Transilvania Business 95

TB

Transilvania Business VENIM ȘI SCRIEM IMPREUNĂ DESPRE AFACEREA TA

AN X • NR 95 • 21 IULIE – 25 AUGUST. • PREŢ 20 LEI

www.transilvaniabusiness.ro

Prof. univ. dr. habil.

Theodora Benedek PAG. 5-9 THEODORA BENEDEK - OMUL PROIECTELOR DE MILIOANE DE EURO PENTRU TÂRGU MUREȘ PAG. 11-46 CERCETARE - DEZVOLTARE - INOVARE ÎN ROMÂNIA. CONTRIBUȚIA ACADEMICĂ ȘI PRIVATĂ PAG. 66-68 MADE IN CLUJ, PURTAT LA NEW-YORK ȘI LA: CONCEPTO PAG. 75-101 AGRO TB

148

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

149

2

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

3

cuprins

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

5-9

11-46

52-55

COVER STORY

INEDIT

INTERVIU

THEODORA BENEDEK OMUL PROIECTELOR DE MILIOANE DE EURO PENTRU TÂRGU MUREȘ

CDI ÎN ROMÂNIA. CONTRIBUȚIA ACADEMICĂ ȘI PRIVATĂ

ERVIN MOLNAR, DG ANAR: “APA ESTE O AVUȚIE CARE TREBUIE PĂSTRATĂ ȘI RESPECTATĂ CA ATARE”

56-59

62-65

66-68

ADMINISTRAȚIE

TURISM

FASHION

DEDA, TRECUT SOLID, PREZENT VIABIL, VIITOR PROMIȚĂTOR

TOPLIȚA, OAZĂ DE LINIȘTE, CREDINȚĂ ȘI SPIRITUALITATE

MADE IN CLUJ, PURTAT LA NEW-YORK ȘI LA: CONCEPTO

PAG.75-101 AGRO TB LOTURILE SEMINCERE, VALOARE ADĂUGATĂ SIGURĂ PENTRU FERMIERI PAG. 110-112 INFRASTRUCTURĂ MAI MULTE ȘANTIERE DE AUTOSTRĂZI DEBLOCATE ÎN 2020

COVER STORY

editorial

4

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Venim și scriem împreună despre afacerea ta!

Fondator Aurelian Grama Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Secretar de redacție Ion Surdu ion.surdu@transilvaniabusiness.ro

UN DECENIU TRECE REPEDE

După ce m-am sucit de cinci ori, m-am răzgândit, poate, de mai multe ori, gândindu-mă la subiectul acestui editorial în plină pandemie, consider că unele momente cheie trebuie marcate chiar dacă departe de cum și ce ne-am fi dorit. În miez de vară, Transilvania Business a celebrat 10 ani de când primul număr a fost gândit, creat, scris, editat, publicat de către o echipă eterogenă, provenită de la un cotidian, un săptămânal, o agenție de creație. Lângă echipă au fost câțiva antreprenori care au crezut în acest proiect și au susținut financiar revista. Pentru că dincolo de credințele că noi avem obligația să informăm, cred că avem și dreptul de a ne fi recompensată munca.

După o chibzuită perioadă de gândire, consider că îi datorez primei echipe și susținătorilor revistei acest semn de amintire pentru că, dacă nu ar fi fost aceștia, nu aș fi scris aceste rânduri. În 2005-2006, când silueta revistei Transilvania Business se profila în primele tușe, iar apoi vreme de apoape cinci ani acestea s-au uscat la naftalina acelui “încă nu e timpul”, nu știam că acest proiect editorial și publicitar, pornit dintr-o dublă origine – ClujNapoca și Târgu Mureș va evada din limitele județelor din Transilvania și chiar ale României.

Nu știam ce va fi și unde ne va aduce acest proiect nici atunci când acceptam să îi fiu editor, reîntorcându-mă acolo unde am început să îmi cresc aripile în lumea mass-media mureșene, după un popas studențesc la unul dintre defunctele săptămânale din Târgu Mureș.

După 10 ani, revista Transilvania Business înseamnă în primul rând oameni. Mulți oameni care ne-au permis în acest deceniu să le ducem poveștile de succes mai aproape de cititori din

Transilvania, România, Europa. Chiar întreaga lume. Mulți oameni care ne-au încredințat, cu încredere, una dintre valorile companiilor pe care le conduc și ale lor proprii, un bun de preț într-o lume în care vizibilitatea și transparența sunt două elemente definitorii pentru core business-ul firmelor. Mă gândesc, bineînțeles, la imagine.

Mai înseamnă mulți oameni care au venit și au plecat din echipă, însă fiecare și-a lăsat propria amprentă în sau pentru revistă.

Mai înseamnă multă experiență și experiențe atât de diverse încât am putea umple un număr de revistă doar din aceste amintiri. Am experimentat mult în acești ani, am creat noi produse care și-au deschis propriile drumuri și-au imprimat propria istorie, am creat și am înmormântat altele. Moartea face parte și din business.

Am călătorit mult în țară și peste hotare, în a noastră Europă, însă revista Transilvania Business a ajuns chiar peste Oceane – din SUA până în Australia în formatul său fizic.

Din toate acestea, noi am acumulat cunoaștere, ne-am maturizat și sedimentat cunoștințele. Iar dacă s-or mai deschide vremurile și granițele, ocazii vor mai fi.

Puteam să facem mai mult? Cu siguranță. Puteam să facem lucrurile altfel? Cu siguranță. Însă, eu – colegii mă pot contrazice - am considerat că întotdeauna totul se așază așa cum “trebuie” să fie. Și acesta a fost datul și firescul Transilvania Business.

Iar ca notă de final. La mulți ani partenerilor noștri, foști și actuali! La mulți ani colegilor noștri, foști și actuali! La mulți ani, Transilvania Business!

Ligia VORO

Redacția Redactori: Irina Papuc, Arina Toth, Traian Dan, Călin Poenaru, Alin Zaharie, Robert Bloancă, redactia@transilvaniabusiness.ro DTP: Răzvan Matei - IQ-Design office@iq-design.ro Manageri publicitate Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mureș Rareș Mărginean (0726-433.547) rares.marginean@transilvaniabusiness.ro Cluj Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Administrația Director difuzare Liviu Ilinca (0729-388.154 ) Responsabili abonamente: Gabriela Belean, Görög László abonamente@transilvaniabusiness.ro 0265-215.612 Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: SC Contfin SRL Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Revistă editată de SC Grama Proiect SRL și SC Zi de Zi Events SRL ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Vă puteţi abona la orice oficiul poștal din ţară.

Codul publicaţiei în catalogul Poștei Române - 19.085 Distribuție națională: în benzinăriile MOL, OMV, PETROM, ART - PETROL, ETU, în magazinele OCTAGON – METRO, XPRESS și Hipermarketurile REAL și în reţeaua Poșta Română.

Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaţionale, naţionale și regionale de top TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

Theodora Benedek - omul care a adus în Târgu Mureș milioane de euro, bani europeni și care evaluează, la Bruxelles, proiecte de sute de milioane de euro

Finanțările europene pot reprezenta un puternic stimulent pentru mediul de afaceri, asigurând un aport de capital extrem de util pentru dezvoltarea companiei și pentru diversificarea producției și serviciilor oferite. Un exemplu sunt programele europene de investiții în infrastructura de cercetare de înaltă performanță, prin care sunt finanțate dotările cu echipamente de cercetare care pot genera noi produse pe piața serviciilor medicale. Un exemplu în acest sens este platforma CARDIOIMAGE, o platformă de imagistică avansată în bolile cardiovasculare, realizată de centrul medical CARDIOMED printr-un proiect de cercetare finanțat de Uniunea Europeană și de Guvernul României, prin Ministerul Fondurilor Europene. Realizarea platformei imagistice și exploatarea ei a fost posibilă datorită unei investiții de 4 milioane de euro, din care 70% a fost acoperită prin finanțări nerambursabile. Theodora Benedek este coordonatorul științific și logistic al proiectului CARDIOIMAGE, care s-a clasat pe primul loc pe țară la competiția de infrastructuri private de cercetare.

5

6

COVER STORY Platforma CARDIOIMAGE unică în România Investiția în valoare de 2 milioane de euro în proiectul CARDIOIMAGE, al cărui coordonator științific și logistic este Theodora Benedek a dus la crearea unei platforme imagistice de înaltă performanță în diagnosticul și tratamentul bolilor cardiovasculare, unică în România, constând într-un echipament de Computer Tomografie multislice cu 128 slice-uri, un echipament de Rezonanță Magnetică Cardiacă de 1,5 T și un supercomputer.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Exploatarea platformei s-a făcut prin derularea de cercetări în domeniul bolilor cardiovasculare, care au dus la elaborarea unor noi produse pe piața serviciilor medicale imagistice din domeniul cardiovascular. Acestea sunt bazate pe achizițiile imagistice realizate cu ajutorul aparaturii achiziționate prin proiect, la care se adaugă date privind istoricul pacienților, iar prin integrarea tuturor acestor informații se pot genera sisteme complexe de calcul al riscului cardiovascular la fiecare pacient.

De exemplu, Computer Tomografia Multislice oferă informații referitoare la circulația coronariană, prezența și severitatea plăcilor ateromatoase existente în arborele coronarian, iar rezonanța magnetică nucleară realizează evaluarea țesutului miocardic care suferă în urma diferitelor afecțiuni cardiovasculare. Prin integrarea acestor informații se pot obține date suplimentare privind riscul de evenimente majore la pacienții cardiovasculari.

Dar pentru exploatarea oricărei infrastructuri este nevoie de personal care să opereze acea infrastructură pentru a genera rezultatele așteptate. Iar în cercetarea științifică este extrem de greu de găsit resursa umană înalt calificată. Tocmai de aceea, Centrul Medical Cardiomed a aplicat la competiția din 2015 destina-

Cine este Theodora Benedek?

Theodora Benedek este medic și economist, fiind licențiată în medicină la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș (1991 – 1997), respectiv în științe economice la Universitatea “Petru Maior” Târgu Mureș - Facultatea de Stiințe Economice (2002-2007).

Este Habilitat (2013) și Doctor în științe medicale (19992002), absolventă a unui Masterat în management sanitar, la Universitatea Petru Maior Târgu Mureș (20052006).

Este medic primar cardiologie și interne și ocupă funcția de Șef al Clinicii de Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș.

Profesor de cardiologie, cardiologie intervențională și medicină internă, la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST), Theodora Benedek a fost Director al Departamentului de Medicină Internă al UMFST Târgu Mureș. Din anul 2013 este conducător de doctorat și membru în Consiliul Școlii Doctorale din UMFST Târgu Mureș.

Este Președintele Filialei Mureș a Societății Române de Cardiologie și a ocupat și funcțiile de Președinte al Comisiei de Cercetare Științifică a Senatului Universitar de la UMFST Tîrgu Mureș și Președinte al Comisiei de Etică a Cercetării Științifice, din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș Este expert extern al Comisiei Europene, Programul Horizon 2020, Vice-chair - panel științific cercetare medicală (Life panel).

Coordonează Centrul de Cercetare Avansată în Imagistică Cardiacă Multimodală și este redactor șef al publicației Journal of Interdisciplinary Medicine (www.interdisciplinary.ro).

Este laureată a premiului internațional „Best Manuscript Award” al revistei Circulation Research, pentru Meta-analiza ACCRUE. S-a perfecționat la Universitatea din Viena, Spitalul AKH, Institutul de Cardiologie Gotsegen Gyorgy din Budapesta, Institutul de Cardiologie din Debrecen și Herz Zentrum din Leipzig.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tă atragerii de cercetători de renume din străinătate, reușind să câștige încă un proiect de 2 milioane euro, de data aceasta un proiect destinat formării și trainingului unei echipe de tineri cercetători. Proiectul PlaqueImage este un proiect axat tot pe imagistica cardiovasculară de înaltă performanță, care și-a propus să cerceteze mecanismele care duc la declanșarea unui infarct miocardic acut, utilizând pentru aceasta echipamentele din platforma imagistică CardioImage, care au fost exploatate de o echipă de cercetători formați în cadrul proiectului PlaqueImage și care au învățat astfel să deruleze o activitate de cercetare de vârf.

COVER STORY

Practic, investiția de 2 milioane de euro în platforma imagistică a generat posibilitatea accesării altor 2 milioane de euro printr-un alt proiect, care au fost destinați salarizării personalului, cheltuielilor materiale etc. Aceste două proiecte au dus la diversificarea serviciilor oferite de societate, care prin exploatarea sistemelor de calcul a scorurilor de risc generate de cercetare a reușit să își crească cifra de afaceri cu peste 50% pe acest segment în ultimii 3 ani.

Dar proiectul PlaqueImage nu a fost singurul care a exploatat infrastructura de cercetare a platformei CardioIMAGE. Centrul Cardiomed a participat și la proiectul paneuropean DISCHARGE, finanțat de Comisia Europeană, prin care s-a efectuat Angio CT coronarian la pacienții cu durere toracică pentru a investiga utilitatea acestei examinări ca examinare de primă intenție. Având peste 300 de pacienți înrolați în cercetare, Centrul Cardiomed a fost, de fapt, lider la nivel european în ceea ce privește atât cantitatea datelor cât și calitatea lor.

De reținut este faptul că în toate aceste proiecte contribuția societății a fost de 30% din cheltuielile eligibile, diferența de 70% fiind suportată prin fondurile nerambursabile.

Astfel, investiția în platforma imagistică a generat noi finanțări, care au dus la rândul lor la creșterea rentabilității întreprinderii.

Rezultate remarcabile În cadrul societății Cardiomed există de mai mulți ani un Centru de Cercetare Imagistică Avansată. Centrul de Cercetare Imagistică Multimodală Avansată din cadrul S.C. Cardio Med SRL este un centru privat de cercetare de renume pe plan internaţional, având două unităţi de cateterism cardiac, un echipament Cardio CT Multislice (Siemens Somatom Sensation), echipament RMN de ultimă generație, un sistem de Tomografie de Coerenţă Optică (OCT), precum şi un angiograf de ultimă generaţie (Siemens, Artis Zee Floor, 2012), cu facilitate de integrare a imaginilor CT şi OCT cu aspectele coronarografice live, în cursul procedurilor de PCI. În acest centru îşi desfăşoară activitatea cadre didactice universitare (profesori universitari, şefi de lucrări, asis-

7

8

COVER STORY

tenţi universitari) care asigură renumele internaţional şi backgroundul ştiinţific necesar pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor de cercetare de vârf. În urma dezvoltării unei colaborări strânse cu Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, acest centru serveşte şi ca platformă universitară pentru cercetare şi pentru pregătirea de studenţi, tineri specialişti, doctoranzi, rezidenţi care au acces la infrastructura de cercetare superioară de la nivelul acestui centru.

Cooperarea dintre Centrul Cardiomed şi UMF (n. red. azi UMFST) Târgu Mureş a rezultat până acum în câteva proiecte de cercetare comune, ale căror rezultate s-au regăsit în publicații extrem de prestigioase din Europa, America, Canada, Japonia (American Heart Journal, European Heart Journal, International Heart Journal, Canadian Journal of Cardiology, Nature Review and Reports – CV diseases, etc.) şi finalizate în peste 10 teze de doctorat, în care a fost utilizată infrastructura de cercetare a acestui centru.

De asemenea, ca rezultat al activităţii prestigioase din domeniul cercetării imagistice, Centrul Cardiomed a fost invitat să facă parte dintr-un larg consorţiu de cercetare paneuropean în cadrul proiectului FP7 finanţat de Comisia Europeană, pe tema Cardiac CT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

(proiect Discharge, recent aprobat pentru finanţare de către Comisia Europeană în cadrul programului FP7 [HEALTH.2013.2.4.2-2], grant agreement no. 603266).

Tot ca dovadă a recunoaşterii internaţionale de care se bucură acest centru, în prezent se derulează aici 7 studii clinice multicentrice internaţionale pe teme cardiovasculare finanţate de finanţatori privaţi.

Obiectivul principal al proiectului CardioImage a constat în modernizarea acestui centru de cercetare prin dezvoltarea unei platforme imagistice multimodale CT/RMN de înaltă performanţă destinată cercetării avansate a bolilor aterotrombotice, în vederea alinierii infrastructurii de cercetare din domeniul bolilor cardiovasculare a întreprinderii de cercetare la nivelul infrastructurii existente în centrele similare de cercetare medicală din Uniunea Europeană.

Prin acest proiect, s-a realizat modernizarea unui centru de cercetare de excelenţă în bolile cardiovasculare aterotrombotice, prin dezvoltarea unei platforme imagistice multimodale avansate incluzând 2 laboratoare de imagistică cardiacă de înaltă performanţă, care asigură integrarea informaţiilor imagistice cardiace de la nivel anatomic (prin angio CT multislice 64, tehnologie disponibilă în prezent la nivelul Centrului de Cercetare

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Imagistică Avansată al SC Cardio Med SRL) cu cele de la nivel funcţional (obţinute prin RMN, tehnologie care urmează a fi achiziţionată prin proiect). Prin proiect s-a realizat dotarea Centrului de Cercetare Imagistică Avansată cu aparatură de cercetare de înaltă performanţă considerată de referinţă pe plan internaţional dar practic inexistentă încă în România la acel moment - RMN cardiac de înaltă performanţă, indispensabilă pentru o cercetare clinică de vârf în domeniul bolilor cardiovasculare.

Impactul modernizării centrului de cercetare asupra economiei întreprinderii Un rezultat imediat al proiectului a constat în creşterea capacităţii Centrului de Cercetare Imagistică Avansată al S.C. Cardio Med SRL de a absorbi fonduri din proiectele de cercetare şi studiile clinice internaţionale, pentru includerea în care este necesară aparatura propusă prin proiect. Totodată, s-au creat 10 noi locuri de muncă în cercetare-dezvoltare prin atragerea de cercetători care utilizează în prezent infrastructura nou creată.

Existenţa unei aparaturi de cercetare de înaltă performanţă este o condiţie indispensabilă pentru atragerea de fonduri europene sau private destinate fi nanţării cercetării. Pentru includerea unui centru într-un parteneriat de cercetare, este necesară existenţa la nivelul acelui centru a unei aparaturi de înaltă performanţă care să fie capabilă să ofere informaţii exacte, obiective, iar metodologia prin care se obţin aceste informaţii să fie uniformă la nivelul tuturor centrelor implicate în studiu. Din acest motiv, centrele care nu beneficiază de aparatură de înaltă performanţă sunt automat excluse din competiţia pentru atragerea fondurilor de cercetare. În prezent, în Centrul de Cercetare Imagistică Avansată se derulează 7 studii clinice pe teme cardiovasculare finanţate de finanţatori privaţi. Prin diversificarea ofertei de cercetare, odată cu dotarea cu echipamente noi şi crearea platformei de imagistică multimodală cardiacă, întreprinderea de cercetare a reușit atragerea mai multor fonduri destinate cercetării medicale în domeniul cardiovascular. În Europa se desfăşoară în prezent 24

COVER STORY

de studii clinice având ca endpoint parametrii determinaţi prin RMN, iar o dată cu achiziţionarea unui astfel de echipament întreprinderea are ca target includerea atât în aceste studii clinice cât şi în alte parteneriate paneuropene de cercetare care studiază ipoteze validate prin RMN cardiac. La un număr de 5 studii clinice şi 3 parteneriate noi de cercetare rezultă o valoare adăugată între 480,000 euro - 800,000 euro din punct de vedere economic numai în primii ani de exploatare a acestui echipament.

Totodată, diferite aplicaţii ale platformei imagistice multimodale avansate în domeniul posibilităţilor de reconstrucţie 3D a cordului şi circulaţiei coronariene şi aplicării acestora în cercetarea diferitelor ipoteze noi privind studiul bolilor aterotrombotice şi impactul funcţional al acestora vor putea fi valorificate pe piaţa cercetării româneşti şi internaţionale.

Cea mai mică mortalitate Conform statisticilor Societății Române de Cardiologie, beneficiind de infrastructura USTACC și de cel mai modern laborator de cardiologie intervențională, Clinica de Cardiologie din cadrul SCJU Târgu Mureș, condusă de Theodora Benedek, are cea mai mică mortalitate din România în tratamentul pacienților cu Infarct Miocardic Acut, de 2,5%. Ținta, la nivel național, este reducerea mortalității la maxim 5,8%, deziderat deja îndeplinit de această unitate de excelență.

Clinica de Cardiologie are cel mai bun indice de complexitate a cazurilor, dintre clinicile de profil la nivel național, și totodată, cea mai mică mortalitate prin urgențe cardiovasculare din România.

Unitatea de Supraveghere şi Tratament Avansat al Pacienţilor Cardiaci Critici (USTACC) din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș este o unitate de excelență, care asigură tratamentul cazurilor complexe de urgențe cardiovasculare.

USTACC funcționează ca centru terțiar, unde se trimit cazurile urgente și de complexitate crescută din județul Mureș și toate județele vecine. Astfel, în primii 2 ani de la înființare, în această unitate au fost salvate viețile a 2.468 bolnavi cu urgențe cardiovasculare complexe, dintre care 1.348 din județul Mureș, 246 bolnavi din județul Sibiu, 237 din județul Alba, 314 din județul Bistrița-Năsăud, 559 din județul Harghita, 36 din județul Hunedoara și 12 din județul Neamț.

9

10

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

11

CATTIA - noul punct de întâlnire al mediului de afaceri Proiectul C.A.T.T.I.A. (Centrul de afaceri, transfer tehnologic și incubator de afaceri) a apărut din nevoia de a oferi Brașovului o clădire de birouri versatilă și eficientă. Cu o investiție de 65 de milioane de lei, Primăria Municipiului Brașov și-a propus susținerea dezvoltării economice și sociale a Zonei Metropolitane Brașov prin sprijinirea mediului de afaceri.

Designul este inovator, dar practic în același timp, clădirea fiind concepută pentru a oferi o gamă completă de servicii: centru de informare, spațiu de incubare pentru susținerea afacerilor și inovării în domenii viabile (energie regenerabilă, IT&C, aeronautică și electrotehnică), laboratoare (încercare, certificare, omologare), reprezentanțe de companii, zonă de coworking, spațiu multimedia, spații pentru desfășurarea de evenimente, workshop-uri, seminare și expoziții, servicii profesionale, precum și spații administrative.

Este important de precizat că în momentul de față există un efort cumulat, venit din partea municipalității, coordonat de Agenția Metropolitană Brașov și susținut de primii întreprinzători care au apelat la serviciile C.A.T.T.I.A, cu scopul poziționării structurii ca punct de interes pentru mediul de afaceri, academic și instituțional, prin diferențierea față de competiție, atât din perspectiva serviciilor oferite, cât și prin rolul de integrator al tuturor activităților desfășurate în cadrul centrului. În contextul în care orașul Brașov s-a dezvoltat puternic din punct de vedere imobiliar și al companiilor nou create, C.A.T.T.I.A dispune de o multitudine de spații pentru organizarea mai multor tipuri de evenimente. Sala de evenimente tip amfiteatru are o capacitate de aproximativ 200 de persoane, ce poate fi utilizată atât pentru evenimente de tip conferință, cât și pentru cursuri sau training-uri în diverse domenii. De asemenea, există săli de seminare de diferite dimensiuni pentru evenimente cu un număr mai redus de participanți sau pentru desfășurarea unor evenimente majore cu componentă multi-track și spații expoziționale interioare și exterioare, configurabile în funcție de amploarea expozițiilor.

În realizarea proiectului CATTIA, s-a pus accent și pe oferirea unui mix de facilități orientate către clienții noștri: o terasă cu o zonă de relaxare, zona de lounge cu cafenea și un parc de unde se pot contempla munții. În curând vom avea și o zonă funcțională de restaurant și cantină, ce reprezintă o facilitate nu doar pentru chiriași, ci și pentru companiile aflate în proximitatea clădirii.

Clădirea vine cu un set de facilități, având acces la transportul public cu legături înspre centrul orașului, precum și o parcare generoasă de aproximativ 400 de locuri de parcare, o parte fiind acoperite în zona demisol.

Deși nu este un criteriu de selecție definitor sau eliminator, ne simțim datori să menționăm că fotografia de ansamblu nu a fost aleasă la întâmplare, ci reflectă la propriu vederea spectaculoasă asupra lanțurilor muntoase, atât de specifică Zonei Metropolitane Brașov.

Dacă încă sunteți indeciși în privința tipului de eveniment vizat, puteți să vizionați în detaliu spațiul pe site-ul www.cattia.ro. În cazul în care aveți nevoie de mai multe informații, vă așteptăm solicitările la emailul: cattia@metropolabrasov.ro.

12

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, excelență în cercetare și inovare Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș este o instituție prestigioasă de învățământ superior care numără în prezent aproximativ 12.000 de studenţi la programele de licență, masterat și doctorat, în limbile română, maghiară și engleză. Universitatea dispune de o bază de învățământ completă și de o infrastructură generoasă de cercetare. Universitatea are un ritm de dezvoltare dinamic, mecanisme manageriale funcționale, eficiente și optime, flexibile și cu stabilitate administrativă. Rectorul Universității, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, ne vorbește într-un interviu despre infrastructura de cercetare a instituției universitare, despre colaborarea cu mediul economic, precum și despre proiectele de dezvoltare și inovare.

Cum apreciați infrastructura de cercetare de care dispune Universitatea?

Prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, Rector UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș: Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș deține un Centru Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice, realizat printr-o investiție de peste 10 milioane de euro. Este vorba despre un proiect extrem de generos câștigat de Universitatea noastră în anul 2014, în cadrul Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice”. Centrul a fost ridicat în mai puțin de 12 luni și funcționează într-o

clădire generoasă, având peste 4.000 mp desfășurați, peste 400 de echipamente în dotare, unele dintre ele unice la nivel național, principala misiune fiind aceea de a relansa activitatea de cercetare în Universitatea noastră, creând premisele tehnice solide pentru a face o cercetare de calitate.

Centrul a fost inaugurat în decembrie 2015, iar în cei patru ani și jumătate de la inaugurare, s-au derulat peste 120 de proiecte, începând cu teze de licență, masterat și doctorat, și continuând cu granturi interne, naționale și internaționale în patologia cardiovasculară, în accidente vasculare cerebrale, în reconstrucții valvulare, teme în care centrul nostru universitar excelează.

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Care este rolul Centrului Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice în sprijinirea sistemului sanitar românesc?

L. A.: Echipamentele pe care le deține Centrul Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice au fost alese astfel încât să existe posibilitatea diversificării activității de cercetare în funcție de solicitări și pentru a ne putea adapta la situații mai particulare, cum este și această situație provocată de pandemia de COVID-19. Am pus aceste echipamente în slujba asistenței medicale de rutină, capacitatea tehnică a Centrului fiind salutară în ultimele luni, până când spitalele s-au reorganizat și au putut să gestioneze singure investigațiile necesare în această pandemie.

Astfel, Universitatea s-a implicat cu maximă celeritate în diagnosticul COVID-19, punând la dispoziția sistemului sanitar public întreaga sa infrastructura de diagnostic din cadrul Centrului Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice.

Prin parteneriatele încheiate cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, cu Spitalul Clinic Județean Mureș și cu Direcția de Sănătate Publică Mureș, Centrul de diagnostic s-a reorganizat astfel încât a devenit capabil să asigure un diagnostic rapid și corect.

Adaptarea Centrului la această activitate a necesitat un efort semnificativ, care a impus nu doar simpla punere la dispoziție a echipamentelor existente, dar și luarea măsurilor extrem de stricte de asigurare a circuitelor funcționale necesare, de siguranță a personalului medical, de aprovizionare și de asigurare a conformității cu normele legale în vigoare și de obținere a tuturor aprobărilor necesare. Echipamentele utilizate au necesitat calibrări în funcție de kiturile utilizate pentru aceste determinări.

Universitatea a înțeles prin aceste demersuri să își onoreze responsabilitatea socială asumată și va face toate eforturile și în viitor să contribuie cu profesionalism la acțiunea comună de luptă împotriva actualei pandemii.

Cum apreciați colaborarea cu mediul economic din oraș și care sunt beneficiile pentru Universitate și pentru localitate?

L. A.: Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș are șapte facultăți și o extensie a Facultății de Medicină în limba engleză la Hamburg, în Germania. Cei aproape 12.000 de studenţi sunt înmatriculați la programe de studii universitare de licență, masterat și doctorat. Putem spune, așadar, că în municipiul Târgu Mureș, Universitatea este o forță, este o instituție puternică și cu un ritm de dezvoltare dinamic, ceea ce înseamnă că există relații excelente de colaborare cu mediul economic, relații de tip win-win.

Universitatea are în componența sa Compartimentul Relația cu Piața Muncii, care are rolul de a fi un element suport și o interfață de comunicare. Compartimentul are rolul de a contribui la dezvoltarea unor parteneriate durabile între universitate și companii în vederea creşterii gradului de angajabilitate a absolvenților UMFST. În același timp, se creează cadrul necesar unor colaborări în activități și proiecte comune de cercetare aplicativă sau transfer tehnologic.

În ultimii ani, Universitatea a derulat o mulțime de proiecte și activități în parteneriat cu companii locale și nu numai.

Totodată, Universitatea se implică activ în creșterea economiei locale, iar aici aș aminti proiectul UMFST Marketplace, o platformă gratuită de vânzări online dedicată întreprinzătorilor locali, în care aceștia au posibilitatea de a-și promova produsele sau serviciile și de a-și întâlni potențialii cumpărători.

Cum s-au implicat în ultimii ani companiile în susținerea cercetării și dezvoltării din Universitate (finanțare de laboratoare, acordare de burse etc.)?

L. A.: La nivelul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș a fost dezvoltat conceptul U2B - University to Business pentru susținerea inovării și antreprenoriatului și dinamizarea relației cu mediul economic și social din regiune. Aș aminti unul dintre cele mai apreciate programe, Company hour, care a fost inițiat la Facultatea de Inginerie și Tehnologia Informației și extins apoi la nivelul celorlalte facultăți din cadrul Universității. Programul reprezintă o oportunitate de întâlnire a studenților și a cadrelor didactice cu reprezentanți ai companiilor, în dubla lor calitate, respectiv angajatori și furnizori de know-how. În același

13

14

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

timp, urmărim și dezvoltarea de parteneriate pentru proiecte educaționale, adaptarea curriculei universitare la cerințele pieței muncii și creșterea angajabilității absolvenților Universității.

Un alt program denumit „Față în față cu angajatorii” se adresează companiilor locale şi studenţilor Universității, având drept scop crearea unui context în care se întâlnesc viitorii absolvenţi cu potențialii angajatori.

Totodată, înființarea de laboratoare în parteneriat cu companii care desfășoară activități în domenii în care Universitatea noastră derulează programe de studii este rezultatul conștientizării nevoii de resursă umană calificată, a cărei pregătire superioară să corespundă nevoilor concrete ale angajatorilor. În prezent, Universitatea deține două laboratoare didactice realizate printr-un parteneriat cu AZOMUREȘ și BOSCH, două dintre companiile beneficiare de resursa umană pregătită de UMFST. În același timp, în curricula universitară a studenților de la Facultatea de Inginerie și Tehnologia Informației se regăsește un pachet de cursuri opționale intitulat „BOSCH ACADEMY”.

Prin amenajarea celor două laboratoare didactice multidisciplinare, Universitatea a mai făcut un pas în dezvoltarea învățământului tehnic și alinierea acestuia la standardele europene. În ceea ce privește infrastructura didactică și de cercetare a Universității, care sunt obiectivele pentru următoarea perioadă?

L. A.: Primul obiectiv se referă la reabilitarea clădirii principale a Universității, care se va transforma într-o structură de tip smart building, dar păstrând în egală măsură caracterul istoric atât de frumos. Acest amplu proiect este bazat pe conceptul green, de tip ecologic, care va accentua o dată în plus poziția fruntașă pe care Universitatea o are la nivel mondial în clasamentul Green Metric. În paralel ne preocupă reabilitarea spațiilor didactice de la fosta Universitate „Petru Maior”, unde avem în vedere crearea unor laboratoare interdisciplinare necesare în Industria 4.0. De asemenea, ne propunem

crearea unui laborator de microproducție 3D, iar în viitorul apropiat vom avea la Facultatea de Inginerie și Tehnologia Informației 11 imprimante 3D, care vor reprezenta baza unor laboratoare foarte moderne de microproducție.

Vom avea și un cămin studențesc nou, cu 260 de locuri, cu o suprafață de 1.100 mp pe patru nivele, care va crește semnificativ capacitatea de cazare a studenților și confortul acestora.

Tot în acest an vom începe lucrările la Centrul UniX, un centru didactic și de examinare high-tech. Va fi un spațiu unic prin faptul că, pe lângă sălile de curs, va exista o extensie a Centrului de Simulare și Abilități Practice, precum și o infrastructură de tip virtual desktop.

Lucrăm, de asemenea, la planurile de extindere a Centrului de Simulare și Abilități Practice, iar aici vorbim despre o extindere în două direcții. Prima direcție se referă la implementarea realității virtuale în medicină, iar cea de-a doua direcție se referă la dezvoltarea simulării medicale aplicate în medicină dentară.

Aș mai adăuga Centrul de Botanică Farmaceutică care va fi în beneficiul studenților de la Facultatea de Farmacie, precum și o extindere a spațiilor administrative, a spațiilor de cazare și a cantinei studențești.

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

15

Stadiul realizării celor 16 obiective ale Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare și Inovare a României 2014-2020 de Andreea PAUL

În topul 3% mondial ne regăsim ca națiune română doar cu cercetarea, universitățile și sectorul IT. Atât! Adică exact cu domeniile care au combinat inteligența cu tehnologia.

Câteva exemple de succes Să vă dau exemple concrete. Macheta Laserului de la Măgurele este principala atracție la pavilionul României în cadrul expozițiilor internaționale la care am participat în ultimii ani. Fizica fotonucleară este domeniul în care găzduim, într-adevăr, cea mai avansată unitate de cercetare din lume și care dezvoltă proiectul Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics ELI NP. Bitdefender este liderul global în securitate cibernetică. În clubul global al celor 479 de companii unicorn, existente la mijlocul anului 2020, regăsim UiPath, companie fondată tot de români, în SUA, în domeniul inteligenței artificiale. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și Academia de Studii Economice din București sunt în top 3% universități din lume în acest an. Pentru a performa în economie, în educație, în decizia publică deopotrivă, avem de făcut același lucru: să combinăm inteligența, cu tehnologia și cu empatia socială pentru a nu lăsa niciun cetățean în urmă. De la on-line, la om-line, cum îmi place să spun. Așadar, avem nevoie de cercetare și inovare.

Fapte, nu vorbe!

Optăm, mai degrabă, pentru analiza faptelor, la rece, a rezultatelor înregistrate în ultimul an de implementare a „Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020”, dezbătut și adoptat de legislativul României. Dintre cele 16 ținte oficial asumate acum 7 ani doar 3 sunt atinse, unul este realizat parțial, iar 12 nu sunt realizate în ultimul an de implementare. Împreună cu Anca Tamaș, expertă și voluntară INACO, am analizat bob cu bob fiecare obiectiv în parte (vezi Tabel nr. 1) și am comparat” obligațiile legale/declarațiile de intenție” cu realizările surprinse în bazele de date oficiale naționale, internaționale și în rapoartele de profil (Eurostat, Statista, U.S. Patent and Trademark Office, European Union Intellectual Property Office, Global Innovation Index 2019, rapoarte ale Comisiei Europene etc.).

Unul dintre obiectivele atinse - depunerea a cel puțin 60 de aplicații de brevete anual în SUA până în anul 2020, era în realitate depășit încă din anul 2009, ceea ce ne face să credem că ținta a fost greșit stabilită la adoptarea Strategiei naționale de CDI 2014-2020. România avea 165 de aplicații de brevete USTPO depuse în 2015, conform ultimelor date disponibile.

Un alt obiectiv atins, ba chiar depășit, este acela al copublicațiilor în parteneriat public-privat raportat la 1 milion de locuitori. Chiar și așa, România se află pe antepenultimul loc în UE la acest indicator (vezi Tabel nr. 1).

România avea 231 de firme gazelă tinere, cu creștere rapidă a numărului de angajați, în anul 2017 (foarte probabil bună parte dintre ele fiind inovative – nu am găsit oficial aceste informații nici la INS, nici la BNR, nici la Eurostat), peste ținta de 150 de firme inovative cu creștere rapidă asumate în Strategia națională de CDI a României.

Un obiectiv este realizat parțial, iar restul de 12 sunt nerealizate, foarte departe de țintele asumate pentru anul 2020. Ba chiar unele obiective asumate pe hârtie, în lege, înregistrează regrese semnificative față de valorile înregistrate în anul 2014, anul în care a fost elaborată strategia CDI (vezi Tabel nr. 1). Cum să ne setăm în aceste condiții așteptările pentru noi promisiuni?

Să nu ne mire efectele în economia reală și nici că suntem oficial declarați ”cea mai slabă economie inovatoare din UE” (31% din performanța medie europeană în Tabloul inovării din 2020), doar avem cea mai mică pondere a resursei umane angajate în știință și tehnologie din UE, cele mai puține competențe digitale la nivelul populației și România alocă cele mai mici fonduri publice pentru CDI în ultimii ani din UE (0,13% din PIB în 2020, față de media europeană de peste 2% din PIB). Învățarea de-a lungul vieții, investițiile private în cercetare ale companiilor sau exporturile de servicii intensive în cunoaștere ne așează tot la coada clasamentului european, îngrijorător în urma statelor aflate pe penultimul loc.

Odată conștientizate aceste realități am putea recalibra roțile și motorul economiei. Cum am putea crește calitatea vieții românilor fără digitalizarea și modernizarea educației, fără competențe și cunoaștere - combustibilul inovării, fără caii putere atașați economiilor Suediei, Austriei, Germaniei sau Danemarcei care alocă anual CDI peste 3% din PIB?

16

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

100 de miliarde de euro Uniunea Europeană s-a ambiționat să ne propună în acest an cel mai puternic program investițional pentru cercetare și inovare în perioada 2021-2027, Horizon Europe – în valoare de 100 de miliarde de euro, pentru a ne modela viitorul mai verde, durabil, digital și competitiv. 70% din aceste fonduri se vor îndrepta către IMM-urile inovative, disruptive și cu potențial de extindere. O oportunitate pentru companiile și instituțiile de cercetare românești deopotrivă pentru a trece din laboratoare pe piață.

Guvernul României vine la rândul său cu Planul Național de Investiții și Relansare Economică, tot de 100 de miliarde euro pentru 2020-2030, unde domeniul CDI nu apare nici în cuprins (pg. 3), nici între obiectivele specifice (pg.

6-8), în schimb apare menționat fie între paranteze, fie este expediat în propunerile de dezvoltare ale infrastructurii cercetării, în granturile alocate companiilor sau în absorbția fondurilor europene alocate pentru următorii 7 ani. Ori fără creativitate și cercetare nu poți relansa economia pe termen lung. Fără inovare și antreprenoriat nu poți modela viitorul. Noi tot repornim economia săptămânal, cât ne țin bateriile, în loc să-i facem și o echilibrare de roți ca să nu ne bage în șanț, cum spune Constantin

Gătin, colegul meu de la INACO, și să-i mai punem câțiva cai putere pentru a fi competitivi aș adăuga. Socotelile și regulile teatrului electoral desfășurat la fiecare 4 ani sunt altele, dar chiar și așa merită să încercăm o abordare nouă, potrivită maratonului tehnologic și inovativ al secolului nostru digital cu dezvoltare exponențială.

Pariul pe inovație ”Studiul din iunie 2020 publicat de McKinsey arată că pariul pe inovație este răspunsul la redresarea economică post-COVID-19 (detalii: https://www.mckinsey.com/business-functions/strategy-and-corporate-finance/our-insights/innovationin-a-crisis-why-it-is-more-critical-than-ever). Dar, foarte puțini conducători de afaceri mari sunt pregătiți să facă față acestei provocări. Dintre executivii celor peste 200 de organizații din diverse industrii analizate de McKinsey, peste 90% consideră că inovarea afacerii lor este critică în următorii cinci ani pentru că s-a schimbat dramatic și va continua să se schimbe comportamentul consumatorilor. Dintre acești executivi, doar 21% au experiența necesară, resursele și voința de a urmări creșterea prin inovare, iar 2/3 dintre ei cred că acesta va fi cel mai dificil moment din cariera lor. Cu excepția industriei farma și a materialelor medicale, toate celelalte industrii au înregistrat scăderi

Tabel nr. 1 Gradul de implementare a Strategiei Naționale pentru CDI 2014-2020 Obiectiv

Sursa: INACO, iulie 2020

Ținta 2020

Grad de realizare

Argumentare

Cheltuieli publice cu cercetarea-dezvoltarea (% din PIB)

1%

NEREALIZAT

Cheltuieli publice alocate CDI în ultimii ani în bugetul țării sunt departe de ținta de 1% din PIB: - 2020: 0,13%; - 2019: 0,17%; - 2018: 0,15% din PIB. În 2018 (ultimele date disponibile la Eurostat), cheltuielile totale cu cercetarea-dezvoltarea în România erau de 0,5% din PIB, dintre care 0,15% sunt cheltuieli guvernamentale, restul private. Media UE este de 2,19%.

(Eurostat, iunie 2020) https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugi n=1&pcode=t2020_20&language=en

Nr. absolvenți doctorat (ISCED 6) la 1000 locuitori cu vârsta 25-34 ani

1,5

NEREALIZAT

România are 0,4 absolvenți de doctorat la 1000 locuitori, fiind pe antepenultimul loc în UE la acest indicator în 2018 (ultimele date disponibile), urmată fiind de Polonia (0,6) și Letonia (0,5). Media UE e de 1,9 absolvenți de doctorat la 1000 locuitori. Mai mult, România se află într-un regres semnificativ față de anul 2014, când media era de 1,4 absolvenți de doctorat la 1000 de locuitori. Pe primul loc în UE se află acum Spania, singurul stat membru cu peste 3 absolvenți de doctorat la mia de locuitori (3,2).

Din fruntea podiumului UE a plecat Marea Britanie cu cei 3,3 absolvenți de doctorat la mia de locuitori cu vârste între 25 și 34 de ani (Eurostat, iunie 2020) https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=educ_ uoe_grad06&lang=en).

Nr. cercetători în sectorul public (echivalent normă întreagă)

17000

NEREALIZAT

România are 12.429 de cercetători în sectorul public în 2018 (ultimele date disponibile) și stagnăm față de anul 2011 (anul de raportare menționat în strategie), când înregistram 12409 cercetători în sectorul public. La nivelul întregii economii beneficiem de 17.213 cercetători în sectorul public, privat și civic, dar am pierdut peste o mie de cercetători în ultimii 5 ani (Eurostat, iunie 2020, https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tsc00004&language=en).

Publicații științifice în topul 10% cele mai citate publicații din lume (% din totalul publicațiilor științifice la nivelul țării)

7%

NEREALIZAT

4,2% din publicațiile românești se aflau în top 10% cele mai citate publicații din lume în perioada 2016-2018 (ultimele date disponibile), conform raportului Comisiei Europene “Science, Research and Innovation Performance of the EU 2020” (pag. 368), față de 4% în 2007-2009. Media europeană este în jur de 10%. Topul european a fost condus de Marea Britanie și acum de Olanda, cu peste 15% (European Commission, Science, Research and Innovation Performance of the EU 2020: A fair, green and digital Europe, https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/ srip/2020/ec_rtd_srip-2020-report.pdf ).

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

dramatice ale investiției în inovare. Înfricoșător, nu?! Vorbim nu de SRL-uri din România ci de marile companii americane și internaționale studiate de McKinsey. Și totuși, unde este o criză, sunt și multe oportunități. Faptul că vedem oportunitățile, nu înseamnă că le vom putea folosi automat. Dar, dacă facem ceva în sensul ăsta, avem mult mai multe șanse. Românii sunt creativi individual. Organizațional? Pe ultimul loc din UE. De ce? Pentru că doar vorbim despre inovare și cercetare, dar le îngrădim întrun sistem birocratic care le sufocă. Predau din 2012 creativitate la ASE București și majoritatea studenților și masteranzilor încă mai cred că a fi creativ este apanajul mediului artistic, al industriilor creative. Creativitate înseamnă nu generarea de idei, ci punerea lor în practică. Or, imprevizibilitatea mediului de afaceri românesc și birocratizarea excesivă fac acest lucru extrem de dificil”, adaugă Mariana Nicolae, profesor universitar emerit, mentor pentru leadership, creativitate, comunicare interculturală și voluntară în comunitatea de profesioniști ai INACO. Provocările spațiului european al cercetării-dezvoltăriiinovării: - UE are aproape 450 milioane locuitori (cu UK – 500 mil.), reprezentând sub 7% din populația lumii.

- Alocă pentru cercetare 24% din totalul cheltuielilor la nivel mondial.

- Deține 32% din publicațiile științifice cu impact ridicat.

- Companiile din UE alocă pentru inovare 13% din PIB, față de principalii competitori: SUA (20%), Japonia (26%), Coreea de Sud (35%).

- UE are cele mai puține start-up-uri unicorn (valorând peste un miliard de dolari), respectiv 26, comparativ cu China (59) și SUA (109).

Co-publicații științifice internaționale la 1 mil. locuitori

300

PARȚIAL REALIZAT

România avea 182,6 co-publicații științifice internaționale la 1 mil. locuitori în anul 2016, aproape dublu față de anul 2010 (ultimul pentru care avem date disponibile). Chiar și așa, România se află pe ultimul loc în UE la acest indicator. Media europeană este de aproape 500. Topul UE este condus de Danemarca, cu peste 2000 (Science, Research and Innovation Performance of the EU 2018, pag. 165, https://ec.europa.eu/info/sites/ info/files/srip-report-chap-1-4_2018_en.pdf ).

Capital de risc (% din PIB)

0,09%

NEREALIZAT

Capitalurile de risc se situează sub 0,01% din PIB în România (Statista, iunie 2020, https://www.statista.com/statistics/878899/venture-capital-investments-as-a-percent-of-gdp-europe/).

Antrenarea sectorului privat Cheltuielile de cercetare-dezvoltare ale sectorului de afaceri (% din PIB)

1%

NEREALIZAT

Cheltuielile CDI ale sectorului privat în România erau de doar 0,3% din PIB, pe antepenultimul loc în UE. Media UE este de 1,45% din PIB. Sunt 3 state membre cu cheltuieli private pentru CDI de peste 2% din PIB: Suedia (2,35%), Austria (2,22%) și Germania (2,16%) (Eurostat, iunie 2020, https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/download.do?tab=table&plugin= 1&language=en&pcode=sdg_09_10).

Nr. cercetători în sectorul privat (echivalent normă întreagă)

14500

NEREALIZAT

România are doar 4643 de cercetători în sectorul privat în 2018, la distanță foarte mare de ținta stabilită de 14500 de cercetători în sectorul privat (Eurostat, iunie 2020, https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tsc00004&language=en).

Co-publicatii public-privat (nr. / 1 mil. locuitori)

16

REALIZAT

România avea 19,1 co-publicații public-privat la 1 mil. de locuitori în 2018 (ultimele date disponibile), conform raportului Comisiei Europene. Chiar și așa, România se află pe antepenultimul loc în UE la acest indicator.

Performerul topului UE este Danemarca, cu 267,1 co-publicații public-privat la 1 mil. locuitori, iar topul european este condus de Elveția, cu 388,5 co-publicații public-privat la 1 mil. locuitori (European Commission, „Science, Research and Innovation Performance of the EU 2020: A fair, green and digital Europe”, pag. 399, https://ec.europa.eu/info/sites/info/ files/srip/2020/ec_rtd_srip-2020-report.pdf ).

IMM-uri inovative care colaborează cu alții (%)

6

NEREALIZAT

1,71% dintre IMM-urile inovative din România colaborează cu alții, departe de ținta de 6%, conform raportului Comisiei Europene. Media UE este de 12,23% (European Comission, 2019 SBA Fact Sheet Romania, pag. 13, file:///C:/Users/Test/Downloads/Romania%20-%20SBA%20 Fact%20Sheet%202019.pdf ).

Aplicații brevete EPO (nr. / an)

120

NEREALIZAT

România a înregistrat doar 40 de aplicații în 2019 la European Patents Office (EPO), de 3 ori mai puține față de ținta pentru anul 2020. România se află pe locul 24 din 28 țări UE (incluzând Marea Britanie) la numărul de aplicații brevete EPO în 2019. La vârful clasamentului sunt 4 țări UE-28 cu peste 6.000 aplicații brevete EPO în 2019: Germania (26.805), Franța (10.163), Olanda (6.954) și Marea Britanie (6.156) (Eurostat, iunie 2020, https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugi n=1&pcode=sdg_09_40&language=en).

17

18

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

- 40% din forța de muncă din UE necesită recalificare digitală.

- În domeniul climatului, UE deține 25% dintre publicațiile științifice de top, iar în domeniul bioeconomiei deține 27% din publicațiile științifice de top.

