Transilvania Business 26 by Transilvania Business

pag.

9-11

Hidroconstrucţia. Pasul spre Sălaj

pag.

37-42

Frauenthal Automotive Sibiu, pilon global

www.transilvaniabusiness.ro

Ediție specială

Fondator Aurelian GRAMA Nr. 26 / An III / noiembrie 2012

„Excalibur”, succes românesc în America

Revistă economică / Tipărită în 9500 exemplare / Ediţie naţională

pag.

68, 69

Ad van Wijk: Fapte, nu vorbe! 5-7 pag.

pag.

15-24

Ziua “Z” a parcurilor industriale

Preţ: 8 lei

ESENțIAL De la S.O.S. infrastructura spre infrastructura – prioritate zero Trăim în secolul vitezei, iar nevoia de a ne deplasa rapid, economic şi fără mare efort în orice colţ al lumii ne defineşte afacerile. Iar rolul de a facilita deplasarea şi a sprijini dezvoltarea afacerilor îi revine infrastructurii, fie că vorbim despre cea rutieră, feroviară, aeriană sau navală. Trăim în secolul în care timpul înseamnă bani oricât de cinic suna această aserţiune în urmă cu două decenii. Parafrazând cele scrise anterior, orice investitor îşi doreşte să îşi eficientizeze costurile şi să îşi maximizeze profiturile, iar infrastructura joacă un rol esenţial. O infrastructură dezvoltată echivalează cu cheltuieli mai reduse de deplasare şi cu economii mari de timp pentru oamenii de afaceri. Trăim în secolul în care legăturile economice au o importantă componentă transfrontalieră. Libera circulaţie a persoanelor, mărfurilor şi serviciilor se traduce şi prin oportunităţile oferite acestora, respectiv proprietarilor şi prestatorilor de a se deplasa cu mai mare uşurinţă şi în siguranţă. În termeni economici, a circula rapid şi eficient înseamnă venituri mai mari prin creşterea fluxurilor de transport intern şi internaţional a deplasărilor la mare distanţă ale călătorilor şi mărfurilor şi, respectiv, a gradului de utilizare a infrastructurilor şi mijloacelor de transport. Trăim în secolul în care transporturile şi infrastructura trebuie să fie compatibile cu mediul înconjurător prin utilizarea raţională a resurselor şi prin folosirea mijloacelor de transport cu impact poluant redus. Pornind de la aceste premise, revista de afaceri Transilvania Business pledează pentru declararea domeniului infrastructură – transporturi drept prioritate zero într-o viitoare strategie economică naţională a României ce trebuie regândită pentru perioada 2014 – 2020. Primul pas îl vom face în numărul din luna decembrie când vom dedica spaţiu editorial strategiilor, investiţiilor, punctelor tari, realizărilor şi proiectelor derulate de către stat şi companiile private în domeniul infrastructurii.

SUMAR Afacere

pag. 50,51

pag. 60,61

Afacere:

EXPO:

Olandezii zburători de Spectacolul vinurilor la ES Elektro România medaliate

Ad van Wijk: Fapte, nu vorbe!

Afacere: Hidroconstrucţia. Pasul spre Sălaj pag. 13

Afacere: Adrem Invest, creşteri susţinute pe toate liniile de business

pag. 15-24

Eveniment: Parcurile industriale. O strategie naţională

pag. 32,33

Afacere: O afacere cu lemn, mai tare ca piatra

pag. 35-45

Ziua Austriei: Noua Frauenthal Sibiu. Reper internaţional

Ligia Voro Director Editorial: Alex Toth (0757-036.968)

Brand Manager: Alin Bolbos (0757-036.817)

alex.toth@transilvaniabusiness.ro

alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro

Editor General: Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

REDACȚIA

ADMINISTRAȚIA

Redactor şef:

Claudiu Pădurean

claudiu.padurean@transilvaniabusiness.ro

0744-566.444

Director Mkt. N-V:

Dorel Vidican

dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro

Director Mkt. Centru: Redactor şef adjunct:

Ionuț Oprea

ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

Redactori: Sorin Trocan Arina Moldovan Ioana Lucăcel Fotoreporter: DTP: Corectură: Design și Layout: Creatica Media

0721-197.559

Carmen Cosman Andreea Costea Cristina Gânj Răzvan Matei Oana Mărginean Tipărit la: Mediaexpert Târgu Mureș

(0736-651.166)

Florin Marcel

florin.marcel@transilvaniabusiness.ro

Director Pub. N-V:

(0740-075.219)

Rada Morar

rada.morar@transilvaniabusiness.ro

Director Pub. Centru:

(0744-641.313)

Marius Morar

marius.morar@transilvaniabusiness.ro

Director Vânzări: nicu.pop@transilvaniabusiness.ro

Dir. res. umane Dir. difuzare: Traﬁc manager:

(0746-130.439)

Nicolae Pop (0740-115.167)

Anamaria Grama Attila Szanto (0755-044.851) Emo Veres

Regia de publicitate: Midas Media Bucureşti Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120

Partener permanent: Oﬁciul Național al Registrului Comerțului

Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068 - 5424 Adresă redacție și administraţie: Cluj-Napoca, Eftimie Murgu 18/6 Târgu Mureș, str. Primăriei, nr. 1 Tel/Fax: 0265-215.613 www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

Revistă economică. Ediţie naţională.

știri ALBA 2,2 mil. euro pentru Hotel Transilvania Hotelul Transilvania din Alba Iulia a fost vândut cu 2,2 milioane de euro. Acesta a fost cumpărat de către Florea Grup, după o negociere care a pornit de la suma de trei milioane de euro şi care a fost purtată cu proprietarul imobilului, firma Unita Tourism Timişoara. Fraţii Marcel şi David Florea au anunţat că vor să investească masiv într-unul din primele trei hoteluri, ca mărime, care există în Alba Iulia. „Am cumpărat Hotel Transilvania pentru că dorim să oferim servicii de calitate turiştilor care vor veni la Alba Iulia, la preţuri accesibile. Dorim să păstrăm destinaţia pe care o are, dar să renovăm şi să modernizăm complet unitatea astfel ca în final să o transformăm într-una de 4 stele de la una de 2 stele cât este clasificarea actuală. De asemenea, avem în plan realizarea unei săli de conferinţe. Procesul de modernizare, care va cuprinde şi faţada, va dura probabil 2-3 ani. Hotel Transilvania este acum o piatră neşlefuită şi noi dorim să facem din el o bijuterie”, a declarat co-proprietarul Florea Grup, Marcel Florea.

Investiţie de un milion de euro la Cugir Societatea Tehno Plast va închiria câteva hale de 5.000 de metri pătraţi în cadrul Uzinei Mecanice Cugir, unde vrea să investească aproximativ un milion de euro. Compania din Italia a semnat actele de închiriere a respectivelor hale, acolo unde vor fi amenajate spaţii de producţie, prin sistemul injecţie de masă plastică, de piese pentru industria constructoare de automobile. Odată cu această investiţie vor fi create şi aproape 100 de locuri de muncă. „Acolo va fi o investiţie de peste 1.000.000 de euro şi o estimare între 50 şi 100 de locuri de muncă în perioada următoare. Acolo se va produce injecţie de mase plastice pentru industria auto. Hala asta era licitată de 4 ani de zile, dar din păcate nu a fost pusă în valoare, iar acum deja s-a semnat contractul de închiriere şi cel mai probabil la 1 ianuarie vor fi demarate angajările şi va începe producţia”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba, Florin Roman.

CLUJ iPhone 5, lansat la Cluj de Vodafone

Clustere farmaceutice în Ardeal

Noul iPhone 5 a fost lansat joi seara la Cluj-Napoca, în reprezentanţa Vodafone, recent modernizată, din Piaţa Unirii. În prezenţa clienţilor, a presei, a bloggerilor precum şi a fanilor tehnologiei, oficialii Vodafone, reprezentaţi de directorul regional al Vodafone România, Florin Lăpădat, au lansat ultimul model de iPhone într-un eveniment cu premii şi surprize pentru utilizatori. „Cei care au cumpărat acest telefon chiar în noaptea lansării au beneficiat de 50% mai mult trafic de date inclus în abonamentele dedicate, timp de şase luni, precum şi de abonament gratuit, timp de un an, la Zonga, primul produs românesc care oferă acces la cel mai extins conţinut muzical, de pe computer şi de pe telefonul mobil”, potrivit oficialilor Vodafone. Tot în seara lansării a fost organizată şi o tombolă, unde fericitul câştigător a primit un voucher Vodafone de 750 de euro.

Două clustere farmaceutice vor fi create la Cluj şi Tîrgu-Mureş, potrivit directorului general al companiei Terapia Ranbaxy, Dragoş Damian. Cel de la Cluj va beneficia şi de sprijinul Bosch, grupul german care va construi o fabrică în Tetarom III, din comuna Jucu. În acelaşi timp, un alt astfel de cluster va fi înfiinţat în Bucureşti. „Antreprenoriatul la Cluj este mai dezvoltat decât în alte părţi ale ţării. Am luat deja legătura cu cei de la Bosch, iar tehnologia farmaceutică furnizată de ei va fi folosită în fabricile de medicamente din România. De altfel, la noi se vor crea trei clustere tehnologice, la Cluj, TîrguMureş şi Bucureşti, iar cu Bosch vom fi în complementaritate”, a spus Damian.

BISTRIŢA-NĂSĂUD Profit pentru Teraplast Compania Teraplast Bistriţa, specializată pe producţia de ţevi şi profiluri din PVC, a înregistrat profit în trimestrul al treilea al acestui an. Valoarea acestuia a fost de 550.000 de euro, iar acest profit vine după cinci trimestre consecutive pe care compania le-a închis pe pierdere. În acelaşi timp, afacerile companiei bistriţene au crescut cu 24%, până la 18 milioane de euro. „Vânzările au crescut faţă de anul trecut, iar profitabilitatea este pe un trend vizibil de redresare. Putem spune în acest moment că am finalizat etapa de restructurare a companiei şi că am reluat programul de consolidare şi de creştere”, a declarat directorul general al Teraplast, Ştefan Bucătaru.

Cluj IT Innovation Cluster a fost lansat la Bucureşti În Capitala României a avut loc, miercuri, prima întâlnire a Consiliului Strategic al „Cluj IT Innovation Cluster”. Cu această ocazie a fost lansat oficial acest cluster la nivel naţional şi s-au dezbătut unele aspecte referitoare la strategia de dezvoltare şi promovare a organizaţiei. La eveniment au participat, pe lângă membrii fondatori, în frunte cu preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, membri ai Consiliului Strategic şi cei ai Consiliului Director, iar printre invitaţi au fost şi o serie de membri ai Guvernului României. „Scopul principal al asociaţiei „CLUJ IT” îl reprezintă planificarea şi derularea de servicii şi activităţi care vizează în principal susţinerea şi promovarea companiilor şi instituţiilor membre din regiunea de NordVest ce activează în sectorul ITC, în scopul creşterii competitivităţii acestora la nivel naţional şi internaţional”, potrivit reprezentanţilor CJ Cluj. „Ne bucurăm că am reuşit, iată, într-un timp extrem de scurt, să punem bazele acestui cluster constituit pe modelul Silicon Valley şi care reuneşte nu mai puţin de 36 de membri fondatori – firme din domeniul IT, universităţi de prestigiu din Cluj, institute de cercetare şi autorităţi publice”, a declarat Horea Uioreanu. Potrivit acestuia, Clujul a fost desemnat, astfel, capitala IT a României.

știri BIHOR

BRAŞOV

17 milioane de euro pentru AdePlast

Comenzi de un milion de euro la Roman

Compania producătoare de materiale de construcţii AdePlast, cu sediul principal în Oradea, vrea să investească până la ﬁnalul acestui an 17 milioane de euro. Banii vor merge în dezvoltarea platformelor industriale pe care compania le deţine, dar şi în construirea unor linii de producţie noi. De asemenea, AdePlast vrea să construiască o fabrică de vopsea şi tencuieli la Ploieşti, care va costa aproximativ şase milioane de euro. „Cea mai mare parte a banilor merg către dezvoltarea platformei industriale de la Roman. Acolo vom începe producţia de mortare în primăvară şi nu excludem demararea construcţiei la o nouă fabrică de polistiren care să deservească zona Moldovei. Până la sfârşitul anului vom inaugura o linie de polistiren graﬁtat în hala nouă de la Ploieşti şi vom începe montarea liniei de producţie de polistiren la Oradea”, a declarat proprietarul AdePlast, Marcel Bărbuţ.

Compania braşoveană Roman SA, producătoare de autocamioane, autobuze şi tractoare, a primit o comandă în valoare de un milion de euro. De aceşti bani ar urma să fie construite 20 de autocamioane, ce vor fi livrate în special către zona petrolieră. În acelaşi timp, societatea braşoveană ar urma să participe şi la o licitaţie în Dubai, pentru un contract de 12 milioane de euro, în baza căruia să fie produse 100 de autocamioane sub brandul Urban Crosstown. „Avem comenzi de un milion de euro pentru autocamioane pentru industria petrolieră, dar mai avem şi alte comenzi. Ne-am axat pe autocamioane mari în ultima perioadă şi ne aşteptăm ca în perioada următoare să primim şi alte comenzi. Piaţa a început să se mişte, dar din păcate nu în România”, a declarat directorul general al Roman SA, Carol Rugacs.

Centru de afaceri de 1,5 mil. euro la Oradea Autorităţile locale din Oradea au ﬁnalizat o investiţie de aproximativ 1,5 milioane de euro într-un centru de afaceri din oraş. Banii pentru ridicarea centrului Romcom au venit prin intermediul fondurilor europene. Romcom este o organizaţie româno-elveţiană, furnizoare de soluţii de dezvoltare pentru întreprinderi mici şi mijlocii prin servicii de ﬁnanţare, consultanţă şi instruire în domeniul afacerilor. Acest program există în Oradea din 1991, dar mai are birouri şi în Timişoara, Zalău, Galaţi şi Suceava.

HUNEDOARA Remedia, afaceri mai mari Farmaceutica Remedia Deva, specializată pe distribuţia de medicamente, are o cifră de afaceri după primele nouă luni mai mare cu 19% decât în aceeaşi perioadă a lui 2011. Astfel, aceasta a crescut de la 144,6 milioane de lei până la 171, 4 milioane de lei, aproximativ 39 de milioane de euro. În acelaşi timp, proﬁtul a cunoscut şi el o creştere de 958.000 de euro. De asemenea, veniturile au crescut cu 18% în primul semestru din acest an. „În primele nouă luni ale anului, vânzările nete de mărfuri au înregistrat o creştere cu 18,69% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând 90% din bugetul perioadei ianuarie-septembrie 2012”, conform unui raport trimestrial.

ArcelorMittal vrea producţie cu 50% mai mare Compania „ArcelorMittal” Hunedoara va produce un laminor de 45 de milioane de euro în acest an, motiv pentru a spera la o creştere cu 50% a producţiei în 2013. Astfel, de la 22-23.000 de tone de oţel/lună, aceasta ar urma să crească până la 40.000 de tone de oţel. În acelaşi timp, productivitatea de tone pe angajat într-un an ar urma să crească la 300 de tone pentru 2013, de la 200 cât este în prezent. „Firma are posibilitatea să-şi mărească portofoliul de produse, datorită noului laminor de Euro proﬁle, pus în funcţiune anul acesta, în urma unei investiţii de 45 de milioane de euro, iar până la sfârşitul anului, „ArcelorMittal” va omologa 21 de proﬁle noi. Noile produse au fost bine primite de către clienţi, iar acum vrem să devenim numărul 1 în România”, a declarat directorul general al companiei, Amit Kumar.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Lafarge, 3 mil. euro la Hoghiz Compania Lafarge România a finalizat o investiţie de aproximativ trei milioane de euro în creşterea şi optimizarea capacităţii de co-procesare a deşeurilor la Hoghiz. Construcţia a fost terminată în mai puţin de 12 luni, iar suma necesară acestei unităţi a fost asigurată integral din bugetul companiei. Investiţia realizată la Hoghiz face parte din angajamentul public asumat de Lafarge de a-şi reduce emisiile globale nete pe tona de ciment cu 33% între 1990 şi 2020, angajament ce reprezintă una dintre Ambiţiile de Dezvoltare Durabilă ale Grupului. „Co-procesarea deşeurilor în fabricile de ciment reprezintă alternativa sustenabilă şi viabilă de valorificare a deşeurilor, cu efecte benefice asupra mediului înconjurător, sănătăţii şi securităţii oamenilor. Principala noastră preocupare este ca serviciile pe care le oferim să fie orientate spre o gestionare a deşeurilor conformă cu cerinţele pieţei şi să răspundă nevoilor specifice ale fiecărui client”, a declarat directorul uzinei Lafarge România din Hoghiz, Arpad Farkas.

8 mil. euro pentru Casa Nobel Compania israeliană Golden Equity a investit aproximativ opt milioane de euro în prima fază din proiectul rezidenţial Casa Nobel din Braşov. Acest complex, ce are 80 de apartamente în două blocuri de patru etaje, a fost deja finalizat, iar israelienii se pregătesc de o nouă investiţie, ce va fi finalizată în luna august 2013. O garsonieră costă 29.000 de euro în momentul construcţiei şi 34 - 35.000 de lei la finalizare, apartamentele de două camere sunt scoase la vânzare cu 39.000 de euro, în timp ce apartamentele de trei camere pot fi cumpărate cu 49.000 de euro. Golden Equity vrea să construiască 2.000 de apartamente.

Viacon are fabrică la Braşov Compania suedezo-norvegiană Viacon Technologies, prin sucursala ei din România, are o fabrică în Parcul Industrial Prejmer, judeţul Braşov. Acolo sunt produse sisteme flexibile din oţel ondulat, iar fabrica a fost inaugurată după o investiţie de cinci milioane de lei. La unitatea braşoveană lucrează acum 33 de oameni, însă angajările vor continua în perioada următoare. „La Braşov producem unul dintre aceste tipuri de sisteme flexibile de oţel ondulat, şi anume structuri metalice de tip HelCor. Printre clienţii noştri se numără firmele Strabag, Straco, ARL Cluj, Asocierea JV Astaldi Spa - Max Boegl, Tehnostrade, Drumuri Orăşeneşti Oradea”, potrivit reprezentanţilor companiei.

știri BUCUREŞTI Topul Naţional al Firmelor Camera de Comerţ şi Industrie a României a organizat pe 22 noiembrie, în Aula Candelabrelor a Palatului CCIR, cea de-a XIX-a ediţie a „Topului Naţional al Firmelor”, cel mai important eveniment anual al elitei oamenilor de afaceri din România. Topul Naţional al Firmelor 2012 este adevărata competiţie a mediului de afaceri, menită să promoveze valorile prin ierarhizarea obiectivă a firmelor, în care este apreciată în egală măsură performanţa şi viziunea inovativă a managerilor acestora. Topul Naţional al Firmelor realizat de Camera de Comerţ Naţională cuprinde 6.424 de operatori economici, clasaţi pe primele locuri la nivel naţional, în cele şase domenii majore de activitate, respectiv: cercetare, dezvoltare şi hightech (580); industrie (2.880); agricultură, pescuit, piscicultură (259); construcţii (285); servicii (1.913); comerţ-turism (907). Au obţinut Premiul Naţional un număr de 917 firme, dintre care peste o treime sunt din industrie (376), circa 30% (271 de firme) din servicii, o zecime (90 de companii) din cercetare, dezvoltare şi hightech, 112 companii din comerţ-turism, 35 de companii premiate sunt din sectorul construcţiilor şi numai 33 din agricultură, pescuit, piscicultură.

MUREŞ

COVASNA Autoliv, 15 mil. euro la Sfântu Gheorghe Compania Autoliv România a investit aproximativ 15 milioane de euro în fabrica de volane de la Sfântu Gheorghe, pe care a inaugurat-o la finalul lunii iulie. De asemenea, au fost recrutate până acum 600 de persoane, însă oficialii Autoliv au în plan angajarea a încă aproape 1.000 de persoane până la jumătatea anului 2013. La Sfântu Gheorghe producţia de volane este de aproximativ 1.000 pe zi, 750 pentru Volkswagen şi 250 pentru BMW, dar în următoarele 12 luni capacitatea de producţie ar trebui să ajungă la 6.500 de volane zilnic. „Ţinta este să ajungem la 1.000 de angajaţi până la finele acestui an, iar la jumătatea anului viitor să avem deja 1.500 de angajaţi. Facem în jur de 45 de angajări în fiecare săptămână. Altfel, dacă acum ies pe poarta fabricii patru camioane zilnic, la mijlocul anului viitor vom avea un trafic de 15 camioane zilnic”, a declarat directorul Autoliv România, Ionel Fierbinţeanu.

8 mil. euro pentru energie verde

Marelbo, magazin în Tîrgu-Mureş Producătorul român Marelbo a deschis joi, 15 noiembrie, la Tîrgu-Mureş, al 35-lea magazin propriu din țară. Fabrica și lanțul de magazine au în momentul de față 540 de angajați, iar în concept magazinele au între 90 și 120 mp. “Avem o experiență în domeniul încălțămintei de 28 de ani. Încălțămintea Marelbo este din piele naturală, cu un design acceptabil pentru toate vârstele și confort ridicat. În toate cele 35 de magazine Marelbo din România avem prețuri de producător deoarece interesul fabricii este să vândă marfa produsă în România și să satistfacă nevoile românilor prin calitate și preț accesibil tuturor. În același timp, dorim să oferim clienților noștri încălțăminte de calitate la preț accesibil pentru a descuraja importurile din piața asiatică, încălțămintea importată de acolo este de foarte proastă calitate”, ne-a declarat Ionuț Bobu, manager marketing Marelbo. Bazele producătorului român de încălțăminte au fost puse în anul 1984, iar S.C. Marelbo a fost înfiinţată în 1994 și a devenit apoi una din cele mai cunoscute producătoare de încălţăminte din România. Fabrica Marelbo din comuna Vicovu de Sus, județul Suceava, este dotată cu utilaje tehnologice performante, capacitatea de producție a fabricii fiind de peste 2.000 de perechi de pantofi într-un interval de opt ore.

TIMIŞ Centru regional de 2,8 mil. euro la Timişoara Autorităţile locale din Timişoara au demarat un proiect în valoare de aproximativ 2,8 milioane de euro pentru realizarea unui centru regional de competenţe şi dezvoltare a furnizorilor în sectorul automotive. O parte din aceşti bani, peste un milion de euro, reprezintă fonduri europene nerambursabile, iar investiţia va presupune crearea unui infrastructuri de afaceri care va susţine implementarea unor servicii şi a unor programe de training pentru companiile din acest sector. Durata de implementare este de 18 luni, din care timpul de execuţie a lucrărilor este de 14 luni. Centrul regional va ﬁ alcătuit din trei corpuri independente şi are o suprafaţă totală de aproximativ 2.000 de metri pătraţi.

Continental se extinde la Timişoara Compania Continental, specializată pe producţia de componente auto, a anunţat că va extinde fabrica de anvelope de la Timişoara, inaugurată acum 12 ani. Potrivit oficialilor companiei, până în 2015, producţia de anvelope ar trebui să fie mai mare cu 15% decât în prezent, în condiţiile în care vor fi angajaţi alţi aproape 400 de oameni. Astfel, în următorii trei ani ar trebui să se ajungă la 16 milioane de anvelope produse la Timişoara, după o investiţie care se apropie de 16 mi lioane de euro. Odată cu noile angajări, numărul persoanelor care vor lucra la Continental Timişoara se va apropia de 1.300.

Un om de afaceri din Braşov, Daniel Donos, vrea să investească aproximativ opt milioane de euro în parcul de agrement Natura Parc de la Chichiş, judeţul Covasna. Aceşti bani vor fi folosiţi pentru producerea de energie cu ajutorul unor panouri fotovoltaice. Acest parc va avea o capacitate de până la 5 MW, dar deocamdată se caută şi alte fonduri de investiţii pentru finanţarea acestui proiect. Panourile vor fi instalate pe o suprafaţă de 8,1 hectare, construcţia va fi demarată în martie 2013, iar termenul de finalizare a fost stabilit pentru septembrie 2013. Investiţia într-un MW instalat în panouri fotovoltaice ajunge până la 1,8 milioane de euro.

SATU MARE Investiţii în staţiunea Luna Şes Primăria oraşului sătmărean Negreşti Oaş a finalizat o investiţie de aproximativ 850.000 de euro, prin care a fost alimentată cu energie electrică staţiunea Luna Şes. Au fost instalate 8.375 de metri de reţele electrice, dintre care 6.785 de metri în subteran, iar 1.590 de metri deasupra solului. În acest moment se efectuează lucrări la instalaţia de telescaun şi la racordarea staţiunii la reţeaua de canalizare a oraşului, iar apoi vor fi finalizate şi lucrările la drumurile de acces. Lucrările la instalaţia de telescaun, precum şi la amenajarea pârtiei de schi vor costa aproximativ 6,5 milioane de euro.

afacere

Ad van Wijk: Fapte, nu vorbe! Acţionarul grupului EVW Holding a creat un grup de companii cu capital româno-olandez care promovează un înalt cod moral în afaceri și, în același timp, reușește să aibă succes în ciuda crizei economice. Claudiu Pădurean

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

AFACERE Ad van Wijk este un olandez care, după două decenii, a devenit pe jumătate român. Fondatorul unui concern, numit EVW Holding, care a investit în România mai mult decât a făcut-o Nokia și care, în plină criză economică, își continuă investițiile, Ad van Wijk a reușit să își păstreze simplitatea și credința că oamenii pot deveni mai buni, dacă sunt educați. Omul de afaceri olandez s-a implicat foarte mult și în proiecte sociale, nu doar în business. Însă el refuză să vorbească prea mult despre partea socială a activității sale. Spune cu modestie că nu a făcut altceva decât să înapoieze societății o parte din bunăstarea de care are parte.

Îndrăgostit de camioane Ad van Wijk a început de tânăr să se lupte cu greutățile vieții și a reușit să le învingă. A absolvit o școală agricolă, în Olanda, și a lucrat o perioadă în agricultură. Părea că el va deveni unul dintre harnicii fermieri care smulg polderelor, prin muncă dârză, recoltele care au transformat Olanda într-o putere agricolă importantă în Europa. Însă destinul său s-a schimbat rapid. ”Când aveam doar 17 ani, mi-am cumpărat primul meu tir. Pe vremea aceea erau guldeni în Olanda. Ca să îmi cumpăr tirul, aveam nevoie de o sumă echivalentă cu 4.000 de euro. Am mers la bancă cu un business plan. Bancherul s-a uitat în business planul meu și nici acum nu am reușit să înțeleg de ce mi-a împrumutat cei 4.000 de euro!”, povestește cu umor Ad van Wijk. El avea 17 ani, avea un tir, însă a trebuit să muncească în continuare în agricultură. Abia la 18 ani a reușit să își conducă propriul tir. Acest lucru se întâmpla în 1967. Cinci mai târziu, în septembrie 1972, Ad van Wijk devenise un șofer experimentat, care efectua transporturi internaționale. Desele sale plecări nu erau tocmai pe placul tatălui său. Într-o duminică, acesta i-a spus: ”Dacă pleci luni în Germania, atunci eu o să vând totul și tu vei fi pe cont propriu”, povestește Ad van Wijk. În acest fel, în 1972, Ad van Wijk și tatăl său au decis să își unească firmele pe care le deținea fiecare. Acest lucru însemna să petreacă mai mult timp acasă. Drept urmare, în timpul zilei, omul de afaceri olandez lucra ca dispecer pentru compania familiei sale, iar noaptea, mânat de pasiunea sa pentru tiruri, conducea un camion care asigura livrări pentru fabrica de bere Heineken. ”Tata nu prea putea să spună nimic, pentru că eu îmi îndeplineam obligațiile pe care le presupunea munca de zi”, își amintește cu un zâmbet Ad van Wijk. Însă nu conducea doar tiruri încărcate cu bere. De multe ori, serile de vineri și le petrecea într-un tir care trans-

Istorie În anul 1992, Ad van Wijk a pus bazele companiei Logistic E van Wijk, care avea la acel moment, doar trei angajaţi. După 20 de ani, grupul de ﬁrme în care domnul van Wijk este acţionar a ajuns la investiţii totale de 56 de milioane euro. EVW Holding a contabilizat la sfârşitul anului 2011 o cifră de afaceri de peste 65 milioane euro. În acest moment, EVW Holding este singurul dealer de autocamioane cu sediul central în afara Bucureştiului şi unicul dealer DAF în România. Compania clujeană vinde unu la sută din producţia totală a DAF şi se numără în top 20 al dealerilor producătorului olandez.

”Când aveam doar 17 ani, am cumpărat primul meu tir. Pe vremea aceea erau guldeni în Olanda. Ca să îmi cumpăr tirul, aveam nevoie de o sumă echivalentă cu 4.000 de euro. Am mers la bancă cu un business plan. Bancherul s-a uitat în business planul meu și nici acum nu am reușit să înțeleg de ce mi-a împrumutat cei 4.000 de euro!” Ad van Wijk

porta legume. Încet-încet, compania lui Ad van Wijk s-a dezvoltat. Un moment de cotitură avea să intervină în decembrie 1989. Un pastor, cu care era prieten, i-a spus că doreşte să meargă cu Biblii în România. ”L-am asigurat că, dacă nu găsește pe nimeni altcineva, o să mă duc eu cu el, dar că nu cunosc absolut nimic, dar nimic, despre România! După o vreme, pastorul m-a sunat din nou și mi-a spus că nu a reușit să găsească pe nimeni cu care să meargă în România. Atunci, i-am spus din nou că o să merg eu cu el. Pastorul mi-a sugerat să mergem cu o dubiță. Eu n-am fost de acord. „Dacă tot trebuie să mergem, atunci să mergem cu un tir încărcat cu de toate, cu haine, cu legume, dar și cu Biblii”, spune Ad van Wijk.

Pe drumurile înzăpezite ale Carpaților Când au auzit de planul lor, reprezentanții unei organizații de caritate din Germania i-au sfătuit să meargă în Moldova, pentru că toți ceilalți au mers în Transilvania, în condițiile în care nimeni nu prea se încumeta să traverseze Carpații. Ad van Wijk a luat în seamă acest sfat, astfel că, în ianuarie 1990, pe o zăpadă impresionantă, pe șosele pline cu gheață, el și cu prietenul său, pastorul, au ajuns în Moldova. Mai exact, au ajuns în Suceava și în satele din jur. ”Am fost cu adevărat impresionat de diferențele care erau între Olanda și ceea ce se petrecea la o distanță de 2.000 de kilometri”, spune omul de afaceri olandez. Așa că a decis să se implice, să îi ajute pe oameni. ”În loc să le duc pește, mai bine le duc undițe, mi-am spus, ca să-i învăț să pescuiască”, spune Ad van Wijk. S-a întors, astfel, în Olanda, cu sentimentul că trebuie să facă ceva pentru români. În cele din urmă, a fost rechemat

la Târgu-Neamț, la un azil de bătrâni, unde oamenii trăiau în condițiile groaznice. Așa că a început să colecteze ajutoare pentru ei și, în septembrie 1990, a revenit cu trei tiruri cu ajutoare, inclusiv pentru o casă de copii. Acolo l-a întâlnit pe actualul său prieten și partener de afaceri, Gheorghe Chita. În decembrie 1990 a primit o solicitare din partea unui bolnav din România care se afla într-o situaţie medicală delicată şi avea nevoie de o intervenţie medicală dificilă. Bolnavul invitat la Amsterdam pentru tratament în urma solicitării a fost însoţit de soţia domnului Chita care era medic. Doamna Chita trebuia să se întoarcă în ţară, însă lucrurile nu erau deloc simple. Ea nu avea viză pentru Germania și nici pentru Austria. Cu avionul nu se putea întoarce, pentru că angajații Aeroportului din București erau în grevă. Cum Ad van Wijk urma să se întoarcă în România cu un nou tir încărcat cu ajutoare, a decis să o ducă pe cont propriu pe doamna Chita prin aceste țări. Ea era extrem de înspăimântată, însă lucrurile au mers în regulă, iar după 24 de ore, se aflau în Oradea, cu tot cu tirul încărcat cu ajutoare.

O propunere de afaceri După acest episod, cei doi soți l-au invitat să petreacă o vacanță în România. Discuțiile au avansat, iar Gheorghe Chita i-a propus să înﬁinţeze o companie de transport împreună. Inițial, Ad van Wijk a refuzat propunerea, însă, în același timp, a început să vorbească despre această posibilitate cu managerul său din Olanda. În aprilie 1992, au început să discute serios despre organizarea unei afaceri în România, astfel că, în iulie 1992, compania de transport a început să funcționeze, cu două camioane, iar sediul era într-un apartament cu două camere, care îi aparținea soacrei

AFACERE vestești în țară și în oameni. Abia apoi poți să ai succes, însă România mai are o cale lungă de străbătut. În anul 2008, România era precum un balon plin cu aer. Acest balon acum s-a spart și va mai dura mult timp până când vom ajunge în situația din 2008”, spune Ad van Wijk, care mai adaugă faptul că România oferă multe oportunități. El afirmă că pentru cei de modă veche, care au mai mult de 40 – 45 de ani, va fi foarte greu. Însă există foarte multe posibilități pentru tinerii foarte educați și care vor să se implice. El spune că este foarte importantă puterea exemplului. ”Dacă eu, ca om de afaceri, stau aici la etajul întâi, iar dumneavoastră stați la parter, eu trebuie să vă vorbesc de la același nivel, să vă spun ”haideți să urcăm!”, apoi chiar să urcăm”, spune Ad van Wijk. ”Cel mai important lucru într-o asemenea situație este să analizezi unde te afli cu adevărat și să începi de acolo”, mai spune omul de afaceri olandez. Managerul EVW Holding spune că românii trebuie să se gândească mai mult la cultura și la țara lor și adaugă faptul că ar dori să nu mai vadă atâția români că pleacă din țară. ”Dacă voi nu vă iubiți țara, de ce aș face-o eu? Eu sunt din Olanda… Poate sună nebunește, dar eu iubesc România!”. În opinia omului de afaceri olandez, România seamănă acum cu un adolescent ajuns la pubertate, care crede că știe totul. ”Niciodată să nu spui că ești cel mai bun, pentru că poți face greșeli. Însă trebuie întotdeauna să încerci să fii! Doar așa poți avea succes”, mai spune Ad van Wijk.

Ce este EVW Holding lui Gheorghe Chita. ”Așa a început aventura noastră românească. Am continuat să ajutăm casele de copii, până după anul 2000, când am decis să creăm fundaţia, Mundia, ﬁnanțată de companiile noastre. Prin intermediul Mundia continuăm să îi ajutăm pe tinerii aﬂați în nevoie, să se reintegreze în societate, să muncească. Îi ajutăm, de exemplu, pe tinerii care provin din casele de copii. Am ajutat sute de copii care au avut nevoie de intervenții medicale oftalmologice”, spune Ad van Wijk.

Lecții de etică Omul de afaceri olandez cunoaște foarte bine situația din România și explică necesitatea unei fundații ca Mundia prin faptul că, în țara noastră, dacă nu ai bani, nu prea poți merge la spital ca să te tratezi. El spune că este păcat că lucrurile continuă în acest stil. ”Dacă avem oameni bogați, care își pot permite să plătească, atunci este ok. Dar ce ne facem cu oamenii săraci, care nu își permit acest lucru?” se întreabă, retoric, Ad van Wijk. Pentru a putea interacționa în mod corect cu românii, olandezul a stabilit o serie de reguli. ”Un Da este un Da, iar un Nu este un Nu!”, enunță Ad van Wijk prima sa regulă. Cea de-a doua regulă o enunță direct în limba română, tocmai ca să îi sublinieze importanța: ”Fapte, nu vorbe!”, iar cea de-a treia regulă este, de asemenea, rostită în limba română: ”Este foarte important: Învață!”. Apoi, Ad van Wijk mai spune că ”Și mai important este regula: Dezvață!”. Managerul olandez trece apoi la cea de-a cincea regulă: ”Piedicile te fac mare, culcatul pe lauri te omoară!”. Ad van Wijk nu a uitat nici una din regulile simple învăţate în şcoală sau de la tatăl său. Una dintre acestea pe care o spune şi o aplică de câte ori se iveşte ocazia este şi următoarea: „Am numit ﬁecare deget al mâinii cu o literă de la în-

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

ceputul alfabetului: ABCDE. Ce pot face cu A? A vine de la Attention/Atenție. B vine de la cuvântul olandez care s-ar traduce prin Involvment/Implicare. C vine de la Communication/Comunicare. D vine de la Discipline/Disciplină. Iar E vine de la Eﬃciency/Eﬁciență. Când reușesc să le reunesc pe toate acestea, am succes”, spune omul de afaceri olandez. Ad van Wijk a amintit și unul dintre acronimele sale preferate, KISS. ”Este vorba de Keep It Short and Simple/Păstrează totul scurt și simplu. Poți să spui și Stupid/Prostesc în loc de Simple/Simplu sau Smart/Inteligent. Eu prefer întotdeauna Smart”, mai spune Ad van Wijk.

O privire obiectivă asupra României Omul de afaceri olandez, acţionar majoritar al EVW are detașarea necesară pentru a analiza obiectiv situația prezentă a României. ”Mai întâi de toate, dacă vorbim despre țară, pot să spun că aveți o țară foarte frumoasă. Din punct de vedere structural, aveți oameni foarte drăguți. Ceea ce însă nu îmi place este faptul că ei fac oricând și oriunde mizerie. Acest lucru nu poate ﬁ pus pe seama țării, ci este responsabilitatea oamenilor! Dacă vorbim despre economie, în situația în care vrei să ai succes în România, trebuie să in-

Grupul fondat de Ad van Wijk a devenit unul dintre cei mai importanți investitori din România în domeniul logistic și în cel al comerțului cu camioane. Valoarea investițiilor realizate până acum în România este de 56 de milioane de euro, mai mult decât cele prognozate în anul 2007 de către compania finlandeză Nokia. Însă, spre deosebire de Nokia, care a plecat de un an de la Jucu, holdingul creat de Ad van Wijk a continuat să rămână în România. Mai mult, a continuat să investească în timpul uneia dintre cele mai grele perioade pe care o traversează România, conform proverbului care spune că ”Prietenul la nevoie se cunoaște”. Iar investițiile vor continua și în 2013. Astfel, EVW Holding va investi suma de 1,5 milioane de euro pentru construirea unei fabrici, al cărei obiect de activitate va fi reşaparea anvelopelor de camioane. Noua fabrică va fi amplasată în Gilău, a anunţat acţionarul principal al holdingului, Ad van Wijk. Noua fabrică ar urma să îşi înceapă activitatea în luna februarie a anului viitor. Pentru început, va prelucra circa 5.000 de anvelope pe an, iar în decurs de cinci ani, producţia urmează să urce la 10.000 de anvelope pe an. În funcţie de evoluţia pieţei, producţia poate urca însă până la 20.000 de anvelope pe an, potrivit acționarului Mircea Mureşan.

Summary Ad van Wijk, the Main Shareholder of the EVW Holding Group, has succeeded in creating a group of companies with Dutch capital, which promotes a high moral code in business and thrives despite the ongoing economic crisis. He has invested in Romania more than Nokia and he continues his investments even at the height of the recession. Besides being successful in his business, the Dutch manager has also devoted himself to carrying out social projects, but he is reluctant to talk about the social aspects of his activity. He modestly says that he has done nothing but give some of his welfare back to the society.

AFACERE

Hidroconstrucția. Pasul spre Sălaj

La 20 de kilometri de Zalău, într-o zonă cu dealuri prietenoase și sate vechi de o mie de ani, liniștea e sfărâmată în ultimele luni de câțiva uriași de ﬁer care răscolesc pământul la zeci de metri adâncime, lăsând în urma lor un crater gigant, demn de căderea unui meteorit sănătos. Este vorba de cel mai mare șantier deschis în Sălaj după Revoluție, viitorul depozit ecologic de deșeuri de la Dobrin, iar mastodonții săpători aparțin SC Hidroconstrucția SA, Sucursala Ardeal, executantul lucrării. Text: Alin Bolbos

www.transilvaniabusiness.ro

afacere Inginerul Vasile Conduleţ, coordonatorul lucrării din partea Sucursalei Ardeal a Hidroconstrucţia, este un tip jovial, cu un vag accent moldovenesc, dobândit poate în vremea studenției de la Iași, pe care n-a reuşit să-l piardă – probabil că nici nu şi-a dorit asta - în cei 30 de ani de când a trecut munţii înspre jumătatea de vest a ţării. A terminat facultatea la Iaşi şi prima lucrare de anvergură care i-a marcat traseul profesional a fost Amenajarea hidrotehnică Drăgan – Iad, începută în 1973. O altă experienţă cu care se mândreşte Conduleţ e săparea unui tunel colector cu un diametru de 3 metri, în Cluj-Napoca, pe sub linia de tramvai, din Piaţa Abator până în Parcul Central, tunel ce e şi azi o piesă importantă în sistemul de canalizare al oraşului de pe Someş. Pe cât e de senin în afara şantierului, pe atât de intransigent este când vine vorba despre lucrările derulate sub bagheta sa. Oamenii săi îl iubesc însă necondiţionat, e unul dintre cei mai buni ingineri de construcţii hidrotehnice ai companiei şi specialist autodidact în alte tipuri de lucrări mari, cum ar fi depozitele de deşeuri, închiderea şi ecologizarea gropilor de gunoi, construcţia de tuneluri etc. Conduleţ este cel care răspunde în final de bunul mers al lucrărilor contractate în acest an în judeţul Sălaj, având drept beneficiar Consiliul Judeţean. De-a dreapta sa stă managerul de proiect, colegul şi prietenul său Ioan Oţet, un alt inginer de calibru al Hidroconstrucţia Ardeal.

