aer și hidrogen din apă, restul de 13 provin din sol. Lipsa în cantităţi suficiente a oricărui element nutritiv poate afecta creşterea şi sănătatea plantei, diminuând automat producția.

Conform “Legii minimului”, dacă unul sau mai mulţi nutrienţi lipsesc din sol, producţiile agricole vor fi reduse, chiar dacă există o cantitate adecvată din alte elemente.

Legea minimului “Elementul nutritiv disponibil în cantitatea cea mai mică devine factorul limitativ al producţiei vegetale” Mineralele esențiale care provin din sol pot fi împărțite în trei categorii: macroelemente principale (azot, fosfor, potasiu), macroelemente secundare (calciu, magneziu, sulf) și microelemente (bor, fier, zinc, cupru ș.a.). Macroelemente secundare, dar cu o importanță majoră, magneziul și sulful sunt responsabile pentru o creștere echilibrată a plantei.

Magneziul este activator în procesul fotosintezei, fiind prezent ca ion central în compoziţia clorofilei. Prin randamentul fotosintezei influenţează cantitativ producţia, iar prin produşii acestui proces de bază are o implicare şi în calitatea producţiei vegetale. Mai simplu spus, fără magneziu nu există plante verzi. Insuficiența de magneziu se manifestă prin modificarea culorii nervurilor de la verde, la nuanţe de verde deschis sau galben, iar cronicizarea acestei insuficienţe poate duce la uscarea prematură a plantei.

Sulful are un rol important în nutriţia plantelor, favorizând creşterea vegetativă, fotosinteza, rezistenţa la ger, cicatrizarea rănilor, germinarea seminţelor, dar şi calitatea producţiei vegetale, prin sinteza unor aminoacizi şi proteine cu sulf, esenţiale metabolismului vegetal şi uman.

Insuficiența de sulf se manifestă prin îngălbenirea frunzelor tinere și duce la încetinirea, iar apoi la oprirea din creştere a plantelor.

Azomureş a realizat în ultimii ani progrese notabile în ceea ce priveşte dezvoltarea de produse noi, adaptate actualelor condiții climatologice, dar şi cerinţelor fermierilor români. Susținem astfel dezvoltarea sustenabilă a fermelor agricole şi folosirea raţională a îngrăşămintelor, cu scopul de a asigura creșterea eficienței economice, concomitent cu prezervarea mediului înconjurător.

Parte a acestui efort a fost și introducerea în rândul produselor comercializate a gamei de îngrășăminte complexe cu kieserit. Kieseritul este o rocă naturală care conține 55%

oxid de sulf și 27% oxid de magneziu, are pH neutru, este solubil în apă 100% și oferă plantelor magneziu și sulf întro formă care poate fi preluată imediat, fiind în același timp prietenos cu mediul înconjurător.

Eficiența îngrășămintelor complexe NP+Kieserit (18:18+ 5MgO+10SO3; 19:19+4MgO+7SO3; 20:20+2MgO+5SO) și NPK+Kieserit (14:14:14+4MgO+7SO3) este determinată de prezenţa echilibrată a elementelor esenţiale şi potenţarea acestora prin complementaritate de Mg şi S. Gama de fertilizanți este recomandată atât pentru fertilizarea de bază, cât şi pentru cea fazială, îngrășămintele putând fi aplicate pe tot parcursul anului şi la toate culturile. Asigură stabilitatea culturilor, crescând toleranța la condițiile meteo nefavorabile și contribuind decisiv la rezistența la agenții patogeni. Mai mult, loturile experimentale realizate în județele Cluj și Iași pentru a testa aceste produse au demonstrat un spor de producție de peste 10% raportat la utilizarea îngrășămintelor clasice.

Pentru a alege cea mai corectă schemă de fertilizare, cu potențialul cel mai ridicat de a obține producții satisfăcătoare cantitativ și calitativ, specialiștii Azomureș recomandă respectarea principiului 4C de aplicare corectă a îngrășămintelor, precum și realizarea analizelor de sol.

Reprezentanții zonali Azomureș sunt la dispoziția fermierilor români cu informații și sfaturi suplimentare.

100

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Valentin Mărginean, fermier:

“Am crezut în agricultură și am crezut chiar și fără a primi bani” de Ligia VORO

A început să activeze în domeniul agricol din pasiune, de atunci de când nu se știa de subvenții și făceai bani din culturi dacă munceai serios și cu drag de pământ. Unul dintre fermierii cu cele mai bune rezultate în județul Mureș, Valentin Mărginean recunoaște că agricultura practicată astăzi e cu totul diferită față de cea de acum două decenii. E mult mai tehnologizată, mult mai adaptată schimbărilor climatice, cu alte provocări.

Ați avut aplecarea aceasta spre agricultură de mic?

A fost o pasiune. Am terminat Liceul Agricol și voiam să merg în direcția aceasta. Am crezut în agricultură și am crezut chiar și fără a primi bani. Chiar mi s-a părut ciudat când am primit primii bani, pentru că nu știam de ce mi se dădeau.

Munca de teren nu mi-a fost străină de mic într-adevăr.

Părinții mei au muncit mereu teren și pe timpuri, înainte de 89. În 1994 am început cu prestări servicii, după care în 1997 am încheiat primele contracte de arendă. Am început cu 100 de hectare.

Ziceați că ați luat 100 de hectare în arendă. Cum funcționa atunci arenda?

Foarte rentabil nu era, nu eram în Uniunea Europeană, nu erau utilaje, lucram cu utilaje vechi. Atunci am fi putut lua mult mai mult teren, pentru că toată lumea voia să renunțe la el, dar nu aveam capacitate de a investi în utilaje performante cu care să poți lucra suprafețe foarte mari. Acum sunt alte utilaje care până la urmă ne ajută să creștem productivitatea muncii, dacă ne raportăm și la climă care nu mai este cea care a fost acum 20 și ceva de ani. Vedem că este într-adevăr o schimbare reală.

Unii spun că nu există schimbări climatice... Îmi amintesc când eram copii, în fiecare iarnă ne jucam în curtea bunicilor și era zăpada până la brâu și ținea toată iarna. Dacă acum vedem 2 centimetri, e bine.

Din punct de vedere agricol, ce schimbări sunt?

S-au schimbat multe. Ne-am adaptat, deja începem semănatul mai repede față de acum 20 de ani. Avem cel puțin 10 zile avans față de acum 10 ani. Dacă ar fi zăpadă, ar fi o protecție pentru culturi. Rapița, o cultură mai nouă, s-a adaptat destul de bine și nu avem probleme cu această cultură chiar dacă lipsește zăpada.

Rapița nu este o cultură neobișnuită pentru zona noastră?

Ba da, dar s-a adaptat destul de bine, întotdeauna avem o medie bună de recoltă. Acum 10 ani am fost printre pionierii care au început să cultive rapiță în centrul țării. Nici cultura de floarea soarelui nu era, dar acum, prin încălzirea pe care o simțim, se comportă foarte bine.

După 97 când ați început să vă dezvoltați? Acum aveți 1.400 de hectare proprii și în arendă...

Cred că aproximativ 5 ani am mers cu aceeași suprafață, după care am urcat la 200 de hectare, ulterior am preluat o societate agricolă, deci am ajuns la 400 de hectare, acolo am rămas doi ani. Putem spune că a fost o creștere normală, nu am făcut un pas de azi pe mâine, și așa am ajuns la cele 1.400 de hectare. Dacă calculez, cred că sunt 6 societăți care ne-am unit și am ajuns la această suprafață.

Cele 1.400 de hectare cum sunt împărțite pe culturi?

Sunt aproximativ așa: grâu – 400 de hectare, rapiță – 350 hectare, porumb – 350, floarea soarelui – 150 și soia – 150, și mai avem ceva plante de nutrețuri.

Ca să ajungi să gestionezi 1.400 de hectare și 5 culturi, plus plantele pentru nutreț, ce a presupus în toți anii aceștia?

Odată cu creșterea suprafeței, am mărit parcul de utilaje agricole, am schimbat permanent și an de an facem schimburi de utilaje, suntem la utilajele de ultimă generație și, fiind destul de multă suprafață și destul de diversificată, avem utilaje pentru fiecare cultură în parte. Investim anual pentru că altfel nu putem ține pasul și timpul uneori este atât de scurt. Altădată recoltam o lună de zile la grâu și nu aveam nicio presiune, pe când acum, dacă nu terminăm în 10 zile recoltatul, deja simțim o presiune. La fel la rapiță.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

Ce provocări v-au impus terenurile pe care le lucrați?

Suntem concentrați pe două zone, zona Târnăveni și zona Mica-Bahnea, dar totul este pe deal. Pe șes nu cred că avem 355%. De aceea ne trebuie utilaje performante, nu putem lucra cu orice, doar la o combină îți trebuie 50 de mii de euro în plus, consumul de motorină deja este altul lucrând în pantă, producția nu este aceeași. Dacă te uiți pe Google maps, terenurile noastre sunt așa ca un dalmațian.

Noi facem cartare, iar distribuitorul de îngrășăminte îți aplică în funcție de culoarea terenului – verde, galben, roșu - fertilizanții. Și culorile verde, galben, roșu, ce înseamnă?

Sunt culorile de producție. De exemplu ai obținut o medie de porumb, grâu etc. de 7 tone în zona galbenă, în zona verde, cea mai bună, ai avut 8 tone și dincolo, în zona roșie ai avut 5 tone, deci acolo ți-a scăzut cu 30%. Zona roșie este zona de atenționare. În funcție de culori, după cum aminteam deja, aplici fertilizanții.

Cât investiți în utilaje?

Noi schimbăm la 5 ani gama de utilaje. An de an cumpărăm cel puțin 2 utilaje, nu neapărat tractoare, dar an de an schimbi ceva. Și investițiile sunt de câteva sute de mii anual. Dar e obligatoriu, trebuie să ții pasul cu tehnologia.

Eu chiar primul am achiziționat cel mai mare tractor, cea mai mare combină. Au fost lucruri la care am fost pionier și în județ, și în țară. Am cumpărat prima combină 4x4. Întotdeauna am ținut pasul, chiar dacă nu cumpăr azi, o voi face mâine.

Ce părere aveți despre plafonarea subvențiilor?

Nu o văd bine. Suntem ferme mari, ferme comerciale rentabile, cu angajați, pe profit. Noi plătim TVA, impozite, salarii.

Au fost consultări?

Chiar consultări nu putem zice că sunt. Se fac la nivel de asociații, se discută la minister. Chiar a fost cineva de la noi și i-am spus să ridice două probleme: prima, cea a animalelor sălbatice. Nu mi se pare corect ca cineva din afara fermei care nu depinde de nimeni să vină să-și crească animalele, să nu și le hrănească, să le înmulțească pe terenul meu și eu să nu pot să fac nimic în privința asta, pentru că-i animalul lui. Acum 4 ani pe o parcelă de 100 ha am pierdut undeva la vreo 40-50.000 de euro. Discutăm de bani mulți, nu de pierdere că ți-a mâncat ici-colo un știulete de porumb. Trebuie să existe mistreți, urși, căprioare, dar se gestionează foarte prost numărul lor.

A doua problemă, plafonarea. Părerea mea e că ideea aceasta a venit de afară, din vest, unde într-adevăr sunt ferme mici, dar în schimb ei sunt asociați, sunt organizați foarte bine în cooperative, cu centre de mașini agricole, cu centre de depozitare, totul este controlat și pus la punct. Și toată lumea face aceeași calitate a culturii. Se depozitează și ei vând sute sau mii de tone. Și au mulți membri. Citeam despre o asociație că are 1.600 de membri. Pe când la noi e foarte greu șase oameni să-i aduni, nu peste 1.000. Deci, ne trebuie voință, cultură, să știm ce înseamnă asocierea, care sunt avantajele și responsabilitățile. Dar și înțelegerea. Ei, fiind ferme mici, într-adevăr plafonarea nu-i deranjează. O plafonare de 100.000 de euro pentru noi nu este corectă. Până la urmă, hectarul meu e plătitor de impozite, de contribuții ale angajaților etc., ar fi normal ca hectarul să aibă subvenția respectivă, nu mi se pare corect să mă limitezi.

Trebuie susținuți tinerii fermieri, sunt de acord. Dar trebuie să fie o susținere corectă. Și a marelui fermier care face exportul de cereale, care susține economia. Părerea mea e că ar trebui să rămână pe hectar sau pe marfă vândută, subvenție pe produs. Atunci am fi obligați toți să vin-

dem pe factură. Și atunci încurajezi nu doar suprafața, dar și eficiența. Pe unii nu îi interesează partea de producție, ci strict APIA, strict subvenția.

Care a fost cea mai mare provocare în acești ani, cel mai mare rezultat și dacă ați avut eșecuri și ce ați învățat din ele?

Eșecuri majore n-am avut. Sunt ani grei, provocări din cauza climei. Iarna avem 18 grade și în aprilie au fost ani în care am avut 0 grade sau rapița era înflorită și a venit înghețul. Acestea sunt provocările și greutățile pe care le ai. Însă trebuie să știi să le gestionezi...

101

102

FINANȚARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

103

La pas prin fermele de lapte din Bistrița-Năsăud de Ligia VORO

De un Dragobete nu tocmai înghețat am purces alături de vreo 20 de fermieri mureșeni, crescători de vaci, la vecinii din județul Bistrița-Năsăud ca să înțelegem ce înseamnă și cum susține tehnologia de furajare, muls, cum influențează genetica rasele și alte aspecte care separă performanța de mediocritatea rezultatelor în acest domeniu. Nu au lipsit nici multele recomandări și chiar anumite trucuri.

Vizita a fost organizată de Asociația Agronomilor Mureș, prezidată de către Viorel Borșan, și așa s-a nimerit ca eu să fiu reprezentantul revistei.

Bistrița-Năsăud, un județ sărac în ceea ce privește pășunile, dar pe locul III după numărul de capete de bovine din țară și pe locul I ca performanță, era printre primele lucruri pe care aveam să le aflăm de la gazda noastră, Emiluț Găină, reprezentant al Biagen SWISS. Acum patru decenii, județul era în coada clasamentului național, însă cu genetică, cu implementarea unor modele funcționale, împrumutate din Europa, cu atragerea de fonduri pentru animale, modernizări etc. și tehnologizarea muncii în ferme, Bistrița-Năsăud este azi în topul performerilor.

“Trebuie doar să copiem pentru că există modele în Europa, trebuie să nu facem greșeli când construim graj-

duri, când le dotăm ca să fie cât mai economice, mai rentabile, cu muncă fizică cât mai puțină pentru fermieri. În Bistrița-Năsăud sunt 10 roboți în ferme și încă 10 se vor instala anul acesta, iar în 4-5 ani sper să avem 40 de roboți”, explică Emiluț Găină.

Investiție într-un rotolactor la Agro-Carmolact Prima oprire a fost la ferma Agro-Carmolact, în localitatea Șieu-Odorhei, unde turul fermei ne este făcut de același neobosit Emiluț Găină, cei doi administratori, medicul veterinar Eugen Creușteanu și Ioan Neagoș fiind prinși în întâlniri în alte zone.

La ferma din Șieu-Odorhei sunt crescute 470 de vaci, rasa Holstein negru, pe care le admirăm în vizita în cele două grajduri, cu o medie de lapte de 10.664 de litri/ an. Bineînțeles este și o campioană cu 16.000 de l/an.

Până să ajungem la adăposturi, trecem printre iglurile unde ajung vițeii imediat după fătare și unde rămân 14 zile. Iglurile sunt numai bune ca să îi protejeze de intemperii.

Una dintre cele mai importante investiții pe care AgroCarmolact a derulat-o a fost într-un rotolactor cu 40 de posturi, deservită de 3 oameni.

Compania mai deține o fermă mai mică la Pintic, au importat 500 de vaci și doresc să ajungă la un efectiv de 2.000 de vaci pentru ca fabrica să nu mai fie dependentă de alți crescători.

104

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Roboți și sfaturi la Muflonul din Chiuza La a doua fermă la care am ajuns, Muflonul din localitatea Chiuza, deținută de Ovidiu Istrate, ne-a întâmpinat inginerul șef Țărmure, care manageriază ferma de circa patru ani.

Ferma de vaci de lapte, rasa Red Holstein, a luat ființă în urmă cu aproximativ 10 ani, are 325 capete, din care 150 vaci de lapte, restul tineret în diferite categorii de vârstă.

Producția zilnică este de 31,5-32 de l/cap de vacă, iar laptele ajunge la un procesator la Teaca.

Ferma dispune de 250-260 ha teren, în proprietate și în arendă, astfel că acolo sunt produse aproape toate cerealele necesare, fiind cumpărate doar inputuri – soia, șroturi și premixuri.

După prezentare, managerul ne-a stabilit rapid de unde vom pleca în turul nostru, de la adăpostul unde se aflau vacile în close-up, vacile care sunt înainte de fătare cu 30 de zile. Am fost apoi pe la vacile de lapte, pe la viței în igluri și am trecut și pe la silozurile de care Muflonul dispune. Iar poveștile, explicațiile și tot felul de recomandări, unele chiar trucuri, s-au rostogolit cu repeziciune.

“Nu mai există Bălțată, dar pe parcurs am încercat să facem lapte, bani nu poți să faci cu Bălțata, noi nu creștem niciun mascul, pe toți îi vindem la o anumită vârstă. Ne-a trebuit ani de zile să facem selecție, să facem însămânțări cu material de calitate ca să ajungem la efectivul pe care îl avem. Și în momentul de față facem selectări, facem însămânțări doar cu material de calitate”, ne-a explicat ghidul nostru, care le-a vorbit celor prezenți despre modul de hrănire, tratamente medicamentoase și tot felul de alte sfaturi utile experimentate în fermă. În final am ajuns și la ce mi s-a părut interesant de văzut, roboții de muls. Muflonul are doi roboți instalați, marca

Lely – firma care produce Mercedesul roboților de muls, iar prima experiența de utilizare a acestora nu a fost cea mai fericită.

“Anul trecut după ce am montat roboții am trecut printrun puseu de mamite pentru că am obișnuit animalele greu timp de o lună, am fost disperat, am ajuns să plec în Franța în câteva ferme cu roboți, să obțin informații, nu știam care e problema. Am ajuns în Franța din șapte ferme vizitate, un singur fermier a fost sincer și mi-a spus: domnule, așa să te gândești că un an de zile faci selecție în turmă. Deci, robotul selectează animalele”, a explicat inginerul șef.

Așa au fost deversați în fosa septică 45.000 de l de lapte anul trecut.

Ar mai fi de menționat că Muflonul se pregătește de anul viitor și de transfer de embrioni.

La Platon Prodlact am simțit patima pentru zootehnie Ferma Platon Prodlact din Budacu de Jos era în proces de extindere la momentul vizitei noastre și locul arăta așa cum era firesc ca un șantier, cu noroi și bălți că ne ajutase și vremea și plouase. Însă Florin Platon a fost o gazdă pătimașă care a recunoscut de la început că s-a apucat de creșterea vacilor de lapte, rasa Holstein, din pasiune, fiind de profesie profesor de sport.

“Am început în 2008, am construit un grajd pentru 20 de vaci, între timp am lucrat și în străinătate, am zis că 20 de vaci era cam puțin, am mai mărit grajdul, am încercat să o transform într-o afacere care să se autofinanțeze, am ajuns la 40 de vaci cu lapte și iarăși mi s-a părut cam mică afa-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cerea, pentru că, dacă nu evoluezi, bați pasul pe loc”, ne-a povestit Florin Platon.

Azi deține 68 de capete de vaci de lapte, totalul efectivului este de 150. Vacile produc în medie 30 l de lapte/zi, iar media anuală este de 9.600 l lapte/vacă.

“Am început cu 20 de animale importate din Germania, cu material seminal din America, cu producții extraordinare, dar animalele sunt epuizate repede, din 2010 lucrrăm doar cu taurii din Elveția. Genetică bună vând multe firme, trebuie să fim atenți la ce ni se potrivește. Noile generații sunt mult mai omogene și mult mai productive”, a susținut proprietarul Platon Prodlact.

Ferma va dispune în viitorul apropiat pe lângă un adăpost modern de trei roboți de muls.

“Avem în derulare un proiect european de 1,4 milioane de euro, vor fi 200 de vaci la muls cu 3 roboți de muls Lely, robot pentru curățare, robot pentru împins furajul. Momentan am instalat un robot de muls ca să se obișnuiască animalele cu sistemul – integrat în fosta sală de muls”, ne-a spus Florin Platon. Întreținerea cu soluții a unui robot costă 4.900 de euro/an, la doi – mentenanța e undeva la 8.000 de euro/an, iar alte costuri sunt cele de energie electrică. Amortizarea e destul de rapidă ținând cont de dificultatea găsirii angajaților și de costurile ridicate cu forța de muncă.

Ce am mai aflat despre roboți este că nu e totuna unde sunt poziționați, că vaca, cu ajutorul cipului pe care îl poartă, e scoasă de la muls printr-un impuls electric dacă merge înainte de 4 ore, că același cip o citește dacă are probleme, dacă este în călduri și altele.

Pasiunea pentru Holstein în ferma familiei Peica de la Orheiu Vizita noastră s-a încheiat la ferma familiei Peica, din localitatea Orheiu Bistriței, deținută de firma Antoduti.

Tată – Liviu Peica, și fiu – Vlăduț Peica, student la Medicină Veterinară, ne-au arătat că sunt pasionați de creșterea vacilor de lapte după răbdarea cu care ne-au prezentat fiecare colțișor din fermă.

“Avem o fermă axată strict pe vaca de lapte, în procent de 95% e Red Holstein, momentan avem 131 de capete în lactație, efectivul total e de 300, vorbim de la ziua zero, de la vițel

AGRO TB până la vacile în lactație”, a prezentat Vlăduț Peica. Fiecare vacă dă o producție zilnică de 30 l de lapte, care este valorificat în Bistrița la 5 dozatoare proprii, unde au vândut și 3.860 de l de lapte/cinci dozatoare/săptămână. Nu e singurul canal de desfacere însă pentru că marea parte a laptelui pleacă la Lactalis – producătorul care a cumpărat Dorna, Albalact.

“Săptămâna aceasta am dat drumul și la sala de procesare, vrem să procesăm o cantitate mică momentan, undeva la 4.000 de l pe săptămână, ne gândim, vrem să producem svaițer, două tipuri de cașcaval, telemea și smântână. Nu vrem să folosim absolut nimic în afară de cheaguri și pasteurizarea care se face. De asemenea, vrem să deschidem două magazine în Bistrița ca să ne promovăm, să arătăm ce lapte e și ce produse avem”, a completat Liviu Peica. În timpul vizitei în adăpost am văzut cei doi roboți de muls, marca Lely, robotul de ridicare a furajului, care tocmai își făcea tura, robotul de curățare a dalelor.

Ferma familiei Peica a fost dezvoltată, de asemenea, prin fonduri europene. “În 2016 am demarat primul proiect în valoare de aproximativ 700 de mii de euro, finanțarea proprie a fost de 30% la momentul respectiv, care ne-a ajutat să achiziționăm roboții, să facem sala de procesare și birourile pe care le vedeți, și o parte din adăpost, în zona unde sunt roboții de muls și sala de separare a animalelor. Anul trecut am depus și ni s-a acceptat un nou proiect în valoare de 1,3 milioane de euro, dar cu cofinanțare de 10%, din care vom mai construi un adăpost vizavi pentru 200 de capete, vom achiziționa încă un robot de muls și vectorul care va prepara rețetele nutriționale pentru animale – e ca o remorcă tehnologică, care circulă singură, îi pregătești bucătăria furajeră pentru 2-3 zile, pui silozul, semifânul, lucerna, depinde ce ai în rație, el merge și alimentează singur, de 2-3-4 ori/zi”, a explicat Liviu Peica.

La final, Emiluț Găină a ținut un veritabil seminar despre genetică, din care am reținut, în afară că trebuie păstrate exemplarele campioane, că “cine vrea să facă bani și performanță, cu Bălțata nu poate să facă. Nu poți să trăiești din lapte, cu 5.500 de l”. Acum, am înțeles că e o adversitate Holstein – Bălțată, de aceea sunt foarte curioasă care ar fi replica crescătorilor de Bălțată.

105

106

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Villa Vinèa, în elita vinului premium din România Crama Villa Vinèa a fost fondată în 2004, în Valea Târnavelor, de către italianul Heiner Oberrauch, proprietarul grupului internațional Salewa, iar, de atunci, s-a dezvoltat și a devenit unul dintre cei mai apreciați producători locali. Cu o suprafață de 70 de hectare, pe care sunt cultivate soiuri locale și internaționale de struguri – Sauvignon Blanc, Riesling, Gewürztraminer, Pinot Noir, Merlot și Kerner -, compania produce în prezent 20 de vinuri, grupate în 3 game: Premium, Selection și V2.

Mircea Matei, Director General Villa Vinèa, povestește despre activitatea cramei și despre angajamentul său pentru calitate.

Care sunt, în viziunea dvs., a celor care le creați, diferențiatorii vinurilor Villa Vinèa?

Vinurile Villa Vinèa sunt expresia unui terroir excepțional singurul din România clasificat de tip B în regulamentele UE - a aprecierii pentru calitate și rezultatul colaborării a doi viticultori pasionați - Celestino Lucin, declarat oenolog al anului 2009 în Italia de celebra revistă Gambero Rosso și Dénes Mihály, vinificatorul local și coordonatorul cramei.

Cum ați descrie produsele Villa Vinèa?

Vinurile noastre sunt echilibrate, corpolente, au o mineralitate frumoasă, vibrantă, fructuozitate și prospețime. Încă de la început, Heiner Oberrauch, fondatorul Villa Vinèa, și-a dorit să creeze etichete memorabile, care să concureze cu cele ale producătorilor prestigioși, din țări recunoscute

pentru cultura lor oenologică, cum sunt Franța și Italia, iar noi ducem mai departe acest angajament și ne asigurăm de îndeplinirea sa.

Care este răspunsul pieței la vinurile pe care le produceți?

