Transilvania Business 19 by Transilvania Business

48,49

Creşteri cu zâmbetul pe buze

19-21

Caii vikingilor

TRANSILVANIA BUSINESS www.transilvaniabusiness.ro

Informaţia care dă putere

Fondator Aurelian GRAMA

Nr. 19 / An II / aprilie 2012

ESENŢIAL Jim Rogers şi lecţia de agricultură de la Gurghiu Am trăit, zilele trecute, o experienţă sublimă. Timp de aproape o săptămână am făcut naveta între Târgu-Mureş şi Gurghiu, o comună situată în apropierea Reghinului, pentru a face mai multe reportaje despre comunitatea locală. Fiind o zonă cu foarte mulţi oameni destoinici, gospodari, majoritatea subiectelor au fost legate de aceştia. De modul în care îşi gestionează business-urile. Mai mici sau mai mari. Legate de lemne sau de creşterea animalelor. De fiecare dată la revenirea în redacţie, simţeam că sunt privit puţin altfel decât de obicei. Probabil din cauza mirosurilor de fân, grajd şi produse lactate pe care le emanam, experienţe olfactive străine majorităţii orăşenilor obişnuiţi să inhaleze doar praf şi poluare urbană. Desigur, mirosul de bălegar e ultima problemă de care m-aş putea plânge, deoarece trece cu o baie bună. În plus, agricultorii cu care am vorbit n-au ezitat nici negru sub unghie când a venit vorba să îmi povestească ofurile lor. Care nu se duc aşa simplu după niscaiva baie. Fermierii de rând au nemulţumiri şi probleme reale. Unele legate de subvenţiile pe cap de animal care întârzie, deşi statul s-a angajat să le asigure. Și vorbim acum de subvenţiile pe 2011. „Statul ăsta e mai perfid decât o haită de lupi care dau iama la stână, pentru că de jivine ştiu să mă feresc, dar de la stat nu ştiu la ce să mă aştept”, mi-a spus, cu înţelepciune populară, un cioban între două vârste, fără prea multă carte. Avea însă şcoala vieţii... N-am avut curaj să îl contrazic, aşa cum n-am avut contraargumente nici când un crescător de vaci mi s-a plâns că e şantajat de procesatorul care îi cumpără laptele, care profită că e cam singurul din zonă şi dă ce preţ vrea per litru. Un preţ mult mai mic în comparaţie cu alte zone. Puteam oare să-i explic fermierului cel necăjit că şantajul de care spune este de fapt legea cererii şi a ofertei? Chintesenţa economiei de piaţă...? În fine, un oier mi-a mărturisit că dacă ar fi ministru ar da o lege care să oblige beneficiarii de subvenţii pe teren să cultive ceva pe respectivul pământ. În caz contrar, mulţi fermieri doar în acte, în realitate şmecheri get-beget, iau bani moca şi apoi merg să lucreze cu ziua în stânga şi-n dreapta. “Aidoma mieilor descurcăreţi, ei sug de la mai multe oi”, a spus cu năduf ciobanul. În încheiere, îmi permit să îl parafrazez pe Jim Rogers, un guru al pieţelor financiare, care a participat recent în capitală la conferinţa CFA Central and Eastern Europe Investment despre avantajele competitive ale României. „Pe agricultură mă bazez mai mult la această oră. Agricultura este importantă. Trebuie să plecaţi şi să deveniţi fermieri”, a spus investitorul. De acord cu el, doar că din ecuaţie nu avem voie să îi eliminăm pe fermierii simpli, aidoma celor din Gurghiu!

SUMAR pag. 14, 15

Lifestyle

Secrete din Bucătăria lui Buni, la Pensiunea „Koronka”

10 ani de cămăşi nemţeşti la Koldtex

Minele de aur ale lui Iuliu Maniu pag. 26, 27

Turism Turism la mănăstire

pag. 32, 33

Sănătate Vizionarul de la Optilens

pag. 34, 35

Sănătate Tratamente revoluţionare la Endo-Artroscopia

pag. 37

CSR “Şcoala de inovaţie” cu Adrem Invest

Brand Manager: Alin Bolbos (0757-036.817)

alex.toth@transilvaniabusiness.ro

REDACȚIA

Afaceri

pag. 12, 13

Alex TOTH Director Editorial: Alex TOTH (0757-036968)

pag. 57

alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro

ADMINISTRAȚIA

Redactor şef:

Claudiu Pădurean

claudiu.padurean@transilvaniabusiness.ro 0744-566.444

Director Mkt. N-V:

Dorel Vidican

dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro (0736-651.166)

Director Mkt. Centru: Redactor şef adjunct:

Ionuț Oprea

ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro 0721-197.559

Redactori: Sorin Trocan Arina Moldovan Ioana Lucăcel Fotoreporter: DTP: Corectură:

Arminiu Pădure Andreea Costea Adrian Rus Cristina Gânj Raluca Rogoz Erika Mărginean

Design și Layout: Creatica Media

Tiparit la: SC Minos SRL mediaexpert.ro

Director Pub. N-V:

Rada Morar

rada.morar@transilvaniabusiness.ro (0744-641.313)

Director Pub. Centru:

Marius Morar

marius.morar@transilvaniabusiness.ro (0746-130.439)

Director Vânzări:

Nicu Pop

nicu.pop@transilvaniabusiness.ro

Dir. res. umane Dir. difuzare: Traﬁc manager:

(0740-115.167)

Anamaria Grama Attila Szanto (0755-044.851) Emo Veres

Regia de publicitate: Midas Media Bucureşti Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120

Partener permanent: Oﬁciul Național al Registrului Comerțului www.transilvaniabusiness.ro

Florin Marcel

ﬂorin.marcel@transilvaniabusiness.ro (0740-075.219)

Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068 - 5424 Adresă redacție și administraţie: Cluj-Napoca, Bisericii Ortodoxe nr. 2 Tel/fax: 0364.730.551 Târgu Mureș, Călărașilor, nr. 22, et. 2 Tel/Fax: 0265-215.613 www.transilvaniabusiness.ro

Revistă economică distribuită în judeţele: Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Arad, Sibiu, Harghita, Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Hunedoara, Timiş şi Bucureşti

ŞTIRI CLUJ 13 mil. euro pentru Compexit în 2011 Grupul de companii Compexit a avut afaceri de 13,6 milioane de euro în 2011, “un an excelent pentru business”, cum l-au numit reprezentanţii grupului clujean. Compexit Trading, dealer autorizat Skoda, Topcar, dealer Seat, şi Compexit Auto Rulate-dealer Weltauto sunt cele trei companii care fac parte din grupul Compexit, deţinut de către oamenii de afaceri Răzvan Rotta, Dan Palagheanu, Marius Nicoară si Titus Nicoară. Grupul clujean a avut anul trecut cea mai mare creştere în cotă de piaţă locală, unde a ajuns până la 12,9% cotă de piaţă import. Cele mai mari vânzări anul trecut au avut autoturismele Skoda Octavia, 55%, urmată de Skoda Octavia Tour, cu 17%. De asemenea, Weltauto, compania care vinde autoturismele rulate ale Compexit, a adus creşteri în vânzări de 45%. “Rezultatele anului 2011 ne-au întors la imaginea anilor 2006-2007, unde înregistram creşteri de două cifre. Faptul că anul 2011 pentru Compexit a adus creşteri de 45% în volume pentru marca Skoda şi 42% pentru Weltauto, ne asigură premisele unor planuri de creştere cu minim 15% pentru 2012”, a declarat directorul executiv al Compexit Trading, Sorin Niste.

Zilele Facultăţii de Business În perioada 2-8 aprilie au avut loc, la Cluj-Napoca, „Zilele Facultăţii de Business”. La sediul instituţiei clujene de învăţământ s-au derulat poveştile de succes ale diferitor companii clujene, dar au avut loc şi conferinţe, traininguri sau activităţi sportive. Astfel, au fost prezentate companiile Energobit, Remax sau Marty, afacerile Monicăi Tatoiu etc. Studenţii au avut posibilitatea să participe şi la câteva training-uri în domeniul business-ului. Ultimele două zile ale evenimentului au fost rezervate mişcării, ﬁind organizate turnee de fotbal, tenis de câmp sau paintball.

BT vrea majorarea capitalului Acţionarii Băncii Transilvania vor anaea formulată de către ConAdministraţie care vizează majorare de capital cu 29,3 milioane de lei. De asemenea, acţionarii vor trebui să mai decidă şi asupra unei emisiuni de obligaţiuni de 30 de milioane de euro. Astfel, pitalul va fi majorat prin italizarea unor rezerve nă la suma de 1,903 miliarlei, iar administratorii vor pune, în şedinţa AGA din aprilie, ca 122,5 milioane ă fie utilizaţi din rezervele tuite din profitul de anul Restul de 6,1 milioane lei din rezervele din anii an723.000 veniţi din primele himbul acestor bani BT va emite acţiuni pe care le va acorda gratis acţionarilor. Tot pe ordinea de zi a şedinţei de peste o lună se va discuta şi despre alegerea unui membru în Consiliul de Administraţie în locul lui Robert Rekkers, cel care a demisionat la începutul anului şi din această funcţie, dar şi din cea de director general al Băncii Transilvania.

Spaţii de închiriat la Cluj Arena Cinci spaţii din interiorul stadionului Cluj Arena ar urma să fie date spre închiriere. În două dintre aceste spaţii ar urma să funcţioneze două spa-uri, iar în celelalte trei pot fi derulate tot felul de activităţi. Pentru închirierea respectivelor spaţii va fi organizată o licitaţie, iar preţul de pornire este de 20 de lei pe metru pătrat. De această dată, reprezentanţii Cluj Arena speră să aibă mai mult succes decât au avut la o licitaţie asemănătoare în luna ianuaie, atunci când doar două spaţii au fost închiriate. „Iniţial am mers pe preţul de 20 de lei pe metru pătrat. După ce am văzut că nu există un interes prea mare din partea operatorilor, ne-am gândit să reducem acest preţ la 15 lei pe mp. În final, Consiliul de Administraţie al societăţii a decis totuşi să rămânem pe 20 de lei, dat fiind faptul că nu ar fi corect nici faţă de chiriaşii pe care îi avem deja. Cred că de data aceasta operatorii economici vor acorda un mai mare interes pentru aceste spaţii de care dispunem, mai ales că două dintre ele au ca destinaţie amenajarea unui centru medical şi a unui centru spa”, a declarat directorul Cluj Arena, Radu Raţiu.

BRAŞOV Symmetrica a inaugurat fabrica de la Prejmer Compania Symmetrica va inaugura fabrica de la Prejmer, judeţul Braşov, o investiţie de 2,1 milioane de euro. Una dintre cele mai importante societăţi de pe piaţa locală de pavele şi borduri vibropresate va deveni, în urma inaugurării de la Prejmer, compania cu cele mai multe unităţi de producţie de profil din România. Symmetrica mai deţine unităţi de producţie la Vereşti, Podu Ilioaiei şi Bolintin Vale. „Investiţia absorbită de fabrica din Prejmer a provenit din fonduri proprii, în proporţie de 30%, restul fiind asigurat de credite bancare. Demararea într-un timp foarte scurt a producţiei în unitatea de la Prejmer este determinată de avantajul Symmetrica de a fi singurul producător din România de linii complet automate de fabricare”, a declarat directorul executiv Symmetrica, Sebastian Bodu.

Trans Braşov a închiriat 7 secţii ale CFR Craiova Compania braşoveană de căi ferate Trans Braşov a închiriat, în schimbul sumei de 1,96 de milioane de lei pe an, şapte secţii de cale ferată care aparţineau celor de la CFR Craiova. Perioada de închiriere este de patru ani, iar compania braşoveană a câştigat acest contract în urma unei licitaţii publice. Chiria cea mai mare şi preluarea în cel mai scurt timp de la adjudecare au fost criteriile prin care Trans Braşov a obţinut aceste secţii de cale ferată. Prin contract, compania braşoveană, controlată de către oamenii de afaceri Costel Comăna şi Iorgu Ganea, este obligată să preia şi personalul CFR care lucrează la aceste secţii.

ŞTIRI Inventator braşovean, cerut de companii africane Braşoveanul Virgil Buturin, recunoscut pentru inventarea produsului „prefabricate din lemn cu sistem de cuplare rapidă” este curtat de mari companii din Africa. Astfel, oamenii de afaceri marocani vor ca Buturin să înfiinţeze o companie care să producă elementele inventate de el în urmă cu patru ani. Astfel, firma Panel Wood Company, apărută chiar după invenţiile braşoveanului, va urma să facă în perioada următoare un joint-venture cu o companie marocană, anunţă bursa.ro. „Produsul nostru este unul total nou, iar marocanii ar dori să construim o serie de ansambluri rezidenţiale acolo. Secretul este să începi montarea cu colţul casei, iar mai apoi nici măcar nu ai nevoie de utilaje, de macarale, pentru a construi casa aceasta, pur şi simplu montezi elementele produse de noi. De exemplu, dacă prefabricatele ajung dimineaţa, până seara, cu cinci oameni, poţi avea pereţii montaţi, atât cei de interior, cât şi cei de exterior, rămânând apoi de realizat finisajele”, a declarat Virgil Buturin.

TIMIŞŞ 2 milioane de euro - un parc în Timişoara Parcul Copiilor din Timişoara ar putea fi reabilitat, în final, pentru suma de 2.200.000 de euro. Conform reprezentanţilor primăriei timişorene, au apărut câteva lucrări în plus la modernizarea parcului, iar acest lucru ar însemna o suplimentare a fondurilor cu încă 200.000 de euro, la cele două milioane de euro deja alocate iniţial. „Suntem peste grafic. Nădăjduim ca la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai să putem finaliza lucrările. Suntem legaţi de nişte termene. Sperăm că firma care produce jocurile, din Elveţia, le va livra în termen şi atunci, în prima decadă a lunii mai, să ne putem folosi de aceste jocuri pentru a aduce copiilor o altă lume, lumea jocurilor şi lumea parcului copiilor pe care îl visăm şi noi deja, cei maturi, de atâta timp. Forţele care sunt angrenate în lucrări depăşesc în prezent 500 de oameni, având în vedere că lucrează trei firme, Horticultura, Drufec şi Conselectrica. Cred că vom face faţă dacă şi timpul va ţine cu noi”, a declarat şeful Direcţiei de Mediu a Primăriei Timişoara, Vasile Ciupa. Parcul ar urma să fie redeschis la mijlocul lunii mai.

Proiecte de peste 30 mil euro aprobate la Timişoara În cadrul Comitetului Comun de Monitorizare al Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia, desfăşurat la Timişoara, au fost aprobate 45 de proiecte. Peste 30 de milioane de euro au totalizat fondurile europene aprobate spre ﬁnanţare pentru cele 45 de proiecte, în condiţiile în care 196 de proiecte au fost propuse, iniţial, pentru obţinerea de fonduri. La evenimentul bănăţean au participat reprezentanţi de la nivel regional şi central, dar şi ai societăţii civile din România şi Serbia, cele două ţări participante la acest comitet comun. Din cele 45 de proiecte, 10 dintre ele au fost aprobate pentru Axa Prioritară 2 “Mediu şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă”, în urma lansării unui apel tematic, dedicat Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR). Suma totală a fost de 6,9 milioane de euro.

www.transilvaniabusiness.ro

BIHOR Viitorul construcţiilor a fost dezbătut la Oradea Conferinţa internaţională „Viitorul construcţiilor în partea de vest a României” a avut loc recent, la Oradea, acolo unde au participat cele mai importante ﬁrme de construcţii din judeţul Bihor şi din Ungaria. Organizată de către Federaţia Patronilor Bihor sub patronatul Uniunii Naţionale a Patronatului Român, în cadrul acestui eveniment au avut loc discuţii referitoare la dezvoltarea construcţiilor în această regiune a României, dar au fost căutate şi soluţii care să ﬁe integrate în regulile impuse de către Uniunea Europeană. Reabilitarea termică a clădirilor, reţeaua de şosele şi autostrăzi din partea de vest a României şi fondurile europene în construcţii au fost alte domenii luate în discuţie şi de către primarul Oradiei, Ilie Bolojan.

Repcon SA, exemplu de responsabilitate socială Firma Repcon, împreună cu fundaţia Hospice Emanuel şi primăria Oradea, a demarat un proiect în valoare de 4,3 milioane de euro pentru un centru de îngrijire a pacienţilor oncologici. Lucrările vor începe în această vară pe un teren de 5.000 de metri pătraţi al primăriei Oradea, iar suprafaţa de construire va ﬁ de 4.374 de metri pătraţi. Centrul orădean va dispune de 17 paturi pentru adulţi şi cinci paturi pentru copii şi va putea asigura anual aproximativ 550 de internări. Repcon va asigura dotarea cu mobilier, iar fundaţiei Hospice Emanuel îi revine asigurarea funcţionării centrului de îngrijire a pacienţilor oncologici. Termenul de ﬁnalizare este anul 2015.

5 mil. euro pentru Piaţa Unirii din Oradea Piaţa Unirii din Oradea va fi modernizată cu suma de cinci milioane de euro. Autorităţile locale orădene au semnat contractul de finanţare pentru reabilitarea respectivei pieţe, iar din cele cinci milioane de euro, 3,8 milioane reprezintă suma nerambursabilă. În cadrul proiectului ‘”Reabilitare, modernizare şi refacere scuaruri în piaţa Unirii” vor fi îmbunătăţite condiţiile de transport şi mobilitate a populaţiei, însă modernizarea pieţei va avea impact şi asupra potenţialului turistic din centrul istoric al oraşului. Va fi reabilitată integral îmbrăcămintea rutieră şi cea pietonală, dar vor fi înlocuite şi elemente ale mobilierului urban. “Contractul de finanţare fiind semnat, în perioada următoare vom trece la organizarea licitaţiilor necesare demarării lucrărilor. Având în vedere faptul că perioada de implementare a proiectului este cuprinsă între martie 2012 şi septembrie 2013, intenţionăm ca anul viitor investiţia să fie finalizată” a declarat primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan.

ŞTIRI SIBIU Polisano, plus 100 mil. euro Distribuitorul de medicamente Polisano, controlat de omul de afaceri sibian Ilie Vonica, a ajuns anul trecut la un rulaj de aproape 300 mil. euro, ceea ce reprezintă o creştere de 19% comparativ cu nivelul din 2010. Raportat însă la businessul din 2009, primul an de criză, cifra de afaceri a distribuitorului a câştigat aproape 100 mil. euro. Distribuitorul este cea mai mare ﬁrmă din grupul lui Ilie Vonica, unul dintre cei mai puternici antreprenori din industria de medicamente. Grupul său are în jur de 2.000 de angajaţi şi mai include o reţea de farmacii (Reţeta), o fabrică (Polipharma Industries), o reţea de clinici generaliste (Clinica Polisano), centre de fertilizare in vitro şi un spital privat (la Sibiu). Anul acesta, afacerile din distribuţie ale lui Vonica ar putea să sară pragul de 350 milioane de euro.

Cel mai mare abator de ovine, redeschis Abatorul de ovine din comuna sălăjeană Hereclean, considerat cel mai mare din Transilvania, a fost redeschis înaintea perioadei începerii sacriﬁcării mieilor pentru sărbătorile de Paşti. Abatorul a fost închis o perioadă pentru că a fost ameninţat chiar cu intrarea în insolvenţă, însă reprezentanţii Cooperativei Agricole Transilvania Ovicarn, administratorul abatorului, sunt la un pas de a rezolva aceste probleme. Unitatea de la Hereclean are o capacitate de sacriﬁcare de peste 1.500 de oi pe zi şi a fost inaugurat în anul 2009, după o investiţie de peste două milioane de euro.

SATU MARE 3 mil euro pentru un cartier din Satu Mare

Chisăliţă revine la Romgaz Dumitru Chisăliţă, fostul director general al Romgaz, devenit între timp consilier al ministrului Economiei, Lucian Bode, pe partea de gaze naturale, a decis să plece din Minister, pentru a reveni în cadrul Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, controlat de statul român. „În urmă cu câteva săptămâni am ales să merg la Ministerul Economiei în interesul Romgaz şi al sectorului gazier, sperând să determin realizarea unei Strategii de Securitate Energetică a României. Este o necesitate fără de care proiectele energetice riscă să ﬁe doar nişte acţiuni necoordonate şi nearmonizate. Mă retrag acum, ca urmare a lipsei de dialog faţă de elaborarea unei astfel de strategii care să ţină seama de realităţile societăţii noastre. În acelaşi timp, lipsa delimitării intereselor naţionale faţă de alte interese în interiorul instituţiilor de stat, ca şi abordările populiste speciﬁce unui an electoral, mi-au uşurat decizia”, spune Chisăliţă, într-o declaraţie de presă.

Cartierul Solidarităţii din Satu Mare va fi modernizat pentru suma de 2,7 milioane de euro. Din aceşti bani, două milioane reprezintă fonduri nerambursabile, iar cu restul de 700.000 de euro, fonduri venite de la bugetul local, vor fi executate câteva lucrări necesare în respectivul cartier. Astfel, vor fi îngropate cablurile electrice, reţelele de apă vor fi modernizate, dar şi spaţiile verzi din zonă vor arăta mai bine la finalul lucrărilor, ce se vor întinde pe o perioadă de 24 de luni. Contractul de finanţare a fost semnat de către autorităţile din Satu Mare la Agenţia de Dezvoltare Regională din Cluj.

ARAD Fonduri europene record la Pecica Primăria oraşului arădean Pecica a semnat cel mai mare contract pe fonduri europene din istoria localităţii. Astfel, peste 18 milioane de lei vor veni din partea Comisiei Europene pentru modernizarea oraşului arădean, iar 10 milioane de lei vor fi bani distribuiţi din bugetul local. Banii europeni vor veni pentru proiectul „Modernizare centru urban Oraşul Pecica”, iar obiectivul general al acestuia este creşterea calităţii vieţii locuitorilor oraşului Pecica şi creşterea atractivităţii oraşului pentru mediul economic. De asemenea, proiectul va urmări şi reabilitarea structurii urbane din zona centrului administrativ al oraşului Pecica prin reabilitarea infrastructurii de transport urban, de interes strategic pentru cetăţenii oraşului şi pentru mediul economic şi social local”. La finalizarea proiectului, peste opt kilometri de străzi vor fi reabilitate, peste 22.000 de metri pătraţi de trotuar şi 640 de locuri de parcare.

SĂLAJ 50 milioane de lei, barajul Vîrşolţ Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă a barajului de la Vîrşolţ, o investiţie de 53 de milioane de lei, a avut recepţia ﬁnală. Suma a venit de la Ministerul Mediului, iar această recepţie a proiectului a fost făcută la doi ani de la recepţia lucrărilor. Lucrările iniţiale au constat în îmbunătăţirea siguranţei barajului în exploatare, amenajări antierozionale ale conturului lacului, reducerea aluviunilor din amonte şi reabilitarea sistemului de monitorizare, avertizare şi alarmare. „Mă bucur să constat că s-au realizat lucrări de calitate care au avut ca efect nu doar punerea în siguranţă a barajului, ci şi o creştere a calităţii apei pentru cetăţenii din Zalău şi Şimleu Silvaniei. În această perioadă, mai multe comune din judeţ au în implementare proiecte de alimentare cu apă, ceea ce înseamnă că locuitorii acestor zone vor beneﬁcia, în curând, de apa din acumularea de la Vîrşolţ”, a declarat prefectul Sălajului, Alexandru Vegh.

Parc fotovoltaic de 4 mil. euro Compania germană „Mohring Energy” GmbH este interesată să construiască un parc fotovoltaic de patru milioane de euro în localitatea Vladimirescu din judeţul Arad. Banii vor fi suportaţi doar de către constructorul german, al cărui reprezentant, Sasha Mohring, a vizitat terenul de trei hectare pe care ar urma să fie ridicat respectivul parc. „Vrem să construim un parc al nostru şi după aceea să continuăm investiţiile în România. Ne asumăm riscurile acestei investiţii în contextul în care legislaţia românească nu este foarte transparentă şi nici stabilă, mai ales în ceea ce priveşte certificatele verzi”, a spus Mohring. Parcul fotovoltaic de la Vladimirescu, una dintre viitoarele investiţii din România ale germanilor, ar urma să aibă 10.000 de panouri solare şi va produce 2,5 milioane de kilowaţi pe oră. Energy Mohring este compania care a inaugurat anul trecut, la graniţa dintre Germania şi Danemarca, cel mai mare parc solar din Europa.

COVER STORY

www.transilvaniabusiness.ro

COVER STORY

Reporter: Sunteţi director general al Grupului Teraplast din primăvara lui 2011. Care a fost argumentul principal pentru care aţi acceptat această provocare? Ştefan Bucătaru: Argumentul principal a fost faptul că am încredere în acest proiect. Teraplast este o companie solidă, cu reale perspective de creştere şi de profitabilitate şi estimez că în perioada următoare vom reuşi să ne atingem obiectivele propuse. Rep.: Care a fost prima imagine pe care v-aţi forr mat-o despre companie după momentul sosirii la Bistriţa? Ş.B.: Prima imagine legată de Teraplast a fost aceea că voi avea de coordonat o companie construită pe baze solide, care dispune de facilităţi tehnologice moderne şi de o echipă cu suficient de mulţi oameni bine pregătiţi profesional, dar care are nevoie de măsuri de optimizare operaţională şi de capacitatea şi determinarea decizională de a implementa măsurile respective, pentru a-şi atinge obiectivele de creştere şi de profitabilitate. ŞtefanBucătaru,46deani,esteproprietarul şi directorul companiei Veldtster Management&Consulting, înfiinţată în 2008 în Canada, care este specializată în furnizarea de servicii de restructurare pentru afaceri. Principalele sectoare de activitate în care activează compania sunt construcţiile, energia, logistica, distribuţia şi retailul. Înainte de a deveni antreprenor, printre altele Bucătaru a pus umărul o perioadă la restructurarea companiei Sanex din Cluj Napoca, şi a făcut parte din managementul companiei de investiţii private Global Finance, din Grecia. El a participat la unele tranzacţii importante intermediate de compania de investiţii, cum ar fi vânzarea lanţului de supermarketuri La Fourmi către Delhaize, în 2008. Absolvent al UPB, Bucătaru deţine şi un Master of Business Administration (MBA) la University of Durnham Business School, din Marea Britanie.

Rep.: Vorbiţi-ne despre primele măsuri pe care le-aţi luat în calitate de manager al Grupului Teraplast. Ş.B.: Principala sarcină a echipei de management este eficientizarea business-ului Teraplast. În paralel este însă necesar şi să continuăm dezvoltarea companiei, deoarece există potenţial de creştere pe liniile principale de business. În acest context, am realizat şi vom realiza în continuare, investiţii pentru convertirea unor sectoare de producţie în scădere, către altele care au înregistrat creşteri, am externalizat şi probabil vom mai exterr naliza unele linii de business colaterale, în vederea îmbunătăţirii fluxului de numerar şi accelerarea reducerii de cheltuieli. Ne-am concentrat de asemenea pe valorificarea activelor (real estate) eliberate în urma finalizării relocării în Parcul Industrial Teraplast, în vederea susţinerii parţiale a programului de investiţii. Am finalizat până în prezent contracte şi precontracte de vânzare-cumpărare de active imobiliare în valoare totală de peste 2,3 milioane de euro.

O altă măsură extrem de importantă, implementată în această perioadă, a fost înfiinţarea unui departament de management al creditului comercial şi de control a fluxurilor de numerar cu atribuţiuni precise în evaluarea bazei de clienţi a Grupului Teraplast, determinarea pe baze obiective a limitelor de credit acordate diverselor categorii de clienţi şi nu în ultimul rând colectarea creanţelor comerciale în termenii propuşi. Rep.: Recent, fabrica de cahle ceramice (o piesă de bază din istoria companiei) şi alte active ale grupului au fost vândute. Care sunt argumentele care au stat la baza acestei soluţii? Ş.B.: Activitatea Teraplast avea nevoie de o reorganizare, care să ţină cont de noile „realităţi” economice şi care să ne asigure atingerea obiectivelor de performanţă economică pe care ni le propunem. În acest context am luat decizia de a reduce şi chiar discontinua liniile de business colaterale şi de a investi strategic în liniile de business cu un potenţial real de creştere şi de îmbunătăţire a profitabilităţii generale. În ceea ce priveşte vânzarea activelor eliberate după

COVER STORY mutarea facilităţilor de producţie şi administrative în Parcul Industrial, aceasta a fost intenţia acţionarilor încă din momentul în care au decis relocarea, în 2007. Rep.: Cum stă, astăzi, la modul real, Grupul Teraplast? Care sunt priorităţile sale pe termen scurt? Ş.B.: Prioritatea Teraplast pe termen scurt este eficientizarea business-ului, iar procesul a demarat încă de anul trecut. Estimăm că în 2012 vor fi vizibile primele efecte ale măsurilor de optimizare operaţională. Rep.: Ce perspective există pe piaţă în 2012, dar şi în anii care vin? Ş.B.: În 2012 mizăm în principal pe creşterea cererii pe segmentul de infrastructură, evoluţie generată de acc cesul la fondurile europene disponibile pentru acest sector. Pe segmentul rezidenţial ne aşteptăm la o creştere timidă, în timp ce pe segmentul nonrezidenţial estimăm o creştere constantă pe următoarele 12 luni. Compania se va concentra de asemenea pe dezvoltarea pieţelor externe şi pe extinderea colaborării cu marile reţele de bricolaj de pe piaţa internă şi externă. Rep.: Începând de anul trecut, Teraplast este singurul producător din România de containere semiîngropate pentru deşeuri selectate. Pe ce alte produse noi mizează Grupul în perioada următoare? Ş.B.: În 2012, compania Teraplast va investi aproximativ 2.000.000 de euro în tehnologii de fabricaţie pentru lansarea de produse noi. Avem în vedere lansarea în producţie a unui nou sistem de profile pentru tâmplărie, cu 7 camere izolatoare (86 mm), dezvoltarea unor noi produse rotoformate şi introducerea unor diversificări ale portofoliului de tubulatură pentru infrastructură. Rep.: Fondurile europene reprezintă un capitol important pentru Teraplast. Ce proiecte aveţi în vedere pentru a atrage noi asemenea fonduri înspre compania bistriţeană? Ş.B.: Compania Teraplast are în prezent în derulare un proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, “Investeşte în oameni!”. Programul „Management performant, cale sigură pentru succesul companiei!” îşi propune să realizeze instruirea personalului companiei prin cursuri de perfecţionare/specializare, care se adresează personalului de middle şi top management şi se va încheia în martie 2012. Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea culturii performanţei, prin implementarea

unui sistem de management performant orientat pentru îmbunătăţirea continuă a proceselor. Implementarea programului respectiv, atât în ceea ce priveşte aspectele sale teoretice, cât şi cele practice, operaţionale, a fost completată, începând cu anul 2012, cu un nou sistem de salarizare care să asigure o corelaţie directă între performanţa companiei şi veniturile tuturor angajaţilor şi în special ale managementului. Rep.: Care ar fi în opinia Dvs. măsurile economice care, dacă ar fi luate, ar putea influenţa pozitiv piaţa construcţiilor din România? Ş.B.: Măsurile care ar influenţa pozitiv sectorul construcţiilor sunt: accelerarea absorbţiei fondurilor europene, stimularea investiţiilor în domeniul privat sau în parteneriat public-privat, reducerea birocraţiei în ceea ce priveşte modul de desfăşurare a licitaţiilor şi măsuri de descurajare a celor ce contestă anumite licitaţii, numai pentru a bloca proiectele. Rep.: În mai 2011, va expira mandatul dvs. de un an ca manager general al Teraplast. Vă tentează o reînnoire, pentru a vă continua proiectele începute? Ş.B.: Reînnoirea mandatului Directorului General este de competenţa Consiliului de Administraţie, iar o decizie se va lua la momentul oportun.

Alin BOLBOS

Grupul Teraplast din Bistriţa include compania Teraplast şi subsidiarele acesteia, Plastsistem, Politub şi Teraglass. Plastsistem produce panouri sandwich şi structuri metalice pentru construcţii comerciale şi industriale, Politub produce tuburi din polietilenă pentru reţelele de gaz şi apă, iar Teraglass face producţie de tâmplărie PVC.Absolvent al UPB, Bucătaru deţine şi un Master of Business Administration (MBA) la University of Durnham Business School, din Marea Britanie.

www.transilvaniabusiness.ro

CONSULTANŢĂ JURIDICĂ ÎN AFACERI Modiﬁcări legislative recente în domeniul achiziţiilor publice

Andrei Călin Coroian Avocat Colaborator Senior Muşat & Asociaţii

La sfârşitul anului 2011, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii (“OUG nr. 34/2006”) a fost modificată substanţial, odată cu adoptarea Legii nr. 279/2011. De asemenea, elemente de noutate în material achiziţiilor publice sunt aduse şi de Regulamentul (UE) nr. 1251/2011 de modificare a Directivelor 2004/17/CE, 2004/18/CE şi 2009/81/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte pragurile de aplicare a acestora în cazul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 319/02.12.2011 (“Regulamentul nr. 1251/2011”). Cele mai importante modificări aduse de Legea nr. 279/2011 sunt prezentate succint în cele ce urmează: - A fost introdusă definiţia “parteneriatului publicpublic”, constând în derularea în comun a unui proiect de către două ori mai multe entităţi publice naţionale şi/sau internaţionale, menţionându-se că derularea unui proiect în cadrul unui parteneriat public privat se supune regulilor din domeniul achiziţiilor publice. - Anterior transmiterii spre publicare a invitaţiei/anunţului de participare, documentaţia de atribuire va fi evaluată de ANRMAP din perspectiva conformităţii cu legislaţia aplicabilă din domeniul achiziţiilor publice. Astfel, ANRMAP are obligaţia ca, în termen de maximum 14 zile de la data primirii documentaţiei în SEAP, fie să emită autorităţii contractante acceptul în vederea iniţierii procedurii de atribuire, fie să informeze autoritatea contractantă asupra neconformităţilor constatate şi a motivului pentru care acestea nu sunt în concordanţă cu prevederile legale. Docu-

mentele se transmit de către autorităţile contractante în SEAP în zile lucrătoare şi vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă, emisă de un furnizor autorizat. - Pe lângă ofertant, candidat, ofertant asociat şi subcontractant, regulile referitoare la evitarea conflictului de interese prevazute de art. 691 din OUG nr. 34/2006 se vor aplica şi terţului susţinător (respectiv, persoana care se angajează să susţină un candidat/ofertant în îndeplinirea contractului de achiziţie public din punct de vedere economic, financiar, tehnic sau profesional). - Valoarea cumulată a contractelor care pot fi atribuite şi a actelor adiţionale care pot fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare ori adiţionale prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare nu trebuie să depăşească 20% din valoarea contractului iniţial, fiind astfel eliminată excepţia care permitea suplimentarea cu până la 50%. - Aplicarea procedurii de cerere de oferte a devenit obligatorie în cazul în care valoarea contractului de achiziţie publică este cuprinsă între pragul pentru achiziţie directă şi pragurile prevăzute la art. 124. Anterior, aceasta era reglementată ca o posibilitate, la alegerea autorităţii contractante. - Într-un contract de achiziţie publică este permisă doar cesiunea creanţelor născute din acel contract, obligaţiile rămânând în sarcina părţilor contractante, astfel cum au fost stipulate şi asumate iniţial. - Au fost introduse două motive noi pentru care ANRMAP are dreptul de a solicita instanţei de judecată constatarea nulităţii absolute a contractelor achiziţie publică, respectiv (i) nerespectarea sau modificarea criteriilor de calificare şi selecţie şi/sau a factorilor de evaluare din cuprinsul invitaţiei sau anunţului de participare, şi (ii) modificarea contractului care a condus la diminuarea avantajelor şi, după caz, a factorilor de evaluare care au stat la baza declarării ofertei câştigătoare; de asemenea, se reglementează posibilitatea pentru instanţă de a dispune, la cererea ANRMAP, suspendarea executării contractului de achiziţie publică până la soluţionarea fondului cauzei. La rândul sau, Regulamentul nr. 1251/2011 modifică pragurile valorice stabilite prin OUG nr. 34/2006 în legătură cu transmiterea spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de intenţie, de participare şi de atribuire, astfel: - Pragul de 125.000 EUR, care atragea obligaţia autorităţii contractante de a transmite spre publicare un anunţ de participare sau, după caz, de atribuire în legătură cu un contract de furnizare ori de servicii care nu face parte din categoria contractelor sectoriale, a fost majorat până la 130.000 EUR; - Pragul de 387.000 EUR, care atrage obligaţia autorităţii contractante de a transmite spre publicare un anunţ de participare sau, după caz, de atribuire în legătură cu un contract de furnizare ori de servicii care

face parte din categoria contractelor sectoriale, a fost majorat până la 400.000 EUR; - Pragul de 4.845.000 EUR, care atrage obligaţia autorităţii contractante de a transmite spre publicare un anunţ de intenţie, de participare sau, după caz, de atribuire în legătură cu un contract de lucrări, a fost majorat până la 5.000.000 EUR. De asemenea, Regulamentul nr. 1251/2011 modifică şi pragurile prevăzute la art. 9 lit. c) şi c1) din OUG nr. 34/2006, a căror depăşire atrage aplicarea prevederilor ordonanţei de urgenţă în cazul în care o entitate juridică fără calitate de autoritate contractantă atribuie un contract de achizitie public finanţat/subvenţionat în mod direct, în proporţie de mai mult de 50%, de către o autoritate contractantă. Astfel, pentru contracte de lucrări, pragul a fost majorat de la 4.845.000 EUR la 5.000.000 EUR, iar pentru contracte de servicii, pragul a fost majorat de la 193.000 EUR la 200.000 EUR. Astfel, până la momentul operării modificărilor menţionate anterior, autorităţile contractante aveau dreptul ca, peste pragul de 15 000 de euro, să aplice orice procedură permisă în legislaţie, inclusiv licitaţia deschisă, iar cererea de oferte era o facilitate pe care autoritatea contractantă o putea utiliza, fără a fi obligată în acest sens. Însă, ca urmare a acestor modificări, cererea de oferte a devenit obligatorie pentru achiziţiile publice cu o valoare estimată mai mare de 15 000 de euro, dar mai mică de 130 000 de euro (pentru contractele de furnizare şi de servicii), respectiv 5 000 000 de euro (pentru contractele de lucrări). Importanţa acestor praguri valorice se poate observa cu uşurinţă şi în cazul proiectelor cofinanţate din fonduri europene în cadrul cărora se atribuie contracte de achiziţii publice, cu precădere în cazul nerespectării regulilor de publicitate – publicarea în JOUE sau doar la nivel naţional (în cazul României, SEAP). Pentru evitarea întârzierilor majore în implementarea proiectelor de investiţii şi în cheltuirea fondurilor publice alocate, inclusiv a fondurilor comunitare, Executivul a aprobat în 23 martie 2012, modificarea Hotărârii Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, stabilindu-se în acest sens că autorităţile contractante nu au dreptul să întârzie, din motive imputabile acestora, încheierea contractelor de achiziţie publică cu mai mult de 7 zile calendaristice peste termenele legale de aşteptare. Sediul central Bucureşti Blvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 Bucureşti, România Tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95 Sediul Secundar cluj Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 2, Cod 400117 Cluj-Napoca, România Tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

AFACERI

Strada mallurilor din Arad Aradul va avea într-un an de zile încă un mall. Acesta este cel de-al treilea mall, toate aflându-se pe aceeași stradă, ceea ce constituie o premieră în România. În urmă cu patru ani de zile, fosta Fabrică de mobilă din Arad, vestită în întreaga lume prin mobilierul stil pe care l-a produs, a fost demolată. Urmează ca pe locul acesteia să se construiască un mall. Arădenii au fost de-a dreptul uimiți, mai ales că un alt mall era în construcție chiar lângă acesta și un alt proiect de mall era pus în practică pe aceeași stradă. În 2008, investiția de la Arad a fost evaluată la 113 milioane de euro și urma să fie finalizată în 2010. Fabrica de mobilă a dispărut, dar nu s-a mai întâmplat nimic. Un an mai târziu, în 2009, oficialii de la AFI Europe România au explicat că au decis ca la Arad să nu mai construiască un mall, ci un hypermarket şi un magazin de tip Do It Yourself (DIY) pentru că nu mai e loc de un mall. De vină ar fi concurența, care a fost mai harnică și a început lucrările la mall-ul de peste drum. Apoi, în 2011, investitorii vorbeau de construcția unui mall care să fie unit cu cel al concurenței de peste drum, printr-o pasarelă. A rămas doar un proiect. A fost ridicat un gard de tablă, cu inscripția AFI Europe, iar în spatele acestuia a apărut cel mai nou „parc” din municipiul Arad. Pe aproape nouă hectare a crescut vegetația printre gunoaiele aruncate la umbra nopții. După patru ani, timp în care celelalte două mall-uri s-au deschis, au apărut primele noutăți despre cel de-al treilea. Investitorul anunță că proiectul unui

Orașul comerțului

parc de retail va ﬁ dezvoltat la Arad în perioada 20122013. Pe site-ul AFI Europe a apărut un clip în care este prezentată viitoarea investiție de la Arad. Proiectul, Arad Palace, cuprinde un mall, un hipermarket, un magazin de bricolaj și clădiri separate de birouri și servicii. Clădirea pentru birouri, Arad Tower, va avea 16 etaje. De asemenea, va exista și un cinemaplex. Suprafața închiriabilă din mall va ﬁ de 32.000 de metri pătrați, iar parcarea, pe patru etaje, va avea peste o mie de locuri. Antreprenorii au renunțat și la ideea de pasarelă din sticlă cu mall-ul concurent. În această primăvară, investitorul va anunța data demarării lucrărilor, durata lor și valoarea investiției.