Un şantier impresionant Urcând cu maşina printre dealurile Dobrinului, pe un drum care ai jura că e acolo de 100 de ani, dacă nu ţi-ar spune Conduleţ că abia acum câteva luni l-au trasat firma de construcții contractată de Consiliul Județean (în total vorbim de 6100 metri de drumuri, în patru locații), nu ai cum să ştii ce surpriză te aşteaptă după prima culme. Sub forma unui ceaun de mămăligă, şantierul ţi se revarsă sub ochi într-o lumină de smântână, datorată ceţii dense de final de octombrie. Aproape 200.000 de metri pătraţi de teren înseamnă viitorul Centru de management integrat al deşeurilor, cu posibilitate de extindere în viitor a numărului de celule, pentru că dealurile alăturate pot fi împinse fără mari eforturi – pare-se - de către meseriaşi desăvârşiţi precum Hidroconstrucţia. În craterul imens din mijlocul şantierului – aşa-zisa celulă –

Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Sălaj” reprezintă o dublă provocare şi responsabilitate pentru administraţia judeţeană: complexitatea şi numărul mare de locaţii în care se derulează investiţiile, în primul rând. Apoi, proiectul desenează un nou sistem integrat de gestiune şi operare a deşeurilor, care va determina schimbarea radicală şi pozitivă a politicii de mediu în toate localităţile judeţului, cu efecte benefice asupra sănătăţii oamenilor. Tiberiu Marc, preşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj

vor ajunge în următorii 10-15 ani peste 1,1 milioane metri cubi de deşeuri, din toate zonele judeţului Sălaj. Acestea vor trece prin cele trei staţii de transfer: Crasna (cu o suprafaţă de 6.966 mp şi capacitate de 13.900 t/an), Sânmihaiu Almaşului (cu o suprafaţă de 6.024 mp şi capacitate de 3.400 t/an) şi Surduc (cu o suprafaţă de 5990 mp şi capacitate de 2.600 t/an), care vor fi construite, de asemenea, de către Hidroconstrucţia. La sosirea în depozitul de la Dobrin, înainte de a fi îngropate în marele abis al celulei, deşeurile vor trece prin staţia de sortare şi staţia de tratare mecano-biologică. Care, bineînţeles, urmează a fi construite.

Hidroconstrucţia e întotdeauna în grafic Lucrările de la Dobrin înaintează după un grafic pe care doar Conduleţ, Oţet şi oamenii lor îl ştiu precis, pe ore, pe oameni, pe metri cubi şi pătraţi, însă beneficiarii, cei de la Consiliul Judeţean Sălaj, sunt foarte mulţumiţi că au ales compania potrivită pentru o asemenea lucrare. “De ce să nu fie?” ne întreabă, zâmbind, Conduleţ. „Totul merge bine, ar fi fost ideal să fi putut începe lucrările în luna iulie a acestui an, dar nu a fost posibil, din cauza unor contestatari de serviciu la licitaţiile câştigate de noi. Nu e

afacere

Prin valoarea sa, de cca. 145 milioane lei, dar şi prin complexitatea investiţiilor propuse, proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Sălaj” a fost selectat la nivel naţional ca unul din cele 100 proiecte majore finanţate din instrumente structurale. În implementarea sa, echipa de proiect din cadrul Consiliului Judeţean Sălaj valorifică experienţa şi expertiza deja acumulate în celelalte 9 proiecte accesate pe fonduri nerambursabile în valoare totală de peste 100 mil. euro. După finalizarea investiţiilor care vor constitui infrastructura de mare anvergură a noului sistem integrat de gestiune a deşeurilor, Consiliul Judeţean Sălaj va putea contribui în mod decisiv la ameliorarea şi eradicarea problemelor istorice existente în domeniul deşeurilor, la configurarea unei noi dimensiuni în calitatea vieţii cetăţenilor. Zoe Crihan, director al Direcţiei de Dezvoltare Regională - Consiliul Judeţean Sălaj

o problemă, recuperăm timpul pierdut. Deja am excavat aproape două treimi din ceea ce aveam în proiect şi vom lucra atâta timp cât ne va permite vremea. Avem deja în teren şi utilaje speciale, 8x8, care pot face faţă şi condiţiilor mai vitrege ale climei. Primul transport de deşeuri la Dobrin poate sosi în toamna anului viitor, iar predarea ﬁnală şi ﬁnalizarea întregului contract se va produce, conform termenului stabilit, ianuarie 2014”, spune Conduleţ. Potrivit acestuia, Hidroconstrucţia va începe la primăvară şi lucrările la staţiile de transfer Crasna şi Sânmihaiu Almaşului, dar şi la închiderea depozitelor neconforme din judeţ: Zalău (Crişeni), Cehu Silvaniei, Jibou şi Şimleu Silvaniei. “Nu există chestiuni pe care să le neglijăm, pe care

să le tratăm cu neseriozitate. La Hidroconstrucţia nu e loc de amatorism. Dobrinul nu e o lucrare simplă din punct de vedere tehnic, însă nu e prima de gen pe care compania noastră o are în portofoliu. Avem o experienţă vastă deja în zona construcţiei de depozite ecologice şi vreau să amintesc aici lucrările noastre ﬁnalizate de la Piteşti, Iaşi, Braşov, Sighişoara, sau de cele aﬂate în derulare, la Botoşani, Sânpaul (jud. Mureş), Sfântu Gheorghe (jud. Covasna)”, susţine Conduleţ.

Consiliul Judeţean Sălaj, un partener de încredere Pentru că întotdeauna îşi respectă termenele şi parametrii de calitate, înseamnă că Hidroconstrucţia îşi respectă clienţii. “Consiliul Judeţean Sălaj este un partener foarte bun, cu care conlucrăm îndeaproape. Oricând solicităm ajutor, doamna Zoe Crihan, şefa Direcţiei de Dezvoltare Regională, şi domnul preşedinte Tiberiu Marc răspund imediat apelului nostru. Se vede că sunt implicaţi 100%, chiar suﬂeteşte, în derularea acestui proiect extrem de important pentru judeţul Sălaj şi, noi, ca şi companie executantă, ne străduim să ne ridicăm la aşteptările lor, impuse în proiect”, a mai spus Vasile Conduleţ.

Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Sălaj finanţare: FEDR – POS Mediu – DMI 2.1 Contract de ﬁnanţare nr. 100666 din 19.11.2010 Denumire beneﬁciar: Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Sălaj Valoarea totală a proiectului: 145.760.964 lei Tablou de obiective: construirea, utilarea şi dotarea Centrului de management integrat al deşeurilor la Dobrin; construirea şi dotarea a trei staţii de transfer: Crasna, Sânmihaiu Almaşului, Surduc; proiectarea şi execuţia utilităţilor aferente Centrului de management integrat al deşeurilor şi staţiilor de transfer, din exteriorul și interiorul perimetrelor locaţiilor; închiderea depozitelor neconforme de la Zalău, Cehu Silvaniei, Jibou şi Şimleu Silvaniei; modernizarea drumurilor de acces către Centrul de la Dobrin şi către staţiile de transfer; achiziţia de pubele, containere şi camioane de mare capacitate.

Summary 20 kilometers away from Zalău, in an area with friendly hills and over a thousand-year old villages, peace has been shattered in the recent months by iron giants rummaging through the earth, at a depth of several dozen meters, leaving behind them an enormous crater, worthy of the fall of a sizable meteorite. It is the largest site opened in Sălaj after the revolution and the future waste storage facility from Dobrin. e digging mastodons belong to Sc Hidroconstrucţia Sa (a joint stock company), the Transylvania Branch, which is the contractor of the work.

www.transilvaniabusiness.ro

AFACERE

ADREM Invest, creşteri susţinute pe toate liniile de business Adrem Invest a achiziţionat în 2012 compania elveţiană MTAG Marti Technologies AG, specializată în engineering şi un puternic jucător în domeniul metalurgiei, la nivel mondial.

Alături de compania elveţiană, Adrem Invest a preluat şi filiala companiei din SUA şi angajaţii acestor entităţi, peste 30 de specialişti din Elveţia şi SUA. În urma achiziţiei, numele companiei elveţiene a devenit MTAG, respectiv MTUS. „Achiziţia companiei elveţiene reprezintă pentru Adrem Invest o nouă reuşită. Ne dorim ca specialiştii români alături de cei elveţieni să funcţioneze ca un ansamblu perfect, iar rezultatul să fie vizibil pe termen lung în soluţiile industriale pe care le vom dezvolta, îmbunătăţirea echipamentelor & soluţiilor prezente şi contractelor viitoare. Această achiziţie face parte din strategia de extindere a companiei la nivel mondial pe piaţa industrială şi consolidează totodată poziţia Adrem Invest pe piaţa de profil”, susţine domnul Adrian Bodea, Preşedinte Adrem Invest. Compania MTAG deţine o cotă de piaţă de 22% la nivel local şi are parteneri importanţi la nivel mondial precum Arvedi, ASO Italia, Swiss Steel Elvetia, LSW Germania, TMK Rusia, Asil Celik, Cer Celik, Turcia, VAG Austria. În acelaşi timp, filiala MTUS colaborează cu principalele companii metalurgice de pe teritoriu SUA: US Steel, Gerdau, Steel Dynamics International, NMLK, EVRAZ. În ceea ce priveşte rezultatele financiare, compania estimează până la finalul acestui an o cifră de afaceri de 171,7 milioane RON, ceea ce reprezintă o creştere cu peste 37% comparativ cu anul 2011. Similar anilor anteriori, ponderea cea mai mare din cifra de afaceri revine afacerilor la nivel local, cu 148,6 milioane RON, în raport cu ponderea din cifra de afaceri ce revine afacerilor derulate la nivel internaţional, respectiv 23,1 milioane RON. „Rezultatele financiare înregistrate în acest an şi proiectele derulate în cadrul tuturor diviziilor reconfirmă faptul că, după 20 de ani de existenţă pe piaţa din România, în perioade social-economice mai favorabile sau mai dificile, am reuşit să ne respectăm promisiunile faţă de angajaţii şi partenerii noştri. Aceste promisiuni

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

sunt omogene şi sunt exprimate în valorile companiei în care credem şi care reies din activitatea noastră curentă şi cu siguranţă vor ﬁ şi temelia dezvoltării viitoare a companiei: implicare, responsabilitate, respect, ambiţie şi rigurozitate”, declară domnul Corneliu Bodea, Vicepreşedinte Adrem Invest.

Extinderea internaţională, noul target Compania urmăreşte un trend ascendent alert, urmărind extinderea activităţii la nivel internaţional. Astfel, Divizia SCADA & Automatizări vizează intrarea pe piaţa din Europa şi Orientul Mijlociu dar şi realizarea de noi proiecte în alte domenii: SCADA în domeniul reţelelor de apă şi canalizare şi antreprenoriat general în lucrări de automatizări şi conexe. Pentru ca planul de extindere să fie eficient, în cadrul Diviziei se vor implementa proiecte de management al forţei de muncă bazate pe soluţii IT&C moderne, care cresc productivitatea activităţilor de teren în cadrul companiilor de utilităţi. O componentă extrem de importantă a Diviziei SCADA & Automatizări este departamentul de Research & Development, în cadrul căruia se dezvoltă echipamente hardware şi soluţii software dedicate implementării de soluţii în domeniul utilităţilor pe arii geografice largi, oferind astfel produse aplicabile industrial pe scară largă pentru conceptul Smart Grids.

Un alt produs nou ce se află în stadiul de dezvoltare va fi un concept nou pe piaţă, un produs de mentenanţă a sistemelor realizate, centrat pe garantarea uptime-ului şi anticiparea defectelor. În ceea ce privește Divizia de Servicii Integrate continuă să îşi extindă activitatea la nivelul întregii ţări pe componenta de business ce vizează citirea contoarelor de energie electrică. Astfel, compania derulează în prezent un proiect pilot pe o durată de 6 luni, în colaborare cu partenerul său Enel, în Drumul Taberei şi Dobrogea. Totodată, începând cu anul 2013, Divizia vizează extinderea în continuare a activităţilor de citire contoare, administrarea grupurilor de măsură, dar şi servicii adaptate cerinţelor companiilor în ceea ce priveşte mentenanţa reţelelor de medie şi joasă tensiune şi verificări metrologice în cadrul Laboratorului de Verificări Metrologice pe care îl deţine. Planul pe termen mediu al Diviziei de Servicii Integrate vizează investiţii importante în dezvoltarea serviciului de mentenanţă a liniilor de medie şi joasă tensiune pe care compania îl realizează în prezent pentru CEZ Distribuţie România. Până în prezent s-a investit în dezvoltarea serviciului de mentenanţă 800.000 euro şi se urmăreşte o creştere a valorii investiţiilor la 1,5 milioane euro. În ceea ce priveşte dezvoltarea de servicii noi, compania dezvoltă în prezent un produs dedicat companiilor de distribuţie şi transport prin care sunt reduse pierderile în reţele. Acest produs va include atât tehnologie cât şi servicii şi va fi finalizat în cursul anului 2013.

Summary In 2012, Adrem Invest acquired the Swiss company MTAG Marti Technologies AG, specialized in engineering and a leader in the metallurgy industry worldwide. Besides the Swiss company, Adrem Invest also took over the company’s US subsidiary and the employees of these entities, amounting to over 30 specialists from Switzerland and the USA. Following the acquisition, the Swiss company’s name became MTAG and, respectively, MTUS.

MEDIA Presa economică se îmbogățește cu Oltenia Business Începând cu 28 noiembrie, piața mass-media va fi mai bogată cu o revistă dedicată mediului de afaceri regional: Oltenia Business. Gazeta de Sud, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie Dolj, își propune să realizeze o revistă de o calitate superioară atât în ceea ce privește grafica, cât și tiparul și conținutul. Potrivit comunicatului Oltenia Business, cititorii vor avea parte în paginile revistei de povești de succes ale antreprenorilor locali, de interviuri cu managerii care au un cuvânt de spus în businessul regional, de analize economice despre subiecte care sunt la ordinea zilei pentru companiile din zonă, de informații financiare, de oportunități de afaceri în regiune, de reportaje. Cei interesați de mediul de afaceri vor putea lectura în paginile revistei ultimele noutăți în materie fiscală. Vor fi dezbătute cele mai controversate legi care au implicații majore în rândul firmelor, vor exista specialiști care să explice exhaustiv care sunt implicațiile unor măsuri legislative în mediul economic, vor fi ascultate propunerile antreprenorilor locali de îmbunătățire a legislației pentru companii. Publicația își dorește să fie interfața între mediul de afaceri și factorii de decizie din diverse domenii, de la nivel național. Oltenia Business va fi prima revistă de afaceri editată în regiune, care se distribuie gratuit, cu predilecție mediului de afaceri și instituțiilor publice celor mai importante. Va fi prima revistă din zonă prin intermediul

căreia antreprenorii își pot găsi parteneri de afaceri sau îi pot cunoaște mai bine pe partenerii cu care au deja relații contractuale.

Cui se adresează Oltenia Business? • Acţionarilor, asociaților, managerilor sau investitorilor care doresc să fie la curent cu tot ce înseamnă mediul de afaceri din Oltenia. Vom prezenta afaceri de succes, noutăţi despre competiţie şi competitivitate, oportunităţi de afaceri; • Reprezentanților din consiliile judeţene şi din primăriile din Oltenia care doresc să identifice viitori parteneri şi colaboratori; • Managerilor de agenţii şi companii naţionale cu sediul sau filiale în Oltenia; • Persoanelor implicate în mediul economic: avocaţi, bancheri, investitori pe piața de capital, notari, contabili sau alţi furnizori de servicii şi produse;

• Altor categorii interesate de economie şi de antreprenoriat: profesori universitari, studenţi, specialişti în recrutare şi plasare de forţă de muncă.

EVENIMENT

Parcurile industriale. O strategie naţională Ce le oferim marilor companii străine care intenţionează să investească în România pentru a decide să se așeze în parcurile industriale din ţara noastră? Cum sprijinim investitorii români să ﬁe interesaţi să îşi deruleze afacerile aici şi să creeze locuri de muncă şi plusvaloare economică? Cum înţeleg administraţiile publice locale să vină în sprijinul acestora? Sunt doar câteva întrebări care s-au ridicat şi care şi-au căutat răspuns la Conferinţele Transilvania Open4business „Parcurile industriale. O strategie naţională“, desfăşurate la Tîrgu-Mureş, în 6-7 noiembrie 2012. Un eveniment marca Consiliul Judeţean Mureş şi revista Transilvania Business.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

eVeniment

Parcurile industriale. Tendinţe şi nevoi Augusta Romanța, moderatorul evenimentului alături de Vasilica Baciu, primul speaker, și organizatorii conferinței, Ciprian Dobre și Aurelian Grama

Timp de două zile, între 6 şi 7 noiembrie, la Hotelul Grand 4* din Târgu-Mureş, miniştri, şefi de instituţii publice, manageri şi administratori de parcuri industriale, oameni de afaceri au participat la Conferinţele Transilvania Open4business „Parcurile industriale. O strategie naţională“ în căutarea de răspunsuri la întrebările ridicate de către gazdele evenimentului organizat în premieră în Ardeal. Organizatorii conferinţei, reprezentanţii Consiliului Judeţean şi ai revistei Transilvania Business, şi-au dat mâna pentru a gândi o strategie de a reporni motoarele industriei româneşti. Ideea evenimentului a pornit de la o realitate economică românească, în acelaşi timp un punct slab în raport cu strategiile economice ale celorlalte state ale Uniunii Europene şi nu numai. Echipa Transilvania Business s-a alăturat altor opinii ale specialiştilor potrivit cărora România a cunoscut în ultimii 20 de ani un proces de dezindustrializare, determinat în primul rând de o criză profundă de sistem. Firesc a venit întrebarea: ce facem pentru a reindustrializa România şi ce variante avem la dispoziţie? Una dintre soluţiile identificate ar fi parcurile industriale, ţări precum Polonia, Cehia şi Ungaria adoptând cu succes politici economice pentru a dezvolta acest domeniu. Pornind de la aceste premise a venit, firesc, decizia de a face primul pas, şi anume organizarea unei conferinţe unde întrebările „Ce împiedică România să urmeze un astfel de drum? Care sunt pașii? Cum dezvoltăm un parc industrial? Cum îl finanțăm? Cum atragem clienții? Ce facilități acordăm? Ce argumente avem față de concurență? Cum au procedat alții în jur? Ce tip de management aplicăm? Dar de marketing?” şi multe, multe altele să îşi găsească răspuns. În munca echipei “Transilavania Business” privind parcurile industriale nu puţini au fost cei care s-au întrebat ce beneficii le poate aduce un astfel de demers. “Pentru că am fost primiţi, fie la Cugir, fie la Cluj sau Satu Mare, Braşov şi pe unde au mai fost colegii mei, cu diverse sentimente, am realizat un serial de patru cover story în cadrul “Transilvania Business.” Cea mai grea întrebare pe care colegii mei au primit-o a fost de la Viorel Găvrea, directorul Tetarom Cluj, care a spus: eu ce câştig dacă cumpăr şi publicitate în “Transilvania Business”, câte firme străine îmi aduceţi voi cu revista voastră la mine în parc? Răspunsul a fost dat de brand managerul “Transilvania Business”, Alin Bolbos, prin însuşi faptul de a face această conferinţă”, a precizat Aurelian Grama.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Conferinţa a avut loc, iar echipa Transilvania Business punctează, sintetic, cele mai importante învăţături transmise celor prezenţi, respectiv opinii ale participanţilor despre ceea ce ar trebui dezvoltat şi implementat în domeniul parcurilor industriale, astfel ca acestea să ﬁe motoare economice.

Ce caută investitorii? Unul dintre răspunsuri l-a oferit Radu Costinel, reprezentant Șerban&Musneci. “Un investitor se bazează pe trei componente: timpul de livrare, costurile şi riscurile pe care le întâmpină în momentul în care se localizează într-o ţară. Întotdeauna investitorul a căutat să-şi reducă timpul de livrare către clienţii finali, foarte multe companii căutând să îşi relocheze unităţile de producţie şi asamblare”, a declarat Radu Costinel, reprezentant Şerban&Musneci. Altfel spus, o economie predictibilă, infrastructură de transport bine pusă la punct şi facilităţi fiscale. Aspecte punctate şi de către Vasilica Baciu, directorul Direcţiei Comunităţi Locale din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor. „Principalul avantaj al parcului industrial, indiferent de cine realizează investiţia, fie că este o societate care administrează, respectiv cel care constituie parcul industrial, fie că este un investitor care doar se localizează, este acela că pe baza valorii investiţiilor iniţiale realizate nu datorează impozit pe teren şi pe clădirile pe care le deţine în proprietate în parcul respectiv. Acum suntem un stat membru, şi atunci trebuie să oferim aceleaşi avantaje, aceleaşi infrastructuri de afaceri moderne. Trebuie să ne reprofilăm pe proiecte frumoase, moderne, capabile să atragă investiţii puternice”, a precizat Vasilica Baciu. Apoi ar fi forţa de muncă pentru că, în opinia lui Sorin Vasilescu, director în cadrul Agenţiei Naţionale pentru

Investiţii Străine (ARIS), nu este suﬁcient să ai teren ieftin pentru investitori. “Pe investitori nu îi interesează să găsească condiţii bune pentru a-şi putea porni imediat producţia. În cazul investiţiilor mari, pe aceştia îi interesează să existe oraşe, nu doar cu universităţi, ci şi cu şcoli profesionale. Avem nevoie de şcoli profesionale. Investitorii nu au nevoie doar de gulere albe ci şi de tehnicieni, de specialişti, de oameni care să ştie meserie”, a subliniat, în cadrul conferinţei, acesta.

Ce le oferim şi ce le vom oferi? O altă întrebare care ni s-a părut extrem de importantă a fost ce le oferim şi ce le-am putea oferi investitorilor străini şi români pentru a se loca în parcurile industriale din România? Primul răspuns ar fi schemele de ajutoare de stat. Investitorii pot fi încă atraşi cu schemele de ajutoare de stat care se termină în 31 decembrie 2013. Este vorba de investiţii între 5 şi 30 de milioane de euro, în care investitorul poate primi granturi de la Guvernul României de până la 50% din valoarea construcţiei clădirii sau din valoarea utilajelor, dacă acestea sunt noi. Un aspect punctat de către participanţii la conferinţă a fost o politică fiscală mai prietenoasă din partea statului şi a autorităţilor publice locale investitorilor. Ne referim aici la scutirile de impozit, în principal, o problemă ridicată atât de către reprezentantul Tetarom SA Cluj-Napoca, Mihai Coca, expert absorbţie fonduri europene în cadrul companiei clujene, dar şi de Valer Băţagă, directorul directorul Direcţiei de Dezvoltare şi Implementare Proiecte din cadrul Consiliului Judeţean Mureş, sau de directorul Eurobusiness Park Oradea, Delia Ungur, ori directorul Parc Industrial Mureş SA, Nagy Istvan.

eVeNiMeNt În lipsa unei politici fiscale prietenoase, strategia de atragere a investitorilor derulată de către societăţile administrator a parcurilor industriale româneşti este mai dificil de implementat şi, în al doilea rând, trebuie să fie mult mai inteligentă. Credem că este un aspect asupra căruia autorităţile guvernamentale şi locale ar trebui să reflecteze şi să reacţioneze printr-un pachet fiscal atractiv. În al doilea rând ar fi infrastructura de transport. Problema autostrăzilor, spre exemplu, a fost punctată de către Delia Ungur, care a afirmat, în cadrul conferinţei, că „ne lăudăm cu accesul facil folosindu-ne de infrastructura rutieră din Ungaria”. Soluţii se pregătesc. Astfel, Simona Bolboacă, public manager în cadrul Direcției Generale Strategie, Politici Publice și Transport Multimodal de la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a susţinut că strategia de transport intermodal de mărfuri 2020 a fost elaborată în 2010, aprobată în 2011, și pusă apoi în schemă în organigrama ministerului. „Principalul obiectiv al strategiei este dezvoltarea sistemului național de transport mărfuri în scopul eficientizării transportului de marfă și îmbunătățirea impactului transportului de mărfuri asupra mediului înconjurător”, a explicat Simona Bolboacă. O soluţie pe termen lung este crearea reţelei europene de transport TEN-T care va fi finalizată până în 2050. De asemenea, conectarea din punct de vedere al infrastructurii rutiere a vestului de est şi a nordului de sudul ţării ar putea fi rezolvată prin continuarea construcţiei Autostrăzii Transilvania şi demararea lucrărilor la Autostrada Tîrgu-Mureş – Iaşi, ceea ce ar crea un avantaj local judeţului Mureş cum a punctat Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean. “Vom avea o intersecție de două autostrăzi, probabil două drumuri naționale și un aeroport. Din acest punct de vedere platforma multimodală de transport este practic o premiză de la care plecăm deoarece dezvoltarea

Alin Bolbos, manager de proiect al evenimentului, și speakerii Negiat Sali, Marcel Grigore și Vajda Lajos economică în jurul unei platforme multimodale de transport constituie o cerință. Cred că județul Mureș trebuie să se grăbească, cred că avem foarte mult de lucru”, a apreciat Ciprian Dobre. Terenurile ar mai ﬁ unul dintre răspunsuri. Dacă societăţilor administrator care au parteneri autorităţi publice locale, cum sunt Tetarom SA, Eurobusiness Park Oradea sau Parc Industrial Mureş SA le-a fost mai uşor să obţină terenurile pentru dezvoltarea parcurilor industriale pe care le deţin, mult mai diﬁcil este pentru un investitor privat, mai ales dacă acesta consideră că un parc industrial viabil trebuie să se întindă pe o suprafaţă de teren de minim 300 de hectare. Această problemă a terenurilor a fost adusă în discuţie de Negiat Sali, subsecretar de stat la Departamentul pentru

Relații Internetnice din cadrul Guvernului României şi asociat al parcului industrial din Medgidia, investiție cu capital turcesc care se întinde pe o suprafață de circa 600 de hectare de teren, în prezentarea sa „Parcuri industriale, modelul turcesc. Propuneri pentru România”. Acesta a avansat ca soluţie modificarea legii exproprierii astfel încât şi investitorii în parcuri industriale să beneficieze de avantajele exproprierii pentru cauză de utilitate publică. Un alt aspect punctat în cadrul conferinţei a fost cel al cadastrării. Marcel Grigore, director general adjunct în cadrul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, a susţinut în timpul prezentării intitulate “Proprietatea imobiliară – Fundament pentu dezvoltarea strategiilor locale și naționale” că, la nivel guvernamental, se lucrează pentru eliminarea problemei suprapunerii de terenuri prin realizarea cadastrului sistematic. În cadrul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară, agenţia va colabora cu 125 de comune. De asemenea, tot pentru a uşura viaţa inclusiv a investitorilor, agenţia a dezvoltat Sistemul Informatic Integrat de Cadastru și Carte funciară “e-Terra” şi urmăreşte reducerea costurilor de înregistrare inclusiv printr-o aplicaţie care va fi prezentată la sfârşitul acestei luni.

Cum şi ce dezvoltăm?

Cornel Lungu(stânga), partener al evenimentului

Parteneri oﬁciali:

Decizia de a investi trebuie să aibă la bază un studiu de fezabilitate. “Ce ne interesează cel mai tare în ce priveşte condiţiile pentru a face un parc industrial este acel studiu de fezabilitate, care să ne demonstreze că proiectul este fezabil, că va scoate profit. Investitorul trebuie să fie convins că prin acest instrument de dezvoltare regională va scoate profit, iar statul la rândul

eVeNiMeNt lui, indiferent de cine este el reprezentat îşi va regăsi avantajele prin creare de locuri de muncă şi atragere de investiţii. Este o conlucrare care nu trebuie să fie despărţită care are nevoie de respect atât din partea statului pentru acel investitor care pune la bătaie resursele, dar şi din partea unităţii administrative-teritoriale, să-i acorde tot sprijinul“, a explicat Vasilica Baciu, în cadrul conferinţei. Apoi, pentru asigurarea finanţării, trebuie căutaţi banii acolo unde aceştia pot fi găsiţi. “Consider că oportunitățile de finanțare pentru asemenea structuri de afaceri trebuie să aibă în vedere fondurile europene existente în acest sens, dar și existența unor programe naționale care să vină și să susțină asemenea proiecte“, a subliniat Valer Bățagă, directorul Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte din cadrul Consiliului Județean Mureș. Directorul a mai apreciat că ar trebui regândit, într-un pachet legislativ, obiectul de activitate al societăţilor administrator pentru ca acestea să obţină venituri nu doar din tarifele percepute de la firmele concesionare din parcurile industriale. Pentru a veni în sprijinul investitorilor şi a le uşura decizia privind direcţia de a investi, la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) s-a constituit un grup de lucru pentru mediul de afaceri cu principalul obiectiv de promovare a forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă, a precizat Cătălin Surdeanu, director general adjunct al Autorității de Management pentru Programele Operaționale Regionale din cadrul MDRT. „Printre acțiunile cheie amintesc dezvoltarea incubatoarelor de afaceri și sprijinirea investițiilor pentru activitatea independentă și înființarea de întreprinderi, în special în sectoare care oferă noi surse de creștere economică, precum economia ecologică, turismul durabil, inclusiv economia vârstei a treia, și serviciile de sănătate și asistență socială”, a afirmat acesta.

Ovidiu Georgescu și invățăturile electrica Tot în ideea “cum dezvoltăm?” s-a înscris şi alocuţiunea inginerului şef Ovidiu Georgescu, reprezentant Electrica SA. Acesta le-a recomandat managerilor de ﬁrme care au câștigat proiecte europene să aibă calcule economice bine elaborate atunci când vine vorba despre racordarea afacerilor la sistemul de energie, deoarece costurile în acest sens sunt neeligibile. “Am avut mai multe experiențe cu diverse ﬁrme care au câștigat proiecte europene fără să cunoască faptul că taxele pentru racordarea acestor afaceri la sistemul de electricitate sunt neeligibile. În momentul în care începeau demersurile pentru racordarea la sistem rămâneau surprinși de costurile mari. Recomand astfel

Klaus Birthler militează pentru planiﬁcarea urbană durabilă

reprezentanților firmelor ca în momentul în care concept asemenea proiecte să anticipeze costurile racordării la rețeaua de energie electrică”, a afirmat Ovidiu Georgescu. Investitorii însă trebuie să fie atenţi la reglementările în domeniu pentru a nu intra în conflict cu ANRE care supraveghează funcţionarea pieţei energetic electrice și a gazelor naturale, „în condiții de eficiență, concurență, transparență și protecție a consumatorilor, precum și de a implementa și monitoriza măsurile de eficiență energetică la nivel național și de a promova utilizarea la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie”, după cum a arătat preşedintele ANRE, Niculae Havrileț, reprezentat la conferinţă de Tiberiu Vintilă. De asemenea, investitorii şi administratorii de parcuri industriale ar putea să îşi ajute afacerile, orientânduse spre producerea de energie verde. Ideea i-a aparţinut directorului executiv al APM Mureș, Dănuţ Ştefănescu. “Fiecare parc industrial ar trebui să producă energie verde, pentru că există această posibilitate, prin amplasarea unor panouri fotovoltaice și panouri pentru furnizarea apei calde. Eu cred că aceste cheltuieli sunt eligibile și sunt importante deoarece au ca efect reducerea emisiilor de dioxid de carbon”, a spus acesta. Pe aceeaşi idee, Klaus Birthler, consultantul pentru politică de arhitectură şi urbanism al Primăriei municipiului Reghin, a vorbit despre “Planificarea urbană pentru industrie” oferind exemple de Blue Economy, care se practică deja şi în România, cum este prima clădire din Europa cu consum zero de apă care va fi construită la Cacica, judeţul Suceava, unde se vor folosi panouri OSB din Australia, făcute din coji de porumb, care înlocuiesc aldehida.

Cătălin Surdeanu a dat lămuriri despre fondurile europene gestionate de MDRt

Parteneri media:

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

eVeNIMeNt Ionuţ Ţaţa, CEO Iceberg Consulting, a sugerat că autorităţile publice din România şi companiile ar trebui să îşi construiască strategia astfel încât să cuprindă şi componenta de marketing investiţional, prin dezvoltarea de centre de asistenţă investiţională, spre exemplu. De asemenea, acesta a subliniat că strategiile atât publice cât şi cele private ar trebui calibrate pe companii româneşti şi pe iniţiativa locală, pentru a evita şocul relocărilor marilor companii străine. În aceeaşi notă, oarecum critică, s-a exprimat şi prof. univ. dr. Vasile Puşcaş, fostul negociator şef al României la Uniunea Europeană. “Avem strategii pe care le facem, le împachetăm frumos și apoi le trecem direct în arhivă, fără să le punem pe raft. Le trecem direct în arhivă. O companie mică are nevoie de un plan de afaceri de cel puțin trei luni. O companie mijlocie, să nu vorbim de cele mari, are nevoie de strategie pe termen lung. Fără o asemenea strategie pe termen lung nu apar nici investitorii”, a precizat Vasile Pușcaș.

Conlucrare, cuvânt cheie Pentru ca un parc industrial să fie o afacere de succes, mai este nevoie şi de altceva, de colaborare între sectorul public şi cel privat. Mai mulţi speakeri au insistat asupra acestei componente ce ar trebui să se regăsească în strategia oricărei afaceri de acest gen. Costinel Radu, reprezentantul Şerban&Musneci, a menţionat nevoia unei corelări între strategia autorităţii locale, a parcurilor industriale, cu strategia de export a României, cu cadrul legislativ şi cu partea de fiscalitate. De asemenea este nevoie de logistică eficientă, cu toate că nu există persoane specializate în acest sens, şi de proceduri transparente. Valer Băţagă a fost de părere că administraţiile locale trebuie să creeze un mediu prietenos pentru companii. „Raportat la forța de muncă și suprafețele de teren disponibile – indiferent dacă acestea că sunt deținute de privați sau autorități publice – și la capacitatea de colaborare între universități, mediul de afaceri și autoritățile publice, asemenea proiecte trebuie avute în vedere în perioada următoare, cu condiția să se identifice pârghiile optime de colaborare“, a spus acesta. Noţiunea de parteneriat a fost expusă auditoriului şi de profesorul Vasile Puşcaş care a subliniat însă funcţionarea sa precară, deşi cadrul legal există. “Unul din principiile fundamentale ale dezvoltării îl reprezintă parteneriatele, capacitatea autorităților locale, structurilor de piață și firmelor. Parteneriatul pu-

Nagy Istvan despre intențiile de extindere a Parc Industrial Mureș SA blic – privat este foarte important, din 2005, 2006 se tot pervertește legislația parteneriatului public – privat încercând să se facă tot felul de clientelisme vis-a-vis de achizițiile publice și am ajuns în momentul de față în care câte un primar mai spune că ar vrea să constituie un parteneriat public – privat ca să construiască o grădiniță. Avem nevoie de parteneriate viabile”, a transmis Vasile Pușcaș. Colaborarea public-privat deficitară a fost şi unul dintre punctele slabe în organizarea şi funcţionarea parcurilor industriale a amintit de Trăian Bărbat, secretarul executiv al Asociaţiei Parcurilor Industriale, Tehnologice, Ştiinţifice şi a Incubatoarelor de Afaceri din România(APITSIAR). “Trebuie să creștem numărul, calitatea și competența parcurilor industriale din România. Din păcate, oferta autorităților locale și a ADR-urilor în acest domeniu e slabă”, a susţinut reprezentantul asociaţiei. În ciuda minusurilor pe care le-au subliniat vorbitorii în prezentările lor, participanţii au aflat că muncind în echipă, succesul e asigurat. Sublinierea i-a aparţinut lui Gelu Maravela, partener la Mușat & Asociații, care

Ionuț Țața, promotor al inițiativei locale

şi-a axat prezentarea pe un caz concret, şi anume înființarea Tetarom. Lui Mihai Coca, expert absorbţie fonduri europene în cadrul Tetarom SA, compania care administrează în judeţul Cluj nu mai puţin de trei parcuri industriale şi care dezvoltă în prezent pe cel de-al patrulea, i-a revenit sarcina plăcută de a prezenta povestea de succes a companiei înfiinţată în 2000. Tetarom deţine în jur de 300 de hectare de teren şi a reuşit să atragă investitori strategici precum Bosch, De’Longhi sau Emerson. De data recentă, mai precis în 2010, Consiliul Județean Cluj şi Tetarom SA a demarat proiectul finanţat din fonduri structurale privind extinderea infrastructurii parcurilor industriale cu încă un parc industrial - Tetarom IV. Acest proiect este parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (Program Operaţional Regional, Axa 1). Vorbim despre 850.000 mp greenfield cu destinaţia de parc logistic, fotovoltaic şi industrial. Valoarea proiectului este de 54,3 milioane de lei. Mihai Coca a atins şi subiectul incubatoarelor de afaceri, prea puţin dezvoltate în România, după cum a

Prof. univ. dr Vasile Pușcaș în dialog cu Mircea Solovăstru

eVeNIMeNt

Atenți la prezentări subliniat. Compania Tetarom SA a dezvoltat în Parcul Industrial Tetarom I pe 1302 mp un incubator de afaceri destinat ﬁrmelor de start-up care activează în domeniul IT&C. În cifre, succesul Tetarom se traduce

prin investiţia a 21 de milioane de euro din fonduri guvernamentale, judeţene şi proprii, la care se adaugă cele 235 de milioane de euro declarate ca investite de către companiile din parcuri din cele 257 de milioane

Mihai Coca și modelul de succes tetarom SA

de euro asumate. Ca şi componentă socială, Tetarom înseamnă 2500 de locuri de muncă nou create, dintr-un total de 5800 declarate. Un alt model de bune practici în domeniu a fost prezentat de Delia Ungur, directorul Eurobusiness Parc Oradea. Parcul care a beneficiat de investiţii de 15 milioane de euro din partea Primăriei Oradea, alocate în mare parte infrastructurii şi utilităţilor, a fost gândit atât pentru investitori străini cât şi pentru cei autohtoni. Pachetul oferit investitorilor a inclus infrastructura rutieră, hotelieră, universitatea şi chiar viaţa culturală activă, dar şi scutiri de taxe, ceea ce s-a dovedit o strategie câştigătoare. „Am încercat să creăm un pachet competitiv, a fost greu să obţinem aceste informaţii, pe paginile parcurilor industriale aceste informaţii nu există. Noi vrem să avem o ofertă transparentă pentru că sunt câteva întrebări, pe care ni le pun investitorii străini când vin la întâlniri. În primul rând transparenţa. În condiţiile în care oferta ta nu există undeva clar expusă, nu poţi să spui că eşti autoritate publică transparentă”, a spus Delia Ungur. De asemenea, investitorii au fost sprijiniţi în ceea ce priveşte treburile birocratice. În termeni de business, societatea administrator a reuşit să atragă la Oradea investiţii ce se cifrează la 150 de milioane de euro. Parcul Industrial Mureş SA, prin intermediul directorului general Nagy Istvan, a fost un alt model de business pentru participanţii la conferinţă. Peste 75% din suprafaţa Parcului Industrial Mureş, din totalul de 44 de ha, este ocupată, valoarea investiţiilor atrase de către investitorii localizaţi în Parc situându-se la peste 60 de milioane de euro. Au fost create peste 1700 de locuri de muncă, marea majoritate a forţei de muncă fiind atrasă din mediul rural. Pe viitor se doreşte extinderea parcului, fiind identificate deja alte două zone – în Sânpaul, respectiv Gorneşti, pentru care este necesară atragerea de fonduri, a susţinut Nagy Istvan. Soluţiile identificate pentru asigurarea fondurilor sunt proiecte de finanţare naţionale sau europene sau prin parteneriate cu actori din sfera privată, poate din sfera bancară Un al patrulea model de organizare şi funcţionare a unui parc industrial a fost prezentat de Mihai Cotei, manager resurse umane al Parcului Industrial Automecanica din Mediaş. Specific Automecanica este faptul că nu doar administrează parcul industrial, dar are şi producţie proprie. Parcul industrial se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare, din care, 99% este ocupat.

eVenIMent

Ministrul Mihai Voicu, pledoarie pentru mediul de afaceri În afară de parcurile industriale cu vechime, participanţii i-au urat bun venit şi celui mai tânăr parc din România, cu numărul 54, Business Park Bistrița Sud. Parcul indus-

Nevoia de promovare Pentru a face cunoscute oportunităţile investiţionale pe care le avem, mai mulţi speakeri au fost de acord că e nevoie de promovarea acestora, de marketing. “Trebuie să ne gândim să realizăm un ghid al oportunităților, cu terenurile disponibile, cu date concrete despre cadastru, tradus în una sau două limbi de circulație internațională, pe care să-l prezentăm în străinătate”, a fost propunerea lui Traian Bărbat, secretarul executiv APITSIAR. De asemenea, Aurelian Grama, directorul şi fondatorul “Transilvania Business” şi-a exprimat speranţa realizării unui anuar care să faciliteze atragerea de investitori străini, ca o consecinţă pozitivă a dezbaterilor conferinţei şi a efectului acestora. “Vreau ca anul viitor, în ianuarie, când suma a ceea ce povestim astăzi şi a ceea ce vom afla pe parcurs în noiembrie şi decembrie în România, în alte zone care nu au putut să vină, sau în zone cu oraşe mai mici, ca Roman, sau Sighet, care şi-au trimis reprezentanţii la conferinţă şi vor să facă ceva, să facem un anuar în limba engleză, ca să îi răspund domnului Găvrea de la Cluj că putem şi avem puterea să producem, din punct de vedere jurnalistic, cu tot ce înseamnă partea de expertiză, fie prin instituţii ale statului fie prin mediul privat, despre ce oferă România pentru că avem capacitatea să trimitem aceste informaţii înspre zona ambasadelor româneşti, a ataşaţilor comerciali din ţările care investesc în România, dar mai ales în zonele fondurilor de investiţii, a băncilor”, a precizat Aurelian Grama.