Vânzările noastre sunt într-o creștere susținută, de la un an la altul, iar feedback-ul iubitorilor de vinuri este extrem de bun. În plus, și specialiștii în oenologie ne apreciază produsele. Cu 6 medalii de aur și una de argint, Villa Vinea a fost, în 2019, cea mai premiată cramă românească din ediția a XVI-a a International Wine Contest Bucharest Vinarium, competiția internațională la care au fost înscrise peste 970 de etichete, jurizate de către specialiști din 15 țări. În plus, în 2018, ghidul de vinuri Gault&Millau Romania a premiat Diamant 2016, oferindu-i distincția de cel mai bun vin alb din soiuri locale.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

107

108

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Crama Teodor - născută din tradiție și pasiune de Gruiță IENĂȘOIU

Cu o capacitate de vinificare de 100.000 de litri şi multiple soiuri vinificate, Crama Teodor se bucură de un profil de activitate competitiv şi de o notorietate puternică. Dintre soiurile vinificate amintim: Sauvignon Blanc, Tămâioasă Românească, Riesling de Rhin, Pinot Gris, Traminer Roz, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Merlot, Cadarcă, Pinot Noir.

Se spune că după o petrecere nereușită deasupra piramidelor, pământul, apa și soarele s-au retras pe Valea Loarei să dezbată ce ar fi mai bine pentru omenire atunci când bucuria sau depresia tind să pună stăpânire. Așa s-a născut o licoare fermecată care avea darul de a înmii bucuria și de a alina depresia și i-au spus simplu - vin. Au deliberat că nu oricine are căderea să descopere arta producerii vinului și nu oriunde aceasta poate naște capodopere.

Printre puținele locuri atinse de bagheta magică a triumviratului este și Ținutul Sătmarului, pe Dealurile Răteștilor, acolo unde picătura de rouă se așază pe boaba de strugure, rod al pământului, dezmierdată de razele dimineții în unghiul ideal pentru a o pârgui. După ce au ales meleagul s-au uitat în jur după oamenii locului pentru a-l alege pe cel mai harnic și cel mai destoinic, să-i dea harul producerii licorii vrăjite. Astfel au dat peste mezinul familiei Giurgiu.

Teodor Giurgiu, actualul descendent al familiei Giurgiu, chiar dacă nu ne-a cadorisit cu rețetele păstrate din moși strămoși ne-a depănat din amintirile sale: “Dulce mi-eşti tu, tinereţe, cu pasiunea ta cu tot – aşa îmi sună, parafrazându-i deopotrivă pe Creangă și Eminescu, visul anilor cei mai frumoşi, lucru ce mi l-am spus ani de-a rândul, amintindu-mi cu jind de dragostea tatălui meu pentru un vin rupt din rai. Nu e dorinţă mai arzătoare în inima unui iubitor de vinuri decât aceea de a avea propria lui cramă, unde să-şi practice alchimia, transformând strugurii în dragoste pură. De când îmi pot eu aduce aminte, aşa mic şi timid cum eram, încă îl aud pe tata povestind cu ardoare de tinereţile sale, petrecand câțiva anișori printre viile Banatului, cum rupea câte un ciorchine şi-l întorcea pe toate părţile, inspirându-i mireasma. Ţin minte cum descria acel miros inconfundabil al mustului și, acum, parcă-mi plouă-n gură când mă gândesc. La final de toate, nu pot uita gustul primului pahar de vin în care mi-am înmuiat buzele pe când nu eram nici măcăr de-o schioapă. Aceea a fost clipa când am știut care mi-e visul în astă viaţă. Trecut-au anii şi meșteșugul s-a deprins de mine, iar la rândul meu le-am insuflat fiilor mei pasiunea pentru vie și vinuri, alături de dragostea nestăvilită pentru frumos şi bun gust, mai întâi de toate. În aceste vremuri, după timp trecut și răbdare multă, cu sudoarea frunții am clădit visul tinereţii mele în realitate – CRAMA TEODOR. Un vin este la fel de bun ca pământul din care-i creşte rodul. Strugurelui îi prieşte nespus de bine solul de Răteşti, un pământ cu argilă nisipoasă şi o aciditate naturală perfectă. De la strugure până la vin, iar apoi din sticlă în pahar, vinurile Cramei Teodor vor avea mereu o aciditate echilibrată şi un caracter pronunţat al acestei regiuni rurale (terroir).

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

Din bogăţiile naturii am ales să cultivăm acele soiuri cu o savoare aparte. Vinuri roşii sau albe, toate soiurile alese au acel ceva ce le face demne pentru una dintre cele mai distinse crame româneşti.

Pe când pe aceste plaiuri, cu veacuri în urmă, șvabii şi-au pus în practică îndeletnicirea în a cultiva viţa de vie, nimeni nu avea să ştie că ăsta va avea să fie locul unde visul strămoșilor mei avea să prindă rădăcini. Pe dealurile din Sătmar, în localitatea Răteşti, ne-am decis să punem bazele pentru ceea ce avea să devină Crama Teodor. Aici, pe pământul ce ni l-a pus natura deoparte, cele 12 hectare de vie se întind nemărginit către orizont, trăindu-şi viaţa pe pământ prielnic şi roditor. Viei îi stă de strajă lăcaşul unde se înfăptuieşte magia – crama visurilor noastre - un veritabil templu al vinului și al bunului gust.”

Oenoturism la Crama Teodor Cu o capacitate de vinificare de 100.000 de litri şi multiple soiuri vinificate, Crama Teodor se bucură de un profil de activitate competitiv şi de o notorietate puternică. Dintre soiurile vinificate amintim: Sauvignon Blanc, Tămâioasă Românească, Riesling de Rhin, Pinot Gris, Traminer Roz, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Merlot, Cadarcă, Pinot Noir.

Diversitatea soiurilor se justifică în sensul ideii de dezvoltare în continuare în direcția turismului vini-viticol. Deși se produce pentru piață de doar trei ani, se poate spune că s-a plasat deja pe un nivel calitativ superior. Dovadă sunt rezultatele la competițiile unde a participat și obținut la toate vinurile trimise punctaje finale între 81 și 84 de puncte. Sauvignon Blanc 2017 a fost calificat în finala Concursului Național BASF „Povești cu vinuri românești 2018” (locul III); Pinot Gris și Sauvignon Blanc 2017 - medaliate cu argint la „Pistonul de Aur - Brăila”; Pinot Noir, Cadarcă roze 2017 și Fetească Neagră 2018 - medaliate cu argint la Varadium - Oradea; aur pentru Pinot Noir 2017 și argint pentru Pinot Gris 2017 la Târgul de vinuri „Vin la munte” - Brașov. Nu s-a cramponat pe piața locală pentru câștiguri rapide ci s-au luptat pe piața națională și a Europei de Est. Nu s-a făcut rabat la caliltate astfel încât au avut o ascensiune și recunoaștere rapidă.

Totodată, Crama Teodor, vine cu facilităţi pentru turiștii care vor să viziteze şi să deguste din vinurile cramei. Totul se face cu programare în prealabil, putându-se organiza vizite cu degustări la cramă, pentru grupuri până la 20 de persoane.

Pentru cei care doresc să îi caute este foarte simplu: „Încaleci pe Pegas și acolo unde simți adierea vântului cum mângâie coama dealului sub soarele pieziș al dimineții, te oprești la bătaia lină de picior a calului înaripat și adăști ca roua să se prelingă de pe ciorchine. Acolo este tărâmul pe care îl cauți”, ne spune chiar Teodor Giurgiu.

Pentru cei izolați în realitate Crama Teodor poate fi găsită pe DN 19 (E 81), la 22 km de Satu Mare și la 70 de km de Zalău, adresa fiind Crama Teodor, str. Principală, nr. 333, loc. Rătești, jud. Satu Mare, tel. 0728114240, e-mail tgiurgiu@yahoo.com.

Pe de altă parte există un magazin Crama Teodor și în Satu Mare pe str. Octavian Goga, nr. 1, la parterul blocului, cu următorul program: marți - vineri 10 - 18, sâmbătă 9 – 17.

109

110

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Povestea Bers Novabere artizanală pe muzică rock de Traian DAN

Berea artizanală merge bine cu muzica rock. Cel puțin așa s-au gândit trei tineri bihoreni când au hotărât să-și facă o fabrică de bere artizanală. Este vorba de Ciprian Ciuciu (Compania Crius), Paul Olău și Paul Ciuciu, care au pus bazele fabricii de bere artizanale, Bers Nova, din Parcul Industrial Borș.

Proiectul a demarat în 2016, dar fabrica a început să producă în decembrie 2019. Capacitatea fabricii este de 1.600 de litri pe șarjă. Această capacitate permite brasarea a 8 – 10 șarje pe lună, asta însemnând 10.000 – 12.000 de litri.

Fabrica are doi angajați cu normă întreagă. Investiția celor trei asociați se ridică la circa 400.000 de euro, resurse proprii și fonduri europene. „Am gândit acest proiect împreună. Investiția este făcută din surse proprii și din surse atrase prin fonduri europene.

Fabrica a fost pusă în funcțiune la sfârșitul anului trecut, în decembrie, mai exact. Obiectivul este format dintr-o zonă de producție și o zonă de servire, unde ne prezentăm produsele”, începe Ciprian Ciuciu povestea fabricii Bers Nova.

Farmacie

îi așteaptă pe iubitorii berii artizanale, în fiecare vineri, de la ora 18:00, să afle povestea berii lor direct de la sursă.

La intrarea în fabrică simți că ai fi intrat într-o farmacie.

Totul strălucește de curățenie, atât zona destinată degustării cât și fabrica propriu-zisă. Locul destinat desfacerii berii este unul cu totul special. Cu foarte mult bun gust, în mijlocul încăperii este o masă lungă și înaltă, precum cele din baruri, înconjurată de scaune rotunde. Pe pereți este o adevărată expoziție de chitare și afișe rock, ceea ce spune ceva despre proprietarii afacerii. Acest lucru nu este întâmplător, asociații fabricii fiind iubitori de muzică bună. De altfel, despre Bers Nova am aflat din întâmplare, printr-un eveniment postat pe Facebook, unde erau anunțate „Porți deschise la fabrica de bere Bers Nova”. Paul Olău „Berarul” și ceilalți asociați,

Cum s-a născut ideea „Ideea vine din pasiunea mea de a face bere artizanală. Am început în urmă cu șapte ani, în garaj, cu câțiva prieteni, în jurul unor beri artizanale din import. Am zis, hai să facem noi berea noastră! Cu un instrumentar minimal, cu niște ingrediente de cea mai bună calitate, am încercat. Și a ieșit o bere de foarte bună calitate, o IPA pe stil belgian, cu 7% alcool, foarte intens aromată, foarte diferită de ce gustasem până atunci”, se destăinuie Paul Olău. Trebuie spus că atunci, în urmă cu șapte ani, existau pe piaţă puţini producători de bere artizanală.

După aventura începută în garaj cu prietenii, Paul a continuat să facă bere cu diferite ocazii, la una dintre acestea, berea produsă de Paul ajungând la papilele gustative ale lui Ciprian Ciuciu. „Cipri m-a încurajat și a zis – «Hai să facem un business din treaba asta!»”, își amintește Paul Olău. „Am văzut că tu ai pasiunea, knowledge-ul” a subliniat Cipri. „Am fost de acord să demarăm afacerea. Nu am mai avut nicio experiență de asociere până atunci, dar am avut mare încredere că va funcționa. Și se pare că nu ne-am înșelat”, răspunde Paul.

Proiectul Asta se întâmpla în 2016, proiectul fiind pus pe picioare în 2019. Cele mai mare probleme le-au întâmpinat la realizarea investiției propriu-zise și la obținerea autorizațiilor. Nu este vorba despre piedici efective, ci de piedici cauzate de durata proceselor de autorizare.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Inițial au vrut să-ți dezvolte afacerea în Parcul Industrial din Oradea, dar nu au reușit. În cele din urmă, au obținut un teren în apropiere, în Parcul Industrial Borș, de care sunt foarte mulțumiți.

Apoi, a trebuit gândit proiectul, partea de arhitectură, fluxurile de lucru. „Ne-am documentat foarte bine. Am fost la târguri internaționale. Am discutat cu diverși furnizori de astfel de unități de producție și, până la urmă, am reușit să ne creionăm propria noastră unitate de producție. Care este personalizată. În paralel, am făcut un studiu de piață. În 2016, pe piața din România erau încă puţini producători de bere artizanală. Noi am avut informații despre piața din Europa, dar declicul cel mai important s-a produs când am ajuns în SUA și am văzut ce înseamnă această piață acolo”, explică Ciprian Ciuciu.

Au urmat și un curs în ceea ce privește businessul cu craft beer. Au studiat toate aspectele, de la partea de dotări, la producție, la distribuție și vânzări. Cel mai mult au învățat în Statele Unite. „În America berea artizanală reprezintă 20% din total consum de bere, iar în România – în 2016, piața berii artizanale reprezenta 0,01%, pentru ca în prezent să ajungă la 0,5%”, a precizat Ciprian Ciuciu. „Noi ne asumăm prin proiectul acesta să informăm lumea şi să formăm gusturile în ceea ce priveşte berea artizanală”, a explicat Paul Olău.

Asociații Bers Nova au o părere bună despre berea autohtonă, produsă în România înainte de 1989, exemplificând cu berea Azuga. „Consumatorul român a avut experienţa berilor locale de calitate înainte de 1989, iar ceea ce ne dorim noi să facem este să contribuim la renaşterea acestor experienţe gustative, cu o tuşă modernă, dublată de garanţia calităţii”, subliniază Paul Olău. „Noi vrem să aducem în atenția consumatorului berea adevărată, sănătoasă, naturală, în care se respectă procesul de producție și în care se folosesc ingrediente de calitate, un produs cu care nu păcălești consumatorul”, plusează Ciprian Ciuciu.

Poveste și rock „Berea noastră este un produs cu suflet. Pentru că, pe lângă produsul în sine, pe care-l poți trata simplu, drept bere, noi vrem să adaugăm și o poveste, care este strict legată de muzica pe care o ascultăm, și să încercăm să adunăm în jurul lui o comunitate de oameni. Care să rezoneze cu noi și cu produsul acesta. Încercăm să transmitem niște senzații, în primul rând auditive”, precizează Paul „Berarul”.

De fapt, atuul principal al fabricii este felul cum își promovează produsul. Cu ajutorul muzicii rock. În fiecare vineri, de la ora 18:00, asociații fabricii își prezintă produsul pe ritm de muzică. „Vrem să arătăm consumatorilor noștri cum facem berea, unde o facem, din ce o facem și cine suntem. Dar, cel mai important este rezultatul”, explică Ciprian Ciuciu. După un tur al fabricii, oaspeţii sunt invitați întrun spațiu special amenajat unde ascultă și uneori se cântă muzică live. „Suntem iubitori de muzică bună, rock-ul ăla vechi. Avem și seri cu muzică live. De multe ori avem între vizitatori muzicieni și se creează o anumită intimitate”, spune Paul Olău.

Trebuie precizat că muzica se aude și în interiorul fabricii.

Berea fermentează pe ritmul muzicii. Poate de aceea este și așa de bună și ajunge direct la sufletul celui care o consumă, chiar și pentru prima dată.

Pentru viitor, dacă numărul vizitatorilor va crește, activitatea se va extinde în curte, pe gazon, unde va fi montată o scenă.

Tot pentru viitor, asociații Bers Nova se gândesc să-și deschidă o locație în Oradea unde să-și vândă propria bere. În prezent, berile Bers Nova sunt distribuite prin HORECA, online, dar și prin unele magazine locale pe raza județului

AGRO TB

Bihor. Mai nou, berea lor ajunge şi la Bucureşti prin intermediul unui distribuitor național.

Berea artizanală, calitate și creativitate Asociații Bers Nova au ținut să explice și ce înseamnă, de fapt, bere artizanală și ce o deosebește de celelalte tipuri de bere.

Berea artizanală înseamnă că este produsă în niște cantități mai mici (există niște limite pentru a putea fi încadrată ca bere artizanală), de o companie autonomă, care are o capacitate de producție limitată. „Cel mai important aspect legat de berea artizanală se referă la proces. La o bere artizanală se respectă procesul de producție, care înseamnă acele faze naturale de realizare a produsului, în principal faza de fermentare. La o bere artizanală există o fermentare naturală a produsului, care durează între 10 – 15 zile, minim. Și folosim doar ingrediente naturale. Nu folosim enzime care să grăbească anumite procese”, explică Ciprian Ciuciu.

Apoi, se poate vorbi și despre creativitate. „Nu promovăm o singură rețetă, care este menită să uniformizeze gusturile, mai degrabă, promovăm diversitatea. În prezent avem scoase pe piață trei tipuri de bere și urmează încă unul. Aici, la fabrică avem mai multe tipuri, pentru că noi facem probe pe rețete mai mici, pe care le putem prezenta aici. Fie că sunt experimente noi, fie sezoniere”, a subliniat Paul Olău. „Oamenii întreabă de ce berea artizanală este așa scumpă.

Eu le-aș spune să nu se întrebe de ce berea artizanală este așa de scumpă, ci de ce berea de larg consum este așa de ieftină. Când începi să ai puțin respect pentru ceea ce consumi, nu mai pui această întrebare. Noi le oferim posibilitatea să vadă cum se produce berea noastră. Ce ingrediente folosim.

Oamenii, când văd ce facem aici, pot să aibă acea încredere în ceea ce li se oferă, față de ceea ce consumă în mod normal și nu știu cum a fost făcut și din ce a fost făcut”, conchide Paul „Berarul”. Dar, cel mai bine vă puteţi convinge degustând o bere la faţa locului! Şi poate vă băgaţi şi la o muzică live!

111

112

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Constantin Pogăcean: „Va fi o restartare, important e să nu vină altcineva să ne fure startul” de Alin ZAHARIE

Pandemia Covid-19 pare că a monoplizat toată atenția, de la contorul care anunță încontinuu numărul îmbolnăvirilor și al deceselor, până la munca celor aflați în linia întâi a luptei împotriva nemilosului virus. Dar mai există și alte aspecte, trecute prea ușor cu vederea, cei care trudesc din greu ca motorul economiei să nu clacheze.

Un astfel de sector este și cel agricol, Cenușăreasa economiei românești, mereu invocată de mai marii țării, dar prea puțin băgată în seamă. Printre cei care activează în acest domeniu se numără și Constantin Pogăcean, cel care administrează la Batoș o fermă cu dublă activitate, creșterea animalelor și pomicultură.

Deși la bază este stomatolog, Constantin Pogăcean a ajuns să facă agricultură datorită conjuncturilor vieții, business pe care nu doar că l-a aprofundat, dar l-a și dezvoltat, ajungând în prezent unul din cei mai respectați fermieri ai județului.

Activitatea de bază o reprezintă creșterea animalelor, cu precădere a vacilor de carne Rasa Angus, și pomicultura, grație plantațiilor de măr, păr și cireș. Un al treilea business pe care Constantin Pogăcean l-a dezvoltat este transportul de persoane.

„Putem scăpa de această pandemie fără probleme” Pandemia Covid-19 și-a făcut simțită prezența și în activitatea agricolă, nu prin vreo contaminare, ci prin regulile impuse în cadrul fermei.

„Schimbarea majoră care a intervenit în activitatea noastră e legată de vigilență. Contează foarte mult acest aspect, o zi sau două de neatenție ne poate costa foarte mult. Am separat fiecare grup de lucru, să aibă contact cât mai puțin între ei, i-am instruit și sperăm să scăpăm necontaminați.

Cu toate aceste reguli stricte, noi suntem în plină activitate. Am încercat ca fiecare angajat să aibă o zonă de lucru specifică, să nu existe contact cu ceilalți angajați. Cei din sectorul zootehnic sunt separați, mulgătorii separat, cei care hrănesc animalele separat. Le-am asigurat materialele necesare, mănuși de exemplu, să nu aibă contact direct cu unele obiecte de la care s-ar putea contamina.

De asemenea, i-am instruit după ce își termină treaba, ce trebuie să facă acasă, pentru că și acolo se pot contamina dacă intră în contact cu alte persoane infectate. Dacă avem grijă, să nu vină altcineva să ne contamineze, putem scăpa de această pandemie fără probleme. Cel mai important lucru, pe care l-am spus și lor, este acela că acum se pot contamina, de aceea am pus accent pe importanța purtării mănușilor, deoarece acest virus, față de oricare altă gripă, se poate lua prin contactul cu alte obiecte. Le-am reamintit de importanța și rolul igienei, precum și necesitatea de a nu avea contact cu persoane necunoscute care ar putea fi infectate”, afirmă Pogăcean.

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În așteptarea măsurilor de Serviciile secrete și echilibrul economic relansare economică Măsurile luate la nivel central împotriva răspândirii Covid-19 sunt considerate a fi în regulă de către Constantin Pogăcean, care trebuie dublate și de măsuri pentru relansarea economiei. „După efecte, eu zic că au fost măsuri foarte bune. Toată lumea se aștepta să avem o evoluție fulminantă a acestei pandemii, dar evoluția a fost undeva în platou, nu a crescut foarte mult numărul oamenilor contaminați.

Am avut exemplul Italiei și celorlaltor țări, fapt pentru care la noi s-au luat măsuri din timp de restricție. În ce privește măsurile economice, am înțeles că după 1 mai vor începe lucrurile să se schimbe. O să fie o restartare din punctul meu de vedere. Foarte important era să avem o economie planificată. Realizăm acum cât de important este să ne putem produce măcar hrana și produsele de interes național, să nu depindem de nimeni, de unele produse importante pe care trebuie să le producem noi și pe care nu le putem importa. Peste opt luni, peste un an de zile sau când va reporni complet economia, eu zic că va fi restartat totul. E foarte important cum plecăm din noile poziții, să nu mai fim doar o piață de desfacere, să avem și noi strategiile noastre”, spune Pogăcean.

Printre primele măsuri economice care ar trebui luate sunt cele legate de bani, precum și o regândire de ansamblu a agriculturii, este de părere Constantin Pogăcean. „Primul pas ar fi subvenționarea dobânzilor ca să putem reporni economia, lucru care e suficient din punctul meu de vedere. Noi, oricum, aveam un handicap față de firmele occidentale. Ele aveau 2%, iar noi undeva la 7-8%. Degeaba ziceau ei că suntem în aceeași piață, că avem aceleași condiții, însă lucrurile nu stau chiar așa.

Clar, condițiile nu sunt aceleași și aici nu mă refer doar la subvenții. Trebuie să regândim agricultura, să ne luptăm pentru poziția noastră. Din păcate, această ramură a economiei a fost prea puțin susținută. Fără să dau un nume, a fost un ministru de finanțe care a spus că nu sunt venituri din agricultură și atunci ce rost are să investești în acest sector. Păi dacă nemții, care au o industrie atât de dezvoltată, produc 70% din mașinile vândute în Europa, au grijă de fermieri și nu neglijează agricultura, noi în schimb ne permitem luxul să ne batem joc de ea. Practic, noi ne-am dezvoltat fără intervenții mari din partea statului”, afirmă Constantin Pogăcean.

Un curent optimist al acestor vremuri este cel legat de revenirea la sentimente mai bune față de producătorii locali, față de marfa românească. „Lumea a încercat să consume produse locale, produse românești, dar foarte important aici sunt și pârghiile pe care le are statul. Dacă vă aduceți aminte incidentul din urmă cu ceva ani în care nemții au găsit o problemă la castraveții spaniolilor numai ca să le oprească la vamă vreo 30 de tiruri.

Trebuie luptat pentru o piață, lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Cel mai mult va depinde de ministrul Agriculturii, de Guvern, chiar și de serviciile secrete. Nu trebuie să ne ferim de acest aspect, aceste servicii trebuie să aibă în vedere și aspectul economic, să fie informați din timp, să vadă cine vine și practică prețuri de dumping, să vadă exact ce se întâmplă.

Trebuie să vezi ce se întâmplă pe piață, pentru că nu toată lumea joacă cinstit”, declară Pogăcean.

Ca orice om, când te apucă supărarea, îți vine să renunți la tot, lucru valabil și pentru Constantin Pogăcean. „Bineînțeles că au fost și astfel de momente. Sunt situații pe care nu le poți controla, cum a fost și cel cu prețul la măr de 50 de bani când nu s-a intervenit deloc pentru a rezolva situația. Apoi partea cu asigurarea. Nu cred că în Germania firma de asigurări acoperă numai 30% din valoarea despăgubirii. Sunt lucruri care te consumă psihic, peste care trebuie să trecem”, spune Pogăcean.

„Avem o șansă să schimbăm lucrurile” Dincolo de situația grea, ieșirea la lumină în perioada post Covid 19 ar putea oferi României o șansă, crede Pogăcean, aceea de a porni pe noi coordonate față de restul țărilor. „Din punctul meu de vedere România ar avea o oportunitate. Va fi o restartare, important e să nu vină altcineva să ne fure startul. Ca o previziune, cred că la începutul anului viitor încă nu va fi repornită complet toată activitatea la nivel global. Important acum este să nu ne îmbolnăvim mai mulți deodată, situație la care nu poate face față niciun sistem sanitar din lume. Noi, românii, nu trebuie să ne speriem prea tare, cel puțin din punct de vedere economic. Noi eram oricum o piață de desfacere și, după această pandemie, cred că avem o șansă să schimbăm lucrurile. Avem aceleași condiții, nu ne e frică de concurență, important este ca ea să fie una loială, să fie una corectă”, a subliniat Constantin Pogăcean.

113

114

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Păstrăvul de Sfăraș înoată contra crizei Cea mai mare fermă de păstrăv din România pregătește un proiect european de dezvoltare pentru extinderea producției, în valoare de 3 milioane de euro, care se alătură celui inițial, de aceeași talie.

“La debutul epidemiei de coronavirus în țară vânzările nu au fost grozave, mai ales după închiderea pieței de hoteluri, restaurante, catering, însă ne-am repliat prin comerțul online, prin pagina noastră de Facebook și livrările pe care le facem la domiciliu. Noi livrăm mai ales rețelelor de mari magazine, precum Metro, Auchan și Carrefour, însă avem și magazine proprii, precum cele din Cluj-Napoca și Zalău, principala noastră piață reprezentând-o județele Sălaj și Cluj.

După intrarea în starea de urgență nu am recurs la șomaj, nu am renunțat la niciun angajat, am redus puțin din furajarea peștilor, însă nu am recoltat atât de mult. Producem acum 1-1,5 tone de păstrăv pe zi, avem 25 de bazine de creștere. Pe lângă calitatea apei din zonă, avem avantajul de a hrăni păstrăvii cu cel mai scump furaj de pe piață”, spune directorul de cercetare-dezvoltare Timotei Câmpean.