- UE conduce la nivel mondial, deținând 24% din brevetele de aplicare în domeniul climatului și, respectiv, 25% în domeniul biochimiei.

- Capitalurile de risc pentru inovare în UE sunt de 8 ori mai mici decât în SUA. - Una din 10 întreprinderi din UE are o creștere accelerată, dar doar un număr redus dintre acestea sunt din domeniul high-tech, produse cu grad ridicat de tehnologizare sau servicii bazate pe cunoaștere intensivă.

- Dintre cele 30 de start-up-uri în domeniul ecosistemelor aflate în topul mondial, UE are doar 7, comparativ cu SUA, care are 12 și China, cu 3 companii - UE alocă pentru cercetare-dezvoltare-inovare 2,19% din PIB în 2018, iar pentru atingerea țintei strategice de 3% ar mai fi fost nevoie de alte 100 miliarde euro suplimentare anual.

- UE ocupă a doua poziție în lume în 2016, cu 23% în topul celor mai citate 10% publicații din lume.

- UE deține doar 19% dintre firmele care dezvoltă inteligența artificială, față de China cu 23% și SUA cu 32%.

- 10% din regiunile UE contribuie cu 50% din investițiile R&D. - Persistă ingalitățile de gen, doar 30% dintre cercetătorii din UE sunt femei.

- Până în 2025, piața mondială în Inteligență Artificală va fi de aproape 60 de miliarde de dolari. UE este în urma SUA și China.

- IA poate crește productivitatea afacerii cu 40%

- Investițiile în startup-urile de IA au crescut de 6 ori începând cu 2000 - 77% din dispozitivele pe care le folosim prezintă o formă de IA - Tehnologia Cyborg ne va ajuta să depășim deficiențele fizice și cognitive Sursa: Sinteză realizată de Anca Tamaș și Ioana Enache (INACO), pe baza rapoartelor European Commission (2020), Top 10 EU Facts and Figures from the SRIP Report, https:// ec.europa.eu/info/sites/info/files/srip/2020/ec_rtd_srip2020-infographic.pdf și Tech Jury. iunie 2020 AI Statistics About Smarter Machines, https://techjury.net/blog/aistatistics/#gref

Aplicații brevete USTPO (nr. / an)

60

REALIZAT

România avea 165 aplicații de brevete USTPO în 2015 (ultimele date disponibile), ținta de 60 de aplicații fiind în realitate depășită încă din anul 2009, ceea ce ne face să credem că ținta a fost greșit stabilită la adoptarea Strategiei naționale de CDI 2014-2020 (U.S. Patent and Trademark Office, https://www.uspto.gov/web/offices/ac/ido/oeip/taf/appl_yr.htm).

Aplicații mărci comerciale comunitare (nr. / 1 mld. euro PIB ajustat la paritatea puterii de cumpărare)

4

NEREALIZAT

România depune doar 2,52 aplicații de mărci comerciale comunitare / 1 mld. euro PIB ajustat la paritatea puterii de cumpărare, în anul 2019 (European Union Intellectual Property Office, EUIPO Statistics in European Union Trade Marks: 1996-01 to 2020-05 Evolution, pag. 16, https://euipo.europa.eu/tunnel-web/secure/webdav/guest/document_ library/contentPdfs/about_euipo/the_office/statistics-of-europeanunion-trade-marks_en.pdf).

Firme inovative cu creștere rapidă (nr.)

150

REALIZAT

România depune doar 2,52 aplicații de mărci comerciale comunitare / 1 mld. euro PIB ajustat la paritatea puterii de cumpărare, în anul 2019 (European Union Intellectual Property Office, EUIPO Statistics in European Union Trade Marks: 1996-01 to 2020-05 Evolution, pag. 16, https://euipo.europa.eu/tunnel-web/secure/webdav/guest/document_ library/contentPdfs/about_euipo/the_office/statistics-of-europeanunion-trade-marks_en.pdf ).

IMM care introduc produse sau servicii inovative (%)

20

NEREALIZAT

4,63% din IMM-urile românești introduc produse sau servicii inovative, la distanță mare de ținta de 20%, conform raportului Comisiei Europene, în 2016 (ultimele date disponibile). Media UE este de 33,32% (European Comission, 2019 SBA Fact Sheet Romania, pag. 13, file:///C:/Users/Test/ Downloads/Romania%20-%20SBA%20Fact%20Sheet%202019%20(1).pdf ).

Venituri din licențe și brevete din străinătate (% din PIB)

0,17

NEREALIZAT

Veniturile românilor din licențele și brevetele din străinătate sunt 0,1% din PIB în 2019, conform “Global Innovation Index 2019”,.

Sursa: Global Innovation Index (2019), pag. 316, https://www.globalinnovationindex.org/gii-2019-report# Veniturile românilor din licențele și brevetele din străinătate se ridică la 0,08% din PIB în primul trimestru din 2020, conform datelor BNR, raportat la PIB în primul trimestru din acest an, jumătate din ținta propusă.

Sursa: Banca Națională a României, iulie 2020, https://www.bnr.ro/ Raport-statistic-606.aspx Eurostat, iulie 2020, https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=namq_10_ gdp&lang=en

Impact economic

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

19

Președintele Autorității pentru Digitalizarea României, Sabin Sărmaș:

„În România avem tot ce ne trebuie pentru a ne digitaliza într-o manieră rapidă” de Ion SURDU

La începutul acestui an, în cadrul Guvernului a fost creată o nouă instituție - Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) - cu rolul de a realiza și coordona implementarea strategiilor și a politicilor publice în domeniul transformării digitale și societății informaționale. Noua instituție este condusă de Sabin Sărmaș, originar din Cluj, fondator al companiei Cicada Technologies.

În cadrul unui interviu pentru revista Transilvania Business, Sabin Sărmaș vorbește despre provocările pe care le are la șefia ADR în procesul de digitalizare, despre proiectele anunțate în ultimele luni, dar și despre cele la care autoritățile lucrează în prezent.

Care sunt cele mai mari provocări pe care le-ați întâlnit în domeniu, odată cu înființarea noii instituții și, în același timp, care sunt rezultatele pe care le-ați obținut până acum? Înființarea noii instituții a reprezentat o provocare deloc ușoară pentru noi, având în vedere că am preluat toate atribuțiile fostei Agenții pentru Agenda Digitală a României și o mare parte din atribuțiile fostului Minister al Comunicațiilor și Societății Informaționale, mai exact cele aferente domeniului tehnologiei informației,

societății informaționale și interoperabilității. După cum bine știți, am preluat aceste atribuții într-o perioadă dificilă prin care trecem, criza generată de epidemia Covid-19, motiv pentru care ne-am concentrat mai mult pe a livra instrumente necesare pentru a depăși mai eficient și mai ușor această criză. Desigur, Autoritatea pentru Digitalizarea României are în vedere nu numai corectarea și îmbunătățirea proiectelor publice de digitalizare, dar vine, totodată, și cu un element nou - componenta de transformare digitală.

Printre rezultatele cele mai notabile de până acum și trebuie să avem în vedere că este o perioadă destul de scurtă, se numără OUG 38/2020 în ceea ce privește semnătura electronică în instituțiile publice, cea mai importantă realizare în sfera digitalizării din ultimii ani, care a avut loc la inițiativa

20

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Autorității pentru Digitalizarea României. De asemenea, o altă reușită este modificarea HG 285/2020 prin care persoanele juridice pot să își achite taxele online pentru bugetul consolidat de stat, utilizând platforma Ghișeul.ro. De 10 ani se încearcă remedierea acestei situații. Această schimbare este una majoră în relația dintre instituțiile publice și cetățeni, mediul de afaceri și ONG-uri și s-a ajuns la o digitalizare a întregului proces. Printre primele primării înrolate au fost Cluj-Napoca, Ploiești, Suceava.

Pe lângă simplificarea procesului de înrolare a instituțiilor pe Ghișeul.ro, ne străduim să informăm intens instituțiile direct beneficiare, prin toate mijloacele de comunicare disponibile, asupra tuturor funcționalităților acestui site. Trebuie să menționez faptul că în ultima perioadă creșterea numărului de utilizatori de pe platforma Ghișeul.ro este de peste 20%, iar peste 36 de instituții s-au înrolat de la începutul anului.

Totodată, Autoritatea pentru Digitalizarea României este partener la implementarea unor măsuri importante în perioada stării de urgență, împreună cu echipa Code4Romania și cu voluntarii acesteia.

Astfel, au fost create 5 platforme menite să vină în ajutorul cetățenilor în această perioadă: stirioficiale.ro, cetrebuiesafac.ro, datelazi.ro, diasporahub.ro și rohelp.ro.

Unul dintre obiectivele ADR este să contribuie la transformarea digitală a economiei și societății românești. În unul din primele interviuri spuneați că „în 2-3 ani vom schimba fundamental lucrurile”. Criza Covid-19 vă obligă să grăbiți procesul și să faceți aceleași lucruri într-un termen mult mai restrâns. La ce schimbări să ne așteptăm în următoarele luni? Care sunt prioritățile după ce criza Covid-19 a lovit puternic modul în care oamenii fac afaceri și interacționează între ei?

Criza generată de epidemia Covid-19 a implicat generarea unor soluții imediate, pe care am încercat să le elaborăm cât s-a putut de repede. Însă, digitalizarea României nu se poate face peste noapte și presupune din partea noastră construirea și eficientizarea de procese, standardizare, un cadru îmbunătățit în ceea ce privește interoperabilitatea, precum și alfabetizarea digitală - o chestiune esențială care implică timp, educație și schimbare de mentalitate în primul rând. Acestea sunt doar câteva dintre elementele principale care necesită atenție urgentă.

Referitor la planurile pe care le avem pentru perioada imediat următoare trebuie să menționez temele mari din HG-ul de înființare a Autorității pentru Digitalizarea României (HG 89/2020) precum cloud-ul, interoperabilitatea, identitatea electronică a cetățeanului. Aceștia sunt piloni esențiali ai transformării digitale a României. Evident, între timp, ADR va aborda și teme punctuale cu soluții rapide care să ajute f luxurile pe care diverse instituții le au cu cetățenii, Autoritatea având rolul de consultant în acest sens.

România are „insulițe digitale”, create cum s-a putut în ultimele două decenii și jumătate care nu au conectivitate între ele, iar în final tot cu hârtiile semnate în „conform cu originalul” umblăm. Care ar fi liantul care ar aduce administrația publică pe un teren comun și complet de digitalizare?

Interoperabilitatea între sistemele informatice ale instituțiilor publice este, probabil, unul dintre cele

mai importante proiecte de digitalizare ale României.

Așa cum ați sesizat, România este încă o țară fără „autostrăzi digitale”, acestea fiind responsabile de schimbul de date între instituții. Interoperabilitatea va putea să aducă o reducere semnificativă în ceea ce privește timpii pentru gestionarea unui serviciu public, stresul la care un cetățean este supus și va crește foarte mult transparența. Avem exemple de succes, avem arhitecturi open source de interoperabilitate, există sprijin și din partea mediului privat care va fi partener în procesul de definire a modelelor de interoperabilitate.

Ce ne puteți spune despre digitalizarea în sistemul medical? Sunt mulți cei din domeniu care afirmă că nu avem suficiente date despre pacienți, pentru că nu avem registre, pentru că nu există legături între ele (registre cu pacienți cu diverse maladii).

Digitalizarea în sistemul medical reprezintă o prioritate pentru mine și, în acest sens, am avut câteva întrevederi în care, alături de reprezentați ai Ministerului Sănătății, am analizat diferite soluții pentru câteva dintre temele menționate. Din nefericire, cred că în aceste luni dificile, sistemul medical are alte priorități, ceea este de înțeles, și îi este mai dificil să aloce rezerve de timp sau resurse în aplicarea unor soluții inovative. Este important de menționat că s-au făcut unii pași înainte și speranța mea este să putem ajuta la îmbunătățirea proceselor și în acest sector. Există de altfel multe soluții deja implementate, cum ar fi cele de telemedicină, care pot îmbunătăți în mod spectaculos serviciile medicale și cu care companii de IT de profil din România sunt pregătite să ajute.

Conform studiilor care au fost publicate în ultimii ani, avem un nivel ridicat de interacțiune online între autoritățile publice și cetățeni, întrucât România se situează pe locul 7 în ceea ce privește utilizatorii de e-guvernare. Acest lucru contrastează cu punctajele scăzute obținute în ceea ce privește serviciile realizate integral online, ceea ce ar putea indica o problemă sistemică în ceea ce privește calitatea și ușurința cu care pot fi utilizate serviciile oferite. De ce există acest contrast și unde sunt soluțiile?

Mi-aș dori să pot spune că există o soluție universală care poate rezolva această chestiune, dar nu o putem face ca prin magie. Serviciile digitale trebuie să fie centrate pe nevoile cetățeanului, acesta este unul dintre principiile de bază. Problema fundamentală a lipsei de funcționalitate a fost faptul că nu s-a ținut cont de acest principiu și practic s-au digitalizat procese vechi, digitalizându-se birocrația deja existentă și creând soluții care stau la sertar în loc să fie utilizate.

Există un proces de transformare digitală care trebuie respectat și o să venim cu ghiduri pentru instituțiile publice, care să le ajute să ducă la bun sfârșit un astfel de proces.

Este extrem de important ca firmele care au expertiză să poată implementa acest proces, de aceea avem nevoie de transparență în procesul de achiziții, de colaborarea și de ajutorul celor care deja au digitalizat servicii publice în alte țări din Europa. Misiunea ADR va fi de a îmbunătăți și consolida serviciile realizate online, tocmai în ideea de a stimula și mai mult cetățenii să interacționeze în această manieră cu instituțiile publice.

Cum putem determina IMM-urile să acționeze digi-

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tal mai mult? Datele recente arată că doar 8 la sută vând online?

Digitalizarea economiei este o componentă primordială pentru mine, în calitate de Președinte al ADR. De aceea, lucrăm în acest moment împreună cu Ministerul Fondurilor Europene la un așa-numit „digital pack” care să ajute direct întreprinderile micro, mici şi mijlocii, obiectivele pe care le avem în vedere prin digitalizare fiind: creșterea productivității, extinderea bazei de clienți, diversificarea serviciilor, trasabilitate, planificare și consolidarea mindset-ului de trecere spre digital al liderilor din companii. În medie, 1%-2,5% din cifra de afaceri ar trebui investit anual în digitalizare pentru optimizarea activității. Mindset-ul despre care vorbesc este foarte important, deoarece liderii trebuie să conștientizeze că acești bani reprezintă o investiție esențială în dezvoltarea oricărei companii și nu - o cheltuială.

Productivitatea muncii în România este cu aproximativ 35% mai mică față de media europeană. Prin transformarea digitală a IMM-urilor putem recupera foarte repede o parte bună din acest decalaj, eficiența crescând în medie cu 25% în cadrul companiilor care se transformă digital. Ceea ce reprezintă o bună oportunitate de relansare economică.

Spuneați la venirea în funcție că soluțiile pentru digitalizare trebuie să fie create sau să vină din mediul privat. Cum vedeți în acest proces implicarea companiilor IT românești? Cât de deschisă e ADR (statul) către echipele românești de IT? Autoritatea pentru Digitalizarea României este o instituție foarte deschisă. Așa cum am mai declarat, mediul privat poate și este în măsură să ne ofere modele de bună practică și exemple, deoarece ei au identificat și elaborat sau chiar importat soluții pentru problemele cu care statul se confruntă. Consider că în România avem tot ce ne trebuie pentru a ne digitaliza într-o manieră rapidă. Avem expertiza, avem contextul, avem susținerea politică la cel mai înalt nivel, fiind în directa subordine a Prim-ministrului României, Ludovic Orban. Ne trebuie doar voință și o schimbare de mentalitate care devine tot mai vizibilă. Mediul privat nu doar că poate sa ajute cu soluții, ci poate să contribuie la strategii, să vină cu propuneri de politici care vor fi atent analizate de Autoritatea pentru Digitalizarea României. În acest sens, suntem în proces de înființare a Consiliului Naţional pentru Transformare Digitală, tocmai din dorința de a întări colaborarea cu mediul privat și societatea civilă. În prima săptămână de la deschiderea înscrierilor pentru acest Consiliu, am înregistrat deja peste 450 de aplicații, o dovadă în plus a interesului stakeholder-ilor din afara sistemului public pentru activitatea ADR. Consider necesar și mi-am propus ca ADR să aibă o strânsă relație cu acești actori.

Poate în acest context, ați putea să ne spuneți dacă aveți deja conturate anumite idei/proiecte pe care ați putea să le anunțați în viitorul apropiat.

Ne-am implicat deja în elaborarea platformei care permite mass-media sa se înscrie pentru campania de informare publică derulată de Guvernul României, în colaborare cu Secretariatul General al Guvernului.

Este o măsură extrem de importantă a acestui Guvern, menită să asigure dreptul la o informare corectă şi echilibrată a cetățenilor într-o perioadă critică în care nevoia de informare este esențială și

să fie o formă de sprijin pentru mass-media care are serios afectate veniturile din publicitate în această perioadă. Ținând cont de faptul că proiecte importante de digitalizare sunt finanțare din fonduri europene, suntem sub o presiune foarte mare din punct de vedere al timpului rămas și trebuie să demarăm într-un timp foarte scurt proiecte majore, care nu au fost demarate în ultimii ani, altfel riscând să pierdem finanțările alocate. Lucrăm în paralel pentru proiectul de cloud guvernamental, un proiect care dorește să scoată România din situația actuală în care există data centere dispersate în instituțiile publice din România, foarte greu de gestionat și cu un grad ridicat de risc. Practic, prin acest proiect de cloud guvernamental vom scăpa instituțiile și autoritățile publice din România de povara mentenanței propriilor infrastructuri hardware, vom diminua costurile si vom crește gradul de securitate cibernetică. În plus, astfel vor fi oferite servicii de o calitate mai bună cetățenilor, fără a mai avea scuze de tipul „a picat serverul”.

Un alt proiect important la care lucrăm este arhitectura open source de interoperabilitate pentru platformele de servicii publice online din România, un proiect care va produce efecte vizibile pe termen scurt, dar care pe termen mediu va trebui completat de standardizări și reglementări făcute în parteneriat cu instituțiile publice din România și furnizorii de soluții și specialiștii din mediul privat. Așa cum aminteam anterior, unul dintre pilonii esențiali ai transformării digitale a României este identitatea electronică.

Suntem în ultimele etape de validare ale acestui proiect, care va putea schimba pentru totdeauna modul în care cetățenii acționează în mediul virtual atunci când folosesc serviciile publice.

Facturarea electronică, un proiect la care lucrăm împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, este, de asemenea, o prioritate pentru noi. Există în acest sens un cadru normativ care va fi adoptat curând, dar și discuții avansate cu parteneri care ne vor sprijini cu expertiză în acest demers.

Ați mai vorbit de o strategie de a aduce 1.000 de localități în ghișeul unic. Câte sunt acum și cât va dura aducerea lor?

ADR depune eforturi importante prin inițierea constantă a unor campanii de informare prin toate mijloacele de comunicare disponibile a tuturor instituțiilor direct beneficiare a funcționalităților sistemului ghișeul.ro. Pentru popularizarea procesului de înrolare în sistem, avem în vedere colaborări extinse cu autorități de la nivel local (Consilii județene, Instituții ale Prefectului etc.), modificări ale normelor de aplicare Ghișeul.ro prin care să simplificăm derularea procedurii de înrolare și creșterea nivelului de colaborare cu entități private, precum instituții bancare, firme din domeniul IT), astfel încât să existe o comunicare eficientă a avantajelor înregistrării în sistem de către primării. Numărul utilizatorilor a crescut cu peste 25% de la preluarea mandatului. Am simplificat mult procesul, am redus numărul de documente cerute, încercăm să mutăm interacțiunea în mediul online, dar trebuie să intervenim și asupra unor blocaje externe care încetinesc acest proces în momentul de față.

De la lansarea sistemului Ghișeul.ro au fost înregistrate în sistem 446 de instituții (peste 60% dintre orașele și municipiile din România) și au fost efectuate peste 1.862.000 plăți în valoare de 606.760.000 lei.

21

22

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Provocări și previziuni despre IT-ul românesc:

„Noi am reușit în ciuda faptului că suntem în România, nu datorită faptului că suntem în România” de Ion Surdu

IT-ul românesc trebuie să se transforme dintr-un centru de execuție în unul de inovație, iar criza provocată de Covid-19 poate fi un imbold important în acest sens. Este una dintre concluziile la care ajungem după consultarea mai multor reprezentanți din domeniu. Un prim pas pentru aceasta, cred ei, este digitalizarea României, o necesitate ce nu mai poate fi trecută cu vederea. În studiul „Industria de software în România”, realizat de KeysFin, se menționează că „deși România este al doilea furnizor de software și servicii din Europa de Est și în top 10 la nivel european, industria se bazează îndeosebi pe export și outsourcing”. Totuși, precizează autorii studiului, „în ultimii ani s-au făcut progrese importante pentru sprijinirea startup-urilor locale din domeniul software-ului, datorită apariției fondurilor de investiții internaționale, programelor de mentorat, dar și a competițiilor”. Astfel, potrivit datelor KeysFin, în prezent în România investițiile străine în domeniul IT ar reprezenta aproximativ 53% versus 47% investiții locale. În același timp, potrivit Asociației patronale a industriei de software și servicii (ANIS), doar una din zece companii IT din România are capital străin. Totuși, acestea generează 73% din veniturile pieței și au un ritm susținut de creștere, de circa 12% pe an, comparativ cu cele românești, care generează circa 27% din piață, iar în ultimii 3 ani au fost marcate de stagnare. „Companiile, fie că vorbim de cele românești sau de cele cu capital străin, au nevoie de un mediu predictibil și sănătos pentru a se dezvolta. Cu toate acestea, multinaționalele sunt ceva mai protejate de schimbările din piață și legislative, au la dispoziție mai multe resurse, planuri de continuity și knowledge din alte piețe în care activează”, ne spune Gabriela Mechea, director executiv al ANIS. Și astfel deschidem lista provocărilor cu care se confruntă industria în prezent.

Despre provocări, dar și despre beneficiile pe care le au firmele IT românești în România, precum și despre viziunea lor asupra viitorului industriei am discutat cu mai multe companii din domeniu: unele sunt startup-uri, altele au experiență de peste 10 de ani în piață; unele oferă servicii și furnizează aplicații, iar altele au fost fondate de specialiști cu cunoștințe tehnice pentru a ajuta companiile pe partea de vânzare.

Avaelgo (Timișoara) Avaelgo s-a înființat în 2006 și se numea inițial H.P.C. Consulting, imediat după ce fondatorul, Mihai Tătăran, a finalizat studiile universitare - Automatică și Calculatoare la Universitatea Politehnica din Timișoara. Investiția inițială a fost modică: un laptop și un scaun de birou. „Pentru început nu aveam o viziune clară în ce direcție o va lua compania, având în plan să ofer servicii de consultanță și training pe tehnologii Microsoft pe care eu începeam să mă specializez”, ne spune Mihai Tătăran. Timp de aproximativ 9-10 ani singurele servicii oferite erau training și dezvoltare de soluții la cheie sau outsourcing. „Ulterior

am început să ne îndreptăm către consultanță mai serioasă, pentru companii enterprise, specializați fiind pe Microsoft Cloud. Iar acum suntem concentrați pe migrarea unor organizații (parțial sau cu totul) spre Cloud: Microsoft 365 și Azure. De asemenea, ajutăm companii medii și mari să își desfășoare activitatea în Cloud, cu tot ce înseamnă securitate, guvernanță, operațiuni, iar pentru unii din ei am început să dezvoltăm soluții bazate pe Inteligența Artificială”. Misiunea Avaelgo este să fie cea mai bună pe Cloud și AI Microsoft.

Cifra de afaceri a Avaelgo a fost în creștere în ultimii ani, datorită proiectelor de Cloud: 1,75 milioane de euro în 2017; 2,5 milioane de euro în 2018 și 8,8 milioane de euro în 2019.

Qubiz (Oradea) Fondată în 2008, Qubiz s-a dezvoltat în mod accelerat de-a lungul anilor (de la 5 angajați la început, la 250 în 2020), păstrându-și în același timp spiritul de startup și atmosfera de lucru relaxată. Chiar dacă la început compania se axa pe outsourcing pur, în ultimii ani funcționează ca o companie de consultanță în IT. „Practic, combinăm cunoștințele specifice industriilor (sănătate, logistică, media, finanțe) cu expertiza noastră tehnică pentru a livra aplicații software performante și soluții IT care aduc multă valoare partenerilor noștri”, ne spune Darius Tulbure, Marketing & UX Design la Qubiz.

Compania a fost înființată de Marcel Anghel în Oradea. În anul 2013 și-a deschis un birou și în Cluj-Napoca.

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mincu, CEO. În schimb, valoarea companiei este în prezent de peste 200 de milioane de dolari.

Blockchain-ul creat de Elrond va fi destinat publicului larg: ambițiosul startup tinde să redefinească la nivel mondial conceptul tranzacțiilor, transformându-le prin viteză uimitoare de operare, costuri scăzute și accesibilitate, mutând accentele către mass-market (mai multe despre tehnologia dezvoltată de Elrond citiți în pagina 30).

Linnify (Cluj-Napoca)

Investiția inițială a fost minimă: un apartament închiriat, infrastructura IT și salariile. Fondatorii spun că primii 2 ani au fost dificili, ca mai apoi, în anul 2019, Qubiz să raporteze o cifră de afaceri de peste 7 milioane de euro.

Clienții companiei sunt îndeosebi din Olanda și Regatul Unit, însă soluțiile pe care le dezvoltă ajung și la clienți din SUA, Finlanda, Italia etc. Soluțiile variază în mare măsură în funcție de tehnologie, platformă sau destinație, expertiza Qubiz acoperind o plajă largă, de la aplicații mobile, la aplicații enterprise, de la tehnologii open source consacrate, la tehnologii emergente precum inteligența artificială, blockchain și IoT.

Linnify a fost fondată la sfârșitul anului 2016, având ca principală direcție de activitate dezvoltarea de aplicații mobile și web, atât ca produse proprii, cât și pentru terți.

Clienții companiei provin în principal din străinătate, fiind startup-uri sau companii care doresc să lanseze soluții digitale inovative în industriile în care activează (financiar, industrial, wellness, educațional, agricol).

Elrond (Sibiu) Compania Elrond a fost fondată în anul 2018 în Sibiu de către frații Beniamin și Lucian Mincu și Lucian Todea toți trei cu experiențe valoroase și backgrounduri la companii mari din Occident. Împreună cu o echipă formată din antreprenori, ingineri și cercetători lucrează la dezvoltarea unui nou sistem de blockchain care își propune „să dea oricui, de oriunde ar fi în lume, acces la această economie digitală”. Recent, Elrond a fost inclus în top 10 cele mai promițătoare startup-uri de blockchain din Europa de către publicația EU-Startups.com.

Compania a început cu o investiție proprie a fondatorilor, după care Elrond a reușit să acumuleze peste 5 milioane de dolari din două runde de finanțare în anul 2019. „În momentul de față nu există o cifră de afaceri a companiei, pentru că noi suntem foarte diferiți de o companie care face outsourcing și vinde doar servicii. Noi construim un produs și în momentul în care produsul va fi lansat, atunci va începe să producă, să existe adopția”, explică Beniamin

Compania a fost fondată de către Răzvan Bretoiu, Alexandru Bogdan și Cătălin Briciu, primii doi fiind în acea vreme studenți la Facultatea de Automatică și Calculatoare, iar cel de-al treilea - student la Economie și Drept. Ulterior, li s-au alăturat ca și asociați în companie Sebastian Godja, Darius Bogdan și Răzvan Todea, toți trei cu background tehnic în domeniu.

Primul an de activitate a Linnify a început cu dezvoltarea propriului startup, deliverME, lansat cu succes pe piața din Cluj-Napoca în vara anului 2017. Succesul pe care l-a avut aceasta i-a determinat să-și îndrepte atenția spre dezvoltarea de soluții software pentru terți. Din punct de vedere financiar, a fost cea mai bună decizie în acel moment.

Astfel, investiția inițială s-a ridicat în jurul sumei de 5.000 euro din surse financiare proprii și susținere din partea membrilor familiei. În 2019 cifra de afaceri a depășit cu puțin suma de 500.000 euro, iar numărul angajaților în prezent este de 28.

CraftingSoftware (Cluj-Napoca) CraftingSoftware a fost fondată la sfârșitul anului 2015 de Darius Baba, Gabriel Bota, Călin Crișan și Adrian Magdaș, toți cu competențe complementare care acoperă atât zona de expertiză tehnică, cât și partea de dezvoltare business și people management. „Momentul în care am decis să ne dăm demisia [de la companiile la care activam] și să construim CraftingSoftware a fost facilitat de un fost colaborator. El ne-a oferit oportunitatea de a-l ajuta cu un proiect

23

24

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Practic, echipa Techmatch se consideră a fi o echipă externă de vânzări care are ca și clienți companiile de software development din România. Am considerat important punctul lor de vedere datorită faptului că misiunea lor e să ajute companiile IT să găsească clienți din afara României și nu numai.

TechMatch a fost fondată în momentul în care cei trei au realizat că există o nevoie de vânzări la nivel de companii care dezvoltă softuri din România. „Până acum companiile au mers foarte mult pe un model de recomandări, fără să-și pună problema ce o să se întâmple dacă n-o să mai vină recomandări”, spune Valentin Maior.

Investiția inițială a TechMatch a constituit un grant de tipul Startup Plus, de 36.000 de euro, la care fondatorii au mai adăugat aproximativ 7.500 de euro, iar în mai puțin de un an a generat o cifră de afaceri de peste 60.000 de euro. „Ne-am focusat pe zona de a crea procesele, nu neapărat de a fi profitabili; acum urmează să ne ducem pe zona de achiziții clienți și profitabilitate”. tech din zona real estate”, ne povestește Darius Baba.

Compania s-a născut din dorința celor patru tineri de a construi o companie cu o atmosferă de lucru relaxată, dar, în același timp, provocatoare din punct de vedere tehnic. „Am plecat de la ideea că software-ul de calitate nu poate fi produs în masă, ci are nevoie de suflet. Are nevoie de un nivel de măiestrie care se obține doar în timp, cu multă implicare și cu foarte multă muncă”.

Ca în cazul majorității companiilor IT, investiția inițială a fost redusă material, dar mare din punct de vedere al energiei și efortului depus - laptopuri, un apartament folosit ca birou și multă muncă au fost singurele necesități în primul an de activitate a firmei.

Echipa CraftingSoftware înseamnă astăzi peste 35 de colegi și o cifră de afaceri de aproape 2 milioane de dolari.

Majoritatea clienților sunt startup-uri din SUA, cu produse care merg din zona de real estate până în zona de fintech.

TechMatch (Cluj-Napoca) TechMatch nu este o companie de IT, însă fondatorii acesteia, Valentin Maior (CEO), Mircea Vădan și Ștefan Koritar, au background în domeniul tehnic, având experiență în web-development, product development și startups.

Provocările în fața investițiilor străine în IT-ul din România Aproape toți cei cu care am discutat au fost de acord că una dintre provocările industriei IT din România este cursa pentru talente. Chiar dacă numărul de angajați în IT crește constant cu o medie de 10% pe an, este, totuși, sub nivelul de absorbție al pieței. Această „luptă” este destul de aprigă, iar multinaționalele își atrag specialiștii prin salarii și pachetele de beneficii atractive, tehnologiile pe care le folosesc și proiectele pe care le dezvoltă. „Așadar, o companie românească trebuie să depună mai multe eforturi pentru a-și atrage oameni talentați, mai ales dacă vorbim de o companie mică, un startup. Deschiderea investițiilor în tehnologie și digitalizare în sistemul public ar putea echilibra balanța”, crede Gabriela Mechea.

Darius Tulbure, de la Qubiz, este de acord că firmele mari de IT pot părea foarte atrăgătoare pentru angajați, acestea fiind percepute ca stabile și oferind posibilități multiple de avansare în carieră. „La Qubiz oferim același lucru, cu diferența că noi avem o cultură organizațională mai informală, mai personală, mai cool. În plus, într-o companie mai mică e mai ușor să te faci remarcat. Am văzut în ultima vreme o tendință pentru seniori de a căuta firme mai mici”, completează el. „Barierele de intrare în anumite industrii sunt ridicate, datorită expertizei și renumelui pe care firmele mari le au în acele domenii. O poziționare strategică pe piață prin orientarea înspre tehnologii noi crește șansele de succes ale unei companii mici”, explică Cătălin Briciu, cofondator Linnify. Însă bugetele mai mici alocate pentru marketing și vânzări rezultă într-o prezență mai redusă pe alte piețe externe. Astfel, companiile mici trebuie mereu să găsească metode inventive și să depună mai mult efort în atragerea noilor clienți. „Totodată, această lipsă de capital prezintă o provocare și în atragerea de noi resurse umane”, adaugă Cătălin Briciu. Tot el mai găsește o provocare: capacitatea de balansare a volumului de muncă primit de la clienți și a capacității de muncă a angajaților. „Odată ce există o structură internă și procese bine puse la punct care să mențină în linii optime acest raport, creșterea sănătoasă a unei companii este posibilă”, explică acesta. „Competiția pentru atragerea celor mai buni specialiști este acerbă. Mă refer în special la piața locală din Cluj.

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CraftingSoftware are două abordări legate de recrutare. În primul rând, investim mult în dezvoltarea profesională și personală a fiecărui coleg. Acest mod de lucru, plus nivelul de exigență tehnică pe care îl cerem la angajare, a făcut să construim o echipă performantă, proactivă și care lucrează foarte bine împreună. Faptul că în cei 4 ani de existență a companiei ne-au părăsit doar doi colegi arată că abordarea noastră funcționează”, spune Darius Baba, cofondator CraftingSoftware.

Competiția pentru proiecte și inițiative neinspirate la guvern Competiția pentru proiecte este o altă provocare, de aici - și cea pentru clienți noi. Darius Baba explică: „Firmele mari au un avantaj în ceea ce privește oferta de servicii și au o libertate mai mare de negociere atunci când vine vorba de preț. De asemenea, este dificil să intri în competiție cu asemenea firme pentru recrutarea de specialiști. Firmele mari, mai ales cele nou intrate pe piață, vin cu oferte financiare greu de egalat de jucătorii mai mici”. Acesta spune cum face față compania acestor provocări. „Oferim servicii premium și suntem experți pe o zonă de nișă tech (limbaje funcționale) și astfel evităm să intrăm în competiție directă cu firmele mari”.

De la Timișoara, Mihai Tătăran, directorul executiv al Avaelgo, ne vorbește despre faptul că firmele românești de IT au avantaje și dezavantaje în fața giganților străini: „Ca dezavantaje aș enumera: capitalul de care companiile străine mari dispun, ceea ce le dă o forță incredibilă în perioade de criză, dar și posibilitatea de a atrage mai ușor talente, dar aș adăuga și unele inițiative extrem de neinspirate ale guvernelor anterioare (2012-2013) cum ar fi acel program de „creare de noi locuri de muncă”. Prin acel program care acorda efectiv ajutoare financiare consistente tuturor companiilor care angajau 200 de persoane în plus - s-a creat un dezechilibru major și concurență neloială finanțată de guvern: nimeni în acel program nu a specificat că job-

urile create să fie net noi și ce s-a întâmplat a fost că acele companii care puteau beneficia de program, având un 3040% din total costuri cu angajații finanțate de la guvern, au recrutat de la firmele mici. Este doar unul din multele exemple de „bune intenții” gândite de birocrați care însă nu analizează și efectele de rang secundar sau terțiar”. În ceea ce privește avantajele, acestea țin de crearea de comunități și grija mai mare față de angajați. „Cred că viitorul capitalismului și antreprenoriatului va fi dat de companii care nu sunt orientate doar pe profitabilitate pe termen scurt, ci sunt și empatice la adresa tuturor celor cu care intră în contact: angajați, parteneri, furnizori, clienți și în cele din urmă acționari. De asemenea, companiile locale au o amprentă locală profundă: atunci când vine o criză, nu plecăm de aici, ceea ce o companie mare străină o poate face”, subliniază Mihai Tătăran.

„Trebuie să știi ce ai de făcut” Așa sau altfel, multe lucruri se bazează pe intențiile celor care vor să investească în domeniu. Chiar dacă multe dintre provocări stau în fața companiilor noi, ambițiosul startup Elrond, fondat la Sibiu, demonstrează că spațiul pentru a avea succes există pentru oricine, trebuie să știi doar ce ai de făcut. „Astăzi, lucrurile se schimbă atât de rapid, încât tot ce contează este să le înțelegi și să te adaptezi. Dacă poți asta - poți schimba lumea. Și noi asta am făcut”, spune Beniamin Mincu, CEO Elrond. El crede că foarte multe provocări există pentru cei aflați la început de cale, dar ele rezidă din neînțelegerea exactă a ceea ce ai de făcut. „Într-adevăr, este foarte simplu să oferi servicii: spre exemplu, să construiești site-uri la cerere pentru companii, însă este foarte dificil să încerci să construiești un sistem integrat, complex, să gândești felul în care să vinzi produsul, cum ajungi pe piața globală, cum să concurezi cu oameni de oriunde din lume, indiferent de cât de multe resurse au și să reușești să învingi”.

Iar aici ajungem la vânzarea propriilor produse.

Valentin Maior este CEO și cofondatorul TechMatch, companie care a fost fondată din nevoia firmelor de a-și vinde produsul. „Lucrând cu companii IT din România,

25

26

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

vedem că le este foarte greu să-și structureze acel „unique selling proposition”. În funcție de cât de bine ești dezvoltat aici, ești mai competitiv. Este o problematică majoră a pieței de IT din România. De obicei, firmele au plecat de la faptul că a existat un client care avea o nevoie, s-au desprins din alte firme oameni, au fondat o companie și de atunci au funcționat mult pe recomandări. Aș zice că în proporție de peste 70%. Nu este un model sustenabil și predictibil”, crede Valentin Maior.

Secretul menținerii pe piață Piața locală este încă în formare, iar pe cea globală cererea depășește oferta, astfel că dezvoltarea soluțiilor de software va continua să fie o necesitate. La aceasta se mai adaugă digitalizarea și inovarea în multe dintre domenii, ceea ce va avansa în următoarea perioadă, odată cu apariția Covid-19 și a restricțiilor impuse. Cei din domeniu spun că pentru România o strategie câștigătoare pe termen mediu-lung este să investească acum, enorm, în acele sectoare în care va fi cerere peste 1-2 ani și mai târziu. „În acest moment, cu pandemia și criza economică profundă care va apărea, totul se modifică. Dispar job-uri, dispar firme, deci cred că toți trebuie să fim foarte agili și să ne adaptăm la noile condiții”, crede Mihai Tătăran (Avaelgo). „Cred că și firmele românești conștientizează că avantajul nostru competitiv care ne-a permis să creștem frumos în perioada 2005 (pre-aderare la UE) până prin 2018-2019, anume costul relativ mic al forței de muncă balansat cu pregătire suficient de bună a forței de muncă, începe să dispară. Salariile și costul total asociat lor au crescut enorm și ne apropiem din punct de vedere al costurilor de țări ca Cehia, Polonia, chiar Austria pe anumite sectoare. Peste această problemă și, probabil, corelat, vine penuria de angajați - nu se pune problema doar de calitate, ci și de număr - pur și simplu nu există destui. Din aceste cauze, e clar că va trebui să ne orientăm mult mai mult, toți privații din România, către investiții în automatizare, IT, digitalizare etc.”, completează el.

Cătălin Briciu (Linnify) adaugă: „Necesitatea dezvoltării soluțiilor software este în continuă creștere datorită

digitalizării și inovării a tuturor domeniilor existente.

Pe piața globală există mult mai multă cerere decât ofertă, ceea ce prezintă constant oportunități pentru firmele care activează în domeniu. Pentru a-și menține poziția și a rămâne competitivă, o companie de IT trebuie să își îmbunătățească constant modul de lucru, să asimileze tehnologii noi și să fie la curent cu noile inovații în sectoarele pentru care oferă soluții. Înțelegerea domeniului în care este lansat produsul prezintă de asemenea importanță pentru a oferi o calitate și o valoare ridicată și pentru a putea implementa un proces eficient”.

Iar Darius Baba (CraftingSoftware) crede că o abordare calitativă a muncii depuse o să ducă atât la crearea de legături pe termen lung cu clienții existenți, cât și referințe din partea lor pentru proiecte noi.

Avantaje față de giganții străini din IT IT-ul este un domeniu despre care se spune că beneficiază de o serie de facilități, cum ar fi scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii pentru angajați. Facilitățile fiscale reprezintă motivul pentru care IT-ul românesc a reușit să se mențină competitiv, într-o cursă cu alte state din centrul și estul Europei. Industria de IT este unul dintre sectoarele de activitate care a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în ultimii 15 ani și o creștere constantă în ultimii ani, atât în ceea ce privește veniturile, cât și ca număr de angajați. Dacă în primul deceniu după 1989 am avut pe piața locală cu precădere vendori de licențe, în anii 2000 au început să vină tot mai multe companii de outsourcing. În anii ce au urmat, mulți giganți IT și-au deschis aici divizii de R&D. „Unui IMM din sectorul IT îi este foarte greu să intre într-o competiție pentru un proiect internațional. De aceea, reiterez nevoia dezvoltării cererii locale, a implicării sectorului public prin deschiderea de proiecte naționale de transformare digitală, dar și încurajarea proiectelor în sectorul privat, prin oferirea de facilități pentru digitalizare companiilor locale și relaxarea legislației pentru

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

adoptarea cloud. România are cel mai mic grad de adoptare a tehnologiei în rândul companiilor și de digitalizare a administrației publice, comparativ cu media UE”, spune, în context, directorul executiv ANIS. Beniamin Mincu (Elrond) ține să sublinieze însă că „ceea ce am reușit să construim noi am făcut-o în ciuda faptului că suntem în România, nu datorită faptului că suntem în România”. „Dacă ne-am fi aflat în altă parte, probabil am fi reușit să construim totul mult mai rapid, dar e un aspect irelevant. Ceea ce contează cu adevărat e că în ciuda tuturor provocărilor am reușit să rămânem foarte concentrați pe ceea ce ne-am propus”, a completat el.

Totuși, principalele avantaje pe care le văd cei din industrie țin de costurile relativ mici cu talentul uman în comparație cu piețele externe, calitatea și originalitatea produselor – esențiale mai ales în faza inițială de creștere a companiei. Însă pentru a putea scala afacerea în continuare, e nevoie de mai mult de atât. „Linnify are ca scop crearea unei culturi puternice în cadrul companiei, bazată pe dezvoltarea personală și profesională a fiecăruia dintre noi în parte. Astfel, ne vom putea baza în timp pe alți diferențiatori, anume expertiză tehnică combinată cu creativitate în soluțiile create”, spune Cătălin Briciu.

Darius Baba (CraftingSoftware) crede însă că aceste avantaje trebuie să se îndepărteze de zona de costuri reduse și să se îndrepte spre zona de expertiză. „Momentan încă suntem competitivi ca și preț față de Europa de Vest și SUA, dar diferența începe să fie neglijabilă. Țări ca Ucraina, Bulgaria sau India sunt mai ieftine când vine vorba de costuri (dezvoltare și infrastructură). În ultimii ani s-a câștigat mult know-how din proiectele de outsourcing. Acest know-how trebuie acum folosit în poziționarea noastră ca provideri de servicii premium și lansare de produse”.

Valentin Maior (TechMatch) consideră că alegerea nișei este foarte importantă, generând beneficii și avantaje, indiferent de contextul dezbătut.

Concurența Cei din cadrul patronatului spun că nu ar fi corect să avantajăm companiile românești, deoarece concurăm cu toții pe o piață globală.

IT-ul este o piață extrem de concurențială, dar și dinamică. „Atât în zona de Cloud, cât și AI, există 3-4 mari dezvoltatori de tehnologie (Amazon, Microsoft, Google, Nvidia etc.) și toți dezvoltă într-un ritm extrem de alert, ceea ce pune o presiune mare pe companiile mici din domeniu.

De ce? Pentru că ideea ta de produs, pe care o ai azi pentru că vezi o lipsă semnificativă pe o nișă și la care lucrezi 1-2 ani să o rafinezi, devine efectiv inutilă când în 6 luni unul din marii producători dezvoltă o extensie a platformei lor și pentru respectiva nișă. Platformele majore se dezvoltă într-un ritm alert, rezultând inclusiv o automatizare sau simplificare a job-urilor din IT: ceea ce acum 3 ani făceai cu cinci ingineri de Cloud acum faci cu doi pentru că produsele au evoluat”, explică Mihai Tătăran. „Viteza cu care se schimbă orice aspect al vieții noastre lasă loc pentru apariția de noi idei. Acest lucru duce la o cerere tot mai mare de servicii software, care necesită, în consecință, o suplimentare a ofertei. Așadar, este creată premiza perfectă pentru apariția atât a ideilor noi ce necesită dezvoltare, cât și a companiilor care să le dezvolte”, spune Cătălin Briciu. În același timp, Beniamin Mincu menționează că există un potențial enorm de dezvoltare a noilor companii, dar crede că acest dinamism este determinat de reușita sau eșecul startup-urilor în primă fază. „Dacă tot ce vezi este că fir-

„Volumul veniturilor generate de companiile IT a crescut în ultimii ani cu o rată relativ constantă, de aproximativ 500 de milioane de euro pe an, ajungând la 5,9 miliarde de euro în 2019, din care 4,8 miliarde de euro reprezintă segmentul software și servicii, iar 1,1 miliarde alte activități din piața de IT. Estimam anul trecut că rata de creștere anuală a pieței se va menține, urmând ca peste 2 ani veniturile industriei IT să ajungă la 7,3 miliarde de euro. Totuși, dacă trendul de digitalizare lansat pe fondul crizei actuale provocate de pandemia de COVID-19 va continua, la fel și introducerea tehnologiei 5G, ne putem aștepta la o evoluție mai consistentă” Gabriela Mechea, director executiv ANIS.

mele falimentează, că oamenii nu reușesc, că se plâng, atunci se instalează teama și reticența. În schimb, dacă vezi companii care pot ajunge la o evaluare de miliarde de dolari, deși au debutat în orașe foarte mici, atunci începi să crezi că este posibil orice și că trebuie să încerci și tu.

Forța exemplului este una extraordinară, mai ales pentru tânăra generație”.

Nevoia de inovare a determinat, de fapt, apariția companiilor cum este și TechMatch. „Am fost oameni de development, dar ne-am dat seama că cea mai mare nevoie se atestă în zona de vânzări. Atunci ne-am concentrat pe studierea și dezvoltarea unor modele eficiente, astfel ca în cele din urmă să reușim să fim inovativi, să venim cu răspunsul potrivit la nevoile pieței”, spune Valentin Maior, CEO-ul companiei.

Oportunitățile care există în domeniu și succesele care pot fi atinse, determinate de impulsul concurențial, se poate răsfrânge asupra întregii economii în măsura în care compania evoluează. „Există și scenarii foarte neașteptate în care o companie reușește să genereze un impact și o evaluare mai mare decât PIB-ul unei țări de mărimea României, de exemplu”, punctează CEO Elrond.

Fondurile de investiții Fondurile de investiții sunt considerate, în special pentru startup-uri, o gură de oxigen, o oportunitate ca proiectul să prindă viață. Într-o analiză asupra zonei de „venture capital” din România, realizată de Mircea Vădan, specialist în ecosistemul de startup-uri românesc, partener în companiile Activize și TechMatch, autorul observă că multe fonduri din afară se uită la startup-urile din România.

Potrivit lui Mircea Vădan, în anul 2015 existau foarte foarte puține organizații active pe zona de venture capital, iar multe startup-uri căutau investitori în afara României. În 2019 situația arăta destul de diferit - jucători cu o acoperire mult mai bună a etapelor de creștere prin care trece un startup. „TechAngels (în București) a devenit mult mai activ; Growceanu (în Timișoara) a fost formalizat și lan-

27

28

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

sat, inițiativa începând din 2016; T.A.N (în Cluj-Napoca) este în proces de formalizare/lansare; Sparking Capital are câteva investiții făcute deja începând cu 2018; TBNR (în Iași) a investit începând cu anul trecut în 3 startupuri. În ceea ce privește finanțările care provin din partea acceleratoarelor, Techcelerator a fost cel mai activ, ajungând la 24 de investiții de la lansare, rundele de investiții variind de la €25K la €100K (...) De asemenea, avem o serie de acceleratoare și organizații ce ajută startup-urile early-stage să obțină finanțare, precum: Commons Accel, Startarium, Rubik Hub, InnovX, Risky Business, Spherik, Innovation Labs și Human Finance. Avem și programele din cadrul conferințelor unde startup-urile se pot conecta cu investitori, spre exemplu, How to Web, Techsylvania, Upgrade100, GoTech etc.”, se menționează în analiză.

