TB 98

TB

Transilvania Business VENIM ȘI SCRIEM ÎMPREUNĂ DESPRE AFACEREA TA

AN X • NR 98 • 15 NOIEMBRIE – 10 DECEMBRIE • PREŢ 20 LEI

www.transilvaniabusiness.ro

Prof. univ. dr.

Leonard Azamfirei,

Rector UMFST Târgu Mures

PAG. 5-10 RECTORUL VIZIONAR ȘI UN PROIECT REVOLUȚIONAR PENTRU ROMÂNIA PAG. 13-35 ADMINISTRAȚII INTELIGENTE ȘI PRIMARI SMART PAG. 62-64 BIOECONOMIA ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN ROMÂNIA PAG. 69-95 AGRO TB

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1

Transformarea digitală - de la „nice to have” la „singurul mod în care se poate dezvolta un business” Transformarea digitală marchează o regândire radicală a modului în care o organizație folosește tehnologia, oamenii și procesele pentru a schimba fundamental performanța afacerii.

Transformarea digitală este integrarea tehnologiei digitale în toate domeniile unei afaceri, schimbând fundamental modul în care compania operează și oferă valoare clienților. Este, de asemenea, o schimbare culturală care impune organizațiilor să conteste însuși status quo-ul, să experimenteze și să se simtă confortabil cu provocările economice. Datele se nasc digital, se agregă digital, iar Sistemul Informatic le poate procesa și transforma în informații de business valoroase pentru funcționarea companiei. „Cum a schimbat pandemia COVID-19 transformarea digitală? Am văzut criza COVID reformând rapid atât „ce”ul, cât și „cum”-ul din agendele de transformare digitală ale companiilor. Astăzi, cu o mare parte a forței de muncă lucrând remote, experiența angajaților în tehnologia digitală a trecut de la „nice to have” la singurul mod în care se poate opera”, a declarat Cristian Gabriel Pavel, Director General Alfa Software.

Deși transformarea digitală va varia foarte mult în funcție de provocările și cerințele specifice ale organizației, există câteva constante și teme comune printre studiile de caz existente pe care toți liderii de business și tehnologie ar trebui să le ia în considerare atunci când se angajează în transformarea digitală: experiența clientului, agilitatea operațională, cultura și tipul de leadership, educarea și responsabilizarea forței de muncă, integrarea tehnologiei digitale.

Sunt totuși o serie de recomandări pe care companiile le pot urma astfel încât să impacteze tipul de schimbare pe care și-o doresc.

1. Aliniați obiectivele tehnologice cu obiectivele de afaceri.

Răspundeți la întrebarea: Ce rezultate de afaceri doriți să obțineți pentru clienți? Se spune că este de competența liderilor IT să cunoască problema pe care afacerea încearcă să o rezolve și să își alinieze obiectivele cu rezultatul pe care afacerea se străduiește să îl obțină. Folosiți harta călătoriei clienților ca ghid.

2. Fiți îndrăzneți atunci când vă setați scopul. Transformările digitale de succes cresc de 1,5 ori șansele de dezvoltare ale unei companii. Setarea unor obiective mărețe poate schimba dinamica și graficul de dezvoltare al unui business, indiferent la ce nivel se află în momentul deciziei.

3. IT-ul și dezvoltarea business-ului trebuie gândite împreună. În mod tradițional, departamentele IT au fost chemate să remedieze serviciile defectuoase. IT-ul trebuie să fie co-creator al companiei pentru a rezolva problemele și a oferi valoare clienților. Echipele de management trebuie să știe ce să ceară echipelor de IT. 4. Adoptați execuțiile agile. Încurajați asumarea riscurilor, permițând chiar și angajaților de nivel inferior să ia decizii și să învețe repede, chiar și din greșeli.

Chiar dacă pentru multe organizații transformarea digitală vine ca un răspuns la stimuli externi, cele mai bune astfel de procese necesită schimbări preventive, mai de-

grabă decât reactive la presiuni competitive. Este esențial să existe o tendință puternică spre schimbare.

A trecut aproape un an de când COVID-19 a trimis o mare parte a lumii în blocaj, economiile rămân fragile și nu există un joc fi nal clar. Este o perioadă grea pentru companii să privească înainte și să facă planuri, dar varianta de a aștepta și de a acționa în consecință nu este o opțiune. Însă, în același timp, în ultimele luni s-au produs mai multe transformări digitale decât în ultimul deceniu, fiecare efort de transformare aflat deja în desfășurare fiind accelerat și scalat. Un lucru rămâne sigur pentru 2021: transformarea digitală va continua să fie centrul organizațiilor din întreaga lume.

Alfa Software este o companie de IT cu capital privat românesc, cu o vechime de peste 24 de ani pe piață.

Compania are sediul central în Cluj-Napoca, punct de lucru în Zalău și distribuție națională prin parteneri.

Compania este furnizor de soluții ERP simple și practice, aplicații intuitive, ușor de folosit, modulare și customizabile, care cresc randamentul business-ului prin transformare digitalizare.

2

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

Husqvarna Living City: Cum arată orașul viitorului?

Deși arhitectura peisageră este un domeniu relativ nou în România, în contextul în care abia în 2014 arhitectul peisagist a apărut în nomenclatorul meseriilor, pe umerii profesioniștilor pică responsabilități din cele mai diverse. De la identificarea unor soluții care să reducă emisiile de carbon și până la îmbunătățirea mediului urban.

Cum pot datele de la satelit să faciliteze o întreținere mai bună a arborilor? Cum poate conectivitatea să îmbunătățească parcurile, terenurile de sport, pădurile și fermele urbane?

Sau cât de verzi sunt cu adevărat orașele din întreaga lume?

Astfel de teme au fost abordate la Living City – conferința internațională organizată de către Husqvarna anul acesta în format digital, unde s-a vorbit despre sustenabilitatea spațiilor verzi viitoare. În cadrul evenimentului, profesioniștii și oamenii de știință și-au împărtășit cunoștințele și și-au prezentat ideile cu privire la viitorul întreținerii ecologice (urbane) durabile și îngrijirii copacilor de pe întreg mapamondul. Tot în cadrul evenimentului, Husqvarna și-a dezvăluit ultimele tehnologii de top care vor ajunge și în România, cum este și HUGSI – Husqvarna Urban Green Space Index – o soluție de satelit AI (inteligență artificială) care cuantifică verdeața orașelor din întreaga lume prin observarea spațiilor verzi – de sus, cu scopul de a asigura și îmbunătăți creșterea și menținerea spațiilor verzi din zonele urbane.

Analizând terenurile din zonele urbane și segmentându-le în trei categorii: vegetație (copaci și plante), apă și altele (case, drumuri) HUGSI arată că: zonele urbane la nivel global sunt în proporție de 39% verzi, cele mai verzi sunt spațiile urbane

din țările europene: 45% spații verzi, America Latină și Asia de Sud și de Vest au cele mai puține spații verzi – respectiv 29%.

Dincolo de zonele agricole, comparând terenurile din zonele urbane, statisticile pe 2018 și 2019 arată că au fost identificate atât schimbări pozitive cât și negative în ceea ce privește vegetația: comparativ cu 2018, vegetația urbană a scăzut cu -0,01%, adică 14 milioane m2, Asia de Est Centrală (China) are un declin al vegetației de 52 milioane m2, Europa, America Latină, America de Nord și Asia de Sud și de Vest și-au mărit spațiul verde cu peste 40 de milioane de m2.

Totodată, în cadrul evenimentului Husqvarna Living City a fost prezentată noua mașină robotizată profesională de tuns gazon Husqvarna CEORA - care va gestiona terenuri cu iarbă de până la 50.000 mp și va fi disponibilă în 2022.

3

4

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Venim și scriem împreună despre afacerea ta!

Fondator Aurelian Grama Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Secretar de redacție Ion Surdu ion.surdu@transilvaniabusiness.ro Redacția Redactori: Irina Papuc, Arina Toth, Traian Dan, Călin Poenaru, Alin Zaharie, Robert Bloancă, redactia@transilvaniabusiness.ro DTP: Răzvan Matei - IQ-Design office@iq-design.ro

CARAVANA TB – FILM DESPRE ELITE ÎN AFACERI. DIN BANAT ȘI TRANSILVANIA.

Optimist - creativ din fire și din experiența tumultuoasă a vieții de jurnalist - creator de conținut - din plămădeala fondării unei reviste, a unui semn de carte într-o lume atât de relativă, merită să aflați încă de pe acum că echipa Transilvania Business vă va oferi înspre lectură, la trecerea dintre ani și decenii, final de decembrie 2020 – început de ianuarie 2021 – ediția specială a unei radiografii pe baze economice a tot ceea ce avem mai bun în Banat și Transilvania, în această parte de Românie. Ediție aniversară a X ani de TB. Elite în Business vine ca prim proiect despre afaceri românești și cu capital străin, exclusiv din aceste regiuni istorice ale țării. Și pentru că este nevoie să ne cunoaștem, vrem să vi-i prezentăm îndeaproape prin echipa Transilvania Business. Oameni și companii. Români și investitori străini. Punem la cale o caravană de jurnaliști care vor iniția un traseu în vara lui 2021, prin cele 15 reședințe de județ. Că va fi conferință, dezbatere, reuniune, recepție, reînviere a unui spirit colocvial la aceeași masă, important este că vom da voce, culoare și viață direct din poveste sloganului Transilvania Business: „Venim și scriem împreună despre afacerea ta.”

Vom aduce, pe lângă scriitura pe print, articolele din online și filmul brandurilor și, mai ales, al oamenilor care le-au creat sau care le manageriază, or din team-urile firmelor cu expresii de urmărit pe ceea ce azi face legea comunicării și a însăși existenței vieții unei companii - YouTube, Google, LinkedIn, Facebook, Instagram.

Pregătim surprize smart. Într-o vreme de restriște în care topu-

rile Camerelor de Comerț județene ori ale Camerelor bilaterale de afaceri ale investitorilor străini au trecut în penumbră sau nu s-au mai desfășurat din motive evidente, cred că pașii pregătiți de Transilvania Business vor fi unii roditori și benefici întru conținut, cu multiple modalități de exprimare, pus în concordanță atât cu așteptările cititorilor, cât și cu ale principalilor subiecți principali ai economiei din Banat și Transilvania.

Inclusiv designul celui de al doilea deceniu de existență al revistei comportă întrebări decisive, oarecum neliniștitoare, dar obligatorii: să ne îndreptăm spre hârtia plină sevă de conținut editorial și spre cea cu imagini abudente pentru publicitate; sau pentru spre oarecum facilul aerisit cerut de moda vremii, cu mix-ul, cutuma deja, online – video - social media…

Echipele noastre din teren, pe lângă cerneala și stiloul metaforic - laptop și mobil – tun foto și reportofon vor trebui să vă aducă imagini și sunet din fabricile, din fermele, conferintele, din economia acestei părți de Românie.

Cert este că vom rămâne consecvenți, chiar conservatori, în ceea ce înseamnă nișă extrem de clar delimitată și, totuși, conform datelor Studiului Național de Audiență SNA Focus realizat și pe cititorii TB, atât de aproape de galoanele puterii economico-financiare, încât să știți că găsiți doar subiecte exclusiv tradițional serios documentate, cu și despre oameni de valoare și companii cu plusvaloare.

Caravana Transilvania Business, sigur, va fi mai mult decât un vis…!

Aurelian GRAMA

Manageri publicitate Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0756-265.547) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mureș Rareș Mărginean (0726-433.547) rares.marginean@transilvaniabusiness.ro Cluj Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ioan Sandor (0745-252.788) ioan.sandor@transilvaniabusiness.ro Mureș, Arad, Hunedoara, Covasna Gruiță Ienășoiu (0744-552.345) ienasoiu@yahoo.com Satu Mare Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Administrația Responsabili abonamente: Violeta Sandor (0740-894.806), violeta.sandor@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0759.022.324) abonamente@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: SC Contfin SRL Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Revistă editată de SC Grama Proiect SRL și SC Zi de Zi Events SRL ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Vă puteţi abona la orice oficiul poștal din ţară.

Codul publicaţiei în catalogul Poștei Române - 19.085 Distribuție națională: în benzinăriile MOL, OMV, PETROM, ART - PETROL, ETU, în magazinele OCTAGON – METRO, XPRESS și Hipermarketurile REAL și în reţeaua Poșta Română.

Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaţionale, naţionale și regionale de top Agenții partenere Hunter Solutions Timișoara www.huntersolutions.ro TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

Primul Spital Universitar și primul parc științific și tehnologic din România, la Târgu Mureș

5

Rectorul vizionar și un proiect revoluționar pentru medicina și educația medicală românească de Ligia VORO

Rector vizionar al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) „George Emil Palade” din Târgu Mureș, care vede “the big picture” și gândește proiecte mari și inovatoare, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei mai atinge o bornă în premieră. Profesorul este inițiatorul unui proiect unic în România, cel al Spitalului Clinic Universitar „George Emil Palade” din municipiu, componentă a unui proiect și mai ambițios Parcul Universitar Științific și Tehnologic „Novum Forum”. Depus spre evaluare la ADR Centru, proiectul are mari șanse de a fi finanțat dacă va îndeplini toate criteriile de eligbilitate. Spitalul va fi orientat către tehnologia de ultimă generație, iar parcul propune să ducă într-un spațiu funcțional relația dintre tehnologie medicală și medicină. Despre toate acestea, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei ne-a vorbit în interviul acordat revistei Transilvania Business.

6

COVER STORY

În premieră pentru județul Mureș și pentru România, în ceea ce privește investițiile publice de anvergură în infrastructura medicală, educațională și de cercetare, ați anunțat, ca rector al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) „George Emil Palade” din Târgu Mureș, proiectul Spitalului Clinic Universitar „George Emil Palade” din municipiu, componentă a unui proiect și mai ambițios Parcul Universitar Științific și Tehnologic „Novum Forum”. Să punem proiectul în contextul actual, care ne îndreaptă spre domeniile de specializare intelegentă, o condiție în acordarea viitoarelor fonduri europene dacă ne gândim la competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, și să începem de la momentul în care v-ați gândit la acest proiect. Cum s-a născut proiectul parcului, care este viziunea sa, care sunt elementele sale principale – nevoia generală și nevoile specifice, detaliile tehnice, spațiale, economice -, de ce, din nou, universitatea ca inițiator și nu autoritățile publice centrale și/ locale sau mediul de afaceri mureșean?

Prof. univ. dr. Leonard Azamfirei: Proiectul spitalului universității este unul dintre punctele Planului strategic cu care am venit în fața universității în luna martie 2020, la începutul actualului mandat de rector al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș. După 8 luni de pregătire intensă, începută chiar din luna martie 2020, am reușit să finalizăm acest proiect strategic, care va schimba fundamental nivelul de îngrijire medicală din județul Mureș. O echipă complexă, formată din specialiști de primă mână, a lucrat cu viziune și curaj și a depus deja pentru evaluare acest proiect, în vederea finanțării din “Parcul Universitar Științific și Tehnologic Novum Forum este cel mai complex proiect la elaborarea căruia echipa Departamentului Proiecte Europene și de Cercetare a participat până acum. Tot procesul parcurs până la forma finală a documentației depuse, ne-a oferit oportunitatea de a colabora cu colegii noștri din departamentele tehnic și de investiții, cu echipe de arhitecți și proiectanți, cu echipa medicală și cu partenerii noștri în proiect Iceberg Consulting, pentru a contura o soluție completă, care va sprijini dezvoltarea unui ecosistem regional competitiv de cercetare-dezvoltare-inovare, educație, servicii medicale. Parcul Științific, prin cele două componente ale sale, Spitalul Universitar și Incubatorul Tehnologic și de Afaceri, va oferi celor cu care am lucrat până acum în cadrul proiectelor – studenți, cercetători, inovatori, cadre didactice, antreprenori – cadrul în care pot colabora, învăța, cerceta, inova, testa și pune în practică ideile.

Vedem acest proiect ca fiind dintr-un punct de vedere, rezultatul proiectelor implementate până acum în universitate, și un punct de plecare pentru proiecte viitoare”, Ec. Nicoleta Suciu, șefa Departamentului Proiecte Europene și de Cercetare

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

fonduri europene. Acest proiect nu este o inițiativă surprinzătoare, pentru că în toate țările dezvoltate universitățile mari care au și profil medical au propriul lor spital. Această situație însă nu o întâlnim în România. Este un concept modern, către care eu tind, de a exista un spital pe care să-l administrăm noi, poate într-un mod diferit decât sunt administrate actualele spitalele publice. Acest spital nu va face concurență spitalelor din Târgu Mureș. El va avea o orientare către tehnologia de ultimă generație, în următoarele domenii: chirurgie minim invazivă și chirurgie robotică, chirurgie de transplant, ginecologie oncologică, neurologie recuperatorie, cardiologie minim invazivă, radiologie şi imagistică, nefrologie și dializă, gastroenterologie minim invazivă diagnostică și terapeutică. Aceste domenii vor deveni și elemente de suport pentru instruirea studenților și a rezidenților.

Mai adaug și faptul că acest spital universitar este inima unei structuri mai largi pe care am conceput-o și care se numește Parcul Științific și Tehnologic „Novum Forum”.

Acest concept de parc tehnologic în care există un spital își propune să ducă într-un spațiu funcțional relația dintre tehnologie medicală și medicină. Acolo vor exista spații pentru incubatoare de afaceri, pentru firme din domeniul echipamentelor și dispozitivelor medicale, produsele lor urmând a fi transferate ulterior în partea medicală.

Fără să ne ducem într-o zonă zgomotoasă, care au fost primele reacții în mediul universitar, medical și de afaceri din județ și din țară la anunțarea acestui proiect?

L.A.: Reacțiile au fost extrem de favorabile, iar acest lucru este firesc. Vorbim despre înființarea unui nou spital în Târgu Mureș, un spital a cărui servicii medicale vor fi puse la dispoziția populației și care nu fac decât să completeze oferta de servicii medicale oferite de spitalele publice din județul Mures, mai ales în domenii medicale care sunt deficitare în spitalele publice din Târgu Mureş dar și la nivel național. Celor care manifestă neîncredere, îi asigur că acest proiect se va realiza.

Prezentați-ne principalele avantaje competitive pe care acest proiect le va avea pentru economia municipiului, a județului și a regiunii, respectiv impactul social și asupra calității vieții beneficiarilor acestuia? În opinia dvs., cum va arăta Târgu Mureșul când acest proiect va fi finalizat?

L.A.: În centrul universitar Târgu Mureș, infrastructura medicală capabilă să susțină învățământul medical este subdimensionată. Dacă în anul 1989 erau aproximativ 1.000 de studenţi la programele din domeniul Sănătate, astăzi, doar la aceste programe sunt peste 7.500 studenți, inclusiv studenţi internaționali, la care se adaugă peste 3.500 de rezidenţi, în condițiile în care infrastructura medicală este identică cu cea din anul 1989. În prezent, în Târgu Mureș sunt două spitale publice: Spitalul Clinic Județean de Urgență și Spitalul Clinic Județean, la care se adaugă Institutul de Urgență de Boli Cardiovasculare și Transplant, acestea totalizând un număr

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de 2.481 paturi. Din aceste motive, a devenit foarte dificilă asigurarea realizării stagiilor de practică la patul bolnavului în cele două spitale din Târgu Mureş. Situația a devenit cu atât mai acută în perioada pandemiei, în ceea ce privește asigurarea învățământului medical. Totodată, nu există nici cadrul necesar pentru efectuarea unor studii clinice şi a unor cercetări medicale avansate, nefiind asigurate condițiile necesare în acest sens. Se cunosc însă performanțele medicale ale Centrului medical Târgu Mureș în numeroase domenii: cardiologie, transplant cardiac, medicină de urgență, chirurgie, imagistică medicală etc., performanțe care însă sunt limitate astăzi de infrastructura existentă. Consider că un pas mare în dezvoltarea orașului este înființarea Spitalului Clinic Universitar „George Emil Palade” care să încorporeze cele mai noi metode terapeutice, cele mai bune soluții de tehnologie medicală, astfel încât Târgu Mureșul să continue să rămână în topul îngrijirilor medicale de performanță din România. Serviciile care vor fi puse la dispoziția populației vin să completeze oferta de servicii medicale oferite de spitalele publice din județul Mureș.

Vorbim, așadar, despre un spital nou, modern, curat, fără incidență de infecții nosocomiale, care va influența în mod direct creșterea calității vieții în regiune. Această abordare se înscrie în tendințele moderne la nivel mondial în domeniul sănătății, și anume cel de Leading Transformation in Healthcare, prin care zonei de intervenție medicală i se asociază cea de cercetare aplicată și dezvoltare tehnologică pentru îmbunătățirea rapidă și cu impact major asupra actului medical.

Ce alte opțiuni de finanțare luați în calcul în situația nefericită ca acest proiect să nu fie finanțat?

L.A.: Suntem într-o dinamică foarte bună cu acest proiect. El a fost depus spre finanțare din fonduri europene. Din fericire, am aflat că este singurul proiect depus pe Regiunea Centru pe această categorie, astfel încât dacă vom îndeplini criteriile de eligibilitate, și eu sper că da, avem șanse foarte mari să obținem toți banii pe care i-am cerut pentru acest proiect, bani care vor asigura construcția clădirilor. Sigur că este nevoie și de alte resurse pentru dotare, dar vom lucra și vom căuta sursele respective. Perspectiva finanțărilor europene este accesibilă universității, avem multă în experiență în acest sens și nu mă îndoiesc că vom găsi resursele suplimentare necesare.

Clinical Lab, parte a structurii proiectului, va avea un rol complementar celorlalte unități medicale, din municipiu în special, asigurând dezvoltarea medicală de secol XXI, cum va fi susținută această componentă a proiectului din punctul de vedere al resursei umane, ne gândim în special la pregătirea academică, respectiv la învățarea continuă?

L.A.: Așa cum am mai menționat, acest spital va avea o orientare spre tehnologia medicală de performanță. Clinical Lab va fi pregătit pentru a putea acomoda activități aplicate într-un spectru de specialități medicale relevante pentru activitatea Universității, mai ales în domenii medicale care sunt deficitare în spitalele publice din Târgu Mureş,

COVER STORY

dar și la nivel național. Prin intermediul componentei de Spital Clinic Universitar, se vor asigura nu doar servicii medicale de performanță, dar și suport pentru procesul de învățământ destinat studenților, masteranzilor și doctoranzilor precum și pregătire medicală pentru medicii rezidenți.

Universitatea din Târgu Mureș are nevoie de o bază medicală de instruire a studenţilor, a rezidenţilor și de tratament performant, care să îi aparţină și să fie la dispoziţia întregii comunităţi. Spitalul Clinic Universitar „George Emil Palade” va asigura bolnavilor o îngrijire mai bună, studenților o pregătire superioară și medicilor un loc de muncă potrivit competențelor pe care le au.

Cum vedeți funcționarea propriu-zisă a Living Lab, respectiv a Tech Incubatorului, tradusă pe înțelesul cititorilor mai puțin familiarizați cu activitățile de transfer tehnologic și de cercetare, respectiv ale unui centru de date? Cum îi veți atrage și cum vedeți colaborarea transectorială a universității cu stakeholderii care vor fi atrași în acest proiect?

L.A.: Departamentul Living Lab este locul în care se vor desfășura activități de transfer tehnologic și de cercetare aferente dezvoltării experimentale/testării/validării de produse și servicii inovative cu implicarea interactivă a stakeholderilor din actul medical – pacienți, personal medical, furnizori de tehnologie, companii de farmaceutică, IMM-uri din domeniul medical. Prin funcțiunea de transfer tehnologic a rezultatelor cercetării şi valorificarea acestora prin activităţi economice, Spitalul Clinic Universitar „George Emil Palade” va reprezenta mediul de testare și implementare a serviciilor și tehnologiilor pentru o medicină modernă – aparatură și instrumentar inovativ, procedee și “Fuziunea dintre universitățile UMF Târgu Mureș și “Petru Maior” din Târgu Mureș este un exemplu tipic de terapie de șoc.

Programele de studiu neperformante au putut fi desființate în cadrul unui asemenea proces, iar fuziunea a reprezentat momentul unor schimbări radicale în structura instituțională a noii universități create prin fuziune. Fuziunea dintre UMF și UPM a creat valoare adăugată prin: noi programe de studii comune interdisciplinare, investiții comune în laboratoare, edituri sau biblioteci, echipe complementare de proiect, elaborarea de programe de învățământ și de cercetare de excelență, racordarea la rețelele internaționale de cercetători și susținerea viguroasă a participării în competițiile pentru finanțări.

După 2 ani de la fuziunea celor două universități, putem afirma că fuziunea a produs efecte benefice pentru consolidarea instituțională și pentru calitatea procesului de învățământ, sporindu-i prestigiul și autoritatea. Eforturile și resursele alocate au avut darul de a crea o personalitate instituțională specifică, capabilă să facă din noua universitate un interlocutor și partener credibil și atractiv pe plan național și internațional”, Prof. univ. dr. Călin Enăchescu, prorector Dezvoltare organizațională și informatizare

7

8

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

terapii mai eficiente, noi formule de medicamente, abordări moderne de e-health/telemedicină, pentru testarea echipamentelor medicale de ultimă generație, a ideilor inovative ale echipelor de studenți și cercetători din regiune, preocupate de inovare în sănătate, colaborări de tip bridge grants.

Potrivit studiului “Future of health 2 | The rise of healthcare platforms”, realizat de Roland Berger și dat publicității în luna septembrie 2020, în următorii cinci ani, 12% din cheltuielile de sănătate vor fi direcționate către produse și servicii digitale, cum răspunde acest proiect transformării viitoare în domeniul sănătății?

L.A.: Revoluția digitală este un proces de un dinamism spectaculos, iar universitatea noastră a înțeles pe deplin acest lucru.

Progresele în automatizare, digitalizarea informațiilor, a serviciilor medicale, accesul fără precedent la date și la cunoștințe transformă fiecare domeniu al existenței noastre. Pe măsură ce adoptăm această societate bazată pe tehnologie, universitățile trebuie să se schimbe, de asemenea, într-un ritm necunoscut anterior educației din învățământul superior. În timp ce ne menținem misiunea principală de a educa generația următoare și de a cultiva noi forme de cunoaștere, universitățile trebuie să îmbrățișeze, de asemenea, rolul în continuă expansiune a impulsionării inovației și catalizării dezvoltării sociale și economice.

Explicați pentru cititori de ce este nevoie de o asemenea infrastructură inteligentă în raport cu pașii identificați în studii, pași care ar trebui parcurși pentru ca un oraș să dezvolte o strategie smart completă și integrată.

L.A.: Parcurgând acest interviu, cititorii au înțeles importanța și rolul universităților în dezvoltarea unui oraș smart. Prin proiecte și investiții am demonstrat că universitatea are un ritm de dezvoltare dinamic, mecanisme manageriale funcționale, eficiente și optime, flexibile și stabilitate administrativă și financiară, astfel încât poate juca un rol important în dezvoltarea orașului. Mai mult decât atât, tot din perspectiva mediului universitar, aș adăuga faptul că universitățile sunt principalul vector de atracție a talentelor pentru orașe, astfel încât atractivitatea orașelor depinde de atractivitatea universităților, lucru care trebuie conștientizat de toate părțile implicate. Un mix de politici locale focalizate pe inserția rapidă, calitatea vieții și a locuirii, în cooperare cu mediul de afaceri și administrația locală, va crea un ecosistem atractiv pentru tineri.

Aminteam anterior de strategia pentru un oraș smart, cum ar trebui să arate, să se dezvolte și să evolueze relațiile academico-medicale cu administrația publică locală în opinia dvs.?

L.A.: Este esențial să avem o colaborare eficientă cu administrația publică locală. Orașele puternice nu pot

să nu aibă o universitate puternică, la fel cum un oraș nu poate deveni puternic dacă nu are un motor suficient de performant precum o universitate. UMFST trebuie să fie motorul unei aglomerări urbane care are coerență și care știe încotro se îndreaptă.

Programe de studii adaptate la secolul XXI Lansarea programului de studii Inginerie Medicală reprezintă primul demers în plan academic asumat de UMFST în urma fuziunii celor două universități în ceea ce privește diversificarea ofertei educaționale prin programe de studii interdisciplinare în domenii de excelență, puternic ancorate nevoilor actuale ale pieței muncii, urmate de alte programe de studii propuse și lansate. Pe termen mediu și lung, cum veți dezvolta această componentă educațională interși multidisciplinară a universității în plan internațional, ne gândim în principal la Filiala Hamburg a universității, dar și la celelalte pe care intenționați să le dezvoltați în cadrul planului de internaționalizare a UMFST? L.A.: Decizia privind înființarea acestui program de studii a fost una naturală, firească, dar în ultimul timp s-a dovedit “Fiecare etapă a proiectului prin care s-a creat campusul extern din Hamburg al Universității noastre a fost marcată de provocări, dificil de a fi incluse într-o ierarhie. Aș aminti însă despre provocarea proiectării unui campus funcțional și elaborarea unei curricule noi, moderne, în care conținutul informațional și metodele de predare să fie în echilibru. Etapa finală a fost marcată de provocarea managerierii unui campus extern, cu implementarea unui sistem de coordonare adaptat culturii organizaționale din Universitatea noastră, dar și legislației și abordărilor specifice din cadrul instituțiilor de învățământ de pe teritoriul Germaniei. Fiecare provocare depășită cu succes a amplificat însă sentimentul de împlinire pe care l-am trăit în momentul inaugurării”, Conf. univ. dr. Simona Mureșan, Decan - Facultatea de Medicină în Limba Engleză

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

una imperios necesară. Într-adevăr, lansarea programului de studii Inginerie Medicală reprezintă primul demers în plan academic asumat de UMFST în urma fuziunii celor două universități. Astfel, în toamna anului 2019 a fost creat cadrul prin care acest program a fost integrat în oferta educațională a Universității. Ideea de bază a fost să punem într-un cadru funcțional componenta medicală și componenta tehnică.

Medicina modernă nu ar fi existat fără suport tehnologic avansat. Nu putem pune un diagnostic de acuratețe, nu putem ajunge la o performanță terapeutică deosebită dacă nu avem un suport tehnic care să ne ajute să salvăm viețile pacienților. Prin prisma acestui lucru, implementarea unui program de studii care să reunească sub umbrela lui dorința noastră de a ne pune în slujba pacientului la un nivel cât mai avansat și materialul logistic care să ne ajute a fost extrem de necesară.

La admiterea din iulie 2020, programul de studii Inginerie Medicală s-a bucurat de cea mai mare concurență în cadrul programelor din domeniile Științe și Tehnologie, ceea ce arată un interes crescut din partea tinerilor care doresc să îmbrățișeze o carieră într-un domeniu care îmbină cu succes progresul tehnologiei moderne cu progresul științific medical. Urmărim cu mare atenție modul în care se va dezvolta acest program de Inginerie Medicală la UMFST, feedback-urile primite din partea studenților și ale absolvenților și vom lua în calcul extinderea programului de studii.

Iar dacă am ajuns la Filiala de la Hamburg, mărturiseați că aceasta are un succes neașteptat chiar pentru dvs. care ați crezut în acest proiect și l-ați susținut. Chiar dacă cifrele pot părea seci, cum a evoluat această filială și care sunt răspunsurile locale, din Germania, la deschiderea acesteia? Care sunt perspectivele filialei și ce alte filiale intenționați să mai deschideți?

L.A.: În anul 2019, un vis a devenit realitate, și anume internaționalizarea reală a universității. Unul dintre cele mai importante proiecte realizate în anul 2019, care a fost anul expansiunii internaționale pentru Universitatea de Medicină Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș este Campusul de la Hamburg.

Unii l-au privit cu scepticism, chiar și dintre cei care îl doreau sincer, iar alții sunt surprinși și astăzi de succesul avut. Ziua de luni, 30 septembrie 2019, a fost o dimineață memorabilă, plină de emoții, pe măsura importanței evenimentului, fiind ziua deschiderii anului universitar 20192020, în noul campus din Hamburg al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș. Un proiect a devenit realitate după patru ani, de la idee până la punerea lui în realitate.

La campusul din Hamburg învață, în prezent, 268 de studenți care provin din toate colțurile lumii. Este al doilea an de predare, studenții s-au familiarizat deja cu cam“Proiectele de cercetare derulate până în prezent la Centrul Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice al UMFST Târgu Mureș au asigurat cadrul necesar pentru desfășurarea unor activități de cercetare științifică performantă, formarea continuă a resursei umane, îmbunătățirea infrastructurii tehnice existente și, poate cel mai important lucru, dezvoltarea potențialului de cunoaștere științifică al echipei multidisciplinare care activează la CCAMF. Această experiență acumulată trebuie valorificată în continuare. Ne propunem să concurăm pentru a câștiga noi proiecte de cercetare în competițiile naționale și internaționale, obiectivul nostru fiind să devenim un centru de cercetare competitiv la nivel internațional”, prof. univ. dr. Claudia Bănescu

COVER STORY

pusul din Hamburg, cu sistemul de pregătire și cu tot ce înseamnă viața studențească. În anul universitar precedent, am remarcat curiozitatea studenților și dorința de a absorbi cât mai multă informație. În același timp, am apreciat implicarea lor în activități științifice, sociale și culturale. UMCH este dotat la cele mai înalte standarde internaționale aferente domeniului Sănătate, iar procesul didactic se bazează pe utilizarea celor mai noi tehnologii medicale, platforme digitale de instruire și educație.

Totodată, aș dori să subliniez faptul că UMCH are încheiate, până în prezent, zece acorduri de colaborare cu spitale din zona Hamburgului în care studenții pot efectua activități clinice, iar negocierile continuă. Cel mai recent acord de colaborare a fost semnat cu Spitalele districtuale DarmstadtDieburg din Germania. Asociația Spitalului Hessian include cele două spitale districtuale Groß-Umstadt și Jugenheim.

Am gândit de fiecare dată că România trebuie să fie prezentă acolo, într-unul dintre cele mai importante orașe din Germania, într-o formă diferită, dar foarte vizibilă.

Drapelul României fluturând în față campusului și numele orașului Târgu Mureș (Neumarkt A. M.) sunt dovezile simbolice ale acestui fapt.

Am simțit la Hamburg, împreună cu cei care mi-au fost alături, respectul pentru țară și pentru universitatea noastră, venind din partea oficialilor germani, a presei, a părinților și, mai ales, a studenților, dar și bucuria și mândria colegilor și a prietenilor care au fost acolo sau au urmărit, de departe, evenimentul. Și, mai presus de toate, am înțeles încotro trebuie să mergem! Ne propunem creșterea cifrei de școlarizare pentru programul Medicină - limba engleză la 200 studenți/an, începând cu anul universitar 2021-2022. Totodată, dorim să obținem autorizarea pentru programul de studii Medicină Dentară – limba engleză, cu o cifră de școlarizare de 75 studenți/an.

9

10

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Relansând activitatea de cercetare Potrivit draftului Strategiei de Specializare Inteligentă 20212027, a ADR Centru, majoritatea proiectelor cu finanțare europeană din Regiunea Centru, atrase în domeniul educației medicale și a medicinii, provin din județul Mureș și s-au implementat aici. Un rol major l-a avut UMFST. Care au fost atuurile UMFST, ce ați învățat din această competiție pentru fonduri și din eventualele eșecuri?

L.A.: Echipa Universității din cadrul Departamentul de Proiecte Europene este una extrem de performantă, cu o experiență unică, cred eu, în instituțiile publice din județ.

A câștigat numeroase proiecte, cunoaște în detaliu nu doar cum se scrie un proiect complex, dar și managementul proiectelor. Sunt extrem de mândru de eficiența acestei echipe conduse de Nicoleta Suciu și prorectorul Olah Peter, care nu doar că învață din fiecare competiție dar, de multe ori, face propuneri pertinente autorităților.

Centrul Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice, un proiect cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională cu 37 milioane de lei, sprijină, pe lângă cercetarea științifică, și pe cea “comercială”. Care sunt cele mai relevante, din punctul de vedere al rezultatelor, proiecte dezvoltate pentru industrie de către centru?

L.A.: Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș deține acest Centru Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice, realizat printr-o investiție de peste 10 milioane de euro. Este vorba despre un proiect extrem de complex câștigat de Universitatea noastră în anul 2014, în cadrul Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice”. Centrul a fost ridicat în mai puțin de 12 luni și funcționează într-o clădire generoasă, având peste 4.000 mp desfășurați, peste 400 de echipamente în dotare, unele dintre ele unice la nivel național, principala misiune fiind aceea de a relansa activitatea de cercetare în Universitatea noastră, creând premisele tehnice solide pentru a face o cercetare de calitate. Centrul a fost inaugurat în decembrie 2015, iar în cei aproape cinci ani de la inaugurare, s-au derulat peste 120 de proiecte, începând cu teze de licență, masterat și doctorat, și continuând cu granturi interne, naționale și internaționale în patologia cardiovasculară, în accidente vasculare cerebrale, în reconstrucții valvulare, teme în care centrul nostru universitar excelează.

O UNIVERSITATE pentru comunitate Suntem într-o criză sanitară fără precedent pentru generațiile născute după război. Universitatea pe care o conduceți a avut inițiativa creării Unității de Suport Medical COVID-19, care astăzi permite internarea a 40 de bolnavi critici. Care a fost mobilul care v-a îndemnat la acțiune într-un moment în care necunoscutul unei boli cu totul și cu totul noi și neașteptate și frica de necunoscut paraliza societatea?

L.A.: Unitatea de Suport Medical COVID-19 este un proiect care a demonstrat încă o dată supleţea în acţiune a echipei Universității, de a se adapta rapid realităților și nevoilor existente. La vremea respectivă, acest proiect a fost considerat curajos de către mulți din jurul nostru. Într-o criză sanitară extremă, de pandemie, la inițiativa mea, Instituția Prefectului - Județul Mureș, Consiliul Județean Mureș, Direcția de Sănătate Publică, alături de celelalte autorități, au decis împreună cu Universitatea, trans-

formarea Sălii polivalente din cadrul campusului universității într-o Unitate de Suport Medical COVID-19 pentru bolnavii confirmați, unitate transferată pentru operaționalizare către Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș.

Am pus în practică acest proiect pentru că am simțit riscul care plana asupra noastră; aș fi vrut să nu fie nevoie de această unitate, dar a fost și este nevoie. În timp a existat și o convertire a tipului de pacienți. Astăzi sunt doar pacienți critici. După o scurtă perioadă de relativă acalmie a pandemiei, Unitatea respectivă s-a deschis pentru bolnavii critici cu COVID-19, reușind astăzi să acorde asistență medicală, în urma adaptărilor făcute, la 40 de bolnavi critici, nu doar din județul nostru, ci din toată țara.

Sunteți perceput ca un rector vizionar, care vede “the big picture” și gândește proiecte mari și inovatoare, cât de tare v-au ambiționat piedicile care v-au fost puse și care a fost răspunsul dvs.?

L.A.: Eu caut soluții de fiecare dată, renunț cu greu la ceva în care cred și fiecare piedică mi-a adus un plus de experiență ulterior, când ea a fost depășită. Rostul meu, ca rector, este să am imaginea de ansamblu, și să gândesc cum va arăta universitatea nu peste un an, ci peste 10 ani. De fapt, aceasta este ceea ce numiți viziune și cât voi fi rector, voi gândi și voi acționa astfel. Îmi place ce fac, îmi plac provocările și îmi place să lucrez cu oamenii. Sunt foarte mândru de această Universitate.

“Transformarea Sălii polivalente din cadrul campusului Universității într-o Unitate de Suport Medical COVID-19 pentru bolnavii confirmați a reprezentat o provocare atât pentru mine, cât și pentru Directorul Administrativ Adjunct sau colegii mei din cadrul Serviciului Tehnic. Ne regăseam în fața unei situații cu totul speciale, în plină stare de urgență, aproape totul era blocat, nu știam cum va evolua această pandemie, dar am reușit totusi să ne adaptăm rapid la realitățile și nevoile existente și într-un timp foarte scurt s-a realizat acest proiect frumos și important pentru comunitate. În ceea ce privește cooperarea interinstituțională, pot să spun că a existat deschidere și o susținere remarcabilă din partea instituțiilor implicate în realizarea acestui proiect și ne dorim aceeași implicare în toate proiectele Universității”, Jrs. Sorin Bota, director general administrativ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTOMOTIVE

11

12

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚII SMART

13

Administrații inteligente și primari vizionari

Zona periurbană și comunele conectate la infrastructura de transport devin tot mai atractive pentru investitori. Eficiența administrației locale este dată și de modul în care reușește să creeze standarde tot mai ridicate de viață: locuri de muncă, educație, drumuri, facilități culturale și acces ridicat la surse de informare, conectivitate către zonele urbane, posibilitatea de a dezvolta afaceri. Mai multe detalii în secțiunea specială dedicată.

14

ADMINISTRAȚII SMART

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cum construim orașele viitorului în România? de Matei IDU

Viitorul orașelor nu se află în mașini zburătoare, clădiri cu sute de etaje sau structuri aproape inimaginabile, preluate din Arthur Clarke, Iain Banks sau Philip Dick. Viitorul orașelor noastre este unul mult mai apropiat, mult mai fezabil și tangibil. Viitorul este deja, în mare măsură aici, trebuie doar să învățăm să îl exploatăm pentru beneficiul nostru și să îl modelăm conform nevoilor.

Anunțarea Alianței Vestului la Urban Talks Timișoara 2018

De ce are nevoie România? Ce lipsește orașelor? Cum ar trebui să evolueze acestea? Cum arată orașul ideal?

Toate acestea sunt întrebări care apar, negreșit, printre rândurile studiilor asupra centrelor urbane și, mai ales, printre cuvintele rostite de politicieni, experți în urbanism și oameni preocupați, în general. În ciuda faptului că nu există un răspuns magic pentru aceste întrebări, noi ne străduim încă să le găsim răspunsuri parțiale, conform științei și puterii noastre. Totuși, faptul că nimeni nu are rețeta succesului nu trebuie să ne descurajeze și să nu ne permită să ne imaginăm, spre exemplu, cum arată orașul nostru ideal.

Cred că un astfel de exercițiu mental, pentru a fi exhaustiv, trebuie să îmbine o componentă principială cu un proces de identificare a aplicabilității societale. Cu alte cuvinte, nu ajunge să impunem în discurs termeni la modă precum orașe smart, energie curată sau sustenabilitate pentru că aceste concepte, fără o componentă care să țină efectiv de implementarea lor, sunt doar niște „buzzwords” goale de sens. În primul rând, trebuie să înțelegem că nemulțumirea, dificultățile traiului și mentalitatea “numai la noi” sunt normale și sunt tocmai rezultatul unor lacune: lipsa unei planficări urbane clare, lipsa de prioritizare a proiectelor importante, lipsa de investiții mai consistente și interes față de incluziune și colaborare. Mentalitatea “numai la noi” trebuie elimina-

tă prin creșterea gradului de conștientizare față de problemele cu care se confruntă alte centre urbane - în întreaga lume există probleme de urbanism, de investiții, de colaborare cu societatea civilă și așa mai departe. Toate acestea reprezintă tocmai acel viitor, care afirmam că este deja, în mare măsură aici, dar pe care trebuie să învățăm să îl folosim, să îl exploatăm.

Sigur, unii au învățat deja să facă asta, iar alții abia au început procesul de învățare. Modele de bune practici există peste tot în lume, iar analiza acestora și preluarea lor trebuie să reprezinte, la rândul ei, o bună practică adoptată de centre urbane la nivel mondial.

Totuși, înainte de a analiza nivelul emisiilor autobuzelor din Amsterdam sau numărul de kilometri de piste de biciclete din Copenhaga, trebuie să existe o analiză conceptuală. Cu alte cuvinte, trebuie observate, stabilite și analizate principiile conform cărora aceste orașe au evoluat și conform cărora orașele noastre ar trebui să se dezvolte, de asemenea. În acest sens, aș dori să subliniez importanța a trei mari concepte - transparență, subsidiaritate și colaborare.