Se poate crește și somon Produsele pe care mizează ferma din Sălaj sunt păstrăvul în formele eviscerat, file ori afumat, însă aici s-ar putea produce inclusiv somon. “Proiectul pe care îl derulăm acum, pe Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime al Uniunii Europene are o valoare de 3 millioane de euro, este deja aprobat și presupune dezvoltarea fermei, prin mărirea producției. Acesta se alătură investiției inițiale, de același calibru, derulată tot pe fonduri europene”, a spus Câmpean.

Societatea Păstrăvu Sfăraș, din comuna Almașu, are ca obiect principal de activitate creșterea și procesarea păstrăvului. Aceasta a debutat în business în 2005, încercând să folosească potențialul apei din cele patru izvoare naturale care se găsesc pe teritoriul fermei. Ele au un debit de apă constant, o temperatură constantă de 10,5 grade Celsius, iarnă-vară, foarte curată (cu nitriți zero),

bogată în săruri minerale, deci optimă pentru creșterea salmonidelor. În 2016, ferma a finalizat o investiție de 15 milioane de lei, care permite o producție de 500 de tone păstrăv pe an, crescut în condiții optime, privind calitatea apei, protecția față de boli, începând de la stadiul de icră până la greutatea optimă pentru comercializare. Ferma are un sistem de recirculare a apei închis, fără contact cu mediul exterior.

Aceasta dispune de know-how la nivel internațional, fiind construită cu informații și echipamente din Danemarca, Norvegia și Elveția.

Vizită ministerială înainte de pandemie O delegație a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în frunte cu ministrul secretar de stat Gheorghe Ștefan, a verificat la fața locului, în februarie, felul în care sunt crescuți păstrăvii de aici, în vederea aprecierii proiectului deja implementat și demararea noului proiect de dezvoltare. “Incredibil, dar adevărat! Chiar sunt mândru de românii mei. Puțini și-ar închipui că ascunsă undeva, la marginea micuței localități Sfăraș, există cea mai mare și mai modernă păstrăvărie din România, în sistem recirculant. Aici lucrează 35 de localnici care produc anual 500 de tone de păstrăv”, a menționat oficialul MADR.

AGRO TB 115

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Procesarea aduce valoarea adăugată Aici a fost realizată o unitate de procesare a păstrăvului, putând oferi în piață păstrăv procesat în sortimente diferite, de la eviscerat, dezosat, afumat până la file. Toate aceste sortimente pot fi livrate proaspete, pe gheață, ambalate în vid sau în atmosferă controlată. Societatea are în dotare mașini proprii pentru transportul puietului, a peștelui viu, dar și mașini frigorifice pentru cel procesat.

Ferma dispune de cea mai mare capacitate de producție de păstrăv viu și procesat din România și poate produce până la greutatea optimă comercială 500 de tone pe an, adică o producție lunară constantă de 42 de tone. În mod normal stocul de păstrăv este de 140 de tone. Procesarea se face într-o unitate echipată la standarde europene, iar ferma oferă o gamă de șase produse ambalate în vid sau atmosferă protectoare.

Apa provine din patru izvoare naturale cu debit și temperatură constante pe tot parcursul anului. Aceasta nu intră în contact cu mediul exterior, fiind introdusă direct în sistemul de creștere, aerată, oxigenată și sterilizată cu unde ultraviolete, eliminându-se posibilitatea de contaminare a peștelui cu viruși, bacterii sau paraziți. Apa este lipsită de nitriți și are o duritate ridicată, fiind optimă pentru eclozarea icrelor și creșterea ulterioară a păstrăvului.

Sistemul de creștere este prevăzut cu o unitate de tratare a apei: amoniacul generat de pești și nitriții sunt transformate în nitrați prin intermediul bioreactoarelor, apa evacuată din sistem integrându-se în normele de poluare a mediului.

Raportat la kilogramul de pește produs, sistemul de creștere de la Almașu este cel mai puțin poluant din România.

Păstrăvul curcubeu de aici este crescut de la stadiul de icră embrionată până la greutatea optimă comercial.

Eclozarea icrelor se face în incubatoare moderne, care în combinație cu apa de calitate oferă un randament de 96%.

Datorită calității ridicate a apei, carnea păstrăvului produs este consistentă, densă, bogată în Omega 3, dar și în fosfor sau acid folic. Procesarea se face cu mașini automate pentru eviscerat și dezosat, iar contactul cu mediul exterior este foarte scurt, produsele rezultate fiind ambalate în pungi vidate sau cu atmosferă protectoare, fapt care permite fermei să ofere un termen de garanție relativ lung.

Printre produsele procesate se numără păstrăvul eviscerat (200-400 g), dezosat (180-360 g), file (140-250 g) sau afumat (120-200 g). Ambalarea se face în pungi personalizate în vid sau în atmosferă controlată. În mod normal, într-o pungă există câte un păstrăv afumat, 1-2 păstrăvi file sau 3 păstrăvi eviscerați-dezosați. Societatea cu obiect de activitate acvacultura în ape dulci avea în 2018 afaceri de 5,5 milioane de lei și 32 de angajați. Asociații săi sunt Daniela Chita (51%) și Melinda Ambrus (49%), administrator fiind Ioan Barta.

De ce este apreciată carnea de păstrăv - Foarte bogată în vitaminele D, B12, acid folic, acizi grași Omega 3, fosfor, seleniu, proteine, tiamină, riboflavină, niacină - Reglează ritmul cardiac, scade riscul de infarct, previne coagularea sângelui - Ameliorează simptomele artritei reumatoide, îmbunătățește vederea și imunitatea, previne declinul cognitiv - Tonifică mușchii și dezvoltă masa musculară - Îmbunătățește memoria și performanțele intelectuale - Asigură o bună dezvoltare a sistemului nervos la copiii preșcolari - Recomandată în alimentația femeilor însărcinate și a celor care alăptează

116

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Laptele crud de măgăriță, mină de aur pentru doi bihoreni de Traian DAN

Doi frați din Mierlău, județul Bihor, Cristian și Cosmin Cîmpan, fac bani frumoși dintr-o afacere la care puțini s-ar fi gândit: laptele de măgăriță, unicul lapte complet natural, similar laptelui matern.

Laptele de măgăriță este cel mai scump de pe piață, ajungând să se vândă și cu 140 de lei litrul, fiind considerat un adevărat medicament.

Povestea „Fermei Măgărițelor” a început în urmă cu patru ani și jumătate, când Cristian și-a terminat studiile în Leadership-ul Afacerilor în Anglia. Întors acasă, în satul natal al bunicilor, Mierlău, situat la mai puțin de 15 kilometri de Băile Felix, s-a gândit să investească într-o afacere inedită.

Prima dată a jonglat cu ideea de a-și face o fermă de lipitori, dar din cauza legislației și birocrației s-a lăsat păgubaș.

S-a reorientat spre o altă afacere inedită, unde nu avea concurență. „Prima dată m-am gândit la business. La 100 de lei litrul, cât costa laptele de măgăriță în vremea aceea, am zis că este o afacere bună. După aceea am început să mă informez cât lapte dă o măgăriță și cum se întreține”, spune tânărul antreprenor. Nu știa nimic despre măgărițe și laptele lor. Informațiile erau foarte puține și mai mult mituri. S-a interesat de unde poate cumpăra o măgăriță și în ce condiții trebuie întreținute. La început părea o nebunie, dar, cu timpul, s-a dovedit că a fost inspirat. „M-am uitat pe internet și am aflat despre un domn din Huedin care se ocupa cu creșterea măgărițelor. M-am gândit să demarez și eu o astfel de afacere. Am început cu o măgăriță pe care am cumpărat-o cu 200 de euro din Satu Mare. Când m-a văzut cu măgărița în poartă, familia credea că este o nebunie, iar cunoscuții se așteptau să dau faliment”, își amintește Cristian. Încet, încet a cules tot mai multe informații despre creșterea măgărițelor și despre beneficiile laptelui de măgăriță. A fost și în Italia, unde este cea mai veche piață pentru laptele de măgăriță. Acolo, o fermă are peste 1.000 de măgărițe.

Și-au împărțit sarcinile Cristian și fratele său, Cosmin și-au împărțit sarcinile și știu fiecare ce are de făcut. Cristian este cel care se ocupă cu managementul afacerii, de promovare, distribuție și se asigură că laptele ajunge în siguranță la consumatori.

Fratele său, Cosmin, este cu munca, ocupându-se cu administrarea fermei. Știe cel mai bine cum trebuie întreținute animalele și ce trebuie să mănânce pentru ca laptele să aibă toate proprietățile. După cum spune Cristian, fratele său este foarte priceput, la 14 ani putea să demonteze un tractor și să-l asambleze la loc. „Eu eram cam neîncrezător și m-a rugat doar să-l ajut să-și aducă o măgăriță. Știam că măgărițele sunt bune doar pentru povară. Dar de fapt, ele sunt o minune”, recunoaște Cosmin. „Eu mă ocup cu administrarea fermei, am grijă ca să ajungă nutrețul pentru iarnă, și în special mă ocup de muls”, spune Cosmin.

Costul cu întreținerea măgărițelor este mai mare iarna. O măgăriță dă cel mult un litru de lapte pe zi, de aici rezultând și costul așa de mare al acestuia. „Cel mai bun lapte este cel muls în primele trei luni de lactație, când lizozimul din laptele de măgăriță este dublu, față de cel muls mai târziu”, explică Cosmin Cîmpan.

Laptele de măgăriță rezistă la frigider în stare crudă între 10 și 14 zile. Sterilizat și pasteurizat rezistă luni de zile, dar își mai pierde din proprietăți.

Nu i-a afectat criza În contextul pandemiei de coronavirus și a restricțiilor impuse de autorități circulației, Cristian și Cosmin Cîmpan au venit în întâmpinarea consumatorilor care doresc să-și întărească imunitatea cu lapte de măgăriță livrat direct la domiciliu. „Noi vă recomandăm să vă hrăniți sănătos cu produse naturale, să nu vă panicați și să fiți convinși că un organism bine hrănit are imu-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

nitate bună, iar în caz de contaminare trece cu mult mai ușor peste boală. Consumați produse tradiționale și dezinfectați-vă zilnic! Noi, țăranii, ne străduim să producem hrană sănătoasă și să v-o aducem acasă, dacă doriți”, scriau cei doi frați pe pagina de facebook „Ferma Măgărițelor” la începerea restricțiilor. Și criza nu i-a afectat deloc. „Vindem tot ce producem, 15 – 20 de litri pe zi. Litrul de lapte costă 100 de lei și 140 de lei Premium. Laptele Premium este cel obținut în primele trei luni de lactație și are dublu substanța lizozim (cea mai importantă substanță din laptele de măgăriță) care ajută foarte mult la întărirea sistemului imunitar. Este unic în România, deoarece este oferit doar de „Ferma Măgărițelor”.

Laptele de măgăriță este livrat crud în județele: Arad, Cluj, SatuMare, dar și în toate zonele din țară de unde există solicitări.

De la una la 200 de măgărițe Prima măgăriță cumpărată de Cristian de la Satu Mare în urmă cu patru ani și jumătate, Roxi, mai este și astăzi la ferma din Mierlău, fiind decanul de vârstă al stavei. Poate fi văzută jucându-se cu mânza provenită de la ea, Rozica, pe dealurile de la Mierlău. „În prezent avem, 125 de măgărițe cu lapte și 75 mânji și masculi, ferma totalizând circa 200 de capete”, precizează tânărul fermier.

Afacerea inițiată de cei doi frați se poate spune că, pe undeva, este o tradiție de familie. Tatăl celor doi a înființat, imediat după revoluție, cea mai mare fabrică de lapte din zonă, Cîmpăneii SRL. Criza din 2008 a băgat fabrica în insolvență. „După ceea ce s-a întâmplat cu fabrica lui taică-meu, nu credeam că mă voi mai apuca de afaceri cu lapte”, se destăinuie Cristian. Dar, potrivit proverbului: „Niciodată să nu spui nicodată”, iată că s-a întâmplat și „Ferma Măgărițelor” este o afacere de succes.

Planuri de viitor Pentru viitor, cei doi frați se gândesc să producă și brânză din lapte de măgăriță, dar pentru aceasta trebuie să-și crească numărul de animale. Brânza din lapte de măgăriță se vinde cu 1.000 de euro kilogramul și pentru obținerea ei sunt necesari 25 de litri de lapte.

O astfel de afacere are tenismenul sârb Novak Djokovic, care are o fermă de măgărițe în Serbia, brânza de măgăriță produsă aici putând fi consumată în lanțul hotelier al acestuia.

O solicitare inedită au primit cei doi frați de la un spa din Cluj-Napoca, care le-a solicitat lapte de măgăriță pentru spa. „Le trebuia 100 de litri de lapte, dar pentru asta ne trebuiau mai multe măgărițe. Nu am renunțat la idee pentru viitor, odată cu creșterea numărului de animale”, spune Cristian.

Un alt vis al celor doi este achiziția și a altor animale și păsări, într-o fermă care să poată fi vizitată. „De asemenea, vrem să aplicăm pentru un proiect prin care să înființăm o pensiune agroturistică. Peisajul în zonă este foarte fain și sunt sigur că nu vom duce lipsă de solicitări”, este de părere Cristian Cîmpan.

Beneficiile laptelui de măgăriță Cei care sunt mai în vârstă își aduc aminte că bunicii le dădeau lapte de măgăriță pentru a le trece tusea. Medicii susțin că acest tip de lapte are un nivel ridicat de Omega 3 și 6, nutrienți care se găsesc și în uleiul de pește, și poate ajuta la scăderea nivelului de colesterol. În plus, laptele de măgăriță conține cantități importante de acizi grași esențiali, ce lipsesc din dieta copiilor afectați de

alergia la proteina din lapte de vacă. Acești copii dezvoltă o deficiență a PUFA n-3 (acizi grași polinesaturați) esențiali în dezvoltarea neurologică și cardiovasculară a bebelușilor.

Laptele de măgăriță conține și de 46 de ori mai multă vitamina C decât cel de vacă și de patru ori mai mult fier și foarte puține grăsimi. Mai mult, laptele de măgăriță are multă lactoză 7,4g/100g (similar cu cel matern), lactoza ajutând la fixarea calciului în oase. Din acest motiv, el este recomandat și pentru femeile aflate la menopauză.

Legenda spune că inclusiv Cleopatra se îmbăia în lapte de măgăriță pentru a-și păstra frumusețea.

Laptele de măgăriță face adevărate minuni asupra siluetei și ar putea fi o soluție eficientă pentru a avea o stare bună de sănătate, potrivit cercetătorilor italieni.

Este recomandat tuturor persoanelor care s-au săturat să bea lapte degresat sau acelora ale căror stomacuri nu suportă laptele de soia.

Laptele de măgăriță este recomandat bebelușilor și copiilor cu alergie la proteina din lapte de vacă, alergii încrucișate sau alergii multiple (mediate sau non-mediate IgE), bebelușilor și copiilor cu dermatită atopică, persoanelor ce suferă de tuse măgărească, tuse persistentă sau alergică, persoanelor ce suferă de astm, persoanelor cu sistem imunitar slăbit.

117

118

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

O pleodoarie pentru un mod de viață flexitarian? de Horea CACOVEAN

Populația planetei se află într-o continuă creștere, pe alocuri haotică, cu efective mari de nașteri în țări din Africa, Asia de sud-est, America Latină și cu scăderi demografice în Uniunea Europeană, Japonia etc. În fața acestor cifre se pune problema dacă această planetă poate hrăni 10 miliarde de oameni, la cât se preconizează a se ajunge în următoarele decenii. Câtă populație poate fi hrănită în plus în momentul de față fără să se depășească limitele de creștere a planetei? Răspunsul specialiștilor este de aproape 3,4 miliarde de oameni, conform unui calcul recent.

Or, acest răspuns este cunoscut de multă vreme. Trăim de ceva vreme într-o puternică societate de consum, ce a atins pe alocuri situații de necrezut. Or, dacă se continuă în această direcție se prevede că Pământul nu ar mai avea capacitatea de a-i hrăni pe toți locuitorii săi, asta dacă într-o bună zi când toți locuitorii săi ar adopta modul de viață occidental. La acesta se mai adaugă și faptul că o mare parte din alimentele cumpărate din marile lanțuri agroalimentare se aruncă la coșul de gunoi, fără cel mai mic raționament. În jurul acestei afirmații au fost efectuate de-a lungul anilor diferite moduri de calcule matematice, dând deseori răspunsuri mai mult aproximative - asupra resurselor limitate ale Pământului, mai ales asupra faptului că în prezent omenirea utilizează ca resursă un „Pământ și jumătate”, dincolo de pragurile de toleranță ale sistemelor care fac ca Pământul nostru să funcționeze într-un mod optim.

Ce s-ar întâmpla dacă sistemul nostru agroalimentar ar fi gestionat într-un mod mai durabil în întreaga lume?

Un răspuns ar fi practicarea unei agriculturi ecologice.

Conform unui raport din anul 2019 al Comisiei Europene intitulat: „Perspective agricole ale UE pentru piață și venituri 2019-2030”, doar 18 milioane hectare (cca. 10%) din suprafața

agricolă europeană vor fi transformate în una ecologică până în anul 2030. Prin urmare, agricultura europeană nu va deveni una ecologică într-un viitor apropiat. Destul de puțin.

Agricultura ecologică va fi concurată și în viitor de sistemele de producție convenționale, care au devenit mult mai ecologice prin impunerea unor reglementări dure privind protecția mediului. Noile idei științifice îndeamnă ca noile conversii din agricultura ecologică să se îndrepte spre sectoarele care în prezent se află într-un ușor regres: culturile de câmp, creșterea porcilor și a găinilor ouătoare etc. Noile conversii de parcele din agricultura convențională spre cea ecologică se vor concentra mai mult pe terenurile arabile și mai puțin spre pajiști și culturi permanente (ex. viță de vie, pomi fructiferi).

La fel ca în cazul culturilor agricole, conversia fermelor zootehnice va fi una selectivă, fiind orientată cu precădere spre creșterea animalelor monogastrice (păsări de curte, porci), în prezent puțin transformată din punct de vedere ecologic. Cu toate acestea, ponderea fermelor recent transformate în stabilimente ecologice este extrem de scăzută (2% din producția totală de carne de porc la nivel european). Unul dintre factorii limitativi pentru conversia acestor ferme îl reprezintă suprafața de desfășurare. În prezent, majoritatea crescătorilor de porci și de găini ouătoare nu au suficiente terenuri înierbate situate foarte aproape de clădirile lor, pentru a-și lăsa animalele în aer liber. Și în zonele de creștere unde există suprafețe mari de iarbă, acești crescători nu pot deveni în același timp și producători de carne de porc sau de pasăre.

Dar această schimbare de atitudine la scară europeană implică un risc major: acela de a se îndepărta de spiritul și valorile ecologice bine cunoscute și de a fi acaparată de marile companii ale agriculturii convenționale sau de marile

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lanțuri de distribuție a produselor alimentare. În prezent, suprafețele medii sau foarte mari cultivate în mod ecologic de către acești giganți agricoli reprezintă 52% din piața mondială, înregistrând o creștere de 235% în perioada 2010-2019.

Prezența acestor mari companii pe piața produselor ecologice este susținută și de sumele mari de bani care se vehiculează. Dacă în anul 2018 cifra de afaceri a acestui sector a ajuns la aproape 10 miliarde de euro (Agence Bio), ea ar trebui să ajungă la 15 miliarde de euro în 4 ani; adică o creștere de 50%.

Această creștere se datorează ofertei de produse ecologice tot mai mare și mai diversificată din magazine și de pe internet.

Un lucru intersant îl constituie faptul că cerealele organice și semințe oleaginoase ecologice vor fi produse mai mult pentru a hrăni animalele din exploatațiile transformate în ferme ecologice și mai puțin pentru alimentația oamenilor. Totuși se așteaptă ca o parte din proteinele vegetale produse întrun mod ecologic să înlocuiască carnea natural și să se treacă spre un „consum flexitarian”. Termenul de consummator flexitarian este relativ recent intrat în dicționarele literaturii științifice. Acest nou termen se leagă de tema consumului „responsabil”, adică „flexi”, respectiv un consum mai redus de carne, pește și produse lactate, precum și combinarea lor cu mâncarea tradițională, ce oferă plăcere și are și gust bun. Adică, de a avea un mod mai flexibil de a mânca, ce constă în ideea de a fi mai prietenos cu hrana vegetariană.

Consumatorul flexitarian nu trebuie să fie confundat cu veganul sau vegetarianul, deoarece el arată o mai mare „empatie ecologică” față de mediul înconjurător, fără a se dovedi a fi cu adevărat angajat în acest curent. Tot mai multe persoane preferă modul de viață vegan. Se pune întrebarea dacă acest mod de viață reprezintă tendința de consum a momentului?

Personal nu sunt atât de sigur, având în vedere atașamentul tradițional al românilor și nu numai față de consumul de produse de origine animală. Fără a mai vorbii aici de tradițiile culinare din Transilvania, unde carnea de porc continuă să fie un aliment de bază.

Or, spațiu de dezvoltare pentru fiecare tip de agricultură, fie convențional, neconvențional sau ecologic, există din plin la nivel european. Întărim această afirmație prin existența de suprafețe agricole lăsate în abandon în lume, inclusiv în România. Un exemplu mai apropiat nouă îl reprezintă terenurile agricole din Podișul Someșan, Podișul Târnavelor, Subcarpații Moldovei etc., mai ales în zonele cu o infrastructură mai slab dezvoltată și cu o populație rurală destul de îmbătrânită pentru a mai practica o activitate agricolă, fie și de supraviețuire. Problema

AGRO TB

raportului dintre oferirea unei hrane pentru o populație mondială în creștere și gradul de abandonare a terenurilor agricole este destul de preocupantă. În Europa de Vest, din cauza concurenței cu marile companii agricole, a taxelor și costurilor de producție tot mai ridicate, face să existe un număr zilnic destul de mare de mici ferme care ajung în faliment. Pentru a rezolva problema acestui raport trebuie făcut ceva. În acest sens, amintim acțiunea unei primării dintr-o comună din Bretania (Franța), care a aplicat o procedură a Codului rural și pescuitul maritim francez, obligând un număr de 400 proprietari de terenuri agricole neutilizate să își închirieze parcelele fermierilor ce vor să practice o agricultură ecologică. Soluții de acest gen ar exista și pentru agricultorii din România. Această hotărâre benefică ar permite fermierilor ce practică agricultura ecologică să se stabilească pe aceste terenuri economisindu-se astfel costurile, care sunt adesea exorbitante, legate de achiziția lor. În comuna franceză respectivă, se preconizează că prin acest mod, în următorii 2 ani să apară circa 30 noi locuri de muncă de pe urma a peste 120 ha. Produsele agricole ale acestor ferme ecologice vor fi distribuite restaurantelor școlare, caselor de bătrâni și spitalelor din două orașe învecinate. Deci se poate.

Trecerea de la o dietă alimentară occidentală la o dietă „sănătoasă” ar limita drastic cererea de noi suprafețe agricole până în 2050, potrivit unui studiu realizat de institutul francez de cercetări în agricultură (INRAE). În acest studiu se arăta că, „hrănirea a 9,5 miliarde de persoane ar necesita o creștere a producțiilor cu 47% față de cele din anul 2010 având aceleași obiceiuri alimentare și de 38% dacă dieta „sănătoasă „ar deveni una generală, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)”. În timp ce consumul mondial de vin stagnează de vreo 2-3 ani, surprinzător cererea de vin ecologic crește în țările din Europa de Vest și Statele Unite, astfel că, potrivit statisticilor acest consum a trecut de la 441 de milioane de sticle în 2013 la 802 milioane în anul 2019 (2,85% din totalul vânzărilor).

Se preconizează că această tendință va continua cel puțin încă trei ani de acum încolo. Ideea este că, consumatorii sunt tot mai preocupați de sănătatea lor, fiind gata să plătească cu 30% mai mult pentru produsele ecologice. Vânzările de vin biologic din ultimii ani arată că în prezent nu mai suntem în fața unui moft, ci chiar ne confruntăm cu un adevărat fenomen social legat de grija pentru sănătate.

O serie de instituții europene anticipează pentru viitorul apropiat o evoluție a obiceiurilor alimentare ale consumatorilor din uniune. Conform studiilor de prognoză, consuma-

119

120

AGRO TB torii europeni, se vor afla tot mai mult în fața unei palete de produse alimentare tot mai diversificată și vor fi mult mai flexibili cu aceste schimbări decât ar fi astăzi. Cu alte cuvinte, ar mânca mai puțină carne, dar totuși nu ar fi gata să mănânce 100% alimente ecologice. Obiceiurile de tip fast-food sunt greu de înlocuit în totalitate.

Un studiu sociologic recent a scos în evidență faptul că la nivelul Uniunii Europene are loc o erodare a încrederii populației în industria alimentară. La această neîncredere au contribuit și desele scandaluri de presă ce au izbucnit în ultimii ani și exemplele sunt numeroase. Vidul legislativ la nivel european și național a permis apariția și propagarea acestor scandaluri.

Pentru organizația internațională de protecție a consumatorilor - „Foodwatch”, lacunele din legislația alimentară a UE sunt responsabile pentru toate aceste probleme. Organizația a ajuns la concluzia că, organismele ale UE nu respectă „propriul principiu de precauție” și că plafoanele admise pentru anumiți aditivi și pesticide din alimente sunt extrem de largi, atât din punct de vedere științific, cât și din punct de vedere al pericolului pentru sănătate. Principiul precauției statuează faptul că „un produs este potrivit pentru consum, dar dacă riscă să distrugă reputația producătorilor, atunci autoritățile

Previziuni privind distribuția procentuală pe piață a diferitelor tipuri de carne din 2025 până în 2040 (sursa: AT Kearney, 2019).

responsabile nu sunt obligate să dezvăluie numele distribuitorilor publicului larg”.

Amintim aici de prezența urmelor de pesticide în ouă, a speciei de salmonella în laptele pentru bebeluși, apariția de noi înlocuitori alimentari necunoscuți etc. Celebru rămâne scandalul ce a cuprins industria agroalimentară europeană, vizată fiind și România, în care peste 750 de tone de carne de cal au fost folosite drept carne de vită, sub pretextul că este mult mai ieftin. Cu toate acestea, Autoritatea alimentară europeană nu a oferit niciodată o listă precisă a tuturor

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

produselor afectate de acest scandaluri și care a influențat calitatea alimentelor pentru populația continentului. În România au devenit deja aproape cotidiene raziile efectuate de către inspectorii Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și a deselor nereguli depistate la producătorii de mezeluri, conserve, produse lactate etc. În prima jumătate a anului 2018, volumul vânzărilor de produse alimentare și de întreținere a scăzut cu 1,2%, potrivit organizația Information Resources Incorporated (IRI), fiind cea mai mare scădere înregistrată de la criza din 2008. Dar această scădere generală, care este însoțită paradoxal de o creștere cu 0,7% a valorii de piață a produselor de consum, ascunde o anumită schimbare a preferințelor de cumpărare.