Calea Aurel Vlaicu, strada mall-urilor Calea Aurel Vlaicu din Arad a fost una dintre arterele pe care s-au aflat importante fabrici arădene. Acum, tinde să devină o stradă a mall-urilor. A fost considerată ”cea mai strategică” stradă din municipiul Arad, din punct de vedere comercial. Ea se află pe axa care face legătura cu autostrada Nădlac-Arad-Timișoara și proprietarii mall-urilor și-au propus să atragă cumpărători și din Ungaria. Atrium Center a fost primul mall deschis în Arad și a fost inaugurat în martie 2010. Este organizat pe trei nivele și conţine 150 de magazine, pe o arie totală de peste 67.500 de metri pătraţi, un Cinema City cu 1753 de locuri în zece săli, dintre care cinci digitale 3 D și o parcare cu peste 1.000 de locuri. Deși la finalul anului 2011 a fost anunțat faptul că la Atrium mall au venit cu 30% mai mulți arădeni decât în 2010, acest lucru nu înseamnă că și vânzările au crescut spectaculos. Atrium Center a organizat diverse evenimente, printre acestea numărându-se concerte, târguri, adopții de animale, dar și lansări de cărți ale unor politicieni. Adrian Năstase, dar și primarul Aradului, Gheorghe Falcă și-au lansat cărțile la Atrium.

Cel de-al doilea mall deschis la Arad în toamna anului 2011, Galleria cuprinde o suprafață de vânzare cu amănuntul de 32.500 de metri pătrați. Sunt 77 de magazine și un hypermarket, Cinema City cu 8 săli digitale, dintre care 6 săli 3 D și 1.673 de locuri, sală de ﬁtness și o parcare cu 1.000 de locuri. Pentru a atrage arădenii la Galleria, mall-ul a organizat diverse evenimente, printre care o petrecere câmpenească cu varză și ciolan, cu muzică populară. ”Deschiderea celui de-al doilea mall în Arad nu a adus cumpărătorii de peste graniță, așa cum se așteptau proprietarii săi. Criza economică a dus însă la scăderea puterii de cumpărare în județul Arad, ceea ce a afectat și centrele comerciale”, spun experții. Complexul comercial Armonia, situat pe aceeași stradă a mallurilor a resimțit cel mai bine criza economică și deschiderea celui de-al doilea mall în Arad. Armonia se aﬂă situat la ieşirea din Arad spre Nădlac şi se întinde pe o suprafaţă de aproape 12 hectare. Pe lângă hypermarketul Carrefour şi un magazin Brico Store, Armonia are o galerie cu zeci de magazine şi restaurante.

Sorin TROCAN

mall-uri vor ﬁ în Arad de anul viitor

La un moment dat, la Arad erau prevăzute construcția a șase mall-uri. Investitorii au achiziționat terenuri, au făcut studii de piață. O parte dintre ei și-au blocat investițiile și așteaptă vremuri mai bune. Dacă nu ar fi venit criza, Aradul ar fi fost unul dintre oraşele cu cele mai multe centre comerciale din Europa de Est. Acest lucru ar fi ajutat la dezvoltarea economică, la crearea de noi locuri de muncă, iar bugetul Aradului ar fi fost mult mai mare, cu impozitele colectate de la mall-uri. Centrele comerciale se numără printre cele mai importante investiții realizate în Arad

www.transilvaniabusiness.ro

MĂRCI CULTURALE

În căutarea eleganţei pierdute a spiritului universitar Motto: ”Adevărata Universitate, spune Phaedrus, nu e situată nicăieri în particular. Nu deţine proprietăţi, nu plăteşte salarii şi nu percepe taxe. Adevărata Universitate este o stare de spirit.”

Febra alegerilor academice, care a cuprins de-o bună vreme şi cetăţile universitare ale Ardealului, e pe cale să ia sfârşit. În plus, izul politic al acestui an electoral readuce în discuţie mize etno-politice şi avataruri ale Universităţii din Transilvania. A re-gândi continuu, din multiple perspective, rosturile universităţii în comunitate este un proiect cu bătaie lungă, vital oricărei societăţi care se respectă. În capitala culturală a Transilvaniei Alma Mater Napocensis este din nou gravidă de semnificaţii. La Cluj, alegerea rectorului Universităţii Babeş-Bolyai, în perr soana academicianului profesor universitar doctor Ioan Aurel Pop, a stârnit interesul viu al oraşului. Peisajul alegerilor academice democratice a împrumutat chiar, la un moment dat, formatul dezbaterilor publice televizate al confruntărilor prezidenţiale, în care canditaţii şi-au expus public, cu rigoare şi fair play, programele, proiectele manageriale şi intenţiile. În acel context electoral, dar într-un alt registru, ceremonial, un eveniment petrecut în 27 februarie 2012, în sala Muşlea a Bibliotecii Centrale Universitare Lucian Blaga din Cluj, a avut o eficacitate simbolică spectaculoasă: a reconsacrat Universitatea în esenţa ei originară şi universală, de stare de spirit. Două texte au fost lansate atunci, un mesaj dinspre trecut şi un discurs despre viitor, ca feţe ale aceleiaşi monede. ”Datoria vieţii noastre. Lecţia de deschidere a Cursurilor de istoria antică şi de istoria artelor, susţinută de Vasile Pârvan la Universitatea din Cluj - cetită în ziua de 3 noiembrie 1919”, repusă acum în circulaţie, a fost manifestul programatic al primei Universităţi româneşti din Transilvania. „Universitatea Naţională a Daciei Superioare”, „Universitatea Ferdinand”, ulterior, a fost înfiinţată în ambianţa Marii Uniri de la 1918 şi inaugurată în 1920 de M.S. Regele Ferdinand, alături de Regina Maria, în prezenţa unor înalţi oaspeţi ai universităţilor din Țară şi ale celor mai vechi şi mai prestigioase universităţi europene. Cel de-al doilea discurs, „Pentru o comunitate a egalilor”, este titlul proiectului de management al profesorului academician Ioan-Aurel Pop în candidatura sa cu succes pentru rectoratul Universităţii Babeş- Bolyai, din 2012. La distanţă de aproape un secol, cele două texte publicate de Editura Eikon lansează un arc peste timp. Interogaţii şi viziuni de atunci şi de acum se întrepătrund şi legitimează încercarea perenă de a regândi rosturile universităţii transilvane în comunitate, în ţară şi în lume. Aceasta este menirea originară a universităţii, de altfel. Instituţie a cunoaşterii, întemeiată în Europa evului mediu în ambianţa culturală latină, citadină şi monastico-eclezială, ideea de universitate s-a perpetuat şi s-a metamorfozat până în modernitatea târzie şi dincolo de ea. Universitatea, în corpul şi în spiritul ei, rămâne sau ar trebui să rămână spaţiul, nu neapărat fizic, al interogaţiilor dinspre şi înspre societate. Ea este creuzetul în care se concep răspunsuri argumentate şi în care se concentrează eforturile continue de cunoaştere, de inovare şi de transmitere ceremonială a patrimoniului de gândire raţională şi simbolică al omenirii. Ceremonialitatea educaţiei universitare le este familiară istoricilor, ca şi forţa simbolică a celebrării trecutului în prezent, pentru a imagina şi construi viitorul. În prefaţa

la „Datoria vieţii noastre”, documentul profesiune de credinţă a lui Vasile Pârvan, profesorul Ion-Aurel Pop scrie: „Știind cât de serios fuseseră construite temeiurile moderne ale Universitaţii, vom înţelege mai bine ce „datorie” avem şi ce responsabilitate apasă pe umerii noştri. Cunoscătorii spun că forţa popoarelor şi statelor stă în perenitatea instituţiilor lor, în conservarea marilor ceremonii prin care viaţa merge cu demnitate înainte.” De aici, poate, firescul cu care miza actuală a alegerilor academice a fost plasată legitimator într-o filiaţie deschis asumată cu momentul fondator al primei Universităţi româneşti din Transilvania. Citit în cheie antropologică, evenimentul a decurs solemn şi cald ca într-un ritual de instituire. Actanţii acestei ceremonii au fost: Acad. Prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, atunci candidat la funcţia de rector şi îngrijitor al ediţiei textului lui Vasile Pârvan, Conf. univ. dr. Ovidiu Ghitta, Decanul Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj, Prof. univ. dr. Vasile Puşcas, Prof. univ. dr. Aurel Codoban şi Prof. univ.dr. Ioan Bolovan, moderatorul evenimentului.

de Medicină, Academia de Muzică, Academia de Arte Frumoase. Toate la un loc pot da măsura acestei cetăţi într-o republică a egalilor, într-o democraţie a spiritului, în numele unui ideal. Universitate multiculturală, plurilingvistică, unică în felul ei în lume. Spre a rămâne aşa trebuie să rămânem şi noi împreună, gândindune mereu la menirea noastră de oameni şi la menirea noastră de comunitate.”

Ioan Aurel Pop: Universitatea Ovidiu Ghitta: este o mare solidaritate Lecţia implicării competente „Am fost întrebat ce este astăzi universitatea, are universitatea forţe proprii de regenerare? Sunt multe opinii sceptice. Faţă de idealurile înaintaşilor ne-am ticăloşit, nu am învăţat să ducem mai departe idealul lor. Pentru mine, Universitatea este o mare solidaritate. Și faptul că dumneavoastră sunteţi aici, arată că spiritul acesta nu a dispărut în slujirea celei mai înalte instiţutii intelecc tuale pe care a inventat-o omenirea. Aici trebuie să fac o pledoarie pro domo: Universităţile sunt o invenţie medievală, ele există de vreo 800 de ani în istoria Europei şi sunt departe de a-şi ﬁ îndeplinit misiunea. Cu toate crizele, universităţile rămân un reper extraordinar în viaţa noastră. Daţi-mi voie să consider universităţile coloane de temelie ale unei comunităţi. De altminteri, dacă cineva s-ar mira că invocam trecutul ca să pregătim viitorul, i-aş aminti că cele mai de succes ţări din lumea aceasta, SUA, Marea Britanie, Franţa, nu îşi schimbă legile de la o zi la alta. Sunt convins ca acest viitor se axează pe trecut şi pe cunoscători ai trecutului. Istoricul nici măcar nu poate prevedea viitorul, dar poate înţelege mai bine prezentul şi, eventual, poate să-i ajute pe oameni să pregătească mai bine viitorul. E un depozitar al unei anumite experienţe pe care, dacă o foloseşte cu onestitate, n-are cum să greşească, dacă se consultă cu ceilalţi. „Din mai mulţi se face unul”, universitatea noastră a funcţionat după acest principiu; în frăţeşti relaţii cu celelalte universităţi, cu Universitatea Tehnică, Universitatea

„Un bust tronează în Decanatul Facultăţii de Istorie din Cluj. Puţini cunoscători recunosc chipul marelui învăţat. Mulţi se întreabă: Ce caută acest istoric de peste Carpaţi în universitatea noastră? De fiecare dată mi-am dat seama cât de precare sunt cunoştinţele despre trecutul, despre istoria instituţiei noastre. Mi-am dat seama că facultatea şi universitatea noastră ar trebui să facă mai mult pentru a cultiva mai bine memoria profesorilor noştri, pentru a vorbi mai des despre şcolile, direcţiile de cercetare, contribuţiile prin care, pâna la urmă, universitatea noastră se particularizează, are specificitate, are identitate. Sigur, memoria oamenilor este, după cum ştim, şi infidelă, şi scurtă, şi contorsionată, şi selectivă, ca şi istoria instituţiilor, de altfel, pentru că şi instituţiile sunt făcute de oameni. Îi felicit pe cei care au avut ideea de a repune în circulaţie două texte fundamentale şi pe cel care prefaţează foarte inspirat, foarte sagace această lucrare. Textul publicat în 1919 de Universitatea Daciei Superioare, semn că lucrurile nu erau clare, este un manifest program, mai mult, în istoria universităţii din perioada interbelică acesta a fost manifestul program, pentru că în mare parte ceea ce Pârvan a scris acolo s-a transpus în practică. Cel de-al doilea text este o profesiune de credinţă, „Datoria vieţii noastre”. Poate unora li se pare grandilocvent acest titlu, patetic. El era menit să indice sensul înalt al noii construcţii universitare, filosofia şi valorile pe care Universitatea românească din

MĂRCI CULTURALE Cluj trebuia să se întemeieze, un text cu un remarcabil nivel teoretic, filosofic, care dezvăluia cultura deosebită a celui care l-a scris, un erudit, un savant, un cunoscător al filosofiei greceşti antice. De ce ne-ar mai interesa aceste texte? Au ele şi răspunsuri la întrebările noastre? Parţial da. Ele merită reeditarea pentru că ele conţin două lecţii pe care Pârvan ni le dă, fără să fie didacticist sau sfătos. Prima lecţie este cea a implicării directe a intelectualului în serviciul comunităţii, a universitarului în societate. Pârvan a fost un erudit, un academician, un profesor universitar, dar nu s-a limitat numai la atât. Vasile Pârvan a fost un personaj angajat cultural şi civic, o dovedeşte şi implicarea sa în organizarea Universităţii din Cluj. A doua lecţie este cea a implicării competente. Reflecţia sa despre menirea, funcţiile şi organizarea universităţii demonstrează un foarte bun cunoscător al dezbaterilor de idei din epocă, reflecţia sa pentru construcţia şi reconstrucţia culturală nu e conjuncturală, e o preocupare continuă. Din salariul său pe care nu l-a ridicat, Vasile Pârvan instituia două burse, pentru cea mai bună lucrare de istorie antică şi pentru cea mai bună lucrare de istorie a României. Atunci mi-am zis: iată un om consecvent cu sine, un idealist în sensul bun, nu are nimic depreciativ acest cuvânt, iată un intelectual angajat total şi cu generozitate în proiectele sale, un om în care există concordanţă între cuvînt şi faptă. Pârvan nu s-a rezumat la a vorbi despre datoria vieţii noastre, ci a acţionat ca un om care era conştient că are o datorie, că are un crez, că are un ideal. Profit de ocazie pentru a-l felicita pe domnul academician că a intrat în această cursă şi i-aş sugera ca, la începerea mandatului, să reboteze o sală amfiteatru din clădirea universităţii cu numele celui pe care îl omagiem astăzi.”

www.transilvaniabusiness.ro

Ecouri Dincolo de miza electorală, farmecul discret al acestui eveniment-ritual a lăsat câteva urme impalpabile, dar trainice. Persistă ecoul unor cuvinte-cheie, cuvinte-lumi re-aduse în limbajul şi în viziunea mediului universitar clujean şi dincolo de el, care rămân ca o promisiune de onorat. Datorie, ideal, responsabilitate, cofraternitate, democraţie a spiritului, comunitate a egalilor, sunt cuvinte menite să reînsufleţească spiritul peren universitar. Sensul lor va prinde viaţă doar dacă se vor institui alte practici ale vieţii universitare, strict detaşate de ceea ce a devenit păgubos şi, pe alocuri, exasperant în lumea academică postdecembristă de la noi. Autocraţia, complexul de cetate asediată, spiritul gregar, excesul de relaţii endogame şi co-sangvine, tendinţele accentuate de privatizare a resurselor acestei instituţii publice sunt boli instituţionale cronice care duc universitatea, încet şi sigur, spre moartea pasiunii intelectuale. A pune din nou în lumina reflectoarelor chipurile oamenilor mari ai universităţii şi culturii noastre este şi un gest cathartic. El pune într-un con de umbră practicile tot mai răspândite ale celor care, aflaţi în poziţii instituţionale de vârf, în cel mai bun caz taie punţile, se închid pe dinăuntru şi înghit cheile. Oamenii mari ai universităţii deschid drumuri, întemeiază şcoli şi destine universitare. Deşi meteorică, trecerea lui Vasile Pârvan prin Universitatea din Cluj a lăsat urme de neşters în felul în care această instituţie de cultură se concepe pe sine în timp, în relaţie cu comunitatea şi cu lumea. Invocând figura sa exemplară, ceremonia a convocat tacit toate figurile tutelare ale

magiştrilor instituţiei de învăţământ superior din Cluj, Sextil Puşcariu, Iuliu Haţieganu, Constantin Daicoviciu şi mulţi alţii, acei vizionari care vedeau şi văd deopotrivă şi corpul, şi spiritul universităţii. Post scriptum: Ceva pluteşte în aer, de vreme ce gesturile inegalabile ale unui Profesor din Cluj, întemeietor de şcoli şi de oameni, cel care îşi saluta studenţii cu reverenţă, ca pe propriii colegi, ridicându-şi amplu pălăria în faţa lor, ne tot revin în minte în ultimul timp. Copleşitor era atunci sentimentul de bucurie şi onoare că aparţii unei elegante comunităţi de spirit. (Despre metamorfozele ideii de Universitate la Cluj în peste 5 secole de istorie, în numărul viitor.)

Sidonia GRAMA

OLD BUSINESS

O serie de personalităţi istorice ale românilor ardeleni, care au avut un rol important în Unirea de la 1918 au fost, totodată, investitori în mineritul din Apuseni. Două exemple importante sunt Iuliu Coroianu şi Iuliu Maniu. Veniturile furnizate de minele de aur sau de argint i-au ajutat să fie persoane independente din punct de vedere financiar, care să nu depindă de autorităţile vremii. Familia ilustră a lui Iuliu Coroianu. Una dintre cele mai importante personalităţi ale românilor ardeleni de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX a fost Iuliu Coroianu. El a fost, printre altele, redactorul principal al Memorandumului românilor ardeleni din 1892, cel mai important document politic asumat de elita românească din ultimii ani ai Imperiului Austro-Ungar. Iuliu Coroianu s-a născut în anul 1847 şi a fost fiul protopopului grecocatolic din satul Craidorolţ din judeţul Satu Mare, Demetriu Coroianu. Mama sa era fiica predecesorului lui Demetriu Coroianu în postul de protopop

Iuliu Coroianu şi Iuliu Maniu au investit în minele de aur ale Apusenilor

unit de Craidorolţ. Demetriu Coroianu a fost unul dintre participanţii la Marea Adunare Naţională de la Blaj, din 15 mai 1848 şi unul dintre fruntaşii revoluţionarilor români din nordul Transilvaniei. Demetriu Coroianu a fost, totodată, unul dintre prietenii lui Alexandru Șterca Șuluţiu, primul mitropolit ardelean al românilor din secolul XIX. În anul 1853, când Alexandru Șterca Șuluţiu a fost instalat ca mitropolit greco-catolic la Blaj, Demetriu Coroianu a devenit vicar foraneu în Șimleul Silvaniei, postul ocupat până atunci de noul ierarh al Blajului. Demetriu Coroianu avea trei copii: Iuliu, Clara şi Sabin. După ce a rămas văduv, autorităţile maghiare i-au propus lui Demetriu Coroianu postul de episcop greco-catolic de Oradea, cu condiţia să promoveze interesele politicienilor maghiari. Demetriu Coroianu a refuzat. Acest om a servit drept model copiilor săi. Iuliu Coroianu nu a urmat tradiţia dinastiei de preoţi din care provenea, ci a decis să devină avocat. În scurtă vreme, el era unul dintre cei mai faimoşi avocaţi din Imperiul Austro-Ungar şi devenise membru în Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania şi Banat. La rândul său, Clara Coroianu s-a căsătorit cu nobilul român Ioan Maniu, din Bădăcin, sat situat chiar lângă oraşul Șimleul Silvaniei. Ioan Maniu era ﬁul lui Teodor Maniu şi al Elenei Bărnuţiu, sora marelui revoluţionar de la 1848, Simion Bărnuţiu, care fusese, totodată, unul dintre cei mai străluciţi profesori de drept din Transilvania. Fiul Clarei Coroianu – Maniu nu este altul decât Iuliu Maniu, unul dintre cei mai străluciţi lideri ai românilor din Istorie. Iuliu Coroianu a devenit celebru în toată Europa, o

dată cu procesul autorilor Memorandumului. Pentru că românii ardeleni au decis să publice lista lor de revendicări în presa europeană, autorităţile maghiare le-au instrumentat un proces penal, în urma căruia au fost pronunţate condamnări la ani grei de închisoare. Iuliu Coroianu a rămas celebru pentru felul magistral în care a condus apărarea în acest proces politic. Prestanţa sa i-a adus simpatia opiniei publice europene. Însă a fost întemniţat la Seghedin, alături de ceilalţi fruntaşi ai mişcării naţionale a românilor. Acolo, în temniţă, el s-a îndrăgostit de Dorina Raţiu, ﬁica lui Ioan Raţiu, preşedintele Partidului Naţional Român din Transilvania şi Banat şi care era, la rândul său, un strălucit avocat. Un descendent al lui Ioan Raţiu a fost regretatul Ion Raţiu, deputat PNȚCD şi fost candidat la Preşedinţia României în anul 1990, după ce fusese, în timpul comunismului, unul dintre conducătorii mişcării româneşti din exil. Pentru a se căsători cu Dorina Raţiu, Iuliu Coroianu a divorţat de prima sa soţie, Cornelia, ﬁica preotului greco-catolic din Morlaca. Acest gest i-a adus ostilitatea multora dintre clerici, pentru că Biserica Greco-Catolică nu acceptă divorţul. Căsătoria lui Iuliu Coroianu cu Dorina Raţiu a fost încheiată după eliberarea din închisoare a redactorului Memorandumului.

Cum a investit în minerit Iuliu Coroianu A fost un mariaj fericit, însă scurt, pentru că, în anul 1904, Dorina Raţiu – Coroianu a murit. Iuliu Coroianu a decis să se dedice mai mult afacerilor. El şi-a

OLD BUSINESS

investit o parte a veniturilor obţinute ca avocat în nouă mine de aur şi de argint, din judeţele de atunci Turda, Alba şi Hunedoara. Două sau trei dintre minele sale, potrivit istoricilor, erau situate chiar în Roşia Montană. Iuliu Coroianu, după ce a cumpărat aceste mine, le-a modernizat şi a pus, astfel, bazele unei înfloritoare afaceri. Ca să poată vinde mai bine metalele preţioase extrase din măruntaiele Munţilor Apuseni, Iuliu Coroianu s-a mutat la Budapesta, în anul 1907. El şi-a angajat directori care supravegheau activitatea minelor, pe care le vizita periodic, într-un periplu care îl aducea la Cluj, apoi la Turda, pe Valea Arieşului, spre Câmpeni, Roşia Montană, Abrud şi mai departe, spre Brad. În perioada în care a locuit la Budapesta, Iuliu Coroianu s-a căsătorit cu o unguroaică, Ana Nyari, care i-a dăruit o fetiţă, botezată Clara. În anul 1918, o dată cu destrămarea Imperiului Austro-Ungar, Iuliu Coroianu a revenit la Cluj. Din cauza războiului, minele sale se confruntau cu mari probleme, pentru că cei mai buni şi mai capabili mineri fuseseră mobilizaţi pe front, iar statul austro-ungar cumpăra metalele preţioase la preţuri subevaluate, ca să susţină efortul de război. În Transilvania, Iuliu Coroianu s-a reimplicat în politică şi a participat la organizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918. El a oferit inclusiv sprijin financiar, cu bani proveniţi din exploatarea minelor sale de aur şi de argint, din perioada antebelică. Românii i-au fost recunoscători bătrânului luptător, care a fost ales în Parlamentul Regatului Român. Apoi, obosit, s-a retras la ţară. Iuliu Coroianu i-a vândut nepotului său, Iuliu Maniu, cele nouă mine de aur şi de argint din Apuseni, care, din cauza problemelor economice de după război, erau într-o situaţie nu tocmai strălucită. Ele au redevenit, însă, rentabile, după ce Iuliu Maniu le-a reorganizat şi a investit în exploatarea lor. Iuliu Maniu i-a oferit unchiului său, Iuliu Coroianu, o ”pensie” provenită din banii rezultaţi din activitatea acestor mine. Iuliu Coroianu a folosit cei mai mulţi bani pentru opere de caritate. El a dus un trai modest până la finalul vieţii sale, care a intervenit în anul 1927.

Iuliu Maniu, eroul românilor ardeleni Iuliu Maniu provenea, aşadar, dintr-o familie ilustră.

www.transilvaniabusiness.ro

El s-a născut, în anul 1873, în fieful familiei sale, în Bădăcin. Copilăria şi-a petrecut-o alături de părinţi şi de bunicii săi din Bădăcin şi din Șimleul Silvaniei. Apoi, a urmat şcoala primară la Blaj, iar liceul l-a făcut în Zalău, la şcoala confesională a Bisericii Calvine, unde a învăţat la perfecţie limba maghiară. După absolvirea liceului, Iuliu Maniu a urmat Facultatea de Drept la Cluj. Apoi, el a urmat studii postuniversitare în Budapesta şi Viena, unde a devenit doctor în Drept. Întors în ţară în anul 1898, Iuliu Maniu s-a mutat la Blaj, unde a devenit avocatul Mitropoliei Greco-Catolice. Alături de unchiul său, Iuliu Coroianu, Iuliu Maniu a fost ales în conducerea Partidului Naţional al Românilor din Transilvania şi Banat. În anul 1906, el a devenit deputat în Parlamentul din Budapesta. Pentru că a refuzat să facă jurământ de fidelitate autorităţilor maghiare, Iuliu Maniu, deşi ar fi trebuit să fie scutit datorită funcţiei sale de avocat al Bisericii, a fost mobilizat ca ofiţer al armatei austro-ungare şi trimis, în anul 1915, pe frontul din Italia. În anul 1918, el a dezertat şi s-a întors în ţară, pentru a organiza lupta românilor ardeleni pentru unire. Apoi, în toamna anului 1918, Iuliu Maniu a mers la Viena, unde a organizat Senatul Militar Român, care a preluat comanda trupelor şi militarilor români din armata austro-ungară intrată în descompunere. Practic, armata lui Iuliu Maniu rămăsese singura forţă militară organizată din Viena anului 1918. Iuliu Maniu, cu acordul guvernului austriac, a ocupat Viena, unde a lichidat o revoltă bolşevică, şi Praga, unde a asigurat apărarea Comitetului Naţional Cehoslovac împotriva unor generali austrieci care încercau să ocupe capitala cehă. În noiembrie 1918, după ce a restabilit orr dinea, Iuliu Maniu a pornit în fruntea armatei sale spre Transilvania. În 14 noiembrie, el a ajuns la Arad, unde a pus capăt tratativelor dintre reprezentanţii Comitetului Naţional Român şi delegatul Guvernului din Budapesta, ministrul Oszkar Jaszi, referitoare la menţinerea Transilvaniei în cadrul Ungariei. Iuliu Maniu a decis să rupă legăturile cu Budapesta şi să organizeze o Mare Adunare Naţională, la 1 Decembrie, la Alba Iulia, pentru ca românii să decidă soarta lor. În unanimitate, delegaţii românilor au decis Unirea cu Regatul României. În data de 2 decembrie, Iuliu Maniu a fost ales preşedinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, adică un fel de guvernator sau premier al Transilvaniei autonome. Totodată, el

gira şi postul de ministru de Interne al Transilvaniei. În anul 1920, Consiliul Dirigent a fost dizolvat de Guvernul din Bucureşti, printr-un act de forţă, care l-a nemulţumit profund pe Iuliu Maniu. Un alt motiv de nemulţumire a fost legat de adoptarea Constituţiei din 1923, de către un Parlament care nu fusese ales ca şi Adunare Constituantă. Politica i-a lăsat însă timp şi de minerit. După ce a cumpărat de la unchiul său, Iuliu Coroianu, cele nouă mine de aur şi de argint din Munţii Apuseni, Iuliu Maniu le-a rentabilizat. Cu ajutorul acestor bani, a putut să ﬁnanţeze inclusiv activitatea sa politică.

Mineritul, soluţie pentru ieşirea din criză În anul 1926, Partidul Naţional Român al lui Iuliu Maniu a fuzionat cu Partidul Țărănesc al lui Ion Mihalache şi a rezultat PNȚ. Acest partid a preluat puterea în anul 1928. Iuliu Maniu a devenit primministru al României în perioada Marii Crize Economice din 1929 – 1933. El a luat o serie de măsuri care au asigurat ieşirea României din criză. În paralel cu economii bugetare, Iuliu Maniu a încurajat investiţiile în special în industria petrolieră, minerit şi industria prelucrătoare. Politica guvernului condus de Iuliu Maniu a fost cunoscută sub sintagma ”Politica porţilor deschise”, care a permis atragerea capitalului străin în acest domeniu – cheie, exploatarea resurselor naturale. Aceste investiţii străine au creat locuri de muncă şi fluxuri financiare stabile, care au permis României să iasă din criză. În acea perioadă, România este principalul exportator de petrol din Europa şi era pe locul II în topul exporturilor de aur din Europa. Totodată, era pe un loc fruntaş în exporturile de argint, potrivit statisticilor din anul 1935. Astfel că, datorită acestei politici, România şi-a revenit rapid din criză. Iuliu Maniu a rămas o personalitate marcantă a României. Din anul 1938, el a devenit liderul Opoziţiei faţă de dictaturile carlistă, legionară, antonesciană şi comunistă. În anul 1947, el a fost arestat de comunişti, care l-au închis în temniţa din Sighetu Marmaţiei şi i-au confiscat averea. A murit în anul 1953. Oasele sale se odihnesc la frontiera de nord a României, pe malul Tisei.

Claudiu PĂDUREAN P

AFACERI

Secrete din Bucătăria lui Buni, la Pensiunea „Koronka” Nu sunt puţini proprietarii de restaurante care, în încercarea de a veni cu o alternativă la excesul de modernism din gastronomie, îşi invită clienţii la mâncăruri tradiţionale, în ambianţe care fac apel la tradiţional. Cu toate acestea, puţin reuşesc să fie autentici, să ducă până la capăt ideea de tradiţional în bucătărie şi în restaurant, într-un mod care să convingă. O încercare reuşită, în acest sens, este noul restaurant al Pensiunii Koronka, de la intrarea în Târgu Mureş, dinspre Sighişoara, unde proprietarul Complexului, Balazs Endre, le oferă musafirilor porţii generoase de tradiţional. Rep.: De ce aţi ales acest stil de servicii? De ce tradiţional? Balázs Endre, proprietarul restaurantului: Multă vreme, majoritatea restaurantelor de la noi au funcţionat în stilul clasic de servire şi le-a mers bine celor mai mulţi, pentru că nu a existat o mare concurenţă. Cu timpul, oamenii au început să caute lucruri noi, au apărut tot mai multe restaurante cu servicii de calitate, aşa că a fost nevoie de idei noi. Am mers pe câteva linii importante. Să oferim simplitate, calitate şi rapiditate. Când spun rapiditate mă gândesc la faptul că în ritmul actual de viaţă timpul e foarte preţios, deci clientul vrea să fie servit repede. Noi îi punem la dispoziţie din „Bucătăria lui Buni” o gamă de produse, pregătite, din care îşi poate alege imediat, la nişte tarife fixe, ceea ce doreşte. De asemenea, îi oferim clientului informaţii despre cum se poate hrăni sănătos, despre reţetele şi ingredientele folosite de bucătarii noştri şi, dacă doreşte, la plecare, musafirul poate cumpăra, la un preţ bun, diferite produse naturale, tradiţionale, cum ar fi: slănină, cârnaţi, zacuscă, gem, sirop, condimente etc.