Noi, la UrbanizeHub, credem cu tărie în conceptul de ecosistem urban, un ecosistem care să aibă tocmai aceste trei componente ca atribuții definitorii.

Emergența unui nou leadership în administrație poate facilita implementarea unor astfel de concepte.

Centrele noastre urbane au nevoie de un grad mai

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚII SMART

Servaz van Berkum de la “We Make The City Amsterdam” prezintă la Urban Talks București 2019

mare de transparență în ceea ce privește elaborarea politicilor urbane, alocarea fondurilor, prioritizarea proiectelor, criteriile de acțiune și așa mai departe.

Societatea civilă poate cere, la rândul ei, aplicarea unui grad semnficativ de transparență. Ajungem asfel la dialog și colaborare. Urbanismul și elaborarea politicilor urbane tinde să fie, uneori, doar o simplă elucubrație din cauza noilor provocări impuse de migrație, globalizare, schimbări în nevoile cetățenilor sau lărgirea centrelor urbane. Ridicarea gradului de conștientizare vis-a-vis de faptul că aceste provocări sunt reale și îngreunează procesul decizional, cât și acțiunile autorităților, primul pas înspre atingerea unui mediu colaborativ benefic pentru oraș, la nivel sistemic și la nivel individual.

Dezvoltarea, încurajarea evoluției, educarea și consolidarea unei societăți civile sunt primii pași necesari pentru generarea unui mediu colaborativ. Orașul Cluj-Napoca este un exemplu în acest sens, un model de proces decizional văzut ca un proces colaborativ și care implică, în mod inerent, subsidiaritate. Întrun astfel de proces colaborativ, specific unui ecosistem urban înf loritor, toți stakeholderii (folosim acest termen din cauza absenței unui echivalent perfect în limba română) trebuie să fie implicați măcar în procesul consultativ, dacă nu și direct, ideal, în cel decizional, de elaborare de politici. Numeroși experți au afirmat că ultimii ani sau ultimele două decenii au fost marcate de o schimbare în felul în care orașele sunt conduse și în felul în care ele își reinventează identitatea. Astfel, prin inovaţie, creativitate și prin impulsul oferit de parteneriate public-private, orașele sunt în centrul unei revoluţii metropolitane.

Dezvoltarea sănătoasă a ecosistemului urban nu poate avea loc fără o colaborare consistentă, dar și constantă între corporații, universități, cercetători, antreprenori, investitori, politicieni, educatori etc.

UrbanizeHub și-a propus, încă din 2016, să promoveze astfel de concepte, să evidențieze modele de bune practici și să insuf le inovație în dezvoltarea urbană a României. Am încercat să facem acestea prin platformele online, prin conferințele Urban Talks și Hackathons și prin numeroase alte inițiative care au adus împreună nu doar oameni competenți, interesați de viitorul orașelor, ci oameni din toate domeniile - ante-numiții stakeholderi. De exemplu,

Alianța Vestului este doar unul dintre proiectele reale și de valoare care au luat viață prin intermediul UrbanizeHub și al oamenilor adunați datorită proiectului. Printre alte campanii, rapoarte, studii și inițiative diverse, o parte a echipei UHub a desfășurat un turneu național în lunile iunie și iulie ale anului 2020, având ca obiectiv intervievarea liderilor urbani din administrație, societate civilă, business, universități și alte domenii - oameni care schimbă, cu adevărat, fața orașelor în care trăim. Echipa a vizitat peste 20 de orașe, a desfășurat interviuri cu peste 120 de persoane, iar totul se va concretiza sub forma unui documentar în viitor. De asemenea, UrbanizeHub va intra și pe micile ecrane de anul viitor, cu o serie de mini-documentare dedicate orașelor.

Așadar, această revoluție metropolitană aduce o distincție considerabilă vis-a-vis de tradiția secolului trecut, fiind bazată pe o accentuare a importanței dezvoltării centrelor urbane. Orașele primesc, cu deschidere, inovația, creativitatea și tehnologia avansată și le pot exploata, dispunând de o putere economică, politică și umană, în fond, mai semnificativă decât în orice alt moment al istoriei. Există o tranziție continuă a puterii de decizie de la nivel național la nivel local, iar ideea de subsidiaritate prinde contur tot mai clar, conducând orașele tocmai înspre colaborarea necesară a stakeholderilor, amintită mai devreme.

Prin includerea tuturor factorilor de decizie și a actorilor relevanți în procesul decizional, orașele devin mai eficiente, capabile și autentice. Modelul descentralizării există deja și poate fi folosit și de orașele mai mici și de fostele orașe industriale de exemplu, pentru a implementa și a facilita procesul de regenerare urbană. Există numeroase exemple de descecentralizare în lume, procese prin care centrele urbane sau regionale câștigă mai multă autonomie în elaborarea de politici. Evidențierea acestor bune practici din Europa, dar și de peste tot în lume a fost mereu o prioritate pentru comunitatea UrbanizeHub. Nevoile orașelor și regiunilor sunt în plin proces de transformare, iar problema este că acestea diferă deseori, fie în moduri subtile, fie semnificative, de nevoile statului. Orașele conduc deja acest secol, iar națiunile le urmează. Fie că e vorba de blocaje partizane sau de polarizare ideologică, guvernele nu se af lă, deseori, alături de orașe. Structuri regionale

15

16

ADMINISTRAȚII SMART

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Participanții și speakerii la Urban Talks București 2019

precum Alianța Vestului iau naștere tocmai din acest motiv. Ca urmare, centrele urbane devin, totodată, mai dense, mai vibrante și mai diverse.

Edward T. McMahon, expert în dezvoltarea sustenabilă, afirma că dezvoltarea este inevitabilă și recomandabilă, dar distrugerea caracterului unei comunități nu este. El mai spunea că întrebarea pe care trebuie să ne-o punem nu este dacă micul nostru petic de lume se va schimba, ci cum se va schimba. Există, așadar, un consens că această revoluție a orașelor este reală, că viitorul este deja aici, dar că trebuie să învățăm cum să îl modelăm mai bine conform conturului pe care îl iau nevoile noastre urbane.

După cum afirmam în introducerea acestui articol, este important să complementăm înțelegerea conceptuală și teoretică, cu o analiză pragmatică, menită să arate exact cum creionăm acest viitor și cum ar trebui el modelat. Inderdependența dintre principiile urbane teoretice și practicile normative derivate trebuie evidențiată, pentru a nu rămâne, așa cum se întâmplă uneori, la termeni pompoși, folosiți în exces, dar lipsiți de conținut. Cu alte cuvinte, trebuie să mergem dincolo de “transparență”, “dialog” și “colaborare” și să examinăm practicile care pot compune, în mod pragmatic, astfel de valori.

Trebuie să vorbim, prin urmare, despre energie produsă din surse regenerabile, despre mobilitate urbană sustenabilă, despre utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiei în dezvoltarea urbană și despre managementul deșeurilor. Abordând aceste subiecte, fiind conștienți de importanța rezolvării problemelor din aceste domenii și preluând bune practici în acest sens - acestea sunt lucrurile care ne pot face orașele mai sustenabile, mai smart și mai locuibile.

Orașul ideal reușește să ofere cetățenilor săi o calitate superioară a vieții. Acest indicator, folosit tot mai des în studii și dezbateri, poate reprezenta o modalitate foarte bună de a evalua stadiul de dezvoltare urbană în care se af lă un oraș. Nu e nevoie să ne îndreptăm privirile peste tot în lume pentru a observa cum arată

viitorul orașelor. Este suficient să analizăm exemple europene precum Viena, Ljubljana, Copenhaga sau Amsterdam pentru a putea examina bune practici în domenii precum: mobilitate urbană alternativă, crearea și dezvoltarea spațiilor verzi și pietonale, piste de biciclete și infrastructură specifică în acest sens, reciclare, energie regenerabilă etc. Vă invităm să aruncați o privire site-ului nostru urbanizehub.ro și în special rubricii Proiecte & Orașe pentru a consulta astfel de bune practici ale orașelor străine și nu numai. De asemenea, vă invităm să vizitați site-ul citadini.ro, site care facilitează înțelegerea importanței pe care o are politica urbană în România. Vă recomandăm această platformă datorită bogăției de informații și expertizei deosebite pe care o propune.

Am menționat conceptul de politică urbană și aș dori să dezvolt puțin acest aspect remarcabil de relevant. România nu a beneficiat niciodată de o politică urbană clară, coerentă și care să privească înspre viitor. Anul 2021 va aduce introducerea unei politici urbane în țara noastră, iar acest element legislativ are puterea de a contribui semnificativ la dezvoltarea centrelor urbane. Menționăm că Ministerul Dezvoltării lucrează deja la acest proiect. Procesul elaborării și, mai ales, cel al implementării acestei politici va juca un rol decisiv în modul în care orașele României vor evolua în viitor. Totodată, dată fiind importanța pragmatică a legislației urbane, procesul trebuie monitorizat și urmărit îndeaproape de societatea civilă. Putem și trebuie să sperăm că o astfel de politică urbană coerentă și progresistă va aduce o mai bună planificare urbană, o prioritizare mai justă a proiectelor și o viziune urbană cu bătaie lungă. Avem datoria, așadar, să rămânem cu ochii pe felul în care va lua ființă prima politică urbană a țării noastre. Pentru a af la mai multe despre acest subiect, vizitați web-site-ul citadini.ro. În cadrul proiectului, s-a elaborat deja, de exemplu, în premieră, un barometru urban care studiază calitatea vieții din orașele noastre.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚII SMART

17

Urban Innovation Hackathon Timișoara 2019

Structurile puterii sunt implicate în această revoluție a urbanului, însă nu mai mult decât este implicat cetățeanul care citește acest articol. Soluții pentru eliminarea ambuteiajelor din trafic vin deseori din partea societății civile, există proiecte de bugetare participativă și există ONG-uri care se ocupă de risipa alimentară. Totodată, societatea civilă poate adopta sau poate impune adoptarea energiei regenerabile, specialiști din diferite domenii pot propune soluții inovatoare pentru gestionarea deșeurilor, iar campaniile societale au arătat deja, în nenumărate rânduri, că pot trage frâiele urbanului, chiar și fără ajutorul sau intervenția guvernului central.

Orășelul German Wolf hagen se bazează complet pe energie regenerabilă datorită acțiunilor cetățenilor, Helsinki a introdus inteligența artificială în guvernarea locală, orașul Grenoble a construit peste 300 de kilometri de piste de biciclete, iar Viena are un model de reciclare și incinerare inovator. Orașul Amsterdam reduce semnificativ locurile de parcare, numeroase alte orașe europene investesc tot mai mult în spații verzi, mobilitate urbană și incluziune.

De luat în considerare este și atitudinea organismelor internaționale, cum ar fi Comisia Europeană, care dezvoltă tot mai mult proiecte în acest sens, promovează un viitor urban sustenabil și oferă fonduri, precum și expertiză în acest sens. În niciun alt moment al istoriei nu a investit Uniunea Europeană mai mult în orașele sale decât acum.

UrbanizeHub a fost mereu cu ochii pe astfel de inițiative, pe exemple de bune practici și modele de urmat. Mai mult, am încercat mereu să impulsionăm dialogul multilateral, expertiza sănătoasă, educarea cetățenilor și creșterea gradului de conștientizare visa-vis de probleme urbane. Totodată, am încercat să determinăm schimbări reale sau măcar să creăm mediul necesar pentru a permite schimbărilor benefice din viața orașelor să se concretizeze.

Ochii lumii sunt ațintiți pe modul în care centrele urbane pot și trebuie să crească, sănătos, sustenabil și

incluziv. Cele câteva exemple de inițiative ne arată și ne confirmă tocmai ideea cu care mi-am permis să încep acest articol - viitorul este, într-adevăr, deja aici.

Rămâne să învățăm să îl recunoaștem, să nu îl căutăm mai departe decât este și să îl primim în comunitățile noastre, descifrându-i secretele. Trăim astăzi într-o societate globală, lucru evidențiat deseori de teorii din domeniul relațiilor internaționale, dar mai concret, de faptul că fenomenul globalizării aduce tot mai multe provocări în fața și în viața noastră. Este evident faptul că suntem martorii unui nivel de interacțiune trans-națională fără precedent, iar orașele noastre sunt mecanismele politice, sociale, administrative și umane, care trebuie să facă față și să propună soluții atunci când sunt confruntate cu aceste provocări.

Eco-sistemul urban perfect este mai aproape de noi ca niciodată.

18

ADMINISTRAȚII SMART

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Primarul Oradiei vrea să țină sus ștacheta ridicată de Ilie Bolojan

Florin Birta: “Avem proiecte pentru cel puțin 12 ani înainte” de Traian DAN

Oradea este orașul din România cu cea mai mare dezvoltare în ultimii ani. Despre viitorul acestui oraș, despre proiectele de viitor și despre sprijinul comunității de business orădene, primarul Florin Birta, fost viceprimar în mandatul trecut, a răspuns într-un interviu pentru revista Transilvania Business.

Este greu, este ușor să vii la conducerea orașului Oradea în urma lui Ilie Bolojan, unul dintre cei mai apreciați primari din țară?

Nu este uşor să fii primar după Ilie Bolojan, cel care a schimbat fața orașului nostru și cel care a fost unul dintre cei mai apreciați primari din țară, dar miam asumat acest lucru. În fond eu am fost și în anii precedenți parte din această echipă care a transformat orașul, am învățat de la cel mai bun primar iar acum, prin acest parteneriat - Birta la Primărie și Bolojan la județ - sunt convins că vom avea în continuare parte de o dezvoltare fulminantă, de data aceasta atât pentru Oradea cât și pentru Bihor.

Oradea a cunoscut o dezvoltare ascendentă în ultimii ani. Veți reuși să susțineți ritmul și pentru următoarea perioadă?

Așa cum spuneam, Oradea s-a dezvoltat foarte mult în acești ani, dar mai avem încă foarte multe proiecte mari de infrastructură, cum ar fi pasajele subterane din Centrul Civic, noi poduri pietonale peste Criș, pasaje subterane și supraterane și în alte zone importante din oraș, legătura orașului cu Autostrada, noi drumuri de legătură cu localitățile din Zona Metropolitană, construcția noului Spital de Boli Infecțioase, plus alte proiecte în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, condus acum de Ilie Bolojan. Suntem obișnuiți cu un ritm accelerat de muncă și multe proiecte și asta vom face și în anii următori, așa cum am mai spus, avem proiecte pentru cel puțin 12 ani înainte.

Care sunt provocările cu care ați venit la conducerea orașului Oradea?

O mare provocare este gestionarea efectelor pandemiei cu care ne confruntăm, atât sanitare cât și economice. Tocmai de aceea vom construi din fonduri europene un Spital nou de Boli Infecțioase și Pneumologie pe strada Vlădeasa, pe un teren al Consiliului Județean, proiect pe care l-am anunțat încă din această vară, iar anul viitor vom începe lucrările. Se vor edifica 3 pavilioane, parter, plus 4 etaje, unul destinat unității de primire şi terapie intensivă şi două pentru secțiile de infecțioase şi de pneumologie şi TBC. Totodată, accelerăm finalizarea proiectelor începute, demarăm lucrările la noile investiții care trebuie să înceapă și pregătim proiectele pentru următoarea axă de finanțare europeană, în așa fel încât să folosim la capacitate maximă banii europeni pe care îi avem la dispoziție.

“Încrederea pe care mi-au acordat-o orădenii mă onorează și mă obligă în același timp. Orădenii au apreciat cum s-a dezvoltat orașul în toți acești ani de administrație Bolojan și ne-au acordat votul lor de încredere pentru ca Oradea să rămână pe mâini bune și să putem continua proiectele începute, și asta vom face, cu siguranță!”

Mediul de afaceri din Oradea se luptă să ajungă la nivelul mediului de afaceri din orașele dezvoltate, gen Cluj-Napoca, Timișoara. Cum v-ați propus să-i ajutați pe oamenii de afaceri din Oradea? Înființarea parcurilor industriale și oferirea de facilități celor care au venit să dezvolte firme în parcurile industriale a reprezentat o dezvoltare pentru mediul de afaceri din Oradea și, implicit, o dezvoltare economică a orașului. Avem trei parcuri industriale funcționale, în al patrulea parc urmează să introducem utilitățile. Avem planuri urbanistice zonale aprobate pentru fiecare parc în parte. Celor care doresc să deschidă firme în parcurile industriale li se eliberează autorizația de construire în 5 zile, avem scutire de impozit pe clădire și teren în procent de 50% pentru firmele care funcționează aici și, tocmai

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚII SMART

datorită acestor facilități, parcurile sunt ocupate în proporție de aproape 100%, iar în Parcul Industrial II mai avem disponibile 40 de hectare.

Ce se mai aude cu proiectul Make IT in Oradea?

Am demarat acest proiect pentru a dezvolta mediul IT din Oradea și pentru a sprijini elevii și studenții de la acest profil pentru a rămâne în Oradea și pentru a colabora cu firmele de IT. Make IT in Oradea este o asociație non-profit, fondată în această toamnă, cu obiectivul de a dezvolta industria creativă din regiune prin înființarea de startup-uri inovatoare în sectorul tehnologic.

Sunt acum în etapa în care lansăm prima linie de finanțare și mentorat dedicată celor pasionați de tehnologie, cu idei de afaceri în domeniu. Bugetul de start al acestuia a fost de peste 330.000 de euro, din care 300.000 de euro au fost finanțati de Primăria Oradea, iar partenerii, respectiv companiile locale de IT au contribuit fiecare cu câte 5.000 de euro.

Make IT in Oradea a lansat programul pentru startupuri, prin care oferă pasionaților de tehnologie, care au idei de afaceri inovatoare și care doresc să pornească o afacere, mentorat și finanțări de până la 50.000 de euro.

Strategia Make IT in Oradea pentru anul 2021 vizează dezvoltarea unei comunități locale de startup-uri în IT, în trei etape, respectiv identificarea și selectarea ideilor inovatoare din domeniul IT, apoi transformarea acestora în idei de afaceri sub îndrumarea unor mentori cu experiență, iar în etapa finală finanțarea fiecărei afaceri selectate, cu sume de până la 50.000 de euro.

Se știe că Oradea a pierdut mult, atât din punct de vedere turistic, cât și economic, din cauza Aeroportului.

Ce ar trebui făcut pentru ca Oradea să beneficieze de mai multe curse spre și dinspre Europa?

După ce Consiliul Județean a gestionat prost Aeroportul și a pierdut cursele externe în urmă cu doi ani, în această toamnă, Primăria Oradea a semnat cu Ryanair contractul pentru efectuarea de curse externe spre patru destinații.

Actualele restricții impuse de pandemia de COVID-19 le-a amânat puțin până în februarie, dar pot să vă spun încă o dată că în parteneriat cu Consiliul Județean, așa cum ne-am asumat, vom dezvolta Aeroportul, care este o condiție de bază a dezvoltării unui oraș și vom atrage și mai multe curse externe.

Antreprenorii români din diaspora și-ar putea aduce o contribuție importantă la dezvoltarea Oradiei.

Are Primăria în plan proiecte pentru a-i atrage pe acești antreprenori în Oradea?

Oradea în sine, prin dezvoltarea pe care a avut-o în ultimii ani, a fost ca un magnet atât pentru unii orădeni care au decis să se întoarcă acasă după ani de străinătate, cât și pentru alții care au ales să se mute în Oradea. Avem antreprenori din diaspora care au revenit acasă după mulți ani și care în prezent conduc afaceri de succes aici. Avem câteva proiecte pentru a aduce cât mai mulți oameni acasă din Diaspora, care ar putea contribui la dezvoltarea orașului. Pot să vă spun că vom construi un cartier al Diasporei în Oradea, în care le vom pune la dispoziție celor care revin parcele pentru a-și construi case, iar pe unul dintre antreprenorii întorși acasă îl vom numi ambasador al diasporei în Oradea, acesta urmând să fie un promotor în aducerea orădenilor din diaspora acasă.

Anul acesta s-au făcut pași importanți în construirea Autostrăzii Transilvania în apropierea

Oradiei. Care sunt proiectele Primăriei pentru facilitarea legăturilor dintre Oradea și autostradă?

Un proiect foarte important pentru Oradea este legătura orașului cu autostrada, un proiect în parteneriat cu Compania Națională de Autostrăzi și Infrastructrură Rutieră, prin care vom realiza un drum nou de 19 km, cu 4 benzi, în regim de autostradă, care va asigura o conexiune rapidă a celor care locuiesc sau tranzitează Oradea. Un alt drum important pe care îl vom realiza este drumul expres Oradea – Arad, care va fi realizat în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Arad și Consiliul Județean Arad, prin care Oradea se va conecta atât la Autostrada A3 cât și la Autostrada A1 Arad.

Oradea este campioană la accesarea de fonduri europene. Păstrând tradiția, ce proiecte aveți în pregătire pentru viitorul apropiat pentru dezvoltarea orașului?

Am pregătit o serie de proiecte pe zona de mobilitate, avem realizarea noilor pasaje subterane de pe bulevardul Magheru, cele de la magazinul Crișul și de la Gară, realizarea a două noi poduri pietonale peste Criș, construirea Spitalului nou despre care vă spuneam, proiecte pentru extinderea spațiilor pietonale, dar și înnoirea continuă a f lotei de tramvaie și autobuze pentru a încuraja transportul în comun.

Cum ați dori să arate Oradea peste patru ani?

Mai dezvoltată, mai prosperă și mai frumoasă, un oraș viu, în care oamenii să se simtă în siguranță acasă, un oraș prietenos cu vizitatorii, cu muzee deschise și clădiri de patrimoniu reabilitate. De la un ciclu la altul, orădenii au fost obișnuiți ca orașul să arate tot mai bine, prin investițiile realizate, și asta vom face și mai departe, vom transforma în continuare orașul, în așa fel încât să fim mândri de el!

Date biografice Florin Birta, 37 de ani, este licențiat în Drept, activează în administraţie de 12 ani. A fost viceprimar al Oradiei între 2016-2020, președinte al Clubului Sportiv Municipal Oradea între anii 2009-2016, consilier al primarului Ilie Bolojan în perioada 2008-2009, director la Cancelaria Instituției Prefectului între anii 2007-2008, dar și consilier judeţean în perioada 2008-2016.

19

20

ADMINISTRAȚII SMART

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Misiune posibilă: orașul inteligent Populația urbană, atât în România, cât și în întreaga lume, este în continuă creștere, iar prognozele spun că, până în 2050, peste 65% din populație va trăi în zone urbane.

Astăzi, orașe din întreaga lume se confruntă cu suprapopularea, cu lipsa resurselor, cu creșterea dezechilibrului socio-economic între cetățeni, iar administrațiile locale și regionale vor fi din ce în ce mai greu încercate de asigurarea resurselor de bază (accesul la alimente, apă, energie, educație), în același timp cu o dezvoltare economică, socială și ecologică durabilă.

Pentru asigurarea și îmbunătățirea accesului la aceste resurse, speranțele se îndreaptă spre orașele inteligente – smart city. Conform definiției, Smart City este denumirea zonelor urbane în care sunt folosite dispozitive electronice și metode informatice pentru colectarea, procesarea și analiza datelor cu scopul gestionării eficiente și sustenabile a resurselor și a serviciilor urbane, cum ar fi traficul, transportul public, utilitățile publice (energie, apă, deșeuri), prevenirea și scăderea criminalității, sisteme informatice, educație, biblioteci, spitale și alte servicii comunitare.

Conceptul Smart City (oraș inteligent) datează din anii 1970, când Los Angeles a propus primul proiect urban

major de big data. Primul pas concret în această direcție a fost făcut la Amsterdam, în 1994, prin crearea orașului digital virtual, iar din 2011, la Barcelona, se desfășoară anual Congresul Internațional Smart City Expo. În ultimele decenii, dezvoltarea tehnologiei este accelerată exponențial, iar conceptele AI (Artifficial Intelligence) și IoT (Internet of Things) sunt folosite astăzi pentru proiectarea și dezvoltarea orașelor inteligente.

Pentru trecerea spre smart city, investițiile sunt mari și vin, în cele mai multe cazuri, din fonduri publice. Schimbările însă vor fi mari, cu creșteri importante ale confortului și nivelului de trai. Orașele inteligente sunt gândite pentru o folosire judicioasă a spațiului și a resurselor, ceea ce aduce și o distribuire eficientă și optimă a beneficiilor.

Un alt țel este creșterea gradului de conectivitate al cetățenilor, dar și al acestora cu administrațiile publice. Astfel, pot fi îmbunătățite serviciile publice din școli și spitale sau cele de transport și infrastructură. Dezvoltarea tehnologiei va duce la economii de timp și bani, dar și la adaptarea stilului de viață la provocările prezentului.

Un mediu mai curat Un oraș inteligent înseamnă un oraș ecologic, curat. Sistemele informatice, alimentate cu senzori conectați dispozitivelor de măsură avansate care măsoară permanent parametrii factorilor de mediu, vor duce la un mediu mai curat.

Informațiile colectate în timp real din transportul public „Smart city se conectează în special cu două noțiuni: transparență și voință politică. Nu poți să ai smart city dacă administrația nu este transparentă. Iar pentru o administrație transparentă e nevoie de voință politică” – Nicușor Dan, primar general București

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚII SMART

pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră, deci crește calitatea aerului și scade consumul de energie, cele din sistemele de alimentare cu apă și din canalizare pot duce la economie de apă, iar cele din sistemul de management și colectare a deșeurilor reduc cantitatea de deșeuri solide.

Confortul și calitatea vieții Într-un studiu asupra orașelor inteligente, McKinsey Global Institute cercetează modul în care folosirea tehnologiei se transferă în creșterea calității vieții. Rezultatele arată că, după introducerea tehnologiilor smart, indicatorii cheie se pot îmbunătățesc cu 10-30%, iar folosirea aplicațiilor smart city de generație curentă pot duce la un progres de până 70% în atingerea țintelor de dezvoltare urbană durabilă.

Standarde pentru smart city În prezent, organizații internaționale cooperează pentru dezvoltarea unor sisteme de referință și standardizare pentru orașele inteligente. Astfel, se va putea crea un cadru relevant de lucru pentru autoritățile locale, urbaniști și dezvoltatori imobiliari în proiectarea, planificarea și dezvoltarea unui oraș inteligent.

Primul oraș inteligent Inițiativa „Amsterdam, smart city” datează din 2009 și include peste 170 de proiecte dezvoltate în colaborare de către locuitori, autorități locale și mediul de afaceri și care funcționează pe o platformă interconectată prin dispozitive wireless cu scopul de a spori abilitățile de luare a deciziilor în timp real.

Pentru a încuraja participarea locuitorilor, administrația orașului organizează anual Amsterdam Smart City Challenge, acceptând propuneri de proiecte de dezvoltare în această direcție. De exemplu, astfel a fost dezvoltată aplicația Mobypark, de închiriere a locurilor de parcare.

Datele generate de această aplicație oferă administrației locale cifre relevante pentru a determina cererea de parcare și fluxurile de trafic din Amsterdam.

Alte proiecte dezvoltate de autoritățile locale în parteneriat cu populația orașului și cu mediul de afaceri au fost de montare a unor contoare de energie inteligente, cu stimulente acordate celor care reduc în mod activ consumul de energie, iluminatul stradal inteligent, care permite controlul luminozității, și de management inteligent al traficului, prin care traficul este monitorizat în timp real, iar informațiile despre timpul de parcurs al anumitor rute este pus la dispoziția participanților la trafic, pentru a le permite să determine cele mai bune rute.

Proiecte în parteneriat Devine tot mai clar că integrarea tehnologiei în viața citadină cotidiană necesită o cooperare extinsă și o abordare sistemică și sistematică, în parteneriat între toate părțile implicate: administrație locală, cetățeni și mediul de afaceri. De altfel, acest lucru a fost evidențiat extrem de răspicat de majoritatea vorbitorilor de la conferința „From City to SMART CITY”, desfășurată la București, în 4-5 noiembrie.

Organizator și moderator al conferinței a fost Camelia Spătaru, fondator al platformei Jump to Smart și vicepreședinte ARRP

– Asociația Română de Relații Publice. Jump to Smart este o platformă dedicată evenimentelor la care participă autoritățile, societatea civilă, mediul academic și mediul de afaceri pentru a dezbate și a contribui la construcția unei viziuni pe termenul lung pentru o Românie inteligentă.

Conferința de la Palatul Ghica din București a reunit paneluri extrem de valoroase de vorbitori, teoreticieni sau practicieni ai orașelor inteligente, ai inteligenței artificiale, reprezentanți ai Guvernului, ambasadori, primari și președinți de Consilii Județene, reprezentanți ai mediului de afaceri.

Un alt moderator al conferinței a fost Cătălin Hosu, manager al COMM360 și vicepreședinte ARRP – Asociația Română de Relații Publice. Hosu este, deja, un moderator consacrat al evenimentelor organizate de Jump to Smart, iar agenția de consultanță de comunicare pe care o conduce, COMM360, a devenit un partener tradițional al acestora.

Mobilitate urbană Mobilitatea urbană este una dintre componentele vieții citadine de zi cu zi care se poate îmbunătăți într-un oraș inteligent. Noile tehnologii și concepte de vehicle sharing (trotinete, biciclete, autoturisme) și de vehicule autonome și interconectate vor schimba peisajul transportului urban: vor reduce aglomerația și poluarea și vor crește confortul locuitorilor și calitatea vieții. Iar cea mai îndrăzneață propunere în acest sens este taxiul dronă! La conferința „From City to SMART CITY” a participat și reprezentantul unei dintre cele mai avansate companii din lume în dezvoltarea acestor vehicule zburătoare autonome, Remi Petitfrere, care și-a exprimat interesul de a colabora, cât mai curând, și cu autoritățile locale din România.

Speakeri – offline și online au fost Ambasadorii Regatului Unit al Marii Britanii, Estoniei și Finlandei în România, E.S. Andrew Noble, E.S. Ingrid Kresseș Vinciguerra, respectiv E.S. Marjut Akola, Tom Leene – președinte al Camerei de Comerț a Olandei în România, Daniel von Mötman, Departamentul Managementul Traficului, Manager Mobilitate EURO2020 din Amsterdam, reprezentanți ai administrației centrale și locale, parlamentari, CEO ai unor companii de top, manageri de clustere, profesori universitari și reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale.

Evenimentul a fost moderat de Camelia Spătaru – Fondator JumpToSmart.ro, vicepreședinte ARRP – Asociația Română de Relații Publice, Codrin Scutaru – CEO Public Affairs Solutions, Cornel Bărbuț – CEO Vegacomp și Cătălin Hosu – Manager COMM360, vicepreședinte ARRP – Asociația Română de Relații Publice.

21

22

ADMINISTRAȚII SMART

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TRANSPORT CU TELEGONDOLA PE TRASEUL SALINĂ - CHEILE TURZII - CHEILE TURENI

de Dorel VIDICAN

Un parteneriat realizat între Primăria Turda și Consiliul Județean Cluj în vederea accesării de fonduri europene își propune să lege Salina (administrată de primăria din Turda), Cheile Turzii și Cheile Turenilor (de sub tutela Consiliului Județean), dar și alte obiective turistice, printr-o linie de telegondolă. Prin implementarea acestui sistem de transport pe cablu, Turda ar putea deveni cel mai important punct turistic din România.

Primarul din Turda, Cristian Matei, anunța la începutul anului un proiect privind amenajarea pe bani europeni a unei telegondole în zona Salinei Turda, cel mai vizitat obiectiv turistic din județ, media fiind de circa 700.000 de turiști pe an. Telegondola urma să lege Salina Turda de o parcare turistică care urma să fie amenajată de municipalitatea turdeană într-o extremitate a localității. Proiectul a fost reorientat printr-un parteneriat cu forul județean clujean.

De la Salina Turda spre Cheile Turzii și Cheile Turenilor Noul proiect intitulat, REȚEA DE TRANSPORT URBAN ȘI PERIURBAN PE CABLU va avea un traseu de la Salina Turda spre Cheile Turzii și Cheile Turenilor. „Pornind de la faptul că Turda este singurul oraș din România cu transport public de călători utilizând tehnologii verzi, integral electric, ne dorim să ducem Turda la un alt nivel, motiv pentru care am început să pregătim, împreună cu Consiliul Județean Cluj, un proiect îndrăzneț, unic în regiune și anume: realizarea unui transport urban și periurban (limitrof) pe cablu. Această idee pe care am avut-o în urmă cu câțiva ani s-a transformat într-un proiect de suflet pentru mine și iată că astăzi suntem în punctul în care demarăm studiile de oportunitate și protocolul de colaborare cu județul Cluj. Acest sistem va reprezenta o alternativă ecologică de transport și va uni toate punctele turistice ale Turzii, inclusiv Cheile Turenilor și Cheile Turzii. Dorim să oferim cetățenilor o nouă alternativă de transport electric, inclu-

zând în obiectivele turistice ale zonei această atracție inedită, cu scopul de a crește potențialul turistic al zonei. În conformitate cu Planul Național de Redresare și Reziliență, Pilonul I: Investiții și reforme pentru tranziție verde și schimbări climatice, care are ca obiective dezvoltarea transportului durabil și a diverselor programe de mediu, precum și Pilonul II: Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului, se dorește a se pune în aplicare inițiativa acestui proiect de transport urban și periurban pe cablu, pentru a asigura un impact pozitiv asupra standardelor de locuire și a calității vieții, ideea proiectului incluzând mobilitatea urbană, regenerarea urbană și valorificarea patrimoniului local. Suntem optimiști și sperăm că vom atrage fonduri nerambursabile pentru acest proiect, deoarece Uniunea Europeană pune un accent important pe tot ceea ce înseamnă tehnologii verzi, nepoluante. Prin implementarea acestui sistem de transport pe cablu, alături de toate celelalte obiective turistice propuse, Turda ar putea deveni cel mai important punct turistic din România, astfel crescând considerabil numărul de turiști, asigurând o creștere economică sustenabilă la nivel local. Pe lângă acest rezultat important, se va dezvolta și mediul de afaceri și ecosistemul antreprenorial, prin înființarea de noi locuri de muncă și asigurarea atragerii de noi investitori”, declară primarul Cristian Matei.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚII SMART

Proiecte de câte 5 milioane de euro pentru castrul roman Potaissa și mormântul O altă investiție de anvergului Mihai Viteazul ră, sală polivalentă de 18 milioane de euro

structura interioară va ieși la suprafață, formând un turn de observare. De asemenea, vor fi multe zone de agrement, restaurante, spații de joacă pentru copii, trasee de escaladă etc.

Valoarea acestui proiect este estimată la 18 milioane de euro.

Administrația locală din Turda are și două proiecte cu bani europeni, de câte 5 milioane de euro, pentru punerea în valoare a zonei castrului roman Potaissa (inclus și el în proiectul telegondolei), dar și a mormântului lui Mihai Viteazul, acestea urmând să se alăture principalelor atracţii ale oraşului. În cadrul proiectului destinat castrului vor fi realizate intervenţii cu rol de restaurare/reabilitare, conservare şi protecţie a Castrului legiunii V Macedonica de la Potaissa. Vor fi amenajate și marcate la suprafaţă principalele drumuri din interiorul castrului (Via Pretoria, Via Principalis, Via Decumana) și va fi recreat circuitul perimetral (Via Sagularis), care va permite atât vizitarea castrului, cât şi monitorizarea/întreţinerea obiectivului. Pe circuitul de vizitare se vor crea locuri de odihnă prevăzute cu bănci, pubele, cişmele cu apă potabilă și se vor amplasa panouri informative (cu prezentarea generală a castrului, sisteme de ilustrare grafică și indicatoare de traseu) în puncte cheie ale drumurilor romane și în zonele de intersecție ale acestora. Se va realiza delimitarea (împrejmuirea) și valorizarea castrului ca obiectiv turistic.

Proiectul european “Regenerarea Zonei Obelisc Mihai Viteazul” prevede reabilitarea și modernizarea de străzi de acces la obiectiv, cu prevederea de piste pentru biciclete și spații de parcare la Aleea Obeliscului, crearea de zone pietonale, reconversia și refuncționalizarea unei zone neutilizate, degradate și crearea unui nou parc public în zona Obelisc Mihai Viteazul, amenajarea unui foișor/turn cu platforme de observare, amenajarea de zone pentru activități culturale/de evenimente și asigurarea de dotări și facilități.

Deschiderea unei noi mine în Salina Turda - Mina Iosif Administrația locală din Turda și-a propus și deschiderea unei noi mine în Salina Turda, spațiu care în acest moment nu este accesibil turiștilor. Astfel, a fost finalizat și aprobat de Consiliul Local studiul de fezabilitate pentru deschiderea și modernizarea Minei Iosif. Un proiect spectaculos care va dubla capacitatea de vizitare a obiectivului turistic. Proiectul a fost realizat de aceiași arhitecți care au proiectat și actualele mine. Proiectul este foarte spectaculos, va avea mai multe lifturi de acces, iar

Lucrările la noua sală - etapa 1, organizare de șantier - au debutat în septembrie. Pe terenul de 6.845 mp va fi construită o sală polivalentă cu un etaj, care va avea o suprafață utilă de 10.071 mp și o capacitate de 3.320 de locuri. Prin construirea noii săli vor fi asigurate condițiile necesare pentru desfășurarea de competiții sportive la nivel internațional, dar și pentru organizare de concerte, dar și alte evenimente socio-culturale. Acest proiect integrează și celelalte facilități sportive din zonă și va aduce beneficii vieții sportive și culturale din municipiu. CNI a finalizat procedura de licitație pentru construirea Sălii Polivalente din Turda, o investiție de 18 milioane de euro, aceasta fiind câștigată de clujenii de la ACI. “Proiectantul general a finalizat proiectul tehnic al Sălii Polivalente, acesta fiind designul final agreat atât de noi, cât și de finanțator, în corelare ambientală și arhitecturală cu toate celelalte proiecte de investiții propuse sau existente în această zonă. În următorii ani, întreaga zonă din proximitatea stadionului va deveni un pol principal de desfășurare a activităților sportive de performanță, la nivel internațional”, a declarat primarul Cristian Matei

Turda, primul oraș din România cu transport public integral electric “Acest lucru a fost posibil pe baza proiectelor obținute în cadrul Planului de Mobilitate Urbană, care prevăd asfaltarea și modernizarea străzilor principale pe care circulă mijloacele de transport în comun (cu piste de biciclete, alveole pentru autobuze, construirea de stații moderne, e-ticketing, monitorizare video). Deja acest proiect este în implementare, au fost demarate lucrări de modernizare și au fost livrate 18 autobuze electrice din cele 20, urmând ca în luna decembrie să fie inaugurată noua companie de transport public a municipiului Turda, subordonată Consiliului Local. Urmează implementarea sistemului de Bike Sharing”.

23

24

ADMINISTRAȚII SMART

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BECLEAN - UN ORAȘ CU ECHIPĂ, VIZIUNE ȘI STRATEGIE DE SECOL XXI de Dorel VIDICAN

Micuțul oraș de pe Someșul Mare, știut până mai ieri datorită cântecului „Drumul Gării din Beclean”, a cunoscut în ultimii 20 de ani o dezvoltare remarcabilă. După ce a pus orașul, prin Băile Figa, pe harta centrelor balneoclimaterice din România, echipa condusă de primarul Nicolae Moldovan, aflat la cel de-al șaselea mandat, a mers mai departe, având la ora actuală în implementare 12 proiecte cu finanțare europeană în valoare de 50,4 milioane de euro și alte două proiecte în valoare de 13 milioane de euro pentru care urmează să fie semnate contractele de finanțare.

Proiectele de mobilitate urbană Primul proiect – “Drumul Gării din Beclean. Îmbunătățirea mobilității urbane a orașului Beclean” este un proiect în valoare de 5 milioane de euro și se află în execuție. Pe scurt, proiectul prevede reducerea emisiilor de carbon în zona urbană a Becleanului. La această dată, toată infrastructură rutieră aferentă este construită, reabilitată sau modernizată și se fac achiziții specifice prin proiect. Au fost achiziționate primele 5 autobuze electrice care vor dispune de o autobază modernă, cu stație electrică de reîncărcare, de 31 de stații de transport public și trei sisteme de e-ticketing. Pentru a rula pe pistele de biciclete realizate prin proiect, cei care iubesc pedalatul vor avea la dispoziție 50 de biciclete pe care le vor putea accesa prin cele trei sisteme de bike-sharing, în timp ce deținătorii de mașini electrice vor avea la dispoziție trei stații de reîncărcare rapidă.

Al doilea proiect – “Îmbunătățirea mobilității urbane a orașului Beclean. Etapa a doua – Extinderea” este un proiect în valoare de cinci milioane de euro și lucrările se află în execuție. Proiectul prevede: amenajarea de alei de traseu pentru transportul în comun, reabilitarea de trotuare, extinderea zonelor pietonale și amenajare de piste de biciclete adiacente străzilor modernizate prin proiect, dar și piste de biciclete independente iluminate cu led. Mai este prevăzută suplimentarea numărului de autobuze electrice cu încă 3, iar al stațiilor cu încă 20. Prin proiect vor fi asfaltate toate stră-

Din momentul de față începem implementarea unui proiect mult așteptat: Varianta de ocolire a orașului Beclean! Mulțumesc tuturor pentru toată încrederea! zile din oraș, la fel ca și aleile din cartierul Podirei, aferent Stațiunii Figa, în timp ce bătrâna punte de la Beclenuț va fi înlocuită cu un pod modern. Traficul din oraș va beneficia de o semaforizare inteligentă și monitorizare video.

Cele două proiecte vor fi completate de un al treilea proiect de dezvoltare a mobilității urbane – etapa a treia, “Becleanul – oraș inteligent” – un proiect de 7,8 milioane de euro.

Proiecte care urmăresc creșterea calității vieții oamenilor Centrul Recreativ Legacy, proiect de 4,9 milioane de euro, va dispune de bazin de înot cu funcții recreative și de recuperare, bazine de recuperare și relaxare, bazin cu apă sărată, zonă de relaxare și recreere, punct de prim ajutor, sală de bowling și fitness, bibliotecă pentru copii și adulți, sală de gimnastică, ateliere creative, spațiu expozițional, spații verzi (6.800 mp), locuri de joacă pentru copii, mobilier urban în limita terenului, sisteme de supraveghere video și Wi-Fi.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Acest centru multifuncțional, la care se lucrează în prezent la fundație și la structura de rezistență, va îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor din Beclean și împrejurimi prin dezvoltarea unor activități de petrecere a timpului liber, în special a persoanelor provenind din grupuri vulnerabile, prin oferirea de sprijin pentru revitalizarea fizică, economică și socială a comunităților. Centrul va fi cu acces gratuit pentru anumite categorii țintă.

Centrul social de zi este un proiect de 4,2 milioane de euro, aflat în execuție. Se lucrează la fundație și la structura de rezistență. Centrul va oferi, în mod gratuit pentru toți beneficiarii, servicii și diverse activități de recuperare medico-socială, ajutând la îmbunătățirea vieții pentru grupurile vulnerabile: persoane de vârsta a treia, persoane cu dizabilități, copii care provin din familii aflate în dificultate, persoane toxico-dependente. Principalele dotări cuprinse în proiect sunt: pistă de biciclete iluminată cu tehnologie LED pentru legătura cu pistele de biciclete construite în cadrul celorlalte proiecte, mobilier urban, loc de joacă pentru copii pe amplasamentul aferent investiției, pe suprafața de 1 ha, amfiteatru în aer liber, sistem smart Wi-Fi pentru întreaga zonă.