Față de cele prezentate aici, se impune o amplă schimbare de atitudine, adică o abordare diferită din punct de vedere economic și ecologic a industriei alimentare, dar fără a se supune tendințelor așa-numite „revoluționare”, care pot duce pe căi greșite. O soluție bună și care poate să rezolve o multitudine de probleme socio-ecologice ar fi producerea de carne vegetală și carne celulară; ori aceștia sunt termeni care apar frecvent pe internet și în limbajul comun al consumatorilor. Foarte mediatizată de câteva luni, mai mult dintr-un context ecologic, producția de „carne falsă” este în plină creștere. Chiar dacă pentru cititorul din zilele noastre termenul de carne falsă stârnește zâmbete și chiar dezgust, totuși producerea ei constituie o alternativă pentru viitorul mediu și îndepărtat al omenirii. Așa cum s-a mai arătat, previziunile privind creșterea numărului de locuitori ai planetei au stabilit un număr de 10 miliarde, (conform statisticilor ONU, altfel spus, va fi necesar asigurarea unor cantități suplimentare de hrană pentru încă 2 miliarde de oameni, cu implicații asupra gradului de poluare a mediului înconjurător. Dintre implicațiile asupra mediului amintim creșterea emisiilor de bioxid de carbon (CO2), provenite din activitățile de transport a produselor agricole și din creșterea animalelor (mai ales a sectorului bovin). Agricultura reprezintă cel mai mare emițător al carbonului în atmosferă. În mijlocul acestei efervescențe emoționale privind o hrană sănătoasă, noile produse agroalimentare, mai mult sau mai puțin ecologice, par să monopolizeze un sector economic evaluat la 1.700 de miliarde de euro. Conform specialiștilor firmei americane de consultanță AT Kearney, se prevede o reducere a consumului de carne de animale cu 40% până în anul 2040 în favoarea noilor varietăți de carne ecologică. Consumul de carne vegetală ar crește cu 25% între 2025 și 2050, iar așa-numita carne „celulară” cu 35%. În plus, evoluția reglementărilor de mediu ar putea duce la reducerea diferenței calitative a produselor convenționale în comparație cu cele ecologice, în timp ce, granițele dintre toate formele de practici agricole vor fi din ce în ce mai mici.

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

121

Produs turistic cultural „Ruta bisericilor de lemn din Bihor” de Traian DAN | Foto: Stefan RISTACHE

Un produs turistic aparte, care îmbină istoria, cultura, tradițiile, ecoturismul, activitățile de relaxare activă, gastronomia locală și meșteșugurile din mediul rural este oferit celor interesați de către Agenția de Management al Destinației (AMD) Bihor. Este vorba despre „Ruta bisericilor de lemn din Bihor”.

AMD Bihor, în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei și Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri – Direcția Generală pentru Turism au lansat la Oradea „Ruta bisericilor de lemn din Bihor”, un proiect care urmează să fie extins la nivel național și, ulterior, la nivel european. „Produsul turistic cultural «Ruta bisericilor de lemn din Bihor» va fi prima rută culturală din România având ca punct de pornire biserica de lemn. În acest sens, dorim extinderea ei ca rută națională împreună cu parteneri din țară.

Datorită faptului că bisericile de lemn din România fac parte din familia bisericilor de lemn din Nordul continentului european - Ucraina, Slovacia, Polonia și Norvegia dorim să realizăm alături de parteneri din Europa o rută culturală a bisericilor de lemn certificată la nivel european. Această rută va fi un instrument prin care turismul cultural alături de celelalte forme de turism vor ajuta la dezvoltarea durabilă a comunităților rurale”, explică Gabriel Bonaciu, coordonator de proiect AMD Bihor.

La lansarea proiectului de la Oradea, din partea Direcției de Turism din cadrul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a participat Steliana Cojocariu. După două zile în care a trecut pe la obiectivele propuse în proiect, aceasta a declarat că: „Itinerarul parcurs în Bihor, la propunerea AMD Bihor și a Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, este practic un model de rută culturală. Ruta bisericilor de lemn din Bihor va fi prima rută culturală de acest gen din România, care după ce va fi creată, dorim ca, alături de AMD Bihor, să o extindem la nivel național împreună cu alți parteneri din țară”.

Traseu interesant Itinerarul proiectului cuprinde localități bihorene situate la granița cu alte județe, astfel încât ruta să poată fi conectată cu alte rute locale pentru a deveni rută națională. Traseul pornește din Oradea, spre Biserica de lemn din Gheghie, comuna Aușeu, următoarele obiective fiind Biserica de lemn din Beznea, Biserica de lemn din Valea Crișului, ultimele două aflate în Bratca, comună situată la granița cu județul Cluj și foarte aproape de județul Sălaj. Ruta continuă prin Platoul Damiș – Roșia, spre Biserica de lemn de la Fânațe, comuna Câmpani, situată la poalele Munților Apuseni și la granița cu județul Alba, și se încheie la Mănăstirea Izbuc, comuna Cărpinet situată la granița cu județele Arad și Hunedoara.

teneriat cu Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, Asociația Filantropia și Asociația Unanimis. În cele șase ediții ale proiectului, pe lângă vizitarea celor 14 biserici de lemn, au fost vizitate și obiective naturale, arii protejate, au fost degustate produse gastronomice locale, specifice fiecărei zone, au fost prezentate participanților obiecte confecționate de meșteri populari, pietrari, țesături cu motive specifice județului Bihor, din ecodestinația Pădurea Craiului, zona Beiușului și Codrul Moma.

„Redescoperă Bihorul pe bicicletă - Biserici de lemn” Gabriel Bonaciu, coordonatorul proiectului, nu este la prima încercare de acest gen. AMD Bihor a lansat, în 2016, proiectul „Redescoperă Bihorul pe bicicletă - Biserici de lemn”, în par-

În cadrul proiectului, inițiatorii acestuia intenționează să organizeze diferite cursuri de specializare în domeniul turistic, inclusiv pentru ghizi. Până atunci, informațiile despre bisericile de lemn sunt oferite de către preoți.

Preoți - ghizi

122

TRAVEL La Beznea, vizitatorii pot afla de la părintele Ioan Cohuț că „biserica de lemn are hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, a fost construită în sec XVIII, iar după creșterea numărului populației a fost extinsă. Pe lângă funcția religioasă, lăcașul a avut și rol de judecată, mărturie fiind inelul de fier amplasat la intrare, unde cei certați cu obștea stăteau legați pentru a fi rușinați. Ea este împodobită cu ștergare cusute manual de către localnici. Un lucru aparte al bisericii este faptul că pe turnul ei există o cruce ce are la bază semiluna cu vârfurile în sus, fapt ce reprezintă biruința creștinismului asupra islamului”.

Următorul popas al traseului este biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” de la Valea Crișului.

Istoria bisericii este prezentată de către preotul paroh Duluș Gaboraș Nicolae. Din prezentarea acestuia reiese că „potrivit documentelor, dar și a locuitorilor, actuala biserică de lemn ortodoxă este construită pe o veche vatră monahală, aici existând, înainte de anul ridicării actualei biserici - 1761, o biserică din nuiele lipită cu lut. În biserică există un document original, scris caligrafic la 1900, găsit în arhiva parohiei, în care se vorbește despre implicarea comunității în construirea și reparațiile făcute lăcașului de cult”.

Participanții la info-trip-ul de prezentare a proiectului au degustat la Valea Crișului produse tradiționale și locale: plăcintă cu brânză, șuncă afumată, slănină, cremă de brânză cu boia, zacuscă, murături, pâine de casă, sarmale cu pisat și afumătură, prăjituri cu brânză și mere, băuturi locale.

Călătoria a continuat în ecodestinația Pădurea Craiului prin platoul Damiș spre Roșia, unde a fost vizitată moara de apă situată la capătul comunei. Morarul, un localnic din sat, a înveselit trecătorii cu câteva melodii la vioara cu goarnă, un instrument specific județului Bihor.

Următorul obiectiv al traseului este Biserica de lemn din Fânațe, comuna Câmpani, situată în Parcul Natural Apuseni.

Aici, prezentarea este făcută de părintele paroh Dumitru Mușet. Acesta scoate în evidenţă un alt element de autenticitate al bisericilor de lemn, și anume că „Biserica de lemn din Fânațe a fost construită cu piatră și lemn din zonă, iar pereții exteriori sunt îmbrăcați cu lut, în timp ce interiorul păstrează pe grinzile de lemn picturi vechi de mai multe secole, fapt ce atrage anual zeci de vizitatori din țară și străinătate”.

Ultimul punct al traseului „Rutei bisericilor de lemn din Bihor” este Mănăstirea Izbuc, situată în Munții Codrul Moma, la granița cu județele Arad și Hunedoara. Potrivit părintelui Antonie Vas, numele izvorului de „Izbucul de la Călugări”, precum și numele satului „Călugări”, atestat prima dată la 1581, dovedesc că pe acest loc a funcționat o străveche așezare mănăstirească, iar documentele din arhiva Arhiepiscopiei din Esztergom din Ungaria arată că aici au existat așezăminte călugărești încă din secolele XI-XII. În 28 mai 1928, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat înființarea

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mănăstirii Izbuc, reînviind viața monahală în acest colţ de rai.

Mănăstirea este o istorie vie a continuității ortodoxiei prin faptul că adăpostește o biserică de lemn de sec. XVIII strămutată din Beiuș și o biserică de piatră construită de curajosul părinte, călugărul Iorest, împreună cu localnicii. „Paraclisul a fost ridicat în 1989, vremuri în care lăcașurile de cult erau demolate. Tot aici a fost ridicată recent o altă biserică de piatră, construită cu mult stil și eleganță. Pe teritoriul Mănăstirii Izbuc este și un izbuc intermitent, unic în Europa, declarat monument al naturii, dar ceea ce este mult mai important e faptul că apa lui are puteri miraculoase. Aceste două calități atrag anual zeci de mii de vizitatori”, a specificat părintele Antonie.

Obiective Organizatorii evenimentului, împreună cu reprezentanții actorilor implicați, au stabilit la final câteva obiective, și anume: realizarea unui film de prezentare a rutei culturale; pe plan local, completarea unei fișe tehnice pe baza căreia să reiasă care biserici de lemn îndeplinesc criteriile necesare pentru a face parte dintr-o rută culturală; realizarea unei echipe mixte care să elaboreze un text documentat util activității de ghidaj, crearea unui loggo al rutei culturale, realizarea de materiale de promovare, hărți, broșuri cu bisericile de lemn din Bihor, un calendar de evenimente culturale pornind de la principiile dezvoltării durabile, în care să fie organizate împreună cu comunitatea locală, activități conexe ecoturismului. „Integrarea acestor atracții culturale și naturale, a serviciilor de activități de aventură - cicloturism, drumeții, a serviciilor de cazare și de servire a mesei într-un pachet turistic vor ajuta la creșterea duratei de ședere a turiștilor în destinația Bihor”, este de părere Gabriel Bonaciu.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INFRASTRUCTURA DE APĂ

123

Miliarde de euro pentru apă curată și sanitație de Ion SURDU

„Apă curată și sanitație” este denumirea celui de-al șaselea obiectiv din 17 identificate în total în Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030. După integrarea României în Uniunea Europeană, mai întâi prin Programul Operațional Sectorial (POS) „Mediu” și ulterior prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) țara a beneficiat de miliarde de euro pentru atingerea acestui obiectiv. În această ediție ne-am propus să vedem la ce etapă am ajuns, care sunt zonele cu cele mai mari investiții și cât a mai rămas pentru atingerea rezultatelor dorite - alimentare cu apă și canalizare pentru toți.

Securitatea alimentării cu apă potabilă este un principiu recunoscut la nivel internațional, care stă la baza producției, distribuției, monitorizării și analizei parametrilor apei potabile. România a ratificat Protocolul privind apa și sănătatea al Organizației Mondiale a Sănătății în anul 2000, iar în 2017 a modificat Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, astfel că planurile de siguranță a apei vor deveni obligatorii, începând din 2021, pentru sistemele de aprovizionare cu apă potabilă colective sau individuale, care furnizează în medie o cantitate de apă mai mare de 1.000 m³/zi sau care deservesc mai mult de 5.000 de persoane.

Prin Tratatul de Aderare la UE, România și-a asumat îndeplinirea unor obligații privind implementarea acquis-ului de mediu. Cea mai mare parte a alocării financiare pentru sectorul de mediu a fost orientată spre investițiile de conformare cu prevederile acquisului comunitar în domeniul alimentării cu apă potabilă, al colectării și epurării apelor uzate urbane și al gestionării deșeurilor.

Situația României Când a fost elaborată strategia pentru POIM 2014-2020, aceasta a ținut cont de nevoile de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat. Dintre provocările de dezvoltare identificate la nivel național, cinci în total,

două au fost cele care au constituit priorități de finanțare: Infrastructura și Resursele. Totodată, patru obiective tematice din 11 au atras cele mai multe finanțări europene, unul dintre ele fiind cel privind „promovarea investițiilor în sistemele de apă și apă uzată (...)”.

România a întreprins și alte acțiuni pentru îmbunătățirea calității apei și a accesului la infrastructura de alimentare cu apă. Astfel, la începutul anului 2019 un număr de 10.293.041 locuitori aveau locuințele conectate la sistemele de canalizare, aceștia reprezentând 52,7% din populația rezidentă a României. În ceea ce privește epurarea apelor uzate, populația conectată la sistemele de canalizare prevăzute cu stații de epurare a fost de 10.035.288 persoane, reprezentând 51,4% din populația rezidentă a țării. Creșterile au fost determinate de racordarea populației la rețelele de canalizare nou construite, respectiv de punerea în funcțiune a unor noi stații de epurare a apelor uzate. În mediul urban situația este comparabilă cu celelalte state ale UE, unde peste 90% sunt conectați la rețeaua de apă. În schimb, în mediul rural rata conectării este doar de aproape o treime, sub nivelul mediei UE. La sfârșitul anului 2019 în România erau în execuție investiții în apă și canalizare de aproximativ 5,71 miliarde de euro, din care 3,4 miliarde de euro prin POIM, gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, și aproape două miliarde de euro prin PNDL și 0,44 de miliarde prin PNDR. Sirma Caraman, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, spunea că autoritățile estimează că la finalizarea acestor investiții procentul de racordare a populației la apă să fie de 80%. „Pentru aglomerările de peste 10.000 de lo-

124

INFRASTRUCTURA DE APĂ

cuitori echivalenți estimăm că procentul de conectare a populației la canalizare, stații de epurare și tratare a apei să ajungă la 95-98%, iar pentru aglomerări între 2.000 și 10.000 Lungimea totală a rețelei simde locuitori echivalenți estimăm ple de distribuție a apei potabile un procent între 55 și 60%”, a spus (an: 2018): Caraman la Forumul Regional al Apei Dunăre-Europa de Est 2019.

- Timiș: 3.478 km - Cluj: 3.052 km - Arad: 3.052 km - Bihor: 3.041 km - Mureș: 2.385 km - Maramureș: 2.393 km - Brașov: 2.155 km Pentru sectorul de apă/apă uzată, - Hunedoara: 1.950 km alocarea financiară pentru 2014- Alba: 1.906 km 2020 a fost estimată inițial la 13,8 - Satu Mare: 1.810 km miliarde de euro (5,8 miliarde euro - Sibiu: 1.651 km pentru apă potabilă și 8,03 miliarde - Harghita: 1.610 km euro pentru apa uzată) - estimare - Bistrița-Năsăud: 1.432 km care a luat în considerare finalizarea - Sălaj: 1.394 km obiectivelor de investiții finanțate - Covasna: 742 km prin POS Mediu 2007-2013. Până (Sursa: Institutul Național de anul trecut aproape 2 milioane de Statistică) cetățeni români au avut acces la apă și infrastructura de apă datorită implementării proiectelor finanțate din fonduri europene.

Din lista proiectelor majore care au fost identificate la începutul exercițiului financiar european pentru a fi implementate pe parcursul perioadei de programare s-au nu-

Cei responsabili sunt cei cu banii

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mărat 71 de proiecte privind infrastructura de apă, apă uzată și canalizare. Dintre acestea, 28 sunt din regiunea vestică a țării - regiunile Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș. În ultima ședință a Guvernului din 2019 ministrul Fondurilor Europene atrăgea atenția că la nivel național 23 de proiecte în valoare de 4,2 miliarde de euro din cadrul POS Mediu erau întârziate. Ele vizau un număr de peste 617 localități și un număr de 4,4 milioane de locuitori. Printr-o ordonanță de urgență acestea au fost deblocate.

Operarea investițiilor este asigurată de operatorii regionali deja creați prin proiectele finanțate din fonduri europene pre și post aderare. Majoritatea acestor operatori asigură și preluarea localităților de mici dimensiuni, mai puțin profitabile, dar care trebuie să se conformeze cu prevederile directivelor europene. Pentru conformarea tuturor localităților s-au extins Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară și aria de acoperire a Operatorilor Regionali de Apă prin preluarea acestor localități, în principiu fără a fi create asociații noi și fără preluări de localități între operatorii deja creați.

Date statistice Conform datelor Institutului Național de Statistică publicate în vara anului trecut, lungimea simplă a rețelei de distribuție a apei potabile era de 84.504,4 km, iar cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor din toată țara a fost la sfârșitul anului 2018 de 751,8 milioane de mc. Din această cantitate, apa potabilă distribuită pentru uz casnic a fost de 566,8 milioane de mc, reprezentând 75,4% din total. De asemenea, proporția apei potabile distribuită consumatorilor care au instalate apometre, în totalul distribuit, este de 95,0%, diferența de cantitate de apă potabilă distribuită fiind înregistrată în sistem „paușal”.

Totodată, activitatea de evacuare a apelor uzate din gospodăriile populației și din unitățile economice și sociale, s-a desfășurat în 315 municipii și orașe și în 990 comune. Lungimea totală a rețelei de canalizare a fost de 38.449,1 km, din care 25.475,8 km în municipii și orașe. În anul 2018, în mediul urban populația conectată la canalizare a fost de 9.400.517 persoane, reprezentând 89,5% din populația rezidentă urbană a României, iar în mediul rural un număr de 892.524 persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând 9,9% din populația rezidentă rurală a României.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cel mai mare proiect, la Cluj Asociația Română a Apei (ARA) este o asociație profesională care stă la baza conectării comunității ample de profesioniști din domeniul apei, la nivel național și internațional. Aceasta reprezintă interesele operatorilor de servicii publice de alimentare cu apă și canalizare, dar și susține, conform statutului său, acțiunea pentru modernizarea și dezvoltarea acestui sector de activitate la nivelul normelor și standardelor Uniunii Europene și internaționale.

Consiliul Operatorilor Furnizori de Servicii de Alimentare cu Apă și Canalizare este structura de specialitate din cadrul ARA, alcătuită din managerii operatorilor de servicii de alimentare cu apă potabilă și de canalizare. În țară activează în prezent 48 de operatori, dintre care 16 în județele din Transilvania și Banat: este vorba despre Apa CTTA SA - Alba Iulia (Alba), Compania de apă Arad SA (Arad), Compania de apă Oradea SA (Bihor), Apă Canal Nord-Vest SA Borș (Bihor), Aquabis SA (Bistrița-Năsăud), Compania de apă Brașov SA (Brașov), Compania de apă Someș SA (Cluj), Compania de Apă Arieș SA, Turda (Cluj), SC Gospodărie Comunală SA, Sfântu Gheorghe (Covasna), Harviz SA, Miercurea Ciuc (Harghita), Apa Prod SA, Deva (Hunedoara), Apa Serv SA, Valea Jiului (Hunedoara), Compania Aquaserv SA, Târgu Mureș (Mureș), Apa Canal SA, Sibiu (Sibiu), Compania Apa Târnavei Mari SA, Mediaș (Sibiu) și Aquatim SA, Timișoara (Timiș). În anul 2006, Compania de Apă Someș din județul Cluj a devenit primul operator regional din România care deservea concomitent două județe - Cluj și Sălaj. La sfârșitul anului 2019, compania deservea opt municipii și orașe din județele Cluj și Sălaj (Cluj-Napoca, Huedin, Gherla și Dej, respectiv Zalău, Șimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei și Jibou) și 268 localități rurale din județele Cluj, Sălaj și Mureș. În virtutea acestui fapt, operatorul se află în topul furnizorilor care au reușit să atragă cei mai mulți bani de la UE:

INFRASTRUCTURA DE APĂ

la sfârșitul anului 2018 acesta a câștigat un proiect european de 355,6 milioane de euro pentru îmbunătățirea infrastructurii de apă și apă uzată din 174 de localități din județele Cluj și Sălaj, prin extinderea și dezvoltarea serviciului de alimentare cu apă potabilă și asigurarea colectării și epurării Lungimea totală simplă a apelor uzate. A fost cea mai mare conductelor de canalizare finanțare obținută vreodată de un (an: 2018): operator de servicii din România în perioada postaderare.

- Timiș: 1.688 km - Cluj: 1.569 km - Bihor: 1.397 km - Mureș: 1.327 km - Sibiu: 1.295 km Revenind la Strategia Națională pen- Arad: 1.286 km tru Dezvoltarea Durabilă a României - Brașov: 1.201 km 2030, amintim că printre țintele iden- Hunedoara: 1.148 km tificate spre care România vrea să - Harghita: 1.025 km tindă în următorii 10 ani se numără - Satu Mare: 965 km creșterea substanțială a eficienței fo- Maramureș: 946 km losirii apei în activitățile industriale, - Bistrița-Năsăud: 887 km comerciale și agricole; extinderea - Alba: 850 km reutilizării raționale a apelor tratate - Covasna: 574 km și reciclate în perspectiva atingerii - Sălaj: 515 km obiectivelor economiei circulare, (Sursa: Institutul Național de precum și creșterea substanțială a Statistică) eficienței de utilizare a apei în toate sectoarele și asigurarea unui proces durabil de captare și furnizare a apei potabile, pentru a face față deficitului de apă. De asemenea, autoritățile șiau propus să conecteze gospodăriilor populației din orașe, comune și sate compacte la rețeaua de apă potabilă și canalizare în proporție de cel puțin 90%, să crească accesul la apă potabilă pentru grupurile vulnerabile și marginalizate și să realizeze accesul la condiții sanitare și de igienă adecvate și echitabile pentru toți, acordând o atenție specială celor în situații vulnerabile.

Ținte pentru 2030

125

126

INFRASTRUCTURA DE APĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Felix Stroe, președintele Asociației Române a Apei:

„Necesarul total de investiții la nivel național depășește 20 de miliarde de euro” de Ion SURDU

Asociația Română a Apei (ARA) este o asociație profesională înființată în 1995, care reprezintă interesele operatorilor de servicii publice de alimentare cu apă și canalizare. Președintele ARA, Felix Stroe, ne vorbește despre valoarea investițiilor realizate în ultimii ani și principalele provocări ale operatorilor economici. În Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 se menționează că tendința consumului total la nivelul României, la începutul anului 2017, a fost de scădere. Care este consumul în prezent?

Referindu-ne strict la consumul de apă potabilă, contorizarea și ajustarea tarifelor pentru acoperirea completă a costurilor au fost elemente ce au contribuit la scăderea risipei și o mai bună gestionarea a resurselor existente.

Astfel, dacă în anii `90 consumul mediu era de 250-300 litri/om/zi, atunci în anul 2018 avem un consum mediu de 120 litri/om/zi. Se păstrează în continuare diferențe importante între consumul în mediul urban (140 l/om/ zi) și cel rural (100 l/om/zi), dar, cu siguranță, tendința este de stabilizare a consumului mediu.

Care este valoarea investițiilor totale realizate în domeniul alimentării cu apă și canalizării, inclusiv în județele din Transilvania și Banat?

La nivelul Asociației avem informații despre activitatea investițională desfășurată de membrii noștri operatorii regionali, companii care au fost înființate pentru a realiza investițiile în infrastructura de alimentare cu apă și de canalizare din fonduri europene.

Procesul de realizare a investițiilor din fonduri europene presupune o muncă de pregătire minuțioasă și o desfășurare riguroasă, ceea ce necesită o capacitate instituțională ridicată. Dacă ne referim strict la cifre, atunci investițiile implementate de către operatorii regionali în perioada 2012-2018 au fost de aproape 15,2 miliarde de lei la nivel național, dintre care 6,3 miliarde lei în infrastructura de apă (5,3 miliarde de lei fiind fonduri europene) și 8,8 miliarde lei în infrastructura de apă uzată (8,4 miliarde lei fonduri europene). În ceea ce privește investițiile din Ardeal și Banat, acestea au fost de 6,5 miliarde lei, dintre care 2,8 miliarde lei în infrastructura de apă (2,3 miliarde fonduri europene) și aproape 3,7 miliarde lei în infrastructura de apă uzată (3,5 miliarde fonduri europene).

Din cadrul ARA fac parte 48 de companii furnizori de servicii de alimentare cu apă și canalizare. Cât acoperă acestea din întreg teritoriul țării?

Practic, operatorii regionali împreună cu Apa Nova București și Apa Nova Ploiești deservesc peste 90% din populația țării branșată/racordată la servicii de apă și canalizare, valoare în creștere ca urmare a extinderilor și preluărilor de către operatorii regionali a sistemelor existente sau nou dezvoltate, fapt ce se întâmplă în mod continuu. Este cert că rigorile impuse privind fur-

nizarea serviciului apă și apă uzată la parametri calitativi, obligă operatorii să aibă structuri ample, capacitate operațională de cel mai înalt nivel, cât și o sustenabilitate financiară bună care să asigure atât acoperirea cheltuielilor de exploatare, cât și un management al activelor adecvat. Experiența ultimilor ani și mai ales criza actuală generată de pandemie ne arată, dacă mai era nevoie, că viitorul este al operatorilor puternici, cu un număr minim de clienți deserviți (ce poate trece de 1 milion de persoane), astfel încât să poată să își respecte angajamentele față de aceștia, în condiții de calitate și siguranță depline, asigurând, totodată, conformarea cu cerințele de calitate impuse de către legislația națională și europeană.