Sare, piper, o ceapă bună şi puţină paprika Rep.: Pe ce specialităţi vă bazaţi? Balázs Endre: Ca de obicei în Ardeal, porcul este de bază, ca sursă de carne în bucătărie, dar pregătim şi vită, pui sau peşte. Legat de calitatea preparatelor trebuie să precizez că sloganul, „Bucătăria lui Buni” nu este o chestiune de reclamă. Avem în bucătărie fete care pregătesc mâncarea după metode învăţate de la bunici, după reţete tradiţionale, respectate cu stricteţe. Ne caracterizează simplitatea. Nu folosim ingrediente revoluţionare, deoarece ingredientele obişnuite sunt suﬁciente pentru a face o mâncare bună. Ca o metaforă, putem spune că preferăm

să rămânem la sare şi piper, cu o ceapă bună, de a noastră, şi puţină paprika. La asta adăugăm multă pricepere şi multă răbdare. E tot ce trebuie pentru o mâncare gustoasă. Sigur, vorbim de materie primă de calitate, de casă, când ne referim la porc, vită etc. În curând, pe terasa din curtea pensiunii, vom introduce nişte specialităţi din ciolan şi specialităţi din gâscă, inclusiv ficat. Alergăm mult, muncim mult, aşa că, din când în când, ne putem răsplăti cu o masă la restaurant, cu un moment în care, alături de familie, de un prieten bun, să ne simţim bine. Cu alte cuvinte, trebuie să ne şi respectăm puţin. Rep.: Ce semnificaţie au produsele aranjate frumos, pe rafturi, în restaurant? Balázs Endre: Avem în restaurant şi un mic magazin cu produse tradiţionale. Siropuri naturale, sucuri naturale, gemuri de casă, condimente tradiţionale, zacuscă, diferite tipuri de miere de albină, cârnaţi bun, o şuncă bună, slănină. Mai avem pălincă bună din secuime, afinată, chi-

mion şi, pe viitor, dorim să mărim portofoliul cu o gamă largă de lactate. Toate la un preţ accesibil. Şi prin ceea ce facem noi, sperăm că producătorii autohtoni vor deveni încet-încet concurenţi ai marilor producători de afară.

De la tradiţional la Tonino Lamborghini Rep.: În acest peisaj dominat de tradiţie autohtonă, musaﬁrii pot savura o cafea Lamborghini... Balázs Endre: Da. Tonino Lamborghini este o aventură a mea. Ca un om cu pretenţii, mi-am dorit ca dimineaţa, sau după o masă bună să beau o cafea de calitate. Cum noi nu avem plantaţii de cafea, am fost nevoiţi să apelăm la mari producători de afară. Am ales cafeaua Lamborghini. Pe o scară de 1 la 10 i-aş da un 9. Sigur, când facem aprecieri la adresa unui cafele trebuie să luăm în calcul trei elemente:

AFACERI

au aparat bun şi o cafea bună trebuie neapărat să facă o cafea cu pasiune, pentru a scoate maxim din materia primă. Cafeua este mai mult decât un produs. E un sentiment şi, ca urmare, e bine să fie unul cât mai plăcut. Echipa Lamborghini, care se ocupă de această cafea bună, ne-a deschis un drum interesant pe care vrem să mergem cu multă hotărâre. Considerăm că merită, deoarece e vorba de un produs bun la un preţ accesibil. Suntem importatori pentru România şi încet ne dezvoltăm. Avem şi o divizie care se ocupă de companii. Cei care doresc să bea o cafea bună la Pe lângă slănină afumată, sărmăluţe, ciolan de porc, specialităţi din ficat de gâscă, mămăligă cu brânză, tocăniţe şi alte preparate culinare tradiţionale, ce pot fi mâncate în restaurant, musafirul poate pleca acasă cu o mulţime de bunătăţuri cum ar fi: gem, zacuscă, siropuri, sucuri naturale, condimente, pălincă etc, toate de casă, naturale, din “Bucătăria lui Buni.” Lemnul sculptat care decorează restaurantul, mobilierul rustic, şemineul şi produsele tradiţionale expuse spre vânzare, la preţ de magazin, dau o notă distinctă restaurantului, Koronka.

serviciu pot apela la serviciile noastre. Pot primi în custodie sau pot cumpăra espressoare, care le oferă o cafea de calitate. Nu trebuie să se facă o confuzie cu automatele de cafea, care sunt cu totul altceva.

Despre Tonino Lamborghini “Aroma este ca designul: trebuie să ﬁe sexy, simplu, intuitiv, ca o femeie frumoasă. Niciodată n-ar trebui să ﬁe explicat sau interpretat, mesajul ei este evident şi senzual.” - Tonino Lamborghini În 1981 Tonino Lamborghini a proiectat şi a personalizat primul său ceas. Reinterpretând valorile istorice și simbolismul care caracterizează familia sa, Tonino a dat viaţă unui brand nou de prestigiu. Inspirându-se din experienţele sale anterioare din domeniul ingineriei şi al designului, el a extins conceptul de lux pentru produse susceptibile de a evoca o lume alcătuită din modă, tehnologie şi inovare: ceasuri, ochelari de soare, parfumuri, acc cesorii din piele, mobilier şi linii de îmbrăcăminte create din materiale de înaltă calitate; un univers

vom face prezentări cu degustări de cafea. Sloganul sub care se va desfăşura acţiunea va ﬁ: „noi ne pricepem la cafea”.

A consemnat Florin Marcel Sandor al elementelo care exprim lento Italiano Spiritul crea pentru desig gie sunt valori pe care Tonino Lamborghin a ştiut cum forme într-u priu. Un sti apreciat în italian, care pasionat, vulcanic, elegant: Tonino Lamborghini întruchipează puterea “made in Italy” din lume. www.lamborghini-caffe.ro

AGRICULTURĂ

Studenţii USAMV fac practică din fonduri europene Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj a câştigat un proiect din fonduri europene de coeziune, dedicate formării practice a studenţilor. Valoarea acestui proiect este de 500.000 de euro, iar beneficiarii vor fi peste 700 de studenţi ai Universităţii clujene. În proiect vor fi implicaţi şi 29 de agenţi economici din nordul Transilvaniei, care au activitate în agricultură, zootehnie, medicină veterinară ori horticultură. Despre acest proiect câştigat, oferă mai multe amănunte cititorilor Transilvania Business, Adrian Oros, prorector USAMV. Reporter: Ce presupune programul de pregătire a studenţilor? Cât valorează, câţi studenţi vor fi implicaţi şi unde îşi vor face ei practica? Adrian Oros: Este un proiect prin Programul Operaţional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane, finanţat de Fondul Social European, în domeniul corelării învăţământului pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii, tranziţia de la şcoală la o viaţă activă. În principal, acest proiect urmăreşte gradul de inserţie a absolvenţilor universităţii noastre, dar şi consolidarea parteneriatului cu entităţi relevante atât din mediul economic, din instituţii publice, dar şi in asociaţii profesionale importante din zona Transilvaniei. Cei 720 de studenţi participanţi în acest proiect vor beneficia, pe perioada stagiului de practică, de unele facilităţi legate de subvenţionarea mesei, cazării şi transportului, de asemenea, ei vor primi şi o sumă semnificativă la sfârşitul stagiului de practică şi vor avea posibilitatea să facă practică la importanţi agenţi economici. La sfârşitul stagiului de practică, universitatea noastră va beneficia de un transfer de bune practici care îl vom folosi şi în alte proiecte viitoare pentru toţi studenţii universităţii noastre care participă la programul de practică. Trebuie să subliniez că Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară este o universitate tehnică, iar absolvenţii noştri trebuie să aibă competenţe care să le permită să ocupe un loc pe piaţa muncii.

Unde vor face practica efectiv Reporter: În ce fel de unităţi îşi vor face practica studenţii?

720 de studenţi vor beneﬁcia de acest stagiu de practică

500.000 de euro este valoarea proiectului

29 de agenţi economici din nordul Transilvaniei vor primi studenţi în practică

Universitate de prestigiu Universitatea de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj este una dintre cele mai vechi și mai performante instituţii de învăţământ superior cu proﬁl agronomic din România. Ea a fost creată în secolul al XIX-lea. În prezent, potrivit unei clasiﬁcări realizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării și Tineretului, Universitatea de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj face parte din categoria de elită a universităţilor românești.

Adrian Oros, prorector al universităţii clujene Adrian Oros: Noi am ales unităţile cele mai performante din punct de vedere economic, dar şi unităţi în care avem o tradiţie a acestor parteneriate. Majoritatea acestor unităţi sunt conduse sau sunt proprietatea unor absolvenţi de succes ai noştri care au demonstrat valoarea lor în practica pieţei. Pe de altă

”Este un proiect POSDRU, ﬁnanţat de Fondul Social European, în domeniul corelării învăţământului pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii, tranziţia de la şcoală la o viaţă activă. (…) La sfârşitul stagiului de practică, universitatea noastră va beneﬁcia de un transfer de bune practică care îl vom folosi şi în alte proiecte viitoare pentru toţi studenţii universităţii noastre care praticipă la programul de practică. Trebuie să subliniez că Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară este o universitate tehnică, iar absolvenţii noştri trebuie să aibă competenţe care să îi permită să ocupe un loc pe piaţa muncii”. Adrian Oros, prorector USAMV

parte, ﬁrmele alese sunt jucători importanţi în mediul economic. În ceea ce priveşte asociaţiile profesionale, s-au implicat în acest proiect Asociaţia Medicilor Veterinari din România şi Colegiul Medicilor Veterinari din România care coordonează activitatea personalului sanitar-veterinar.

Ce vor învăţa studenţii Reporter: Ce urmăreşte acest proiect să îi înveţe pe studenţi? Adrian Oros: Acest proiect apare în contextul în crizei economice globale, dar şi schimbărilor tehnologice din domeniul agricol, dar şi viitoarele norme agricole comunitare care acum sunt creionate. Toate acestea impun o forţă de muncă ﬂexibilă şi cu spirit de iniţiativă, or tocmai acest lucru dorim să oferim noi absolvenţilor noştri. Reporter: Vor continua şi celelalte programe de pregătire practică a a studenţilor, inclusiv practica în fermele din străinătate? Adrian Oros: În paralel, ceilalţi 7.500 de studenţi ai universităţii noastre vor face acel stagiu de practică la fel ca şi până acum atât în unităţi din Europa, cât şi în unităţi din ţară care sunt partenere tradiţionale ale USAMV.

Ana FLORESCU

AGRICULTURĂ

USAMV Cluj Napoca mizează pe cercetare Prin obiectivele pe care USAMV Cluj şi le-a stabilit, ICHAT ar putea fi primul institut de cercetări horticole avansate din ţară care va încorpora toate domeniile horticol-agricole moderne ce se studiază în universităţile de profil. Institutul a fost construit de la zero, în baza unui proiect finanţat din fonduri europene, în valoare totală de 55 milioane euro.

Beneﬁciarii direcţi ai proiectului sunt:

Noul institut îşi propune să desfăşoare cercetări avansate în domeniul ştiinţelor agricole, în conformitate cu standardele de ultimă oră, reglementate de politicile europene: genetică şi ameliorarea plantelor, biotehnologii horticole, microbiologie, floricultură şi peisagistică, arboricultură ornamentală, legumicultură, pomicultură şi pomologie, viticultură (inclusiv ampelografie şi oenologie), tehnologia produselor horticole, măsuratori terestre şi cadastru (inclusiv îmbunătăţiri funciare). În afara acestora, sunt avute în vedere alte laboratoare, de spectrometrie, cromatografie, microscopie electronică, dar şi banca de gene şi seminţe, care să deservească mai multe discipline horticole. Una din cele mai importante consecinţe ale acestei abordări este caracterul de interdisciplinaritate, care va fi evidenţiat în primul rând prin faptul că în cadrul unui laborator de la o disciplină se pot face analize sau determinări şi pentru celelate discipline, iar rezultatele acestor cercetări vor fi prezentate în cadrul lucrărilor de laborator cu studenţii. În plus, studenţii îşi vor putea face determinările pentru proiectele de licenţă, în cadrul instituţiei noastre, la fel ca şi doctoranzii. Cercetările şi analizele se desfăşoară în cadrul unor programe şi granturi efectuate în colective mai largi, multidisciplinare, din care fac parte specialişti în genetică şi ameliorare, agrotehnică, pedologie, protecţia plantelor, nutriţionişti, economişti etc. În proiect vor fi atraşi masteranzi, doctoranzi, postdoctoranzi şi cercetători cu preocupări în domeniul horticol astfel ca experienţa lor dobândită în laborator să le lărgească orizontul de cunoaştere şi să poată pune în aplicare practică expertiza dobândită. Participanţii la acest proiect vor aborda teme de cercetare moderne bazate pe noile dotări ce se vor realiza, astfel că lucrând sub îndrumarea cadrelor didactice şi a specialiştilor existenţi să poată aplica

pentru noi granturi şi proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale. Dar poate că cel mai mare câştig al acestui proiect este acela că reuneşte toate domeniile horticole întrun singur institut de cercetare, creându-se astfel posibilitatea susţinerii şi dezvoltării unui proces unitar de cercetare în toate domeniile, eficientizării fluxului în cercetare, se exploatează caracterul de interdisciplinaritate atât la nivel didacticc aplicat, cât şi la nivel de cercetare şi, în acest fel, institutul poate reprezenta un pol de excelenţă în cercetarea horticolă situat în mijlocul Transilvaniei, putând coagula în jurul lui toate celelalte institute de cercetare din regiune. În afara clădirii institutului, vor fi modernizate două sere la standarde europene (2.120 mp), acestea fiind destinate activităţilor de cercetare aplicată. De asemenea, proiectul cuprinde şi dotarea Centrului de Cercetare pentru Biodiversitate, cunoscut ca Banca de Gene, o facilitate unică în România, care va deservi majoritatea laboratoarelor horticole nou înfiinţate. Tematicile de cercetare abordate vor fi cele aflate în strategia universităţii şi aprobate de Senatul USAMV Cluj, privind: - biotehnologii în ameliorarea plantelor horticole; - tehnologii noi în cultura plantelor horticole; - monitorizarea economico-socială a spaţiului agrarr rural; - cercetări de îmbunătăţiri funciare în câmp şi spaţii controlate; - transfer tehnologic în domeniul ştiinţelor horticole aplicate.

Drd. Ec. Călin Vac, Coordonator Birou Proiecte Europene Şef proiect – responsabil implementare ICHAT

- studenţii, masteranzii, doctoranzii, postdoctoranzii, actualii şi viitorii cercetători ştiinţifici ai USAMV Cluj, care lucrează sau vor lucra în cadrul unor granturi naţionale sau internaţionale pe cercetare, contribuind la creşterea şi dezvoltarea sectorului CD în horticultură. Vor fi menţinute sau create cca. 550 de locuri de muncă în cercetarea horticolă, prin continuarea granturilor în derulare, sau abordarea de noi granturi; - colaboratorii actuali sau viitori, dar şi potenţialii investitori în domeniul horticol, cu/fără obiect principal de activitate CD, beneficiari ai rezultatelor şi determinărilor diseminate în cadrul viitorului institut de cercetare avansată.

Beneficiarii indirecţi ai proiectului sunt: - cadrele didactice ale USAMV Cluj şi cele ale colegilor din Uniunea Universităţilor de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din România, alături de care vor desfăşura proiectele de CD în parteneriat; - cercetători străini participanţi la programele de cercetare în proiecte naţionale şi internaţionale; - fermierii din Transilvania, beneficiari ai consultanţei şi rezultatelor cercetărilor avansate horticole; - toate întreprinderile cu profil agricol din ţară şi mai ales din Transilvania, beneficiari ai consultanţei şi rezultatelor cercetărilor avansate horticole (reţete, control calitate, monitorizare activitate etc); - toate celelalte institute sau staţiuni de cercetare cu profil horticol din Transilvania sau chiar din ţară, care vor avea în USAMV Cluj un permanent partener, deschis la diverse colaborări, determinări etc; - consumatorii de produse horticole (legume, fructe, produse derivate) din Transilvania, prin implicarea USAMV Cluj în controlul calităţii produselor dar şi monitorizarea OMG; - forţa de muncă angajată pe perioada realizării institutului.

Partener permanent al rubricii de Agricultură www.transilvaniabusiness.ro

TURISM

Satul Izvoarelor din judeţul Harghita ascunde un adevărat paradis pentru iubitorii de călărie. Acolo se află cea mai importantă herghelie de cai islandezi din România, o rasă aparte, folosită odinioară de vikingi. Herghelia a fost înfiinţată de omul de afaceri Andras Albert. Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai. Aşa ar putea fi descris peisajul din satul Izvoarele din comuna Zetea, judeţul Harghita. Culmile semeţe ale Carpaţilor Orientali sunt străjuite de pădurile voievodale de conifere. Pe o vale străbătută de un pârâu cristalin, care şopoteşte printre bolovanii desprinşi din inima de cremene a muntelui, o herghelie de cai paşte firele de iarbă abia ieşită în urma zăpezii topită de curând. Din depărtare, caii par nişte huţuli obişnuiţi. Însă cei care au curiozitatea, să se apropie de ţarcul confecţionat din lemn de molid, văd că este vorba de o rasă neobişnuită în această zonă. Este vorba de cai islandezi, a căror talie este situată între cea a cailor de rase comune şi talia poneilor englezeşti. Caii islandezi sunt urmaşii celor duşi de renumiţii războinici vikingi pe insula din nordul Oceanului Atlantic. Iar în Carpaţii Orientali, aceşti cai au fost aduşi de omul de afaceri Andras Albert. În lumea afacerilor din Harghita, acesta are o reputaţie asemănătoare cu cea a principilor vikingi, bazată pe inteligenţă, abordări neconvenţionale şi strategii inovatoare, care i-au adus succes în ciuda crizei economice.

Saga cailor islandezi Povestea hergheliei din satul Izvoarele începe cu un

www.transilvaniabusiness.ro

mileniu în urmă. Mai exact, din epoca în care Islanda a fost colonizată. Legenda spune că insula din Atlanticul de Nord ar fi fost descoperită de călugării irlandezi, care au navigat spre nord-vest, cu speranţa că vor putea găsi un colţ de pământ izolat, unde să îşi ducă în pace traiul de sihaştri ori de cenobiţi, în funcţie de regula monastică pe care o respecta fiecare. Deocamdată, această legendă nu a fost susţinută de descoperiri arheologice concludente. Ceea ce este sigur este că, în jurul anului 870, pe Islanda au sosit primii războinici vikingi. Cavalerii Nordului erau renumiţi prin îndemânarea lor în luptă şi erau adevăraţii stăpâni ai mărilor. Însă un războinic bun trebuia neapărat să aibă un cal pe măsură. Aşa că în renumitele drakkare, corăbiile zvelte cu care vikingii au cucerit oceanele lumii, erau adăpostiţi şi caii. Unii istorici cred că aceştia proveneau dintr-o rasă azi dispărută, Equus Scandinavicus. Rasa ar fi supravieţuit, datorită izolării, doar în Islanda, sub forma cailor islandezi, precum şi în câteva arhipelaguri mărunte din nordul Marii Britanii de azi, unde au apărut diferite rase de ponei. De fapt, teoria ştiinţifică a nanismului insular este azi binecunoscută. Ea spune că speciile izolate pe o insulă ori pe un grup de insule suferă modificări ale dimensiunilor. Concret, animalele mari scad în dimensiuni pentru a se adapta la

TURISM

14 cai islandezi au fost aduşi în ferma din satul Izvoarele

80.000 de cai de rasă pură există în Islanda 8.000 de euro a costat cel mai scump cal din herghelia din judeţul Harghita

3.500

de lei costă un abonament care permite posesorului să meargă la călărie în ﬁecare săptămână a anului Caii islandezi sunt renumiţi pentru blândeţe şi pentru rezistenţă noile condiţii de mediu, inclusiv la resursele de hrană, care sunt mai puţine decât cele de pe marile continente. Astfel s-ar explica de ce caii islandezi sunt de dimensiuni mai mici decât rasele continentale, precum şi apariţia diferitelor rase de ponei. ”În Islanda, au ajuns caii selecţionaţi de la bun început pentru dimensiunile lor mai reduse, în aşa fel încât să încapă mai bine pe corăbii, precum şi după criteriul blândeţii. Caii mai nărăvaşi erau sacriﬁcaţi şi mâncaţi în timpul lungilor călătorii pe ocean”, spune Albert Andras. Cronicile şi renumitele epopei ale Nordului, saga vikinge, arată că, în Islanda, războinicii vikingi au adus de la bun început caii cu ei. Însă vikingii nu au venit singuri. Ei au adus şi sclavi celţi din Irlanda, precum şi picţi din Scoţia. Un studiu genetic din anul 2001 arată că, în mare parte, aceste relatări sunt adevărate, pentru că majoritatea islandezilor provin din mame celte şi taţi vikingi. Probabil sunt adevărate şi relatările din saga referitoare la caii islandezi, renumiţi pentru devotamentul arătat stăpânilor lor, pentru blândeţe şi pentru rezistenţă. Tocmai pentru a proteja această rasă de cai de încrucişări repetate cu alte rase, care au dus la dispariţia de pe continent a rasei Equus Scandinavicus, nobilii lideri ai Islandei, reuniţi în primul Parlament, Althing, întrunit în anul 930, au interzis importurile de cai. De atunci, interdicţia a rămas în vigoare, iar regulile sunt atât de stricte, încât un cal islandez care părăseşte insula nu mai are voie să revină niciodată. Și asta chiar dacă este trimis la o competiţie, în care devine campion. De altfel, în ultimii ani, această regulă a produs adevărate drame, pentru că, între instructorii dresori şi aceşti cai se dezvoltă relaţii foarte strânse. Ca urmare a acestor reguli stricte, rasa cailor islandezi a rămas pură. Caii

islandezi au dezvoltat o rezistenţă ieşită din comun la condiţii dure de mediu şi sunt uşor de întreţinut. În multe zone ale Islandei, caii sunt ţinuţi afară tot timpul anului. Cei mai mulţi dintre mânji se nasc direct pe pajişti, iar, cu excepţia iernilor foarte grele, caii islandezi se descurcă cu ceea ce le oferă natura. În nordul insulei, există herghelii de cai care sunt lăsate, timp de săptămâni ori luni, în stare de semisălbăticie. Astfel, animalele tinere învaţă de la cele mature să se descurce în condiţii grele şi să fie nişte animale energice, dar blânde. Dresajul cailor islandezi începe doar atunci când aceştia împlinesc patru ani, însă este vorba doar de elementele de început, de la acomodarea cu căpăstrul şi cu şaua până la potcovit. Dresajul adevărat începe la cinci ani. Deşi pentru un cal obişnuit, ar fi o vârstă târzie pentru dresaj, caii islandezi compensează printr-o longevitate mai puţin obişnuită. În mod curent, aceşti cai trăiesc până la 25 – 30 de ani, dar sunt cunoscute cazuri în care au supravieţuit mai mult de 40 de ani. De asemenea, caii islandezi pot fi călăriţi cel puţin până la vârsta de 20 de ani.

Holocaustul cailor islandezi Istoria arată că tragedia cea mai mare din istoria cailor islandezi s-a produs în anul 1783, cu prilejul unor mari erupţii vulcanice. În urma acestei catastrofe, precum şi a modiﬁcărilor climatice care au urmat, zeci de mii de oameni şi de cai au pierit. În acel an, istoricii estimează că au murit circa 70 la sută din cei aproximativ 40.000 de cai islandezi de pe insulă. Au supravieţuit exemplarele cele mai rezistente. Încetîncet, efectivele s-au refăcut. În prezent, după unele

estimări, pe insulă trăiesc circa 80.000 de cai islandezi. În afara insulei s-ar mai aﬂa circa 100.000 de cai islandezi, cei mai mulţi în Europa, însă efective importante se aﬂă şi în Statele Unite ale Americii şi în Canada. Țara cu cei mai mulţi cai islandezi de pe continent este Germania, unde există un efectiv de circa 50.000 de astfel de cai. În Estul Europei, în perioada comunistă, atitudinea autorităţilor a fost ostilă faţă de creşterea cailor. Ca o consecinţă a politicii de industrializare a agriculturii, comuniştii au organizat în mod conştient un Holocaust al cailor asemănător cu cel produs în secolului al XVIII-lea ca urmare a erupţiilor vulcanilor islandezi. Circa 70 la sută din efectivele de cai din România au dispărut, ca urmare a politicii duse de autorităţile comuniste. După căderea comunismului, oamenii inimoşi au început să refacă aceste efective de cai. Acesta este contextul în care Andras Albert a decis să aducă primii cai islandezi în România.

Cei mai buni prieteni ai islandezului Omul de afaceri din judeţul Harghita şi-a dat seama că este vorba de o rasă unică şi valoroasă prin studierea contextului istoric. ”În Islanda nu prea existau drumuri, iar calul islandez a fost, secole de-a rândul, cel mai important şi cel mai rezistent mijloc de locomoţie”, spune Andras Albert. Documentele oﬁciale îi dau dreptate. În Islanda nu există căi ferate, iar primul automobil a apărut în anul 1904. Tot în acel an a apărut şi prima asociaţie oﬁcială a iubitorilor de cai islandezi, iar în anul 1906, a avut loc primul concurs de frumuseţe. Acum, există mai multe tipuri de

TURISM concursuri pentru caii islandezi, inclusiv unele care pun în valoare cele cinci tipuri de paşi. Caii islandezi pot dezvolta pasul tolt, unic, iar mersul lor este mult mai odihnitor pentru călăreţ decât cel al altor rase. De altfel, Andras Albert mărturiseşte că acest lucru a contat atunci când a decis să investească în caii islandezi. ”Eu am învăţat să călăresc relativ târziu, pe la 42 – 43 de ani, la o fermă a unui prieten, care deţine cai obişnuiţi”, spune Andras Albert. Omul de afaceri harghitean a descoperit rasa cailor islandezi într-un context care a ţinut de o tranzacţie. El şi-a vândut cea mai importantă afacere, o tipograﬁe de înaltă calitate, din Odorheiu Secuiesc, unui grup de oameni de afaceri islandezi. Cu acest prilej, Andras Albert a călătorit de mai multe ori pe insula din Oceanul Atlantic, iar după ﬁnalizarea tranzacţiei, un manager islandez a fost detaşat în Odorheiu Secuiesc pentru a supraveghea afacerea. Cei doi s-au împrietenit foarte bine, iar Andras Albert l-a invitat în mai multe excursii prin Carpaţii Orientali. ”Într-o zi, stăteam pe terasă, la mine, iar el m-a întrebat: ”Știi ce îţi lipseşte? Îţi lipsesc nişte cai islandezi”, aşa s-a născut ideea acestei ferme”, spune Andras Albert. ”Tatăl său era crescător de cai, în nordul Islandei. Pe atunci eu mă duceam foarte des în Islanda, cu afaceri, pentru că eram director în fosta mea companie. Am început să vizitez herghelii, am început să citesc, am călărit caii acolo şi aşa m-am hotărât”, spune omul de afaceri din judeţul Harghita. Andras Albert rememorează modul în care a ajuns proprietarul primilor cai islandezi. ”Primii patru cai au fost aleşi de mine şi de prietenii mei, ca să avem o idee cât de vagă despre caii islandezi, iar la următoarea tură m-am dus cu soţia mea şi am ales încă patru cai. După aceea, am participat la o excursie de o săptămână, cu 90 de cai, în sălbăticie, acolo, în partea de nord a insulei, şi atunci am adus încă opt cai”, spune Andras Albert. Între timp, el a vândut doi cai unei fundaţii germane, care organizează în Transilvania şedinţe de hipoterapie. Este vorba de terapia cu ajutorul cailor, destinată persoanelor cu dizabilităţi şi care dă rezultate uimitor de bune, în special în cazul copiilor care suferă de afecţiuni neuromotorii. Astfel, în ferma din satul Izvoarele au mai rămas 14 cai islandezi, care reprezintă un nucleu genetic deosebit de valoros. ”Ne face mare plăcere să călărim. Calul islandez e un cal deosebit”, spune Andras Albert.

Animale ideale pentru dreprinderea călăriei Caii islandezi sunt perfecţi pentru cei care vor să se iniţieze în tainele sportului şi artei călăriei. ”Vă daţi seama, călăria poate ﬁ un sport periculos. Însă caii islandezi sunt foarte temperaţi, liniştiţi din ﬁre, foarte siguri pe ei. Nu sunt foarte exigenţi la climă, la furaje. Este o rasă de cai care s-a obişnuit foarte mult cu tot

www.transilvaniabusiness.ro

Tabere pentru copii

felul de condiţii extreme. A rămas un cal util omului, nu este un cal de concurs”, spune Andras Albert. ”Liniştit putem călări 40 – 50 de kilometri pe zi, fără să ﬁe obosiţi”, a spus omul de afaceri care deţine ferma de cai islandezi din Harghita. În privinţa investiţiei, el spune că a cumpărat şi cai cu 1.200 şi cu 8.000 de euro, care îi sunt la fel de dragi. ”Banul nu reﬂectă adevărata valoare a calului”, mai spune Albert Andras, care adaugă faptul că aceşti cai au fost aduşi în Transilvania acum cinci ani.

Claudiu PĂDUREAN P

Ferma de cai islandezi din satul Izvoarele nu este doar pentru plăcerea proprietarului. Andras Albert organizează lecţii de călărie şi chiar tabere pentru copii, în care joacă el însuşi, cu mare plăcere, rolul instructorului de călărie. În plus, pentru iubitorii de natură şi călărie, au fost gândite mai multe programe. Turul de călărie în natură care durează patru ore şi costă 100 de lei. De asemenea, există tururi de călărie de o zi, care costă 200 de lei. Acestea îi duc pe excursionişti până pe vârful Harghita Mădăraş şi includ o masă, pregătită de gazde pe bază de preparate din carne de vânat, realizate după vechile reţete ale măcelarilor saşi din Transilvania, exclusiv din carne ”recoltată” de vânători în România. Pentru cei care învaţă să călărească, ferma de cai islandezi din Izvoarele are o ofertă numită ”Introducere în lumea cailor islandezi”. Programul presupune trei lecţii de călărie cu durata de minim o oră. Acestea includ pasul de trap, pasul tolt şi călărie în natură. Preţul este de 190 de lei. Există şi un curs individual de călărie, care durează o oră şi care costă 100 de lei. Pentru a participa la aceste programe, vârsta minimă a călăreţilor trebuie să fie de opt ani. Pentru copiii cu vârste cuprinse între patru şi opt ani, există un alt tip de lecţii, în care copiii învaţă, în joacă, elementele esenţiale ale călăritului. O astfel de lecţie costă 50 de lei şi durează o oră. Pentru copiii mai mari de opt ani, vor fi organizate în perioada vacanţei de vară tabere de o săptămână. Tariful unei zile include lecţia de călărie, programul de tabără, hrana şi cazarea într-o cameră la Vila Honor, din satul harghitean. Pentru pasionaţii de cai şi călărie, există trei categorii de abonamente. Abonamentul de bronz include şase ture de călărie şi costă 500 de lei. Abonamentul de argint include 12 ture de călărie şi costă 900 de lei. Cel mai rentabil este abonamentul de aur, care include 52 de ture de călărie şi care poate fi procurat cu suma de 3.500 de lei. Practic, cu ajutorul acestui abonament, pasionaţii de călărie pot să practice acest sport în fiecare săptămână a anului. Există şi week-end-uri de călărie pentru întreaga familie. Acestea costă 240 de lei pentru un adult şi 130 de lei pentru un copil. Oferta include două zile de călărie, o noapte de cazare la Vila Honor şi masa servită pentru întreaga familie.

TURISM

ATV-uri recomandate de Motoboom MOTOBOOM este compania care poate furniza servicii complete din momentul în care ați luat decizia să vă achiziționați un ATV. Cu o rețea extinsă în 27 de orașe, compania are soluții pentru consultanță, service, servicii post vânzare asigurate de personal ce practică la rândul său aceste sporturi. Un portal cu informații detaliate este disponibil online, pe www.motoboom.ro. cât mai mare, doar cu un plin. Butonul cu selecție rapidă 2WD și 4WD îți permite să schimbi rapid pozițiile din 4WD în 2WD la viteza mică în timp ce mergi. ATV-ul mai vine echipat cu șoc manual, care ajută la pornire în zilele reci sau când ATV-ul pornește mai greu. Indicatorul digital din bord aﬁșează viteza, dacă este cuplat modul 2WD sau 4WD, temperatura apei, numărul de kilometri parcurși, numărul de ore parcurse, poziția vitezei, poziție lumini și rotațiile per minut. ATV-ul este echipat în dotările standard cu priză de 12 volți, la care se pot reîncarca echipamentele electronice.

Atv-ul Linhai 400 4x4 Dragon Fly vine echipat cu o gamă largă de dotări: motorul de 400cc este răcit prin lichid și dezvoltă o viteză maximă de 85 Km/h cu o sarcină de 112 kg. Suspensia față este tip MacPherson, reglabilă, ceea ce conferă posibilitatea de a fi modificată după propriul stil. Suspensia spate este independentă, cu sistem de prindere dublu braț, ceea ce oferă o plimbare confortabilă pe orice tip de teren. Linhai 400 4x4 dispune de scut șasiu din plastic, pentru o protecție sporită a ATV-ului pe traseele dificile cu multe obstacole, care ar putea afecta componentele principale. Transmisia prin cardan oferă putere celor patru roți când este acționat modul 4WD sau doar roților din spate când este cuplat modul 2WD. ATV-ul vine echipat standard cu o transmisie High and Low Range, cu marșarier. Un rezervor mare de 22 de litri iți oferă destul timp pentru a te bucura de o distanță parcursă

Linhai 400 4x4 Dragon Fly: Motor - 1 cilindru, 4 timpi Răcire - cu lichid Capacitate - 352 cmc Putere - 26 CP Cutie de viteze - automată, cu treaptă de forță și marșarier Pornire - electrică Dimensiuni - 2170x1145x1225 (LxlxH) Înălțimea sa - 915 mm Garda la sol - 253 mm Greutate - 332 kg (la gol) Anvelope față - 25x8-12 Anvelope spate - 25x10-12 Frâna față - disc Frâna spate - disc Suspensie față - Macpherson Suspensie spate - Double A-Arm Independence Suspension

www.transilvaniabusiness.ro

Linhai 300 Anniversary 4x4 este unul dintre cele mai fiabile ATV-uri, care se poate achiziționa de pe piața din România la cel mai bun raport calitate - preț. Comutarea de la 4x2 la 4x4 se face foarte ușor doar prin apăsarea unui buton. ATV-ul este dotat cu kilometraj electronic, comutator electronic 2×4/4×4, cutie față de plastic, trusa de scule, frâna hidraulică generație nouă pe fiecare roată și frâna de parcare. ATV-ul Linhai 300 Worker 4x2 sau varianta 4x4 este un model ce îmbină foarte eficient calitatea cu prețul foarte competitiv. Ideal pentru centrele de închirieri și pentru cei care folosesc ATV-ul doar pentru plimbări de agrement, ocazional, Linhai va răspunde cu bine sarcinilor la care-l veți supune. Producătorul Linhai folosește pentru echiparea ATV-urilor, motoare fabricate în joint-venture cu Yamaha, de aceea fiabilitatea lor este la cele mai înalte cote. Acest lucru este demonstrat de o rată mică a defecțiunilor apărute în perioada de garanție și post-garanție. Dacă întreținerea lor se face corespunzător, ATV-urile Linhai nu rezervă surprize neplăcute pe perioada utilizării. Linhai 2X4 vă poate aduce momente de fericire foarte ușor, deoarece se pretează foarte bine la drift-uri pe suprafețele care au o aderență mai redusă. Toate subansamblele prezente pe ATV-ul Linhai sunt de calitate, dar trebuie avut grijă ca folosirea să se facă conform manualului de utilizare.

Ionuţ OPREA

Linhai 300 Anniversary 4x4 Marca: Linhai Categorie: ATV Înmatriculabil: da Culori: roșu, albastru, negru, verde Motor: 1 cilindru, 4 timpi Combustibil: benzină, cifră octanică minim 95 Putere: 21 CP Capacitate: 275 cmc Cutie de viteze: automată cu marșarier Rezervor: 14.20 l Răcire: cu lichid Transmisie: cardan Pornire: Electrică Anvelopa față: 24×8-12 Anvelopa spate: 24×11-10 Lungime: 2096 mm Lățime: 1170 mm Înălțime: 1170 mm Înălțime sa: 865 mm Greutate: 300.00 kg

Linhai 300 Worker 4x2 sau varianta 4x4 Culori: verde, albastru, roșu, negru Motor: 1 cilindru, 4 timpi Putere: 21 CP Capacitate: 275 cmc Cutie de viteze: automată cu marșarier Rezervor: 14.20 l Răcire: cu lichid Transmisie: cardan Pornire: Electrică Anvelopa față: 24×8-12 Anvelopa spate: 24×11-10 Lungime: 2096 mm Lățime: 1170 mm Înălțime: 1170 mm Înălțime sa: 865 mm Greutate: 300.00 kg

Producătorul Linhai Jiangsu Linhai Group este o companie formată din mai multe divizii care integrează: producție, comerț, finanțare precum și activități de cercetare. Fiind una din cele mai mari fabrici aflată în proprietatea statului, Linhai Group produce motoare, scutere, motociclete și ATV-uri. Compania a fost fondată în 1956 și beneficiază de o experiență de peste 40 de ani.