Una dintre concluziile lui Mircea Vădan este că unele fonduri vor face investiții și în alte tipuri de companii de tehnologie pe lângă cele cu produse pure întrucât și acelea au un potențial de a crește mai rapid; de exemplu, o companie ce oferă un serviciu în care o bună fracțiune din ceea ce face este automatizată (spre exemplu: productized services or AI services companies - un trend des întâlnit și în Europa). „Cu siguranță, ecosistemul românesc crește bazat pe organizațiile implicate în venture capital; există mult avânt și energie de care trebuie să profităm”, mai scrie autorul, precizând că există și multe goluri de acoperit și de stabilizat ca să ajungem la un ecosistem vibrant.

Mihai Tătăran spune că Avaelgo nu a apelat la astfel de fonduri până acum, având „o mică temere”, și anume tendința din ultimii ani de a vedea mai degrabă o „schemă Ponzi” în tot ceea ce înseamnă VC (venture capital), în special în SUA și speră să nu se ajungă și la noi. „Anume, aceste fonduri sunt motivate să facă o investiție de runda A, ca apoi să crească artificial cât mai repede compania respectivă, a.i. să găsească un alt VC pentru runda B (în care cei din runda A își marchează profitul), iar apoi cei din runda B pun presiune pe companie să crească cât mai repede pentru a găsi pe cineva în runda C ș.a.m.d. Deci, văd foarte multe exemple, în acest sens, de companii care au crescut repede pe anumiți indicatori, dar care nu neapărat au o creștere solidă, respectiv o „inflamare” a evaluărilor financiare ale acestor companii (unele din ele cotate chiar la bursă), ceea ce va duce inevitabil la spargerea bulei și la o reașezare. Sper că asta nu ne va afecta pe noi foarte mult aici, în România și sper să revedem fonduri care sunt motivate să investească în ceva solid, pe termen lung”, explică antreprenorul. În schimb, la Sibiu, Elrond a atras peste 5 milioane de dolari în două runde de finanțare pe parcursul anului trecut. Cu acești bani compania dezvoltă o nouă tehnologie blockchain ce va redefini transferul de bani și care urmează să fie lansată în curând. „Qubiz a crescut în mod organic în toți cei 12 ani de activitate, adică fără să apelăm la fonduri de investiții sau la fuziuni și achiziții. Am dori ca lucrurile să rămână așa”, spune, în context, Darius Tulbure. Și Cătălin Briciu menționează că Linnify încă nu s-a aflat în situația în care să acceseze până în prezent acest tip de finanțare. „Totuși, suntem la curent cu oportunitățile existente și ne pregătim activ pentru momentul în care vom fi în căutare de investiții”. „CraftingSoftware are două direcții mari de dezvoltare: zona de servicii și ceea ce numim CraftingProductStudio.

CraftingProductStudio este incubatorul intern de produse. Are o echipă dedicată în cadrul căreia se vizează și atragerea de investiții pentru dezvoltare. Odată cu creșterea numărului de startup-uri au crescut și opțiunile privind fondurile de investiții. Evident că încă nu ne putem compara cu zonele de inovație din vestul

Europei sau Silicon Valley, dar accesul la finanțare este mai facil decât era în urmă cu câțiva ani. De asemenea, au apărut o serie de linii de finanțare UE pentru inovație și digitalizare și care pot fi accesate de firmele interesate”, spune și Darius Baba.

Tentația de a vinde compania unui gigant IT străin sau tentația de a muta afacerea în străinătate Beniamin Mincu, Elrond: „Este tentant, dar - din nou depinde foarte mult de scopul companiei. Dacă îți dorești să construiești o companie valoroasă și apoi să o vinzi, poți să faci asta. Dacă vrei să construiești o companie cu impact masiv asupra lumii, atunci nu va mai conta cine și cu ce buget este dispus să-ți cumpere afacerea. Noi am deschis sedii în Malta și Elveția”.

Mihai Tătăran, Avaelgo: „Avaelgo nu își dorește un exit sau o vânzare. Am avut multe discuții, nu am ajuns niciodată la ceva concret, pentru că pur și simplu nu asta e viziunea noastră pe termen lung. Ne dorim să fim aceeași companie: un mediu extrem de plăcut pentru angajați, execuție la superlativ, lucru cu tehnologii extrem de noi, în proiecte complexe și clienți care ni se potrivesc și cu libertate maximă în diverse inițiative antreprenoriale (conferințe, internship-uri etc.). Și ne dorim să fim așa indiferent dacă suntem 50, 100 sau 500 de oameni și indiferent dacă avem sau nu, de exemplu, un birou în SUA. Cu alte cuvinte, ne dorim să creștem, dar dorim să o facem ca o entitate de sine stătătoare.

La modul serios nu am analizat niciodată mutarea afacerii. Din punct de vedere fiscal ar putea fi niște avantaje și acum, din păcate, cu această criză care vine și cu bugetul țării la un stres maxim, nu pot să nu recunosc că nu m-am gândit din nou la asta. Dar cred că și asta ne definește ca firmă: suntem o firmă locală, care plătește impozite local și care contribuie la modul serios în dezvoltarea comunității locale”.

Cătălin Briciu, Linnify: „Poate fi destul de tentant, având în vedere potența financiară cu care companiile mari vin în negocieri. Deși am avut propuneri mai mult sau mai puțin formale de vânzare, nu am fost înclinați înspre a accepta o asemenea ofertă.

Nu am avut în gând mutarea afacerii din orașul în care activăm, ci doar extinderea acesteia. Am început prin deschiderea unui sales office în Berlin, Germania, prezența fizică în regiune oferindu-ne mai multe oportunități de dezvoltare, cât și o poziționare mai bună în negocierile cu clienții”.

Darius Baba, CraftingSoftware: „Piața este dinamică și multe companii încearcă să-și rezolve problemele de recrutare și diversificare a portofoliului de clienți prin achiziții. Au fost oferte și pentru CraftingSoftware, dar pentru noi e mai important să creștem compania conform valorilor care îi stau la bază decât un eventual exit. „It’s about the journey not the destination”.

Nu ne-am gândit la mutarea în alt oraș sau altă țară, dar ne-am gândit la avantajele pe care le prezintă munca remote. Este posibil ca pe viitor să avem colegi care să fie din alte orașe/alte țări. Momentan, considerăm că avem

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

un business solid și o echipă fenomenală care să ne ajute să facem față cu brio provocărilor din piața locală”.

Valentin Maior, TechMatch: „Au fost făcute achiziții de companii de către firme mari precum Cognizant, NTT Data, dar nu se vede un trend solid. Însă să deschizi oficiu sau să ai operațiuni în altă țară - da. Ceea ce facem deja - în Marea Britanie și Franța”.

Previziuni pentru IT-ul românesc Beniamin Mincu, Elrond: „Sunt convins de faptul că nicio altă piață nu va crește la fel de puternic precum piața de tehnologie. Și aici aș separa lucrurile: 1 - dacă prin IT ne gândim la outsourcing, atunci e cea mai simplă variantă. 2 - dacă facem un pas mai departe și povestim despre tehnologia de blockchain și despre zona de criptomonede, atunci, cu siguranță, această tehnologie și domeniul crypto vor genera una dintre cele mai mari explozii în următoarea perioadă. Iar rezultatul se va simți în multe domenii – oamenii vor migra profesional către aceste domenii, iar restul vor fi influențate de aceste schimbări, astfel încât vom vedea tehnologia blockchain atât de frecvent folosită la fel cum este internetul astăzi”.

Darius Tulbure, Qubiz: „O tendință pe care o observăm, pe de o parte, e trecerea de la outsourcing clasic la servicii cu valoare adăugată mare: consultanță, design thinking, application lifecycle management, R&D și aplicarea tehnologiilor emergente.

Pe de altă parte, se văd pași timizi spre dezvoltarea de produse proprii. S-ar putea ca criza generată de pandemia de coronavirus să afecteze puternic piața de outsourcing.

Dar, ca de obicei, crizele și momentele de cumpănă sunt cele care determină companiile să evolueze. S-ar putea să vedem tot mai multe startup-uri și tot mai multe companii mari care vor investi în produse proprii”.

Cătălin Briciu, Linnify: „Din punctul nostru de vedere, preconizăm în continuare o creștere a pieței IT, în mare parte datorită talentului de care dispunem în ceea ce privește resursa umană. Specializarea acesteia în domenii tehnologice avansate va fi obligatorie pentru a putea oferi valoare clienților. Totuși, pentru a rămâne competitivi la nivel internațional, va fi nevoie să investim în dezvoltarea de produse proprii, nefiind suficientă prestarea de servicii către clienți în regim de outsourcing. Un prim pas important îl reprezintă digitalizarea României, o necesitate ce nu mai poate fi trecută cu vederea în această eră informațională”.

Darius Baba, CraftingSoftware: „Forțată de scăderea competitivității pe zona de costuri comparativ cu alte piețe mai ieftine, piața IT din România este obligată să-și schimbe modelul de business. Zona de servicii este nevoită să migreze spre servicii premium, cu valoare adăugată mare, bazată pe expertiză tehnică și funcțională. În același timp, se dezvoltă zona de produs. Drept urmare, este necesar să ne transformăm ca și industrie, dintr-un centru de execuție, într-un centru de inovație”.

Valentin Maior, TechMatch: „Această perioadă prin care trecem cu toții, determinată de pandemia Covid-19, ne-a arătat că trebuie să avem o gândire strategică, că trebuie să fim atenți cum investim, că trebuie să avem viziune, că avem nevoie de mai multe cunoștințe în managementul de risc. Consider că zona de outsource va scădea. Fiind în vânzări, noi vedem cum deja intrăm în competiție cu țări precum Ucraina, Bulgaria, Moldova și e normal să se întâmple asta - clienții să migreze în zone unde costurile sunt mai mici. În consecință, piața românească de IT tinde să se dezvolte spre zona de produs. Noi nu dispunem încă de educația antreprenorială necesară, de aceea sunt în plină ascensiune programele de mentorat, antreprenoriale care, pe termen mediu, vor face diferența. Totuși, trebuie să știi să dezvolți produse, să le marketezi, să atragi clienții și aici mai avem mult de învățat”.

29

30

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Un blockchain pentru economia globală.

Elrond redefinește transferul de bani de Ion SURDU

Trei tineri au construit în Sibiu o echipă cu care vor să schimbe modul în care va funcționa economia la nivel global într-un viitor foarte apropiat. Aceștia intenționează să redefinească felul în care transferul de bani va funcționa la nivel global, transformându-l prin viteză uimitoare de procesare, costuri scăzute și accesibilitate nelimitată pe baza internetului, mutând accentele către mass-market.

Elrond, fondată de Beniamin Mincu, Lucian Mincu și Lucian Todea, este compania care va lansa în curând un nou sistem blockchain, care își propune „să dea oricui, de oriunde ar fi în lume, acces la această economie digitală”.

Blockchain este o bază de date distribuită, un registru digital și o arhivă de tranzacții financiare care sunt salvate pe mai multe computere în diferite locații. Tehnologia include criptografia cu cheie privată, o rețea de distribuție cu un registru partajat și un stimulent pentru menținerea tranzacțiilor, păstrarea și securitatea înregistrărilor. Spre deosebire de o bancă, unde plățile se fac centralizat, iar toate datele sunt stocate într-un singur loc, tranzacțiile în tehnologia blockchain fac din aceasta un sistem descentralizat, transparent și imuabil. „Construim un Blockchain de la zero, care aduce o îmbunătățire de 1.000 de ori în capacitatea de procesare, viteză de procesare și cost. Comparația e în mod deosebit făcută cu Bitcoin (BTC) și Ethereum (ETH). Dacă BTC poate procesa aproximativ șapte tranzacții pe secundă și ETH – 15, Elrond (ERD) poate procesa în momentul de față 10.000 de tranzacții pe secundă, cu o viteză de 5 secunde, și practic la un cost de 100 de ori mai mic. Considerăm că acest salt este foarte similar cu tranziția de la dial-up la broadband în era internetului, doar că de data asta, tranziția se face pe tehnologia Blockchain”, ne-a explicat Beniamin Mincu.

Blockchain pentru fiecare Deși pare complicat de înțeles, reprezentanții Elrond afirmă că lucrurile vor fi mult mai simple chiar și pentru cei care nu au cunoștințe temeinice de tehnologie. Astfel, oamenii vor ajunge să folosească noua tehnologie - să trimită bani oriunde în lume - la fel cum trimit un e-mail fără să știe că în spate se află protocolul SMTP. Beniamin Mincu spune că echipa Elrond a muncit la această tehnologie aproape 3 ani, primul mare pas fiind publicarea unei lucrări științifice. „Ideea este că blockchainul va redefini economia globală și va avea foarte probabil unul dintre cele mai puternice efecte asupra creșterii PIB-ului global de la internet încoace. Nicio tehnologie nu va avea un efect comparabil cu ce urmează să aducă blockchainul. Asta este ideea de bază pentru care încercăm să aducem tehnologia aceasta în piață cât mai rapid”, mai spune el.

Ce domenii sau instituții vor beneficia de noua tehnologie Potrivit fondatorilor Elrond, în primă fază implicațiile și efectele le vom vedea asupra domeniului bancar și al

plăților. Întrebat dacă acest lucru va afecta sistemul bancar, Beniamin Mincu răspunde „Da”. Dar asta nu e tot. „Ceea ce este și mai fundamental decât sistemul bancar, este economia în sine. Nu numai cea locală, ci și cea globală. Băncile fie vor adopta tehnologia, îmbunătățindu-și serviciile, fie, dacă se vor opune, vor fi încet-încet înlocuite de tehnologie. Cele mai puternice bănci explorează deja aplicațiile tehnologiei, încercând să se reinventeze”, adaugă interlocutorul nostru. „Consider că prin tehnologia pe care o construim, Elrond va deveni probabil una dintre cele mai mari companii fondate în România, exercitând un impact considerabil atât asupra economiei locale, cât și asupra celei globale”, concluzionează Beniamin Mincu. În prezent, valoarea companiei este de peste 200 de milioane de dolari.

Impactul blockchain-ului asupra mediului de afaceri „E indiscutabil că odată ce dispunem de o tehnologie ce va redefini felul în care utilizăm banii și schimbăm bunuri vom avea niște beneficii enorme. Acestea se vor simți cel mai puternic în țările care adoptă tehnologia relativ rapid.

Oportunitățile vor fi enorme, foarte similare cu cele din prima fază a internetului. Oamenii care au înțeles acele oportunități, au avut foarte mult de câștigat, iar efectul internetului ne-a îmbunătățit și marcat viețile fiecăruia dintre noi în perioada care a urmat”, - Beniamin Mincu, co-fondator Elrond.

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

31

THE SILENT FUNCTIONING OF HIGH TECHNOLOGY TRANSMISSIONS DOES NOT OCCUR BY ACCIDENT For almost 60 years, Mercedes-Benz has been developing and producing high-quality automatic transmissions featuring outstanding ease of shifting, optimum energy efficiency and dependable durability.

DAIMLER AG/MERCEDES-BENZ AG AS FLAGSHIP COMPANY IN ROMANIA In 1996, Daimler AG granted Uzina Mecanică Cugir a delivery contract of gears and axles for front axle gearboxes (FAG). As the collaboration developed, the joint venture Star Transmission was set up in 2001, on the site located in Cugir, County of Alba, under the management of Daimler AG. Leadership of Daimler AG stated that, Cugir outweighed other competitors, by being one of the few places left in the world where the people still mastered metal processing.

Then followed years of consistent growth, more projects and responsibilities, which ultimately led to the first facility

in Sebeș, Alba County in 2010, where FAG transmissions would be assembled for the Mercedes-Benz A-Class.

Today, the Mercedes-Benz subsidiaries in Cugir and Sebeș employ around 3,000 people, proof of the excellent German-Romanian partnership. For almost two decades, the Romanian sites have been a reliable partner and we know from experience that the universal quality standards of Mercedes-Benz are being consistently adhered to by the outstanding work of the team.

WORLDWIDE WITH HIGH-TECH TRANSMISSIONS Together with the plant in Cugir, Sebeș plays an important role in supplying the passenger car plants. To date,

32

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

millions of automatic passenger car transmissions have rolled off the assembly lines of the manufacturing plant in Sebeș.

Transmissions from Romania are used in almost every Mercedes-Benz model – and the product portfolio is more diverse than ever before. Recently, the 9G-Tronic transmission, one of the largest investments of Daimler AG and Mercedes-Benz AG in Romania, has hit the 3 million count.

In 2019, Sebeș became the first location to manufacture the latest transmission generation – the eightspeed dual-clutch transmission, or 8G-DCT, built for both conventional and electric drive. The development of the 8G-DCT transmission brings the powertrain of the new generation of compact cars to a new level – with an increase in torque capacity and weight reduction.

“In times of great transformation, especially of the powertrain sector, flexibility and efficiency are essential to the strengthening of market competitiveness. The transfer of knowledge within the powertrain network contributes to our continuous improvement that is essential for us to be competitive in the future”, says Klaus Eichhorn, CEO of Star Transmission and Star Assembly.

STATE-OF-THE-ART FACILITIES Starting with the building itself to the installation of the lines and production tests, the project demanded intensive preparations as to deliver the transmissions in Mercedes-Benz top quality. Driven by common goals - quality, efficiency and flexibility, highly quali-

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

fied professionals in assembly, maintenance, logistics and quality work together in two modern facilities of 54,000 m2.

The intelligent assembly lines of the 8G-DCT incorporate the agile manufacturing system, feature first-ever applied to a transmission assembly plant as well as a modular setup, thus ensuring a highly efficient and flexible production process.

THE 8G-DCT HYBRID: AN IMPORTANT MILESTONE ON THE ROAD TO ZEROEMISSIONS DRIVING Mercedes-Benz Cars is pushing ahead with the development of its plug-in hybrids under the EQ Power label.

Since 2019, 6 models within the compact car family, A 250 e, A 250 e Saloon, CLA 250 e Coupé, CLA 250 e Shooting Brake, B 250 e and now GLA 250 e models are now using a hybrid power unit with the 8G-DCT dualclutch transmission.

The introduction of the 8G-DCT dual-clutch Hybrid transmission accompanies a plug-in hybrid powertrain with an electric output of 75 kW and an operating range up to 79 kilometers. It reaches a top speed (electric) of 140 km/h and thanks to the powerful E-motor stretches 0-100 km/h in 6.6 seconds.

The compact hybrid traction head of the 8G-DCT dual clutch transmission follows the same technical

principles as the corresponding component on the vehicles with a longitudinally installed engine. It is a permanently excited synchronous machine as an internal rotor. The stator is permanently integrated in the traction head housing, while the low-loss wet clutch is incorporated in the electric machine’s rotor.

On-demand stator and rotor cooling allow use of the electric motor’s peak and continuous output without any problems.

The combustion engine is started by the electric motor – the compact hybrids do not have a separate 12-volt starter.

The 8G-DCT hybrid transmission carries on the high performance with all the necessary hybrid functions for the next generation plug-in hybrid powertrain. In addition to its purely electric driving, the plug-in hybrid transmission allows the performance of all hybrid functions such as electric driving, boosting and energy recovery.

With mixed operating profiles in urban areas, it can drive in all-electric mode, while on long journeys benefits from the range of the combustion engine.

RECOGNIZING THE POTENTIAL “The long-term commitment of Daimler with regard to the development of the Romanian locations of Sebeș and Cugir represents a powerful declaration of the belief in our highly qualified and engaged team and its outstanding work. We are proud to be part of this milestone in the transformation of the powertrain production and to be able to contribute to shaping the future of mobility”, says Klaus Eichhorn.

33

34

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

35

Adrian Farcaș - inginerie românească la nivel european de Traian DAN

Schimbătorul de căldură inventat de inginerul orădean a fost premiat la saloanele de inventică de la Geneva, Timișoara și Cluj-Napoca.

Cine spune că în Oradea nu se face școală se înșală. Unul dintre exemplele care vine să infirme aceste vorbe este Adrian Farcaș, inginer, inventator și cercetător orădean, multiplu premiat la saloanele de inventică din țară și de la Geneva.

Adrian se mândrește cu faptul că s-a născut, a crescut și a urmat cursurile Universității din Oradea. Pentru cine îl ascultă, el povestește că Oradea a dat multiple exemple pozitive în ultimii 1.000 de ani. „Nu este de mirare că aici au fost înmormântați nu mai puțin de șapte regi și regine și până la 1918 a fost al doilea oraș ca importanță din Imperiul habsburgic și austro-ungar. Totodată țin să menționez faptul că, între anii 1464-1667, Oradea a găzduit primul meridian 0 din Europa, adică era centrul lumii în epoca modernă. Tot aici mi-am încheiat studiile, inclusiv cele universitare, care și-au lăsat adânc amprenta în felul meu de a gândi și a pune în aplicare ideile inovatoare. Primele acte de comerț și mai apoi producție le-am făcut încă de la vârsta de 16 ani, iar la împlinirea majoratului am avut și prima firmă la care eram administrator și unic acționar”, își începe Adrian Farcaș povestea.

Cum v-ați gândit să investiți în domeniul pompelor de căldură? De unde și de când dragostea dvs. pentru pompele de căldură? În anul 2008 am avut o dilemă privind încălzirea casei pe care tocmai o construiam pentru mine și soția mea și astfel am început să studiez acest aspect. Mi-am dat seama că cel mai ancorat în viitor și cel mai performant sistem de climatizare îl reprezintă de departe pompele de căldură. Având în vedere că absolvisem Facultatea de calculatoare - automatizări și roboți industriali, eram încrezător că sunt capabil să construiesc un asemenea sistem. La vremea respectivă părea o nebuloasă pentru un neavizat, având în vedere și cantitatea redusă de informații existente pe internet, iar experiența firmelor autohtone era aproape nulă. Astfel, m-am pus rapid pe treabă, iar în urma câtorva nopți nedormite de gânduri, am început să încropesc prima pompă de căldură împreună cu colegii mei de la firmă. Mulți dintre ei fac parte și azi din echipa Termocasa. Așadar, au urmat pașii firești în dezvoltarea produsului și testarea care dura de cele mai multe ori până târziu după miezul nopții, iar sacrificiile financiare s-au dovedit a fi tot mai importante, pe măsură ce ne îndreptam spre realizarea unei pompe de căldură Termocasa, a cărei performanță reușea să depășească concurența de pe piață.

Schimbătorul dvs. de căldură a fost multi-premiat la saloane din țară și din întreaga lume. Dați-ne câteva exemple de saloane de inventică unde ați obținut premii.

De-a lungul anilor ce au urmat, mi-am dat seama că schimbătorul de căldură Termocasa, pe care l-am inventat, are un potențial uriaș în realizarea de economii la consumul de curent și am cochetat cu ideea brevetării. Următorul pas l-a reprezentat participarea la cât mai multe târguri și expoziții internaționale de inventică și inovații pentru recunoașterea meritelor acestei invenții extraordinare. Printre saloane-

le de inventică la care am participat pot enumera: Salonul Internațional de Invenții și Inovații „Traian Vuia” Timișoara, Salonul Internațional al Cercetării Științifice, Inovării și Inventicii PRO INVENT Clu- Napoca, precum și cel mai important salon din lume - Salonul de Inventică de la Geneva - Elveția. La toate aceste saloane de invenții am fost premiat cu medalia de aur, precum și cu multiple premii speciale. În toamna anului 2019 am fost premiat de către primul-ministru al României pentru merite deosebite, fiind printre primii cercetători premiați de către un guvern român de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

36

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ce face acest schimbător de căldură? Care sunt economiile la consumul de curent pentru cei care folosesc acest schimbător?

Schimbătorul de căldură Termocasa, inventat de mine, este primul de acest fel, destinat pompelor de căldură, care nu se colmatează și nu se distruge în caz de îngheț. Înainte de apariția acestui schimbător de căldură, toate pompele de căldură apă-apă aveau nevoie de instalarea unui schimbător intermediar, iar aceasta implica costuri cu achiziția și montajul, precum și costuri mai mari la factura lunară din cauza faptului că orice schimbător de căldură are și o pierdere de căldură, precum și consumul pompei de recirculare, care înseamnă un cost suplimentar lunar. Așadar, costurile de montaj și costurile de exploatare lunare sunt acum cu până la 10% mai mici decât înaintea apariției schimbătorului de căldură Termocasa.

El a fost perfecționat de la an la an, credeți că puteți să-i mai aduceți îmbunătățiri?

Toate marile invenții au pornit de la o idee care apoi a fost pusă în practică și dezvoltată într-un produs care la rândul său a fost testat și îmbunătățit. Pe măsură ce trece testul de anduranță și fiabilitate, produsul se află tot mai aproape de punerea pe piață. Procesul de dezvoltare și îmbunătățire al produsului este unul continuu și nu putem spune niciodată că am ajuns la perfecțiune. Așadar, cât timp vom comercializa schimbătoarele și pompele de căldură Termocasa, le vom aduce mereu îmbunătățiri privind performanța, fiabilitatea și designul. Știm că produsul dvs. contribuie și la protejarea mediului înconjurător. Puteți să ne spuneți în ce fel? În primul rând, pompele de căldură în sine sunt cele mai economice sisteme de climatizare cunoscute până în prezent, iar prin inovația mea pot să spun că am creat un produs care să fie în topul soluțiilor ecologice.

Un alt domeniu de activitate al dvs. sunt panourile solare, aveți vreo invenție și în acest domeniu?

La acest capitol al panourilor solare, am încercat și am identificat cele mai performante ca fiind cele cu absorbție directă, cărora le-am adus o îmbunătățire - oglinda izolată Termocasa, soluție care le mărește semnificativ randamentul, în special primăvara și toamna, făcându-le cele mai performante panouri solare existente pe piață la nivel mondial, iar elementul decisiv îl reprezintă garanția de 25 ani, nemaiîntâlnită la alți producători sau comercianți.

Cât de greu este să vă găsiți clienți în această perioadă? Cum îi convingeți să vă cumpere produsul? Oferiți și garanție îndelungată?

Din fericire, poziția noastră pe piață este notabilă, datorită celor 12 ani de experiență și a seriozității cu care tratăm fiecare client în parte, motiv pentru care nu am resimțit foarte puternic acest declin temporar al pieței în domeniul nostru. Produsele noastre se vând și datorită termenelor de garanție foarte mari, adică 20 de ani garanție la pompele de căldură Termocasa și 25 de ani la panourile solare marca Termocasa. Un alt element cheie îl reprezintă prețul de vânzare, care, având în vedere că suntem producători, putem să îl ținem la un nivel foarte scăzut, astfel încât să fim cu prețurile aliniate la salariile și puterea de cumpărare a românilor. Știu că produsul dvs. ajunge și în alte țări. Dați-ne exemple de țări în care ajunge pompa de căldură. Cum au ajuns să cumpere de la dvs.?

Sincer, principala piață de desfacere este cea românească, pentru că aici doresc să văd cât mai mulți clienți fericiți, care să beneficieze de inovațiile noastre, dar am început cu succes vânzările și la export, prin intermediul agenților și internetului, iar de departe, cea mai bună piață la nivel european am găsit-o în Franta. Motiv pentru care ne canalizăm eforturile spre dezvoltarea acestei piețe.

Copilul tău de 5 ani îți calcă pe urme. Anul trecut a fost și el premiat la Salonul de la Timișoara. Povestește-mi și despre invenția lui.

Elian este băiețelul meu și sunt foarte mândru de el alături de soția mea care mă sprijină necondiționat în toată munca mea de inovare și cercetare. Ideile lui Elian sunt dinte cele mai diverse atunci când vine vorba despre sistemele de alimentare cu apă sau drenaj. Nu m-a mirat deloc momentul în care a realizat invenția care-i aparține, rolul meu fiind de a pune pe hârtie ideea lui și de a o prezenta public la saloanele de invenții și inovații unde a fost premiat pe măsură. Invenția se referă la un „Lansator de baloane de săpun”, realizat dintr-un pulverizator care produce baloane de săpun.

Ce le-ați recomanda antreprenorilor să facă pentru a depăși cu brio această criză?

Din fericire, eu cred că nu vom asista la o criză economică după ridicarea restricțiilor de circulație ci doar la o încetinire temporară pe perioana restricțiilor, iar fondurile pregătite de populație pentru a fi cheltuite pentru vacanțe, în special în străinătate, vor fi redirecționate către renovarea casei și mini concedii în România. Astfel, banii rămân în economia națională și va exista o creștere în loc de recesiune.

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

37

Andrei Oltean, director de dezvoltare al IRUM SA și creierul iFOR:

“Noi ne-am ambiționat să demonstrăm că și un producător român poate livra produse competitive” de Ligia VORO | Sursa foto: IRUM SA Reghin – iFOR

În 2015, la Reghin, pe platforma producătorului de utilaje IRUM SA a fost inaugurată prima entitate de acest gen, înființată de un antreprenor român în domeniul agrobusiness și forestier.

Ca prim produs, Centrul de Cercetare și Dezvoltare pentru Utilaje Agricole și Forestiere iFOR a dezvoltat noul tractor agricol românesc, TAGRO, la care s-a lucrat mai bine de 10 ani, fiind început în varianta clasică a departamentului de proiectare și finalizat în iFOR. Andrei Oltean, director de dezvoltare al IRUM SA și creierul iFOR, ne-a oferit o perspectivă mult mai amplă asupra a ceea ce înseamnă dezvoltarea unui asemenea centru, a unui produs, exemplul companiei și, implicit, cel personal putând inspira și alți antreprenori din România, respectiv autoritățile implicate în dezvoltarea acestui domeniu.

Centrul de Cercetare și Dezvoltare pentru Utilaje Agricole și Forestiere iFOR, așa cum subliniați într-un interviu pe care ni l-ați acordat într-o ediție anterioară, a apărut pentru a susține competitivitatea companiei IRUM SA Reghin într-o piață concurențială, globală.

Cât a durat până ideea s-a transformat într-un proiect și apoi în centrul inaugurat în 2015 la Reghin pe platforma IRUM și ce au presupus etapele de la idee la proiect?

Momentul în care am realizat că avem nevoie de un centru de cercetare și dezvoltare a fost în anul 2012, când am hotărât să ne canalizăm investițiile în această direcție.

Am avut nevoie de 3 ani de zile pentru a ne pune ideile în practică, iar în 2015 am reușit să inaugurăm prima entitate de acest gen, înființată de un antreprenor român în dome-

niul agrobusiness și forestier. iFOR înseamnă o investiție de 2,65 milioane euro, construită în aproape 2 ani. Scopul principal a fost acela de a crea un mediu propice, unde inginerii români să își poată pune în practică ideile și, totodată, crearea unui mediu de lucru care să ne permită dezvoltarea de locuri de muncă pentru personal calificat, pentru oameni bine pregătiți.

Dincolo de eforturile financiare, ce a implicat înființarea Centrului de Cercetare și Dezvoltare pentru Utilaje Agricole și Forestiere iFOR și care a fost cea mai mare provocare legată de înființarea sa? Ați avut un model după care v-ați inspirat atunci când ați dezvoltat centrul sau a fost un proiect în întregime propriu?

38

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Provocări au fost multe, însă am reușit să ne stabilim niște ținte concrete, care să ne ajute la finalizarea proiectului. Nu am vrut să inventăm noi roata, marii producători mondiali de utilaje forestiere și de tractoare agricole dețin centre de genul acesta, iar ceea ce am vrut noi să implementăm a fost practic un sistem de lucru care să vină și să satisfacă cerințele dezvoltării de utilaje noi, în cadrul IRUM. Puteți astăzi cuantifica beneficiile pe care compania le-a înregistrat în urma înființării iFOR în urmă cu cinci ani?

O mare parte din beneficiile pe care compania noastră le va înregistra se vor vedea peste ani de zile și în generațiile următoare, iar acum, la momentul de față, cele care se pot vedea sunt ultimele modele de utilaje pe care le-am dezvoltat în cadrul acestui centru de cercetare și dezvoltare, cel mai important fiind noul tractor agricol românesc, TAGRO. Ce necunoscute în organizarea și funcționarea iFOR au apărut pe parcursul derulării activității, cum v-ați adaptat și ce ați ajustat în această perioadă?

Probabil că inițial am subestimat investițiile necesare din punct de vedere financiar pe care urma să le facem și după deschiderea efectivă a acestui centru, pentru ca activitatea în cadrul său să se poată desfășura la cel mai ridicat nivel.

Tot timpul încercăm să fim foarte atenți la costuri și să cântărim foarte bine deciziile pe care le luăm în procesul de dezvoltare de produse noi.

Resursa umană este, probabil, cea mai importantă în dezvoltarea unui asemenea centru. Cum ați atras specialiștii, care este gradul de retenție al acestora și cum reușiți să îi motivați să rămână în cadrul iFOR? În primul rând am încercat să creem un mediu de lucru atractiv pentru inginerii români și care să corespundă cerințelor mondiale. Întotdeauna am apreciat foarte mult colaboratorii din zona de resursă umană și ne putem mândri cu un grad foarte ridicat de retenție. Infrastructura prezentă în acest centru de cercetare și dezvoltare le dă posibilitatea acestor ingineri să își pună ideile în practică, având astfel satisfacția de a crea produse românești cu impact, ce vor face istorie.

Care sunt pașii în dezvoltarea unui produs propriu?

Dezvoltarea unui produs în departamentul de cercetaredezvoltare începe cu consolidarea unei cerințe de proiect.

Aceasta prezintă nevoia de pe piață care trebuie acoperită și situația concurenței, performanțele dorite, prețul-țintă

și volumele de vânzare, modul în care experiența anterioară poate fi fructificată, planul de testare etc... Această cerință este analizată, discutată, pentru a nu exista întrebări fără un răspuns. Urmează o estimare a programului de desfășurare a proiectului, cu stabilirea unor termene cheie, pe care se încearcă să se respecte. După discutarea și aprobarea acestui program începe proiectarea propriuzisă a produsului, de cele mai multe ori fiind împărțită în grupuri funcționale, de care se ocupă diverși ingineri ce au competențele specifice.

Stadiul proiectului este urmărit în ședințe săptămânale, iar trecerea la realizarea prototipului este marcată de o evaluare a soluției și de aprobarea sa. Prototipul sau prototipurile sunt apoi construite notând toate problemele întâmpinate la fabricația lor și apoi intră într-un program de testare.

Modul în care prototipurile se comportă duce la o serie de îmbunătățiri, cu care proiectul ajunge în starea de preserie.

Preseria este apoi contruită pe linia de asamblare, folosind utilaje și materiale ce se vor folosi și în producția de serie.

De obicei, produsele de serie sunt cele care suportă diverse certificări sau omologări. Următoarea serie de teste duce la ultimele retușuri pentru lansarea în producția de serie.

Care a fost primul produs care a fost dezvoltat în centru?

Cât a durat dezvoltarea sa, ce resurse a implicat și cum a fost receptat de piață?

Primul produs dezvoltat în acest centru a fost noul tractor agricol românesc, TAGRO, la care s-a lucrat mai bine de 10 ani, fiind început în varianta clasică a departamentului nostru de proiectare și finalizat în IFOR. Nu obosim să amintim de TAGRO, cel mai celebru proiect al IRUM și iFOR, un tractor agricol total nou, conceput, proiectat și realizat în România. Ce a presupus realizarea acestui tractor agricol, de la proiect la punerea sa pe piață?

Proiectul TAGRO este unul propriu, conceput integral de inginerii noștri. Am identificat de mult această nevoie în piață, de un tractor agricol românesc. Am discutat atât cu specialiștii din domeniu, cât și cu fermierii români, pentru a putea concepe exact produsul necesar.

Realizarea unui asemenea proiect a fost una foarte dificilă și a necesitat implicarea multor resurse, investiția totală ridicându-se la peste 4 milioane de euro, iar dezvoltarea prototipurilor s-a făcut utilizând cele mai moderne metode de lucru existente în dezvoltarea acestor tipuri de produse.

Spre sfârșitul anului 2018 (anul lansării lui), TAGRO a fost

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

supus unei serii de încercări statice și dinamice, efectuate de către Departamentul Omologări al RAR București, care au avut un rol important în definirea și optimizarea produsului, în conformitate cu normele impuse de către Uniunea Europeană. Cele peste 45 de rapoarte au fost făcute pe baza testărilor efectuate la sediul din RAR București, dar și în afara țării, la Universitatea din Bologna (IT) și Millbrook Proving Ground (UK).

Acum, deja TAGRO lucrează în ferme din toate zonele țării și avem foarte multe cereri pentru Ungaria, Polonia, Bulgaria, Cehia.

Ce a însemnat finalizarea acestui proiect și punerea pe piață a TAGRO pentru dvs. personal, pentru familia dvs., pentru companie și, dacă puteți aprecia, pentru România?

Pe plan personal, putem spune că este o mândrie faptul că am reușit să creăm un produs de calitate, care poate sta oricând lângă unul similar, al unui brand internațional, de renume. Succesul acestuia considerăm că depinde nu doar de etapa de proiectare și punere în piață, ci și de performanțele lui în exploatare. Pentru a avea succes pe termen lung, trebuie livrată calitate. Iar noi ne-am ambiționat să demonstrăm că și un producător român poate livra produse competitive. Pentru România, considerăm că poate constitui un motor de repornire a agriculturii, de motivare a tinerilor fermieri, de chemare la patriotism și de recuperare a prestigiului de producător de tractoare agricole, în afara țării.

Ce alte produse marca IRUM, made in Romania, au fost create în acești cinci ani de funcționare a iFOR? Un proiect important care a fost finalizat de către colegii din iFOR este noul utilaj forestier TAF 2012 SB, care a fost deja premiat ca “Produsul Anului 2019” la cel mai mare târg forestier din țară, Forest România de la ZIZIN. Principalele proiecte pe care ne-am focusat în ultimul timp au fost legate de reglementările de mediu, respectiv montarea pe utilajele noastre a motoarelor cu stagiul V de poluare.

Câte brevete de invenții aveți astăzi înregistrate și care sunt acestea?

Din momentul începerii activității acestui Centru de Cercetare si Dezvoltare, am înregistrat la OSIM un număr de 6 cereri de brevete de invenții, unele fiind finalizate, altele aflâdu-se în diverse faze de analiză și toate fiind publicate în revista de specialitate a instituției.

Ce proiecte dezvoltați în cadrul iFOR în prezent? În momentul de față avem câteva proiecte în dezvoltare, cu ajutorul cărora încercăm să dezvoltăm și viitorul acestei companii.

Cum apreciați colaborarea cu mediul universitar din județ și nu numai? Ce proiecte ați dezvoltat în colaborare cu universitățile din Mureș și din România?

Colaborarea noastră cu mediul universitar este una foarte bună. De-a lungul timpului am lucrat foarte bine cu universitățile de profil din Mureș, Cluj, Brașov, Timișoara și nu numai.

Cum v-ați implicat în ultimii ani în susținerea cercetării și dezvoltării în mediul academic mureșean și nu numai?

Credem foarte mult în partea practică și tocmai de aceea am pus la dispoziția colaboratorilor noștri din mediul universitar toată baza noastră logistică, pentru ca studenții să poată să își desfășoare la noi stagiile de practică și să își pregătească lucrările de licență, beneficiind astfel și de dotări de ultimă generație și de îndrumarea inginerilor noștri.

Ce proiecte de viitor aveți în vedere pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare și dezvoltare în județul Mureș și la nivelul României? Începând cu anul trecut am hotărât dezvoltarea unei extensii a Centrului de Cercetare și Dezvoltare pentru Utilaje Agricole și Forestiere iFOR la Cluj-Napoca, unde avem deja angajați ingeri ce lucrează la produse care să reprezinte cu mândrie renumele românesc, atât pe plan intern, cât și internațional.

Ce recomandări aveți pentru alți antreprenori care intenționează să dezvolte un centru de cercetare-dezvoltare? În principal, sfatul nostru este să analizeze foarte bine dacă au nevoie sau nu de un asemenea centru, pentru că el generează niște costuri care nu sunt deloc mici și, dacă rezultatele activității sale nu sunt cele preconizate, pot apărea probleme destul de mari.

Cât ar trebui să aloce statul român cercetării-dezvoltării și inovării în opinia dvs. în condițiile în care astăzi procentul dedicat acestui domeniu nu atinge 1% din PIB? Ce beneficii ar genera, din punctul dvs. de vedere, pe termen mediu și lung alocarea acestor resurse?

Este clar ca România ar trebui să își regândească strategia la nivelul implicării în zona de cercetare și dezvoltare și ar trebui să atingem măcar media europeană, care este undeva la 2%. Legat de beneficii, este clar că acestea ar fi multiple. Încurajarea firmelor românești pentru a-și dezvolta produse proprii, dar și linii de producție complete, ar aduce mari beneficii pentru țară. Ar trebui o schimbare de optică, pentru că, momentan, din punctul nostru de vedere se cheltuie foarte mulți bani în zona de cercetare și dezvoltare pe niște proiecte a căror finalitate este pusă sub semnul întrebării și ar trebui să ne orientăm mult mai mult spre zona practică.

4 2015 - anul înființării iFOR 4 2,65 mil. euro - investiția în iFOR 4 2018 – anul lansării TAGRO 4 peste 4 mil. euro - investiția pentru TAGRO 4 45 – numărul de rapoarte pentru omologarea TAGRO 4 6 – numărul de cereri de brevete de invenții înregistrate la OSIM 4 2019 – anul în care TAF 2012 SB este premiat ca “Produsul Anului 2019”

39

40

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Servicii IoT personalizate pentru Transilvania: NS Cloud Digitalizarea, care a apărut în urma celei de a patra revoluții industriale, a transformat radical viața companiilor. În timp ce oamenii și-au păstrat atribuțiile principale de decizie și organizare, din ce în ce mai multe companii folosesc soluții automatizate și robotizate. În cazul firmelor mici, reducerea costurilor reprezintă motivația pentru digitalizare. Am discutat cu Endre Balázs, directorul firmei Navigator Software, despre avantajele digitalizării, despre sistemele ERP (planificarea resurselor întreprinderii) și despre noua direcție de dezvoltare a sectorului IT, dispozitivele IoT (internetul obiectelor).

Ce rezultate tangibile produce sistemul ERP în viața unei companii?

Când construim un sistem ERP, parcă o teamă primordială apare în oameni, deja în cursul procesului de fundamentare. După aceea, ei se relaxează complet, pentru că văd primele rezultate: informațiile la zi. Urmează un al doilea rezultat semnificativ: recrutarea și fluctuațiile forței de muncă încetează să reprezinte o problemă, iar perioada de formare devine mai scurtă. La prestarea muncii fac o diferență mijloacele prin care începem executarea sarcinii, respectiv dacă pașii sunt clari sau dacă stăm nedumeriți și suntem stresați în permanență. În același timp, avem informații imediate pentru a lua o decizie. Liderii pot lua decizii mult mai bune și, nu în ultimul rând, beneficiază de energie și timp liber, ca urmare a automatizării proceselor.

Cum este încorporat sistemul ERP în funcționarea întreprinderii?

Procesele de pregătire și formare sunt cele mai critice; noi putem oferi sfaturi și modele de afaceri viitorilor noștri parteneri, deoarece în ultimii 10 de ani am dezvoltat o echipă foarte bună și am colaborat cu nenumărați parteneri. Competența și motivarea echipei care creează aceste sisteme este foarte importantă.

La ce nivel se află companiile care utilizează sistemele ERP? Nu există o corelație între sistemele ERP și mărimea companiilor. În opinia mea la o companie unde organizația este pregătită – adică unde există ordine organizatorică, firma se află pe o traiectorie de creștere și are linii bune de afaceri – șansele de reușită cresc semnificativ. Pe piața internă lucrăm la companii sau grupuri de companii, indiferent de sector, care își propun să integreze toate procesele și nevoile de date, în așa fel încât sistemul ERP să fie creat pentru nevoile lor, personalizat. Instrumentele noastre informatice și echipa lucrează pentru a ajuta companiile să își îndeplinească sarcinile de zi cu zi organizat, cu instrumente moderne, pe o platformă mai simplă și optimizată.

Din perspectiva dezvoltării firmei, care va fi cea mai mare provocare în următoarea perioadă?

Cea mai mare provocare va fi rezultatul muncii grele din ultimii patru ani, lansarea cu succes a Navigator Cloud.

Serviciul va deservi la maxim nevoile proprietarilor de companii din Transilvania, care caută să ia decizii optime, pe baza informațiilor provenind dintr-o gamă largă

de dispozitive inteligente. Tehnologia unică, o combinație de software și hardware personalizat pentru piața din Transilvania, a fost dezvoltată intern.

Ce servicii conține Navigator Cloud?

O dată ce am început să folosim dispozitivele inteligente, am constatat că avem de-a face cu o piață fragmentată: fiecare dispozitiv își are propriul software cu o concepție aparte, dezvoltat pentru a rezolva o singură problemă.

Ideea noastră de bază a fost să dezvoltăm o platformă în care putem insera o gamă variată de dispozitive, să le conectăm la un singur sistem. Pe scurt, utilizatorul – în cazul nostru, compania – are acces la o gamă largă de senzori și platforme, ceea ce îi permite să preia controlul și să monitorizeze activități multiple. Serviciul pe bază de cloud permite utilizatorilor să decidă care sunt pașii logici efectuați de sistemul controlat și să creeze fluxuri de lucru.

Cum funcționează sistemul inteligent? Pot fi conectate și device-uri deja existente la Navigator Cloud?

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Produsul nostru principal este o platformă clasică de tip cloud care recepționează date, analizează date, rulează procese, înregistrează dispozitive etc. Pe partea de hardware, avem un așa-numit „NS Gateway” proiectat și dezvoltat intern, care este disponibil în două versiuni: una pentru mediul casnic/de birou, iar celălalt pentru mediul industrial. Acestor două dispozitive li se adaugă o gamă variată de senzori, camere de luat vederi și releuri pe care le folosim în fluxurile de muncă. O altă categorie ar fi un utilaj al clientului, care are nevoie de control de la distanță. Utilajul respectiv va face parte din sistem, pentru ca utilizatorul să poată obține date de la acesta sau să îl controleze de la distanță, când are nevoie. Există senzori fizici și virtuali. Am scris protocoale pentru senzori fizici și astfel orice producător poate să se conecteze la platforma noastră. Cu alte cuvinte, nu limităm serviciul la senzorii pe care îi avem; în schimb, platforma oferă oricărui producător posibilitatea de a-și conecta senzorii/dispozitivele utilizând un anumit protocol.

Ce funcționalități are serviciul IoT Navigator Cloud?

Obiectele conectate la internet (dispozitivele IoT) comunică unul cu celălalt, respectiv cu sisteme centrale și iau decizii; pe scurt, pot să înlocuiască foarte multe lucruri și procese în viața unei companii. Însă nu înlocuiesc omul, ci mai degrabă asistă munca personalului executiv sau de management, respectiv a oamenilor obișnuiți care lucrează într-un proces. Optimizarea proceselor se regăsește în fiecare domeniu de afaceri. Senzorul conectat la Navigator Cloud măsoară ceva și nu este nevoie de o persoană care să înregistreze aceste date. Un alt avantaj este prognosti-

carea identificării defecțiunilor. Datorită mijloacelor tehnologice încorporate în procedurile operaționale ale unei firme, monitorizarea semnalelor de defecțiune reprezintă, de asemenea, o sarcină care necesită timp și energie.

Aceasta este înlocuită de către dispozitivul IoT conectat la Navigator Cloud, însă poate să fie de ajutor și în domeniul asigurării calității sau chiar și în monitorizare. La acesta din urmă, fiecare director de firmă selectează procesul pe care dorește să îl monitorizeze în companie, apoi îl optimizează.

Când și unde va avea loc lansarea serviciului Navigator Cloud?

Proiectul face parte dintr-o subvenție pentru cercetare și dezvoltare deschisă pentru clustere românești. Navigator Software – făcând parte din IT Plus Cluster – a câștigat o astfel de subvenție de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Proiectul a fost finanțat din fonduri furnizate de UE, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, precum și de Navigator Software. După patru ani de muncă asiduă și testări multiple, platforma se apropie de marea lansare. Premiera oficială a Navigator Cloud, care practic înseamnă și închiderea proiectului „Dezvoltarea sistemului inovativ “Navigator Cloud” pentru o economie modernă”, proiect co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, „Competitivi împreună”, va fi pe 27 iulie la Târgu Mureș, în cadrul unui webinar, iar produsele noastre vor fi disponibile în cursul lunii august.

41

42

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

După 20 de ani. Daniel Metz, CEO NTT DATA Romania:

“Managementul nu înseamnă cărți, ci foarte multă empatie” de Nicolae Pop

Sunt atât de multe învățăminte, experiențe, reflecții asupra lumii afacerilor, direcții strategice în educație, business ș.a. pe care Daniel Metz, CEO NTT DATA Romania, le oferă în interviul pe care ni l-a acordat încât aproape l-am îndemna să le adune într-un manual de afaceri. După 20 de ani. Până atunci însă vă invităm să citiți interviul.