Parteneri oﬁciali:

Mihai Cotei și speciﬁcul Automecanica Mediaș

Călin Istrățoiu despre polii de competitivitate

trial este în proprietatea Consiliului Local Bistrița, are o suprafață de 30 de hectare, din care 12% reprezintă spații logistice, 38% pentru spații industriale și drumuri și tehnico-edilitare 30 de procente. Obiectivele societăţii au fost sintetizate de Iulius Dumitru, administratorul companiei. „Ne dorim să atragem 30-50 de ﬁrme și o investiție locală de circa 20 milioane de euro. Sperăm să începem lucrările efective în trimestrul II din 2013 și începerea activității societății de administrare și încheierea de contracte în trimestrul I din 2013“.

lui delegat pentru Mediul de Afaceri, Mihai Voicu. “E nevoie să impulsionăm acest domeniu. Nu mărimea orașului, nu a regiunii, rezonanța locului în care se construiește o astfel de investiție are importanță, ci mediul care se creează atunci când investitorii decid să colaboreze, să se asocieze. De asemenea, reacția autorităților locale contează”, a spus ministrul. Poziţia ministrului a fost întărită şi de Călin Constantin Istrățoiu, director general adjunct în cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri: “Polul de competitivitate este un cluster inovativ regional cu vocație națională și o strategie comună de dezvoltare. Aceasta cuprinde asociații de întreprinderi, centre de cercetare și instituții de formare, universități, administrații publice angajate în demersul de parteneriat pentru a

Clustere şi poli de competitivitate O discuţie distinctă s-a născut în jurul clusterelor, un domeniu care ar trebui impulsionat, potrivit ministru-

Ministrul Mihai Voicu și președintele CJ Mureș, Ciprian Dobre

eVenIMent pune în valoare strategia și este destinată degajării de sinergii în jurul proiectelor inovative create în comun pentru una sau mai multe piețe“. Pentru a genera creşterea competitivităţii produselor industriale se derulează un program guvernamental prin care se acordă sprijin financiar de la bugetul de stat agenţilor economici cu activitate principală în industria prelucrătoare – fonduri atrase inclusiv de companii mureşene, cum sunt SC Plasmaterm SA, SC Profil Import Export SRL, SC Primer Electro SRL, SC Chespa Transilvania și SC Fortis Co SRL. Vajda Lajos, președintele Asociației Clusterelor și Incubatoarelor de Afaceri, a militat, de asemenea, pentru dezvoltarea clusterelor. „Pentru firmele mai puternice din parcurile industriale se recomandă clusterele verticale, integratoare. În jurul acestor firme se pot organiza clusterele verticale, iar în zonele unde nu există parcuri industiale se recomandă asocierea societăților mai mici cu profil asemănător în clustere de tip orizontal”, a detaliat acesta modelele de clustere ce pot dezvoltate.

Strategie în proiect La conferinţă, speakerii au identificat câteva soluţii ce s-ar putea regăsi într-o strategie naţională dedicată parcurilor industriale. Subsecretarul de stat Negiat Sali a propus ca „România să obțină o derogare din partea Uniunii Europene pe termen de trei ani, interval în care ar putea fi investiți aproximativ 3 miliarde de euro în extinderea parcurilor industriale”. De asemenea, acesta consideră că două Consilii Locale învecinate ar trebui să înființeze zone comune, pentru a-şi dezvolta în comun infrastructura. Ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri, Mihai Voicu a afirmat că pentru a atrage investiţii este nevoie de o siguranţă privind mediul de afaceri. O primă măsură ar fi reducerea taxei pe valoarea adăugată, la valoarea de dinainte de mărire. Însă acest lucru nu va fi posibil în 2013. ,,Ne dorim revenirea cât mai grabnică la TVA, la valoarea de dinainte de majorare. Nu credem că acest lucru este posibil, cel puţin în anul 2013. Rămâne în continuare un plan ambiţios pentru mandatul care urmează să înceapă după data de 9 decembrie”, a susţinut Mihai Voicu, ministru delegat pentru Mediul de Afaceri. Post-conferinţă, o parte din participanţi au ţinut să ne remită punctul lor de vedere asupra a ceea ce ar trebui îmbunătăţit în acest sector. Gheorghe Petu, consilier personal al Primarului Sectorului 4 al Municipiului Bucureşti, Cristian Popescu Piedone, crede că fiecare autoritate locală trebuie, la preluarea mandatului de patru ani, într-un termen stabilit prin prevedere legală să pre zinte programul de dezvoltare economică a ţinutului respectiv, având la baza crearea de urgenţă a Programu-

Diana Coman, reprezentantă Consiliului Județean Cluj, un participant activ la conferință

totul despre investițiile străine cu Sorin Vasilescu

Parcurile în statistică În România există 13 poli de dezvoltare urbană, 7 poli de creștere, 54 de parcuri industriale, 40 de clustere și poli de competitivitate, parcuri științifice și tehnologice, incubatoare de afaceri, poli de excelență și schimburi de experiență prin cooperări bilaterale cu țări precum Belgia, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Franța, Germania, Spania și Austria. lui Energetic al zonei. “Programul de dezvoltare economică a localităţii va fi aplicat prin conceperea unor proiecte tehnice prin care autorii lor vor fi responsabili de soluţiile tehnice şi de vizele financiare de aplicare a acestora în perioada calendaristică de implementare stabilită, pentru a se elimina tendinţele coruptive şi cele ale evaziunii fiscale“, crede acestea. Strategia ţinutului (zonei), în care vor fi cuprinse şi platformele industriale adecvate ale acestora să fie înaintat Ministerului Afacerilor Europene, autoritate de control a proiectelor. În strategie ar trebui implicat şi Ministerul Educaţiei, Tineretului si Sportului pentru a pregăti prin instituţiile sale tehnico-profesionale, medii şi superioare, forţa de muncă necesară. Petu mai consideră foarte importante parteneriatele public-private. Iulius Dumitru, administrator Business Park Bistriţa Sud, consideră că ar fi necesară o strategie naţională în domeniul parcurilor industriale, iar unul dintre modelele de urmat ar putea fi cel turcesc, prezentat de Negiat Sali. Soluţiile propuse de Iulius Dumitru în acest sector vizează „debirocratizarea înfiinţării şi funcţionării parcurilor industriale, facilitarea atragerii investitorilor, sprijin în negocierea contractelor cu furnizorii de utilităţi, în special cu furnizorul de energie electrică”. În plus, ca un punct de vedere al echipei Transilvania

Cristian tălmăcean a lăudat inițiativa și a felicitat speakerii și participanții Business, am mai adăuga că suntem curioşi câţi dintre primarii municipiilor reşedinţă de judeţ şi preşedinţii de Consilii Judeţene – alţii decât cei care au dezvoltat astfel de proiecte – sunt dispuşi să aloce 15 milioane de euro pentru demararea unor asemenea investiţii în loc să cheltuie banii publici în domenii neproductive? Clujul, Braşovul, Mureşul, Bihorul, Prahova etc. sunt modele de succes, care cu siguranţă în urma investiţiilor directe atrase au acum şi fonduri de alocat fotbalului, baschetului şi altor sectoare unde sumele se recuperează greu şi unde nu vorbim de plusvaloare.

Parteneri media:

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

eveniment

Cine, ce, cât a învățat despre parcuri industriale?

Evenimentul “Parcuri industriale. O strategie națională”, organizat în 6-7 noiembrie la Târgu Mureș de revista Transilvania Business și Consiliul Județean Mureș, a luat de mult sfârșit, dar ecourile lui continuă să se facă auzite. Care sunt concluziile primei conferințe naționale dedicate reindustrializării României printr-o strategie pe parcuri industriale și clustere? Tetarom SA Cluj a primit deja vizitele autorităților publice din Iași și Botoșani, ca să le împărtășească modele de lucru. Conducerea Parcul Industrial Galați a vizitat Zona Industrială Arad, urmând să treacă și pe la Eurobusiness Park Oradea. Tot pentru a învăța. Avocatul Gelu Maravela de la Mușat&Asociații dorește să țină legătura cu mulți dintre participanții la conferință, în ideea de a-i consilia pe probleme juridice. Costinel Radu, de la Șerban&Musneci, are deja o rubrică în Transilvania Business despre consultanță în afaceri. La fel Ionuț Țața, CEO Iceberg și, de foarte curând, președinte al JCI România. Parcul Industrial Bistrița Sud pornește mai încrezător la drum, după sfaturile primite la conferința de la Târgu Mureș. Parcul Industrial Mureș a anunțat acum câteva zile o investiție importantă la Sânpaul. Ludușul vrea și el un parc, pentru a atrage un important investitor britanic. Acestea sunt doar câteva dintre urmările evenimentului găzduit de Grand Hotel din Târgu Mureș. Este evident că oamenii aceștia – manageri și acționari de parcuri industriale și clustere, consultanți, avocați, furnizori de utilități și constructori aveau nevoie de o asemenea întâlnire, pentru a se măsura din ochi, pentru a relaționa, pentru a învăța unii de la alții. Ne-au spus-o chiar ei, la ﬁnalul evenimentului. Ceea ce se conturează acum, în săptămânile care au urmat conferinței, e însă mai mult decât atât: se creează, pas cu pas, o rețea de comunicare pe această zonă, incluzând vizite reciproce, oferte, training-uri, acțiuni de lobby etc. În plus, această rețea poate ﬁ cea care, alături de asociațiile naționale de

profil, să pună presiune pe Guvern pentru a grăbi modificările de legislație necesare înființarii și funcționării parcurilor și clusterelor, ori pentru a înlesni / spori facilitățile fiscale acordate pentru deschiderea unor asemenea platforme industriale.

Top 5 concluzii În timpul evenimentului, participanții au avut ocazia să vadă și modele de bune practici, dar și probleme serioase care își caută încă soluții, în anumite zone industriale. Din toate, toți au putut învăța. Iată un Top 5 concluzii al conferinței, urmând să revenim cu detalii, pentru cei interesați. 1. Un parc industrial se construiește doar dacă economia locală o cere, nu de dragul de a nu rata o finanțare europeană. Sunt multe parcuri în România construite pe acest principiu, fără nicio infrastructură, fără un mediu de afaceri atractiv în zonă, fără forță de muncă bine instruită. 2. Când construiești un parc industrial e bine să nu pui carul înaintea boilor și să ai asigurat măcar un client important în viitoarea platformă, chiar dacă îi oferi condiții și facilități speciale, pentru că îi vinzi ceva încă din faza de proiect. Acesta, dacă va fi mulțumit, cu siguranță va atrage și alți clienți. 3. Când construiești un parc industrial e bine să ai o viziune din start. Să știi ce vrei să faci acolo, ce profil va avea platforma, ce clienți ofertezi, ce dimensiuni, ce acces la utilități și căi de transport ai, ce posibilități de

extindere există în viitor. 4. De asemenea, construcția unui parc industrial presupune multă muncă, de multe ori nevăzută/neștiută de nimeni pe zona de marketing. Există soluții de promovare a parcurilor direct prin organizațiile internaționale care se ocupă de investitori (după model Tetarom Cluj). Există târguri internaționale la care trebuie să participi, misiuni de afaceri mai mult sau mai puțin oficiale, unde trebuie să cheltui poate sume de bani, fără să ai garanția că va ieși ceva la final. Ca să cheltui acești bani pe marketing și promovare, ai nevoie de o relație perfectă cu acționarii tăi. Aceștia trebuie să te finanțeze în aceste demersuri, să te subvenționeze, dacă e cazul, până societatea-administrator al parcului prinde puteri. 5. Parcurile industriale de tipul celor de acum 10 ani nu își mai au locul în viitor. Platformele mari (cu mici excepții, acolo unde există investitori strategici foarte hotărâți) tind să fie înlocuite de zone industriale mici, moderne și viabile din punct de vedere economic, pentru că activitatea lor va fi diversificată, chiar dacă vor activa în aceeași ramură economică. Apoi, nu este în regulă ca un parc să depindă într-o proporție mai mare de 50% de un singur client. Dacă acesta pleacă, rămâne în urmă un crater uriaș. De aceea, contractele cu clienții trebuie făcute de așa natură încât experiența Nokia să nu se mai repete.

Alin Bolbos

esenţial

Dezvoltarea infrastructurii, şansa României pentru atragerea de investitori Globalizarea pieţelor provoacă o competiţie din ce în ce mai mare între ţări pentru atragerea de capital. Presiunea competitivă impusă de globalizare determină statele să caute soluţii pentru a fi cât mai atractive pentru investitori. Dezvoltarea infrastructurii, facilităţile fiscale sau o logistică eficientă sunt doar câteva din beneficiile cu care ţările vin în întâmpinarea potenţialilor investitori. „Trebuie să vedem şi să înţelegem dezvoltarea parcurilor industriale ca pe o necesitate în atragerea şi localizarea investiţiilor străine, şi nu ca pe o competiţie locală. Competiţia în acest moment se desfăşoară la nivel de ţări şi apoi la nivel local. Odată cu lărgirea spaţiului comunitar, Europa Centrală a devenit noul centru economic al Uniunii Europene, iar în contextul unei crize economice care a afectat mare parte din ţările europene, relaţiile comerciale cu statele din CSI şi Asia s-au intensificat”, declară Costinel Radu, Business Development Manager la Şerban & Musneci Associates (SMA).

Poziţia geostrategică, un avantaj pentru România Exporturile din Asia către Europa cunosc o creştere accelerată, iar companiile sunt interesate să îşi diminueze timpul de livrare, costurile şi riscurile. Prin urmare, investitorii preferă producţia în locaţii ieftine, urmând ca asamblarea finală să fie efectuată aproape de piaţa de destinaţie, în acest caz, Uniunea Europeană. În condiţiile crizei economice situaţia României nu este cea mai fericită. Vorbim despre o scădere cu 90% a investiţiilor străine în ultimii 5 ani, despre o activitate de export şi re-export sub potenţialul geostrategic sau despre un cadru fiscal şi o infrastructură care prezintă din start dezavantaje competiţionale. Cu toate acestea, România beneficiază de un plus, este de părere Costinel Radu, Business Development Manager SMA: „datorită poziţiei sale geostrategice, România are potenţialul de a deveni cea mai importantă poartă de acces către pieţele ECE pentru bunurile provenite din Asia Centrală şi de Est, precum şi din Orientul Mijlociu. Ţara noastră poate fi privită ca o locaţie extrem de atractivă pentru companii în ceea ce priveşte plasarea în România a activităţilor de producţie şi asamblare, oferind servicii pieţelor din zona CEE, a Mării Negre şi a Comunităţii Statelor Independente, devenind în acest sens poarta estică de intrare în UE. Însă, pentru ca acest potenţial să se materializeze, România trebuie să fie percepută de către comunitatea de afaceri ca o ţară competitivă în comparaţie cu alte state membre UE”.

Care sunt criteriile investitorilor pentru relocarea afacerilor? Potrivit studiilor internaţionale, pentru a identifica o locaţie internaţională atractivă, există o serie de factori cheie care stau la baza deciziei investitorilor străini, cum ar fi: o locaţie logistică strategică, acces direct la infrastructură de bună calitate, un climat legislativ stabil, costuri operaţionale scăzute, dar şi un climat de afaceri şi fiscal competititv. „Din experienţa colaborărilor pe care Şerban & Musneci Asso-

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

ciates le-a avut de-a lungul timpului cu o serie de investitori internaţionali, am ajuns la concluzia că principalele puncte de atracţie ale României sunt reprezentate, printre altele, de localizarea în apropierea unor pieţe de consum în creştere, de forţa de muncă bine caliﬁcată, de costurile reduse”, a mai spus Costinel Radu.

Ce trebuie să facă România pentru a fi mai atractivă pentru investitori? Deşi s-au făcut progrese în ultimii ani, România mai are câteva domenii în care ar avea nevoie de îmbunătăţiri pentru a deveni competitivă şi atractivă pentru investitori. Potrivit lui Costinel Radu, primul pas ar trebui să fie dezvoltarea infrastructurii fizice (drumuri, căi ferate, terminale etc.). Companiile cu operaţiuni internaţionale se confruntă din ce în ce mai des cu consecinţele presiunilor de mediu precum şi cu creşterea costurilor de transport. Din considerente legate de costuri şi de timp, aceste companii au nevoie de acces la multiple forme de transport. „Este esenţial să putem crea zone cu infrastructură intermodală pentru a dezvolta regiunile interioare ale României şi pentru a le integra în rutele de comerţ internaţionale. De asemenea este nevoie de o logistică eficientă. Aici putem opta pentru crearea unor locaţii adecvate, a unor parcuri industriale care să răspundă cerinţelor investitorilor. Totodată este nevoie de o legislaţie care să sprijine mediul de afaceri, cu instrumente fiscale şi legislative care să ac-

centueze competitivitatea României în zonă. Nu în ultimul rând, este nevoie de dezvoltarea unui sistem de educaţie în domeniul logisticii şi a lanţurilor de aprovizionare”. Costinel Radu a mai subliniat că strategia autorităţilor locale pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii şi, în special, a infrastructurii de transport intermodal, ar trebui integrată în Strategia Generală de Transport, dar şi în celelalte componente care permit comunităţii de afaceri o îmbunătăţire eficientă a logisticii. „România trebuie să adopte un set de măsuri care să asigure în acelaşi timp beneficii, predictibilitate şi competitivitate la nivelul UE, acestea fiind elemente cheie pentru ca ţara noastră să fie percepută ca un loc preferenţial, o piaţă atractivă pentru investiţii şi noi afaceri privind (re)-exportul de bunuri”.

Profil Costinel Radu Costinel Radu este în prezent Business Development Manager în cadrul Şerban & Musneci Associates. Cu o experienţă vastă în consilierea companiilor multinaţionale, acesta a colaborat cu diverse companii străine pentru dezvoltarea proiectelor de investiţii din România. Totodată, Costinel Radu a consiliat companii care activează în diferite sectoare ale industriei, cum ar fi energia regenerabilă, industria componentelor electrice şi electronice, industria auto, centre de servicii, logistică, FMGC, transporturi şi infrastructură. A lucrat de asemenea şi în calitate de consultant pentru Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS), agenţie guvernamentală care asigură asistenţă de specialitate pentru investitorii străini interesaţi în dezvoltarea de proiecte Greenfield şi Brownfield în România.

CAPITAL

Motivaţia operaţiunilor de fuziuni şi achiziţii Avansul tehnologic şi climatul economic tot mai competitiv obligă companiile să găsească diferite soluţii pentru a face investiţiile mai eficiente. O companie poate opta fie pentru investiţiile tradiţionale, cum ar fi o fabrică nouă sau extinderea capacităţilor de producţie, fie pentru o fuziune cu o altă firmă sau achiziţionarea unei societăţi mai mici. În multe situaţii, fuziunile şi achiziţiile vizează restructurarea operaţiunilor unei companii în vederea dezvoltării. Cu toate că noţiunea de fuziuni şi achiziţii, pe scurt M&A (Mergers & Acquisitions), este adesea folosită ca un termen unitar care induce ideea de unire între firme, există o delimitare clară între cele 2 tipuri de operaţiuni. Achiziţia se referă la operaţiunea prin care o societate cumpără doar o fracţiune dintr-o altă firmă, fiind vizate fie o parte din activele firmei ţintă, fie un anumit segment de business al acesteia. În schimb, dacă ofertantul vizează achiziţia integrală a firmei ţintă, atunci operaţiunea se numeşte fuziune, cele 2 companii urmând a fi reunite în cadrul firmei absorbante, iar societatea absorbită va înceta să mai existe. Indiferent de tipul operaţiunii, fuziune sau achiziţie, firma iniţiatoare a operaţiunii este cunoscută sub denumirea de ofertant sau cumpărător, în timp ce de partea cealaltă a tranzacţiei se află firma ţintă. Cel mai adesea, în derularea operaţiunilor de fuziuni şi achiziţii, managerii îşi fundamentează decizia pe o serie de argumente pur economice (crearea de sinergii care să genereze un plus de valoare adăugată), însă nu întotdeauna se întâmplă asta. Sinergiile. Motivaţia principală în realizarea fuziunilor este legată de sinergiile create în cadrul noii entităţi economice care dau o valoare adăugată mai ridicată decât în situaţia în care cele două companii ar funcţiona independent. În general, sinergiile se reflectă fie în sensul reducerii costurilor, fie în creşterea veniturilor. Obiectivul reducerii costurilor este realizabil în special în cadrul fuziunilor pe orizontală (între companii care activează în aceeaşi industrie) prin atingerea economiilor de scală. Pentru a vizualiza mai clar acest fenomen este suficient să ne imaginăm două companii care lucrează în aceeaşi industrie unde costurile fixe de producţie (energie, chirie) deţin o cotă importantă în total costuri. Prin fuziunea între cele două firme se poate ajunge la eliminarea unor

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

funcţiuni duplicat şi reducerea costului mediu pe unitatea de produs. În mod cert, realizarea acestui obiectiv nu este un lucru uşor, ci necesită timp pentru integrarea operaţiunilor celor două companii. În schimb, obiectivul de creştere a veniturilor este realizabil prin îmbinarea caracteristicilor unor produse de acelaşi profil, creşterea cotei de piaţă sau chiar creşterea preţurilor în contextul unei concurenţe reduse în industria respectivă. Drept exemplu, putem considera situaţia în care o bancă fuzionează cu o altă instituţie financiară rezultatul fiind creşterea cotei de piaţă şi îmbunătăţirea eficienţei operaţionale prin închiderea subunităţilor duplicat şi integrarea operaţiunilor de back-office. Accelerarea ratei de creştere a afacerii. Sub presiunea rezultatelor, majoritatea managerilor consideră că obiectivul de creştere a veniturilor este mai uşor realizabil prin intermediul fuziunilor şi achiziţiilor decât printr-o creştere organică (dezvoltare internă). Această viziune este împărtăşită, în special, de către companiile care activează în industriile mature unde oportunităţile de creştere sunt limitate. Totodată, din experienţele trecute s-a cristalizat ideea că dobândirea unor resurse noi prin intermediul fuziunilor este o operaţiune mai puţin costisitoare decât dezvoltarea lor în interiorul companiei. Giganţii din domeniul petrolier precum Exxon Mobil, British Petroleum sau Chevron Corp. şi-au majorat producţia şi au dobândit rezerve uriaşe de petrol şi gaze prin achiziţia unor concurenţi de talie mai redusă. Creşterea forţei pe piaţă. Într-o industrie cu puţini competitori, prin fuziunea cu o societate concurentă, noua entitate economică va dobândi o poziţie mai puternică pe piaţă şi îi va permite să influenţeze şi dinamica preţurilor în industria respectivă. De asemenea, şi în cazul fuziunilor pe verticală (între societăţi din industrii diferite), forţa companiei nou-create va

creşte prin reducerea dependenţei faţă de furnizorii externi. Spre exemplu, dacă o companie absoarbe unul dintre principalii săi furnizori, îşi asigură materiile prime necesare producţiei la costuri mai reduse decât competitorii săi şi manifestă o influenţă mai mare asupra producţiei totale şi a preţurilor din industria respectivă. Pentru a proteja consumatorii din acea industrie organismele care supraveghează operaţiunile de fuziuni şi achizitii (Consiliul Concurenţei) trebuie să se asigure că noua companie nu va dobândi o poziţie dominantă pe piaţă. Obţinerea accesului la noi resurse. Dacă o companie duce lipsa unei abilităţi specifice (know-how) sau a unei resurse (în domeniul cercetării-dezvoltării) aceasta va încerca fie să le dezvolte cu forţe proprii, fie va încerca să le cumpere de la o altă firmă care le deţine. Operaţiunile de fuziuni şi achiziţii pot reprezenta o variantă mult mai eficientă de a dobândi noi abilităţi sau resurse. Diversificare. Multiplicarea surselor de venit prin diversificarea producţiei şi serviciilor reprezintă un alt scop vizat în iniţierea anumitor fuziuni. Totuşi, studiile realizate de diverşi cercetători au demonstrat că fuziunile care au ca scop diversificarea producţiei nu determină o creştere a valorii firmei şi, implicit, ar fi preferabil ca societăţile să nu se angreneze în astfel de operaţiuni.

Mihai Alexa Analist financiar SAI Broker SA Grupul SSIF Broker SA

cOnSULtanță JUridică

Modiﬁcările recente aduse reglementării pieţei de capital În scopul evitării sancţiunilor impuse de organismele Uniunii Europene, Guvernul a aprobat, în procedură de urgenţă, în data de 30.06.2012, OUG nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi societăţile de administrare a investiţiilor, precum şi pentru modiﬁcarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital.

De altfel, potrivit comunicatului dat publicităţii de către Ministerul Afacerilor Externe, urmare a adoptării acestui act normativ, Comisia Europeană a decis clasarea procedurii de infringement declanşată ca urmare a neluării măsurilor specifice de transpunere a Directivei 2010/44/UE de punere în aplicare a Directivei 2009/65/CE în ceea ce priveşte anumite dispoziţii referitoare la fuziunile fondurilor, structurile de tip „masterfeeder" şi procedura de notificare în legislaţia naţională. S-a susţinut, de asemenea, că adoptarea OUG nr. 32/2012 a avut ca temei necesitatea clarificării situaţiilor complexe apărute în practică ca o con-

secinţă a adoptării Legii pieţei de capital, finalitatea declarată fiind cea a asigurării unui grad mai ridicat de protecţie a investiţiilor şi a investitorilor pe piaţa de capital. Privind îndeaproape textul modificator, integrat Legii nr. 297/2004, constatăm chiar de la debutul Titlului I o redimensionare a noţiunilor de instrumente financiare şi, respectiv, de investitor calificat. Totodată au fost introduse noţiunile de „agent delegat”, „operator independent” şi „participaţie calificată”. A fost în acest scop definită, în strânsă legătură cu termenul de „agent delegat”, noţiunea de „client profesional”, sens în care s-a stabilit adiţional necesitatea de a se încadra

Summary On 30 June 2012, in order to avoid the sanctions imposed by the European Union bodies, the Government approved, by emergency procedure, GEO no. 32/2012 on undertakings for collective investment in transferable securities and investment management companies, amending and supplementing Law no. 297/2004 regarding the capital market.

în categoriile menţionate în reglementările emise de C.N.V.M. şi de a îndeplini criteriile prevăzute în aceleaşi reglementări, conform normelor europene. Se poate observa o modificare a sferei de cuprindere a textului normativ cu privire la serviciile şi activităţile de investiţii reglementate, dar şi a serviciilor conexe, astfel cum reiese din art. 5 alin. 1 în forma actuală. În strânsă legătură, art. 8 lit. c a Legii modificate determină obiectul de activitate al unei SSIF, precizându-se faptul că acesta constă în prestarea serviciilor şi desfăşurarea activităţilor de investiţii, precum şi prestarea serviciilor conexe de către societate, astfel cum acestea au fost detaliate. Potrivit noului art. 12 alin. 4, SSIF-urile care au primit autorizaţia pentru a furniza numai serviciile şi activităţile de administrare a portofoliilor şi serviciile de consultanţă pentru investiţii pot fi autorizate să administreze OPCVM-uri în calitate de societăţi de administrare a investiţiilor, cu

condiţia de a renunţa la autorizaţia dată de către CNVM. Noutăţi au fost implementate şi în materia atribuţiilor S.S.I.F., întrucât prin art. 4 alin. 11 introdus prin OUG nr. 32/2012, se stabileşte că instituţia poate delega unor agenţi următoarele activităţi: (a) promovarea serviciilor de investiţii şi/sau a serviciilor conexe, (b) preluarea şi transmiterea ordinelor primite de la clienţi sau de la potenţialii clienţi, (c) furnizarea de consultanţă de investiţii în legătură cu instrumentele financiare şi serviciile de investiţii şi/sau servicii conexe prestate de S.S.I.F. Capitolul VIII al Legii nr. 297/2004 are incidenţă asupra operaţiunilor transfrontaliere, iar în art. 391 din această secţiune este expres reglementată, cu titlu de noutate implementată prin OUG nr. 32/2004, posibilitatea SSIF de a desfăşura activităţile prevăzute în autorizaţia acordată de C.N.V.M. pe teritoriul unui stat nemembru prin înfiinţarea unei sucursale. Cu privire la sediile înfiinţate pe teritoriul unui stat nemembru, este important de subliniat că, prin efectul unei ficţiuni legale, acestea vor fi considerate o singură sucursală. În egală măsură, alineatul 2 menţionează expres că activitatea de înfiinţare a unei sucursale într-un stat nemembru va fi în mod necesar supusă aprobării prealabile a C.N.V.M., conform reglementărilor emise de această autoritate. Conform preve derilor alineatului 3, astfel cum a fost modificat, C.N.V.M. poate respinge cererea de aprobare a înfiinţării sucursalei dacă, pe baza informaţiilor deţinute şi a documentaţiei prezentate de S.S.I.F., persoană juridică română, consideră că: (a) S.S.I.F. nu dispune de un management adecvat sau de o situaţie financiară corespunzătoare, în raport cu activitatea propusă a fi desfăşurată prin intermediul sucursalei, (b) cadrul legislativ existent în statul nemembru şi/sau modul de aplicare a acestuia împiedică exercitarea de către C.N.V.M. a funcţiilor sale de supraveghere, (c) S.S.I.F. înregistrează o evoluţie necorespunzătoare a indicatorilor de prudenţă financiară sau nu îndeplineşte alte cerinţe stabilite prin Legea pieţei de capital ori prin reglementările emise în aplicarea acesteia. În secţiunea II a titlului V referitor la operaţiunile pe piaţă sunt introduse noi prevederi incidente asupra ofertelor publice de vânzare, în special cât priveşte organizarea şi derularea procedurilor, în scopul asigurării publicităţii şi transparenţei acestora, realizându-se astfel armonizarea cu preve derile Regulamentului CE 809/2004 al Comisiei din 29 aprilie 2004 de punere în aplicare a Directivei 2003/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului. De asemenea au fost completate textele referitoare la situaţiile în care întocmirea şi

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

publicarea unui prospect nu sunt obligatorii, în funcţie de tipurile de ofertă sau, dimpotrivă, pentru anumite tipuri de valori mobiliare. Potrivit art. 189 alin. 2 al aceleiaşi secţiuni din Legea 297/2004 modificată, în cazul în care prospectul se referă la o ofertă publică de valori mobiliare, investitorii care şi-au exprimat voinţa de a subscrie valori mobiliare anterior publicării unui amendament la prospectul de ofertă au dreptul de a-şi retrage subscrierile efectuate, în termen de două zile lucrătoare după publicarea respectivului amendament, cu condiţia ca noul factor, eroare sau inexactitate, astfel cum sunt prevăzute în lege, să fi apărut înaintea închiderii ofertei publice şi a transferului valorilor mobi liare. S-a încercat şi realizarea corelărilor dispoziţiilor în materia pieţei de capital cu dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil şi ale Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a acestuia, în special cât priveşte constituirea şi executarea ipotecilor mobiliare, dar şi fiducia, ca instituţie inovatoare în dreptul român. Totodată a fost acoperită şi necesitatea punerii în acord cu prevederile OG 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar. Concluzionând, modificările aduse sunt fără îndoială de substanţă şi foarte numeroase, ţinând cont de necesitatea cu care acestea s-au impus. Criticile nu au întârziat să apară, fără a nega însă utilitatea noilor texte, iar în multe situaţii analiza acestora şi corelarea dispoziţiilor legale vor reprezenta măsuri necesare, măsuri care vor da naştere unor noi analize.

Ioana Varga Senior Associate Sediul central Bucureşti Blvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 Bucureşti, România tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95 Sediul Secundar cluj Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 6, Cod 400117 Cluj-Napoca, România tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

EnErgiE

Parc solar de cinci stele, inaugurat în judeţul Mureş Cel mai mare parc fotovoltaic din România a fost inaugurat luna trecută, pe 12 octombrie, în localitatea Chirileu, comuna Sânpaul, judeţul Mureş. Investiţia se cifrează la 4,5 milioane de euro şi a fost realizată de societatea Fomco Solar Systems SRL din Cristeşti, pe o suprafaţă de teren de opt hectare. Deşi România este nou venită pe piaţa energiei regenerabile, politicile Uniunii Europene de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră au stimulat apariţia mai multor investiţii pe acest segment. Cel mai mare parc fotovoltaic din România funcţionează în judeţul Mureş, începând de la mijlocul lunii octombrie. Firma care a ales să facă o investiţie de anvergură într-un domeniu care prinde tot mai mult teren în România este Fomco Solar Systems. La momentul inaugural, din 12 octombrie, managerul companiei mureşene, Bernat Nyulas, a făcut o trecere în revistă a poveştii realizării investiţiei, începută în 2011. “Anul trecut în octombrie am fost împreună cu colegul şi prietenul meu Endre Kiss la o expoziţie de componente electronice în Hong Kong. La un stand am văzut expus un panou solar. Am căutat explicaţii despre ce înseamnă energia solară, din ce se compune şi cum se construieşte un parc de acest gen, după care, o vreme, am uitat de problemă. La sfârşitul lunii noiembrie 2011 a apărut în presă informaţia că s-a reglementat sistemul de motivare a investiţiilor în energii regenerabile şi atunci mi-am reamintit de ce am văzut cu colegul meu în Asia şi m-am interesat mai bine ce înseamnă un asemenea parc. După o săptămână, am luat decizia să realizez investiţia”, a afirmat Bernat Nyulas, care a mulţumit atât autorităţilor locale cât şi celor

SC FOMCO str. Principală nr. 801 E , Cristeşti, județul Mureş Telefon: 0265-318008, Fax: 0265-318008 office@fomco.ro, www.fomco.ro judeţene pentru rapiditatea cu care proiectul a devenit realitate. Estimările privind producţia de energie electrică anuală la noul parc fotovoltaic din judeţul Mureş sunt de circa 3,280 MWh, iar amortizarea investiţiei este estimată la şase - zece ani, luând în calcul sistemul actual de stimulare a investiţiilor în producţia de energie din resurse regenerabile, prin acordarea certificatelor verzi. În ceea ce priveşte modul de producere a energiei electrice în parcurile fotovoltaice, pe scurt ar fi de spus că radiaţiile solare sunt captate de celulele fotovoltaice şi convertite în energie electrică. Această energie electrică variabilă în timp este adaptată la parametrii reţelei electrice cu ajutorul invertoarelor. Tot la capitolul tehnic ar mai fi de menţionat că racordarea centralei electrice la Sistemul Energetic Naţional s-a realizat prin linia de medie tensiune LEA 20kV Ungheni - Cipău.

EnErgiE

Şase certificate verzi pentru investiţie Prezent la momentul inaugurării parcului fotovoltaic, reprezentantul Sucursalei de Distribuţie a Energiei Electrice Mureş, inginerul şef Ovidiu Georgescu a subliniat importanţa investiţiei de la Chirileu, beneficiară a şase certificate verzi. “Investiţia este benefică şi pentru noi, ca operatori de distribuţie zonală pentru că, având mai multă marfă, distribuim mai mult şi astfel avem mai multe venituri, iar pentru investitor realizarea parcului este benefică pentru că în actuala conjunctură beneficiază de şase certificate verzi”, a declarat Ovidiu Georgescu. O notă foarte bună a venit şi de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş care a scos în evidenţă faptul că energia solară nu afectează deloc mediul înconjurător, ceea ce nu poate fi decât benefic pentru

locuitorii judeţului Mureş: “Toată această energie de 3,2 megawaţi se produce fără a afecta mediul sub nicio formă. Ne bucurăm că în judeţul Mureş s-a putut realiza o asemenea investiţie, deoarece costurile realizării unui parc fotovoltaic sunt foarte mari. Energia verde în general se produce cu investiţii de anvergură”, a aﬁrmat Dănuţ Ştefănescu. Printre vorbitorii aﬂaţi la inaugurarea noului parc fotovoltaic s-a numărat şi primarul comunei Sângeorgiu de Mureş, Sofalvi Szabolcs. El a salutat investiţia, cu o opinie despre tineri care au curajul să deschidă noi drumuri în afaceri: “Dacă un investitor este încurajat de autoritatea locală, atunci nu i se taie aripile, ci va deveni ca o pasăre, care se înalţă. Cu alte cuvinte va încerca să realizeze multe lucruri frumoase. Acum câţiva ani m-am dus şi la Cristeşti când domnul Bernat a inaugurat un important service auto şi am venit şi azi aici să îl încurajez şi să îl felicit, pentru că tinerii ambiţioşi, cu viziune, merită încurajaţi de autorităţile lo-

GRUPUL FOMCO Fomco Solar Systems face parte din Grupul FOMCO, care cuprinde mai multe activităţi în domeniul auto. Grupul oferă soluţii în domeniul tahografelor, limitatoarelor de viteză, sistemelor de măsurare a combustibilului şi a managementului flotelor de vehicule de transport marfă sau călători. Serviciile firmei FOMCO au acoperire naţională. Printre cele mai importante produse şi servicii oferite de Grupul FOMCO se numără: Service general de camioane şi semiremorci i.T.P. pentru clasele i, ii şi iii de vehicule Tahografe şi limitatoare de viteză – comercializare, montare reparaţii şi verificări Staţii radio CB – comercializare, montare, reparaţii, calibrări Service anvelope pentru toate categoriile de vehicule cu vânzare şi montare anvelope Spălătorie camioane şi semiremorci Sisteme de monitorizare gPS şi consum de combustibil Încălzitoare staţionare – comercializare, reparaţii, diagnoză, piese de schimb Webasto şi Eberspacher Climă auto – sisteme de aer condiţionat - comercializare, montare, diagnoză şi reparaţii, piese de schimb

www.transilvaniabusiness.ro

cale”, a spus Sofalvi Szabolcs. Potrivit managerului general al Fomco Solar Systems SRL din Cristeşti, parcul fotovoltaic este conectat la reţeaua electrică şi a început să producă încă din data de 10 octombrie. Bernat Nyulas a mai spus că aşteaptă cât mai multe zile însorite, pentru o producţie bună.