Centrul social de zi prin „GAL” Ținutul Haiducilor (recuperare balneo) este tot un proiect implementat la Beclean cu fonduri europene, în valoare de aproximativ 430.000 de euro. Noul Centru de zi „GAL” va îmbunătăți serviciile sociale integrate din zonă prin construirea, înființarea și dotarea centrului cu echipamente specifice serviciilor medicale de recuperare, proiectul fiind menit să readucă în atenţia comunităţii grupurile vulnerabile. Grupul țintă este alcătuit din 66.798 de persoane care reprezintă populația Becleanului și persoane din GAL Ținutul Haiducilor. ”Reabilitarea, modernizarea și dotarea Ambulatoriului Integrat din cadrul Spitalului Orășenesc Beclean”, proiect în valoare de 2,2 milioane de euro, cu lucrări în execuție și finalizate în proporție de 75% își propune modernizarea cabinetelor, montarea unui lift de persoane în exterior, panoramic, montarea unor panouri solare pentru prepararea apei calde menajere, montarea unor panouri fotovoltaice pentru producerea energiei electrice, mobilier medical în toate cabinetele, dotarea cu aparatură medicală și echipamente IT în toate cabinetele și laboratoarele deținute, reconfigurare și modernizare curte interioară.

De asemenea, Primăria Beclean a accesat fonduri care au vizat creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe în valoare de 2,1 milioane de euro, până la această oră fiind reabilitate un număr de 313 unități locative. Urmează o a doua etapă, în care sunt prinse alte 216 locuințe.

Creșterea eficienței energetice a fost urmărită și în sectorul de iluminat public, unde se derulează un proiect în valoare de 4,5 milione de euro, urmând a fi instalați 40 de km de iluminat stradal cu becuri economice.

Prin proiectul „Dezvoltarea și regenerarea spațiilor publice din orașul Beclean” în valoare de 5.183.359 de euro, proiect pentru care urmează să fie semnată finanțarea, se are în vedere ca toate spațiile publice din zonele centrale și din cartierele de locuit ale Becleanului să beneficieze de îmbunătățirea zo-

ADMINISTRAȚII SMART

nelor verzi. Practic, vor fi construite, modernizate și extinse spațiile publice verzi din tot orașul.

Oferta culturală și educativă se va desfășura la standarde europene Centrul Cultural „Liviu Rebreanu”, investiție în valoare de 3,9 milioane de euro, va ține cont de principalele oferte culturale, artistice și educaționale din orașul Beclean și va avea: scenă mare, sală de spectacole, sală de lectură, mediatecă – sală de proiecție film, sală de repetiții, foaier, spații administrative, sală multifuncțională de capacitate medie, spații pentru activități interactive și de societate, locuri de parcare și spații verzi.

Grădinița ,,Albă ca Zăpada”, cea mai frumoasă și modernă grădiniță din județul Bistrița-Năsăud, este unul dintre cele mai ambițioase și, totodată, benefice proiecte cu fonduri europene din Beclean. Grădinița „Albă ca Zăpada” este un proiect în valoare de 1,4 milioane de euro și în prezent este finalizată în proporție de 95 la sută – mai sunt de așteptat mobilierul și ultimele retușuri la amenajările exterioare. Școala Gimnazială „Grigore Silași” Beclean va beneficia de intervenții la standarde europene, astfel: modernizare clădire, mobilier modern pentru cele 20 de săli de clasă și mobilier specific pentru cele 7 laboratoare, materiale și echipamente sportive, amenajare de suprafață sintetică pe cele două terenuri de handbal exterioare.

Varianta de ocolire a orașului Beclean a intrat în linie dreaptă Cel mai recent proiect accesat de administrația beclenară se referă la Varianta de ocolire a orașului Beclean, cu o valoare de 15.384.740 de euro care va scoate în întregime din oraș traficul de camioane. Acesta urmează să asigure și legătura dintre drumul Trans Regio TR45 Beclean-Salva și Drumul Expres DX 4A Dej – Beclean – Bistrița, investiții care sunt cuprinse în cadrul Master Planului general de transport al României. Lungimea variantei de ocolire a orașului Beclean este de 1,195 km cu partea carosabilă de 7 m și platforma de 10 m. Se va realiza un pod peste râul Someșul Mare, cu lungimea de 583,6 m și două tronsoane de drum național european, cu două benzi de 3,5 m fiecare și un acostament de 1,5 m.

25

26

ADMINISTRAȚII SMART

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ORĂȘELUL “AMERICAN” AL TRANSILVANIEI: NOUL SILICON VALLEY DE CLUJ de Călin POENARU

Magnatul din California care a gestionat un fond de investiții de 1 miliard de dolari se pregătește să dea în folosință prima așezare sustenabilă din România ridicată de la zero. Donald James Lothrop și partenerii săi de afaceri pun bazele, în satul Băbuțiu, nu doar ale unui proiect rezidențial cu 600 de vile și cu 3.000 de oameni, printr-o investiție în infrastructură de 50 de milioane de euro, ci și ale unei “Mecca a IT-iștilor”, cu bani aduși tocmai din Silicon Valley.

Prețul caselor de aici se va dubla în doi ani, este convins businessmanul american.

“Acest pământ este aur!”

“Când România a intrat în NATO și în UE, era clar că va urma o perioadă de stabilitate, iar atunci m-am întrebat: ce am de gând să fac cu banii pe care i-am câștigat în Silicon Valley, să îi las moștenire copiilor mei în Golf? Nu aș putea să fac un bloc în Florești pentru că sunt o mulțime de oameni care construiesc acolo; eu simțeam că trebuie să fac ceva unic, competitiv în România. Avantajul era acest pământ biotic, cu o compoziție chimică foarte ușoară; am testat solul de bacterii, apa de alcalinitate, aerul de dioxid de carbon. Acest

pământ este aur! Am cumpărat o mare suprafață, 1.000 de parcele, pentru a ajunge la asta”, mărturisește Lothrop.

“Din 1982, când Microsoft a fost creată, până în 1997, era cotată la un nivel scăzut, la Amazon, adevărata creștere a început după 15 ani. Acest proiect va ajunge să fie profitabil abia în 20 de ani. Am putea foarte ușor să vindem primele 28 de case persoanelor din afara României - și Prințului Charles îi plac peisajele din Transilvania - dar am vrut să creez un loc în care românii să trăiască împreună cu copiii lor. A fost un șantier masiv timp de nouă luni, am investit 30 de milioane de lei în case, 2,5 milioane de euro în infrastructură, vânzând jumătate dintre primele case. Voi implica primii 28 de proprietari în proiect, vreau să le știu părerile.

Vreau să creez noul Sand Hill Road 300 din California - clădirea de bază din Silicon Valley. Acolo l-am primit pe Tom Ford, care a construit-o, investitor în fondurile Delphi, pe care eu le gestionam. În 1969 a cumpărat un teren agricol, fără drumuri, în Menlo Park pentru a crea un loc mai bun de locuit decât în San Francisco. Un cerc în mijlocul unei pustietăți a ajuns apoi să fie inima Silicon Valley. De aceea vreau, pentru următoarea fază, să creăm aici o Mecca a creativității și a capitalului IT. Îmi place să îi întreb pe oameni cât cred că ar valora o asemenea casă în Cluj. “Ioi, 800.000 de euro!”. Le spun: dacă tu cumperi o casă de 260.000 de euro aici, în doi ani valoarea ei o să fie de 520.000”.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚII SMART

27

Sat de vacanță pe 100 ha în Bihor În perioada 2004-2005, investitorii americani au început să caute terenuri potrivite “care să nu fie ocupate sau infectate”, în județele Brașov, Cluj, Bihor. De altfel, cu acea ocazie a fost achiziționat un teren de 100 ha în Munții Apuseni pe care se va realiza un alt proiect, de sat de vacanță, pentru cei care își doresc o a doua locuință. În perioada 2006-2011 a fost dezvoltat conceptul Colina Nouă, în 2018 a fost aprobat planul urbanistic zonal, iar acum se derulează cea dintâi etapă a proiectului, cu 28 de case, care se va concretiza în primăvara anului viitor.

“Din start, ideea a fost ca aceste locuințe să nu se afle lângă un mall, lângă linia de tramvai sau unde să mergi cu mașina tot timpul, ci să se creeze o comunitate unde să te simți bine, fără stres, într-un aer sănătos, însă care să îmbine partea de confort cu cea de civilizație, adică să nu te izolezi acolo. Un loc unde toată lumea ajută pe toată lumea, dar și un pol de influență.

La proiect au contribuit arhitecți din SUA și din România.

Oamenii vor veni aici pentru că vor avea ceva peste ClujNapoca, nu doar confort rezultat din eficiența energetică a casei, ci și un loc unde se va respecta un regulament de bune practici pe care îl vei lua la cunoștință la semnarea contractului pentru locuință. Adică nu îți latră câinele la 12 noaptea, nu dai petreceri cu manele”, spune Daniel Simionaș, CEO al Colina Nouă.

Terenurile în zonă s-au scumpit de 4-5 ori Proiectul prevede în final 600 de case, adică un orășel cu 2.500-3.000 de locuitori pe parcursul celor 10 ani de dezvoltare, care să creeze 100 de noi job-uri. Concretizarea utilităților a necesitat 3 milioane de euro, însă 50 de milioane de euro va fi investiția totală în infrastructură. “Este primul model de dezvoltare durabilă a zonei rurale din România, contrar tendinței de depopulare și de degradare a satelor de la noi. Banii din taxe și impozite se vor vărsa la consiliul local, deci vom influența și politici într-un mod democratic, demers care se va traduce într-un foarte bun management administrativ, adică o comunitate rurală prosperă, care să nu mai depindă de mila guvernului, de ajutoarele sociale. De altfel, de când s-a anunțat proiectul nostru, terenurile din zona învecinată s-au scumpit de 4-5 ori”, povestește Daniel Simionaș, CEO al Colina Nouă.

Aici nu vor exista blocuri, ci doar case-tip, cinci modele propuse în prima etapă, cu materiale produse în zonă. Vor fi independente energetic, cu pompe de căldură, panouri fotovoltaice, încălzire din pardoseală și răcire cu panouri radiante în tavan, sistem de ventilație și recuperare a energiei, toate controlabile de pe telefon. Apa va proveni din adâncurile pământului, iar pentru întregul ansamblu există stație de epurare. Gazul metan este respins din start de dezvoltator.

Casele vor avea generator de curent și internet de mare viteză prin fibră optică. Nu vor fi garduri betonate între case, ci doar verdeață. Aleile pietonale și pistele de biciclete sunt separate de drumul pentru mașini. Cele mai scumpe locuințe, cele din faza 1, costă între 225.000 și 480.000 de euro. “În faza următoare a proiectului vor fi și case mai mici, sub acest preț minim. Noi vom preda casele la cheie, inclusiv grădina, care va fi realizată prin consultanța peisagiștilor. În realizarea acestui proiect ne-am dorit ca toate facilitățile –

grădiniță, școală, parc, mic magazin - să se găsească foarte aproape de locuință. Iar până la primul hipermarket din municipiu faci 30 de minute, de unde se poate realiza aprovizionarea casei pentru o săptămână.

Vom avea și transport privat până în oraș, cu microbuzul. Să nu uităm că la Băbuțiu avem ferma noastră de legume, certificată organic, toate cele 270 de abonamente fiind achiziționate în primele două săptămâni ale anului de către oameni din Cluj-Napoca. Se produc aici de la sucuri naturale la paste Localizare: Vultureni-Băbuțiu făinoase. Facem fermă de găini, vom Teren: 140 ha reactiva livezile părăsite din comună, Spații verzi: 80 ha iar lactate și carne foarte bune se găCase: 600 sesc în comună”, spune Simionaș.

Locuitori: 3.000 Profilul viitorului locuitor din Colina Infrastructură: 50 mil. euro Nouă ar fi clujeanul care vrea să se mute cu copii cu tot, să schimbe mediul, informaticienii fiind cei mai vizați, deoarece pot să lucreze de la distanță. “Nu vrem să fim o comunitate izolată,

Proiectul Colina Nouă

28

ADMINISTRAȚII SMART

ci una de oameni faini, deschiși. Avem Festivalul Silvoiței, la care au venit 6.000 de oameni, vor fi un Hambar Coffee, centru de socializare în care se pot ține evenimente, pavilion de barbeque, piață săptămânală pentru producători și artizani locali. Sistemul de educație va fi unul internațional, bazat pe copil și nu pe profesor, de la nivel de creșă până la cel de liceu privat. Generalizarea proiectului în alte sate din România este o misiune imposibilă, susțin inițiatorii săi. “Pentru un investitor înseamnă să pui bani înainte, zeci de milioane de euro, care să ți-i recuperezi în 15-20 de ani”.

Satul fără garduri Beniamin Pop, brand design strategy & creative director, spune că aici nu se poate vorbi despre industrie imobiliară, ci despre “well being”. “Prima problemă care s-a pus la acest proiect a fost distanța minimă necesară față de oraș. E un teren enorm, de 140 ha, unde prin design ești încurajat să ai activități în aer liber și un stil de viață sănătos: fermă certificată ecologic, sistem de alei pietonale, piste întregi de biciclete, centru de educație nu doar pentru copii, ci și pentru părinți.

Cine este Don Lothrop Fostul managing partener al Delphi Ventures, fond de capital de risc în domeniul sănătății, a reușit să strângă 1,1 miliarde de dolari pentru a investi în 170 de companii de biotehnologie, dispozitive și servicii medicale. 100 dintre aceste business-uri au obținut lichidități prin oferte publice de acțiuni sau prin achiziție. Absolvent al Harvard Business School, a mai activat în multinaționalele KPMG, General Mills, Bain & Company, Marquette Ventures. În România, a inițiat New Vista Partners, companie de investiții în afaceri imobiliare ce valorifică piața în creștere a comunităților de wellness, dar și platforma media Press One.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Vorbim apoi despre confortul și designul caselor, având prilejul de a lucra cu o echipă de opt arhitecți, coordonați de Cristian Bănuț și de Michael McInturf, cu un studio de arhitectură în Cincinnati și care s-a ocupat de master plan. Este o colaborare între echipe de arhitecți, designeri, peisagiști pentru a vedea ce tip de bordură alegem, ce corp de iluminat, ce mobilier urban.

Unii ar spune “Păi nu aveți garduri!”, dar aici nu poți epata, să ai o casă mai frumoasă ca a vecinului. Toate casele sunt la fel de atrăgătoare, unele mai mari, altele mai mici, dar au aceeași linie de arhitectură, același confort. Unii oameni vor găsi exact ceea ce caută, alții nu, prima categorie fiind de “beautiful minds”, ca în filmul cu Russell Crowe, cu idei foarte faine, care, undeva, vor să schimbe ceva”.

Amenajare în stil francez Designer peisagist este Ana Horhat, care provine dintr-o familie de artiști și s-a întors în țară după ce a făcut facultatea de profil la Roma. “Inițial am studiat dreptul, dar această încorsetare nu m-a prins și mi-am găsit drumul în arta grădinilor. Mi se pare foarte interesant să construiești o comunitate prin intermediul peisajului. Aici exista o pepinieră, am fost foarte surprinsă de numărul de specii, în jur de 40, 3.000 de arbori, am înțeles nevoia de a aclimatiza anumite specii și cea de a folosi anumite specii locale care să fie integrate în peisajul înconjurător, abordare greu de găsit în proiectele din România ultimilor ani. Îmi venea în minte un parc în Franța, creat de faimosul peisagist Michel Corajoud. M-am implicat de la Master Plan - în discuțiile cu arhitecți, vizionari, educatori, până la speciile din care va fi făcut gardul viu, arborii plantați pe străzile principale, în curți sau spațiile comune. Am făcut diverse teste: să vedem care gard viu crește mai repede, care are nevoie de mai multă apă. Ideea este ca de la an la an umbra să fie mai mare, florile mai dese și mai colorate, gardul viu mai înalt. Oamenii să nu se aștepte la un nivel imediat, ci la o creștere împreună”.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

29

Stables, co-working în stil art-deco pentru succes la Cluj de Ionuț OPREA

Marius Mârza, Managing Partner Stables, argumentează atuurile unui nou concept de serviced office, un spațiu de co-working premium, deschis în inima orașului Cluj-Napoca, chiar în incinta fostelor Grajduri Imperiale - parte din complexul Record Park.

Care au fost argumentele strategice pentru a realiza această investiție și de ce la Cluj-Napoca/Record Park?

Ideea de a dezvolta un spațiu de co-working a venit ca un pas natural atunci când echipei COS i s-a propus să recondiționeze o clădire veche de aproximativ 200 de ani în centrul orașului ClujNapoca, aparținând dezvoltatorului Speedwell, în cadrul proiectului de anvergură Record Park. Am identificat potențialul locației, al zonei, al clădirii și l-am îmbinat cu dorința de a avea un now showroom COS, un spațiu în care să oferim clienților noștri cele mai bune soluții în materie de workspace și office design. A fost o oportunitate unică, însă pe viitor luăm în considerare și extinderea în alte orașe regionale unde considerăm că există o nevoie mai mare comparativ cu piața Capitalei.

Ce elemente de concept, design, atuuri ale ofertelor, facilități și servicii diferențiază Stables în piață?

Stables se poziționează ca un spațiu premium, de la design și până la implementare, toate detaliile au fost alese cu multă grijă. Ne-am pus amprenta asupra clădirii și am conservat elemente cheie, cum sunt stâlpii de fontă, învelișul de căramidă sau bârnele din lemn. Denumirea Stables accentuează tocmai îmbinarea dintre clădirea istorică și noul spațiu amenajat în stil art-deco, adaptat pentru nevoile omului contemporan, având un stil funcțional și tehnologizat.

Cum a fost primit proiectul până acum, care sunt primii chiriași și ce adaptări au fost necesare în contextul fluid al crizei sanitare din 2020?

Hub-ul a fost dat în folosință în luna septembrie și are în prezent un grad de ocupare de aproximativ 35%. Primii chiriași s-au mutat în septembrie 2020 și sunt din domenii foarte diferite de activitate: partenerul nostru ancoră COS, partenerul lor de bussiness integrator de soluții pentru infrastructuri inteligente; o companie furnizoare de soluții pentru transport aerian, maritim și rutier; o companie cunoscută pentru cel mai mare magazin online de birotică și papetărie; o companie de software de gestionare a lanțului de aprovizionare, vânzare și planificare a

operațiunilor; o companie de digital marketing și training, dar menționăm și antreprenorii la început de drum care ne-au ales.

Referitor la criza sanitară, am fost destul de norocoși să putem amenaja spațiul încă de la începutul pandemiei, profitând de experiența noastră de a ne adapta la situațiile apărute: am investit în climatizare și ventilație proprie pentru fiecare birou, am compartimentat spațiul foarte eficient ținând cont de distanțarea fizică între membri, am aplicat măsurile recomandate și promovăm activ importanța siguranței la locul de muncă.

Ce pachete – oferte pot constitui o alternativă la formatul și mai flexibil al modelelor de lucru estimat pentru perioada următoare? Există planuri de a extinde conceptul Stables și în alte orașe?

Da, ne dorim să extindem conceptul Stables și în alte orașe, însă cu mențiunea că Stables este un brand al Clujului. În acest moment ne concentrăm să învățam cât mai mult din această experiență pentru a reuși la următoarele locații.

Orașe precum Iași, Timișoara sau București reprezintă interes și sperăm să identificăm clădiri/locații la fel de interesante pe care să le scoatem la lumină. În ceea ce privește flexibilitatea, considerăm că suntem suficient de flexibili pentru ceea ce ne solicită piața acum, dar cu siguranță, dacă vom identifica potențial de îmbunatățire a flexibilității, ne vom adapta și vom rămâne deschiși și la alte alternative.

Cum apreciați evoluția pieței de real estate la ClujNapoca și a orașului ca potențial de business și lifestyle în următorul deceniu?

Cluj-Napoca este un oraș al inovației, cu o dinamică de creștere remarcabilă în ultimii ani, iar proiectul Stables vine să sprijine mediul local de afaceri. Din punctul nostru de vedere, Clujul prezintă oportunități atât de business cât și strategii de dezvoltare, iar după depășirea acestui moment dificil pandemic, suntem convinși că revenirea la normal și, ulterior, evoluția va fi mult mai puternică decât a altor orașe din țară.

30

ADMINISTRAȚII SMART

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sovata, dezvoltată cu proiecte și bună administrare de Florin Marcel ȘANDOR

Sovata este o stațiune renumită în România, dar și peste hotare. Prin modul în care a fost adiministrată după 1990, dar mai ales în ultimele două decenii, Sovata se situează în rândul orașelor cu strategii de dezvoltare bine gândite și bine puse în practică.

Situată la circa 54 de kilometri de municipiul Târgu Mureş, Sovata şi-a câştigat reputaţia de centru balnear cu renume european, datorită, în principal, Lacului Ursu, cel mai mare lac heliotermic din lume, unic în Europa.

Poiectele ambițioase dezvoltate de administrația locală, mare parte realizate cu sprijinul fondurilor europene de preaderare și post-aderare, au făcut din orașul mureșean un reper pe harta dezvoltării turismului.

Investiții care au schimbat Sovata Începând din anul 2006, municipalitatea a realizat reabilitarea drumurilor urbane din staţiune şi a aleilor din jurul lacurilor sărate, reabilitarea şi extinderea rețelei de apă şi canalizare, modernizarea uzinelor de apă şi a staţiei de epurare.

Dacă ar fi să amintim două proiecte din perioada de preaderare la Uniunea Europeană, acestea ar fi “Modernizarea drumului forestier Sebeș”, finanțat prin SAPARD, cu 4,264 de milioane de lei, respectiv proiectul Phare în valoare de 26,04 milioane de lei, în urma căruia au fost reabilitate drumurile urbane ale staţiunii balneoclimaterice Sovata, și anume reabilitarea a 14 străzi şi 3 poduri pe o lungime totală de 14,34 km.

Aceste proiecte majore au schimbat complet aspectul stațiunii, iar modernizarea orașului a continuat prin construirea Centrului Național de Informare și Promovare Turistică, dezvoltat printr-un proiect atras prin POR

2007-2013, Axa prioritară – 5.3. Proiectul a fost finalizat în 2015.

Reabilitarea și extinderea infrastructurii de vizitare a rezervației naturale „Lacul Ursu și arboretele de pe sărături”, Amenajarea lacului Tineretului pentru activități de agrement, construirea Turnului de observare din zona lacurilor etc. a fost un alt proiect derulat în primul ciclu bugetar după aderarea României la Uniunea Europeană.

Aproximativ în aceeași perioadă, printr-un proiect cu finanțare europeană prin PNDR 2007- 2013 – 125b, au fost modernizați 18,770 km de drumuri forestiere - valoarea proiectului cifrându-se la 5 milioane de lei.

Proiectele noi în infrastructuă În momentul de față se desfășoară executarea proiectului ”Modernizarea străzilor urbane în Orașul Sovata”, câștigat în anul 2018, derulat prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Astfel, vor fi modernizate 13 străzi din stațiunea Sovata, cu o lungime totală de 5,430 kilometri. Valoarea proiectului este de 9,3 milioane de lei. În perioada martie-august 2020 a fost executat un proiect legat de modernizarea iluminatului în Sovata, inclusiv prin schimbarea stâlpilor din beton cu stâlpi ornamentali, iar alimentarea surselor de lumină a fost realizată cu cabluri noi amplasate subteran.

Principalul scop al acestui proiect constă în stabilirea

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

posibilităților și mijloacelor de creștere a eficienței energetice în administrarea Sistemului de Iluminat Public de pe raza orașului Sovata, prin decongestionarea consumului de energie electrică, reducerea poluării luminoase și eliminarea problemelor de amorsare a surselor de lumină, astfel încât să se asigure un nivel corespunzător al iluminatului pe timp de noapte. Lucrarea a fost realizată concomitent cu lucrări de reabilitare a trotuarelor/carosabilului, astfel evitându-se situația desfacerilor/refacerilor repetate a părții carosabile și trotuarelor. Proiectul a fost executat din fonduri proprii, suma, cca 1.500.000 de lei, fiind alocată din bugetul local.

Un alt proiect important în Sovata este construirea unei noi piețe zilnice cu o suprafață mai mare față de cea actuală, de peste 300 m². Proiectul este derulat prin hotărâre de Consiliul Local, suma fiind finanțată din bugetul local, respectiv 442.000 de lei. Capacitatea acestei piețe este de 50 de standuri, unde vor fi vândute, în principiu, produse agroalimentare, în viitor avându-se în vedere dezvoltarea pieței cu produse de carmangerie și de lactate. Piața va dispune de o parcare proprie și grup sanitar.

Pentru o bună dezvoltare a orașului, un aspect important “Sovata este o stațiune turistică unică în lume, prin lacul sărat, helioterm, înconjurat de o vegetație abundentă. Datorită acestor aspecte, dar și frumuseții zonei, investițiilor majore, Sovata este un brand al județului Mureș, dar și un brand național. În special în ultimii 16 ani, cu banii atrași din fonduri structurale, la care se adaugă aportul local, am reușit să transformăm orașul-stațiune într-o atracție turistică de calibru. Este un mare câștig atât pentru oraș, cât și pentru turismul zonal și național” – Fülöp László Zsolt, primarul Orașului Sovata

ADMINISTRAȚII SMART

este și cel demografic. Astfel proiectul ”Grădiniță și creșă de copii cu program prelungit” va ajunge în curând în stadiul de finalizare.

Scopul acestui proiect este dezvoltarea activității educaționale și la nivel de creșe, prin obiective moderne, la nivelul standardelor europene, amplasate în zone intens locuite, acolo unde aceste capacități lipsesc.

Sursa principală de finanțare a acestui proiect este Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), iar valoarea proiectului este de 10,5 milioane de lei. Suprafața clădirii va fi de 3.204 m², una dintre cele mai mari din țară. În clădire vor putea funcționa 17 grupe de copii.

Agrement și divertisment Proiectul ”Amenajare spațiu de agrement multifuncțional în jurul Cinema Doina”, prin Programul Operațional Regional 2014-2020 a fost câștigat în anul 2018, având valoarea de 7,73 milioane de lei. Scopul: dezvoltarea infrastructurii de recreere și a potențialului turistic din stațiunea balneoclimaterică Sovata, prin reutilizarea și remodelarea spațiului public din jurul cinematografului Doina și valorificarea acestuia prin transformarea într-un spațiu de agrement multifuncțional în aer liber. Proiectul este în curs de desfășurare.

Ultimul proiect câștigat, care se află în etapă precontractuală, este ”Amenajare centru cultural și zona pietonală centrală în orașul Sovata”. Obiectivul specific al proiectului este îmbunătățirea serviciilor culturale, recreative și educaționale prin amenajarea unui centru cultural. Acesta va contribui la revitalizarea zonei centrale a orașului Sovata. Valoarea totală a proiectului este de 14.047.808,8 lei, din care 280.804,18 lei reprezintă contribuția proprie.

31

32

ADMINISTRAȚII SMART

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Instrument pentru relocare la sat - ghidul inițiativei “Niște Orășeni” de Ligia VORO

Decizia de a lăsa orașul pentru o localitate rurală este de acum mai ușoară dacă lecturezi Ghidul de relocare de la oraș la sat al inițiativei Niște Orășeni, un proiect propus de agenția de comunicare Pukka și susținut de Patria Bank. Ghidul ne sugerează, prin analiza indicilor de calitate a vieții din comuna vâlceană Slătioara, ce ar trebui să urmărim când vrem să facem această schimbare.

Ghidul de bune practici pentru relocarea la țară a orășenilor a fost întocmit în acest an “de o mică echipă de specialiști din mai multe domenii care, în vara acestui an, au petrecut o vreme în Slătioara, încercând să ofere o imagine cât mai reală a satului românesc în general și, indirect, să demonteze miturile și prejudecățile legate de sat și de viața la țară”, explică Marius Chivu - co-inițiator Niște Orășeni. ”Niște Orășeni este un proiect de suflet, pe care nu doar l-am simțit de ajutor în noul context ci ne-am dorit sa contribuim la fundamentarea lui astfel încât să-l oferim “la cheie” localităților din România și altor fii ai satelor care își doresc să atragă noi locuitori în comunitatea lor sau să se reîntoarcă în aceasta. Pentru noi, în Patria Bank, este parte din misiunea noastră sa susținem dezvoltarea micro comunităților și promovarea incluziunii financiare și de aici dorința de a crește și dezvolta comunitățile rurale”, spune Ștefania Cristescu, Director Marketing și Comunicare Patria Bank.

Din nou la sat sau prima dată la sat Ghidul pleacă de la o realitate istorică, aceea a sătenilor care au migrat spre oraș în perioada comunistă pentru ca fenomenul actual să fie invers, semn că nimic nu e veșnic. “Migrația populației din mediul urban în cel rural a luat amploare după anul 2000, când rata migrației interne de la oraș la sat a depășit-o pe cea cu care populația României era obișnuită, respectiv din rural în urban mai ales în din cauza condițiilor de locuire (insuficienta dezvoltare a utilităților) și a lipsei oportunităților de angajare din comunele românești.

Pe măsură ce s-au dezvoltat ansambluri rezidențiale în zonele periurbane, așa numitele ”cartiere dormitor”, numărul persoanelor care își mută domiciliul în ruralul din jurul marilor orașe a crescut foarte mult (ex. Florești – Cluj, Chiajna – Ilfov, Giroc – Timiș) pe fondul costurilor mai reduse cu locuirea. În același timp a crescut și numărul persoanelor care s-au mutat în alte localități rurale fie ca o opțiune de schimbare a stilului de viață, fie ca urmare a altor constrângeri (recesiunea economică care a făcut ca populația cu vârste de peste 45 de ani să își mute domiciliul în mediul rural, costul ridicat al vieții urbane etc).

Chiar dacă după anul 2015 crește și rata migrației din rural în urban, tot sunt peste 20.000 de persoane anual pe care orașul le pierde în favoarea satului”, citim din ghidul Niște orășeni.

Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică, raportate la anul 2017, arată că peste 109.000 români s-au mutat de la oraş la sat, în timp ce doar 87.000 s-au mutat de la sat la oraş în aceeaşi perioadă.

Dimensiuni de calitate Echipa de specialiști, cum aminteam deja, și-a concentrat analiza pe comuna Slătioara, județul Vâlcea, o comună cu aproape 3.300 de suflete.

Specialiștii au analizat comuna din punct de vedere a dimensiunilor calității vieții considerate a fi necesare pentru o viață satisfăcătoare în mediul rural. Aceste dimensiuni sunt: populația, educația, sănătatea, locuirea, mediul social, mediul natural, calitatea societății, serviciile publice, timpul liber, serviciile private și bugetul lunar.

Din ghid am aflat că în Slătioara oamenii se susțin din ceea ce produc în gospodărie, prin agricultură (cultivarea legumelor în solarii, cartofi, pomi fructiferi etc.) și creșterea animalelor (păsări, vaci, porci), pentru care fânul impune alte practici necesare, însă în comună activează și 198 de agenți economici care cumulează o cifră de afaceri de 6,3 milioane de euro/an și un profit net de aproape 750.000 de euro. Iar perspective există, ținând cont că, spre exemplu, turismul are potențial de dezvoltare în zonă.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Deși o comună de dimensiune medie, numărul elevilor din școala generală nu este foarte ridicat comparativ cu o comună în care am fost recent – Lechința, județul Bistrița-Năsăud, unde la 6.000 de locuitori, numărul elevilor trecea de 750.

Din punct de vedere a serviciilor de sănătate și a celor de urgență, comuna stă mai bine decât altele, pentru că dispune de două cabinete de medic de familie, un cabinet specializat în boli pulmonare, un ecograf, două farmacii și un serviciu pentru Situații de Urgență pentru care primăria a reușit să mobilizeze aproximativ 40 de locuitori, ca voluntari.

Locuitorii au acces, de asemenea, rapid la ambulanță, maxim 10 minute de la Horezu sau 30 de minute de la Râmnicu Vâlcea.

Ca proiect în derulare, la Slătioara se construiește un dispensar modern, unde vor funcționa trei cabinete de medicină generală și un cabinet stomatologic, precum și săli de tratament. Proiectul este finanțat din fonduri guvernamentale, valoarea sa fiind de peste 2,5 milioane de lei.

Un alt criteriu care vorbește despre calitatea vieții în mediul rural sunt utilitățile, unde, dacă exceptăm lipsa alimentării cu gaze naturale și rețeaua de canalizare insuficient dezvoltată – doar 10,12% din locuințe racordate, Slătioara arată mai bine decât multe localități din Transilvania, spre exemplu.

Astfel, 80,51% din locuințele comunei Slătioara sunt racordate la sistemul de alimentare cu apă potabilă din puţuri de mare adâncime, administrat de Primărie, 100% din locuințele comunei Slătioara sunt racordate la rețeaua de distribuție a energiei electrice din zonă, 72,68% din locuințele comunei Slătioara sunt utilate cu baie și toaletă în interior, iar 34,60% beneficiază de încălzire centrală.

Din punct de vedere al infrastructurii rutiere, aproximativ 65 km de drumuri sunt asfaltate, ceea ce înseamnă 50%, iar în ceea ce privește mobilitatea, comuna Slătioara este traversată zilnic de mai multe curse de autocare și microbuze pe traseul București – Târgu Jiu. În schimb, locuitorii nu au acces la transportul feroviar.

Comuna este acoperită foarte bine și din punct de vedere al rețelelor de telefonie mobilă, deoarece toți operatorii prezenți în România (Vodafone, Orange, Telekom și DIGI) au acoperire de aproximativ 100% din teritoriul comunei. Apoi, toate satele comunei sunt racordate la rețeaua de televiziune prin cablu.

Fiind în secolul comunicării virtuale, comuna dispune de o rețea bine pusă la punct de acces la internet, mai mult chiar rețeaua de internet prin fibră a fost extinsă, toate locuințele având posibilitatea de a se conecta la rețea. Primăria a atras și un grant prin programul WIFI4EU care a fost semnat în decembrie 2018. “Prin intermediul inițiativei WiFi4EU, Comisia Europeană dorește să promoveze accesul gratuit la Wi-Fi în spații publice peste tot în Europa. În urma înregistrării am fost selectați și am obținut un voucher de 15.000 euro pentru instalarea unor echipamente Wi-Fi de ultimă generație în principalele centre de interes public”, au arătat reprezentanții Primăriei

Echipa ghidului GHIDUL este disponibil și poate fi consultat pe www. nisteoraseni.ro și pe https://www.patriabank.ro/blog/ niste-oraseni. Grupul de cercetare care l-a realizat este format din: Marius Chivu (co-inițiator al proiectului, scriitor și specialist pe teme de educație), Octavian Viorel (co-inițiator al proiectului), Claudia Petrescu (cercetător științific la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii), Ana Irina Lupu (arhitect și specialist pe teme ce țin de urbanism), Florin Stoican (președinte al asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești, specialist pe teme de mediu) și Cornelia Florea (sociolog).

ADMINISTRAȚII SMART

Slătioara la momentul respectiv. Prin proiect, au fost instalate 18 puncte gratuite de acces la internet.

Locuirea ca dimensiune a calității vieții mai înseamnă și o dimensiune culturală, istorică, religioasă chiar, de valorificare a timpului liber. În Slătioara se găsește o clădire monument de categorie A - Biserica de zid din Viorești, cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, construită în 1781, și câteva monumente de categorie B - Biserica de lemn din Milostea, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, construită în 1906, Ansamblul rural, sat Milostea, Biserica de lemn din Slătioara-MănășeștiCociobi, cu hramurile „Buna Vestire” și „Cuvioasa Paraschiva”, construită la începutul secolului XIX, și Biserica „Nașterea Maicii Domnului”, Sat Slătioara, construită în secolul XVIII. Pentru petrecerea timpului liber, pentru relaxare, turism montan și sport, locuitorii din Slătioara au aproape Munții Căpățânii în Vâlcea, Munții Parâng și Vâlcan în Gorj și Munții Mehedinți în Mehedinți, Parcul Național BuilaVânturarița, iar în proiect este Geoparcul UNESCO Oltenia de sub Munte, al cărui teritoriu se întinde până la Slătioara.

O altă dimensiune care contează pentru calitatea vieții sunt și serviciile publice. Locuitorii și orășenii care s-ar reloca au acces la următoarele dotări publice: Casa de cultură „Dinu Săraru”, Căminul cultural, Biblioteca comunală „Damian Ureche”, baza sportivă, Centrul de îngrijire bătrâni (n.a. proiect finalizat / nedat încă în folosință la momentul întocmirii ghidului), Grădinița cu program normal, locurile de joacă pentru copii (în satele Mogești și Rugetu), dispensarul medical în Mogești (proiect în lucru, prin PNDL, cu termen de finalizare în 05 aprilie 2022). În concluzie, am adăuga că echipa de proiect a identificat și unde mai e de lucru, cum e, de exemplu, propunerea de “colaborare între autorități, specialiști și viitorii „săteni” care ar putea crește nivelul calității arhitecturii din zonă, într-un ritm în care schimbările să fie vizibile mult mai rapid decât în cazul unor acțiuni individuale, fie că vorbim despre reutilizarea fondului existent sau despre noi inserții în contextul actual”.

33

34

ADMINISTRAȚII SMART

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

LECHINȚA, RECONVERSIE ADMINISTRATIVĂ de Ligia VORO & Dorel VIDICAN

Când te gândești la comuna bistrițeană Lechința, gândul îți alunecă spre cea mai de nord zonă viticolă a țării, însă o vizită în comună îți arată că aceasta s-a primenit în ultimul mai bine de un deceniu, exact ca parcelele de viță-de-vie care dispăruseră de pe dealurile din așa-numita Câmpie a Transilvaniei. O reconversie administrativă de respirație europeană.

În 2008, când actualul primar al comunei Lechința, Romeo Florian prelua primul mandat, a găsit o comună răvășită, fără niciun proiect realizat, fără o palmă de asfalt și cu lucrări începute care consumaseră resurse, însă fără ca fizic acestea să fie la nivelul fondurilor alocate. Prima decizie a fost să închidă trei din cele șase cămine culturale de pe raza comunei cu șapte sate, cămine care se aflau într-o stare avansată de degradare. Două au fost demolate integral și reconstruite, iar celelalte patru au fost reabilitate. Ultimul a fost finanțat cu fonduri de la Compania Națională de Investiții (CNI) - 2 milioane de lei - și finalizat anul trecut. Iar apoi proiectele s-au rostogolit pentru că erau multe de făcut în Lechința.

Punerea la punct a utilităților Comuna Lechința avea rețea de apă potabilă încă din anii 80, însă canalizarea lipsea, iar apa uzată ajungea în pârâul care străbate localitatea, cea ce făcea aerul insuportabil, mai ales în zilele noroase. Nu e de mirare că unul dintre primele proiecte s-a axat pe soluționarea acestei probleme care afecta calitatea vieții oamenilor din comună. Încă din septembrie 2008 a fost licitată lucrarea pentru rețeaua de canalizare si a fost contractat executantul. Astăzi, Lechința are rețea de canalizare și dispune de stație de epurare proprie. Nu au fost uitate nici satele aparținătoare, în Sângeorzu-Nou a fost introdusă rețeaua de canalizare și are propria stație de epurare, care a costat 5,82 milioane de lei, fondurile fiind asigurate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Vermeș va fi legat la stația de epurare din Lechința, după o mărire de capacitate, iar pentru celelalte trei sate – Chiraleș, Sîniacob și Țigău - este depus un proiect la CNI pentru introducerea rețelei de canalizare și construirea unei stații de epurare care să deservească întreaga populație care locuiește acolo.

Asfalt până în vie și pe viitoarea platformă industrială Străzile în Lechința sunt asfaltate, cu excepția uneia mai noi, care nu are nici canalizare, și a străzii Fabricii, de vreun kilometru lungime, care e doar betonată, urmând a fi și ele reabilitate. Strada betonată duce la fosta fabrică de zahăr, platformă de care s-au arătat interesați întreprinzători care doresc să își deschidă puncte de lucru în comună. Platfoma de 20 de ha dispune de toate utilitățile, la capacități mari. Zece hectare sunt cumpărate de firma RAAL care intenționează să construiască o fabrică, cu 1.500 de locuri de muncă.

Celelalte aparțin vechiului proprietar, însă există interes pentru achiziția lor. Un investitor interesat de patru hectare este compania Betak care ar vrea să producă acolo parapeți metalici, cu 80 de oameni. Teraplast și-a exprimat intenția pentru dezvoltarea unei linii de reciclare în aceași zonă industrială.

Cu aceste investiții, Lechința ar putea deveni un orășel.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Modernizarea drumurilor a început în primul mandat, iar de atunci, de când a apărut PNDL, Lechința nu a ratat nicio sesiune, atrăgând, doar între 2017-2020, peste 7 milioane de lei.

Nu doar drumurile comunale au fost puse la punct, ci și cele agricole. Cu 1 milion de euro fonduri europene, 12 km sunt asfaltați până la baza viilor care au făcut celebră Lechința.

“Am deschis drumul”, recunoaște Romeo Florian. Cea mai de nord podgorie din țară numără astăzi în jur de 200 de hectare de viță-de-vie doar pe teritoriul comunei, vii noi plantate prin programul de reconversie viticolă. Cele mai renumite crame sunt Vie-Vin și Lechburg, la care se mai adaugă alte cinci, care au obținut DOC – Lechința pentru vinurile pe care le produc, vinuri de o calitate deosebită, unele unice în România. “Încet-încet, Lechința revine la ceea ce a fost.

Suntem acum undeva la 30% din potențialul de altădată, însă culturile au o altă formă, e un alt mod de a lucra vița-de-vie, producția e cu mult mai bună. Lechința rămâne un brand pe care este ușor să îl promovezi, e ușor să vinzi vin de Lechința”, povestește primarul Romeo Florian.

Ne-am abătut de la infrastructura rutieră și ar mai fi de menționat că străzile din comună nu au rămas în beznă, iluminatul public fiind finanțat cu 1,6 milioane de lei, tot prin PNDL.

Punct la un coșmar Aproape de primărie, în centrul de comună, se înalță astăzi o clădire care adăpostește două grădinițe, una cu program normal și cealaltă cu program prelungit, reunite sub aceeași denumire - “Maria”. La grădinița cu program prelungit funcționează o grupă pentru copii defavorizați pentru care sunt suportate din bugetul local mesele. Nu a fost dintotdeauna așa. Comuna Lechința avea patru grădinițe și niciuna la standarde. “Când ningea, noaptea nu dormeam, îmi era teamă să nu cadă tavanele peste copii”, își amintește și acum Romeo Florian. Alte două imobile erau în satele Vermeș și Sângeorzu-Nou care au fost demolate și construite din fonduri europene două clădiri noi. O investiție de 500.000 de euro și nopți de iarnă mai liniștite.

Printr-un proiect prin PNDL în valoare de 4,35 milioane de lei, la Liceul Tehnologic Lechința au fost construite și dotate 10 săli de clase și e construit atelierul mecanic, care nu e dotat încă, fiind folosit ca săli de curs pe perioada pandemiei. Proiectul a venit ca o necesitate pentru elevii din cele două clase de învățământ profesional, una de sudori și una cu profil agricol, elevi care vin la școală de pe toată Câmpia Transilvaniei, transportați cu microbuzele școlare.

Fără să fi venit încă pandemia, școala i-a adus pe copiii din Lechința mai aproape de digitalizare. Printr-un proiect POCU de 6 milioane de euro - Impact Lechința, școlile au fost dotate cu 160 de tablete. Criza sanitară cu efectul său nedorit de închidere a școlilor i-a mobilizat pe cei din administrația comunei să continue programul, iar recent a fost lansată licitația pentru achiziționarea a 460 de tablete cu internet nelimitat în abonamente, astfel că toți elevii să poată avea acces la educație. Școală se face în Lechința în alte trei sate, în afara de cea din centrul de comună, la Vermeș sunt clasele I-IV, “O altă lucrare mare pe care sperăm să o finalizăm anul acesta e cadastrul general al comunei Lechința.