Cine sunt cei mai mari operatori din Transilvania și Banat și care e valoarea lucrărilor realizate de aceștia?

Cei mai mari operatori din Transilvania și Banat sunt Compania de Apă Someș, Aquatim, Compania de Apă Brașov, Compania Aquaserv. Toți aceștia au accesat programe de investiții cu finanțare internațională încă din anii `90, ceea ce le-a creat atât o bază solidă de creștere, materială și umană, cât și capacitatea de a implementa astfel de programe. Secretul este de a extinde aceste abilități în întreaga arie de operare, cât și către ceilalți operatori care nu au performanțele acestora. Asta nu înseamnă că nu avem operatori mai mici care au performanțe comparabile (chiar mai bune) atât operaționale, cât și financiare cu performanțele operatorilor mai mari.

Rata conectării la infrastructura de alimentare cu apă în mediul rural este de aproape o treime. Care sunt previziunile dvs - când acest procent poate ajunge cât mai aproape de 100%?

Este evident că gradul de conectare depinde atât de capacitatea de dezvoltare și investițională, dar și de dorința și capacitatea locuitorilor de a deveni consumatori. Apa este un element de bază, fundamental al vieții, dar are un cost. Dorința tuturor este de a-l face suportabil pentru toate categoriile de utilizatori și de aceea principiul solidarității se aplică atât între localități – unde localitățile mari, prin sistemul operatorului regional, sprijină localitățile mai mici, dar și pentru categoriile de utilizatori ce necesită sprijin. Aici este rolul autorităților centrale și locale de a pune în aplicare prevederile legale, astfel încât accesul la serviciile de alimentare cu apă să fie realizat, iar costul serviciului să fie acoperit. Totuși, având în vedere decalajul major existent, atingerea unui nivel

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INFRASTRUCTURA DE APĂ

satisfăcător de acces la rețele de apă și canalizare în România rămâne un obiectiv al următorului deceniu, a autorităților locale, care sunt responsabile de dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare.

de apă, recuperarea completă a costurilor și o abordare modernă, actuală a relațiilor cu clienții, precum și faptul că autoritățile locale trebuie să trateze cu o mai mare responsabilitate serviciul de apă și de canalizare.

De câte investiții mai este nevoie pentru a atinge acest succes?

Necesarul total de investiții pentru conformare atât în domeniul asigurării apei potabile, cât și a colectării și tratării apelor uzate depășește 20 de miliarde de euro. La acest efort trebuie adăugate și investițiile de menținere a capacităților, precum și un nivel adecvat al reparațiilor și întreținerii. Toate acestea ne arată, încă o dată, necesitatea unui management modern al activelor exploatate, creșterea eficienței operatorilor

Cum stăm la capitolul construirea de sisteme de canalizare și stații de epurare în aglomerări umane mai mici de 2.000 l.e. - fiind unul din obiectivele de calitate a corpurilor de apă până în anul 2027? În prezent nevoile investiționale la nivelul țării sunt foarte mari, iar resursele disponibile (financiare și umane) sunt limitate. De aceea, este nevoie de a prioritiza investițiile în funcție de urgența acestora și de capacitatea beneficiarilor de pregătire și implementare a proiectelor. În prezent, prioritar sunt aglomerările cu peste 2.000 l.e., întrucât din punct de vedere al gradului de poluare, acestea afectează calitatea corpurilor de apă mai mult decât cele sub 2.000 l.e. Cu siguranță, această abordare bazată pe gradul de poluare și risc, va

Membrii ARA reprezintă circa 90% din piața serviciilor de alimentare cu apă și canalizare.

127

128

INFRASTRUCTURA DE APĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

contribui la îmbunătățirea calității corpurilor de apă.

Pentru aglomerările sub 2.000 l.e. se analizează posibilitatea implementării unor soluții alternative, Sisteme Individuale Adecvate care asigură cerințele din punct de vedere al protejării surselor de apă, dar care din punct de vedere financiar pot fi sustenabile pe termen lung, sistemele centralizate nefiind o soluție durabilă în condițiile unei densități mici a populației și al unui consum relativ scăzut.

Care sunt ultimele proiecte/modificări juridice importante inițiate de ARA? ARA urmărește toate proiectele de acte normative cu impact asupra sectorului serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare aflate în pregătire sau dezbatere, colaborând atât cu comisiile de specialitate din cadrul Parlamentului României, cât și cu reprezentanții ministerelor și autorităților ce au competențe și atribuții în domeniu. În urma acestor colaborări și a analizelor făcute, inclusiv în cadrul Comisiei interministeriale, din care face parte și ARA, au rezultat propuneri de modificare a unor acte normative, din care menționăm Legea nr.

131 din 15 iunie 2018 prin care s-a reglementat dreptul de folosință și de trecere în cazul realizării, dezvoltării, întreținerii și modernizării sistemelor pentru utilități publice și în cazul terenurilor pe care este amplasată infrastructura, indiferent de titlul de proprietate asupra terenului; Legea nr. 215 din 27 iulie 2018 prin care s-a reglementat acordarea de ajutoare lunare de la bugetul local pentru familiile și persoanele singure cu venituri reduse, în vederea plății serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, în limita a 75 l/persoană/zi; decontarea, din bugetul local sau alte surse de finanțare legal constituite, a valorii sau a unei părți din costurile legate de branșarea/racordarea la sistemul de alimentare cu apă și de canalizare, pentru familiile/persoanele singure; inventarierea sistemelor de epurare individuală la nivelul UAT și monitorizarea acestora de către Garda de Mediu etc. (întreaga listă a actelor modificate și datorită inițiativelor propuse de ARA va fi publicată pe site-ul www.transilvaniabusiness.ro).

Subliniem și inițiativele de reducere a cotei de TVA la 9% atât pentru serviciile de alimentare cu apă, cât și pentru cele de canalizare, dar și preocuparea actuală legată de adoptarea de măsuri pentru asigurarea continuității activității în condițiile pandemiei, care ne afectează pe toți.

Pe termen lung, considerăm că legislația de bază pentru aceste servicii esențiale pentru toate activitățile trebuie revizuită astfel încât să poată să își desfășoare activitatea fără a fi afectată semnificativ de condiții deosebite precum starea de urgență.

Care va fi impactul crizei Covid-19 asupra operatorilor din domeniu? Cum activează companiile de apă în prezent și ce intervenții vor fi necesare în domeniu?

Este clar că va fi un impact negativ, dar este prematur să-l evaluăm. Această criză a scos în evidență că o serie întreagă de proceduri și abordări trebuie adaptate.

Companiile furnizoare de servicii de alimentare cu apă și canalizare în această perioadă și-au continuat activitatea la foc continuu și și-au adaptat o serie de practici operaționale. Astfel, comunicarea cu clienții s-a mutat în mediul online, deși metoda tradițională era față în față. De asemenea, multe companii au folosit oportunitatea de a promova încasarea prin mijloace electronice, posibilitate existența, însă nevalorificată la maxim de către clienți, având în vedere și faptul că sunt mulți utilizatori în mediul rural.

Cifrele preliminare ne arată că încasările în această perioadă s-au diminuat semnificativ, media fiind de 40%. Mai mult, a scăzut consumul lunar sub 90% din consumul planificat pentru anul 2020, urmare închiderii activității de către agenții economici, închiderea unităților de învățământ etc. Dacă aceste valori se mențin pe perioadă mai lungă, operatorii de servicii de alimentare cu apă vor avea dificultăți mari în asigurarea bunei desfășurări a activității, precum și în activitatea de implementare a proiectelor cu fonduri europene. În acest sens, ne-am adresat guvernului României, aducându-le la cunoștință problemele cu care se confruntă operatorii în această perioadă. Așteptăm ca autoritățile centrale să aibă în vedere, în toate măsurile dispuse, acest sector vital, esențial pentru fiecare dintre noi. Până în prezent, în afara faptului, că suntem obligați să asigurăm serviciul în mod continuu, nu a existat nici o altă măsura de sprijin pentru operatorii de apă și de canalizare. Nu știm cât va mai dura această criză, însă operatorii de apă urmăresc toate recomandările autorităților și colaborează cu celelalte instituții pentru a asigura că serviciile de alimentare cu apă și de canalizare se desfășoară în condiții de siguranță, atât pentru clienți, cât și pentru angajați.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INFRASTRUCTURA DE APĂ

129

Compania Aquaserv: Investiții de sute de milioane de euro în sistemele de apă și canalizare 1.472 de km de rețele de apă potabilă, 934 de km de rețele de canalizare, 9 uzine de apă potabilă, 10 stații de epurare a apelor uzate, peste 4.000 de agenți economici și instituții publice deservite, precum și peste 310.000 de oameni din 7 orașe și 80 de localități rurale - sunt principalele cifre care caracterizează performanțele unuia dintre cei mai importanți operatori regionali în domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare din România - Compania Aquaserv SA - care este și singurul operator regional licențiat în domeniu din județul Mureș. La acestea se mai adaugă atragerea a peste 100 de milioane de euro pentru proiectele implementate din 2007 și posibilitatea de a mai primi peste 135 de milioane de euro pentru proiectele care urmează să fie duse la capăt în următorii ani.

Datorită fondurilor europene Aquaserv a reușit să conecteze majoritatea populaţiei din regiunea deservită la reţele publice de apă şi canalizare. În prezent, serviciile furnizate de Aquaserv SA populaţiei din aria de operare, care sunt indispensabile pentru desfăşurarea activităţilor zilnice, se referă la producerea și distribuția apei potabile; la colectarea și epurarea apelor uzate și la colectarea și managementul apelor pluviale. Compania are sucursale în șase localități: în Târgu Mureş, acolo unde este și sediul central, în Reghin, în Sighişoara, în Târnăveni, în Luduş și în Cristuru Secuiesc.

Proiectul POS: 100 de milioane de euro pentru infrastructura de apă din Mureș Compania mureșeană Aquaserv SA a obținut în anul 2006 licența clasa I pentru serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare. Acest lucru a permis ca din anul 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană să fie principalul motor al dezvoltării și modernizării rețelei de apă și canalizare din județul Mureș, accesând fonduri europene.

Primul proiect a fost accesat prin intermediul Programului Operațional Sectorial (POS) Mediu care s-a derulat în perioada 2007-2013. Investiţia s-a numit „Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul

Mureș”, valoarea totală fiind de 110,8 milioane de euro fără TVA. Lucrările au permis companiei Aquaserv să extindă şi să modernizeze reţelele de apă şi canalizare în șapte oraşe (Târgu Mureş, Reghin, Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Iernut şi Cristuru Secuiesc), precum şi să creeze condiţiile tehnice pentru realizarea sistemelor locale de distribuire apă potabilă pentru locuitorii din 57 de comune, datorită aducţiunilor construite în zonă. Prin intermediul acestui proiect peste 160 de km de reţele de apă potabilă şi aproximativ 90 de km de reţele de canalizare au fost construite sau reabilitate. De asemenea, au fost construite sau modernizate șase uzine de apă potabilă şi cinci staţii de epurare a apelor uzate. Practic, cu ajutorul fondurilor europene, majoritatea populaţiei din regiunea deservită de companie are posibilitatea să se conecteze la reţele publice de apă şi canalizare.

Prezentăm pe scurt, câteva investiţii care s-au realizat prin proiectul derulat în cadrul POS Mediu până în prezent pe segmentul de alimentare cu apă. În Târgu Mureș s-au reabilitat 21,3 km de rețele, iar alte 7 km au fost extinse. Tot în oraș sunt în curs de finalizare reabilitarea a două stații de pompare (SP Verii și SP Trebely), precum și construcția unei stații de pompare nouă în zona 1 Mai-Belvedere. În Sighișoara a fost reabilitată uzina de apă și extinse 2,8 km de rețele. Uzinele de apă au fost reabilitate și în Cristuru Secuiesc, Târnăveni, Luduș și Iernut. În ultime-

130

INFRASTRUCTURA DE APĂ

le două localități au fost extinse și rețelele de apă cu 8,55 km, respectiv cu 3,05 km. De asemenea, au fost reabilitate aducțiunile Voiniceni-Sărmaș și Band-Pănet, ceea ce înseamnă 46,73 km reabilitare în primul caz și 20,2 km extindere în al doilea caz.

POIM: Investițiile continuă Următorul exercițiu financiar al UE - Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM), derulat în anii 2014-2020 - a însemnat noi oportunități de finanțare. Compania Aquaserv speră să atragă de data aceasta peste 135 de milioane de euro pentru un nou proiect pentru reabilitarea reţelelor de apă din oraşele şi comunele din județele Mureș, Harghita și BistrițaNăsăud - acolo unde și-a extins activitatea în ultimii ani.

Precizăm că POIM este continuatorul POS Mediu 20072013 în România şi abordează două din cele cinci nevoi de dezvoltare identificate la nivel naţional: infrastructura şi resursele. Acest program are ca obiectiv global „Dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie şi prevenirea riscurilor la standarde europene, în vederea creării premiselor unei creşteri economice sustenabile, în condiţii de siguranţă şi utilizare eficientă a resurselor naturale”.

POIM continuă politica de regionalizare în sectorul de apă şi apă uzată - demarată prin programele europene de preaderare (PHARE, ISPA, SAMTID, SAPARD) sau de instituţii financiare internaţionale (BERD, BEI, BM, PNUD etc) şi consolidată prin POS Mediu 2007-2013, prin dezvoltarea unor noi proiecte care aduc îmbunătăţiri parametrilor de calitate ai apei şi colectarea şi epurarea apelor uzate urbane în aglomerarile cu peste 2.000 l.e, cele cu peste 10.000 l.e fiind prioritare. Totodată, programul susține continuarea implementării proiectelor fazate, începute în perioada de programare 2007-2013, a căror finalizare se realizează după 2015. „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Mureş” este titlul proiectului prin care se dorește continuarea lucrărilor începute în cadrul POS Mediu. Valoarea estimată a acestora este de 135,6 milioane de euro, iar principalele obiective ale proiectului, ce urmează să fie depus pentru obţinerea finanţării în cadrul POIM, sunt asigurarea alimentării cu apă potabilă în majoritatea localităților cu populație mai mare de 50 de locuitori din județul Mureş, colectarea și epurarea apelor uzate urbane pentru toate aglomerările mai mari de 2.000 l.e., precum și construcția unei instalații de valorificare energetică a nămolului în Târgu Mureș. De asemenea, se dorește construcția uscătoarelor solare în Cristurul Secuiesc, Reghin, Târnăveni, Iernut, Luduș, extinderea sistemului SCADA și dezvoltarea sistemului informatic al companiei. În total, este vorba despre peste 140 de lucrări, iar numărul iniţial al beneficiarilor urmează să fie de aproximativ 450.000 de persoane.

Lucrările iniţial propuse prevedeau construcția unei stații

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de tratare a apei potabile; construcția a 9 stații noi de epurare a apelor uzate; extinderea rețelei de apă cu aproximativ 400 km; extinderea sistemului de canalizare cu aproximativ 140 km; construcția unei instalaţii de valorificare energetică a nămolului (Incinerator) în Târgu Mureș; construcția a 5 uscătoare solare în Cristurul Secuiesc, Reghin, Târnăveni, Iernut şi Luduș etc. Începerea lucrărilor este estimată pentru perioada 2022-2023: în acest an urmează să fie elaborat Studiul de Fezabilitate, în anul 2021 - întocmită Aplicaţia de finanțare, iar în 2022 - obţinută finanţarea şi începerea procedurii de licitaţie și contractarea lucrărilor; începerea efectivă a lucrării fiind estimată pentru 2022-2023.

Investiții pentru apă potabilă Lista de investiții prioritare în sistemele de alimentare cu apă prevăd construirea unei staţii de tratare a apei, construirea a două aducţiuni în lungime de 72,9 km și construirea a nouă sisteme de distribuţie în lungime de 365,7 km.

De aceste lucrări vor beneficia nouă localități. Astfel, spre exemplu, în localitatea Fântânele cu fonduri europene va fi construită noua stație de tratare a apei și tot aici 68 de km de noi rețele vor conecta la apă potabilă locuitorii din Bordoșiu, Viforoasa (UAT Fântânele); Bălăușeri, Agrișteu, Chendu, Filitelnic, Senereuș, Dumitreni (UAT Bălăușeri); Coroisânmărtin, Coroi, Odrihei, Șoimuș (UAT Coroisânmărtin); Laslău Mare, Laslău Mic (UAT Suplac ); Bahnea, Gogan, Bernadea (UAT Bahnea); Neaua, Vădaș (UAT Neaua); Vețca, Jacodu, Sălașuri (UAT Vețca); Ormeniș, Sântioana (UAT Viișoara); Zagăr, Seleuș (UAT Zagăr); Țigmandru (UAT Nadeș). În celelalte opt orașe și comune principale - Miercurea Nirajului, Sighișoara, Târgu Mureș, Luduș, Târnăveni, Reghin, Iernut și Deda, inclusiv localitățile din jurul lor - se vor afla în execuție construirea sau reabilitarea sistemelor de distribuție: în total, aproape 300 de km de rețele ce vor duce apa potabilă în peste 130 de localități rurale.

Investiții în sistemul de canalizare De asemenea, banii care vor fi solicitați în cadrul POIM pe partea reabilitării și construirii de sisteme de canalizare vor fi utilizați în lucrări necesare pentru construirea de stații de epurare, uscătoare solare sau instalații de valorificare energetică a nămolului. În total, ar urma să fie construite nouă stații de epurare – câte una în satul Sântioana de Mureș din comuna Pănet, în comuna Ibănești, în Lunca Mureșului din comuna Aluniș, în comuna Bahnea, în satul Dedrad din comuna Batoș, în

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

comuna Gurghiu, în comuna Ogra, în comuna Șăulia și în comuna Valea Largă.

De asemenea, în cadrul proiectului sunt propuse spre construire cinci uscătoare solare – în Târnăveni, Luduș, Iernut, Reghin și Cristuru Secuiesc. Iar instalația de valorificare energetică a nămolului urmează să fie construită în Târgu Mureș.

De sisteme noi de canalizare vor beneficia Seleuș, Pănet, Berghia, Sântioana de Mureș, Adămuș, Dâmbău, Ibănești, Hodac, Livezeni, Aluniș, Lunca Mureșului, Bahnea, Batoș, Dedrad, Goreni, Filea, Avrămești, Roșiori, Fundătura, Lechința, Ogra, Dileu Vechi, Vaideiu, Șăulia, Leorința-Șăulia, Măcicășești, Pădurea, Valea Largă, Gradini, Valea Pădurii, Valea Urieșului.

Stadiul de implementare al proiectului Pentru asigurarea finanţării Asistenței Tehnice pentru pregătirea Aplicaţiei de finanţare şi a Documentaţiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Mureş în perioada 2014-2020, s-a semnat Contractul de finanțare nr. 138/31.10.2017 în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare pentru proiectul „Sprijin pentru pregătirea aplicației de finanțare și a documentațiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Mureș în perioada 2014-2020” Cod SMIS 2014+ 107113.

Contractul „Asistenţă tehnică pentru pregătirea aplicaţiei de finanţare şi a documentaţiilor de atribuire pentru Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Mureş, în perioada 2014-2020”, în valoare de aproximativ 14 milioane lei, este prevăzut pentru o durată de 78 luni de la data începerii, care este 27 august 2019.

Valoarea maximă plătibilă este de 14.037.500 lei la care se adaugă TVA, fonduri nerambursabile, în calitate de consultant figurând asocierea S.C. RAMBOLL South East Europe S.R.L., Bucureşti & RAMBOLL DANMARK A/S. Obiectivul general al Asistenţei Tehnice este dezvoltarea documentaţiilor tehnico-economice necesare pentru continuarea strategiei locale pentru dezvoltarea sectorului de apă si apă uzată, în vederea atingerii ţintelor asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. Scopul acestui contract este realizarea documentelor necesare în vederea obţinerii co-finanţării de la Uniunea Europeană pentru lucrări în infrastructura de apă şi apă uzată.

123 de localități din județele Mureș, Harghita și BistrițaNăsăud sunt deservite de serviciile Aquaserv SA.

INFRASTRUCTURA DE APĂ

Asistența Tehnică urmează să aibă patru activități: 1. Realizarea aplicaţiei de finanţare şi a documentelor suport (studiu de fezabilitate, analiza economico-financiară, analiza instituţională, evaluarea impactului asupra mediului, studiu de evaluare adecvată (dacă este cazul/este solicitat de autorităţile competente), studiu privind evaluarea riscurilor legate de schimbările climatice, atenuarea efectelor acestora şi rezistenţa în faţa dezastrelor, studiu privind evaluarea pe baza Articolului 4(7) al Directivei 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (dacă este cazul/este solicitat de autorităţile competente), strategie de achiziţii, studii geotehnice, topografice, de inundabilitate, hidrogeologice etc., inclusiv sprijin în vederea aprobării; 2. Realizarea documentaţiilor de atribuire, inclusiv sprijin pe parcursul procesului de atribuire a contractelor; 3. Desfăşurarea seminariilor/workshop-urilor; 4. Asistenţă din partea proiectantului pe perioada executării lucrărilor, pentru componentele proiectate de CAT.

Stadiu în luna mai 2020 Până în prezent s-au făcut următoarele tipuri de lucrări: culegere date de teren; obţinere date şi documente de la Beneficiar și predate studiile preliminare pentru Studii de Fezabilitate.

Totodată, a fost finalizată actualizarea listei de Investiţii Prioritare în domeniul apei, iar lista de Investiţii Prioritare în domeniul canalului și elaborarea studiului de fezabilitate se află în curs de realizare. Totodată, se află în curs de preluare a serviciilor de tratare a problemelor instituţionale.

131

132

INFRASTRUCTURA DE APĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Zi de zi alături de tine” Acesta este motto-ul cu care operatorul regional de servicii publice de alimentare cu apă și canalizare din județul Maramureș, S.C. VITAL S.A., își susține permanent scopurile și acțiunile asumate prin contractul de delegare pentru prestarea serviciilor cu respect și dăruire pentru utilizatorii săi.

De-a lungul anilor întreprinderea „VITAL” a funcționat ca unitate independentă sau comasat cu alte unități cu profil de servicii publice, atât la nivel de municipiu cât și la nivel de județ. Alimentarea cu apă potabilă, colectarea și epurarea apelor menajere și industriale au cunoscut o continuă dezvoltare în paralel cu evoluția social-economică.

S.C. VITAL S.A. s-a înființat ca societate comercială, în vara anului 1997 în urma reorganizării R.A.S.P. URBIS R.A.,

mentare cu apă și canalizare erau cuprinse 10 localități urbane: Baia Mare, Vișeu de Sus, Sighetu Marmației, Baia Sprie, Cavnic, Seini, Tăuții Măgherăuș, Târgu Lăpuș, Ulmeni, Șomcuta Mare și 9 comune: Recea, Groși, Dumbrăvița, Copalnic Mănăștur, Coaș, Săcălășeni, Coltău, Mireșu Mare și Satulung. În aria de delegare se regăsește 58% din populația județului Maramureș, respectiv peste 275.000 de locuitori, din care 83% au acces la serviciile de alimentare cu apă și 63% la cele de canalizare.

Operarea sistemelor de alimentate cu apă și canalizare se realizează prin intermediul agențiilor existente la nivelul orașelor din aria de delegare.

Sintetic, infrastructura de alimentare cu apă potabilă și de canalizare pe care operează S.C. VITAL S.A. cuprinde: - 10 stații de tratare apă potabilă - 59 rezervoare apă potabilă cu o capacitate de până la 60.000 mc - 1.260 km de rețele de transport și distribuție a apei potabile - 173 stații de pompare apă potabilă și hidrofor - 770 km de colectoare și rețele de canalizare - 149 stații de pompare apă uzată - 16 stații de epurare

în baza Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Baia Mare 131/1997, păstrându-și profilul de activitate. A fost înființată ca societate comercială pe acțiuni, cu acționar unic - Municipiul Baia Mare prin Consiliul Local, care avea calitatea de Adunare Generală a Acționarilor (AGA). În vederea extinderii operării la nivel regional, în septembrie 2005, se realizează majorarea capitatului social prin cooptarea de noi acționari. Astăzi, structura acționariatului S.C. VITAL S.A. cuprinde: Municipiul Baia Mare - acționar majoritar, județul Maramureș, prin Consiliul Județean Maramureș, municipiul Sighetu Marmației și 7 orașe ale județului prin Consiliile locale, respectiv: Baia Sprie, Cavnic, Seini, Șomcuta Mare, Târgu Lăpuș, Tăuții Măgherăuș și Vișeu de Sus. În prezent, există o relație de natură contractuală între comunitățile locale beneficiare ale serviciilor furnizate/prestate, grupate în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru apă-canal Maramureș, și S.C. VITAL S.A., care are la bază Contractul de Delegare a gestiunii serviciilor de apăcanal, aprobat prin Hotărârea ADI Maramureș Nr. 15/2008.

Extinderea ariei de delegare a S.C. VITAL S.A. s-a realizat prin atribuirea directă a serviciilor de apă canal din localitățile semnatare ale contractului de delegare a gestiunii.

La finalul anului 2019 în aria de delegare a serviciilor de ali-

Alimentarea cu apă potabilă a orașului Baia Mare datează din anul 1905 și constă din captarea unor izvoare din masivul Gutâi (captarea Trei Izvoare), conductă de aducțiune, stație de tratare (decantoare și filtre), rețea de transport apă din lemn, rețele de distribuție din fontă și branșamente din plumb doar în zona Centrului Vechi din orașul Baia Mare.

Documentele atestă existența primelor obiective componente ale sistemului de alimentare cu apă și canalizare în Baia Mare în jurul anul 1910. Într-un Studiu de proiectare din anul 1952, pentru canalizarea orașului se menționează anul 1911 ca an de naștere a

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

canalizării. Orașul avea cca. 8.000 locuitori, fiind canalizată parțial numai zona centrală.

IMPLEMENTAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII DIN FONDURI EUROPENE ÎN JUDEȚUL MARAMUREȘ 1. Reabilitarea sistemului de apă potabilă în județul Maramureș. Măsura SAMTID nr. RO 2003/005-551.05.

03.04.02.04 În valoare totală de 14.937.661,80 euro, beneficiarii direcți ai acestui program au fost unitățile administrative care ulterior au devenit acționari la S.C. VITAL S.A. - Sighetu Marmației, Baia Sprie, Seini, Târgu Lăpuș, Vișeu de Sus, Șomcuta Mare, Tăuții Măgherăuș și Borșa care ulterior s-a retras din acționariat.