TURISM

Farmecul unui hotel bijuterie În inima Bucureştiului, pe Calea Victoriei, aproape de Palatul Telefoanelor, poţi fi oaspete într-un loc încărcat de istorie. Grand Hotel Continental este o referinţă citadină de lux şi eleganţă. În interiorul lui vei trăi o experienţă unică, strălucitoare, dar în acelaşi timp discretă, caracterul de muzeu te va impresiona. Reporter: Cum aţi caracteriza hotelul pe care îl conduceţi? Sanda Almăşan, director Grand Hotel Continental: Grand Hotel Continental completează oferta hotelieră existentă cu ceea ce orice capitală europeană ar trebui să aibă: un hotel de lux, într-o clădire declarată monument istoric, decorată şi mobilată cu obiecte vechi, atent alese. Am dorit păstrarea aerului istoric al clădirii, dar, în acelaşi timp, aşa cum se aşteaptă clienţii, hotelul oferă facilităţi moderne, şi inglobează cele mai noi tehnologii. În acest produs s-a pus foarte multă pasiune şi dăruire şi nu în ultimul rând foarte multă muncă. Este un hotel cu o personalitate puternică şi sunt foarte bucuroasă când văd entuziasmul şi admiraţia oaspeţilor care trec pragul acestui hotel. Rep.: Cui se adresează acest hotel? S.A.: Targetul hotelului este definit de segmentul luxury, atât business cât şi leisure. Hotelul este, fară doar şi poate un boutique hotel de 5 stele, ce imbină perfect detaliile interiorului cu serviciile personalizate, gândite special pentru a satisface pe deplin dorinţele unei clientele de elită. În mare parte clienţii noştri sunt străini, sosiţi cu afaceri în Bucureşti. Ei recunosc că s-au îndrăgostit pe loc de noi şi ca ceea ce au citit despre noi este mult sub ceea ce realmente îi întâmpină în hotel. Cei care vin în Bucureşti la sfârşit de săptămână sau în lunile de vacanţă (iulie, august, decembrie) ne-au mărturisit că este unul din cele mai frumoase hoteluri, nu numai din România, ci şi din lume. Câteva statistici despre clienţii noştri ar suna cam aşa: peste 80% sunt străini şi peste 70% sunt bărbaţi. În ceea ce priveşte ţara de resedinţă, în top se află Italia, Franţa, Marea Britanie, Germania, Spania şi Statele Unite Rep.: Ce simboluri conferă hotelul dvs. capitalei? S.A.: Acest hotel face parte din istoria oraşului Bucureşti şi suntem mândri că este un produs românesc 100% care ne face onoare şi promovează adevarata imagine a poporului român, un popor îndrăgostit de artă, muzică şi cultură.

Ionuţ OPREA Grand Hotel Continental, construit şi atestat documentar încă din anul 1886, a fost redeschis acum doi ani, după lucrări de consolidare şi reabilitare ce au durat patru ani. Hotelul a păstrat structura vechii clădiri, dar mai ales a păstrat caracterul de monument istoric şi farmecul unei epoci faimoase. Grand Hotel Continental este un hotel intim, cu numai 59 de camere, amplasat în centrul Bucureştiului, o bijuterie lucrată atent, de la detaliile clădirii, elementele de design, până la decorurile ce completează “impresia artisitcă”.

www.transilvaniabusiness.ro

TURISM

Turism la mănăstire Pensiunile din apropierea mănăstirilor Hodoş-Bodrog şi Radna aşteaptă turiştii care vin să petreacă Sărbătorile pascale la mănăstiri. Ei au pregătit deja surprize, care speră să ﬁe pe placul clienţilor.

Ouă roşii, miel şi vin din Podgoria Aradului Proprietarii de pensiuni de la Lipova îşi aşteaptă clienţii să ajungă de Paşte la Mănăstirea Radna. Unii dintre ei spun că nu mai au nici măcar un loc liber, pentru că au fost contactaţi de luni bune de cetăţeni germani, dar şi francezi care vor să-şi petreacă sărbătorile pascale în România. Ei vin la Mănăstirea Maria Radna, dar vor să simtă atmosfera sărbătorilor. „De paştele catolic nu mai am nici un loc liber aproape niciodată. Pensiunea mea este plină, iar eu le pregătesc preparate tradiţionale: ouă roşii, ciorbă, friptură de miel, dar şi de viţel la cuptor cu cartoﬁ ţărăneşti, prăjituri de casă şi vin de Miniş”, a declarat Maria Costea, proprietara unei pensiuni. Ea spune că şi pentru Paştele ortodox are 90% din capacitatea de cazare ocupată, iar meniul va ﬁ acelaşi. Majoritatea celor care vin sunt etnici germani, care au locuit în zonă şi au plecat după 1990 în Germania şi se întorc de sărbători împreună cu familia, în România. Vin şi se cazează la pensiuni, merg la slujbe la Mănăstire şi le arată copiilor şi nepoţilor locurile lor natale.

Maria Radna, locul lacrimilor sﬁnte Mănăstirea Maria Radna are origini străvechi. În 1327, Regele Ungariei Carol Robert de Anjou, a construit la Lipova o mănăstire şi o biserică închinată Sfântul Ludovic de Toulouse, unchiul său. Amândouă au fost încredinţate călugărilor franciscani. În anul 1520, o văduvă pioasă a ridicat prima capelă pe dealul din Radna. După ce Banatul a fost cucerit de către otomani, capela a slujit credincioşilor şi călugărilor franciscani, refugiaţi din calea năvălitorilor pe malul nordic al Mureşului. Pater Andrija Stipančić, călugăr franciscan observant din provincia „Bosna Argentina” şi preot la Radna, a reuşit în 1642, după un drum lung străbătut pe jos până la Istanbul şi înapoi, să obţină de la sultan un „Embre” pentru renovarea capelei sale. În timpul stăpânirii otomane creştinii nu au avut voie să ridice sau să-şi repare bisericile, fără acordul sultanului, acord obţinut foarte greu. După douăzeci de ani, bătrânul Georg Vriconosa a donat capelei fraţilor franciscani din Radna o icoană tipărită în Italia, pe hârtie, în atelierul meşterului tipograf Remondini din Bassano del Grappa. Aceasta este icoana miraculoasă care s-a păstrat până în zilele noastre. În anul 1695, lăcaşul a fost incendiat de trupele otomane. Din incendiu, spune legenda, a scăpat neatinsă această singură icoană, despre care se spune că este făcătoare de minuni. Biserica actuală, monumentală, a fost construită în anul 1756 de către călugării franciscani

Turismul religios este tot mai înfloritor la Arad veniţi din Bosnia şi are dimensiuni impresionante: 60 metri lungime, o înălţime de 21 metri, iar turnurile ating 67 metri. În 1768, în vizită la Mănăstirea Maria-Radna a venit arhiducele Iosif al Austriei, viitorul împărat Iosif al II-lea de Habsburg. Despre el s-a spus că ar fi fost atât de impresionat de acest loc de har, încât ar fi afirmat că, dacă nu ar fi fost arhiduce ar fi dorit să devină guardian la Maria-Radna. Josef Moser, meşterul aurar oficial al curţii imperiale a trimis la mănăstire, doi ani mai târziu, o ramă din argint pentru icoana miraculoasă. Anul 1935 rămâne înscris în istoria acestor locuri: în acest an a fost înregistrat cel mai mare număr de pelerini din istoria Radnei, peste 73.000, care au ajuns în pelerinaj împreună cu episcopul diecezan Dr. h. c. Augustin Pacha. Mulţi dintre ei auparcurs pe jos, împreună cu episcopul, întreaga distanţă. În 1949, la Radna au fost concentraţi, în condiţii deosebit de grele, toţi franciscanii din România, iar după această dată călugării au fost împrăştiaţi în toată ţara. Anul 1990 însă a adus un nou început pentru viaţa religioasă în jurul vechii mănăstiri. Pelerinajele au fost reluate, de Sfânta Maria Mare, când mii de oameni se adună pentru a se ruga la mănăstirea Radna. Slujbele sunt oficiate în mai multe limbi, inclusiv în limba română. În spatele bisericii, pe deal, a fost amenajat un Drum al Crucii, urcat de pelerini şi credincioşi la marile sărbători creştine. După Revoluţie, la Radna au început să sosească credincoşi din toată Europa. În anul 1992, Papa Ioan Paul al II-lea a conferit bisericii de pelerinaj Maria-Radna titlul de Basilica Minor. Însă, din 1 octombrie 2003, călugării franciscani observanţi au părăsit mănăstirea Maria-Radna, din lipsă de fraţi. Din acest moment întreaga viaţă a acestui loc de pelerinaj a fost încredinţată clerului diecezan. Pelerinii străbat „Drumul Crucii” pe care-l parcurg în genunchi, în timp ce urcă dealul din spatele mănăstirii. Ei caută fructele unei plante, despre care se spune că simbolizează lacrimile Maicii Domnului.

Veste bună pentru turişti: încep renovările Urmaşul Elenei Udrea, Cristian Petrescu, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a semnat în data de 1 martie contractul de finanţare pentru proiectul Dezvoltarea turismului cultural în Regiunea Vest prin renovarea şi includerea în circuitul turistic a Bisericii şi Mănăstirii Maria Radna, finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional. Proiectul are o durată de implementare de 40 de luni şi o valoare totală de 47.145.581,73 de lei, din care 34.489.250,18 lei reprezintă finanţare nerambursabilă. Ministrul crede că în urma acestor acţiuni, numărul turiştilor va creşte în toată zona. „Ca urmare a acestor acţiuni, avem în vedere dublarea numărului de turişti, în zona Lipova şi în localităţile vecine, până în anul 2015, precum şi creşterea duratei medii de înnoptare cu minimum o noapte. Modernizarea infrastructurii va permite, astfel, ca în zonă să se poată desfăşura activităţi turistice pe tot parcursul anului, faţă de şase luni cât ţine sezonul turistic în prezent”, a declarat ministrul Petrescu.

Turismul mănăstiresc umple pensiunile arădenilor La Mănăstirea Hodoş-Bodrog nu există spaţii de închiriere pentru turişti. Cu toate acestea, doritorii de a-şi petrece Paştele la mănăstiri sunt mulţi. Mănăstirea Hodoş-Bodrog se aﬂă la câţiva kilometri de Arad, iar accesul cu autoturismul este extrem de uşor. Pensiunile arădene au deja oferte pentru Paşte şi unele dintre ele au deja locurile ocupate. „Am un grup de turişti, care vine de la Braşov pentru Paşte, la Arad. Toţi sunt tineri şi se cazează deja pentru al

TURISM doilea an, la mine la pensiune. Vin cu maşinile, merg la Slujba de Înviere la Bodrog, apoi a doua zi, la slujbe, tot la mănăstire. Sunt oameni modeşti, credincioşi. Eu le-am pregătit o surpriză: masa de Paşte este „ca la mama acasă”: ouă roşii, şuncă, ciorbă de miel, friptură şi cozonac tradiţional, ca în părţile Aradului”, a declarat Nelu Cristea, proprietar de pensiune din Arad. Tariful pentru trei nopţi de cazare, mic dejun şi masă festivă de paşte este de 300 de lei de persoană.

Mănăstirea Hodoş-Bodrog, legendă şi credinţă La numai câţiva kilometri de Arad, pe Malul Mureşului se aﬂă mănăstirea Hodoş-Bodrog, cea mai veche mănăstire din România în care clerul a slujit fără întrerupere. Istoria, legendele şi credinţa sunt principalele ei atracţii. Turiştii străini sunt atraşi de mănăstirea ortodoxă şi vin la Bodrog chiar dacă aparţin altor confesiuni. Oamenii vin atraşi de credinţă, dar şi de legendele care s-au păstrat cu toată prigoana din anii comunismului. O legendă arată cum a fost construită mănăstirea, în urmă cu un mileniu, chiar în apropierea Mureşului, într-o zonă extrem de bogată în vegetaţie. Legenda povesteşte despre un taur uriaş care a descoperit cu coarnele, dintr-o movilă de pământ, o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu pruncul Isus. Pe locul unde taurul a găsit icoana a fost ridicată de credincioşi o bisericuţă, în care a fost instalată icoana. Acesta este considerat a ﬁ începutul mănăstirii.

www.transilvaniabusiness.ro

Numele de Hodoş provine de la slavul „hudus”, care înseamnă sărbătoresc, maiestuos. Legenda spune însă că Hodoş ar fi fost numele taurului de care se leagă începutul mănăstirii. Coarnele taurului se găsesc şi astăzi în interiorul mănăstirii. Prima menţiune documentară a Mănăstirii Hodoş-Bodrog apare într-o diplomă emisă de Regele Bela al III-lea al Ungariei, de la 1177, prin care sunt atestate proprietăţile mănăstirii şi vecinii acesteia. Dar vechimea mănăstirii este mult mai mare, deoarece legenda spune că aici ar fi sălăşluit, pe vremea ducelui Ahtum, la începutul secolului al XI-lea, călugări greci de rit răsăritean. Mănăstirea Bodrog a suferit însă transformări de-a lungul istoriei. Au trecut tătarii, au venit turcii, însă credinţa oamenilor din zonă a fost mare şi de fiecare dată biserica mănăstirii a scăpat ca prin minune. Poate paradoxal, stăpânirea otomană a permis, în anumite limite, funcţionarea întregii ierarhii ortodoxe, precum şi a mănăstirilor, în grija cărora au trecut şi o serie de probleme civile. În secolul al XVII-lea, mănăstirea a fost ocupată în mai multe rânduri de turci, dar a beneficiat şi de protecţia principelui austriac Eugeniu de Savoia. În secolul XVII, după ce turcii au fost alungaţi şi a început stăpânirea habsburgică, lăcaşul de cult a beneficiat de rezultatul negocierilor purtate la Viena de episcopul Isaia Diacovici, la 1690, aşa-zisele „Privilegii ilirice”, care au asigurat o oarecare autonomie Bisericii Ortodoxe din Banat şi au permis existenţa mănăstirilor ortodoxe. În 1777, după mai multe jalbe, Maria Tereza a aprobat funcţionarea mănăstirii, dar a limitat numărul de monahi la 12. Iosif al II-lea, care a vizitat aşezământul monahal

înainte de a ajunge împărat, a dispus în 1784 o nouă veriﬁcare a mănăstirii. Priceperea stareţului de atunci, Teodosie Ioanovici, care nu a făcut cunoscute cifrele reale privind mănăstirea a făcut ca totul să treacă cu bine. După 1918, problemele par a ocoli aşezământul de la Bodrog. Însă, după 1948, mănăstirea a trecut din nou prin clipe delicate: şi-a pierdut dreptul de a menţine şcoala orfelinat, a rămas fără terenurile agricole şi mulţi călugări au ajuns în închisorile comuniste. În 1959, la Bodrog erau doar trei călugări inﬁrmi şi un preot pensionar, iar mănăstirea a devenit sediul CAP-ului din comună. În 1962, episcop al Aradului a ajuns Teoctist Arăpaşu, viitorul patriarh, care a reuşit să scoată CAP-ul din mănăstire şi să învioreze viaţa duhovnicească. Credincioşii au continuat să vină la mănăstire, chiar dacă accesul a fost destul de greu. Ei urcau în tren în Staţia CFR Arad, dar trenurile erau cele pline de navetişti, la ore care nu aveau nimic în comun cu slujbele bisericeşti. Și aşa, zeci de oameni veneau la Bodrog, iar după ce coborau din tren, mergeau pe jos patru kilometri.

Sorin TROCAN

SĂNĂTATE

Turismul balnear românesc renaşte, oficial, la Sovata A X-a ediţie a Conferinţei Naţionale de Balneologie, ce se va desfăşura în luna mai la Sovata, la Hotel Danubius, va marca începutul unui mult dorit parteneriat între reprezentanţii medicinei balneare cu fundamentare ştiinţifică şi factorii de decizie implicaţi în turismul balnear. Mai exact, în perioada 10-12 mai, la Sovata, se va semna un acord de colaborare între Asociaţia Română de Balneologie (ARB) şi Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR). „Acest parteneriat este în esenţă actul de renaştere al turismului balnear românesc pe o fundaţie solidă, deoarece persoanele implicate în coordonarea acestui fenomen posedă cunoştinţele şi dedicarea, indispensabile succ cesului de cursă lungă. În acest context, staţiunea Sovata, ca exemplu concret de bună gospodărire a factorilor naturali, se doreşte a fi o oază de speranţă pentru toţi cei care gândesc şi muncesc pentru o Românie a turismului balnear de vârf”, a declarat dr. Suzana Pretorian, membru în comitetul organizatoric al evenimentului din partea Hotelului Danubius. Prin Hotărârea de Guvern nr.1.016/2011 oraşului Sovata i-a fost acordat statutul de staţiune balneară şi balneoclimatică, alături de alte nouă localităţi şi areale din ţară, care dispun de factori naturali de cură. Conform actului normativ Sovata a îndeplinit condiţiile necesare acordării acestui statut, fiind situată într-o zonă cu factori climatici benefici, cu condiţii pentru asigurarea menţinerii şi ameliorării sănătăţii, a capacităţii de muncă, precum şi a odihnei şi a reconfortării.

Cercetări în aplicarea factorilor terapeutici naturali, în diferite afecţiuni Conferinţa, cu tema „Valorificarea experienţei clinice şi de cercetare în remodelarea metodologiei curelor balneare în staţiunile balneoclimaterice din România. Ghiduri şi protocoale de bună practică în medicina balneară” este organizată de Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie şi Asociaţia Română de Balneologie, sub egida Ministerului Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Știinţifică. Evenimentul va reprezenta o ocazie specială pentru dezbaterea problemelor de interes în asistenţa medicală şi cercetarea ştiinţifică privind

potenţialul balnear al României, fiind subliniate perr spectivele de dezvoltare ale acestui domeniu. „La eveniment vor fi invitaţi oaspeţi din străinătate, printre care prof. dr. Zeki Karagülle din Turcia, preşedintele Societăţii Internaţionale de Hidrologie Medicală, cu care Asociaţia Română de Balneologie are relaţii strânse de colaborare, precum şi medici din majoritatea staţiunilor balneare, în dorinţa de a ne împărtăşi reciproc experienţele profesionale şi proiectele de viitor”, a mai spus dr. Pretorian. În cadrul conferinţei vor fi prezentate referate şi comunicări privind activitatea medicală şi de cercetare balneară în staţiunea Sovata, metodologii de aplicare a factorilor terapeutici naturali în afecţiunile reumatismale cronice degenerative şi inflamatorii, cercetarea ştiinţifică şi aplicaţiile terapeutice ale speleoterapiei în afecţiunile respiratorii. De asemenea vor fi prezentate studii clinice despre metodologia de aplicare a factorilor terapeutici naturali în afecţiunile aparatului digestiv, aparatului renal şi în boli de metabolism, în osteoporoză, boli cardiovasculare şi cerebrovasculare, comunicări despre cercetarea fundamentală în domeniul factorilor naturali terapeutici, recuperarea medicală a afecţiunilor reumatismale şi ortopedicotraumatice, precum şi recuperarea medicală faza a III-a a bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare.

Arina MOLDOVAN

www.transilvaniabusiness.ro

SĂNĂTATE

O viaţă nouă sau NeoLife A oferit o cantitate impresionantă de medicamente gratuite, a ajutat persoane nevoiaşe cu haine şi mâncare, iar peste 1.000 de instituţii au primit de la aparatură, la materiale sanitare. Este vorba despre la Fundaţia Creştină de Ajutorare din Cluj, care se va numi de anul acesta NeoLife-FCA. Ideea conturării unei organizaţii care să răspundă unor nevoi stringente ale oamenilor a apărut curând după 1990. Fundaţia a pornit la iniţiativa Rodicăi Moraru, în mijlocul colectivului medical din cadrul Dispensarului de Copii, în care aceasta lucra ca asistent de ocrotire. Astfel s-a format echipa a ceea ce mai târziu avea să poarte numele de Fundaţia Creştină de Ajutorare (FCA). Şapte cadre medicale au remarcat nevoia de sprijinire a populaţiei care sărăcea în continuu şi care avea acces tot mai greu la resurse materiale (haine şi îmbrăcăminte), medicamente şi aparatura medicală necesară, pe fondul transformărilor drastice care au urmat Revoluţiei din Decembrie 1989. Astfel, FCA este una dintre cele mai vechi ONG-uri din Cluj cu o activitate constantă şi a cărui dezvoltare poate fi urmărită în timp inclusiv în numărul de proiecte derulate şi beneficiari asistaţi. „La vremea înfiinţării fundaţiei, nu exista o lege care să îi guverneze activitatea, astfel că a funcţionat până în 1995 sub tutela Spitalului Judeţean de Copii. Din 1996 funcţionează de sine stătător, iar de anul acesta îşi reinventează îmaginea, sub denumirea de NeoLife”, a spus Lacrima Andreica, PR si Project Manager la NeoLife - FCA.

Fizioterapie la îndemâna tuturor În prezent, NeoLife - FCA derulează proiectul de distribuire gratuită de medicamente şi materiale medicale către beneﬁciarii săi şi către persoane defavorizate

din Cluj-Napoca. Din luna martie 2012, NeoLife oferă şi servicii de întreţinere corporală care implică inclusiv recuperare medicală uşoară tip fizioterapie, prin aplicare de curenţi diadinamici, curenţi galvanici, curenţi interferenţiali şi exponenţiali, ultrasunete, laser, magnetodiaflux, băi cu vibromasaj. „Oamenii vin la noi la recomandarea medicilor. Fizioterapia este gratis, însă cei care doresc pot să doneze 5-6 lei, pentru a acoperi costurile de funcţionare a aparaturii. Pensionarii pot beneficia gratuit de aceste servicii medicale”, a mai precizat Lacrima Andreica, PR&manager de proiecte al NeoLife-FCA. „Pentru beneficiarii noştri obişnuiţi sau alţi solicitanţi punem la dispoziţie şi servicii specializate de consiliere şi psihoterapie cu un medic specializat inclusiv în medicina psihiatrică”, a declarat Rodica Moraru, fondatoarea NeoLife-FCA.

Proiecte pentru copii În prezent, fundaţia desfăşoară un proiect de mentorat – Mari şi Mici, Mari Amici, în care 50 de copii recomandaţi de 20 de şcoli clujene beneficiază de sprijinul a 50 de voluntari în dezvoltarea lor emoţională, socială şi şcolară. Acest proiect de mentorat se desfăşoară, deja de cinci ani. Toate aceste relaţii de mentorat se desfăşoară sub supravegherea profesională a psihologului fundaţiei. În fiecare an, copiii incluşi în proiectul de mentorat participă şi în tabere de vară, potrivit vârstei lor. În 2011, copiii din proiect au beneficiat şi de activităţi specifice de informare şi prevenire a consumului de

substanţe (în special etnobotanice) şi au mers într-o excursie educativă la Ozd (judeţul Mureş), unde funcţionează un centru de terapie al consumatorilor şi dependenţilor de alcool.

Învaţă o istorie vie În acest an, activităţile de informare şi educare vizează istoria recentă a României mai cu seamă învăţarea valorilor şi principiilor pe care foştii deţinuţi politici au fost dispuşi să le apere cu orice preţ. În acest sens în luna aprilie, copiii vor merge într-o excursie educativă cel mai probabil la Sighetu Marmaţiei (Maramureş), la penitenciarul de acolo, devenit muzeu. Apoi copiii se vor întâlni cu unul dintre supravieţuitorii gulagului comunist din România şi vor vizita unul dintre locurile de detenţie în care acesta a fost închis.

Asistenţa materială Într-o proporţie mult mai mică, la solicitările sponsorilor externi, fundaţia se implică în continuare şi în distribuirea ajutoarelor materiale persoanelor aﬂate într-o stare de vulnerabilitate socială şi materială mare. Ultimele acţiuni de acest fel au avut loc în luna decembrie 2011, când NeoLife s-a implicat în distribuirea de cadouri ambalate (shoe box) comunităţilor din Suceag şi din zona defavorizată Vişa (peste 500 de copii şi familii au beneﬁciat de aceasta formă de ajutor material).

Ana FLORESCU

NeoLife-FCA în cifre

Fundaţia NeoLife este una dintre cele mai active din Cluj

www.transilvaniabusiness.ro

- 8 angajaţi permanenţi - 50 de voluntari în proiectul de mentorat şi peste 20 de voluntari implicaţi în toate celelalte proiecte ale FCA - peste 36.000 de familii clujene aflate în dificultate au fost ajutate cu bunuri şi alimente - peste 114.000 de persoane au primit gratuit medicamente şi materiale sanitare - peste 1000 de instituţii au primit bunuri, medicamente şi materiale medicale - peste 600 de persoane au beneficiat de asistenţă socială pe o perioadă mai lungă de timp - peste 100 de copii aflaţi în situaţii vulnerabile au fost şi sunt sprijiniţi de voluntari formaţi şi specializaţi în relaţii de mentorat

SĂNĂTATE

Vizionarul de la Optilens Doctorul Teodor Tomi are reputaţia unui medic vizionar, care a reuşit să creeze unul dintre cele mai puternice branduri din Transilvania în domeniul chirurgiei oftalmologice. Unii dintre pacienţii săi spun că Teodor Tomi are o mână de aur. Alţii remarcă faptul că, dintr-un simplu cabinet medical, Optilens s-a dezvoltat până a atins un nivel comparabil cu cel al marilor clinici din Occident. Până acum, exista moda ca românii cu bani să meargă să se trateze în Occident. Înspre clinici precum AKH din Viena exista un adevărat pelerinaj al românilor în suferinţă. Însă există şi medici din Transilvania capabili să refacă acest lucru în sens invers. Adică, să îi aducă pe occidentali să se trateze la Cluj. Preţul mai mic perceput de clinicile din România, în comparaţie cu cele din Occident, reprezintă un argument important. Însă mai importantă este buna reputaţie de care se bucură unii dintre medicii români. Doctorul Teodor Tomi este un bun exemplu în acest sens.

Pacienţi din Germania, Italia ori Israel O nouă formă de turism medical ia amploare la Cluj. Este vorba de străini din Germania, Italia ori Israel care vin să se supună unor operaţii oftalmologice în clinicile clujene. De asemenea, la serviciile medicilor clujeni apelează şi români care muncesc în străinătate. Sunt mai multe motive pentru care se întâmplă acest lucru. ”În primul rând, există medici ardeleni, pregătiţi în străinătate, în clinici precum cele din Lyon, Franţa, care pot concura oricând cu colegii lor din Occident. De asemenea, clinicile clujene au investit masiv în aparatură de ultima generaţie, la fel de bună ca şi cea din vestul Europei”, spune unul dintre

românii care a venit de la Milano pentru a se trata la Cluj. El spune că nu există absolut nici o diferenţă din punctul de vedere al dotărilor tehnice între Optilens şi orice clinică din străinătate. ”Din anumite puncte de vedere, pot spune că am văzut aici aparate mai performante, pentru că medicii noştri sunt nevoiţi să investească mai mult, deoarece pot aduce pacienţi din străinătate doar dacă oferă standarde superioare celor din vest. Însă medicii noştri sunt mai buni. Și asta pentru că au fost nevoiţi să se descurce în situaţii – limită, de care nu au avut parte medicii din Germania. Eu am venit acasă, în România, ca să mă tratez la doctorul Teodor Tomi, care l-a operat pe un prieten al meu şi care acum este într-o stare excelentă. Sincer, este vorba de încredere, iar eu am încredere în acest doctor, de aceea am venit aici”, spune o pacientă din Bavaria. Însă această reputaţie a doctorului Teodor Tomi a fost consolidată prin muncă intensă şi prin investiţii serioase. Doar un laser performant, din gama Excimer, poate ajunge să coste 500.000 de euro. ”Intervenţiile chirurgicale cu Laser Excimer sunt, în principal, cerute de cei care doresc să scape de ochelari. Posibilitatea de rezolvare cu Laserul Excimer a viciilor de refracţie este foarte mare. Operaţiile se fac în regim ambulator şi durează aproximativ cincisprezece minute. După operaţia propriu-zisă, pacientul este ţinut în salon pentru încă 30 de minute. Dacă totul decurge bine, acesta poate pleca acasă, fără pansa-

ment, cu lentile terapeutice”, spune Teodor Tomi. Medicul oftalmolog mai afirmă că, în proporţie de 80 la sută, pacienţii operaţi cu Laser Excimer scapă de dependenţa de ochelari. Clinica clujeană este atât de bine dotată, încât dispune de două astfel de aparate, un lucru neobişnuit chiar pentru clinici reputate din Occident. Astfel, investiţiile în Optilens au fost realizate la nivelul cel mai înalt din Europa, iar serviciile oferite sunt din gama superpremium. Însă preţurile sunt pentru buzunarele românilor, cu toate că la Cluj medicii fac operaţii de nivelul celor din Viena, Praga ori Paris, spune doctorul Teodor Tomi. ”Ceea ce fac eu nu este o meserie din care să te îmbogăţeşti. Practic, câştigi ca să investeşti, ca să ai aparatură de ultimă generaţie, să ţii pasul cu ultimele descoperiri ştiinţifice concretizate în inovaţie tehnologică”, spune doctorul clujean. Teodor Tomi spune că, în prezent, există două tipuri de operaţii oftalmologice care pot fi realizate doar la Optilens. ”Este vorba de două tipuri fine de intervenţii chirurgicale: implantarea de segmente de inele corneene intrastromale în cheratocon şi implantarea de lentile de contact intraoculară de tip ICL”, detaliază renumitul chirurg clujean.

Educaţie prin exemplu Există şi diferenţe între clinicile clujene şi cele din Occ cident, care sunt vizibile mai ales în sălile de aşteptare.

”Intervenţiile ţ chirurgicale cu Laser Excimer sunt, în principal, cerute de cei care doresc să scape de ochelari. Posibilitatea de rezolvare cu Laserul Excimer a viciilor de refracţie este foarte mare. Operaţiile ţ se fac în regim ambulator şi ş dureaza aproximativ zece minute”” Teodor Tomi Doctorul Teodor Tomi are o reputaţie excelentă în lumea medicală

SĂNĂTATE Doctorul Teodor Tomi nu este medic doar pentru pacienţii cu bani. De multe ori, el oferă, cu generozitate, alinare şi celor săraci. Însă el are un principiu foarte sănătos. ”Eu îi operez gratis la un ochi. După ce îşi recapătă vederea, oamenii pot, dacă vor, să muncească pentru a-şi plăti operaţia pentru celălalt ochi, deoarece dacă primesc o şansă, oamenii trebuie să facă dovada că au meritat-o”, spune medicul clujean. care au contribuit la îmbunătăţirea permanentă a pregătirii profesionale.

Transplantul de cornee, obiectiv de viitor Dacă în străinătate, pacienţii respectă cu stricteţe programările, în Cluj, sălile de aşteptare sunt supraaglomerate. Medicul Teodor Tomi face, uneori, eforturi ieşite din comun pentru a-i mulţumi pe toţi. Astfel că, în mod curent, ziua sa de lucru depăşeşte cu mult durata medie a programului de muncă al colegilor săi din Occident. Însă calităţile sale de manager sunt probate nu doar de faptul că Optilens a devenit un fanion pentru medicina românească, ci şi prin faptul că reuşeşte să gestioneze la un nivel performant adevăratul asalt al pacienţilor, care sunt atraşi de buna reputaţie a unităţii medicale private din Cluj-Napoca. Iar calităţile sale de lider sunt dovedite de faptul că tinerii medici din echipa sa i-au copiat, în mare măsură, tiparul său comportamental. Astfel, echipa Optilens înseamnă medici care îşi sacrifică de multe ori timpul liber ori micile plăceri ale vieţii pentru a se ocupa de pacienţi ori pentru a studia noutăţile medicale sau pentru a se implica în diferite proiecte de cercetare. Astfel, ei au ajuns la un nivel care poate fi invidiat de orice medic de generaţia lor din Occident. Iar prin volumul mare de muncă ei ajung şi la satisfacţii financiare comparabile cu cele oferite de clinicile occidentale. Doctorul Teodor Tomi spune că, nici el, nici colegii săi nu au motive să ia în calcul o emigrare în Occident, pentru că nivelul de satisfacţie materială este ridicat, iar satisfacţiile umane şi profesionale oferite de munca în clinica clujeană sunt superioare celor oferite de alte clinici din străinătate. Însă aceste lucruri sunt urmarea unui şir lung de eforr turi. Medicul Teodor Tomi îşi aminteşte că şi-a procurat primele aparate performante din Franţa, unde fusese la o specializare. Iar pentru că nu avea cu ce să aducă aparatele franţuzeşti, el şi-a cumpărat o maşină ieftină, pe post de mijloc de transport. Însă pentru că, pe acea vreme, în care se împărţea între munca sa din cadrul Spitalului Municipal din Dej şi cabinetul său din Cluj-Napoca, cea mai mare parte a veniturilor sale era investită în cumpărarea de aparate de ultimă generaţie, maşina adusă din Franţa a servit multă vreme echipa Optilens. An de an, serviciile oferite de doctorul Teodor Tomi s-au îmbunătăţit, iar familia sa s-a implicat din ce în ce mai mult în activitatea clinicii. Astfel că doctorul Teodor Tomi a ajuns la un nivel

www.transilvaniabusiness.ro

la care îşi permite un lux pe care mulţi manageri de top din lumea medical doar îl visează. Este vorba de a sta cât mai mult timp alături de prima sa dragoste, chirurgia oftalmologică, în loc să facă muncă de director executiv.

Reputaţie internaţională Doctorul Teodor Tomi se bucură de o reputaţie excelentă în România , este membru al Academiei Americane de Oftalmologie şi al Societăţii Europene de Cataractă şi Chirurgie Refractivă. Are relaţii de prietenie cu chirurgi oftalmologi din Franţa, Belgia, Gerr mania , Rusia şi Ucraina. Aceste relaţii se dovedesc a ﬁ foarte utile prin schimburile de experienţă făcute. În România, el a devenit membru al numeroaselor societăţi medicale, iar faptul că el nu s-a rezumat doar la practica medicală ci s-a implicat şi in absolvirea unor cursuri de specializare de cel mai înalt nivel

Doctorul Teodor Tomi are, pentru viitor, un obiecc tiv deosebit de ambiţios. El doreşte să realizeze, în premieră medicală, primul transplant de cornee dintr-o clinică medicală privată din Cluj. Din punct de vedere tehnic, aparatura medicală aflată în dotarea clinicii Optilens ar permite oricând acest lucru. Însă, deocamdată, există o problemă, pe care doctorul Teodor Tomi se străduieşte să o rezolve prin apelul la generozitatea caracteristică celor mai multe persoane care au îmbrăţişat profesia de medic şi la solidaritatea umană. Transplantul de cornee poate fi realizat de la donator aflat în moarte clinică. Astfel că el va încerca, pe de o parte, să convingă familiile celor care ajung în această stare să accepte prelevarea de cornee, iar pe de altă parte să îi determine pe colegii săi medici din echipele de recoltare să fie preocupaţi şi de acest aspect. Iar dacă va reuşi acest lucru, principalii beneficiari vor fi pacienţii care vor avea din nou şansa de a vedea lumina zilei.

Claudiu PĂDUREAN P

SĂNĂTATE

Endo-Artroscopia Concurenţa acerbă din mediul medical privat determină unităţile medicale private să aducă mereu noutăţi în tratamentul diferitelor afecţiuni. Inovaţiile privind aparatura medicală a dus în timp la perfecţionarea tratamentelor prin tehnici neinvazive, fără să ﬁe necesare intervenţiile chirurgicale clasice. Mureşeanul Tiberiu Băţagă, medic specialist ortopedie traumatologie, este printre cei cărora le place să ﬁe la curent cu noutăţile din medicină din întreaga lume şi a „îmbrăţişat” cele mai moderne tehnologii, asigurând pacienţilor săi accesul către cele mai sigure tratamente cu efect atât pe termen scurt, cât şi lung. Medicul şi-a deschis împreună cu soţia sa, prof. dr. Simona Băţagă, medic specialist gastroenterolog, două

cabinete medicale, pentru specialitatea ortopedie traumatologie, respectiv gastroenterologie, sub cupola SC. Endo-Atroscopie SRL, pe str. Revoluţiei nr. 27 din Târgu Mureş. Activitatea cabinetelor a demarat în anul 2005 doar cu asigurarea de consultaţii medicale în privat, pentru care s-au încheiat contracte cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Mureş. În timp a început să ﬁe dezvoltată o întreagă paletă de

Terapia cu ultrasunete elimină durerea tratând afecţiunile articulaţiilor

servicii oferite în cele două specialităţi, o parte ﬁind decontată de stat, iar o parte plătită de pacient.