Fiind o comună mare, cu peste 13.500 de ha, am intrat într-un proiect al ANCPI. Mi-am asumat acest lucru, iar din decembrie până în februarie, am stat 54 de zile din 60 în primărie. Am lucrat ca să intabulăm drumuri județene, canale, stâlpii de la Electrica etc.”, Romeo Florian, primar comuna Lechința

ADMINISTRAȚII SMART

la Sângeorzu Nou - I-VIII, iar în Țigău – localitate preponderent maghiară – tot I-IV. În programul educațional sunt cuprinși 777 de copii.

Si tinerii au locul lor in reconfigurarea viitorului comunei,. Pe un hectar de teren, într-o zonă cu o priveliște frumoasă va fi dezvoltat un proiect de construcție a trei blocuri ANL pentru specialiști și tineri. Unul e în licitație acum. Pentru tineri, primăria pune la dispoziție și teren pentru construcția de case, până la 5 arii, gratuit pe durata existenței construcției.

Protectorii Câmpiei Într-o noapte a izbucnit un incendiu la căminul cultural din Lechința, iar sătenii au reușit să oprească extinderea lui până au venit pompierii. Au trecut minimum 20 de minute. Atunci s-a născut parteneriatul cu Ministerul Afacerilor Interne și Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, prin care să fie înființată o subunitate de pompieri și o stație SMURD la Lechința care să deservească toată zona de Câmpie până la Sărmașu, prima localitate din județul Mureș care are un asemenea punct.

Clădirea a fost construită din bugetul local, dotările au fost finanțate de Consiliul Județean, iar MAI asigură personalul.

Proiectul a fost finalizat în 2017, iar 28.000 de oameni sunt mai în siguranță.

Dacă pe parte de urgență, lucrurile au fost puse la punct, preocuparea e acum pentru medicina de familie și nu numai. În comună activează doi medici de familie, iar administrația a cumpărat fostul sediu de poliție cu gândul de a transforma clădirea într-un dispensar care ar veni să completeze serviciile medicale asigurate într-o clinică privată.

Prin proiectul POCU de care am amintit deja, la Grădinița din Lechința a fost amenajat și dotat un cabinet stomatologic. Mai e așteptat un medic stomatolog care, cu siguranță va avea de lucru, pentru că primarul i-a propus ca, în fiecare trimestru, toți copiii să treacă pe la cabinet, asumându-și chiar să suporte din bugetul comunei diferența dintre costurile lucrărilor stomatologice și fondurile alocate de CJAS Bistrița-Năsăud.

Cum fostul post de poliție va avea altă destinație, în parteneriat cu MAI, va fi ridicat un sediu de poliție, pentru Secția 3 Poliție Lechința care acționează pe toată zona de Câmpie a județului, plus un post de poliție locală. Comuna oferă clădirea și terenul, iar Poliția vine cu dotările și cu personalul, pentru care sunt asigurate și două apartamente, fiecare cu două camere.

Proiecte finalizate, în derulare sau care vor fi implementate în viitor ar mai fi multe de adăugat, însă sperăm că v-am convins de ce e de trăit în Lechința când vrei să renunți la oraș pentru un sat.

35

36

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTOMOTIVE

37

38

REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„River Park Residence”, concept de locuire modern în municipiul Reghin de Alin ZAHARIE

Construcția blocurilor de locuințe după 1990 în municipiul Reghin, județul Mureș, s-a dezvoltat destul de firav, dacă e să ne luăm după numărul blocurilor ridicate în ultimii 30 de ani. Situația pare să se schimbe, la orizont se întrevede „River Park Residence”, primul cartier nou privat din Reghin, un concept de locuire modern din toate punctele de vedere.

Conceptul acestei investiții este asigurat de SC Agromec Reghin SA care va transforma fosta platformă de pe strada Râului într-un cartier modern, un ansamblu de blocuri cum nu s-a mai văzut în Reghin.

„Noi, în vederea efectuării acestei investiții, ne-am asociat cu un dezvoltator, respectiv firma SC River Park din Bistrița, firmă de dezvoltare imobiliară ai cărei fondatori, prin societățile Prima Imobil, General Concept și Stilexprima, au portofolii bogate în Cluj și Bistrița, precum și o vastă experiență în domeniul construcțiilor și materialelor de construcții de peste 20 de ani. În baza acestui contract de participație, noi am venit cu terenul, iar dezvoltatorii vor asigura construirea. Am dorit să valorificăm superior locația unde Agromec a funcționat, respectiv Reghin, strada Râului, zona A a orașului, unde deținem o suprafață de 3 hectare de teren, proprietatea societății Agromec Reghin. Astfel, ne-am gândit ca în locul unde a funcționat fostul SMA Reghin să facem o investiție imobiliară”, a subliniat Mărioara Jiga, administrator SC Agromec Reghin SA. Pentru început vor fi dezvoltate primele trei blocuri (Parter + 3 Etaje + Etaj Retras), împreună cu parcările aferente. Blocurile vor dispune de apartamente cu 2 și 3 camere, prevăzute fiecare cu cel puțin un balcon, cu zone vitrate generoase, în special în zonele de zi, compartimentate inteligent pentru a satisface standardele moderne. La etajul retras se vor regăsi niște apartamente

REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mai deosebite, tip penthouse, cu terase generoase și dispuse pe două niveluri. Fiecare construcție va fi deservită de lift, accesul fiind unul securizat. „Desi avem experiență cu piața imobiliară, cea din Reghin a fost o noutate pentru noi așa că, în prealabil, am făcut un studiu care ne-a confirmat ceea ce anticipasem: în Reghin era nevoie de construcții noi, moderne, în contextul în care în oraș s-au ridicat puține construcții după 1990. Lucrările la primul bloc din cadrul acestui cartier rezidențial au început în luna august. Nu eram siguri la ce să ne așteptam, așa că aveam de gând ca anul acesta să facem primul bloc, să vedem cum merge piața, dar interesul a fost mare și vânzările au mers foarte bine, așa că acum începem și al doilea imobil, iar cât de repede vom demara lucrările și la al treilea. Ineditul acestei investiții este că va fi primul cartier nou de locuințe construit după 1990 în Reghin. Chiar dacă s-au mai construit blocuri, noi suntem primii care facem un cartier de aceste dimensiuni, cu străzi noi, parc și facilități, practic o mică comunitate. Am dorit, de asemenea, să oferim un standard ridicat, de aceea am ales să facem aceste construcții cu o arhitectură modernă, mai ieșită din comun, cu zone vitrate generoase, cu lift, iar în cartier vom investi în spațiile verzi, asfaltarea străzilor și amenajarea locurilor de parcare. Puteam să alegem să facem niște construcții mai simple cu mai puține dotări, dar am dorit ca apartamentele noastre să fie peste standardul existent în oraș, iar cei care aleg să se mute la noi în cartier sa simtă diferența”, a declarat Răzvan Andreica, asociat în societatea River Park împreună cu Vlad Rusu și Radu Lucaciu.

372 de apartamente, zonă de agrement, spații speciale Viitorul ansamblu va cuprinde 14 blocuri, la care se adaugă o clădire de servicii, circulații generoase pe străzi cu profil de 11 metri asfaltate, zone dedicate pentru locuri de parcare la nivelul solului, precum și parcări subterane, loc de joacă, zone de promenadă și spații verzi generoase. „Cartierul a fost gândit în prealabil prin elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal și va avea accesul din strada Râului, mai precis două intrări, și un acces pietonal pe digul Mureșului înspre strada Gării. În partea din spate, spre râul Mureș, PUZ-ul prevede o zonă de agrement, acest teren aparținând domeniului public. Pentru că avem șansa unică de a dezvolta un ansamblu de la zero, într-o zonă atât de bine poziționată, retrasă pe malul Mureșului, dar totuși atât de aproape de toate punctele de interes, lângă Școala și Liceul „Petru Maior”, centre comerciale și parc, dorim să creăm o comunitate deosebită, modernă, cu un aer european, cu o urbanizare coerentă și reguli bine stabilitite. Vrem ca fiecare dintre cei care vor alege un apartament aici să aibă sentimentul ca atunci când e acasă, e în cel mai primitor loc posibil, o zonă liniștită, nouă, cu spații verzi, cu apartamente generoase, compartimentate practic după nevoile moderne, cu zone vitrate mari și dotări moderne, ca în orice oraș european de calibru. În total vor fi 372 de apartamente, gândite la momentul de față cu două, trei sau patru camere, dar invățăm continuu și în funcție de solicitări și ce va cere piața, este posibil să includem și garsoniere, respectiv apartamente cu o singură cameră. Noi am gândit un sistem de blocuri aerisite, cu spații verzi, cu spații de parcare, astfel încât toate apartamentele vor avea loc de parcare asigurat. De asemenea, va fi amenajat un părculeț de joacă pentru copii. Vom avea și un spațiu care va putea fi

închiriat sau cumpărat pentru diferite servicii care să deservească acest cartier, unde ne-ar plăcea sa avem un medic de familie, un stomatolog, un salon de înfrumusețare, să fie toate prezente în cartier și la îndemâna celor care vor locui aici. Ne-am gîndit să denumim acest cartier rezidențial „River Park”, având ca sursă de inspirație râul Mureș. Zona de agrement din partea dinspre raul Mureș va avea o suprafață de un hectar. Per total, zonele verzi prevăzute în cartierul nostru vor fi undeva la 50%, aspect extrem de important pentru cei care vor opta să locuiască aici”, explică Mărioara Jiga.

Avantaje Avantajele unui astfel de cartier sunt multiple, începând de la zonă, una extrem de generoasă în ce privește accestul la educație pentru familiile cu copii, la cumpărături, plus apropiere de zona de centru a orașului. „Principalul avantaj al locuirii într-un asemenea cartier precum River Park este legat de zona în care el se află, una extrem de bună, în imediata apropiere a două licee: „Ioan Bojor” și „Petru Maior”, plus o grădiniță si o școală primară, combinat cu caracterul de cartier închis, lipsit de trafic de tranzit, și locurile de joacă, va fi locul ideal pentru familiile cu copii. La câțiva pași de noi este un centru comercial, unde regăsim și supermarketul Kaufland, iar centrul orașului este în imediata vecinătate, de altfel cei de la etajele superioare vor avea o panorama frumoasă asupra acestuia. Dar, principalul avantaj este dat de faptul că cei care vor opta să locuiască aici vor sta într-un cartier modern, frumos, aerisit si liniștit, dotat cu toate utilitățile”, completează reprezentantul Agromec Reghin SA.

Ce urmează? „Blocul 1 va fi ridicat până la finalul anului curent și deja am demarat lucrările pentru al doilea bloc. Pentru cel de-al treilea avem autorizație de construire, urmând sa înceapă lucrările și pentru acesta în scurt timp. Proiectul l-am gândit în așa fel încât să se întindă pe durata a cinci ani, asta și în funcție de solicitările care vor fi. Este gândit în etape în așa fel încât cei care s-au mutat deja să nu fie afectați de lucrările existente. Pentru rezervarea unui apartament din cartierul nostru, după ce stăm cu fiecare client în parte și găsim cea mai bună variantă pentru el, se face un antrecontract cu avans, urmând ca la finalizarea lucrărilor, și predarea apartamentului către client să se achite diferența”, a încheiat Mărioara Jiga.

39

40

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TapTasty: „Fiecare afacere ar trebui să își permită o aplicație de mobil!” de Traian DAN

O aplicație a unei firme de IT din Oradea vine în sprijinul sectorului HoReCa în perioada de pandemie. Despe aplicația TapTasty, născută sub umbrela Eleven Digits, a vorbit, întrun interviu pentru Transilvania Business, Adorian Chiorean, CEO al companiei.

Ce este TapTasty și cui se adresează?

TapTasty este un serviciu! Motto-ul nostru este: „Fiecare afacere ar trebui să își permită o aplicație de mobil!” Încercăm să facem acest lucru posibil. Noi, cei de la TapTasty, dezvoltăm aplicații mobile care facilitează posibilitatea de a avea propria aplicație personalizată, în funcție de brandul fiecărui client. Serviciul TapTasty se adresează industriei HoReCa: restaurante, cafenele, bistrouri, fast-food, magazine e-commerce, iar în curând și hotelurilor. Serviciul nostru este menit să economisească timp, să crească vânzările clienților noștri și să le genereze clienți fideli. Toate acestea prin intermediul a trei module principale: Management comenzi, Marketing, Rapoarte & profilul clientului.

Cum s-a născut ideea?

TapTasty a început ca un proiect intern, rezultat din pasiunea echipei noastre de a dezvolta idei noi și inovatoare, dar și de la o nevoie clară pe piață. Ne-am hotărât să construim serviciul TapTasty în urma unei discuții cu un prieten care a manifestat această nevoie. Înțelegând faptul că, pentru o afacere locală, nu este o opțiune să investească zeci de mii de euro în propriul serviciu pentru aplicații mobile, am decis să investim noi ca și companie într-o astfel de soluție. Acest proiect a prins culoare, iar de la stadiul de idee a ajuns la stadiul de serviciu prezent pe piața românească și nu numai.

Cine se află în spatele acestei idei? Ea nu vine din neant! Povestiți-ne ceva despre dvs., despre experiența dvs. și alte proiecte pe care le-ați avut până la TapTasty sau chiar și proiecte paralele. În spatele acestei idei se află, în primul rând, o echipă de oameni foarte talentați! Acești oameni au dobândit o experiență de peste 10 ani dezvoltând zeci, poate chiar sute, de proiecte internaționale. Expertiza noastră a fost, probabil, unul dintre lucrurile care ne-au ajutat să urmăm pașii corecți în dezvoltarea serviciului TapTasty. Eleven Digits, compania sub umbrela căreia se dezvoltă azi TapTasty, are o experiență de mai bine de 13 ani, și a livrat cu succes diferite proiecte atât pe piața din România cât și cea internațională.

Care au fost cele mai mari provocări în crearea acestui produs?

Marea provocare întâmpinată de noi a fost să găsim cele mai optime soluții pentru a răspunde problemelor actuale din industrie. Am urmărit să facem din serviciul TapTasty un serviciu accesibil ca preț pentru orice business din sector; să facilităm o modalitate de comunicare cu clienții, una mai ușoară și mai sigură decât cele existente deja. Un

alt aspect dorit a fost să punem la dispoziție un instrument ce ajută la creșterea în timp a unei comunități de utilizatori fideli pentru clienții noștri, cu care aceștia să poată comunica oferte, discounturi, evenimente și multe altele.

Cu alte cuvinte, validarea în piață a serviciului TapTasty.

La cât timp de la lansare ați avut primul client?

Metoda abordată de noi a fost puțin atipică, asta pentru că nu am vrut să repetăm greșelile din trecut. Înainte de a avea o linie de cod scrisă, am validat ideea acestui serviciu vorbind cu diferiți potențiali clienți. Ideea a fost primită într-un mod neașteptat de pozitiv. Acest lucru ne-a determinat să semnăm peste 5 contracte de “Early booking” cu un discount generos. Acești clienți au semnat un contract și au plătit un avans pe o promisiune, și anume că noi le vom furniza o aplicație de mobil personalizată. Ne-am ținut de cuvânt, iar primul client plătitor l-am “livrat” în septembrie 2019.

Cât este de scumpă aplicația și când începe să fie rentabilă pentru client?

Putem spune că TapTasty este cel mai ieftin serviciu pe piață pentru funcționalitățile oferite la momentul ac-

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tual. Prețul pentru un astfel de serviciu pornește de la 20.000 € - 30.000 € și poate atinge sume uriașe. Costul serviciului TapTasty este o fracțiune din această sumă, având o taxă modică de instalare, undeva în jurul sumei de 2.000 €. Această sumă cuprinde un design personalizat, programarea aplicațiilor de mobil pentru IOS și Android, pornind de la arhitectura construită de noi, dezvoltare personalizată în funcție de ceea ce se potrivește clientului nostru, cât și actualizări ale funcționalităților, gratuit, pe viață. Pentru suportul tehnic și taxa de utilizare a serviciului clienții noștri se pot încadra, în momentul de față, în două planuri, achitând o sumă fixă în funcție de veniturile generate prin utilizarea serviciului nostru. Planurile sunt disponibile pe pagina noastră www.taptasty.com, cu mențiunea că, fiind un serviciu personalizat, căutăm mereu cele mai bune soluții pentru clienții noștri, astfel, dacă nu se încadrează în planurile disponibile, căutăm împreună cea mai bună soluție. Din punct de vedere al rentabilității, explicația ar fi simplă. Cu cât se comandă mai mult prin aplicația mobilă oferită prin TapTasty, cu atât serviciul devine mai rentabil. Dacă ar fi să facem o simulare pentru comenzi ce au total valoarea lunară de 9.000 €, dar ar fi comisionate cu 10%, restaurantul pierde 900 €.

Dacă aceași sumă ar fi rulată prin serviciul TapTasty, restaurantul ar trebui sa plătească o taxă fixă de 200 € și ar rămâne cu 700 €, o sumă considerabilă am spune noi.

Multiplicând această sumă, pe perioada unui an, deja putem vorbi de niște sume generoase ce se pot salva.

De ce ar apela clienții la TapTasty, având în vedere că există pe piață platforme renumite care fac ceea ce face TapTasty? Ce vă diferențiază de alte aplicații similare?

Am putea spune mai degrabă că sunt asemănătoare, însă nu la fel. Din punctul nostru de vedere, sunt extrem de diferite, atât ca funcționalitate, cât și ca preț și servicii. Serviciul TapTasty s-a dezvoltat foarte mult și foarte vast, astfel, nu credem că alte soluții standard ar putea să ofere ceea ce noi oferim, atât din punct de vedere estetic, funcțional, dar și din punct de vedere al setului de functionalități.

Criza generată de COVID-19 a afectat foarte mult sectorul HoReCa, de unde vine marea masă a clienților dvs. Cât de mult i-a ajutat aplicația TapTasty, având în vedere că majoritatea restaurantelor au fost închise, iar livrările la domiciliu au luat avânt? Aveți vreun feedback din partea acestora? Dați-mi câteva nume de clienți mulțumiți.

Criza generată de COVID a produs și încă produce o situație dificilă pentru sectorul HoReCa. Cred că cel mai tare se poate observa efectul de domino care îi afectează și pe cei din industriile conexe. Ce putem să spunem este că toți cei care au avut încredere și au făcut pasul în a-și dezvolta propria aplicație de mobil, au jucat cartea norocoasă. Cred cu tărie ca nu ar fi un moment mai bun pentru cei din această industrie să facă pasul și să își promoveze propriul serviciu în acest cadru pe care îl oferă contextul pandemic. Statistic vorbind, din datele colectate, toți clienții noștri au vândut peste medie în această perioadă și au convertit un număr mare de clienți în utilizatori fideli; utilizatori care au continuat să folosească aplicația și după ce s-au redeschis restaurantele. Din numărul restaurantelor care folosesc TapTasty vă putem enumera: Piața9, Street Coffee Roasters, Narcoffee, Due Fratelli România, Euphoria Biergarten, Via29, Spartan, Trattoria Il Calcio, American Grill, Yumm Pizza, Super Mama și mulți alții.

Cât de mult a evoluat TapTasty de la început și până în prezent? I-ați adăugat noi funcționalități, este în continuă dezvoltare?

Aceasta este o întrebare foarte bună, care, după părerea mea, reflectă cel mai bine serviciul TapTasty, și anume, oferirea de noi funcționalități și dezvoltare continuă. Din punct de vedere tehnic, TapTasty a evoluat mult în ultimul an și este un serviciu în continuă dezvoltare. Clienții TapTasty sunt informați de toate funcționalitățile noi dezvoltate și beneficiază de ele în mod gratuit. De asemenea, suntem deschiși pentru orice propunere făcută de clienții noștri pentru a adăuga alte funcționalități. În implementarea funcționalităților luăm mereu în calcul utilitatea acestora și nevoia pe care o rezolvă pentru clienții noștri.

Care este aria răspândirii clienților dvs. în prezent și unde doriți să vă extindeți? În prezent, serviciul TapTasty se mândrește cu clienți de top nu doar din România, ci și din afara granițelor.

Suntem în plin proces de extindere pe piața olandeză, poloneză și USA. Target-ul nostru este să ne extindem la nivel internațional în Europa și SUA prin intermediul unor parteneriate strategice cu agenți locali.

Câți clienți aveți în prezent și ce așteptări aveți peste cinci ani? În prezent avem un număr de 38 de clienți, pentru unii dintre ei suntem în proces de dezvoltare a aplicațiilor mobile. Viziunea noastră peste 5 ani este să avem un număr de peste 500 de clienți și să fim prezenți pe toate cele cinci continente.

Cum vedeți evoluția IT-ului local și național în ultima vreme? Se poate spune că Oradea începe să conteze pe harta ecosistemului IT din România?

Chiar dacă se furnizează și servicii de tip outsourcing în Oradea, cred că din punct de vedere al oportunităților și al șansei de reușită, companiile de IT locale ar trebui să joace “cartea” dezvoltării unui produs/serviciu. Cu siguranță, din punct de vedere al potențialului de absolvenți și forței de muncă, încă nu se apropie de Cluj, București, Iași sau Timișoara, însă avem foarte mulți oameni talentați în Oradea, ale căror idei încep să se facă cunoscute. Cu alte cuvinte, credem că accentul pus pe valoare și nu pe cantitate vor face ca sectorul IT orădean să se dezvolte sănătos și suntem convinși că vor apărea produse și servicii foarte bune, made in Oradea!

41

42

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Alin Nica, noul președinte al Consiliului Județean Timiș are planuri mari:

“Județul are un potențial enorm, ceea ce îi lipsește este direcția” de Robert BLOANCĂ

În 2004, la 23 de ani, Alin Nica devenea cel mai tânăr primar din România. A preluat în administrare comuna Dudeștii Noi, a atras zeci de milioane de euro fonduri europene și a pus localitatea la punct. A decis că poate mai mult. E din acest an președinte al Consiliului Județean Timiș. Pentru Transilvania Business, Alin Nica ne-a povestit cum vede județul din punct de vedere economic.

Cât de atractiv e județul Timiș în acest moment și cât ar putea fi de atractiv?

Timișul are potențial și în domeniul economic și în sectorul agricol, în sectorul automotive, unde este lider ca export, și cred că ce îi lipsește Timișului este direcția pe care să o urmeze. Cred că dependența de companiile multinaționale poate șubrezi economia județului și rezistența acestuia la crizele mondiale majore și, de aceea, ținta noastră este să creăm un ecosistem de firme cu capital autohton, care să asigure sustenabilitatea mediului economic la șocurile externe, avem nevoie ca Timișul și Timișoara să atragă în continuare creiere și inteligență. Oamenii inteligenți își asumă riscuri, oamenii inteligenți pot crea noi afaceri la nivel local.

Timișul are un potențial agricol foarte mare, s-a trecut de la acel sistem de agricultură de subzistență, la un sistem de agricultură extensiv și intensiv, însă ne-am oprit la prima etapă a lanțului economic, producția. De cereale, legume, biomasă, animale, ar trebui să trecem la nivelul următor, cu producția, cu distribuția, cu prelucrarea acestei producții. Împreună cu mediul academic de profil, împreună cu fermierii și cu autoritățile locale, să găsim acele posibilități ca agricultura să performeze, să utilizeze fondurile europene pentru a investi în rețele de distribuție, în fabrici de prelucrare a materiei prime agricole sau zootehnice, și distribuția acesteia pe piețele interne sau din străinătate. Cred că, dacă facem aceasta, acel deficit de comerț exterior pe care în avem în sectorul agricol îl putem inversa.

Datele Inspectoratului Teritorial de Muncă arată că sunt peste 20.000 de firme care au în contractele cu angajații acea clauză de telemuncă. Aceasta înseamnă că lucrează în domeniul serviciilor, adică valoare adăugată ridicată.

Mai ales domeniul IT, cercetare, call-center. Stă Timișul bine aici, e loc de mai bine?

Acesta se bazează pe centrul universitar puternic de aici, ceea ce duce la atragerea de inteligență. Noi suntem la concurență cu Clujul, care este un pol IT la nivel național. Noi suntem un pol în automotive, care se bazează pe IT parțial și alte componente ale științei și tehnicii: mecanică, automatizări, electronică, electrotehnică. Dezvoltarea acestui sector al serviciilor este de dorit, pentru că are o valoare adăugată mare, cu impact major în realizarea PIB județean și, implicit, cel la nivel național.

Un capitol neexploatat este cel al turismului. Sunt acele zone superbe, naturale din estul județului, care se zbat în sărăcie, acolo e un potențial fantastic. Dar turism fără servicii nu

poți să ai, aici e nevoie de investiții publice în infrastructură și crearea acelor puncte de atracție care să facă privații să investească în acele servicii, în hoteluri, restaurante. Dar și să profităm de acel titlul de Timișoara Capitală Europeană și acest magnet pentru turiști poate fi fructificat în domeniul serviciilor culturale, dar și HoReCa. Sunteți de puțin timp președinte al Consiliului Județean Timiș (CJT). În această perioadă scurtă ce ați descoperit că lipsește Timișului pentru a fi și mai atractiv din punct de vedere economic?

Faptul că noi am fost primul județ conectat cu vestul a fost ceva fantastic, ceea ce și-a arătat influența în primul deceniu al acestui mileniu. Însă în ultima decadă nu am avansat în domeniul infrastructurii să ajungem la un alt nivel. Nu am dezvoltat centura de ocolire, nu am mers în direcția conectării la nivel de autostradă spre Calafat, ca să deschidem spre Bulgaria, Grecia și să devenim un hub regional de transport, și nici pe relația cu Belgradul, care este geografic cea mai apropiată capitală de Timișoara. E o direcție pe care trebuie să o urmăm în următorii ani. Am avut o întâlnire cu consulul Serbiei la Timișoara și am discutat toate posibilitățile pe care noi le avem ca să dezvoltăm această relație. Traficul peste graniță, chiar dacă avem multe puncte de frontieră, am deschis trei noi numai în ultima perioadă, întreg potențialul nu este fructificat la maxim. Nu vorbim doar de marfă, ci inclusiv

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de persoane. Pe calea ferată am avut două rute, Jimbolia – Kikinda și Stamora – Vârșeț, care s-au întrerupt total acum trei ani. Erau legături istorice, chiar din Banatul istoric, de dinainte de 1918, atunci când era, și încă mai este, cea mai dezvoltată regiune sub aspectul rețelei feroviare, relația cu Serbia pe următorul deceniu poate să fie fructificată, iar Serbia are aspirații europene, așa cum eram noi în 2007. Noi am putea să fim sub acest aspect ce au fost Austria, Germania pentru Timiș, asta am putea fi noi pentru Serbia. Este o țară apropiată ca și cultură de noi, există o forță de muncă bine calificată și ușor accesibilă, apropierea de Belgrad ar putea facilita crearea unor investiții intermediare care să ducă la crearea unui pol economic Timișoara – Belgrad, pentru că în afară de Novi Sad, Timișoara este cel mai mare oraș apropiat de capitala Serbiei. Putem profita de faptul că avem Aeroportul Internațional Timișoara și cu dezvoltarea traficului de cargo să putem facilita mutarea de marfă dinspre Budapesta, spre vestul Europei. E un avantaj strategic major, pe care noi trebuie să-l fructificăm.

Revenind la relația cu Serbia, pentru aceasta avem nevoie de căi de comunicații, rutiere și feroviare. De aceea e mai importantă acea autostradă Timișoara – Belgrad, pentru a facilita traficul de marfă și transportul de persoane. Dacă încă de pe acum începem să dezvoltăm acel microsistem de firme autohtone, în șase – șapte ani, care este perspectiva de aderare europeană a Serbiei, am putea avea firmele care să se externalizeze peste graniță și să aducă profitul aici.

Ce pregătește CJT în perioada următoare pentru susținerea mediului de afaceri?

Provocarea cea mai mare este accesarea fondurilor europene.

Modernizarea infrastructurii la niveluri europene este și în sprijinul mediului de afaceri, ei se plâng de aceasta de ani de zile. Pe lângă acestea, de ani buni de zile, ei se plâng de procedurile birocratice foarte anevoioase. Fie că se dorește construirea unei unități de producție sau o extindem pe cea existentă, procedurile urbanistice sunt extrem de anevoioase.

Pentru a obține toată această documentație, e necesar un adevărat travaliu pentru a ajunge la această finalitate. Aici noi am vrea să creăm, în noua organigramă, un departament care să faciliteze contactul între administrație, fie că e vorba de cea la nivel local, fie că e cea la nivel central, a instituțiilor deconcentrate, la nivel local. Vrem să reducem acest timp birocratic, administrativ, care amână dezvoltarea investițiilor.

Dar fără dorința de implicare în această procedură de diplomație administrativă pe care noi vrem să îl facem, nu vom putea ajunge la succesul scontat. Cred că buna-credință

INTERVIU

va prima și interesul general va face ca toți cei implicați să răspundă pozitiv.

Poate deveni Timișul un brand turistic?

Da, lucrăm la o strategie turistică și la un brand al județului pe care dorim să îl promovăm în județ, dar și la nivel național și european. Vrem să ne folosim și de perspectiva ca în 2023 să fim Capitală Culturală Europeană și ne pregătim sub acest aspect pentru că avem ce să oferim din punct de vedere turistic. Avem Delta Banatului, avem izvoarele Begăi, avem toate aceste biserici vechi, nemțești, șvăbești, am putea crea un circuit ecumenic, cultural. Avem sit-ul de la Cornești, sit-ul de la Parța, cicloturismul, pentru care avem nevoie de infrastructură.

Este necesară digitalizarea serviciilor publice?

Deși Consiliul Județean nu are o relație directă cu cetățenii, doar acolo unde aceștia trebuie să obțină o autorizație de construire sau urbanism, acest lucru nu înseamnă că nu e nevoie de digitalizare. Uitați aici pe biroul meu câte mape sunt, și asta e doar zece la sută din total, cât era dimineața aici. Aceasta înseamnă că nu există un management al documentelor în această instituție, ceea ce la acest nivel e extrem de grav. Nici măcar o ținere electronică a documentelor nu există. Va trebui să facem pași concreți în această direcție.

Mai mult, aceasta îmi doresc de când eram primar, și făceam lobby prin Asociația Comunelor, la nivel național, să impunem organelor centrale, pentru că numai așa putem reduce costurile administrative și inclusiv deciziile pe care decidenții le iau la toate nivelurile să le ia rapid și în cunoștință.

La nivel național, pentru orice decizie trebuie să trimiți o grămadă de hârtii la toate nivelurile, la toate primăriile și acestea trebuie să îți răspundă într-o săptămână sau o lună, două, trei. Trezoreria statului și Ministerul de Finanțe sunt instituțiile publice cele mai îndărătnice în a se digitaliza.

Trezoreria statului să nu aibă un server de plăți electronice, să poți să plătești o taxă locală cu cardul, trebuie să mergi prin Ghișeul.ro, care este administrat de o firmă privată și nu e firma statului, astfel că primăriile și instituțiile teritoriale ca să își încaseze taxele trebuie să treacă printr-o firmă privată și să plătească comisioane. Acesta e unul dintre exemplele legate de încremenire în trecut. Nu poate emite carduri, ca instituțiile publice să poată să facă achiziții cu carduri, contabilii de la primării să stea la ghișee cu orele la trezorerii ca să depună bani și acte. Chiar mai mult, acum trebuie să faci plăți și în sistem electronic, dar să duci și hârtiile, fizic, acolo, este total ineficient.

43

44

INFRASTRUCTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Investiții pentru orizonturi largi și senine de Ionuț OPREA

R.A. Aeroportul Oradea are un nou management, un terminal nou, proiecte de investiții și programe pentru a crește traficul și beneficiile pentru mediul economic. Care sunt soluțiile în plină criză globală și ce se vede la orizont, explică Gheorghe Răcaru (fost director general al Tarom și Blue Air), președintele Consiliului de Administrație.

Care sunt argumentele și obiectivele noii echipe de management, care sunt atuurile principale?

Alături de mine, din Consiliul de Administrație fac parte profesioniști, oameni care au activat în domeniul aviației și care încă își desfășoară activitatea în acest domeniu: Tudor Jidav (fost director al Aeroportului Internaţional “Henri Coandă” Otopeni) și Răzvan Horga (actual director general interimar al Aeroportului Oradea și specialist în transporturi aeriene), oameni de afaceri de pe plan local, ca Alexandru Pop (managerul grupului de firme Sapient), Dan Popuş (managerul companiei Plastor Trading din Parcul Industrial Oradea), Dan Vîlceanu (avocat), precum și un reprezentant al Ministerului de Finanțe - Doina Drăghici.

Ce investitii recente susțin planurile și strategia pentru 2021-2022? Care sunt upgrade-urile de care se pot bucura pasagerii și companiile care deservesc Oradea?

Anul acesta a fost finalizat un nou terminal cu o suprafaţă de 2.925 metri pătraţi, având capacitatea de a deservi 600 de pasageri pe oră, 3 porți de îmbarcare, 5 ghișee check-in și o parcare cu 133 de locuri. Un alt obiectiv de investiții, pe lângă construirea terminalului nou, a fost reabilitarea platformelor existente și a drumurilor de incintă în perimetrul Aeroportului Oradea prin care s-au creat 71 de noi locuri de parcare în zona Terminalului 2. În următoarea perioadă vor fi depuse cereri de finanțare pentru alte două proiecte de modernizare a infrastructurii aeroportuare vizând creșterea gradului de siguranță și securitate și dezvoltarea și modernizarea infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Oradea. Prin acestea urmărim următoarele obiective: prelungirea pistei (cu 400 m) pe direcția sud, astfel pista va avea 2.500 m lungime și va permite operarea fără restricții pentru aeronavele din familia Boeing 737 și Airbus A320 indiferent de condițiile meteorologice; dotarea cu instrumente de radionavigație a pragului de sud al pistei pentru a permite ca aterizările ghidate să se poată efectua și fără a survola Municipiul Oradea; gard inteligent dotat cu senzori și sistem de monitorizare TVCI și drum perimetral pentru sporirea securității; reabilitarea, extinderea și modernizarea platformei de îmbarcare/debarcare ce va asigura staționarea a încă 3 aeronave categoria ”C”; asigurarea mijloacelor și echipamentelor pentru întreținerea și mentenanța suprafețelor de mișcare și a instalației de balizaj; construirea unei remize pentru formația de salvare și stingerea incendiilor și dotarea acesteia cu două autospeciale de ultimă generație.

Care au fost provocările și cum a fost gestionată situația dificilă creată de criza sanitară din 2020?

Pandemia generată de noul coronavirus SARS-Cov 2 a determinat scăderea dramatică a numărului de pasageri, iar veniturile aeroportului au scăzut cu 45%. Prin urmare, aeroportul a fost obligat să își reducă cheltuielile de funcționare, recurgând la ajustarea organigramei și trimiterea în șomaj tehnic a 42% din personal pe perioada stării de urgență. Pentru a veni în întâmpinarea operatorilor de transport aerian, am

luat decizia de a reduce taxele aeroportuare cu aproximativ 50%. În plus, pentru a sprijini activitatea companiilor aeriene care reiau sau încep operațiunile de zboruri de pe Aeroportul Oradea în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, Aeroportul Oradea a administrat o schemă de ajutor de stat în valoare de până la 1.000.000 euro. În luna mai, Primăria Municipiului Oradea a demarat procedurile pentru aprobarea unor măsuri de sprijin pentru dezvoltarea accesibilității aeriene a Municipiului și a județului Bihor. În luna august a fost emisă decizia Comisiei Europene prin care se aprobă o schemă de ajutor de stat pentru operatorii aerieni care vor dezvolta noi destinații internaționale în vederea reducerii impactului pandemiei de COVID-19 asupra afacerilor locale. Procedura publică de selecție a ofertelor a fost publicată în data de 17 august, iar în urma evaluării compania Ryanair va beneficia de un ajutor de 800.000 de euro pentru a zbura începând cu luna februarie 2021 cu câte două frecvențe săptămânale spre următoarele 4 destinații internaționale: Londra (Stansted), Milano (Bergamo), Bologna și Düsseldorf (Weeze).

Care sunt beneficiile principale pentru oraș/județ în condițiile noilor planuri și efectele pozitive anticipate? În primul rând ne dorim să oferim o mai bună flexibilitate și o gamă tarifară care să stimuleze noi segmente de călători pe relația cu Capitala. Multiplele frecvențe zilnice le vor permite pasagerilor care călătoresc în scop de afaceri să petreacă o zi întreagă de lucru în București sau Oradea, zburând dimineața și întorcându-se seara, fără a mai fi nevoiți să înnopteze din cauza orelor de zbor nepotrivite. Totodată, oferta de locuri mai numeroasă, inclusiv cu aeronave de peste 120 de locuri, se va adresa mai bine segmentului de trafic turistic prin oferirea de bilete de avion la prețuri competitive. Este de așteptat ca aceasta să aibă un impact pozitiv, mai ales asupra pachetelor city break pentru Oradea și Băile Felix și, pe viitor. inclusiv pentru tururi în județul Bihor. Deloc de neglijat în această categorie vor fi și cursele externe, Oradea fiind un

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INFRASTRUCTURĂ

oraș cu un potențial turistic fantastic, ce poate fi vândut nu doar către românii din Diaspora, care beneficiază astfel și de un acces facil și ieftin acasă, cât și către turiștii străini, după cum s-a văzut înainte vreme când Ryanair a mai operat zboruri din Oradea. Nu în ultimul rând, este de așteptat ca aceste zboruri, alături de alte destinații internaționale viitoare, să susțină eforturile autorităților locale de a atrage investitori în parcurile industriale din municipiu și județ.

Care este mesajul dvs. pentru călători și pentru comunitatea de business din Bihor?

Conectivitatea aeriană este un barometru pentru dezvoltarea economică a unei comunități, iar scopul nostru este revitalizarea Aeroportului Oradea pentru a-i permite să își joace cu brio rolul semnificativ pe care îl are în dezvoltarea Municipiului Oradea și a județului Bihor. Vom continua să ne implicăm în realizarea de legături aeriene semnificative nu doar pentru segmentele de trafic turistic și diaspora, cât mai ales pentru a deservi mediul de afaceri și investițiile din parcurile industriale locale. Una dintre priorități este conectarea Aeroportului Oradea la cel puțin un aeroport hub, ceea va extinde paleta de destinații accesibile, permițând unui pasager

să ajungă de la Oradea pe cale aeriană oriunde în lume în cel mai scurt timp posibil și cu un minim de escale.

45

46

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Premieră europeană la Timișoara în 2021 noul IBIS SQUARE al Accor de Ionuț OPREA

Călin Ile, numit director geneal pentru IBIS SQUARE la Timișoara, dezvăluie detalii ce vor asigura succesul hotelurilor în viitor, provocări pentru industrie și Timișoara, dar și planurile Accor pentru România.

Care au fost argumentele/atuurile principale care v-au atras în noul proiect profesional?

Deschiderea unui hotel este superlativul meseriei de hotelier, este un proces complex, provocator și, din când în când, îți dorești să retrăiești această experiență frumoasă reprezentată de apariția unui nou hotel pe piață.

Păstrând proporțiile, e și acesta un copil pe care îl aduci pe lume, de care vei fi legat toată cariera ta. De aceea, emoțiile trăite sunt intense. Proiectul din Timișoara are, însă, multe atuuri proprii, pe lângă adrenalina unui nou început.

Este un proiect în premieră europeană. Lansăm conceptul IBIS SQUARE în Europa cu această ocazie. În acest moment există doar un singur IBIS cu acest concept în lume, în Bangkok. Noi îl facem pe al doilea la Timișoara.

Deschiderea unui hotel în plină pandemie reprezintă, de asemenea, un argument important care m-a făcut să vin aici. Dăm un mesaj de încredere pentru industria noastră, în ciuda acestor momente complicate pe care te traversăm.

Am fost implicat până acum în proiecte hoteliere din București, Constanța și Sibiu. Venirea la Timișoara mă aduce puțin mai aproape de casă, eu fiind născut în Marghita, județul Bihor. Orașul în sine e extrem de provocator. Aflat la o distantă mică de multe capitale europene, având o istorie interesantă și o arhitectură de excepție, totuși nu a reușit încă să intre în rândul destinațiilor de leisure, de city break. Poate, asta este cea mai mare provocare, de a pune Timișoara pe harta destinațiilor turistice, și aici rolul meu și impactul IBIS pot fi hotărâtoare, mai ales în perspectiva Capitalei Culturale 2023.

Ce înseamnă pentru Accor noul concept pentru ibis și care sunt noutățile aduse de grup în Romania, pe termen mediu?

Aș începe prin a spune că, pentru Accor, piața din România înseamnă foarte mult, și nu întâmplător sediul pentru Europa de Sud-Est a fost stabilit la București.

Grupul Accor are aproape 40 de branduri la nivel mondial. Dintre toate, cea mai mare extindere și notorietate o are IBIS. La nivelul grupului permanent au loc lansări de noi concepte, se inovează, se digitalizează și exact asta facem noi acum, odată cu lansarea conceptului ibis Square la Timișoara.

Noul concept ibis Square propune un design flexibil, modular și modern. Hotelul devine un hub social activ 24/7, cu restaurant, spații de divertisment, relaxare, zone de lucru și de întâlnire. Lobby-ul hotelului este deschis atât oaspeților hotelului, cât și vizitatorilor din proximitate. Datorită unei abordări jucăușe a spațiului interior și exterior, acesta este vizibil din stradă, pentru a atrage călătorii și localnicii deopotrivă. Senzația este aceea de a intra într-un hub prie-

tenos și plin de viață, mai degrabă decât într-un hotel.

Mai multe mese mari, comunale, servesc drept zone de check-in, spații de co-working, spații de luat masa.

Lobby-ul nu mai este legat de funcțiile sale tradiționale.

Cu noul concept Square, hotelurile ibis pășesc ferm în viitorul ospitalității, făcând obligatoriu check-in-ul mobil. Caracteristicile primirii mobile sunt lipsa recepției, ca spațiu formal de interacțiune cu personalul hotelier, și faptul că oaspeții sunt întâmpinați și invitați să facă check-in la bar, în lounge sau la masa comună. Și oferta F&B este marcată de o transformare. Ibis Timișoara va găzdui un restaurant nou și inedit, Charlie’s Corner, un spațiu informal și relaxat unde oaspeții hotelului și timișorenii se vor putea bucura de un meniu simplu, dar delicios și de o ofertă generoasă de beri locale și internaționale, cât și de o varietate de cocktail-uri pe bază de bere. În completarea noutăților aduse de Accor în România, cred că ajunge dacă spunem că planurile noastre sunt să avem 50 de hoteluri în țară până la final de 2025. Și vom face acest lucru în ciuda pandemiei, spun asta bazândumă pe contractele existente care aduc noi deschideri de hoteluri sub mărci existente deja pe piața locală, precum ibis, ibis Styles, Mercure sau Novotel, dar și branduri noi, fascinante, dintre care noul Swissotel Bucharest este un exemplu elocvent.

Care este însemnătatea investiției și parteneriatului la Timișoara, cum vedeți evoluția proiectului și a acestui oras pentru piața din România și pe plan internațional?

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TRAVEL

Investiția de la Timișoara este rezultatul unei colaborări între cel mai mare dezvoltator imobiliar din zonă și cel mai mare grup hotelier din Europa. Este o plăcere să lucrăm cu grupul Bega și suntem convinși că experiența și expertiza aduse de Emil și Marius Cristescu în derularea unor astfel de proiecte dau mare valoare proiectului.

Proiectul va fi un exemplu de eficiență a investiției, dacă vorbim de raportul calitate/preț per cameră construită, și noi ne vom asigura că livrăm același raport și din punct de vedere al operării.

Suntem siguri că deschiderea noului ibis Timișoara, al doilea hotel al Accor din oraș, va reprezenta doar începutul apariției mai multor lanțuri hoteliere internaționale.

Inclusiv Accor va mai avea, cu siguranță, noi inaugurări în oraș în viitorul apropiat.