Implementarea programului s-a realizat de către primăriile respective și a asigurat, la finalizarea sa din 2009, atingerea următorilor indicatori: • 104,7 km reabilitare rețele de apă potabilă, după cum urmează: Baia Sprie -11,4 km, Borșa-7,9 km, Seini-5,6 km, Sighetu Marmației-13,7 km, Târgu Lăpuș-8,5 km, Vișeu de Sus-10,0 km, Șomcuta Mare-12,4 km, Tăuții Măgherăuș-35,2 km; • rezervor de înmagazinare 500 mc și stație de pompare în orașul Tăuții Măgherăuș; • reabilitare stație de pompare în Vișeu de Sus și Sighetu Marmației; • reabilitare stație de clorinare în Sighetu Marmației; • stație de clorinare în Șomcuta Mare; • reabilitare 3 puțuri captare în orașul Vișeu de Sus 2. Reabilitarea și modernizarea serviciilor de apă și canalizare în municipiul Baia Mare. Măsura ISPA 2004/ RO/16/P/PE/004 În valoare totală de 45.692.000 euro acest program a fost finanțat cu fonduri de preaderare prin instrumentele ISPA și implementat de către S.C. VITAL S.A. în municipiul Baia Mare. Principalele lucrări realizate au fost:

INFRASTRUCTURA DE APĂ coeziune în valoare totală, fără TVA, de 459.102.438 lei, implementat de S.C. VITAL S.A. se află în faza de finalizare și a atins următorii indicatori: Aglomerarea Baia Mare • Extinderea și reabilitarea rețelelor de apă (110.121 m) și apă uzată (122.017 m) în Baia Mare; • Extinderea și reabilitarea rețelelor de apă (16.800 m) și apă uzată (11.368 m) în Baia Sprie; • Extinderea și reabilitarea rețelelor de apă (8.938 m) și apă uzată (9.656 m) în Tăuții Măgherăuş; • Stație nouă de tratare a apei în Firiza;

• Reabilitarea stațiilor de tratare a apei din Baia Sprie; • Instalație nouă de clorinare și rezervor stocare apă în Tăuții Măgherăuş (Bozânta Mare); • Rezervoare stocare apă și reabilitarea stațiilor de hidrofor în Baia Mare; • Reabilitarea stației de epurare din Baia Mare (treaptă terțiară) și instalație de biogaz (asigură prin cogenerare 29% din totalul de energie electrică și 100% din energia termică necesară pentru funcționarea stației de epurare).

• Reabilitarea Stației de Tratare a Apei Baia Mare cu o capacitate totală de 950l/s

• Reabilitarea a 22,5 km rețea alimentare cu apă și extinderea a 2,1 km rețea apă; • Reabilitarea a 13,2 km rețea de canalizare și extinderea a 12,2 km rețea canal; • Reabilitarea Stației de Epurare în municipiul Baia Mare, cu 1448 l/s treapta primară și 662 l/s treapta biologică.

3. Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Maramureș”, COD CCI 2009RO161PR047 și fazarea proiectului Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Maramureș”, COD CCI 2009RO161PR047 Programul „Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată din județul Maramureș” finanțat din fonduri de

Aglomerarea Sighetu Marmației • Extinderea și reabilitarea rețelelor de apă (58.169 m) și apă uzată (50.867 m); • Reabilitarea Stației de Epurare Sighetu Marmației;

133

134

INFRASTRUCTURA DE APĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

• Împrejmuirea zonei de protecție sanitară a sursei de apă Crăciunești.

Aglomerarea Vișeu De Sus • Extinderea și reabilitarea rețelelor de apă (30.380 m) şi apă uzată (24.040 m); • Reabilitarea sursei de apă subterană, a conductei de transport și a stației de clorinare; • Reabilitarea stației de epurare.

Aglomerarea Târgu Lăpuș • Extinderea și reabilitarea rețelelor de apă (21.044 m) și apă uzată (11.221 m); • Reabilitarea stației de tratare a apei Obreja; • Stație nouă de clorinare Suciu și rezervor stocare apă.

Obiectiv investiție

UM

TOTAL INDICATORI

Captare de suprafață nouă

buc

5

Reabilitare captare

buc

4

Extindere conductă de aducțiune

m

6.142

Reabilitare conductă de aducțiune

m

11.124

Extindere conductă de transport

m

131.932

Alimentare cu apă

Reabilitare conductă de transport

m

20.065

Extindere rețele de distribuție

m

348.636

Reabilitare rețele de distribuție

m

19.802

Rezervoare de înmagazinare noi

buc

30

Reabilitare rezervoare de înmagazinare

buc

10

Stații de pompare apă potabilă noi

buc

31

Stații de tratare noi

buc

3

Reabilitare/extindere stații de tratare

buc

4

Stații de clorinare/ reclorinare noi

buc

19

Extindere rețele de canalizare

m

310.143

Reabilitare rețele de canalizare

m

36.600

Extindere colector de canalizare

m

0

Canalizare menajeră

Reabilitare colector de canalizare

m

7.090

Stații de pompare noi apă uzată

buc

145

Reabilitare stații de pompare apă uzată

buc

3

Conductă de refulare nouă

m

59.225

Reabilitare conductă de refulare

m

928

Stație de epurare nouă

buc

3

Reabilitare / extindere stație de epurare

buc

5

Tratare nămol

buc

1

Aglomerarea Seini • Extinderea rețelelor de apă (26.055 m) şi apă uzată (29.481 m); • Reabilitarea turnului de apă; • Stații noi de epurare în Seini și Săbișa.

Aglomerarea Cavnic • Extinderea rețelelor de apă (8.234 m); • Extinderea și reabilitarea rețelelor de apă uzată (12.324 m); • Reabilitarea stațiilor de tratare a apei: Valea Albă, Berbincioara și Roata; • Reabilitarea stației de epurare.

4. POIM - PROIECTE DE VIITOR Scopul proiectului îl reprezintă continuarea strategiei județene pentru dezvoltarea sectorului de apă și apă uzată, în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.

S.C. VITAL S.A. a demarat „Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de apă și apă uzată în județul Maramureș, în perioada 2014-2020”, Program Operațional Infrastructura Mare, prin semnarea contractului de servicii privind „Asistența tehnică pentru pregătirea Aplicației de finanțare și a documentațiilor de atribuire”.

Obiectivul general al contractului de asistență tehnică constă în furnizarea de servicii specializate de proiectare, management de proiect și supervizarea lucrărilor, pe toată durata de implementare a proiectului. „Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de apă și apă uzată în județul Maramureș” cuprinde investiții în infrastructura de apă și apă uzată în 33 de localități din județul Maramureș, iar valoarea estimată a proiectului este de 253.143.569 euro fără TVA. Urmarea analizei de fezabilitate a sistemelor de apă și apă uzată din aria Proiectului, rezultă următorii indicatori fizici de realizat: Informațiile prezentate fac parte din Studiul de Fezabilitate elaborat de către Consultant pe baza situației existente, analizelor de opțiuni și necesarul de conformare (Directiva Consiliului 98/ 83/CE, Directiva 91/271/CEE).

Lista de investiții și valoarea investițiilor pot suporta modificări funcție de rezultatul analizei documentațiilor de către finanțatori: Autoritatea de Management POIM din cadrul MFE și Comisia Europeană (prin Jaspers).

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INFRASTRUCTURA DE APĂ

135

Amenajările de pe apele Clujului Proiectele europene în care este implicată Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa (ABAST) se ridică la 22 de milioane de euro, majoritatea fiind cu finanțare prin POIM 2014-2020, conform raportului anual al instituției.

Cel mai important este refacerea ecosistemelor acvatice de pe brațul mort al râului Zalău și îmbunătățirea stării ecologice a corpului de apă Crasna – Vârșolț - Moftin, în valoare de 7,6 milioane de euro, cu măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminarea siturilor poluate istoric, pe care îl derulează cu Primăria Sărmășag.

Refacerea habitatelor acvatice ale râului Zăpodie perturbate de contaminarea cu levigat din depozitul neconform de la Pata Rât, precum și întreruperea temporară a conectivității longitudinale a acestei ape face parte dintr-un proiect de 7,3 milioane de euro, în parteneriat cu autoritățile clujene.

Obiectivul este eliminarea sursei sursei semnificative de contaminare.

4,2 milioane de euro costă îmbunătățirea condițiilor de mediu și refacerea ecosistemelor acvatice de la confluența râurilor Someșul Rece și Cald, din zona Gherla, care vizează refacerea conectivității longitudinale a râului Someș Mic și controlul speciilor invazive. Îmbunătățirea condițiilor de mediu ale râului Bistrița aferent corpului de apă din zona Tănase - Șieu, cu îmbunătățirea pasajelor de trecere a ihtiofaunei în zonele de influență a lucrărilor hidrotehnice, are valoarea de 1,6 milioane de euro, iar renaturarea malului drept al râului Crasna, în Giorocuta (Satu Mare), 1,8 milioane.

ABAST este implicată și în controlul integrat al poluării cu nutrienți, continuarea la scară națională a proiectului pilot „Controlul poluării agricole” finanțat de Banca Mondială.

Proiectul derulează investiții la nivelul comunităților locale pentru reducerea poluării cu nutrienți, consolidarea instituțională şi întărirea capacității, sprijin pentru informare şi conştientizare publică, până în 2022.

Barajul plutitor dă dureri de cap Angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) au dat o mână de ajutor Primăriei Cluj-Napoca printr-o acțiune de igienizare, la barajul plutitor din cartierul Grigorescu, montat de autoritatea locală. Aici au fost colectate cantități mari de peturi, deșeuri menajere, aparate electrocasnice. ABAST va verifica în teren modul în care primăriile din Cluj realizează igienizarea cursurilor de apă din arealul administrat. Acțiunea are ca scop asigurarea secțiunilor de scurgere în cazul precipitații abundente care conduc la creșterea nivelurilor pe cursurile de apă. În martie, ABAST s-a autosesizat, după ce au fost încărcate, în rețelele de socializare, fotografii cu deșeuri situate în zona Someșul Mic. Barajul Florești II este administrat de către Hidroelectrica, iar gunoaiele erau depozitate în zona de protecţie a digului: deșeuri din construcții și menajere, mobilier vechi. S-a impus Primăriei Florești degajarea deșeurilor și a pământului, dar și montarea de camere de luat vederi în zonele sensibile din punct de vedere al depozitării necontrolate.

Lucrări de întreținere În primăvară, SGA a desfășurat lucrări de întreținere a cursurilor de apă şi a lucrărilor din administrare: întreținerea mecanismelor hidromecanice, îndepărtarea vegetației, vopsirea bornelor. S-au executat reprofilarea albiei pârâului Beliș pentru înlăturarea efectelor inundațiilor, decolmatarea Văii Imbuz. Au fost realizate lucrări pentru asigurarea secțiunii de scurgere pe râul Nadăș și pe Valea Fizeșului și au fost înlocuite balustradele vandalizate pe râul Someșul Mic, în Cluj-Napoca.

136

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

137

138

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

139

Adrian Ionel, director general:

„Interesul major al UNIFARM a fost sănătatea medicilor și a pacienților din sistemul de sănătate românesc” Pandemia provocată de SARS-CoV-2 a implicat statele lumii, în afară de cercetare și tratament, într-un maraton al achizițiilor contra cronometru fără precedent.

România s-a aflat în valul doi al țărilor afectate de pandemie, iar aceasta a însemnat o parte bună și una rea: cea bună este că am putut beneficia de experiența și bunele practici ale altor țări în ceea ce privește managementul pacientului cu Covid-19. Partea rea: lumea se antrenase într-o luptă acerbă pentru echipamente medicale. Pentru că nimeni nu poate salva vieți cu mâinile goale. Și toate țările... le aveau goale.

UNIFARM a fost desemnat nucleul achizițiilor de echipamente de protecție, tehnică medicală și medicamente pentru a acoperi necesitățile întregii Românii. Și le-a făcut, cu un efectiv de 46 de oameni. Adrian Ionel, director general UNIFARM, explică în acest interviu ce a însemnat respon-

sabilitatea de a asigura România cu echipamente medicale de protecție, care au fost riscurile și cu ce lecții trebuie să ieșim fiecare din această pandemie.

Domnule director general, primul caz de Coronavirus a fost confirmat în România pe 26 februarie 2020, moment când au fost declanșate ample proceduri de achiziții de medicamente și echipamente de protecție speciale. Ce s-a întâmplat pe piața mondială de PPE în această perioadă? Într-adevăr, la început această pandemie a lovit puternic aproape tot globul, luat pe nepregătite pentru un eveniment de asemenea anvergură. Într-adevăr, în România primul

140

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

caz a s-a înregistrat pe 26 februarie. Ulterior, s-au declanșat ample proceduri de achiziție de medicamente și echipamente, care, din păcate, s-au soldat cu foarte puține rezultate. În consecință, pe 16 martie, în urma discuțiilor purtate cu Guvernul României și Ministerul Sănătății, s-a luat decizia ca UNIFARM să împrumute o sumă foarte mare de bani – 1,150 miliarde de lei - pentru a achiziționa în regim de urgență materiale și echipamente de protecție pentru spitalele din România: atât pentru pacienți, cât și pentru medici.

Ce s-a întâmplat pe piața mondială de produse de protecție în această perioadă este ceva de nedescris: a fost un adevărat război al resurselor, un război care s-a dus zi și noapte, în care fiecare țară a încercat să atragă cât mai multe resurse pentru sistemele sanitare proprii, iar noi, România, cu sprijin diplomatic, cu sprijinul guvernului am reușit să fim în primii cinci jucători ai pieței medicale internaționale.

chiar de sută la sută pentru echipamentele contractate, să plătești în avans transportul, care de la oră la oră și de la zi la zi creștea ca preț și devenea din ce în ce mai dificil de procurat; să folosești resursele logistice ale unor privați români care acționau pe piețele respective de 20 de ani sau mai mult.

La modul practic, trebuia să folosești toate resursele pe care le identificai la acel moment: resursele unor importatori și distribuitori privați, resursele diplomatice, resurse financiare și viteză de reacție.

Au fost multe situații în care ne-au fost „suflate de sub nas” stocuri întregi de echipamente, pentru că noi am plătit avansuri de maxim 30 la sută, iar ceilalți veneau și plăteau sută la sută. Am avut și cazuri când s-a plătit 100%, dar concurența a ajuns atât de departe încât a oferit prețuri cu 30% mai mari decât ceea ce am plătit noi. E adevărat că în acest război a trebuit și noi să procedăm la fel.

Ce înseamnă acest lucru?

Acest lucru înseamnă că România a beneficiat de stocuri foarte mari de echipamente de protecție: măști medicale, măști FPP 2 ȘI FPP 3, de combinezoane și, foarte important, de ventilatoare, unde e o întreagă luptă pe această piață. Și astfel am reușit să protejăm sistemul medical. Trebuie să menționez că Unifarm a intrat cu întârziere în această luptă, de aceea am fost nevoiți să procurăm ce s-a mai găsit pe piața românească și să livrăm de urgență în spitale echipamente, atât pentru pacienți, cât și pentru medici. Abia în pasul doi am deschis granițele internaționale, însă în acest pas, din ce în ce mai multe țări și-au închis granițele, reorientând producțiile interne pentru sistemele interne de sănătate. În final, au mai rămas doar câteva țări din care am putut să ne aprovizionăm.

La modul practic vorbim de o concurență internațională neloială...

A fost un război al resurselor, care încă mai continuă pe unele segmente. Erau momente în care închideam contractele la Unifarm la ora 1.00 dimineața, ca peste două ore să fim din nou la serviciu și să intrăm pe piața Chinei, unde trebuia să achiziționăm ce era nevoie. Acest ritm a durat 3-4 săptămâni.

Care au fost acestea?

Ultimul adevărat război al resurselor care s-a dat a fost China. Înainte au fost Turcia, Belgia, Austria și Germania. Acestea sunt ultimele țări din care am reușit să facem achiziții.

Companiei UNIFARM i-a revenit rolul crucial de a asigura de urgență cu medicamente și echipamente de protecție speciale spitalele din prima linie. Actuala criză de sănătate publică, cea mai gravă din ultimele decenii cel puțin, a schimbat prioritățile și a redefinit, presupunem, procedurile de achiziție. Care devine cel mai important criteriu într-o achiziție potrivit noilor reguli de joc? În primul rând, așa cum am spus, companiei UNIFARM i-a revenit acest rol crucial abia după ce o altă instituție a statului – Oficiul Național de Achiziții Centralizate (ONAC) – nu a reușit să facă achizițiile de care era nevoie. Respectiv, noi am intrat cu întârziere într-o piață care era aproape goală, iar principalul criteriu pentru care s-a acționat a fost viteza.

Respectiv, a contat rapiditatea cu care aceste stocuri puteau fi aduse și distribuite în spitale, pentru că situația devenea din ce în ce mai gravă, de la oră la oră; se multiplicau cazurile de infectare și, ați văzut foarte bine, s-au declanșat numeroase focare.

Procedurile de achiziție care sunt aplicate în mod uzual, în situații normale, au fost înlăturate inclusiv prin decret prezidențial și ordonanțele militare, având în vedere caracterul de urgență majoră și imediată. S-a schimbat raportul acestor criterii și primul a fost urgența și calitatea produselor la un preț adecvat pentru momentul achiziției de la acea dată.

Care au fost perturbările majore ale piețelor? Ce a însemnat la modul practic „să-ți faci loc” în depozitul producătorului și să ieși cu un contract de acolo, în condițiile în care există o cerere fără precedent la nivel mondial? Înseamnă, la modul practic, să oferi condiții mai bune decât oferea concurența, să asiguri sume în avans mai mari sau

UNIFARM a intrat relativ târziu în aceste achiziții. Cât timp ați pierdut, de fapt?

Așa cum am mai spus, UNIFARM nu a fost desemnată din primele zile să se ocupe de achiziții, deși noi am semnalizat încă de la început că ne putem ocupa de aprovizionarea țării cu medicamente, cu materiale de protecție etc. Însă nu Unifarm a fost desemnată ca unitate de achiziție, ci ONAC, o entitate relativ tânără, care, la fel, era lipsită de experiență pe zona de achiziții masive de echipamente.

La negocierile purtate de această instituție nu s-au prezentat foarte mulți furnizori sau s-au prezentat foarte puțini, având în vedere faptul că inclusiv ei au intrat cu întârziere pe această piață – undeva la sfârșitul lunii februarie, deși criza mondială începuse cu mult înainte. Drept consecință, țările din primul val pandemic au acaparat toate resursele, iar cele din valul doi, printre care și România, nu au mai avut resurse din care să se aprovizioneze.

Cât timp am pierdut? Față de începutul crizei - mai bine de o lună, iar față de momentul la care a fost desemnat ONAC-ul să se ocupe de achiziții – 3 săptămâni. Este o perioadă suficient de mare ca piața mondială să reușească să se golească. În condițiile în care, așa cum am spus și la începutul crizei, stocurile și prețurile se volatilizau de la oră la oră. Trei săptămâni înseamnă foarte mult. Abia în data de 16 martie am reușit, cu sprijinul Guvernului, să contractăm acel împrumut.

Care sunt riscurile procurărilor masive într-o criză atât de agravată?

Riscurile sunt să pierzi bani, să procuri ceva impropriu din punct de vedere calitativ, pentru că deși verifici documentele, produsul poate fi verificat abia când ajunge din China; există riscul de a încheia contracte cu parteneri a căror activitate precedentă nu o poți verifica îndeajuns. Există riscul, așa cum ni s-a întâmplat și nouă cu unul din produsele noastre (n.n.- măștile Daddy Baby, produse în China). Produsul a fost procurat cu mai bine de o lună în urmă, iar săptămâna trecută a fost lansată o alertă europeană de retragere de pe piețe a acestui produs. Noi am contactat importatorul împreună cu Ambasada Chinei, care și-a acordat sprijinul nemijlocit în rezolvarea acestei situații pentru ca aceste măști să fie înlocuite sau plătite de către producător. Dar înainte de toate, primul pas pe care l-am făcut a fost să informăm toate spitalele să blocheze toate aceste cantități și să le retragă, urmând ca noi să le înlocuim în scurt timp.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Care este cuantumul total al achizițiilor operate de UNIFARM pentru gestionarea crizei COVID-19? În jur de un miliard de lei.

Ce echipamente și în ce cantități mai urmează să ajungă în România? În cadrul contractelor semnate urmează să mai ajungă aparate de recoltare, teste PCR și ventilatoare pentru UPU și ATI. Achiziția de ventilatoare este una consistentă și reprezintă aproximativ 10 la sută din dotarea actuală a României. Câte ventilatoare au ajuns în România până acum? Cine sunt producătorii?

Așa este. Suplinim astfel capacitatea României cu încă 10 la sută, chiar mai mai mult. Până acum au ajuns 100 dintre ele.

Urmează, conform contractelor noastre, să ajungă până la 500 de ventilatoare în total. Sunt mai mulți producători, atât din China, cât și din Germania și Olanda. Am ajuns, din nou, să le „suflăm de sub nas” altor competitori aceste cantități. Sunt ventilatoare atât portabile, cât și fixe necesare atât în tratamentul ambulatoriu, cât și în tratamentul în regim de internare.

Sunt absolut necesare în tratamentul pacienților cărora le-au fost afectate capacitățile de respirație din cauza infecției SARSCoV-2. Acum există o bătălie enormă pentru ventilatoare, pentru că aceste resurse sunt critice pentru viața unui pacient.

Acum, la etapa actuală, mai faceți achiziții? În acest moment achizițiile sunt mult mai țintite, având în vedere stocurile mari pe care le avem. Dacă vor fi identificate alte nevoi, vom face achiziții strict țintite și în cazul în care nu se regăsesc în stocurile noastre.

Revenind la echipamentele de protecție, ce cantități au solicitat lanțurile farmaceutice din România cu care UNIFARM are contracte?

Aproximativ sub 4 la sută.

Odată cu relaxarea din 15 mai a măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19, măsuri impuse prin ordonanțe militare după instituirea stării de urgență, dar și instituirea obligativității generale pentru populație de a purta măști, autorităților le revine o altă sarcină – aceea de a se asigura că nu vor exista întreruperi în livrarea acestora.

Ce rol are UNIFARM în îndeplinirea acestui obiectiv? În niciun caz măștile nu vor mai ajunge la 5-10 lei, așa cum s-a întâmplat la începutul pandemiei. Vor ajunge la prețuri decente. Noi onorăm orice comandă pe care ne-o dă orice farmacie sau lanț farmaceutic. La ora actuală, cu siguranță putem acoperi orice necesitate. În ce condiții reușește UNIFARM să acopere necesitățile obișnuite privind asigurarea cu medicamente pe partea de contracte pentru programele naționale? Există perturbări de producție/livrare etc. din cauza crizei de coronavirus?

Au existat perturbări de produse, fără doar și poate, mai ales în sensul în care atât India, cât și China, principalele furnizoare de materie primă pentru medicamente și-au închis granițele pentru o perioadă lungă de timp. Pentru materii prime au existat perturbări de producție la producători și perturbări de livrare date de impunerea stării de urgență la nivel mondial și a liberei mișcări. În acest moment acestea au scăzut foarte mult din intensitate și pentru medicamentele pe care noi le asigurăm în momentul de față nu există discontinuități. Am observat lipsa unor produse din piață care țin de tratarea hipotiroidiei, diabetului, a unor medicamente oncologice, dar acestea țin de alți importatori și distribuitori. În ceea ce privește programele naționale nu există discontinuități.

Mai mult decât atât, înainte de această pandemie am reușit să facem stocuri.

SĂNĂTATE În baza experiențelor noi acumulate și având în vedere posibilitatea apariției altor valuri de epidemie, ce mesaj puteți transmite autorităților cu atribuții în domeniul sanitar, dar personalului medical și publicului general? Ce am gestionat corect, ce am gestionat greșit; ce am învățat din această pandemie?

Noi, la Unifarm, am muncit foarte mult, dar am și învățat foarte mult în urma acestei competiții. Și totul a fost posibil cu numai 46 de oameni. Aceștia sunt toți angajații Unifarm, care au trebuit să răspundă pentru o țară întreagă.

Având în vedere experiența acumulată, putem gestiona o criză similară, avem resurse, avem furnizori, avem baze de date, avem producție internă care începe să se dezvolte, avem entități de autorizare, fabrici. Cred că, în general, întregul sistem din România s-a adaptat acestei situații. Ne-am mărit flota proprie în această perioadă, dar am contractat și furnizori de servicii logistice suplimentari atât din punct de vedere al depozitării, cât și al transportului, pentru că inclusiv la aceste capitole depășeau resursele noastre de la începutul crizei. Din fericire, am reușit să facem față cu brio și acestor lucruri. Noi, cei 46 de oameni, am prospectat, am cumpărat, am importat, am asigurat logistic depozitarea și transportul în toată țara a acestor echipamente atât de vitale sistemului de sănătate. În eventualitatea unui noi val sau a mai multor valuri de epidemie, sunt absolut sigur că Unifarm poate face față oricăror provocări. Avem deja stocuri pe care le putem folosi în orice alt val. Totuși, ne-am dori ca lucrurile să se desfășoare foarte organizat, centralizat, cu evidență strictă și cu respectarea clară a regulilor atât din punctul de vedere al achizițiilor, cât și al respectării regulilor de igienă și impuse de situația de urgență.

De asemenea, este foarte important, având în vedere articolele din mass-media din ultimul timp, unele cu vădită tentă critică, ca toată lumea să înțeleagă un singur lucru: că sub presiune a contat foarte mult factorul de urgență al acestor mărfuri, că le-am achiziționat la prețurile care au existat în acel moment și că interesul nostru major și primar a fost sănătatea atât a medicilor, cât și pacienților din sistemul de sănătate și asigurarea lor cu resursele necesare.