Durererea, eliminată cu ultrasunete „Pacienţii se pot adresa la cabinetul nostru de traumatologie şi ortopedie pentru toate afecţiunile acute sau cronice, respectiv degenerative ale aparatului osteoarticular, pentru fixarea și montarea de dispozitive medicale, pentru tratamente cu suplimente vâscoelastice. Pacienţii sunt consultaţi, dacă este cazul se face şi radiografie, se pot extrage fire postoperatorii, se pot face chiar şi mici intervenţii care necesită anestezie locală”, a înşirat prof. dr. Tiberiu Băţagă câteva dintre serviciile ce pot fi accesate la cabinetul său. De doi ani de zile, numărul pacienţilor care se adresează pentru consultaţii şi tratamente s-a diverr sificat, marea lor majoritate provenind din alte judeţe decât Mureș. Interesul lor este focalizat pe tratamentul durerii din diferite zone ale corpului, realizat cu ajutorul unui aparat Shockwave therapy. „Este un aparat care funcţionează pe bază de unde de radiofrecvenţă, care sunt neinvazive, al cărui scop este de a trata toate afecţiunile inflamatorii traumatice sau degenerative ale tuturor articulaţiilor. Există pentru fiecare tip de articulaţie frecvenţa şi intensitatea care trebuie efectuată. De obicei se fac cel puţin 10-12 şedinţe pe o articulaţie, asta înseamna de 2-3 ori pe săptămână,

SĂNĂTATE

Pacienţii cu afecţiuni din sfera gastroenterologiei sunt consiliaţi cu privire la durerile acuzate durata unei astfel de şedinţe fiind de 5-7 minute. Iar efectele sunt extraordinar de bune şi pe termen scurt şi pe termen lung. În foarte multe cazuri când au fost situaţii în care s-au indicat intervenţii chirurgicale, rezultatele la aceste tratamente au fost foarte bune şi s-a putut amâna intervenţia un an sau doi”, a explicat medicul ortoped. Tehnologia avansată a aparatului necesită doar introducerea datelor pacientului, zona dureroasă, iar aparatul îşi reglează singur intensitatea cu care va acţiona. Pe porţiunea cu probleme se aplică un strat de gel şi cu ajutorul pistolului se emit undele de radiofrecvenţă în zona afectată. Tratamentul are contraindicaţii de a fi aplicat doar pentru gravidele aflate în cel de al doilea trimestru de sarcină. Costurile pentru o şedinţă de tratament se ridică la 150 lei.

Cartilajele osoase refăcute prin injectare de celule stem Un alt tratament revoluţionar, utilizat de un an de zile în cabinetul prof.dr. Băţagă, este Plasma therapy. Pacientului îi sunt recoltaţi 7 ml de sânge cu ajutorul unei seringi speciale, duble, care se introduce într-o centrifugă specială. „Aparatul este reglat pentru 5 minute, după ce porneşte cele două soluţii se decantează, plasma cu celule stem rămâne pe fundul seringii, iar cea cu celulele roşii în porţiunea superioară. Se aspiră numai plasma şi rămân 3,5 ml de ser în care avem celule stem. Acestea sunt reinjectate în zonele dureroase în care există deﬁcit de vindecare. Creşte cantitatea de factori de protecţie a cartilajului articular de la 5 până la 25 de ori. Introduse în articulaţie (n.r.- celulele stem) creează o peliculă care asigură o protecţie sau reface cartilajul, articulaţiile. Este una dintre cele mai moderne tratamente care se efectuează pe plan mondial pentru tratamentul cartilajului osos”, a precizat prof. dr. Băţagă. Astfel se pot înlocui cu succes tratamente chirurgicale de refacere a cartilajelor, intervenţiile endoscopice articulare, intervenţii de chirurgie artroscopică de refacere a ligamentului. O singură doză de sânge recoltat, din care se obţine plasma cu celule stem, este utilizată de la trei până la cinci tratamente, o dată de săptămână. Acest tratament, al cărui cost este de 100

www.transilvaniabusiness.ro

euro, este solicitat de cele mai multe ori de sportivii de performanţă. „Avantajele tratamentelor sunt că nu este nevoie de intervenţie chirurgicală, sunt foarte sigure, iar acum tratamentele cu celule stem sunt dintre cele mai căutate şi mai avangardiste tratamente care se fac, inclusiv la leziunile locomotorii. Iar tratamentul cu Shockwave theraphy astăzi este unul dintre tratamentele de bază în ortopedie traumatologie şi evită intervenţiile chirurgicale. Sigur, nu în toate cazurile, dar în proporţie de 60-70% aceste intervenţii pot ﬁ evitate”, a conchis medicul ortoped.

De la simple consultaţii, la investigaţii endoscopice Pacienţii cu afecţiuni din sfera gastroenterologică se pot adresa cabinetului de gastroenterologie de la simple consultaţii, până la investigaţii endoscopice, gastroscopie, colonoscopie, sau intervenţii gen politectomii. „Bolnavi vin doar pentru consultaţie prealabilă, sau sunt programaţi pentru colonoscopie sau gastroscopie. Consultaţiile sunt atât pe partea de tub digestiv cât şi pe partea de hepatologie, de hepatite cronice, virale, ciroze. Pe gastroenterologie la început făceam doar consultaţii, acum facem endoscopie digestivă superioară şi colonoscopie, endoscopie digestivă inferioară, se pot preleva biopsii şi de anul trecut avem şi cauter şi se pot face şi intervenţii gen politectomii”, a explicat prof. dr. Simona Băţagă, medic specialist gastroenterologie.

Noi investiţii pe viitor Cei doi medici intenţionează ca, pe viitor, să dezvolte noi palete de servicii şi investigaţii medicale, prin realizarea unei săli de operaţii pentru chirurgie artroscopică şi intervenţii chirurgicale pentru patologia piciorului, precum şi achiziţionarea unui ecograf performant care să poată fi utilizat atât în gastroenterologie cât şi pentru specialitatea cardiologie, care se intenţionează să fie înfiinţată.

Arina MOLDOVAN

CSR

“Şcoala de inovaţie” cu Adrem Invest Elevi de la şapte licee din Târgu-Mureş au participat în perioada 2-6 aprilie, cu ocazia “Săptămânii altfel”, la diferite activităţi extraşcolare organizate de compania Adrem Invest în cadrul platformei de responsabilitate socială “Viitorul alege inovaţie”, demarată cu scopul de a descoperi talente şi capacităţi în domeniul creativităţii şi inovaţiei. Primul proiect din cadrul platformei se numeşte “Şcoala de inovaţie”, acesta ﬁind sprijinit de Ministerul Educaţiei şi Cercetării din România şi derulat în colaborare cu Universitatea “Petru Maior.” Din Târgu-Mureş au participat liceeni de la Colegiu Naţional „Alexandru Papiu Ilarian”, Colegiul Naţional „Unirea”, Colegiul Economic „Transilvania”, Liceul de Artă, Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu”, Grupul Şcolar „Electromureş” şi Grupul Şcolar „Avram Iancu”. „Compania noastră a hotărât să lanseze această platformă în acest an deoarece în 2012 împlinim 20 de ani de activitate, ceea ce pentru o companie privată din România reprezintă o perioadă bună. Şi pentru că am atins maturitatea ca vârstă ne-am gândit să ne dovedim această maturitate şi prin proiecte cu caracter social. Primul proiect în cadrul acestei platforme se numeşte “Şcoala de inovaţie” deoarece compania noastră are o principală componentă

bazată pe inovaţie”, a declarat Corneliu Bodea, vicepreşedintele companiei Adrem Invest.

Concurs de proiecte Astfel, în perioada 2-6 aprilie liceenii au participat la mai multe conferinţe despre inovaţie, la finalul cărora va fi organizat un concurs de proiecte. „Proiectul cu care începem această platformă se adresează elevilor de liceu din trei oraşe: Craiova, Târgu-Mureş şi Suceava. Am ales aceste oraşe ca fiind locuri unde compania noastră îşi desfăşoară cu prioritate activitate. Elevii de liceu sunt invitaţi să participe la o serie de conferinţe pe teme cum ar fi creativitatea şi inovaţia. Urmare a acestor conferinţe susţinute de profesori universitari, se va organiza un concurs de proiecte care va fi premiat cu diverse premii. De exemplu, pentru premiul întâi echipa care va câştiga va beneficia de o vizită la Muzeul Tehnicii de la Viena, pe cheltuiala companiei noastre. De asemenea, ne gândim să continuăm acest proiect cu mai multe activităţi, să-i sprijinim mai departe pe aceşti tineri pentru a-şi stimula spiritul inovativ şi creator”, a precizat Corneliu Bodea.

Inovaţie şi creativitate pe înţelesul elevilor

Conf. Mirel Bănică

www.transilvaniabusiness.ro

Prima sesiune a proiectului a avut loc marţi, 3 aprilie, şi a fost găzduită de Aula Magna a Universităţii “Petru Maior.” Pe lângă cei doi profesori, Mirel Bănică, conf. dr. asociat al Universităţii din Bucureşti şi conf. univ. dr. Maria Georgescu din cadrul UPM, coordonatorii cursurilor, au onorat cu prezenţa elevii liceelor din Târgu-Mureş. “Este un proiect de responsabilitate socială. Ţintele responsabilităţii sociale sunt foarte diverse în ziua de azi, iar Adrem Invest s-a gândit să vină cu o şcoală altfel unor copii care sunt foarte însetaţi

Corneliu Bodea, vicepreşedintele companiei Adrem Invest de nou, de ceea ce se întâmplă în jur. Noi încercăm prin astfel de cursuri să-i ajutăm, să le călăuzim puţin interesele, şi să îi cointeresăm cu nişte premii foarte atractive pentru nişte oameni de vârsta lor. Elevii au reacţionat surprinzător de bine, au fost foarte atenţi, poate uneori puţin cam timizi, ﬁind totuşi într-un spaţiu universitar, mai solemn decât cel din liceeele unde sunt obişnuiţi”, a declarat Mirel Bănică.

Alex TOTH

ENERGIE

Cel mai mare parc fotovoltaic al României Cel mai mare parc fotovoltaic din România va costa patru milioane de euro, va avea 10.000 de panouri solare și va produce 2,5 MW/h. În comuna arădeană Vladimirescu, o localitate situată în marginea Aradului, va fi construit cel mai mare parc fotovoltaic din România. Povestea parcului pare desprinsă dintr-o telenovelă. Primarul Ioan Crișan povestește cum în urmă cu un an a fost invitat în Germania, pe un șantier unde munceau peste 200 de localnici. A plecat în Germania, a vizitat șantierul și a văzut care este tendința europeană în materie de energie. Când s-a întors acasă și a propus realizarea unui parc fotovoltaic în comuna sa. „Acolo l-am cunoscut pe domnul Sasha, care a fost foarte amabil cu mine şi m-am gândit că nu strică să vină ei cu investiţii aici şi oamenii noştri plecaţi la muncă peste hotare să muncească acasă. Văd că ideea a prins, iar acum el este aici pentru a ne cunoaşte. Facem un experiment să vedem cum decurg lucrurile. Dacă totul merge şi va fi mulţumit, sunt sigur că va investi la noi în ţară, mai ales că este un om serios şi cu potenţial financiar. Sper că vom colabora bine şi îmi doresc nu să rămână doar în Vladimirescu, ci şi în România. Sper că aceste lucru se va întâmpla”, a declarat Ioan Crişan, primarul comunei Vladimirescu. A identificat un teren care nu are nici o valoare agricolă, dar nici imobiliară, pe care intenționează să-l pună la dispoziția constructorului. „Toate documentațiile pentru parcul fotovoltaic sunt finalizate. Ne dorim ca muncitorii români din Vladimirescu, care lucrează în Germania, să îşi găsească locuri de muncă aproape de casă”, a declarat Ioan Crişan.

Parcul de la Vladimirescu, proiect etalon Sasha Möhring, patronul companiei Möhring Energie GmbH, a venit la Vladimirescu, însoțit de Valentin Guset, administratorul Enercons Guset, ﬁrmă care se ocupă cu montajul panourilor. Sasha Möhring a explicat că dorește să investească în România, însă depinde foarte mult de legislație și birocrație. Omul de afaceri german spune că legislația este clară, dar

10.000 4 Investitorii germani sunt interesați de potențialul energetic al României nu este foarte transparentă. „Dacă vom construi acest parc fotovoltaic, vrem să continuăm investiţiile

”Ne asumăm riscurile acestei investiţii în contextul în care legislaţia românească nu este foarte transparentă şi nici stabilă, mai ales în ceea ce priveşte certificatele verzi. Va fi doar prima etapă a proiectului, cu o investiție inițială de patru milioane de euro. Va fi și proiectul de prezentare pentru România. Noi intenționăm să mergem în mai multe orașe, pentru a amenaja parcuri fotovoltaice” Sasha Mohring

în România. Ne asumăm riscurile acestei investiţii în contextul în care legislaţia românească nu este foarte transparentă şi nici stabilă, mai ales în ceea ce priveşte certificatele verzi. Va fi doar prima etapă a proiectului, cu o investiție inițială de patru milioane de euro. Va fi și proiectul de prezentare pentru România. Noi intenționăm să mergem în mai multe orașe, pentru a amenaja parcuri fotovoltaice”, a declarat Sasha Möhring. Parcul de la Vladimirescu se va întinde pe trei-patru hectare și va avea peste 10.000 de panouri solare, cu o capacitate de 2,5 MW/h. Sasha Möhring

a explicat că în Germania, un parc de asemenea dimensiuni ar alimenta peste 100 de gospodării. „Din punct de vedere tehnic, noi îl terminăm într-o lună de zile. Va ﬁ gata, la cheie”, a declarat Valentin Guset, administratorul Enercons Guset. „Dacă totul merge bine va construi la Vladimirescu parcul pentru că are potență ﬁnanciară, dar și posibilitatea de a accc esa credite de la bănci, pentru că lucrează foarte bine cu băncile”, a declarat Ioan Crișan, primarul comunei Vladimirescu.

Compania de succes Compania germană Möhring Energie GmbH este cunoscută în întreaga lume pentru parcurile realizate. A investit în eoliene, apoi s-a reprofilat pe parcuri fotovoltaice. A investit peste 250 de milioane de euro în parcuri solare din Germania şi Polonia şi și-a propus să se extindă în România şi Bulgaria. Dacă birocrația nu va fi excesivă, atunci după Vladimirescu vor urma și alte localități unde firma germană va construi parcuri fotovoltaice. Anul trecut, Möhring Energie a finalizat un parc fotovoltaic în localitatea Eggebek, în apropierea graniței Germaniei cu Danemarca, considerat a fi cel mai mare parc solar din Europa. Aici a instalat panouri produse de Danfoss, care folosesc o tehnologie de ultimă generaţie, care permite o producţie de energie mai faţă de panourile clasice. Astfel, energia produsă în parcul din Eggebek va fi cu până la 30% mai ieftină decât media pieţei germane.

Sorin TROCAN

ENERGIE

Femeia din fruntea Eaton România În urmă cu un deceniu a fost primul salariat al companiei şi a devenit unul dintre cei mai performanţi manageri-femei din Maramureş. EATON România, compania pe care o conduce Pamela Pop are aproape 2000 de angajaţi. 100 de ani de experienţă, un deceniu de performanţă în România, aproape 2000 de salariaţi, investiţii de zeci de milioane de Euro şi proiecte de implicare în comunitate. Eaton România este unul dintre cei mai importanţi investitori din Maramureş. Şi, în ciuda crizei economice, şi-a continuat strategia de dezvoltare, inaugurând la finele anului trecut o nouă fabrică în localitatea Buşag din apropierea municipiului Baia Mare. În spatele poveştii de success Eaton stă un manager femeie: Pamela Pop. Primul angajat al companiei în urmă cu mai bine de un deceniu când a fost iniţiată această investiţie în Maramureş. Pornită iniţial ca o fabrică în comună Fărcaşa, sub cupola firmei Moeller Electro-Producţie Sârbi, investiţia a intrat ulterior în marea familie a concernului american EATON. Concernul american EATON activează în domeniul sistemelor şi al aparatajului electric, în distribuţia şi controlul energiei, dar şi alte sectoare cum ar fi automotive, fluid power, hidraulic şi trouck cu peste 70.000 de angajaţi în întreaga lume. Din postura de lider global în acest sector, EATON a achiziţionat grupul Moeller - producătorul de echipamente electrice şi automatizări în primăvara anului trecut. Intrarea Moeller Grup în concernul american EATON s-a resimţit şi la nivelul firmei Moeller Electro-Producţie din Sârbi, comuna Fărcaşa, judeţul Maramureş. Pornind de la 15 angajaţi în 2002, firma din Sârbi a ajuns să numere aproape 2000 de salariaţi astăzi. La finele anului trecut, Eaton a inaugurat a doua fabrică în Maramureş, la Buşag. Adică o hală de producţie de aproape 5000 de mp şi circa 200 de noi locuri de muncă. Pe lângă investiţii, compania a avut în permanenţă un program de implicare în comunitate, având o cola-

www.transilvaniabusiness.ro

borare exemplară cu Primăria Fărcaşa. Alături de sponsorizări şi organizarea unor evenimente, fabrica a înﬁinţat un cor cu acelaşi nume: Corul “Eaton”. Ideea a aparţinut managerului Pamela Pop şi a fost pusă în practică de un grup de 50 de muncitori, angajaţi la societate, sub îndrumarea dirijorului Ioan Chira Zah, corul a prins contur. Corul “Eaton” a participat la numeroase acţiuni organizate pe plan local şi judeţean.

Ioana LUCĂCEL

ENERGIE

Economie. Energie. Reflexii comutative Proiecţie.Transfer. Unul dintre modurile în care intelectul uman operează este prin intermediul analogiei. Analogia este procesul prin care o informaţie sau un înţeles asupra unui subiect este transferat asupra altui subiect. În cazul temei de faţă, este vorba despre transferul de sens dinspre ştiinţele naturii-în particular fizica- înspre economie. Discursul economic operează parţial cu înţelesuri autonome. Însă în mare măsură operează şi cu termeni împrumutaţi din instrumentarul ştiinţelor exacte. În discursul economic se utilizează în mod curent concepte cum ar fi de exemplu “elasticitatea” cererii şi a ofertei, “viteza” de rotaţie a banilor, “acceleraţia” inflaţiei, “leverage” financiar (analogic acţiunii de “levier” sau “pârghie”), “randament” al unei investiţii, “motoare” economice, “supraîncălzirea” economiei, “fluxuri” (financiare, de mărfuri, de servicii). Aceşti termeni provin din studiul fenomenelor fizice si relaţionează cu manifestările energiei, aşa cum au fost conceptualizate de către mecanică, hidraulică, electricitate, termodinamică. Este vorba despre un transfer de paradigmă dinspre ştiinţele exacte spre aparatul de studiu al economiei. Transfer favorizat şi de succesul ştiinţelor naturale în a face predicţii asupra desfăşurării fenomenelor studiate. Să admitem că transferul semantic sau semiotic reflectă o realitate fizică. Şi că în consecinţă întregul construct al relaţiilor economice este analogic proceselor energetice. Atunci, în orice epocă există o corespondenţă directă între gradul de cunoaştere şi instrumentare al proceselor energetice şi nivelul de complexitate al proceselor economice. Aşa cum se spune că arta imită viaţa, economia încearcă să imite fenomenele energetice naturale, în raport cu gradul în care aceste fenomene sunt înţelese, interpretate sau stăpânite într-o anumita epocă.

Incertitudine. Predictibilitate Timp de 90% din existenţa umanităţii, omul şi-a asigurat sursa primară de energie din postura de vânător-culegător. Hrana, energia primară, era obţinută in formă neprocesată, în mod aleatoriu, la grade extrem de mari de incertitudine. Pe o perioadă de doar 10% din existenţa umanităţii, omul a descoperit şi utilizat focul. Focul a permis lărgirea bazei energetice prin lărgirea bazei alimentare. Prepararea şi conservarea prin foc a alimentelor a asigurat posibilitatea creării de stocuri tampon de energie primară pentru nivelarea timpilor de penurie. Printre alte beneﬁcii, focul a asigurat o predictibilitate ceva mai mare asupra obţinerii energiei primare. Timp de 1% din existenţa sa omul a practicat agricultura şi a domesticit animalele. Faţă de epoca precedentă, agricultura şi creşterea animalelor a redus exponenţial gradul de incertitudine, asigurând o predictibilitate mult mai mare asupra obţinerii energiei primare. Timp de doar 0,1% din existenţa sa omul a utilizat energia vântului şi a apei. Vântul - în unele zone - şi apa în majoritatea zonelor, asigură un ﬂux de energie relativ continuu, deci o sursă de energie relativ predictibilă. Primele mecanisme capabile să extragă energia din

fluxurile de apă şi vânt erau dedicate fie procesării energiei primare (mori de cereale), fie irigării terenurilor agricole. Aceste mecanisme din zorii vârstei tehnologice, acţionate de apă şi vânt, asigurau o şi mai mare predictibilitate obţinerii, prelucrării şi conversiei hranei ca energie primară. Timp de doar 0,001% din existenţa sa omenirea a extras energie din combustibili fosili. Spre deosebire de energia din fluxuri naturale, energia conţinută în combustibilii fosili poate fi eliberată mult mai predictibil atât în timp cât şi în spaţiu. Energia conţinută de un litru de petrol este aceeaşi la orice oră din zi şi din noapte. Poate fi eliberată prin combustie indiferent de loc, fie în repaus, fie în mişcare. Utilizarea combustibililor fosili marchează un nou salt de predictibilitate. Profilul economic al diverselor vârste istorice şi preistorice a fost, iată, modelat şi de modul în care s-a încercat reducerea progresivă a gradelor de incertitudine care marcau obţinerea, procesarea şi conversia energiei primare. Predictibilitatea s-a definit de-a lungul erelor ca un tipar sau parametru de modelare aproape arhetipal. Direcţia de evoluţie a fost orientată în sensul de scădere a incertitudinii şi creştere a predictibilităţii.

Corollarium Orice meta-text economic implică un sub-text energetic. Sau orice reﬂecţie sau discurs economic sistemic generează implicit o reﬂexie sau un impact energetic. Spre exemplu realităţile economice ale epocii scla-

vagiste au reflectat baza energetică a respectivei epoci. Baza energetică era reprezentată de munca fizică umană. Corpul uman este alcătuit astfel încât poate efectua un lucru mecanic la un randament scăzut, de 20….25%. Animalele de asemenea efectuează lucru mecanic la aproximativ acelaşi randament. Limitele bio-mecanice ale corpului uman îi limitează viteza cu care poate mobiliza energia. În comparaţie cu un om, un cal poate mobiliza aceeaşi energie întrun timp mult mai scurt. Lucrul mecanic furnizat de către fiinţe umane a fost suplinit în timp cu lucrul efectuat de animale. Între acestea, calul şi-a câştigat un loc atât de important în economia vechilor relaţii de putere (în consecinţa unei realităţi energetice) încât aceasta s-a reflectat pregnant şi la nivel social. În epoci succesive, o realitate energetică a determinat o configuraţie economicosocială cu valori în spectrul puterii: aristoctraţia ordinului ecvestru. Iată de ce ˝calul putere˝ a rămas până în ziua de astăzi o unitate de măsură a puterii mecanice. “Puterea” măsoară viteza cu care energia se manifestă în timp. Formal, puterea înseamna energie supra timp. Câta energie se poate mobiliza într-un anumit timp. Şi cu aceasta, alături de “predictibilitate”, am definit “puterea”, un alt parametru guvernant în proiecţiile şi transferurile sistemice energetice şi/sau economice. O altă reflectare a enunţului că orice relaţii economice sistemice reflectă realităţi energetice este criza economică actuală. O criză economică ce, printre alte caracteristici, reflectă reconfigurari zonale şi neuniforme ale

ENERGIE bazelor energetice. Dar mai ales reflectă reconfigurări ale modului în care energia se manifestă în timp. Condensat, reflectă fluctuaţii şi reconfigurări zonale de putere. Orice noi expresii ştiinţifice şi/sau tehnologice asupra energiei generează meta-text economic. Adică orice schimbare majoră în modul de obţinere şi utilizare a energiei determină comutări sistemice de paradigmă economică. Un exemplu: În Marea Britanie a secolului XVIII, în urma despăduririlor masive anterioare, vechea bază energetică era cvasi epuizată. Şi atunci cărbunele s-a constituit într-o nouă bază energetică. O nouă realitate energetică ce a comutat într-o nouă realitate economică. Începeau marile transformări cunoscute sub denumirea generică de Revoluţia Industrială. Oricare ar fi sensul de abordare a relaţiei comutative energie-economie, conceptele de incertitudine şi de predictibilitate vor fi întotdeauna parametri guvernanţi impliciţi în orice proiecţii şi orice transferuri sistemice. Adică orice schimbare de sistem economic şi/sau energetic va fi orientată implicit (şi aproape arhetipal) în sensul creşterii predictibilităţii şi a scăderii gradului de incertitudine.

de stocare a energiei obţinute din surse regenerabile, în vederea alocării sincronizat cu cererea de consum. Un alt răspuns se prefigurează a fi oferit de aşa numitele ˝reţele inteligente˝ (Smart Grid). Reţelele inteligente pot integra energia provenită din surse regenerabile cu energia produsă din surse epuizabile. Ori condiţia de creştere a predictibilităţii sistemice este tocmai integrarea fluxurilor energetice (şi de putere) din surse epuizabile cu cele din surse regenerabile. O dezvoltare a capacităţilor de producţie din surse regenerabile fără a fi însoţită sincron de o dezvoltare a infrastructurii de transport şi distribuţie poate duce, dimpotrivă, la fenomene de impredictibilitate sistemică. În România, prospectul de viitor pentru o valorificare de succes a importantului potenţial energetic depinde atât de investiţiile în capacităţi de producţie a energiei cât şi de investiţii într-o infrastructură capabilă să asigure o integrare a fluxurilor energetice de provenienţă diversificată. În viitorul mediu, pe lângă inovaţie ştiinţifică, tehnică şi antreprenorială, cuvântul de ordine va fi “integrare inteligentă”.

Integrare În condiţiile în care devine necesară intensiﬁcarea exploatării surselor regenerabile, este de subliniat un aspect: sursele regenerabile de energie oferă în general o predictibilitate mai mică faţă de sursele epuizabile. Provocarea este de a sincroniza sistemic producţia energiei din surse regenerabile cu consumul. Un răspuns conturat ar ﬁ dezvoltarea unor capacităţi

Florin BUŢIU Bistriţeanul Florin Buţiu este inginer constructor, proiectant de structuri şi căi de comunicaţie. De asemenea, e auditor energetic grad I, atestat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor în expertizarea, diagnoza, certiﬁcarea şi auditul energetic al clădirilor. În plus, face consultanţă tehnico-economică în întocmirea de analize cost-beneﬁciu şi evaluari imobiliare.

AFACERI

Italienii revigorează industria construcţiilor metalice din Ardeal Anca Huluban şi Edit Vincse. Departamentul de Resurse Umane e condus cu succes tot de doamne, în frunte cu Sabina Tifrea şi Delia Pop, iar la marketing o avem pe Mihaela Costin. E adevărat, însă, că majoritatea angajaţilor ﬁrmei sunt bărbaţi pentru că specializările sunt atât de tehnice. Ca şi femeie, esti mai diplomată şi ai mai multă răbdare la încheierea unui business.

Claudia Carnessali, şefa departamentul financiar al firmei Transimont, şi-a început activitatea în România în 2001, cu proiectarea mecanică, prin firma TraProMec, deschisă împreună cu fratele ei, Michele Carnessali. Ulterior, cei doi oameni de afaceri au constatat că majoritatea clienţilor ar fi mai mulţumiţi dacă le-ar oferi servicii integrate, adică nu numai proiectarea mecanică, dar şi posibilitatea realizării maşinilor proiectate. Astfel că, în 2003, au pus bazele Transimont. Sediul central al firmei este la Cluj-Napoca, dar hala de producţie şi cei mai mulţi angajaţi sunt în Zalău. Rep: Firma dumneavoastră a ajuns una dintre cele care dau tonul în piață. Care este secretul dezvoltării firmei dvs. în condițiile în care piața se confruntă cu mari probleme generate de criza economică? Claudia Carnessali: Secretul constă în a şti foarte bine ce doreşti de la tine şi de la firmă, în planificarea atentă a activităţilor tuturor departamentelor, căutarea de clienţi noi şi atenţia deosebită acordată clienţilor existenţi. Filozofia grupului de firme Transimont e de a transforma orice client într-un partener căruia să îi oferim avantaje competitive pe segmentul lui de piaţă. Am simţit şi noi criza economică în 2009 şi la începutul lui 2010. Dar am făcut faţă datorită experienţei administratorului, cunoaşterii pieţei internaţionale şi alegerii cu grijă a furnizorilor. Aceste “ingrediente”, plus faptul că ne-am axat mult pe diversificarea serviciilor şi produselor, au avut ca rezultat contractarea de lucrări noi. Şi din 2010 suntem pe creştere continuă.

Italieni în România Rep.: De unde ideea de a porni o firmă în România? C.C.: Ideea a avut-o fratele meu, Michele Carnessali. Experienţa lui de peste 20 ani în domeniul construcţiilor metalice industriale şi a prelucrărilor metalice a fost definitorie în decizia de a investi şi a dezvolta o firmă de producţie în România. Investiţia iniţială a fost 1,5 milioane de euro. Avantajul unei forţe de muncă

Sprijin așteptat Rep.: Există vreo modalitate prin care statul a sprijinit sau poate sprijini companiile care activează în domeniul dvs. de activitate? C.C.: Companiile care activează într-un domeniu tehnic ca al nostru au nevoie de sprijin din partea statului pe mai multe planuri. Pentru angajaţi, ar ﬁ nevoie de sprijin ﬁnanciar direct sau indirect pentru organizarea de cursuri de pregătire profesională cu

Puncte forte

Claudia Claudia Carnessali Carnessali se se bazează bazează pe pe echipa echipa de de economiști economiști români români cu cu care care lucrează lucrează

“Cu ajutor real de la stat, orice companie industrială ar avea perspective mai bune şi ar dezvolta afacerea spre binele tuturor: stat, angajaţi şi angajatori” Claudia Carnessali, Chief Financial Officer, Transimont

specializate şi bine pregătită în combinaţie cu o piaţă de desfacere cum este cea din Italia au dus la succesul Transimont aşa cum este acum. Rep.: Cum se descurca, totuşi, femeia-manager întrun sector atât de tehnic. Care sunt atuurile şi impedimentele de a fi femeie în business-ul actual, în România? C.C.: Se descurcă foarte bine! La TraProMec, coordonatoarea grupului de ingineri proiectanţi este doamna Erika Barta. Activităţile Mag Service sunt sub controlul Marinellei Falco. La Transimont, departamentul financiar este condus de mine şi am alături o echipă minunată formată din directorul economic Sorin Chertes şi patru economiste: Mariana Pakai, Marcela Dorotean, specialişti români sau străini; ajutor real, fără birocraţie şi termene neclare de plată a subvenţiilor, pentru firmele care angajează tineri nepregătiţi profesional şi pe care să îi specializeze la locul de muncă. Pentru producţie, ar fi nevoie de subvenţii sau alt fel de ajutor pentru a sprijini achiziţionarea de echipamente noi şi performante şi pentru extinderea activităţii de producţie. Cu ajutor real de la stat, orice companie industrială ar avea perspective mai bune şi ar dezvolta afacerea spre binele tuturor: stat, angajaţi şi angajatori.

Rep.: Care simţiţi că e punctul forte al fimei dvs.? C.C.: Punctele forte sunt experienţa managementului şi cunoştinţele angajaţilor. Managementul este interesat de dezvoltarea şi evoluţia profesională a oamenilor. Dincolo de valoarea calitativă a ceea ce producem şi oferim, este valoarea umană, pe care o considerăm cea mai importantă. La baza tuturor realizărilor firmei sunt angajaţii. Rep.: Care este fotografia de moment a firmei Transimont și care este aria geografică pe care o acoperiți momentan? C.C.: În ultimii doi ani, cifra de afaceri a grupului a fost în jurul a 6 milioane de euro; avem în total 200 de angajaţi care lucrează atât la Zalău, în hala firmei, cât şi pe şantiere din România sau Italia. În prezent, suntem furnizori de servicii şi produse pentru firme ca Tenaris Silcotub, Tenova, AFV Beltrame, Lazzari, Elti, MTM Officine Meccaniche, IMET, Gimeco, Martifer, FA.RO Acciai, Atomat Group. Rep.: Ce previziuni aveți pentru acest an? Ce dezvoltări intenționați să aduceți? C.C.: Previziunile sunt bune. Am început 2012 cu noi contracte şi cu noi tipuri de servicii şi produse; de asemenea, avem pe rol câteva oferte bune de lucru. Auditul pentru certificarea SR EN ISO 9001/2008, SR EN ISO 14001/2005, SR OHSAS 18001/2008, SA 8000/2008 a fost în februarie; urmează să punem în funcţiune cabina de sablare-vopsire, investiţie începută în 2011. Rep.: Care sunt principalele linii de business pe care le veți consolida pe termen mediu? C.C.: Vom dezvolta şi îmbunătăţi serviciile de asistenţă pentru clienţii din Italia şi România. Apoi, ne vom promova serviciile de sablare şi vopsire pe care le putem oferi datorită noii cabine. Şi, nu în ultimul rând, ne vom concentra pe extinderea activităţii pe pieţele europene.

Ana FLORESCU

6 milioane de euro este cifra de afaceri a companiei

200 de angajați are compania cu capital italian

AFACERI

Profesionalism la genul feminin Un lider trebuie să aibă întâi de toate viziune, curaj şi caracter. Eniko Dancoş, directorul general ADISS SA are toate cele trei atribute. A primit distincţia de “Femeia Manager a Anului” şi conduce o societate care se aﬂă în topul companiilor de succes ADISS SA.

ADISS SA înseamnă forţă, viziune, profesionalism. Iar profilul directorului Eniko Dancoş se înscrie, de asemenea, perfect în aceste tipare. Extrem de serioasă, profesionistă, curajoasă, dedicată muncii şi echipei, Dancoş a primit titlul de Femeia Manager a Anului în anii trecuţi şi şi-a adjudecat numeroase trofee de business. Compania pe care o conduce este, de aproape două decenii sinonim cu calitatea. ADISS a reuşit să devină lider naţional în sectorul său de activitate, dar şi un partener responsabil pentru protecţia mediului înconjurător, în care apa joacă un rol esenţial. Începând cu luna martie 2010, Cristian Raţ a preluat funcţia de Preşedinte al Consiliului de Supraveghere în urma trecerii în nefiinţă a domnului Cornel Raţ. Iar rezultatele muncii managerului Dancoş şi echipei ADISS s-au văzut şi în cifre şi în evenimente speciale cum a fost inaugurarea complexului ADISS, care a avut loc anul trecut. Altfel spus, un manager de excepţie pentru o companie de excepţie. La această dată ADISS S.A. este o firma integrată complet în domeniul epurării apei, dezvoltând propriile tehnologii pentru epurarea apei uzate municipale şi industriale, fiind prima firmă privată din România cu

www.transilvaniabusiness.ro

specializare în proiectare, tehnologie, producţie tratare şi epurare ape.

Ioana LUCĂCEL

Evoluţia unui succes • În anul 1990 se înfiinţează firma Concept cu activitate principală proiectare • În anul 1993 are loc transformarea firmei Concept în ADISS S.A. cu activitate principală proiectarea şi furnizarea de echipamente. • Din anul 1994 este reprezentantul lui HANS HUBER SE (Germania) în România. • Anul 1995, ADISS a început producţia de echipamente pentru tratarea şi epurarea apelor, activitatea firmei fiind completată cu oferirea de soluţii tehnologice complexe pentru tratarea şi epurarea apei. • În anul 1996 a conceput şi produs prima staţie de epurare compactă de tip ADIPUR, astfel ADISS devine prima şi până azi singura companie românească producătoare de staţii de epurare după tehnologie proprie. • În anul 2005 ADISS a început producţia de autocurăţătoare şi vidanje sub licenţa austriacă Holzmann. • În anul 2007 ADISS începe asamblarea de maşini de transport deşeuri, devenind reprezentant ROS ROCA (Spania) în România . • În 2009, ADISS introduce sistemul de management în format dualist, fiind a 27-a firmă şi prima în domeniul producţiei de staţii de epurare din România cu un astfel de sistem de management.

TRANSILVANIA 43 BUSINESS

AFACERI

Cursuri pentru elita managerilor arădeni Specialiştii învaţă 1.200 de manageri de producţie, ingineri şi tehnicieni din industria de automotive din vestul României, cum să elimine defectele din procesul de producţie, în cadrul uni proiect în valoare de patru milioane de euro, finanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României. Managerii sunt specializaţi pentru a produce la fel ca în companiile din întreaga lume care au ajuns în Top Forbes 100. Proiectul „Lean România - Cooperare trans-naţională pentru creşterea adaptabilităţii şi promovarea calităţii în reţelele de furnizori din sectorul automotive, prin metode organizaţionale inovative”, în valoare de patru milioane de euro, va fi realizat în 36 de luni. Inteligenţa firmelor de a-şi organiza superior producţia stă la baza succesului economic japonez. Fabricaţia Lean este astăzi una dintre cele mai de succes metode pentru îmbunătăţirea competitivităţii organizaţiilor şi este introdusă acum şi în întreprinderile din Regiunea de Vest a României prin proiectul Lean România. Proiectul se bazează pe un parteneriat cu un lider european în training şi consultanţă industrială, Renault Consulting, şi compania Calitop SRL, promotorul celor mai active metode de management şi eficientizare a sistemelor de producţie pentru industria de serie, Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj, cea mai reprezentativă organizaţie patronală a judeţului Cluj, dar şi pe un parteneriat multi-regional solid între alte două organizaţii teritoriale ale IMM-urilor din România: Asociaţia Consiliului Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România – Filiala Arad şi Federaţia Patronală a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Argeş. „Lean Management reprezintă un corp de bune practici aplicabile în domeniul optimizării operaţionale şi a dezvoltării de produs, care pun bazele pentru ca firmele să treacă de la un stadiu de dezvoltare bazat pe exploatare intensivă a forţei de muncă ieftine la creşterea valorii adăugate prin inovaţie şi organizare superioară”, a declarat Mihaela Breaz, director executiv în cadrul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Filiala Arad.