Sunt atât de multe învățăminte, experiențe, reflecții asupra lumii afacerilor, direcții strategice în educație, business ș.a. pe care Daniel Metz, CEO NTT DATA Romania, le oferă în interviul pe care ni l-a acordat încât aproape l-am îndemna să le adune într-un manual de afaceri. După 20 de ani. Până atunci însă vă invităm să citiți interviul.

Domnule Metz, povestiți-ne despre istoria companiei și principalele repere ale evoluției sale. Cum ați reușit să creșteți echipa și cifrele de afaceri ale companiei?

Sunt câteva decizii pe care le-am luat în ultimii 20 de ani care şi-au pus amprenta decisiv asupra evoluției business-ului, care se regăsesc azi în rețeta de succes a companiei. Nu am prea luat decizii eronate care să fi influențat negativ afacerea.

De aceea suntem printre puținele companii care în anul 2000 era pe piața de IT din Cluj-Napoca și care activează și astăzi.

Am avut un avânt prin anii 2001-2002, iar prin 2004 ne-am dat seama că nu mai puteam crește cu rapiditate întrucât universitățile de atunci nu furnizau un număr suficient de absolvenți în informatică. Mai mult decât atât, deoarece noi aveam mulți clienți din spațiul german, nu găseam absolvenți

cunoscători de limbă germană și mi-am dat seama că, dacă nu fac ceva, evoluția companiei se va poticni. Am decis să preluăm în portofoliul nostru, pe lângă serviciile de dezvoltare de sisteme și aplicații software, şi alte servicii. Am intrat astfel în zona de mentenanță și suport a unor sisteme informatice. Mă refer, spre exemplu, la sistemul informatic care deservește depozitele logistice ale unui mare concern din domeniul automotive unde am început să lucrăm din anul 2005. Practic întreținem mari sisteme informatice care rulează în economie unde este nevoie mereu de ajustări, apar incidente care trebuie rezolvate, apar blocaje care impactează procesul de producție automatizată și pot genera pierderi pe flux. Sunt sisteme informatice extrem de complexe care, dacă nu sunt întreținute și nu reacționezi în timp util, producția se oprește acolo. Acele aplicații trebuie să ruleze 15-20 de ani.

De ce am intrat pe zona asta atunci în 2005? Pentru că nu era nevoie de programatori. Puteam să asigur aceste servicii cu absolvenți ai altor școli. De exemplu, dacă cineva a facut liceul de informatică, apoi a absolvit Facultatea de Științe Economice era perfect. Sau puteai să faci limbi străine, dar să ai cunoștințe tehnice. Astfel, am deschis o piață nouă. Astăzi

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

avem aproape jumătate din business dezvoltat în zona aceasta de management suport.

O altă decizie extrem de importantă pe care am luat-o a fost în criza 2008-2009. Dacă până atunci am derulat activități de mentenanță și suport de pe poziția ”omului tehnic”, ne-am dat seama că trebuie să găsim un concept nou care să permită un business sustenabil pentru o perioadă mai lungă de timp. Și am conștientizat că, dacă nu completez competența tehnică pe care o avem cu competența proceselor de business, vom rămâne la nivelul unor tehnicieni plătiți prost în IT. Degeaba știi să programezi foarte bine, dacă nu știi să programezi și aplicații financiar-contabile foarte bine. E o diferență mare între un programator Java simplu și un programator Java care înțelege ce înseamnă o formulă contabilă, înțelege ce înseamnă debit, credit, știe ce e o balanță, un bilanț, un decont, știe cum arată o factură și care într-un proces de dezvoltare a unor aplicații complexe, devine un partener de dialog, un consultant pentru un departament de specialitate al unui client. Acesta a fost saltul pe care am înțeles că trebuie să-l facem luând o decizie în 2008, și anume să investim în construirea unui domeniu nou de business, în SAP, care este liderul mondial în domeniul aplicațiilor de ERP și, intrând în această zonă, practic am început să acumulăm expertiză de business, ne-a ajutat foarte mult. Astăzi obţinem peste 30% din cifra de afaceri din SAP. O altă decizie crucială pentru evoluția companiei s-a întemeiat pe acumularea de experiență în domeniul auto. În urma discuțiilor cu CFO-ul Grupului Porsche, acesta mi-a spus că viitorul auto e despre mașina inteligentă și autonomă, un vehicul digitalizat, sugerându-mi să încercăm să facem aplicații pentru autoturism care, pentru că acesta va fi conectat, în viitor, la foarte multe servicii la nivel global, va avea servere care vor utiliza Internetul, iar noi puteam deveni un furnizor de calitate. Așa am început să investim în acest domeniu, iar în momentul de față avem peste 300 de colegi care ştiu să dezvolte aplicații pentru autoturism, de la sisteme de frânare la sistemul de display din mașină și altele, ceea ce ne recomandă ca un ofertant complet de servicii pentru industria auto.

Desigur că cea mai importantă decizie pe care am luat-o în ultimii 20 de ani a fost de a vinde compania la sfârșitul anului 2013, deoarece simțeam că firma de atunci are potențial mare de creștere, aveam rețeta succesului, dar nu eram noi la nivelul lichidităților financiare, nu aveam forța necesară de a face un salt înainte. Am ajuns la concluzia că cel mai bine e să vând compania și să găsesc un partener care să ne păstreze identitatea, să ne ajute să ne dezvoltăm, să nu ne înece într-un concern, ci să ne dea șansa să creștem cu o plasă de siguranță solidă. Atunci am vândut compania. A fost un pas foarte mare, pentru că am început să profităm de avantajele apartenenței la un grup. Desigur că sunt și dezavantaje, dar acestea au un impact minor. Aparținând unuia dintre cei mai importanți lideri globali din IT și având un rol important la ”Mă bucur că tot mai multe companii sunt implicate în viața comunității, asta fiind și esența demersului meu. În primul rând mi-am dorit ca oamenii din companie, atunci când merg de la birou, să aibă un sentiment de solidaritate față de cei mai în nevoie. A doua intenție a fost aceea de a genera un fenomen, de a da un exemplu pentru alte companii. De aceea, mă bucur atunci când trec pe lângă clădirea Operei clujene și văd pe afișele de spectacole că sunt tot mai multe companii care susțin artele și cultura în general. Acum 4-5 ani nu prea erau multe. Nu am avut niciun vis ascuns, am făcut cu sufletul deschis pentru Cluj și pentru țara asta, nu pentru vreun avantaj personal”, Daniel Metz, CEO NTT DATA Romania, despre implicarea socială și susținerea artelor și sportului

nivel de regiune, pentru mine a fost un element de mândrie, întrucât una este să-ți vinzi compania la o firmă privată oarecare și alta este s-o vinzi la unul dintre giganții globali la care statul japonez este unul din acționarii principali. Am fost foarte bucuros de acest pas pe care l-am făcut.

Sigur că au fost decizii importante pe care le-am luat în perioada NTT-ului. Una dintre ele a fost în 2018, când am decis să transformăm compania pentru a deveni un integrator de sisteme, un furnizor de servicii complete pentru clienți, nu doar soluții punctuale pe diferite nișe ale activității acestora. Să fie acel partener care ajută clientul să integreze, să-l ajute să implementeze soluții de hardware, software, de comunicații, de AI și altele. Un partener de digitalizare. Și asta a presupus schimbarea structurilor organizaționale, implementarea unora profesioniste, cu project management office, cu delivery assurance, cu project controlling și multe alte procese. Așadar, suntem pregătiți pentru renașterea economiei. Noi nu luasem în calcul criza sanitară, dar suntem companie puternică acuma, care activează pe piețe multiple, pe zone de tehnologie multiple, aparținem și unui grup mare, cu forță financiară serioasă și, de aceea, sunt optimist și cred că și angajații sunt încrezători că vor avea un viitor sigur în această companie.

Credeți că apartenența la grupul NTT DATA vă conferă această siguranță sau puteați vedea acest drum și altfel?

Să știți că grupul nu îți oferă soluții pentru viitor. Tu trebuie să găsești și să vii cu soluții. Se așteaptă din partea ta să vii cu inițiative, cu planuri de creștere, pentru că dacă nu vii cu ele, nu vei putea atinge țintele de dezvoltare stabilite de către grup. Grupul nu îți dă rețeta. Nici acum, după șapte ani de la momentul în care am intrat în NTT DATA, nu avem vreun membru japonez în board-ul nostru. Noi le facem și am avut un parcurs mult peste viteza de creștere a celorlalte companii din grup, motiv pentru care am ajuns să fim respectați. Deci nu apartenența la concern mi-a dat mie această capacitate de a vedea lucrurile în viitor. Concernul nu are soluții pentru orice problemă. Concernul ne dă forță și ne inspiră. E vorba de valorile și cultura organizațională, seva emoțională dată de apartenența la grup, care îți dă forța de a merge mai departe, de a genera idei, dar nu te învață, nu există o bibliotecă în concern la care să mergi să citești trei luni și apoi devii mai deștept.

După 20 de ani Anul acesta aniversați 20 de ani de când ați început primul business în Cluj-Napoca. O aniversare într-un an neobişnuit, cum v-ați adaptat la criza sanitară?

43

44

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Nu este o mare bucurie ca într-un an aniversar să ai o astfel de provocare. Pe de altă parte, consider că această criză a găsit la noi o companie matură, puternică, membră a unui grup foarte solid și, având un dram de noroc, respectiv faptul că activitatea în industria noastră se poate derula și de acasă, practic impactul până acum nu a fost atât de mare ca și în alte industrii.

Desigur că avem un impact semnificativ deoarece avem, regulat, clienți care opresc proiecte sau le amână, motiv pentru care suntem afectați de lucrul acesta. Avem un număr de clienți care în momentul de față nu au proiecte și sunt în așteptarea unora noi, ceea ce deteriorează indicatorii financiari ai companiei, dar nu ne plângem pentru că dacă ne comparăm cu alte domenii economice, suntem într-o situație mai fericită.

Cum ați putea să descrieți experiența managerială de 20 de ani a dumneavoastră în România?

Nu sunt cel mai în măsură să mă exprim cu privire la managementul românesc, deși sunt membru al Societății Academice de Management din România și mi-am făcut doctoratul în management, dar ce pot să spun este că astăzi toată lumea vorbește despre cultură și valori organizaționale și eu când am început să vorbesc despre asta și să le implementez în România nu existau firme de consultanță care să te ajute să faci așa ceva. Când am început să vorbesc despre impactul culturii organizaționale, când am venit din Germania, mi-am dat seama că există diferențe semnificative, acolo abordarea este un pic altfel. La noi se vede ceva din moștenirea noastră culturală, din ADN-ul nostru. Atunci mi-am dat seama că trebuie să implementez în cultura organizațională elemente care să ne compatibilizeze cu clienții noștri. Vă dau un exemplu: românii încă și azi dacă sunt întrebați (un programator de-al meu) dacă au înțeles un mesaj, el îți va spune că da, a înțeles, deși de multe ori nu înțelegea.

Azi, programatorul meu zice cu curaj: nu am înțeles, vă rog să repetați! Ceea ce avea un efect negativ asupra proiectelor. Nemții erau obișnuiți ca atunci când cineva nu înțelegea să spună deschis asta, ca să repete pentru a ști sigur că omul știe ce avea de făcut. Am combătut, în mod chirurgical, aceasta meteahnă. Și acesta e doar un exemplu. Managementul nu înseamnă cărți, ci foarte multă empatie. Dacă vrei să-ți înțelegi clientul trebuie să fii empatic. Am avut darul de a putea să dezvolt această empatie pentru client, ceea ce m-a ajutat foarte mult în vânzări. Dacă înțelegi expectanțele clientului în business, atunci ai câștigat.

Asta m-a ajutat foarte mult când am venit în România. Pentru că am urmat cu disciplină valorile organizaționale pe care mi le-am autodefinit, crezul meu. Această consistență e foarte bună mai ales pe timp de criză.

Managementul în România a însemnat, pentru mine mai ales, un câmp de experimentare formidabil, pentru că nu venisem eu cu rețete manageriale în cap, ci, ca antreprenor, am dezvoltat în timp o capacitate de a înțelege clienții, de a veni în întâmpinarea lor, fiind atent la detalii, formându-mi astfel o imagine de ansamblu și capacitatea de a rezolva probleme de profunzime. Am avut marele noroc de a putea acționa la interferența a două culturi organizaționale: cea germană și cea românească și am reușit să le îmbin, ajungând să fim considerați de clienții noștri un refugiu de siguranță în business. Și azi avem clienți de 18-20 de ani, ceea ce nu este specific în zilele noastre. Această consistență a valorilor m-a ajutat foarte mult. Prima valoare este clientul pe primul loc, atât partenerul de business cât și colegii, angajații. Angajatul trebuie să se simtă bine în cadrul companiei, pentru a face performanță, iar clientul trebuie, de asemenea, să se simte satisfăcut că plătește performanța.

Acesta a fost începutul experienței mele manageriale în România, unde am dat peste un tărâm relativ nou, cu niște reguli cam de guerilă, reușind însă să le gestionez.

Care ar fi principalele provocări din punct de vedere al angajatorului? Ce ar fi definitoriu, în general, pentru stilul de management?

În România avem nevoie de cultură organizațională. Pentru că, în alte țări, noul angajat vine în companie destul de bine pregătit pentru această lume nouă. În România, sistemul educațional nu reușește să aducă tânăra generație la un nivel de pregătire care să-i permită tânărului să pășească cu mai mult curaj în acest nou ecosistem de viață profesională. Cultura organizațională trebuie să fie foarte bine definită în companie.

Apoi, trebuie să existe un sistem de reguli, de procese de business, care să fie foarte clar, pentru că inițiativa personală se manifestă mai mult în afara locului de muncă. Acel sistem de reguli îi orientează pe oameni mai ușor. Noi avem nevoie de lideri autentici în cadrul companiilor. O companie fără un lider perceput ca atare nu va putea face performanță și nu va crește. Doar un lider puternic poate echilibra relația dintre piață și interesele propriei companii.

Agilitatea este o altă calitate pe care trebuie să o aibă organizațiile de afaceri de la noi. Din cauza contextului din România, compania trebuie să fie pregătită pentru diferite fluctuații, e nevoie de creativitate multă care nu e prevăzută în niciun manual de management. Dacă aduci pe cineva din vest să fie manager în România, după 3 luni te va întreba ce e cu nebunia asta de aici?

Trebuie să fii în măsură să te confrunți cu fel și fel de situații, care, pe de altă parte, te obligă să te adaptezi mereu. Poate de aceea, sunt companii românești care reușesc să transfere în piață ”descurcăreala” românească. E o capacitate importantă care poate deveni un avantaj competitiv.

Avem un dar al nostru, acela de a înțelege peste medie matematica, noi ca popor, dar și creativitate. Acestea două au marcat și evoluția companiei pe care o conduc și evoluția mea ca manager. A trebuit să ne descurcăm într-un fel și avem destule exemple de acest gen în ultimii 20 de ani.

Sesizați acum, după două decenii de experiență, o schimbare în climatul de business din România? Am învățat ceva în această perioadă, inclusiv din perspectiva relaționării cu instituțiile?

Au evoluat oamenii, nu instituțiile. Dacă mă gândesc la nivelul de pregătire al managerilor de acum douăzeci de ani, descopăr că este o diferență enormă acum. Acest lucru explică de ce acum nivelul este mult superior. Am reușit să ne compatibilizăm din punct de vedere al actului de management cu cel din vest. Acum suntem sensibil egali, pe alocuri chiar la același nivel cu ce este în Occident. Evoluția pregătirii oamenilor a condus și la creșterea calității organizațiilor, firmele sunt puse la punct, există infrastructură, este o altă lume.

S-au făcut salturi și din punct de vedere al administrației statului. Chiar dacă ne mai plângem, nu putem să ne comparăm cu ce era acum douăzeci de ani, când ne confruntam cu situații penibile de multe ori și eram obligați să improvizăm.

Evoluția se reflectă și în nivelul de trai al populației.

Șanse în cercetarea aplicativă Cum arată componenta de cercetare-dezvoltare la NTT DATA Romania? În orice țară, domeniul cercetării fundamentale trebuie să fie prioritară, dar cred că noi ”am pierdut acest tren” și chiar dacă ne-am dori să jucăm un rol, nu avem resursele financiare necesare pentru a conta. Nu avem acea infrastructură de zeci și sute de milioane pe care le vedem în altă parte, nu avem acele fonduri uriașe puse la dispoziție de guverne în fiecare an, sunt sume enorme alocate cercetării în țările dezvoltate. Nu putem egala această situație.

Nu este posibil acum să preiei mari proiecte de cercetare în România. Mai există șanse în cercetarea aplicativă care poate excela în România. Există preocupări la multe companii de acest gen, în care cercetătorii caută soluții care să rezolve unele probleme. Perioada pandemiei ne-a arătat acest lucru.

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Există deci potențial, pentru că avem câteva universități puternice unde există nuclee de expertiză avansată ce poate să ajute și economia pentru a deveni relevanți în competiția mondială. Și să dăm doar exemplul sistemului universitar medical românesc și al medicilor care activează în diverse clinici și institute de cercetare medicală din străinătate. La fel în inginerie și științe exacte, dar lipsește resursa financiară. Chiar dacă s-ar investi mai mult în cercetare, raportat la posibilitățile României, rezultatele ar fi destul de precare la nivel internațional, unde investițiile sunt enorme.

Cu toate acestea, salut inițiativele companiilor și instituțiilor de stat care alocă bani pentru cercetare și educație, fără de care orice națiune este în pericol. Și noi la NTT DATA Romania avem asemenea inițiative.

Avem oameni și laboratoare în care investim.

Care e dinamica relațiilor NTT DATA Romania cu clienții, ca pondere și evoluție?

Peste 50% din cifra de afaceri este generată de business-ul făcut cu clienți din afara concernului. Avem acest drept de a fi jucător în piață și nu suntem furnizor de soluții și servicii doar în interiorul grupului NTT DATA. Dorința mea a fost să rămânem în piață, argumentul fiind că relaționarea în piața externă grupului generează multe avantaje pentru companie și concern. Este important să menționez că, potrivit datelor ultimului an fiscal, 30-33% din cifra de afaceri este generată în România, ceea ce ne diferențiază de alți competitori din IT. Din punct de vedere al industriilor în care operăm suntem dependenți de industria auto (45% din cifra de afaceri). Lucrăm pentru cei mai mari producători de autoturisme din lume. Ca tipologie de clienți, în România avem trei categorii: în prima categorie intră firmele mici și mijlocii cu producție manufacturieră, cu capital românesc, clienți ai suitei noastre de produse Clarvision (aprox. 280 de companii); avem apoi clienții mari, de tip enterprise, din România, o zonă pe care am accesat-o în ultimii trei ani (bănci, telecomunicații, energie, gaz, utilități, retail, precum Romstal sau McDonald’s Romania); un segment nou este cel public, în care am făcut primii pași. A venit momentul propice digitalizării administrației publice. S-au făcut deja salturi importante din acest punct de vedere. E o zonă importantă pentru noi. În plus, căutăm mereu piețe noi care să ne asigure o marjă de profit mare, pentru că stăm sub o presiune serioasă pe piețele vestice (piața auto), unde presiunea pe prețuri va crește în anii următori.

Ca expansiune, ne îndreptăm atenția spre estul Europei.

Avem deja un plan avansat de deschidere a unei subsidiare în Turkmenistan și vom înființa un cluster în România care să acopere și Europa de Est și țările emergente. Până acum doi ani eram în clusterul Germania al NTT DATA.

Cum funcționează parteneriatele NTT DATA Romania cu universitățile?

Universitățile și-au făcut lecțiile deja, nivelul de acolo este foarte ridicat, cele clujene fiind bine cotate internațional. Numărul de absolvenți a devenit tot mai mare în ultimii ani. Avem programe și proiecte de cercetare foarte bune cu universitățile. Sunt la noi foarte mulți practicanți din universități. Problema nu este aici, ci în școala generală și la licee, ceea ce este foarte grav. Programele de studiu nu sunt aliniate la nivelul cerințelor vremurilor pe care le trăim, sistemul de învățământ nu se axează pe performanțele reale, utile pentru societatea actuală și viitoare. În viitor vom fi inundați de informații, iar generațiile care vin trebuie să fie capabile să le structureze, să le analizeze și să ia decizii, pentru asta trebuie pregătiți copiii. De digitalizare și virtualizare nu vom scăpa și suntem abia la începutul acestor fenomene.

Nivelul de complexitate al disciplinelor este extrem de ridicat, care cu greu se pot impune copiilor și să obții și performanțe.

Unde vedeți NTT DATA Romania în anul 2030? În 2030, eu, sigur, nu voi mai fi aici. Mi-aș dori să fie în continuare acea companie care are caracter, are culoare și care este ancorată în comunitate. O companie care nu trăiește într-un recipient de sticlă, ci care face parte din comunitate, să fie și mai puternică. Îmi doresc să fie implicată în susținerea învățământului, a sportului, a culturii, în proiecte sociale, asta pe lângă performanțele profesionale în sine.

E rândul celor mai tineri să preia destinele companiei care e pe un drum bun. Am transformat compania dintr-un furnizor de servicii într-un integrator puternic care înțelege să livreze soluții complexe unor clienți pretențioși, o companie integrată într-un concern solid, cu o bună vizibilitate în grup care este format de mii de companii. Dacă întrebi la Tokyo pe președintele grupului, acesta știe de noi cei de la NTT DATA Romania, ceea ce îmi doresc să fie și în 2030 dacă își va păstra culoarea, agilitatea, frumusețea de a evolua și de avea strategii îndrăznețe.

Anul acesta ajungem la 100 milioane de euro cifră de afaceri, iar următorii CEO ar trebui să vizeze cifra de 1 miliard euro pentru următorii 10 ani, există acest potențial aici! Suntem pregătiți pentru asta.

Dacă mi-aș asuma un nou mandat de CEO, în 4-5 ani mi-aș propune cifra de 500 milioane de euro. În industria IT este foarte important ca tinerele generații să-și intre în rol și să preia destinele acestui domeniu pentru următorii 20 de ani. A venit momentul ca tânăra generație să preia cu curaj frâiele, pentru că nu mai cu o comunitate poate să meargă înainte. Când am observat că la tot mai multe întâlniri cu clienții, reprezentanții lor sunt tot mai tineri, am tras concluzia că e momentul și pentru mine. La anul, în vară, vom face transferul poziției de CEO aici și voi prelua o altă responsabilitate, probabil cea de coordonare a activității pe toată regiunea de est și spre Orient.

45

46

CDI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Clujul va deveni primul județ care digitalizează integral procesul de plată a taxelor și impozitelor locale

Toate primăriile clujene urmează să fie incluse în sistemul Ghișeul.ro Consiliul Județean Cluj a organizat în 21 iulie 2020, în parteneriat cu Autoritatea pentru Digitalizarea României, o videoconferință ce a avut ca temă ,,Înrolarea primăriilor din județul Cluj pe platforma GHIȘEUL.RO”.

Astfel, intenția Clujului este aceea de a fi primul județ din România care va avea toate primăriile aderate la platforma GHIȘEUL.RO, inițiativă ce prezintă multiple avantaje atât pentru cetățeni, cât și pentru autoritățile locale. Acest ambițios proiect, prin care se dorește digitalizarea serviciilor și facilitarea procesului de plată a taxelor și impozitelor către primăriile din județul Cluj, urmează a fi implementat până la finele lunii august a.c. În acest scop, forul administrativ județean va oferi primăriilor suportul necesar, prin asigurarea asistenței de specialitate, atât în ceea ce privește componenta I.T. cât și cea legată de procedura administrativă ce trebuie parcursă.

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj a declarat: ,,Venim în întâmpinarea clujenilor cu o soluție simplă și eficientă, fiind primul județ din țară care lansează o astfel de inițiativă. Într-o societate tehnologizată precum cea în care trăim, este absolut necesar ca și administrația să se adapteze acestor evoluții. A venit timpul să uităm de cozile de la ghișee, de timpul pierdut pentru simple plăți către instituții

publice, de termene depășite și penalizări pentru întârzieri cauzate de diverse motive.” În cadrul videoconferinței, reprezentantul A.D.R. a prezentat avantajele Sistemului Național Electronic de Plată a Taxelor și Impozitelor (SNEP), disponibil la adresa www.ghiseul.ro, care a fost dezvoltat și pus la dispoziția instituțiilor publice și a cetățenilor tocmai pentru ca aceștia din urmă să poată consulta și plăti toate taxele și impozitele în deplină siguranță și cu o economie de timp, din fața calculatorului, oriunde s-ar afla, în țară sau peste hotare. În acest fel, drumurile la instituțiile publice sunt evitate iar cozile de la ghișee eliminate. Aceștia pot plăti în sistemul electronic 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, utilizând atât carduri emise de bănci din România, cât și din străinătate.

Pe lângă taxele și impozitele locale, cetățenii mai pot achita și amenzi contravenționale cu deducerile aferente plății în 15 zile calendaristice.

Totodată, aplicația prezintă numeroase avantaje și pentru instituțiile publice, aceasta reducându-și cheltuielile operaționale și crescând volumul de taxe și impozite colectate. Aderarea la acest sistem duce, totodată, la crearea unei platforme solide de interoperabilitate la nivel național, standardizarea documentelor, nomenclatoarelor, comunicației și fluxurilor electronice. Toate acestea pot contribui decisiv la creșterea încrederii cetățenilor în administrația publică locală și a satisfacției acestora față de serviciile puse la dispoziția lor.

La întrevederea desfășurată online au participat alături de președintele forului administrativ județean, Alin Tișe, președintele Autorității pentru Digitalizarea României, Sabin Sărmaș, șef serviciu în cadrul GHISEUL.RO, Bogdan Chira și reprezentanți ai cca. 70 de primării din județ, care au fost încurajați să adere în număr cât mai mare la inițiativă, fiindu-le prezentate toate etapele ce trebuie parcurse în acest sens.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

47

48

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Rețeaua de sănătate REGINA MARIA continuă extinderea spitalului din Brașov Prin extinderea spitalului pe care îl deține local, Rețeaua de sănătate REGINA MARIA își consolidează prezența pe piața serviciilor medicale din Brașov. Simultan, Rețeaua țintește poziția de lider regional prin cultivarea unui înalt nivel de calitate a actului medical, alături de echipe multidisciplinare și specialități noi. În noul spital, secțiilor deja existente de obstetrică-ginecologie, pediatrie și neonatologie li se adaugă secția de chirurgie multidisciplinară pentru funcționarea căreia a fost pregătit un nou bloc operator, ce dispune de 3 săli de operație, precum și o nouă secție de reanimare cu 11 paturi. Brașovenii pot beneficia și de departamentul de imagistică al centrului medical, care a fost dotat cu aparat RMN suplimentar, ultraperformant, cu ajutorul căruia se pot face puncții de sân ghidate RMN, angio RMN periferic și whole-body. Tot aici, pot consulta Centrul pentru tratamentul fibromului uterin și al altor patologii uterine benigne, ce oferă tratamente personalizate, adaptate nevoilor fiecărui pacient. În același timp, noul laborator al spitalului dispune de linia Atellica Solution, primul sistem modular din România care beneficiază de un analizor de Imunologie ce folosește o tehnologie inovatoare de ultimă generație. Spitalul va mai parcurge câteva etape până la completarea definitivă a dotărilor și a echipelor necesare, însă estimarea este că până în toamnă integrarea să se realizeze complet.

Noul Director Medical al Spitalului REGINA MARIA Brașov este Dr. Luminița Cîmpeanu, medic primar ATI, care a coagulat deja echipe multidisciplinare de înaltă specializare în ortopedie și neurochirurgie. Doamna Dr. Luminița Cîmpeanu ne explică în detaliu cum se desfășoară activitatea în spitalul pe care îl conduce.

Care sunt provocările directoratului unui întreg spital versus conducerea unei secții ATI? Consider că responsabilitatea unui director medical este mult mai mare. Astfel, de felul în care știe să-și exercite influența depind calitatea și rigoarea actului medical în unitatea sanitară pe care o coordonează. În timp ce conducerea unei secții implică, de obicei, organizarea activității unor subordonați – medici și personal medical de îngrijire, activitatea direc-

torului medical se bazează în bună parte pe dialog și bună înțelegere cu colegii medici din toate compartimentele spitalului, având ca scop principal implementarea unor principii de echitate, necesitate, eficacitate, calitate și eficientă. Pentru mine e o oportunitate și o onoare să am o asemenea poziție pentru că sunt convinsă că exigențele medicinii moderne presupun multidisciplinaritate integrată armonios sub coordonarea directorului medical al spitalului.

Care sunt dotările și tehnologia de care dispune spitalul pe care îl conduceți – în contextul extinderii spitalului cu noile echipe și noile echipamente? În noul spital REGINA MARIA din Brașov, secțiilor deja existente de Obstetrică-Ginecologie, Pediatrie și Neonatologie li se adaugă secția de chirurgie multidisciplinară pentru funcționarea căreia a fost pregătit un nou bloc operator, ce dispune de 3 săli de operație, precum și o nouă secție de reanimare cu 11 paturi. Referitor la amenajarea și extinderea spitalului, am să încep cu secția ATI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Reţeaua de sănătate REGINA MARIA este lider în calitatea serviciilor medicale din România, fiind singurul operator care deţine trei spitale cu acreditări internaţionale. Prin cele opt acreditări deţinute – o performanţă unică în Europa Centrală și de Est, REGINA MARIA demonstrează constant angajamentul său pentru excelenţa medicală și siguranţa îngrijirii pacienţilor. Totodată, REGINA MARIA a inovat și segmentul serviciilor medicale pentru companii, lansând în premieră în România conceptul de abonamente corporate, în urmă cu aproape 24 de ani. Mai recent, compania a dezvoltat și pachete medicale specializate pentru IMM și persoane fizice, gestionând în prezent un portofoliu de peste 600.000 de abonamente. În plus, în ultimii 10 ani, REGINA MARIA a investit peste 100 de milioane de euro în dezvoltarea sistemului medical din România, prin modernizarea sau deschiderea de noi locaţii, achiziţia de aparatură performantă și pregătirea echipelor medicale.

REGINA MARIA este singura companie de servicii medicale din România care a preluat în totalitate și a integrat cu succes peste 30 de alţi jucători de pe piaţă, având o prezenţă proprie în 20 de judeţe și acoperire naţională prin intermediul celor 290 de clinici partenere.

Compania reunește peste 6.000 de angajaţi și colaboratori în cele 64 de locaţii proprii din Bucureşti şi din ţară, locaţii prin intermediul cărora oferă servicii complete de spitalizare și chirurgie, maternitate, policlinică, imagistică, laborator și stocare de celule stem, unui număr de peste 3.5 milioane de pacienţi. În timpul pandemiei COVID-19, REGINA MARIA a implicat în testare toate cele 3 laboratoare de biologie moleculară din Reţea, Laboratorul Central din București și laboratoarele Genetic Center din București și din Cluj, atingând capacitatea de prelucrare de 860 de teste RTPCR/ zi. De asemenea, toţi pacienţii Reţelei de sănătate REGINA MARIA pot accesa în această perioadă serviciile medicale de care au nevoie prin Clinica Virtuală. (fiind zona mea de competență maximă) care, printr-o organizare impecabilă, trebuie să asigure minimizarea riscului perioperator și managementul incidentelor. Cele trei săli de operație sunt echipate cu aparatură de ultimă generație care permite atât monitorizarea extensivă a funcțiilor vitale ale pacienților de-a lungul intervențiilor chirurgicale, cât și efectuarea unui spectru larg de operații în condiții de maximă siguranță pentru pacienții noștri. În calitate de director medical vă comunic că au fost făcute investiții consistente, care permit desfășurarea la standarde de excelență a activităților chirurgicale multidisciplinare, spitalul fiind pregătit să realizeze operații din specialitățile de neurochirurgie, ortopedie, urologie, chirurgie generală, chirurgie ginecologică și oncologică, ORL, având un ambulator de specialitate dedicat.

Ne mândrim cu noutățile pe care vi le prezentăm și în departamentul de imagistică al spitalului nostru, și anume dotarea cu încă un aparat RMN de ultimă generație, Siemens Altea (primul aparat de acest timp a fost montat în SUA în noiembrie 2019) care, în premieră pentru România, va pune la dispoziția pacienților soft și echipament complet pentru explorarea imagistică a sânilor cu biopsie ghidată IRM, va putea efectua whole-body MRI cu antene care acoperă întreg corpul, explorare esențială pentru patologie oncologică, angio RMN periferic. Toate antenele sunt de ultimă generație, ele generează imagini cu rezoluție înaltă, iar timpul de examinare este redus considerabil, întregul sistem fiind cel mai nou și mai complet echipament de imagistică din Brașov.

SĂNĂTATE

Noul laborator REGINA MARIA Brașov dispune de linia Atellica Solution - primul sistem modular din România, care este compus dintr-un modul de gestionare a probelor, două analizoare de biochimie de mare viteză, un analizor de Imunologie care folosește o tehnologie inovatoare de ultima generație.

Care este strategia privind extinderea Spitalului REGINA MARIA Brașov?

Activitatea medicală a noului spital REGINA MARIA Brașov se va desfășura în condiții de maximă siguranță, pe o suprafață de 6.500mp, unde vor lucrează echipele medicale deja consacrate de obstetrică-ginecologie, neonatologie și pediatrie, echipe a căror performanță este cunoscută și apreciată de peste 9 ani de către populația Brașovului, în serviciul căreia și-au pus energia și profesionalismul. Începând cu iulie 2020, Spitalul REGINA MARIA Brașov găzduieşte secția de chirurgie multidisciplinară, în cadrul căreia colaboreaza chirurgi cu experiențe și competențe deosebite din specialitățile: neurochirurgie, ortopedie, ORL, urologie, chirurgie generală, chirurgie ginecologică. Împreună cu echipa de anestezie și terapie intensivă, medicii noștri sunt pregătiți să efectueze intervenții chirurgicale variate și complexe, îngrijirea pacienților fiind completată prin serviciile medicale asigurate de către specialiști. În plus, Spitalul REGINA MARIA Brașov este singurul spital care face parte dintr-o rețea medicală cu 8 acreditări internaționale, acest lucru fiind extrem de valoros fiindcă echipele medicale pot lucra multidisciplinar, chiar la nivel național, iar măsurile de siguranță impuse sunt la standarde internaționale.

49

50

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

51

52

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ervin Molnar, director general al Administrației Naționale „Apele Române”:

“Apa este o avuție care trebuie păstrată și respectată ca atare” Ervin Molnar, directorul general al Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), a subliniat, în interviul pe care ni l-a acordat, că ANAR în calitate de autoritate în domeniul gospodăririi apelor, care deține monopol strategic asupra resursei de apă, trebuie să regândească soluții de readaptare la schimbările climatice.

Cum se vede situația prin ochii dumneavoastră, în calitate de director general al Administrației Naționale „Apele Române”?

După cum ați observat și dumneavoastră, asistăm cu toții, în ultima perioadă de timp, la amplificarea fenomenelor extreme, secetă și inundații.

Sporirea agresivității fenomenelor naturale este ca un avertisment pe care natura ni-l transmite. Aceste fenomene extreme este o consecință la comportamentul inadecvat pe care noi, oamenii, l-am adoptat față de natură în ultimii ani.

Ne-ați putea da câteva exemple în acest sens?

Desigur. Suntem cu toții de acord că, în ultimii ani, oamenii au fost tot mai neglijenți sau chiar agresivi față de apă.

Poluarea apelor, prin

aruncarea gunoaielor pe maluri sau în apă, dar și aportul negativ pe care îl au aglomerările urbane asupra calității apelor sunt tot atâtea exemple de agresiune a oamenilor exercitată asupra apelor. De-a lungul timpului, omul și-a continuat, din păcate, această agresiune asupra naturii, prin tăierea masivă a copacilor. Acest fenomen a luat amploare în ultimii ani și a contribuit masiv la accentuarea fenomenelor extreme. Apa curge întotdeauna gravitațional, iar, în scurgerea ei, dacă nu întâlnește vegetație, viteza ei se mărește și severitatea fenomenului de scurgere a apei se accentuează. Și cu toate acestea, noi, oamenii ne întoarcem mereu la natură. Oare această atracție a oamenilor către apă este atât de accentuată?

Vedeți dumneavoastră, omul a avut mereu o strânsă legătură cu apa. Or, în acest moment, prin comportamentul uman, această relație s-a tulburat din cauza ignoranței sau chiar a indolenței umane.

Relația dintre om și apă ar trebui gândită ca o relație dintre minte și corp. Așa cum spuneau latinii „minte sănătoasă în corp sănătos” (mens sana in corpore sano), așa și noi ar trebui să gândim că fără ape curate și bine gospodărite nu putem avea o viață normală, sănătoasă și sigură.

Astăzi, oamenii trebuie să ştie că apele aduc și beneficii, iar stilul de viaţă trebuie să fie adaptat conviețuirii în astfel de zone. La noi în țară, oamenii Deltei ştiu asta. Ei sunt un exemplu pentru mulţi. Mai mult, sunt oameni care au învățat, de-a lungul vieții, să se comporte responsabil față de apă. De exemplu, marele campion Ivan Patzaichin este un exemplu în acest sens și, pentru valoarea pe care o aduce națiunii române, Apele Române au încheiat un parteneriat de dezvoltare a unor proiecte de educare și informare a oamenilor.

Vorbeați despre agresivitatea fenomenelor extreme. Cum puteți să ne explicați ce s-a întâmplat în ultima perioadă în România?

După cum ați observat, în această perioadă, în decursul lunii iunie a acestui an, au fost emise numeroase avertizări meteo de tip now casting, urmate, la intervale scurte de timp, de avertizări hidrologice de tip cod roșu/portocaliu. Aceste fenomene au fost provocate de inundații torențiale, cu un puternic impact local.

Peste 60% din inundațiile care se produc la această oră în România sunt de tip flash-flood, adică într-un timp foarte scurt (24 ore), pe un areal restrâns, este înregistrată o cantitate mare de precipitații.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIU

Ați observat că, în toate avertizările, inundațiile sunt, în majoritate, provocate de scurgeri de pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide care se formează atât pe râurile mici, cât și pe cursurile mari de apă. Aceste fenomene sunt tot mai dese în ultimii ani, iar cauza producerii lor ar trebui să ne dea de gândit fiecăruia dintre noi.

Din perspectiva acestor fenomene, ce soluții sau proiecte au specialiștii de la Apele Române?

V-am prezentat încă de la începutul interviului consecințele pe care le au schimbările climatice asupra resursei de apă. O parte din resursele de apă cresc în perioadele de viitură, iar, în perioadele secetoase, debitele scad la valori foarte mici.

Apele Române sunt o instituție publică de interes national care deține momopol strategic asupra unui bun patrimonial al statului, respectiv asupra reursei de apă.

Apa este o resursă strategică, din nefericire, amenințată de acțiunile antropice. În același timp, ea este o resursă naturală care generează energie neconvențională, dar este și o resursă epuizabilă și vulnerabilă, care se deteriorează tot mai mult sub acțiunea nemiloasă a fenomenelor extreme. În calitate de director general al A.N. „Apele Române”, am solicitat specialiștilor noștri să-mi prezinte soluții de adaptare la aceste schimbări climatice. Am fost uimit să constat că, la nivelul Administrației Naționale „Apele Române”, specialiștii noștri au deja propuneri de proiecte care presupun regândirea funcționalității lucrărilor hidrotehnice existente. Majoritatea lucrărilor pe care le administrăm au, în prezent, utilitatea publică multiplă. Cu alte cuvinte, lucrările noastre răspund atât cerințelor atât de exigente legate de managementul inundațiilor, cât și celor referitoare la asigurarea alimentării cu apă a populației sau protecția mediului înconjurător.

Măsurile incluse în cadrul portofoliului de proiecte propuse spre finanțare vizează înainte de toate reducerea riscului la inundații și protecția populației, astfel încât oamenii să ajungă la un nivel acceptabil al riscului la inundații, având în vedere că „nu există risc zero la inundații”.

Vorbeați despre măsurile suplimentare și chiar despre cele de autoprotecție pe care ar trebui să și le ia oamenii în timpul inundațiilor. Ne puteți da mai multe amănunte?

Oamenii trebuie să înţeleagă faptul că nu există un grad de protecție 100%. Vorbim despre inundații cu risc major, atunci când în zonele aflate sub avertizare COD ROȘU sau COD PORTOCALIU sunt semnalate posibile depășiri ale cotelor de pericol și de inundație. În această situație, oamenii trebuie să asculte de autorități și să colaboreze cu ele, pentru că viața și siguranța lor sunt prioritare.

Vă rugăm să detaliați puțin cititorilor noștri ce înseamnă această conviețuire cu inundațiile. Ele sunt fenomene naturale, e adevărat, dar ne pot face atât de mult rău. Cum am putea să învățăm să trăim cu ele?

Cum ar fi posibil acest lucru?

A conviețui lângă ape înseamnă că înțelegi ce înseamnă riscul la inundații și accepți să-ți iei, alături de măsurile luate de autorități, propriile măsuri de protecție. Acest principiu nu l-am inventat noi, cei de la Apele Române.

Acest principiu este inspirat din practica europeană și a fost inclus în Directiva de management a inundațiilor, precum și în Strategia națională a României cu privire la managementul inundațiilor.

Problema care se pune aici este aceea a gradului de protecţie posibil şi a costurilor pe care le implică realizarea acestui grad de protecţie, respectiv cât de mare este riscul acceptat de societate, cât de mult acceptă societatea să se confrunte cu pagubele pe care le pot provoca inun-

daţiile. Prin raportare la consecințele pe care le pot avea inundațiile asupra vieții și a bunăstării unei familii, fiecare om trebuie să completeze măsurile generale pe care le-ar putea lua autoritățile pentru o anumită zonă, cu propriile măsuri de precauţie.

Să înțeleg că și oamenii, la rândul lor, au nevoie să accepte acest fenomen ca fiind unul natural și să se conformeze cerințelor formulate de autorități, acceptând să-și ia propriile măsuri de protecție…

Nici nu vă puteți imagina cât de importantă este educația oamenilor. În foarte multe situații, reacțiile individuale adecvate pot deveni vitale. Sunt țări care au grupuri de voluntari educați să reacționeze imediat și să ajute autoritățile și oamenii la inundații. În astfel de situații, solidaritatea umană este esențială.

Din perspectiva responsabilității autorităților, considerați că ar fi nevoie de măsuri suplimentare care ar fi putea fi puse în aplicare pentru a reduce pagubele produse?

Așa cum vă spuneam și anterior, cel mai important aspect este legat de asigurarea gradului de protecție pe care autoritățile pot să îl ofere oamenilor situați în zonele expuse riscului la inundații. Corelat cu acest grad de protecție, trebuie să luăm în calcul și costurile pe care le implică realizarea acestui grad de protecţie, respectiv cât de mare este riscul acceptat de societate, precum şi necesitatea ca toţi cei care ar putea avea de suferit de pe urma inundaţiilor să completeze măsurile generale, luându-şi propriile precauţii. Sigur, este foarte greu să explici oamenilor afectați de inundații, care și-au pierdut casa și bunurile de ce o anumită localitate a fost afectată de ape, iar altele au scăpat. Pentru că pentru fiecare om contează casa şi bunurile lui. Cu toate acestea, prin eforturile nemijlocite ale Apelor Române, alături de echipele Jandarmeriei, Armatei sau cele ale IJSU, localităţi importante din Banat, Moldova, Transilvania sau cele care sunt de-a lungul râului Jiu și care se aflau sub ameninţarea directă a apelor, au fost salvate de inundaţii.

Care sunt soluțiile dumneavoastră în calitate de specialiști la Apele Române?

Ca și oamenii, și, noi, în calitate de autoritate în domeniul gospodăririi apelor, care deține monopol strategic asupra resursei de apă, trebuie să regândim soluții de readaptare la schimbările climatice. Este vorba despre soluții comune, cu implicarea nu doar a Apelor Române, ci a tuturor factorilor responsabili (autorități locale și județene). Așa cum vă spuneam, trebuie sa gândim și noi, de pe poziția de specialiști, soluții care să ne ajute să conviețuim cu apele (living with floods), să creăm și să implementăm proiecte

53

54

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

prietenoase pentru mediu, cum ar fi, de exemplu, să lăsăm mai mult spațiu pentru râuri (prin crearea polderelor, a zonelor umede, prin îndepărtarea digurilor de lângă ape).

Din aceste puncte de vedere, rămân digurile o soluție fiabilă? În prezent, avem în vedere noi propuneri de amenajare a bazinelor hidrografice, inclusiv prin realizarea de noi lacuri de acumulare, care, pentru noi, specialiștii Apelor Române, sunt ca niște adevărate rezervoare de apă. Cu ajutorul lor, reușim să optimizăm cantitatea resursei de apă care poate fi utilizată, atât pentru folosințele de apă, cât și pentru stocarea volumelor de apă în caz de viituri.

Să înțelegem că totuși construcțiile hidrotehnice trebuie să aibă în continuare un rol primordial.

Absolut. Aspectul cel mai important care trebuie reținut este acela că soluțiile noastre trebuie integrate într-o viziune de ansamblu care să țină cont de toți factorii implicați. De asemenea, este extrem de importantă componenta de avertizare-alarmare a populației realizată în strânsă legătură cu IGSU și prin implicarea mass-media. Trebuie să înțelegem faptul că este esențială colaborarea dintre toate autoritățile statului cu responsabilități în această problemă. Prin urmare, regândirea măsurilor de prevenire a inundațiilor nu trebuie să fie doar în sarcina Apelor Române. Este necesar să gândim proiecte și soluții la nivel bazinal, dar și la nivel local. Vorbim aici de măsuri de management al eroziunii solului, măsuri de creștere a permeabilității solului. Mai mult, oamenii, la rândul lor, trebuie să-și gândească construcții mai durabile, pentru ca pagubele pe care le-ar putea produce inundațiile să poată fi cât mai ușor recuperate.

Aveţi şi alte soluţii, pe lângă investiţiile în lucrări hidrotehnice?

Pe lângă banii alocați de la buget care ne vor ajuta să terminăm lucrări hidrotehnice importante în bazinele afectate, cea mai importantă realizare, pe care mi-am propus-o de altfel încă de la începutul mandatului meu, a fost accesarea fondurilor europene de pe AXA 5 POIM și a celor de la Banca Mondială.

De asemenea, în urma discuțiilor pe care le-am avut cu reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și cu cei de la Ministerul Fondurilor Europene, am identificat 16 proiecte ce vizează lucrări de protecție împotriva inundațiilor, precum și altele pentru protecția și reabilitarea ecosistemelor naturale sau refacerea biodiversității în valoare de 426 de milioane de euro.

Ați amintit despre proiectul cu Banca Mondială despre care ne spuneați că ați accesat fonduri, cu ajuto-

rul cărora hărțile de hazard și de risc la inundații vor fi completate și îmbunătățite. Din câte îmi amintesc acesta a fost un proiect început mai demult de către Administrația Națională ”Apele Române”...

Da, așa este. Este vorba de proiectul început încă din anul 2006 când a fost demarată acțiunea de elaborare a studiilor pentru bazinele hidrografice Someş-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Buzau şi Siret, dar, din cauza unor blocaje legislative și a lipsei resurselor financiare, finanțarea fiind exclusiv de la bugetul de stat, proiectul a fost stopat. Din aceste motive şi nu numai, vă mărturisesc că am chiar o satisfacţie profesională deosebită, întrucât am reușit să accesăm aceste fonduri pentru a completa hărțile deja existente. În ce constă mai exact acest proiect?

După cum știți deja, la ora actuală, România dispune de hărţi, reactualizate la nivelul fiecărei localităţi, la nivel de comună, sistem hidrotehnic, judeţ şi bazin hidrografic.

Pe baza lor, autoritățile locale și județene și-au realizat hărţile de risc, cu ajutorul cărora este estimat nivelul pagubelor care s-ar putea produce într-un anumit areal şi indică și zonele de evacuare a populaţiei, în baza datelor obţinute din hărţile de hazard.

Noul proiect finanțat prin Banca Mondială își propune o reactualizare a datelor din teren și o remodelare a zonelor inundabile pentru că evenimentele din ultimii ani ne obligă să ne îmbunătățim metodele de identificare a unor noi zone inundabile sau potențial inundabile.

Spuneați că aveți depuse 16 proiecte la Ministerul Fondurilor Europene și prin intermediul căruia doriți să accesați fonduri europene în valoare de peste 400 milioane de euro. În ce constă portofoliul de lucrări depuse? Ne-ați putea prezenta câteva detalii despre ele?

Proiectele pe care le-am pregătit pentru a accesa fonduri europene se referă la investiții majore în zona acumulări-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lor permanente, așa cum sunt lucrările pe care le propunem pentru bazinele hidrografice: Someș-Tisa („Creșterea capacității de atenuare a Acumulării Călinești și de tranzitare a debitelor de viitură până la frontiera cu Ungaria, județul Satu Mare”, „Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița-Năsăud”), în bazinul hidrografic Jiu (cum ar fi „Amenajarea complexă a râului Jiu în vederea apărării împotriva inundațiilor a municipiului Craiova, judeţul Dolj”, „Amenajarea complexă a râurilor Jiul de Vest și Est în vederea apărării împotriva inundațiilor a localităților riverane - Obiectul I - Punerea în siguranță a barajului Valea de Pești, județul Hunedoara”), în bazinul hidrografic Mureș („Mărirea gradului de protecție împotriva inundațiilor în bazinul hidrografic Mureș prin ridicarea clasei de importanță a infrastructurii existente de apărare”).