Dacă, în acest moment, piața are tendințe de descreștere a cererii și, implicit, are tendință de descreștere a prețului, asta nu înseamnă că Unifarm a făcut speculă la momentul respectiv, ci din contră - a achiziționat la cele mai bune prețuri la acel moment. Desigur, acum are loc o relaxare a pieței. Un număr foarte mare de fabrici propun materiale și produse care sunt puțin mai ieftine decât ale noastre sau produse care sunt de altă calitate – nu medicală, nu chirurgicală, cum sunt produsele noastre, ci sunt produse doar de protecție – și nu trebuie să comparăm una cu alta. Producția internă în momentul de față nu poate suplini sub nicio formă sută la sută capacitatea și cerințele României din sistemul medical. Iar capacitățile de fabricație, marea majoritate, sunt în curs de acreditare și mai avem multe de învățat. Deși mi-aș dori să fiu un naționalist care cumpără numai de la noi din țară, practic e imposibil acest lucru atât din punct de vedere calitativ în unele cazuri, dar și cantitativ.

Are UNIFARM încheiate parteneriate cu producători autohtoni?

Pentru noi este foarte important și ne dorim parteneriate durabile cu producătorii noștri naționali, cu producători care au dat dovadă de-a lungul timpului de profesionalism și de calitate. Aceștia s-au autorizat între timp ca producători fie de biocide, fie de materiale de protecție, fie ca producători de medicamente cu specific pentru această pandemie. Respectiv, deja am încheiat parteneriate cu producători locali și ne sprijinim reciproc. Din punct de vedere al medicației, vorbim de Terapia Cluj și Biofarm. Din punct de vedere al biocidelor, este vorba de Farmec Cluj, de Oltchim și de Biofarm.

141

142

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

143

Piața de medicamente în vreme de pandemie de Irina PAPUC

Cum și-au adaptat afacerile companiile de produse farmaceutice în perioada Covid-19 și au asigurat piața cu medicamente și teste: exemple de implicare.

Producătorii de medicamente și cosmetice din România, importatori și distribuitori s-au pomenit în ultimele luni în fața unui inamic comun, dar care i-a determinat să joace pentru același scop: asigurarea pieței din România cu medicamentele necesare luptei cu noul coronavirus. Rând pe rând, companiile românești și cele cu capital străin au anunțat majorarea capacității de producție în paralel cu măsurile proprii de protecție a angajaților.

Solidaritatea de la Iași În contextul pandemiei cu noul coronavirus, compania Antibiotice din Iași a asigurat continuitatea livrărilor către distribuitori pentru a nu exista sincope în aprovizionarea cu medicamente a spitalelor și farmaciilor, dar și pentru crearea de stocuri care să le permită acestora onorarea comenzilor în cel mai scurt timp. Acest lucru a presupus continuitatea activității pe platforma Antibiotice și implementarea unui plan riguros de măsuri pentru prevenirea răspândirii infecției cu virusul SARS-CoV 2 și menținerea stării de sănătate a propriilor angajați.

Fiind un producător cu tradiție ce sprijină, de 65 de ani, sistemul de sănătate românesc, Antibiotice a decis, în contextul declanșării pandemiei cu noul coronavirus SARS-CoV-2, să-și adapteze structura de fabricație astfel încât să răspundă prompt solicitărilor de medicamente pentru numeroase terapii, având, totodată, capacitatea de a produce pe fluxurile proprii și alte medicamente care, în astfel de momente dificile, să fie la îndemâna profesioniștilor din domeniul medical pentru tratarea pacienților vulnerabili. În primul trimestru al acestui an compania Antibiotice a reintrodus în fabricație, în regim de urgență, produsele Paracetamol și Novocalmin® (metamizol sodic). Aceste medicamente au fost incluse în cele mai multe din ghidurile naționale de tratament în UE, ca primă opțiune la inițierea tratamentului febrei sau durerii provocate de infecția cu COVID 19. De asemenea, au fost derulate negocieri intense pentru contractarea substanței active hidroxiclorochină, care a ajuns în companie într-un timp record, la sfârșitul lunii aprilie, iar în luna mai s-a obținut prima tranșă din acest medicament. Totodată, Antibiotice a început demersurile pentru înregistrarea produsului hidroxiclorochina la Agenția Națională a Medicamentului și Comunitatea Europeană pentru indicațiile specifice acestei substanțe active. În contextul nevoilor crescute de materiale de protecție, compania Antibiotice a demarat, totodată, cercetarea și testarea unor dezinfectanți atât pentru mâini, cât și pentru suprafețe, ce pot fi produși pe fluxurile proprii.

Creșterea capacității de producție Zentiva SA, unul dintre principalii producători de medicamente și liderul în volume al pieței de generice cu prescripție din România, a decis să își adapteze planurile de producție odată cu evoluția numărului de persoane infectate cu coronavirus. Astfel, în luna martie fabrica de la București și-a triplat producția de paracetamol pentru această perioadă, aceasta fiind destinată exclusiv pieței interne. „Ne adaptăm operațional la situația creată de epidemia de coronavirus pentru a răspunde cererii crescute, continuând în același timp să producem întregul nostru portofoliu de produse. Avem capacitatea de a ne aproviziona corespunzător cu materie primă, suntem pregătiți și capabili la acest moment să livrăm medicamentele de care depind pacienții”, declara la acel moment Simona Cocoș, director general Zentiva România și Moldova.

Decizia Zentiva de a se implica în lupta cu noul corona-

144

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Boli Infecțioase și Tropicale Victor Babeș București, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Brașov, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie V. Babeș Craiova, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Iași, Spitalul Clinic Județean de Boli Infecțioase Târgu Mureș, Spitalul Județean de Urgență Sf. Ioan cel Nou Suceava și Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș Timișoara), precum și la alte 55 de spitale. „Hidroxiclorochina este un medicament de primă necesitate folosit pentru tratarea pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2. Donația consistentă venită din partea companiei Sanofi România este o gură de oxigen care ajută sistemul medical românesc să trateze 45.000 de pacienți infectați. Le mulțumesc public, iar gestul lor ne dă încredere că prin solidaritate și uniți putem câștiga lupta cu acest dușman invizibil, cum este noul coronavirus”, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru. virus vine pe fondul rezultatelor realizate de companie în anul 2019. Potrivit datelor anunțate de aceasta, anul trecut compania a stabilit un nou record al producției anuale, de 105 milioane de cutii de medicamente - cu 4 milioane mai mult decât în 2018 -, reprezentând peste 3 miliarde de unități galenice.

Donație de peste un milion de doze de Hidroxiclorochină La începutul lunii aprilie Ministerul Sănătății a anunțat că a primit 18.000 de cutii Hidroxiclorochină, medicament folosit în tratamentul pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2, din partea companiei Sanofi România. În total, a fost vorba despre 1.080.000 de doze, care urmau să ajungă la peste 45.000 de pacienți din România.

Donația s-a realizat prin compania Ministerului Sănătății, Unifarm, și în cel mai scurt timp trebuia să fie distribuită pentru zece spitale de fază I (Institutul Național de Boli Infecțioase – Matei Balș București, Spitalul de

Implicarea rețelelor private de sănătate „Regina Maria” și Medlife sunt două dintre cele mai cunoscute rețele private de sănătate ce oferă servicii medicale. În toiul pandemiei, acestea s-au implicat prin majorarea capacității de procesare a testelor pentru Covid-19 și pentru a studia pacienții privind dinamica anticorpilor. În luna aprilie rețeaua de sănătate „Regina Maria” a anunțat că activează al treilea laborator pentru prelucrarea testelor pentru Covid-19. Astfel, capacitatea Laboratorului Genetic Center din Cluj a fost completată până la 860 de teste/zi, în plus față de capacitățile Laboratorului Central și a Laboratorului Genetic Center din București. În laboratorul Genetic Center din Cluj se pot prelucra teste RT PCR pentru Covid-19 nonstop, 24/24, timp de 5 zile pe săptămână, iar sâmbăta și duminica timp de 12 ore pe zi. Testele nu pot fi efectuate la cerere, iar prelucrarea acestora se realizează la solicitarea instituțiilor și a spitalelor publice, a centrelor de dializă, precum și pentru pacienții programați

Parteneriat pentru sistemul de sănătate La scurt timp, o nouă cantitate de sulfat de hidroxiclorochină (HQS) a fost anunțată că va ajunge în țară: 2,2 milioane de doze. Acest lucru a fost posibil în urma demersurilor făcute de producătorul de medicamente Terapia Cluj. „Ne-am mobilizat foarte repede, în contextul în care acest medicament este extrem de greu de procurat, pentru că există o cerere imensă la nivel mondial datorită unor studii încurajatoare privind eficiența lui în tratamentul COVID-19. La aducerea acestui transport de la Sun Alkaloida Ungaria am lucrat împreună cu specialiștii din Guvernul României, Direcția Politica Medicamentului din Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale și Unifarm, cărora le mulțumim pentru că au facilitat în cel mai scurt timp formalitățile legate de importul acestui medicament”, a declarat Dragoș Damian, director general al Terapia Cluj.

Cele 2,2 milioane de doze reprezintă cantitatea necesară la intervenții chirurgicale în cadrul spitalelor „Regina Maria”, au precizat reprezentanții rețelei.

Pe data de 11 mai MedLife a anunțat că demarează, în parteneriat cu Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” și Spitalul Clinic Colentina, primul studiu pe pacienți infectați privind dinamica anticorpilor dobândiți natural pentru Covid-19. Studiul se va derula pe pacienți internați în cele două spitale, care au fost confirmați pozitiv prin testul RT PCR. Din punct de vedere metodologie, se vor utiliza două metode serologice pentru detectarea anticorpilor, Chemiluminiscenta și ELISA. Interpretarea se va face în baza unui cumul de date clinice și paraclinice urmărite pe durata internării. În plus, subiecții vor fi chestionați în detaliu pentru a evalua impactul bolii asupra sănătății, a atitudinilor și a stilului de viață.

Subiecții înrolați în studiu vor fi testați pentru anticorpi și post externare pe o durată de minimum 3 luni pentru a se monitoriza în dinamică evoluția rezultatelor.

Potrivit reprezentanților MedLife, vor fi alocate pentru acest studiu peste 5000 de teste. În acest context, compania a mai anunțat că își dezvoltă propria divizie de cercetare, având investiții alocate în valoare de peste 500.000 euro pentru anul acesta.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

pentru 100.000 de pacienți, conform recomandărilor protocolului terapeutic aprobat de Ministerul Sănătății. Pe lângă aceste medicamente, compania clujeană a mai făcut până acum donații și sponsorizări de 500.000 de euro către spitalele și instituțiile implicate în lupta cu COVID-19. „Parteneriatul nostru cu sistemul sanitar nu se oprește însă aici. Ne pregătim ca până la mijlocul lunii august să aducem în țară 1.000 kg de materie primă de HQS care să fie utilizată ca rezervă pentru fabricarea medicamentului, dacă situația o va cere. Fabricăm și punem pe piață lunar 500.000 de cutii de Paracetamol în trei forme de prezentare și stăm la dispoziția autorităților pentru a fabrica sau a importa și alte preparate necesare în lupta împotriva pandemiei”, a mai adăugat Dragoș Damian.

Cerere pentru producția de biocide Farmec, cel mai mare producător român de cosmetice, a început producția de biocide pentru uz personal și medical, urmând recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății astfel ca dezinfectanții să conțină substanța activă alcoolul în proporție de minim 70%. În urma testelor de laborator, compania a obținut avizele necesare pentru biocide de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, avize care atestă acțiunea virucidă, bactericidă și fungicidă a produselor. Primul dezinfectant produs pentru uz personal pe bază de alcool este Farmec loțiune dezinfectantă mâini, având o acțiune rapidă și fiind recomandat pentru utilizări frecvente. Produsul este disponibil în trei variante: 150 ml, 3 l și 5 l. „În contextul actual, ne-am organizat toate resursele și ne-am adaptat liniile de producție, prioritizând produsele igienizante, dezinfectante și antibacteriene pentru a răspunde nevoilor și cerințelor din piață, în special solicitărilor venite din partea instituțiilor, care luptă în prima linie împotriva răspândirii noului virus Covid-19. Am implicat toți specialiștii din cadrul companiei în acest amplu proces de producție și depunem toate eforturile să obținem materiile prime și ambalajele necesare pentru a acoperi cererea de pe piață și pentru a oferi un preț corect. În plus, le mulțumesc membrilor Ministerului Economiei pentru suportul acordat în urgentarea avizării biocidelor”, a declarat Mircea Turdean, director general Farmec.

La începutul crizei declanșate de noul Coronavirus, compania clujeană a demarat în regim de urgență producția a două igienizante pentru mâini Farmec pentru uz personal, a unui nou săpun lichid antibacterian Farmec, precum și a produsului Nufăr dezinfectant universal într-un format extins, cu trigger, pentru o utilizare mai practică, precum și la volume mai mari.

Medicamente de la Școala japoneză Începutul lunii mai a adus o altă noutate - Favipiravir şi Nafamostat, două medicamente care tratează Covid-19, vor ajunge în vară în România, datorită companiei Terapia Cluj. Aceasta le va importa de la una din sucursalele sale din Japonia. „Şcoala japoneză a lansat în studii clinice două preparate care se fabrică în Japonia. Este vorba despre Favipiravir și Nafamostat. Despre primul produs s-a mai vorbit și la începutul pandemiei și sunt o serie de studii cu rezultate încu-

rajatoare. Acest preparat este unul anti-gripal la bază, dar se pare că are și efecte împotriva SARS Cov-2. Cel de-al doilea preparat este un produs injectabil și din nou sunt date de literatură care arată că în fazele severe ale bolii, împreună cu anti-coagulante, este un preparat care limitează efectele și simptomele bolii”, a explicat Dragoș Damian.

Producătorul român estimează că medicamentele vor ajunge până la sfârșitul verii în țară. „Noi avem o sucursală în Japonia și am reușit destul de repede să punem în fabricație aceste produse. O să urmeze, bineînțeles, formalitățile de import, de înregistrare a medicamentelor și cam 20 de doze din fiecare dintre cele două produse, noi estimăm că o să ajungă în România în lunile iulie și august”, a adăugat acesta. Mai mult decât atât, dacă aceste medicamente își dovedesc eficiența, atunci ar putea fi fabricate și în România.

Acord fără precedent în lupta cu Covid-19 între 6 giganți farmaceutici Șase lideri mondiali în produsele plasmatice – Takeda, CLS Behring, Biotest, BPL, LFB și Octapharma – au anunțat în aprilie un acord fără precedent în lupta împotriva Covid-19: au încercat să dezvolte un posibil tratament împotriva coronavirusului, derivat din plasmă umană. Companiile au anunțat că vor începe în curând testarea dezvoltării unui medicament antiSARS-CoV-2, medicament bazat pe imunoglobulină hiperimună policlonală, care poate avea potențialul de a trata persoanele cu complicații severe.

Dezvoltarea acestui tip de medicament necesită donații de cantități mari de plasmă de la persoane care s-au recuperat complet după ce au contactat Covid-19 și al căror sânge conține anticorpi care pot combate virusul. Odată colectată, plasma va fi transportată la centrele de prelucrare unde va începe procesul de inactivare a virusului în trei etape și purificare înainte de introducerea acestuia în produsul finit. Și România începe colectarea plasmei de la pacienți vindecați pentru a trata pacienții cu coronavirus.

Ordinul ministrului Sănătății de stabilire a protocolului pentru colectarea plasmei umane de la pacienții vindecați de COVID-19 a fost semnat pe 22 aprilie.

145

146

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

România colectează plasmă convalescentă pentru tratarea Covid-19, alături de alte sisteme medicale performante ale lumii de Irina PAPUC

Pe 8 aprilie Comisia Europeană a aprobat Ghidul de colectare și administrare de plasmă convalescentă COVID-19, iar pe 29 aprilie în România se înregistra primul donator. Calea României către cea mai promițătoare terapie a fost însă mult mai lungă decât a fost cazul altor state europene: în sistemul public românesc nu existau aparate de plasmafereză. Acestea au fost donate, Ministerul Sănătății a lucrat la protocoale interne, iar până acum 17 județe pot colecta plasmă convalescentă.

Criza de sănătate publică în care s-a pomenit lumea întreagă a determinat sistemele de sănătate să găsească soluții într-o viteză uimitoare. Medicina însă nu este adepta vitezei. Tehnologiile și noile tratamente sunt dezvoltate în decurs de mai mulți ani, timp în care sunt acumulate dovezi, apoi inovațiile sunt aprobate și disponibile publicului larg. Pandemia de Covid-19 a făcut ca mersul normal al lucrurilor să nu mai funcționeze. Și lumea a început să caute soluții în mare viteză. Unele au părut promițătoare, dar numai pentru început. Schemele terapeutice cu Lopinavir/Ritonavir nu au reușit să demonstreze reducerea mortalității globale. Un studiu cu mai puțin de 30 de pacienți din Franța a arătat că Hidroxiclorochina ar fi eficientă, dar studii ulterioare au infirmat această teorie. Un alt studiu a sugerat că Azitromicina combinată cu Hidroxiclorochina pot reduce încărcarea virală. Ulterior, Agenția Europeană a Medicamentului a trebuit să anunțe public că această combinație are efecte adverse grave asupra inimii și a recomandat utilizarea hidroxiclorochinei numai în scopurile autorizate, în studii clinice sau a programelor naționale de utilizare de urgență pentru tratamentul COVID-19 și cu vigilență extremă. Ulterior, lumea a început să privească cu speranță la Remdesivir, autorizat în SUA, care încă se află la etapa de cercetare. În timp ce este nevoie de studii clinice solide, clinicienii din întreaga lume se află în acea situație menționată la început: învățăm din mers. De aceea, poate, avem nevoie mai mult ca oricând să credem că plasma convalescentă va fi acea soluție salvatoare în tratamentul infecției care ne-a aruncat în cea mai mare criză din ultimele decenii.

Ce este plasma convalescentă Plasma convalescentă nu este o noutate în medicină. În ascensiunea pandemiei de SARS-CoV-2 a fost folosită de medicii chinezi, terapia a fost preluată și în Coreea de Sud, iar din 24 martie, a fost preluată și în SUA. Dar până la pandemia SARS-Cov-2, această terapie a fost folosită în ultima sută de ani în boli cum ar fi poliomielita, pojar, SARS și MERS. Pe data de 8 aprilie, Comisia Europeană publica Ghidul de colectare și administrare de plasmă convalescentă Covid-19. Ghidul a fost elaborat în colaborare cu Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) și este aprobat de cele 27 de autorități competente din statele membre pentru sânge și componente sanguine.

„Nu există un medicament eficient și sigur pentru COVID-19. Transfuzia cu plasmă este o terapie potențial promițătoare pentru pacienții cu COVID-19, care poate fi pusă la dispoziție pe scară largă, într-o perioadă relativ scurtă, de către serviciile de sânge din UE. Documentul urmărește să faciliteze o abordare comună în statele membre ale UE privind donarea, colectarea, testarea, procesarea, stocarea, distribuirea și monitorizarea plasmei convalescente pentru tratamentul pacienților cu Covid-19. În colaborare cu Alianța Europeană a Sângelui (EBA), Comisia Europeană construiește o bază de date pentru colectarea datelor privind donația de plasmă convalescentă și rezultatele acesteia. Această bază de date cu acces deschis va colecta date despre utilizarea monitorizată, precum și din studiile clinice randomizate și va consolida dovezile UE privind siguranța și eficacitatea acestei terapii”, anunța instituția.

România a pornit de la zero În România, terapia cu plasmă convalescentă părea pur și simplu ireală. Ca să devină o realitate, România a trebuit să recupereze într-o perioadă scurtă ce alte state au clădit pe parcursul mai multor ani. Astfel, abia pe 17 aprilie erau instalate primele aparate de plasmafereză

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

din România - la Iași și București. Acestea au fost donate în baza unui parteneriat dintre Ministerul Sănătății și compania Besmax Pharma Distribution. Acordul a fost încheiat pe 30 martie, dar lunga cale către aplicarea terapiei este anevoioasă. Ministerul Sănătății se angaja ca la 14 aprilie să aibă procotoalele de donare și administrare a plasmei pe foaie. Nu a fost posibil. La 22 aprilie, cu o întârziere de două săptămâni față de parobarea protocolului european, autoritățile au aplicat metodologia ce permite colectarea de plasmă de la donatorii vindecați de COVID-19 și utilizarea acesteia pentru pacienții critici din secțiile ATI. Între timp, numărul aparatelor de plasmafereză a crescut la 18 și includ fiecare câte 1.000 de kituri de colectare. Toate sunt donate de Besmax Pharma Distribution.

grijesc pacienții infectați cu SARS-COV2, precum și pentru tratamentul pacienților critici, conform protocoalelor de utilizare experimentală a acestei terapii, întocmite de către specialiștii Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale împreună cu cei ai Ministerului Sănătății”, au răspuns responsabilii Ministerului Sănătății la solicitarea Transilvania Business.

Harta colectării de plasmă convalescentă

Acum, România nu participă la studiul inițiat de Comisia Europeană și European Blood Alliance. Catherine Hartmann, directorul executiv al EBA, a menționat pentru Transilvania Business că România a fost invitată să participe la studiu, dar deocamdată nu a existat niciun răspuns pozitiv sau negativ. „Într-adevăr, România a fost invitată să ia parte la baza de date a PCC a UE, atât de către Comisia Europeană care a scris tuturor autorităților competente din statele membre ale UE despre această inițiativă, cât și de către noi, într-o adresare Ministerului Sănătății. Acesta din urmă nu ne-a informat încă dacă vor răspunde pozitiv invitației. Suntem conștienți că România dezvoltă activități pe plasmă convalescentă și ar fi foarte binevenită ca țara să facă parte din proiect”, a menționat Catherine Hartmann.

Primele aparate de plasmafereză au fost distribuite în centrele de transfuzie a sângelui de la București și Iași. Pe parcurs, acestea au fost suplinite în: Argeș, Alba, Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Brașov, Buzău, Galați, Giurgiu și Teleorman (prin fuziune), Maramureș, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu și Vaslui. Potrivit lui Florin Hozoc, CEO al Besmax Pharma, compania ar putea pune la dispoziția autorităților în total 50 de aparate de plasmafereză.

Procesul de colectare a plasmei pentru tratarea pacienților infectați cu noul coronavirus a demarat pe 28 aprilie, iar la 29 aprilie a fost înregistrat primul donator. De altfel, primii donatori care s-au oferit pentru a dona plasmă sunt lucrători medicali infectați și vindecați care sunt deschiși noii terapii. Este un început timid, dar important. „De peste două luni de zile ne luptăm să oferim românilor cel mai promițător tratament, considerat atât de medici (italieni, americani, chinezi) cât și de către revistele de specialitate, un tratament de primă linie împotriva noului coronavirus. Suntem aproape de a finaliza prima etapă a acestei lupte de lungă durată. Fiecare echipament poate suporta până la 15 donări pe zi. La o donare se colectează 3 doze de plasmă - 600 ml - iar donatorul poate reveni la fiecare două săptămâni, astfel că el poate dona de cel puțin 2-3 ori, respectiv poate dona 9 doze, ce pot salva 9 vieți”, spune Florin Hozoc. Unele centre de transfuzie colectează plasmă prin alte soluții, inclusiv prin donarea de sânge, care este mai puțin eficientă, întrucât la o donare se pot obține 200 ml de plasmă, ceea ce reprezintă doza pentru o singură persoană. „Plasma umană colectată va fi utilizată exclusiv pentru prevenirea infectării persoanelor vulnerabile sau a celor cu risc major de infectare, de exemplu cadre medicale care în-

European Blood Aliance România este așteptată să ne se alăture

Cine va primi terapia cu plasmă Terapia cu plasmă convalescentă este administrată pacienților critici din secțiile ATI. Această terapie suplimentară va fi administrată în momentul în care pacienții vor înregistra o progresie rapidă a pneumoniei severe, cu infiltrate pulmonare masive, în ciuda tratamentului administrat, cu un raport presiune oxigen PO2 sub 300 sau la pacienții ventilați mecanic sau în pragul intubației și ventilației mecanice, cu dispnee severă, tahipnee, saturație mică a oxigenului. Terapia se va aplica în toate spitalele din țară, dar acestea trebuie să obțină în prealabil avizul Comisiei ATI a Ministerului Sănătății, care le va furniza atât protocolul de administrare, cât și protocolul de monitorizare.

Conform datelor Ministerului Sănătății, în secțiile ATI s-au aflat constant, de la începutul lunii mai cu mici devieri, 250 de pacienți. Pacienții gravi sunt eligibili pentru terapia cu plasmă convalescentă.

147

148

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Strategia României de luptă cu pandemia: vulnerabilități și lecții învățate România „conviețuiește” de peste 100 de zile deja cu un virus despre care întreaga lume știe prea puține: SARS-CoV-2. Virusul care provoacă grave pneumonii, ne-a testat economia, sănătatea, democrația și capacitatea de a învăța din mers. Unde suntem după 100 de zile și ce am învățat din cea mai imprevizibilă și gravă urgență de sănătate publică, am încercat să aflăm, analizând acțiunile României, cifrele și consultând opiniile experților. În doar 5 luni de la aflarea existenței unui virus nou în regiunea Hubei, China, în lume s-au înregistrat peste 4.400.000 de îmbolnăviri. Care este pacientul zero de la care a pornit totul este o întrebare mai complicată decât am crezut, după ce Suedia și Franța au depistat cazuri din lunile noiembrie și decembrie, mult mai devreme de la anunțul oficial al Chinei și cu o legătură epidemiologică destul de neclară. În România, primul caz de SARSCoV-2 a fost identificat pe 26 februarie și are legătură cu un caz de import, din Italia. Numărul de infectări a depășit 16.000 în luna mai, perioadă în care am înregistrat peste 1.000 de decese și 9.000 de persoane vindecate. În această perioadă au fost prelucrate numai 286.217 de teste (conform situației de la 14 mai 2020, ultima zi a stării de urgență).

Măsuri imediate Pe 10 martie regiunea Lombardia, cea mai afectată din Italia, intra în carantină până pe 3 aprilie, ceea ce a determinat implicații pentru un număr impresionant de 16 milioane de oameni. În acea perioadă regiunea Hubei, cu 56 de milioane de oameni, se afla deja în carantină. Wuhan, cel mai mare oraș din provincie - aproximativ 11 milioane de oameni - a fost și cel mai afectat.

România a închis școlile, în prima fază. Pe 17 martie a fost adoptată prima ordonanță militară. Destul de permisivă, ordonanța limita adunările în spații deschise în grupuri de peste 100 de persoane. La numai câteva zile, pe 21 martie, au urmat restricții și mai dure - circulația a fost restricționată, o parte din zboruri au fost anulate, s-au închis bisericile, mall-urile, iar străinii nu mai aveau voie să intre în România, decât cu unele excepții.