Metodele de la Toyota Mihaela Breaz a explicat că aceste cursuri sunt gratuite

„Lean Management reprezintă un corp de bune practici aplicabile în domeniul optimizării operaţionale şi a dezvoltării de produs, care pun bazele pentru ca ﬁrmele să treacă de la un stadiu de dezvoltare bazat pe exploatare intensivă a forţei de muncă ieftine la creşterea valorii adăugate prin inovaţie şi organizare superioară” Mihaela Breaz

Managerii români învaţă tehnicile japoneze de organizare a muncii pentru firmele din industria auto. Pentru ca totul să se desfăşoare fără pierderi pentru producţie, specialiştii vin chiar în fabrică şi îi învaţă pe specialişti cum să fie competitivi. Manageri, ingineri, tehnicieni sunt instruiţi în metode japoneze pentru creşterea competitivităţii. Astfel, ei învaţă tehnici precum Poka Yoke şi Kanban, inspirate din sistemul de producţie Toyota care garantează eficienţa. Poka – Yoke, adică „împiedicarea comiterii unei greşeli” sau, cum le place specialiştilor să spună, sisteme anti-eroare este de fapt o modalitate de semnalizare vizuală sau de altă natură care să indice starea specifică a unui proces. Producţia în serii mari sau mijlocii obligă executanţii să realizeze diverse operaţii, care se repetă. În aceste condiţii, atenţia permanentă şi susţinută de garantare a calităţii conduce la oboseală şi delăsare. Automatismele, practic, duc la pierderea atenţiei şi atunci, pentru a avea produse de calitate, trebuie intervenit. Poka-Yoke este primul pas în detectarea şi evitarea erorilor care pot surveni întrun sistem. Metoda înseamnă detectarea în timp real a anormalităţilor în momentul în care acestea apar în procesul de producţie, stoparea imediată a proceselor pentru a împiedica generarea mai multor defecte şi îndepărtarea cauzei iniţiale generatoare de defecte, înainte de reluarea procesului de producţie. Mihaela Breaz spune că însuşirea corectă a tehnicii Poka-Yoke, de fapt, pentru firmele producătoare înseamnă „zero” defecte. Metoda Kanban, în schimb, este un sistem de etichetare aplicat pe produs, care ajută la comunicare. Adică, muncitorul aplică pe produs o etichetă şi în orice moment toată lumea ştie cine l-a produs, de unde vine şi unde ajunge, ce echipă l-a fabricat etc.

„Cursurile au aplicabilitate teoretică, cu ﬁnalitate practică”, a explicat Mihaela Breaz. Specialiştii români şi străini vin direct în fabrică, unde a fost deja selectat grupul care va participa la curs. Managerii, inginerii dar şi tehnicienii învaţă mai întâi teoretic, apoi aplică practic, direct, chiar în ﬁrmă ceea ce li s-a predat.

Sorin TROCAN

1.200 de manageri sunt şcoliţi în Arad 4 milioane de euro ete valoarea proiectului

De ce sunt importante metodele „Trebuie să lucreze cu instrumente de care au auzit, dar nu le-au folosit. Este o instruire de elită pentru că se folosesc tehnici utilizate de marile firme, care au reuşit să producă fără a avea rebuturi. Și pentru firmele mici sunt importante aceste metode, deoarece multe dintre ele produc pentru marii producători şi este necesar să cunoască exact care sunt parametrii de calitate”, a declarat Mihaela Breaz, director executiv în cadrul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Filiala Arad. Ea a explicat că orice companie îşi doreşte să ajungă în Top Forbes 100 şi acest proiect va ajuta şi firmele din vestul României să înveţe să producă la parametri care le poate propulsa în acest top.

AFACERI

Luxul luminii În limba latină, cuvântul „lux” semnifica lumină. În limba română, neologismul lux simbolizează rafinament şi opulenţă. Compania clujeană Orion a găsit modalitatea de a îmbina cele două sensuri ale cuvântului lux, prin intermediul unei afaceri care a reinventat piaţa corpurilor de iluminat. Unul dintre cele mai cunoscute truisme din limba română spune că ”Lumina vine de la Răsărit”. La Cluj, însă, lumina de bună calitate poate veni şi de la soluţiile oferite de Orion Grup, care a devenit liderul pieţei clujene de soluţii şi corpuri de iluminat din categoriile premium şi superpremium. Anca Arba, consilier tehnic şi comercial al Orion Grup din Cluj, spune că există o mare diferenţă în a vinde becuri şi a oferi soluţii de iluminat. Dacă becurile pot fi vândute de oricine, în schimb, soluţiile de iluminat oferite de specialiştii clujeni sunt deosebit de complexe şi îmbină ingineria, arta, designul şi ştiinţa. ”Este vorba de soluţii pentru iluminarea locuinţelor, dar şi alte soluţii folosite pentru spaţii comerciale, hoteluri. Practic, este vorba de o gamă foarte largă de servicii, care acoperă multe domenii de activitate”, spune Anca Arba. Ea explică faptul că, atunci când oferă soluţii complete, specialiştii Orion Grup încep prin a realiza un adevărat studiu, care presupune calculul ştiinţific al necesarului de lumină şi a tipului de lumină pentru un anumit spaţiu. Bineînţeles, deciziile sunt luate de clienţii Orion Grup, însă, de această dată, ei au imensul avantaj că pot lua aceste decizii în cunoştinţă de cauză. Apoi, intră în scenă ingineria. După ce clienţii companiei Orion Grup au decis asupra soluţiei pentru iluminatul unui spaţiu, urmează realizarea unui proiect tehnic. Acesta stabileşte tipul de corpuri de iluminat, tipul de lumină folosită, amplasarea corpurilor de iluminat, dar şi felul în care sunt realizate reţelele, precum şi tehnologiile şi materialele folosite. În al treilea act, intră în scenă designul. Și asta pentru că soluţiile propuse de specialiştii Orion Grup sunt bazate pe armonizarea stilului în care

Orion Grup a devenit lider de piaţă în domeniul soluţiilor de iluminat de bună calitate sunt amenajate locuinţele, birourile, spaţiile comerciale ori spaţiile de cazare cu aspectul exterior al corpurilor de iluminat. Iar în cel de-al patrulea act, personajul principal este reprezentat de artă. Ingredientul principal este lumina, pentru că soluţiile propuse de specialiştii Orion Grup pot pune în valoare spaţiile pentru care sunt personalizate într-o manieră care părea greu de închipuit la începutul proiectării. Astfel, mici decoraţiuni, detalii de arhitectură, unghere ascunse, tablouri, ferestre pot ﬁ scoase în evidenţă cu ajutorul unor soluţii inteligente, care reunesc ingredientele unei reţete aproape magice, ce îmbină amplasamentul corpului de iluminat, intensitatea razelor de lumină, culoarea luminii şi jocul luminii cu umbrele.

Sticlă de Murano, cristale Swarowski şi aur În mod paradoxal, soluţiile propuse de specialiştii Orion Grup nu sunt unele care să poată ﬁ cumpărate doar de cei bogaţi. Și asta pentru că este vorba de noi tehnologii, ultraperformante, care sunt incluse în aceste soluţii inteligente. Astfel, pe termen lung, soluţiile Orion Grup sunt mult mai eﬁciente din punct de vedere economic decât cele bazate pe produse ”fabricate pe vapor”. De exemplu, corpurile de iluminat bazate pe leduri, care au un consum ce reprezintă doar câteva procente din consumul realizat de becurile incandescente obişnuite şi care au durabilitate de zeci de ani. ”Unele sunt cumpărate pe viaţă”, glumesc spe-

1.000 de euro poate ﬁ preţul unui corp de iluminat care este, în acelaşi timp, operă de artă 83 la sută din costul facturii la iluminat poate ﬁ economisit cu ajutorul unor soluţii ultraperformante

Branduri faimoase Orion Grup a adus pe piaţa românească o serie de branduri celebre. Este vorba, de exemplu, de Orion Lightsyle din Austria, ITRE, Aureliano Tosso, ALT Lucialternative ori Gallery Vetri d’Arte din Italia. Acestea oferă o diversitate de stiluri atât pentru cei pasionaţi de stilul germanic, cât şi cei care adoră aspectul mediteranean.

”Este vorba de soluţii pentru iluminarea locuinţelor, dar şi alte soluţii folosite pentru spaţii comerciale, hoteluri. Practic, este vorba de o gamă foarte largă de servicii, care acoperă multe domenii de activitate” Florin Puşcaşu, managerul Orion Grup cialiştii în soluţii de iluminat. Însă, pentru clienţii din categoria superpremium, soluţiile oferite de Orion Grup sunt atât de rafinate, încât pot fi echivalate cu investiţia în opere de artă. De fapt, unele dintre aceste corpuri chiar sunt opere de artă, care încorporează talent, viziune şi materiale cu valoare adăugată mare. Și aceste corpuri de iluminat pot deveni un nou tip de moştenire de familie. Este vorba de corpuri de iluminat al căror preţ poate ajunge de la 300 la 1.000 de euro bucata. În acest caz, corpurile de iluminat pot fi placate cu aur de 24 de karate, sunt confecţionate din sticlă de Murano, cristale Swarowski ori mătase.

O largă varietate de stiluri Dacă materialele încorporate în aceste dispozitive sunt de cea mai bună calitate, iar tehnologiile utilizate sunt cele mai moderne din lume, nici realizarea artistică nu este mai prejos. În showroom-ul Orion Grup de pe strada Bucureşti din Cluj pot ﬁ întâlnite stiluri variate. ”Mulţi dintre clienţi preferă stilul vintage. De exemplu, sunt soluţii care utilizează lemnul de arţar şi care oferă un aspect cald, primitor”, spune şi managerul companiei, Florin Puşcaşu. Însă sunt şi clienţi care preferă stilul ultramodern, bazat pe contrast puternic între alb şi negru ori corpuri de iluminat circulare, confecţionate din cristale Swarowski şi din leduri cu lumină albă. Iar varietatea uriaşă regăsită în showroom, precum şi preţurile rezonabile oferă oricui posibilitatea de a identiﬁca cea mai bună soluţie de iluminat, indiferent că este vorba de un apartament de bloc ori de o vilă în stil victorian.

Claudiu PĂDUREAN www.transilvaniabusiness.ro

AFACERI

Ambiţii la Construct Expo Ambient Pentru că fără sectorul construcţiilor, economia nu are forţă şi pentru că toţi iubim farmecul decorurilor speciale, aproape 300 de companii au participat la Construct Expo şi Ambient Expo. Obiectivul tuturor este să învingă criza, aşteptările managerilor sunt pozitive. Cristian Petrescu, ministrul dezvoltării regionale şi turismului, a semnat pe 3 aprilie, la Braşov şi Râşnov, două contracte în valoare totală de 62,7 milioane de lei, incluse în Planul Integrat de Dezvoltare al polului de creştere Braşov, finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional. Totodată, ministrul Cristian Petrescu a verificat lucrările la trambulina şi pistele din Râşnov, în care se vor desfăşura o parte dintre probele sportive ale Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) din 2013. Proiectul „Amenajare zona turistică Poiana Braşov – amenajare spaţii agrement şi divertisment” are o durată de implementare de 24 de luni şi o valoare totală de 44.485.829,65 de lei, din care finanţarea nerambursabilă este de 17.149.670,75 de lei. Proiectul vizează îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor turistice de agrement din Municipiul Braşov, prin crearea unui complex destinat activităţilor de agrement şi divertisment în staţiunea turistică Poiana Braşov, crearea de noi locuri de muncă pentru deservirea complexului pentru activităţi de agrement şi divertisment creat în staţiunea turistică Poiana Braşov şi valorificarea resurselor naturale din staţiune, în scopul creşterii atractivităţii pentru turismul practicat în zona Braşov. “Proiectul integrat de reactualizare şi modernizare urbană – Centrul istoric Râşnov” are o durată de implementare de 24 de luni şi o valoare totală de 18.249.765,15 de lei, din care 14.360.808,72 lei reprezintă finanţare nerambursabilă. Proiectul are ca scop amenajarea Pieţei Unirii ca zonă pietonală, construirea unui pasaj subteran sub actuala piaţă, construirea unei parcări subterane (pe 2 niveluri, cu o capacitate de 100 de locuri), amenajarea unui spaţiu destinat organizării de evenimente publice, amenajarea spaţiilor verzi, precum şi refacerea iluminatului public. De asemenea, ministrul Cristian Petrescu a verificat stadiul lucrărilor investiţiilor pentru dezvoltarea facilităţilor sportive din Râşnov, localitate care va găzdui o serie de probe sportive în cadrul FOTE 2013. Investiţia MDRT de la Râşnov, în valoare de aproximativ 50 de milioane de lei, constă într-o trambulină K 90 de sărituri cu schiurile (singura din România), o pârtie de biatlon şi o pârtie de schi fond la standarde olimpice, toate fiind practicabile atât pe timp de iarnă, cât şi în celelalte sezoane.

În perioada 29 martie – 1 aprilie 2012, Centrul Expoziţional Romexpo, a găzduit două manifestări expoziţionale de referinţă pentru industriile de construcţii şi amenajări interioare şi exterioare din Romania: Ambient Expo şi Construct Expo. Produsele oferite s-au adresat tuturor categoriilor de vizitatori, care au putut alege de la cel mai ieftin şemineu de pe piaţă, articole şi produse de decor interior, până la produse al căror design poartă numele unor renumite case de creaţie (covoare şi perdele Guy Laroche, Roberto Cavalli, Pierre Cardin, uşi cu foiţă de aur şi cristale Swarovski sau o cadă de vibromasaj în valoare de 20.000 Euro. “Cele două evenimente s-au bucurat de o semniﬁcativă creştere atât în ceea ce priveşte numărul de vizitatori (peste 15.000 persoane), cât şi a companiilor expozante (aproximativ 300, din 22 de ţări), bucurându-se totodată de o intensă mediatizare”, a declarat Irina Nedelcu PR & Adver-

tising Specialist al Romexpo. Bineînţeles n-au lipsit inovaţiile sau produsele speciale precum: cel mai frumos şemineu din lume desemnat cu premiul Pulchra - Italia; leduri organice - cu durată de viaţă de peste 16 ani având ca principal beneﬁciu o reducere a consumului de energie cu 75 %; uşi de garaj care captează energie solară prin intermediul tehnologiei celulelor fotovoltaice; noi sisteme de iluminare fără leduri pentru ambientare interioară; acoperişuri de piscine ce pot acoperi o suprafaţă de până la 1.600 mp; ediţii limitate de mozaicuri artistice lucrate manual; mozaicuri realizate din diferite mixturi de piatră/sticlă/ metal; peste 1.000 de modele de design în piatră.

Spectacolul utilajelor-gigant În cadrul expoziţiei, pe platforma exterioară Romexpo, au fost prezentate: camioane de construcţii,

AFACERI

betoniere, excavatoare, macarale pe şenile, freze pentru foraje, concasoare, buncăre mobile, malaxoare, containere şi multe alte utilaje şi accesorii pentru construcţii, iar cei interesaţi au avut posibilitatea de a asista la demonstraţiile live pregătite de catre expozanţii acestei ediţii. “Eu cred că dacă piaţa construcţiilor a început deja să crească s-ar putea menţine trendul, iar statul din punctul nostru de vedere continuă să investească deci noi ne bazăm pe cifrele de anul acesta. Pentru programul ANL nu vor fi deschise obiective noi dar anul acesta se vor finalia 1800 de unităţi locative şi mai avem în lucru încă 2.400. Alte obiective care se finanţează în acest an se continuă, dar se vor finaliza la anul. Pentru cumpărarea locuinţelor sunt cereri destul de puţine pentru că din păcate diferenţa între chiria pe care o plătesc şi rata pe care ar plăti-o dacă ar face un credit pentru a cumpăra locuinţele respective este destul de mare şi nu prea mulţi îşi pot permite. Depinde în ce măsură chiriaşul îşi găseşte posibilitatea de finanţare la o bancă”, a declarat ministrul Dezvoltării,

www.transilvaniabusiness.ro

Cristian Petrescu, prezent la eveniment.

Concursuri Construct expo 2012 a atras un număr de record de vizitatori din toate ramurile industriei de construcţii: constructori, developeri, retaileri, arhitecţi, producători interesaţi atât de premierele internaţionale din domeniu, cât şi de stabilirea şi dezvoltarea de noi relaţii de afaceri. În premieră pentru România, expoziţia a găzduit Concursul European al Montatorilor de Pardoseli la care au participat reprezentanţi din şase ţări: Germania, Austria, Italia, Cehia, Polonia şi România, iar cele două tematici de concurs au fost: pardoseli elastice - trei montaje: linoleum, mochetă şi pardoseală PVC şi pardoseli din lemn - executarea unui montaj de parchet masiv şi a finisajelor aferente.

Ionuţ OPREA

În aceeaşi perioadă, la ROMEXPO, s-au defăşurat şi: EXPO FLOWERS & GARDENS - Expoziţie internaţională de ﬂori, amenajări peisagistice şi de grădinărit, ANTIQUE MARKET I - Târg de obiecte de artă şi antichităţi, TÂRG DE PRODUSE TRADIȚIONALE III - Târg de produse cu speciﬁc românesc. Romexpo este o societate cu capital privat, având ca acţionar majoritar Camera de Comert şi Industrie a României. Societatea este membră a Asociaţiei Mondiale a Industriei Târgurilor şi Expoziţiilor (UFI), a Alianţei Târgurilor din Europa Centrala (CEFA), a Asociaţiei Internaţionale de Auditare a Statisticilor Expoziţiilor (CENTREX) şi a Asociaţiei Organizatorilor de Târguri şi Expoziţii din România (ASOEXPO).

AFACERI

Creşteri cu zâmbetul pe buze În 2011, Grupul Eurolines şi-a îndeplinit strategia de business propusă, aceea de a aduce pe piaţa românească cel mai important jucător mondial din industria turistică – TUI Travel PLC. Preşedintele grupului, Dragoş Anastasiu, crede în puterea zâmbetului şi potenţialul pieţei. Ţinteşte creşteri semnificative în afaceri şi transmite încredere că se poate mai mult. După un turneu de promovare a emisiunii Arena Leilor, e în turneu de promovare a extinderii reţelei TUI în România. O radiografie din teren… Reporter: Care este definiţia dvs. pentru “turism”, pentru “a face turism”? Dragoş Anastasiu: A pune un zâmbet pe faţa oamenilor, a-i face să se simtă bine. Asta ne dorim, atât şi nimic mai mult. Rep.: Reuşiţi să vă mai detaşaţi, să fiţi deconectat nu analitic în vacanţe, ce destinaţii ar alege Dragoş Anastasiu la un târg de turism? D.A.: Nu, nu reuşesc. Am relativ puţină vacanţă, călătoresc foarte mult, şi în ţară şi în străinătate, dar nu în ideea de vacanţă. Acuma că mă bucur de locuri şi că de multe ori mă simt ca în vacanţă e altceva, dar nu e vacanţa clasică. Chiar dacă mă duc undeva 3-5 zile, şi nu îmi propun să fac treabă, nu pot să mă detaşez, privesc lucrurile prin ochiul profesionistului, mă uit cum e la plajă, cum e la hotel, cum e la all inclusive, cum e masa, etc. Îmi place foarte mult în SUA, California, îmi place foarte mult Africa de Sud şi sunt câteva destinaţii unde n-am reuşit să ajung şi m-aş duce, de exemplu India, acestea ca destinaţii mai îndepărtate. Pe de altă parte îmi place să schiez, îmi place Austria, e simplu, e clasic, dar îmi place. În ceea ce priveşte marea, o să râdeţi, încerc să ajung în fiecare weekend la Marea Neagră, la noi, şi reuşesc să mă simt bine, n-am o problemă. Rep.: Dacă aţi vorbit de litoralul românesc, este sau nu Mamaia o staţiune reper, de nivel internaţional? D.A.: Din păcate nu. E dificil de făcut o evaluare, s-au încercat multe. Câteodată mi-e ciudă, câteodată mie milă de oamenii aceia, de investitori. Au investit întro zonă în care nu ştiu cum o să mai iasă, numai vară, numai weekend, numai plajă, combinată cu droguri şi baruri, nu ştiu cum mai pot ieşi de aici. Adică eu ştiu, dar ei nu par să aibă habar. Nu cred în astfel de staţiuni, nu se pot susţine numai din weekend şi din opt săptămâni de sezon. Cred că avem nevoie de un sezon de minim 6 luni, pe care nu-l putem face decât cu străini, şi pe acesta nu-l putem face decât cu un alt tip de hotelărie, de servicii, cu SPA, cu tratamente, cu excursii, pentru oameni peste 60-70 de ani. Eu asta cred că avem nevoie acolo: de nemţi, de austrieci, de elveţieni, trecuţi de 60 de ani, care vin să se relaxeze începând din aprilie şi până în octombrie, dar care se bucură de mare. Faptul că stai la mare e plăcut, faptul că te plimbi pe plajă este plăcut, nu trebuie să te prăjeşti. Este alt tip, ei sunt axaţi pe tineri, weekend, vacanţă şi nu cred în viitorul acestui model. Rep.: Economia şi implicit turismul suferă din cauza

infrastructurii slabe. Mai credeţi în dezvoltarea ei, în proiectele de autostrăzi din România? D.A.: Eu cred că se vor rezolva, desigur viteza este mult mai mică decât cea pe care ne-am dorit-o, dar încet, încet, se mai fac anumite chestiuni. Am spus-o mereu, ne-ar ajuta foarte mult infrastructura pentru turism, dar nu ne împiedică lipsa ei. Nu cred că asta e problema noastră de bază, dar ne-ar ajuta fără doar şi poate. Rep.: Cum vedeţi celelalte opţiuni de transport, poate recâştiga CFR cotă de piaţă, ce aeroporturi interne le vedeţi strategice, cum apreciaţi mutarea curselor de pe Băneasa pe Otopeni? D.A.: Depinde numai de ei, teoretic ar trebui să recâştige, dar aşa cum se mişcă acum, vai de capul lor. Un aeroport e suficient pe o arie de 250 de km din punctul meu de vedere. Avem nevoie de Constanţa, Bucureşti, teoretic ne-ar mai trebui ceva în zona Deltei Dunării, Tulcea, avem nevoie de unul în Moldova, cred că Sibiul ar fi suficient, oricum avem şi Sibiul, avem şi Cluj, avem Timişoara. Sunt prea multe, din punctul meu de vedere sunt prea multe, şi prost administrate, prost întreţinute. Maş focaliza pe mai puţine, dar mai profitabile. Mutarea de pe Băneasa pe Otopeni este benefică, Băneasa nu putea fi denumit aeroport. Să aştepţi oamenii afară în stradă, să vină bagajele pe o bandă care are 3 metri şi toate să cadă pe jos, n-avea rost. Eu îmi doresc ca acea locaţie să devină Autogara Bucureşti, autogara Băneasa, pentru asta e bună, atât, nu aeroport. N-am înţeles proiectul fostului ministru Anca Boagiu (aceasta vorbea de un city VIP airport, n.r.), poate nu înţeleg bine, nu ştiu de ce avem nevoie de aşa ceva. Eu aş da toate terenurile acolo, le-aş vinde pe rezidenţial, să-şi facă cine şi-o face vile, să fie sănătoşi, şi locaţia aş transforma-o în autogara Băneasa. Aş opri acolo tot ce înseamnă transport naţional, internaţional, judeţean spre Bucureşti, de acolo: metrou şi RATB şi nimic n-ar mai intra până în centrul oraşului, acesta e conceptul meu personal. Eu aşa aş face, în rest acele trei avionaşe de business le-aş duce pe Otopeni, că e loc suficient. Rep.: Cum apreciaţi formula management privat pentru marile companii de stat? Aţi încerca asa ceva? D.A.: Eu personal nu cred că aş avea încredere să fac. Nu ştiu, ar trebui să mă convingă cineva de adevărată independenţă, nu să fiu marioneta cuiva. Dacă m-ar convinge şi aş vedea că există pârghii, da. Acesta e viitorul, poate n-ar trebui să vorbim doar de management privat, ci de parteneriate public – private, în care să fie şi inclusiv în acţionariat firme private, poate chiar

minoritare, deci mai mult decât management privat. Dar ca idee, teoretic, e bună. Oricum faţă de ce e acum, orice e mai bun, dar nu ştiu dacă e suficient. Rep.: Cum e experienţa din Arena Leilor, ce vă intrigă, ce vă motivează, cum aţi descrie formula perceperii unui partener de încredere? D.A.: Iniţial am crezut că va fi altceva şi am avut multe reticenţe în a participa. Între timp am descoperit caracterul educaţional al emisiunii, mi-au atras oamenii atenţia că până la urmă asta contează. Că se investeşte, că nu se investeşte, câteodată e mai puţin important. Sunt foarte mulţi care nu cred că emisiunea e pe bune: da, e pe bune şi nu există ocazie în care să nu atrag atenţia că e pe bune, chiar vrem să investim, chiar nu ştim ce se întâmplă înainte, habar nu avem. Chiar trebuie să luăm decizii, în timp de 20, 40 de minute, câteodată durează şi o oră respectiva discuţie. Nu e greu, sunt puţine proiecte bune, aşteptăm proiecte bune şi de asta am şi ieşit acuma către public, am mers în diverse oraşe ca să vorbim cu oamenii şi să-i facem să înţeleagă, să vină să participe. Lucrurile s-au mai mişcat, am filmat acum, practic am terminat tot sezonul care urmează şi sunt chestii chiar mişto. S-a simţit o îmbunătăţire a calităţii participanţilor. Mă motivează partea educaţională, învăţ foarte mult de la ceilalţi lei, am învăţat foarte mult de la Marius Ghenea de ex., mă simt bine cu ei, învăţ foarte mult de la concurenţi, contează foarte mult pentru mine prezenţa acolo, prin prisma educaţională, şi învăţ eu, pur şi simplu, învăţ eu. M-aş bucura să fie mai multe proiecte bune în care să putem investi şi care să se şi dovedească a fi viabile. Principala problemă acolo este evident omul din faţă, să încerci săl radiografiezi repede, aşa cum e el de fapt şi nu aşa cum pozează acolo. Am avut şi eşecuri, suficiente experienţe care n-au funcţionat, n-au mers, dar totul ţine de om. Rep.: Cum a fost în turneul de promovare al emisiunii, credeţi în noi generaţii de antreprenori? D.A.: Cred că sunt oameni foarte buni în România, îmi pare rău că îi pierdem, trebuie să-i ţinem mai aproape, noi, cei care am ajuns la o vârstă şi experienţă şi la o acumulare. E momentul să dăm mult mai mult înapoi societăţii decât o facem. Eu sunt dispus să dau, îmi lipseşte foarte mult timpul, încă sunt prea implicat. Marius de exemplu s-a detaşat puţin, oameni care s-au mai detaşat puţin, încep să dea mai mult societăţii înapoi. Vine acest moment, de mentoring, îi iei pe oameni lângă tine, îi creşti etc. În momentul în care

AFACERI eşti implicat zi de zi în business nu prea ai timp, eu sper că în câţiva ani şi eu să pot să fiu mai detaşat, şi să dau mult mai mult înapoi societăţii, pentru că sunt foarte mulţi tineri care chiar merită. Îi văd, îi simt, angajăm, îmi place să mă duc la studenţi, am angajat studenţi, unii dintre ei s-au dezvoltat excepţional. Se poate, chiar se poate mult mai mult, şi mi-e ciudă căi pierdem, sper foarte mult în întoarcerea lor. Să plece să studieze, cum am făcut şi eu până la urmă, după 15 ani de Germania m-am întors în România. Contează foarte mult, şi din punct de vedere al limbii, şi al mentalităţii şi al relaţiilor, modului în care priveşti viaţa, să fi fost în altă parte, faptul că pleacă românii, tinerii e ok. Nu mi-e ciudă din acest punct de vedere, mi-e ciudă că nu se întorc, dar va veni şi acest moment. Din păcate, nu suntem în viteza în care ne-am dori să fim, mergem în viteza I de 22 de ani, n-am reuşit să băgăm nici măcar în a II-a şi suntem singurii care ne stăm în cale, noi suntem propriile noastre piedici, zi de zi. Rep.: Ce pondere are comunicarea în succesul afacerii? Credeţi în tendinţe impuse prin reţele sociale, ca modul în care prietenii interacţionează acolo, translatează clienţi spre afaceri ce se promovează în online? D.A.: Sunt convins că aşa este, e din viaţă, văd zi de zi. Mă duc către prieteni de-ai mei cu câte o idee, şi invers, ei vin la mine cu câteo idee, dacă ei spun că e bună, aquisez imediat. Nu mai putem să facem turism fără toată partea de reţea socială, eu nu mai pot să mi-l imaginez. Trebuie ca fiecare dintre noi să se po ziţioneze undeva în societate şi în cercul de prieteni. Vă dau un exemplu, când a fost norul de cenuşă, a fost o situaţie clară pentru mine. M-au sunat nenumăraţi oameni, oameni politici, miniştri, pentru soluţii de transport, era clar că eram undeva poziţionat. Unde? La transport, la transportul cu autocarul, eram poziţionat. Oamenii ştiau – Anastasiu, Eurolines, autocare. Aşa trebuie să se poziţioneze fiecare dintre noi în zona lui de expertiză, şi să ajungă în conştiinţa celorlalţi. În momentul acela valoarea lor creşte, modul în care pot influenţa pe cei din jurul lor creşte extraordinar. Cred că poziţionarea, imaginea, comunicarea, fără doar şi poate, contează foarte mult şi vor influenţa viitorul. Rep.: Ce a însemnat pentru dvs. personal perfectarea parteneriatului cu TUI? D.A.: Pentru mine personal e o dovadă în plus că, în ceea ce priveşte relaţiile cu zona germanică, aproape orice mi-am pus în cap mi-am reuşit, orice parteneriat mi-am pus în cap în zona asta a mers. Le vorbesc limba, le ştiu mentalitatea, şi ştiu pe ce se bazează: pe încredere. Întreaga mea evoluţie a fost condusă de o singură idee, să nu ştirbesc încrederea oamenilor în mine. Odată ce ţi-ai pierdut încrederea, e foarte greu să recuperezi. Eu am ajuns să semnez contracte de multe milioane de euro în care singura garanţie e semnătura mea. Parteneriatul cu TUI e o dovadă în plus că putem genera încredere, noi românii, Eurolines, Anastasiu, şi parteneriatele se bazează pe încredere. Ce vrem să transmitem e acelaşi lucru: încredere. Sunteţi pe mâini bune, sunteţi pe mâinile liderului mondial, nu ne batem joc de voi, vă respectăm, cel mai frumos moment al anului: vacanţa, şi v-o facem să fie o experienţă plăcută. Aveţi această încredere. Nu o să putem peste noapte să ne transformăm. Ce se schimbă? Percepţia: Eurolines era egal autocar, şi ne-a

www.transilvaniabusiness.ro

trebuit ceva să schimbăm percepţia asta, şi am găsit liderul mondial. Ei, dar asta nu ne schimbă pe noi în interior, faptul că mă îmbrac cu altă haină, nu mă face mai frumos, mai deştept, mai de încredere. Şi aici mai avem, cred, de lucru în primul rând la atitudine, la zâmbet, şi în al doilea rând la dorinţa de a face bine lucrurile. E foarte greu, meseria de agent de turism e grea, în primul rând pentru agent. Clientul este de regulă mult mai bine instruit pe bucăţica lui decât agentul de turism, care din păcate nu poate să vadă într-o viaţă de om toate destinaţiile, să ştie toată geografia, toată istoria, e imposibil. Nu e echitabil pentru că vine cineva super instruit şi mai pune întrebări suplimentare unuia care n-a avut prilejul nici măcar un sfert de oră de a se pregăti. Avantajul agentului de turism ar trebui să ştie unde să caute, repede, împreună cu clientul, şi să ştie foarte bine ofertele speciale. Dar lucrurile acestea trebuie înţelese, şi este o chestiune de educaţie: unde, la ce agenţie să mă duc, ce mi se poate întâmpla dacă negociez, de ce să nu accept o agenţie care negociază cu mine, ce pericol reprezintă acea agenţie, ce aşteptări să am de la acea agenţie, sau de la consultantul meu de turism şi ce aşteptări nu pot să am? Ce şansă trebuie să-i ofer şi ce şanse nu trebuie să-i ofer, asta e educaţie. Presei îi adresez acest îndemn, faceţi pastile de educaţie: în trafic, în turism, în medicină. Rep.: Ce impresie v-a lăsat TTR 2012? D.A.: A fost dinamic, a fost ok, după doi ani de separare, de data asta am fost împreună, ştiam că dacă suntem împreună e mai bine. Locaţia e mai bună la Romexpo decât la Palatul Parlamentului. Agenţiile au fost puse în situaţia de aşi face propriul lor târg, din alte puncte de vedere, vom vedea cum va fi viitorul. A fost multă lume, nu mă aşteptam să vină atâta lume, am avut parte de vreme frumoasă, s-a vândut destul de mult, sunt optimist. Poate au fost mai puţine agenţii ca altădată, dar cu standuri mai mari, începe să se vadă, disp a r e copilăria şi intrăm cu toţii în adolescenţă, se întâmplă ceva. Au fost standuri, noi ne-am prezentat pentru prima oară mai în forţă ca Tui Travel Center, a fost foarte dinamic, oamenii noştri

au stat permanent acolo, au şi vândut mult. Rep.: Ce aţi cerut echipei pentru 2012, ce ţinteşte grupul în acest an? Cât înseamnă piaţa din Transilvania? D.A.: Dublarea cifrei de afaceri pe turism. Perioada ianuarie - februarie ne-a arătat că am fost pesimişti, avem creştere 138% în primele două luni. Îmi doresc oameni mai buni din punct de vedere profesional, vreau să-i văd că se implică mai mult personal în ceea ce au de făcut. Avem trei componente mari ca target: produsele TUI, transportul cu autocarul şi charterul. Per total la turism vrem dublarea cifrei de afaceri, la autocar şi la avion creşteri normale, de 10-15% credem că sunt posibile anul acesta. Cred că vor mai veni în jur de 10-15 agenţii care să fie TUI Travel Center până la sfârşitul anului, cam asta ne dorim să se întâmple. Transilvania înseamnă mult, suntem prezenţi peste tot: la Sibiu, Braşov, Sighişoara, Mediaş, Târgu Mureş, Cluj, etc. E important, sunt oameni care îmi sunt aproape de suflet, sunt dragi mie, e adevărat că şi moldovenii, Bucovina. Îi invidiez pe transilvăneni, sincer, pentru oraşele lor, pentru viaţa lor de aici, sper să ştie să se bucure şi să aprecieze ceea ce au. S-au făcut lucruri din punct de vedere turistic, arhitectural etc, s-au făcut lucruri extraordinare şi e un potenţial uriaş pentru Sighişoara, Braşov, Sibiu, uriaş. Eu cred că în anii ce vin, nu dublări, ci creşteri de 1000%, trebuie să ne propunem, pentru că venim de jos şi potenţial există, va fi frumos.