Acest lucru este benefic pentru imaginea orașului, pentru încrederea pe care turiștii o au într-o destinație, aduce plusuri în calitatea serviciilor în întregul oraș. Practic, ridică nivelul prestației hoteliere din Timișoara, ceea ce este mai mult decât binevenit în condițiile în care curând vom fi Capitala Culturală Europeană.

Cum ați simțit criza și efectele ei în 2020, cum pot fi adapate noi obiective de business contextului fluid din această perioadă, cum poate ajuta industria ospitalității?

Criza este una profundă și impactul în industria noastră este unul puternic și cu efecte pe termen lung. Una din cele mai mari probleme este cea legată de pierderea talentelor, a forței de muncă pregătite cu greu în ultimii ani. Dar, pe lângă pericolul menționat mai sus, pe lângă presiunea financiară și riscurile pentru operatorii din domeniu, criza aduce și oportunități, aduce schimbări în modul de derulare a afacerilor și cei mai adaptabili și mai inovativi vor reuși să treacă cu bine.

Investitorii din turism realizează azi că nu mai poți miza doar pe flerul sau inspirația antreprenorului, trebuie să te bazezi pe specialiști care vin cu ultimele noutăți din turism, din tehnologie, din marketing sau din orice alt domeniu care interferează cu activitatea hotelieră. Astăzi, hotelierul nu mai este doar un bun administrator al afacerii, el trebuie să fie implicat social, să fie un entertainer, să fie bun psiholog, bun analist de date, să știe tehnologie și poate mai mult decât orice să fie un bun diplomat care să se împartă între client, angajați, investitor și comunitatea din care face parte.

Contextul pandemic va face ca afacerile din turism să intre într-un altfel de climat, va apărea curând o nouă normalitate în care ne vom derula activitatea. Dar o vom face mereu cu zâmbetul pe buze și cu încrederea dată de faptul că oamenii vor dori mereu să călătorească, să cunoască locuri și persoane noi, iar noi vom fi aici pentru a-i aștepta cu drag la ibis Timișoara City Center.

Ca președinte al FIHR ce priorități considerați că trebuie susținute pentru a impulsiona dezvoltarea pieței din Timisoara și cum credeți că trebuie ajutată industria ospitalității din Români în noul context?

Am participat, în calitate de președinte al FIHR, la multe discuții privind politicile publice de turism atât la nivel național, cât și la cel regional. Afilierea noastră la HOTREC ne oferă acces la informații din analizele experiențelor altor țări din Europa. Putem spune, deci, că cel mai important pas pe care poate să-l facă un oraș cu potențial turistic, precum Timișoara, este să creeze ORGANIZAȚIA DE MANAGEMENT AL DESTINAȚIEI (OMD), în parteneriat public-privat.

Acest OMD trebuie să găsească modalități prin care să

promoveze destinația, să facă din Timișoara o destinație de city break, de leisure prin stabilirea unui calendar potrivit de evenimente culturale, sportive, sociale sau prin acțiuni de promovare. De asemenea, are nevoie de o strategie ca destinație de evenimente de business prin a promova Timișoara ca un hub regional de conferințe, congrese și altfel de evenimente de acest gen.

Nu în ultimul rând trebuie să găsească acea comunicare cu populația orașului care să îi facă pe timișoreni să fie mândri că fac parte dintr-o destinație turistică recunoscută, să fie bucuroși că orașul lor este vizitat, admirat, recomandat și, de ce nu, să le aducă și lor beneficii economice rezultate dintr-o activitate turistică intensă.

Un brand turistic al Timișoarei este absolut necesar, la fel cum continuarea investițiilor publice prin renovarea clădirilor și zonelor importante turistic din oraș reprezintă lucruri prioritare pentru viitorul pe termen scurt și mediu.

Trebuie să ținem cont de faptul că industria ospitalității se schimbă, vom trece curând la o nouă normalitate care va creiona domeniul nostru. Dar, deși așteptăm aceste schimbări legate de sustenabilitate, digitalizare, prelucrare de big data, personalizarea serviciului turistic și altele, ce va rămâne mereu va fi plăcerea pe care noi, prestatorii de servicii vom reuși să o aducem clienților noștri, astfel încât să îi facem să revină. Odată cu deschiderea din primul trimestru al anului 2021, vă așteptăm cu drag să vă arătăm pasiunea și angajamentul nostru pentru ospitalitate, la cele mai înalte standarde, la ibis Timișoara City Center.

47

48

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dr. Florin Ludușan, fondatorul Casei de avocatură Ludușan:

“Avocatul nu doar rezolvă problemele, ci te ajută să le și eviți” de Ligia VORO

Încrederea în avocat, în capacitățile sale profesionale/juridice, în modul său de soluționare a problemelor este principala caracteristică a unui avocat bun, consideră dr. Florin Ludușan, fondatorul Casei de avocatură Ludușan, iar sinceritatea în relația dintre avocat și client este esențială. Despre profesie, experiența în profesie, viitor, avocatul dr. Florin Ludușan ni s-a “destănuit” într-un interviu acordat în premieră.

Aveți peste 15 ani experiență în domeniul avocaturii, cum au fost începuturile și cum v-ați dezvoltat aria de servicii juridice oferite de-a lungul timpului? Încă de la început, parcursul profesional a fost intercalat cu foarte multe provocări, fiind un drum anevoios, care a necesitat perseverență, tenacitate și depășirea unor situații-limită. Cred că a fost un început timid, similar cu al multor societăți/businessuri, însă pe parcursul timpului, investind în capitalul uman și punând accent pe profesionalizarea serviciilor juridice oferite, am reușit să dezvoltăm o echipă și un business prezent în zona juridică a Transilvaniei.

Ce servicii le oferiți companiilor care vă diferențiază în piața avocaturii mureșene și naționale? Ce planuri aveți legat de aceste servicii ținând cont de transformarea digitală și tehnologică pe care societatea o traversează?

Casa de avocatură Ludușan acoperă o arie extinsă de ramuri ale dreptului, focalizându-se pe ariile din zona dreptului societar, oferind business-urilor asistate de noi, servicii juridice complete, denumite de noi „servicii juridice de la A la Z”. Transformarea digitală și tehnologică pe care o traversează societatea în general și societatea românească în special nu reprezintă un obstacol în relațiile cu clienții noștri ci dimpotrivă, sistemele ultra-rapide de comunicare facilitează legăturile cu aceștia, economisind timp și resurse. Chiar și activitatea cu instanțele de judecată poate fi privită din acest unghi, în sensul în care comunicarea digitală este încurajată de către instanțele de judecată; observăm și susținem eforturile făcute în acest sens, de instituțiile statului, în vederea accesării electronice a dosarelor de instanță și a documentelor aferente acestora.

De la ce nivel al afacerii ați sfătui o societate comercială să apeleze la un cabinet de avocatură?

Temelia oricărui business este foarte importantă, de aceea am recomanda serviciile juridice oricăror societăți la început de drum, astfel încât să își pună bazele juridice într-un mod solid.

Ulterior, dezvoltarea business-ului va fi mult mai facilă, neexistând riscuri majore în evoluția acestuia.

Am traversat în acest an o criză sanitară profundă și se prefigurează una economică în anii care urmează, cum v-ați adaptat crizei medicale și care sunt perspectivele pentru viitor?

Modificările legislative ce au survenit odată cu această pandemie și care au afectat direct societățile și afacerile românești au necesitat o atenție deosebită și o adaptare rapidă și punctuală în ceea ce privește activitatea echipei Cabinetului. A fost nevoie de un efort constant al întregii echipe pentru a îndruma în mod corespunzător clienții noștri din punct de vedere juridic, având

în vedere problemele ridicate de modificările legislative, inexactitatea, tardivitatea sau interpretabilitatea acestora.

Cum se construiește și cum se păstrează astăzi, într-o societate atât de dinamică și accentuat globalizată, relația dintre client și avocat?

Rolul avocatului într-o relație comercială este extrem de important, fundamentându-se atât pe o latură preventivă, de anticipare a posibilelor probleme juridice și evitare a acestora, cât și o latură de soluționare a litigiilor și conflictelor odată ce acestea au apărut. Din acest punct de vedere, ne-am construit serviciile juridice în jurul conceptului că avocatul nu doar rezolvă problemele, ci te ajută să le și eviți, aceasta fiind în cele mai multe cazuri varianta mult mai profitabilă clientului. În consecință, relațiile pe care le avem cu clienții noștri sunt unele extrem de strânse, clientul având certitudinea că va fi îndrumat constant în desfășurarea activității sale, astfel încât acesta să se poată focusa pe modalitățile de dezvoltare ale business-ului său, lăsând eventualele complicații juridice în soluționarea avocatului.

Dar relația dintre avocații din același cabinet, cum ați descrie echipa dvs.?

Așa cum am menționat anterior, încă de la începuturile în această carieră am considerat că principala investiție și focalizare în cadrul oricărei activități profesionale este echipa, capitalul uman. În acest sens, am pus bazele unei echipe puternice atât din punct de vedere profesional și juridic însă și din punct de vedere uman, valorizând încrederea pe care acești oameni o inspiră, valorile și principiile după care își ghidează activitatea și modul în care conlucrează împreună, ca un tot omogen, în urmărirea intereselor Cabinetului. Echipa Casei noastre de avocatură reflectă imaginea Cabinetului și evoluția acestuia pe parcursul timpului, fiind determinantă în relațiile cu clienții și partenerii noștri, fiecare aducându-și aportul în dezvoltarea acestuia.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

49

50

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

De 25 de ani, investim în următorii 25

Dezvoltarea Centrului de Imagistică REGINA MARIA din Brașov Brașovenii se bucură de 10 ani de servicii medicale în domeniul imagisticii la cele mai înalte standarde, la Spitalul REGINA MARIA Brașov. Despre acest departament, despre evoluția domeniului și multe alte informații interesante ne-a vorbit Dr. Paul Silviu Biriș, Medic primar Radiologie – imagistică medicală, Spitalul REGINA MARIA Brașov, în interviul acordat.

Care sunt progresele făcute în imagistică la spitalul REGINA MARIA din Brașov, în ultimii 10 ani? În urmă cu 10 ani, când am inaugurat departamentul de Imagistică Medicală în spitalul REGINA MARIA din Brașov, eram destul de puțini pe piața locală în ceea ce înseamnă numărul centrelor de imagistică, dar și în ceea ce privește numărul de medici. Însă lucrurile au mers de la sine, cererea de investigații imagistice fiind în continuă creștere în acești ani, iar noi am fost într-un continuu proces de evoluție, astfel încât să le putem oferi brașovenilor servicii medicale la cele mai înalte standarde.

Cum arăta echipa dumneavoastră acum 10 ani și cum arată în prezent?

Departamentul de imagistică din REGINA MARIA este format din medici, asistenți, operatori, coordonatori, recepție, IT, fiecare având un rol bine definit în echipă. Am încercat să păstrăm intactă atât structura echipei, cât și personalul, pentru a putea forma o structură unită, care are la bază profesionalismul, dar și empatia față de pacienți. Acum 10 ani eram foarte tineri cu toții și am rămas o echipă tânără care, între timp, a acumulat experiență, a învățat și a evoluat.

Sunteți specializat pe radiologie. Ce sunt și de ce sunt valoroase aceste investigații? Ce aduc în plus? În urmă cu 15-20 de ani, specialitatea de Radiologie era considerată o ramură medicală nu foarte importantă, fiind bazată pe radiografii și ecografii. În prezent însă, a reușit să-și impună un rol hotărâtor, mai ales în specialități precum neurologie, neurochirurgie, chirurgie, ortopedie, gastroenterologie, oncologie, ORL, medicină de urgență, endocrinologie sau cardiovascular. În prezent, consider o eroare intrarea în sala de operație fără o investigație imagistică în prealabil, fie că vorbim despre ecografie, CT sau RMN. Împreună cu medicii colaboratori, suntem deschiși discuțiilor interdisciplinare pentru alegerea celei mai bune metode imagistice pentru un anumit tip de patologie, dar și pentru evaluarea rezultatului imagistic în concordanță cu anamneza și datele clinice oferite de medicii curanți.

Ce ne puteți spune despre siguranța legată de iradierea în imagistică?

Dacă vorbim de rezonanță magnetică, nu există iradiere. Fiind vorba de un câmp magnetic, această investigație o putem efectua ori de câte ori este necesar, inclusiv în cazul pacientelor gravide sau al copiilor.

Când vorbim de radiografii, mamografii sau computer tomograf, iradierea trebuie limitată doar la cazurile pentru care aceste investigații sunt indicate de medici specialiști și pot

aduce un aport mai mic sau mai mare în diagnosticarea unor boli sau evaluarea tratamentului pacientului.

Ca extra măsură de siguranță, aparatele CT din REGINA MARIA sunt dotate cu un soft de monitorizare al dozelor de iradiere la fiecare pacient, numit DoseWatch. Acest soft urmărește fiecare investigație imagistică și elaborează un raport în care optimizează doza de iradiere astfel încât să putem spune că fiecare pacient va primi doza minimă de iradiere pe care un aparat anume o poate da, raportat la tipul de investigație necesar, suprafața de scanat și greutatea pacientului.

Care este patologia cea mai frecventă cu care vă confruntați?

Un medic radiolog, cel puțin în România, trebuie să poată să se confrunte cu toate patologiile, de la cea neuro-spinală, la musculoscheletală, ORL, până la cea oncologică sau de medicină de urgență.

Dacă ar trebui să aleg o specialitate anume la care să mă limitez, cel mai probabil aș alege oncologia, cea mai greu de manageriat din punctul meu de vedere, de la seriozitatea redactării unui rezultat oncologic, la alocarea de timp extra pentru evaluarea investigațiilor precedente ale pacientului. Orice detaliu poate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

face diferența și poate influența tratamentul onco-chirurgical radical. Vorbim de cele mai multe ori de decizii dificil de luat de către colegii mei oncologi sau chirugi, iar colaborarea dintre noi îi oferă pacientului cea mai bună opțiune de tratament.

Care sunt cele mai provocatoare investigații imagistice pe care le realizați?

Toate sunt. Dacă ai pleca de la ideea că anumite investigații sunt banale, atunci cu siguranță există riscul de a scăpa anumite informații. În general, nu fug de nicio investigație imagistică pe care aparatele o pot face. Patologia cardiacă și cea senologică sunt singurele de care m-am îndepărtat, pentru a mă putea ocupa preponderent de celelalte, mai ales că avem în echipa noastră medici care au aceste abilități mult mai bine dezvoltate decât le-aș avea eu. De exemplu, domnul doctor Sebastian Condrea pe partea de cardiologie sau doamna doctor Laura Biriș, care se ocupă de patologia mamară (puncții ghidate, RMN mamar, ecografie și mamografie).

Cât de importantă este experiența medicului imagist în investigație?

Nu doar experiența este cea mai importantă, pentru ca un medic tânăr are energia suficientă pentru a demonstra, are timpul necesar pentru a se documenta și are dorința de a se afirma. Iar experiența, practic, doar reduce timpul alocat documentării.

Poate mai importantă decât experiența este colaborarea cu ceilalți medici, fie că vorbim despre echipa de medici imagiști, care colaborează pentru eliberarea diagnosticelor în cazuri mai dificile, sau despre medicii curanți, de la care putem afla informații necesare elaborării rezultatelor imagistice.

Dar aparatura pe care o folosește?

Aici, din păcate, oricât de bine intenționat este un medic, acesta este dependent de aparatură.

Mulți pacienți nu știu faptul că examinările imagistice pot să fie diferite de la o locație la alta, fie că vorbim despre protocoalele folosite, care pot fi diferite inclusiv de la medic la medic, pe același aparat, sau de dotarea fiecărui centru medical, elemente tehnice care pot fi hotărâtoare în ceea ce privește diagnosticul final. În cadrul Spitalului REGINA MARIA BRAȘOV, medicii au pus la punct protocoale standard, agreate de toți medicii și tehnicienii din departamentul de imagistică, protocoale la îmbunătățirea cărora lucrăm constant.

Ne puteți da exemplul unui caz mai deosebit din spitalul REGINA MARIA din Brașov, care v-a rămas în memorie într-un anumit mod?

Toate cazurile sunt speciale, pentru că ele sunt răspunsul nostru la cererea de ajutor a pacientului, fie că vorbim de cazuri ușoare, de genul herniilor de disc sau a leziunilor de menisc, până la cazuri dramatice, precum cele oncologice, în care de multe ori viața pacienților depinde de fiecare cuvânt din raportul medical pe care noi îl generăm. Îmi rămân în minte pacienții care ne-au trecut pragul pentru examinări uzuale efectuate cu un anumit scop, de cele mai multe ori banal, în cadrul cărora am identificat patologii conexe maligne. Și vă dau 3 exemple recente: un pacient tânăr, investigat IRM pentru coloana lombară, pentru suspiciunea de hernie de disc, la care am descoperit o tumoră malignă a peritoneului; o pacientă investigată pentru hernie de disc lombosacrată și la care am descoperit pe una din secvențe un cancer de col uterin într-un stadiu în care încă nu era simptomatic, fiind mai ușor de tratat; un băiat tânăr, care a venit pentru o investigație de coloană cervicală în urma unui traumatism, la care am descoperit o formațiune tumorală intracraniană la nivelul șeii turcești.

Vorbim de multe ori de oameni tineri, care au venit cu o pato-

SĂNĂTATE logie benignă la noi, iar noi practic le-am întors lumea la 180 de grade. Sunt cazuri care ne rămân în minte. Faptul că am reușit să descoperim acele tumori în stadiul în care ele nu sunt încă simptomatice înseamnă că, de cele mai multe ori, sunt complet vindecabile, după un tratament oncologic sau chirurgical corect efectuat. Aceste cazuri practic întăresc ideea de screening și controale periodice, care, din păcate, lipsesc în cultura medicală a pacientului român.

Care sunt planurile de dezvoltare ale centrului de imagistică REGINA MARIA din Brașov?

Anul acesta, am instalat cel de-al doilea aparat IRM din locație, am upgradat Computer Tomograful, am modernizat spațiul, oferind un confort sporit pentru pacienți. Împreună cu specialiștii de la Erlangen din Germania, punem la punct ultimele detalii pentru a începe investigațiile Whole Body IRM, care scanează în adevăratul sens întreg corpul.

La începutul anului viitor, vom instala un mamograf cu tomosinteză, “state of art” în ceea ce privește screeningul în cancerul mamar.

Puncțiile mamare ecoghidate și puncțiile hepatice CT ghidate efectuate împreună cu echipa chirurgicală au completat acest tip de investigație imagistică minim-invazivă, care lipsea în momentul începerii activității în urmă cu 10 ani. În curând vom include în lista de servicii investigațiile cu sedare, necesare mai ales la copii și la pacienții calustrofobi.

Practic, în acest moment suntem dotați din punct de vedere imagistic suficient de bine încât să putem acoperi cu succes necesitățile de pe piața medicală din Brașov pentru următorii 5-8 ani.

51

52

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Obiectiv pentru România: plan de control comprehensiv al cancerului de Arina TOTH

Un circuit fluent privind profilaxia primară și secundară, screening, diagnostic și tratament al cancerului, îngrijire, paleație sunt obiective pentru un plan de control comprehensiv al cancerului pe care Prof. Dr. Patriciu Achimaș Cadariu, directorul medical al Institutului Oncologic ”Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca (IOCN), îl propune pentru rezolvarea problemei de sănătate a pacientului oncologic din România.

Organizația Mondială a Sănătății a lansat recent strategia globală de eradicare a cancerului de col uterin, care prevede ca până în anul 2030 în toate țările rata de vaccinare HPV să ajungă la 90%, rata de acoperire cu screening la 70%, iar cea de acces la tratament să fie de 90%. În ce măsură credeți că România poate avea rezultate în acest sens și cum se alătură IOCN în această luptă?

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Pe data de 17 noiembrie 2020, am participat, împreună cu membri ai Organizației Mondiale a Sănătății, la iluminarea unui monument, în cazul nostru a fost Catedrala Ortodoxă din Piața Avram Iancu, din Cluj-Napoca, ca simbol al luptei comune împotriva acestei maladii. Cancerul de col uterin a reprezentat întotdeauna o problemă de sănătate în România și o provocare pentru cei care au condus Institutul și au lucrat aici.

Pentru ca lucrurile să aibă un sens și să fie bine articulate trebuie ca noi, toți, să fim implicați într-un lanț care pornește de

la informare, trece prin screening, diagnostic precoce, tratament, urmărire, îngrijiri paleative, consiliere psiho-oncologică, integrare socială și altele. Și aș detalia aici. Dacă partea de informare nu o facem, cu siguranță am rata toate celelalte stații ale acestui continuum pe care l-am enunțat anterior, fiindcă aici este vorba de a înțelege cauzele. Cancerul de col uterin este unul dintre puținele cancere la care chiar știm cauza și este vorba de anumite subtipuri ale virusului Papilloma. Aici vorbim de o anumită igienă sexuală pe care trebuie să ne-o însușim, apoi este vorba de informarea privind vaccinarea. Sunt țări care își propun să elimine îmbolnăvirile cu HPV (n. a. Human Papilloma Virus) cum sunt Australia, Canada, prin vaccinarea în masă atât a fetițelor, cât și a băieților în unele țări. Pe urmă avem profilaxia secundară, care este screeningul, și aici avem o discuție și în contextul pandemiei. Recomandările internaționale au limitat contactele directe, deci screeningul

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

este în mod direct afectat și mă refer aici la partea de recoltare, de examen Babeș Papanicolau. Pe de altă parte, trebuie menționat faptul că noile tehnologii ne ajută și aici mă gândesc la tipizarea HPV, care s-a demonstrat că poate fi realizată chiar și prin auto-prelevare. Acest lucru se adresează în general grupelor de vârstă mai înaintate. Este un lucru favorabil deoarece s-ar putea ca unele persoane din aceste grupuri să nu își dorească neapărat să se prezinte la un consult ginecologic, din rațiuni personale. Avem deja dovezi că acest lucru poate să funcționeze, sunt țări care o fac deja cu succes.

Mergând mai departe, să spunem că străbatem cu bine toți acești pași și identificăm leziuni premaligne sau incipient maligne, pentru că acesta este scopul screeningul-ui. Din fericire, istoricul cancerului de col uterin are o durată suficient de lungă și etape intermediare pe care să le putem trata cu succes. În momentul în care identificăm aceste paciente (n. a. cu leziuni premaligne sau incipient maligne) trebuie să avem un circuit extrem de fluent pentru ca ele să își găsească exact locul unde să fie tratate și astfel soluționată problema, iar în situația cazurilor avansate să avem capacitatea de decizie multidisciplinară. Cu alte cuvinte, să avem centre specializate din care să facă parte chirurgul, oncologul, radioterapeutul, imagisticianul, psihologul medical, asistenta de îngrijiri și aici aș putea enumera o echipă întreagă care să participe la managementul optimal al acestor pacienți. Să nu uităm că, în continuare, un număr important de paciente vor fi diagnosticate în stadii avansate ale bolii, vor necesita îngrijiri paleative sau intervenție paleativă. Trebuie să ne gândim să rezolvăm și această problemă. Serviciile sociale, de psihologie oncologică sunt implicate, de asemenea. Lucrurile nu stau atât de simplu și acest lucru se poate realiza doar în contextul unui plan de control comprehensiv al cancerului.

Cum poate fi dezvoltat, pe viitor, un astfel de plan, la nivelul României, având în vedere că ar trebui să existe circuite ale pacientelor în spitale, la nivel național?

P.A.C.: În 2016, când am fost ministru al Sănătății, am pus pe masa Guvernului și am lansat proiectul Planului de control comprehensiv al cancerului. Sigur că în acest moment el este depășit, totul progresează. Actuala conducere a Comisiei Europene este, din fericire, extrem de implicată în controlul cancerului și există noi recomandări și susținere. Este unul dintre motivele principale (n. red. planul de control comprehensiv al cancerului) pentru care am ales să candidez (n.a. din partea PSD, la Senat) și este principalul meu proiect, să-i spunem, politic.

Există și alte motive, din punct de vedere al politicilor de sănătate, pentru care v-ați orientat spre zona politică?

P.A.C.: Decizia mea este legată de politici de sănătate ca prelungire a activității mele, în mod direct, pacienții cu cancer, sănătatea femeii, dar în același timp și infrastructura care să rezolve aceste probleme, fiindcă dacă noi nu ne uităm cui ne adresăm și cu cine rezolvăm problemele acestea, degeaba ne vom apuca să facem construcții megalomanice și să ne trezim ca în această situație în care suntem acum cu un număr de paturi de Terapie Intensivă, care depășește necesarul de medici și asistente. În primul rând trebuie să ne așezăm cu toții și să decidem să creăm o largă majoritate, care să fie de acord că lucrurile nu sunt în regulă și că ne luăm angajamentul să le schimbăm, indiferent de alternanța politică. Și vă spun sincer că acest lucru se poate face cam în două mandate, trebuie cam 8-10 ani, așa au făcut-o toate țările care au făcut lucrile așezat, nu pe genunchi. Sigur că trebuie și un cadru legislativ aici, el se realizează cam în 1-2 ani. Dar dacă nu pornim sănătos, evaluând pacienții cărora ne adresăm, populația în general, pentru că luptăm pentru păstrarea sănătății și să o remediem atunci când ea este pierdută, și să vedem, în același timp, resursele

SĂNĂTATE umane pe care le avem, vom greși foarte mult. Cred că ar trebuie să vedem unde sunt tratați în acest moment pacienții, unde avem resursele umane pentru a-i trata și să vedem cum organizăm, în contextul dat, un circuit care să fluidizeze cât mai mult realizarea acestor obiective.

Cum a fost anul 2020 pentru IOCN în lupta cu pandemia, referitor la accesul pacienților la servicii de diagnostic și tratament?

P.A.C.: Pacienții au fost, în mod evident, cei care au suferit cel mai mult, din mai multe motive, dar în primul rând a fost frica. Cu siguranță, inițial nu aveam un număr foarte mare de persoane infectate (n.a. cu SARS-CoV2) în România, dar necunoașterea situației și modul în care a fost prezentată uneori, răutăcios, de către unele personaje, a dus la frică.

Aceasta a fost semănată în rândul pacienților și s-a ferit lumea să se prezinte la medic. Dar frica a fost și în rândul cadrelor medicale. Noi am fost una dintre instituțiile care nu a întrerupt nicio zi diagnosticul și tratamentul. Sigur, s-a redus numărul pacienților prin faptul că s-au prezentat mai puțini în spitale, pe de o parte, și pe de altă parte pentru că unii dintre ei au fost pozitivi, au apărut alterări de tratament. Dacă nu este o urgență, un pacient testat pozitiv nu are recomandare de intervenție chirurgicală, aici am urmat recomandările societăților de profil din America, din Europa, privitoare la prelungirea unor tratamente neoadjuvante, modificări care au implicat fracționarea dozelor la radioterapie. Am urmat recomandările societăților de profil, dar, și așa, probabil că un număr de pacienți nu au urmat protocoalele standard și acest lucru, cu siguranță, a reprezentat o problemă.

La nivelul instituției, referitor la organizarea triajului și a testării, testarea este asigurată de două ori pe lună, lucru care este foarte bun pentru pacienții oncologici. Asigurăm, în continuare, o zonă de tranzit a pacienților din momentul recoltării și până când obținem rezultatul testării. Asta, pe de o parte, a afectat numărul de paturi utilizabile. Trebuie să adaptăm o infrastructură care nu a fost gândită în niciun fel pentru o atare situație.

Suntem o mie de angajați în Institut, a fost o perioadă pentru care nimeni nu a fost pregătit și necunoașterea duce la frică.

Este uman să recunoaștem că au fost săptămâni la rând în care tuturor ne era frică, dar asta nu înseamnă că am oprit activitatea. Ne-am protejat și am învățat de la zi la zi ce este de făcut. În schimb, în continuare, suntem afectați în momentul în care avem și pozitivi în personal pentru că asta ne reduce capacitatea în plus și face ca turele să fie organizate cu mai mare dificultate.

IOCN derulează o serie de proiecte europene și nu numai.

A fost afectată derularea acestora, activitatea de cercetare, din cauza pandemiei? Vă rog să faceți și o scurtă prezentare a celor mai importante proiecte derulate.

P.A.C.: Mi-ar fi greu să spun că au fost afectate până în acest moment. Am progresat în zona de infrastructură și finalizăm noua clinică de hematologie, s-au finalizat buncăre de radioterapie, s-au derulat, în continuare, proiectele pe fonduri europene și norvegiene, fiindcă ele au putut să își desfășoare activitatea, până în acest moment, fie în variante hibrid, fie exclusiv online în ceea ce privește partea de metodologii, de formare de personal sau partea de achiziție. În acest moment avem două proiecte pe fonduri europene, de screening în zona cancerelor de col uterin și de sân. S-a derulat prima etapă și se semnează etapa a doua. Un proiect important este pe fonduri norvegiene, în zona cancerelor de copii, și mai sunt numeroase proiecte de cercetare, care vizează un număr foarte mare de patologii. În Institut este deja o tradiție, nu aș zice săptămânal, dar la câteva luni se depune un proiect și se și câștigă.

53

54

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Investiție smart la Râșnov pentru piața de ambalaje:

„Nevoia de a face ceva cu impact pozitiv rapid asupra mediului a depășit limita urgenței” de Ion SURDU

Anul acesta, în plină pandemie, când multe businessuri caută să se reprofileze, iar altele – mai rău – se închid, o companie din Râșnov a decis să-și relanseze strategia și să lanseze produse noi pe piață. Cu o investiție de un milion de euro, M&M Product a lansat în premieră pe piața din România folia termocontractibilă ecosustenabilă din polietilenă, având ca resursă trestia-de-zahăr.

Compania M&M Product este de peste 25 de ani distribuitor și producător de ambalaje flexibile de înaltă performanță. A fost fondată în anul 1994, iar principala activitate a fost importul de folii pentru ambalări industriale. Primii 3 ani de activitate a însemnat dezvoltarea pieței și a bazei de clienți, iar până în 2009 - construirea parteneriatelor strategice cu furnizori puternici din regiune și din lume. „Ulterior, am investit în propria platformă de producție și am reușit să deschidem, gradual, 6 puncte de lucru și să construim depozitul central de la Râșnov. Între 2010 și 2012, am făcut investiții noi în echipamente de producție performante. În 2013, am implementat sistemele ERP și BI/Certificare ISO”, ne spune Melinda Mureșan, directorul general al companiei.

Anul acesta, a reprezentat un punct de cotitură în business - relansarea strategică a companiei. Este vorba despre un proiect amplu, coordonat de Aliz Kosza, business mentor & strateg, în cadrul unei co-finanțări BERD România pentru afaceri mici și mijlocii. „Prin acest proiect, am creat o nouă identitate vizuală, am început un proces inevitabil de transformare organizațională, prin implementarea unui nou model de management și am lansat produse noi, inovatoare pe piață”, explică antreprenoarea.

I-am solicitat Melindei Mureșan un scurt interviu în care am dorit să aflăm despre inovațiile pe care le-a adus compania de la Râșnov pe piață, dar și care a fost impactul pandemiei asupra afacerii.

Vă rog să ne spuneți pe scurt despre infrastructura de care dispuneți la fabrică și care au fost principalele inovații pe care le-ați implementat sau dezvoltat pe parcursul anilor?

De când am apărut ca firmă, ne-am propus să fim liderul de piață în producția și distribuirea ambalajelor flexibile HP (HighPerformance) și ecosustenabile din România prin pionierat și transfer de know-how către clienți. Misiunea noastră este să oferim companiilor soluții personalizate de ambalaje flexibile, inovatoare, SmartWrap, integrând cele patru criterii esențiale de performanță: economic, eficient, ecosustenabil și easy to apply. Smart wrapping este sistemul nostru inovator de ambalare care ne ajută să oferim clienților soluțiile potrivite “on site” pentru a atinge cel mai înalt grad de performanță.

Cum faceți acest lucru?

Mai întâi, audităm și evaluăm nevoile clientului, după care oferim soluția potrivită, pe care, ulterior, o testăm în condiții reale de lucru.

La nivel de investiții, pe lângă proiectul de relansare strategică, am investit în lansarea, în premieră pe piața din România, a foliei termocontractibile ecosustenabilă The SmartGreen, din polietilena I’m green™, având ca resursă trestia-de-zahăr. Investiția s-a ridicat la circa 1 milion de euro și s-a făcut în echipamente de producție care încorporează tehnologii de vârf pentru a produce folii de înaltă performanță, cu caracteristici tehnici deosebite și toleranțe reduse.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cum și când a venit această idee și de ce a fost nevoie de această inovație? Cui se adresează noul produs?

Cred că situația climatică în care ne aflăm astăzi ne obligă să trecem din planul ideilor în cel a faptelor imediate. Nevoia de schimbare, de a face ceva concret și cu impact pozitiv rapid asupra mediului a depășit limita urgenței. Producția tot mai mare de mase plastice provenite din petrol are un impact negativ major asupra planetei, care este mediul nostru de viață, dar și moștenirea generațiilor viitoare.

Noile tipuri de ambalaje The SmartGreen pe care le-am lansat recent sunt răspunsul nostru la nevoia acută de ocrotire a mediului înconjurător, sunt soluția care contribuie la diminuarea gazelor cu efect de seră, rezultate din producția de mase plastice provenite din petrol. Folia termo ecosustenabilă The SmartGreen este din polietilena I’m green™, având ca resursă etanolul obținut din trestia-de-zahăr, o sursă biologică, regenererabilă care, prin însăși cultivarea ei, produce oxigen și reduce CO2 din atmosferă.

Care este capacitatea de producție a produsului; cine și de unde sunt principalii furnizori și clienți cu care colaborați?

Capacitatea anuală de producție din acest material este de 3.500 de tone. Furnizorul nostru de polietilena I’m green™ este din Brazilia. Avem clienți din orice industrie care folosește folie termocontractibilă: ape minerale, sucuri, industria berii, panificație, lactate, conserve, uleiuri, ouă, industrii de prelucrare a lemnului, ceramică, companii de logistică, prelucrarea hârtiei etc. Trecerea la noul tip de folie termo The SmartGreen se poate face oricând, pentru că nu este nevoie de schimbarea utilajelor destinate ambalărilor.

Cum este organizată activitatea companiei în perioada pandemiei și care au fost cele mai importante măsuri luate?

Activitatea a fost mixtă: am implementat un nou model de management, ne-am concentrat pe dezvoltarea competențelor oamenilor cheie și am folosit această perioadă pentru a reorganiza platformele de producție. În ceea ce privește măsurile luate în acestă perioadă pandemică, acestea au fost orientate către optimizarea cheltuielilor și zile libere, prin rotație, în perioada stării de urgență.

Ați reușit să estimați impactul economic al pandemiei asupra companiei?

Având în vedere că, în continuare, suntem în plină pandemie, care impune multe restricții și limitări, este dificil să avansez o cifră a pierderilor din primăvară până acum. Noi promo-

INEDIT

văm soluții, și nu produse, de aceea este nevoie să facem un audit la client pe baza căruia să îi propunem soluția și ambalajul cel mai potrivit. Din cauza pandemiei și a condițiilor impuse de companii pentru a securiza businessul și sănătatea angajaților, nu ne mai putem deplasa la client, cum o făceam înainte, pentru a realiza acest audit și testele necesare. În aceste condiții, este evident că vânzările au avut de suferit.

Care sunt, în opinia dvs., învățămintele din această perioadă legate de modul în care se fac afaceri pe care le pot lua antreprenorii?

S-a confirmat că nu trebuie să te oprești și, dacă ai o strategie bună, este bine să mergi înainte, ca atunci când piața își va reveni, să culegi roadele.

Care sunt planurile companiei pentru viitor și cum vedeți viitorul industriei în care activați?

Un obiectiv foarte important pentru noi și pe care ni-l asumăm în totalitate este acela de a educa piața și consumatorul în ceea ce privește consumul responsabil și folosirea maselor plastice din polietilenă de sursă fosilă. Noi am făcut dintotdeauna pionierat și am acționat sub deviza „nouă ne pasă”, de aceea am venit mereu cu soluții inovatoare care să susțină acest lucru și avem în plan, pe viitor, proiecte care să susțină aceste desiderate.

La nivel de business, ne dorim să construim, în continuare, parteneriate strategice sustenabile pe termen lung cu furnizori și clienți. Ca urmare a lansării noului produs, The SmartGreen, a promovării soluțiilor high performance către clienții noștri, ne așteptăm și la o creștere a profitabilității.

55

56

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AECTRA Plastics - Leap Forward ahead of the game

AECTRA Plastics Romania, company of Hromatka Group will have completed its brand new platform logistic end of November. With this brand new addition state of the art warehouse, the company becomes the regional hub for its main suppliers as well. Moreover, beginning of next year will mark the launch of a brand new business concept for the Romanian market, which will close the loop of this year commitment towards customers and suppliers alike and that is to become preferred supplier in the region and preferred distribution partner.

The brand new business concept brings the entire AECTRA Plastics knowledge and company capabilities into one place so that active buyers, prospects and future ones to have all product solution and needed service at their fingertips with minimum effort. The business concept involves product availability, readymade and available product solution in form of product package with absolutely all related services included but not limited to: door to door delivery, ready for pick up at any time of day and night, availability of the product solutions before the final beneficiary even realize that it will be needed. The net added value and measurable effect is the time consumption with the entire supply operation on the customer side which will be reduced to its lowest level so that the entire process to become an automatized single operation delegated to the supply partner.

In all of its endeavors AECTRA Plastics is not walking alone, having the full support financial and otherwise, and benefiting from the experience and know-how from the very diverse cultural and business environment inside Hromatka Group. Once the Bucharest new platform logistic is completed the company is moving forward to its 2021 commitment and Timisoara is next on the map in order to create the warehouse network between East and Central to West part of Romania.

Stay tuned for more value added creation‌ In the same tone AECTRA Plastics as the trend setter in the polymer market distribution and having engaged in the value added proposition throughout the entire supply chain, the company also is bringing value to its customers by taking over the redundant processes and products resulting from different operations. The products which are of no value for the customer and redundant created the supply flow for its raw material producer.

The products that were obtained based on a product solution

defined by AECTRA Plastics are made out of a raw material.

AECTRA Plastics identified the supply need to the raw material producer so all of the redundant parts, processed ones, were defined as supply material for the raw material producer. This is the statement of the company towards nothing is of waste and everything is of use and reuse.

As AECTRA Plastics will begin as of 2021 its operations from a new home with a new logistic platform and having a new business concept ready to be launched, is of course logical to create as well something brand new. The newness comes from the company commitment to create a new market, to create the demand for new products and to step up for legislation change in the field of selling and processing polyolefin produced with zero CO2 emissions. As of 2020 the company obtained the ISCC Plus certification for storing, selling and issuing certificates for the special polyolefin having zero carbon footprints in the production cycle. It means that these brand new types of polyolefins are produced not from hydrocarbons like ethylene, propylene, styrene and so on, no. These polyolefins are produced from wood oil, as by product when processing the wood and from clean oceanic plastic wastes. These polymers are already developed for different technical applications and AECTRA Plastics commitment for 2021 is to create the market demand for this type of product, thus create a new market. The new market creation and an increasing demand will come as logical sequence towards a much needed legislation modification related to products that are produced with zero carbon emission in order to stimulate the production and commercialization of such.

Stay tuned alongside AECTRA Plastics, an industry and market changer for Romania.

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

57

Cele mai noi tehnologii în aplicarea adezivilor Astăzi, pentru a concura cu succes, agilitatea și flexibilitatea sunt mai importante decât oricând. Mingea este ridicată atât pentru pentru producători, cât și pentru constructorii de utilaje deoarece cu schimbarea rapidă a cerințelor pieței și ale clienților, sistemele de producție trebuie să fie ușor de configurat.

Din 2008, Kovács Trade Company oferă soluțiile Robatech pentru aplicarea diferitelor tipuri de adeziv: Hotmelt – EVA, PSA etc. -, PUR 1k, 2k și pentru o multitudine de adezivi la rece, cu un accent pe producția de ambalaje și industria automotive. Sistemele modulare de aplicare adeziv sunt optime pentru producția de cutii din carton sau împachetarea finală a produselor, stabilizarea paleților, lipirea etichetelor sau închidere tamper evident.

Prin introducerea conceptului de Green Gluing Robatech contribuie eficient la atingerea obiectivului unei producții sustenabile, topitoarele și aplicatoarele având un consum foarte redus de energie electrică și un consum de adeziv optim.

Concept Stream - Topitorul tankless pentru o eficiență ridicată Sistemul de topire fără rezervor este proiectat pentru topirea și dozarea adezivilor sub formă de granule. Având tehnologia Melt-on-Demand, sistemul topește granulele doar la nevoie și, prin urmare, este optim atât pentru aplicații cu consum ridicat, cât și cu consum redus de adeziv. Controlul opțional al volumului monitorizează modificările consumului de adeziv. Datorită timpului rapid de încălzire - în 16 minute ajunge la 160 °C - Concept Stream este rapid operațional. În plus, sistemul atinge o performanță ridicată a topirii de 15 kg/h cu spațiu minim.

ce mai rapid și mai eficient. Aspectele de siguranță sunt la fel de esențiale ca și daunele cauzate. Aspectele de mediu și reglementările specifice devin din ce în ce mai importante. Cu AntiSlip Gluing oferit de Robatech, puteți face față acestor provocări în mod automat.

Soluția AntiSlip Gluing poate fi, pur și simplu, integrată în procesul de producție. Folosind o aplicare subțire de adeziv PSA, sub formă de spirală sau linie pe partea superioară a ambalajelor, acestea devin o singură unitate sigură și stabilă în timpul stivuirii. Funcția de paletizare cu contor de cutie, integrată în controlul software-ului Robatech, asigură faptul că nu se aplică adeziv pe stratul superior al mărfurilor.

SX LONGLIFE - Pentru o aplicare Mentenanță și service durabilă și precisă Capetele de aplicare SX LongLife sunt potrivite pentru o aplicare precisă a punctelor și liniilor la viteze medii și mari. Pe baza dimensiunilor sale reduse este ideal pentru spații limitate. Aceste capete de aplicare sunt modulare, disponibile în diferite versiuni și pot fi astfel adaptate în mod flexibil pentru diferite aplicați, în diverse industrii cum ar fi industria ambalajelor și industria grafică.

Stabilizarea paleților Paletizarea mărfurilor prezintă probleme și riscuri extinse: containerele și pachetele trebuie transportate din ce în

Misiunea Kovács Trade Company este nu numai de a furniza soluții sustenabile, ci și de a garanta un proces de fabricație continuu. Pentru acesta, compania oferă mentenanță și service 24/7, având un timp de reacție sub 24 de ore în toată țara. Toate aceste sevicii sunt disponibile pentru toate tipurile de sisteme de aplicare adeziv în forma unui contract RobaPlus.

58

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PGC Security Expert, o companie etalon în consultanța de securitate de Nicolae POP

Cu o paletă de servicii adaptate permanent noilor realități, legislative și tehnice, PGC Security Expert a devenit una din cele mai titrate firme de profil din Transilvania, cu un portofoliu de clienți impresionant și premii internaționale de invidiat, certificată 5 ani consecutiv cu titulatura Firma de Încredere 2016-2020, calificative Gold și Elite.