Intervențiile programate au fost amânate, cabinetele stomatologice - închise. Oamenii erau îndemnați să stea acasă, scurtele ieșiri să fie doar pentru necesități stricte și să fie respectată distanța socială. În scurt timp, spitalele au început să se transforme înseși în focare de infecție, iar medicii se infectau din cauza lipsei echipamentelor de protecție și a dezinfectanților.

România a înțeles că este extrem de vulnerabilă și dependentă de alte state, în ceea ce ține de producția de medicamente și substanțe active, în timp ce producția de echipamente medicale de protecție a fost aproape inexistentă în România. „Pandemia va opri globalizarea. România, ușor-ușor, a renunțat la capacitățile de producție și vorbim aici in-

clusiv de producția de materie primă pentru fabricile de medicamente, mă refer și la alte categorii - materiale sanitare, dezinfectanți, dar iată că pentru medicamente nu avem capacități de producție pentru materie primă, China și India fiind producători pentru 70-80% din materia primă la nivel mondial pentru medicamente”, atenționa președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie a Camerei Deputaților, Florin Buicu. Și dacă România are fabrici de medicamente generice care au făcut eforturi de a asigura sistemul medical cu medicamente necesare, în România nu se mai găseau măști medicale nici din cele mai simple, fiind total dependenți de producția externă.

România rămâne fără ministru al Sănătății în plină pandemie A început un maraton al procurărilor, întrucât spitalele desemnate în prima linie în lupta cu Covid-19 nu aveau măști, combinezoane, dezinfectanți. Politicienii au început să se acuze reciproc pentru gaura din rezervele statului. Sistemul urma rearanjat, astfel ca să facă față numărului de infectați așteptat să crească necontrolat. Pe 26 martie, ministrul Sănătății, atunci - Victor Costache, pleacă din funcție, fără să fie clar dacă a fost o demitere sau demisie, în pline discuții despre cum ar trebui pregătit câmpul spitalicesc. Costache s-a opus ideii de a crea un spital de campanie la Romexpo, după

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

modele existente deja în Wuhan și Milano, cel din urmă dovedindu-se a fi o risipă uriașă de resurse. Tot atunci, șeful de la Sănătate pretindea că vrea o testare în masă door-to-door, după modelul Coreei de Sud. Dacă în București nu au existat blocaje serioase de activitate, în nordul Moldovei, la Suceava, avea loc cel mai grav focar de infecție cu noul tip de coronavirus din toată România – peste 180 de lucrători medicali s-au infectat.

Orașul a intrat în carantină totală, iar managerul spitalului a fost schimbat. Anume la Suceava a fost prima deplasare a noului ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, intrat în funcție pe 26 martie.

„Testați, testați, testați” România, la fel ca și celelalte peste 180 de state și regiuni afectate de Covid-19, știa în teorie ce are de făcut. Șeful Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a atenționat statele că izolarea de una singură nu poate opri pandemia. Cheia stă în testare și identificarea tuturor persoanelor care au intrat în contact cu cele infectate. „Trebuie să aveți o abordare cuprinzătoare. Nu doar testarea separată, identificarea persoanelor de contact, nu doar carantina, nu doar distanțarea socială va ajuta.

Realizați-le pe toate împreună! Orice stat care privește la țările cu epidemii majore și crede că nu i se va întâmpla asta, face o greșeală fatală. Experiența Chinei, Republicii Coreea, Singapore etc. demonstrează clar că testarea agresivă și identificarea persoanelor de contact, combinate cu măsurile de distanțare socială și mobilizarea comunității, pot preveni infecțiile și salva vieți. OMS recomandă statelor, companiilor și fiecărei persoane - fiți pregătiți. Nu puteți lupta cu un virus dacă nu știți unde este. Găsiți, izolați, testați și tratați fiecare caz pentru a rupe lanțul infectărilor. Reduceți infectările, nu lăsați acest foc să ardă”, sublinia Tedros Adhanom Ghebreyesus.

De ce România nu a testat masiv În general, compararea numărului de teste făcute de către țări este dificilă, deoarece modalitatea de raportare este diferită. În timp ce unele țări raportează „persoane testate”, altele raportează doar „teste făcute”. Totuși, România se află din nou aproape la coada clasamentului, realizând până acum doar 286.217 de teste (n.r.- la data

SĂNĂTATE

de 14 mai), ceea ce reprezintă 14.878 de teste raportat la 1 milion populație. Statele europene cu cele mai multe testări pe cap de locuitori sunt Danemarca (61.800 la un milion populație), Portugalia (57.111 testări la un milion populație), Belgia (53.800 testări la un milion populație).

Spania, afectată puternic de pandemie, a realizat până acum aproape 2.500.000 de teste, ceea ce reprezintă un raport de aproape 52.800 la un milion populație. Italia a testat și ea peste 2.800.000 de persoane (peste 46.400 la un milion populație). Olanda, Elveția, Suedia, Serbia, Cehia au realizat mai multe teste decât România.

De altfel, strategia de testare, una fragmentată, pe un număr limitat de persoane a fost cel mai frecvent criticată de societatea civilă și de experții în sănătate publică.

Dacă ar testa masiv, în România ar crește considerabil cazurile de infectare. Chiar dacă implică cheltuieli enorme, România trebuie să testeze în dublă strategie, crede expertul în politici de sănătate Sorin Paveliu. Altfel, vom înregistra decese prevenibile. „Testele Real Time PCR sunt foarte scumpe. Un singur test costă 200 de lei. Gândiți-vă că pentru 10.000 de teste se cheltuiesc 200.000 de lei. În două zile se adună echivalentul unui RMN. Un aparat PCR costă 500.000 de lei.

Sunt cheltuieli foarte mari, gigantice, pe care Guvernul nu le poate susține. Ele nu sunt transparente, oamenii nu știu cu ce ne confruntăm și nu știm că unele decizii strâmbe ar putea avea rațiuni economice”, spune expertul. O soluție totuși ar fi testele rapide, dublate de Real Time PCR. „Chiar dacă testele rapide nu surprind decât două treimi din persoanele infectate, acestea ar trebui făcute în masă.

Da, nu vom surprinde cazurile în faza de incubație, dar vom identifica persoanele care au virusul în faza activă și cele care au avut boala. Apoi, persoanele pozitive trebuie testate repetat prin Real Time PCR. Acum nu se merge pe această cale din cauza acestor rațiuni economice, dar este cea mai bună decizie pe care autoritățile ar trebui să o ia pentru a evita decesele prevenibile”, a completat Sorin Paveliu.

De altfel, strategia de dublă testare este aplicată acum în micro-republica San Marino. San Marino este în prezent cea mai afectată țară din lume în ceea ce privește decesele cauzate de Covid-19 pe cap de locuitor. După ce o vreme nu a fost capabilă să proceseze testele de una singură, expediind probele în Italia, San Marino și-a fortificat capacitatea de laborator și aplică testarea dublă - prin teste rapide și prin PCR. Până acum, peste 5% din populație a fost testată, grupul-țintă fiind persoanele care au intrat în contact cu cele infectate, persoanele care au ieșit din carantină și cele cu simptome ușoare. Strategia s-a dovedit a fi eficientă, a povestit Massimo Arlotti, specialist în maladii infecțioase, pentru Euronews.

149

150

SĂNĂTATE

Ce nu poate schimba România Deși Guvernul a anunțat la începutul pandemiei că Direcțiile de sănătate publică județene „erau la pământ”, acestea nu pot în situația actuală decât să constate unele riscuri, fără ca situația de facto să se schimbe. De exemplu, circuitele în spitale. „Ce fac Direcțiile de sănătate publică acum? Se fac zilnic controale în spitale? Și dacă se identifică nereguli, se iau și măsuri? Căci scopul final nu este realizarea controalelor, ci corectarea neregulilor depistate. Cum poate fi soluționată acum problema circuitelor în spitale?

Există problema asigurării cu echipamente medicale de protecție. Echipamentele trebuie schimbate de câteva ori pe zi și atunci nu ne ajută cu nimic că avem un singur halat asigurat pe parcursul unei zile”, explică Sorin Paveliu.

De ce soluția suedeză nu se potrivește României Anularea vieții sociale, așa cum o știam, și a libertății de mișcare, a determinat un val de critici la adresa guvernării. În afară de urgența de sănătate publică, România a început să se confrunte și cu o criză economică. Industriile cele mai importante și-au blocat activitatea. Industria automotive, de confecții, HoReCa, turismul au avut cel mai mult de suferit. În aceste condiții, românii au început să ceară măsuri mai puțini restrictive, acuzând autoritățile că Germania sau Suedia nu-și omoară economiile și nu obligă oamenii să nu mai vadă lumina zilei.

Puțin restrictivă și cu o politică relaxată, Suedia pare că a luat cea mai eficientă și puțin traumatizantă strategie de a lupta cu infecția SARS-CoV-2. Restaurantele și chiar cluburile de noapte funcționează. Școlile pentru elevii cu vârsta sub 16 ani rămân deschise. Adunările sunt limitate la maximum 50 de persoane. Strategia Suediei nu a fost elaborată cu imperative economice. Economia țării depinde în mare măsură de lanțurile de aprovizionare globale care acum sunt parțial blocate și se presupune că va suferi undeva între 6-7 la sută din PIB. Șomajul ar putea atinge 10% în această vară, o cifră izbitor de mare în Scandinavia. Autoritățile spun că au luat decizia de nu le impune oamenilor nimic, ci doar de a recomanda.

Suedia este considerată „leagănul consensului”. Oamenii respectă distanțarea socială fără să le fie impusă și rămân acasă dacă sunt bolnavi. „Oamenii au încredere în guvernul lor”, a declarat pentru Business Insider arheologul american și profe-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

sorul de istorie a artei scandinave Nancy Wicker. „Cu siguranță, este o parte a culturii de a respecta regulile sau îndrumările, fără a face presiuni”. Prerogativa suedeză le cere cetățenilor să acționeze ca niște adulți, ceea ce se și întâmplă. Suedezii au chiar un cuvânt pentru asta, folkvett. Se traduce, aproximativ, prin „bune maniere”, dar înseamnă mult mai mult, ceea ce determină suedezii să acționeze în mod corespunzător și să facă ceea ce este necesar, fără să li se spună sau, dacă nu, riscă să se confrunte cu un fenomen de shaming public. De altfel, oamenii au înțeles greșit că Suedia nu ia nicio măsură și că oamenii stau numai pe la terase, totul din cauza modului în care presa a relatat situația din Suedia, a spus într-un interviu Karin Ulrika Olofsdotter, ambasadorul Suediei în Statele Unite. Olofsdotter a recunoscut că Suedia nu a reușit să-și protejeze vârstnicii. În plus, Suedia nu este liberă de coronavirus, așa cum ar putea părea; din contra, numărul infectărilor și rata mortalității este mai mare, comparativ cu vecinii săi peste 28.000 de cazuri confirmate în total și peste 3.500 de decese.

Deloc de neglijat este că Suedia are unul dintre cele mai puternice sisteme de sănătate din lume. Cheltuielile pentru sănătate, ca pondere din PIB, sunt mai mari (11%) decât media europeană de 9,8%. Este a treia țară, după Norvegia și Germania, care alocă cei mai mulți bani acestui domeniu. De asemenea, cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor se cifrează la 3.872 euro, comparativ cu media UE de 2.884 euro. Cheltuielile pentru sănătate constituie în proporție de 84% resurse publice, ceea ce este mai mult decât media UE (79%).

De cealaltă parte, România cheltuiește mai puțin pe sănătate decât orice altă țară din UE atât pe cap de locuitor, cât și ca proporție din PIB. Deși cheltuielile pentru sănătate au crescut în ultimii ani, în 2017 România a cheltuit pentru sănătate 1.029 euro pentru fiecare persoană, mai puțin decât jumătate din media UE. Contrar modelului suedez, autoritățile responsabile din România cred că nu ne-am fi descurcat dacă n-ar fi fost impuse măsuri dure. „Curtea Constituțională a dat un verdict, s-au restrâns niște drepturi fundamentale... Gândiți-vă că noi nu am fi putut gestiona această pandemie dacă nu impuneam niște restricții; gândiți-vă că nu am fi putut opri niște focare la Țăndărei, la Suceava, dacă nu impuneam carantina; nu reușeam să oprim niște focare la Focșani, la Suceava, la Deva dacă nu impuneam niște reguli, chiar dacă au fost militare, dar vine un moment când trebuie să conștientizăm că am trecut prin ceva deosebit. Faptul că suntem la suprafață nu înseamnă că nu ne putem duce la fund”, a spus ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, pentru Digi24. Ministrul s-a arătat îngrijorat că regulile de distanțare socială nu vor fi respectate întocmai, chiar dacă „90 la sută din populație a înțeles și va respecta măsurile impuse, iar celelalte 10% nu”.

România totuși vrea să învețe din propriile greșeli, astfel că pentru luna iunie este planificată o testare în masă.

Alexandru Rafila, președinte al Societății Române de Microbiologie a explicat că va fi realizat un studiu de seroprevalență, pentru a vedea în ce măsură românii au dobândit imunitate la noul coronavirus. Astfel, pentru luna iunie se așteaptă realizarea a „zeci de mii de teste”.

Strategia urmează să fie clarificată, dar autoritățile dau asigurări că va fi în concordanță cu cerințele Organizației Mondiale a Sănătății.

Din 15 mai, România a ieșit din izolare și a trecut la etapa de „stare de alertă”. Dacă numărul infectărilor va crește considerabil, autoritățile au anunțat că nu vor ezita să aplice din nou aceleași restricții.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

151

152

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Venim și scriem împreună despre afacerea ta!

Fondator Aurelian Grama Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Secretar de redacție Ion Surdu ion.surdu@transilvaniabusiness.ro

Planul revenirii fiecăruia dintre noi...

Voi scrie despre mâine pentru că prea mulți dintre noi am fost captivi crizei ce se stinge... Cu ochii și mintea privind spre viitor!

Noi, ca jurnaliști și publicitari ai Transilvania Business, vă oferim prima revistă de după ediția din Urgență.

Dacă TB 93 a fost de doar 100 de pagini, se pare că Alerta ne ambiționat, avem un număr de 160 de pagini...

Culisele, cu toate frământările apariției, au fost pline de tăceri tumultuoase. Din creuzetul presei online ne propunem să trecem la un altfel de hotar al revistei economice tipărite Transilvania Business. A meritat, cred, așteptarea.

Revenim ... am pornit cu câteva teme mari, ediția de final de iunie. 2020.

Infrastructură. O să ne găsiți, după cercetarea tehnică și cea din răspunsurile Ministerului Transporturilor, CNAIR, CNI, CFR și ale proprietarilor-administratori de aeroporturi, de-adevăratelea pe marile șantiere deschise înspre și în Transilvania și Banat, pe teren, pentru a realiza cu constructorii – proiectanții consultanții și, mai ales, cu meseriașii din domeniu o amplă frescă, pe mai multe ediții ale TB, despre cum evoluează infrastructura atât de dorită, sperată, necesară primordial economiei românești și, de ce nu?, europene! Centuri – drumuri naționale – loturi de autostrăzi – șantiere pe porțiuni din calea ferată – piste de aeroporturi... Va fi interesant și, mai ales, vom culege informații din teren de la profesioniști. Da, cu cizme și salopetă și cască. Piatră – ciment – balast – beton – asfalt – dar sigur fară mască!

Cercetare. Dezvoltare. Inovare. Propunem mediului de business să-și prezinte și promoveze proiectele de cercetare,

dezvoltare și inovare. Vrem să scriem despre competențele și capabilitățile de C.D.I. inițiate și deținute de companii, precum și de entități publice specializate, gen universități, institute de cercetare de stat și private.

Suntem o platformă recunoscută de comunicare și de influență în piață și vom disemina argumentele înspre investitori în ideea de a atrage investiții și parteneri noi. Prioritar vom acorda spații largi IT-ului ce se află în avangarda modernizării proceselor – digitalizare și inovații pentru industrii și administrație, infrstructurii de cercetare pharma, bioeconomiei și industriei alimentare românești, energiei, mediului și tehnologiei informației și a comunicațiilor. Își vor găsi locul meritat în publicația noastră, managerii de la rubrica de pe www.transilvaniabusiness.ro – Pozitiv TB. Lideri care au avut curajul în primele săptămâni ale crizei sanitare să vină public cu soluții. Precum și colegii din agențiile de publicitate din regiune, care au o mare șansă de repoziționare în piață după val...

Invitație doar fără amănunte, ca un teasing așteptând, la subiectele despre Supply Chain, afaceri benefice Sănătății, Agricultură în brazdă și fermă, precum și investițiile europene temeinice ce merită pregătite din vreme, în condițiile noi de finanțare decise de curând de liderii Uniunii Europene!

Va fi o vară altfel așteptată...

Dorită cu ardoarea profesiei neexprimate de mult prea mult timp...

Cu speranțe de revenire...

Lecturi faine despre viitorul afacerilor ne dorim să vă oferim!

Aurelian GRAMA

Redacția Redactori: Irina Papuc, Arina Toth, Traian Dan, Călin Poenaru, Alin Zaharie, Robert Bloancă, redactia@transilvaniabusiness.ro DTP: Răzvan Matei - IQ-Design office@iq-design.ro Manageri publicitate Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mureș Rareș Mărginean (0726-433.547) rares.marginean@transilvaniabusiness.ro Cluj Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ioan Sandor (0745-252.788) Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Administrația Responsabili abonamente: Gabriela Belean, Görög László abonamente@transilvaniabusiness.ro 0265-215.612 Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: SC Contfin SRL Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Revistă editată de SC Grama Proiect SRL ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Vă puteţi abona la orice oficiul poștal din ţară.

Codul publicaţiei în catalogul Poștei Române - 19.085 Distribuție națională: în benzinăriile MOL, OMV, PETROM, ART - PETROL, ETU, în magazinele OCTAGON – METRO, XPRESS și Hipermarketurile REAL și în reţeaua Poșta Română.

Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaţionale, naţionale și regionale de top TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb Revistă economică distribuită naţional

Povestea grupului MAVI IRUM a fost fondată în anul 1953 cu scopul de a produce, întreține și repara utilaje și mecanisme agricole și forestiere. În cei peste 67 de ani de la înființare, fabrica a trecut prin transformări dramatice, de la riscul de a fi abandonată, până a ajuns la nivelul unei companii moderne care deține singurul centru privat de cercetare și dezvoltare pentru utilaje agricole și forestiere din România.

Primele studii privind utilajele forestiere au fost realizate în 1968, iar primele TAF-uri au fost construite doar un an mai târziu. În anii care au urmat, procesul continuu de inovare și dezvoltare a dus la producerea unor modele definitorii pentru utilajele IRUM de astăzi, cum ar fi TAF 650 și TAF 657M. În anul 1999 IRUM devine o companie cu capital integral privat, cu MAVIPROD acționar principal, dezvoltându-se în special ca producător în industria forestieră. Anii care urmează aduc îmbunătățirea și creșterea constantă a gamei de produse. În 2010 începe o nouă etapă în evoluția companiei: primele tractoare agricole ies de pe noua linie de asamblare, combinând tehnologia Belarus cu priceperea și experiența IRUM. Tot în 2010, IRUM face următorul pas în modernizarea produselor prin lansarea modelului TAF 2010M, primul utilaj în care ergonomia și confortul în utilizare primesc o atenție deosebită.

Anul 2012 marchează dotarea utilajelor TAF cu premiatul motor Perkins seria 1200, cu stagiul de poluare Tier IIIB. Totodată, este anul în care IRUM participă la târgul KWF-Expo cu cel mai avansat model de la acea dată al centrului de dezvoltare IRUM, TAF 2012. În 2013 IRUM celebrează a 60-a aniversare. În 2015 este inaugurat Centrul de Cercetare și Dezvoltare pentru Utilaje Agricole și Forestiere iFOR IRUM, singurul centru privat de cercetare în aceste domenii din țară. La iFOR, 50 de ingineri dezvoltă o serie de produse noi, românești. În 2016 se lansează TAF 2012 G cu clește, utilaj conceput în iFOR, un tractor forestier românesc cu performanțe occidentale care se remarcă prin eficiență și confort. În 2017 sunt lansate TAF 2012 G 6C și TAF 2012 PS 6C, ambele utilaje fiind concepute în centrul de cercetare iFOR. Anul 2018 este marcat de împlinirea a 65 de ani de la înființarea

fabricii IRUM și 25 de ani de la înființarea rețelei de magazine și service MAVI. 2018 are o importanță deosebită prin lansarea celui mai nou tractor agricol românesc TAGRO, un concept iFOR IRUM. Succesul companiei IRUM nu este un secret. Experiența de producător este stimulată permanent de ambiția și capacitatea de inovare a centrului de cercetare iFOR. Pe de altă parte, grupul IRUM-MAVI dispune de o rețea de magazine de piese de schimb și service care se dezvoltă în mod continuu.

Feedback-ul clienților este vital în dezvoltarea utilajelor pe care le producem. Fiecare model nou este lansat după ani de proiectare virtuală, testare și prototipare. Fabrica dispune de un centru de prelucrări CNC, turnătorie, linie de tratament termic, sculărie, atelier sudură, vopsitorie și service. Astfel, aproximativ 70% din componentele tractorului forestier sunt producție proprie.

Producția IRUM cuprinde acum tractoare articulate forestiere, tractoare agricole, funiculare, troliuri și piese de schimb.

După mai bine de 67 de ani, fabrica desfășurată pe o suprafață de 175.000 m2 îi ține aproape pe cei peste 600 de angajați. Prin producția de utilaje și piese de schimb a fabricii IRUM, rețeaua MAVI care oferă soluții tehnice pentru orice utilaj, Centrul de Cercetare și Dezvoltare iFOR, precum și prin brandurile TAF și TAGRO, grupul MAVIPROD continuă să contribuie semnificativ la dezvoltarea României.

Noul tractor agricol românesc - TAGRO În anul 2018 am prezentat conceptul original (de la idee până la produsul finit) al noului tractor agricol românesc TAGRO, destinat tuturor fermierilor. Realizarea unui asemenea proiect a fost una foarte dificilă și a necesitat implicarea multor resurse, investiția totală ridicându-se la peste 4 milioane de euro, iar dezvoltarea prototipurilor s-a făcut utilizând cele mai moderne metode de lucru existente în dezvoltarea acestor tipuri de produse. Întreaga echipă care a contribuit la realizarea tractorului agricol românesc TAGRO se poate mândri cu performanțele dovedite ale unui sistem de tracțiune integrală 4x4 ce se cuplează electrohidraulic, cu o cutie de viteze cu 12 trepte pentru mersul

înainte și 12 pentru mersul înapoi și cu o priză de putere independentă, poziționată în partea din spate. Motorul este diesel cu 4 cilindri în 4 timpi, pompa de injecție este de tip common rail, cu turbocompresor și intercooler, marca FPT Industrial (Fiat Powertrain Technologies). Capacitatea cilindrică este de 3.387 cmc și poate dezvolta trei tipuri de putere, în funcție de opțiunea aleasă de client: 86, 95 sau 102 CP. Sistemul hidraulic de servodirecţie facilitează confortul și oferă încredere sporită schimbărilor de direcție, chiar și atunci când, prin intermediul tiranților pentru cuplare rapidă de categorie II și a cârligului de remorcare reglabil pe înălțime, acesta tractează o remorcă cu o masă maxim tehnic admisibilă de 18.000 kg.

IRUM Manufacturing În cadrul fabricii IRUM deținem un sistem tehnologic integrat de producție, de la stadiul de turnare a unei piese până la etapa finală, inclusiv montarea acesteia într-un sistem mai complex, furnizat de client. Putem, așadar, să prestăm servicii de turnare,

confecții metalice, prelucrări mecanice, acoperiri metalice și tratamente termice, atât pentru clienți din țară, cât și din străinătate.

Faptul că România este membră a Uniunii Europene, împreună cu îmbunătățirile și

investițiile noastre continue, fac posibil ca IRUM să poată oferi clienților din UE produse de calitate, cu logistică minimă.

Bazându-ne pe vasta experiență în domeniu, precum și pe ingi-

neri și muncitori pricepuți, producem o gamă variată de piese turnate din fontă, oțel, fontă mediu și înalt aliată, oțel media și înalt aliat, fonte cu profil nodular, realizate prin formare manuală sau mecanizată, toate după cerințele clientului.

Utilaje Forestiere peste 65 de ani de istorie Fondată în 1953, IRUM este o companie specializată în construcţii de maşini și utilaje. Pe lângă sectorul agricol, operaţiunile grupului s-au concentrat întotdeauna pe producția, dezvoltarea şi serviciile dedicate utilajelor de exploatare forestieră.

Investim în continuare în dezvoltarea utilajelor noastre, făcând față cu brio cerințelor existente la nivel mondial. TAF-

urile IRUM sunt prezente astăzi în peste 30 de țări, din Europa, Africa, America Centrală și America de Sud. Asigurăm, de asemenea, și o gamă completă de servicii post vânzare, atât în țară, prin echipele noastre de service mobile și prin agenții de vânzări, cât și în afara țării, prin dealerii cu care colaborăm.

Calitate și respect față de clienți. MAVIPROD Societatea MAVIPROD a fost fondată în 1993 din capital integral privat, de către familia Oltean, specificul de bază al societății fiind comercializarea pieselor de schimb pentru utilajele agricole și forestiere.

Prin calitatea serviciilor și respectul față de clienți, societatea a cunoscut o creștere constantă care ne-a permis să lărgim gama de produse și servicii oferite cuprinzând și sfera de utilaje industriale. Începând cu 1998 MAVIPROD devine acționar majoritar al SC IRUM SA, producător de utilaje forestiere TAF, precum și alte utilaje pentru exploatarea și prelucrarea lemnului.

Sub conducerea MAVIPROD societatea SC IRUM SA suferă o

transformare completă, ajungând să producă și o gamă variată de utilaje agricole.

Pentru a deservi mai bine nevoile clienţilor din întreaga ţară compania s-a extins în mai multe zone ale țării prin înființarea unei rețele naționale de distribuție cu peste 15 locații de desfacere, servicii de asistență tehnică disponibilă 24/7 pentru utilaje agricole și forestiere, precum și puncte de lucru în Ungaria și Republica Moldova.

Depozitele societății au un stoc de peste 30.000 de repere, cum ar fi piese de schimb, accesorii și componente pentru utilaje forestiere și agricole, articole pentru casă și grădină, prin colaborarea cu peste 200 de furnizori de top din domeniu.