A consemnat, Ionuţ OPREA

AFACERI

Artposters, artă în decoraţiuni Artposters este cel mai important producător de tablouri şi postere din România. Cu o experienţă de câţiva ani în industria decorativă, Artposters este brandul de producţie al companiei Global Art – furnizor al celor mai importanţi retaileri de mobilă şi decoraţiuni din ţară. Cu un portofoliu de peste 10.000 de lucrări - reproduceri de artă, fotografii şi colaje - ArtPosters produce şi distribuie colecţii exclusive pentru o arie largă de clienţi, de la micile magazine de artă şi până la marile reţele multinaţionale. De asemenea, ArtPosters realizează produse specializate pentru segmentul HoReCa, business sau orice alt tip de client exclusiv. Totul a plecat de la o repoziţionare din industria de publicitate. “Încercam să facem producţie publicitară, aveam două echipamente unul de print şi unul de finisaje care nu prea existau pe piaţă în România, şi încercam să facem lucruri mai de calitate. Am observat că piaţa merge în jos, lumea vroia preţuri mici, volume medii, concurenţa era mare, mai ales cu firme ce au şi acum echipamente chinezeşti. Noi concuram cu cerneală americană şi imprimare americană, pe o piaţă pe care totul mergea pe low cost. Atunci am zis trebuie să facem altceva”, explică Victor Șerban, managing partner Global Art. Primele produse al firmei au tablourile pe pânză. “Ne-am uitat cine vinde aşa ceva, adică magazine de mobilă, decoraţiuni, reţelele de bricolaj. Aveam Ambient în Târgu Mureş, am mers, am văzut că avea tablouri mai rudimentare, am început să cumpărăm imagini de pe bănci foto, apoi cam după şase luni, ne-au acceptat la o întâlnire, am avut noroc să dăm peste o persoană drăguţă şi deschisă, i-a plăcut de noi pentru că eram tineri şi vroiam să facem ceva ce văzuse prin Occident şi aşa s-a înfiripat conexiunea. Cu Ambient a fost primul contract cu un magazin, pentru tablouri. În paralel am început

www.transilvaniabusiness.ro

să vindem şi către clienţi ﬁnali, şi am început să vindem pe piaţa de clienţi ﬁnali corporate în special către dealeri auto, ale căror afaceri erau în expansiune, am făcut sute de tablouri pe care ei le făceau cadou la deschideri sau sfârşit de an”, rememorează şi Ștefan Ormenişan, art director al Global Art.

Imprimarea unui nou destin Brandul Artposters s-a dezvoltat firesc, următorul client important a fost reţeaua Dedeman, în paralel o ofertă Ikea a fost refuzată pentru că atunci firma mureşeană nu putea furniza 1 milion de tablouri, dar portofoliul de clienţi a fost extins constant concomitent cu creşterea gradului de specializare şi al capacităţii de producţie. “Am început să batem ţara în lung şi în lat, am învăţat să înrămăm, am stat foarte mult să învăţăm să facem finisajele produselor, nu aveam nicio şcoală sau curs la dispoziţie, aşa că am absorbit idei de pe Internet şi de la marii producători care există în Europa de peste 50 de ani. Din 2008 participăm la cel mai important târg de specialitate care se organizează în Italia, iniţial era la Bolgna acum s-a mutat la Milano, am avut ocazia să cunoaştem toată această industrie, destul de restrânsă - pe piaţa din Europa sunt în jur de maxim 10-15 mari jucători. E un fel de entitate distinctă această comunitate a celor care realizează fine art printing sau fine art business cu reproduceri”, mai explică Victor Șerban. Doi designeri, absolvenţi de Arte Plastice, au fost integraţi pentru a

AFACERI dezvolta portofoliul, iar de pe o piaţă restrictivă a drepturilor de autor au fost pentru început achiziţionate drepturi pentru reproducerea unor opere de artă mai vechi, apoi fotografii de la bănci foto, iar din 2009 este în derulare cel mai important contract al firmei mureşene cu grupul Mobexpert, produsele Artposters fiind acum parte a colecţiilor de serie sau exclusive. “Am început cu patru oameni, acum suntem zece, am crescut în timp, odată cu contractele şi cu cifra de afaceri. După un an de negocieri şi insistenţe, am semnat contractul cu Mobexpert, şi practic pot să spun că aşa am început să creştem, să ne dotăm mai bine, să cumpărăm echipamente noi, să investim în traininguri, să investim în oameni mai buni, să investim în ambalare care este o parte importantă din acest business. La început externalizam înrămarea, ambalarea, din 2009 am început să facem şi aceste operaţiuni, şi este o mândrie pentru noi să realizăm întregul proces de producţie. Mobexpert avea doi furnizori externi, o companie englezească mare şi o companie din Germania, cu care cred că mai lucrează şi acum, dar a văzut în noi oportunitatea de a dezvolta colecţii exclusive, ne-am gândit atunci cu ce ne diferenţiem, nu aveam experienţa externă sau portofoliile lor de imagini atunci, dar am oferit exclusivitate, termene scurte de execuţie şi costuri la jumătate. Lucrăm cu Mobexpert şi acum, iar colaborarea decurge perfect. Dezvoltăm lucruri noi, pentru ei evoluăm, în pas cu ei, vindem şi tablouri separate, dar majoritatea produselor sunt parte a unor colecţii exclusive, tablourile vând mobila, acolo trebuie să completeze tot designul”, a mai explicat Victor Șerban. Produsele Artposters decorează şi pun în valoare şi spaţii sau investiţii şi din alte domenii. Cel mai recent, produsele companiei mureşene vor fi folosite pentru decorarea hotelului lanţului Hilton, în finalizare la Oradea în primul semestru al acestui an. Hilton Oradea va fi primul hotel din România care va avea tablouri mari şi spectaculoase realizate pe sticlă. Portofoliul hotelurilor decorate include Ramada Oradea şi Ramada Piteşti, două hoteluri ale grupului Ana, Plaza Executive & SPA Târgu Mureş, dar tablourile Artposters întregesc sau dau farmecul şi în numeroase cafenele sau baruri.

Mixul globarizării, miza: calitatea Povestea realizării tablourilor la Târgu Mureş include cerneluri şi aparate de imprimare din SUA, lemn din România, Anglia sau Italia, pânză din Europa, parteneriate cu Germania – companie de acolo ar putea reprezenta în curând Artposters, targetarea pieţei din Ungaria, şi obţinerea unei cote din pieţele externe, ur-

Victor Şerban - managing partner Artposters mătorul obiectiv al ﬁrme este ca produsele să se regăsească în magazine precum Kika în Ungaria sau Hornbach în Austria. “Lucrăm doar cu produse de calitate, sunt o garanţie în plus şi putem concura cu un producător extern, facem achiziţii de echipamente pe termen lung, nu alergăm să facem bani azi sau mâine, dobândeşti încrederea clienţilor prin produse de calitate. Am încercat să dezvoltăm mai multe concepte să ofertăm cluburi de fotbal, case de ﬁlm, ne interesează şi industria FMGC, suntem în discuţii cu anumiţi producători, anual lansăm cel puţin două produse, cifra de afaceri s-a dublat anual, şi acesta este un feedback important pentru noi, pe o piaţă care este în regres, ne-am dezvoltat, am luat echipamente, avem mai mulţi oameni. Este important să facem exporturi direct”, a mai completat Victor Șerban, managing partner Artposters.

Proiectele noi “Nu prea avem lucrări de artişti români, o mare parte a lucrărilor sunt cumpărate de afară şi o altă parte sunt create de noi, avem un proiect să lucrăm cu artişti români, să le vindem lucrările afară. Sunt foarte mulţi tineri, talentaţi, dar care nu sunt cunoscuţi, nu au acces la fonduri să lucreze cum vor ei, nu au acces la marketing. Nu există în România, vrem noi să devenim o editură de artă care prin contract să reprezinte artistul, să reproducă opere, să le vândă, iar artistul îşi ia un comision. Afară există de 50 de ani, e o altă piaţă. Am

ArtPosters utilizează cele mai noi tehnologii de imprimare şi finisare a tablourilor, dar şi tehnici clasice de înnobilare şi decorare a reproducerilor de artă. Pentru a afla mai multe detalii despre tablourile ArtPosters accesaţi www.gap-art.com. Magazinul online este disponibil la www.artposters.ro. avut o discuţie cu Muzeul Naţional de Artă al României, în urmă cu vreo trei ani, ne-au dat flit, am vrut să reproducem anumite lucrări. Muzeul de Artă din Târgu Mureş a lansat recent un catalog, le-am propus, au fost fost încântaţi, urmează ca nişte reproduceri să fie vândute în muzeu, iar pentru ce reproduceri vom vinde noi, Muzeul va primi un comision”, a mai completat Ștefan Ormenişan, art director al Artposters. Site-ul de internet va fi relansat după o restructurare şi modernizare, în două limbi, vânzările urmând a fi extinse şi în Ungaria. Clienţii finali achiziţionează şi acum produse online, majoritatea fiind reproduceri de artă. “Facem noul catalog de tablouri, ne stocăm cu rame pe care urmează să le vindem, politica noastră este că trebuie să evoluezi, să aduci ceva nou, e ca în modă, trebuie să fii mereu la curent cu tendinţele, marii retaileri le impun, şi trebuie să ţii pasul, să fii pregătit. Nu am vinde niciodată businessul, e creat de la zero, cu suflet, ne-am concentrat să ne impunem pe piaţă, să educăm publicul, poate am vinde doar spre un fond de investiţii care să aducă un aport de capital pentru a ne dezolta”, încheie Victor Șerban.

AFACERI Canvas Art Este cel mai consacrat produs marca ArtPosters. Succesul deosebit al acestui tip de produs îl conferă modul de înrămare utilizat, tabloul în final având acelaşi aspect ca o lucrare autentică de artă. Pânza imprimată digital şi înnobilată cu lac de protecţie este întinsă pe un cadru din lemn (şasiu) de 2 cm grosime. Mai apoi, tabloul este atent finisat şi ambalat, în momentul livrării fiind gata de expunere.

Premium Canvas Premium Canvas este unul dintre produsele de lux ArtPosters. Valoarea deosebită a acestui gen de tablouri o conferă rama decorativă de lemn care înnobilează pânza imprimată. După ce pânza este întinsă pe şasiu, tabloului i se adaugă o ramă specială pentru canvas (Float Frame) care transformă lucrarea într-o veritabilă operă de artă modernă. Colecţia Premium Canvas este destinată celor care ştiu să aprecieze un produs de lux, cu ﬁnisaje şi înrămări speciale.

Selected Produsele Selected au la bază postere pe hârtie înnobilate cu folii texturate sau mate care sunt montate pe un suport rigid din MDF de 9mm. Finisarea posterului montat se face fie prin decorarea manuală a muchiei într-o culoare dominantă, fie cu ajutorul unui procedeu tehnic specific, şi anume, împachetarea suportului rigid (wrapping) cu posterul laminat, astfel ca imaginea se continuă şi pe muchiile plăcii. În final, lucrarea este decorată cu o ramă masivă din lemn, efectul vizual fiind acela că posterul "pluteşte" deasupra ramei.

Trend Collection Tablourile Trend Collection fac parte din categoria produselor de lux marca ArtPosters. Imaginile sunt concepute special de designeri pentru a forma un întreg în momentul expunerii. Realizate din 2 sau 3 tablouri individuale, produsele Trend Collection sunt imprimate pe canvas din bumbac de cea mai bună calitate şi montate pe şasiu din lemn de 2cm. După imprimare tablourile sunt lăcuite pentru rezistenţă. În ﬁnal, ﬁecare tablou este decorat manual cu un gel de texturare 3D ce conferă lucrării autenticitatea unei picturi originale.

www.transilvaniabusiness.ro

Ştefan Ormenişan - Art director ArtPoststers

Poster Art Poster Art este un alt produs accesibil oferit de Artposters. Toate posterele sunt imprimate cu tehnologie offset sau digitală, pe hârtie litho de 300gr. Tipărite la rezoluţii mari pentru a păstra detaliile lucrării originale, posterele sunt montate apoi în rame de lemn moderne sau vintage, de culori diferite şi finisate cu sticla float de 2mm. Înainte de livrare tablourile sunt verificate şi ambalate corespunzător pentru a păstra intact produsul.

Wall Art WALL ART este un fototapet lavabil conceput special pentru decorarea pereţilor interiori. Fabricat din hârtie texturată, WALL ART este un tapet autoadeziv, foarte uşor de utilizat. Imaginile sunt imprimate cu cerneluri ecologice ce rezistă la lumina solară. WALL ART este produs în fâşii de 60cm lăţime, dimensiunile finale ale imaginii fiind adaptate în funcţie de dimensiunile peretului tău. Astfel, orice imagine poate fi tipărită la dimensiunea dorită de client.

Glass Art Glass ART este cel mai modern produs din colecţiile ArtPosters. Imagini de înaltă rezoluţie tipărite pe hârtie Super Glossy. Posterele sunt aplicate direct pe panouri de sticlă de 4mm printr-un proces special care asigură protecţia pe termen lung. Sistemul de ﬁxare pe perete

este ascuns pe spatele imaginii conferind senzaţia că lucrările "plutesc" pe perete. GlassArt este un produs modern, avangardist, suprafaţa lucioasă a lucrărilor adaugând o notă specială oricărui tip de spaţiu.

Mini Arts Colectia MiniArts este formată dintr-o serie de imagini cu subiecte florale, ambientale, orientale şi vintage, deosebindu-se de alte lucrări printr-o exprimare grafică minimalistă. Imprimate pe hârtie şi mai apoi texturate cu ajutorul unor folii speciale, posterele MiniArts sunt montate pe plăci HDF de 20mm, după care sunt finisate şi pregătite pentru expunere. Dimensiunile acestor tipuri de tablouri pornesc de la 15x15cm şi merg până la 30x30cm. Colecţiile ArtPosters cuprind lucrări de artă realizate de artişti români sau străini, fotografii şi reproduceri de artă celebre, toate alese special în funcţie de noile tendinţe în arta decorativă. Toate produsele sunt realizate în atelierele proprii. Fiecare tablou trece prin toate fazele de producţie - de la crearea sau prelucrarea digitală a imaginii şi până la tiparul efectiv sau înramărea lucrării - şi prin mâna unor oameni calificaţi şi cu multă experienţă. Înainte de livrare, toate produsele sunt verificate şi ambalate cu atenţie, în momentul livrării fiind gata de expunere.

Ionuţ OPREA

AFACERI

AMCOR, umbrela profesioniştilor în management AMCOR reprezintă peste 83 de firme de consultanţă şi training în management. Membru deplin al FEACO, Federaţia Europeană a Asociaţiilor de Consultanţă şi al ICMCI, International Council of Management Consulting Institutes, AMCOR e singura entitate din România abilitată să confere titlul CMC, Certified Management Consultant. Zsuzsanna Fazakas, coordonator regional al AMCOR pe regiunea de dezvoltare Nord Vest şi director la Euro Top Consulting, explică rolul şi importanţa AMCOR în interviul de mai jos. Reporter: Ştim că AMCOR, Asociaţia Consultanţilor în Management din România, în colaborare cu EuroTop Consulting, organizează pe data de 14 mai 2012 la Cluj-Napoca conferinţa Consultanţa în România - Standarde Europene şi Aplicabilitatea Locală. Care au fost argumentele care au stat la baza deciziei de a organiza evenimentul la Cluj-Napoca? Zsuzsanna Fazakas: În primul rând, Cluj-Napoca este cel mai mare şi cel mai important centru economic şi universitar din Transilvania. Regiunea Nord-Vest şi Regiunea Centru sunt regiuni cu un potenţial semnificativ, care însă nu este exploatat la maxim. În ceea ce priveşte organizarea de evenimente pe tema consultanţei în management, nu prea au existat astfel de iniţiative în aceste regiuni, cu toate că există multe firme care acţionează pe această piaţă. Prin această conferinţă AMCOR îşi propune să ofere un cadru în care aceste companii de profil pot interacţiona, pot discuta probleme comune, în mod special problema calităţii în meseria de consultant şi cea a accesării fondurilor europene. De asemenea, AMCOR îşi doreşte o prezenţă mai pregnantă în regiunile Nord-Vest şi Centru, ceea ce reprezintă un motiv în plus pentru a organiza conferinţa la Cluj-Napoca. Rep.: Puteţi să ne detaliaţi tema acestei conferinţe? De asemenea ce ne puteţi spune despre grupul ţintă al acestui eveniment? Z.F.: Tema conferinţei organizată la Cluj-Napoca în data de 14 mai este Consultanţa în România - Standarde Europene şi Aplicabilitatea Locală. Am ales această tematică deoarece considerăm că este de actualitate pentru piaţa de consultanţă dar şi pentru momentele pe care le traversăm. În primul rând, piaţa de consultanţă din România este încă în proces de consolidare, nu este încă ceea ce am numi o piaţă matură. Pe de altă parte, discutăm despre standarde, despre norme europene, însă trebuie să vedem modul în care acestea pot fi valorificate şi aplicate în contextul nostru. De asemenea, contextul economic dificil a pus probleme serioase firmelor de consultanţă şi prin urmare dorim să luăm pulsul acestora direct prin intermediul acestei conferinţe. Tema conferinţei atinge aşadar următoarele aspecte: profesionalismul şi standardele din profesia de consultant. Grupul ţintă este constituit din reprezentanţii firmelor de consultanţă din regiune, ai instituţiilor publice, asociaţiilor profesionale şi ai universităţilor. Considerăm că o colaborare mai apropiată a acestor actori nu poate decât să aducă multiple beneficii regiunilor din care fac parte. Rep.: Dacă ar fi să realizaţi o comparaţie între piaţa de consultanţă în management din România şi de

la nivel european, cum consideraţi că ar arăta acest mini-studiu comparativ? Z.F.: În mod cert diferenţele sunt majore. Piaţa de consultanţă din România este încă în proces de consolidare şi maturizare, are nevoie de o anumită educare, proces în care AMCOR şi-a asumat un rol important. Piaţa europeană este o piaţă matură, cu mulţi ani de experienţă în spate. Diferenţele cele mai importante se observă în orientarea activităţii pieţei de consultanţă din România mai mult către atragerea fondurilor europene, lucru de înţeles în contextul în care cererea de consultanţă s-a manifestat pregnant în acest domeniu. Totuşi, consultanţa în management include o scară largă de servicii, de la eﬁcientizarea proceselor de management până la dezvoltarea şi restructurarea organizaţională, respectiv îmbunătăţirea poziţionării pe piaţă. Piaţa europeană oferă exemple inedite în ceea ce priveşte conlucrarea consultanţilor cu diferite ﬁrme şi instituţii în crearea unei economii puternice şi durabile, ridicând profesia de consultant la un statut de respect, profesionalism şi mijloc al dezvoltării societăţii.

Rep.: Din agenda evenimentului am observat că aţi invitat speakeri locali şi internaţionali cu o importantă reputaţie în domeniul consultanţei în management. Puteţi să ne spuneţi câteva cuvinte despre speakerii invitaţi la acest eveniment? Z.F.: Pentru că am dorit să surprindem atât o viziune internaţională a pieţei de consultanţă cât şi o perspectivă locală, am invitat persoane care cunosc foarte bine aceste pieţe. D-nul Brian Ing este unul dintre invitaţi. El este fostul preşedinte ICMCI, Consiliul Internaţional al Institutelor de Consultanţă în Management. Prin experienţa sa, în calitate de preşedinte al ICMCI, ne va împărtăşi părerea sa despre ce înseamnă un consultant profesionist în ţările cu o piaţă de consultanţă solidă, ce înseamnă să ai standarde în acest domeniu. D-nul Luhan, cel de al doilea speaker, este Membru în Parlamentul European, membru în Comisia pentru Dezvoltare Regională şi va supune dezbaterii nevoia de calitate în serviciile de consultanţă pentru accesarea fondurilor europene, un subiect aprig dezbătut astăzi în România. Domnul Sorin Caian, în calitate de preşedinte al AMCOR, va aduce noi puncte de vedere referitoare la piaţa de consultanţă din România şi cum am putea creşte nivelul consultanţei din ţară la standarde europene şi internaţionale. Domnul Daniel Don, preşedinte al AJOFM (Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă) Cluj, cu multă experienţă în proiecte europene şi bun cunoscător la regiunii, va releva noi perspective despre piaţa locală şi regională. Rep.: În ceea ce priveşte prezenţa companiei dvs. în AMCOR, Asociaţia Consultanţilor în Management din România, care consideraţi că sunt avantajele afilierii unei firme la o asociaţie profesională? Z.F.: Cred că în orice profesie este foarte important să existe o voce comună, o calitate ridicată precum şi un cod etic. AMCOR, membră a Federaţiei Europene a Asociaţiilor de Consultanţă (FEACO), vine în ajutorul firmele de consultanţă prin următoarele mijloace: de reprezentare a interesele consultanţilor în faţa entităţilor care direcţionează procese economice, prin Atestarea Naţională, procedură prin care membrii dau dovadă de profesionalism şi etică în ceea ce fac, şi prin care se doreşte crearea de standarde de calitate pe piaţa de consultanţă. Totodată, oferă o platformă pentru promovarea activităţilor membrilor şi a schimbului de bune practici din domeniul consultanţei în management.

Sandu TUDOR

www.transilvaniabusiness.ro

TRANSILVANIA BUSINESS

LIFESTYLE

10 ani de cămăşi nemţeşti la Koldtex Koldtex Sighişoara – partenerul din România al germanilor de la Casa Moda, renumit producător de îmbrăcăminte pentru bărbaţi - aniversează 10 ani de activitate. Sub bagheta magică a managerului Adriana Cândea, compania producătoare de cămăşi quality a crescut sănătos în ultimii ani, bazându-se în proporţie de peste 90% pe exporturi.

Până la apariţia mallurilor şi a outlet-urilor în România, cei care doreau să-şi achiziţioneze haine de calitate, poate chiar anumite branduri, erau nevoiţi să ia calea Budapestei, ori a Vienei. De câţiva ani însă, acest lucru nu mai e necesar. Şi asta o simte foarte bine şi Adriana Cândea, managerul companiei Koldtex, cea care în 2011 a început să pună accent şi pe vânzarea pe piaţa locală a cămăşilor quality produse la Sighişoara. Magazinul situat lângă fabrica de confecţii de pe drumul european ce duce spre Braşov are un succes binemeritat, fapt care o duce deja cu gândul pe Adriana Cândea la o expansiune, care s-ar putea concretiza în 2012 prin deschiderea unui magazin în Cluj Napoca. Până atunci însă, Koldtex continuă să mizeze foarte mult pe exporturi, mai ales că destinaţia mărfii este una precisă: grupul de firme Casa Moda Heinrich Katt din Germania, care o comercializează în reţeaua de magazine proprii ori în magazine partenere din mai multe ţări din Europa. “Spre deosebire de alte firme de confecţii care aleargă după comenzi, noi avem un partener cert, care asigură vânzările cămăşilor noastre şi ne încurajează mereu să producem mai mult şi mai bine! Este reconfortant să ştii acest lucru, dar şi o mare responsabilitate. Nu putem face rabat de la calitatea impusă de Casa Moda şi de aceea regulile la noi în companie sunt foarte stricte. Nu acceptăm greşeli!” explică Adriana Cândea secretul succesului la Koldtex, acum după un deceniu de creştere continuă. „Desigur”, spune managerul, „piaţa românească ne face cu ochiul tot mai mult, tocmai de aceea avem în plan deschiderea unui outlet pe model nemţesc lângă fabrica noastră, a unuia sau mai multor magazine proprii, dar şi creşterea numărului de parteneri care ne comercializează cămăşile în marile magazine din România! Nu vom neglija însă niciodată exporturile, pentru a face loc cu forţa comerţului la intern! Dacă există cerere vom creşte natural şi aici, dacă nu, nu!

www.transilvaniabusiness.ro

Atuurile Koldtex În opinia Adrianei Cândea, cele două atuuri care diferenţiază Koldtex de competitorii săi sunt calitatea ridicată a produselor şi capacitatea de adaptare a personalului cu rigorile locului de muncă. “Pentru a putea menţine parteneriatul cu un investitor german eşti nevoit să îţi însuşeşti mentalitatea germană. Trebuie să ﬁi în stare să susţii calitatea la un nivel

ridicat, să reduci în paralel costurile, pentru a avea o productivitate sporită, lucruri care într-un sistem funcţional sunt normale. La noi adaptarea se poate face doar cu un efort deosebit din partea managementului unei societăţi. Cu cât adaptarea va ﬁ mai rapidă şi personalul va înţelege că numai un efort susţinut ne ajută să avem în continuare capacitatea de producţie asigurată, efectele crizei nu se vor lăsa simţite”, explică managerul Koldtex de ce compania sa nu a avut probleme majore în ultimii ani, vreme în care aproape 100.000 de ﬁrme mici şi mijlocii au dispărut de pe piaţă.

Istoria unui brand Casa Moda are în spate o experienţă de 88 de ani, în care evoluţia, inovaţia şi calitatea au stat la baza prezenţei în ţări ca Marea Britanie, Austria, Belgia, Canada, Cehia, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Olanda, Macedonia, Rusia, Slovacia, Slovenia, Suedia, Ungaria, SUA şi desigur, România. Totul a început în 1924, în Germania, când a fost fondată compania Ernst Winter Oldenburg, care comercializa materiale textile, textile de casă, cămăşi de lucru şi industriale. Cinsprezece ani mai târziu, în 1939, un tânăr de 27 de ani, Heinrich Katt, începe să lucreze la micuţa firmă. Cinci ani mai târziu, Katt devine coproprietar al companiei. În 1955 începe extinderea, dar abia în 1962 de pe poarta fabricii iese prima cămaşă. Alături de fiul său Klaus, Heinrich Katt începe în 1981 demersurile de a schimba denumirea firmei în Heinrich Katt GmbH&Co şi alături de brandul de cămăşi EWO a introdus şi eticheta Katt. A urmat o nouă perioadă de dezvoltare, în 1987 firma ajungând să producă 2000 de cămăşi pe zi, cu 110 angajaţi şi o cifră de afaceri de 20 milioane mărci germane. Brandul Casa Moda a apărut în 1989, cei doi Katt hotărând să diversifice şi tipurile de cămăşi produse. Aşa au apărut cămăşile de party, de oraş, de timp liber. După 1989, Casa Moda a devenit un brand european, fabrica deschizând facilităţi de producţie în Macedonia şi România şi extinzându-şi vânzările în mai toate ţările occidentale. Producţia a fost diversificată, alături de cămăşi apărând jeanşii, jachetele, puloverele, tricourile, fularele etc. Astăzi, produsele Casa Moda, împreună cu celelate două branduri Venti şi Cotton Island, sunt respectate şi apreciate în întreaga Europă pentru calitatea şi designul lor plăcut.

Alin BOLBOS

TRANSILVANIA 57 BUSINESS

AFACERI

Viitorul în construcţii ”începe” la Oradea Peste o sută de reprezentanţi ai firmelor de construcţii din zona de vest a ţării, dar şi din Ungaria şi Polonia, reprezentanţi ai administraţiilor locale, consultanţi şi specialişti în construcţii şi arhitectură au participat la cea de-a cincea ediţie a conferinţei "Viitorul construcţiilor în partea de vest a României". Federaţia Patronilor Bihor a reunit în cadrul Conferinţei Internaţionale în Construcţii cei mai importanţi reprezentanţi ai mediului de afaceri bihorean, alături de secretari de stat şi miniştri capabili să ofere soluţii optime pentru dezvoltarea afacerilor în România. Cel mai important mesaj pe care patronii l-au primit, a fost din partea Ministrului Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely (în funcţie la acea vreme), care le-a vorbit despre proiectele în dezvoltare la nivel naţional, dar şi despre oportunitatea de a obţine fonduri europene şi de stat, într-un mod eficient. "Dacă în 2006 -2007 credeam că totul este posibil şi aveam o creştere economică de 8-9%, ulterior piaţa imobiliară s-a dus unde s-a dus şi în 2008 am ajuns să realizăm că nu poţi rezolva totul prin acumulare şi speculaţii la bursă. Acum numărul investiţiilor în imobiliare a scăzut. Nu este adevărat că nu mai sunt bani, ci doar că se investeşte mai puţin", a spus ministrul. În acest context, firmele de construcţii ar putea să-şi continue dezvoltarea prin şi datorită proiectelor pe infrastructură. "Anual, fondul de mediu are la dispoziţie un buget de 650 milioane de euro, investiţii "verzi" care se fac din taxele plătite de companii şi înseamnă reţele de alimentare cu apă, lucrări prin programul "Casa verde", parcuri şi alte lucrări", a spus ministrul. “În ce priveşte licitaţiile mari, pe apă, din 60 de proiecte 55 sunt de la Ministerul Mediului, majoritatea pentru lucrări de reabilitare, iar fondurile sunt de apropae 80 de milioane pentru fiecare judeţ”, a mai explicat Laszlo Borbely.

Ministrul mai susţinea că oamenii de afaceri nu trebuie să-şi facă griji în privinţa deconturilor de cheltuieli, mai ales dacă e vorba de fonduri europene. “Anul acesta Uniunea Europeană trebuie să deconteze 100 de milioane de euro. Deci suntem în graﬁc”, crede Borbely.

Bani de la statul român Ministrul Mediului a mai spus că s-au dat 24 de miliarde de lei companiilor din bugetul de stat. “La Fondul de Mediu avem 257 de contracte cu valoarea maximă de şapte milioane de euro fiecare, pentru producţie de energie regenerabilă. Finanţăm maxim 50% din valoarea proiectului”, a spus ministrul. Cu toate astea, Laszlo Borbely a atras atenţia că pentru lucrări de anvergură doar firmele mari, cu multă experienţă, sunt luate în considerare. De aceea, el sfătuieşte companiile mici şi mijlocii să încheie parteneriate pentru a se putea avânta în proiecte complexe. Despre proiecte care să sprijine mediul, le-a vorbit patronilor şi Csaba Orosz, vicepreşedintele Camerei de Industrie şi Comerţ din Ungaria. Acesta a subliniat că este foarte important pemtru regiunea Hajdu-Bihar să fie promovate proiecte comune prin care se produce energie verde. “Scopul principal în această regiune este să promovăm energia verde şi să obţinem finanţări pentru sistemele geotermale de încălzire”, crede Orosz. Vicepreşedintele camerei maghiare le-a promis oamenilor de afaceri din Bihor tot sprjinul de care au nevoie.

Oamenii de afaceri din Bihor sunt invitaţi sa facă business în Ungaria

“Companiile din Ungaria nu vin aici să facă concurenţă, ci să descopere acele zone unde pot fi de folos companiilor româneşti. Ungaria sprijină investitorii bihoreni şi vă promit sprijinul nostru inclusiv la Budapesta”, a mai declarat Csaba Orosz. În cadrul conferinţei, oamenii de afaceri au aflat şi cum să se orienteze spre infrastructura rutieră sau spre sisteme de izolare termică, proiecte care de asemenea pot scoate din impas firmele de construcţii.

Andreea COSTEA

Nemulţumiţi de sistemul licitaţiilor Una dintre principalele probleme ridicate de patroni a fost sistemul de licitaţii autohton care nu favorizează întotdeauna firmele perfomante. Unul dintre cei care a lansat un atac asupra licitaţiilor a fost Beniamin Rus, patronul Selina. “Am intrat în afaceri cu reţineri. Dacă ştiam ce mă aşteaptă, aveam reţineri mai mari”, spune patronul Selina. “În anul 2001 am ajuns pe locul I în ţară între firmele mici şi mijlocii, iar în 2005 pe locul II între firmele mari. Acum 11 ani am trecut de la bani puşi deoparte la investiţii. Am găsit o firmă scoasă la licitaţie în Germania. Era în faliment, s-a vândut cu totul. Patronul şi-a mai luat doar poza de familie de pe birou. Atunci am învăţat că toţi suntem predispuşi la faliment”, spune Rus. “După 10 ani de la acel moment nu mai înţeleg nimic. Există o modă a firmelor care se înfiinţează special pentru a contesta caietul de sarcini. Astfel se pierd multe licitaţii, pentru că expiră timpul”, a punctat patronul Selina. “Am crezut că în cadrul unei licitaţii pot miza pe utilaje performante şi pe o echipă cu oameni de calitate. Nu se poate ca la o licitaţie să fie 28 de competitori, trebuie să fie nişte restricţii undeva. Măcar ceva de genul: un procent din utilaje să fie al tău. Trebuie puse condiţii. Altfel mă trezesc concurând cu oameni care nu au făcut o uliţă în viaţa lor”, spune Rus. “M-am echipat cu utilaje de deszăpezire. Cum îmi amortizez investiţia? Am fost descalificat în faţa unei firme fără utilaje. Apoi leam zis: ia şi utilajele ca să ai cu ce să lucrezi”, a mai explicat patronul companiei Selina.

MEDIA

De la jurnalism la business şi înapoi! După şapte ani ca jurnalist în diverse redacţii, Claudia Andron a simţit în 2005 nevoia de a acţiona pe cont propriu, de a avea propria publicaţie. Ca să reuşească, însă, avea nevoie de un business eficient, care să poată susţine financiar un ziar. Aşa a apărut Agenţia 215, prima agenţie de publicitate şi comunicare full service din Bistriţa. A urmat www.bistriţeanul.ro, proiectul on-line care a schimbat faţa jurnalismului de actualitate din judeţ şi a doborât record după record la audienţă. Reporter: De ce trecerea de la jurnalism la business? Claudia Andron: Şi înapoi la jurnalism, aş completa eu... Am ieşit din presă în 2005, după 7 ani în care am trecut prin toate genurile jurnalistice - presa scrisă, radio, corespondent tv, cu promisiunea că mă voi întoarce când voi avea ziarul meu, un cotidian, la asta visam. Eram dezamăgită de tot ce însemna presă la acel moment şi nu mă mai regăseam în peisaj. Totuşi, era o dragoste prea mare şi nu puteam renunţa aşa uşor. Am gândit o strategie prin care să mă dezvolt încet, dar sigur în afaceri, şi, la final, să mă asigur că voi putea susţine financiar propriul meu ziar. Am deschis în 2005, toamna, un magazin de haine, în decembrie am deschis agenţia de publicitate - susţinută de magazin la început. În 2008, în 31 martie, am deschis Bistriţeanul.ro, ziarul meu, proiectul meu de suflet. Totul a ieşit aşa cum mi-am propus şi visul frumos continuă şi astăzi. Suntem cei mai buni în piaţa on line, conform statisticilor, sondajelor. Furnizăm ştiri nonstop, avem aproape 8000 de vizitatori unici pe zi şi peste 12.000 de cititori zilnic. Acum lucrăm la partea quality a ziarului şi avem în vedere creşterea numărului de cititori prin ştiri, reportaje, articole de atitudine care să ne aducă mai aproape un gen de public care nu avea la un moment dat ce să citească la noi. Nu mă consider om de afaceri. O fac de nevoie, ca să pot susţine hobby-ul meu, jurnalismul. Rep.: Cum arată azi piaţa de publicitate locală? C.A.: Este o piaţă foarte atipică, grea, şi asta nu o spun numai eu. Nu vorbim aceeaşi limbă cu clienţii de multe ori. Firmele mari, cu servicii de marketing, şi-au dat bugetele de publicitate/comunicare agenţiilor mari din Cluj, iar noi am rămas să purtăm discuţii cu oameni care nu au minime noţiuni de publicitate, de marketing, de comunicare nu mai vorbim. În Bistriţa, Agenţia 215 - imagine şi publicitate - a fost prima agenţie full-service unde ofeream clientului de la producţie publicitară (ce înţelegeau toţi clienţii prin publicitate) şi până la campanii de imagine, de media, PR, chiar şi strategii de marketing. De-a lungul anilor miam învăţat clienţii limbajul de publicitate, le-am explicat de ce este important să-şi facă în mod coerent şi strategic promovarea, iar astăzi am mândria că am clienţi care au rămas alături de noi din 2005, iar noi am pus umărul la creşterea afacerii lor. O altă ambiţie de-a mea a fost să-i învăţ pe clienţi că publicitatea e ieftină dacă o faci cu cap, iar astfel am trecut cu succes

www.transilvaniabusiness.ro

perioada de criză. Mulţi clienţi au venit la noi pentru că ne-am impus pe piaţa locală ca având preţuri mici şi calitate. Vă spun un secret, nu aveam preţuri mici, avem preţuri corecte. În timp s-a dovedit a fi un câştig să nu triezi clienţii din preţ, cum au făcut multe agenţii de publicitate, care au pierdut pe termen lung cu această strategie. În vremuri de criză, clienţii s-au uitat atent şi la preţuri. Atunci noi am câştigat şi am trecut chiar fără problemă anii de criză de până acum. Rep.: Ce proiecte importante ai derulat, de care eşti mândră? C.A.: www.bistriţeanul.ro este cel mai bun proiect al meu. Clar! Sunt tare mândră de el. Mai am şi altele de care sunt mândră. De exemplu, Poiana Zânelor, care este poate cel mai bun produs de imagine al Agenţiei 215. Am creat o isterie în turism cu acest brand. Am avut norocul să dau peste un client care mi-a lăsat libertatea de a desena acest brand cum am vrut eu. Şi mi-a ieşit! Din păcate nu am mai avut parte de astfel de provocări. A venit criza şi investiţiile nu mai au acelaşi elan ca înainte de 2008. Rep.: Care este pentru tine clientul ideal? C.A.: Clientul ideal trebuie să-mi acorde încredere maximă şi să-mi lase libertatea de a gândi cum consider eu, ca profesionist, proiectul său de imagine. Mai visez la clienţi care să lucreze cu bugete clare de publicitate. Nu mă interesează cât de mare e bugetul. Important e să fie unul pe care să mă bazez atunci când fac strategia. Nu-mi place să lucrez în hopuri. Vreau să lucrez strategic, să planific fiecare pas, astfel încât la final să pot garanta un produs bun, de succes. Rep.: Unde îţi vezi afacerile în 5 ani de acum? C.A.: Vreau să le văd doar stabile. Aşa cum sunt acum. Vreau să păşesc încet şi sigur. Nu-mi plac avânturile mari. Poţi să te loveşti rău. Din păcate, astăzi nu pot face planuri pe termen lung. Nu sunt vremurile pentru aşa ceva. 5 ani e un termen lung. Am strategii pe termen scurt şi mediu. Bistriţeanul.ro ştiu sigur că se va dezvolta ca proiect în perioada imediat următoare, va fi o platformă mult mai mare, care să ofere cât mai multe informaţii cititorilor săi. Despre agenţia de publicitate chiar nu pot să-mi fac planuri. Am stopat orice investiţii. Deocamdată. Daca voi simţi că piaţa de publicitate îmi permite să mă dezvolt o voi face. Deocamdată nu este cazul.