PGC Security Expert, fondată și deținută de mureșeanul Nicolae Molnar absolvent al Facultatii de Drept în 1997, care acumulează o experiență de peste 25 de ani în domeniul pazei și protecției obiectivelor și valorilor, care s-a upgradat mereu, în pofida dificultăților derivate din legislația specială, cea fiscală, sau determinate de evoluțiile sinuoase ale pieței de profil ori de crizele legate de forța de muncă. Parte a brandului Protguard PGC, PGC Security Expert împreună cu Protguard Company PGC și PGC Proiectare Sisteme oferă servicii complete de securitate, la standarde actuale, atât cele de pază umană, transport valori și supraveghere electronică a obiectivelor, instalare sisteme antiefracție și video, control acces, dar și consultanța de risc, manageriat de securitate, audit de securitate, evaluarea sistemelor de securitate și, în ultima perioadă și servicii de consultanță GDPR. Istoria companiei începe în anul 1992, când Nicolae Molnar a început activitatea de agent de pază la punctul de lucru

Târgu Mureș al firmei Protguard SRL din București. După mai multe peripluri, pe alocuri chiar picante, în 2001 Nicolae Molnar a pus bazele firmei proprii Protguard Company la Târgu Mureș și a înregistrat brandul Protguard Company PGC. Au urmat apoi eforturi serioase de atragere și fidelizare a clienților într-o perioadă dificilă, când piața de securitate privată era în formare și apăreau primele reglementări dedicate acestui domeniu. Unul din clienții cei mai fideli ai firmei a fost și a rămas Banca Transilvania, mai ales pe componenta de transport valori, relație de business care a început acum 23 de ani..

Efectele crizei economice din 2009-2010, dar și fluctuațiile pieței de securitate, criza forței de muncă, apariția cu rapiditate a noilor tehnologii au influențat și evoluția companiei Protguard. Începând din 2012, PGC Security Expert s-a axat pe servicii de consultanță și management de securitate, obținând certificările de rigoare, ceea ce i-a adus și recunoașteri internaționale. În 2017 și 2019 PGC Security Expert a fost premiată de OSPA România cu trofeul de Excelență Profesională în Securitate, Nicolae Molnar fiind singurul deținător din lume, până în acest moment, a doua trofee câștigate la aceeași categorie, ceea ce a ridicat cota de recunoaștere în piață a companiei. Organizația OSPA este prezentă pe 5 continente. În anul 2012, Nicolae Molnar a fost inclus în Enciclopedia Personalităților din România. ”Aceste performanțe se datorează, în primul rând, perseverenței, muncii în toate etapele meseriei, studiilor, cursurilor permanente în domeniu și, nu în ultimul rând, mentorului meu „Domnul Gabi” de la care am învățat foarte multe și care a avut răbdare să îmi explice în detaliu diverse situații”, a declarat Nicolae Molnar, fondatorul PGC Security Expert.

Servicii oferite de grupul Protguard PGC:  Evaluări de risc  Consultanță în securitate  Manageriat de securitate  Audit de securitate  Consultanță privind implementarea procedurilor GDPR  Evaluări sisteme de pază și securitate electronică existente  Audit de securitate  Transport valori  Servicii de pază și monitorizare  Instalare sisteme de efracție și video  Control acces și incendiu  Proiectare sisteme de securitate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

De la paza umană la securitatea electronică și informatică Specialiștii PGC Security Expert fac parte dintr-o echipă de manageri și evaluatori specializați în analiza completă de securitate și diminuare a riscurilor. Aceștia oferă soluții optime în funcție de specificul obiectivului, identifică modalitățile cele mai adecvate de asigurare a securității acestora la costuri realiste, asigură suportul permanent al departamentelor de pază, intervenție și transport valori din cadrul grupului de firme. Consultantul PGC Security Expert prestează servicii de consultanță si evaluare, întocmește analiza de securitate, planul de securitate și documentația integrală prevăzută de legislația în vigoare, dar și analiza profesională a obiectivului indicat, din punct de vedere al protecției necesare.

Pentru perioada următoare, Nicolae Molnar consideră că industria va translata dinspre activități de pază umană spre cele ce vizează securitatea electronică și informațională a obiectivelor.

Motivele sunt dificultățile generate de lipsa forței de muncă, costurile ridicate, dar, mai ales, apariția noilor tehnologii care permit implementarea de soluții de securitate mult mai fiabile, de anduranță, la costuri rezonabile, ceea ce permite companiilor de profil să investească în achiziții de aparatură performantă și în asimilarea de procese și proceduri de securitate tot mai eficiente. De asemenea, complexitatea fluxurilor economice în general atrage și riscurile de securitate, iar participarea specialiștilor în securitate la bunul mers al companiilor este tot mai necesară. ”Ar fi recomandat, de exemplu, ca fiecare companie de asigurări să aibă cel puțin un consultant de securitate zonal care să asigure consilierea și încadrarea corespunzătoare a riscurilor de securitate asigurate”, mai adaugă Nicolae Molnar. În perspectivă, activitatea grupului Protguard se va axa pe consultanță de securitate, management de securitate , securitate electronică și transport valori. ”Nu cred că serviciile de pază umană, așa cum sunt ele acum, mai au viitor pe termen lung. Cred că în 3-5 ani, 80% din activitățile de pază umană va dispărea. Au crescut foarte mult costurile pe angajați ceea ce face dificilă asigurarea performanței în general și a calității serviciilor. Pe de altă parte, nu există încă o suficientă articulare a culturii de securitate, fapt ce afectează buna înțelegere de către mulți clienți a exigențelor activității de securitate și, pe cale de consecință, nu acordă importanța necesară și nu alocă resurse suficiente, forțând companiile de profil să reducă calitatea serviciilor”, apreciază Nicolae Molnar.

AFACERE

Importanța sistemelor electronice de securitate și a celor de securizare a informației va crește în perioada următoare, deoarece investiția inițială se amortizează destul de repede, iar tehnologia „nu te trădează așa de des”, este obiectivă și nu subiectivă ca majoritatea agenților de securitate, se poate supraveghea partea electronică de oriunde ai acces la un calculator, nu riști să se îmbolnăvească sau să își ia concediu.

Ce trebuie făcut este implementarea unor cercuri de securitate concentrice, care includ și securitatea electronică și, mai ales, securitatea informațională. Ideal este să reușești un mix între securitatea fizică, cea electronică și informațională, plus o poliță de asigurare corespunzătoare…, adică să-ți asiguri spatele fizic, să-ți asiguri spatele informatic și să-ți asiguri spatele legal.

Pe aceste coordonate Protguard își va dezvolta expertiza astfel încât să fie pregătită să ofere în piață servicii de profil performante la standardele impuse de evoluțiile tehnologiei în domeniu, dar și de complexitatea și dinamica riscurilor de securitate.

59

60

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ramona Crăciun, o poveste despre viață.

Viața în Montessori Târgu Mureș de Ligia VORO

Povestea Montessori Târgu Mureș a început acum 5 ani. Ramona Crăciun a lucrat, ca jurist, la Banca Națională a României, dar în momentul în care trebuia să revină la muncă din concediul de creștere a copilului și-a dat seama că nu își mai dorește să lucreze în acel mediu. Voia altceva și a hotărât să își schimbe profesia. Să lucreze cu copiii. Mai târziu a descoperit Montessori.

Strecurându-mă printre munca la ziare și reviste, am avut privilegiul de a vizita Montessori Târgu Mureș, care își are sediul în Complexul de Agrement și Sport “Mureșul”.

Privilegiul pentru că universul educației e atât de fascinant aici, încât preț de câteva ore am admirat clasă după clasă sau casă după casă, pentru că Montessori Târgu Mureș își desfășoară activitatea în trei corpuri de clădire, cum avea să îmi arate ghidul meu, Ramona Crăciun, director educațional, educator Montessori Diplomă AMI 2 1⁄2 – 6+ ani și educator pentru părinți Cercul Siguranței. Fascinant pentru că totul e gândit pe măsura copiilor și pentru dezvoltarea lor independentă. E în același timp și o clasă, dar și o casă. Nu am putut să nu mă gândesc: Cum ar fi fost dacă? Mi-am șters întrebarea rapid din minte. Însă cred că mai corect pentru multitudinea de părinți care își doresc să investească în educația copilului sau a copiilor lor este întrebarea: Cum ar fi dacă? Puțină lumină încercăm să facem povestindu-vă ce și cum am văzut noi universul Montessori Târgu Mureș.

“Aveam asociația „Copilul și Copilăria”, pe care o și am în continuare, și lucram ca psiholog în cadrul ei, în grupuri de dezvoltare timpurie cu copiii, de pe la un an și jumătate sau chiar un an, până la 16-17 ani. Într-o vară, am amenajat un spațiu cu foarte multe lucruri cumpărate de la o firmă.

Mă înscrisesem la hipnoză, în Timișoara, și simțeam că în lucrul meu cu copiii aveam nevoie de încă ceva. Nu-mi era suficientă pregătirea pe care o aveam și, luând contact cu hipnoza, am zis: „OK, voi face hipnoză și voi lucra cu copiii.” Și, în acea vară, am organizat programe de vară, iar firma de la care am cumpărat lucrurile mi-a dat o sumă de bani să-mi aleg materialele pe care le vreau eu din catalogul lor. Și mi-am ales mai multe materiale care se chemau toate Montessori. Și am avut în sală să zic vreo 10 astfel de materiale. Surprinderea

mea a fost că, indiferent de vârsta copiilor care au trecut în acea vară prin sala mea, toți se îndreptau spre acele materiale și toți lucrau cu ele și erau foarte mulțumiți.

Atunci am zis: „OK. Dar ce înseamnă Montessori acesta?”

Adică cum se poate ca un material să le stârnească așa interes? Și am intrat pe internet, am aflat că se organizează un curs la București și m-am dus la curs. Și apoi m-am îndrăgostit totalmente de Montessori. Așa am renunțat la hipnoză și am rămas în Montessori. Cred că a fost dragoste la prima vedere”, își amintește Ramona Crăciun.

Acreditarea internațională vine odată cu formarea adulților în cadrul cursurilor Asociației Internaționale Montessori (AMI), însă recunoaște că i-a fost foarte greu să formeze echipa, a durat foarte mult, mulți oameni s-au perindat, unora le-au fost plătite cursurile de formare, dar nu s-au potrivit educației Montessori.

“Ca să intri la AMI trebuie să ai studii superioare. Adică trebuie să fi terminat o universitate. Or, după ce ai terminat o universitate, trebuie să mergi apoi să faci doi-trei ani de Montessori. Montessori este, poate, una din cele mai serioase școli pe care le-am văzut vreodată în viața mea. Și asta o spunem majoritatea. Înseamnă foarte multe ore: zeci de ore de pregătire teoretică, dar și vreo 400 de ore de practică și de observare, la alte clase, unde sunt deja oameni formați și tu trebuie să mergi în observare, apoi să asiști și să predai lângă acei oameni ca să înveți. E foarte multă școală. Deci oamenii aceștia sunt ultracalificați.

Noi suntem calificați, avem 5 profesori principali Montessori și 3 asistenți de profesori Montessori, dar majoritatea sunt deja, sau în formare de a deveni cadre didactice calificate – profesori în învățământul tradițional”, explică Ramona Crăciun. Însă acum, cei care lucrează aici nu vin la serviciu, ci vin

EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pentru că e viață, sunt oameni care știu să ierte, să iubească necondiționaț, care își doresc să cunoască mai mult, să se perfecționeze continuu și care știu să dăruiască. “În acest moment am o echipă extraordinară, oameni dedicați, implicați, care fac ceea ce fac din credință și, bineînțeles, din iubire pentru copii”, adaugă Ramona Crăciun.

De la 12 copii la câteva zeci Montessori Târgu Mureș a început cu doisprezece copii și apoi, în fiecare an, s-au mai adăugat 8-10 copii. “În fiecare an intră un număr limitat de copii pentru că neam dorit o dezvoltare sănătoasă. Acum am ajuns ca la 3-6 ani să avem toate nivelurile în clasă, avem copii noi care au intrat din septembrie, copii care erau mici anul trecut și acum sunt la nivel mediu, și copii care erau la mijloc anul trecut și acum sunt cei mari. Cei mari îi ajută pe cei mici și le face foarte mare plăcere, pentru că ei sunt mari, ei știu și au avut model anul trecut în cei mari și acum abia au așteptat să plece cei mari la școală. Cei mici, în momentul în care sunt ajutați se simt extraordinar pentru că cei mari le-au acordat atenție. La școală încă nu avem un mediu complet, ci doar mici și mijlocii”, adaugă Ramona Crăciun.

Complexitatea materialelor Ramona Crăciun mai recunoaște că oriunde merge, strânge materiale pentru Montessori. De altfel, un aspect important în Montessori sunt materialele didactice. “Unele dintre ele, cele de lemn, le achiziționăm, doar că AMI nu le acceptă decât pe cele acreditate de ei. Și atunci le cumpăr de la singura firmă din Europa, Nienhuis din Olanda. Ea este cea care livrează la nivel mondial materialele Montessori autentice.

Apoi sunt materialele pe care fiecare cadru didactic le realizează. Noi primim lecția de la trainerii noștri, care prezintă o turnare. Și recipientele din care toarnă sau tăvița sunt făcute de cadrul didactic din ceea ce găsește, după personalitatea lui, o bucățică din el, practic. Și amenajarea sălii: noi știm care sunt ariile, ce conține fiecare, dar cum e aranjată o

sală ține foarte mult iarăși de arta și personalitatea cadrului didactic”, explică directorul educațional.

Cum sunt educați copiii? În Montessori, observarea este elementul de bază. “Observi copilul și după ce ai făcut o observare atentă știi unde este, știi de ce are nevoie, știi ce interes are. Și, tu ce faci, de fapt? Îi sprijini nevoia și îi urmezi interesul copilului. Și atunci reușita este sută la sută. Or, când faci ce ai tu interes, adultul, și îți respecți nevoia ta, a adultului, cum ar putea să fie reușită pentru copil? De multe ori le zic părinților: „Să nu credeți că asta este o magie sau altceva”, explică Ramona Crăciun.

Ca metodă și prezentând-o simplificat pentru că, deja am amintit de sutele de ore în care se instruiesc profesorii, copiii învață de la concret spre abstract.

Copilul nu face exerciții ca să ajungă să își însușească o formulă, ci ca să ajungă să deducă formula. La fel și la gramatică, prin exersarea unor exerciții își formează niște tipare. În concluzie, exersând, copilul va observa ce înseamnă adunarea, scăderea, o familie de cuvinte și altele. “Nu îi dăm noi teoria, ci descoperă el, noi îi facem o prezentare, un exercițiu și apoi el repetă, repetă și singur spune ceea ce a descoperit”, completează Ramona Crăciun. Într-un singur ciclu de lucru, un copil poate să treacă prin toate ariile sau printr-o singură arie.

Investiția în educație Nu putem ocoli un aspect important, cel investițional.

Pentru o sală de 3-6 ani, cu mobilier, cu materialele cumpărate, investiția se cifrează undeva la 25.000 euro. La ciclul 6-11 ani, investiția a ajuns la 30.000 de euro. În loc de final, Montessori înseamnă independență, adaptabilitate la locul și timpul în care trăiești, atât copiii cât și adulții, profesori și părinți. E însă alegerea fiecărui adult cum investește în propriul copil și în propria sa viață. Ramona Crăciun a investit multă dragoste, multă muncă și, chiar dacă vi se pare că sună mercantil, câteva zeci de mii de euro într-o nouă viață...

61

62

BIOECONOMIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Videoconferința “Bioeconomia și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Rolul Clusterelor”

Obiectiv durabil: Să nu fugim doar după profit, ci să dezvoltăm sustenabil de Ligia VORO

Experiența clusterelor, viziunea lor inovatoare transpusă în produse și servicii și plusvaloarea economică pe care o transferă în PIB-ul României pot fi utilizate în strategiile și politicile publice ale Guvernului României referitoare la dezvoltare durabilă și bioeconomie. Cum pot merge împreună, mai departe, acești actori a fost unul dintre punctele liant ale Videoconferinței “Bioeconomia și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD). Rolul Clusterelor”.

Videoconferința “Bioeconomia și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Rolul Clusterelor”, desfășurată în 11 noiembrie, a oferit o platformă generoasă de dezbatere a unor teme provocatoare pentru România, cum sunt bioeconomia, ecosistemele create în jurul clusterelor, cercetarea-inovarea și cum pot fi toate acestea integrate pentru ca acele 17 obiective de dezvoltare durabilă, enunțate în 2015, la Summitul ONU, în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, să fie concretizate și valorizate, iar cei trei piloni ai agendei – echitatea socială, creșterea economică și mediul să devină o realitate mai palpabilă și mai accentuată.

Evenimentul a fost organizat de Asociația Întreprinderilor Mici și Mijlocii Covasna, din care fac parte clusterele ai căror reprezentanți au fost speakeri ai videoconferinței, și anume Clusterul Regional Agrofood, Clusterul Inovativ al Biomasei Green Energy, Clusterul Regional Balneo-turistic Transylvania, Clusterul Transylvania Textile & Fashion și Clusterul Prowood.

Evenimentul a fost susținut de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României și a avut ca parteneri Institutul de Prognoză Economică, din cadrul Academiei Române, și Agenția pentru Dezvoltarea Regiunii Centru.

Potențial ridicat Consilierul de stat Borbély László, coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă care funcționează în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în subordinea prim-ministrului, a abordat în cadrul videoconferinței tema “De la concept la principii practicate, bioeconomia și cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă”. „Cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ 2 miliarde de euro și cu aproximativ 18 milioane de angajați, bioeconomia este un sector mai puțin cunoscut de către publicul larg, dar cu mare potențial. Reconstrucția socio-economică înseamnă și să găsim soluții pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităților astfel încât cetățenii să aibă o viață decentă indiferent de mediul de rezidență. În cadrul evenimentului de astăzi am cunoscut experiența a 5 clustere regionale foarte implicate în bioeconomie și dezvoltarea durabilă. Trebuie să fim conștienți și să învățăm continuu să exploatăm mai bine și mai durabil toate resursele naturale pe care le avem, de la biomasa cu valoare energetică, la tot ce înseamnă potențial turistic”, a declarat Borbély László.

Nu este prima colaborare a departamentului cu ASIMCOV, chiar Borbély László participând anul trecut la o întâlnire cu reprezentanții clusterelor la Băile Tușnad sau găzduind în

Capitală o prezentare de modă cu textile din materii prime ecologice, propuneri inovatoare ale Clusterului Transylvania Textile & Fashion.

Oficialul Guvernului a vorbit și despre activitatea departamentului, indicând că în curând va fi finalizat raportul privind țintele pentru 2020, raport care va arăta și ce trebuie făcut mai departe.

Coordonatorul departamentului a mai precizat că România este considerată hub regional la ONU și în Uniunea Europeană în ceea ce privește dezvoltarea durabilă și că în curând vom avea un Cod al sustenabilității ca în Germania și un site cu informații transparente despre ce fac companiile pentru a atinge indicatorii de dezvoltare durabilă și cum arată indicatorii ce trebuie atinși până în 2030.

Dr. Carmen Beatrice Păuna, cercetător științific în cadrul Institutului de Prognoză Economică al Academiei Române, a pus sub lupa participanților proiectul BE-Rural în care este implicat județul Covasna ca platformă de inovare regională și ca zonă pilot, încununând o colaborare îndelungată, de peste 10 ani. Proiectul BE-Rural, derulat în cadrul programului european de cercetare şi inovare „Orizont 2020”, are ca obiective cercetarea potenţialului bioeconomic al Covasnei și sprijinirea dezvoltării de strategii locale și de modele de afaceri în domeniu. “În următoarele 18 luni ale acestui proiect BE-Rural, care oferă toate aceste resurse de popularizare a conceptului de bioeconomie va propune un cadru în care dvs., cu toții, sunteți invitați să luați parte la o serie de seminarii tematice, de evenimente educative și de webinarii în care se vor prezenta modele de business și tehnologii adecvate tocmai domeniilor din care dvs. proveniți”, a mai adăugat Dr. Carmen Beatrice Păuna.

BIOECONOMIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cuvânt cheie: adaptabilitatea Partea practică a videoconferinței au asigurat-o reprezentanții clusterelor din Consorțiul Clusterelor din Regiunea Centru TRANSYLVANIA și din ASIMCOV, aceștia aducând mai aproape de cei aproximativ 120 de participanți o experiență de un deceniu de cercetare-inovare și dezvoltare de produse și servicii, adaptate rapid noii direcții a lumii, cea de dezvoltare durabilă.

Abordând tema “Bioeconomia și Clusterele Regionale – viziune în contextul 2021-2030”, Vajda Lajos, director ASIMCOV, creierul Clusterului Inovativ al Biomasei Green Energy și reprezentantul Consorțiului Clusterelor din Regiunea Centru TRANSYLVANIA, și-a exprimat, dintr-un început, crezul în crearea de către clusterele pe care le reprezintă a unei regiuni viabile și “trăibile”.

“A venit o schimbare după 2015, au apărut aceste noi sintagme, noi expresii, economia circulară, bioeconomia, inovarea, încercăm să identificăm aceste teme și cum facem legătura cu activitatea clusterelor, cu cele 17 obiective de dezvoltare durabilă în activitatea clusterelor. Și aici este foarte important ca, în primul rând, managementul clusterelor să înțeleagă schimbarea și cum vom fi capabili să ne adaptăm la situația creată după 2015 și care este viitorul. Și dacă vorbim despre viitor este important să vedem ce se întâmplă în economie. Dacă dezvoltăm economia cu firmele noi care vor apărea și cu cele vechi care se vor adapta, este foarte important să aibă un efect social, comunitățile să simtă că economia ar trebui să fie sau este cu adevărat motorul dezvoltării. Dezvoltarea economică nu trebuie să aibă loc în orice condiții, ci trebuie să țină cont de mediul înconjurător, spre exemplu, astfel că ODD-urile trebuie luate în considerare când vine vorba de o nouă viziune la clustere și care ar fi misiunea clusterelor în perioada următoare”, a spus Vajda Lajos.

Acesta a subliniat că e nevoie de educație, pentru ca ODDurile să fie înțelese și atinse, și a dat, ca exemplu, risipa alimentară care implică schimbarea obiceiurilor de cumpărare și de consum.

Consorțiul a făcut pași siguri în această direcție, Vajda Lajos amintind de o serie de proiecte în care clusterele din Covasna sunt implicate la nivel local, național și internațional.

Un deceniu pentru comunități sustenabile Clusterele din Covasna au deja experiența primului deceniu de activitate, cum aminteam deja, un deceniu în care au demonstrat că țintesc spre comunități sustenabile, care se dezvoltă durabil, cu respect față de oameni, resurse și mediul înconjurător.

Silviu Manole, președintele Clusterului Regional Agro Food și proprietarul fabricii de apă medicinală de la Vâlcele, consideră că nu trebuie să inventăm roata, ci să ne amintim de cum trăiau în trecut oamenii din comunitățile rurale.

“Modelul nostru este întreprinzătorul rural, pentru că el face o economie durabilă. În momentul în care ei voi reuși să și prelucreze, să își adauge plusvaloare, doar atunci ei vor reuși să pună ambele picioare pe pământ, să își crească familiile acolo”, a spus speakerul invitat.

Ca provocare mi-a plăcut ceea ce a spus Silviu Manole raportat la educarea populației în ceea ce înseamnă hrană sănătoasă și mod de viață sănătos și economiile implicite la cheltuielile de sănătate și care ar fi câștigul și cum ar putea fi acesta cuantificat la calitatea vieții.

Experiența de aproape un deceniu a Clusterului Inovativ al Biomasei Green Energy în dezvoltarea de comunități sustenabile din punct de vedere energetic a fost prezentată de Vajda

Campionii Galei Dezvoltării Durabile În 25 noiembrie 2020, a avut loc Gala Dezvoltării Durabile, eveniment organizat de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, în parteneriat cu ASIMCOV. La Gală au fost prezentate 7 organizații, considerate campioane autentice ale dezvoltării durabile.

1. Universitatea București, prin proiectul Geoparcul Țara Hațegului, este un model de campion pentru domeniul ECHITATE; 2. Compania Ascendia, care a realizat platforma educațională colaborativă Livresq, a performat la domeniul EDUCAȚIE; 3. Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă a fost extrem de implicată în rezolvarea crizei anului 2020 și continuă o activitate de mare succes de aproape un deceniu în domeniul SĂNĂTATE; 4. Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 inovează permanent, dezvoltă proiecte de dezvoltare locală foarte aplicate și atrage atenția asupra domeniului APĂ; 5. Clusterul Inovativ Green Energy are o viziune integratoare, cu rezultate nu doar în zona economică și construcție socială, ci și în domeniul SCHIMBĂRI CLIMATICE; 6. Kaufland România a performat la domeniul CONSUM ȘI PRODUCȚIE ; 7. Primăria Comunei Ciugud din județul Alba este un pionier al modului în care au înțeles să adopte DIGITALIZAREA administrației publice în beneficiul cetățenilor.

Gala Dezvoltării Durabile face parte dintr-un program de informare și educare a publicului cu privire la cele 17 Obiective ale Dezvoltării Durabile.

63

64

BIOECONOMIE Boglárka, dezvoltare care implică patru sectoare - de business, al cercetării, al administrației publice și consumatori. “Încercăm să promovăm conceptul de dezvoltare de comunități sustenabile din punct de vedere energetic în rândul comunităților, să conștientizăm consumatorii, să conștientizăm gospodăriile, pe toți cei care pot produce biomasă despre acest aspect. Biomasa poate reprezenta o sursă de energie regenerabilă pentru localități. Prin biomasă înțeleg deșeurile agricole sau deșeurile din silvicultură sau deșeurile din curățarea zonelor verzi sau chiar și plantarea salciilor energetice care pot fi folosite în sisteme energetice pe bază de biomasă”, a explicat Vajda Boglárka.

Ca efecte, utilizarea biomasei are impact asupra mediului prin ecologizarea zonelor, economic, prin dezvoltarea unui lanț valoric și a ecoantreprenoriatului, și social, prin crearea de locuri de muncă și atragerea spre piața muncii inclusiv a categoriilor defavorizate.

Reconstituirea culturii balneare într-un mod sustenabil și inteligent a fost, acum șase ani, mobilul pentru care a fost înființat Clusterul Regional Balneo-turistic Transylvania, ale cărui proiecte au fost prezentate de Mátyus Enikő. Cei 50 membri ai clusterului, de la spitale, furnizori de servicii turistice până la cercetători, administrații publice, au decis că nu își doresc doar servicii turistice, ci un fenomen turistic în localitățile în care există potențial.

“La nivelul Regiunii Centru, am identificat 37 de localități cu potențial de dezvoltare a turismului balnear, de prevenție și consumarea acestuia de către oameni care nu trăiesc neapărat în localitatea respectivă. Acest lucru înseamnă 37 de strategii distincte și 37 de localități cu un statut special la nivelul regiunii”, a punctat Mátyus Enikő. În acest scop a fost dezvoltat un concept multidisciplinar și comprehensiv privind dezvoltarea unei localități, în care există nouă capitole care trebuie avute în vedere, de la balneologie ca știință până la managementul sustenabil al pădurilor, imaginea stațiunii și marketingul.

Din această analiză s-a născut o idee de proiect pilot care se numește “Living resources for prevention, detoxification and active ageing” și un altul care vizează cartografierea tuturor resurselor naturale cu efect terapeutic, a tuturor izvoarelor de apă minerală și transformarea acestor informații într-un format digital, interactiv, o aplicație în scop turistic care, utilizând GPS-ul, arată unde există resursa respectivă, iar cu ajutorul tehnologiei de realitate augmentată să ofere detalii inclusiv despre indicațiile terapeutice și povestea din jurul acestor ape. Peste 300 de izvoare, doar din județele Covasna, Harghita, Mureș, au o asemenea poveste.

Gászpor Éva, președintele Clusterului Transylvania Textile

Selectați pentru inovare digitală Centrul de Inovare Digitală Futures of Innovation and Technology (FIT), din care face parte ASIMCOV, a fost selectat de către Autoritatea pentru Digitalizarea României pentru a participa în competiția pentru a accede în rețeaua europeană a centrelor de inovare digitală.

Ceilalți parteneri din Centrul de Inovare Digitală Futures of Innovation and Technology sunt: Iceberg Brașov, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Clusterul pentru Inovare și Tehnologie Brașov, Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov, Asociația Incubatoarelor și Centrelor de Afaceri din România și Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

& Fashion, ne-a resetat credința în conceptele de reutilizare și reciclare a textilelor, determinându-ne să privim altfel lanțul valoric din această industrie.

“Drumul către sustenabilitate în acest domeniu începe de la materia primă, care trebuie să fie de foarte bună calitate și trebuie să fie prietenoasă cu mediul înconjurător. Mă gândesc la materiale naturale, cum ar fi inul, cânepa, bumbacul. Inul, spre exemplu, poate fi cultivat și prelucrat fără a folosi substanțe chimice, dar, din păcate, în țara noastră nu mai există nicio fabrică care prelucrează această resursă prețioasă”, a subliniat invitata. Abia apoi se poate vorbi despre reutilizare și reciclare.

Prezentările proiectelor și experiențelor clusterelor în bioeconomie, cu accent pe atingerea ODD-urilor, a fost încheiată de un campion în domeniu, medaliat cu aur de ESCA – European Secretariat for Cluster Analysis - în 2020, Clusterul Prowood, care este și primul cluster din industria lemnului, și primul cluster din zona Covasna.

Bagoly Miklós-Levente, președintele clusterului și al ASIMCOV, ne-a reîntors, în prezentarea sa, spre valoarea lemnului, o materie primă foarte utilizată și o sursă de materie primă regenerabilă. “Trebuie să avem grijă ca această activitate să fie susținută pentru a putea asigura sustenabilitatea dezvoltării industriei respective”, a punctat Bagoly Miklós-Levente care a prezentat statistic cum stăm cu pădurile la nivel european și mondial și care este impactul economic și social al industriei lemnului.

Bagoly Miklós-Levente militează pentru utilizarea lemnului în construcții, acesta arătându-și viabilitatea și durabilitatea de-a lungul secolelor, exemplificând cu bisericile de lemn din Maramureș. „Dorim să susținem un mod de viață sustenabil, să evităm și să reducem utilizarea materiilor prime de plastic și acelor surse care emană în mod excesiv dioxid de carbon în atmosferă, să promovăm aceste posibilități de a crește aceste plante care în decursul vieții lor fixează dioxidul de carbon”, a adăugat președintele Clusterului Prowood.

Mátyus Enikő a vorbit despre Programe de Accelerare naționale și Internaționale pentru dezvoltarea startup-urilor durabile în concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă, luând ca model Incubatorul de Afaceri din Sfântu Gheorghe. Până acum, 50 de idei de start-upuri incubate au fost finanțate, cu sume între 25.000 la 100.000 de euro, iar 200 de tineri au fost în programele de mentorat, În finalul videoconferinței, Gabriela Țârâu, Agenția de Dezvoltare a Regiunii Centru, a prezentat “Strategia de Dezvoltare Regională și Bioeconomia, programe de a transformării economiei în bioeconomie, susținerea inițiativelor de bioeconomie și regiunea Centru”, iar Simina Lakatos de la Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară şi Mediu “Ernest Lupan”– IRCEM a vorbit despre “Economia Circulară în România”, cu accent pe proiecte în care institutul a fost partener.

Categoric, clusterele reprezintă ecosisteme care aplică deja principiile de bioeconomie, pe de o parte, și cele de dezvoltare durabilă, pe de altă parte, aducând, într-o asociere voluntară și liberă, împreună mediul de afaceri, cel academic și instituțiile publice.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

65

66

ADVERTISING

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Etapele dezvoltării unui proiect de marketing.

Cum influențează respectarea acestora dezvoltarea pe termen lung a unui business

„Ce-i în mână nu-i minciună”, spune un proverb românesc. Dar este acesta valabil întotdeauna și în marketing? O tendință naturală a companiilor, indiferent de dimensiunile acestora, este de a evalua colaborarea cu o agenție de marketing exclusiv din perspectiva materialelor pe care aceasta din urmă le produce și a rezultatelor obținute pe baza lor. Din experiența de peste 10 ani a agenției de digital marketing KLAIN, abordarea în cauză este însă problematică din două motive centrale: 1. Determină firmele de marketing să sară peste unele etape esențiale în construcția unei campanii de marketing solide, cum ar fi: definirea exactă a publicului țintă, stabilirea beneficiilor/diferențierilor produselor sau serviciilor, urmărirea procesului de achiziție; 2. Limitează rezultatele finale care pot fi obținute de un business, atât pe latura brand awareness-ului, cât, și mai relevant, pe cea a lead-urilor obținute și a vânzărilor încheiate.

Dezvoltarea unei campanii de marketing implică urmărirea atentă a următoarelor etape: analiză, stra-

tegie, implementare și monitorizare. Fiecare dintre acestea deține un rol esențial, existând astfel o interdependență a succesului proceselor. De-a lungul timpului, KLAIN a înregistrat diferențe semnificative între proiectele care respectă toate aceste stadii și cele în care se pune accentul, de exemplu, pe etapa de implementare. Deoarece vizibilitatea celei din urmă este ridicată, clientul putând urmări acum introducerea efectivă a materialelor vizuale, mesajelor de comunicare și campaniilor ads, ajungerea cât mai rapidă la aceasta poate deveni o prioritate pentru ambele părți.

Cu toate acestea, impactul livrabilelor atât la nivel de brand, cât și din perspectiva rezultatelor obținute, este puternic influențat de complexitatea analizei realizate și de relevanța strategiei dezvoltate. În mod similar, monitorizarea nu poate lipsi din construirea cu succes a campaniilor unitare de marketing, deoarece ea privește nu doar înregistrarea rezultatelor, ci introduce și mecanismele de optimizare a acestora.

Valentin Bolboacă, general manager KLAIN, explică succesul proiectelor dezvoltate prin respectarea fiecărei etape de marketing: „Succesul unui proiect de marketing nu este garantat de redactarea rapidă a textelor, developmentul timpuriu a unui website sau postarea imediată a materialelor vizuale în platforme de Social Media. Acoperirea prematură a unor nevoi satisface rareori direcțiile de business pe termen lung.

Acest aspect este demonstrat de eficiența campaniilor individuale desfășurate pe baza unei analize inițiale și a unei strategii sistematice. De aceea, în colaborările noastre punem accent pe fiecare etapă, rezultatele acestui proces fiind vizibile prin urmărirea unor KPIuri precum: costul de achiziție client, coșul mediu sau valoarea primei achiziții și lifetime value.”

Dar ce implică mai exact fiecare etapă a unui proiect de marketing și cum influențează aceasta succesul general al colaborării? KLAIN explică aceste procese atât din perspectivă teoretică, cât și din experiența colabo-

ADVERTISING

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

rărilor cu clienți din diferite industrii, care activează în sectoarele B2B și B2C.

1. Analiză Analiza de marketing sau auditul de marketing reprezintă punctul de pornire al fiecărui proiect de succes.

Aceasta presupune o examinare atentă a unor aspecte precum piața în care activează compania, concurenții acesteia și publicul țintă pe care ea îl vizează, din perspectiva direcțiilor de business, obiectivelor de marketing și activităților desfășurate până în prezent în această zonă. Analiza de marketing reprezintă fundamentul necesar dezvoltării unei strategii de marketing, în lipsa acesteia acțiunile viitoare neavând de cele mai multe ori o bază concretă.

Simplu spus, pentru a hotărî ce trebuie să facem, trebuie să știm de ce facem. Acțiunile viitoare trebuie să aibă o justificare, iar aceasta este dată de etapa de analiză.

Desigur, complexitatea analizei realizate este determinată de aspecte precum: nevoile business-ului, domeniul de activitate și platformele online de comunicare. Cu toate acestea, indiferent de acești indicatori, analiza de marketing rămâne un pas esențial în dezvoltarea unui proiect de marketing de succes, urmat si de KLAIN. „În cadrul agenției noastre, considerăm analiza un proces fundamental în colaborarea cu un client. Caracterul dificil al acestei etape este dat însă de lipsa rezultatelor imediate, cum ar fi creșterea lead-urilor, a interacțiunii cu consumatorii sau a vânzărilor efective. Clienții așteaptă, în mod justificat, ca beneficiile unui proiect de marketing să apară cât mai repede. Viteza implementării nu este însă de cele mai multe ori catalizatorul succesului unei campanii de marketing, iar clienții noștri înțeleg acest lucru”, spune Valentin Bolboacă

campaniile de marketing, sunt postate materialele pe Facebook, sunt implementare campaniile de PPC pe Google Ads, sunt publicate articolele de blog pe website-ul companiei, se realizează design-ul cărților de vizită și al broșurilor de prezentare. Acum încep să apară rezultatele și tot în acest moment poate fi evaluată atât relevanța analizei realizate, cât și eficiența strategiei construite. Business-ul își dezvoltă activitatea online, iar cifrele încep să apară”.

De cele mai multe ori, succesul etapei de implementare este puternic influențat însă de întreg procesul dezvoltării proiectului de marketing. Altfel spus, simplul fapt că rezultatele apar acum nu înseamnă că ele sunt cele urmărite de business sau că sunt relevante pe termen lung. Aceste aspecte sunt determinate de etapele anterioare de analiză și strategie, precum și de stadiul de monitorizare.

2. Strategie

4. Monitorizare

Cel de-al doilea pas în dezvoltarea unui proiect sustenabil este realizarea unei strategii de marketing. În această etapă sunt preluate punctele esențiale și concluziile rezultate pe baza analizei, construindu-se direcțiile viitoare pe canalele de comunicare online, dar și offline.

Fiecare business prezintă particularitățile sale, aprofundate în detaliu în etapa de analiză. Cunoașterea, printre altele, a detaliilor cu privire la publicul țintă, a condițiilor și evoluțiilor predictive din piață și a activității și poziționării concurenților determină relevanța strategiei de marketing, pe termen lung.

Fie că vorbim de un plan de Social Media, un calendar editorial de blog sau o planificare a campaniilor ads, ele trebuie construite în etapa de strategie, având în vedere analiza realizată, nevoile clientului, direcțiile sale de business și rezultatele care pot fi obținute prin acestea. KLAIN ia în considerare toate aspectele, realizând o strategie complexă, dar, în același timp, facil de implementat de ambele părți implicate în proiect.

Ultima etapă în dezvoltarea unui proiect de marketing, prezentă permanent pe tot timpul desfășurării acestuia, este monitorizarea. Este important de menționat încă de la început faptul că aceasta nu presupune doar o simplă înregistrare a rezultatelor obținute, ci și o optimizare constantă a acestora.

Analiza comparativă a campaniilor particulare este realizată în acest punct, testându-se eficiența lor în atingerea obiectivelor propuse. Cifrele sunt prezentate clientului, iar ajustările sunt realizate în urma discuțiilor cu acesta. În cadrul proiectelor dezvoltate pe termen lung, monitorizarea constituie o etapă continuă, care vine să înregistreze și îmbunătățească rezultatele obținute, fie că vorbim de creșterea brand awareness-ului, a engagementului, a lead-urilor obținute sau a vânzărilor încheiate.

3. Implementare A treia etapă, anume cea de implementare, constituie momentul în care munca din pașii anteriori își arată rezultatele concrete. Larisa Mureșan, online marketer în cadrul agenției de digital marketing KLAIN detaliază acest lucru: „În implementare sunt demarate

Toate cele patru etape descrise anterior influențează în mod radical eficiența unui proiect de marketing.

Respectarea fluxului de parcurgere a acestora susține dezvoltarea pe termen lung a unui business și contribuie la atingerea obiectivelor propuse. Datorită rezultatelor pozitive obținute, KLAIN urmărește continuu stadiile proiectelor de marketing, construind astfel campanii eficiente, fundamentate pe date concrete și care vizează obiective reale.

Puteți afla mai multe despre agenția de marketing online KLAIN, serviciile și produsele pe care le oferă, cât și portofoliul de clienți, dacă accesați site-ul www.klain.ro.

67

68

FASHION

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

69

ANTREPRENORIATUL AGRICOL LA FEMININ

grupaj realizat de Ligia VORO, Călin POENARU, Ioan ȘANDOR & Dorel VIDICAN

Femeile au avut și vor avea un rol determinant în dezvoltarea agriculturii în țara noastră.

Implicarea, tenacitatea și inspirația de care dau dovadă în producerea de hrană, nu numai în așezarea ei pe masa familiei, demonstrează că au capacitatea și puterea de muncă într-un domeniu vitreg, cum este agricultura. Ziua Mondială a Femeilor din Mediul Rural, sărbătorită în fiecare an la data de 15 octombrie, ne oferă prilejul de a aduce în prim plan femeile care lucrează în domeniul agricol și care au reușit să pună pe picioare afaceri sustenabile, contribuind din plin la dezvoltarea comunităților în care trăiesc și muncesc.

70

AGRO TB

Câștigătoarele programului TalentA

CORTEVA PREMIAZĂ CU 12.000 $ PROIECTELE DEDICATE SECURITĂȚII ALIMENTARE Lansat în România la data de 1 iulie 2020 de către Corteva Agriscience, TalentA, programul gratuit pentru dezvoltarea competențelor profesionale în managementul afacerilor și agricultură pentru femeile inovatoare din mediul rural, și-a aflat câștigătoarele: Elena Carson, Violeta Corina Moraru și Elena Chesnoiu sunt doamnele fermier care au convins prin proiectele lor faptul că merită finanțare pentru a-și dezvolta afacerea.

Festivitatea de premiere a avut loc în data de 15 octombrie, prilej de sărbătoare în întreaga lume, atunci când a fost celebrată Ziua Mondială a Femeilor din mediul Rural.

Doamnele fermier s-au înscris pe platforma online a siteului Corteva, iar cele care au fost selectate, au participat la un curs gratuit de instruire, cu îndrumare din partea consultanților Starperformining și a experților Corteva: Modulul I - Competențe generale de Business și Modulul II – Competențe generale de Agri-Business. După finalizarea cursurilor online, au fost construite proiectele, axate pe obiectivele de sustenabilitate 2030, anunțate recent de Corteva (îmbunătăţirea securităţii alimentare, asigurarea accesului la apă potabilă în comunități, susţinerea consumului responsabil, combaterea schimbărilor climatice şi conservarea ecosistemelor). În urma evaluării proiectelor depuse, s-au ales câștigătoarele.

Departajarea proiectelor câștigătoare a fost realizată de un consiliu de experți format din specialiștii Corteva: Maria Cîrjă - Marketing Manager România și Republica Moldova, Elena Nunca - Commercial Finance Lead RO, MD & HU, Anca Mateescu - Controller Romania, Oana Musceleanu - Customer Service Leader CE, George Andron - National Key Account Manager, Mihai Valentin - CMM Corn & Soybeen, Andrei Ciocoiu - CMM Oilseeds, Ana Maria Pascariu - CMM Fungicides & Insecticides și Ion Mutafa CMM Herbicides, alături de specialiștii Starperfomining: Radu Dumitru Stănescu - Founder & Managing Partner și Dan Rusu - Senior Consultant.

Locul I - 5.000 $ Carson Bread este proiectul care s-a situat pe primul loc în urma evaluării minuțioase realizate de consiliul de experți. Este un proiect ambițios, realizat de doamna Elena Carson din localitatea Fălciu, județul Vaslui, care are 29 de ani, este inginer agronom și lucrează alături de soțul ei 220 hectare de teren. În prezent este masterandă în cadrul USAMV Iași și își dorește să aibă propria afacere. “La noi în comună nu există brutărie, cea de la care se aprovizionează oamenii se află la 40 km distanță. Noi avem materia primă și ne-am gândit că ar fi o idee minunată să o putem valorifica, să oferim produse sănătoase nouă și celor din jurul nostru. Va fi un plus pentru mine, familia mea și pentru zona noastră”, a declarat Elena Carson.

Mizând pe faptul că în România se consumă cantități apreciabile de pâine, deci există o cerere în creştere pentru produsele pe care le poate oferi, pe amplasarea geografică care asigură o bază largă de aprovizionare cu materii prime, precum şi pe posibilităţile de desfacere ridicate, doamna Elena susține faptul că implementarea acestui proiect are șanse reale de reușită, iar investiția necesară se ridică la 30.000 lei.