Alex TOTH

Date tehnice ale parcului fotovoltaic: Parcul solar este compus din aprox. 15500 panouri solare, marca ZnShine, cu o putere de 235 W fiecare. Panourile sunt conectate în şiruri, câte 23 de panouri într-un şir, iar 14 şiruri se conectează paralel într-o firidă de conexiune, acestea fiind în număr de 48. (23*14*48=15456 bucăţi) -Invertoare de câte 400kW, 8 bucăţi, folosite pentru realimentare la reţea - 2 sheltere cu capacitate instalată de 1.6 MW, fiecare anvelopă fiind special amenajată cu trei încăperi, într-o încăpere fiind amplasat transformatorul care ridică tensiunea la 20kV. Un compartiment este ocupat de instalaţia de MT (medie tensiune), iar în al treilea compartiment sunt amplasate câte 4 invertoare. Sistemul este conceput exclusiv pentru realimentare în reţeaua de alimentare în sistemul energetic naţional, în termeni tehnici sistem “Grid Tie”.

afacere

O afacere cu lemn, mai tare ca piatra Cum a început afacerile în domeniul prelucrării lemnului şi ce anume face diferenţa dintre succes şi nereuşită în mediul de afaceri românesc, aflaţi din interviul acordat de Felicia Gheorghiu, manager Rofelix Univers. Reporter: Doamnă Gheorghiu, spuneţi-ne, vă rog, pe scurt, care este povestea dumneavoastră, mai exact cine este Felicia Gheorghiu? felicia Gheorghiu: Povestea mea e una lungă, cu suişuri şi coborâşuri, cu momente triste şi vesele, ca a oricărui om, dar sunt mândră să spun că în tot ce am realizat în viaţă am pus foarte mult suflet şi am făcut lucrurile cu dorinţa de a-i ajuta şi pe cei de lângă mine. Şi să ştiţi că asta mi-a adus şi mult noroc. Când porneşti la drum cu gânduri bune şi cu credinţă în valori pozitive, chiar dacă greşeşti uneori, soarta te ajută când te aştepţi mai puţin. Dar să încep cu începutul. Eu m-am născut lângă Vatra Dornei, sunt mândră că sunt bucovineancă, dar m-am simţit întotdeauna foarte bine în Ardeal. După ce am absolvit liceul la Cluj, am predat patru ani, ca suplinitor, fizica şi chimia la o şcoală din mediul rural. De acolo mi s-au deschis noi perspective şi am schimbat câteva locuri de muncă ce mi-au oferit experienţe profesionale care m-au ajutat foarte mult în carieră. Aşa am ajuns să lucrez o vreme într-o fabrică de cherestea, şi uite că acum am o firmă care activează în domeniu. În 1991 am înfiinţat o firmă de alimentaţie publică. Vremurile erau tulburi, legile se schimbau des, n-aveam încă nici măcar o Constituţie nouă, însă dacă erai om hotărât şi aveai curaj să investeşti puteai face foarte multe în timp scurt pentru că şi concurenţa era tot la început. Nu existau baronii locali de acum şi încă mai puteai simţi în oameni acel entuziasm şi încredere în forţele proprii de la Revoluţie. Deşi eram foarte

tânără, am reuşit astfel să pun pe picioare în timp relativ scurt, o societate comercială ce dădea de lucru la 48 de persoane. Nu era puţin lucru deşi munceam de dimineaţa devreme până spre miezul nopţii. Apoi, din cauza instabilităţii legislative şi politice, dar şi din cauza lipsei personale de experienţă, nişte investiţii pe care le-am făcut s-au dovedit a fi neprofitabile şi am pierdut tot ce reuşisem să construiesc până atunci. Lecţia pe care mi-a dat-o viaţa a fost usturătoare, iar dezamagirea a fost imensă. Am învăţat însă ceva de la mama mea – că Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n traistă. Aşa că mi-am suflecat mânecile şi am luat-o din nou de la început. Am creat o firmă în domeniul în care activez şi acum – prelucrarea lemnului. Rep.: Cum aţi trecut de la reţea de magazine la a construi o firmă în industria lemnului? f.G.: Simplu – norocul, soarta, aşa cum vă spuneam mai devreme. Eu de obicei fac mult sport şi eram pe pârtia de schi când o cunoştinţă m-a întrebat de ce nu aduc din Polonia pânză de banzic. Luată pe nepregătite, am întrebat direct: ce-i aia? Mi-a explicat că este un fel de bandă de fierăstrău care taie buşteni, iar eu am notat ideea. După câteva luni, pentru că nu am văzut altă variantă mai bună de afaceri, m-am urcat singură în maşină şi am plecat spre Polonia ca să caut furnizori de pânze. Trebuie să recunosc că era o perioadă grea pentru mine. Asta se întâmpla în 2001. M-am întors în ţară cu vreo 20 de pânze panglică pentru debitare primară, în portbagaj. Am căutat

clienţi în zonele împădurite, pe unde erau gatere şi aşa am reuşit să vând primele pânze în zona Năsăudului. Am observat că există cerere în creştere şi că oamenii se anunţau între ei că este o firmă care vinde pânze poloneze de calitate cu un preţ foarte bun. Mai mult de trei ani am lucrat singură. Îmi găseam clienţii, mergeam pe coclauri să negociez cu oamenii, alergam nopţile pe drum între Polonia şi România, numai eu ştiu câte eforturi şi cât suflet am pus ca să ajung unde am ajuns. Aşa s-a născut Rofelix Univers. Rep.: Aţi spus că aţi luat-o de la zero cu noua firmă. Ce înseamnă asta? Ce capital aţi investit iniţial pentru a lansa afacerea cu pânzele de banzic? f.G.: Capital? Sigur, dacă cei 3-400 de dolari cu care am cumpărat primele 20 de pânze se poate numi ca pital, atunci asta este suma cu care am început. Toţi banii pe care îi câştigam din vânzare îi reinvesteam în marfă nouă. Astfel, de la 20 de pânze am ajuns la 40, apoi la 60, 80 şi aşa mai departe. La început le

afacere parte direct, din cauza restricţionării pieţei creditelor bancare şi pe de altă parte indirect, din cauza reducerii drastice a cererii din zona construcţiilor. Crizele economice duc la reducerea cifrelor de afaceri, a veniturilor, deci la restrângerea bugetelor. Dar când nu mai ai venituri la fel de mari ca în anul precedent se pune problema de unde să tai la cheltuieli. Mulţi au ales calea simplă – reducem de la reclamă şi investiţii. Eu am decis să cresc bugetul de reclamă şi investiţii, chiar dacă a trebuit să contractez un nou împrumut la bancă, în condiţii mult mai dure decât primul. Am participat la şi mai multe târguri şi expoziţii naţionale şi internaţionale, am crescut producţia, am deschis o reţea de magazine la Sebeş, Reşiţa, Haţeg, Oraviţa, Tulgheş, Topliţa, Gheorgheni, Valea Teiului, Reghin, Codlea, Făgăraş şi am extins firma prin filiale şi în străinătate. Chiar dacă la prima vedere pare riscantă, această abordare a inclus şi măsuri de siguranţă. Chiar dacă în 2009 am avut o scădere a cifrei de afaceri, acum se poate vedea că strategia noastră s-a dovedit a fi una corectă şi câştigătoare. Firma a ieşit cu bine din criză, am achitat cea mai mare parte din datorii, cifra de afaceri este din nou în creştere şi pregătim noi investiţii.

aduceam cu trenul, apoi am achiziţionat un autoturism cu sarcină utilă de 600 kg în care încărcam o tonă de marfă. De la început am fost conştientă de importanţa şi necesitatea reclamei pentru a putea dezvolta afacerea. Aşa că, încă din 2002, am decis că este important ca firma să participe la târgurile de specialitate şi primul eveniment de acest gen la care am participat a fost BIFE de la Bucureşti – un târg internaţional de mobilă şi echipamente de prelucrare a lemnului. Am plătit 100 de milioane (lei vechi) şi firma mea a mers acolo cu 20 de pânze. Concurenţa a venit cu camioane de marfă, iar noi am mers cu două sacoşe, dar am găsit clienţi. Participarea la acest târg mi-a deschis noi perspective de creştere a afacerii. Văzând diferenţele majore dintre utilajele semi-artizanale cu care se lucrează la noi şi cele folosite în ţările avansate tehnologic, am decis că este momentul să fac nişte investiţii mai mari şi, în 2003, Rofelix importa primele utilaje din Polonia pentru a le vinde pe piaţa românească. Rep.: Acum am înţeles că produceţi şi chiar exportaţi pânze de banzic. Cum aţi făcut trecerea de la comerţ la producţie? f.G.: Eu sunt o femeie pragmatică şi îmi place să cred în eficienţă. Am observat că, deşi eram distribuitor unic, de multe ori, nu puteam să acopăr rapid anumite cereri ale unora dintre cumpărători şi riscam astfel să îi pierd de clienţi. Şi mai aveam o problemă – ca importator nu puteam avea un cuvânt relevant de spus despre calitatea produselor. Aşa că am decis că cea mai bună soluţie ar fi să producem noi pânzele, aici în Cluj. Tot pentru eficienţă, flexibilitate şi calitate am optat pentru dotarea halei de producţie cu echipamente noi, performante, cu comandă digitală. Învestiţia s-a ridicat la o sumă destul de mare – apro -

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

ximativ 600.000 de euro, capital pe care l-am împrumutat de la bancă. Am făcut o astfel de investiţie considerând că, fiind unic producător în zonă, riscul de a fi eliminat de pe piaţă era redus. După demararea producţiei, cifra de afaceri a început să crească simţitor, dar şi presiunea returnării împrumutului a devenit extrem de mare. ”Simfonia ratelor”, aşa cum am numit-o eu, poate crea senzaţii tari şi insomnii oricărui investitor din România. Este o întreagă poveste despre interacţiunea dintre bănci şi mediul de afaceri din România, însă despre asta putem vorbi cu altă ocazie. Nu pot decât să mă bucur că am trecut cu bine şi de hopul acesta şi acum Rofelix îşi permite să crească prin forţe proprii. Rep.: De la sfârşitul lui 2008 România a fost afectată şi ea de recesiunea economică mondială care încă îşi face puternic simţite efectele. Cum a suportat Rofelix Univers această criza? f.G.: Acum pot să vă spun că împreună cu echipa cu care lucrez şi cu mult fler, ingeniozitate şi mari eforturi fizice, de timp şi financiare am reuşit să ieşim cu bine din criză şi să avem o creştere rapidă şi stabilă a cifrei de afaceri. Dar să vă explic mai în detaliu. În România, criza a lovit în primul rând în sectorul construcţiilor, industria lemnului fiind, în consecinţă, afectată în mod direct. Astfel, producătorii de consumabile şi distribuitorii de utilaje – segment din care face parte şi Rofelix – au avut mult de suferit pe de o

Rep.: Sunteţi printre puţinele femei de afaceri din Transilvania şi chiar din România care se pot lăuda cu deţinerea şi conducerea unui business multinaţional de succes. Daţi-ne vă rog mai multe detalii. f.G.: Aşa cum vă spuneam, m-am bazat tot timpul pe investiţii, în acest sector de business nu poţi să creşti dacă nu investeşti continuu. Pe de altă parte trebuie să fii tot timpul aproape de clienţii tăi, să le ştii problemele şi nevoile. Am mulţi clienţi constanţi în Bulgaria şi mulţi în Rusia, iată de ce am decis că este nevoie să-mi extind afacerea şi în aceste două ţări prin filiale de sine stătătoare – Rofelix Bulgaria şi Rofelix Rusia. Credeţi-mă că nu este uşor să intri pe o piaţă străină, mai ales pe piaţa rusă. Necesită multă muncă şi, mai ales, mult timp, răbdare şi efort de adaptare la o cultură diferită. Pe lângă faptul că am extins afacerea în plan extern, am crescut şi exporturile trecând dincolo de limitele continentului european. Avem acum contracte în state din Africa şi Asia, iar cifra noastră de afaceri, doar din producţie, se apropie de 1,5 milioane de euro pentru anul 2012. La aceasta se adaugă şi valoarea comerţului cu utilaje de producţie. Rep.: De peste un deceniu deţineţi şi conduceţi un business de succes. Ce planuri de viitor aveţi? f.G.: Vă mărturisesc că acum doresc să-mi diversific afacerile şi să investesc şi în agricultură. Mi se pare un domeniu de viitor în România, iar investiţiile în producţie, indiferent de domeniul de activitate, eu le consider câştigătoare pe termen mediu şi lung.

A consemnat Rada Morar

Summary How she started a business in the woodworking sector and what makes the diﬀerence between success and failure in the romanian business environment: you may learn this from the interview given by felicia Gheorghiu, the manager of rofelix Univers.

TURISM Iarna 2012-2013 în cele mai atractive regiuni turistice din Austria! Oferta 1 - Austria pură și tradițională: Regiunea Abtenau, la 50 de km distanţă de Salzburg. Austria pură şi autentică într-o atmosferă tradiţională excelentă: Pârtiile perfecte, şcolile de schi locale, cabanele rustice şi peisajul înzăpezit vor transforma concediul dumneavoastră într-unul de neuitat. Facilităţi incluse: • 7 nopţi de cazare în categoria de cazare aleasă (pensiune cu mic dejun, apartament, hotel 3* cu demipensiune, hotel 4* cu demipensiune) • skipass valabil 6 zile în regiunea de ski Dachstein West Preţ pachet: de la 279 euro/persoană în pensiune cu mic dejun *Preţul apartamentelor include taxa de staţiune şi curăţenia finală * Preţuri pentru copii la cerere Valabilitate: 24.11-21.12.2012, 05.01-01.04.2013 Oferta 2 -Wellness la superlativ: Resorturile VAMED: St. Martins erme & Lodge 4*S, Tauern SPA Kaprun 4*S şi AQUA DOME Längenfeld 4*S. În centrele termale şi de sănătate ale VAMED Vitality World nu doar că vă veţi bucura de tratamente spa de înaltă clasă, ci vă veţi relaxa şi vă veţi reîncărca bateriile pentru viaţa de zi cu zi. Wellness, fitness şi chiar mai mult într-unul din hotelurile spa luxoase din Austria - tot ceea ce este mai bun pentru trup şi suflet. Chiar şi pentru cupluri, hotelurile VAMED Vitality World sunt exact de ce aveţi nevoie: bucuraţi-vă de dragoste şi de spa, împreună cu partenerul! Doriţi o

AUSTRIA INCOMING Str. Nicolae Titulescu, Nr.12, Bl P5, Ap.41 400420 Cluj Napoca, Romania Tel/Fax: +40 (0)264455866, +40 (0)264455877 oﬃce@austria-incoming.ro www.austria-incoming.ro / b2b.austria-incoming.ro • halat de baie pe durata sejurului Preţ pachet: de la 249 euro/persoană în cameră dublă Valabilitate: 25.11.2012 - 30.1.2013 (cu excepţia 23.12.2012 - 6.1.2013)

Proﬁl de activitate pauză de la viaţa de zi cu zi într-un hotel spa confortabil în Austria? Alegeţi centrele de spa şi sănătate ale VAMED Vitality World!

O iarnă cu privelişte: Chiar şi în sezonul rece, resortul St. Martins se prezintă ca un spaţiu plin de varietate pentru petrecerea vacanţei de iarnă! Alegeţi să faceţi un safari exclusivist pe timp de iarnă, iar apoi faceţi o vizită la complexul termal. În doar 50 de minute ajungeţi la Viena, iar în doar 15 minute la Outlet Center-ul de la Parndorf. Facilităţi incluse: • 2 nopţi de cazare cu demipensiune (mic dejun şi cină cu 5 feluri la alegere din meniu) • băutură de bun venit, produsele din minibar sunt incluse • acces la complexul termal St. Martins erme, saune şi sala ﬁtness • voucher în valoare de 20 euro valabil în centrul de înfrumuseţare/masaj sau la tururile outdoor

Biroul Austria Incoming a luat naştere în martie 2009, pornind în promovarea la nivel naţional cu 9 regiuni turistice din Austria. După 3 ani de experienţă, începând cu ianuarie 2012, Austria Incoming promovează în exclusivitate pentru România proﬁlul turistic a 11 parteneri austrieci: regiunile Burgenland, Alpii Vienezi (Wiener Alpen), Mostviertel, Abtenau, Millstätter See, Ski Amade (regiunile Schladming Dachstein şi Gastein), Zell am See/Kaprun, Ötztal, Arlberg, Bregenzerwald şi hotelurile St. Martins ereme & Lodge, AQUA DOME Längenfeld şi Tauern SPA Kaprun (din grupul VAMED Vitality World). Acţiunile noastre deservesc atât agenţiile de turism/touroperatorii (B2B) cât şi clientela directă (B2C). Suntem suportul de comunicare între clientela din România şi partenerii austrieci pe care îi reprezentăm. Activitatea noastră se concentrează pe diferite canale şi modalităţi accesibile de comunicare, facilitând procesul de ofertare şi rezervare. Acţiunile noastre sunt răspândite la nivel naţional prin conferinţe de presă care lansează deschiderea sezoanelor de vară sau iarnă, prezentări pentru agenţiile de turism, press trip-uri şi prezenţă permanentă pe piaţă.

zIUA AUSTRIeI

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

ziua auStRiei

Investiţiile austriece, vals continuu spre profit Austria se află pe locul şapte în lista partenerilor de comerţ ai României, potrivit site-ului oficial al Ambasadei Austriei la Bucureşti, iar la capitolul investiţii directe ocupă prima poziţie, cu peste 5.800 de firme care au investit 12 miliarde de euro în România. Revista “Transilvania Business” vă invită la o scurtă incursiune printre investiţiile austriece de succes din zona Transilvaniei, realizată folosind informaţii furnizate de www.listafirme.ro, cel mai complet portal despre firmele din România.

1. Holzindustrie Schweighofer SRL Sebeş A fost înﬁinţată în 2002, se ocupă cu tăierea şi rindeluirea lemnului, are un asociat persoană juridică, SPB Industrieholding GMBH din Austria, şi este administrată de către cinci cetăţeni austrieci, Schweighofer Gerald, Mittermuller Otmar, Chrintian Horburger, Jurgen Wolfgang Bergner şi Ruhdorfer Bruno. În 2011, societatea a avut 1.267 de angajaţi, o cifră de afaceri de 1,58 miliarde lei şi un proﬁt de 312,86 milioane lei.

2. Eaton Electro Producţie SRL Sârbi

Schweighofer Gerald, administrator al Holzindustrie Schweighofer SRL Sebeş

5. Farmaceutica Remedia SA 8. Antrepriza de Reparaţii şi Deva Lucrări ARL Cluj SA

Are o vechime de 11 ani în fabricarea aparatelor de distribuţie şi control a electricităţii, a avut 1.829 de salariaţi în 2011, an în care consemnăm afaceri de 814,08 milioane lei şi proﬁt de 35,08 milioane lei. Societatea maramureşeană are doi administratori, Pamela Voichiţa Pop şi cetăţeanul olandez Darren Michael Byrka, şi are un asociat persoană juridică, Eaton Industries GMBH din Austria.

A fost înfiinţată în 1991, are ca domeniu de activitate comerţul cu ridicata al produselor farmaceutice, este administrată de Zoe Chiriţă, Mircea Banciu şi cetăţeanul austriac Valentin Norbert Tarus care deţine şi calitatea de asociat. În exerciţiul financiar 2011, firma a înregistrat următorii indicatori de performanţă: 395 de angajaţi, cifră de afaceri de 203,46 milioane lei şi profit de 4,07 milioane lei.

3. Rondocarton SRL Cluj-Napoca

9. Ada Fabrica de Mobilă 6. Hirschmann România SRL SRL Salonta Chirileu S-a înﬁinţat în 2004, are ca obiect de activitate fabri-

Funcţionează din 1998 în domeniul fabricării hârtiei şi cartonului ondulat şi a ambalajelor din hârtie şi carton, este administrată de Teofil Câmpean şi are doi asociaţi persoane juridice din Austria, Ganahl Aktiengesellschaft şi VML Verpackungs Maschinen Leasing GMBH. Societatea a înregistrat în 2011 următorii indicatori de performanţă: 256 de angajaţi, cifră de afaceri de 227,13 milioane lei şi profit de 3,39 milioane lei.

S-a înfiinţat în 2007, are ca obiect de activitate fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule, iar rezultatele anului 2011 sunt următoarele: 894 de locuri de muncă asigurate, afaceri de 161,95 milioane lei şi profit de 5,47 milioane lei. Firma este administrată de Virgil Traian Roman şi cetăţeanul austriac Thomas Josef Mayer şi are un asociat persoană juridică, Hirschmann Automotive GMBH din Austria.

4. Kromberg & Schubert România ME SRL Mediaş

7. Styria Arcuri SRL Sibiu

Datează din 2005, se ocupă cu fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de vehicule, este administrată de un cetăţean german, Kromberg Hans Otto, şi are doi asociaţi persoane juridice din Austria, Kromberg & Schubert Holding GMBH şi Kromberg & Schubert Invest GMBH. În 2011, societatea a avut 1.824 de angajaţi şi a înregistrat afaceri de 224,84 milioane lei şi proﬁt de 4,57 milioane lei.

Are ca obiect de activitate fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule, iar în 2011 a avut 316 salariaţi, o cifră de afaceri de 134,25 milioane lei şi un profit de 221.798 lei. Firma funcţionează din 1998, este administrată de Narcis Daniel Preda şi Koncz Zoltan şi are doi asociaţi persoane juridice din Austria, Frauenthal Automotive Components GMBH şi Frauenthal Automotive Holding GMBH.

Datează din 1997 în domeniul lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi, a avut 305 salariaţi în 2011, an în care consemnăm afaceri de 129,45 milioane lei şi un proﬁt de 7,30 milioane lei. Firma este administrată de Dan Lucian Mihancea şi austriecii Herbert Riebel şi Raimund Desalla şi are doi asociaţi persoane juridice din Austria, Strabag AG şi SBS Strabag Bau Holding Service GMBH.

carea mobilei, are un asociat persoană juridică, Elefant Holding Aktiengesellshaft din Austria şi doi administratori, Bagdi Andrea Edina şi Deri Tamas din Ungaria. În 2011, ﬁrma a avut 501 de salariaţi, a derulat afaceri de 100,93 milioane lei şi a obţinut un proﬁt de 4 milioane lei.

10. Int. Transporte Popovici SRL Sfântu Gheorghe Are o vechime de 12 ani în domeniul transporturilor rutiere de mărfuri, a asigurat 240 de locuri de muncă în 2011, an în care a obţinut o cifră de afaceri de 96,98 milioane lei şi un proﬁt de 1,25 milioane lei. Firma are un asociat, cetăţeanul austriac Mihai Popovici, şi un administrator, Bara Sarolta.

Alex TOTH

Noua Frauenthal Sibiu. Reper internaĹŁional.

ziuA AuStriEi

Hannes Winkler, preşedintele Frauenthal Holding AG

Magnus Baarman, CEO - preşedintele Frauenthal Automotive Sales GmbH

Frauenthal Automotive Sibiu, pilon global Compania a finalizat proiectul “Extinderea halei de producţie, dotarea cu maşini şi utilaje pentru dezvoltarea producţiei SC Frauenthal Automotive Sibiu SRL”, un proiect de investiţii cu o valoare de 7.8 milioane de euro. Inaugurarea noii fabrici a avut loc pe 24 octombrie, mesajul managementului fiind clar: fabrica este una de referinţă în cadrul grupului austriac. Din totalul sumei investite pentru modernizarea fabricii, 6.25 milioane euro au fost finanţate conform acordului nr. 47/03/2011, HG nr. 1680/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile. Obiectivele cheie ale proiectului au fost: dublarea capacităţii de producţie de la 13.000 de tone la 25.000 de tone, stabilirea proceselor şi sistemelor interne care pot acoperi un volum ridicat şi de mare complexitate, dezvoltarea unei echipe locale competente, câştigarea de noi cote de piaţă, integrarea noilor investiţii pentru realizarea unei producţii de 25.000 de tone. Fabrica de arcuri cu capacitatea de 25.000 tone aduce un plus de competitivitate şi productivitate grupului Frauenthal Automotive, întrunind cele mai înalte standarde tehnice şi de calitate, în vederea creşterii cotei de piaţă şi producerea arcurilor de înaltă performanţă. “Avem posibilitatea ca în această fabrică să producem arcuri de înaltă performanţă, ne putem lăuda în acest moment că avem una dintre cele mai moderne linii de tratament din Europa, considerată, de fapt, inima acestei investiţii. Sumele investite acoperă echipamentele de producţie, s-a acordat o atenţie deosebită mediului înconjurător, investind aproximativ jumătate de milion de euro într-un sistem integrat de evacuare noxe şi filtrare vapori de ulei, vapori de vopsea şi praf de adiţie. Alături de aceste investiţii în echipamente s-a dat o atenţie deosebită investiţiilor în infrastructură, s-au construit vestiare noi, sală de mese, sală de instruire pentru noii angajaţi, birouri pentru viitorii ingineri de proces şi un cabinet medical. Acestea dovedesc încă o dată grija grupului pentru angajaţi şi pentru dezvoltarea lor în vederea îndeplinirii cerinţelor tehnice

de calitate şi producţie. În încheiere aş dori să mulţumesc forului de la Viena, care în septembrie 2010 a dat undă verde investiţiei, şi Guvernului României. Dorim să mulţumim autorităţilor locale ale municipiului Sibiu şi domnului primar Klaus Johannis care au fost alături de noi în toate demersurile, în vederea obţinerii aprobărilor pentru construcţii şi dezvoltarea fabricii, firmei de consultanţă care a lucrat împreună cu Frauenthal Automotive pentru definitivarea proiectului şi aprobarea lui, furnizorilor şi constructorilor care au dovedit profesionalism şi abnegaţie în vederea realizării întregului proiect, pentru găsirea de soluţii optime şi finalizarea proiectului la termen şi, nu în ultimul rând, întregului colectiv Frauenthal Automotive Sibiu care a înţeles importanţa acestui proiect dând dovadă de spirit de echipă. Mulţumesc tuturor pentru reuşita acestui eveniment”, a detaliat în prezentarea sa, Daniel Preda, directorul general al Frauenthal Automotive Sibiu. “După opt ani de muncă este un moment special, ne putem bucura cu toţii. Practic în 2004, când am achiziţionat această fabrică, aveam doi clienţi: Ford şi Iveco. Ne-a luat foarte mult timp să găsim noi clienţi pentru această fabrică, dar am reuşit. Practic în 2009 am început un proiect de maximizare a numărului de clienţi, de a aduce clienţi noi pentru fabrica din Sibiu, printre care MAN, Volvo, Scania, practic toţi cei mai mari constructori de camioane care au acceptat şi au decis să lucreze cu această fabrică. În 2009 a avut loc cea mai mare criză în branşa noastră, a trebuit să închidem multe fabrici în Europa, dar împreună cu comunitatea locală şi cu angajaţii care şi-au dovedit loialitatea am hotărât să facem investiţia

Summary e Frauenthal Automotive Company in Sibiu has completed the project “Expanding production lines equipped with machinery for the production development of Frauenthal Automotive Sibiu LLC”, an investment project amounting to 7.8 million euros. e inauguration of the new plant took place on 24 October, the management’s message being straightforward: this is a benchmark factory in the Austrian group.

în valoare de 10 milioane de euro la Sibiu. O mare parte a investiţiei a fost destinată preluării în procent de 100% a părţilor sociale pentru ca Frauenthal să fie unic acţionar. Practic, fabrica de aici este una dintre cele mai importante ale grupului şi un pilon foarte important în strategia noastră de dezvoltare. Fără angajamentul echipei şi al conducerii de aici, acest lucru nu s-ar fi putut realiza, de aceea vreau să mulţumesc în mod deosebit tuturor celor care au participat la consolidarea acestui succes şi vă doresc mult succes şi noroc pentru a putea livra clienţilor marfa pe care o vom produce în această fabrică”, Hanes Dinkler – chairman al grupului Frauenthal. “Putem să vă mulţumim dvs. pentru prestaţia dvs. şi pentru angajamentul deosebit, să investeşti astăzi într-o fabrică de automotive este semnul unei deosebite încrederi. N-am investit doar bani ci şi foarte multe resurse de management, am făcut-o pentru că avem încredere în dvs., am făcut-o şi datorită prestaţiilor dvs. din anii trecuţi şi suntem convinşi că targeturile noastre vor fi atinse şi în viitor cu dvs. Fabrica din Sibiu devine cea mai importantă fabrică a grupului Frauenthal şi pentru cei mai importanţi clienţi ai grupului, clienţi care au aşteptări foarte mari în ceea ce priveşte calitatea, eficienţa costurilor şi încrederea. Suntem convinşi şi avem încrederea dvs. că împreună putem atinge targeturile companiei şi pe viitor, mulţumindu-ne astfel clienţii. Pe scurt, de ce ne-am decis pentru Sibiu, în 2009 când a trebuit să luăm decizie, în ce locaţie şi ce fabrici grupul va dori să se confrunte cu viitorul? Practic, fundamentul deciziei noastre a fost prestaţia managementului şi a angajaţilor, acestea au dus la decizia noastră de a investi aici. Avem o fabrică care ne-a permis anumite avantaje de costuri, cu toate acestea trebuie să îndeplinească toate cerinţele în ceea ce priveşte calitatea pentru clienţii noştri. Avem o infrastructură foarte bună şi avem mare încredere în politica din România şi în dezvoltarea în continuare a infrastructurii. Pe această bază vedem şi alte modalităţi de extindere în viitor, aici mai este foarte mult loc pentru viitoare extinderi şi, având în vedere prestaţia, sunt convins că pe viitor putem extinde şi creşte

ziuA AuStriEi

Daniel Preda - director general Frauenthal Automotive Sibiu SrL

Martin Sailer, CEO - director general Frauenthal Holding AG

investiţiile aici. Dar acesta este viitorul, astăzi vreau să vă felicit pentru succesul atins şi vă doresc tuturor noroc pentru confruntarea cu diferitele provocări ale viitorului. Vă mulţumesc tuturor”, Martin Sailer – Membru al Board-ului Executiv al Frauenthal Holding AG. “În numele colegilor mei vrem să vă felicităm sincer pentru munca deosebită din ultimii ani. Să reconstruieşti în întregime fabrica la această dimensiune impresionantă este o realizare, putem doar admira când privim în jur. Na fost întotdeauna uşor să realizăm acest vis al dvs. şi al nostru din Viena, din cel puţin două motive. Fără să extindem suprafaţa în acest proiect, aţi reuşit să integraţi aparate dublând capacitatea de producţie şi aţi reuşit să realizaţi cea mai compactă fabrică, cel puţin dintre cele pe care le-am văzut eu. Avem astfel avantajul de a reduce costurile. Cealaltă provocare pe care aţi trecut-o cu succes a fost construirea acestei fabrici care corespunde calităţilor cerute de clienţii noştri în acelaşi timp în care v-aţi ocupat şi de producţia curentă. La doar câţiva metri distanţă de diferitele excavatoare ce lucrau pentru noua construcţie, lucraţi dvs. cu maşini de precizie deosebită. Cum aţi reuşit asta, nu e simplu de înţeles, dar probabil aveţi secretele dvs. Datorită capacităţii de producţie şi cifrei de afaceri, fabrica din Sibiu se poate situa oricând între primele fabrici ale grupului. Zilele când la Sibiu era o fabrică din colţul Europei s-au terminat, împreună cu fabrica din Chatenois, Sibiu este a doua fabrică de bază în cadrul grupului. Aproximativ 25% din cifra de afaceri a grupului se va face aici, la dvs., din aceasta vine şi o responsabilitate foarte mare în rezultatele grupului. Când fabrica va merge bine şi grupul va merge bine. Nu avem nicio îndoială legată de capacitatea sau dorinţa dvs de a îndeplini acest rol, din punct de vedere tehnic s-au deschis pentru noi multe oportunităţi la Sibiu, ne-aţi dat dovadă de foarte multe ori că aţi fost producători de calitate. Practic, o dată cu introducerea de vehicule Euro 6, cerinţele pieţei vor creşte şi, cum fabrica de aici are o importanţă majoră în cadrul

grupului, este evident că vi se va cere în curând să ridicaţi şi mai tare ştacheta şi să produceţi cele mai fine arcuri parabolice. Pentru a avea succes veţi avea nevoie de trei lucruri: tehnologia necesară şi potrivită pe care o aveţi acum cu această investiţie, deja vă bucuraţi de relaţii comerciale cu clienţii - şi aş vrea să revin la cel mai mare client al nostru Volvo care vă trimite cele mai sincere salutări; al treilea element - aveţi tehnologie şi aveţi clienţi, cred că este evident: e nevoie de angajaţi dedicaţi şi educaţi pentru a atinge calitatea şi a face diferenţa şi asta e ceva de care ne bucurăm la Sibiu de ceva timp. Acum e momentul să impresionăm”, Magnus Baarman, CEO and Managing Director - Frauenthal Automotive. “Pentru noi, sibienii, este un eveniment foarte important, vreau să felicit întreaga echipă Frauenthal care a hotărât şi a pus în practică această investiţie şi, în mod special, echipa locală condusă de domnul director Preda. Pentru noi, în Sibiu, semnalul este excepţional. În ultimii 10-12 ani, Sibiul s-a transformat într-o locaţie în care partea de automotive a devenit foarte importantă. Această inaugurare, aici, are o semnificaţie specială, fiindcă se găseşte pe locul primei uzine importante în domeniul automotive, este evident că acolo s-a găsit prima sursă a acestei dezvoltări în acest domeniu. Locaţia economică Sibiu s-a dezvoltat foarte bine în ultimii ani şi îmi face plăcere când la întrebarea „ce influenţă a avut criza asupra locaţiei economice Sibiu?”, pot să spun că efectele au fost foarte puţine. Doresc acestei facilităţi un viitor foarte bun şi în cadrul grupului, să se consolideze în continuare, doresc mult succes echipei care va lucra în această facilitate extinsă şi îmbunătăţită”, Klaus Johannis, primar Sibiu. „Este pentru mine o deosebită onoare să fiu prezent aici, în numele Ambasadei Austriei, să transmit grupului Frauenthal cele mai călduroase salutări. Austria are o relaţie specială şi strânsă cu România şi, în special, cu Transilvania. S-a deschis o colaborare între Austria şi România şi datorită istoriei şi culturii comune, Austria nu e doar

ioan Cindrea - președintele CJ Sibiu

Klaus Johannis - primar Sibiu

www.transilvaniabusiness.ro

unul dintre partenerii cu un volum total de comerţ de 3 miliarde de euro, Austria este investitor de top în România, firmele austriece au investit în total în România circa 10 miliarde de euro. Firmele austriece sunt foarte active în domeniul prestărilor de servicii, industriei, construcţiilor, comerţului, dar şi în agricultură şi silvicultură. Aici facem referire nu doar la marii investitori în sectorul bancar, petrolier şi în sectorul de gaz, dar şi la firmele mici şi mijlocii în toate domeniile de activitate. În total, firmele austriece asigură în România un număr direct de circa 100.000 de angajaţi. Suntem mândri şi putem afirma că investitorii austrieci sunt de durată în România, folosesc tehnologie foarte nouă şi la standardele de mediu cele mai înalte în proiectele lor, dar şi firmele româneşti încep să aibă activitate în Austria, de exemplu cele din domeniul IT& C. Chiar dacă Austria nu are o marcă proprie de maşini, industria auto în Austria este una dintre cele mai importante ramuri ale economiei, industria automotive este pe locul 5 al industriilor de top din Austria. Bineînţeles că cifrele fluctuează de la an la an, este normal, pe lângă Frauenthal Automotive sunt activi în Austria şi diferiţi producători globali de automobile ce fac diferite utilaje şi componente, peste 700 de societăţi au circa 150.000 de angajaţi şi anual cifre de afaceri de circa 21.5 miliarde de euro. Împreună cu firmele de prestări de servicii, asigură 350.000 de locuri de muncă, vorbim de o industrie care se clasează pe locul 8 ca număr de angajaţi în Austria. Anual se produc în Austria circa 290.000 de automobile de calitate, cota de export este de 90% şi locaţiile din Europa de Est asigură celor austriece că acestea sunt pe direcţia internaţională şi locală. Şi în România sunt alţi constructori austrieci de automobile şi produse în automotive, textile, cabluri şi alte componente. Le dorim Frauenthal şi regiunii care are o tradiţie industrială mult succes şi mult noroc în desfăşurarea activităţilor de afaceri”, Rudolf Lukavsky, consilier comercial al Ambasadei Austriei în România.

rudolf Lukavsky, consilier comercial al Ambasadei Austriei în românia

ziua austriei

Daniel Preda: “Industria automotive e regina industriilor” Investitorii şi liderii grupului la nivel internaţional au apreciat prestanţa echipei şi managementului de la Sibiu. Încrederea şi seriozitatea sunt bazele şi pentru viitor. Dar cum a ajuns Frauenthal Automotive Sibiu singura fabrică europeană care are întreaga paletă de producători majori de camioane grele în portofoliu? Ce importanţă are industria de automotive? Strategia este conturată de Daniel Preda, director general Frauenthal Automotive Sibiu... Reporter: Cum explicaţi dvs. succesul Frauenthal Automotive Sibiu, ce provocări au fost şi ce urmează? Daniel Preda, director general Frauenthal automotive sibiu: Succesul echipei Frauenthal Automotive Sibiu se bazează pe dorinţa şi ambiţia de a demonstra că şi în România se pot „întâmpla lucruri ca-n Occident”. Grupul Frauenthal a preluat actuala locaţie de la Thyssen Krupp, iar odată cu venirea mea, în mai 2007, am început un amplu program de îmbunătăţire şi regândire a fluxului de fabricaţie pentru a deveni mai performanţi. Având o strategie cu obiective clare, am reuşit să facem diferenţa faţă de celelalte locaţii de producţie ale grupului. Provocarea majoră a fost să convingem Managementul din Viena că merită investit în România, am reuşit cu ajutorul lui Zoltan Koncz, Vice-President of Business Development / Frauenthal Group şi un studiu de fezabilitate ce arată si guranţă şi competivitate afacerii. Forţa de muncă ieftină din România nu mai este un atu în condiţiile în care costurile logistice depăşesc câştigurile din diferenţele de manoperă între est şi vest. Odată cu începerea investiţiei, principala provocare a fost derularea procesului de producţie în paralel cu dezvoltarea fabricii, lucru reuşit cu succes neavând reclamaţii de calitate sau livrări întârziate la clienţii noştri. Acum va trebui să integrăm noile echipamente, noii operatori şi noile produse în procesul nostru de producţie. Capacitatea există acum, dar abia din 2015 vom produce 25.000 de tone, aşa că ne aşteaptă trei ani plin de provocări. Rep.: Cum a fost experienţa redefinirii fabricii, cum aţi caracteriza dvs. noile facilităţi?

D.P.: Studiile privind dezvoltarea fabricii Sibiu au început la finele anului 2009 şi au avut în vedere dezvoltarea tehnico-capacitivă, dar şi grija faţă de om. Ne putem mândri că avem o fabrică modernă cu o linie de tratamente termice foarte performantă, dar şi cu facilităţi pentru angajaţi: noi birouri, săli de mese, vestiare, cabinet medical, sală de instruire, toate dotate la standarde moderne. De asemenea, s-a investit într-un sistem de curăţare şi împrospătare a aerului care îmbunăţeşte semnificativ condiţiile de lucru în hala de producţie, valoarea acestui sistem fiind de cca 500.000 de euro. Calitatea livrată este un punct forte al locaţiei din Sibiu, s-a investit cca 170.000 de euro într-un laborator modern şi performant pentru studiul metalelor. Cum profilul fabricii, producerea de arcuri lamelare, nu este de largă răspândire, în Europa mai există doar câteva companii cu acelaşi profil, redefinirea fabricii a fost făcută de către colectivul din Sibiu, astfel încât să acopere întreaga arie de produse arcuri trapez, arcuri parabolice, braţe pentru suspensiile de aer şi arcuri de înaltă performanţă. Producătorii de echipamente sunt din Slovenia, Germania şi Anglia, iar pentru lucrările de construcţii, instalaţii electrice, sanitare şi confecţii metalice am folosit furnizori din România. Am fi vrut să avem mai mulţi furnizori români, dar în condiţiile actuale o parte din competivitatea şi cunoştinţele industriei autohtone s-au pierdut. Rep.: Cum au fost “cucerite” încrederea şi contractele cu marii producători de camioane? D.P: Ne putem mândri că Frauenthal Automotive Sibiu este singura fabrică europeană care are întreaga paletă de producători majori de camioane

grele în portofoliu: IVECO, Daimler, MAN, Volvo, Renault, Scania, DAF la care se adaugă cel mai mare producător mondial de axe BPW, dar şi FORD divizia LCV (light commercial vehicle). Sunt nume grele în industria automotive şi ne mândrim că începând cu 2009 am reuşit să “cucerim” unul câte unul, avându-i în portofoliul nostru. Dacă în 2007 erau doar trei clienţi: FORD, IVECO şi BPW, la finele lui 2010 am reuşit să triplăm numărul acestora. Un rol important l-au jucat deschiderea noastră la propunerile de îmbunătăţire venite din partea clienţilor, dar şi calitatea livrată la timp. Între 2007 – 2011 am avut peste 100 de vizite din partea clienţilor reuşind să dezvoltăm toate procesele de producţie la standarde foarte ridicate, patru mi lioane de euro s-au investit în îmbunătăţirea proceselor în această perioadă, până la începerea proiectului de 25.000 de tone. Fabrica din Sibiu este certificată ISO/TS 16949, ISO 14001, OHSAS 18001, acestea fiind o garanţie a calităţii managementului, dar şi a produselor livrate. Totodată, începând din august 2011, fabrica este certificată FORD Q1, un garant al performanţei proceselor de producţie şi a calităţii livrate. Pentru noi calitatea produselor este definitorie întrucât aceasta ne deosebeşte de competitori. Rep.: Ce influenţă are conexiunea cu Austria în modul de lucru şi oportunităţi? D.P.: Austria este al doilea mare investitor în România, întreg colectivul Frauenthal Autumotive Sibiu este mândru că lucrează pentru o firmă austriacă, contribuind astfel la dezvoltarea României. Fără ca pital străin şi investiţii străine directe, creşterea economică pentru România este foarte dificilă. Domnul

ziua austriei „Frauenthal Automotive Sibiu este singura fabrică europeană care are întreaga paletă de producători majori de camioane grele în portofoliu: IVECO, Daimler, MAN, Volvo, Renault, Scania, DAF la care se adaugă cel mai mare producător mondial de axe BPW, dar şi FORD divizia LCV. Sunt nume grele în industria automotive şi ne mândrim că începând cu 2009 am reuşit să “cucerim” unul câte unul avându-i în portofoliul nostru”, Daniel Preda zoltan Koncz (Vice-President Frauenthal Group) - dr., Daniel Preda - mijloc, și Magnus Baarman (CeO Frauenthal automotive) Rudolf Lukavsky, Consilier Comercial la Ambasada Austriei a participat la deschidere, demonstrând importanţa investiţiei din Sibiu pentru statul austriac. Domnul Lukavsky este un adevărat liant al acti vităţilor firmelor austriece din România organizând în mod constant întâlniri de business, networking şi consultanţă în diverse domenii pentru firmele austriece. Pe lângă aceste întâlniri, există un newsletter care aduce la cunoştinţa abonaţilor tot ce e nou legat de firmele austriece în România, astfel putând alege parteneri de afaceri în cazul în care piaţa locală nu oferă serviciile căutate. Rep.: Ce stil de management vă caracterizează? D.P.: Strategia este definitorie pentru managementul unei organizaţii, fără o strategie cu obiective clare şi bine definite, progresul unei companii e imposibil. În Frauenthal Automotive Sibiu încercăm să implicăm întreg colectivul în înţelegerea şi conştientizarea strategiei întrucât atingerea obiectivelor stabilite înseamnă stabilitate şi men ţ i nerea/creşterea locurilor de muncă. O strategie bine definită va aduce tehnologie prin investiţii, dezvoltând astfel procesele companiei la toate nivelurile. Managementul este “o artă” în care trebuie să alternezi între un management autocrat şi unul democrat, în funcţie de evoluţia companiei. În 2007 am început printr-un stil foarte autocrat, fiind necesar datorită situaţiei generale din fabrică, dar odată cu îmbunătaţirea situaţiei financiaro-economice am trecut la unul participativ în care am implicat angajaţi TESA în proiecte de dezvoltare şi asimilare noi produse, noi tehnologii, lăsând un program de îmbunătăţire continuă la nivelul întregii fabrici, denumit SAIC – Sibiu Automotive Îm-

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

bunătăţeşte continuu. Se pare că rezultatele acestei strategii de management au dat roade având aprecierea conducerii de la Viena, dar şi a tuturor clienţilor. Rep.: Care sunt cele mai importante valori pentru dvs.? D.P.: Valorile în viaţă sunt esenţiale pentru direcţia în care vei merge, în care te vei dezvolta, îţi vor aduce satisfacţii şi care la bătrâneţe îţi vor asigura liniştea dorită. Pentru mine cea mai importantă va loare e familia, fără de care nu aş fi ajuns unde sunt astăzi. O altă valoare o consider respectul faţă de cei cu care interacţionez în activitatea zilnică, e important să ştii să asculţi, mai ales într-o poziţie ca a mea. Şi, nu în ultimul rând, o valoare importantă în fiecare etapă a vieţii este depăşirea de sine printr-o dorinţă continuă de îmbunătăţire. Rep.: Cum aţi descoperit şi conturat legătura dvs. cu industria automotive? Cum apreciaţi importanţa şi dezvoltarea acestui sector în România? D.P.: La bază sunt inginer mecanic pentru utilaje de construcţii având o experienţă de circa nouă ani în construcţii, din care patru în China pe unul din cele mai mari şantiere ale lumii, în perioada 1997 – 2001. În construcţii există o satisfacţie şi o motivare foarte mare când vezi “creaţia” finalizându-se şi cu toate acestea am considerat că o schimbare de direcţie e benefică în special pentru dezvoltarea profesională. Astfel, am ajuns în automotive mai întâi la Autoliv Braşov, apoi la Yazaki Arad şi acum la Frauenthal Sibiu. Am o experienţă de peste 10 ani în acest domeniu şi un lucru e clar, industria automotive e regina industriilor căci, fiind întotdeauna sub pre-

siunea reducerilor de preţuri, ai şansa să înveţi, să te confrunţi cu inovaţia permanentă, cu standarde tehnice şi de calitate foarte ridicate, cu procese de producţie de înaltă performanţă şi cu dorinţa continuă de îmbunătăţire, iar când eşti în contact zilnic cu toate acestea, motivaţia e de la sine înţeleasă. Industria automotive are un aport foarte ridicat la PIB-ul României prin investiţiile şi locurile de muncă create începând cu 1996 când primele firme de anvergură au creat locaţii de producţii în ţara noastră. Pe langă acest aport finaciar nu trebuie neglijată importanţa în formarea socio-profesională a angajaţilor şi aducerea de know-how la nivelul întregii ţări. Rep.: Finalizarea noii investiţii dublează capacitatea de producţie, dar şi responsabilitatea echipei. Ce mesaj aveţi pentru angajaţi, clienţi, parteneri? D.P.: Am finalizat dublarea capacităţii, dar urmează un nou şi important pas: asimilarea produselor pentru a produce cele 25.000 de tone pentru care există capacitatea dezvoltată. Bazat pe această nouă etapă din cursul Frauenthal Automotive Sibiu vreau să le mulţumesc tuturor angajaţilor, colaboratorilor şi furnizorilor pentru participarea la proiectul ce tocmai l-am finalizat şi mă bazez în continuare pe sprijinul şi încrederea lor. Clienţilor le transmit că Frauenthal Automotive Sibiu va fi în continuare acelaşi furnizor de încredere, livrând la timp calitatea cea mai ridicată.