Rep.: Cum vezi viitorul presei, în general? Dar al presei locale? C.A.: Presa are un loc al ei bine stabilit în societate şi nu-l poate clinti nimeni şi nimic. Presa nu va dispărea, doar se va reinventa, ca şi până acum. On-line-ul, aşa cum am prevăzut acum câţiva ani, va câştiga teren şi în continuare. Toată presa, fie că vorbim de cea scrisă, radio sau tv se va mişca foarte bine pe internet. Aici oferim, deocamdată, informaţii gratis, iar bătălia va fi să arunci în piaţă produse cât mai bune, care să atragă cât mai mulţi vizitatori. În ceea ce priveşte presa locală sunt de părere ca totul depinde de produs sau proiect, cum vreţi să-i spunem. Dacă vor fi produse bune, vor câştiga teren şi bani din publicitate. Chiar cred că în viitorul apropiat presa locală va câştiga teren, dacă se va reinventa pe gustul publicului. De ştiri şi informaţii cu caracter general se ocupă presa naţională, noi chiar trebuie să dăm cât mai multă informaţie locală, de calitate. Viitorul sună bine, cred eu, depinde însă dacă patronatul din media vrea să asculte ce spune piaţa şi să-i dea ceea ce cere... Iar după, să culeagă roadele..

Alin BOLBOS

INTERVIU

Anul 2012 va fi al antreprenorilor şi al băncilor Remus Lăpuşan, preşedintele UNIQA Asigurări de Viaţă, este optimist-moderat în legătură cu perspectivele economiei româneşti pentru acest an. Din fotoliul de manager la nivel naţional, el are o perspectivă largă asupra dinamicii evenimentelor. Iată motivul pentru care i-am solicitat un interviu legat de aceste evoluţii. Reporter: Dumneavoastră conduceţi o companie de nivel naţional, cunoscută pentru dinamismul ei. Din această poziţie, cum vedeţi perspectivele economiei româneşti în anul 2012? Remus Lăpuşan: În 2011 au fost uşoare semnale de redresare economică, tendinţă care este de dorit să se menţină şi în 2012 şi care ar fi bine să se transforme în creştere economică vizibilă. Este benefic pentru toată lumea ca economia să fie pe creştere în 2012, cred că rolul principal îl vor avea antreprenorii şi băncile. Dacă accesul la sursele de finanţare va fi mai uşor, atunci aceste finanţări se vor transforma în locuri de muncă, investiţii şi, în mod sigur se vor regăsi în producţie şi consum. Am spus că şi antreprenorii vor avea un rol determinant pentru că ei sunt cei care vor veni cu soluţii credibile pentru ca băncile să aibă curaj să acorde finanţarea. De asemenea, o altă sursă extrem de importantă pentru economia românească trebuie să fie fondurile europene. Din păcate însă, în primele două luni ale acestui an, atragerea de fonduri europene a fost mult sub aşteptări. Avem nevoie de soluţii pentru atragerea acestor bani, dar şi de o mai bună organizare şi fluidizare a procesului de atragere de fonduri europene.

De ce au ales Bosch şi DeLonghi Clujul Reporter: În calitate de director al UNIQA Cluj, atâţia ani, sunteţi unul dintre cei care cunosc foarte bine mediul de afaceri clujean. Care credeţi că este motivul pentru care firme de calibrul Bosch ori DeLonghi au ales să investească în judeţ? Remus Lăpuşan: Din punctul meu de vedere, principalul atu al judeţului Cluj are mai multe componente: resursa umană mult mai calificată decât în alte zone ale ţării, mediul de afaceri, care este un mediu pro-occidental şi profesionist şi poziţia strategică. Judeţul Cluj are în continuare un foarte mare potenţial economic şi, probabil, vor mai fi şi alte companii interesate să investească aici. Clujul este motorul creşterii economice la nivel regional, iar ca motive în plus faţă de cele deja amintite, menţionez infrastructura bună comparativ cu a altor judeţe din zonă şi o bună piaţă de desfacere. Reporter: Ce credeţi că ar trebui să facă autorităţile pentru a menţine Transilvania drept o zonă interesantă pentru investiţii? Remus Lăpuşan: Indiscutabil, dacă avem pretenţii de creştere economică trebuie să investim în infrastructura întregii zone de vest a ţării şi să finalizăm autostrada Transilvania. Sunt convins că, odată finalizată această lucrare, vom simţi nu doar aici în Transilvania o dezvoltare economică, dar va fi semnificativă pentru întreaga ţară. De asemenea, în ceea ce priveşte Aeroportul Internaţional ClujNapoca, unde avem terminale noi şi sperăm să avem finalizată şi pista de 3.500 m cât de curând, trebuie să fim consecvenţi şi să investim în continuare pentru că aeroportul este poarta noastră spre Europa. Nu trebuie scăpate din vedere nici mediul universitar şi cel medical. Ştim că astăzi o parte

Cum putem evita o nouă recesiune Reporter: Ce ar trebui să facă autorităţile române pentru a evita intrarea într-o nouă recesiune? Remus Lăpuşan: În primul rând, factorii decizionali din perspectivă economică, adică Guvernul, Banca Naţională, patronatele şi sindicatele trebuie să aibă o bună colaborare. Totodată, în faza în care suntem astăzi, avem nevoie de investiţii guvernamentale şi de garanţii guvernamentale pentru marile investiţii. Trebuie să încercăm să

însemnată în ponderea turiştilor din Cluj-Napoca este dată de către cei care vin aici pentru diverse tratamente medicale. Ei bine, acestora trebuie să le oferim condiţii cât mai bune, investind în infrastructura medicală.

Plan de creştere Reporter: Ce perspective are UNIQA Asigurări de viaţă pentru acest an? Remus Lăpuşan: Pentru 2012, ne-am propus să ne concentrăm pe dezvoltarea intensivă a vânzărilor şi pe continuarea dezvoltării canalelor de vânzare pe care le avem în prezent. Ne dorim să construim un portofoliu de clienţi cărora să le oferim produse de calitate, bazate pe experienţa şi know-how-ul Grupului UNIQA, unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa de asigurări de viaţă din Austria şi suntem convinşi că o vom putea face începând cu anul 2012. În strategia Grupului UNIQA în România, asigurările de viaţă reprezintă o piaţă foarte importantă datorită potentialului semnificativ de dezvoltare din anii următori. Obiectivul nostru este să fim o companie de încredere, care le oferă clienţilor soluţii complete de asigurări de viaţă, adaptabile la profilul fiecaruia. Avem un plan clar de creştere pentru anii următori, având în vedere deficitul de asigurări de viaţă care există pe piaţa locală.

Claudiu PĂDUREAN

”Trebuie să încercăm să oferim facilităţi tuturor celor care creează noi locuri de muncă pentru că locurile de muncă sunt unul dintre principalele motoare economice ale unei ţări.” Remus Lăpuşan

oferim facilităţi tuturor celor care creează noi locuri de muncă pentru că locurile de muncă sunt unul dintre principalele motoare economice ale unei ţări. Din păcate, în ultimii ani, sprijinirea IMM-urilor româneşti nu a fost un punct pe agenda guvernului, însă acest lucru trebuie schimbat şi trebuie să încercăm să avem un dialog permanent şi cu acestea, dar şi cu marii investitori. În ceea ce priveşte tema parteneriatelor public – private, trebuie să găsim soluţii pentru ca aceste parteneriate să ﬁe avantajoase pentru ambele părţi. Ştim că în ultimii ani, atunci când statul nu avea o soluţie, lansa ca şi temă de discuţie posibilitatea începerii unui parteneriat public – privat. Din păcate, de cele mai multe ori, acestea au rămas la nivel de discuţii şi nu s-au materializat.

AFACERI Camelia Iuşco: ”Nu există formule magice pentru succes” Camelia Iuşco a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi din Transilvania, partener într-o firmă specializată în domeniile comercial şi penal. Societatea sa de avocatură pregăteşte în prezent 10 de tineri care intenţionează să debuteze în profesiuni juridice. Reporter: Care sunt ingredientele necesare pentru a deveni un avocat de succes? Camelia Iuşco: Este dificil să enunţ formule de succes în profesia de avocat pentru că nu cred într-o reţetă magică pe care dacă o urmezi îţi garantează sigur succesul. Însă, cred cu convingere că trebuie să ai vocaţie, trebuie să rămâi integru indiferent cât de greu va fi, trebuie să îţi asumi că e o profesie care cere sacrificii şi cel mai important trebuie să ai o echipă de calitate. Personal, consider că timpurile în care succesul în avocatură se putea atinge individual nu mai sunt actuale. Avocatura de succes înseamnă avocatura de echipă, de aceea este o preocupare constantă să avem în echipa noastră avocaţi extrem de bine pregătiţi, integri care să fie deschişi la nou, învăţând şi dezvoltându-se continuu.

Parteneriat cu UBB Reporter: Aţi fondat o societate de avocatură, care, inclusiv prin programe de pregătire a tinerilor jurişti, a intrat în ”prima ligă”. Care sunt planurile de viitor şi ţintele dvs? Camelia Iuşco: Într-adevăr, aşa cum aţi amintit, Societatea noastră a fost aleasă ca partener de practică în programul “Ab Academia Ad Advocatum” organizat de Universitatea Babeş-Bolyai în colaborare cu Baroul Cluj, în cadrul căruia vom iniţia în tainele avocaturii un număr de 10 studenţi. Intenţia noastră este, însă ca după încheierea acestui program să continuăm să ne implicăm în pregătirea practică a studenţilor şi a tinerilor absolvenţi de drept.

Mediere şi lobby Reporter: Sunteţi şi mediator, vă pregătiţi şi pentru activitatea de lobby. Ce înseamnă, concret, aceste activităţi şi ce viitor credeţi că au ele în România? Camelia Iuşco: Atât eu, cât şi unul dintre asociaţii mei, respectiv domnul Dan Codrean deţinem atestate a calităţii de mediator, însă acestea vin ca o certificare suplimentară a activităţilor de mediere şi negociere pe care Societatea noastră le desfăşoară. Noi suntem adepţii soluţionării litigiilor în sfera necontencioasă, prelitigioasă, încercând să stingem conflictele dintre părţi prin negociere şi mediere. Rezolvarea litigiilor în instanţă este o procedură energofagă, costisitoare şi deteriorează iremediabil relaţiile dintre părţi. Ei bine, medierea este soluţia pentru a evita toate acestea. Procedura medierii presupune rezolvarea conflictelor în afara sălilor de judecată, cu ajutorul unui mediator, într-un termen scurt, cu resurse financiare reduse şi cred cel mai important, salvând relaţiile dintre părţi. Ce este esenţial de ştiut este că procedura medierii este legală în Romania, există o lege care o regle-

www.transilvaniabusiness.ro

Pe lângă acestea, Societatea noastră şi-a trasat ca obiective pe termen scurt extinderea echipei de avocaţi, consolidarea portofoliului de clienţi şi dublarea cifrei de afaceri pentru anul următor. Pe termen lung ne propunem să devenim un jucător important pe piaţa avocaturii la nivel naţional.

Revizuiri ale politicii de business Reporter: Care sunt tipurile de probleme cu care se confruntă clienţii dvs din zona litigiilor comerciale? Camelia Iuşco: Mediul de afaceri românesc resimte şi în prezent efectele crizei mondiale, relaţiile de afaceri fiind de multe ori afectate de aceasta. Mulţi dintre clienţii noştri s-au văzut nevoiţi să-şi revizuiască politica de business în ceea ce priveşte raporturile comerciale, chiar şi cu vechii parteneri. Aceştia au intrat într-un cerc vicios al creanţelor greu sau imposibil de încasat şi al debitelor greu sau imposibil de achitat, precum şi lupta cu duşmanul care ameninţă permanent - insolvenţa. Astfel, litigiile în zona comercială sunt cu preponderenţa somaţiile de plată a debitelor restante şi litigiile de insolvenţă. Desigur că ne confruntăm şi cu alte tipuri de litigii comerciale însă cele menţionate mai sus sunt cu precădere în agendele avocaţilor noştri. Reporter: Cum credeţi că va influenţa noul Cod civil relaţiile de afaceri, pe termen lung? Camelia Iuşco: Ca profesionist al dreptului consider că era necesară şi chiar iminentă această schimbare legislamentează, Legea 192/2006 actualizată, precum şi o seria de alte acte normative fac referire la aceasta. De aceea, am convingerea că medierea, care este puţin cunoscută acum, va avea mari şanse să se impună ca metodă alternativă de soluţionare a conflictelor în viitor. Are toate atuurile necesare, are sprijinul instituţiilor de specialitate şi munca asociaţiilor profesionale care activează în acest domeniu. Spre deosebirea de mediere, activitatea de lobby nu este reglementată de o lege specială, ea este în schimb prevăzută a obiect de activitate în codul CAEN, iar lobby-ul este prevăzut ca meserie în COR. Aşadar, paşi au fost făcuţi în încercările de legitimare şi reglementare legislativă a activităţii de lobby, fapt atât de necesar şi spun atât de necesar întrucât cred că ar aduce un imens beneficiu în lupta împotriva corupţiei. Deşi sunt voci importante care nu doresc legiferarea lobby-ului, eu sunt o susţinătoare puternică a necesităţii unei legi care printre alte aspecte specifice să delimiteze clar graniţa între activitatea de lobby şi traficul de infuenţă, în acest sens mă voi implica în viitor într-un proiect de reglementare a legii lobby-ului.

Camelia Iuşco este unul dintre tinerii avocaţi de succes din Cluj tivă pe care Noul Cod Civil o aduce în sfera reglementăriilor comerciale. Aşa după cum se ştie, prin intrarea în vigoare a Noului Cod Civil, s-a abrogat vechiul Cod comercial, alinindu-se astfel dispoziţiile legale la situaţia actuală şi la specificul relaţiilor comerciale de astăzi. Noul cod aduce beneficii de necontestat în sfera profesioniştilor, aşa cum sunt numiţi acum foştii comerciaţi şi aş aminti introducerea instituţiei imprevizunii, simplificarea procedurii de despăgubire a creditorilor, protecţia celor aflaţi în inferioritate economică. De asemenea, se simplifica procedurile comerciale reducând durata în timp a litigiilor, lucru benefic relaţiilor de afaceri unde timpul înseamnă bani, bani pierduţi.

Claudiu PĂDUREAN

Propuneri pentru IMM-uri Reporter: Care ar fi reglajele juridice ce ar trebui făcute pentru a îmbunătăţi funcţionarea economiei româneşti? Camelia Iuşco: Economia României este o piatră dură pentru oricine Guvern post revoluţionar. Propuneri de ajustări juridice pentru a ajuta sau a susţine mediul economic consider că trebuie făcute cu mare grijă, cu multă responsabilitate şi mai ales ca urmare a unui studiu aprofundat al problemei. Sigur că datorită specificului profesiei cunosc anumite neajunsuri în acest domeniu şi aş putea să fac o înşiruire de modificări ce ar trebui aduse, prefer însă să vă supun atenţiei sectorul IMM-urilor. În opinia mea IMM-urile sunt baza clasei de mijloc. Fără o clasă de mijloc solidă, prosperă şi sănătoasă nici o economie din lume nu se poate dezvolta susţinut şi durabil. De aceea cred îmbunătăţiri legislative trebuie aduse problemelor cu care se confruntă acestea: concurenţa neloială, gradul de specializare, birocraţia fiscală, costurile internaţionalizării, accesul la achiziţii publice sau la capitalizarea prin bursă.

EVENIMENT

Patronii din Bihor s-au unit La iniţiativa Asociaţiei Firmelor Bihorene, zeci de oameni de afaceri din Bihor şi-au dat întâlnire cu poliţiştii şi procurorii bihoreni, pentru a afla cum să combată înşelăciunea. Pe termen lung, patronii din Bihor vor să convingă guvernanţii să sprijine mediul de afaceri din România prin proiecte legislative. Zeci de oameni de afaceri din judeţul Bihor şi-au dat întâlnire recent la Hotel Continental Oradea, în cadrul unei dezbateri organizate de Asociaţia Firmelor Bihorene. Aşa cum a explicat directorul Asociaţiei, Dan Octavian, oamenii de afaceri au vrut să afle de la poliţişti şi procurori care sunt soluţiile pentru a stopa înşelăciunile cu bilete la ordin false sau cu file CEC fără acoperire. În acelaşi timp, patronii au subliniat că de-a lungul timpului s-au confruntat cu diverse situaţii în care au fost furaţi de angajaţi, în special în ce priveşte combustibilul sau marfa pe care aceştia o gestionează. Oamenii de afaceri din Bihor sunt nemulţumiţi de faptul că, de cele mai multe ori, nu au pârghii legale prin care să lupte împotriva ţeparilor, indiferent dacă este vorba despre firme fantomă sau despre angajaţii care se ocupă cu delapidări. În majoritatea cazurilor în care ei au apelat la justiţie, s-au întâlnit cu situaţii în care procurorii au decis neînceperea urmăririi penale. În schimb, patronii rămân cu pagube greu de acoperit şi afacerile le merg din ce în ce mai rău.

Nemulţumiţi de birocraţie Poate cel mai înverşunat dintre cei prezenţi la întrunire a fost omul de afaceri Valentin Leucuţa. Leucuţa este patron al SC Cable SRL, firmă care comercializează cabluri şi fibră optică pentru Internet. Principala sa nemulţumire este că procurorii îl plimbă de la o instanţă la alta, fără să-i soluţioneze niciuna dintre problemele pentru care a făcut plângeri penale. Leucuţa susţine că în timp ce infractorii se aleg, în cel mai fericit caz, cu o amendă, firma sa intră în colaps din pricina banilor pe care nu reuşeşte să-i recupereze. “Aceşti procurori se poartă de parcă sunt apărătorii

“Una din cele mai dificile situaţii cu care m-am confruntat a fost când am avut de recuperat 210.000 euro. Escrocul care m-a păcălit a emis 25 de file CEC fără acoperire”, povesteşte patronul. “Procuroarea l-a scos însă nevinovat. Motivaţia a fost că fapta respectivă nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni. Mai mult, s-a concluzionat că nu a fost o faptă pe care să o fi comis cu intenţie şi s-a luat în considerare faptul că a avut un comportament foarte bun în timpul anchetei. În astfel de situaţie, eu ce pot să mai spun?!”, se întreabă retoric Valeriu Leucuţă. El spune că s-a confruntat cu situaţii hilare în care procurorii l-au scos vinovat chiar pe el, motivul fiind că ar fi ştiut de când a primit fila CEC că este posibil ca ţeparul să nu aibă bani în cont pentru a plăti marfa. Oamenii de afaceri prezenţi la întrunire au recc lamat şi termenele foarte lungi în care magistraţii le rezolvă problemele în instanţă, dar şi hibele din Legea Insolvenţei. “Avem nevoie de o întâlnire cu guvernanţii, pentru că numai aceştia pot schimba legi”, a punctat administratorul Autobara, Octavian Bara. “Trebuie să lucrăm la eliminarea cauzei, nu a efectului. Principala problemă este că Legea Insolvenţei este o escrocherie. Legea apară firmele fantomă şi în baza ei se dau cele mai mari tunuri”, crede acesta. Astfel, ţeparii cumpără firme “curate”, care în momentul în care sunt verificate de parteneri, nu figurează cu nici o datorie sau creează firme noi. După ce cumpără marfa, firmele intră în insolvenţă, iar adminstratorii dispar. “Sunt bani munciţi pe care nu-i mai vedem niciodată. Eu primesc în medie două decizii de insolvenţă pe zi”, mai spune Bara. “Ar trebui să intre în vigoare o lege a plăţilor care să aibă o clauză de execuţie penală ce intră în vigoare în momentul în care se semnează contractul. Problema s-ar

Oamenii de afaceri din Bihor vor milita pentru schimbarea noului Cod Penal a fost Galoş Păunel, procurer-şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea. “În primul rând, ﬁecare plângere trebuie să ajungă unde trebuie. Pentru sume de până la 200.000 lei se depune plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, pentru sume mai mari de 200.000 lei se depun plângeri la Parchetul de pe lângă Tribunal, iar pentru sume mai mari de un milion de euro, la Parchetul specializat”, a spus Galoş. “Să explic de ce în multe cazuri se dă neînceperea urmăririi penale. În ce priveşte, spre exemplu, cazul şoferilor acuzaţi că fură din benzină. Este greşit încadrată plângerea la delapidare. Încadrarea trebuie făcută la abuz de încredere. Aveţi cu ei un contract civil în baza căruia le încredinţaţi bunuri. Este greu să dispunem de măsuri fără probe. Ştim că vă fură cantităţi mari, dar de cele mai multe ori nu putem demonstra decât cantităţi foarte mici pentru care nimeni nu dă condamnare” explică procurorul. “În ce priveşte înşelăciunea, nu vreau să vă descurajez, dar noul Cod Penal care va intra în vigoare de anul viitor prevede că nu se încadrează la înşelăciune clasică în formă caliﬁcată biletul la ordin fals, ci această abatere va ţine de aspectul comercial”, a mai

EVENIMENT

împotriva ţeparilor Cu legea în Parlament La finalul dezbaterilor oamenii de afaceri au înţeles cum pot să se protejeze, dar şi că nu au prea multe alternative de partea lor. Membrii Asociaţei Firmelor Bihorene (AFB) au decis să militeze împotriva noilor prevederi din Codul Penal, care nu mai incriminează înşelăciunea prin emiterea de cecuri şi bilete la ordin fără acoperire. Totodată, juriştii membrilor AFB vor lucra la un proiect de Lege a plăţilor, care în acest moment nu există în România, şi vor face propuneri de modificare a Legii insolvenţei, astfel încât aceasta să nu mai protejeze ţeparii. “După finalizarea proiectelor mai sus menţionate, AFB va organiza o întâlnire cu parlamentarii bihoreni, pentru a le solicita susţinerea în Parlamentul României a iniţiativelor”, a declarat directorul AFB, Radu Silaghi.

De la legi la ”traininguri”

spus Galoş. În ce priveşte filele CEC fără acoperire, procurorul atrage atenţia că acestea trebuie să provină de la administratorul firmei şi să fie completat cu elementele esenţiale pentru a fi luate în considerare. Astfel, filele CEC în alb lăsate garanţie sunt la limita legalităţii. În plus, este dificil de demonstrat în astfel de cazuri că cel ce a garantat astfel plata a fost rău intenţionat. “Am văzut foarte puţine dosare în care să cuprindă şi expertize contabile prin care să se stabilească dacă respectiva firmă a făcut încasări şi cum a folosit acei bani, pentru a se putea demonstra că nu au plătit marfa din rea intenţie”, a completat Galoş.

Nu vă furaţi căciula singuri! Explicaţii a dat şi inspectorul principal de poliţie, Florian Sîrca. Acesta le-a spus oamenilor de afaceri că ﬁla CEC este conform legii un instrument de plată, nu de garanţie. În 90% din cazurile investigate de poliţişti însă, problema a pornit de la ﬁle CEC primte în alb, ca şi garanţie a viitoarei plăţi. “Problema în astfel de situaţii este că marfa cumpărată se vinde repede şi la fel de repede se cheltuie şi banii. Astfel, până terminăm noi cercetările, devine foare www.transilvaniabusiness.ro

greu de recuperate prejudiciul”, spune poliţistul. “Trebuie să fiţi conştienţi că acceptarea unei file CEC în alb înseamnă că vă asumaţi un risc. Dacă firma respectivă avea suficienţi bani pentru a vă plăti marfa, ar fi trecut pe CEC direct suma pe care v-o datorează”, a explicat Florian Sîrca. Inspectorul de poliţie mai atrage atenţia că de multe ori oamenii de afaceri nu sunt fair-play între ei. “Vă spuneam că în majoritatea cazurilor marfa dispare în câteva zile. Vă daţi seama că cei care o cumpără sunt colegii dumneavoastră, dar nu luaţi măsuri. Când dumneavoastră ştiţi că un produs costă 2,5 lei şi vedeţi că vine un om sau o firmă să-l vândă cu 1,9 lei, de ce cumpăraţi acea marfă? Este clar că ceva nu e curat la mijloc, dar vă gândiţi la afacere în loc să alertaţi poliţia”, a spus mai spus inspectorul principal Sîrca. Poliţia are răspunsuri şi cu privire la angajaţii care-şi fură patronii. “Deşi spuneţi că se fură sute de mii de litri de benzină pe an, noi am primit în anul 2011 doar şase sezizări în acest sens”, explică poliţistul. Pentru a nu se mai confrunta cu astfel de situaţii, inspectorul le recomandă patronilor să întocmească fişa postului pentru fiecare angajat şi să treacă pe hârtie şi gestiunea de care aceştia se fac răspunzători

Asociaţia Firmelor Bihorene se implică activ în problemele mediului de afaceri şi încearcă să găsească soluţii pentru a proteja, dar şi pentru a perfecţiona companiile din judeţ. La mai puţin de două săptămâni de dezbaterea pe teme legale, AFB a organizat un training gratuit de comunicare pentru membrii interesaţi. Cursul s-a adresat persoanelor din middle şi top management, iar scopul său a fost acela de a îmbunătăţi comunicarea, atât în interiorul organizaţiilor, cât şi în exteriorul acestora (clienţi, furnizori). “Criza economică a determinat, în multe domenii, o creştere agresivă a competiţiei, odată cu micşorarea numărului de clienţi sau a volumului de vânzări generat de aceştia. Menţinerea cotei de piaţă şi a cifrei de afaceri, dezvoltarea companiei depinde în mod direct de calitatea resursei umane în special cea implicată în procesul de decizie. De aceea acordăm o importanţă deosebită derulării de trainiguri care au drept ţintă managementul companiilor bihorene” a declarat Dan Octavian, director general AFB. în perioada contractului. În momentul în care angajatorii au dubii, trebuie doar să demareze procedura de inventar, alături de comisia de inventariere, procedură care are loc în prezenţa angajatului. Rezultatul va arăta clar valoarea pagubelor, iar ﬁrma va putea trage la răspundere, legal, angajatul.

Andreea COSTEA

CSR

Repcon ridică pro bono un centru Compania bihoreană Repcon va realiza pro bono Centrul Hospice de îngrijiri paleative pentru bolnavii de cancer. Omul de afaceri Mircea Nistreanu a decis să demonstreze încă o dată că se implică activ în binele comunităţii locale şi şi-a luat angajamentul de a construi imobilul, iar lucrarea este estimată la peste un milion de euro. Patronul companiei Repcon, Mircea Nistreanu, s-a remarcat de-a lungul timpului şi prin implicarea în sprijinul celor aflaţi la nevoie. Cel mai recent şi, poate, cel mai important gest, prin care a impresionat orădenii, a fost angajamentul de a construi, gratuit, un centru de îngrijiri paliative pentru bolnavii de cancer. În data de 19 martie, după ce în prealabil a obţinut acordul Consiliului Local Oradea, Mircea Nistreanu a semnat hârtiile aferente proiectului, în prezenţa primarului Ilie Bolojan, a şefei Fundaţiei “Hospice Emanuel”, Marinela Murg, a viceprimarului Florica Cherecheş şi a managerului Spitalului Judeţean Oradea, Gheorghe Carp. “Firma Repcon răspunde nevoilor orădenilor şi se angajează să ridice pe cheltuială proprie clădirea viitorului centru Hospice, inclusiv finisajele şi montajul geamurilor şi uşilor”, a anunţat viceprimarul Florica Cherecheş. „Le mulţumesc tuturor celor care s-au implicat în acest proiect, domnului Nistreanu şi firmei Repcon pentru că s-a angajat să construiască această clădire, doamnei Raluca Covăcescu, pentru că alături de o echipă de specialişti a realizat proiectul acestei lucrări”, a spus primarul Ilie Bolojan. “În ultimii ani, Repcon a realizat câteva proiecte cu caracter social, printre care şi sala de sport de la Şcoala Dacia, proiecte pentru care le mulţumim”, a mai subliniat edilul meritele companiei.

urmă ceva bun în comunitate”, crede Mircea Nistreanu. Acesta a mărturisit că este foarte impresionat de situaţia în care se află beneficiarii centrului. “Îmi pare foarte rău pentru suferinţa acestor bolnavi, care au cancer în fază terminală”, a spus Nistreanu. Până în prezent, Mircea Nistreanu şi Repcon SA au ajutat cu bani biserici şi case de copii, au oferit donaţii pentru oamenii cu dizabilităţi, au mobilat grădiniţe la standarde europene sau au sprijinit financiar Spitalul Judeţean şi Spitalul de Recuperare. Mircea Nistreanu a pus pe picioare şi fundaţiile Trei Ursuleţi şi Trei Ierarhi. A ridicat o biserică în cartierul Rogerius. “Am ridicat biserica pentru mulţumirea şi împăcarea sufletească. Pentru ca Dumnezeu să ne ajute să funcţionăm, să continuăm să lucrăm şi să putem apăra oamenii de inundaţii”, a mai spus Nistreanu. La subsolul bisericii funcţionează o cantină pentru săraci, iar pe viitor, Mircea Nistreanu vrea să asigure cabinete medicale pentru pensionari şi pentru oamenii cu dizabilităţi.

A demonstrat că se poate

”Am vrut să demonstrez că mediul de afaceri poate contribui la dezvoltarea comunităţii în care îşi duce existenţa. Și mediul de afaceri are ceva resurse pentru a lăsa în urmă ceva bun în comunitate”” Mircea Nistreanu

Prin angajamentul luat, Mircea Nistreanu a dat un exemplu oamenilor de afaceri bihoreni. “Compania pe care o conduc nu este străină de protejarea şi salvarea vieţilor oamenilor”, a declarat Nistreanu, cu referire la şantierele hidrotehnice pe care Repcon le execută de ani de zile în contul Administraţiei Bazinale Ape Crişuri. “Unul dintre motivele pentru care am decis să mă implic în acest proiect, a fost acela că vreau să las în urma mea şi altceva, în afara lucrărilor pe care le câştig la licitaţii şi le realizez”, mărturiseşte patronul Repcon. “Nu în ultimul rând am vrut să demonstrez că mediul de afaceri poate contribui la dezvoltarea comunităţii în care îşi duce existenţa. Și mediul de afaceri are ceva resurse pentru a lăsa în

Un obiectiv obligatoriu Lucrările la Centrul Hospice vor lua startul în această vară şi Mircea Nistreanu estimează că vor ﬁ terminate într-un an. Construcţia va ﬁ realizată pe strada

Ceyrat, colţ cu strada Ronald Reagan, aproape de giraţie, lângă sediul ﬁrmei Repcon. Primăria pune la dispoziţie un teren de 5.000 mp, iar construcţia este estimată la 4.347 mp. Municipalitatea va mai asigura introducerea utilităţilor la nivel de branşament,

scutirea de taxe pentru documentele emise, dar şi susţinerea finanţării proiectului prin transferarea sponsorizărilor obţinute de la diverşi agenţi economici locali destinate acestui scop, în cadrul campaniei „Oradea pune suflet”. Managerul Spitalului Judeţean, Gheorghe Carp, a subliniat că Centrul Hospice este un obiect obligatoriu de realizat în Oradea. ”Mă raportez la situaţia anului 2008, când aveam medici bine pregătiţi, dar nu aveam aparatură. Mă bucură enorm realizarea Centrului Oncologic, care este mai mult decât un centru, este un complex oncologic. Avem astfel, posibilitatea să diagnosticăm din timp boala oncologică, iar acest lucru salvează viaţa pacientului. Pentru cei care sunt în fază preterminală centrul de îngrijire paleativă este esenţial. Este foarte important să separăm partea de tratament de partea de îngrijire paleativă, iar acest lucru va fi posibil prin construcţia Centrului Hospice”, a spus Gheorghe Carp.

A doua casă Fundaţia Hospice Emanuel a lansat proiectul ”Oradea

CSR

pentru bolnavii de cancer 188 de copii cu boli incurabile grave au fost îngrijiţi graţie “Hospice Emanuel”

5.000 mp de teren sunt puşi la dispoziţie de Primăria Oradea

1 milion de euro este costul estimativ al lucrărilor pe care le va face pro bono Repcon

Al doilea centru de îngrijire paleativă din România

Compania Repcon, condusă de Mircea Nistreanu, are unul dintre cele mai generoase programe de responsabilitate socială

„Le mulţumesc tuturor celor care s-au implicat în acest proiect, domnului Nistreanu şi ş ﬁrmei Repcon pentru că s-a angajat să construiască această clădire, doamnei Raluca Covăcescu, pentru că alături de o echipă de specialişti ş a realizat proiectul acestei lucrări”” primarul Oradiei, Ilie Bolojan pune suﬂet”, în speranţa că va aduna fonduri necesare pentru construirea imobilului. Iniţial, ecoul nu a fost cel pe care a mizat, iar până la ora actuală au fost strânşi puţin peste 400.000 lei. Cu toate astea, gestul Repcon a salvat practic campania. “Implicarea Repcon a fost mult peste ceea ce ne aşteptam”, susţine directoarea “Hospice Emanuel”, Marinela Murg. Cam-

www.transilvaniabusiness.ro

pania rămâne deschisă pentru că sunt necesare fonduri şi pentru dotarea imobilului. Pentru a sublinia importanţa centrului, directoarea aminteşte că, aşa cum arată evidenţele „Registrului Teritorial de Cancer”, bolile oncologice provoacă anual decesul a 1.300 de persoane în judeţul Bihor. În viziunea “Hospice Emanuel”, îngrijirea paliativă nu ar trebui însă limitată doar la cazul pacienţilor cu boli oncologice, ci ar trebui extinsă şi la alte patologii care ameninţă viaţa pacientului, cum sunt bolile cardiace avansate sau boli neurologice grave. Unitatea hospice va fi compusă dintr-un ansamblu de clădiri în care să funcţioneze un ambulatoriu de specialitate, un centru de îngrijire paliativă la domiciliu, centre de zi pentru adulţi şi copii, o unitate cu 15 paturi de paliaţie pentru adulţi şi 5 paturi destinate copiilor, dar şi un centru de educaţie în domeniul îngrijirilor paliative. Unitatea va fi construită într-un stil şi design care să fie diferit de modelul “instituţional”, pentru a face pacienţii să simtă mai degrabă că vin “acasă” decât în spital.

Andreea COSTEA

Fundaţia „Hospice Emanuel” Oradea este un ONG caritabil care are ca activitate principală îngrijirea paleativă a pacienţilor diagnosticaţi cu boală incurabilă avansată din Oradea şi localităţile învecinate, care se află la o distanţă de cel mult 15 kilometri. Beneficiarii sunt adulţi diagnosticaţi cu boli oncologice în stadii avansate şi copii cu afecţiuni oncologice, malformaţii congenitale, SIDA şi alte patologii cu prognostic limitat. Echipa hospice alcătuită din medici, asistente medicale, asistente sociale şi voluntari, asigură la domiciliul pacienţilor mai multe tipuri de servicii. Serviciile medicale şi de nursing sunt oferite în vederea obţinerii unui control optim al durerii. Serviciile sociale constau în informarea şi sprijinirea pacientului şi familiei în demersurile necesare obţinerii unor drepturi sociale. De asemenea, fundaţia oferă sprijin material sau financiar pentru pacienţii care au venituri insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime. Fundaţia organizează şi activităţi recreative în cazul copiilor asistaţi, cum ar fi tabere sau excursii. Membrii organizaţiei oferă în acelaşi timp consiliere de bază şi sprijin emoţional atât pentru pacientul bolnav, cât şi pentru familia acestuia. În plus, oferă consultanţă şi sprijin în soluţionarea unor probleme sociale cum sunt de exemplu pensiile de urmaş. Nu în ultimul rând, asigură servicii de voluntariat, de la companie pentru pacient, ajutor în gospodărie, cumpărături uzuale, până la mici reparaţii casnice sau transportul la spital. “Hospice Emanuel” a fost înfiinţat în anul 1996 şi a fost cel de-al doilea serviciu de îngrijire paliativă la domiciliu din România. Prin acest program au fost asistaţi la domiciliu până în prezent peste 1.300 de pacienţi adulţi diagnosticaţi cu cancer în formă avansată, iar din 1999, când serviciile au fost extinse şi în domeniul pediatriei, au fost îngrijiţi la domiciliu în jur de 188 copii cu boli incurabile grave.