Locul II - 4.000 $ Violeta Corina Moraru din localitatea Perișoru, județul Călărași, are 38 de ani și este cea de-a doua câștigătoare a programului TalentA. Va primi 4.000 $ pentru implementarea de sisteme de irigații în cadrul fermei Morar Pan Com. “Lucrăm în familie peste 1.000 ha, iar situația din acest an, în care am înregistrat pagube uriașe din cauza secetei, ne-a determinat să implementăm sisteme de irigații. În 2020, în cadrul fermei, randamentul de producție la grâu, porumb si soia a scăzut între 85% și 100%. De aceea, irigarea devine o prioritate strategică a fermei în viitorul apropiat. Dacă nu facem acest lucru acum, poate însemna intrarea în incapacitate de plată, iar la nivel macro ar exista probleme în a acoperi necesarul alimentar al populației.

Irigațiile vor determina creșterea producției medie cu 30-50%, indiferent de condițiile climatice. Am ales

AGRO TB

irigarea prin aspersiune cu rampă tip pivot datorită rapidității de instalare și ușurinței în exploatare și pentru că nu necesită personal specializat”, a punctat Violeta Corina Moraru.

Locul III - 3.000 $ Ocupanta locului III este Elena Chesnoiu din localitatea Bondrea, județul Olt, care are 30 de ani, doi copii și lu-

Corteva Agriscience este o companie agricolă globală, tranzacționată public, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - incluzând un mix echilibrat și divers de genetică, produse pentru protecția plantelor și soluții digitale vizând maximizarea productivității pentru a contribui la sporirea randamentelor și rentabilității. Deținând unele dintre cele mai recunoscute mărci din agricultură și o serie de produse și tehnologii de top aflate în drumul către piață, poziționate pentru a genera creștere economică, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întregul sistem alimentar, îndeplininduși promisiunea de a îmbogăți traiul celor care produc și celor care consumă, de a asigura progresul pentru generațiile următoare. Corteva Agriscience a devenit o companie publică independentă la 1 iunie 2019, după ce fusese anterior Divizia pentru Agricultură a DowDuPont. Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro.

crează alături de soțul ei 6 hectare de teren. Își dorește să dezvolte afacerea familiei prin înființarea unei culturi de căpșun, pe care o consideră o specie promițătoare.

“Consider că este o cultură pe care am putea-o îngriji corespunzător și vom putea oferi fructe de calitate cumpărătorilor. Dezvoltarea unei culturi de căpșun se face în timp scurt, deci și investiția este eșalonată și poate fi plătită parțial din vânzarea produselor obținute în anul precedent. O regulă de bază considerăm că este achiziționarea de stoloni sănătoși, cu aviz fitosanitar, să alegem soiuri anuale care sunt mult mai eficiente decât cele multianuale, să respectăm condițiile de plantare, irigare și recoltare. Cu siguranță, în demararea acestui proiect ne va fi utilă experiența acumulată în ultimii doi ani în ferma proprie, unde am implementat și un proiect pentru cultivarea legumelor, experiența pe care am dobândit-o anterior în pomicultură și viticultură, precum și sfaturile primite de la reprezentanții Corteva Agriscience privind întreținerea culturii”, a specificat Elena Chesnoiu.

Premiu special Un premiu special, în valoare de 1.000 euro, a fost acordat de către colaboratorul acestui proiect, Starperfomining, doamnei Veronica Chedea, pentru proiectul: „Producerea unui vin roze din soiul autohton Amurg în Podgoria Târnave”.

Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România & Republica Moldova: “A fost o decizie dificilă, toate proiectele înscrise în program au fost interesante și ar fi meritat finanțare. Sunt convins de faptul că cele trei câștigătoare vor ajunge să-și dezvolte afacerea așa cum șiau propus, iar sprijinul pe care noi l-am oferit să fie doar imboldul de care au avut nevoie. Cred că este momentul să ne gândim la dezvoltarea comunităților prin sprijinirea unor astfel de inițiative, iar prin puterea exemplului să motivăm și alte persoane să aibă curajul de a începe o afacere în mediul rural.”

Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România & Republica Moldova: “Este un moment de bucurie pentru compania noastră, pentru că în această zi specială am reușit să contribuim la dezvoltarea a trei afaceri de familie și, implicit, a trei comunități. Prin implementarea proiectelor câștigătoare nu vor avea de câștigat doar cele trei doamne, ci noi toți, pentru că este important să susținem afacerile mici, cele la început de drum și să oferim sprijin din toate punctele de vedere, iată acum, prin programul TalentA, inclusiv sprijin financiar.”

71

72

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PROGRAM EUROPEAN DESTINAT ANTREPRENOARELOR DIN DOMENIUL AGROALIMENTAR 10 antreprenoare românce, aflate la început de drum au fost susținute în dezvoltarea unei afaceri din domeniul de agri-business prin programul Empowering Women in Agrifood (EWA), organizat în România de Impact Hub Bucharest și acceleratorul de afaceri european EIT Food.

La nivel european, programul EWA este dezvoltat de EIT Food pentru un total de 50 de antreprenoare din 5 țări: Cehia, Portugalia, România, Spania și Turcia.

Cele 10 antreprenoare selectate din România sunt următoarele: Ana-Maria Chirilă – Produse eco din fructe și legume, ce oferă consumatorilor o alimentație sănătoasă, pregătită după rețete tradiționale.

Brîndușa Bîrhală – Produs alimentar sub formă de pastă tartinabilă de legume de frunze, dar și plante comestibile binecunoscute din flora spontană, bogate în vitamine, minerale, antioxidanți și fibre.

Carmen Amarandei – Bomboane de ciocolată vegane, folosind ingrediente din agricultura bio, destinate consumului alimentar, dar și cu diverse proprietăți și acțiuni fiziologice.

Cosmina Dinu – Microfermă pilot de creștere a puilor de carne într-un sistem de management holistic, american, care implică “pășunarea” acestora.

Ibolya Oprea – Platformă digitală care oferă soluții de nutriție inteligentă: planuri nutriționale personalizate, psihonutriție și educație nutrițională.

Ioana Tudor – Servicii de consiliere și promovare a produselor tradiționale specifice Transilvaniei, realizate în mici gospodării, în special de către femei.

Isabela Spătaru – Workshop-uri de gătit pentru adulți și copii, în care vor fi promovate produsele producătorilor locali, creând astfel un micro sistem local prin care fiecare parte câștigă.

Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) este un organism al UE, creat de Uniunea Europeană în 2008 pentru a consolida capacitatea de inovare a Europei. EIT face parte din programul Horizon 2020, programul-cadru de cercetare și inovare al Uniunii Europene.

EIT Food este un consorțiu pan-european care activează în zona antreprenoriatului și inovației în sectorul agroalimentar. Membrii comunității EIT Food sunt actori la nivel global în industria alimentară: peste 50 de parteneri din mediul de afaceri de top, centre de cercetare și universități din 13 țări.

Impact Hub Bucharest face parte din rețeaua globală Impact Hub cu prezențe fizice în peste 100 de locații de pe 5 continente și cu o comunitate de peste 16.000 de membri, conectați printr-o platformă online dedicată.

Cristina Bălăceanu – Soluție tehnică de monitorizare a sănătății strugurilor și a vițelor de vie, ce comunică în timp real depistarea anumitor boli specifice.

Simona Rotaru – Serviciu de închiriere a diferite suprafețe de teren urban, unde clienții pot cultiva legume/fructe sănătoase și, în același timp, oferi copiilor posibilitatea unor experiențe autentice în natură.

Stela Dinică – Produse gluten free, potrivite în diete sănătoase, diete antiinflamatoare, mod de viață pentru alergicii și intoleranții la gluten, pentru sportivi, pentru acele persoane ce își doresc un stil de viață sănătos.

Timp de 6 luni, perioada iulie – decembrie 2020, antreprenoarele selectate au beneficiat de un program educațional conceput pentru provocările specifice femeilor în ceea ce privește antreprenoriatul, constând din: training-uri online gratuite și acces la resurse pentru dezvoltarea abilităților, mentorat personalizat, atât online, cât și fizic cu experți în business, în sectorul agroalimentar și antreprenori de succes, participări la evenimente antreprenoriale și de networking cu experți și acces direct la peste 100 de mentori și femei antreprenor din ecosistemul agroalimentar. De asemenea, participantele au avut posibilitatea de a câștiga până la 10.000 de euro, de a descoperi alte programe EIT Food și acces la investitori, business angels și cooperative, care o să le ajute să își ducă afacerile la următorul nivel.

Cele 2 câștigătoare ale programului sunt Ibolya Oprea si Cosmina Dinu, care au primit o finanțare de 5.000, respectiv 10.000 de euro, pentru dezvoltarea business-ului.

Sursa: impacthub.ro

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

73

AGROLAND INVESTEȘTE 50.000 DE EURO ÎN STARTUP-URI INOVATOARE AgTech TM by Agroland, primul program complet de incubare de startup-uri din România care stimulează și susține inovația în agricultură, s-a extins la nivel național, prin lansarea hackathon-ului online AgTech TM Spark Weekend.

Miza incubatorului de afaceri: mentorat, acces la rețeaua de business Agroland, training-uri și workshop-uri din partea Ascendis, companie de training și consultanță în domeniul dezvoltării organizaționale, și 10.000 de euro finanțare pentru fiecare dintre cele cinci echipe care își transformă ideea în startup.

AgTech TM Spark Weekend a fost prima etapă a programului de incubare AgTech TM, care a dat start inovației în industria agricolă. Evenimentul a avut loc online, în weekendul 13-15 noiembrie 2020, fiind dedicat tuturor celor care vor să dezvolte startup-uri tech cu impact direct în agricultură. „Prin AgTech TM by Agroland dorim să demonstrăm că inovațiile în agricultură nu sunt deloc o Cenușăreasă față de alte domenii în care tehnologia și abordările de business curajoase au adus salturi semnificative. Dimpotrivă, credem că potențialul de creștere în agricultură este mult mai mare decât în alte ramuri economice, astfel că ne-am propus să susținem talentul și dedicarea unor startup-uri tech din domeniu, care pot consolida creșterea sectorului agricol în România”, a declarat Horia Cardoș, fondator și director general al Agroland.

Transferarea în mediul online a programului a oferit șansa

înscrierii de oriunde din România, programul fiind extins la nivel național.

Despre AgTech TM by Agroland AgTech TM este dezvoltat de Ascendis, în colaborare cu Cowork Timișoara și este primul program complet de incubare din România, care stimulează și susține inovația în agricultură. Programul include toate etapele de dezvoltare de la idee la o afacere de succes prin resurse de învățare, mentorat, investiții și acces la cea mai mare bază de clienți din industria agricolă.

Despre Agroland Agroland este cea mai mare rețea de magazine agricole din România, are capital 100% românesc și a fost fondată în 1997, la Timișoara, de către antreprenorul Horia Cardoș. În prezent, rețeaua Agroland are 247 de unități, localizate în 28 de județe, și 400.000 de clienți unici/an.

74

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO INTERGENERATION, PROIECT DESTINAT SUCCESIUNII FERMEI Prin intermediul proiectului “Agro Intergeneration”, specialiștii din USAMV Cluj-Napoca, în parteneriat cu Banca Transilvania, vor oferi consultanță fermierilor români, în vederea realizării unui plan coerent de succesiune a fermei.

Activitățile desfășurate în cadrul proiectului se vor concretiza în acțiuni de sensibilizare a noilor generații asupra importanței sucesiunii în cadrul fermelor de familie, în organizarea de cursuri de formare profesională și în identificarea unor programe de finanțare care să sprijine viitorii fermieri. Cursurile de formare vor fi structurate pe mai multe module, care să le dezvolte participanților competențe, atât în domeniul tehnologiilor agricole, cât și în domeniul managementului și marketingului în ferme.

Proiectul “Agro Intergeneration” a fost lansat în data de 10 octombrie 2020 și va avea o durată de un an, iar grupul țintă este compus din 22 de tineri, potențiali succesori ai fermelor de pe întreg teritoriul României. Aceștia vor prezenta la finalul cursurilor un proiect ce va fi evaluat de o comisie de specialiști din cadrul USAMV Cluj-Napoca și din cadrul Băncii Transilvania.

“Provocările economice, sociale și de mediu necesită ca fermierii să fie în centrul comunităților rurale ale Europei. Acest lucru explică motivul pentru care sprijinul pentru succesiunea generațională a fermelor și încurajarea unei noi generații de fermieri este un element cheie pentru dezvoltarea agriculturii. În acest context, proiectul își propune să contribuie la perpetuarea fermelor familiale și la dezvoltarea unui plan de succesiu-

ne a fermelor care să permită o tranziție facilă de la o generație la alta, cu perturbări minime, atât a businessului cât și a relațiilor de familie. USAMV Cluj-Napoca poate contribui, astfel, la creșterea capitalului intelectual al managerilor de fermă - factor determinant în reușita succesiunii fermelor”, declară prof. dr. Cornel Cătoi, rector al USAMV Cluj-Napoca.

“Ne bucurăm de colaborarea dintre universitatea noastră și Banca Transilvania - una dintre cele mai prestigioase instituții bancare din România. Calificarea și dezvoltarea competențelor sunt factori cheie pentru obținerea performanțelor în agricultură și pentru dezvoltarea unor strategii de succesiune generațională a fermelor. Cu toate că multe dintre competențe sunt dobândite din experiența practică, educația formală și pre-calificarea joacă un rol semnificativ în luarea deciziilor de către fermieri. Suntem convinși că proiectul pilot “Agro Intergeneration” va întări legătura dintre mediul universitar și mediul economic și va contribui nu doar la dezvoltarea agriculturii, ci și la menținerea vitalității spațiului rural, la asigurarea securității alimentare și la conservarea patrimoniului local”, a declarat, la rândul ei, responsabila de proiect, prof. dr.

Cristina Bianca Pocol.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

75

76

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Kozma Mónika, directorul executiv al Fundației Pro Economica și vicepreședinte OFA

“Femeile pot face diferența în mediul antreprenorial”

Fundația Pro Economica a sprijinit până acum câteva sute de femei antreprenor din mediul rural prin proiectele derulate, generând bunăstare în familiile acestora și producând plusvaloare în comunitățile în care acestea activează. Am provocat-o pe Kozma Mónika, directorul executiv al Fundației Pro Economica și vicepreședinte al Organizației Femeilor Antreprenor din România (OFA), la o discuție despre antreprenoriatul feminin în țara noastră, inclusiv cel din mediul rural, și aflați mai jos ce ne-a răspuns.

Cum a contribuit, din punctul dvs. de vedere, Fundația Pro Economica la susținerea și dezvoltarea antreprenoriatului feminin în mediul rural, cu precădere în aria de activitate a fundației?

Deoarece proiectele derulate de Fundația Pro Economica deservesc mai multe arii de activitate, am remarcat cu bucurie faptul că și femeile au avut inițiativa de a aplica pentru unul dintre proiectele Fundației, pentru moment, cu precădere, la proiectele care oferă sprijin financiar fermierilor și IMM-urilor din agricultură pentru achiziții de utilaje și animale, dar avem antreprenoare și la proiectele regionale acordate pentru sprijinirea investițiilor noi sau în derulare legate de prelucrarea/procesarea produselor agricole.

Dacă am face o statistică în rândul proiectelor derulate, aș putea spune că în momentul de față avem o rată de aplicabilitate

din rândul femeilor de aproximativ 13,5%, rată care sper eu să crească, entuziasmul, respectiv finalizarea cu succes a proiectelor să fie un model de urmat și pentru alte antreprenoare.

Dacă ați cuantificat, ce plusvaloare au adus/au generat femeile antreprenor în mediul rural?

Cred că nu spun nicio noutate când afirm că femeile antreprenor au un stil propriu de a conduce, dacă ar fi să exemplific, aș zice că atuurile unei femei antreprenor sunt intuiţia, empatia, abilitatea de a conduce în loc de a comanda şi a îndeplini mai multe sarcini deodată, fără a se pierde în detalii. Să nu uităm că majoritatea femeilor antreprenor, pe lângă faptul că își conduc singure sau în coechipă cu soțul/partenerul business-ul propriu, au și o familie care are nevoie de atenția

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

și organizarea lor. Pentru a menține în echilibru viața de familie și cea profesională e nevoie de abilități de multitasking destul de bine puse la punct.

începe o afacere proprie. Indiferent de motiv, consider că femeile pot face diferența în mediul antreprenorial, desigur este nevoie ca legislația și suportul să fie pe măsură.

Realizați un top 3 al celor mai importante proiecte dezvoltate de Fundația Pro Economica accesate de antreprenori femei și rezultatele acestora. În ceea ce privește cele mai importante proiecte accesate de antreprenori femei, aș putea menționa ca proiect nou înființat ferma de ovine, respectiv fabrica de produse din lapte de oaie, un produs gourmand din Miercurea Ciuc. Subliniez că, pe lângă faptul că este un proiect de anvergură, este materializarea unui vis vechi, dezvoltat în cele mai mici detalii în vederea finalizării unui produs de o calitate excepțională.

Un alt proiect de anvergură ar fi ferma de porci de la Band, care este derulat de mai mulți ani de către o femeie antreprenor, iar proiectul derulat de Fundație vine în întâmpinarea visului de dezvoltare și extindere, chiar dacă condițiile de piață nu sunt tot timpul favorabile.

Ce trebuie subliniat este puterea acestor femei antreprenor de a-și urma visul, de a căuta oportunitățile și soluțiile pentru a duce un vis la îndeplinire, trecând peste obstacolele care intervin pe parcurs. Consider că fără ambiție, perseverentă și multă muncă nu se poate, dar din fericire avem multe exemple și povesți de succes de unde merită să ne inspirăm.

Aveți experiență managerială, de business și administrativă, care sunt sugestiile dvs. pentru guvernanți pentru ca femeile să aibă aceleași șanse ca bărbații în ceea ce privește derularea unei afaceri sau accederea în funcții cheie în companii și instituțiile statului?

Consider că femeile pot schimba multe în ceea ce privește antreprenoriatul, dar au nevoie de susținere, suport și, mai ales, educație antreprenorială și educație financiară de calitate care să suplinească lipsa de experiență managerială. În ceea ce privește guvernanții aș spune că ar fi nevoie de politici publice care să accelereze dezvoltarea, precum și posibilități de acces la resurse financiare și sprijinirea inițiativelor antreprenoriale.

Numărul femeilor antreprenor în comparație cu cel al bărbaților este încă scăzut, iar în mediul rural, acesta este și mai redus. Care sunt planurile fundației pentru a atinge o masă critică de femei antreprenor în mediul rural – educaționale, legislative sau de altă natură?

Proiectele lansate/derulate de către Fundație sunt atât pentru antreprenori femei cât și bărbați, neexistând a delimitare de nicio natură în ceea ce privește aplicabilitatea sau derularea proiectelor. În domeniile pe care le sprijinim în cadrul Fundației, în general sunt mai mult antreprenori bărbați. De multe ori, între beneficiarii noștri, sunt familii întregi care să ocupă de agricultură, și prin urmare și femeile sunt active, dar nu ele conduc afacerea, deci nu prea le vedem. În întreaga Românie, am avea nevoie de o schimbare de percepție, fiindcă, mai ales în zonele rurale, femeile nu sunt apreciate așa cum merită. Deci aici avem nevoie de schimbare, prin educație și egalitate de șanse.

Atât în activitatea de la Fundație, cât și în cea de la OFA mă lupt, în general, pentru a crește nivelul de trai al familiilor și în acest fel să încurajez și femeile din aceste familii să aibă încredere și putere pentru a începe o afacere nouă, pentru a dezvolta împreună, prin muncă comună, societatea și să dăruim copiilor noștri o țară mai dezvoltată, o economie durabilă și o societate funcțională.

Din experiența dvs. care sunt cele mai importante provocări care apar în fața antreprenoarelor femei din mediul rural și cum le vedeți soluționate?

Deoarece motivația femeilor pentru a deveni antreprenoare vine ori din “oportunitate”, ori din “necesitate”, consider că sunt femei care, pur și simplu, au curajul și oportunitatea de a deveni antreprenoare, alte femei își doresc să genereze un impact prin ceea ce fac sau doar își doresc să-și îmbunătățească echilibrul dintre muncă și viața privată. Să nu uităm nici faptul că lipsa capacității de reintegrare pe piața muncii după concediul de maternitate este unul dintre cele mai frecvente motive ale femeilor pentru a “Femeile antreprenor au un stil propriu de a conduce, dacă ar fi să exemplific, aș zice că atuurile unei femei antreprenor sunt intuiţia, empatia, abilitatea de a conduce în loc de a comanda şi a îndeplini mai multe sarcini deodată, fără a se pierde în detalii”.

Cum pot fi stimulate, în opinia dvs., abilitățile antreprenoriale, ținând cont de educația și experiența dvs. antreprenorială și managerială?

Să fii antreprenor în România înseamnă să fii pregătit la orice schimbare. Aici mă refer la lipsa de predictibilitate în legislație și lipsa unei strategii de dezvoltare economică. Consider că, indiferent de culoarea guvernului, legislația trebuie să fie predictibilă și trebuie să fie respectată pentru a ajuta mediul de afaceri să-și facă planuri pe 3-5 ani sau chiar pe o perioadă mai lungă.

De câteva luni sunteți implicată și în activitatea OFAUGIR. Ca vicepreședinte acum, care sunt inițiativele dvs. pentru stimularea implicării femeilor în afaceri și pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial? Ce inițiative concrete aveți în ceea ce privește legislația antreprenoriatului feminin, educația anteprenorială...

Printre inițiativele mele se numără creșterea importanței rolului femeii în dezvoltarea societății românești, sprijinirea, dezvoltarea, promovarea femeilor antreprenor și susținerea inițiativelor de business care vor genera produse și servicii inovatoare, atât pe plan național, cât și la nivel european.

Avem un potențial uriaș în zona antreprenoriatului feminin, există aptitudini, creativitate, știintă, determinare și cu toate acestea nu există o comunitate de business unită, cu o voce puternică și unitară în mediul antreprenorial feminin din țara noastră. O voce care să pledeze ca egalitatea de gen să fie respectată și să nu mai fie umbrită de misoginismul comunitar/politic/instituțional. Trebuie să eliminăm barierele între bărbați și femei și să încercăm să trăim armonios într-o lume plină de oportunități pentru toți. În acest context, OFA își propune să fie o voce la nivel național cu scopul de a sprijini femeile din mediul de business românesc cu reprezentare în toate cele 42 de județe din țară.

Provocarea pe care am acceptat-o ca președinte al organizației Mureș și vicepreședinte național, responsabil pentru domeniul administrație publică și dialog social, este crearea unei platforme naționale de schimb de idei și înființarea unei organizații care să susțină antreprenoriatul feminin la nivel național. Deci, practic, noi, membrii OFA-UGIR am dori devenim o punte între antreprenori și forurile decizionale. Țelul nostru este să putem canaliza problemele și așteptările femeilor antreprenor, și nu numai, și să atragem atenția Guvernului și a instituțiilor statului la probleme din anumite sectoare. Nu în ultimul rând, am dori să oferim o mână de ajutor, fiecare pe domeniul ei de activitate în elaborarea strategiilor și implementarea lor. Ca țel personal, mi-am propus să implic cât mai multe femei din Transilvania în această muncă frumoasă, pentru a crea o adevărată echipă de femei antreprenor, care au de gând să depună un efort pentru a dezvolta împreună România.

Echipa este în formare și pandemia, din păcate, nu prea ne ajută în organizarea evenimentelor, dar strategia noastră este deja pregătită, avem foarte multe planuri pentru anul viitor.

77

78

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADAMA, o companie care pune în valoare femeile și simplitatea afacerilor!

ADAMA se numără printre puținele companii care au identificat și explorat potențialul de leadership al femeilor în agribusiness și a făcut o tradiție din susținerea acestora. Să fii femeie în agribusiness nu este un lucru ușor, însă nici imposibil, o dovedește prezența celor patru femei manager care își dezvoltă cariera în ADAMA în departamentele cheie ale companiei: comercial, logistică, marketing și omologări. Gabriela Vila, Directorul Național de Vânzări al ADAMA, ne-a oferit noi perspective asupra antreprenoriatul feminin în agribusiness în interviul acordat.

Doamna Gabriela Vila, conform statisticilor APIA există un interes crescut din partea doamnelor pentru domeniul agricol. În ce măsură încurajează ADAMA România antreprenoriatul feminin în agribusiness?

Dinamica industriilor se schimbă cu o viteză extrem de mare la toate nivelurile, de la management la economie. Este și cazul agriculturii, segment care numără, în prezent, tot mai multe femei în poziții de conducere. Există un interes mare din partea doamnelor pentru domeniul agricol, iar datele APIA ne arată că 35% din exploatațiile agricole înregistrate au la conducere femei.

ADAMA dezvoltă o viziune axată pe ideea de a reuși împreună, pe care a pus-o în practică de-a lungul timpului printro bună colaborare cu fermierii, partenerii de business, dar și cu angajații săi. De asemenea, ADAMA se numără printre puținele companii care au identificat și explorat potențialul de leadership al femeilor în agribusiness și a făcut o tradiție din susținerea acestora.

Sunt prezentă în această industrie de peste 20 de ani, când industria agri era dominată de bărbați, astăzi, cu siguranță, nu mai cred că lumea de agribusiness este a bărbaților, nu o mai etichetăm astfel, pentru că nu mai este așa. Am învățat care sunt calitățile noastre, ale femeilor, faptul că suntem lideri și că putem să construim. Consider că, în prezent, barierele dintre femei și bărbați sunt mai mici decât în trecut, iar femeile s-au obișnuit să aibă o atitudine care să împiedice apariția unor astfel de bariere.

La ADAMA, femeile sunt încurajate să muncească în echipă și să se adapteze oricărei situații. De asemenea, sunt motivate să își depășească limitele, acest lucru explicand fidelitatea echipei și dezvoltarea în timp. Ce face, concret, ADAMA pentru doamnele și domnișoarele din echipă? Promovează libertatea de exprimare, echilibrul și rezultatele, așa se rezumă relația companiei cu angajatele și angajații săi la corectitudine. Deși agricultura este un domeniu masculin, cred că percepția asupra femeilor din agribusiness se schimbă de la „decision takers” la „decision makers”.

Sunt cuprinse, în politica companiei, programe privind dezvoltarea competențelor de management în agricultură, dedicate femeilor antreprenor din mediul rural?

Prin modelul de business pe care ADAMA îl susține în România, și nu numai, avem programe pentru susținerea și dezvoltarea factorilor decizionali din ferme, prin informațiile furnizate, prin interacțiunea cu acestea și până la urmă, prin implicarea activă în activitatea lor.

Iar prin puterea exemplului, alături de colegele mele din departamentele cheie din ADAMA, demonstrăm că totul este posibil, la un nivel înalt, într-o companie de top. Cred ca această echipă poate fi percepută de către toate doamnele și domnișoarele care își doresc o implicare mai activă în agribusiness, fie în familie, fie într-o companie la scară mai mare, că pot să creadă în vise și în împlinirea lor.

Iar recomandarea mea, tuturor doamnelor, este de a privi agribusiness-ul ca o ramură distinctă a economiei, în care aducem la viață câmpurile, în care promovăm libertatea de desfășurare a activității, în care se îmbină perfect creativitatea noastră de a dezvolta și crea, cu pragmatismuul de care uneori avem nevoie pentru a aduce acel plus de valoare. Este o experiență plăcută, în care se vede rodul muncii tale!

Cum promovează ADAMA activitatea femeilor fermier? Ne puteți oferi exemple prin care compania ADAMA susține antreprenoriatul feminin în agricultură?

Femeile în agricultură au fost prezente dintotdeauna și au contribuit activ la ceea ce astăzi numim agribusiness. Ce vedem astăzi este spiritul de antreprenor, tot mai dezvoltat, și de aici și procentul în permanentă creștere al doamnelor în funcții de conducere.

Nu consider că este nevoie de o susținere a femeilor fermier în antreprenoriat, pentru că aceste schimbări se fac natural și ne arată, de fapt, puterea noastră și că totul constă în dorința de a fi acolo unde ne dorim!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

Cred în șansele egale, le promovez, iar astăzi este la îndemâna noastră de a lua frâiele, iar ADAMA prin apropierea de fermieri, este prezentă ori de câte ori poate furniza o informație, o perspectivă și... chiar și un sfat dacă se cere.

Manifestă femeile antreprenor din agribusiness deschidere față de noile tehnologii agricole puse la dispoziție de furnizorii de inputuri, cum sunt cele oferite de ADAMA România?

Agricultura devine un domeniu tot mai dinamic, în care provocările recente surprind chiar și pe fermierii cu experiență.

Astfel, conceptul de schimbări climatice se mută din zona de mit către certitudine. Faptul că toamnele sunt mai lungi și precipitațiile devin din ce în ce mai imprevizibile determină fermierii să se îndrepte către verigi tehnologice care până de curând în România erau considerate de nișă, precum erbicidarea din toamnă a cerealelor păioase sau alegerea unor tratamente fungicide complementare. În urmă cu trei ani ADAMA lansa Trinity, un erbicid destinat în exclusivitate combaterii buruienior, încă din toamnă. Un produs care înfățișa fidel AND-ul ADAMA printr-o formulare distincă din trei molecule consacrate dar cu o poziționare diferită. Iar rezultatele nu au întârziat să apară și fermierii care au încercat pe suprafețe mai mici la început au extins aplicarea produsului în anii următori pe întreaga suprafață.

Pentru protecția culturilor împotriva bolilor ADAMA promovează cu succes fungicidul Zakeo Xtra, o formulare deja consacrată și utilizată la scară largă în fermele care vizează producții înalte. În spatele sucesului acestui produs stă o formulare cu două substanțe active complementare care manifestă un sinergism vizibil. Astfel, Zakeo Xtra are un efect preventiv dar și curativ împreună cu “efectul de înverzire” care menține planta verde o perioadă mai lungă de timp comparativ cu fugicidele clasice, generând totodată sporuri de producție.

Pentru a simplifica munca fermierilor în gestionarea culturilor de cereale păioase ADAMA a creat Pachetul Avansat Cereale care înglobează o tehnologie cu eficacitate confirmată prin asocierea a două fungicide performante. Astfel, pentru primul

Despre ADAMA ADAMA, fondată în Israel în urmă cu peste șapte decenii, a devenit lider global în industria protecției plantelor, având acum 8.000 de angajați în întreaga lume și vânzări de 4 miliarde de dolari. Numele „ADAMA” este cuvântul ebraic pentru „pământ” sau „sol”, simbolizând abordarea companiei axată pe agricultori și angajamentul continuu de a avansa agricultura pe piețele din întreaga lume.

ADAMA deține unul dintre cele mai mari și mai complexe portofolii de produse din lume, facilități de cercetare și dezvoltare de ultimă generație, fabricare și formulare, împreună cu o cultură care împuternicește oamenii care o reprezintă din întreaga lume să asculte fermierii și să acționeze împreună cu aceștia. Acest lucru poziționează ADAMA în mod unic să ofere o gamă largă de amestecuri distincte, formulări și produse diferențiate de înaltă calitate, oferind soluții care să satisfacă nevoile fermierilor locali și ai clienților din peste 100 de țări la nivel global. Începând cu 2020, ADAMA a devenit membru al Syngenta Group, un nou lider global în știință și inovație în agribusiness. Sub o singură entitate, acesta unește punctele forte Syngenta Crop Protection, cu sediul în Elveția, Syngenta Seeds, cu sediul în SUA, ADAMA, cu sediul în Israel, și afacerile agricole ale Sinochem, cu sediul în China.

tratament poate fi utilizat un produs robust precum Kantik 450 EC, iar pentru cel de-al doilea tratament urmând să fie utilizat Zakeo® Xtra. Beneficiul acestui pachet tehnologic este că se obține protecție împotriva unui spectru complex de boli iar succesiunea tratamentelor nu lasă “portițe” pentru pătrunderea bolilor rezultând un foliaj sănătos care poate genera suficientă energie pentru a susține o producție de top.

Datorită intensificării lucrărilor în fermă și a timpului limitat în unele momente, fermierii caută un fungicid polivalent care să deservească mai multor nevoi și, mai ales, să fie pretabil pentru speciile cultivate în ferma lor. Pentru asta s-au făcut eforturi ca Zakeo Xtra să cuprindă culturile de bază întâlnite în asolamentele fermierilor români, astfel pe lângă utilizarea pentru cereale păioase, menționată anterior, Zakeo Xtra poate fi utilizat și pentru culturile oleaginoase precum floarea-soarelui și rapiță.

Datorită schimbărilor în privința produselor ce au fost retrase recent de pe piața europeană, la capitolul insecticide constatăm un deficit de alternative, în special în privința celor prietenoase cu entomofauna utilă. Mavrik este un produs cu notorietate în România și de la care ne așteptăm la o creștere în utilizarea lui de către fermele profesioniste, datorită eficienței lui, perioadei largi de aplicare, spectrului complet etc., deci are practic toate atuurile pentru un produs de bază în fermă.

Făcând trecerea de la femeia antreprenor în agricultură spre femeia manager, care conduce businessul unei multinaționale din agribusiness, ce calități sunt necesare și de ce abilități trebuie să dispună o femeie pentru a fi un manager de succes?

Am ales, în urmă cu 5 ani, ADAMA pentru simplitate într-un mediu din ce în ce mai provocator, dat de specificul industriei. Cariera în ADAMA reprezintă parcursul firesc, după multe sezoane petrecute în zona comercială a agribusiness-ului, atât în segmentul produselor de protecția plantelor, cât și a semințelor, cu activități de marketing și strategie. ADAMA se identifică prin creativitate și inovație în domeniul comercial, elemente într-o simbioză perfectă, ingredientele de bază pentru atingerea succesului. Într-o piață competitivă creativitatea este cea care ne diferențiază de ceilalți și cea care creează referințe în același timp. Creativitatea este cea care facilitează finalizarea negocierilor si atingerea obiectivelor și aceasta pentru că noi, echipa comercială ADAMA, ne uităm la provocări și căutăm acele soluții care să aducă «simplitate», deci, eficiența partenerilor noștri. Odată cu adoptarea numelui ADAMA, compania a intrat într-o nouă etapă, care are ca obiectiv principal satisfacerea nevoii fermierilor de o manieră definită prin simplitate.

79

80

AGRO TB

Să faci ca lucrurile complexe să pară simple este o adevărată artă, iar ADAMA și-a asumat această sarcină odată cu schimbarea denumirii companiei. L-a pus în practică, iar succesul nu s-a lăsat așteptat.

Când vine vorba de promovări sau de funcții de management, echitatea și imparțialitatea predomină la ADAMA. Ai nevoie doar de curaj pentru a face pasul către o carieră plăcută și inovatoare, plină de provocări și satisfacții. Creșterea exponențială a numărului de femei în posturi de top management la nivel mondial este firească în contextul actual, în care educația și cariera sunt o prioritate care nu mai are gen. Ingredientele unui manager de succes au legătură cu Leadership-ul - managerul care are această calitate dă dovadă de aptitudini deosebite în conducerea membrilor echipei sale, în vederea atingerii obiectivelor organizației și ia deciziile potrivite la momentul oportun. Management înseamnă să faci lucrurile corect, leadership înseamnă să faci lucrurile potrivite. Un bun manager Planifică și deleagă - are viziune și abilitatea de a înțelege capacitățile membrilor echipei sale. Cunoscând toate acestea, managerul poate să programeze sarcinile și să delege oamenii potriviți pentru realizarea acestora în perioada de timp impusă. Își cunoaste bine domeniul de activitate – un manager profesionist cunoaște bine domeniul în care activează și este încrezător în cunoștintele sale. Managerul cu astfel de calități ia decizii rapide potrivite și are calitatea de a gândi “outside the box”.

Fixează obiective clare - angajații trebuie să cunoască întotdeauna așteptările managerului de la ei. Unul dintre cele mai simple moduri de a realiza acest lucru este prin setarea unor obiective clare pentru fiecare angajat într-o perioadă determinată. Apoi le evaluează activitatea și stabilește forme de îmbunătățire a acesteia.

Nu în ultimul rând, managerul de succes Apreciază reușitele - un bun manager recunoaște imediat liderii, atunci când aceștia îndeplinesc cu succes o sarcină sau arată inițiativă în rezolvarea unei probleme. Managerul îi felicită pentru sarcina dusă cu bine la final. Această atitudine este importantă în contextul în care mulți angajați nu se simt motivați doar de bani, au nevoie și de aprecieri. Managerii buni știu că angajații vor recunoaștere permanentă atunci când au reușite.

Cum ați abordat anul 2020 raportat la criza sanitară și efectele sale? Începutul lui 2020 a venit cu provocări legate mai ales de stadiul culturilor de toamnă, dar și de disponibilitatea produselor și a continuat cu provocarea venită din criza legată de pandemia Covid, în care cu toții am învățat să ne desfășurăm activitatea

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

altfel fără a afecta business-ul partenerilor noștri prin a ne respecta promisiunile față de fermieri. Obiectivul nostru principal a fost să asigurăm la timp necesarul de produse de protecția plantelor necesare în ferme, să rămânem alături de clienți atât în mediul online cât și fizic în ferme. Seceta severă care a afectat o parte semnificativă din suprafața agricolă a țării a fost o altă provocare a acestui an care ne-a afectat pe toți și pe care ne dorim să o depășim cât mai bine printr-un an agricol 2021 de excepție.

Acum, pe sfârșit de an 2020, putem spune că am atins așteptările acționarilor, în echilibru cu așteptările partenerilor noștri, distribuitorii, prin intermediul cărora produsele ADAMA sunt promovate și recunoscute la nivel de fermă.

Piața a răspuns favorabil produselor ADAMA. O expresie a succesului este faptul că, pe un fond al reducerii suprafețelor de rapiță, vânzările de erbicide pentru această cultură (Sultan Top, Sultan 50, Sultan Complet, Kalif, Agil si Leopard) au înregistrat un nou record, iar în cazul cerealelor, suprafețele erbicidate în toamnă cu Trinity au crescut semnificativ. Toate aceastea au întărit astfel poziția fruntașă pe care ADAMA o deține. Țin să mulțumesc partenerilor noștri, în numele meu și al companiei ADAMA, pentru colaborarea strânsă pe care o avem, să îi asigur în continuare de aceeași perspectivă simplă de a face business și să transmit gânduri bune cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă, iar anul 2021 să ne aducă tuturor împliniri și bunăstare! Iar doamnelor din agribusiness, de astăzi sau de mâine, bazați-vă pe „flerul” nostru și împreună să facem agribusiness-ul mai frumos!

Femeile administrează 30% din ferme în UE Numărul femeilor implicate în agricultură a crescut încet în ultimii ani. Date recente arată că, în medie, aproximativ 30% din fermele Uniunii Europene sunt gestionate de o femeie. Bineînțeles că ne confruntăm cu diferențe mari între țări, astfel ca în Lituania și Letonia, aproape jumătate din ferme sunt administrate de o femeie, în timp ce în Finlanda, Malta, Germania, Danemarca și Olanda, proporția femeilor care gestionează fermele nu depășește 10%.

România se situează în partea superioară a clasamentului, peste media europeană, cu un procent de 34% unde fermele sunt gestionate de femei.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

81

82

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Producătorii din Ardeal au dat lovitura pe internet Prigoniți de restricții peste restricții în aceste vremuri tulburi, producătorii din regiune care au lăsat orgoliile deoparte, s-au asociat, s-au regrupat și au pus tehnologia la treabă în folosul lor se numără printre învingătorii lui 2020. În schimb cei care s-au mulțumit să se lamenteze de închiderea magazinelor sau piețelor au ajuns în pragul falimentului.

Cu siguranță, un succes major în mediul online dintre producătorii din Transilvania de Nord l-au repurtat, în această toamnă, întreprinzătorii din Asociația Produs de Cluj (APC): de la introducerea noilor restricții de securitate sanitară impuse de autoritățile centrale, vânzările de pe magazinul virtual s-au triplat. Pentru a putea onora în timp util toate comenzile plasate, conducerea APC a luat decizia de a crește frecvența livrărilor la două zile pe săptămână, marți și vineri, cu posibilitatea de a le expedia zilnic dacă numărul comenzilor continuă să urce.

“Având în vedere interesul tot mai crescut pentru produsele locale clujene, comandate și livrate de la producători, dar și diversificarea cererii, se analizează posibilitățile de extindere a ofertei”, au transmis reprezentanții APC. „Ne bucurăm că putem fi de folos clujenilor în aceste vremuri de pandemie și restricții, fie că este vorba de producători sau cumpărători. Le oferim astfel posibilitatea de a cumpăra direct de la producătorii locali, într-o manieră extrem de facilă și în condiții de deplină siguranță sanitară. În final, vor avea satisfacția de a fi consumat produse naturale de cea mai bună calitate și de a fi sprijinit, în același timp, economia clujeană și producătorii locali”, a menționat șeful județului, Alin Tișe.

Magazinul online al APC cuprinde produsele a 30 de antreprenori care oferă uleiuri presate la rece, brânzeturi, preparate din carne, sucuri, ciocolată artizanală, dulcețuri și siropuri naturale, prăjituri de casă, vinuri, miere de albine, legume și fructe de sezon, produse de igienă personală.

Produsele pot fi vizionate și comandate de pe website, plata fiind făcută direct cu cardul. Aici livrarea este gratuită la comenzi de peste 150 de lei, în Cluj-Napoca și în zona sa metropolitană.

Țărani sprijiniți de corporatiști Procesatorii din satele Clujului au fost remarcați până la vârful Ministerului Agriculturii, fiind promovați astfel la nivel național. “În vizita pe care am avut-o în județul am făcut o oprire și la Grădina de Munte, din Valea Ierii. Aici este produsă o gamă variată de dulcețuri, siropuri, compoturi, zacuscă și murături.

Conservele sunt realizate după rețete tradiționale, pe foc de lemne și nu conțin conservanți chimici. Brandul aparține Laviniei Duma și face parte din APC”, a relatat ministrul Adrian Oros.

Printre produsele realizate aici se numără dulceața de ardei iute, merișoare sau îndulcită cu suc de măr, zacusca cu ciuperci, murături de ciolomadă, iar livrările la domiciliu se fac via Facebook, cu o comandă minimă de 100 de lei.

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Inițiativa Made in Cluj a pornit, în primăvară, prin demersul a trei antreprenori și s-a concretizat într-o platformă de promovare a acestor produse dezvoltată cu ajutorul companiei informatice NTT DATA Romania. “Este momentul să arătăm solidaritate și să susținem micii producători care trec printr-o perioadă dificilă. În această situație de criză am fost plăcut surprinși să vedem cât de rapid s-au mobilizat atât oamenii, cât și companiile pentru a contribui la bunăstarea și siguranța comunității. Micii producători, cei care fac parte dintr-o industrie în care vânzările au scăzut mult față de 2019 și care caută modalități de a supraviețui pe piață și de a se reinventa, vor beneficia direct de acest suport IT. Orice formă de ajutor reprezintă pentru ei o șansă în plus să reziste și să reușească să se pună din nou pe picioare”, a declarat cofondatorul Dan Ciulea. Cătina cu miere, silvoița de prune, uleiul din lavandă, pâinea cu maia, ciupercile de pădure sau pastele artizanale reprezintă doar o parte din ofertă. Made in Cluj s-a implicat și în spațiul fizic, când a fost posibil, organizând expoziții cu vânzare în aer liber.

Băcănia virtuală de la Cluj Antreprenorul Ovidiu Oltean a creat un magazin online integrat care promovează nu numai preparatelele din pește de la păstrăvăria sa de lângă Huedin, ci și produse din regiune (județe precum Sălaj și Cluj), precum brânzeturi, lactate, vinuri, mezeluri, paste făinoase, făină, uleiuri, ceaiuri, apicole sau vegane. “Suntem încântați că băcănia are ce să ofere tuturor celor ce pun preț pe siguranța alimentară”, susține proprietarul Bolloga, magazin virtual și mai nou fizic.

Proiectul este destinat promovării și integrării produselor românești certificate.