A consemnat Ionuţ OPREA

ziua austriei

Arc peste timp. Tradiţia performanţei. În 1886 - acum 127 de ani - a fost atestată oficial pentru prima oară producţia de piese pentru sectorul agricol şi de arcuri pentru trăsuri sub denumirea de Datki, care mai târziu a devenit furnizorul Casei Imperiale Austriece. În perioada 1947 – 1996, Datki a fost naţionalizată devenind o parte a platformei I.P.A.S. / Compa. Liniile de investiţie cu cea mai ridicată valoare: Instalaţia de tratament termic (instalația este compusă din: 1. cuptor pe gaz metan 2. unitate de control şi comandă centrală 3. maşină de îndreptat şi călit 4. cuptor pe gaz metan pentru revenirea foilor de arc) Laminor parabolic pentru producţia arcurilor de mare performanţă (linia este compusă dintr-un cuptor de încălzit capete şi o maşină de laminat parabolic. Cuptorul este de tipul continuu cu fantă şi funcţionează cu gaz metan, iar temperatura de lucru este între 800 şi 1100ºC. Avansul pieselor în cuptor este realizat de un păşitor acţionat hidraulic.) Fierăstrău circular pentru debitat bare de oţel (fierăstrăul este superior presei prin debitarea simultană a mai multor bare precum şi prin pierderile mici de material şi calitatea mai bună a produselor. Prin utilizarea lui se îmbunătăţesc atât mediul de lucru, cât şi mediul înconjurător.) Redimensionarea halei de montaj (Suprafaţa halei este de 907.45 m². Unele din avantajele redimensionării halei de montaj sunt: îmbunătăţirea ergonomiei, scăderea distanţelor parcurse de operatori, precum şi împărţirea halei de montaj arcuri grele în două zone distincte: arcuri trapez şi arcuri parabolice.) Hale de finisaj şi verificat calitate (au o suprafaţă de 1752 m² şi au ca scop: verificarea produselor finite, finisarea produselor finite, depozitare intermediară, ambalarea arcurilor şi expediţia produselor finite.) Sistem de ventilaţie pentru extragere noxe şi împrospătare aer (Proiectul constă într-un sistem de conducte de colectare a aerului deasupra echipamentului poluant. La capetele externe ale conductelor există filtre de aer şi micro particule.)

În anul 1998 ia ﬁinţă un Joint Venture între Krupp Hösch Federn GmbH (72.7%) şi Compa (27.3%), redenumit ulterior yssen Krupp Compa Arcuri. În prima parte a anului 2000 au loc primele livrări către Daimler, iar către Iveco şi Ford la ﬁnalul aceluiaşi an. Cinci ani mai târziu, yssen Krupp Compa Arcuri devine parte din Grupul Styria, primind o nouă denumire: Styria Arcuri. Compa deţine în continuare 24,5% din capitalul social.

Redeﬁnirea strategiei În anul 2009 are loc transferul complet al portofoliului Frauenthal Automotive Ravne (Slovenia) către Frauenthal Automotive Sibiu – arcuri trapezoidale şi parabolice pentru MAN, Volvo, Renault, Scania şi BPW. În septembrie 2010, Consiliul de Administraţie a Frauenthal aprobă proiectul de dublare a capacităţii de la 13.000 la 25.000 tone la Sibiu. Prin cumpărarea acţiunilor deţinute de către Compa, Grupul Frauenthal devine, în 2011, proprietar 100 % al FSI. În iulie 2012 are loc fuziunea dintre mărcile „Styria“, „PolNecks“ şi „Linnemann Schnetzer“ sub denumirea de „Frauenthal Automotive“, iar denumirea Styria Arcuri S.R.L este preschimbată în Frauenthal Automotive Sibiu S.R.L. Frauenthal Automotive Sibiu este una din cele opt locaţii de producţie a grupului Frauenthal Automotive, lider european în producţia de elemente de suspensii pentru camioane şi vehicule comerciale. Produsele Frauenthal Automotive sunt livrate la toţi producătorii europeni de camioane, ﬁind dovada ca lităţii şi inovaţiei dezvoltate în decursul timpului.

Noua fabrică Inaugurarea a însemnat dublarea capacităţii de producţie. Fabrica de arcuri cu capacitatea de 25.000 de tone aduce un plus de competitivitate şi productivitate grupului Frauenthal Automotive, întrunind cele

mai înalte standarde tehnice şi de calitate, în vederea creşterii cotei de piaţă şi producerea arcurilor de înaltă performanţă

Frauenthal Automotive Sibiu, loc de producţie unic al Frauenthal Automotive: ﬂexibilitate completă, gamă de produse completă • Arcuri parabolice frontale grele şi uşoare; • Arcuri trapez şi parabolice pentru axă spate; • Lenkere pentru suspensii aer; • Loturi de producţie mici (piese de schimb); • Arc foi de înaltă performanţă (7.5 – 8 tone). Clienţi: Volvo, Renault, Mercedes, MAN, Scania, Ford, Iveco, Temsa, BWP.

ziua austriei

La mulţi ani, Austria! Relaţiile româno-austriece sunt excelente, bazate pe cooperare europeană şi schimburi economice substanţiale (de menţionat investiţiile austriece din domeniul bancar şi petrolier). Austria este unul dintre partenerii economici cei mai importanţi ai României. Unul dintre cele mai importante proiecte comune româno-austriece în domeniul afacerilor europene îl reprezintă Strategia UE pentru Regiunea Dunării. În calitate de co-iniţiatori ai acesteia, România şi Austria au intensiﬁcat dialogul bilateral în cadrul Strategiei, prin care se urmăreşte dezvoltarea integrată a zonei dunărene. România coordonează împreună cu Austria domeniul prioritar cu cea mai importantă dimensiune economică pentru Dunăre - sectorul de transport naval.

Reprezentare diplomatică România a stabilit relaţii diplomatice la nivel de legaţie cu Imperiul Austro-ungar, la 11/23 septembrie 1879. La 14/27 august 1916, relaţiile diplomatice au fost întrerupte. În urma dezmembrării Imperiului Austro-ungar, s-au stabilit relaţii diplomatice cu Republica Austria la 27 august 1920, la nivel de legaţie. Relaţiile au fost întrerupte în urma ocupării Austriei de către Germania nazistă în 1938. După Al Doilea Război Mondial au fost restabilite relaţii oﬁciale, la 8 octombrie 1947, sub forma unor reprezentanţe politice. În urma semnării Tratatului de Stat cu Austria, România a recunoscut Republica Austria suverană şi, la 1 august 1959, reprezentanţele politice au fost transformate în legaţii. La 26 septembrie 1963, reprezentarea diplomatică a fost ridicată la rang de ambasadă.

Cooperare economică Austria este unul dintre principalii parteneri economici ai României, ﬁind pe locul II în topul investitorilor străini în România, după capitalul investit. În 2011, exporturile româneşti au depăşit, pentru prima

Cooperarea cultural-ştiinţifică La Viena funcţionează Institutul Cultural Român, iar în cadrul universităţilor din Bucureşti şi Timişoara câte o bibliotecă austriacă. La Universitatea din Viena, în cadrul Institutului de Romanistică, îşi desfăşoară activitatea un lectorat de limbă şi literatură română. În Austria activează o serie de institute şi asociaţii de prietenie România – Austria (în 2011 s-au împlinit 60 de ani de la înfiinţarea Societăţii româno-austriece), precum şi asociaţii înfiinţate de români care trăiesc în Austria. În Austria, se află aproximativ 68.000 de persoane originare din România. Sunt active 13 organizaţii şi/sau asociaţii culturale româneşti în Austria.

www.transilvaniabusiness.ro

dată, valoarea de 1 miliard de euro, iar volumul total al schimburilor reciproce de mărfuri s-a situat în jurul sumei de 3 miliarde euro. La 31 octombrie 2011, valoarea schimburilor comerciale româno-austriece a fost de 2.648,12 milioane euro, din care export 855,27 milioane euro şi import 1.792,85 milioane euro, soldul balanţei comerciale ﬁind negativ (-937,59 milioane euro). Volumul schimburilor bilaterale a avut, pe ansamblu, o evoluţie pozitivă: creştere cu 15,33% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010, din care exportul a crescut cu 19,84% (locul 12, pondere de 2,27% din totalul exporturilor româneşti), iar importul s-a majorat cu 13,30% (locul 8, pondere: 3,95%). Ponderea totală este de 3,19%, ocupând locul 8 în topul partenerilor comerciali. Principalele grupe de produse la exportul românesc au fost: maşini, aparate, echipamente electrice, metale comune şi articole metalice, încălţăminte, pălării, umbrele, bastoane, lemn, mobilă, mobilier medical etc., în timp ce la import ponderea principală a fost deţinută de maşini, aparate, echipamente electrice, produse ale industriei chimice şi conexe, vehicule, aeronave, echipamente de transport, mase plastice şi articole, cauciuc. Potrivit datelor Oﬁciului Naţional al Registrului Comerţului, la 30 septembrie 2011, în România

erau înregistrate 6.138 societăţi cu capital austriac, cu un capital total investit (investiţii directe) de 4,130 miliarde euro (locul 2, pondere: 13,09 %).

Accesul cetăţenilor români pe piaţa locală a forţei de muncă Austria este unul din statele membre UE care promovează o politică restrictivă faţă de accesul pe piaţa internă a forţei de muncă provenită din România (şi Bulgaria). Astfel, până la 31 decembrie 2013, cetăţenii bulgari şi români care doresc să lucreze în Austria vor avea, în continuare, nevoie de un permis de muncă (Beschäftigungsbewilligung), care trebuie solicitat de către angajator. Cu toate că Austria nu a liberalizat deplin piaţa forţei de muncă pentru cetăţenii români, începând cu data de 1 ianuarie 2008, au existat măsuri de liberalizare pentru 50 de grupe de meserii, respectiv pentru încă altele 15 începând cu 1 iulie 2008. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (www.anofm.ro) din România are în evidenţa sa nomenclatorul acestor meserii şi poate pune la dispoziţia publicului interesat aceste informaţii.

Ionuţ OPREA

ZIUA AUSTRIEI

Hirschmann România - continuitate cu îmbunătăţiri Una dintre principalele investiţii austriece în România este cea a companiei Hirschmann Automotive. Activitatea fabricii din Parcul Industrial Mureş a crescut în ultimul an, ﬁind pus un accent sporit şi pe instruirea şi educarea tinerilor absolvenţi. Virgil Roman, Director General Operaţional Hirschmann România şi Paul Ilea - Director General Financiar Hirschmann România, ne-au oferit detalii despre noutăţile importante ale fabricii din Parcul Industrial Mureş. Virgil Roman, Director General Operațional Hirschmann România Rep.: Domnule Virgil Roman, care sunt cele mai importante noutăţi pe care le aduce compania Hirschmann, la fabrica din România? Virgil Roman: În ultimul an, Hirschmann Romania şi-a mărit capacitatea de producţie prin extinderea spaţiului productiv al halei, ca urmare a extinderii cu peste 2000 de metri pătraţi. De asemenea, zonele auxiliare au fost extinse, printre acestea numărându-se dublarea capacităţii magaziei de produse finite, crearea unei noi rampe de încărcare, construirea unei magazii pentru depozitarea ambalajelor returnabile (cutii, paleţi), realizarea unei rampe acoperite pentru depozitarea deşeurilor menajere şi reciclabile, extinderea parcării cu peste 20 de locuri. Pentru a fluidiza traficul mijloacelor de transport marfă pe teritoriul companiei, am instalat o nouă poartă. Rep.: Aţi adus elemente noi şi pe linie tehnologică? Virgil Roman: Da. Avem, mai multe noutăţi în această privinţă. Datorită creşterii volumului de lucru, legat de activitatea principală a companiei, aceea de suprainjectare a cablajelor şi conectorilor din industria constructoare de automobile, am achiziţionat o nouă instalaţie de pregătire a materialului de injectare. Acest lucru a presupus şi instalarea unui siloz cu o capacitate de 30 de tone. Una dintre cele mai importante investiţii priveşte un nou atelier de sculărie, ca o prelungire a atelierului din Austria, în care se realizează piese de schimb şi consumabile pentru matriţe, precum şi matriţe

pentru noile proiecte aflate în derulare. Hirschmann Automotive realizează peste 80 % dintre matriţe în atelierele proprii. Această nouă activitate a presupus achiziţia de echipamente specifice realizării matriţelor, cum ar fi eroziunea cu fir şi cu electrod de cupru, un echipament de prelucare cu comandă numerică în 5 axe, sudura cu LASER, o maşină de rectificat şi alte echipamente necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţilor.

Investiţii în tehnologie şi specialişti Rep.: A fost nevoie şi de o specializare a oamenilor, pentru aceste noi activităţi? Virgil Roman: În dezvoltarea acestei noi zone am beneficiat de ajutorul colegilor din Austria, prin prezenţa unui specialist din cadrul companiei

mamă, pe o perioadă de 2 ani, rolul acestuia fiind de a instrui şi dezvolta zona nou creată. Din punct de vedere al implementării de noi produse, am reuşit industrializarea cu succes a unei game variate, de la cablaje simple cu rol de conectare a senzorilor sau a diferitelor dispozitive din automobile, până la produse ce integrează în componenţa lor diferiţi senzori. Aici putem enumera acceleraţia electronică pentru motocicletă, senzori de poziţie pentru turbosuflate, senzori de poziţie pentru motoarele electrice utilizate în tehnologia hibrid din cadrul automobilelor, conectori de baterie pentru automobile hibrid, conectori pentru rezervorul de uree a catalizatorului SCR, utilizat pentru reducerea emisiilor. Rep.: Aţi avut în vedere şi activităţi pe segmentul responsabilitate socială?

ZIUA AUSTRIEI Paul Ilea: Pe plan social am continuat organizarea de activităţi de practică şi muncă pe timpul verii, atât pentru elevi din cadrul liceelor cu profil tehnic din Tîrgu Mureş, cât şi pentru studenţi care studiază la universităţile din Tîrgu Mureş şi nu numai. Pe lângă elevii din România, în cadrul companiei, timp de trei luni, şi-a derulat activitatea de documentare, în vederea realizării lucrării de licenţă, un student din Italia, a cărui domeniu de interes l-a reprezentat Sistemul de Producţie Hirschmann, ca sistem bazat pe îmbunătăţirea continuă (KAIZEN®). Pentru angajaţii noştri am reuşit şi în acest an să organizăm activităţi de instruire legate fie de noile tehnologii introduse, fie de îmbogăţirea cunoştințelor şi dezvoltarea competenţelor legate de domeniul de activitate. De asemenea am continuat organizarea de activităţi de genul Porţile Deschise Hirschmann, implicarea în campaniile de împădurire şi utilizarea bicicletei ca mijloc de locomoţie, pentru reducerea amprentei de carbon, precum şi participarea la diverse activităţi sportive.

Grijă pentru fiecare angajat Rep.: Cu ce elemente noi abordează Hirschmann tendinţele de perfecţionare a tehnologiilor? Virgil Roman: Viitorul pentru Hirschmann România se anunţă plin de activitate, astfel că, încă din acest an, compania din România a intrat într-un proces de retehnologizare. Acest lucru presupune schimbarea tipului de produse realizate. Dacă până acum produsele se axau pe zona de motor şi caroserie, în viitor vom realiza produse care vor fi utilizate în special în zona trenului de rulare. De asemenea vom continua industrializarea noilor proiecte, cum este cazul produselor ce necesită integrarea de circuite electronice în structura cablajelor. Acest lucru presupune desfăşurarea activităţilor în zone special protejate ESD, precum şi a produselor ce necesită asamblări sau procese de injectare speciale. Noile tehnologii presupun şi achiziţionarea de echipamente de analiză şi inspecţie noi, cum ar fi echipamentul de analiză cu raze X, care vor intra în dotarea laboratorului. Legat de resursele umane, noile produse vor necesita o abordare puţin diferită. Ca urmare, activităţile de instruire specifice vor fi intensificate, lucru ce presupune deplasarea anagajaţilor noştri în fabricile din Cehia, Austria şi în noua fabrică din Maroc. Rep.: Care este impactul economic şi social al schimbărilor prin care trece Hirschmann România? Paul Ilea: Economic vorbind, aceste modificări nu vor afecta cifra de afaceri. De asemenea, fluctuaţia de personal generată de gradul de automatizare pe

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Ilea Paul - Director General Financiar Hirschmann România care îl presupune această retehnologizare, nu ridică probleme din punct de vedere social. Avem pregătit un plan de reconversie prin instruire şi relocare în cadrul fabricii a personalului existent. De asemenea, există o colaborare bună cu autorităţile mureşene, precum şi cu administraţia parcului industrial unde ne desfăşurăm activitatea, având drept scop reintegrarea cât mai rapidă a persoanelor afectate. Având în vedere contextul economic actual, Hirschmann România a decis să se orienteze şi mai mult spre îmbunătăţirea continuă, cu scopul de a reduce MUDA şi a menţine gradul ridicat de motivare, competitivitate şi profitabilitate a companiei, menţinând în acest scop un contact permanent cu Institutul KAIZEN® din România. De asemenea,şi prin desfăşurarea în cadrul companiei a programelor de colectare a ideilor de la angajaţi, de îmbunătăţire a fluxului de producţie şi de dezvoltare personală şi profesională pentru angajaţi.

A consemnat Florin Marcel SANDOR

ZiUA TURciEi

Companiile turceşti, cucerite de profitul ardelean În prezent, Turcia este, conform datelor statistice, primul partener comercial extracomunitar al României şi al cincilea în totalul comerţului exterior al ţării noastre, cu un volum al schimburilor bilaterale de 4,6 miliarde de euro în 2011, cu 8% mai mult faţă de valorile din 2010. “Potrivit calculelor noastre, aproximativ 12.000 de companii turceşti sunt înregistrate în România”, a afirmat, în luna octombrie 2012, ambasadorul Turciei la Bucureşti, Excelenţa Sa Ömür Şölendil. Revista “Transilvania Business” vă propune o succintă prezentare a principalelor investiţii turceşti din zona Transilvaniei, realizată după informaţiile furnizate de www.listafirme.ro, cel mai complet portal despre firmele din România.

1. Enka Construction and Development BV Amsterdam, 3. Atametaly SRL sucursala Cluj-Napoca Funcţionează din 2004, are ca obiect de activitate lu- Târgu-Mureş crări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor şi este administrată de către cetăţenii turci Muhammet Ali Atalay şi Ozger Inal. În exerciţiul ﬁscal 2010, societatea a avut trei angajaţi, cifră de afaceri de 270,81 milioane lei şi proﬁt de 23,39 milioane lei.

Business 100% turcesc, cu doi asociaţi, Turkyilmaz Durruye şi Turkyilmaz Tashin care deţine şi funcţia de administrator. Societatea funcţionează din 2006, are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata al produselor chimice, a avut şase angajaţi în 2011, an în care a derulat afaceri de 82,96 milioane lei şi a obţinut un proﬁt de 961.856 lei.

2. Kastamonu Romania SA, 4. Romdil Com SRL Baia Mare Reghin Kastamonu Romania, fostă Prolemn, a pus în funcţiune în luna iunie a acestui an, o nouă unitate de producţie, rezultatul unei investiții în valoare de 150 milioane de euro. Noua fabrică de PAL încorporează tehnologie de ultimă generaţie şi este compusă dintro presă de PAL continuă, cu o capacitate de 500.000 mc/an, două linii de melaminare pentru înnobilarea PAL-ului, cu o capacitate totală de peste 20 milioane mp/an şi o linie de impregnare a hârtiei decor, cu o capacitate de aproximativ 50 milioane mp/an. Esat Özoğuz, directorul general al Kastamonu Romania, consideră că odată cu ﬁnalizarea investiției, Kastamonu va deveni una dintre cele mai importante companii producătoare de PAL brut și melaminat din regiune. Totodată a declarat că pentru anul an curs estimează o cifră de afaceri de 60 milioane de euro, iar pentru anul 2013, de peste 100 milioane de euro.

Summary According to statistics, Turkey is today Romania’s ﬁrst commercial partner outside the EU and the ﬁfth in our country’s overall foreign trade, with a bilateral trade volume of 4.6 billion euros in 2011, 8% higher than the values recorded in 2010. “According to our calculations, about 12,000 Turkish companies are registered in Romania,” His Excellency Ömür Şölendil, the Turkish ambassador in Bucharest, stated in October 2012.

Are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata al zahărului, ciocolatei şi produselor zaharoase, funcţionează din 1995 şi are un asociat care deţine şi funcţia de administrator, cetăţeanul turc Andic Ahmet. Firma a avut 28 de salariaţi în 2011, an în care consemnăm o cifră de afaceri de 16,31 milioane lei şi un proﬁt de 9.858 lei.

5. Romdil Prod SRL Baia Mare Are o vechime de 12 ani în fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor, fabricarea prăjiturilor şi a produselor conservate de patiserie şi are asociat un cetăţean turc, care e şi administrator, Nimet Andic. Firma a asigurat 113 locuri de muncă în 2011, an în care a derulat afaceri de 15,75 milioane lei şi a înregistrat pierderi de 8.872 lei.

6. Prestige Transilvania SRL Cluj Napoca Funcţionează din 2007 şi are ca obiect de activitate fabricarea de mobilă. Societatea este administrată de către cetăţenii turci Baloglu Erhan şi Kocak Kublay care e şi asociat împreună cu Ali Avci, iar indicatorii de performanţă înregistraţi în 2011 sunt următorii: 108 angajaţi, cifră de afaceri de 9,09 milioane lei şi pierderi de 332.131 lei.

7. Tekzen Rom SRL Braşov S-a înﬁinţat în 2007, se ocupă cu comerţul cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate, are doi

Esat Ozoguz, director general Kastamonu România administratori, cetăţeni turci, Murat Gigin şi Ahmet Isikgece şi un asociat persoană juridică, Tekzen Ticaret Ve Yatirim Anonim Sirketi din Turcia. Firma a asigurat 66 de locuri de muncă în 2011, an în care a raportat o cifră de afaceri de 4,97 milioane lei şi pierderi de 9,53 milioane lei.

8. Pani Toya Rom SRL Târgu-Mureş Funcţionează din 1992, se ocupă cu comerţul cu ridicata al produselor din ceramică, sticlărie şi produse de întreţinere şi are doi asociaţi, ambii cetăţeni turci, Yuksel Arslan şi Ismet Arslan, acesta din urmă ﬁind şi administrator. În 2011, societatea a avut nouă angajaţi, afaceri de 4,29 milioane lei şi pierderi de 97.539 lei.

9. Resit Impex SRL Târgu-Mureş Are o vechime de 12 ani în comerţul cu ridicata al mobilei, covoarelor şi a articolelor de iluminat. Firma îi are ca asociaţi pe cetăţenii turci Ylmaz Yaman şi Ilyas Mehmet care deţine şi funcţia de administrator, iar rezultatele înregistrate în 2011 sunt următoarele: nouă angajaţi, cifră de afaceri de 2,53 milioane lei şi proﬁt de 213.361 lei.

10. Doner Distribution Audit System Turk Doner SRL Jimbolia A fost înﬁinţată în aprilie 2012 şi are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata al cărnii şi produselor din carne. Societatea este administrată de cetăţeanul german Nemeth Josef Johann care e şi asociat împreună cu românul Puiu Câneparu şi turcii Uzunoglu Kemal şi Kartal Irfan. Potrivit informaţiilor furnizate pe site-ul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş investiţia se va cifra la peste 500 milioane euro şi va consta în deschiderea a 12 parcuri logistice, din care două în judeţul Timiş, mai multe puncte de desfacere pentru produse alimentare, condimente, fructe şi legume, precum şi restaurante cu speciﬁc turcesc.

ZiUA TURciEi

Afaceri de 10 miliarde USD cu Turcia? Camera de Comerţ şi Industrie a României – Camera Naţională, în parteneriat cu Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din România (T.I.A.D.), Consiliul pentru Relaţii Economice Externe (DEIK), Consiliul Mondial Turc de Afaceri (DTIK), cu sprijinul Ministerului Economiei din Turcia, au organizat Forumul Economic al Oamenilor de Afaceri Turci din Balcani, la Palatul CCIR, pe 30 octombrie. E.S., Preşedintele Camerei Naţionale, Mihail M. Vlasov a primit delegaţia oamenilor de afaceri turci, din care au făcut parte Excelenţa Sa Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti - Ömür Sölendil, E.S. Ministrul Adjunct al Ministerului Economiei din Republica Turcia - Mustafa Sever, E.S. Preşedintele Consiliului pentru Relaţii Economice Externe din Turcia - DEIK - Zeynel Abidin Erden, E.S. Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci din România – TIAD - Omer Susli. Forumul Economic al Oamenilor de Afaceri Turci din Balcani s-a bucurat de prezenţa unor înalţi oficiali români, E.S. Preşedintele Camerei Deputaţilor - Valeriu Zgonea, E.S. Ministrul Delegat pentru Mediul de Afaceri - Mihai Alexandru Voicu, şi a unui număr mare de oameni de afaceri români şi turci. „Suntem prieteni foarte buni, legaţi de istorie, avem interese în Marea Neagră, suntem parteneri în toate organismele internaţionale, deci, avem toate condiţiile ca perspectiva de dezvoltare economică să devină realitate”, a declarat Mihail M.Vlasov, în deschiderea Forumului. Preşedintele CCIR a făcut referire la obiectivul comun major, respectiv la tendinţa pozitivă a investiţiilor turceşti în România, care însumează, conform statisticilor oficiale, 700 de milioane USD, prin cele peste 10.000 de firme cu capital turcesc şi care, în fapt, depăşeşte 1 miliard USD. „Dincolo de cifrele statistice, realitatea demonstrează că România şi Turcia au un potenţial uriaş de dezvoltare, care va putea prinde

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

contur, în toate domeniile – economic, cultural, comercial etc., odată cu punerea în practică a planului de acţiune elaborat de cele două state în baza Parteneriatului strategic, semnat la Ankara anul trecut”, a spus în alocuţiunea sa E.S. Ömür Sölendil, Ambasadorul Turciei la Bucureşti.

Afaceri dublate Cadrul politic încurajează dezvoltarea business-ului între ţările noastre, a subliniat Ministrul Delegat pentru Mediul de Afaceri, Alexandru Mihai Voicu, dinamica relaţiilor bilaterale fiind elocventă, cu creşteri semnificative care au sfidat criza economică internaţională. Turcia este primul partener comercial extracomunitar al României şi al 5-lea în totalul comerţului exterior al ţării noastre, cu un volum al schimburilor bilaterale de 4,6 miliarde euro, în 2011, cu 8% mai mult faţă de valorile din 2010. „Ambele ţări au potenţial de creştere şi diversificare şi îşi menţin obiectivul comun ca, în următorii 5 ani, nivelul schimburilor să ajungă la 10 miliarde USD”, a declarat oficialul român. Turcia se află pe locul 2 mondial în privinţa ritmului creşterii economice, de 8,5% în 2011, fiind una dintre destinaţiile favorite ale investitorilor străini şi este decisă să menţină aceste avantaje şi să joace un rol tot mai important în regiune, a spus Mustafa Sever, Ministrul Adjunct al Ministerului Economiei. Pentru ca Balcanii şi, implicit, zona Mării Negre să devină un pol de atracţie investiţională, este nevoie de consolidarea infrastructurii, de dezvoltarea logistică, cooperarea în domeniul energetic şi de realizarea unei uniuni bursiere, a precizat în continuare Fatih Karamanci, Preşedintele Consiliului de Afaceri România-Turcia, reprezentant al Uniunii Camerelor de Comerţ şi a Burselor de Mărfuri din Turcia. “La rândul său, România este un partener important pentru Turcia, ca şi pentru întreaga zonă a Balcanilor, iar prin setul de măsuri de încurajare a mediului de afaceri care se află în pregătire, va crea cadrul de predictibilitate şi credibilitate necesar creşterii economice”, a asigurat auditoriul preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din România – TIAD, este o organizaţie apolitică şi non-profit, înfiinţată în anul 1993 de investitori turci, în România, care se constituie ca o punte de legătură între membrii săi – investitori strategici şi de seamă turci şi instituţiile fundamentale ale statului român, pentru o cât mai bună colaborare, în toate domeniile, în interesul ambelor ţări: România şi Turcia. Oamenii de afaceri turci pe care îi reprezintă TIAD deţin o pondere importantă în comerţul dintre cele două ţări, al cărui volum a depăşit în anul 2011 nivelul de 6 miliarde de dolari. Consiliul pentru Relaţii Economice Externe (DEIK) are ca membri fondatori : TOBB – uniunea camerelor de comerţ, Asociaţia Contractorilor Turci, Asociaţia Oamenilor de Afaceri şi Industriaşilor Turci – TUSIAD, Asociaţia Exportatorilor etc. DEIK participă la activarea comitetelor de afaceri bilaterale în 71 de ţări. România este unul dintre cei mai vechi parteneri DEIK, din 1996, fiind şi unul dintre cei mai activi parteneri. “Camerele de Comerţ sunt o punte de legătură între interesele oamenilor de afaceri din România şi Turcia, oferind suport informaţional şi sprijin nemijlocit”, a punctat în continuare preşedintele CCI Braşov, Nicolae Ţucunel, deschizând seria alocuţiunilor oamenilor de afaceri români şi turci. Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din Romania (T.I.A.D.) reprezintă în România interesele Consiliului pentru Relaţii Economice Externe, membrii săi realizând 96% din valoarea comerţului româno-turc. „Pentru noi, Camera de Comerţ este un partener strategic, de fapt, este cel mai important partener strategic, pentru că aici se întâlnesc oamenii de afaceri şi ei sunt cei care creează mişcarea, dezvoltarea. Fără oamenii de afaceri, implicit, fără Camerele de Comerţ nu ar exista nici statul”, a spus în finalul Forumului, Mustafa Sever, Ministrul Adjunct al Ministerului Economiei din Republica Turcia.

Ionuţ OPREA

AvAnPRemieRă

Bucureşti Business Days După un an plin, Business Days, cel mai important eveniment de business dedicat mediului de afaceri din România, se reîntoarce la Bucureşti cu cea de-a noua ediţie, în perioada 12-13 decembrie 2012, la Hotel Howard Johnson Grand Plaza. Bucureşti Business Days este a patra ediţie din acest an dedicată antreprenorilor, managerilor şi întregii comunităţi de afaceri locale şi regionale şi încheie suita de evenimente Business Days 2012, fiind precedată de alte trei ediţii de anvergură desfăşurate în marile centre regionale: Timişoara (martie 2012), Cluj-Napoca (iunie 2012) şi Iaşi (octombrie 2012), la fiecare ediţie atrăgând un număr impresionant de peste 700 de participanţi. Ediţia de la Bucureşti are porţile deschise pentru toţi cei care sunt interesaţi de participare, organizatorii aştepCâţiva dintre speakerii invitaţi ai acestei ediţii: Connie Lankin, Yula Reinshmid, Marius Ghenea, Amalia Sterescu, Adela Jansen, Silviu Hotaran, Rucsandra Hurezeanu, Ovidiu Şandor, Cristian Nacu, Gabriel Biriş, Bogdan Grosu, Adrian Florea, Loránd SoaresSzász, Bogdan Comănescu, Ivan Patzaichin, Teodor Frolu, Voicu Oprean, Andy Szekely, Florentin Banu, Mihai Stănescu, Mihaela Perianu, Mădălina Uceanu, Eusebiu Burcas şi multi alţii. Bucureşti Business Days este un eveniment organizat de ADeSCO (Asociaţia Dezvoltatorilor de Soluţii de Comunicare Online) şi Newfield Consulting, cu sprijinul Complete Training, HJ . ADeSCO este o organizaţie non-profit al cărei scop este acela de a crea o cultură antreprenorială sănătoasă şi durabilă în România. Temele pe care se va pune un accent major sunt: leadership, strategie, dezvoltarea echipei, comunicare, marketing, vânzări, managementul relaţiei cu clienţii, managementul riscurilor, gestionarea conflictelor, rezolvarea problemelor, luarea deciziilor inteligente, strategii de dezvoltare, viziune, planificare financiară, business networking, public speaking, echilibrul între viaţa profesională şi viaţa personală, time management, productivitate crescută. Ca la fiecare ediţie, o compoanentă majoră a evenimentului, va fi dedicată sesiunilor de business networking ce au loc pe parcursul celor două zile, evenimentele Business Days fiind singurele care integrează în jurul ideii de business networking interesele celor trei mari categorii de stakeholderi ce iau parte la ele: participanţi, speakeri şi parteneri.

tându-se şi pentru această ediţie la un număr de peste 700 de participanţi. “Dacă acum un an încercam ceva inedit la ediţia Bucureşti Business Days, mai exact, am căutat să găsim o definiţie a noii paradigme economice în viziunea a patru categorii de oameni de afaceri: top manageri la mari corporaţii multinaţionale, antreprenori de succes, bancheri şi investitori şi să identificăm acele zone în care antreprenorii şi managerii ar trebui să depună eforturi suplimentare pentru dezvoltarea abi lităţilor care să-i ajute să facă faţă cu succes provocărilor vremurilor pe care le traversăm, la ediţia de anul acesta facem practic o analiză comparativă a celor 4 regiuni pe care le-am străbătut în acest an, încercând să identificăm similitudinile şi diferenţele între abordările manageriale şi antreprenoriale specifice fiecărei regiuni, pentru a găsi acele ingrediente care ar trebui să formeze ADN-ul unui antreprenor şi manager român de succes”, a declarat Laszlo Pacso, coordonatorul evenimentului.

Program diversificat Evenimentul se va desfăşura pe durata a două zile, menţinându-şi orientarea asupra antreprenoriatului şi a tehnicilor de management ca şi la ediţiile anterioare, dar structura şi alegerea temelor este adaptată la nevoile identificate de către organizatori, cu care se confruntă antreprenorii şi managerii din Bucureşti: 4 conferinţe, 4 mese rotunde şi 24 de workshop-uri, expoziţie tematică, urmate de o prezentare de modă, o degustare de vinuri, numeroase concursuri şi o tombolă cu premii valoroase, precum şi o lansare de carte. “La ediţia 2012 Bucureşti Business Days avem un format extins de eveniment cu un focus mai intens pe zona de dezvoltare a abilităţilor manageriale şi antreprenoriale, în special, prin schimb de experienţă şi interacţiuni între participanţi, speakeri şi parteneri şi prin crearea unor noi oportunităţi de business networking mai inteligente care sa ajute la crearea unei platforme vii de oportunităţi, evenimentele Business Days. Pe baza analizelor şi a studiilor întreprinse cu partenerii noştri, am identificat

o serie de zone şi domenii pe care vom insista, pentru că reprezintă piloni de succes atât pentru antreprenori, cât şi pentru manageri. Credem cu tărie că şi ediţia de la Bucureşti din acest an se va înscrie în rândul ediţiilor de succes de până acum”, a încheiat Laszlo Pacso. Lista completă a invitaţilor şi mai multe detalii despre speakeri, program, precum modalităţile de acces şi ofertele promoţionale sunt disponibile pe site-ul evenimentului: www.bucuresti2012.businessdays.ro

Ionuţ OPREA

Summary After a full year, Business Days, the largest business event dedicated to the business environment in Romania, is returning to Bucharest with the ninth edition, to be held at Howard Johnson Grand Plaza Hotel on 12-13 December 2012.

exPo

10.000 de vizitatori la TIB şi EEE În perioada 17-20 octombrie 2012, centrul expoziţional Romexpo a găzduit ediţiile 2012 ale TIB Târgul Tehnic Internaţional Bucureşti şi EEE - Târgul Internaţional de Energie Regenerabilă, Energie Convenţională, Echipamente şi Tehnologii pentru Industria de Petrol şi Gaze Naturale. Participanţii au subliniat încă o dată importanţa organizării celor două evenimente atât pentru prezentarea progreselor tehnologice, cât şi pentru cultivarea şi dezvoltarea parteneriatelor strategice dintre entităţile implicate direct în proiectele de incurajare a industriei la nivel naţional şi internaţional.

Noutăţi Ediţia din acest an a târgului TIB a reunit 322 companii din 16 ţări, pe o suprafaţă de expunere de peste 16.000 mp., comparativ cu ediţia precedentă (2011), când au expus 280 de companii, pe o suprafaţă de 15.000 mp. Numărul total de vizitatori specialişti a crescut faţă de anul 2011 cu 22%, de la 7.425 la aproximativ 10.000 în acest an. În cadrul târgului TIB au expus reprezentanţi din domeniile: inginerie mecanică şi electrică, maşini-unelte, echipamente hidraulice, metalurgie, electronică şi automatizări, roboţi industriali şi, nu în ultimul rând, comunicaţii, IT şi software industrial. Printre

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

noutăţile expuse în acest an s-au aflat: echipamente de măsură şi control, sisteme complete de scule pentru centre de ştanţat, aparate de sudură, lasere de marcare şi pentru prelucrări de precizie, soluţii complete în domeniul curăţării pieselor, echipamente de producţie piese şi tăiere materiale, scule aşchietoare, materiale şi tehnologii de finisare, tehnologii de vibrofinisare de masă, soluţii complete în domeniul degresării, curăţării, uscării şi finisării pieselor, servicii specializate în protecţia anticorozivă şi braţe de masură pentru modelare 3D etc. La această ediţie, în premieră pentru România, în vederea atragerii de investiţii străine TIB a găzduit în Pavilionul C2, Salonul China Engineering & Technologies la care au participat 40 de companii interesate în realizarea de proiecte pe plan extern în domeniile infrastructurii, construcţiilor şi energiei. Cea de-a doua ediţie a târgului EEE a prezentat cele mai recente noutăţi în materie de echipamente şi tehnologii destinate gestionării resurselor de energii regenerabile şi convenţionale, dar şi pentru industria de petrol şi gaze. Dintre acestea menţionăm: sisteme de cogenerare şi trigenerare biomasă prin gazeificare, centrifuge cu încălzire tip CL3 pentru determinarea conţinutului de apă şi sediment din ţiţei, panouri fotovoltaice şi pompe de caldură, ser-

vicii anexe extracţiei petrolului şi gazelor naturale, cazane moderne de biomasă cu performanţă ridicată şi mentenanţă simplă, invertoare fotovoltaice de ultimă generaţie, centrale de avarie, soluţii pentru eficientizarea energetică a clădirilor, echipamente pentru extracţia şi distribuirea petrolului şi a gazelor, precum şi servicii de consultanţă pentru proiectarea şi executarea parcurilor de rezervoare. Cele mai importante instituţii şi asociaţii de profil din România au fost, şi în acest an, parteneri Romexpo în organizarea de conferinţe, seminarii şi mese rotunde, în cadrul cărora s-au dezbătut subiecte de actualitate din domeniu.

ROMEXPO SA este o societate cu capital privat, având ca acţionar majoritar Camera de Comerţ şi Industrie a României. Societatea este membră a Asociaţiei Mondiale a Industriei Târgurilor şi Expoziţiilor (UFI), a Alianţei Târgurilor din Europa Centrală (CEFA) a Asociaţiei Internaţionale de Auditare a Statisticilor Expoziţiilor (CENTREX) şi a Asociaţiei Organizatorilor de Târguri şi Expoziţii din România (ASOEXPO).

AFACERE

Olandezii zburători de la ES Elektro România ES Elektro România, cu sediul în Cluj-Napoca, este unul dintre cei patru piloni internaționali ai grupului de companii itsme, abreviere pentru Industrial Technology and Supply for Mechanical and Electrical. Grupul oferă servicii de aprovizionare cu componente electro-tehnice atât în România, cât și în Belgia, Germania și Olanda, “țara mamă” a afacerii. În Olanda, ES Elektro este lider de piață pe câteva segmente ale business-ului. Cine este însă ES Elektro în România și ce vrea să devină? Pentru foarte mulți, anul 2008 a fost începutul sfârșitului în business. Peter Leeflang, președintele unei companii olandeze cu afaceri de 130 milioane euro, a folosit însă momentul pentru a-și lua avânt. După un moment de panică, asistând la scăderea cifrei de afaceri, Peter și partenerii săi s-au oprit în loc și au judecat: “E momentul să fim calmi, să fim deștepți și să profităm de acest moment pentru a ne redefini businessul. Cine suntem și ce vrem. Așa putem reuși.” Și așa s-a întâmplat. Astăzi, ES Elektro se întinde, prin firme proprii, în patru țări (Olanda, România, Germania și Belgia – extinderea s-a produs în ordinea menționată) și cifra de afaceri depășește 200 milioane euro.

România, înaintea Germaniei “După stabilizarea afacerii, prin eﬁcientizarea costurilor, prin diversiﬁcarea serviciilor, a modului de lucru cu clienții, am revenit pe creștere. Având o cotă așa de mare de piață în Olanda, ne-am gândit să facem un prim pas spre extindere în afara țării de origine. De ce am ales România? Sigur că am studiat problema pe toate fețele. Întâi, România părea chiar și în 2008 o țară cu o piață interesantă, unde industria are mare nevoie de tehnologie și soluții, lucruri pe care le oferim noi. În plus, unii dintre clienții noștri importanți din Olanda și-au deschis puncte de producție în România

și ne-au recomandat această țară. Bineînțeles că ne-am dorit și noi să îi urmăm, să ﬁm aproape de ei, și am decis să facem acest pas”, povestește, pentru Transilvania Business, Peter Leeﬂang.

Transilvania e altfel „De ce am ales Clujul?”, intervine în discuție și Rolf de Graaf, cel care conduce cu succes afacerea ES Elektro din România. “Desigur, mulți dintre partenerii noștri din Olanda s-au concentrat aici, a fost motivul principal. Dar am făcut și mici investigații înainte și am realizat că, din motive multiple, e bine să ne așezăm în

“De ce suntem noi cei mai buni pe nișa asta? Întâi, noi nu mutăm niște cutii cu produse de la producător la client, precum majoritatea competitorilor. Noi oferim soluții. Rapid, în maximum 5 zile. Imaginați-vă că un echipament defectat ieri la Siemens nu mai e în fabricație de câțiva ani. Ei nu știu lucrul acesta și caută furnizori pentru el. Între timp pierd timp și bani, producția fiind oprită. În cele din urmă, ne cheamă pe noi pentru a le oferi o soluție tehnologică de a înlocui acel echipament. De asta suntem cei mai buni. Apoi, noi eficientizăm costuri. Îi explicăm clientului că degeaba vorbim despre prețul cel mai mic și că trebuie să vorbim despre costul cel mai mic. Prețul și costul sunt două lucruri complet diferite!” Peter Leeflang, președintele grupului ITSME

AFACERE “După patru ani la Cluj, a sosit vremea să ne extindem. Plănuim două birouri operaționale în București și Timișoara, zone industriale de forță. În această etapă, căutăm oamenii potriviți, cu experiență. Suntem bucuroși cu ce am reușit până acum în România, dar pentru mine acum începe totul. Noi suntem aici pe termen lung, 20-30 de ani cel puțin. Iar în următorii 10 ani, principalul nostru atuu, knowledge-ul, ne va ajuta să devenim numărul 1. În România există companii care fac mai multe chestii în același timp, fără o specializare precisă, ca în Vest. Deci sunt ﬁrme care încearcă să facă, printre multe altele, și ceea ce facem noi. Noi însă suntem profesioniști pe o singură gamă, iar ceea ce facem facem ireproșabil!” Rolf de Graaf, general manager ES Elektro România Transilvania. După patru ani în Cluj, pot spune că nu am greșit: oamenii sunt speciali, au altă mentalitate față de cei din sudul țării, au o seriozitate aparte, sunt dornici să învețe mereu lucruri noi, vorbesc limbi străine, sunt bine educați și instruiți profesional. Aceste calități lipsesc de multe ori și olandezilor noștri, deci ne bucurăm că le-am regăsit aici. În plus, Transilvania e clar una dintre cele mai frumoase și nealterate zone din Europa. Pe de altă parte, poziționarea noastră la Cluj nu ne împiedică să ținem aproape de clienții mari ai noștri, aﬂați cu unitățile de producție în diverse locații din România, gen Procter&Gamble, Heineken, Friesland Câmpina, etc. Dimpotrivă!” explică Rolf de Graaf, îndrăgostit total de Transilvania, mai ales că în vara trecută s-a căsătorit cu o frumoasă clujeancă.

“Making you succeed!” ES Elektro Romania se evidențiază pe piața din România în special prin oferta de soluții inovative și testate, dedicate businessului clienților industriali cu nevoi și solicitari speciﬁce în achiziționarea de componente electro-tehnice, sisteme și soluții logistice. Activitatea este susținută de aplicații dezvoltate “in-house”, prin intermediul platformei SAP. “Ne mândrim că facem mai mult decât să furnizăm componente, livrate la locul potrivit în momentul potrivit. Putem să oferim clienților noștri și traininguri specializate în domeniul automatizărilor industriale ca un adaos valoros la oferta noastră de servicii. Avem o gamă variată de produse de la toți producătorii majori la nivel mondial și o echipă dedicată, pregătită și entuziastă de români.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Ne străduim mereu să ne respectăm sloganul: Making you succeed! (Cu noi reușești!)”, explică Rolf de Graaf. Într-un top scurt al celor mai importanți clienți ai ES Elektro România, spune Rolf, ar intra companiile CSI, Friesland Câmpina, COMAU, Draxlmaier, RETEC, Remarul 16 Februarie, Emerson. “Cu unii avem relații contractuale foarte bune, cu alții lucrurile sunt mai la început. Suntem în faza în care le construim încrederea în noi, le demonstrăm că suntem o companie foarte serioasă, care știe ce face, cu soluții foarte bune, în timp foarte scurt. O companie onestă, care își plătește mereu obligațiile. Acesta e de fapt punctul de plecare pentru a intra în liga companiilor serioase: always pay your bills! (întotdeauna plătește-ți obligațiile!). Vă dau un exemplu, dar nu ofer nume. În urmă cu câteva luni, am avut o discuție telefonică în Anglia, cu un manager care supervizează și activitatea pe România a unei companii mari. Producția stătea pe loc de câteva zile din cauza unei probleme tehnologice. I-am comunicat că firma noastră îi poate oferi soluția / produsul dorit în câteva zile. În scurt timp, lam resunat și i-am comunicat că va dura ceva mai mult, dar că sub nicio formă nu va găsi pe cineva care să-i livreze mai repede decât noi acel produs. Mi-a spus că va găsi cu siguranță ceea ce caută la concurenții noștri. Eu, glumind, l-am provocat să facem un pariu, urmând ca dacă el pierde ES Elektro să devină furnizor permanent pentru acea mare companie. În final, am avut dreptate, produsul a venit târziu, oferta noastră era cea mai bună. Și am primit o scrisoare prin care acel client ne-a confirmat că am fost cei mai exacți. Nu am devenit încă furnizor per-

manent pentru el, dar așa, prin sinceritate și profesionalism, am pus bazele unei relații în plină dezvoltare”, povestește Rolf de Graaf. Acesta crede cu tărie că vânzarea unui produs sau serviciu se face între doi oameni și nu între două organizații/companii. People business. Vânzătorul și cumpărătorul trebuie fie din același film, să vorbească aceeași limbă, să aibă chiar afinități comune. Cei 15 oameni pe care-i are Rolf la Cluj au fost instruiți să țină cont de aceste principii. Deși ES Elektro România are printre clienți și companii cu capital olandez, acest lucru nu este un avantaj obligatoriu. “Până la urmă, totul se reduce la doi oameni, vânzător și cumpărător. Doi români, doi olandezi, unul român unul olandez, contează mai puțin. Important e ca ei să se înțeleagă și să încheie business-ul. Și să priceapă că încheie business-ul spre binele lor, nu spre binele patronilor lor, unde or fi ei...” spune Rolf. Despre clienții săi români – firmele cu capital românesc – olandezul are în general cuvinte de laudă: “Dacă ar fi fost să mă iau după percepții, nu aș fi ajuns poate în România. Foarte mulți din vestul Europei spun că oamenii de afaceri români nu sunt parteneri de încredere. Eu am descoperit aici altceva, sigur, cu mici excepții. Mă feresc de percepțiile generale. Eu, de pildă, sunt din Amsterdam. Ce știe lumea despre Amsterdam? Ajax, Cruiff, droguri și Red Light District. Cam puțin, nu credeți? Mai nimic esențial și mi se pare incorect. La fel e și în cazul românilor.”

Alin Bolbos

eveNImeNt

Ionuţ Ţaţa, noul preşedinte JCI România În perioada 11-14 octombrie Braşovul a găzduit Conferinţa Naţională JCI 2012 în organizarea Junior Chamber International Braşov. Desfăşurată pentru prima dată la Braşov în cei 10 ani de existenţă ai JCI în România, în conferinţa de anul acesta au fost mobilizate în activităţile desfăşurate în jurul evenimentului aproape 400 de persoane, atât membri cât şi non-membri ai organizaţiei. Principalul punct de întâlnire al evenimentului a fost Centrul Cultural Reduta unde membrii organizaţiei au luat parte la acţiuni precum lansarea proiectului Braşovul Dezbate, conferinţă despre Stil şi Atitudine, Creativitate în business, Primul muzeu virtual din România, concurs de Public Speaking şi Teatru. Alte activităţi s-au mai desfăşurat la: Bastionul Ţesătorilor, Şcoala Română de Afaceri, Liceul “Andrei Şaguna” şi Patinoarul Olimpic Braşov, unde a fost organizată o competiţie de Curling între echipe din întreaga ţară. Tot în cadrul Conferinţei Naţionale au fost organizate alegerile pentru conducerea naţională a JCI România pentru anul 2013. Astfel, board-ul JCI România în 2013 va fi alcătuit din Ionuţ Ţaţa (JCI Braşov) - Preşedinte, Ioana Sfârlea (JCI Cluj) – Preşedinte Executiv, Bogdan David (JCI Buzau) – Secretar General, Stelian Burduhos (JCI Cluj) – Vicepreşedinte dezvoltare Regiunea Nord-Est, Alexan-

dru Panfilii (JCI Timişoara) – Vicepreşedinte dezvoltare Regiunea de Vest, Sorin Peligrad (JCI Braşov) – Vicepreşedinte dezvoltare Regiunea de Sud, Cristian Haldan (JCI Iaşi) – Vicepreşedinte Internaţionalism. ”Pregătim această conferinţă de doi ani de zile, de când JCI România a decis să fie organizată la Braşov, şi am dorit să oferim participanţilor din ţară şi din străinătate 4 zile de activităţi reprezentative pentru comunitatea braşoveană – astfel am organizat un concurs de curling cu sprijinul Federaţiei Române de Curling, am oferit participanţilor gratuit biciclete de la I’Velo pentru a se plimba prin oraş, am pus în scenă un concurs de vorbit în public, am colaborat cu Rotaract Kronstadt pentru a introduce liceenii braşoveni în arta debate-ului şi multe altele. Pentru

Summary Between 11 and 14 October, Braşov hosted the 2012 National JCI Conference organized by Junior Chamber International, Braşov. Held for the ﬁrst time in Braşov in the 10 years of JCI’s existence in Romania, this year’s conference rallied the participation of almost 400 people in the event, including both members and non-members of the organization.

Junior Chamber International (JCI) este o federaţie mondială a tinerilor lideri şi antreprenori, cu peste 200.000 membri activi, cu vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani, şi peste un milion de alumni (foşti membri ai organizaţiei care au depăşit limita de vârstă), ﬁind prezentă în mai mult de 5.000 de comunităţi locale din peste 100 de ţări. JCI militează pentru implicarea activă a tinerilor în viaţa economică, politică şi socială a comunităţii lor. Ca o platformă de tineri leaderi care urmăreşte schimbările pozitive din societate, JCI Braşov abordează cele 4 direcţii majore ale organizaţiei – antreprenoriat, dezvoltare individuală, dezvoltare internaţională şi comunitate. anul următor, JCI România îşi propune să continue proiectele naţionale în sfera responsabilităţii sociale a companiilor şi în sfera lobby-ului pentru tinerii antreprenori. În acelaşi timp dorim să atragem şi mai mulţi membri alături de noi, pentru a creşte impactul nostru în comunitate. Parafrazând din ceea ce spunea unul dintre senatorii noştri, vrem ca atunci când noi, tinerii întreprinzători şi cetăţeni activi vorbim, lumea să ne asculte”, a spus Ionuţ Ţaţa, preşedinte ales al JCI România pentru anul 2013.

Ionuţ OPREA

tOP

Afacerile spaniole, coridă de succes în faţa crizei La sfârşitul lunii august 2011, investiţiile spaniole în România au atins valoarea de 1,3 miliarde dolari şi 4.271 de companii înregistrate, ceea ce a situat Spania între primii nouă investitori străini în România. „De la un volum al schimburilor comerciale de 50 milioane dolari în anul 1990 s-a ajuns la 245 milioane dolari în anul 2000 şi la peste 2 miliarde de euro în anul 2010”, se arată pe site-ul Ambasadei României la Madrid. În rândurile care urmează, revista „Transilvania Business” vă invită să faceţi cunoştinţă cu cele mai importante investiţii spaniole din Transilvania, selecţie realizată folosind informaţii de pe www.listaﬁrme.ro, cel mai complet portal despre ﬁrmele din România.

1. Fujikura Automotive România SRL Cluj Napoca S-a înﬁinţat în 2001, are ca obiect de activitate fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule şi are doi administratori, cetăţeanul spaniol Garcia Puente Jorge şi japonezul Kamada Ichiro. Firma are un asociat persoană juridică, Fujikura Automotive Europe Sau din Spania, iar în 2011 a avut 2.760 de salariaţi, afaceri de 158,86 milioane lei şi pierderi de 1,47 milioane lei.

2. Losan România SRL Braşov Are o tradiţie de 13 ani în fabricarea de furnire şi a panourilor de lemn, are patru administratori, românul Dănuţ Frunză şi spaniolii Luis Lopez Rico, Lopez Sanchez Emilio şi Lopez Fernandez Manuel Esteban. Societatea are un asociat persoană juridică, Aserpal SA din Spania, iar în 2011 a avut 463 de angajaţi, o cifră de afaceri de 110,43 milioane lei şi un proﬁt de 4,44 milioane lei.

3. Eldon SRL Prejmer Are ca obiect de activitate fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice, funcţionează din 2006, are un asociat persoană juridică din Spania, Eldon Holding Espana Slu, şi trei administratori, toţi spanioli: Antonio Blasco Jamet, Christian Philip Tyden şi Lars Fredrik Wikstrom. Societatea a avut 478 de salariaţi în 2011, an în care a înregistrat o cifră de afaceri de 105,24 milioane lei şi un proﬁt de 4,27 milioane lei.

4. Caucho Metal Productos SRL Şelimbăr S-a înﬁinţat din 2005, are ca obiect de activitate fabricarea altor produse din cauciuc, este administrată de cetăţeanul spaniol Ildefonso Rojas Vinue şi are un asociat persoană juridică, Caucho Metal Products II SL din Spania. Firma a avut 154 de angajaţi în 2011, an în care a înregistrat afaceri de 80,53 milioane lei şi proﬁt de 2,81 milioane lei.

5. CIE Matricon SA Târgu-Mureş Se ocupă cu turnarea metalelor neferoase uşoare, este administrată de către cetăţenii spanioli Arenaza Alvarez Ander, Edmundo Fernandez Murillo şi Urquiri Rasines

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Iratex şi are doi asociaţi persoane juridice din Spania, CIE Automotive Nuevos Mercados şi CIE Berriz SL. În 2011, societatea a avut 250 de angajaţi, o cifră de afaceri de 78,75 milioane lei şi pierderi de 4,12 milioane lei.

6. MMM Autoparts SRL Turda Se ocupă cu fabricarea unor piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule, este administrată de doi cetăţeni spanioli, Miguel Priu Baixeras şi Jordi Priu Pont, şi are un asociat persoană juridică, manufactura Moderna de Metales SA din Spania. Societatea datează din 2006, a avut 170 de angajaţi în exerciţiul ﬁscal 2011, an în care a derulat afaceri de 37,42 milioane lei şi a obţinut un proﬁt de 6,69 milioane lei.

7. Aernnova European Components SRL Braşov A fost înﬁinţată în 2009, se ocupă cu fabricarea de aeronave şi nave spaţiale, are un administrator spaniol, Juan Ignatio Lopez Gandasegui, şi doi asociaţi persoane juridice din Spania, Aernnova Aerospace International Investments SA şi Aernnova Aerospace SA. În 2011, ﬁrma a avut 17 angajaţi, afaceri de 10,44 milioane lei şi pierderi de 1,73 milioane lei.

cetăţeni spanioli, medina Sanchez Domingo, Graells Ramon Antonio şi Llonch Trias Miquel. Firma are un asociat persoană juridică, Graells & Llonch SL din Spania şi în exerciţiul ﬁnanciar 2011 a avut patru angajaţi, afaceri de 10,29 milioane lei şi un proﬁt de 758.710 lei.

9. Bootsvania SRL Cluj-Napoca Are o vechime de 11 ani în fabricarea încălţămintei, a avut 143 de salariaţi în 2011, an în care a înregistrat afaceri de 8,13 milioane lei şi un proﬁt de 1,03 milioane lei. Firma are doi asociaţi, Codruţa Mihaela Mureşan şi Sendra Navarro Francisco Javier din Spania, care deţine şi funcţia de administrator. De asemenea, societatea are şi un asociat persoană juridică, Albacete Industrial din Spania.

10. Renco SRL Gheorgheni Funcţionează din 2000, se ocupă cu fabricarea unor articole de îmbrăcăminte, exclusiv lenjeria de corp, este administrată de cetăţeanul spaniol Olloqui Martinez David Alejandro şi are un asociat persoană juridică, Cromdal Etve SL din Spania. În 2011, societatea a avut 83 de angajaţi, afaceri de 2,83 milioane lei şi un proﬁt de 22.351 lei.

8. Graells & Llonch Invest SRL Prejmer Datează din 2003, are ca obiect de activitate dezvoltare şi promovare imobiliară şi este administrată de către trei

Alex TOTH

Summary At the end of August 2011, Spanish investments in Romania amounted to $ 1.3 billion and 4,271 registered companies, which placed Spain among the top nine foreign investors in Romania. “From a trade volume of $ 50 million in 1990 to $ 245 million in 2000 and over 2 billion euros in 2010,” reads the website of the Romanian embassy in madrid. In what follows, “transilvania Business” magazine invites you to get acquainted with the most important Spanish investments in transylvania, a selection based on information from www.listaﬁrme.ro, the most comprehensive portal about companies in Romania.

AfAceRe

Tractoare Lamborghini pentru fermierii români MAP - Maşini Agricole Performante se situează pe primul loc în fruntea firmelor importatoare de tractoare din România în ceea ce priveşte vânzarea de tractoare din segmentul de putere 50-59 CP şi pe locul trei în ierarhia firmelor în cazul clasificării vânzărilor după originea tractoarelor, cât şi după numărul de tractoare vândute. Din 2003, MAP - Maşini Agricole Performante a devenit o firmă naţională, cu filiale în Bucureşti, Brăila, Arad, Bacău şi este într-o continuă creştere. Importă utilajele din gama SAME şi Lamborghini, ca tractoare, iar ca utilaje agricole acoperă întreaga gamă de utilaje necesare într-o fermă. „De altfel, acesta este şi logo-ul nostru, „Totul pentru ferma ta!” Am început să importăm şi biogaz, utilaje pentru biogaz, panouri fotovoltaice, silozuri, tot ceea ce este necesar într-o fermă modernă din România. Avem ca şi target agricultorii cu ferme medii, adică undeva la tractoare între 100 şi 200 de cai putere, acolo suntem noi cel mai bine poziţionaţi în piaţă”, a declarat Raluca Flueraş, referent marketing. MAP - Maşini Agricole Performante îi ajută pe fermieri să găsească soluţii moderne şi să se doteze la nivel european. Colaborează cu Filotec, o firmă care produce silozuri şi acum s-a axat şi pe asemenea proiecte. La fel a fost şi cu panourile solare. Specialiştii firmei s-au orientat în funcţie de cerinţele pieţei şi oferă soluţii competente.

Tractor cu aer condiţionat Pentru agricultori a fost greu, dar, odată cu trecerea anilor au început să înţeleagă că într-o fermă, ca să aibă rentabilitate trebuie să aibă şi utilaje performante, cu consum moderat înspre redus, care să nu necesite foarte multe intervenţii de service. De exemplu, un tractor Lamborghini are centură de siguranţă, oglindă telescopică, cabină originală testată fonic, cu încălzire şi ventilare, parbriz mobil, aer condiţionat, lumini de lucru faţă şi spate, lumini interioare, contragreutăţi pentru roţile posterioare şi multe alte dotări. „Bineînţeles, preţurile

Ardelenii îşi lucrează singuri terenurile În Ardeal există un număr mare de fermieri care au loturi mici de teren, pe care preferă să îl lucreze singuri. În aceste condiţii, achiziţionarea unui utilaj agricol modern nu este rentabilă. În sudul ţării, fermierii au înţeles că agricultură performantă pot face pe suprafeţe mari. „Consider că investiţiile în agricultura românească au viitor. Adică, agricultura nu este ceva ce poate să moară dintr-o dată, să nu mai existe, ca o industrie, de exemplu. Dacă nu facem agricultură, murim de foame. Trebuie să facem agricultură. Tendinţa este să se compacteze terenurile agricole şi să rămână mai puţini fermieri micuţi, de un hectar sau sub un hectar, cum este la noi în vestul ţării. Deja în sud tendinţa este mult mai accentuată, din păcate încă la noi nu, dar şi-au dat seama că fără o compactare a terenurilor sau să lucreze în asociaţii şi aşa mai departe, nu este rentabil, pentru că nu-şi recuperează investiţia, partea ﬁnală nu acoperă investiţia totală în teren. Văd că agricultorii din sud au înţeles. La noi, aicea, mai greu încă…”, a explicat Raluca Flueraş situaţia vânzărilor de utilaje agricole în România

afectează vânzările, dar preţurile noastre sunt moderate, noi nu avem excese nici din punctul de vedere al tractoarelor, nici al utilajelor. Nu avem aşa o reticenţă din partea agricultorilor. Au înţeles că pentru o agricultură performantă este nevoie de utilaje performante”, a explicat Raluca Flueraş, referent marketing la MAP - Maşini Agricole Performante. Ea spune că programele de finanţare i-au ajutat foarte mult. MAP -Maşini Agricole Performante colaborează foarte bine cu o firmă de consultanţă. „Noi, până anul acesta, în general, ne-am dezvoltat înspre partea de finanţare europeană împreună cu agricultorii, i-am ajutat să înţeleagă ce înseamnă accesare, i-am ajutat să acceseze fonduri europene, iar mai târziu să le şi implementeze, atât la nivelul informaţiei, cât şi la sprijin de logistică”, a declarat Raluca Flueraş.

studiat şi piaţa din Transilvania şi au constatat că oamenii sunt mai ponderaţi. Au programe şi strategii speciale pentru ei şi, ca orice firmă care face asemenea lucruri, a avut succes. „Noi, bineînţeles, studiem fiecare zonă, nu mergem cu acelaşi program peste tot. Am văzut care sunt aici problemele din piaţă şi am reacţionat ca atare”, spune Raluca Flueraş. Seceta din acest an le-a influenţat însă vânzările. Agricultura suferă sincope pentru că nu toţi anii sunt la fel. Seceta a micşorat producţia, iar fermierii nu mai au banii necesari pentru dotări. Aşa că a încetinit vânzarea de utilaje agricole. Dar recoltele au avut un preţ mai bun decât în anii trecuţi. Adică, dacă au existat pierderi la cantitatea de producţie, fermierii au câştigat la valorile cu care au comercializat cerealele. Acest lucru ar putea însemna o relansare a vânzărilor de utilaje.

Maşini agricole cu ﬁnanţare asigurată

Sorin Trocan

Practic, firma MAP - Maşini Agricole Performant poate asigura, pentru o fermă, o dotare completă. Clientul vine, spune ce doreşte şi este consiliat. Angajaţii companiei îi explică clar dacă are sau nu şanse să obţină o finanţare, dacă se încadrează în condiţiile cerute. „Noi le spunem din start dacă au sau nu şanse şi oamenii au înţeles, au văzut că suntem serioşi, marea majoritate a proiectelor care s-au depus de către firma de consultanţă au fost şi acceptate. Noi, la nivel de accesare a fondurilor, nu neam lovit foarte mult de problema financiară, adică acoperirea investiţiei iniţiale. Colaborăm cu Intesa Sanpaolo care ne asigură finanţarea până ce se întorc cei 70 % din proiect pe Măsura 3.1.2 şi pentru restul sumei de 30 %, fermierii au primit credite bancare de la această bancă. Deci, noi nu am avut probleme de implementare. Cine a luat proiectul, l-a şi finalizat, adică l-a şi implementat”, a explicat Raluca Flueraş. MAP - Maşini Agricole Performante are întotdeauna programe destinate fiecărei pieţe din ţară. Specialiştii firmei au

Summary MAP - Maşini Agricole Performante (HighPerformanceAgricultural Machinery) ranks ﬁrst among the top tractor-importing companies in Romania as regards the sale of tractors in the 50-59 horsepower segment and third in the hierarchy of tractor-trading companies by origin and number of tractors sold.

INveSTIțII

Toate cifrele afacerii Panettone Compania italiană Battistero va investi 50 de milioane de euro în producţia de croissante, biscuiţi şi în special cozonaci, în fosta comună Nokia din judeţul Cluj. Fabrica ar urma să fie inaugurată anul viitor şi în ea vor munci peste 500 de persoane. Comuna clujeană Jucu este pe cale să-şi revină complet din şocul plecării Nokia, care a lăsat pe drumuri peste 2.000 de persoane. După anunţarea investiţiilor germanilor de la Bosch şi a italienilor de la De’Longhi, o altă companie, tot din Peninsula Italică, este interesată să creeze o unitate de producţie în plus în Parcul Industrial Tetarom III. Reprezentanţii firmei Battistero, producătorii cozonacilor Panettone, sunt interesaţi de construirea unei fabrici la Jucu, acolo unde respectivele produse de patiserie, dar şi croissantele şi biscuiţii ce urmează să fie produşi acolo vor fi livraţi în toată Europa de Est şi în cea de Nord. Reprezentanţii

”Dacă în primul an de producţie vom avea produse facturate în valoare de 30-40 de milioane de euro, atunci după anul 2015 nici nu ar trebui să ne gândim la vânzări mai mici de 100 de milioane de euro” Felice Moretti

Tetarom, fără hectare Venirea italienilor de la Battistero nu înseamnă numai veşti bune pentru reprezentanţii parcurilor industriale clujene. Directorul Tetarom, Viorel Găvrea, l-a anunţat pe Horea Uioreanu că, în curând, toate terenurile vor ﬁ epuizate. Astfel, conform acestuia, în Parcul Industrial Tetarom III Battistero va mai lăsa doar aproximativ 40 de hectare libere, „care vor ﬁ ocupate cât de curând, pentru că investiţiile pe care le aşteptăm depăşesc 10 milioane de euro, iar ele sunt din China până în Germania”, potrivit lui Găvrea. Acesta i-a transmis lui Uioreanu că parcul de la Jucu ar mai trebui extins cu încă 50 de hectare.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Battistero au anunţat că vor să investească 50 de milioane de euro în unitatea de producţie din România, a cărei construcţie ar urma să ﬁe demarată în această toamnă, iar producţia propriu-zisă va porni în jurul lunii septembrie 2013.

Clujul, avantajat de geografie „Am preferat să avem o fabrică la Cluj în primul rând datorită aşezării geografice. În acest fel ne este mult mai uşor să distribuim produsele noastre cel puţin în această parte a continentului, astfel că, din punct de vedere strategic, acest centru de la Jucu va fi foarte important. Noi nu vom produce doar cozonaci, ci şi biscuiţi sau croissante şi sperăm că vom avea sprijinul necesar din partea autorităţilor judeţene. Piaţa este una dificilă acum, atât în Italia, cât şi în Franţa sau în alte ţări şi de aceea este foarte important ca întreg sistemul, atât politic cât şi organizatoric din Cluj, să ne fie alături. Vom reuşi să facem ce ne-am propus doar dacă vom alcătui o echipă bună împreună. Noi am preluat terenul pe o perioadă de 99 de ani şi sperăm să stăm în tot acest timp aici, pentru că avem gânduri mari. Dacă în primul an de producţie vom avea produse facturate în valoare de 30-40 de milioane de euro, atunci după anul 2015 nici nu ar trebui să ne gândim la vânzări mai mici de 100 de milioane de euro”, a declarat proprietarul fabricii Battistero, Felice Moretti. Potrivit acestuia, noua fabrică de la Cluj va fi dotată cu utilaje de ultimă generaţie, iar un alt motiv pentru care italienii au ales comuna Jucu l-a reprezentat şi infrastructura existentă deja aici. Câţiva dintre oamenii care vor lucra în cadrul unităţii de producţie din Jucu vor fi angajaţi încă din acest an, odată cu începerea propriu-zisă a construcţiei.

Personal instruit în Italia Aceştia vor fi instruiţi înainte tocmai în Italia, cel mai probabil la fabrica existentă în Perugia, astfel că în CVul fiecărui angajat nu este obligatoriu să fie trecută şi experienţa în domeniu. Italienii au mai anunţat că în cadrul viitoarei fabrici din Parcul Industrial Tetarom III, ce va fi construită pe o suprafaţă de 28 de hectare,

personalul va folosi doar produse agricole din România pentru „coacerea” respectivilor cozonaci şi biscuiţi. Pe lângă fabrica din Jucu, italienii vor construi şi o unitate de distribuţie, astfel că livrarea produselor, atât în ţară cât şi în Europa, va fi efectuată mult mai rapid. Felice Moretti, care a venit la întâlnirea de la Cluj cu oficialităţile judeţene alături de un alt reprezentant al companiei italiene, Argo Federigo, a anunţat că mailul firmei fost „atacat” de aproximativ 50 de persoane care vor să fie angajate la noua unitate de producţie. Din cele 500 de persoane care vor lucra la Jucu, doar aproximativ 25% dintre ele vor fi bărbaţi, astfel că reprezentantele sexului feminin vor avea mai multe şanse să obţină un loc de muncă. „Eu cred că ne-am mişcat foarte repede, mai ales că, înainte doar cu o săptămână de a veni italienii aici să discutăm, am fost noi în Perugia, acolo unde am văzut o linie de fabricaţie. De asemenea, doar în urmă cu trei săptămâni am început tatonările, astfel că în mai puţin de o lună am şi ajuns la o înţelegere. Pentru judeţul Cluj este o investiţie foarte importantă, în special pentru că mai multe ţări din Europa vor beneficia de produsele de la Jucu. Îi asigurăm pe domnii italieni că interesul nostru este să fim alături de ei 100% şi, odată cu această investiţie, sperăm că vom lega nu doar o relaţie de afaceri, ci şi una de prietenie. Cred că anul viitor, de Crăciun, putem să avem pe masă celebrii cozonaci Panettone”, a declarat şi preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu.

Cristian Moldovan

Summary e Italian company Battistero will invest 50 million euro in the production of croissants, biscuits and, above all, sweet bread in the former Nokia commune from cluj county. e factory is to open next year and over 500 people will work there.

EXPO

Recordurile INDAGRA Recent încheiatele ediţii INDAGRA, ALIMENTA, EXPO DRINK&WINE şi ALL PACK, desfăşurate la ROMEXPO au înregistrat un nou record: peste 50.000 de vizitatori, 600 de firme participante din 30 de ţări, peste 22 de conferinţe şi seminarii, zeci de concursuri şi ateliere de meştesugărit. De asemenea, la eveniment au fost prezenţi şi miniştri ai agriculturii din statele membre UE sau participante la târg, ambasadori şi alte oficialităţi. “Agricultura românească, cu toate problemele pe care le-a avut, cred că s-a dezvoltat foarte mult în ultimul timp, în primul rând datorită faptului că România este un stat membru al Uniunii Europene, pentru că România are acces la fonduri europene deosebit de importante care, în anul 2012, un an extrem de greu pentru agricultură, şi-au făcut simţită prezenţa”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. “Dincolo de subvenţii şi susţinerea financiară pentru dezvoltarea agriculturii cred că oportunităţile de piaţă existente în momentul de faţă ar trebui să dea speranţă fermierilor, fiindcă atât în Uniunea Europeană, cât şi la nivel internaţional există un potenţial important, cererea de produse alimentare este în crestere şi cred că agricultorii organizaţi ar trebui să profite mai mult decât au făcut-o până acum de aceste oportunităţi”, a declarat invitatul oficial al părţii române, comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş. Târgul INDAGRA, organizat în parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Industrie din România şi desfăşurat sub înalt patronajul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a găzduit la ediţia din acest an peste 400 de firme, din 22 de ţări, suprafaţa închiriată însumând arealul a 6 pavilioane Romexpo, precum şi toate platformele exterioare, respectiv 30.000 mp. Evenimentele s-au adresat atât publicului specializat, cât şi publicului larg: copii, elevi şi studenti, care Şi primul-ministru, Victor Ponta, a vizitat INDAGRA. La standul Patronatului Român din Industria de Morărit şi Panificaţie (ROMPAN) brutarii prezenţi au realizat o pâine – gigant de peste 75 de kilograme. Totodată, preşedintele ROMPAN i-a solicitat premierului o întâlnire în perioada următoare pentru a discuta despre reducerea TVA pentru alimentele de bază. În acest context, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin a declarat că „există o soluţie pe care o vom propune premierului nu numai din zona de panificaţie ci din toată zona de agricultură şi produse agricole”. „În ceea ce priveşte produsele bio, România poate să fie numãrul unu în Europa şi cred că este un domeniu în care, dacă investim în continuare, o să avem foarte multe rezultate bune. Mă bucur că l-am ascultat pe ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi pe întreaga echipă de la MADR şi am venit la expoziţia Indagra pentru că ştim ce avem de făcut mai departe", a menţionat Victor Ponta.

au vizionat cele mai frumoase exemplare de păsări şi animale şi au degustat din produsele alimentare bio, prezentate de către cele peste 60 de ﬁrme membre ale Asociaţiei Operatorilor din Agricultură Ecologică sau de la Târgul de Produse Tradiţionale, situat pe Aleea Negustorilor. În acelaşi timp, peste 200 de companii din 19 ţări au expus în Pavilionul Central pe o suprafaţă totală de 8.000 mp în cadrul ALIMENTA – Târg Internaţional pentru industria alimentară, ALL PACK – Târg Internaţional pentru ambalaje, materiale, maşini şi echipamente speciﬁce şi EXPO DRINK&WINE – Târg de vinuri şi băuturi alcoolice, completând tematica INDAGRA şi oferind astfel, cadrul ideal de ofertare, negociere şi contractare dintre cele mai mari companii şi publicul specialist.

Trend: bio Joi, 1 noiembrie, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a semnat împreună cu reprezentantul Nuremberg Messe, Claus Rattich, convenţia prin care România va ﬁ desemnată “Ţara Anului” la Târgul BIOFACH - Nuremberg, cel mai mare târg destinat agriculturii ecologice, care se va desfăşura în februarie 2013. La ceremonie au mai participat Marian Cioceanu, preşedintele Bio România, Bela Nikolaus Buzasi, ataşat al Ambasadei Republicii Federale Germane în România, Dumitru Pârvulescu, Secretar General Adjunct în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Corneliu Mateescu, preşedintele Asociaţiei Interprofesionale Bio-România. “România va ﬁ aşadar Ţara Anului la cel mai important târg de produse ecologice, BIOFACH-Nuremberg, iar acest lucru vine şi ca o recunoaştere a faptului că agricultura ecologică s-a dezvoltat în România, în ultimii ani, într-un mod exploziv. Cred că la acest moment - având

în vedere şi constrângerile bugetare, şi ceea ce se întâmplă pe piaţa mondială, România ar trebui să se orienteze cu sprijinul pe care-l are la dispoziţie către acele produse care au căutare pe piaţă. Ar trebui să ne uitam în primul rând la ce se cere pe piaţă, iar produsele bio au o piaţă de desfacere extraordinară”, a mai spus ministrul român al Agriculturii.

Ionuţ OPREA

Summary e recently concluded editions of INDAGRA, ALIMENTA, EXPO DRINK & WINE and ALL PACK, held in ROMEXPO, registered a new record: over 50,000 visitors, 600 participating companies from 30 countries, over 22 conferences and seminars, dozens of competitions and crafts workshops.

AfACERE

Expert Insolvență face pasul spre București Emil Gros este unul dintre cei mai cunoscuți profesioniști în domeniul insolvenței. El a clădit în Deva o echipă care a preluat o serie de dosare extrem de importante. Expert Insolvență administrează active de peste 50 de milioane de euro, pe care încearcă să le reintroducă în circuitul productiv. Reporter: Expert Insolvență SPRL a intrat în prima ligă a societăților din acest domeniu. Care au fost atu-urile care au transformat o companie inițiată în Deva într-unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața românească? Emil Gros: Suntem o echipă matură, activăm în acest domeniu încă din 2002. Cred că cel mai important atu îl constituie seriozitatea abordării problemelor, ceea ce a dus la eficienţă care se traduce în domeniul nostru printr-un grad cât mai mare de satisfacere (îndestulare) a creditorilor. Eficienţa şi profesionalismul nostru sunt oglindite prin modalităţile de maximizare a averii debitorilor aflaţi în procedură, valorificarea în condiţii optime a activelor societăţilor din portofoliu, printr-un sistem de marketing propriu, aplicat de colegi cu experienţă vastă în domeniu. Reporter: Care este fotografia momentului pentru Expert Insolvență? Emil Gros: Organizatoric, compania este structurată pe patru departamente cu sarcini specifice pentru a aborda procedurile de insolvenţă din punct de vedere: juridic, economic, marketing și administrativ. În cadrul acestor departamente pe lângă managerii de caz care coordonează proiectele, un rol foarte important este jucat și de colaboratorii societății. Inițial am preluat cazuri de insolvență din zona Ardealului, însă succesele notabile au determinat compania să-și extindă activitățile și în zona de sud a României, respectiv în București, unde am deschis anul trecut o filială a societății Expert Insolvență. În momentul de faţă, echipa noastră înseamnă 30 de specialişti în domeniul insolvenţei, dar pentru echipa din Bucureşti recrutăm în continuare personal. Cazurile reprezentative pe care le-am abordat până

Măsuri legislative Reporter: Ce fel de măsuri ar putea lua statul român pentru a vă ajuta în activitatea dvs? Emil Gros: Sunt multe de spus aici. În primul rând, statul trebuie să asigure un climat propice atragerii investitorilor. Actuala instabilitate politică afectează în mod serios investiţiile în România ceea ce, în activitatea noastră, se traduce prin imposibilitatea valorificării activelor societăţilor falite care au crescut de la un an la altul. Statul ar trebui să se ma nifeste mai mult ca agent economic, fie prin dezvoltarea unor activităţi industriale şi comerciale proprii, fie participând la finanţarea unor activităţi în sectorul privat. Nu în ultimul rând statul, prin intermediul sistemului legislativ şi judiciar, ar putea institui măsuri severe care să meargă până la excluderea din viaţa economică a debitorilor rău platnici sau care se fac vinovaţi de ajungerea societăţii în insolvenţă.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

acum sunt: ARDELEANA SA Alba Iulia, AMPELUM SA Zlatna, MONTANA SA Câmpeni, STRATUSMOB SA Blaj, ULPIA TRAIANA SRL Alba Iulia, VIDRA CONFEX SA Hunedoara, MEROPA SA Hunedoara, CAPRIS SA Sebeş, LACTO SIBIANA SA, DOWNTOWN INTERNATIONAL SRL Bucureşti, DEVA MALL, REALITATEA MEDIA, EDY LOGISTICS, AUTOCAMION SERVICE - cu probleme deosebit de complexe, atât de natură economică, cât şi juridică sau socială, etc. Valoarea activelor administrate depăşeşte 50 mil euro. Reporter: Care sunt planurile dumneavoastră pentru anul viitor? Emil Gros: Din punct de vedere comercial, intenționăm să menţinem compania în topul societăţilor de insolvență din România prin dublarea numărului de active administrate. Din punct de vedere administrativ, plănuim mutarea echipei manageriale în Bucureşti.

”Din punct de vedere administrativ, plănuim mutarea echipei manageriale în Bucureşti”

Barometru economic Reporter: Dumneavoastră activați într-un domeniu sensibil, care este un adevărat barometru pentru evoluția economiei. Vreau să vă întreb, din acest punct de vedere, cum credeți că va arăta economia României în 2013? Emil Gros: Deşi toate previziunile indică o uşoară creştere economică, sunt sceptic în această privinţă. Estimez că anul 2013 nu va aduce schimbări spectaculoase, poate o scădere numerică a dosarelor de in-

Emil Gros solvenţă. Va fi interesant de văzut care va fi politica de creditare a instituţiilor bancare, dar şi intenţiile statului în ceea ce priveşte companiile cu capital de stat care se confruntă cu probleme financiare serioase.

Claudiu Pădurean

afaceRe

Rapid Pay reinventează conceptul de ghişeu Fostul director al Direcţiei Regionale de Poştă din Cluj, Ovidiu Călin, a fondat o afacere care reinventează conceptul de ghişeu, dar care aduce, totodată, un nou jucător pe piaţa distribuţiei de publicitate din Cluj. Omul de afaceri Ovidiu Călin a devenit cunoscut la nivel naţional după ce a fost numit, pentru mai mult de un an, secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Din funcţia guvernamentală, el a promovat o serie de concepte care păreau de-a dreptul revoluţionare, precum plata costului parcării prin SMS sau oferirea de acces gratuit la Internet în satele cele mai izolate. Tot el a promovat şi conceptul oraşelor wireless, care este pe cale să devină acum realitate şi care presupun acoperirea unor localităţi importante cu reţele de Internet fără fir, dar de mare viteză. A urmat apoi o perioadă în care el a condus Direcţia Regională de Poştă din Cluj şi a devenit director de

generaţie, cu ajutorul căreia a creat o reţea de POSuri mobile. „Sunt aparate cu care angajaţii noştri merg la clienţi acasă. Ele permit atât plata cu cardul, cât şi plata cu numerar. Sunt dotate cu cititoare de coduri de bare şi permit eliberarea de chitanţe. Practic, sunt ghişee virtuale mobile. În loc ca oamenii să meargă la ghişeu, merge ghişeul la ei acasă. Este vorba de un mare avantaj pentru persoanele ocupate, care nu au vreme de stat la cozi, dar şi pentru persoanele care sunt mai greu deplasabile, precum bătrânii ori persoanele bolnave”, spune fostul secretar de stat. Compania Rapid Pay a încheiat parteneriate cu furnizorii de utilităţi, precum Electrica, E.On Gaz, Compania de Apă Someş,

6 judeţe vor ﬁ acoperite de Rapid Pay în anul 2013 operaţiuni la nivel naţional în cadrul Companiei Naţionale Poşta Română. Ovidiu Călin a încercat să reorganizeze Poşta Română în aşa fel încât să ofere servicii cu valoare adăugată mare. În urmă cu câteva luni, el a decis să activeze în mediul privat, unde a fost urmat de o mare parte a colegilor săi. „Am fost, pe undeva, forţat de împrejurări. Întregul serviciu comercial al Poştei din Cluj a fost concediat. Vorbim de oameni profesionişti, extrem de capabili şi care şi-au dovedit valoarea. Am decis să le fac o ofertă şi, astfel, s-a născut echipa Rapid Pay. Nu este vorba de un concurent al Poştei Române, ci de o companie care oferă servicii complementare. Noi acoperim acele nişe pe care Poşta Română nu le acoperă sau pe care le acoperă ineficient”, a spus Ovidiu Călin. Astfel, el a creat o reţea de oameni care sunt implicaţi în servicii de distribuţie de materiale publicitare. „Am împărţit oraşul în mai multe sectoare. În fiecare dintre acestea activează oameni cu o experienţă uriaşă, care îşi cunosc extrem de bine clienţii. De exemplu, ştim care sunt zonele în care locuiesc familii tinere, cu venituri mari, care sunt zonele în care avem o concentraţie mai mare de oameni de afaceri, care sunt blocurile cu pensionari ori care sunt cele în care stau studenţii. Aceste informaţii sunt foarte utile atunci când distribuim materialele publicitare, pentru că putem să alegem segmentul de public căruia i se adresează clienţii noştri”, a spus Ovidiu Călin.

Ghişeul care merge acasă la contribuabil Însă fostul secretar de stat nu s-a mulţumit doar cu acest segment de piaţă. Ovidiu Călin a făcut pasul următor şi a investit în aparatură de ultimă

dar şi cu furnizorii de telefonie fixă ori mobilă, de televiziune prin cablu ori de Internet. Pasul următor va fi semnarea unui acord care va permite clujenilor să îşi plătească prin intermediul acestor ghişee mobile taxele şi impozitele, dar şi amenzile primite. Ovidiu Călin recunoaşte faptul că, la început, există riscul ca oamenii să fie reticenţi faţă de această modalitate de plată. Însă el a găsit şi soluţiile pentru această problemă. În primul rând, este faptul că unii dintre angajaţii care merg pe teren au fost, multă vreme, angajaţi ai Poştei Române, care îi cunosc personal de multă vreme pe clienţi. Apoi, Ovidiu Călin doreşte să organizeze o campanie de informare, prin intermediul căreia oamenii să fie educaţi. La început, echipa este formată din opt oameni. „Noi derulăm un proiect pilot pe Cluj-Napoca. Compania a fost creată doar de câteva luni, însă în 2013 ne vom extinde la nivel regional, practic, la nivelul regiunii de nord-vest”, a spus omul de afaceri.

Claudiu Pădurean

Carieră de succes Ovidiu Călin este de profesie inginer, iar în ultimii ani a activat atât în business, cât şi în politică. El a fost şi este consilier judeţean şi a deţinut funcţia de secretar de stat în Guvernul Tăriceanu. Ulterior, a lucrat pe poziţii de manager în companii private, precum SIVECO, ori de stat, precum Poşta Română.

„Sunt aparate cu care angajaţii noştri merg la clienţi acasă. Ele permit atât plata cu cardul, cât şi plata cu numerar. Sunt dotate cu cititoare de coduri de bare şi permit eliberarea de chitanţe. Practic, sunt ghişee virtuale mobile. În loc ca oamenii să meargă la ghişeu, merge ghişeul la ei acasă. Este vorba de un mare avantaj pentru persoanele ocupate, care nu au vreme de stat la cozi, dar şi pentru persoanele care sunt mai greu deplasabile, precum bătrânii ori persoanele bolnave” Ovidiu Călin

tuRism

Crăciun în Transilvania Cu un aer misterios, un tărâm al naturii fabuloase dar şi al tradiţiilor româneşti, săseşti şi maghiare, Transilvania este o destinaţie preferată de turiştii români pentru petrecerea Sfintelor Sărbători de Crăciun. Ospitalitatea ardelenească, delicatesele culinare şi tradiţiile bătrâneşti sunt doar câteva din atracţiile zonei. În plus, hotelurile şi pensiunile îşi împodobesc exteriorul şi interiorul astfel încât te transpun într-un decor cu adevărat magic: brazi uriaşi, împodobiţi, luminiţe, prăjiturele, colindători şi Moş Crăciun.

Hotel BinderBubi din sighişoara propune un adevarăt program de 5 stele. un crăciun într-un decor tirolez inspirat din alpii austrieci, în inima unei cetăţi medievale cu totul aparte. Hotelul se remarcă prin perfecta armonizare şi încadrare arhitectonică în mijlocul unei regiuni încărcate de istorie. Programul special de crăciun include vizitarea cetăţii medievale cu toboşarul cetăţii, acces la centrul spa, şi momente speciale cu colinde şi venirea lui moş crăciun. centrul de wellnes Blumengarten este un adevărat rai. utile pentru relaxare, anti-stres şi înfrumuseţare, procedurile Blumengarten te fac să te simţi minunat o lungă perioadă după ce ţi-ai încheiat vacanţa şi, mai mult decât atât, îţi vor deschide poarta către un alt stil de viaţă.

Hotel BinderBubi din mediaş te întâmpină cu un pachet cu totul special, având mare grijă ca cei pentru care crăciunul este cea mai frumoasă poveste a anului, cei mici, să aibă un program deosebit. atelierele spiriduşilor şi jocurile îi vor ţine în priză pe micuţi, în timp ce părinţii se pot relaxa la piscină, spa, jacuzzi sau ﬁtness. apoi o plimbare la ferma trei stejari, în familie, va contribui substanţial la pofta de delicatese culinare. amplasarea hotelului la marginea pădurii, într-o zonă deluroasă, oferă un cadru feeric pentru petrecea sﬁntelor sărbători de crăciun.

Cele două hoteluri BinderBubi au fost concepute ca locaţii care trăiesc, care au viaţă şi o căldură deosebită. Sunteţi asteptaţi cu drag ﬁe de Sărbători, ﬁe cu alte ocazii!

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

ExPO

Spectacolul vinurilor medaliate Salonul Naţional de Vinuri al României - VINTEST 2012 Bucureşti, desfăşurat între 12 -14 octombrie, la Sala Palatului, a avut 13.000 de vizitatori. Hotărâţi ce să aleagă sau curioşi să testeze noutăţi, cu toţii au admirat vinurile, accesoriile pentru vin şi utilajele industriale. Atmosfera a fost dinamică, iar programul stabilit iniţial a fost îmbogăţit spontan. În 2013, VINTEST va fi organizat simultan cu al 36-lea Congres Mondial al Viei şi Vinului, cel mai bun prilej de promovare globală pentru vinurile româneşti. La deschiderea oficială a Salonului au fost prezente numeroase oficialităţi şi personalităţi din lumea vinului, gastronomiei, artei, precum şi reprezentanţi ai corpului diplomatic. Au onorat cu prezenţa: Sorin Chelmu şi Adrian Rădulescu din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Dorin Duşa din partea Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, Petrică Mocanu din partea Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole, Dorin Heroiu din partea Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România, Marian Timofti din partea Organizaţiei Somelierilor din România OSR 2011, somelier Sergiu Nedelea, preşedintele Ştefan Bercea şi secretarul general Petrişor Tănase - Asociaţia Naţională a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism, profesorul Dorin

Summary e National Wine Show of Romania, Bucharest VINTEST 2012, held at Palace Hall from 12-14 October had 13,000 visitors. Knowing full well what they would choose or curious to test the new ﬂavors, the visitors admired the wines, the wine accessories and the industrial equipment. e atmosphere was dynamic and the originally established program was spontaneously enriched. In 2013, VINTEST will be organized simultaneously with the 36th World Congress of Vine and Wine, the best opportunity for the global promotion of the Romanian wines.

Popa, reprezentant al Centrului de Cultură şi Civilizaţia Vinului şi al Revistei Millesime, profesorul Nicolae Pomohaci, profesorul Ioan Namolosanu, profesorul Adrian Peticila, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară - Sorin Cimpeanu, Jean Valvis - unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din mediul business, reprezentant Valvis Holding, Sergio Faleschini - consul onoriﬁc al Principatului Monaco în România, acţionar Vinarte, Alteţa Sa Prinţul Şerban Dimitrie Sturdza, criticul de vin Cătălin Păduraru şi actorul Adrian Păduraru. Reprezentanţi ai ambasadelor Coreea de Sud, China, Grecia, Serbia, Ucraina, Statele Unite ale Americii au degustat vinul românesc în compania organizatorilor şi a participanţilor. Camerele de Comerţ, Industrie şi Agricultură Româno-Coreeană şi cea Româno-Ucraineană au avut de asemenea reprezentanţi în Salon.

Lansări de vinuri La standul oenolog.ro s-au lansat vinuri ale Casei de Vinuri Cotnari, în compania criticului de vin Cătălin Păduraru şi a lui Cătălin Avasalcei, directorul Casei de Vinuri Cotnari. Au fost prezentate şi vinurile Domeniilor Sâmbureşti atât consumatorilor, cât şi cunoscătorilor, într-un mod profesionist, de către organizatorul Salonului, Lucia Pîrvu şi de către Jean Valvis, preşedintele Valvis Holding. În a treia zi de Salon, vinurile de la Budureasca au fost în centrul atenţiei. Prezentarea făcută vinurilor Budureasca Fumé 2011 şi Budureasca Chardonnay 2011 au făcut-o reprezentanţii producătorului împreună cu somelierul

Doamna Vinului Românesc, Lucia Pîrvu, le-a explicat oaspeților savoarea vinului nostru Marius Stoica. Nu au lipsit nici de data aceasta Lucia Pîrvu şi Laurenţiu Horodnic, amﬁtrionul oenolog.ro. Partenerul principal al salonului, Jidvei, a ieşit în lumina reﬂectoarelor nu numai cu Ana şi Maria, ci şi cu Mărgăritar. Crama Băsilescu a prezentat rose-ul Eclipse din Burgund Mare, Feteasca Albă din gama „îngerilor“ şi Feteasca Neagră Eclipse 2010. Domeniile Franco-Romane s-au evidenţiat prin Merlot 2008, Aurelia Vişinescu prin Tămâioasa Românească, Domeniile Anastasia prin Merlot şi Chardonnay, Dealu Mare Urlaţi prin cupajul Trei Peşti, Vinarte prin noua gamă dedicată HoReCa, vinuri albe şi rosii, Alira prin Merlot 2009, Enira prin vinurile parfumate şi aromate de import, Heinrig Distribution prin Barolo, Barbera, Amarone şi altele, dar „mai ales prin Los Vascos 2011- cel mai bun Chardonnay din Salon“, după părerea lui Mihai Oprea. Nu s-au lăsat mai prejos nici organizatorii Cupei României în Artă Culinară (Asociaţia Naţională a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism): participanţii au preparat la faţa locului produse elaborate, prin care şi-au făcut cunoscute îndemânarea şi creativitatea. Festivitatea de premiere a fost un moment emoţionant atât pentru cei din concurs, cât şi pentru publicul spectator, cucerit şi de aspectul interesant şi impecabil al uniformei membrilor ANBCT. Printre participanţii la VINTEST 2012 s-a

ExPO

numărat şi poetul Mircea Dinescu care şi-a prezentat producţia proprie de vin şi poezie de la Centrul Cultural Port Cetate, centru închinat creativităţii, în care vinul şi literatura se îmbină, spre deliciul metafizic al consumatorilor. Centrul de Cultură şi Civilizaţia Vinului a fost prezentat în premieră la un astfel de eveniment. Profesorul Dorin Popa şi Revista Millesime îşi propun educarea Rep.: Cum aţi caracteriza experienţa Vintest 2012? Lucia Pîrvu: Munca depusă în spate îşi merită roadele, dar întotdeauna, prin exigenţa pe care o avem, e loc de şi mai bine. Foarte interesant a fost momentul când expozanţii au fost întrebaţi dacă doresc să prelungim programul, iar ei au spus, nu, mulţumim frumos, nu mai vrem vizitatori, asta se întâmplă după 10 ani, 9 de Timişoara şi o ediţie de Bucureşti. Să pot să aud expozanţii că nu mai vor program extins înseamnă că zilele au fost foarte bogate în vizitatori, de fapt asta căutăm, publicul ţintă, consumatorul final, tot ce s-a întâmplat aici, la Sala Palatului, a intrat în mixul de vin, artă, gastronomie, unde în altă parte, decât în centrul capitalei. Rep.: Pentru dvs. personal a fost şi provocarea reîntoarcerii acasă. Ce emoţii aţi trăit în aceste zile? L.P.: Toţi prietenii mei, care sunt aici de vreo 45 de ani, erau supăraţi pe mine că nu pot să mă revadă, că nu pot să le onorez invitaţiile şi nu înţelegeau de ce. Venind în vizită şi au fost de la şcoală generală, la facultate, de la primii paşi după ce am terminat facultatea, primul meu şef, profesorul meu la care mi-am dat specializarea etc., sunt bucuroasă că au văzut ce presupune evenimentul, e o bucurie mare. Cu ani în urmă am plecat să fac o promovare şase luni pentru Recaş, am găsit acel potenţial de organiza altceva pe partea de vest, în acel moment se organizau în Bucureşti anumite târguri, expoziţii, noi am făcut un salon şi acest nume şi l-a meritat, l-am păstrat pe parcursul celorlalte ediţii, iar în momentul acesta nu am cum să nu fiu fericită şi trebuie să vă amintesc că aceasta era o dorinţă mare de tot a

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

consumatorului de vin. Mesajul este unul paciﬁst, atitudinea recomandată - cea echidistantă, scopul - comunicarea civilizată: „Să îi adunăm în acelaşi loc pe cei care au respect pentru vin, care sunt despărţiţi de etnie, religie, opţiuni personale, politice sau elitiste. Vinul este cel mai bun dizolvant al barierelor. Iubitorii vinului sunt toţi locuitori ai aceleiaşi cetăţi”, susţine profesorul Dorin Popa.

Momentul de sărbătoare al Salonului a fost punctat de către somelierul Cătălin Băluţă, reprezentant al Agenţiei de Somelieri Sergiu Nedelea, prin sabrarea şampaniei deschiderea şampaniei cu o sabie, într-un mod spectaculos - în standul partenerului principal al Salonului, Jidvei. „Mulţumesc producătorilor şi celorlalţi participanţi pentru prezenţa lor la Sala Palatului într-un an dificil. Mulţumesc partenerilor principali, partenerilor media principali şi tuturor celorlalţi parteneri care au susţinut evenimentul, le mulţumesc vizitatorilor, atât celor profesionişti, cât şi celorlalţi, pentru prezenţa pe parcursul celor 3 zile la acest spectacol al Vinului Românesc. Mă bucur că fiecare cramă a înţeles importanţa şi semnificaţia spaţiului alocat evenimentului, ei sunt cei care au prezentat un adevărat spectacol de vinuri medaliate la concursuri naţionale şi internaţionale, vinuri poziţionate cu prioritate în sectorul HoReCa. Serviciile aferente vinului - accesorii de vin, utilaje de producţie, recipinte de păstrare etc. - au întregit imaginea frumoasă a vinului. Chiar dacă numărul vizitatorilor a fost un număr record, aştept un interes mai mare din partea vizitatorilor profesionişti. Mă voi declara cu adevărat mulţumită numai în momentul în care aceştia vor trece pragul Salonului cu aceeaşi frecvenţă şi naturaleţe cu care o fac colegii dumnealor în cadrul evenimentelor care au loc în străinătate. Vinul de calitate este un reper de la care pornim pentru a cunoaşte România viticolă, iar conceptul de Cultură, Artă, Civilizaţie, Vin prezentat în premieră şi amplificat spectaculos la Sala Palatului este un reper pentru a cunoaşte şi recunoaşte România noastră, a tuturor“, a declarat Lucia Pîrvu, organizator Vintest.

Ionuţ OPREA Nicolae POP utilaje, accesorii, din ﬁecare am încercat să ﬁe câte un stand, iar cei care au venit lângă mine, au înţeles conceptul - standuri dinamice.

mamei mele care a dorit să vin să fac şi acasă ceea ce fac la Timişoara. Ea mi-a zis că nu crede că nu pot să fac şi la Bucureşti acest salon, deci chiar trebuie să menţionez că a pornit şi din această insistenţă a părinţilor pe care mulţumesc lui Dumnezeu că îi am în viaţă. Rep.: Aveţi contacte directe cu toţi producătorii. Cum a fost anul acesta pentru ei din perspectiva implicării în proiectul Salonului? L.P: Este foarte frumos că cei care au venit alături de mine, şi am ocupat după cum aţi văzut 2 săli, au vrut să arate şi vinul nou din 2012 şi au vrut să vină şi cu vi nuri mai vechi, au avut lansări de vinuri, au avut mărci noi care au apărut, eu cred că toţi s-au pregătit foarte bine. Locaţia a cerut pretenţii, iar producătorii au venit cu ce au câştigat medalii la concursurile naţionale şi internaţionale, asta însemnând că timp de trei zile am avut vârful, lucruri deosebite, vinuri deosebite. Dar şi

Rep: Care este strategia pentru 2013? L.P.: Am lansat această ediţie, a doua, a Vintest, la anul vom avea a zecea aniversare la Timişoara cu salonul Vinvest, ne dorim să putem aduce cât mai multe personalităţi şi oameni iubitori de vin, iar al treilea obiectiv lansat va fi salonul Vintest 2013, organizat în luna iunie. Atunci va avea loc la Bucureşti un congres mondial al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, organizat în România de Ministerul Agriculturii, în perioada acestui congres propunerea a fost să organizăm Salonul Naţional de Vinuri în luna iunie. Special, pentru că am bucuria ca 44 de preşedinţi să vadă vinul românesc, calitatea vinului românesc şi faptul că România în momentul acesta are ce să spună despre vin, iar oamenii aceia, cei mai mari, trebuie să vină să se convingă. Aceşti producători îşi vor da examenul în faţa celor mai mari oameni ai viei şi vinului, la al 36-lea congres OIV. În România nu a mai fost organizat de foarte mulţi ani şi măcar în acest sector vrem să fim un reper. Bucuria va fi mare dacă vom reuşi, dacă vom avea un pic de sprijin. Este conceptul meu de a ne face cunoscuţi în lume şi cu lucrurile bune, încercăm să dăm informaţiile nu numai despre vin, să spunem că lângă vin, e bine să existe puncte de degustare, crame, turismul viticol, acasă la producător. Sunt crame care prin proiecte accesate pot oferi cazare, un concept care dincolo se practică de a face concedii oenologice. Vom avea ce demonstra.

AFACERE

Design de viaţă şi interior Ce anume îi mobilizează pe oamenii de afaceri de succes să se implice în comunitate, în acte caritabile şi cum reuşesc unii dintre aceştia să îmbine businessul cu alte activităţi care le aduc satisfacţii atât profesionale, cât şi personale, aﬂaţi din interviul cu Genoveva Hossu, Managing Partner Primera Interiors.

AFACERE Reporter: În septembrie anul acesta aţi fost nominalizată la Gala “Oameni pentru Oameni” ca şi donator individual al anului, datorită atragerii de fonduri pentru Şcoala Internaţională, actualul Transilvania College, din Cluj. De ce Şcoala Internaţională? Care este povestea colaborării dvs. cu Şcoala Internaţională? Genoveva Hossu: Am ales Şcoala Internaţională din două motive clare: cred în mesajul şi valorile lor şi am doi copii acolo. Povestea e una destul de simplă: şcoala avea nevoie de parteneri, iar eu în prima fază m-am oferit să-i ajut pe partea de amenajare, aceasta ﬁind aria mea de expertiză. Au urmat evenimente de organizat, strângeri de fonduri, m-am oferit voluntar de câte ori timpul mi-a permis. Ca mulţumire, a venit această nominalizare la Gala “Oameni pentru Oameni”, făcută de Şcoala Internaţională, nominalizare care m-a bucurat şi mi-a dat aripi să continuu munca începută.

showroom de 170 mp, unic importator Ralph Lauren Homesi - noua ramură a obiectelor de decor pe care le iubim şi care sunt într-adevăr ceva special! Ne plac lucrurile frumoase şi atunci putem empatiza foarte uşor cu clienţii noştri care îşi doresc lucruri din ce în ce mai frumoase, creative şi de înaltă calitate pentru interioarele lor. Rep.: Ce ne puteţi spune despre concursul organizat de către Designers Guild? În ce măsură v-a ambiţionat această reuşită? În ce direcţie se îndreaptă Primera? G.H.: A fost un concurs care ne-a provocat la joacă, să zic aşa. Ideea era să „construim” set-up-uri cu produsele Designers Guild pe care le avem în showroom. Concursul a fost adresat furnizorilor acestui brand şi a avut loc nu doar în România, ci şi în alte ţări europene. Din România s-au ales 3 câştigatori. Ne-am bucurat să participăm, neam jucat cu obiectele, le-am aranjat, le-am rearanjat, am făcut poze, ne-am simţit bine. În ﬁnal, a fost o surpriză totală câştigarea premiului I. Ne-am bucurat bineînţeles că cineva ne apreciază munca. Atât eu cât şi asociata mea, ambiţioase am fost şi vom ﬁ mereu. Ne dorim ca Primera să devină un „studio de decorare” - concept greu de implementat, dar avem răbdare şi muncim din greu! Nu ne plângem pentru că ne place ceea ce facem, iar aprecierile ne-au împins mereu tot mai departe.

Rep: Aceste acţiuni fac parte dintr-un proiect mai amplu? Dacă da, ce planuri mai aveţi pe această linie? G.H. Aceste acţiuni fac parte din proiectul personal de educare a copiilor mei. Cred că educaţia se face în primul rând acasă, apoi la şcoală, în comunitate. Dacă toate aceste valenţe sunt bine determinate, şansele lor de a deveni oameni adevăraţi cresc exponenţial. Următorul pas este încercarea de a dota Laboratorul de Robotică al şcolii, şi sper să fie cu succes. Am pregătit un eveniment special pentru susţinerea acestei cauze care şi-a găsit deja simpatizanţi printre prietenii mei. Rer.: Vă simţiţi legată în primul rând sentimental faţă de acest proiect? Dacă da, de ce? G.H.: Absolut. Mi s-a părut că oricât încerc să transmit valorile adevărate copiilor mei, societatea îi transformă în trestii, fără rădăcini. Când s-a pus în discuţie proiectul pentru alcătuirea unui laborator de robotică mi s-a părut normal să preiau integral această sarcină, străbunicul copiilor mei fiind fondatorul Facultăţii de Maşini Unelte şi a Facultăţii de Robotică de la Universitatea Tehnică din Cluj. Acestea sunt adevărate valori, rădăcini care nu trebuie uitate, dimpotrivă e necesar a fi readuse în vieţile copiilor. Superficialitatea zilelor noastre nu cred că îi ajută prea mult. Rep.: Ce anume vă motivează să vă implicaţi în astfel de acţiuni, în afară de copiii dumneavoastră? G.H.: Dorinţa ca generaţiile viitoare să aibă un mediu calm, cald şi echilibrat de viaţă şi relaţionare. Trebuie să ne gândim şi la asta, cineva trebuie să o facă. Prin acest proiect consider că aduc ştiinţa mult mai aproape de vieţile copiilor noştri, e o invitaţie a viitorului la noi în casă, cum îmi place mie să zic. Rep.: Ce urmează dupa dotarea Laboratorului de Robotică? G.H.: Momentan, sper să reuşesc să finalizez acest proiect. Mi-am direcţionat energia şi resursele în acest sens. După ce acest laborator va vedea lumina zilei, îmi propun să devină cel mai dotat laborator de robotică din ţară. Sper ca cei care îmi sunt alături să înţeleagă acţiunile mele şi să mă sprijine în continuare.

Rep.: Care este valoarea designului, a decorării din punctul dumneavoastră de vedere? G.H.: Din păcate, intrăm în case terminate şi extrem de atrăgătoare din punct de vedere arhitectural, dar care nu au viaţă. Sunt „casele showroom”, aşa cum obişnuiesc să le numesc, "nelocuite" de sufletele lor. Decoratorul intervine semnificativ în reflectarea personalităţii locuitorilor şi îi ajută să-şi transforme interiorul din punct de vedere estetic, dar mai ales pragmatic. Casele în care noi intrăm, devin locuite, atrăgătoare şi pline de viaţă. Rep.: Cum se reflectă experienţa de om de afaceri în educarea viitorilor businessmen? G.H.: Experienţa te învaţă. Regulile, excepţiile, ce trebuie să faci şi ce nu trebuie să faci, discuţiile cu ei cred că îi ajută pe tineri să înţeleagă cât de greu este să te menţii sus. Este nevoie de upgradare profesională permanentă. Aceasta mi se pare o regulă pe care fiecare dintre noi nu trebuie să o uităm. Rep.: Care sunt proiectele dragi, cu care vă mândriţi? G.H.: Sunt multe şi toate dragi. Îmi permit luxul de a mă implica doar în proiecte în care cred şi pe care le iubesc. Rep.: Ce ne puteţi spune despre proiectul Primera, care promite şi asigură fiecărui client îmbinarea perfectă a ambientului cu personalitatea. Cu ce noutăţi se vine Primera? G.H.: Ne lăudăm cu clienţi speciali, pe care îi respect şi cărora le mulţumesc pentru că ne-au ales, cu un parteneriat în amenajări interioare cu Princeps Studio pe baza căruia avem posibilitatea de a oferi clienţilor noştri un pachet complet de soluţii pentru amenajarea şi decorarea unei rezidenţe într-un mod exclusivist şi rafinat, un nou

Summary What drives successful business people to get involved in community charity work and how some of them manage to combine business with other activities that are both professionally and personally rewarding: you may find this out from an interview with Genoveva Hossu, Managing Partner of Primera Interiors.

www.transilvaniabusiness.ro

Rep.: Cum împacă Genoveva Hossu munca de decorator, proiectele de fundraising, scrisul pe blogul personal şi la revista Bulevard, participarea la târguri internaţionale de specialitate, cu viaţa personală şi timpul liber? G.H.: Această întrebare o ocolesc în mintea mea mereu. It’s complicated! Dar cred că programul riguros este soluţia salvatoare. Nu pot spune că e viaţa ideală, viaţa care i-o doresc cuiva, dar e viaţa care mi se potriveşte. Altfel nu pot şi nu sunt. Aş deveni un fals, iar eu iubesc realitatea.

A consemnat Rada Morar Sfârşitul unei zile perfecte pentru un om de afaceri ca dumneavoastră? Un pahar de vin, în linişte. Care este obiectul dumneavoastră preferat de decor? Sfeşnicele, şemineul, cana de cafea şi aş mai putea adăuga multe... Care este camera dumneavoastră preferată şi de ce? Livingul pentru că ne întâlnim toată familia şi ﬁecare se simte liber, iar dacă e iarnă şi e foc în şemineu, nimic nu mai contează.

COMMUNICATION

Comunicaţii unificate pentru mediul de afaceri În numărul anterior am prezentat câteva dintre facilităţile importante ale unui server de comunicaţii unificate şi am detaliat structura unei soluţii VoIP şi avantajele pe care le atrage implementarea unei astfel de soluţii. În continuare vom prezenta alte funcţii esenţiale care pot fi implementate pe serverul de comunicaţii unificate.

1. DNS Pentru a putea beneficia de un grad ridicat de si guranţă şi confidenţialitate a datelor, implementarea oricărui server de comunicaţii trebuie să înceapă cu sistemul DNS. Acesta trebuie să se afle în întregime sub controlul proprietarului şi al administratorului serverului. Fără aceste cerinţe minime este relativ simplu pentru un “iniţiat” cu competenţe medii şi cu intenţii frauduloase, să deturneze în totalitate toate e-mail-urile fără ca destinatarul de drept să poată observa acest lucru. Orice sincopă în funcţionarea sistemului DNS duce la sincope în funcţionarea celorlalte componente: e-mail, web, videoconferinţe, telefonie etc. Datorită acestui lucru, este extrem de important cu ce fel de instrumente software se lucrează. Există mai multe componente software care permit implementarea şi gestionarea sistemului DNS. Serverul de comunicaţii unificate SipKron i2000,

implementat de noi are la bază o infrastructură software care şi-a dovedit atât stabilitatea funcţională, dar şi furnizarea unui grad ridicat de securitate în decursul timpului. Drept dovadă, sistemul software utilizat de noi în implementarea unui server de comunicaţii unificate nu a avut nici o penetrare a securităţii şi nici măcar o tentativă reuşită de corupere a bazei de date cu nume în ultimii 10 ani.

2. E-mail Multe companii folosesc căsuţe de e-mail confi gurate pe serverele publice care oferă acest serviciu gratuit, precum Google sau Yahoo. Altele folosesc propriul domeniu (numedomeniu.ro), dar gestionarea e-mail-urilor este externalizată, acestea căzând în administrarea terţelor firme care oferă servicii coroborate de e-mail şi găzduire web. Din punctul nostru de vedere, ambele practici nu se ridică la standardele de securitate şi con-

Summary In the previous issue, we presented some of the major features of a unified communications server and we outlined the structure of VoIP solutions and the advantages they entailed. In what follows, we highlight other essential functions that may be implemented on the unified communications server.

fidenţialitate dorite de un client exigent şi atent la confidenţialitatea şi integritatea datelor sale. Din punctul nostru de vedere, un sistem sigur de e-mail trebuie să se afle în întregime sub controlul companiei care îl foloseşte. În cadrul fiecărei companii, mesajele de tip e-mail schimbate intern între angajaţi precum şi extern între angajaţi şi partenerii de afaceri, prezintă o importanţă aparte, de cele mai multe ori conţi nutul acestor e-mail-uri fiind de importanţă vitală. Punctul central al configurării componenţei email din cadrul serverului de comunicaţii SipKron i2000 este, astfel, asigurarea confidenţialităţii şi securităţii e-mail-urilor trimise şi primite. E-mail-urile trimise între angajaţi vor fi transmise şi citite întotdeauna criptat şi autentificat indiferent dacă cel care trimite sau citeşte e-mail-ul se află la sediul companiei sau oriunde în lume şi între el şi server se află reţele publice de tip internet. În acest mod, sistemul de comunicaţii intern în cadrul societăţii va fi întotdeauna sigur fără posibilitatea de interceptare a mesajelor transmise. Protocoalele folosite aici sunt SSL (Secure Socket Layer) şi TLS (Transport Layer Security). Serverul de comunicaţii SipKron i2000 oferă următoarele caracteristici de gestionare a căsuţelor

COMMUNICATION conferinţă sunt diversificate: de la un simplu laptop care este echipat cu o cameră video şi microfon, până la videoproiectoare, retroproiectoare sau televizoare.

de mail:  număr nelimitat de căsuţe de e-mail  spaţiul de stocare al mesajelor este limitat doar de capacitatea hard disk-urilor  căsuţe de e-mail virtuale gestionate prin intermediul unei baze de date  posibilitatea definirii de liste (office@, sales@, team@...)  manipularea facilă a căsuţelor de e-mail, listelor şi parolelor asociate prin intermediul unei aplicaţii grafice accesată cu username şi parolă  posibilitatea stabilirii cotelor pentru spaţiul utilizat de fiecare căsuţă de e-mail  sistem antispam actualizat zilnic fără, ştergere automată a mesajelor  arhivarea zilnică a mesajelor primite sau trimise  sistem de tip webmail pentru accesarea mesajelor indiferent de locaţie

5. Filesharing

Componentele software folosite răspund în primul rând cerinţelor de securitate şi de trafic ridicat. Software-ul folosit nu a avut nicio penetrare a securităţii sau o blocare a seviciilor (Denial of service DOS) din momentul în care a fost scos pe piaţă şi până azi, perioada de aproximativ 15 ani, fiind un caz unic în ceea ce priveşte un software, şi aceasta indiferent de domeniul în care o perează. Pe plan mondial este folosit de unele dintre cele mai mari companii care oferă căsuţe de e-mail gratuit, printre care se află şi Yahoo.

3. WEB Această componentă este configurată în cadrul serverului SipKron i2000 folosind tehnologii şi pachete software testate de-a lungul timpului şi care şi-au dovedit robusteţea şi rapiditatea în situaţii de atacuri ale site-urilor web. Orice tip de tehnologie nouă web este suportată şi poate fi implementată cu uşurinţă, aceasta fiind la latitudinea celor care construiesc site-urile. Pot fi găzduite unul sau mai multe site-uri folosind aceeaşi componenţă software sau componente diferite în funcţie de cerinţele de securitate sau de trafic. Dacă din motive de siguranţă se doreşte un grad mai înalt de separare între diversele site-uri deţinute de aceeaşi companie, se poate recurge cu uşurinţă la virtualizare. Acest procedeu este realizat în timp foarte scurt, nefiind necesară instalarea unui nou sistem în întregime, ci doar de reproducere instantanee a celui existent deja. Serverul SipKron i2000 poate gestiona cu uşurinţă zeci de sisteme virtuale care coexistă şi rulează în acelaşi timp cu sistemul gazdă. Avem servere configurate care rulează fără probleme cu peste 30 de sisteme virtuale concomitent. Există mai multe mecanisme de access remote (la distanţă) pentru modificarea conţinutului siteurilor WEB găzduite, pe lângă acestea există mai multe baze de date care servesc stocării conţinutului dinamic al site-ului. Securitatea transmisiei datelor acolo unde este cazul este asigurată prin implementarea protocoalelor SSL (Secure Sockets Layer) fie cu certificat SelfSigned, fie cu certificat achiziţionat de la unul din providerii existenţi (VeriSign).

www.transilvaniabusiness.ro

4. Videoconferinţa Implementarea acestui serviciu este rezultatul cerinţelor venite din partea clienţilor noştri de a oferi suport video pentru audioconferinţe şi astfel a putea transmite demonstraţii sau exemplificări grafice în cazul şedinţelor periodice. Rezultatul este câştigul de timp şi reducerea cheltuielilor cu transportul şi cazarea personalului implicat de deplasarea la sediul central. Videoconferinţa se poate desfăşura între două persoane, dar poate fi scalată până la zeci de persoane care participă simultan. Gestionarea videoconferinţei este realizată de către un moderator care va stabili cine participă la conferinţă, ordinea în care se va lua cuvântul, închide şi deschide microfonul unuia sau a mai multor participanţi sau chiar închiderea temporară a canalului audio către unii dintre participanţi, pentru o perioadă de timp. Calitatea semnalului video este una de excepţie oferind în acelaşi timp adaptabilitate în funcţie de lărgimea de bandă disponibilă fiecărui participant. Astfel, în cadrul conferinţei pot fi gestionate simultan conexii cu lărgime de bandă mică de la câteva sute de kilobiţi pe secundă, până la viteze de zeci de megabiţi pe secundă. Conexiile care dispun de lărgime de bandă mare vor transmite şi recepţiona flux video de calitate Full HD, iar cele cu lărgime de bandă mică (ADSL, 3G) vor recepţiona şi vor transmite un flux video prelucrat şi adaptat acestui tip de conexiune. Întreg procesul de prelucrare şi transcodare a fluxului video va fi prelucrat de către serverul de comunicaţii în mod transparent fără a fi nevoie de setări suplimentare. Echipamentele folosite pentru a realiza o video-

Serviciul de filesharing pune la dispoziţia utilizatorilor conectaţi într-o reţea locală posibilitatea de a salva datele importante într-un loc consi derat sigur precum şi posibilitatea de a schimba fişiere între ei utilizând componenta special configurată pentru acest lucru. Spaţiul de stocare pus la dispoziţie pe serverul de comunicaţii SipKron i2000 este structurat în două categorii, un spaţiu privat, specific fiecărui utilizator, şi o a doua categorie unde spaţiul este public, putând fi accesat de oricare dintre utilizatori fără restricţie. Această a doua categorie este destinată schimbului de fişiere între utilizatori. Componenta privata a spaţiului de stocare se accesează pe bază de username şi parolă şi este configurată o singură dată pe fiecare calculator din reţea, urmând apoi ca accesul să se facă automat de fiecare dată când este pornit calculatorul. Pentru utilizator acest spaţiu se va prezenta sub forma unei partiţii suplimentare şi poate fi accesat în acelaşi mod în care este accesat orice drive din cadrul PC-ului. Stocarea datelor pe server prezintă un grad înalt de siguranţă deoarece serverul SipKron i2000 are o configuraţie redundantă în ceea ce priveşte capacităţile de stocare a datelor precum şi un sistem suplimentar de back-up extern rezultând de aici o probabilitate foarte mică de pierdere sau corupere a datelor. În practică nu am avut situaţii de pierdere sau corupere a datelor. Fişierele stocate pe server pot fi accesate atât din reţeaua internă precum şi din orice alt loc prin intermediul internet-ului. Din motive de securitate, recomandăm accesarea exclusivă a datelor doar din interiorul reţelei, iar în situaţiile în care este nevoie de accesarea din exterior serverul de comunicaţii SipKron i2000 va fi configurat astfel încât să aplice o serie de restricţii de acces şi separare a datelor şi utilizatorilor pentru a evita incidentele de securitate sau de furt de informaţii. În numărul următor vom detalia şi alte facilităţi interesante care pot fi implementate pe un server de comunicaţii unificate, iar dacă sunt cititori interesaţi de alte detalii tehnice sau vor să testeze unele dintre soluţiile prezentate, îi invităm să trimită un e-mail la adresa tehnic@netromholding.ro pentru a stabili cadrul derulării testelor. Rubrica de consultanţă în comunicaţii este asigurată prin bunăvoinţa şi expertiza specialiştilor firmei clujene Netrom Comunicaţii.

Liviu Vlașin Dir. Netrom Comunicații

csr

Lecția de suﬂet a Repcon Directorul general al Repcon, Mircea Nistreanu, dă o importantă lecţie de implicare socială oamenilor de afaceri din Transilvania. Aşa cum s-a promis încă din primăvara acestui an, compania Repcon a început, pro bono, lucrările la Centrul de Îngrijire Paliativă pentru adulţi şi copii “Hospice Emanuel”. Datorită omului de afaceri Nistreanu, la Oradea ia naştere astfel al doilea centru din România dedicat îngrijirii paliative a bolnavilor incurabili în stadii terminale. Parteneriatul public-privat dintre Primăria Oradea şi compania Repcon s-a consolidat în martie 2012, când cele două entităţi au decis să vină în ajutorul bolnavilor de cancer din Bihor. Astfel, atât primăria cât şi compania au răspuns campaniei “Oradea pune suﬂet”, campanie prin care Fundaţia Hospice Emanuel încerca să strângă fonduri pentru construcţia unui centru de îngrijire de-

De ce... Statistic, în judeţul Bihor mor anual 1.300 de oameni din pricina cancerului, la care se adaugă şi decesele provocate de alte boli incurabile. În ultimele luni de viaţă ale bolnavilor, majoritatea suferă de dureri severe. În medie, la nivel naţional, doar 5% din muribunzi au acces la îngrijirea paliativă. Fundaţia Hospice Emanuel activează încă din anul 1996 şi oferă prin medici, asistenţi medicali,asistenţi sociali şi voluntari o rază de lumină celor aflaţi în suferinţă. Dezvoltarea unei unităţi hospice în Oradea era necesară pentru ca pacienţii şi aparţinătorii să poată avea acces la servicii medicale de specialitate, servicii de asistenţă socială, suport emoţional şi psihologic, consiliere spirituală, şi suport în perioada de doliu. Bolnavii sunt ajutaţi să scape de durerea psihică şi fizică, să-şi trăiască ultimele clipe şi să moară cu demnitate. O dată cu realizarea centrului se estimează că un număr de peste 1000 de pacienţi bihoreni vor avea acces la îngrijire paliativă specializată,în funcţie de nevoile individuale şi de mediul pe care îl preferă (unitate cu paturi, centru de zi, sau domiciliu). De asemenea, vor fi degrevate unele secţii din spitale (Oncologie, ATI) de pacienţi muribunzi. Nu în ultimul rând se va acorda sprijin şi familiilor traumatizate ale pacienţilor, atât pe parcursul bolii cât şi după deces. “Eşti important pentru că eşti tu însuţi, şi eşti important până în ultima clipă a vieţii tale. La hospice vom face tot ce ne stă în putinţă, nu doar pentru a te ajuta să mori în pace, ci te vom ajuta şi să îţi trăieşti viaţa până la capăt.” Dame Cicely Saunders, pionieră a mişcării moderne hospice

dicat muribunzilor. Dacă municipalitatea a hotărât să pună la dispoziţie un teren de 5.000 mp, Mircea Nisteanu a decis ca societatea pe care o deţine să construiască, gratuit, un imobil, de aproape 4.900 mp. Costul clădirii, cu ﬁnisaje, dotare corespunzătoare și asigurarea funcționării pentru 12 luni este estimat la suma de 4.300.000 euro, sumă pe care fundaţia nu o putea asigura fără ajutor. Mircea Nistreanu susţine că la baza deciziei stă tocmai speciﬁcul activităţilor pe care omul de afaceri le are de mai bine de 18 ani, timp în care Repcon s-a remarcat drept cea mai bună companie din România în domeniul gospodăririi apelor. “Compania pe care o conduc nu este străină de protejarea și salvarea vieților oamenilor”, a declarat Nistreanu, făcând referire la șantierele hidrotehnice pe care Repcon le execută în contul Administrației Bazinale Ape Crișuri. În plus, acţionarul Repcon a decis că este momentul să lase în urma sa şi altceva în afara lucrărilor câştigate la licitaţii. Cunoscut orădenilor prin donaţiile pe care le-a realizat către biserici, orfelinate, şcoli, grădiniţe şi spitale, dar şi prin înte-

meierea fundaţiilor “Trei Ursuleţi” şi “Trei ierarhi” care vin în sprijinul copiilor şi bătrânilor din Oradea, Nistreanu sa lăsat o dată în plus impresionat de bolnavii a căror cauză, pentru mulţi, este deja pierdută. Bolnavii de cancer în stadiul terminal, sau cei care suferă de alte boli incurabile şi care, de cele mai multe ori, din pricina sărăciei sau a prejudecăţii, nu au parte de respect şi demnitate în ultimele clipe ale vieţii. “Am fost impresionat de situaţia în care se aﬂă beneﬁciarii Hospice Emanuel. În acelaşi timp însă am vrut să demonstrez că oamenii de afaceri se poate implica şi altfel pentru a dezvolta comunitatea în care îşi duc existenţa. Consider că mediul de afaceri bihorean are resurse pentru a-şi pune amprenta pozitiv asupra societăţii civile”, a subliniat acţionarul Repcon.

Lansare cu ștaif Lucrările de construcţie şi amenajare au luat startul în vară şi se preconizează că vor ﬁ gata în aproximativ trei ani. Piatra de temelie a centrului de îngrijire a fost pusă în data de 12 septembrie în prezenţa unui număr im-

csr Date tehnice Structura de rezistenţă a clădirii va fi realizată din stâlpi şi grinzi din beton armat prefabricat. Planşeele vor fi realizate din beton armat de 15 cm grosime. Acoperişul va fi de tip şarpantă din lemn, iar învelitoarea va fi realizată din ţigle metalice. Închiderile perimetrale se vor realiza din zidărie de cărămidă cu goluri, iar pereţii interiori vor fi realizaţi din zidărie de cărămidă şi panouri de gips carton. Finisajele interioare includ pardoseli din ciment sclivisit în garaj, si din gresie în restul încăperilor. De asemenea se asigură placaje din faianţă, gletuirea pereţilor, tâmplăria PVC. În ce priveşte finisajele exterioare, se asigură tencuială decorativă albă, precum şi placaj piatră naturală-travertin-bej, tâmplărie PVC maro, jgheaburi şi burlane din tablă cărămiziu-maro,învelitoare din ţiglă metalicăcărămiziu. De asemenea, se asigură instalaţii de alimentare cu apă, reţele de canalizare, energie termică şi instalaţii de ventilaţie şi climatizare, precum şi iluminatul sau microclimatul. De la stânga la dreapta: Lavinia raț, reprezentant HOsPIcE, Nicolae Bulc, dir. ec. repcon sA; Mircea Nistreanu, președinte repcon sA; Elizabeth Gitenstein, soția ambasadorului sUA în românia; Mark Gitenstein, ambasadorul sUA în românia; Ilie Bolojan, primar Oradea; Gheorghe carp, manager spitalul Județean Oradea; Paul Negruț, pastor Biserica Emanuel Oradea presionat de oficialităţi şi medici. Alături de Mircea Nistreanu, primarul Ilie Bolojan şi directorul Fundaţiei Hospice Emanuel, Marinela Murg, la eveniment au fost prezenţi ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Mark Gitenstein şi soţia sa, Elisabeth Gitenstein. Soţia ambasadorului, ea însăşi asistentă medicală şi voluntară hospice, a fost cea care a pus, simbolic, piatra de temelie a centrului. Elisabeth Gitenstein a subliniat importanţa evenimentului prin prisma experienţei pe care a acumulat-o făcând voluntariat într-un astfel de centru din Bucureşti. Ea şi-a amintit că la prima vizită făcută în România unui muribund, a cunoscut o femeie de 40 de ani, mamă a cinci copii, bolnavă de cancer în stadiul terminal. Graţie serviciilor de tip hospice, femeia a murit liniştită după ce s-a convins că cel mai mic dintre copiii săi, sprijinit de asistentul social, merge la şcoală şi obţine rezultate bune. Atât oficialii cât şi oamenii de afaceri prezenţi la inaugurarea lucrărilor, au înţeles că efortul lor nu este în zadar atunci când au cunoscut copiii care vor fi beneficiari ai proiectului. Un băieţel de numai patru ani, bolnav de leucemie, şi o fetiţă de cinci ani, a cărei boală degenerativă incurabilă a lăsat-o fără degete la mânuţe, au răsplătit cu flori audienţa. În numele beneficiarilor, directorul Hospice Emanuel, Marinela Murg, a mulţumit celor ce au decis să se implice în proiect, de la arhitect la municipalitate, subliniind totodată importanţa gestului pe care directorul general al Repcon a decis să-l facă. “Mulţumim Primăriei pentru parteneriatul pe care l-a realizat cu noi, mulţumesc societăţii Repcon şi domnului Nistreanu pentru sufletul mare şi sensibilitatea faţă de nevoile celor în suferinţă”, a spus Marinela Murg.

incluse. Repcon amenajează şi platforma de parcare pentru 30 de autovehicule, accese auto de servici, aprovizonare şi parcare, accese pietonale, amenajări exterioare. În cadrul centrului se vor amenaja: un ambulatoriu de specialitate, un centru de îngrijire paliativă la domiciliu pentru adulţi şi copii, centre de zi pentru adulţi şi copii, o unitate de cazare cu paturi pentru adulţi şi o altă unitate de cazare cu paturi pentru copii. Demisolul va adăposti blocul alimentar, farmacia, care va avea circuit închis, spălătoria de rufe, spaţiile tehnice, utilitare şi de depozitare. Accesul la demisol se realizează prin spate de pe strada Făgăraşului printr-un drum amenajat în cadrul incintei. La parter se vor regăsi spaţiile publice, de la zona de recepţie la unităţile cu paturi (11 camere cu 17 locuri de spitalizare pentru adulţi şi cinci camere cu cinci locuri de spitalizare pentru copii), ambulatorii de specialitate

(două cabinete de consultaţii şi un cabinet tratament adulţi, precum şi câte un cabinet de consultaţie şi tratament pentru copii), hidroterapie şi capelă. De asemenea se amenajează centrul de zi pentru adulţi care conţine cameră de zi cu loc de luat masa, cameră de aromoterapie, cameră ﬁzioterapie şi două camera de consiliere. Centru de zi pentru copii va avea cameră de zi, cameră senzorială, cameră terapie prin joc, cameră adolescenţi, cameră psiholog, cameră consiliere, dining şi chicinetă. La etaj se amenajează centrul de educaţie cu spaţiile conexe, inclusiv camerele de cazare pentru voluntarii din alte localităţi care vor veni la instruire. De asemenea se amenajează spaţii pentru serviciul de domiciliu adulţi, spaţii de fundraising, spaţii de management şi spaţii administrative. Estimativ, costurile la construcția clădirii se ridică la 11 milioane lei.

Andreea Costea

O donaţie de milioane Aşa cum şi-a luat angajamentul, Repcon construieşte un imobil de 4.900 mp, pe strada urzo Sandor din cartierul Nufărul. Clădirea are conform proiectului regim de înălţime demisol+ parter+etaj, cu toate funcţiunile

www.transilvaniabusiness.ro

AFACERE

„Excalibur”, gustul medieval al succesului Apărut pe piaţa restaurantelor autohtone în urmă cu şase ani, ca o curiozitate gurmandă cu iz medieval, brandul “Excalibur” a uimit rapid România şi se pregăteşte să cucerească şi America. Povestea deschiderii primului restaurant cu profil medieval din România a început în anul 2006, la Târgu-Mureş, când Lorand Lukacs a decis să-şi pună experienţa din domeniul alimentaţiei publice în ceva nou. Aşa a apărut “Excalibur”, restaurant în care clienţii aveau posibilitatea de a petrece clipe de neuitat savurând nu doar mâncarea de calitate, ci mai ales atmosfera medievală autentică oferită de amfitrioni. “Lucram în acelaşi domeniu înainte. Mă ocupam de baruri. Am avut primul local unde se vindea kebab din Târgu-Mureş, după care am vrut să fac ceva nou, care să nu mai existe pe piaţă. Atunci mia venit ideea cu restaurantul medieval, care era un concept foarte nou, chiar virgin în România. Aşa a apărut în 2006 primul restaurant „Excalibur” în Târgu-Mureş”, îşi aminteşte Lorand Lukacs.

Reţeta succesului, mutată la Bucureşti Întrucât localul din Târgu-Mureş se bucura de succes, după doi ani omul de afaceri a decis că e momentul să deschidă încă un restaurant „Excalibur”. În capitală, acolo unde, deşi concurenţa era drastică, reţeta succesului era aproape asigurată datorită conceptului original cu care erau întâmpinaţi gurmanzii. “Având foarte mulţi clienţi care veneau din Bucureşti, ne-am îndreptat către o piaţă mai mare. Fiind un restaurant cu speciﬁc îţi trebuie o nişă foarte mare de clienţi şi atunci am ales capitala. Am început cu un restaurant mai mic pentru că, recunosc, îmi era frică de Bucureşti. Restaurantul avea aproximativ 100 de locuri, după care, după un an am deschis un alt restaurant, mai

mare, a cărui capacitate ajunge la 300 de locuri. În momentul de faţă, acesta este cel mai mare restaurant medieval din România”, explică Lorand Lukacs.

Visul american Creatorul mărcii „Excalibur” rememorează apoi povestea deschiderii primului restaurant medieval din SUA. Care a început cu o simplă excursie, într-un concediu, suficientă însă pentru a identifica potenţialul uriaş al pieţei de profil de peste ocean. „Apoi a venit ceva neaşteptat, ceva ce nici noi nu am anticipat. Neam dus în vacanţă în SUA, cu familia, şi ne-a lovit visul american ca să zic aşa. Fiind pentru prima dată acolo, ne-a plăcut foarte tare şi am zis să încercăm şi acolo, pe aceeaşi nişă ca la Târgu-Mureş şi Bucureşti. Am revenit acasă, după care după o jumătate de an am plecat iar în SUA, pentru a căuta un spaţiu într-un oraş cu mare potenţial turistic”, afirmă Lorand Lukacs.

“Excalibur” în Los Angeles Restaurantul funcţionează în Los Angeles şi are 200 de locuri, iar americanii au îndrăgit rapid ideea de a servi masa în decor medieval. “Am ales Los Angeles, un oraş foarte mare şi populat. Am deschis acolo în martie 2012 primul restaurant medieval din America. Până la momentul respectiv, americanii nu aveau restaurante cu speciﬁc medieval. Restaurantul are o suprafaţă mult mai mare decât cel din Bucureşti, dar are mai puţine locuri, 200. Clienţii au primit foarte bine deschiderea noului restaurant. A fost mai mult decât ne-am aşteptat, oamenii au fost foarte deschişi. Suntem la început de drum, dar mergem într-o di-

AFACERE “Piraţii din Caraibe” mănâncă medieval Întrebat dacă pe lista clienţilor se află şi actori de la Los Angeles, Lorand Lukacs mărturiseşte că doi protagonişti ai peliculei “Piraţii din Caraibe” au îndrăgit restaurantul „Excalibur” şi au promis că se vor întoarce. „Mi-au povestit colegii din Los Angeles că la un moment dat au fost la restaurant doi actori care au jucat în “Piraţii din Caraibe” cărora le-a plăcut foarte tare atmosfera de la „Excalibur” şi au promis că vor reveni”, povesteşte omul de afaceri.

60 de joburi la „Excalibur” În prezent, restaurantele „Excalibur” asigură aproximativ 60 de locuri de muncă, dintre care jumătate în Los Angeles. “În momentul de faţă avem circa 30 de angajaţi în ţară şi cam tot atâţia în SUA. În America e puţin altfel cu angajaţii, acolo angajarea se face pe oră, nu pe lună, cum e în România. În Los Angeles toată lumea vrea să devină actor şi poţi avea surprize ca azi să vină la serviciu şi mâine să meargă la un casting şi apoi să-ţi spună la revedere, de aceea trebuie să ai o listă mai mare de angajaţi”, explică Lorand Lukacs. recţie bună”, spune omul de afaceri. “Investiţia este una foarte mare pentru noi şi sper să rezistăm pe piaţa americană, una extrem de dură, cu foarte multe restaurante. Însă ﬁind o nişă nouă, sper să reuşim. Dacă aş mai deschide un restaurant, l-aş deschide tot în SUA, dar în alt stat”, adaugă târgumureşeanul.

Marcă înregistrată Referindu-se la valoarea investiţiei, Lorand Lukacs spune că, deşi afacerea este una de familie, iar „Excalibur” e o marcă proprie, în ceea ce priveşte restaurantul din SUA are totuşi doi asociaţi cu care se sfătuieşte şi împreună cu care supraveghează bunul mers al business-ului. “Afacerea a fost şi este una de familie. Chiar la început, înainte să deschidem, neam înregistrat marca. Restaurantul „Excalibur” este o marcă proprie şi sper să o putem menţine şi să o dezvoltăm în România. Am alături de mine doi asociaţi la restaurantul din America, fiecare dintre noi mergând la Los Angeles prin rotaţie, pentru a fi aproape de business”, precizează omul de afaceri.

Alex TOTH

Summary Launched on the local restaurant market six years ago, as a gourmand curiosity with a medieval flavor, the “Excalibur” brand quickly stunned Romania and is preparing to conquer America.

www.transilvaniabusiness.ro

CApItAl Interviu cu Ioan Cuzman, președintele Consiliului de Administrație al SIF Banat-Crișana

SIF Banat-Crișana, profitabil în vreme de criză Reporter: Cum a fost acest an pentru SIF BanatCrișana? A fost afectat de criza economică? Ioan Cuzman, președintele CA al SIF Banat-Crișana: În primul rând trebuie să spun că după părerea mea și în acest an SIF Banat-Crișana va încheia exercițiul financiar cu rezultate destul de bune. Dacă noi am avut un proiect de buget, aprobat de Adunarea Generală din acest an, de 80,6 de milioane de lei, în momentul de față suntem la peste 90 de milioane și conform ultimei discuții pe care am avut-o în Consiliul de Administrație, avem șanse să realizăm cel puțin 100 de milioane de lei profit net. Comparându-ne cu alții, sigur că suntem undeva la mijloc, așa cum s-a întâmplat de mai mulți ani. Am putea și noi să forțăm nota unor performanțe mai mari, însă asta ar conduce în final, poate, la o reducere a substanței economice a SIF-ului. Deși piața ne-ar permite ca să obținem rezultate mai mari, trebuie să spun foarte clar că în tot timpul cât am fost la conducerea și sunt la conducerea acestui SIF am gândit o strategie pe termen lung, mai mult decât atâta sursele noastre investiționale sunt destul de consistente și nu se pune problema de a nu putea să fim participanți activi pe piața investițională din România și nu numai.

Investiții pe piețele europene Rep.: SIF Banat-Crișana a investit și în străinătate? Ioan Cuzman: Începând chiar de anul trecut dar în mod deosebit din acest an avem performanțe destul de consistente pe piața externă și asta eu cred că este o problemă foarte importantă. Adică, să nu ne limităm la piața ﬁnanciară din România, cu componentele ei, monetară și de capital, ci să ne ducem deja și spre exterior, pentru că plecăm de la ideea că sunt totuși o serie de țări în Europa care au reușit să învingă mai bine, să spunem, unele efecte ale crizei generale care se manifestă de atâta vreme. Ori în România există încă, din păcate, destul de multe incertitudini și atunci toate lucrurile acestea ne împing la o anumită prudență visa-vis de perspectivele imediate. Ceea ce nu înseamnă că pe un termen mediu și lung nu s-ar putea găsi soluții. Rep.: În ce țări ați investit? Ioan Cuzman: Avem investiții în primul rând în Austria, unde suntem prezenți cu unu la sută din capitalul social al Erste Bank, care este o bancă prezentă în regiune foarte puternic și care începând din acest an a început să obțină performanțe deosebite. De asemenea suntem prezenți pe aproape toată piața europeană, mai puțin latura sudică, pentru că știm cu toții că pe latura sudică a Uniunii Europene, a Europei, sunt destul de multe probleme și problemele creează incertitudine iar incertitudinea conduce la risc. Acțiunile noastre pe piețele externe, în special în Germania, în alte țări, Franța chiar,

au în vedere și aspectul de intervenție rapidă dar și de prudențialitate. Rep.: Cum a fost privită intervenția dumneavoastră pe aceste piețe străine? Ioan Cuzman: Cel puțin la nivelul performanțelor pe care le obține SIF-ul, ele sunt pozitive și urmărim acest lucru ca să fim foarte agili pe piață, pentru că asta este una dintre condițiile succesului în momentul de față. La nivel de imagine în România, cred că imaginea este pozitivă și eu spun un lucru: este extrem de important ca nu numai investitorii străini să vină la noi în România, dar ar fi foarte bine ca mai mulți investitori români să fie prezenți și pe alte piețe pentru că este foarte clar – un investitor dacă merge în altă țară, vrea să câștige. Este un lucru explicabil. Și atunci de ce să câștige numai alții la noi în țară când ar trebui să câștigăm și noi în alte țări, pentru ca să existe un echilibru. Dacă ar fi să facem o comparație între țările foarte dezvoltate din Europa și

țările care au mai multe probleme vedem că există un deficit de transfer de valori. În general transferul de valori merge, culmea ironiei, dinspre țările mai puțin dezvoltate spre țările dezvoltate. Asta este o problemă foarte importantă asupra căreia noi toți avem obligația să ne aplecăm și să găsim soluții. Rep.: Ați fost interesați și de piața asiatică și mă refer în special la cea chineză? Ioan Cuzman: Nu, ne-am rezumat deocamdată la Europa. Sigur că piața Chinei și piața din sud-estul Europei poate să fie foarte atractivă. Mai mult decât atâta, am avut și o propunere de a intra pe piața americană, care este o piață cu multe perspective însă trebuie să înțelegem mai bine mecanismele de piață din Statele Unite. Și această chestiune trebuie să fie foarte clară deoarece orice litigiu care se judecă cu o firmă din America se judecă pe teritoriul american. În al doilea rând este vorba de faptul că instanțele judecă după alte

CApItAl reguli. Nu este vorba strict numai despre legislație, există o mare diferență de abordare. Cunoaștem principiile de drept european, cunoaștem principiile de drept american, mai mult decât atât, acolo există un anumit sistem de contabilitate care creează destul de multe situații în care să nu înțelegi ce se întâmplă în spatele cifrelor. Și nu mai vreau să scot în evidență o serie de firme importante care au avut mari probleme în Statele Unite, le cunoaște toată lumea și asta tocmai din cauza sistemului de contabilitate. Deci noi mergem pe ideea să ne ducem acolo unde putem să avem investigația și cunoașterea necesară pentru a judeca în cunoștință de cauză. Mai mult, legislația din România se armonizează cu cea din Europa, inclusiv din punct de vedere al situațiilor financiare de sinteză, este vorba de acele, să zicem, situații de raportări financiare care să fie în concordanță cu ceea ce instituie ca regulă în Uniunea Europeană. Deci, deocamdată credem că este cazul să facem pași succesivi, să nu ne aventurăm în cine știe ce afaceri pe care noi nu le putem investiga și cunoaște. Din acest motiv eu, cel puțin, am cerut colegilor care sunt în această zonă, să se limiteze la piața europeană care și ea oferă destul de multe oportunități.

România, încă în criză Rep.: Specialiștii de la BNR au explicat că 2013 va fi un an destul de greu din punct de vedere financiar. Sunteți de acord cu această opinie? Ioan Cuzman: Din păcate, îmi pare rău să spun că eu sunt absolut convins și asta o spuneam înainte de a se exprima reprezentanții BNR, pentru că noi trebuie să înțelegem câteva lucruri simple. Pe de o parte, să analizăm situația din punct de vedere al realității economico-sociale, ceea ce noi, profesioniștii, spunem că facem analiza fundamentală pe indicatorii fundamentali și în al doilea rând să vedem și o serie de aspecte emoționale care există pentru că aceste două componente până la urmă au o influență foarte mare asupra prețurilor. Revenind la acea componentă de analiză pe realități, din păcate, o spun, România se află încă în criză. După părerea mea nu a ieșit din recesiune pentru că micile variații ale produsului intern brut nu sunt de natură să ne conducă la concluzia că am ieșit din recesiune. Există o anumită, să-i zicem, stabilitate, dar aceasta este pe un palier foarte jos. Din cele 27 de țări ale UE, România și Bulgaria sunt pe ultimele locuri în ceea ce privește produsul intern brut pe cap de locuitor. Și sunt la o distanță, din păcate, suficientă față de următorii dar și mai mult față de media europeană. În acest context sigur că orice transfer de valori se face în defavoarea României. Aș putea să dau un exemplu: dacă PIB-ul pe cap de locuitor în Grecia, atât de mult discutată și cu atâtea probleme, este de cca. 18.000 euro pe cap de locuitor, noi, la nivelul de populație care mai este în România avem un PIB de cca. 8000 euro pe cap de locuitor. Sigur, sunt și statistici cu cinci mii și ceva de euro pe locuitor, toată chestiunea este la ce ne raportăm. Dar nu pun problema unor țări ca Luxemburgul și alte țări mai dezvoltate care au un PIB la care noi nici nu ne putem gândi. Atunci se pune întrebarea, acest PIB atât de mic ce responsabilități ale statului mai poate asigura și ce potențial de creștere poate să influențeze? Aproape zero. Rep.: Cum se reflectă PIB în economia României? Ioan Cuzman: Noi suntem doar în zona constrângerilor bugetare, a constrângerilor fiscale dar fără să putem să

www.transilvaniabusiness.ro

angajăm absolut nici un proiect de dezvoltare economico-socială consistent. Toată lumea discută despre PIB. Să lămurim de fapt ce înseamnă PIB-ul, ce înseamnă structura lui, pentru că aici este problema. PIB înseamnă suma valorilor adăugate brute într-o economie, într-un exercițiu financiar, care ajung la finalitatea procesului economic. La acestea se adaugă și taxele pe produse. Putem să ne dăm seama că atunci când s-a declarat că PIB-ul României a crescut cu 1,5 %, a crescut din cauză că s-a mărit TVA-ul. Deci nu era o creștere fizică. Și aici este problema pentru toți decidenții, indiferent de locul și nivelul lor. Să înțeleagă ce înseamnă această structură a PIB-ului pentru că din acest PIB, așa cum este el, de cca. 130 de miliarde, numai 32% este în mâna statului. Și atunci întrebarea este simplă: ce trebuie să facă cei care decid la nivel guvernamental, la nivel de stat ca să crească acest PIB. Și eu o spun acuma fără nici o reținere: România va avea dificultăți în continuare până nu ajunge cel puțin la 200 de miliarde PIB total, ceea ce ar însemna peste 10.000 euro pe cap de locuitor. Eu socotesc că statul se împrumută permanent și citesc cu îngrijorare că mereu se declară că statul a mai luat împrumut, a mai luat împrumut, ba un miliard și jumătate, ba șase sute de milioane, ba opt sute de milioane și atunci ne gândim la datoria publică care a trecut de 40 de miliarde, deci este un semn de îngrijorare și eu cred că sarcina esențială și primordială a tuturor celor care decid este să vină și să găsească soluții de creștere a PIB-ului. Rep.: Mai există șanse de redresare economică? Ioan Cuzman: Cu toate că România se află într-o situație extrem de dificilă, după părerea mea încă mai există șanse. Dar pe măsură ce trece timpul ele devin din ce în ce mai reduse. Și aș putea să spun că dacă anul acesta am avut de plătit 1,9 miliarde de euro datorii pe termen scurt, acum FMI vine și spune: dacă mai vreți bani, atunci trebuie să-i plătiți pe ăștia. Ori, noi luăm bani împrumut în continuare. Anul viitor avem datorie scadentă de peste cinci miliarde. Deci în acest context, sigur că există foarte multe motive de îngrijorare.

Crearea de locuri de muncă, declarații politice Rep.: De ce există motive de îngrijorare? Ioan Cuzman: Există motive de îngrijorare după părerea mea și asta am spus-o în foarte multe medii. Tre-

buie să ne gândim la acei factori de antrenare în economie. Și factorii de antrenare în economie nu pot să fie decât cei care depind în primul rând de ceea ce poate să dispună România. Și aici sunt câteva lucruri importante și putem discuta despre valorificarea inteligenței umane, despre potențialul a ceea ce crește din pământ încă, putem discuta despre ceea ce încă mai există sub pământ și n-a fost prăduit și putem discuta de resursa umană. Trebuie să rezolvăm problema reindustrializării României. Ar trebui să luăm în considerare inteligența umană, ca singura resursă inepuizabilă și pentru care nu avem programe de dezvoltare, începând de la sistemele de educație, de la modul cum sunt antrenați oamenii. O chestiune asupra căreia nu reflectăm suficient este faptul că cca. trei milioane și jumătate de români pribegesc prin țări străine. Și produc PIB sau creează dificultăți în țările respective când ei ar trebui să vină înapoi în România și să aibă o șansă să ducă o viață decentă. Și asta o spun cu foarte multă seriozitate. Observ în declarațiile multor politicieni și chiar în programele de guvernare că vom crea nu știu câte locuri de muncă. Rep.: Și nu pot fi create locuri de muncă? Ioan Cuzman: Eu spun: nu se pot crea locuri de muncă, pentru că nu a existat un mediu de afaceri corespunzător și nu există acele nuclee de afaceri care să absoarbă forța de muncă. Și dacă ne uităm pe structura ocupațională a populației din România vedem că un număr foarte mare sunt în economia de subzistență în zone rurale. Sunt 2,8 milioane de lucrători în economia reală, există acel număr de pensionari și această problemă demografică începe să devină foarte complicată în general în lume, dar mai mult decât atât în România. Pentru că din cei trei milioane care sunt în străinătate, poate două milioane și jumătate au o mare valoare, au un mare potențial de a contribui la creșterea valorii adăugate și inclusiv a PIB-ului. Deci România trebuie să găsească soluții pentru ca acești oameni să se întoarcă înapoi, să trăiască în România. Și asta nu în sensul naționalist, ci să înțeleagă că aici se pot valorifica la adevăratul lor potențial.

A consemnat Sorin Trocan

turism

Arena, Isuica şi A&B. Business relaxant în ofertele grupului Drill

Calitate, linişte, perseverenţă şi devotament. Sunt câteva dintre atributele care caracterizează Hotelul Arena din Tîrgu-Mureş. Un complex care îi poate mulţumi şi pe cei mai exigenţi musaﬁri. Situat la 1,5 km de centrul oraşului, lângă zona bazelor sportive mureşene, Arena face parte din Grupul Drill, ce mai cuprinde o bază sportivă modernă şi încă două pensiuni: Isuica, în Sovata, şi A&B, în Ernei. Detalii despre toate acestea şi multe altele găsiţi într-un interviu cu managerul hotelului, Larisa Năsăudean. Rep.: De ce încă un hotel în grupul Drill? Larisa Năsăudean: Turismul business este una dintre cele mai dinamice componente ale activităţii turistice, astfel că dezvoltarea acestei ramuri la nivel naţional şi internaţional a făcut ﬁrească apariţia Hotelului Arena la sfârşitul anului 2008, în grupul DRILL INVEST SA. Grupul deţinea deja Pensiunea A&B din Ernei, ce deserveşte turismul leisure, şi Pensiunea Isuica din Sovata, care deserveşte atât turismul leisure, cât şi componenta de team buildinguri şi traininguri şi a celui business.

însă lucrurile bine făcute au şanse mari de reuşită. Hotel Arena şi-a deschis porţile în 2008, ﬁind unul dintre primele hoteluri de 4 stele din Tîrgu-Mureş. S-a evidenţiat printr-un design cochet şi printr-o atmosferă intimă. Încă de la început, am pus accent pe calitatea serviciilor şi, în poﬁda problemelor economice globale, hotelul a păstrat şi chiar a îmbunătăţit serviciile oferite. De altfel, oferta hotelului conţine o listă de servicii directe şi complementare de ultimă oră în domeniul turismului: de la Sala de conferinţe tehnologizată, la opţiunile de petrecere a timpului liber în cadrul propriei baze sportive.

„Dacă e business şi vorbim de hotel, vorbim de Hotel Arena”! Bază Sportivă cu surprize Rep.: Nu e riscantă o astfel de investiţie, între atâtea hoteluri, pe fondul problemelor economice existente? Larisa Năsăudean: Sigur că e. De fapt, în toate domeniile există un risc, mai ales unde e concurenţă,

Rep.: Şi dacă tot aţi amintit de Baza Sportivă, aş dori să vă întreb ce planuri aveţi în acest segment al activităţii companiei? Larisa Năsăudean: Baza Sportivă este dotată cu o sală de ﬁtness de nivel european, o sală de aerobic

unde se organizează cursuri de gimnastică ritmică pentru copii şi 6 terenuri de tenis cu zgură (fără alţi înlocuitori), de cea mai bună calitate. Dintre acestea, două sunt deschise pe tot parcursul anului, iarna ﬁind acoperite cu balon cu aer cald, cu o temperatură constantă de 20 de grade. Planurile de dezvoltare includ, printre altele, îmbunătăţirea sălii de ﬁtness cu noi aparate, dar surpriza mare este aducerea unui nou sport, nepracticat încă în Tîrgu-Mureş. Dorim să păstrăm surpriza până la lansarea acestuia, nu peste mult timp.

10 cu câştig! Rep.: Cum vă atrageţi clienţii? Larisa Năsăudean: Încercăm să aducem clienţi pe toate canalele tradiţionale de promovare, prin reclame, colaborări cu agenţii, implicare în diverse programe, dar punem un accent deosebit pe menţinerea clienţilor existenţi, prin ﬁdelizare. De exemplu, ultima

turism

campanie pe care am promovat-o este ceea ce noi am numit: ,,10 plus un weekend la Pensiunea Isuica”, adică la 10 cazări acumulate până în 31 martie 2013, toţi clienţii Arena Hotel primesc un voucher de 50% reducere la un weekend la Isuica. Asta înseamnă că plăteşti doar jumătate din preţ pentru un weekend întreg cu mic dejun şi facilităţi. Oferim, astfel, siguranţă şi recompense clienţilor noştri.

La Isuica, în echipă Rep.: De ce aţi ales Isuica ca recompensă? Larisa Năsăudean: Pentru că nu are cum să nu-ţi placă la Isuica. Este o pensiune primitoare, aﬂată la So-

www.transilvaniabusiness.ro

vata, într-un cadru natural foarte plăcut şi liniştit. Dar să fiu mai explicită… Pensiunea (situată la 4 km de Sovata) se află lângă o colină, înconjurată de multă verdeaţă şi linişte. Are spaţii de joacă pentru copii, anul trecut fiind finalizată şi o piscină în aer liber. Are un teren de tenis de câmp, sală de biliard, tenis de masă, saună, sală de fitness, sală de mese, bucătărie complet echipată. Are tot ce ţi-ai putea dori într-o vacanţă. În plus, clienţii pot experimenta gătitul unei cine în echipă, pregătirea unui grătar în competiţie la locul special amenajat sau pot avea cazare full board cu mâncăruri tradiţionale din bucătăria românească şi ungurească, specifică locului. Nu degeaba Isuica a adăpostit, de-a lungul timpului,

numeroase team buildinguri şi traininguri pentru diverse companii din judeţ şi din afara acestuia. S-au organizat, de asemenea, seri cu speciﬁc unguresc, cină la proţap şi alte specialităţi, în funcţie de eveniment şi, bineînţeles, de cerinţele clienţilor precum şi de curiozitatea acestora. Rep.: Care sunt planurile pentru viitor? Larisa Năsăudean: Este simplu. Întotdeauna vom avea ca obiective satisfacerea clienţilor noştri, iar acest lucru include, inevitabil, dezvoltare, seriozitate, perseverenţă. Adică vom ﬁ atenţi la tot ceea ce înseamnă noutate în materie de servicii hoteliere.

A consemnat Florin Marcel Şandor

afacere

Regele bucătăriilor ergonomice Visul oricărei gospodine este să aibă în bucătărie totul la îndemână, în momentul în care gătește, dar și după ce masa s-a încheiat și urmează curățenia. Acest vis este cu atât mai complicat de realizat cu cât majoritatea românilor locuiesc la bloc, unde spațiul este limitat. Clujeanul Ferencz Butyka a înțeles această nevoie și, la începutul anilor 1990, şi-a făcut primul plan de afaceri, după care funcționează și acum: să realizeze bucătăriile cele mai eficiente pentru spațiile disponibile. Planul inițial de afaceri a lui Ferencz Butyka suna astfel: în Cluj și împrejurimi trăiesc aproximativ 150.000 de familii. Acestea își schimbă mobilierul de bucătărie cel puțin o dată la 25 de ani. “Calculul meu a fost simplu: îmi ajunge dacă realizez 5% dintre aceste lucrări. Asta înseamnă 300 de bucătării. Şi așa s-a și întâmplat. Ce îți propui, asta obții, dacă ești consecvent”, a dezvăluit omul de afaceri clujean. Intrarea României în Uniunea Europeană i-a dat un pic peste cap planurile inițiale, pentru că în economia europeană această afacere a designului și execuției de mobilier la comandă, fie pentru bucătărie, fie pentru alte încăperi, funcționează în alt sistem. “Înainte de aderare aveam 21 de angajați și distribuiam în 11 județe. Prin deschiderea granițelor și din punct de vedere economic, a venit peste noi o concurență mai pregătită, care beneficia şi de o tehnică mai avansată. Mi-am dat seama că în occident totul este realizat din module, elemente care se pot combina. În economia de piață actuală să știi Lego este esențial”, spune omul de afaceri despre cum a resimțit firma sa șocul integrării. Atunci a fost momentul în care a regândit totul. Nu a renunțat la fabricarea de unicate, însă în paralel a început să realizeze mobilier în serie, modular. În perioada 2005-2007 a creat o bază logistică, a investit în utilaje moderne, a deschis o linie de credit şi a selectat personal capabil să se adapteze la noul stil de lucru. În plus, în 2008, a deschis un showroom, pentru dotarea căruia a cheltuit 45.000 de euro.

Public țintă, oamenii practici De meserie modelator în lemn, Ferencz Butyka a aﬂat destul de repede că în economia de piață sunt foarte

profitabile afacerile de nișă. “Profilul clientului meu este cu vârsta între 35 și 55 de ani, care caută lucrurile practice, locuiește în spații mici pe care dorește să le eficientizeze. Pentru mine, mobilier personalizat înseamnă că e realizat după personalitatea clientului, nu a designerului. Cu toate acestea, pentru cine dorește, asigurăm, contra cost, și consiliere şi consultanță de specialitate”, mai spune specialistul în realizarea de bucătării ergonomice. Și când aude de conceptul de ergonomie, omului de afaceri clujean parcă îi strălucesc ochii de mândire. Arată oricui este interesat cum știe să folosească spațiul din colțul unei bucătării, cum arată o cămară modernă, încorporată în mobilierul de bucătărie, ba chiar balamalele “anti-soacră”, cu ajutorul cărora nici o ușă nu poate fi trântită, datorită unor amortizoare speciale. Specialistul spune că pentru un spațiu mic cheltuielile de realizare a mobilierului sunt mai mari, pentru că trebuie găsite idei și soluții tehnice ingenioase de exploatare a spațiului. Așa se face că prețul unei bucătării bine gândite și dotate, realizate de Casa Butyka, începe de la 1.600 de euro. Firma clujeană este și intermediar pentru furnizorii de electrocasnice Ariston-Hotpoint, Bosch, Franke, Blanco sau MKA.

Lucrează în stil asiatic, dar plătește ca americanii “Noi lucrăm în stil asiatic, adică șeﬁi au biroul în mijlocul atelierului, își fac concediile în același loc cu angajații și conduc același tip de mașină. Cu toate acestea, îmi

Summary any housewife’s dream is to have everything at hand in the kitchen, both while cooking and when the meal is ready and she has to clean up. is dream is all the more diﬃcult to achieve as most romanians live in apartment buildings, where space is limited. ferencz Butyka from cluj understood this need and made his ﬁrst business plan in the early 1990s, and it is still in operation today: designing suitable kitchens for available spaces.

plătesc angajații în stil american, o dată pe săptămână, să știe exact pentru ce vin lunea la muncă”, a mai spus omul de afaceri clujean. Ferencz Butyka are o filosofie a muncii insuflată de părinții săi, încă de când era copil. “Toți aveam obligația de a avea, mai întainte de toate, o meserie în mână”, a mai spus Butyka. El își mai conduce afacerea și după un alt principiu: cel al clientului mulțumit. De aceea, pe orice fluturaș, broșură sau alt material publicitar al firmei se află numărul patronului, pentru ca eventualele reclamații să ajungă direct la el.

Secretele bucătăriei ergonomice Printre micile “trucuri” folosite pentru a eficientiza spațiile mici dintr-un apartament de bloc, se află folosirea sertarelor cu extragere totală, separatoarele amplasate stategic în dulapuri. Practic, fiecare corp de mobilier conține în interior altceva, ingenios, care face ca bucătarul sau bucătăreasa să aibă totul la îndemână, pentru a facilita toate operațiunile din zona de gătit.

Cine este Ferencz Butyka De meserie modelator în lemn, Ferencz Butyka a lucrat 20 de ani la fabrica Unirea. După 1989 până în 1996 a lucrat la Înfrățirea Cluj, denumirea sub care au fost reunite fostele ateliere de tâmplărie ale unui CAP de la marginea Clujului. Apoi a înființat firma Mobstil, dar pentru că nu a reușit să impună pe piață acest brand, în 2004 deoarece toată lumea zicea: “Du-te la Butyka” și-a schimbat numele firmei în Casa Butyka. Spune că pentru el este foarte important brandul, chiar dacă nu a vrut să-și folosească numele de familie de la început; în primul rând pentru a nu pune presiune pe copiii săi, dar și pentru a nu crea impresia de “cult al personalității”.

Ana Florescu

Beauty

“Misaki”, experienţa frumuseţii înfloritoare Doamnele, domnişoarele şi domnii aflaţi în căutarea soluţiilor eficiente de înfrumuseţare sunt aşteptaţi într-o atmosferă niponă la salonul „Misaki” de pe strada Călăraşilor nr. 47 din Târgu-Mureş, a cărui deschidere oficială a avut loc sâmbătă, 3 noiembrie 2012.

Preţuri accesibile Având o experienţă de aproximativ un deceniu în industria frumuseţii, Teodora Marian s-a decis că e vremea să îşi deschidă propriul salon, unde toţi clienţii să beneficieze de servicii de calitate, dar mai ales să se simtă răsfăţaţi. “Îmi doresc ca toţi clienţii care vor veni la salonul „Misaki” să aibă parte în primul rând de o ambianţă foarte plăcută şi relaxantă astfel încât să se detaşeze de orice griji pe care le au. Scopul nostru este să-i facem mai frumoşi pe cei care ne calcă pragul, iar clienţii vor beneficia de servicii de manichiură, pedichiură, cosmetică şi coafor. Tarifele sunt gândite astfel încât orice femeie sau bărbat să îşi permită serviciile noastre”, a afirmat Teodora Marian, managerul salonului „Misaki”.

Atmosferă relaxantă Potrivit acesteia, denumirea salonului vine din limba japoneză. „Mi-am dorit un altfel de salon, puţin diferit de cele clasice. Aşa am găsit denumirea de „Misaki” care în japoneză înseamnă „frumuseţe înfloritoare”. Însă nu ne rezumăm doar la denumire deoarece şi designul este de inspiraţie niponă. Sperăm ca toţi clienţii să se simtă excelent la „Misaki”, a subliniat Teodora Marian. “De asemenea, clienţii vor fi întâmpinaţi cu muzică ambientală, precum şi o ceaşcă de ceai sau cafea, iar clienţii fideli vor beneficia de card de fidelitate”, a completat managerul salonului „Misaki”.

Personal caliﬁcat Echipa salonului “Misaki” este alcătuită din Teodora Marian, Ildiko Gal - cosmeticiană, Angela Roman - coafeză şi Simona Sideriaş - asistent manager. „Personalul este caliﬁcat

şi are experienţă în domeniu, iar salonul va suporta cheltuielile de participare la diverse cursuri de perfecţionare pentru colegele mele”, a explicat Teodora Marian, care va lucra cot la cot cu colegele sale astfel încât clientele “Misaki” să se bucure de experienţa unică a frumuseţii înﬂoritoare.

Roxana Luca, imaginea “Misaki” Imaginea salonului “Misaki” este Roxana Luca, fostă miss a Colegiului Naţional “Unirea” din Târgu-Mureş, în prezent elevă în clasa a XII-a. „Am acceptat să devin imaginea salonului deoarece agreez acest gen de activităţi şi în plus chiar îmi place foarte mult „Misaki” şi oamenii care lucrează aici”, a declarat Roxana Luca. Pentru rezervări şi informaţii suplimentare, clienţii „Misaki” sunt invitaţi să sune la numărul de telefon 0722-64.72.54.

Alex TOTH