Care sunt cele mai costisitoare proiecte pentru care veți avea nevoie de investiții majore?

Proiectele de mare anvergură, care vor implica și atragerea consistentă de fonduri se referă, fără îndoială, la reabilitarea unor baraje cu rol important, atât în alimentarea cu apă a populației, cât și pentru apărarea împotriva inundațiilor. De exemplu, prin proiectul „Creșterea capacității de atenuare a acumulării Călinești și de tranzitare a debitelor de viitură până la frontiera cu Republica Ungaria, județul Satu Mare”, vom executa și finaliza lucrări care vor apăra aproximativ 13.000 de oameni care locuiesc în 21 de localităţi care sunt situate în zonele inundabile din judeţul Satu-Mare. Această lucrare va preveni producerea unor pagube potențiale în valoare de peste 6 milioane de euro/an.

Mai mult, în calitate de director general, îmi doresc să susțin eforturile echipelor Apelor Române în acțiunile de intervenție și chiar să încurajez extinderea lor. La ora actuală, avem propriile noastre echipe de intervenție care lucrează umăr la umăr cu cele ale Inspectoratelor Județene pentru Situații de Urgență. Sunt oameni profesioniști, cu care putem merge oriunde, chiar și peste hotare. Acești oameni știu ce au de făcut, ei sunt foarte dedicați și au multă experiență. Am fost în teren și mi-am dat seama că aceste echipe au nevoie să-și întărească capacitatea de reacție în situații de urgență. Ele au nevoie de mai multe utilaje și echipamente.

INTERVIU

Din câte ne povestiți, să înțelegem că Apele Române au deja propriile echipe de intervenție?

Desigur și, mai mult, în calitate de director general, îmi doresc să dotez și să modernizez aceste echipe și intenționăm să le extindem și pe viitor. Echipele noastre de intervenţie sunt alcătuite din oameni experimentați care, atunci când pleacă la o intervenţie, pleacă cu absolut tot ce le trebuie, începând de la maşini, hidrobaraje, sisteme de pompare, sisteme autonome de iluminat.

Practic, nu depind de alţii, pentru că atunci când e vorba de intervenţii operative, contează fiecare minut pe care îl ai la dispoziţie. În finalul discuției noastre, ca o concluzie a acestui dialog extrem de interesant și constructiv pe care l-am avut, care este mesajul pe care ați dori să-l transmiteți cititorilor noștri?

Mulți dintre noi nu suntem, din păcate, conștienți cât de vulnerabilă este resursa de apă și nici de riscurile la care ea este expusă, de la poluări accidentale până la fenomene extreme, așa cum sunt seceta sau inundațiile. Evenimentele hidrologice pe care le-am trăit în ultima perioadă de timp în România ne amintesc faptul că resursa de apă este distribuită în mod neuniform și limitat. Din acest punct de vedere, oamenii ar trebui să înțeleagă faptul că apa nu este o resursă inepuizabilă.

Gospodărirea eficientă a resurselor de apă este un element-cheie al dezvoltării durabile, pentru că apa este, pe de o parte, un element esențial al vieții și, pe de altă parte, reprezintă un factor-cheie care condiționează dezvoltarea unei națiuni.

Abordarea de perspectivă a activității noastre de gospodărire a apelor are în vedere menținerea organizării instituției noastre la nivelul bazinelor hidrografice, în conformitate cu cerințele politicilor agreate la nivel european și mondial. Fără un management eficient al resurselor de apă, nici noi și nici generațiile următoare nu vom putea beneficia de această avuție națională care este apa.

Resursa de apă reprezintă o moștenire care trebuie protejată și conservată ca atare, pentru că ea este limitată în spațiu și timp, iar noi, din păcate, am cam uitat să o respectăm.

55

56

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Deda, trecut solid, prezent viabil, viitor promițător de Alin ZAHARIE | sursa foto: CAESARION

Comuna mureșeană Deda, situată pe Valea Mureșului Superior, are în spate peste șase secole de istorie, fiind atestată documentar în anul 1393. Are în componență localitățile Bistra Mureșului, Pietriș, Filea și centrul administrativ Deda, fiecare dintre aceste unități având specificitatea sa.

Fie că veniți dinspre Toplița, fie dinspre Târgu Mureș, prezența Scaunului Domnului este o certitudine a faptului că ați intrat în ținuturile dedenilor. O comună în plin proces de dezvoltare, pe care unii o aseamănă cu un mic orășel de munte, în care, pe lângă investițiile legate de modernizare: drumuri, sală de sport, centru de asistență socială pentru vârstnici, muzeu etnografic, veți putea surprinde vechimea acestei așezări în arhitectura locală. Casele au un stil propriu, care lasă să se vadă că lemnul a fost și rămâne un material atât de uzitat în construcții, dar și modul în care aceștia își așază dependințele, după rol și utilitate. Dar Deda nu reprezintă doar locuri cu istorie, deoarece pe aceste meleaguri s-au născut și au copilărit Pavel Tornea, vestit oboist, născut pe Valea Pietrișului, scriitorul Vasile Netea, al cărui nume îl poartă astăzi liceul din localitatea Deda. Tot în Bistra Mureșului, într-un peisaj minunat se află casa celui care a fost sculptorul Ion Vlasiu.

2004, un nou început Un punct de reper în dezvoltarea comunei îl reprezintă anul 2004 când la conducerea comunei venea Lucreția Cadar, om de-al locului, care avea să pună bazele reconstrucției comunei de pe Valea Mureșului Superior. „Erau foarte multe de făcut, a trebuit practic să încep de la zero. Sediul Primăriei era o clădire veche, retrocedată, aproape nefuncțională, iar într-un an de zile am și făcut inaugurarea sediului nou de primărie care funcționează și astăzi după 16 ani. În Deda, exista la acea vreme doar o singură stradă asfaltată, cea din centrul comunei, dar cu gropi care nu îi asigurau folosința și scopul pentru care era făcută. Școlile erau într-o situație destul de dezastruoasă, la fel și căminele culturale. A fost un început greu, dar pe rând toate s-au pus la punct. Am achiziționat terenurile unde acum sunt construite Sala de Sport, Baza Sportivă, Stația de epurare, Piața comunală, am întăbulat pădurile, pășunile, fapt pentru care pot spune că suntem o comună bogată. Toate aceste bunuri sunt proprietatea comunei Deda care nu pot fi înstrăinatre niciodată, ele rămân o bogăție pentru generațiile viitoare. Sunt extrem de mândră de acest lucru, am reușit să fac lucruri pentru care înainte nu a existat niciodată un interes să fie rezolvate”, a precizat primarul Lucreția Cadar.

Infrastructura cea de toate satele Toate cele patru sate din comuna Deda sunt racordate la rețeaua de apă potabilă, localitățile Deda, Pietriș și Bistra

Mureșului dispun de un sistem de canalizare centralizat al apelor uzate menajere, pe o lungime totală de 16.035 m. În prezent este în desfășurare proiectul de prelungire a rețelei de canalizare pe o lungime de 14 kilometri, proiect finanțat din fonduri europene prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. În cadrul acestui proiect se va extinde rețeaua de canalizare menajeră în localitatea Deda, iar în localitățile Pietriș și Bistra Mureșului se va înființa o rețea nouă. De-a lungul rețelei proiectate se va realiza racordarea consumatorilor. Se va extinde stația de epurare existentă cu încă o linie de epurare mecano-biologică și se va asigura monitorizarea și funcționarea automată a stației de epurare. Se va moderniza și reabilita captarea de apă la izvorul Donca și se va realiza o conductă de aducțiune de la captare până la rezervorul de înmagazinare existent, pe o lungime de 4.200 m. Localitatea Filea va dispune în curând de o rețea de canalizare prin proiec-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tul „Înființare rețea de canalizare menajeră în localitatea Filea, Comuna Deda, județul Mureș”.

Grijă pentru educație și sănătate La orizont se întrevăd noi investiții, reabilitarea și modernizarea clădirii Liceului Tehnologic „Vasile Netea” din Deda și noua grădiniță cu program prelungit în localitatea Deda. Grădinița este prevăzută cu trei grupe cu o capacitate de 20 locuri/grupă și spații anexe necesare în vederea desfășurării în condiții optime a activităților specifice unei grădinițe cu program prelungit. Funcționarea acestei grădinițe cu program prelungit va crea 10 noi locuri de muncă.

Alt proiect ce urmează a fi realizat este construirea dispensarului uman ce va oferi facilități la standarde înalte pentru medicina de familie și pentru servicii medicale stomatologice. Astfel, infrastructura va găzdui doi medici de familie și un medic stomatolog. Dispensarul medical de tip rural va avea funcțiuni specifice pentru a asigura consultații și/sau tratamente medicale pentru populația arondată acestei zone. Acesta, va fi format din două cabinete pentru medicina de familie, un cabinet medical cu serviciu permanent, un cabinet stomatologic și pentru servicii conexe: tehnică dentară/radiologie dentară, o sală de așteptare, grupuri sanitare și camera tehnică. Dispensarul va deservi întreaga populație din comuna Deda și inclusiv persoanele care tranzitează satele comunei.

Cultura, factor esențial Un proiect aproape realizat este cel de reabilitare și modernizare a Căminului Cultural din Deda. Realizarea proiectului va conduce la creșterea calității vieții și a stimulării activităților culturale, precum si a menținerii tradițiilor și a moștenirii spirituale contribuind astfel la atractivitatea zonelor rurale ale comunei Deda. După finalizarea lucrărilor, în cadrul căminului vor funcționa: o sală de spectacole

ADMINISTRAȚIE

cu o capacitate de 310 locuri, o sală multifuncțională cu capacitatea de 180 de persoane, un spațiu expozițional și o bibliotecă cu o sală de lectură de 40 de locuri.

Legat de aspectul cultural, comuna Deda se poate mândri cu Asociația Culturală și Ansambul „Cununa Călimanilor”.

Dorința de a păstra valorile culturale, în comuna Deda, a dus în luna iulie 2008 la înființarea Asociației Culturale „Cununa Călimanilor” Deda, în jurul ansamblului folcloric „Cununa Călimanilor”, care exista încă din anul 2004, în rândul căruia activează și au activat mai multe generații de tineri din comuna Deda. Asociația Culturală „Cununa Călimanilor” Deda împreună cu ansamblul cu același nume, funcționează pe lângă autoritățile locale din comuna Deda, județul Mureș și are ca scop culegerea, conservarea și promovarea folclorului muzical coregrafic, a obiceiurilor și tradițiilor culturale românești, cu precădere de pe valea superioară a Mureșului, precum și din alte zone folclorice ale țării. Pregătirea, instruirea și coordonarea artistică a ansamblului este realizată de maestrul coregraf Vasile Gabor.

În slujba cetățeanului Pentru situațiile de urgență, a fost înființat în anul 2004 echipajul de prim-ajutor SMURD Deda. Acesta deservește

57

58

ADMINISTRAȚIE

peste 20.000 de locuitori din localitățile de pe Valea Mureșului Superior. Echipajul SMURD își desfășoară activitatea într-o clădire recent modernizată care asigură spații corespunzătoare și dotările necesare funcționării în condiții optime.

Din 2012, comuna Deda are propriul detașament ISU dotat și echipat corespunzător. Punctul de lucru funcționează în acceași clădire în care își desfășoară activitatea UAT Deda și Consiliul Local Deda. Detașamentul de Pompieri Deda este dotat cu o autospecială de lucru cu apă și spumă, precum și cu două autospeciale pentru situații de urgență ce deservesc șase comune cu 20 de sate aparținătoare. La punctul de lucru Deda lucrează aproximativ 17 persoane, majoritatea provenind de la Detașamentul din Reghin. Începând cu anul 2013, în satul Deda funcționează un cămin medico-social care acordă asistență medicală și găzduire cazurilor sociale din comună și nu numai. Având o capacitate de 40 paturi și personal bine pregătit centrul este susținut de consiliul local precum și din donațiile primite de la parohiile din comună, de la persoane fizice și de la organizații non-guvernamentale. Printre beneficiarii centrului se regăsesc persoane vârstnice care fie nu au familie, fie se află în conflict cu familia sau sunt abandonate de familiile acestora. După construirea dispensarului medical uman, există în perspectivă extinderea capacității centrului la 80 de paturi, datorită relocării medicilor de familie și a medicului stomatolog în noua infrastructură. În localitățile Bistra Mureșului, Deda și Pietriș sunt amenajate locuri de joacă și parcuri pentru joacă și recreație spre încântarea copiilor, a părinților și a turiștilor. În localitatea Deda sunt două parcuri amenajate în centrul comunei și un parc la sala de sport. Iar în localitatea Pietriș este amenajat un spațiu de joacă. Parcul din localitatea Filea a fost modernizat în anul 2018 și dispune de spațiu de joacă, alei de promenadă și iluminat public eficient și modern.

Bisericile din comună asigură spiritualitatea cetățenilor, preponderent ortodocși. Iar în ultimii ani s-au realizat capele mortuare în majoritatea bisericilor: Bistra Mureșului, Filea, Deda și Pietriș. „Pe malul Mureșului, la intrarea în localitatea Filea, la podul Mureșului dintre Deda și Filea aveam un teren care în timp l-am achiziționat și unde am mutat piața comunală care se desfășura în centrul comunei Deda.

Cu toată opoziția pe care am avut-o în consiliul local la data respectivă de a nu face această mutare pentru că se va pierde piața, azi avem o piață modernă, asfaltată, bine

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pusă la punct și care funcționează în parametrii normali în ce privește asigurarea legumelor, fructelor și a necesarului de produse agricole, inclusiv îmbrăcăminte și încălțăminte. Odată cu modernizarea ei avem capacitatea de a desface tot felul de produse necesare populației, inclusiv produse lactate. Avem o piață de brânză, avem o măcelărie în Deda care ține tot de piața comunală, avem clienți care vin inclusiv din Toplița, din Târgu Mureș, cabaniștii care vin în weekenduri pe Valea Bistrei unde avem peste 250 de cabane. Piața asigură consumul necesar pentru cei care doresc să aibă produse proaspete”, a precizat primarul Lucreția Cadar.

Proiectul POCU: „De la marginalizare la integrare” care se derulează în momentul de față are o valoare de 6 milioane de euro, fiind unul din cele mai mari proiecte pe care le are comuna Deda. „Unul dintre obiectivele pentru care am accesat acest proiect este acela al creării în comuna Deda a 20 de afaceri, a câte 25.000 de euro fiecare, tocmai în ideea de a asigura serviciile necesare pentru comunitate. Poate fi acesta un prim pas pentru îndeplinirea statutului de oraș, având la îndemână toate serviciile la nivel de comună, plus realizarea acestor prestări de servicii, începând de la salon de înfrumusețare, service auto, spălătorie auto, spălătorie de covoare, măcelărie nouă cu dotări ultramoderne, laborator de patiserie, frizerii. Sunt serviciile strict necesare pentru ca începutul de oraș să fie unul realizabil pentru comuna Deda. Dorința noastră deocamdată este să ne conservăm acest statut de comună, impozitele și taxele sunt mai mici, iar în perspectiva unei reorganizări administrativ teritoriale care cu siguranță se va impune, comuna Deda va avea un statut important al zonei Văii Mureșului”, a precizat Lucreția Cadar.

Premize pentru dezvoltarea turismului Comuna Deda dispune de resurse naturale și antropice mari și foarte mari. Amplasarea comunei în zona de munte, la poalele munților Călimani, într-un cadru natural, fără factori poluanți îi conferă un grad mare de atracție.

Valoarea zonei pentru turismul local este evidențiată și de ariile protejate de interes comunitar și național care se regăsesc pe teritoriul comunei Deda, unde se regăsesc o varietate de atracții turistice naturale. Rezervația naturală

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Scaunul Domnului și teritoriul sitului de importanță comunitară Potențial Călimani–Gurghiu ofertă teritoriului Deda-Bistra un potențial peisagistic deosebit, mediu natural, bine conservat, favorabil drumețiilor.

Pe raza comunei Deda se identifică factori naturali de cură precum: bioclimat tonic stimulant și aer curat, fără praf şi particule alergice.

Izvorul Donca Izvorul Donca este o sursă de apă potabilă de munte alimentând comuna Deda cu cea mai bună apă de băut, aceasta fiind încărcată cu energia vieții din mediul natural. De la acest izvor numeroși turiști se alimentează cu o apă potabilă, naturală și se întorc aici ori de câte ori au ocazia. Localnicii obișnuiesc să ducă apa de la Izvorul Donca în ulcioare acasă, bucurându-se astfel de proprietățile benefice ale unei ape reci și curate de munte. Se spune că fiecare comunitate ia naștere lângă o sursă de apă bună. În cazul dedenilor, Izvorul Donca este una dintre sursele de viață sănătoasă.

Cascada Cofu Cascada Cofu sau Pisoiul (cum îi spun cei de-ai locului) își croiește drumul în lume de sub rădăcina unui copac de unde izvorăște și formează o cădere de apă impresionantă.

Cascada atrage drumeți spre apa bună și rece ca gheața pe care o aduce din adâncul pământului. Datorită bunătății apei, un covor moale și verde de mușchi și-a făcut casă printre firele iuți și neastâmpărate ale cascadei.

Rezervația naturală Scaunul Domnului „Scaunul Domnului” este principala atracție turistică a zonei Deda, formată dintr-un un vârf muntos care domină Valea Mureșului și care atinge înălțimea de 1.380 de metri. De la această altitudine se poate admira spectaculoasa panoramă a văii și spre crestele mai înalte ale Călimanilor. Legenda locală spune că acolo este scaunul de judecată pe care va ședea Domnul la Judecata de Apoi. Scopul principal al Rezervației Naturale Scaunul

Domnului este de protejare şi conservare a habitatului natural şi a speciilor autohtone importante sub aspect floristic şi faunistic, precum şi de a menține neatins aspectul peisajului. Vizitatorii au la dispoziție 4 trasee turistice marcate pe care pot urca în Rezervația Naturală Scaunul Domnului: Traseul de creastă de la Deda-Bistra, Traseul din Valea Bistrei pe Zăpodia cu Cale, Traseul din Valea Bistrei pe Zăpodia cu Poduri și Traseul din Valea Găloaia Mare.

Muzeul etnografic Muzeul etnografic din Deda cuprinde obiecte de o valoare deosebită donate de săteni, adunate de primărie și restaurate cu grijă și migală. Ineditul acestui muzeu constă în faptul că încăperile sunt amenajate și dotate astfel încât să poată fi locuite, deoarece mulți turiști, străini mai ales, și-au exprimat dorința de a dormi în asemenea locuri încărcate cu zestrea unui popor. Existența unui astfel de muzeu are drept scop conservarea, dar și promovarea atât a obiectelor tradiționale ancestrale dar și interfața între generațiile comunității, care astfel asigură transmiterea valorilor locale tradiționale între cei care au fost și cei care vor fi. În acest spațiu au loc periodic diferite întruniri ale sătenilor de diferite generații: locul perfect de întâlnire al oamenilor și veacurilor. Aici se găsesc expuse elemente de îmbrăcăminte și încălțăminte, dar și obiecte de uz casnic, poze vechi și obiecte utilizate în activitățile zilnice de odinioară. „Până în prezent ne-am preocupat și ne-am îngrijit să rezolvăm toate serviciile, să dezvoltăm instituțiile de pe raza comunei, să punem la punct infrastructura, utilitățile necesare, apă și canalizare, iluminat public.

Urmează și un proiect important, cel de introducere a gazului în comuna Deda. Îndeplinim toate condițiile pentru o comună modernă, iar dezvoltarea turismului este prioritatea căruia acum îi vine rândul. Fiind puse la punct toate condițiile, gândim să punem în valoare și acest aspect al turismului, domeniu care să asigure locuri de muncă. Toată orientarea noastră în această direcție trebuie să meargă, să găsim diferiți investitori care să investească și să ofere locuri de muncă. La ce frumuseți are comuna noastră, sunt convins că turismul se va dezvolta pe viitor, cu posibilitatea să atragem foarte multe fonduri europene în acest sens”, a subliniat primarul Lucreția Cadar.

59

60

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

61

62

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Toplița, oază de liniște, credință și spiritualitate de Alin ZAHARIE

Toplița este o destinație turistică pentru 4 anotimpuri, dispune de un bogat potențial turistic, atât natural (izvoarele de apă termominerală în jurul cărora s-au dezvoltat ştrandurile, cascada de apă termală, rezervaţiile naturale care cuprind specii de arbori şi de animale declarate monumente ale naturii, respective specii protejate) cât și antropic (mănăstiri, biserici, monumente, muzee, castel).

“Ne bucurăm să avem aici mănăstiri și biserici de importanță istorică, culturală și arhitecturală care sunt recunoscute la nivel național. Sunt adevărate oaze de liniște, pace și binecuvântare, unde pelerinii caută și găsesc ajutor divin și unde turiștii se reculeg și se regăsesc.

Aici, la Toplița, turismul religios, pe lângă vizitarea edificiilor religioase are implicații de ordin spiritual. Turismul ecumenic este unul dintre domeniile cărora trebuie să îi acordăm atenție, pentru că avem ce să punem în valoare.

Ne mândrim și dorim să facem cunoscut locul de obârșie al primului Patriarh al României, Dr. Elie Miron Cristea, fiu a Topliței, personalitate istorică și susținător al Marii Uniri, precum și al arhimandritului Emilian Antal, nepotul patriarhului, cel care pe vremea când era student a participat la constituirea sfaturilor naționale și a gărzilor naționale de pe valea superioară a Mureșului în actele premergătoare Unirii de la 1918”, ne povestește Gabriela Hosszu, coordonatorul Centrului Național de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) Toplița.

Mănăstirea Doamnei Cel mai vechi aşezământ monahal de pe valea superioară a Mureşului este Mănăstirea Doamnei. Biserica de lemn a mănăstirii, datând din 1658, a fost declarată în anul 1955 monument istoric categoria A şi are hramul Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie). Se află situată în partea de est a localităţii, la 2 km de centrul oraşului şi la aproximativ 1,5 km de şoseaua care leagă Topliţa de Miercurea Ciuc.

Biserica a fost ctitorită de doamna Safta, soţia domnitorului moldovean Gheorghe Ştefan (1653-1658), în anul 1658, când acesta a fost alungat de pe tronul Moldovei, fiind nevoit să ia drumul pribegiei în Transilvania. Legenda spune că în acele timpuri aflându-se în pribegie, doamna Safta plătise cu bani mulţi câţiva meşteri de-ai locului pentru ridicarea unei biserici mari, asemănătoare cu cele din Moldova. După o vreme s-a întors să vadă ctitoria, dar a

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

rămas foarte dezamăgită de construcţia pe care o găsise ridicată din banii mulţi pe care îi lăsase. În schimbul construcţiei mari, impunătoare, de zid pe care şi-o dorise, a găsit o bisericuţă mică, din lemn. Se spune că de supărare a luat-o pe pârâul care azi îi poartă numele, Pârâul Doamnei, şi acolo, de necaz, şi-a găsit sfârşitul.

Multă vreme aşezământul monahal de la Pârâul Doamnei a fost lăsat în paragină. Lucrările de reparaţii au fost începute abia pe la mijlocul secolului trecut de către stareţul Mănăstirii Sf. Ilie, arhiereul Emilian Antal, fiind apoi continuate şi finalizate de către pr. Arhimandrit Mihail Goia şi pr. Arhimandrit Emilian Telcean de la aceeaşi mănăstire.

O vreme aşezământul a funcţionat ca schit al Mănăstirii Sf. Ilie. Abia după înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, în 1994, străvechiul aşezământ monahal a devenit mănăstire de maici, aşa cum a hotărât ÎPS Ioan, arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei. S-au realizat aici, în ultimii ani, ample lucrări de reparaţii şi modernizare a vechilor construcţii la care se adaugă o biserică nouă, de zid, cu hramul paraclisului ,,Duminica Samarinencei” şi cel de-al doilea hram ,,Ioan Maximovici”(2 iulie). „Având bisericuța mică monument istoric, construită în 1658, tot aveam în gând să-l rugăm pe Înaltul Ioan (Înaltpreasfinţia Sa Ioan Selejan), care a fost aici episcopul locului, să ne lase să facem o biserică în stil moldovenesc, pentru că Doamna Safta care a făcut mănăstirea a fost moldoveancă. Ea a lăsat o sumă imensă de galbeni la câțiva boieri din neamul Teslovanilor, dar aceștia au cheltuit banii în alte scopuri, iar când Doamna a venit din exil a găsit bisericuța mică din lemn și tare s-a supărat, și din ce am înțeles, din această cauză i s-a tras și sfârșitul. La 360 de ani distanță, Dumnezeu așa a rânduit să vină aici un grup de maici de la Tismana. Timp de 15 ani Dumnezeu a rânduit să primim o parte din Sfintele Moaște ale Sfântului Ioan Maximovici, moaștele lui fiind în San Francisco, Statele Unite. Arhiepiscopul de acolo ne-a dat și nouă o părticică cu îndemnul să-i facem sfântului o biserică. Biserica veche construită la 1658 a rămas cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, cea mai veche biserică din județele Harghita, Covasna și Mureș, bisericuța fiind o adevărată bijuterie a locului”, spune stavrofora Ecaterina Murariu, stareța mănăstirii.

Mănăstirea Sfântul Prooroc Ilie Cel de-al doilea aşezământ monahal al municipiului Topliţa este Mănăstirea Sfântul Prooroc Ilie, situată la aproximativ 1,5 km de centrul oraşului, pe DN 12 (E578) pe drumul de acces spre Târgu Mureş, chiar la şosea.

Este ctitoria întâiului Patriarh al României, Dr. Elie Miron Cristea, născut în Topliţa Română, la data de 18 iulie 1868. Biserica de lemn este declarată monument istoric categ. A, datează din anul 1847 şi a fost adusă în 1910 din comuna Stânceni-Meştera (jud. Mureş) şi reconstruită în grădina casei părinteşti a patriarhului. A fost sfinţită ca mănăstire în 21 octombrie 1928 în prezenţa ctitorului, a numeroase personalităţi locale şi centrale şi a unei mulţimi de credincioşi din localitate şi din împrejurimi.

De-a lungul timpului aşezământul monahal s-a mărit prin noi construcţii. Astfel, între 1984-1994 s-a construit paraclisul în care se oficiază slujbele religioase, care face parte

63

64

TURISM

dintr-un ansamblu de clădiri care adăpostesc biblioteca şi muzeul (sfinţit şi inaugurat în 1995), cu camera memorială ,,Miron Cristea”.

Expoziţia permanentă a muzeului cuprinde un important fond de icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea şi fragmente ale vechii catapetesme ale bisericii de lemn. De asemenea, sunt expuse cărţi religioase ortodoxe, unlele fiind unicate sau rarităţi: fragmente din Psaltirea tipărită în 1544 la Mileşevo (Serbia) şi manuscrisul Cazaniei lui Varlaam caligrafiat la sfârşitul sec al XVII-lea de către călugărul Mihail, Cazania lui Varlaam tipărită la Iaşi în 1643 şi Evanghelia de la Bucureşti din 1682.

Icoana vindecătoare de boli La loc de cinste în cadrul bisericii vechi din cadrul mănăstirii sunt icoanele care l-au însoțit pe Patriarhul Miron Cristea în pelerinajele sale, sfințite în apa Iordanului în anul 1927. „După ce a ctitorit mănăstirea, Patriarhul Miron a vrut să înzestreze acest loc cu niște odoare de mare preț. După ce a fost instalat ca primul Patriarh al României, a fost invitat de către patriarhii vechi ai acelor vremuri. În aceste vizite Patriarhul Miron Cristea a luat cu el trei icoane, „Maica Domnului cu Pruncul Iisus” pictată de Dumitru Belizarie, „Dulcea Sărutare” și „Iisus Arhiereu și Judecător”, și le-a dus la Constantinopol, Atena, Alexandria, inclusiv la Ierusalim. Aceste icoane au fost depuse peste noapte la Sfântul Mormânt al Mântuitorului, sfințite apoi pe

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Golgota în ziua de 2 iunie 1927, de sărbătoarea Înălțării Domnului, după oficierea Sfintei Liturghii de către Patriarhul Miron Cristea. Pentru faptul că au stat pe Mormântul Mântuitorului și pe Golgota, icoanele s-au încărcat cu mult har, cu multă energie pozitivă, fapt pentru care foarte multe minuni s-au întâmplat, în special la icoana Maicii Domnului. Aceste lucruri sunt menționate de însuși Patriarhul Miron Cristea pe spatele icoanei: „Această sfântă icoană m-a însoţit în călătoria mea la Patriarhia din Constantinopol, la Athena, la Patriarhiile din Alexandria şi Ierusalim, unde a stat un timp pe mormântul Domnului. Apoi, în presara Înălţării Domnului a fost aşezată lângă Sfântul Pristol din capela de la Golgota. Acolo, după Sfânta Liturghie, oficiată de mine cu mare asistenţă, am sfinţit-o eu, împreună cu alte icoane şi obiecte, stropind-o cu aghiasmă din Iordan, sfinţită tot de mine pe o luntre în apa Iordanului. Ierusalim, 3 iunie, 1927. Miron, Patriarhul României”, afirmă pr.

Arhimandrit Emilian Telcean, starețul Mănăstirii Sfântul Prooroc Ilie.

Schitul Gura Izvorului Mănăstirea Sfântul Ilie are şi două schituri, cel din comuna Dumbrăvioara (jud. Mureş), întemeiat în anul 1930, ca metoc al mănăstirii (desfiinţat de regimul comunist în 1955 şi reînfiinţat după 1989, când s-a reclădit paraclisul cu hramul Sfinţii Mihail şi Gavril) și cel de la Gura IzvoruluiCălimani, situat la cca 17 km depărtare de oraş (la 8 km de oraş, pe DN 15, şoseaua spre Borsec, până la Gura Secului şi apoi 9 km pe drumul forestier-traseu Munţii Călimani).

Schitul este închinat „Tuturor Sfinţilor” când este şi sărbătoarea hramului (prima duminică după Rusalii), prilej cu care se organizează un pelerinaj cu oprire la toate crucile de pe traseul de la Monumentul-Mausoleu al Eroilor Topliţa-Secu până la schit.

Catedrala Ortodoxă ,,Sfinții Apostoli Mihail și Gavril” În anul 1867, comunitatea ortodoxă din Topliţa Română, formată din aproximativ 700 de familii, a pus temelia

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TURISM

unei noi biserici. Biserica, cu zid de cărămidă şi piatră, a fost proiectată la dimensiuni impresionante pentru acea vreme – o adevărată catedrală! – de către arhitectul italian Virgilio Giacomuzzi, cu două turnuri ţâşnind spre înaltul cerului. ,,Sfinţirea cea mare” a avut loc pe 8 septembrie 1903, eveniment la care au participat înalte oficialităţi ale BOR din Transilvania, în frunte cu mitropolitul Ioan Meţianu. Participarea acestora s-a datorat, în bună măsură, lui Elie Miron Cristea care era asesor consistorial şi secretar arhidiecezan la Mitropolia Ardealului din Sibiu. În 1900 a avut loc ,,sfinţirea cea mică”, fără participarea oficialităţilor, cerută de către credincioşii în vârstă, cei care au pus temelia bisericii în urmă cu aproape 40 de ani şi care doreau să vadă biserica sfinţită cât încă mai erau în viaţă.

Biserica ,,Sfântul Nicolae” Încă din secolul al XVII-lea românii ortodocşi din Topliţa aveau biserică, pe care, sub presiunea autorităţilor habsburgice au fost nevoiţi s-o cedeze greco-catolicilor. Pe la 1791 ei şi-au construit o nouă biserică de lemn, pe Dealul Văii, în care la 20 iulie 1868, a fost botezat viitorul Patriarh al României Elie Miron Cristea. În 1903 biserica a fost mutată în comuna Gălăuţaş, ca biserică parohială, care există şi azi. În 1924, în locul vechii biserici, a început construirea unei noi biserici din zid, terminată doi ani mai târziu, în 1926. Biserica a fost sfinţită în acelaşi an de către episcopul greco-catolic al Lugojului Alexandru Nicolescu. Este actuala biserică ,,de pe Deal”, cu hramul ,,Sfântul Nicolae”. Primul preot care a slujit în noua biserică a fost Octavian Neamţu (1925-1948) care a fost şi ultimul preot greco-catolic. Din 1948 biserica a trecut la cultul ortodox, devenind Parohia Topliţa 2. La altarul bisericii a slujit părintele Ioan Crăciun, iar din 1973 părintele Gavril Filip sub pastoraţia căruia biserica a cunoscut o adevărată renaştere.

Peisajul bisericilor toplițene este întregit de lăcașurile ortodoxe “Înălţarea Domnului” situată în cartierul Vale, la cca 3 km de centrul oraşului, pe DN 15 (şoseaua spre Borsec), Biserica ,,Tuturor Sfinţilor” situată în cartierul Călimănel, la cca 2 km de centrul oraşului, pe E 578 (spre Târgu Mureş), Biserica ,,Întâmpinarea Domnului”, situată în cartierul Zencani, pe malul stâng al Mureşului, la cca 1,5 km de centrul oraşului. Biserica greco-catolică ,,Sfinţii Ierarhi Vasile, Grigore şi Ioan” situată în centrul oraşului pe strada Libertăţii, Biserica romano-catolică ,,Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” situată aproape de centrul oraşului, pe strada Avram Iancu (DN 12, E 578, şoseaua spre Miercurea Ciuc) și Biserica Reformată, situată în strada Libertăţii, în centrul oraşului. În centrul municipiului Toplița, în cursul anului trecut s-a amenajat Parcul Centenar, unul din cele mai importante proiecte ale oraşului în Anul Centenarului, în dorința de a pune în valoare personalităţile care au contribuit la Marea Unire: Patriarhul Miron Cristea, Cardinalul Iuliu Hossu și Regele Ferdinand.

Patriarhul Miron Cristea, părintele spiritual al Topliței Personalitatea centrală a Topliței este Miron Cristea, primul Patriarh al României, militant pentru unitatea naţională a românilor, prezent la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, când s-a înfăptuit

visul de veacuri al poporului român: Unirea cea Mare.

De asemenea, a făcut parte din delegaţia care a prezentat la Bucureşti regelui Ferdinand „Declaraţia de unire a Transilvaniei cu țara-mumă”.

De numele Patriarhului Miron se leagă începuturile mănăstirii Sfântul Ilie din Toplița, mai exact de strămutarea vechii bisericuţe de lemn din comuna vecină Stânceni, un frumos monument istoric construit în 1847, în chiar grădina părinţilor Patriarhului Miron Cristea. „În val-vârtejul grijilor pentru trebuinţele vieţii, opriţi-vă uneori şi în faţa acestui sfânt lăcaş, intraţi barem pentru o clipă în bisericuţa lui şi ascultaţi slujbele cuvioşilor călugări, care zilnic se roagă pentru binele şi sănătatea voastră, pentru mângâierea şi mântuirea sufletelor voastre, cum își stâmpără corbul setea la izvor de apă curată, așa veți găsi și voi aici o oază de verdeață și putere sufletească, un izvor răcoritor de dumnezeiești poveți în pustiul necazurilor din viață”, spunea Patriarhul Miron Cristea în 1929.

Tot de numele Patriarhului Miron Cristea se leagă și mausoleul de la Gura Secului. La inițiativa Patriarhului României Miron Cristea, în anul 1925 în cinstea celor 771 de eroi căzuți în Primul Război Mondial în luptele crâncene pe valea Topliței. Începând din 1998, odată cu aniversarea a 130 de ani de la naşterea întâiului Patriarh al României, Dr. Elie Miron Cristea, la Topliţa se desfăşoară anual, în perioada18-20 iulie ,,Zilele Miron Cristea”, amplă suită de manifestări ştiinţifice şi religioase, care cuprinde sesiunea de comunicări ştiinţifice pe trei secţiuni (istorie, cultură şi civilizaţie, credinţă străbună), expoziţii tematice şi de artă plastică, lansări de cărţi, vizionări de filme documentare.

Tabloul personalităților de marcă ale Topliței nu putea fi complet fără Arhiereul Emilian Antal (20 octombrie 1894 – 15 iunie 1971), nepot de soră (Ileana, căsătorită cu Dumitru Antal) al Patriarhului Miron Cristea. Călugărit în 1938 (Emilian), arhimandrit, vicar eparhial (Emilian Târgovişteanul), episcop de Argeş, locţiitor al mitropolitului Bucovinei, stareţ la Mănăstirea Cernica, Mănăstirea Neamţ, Mănăstirea Cozia, apoi la Mănăstirea Sf. Ilie Topliţa (1952-1971). Este îngropat alături de familie sub talpa vestică a bisericii vechi a Mănăstirii Sfântul Ilie din Toplița.

65

66

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Made in Cluj, purtat la New-York și LA: Concepto de Irina PAPUC

Brandul românesc creat de două surori cu mașina de cusut a bunicii de care s-a îndrăgostit Lady Gaga. Și o lume întreagă, din SUA până în Europa. În acea dimineață aveam mari emoții. Conduceam către Cluj, abia se iveau zorii zilei și mă întrebam: oare cum sunt cele două românce de a căror creație s-a îndrăgostit chiar și celebra și excentrica Lady Gaga? Cum se simt, cum își tratează interlocutorul două femei a căror imaginație, determinare și putere de a crede în viziunea lor le-a propulsat creațiile până la cele mai elitiste și mult râvnite cercuri. Și este justificată întru totul această predilecție, întrucât hainele acestor două femei cu care mă voi vedea azi sunt breathtaking. Îndrăznețe, futuriste, emanând putere și senzualitate, creațiile lor vor „îngenunchea” orice devorator de stil. Deși rolul meu este să descopăr afaceri de succes și să le povestesc lumii, mărturisesc că nimic nu mă fascinează mai mult decât oamenii din spatele lor și dacă nu văd umanitatea din ei, atunci îmi consum resursele pentru o cauză pierdută. De aceea, mă întreb tot timpul, înainte de interviuri, cum sunt oamenii cu care urmează să interacționez.

Anda și Ane m-au cucerit prin sinceritatea lor, nu doar în relațiile interumane, dar și în abordarea lor de business, căci în fashion, trebuie să recunoaștem, s-a pierdut corectitudinea printre îndemnurile de a consuma în termeni de cantitate și nu de valoare, mai mult compulsiv decât justificat, creând o constantă avalanșă de achiziții, pe un substrat de vulnerabilitate. La Concepto veți descoperi altceva.

Am văzut în ele două fetițe îndrăgostite de mașina de cusut a bunicii, curioase ce minuni pot crea două mâini dibace, dar și două femei antreprenoare, care au cunoscut duritatea mediului de business și riscul de prăbușire a ani întregi de dăruire. Nu cred că există oameni care au în spatele lor numai istorii fericite, dar importantă este lupta pe care o ducem, nu lejeritatea cu care ne vin toate. Așadar, vă invit să descoperiți, pas cu pas, istoria Concepto, un brand sută la sută românesc care poate topi inima și celor mai extravagante celebrități, dar care ia atitudine împotriva poluării mediului și-ți va spune, cu toată responsabilitatea, că nota de plată pentru consumerism o vom plăti cu toții. Scump.

Moștenirea bunicii Dacă sunteți în căutare de ceva exclusivist, non convențional, sobru sau, dimpotrivă, feminin și senzual, într-un concept unic, aveți încrederea că România are designeri care pot să ofere toate acestea și veți avea surpriza să descoperiți că la Cluj, la etajul unui showroom cochet de pe strada Observatorului se produc piese unice, purtate chiar și de celebrele Lady Gaga, Toni Braxton, Ariana Grande sau Chiara Ferragni. Sunt piese unice, dezvoltate în linii „premium” și „basic”, sub brandul Concepto - o fantezie a două surori, Anda Feher și Ane Paszkany - care nu s-au mulțumit niciodată cu convenționalul. În lupta cu faded clothes au pornit cu o mașină de cusut Singer - moștenirea

bunicii lor - iar imaginația lor a crescut organic într-un brand. Nu era neapărat un plan bine structurat, pus de foaie, cu KPI-s de îndeplinit la trimestru. „Noi nu am perceput niciodată haina ca pe o necesitate strict funcțională. Ne doream lucruri unice și încă de când eram adolescente umblam de la un atelier la celălalt, având tot felul de idei pe care încercam să le punem în practică. Nu ne-am gândit neapărat că are potențialul să ajungă o afacere. Clienții au început să apară într-un mod natural, firesc, de la prietene și cunoștințe, cărora le plăcea ceea ce vedeau la noi”, îmi povestesc Anda și Ane. „Eu am avut o perioadă în care am dansat peste tot în țară, iar banii pe care îi câștigam îi investeam tot în costumație. Îmi plăcea să le fac colegilor mei de dans tot felul de costume, aripi, te miri ce îmi venea în cap.

Am învățat să cos alături de bunica din partea tatălui.

Mi se părea fascinant cum aranja dantela sub piciorușul de cusut și îi dădea forma perfectă. Mașina de cusut este funcțională până astăzi. Cred că pe la 12 ani mi-a cumpărat mama o pereche de blugi. Și nu-mi plăceau, erau mult prea basic. Am luat foarfecele și m-am apucat de lucru, cred că mi-a luat două săptămâni să trag fir cu fir din ei”, rememorează Ane, visătoarea familiei.

Este îndrăgostită de forme noi, neobișnuite și îi place să creadă că totul este posibil. Spune că uneori optimismul său poate părea himeric, dar a fost întotdeauna salvator.

De cealaltă parte, Anda e exactă, calculată, ține în frâu finanțele firmei și are responsabilitatea de a gestiona afacerea. A făcut jurnalism, marketing și business. Ane râde și spune că anume aceste calități antagoniste le-a ajutat să creeze ceea ce este Concepto astăzi. În iunie, brandul a împlinit 7 ani. „Noi funcționăm împreună foarte bine. Dacă suntem în groapă, eu privesc numai în sus și o trag și pe ea. Când eu sunt prea visătoare, ea mă ajută să mă ancorez în realitate. Așa am reușit să ne ambiționăm una pe alta”, recunoaște Ane.

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

internaționale din New York, Los Angeles, Londra, Berlin, Milano, dar și din alte orașe europene.

Concepto: de unde a pornit totul Ane și Anda își aduc aminte acum că la început credeau că dragostea pentru haine și puțină determinare e tot ce trebuie pentru o afacere în fashion. „Noi am luat totul foarte ușor, apoi problemele ne-au lovit din plin. Ne gândeam: ce poate fi greu? Deschizi un atelier, angajezi niște oameni frumoși și pornești la drum. A fost un fel de slap in the face”, rememorează interlocutoarele noastre. Cel mai greu a fost consolidarea unei echipe. Pare incredibil, dar oamenii nu se mai văd muncind la o mașină de cusut și văd acest job oarecum robotizat, deși este exact invers: cere și te învață multă imaginație. „Am început cu un spațiu mic, în chirie și cu o echipă formată din patru persoane - un domn pentru produsele din piele, care putea duce produsul de la schiță, tipar, croi la produsul finit. Era un adevărat maestru. Din păcate, a decedat recent. Îi ducem cu toții lipsa. Aveam și trei angajate la mașinile de cusut. Așa a mers doi ani. Ne-am tot mutat de colo-colo, echipa a fost în continuă schimbare. După ce stabilești identitatea unui brand și îi dai o imagine e foarte greu să găsești o echipă pe care să poți conta oricând, care să funcționeze bine împreună. Aceasta a fost cea mai mare provocare. A doua este legată de furnizori. De multe ori ți se promite continuitate, apoi riști să rămâi fără stofe și fără soluții. Apoi a fost foarte greu să înțelegem cu ce fel de furnizori trebuie să lucrăm, cine poate să ne asigure calitatea pe care ne-o dorim. Să-i găsim a fost destul de greu. Când am întrebat de cei din industrie, ni s-a răspuns cu mare reticență că nu știu nici ei foarte multe”, explică Anda. Cele două surori spun că n-au înțeles reticența colegilor din fashion, mai ales că există loc pentru fiecare. „E ca și în domeniul gastronomic, unde nimeni nu-și vinde rețeta. Sigur că eram nedumerite de această abordare, căci noi credem că dacă ești bun în ceea ce faci, atunci vei rămâne la fel de bun, indiferent dacă mai apar cinci branduri pe piață”, confirmă Ane. Prin cercetare și prezența la târguri internaționale, Anda și Ane au găsit furnizori de calitate și au stabilit relații de business. „Pe partea de accesorii avem furnizori din Italia. Ne-am dat seama în timp că oferă cea mai bună calitate. Lucrăm și cu furnizori din România, dar și ei importă de la producători din Olanda. Pielea o aducem din Viena”. Astfel, Concepto și-a turat motoarele, devenind cunoscut și purtat de vedete

Când Lady Gaga a descoperit Concepto Ane și Anda își aduc aminte perfect și acum dimineața în care au descoperit că celebra cântăreață americană Lady Gaga a purtat o rochie marca Concepto. I-a plăcut atât de mult, încât a decis să posteze pe contul ei de Instagram câteva fotografii, etichetând brandul Concepto, ceea ce, se pare, nu fac vedetele foarte des. „Țin minte foarte bine acea zi. Trebuia să mergem în vacanță, la schi. La 7.00 dimineața suna telefonul cu disperare, primeam mesaje de la Ane. Nu înțelegeam ce se întâmplă, mă și temeam să mă apropii de telefon. „Ai văzut?

Tu ai văzut cine ne poartă rochia”?, am citit. Apoi am aflat marea noutate. Toată lumea ne-a felicitat, simt și acum acele emoții. Ne bucurăm foarte mult pentru această experiență.

A fost oarecum neobișnuit din partea Lady Gaga că a etichetat Concepto de pe pagina ei personală, fără să fie nevoită să facă asta”, rememorează Anda. Evident, în mediul online nu poate exista un cadou mai frumos decât un „tag” de la o vedetă internațională. În afară de explozia de imagine, surorile Concepto spun că le-a marcat cel mai mult dorința absolut curată, fără vreun interes mercantil, a Lady Gaga de a aprecia munca lor. Restul vin de la sine. „PR-ul este o artă

67

68

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

în sine și cred că PR cu bani poate să facă oricine, pe când ceea ce a făcut Lady Gaga a fost o recunoaștere absolut sinceră. În acel showroom erau mii de produse, dar ea a ales anume Concepto”, spun surorile.

Big american dream Produsele Concepto se regăsesc în New York și Los Angeles, prin intermediul showroom-urilor pentru celebrități. Așa a și ajuns Lady Gaga să cunoască brandul românesc. De obicei, aceștia urmăresc designeri din întreaga lume și brandurile cu potențial, îi contactează și le propun colaborări.

De obicei, o colecție întreagă este trimisă în fiecare magazin, apoi totul ține de noroc. Totuși, acest tip de colaborare presupune riscuri, iar Anda și Ane au decis să-și schimbe modelul de business, alegând mai mult certitudinea decât faima la întâmplare. „Acum am restrâns destul de mult colaborările cu showroom-urile, deoarece implică riscuri. Unele colecții nu mai pot fi vândute, după ce sunt returnate, pentru că sunt deteriorate. Evident, unele pierderi se convertesc în imagine și atunci oricum există un aspect pozitiv, dar unele rămân pierderi neconvertibile în beneficii și e mai bine să avem o strategie sigură”, recunosc acestea.

Astfel, strategia sigură s-a dovedit a fi deschiderea unui showroom fizic în Cluj-Napoca, unde clientele pot cumpăra piese din colecțiile premium și basic, dar pot opta și pentru produse „custom-made”. Acum echipa este formată din cele două surori, un designer, un angajat pe marketing și unul pe PR și trei angajate la mașinile de cusut. Atelierul se află chiar deasupra showroom-ului, acolo unde, de fapt, se întâmplă toată magia. Acolo hainele iau formă - de la brainstorming, alegerea culorilor și texturilor, apoi de la schiță la produs finit.

Moda trebuie să redevină responsabilă Vă spuneam la început că la Concepto nu veți găsi doar piese fancy și două tinere interesate de propriul business. Una din provocările cu care se confruntă cele două antreprenoare este lipsa capacităților în România de a recicla materii, fără a dăuna mediului. După multe cercetări, fondatoarele brandului au ajuns la concluzia că doar câteva firme pot recicla și doar denim. În aceste condiții, dezideratul de fashion sustenabil promis astăzi consumatorilor de multe branduri este doar o copertină după care se ascund, totuși, multe vulnerabilități. „Acum toți obișnuiesc să spună că fac fashion sustenabil. Noi lucrăm acum la un proiect foarte mare și ne-am dat seama că, de fapt, e doar o copertină în spatele căreia se ascund foarte multe branduri. Nu acuz pe nimeni, acesta este adevărul. În primul rând, este imposibil să fii sustenabil, pentru că nu sunt companii care să recicleze textile. Noi ne luptăm deja mai mult de un an, căutăm companii care chiar să recicleze.

Ni s-au închis telefoanele în nas, pentru că am întrebat cum anume se reciclează textilele. Toți incinerează, de fapt, iar noi ne-am permis să spunem că asta nu înseamnă reciclare.

Am căutat și în Europa și am găsit o companie care reciclează doar denim. Facem pași mici ca să rezolvăm această problemă. Colecția noastră de vară este, în mare parte, din bumbac.

Am schimbat și furnizorii și materialele, dar ne dorim să lansăm și un proiect prin care să facem cunoscută problema și apoi să vedem ce putem face”, explică Anda. „Noi pierdem în acest moment și vom avea de pierdut mult, dacă nu avem grijă și nu suntem mai asumați. Industria de fa-

shion este al doilea cel mai mare poluant după industria petrolieră. Este oarecum un sentiment de vină. Noi suntem dispuse să ne asumăm niște pierderi care, oricum, mai târziu sau mai devreme vor veni, dar vrem să venim cu un alt concept, lumea chiar să înțeleagă conceptul de calitate și de ce se răsfrânge asupra tuturor. Este dovedit statistic deja că 85 la sută din produsele pe care le cumpărăm, nu le folosim. Trebuie să ne oprim, trebuie să ne schimbăm”, completează aceasta.

Cine sunt clientele Concepto Fondatoarele Concepto sunt convinse: clientele lor au un element în comun - știu să aprecieze calitatea, ceea ce înseamnă și durabilitate. „De multe ori sunt femei de business, dar nu numai, care cunosc și apreciază stilul și calitatea, ceea ce este cel mai important. Noi chiar nu facem rabat la așa ceva. Pentru că oferim calitate, poate nu oricine își permite un astfel de preț. Când vine vorba de premium și custom-made, desigur prețurile tind să crească. Dar calitate înseamnă și durabilitate. De exemplu, o geacă produsă de Concepto poate rezista și 20 de ani”.

Ce te menține pe piață Acum câțiva ani, Concepto trecea prin prima criză. Echipa nu era „șlefuită”, produsele nu se vindeau așa cum ar fi trebuit, iar din cauza că vânzările nu ajungeau la plafonul dorit, nu puteau fi susținute plățile pentru furnizori, facturi și salarii. A fost o criză de aproape șase luni. Atunci Ane și Anda aproape că s-au resemnat. „În ziua când îți vine să pui lacăt pe ușă, mai rezistă o zi și apoi încă o zi. Atunci a fost momentul când nu credeam că mai ieșim la suprafață. Sună clișeic, dar dacă ar fi să dăm un sfat e acela de a nu te da bătut niciodată. Cred că te menține și o doză de nebunie, și oamenii care cred în tine atunci când tu ești jos”, recunosc surorile.

Pentru a reveni în forță, Anda și Ane au schimbat designerul, echipa și au construit de la zero un alt site, au învățat ele să facă fotografie ca să poată transmite starea potrivită pentru piesa potrivită. Acum, vânzările generate de site constituie peste jumătate din volumul total, iar restul sunt asigurate de partea de show-room, unde clientele găsesc piese din colecțiile dezvoltate sau produse costum-made.

Acum, Concepto colaborează cu un brand din Arabia Saudită. Mai exact, în micul atelier de la Cluj sunt cusute piese de lux, ready to wear, care sunt vândute apoi pe piața europeană. Colaborarea ajută echipa să-și mențină veniturile constante, contribuind cu aproximativ 40 la sută la veniturile companiei.

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

69

Povestea brandului care promovează moda curată și sustenabilă

Verlinne: Haine naturale, harmless, încântătoare și produse la noi în România de Irina PAPUC

Andreea Trandafir a pornit să construiască un brand de haine din materii absolut naturale și sustenabile, într-o perioadă în care este promovat agresiv fast-fashion-ul și ideea că e „cool” să cumperi haine ieftine pe care să le arunci mâine, dacă te plictisești de ele. Și spune că nu regretă nicio clipă, din contra.

Femeile din România adoră țesăturile Verlinne pe pielea lor, adoră simplitatea liniilor și libertatea pe care hainele Verlinne le-o oferă. Astfel, brandul este iubit nu doar în România, dar și în afara ei. Venită din economie și banking, Andreea Trandafir a optat pentru haine care nu se demodează, pentru că nu sunt făcute după strigătul modei, ci după cel al invidualității și unicității, care nu se demodează și nu are „termen de prescripție”.

Povestiți-ne despre dvs.: unde ați crescut, ce pasiuni ați avut? Cum și când a apărut ideea de a crea un brand de haine în România? Este un vis de copil sau o abordare practică a unei femei care a înțeles că naturalețea de pe raft (și direct, și metaforic) este o raritate?

Am crescut în Ardeal, în Târgu Mureș și la Alba Iulia. Din copilărie mi-a plăcut natura, pădurile în special și am avut o atracție pentru lucrurile vechi. Adoram să „cotrobăi” prin casele bunicilor și ale mătușilor ca să descopăr obiecte vestimentare și accesorii vechi care pentru mine reprezentau mici comori.

Am absolvit Academia de Studii Economice din București.

Am urmat și cursurile unei facultăți de drept și am lucrat cu entuziasm în sistemul bancar mai mulți ani. După concediul de maternitate, mi-am îndreptat atenția însă înspre un alt domeniu. Punctul de pornire al brandului a fost convingerea că piesele vestimentare ar trebui să poată fi purtate mult mai mult decât un sezon. Hainele realizate din materiale naturale sunt o optiune în contextul acesta pentru că, îngrijite corespunzător, sunt rezistente și pentru că ne fac să ne simțim bine nu doar azi, ci și mâine și peste un an, doi. Odată ce începi să pui în garderobă piese din in, din mătase, din cânepă, în alegerile ulterioare, cu siguranță, vei ține cont de felul în care aceste haine se simt pe piele.

Ce v-a motivat că creați un brand de slow-fashion, într-o eră de „fast-fashion”, când este promovat consumul și când suntem convinși de marile branduri că hainele pot avea o viață de o singură zi și chiar e foarte bine așa? În primul rând mă motivează reacția clientelor. De la primele produse expediate am primit mesaje încurajatoare din care se desprindea ideea că hainele pe care le realizăm dau o stare de bine clientelor. Odată, datorită materialelor, dar și pentru sentimentul că aceste haine au o poveste ușor de integrat în viața lor, sunt lucrate aici, la noi, de către o echipă pe care ele o pot cunoaște. Apoi, motivatia stă și în faptul că noi considerăm că ceea ce facem se poate încadra în termenul de „modă sustenabilă”. Apar foarte multe provocări în acest segment al modei și mereu trebuie să fii atent ca să nu te abați de la ceea ce înseamnă sustenabil.

Cum a fost începutul? Cu ce echipă și resurse ați pornit în lumea fashion și a antreprenoriatului?

Investiția de început a fost de aproximativ 25.000 de euro.

O mare parte din producție este externalizată. Colaborăm cu mici ateliere, afaceri de familie, care reprezintă „echipa” noastră. Am dorit de la început să avem o contribuție în păstrarea unor meșteșuguri tradiționale. Avem țesături realizate manual, la războiul de țesut, am avut printre produse accesorii realizate prin împâslirea lânii, folosim adesea lâna românească și tricotăm unele produse manual.

Cea mai mare parte a țesăturilor pe care le folosim o importăm. Există în România câțiva producători de țesături cu care avem în plan să colaborăm pentru colecțiile viitoare. Folosim lână de import, dar și românească, pentru că există o categorie de clienți care o apreciază, deși este mai aspră.

Până acum am inclus în colecțiile noastre produse din in, cu care am început, din lână, din mătase și bumbac organic și din cânepă.

Cum „apare pe lume” o haină Verlinne?

O rochie de in, de exemplu, începe cu alegerea țesăturii.

Decidem nuanțele pe care le vom folosi atunci când pregătim produsele pentru sezonul următor, apoi mai introducem unele culori în ediție specială în funcție de cerințele clientelor, de feedback-ul lor. Rochiile sunt croite și cusute în atelierele de producție, fiecare în parte, acordându-se o mare atenție calității manoperei. Ne străduim să folosim cât mai puține ambalaje, pentru că povestea brandului nostru este și despre sustenabilitate. Moda sustenabilă înseamnă țesături natura-

70

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

le, prietenoase cu mediul, care se pot obține cu resurse mai puține, respectarea unor criterii de etică în acest domeniu al muncii, realizarea de produse care au un ciclu de viață mai lung, dar și ambalaje mai puține și din materiale reciclabile.

E complicat să găsiți oameni pregătiți/să-i mențineți? Am tot scris că această problemă persistă de la fabrici mari, la ateliere mici, individuale. Care este experiența dvs.?

Cum spuneam anterior, cred cu tărie că în „ echipa” Verlinne putem include și atelierele cu care colaborăm. Acestea întâmpină problema lipsei forței de muncă, dar cu o abordare corectă privind salarizarea și condițiile de muncă au reușit până acum să își mențină oamenii.

Cum este să construiești un brand pe materii exclusiv naturale, prietenoase cu mediul și cu pielea?

Construcția unui brand poate fi complicată. Noi am ales să fim deschiși în ceea ce comunicăm. Materialele naturale au deja clienții lor, iar noi le-am oferit acestora produse cu un design axat în special pe confort, lucrate cu mare atenție la detalii, dar și o relație deschisă și prietenoasă.

Cine este femeia care poartă Verlinne? Cum o definiți?

Cât de posibilă este o afacere în România care promovează valorile Verlinne – durabilitate, naturalețe, harmless, sinceritate?

Nu putem încadra clientele într-o categorie sau alta. Sunt femei care lucrează în domenii foarte variate. Avem cliente foarte tinere și avem și cliente cu vârsta de peste 60 de ani. Cred că ceea ce ar putea fi un punct comun al celor care aleg să cumpere produsele noastre este un anumit stil de viață și faptul că își construiesc cu intenție și prin alegeri atente garderoba.

Sustenabilitatea începe să devină o idee importantă pentru din ce în ce mai multe femei. Verlinne promoveaza durabilitatea, materialele de calitate și respectul față de natură încă de la primele produse și cred că păstrarea acestor valori susține brandul și așa am reușit, pe parcursul timpului, să ne fidelizăm clientela.

Vindeți în afara României?

Da, dar ne dorim să creștem volumul acestor vânzări. Am avut comenzi din multe țări, avem chiar cliente care revin la noi.

Ce cifră de afaceri înregistrați?

Cifra de afaceri pentru 2019 este în jur de 600.000 de lei.

Unde pot cumpărătorii găsi produsele Verlinne?

Produsele Verlinne se găsesc în magazinul nostru online www.verlinne.com.

Cum vedeți brandul Verlinne în următorii ani? Cum ați vrea să creșteți? Ce scopuri v-ați setat?

Este important ca noi să putem promova aceleași valori care ne-au determinat să începem. Brandul Verlinne va avea mereu la bază dorința noastră de a crea piese vestimentare realizate din materiale naturale care să aducă bucurie mai mult de un sezon. Ne dorim să creștem vânzările online, vânzările în afara țării și să ne dezvoltăm un sistem de a fi prezenți și a vinde și offline.

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

71

Ospitalitatea clujeană se reinventează în pandemie de Călin POENARU

În lipsa marilor festivaluri care animau vara Clujul - atipic față de majoritatea localităților din țară și care mai ales aduceau în oraș zeci de milioane de euro, hotelurile s-au văzut nevoite să fie foarte creative pentru a se menține pe piață.

Prima mișcare a hotelurilor din oraș și din împrejurimi, la declararea stării de urgență în România, a fost să se declare bucuroase de oaspeți carantinați pentru a beneficia de subvenția de la stat. Vechiul City Plaza, alias noul DoubleTree by Hilton, a devenit centru de carantină, camerele hotelului au servit ca depozite pentru echipamentele destinate luptei împotriva perfidului virus.

După relaxarea propusă de guvern, managerii unității de lângă Parcul Central au început să închirieze camerele celor care practicau munca de la distanță. “Îți oferim o cameră în regim de zi, cu spațiu de birou, internet rapid, parcare gratuită, cafea și faimoasele fursecuri cu ciocolată. Te poți bucura de room-service la mic dejun sau prânz și un discount de 30% la meniul a-la-carte”, anunțau cei de la DoubleTree.

Turismul de weekend, revigorat Aceeași mișcare a făcut-o fratele mai mic în stele, Hampton

by Hilton. În pachetul propus în iunie, de 450 euro/lună, au fost incluse cazarea, internetul de mare viteză, serviciile de menaj, parcarea și sala de fitness, reprezentanții hotelului motivând că o astfel de variantă era mai favorabilă potențialilor clienți decât o chirie clasică, unde facturile de utilități pot depăși bugetul de chirie.

O altă variantă practicată aici a fost o taxă de 29 euro/zi, cu aceleași servicii incluse, la Hampton fiind disponibile 100 de camere ca birouri. Proprietarii au decis să transforme spațiile de cazare în unele de lucru în lipsa turiștilor,

clienții fiindu-i cei care nu s-au adaptat muncii de acasă și aveau nevoie de un birou. Pentru diversificarea serviciilor, a fost inaugurată o terasă cu bar deschis non-stop.

Acum hotelul profită de orice eveniment care aduce oameni în oraș, unul dintre ele fiind Street Food Park. Nu sunt uitate nici traseele de weekend pe care le pot face oaspeții Clujului, hotelul propunându-le locații precum Cheile Vălișoarei, din Munții Trascăului – Depresiunea Râmetea, care fac parte dintr-o arie protejată de interes național, fiind o rezervație naturală de tip botanic și geologic, unde se pot găsi plante rare, “numai bune de fotografiat”.

Terase exploatate la maximum La Opera Plaza camera pe post de birou se închiriază în prezent cu 45 euro/zi, hotelul promițând, alături de confortul ridicat, și respectarea măsurilor de siguranță sanitară. Terasa Nabucco Garden este exploatată acum la maximum pentru evenimente private festive, retrase și îndepărtate de agitația orașului, dar și pentru botezuri, cu până la 50 de persoane. Hotelul a venit și cu o ofertă de city break la Cluj-Napoca, pachetul turistic fiind de 119 euro pentru două persoane. În acest preț sunt incluse cazarea pentru două nopți, micul dejun și cina.

Proprietarii unității vor să introducă o soluție de digitalizare care să permită clientului să poată face singur check-in, check-out și să intre în cameră cu ajutorul unui smartphone. “Analizăm o soluție de digitalizare totală, astfel încât clientul să poată să facă de la rezervare, la

72

TRAVEL

check-in, digital key card, check-out și plata, totul prin intermediul telefonului mobil. Inclusiv accesul în cameră să se facă prin Bluetooth Key card”, a declarat directorul Opera Plaza, Ovidiu Cioci.

Golf și sport în aer liber SunGarden a reluat “prima dragoste”, reîncepând turneele de golf, cu ajutorul dealerului Skoda - Compexit. O variantă o reprezintă conferințele, întâlnirile de afaceri sau workshop-urile cu cel mult 20 de persoane. Complexul mizează și pe piscina de lux pe care a amenajat-o - aceasta cu condiția ca și condițiile meteo ale verii să îi permită - practicând un preț mai mic în cursul săptămânii. Cum nici voucherele de vacanță nu sunt de neglijat, resortul a venit cu o ofertă de 1.402 lei pentru două persoane, în acest preț intrând un sejur de două nopți cu cazare, pensiune completă în sistem room service, dar și activități în natură pentru familie.

Ramada își pune baza acum nu doar pe terasa Casa Lounge, ci și pe a doua clădire de business a grupului Eurotrend, ridicată tot pe Calea Turzii, dar ceva mai jos de hotel, în proximitatea Catedralei Greco-Catolice, imobil cu o suprafață închiriabilă de 552 mp concretizați în trei niveluri de birouri și o sală de conferințe.

Grand Italia a fost foarte discret de la debutul pandemiei, însă odată cu încălzirea vremii și-a deschis piscina, inclusiv pentru cei din afara hotelului. Conducerea celui mai mare hotel din Transilvania a decis să reactiveze bazinul exterior după a doua rundă de relaxări decisă de guvern. Tarifele pentru adulți sunt de 50-70 de lei în timpul săptămânii și de 100 de lei în weekend, clienții hotelului având prioritate.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Napoca pare încă amorțit, aici derulându-se lucrări de modernizare la exterior, deși hotelul a redevenit funcțional din iunie. “Vom funcționa în regim de cazare cu mic dejun în regim room service. Toate celelalte servicii hoteliere sunt suspendate conform legislației în vigoare la momentul deschiderii. În măsura în care legislația ne va permite în viitor să oferim și alte servicii hoteliere, ne vom adapta imediat și le vom putea pune la dispoziția dvs”, anunțau atunci reprezentanții hotelului. În iunie acesta a practicat reduceri de 10-15% din tariful de bază. Nu în ultimul rând, hotelul mizează pe manifestările care vor avea loc în această vară în oraș și în afara acestuia, precum Festivalul Internațional de Film Transilvania, cu deschiderea și închiderea în Piața Unirii, dar și cu multe proiecții în aer liber.

Lovitură în plex la venirea primăverii Opt unități hoteliere din Cluj, cu 800 de angajați, au solicitat în martie autorităților naționale și locale să le scutească de taxele și impozitele pe tot acest an pentru a face față crizei generate de coronavirus. Domeniile cele mai afectate erau turismul, industria ospitalității, transporturile, conform hotelierilor clujeni. Sute de astfel de unități turistice din România au fost închise atunci din lipsă de clienți și a evenimentelor anulate, pe fondul epidemiei de coronavirus, conform Federației Industriei Hoteliere din România. Gradul de ocupare a hotelurilor la nivel național a scăzut, în prima săptămână din martie, de la 64 la 22%.

Nou-veniți: Radisson și Privo Cel puțin două noi investiții în domeniu se prefigurează la Cluj-Napoca. Hotelul de lux Radisson Blu este în curs de construire peste drum pe Cluj Arena, pe ruinele fostului Sport, printr-un credit de 14 milioane de euro de la Banca Transilvania și CEC Bank. Acesta ar urma să fie deschis în 2021 de către Winners Park Invest, companie controlată de președintele BT, Horia Ciorcilă, prin vehiculul de investiții Castorius Limited (Cipru). Unitatea va avea 150 de camere, dispuse pe opt etaje. Interesați de piața clujeană s-au arătat și fondatorii complexului hotelier Privo din Târgu Mureș, directorul general Adina Plopeanu sperând să concretizeze acest proiect într-un interval estimat de 2-3 ani.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

FASHION

73

74

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

75

LOTURILE SEMINCERE, VALOARE ADĂUGATĂ SIGURĂ PENTRU FERMIERI Loturile semincere aduc valoare adăugată sigură pentru fermierul român care intră într-un program de multiplicare a semințelor pentru diferitele culturi agricole. Despre tehnologia cultivării cerealelor pentru semințe, oferta multinaționalelor care activează în domeniul seminţelor din agricultură și rolul fermelor/stațiunilor de cercetare partenere, citiți în paginile următoare.

76

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cristian Pogăcian, administrator Alcrisagro SRL, despre multiplicarea de sămânță:

“Trebuie să producem de calitate!” de Ligia VORO | Foto: Görög László

La Sânpetru de Câmpie, compania mureșeană Alcrisagro produce, sub brandul propriu, sămânță de cereale, plante tehnice, leguminoase perene. Asociat și administrator al Alcrisagro, inginerul Cristian Pogăcian, un tânăr de 28 de ani, și-a asumat în ultimii ani responsabilitatea activității în fermă și, implicit, producerea de sămânță, având planuri îndrăznețe de dezvoltare.

Societatea Alcrisagro SRL este specializată pe producerea de semințe de cereale, păioase și porumb, de plante tehnice și de leguminoase perene. Este o activitate puțin mai deosebită, care trebuie făcută de oameni de meserie, cu experiență în domeniu, consideră Cristian Pogăcian, administratorul firmei.

Alcrisagro lucrează 600 de hectare, iar din această suprafață aproximativ o treime este destinată producerii de sămânță.

Astfel, 30 de ha sunt de orz, 30 de ha de triticale, 100 de ha de grâu, 20 de ha de soia, 20 de ha de ovăz, 30 de ha de orzoaică. “De asemenea, avem loturi de hibridare cu diferite firme românești sau străine la porumb, undeva 60-70 de ha anual”, adaugă Cristian Pogăcian.

Producerea agricolă de sămânță presupune un întreg lanț tehnologic, alcătuit din diferite verigi: producerea de sămânță, prelucrarea solului, întreținerea solului, recoltarea, condiționarea, valorificarea. “Nu se poate rupe acest lanț pentru că rezultatul va fi o catastrofă financiară la finalul anului. Trebuie să producem de calitate”, punctează fermierul.

“Pe noi ca societate ne interesează să obținem producții ridica-

te pe care să le valorificăm superior. Ca să le valorifici superior, trebuie să respecți toate regulile legate de lanțul tehnologic de producere a seminței, inclusiv prelucrarea și tratarea. Se începe cu sămânța, care trebuie să fie o sămânță de origine cunoscută, de obicei noi lucrăm cu sămânță din categoria biologică bază și producem sămânță categoria biologică certificată 1, iar uneori la cereale păioase putem produce și sămânță certificată 2”, continuă să explice acesta.

Sămânța trebuie să aibă o valoare biologică ridicată, parametri fizici, cum ar fi germinația, puritatea, masa hectolitrică. “În producerea de sămânță de grâu, spre exemplu, o impuritate de 0.5% de triticale reprezintă un procent enorm. Sămânța trebuie să corespundă ca puritate fizică – să nu aibă pământ, diferite buruieni, bucăți de paie, coceni”, explică administratorul Alcrisagro.

De asemenea, fermierii care produc sămânță trebuie să fie atenți ca aceasta să fie din același soi.

De aceea, și costurile sale de achiziție sunt mai ridicate, astfel că, spre exemplu, sămânța de sfeclă poate ajunge la 700-1.000 de lei/ha, iar cea de porumb la 400-900 lei/ha. Iar dacă nu mai dezvoltăm hibrizi românești, costurile vor fi în viitor și mai ridicate.

Ce costuri presupune producerea de sămânță Dacă am ajuns să ne referim la costuri și am amintit de cele legate de sămânță, trebuie să menționăm că un altul este generat de faptul că suprafața pe care se cultivă trebuie izolată pentru a fi asigurat lotul și a nu veni în contact cu alte suprafețe cultivate care ar putea impurifica semințele.

De asemenea, o serie de cheltuieli sunt generate de faptul că,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

dacă ești înregistrat pentru producerea semințelor, trebuie să anunți printr-o declarație de multiplicare, la termenele fixate, culturile semincere propuse pentru control si certificare, să ai personal tehnic calificat, atestat, iar apoi să ții o serie de evidențe care să ateste proveniența soiurilor, producția, tranzacțiile și stocurile, să te supui la numeroase inspecții din partea inspectorilor Inspectoratului pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor, care controlează de la asolament până la cultura în câmp.

Inspectorii verifică, de asemenea, sămânța înainte de valorificare. După ce a fost recoltată, condiționată, tratată și manipulată, un inspector ridică proba, iar dacă aceasta corespunde calitativ, sacul este închis și cusut, iar pe el va exista, ca o garanție, atât eticheta Inspectoratului pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor cât și cea a furnizorului. Ca beneficiar și cumpărător, vei ști astfel ce soi este, ce categorie biologică, cine a produs sămânța etc.

Este de menționat, așa cum ne-a explicat Cristian Pogăcian, că producătorul atunci când are buletinul de analiză oficială, ceea ce înseamnă că sămânța este conformă, are obligația să emită certificate de calitate.

Cheltuieli mai ridicate sunt și cu resursa umană. Pentru ferma Alcrisagro lucrează 10 persoane.

“La o fermă specializată în producerea de sămânță, numărul de angajați este mai mare decât la o fermă normală pentru că trebuie făcute purificări biologice, sâmânța trebuie condiționată, tratată, manipulată, sunt utilaje specifice care trebuie utilizate etc.”, explică Cristian Pogăcian.

Mai deosebit față de fermele care produc semințe de consum, Alcrisagro dispune de utilaje specifice de recoltat, utilaje de condiționare și nu numai, continuând să investească. “În acest an sperăm să dăm în folosință o linie cu selectoare mai performante care să ne permită să condiționăm peste 20 de tone/zi ”, completează fermierul. Investiția se cifrează la câteva zeci de mii de euro.

Pentru că așa cum am tot amintit, sămânța trebuie condiționată, iar spre deosebire de fermele care produc semințe de consum, acest lucru înseamnă că dispui sau ai posibilitatea să supui sămânța unor procese de selectare, triere sau gravitare. Ca să fim mai expliciți, prin trecerea prin selectoare sunt eliminate impuritățile mai mari sau mai mici decât sămânța. Însă bucățile

Problema tratării Sâmânța se livrează, în general, tratată. Printre altele cu insecticide sistemice pentru că sunt o serie de boli care nu pot fi combătute decât prin sămânță.

Fără tratamentul seminței, de asemenea, fermierul ar fi neputincios împotriva dăunătorilor de sol cum sunt viermii sârmă, falșii viermi sârmă ș.a. Însă recent, din cauza disputei apicultori – fermieri, la nivelul Uniunii Europene va fi interzisă utilizarea seminţelor tratate cu neonicotinoide, însă problema e că nu există alternative, iar dăunători precum cei deja amintiți, dar și Diabrotica, viermele vestic, rățișoara porumbului (Tanymecus Dilaticollis), nu pot fi combătuți. În țările vestice, cu humus de slabă calitate, aceste probleme nu există, însă în România, pământurile cu nivel ridicat de humus reprezintă un teren fertil pentru înmulțirea acestor dăunători.

“România a demonstrat că poate manageria un asemenea fenomen. Unde există probleme deosebite ar trebui să existe această derogare în continuare. Problema este că nu s-a explicat foarte bine la Bruxelles importanța acestei aprobări și pagubele imense pe care le poate provoca agriculturii României interzicerea acestei substanțe”, a conchis Cristian Pogăcian.

AGRO TB

de impurități de aceeași dimensiune și formă cu sămânța nu sunt selectate în acestea, astfel că o fermă producătoare de sămânță e recomandat și rentabil să dispună de un trior.

Sămânța fuzariată sau bolnavă poate fi puțin mai ușoară decât sămânța bună, nu ai cum să o scoți prin aspirație de la selector și atunci trecând-o prin gravitator va fi selectată după greutatea volumetrică.

Cu toate aceste cheltuieli pe care le-am amintit în mare, marja de profit este asigurată din faptul, simplu de altfel matematic, că valoarea semințelor e dublă față de cea a semințelor de consum, iar cheltuielile nu sunt direct proporționale, adică nu e dublă și cheltuiala.

Alcrisagro valorifică 70-80% din producție în județul Mureș, iar diferența, în mare parte, în județele limitrofe.

Nu există viitor fără investiții Pentru viitor, administratorul Alcrisagro și-a propus dezvoltarea fermei.

“Sper să fie o firmă tot mai cunoscută, activitatea societății să se diversifice și să ne dezvoltăm pentru că există o dimensiune optimă. Dacă până acum o fermă de 600 de ha era destul de mare pentru zona noastră, în prezent au apărut ferme cu suprafețe mai mari și atunci trebuie să producem mai mult, să fim în pas cu timpurile și să ne ducem către 1.000 de ha”, a subliniat Cristian Pogăcian, administrator și asociat al Alcrisagro SRL. De asemenea, în următorul ciclu bugetar european, reprezentantul Alcrisagro și-a propus să atragă un proiect de modernizare a liniei de producție pentru o productivitate și o calitate a muncii mai ridicate.

De asemenea, și-a propus să diversifice activitatea și să presteze servicii pentru fermieri de condiționare și tratare a seminței.

77

78

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Istoria porumbului - de la Teosinte la 38 t/ha de Mihai VALENTIN - Category Marketing Manager Corn & Soybean, Corteva Agriscience Romania& Moldova

Porumbul este cultivat în variate condiții de climă și sol, întâlnindu-se în emisfera nordică, în Canada și Rusia, până la 58° latitudine, iar în emisfera sudică, în Noua Zeelandă, până la 42-43°.

Prezintă o mare plasticitate ecologică, cultivându-se pe terenuri şi în condiţii climatice foarte diferite. Astfel, porumbul a reușit să fie a doua cea mai cultivată plantă pe planetă (194 milioane ha), după grâu (214 milioane ha), dar cu siguranță pe locul 1 ca și producție totală (1.148 milioane t).

Teosinte (Zea Mays parvaglumis/mexicana) este o specie erbacee ce face parte din genul Zea care se întâlnește în flora spontană din Mexic, Guatemala, Honduras și Nicaragua.

Practic, Balsas Teosinte (Zea Mays parviglumis) este considerat strămoșul porumbului, iar acum 9.000 de ani oamenii au început să “amelioreze” această “buruiană” rezultând astăzi “minunea” denumită porumb. Astfel, în America de Sud porumbul a fost cultivat de populațiile indiene din cele mai vechi

Porumb Soiuri Hibrizi dubli Hibrizi simpli Hibrizi simpli GMO

Interval Ani Productii t/ha 1866 - 1936 1,2 - 1,6 1937 - 1955 1,6 - 2,5 1955 - 1990 2,5 - 6,5 1990 - 2019 6,5 - 38

timpuri, fiind planta cu cea mai mare importanță economică pentru aceștia.

Pe teritoriul țării noastre, porumbul este amintit pentru prima dată pe la sfârşitul secolului al XVII-lea. În Muntenia este menţionată cultivarea lui în timpul domniei lui Şerban Cantacuzino (1678-1688), iar în Moldova, sub domnia lui Duca-Vodă (16931695). În Transilvania a început să fie cultivat începând cu secolul al XVIII-lea.

Ameliorarea porumbului s-a făcut inițial empiric, oamenii selecționând știuleții cei mai frumosi, cu boabele cele mai mari și mai sănătoase, acest lucru ducând la dezvoltarea unor rase și soiuri locale diversificate.

Selecţia în masă este o metodă de ameliorare sistematică care datează de la jumătatea secolului al XIX-lea, când REID, în SUA, a folosit-o pentru crearea de soiuri. Apoi, Hopkins, în 1896, a folosit pentru prima dată selecția individuală.

Ca metodă de ameliorare, hibridarea a început prin crearea de hibrizi între soiuri. În 1893, MORROW şi GARDNER au elaborat procedeul de producere a seminţelor hibride F1, dar hibrizii au avut o răspândire redusă.

Cea mai eficientă metodă de ameliorare a porumbului este cea prin consangnivizare, pentru crearea de hibrizi simpli între linii consangvinizate, elaborată de către SHULL în 1908-1909.

Această metodă se foloseşte şi în prezent.

Linia consangvinizată este fundamentul producerii de sămânţă hibridă de porumb. Ea stă la baza producerii tuturor categoriilor de hibrizi.

David Hula, fermierul american din Virginia care deține 4 recorduri mondiale la producția de porumb, s-a “încăpățânat” să doboare pentru a 3-a oară acest record în 2019, ajungând la o producție de 616,20 bu/acr (aprox 38 t/ha).

Este omul care a demonstrat cercetătorilor care susțineau, doar cu un sezon mai devreme, că potențialul maxim al porumbului este limitat de plafonul de 600 de bu/acr, că se înșală. Planta de porumb în acest moment are potențial nelimitat și nimeni nu mai poate susține că știe acest lucru. Dimpotrivă, David Hula “visează” la 800 bu/acr (aprox 50 t/ha). Acesta menționează că toți factorii sunt importanți și anume tehnologia aplicată, factorii climatici, dar cel mai important este - sămânța folosită.

David a doborât recordul mondial de 3 ori consecutiv, cu același hibrid din portofoliu Pioneer® - P1197. Dar ce nu cunoaște publicul din România este că linia mamă a acestui hibrid campion se regăsește și în rândul hibrizilor locali, și anume P0937 sau P0900. Practic, potențialul fantastic de producție al celor 2 hibrizi este moștenit în acest fel.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

FASHION

79

80

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Stația de condiționare a companiei Corteva Agriscience din România a încheiat cu succes sezonul de producție Stația de procesare sămânță a companiei Corteva Agriscience, situată în Afumați, a încheiat cu succes sezonul de producție cu peste 1,6 milioane de unități de porumb, floarea soarelui și soia, pregătiți pentru sezonul agricol 2020.

Aflată la 12 km de București, amplasată pe o suprafață de 15 ha, este cea mai mare stație de procesare semințe din România, iar dintre facilitățile Corteva, a doua ca și capacitate din Europa. În Afumați se procesează peste 50 de hibrizi de porumb și floarea soarelui marca Pioneer® pentru 15 țări, concentrându-se foarte mult pe piața locală din România și Moldova. De asemenea, piețe foarte importante pentru companie, din punct de vedere al volumelor livrate, sunt cele din Bulgaria, Ucraina, Rusia și Polonia.

Prima reprezentanță comercială din București a fost deschisă în anul 1992, iar stația de la Afumați a fost construită în anul 2002. În cei 18 de ani de funcționare, milioane de saci au fost procesați aici, completând astfel valoarea genetică excepțională a semințelor, prin tratamentele premium aplicate. Stația de procesare dispune de cele mai moderne echipamente din industrie, sortere optice, mașini de tratat performante care aplică cu precizie de câteva mg pe bob. Unitatea de producție de semințe respectă cele mai înalte standarde internaționale și toate cerințele legislației românești cu privire la condițiile de muncă, reglementările de siguranță și cele ecologice.

Aici se prelucrează porumb și floarea soarelui din tot sudul, sud estul și nord estul țării. Compania colaborează cu numeroși fermieri, cu o lungă tradiție în producerea de semințe și cu care mențin o relație de parteneriat de mult timp.

Stația dispune de o echipă tânără, dinamică, experimentată, în care se investește permanent și care asigură o eficiență extraordinară. Peste 300 de angajați permanenți și sezonieri garantează ciclul complet de producție al hibrizilor de înaltă calitate al brandului Pioneer®. Începând cu 2019, în România se aplică tehnologia premium LumiGEN™ de tratament sămânță pentru hibrizii de floarea soarelui și porumb marca Pioneer®. Această tehnologie oferă cea mai bună și stabilă protecție împotriva dăunătorilor și a bolilor în perioada critică de creștere a culturilor, cu impact limitat asupra mediului, potențând astfel genetica de excepție a semințelor Pioneer®.

Facilitatea de producție folosește o nouă tehnologie inovatoare de ambalare a semințelor, denumită Easy Open, pentru toate culturile realizate în Afumați. Toti sacii comandați sunt Easy Open. Pe lângă această tehnologie, pe toate ambalajele de semințe Pioneer® se aplică o hologramă specială, un sistem unic de protecție împotriva contrafacerii, denumit IZON®. În acest sezon capacitatea de condiționare a crescut cu 60% față de sezonul trecut. Acest lucru a determinat o creștere a nivelului de deservire a clienților, care pot beneficia în timp util de produsele Corteva. Foarte important este procesul de calibrare la floarea soarelui pe 3 calibre, care înseamnă o mai bună uniformitate a semințelor, cu impact major asupra plantabilității, precum și selectarea semințelor de floarea soarelui de către un sorter optic îna-

inte de tratament, rezultând o puritate fizică îmbunătățită. „Astfel, aici, în stația de procesare a semințelor Corteva din România, dispunem de cele mai moderne echipamente și investim permanent în tehnologie, asigurând material semincer de înaltă calitate pentru fermierii români.

Datorită abordărilor și tehnologiilor inovatoare, precum și a vastei experiențe acumulate de personalul nostru de-a lungul timpului, ajutăm fermierii români să obțină maximul din munca lor, creând în același timp condițiile necesare pentru dezvoltarea producției în România. Punem un foarte mare accent pe siguranta și protecția muncii, toate procesele desfășurându-se în condiții de maximă siguranță pentru toți operatorii noștri. Pentru partea de tratamente sămânță și alte inputuri lucrăm cu furnizori de top, pentru ca la final să obținem cea mai performantă sămânță”, a declarat Marian Pascariu, directorul stației de producție Corteva Agriscience din România.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

FASHION

81

82

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fermierul bihorean Florin Rus a pariat pe rapiță de Traian DAN

Unul dintre fermierii care a descoperit secretele culturii de rapiță este bihoreanul Florin Rus, care cultivă la Cefa circa 200 de hectare cu rapiță. Dublu față de anul trecut. Tânărul, care de curând a împlinit 40 de ani, iubește ceea ce face. Lucrează cot la cot cu angajații săi. Nu ezită să se urce dimineața pe tractor, pentru a intra în brazdă, la amiază pe combină, pentru a intra în lanul de grâu sau de rapiță, și ori de câte ori este nevoie, la volanul TIR-ului cu care duce producția recoltată spre siloz. Început de luna lui cuptor 2020. Sâmbătă, 11 iulie, la ora 10:00, temperatura a trecut cu mult peste 20 de grade Celsius la Cefa și sunt semne că la amiază va depăși 30 de grade. Pentru oamenii obișnuiți ar părea prea mult, dar pentru fermieri este vremea ideală pentru recoltarea rapiței.

Rapița a devenit în ultima vreme cultura care a cunoscut cea mai mare ascensiune în ceea ce privește suprafețele cultivate în România. Cererea mare de pe piață și plățile făcute mai rapid decât pentru alte culturi i-a făcut pe fermieri să se orienteze spre cultivarea acesteia.

Din această plantă se produce un ulei de calitate, dar și biodiesel, un combustibil tot mai căutat. Noile tehnologii de cultură și hibrizii noi au permis cultivarea rapiței cu succes în condițiile climatice din țara noastră.

Început cu teren în arendă și tractoare românești Firma lui Florin Rus își are sediul în fostul CAP din Cefa. „Am început în 1999, cu patru tractoare românești și 470 de hectare de teren luate în arendă”, își începe fermierul povestea.

Acesta s-a îndreptat spre agricultură urmând ceea ce au făcut și părinții săi, tatăl lui Florin fiind șef de bază la Comcereal. A terminat Liceul agricol din Salonta, dorind să se facă medic veterinar, dar împrejurările l-au îndreptat spre meseria de inginer agronom. Cu timpul, a mai achiziționat și un fost SMA. În prezent lucrează 780 de hectare, dintre care cele mai importante culturi sunt: grâu - 270 ha, rapiță - 190 ha, porumb – 160 ha, floarea soarelui – 72 ha și soia - 70 ha.

La cheremul vremii Orice agricultor știe că pentru a avea producții bune trebuie să te iubească și Doamne, Doamne, și vremea să țină cu fermierul. „Nu a fost ușor nici anul acesta, pentru că nu am avut precipitații. În iarnă nu a fost nici zăpadă și ploile au venit acuma când nu erau atât de necesare. Dar nu putem zice că nu suntem mulțumiți. Am avut niște probleme cu apa care a băltit peste culturi în urma precipitațiilor, dar, în final suntem mulțumiți”, precizează Florin Rus.

Pariul pe rapiță Fermierul bihorean spune că a fost printre primii care a început să cultive rapiță în județ, în urmă cu șase ani. „Unii spun că

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

această cultură nu este atât de sensibilă, dar trebuie să-i acorzi o atenție deosebită. Avantajele sunt că este cultura pe care o vinzi prima dată, îți încasezi banii mult mai reprede decât pentru alte culturi. Acest lucru ne-a motivat să mizăm pe această cultură. La celelalte culturi, ba nu încasezi banii la timp, ba nu le poți vinde sau nu este cerere pe piață. Anul acesta, a crescut prețul la 1,6 lei – 1,8 lei/kilogram. Îți acoperi mai bine cheltuielile decât la grâu. Cu rapița, dacă obții 3.000 – 3.100 de kilograme la hectar, cât este media obținută de noi, îți acoperi cheltuielile. La Cefa terenurile nu sunt printre cele mai bune.

Avem probleme cu siturile, cu băltirile. Oricât de bine îmi fac eu treaba și aplic tehnologiile necesare: am scarificat (arătură adâncă), am fertilizat, dacă vine o ploaie mai mare și băltește două – trei zile, rapița a murit”, explică tânărul.

Florin Rus spune că înainte de recoltare, rapița a fost erbicidată total, când era coaptă în proporție de 90%, pentru a se coace uniform.

Fermierul cultivă mai multe soiuri de rapiță: Umberto KWS, Hybrirock KWS, Factor KWS, Exception – DEKALB și Exstorm – DEKALB. „Recoltăm rapița cu două combine, circa 30 ha pe zi. Recolta este în funcție de investițiile pe care le faci, în funcție de lucrările pe care le aplici, de îngrășămintele pe care le dai. Noi investim pe an circa 3.000 de lei/ha. Alții mai mult. Există și un risc de a pierde. Dacă vine o grindină, poți pierde tot: Anul acesta am avut noroc”, subliniază Florin Rus. Pentru anul viitor își propune să mărească suprafața cultivată cu rapiță cu cel mult 50 de ha. Asta va depinde și de cererea pieței. „Momentan, cultura de rapiță este ok ca și cultură și profit, dar pe viitor nu se știe ce va fi. Pe plan mondial, cu pandemia a scăzut consumul de carburant. A scăzut cererea pentru biodiesel. Au trecut foarte mulți pe mașini electrice”, subliniază tânărul.

Program - zi lumină Programul unui fermier este destul de obositor pentru cineva care nu este obișnuit cu munca în agricultură, mai ales în campanie. De dimineață până seara. „La 7:00 suntem deja în fermă. Băieții își fac întreținerea și pregătirea utilajelor, combinelor, tractoarelor și camioanelor. Suntem zece angajați. Avem șase tractoare John Deere, o autopropulsată, două tractoare Merlo, trei combine și două camioane mari – TIR”, spune Florin Rus. Fermierul are o echipă destul de veche cu care lucrează terenurile fermei, din 1999, cu unele mici excepții. Are și practicanți – mecanici agricoli de la Liceul agricol din Salonta, cu care colaborează de ani de zile. „Tinerii nu prea mai vin spre această meserie, deși condițiile sunt altele decât în urmă cu ani de zile: aer condiționat pe tractor, pe

combină. Mai sunt și excepții, cei care vin să lucreze alături de părinți. Eu încerc să le ofer tot ce pot, să-i formez în meserie și ca oameni. Restul depinde de ei”, explică fermierul.

Florin Rus este și șef de coloană, și șofer, pentru unul dintre camioanele din dotare. Asta pentru câteva luni pe an, în campania agricolă.

Fără utilaje performanțe nu se poate face agricultură în ziua de azi. Fermierul bihorean a achiziționat astfel de utilaje cu ajutorul fondurilor europene, în 2009, dar și în leasing. O combină John Deere 540 W este cu totul altfel decât vechile combine cu care se recoltau holdele în anii trecuți. „Lucrez în agricultură din 1987. Am lucrat și pe tipurile vechi de combine, dar asta nu se compară cu ele. Are aer condiționat, GPS. Și atunci lucram și sâmbăta și duminica. În agricultură nu prea sunt sărbători. Lucram chiar și noaptea, pentru a nu se scutura rapița. Acum, datorită echipamentelor profesioniste nu mai avem probleme”, ne-a povestit Iancu Purec, unul dintre angajații lui Florin Rus, de peste 17 ani.

Fonduri europene Fermierul este supărat pentru că statul nu îi ajută destul de mult pe agricultori să acceseze fonduri europene. Criteriile pentru acordarea punctajelor parcă sunt făcute din pix de cineva care nu a fost niciodată pe teren. „Statul ar trebui să acorde mai multă atenție fermierilor, să-i ajute să poată accesa mai ușor fonduri europene. Să vină în ferme să vadă: de câți cai putere ar avea nevoie un fermier ca să poată lucra terenul pe care îl are, să fie în parametri. Agricultura ar putea fi pariul câștigător pentru România, dar parcă nu se vrea. Am intrat în UE, de ce subvenția în Germania și Franța este de 500 de euro/ha și la noi - 170 de euro? Așa nu putem ține pasul cu ei. Atâta vreme cât prețul cerealelor este pe bursa europeană și subvențiile ar trebui să fie egale”, este de părere Florin Rus. A accesat și fonduri europene, în 2009, pentru achiziția de utilaje, care l-au ajutat foarte mult. A încercat să mai depună proiecte, dar nu se încadrează la punctaje. „Nu știu cum se fac criteriile pentru acordarea punctajelor pentru accesarea de fonduri europene. Eu, la 780 de ha nu pot să câștig. Eligibil sunt, dar nu sunt finanțabil. Asociațiile de producători au punctaj mai mare. Pe mine mă depunctează că am avut finanțare în 2009, dar de atunci au trecut 11 ani.

Am depus un proiect și pentru siloz, în valoare de 300.000 de euro, cât este nivelul meu, dar nu mi s-a aprobat. Trebuia să depun un proiect pentru un milion de euro, dar acolo nu pot să mă bag. Încet, facem pași mărunți și siguri. Suntem obișnuiți cu greul. Vrem doar să fim analizați corect și în funcție de terenurile pe care le lucrăm”, spune Florin Rus. Una peste alta, pariul lui Florin Rus pe rapiță este unul câștigător. Cel puțin, deocamdată.

83

84

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

85

86

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cele mai bune tehnologii prezentate la Ziua Grâului 2020 de Alex TOTH, Ligia VORO

Reprezentanți ai zece companii multinaționale din domeniul agrobusiness-ului și ai două institute de cercetare din România au participat la cea de-a cincea ediție a Zilei Grâului.

Evenimentul din 16 iunie a fost organizat de DAFCOCHIM AGRO și familia Kosa, la ferma Kodagro din localitatea mureșeană Seuca, comuna Gănești. În acest an, din cauza pandemiei de coronavirus, Ziua Grâului de la Seuca s-a desfășurat fără fermieri, participând doar reprezentanții companiilor multinaționale: Caussade, Ciproma Sem, Donau Saat, Limagrain, Marton Genetics, Probstdorfer, Saaten Union și Syngenta și cei ai Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea și ai Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Turda. Și de această dată, rolul de gazde le-a revenit lui Marinel Ștefan - director general al DAFCOCHIM AGRO, alături de dr. ing. Gheorghe Boțoman - nume de referință în domeniul protecției plantelor din România, consultant de specialitate al DAFCOCHIM AGRO. ”Consider că loturile experimentale de la Seuca sunt impecabile, în condițiile în care ne-am confruntat cu o secetă extremă. Ploile care au venit la sfârșitul lunii aprilie și la începutul lunii mai sunt binevenite, dar parcă ce e prea mult strică. Ne aflăm într-o fermă de elită deținută de familia Kosa și de compania DAFCOCHIM, respectiv ferma Kodagro de la Seuca. Dacă aici tehnologiile nu pot atinge apogeul, cred că este foarte greu să le întâlnim în altă parte. La ferma Kodagro de la Seuca s-a utilizat genetică de ultimă generație, dar și soiuri consacrate și foarte vechi, românești”, a afirmat dr. ing. Gheorghe Boțoman. ”Vă mulțumesc tuturor pentru participare. Totodată, mulțumesc și familiei Kosa pentru că ne-a sprijinit cu realizarea acestui lot punându-ne la dispoziție oameni și utilaje, precum și echipei mele de la DAFCOCHIM AGRO”, a transmis Marinel Ștefan.

Detalii despre loturile experimentale de la Seuca au fost prezentate de Kosa Gyula, asociat al companiei Kodagro, care și-a onorat cu brio misiunea de gazdă, alături de fiul său, Kosa Alpár. ”Ferma noastră este o fermă producătoare de semințe, iar în momentul de față avem loturi semincere pe o suprafață totală de 140 de hectare. În total, șase loturi, cu semințe de la Institutul din Fundulea, Syngenta și Marton Genetics. Cu această ocazie, lansez invitația furnizorilor de inputuri și le spun că suntem deschiși să facem multiplicare aici, la Seuca, mai ales că am reușit să închidem un circuit, în sensul că pe lângă inputuri vindem și sămânță produsă de noi”, a precizat Kosa Gyula.

Recomandările pentru zona Centru Compania de origine franceză Caussade a propus, în loturile de la Seuca, patru soiuri - Sosthene, Sothis, Sofru și Izalco. “Pentru zona Transilvania, cele mai recomandate soiuri sunt Sothis și Sofru, care sunt soiuri aristate, pretabile pentru evitarea atacului de mistreți, pentru că, în această zonă, aceasta este o problemă serioasă. Sunt soiuri care pot să asigure o productivitate ridicată în fermă, automat asigurând și o rentabilitate a culturii, aducând un venit ridicat în fermă”, a arătat Alin Barb, reprezentant Zona Centru, Caussade.

La Seuca, compania românească Ciproma Sem are trei soiuri cultivate, două de origine franceză – Koreli și Musik și unul românesc - Promitor.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Știm bine că în România cele mai vândute soiuri sunt cele românești și atunci am creat Promitor, un soi propriu, românesc, care îmbină genele românești, în special Glosa, cu cele franțuzești, în special cele cunoscute pentru rezistența la secetă”, a declarat Radu Cosmovici, reprezentant Ciproma Sem. Companie foarte tânără în peisajul agribusiness-ului românesc, Donau Saat a cultivat, la ferma de la Seuca, cinci soiuri. “Suntem prezenți cu un portofoliu de cinci soiuri, atât aristate cât și nearistate: Activus, Apexus, Aurelius, Amandus și Amicus. Toate soiurile noastre posedă la superlativ calitățile cerute de industria de panificație și a morăritului, iar din acest punct de vedere suntem fără doar și poate în Top 3”, a precizat Costin Radu, director general, Donau Saat România.

Cu soiuri care acoperă peste 50% din culturile de grâu din România, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Agricolă Fundulea este prezent, la Seuca, cu soiurile Glossa, Pitar, FDL Miranda, Pajura, Otilia, Semnal, Ursita și Voinic. “Soiul cel mai răspândit de la Seuca este Glossa, deoarece ocupă între 30 și 46% din suprafața cultivată. (…) Un soi înregistrat de curând este Pitar, un soi în extindere în agricultura României datorită calității excepționale de panificație”, a explicat Pompiliu Mustățea, directorul general al institutului.

Portofoliul Limagrain este complet, de la soiuri extratimpurii până la soiuri tardive. “Pe platforma DAFCOCHIM de la Seuca suntem prezenți cu patru soiuri de grâu dintre cele mai importante ale companiei Limagrain: Absalon, Alcantara, Airbus și Anapurna care în topul soiurilor de grâu cultivate în România se clasează pe locul 4. Soiul cu cel mai mare potențial de producție din portofoliul nostru este Alcantara. A ajuns în anul 2018 în Insula Mare a Brăilei la o producție de 12,4 tone la hectar. (…) Pentru fermierii din centrul țării recomandăm toate aceste patru soiuri”, a subliniat Adelin Damian, product manager, Limagrain România.

Marton Genetics SRL a venit cu șase soiuri de grâu la Seuca. ”Marton Genetics participă cu: MV Mente, (…)

MV Nemere - campionul anului 2017 al testărilor, (…)

MV Ménrót - un grâu care în testările de soi de stat a produs cu 13% mai mult decât soiurile standard și prezintă un potențial de 8,5 - 9 tone la hectar, MV Krajcár și MV Kondás - soiuri cu potențial mare de producție și cu calitate de panificație ridicată, precum și MV Nádor - un grâu de calitate premium și, totodată, cel mai preferat soi de-al nostru”, le-a prezentat Debreceni Attila, manager de vânzări pentru România, Marton Genetics.

Pe platforma agricolă de la Seuca, Probstdorfer are cultivate cinci soiuri - Adesso, Laurenzio, Maurizio, Maximillian și Mirastar.

“Suntem prezenți cu o paletă destul de vastă de soiuri care acoperă toată plaja, începând de la soiurile extratimpurii cum este soiul Maurizio și până la cel mai tardiv - soiul Maximillian. În general, soiurile Probstdorfer sunt caracterizate de o mare capacitate de înfrățire, au indici buni de panificație, proteină care depășește, în cele mai multe cazuri, 14-14,5% și un conținut de gluten de peste 28-30%”, a expus Marius Becherițu, Manager Zonal Marketing Probstdorfer. În acest an, Compania Saaten Union a propus în loturile demonstrative ale Kodagro de la Seuca patru soiuri.

“Primul soi este Centurion, un soi artistat, semi-timpuriu (…). Alt soi cultivat aici este Aspekt, un soi nearistat, semi-tardiv. (…) Cel de-al treilea soi pe care îl avem în platformă este soiul Tika Taka, un soi, de asemenea, semi-timpuriu, nearistat, care are o înfrățire puternică, o vigoare bună la răsărire, este un soi de talie medie, foarte recomandat pentru a fi semănat în zona noastră.

AGRO TB

Cel de-al patrulea soi pe care îl avem aici, tot unul semitimpuriu, este în testare pentru al doilea an”, a subliniat Sorin Hîrceagă, director zonal Centru în cadrul Saaten Union.

Descrierea soiurilor companiei Syngenta cultivate în loturile de pe platforma Seuca – Falado, Gabrio, Ingenio și Moisson - i-a aparținut și de această dată Rodicăi Pop. “Gabrio este un soi nou în portofoliul nostru, un soi aristat de talie medie la fel ca și Falado, un soi, de asemenea, cu calități bune, panificabile, care, cu siguranță, se va încadra foarte bine în zonele mai secetoase. Și acest soi poate atinge ușor cu un nivel bun de fertilizare până la 12,5% conținut de proteină”, a prezentat Rodica Pop, reprezentant Syngenta.

La Seuca, Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă (SCDA) Turda este prezentă cu patru soiuri, respectiv Arieșan, Andrada, Taisa și Codru.

“Soiul Arieșan este un soi paradoxal, este omologat în anul 1985 prin procesul de selecție conservativă și am reușit să îl menținem la această formă. Acest soi are un potențial de producție destul de ridicat și un potențial cantitativ deosebit de înalt, în anul 2014 la un eșantion reprezentat de 960 de probe colectate din toată țara a ieșit pe primul loc la conținutul de proteină și gluten, de peste 16% proteină și 34% gluten, deci e un soi deosebit de valoros”, a punctat Rozalia Kadar, cercetător principal gradul 2, SCDA Turda.

87

88

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

89

REZULTATE ALE ameliorării plantelor și producerea de sămânță la SCDA Turda de Felicia CHEȚAN (SCDA Turda), Horea CACOVEAN (OSPA Cluj), Cornel CHEȚAN (SCDA Turda), Nicolae TRITEAN (SCDA Turda), Florin RUSSU (SCDA Turda)

Aproape jumătate din procesele care sunt cruciale pentru menținerea stabilității sănătății planetei au devenit în mod periculos compromise de către activitatea umană. Acesta este punctul de vedere al unei echipe internaționale formate din mai mulți cercetători care oferă noi dovezi ale schimbărilor semnificative în patru dintre cele nouă sisteme care influențează sănătatea Pământului.

Unul dintre sistemele care a fost grav afectat este ciclul azot-fosfor care este esențial pentru pentru producția de alimente, cât și pentru menținerea unui mediu înconjurător sănătos.

Cercetătorii din domeniul mediului agricol au analizat nivelele de producție și de extracție a 27 de resurse globale regenerabile și neregenerabile, împreună cu specialiștii din domeniul economic. Aceștia au examinat 20 tipuri de resurse regenerabile din domeniul agricol, precum porumb, orez, grâu sau soia, care reprezintă aproximativ 45% din aportul global de calorii în hrana umană, în conformitate cu Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, precum și câteva produse de origine animală, precum pește, carne, lapte și ou. Pentru 18 dintre aceste resurse regenerabile, rata anuală de creștere a atins nivelul maxim, în jurul anului 2006, acum câțiva ani (de exemplu, creșterea producției de carne sau a pescuitului marin).

Creșterea globală a populației este un element important în evoluția planetei. Din cauza creșterii populației și a schimbării regimului alimentar din unele regiuni ale lumii, mai ales în ultimele decenii, precum India și China, cererea de resurse regenerabile a crescut, la fel și presiunea asupra solului pentru a produce cât mai multă hrană.

Aceste descoperiri pot fi reliefate și în alte aspecte ale utilizării resurselor agricole, cum ar fi o rată de creștere a suprafețelor de teren cultivate ce și-a atins nivelul maxim în anii ‚50; vârful privind consumul de apă prin intermediul sistemelor de irigații ce a fost înregistrat în anii 70, iar maximul privind consumul de îngrășăminte cu azot a fost înregistrat în anii ‚80. Cercetătorul american D. Klotz considera că „aceste valori arată că terenurile disponibile pentru agricultură au fost folosite mai intens mai mult pentru cultivarea hranei, avându-se mai puțin în vedere protecția mediului”. În ultimii ani s-a utilizat tot mai mult termenul de agricultură de precizie și de introducerea de noi tehnologii de creștere a productivității plantelor de cultură. Un exemplu demn de prezentat îl reprezintă și rezultatele obținute la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Turda (jud. Cluj), privind ameliorarea unor specii importante de plante.

Ameliorarea plantelor a reprezentat și reprezintă o preocupare prioritară în activitatea de cercetare ştiinţifică a Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Turda având, ca obiective principale, obținerea de noi cultivare superioare din punct de vedere cantitativ și calitativ, adaptate condițiilor pedo-climatice din Transilvania și

Moldova, tolerante la factorii de stres biotic şi abiotic.

De-a lungul timpului, activitatea de ameliorare a suferit unele restructurări, actualmente speciile incluse în programele de ameliorare ale unității sunt: cereale păioase (grâu de toamnă și de primăvară, orz de primăvară cu două rânduri), porumb şi soia. Activitatea de producere de sămânță este o continuare a procesului de ameliorare a plantelor sau, mai bine spus, este o ameliorare conservativă (de menținere), activitățile specifice acestui sector urmăresc în principal: menținerea structurii genetice şi, implicit, a capacităţii de producţie, a însuşirilor calitative şi adaptative ale cultivarului la nivelul iniţial (momentul în care s-a finalizat procesul de ameliorare); menţinerea stării fitosanitare a seminţelor; asigurarea în fiecare an a agenţilor economici din agricultură cu sămânţă cu însuşiri fizice şi fiziologice valoroase şi cu puritate biologică ridicată.

Menținerea structurii genetice a soiurilor de cereale păioase se realizează printr-un proces de selecție conservativă (de menținere), având la bază schema selecției individuale cu o singură alegere, urmată de studiul descendenței o singură dată (D1) sau de două ori (D1 și D2), având ca rezultat obținerea seminței amelioratorului (SA). În cadrul SCDA Turda, pentru obținerea seminței amelioratorului se practică studiul a două descendențe, astfel în câmpul de selecție se face o selecție pozitivă prin care sunt reținute individual descendențele tipice (spicele rezultate din sămânța unei elite), care în anul următor sunt studiate în parcele individualizate în câmpul de descendențe D2. Parcelele cu descendențele D2 tipice se recoltează în amestec și reprezintă nucleul de sămânța amelioratorului. Metoda

90

AGRO TB

cu două alegeri (D1 și D2) oferă siguranța unei purități biologice superioare și poate fi aplicată pentru toate soiurile de cereale păioase, îndeosebi pentru cele care au un polimorfism mai accentuat.

După această etapă în care se produce sămânța amelioratorului, urmează o serie de multiplicări (înmulțiri) succesive prin care se obțin celelalte categorii biologice de sămânță și anume: prebază I, prebază II, bază, certificată 1 și certificată 2. În general, responsabilitatea producerii semințelor de prebază I, prebază II și bază revine companiilor creatoare de soiuri, iar categoriile certificată 1 și 2 sunt înmulțite de către fermieri specializați în producerea de sămânță.

SCDA Turda are în portofoliu 30 de soiuri de cereale păioase dintre care în Lista Oficială a Soiurilor din România și în procesul de producere de sămânță se regăsesc 11: Arieşan, Dumbrava, Andrada, Codru, Taisa, Dumitra și Cezara (grâu de toamnă); Pădureni (grâu de primăvară – soi în conservare); Mureşana (ovăz de primăvară); Daciana şi Romaniţa (orzoaică de primăvară).

Creațiile de grâu mai sus menționate au o stabilitate bună

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

a producțiilor fiind create în condițiile specifice ale țării noastre având o pretabilitate ridicată pentru industria morăritului și panificației. Cele două soiuri de orzoaică de primăvară au un potențial ridicat de producție, iar analizele de calitate demonstrează că dispun de parametrii superiori pentru industria de brasificare.

Panoplia soiurilor de soia cuprinde 22 de genotipuri, dintre care 19 se regăsesc în Catalogul Oficial al Soiurilor de Plante de Cultură din România: soiuri foarte timpurii (Perla, Carla TD), soiuri timpurii (Eugen, Onix, Felix, Darina TD, Cristina TD, Mălina TD, Larisa, Caro TD, Ilinca TD, Bia TD, Teo TD, Miruna TD, Nicola TD, Felicia TD, Isa TD) şi soiuri semitimpurii (Ada TD, Raluca TD). Prin crearea unor soiuri de soia cu o inserție a primelor păstăi bazale de peste 12 cm de la nivelul solului, SCDA Turda a reușit să rezolve problema legată de limitarea pierderilor la recoltatul mecanizat. În procesul de producere de sămânță din unitatea noastră dar și la alte companii sunt 10 cultivare (Felix, Onix, Darina TD, Cristina TD, Caro TD, Ilinca TD, Bia TD, Felicia TD, Eugen, Raluca TD). Dintre aceste soiuri, FELIX și ONIX sunt preferate în industria alimentară. De asemenea, vrem să aducem la cunoștința celor interesați disponibilitatea unității în acordarea exclusivității de a produce sămânță la unele cultivare de soia.

Soia fiind, de asemenea, plantă autogamă, procesul de producere a seminţei se realizează ca şi la cerealele păioase, cu mențiunea că pentru sămânța autorului descendențele sunt studiate doar o singură dată. În toate verigile producerii de sămânță, se va acorda o atenție deosebită tuturor lucrărilor tehnologice caracteristice speciei (alegerea terenului, asolament cu rotație de minim trei ani, fertilizare echilibrată conform analizelor chimice ale solului și consumului specific al speciei și chiar al soiului, lucrări de întreținere aplicate la superlativ). Spre deosebire de loturile destinate consumului, lucrările de recoltat în producerea de sămânță trebuie privite cu o atenție mult mai mare. De asemenea, în categoriile biologice superioare (PB I, PB II și B) se execută o serie de lucrări speciale, dintre care cea mai importan-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tă este purificarea biologică. Procesele de condiționare și depozitare trebuie să asigure în final obținerea unei semințe cu o înaltă valoare culturală și biologică.

Responsabilitatea producerii semințelor de prebază I, prebază II și bază revine companiilor creatoare de soiuri, iar categoriile certificată 1 și 2 sunt înmulțite de către fermieri specializați în producerea de sămânță.

Chiar dacă, în cazul plantelor autogame (grâu de toamnă și de primăvară, orz de primăvară cu două rânduri şi soia), viitorul producerii de sămânță este destul de incert, trebuie subliniat faptul că sămânța rămâne principalul liant între rezultatele ameliorării plantelor și fermieri. Utilizarea la semănat a celor mai performante cultivare constituie unul din principalii factori care asigură obținerea unor recolte profitabile, superioare din punct de vedere cantitativ și calitativ. Importanța producerii de sămânță reiese și din faptul că soiurile sunt supuse permanent influenţei factorilor genetici ai evoluţiei (mutaţii, migraţia de gene, selecţia naturală, driftul genetic) care sunt factori obiectivi, dar sunt supuse şi influenţei unor factori subiectivi (selecţia artificială utilizată în procesul de producere de sămânţă, impurificările biologice etc.) şi tehnologici (condiţiile de cultură, amestecuri mecanice la recoltare sau condiţionare, condiţii de păstrare etc.). Aceşti factori sau numai unii dintre ei pot contribui atât la deprecierea valorii biologice şi a capacităţii iniţiale de producţie cât şi la scăderea vitalităţii seminţelor.

Perfecţionarea tehnologică a producerii seminţelor la porumb este un obiectiv important, în acest sens cercetările privind utilizarea androsterilităţii citoplasmatice la porumb, precum şi lucrările de creare a formelor analoage androsterile şi restauratoare de fertilitate a polenului s-au finalizat prin crearea de hibrizi cu producerea seminţelor hibride fără castrarea formei mamă.

Activitatea de ameliorare a porumbului, desfăşurată pe parcursul a şase decenii, s-a concretizat prin crearea a 43 hibrizi aparţinând grupelor de maturitate „timpurii” şi „semitimpurii”, iar dintre aceștia în Lista Oficială a Soiurilor din România sunt: Turda 165, Turda Star, Turda Favorit, Turda 241, Turda 332, Turda 344, Turda 200, Turda 201, Turda 248. De asemenea, unitatea noastră produce sămânță și de porumb zaharat, și anume hibridul Deliciul Verii (creație proprie).

Principalele aspecte tehnologice care trebuie respectate cu stricteţe în procesul de producere a seminţei de porumb sunt: amplasare în zone în care să găsească condiţii prielnice de o maturare corespunzătoare, pe terenuri fertile, fără exces de umiditate, cu pH-ul mai mare de 6, curate de buruieni şi fără infestare cu dăunători (viermi sârmă, buha semănăturilor, cărăbuşi de mai); rotaţie corespunzătoare; distanţa de izolare va fi cuprinsă între 200-500m în funcţie de hibrid şi categoria biologică; epoca şi metoda de semănat a formelor parentale (concomitent sau în epoci); lucrările speciale de purificat (eliminarea plantelor heterozigote şi a celor netipice din linia paternă), controlul androsterilităţii şi eliminarea plantelor androfertile şi copilit; fertilizare echilibrată, combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor.

La hibrizii care se produc fără formulă perfecționată, una dintre cele mai costisitoare lucrări speciale este castratul formei materne. De asemenea, mai trebuie menționat că la alegerea sortimentului de erbicide trebuie să avem în vedere că unele linii parentale pot manifesta sensibilitate la unele substanțe active.

Unitatea noastră pune la dispoziția fermierilor autorizați forme parentale pentru producerea hibrizilor F1 comerciali cu întreaga tehnologie specifică și, de asemenea, asigurăm și asistență tehnică.

AGRO TB

Importanța folosirii geneticii românești reiese și din afirmațiile președintelui ASAS, distinsul profesor Valeriu Tabără: ,,naţiunile fără capacitate de a produce material biologic propriu riscă să devină dependente de cei care produc un astfel de material, care devine din ce în ce mai scump, greu de accesat de către fermierii săraci”.

91

92

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Proiect de 5,4 milioane de lei, finalizat de Kodagro în comuna mureșeană Gănești de Ligia VORO

Kodagro Gănești, una dintre companiile din Grupul DAFCOCHIM, a finalizat primele silozuri proprii pentru depozitarea, în special, a cerealelor. Kosa Gyula, unul dintre asociații companiei Kodagro din Gănești, își vede, astfel, un vis împlinit, iar asociații DAFCOCHIM, Liviu Cojoc și Radu Fodor, care au pus mult suflet, dar au fost și giranții principali pentru realizarea acestui proiect au închis lanțul de producție.

După nicio oră de la plecarea în Târgu Mureș, facem stânga după biserica ortodoxă și cimitirul românesc din satul Seuca, comuna Gănești, după cum ne-a direcționat și un indicator, pentru a ajunge, de data aceasta, pe platforma Kodagro, una dintre companiile din Grupul DAFCOCHIM. Drumul ne era cunoscut, după ultimele veri petrecute în câmpurile de la Seuca la Ziua Grâului. De data aceasta, am ajuns la compania mureșeană pentru un tur al celei mai recente investiții realizate acolo. Specializată în cultivarea cerealelor și a altor culturi de camp, compania Kodagro a finalizat în această iarnă-primăvară un proiect de 5,4 milioane de lei, Intitulat “Achiziție utilaje și construire silozuri.

Depozitare și uscător cereale”, proiectul a fost finanțat cu 50% din fonduri europene, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, și 50% din contribuția proprie a beneficiarului Kodagro.

Un vis devenit realitate Cu toate că recunoaște că ideea acestei investiții a început să se concretizeze în 2017, Kosa Gyula avea acest vis dinainte de 1990, de când era un tânăr inginer agronom, participa la recoltarea cerealor păioase și depozitarea acestora reprezenta o mare problemă.

“Am urmărit să rezolvăm o problemă destul de mare a oricărui agricultor care deține cel puțin 1.000 de hectare de teren, depozitarea produselor. Din 2017, am început să facem proiectul. A fost implicată o echipă destul de mare de specialiști, începând de la partea de arhitectură, de infrastructură, specialiști care au cunoștințe în domeniul depozitării și condiționării cerealelor. În 2018 am câștigat proiectul, iar în 2019, din data de 2 februarie până în ziua de astăzi am reușit să finalizăm proiectul, investiția fiind astăzi funcțională”, a sintetizat Kosa Gyula etapele realizării proiectului.

Realizarea acestei investiții răspunde mai multor nevoi: depozitarea cerealelor care sunt produse în fermă și prelucrarea semințelor. Astfel, ca producător de semințe, firma Kodagro poate să prelucreze, să condiționeze și să comercializeze semințele realizate. De asemenea, prin realizarea acestei investiții, Kodagro rezolvă problema depozitării cerealelor și pentru alți producători agricoli, chiar din mai multe județe, Seuca fiind aproape de județele Alba și Sibiu.

Potrivit proiectului, într-un an, rulajul va fi de 12.000 de tone prin cele șase celule de depozitare, din care aproape jumătate din capacitate va fi asigurată de pe cele 1.300 de hectare lucrate de Kodagro. Producția va fi depozitată în funcție de anumite criterii de calitate, și

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

anume cereale pentru panificație, grâu furajer, sămânță de diferite soiuri etc.

Pentru a fi stabilită calitatea, compania a investit 150 de mii de lei în afara proiectului într-un mini laborator.

Astfel, după ce producția care urmează să fie depozitată trece de cântarul de 60 de tone instalat la intrarea pe poarta companiei, urmează proba de calitate în sala de recepție. Acolo a fost montat un analizor de cereale, care indică pe un bon inclusiv calitatea probelor de cereale analizate.

Investiția permite o gestionare eficientă a producției Dr. ing. Gheorghe Boțoman, consilier tehnic al DAFCOCHIM, prezent la turul în premieră a apreciat noua investiție, una remarcabilă pentru centrul Transilvaniei, după cum a amintit, completând că aceasta este “un simbol și o necesitate atât pentru ferma Kodagro cât și pentru grupul DAFCOCHIM”.

De asemenea, consilierul tehnic al DAFCOCHIM ne-a mai declarat că: “Prin această investiție se poate gestiona foarte eficient, cu un an înainte, ce soiuri cultivăm, câte hectare se pot cultiva cu un anumit soi a cărui destinație să fie panificația. Eu văd într-un viitor nu foarte îndepărtat ca în fiecare celulă să fie un anumit soi sau anumite grupe de soiuri, cu indici de panificație similari sau foarte apropiați, astfel încât atunci când se face un contract cu un mare consumator de cereale, acesta să fie sigur că de acolo va obține o făină de cea mai bună calitate pentru panificație, iar undeva într-un colț va scrie producător grâu: Kodagro”.

Tur al investiției Responsabilul de proiect, Kosa Alpár, directorul general al Kodagro și asociat al companiei, ne-a prezentat investiția

propriu-zisă care a fost finalizată într-un an și jumătate.

Fluxul tehnologic începe de la groapa de preluare, capacitatea de transport pe tot fluxul fiind de 60 de tone/h.

Cerealele ajung din groapa de preluare în groapa elevatoare, de unde sunt distribuite către uscător, trior sau direct în silozuri. Toate procesele din fluxul tehnologic sunt realizate prin acționare automatizată din panoul de comandă.

“Ideal este ca prima dată cerealele să intre la precurățare, adică aerare, prin cicloanele de lângă trior, apoi trec în uscător, iar din uscător, prin groapa elevatoare, se direcționează către silozuri”, ne explică Kosa Alpár. În uscătorul cu flux continuu, pe gaz, capacitatea de uscare este de 17,5 t/h, la 10 procente umiditate, iar cea a triorului este la fel, de 17,5 tone/h. Sub trior sunt două compartimente, într-unul ajung reziduurile pentru furajare, iar în celălalt - grâul de al doilea. Înconjurăm apoi și cele șase celule de depozitare, patru de 1.300 de tone pentru depozitarea cerealelor și două de 500 tone, gândite în principiu pentru depozitarea semințelor.

“Cele de 500 de tone sunt conice, pe picioare de susținere, iar cele de 1.300 sunt cu fundul plat, pe fundație de beton”, le descrie succint ghidul nostru. În silozuri intră marfa uscată, însă chiar și așa silozurile dispun fiecare de câte o gaură de aerisire.

După depozitare, ultima etapa va fi încărcarea, iar procesul este realizat tot prin groapa elevatoare.

93

94

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin:

“Vom fi un centru de furnizare a informației, a consultanței și, sper, a semințelor pentru fermierii români” de Robert BLOANCĂ

Ajunsă la 75 de ani de activitate neîntreruptă, Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin, din Timiş, a fost acolo sus, în imediata apropiere a sorei mai mari de la Fundulea, a căzut şi s-a ridicat, ajungând din nou o instituţie respectată. Marinel Horablaga, directorul stațiunii, ne povestește mai multe în interviul pe care ni l-a acordat.

Supusă intereselor şi presiunilor de tot felul, Lovrinul a reuşit să rămână în viaţă. Are peste 2000 de hectare din ceea ce e cunoscut cel mai bun teren agricol din România, dar a reuşit să-şi păstreze patrimoniul. Acum, se face cercetare, iar Staţiunea Lovrin se bate cu marile concerne mondiale pentru a câştiga de partea sa fermierul român, cel bănăţean în special. E greu, lupta e acerbă, dar calitatea cercetării şi a informaţiei oferite solicitanţilor o face să fie un puternic concurent pe această piaţă extrem de dură.

Unde a fost şi unde e acum Staţiunea de Cercetare de la Lovrin?

E o curbă, aşa fluctuantă. La început, Lovrin a apărut din comasarea a trei staţiuni. Lovrin era, după Fundulea, a doua staţiune din ţară ca putere şi calitate. După 1990, Lovrin a decăzut, au fost interese din toate direcţiile, imobiliare, financiare, de tot felul. A decăzut şi pentru că legislaţia era de aşa natură încât cercetătorii nu puteau fi plătiţi, ei au plecat la firme străine, la APIA, unde au văzut cu ochii, pentru că ei trebuiau să mănânce. Cum nu aveau bani, nu aveau surse de venit şi au plecat. Lovrinul a căzut într-o anumită perioadă.

Zic eu că am încercat, nu ştiu dacă am şi reuşit, să redresez situaţia. Astăzi e cert că faţă de ceea ce am găsit, sunt multe lucruri făcute ca să să dea valoare staţiunii şi să fie un postament pentru a se construi din nou, dacă cineva va vrea să construiască o instituţie de cercetare modernă.

E o staţiune la nivel european cea de la Lovrin?

Din punct de vedere al specialiştilor, al valorii umane, zic că da, unii sunt cu experienţă mare în cercetare, alţii sunt la vârsta noastră, de 45 de ani, de care sunt mulţumit cum îşi fac treaba. Pot apărea şi divergenţe, mai sunt şi unii cu opinii aparte, dar aceasta este situaţia la momentul actual. Lovrinul poate, din punct de vedere a resursei umane, are o bază pe care să se construiască. Am rugat o parte din colegii mei de la facultate să candideze pe posturile de la staţiune, ei pot lucra şi la facultate şi la staţiune. O fac cu jumătate de normă, e un lucru foarte bun, e un sprijin foarte bun şi pentru universitate, şi pentru staţiune. Va trebui să mai aducem tineri, să cooptăm tineri care să fie pasionaţi.

Există interes din partea tinerilor pentru acest domeniu?

E vorba de salarizarea de la statul român. Tot aceeaşi grilă de salarizare avem. Un tânăr cercetător ia în jur de 2.000 – 2.100 lei net, în condiţiile în care vin firmele multinaţionale şi oferă mai mult. Şi atunci nu poţi să îl iei pe cel bun lângă tine sau,

după cum spuneam, trebuie să fie pasionat de cercetare şi să accepte să trăiască cu acea sumă.

Ce înseamnă Lovrin azi pentru agricultura românească şi cea bănăţeană?

Pentru agricultura românească, Lovrin e un punct de sprijin pentru fermierul român. Îi poate furniza informaţii imparţiale despre tehnologie, spre deosebire de o firmă care vinde acel produs. Asta dorim. Şi, atunci când am făcut acele platforme tehnologice, asta am dorit, să fim cumpăna dintre cele două părţi, cumpărător şi vânzător. Ce aş mai vrea eu, este să fie, să însemne o siguranţă şi securitate la nivel alimentar.

Avem şi soiurile noastre, unele chiar bunicele. Ele sunt localizate în România, sunt create la Lovrin, testate la toate institutele de specialitate din reţeaua noastră, le zonăm, atunci când le omologăm, spunem clar unde merg. Pentru ce areal se cultivă. Ceea ce înseamnă că fermierul nu merge să ia soiul x, y sau z, să îl cultive în Lunca Mureşului, când el merge doar în Câmpia Banatului şi în Câmpia Română. Încercăm să avem un spectru mai larg, ca să avem soiuri şi pentru zona

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

aceea şi pentru cealaltă. Având institute de cercetare zonate, şi pentru acea zonă, ei produc special pentru acea parte a ţării. Pentru Banat, eu sper că vom fi, cât de curând, un centru de furnizare a informaţiei, un centru de furnizare a consultanţei şi, poate, şi eu sper, şi de furnizare a seminţelor pentru fermierii români.

Vine fermierul bănăţean să lucreze cu Lovrinul? Sau preferă marketingul de la marile companii?

Marii fermieri, în general, lucrează cu firmele mari, pentru că sunt, zic eu, efectiv agasaţi de marketingul agresiv. Marii fermieri lucrează cu firmele mari şi pentru faptul că, fiind o societate privată, poate spune că îi dă sămânţa astăzi şi îi plăteşte sămânţa anul viitor. Noi, ca instituţie de stat, nu putem face asta. Dar, în ultimul timp am văzut că fermierul român şi-a întors faţa şi spre noi. O să se şi vadă anul acesta, pentru soiurile de grâu. Pe Gottlob (n.r. localitate din Timiş), în acest an, unde au fost fermieri foarte buni care întotdeauna au făcut producţii bune, acum au făcut 1.800 – 2.000 de kilograme la hectar, în condiţiile în care noi am obţinut 5.000. Cu soiurile noastre. La 1.800 de kilograme eşti falimentar, la 5.000, cu 70 de bani kilogramul nu, ieşi chiar pe profit. Mai avem soiurile noastre, la care recent am făcut analizele aferente, care sunt calitativ ridicate. Adică au bobul de panificaţie, proteină peste 12%, masa hectolitrică 80 – 82, gluten ridicat şi toate celelalte.

Are încredere fermierul în cunoştinţele disponibile la Lovrin, în ceea ce îi puteţi furniza? El poate vedea, efectiv că, da, uite putem să lucrăm cu acest soi? Încrederea se câştigă greu. Suntem de 75 de ani pe piaţă. În momentul de faţă nu putem să îl aducem alături de noi decât prin calitate. Altfel nu poţi să te duci, să spui, uite eu sunt român, vino cu noi! I-am adus în lan la Lovrin să îi arătăm soiurile noastre, anul acesta am făcut o transmisiune online, că numai aşa s-a putut. Am avut oameni care, după ce au văzut acele imagini pe Facebook au venit la faţa locului. Încercăm să ne promovăm, colegii noştri au articole publicate, cu 50.000 de vizualizări, ceea ce zic eu că e bine. Înseamnă mult, pentru că văd ce înseamnă, şi pe pagina respectivă, feed-back-ul. Ei întreabă, sună, spun: uite, te rog, am problema aceea, asta analizează, asta fă. Omul nu a plătit nimic, deocamdată nu am perceput nimic. Noi suntem instituţie publică, firma mare vine, îţi asigură sămânţa, poate îţi oferă şi consultanţă, poate că nu, sunt cazuri şi cazuri. Dar noi, fiind, efectiv, o instituţie publică, plătiţi din banii de la buget, indiferent cum, că sunt banii din resurse proprii, de unde sunt acei bani, am gândit ca acele informaţii pe care le putem oferi, să le punem la dispoziţia fermierului cu titlu gratuit. Partea aceasta, de informaţie, am pus-o cu titlu gratuit că aşa a vrut ministerul, aşa ar trebui să şi fie, pentru că dacă vorbeşti de bani, orice fermier plăteşte la stat. Cu ce poţi să îl ajuţi? Unul dintre ajutoarele pe care i-l poţi da este acela de a-l informa şi de a fi sigur că acea informaţie este una imparţială, în primul rând, şi documentată ştiinţific, în al doilea rând. Un cercetător nu poate să dea acea informaţie, doar uitându-se un minut sau o zi la aceasta. Când spui că e alb, ai date statistice în spate care arată că e alb. Deşi îl vezi că e alb, ai date statistice care îţi spun că nu s-a schimbat şi că va rămâne aşa. La nivel de a vinde sămânţă, eu spun că s-au reîntors către noi.

Aveţi capacitatea să le asiguraţi această sămânţă? V-aţi gândit să vă extindeţi, să arendaţi, de exemplu, teren undeva, pentru aceasta?

Până acum am avut capacitatea de a asigura când ni s-a cerut. Nu, nu vorbim despre arendare. Ce mi-aş dori eu este să producem categorii biologice superioare şi să le vrea fermierul. Iar el să zică, eu vin la tine ca să îmi iau baza, multiplic sămânţa, îţi dau acordul de multiplicare. Lucrează el acolo, pe terenul lui, eu îi dau doar acordul. Dacă aşa ar fi fost gân-

dite lucrurile, după 1989, Lovrinul, ca zonă, ar fi fost mult mai departe, cu Staţiunea în frunte. Una e să vinzi grâul la consum, cu 50 – 60 de bani, şi alta e să vinzi sămânţa. Sunt atâtea exemple în Europa, nu trebuie să mergi mai departe, care arată că vând sămânţă în România. Sunt asociaţii de producători, grupate în jurul unui institut de cercetare. Acel institut a furnizat sămânţa, menţine nivelul de calitate, şi restul fermierilor o multiplică în asociaţie şi o vinde.

Aţi avut discuţii în acest sens cu producătorii agricoli din zonă?

Am avut cu unii. Orice fermier este om de afaceri, el intră într-un business, atunci când crede că îi aduce bani. Trebuie să fii şi sigur că vinzi acea sămânţă. Aceasta a şi fost ideea, vii cu soiuri noi, competitive, am stresat pe toată lumea să facă, să meargă, să producem soiuri noi. Atunci vom căuta şi soluţiile în zonă, când va veni şi acel soi nou, performant.

Există spionaj industrial şi la acest nivel?

Spionaj industrial e cu totul altceva. Aici vorbim despre găinării, oameni care efectiv ciuguleau de la staţiune. Erau abonaţi la „prestări servicii”, astăzi nu mai facem aceasta, doar când avem nevoie, avem utilajele noastre. Mai erau oameni abonaţi la combustibilul de acolo, la îngrăşămintele de acolo.

Din păcate, nu ar trebui să fie aşa la stat, pentru că la stat regulile sunt, teoretic, mai dure. Sunt lucruri care au trecut şi care mi-au mâncat zilele, dar am scăpat de ele.

Cât de curată e sămânţa românească?

Sămânţa românească e „foarte pe bune”! În general, noi folosim ameliorarea clasică şi, dacă se folosesc tehnici de inginerie genetică, sunt acelea care nu sunt compatibile cu modificatul genetic. Se lucrează cât e nevoie şi doar în limita deontologiei cercetării în domeniul respectiv.

95

96

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

97

Medalii pentru Crama Teodor la IWCB 2020 Atunci când este vorba de vin de calitate de pe plaiuri sătmărene este imposibil să nu te duci cu gândul către Crama Teodor.

Așezată cochet, pe dealurile Răteștiului, la doar 22 de km de Satu Mare și cu magazin de prezentare în inima Sătmarului, pe str. Octavian Goga nr. 1, tel. 0740 431 758, Crama Teodor își găsește un loc din ce în ce mai vizibil printre producătorii de vinuri. Teodor Giurgiu, măiestrul pasionat până la durere în arta producerii vinului, enologie, a reușit în cei doar câțiva ani vechime să umple cu medalii și cupe camera trofeelor. Ultimul sosit în bătătură tocmai vi-l prezentăm.

Premieră mondială la București: IWCB on-line International Wine Contest București s-a desfășurat anul acesta on-line în perioada 28 - 31 mai. Acest tip de concurs nu este o premieră doar pentru România ci este o premieră mondială. Cele aproape 900 de probe candidate la medalii, reprezentând 12 țări, au defilat pe sub ochii, nasul și limba a nu mai puțin de 34 de experți de pe mapamond. Modul de degustare on-line i-a cam bulversat în prima zi pe jurați,

obișnuiți să se mai privească între două probe, pentru că n-au găsit pe nimeni alăturea să le întărească sau să le infirme sentimentele. Cu toate acestea, chiar dacă distanța (uneori chiar de mii de km) și, bineînțeles, recipientele din care au degustat vinurile nu au fost cele normale, aprecierile au avut o linie coerentă și relativ unitară asupra vinurilor. Doar patru dintre acestea au reușit un punctaj care să le ofere Marea Medalie de Aur: Traminer 2018 de Jidvei, Chardonnay 1972 de Murfatlar, Pinot Gris 1962, tot de Murfatlar, și Tămâioasa Românească 1983 de Pietroasa. În panica mondială produsă de pandemie (scuzați-mi jocul de cuvinte) se renunțase pe întreg globul la competiții de orice fel. Cătălin și Daniela Păduraru, nu au fost de acord să renunțe la organizarea tradiționalei competiții bucureștene așa încât s-au adaptat la mediu. Nu degeaba se spune că doar cei care se adaptează la mediu vor trece fără răni adânci peste necaz. Să nu uităm că industria HoReCa este printre cele mai afectate de COVID-19.

Tămâioasa Românească 2019 de Crama Teodor a fost medaliată cu aur Trei dintre vinurile Cramei Teodor au fost apreciate cu punctaje deosebite obținând aprecierea selectului juriu. Feteasca Neagră din 2018 cu 82 de puncte și Rieslingul de Rin 2019 cu 84 de puncte au obținut scoruri de argint. Cel mai apreciat produs al Cramei Teodor a fost Tămâioasa Românească, producție 2019, care a obținut Medalia de Aur (vezi foto). Întrebat despre părerea sa despre IWCB Vinarium, Mike Veseth - economist al vinului, cel care deține blogul The Wine Economist și numit în 2015 cel mai bun blog din lume de către Gourmand International - a spus: „O impresie puternică a fost cea de dinamism. A fost greu să rezist entuziasmului persoanelor pe care le-am întâlnit și sentimentului că vinul românesc este în mișcare, atingând noi niveluri mai înalte. Sunt optimist în ceea ce privește succesul României.

Vinuri excelente, oameni inteligenți, determinați. Închinăm paharul pentru viitorul vinului românesc!”

Vinul este ștampila unei zone, a unei regiuni sau chiar a unei țări în ceea ce privește cultura culinară. Tocmai de aceea apreciem realizările Cramei Teodor în acest domeniu.

98

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Povestea oțetului de Batoș, continuată sub brandul „Măr de Rai” de Alin ZAHARIE

SC Aceto SRL a reînviat tradiția obținerii oțetului din mere, diversificată cu alte noi produse, odată cu schimbarea conducerii societății în cursul anului trecut, reprezentată de cei doi acționari, Ioan Mărcuș și Vasile Pârlog. Noua conducere a impus și un nou brand, „Măr de Rai”, sub care sunt valorificate produsele Aceto SRL. Cea mai importantă zonă pomicolă a județului Mureș este cea a Batoșului, merele de aici fiind recunoscute la nivel național și nu numai. Mărul are întrebuințări multiple, astfel că nu miră pe nimeni faptul că oțetul de mere are un loc binemeritat în rândul produselor naturale, iar producătorii din Batoș au valorificat această oportunitate. În anul 2005 a luat ființă societatea SC Aceto SRL prin achiziționarea fostei fabrici de oțet de mere de la IAS Batoș.

Modernizată și retehnologizată, societatea a reînviat, practic, tradiția obținerii oțetului din mere, diversificată cu alte noi produse odată cu schimbarea conducerii societății în cursul anului trecut, reprezentată de cei doi acționari, Ioan Mărcuș și Vasile Pârlog, care alături de tehnologul fabricii, ing. Marius Bumbu, se îngrijesc de oțetul de mere fabricat la Batoș. Noua conducere a adus și un nou brand, „Măr de Rai” sub care sunt valorificate produsele Aceto SRL.

Oțeturile aromate Primul pas în obținerea oțetului de mere îl reprezintă materia primă, merele fiind achiziționate tot din zona Batoș. Materia primă fiind asigurată se trece la prelucrarea acesteia, din care să rezulte atât oțetul de mere, dar și sucul de mere. Mai mult de atât, s-a trecut și la diversificarea tipurilor de oțet, pe lângă cel de mere fiind obținute și unele aromate. „Produsul principal este oțetul de mere, pe lângă care se produce și suc de mere pasteurizat. Am început să diversificăm oțetul, dacă ieși pe piață doar cu două produse, nu ai șanse prea mari de izbândă, fapt pentru care s-a trecut la producerea oțeturilor aromatate începând cu vara anului

trecut, scoase la vânzare în toamna lui 2019, primele produse fiind prezentate la Sărbătoarea Mărului 2019. Oțetul de mere este un produs natural 100%, maturat cu tarhon, leuștean, păpădie, petale de trandafir, mentă, la care se adaugă oțetul picant care are în compoziție mai multe componente precum ghimbir, foi de dafin, piper, ardei iute”, ne-a explicat reprezentantul fabricii de oțet din Batoș.

Oțetul de mere este obținut din mere prin dublă fermentare, alcoolică și acetică, folosind metoda tradițională în lemn de fag. În ce privește oțeturile aromate, ele sunt obținute prin macerarea naturală a plantelor aromatizante. Nu

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

sunt utilizate arome artificiale, coloranți, conservanți sau aditivi. Practic, savoarea plantelor este preluată direct din oțet, după o macerare de 30 de zile. „După presarea merelor se obține cidrul după care se trece la fermentarea alcoolică, proces care durează undeva la 14-20 de zile. Urmează apoi fermentarea acetică care durează undeva la 10-12 zile în urma căruia cidrul se transformă în oțet. După cele două fermentări, obligatorii pentru un oțet adevărat, se trece la partea de filtrare și pregătirea pentru îmbuteliere. Oțetul de mere e baza, din care, prin maturare cu diverse plante se obține oțetul aromat. Oțetul pe care îl obții trebuie să stea aproape un an după care vine îmbuteliat. El simplu trebuie să stea la maturat un an de zile, nu vine îmbuteliat imediat după ce l-ai produs. E ca și la vin, cu cât stă mai mult, cu atât e mai bun. Practic, oțetul pe care îl obținem în acest an, este îmbuteliat abia în cursul anului viitor”, a declarat reprezentantul SC Aceto SRL.

Următorul pas: oțetul balsamic Următorul pas pentru fabrica de oțet din Batoș este trecerea la fabricarea oțetului balsamic și accederea și cu acesta pe piață. „Dorința noastră este să intrăm pe piață și cu oțetul balsamic.

Sunt făcute probele și vom produce oțet balsamic. Urmează să studiem piața, să cerem părerea celor care folosesc acest produs, astfel încât să ieșim pe piață cu un produs cât mai bun.

De aici și pasul către sectorul HoReCa”, declară Ioan Mărcuș.

„Nu dorim să renunțăm la calitate” Produsele reunite sub brandul „Măr de Rai” pot fi găsite atât în magazinele de mai mici dimensiuni din zona Reghinului, dar și la cele două supermarketuri Auchan din Tîrgu Mureș, precum și în rețeaua online sub brandul Solaris.

Calitățile oțetului de mere sunt multiple, grație mineralelor existente în mere: potasiu, magneziu, sodiu, calciu, fier, fosfor, siliciu. Oțetul de mere are acțiune dezinfectantă asupra organismului, folosit regulat la fiecare masă duce la arderea grăsimilor, recomandat în tratarea afecțiunile hepato-biliare. De asemenea, substanțele conținute în oțetul de mere au efect antiinflamatoriu la nivelul articulațiilor, efect puternic de detoxifiere, previne infecțiile urinare, scade colesterolul, echilibrează nivelul tensiunii arteriale și lista ar putea conti-

nua. Toate acestea doar dacă vorbim de un oțet de mere natural, de multe ori neglijat de cumpărători din cauza prețului. „Nu dorim să renunțăm la calitate. Am putea face un produs mai ieftin prin tot felul de mijloace și combinații, de aceea sper ca oamenii să se trezească și să aprecieze cu adevărat un produs. Mai mult, așteptăm punerea în aplicare a unei directive UE prin care se impune faptul că oțetul trebuie să aibă dublă fermentare, astfel nu va mai fi acceptat pe piață acidul acetic alimentar în loc de oțet”, a precizat reprezentantul SC Aceto SRL. Așadar, inamicul număr unu al oțetului de mere este acidul acetic alimentar, produs care ajunge pe rafturile supermarketurilor cu denumirea de oțet, la un preț ce dă de gândit celor care joacă corect pe piață. „Elementul de bază la oțet este să aibă la bază cele două fermentări, alcoolică și acetică, după un procedeu tradițional. Oțetul produs de noi este făcut numai din cidru, din sucul de mere ce rezultă din presarea merelor. Din păcate, când vine vorba să cumpere un oțet, lumea se gândește în primul rând la preț. Nu are, din păcate, o educație asupra calității unui produs. Dacă facem o comparație simplă, care este costul la un kilogram de mere? Dintr-un kilogram de mere se obține undeva la 700 ml de suc, exact ca și la vin, fapt pentru care costul de producție e undeva la 3 lei, dacă nu mai mult, și aici mă refer la oțetul normal. Ori, orice oțet care se vinde, mă refer la 1 litru, la un preț de 1,7-2 lei pe litru, înseamnă că ceva nu e în regulă, ceva nu se respectă cum trebuie. Gândiți-vă, cât poate să coste un litru de vin, fie el și cel mai ordinar? 5 lei, hai 4 lei, și atunci de ce vedem în comerț oțet așa-zis din vin, la litru, cu preț de 2 lei? Nu are cum, acel oțet nu are cum să fie făcut din vin. E simplă treaba, omul trebuie un pic să gândească de ce produsul respectiv are un astfel de preț, să conștientizeze faptul că acel produs e lucrat în detrimentul calității”, a precizat Marius Bumbu, inginer șef în cadrul SC Aceto SRL Batoș.

Ce are de făcut cumpărătorul? „Un cumpărător ca să recunoască un oțet bun, trebuie să vadă pe etichetă faptul că acel produs nu conține acid acetic de sinteză, să fie specificat din ce e obținut, plus să nu aibă un preț de sub 2 pe litru, care e unul extrem de suspect, care ascunde în spate un dispreț pentru calitate. Nu în ultimul rând să se uite la ingredientele din care e compus acel produs, respectiv cidru de măr și eventual apă, plus cele două fermentări obligatorii, alcoolică și acetică, fără de care nu se poate vorbi de un oțet natural obținut din mere”, a subliniat Marius Bumbu.

99

100

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Coniflor: “Bunătăți de Gurghiu.

Gustul de la țară” de Alin ZAHARIE

Valea Gurghiului excelează și prin oamenii harnici care și-au pus amprenta asupra acestor locuri minunate. La Gurghiu, preparatele din carne sunt puse în valoare de oamenii locului, mai precis de familia Costea, cea care în anul 1994 pornea o afacere care avea să se extindă treptat. Azi, este una dintre societățile etalon în ceea ce privește prelucrarea cărnii.

SC Confilor SRL din Gurghiu a pornit la drum în 1994 ca o afacere de familie, la poalele munților Gurghiu, mai exact un mic magazin sătesc cu doar câțiva clienți zonali, doi ani mai târziu fiind puse bazele fabricii de preparate din carne Coniflor și a abatorului pentru sacrificarea porcinelor și bovinelor. Startul a fost dat grație fondurilor obținute prin Fundația FAER, după care a urmat tehnologizarea făcută din fonduri europene și resurse proprii.

Tehnologizarea și modernizarea fabricii Un pas important în dezvoltarea societății a fost făcut în anul 2007, când au avut loc modernizarea și extinderea fabricii de la Gurghiu, care au constat în schimbarea totală a utilajelor și a tehnologiei. Tehnologizarea a avut ca suport atât fonduri proprii, undeva la 50%, respectiv fonduri europene printr-un proiect SAPRD, la care se adaugă și un credit bancar. „Odată cu modernizarea și extinderea fabricii am renunțat la partea de abatorizare, astfel s-a mărit capacitatea fabricii la 10 tone pe 8 ore. Ulterior, capacitatea fabricii s-a mai mărit la 20 de tone datorită procesului de tehnologizare, precum și datorită măririi spațiilor de depozitare și de producție și a zonelor de ambalare și tranșare. Producem zilnic undeva la 10 tone de preparate de carne pe zi. Dorința noastră este să ajungem la o capacitate de producție pe zi de 20 de tone.

Pentru dublarea capacității de producție pe care o avem la momentul de față, ar implica să mai făcem un schimb, în condițiile în care se lucrează ca producție în schimburile 1 și 3, dar schimbul 3 este folosit doar în ce privește livrarea.

La o creștere a producției la 11 tone pe zi, ea nu ar putea fi susținută doar de un schimb, fapt pentru care dorim să se lucreze ca producție pe două schimburi, 1 și 2, astfel producția ar ajunge undeva la 20 de tone pe zi. Utilajele pe care le avem ne permit acest lucru, sunt performante, majoritatea fiind aduse din Germania”, a precizat Nicolae Costea, administratorul societății Coniflor din Gurghiu.

Peste 90% din materia primă care este utilizată pentru produsele Coniflor este asigurată de pe piața internă, de la abatoarele din țară, prioritară fiind carnea refrigerată, în detrimentul celei congelate, ceea ce garantează calitatea produselor Coniflor. Preponderentă este carnea de porc, de vită, pasăre, curcan și oaie, folosită la amestecuri sau pentru pastramă în cazul unor comenzi speciale. „Cumpărăm carnea refrigerată în proporție de 90%. Nu prea cumpărăm carne congelată, am luat pe vremuri și congelat și nu prea era în regulă. O carne congelată ținută prin tot felul de depozite externe care ajunge la procesator nu e prea în regulă, fapt pentru care ne axăm pe carnea refrigerată. Pentru a avea o calitate constantă și pentru a putea vinde un produs la o calitate cât mai bună cumpărăm materia primă din țară.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

Practic, porcul se taie astăzi, iar a doua zi este la noi în fabrică, produsul având această calitate de a fi proaspăt”, subliniază administratorul SC Coniflor SRL.

De la mediu spre premium Gama de produse Coniflor însumează peste 100 de sortimente de preparate din carne, începând cu cele considerate premium, respectiv produse crud uscate, continuând cu cele fiert-afumate până la cele refrigerate/congelate și vegetale. „Avem o gamă foarte variată de produse, produse pentru toate buzunarele, începând de la produsele premium, cele crud-uscate, până la cele pentru oamenii cu posibilități financiare mai reduse. Majoritatea produselor noastre sunt undeva între o calitate medie și premium. Dorim să începem o campanie de extindere, respectiv o mărire a vânzărilor, mai exact, ideea de a avea magazine proprii. Dorim să avem magazinele noastre proprii, nu spații luate în chirie. În prezent, lucrăm la un spațiu propriu în municipiul Reghin, urmează un alt magazin propriu mai mare în Gurghiu. Ideea noastră este să ne extindem undeva la 30 de magazine proprii, după care să ne orientăm și spre hipermarketuri. În prezent, desfacerea o avem prin diferite magazine, 700 la număr, întinse pe cinci județe unde distribuim marfă de două ori pe săptămână. Dorința noastră este ca o parte din vânzări să le facem prin magazinele proprii. În momentul de față avem două magazine proprii la Gurghiu, cel de la Reghin va fi al treilea”, spune Nicolae Costea.

Efectele pandemiei Covid-19 au fost resimțite mai puțin, pierderile pe partea de HoReCa fiind compensate prin distribuția asigurată prin magazineșle mai mici care nu șiau întrerupt activitatea. „Putem spune că am trecut cu bine peste perioada pandemiei. Sperăm să nu se întoarcă din nou. Am trecut cu bine peste această perioadă de pandemie având în mare parte o distribuție axată pe magazinele mici din mediul rural care au funcționat pe toată durata pandemiei. Am pierdut puțin în ce privește vânzarea la restaurante, pe segmentul HoReCa, dar am recuperat în schimb prin partea de magazine mai mici, printr-o implicare în ce privește partea de distribuție și găsirea de magazine noi, astfel am compensat pierderea de la restaurante. În general, cam 10% din partea de vânzări merge pe segmentul HoReCa, deci piederea nu a fost atât de mare”, susține Nicolae Costea.

„Consumă local!” „A fost un îndemn cât se poate de normal și firesc, sper ca acum și lumea să se îndrepte cu adevărat spre produsele locale.

S-a văzut ceva mișcare la început, dar după ce s-a dat drumul

la supermarketuri, parcă le-a mai trecut din pofta de produse locale. Câțiva au înțeles că produsele noastre sunt mult mai de calitate decât multe alte produse ce vin din afară dar degeaba.

Foarte greu îi aduci pe oameni înapoi dat fiind faptul că supermarketurile au o mult mai mare putere în a face reclamă și atrage cumpărătorul”, declară administratorul Coniflor.

Noi abordări, noi tehnologii La orizont se întrevăd noi perspective de dezvoltare pentru societatea din Gurghiu, fapt ce implică, în primul rând, fondurile necesare tehnologizării fabricii pentru diversificarea preparatelor din carne. Poate statul să ajute, în condițiile actualei crize generate de pandemia Covid-19? „Deocamdată nu am văzut vreun ajutor din partea statului, aproape deloc. Dau aici un exemplu propriu, am fost la bancă, am discutat despre o linie de credit, iar dânșii mi-au spus că nu prea are rost să mă gândesc la un credit deoarece creditele pe care le am eu sunt cu dobânzi mult mai bune decât cele din cadrul programului IMM Invest, cu fonduri și garanție de la stat. Diferența este că eu nu mai trebuie să pun garanțiile mele particulare, îmi garantează statul o parte din credit. Poate când voi ajunge la o investiție mai mare care implică utilaje noi în vederea diversificării produselor voi ajunge să apelez la un credit de investiții.

Aici mă gândesc la partea de produse pesmetate cum sunt produsele de tip Crispy. Intenția noastră este să ne extindem și pe acest sector, să cumpărăm o linie pentru astfel de produse noi, care pot fi vândute în magazine direct congelate, preparate și semipreparate sau direct pentru unitățile de tip Fast Food”, a conchis Nicolae Costea, administratorul SC Coniflor SRL din Gurghiu.

101

102

CREATIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Scopul printurilor în prezent Materialele tipărite nu mai au principalul scop de promovare. În schimb, printurile se folosesc pentru a transmite clientului importanța brandului.

Uitându-ne în urmă cu 20 de ani, modalitatea de promovare prin flyere aducea rezultate satisfăcătoare firmelor, pe atunci oferta de pe piață fiind mult mai restrânsă. Vorbim despre vremea în care promovarea online era limitată la website-uri și nu exista posibilitatea de promovare online țintită.

Dar printurile se folosesc în scop de promovare chiar și în ziua de azi, nu?

Da, se folosesc, dar nu înseamnă neapărat că mai aduc și rezultate. O campanie de 100.000 de flyere, împărțite la toate scările de bloc dintr-un oraș, pot aduce chiar și un rezultat insignifiant de doar 2-3 clienți. Avem astfel o rată de conversie de 0.00003% care nu surâde nimănui. O astfel de investiție, redirecționată în campanii de promovare online pe Google sau Facebook pot aduce cu totul alte rezultate.

Promovarea fizică prin flyere încă poate aduce în unele cazuri rezultatele dorite dar trebuie să regândim puțin soluția.

Asocierea materialului de promovare primit cu un flyer, duce aproape la repulsie, cu gândul “nu l-am solicitat” sau “nu e de interes”.

Vă pot oferi ca exemplu un magazin de ochelari care pentru o campanie de promovare în fața magazinului, dorea o altă soluție decât flyere. Ei doreau să ofere trecătorilor, consultații de vedere gratuite. Soluția propusă de noi a fost în loc de flyere, să facem etichete tăiate după contur, lipite pe o lentilă de ochelari. Rata de persoane care s-au întors în magazin cu lentila a fost de 20%. Iar etichetele fiind rezistente la umezeală, zgârieturi și raze UV, a însemnat că soluția a putut fi refolosită la următoarea campanie. Începem să sesizăm astfel o schimbare a rolului pe care îl au materialele tipărite.

Scopul printurilor în ziua de azi este de a aduce o valoare adăugată serviciilor firmei, a face mai plăcută experiența

clienților. Practic cum spuneam la început, de a transmite clientului care este importanța brandului, de ce merită să colaboreze cu această firmă și de ce merită aceasta chiar mai mulți bani ca celelalte.

Să luăm ca exemplu un Service Auto A, unde experiența clientului este mediocră, prețurile sunt mici, dar nu primești decât un mulțumesc la finalul zilei. Trece un timp, ai nevoie din nou de mecanic, suni, nu răspunde nimeni la singurul număr de telefon pe care îl ai. Oare lucrează, a închis, s-a terminat programul de lucru? Ce rămâne de făcut? Cât de urgent e nevoie sa îți rezolvi problema?

Acum să privim pe Service-ul Auto B, unde experiența clientului este una deosebită deși prețurile sunt mai mari în comparație cu cele de pe piață. Ei îți oferă o carte de service auto pe care să îți treci fiecare intervenție făcută la mașină, o carte de vizită cu 2-3 numere de telefon și cu programul de lucru. Iar pe interior la capotă ți-a lipit o etichetă de la ultima revizie a climei și până la ce dată ar trebui să revii. Chiar mai mult, dacă ai luat un sticker de-al lor și l-ai lipit pe mașină, data viitoare când vii la ei, îți oferă și un discount de 10% pentru deranjul tău.

Astfel de printuri de utilitate fac diferența între a avea clienți turiști sau clienți fideli, pe care să te poți baza și care să îți ofere stabilitatea de a face lucrurile la cu totul alt nivel.

Iar asemenea exemple pot fi gândite pentru fiecare dome-

CREATIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

niu de activitate în parte, cât de plăcut ar fi la restaurantele de familie să nu fie gălăgie?

Pentru unii ar fi de nedescris, dar unele restaurante le acordă copiilor, foi de desenat cu diferite tematici și creioane colorate, oferindu-le astfel o activitate plăcută în timpul petrecut, crescând probabilitatea ca aceștia să stea la masă mai mult timp și atmosfera va fi mai detensionată și mai plăcută.

Nu doar că cel mai probabil toată lumea va avea o experiență mai frumoasă, dar vor simți că au primit mai mult decât au plătit iar copilul lor va fi bucuros că va lua acasă desenul făcut de el care are și un mic logo al restaurantului în colț. Este important să fim realiști și conectați cu prezentul, verificând mereu ce știam a fi adevărat.

Dacă înainte toate business-urile aveau printuri și se diferențiau prin prezența online, acum lucrurile aproape că s-au inversat.

Este atât de la îndemână în ziua de azi să îți faci singur un website gratuit, o pagină de Facebook cu magazin online și anunțuri pe OLX, încât aproape orice persoană juridică este prezentă online sub o formă sau alta, chiar și dacă aceasta nu este la un nivel competitiv. Prezența online făcută intern își are utilitatea ei la început de drum, dar, de regulă, aceleași persoane au considerat că printurile nu își mai au rostul și aici au de pierdut.

Printuri calitative cu utilitate În ziua de astăzi diferențierea față de concurență se face din printuri calitative cu utilitate.

Spunem calitative pentru că dacă spui “e bine și așa” la o carte de vizită care e făcută pe un carton sub standard, ce mai mult seamănă cu o hârtie, tăiate la ghilotina de mână, cu un design generic, atunci este normal să te aștepți de la clienții tăi să o arunce. Trebuie să fim realiști și să sesizăm că valoarea pe care o dau clienții materialelor noastre tipărite este influențată de valoarea pe care le-am dat-o noi la rândul nostru. În schimb este mult mai greu să arunci o carte de vizită făcută bine, chiar și una simplă dar care are o utilitate ridicată, are programul de lucru sau următoarea programare sau un cod QR care adaugă în agenda clientului toate informațiile tale de contact și o face fără greșeli de fiecare dată.

Un print la care nu ai dat valoare sau atenție, este un print ce poate demonstra clientului lucruri diferite față de cele pe care le-a auzit de la tine.

Deși poate fi dificil să te gândești care sunt printurile cu utilitate ce pot aduce un real beneficiu brandului firmei tale, tipografia cu care lucrezi te poate ajuta.

Noi la Inred. Business Printing. Oferim această consultanță clienților noștri și știm cât de greu poate fi să vezi din punctul de vedere al clientului. De aceea ne dăm tot interesul să cunoaștem business-urile clienților noștri ca să ne formăm o vedere de ansamblu asupra domeniului de activitate și să înțelegem care sunt acele printuri de utilitate care să îi ajute să transmită, cât mai fidel, imaginea brandului în rândul clienților.

Această consultanță o oferim gratuit și este direcționată spre interesele clientului, oferind mereu cele mai bune soluții atât ca eficiență cât și ca ținută, chiar dacă, câteodată, soluția recomandată este mai economică decât cea de la care a început discuția.

Consultanța și soluția propusă se traduc prin transparență.

Ne asigurăm că toată informația necesară luării unei decizii informate, este la dispoziția clientului și că acesta

înțelege perfect variantele propuse. Astfel putem discuta ca parteneri de business a căror interese sunt complementare și se concretizează într-o colaborare de lungă durată.

Ca business coroborăm toate soluțiile propuse și executate cu garanția satisfacției, clienții noștri putând să opteze între refacerea comenzii sau returnarea banilor în situația în care sunt nemulțumiți de printurile primite.

Considerăm că astfel de servicii și garanții împreună cu livrarea rapidă și calitatea ridicată a lucrărilor, formează bazele ofertei de printuri cu utilitate care să facă diferența în business-urile clienților noștri.

Alexandru Popa, senior account manager Inred. Business Printing. www.inred.ro

103

104

CREATIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Adrian Docea, cofondator HERALDIST & WONDERMARKS:

“Dacă poți să pui pe masă o revistă atât de tare încât oamenii să-și scoată nasul din telefoane, ai reușit să creezi print de succes” Adrian Docea, cofondator HERALDIST & WONDERMARKS, are atâtea mesaje, pe unul îl desoperiți chiar în titlu, în răspunsurile la întrebările pe care i le-am adresat încât, așa abrupt vă invităm să le citiți. Și e interesant de ținut minte un altul: “nu există miracole în marketing și în brand building”.

Cum faceți tranziția de la metodele clasice spre noile trenduri?

Oamenilor le plac uneltele magice, trendurile și metodologiile cu nume pompos, uneltele de marketing care pretind că îți reinventează compania ca prin minune în trei pași simpli. Îmi pare rău să îi dezamăgesc, dar nu există miracole în marketing și în brand building.

Există o mână de oameni care au expertiza să îți reinventeze compania și o armată de consultanți, specialiști și agenții care nu o au, dar au învățat să-ți vândă poțiuni magice și stăpânesc jargonul noilor trenduri. Vrei să lucrezi cu oameni care te pot ajuta să îți regândești compania și brandul?

Caută substanță, expertiză reală, dovedită, oamenii cu 1015-20 de ani de meserie și care au coordonat branduri mai mari decât al tău.

Trendurile vin și trec. La Heraldist ne-a luat cam cinci ani să adunăm laolaltă un grup de 25 de oameni, din cinci țări, care să aibă acest nivel de expertiză validat internațional.

Din păcate, în afara agenției, în toată Transilvania am găsit exact zero oameni care să fi coordonat măcar 50 de campanii complexe pentru branduri naționale sau globale.

Dar nu să fi făcut site-uri, cărți de vizită sau evenimente corporate pentru branduri mari, ci strategii de brand, campanii de comunicare internațională, proiecte serioase. Dacă ar exista, i-am fi angajat demult. Dacă exiști și nu ne-am cunoscut, ne-am bucura să te cunoaștem: office@heraldist.com.

Vedeți nevoia de inovații în comunicare, branding?

Este ușor să vorbești despre inovație, însă e foarte greu s-o faci.

Pentru că nu poți să faci inovație cu oameni care nu au măcar 10.000 de ore experiență în gândire creativă. Unde vei găsi în Transilvania acei oameni? De aceea am inventat Heraldist Innovation, prima agenție de creație din Estul Europei care lansează un produs de “innovation-as-a-service”.

Adică te mufezi la Heraldist și în 24 de ore ai acces la niște supercreiere, oameni care au adunat în ultimii 15 ani o sacoșă de premii internaționale de creativitate și de strategie, lucrând în toată lumea, pentru cele mai tari branduri.

Partea faină? Nu trebuie să faci nimic. Nu angajezi echipe, nu creezi departamente de inovație, nu-ți bați capul cu nimic. Definești zona în care vrei să inovezi - business, procese, produse, servicii, brand, comunicare, iar noi îți livrăm soluțiile creative prototipate, gata de a fi testate.

Care sunt cele mai eficiente canale de publicitate?

Poți să folosești mesaje pe cutii de chibrituri, făcute atât de creativ încât să funcționeze și poți să investești sute de mii de

euro în campanii TV de prime time, care să nu funcționeze.

E simplu: cu cât te zgârcești mai mult la calitatea creativă a creierelor cu care lucrezi, cu atât vei plăți înzecit costul media al canalelor cu care lucrezi, oricare ar fi acelea. Știu clienți care au preferat să salveze câteva mii de euro pe partea conceptuală, lucrând cu amatori, cu oameni care n-au avut niciodată pe mână coordonarea strategiei, creației sau comunicării unor branduri mari. Au ajuns să plătească de zeci de ori suma pe care au economisit-o, creând campanii mediocre, care nu sunt altceva decât poluare vizuală, reclame pe care oamenii le evită pe orice canal le prind, iar de aceea costurile media sunt uriașe.

Ce așteptări au clienții din partea unei agenții?

N-are rost să ne ascundem în spatele unei false modestii.

Heraldist & Wondermarks are, în mod obiectiv și verificabil, o echipă cu CV-uri cam cu 500% mai grele decât al celor mai mari agenții din Transilvania. Dacă aduni toate agențiile din regiune la un loc, nu vei găsi un om care să fi coordonat tot ce înseamnă comunicare de brand Coca-Cola în Europa de Est, un senior marketer de la British Airways

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Londra, un strateg care a coordonat strategia de brand internațională a celei mai mari companii private americane, un om cu 15 ani de experiență în PR-ul britanic sau un om care să fi coordonat în Dubai departamentul de creație al uneia dintre cele mai mari agenții din lume.

Heraldist îi are pe toți oamenii aceștia sub un singur acoperiș, aici, în Cluj. De cinci ani, oamenii ăștia au ajutat peste 30 de companii din Transilvania să își regândească businessul, brandul și comunicarea de marketing. Heraldist e o trupă de elită, deci clienții noștri se așteaptă să primească servicii premium dacă lucrează cu cei mai buni. Plătești pentru Skoda, primești Skoda. Plătești pentru Porsche, primești Porsche.

Puteți defini convingător avantajele publicității online?

Cum se transformă view-urile din mediul online în vânzări și profit?

Publicitatea online este ușor măsurabilă, are micro-targetare, capacitate de iterare creativă super rapidă și optimizează campaniile cu costuri mai mici. Dar poți să ai cele mai tari unelte pentru că-i nevoie de cele mai tari creiere pe care ți le poți permite. Degeaba ai o mașină de Formula 1 condusă de un tractorist.

Eficiența campaniilor online de vânzări e ușor măsurabilă.

Eficiența campaniilor de brand există, dar în timp. Prima este mai urgentă, dar mai puțin importantă. A doua e mai impor-

CREATIV

tantă, dar nu urgentă, de aceea rămâne adesea pe dinafară.

Cam așa ne alegem și clienții: te interesează să dai un tun rapid sau să construiești un brand iubit, care are un loc în inima oamenilor? Dacă prima contează, mulțumim frumos, îți urăm succes în afaceri! Dacă a doua contează, te putem ajuta și pe îmbunătățirea vânzărilor, dar începem ardelenește cu ceea ce contează: fundația strategică a brandului, un plan integrat de comunicare, o platformă creativă pe termen lung. Cu cap.

Cum va evolua publicitatea în televiziune, radio, outdoor?

Formele clasice de publicitate se vor digitaliza și vor rămâne relevante. Va fi și mai important să ai o comunicare de brand creativă pentru că în canalele digitale oamenii au mult mai multă putere să îți ignore mesajele. Nu poți să îi bombardezi în fiecare zi pe oameni cu postări cărora nici angajații tăi nu le-ar distribui, atât sunt de plictisitoare.

Online-ul e mult mai democrat. Poporul decide ce-i bun și ce nu în marketingul digital. E sfârșitul imposturii creative.

Ce se va întâmpla cu printul?

Print-ul va migra spre online, deja s-a întâmplat. Totuși, revistele de nișă pot fi o soluție premium de comunicare, care să supraviețuiască digitalizării. Dacă poți să pui pe masă o revistă atât de tare încât oamenii să-și scoată nasul din telefoane, ai reușit să creezi print de succes.

105

106

CREATIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

De ce ACUM e momentul potrivit ca afacerea ta să fie prezentă în online?

Vânzarea. Așa-i că sună sexi? Din experiența noastră, acesta este lucrul care îi doare sau îi bucură cel mai tare pe antreprenori. Nu e de mirare ce cantitate mare de energie, timp, bani și nervi se investește pentru a vinde mai mult offline sau online.

Rolul unui departament sau agenții de marketing în acest proces de vânzare este să stabilească o strategie clară, ușor de măsurat și să o implementeze pentru a genera vizibilitate, potențiali clienți și, în final, profitabilitatea așteptată.

Iar dacă vorbim la modul general de mediul online și în mod special de piața din România, nu mai este un secret că Facebook este unul din locurile principale în care afacerea ta trebuie să fie prezentă.

Statisticile recente în materie de social media o confirmă. Conform statcounter.com în ianuarie 2020, Facebook ocupă 87.02% din totalul utilizatorilor rețelelor sociale în România, urmată mai apoi de Instagram cu 4.41%, Pinterest cu 4.36%, Twitter 2.43% și Youtube 1.21%.

Unde mai punem că 36% dintre adulți folosesc o singură rețea de social media. Din acest număr, 86% folosesc Facebook.

Foto - https://www.facebook.com/BurgerKingRO/

a știut ce să îi ofere, ce fel de conținut consumă și a profitat de asta ca să genereze o vizibilitate a brandului uriașă.

Cum să te lansezi cu afacerea în mediul online?

Foto - http://www.mediafactbook.ro/

Unde sunt clienții tăi?

De-a lungul timpului, afacerile care au devenit branduri importante, precum KFC, Burger King sau Lidl s-au dus cu eforturile lor de marketing în direcția în care a fost atenția publicului lor.

Cu siguranță ai văzut această postare pe pagina de Facebook Burger King.

Este o postare simplă, aparent, care implică alte trei branduri competitoare. Această postare a avut 14.000 de comentarii și 7,900 distribuiri. De ce a fost făcută campania pe Facebook? Pentru că Burger King își cunoștea audiența,

Fii acolo unde este atenția publicului tău țintă este o regulă de aur în marketingul online.

Fără aceasta, strategiile sau campaniile de reclamă nu funcționează.

Tocmai de aceea a devenit vital pentru antreprenori să știe să folosească extrem de bine moneda de schimb, în mediul online. Care este aceea? Conținutul.

Orice afacere are potențialul să genereze conținut digital extraordinar. Potențialii tăi clienții își doresc autenticitate, calitate, pasiune și transparență. Le poți oferi aceste lucruri prin conținut care subliniază misiunea și valorile brandului, care rezolvă probleme specifice, care educă, amuză sau inspiră.

Așadar, dacă spre exemplu ai o afacere în domeniul HoReCa, posibilitatea de a genera conținut online de calitate ar fi nelimitată.

Cum faci asta? Creează-ți conturi pe 1 sau 2 rețele sociale pe care să postezi constant și în care să ții legătura cu potențialii tăi clienți. Vorbim de 1 sau 2 rețele sociale, doar pentru început. Nu are rost să fii prezent pe toate rețelele sociale și să nu le actualizezi constant. Apoi, cu timpul merită să te extinzi pe toate canalele unde se află segmente din publicul tău țintă și să comunici pe limba fiecăruia.

Alege Facebook pentru afacerea ta, iar apoi te poți extinde pe Instagram. Postează conținut constant pe pagina de Facebook, conținut valoros, educativ, informativ și cald.

Vorbește cu fanii tăi ca și cum ai vorbi cu un prieten.

Atenție, tonul conținutului trebuie adaptat în funcție de avatarele tale de client și domeniul în care activezi.

Revenind la exemplul anterior cu HoReCa, vor apărea în pri-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ma etapă urmăritorii online. Apoi, cu timpul, se va dezvolta o comunitate loială companiei tale (o adevărată mină de aur), care va distribui postările tale, va comenta și îți va călca, în cele din urmă, pragul hotelului sau restaurantului tău.

Ulterior, dacă îți vei încuraja activ clienții să îți lase recenzii, nu numai că vei putea să-ți îmbunătățești constant produsele/serviciile, ci și vei atrage mai ușor noi clienți.

După ce ți-ai construit pagina de social media și ai creat un plan de postări mulat pe audiența ta, amintește-ți să folosești și reclamele plătite.

De ce reclame plătite?

Postările organice sunt foarte bune, însă nu uita că atenția devine tot mai limitată, iar conținutul nesponsorizat are tot mai puțină vizibilitate. Folosind imaginea publicului țintă creat, poți realiza reclame ce vor genera un număr mare de interacțiune per post, lead-uri, conversii.

Dacă vorbim de Facebook, urmărește statisticile paginii și îmbunătățește-ți constant reclamele.

Nu uita să instalezi și Facebook Pixel în site-ul tău, care nu este nimic altceva decât cel mai mare ajutor în campaniile de remarketing. Practic, este format dintr-un cod pe care îl plasezi pe siteul tău și care va începe să colecteze informații de la vizitatori.

Mai exact? În momentul în care tu sau omul tău de marketing faceți o campanie pe Facebook, Pixelul va înregistra adăugările în coș, vizitele făcute pe site-ul tău și multe alte informații cheie. Toate aceste date te vor ajuta să optimizezi cât mai bine reclamele, să urmărești conversiile și să afișezi mesaje publicitare persoanelor care au făcut deja o anumită acțiune pe site-ul tău.

Așadar, platformele online de social media aduc o serie de avantaje atât brandurilor mari cât și celor aflate la început de drum, prin: - vizibilitate - crearea unei comunități - generarea de feedback din partea clienților cu care îți poți îmbunătăți constant afacerea sau produsul - leaduri noi interesate de produsul sau serviciul tău - vânzări noi și clienți fideli - crearea de ambasadori de brand care te recomandă mai departe.

Dar pe cât de multe avantaje ne aduce accesibilitatea tehnologiei și ușurința cu care putem folosi rețelele sociale, pe atât de mult ne confruntăm și cu o serie de dezavantaje.

Imaginează-ți că la fel ca și tine, sunt sute de alte companii prezente în mediul online, pregătite să își creeze comunitatea, să se promoveze și să-și crească vânzările.

Deschide profi lul tău personal de Facebook și caută restaurantele din zonă. Vei găsi un număr impresionant de locații pe care poate nici nu le-ai văzut vreodată pe

CREATIV

stradă sau nu le-ai băgat în seamă când ai trecut pe lângă ele. Deodată sunt atât de multe opțiuni. La fel găsește și potențialul tău client, o sumedenie de alternative. E bombardat în fiecare zi de sute de reclame, din toate părțile.

Un studiu Dicovery spunea că 70% din consumatori își amintesc cel mult cinci reclame într-o zi.

Noi am spune că e mai mic procentajul. Oamenii sunt asaltați zi de zi cu sute de mesaje, noutăți și reclame. Iar mediul online este un mediu mixt, care include și companii ce vor să vândă agresiv dar și companii ce resping această abordare.

Care este soluția potrivită, dacă vrei să ai câștig (și impact) pe termen lung? Oferă conținut educativ, relevant, de bună calitate și vinde într-un mod non-agresiv, orientat pe nevoile clienților lor. În concluzie, soluția pentru business-urile românești care vor să evolueze la nivele înalte de profit și impact social, este să se promoveze constant, în mediul online. Începând de acum.

Dar nu oricum, ci în mod corect, în cea mai bună versiune a lor, care atrage și păstrează oamenii potriviți în calitate de clienți și ambasadori ai brandului.

De aceste companii care au ca scop oferirea de conținut valoros ne-am legat misiunea DAR Media, în 2017 - misiunea de a ajuta cât mai multe afaceri românești, aflate la început de drum, dar și cu experiență, să folosească marketingul digital.

Scopul comun, atât pentru noi cât și pentru clienți, constă în amplificarea ”DAR-ului”, să vândă mai mult și să aibă impactul social pe care și-l doresc. ”Ne-am molipsit cu pasiunea pentru marketing online și antreprenoriat încă din 2011. Am început cu blogging, social media, affi liate marketing și network marketing.

Acum, în cadrul companiei, cei trei co-fondatori Dumitru, Adelina și Radu lucrează alături de echipa lor cu IMM-uri din nișe multiple, precum Producție, Educație, Ecommerce, HoReCa și Divertisment.

Ce facem noi, de fapt? Prin digital marketing îi ajutăm pe antreprenori să câștige mai mult timp, energie și bani, dar mai presus de acestea satisfacția că afacerea lor prosperă și ajută comunitatea.

Creșterea afacerii tale în online este o prioritate pentru tine? Îți oferim consultanță și sprijin în implementarea strategiei de marketing. Află mai multe detalii despre noi pe www.darmedia.ro

107

108

CREATIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Împreună, la un alt nivel!

La începutul anului 2013, Lucian avea, deja, peste 10 ani de experiență în vânzări FMCG, în câteva companii din Transilvania și în una cu acoperire națională. Astfel a aflat că majoritatea clienților își doresc cât mai puțini furnizori, cu care să lege relații de parteneriat solide, de lungă durată, din care ambele părți să obțină maximul posibil.

Cu pregătire în domeniul artelor vizuale, cu pasiunea pentru film și publicitate, cu experiența din vânzări, Ștefan Lucian Popescu a înființat în 2013, la Deva, Maxim Media Advertising & Events Group, o agenție care să ofere pieței servicii integrate de marketing și publicitate (offline & online), dar și producție publicitară.

Maxim Media Advertising & Events Group (pe scurt Maxim Media) a început simplu, ca oricare alt business: cu clienți mici, cu pasiune și cu hotărâre, cu studiu individual și cursuri cu cei mai buni de pe piață, cu observarea atentă și eficientă a trendurilor și a concurenței. În primii ani, majoritatea clienților au fost locali, din Deva și județul Hunedoara, în special segmentul HoReCa, saloane de înfrumusețare și săli de fitness. A fost o perioadă cu mai puțină producție publicitară proprie, dar cu planuri și strategii de marketing și publicitate, cu viziune și creativitate proprii; întotdeauna, producția publicitară a acestor campanii a fost încredințată profesioniștilor din domeniu, pentru o calitate cât mai bună în favoarea clienților. În același timp, agenția Maxim Media a avut propriile campanii de promovare care, împreună cu satisfacția clienților, au crescut portofoliul de clienți în afara județului Hunedoara, în orașele mari ale țării și chiar în București.

Acum, când intră în al 8-lea an al agenției sale, Lucian este convins că strategia de a oferi clienților cât mai multe soluții de promovare într-un singur loc este cea corectă pentru dezvoltarea – de până acum și viitoare – a Maxim Media.

Nu a fost doar o perioadă de creștere a numărului de clienți, ci și pentru colaborarea cu clienți mai mari, mai pretențioși. „E bine să ai astfel de clienți, pentru că-ți testează limitele și capacitatea de a lucra repede, bine și eficient”, este de părere Lucian. Iar odată cu această deschidere spre clienții mari a observat cât de importantă este experiența sa din vânzări și abilitatea de negociator, atât pentru contractele cu clienții, cât și pentru prețurile și calitatea premium a furnizorilor săi de materiale și servicii.

Apoi, a sosit momentul în care a oferit clienților săi încă ceva. Pentru că toți actorii pieței libere își doresc o imagine bună, profesionistă, a început să studieze brandingul și identitatea vizuală, ce sunt ele, ce avantaje aduc și – extrem de important – cum pot fi aplicate pe piața din România.

Astfel, în portofoliul Maxim Media au apărut și serviciile de copywriting, campanii de marketing BTL, ATL, TTL, pe care inițial le oferea clienților din surse externe, dar după un plan gândit de Lucian și agreat cu clientul.

A fost momentul când oferta serviciilor integrate a adus colaborări cu instituții publice și alte organizații; clienții erau încântați că pot obține totul într-un singur loc, sub o viziune unică, într-un plan integrat de promovare. Printre clienți, au apărut asociații de tineret, cluburi sportive, ONG-uri, câteva inspectorate școlare și primării, Camera de Comerț și Industrie a județului Hunedoara (CCI Hunedoara) și chiar partide politice. De asemenea, în această perioadă Maxim Media a acumulat experiență și în crearea vizualurilor și producției de materiale pentru proiecte europene.

Pe fondul convingerilor personale ale lui Lucian, nu a du-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

rat mult până când au apărut în portofoliu și campaniile electorale. Acestea au avut succes în proporție de 100% și au adus o experiență importantă agenției și lui Lucian. Dar și la o concluzie: campaniile electorale sunt foarte mari consumatoare de resurse – resurse și timp – a tuturor celor implicați: partid politic, candidați, companie.

De la colaborarea cu instituții publice și ONG-uri au apărut și alte posibilități de dezvoltare: organizarea, co-organizarea și implicarea în organizarea de evenimente – sportive, culturale, artistice, de divertisment, caritabile, de business și petreceri tematice pentru domeniul HoReCa (petreceri de weekend, pentru companii sau de Revelion). În aceste cazuri, agenția folosește abilitățile și experiența acumulată în identitate vizuală, producția de materiale de informare, promovare pe radio, TV, print, outdoor și social media, servicii foto-video. Cele mai importante evenimente de acest fel au fost Campionatul Național de street workout (două ediții), Crosul Devei (două ediții), Crosul Orăștiei (patru ediții), Topul Firmelor organizat de CCI Hunedoara, Deva Auto Show (trei ediții). „Cel mai important și cel mai drag eveniment al nostru este Hunedoara Business Elite”, ne spune Lucian despre acest concept propriu, un eveniment organizat în 2017.

Business Elite a avut loc în 2017, un eveniment de trei zile în care participanții s-au întâlnit cu specialiști, de la care au aflat informații valoroase pentru reușita și progresul în afaceri, dar și cu trei antreprenori de succes din județul Hunedoara, care le-au spus povestea lor și le-au împărtășit bucuriile, greutățile și obstacolele pe care le-au întâlnit în drumul lor spre succes.

Nume importante ale comunității de afaceri și de marketing au fost, de asemenea, invitate la Business Elite: Lorand

CREATIV

Soares-Szasz, Mircea Enescu, Alexandru Negrea, Bogdan Vaida. În prezent, Lucian, împreună cu Maxim Media, cu celelalte companii în care este acționar și cu câțiva colaboratori apropiați sunt în curs de identificare a resurselor necesare pentru reluarea evenimentului concept Business Elite.

Anul 2017 a fost unul de succes pentru Lucian. Pentru că, în afară de reperul Business Elite, atunci a înființat compania Print 4 Promo cu care a obținut, în 2018, finanțare într-un proiect Start Up Nation. Cu echipament de ultimă generație – imprimantă pentru personalizări, gravator laser, aparat de sublimare, presă termică, aparat de embosat și imprimantă digitală de tiraj mediu – Print 4 Promo produce, aproape în exclusivitate, tot ceea ce este necesar planurilor de promovare elaborate și implementate de agenția Maxim Media.

Echipa a evoluat, are și noi membri, și nu mai necesită permanentă supervizare. Astfel, Lucian se poate ocupa aproape exclusiv de partea de strategie și concept, rămânând ca, aproape în exclusivitate, colegii săi să se ocupe de personalizări, montaje pentru lucrările exterioare și tipar de urgență. „Evoluția noastră de până acum este exact așa cum neam propus-o: avem toate tipurile de clienți – mici, medii și mari, oferim servicii integrate, creăm și promovăm identități vizuale și concepte grafice originale, ne-am creat – atât nouă, cât și clienților noștri – o reputație de profesioniști. Iar pentru că am fost serioși, piața ne-a recompensat. Printre altele, am devenit parteneri de execuție și montaj de materiale publicitare cu agenții cu extindere națională, care ne solicită sprijinul pentru clienții lor din zona de vest a țării, în special județele Hunedoara, Alba, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Mehedinți și Timiș”, spune Lucian Popescu, mândru de parcursul de până acum al afacerilor și optimist pentru ce va urma. „Vrem să continuăm dezvoltarea și în 2020. Pentru că doar astfel putem crește calitatea serviciilor pe care le oferim clienților noștri. În urma cererii lor, vom achiziționa echipament performant și modern pentru dezvoltarea altor direcții pe care le vom include în portofoliu: printurile de mari dimensiuni și serviciile foto-video”, a completat acesta.

109

110

INFRASTRUCTURA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lucrările de infrastructură mare rutieră s-au înmulțit în pandemie

Mai multe șantiere de autostrăzi deblocate în 2020

de redacția Transilvania Business

În 2020, în ciuda dificultăților generate de pandemie, lucrările de infrastructură s-au dovedit prioritare pentru guvernanți. Au fost deschise noi șantiere, au fost licitate mult mai rapid lucrări de construire și au fost rezolvate litigii care stagnau, cum e modernizarea pe calea ferată Brașov – Sighișoara sau loturile neadjudecate de pe Autostrada Transilvania, A3 conform numerotării.

În următorii 10 ani vor fi finalizate lucrările la 407 km de autostradă și vor avea loc investiții în aproximativ 3.000 de km de cale ferată, pentru aceasta fiind necesare peste 50 de milairde de euro. Sunt datele optimiste din Planul de Investiții și Relansare Economică al guvernului. În domeniul infrastructurii rutiere, se menționează despre finalizarea lucrărilor de infrastructură aflate în implementare

- 407,3 km de autostrăzi şi drumuri expres, cu un cost estimat de 4,3 miliarde euro.

De asemenea, alte șantiere pe care autoritățile vor să le finalizeze sunt Sibiu – Piteşti (Loturi 1, 4, 5), Craiova – Piteşti, Autostrada Transilvania (Suplacu de Barcău – Borş), Sebeş - Turda, AO: Inelul de Sud Bucureşti, Varianta de ocolire Bacău, Podul peste Dunăre de la Brăila.

Totodată, guvernul promite să conecteze cu autostrăzi provinciile istorice ale României şi cu reţelele de transport pan-europene, prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi şi drumuri expres în perioada 2020 – 2030. Cost estimatul al acestor investiții se cifrează la 31 miliarde euro. Printre aceste lucrări sunt amintite Sibiu – Piteşti (Loturi 2, 3), Autostrada Transilvania: Nădăşelu – Suplacu de Barcău, Autostrada Unirii: Târgu Mureş - Iaşi – Ungheni, A3: Ploieşti – Comarnic – Braşov, A7: Ploieşti– Suceava – Siret, AO: Inelul de Nord Bucureşti; Bucureşti – Alexandria – Craiova - Lugoj, Buzău/Focşani - Brăila – Galaţi, Măcin – Tulcea – Constanţa; Transregio Gilău – Cluj N. – Apahida În domeniul infrastructurii feroviare sunt promise investiții în aproximativ 3.000 km de cale ferată, în perioada 2020 – 2030, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde euro.

Finalizarea reabilitării liniei ferate pe traseul FrontierăCurtici-Simeria, parte componentă a Coridorului IV pan-european, pentru circulaţia trenurilor cu o viteză maximă de 160 km/h este un alt obiectiv. La fel ca și demararea unor pro-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INFRASTRUCTURA

iecte noi, precum modernizarea căii ferate Ploieşti-SuceavaDărmăneşti, Bucureşti-Craiova-Timişoara-Arad, Suceava -Cluj Napoca, Buzău-Feteşti, Port Constanţa-Palas, Predeal-Braşov, Centura feroviară a Municipiului Bucureşti, Cluj NapocaEpiscopia Bihor. Tot aici este inclus și trenul metropolitan Nădăşelu – Baciu – Cluj-Napoca – Apahida – Jucu – Bonţida.

Guvernul Orban propune crearea unei bănci a statului cu scopul declarat de a facilita accesul la finanțare pentru mediul privat și cel public, dar și pentru furnizarea serviciilor de consultanță și de asistență tehnică. În Planul Național de Investiții și Relansare Economică scrie că aceasta s-ar numi Banca Națională de Dezvoltare și că aceasta nu va atrage depozite de la populație, pentru a nu concura cu băncile comerciale. Însă scopul creării noii instituții este acela de a rezolva „disfuncționalitățile pieței financiare”.

Noi șantiere de autostrăzi deschise În 2020, în ciuda dificultăților generate de pandemie, lucrările de infrastructură s-au dovedit prioritare pentru guvernanți.

Au fost deschise noi șantiere, au fost licitate mult mai rapid lucrări de construire și au fost rezolvate litigii care stagnau cum e modernizarea pe calea ferată Brașov – Sighișoara sau loturile neadjudecate de pe Autostrada Transilvania, A3 conform numerotării.

Dacă e să ne raportăm la ultimul aspect și să ne oprim doar asupra infrastructurii rutiere, ar fi de amintit de capătul din Autostrada Transilvania, legătura cu municipiul Târgu Mureș.

Licitația blocată a fost soluționată în cursul acestui an, contractul fiind pentru construirea sectorului de Autostradă Târgu-Mureș - Ungheni și a drumului de legătură fiind semnat în luna mai de către reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și a antreprenorului general – compania austriacă Strabag. Valoarea contractului pentru realizarea celor 9,2 km de autostradă și a celor 4,7 km de drumul de legătură este de 192 de milioane de lei, exclusiv TVA, lucrările urmând să fie executate în 18 luni.

Lucrările pentru realizarea acestui sector de autostradă prevăd și construcția a trei poduri și pasaje pe drumuri de legătură, nouă poduri și pasaje pe autostradă, precum și două noduri rutiere pentru conectarea autostrăzii la rețeaua de drumuri existentă.

Lucrările au început deja în a doua jumătate a lunii iulie.

De asemenea, toate tronsoanele din Autostrada Transilvania (A3) cuprinse cuprinse între localitățile Nădășelu și Borș au fost deblocate. Astfel, proiectarea și execuția sectorului Nușfalău – Suplacu de Barcău al Autostrăzii Transilvania (A3) au adunat cinci oferte din țară și din străinătate, și anume asocierea SA&PE Construct, Spedition UMB, Tehnostrade; asocierea Construcții Erbașu – Vahostav; Strabag; Sinohydron Corporation; Nurol Inșaat Ve Ticaret.

Contractul pentru Subsectiunea 3B2: Zimbor - Poarta Sălajului (km 13+260 - km 25+500), parte a Autostrăzii Transilvania (Sectiunea 3B: Mihăiești - Suplacu de Barcău) a fost câștigat de firmele constructorului băcăuan Dorinel Umbrărescu, grupate în asocierea SA & PE Construct Spedition UMB – Tehnostrade, cu o ofertă de 680 milioane de lei. Finanțarea pentru acest lot de 12 km va fi asigurată din fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

“După ce în 26 iunie am semnat contractul de proiectare și execuție a lotului de autostradă Zimbor - Poarta Sălajului, sunt bucuros să fac cunoscut faptul că în 9 iulie a avut loc depunerea ofertelor pentru procedura de atribuire a con-

tractului de proiectare și execuție a Autostrăzii Brașov – Târgu-Mureș - Cluj - Oradea, subsecțiunile 3A2 Nădășelu – Mihăiești și 3B1 Mihăiești – Zimbor”, a declarat ministru Transporturilor, Lucian Bode. În cadrul acestei proceduri, ofertele au fost depuse de către doi ofertanți: asocierea China Communications Construction Company Limited – Dimex 2000 Company și asocierea Spedition UMB – Tehnostrade – Electromontaj.

Valoarea estimată a contractului este de 1,4 miliarde de lei, fără taxa pe valoarea adăugată. Contractul are o perioadă de proiectare de 12 luni și una de execuție de 24 luni. Obiectul contractului îl reprezintă proiectarea și execuția lucrărilor pentru construirea A3, subsecțiunile 3A2 Nădășelu Mihăiești (km 8+700-km 25+500) de 16 km și subsecțiunea 3B1 Mihăiești – Zimbor, de 13 km.

Tot recent, în acest an, a fost semnat contractul pentru lotul Chiribiș – Biharia, lot care face parte din Autostrada Brașov - Târgu-Mureș - Cluj – Oradea, a fost semnat cu asocierea Trameco - Vahostav - Drumuri Bihor - Drum Asfalt - East Water Drillings și costă 69 de milioane euro, sursa de finanțare fiind fonduri europene nerambursabile.

Legat de tronsoanele aflate în lucru pe A3, în curând va fi inaugurat lotul 3 Iernut-Chețani, realizat de Asocierea Astaldi cu Max Boegl, în timp ce Compania Națională de

111

112

INFRASTRUCTURA

Administrare a Infrastructurii Rutiere și-a asumat să finalizeze în regie proprie nodul rutier de la Chețani astfel încât sectorul de drum amintit să fie utilizabil. Realizarea nodului îi revenea constructorului Straco, însă acesta e la un avans de nici jumătate pe tronsonul Chețani – Câmpia Turzii cu termen de finalizare binișor depășit. „Este una din cele mai mari provocări din ultima vreme, iar noi estimăm ca în maximum două luni sa închidem nodul, încât descărcarea să fie făcută în condiții normale. E bine să sprijinim firmele care sunt într-un impas, iar la CNAIR, din fericire, există o echipă care dorește să deblocheze lucrările și să facă plățile în timp real”, a declarat Ovidiu Marian Barbier, directorul adjunct al CNAIR, în această lună, aflat într-o vizită pe teren.

După ce în martie, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor a emis Autorizația de Construire pentru Secțiunea 1 a Autostrăzii Sibiu – Pitești, mai exact Sibiu – Boița, mobilizarea antreprenorului general a fost extrem de rapidă, lucrările începând în aceeași lună.

“Vom monitoriza cu mare atenție evoluția acestor lucrări, astfel încât calendarul de desfășurare să fie respectat cu strictețe. Am cerut întregii echipe care este implicată în dezvoltarea acestui amplu proiect să urmărească în mod riguros evoluția și calitatea lucrărilor executate”, a declarat Mariana Ioniță, Director General al CNAIR la momentul începerii lucrărilor.

Contractul de proiectare și execuție pentru Lotul 1 (km 0+000 – km 13+170), Secțiunea 1, Sibiu – Boița, cu o valoare

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de 612.647.863,28 lei, fără TVA, a fost semnat în data de 14 aprilie 2019, între CNAIR și compania PORR Construct SRL. Durata contractului este de 168 luni, din care 12 luni perioada de proiectare, 36 de luni perioada de execuție a lucrărilor și 120 de luni perioada de garanție.

Contractul pentru proiectarea și execuția secțiunii 5 Curtea de Argeș - Pitești (30,35 km) a fost semnat cu constructorul italian Astaldi SpA, valoarea contractului fiind de 1,7 miliarde de lei. Secțiunea 5, Curtea de Argeș - Pitești, potrivit contractului, urmează să fie realizată în 5 ani, din care 12 luni pentru proiectare, iar diferența pentru execuția lucrărilor.

Pentru secțiunea 4 Tigveni - Curtea de Argeș, CNAIR urmează să anunțe un câștigător.

Pentru Secțiunea 2, Boița - Cornetu, (inclusiv Secțiunea 1, Lot 2) în lungime de 31.33 km (din care Secțiunea 2: 30,35 km și Secțiunea 1, Lot 2: 0.98 km) sunt în curs investigații geotehnice suplimentare, cu finanțare din asistența tehnică acordată de către Ministerul Fondurilor Europene, urmând ca după efectuarea acestor studii, să se finalizeze documentația tehnică și să fie demarată procedura de atribuire a contractului de proiectare și execuție.

Secțiunea 3, Cornetu - Tigveni, în lungime: 37,40 km, a avut ca termen estimat pentru lansarea procedurii de licitație a contractului de proiectare și execuție sfârșitul lunii iunie 2020.

Contractul pentru proiectarea și execuția Drumului Expres Craiova – Pitești, Tronsonul 4” a fost adjudecat de către ASOCIEREA S.C. SA&PE CONSTRUCT S.R.L. - S.C. SPEDITION UMB S.R.L. - S.C. TEHNOSTRADE S.R.L. (S.C. SA&PE CONSTRUCT S.R.L. - Lider de asociere), au anunțat reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Lungimea tronsonului 4 al drumului este de 31,88 km.

Tot în 2020, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor a emis Autorizația de Construire pentru proiectarea și execuția Variantei de Ocolire Timișoara Sud care va fi construită de compania TIRRENA SCAVI S.p.A. Costul centurii ocolitoare, în lungime de 25,69 km, este de 272.432.921,95 lei fără TVA. Durata de realizare a acestui contract este de 30 luni. În numărul viitor al Transilvania Business vă invităm pe Autostrada Sebeș-Turda, pe loturile 3 și 4 ale Autostrăzii Transilvania și vă mai spunem noutăți de pe primul lot Târgu Mureș – Ungheni, mergem, de asemenea, pe Sibiu-Pitești și cu siguranță revenim și cu noi informații de pe șantierele feroviare. Dacă totul merge bine vom avea și câteva interviuri credem noi interesante interesante cu reprezentanții constructorilor implicați și cu cei ai autorităților supervizoare.