O inițiativă la nivel județean concretizată pe rețelele de socializare Facebook adună atât producători locali, cât și potențiali cumpărători din Sălaj. “Am creat acest grup cu scopul de a oferi sprijin și suport pentru micii agricultori și fermieri locali, prin facilitarea vânzării produselor. Prin cumpărarea produselor românești, sprijinim micii producători și ajutăm la dezvoltarea economiei locale. Vă invit să adaugați în grup noi membri, producători locali și potențiali cumpărători!”, îndeamnă administratorul grupului Târg Sălăjean, Mircea Sabou.

Printre produsele puse la bătaie pe această bursă ad-hoc se numără perne, țuică, lăstari, blană de miel, curcani, usturoi, cartofi, pere, gutui uscate, suc de morcovi, vaci, viței, tăurași. Cele mai multe oferte sunt, totuși, pentru porcii vii, „chiar cu servicii de măcelar incluse”, în condițiile în care în România există restricții de comercializare a acestor animale, iar Sălajul este un județ cu focare de pestă porcină. De altfel, pe mai multe site-uri cu anunțuri patrupedele respective sunt denumite “lemne de foc” pentru a nu da de bănuit.

Lanțurile scurte, retezate de pandemie Bun de Maramureș (ABM) este o asociație care și-a demarat planul de acțiune în cadrul proiectului “Lanțuri alimentare pentru Europa” în vederea introducerii unei mărci cu acest nume pe produsele locale din zonă. “În această perioadă de pandemie caracterizată prin distanțare socială, produsele locale trebuie să fie promovate cu prioritate ca urmare a nevoii de a scurta lanțurile de distribuție și de a răspunde interesului tot mai crescut al consumatorilor pentru produse proaspete, mai puțin procesate și provenite din surse de încredere”, conform ABM. Pentru a veni în întâmpinarea acestor provocări, CJ Maramureș pune în aplicare, în perioada 2020-2021, planul său de acțiune din cadrul proiectului FoodChains 4 Europe. ABM va introduce sistemul de etichetare sub această denumire pentru produsele alimentare reprezentative, dar și programul de inovare a lanțurilor alimentare din județ. Producătorii s-au declarat deja interesați de obținerea, fără costuri suplimentare, a licenței de utilizare. Avantajele membrilor ABM sunt posibilitatea de a obține licența, sprijin pentru promovarea produselor și participarea la târguri, programe de pregătire și schimburi de experiență, informații privind de surse de finanțare, ajutor în pregătirea proiectelor și acces la soluții tehnice inovatoare oferite de universități.

O inițiativă cetățenească din județul vecin, care își propune o pledoarie activă pentru consumul de produs local, dar și susținerea producătorilor și afacerilor din comunitate, cu titulatură asemănătoare, s-a tradus într-un un site ce facilitează gratuit relația dintre producător și consumator, Bun din Sălaj. De asemenea, s-a deschis magazinul fizic Făcut în Sălaj, care funcționează în Galeriile Meseș din Zalău. Aici sunt comercializate, din această toamnă, brânzeturile, untul sau smântâna, toate eco, produse de asociația cooperativelor agricole din județ care procesează materia primă sub brandul Silvania Bio, dar și alte produduse locale.

83

84

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BRÂNZA DE CAPRĂ ROMÂNEASCĂ, UN PARIU CÂȘTIGĂTOR PE FELEAC Rulouri cu cărbune, piper, mucegai albastru. Brânză cremă cu mărar. Kefir și iaurt de capră.

Sunt produse pe care fabrica așezată strategic la urcarea pe Dealul Feleacului a reușit să le impună nu doar în România, țară obișnuită mai degrabă cu bânzeturile de vacă, ci și în Cehia sau Ungaria. Brânza de capră “a la Cluj” a ajuns chiar în state cu tradiție uriașă în lactate, ca Franța și Olanda.

Marcela Spânu și soțul său, Ovidiu, medici veterinari de profesie, și-au vândut acum 15 ani cabinetul din Cluj-Napoca la preț de apartament cu două camere și s-au mutat în satul Vâlcele, unde și-au cumpărat, pe credit, o bucată de teren pe care voiau să facă o fermă de capre. Apoi s-au răzgândit cu ferma. Nu și cu fabrica. Pe care, desigur, au botezat-o La Colline, pe model clujeano-francez.

“Eu voiam o fabrică mai mică, Ovidiu mergea pe principiul “think big”, dar am ajuns la un consens, undeva la mijloc. Tot el a avut dreptate pentru că de la un teren de 1.500 mp, am ajuns, prin cumpărări succesive de terenuri vecine, la peste 1 ha”, relatează cofondatoarea societății Super Lactis.

Inspirația le-a venit de la o astfel de fabrică din Franța, care era “cam cât Napolact de la Cluj”. Cu deosebirea că francezii au capre crescute în fermă și alimentate cu concentrate, care dau lapte tot anul, pe când noi ne bazăm pe Alpina Românească, animal ce se hrănește cu ce îi iese în cale și care produce doar șase luni pe an.

Rezultatul este că, deși laptele de capră din România e superior calitativ, se vinde sub 1 euro, iar cel din Franța, cu 5 euro. Și dacă ar vrea să aducă aici capre “specializate” de la francezi, fermierilor noștri le-ar fi greu, pentru că i-ar costa câte 400 de

O piață controlată de multinaționale Piaţa laptelui în România era dominată în primul semestru al anului de companiile internaționale, conform unui studiu al Cooperativei Țara Mea. Importurile de lapte brut s-au majorat cu 57%, atingând 72.212 tone, față de 50.552 în aceeaşi perioadă din 2019. Brânzeturile reprezentau categoria cu cea mai mare pondere în piaţa lactatelor (50%). În iunie, producţia a fost de 10.332 de tone, în creştere uşoară faţă de mai 2020, respectiv 50.335 tone în primele şase luni, un avans nesemnificativ raportat la intervalul similar din 2019. Principalii jucători pe piaţa brânzeturilor erau Hochland, Savencia, Covalact, Lactalis, Albalact, ce deţineau aproape jumătate din piaţă. Cele mai importante mărci 100% româneşti erau Solomonescu şi Ţara Mea, în topul preferinţelor consumatorilor. Piaţa bio este în creştere. Marii producători au început să se uite cu interes către această nişă, în contextul în care consumatorii devin tot mai interesaţi de alimente naturale şi sănătoase.

euro bucata. Diferențe majore sunt și în legislația celor două țări: în timp ce producătorii din Hexagon au ferma, casa și atelierul de producție lipite unele de altele, România interzice aceste alăturări.

“Bancă” pentru crescători “Preluăm lapte din trei județe: Cluj, Sălaj și Alba, de la 20-30 de ferme în anii buni, cu maximum 150 de capre; putem să procesăm 5.000 de litri/zi. Să crești capre nu e foarte rentabil în România. Un animal dă cel mult 1 litru pe zi, în perioada maximă de lactație, fermele de la noi sunt de subzistență, dacă nu se pot baza pe familie și trebuie să își ia oameni din altă parte, fermierii nu răzbesc și renunță. Noi suntem între producători și magazine, iar pe circuit apar și distribuitori.

Deși laptele se vinde de două-trei ori mai scump în supermarketuri, profitul nostru este minim pentru că intervin cheltuielile cu transportul, utilitățile și testările. Pe fermieri îi ajutăm noi să își cumpere tancuri de răcire, pe care noi le reglăm, le dăm bani în avans, îi audităm”.

Cu toate aceste paradoxuri românești, laptele de capră este considerat un panaceu, fiind indicat copiilor, vârstnicilor, persoanelor cu probleme de stomac; nu face depuneri de grăsime, iar molecula se convertește în energie. Nu doar laptele, ci și iaurturile și brânzeturile de capră păstrează aceleași proprietăți.

Un panaceu pretențios Brânza produsă la Vâlcele este una lactică, superioară, ce necesită un lapte de bună calitate: procesul de maturare

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

nu durează trei ore, ca la telemea, ci 24 de ore, timp în care se scurge, se sărează, se pune la fermentat și la închegat.

Pentru că laptele de capră este unul extrem de perisabil, produsele trebuie păstrate la o temperatură constantă, preferabil de două grade - dacă aceasta variază în timpul transportului sau expunerii în frigidere, este afectată imediat calitatea lor.

De la producția de rulouri simple și brânză tartinabilă, soții Spânu s-au specializat pe brânzeturi sofisticate: cu mucegai albastru, fenugreek, cărbune, piper alb, dar și cu autohtonele trufe, măghiran, busuioc sau pătrunjel. Au fost solicitați nu doar în marile rețele comerciale, ci și de magazine și hoteluri, iar apoi la export. “În Cehia au prins foarte bine brânzeturile cu cărbune, iar în Ungaria, cele cu amestec de ierburi și mărar, care se vând într-un magazin din centrul Budapestei. A ajuns chiar o modă cheeseburgerul cu brânză de capră pe care îl cumpărau foarte mult turiștii străini în capitala Ungariei. Livrăm chiar și în Franța și Olanda, mai ales brânză neprelucrată”.

S-au apucat de construit în pandemie Apariția pandemiei a dezechilibrat în primăvară businessul familiei Spânu, obișnuită cu afaceri în creștere, de la un an la altul. Restaurantele și hotelurile nu au mai făcut acele comenzi mari, iar licitația pentru livrarea în grădinițe a iaurtului, organizată repede-repede, în condiții de pandemie, pe care și-au adjudecat-o în anii trecuți, a fost câștigată de această dată de către o altă firmă.

Primul animal domesticit Capra domestică este o subspecie a caprei sălbatice din Asia de Sud-Vest și Europa de Est. Este un membru al familiei bovinelor. Caprele sunt rumegătoare, fiind printre primele animale domesticite de către om. Munții Zagros din Iran sunt originea tuturor caprinelor domestice. O altă sursă genetică majoră de caprine moderne este capra Bezoar, din regiunile muntoase din Asia Mică și Orientul Mijlociu. Păstorii neolitici au început să păstreze caprinele pentru lapte și carne, dar au fost folosite și drept combustibil, pentru îmbrăcăminte, construcții și instrumente. Există peste 300 de rase distincte. Speranța de viață pentru caprine este cuprinsă între 15 și 18 ani, însă un exemplar a avut chiar 24 ani. Țările producătoare de top de lapte de capră sunt India, Bangladesh și Sudan.

AGRO TB

“Treptat, comenzile au început să revină și sperăm să ajungem la maximum 80-90% din afacerile de anul trecut, cum ar veni să ne întoarcem la încasările de la nivelul lui 2016.

Totuși, nu ne-am oprit din dezvoltare nici anul acesta, în curând vom da în folosință noul nostru spațiul logistic, care va fi folosit pentru partea de depozitare și cea de congelare.

Ne-am gândit nu numai să depozităm, ci și să mutăm divizia online, eventual birourile. Producția va fi mai greu să o transferăm în noua hală pentru că este nevoie de o monitorizare atentă a întregului proces de fabricație. Noi ne-am început afacerea pe o suprafață de 1.500 mp și iată ajungem acum la 11.500 mp, cu o investiție de peste 1 milion de euro”, constată antreprenoarea clujeană.

85

86

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

RESTAURANTUL ROD REINVENTEAZĂ CONCEPTUL DE MENIU Bătălia pentru piaţă este acerbă în toate segmentele economice, dar în HoReCa, o strategie bine aleasă poate face diferenţa între faliment şi linia de plutire. La Cluj, Corina Grama - managerul restaurantului ROD - a schimbat conceptul meniului prezentat în maniera clasică, oferind clienţilor nu doar preparate rafinate, ci şi istorioare cu tâlc.

Anul 2020 a însemnat pentru câteva sectoare economice un drum sinuos de la agonia închiderii unităţilor în primăvară, la extazul redeschiderii din perioada estivală. Indiscutabil, cea mai afectată a fost industria ospitalităţii, dar acolo unde managerii au reuşit să gândească în afara mecanismelor utilizate anterior, rezultatele s-au văzut. Poate că ele au însemnat adesea doar salvarea unui business în care tocmai investiseră sume considerabile. În altele, apelul la specialişti în comunicare cu adevărat talentaţi, coroborat cu un management inteligent, cu idei novatoare a completat oferta cu care unităţile din acest domeniu greu încercat au venit în faţa clienţilor.

HoReCa de Cluj à la ROD Dincolo de utilizarea în proporţie de peste 50% a ingredientelor locale şi zonale, de preparatele rafinate, multe pornind de la reţete tradiţionale cărora li se dă un ştaif internaţional, de echipa entuziastă şi de comoditatea de a avea o parcare generoasă, cheia supravieţuirii a stat în mâna managerului Corina Grama.

Astfel, restaurantul ROD din Cluj-Napoca a adoptat o reţetă proprie a succesului. Meniul nu mai e o simplă înşiruire de preparate, ingrediente şi preţuri, ci o adevărată colecţie de poveşti cu tâlc. După un an de colaborare cu un specialist în comunicare, Corina Grama a decis ca preparatele din meniul à la carte să aibă parte de poveştile ce însoţeau postările din social media, astfel încât la consultarea meniului, clienţii să aibă la dispoziţie şi o descriere atractivă. Mai mult, preparatele aveau şi denumirea corelată poveştii, alături de cea gastronomică. De exemplu, preparatul Ouă surpriză de la ferma Siamond (ou,

păstrăv ecologic afumat de Bolloga, smântână, roşii, icre de pastrav, patrunjel, mărar) avea dedesubt denumirea RODnică de Fabergé de Siamond şi următoarea povestioară cu tâlc: „A fost odată ca niciodată un ou fermecat în care a crescut un păstrăv afumat de Bolloga. Şi păstrăvul a făcut icre. Prin poveste au mai trecut roşii, smântână, mărar şi pătrunjel. Şi-am încălecat pe-o şa/şi vă oferim preparatul aşa!”

Iar Cocoşelul de pădure rumenit (oferit alături de un piure de cartofi copţi, spanac sote şi sos demi glass) fusese convertit în Punguţa cu doi bani, spusă pe scurt şi incitant: „Cucurigu, boieri mari, sunt un cocoșel de pădure! Am ajuns în ţara lui piure de cartofi copți şi m-am odihnit pe malul lacului de sos demiglace, cel îndelung preparat. Bucătarul iscusit mi-a dat spanac sote şi rău m-a păcălit, că m-a lăsat fără punguţă.”

ROD de iarnă După experienţa cu meniul de vară şi un sezon estival în care clienţii au revenit pe terasa îmbietoare, cu verdeaţă naturală şi ambianţă relaxantă, toamna a însemnat pregătiri şi testări pentru meniul de iarnă. Restricţiile impuse din nou înseamnă pentru echipa ROD şi continuarea sistemului de livrări la domiciliu cu preparatele de care mulţi clienţi nu se dezlipesc. Şi cum să facă asta, când diversitatea propunerilor gastronomice, calitatea ingredientelor şi măiestria din bucătărie îşi dau mâna cu rigoarea şi respectarea normelor, precum şi cu amabilitatea personalului. Iar dacă mai adaugi constanta preocupare pentru a păstra ponderea ingredientelor locale şi zonale, mai rămăsese elementul de noutate, acel ceva atât de util pentru a te diferenţia, pentru a atrage clienţi noi, dar şi pentru a fideliza clienţii relativ stabili.

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Entuziaștii gustului și calității „Gastronomia e pe cât de apetisantă, pe atât de competitivă.

Experienţa acumulată de mulţi dintre cei din industria ospitalităţii în lumea întreagă este un factor care a ridicat nivelul de calitate al ofertei, dar nu e suficient. Am încercat să venim mereu cu ceva nou, iar asta se poate face la formula abordată, la amenajarea spaţiului de luat masa, la diversitatea preparatelor şi găsirea ingredientelor ecologice, cu gust autentic. Ţinem să avem mereu ingrediente de la producători locali şi zonali, îi vizităm, vedem ce presupune obţinerea produselor furnizate de aceştia, condiţiile de producţie şi stabilim o relaţie strânsă cu ei. Ne preocupăm în mod constant de păstrarea şi creşterea nivelului de cunoştinţe şi deprinderi în domeniu pentru toţi angajaţii şi organizăm ritmic întâlniri şi cursuri interne cu somelieri de renume.

E o provocare să găseşti mereu ceva nou. Redecorarea constantă, în acord cu sezonul nu mai e de mult un element de noutate, aşa că am încercat să venim cu un element inedit, acolo unde alte restaurante greşesc adesea, rămânând fixaţi cu meniul în aceeaşi structură chiar câţiva ani. Testăm de-a lungul anului preparate, ingrediente, combinaţii, încercăm să fim creativi şi cred că ne reuşeşte, schimbând de două ori pe an meniul. Dar am încercat să păşim dincolo de structura acestuia şi să facem ceva şi la forma sub care ajunge el în faţa ochilor celor ce ne trec pragul sau decid să comande on-line.

După experienţa reuşită din vară, când femeile, mai ales, au apreciat denumirile şi povestea preparatelor, parcurgând în întregime întreg meniul, doar de dragul lecturii, iar decizia alegerii unui preparat era influenţată şi de ineditul prezentării, am decis să continuăm pe acest drum, schimbând doar tema, elementul comun. Sperăm doar ca iarna 2020-2021 să nu însemne restrângerea activităţii altor sectoare, fapt care ne-ar influenţa în mod decisiv. E şi aşa o mare problemă faptul că în această primăvară urma să inaugurăm, alături de restaurant, o sală destinată evenimentelor, dotată şi echipată cu eleganţă, rafinament şi rigurozitate. Ne străduim să facem faţă noilor condiţii, dar nu facem rabat de la calitate, de la diversitatea meniului şi ingredientele locale. E crezul nostru şi vom continua să fim aceiaşi entuziaşti ai gustului şi calităţii în marea familie ROD”, a spus managerul restaurantului, Corina Grama.

Ce legătură au păstrăvii ecologici de Bolloga cu cântecul Înalți îs munții dorului?

Pentru meniul de iarnă, preparatele îmbietoare sunt prezentate sub forma unui meniu play list, cu denumiri RODnice,

reproducând titlurile unor melodii de succes din repertoriul tradiţional, dar şi romanţe. Bade, pălărie nouă, Înflorit-o ruguţu, Aoleu ce ploaie vine de la Cluj sau Ciobănaş cu 300 de oi sunt îmbrăcămintea de iarnă aleasă pentru Măduvă de vită coaptă cu usturoi, pătrunjel şi roşii coapte, Duo de pate – pasăre şi Mangaliţa cu piure de mere coapte, sos de prune şi pâine prăjită, Consome de raţă cu legume şi pastramă de raţă şi Gât de miel confiat cu bulgur prăjit, morcov în crustă de usturoi copt şi sos brun.

ROD cu lipici Ană, zorile se varsă e titlul cu care e oferită o îmbietoare selecţie de brânzeturi maturate şi cărnuri afumate, sos de hrean şi miere polifloră. „După aşa revărsare de gusturi şi texturi, nici nu mă mir că uiţi de toate şi te simţi uşor vinovat. Mai gustă o dată!”

Din Bistriţa-Năsăud mândre cântece s-aud e o ceafă cu piure de cartofi, morcovi caramelizaţi şi sos brun: „Ce bucurie îţi poţi oferi după o singură înghiţitură, cu furculiţa perfectă, vei şti dacă te laşi sedus de-o farfurie ca aceasta, oferită cu drag şi dor de natură”.

Ciuleandra înseamnă un muşchiuleţ de cerb cu mămăligă friptă şi sos de hribi: „Şi-nc-o dată, măi băieţi, că aici e lucru mare şi se cere savurat pe îndelete, udat cu vin de soi şi cu om drag alături”.

Foaie verde lămâiță cântă despre o salată cu steak de vită, rucola, salată, roşii cherry şi scame de parmezan: „Decât să tragi cu ochiul la masa de lângă tine, mai bine nu lăsa să treacă atunci când găseşti ceea ce-ţi bucură ochiul, inima şi sufletul”.

Aşa sună propunerile celor de la ROD, iar călătoria gastronomică din meniu se împleteşte cu un potpuriu de melodii îndrăgite, spre deliciul tuturor.

87

88

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fermiera de tip nou: cu facultate, masterat și doctorat Ioana Oșan Mitre are pe mână, la numai 33 de ani, o fermă și o livadă pe o suprafață imensă, de 100 de hectare, alături de frații săi, Diana și Dan. Practic, tot dealul de nord al Clujului. Un business de milioane de euro.

Este economist, administrator, distribuitor, vorbește engleza, portugheza și spaniola. “Am absolvit Facultatea de Business, profilul administrarea afacerilor, am făcut un masterat în horticultură, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină și Veterinară (USAMV), urmat de un doctorat în genetică și ameliorarea plantelor. Noi am fost crescuți de mici în acest spirit al pomiculturii, ambii părinți fiind cadre didactice la USAMV. Nu suntem împărțiți pe livadă sau pe seră, fiecare dintre frați se ocupă și de livadă, și de seră, doar că acum eu am o mai mare responsabilitate, Diana fiind cu copil mic, iar Dan, și cu partea imobiliară.

Am primit o educație în cu totul alt spirit față de actualele generații, nu ne temem de munca în fermă - de multe ori stăm de dimineață până seara, mai ales atunci când se recoltează cireșele. Am avut în practică la fermă studenți de la USAMV care veneau în teniși albi și se plângeau că e prea greu aici, iar la finalul facultății și-au găsit post... în mall sau prin ceva birou”, ne povestește Ioana Oșan Mitre.

Anul coronavirusului, unul de grație Poate părea surprinzător pentru mulți, dar 2020 a fost până acum un an foarte bun pentru Ferma Steluța. “Tot ce am avut am vândut. Producția de cireșe este la jumătate față de 2019, dar la un preț de vânzare mult mai mare. Am ajuns în mai toate marile lanțuri comerciale: Carrefour, Kaufland, Auchan, Mega Image, Lidl. Și la tanti Rodica, din

Dispar livezile României Suprafețele de livadă din țara noastră au scăzut în ultimii 30 de ani cu 70%. Cu 62.000 ha, România se afla, totuși, pe locul șase în Europa, după Spania, Italia, Polonia, Grecia și Franța. Înainte de 1989 livezile autohtone se întindeau pe 300.000 ha. Conform Eurostat, în ultimii opt ani, în țara noastră au fost înființate doar 3.400 ha, de patru ori mai puțin decât în Polonia.

Investiția într-o plantație nouă impune cheltuieli de 40-50.000 euro/ha dacă se montează instalații moderne de irigat, plase antigrindină, protecție solară. sisteme antiîngheț, greu de realizat fără fonduri nerambursabile. Pentru a deveni profitabile fermele pomicole, ar fi necesară înființarea de unități de procesare pentru sucuri, gemuri sau fructe uscate.

Piața Ion Meșter, în cartierul Mănăștur, unicul vânzător “acreditat” de noi din halele agroalimentare ale Clujului.

Unii dintre retaileri ne-au cerut chiar să livrăm fructele în ambalaje personalizate de ei pentru a se vedea că sunt produse în România, ceea ce ne dă o mare satisfacție”, subliniază Ioana Oșan Mitre.

Cum orice clujean neaoș a auzit de Steluța, în livadă și la seră este un du-te vino permament când se strânge recolta, chiar dacă drumurile de acces nu sunt tocmai ușor de parcurs. Toată lumea e bine primită; își alege fiecare ce vrea și în ce cantități dorește să se aprovizioneze. Vin părinți, copii, bunici să vadă pomii, sera, să guste sau să se distreze. “În seră, care se întinde pe 8.600 mp, producem roșii în majoritate, dar și castraveți, ardei, salată, vinete, dovlecei, varză kale, pătrunjel, răsaduri de legume, chiar flori pentru balcoane. Eu aș vrea să avem și o pepinieră pentru pomi. Prunele le dăm pentru pălincă. Pentru că lumea vine și la seră, ducem și fructe din livadă, acum trei ani am deschis acolo un magazin”.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

89

Pomii fructiferi, loviți de schimbările climatice Livada preluată de familia Mitre de la fosta Întreprindere Agricolă de Stat Cluj se întinde pe 100 ha, dintre care aproape jumătate sunt pomii vechi, plantați în anii ’60. Cireșii predomină, iar de caiși sau piersici nu se pune problema, fiind mult mai sensibili la intemperii. O mare parte din teren este luat în arendă. Sunt 12 angajați permanenți, însă la vârful recoltei lucrează până la 80 de zilieri. Anul acesta a fost mai convenabil din acest punct de vedere pentru că, în urma apariției coronavirusului, legislația a permis ca zilierii să poată fi consemnați pe internet și nu înregistrați la sosire și la plecare, cu semnătură. Oricum forța de muncă este deficitară în România, mai ales cea temporară.

“Cu toate că figurăm la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură cu toată suprafața, nu ne mai ocupăm de livada veche pentru că nu mai este rentabil. Ar trebui scoși afară toți cireșii și plantați alții noi în loc, adică o investiție foarte riscantă într-un asemenea an. În livada nouă am adus soiuri din Olanda care s-au acomodat. Din păcate, am prins un îngheț la mugurii de cireș, în primăvară, dar și mai multe seri friguroase, care au afectat recolta. Deși noi avem și plasă antigrindină, și sistem de fertirigare computerizat, și tractoare care împrăștie în nopțile reci aer cald, încă nu s-a descoperit pomul care să reziste la îngheț”, ne spune fermierul.

Livada nouă cuprinde acum 30 ha de cireș, 17 ha de măr și 10 ha de prun, sistemul pe care se merge fiind unul superintensiv, cu un număr mare de pomi la hectar. Majoritatea plantației de măr este certificată ecologic în prezent, alte 4 ha fiind în conversie. Pe viitor toată cultura nouă va fi “eco”.

Primul proiect pe fonduri europene de la Steluța a debutat în 2011, cu o finanțare de 8,5 milioane de lei, dintre care 50% nerambursabili, pentru înființarea unei plantații pomicole de cireși, meri și pruni, iar cel de-al doilea, în 2016, de

6,9 milioane de lei, dintre care 70% nerambursabili, pentru înființarea unei noi plantații de meri și procesarea fructelor.

Din finanțările obținute s-au amplasat plasă antigrindină și folia antiploaie, pe zeci de hectare. “Luna viitoare va fi gata noul depozit, de 900 de tone, cu capacități de stocare și congelare, cu atmosferă controlată, o mare realizare a noastră. Nu vom mai fi nevoiți să vindem la prețuri foarte mici pentru că ni se strică fructele. Vom avea o bandă de sortare, ambalare, iar pe partea de procesare, o linie de producție de suc de mere. Alcool nu vom produce, fiindcă accizele sunt foarte mari”.

Steluța este una dintre cele mai vechi ferme pomicole din Romania, primii pomi fiind plantați undeva în jurul anului 1950. Este situată în Cluj-Napoca, deasupra cartierului Dâmbu Rotund, și se întinde pe o suprafață de peste 100 ha.

Vasile Iosif, reales în funcția de Președinte al AIPROM În cadrul Adunării Generale a membrilor, organizată în data de 11 noiembrie de către Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), s-au desfășurat alegerile pentru numirea noului Consiliu Director, cu un mandat de doi ani.

Având o amplă experiență și o activitate îndelungată în sfera protecției plantelor, de peste 27 de ani, domnul Vasile Iosif – Country Manager FMC România și Moldova a fost reales, pentru al doilea mandat, în funcția de președinte al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România. Într-o scurtă alocuțiune, noul președinte AIPROM ales, domnul Vasile Iosif, a menționat: “Aș vrea să mulțumesc tuturor membrilor Consiliului Director AIPROM pentru încrederea acordată. Au trecut deja 2 ani de când mă aflu la conducerea asociației și pot spune că a fost o perioadă extrem de interesantă și intensă pentru mine. Am lucrat împreună cu echipa AIPROM și cu membrii Consiliului Director și aș vrea să le mulțumesc tuturor pentru implicare. Împreună cu noua conducere a asociației ne vom asigura că dezideratele industriei de protecția plantelor sunt auzite și ne vom poziționa în continuare ca parteneri de dialog pentru autoritățile naționale și europene”. În noul Consiliu director au fost aleși și cei doi vicepreședinți ai AIPROM: domnul Boualem Saidi - Director al Diviziei Crop Science Bayer pentru România, Bulgaria și Republica Moldova, pentru funcția de Vicepreședinte 1, și domnul

Marijan Tomsic - Country Manager BASF România, pentru funcția de Vicepreședinte 2.

Noul reprezentant al membrilor plini în Consiliul Director este domnul Jean Ionescu – Corteva Country Leader România și Moldova, iar membru plin supleant, doamna Andreea Manolescu - Country Manager UPL România.

Doamna Patricia Maria Știrbu, Președintele Summit Agro România, este reprezentantul membrilor asociați în Consiliul Director. Membru asociat supleant a fost ales domnul Antonio Jose Teixeira de Sousa – Ascenza Country Manager pentru România, Bulgaria și Grecia.

90

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CERTIFICARE BIO PENTRU CULTURILE ȘI PRODUSELE DERIVATE DE LA FERMELE USAMV CLUJ-NAPOCA Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca a obținut Certificarea Bio pentru culturile și animalele din fermele proprii, precum și pentru produse derivate.

USAMV Cluj-Napoca exploatează peste 970 hectare de teren agricol în cele patru ferme ale sale: Stațiunea Cojocna, Stațiunea de Cercetare Horticolă (SCH), Stațiunea Jucu, în județul Cluj, respectiv Stațiunea viticolă Apoldia Maior (Apoldu de Sus, Sibiu).

Pentru o suprafață de circa 500 de hectare de culturi agricole (grâu, porumb, floarea soarelui, plante furajere), USAMV Cluj-Napoca a realizat, începând cu anul 2017, toate procedurile pentru reconversia acestora la agricultură ecologică (494,68 ha), iar recent a obținut Certificarea acestor culturi ca și produse organice. Alte 174.05 hectare se află în al treilea an de conversie (pentru pomii fructiferi se va obține Certificarea de culturi ecologice în anul 2021). În privința animalelor deținute în cadrul Stațiunii Cojocna s-a obținut Certificarea de produse ecologice pentru toate bovinele și ovinele (261 bovine și 837 ovine). Astfel, laptele crud de vacă și cel de oaie vor purta sigla și denumirea de ”Produs ecologic”, precum și produsele derivate din lapte de vacă (telemea, caș, brânză burduf și iaurt). De asemenea, din cele peste 100 de tone recoltate anul acesta, universitatea va scoate pe piață un alt produs obținut din culturile agricole, respectiv uleiul din floarea soarelui BIO, presat la rece.

Toate aceste produse se vor găsi spre vânzare la magazinele universității, în Calea Mănăștur nr. 7 și la cel de la capătul străzii Liviu Rebreanu, precum și la magazinele colaboratorilor universității. ”În anul 2017, USAMV Cluj-Napoca și-a stabilit noua strategie de dezvoltare a stațiunilor didactice și experimentale aflate în subordine. Unul dintre obiectivele prioritare stabilite este implementarea conceptului “From Farm to Fork” prin care am încercat să realizăm, pe lângă producție, procesarea și comercializarea tuturor produselor obținute în fermele universității. Un alt obiectiv strategic a fost implementarea sistemului de agricultură ecologică. După trei ani de investiții în infrastructură și în utilajele din cadrul fermelor, am reușit să facem dovada că am implementat cele mai bune practici de mediu, precum și că am aplicat standardele necesare privind bunăstarea animalelor. În urma acestui amplu proces de reconversie și dezvoltare, studenții noștri dobândesc competențele practice necesare prin part-

ciparea la toate activitățile necesare producției, procesării și comercializării de produse alimentare BIO. Această certificare este doar răsplata eforturilor depuse pe parcursul ultimilor ani”, a precizat directorul general administrativ al USAMV Cluj-Napoca, Ec. Dr. Lucian Naș.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), termenul de Agricultură ecologică este protejat şi atribuit României de către UE, pentru definirea acestui sistem de agricultură, fiind similar cu termenii ”Agricultură organică” sau ”Agricultură biologică”, termeni utilizaţi în alte state membre. Rolul sistemului de agricultură ecologică este de a produce hrană mai curată, mai potrivită metabolismului uman, în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de produse agroalimentare proaspete şi autentice, care să respecte factorii naturali şi de mediu.

Astfel, în perioada de producţie la fermă se interzice utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri şi derivatele acestora), a fertilizanţilor şi pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor şi regulatorilor de creştere, hormonilor, antibioticelor etc, mai precizează MADR. Mai mult, în etapa de procesare a alimentelor se interzice folosirea aditivilor alimentari, a substanţelor complementare şi a substanţelor chimice de sinteză pentru prepararea alimentelor ecologice.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

91

92

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

P0725 - HIBRIDUL FERMIERILOR CAMPIONI LA PORUMB SILOZ Corteva Agriscience are una dintre cele mai variate oferte în ceea ce privește cultura porumbului.

Fermierii care cultivă hibrizii Pioneer® au în fiecare an rezultate foarte bune, iar cei care au semănat porumb pentru siloz în 2020 au obținut producții record. Hibridul care i-a mulțumit pe fermierii din Transilvania și care le-a oferit statutul de fermieri campioni a fost P0725. “În România, suprafața cultivată cu porumb pentru siloz este în jur de 80.000 ha, iar, conform tradiției populare, hibrizii pentru această cultură trebuie să fie cu talie înaltă, cu fibră, foarte multă proteină, însă, surpriză, porumbul nu este o plantă proteică. Porumbul trebuie să ofere energie animalelor pentru a face producție de lapte, de carne, datorită amidonului pe care îl conține. Noi asta urmărim, un știulete mare, bine dezvoltat, cu foarte multe boabe, pentru că acolo se găsește amidonul de care au nevoie animalele pentru a-și duce producția la maxim. Un astfel de hibrid este P0725 din gama Optimum® AQUAmax®, care are un potențial foarte mare de producție. Planta este înaltă, cu o inserție înaltă a știuletelui, deci tocmai aspectele pe care le urmărim la un hibrid pentru siloz. Noi am pornit un program în acest an prin care ne-am dorit să fim alături de fermieri de la însămânțat, până la însilozat, să aducem împreună cele mai bune tehnologii și cunoștințe, astfel încât să crească producția de carne și de lapte a animalelor pe care le dețin fermierii”, a declarat Mihai Valentin - Category Marketing Manager Porumb și Soia.

Cel mai bun rezultat la porumb siloz l-a obținut fermierul Levente Janosi din județul Harghita, respectiv 86 t/ha.

Acesta a semănat porumbul după cultura de grâu, pe un teren care a fost fertilizat în toamnă cu gunoi de grajd – 60 t/ha, iar la semănat a adăugat 400 kg/ha de azot. Cultura a primit două erbicide.

Rezultate foarte bune cu acest hibrid au fost obținute și în localitatea Șeica Mare din județul Sibiu, acolo unde frații Laurențiu și Eugen Frățilă au obținut 82 t/ha. “Lucrăm în

familie în jur de 100 ha, iar porumb siloz am semănat 4 ha, după cultura de orz. Terenul a fost arat, apoi pregătit cu freza și la semănat, în prima parte a lunii aprilie, am administrat 200 kg/ha de îngrășământ complex 20.20.0 și am mai fertilizat cu 250 kg/ha de azotat de amoniu, atunci când am putut intra ultima oară în cultură, adică în luna mai. Am erbicidat o singură dată și doar atât, nimic altceva până la începutul lunii septembrie, atunci când am recoltat”, a precizat Laurențiu Frățilă. Acesta a mai adăugat faptul că în următoarea campanie va mări suprafața pe care o va semăna cu porumb, va alege același hibrid Pioneer® pentru porumb siloz, dar sigur va încerca și hibrizi noi, pentru că are încredere în genetica Corteva Agriscience, și de când face agricultură, alege doar hibrizi Pioneer®.

Un alt fermier campion la porumb siloz este Șerban Crăciun din localitatea Sânpetru de Câmpie, județul Mureș, care a obținut 81 t/ha. “Lucrăm 350 ha, porumb am avut în acest an pe 20 ha, semănat după grâu. Am scarificat pe 8 ha, restul terenului a fost arat și pe o singură parcelă am administrat gunoi de grajd. În primăvară, chiar în mustul zăpezii, am pregătit terenul cu grapa, am semănat în perioada 15-25 aprilie, atunci când am administrat și îngrășământ 27:13.5:0 – 440 kg/ha substanță comercială. Sămânța a fost tratată cu un insecticid, iar după 3 zile de la semănat am erbicidat și aceasta a fost toată tehnologia. Am recoltat începând cu 25 august și pot spune că am fost mulțumit și de producție, și de echipă, iar anul viitor voi semăna 150 ha cu porumb și, cu siguranță, voi alege același hibrid pentru siloz, iar pentru întreaga suprafață - doar hibrizi Pioneer®”, a precizat agricultorul.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

O altă producție foarte bună, 80 t/ha, a fost obținută cu acest hibrid în localitatea Cristuru Secuiesc, județul Harghita, de fermierii Kiss Sandor și Kis Cs Csaba. Ambii au semănat porumbul după lucernă, au administrat 450 kg/ha de îngrășământ NPK și au erbicidat o singură dată.

Frații Ion și Nicolae Gherghin din Daia Română, județul Alba, au cultivat în acest an pentru prima oară în fermă hibrizi de porumb Pioneer® și susțin că niciodată nu au obținut producții precum cele obținute în acest an. La porumb siloz au ales hibridul P0725 și au obținut 78 t/ha. “Cu porumb siloz am semănat 20 ha, a fost monocultură. Terenul a fost scarificat și am aplicat în toamnă gunoi de grajd, în jur de 40 t/ha.

După aceea, în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat după data de 15 aprilie, atunci când am și fertilizat cu îngrășământ complex 27:13.5:0 – 300 kg/ha.

Am mai fertilizat și în vegetație, în luna mai, cu 150 kg/ha de azot, am aplicat și două erbicide, iar într-o singură parcelă am administrat și uree. Recoltatul a avut loc la finalul lunii august. Noi nu am tocat tot, doar 16 ha, pentru că am avut o producție foarte bună, cea mai bună din fermă. Anul viitor, sigur vom alege același hibrid pentru siloz, iar în total cred că vom avea peste 100 ha”, a declarat Ion Gherghin. Și Peter Tamaș Nagy a obținut o producție de 78 t/ha cu acest hibrid, de altfel, dumnealui este, an de an, fermier campion la porumb cu hibrizi Pioneer®.

Grigore Daniel Uțiu din localitatea Chețani, județul Mureș, a obținut și el rezultate foarte bune la porumb siloz, adică 75 t/ha, bineînțeles cu același hibrid Pioneer®. Acesta lucrează

AGRO TB

220 ha, iar cu porumb a avut în acest 60 ha, pe care le-a semănat după grâu și lucernă. “Terenul a fost arat, unele parcele au fost scarificate, apoi terenul a fost prelucrat cu combinatorul, iar în toamnă am aplicat și îngrășământ natural, aproximativ 25 t/ha. În primăvară am administrat îngrășământ NPK 20.20.0 – 300 kg/ha, iar în stadiul de 8-10 frunze am administrat uree – 200 kg/ha. Am administrat un erbicid și unde a fost nevoie, am intervenit cu cel de-al doilea, iar recoltatul a avut loc în 27 august. Pot spune că anul acesta am fost mulțumit de producție, un fermier campion cu adevărat, și trebuie să spun că aleg hibrizii Pioneer® de 15 ani”, a precizat Grigore Daniel Uțiu. În cadrul societății Lacto Agrar din Vaidei, inginerul Dacian Clonta a obținut o producție de 70 t/ha. “Noi lucrăm 1.500 ha, dintre care 700 au fost semănate cu porumb după culturi de triticale. Terenul a fost scarificat în toamnă, în primăvară a fost pregătit cu combinatorul, după care am semănat în a doua parte a lunii aprilie și am încorporat îngrășământ 20.20.0 - 150 kg/ha. Cultura a primit două erbicide, unul în stadiul de 2 frunze, cel de-al doilea în stadiul de 4-6 frunze și doar atât. Recoltatul l-am început în data de 26 august și am terminat în 20 septembrie. La primăvară cred că vom semăna 700-800 ha cu porumb, sigur vom alege și acest hibrid pentru că am avut o producție record. Pentru Transilvania a fost un an foarte bun și trebuie să spun că acest hibrid nu mi-a oferit doar mie producție mare, cunosc și alți fermieri din județele Alba și Hunedoara care au avut rezultate foarte bune”, a declarat fermierul campion.

93

94

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AZOGrow - îngrășăminte Azomureș de tip NPK pentru fertilizare fazială

Dacă ținem cont de schimbările climatice semnificative din ultimii ani, care se pare că se vor manifesta și în viitor, nu se mai poate concepe o producție agricolă mare și de bună calitate fără un aport echilibrat de fosfor (P) și potasiu (K), dar și de alte elemente nutritive (Ca, Mg, S, B și Zn), raportat la nivelul aprovizionării cu azot (N). Nu mai este suficient să luăm în considerare echilibrul global al fertilizării pe întreaga perioadă de vegetație, așadar, aportul echilibrat de elemente nutritive trebuie asigurat în permanență, corespunzător fenofazei în care se găsesc plantele cultivate.

Din cauza secetei prelungite, cea mai severă din ultimul secol după părerea specialiștilor, în anul 2020 s-au obținut recolte slabe și foarte slabe în majoritatea regiunilor țării și mulți fermieri au ales să execute semănarea culturilor de toamnă fără fertilizare de bază sau cu fertilizare mult redusă față de un an normal. A devenit, așadar, o necesitate să se apeleze la aplicarea de îngrășăminte minerale complexe, respectiv complexe îmbogățite, pentru realizarea fertilizării faziale la culturile de toamnă, în special prima fazială la ieșirea din iarnă.

Pentru a veni în ajutorul fermierilor în campania de primăvară, Azomureș propune o nouă categorie de îngrășăminte complexe cu conținut ridicat de azot, destinate fertilizării faziale – unele dintre ele deja existente în portofoliul companiei, altele în curs de dezvoltare și testare de ceva timp.

Noua categorie poartă denumirea de AZOGrow deoarece fertilizarea pe care aceste sortimente o oferă susține creșterea și dezvoltarea plantelor, contribuind, în același timp, și la obținerea unor producții superioare calitativ și cantitativ. Dovadă sunt rezultatele foarte bune de la lo-

turile demonstrative unde s-au folosit aceste produse ca soluție pentru fertilizarea fazială.

Formulele comerciale ale sortimentelor AZOGrow sunt următoarele: AZOGrow+ NPK 23:5:5+4CaO+1,3MgO+10SO3 NPK 23:9:9+1,5CaO+1MgO+0,05B+0,05Zn AZOGrow NPK 20:10:10 NPK 25:5:10 NPK 27:13,5:0 În fiecare granulă a îngrășămintelor complexe de la Azomureș elementele nutritive sunt distribuite omogen.

Solubilizarea lor în ritm similar determină efectul de complementaritate, fiecare element susținând și favorizând valorificarea celorlalte. Prin administrarea concomitentă a elementelor nutritive, fertilizarea minerală echilibrată asigură substanțele indispensabile pentru nutriția imediată al plantelor. Elementele nutritive sunt prelevabile prin absorbție directă fără să fie necesară transformarea lor în sol. Pe lângă acest avantaj evident, au și o contribuție decisivă la nutriția microflorei din sol și, implicit, la menținerea echilibrului biologic al acesteia.

Sortimentele AZOGrow, aplicate în cantități corespunzătoare și în condițiile potrivite, se pretează pentru completare fazială la toate culturile agricole, asigurând asimilarea precisă și echilibrată a nutrienților de către plante.

Echipa de specialiști agronomi ai Azomureș recomandă aplicarea acestor sortimente în special ca fertilizare fazială după repornirea vegetației la ieșirea din iarnă, dar și pe culturile de primăvară, tot ca fertilizare fazială în perioada incipientă a dezvoltării plantelor.

Pentru mai multe detalii despre AZOGrow și disponibilitatea noilor produse în perioada următoare, fermierii se pot adresa distribuitorilor Azomureș din toată țara.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

95

96

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO