Transilvania Business 28 by Transilvania Business

REVISTĂ ECONOMICĂ • TIRAJ 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 28 • feb 2013

pag. 5-7 Larix se extinde Natürlich pag. 9-19 Ladies First pag. 27-32 Parcurile fotovoltaice, boom sau bulă verde?

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story Larix se extinde Natürlich

5-7 INDUSTRIE Romaltyn vinde 49% din acţiuni

34-35 AUTO 20-21

Cum a devenit Autoworld performerul pieţei auto

46-47

INTERVIU

AGRICULTURĂ

Care sunt ingredientele succesului polonez?

Dafcochim, prietenul fermierilor transilvăneni

42-43 ARTĂ Artmark, noua dimensiune

56-57

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ARAD Lotul II, aproape finalizat Până în aprilie, austriecii de la Alpine ar trebui să finalizeze lucrarea de construcţie a lotului II al autostrăzii Nădlac – Arad. Potrivit ultimei estimări a contractorului, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, stadiul fizic de realizare a lucrărilor este de aproape 80%, ceea ce înseamnă că executantul trebuie să accelereze construcţia. Tronsonul de drum înseamnă aproape 17 km, pentru care statul român va plăti 95,7 milioane de euro. O problemă nerezolvată rămâne însă construcţia lotului II care a fost abandonată după rezilierea contractului cu Romstrade, firma deţinută de omul de afaceri Nelu Iordache. Acesta este anchetat pentru presupusa delapidare a fondurilor alocate de Uniunea Europeană şi statul român pentru această lucrare.

BIHOR Veste bună cu Turism Felix Acţionarii Turism Felix Băile Felix au un motiv de bucurie în luna martie. La Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor (AGOA) ce va avea loc în 22 martie 2013, deţinătorii capitalului social majoritar al companiei vor decide repartizarea profitului net obţinut în 2012, după cum urmează: 55 % dividende, iar cota de 45 % va fi destinată reinvestirii. Suma ce va fi alocată dividendelor se ridică la 1,49 de milioane de lei, ceea ce înseamnă 0,0030 lei dividend brut/acţiune. În cadrul şedinţei AGOA, acţionarii vor aproba şi bugetul de venituri şi cheltuieli, precum şi strategia de dezvoltare ale companiei în 2013. Data stabilită de înregistrare pentru identificarea acţionarilor asupra cărora se răsfrâng efectele hotărârilor Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor este 10 aprilie 2013. Acţionarul majoritar al Turism Felix Băile Felix este SIF Transilvania.

Proiect transfrontalier Primăria municipiului Oradea şi Universitatea din Debrecen vor fi partenere în proiectul "Standarde comune de calitate în domeniul chirurgiei la nivelul euroregiunii Bihor-Hajdu Bihar", finanţat prin programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013. Proiectul, cu o valoare de 2 milioane de

euro, îşi propune îmbunătăţirea sistemului medical transfrontalier, implementarea unui mecanism de cooperare în domeniul intervenţiilor chirurgicale la nivelul euroregiunii şi diversificarea serviciilor medicale prin investiţii în infrastructură şi echipamente medicale complementare. Concret, Spitalul Judeţean Bihor şi Clinica din Debrecen vor avea protocoale comune în domeniul chirurgiei.

BISTRIŢA-NĂSĂUD Retehnologizare la Comelf Comelf Bistriţa se modernizează. Compania bistriţeană ce activează în domeniul producţiei de echipamente pentru construcţii şi protecţia mediului a obţinut o finanţare nerambursabilă în vederea retehnologizării capacităţii de producţie. Pentru a asigura întreaga sumă necesară, conducerera societăţii va solicita acţionarilor, la şedinţa Adunării Generale din 28 martie, aprobarea contractării unui credit de investiţii de 3,3 milioane de euro şi a unui credit suport de 2,3 milioane de euro. Durata de rambursare a creditelor a fost stabilită pentru cinci ani, respectiv 2 ani şi trei luni. Comelf Bistriţa este deţinută de Uzinsider Bucureşti, care are 77,07% din capitalul social.

BRAŞOV Parteneri pentru Braşov-Comarnic Două companii - China Communications Construction Company Limited şi Impregilo S.p.A - Salini(Italia), res pectiv două asocieri de firme Asocierea Vinci (Franţa)- Aktor (Grecia) - Strabag (Austria) şi UMB Spedition-Tehnostrade (România) au depus oferte pentru construcţia autostrăzii Braşov – Comarnic. Valoarea proiectului este estimat la 1.5 miliarde de euro şi ar urma să fie concesionat pe o perioadă de 30 de ani, construcţie, operare şi întreţinere. Autostrada va avea în jur de 58 de kilometri. Dacă execuţia acestei autostrăzi ar fi încredinţată unui investitor privat, ar fi o premieră pentru România, fiind primul proiect care s-ar realiza din fonduri particulare.

CLUJ David Ciceo, la şedinţa ACI David Ciceo, director general al Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca şi preşedinte al Asociaţiei Aeroporturilor

din România, a participat la cea de-a 89-a şedinţă a Consiliului Director al Airports Council International (ACI) Europe ce s-a desfăşurat la Bruxelles. În cadrul aceastei şedinţe s-a revizuit progresul unor importante probleme legislative şi noi reglementări cu privire la: EU Airport Package – referitor la capacitatea aeroportuară, precum şi revizuirea reglementărilor UE cu privire la sloturi, serviciile de handling la sol şi restricţiile de zgomot, ajutorul de stat – revizuirea Reglementărilor CE cu privire la finanţarea aeroporturilor, drepturile pasagerilor & regula unui singur bagaj, respectiv tarifele aeroportuare. Alt subiect dezbătut în cadrul şedinţei a fost implementarea programului SESAR (Single European Sky ATM Research). ACI Europe este o organizaţie cu profil aviatic care reprezintă interesele a peste 400 de aeroporturi din 46 de ţări europene. Membri acesteia înregistrează peste 90% din traficul aerian comercial din Europa, deservind aproape 1,5 miliarde pasageri şi transportul a peste 18 milioane tone de marfă. David Ciceo este membru al Consiliului Director al ACI EUROPE începând cu data de 16 iunie 2011 când a fost ales în cadrul celei dea 21-a Adunări Generale a acestei organizaţii pentru a reprezenta aeroporturile din sub-regiunea de est a Europei.

Investiţie la Ursus Producătorul de bere Ursus Breweries vrea să crească de aproape cinci ori capacitatea de producţie a fabricii de la Braşov, astfel încât să ajungă la 5 milioane de hectolitri pe an. Acest proiect presupune o creştere graduală, ce va avea loc în şase faze, şi care va dura în jur de 15 ani. Ursus are fabrici la Buzău, Braşov şi Timişoara şi o unitate de producţie de capacitate mică la Cluj. Ursus

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Breweries face parte din Grupul SABMiller şi este unul dntre cei mai importanţi jucători de pe piaţă, alături de Heineken, Bergenbier şi URBB, deţinătorul mărcii Tuborg.

HARGHITA Finanțare pentru Tușnad Băi Acţionarii principali ai Tuşnad SA Băile Tuşnad - SIF Transilvania şi SIF Oltenia – au găsit soluţia pentru refinanţarea creditelor contractate de firmă pentru modernizarea fostului hotel Olt, în prezent Ozone. Deţinătorii titlurilor societăţii pe acţiuni au cumpărat 2,8 milioane de obligaţiuni emise de Tuşnad SA Băile Tuşnad. Cele două SIF-uri deţin aproape 93 % din capitalul social al companiei harghitene.

HUNEDOARA Majorare de capital Până în 6 martie, cei interesaţi îşi pot exprima opinia asupra proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea strategiei de privatizare a unui pachet de acţiuni nou emise prin ofertă publică de majorare a capitalului social a Societăţii Comerciale Complexul Energetic Hunedoara S.A. Proiectul de hotărâre conţine elemente privind declanşarea şi derularea etapelor necesare implementării strategiei de privatizare prin majorare a capitalului social prin aport de capital privat, în cadrul căreia va fi oferit spre subscriere investitorilor un pachet de actiuni nou emise reprezentând 105% comparativ cu capitalul social existent anterior majorării capitalului social. Totodată, se prevede că reprezentanţii statului în adunarea generală a acţionarilor societăţii vor fi mandataţi pentru a nu aproba un preţ de vânzare a acţiunilor nou-emise inferior valorii nominale a acţiunilor nou emise.

MUREŞ E.ON Myline Clienţii casnici E.ON pot primi facturile electronice de gaze naturale în baza unei opţiuni exprimate pe portalul E.ON Myline, care poate fi accesat prin crearea unui cont client pe pagina www.myline-eon.ro. E.ON Energie România a anunţat că funcţionalităţile platformei E.ON Myline au fost extinse, iar serviciul a fost optimizat în vederea introducerii facturii electro-

nice, fiind asigurată, totodată, o securitate crescută a datelor cu caracter personal, precum şi reducerea timpului de răspuns la solicitările utilizatorilor. Clienţii vor fi notificaţi lunar prin email de emiterea facturilor electronice, acestea fiind documente cu valoare fiscală. Numărul de clienţi ai companiei care au optat pentru serviciile online a ajuns în prezent la circa 140.000 de utilizatori. Pentru promovarea noului serviciu compania va derula şi o campanie care va oferi numeroase premii. La cursa pentru premiile campaniei, care constă în 20 de frigidere si 10 maşini de spălat, pot participa clienţii casnici persoane fizice, înscrierea în concurs fiind făcută automat pe www.myline-eon.ro, prin exprimarea opţiunii pentru primirea facturii în format electronic. Utilizatorii care şi-au exprimat această opţiune înaintea începerii campaniei vor intra automat în tragerea la sorţi.

SATU MARE AEGR-DRW merge mai departe Asociaţia Economică GermanoRomână (AEGR) – Deutsch-Rumänische Wirtschaftsverein (DRW) Satu Mare va organiza şi în acest an două manifestări ce tind să devină tradiţie: expoziţia „Fabricat în Satu Mare” – în luna mai - şi Oktoberfest. Decizia a fost luată la prima şedinţă din acest an a asociaţiei care a avut loc la sfârşitul lunii ianuarie. În timpul şedinţei a fost prezentat, de asemenea, raportul întâlnirii organizată de Camera de Comerţ a Germaniei -Auslendische Handelskammer (AHK) – în clădirea Parlamentului României, respectiv a fost anunţată apariția celui mai tânăr club de afaceri germano-român, înfiinţat la Tîrgu-Mureş.

TIMIŞ Siguranţă pe aeroport Aeroportul Internaţional Timişoara «Traian Vuia» (AIT) a mai făcut un pas înainte pentru creşterea siguranţei pasagerilor şi a aeronavelor. Compartimentul de prevenire şi stingere a incendiilor din cadrul AIT-TV a fost dotat cu două autospeciale performante, de mare capacitate, astfel încât timpul de intervenţie în caz de incident să nu depăşească 3 minute, aşa cum este prevăzut în standardele inter-

naţionale. Banii au fost asiguraţi din traficul de marfă care a înregistrat o creştere de peste 35 la sută în 2012. Aeroportul Internaţional Timişoara «Traian Vuia» (AIT) a înregistrat în 2012 un profit brut de 9.746 mii lei, în creştere faţă de anul 2011. Veniturile totale înregistrate, în anul care s-a încheiat, se apropie de 52.000 mii lei, în condiţiile unei cifre de afaceri de peste 47.000 mii lei. Aeroportul a reuşit ca în 2012 să obţină o creştere de peste 35% a traficului de marfă faţă de 2011, ceea ce a compensat scăderea traficului de pasageri, cu 13 %. În ciuda numărului mai redus de pasageri, AIT şi-a consolidat poziţia a doua în clasamentul aeroporturilor după Aeroportul Otopeni.

Despăgubiri pentru Nabucco Ministerul Economiei a publicat un proiect de lege care ar urma să reglementeze Nabucco. Conform estimărilor realizate de autorităţi un număr de 16.000 de persoane deţinătoare de terenuri şi construcţii, inclusiv din Timiş, ar urma să fie afectaţi de această conductă. Noul proiect de lege stabileşte modul în care vor fi plătite despăgubirile pentru terenurile şi construcţiile afectate de respectiva conductă de transport gaze naturale. În expunerea de motive a proiectului de lege elaborat de Guvern, se stabileşte expres că drepturile de superficie şi servitute de care va beneficia compania Nabucco România vor fi exercitate fără a necesita consimţământul prealabil din partea proprietarilor actuali sau a titularilor de activităţi asupra terenurilor, cu condiţia plăţii unei compensaţii de către companiile Nabucco către aceştia. Toate aceste prevederi restrictive, din cauză că există pericolul ca proiectul să fie oprit de la construcţie în cazul apariţiei unor eventuale litigii.„Compensaţia va fi compusă din două elemente, respectiv indemnizaţia care va fi plătită proprietarilor terenurilor în schimbul limitărilor aduse dreptului de folosinţă asupra terenurilor ca urmare a construirii şi operării proiectului Nabucco, şi despăgubirile pentru daunele (dacă vor exista) suferite cu ocazia executării lucrărilor aferente proiectului Nabucco în legătură cu terenurile traversate de conducta de gaze naturale Nabucco sau aflate în vecinătatea acesteia”, se mai arată în proiect. S.C. Nabucco Gas Pipeline România S.R.L. are ca asociat unic Nabucco Pipeline International GmbH.

Pagini îngrijite de Ligia VORO

esenţial Fondator Aurelian Grama Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Editor General Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Editor: Lucian Lazăr

De la Thales din Milet la noul rege al Olandei

Redacția Redactor șef: Claudiu Pădurean (0744-566.444) claudiu.padurean@transilvaniabusiness.ro Redactori: Sorin Trocan, Carmen Cosman, Arina Moldovan, Andreea Costea, Adrian Lungu, Alex Toth, Ana Florescu Fotoreporter: Cristina Gânj DTP: Răzvan Matei, Raul Matei Corectură Erika Mărginean Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transivaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transivaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transivaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Rada Morar (0744-641.313) rada.morar@transivaniabusiness.ro Cluj Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.617) nicu.pop@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transivaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Mediaexpert Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

Cum să nu ieşi greoi din iarnă în condiţii date: buget târziu aprobat, agenţii de publicitate interesate excesiv de tv şi outdoor, cu ochii pe valoarea rebate-ului, cu interes guvernamental invizibil pentru dezvoltare şi investiţii, fără siguranţa unor consilii consultative formate din antreprenori de la nivel de premier, miniştrii către preşedinţi de consilii judeţene şi primari decidenţi toţi peste miliarde de euro, într-o piaţă de print unde Transilvania Business se străduie să aducă informaţii vii în agoră şi de la profesionişti în PR căre nu găsesc de cuviinţă să răspundă şansei ce le-o acordăm, nu lor personal, ci acţionarilor care i-au împutenicit tocmai cu asemenea atribuţii. Deschidem primăvara cu serialul: Magia H2O. De la ales din Milet cu al său element apa înspre ce fac azi Administraţiile Bazinale Mureş, Someş, Criş, Banat. Sub comanda managerului Pintilie. Energia lacurilor şi râurilor. Hidrocentrale şi micro. Operatori regionali de apă cu tot ce înseamnă civilitate şi viaţă datorate picăturii magice. Sub egida Asociaţiei Române a Apei, prezidată de profesorul Vasile Ciomoş. Vom ajunge la ape minerale, geotermale şi balneare... Vi-i aducem în paginile revistei pe cardiologii şi chirurgii inimii mureşeni, Radu Deac, Horaţiu Suciu şi Dan Dobreanu, echipa Teodora şi Imre Benedek, cei de la Clinicco de sub Tâmpa sub bagheta bisturiu a maestrului Florin Orţan, profesorii Mircea Bârsan şi Radu Căpâlneanu de la Institutul Inimii Cluj. Profesioniştii aduşi de Polisano la Sibiu şi cei ce au crescut odată cu universităţile din Oradea, Arad şi Timişoara. Sub simbolul lui 2013 – High blood pressure... Europa, drastică în a ne primi în Schengen, se dovedeşte extrem de persuasivă în creşterea exodului de minţi româneşti, iar şcolile de tradiţie din UE vin încă din iarnă cu oferte tentante pentru liceeni. Mult hulita şi încercata academie transilvană trebuie să redescopere necesitatea promovării valorilor universitare în spaţiul public. Şcoală Ardeleană în Mileniul III. Nu e nevoie doar de togă, doctori honoris causa şi biblioteci, trebuie recunoscută meritocraţia şi celebrele puncte ISI... Investitori străini. Panaceu. Cum va reacţiona un grec ce va primi, de degust, ca un vin străvechi din amforă – Transilvania Business cu pagini editate în limba greacă. De ziua Eladei. Despre investitorii în România. Ambrozia Teoremei lui Pitagora... La poloni am fost acasă în documentarea pentru conferinţa despre parcuri industriale din noiembrie 2012. La o poveste cu reprezentanţii ambasadei le-am amintit de filmul Trenul de foc. Dacă, în 1939, Tezaurul ţării lui Sobietski a trecut în siguranţă prin România, acum în vreme de pace ce-ar fi să ne conseieze la nivel de oraş, judeţ, minister. Să învăţăm să cheltuim corect tot ce ni se cuvine din bugetul Comisiei Europene. Voievodatele fondurilor UE scris în limba lui Henryk Sienkiewicz va fi un set de articole menit să ne pună pe un drum comun. Da, în poloneză. TB şi investitorii voievodali... Linia maritimă Rotterdam. Imperiali. Navigatori. Comercianţi. Bancheri. Făcători de pământ nou. Doritori de alt port la Marea Neagră. Primii investitori ca mărime din România postcomunistă. De Ziua regatului, după 123 de ani, revine pe tron un rege – din 1890, Olanda fiind condusă de regine... 30 aprilie 2013. În TB, în limba olandeză. Regele Willem-Alexander este expert în managementul resurselor de apă...

Aurelian GRAMA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

Larix se extinde Natürlich de Alin BOLBOS

Când a pornit la drum cu brandul Natürlich, în urmă cu doi ani, Zsolt Bereczki ştia exact drumul pe care trebuia să-l parcurgă şi timpul a dovedit cât este de consecvent şi de hotărât. Din 2011 încoace, etajele de mobilier şi decoraţiuni din cadrul centrelor comerciale Ambient s-au transformat, rând pe rând, în showroom-uri Natürlich. Ultimele două, Târgu Mureş şi Sibiu, la sfârşitul lui februarie 2013. Extinderea continuă.

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pe ce s-a bazat antreprenorul reghinean, proprietar şi manager al grupului de firme Larix? În primul rând pe un parteneriat strategic cu compania Ambient SA, în care Zsolt Bereczki este unul dintre acţionari. Fiind un retailer mare, care a ocolit spectaculos criza economică, într-o continuă dezvoltare şi transformare, Ambient a acceptat fără ezitare ca Natürlich să fie furnizorul oficial de mobilier şi decoraţiuni în toate locaţiile sale din România. Apoi, Bereczki a mizat pe diversitatea produselor şi pe un segment tot mai larg de clienţi care caută calitatea şi nu pun preţul în topul criteriilor atunci când îşi aleg mobilierul, de exemplu. Produsele oferite de Natürlich sunt în proporţie de 90% rea lizate în România, în fabrici cu tradiţie, care lucrează mult pentru export şi care nu au făcut rabat la capitolul calitate. Mobilierul este realizat în cele patru fabrici aparţinând Grupului Larix, afacere controlată de Zsolt Bereczki. Nu în ultimul rând, omul de afaceri s-a bazat pe un concept nou, acela de apropiere de clienţi, cărora le-a promis că nu vor ieşi dintr-un showroom Natürlich fără să aibă soluţiile potrivite la ceea ce îşi doresc ei.

Pas cu pas Paşii făcuţi de Natürlich în România, într-o perioadă în care alţi producători îşi restrâng drastic activitatea, dovedesc curajul, dar şi intuiţia managerului Zsolt Bereczki. Acesta a ales să investească şi să se dezvolte pe o piaţă a construcţiilor şi amenajărilor interioare aflată în derivă doar pentru că reuşeşte să vadă dincolo de criză și simte că avantajul va fi de partea sa când apele se vor linişti. Showroom-ul deschis la Târgu Mureş la finalul lui februarie este al 9-lea din România, după cele din Cluj Napoca, Alba Iulia, Piteşti, Bistriţa, Baia Mare, Oradea, Mediaş şi Sibiu. “Mă bucur foarte tare să ne întâlnim la acest eveniment, lansarea brandului Natürlich la Târgu Mureş, în interiorul centrului comercial Ambient. Am ales Ambient pentru că între Natürlich şi Ambient există un parteneriat pe termen lung, fiind vorba de aceeaşi viziune în ceea ce priveşte soluţiile oferite clienţilor. Avem alocaţi la Târgu Mureş peste 2.000 de metri pătraţi unde produsele pot fi văzute şi testate. Vorbim de peste 7.000 de produse de la 900 de furnizori, atât din ţară cât şi din străinătate. Putem oferi peste 200 de modele de canapele şi 6.000 de modele de decoraţiuni. În plus punem la dispoziţia clienţilor un nou serviciu de proiectare şi ame-

Despre Ambient Ambient este o companie 100% românească, a cărei principală activitate este comercializarea materialelor de construcţii, finisaje şi amenajări interioare. Înfiinţată în 1993, Ambient a inaugurat primul magazin DIY din România, în aprilie 2002, la Sibiu. Pentru familiile care construiesc şi renovează, cât şi pentru companiile de construcţii, Ambient este partenerul care se implică direct în soluţionarea dificultăţilor specifice proiectelor acestora. Mai multe detalii despre Ambient sunt disponibile la adresa www.ambient.ro şi pe www.facebook.com/ambient.

najare bucătărie la comandă. Natürlich – mobilier und decoraţiuni este ideea noastră de a fabrica mobilă românească la standarde germane”, a explicat Zsolt Bereczki. „Ambient a luat naştere în urmă cu 20 de ani din dorinţa de a răspunde cât mai bine tuturor nevoilor acelor oameni care îşi doresc să renoveze sau construiască o casă. Tocmai din acest motiv am lansat Ambient Total, un concept unic pe piaţa din România, care oferă soluţii complete pentru renovare sau construcţie, şi tot din acelaşi motiv am încercat să stabilim parteneriate cu alte companii care ar putea întregi ofertele noastre. Natürlich este unul dintre aceşti parteneri de bază ai noştri şi mă bucur să deschidem astăzi un nou showroom de mobilă în cadrul magazinului Ambient Târgu Mureş” , a declarat Ioan Ciolan, Director General Ambient.

Ce este Natürlich? Situate în cadrul centrelor Ambient, showroom-urile Natürlich însumează zeci de mii de metri pătraţi, spaţii amenajate modern, în care produsele – mobilier şi decoraţiuni - pot fi văzute şi testate în situaţii creative de amenajare. De aseme-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

nea, Natürlich se distinge prin servicii superioare de livrare, preţuri competitive pentru produse şi, mai cu seamă, prin oferirea unor soluţii practice, estetice şi inteligente de amenajare a încăperilor în funcţie de nevoile clienţilor. Printre serviciile oferite de Natürlich se numără consilierea clienţilor atât în magazin, cât şi online pe pagina de Facebook a brandului, livrarea în maxim 48 de ore a pieselor cumpărate, personalizarea mobilierului, precum şi servicii de montaj la domiciliu.

Povestea unui brand Brandul Naturlich a fost dezvoltat în 2011 de compania de strategie şi design de brand BrandTailors, din Bucureşti. Provocarea lansată de către Larix Forest echipei BrandTailors a fost să găsească soluţia care să transforme magazinele deţinute de către companie într-un brand propriu, cu misiunea de a inspira consumatorului soluţii de mobilare şi decorare a căminului. "Am încercat să generăm o soluţie de brand ţinând cont de importanţa egală a celor trei coordonate ale unui brand de retail - calitatea şi diversitatea produselor pe care trebuie să le ofere, disponibilitatea şi eficienţa serviciilor care merg înspre consumator şi experienţa plăcută de cumpărare pe care acesta trebuie să o aibă", a declarat Anca Tăzlăoanu, Brand Consultant BrandTailors. "Procesul de creare a acestui brand s-a bazat pe activităţi complexe de audit asupra mărcii şi asupra categoriei din care face parte, pe workshop-uri strategice, menite să evidenţieze obiceiurile de cumpărare şi caracteristicile cumpărătorilor, iar soluţia propusă de consultanţii com-

cover story

paniei noastre a fost aceea de a poziţiona pe piaţă un magazin <<nemţesc>> cu suflet <<românesc>>, de unde şi numele cu fonetică germană Compania Larix, cu sediul în Natürlich, care se traduce în limba Reghin, judeţul Mureş, este deţinuromână prin <<Desigur>> sau tă de omul de afaceri Zsolt Bereczki <<Bineînţeles>>. Acest brand este el şi membră APRM (Asociaţia Proînsuşi un răspuns afirmativ la orice ducătorilor Români de Mobilier). probleme apărute odată cu nevoia de În ceea ce priveşte activitatea de exmobilare şi decorare a casei", explică port, Larix vinde cu precădere moBeatrice Danis, Brand Strategist bilier de interior, living şi sufragerii, BrandTailors. Demersul de creare a precum şi articole sportive şi mounui nou brand de retail şi de implebilier de grădină. În România, mentare a acestuia în lanţul de magaprintre produsele preferate de conzine deţinut de compania Larix a sumatori se numără mobilierul pornit din dorinţa producătorului de furniruit, în stil contemporan, mi mobilier de a crea o diferenţă pe piaţă. nimalist, pentru living, sufragerii, "Vrem să arătăm că lucrurile se pot dar şi canapele. În 2011, compania face altfel, mult mai orientat înspre a avut peste 400 de angajaţi şi 3,2 consumator. Vrem, totodată, să asigmilioane lei profit. urăm o mai bună vizibilitate pe piaţă produselor Larix, dar, mai presus de orice, vrem să oferim consumatorului român mobilierul şi experienţa de cumpărare pe care şi le doreşte!", spune şi Zsolt Bereczki. Anul trecut, compania Larix a fost premiată la nivel mondial, în cadrul competiţiilor de branding Rebrand 100 şi Transform Awards 2012, pentru conceptul de retail Natürlich. Larix este primul retailer de mobilier din România care a obţinut recunoaştere internaţională pentru identitatea vizuală fără precedent.

Ce este Larix?

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ladies First

Ministrul Maria Grapini, pledoarie pentru IMM-uri

Ladies First

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Statul este decis să sprijine efectiv sectorul IMM de Sorin TROCAN

Noul ministru care răspunde de sectorul IMM, mediul de afaceri din România şi turism, Maria Grapini, are planuri mari. Provenită din mediul de afaceri, Maria Grapini a pregătit un set de măsuri care să sprijine în mod real acest sector care, în orice ţară dezvoltată, are un rol de motor al economiei.

Pornind de la învăţămintele trecutului şi cu gândul la viitor, Maria Grapini şi-a expus câteva dintre principiile pe baza cărora doreşte să reglementeze, în sprijinul oamenilor de afaceri, dar şi pentru a apăra interesele statului, activitatea din sectorul IMM.

Pledoarie pro etica în afaceri Reporter: Doamnă ministru, care este agenda dumneavoastră în fruntea acestui minister dedicat sectorului IMM? Maria Grapini: Preocuparea mea, ca ministru al IMM-lor, mediului de afaceri şi turismului este de a găsi mijloace pentru a creşte etica în afaceri. Cu cât va fi o operare corectă în piaţă, cu atât va exista posibilitatea să scadă presiunea fiscală. Bugetul are nevoie de resurse pentru a le putea aloca educaţiei, sănătăţii, culturii şi acest lucru nu se poate fără o economie funcţională şi sustenabilă. Cu cât reuşim să lărgim baza de impozitare, cu atât vom putea să scădem cuantumul taxelor.

Rep.: Ce măsuri concrete aţi gândit pentru a sprijini micii întreprinzători? Maria Grapini: Scăderea birocraţiei este o cale prin care putem scădea costurile şi de aceea s-au luat câteva măsuri concrete în acest sens şi vom continua. Din luna martie se va descentraliza Organismul de implementare pentru fondurile europene, din cadrul Agenţiilor de Dezvoltare Regionale. Pentru perioada următoare, adică din 2014, se vor simplifica procedurile de accesare şi cele de raportare, pentru a se putea efectua plata la 45 de zile. Din luna martie se va aplica Directiva europeană nr. 7, prin care se va efectua plata la 30 de zile, în acest fel reducându-se arieratele. Din acest an se poate deduce din impozitul pe profit 50% din cheltuielile de cercetare. Am reuşit să cuprindem în buget fonduri pentru incubatoare de afaceri. Avem în vedere să modificăm Legea insolvenţei şi cea a licitaţiilor publice. Statul nu trebuie să fie manager, ci reglementator corect, etic şi nediscriminatoriu. Trebuie să creeze cadrul de operare, stabil, sigur şi să inducă încredere. Sprijinul care trebuie acordat IMM-urilor nu este legat de acordarea unor sume de bani, ci mai ales de

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

acces la finanţare, de eliminare a concurenţei neloiale şi de reducere a birocraţiei.

Sprijin pentru întreprinzători Rep.: Care este şansa unui tânăr întreprinzător care doreşte să demareze acum o afacere nouă? Va primi el sprijin din partea statului sau va fi lăsat să se descurce pe cont propriu? Maria Grapini: Pentru un tânăr întreprinzător, există o şansă dacă mai întâi face o pregătire antreprenorială, îşi întocmeşte un plan de afaceri corect şi dacă poate beneficia de o resursă umană bine calificată. La aceste lucruri se adaugă posibilitatea de a avea acces la finanţare. Am bugetat în acest an fonduri pentru tineri care încep o afacere sau credite pentru tineri întreprinzători. Există posibilitatea de a lua un credit de 400.000 de lei cu dobândă 100% subvenţionată. Direcţia generală pentru IMM, din minister, dar şi Oficiile pentru IMM-uri din cele opt regiuni, acordă asistenţă şi consultanţă tinerilor care doresc să pornească o afacere. Rep.: Consideraţi că în actuala conjunctură economică din România ar fi mai avantajos ca statul să ofere facilităţi pentru a stimula dezvoltarea sectorului IMM sau statul trebuie să urmărească o politică dură de control a activităţii din sectorul IMM, chiar dacă asta va duce la dispariţia multor firme de pe piaţă, fără ca locul acestora să fie luat de alte societăţi comerciale noi? Maria Grapini: Statul are şi rolul de control în piaţă prin instituţii specializate. Controlul nu trebuie să fie dur ci corect, obiectiv şi să aibă şi atribut de îndrumare. Rep.: Este impozitul forfetar o soluţie? Maria Grapini: Legat de studiul pe care l-am făcut privind

Ladies First

o nouă metodă de impozitare, trebuie să subliniez că nu este vorba de impozitul forfetar cunoscut în 2009. Studiul a fost făcut pentru câteva servicii (turism, spaţii de cazare, restaurante, baruri, cafenele şi ateliere de reparaţii şi întreţinere auto). Impozitarea în sumă fixă se doreşte a fi făcută pe baza unor indicatori relevanţi care arată venitul prezumtiv. În acest fel, în mod etic, fiecare plăteşte o sumă fixă, fără să mai plătească 3% pe venit sau 16% pe profit. Discuţiile pe care leam purtat cu asociaţiile din domeniile amintite au dus la concluzia că această metodă, dacă va fi agreată de Ministerul Finanţelor, ar aduce şi la buget mai mulţi bani, ar crea şi o concurenţă loială în domeniu, iar cei care au plătit mai mult, vor plăti mai puţin, iar cei care nu au plătit de ani de zile impozit, acum vor plăti o sumă fixă. Legat de birocraţie sunt multe de făcut, dar cred că simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene, contabilitatea în partidă simplă pentru microîntreprinderi, descentralizarea organismului de implementare a proiectelor europene şi efectuarea controlului fiscal o dată la trei ani reprezintă un început. Rep.: Ce măsuri concrete poate adopta Guvernul pentru a reda şi în România sectorului IMM rolul de adevărat motor al economiei reale, aşa cum se întâmplă în ţările dezvoltate din Europa şi din lume? Maria Grapini: Pentru IMM-uri, Guvernul a luat măsuri specifice, dar sunt insuficiente. Se are în vedere simplificarea modalităţilor de plată (ghişeu unic), susţinerea creditării prin Fondul de Garantare (avem deja un plafon de garanţii de 600 de milioane de lei). Pentru a creşte competitivitatea produselor este nevoie ca IMM-urile să aibă acces la finanţare pentru a investi în tehnologie şi pentru a crea poli de competitivitate. În programul de guvernare avem măsuri specifice pentru IMM-uri, aşa cum sunt programele de finanţare pentru promovarea la export, pentru formare profesională şi pentru retehnologizare.

Summary Maria Grapini, the new Minister in charge of the SME sector, the business environment and tourism in Romania, has big plans. Coming from the business milieu herself, Maria Grapini has prepared a set of measures designed to truly support this sector, which, in any developed country, serves as the engine of the economy. Taking heed of the lessons from the past and thinking forward, into the future, Maria Grapini has presented some of the principles whereby she seeks to regulate - with a view to supporting business people as well as protecting state interests - the activity of the SME sector. “My concern, as Minister for SMEs, Business Environment and Tourism, is to find ways to increase business ethics. e more correct operations on the market will be, the more possible it will become to reduce the tax burden. e budget needs resources so that it may allocate them to education, health, culture, and this cannot be accomplished without a functional and sustainable economy. e more we can broaden the tax base, the more we will be able to lower the taxes,” the minister has declared..

Ladies First

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ioana Borza şi farmecul marketingului

Managerul de marketing al celui mai important producător român de cosmetice, Farmec SA, este o femeie puternică, inteligentă şi frumoasă, care a reuşit să coordoneze expansiunea pe pieţe importante.

de Claudiu PĂDUREAN

Ioana Borza este unul dintre cei mai cunoscuţi manageri de marketing din România. De şapte ani, ea ocupă un post de o importanţă vitală. Ioana Borza nu se ocupă doar de portofoliul de produse şi imaginea companiei Farmec, ci şi de una dintre cele mai importante campanii prin intermediul căreia producătorul român de cosmetice încearcă să recucerească o parte a pieţelor tradiţionale, unde, după căderea comunismului, produsele Farmec au fost mai greu de găsit. În acest moment, Ioana Borza, doctor în ştiinţe medicale, coordonează activitatea de promovare a produselor cosmetice clujene în Moldova, Ucraina, Ungaria şi Polonia. Ioana Borza spune că forţa de a gestiona aceste proiecte îi vine din interior. “Mă definesc valorile în care cred şi care mi-au călăuzit paşii în viaţă. Sunt un om integru atât în plan profesional, cât şi în plan personal. Respect oamenii care răzbesc în viaţă prin muncă, perseverenţă şi risc asumat. Îmi tratez profesia cu pasiune şi responsabilitate pentru că am respect pentru muncă şi pentru toţi cei cu care colaborez”, a declarat Ioana Borza. Pentru managerul de marketing de la Farmec SA, comunicarea reprezintă o activitate primordială. “Comunicarea este o valoare la care ţin şi în care cred cu tărie. Fără o echipă bine închegată, armonizată și structurată, care să aibă ca țel comun performanța, nu pot fi obținute rezultate remarcabile. Sunt tipul de manager care consideră că lucrul în echipă stă la baza atingerii obiectivelor companiei. În cadrul relaţiilor cu colegii şi colaboratorii, apreciez sinceritatea, devotamentul, corectitudinea şi, mai ales, omenia fiecăruia, indiferent de pe ce poziţii ne raportăm unii la ceilalţi”, spune Ioana Borza.

Calităţile unui lider Ioana Borza nu este doar unul dintre cei mai importanţi oameni din managementul Farmec, ci este şi om politic. Ea a devenit, din iunie 2012, consilier local PNL la Cluj-Napoca şi s-a remarcat în scurt timp drept unul dintre liderii noii generaţii de politicieni. Ioana Borza spune că, pentru a avea succes, un politician sau un om de afaceri trebuie să îşi consolideze calităţile native cu ajutorul unei instruiri care să pună accentul pe pragmatism şi pe performanţă. “A fi un om de afaceri de succes sau politician de succes trebuie să accepţi provocarea de a te instrui toată viaţa, să ai calităţi morale, o bună educatie şi să ai calităţi native de lider pe care să le

dezvolţi prin instruire. În business este nevoie de curaj, de asumare, de gândire şi acţiune, de leadership şi de inspiraţie. Dacă asociem aceste caracteristici cu provocarea, cu riscul asumat, atunci, categoric, leadership-ul este o calitate de care este nevoie în orice business. Din experienţa proprie, cred că femeile sunt capabile de toate aceste atribute. Depinde de fiecare femeie de cât de motivată este, de ce îşi doreşte şi ce priorităţi are în viaţă, dar, cu siguranţă, îi este mai dificil decât unui bărbat. O femeie de afaceri nu trebuie să uite niciodată că înainte de toate este femeie şi, cu eleganţă şi înţelepciune, poate să-şi transforme aşa-zisele slăbiciuni în atuuri”, afirmă managerul de marketing al companiei Farmec din Cluj. Ioana Borza mai În anul 2012, cifra de afaceri a afirmă că experienţa pe care a acumuFarmec SA a ajuns la 121 de milat-o la conducerea departamentului de lioane de lei, în creştere cu 10 la marketing al unuia dintre cei mai imsută faţă de anul 2011. Pentru acest portanţi jucători europeni de pe piaţa an, conducerea Farmec estimează o cosmeticelor constituie o experienţă creştere a cifrei de afaceri cu 10 la unică. “Pot spune că poziţia pe care o sută. Acest lucru ar putea duce la ocup de şapte ani în cadrul companiei câteva zeci de noi locuri de muncă, Farmec, manager marketing, mă dece se vor adăuga celor 600 de perfineşte foarte bine şi mă completează soane care muncesc deja pentru atât profesional, cât şi uman. Aici este Farmec. În prezent, exporturile locul unde am învăţat ce înseamnă inreprezintă circa 10 la sută din cifra dustria cosmetică sub toate aspectele ei, de afaceri a companiei clujene, însă, aici este locul unde am avut parte de pe termen mediu, acest procent ar cele mai mari provocări şi tot aici este urma să crească la circa 50 la sută. locul unde simt că m-am implinit atât Farmec SA exportă produse cosca profesionist, cât şi ca om”, mai afirmă metic în 42 de ţări. Ioana Borza.

Farmecul cifrelor

ladies first

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

O afacere cu Cârlionţ Mulţi aleargă o viaţă în van după o idee de afacere care să le aducă succesul. Inginer de profesie, Camelia Găurean a văzut lucrurile foarte simplu şi logic: nu a căutat un business care nu există pe piaţă, ci s-a întrebat ce ar putea aduce nou la un business deja existent. Aşa a apărut, la Bistriţa, Salonul Cârlionţ, o frizerie de poveste pentru pitici, părinţi şi bunici. Pe ce argumente s-a bazat Camelia Găurean? de I.B. Camelia recunoaşte că afacerea a fost inspirată în mare măsură de un cârlionţat mic pe nume Alessandru, nepoţelul ei. Ca mai toţi copiii, Alessandru nu suporta ideea tunsului, fiind speriat de foarfeci, de oglinzi, de cearşaful alb ce i se agăţa de gât. Pornind de aici, bunica lui a gândit o frizerie în care piticul să se simtă în elementul lui. „Aici, copiii intră plângând pentru că nu vor să se tundă şi pleacă plângând pentru că nu mai vor să plece“, spune azi, la mai mult de o lună de la deschiderea salonului, Alexandra Tătar, brand manager al Cârlionţ. Salonul este structurat pe trei nivele şi este destinat atât celor mici cât şi părinţilor. Parterul este atracţia principală şi este cel mai frecventat: aici e lumea copiilor. Aceştia au aici un spaţiu plin ochi cu jucării, unităţi de tuns în formă de maşinuţe şi avioane, pelerine de supereroi. Când micuţii intră pe uşă, fac întâi cunoştinţă cu personalul de aici şi abia apoi începe aranjatul şi coafatul. „Spaţiul de joacă este un spaţiu de cunoaştere, mai ales pentru cei timizi. Facem cunoştinţă şi abia apoi îi tundem, pentru ca ei să nu fie traumatizaţi. Le oferim consiliere şi grijă“, spune Alexandra Tătar. Înainte de a pleca, fiecare copilaş primeşte un premiu surpriză: o agrafă, o cordeluţă, o maşinuţă, o insignă cu numele salonului etc. Cei care vin mai des la salon, în special băieţii, ştiu deja cum stă treaba. „Eu vreau să primesc o surpriză de la voi“, spun ei încă de la intrare, după cum relatează amuzată Alexandra. Nici ei nu pleacă de la „Cârlionţ“ fără să lase ceva amintire pentru oamenii de aici. Panoul intitulat „Micii artişti“ găzduieşte o expoziţie a tuturor copiilor care vin la salon şi fac câte un desen vesel şi trăsnit. În curând, salonul va încheia un contract de colaborare cu editura „Gamma“, iar copiii şi părinţii vor putea cumpăra de aici cărticelele colorate şi educative ale acestei edituri.

Imaginea familiei tale

de ocazie şi să-şi îmbunătăţească lookul. La nivelul doi se află salonul pentru bărbaţi unde aceştia au parte nu doar de tuns, ci şi de un adevărat răsfăţ: manichiură, pedichiură, cosmetică, masaj facial. La ultimul nivel se află salonul pentru doamne, cu un design simplu şi elegant. Produsele folosite de „Cârlionţ“ sunt din gama Revlon şi Anian, cea din urmă fiind o linie de produse cu ingrediente naturale, pe bază de plante, destinate mai ales copiilor. Salonul practică preţuri accesibile, începând de la 15 lei.

Sloganul salonului este „Pentru imaginea familiei tale“, aşa că, dacă tot şi-au adus copiii la tuns, părinţii pot să profite

Summary Many spend their lifetime chasing in vain a business idea that might bring them success. An engineer by training, Camelia Găurean, saw things very clearly and logically: she did not look for a business that did not exist on the market, but wondered how she could innovate an existing business. is is how the Cârlionţ (Curl) Hair Studio appeared in Bistriţa, a hairdresser’s shop for kids, parents and grandparents. Which arguments did Camelia Găurean rely upon? Camelia admits that her business was largely inspired by a small curly boy, called Alessandru, her grandson. Like most children, Alessandru could not stand the idea of having his hair trimmed, being scared of scissors, mirrors, the white sheet that was wrapped around his neck. Starting from this, his grandmother thought of a hairdresser’s where the kid would feel at ease.

Cârlionţ, salonul de înfrumuseţare cu un concept unic pe piaţa bistriţeană, oferă servicii de frizerie pentru copii, precum şi o gamă largă de servicii profesionale de coafură, cosmetică, manichiură şi pedichiură, în special pentru bărbaţi, dar şi pentru femei. La Cârlionţ va fi pusă la dispoziţia clienţilor o gamă completă de servicii personalizate de îngrijire facială: tratamente pentru hidratare, antirid, tratamente de curăţare a tenului, măşti sau programe de masaj facial, pentru revigorarea şi vitalitatea tenului. De asemenea, salonul Cârlionţ oferă bărbaţilor şi femeilor o gamă completă de proceduri, începând de la tratamentul unghiilor deteriorate până la manichiură la cald, tratamente standard sau complementare de manichiură şi pedichiură, precum şi masaj de relaxare. Cârlionţ este însă mai mult decât un salon de înfrumuseţare. Copiii au un loc de joacă special amenajat în spaţiul dedicat lor, iar bărbaţii care devin clienţi Cârlionţ vor avea parte de produse exclusiviste.

Ladies First

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Business la puterea FIA

de Ionuţ OPREA

Alice Botnarenco, fondatoare Femei în Afaceri, descrie proiectele asociaţiei gândită să susţină dezvoltarea unei comunităţi solide şi dinamice de femei în afaceri.

Reporter: De la înfiintare şi până acum cum a evoluat asociaţia? Care credeţi că au fost atuurile şi proiectele dvs. care au atras noi membre? Alice Botnarenco: Femei în Afaceri a luat fiinţă în 2009 ca un grup de discuţii pe Linkedin, a crescut organic în timp şi are peste 1.700 de membre. Sunt antreprenoare, dar şi femei care lucrează în companii, şi sunt interesate să îşi dezvolte viaţa profesională. La scurt timp de la înfiinţarea Femei în Afaceri, am ieşit din mediul online şi am creat proiectul “Meet the WOMAN!” care înseamnă în prezent peste trei ani de existenţă, 150 de evenimente de business networking şi 20 de femei de succes în calitate de speaker. Anul trecut am lansat un nou website şi prima platformă online de business dedicată femeilor în afaceri din România. Prin accesarea unui pachet de membership, îşi completează profilul de activitate şi beneficiază de discounturile oferite de către partenerii noştri. Ideea comunităţii noastre şi a acestei platforme este de a conecta afacerile conduse de femei şi de a oferi oportunităţi. Aproape toate domeniile sunt reprezentate în comunitate şi o membră poate să obţină rapid şi uşor informaţiile şi recomandările pe care le caută. Rep.: Există o sucursală la Braşov, care e strategia pentru dezvoltarea asociaţiei în teritoriu, care sunt beneficiile? A.B.: Sucursala de la Braşov este primul pas către o reprezentare Femei în Afaceri la nivel naţional, ne vom extinde pentru început în oraşele mari. Dorim să cunoaştem poveşti interesante care merită să fie promovate şi care să constituie surse de inspiraţie pentru toată lumea. Faptul că anul trecut am reprezentat România la Global Summit of Women, cel mai mare forum economic pentru femeile din toată lumea, ne-a motivat să muncim şi mai mult pentru a crea o comunitate solidă şi dinamică de femei în afaceri. Pe 11 aprilie 2013 vom avea primul eveniment “Meet the WOMAN!” la Braşov, iar beneficiile apartenenţei la comunitatea noastră pentru femeile active din ţară sunt de la nivel motivaţional până la realizarea de contracte şi parteneriate valoroase.

Rep.: Care au fost ecourile după evenimentele din 2012 care sunt principalele proiecte / evenimente ale asociaţiei în 2013? A.B.: Ecourile evenimentelor “Meet the WOMAN!” din 2012 au fost foarte bune. Ni s-au alăturat în demersul nostru de a promova antreprenoriatul feminin şi ideea de performanţă în viaţa profesională: Camelia Şucu, owner Class Living; Amalia Sterescu, Executive, Outsourcing & Management Consultant; Maria Grapini, Preşedinte Pasmatex Group; Aurelia Vişinescu, owner Domeniile Săhăteni; Irina Markovits, Style Consultant; Virginia Oţel, Deputy General Manager, Garanti Leasing; Eliza Rogalski, CEO Tempo Creative Group, şi alte nume importante din mediul românesc de business feminin. În 2013 vom continua evenimentele „Meet the WOMAN!”, vom dezvolta comunitatea şi ne vom asocia cu alte proiecte care au ca scop promovarea femeilor în afaceri din România.

Summary Alice Botnarenco, the Founder of Women in Business, describes the projects of this association designed to support the development of a strong and dynamic community of business women. Women in Business was established in 2009 as a discussion group on Linkedin, has grown organically over time and has over 1,700 members. ey are entrepreneurs, as well as women working in companies, and they are interested in developing their professional life. Shortly after the establishment of Women in Business, we came out of the online world and created the “Meet the Woman!” project, which currently means three years of existence, 150 business networking events and 20 successful business women as speakers. Last year we launched a new website and the first online business platform dedicated to women in business in Romania. By accessing a membership package, they fill out their activity profile and benefit from the discounts oﬀered by our partners.

Ladies FIrst

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Eli Lăslean, Emma Harte a modei româneşti

de Liliana Brad

Eli Lăslean este una dintre cele mai cunoscute creatoare de modă din România. Puţini sunt cei care ştiu, că pentru ea, business-ul s-a născut dintr-un vis.

„L-am aşezat pe un hobby din copilărie. L-am învăţat de la mama, care mi-a făcut primele rochiţe”, îşi aminteşte Eli Lăslean cum a început marea aventură care a transformat o economistă apreciată într-o renumită creatoare de modă. Maşina de cusut a mamei sale i-a fost de mare ajutor. Ajunsă la liceul de top de la Arad, la început, Eli a avut complexul fetei de la ţară. Colegele ei au avut haine scumpe, frumoase, iar ea, o tânără cochetă, nu avea asemenea ţinute. A apelat la maşina de cusut a mamei şi în clasa a noua a început să-şi creeze primele rochii. „Eram cochetă, îmi plăcea să-mi asortez hainele. Nu aveam ţinutele colegelor mele, dar îmi confecţionam, mă aranjam ca să fiu şi eu ca ele”, povesteşte Eli Lăslean. Apoi, la facultate şi-a creat haine cu care a avut succes în cercul de prieteni. Norocul i-a surâs la absolvirea studiilor superioare şi a ajuns să muncească pe post de economist la Fabrica de confecţii din Arad, unde răspundea de exporturi. „Am văzut haine frumoase, care luau drumul exportului, iar eu sau prietenele mele nu le puteam purta”, povesteşte, cu amărăciune, Eli Lăslean, amintindu-şi de perioada dinainte de ‘89, când tot ce era frumos şi bun, pleca la export. Acum priveşte în urmă şi crede că, dacă nu venea Revoluţia, probabil nu avea acest business care a făcut-o celebră.

Totul a pornit de la un serial de succes A venit Revoluţia, şi în perioada care a urmat, era un telespectator înrăit. „A fost o perioadă în care mă uitam la TV şi încercam să-mi gândesc viitorul. Eu visam încă de pe vremea când

eram studentă să am un butic al meu, cu rochii frumoase. Am văzut serialul „Preţul succesului”, a fost serialul care mi-a trezit interesul. M-am văzut un fel de Emma Harte, femeia care să devină una de succes şi să asigure bunăstarea familiei”, spune acum Eli Lăslean. Aşa a decis să înceapă marea aventură cu un brand de modă: Ellis. Recunoaşte că a fost norocoasă şi a fost sprijinită de soţul său, un inginer de elită. „Dacă nu era el, probabil că nu puteam ca acest vis să ajungă aici”, crede Eli Lăslean. Astfel, pornind de la un serial de succes, cu multă muncă şi sacrificii, Eli Lăslean a ajuns o creatoare de modă de succes.

Prima colecţie Ellis, pe maşina din bucătărie Prima colecţie de modă a fost una pentru copii. A adunat colegii si prietenii fiului său şi pe maşina de cusut din bucătărie a fost creată prima colecţie de modă Ellis. „În toamna anului 1991 am lansat prima mea colecţie. Au fost şapte perechi de copii, am creat haine pentru ceremonii. A fost un succes. Apoi am continuat cu haine pentru adolescenţi”, îşi aminteşte Eli Lăslean. Din prima clipă a avut succes. A angajat două croitorese şi a deschis primul magazin. Amenajările le-a făcut soţul său alături de un prieten. Apoi a continuat, pas cu pas, până a ajuns în vârful piramidei. „După şapte ani participam la târguri, la expoziţii, am avut 30 de distribuitori în toată ţara. Livram marfă en-gros”, povesteşte Eli Lăslean. Dar, când totul era minunat şi a avut succesul la care a visat, a primit o lovitură

Ladies First

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

puternică de la viaţă: în anul 1998, împreună cu soţul ei a avut un accident de maşină. A făcut tot posibilul să-şi salveze soţul. „La Spitalul Bagdasar am înţeles ce înseamnă să fii no name în România şi acest lucru m-a deranjat şi m-a făcut să vreau să-mi iau revanşa”, spune Eli. A fost o perioadă cumplită în viaţa ei. „A fost o nouă provocare. M-am trezit stâlpul familiei, aveam 24 de angajaţi şi două şantiere în derulare. Mi-a fost frică că nu mă descurc”, îşi aminteşte acum Eli Lăslean.

Eleganţă şi atitudine Viaţa i-a arătat că poate din nou să se ridice şi cu muncă multă să ajungă în vârful piramidei. Şase săptămâni mai târziu a fost invitată la un târg la Bucureşti, unde a vândut aproape totul. A primit o invitaţie pentru a-şi deschide un magazin în World Trade Center, la Bucureşti. „Vroiam să mă întorc cu hainele mele frumoase de la Arad, acolo unde nu mă cunoştea nimeni, unde am fost trataţi ca nişte nimeni. Nu am să uit, am mers cu mobila făcută la Arad şi cinci luni mai târziu am pornit cruciada de apărare a valorii”, îşi aminteşte Eli Lăslean. A început să atragă atenţia cu colecţiile sale şi a fost invitată la emisiuni de vedete cunoscute de la toate posturile de televiziune din România: Teo, Mircea Badea, Oreste, Alessandra Stoicescu, Gabriela Firea, Iuliana Marciuc, Irina Radu de la TVR, Cristina Ţopescu, la Prima TV etc. S-a ocupat de vestimentaţia vedetelor, a politicienilor dar şi a oamenilor obişnuiţi, care erau încântaţi că pot îmbrăca hainele sub branDupă zece ani de zile a realizat că fiul ei doreşte o altă carieră, dul Ellis. „Am participat la foarte multe târguri, expoziţii, a renunţat la magazinele din alte oraşe, şi-a refăcut strategia evenimente. Atunci a început cucerirea pieţei”, povesteşte Eli şi s-a retras acasă, la Arad. „M-am retras dezamăgită şi de vaLăslean. În 2002 a deschis un magazin pe Calea Victoriei, apoi lorile care se proiectează la TV”, a povestit Eli Lăslean. Criza la Oradea şi la Craiova. „Am deschis atunci trei magazine în începuse, avea credite de returnat, dar această strategie de zece zile”, a explicat Eli Lăslean. Era mândria arădenilor, care reîntoarcere a salvat-o. „În plină criză am reuşit să returnez ajungeau la Bucureşti, treceau pe Calea Victoriei să o vadă liniile de credit care m-au apăsat greu şi am ieşit din greutăţi”, „pe fata lor”, care avea magazinul chiar lângă Escada. A rezispune Eli Lăslean. A întâlnit oameni minunaţi, are peste 2.000 stat doi ani de zile, dar acum recunoaşte că „m-a costat mult de clienţi fideli. Faptul că a revenit acasă, nu înseamnă că a lucrul acesta, dar cred că meritam foarte mult să primesc intrat într-un con de umbră. La Arad, Eli Lăslean a fost viatenţia necesară”. A urmat magazinul de pe Unirii, o altă etapă zitată de Lars Wallin, o adevărată legendă în lumea modei. El a brandului Ellis în lumea modei. A reuşit să facă trei gale este couturier-ul Casei Regale suedeze, dar a creat haine penEllis, două la Marriot şi una la Hilton, la care a împărţit trofee tru membri ai trupei ABBA, câştigătorii concursului Eurovide eleganţă în atitudine. „Dincolo de haine, fiecare avem un sion, dar şi pentru artişti celebri. Lars Wallin, împreună cu Eli caracter, mai important ca haina. Deşi mă ocupam de Lăslean au creat o colecţie de şase rochii, unicat. Designerul veşminte, am premiat personalităţi ale lumii economico-fisuedez nu creează modele doar pentru un sezon. Rochiile sale nanciare şi nu numai: Olga Tudorache, Constantin sunt unice, dar în stil clasic. Creaţiile Wallin sunt mereu în Bălăceanu-Stolnici, Sergiu Nicolaescu, Anvogă, pentru că sunt create pentru drei Pleşu etc. Am iniţiat trofeul Ellis pen„clienţi unici”. Tot sub brandul Ellis au tru fairplay, pe care l-am acordat lui Ion „A fost o abordare feminină a busifost create hainele pentru reprezenŢiriac, Ilie Năstase, Emeric Jenei. M-am ness-ului. Iubesc frumosul. Îmi tanţii Azerbaidjanului la Eurovision. manifestat ca o arădeancă bravă în Buplace maniera în care poţi să „Cred că am făcut afacerea asta toccureşti. Era dorinţa de a reuşi, de a avea siasortezi haina cu sufletul omului şi mai pentru că am fost femeie. Dacă guranţa viitorului. Am dorit să am un am reuşit să realizez o coresponeram bărbat, probabil că o făceam nume, să nu mai fiu ca atunci când am fost denţă nemaipomenită între haină şi altfel: mai riguros, mai calculat”, a la Bucureşti, la Spitalul Bagdasar”, a explisuflet. Este o chimie să alegi haina concluzionat Eli Lăslean. cat Eli Lăslean dorinţa de a ajunge în vârful potrivită pe omul potrivit”. piramidei succesului.

Creaţii unice pentru Eurovision

Summary Eli Lăslean is one of the most famous fashion designers in Romania. Few people know that her business was born out of a dream. “I set it up on a hobby I’ve had since childhood. I learned it from my mother, who made me my first dresses,” Eli Lăslean recalls how she began the great adventure that transformed an appreciated economist into a renowned fashion designer. Her mother’s sewing machine was of great help to her. Having been admitted to the top high school in Arad, Eli suﬀered, at first, from a country girl complex. Her colleagues had expensive, beautiful clothes, and she, a young coquette, had no such outfits. She turned to her mother’s sewing machine and in the ninth grade she began to create her first dresses. en, in college, she created outfits that made her successful in her circle of friends. Fortune smiled upon her when she graduated and she started working as an economist in the Clothing Factory from Arad, where she was in charge of exports.

ladies first

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Geanina Stejerean. Afaceri cu frumosul

de Iulia STUPINEAN

Conduce trei afaceri, dintre care două sunt în domeniul frumosului: o florărie cu renume pe piaţa bistriţeană şi un boutique cu rochii de mireasă şi de gală, de colecţie! A învăţat să depăşească singură orice obstacole şi să atingă ţeluri imposibile. Geanina Stejerean este femeia care cunoaşte şi aplică secretul reuşitelor în viaţă!

Are 29 de ani şi provine dintr-o familie al cărei nume a devenit cunoscut în Bistriţa datorită brandului Goldplast. A absolvit Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir – Facultatea de Management Turistic şi Comercial (MTC), în anul 2005. Imediat după încheierea studiilor, Geanina a început să lucreze în fabrica părinţilor săi, dat fiind faptul că mama sa s-a îmbolnăvit, căzând la pat. Atunci a învăţat cum să conducă un business, cum să se ocupe de acte şi cum să supervizeze activitatea angajaţilor. Timp de un an a lucrat în paralel şi la florăria Myosotis, de asemenea un business de familie, care a ajuns la 13 ani de existenţă pe piaţa bistriţeană. În anul 2006, problemele de sănătate ale mamei sale o determină pe Geanina să preia o mare parte din afacerile familiei şi, practic, să se descurce singură. Aşa se face că preia conducerea florăriei Myosotis, apoi partea de închiriere de imobile, iar, din luna aprilie 2012, şi administrarea magazinului Nozze, un boutique cochet deschis lângă florărie, unde le oferă bistriţencelor ocazia de a alege dintr-o gamă variată de rochii de mireasă aduse din America, rochii de gală şi multe accesorii şic.

Motivaţia ca factor determinant Pentru a face faţă tuturor provocările din viaţa de zi cu zi, Gea nina a început să citească cărţi motivaţionale care o ajută să gândească pozitiv şi să privească cu perspectivă în toate acţiunile sale.“ După ce am citit cartea e Secret, de Rhonda Byrne, am început să şi aplic ceea ce este scris acolo. Aşa am reuşit să realizez tot ce mi-am propus în ultima perioadă, chiar dacă unele obiective păreau imposibil de atins”, explică Geanina. Ea a înţeles de asemenea că este foarte important să ai alături pe cineva pe

„Nu este uşor pentru o femeie să conducă mai multe business-uri, mai ales că acest domeniu se potriveşte, cred eu, mai bine unui bărbat. Dar am învăţat treptat să îmi gestionez bine timpul, astfel încât să mă împart echilibrat între muncă şi familie, pentru că fiecare dintre ele au un rol important în viaţa noastră!” Geanina Stejerean, manager Myosotis şi Nozze

care te poţi baza, aşa că în toate afacerile sale se consultă cu colega sa de birou, Alina Nedelea, pe care o consideră …omul bun la toate.“ Alina e pentru mine un stâlp de susţinere. E şi contabil, asistentă şi director adjunct. E angajata şi prietena mea de nădejde, cu care reuşesc să clădesc reuşite de la an la an”, spune Geanina. Pentru 2013, bistriţeanca şi-a propus să bată criza economică, adică să obţină profituri bune pe toate cele trei afaceri, măcar la nivelul celor din perioada 2008 – 2009. Încercările vieţii de până acum, au determinat-o pe Geanina să aibă şi un crez al ei, de suflet: “Lupt, cad, mă rănesc şi mă ridic, dar nu voi renunţa niciodată la ceea ce îmi doresc cu adevărat”. Cât priveşte timpul liber, pe care şi-l impune să îl aibă, Geanina îl alocă fetiţei sale cu care îi e mare drag să piardă ore în şir, dar şi provocărilor de design interior, prin schimbarea amenajărilor din propria-i casă, ca model de punere în practică şi în alte locaţii. Mărturiseşte că iubeşte caii, iar, de câte ori are ocazia să călărească, face acest lucru cu o mare detaşare faţă de problemele zilnice. Se consideră o femeie foarte puternică şi nu se sfieşte să spună că pe viitor îşi doreşte să aibă alături de ea, un bărbat cel puţin la fel de puternic, pe care să se sprijine atunci când îi este greu, care să o inspire şi să o ajute în tot ceea ce întreprinde.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ladies first

Cum creşte www.bistriteanul.ro?

de Alin BOLBOS

După şapte ani ca jurnalist în diverse redacţii, Claudia Andron a avut în 2005 curajul de a-şi deschide propria publicaţie. Aşa a apărut www.bistriteanul.ro, proiectul on-line care a schimbat faţa jurnalismului din judeţ şi a doborât record după record la audienţă. Bistriteanul.ro înseamnă azi mai mult decât un ziar online, iar mâine va însemna şi mai mult. Reporter: De ce trecerea de la jurnalism la business? Claudia Andron: Nu a fost, de fapt, o creştere. Am ieşit din presă în 2005, după 7 ani în care am trecut prin toate genurile jurnalistice presă scrisă, radio, corespondent tv, cu promisiunea că mă voi întoarce când voi avea ziarul meu, un cotidian, la asta visam. Eram dezamăgită de tot ce însemna presă la acel moment şi nu mă mai regăseam în peisaj. Totuşi era o dragoste prea mare şi nu puteam renunţa aşa uşor. Am gândit o strategie prin care să mă dezvolt încet, dar sigur în afaceri, şi, la final, să mă asigur că voi putea susţine financiar propriul meu ziar. Am deschis în 2005, toamna, un magazin de haine, în decembrie am deschis agenţia de publicitate susţinută de magazin la început. În 2008, în 31 martie, am deschis Bistriteanul.ro, ziarul meu, proiectul meu de suflet. Totul a ieşit aşa cum mi-am propus şi visul frumos continuă şi astăzi. Suntem cei mai buni în piaţa online, conform statisticilor. Furnizăm ştiri non-stop, avem aproape 8.000 de vizitatori unici pe zi şi peste 12.000 de cititori zilnic. Acum lucrăm la partea quality a ziarului şi avem în vedere creşterea numărului de cititori prin ştiri, reportaje, articole de atitudine care să ne aducă mai aproape un gen de public care nu avea la un moment dat ce să citească la noi. Nu mă consider om de afaceri. O fac de nevoie, ca să pot susţine hobby-ul meu, jurnalismul. Rep.: Cum arată azi piaţa de publicitate locală? C.A.: Este o piaţă foarte atipică, grea, şi asta nu o spun numai eu. Nu vorbim aceeaşi limbă cu clienţii de multe ori. Firmele mari, cu servicii de marketing, şi-au dat bugetele de publicitate/comunicare agenţiilor mari din Cluj, iar noi am rămas să purtăm discuţii cu oameni care nu au minime noţiuni de publicitate, de marketing, de comunicare nu mai vorbim. În Bistriţa, Agenţia 215 - imagine şi publicitate - a fost prima agenţie full-service unde ofeream clientului de la producţie publicitară (ce înţelegeau toţi clienţii prin publicitate) şi până la campanii de imagine, de media, PR, chiar şi strategii de marketing. De-a lungul anilor mi-am învăţat clienţii limbajul de publicitate, le-am explicat de ce este important să-şi facă în mod coerent şi strategic promovarea, iar astăzi am mândria că am clienţi care au rămas alături de noi din

2005, iar noi am pus umărul la creşterea afacerii lor. O altă ambiţie de-a mea a fost să-i învăţ pe clienţi că publicitatea e ieftină dacă o faci cu cap, iar astfel am trecut cu succes perioada de criză. Mulţi clienţi au venit la noi pentru că ne-am impus pe piaţa locală ca având preţuri mici şi calitate. Vă spun un secret, nu aveam preţuri mici, avem preţuri corecte. În timp s-a dovedit a fi un câştig să nu triezi clienţii din preţ, cum au făcut multe agenţii de publicitate, care au pierdut pe termen lung cu această strategie. În vremuri de criză, clienţii s-au uitat atent şi la preţuri. Atunci noi am câştigat şi am trecut chiar fără probleme anii de criză de până acum. Rep.: Ce proiecte importante ai derulat, de care eşti mândră? C.A.: www.bistriteanul.ro este cel mai bun proiect al meu. Clar! Sunt tare mândră de el. Mai am şi altele de care sunt mândră. De exemplu, Poiana Zânelor, care este poate cel mai bun produs de imagine al Agenţiei 215. Am creat o isterie în turism cu acest brand. Am avut norocul să dau peste un client care mi-a lăsat libertatea de a desena acest brand cum am vrut eu. Şi mi-a ieşit! Din păcate nu am mai avut parte de astfel de provocări. A venit criza şi investiţiile nu mai au acelaşi elan ca înainte de 2008. Rep.: Unde îţi vezi afacerile peste 5 ani de acum? C.A.: Vreau să le văd doar stabile. Aşa cum sunt acum. Vreau să păşesc încet şi sigur. Nu-mi plac avânturile mari. Poţi să te loveşti rău. Din păcate, astăzi nu pot face planuri pe termen lung. Nu sunt vremurile pentru aşa ceva. 5 ani e un termen lung. Am strategii pe termen scurt şi mediu. Bistriteanul.ro ştiu sigur că se va dezvolta ca proiect în perioada imediat următoare, va fi o platformă mult mai mare, care să ofere cât mai multe informaţii cititorilor săi. Deja vedeţi funcţională platforma www.utile.bistriteanul.ro care are mare succes şi mă gândesc chiar să o export în alte judeţe, poate sub forma unei francize. Urmează în curând partea de televiziune online. Legat de agenţia de publicitate chiar nu pot să-mi fac planuri. Am stopat orice investiţii. Deocamdată. Dacă voi simţi că piaţa de publicitate îmi permite să mă dezvolt, o voi face. Deocamdată nu este cazul.

Auto

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cum a devenit Autoworld performerul pieţei auto

de Claudiu Pădurean

Afacerea controlată de familia Mezei a reuşit să îşi mărească semnificativ cota de piaţă, chiar în condiţiile crizei economice.

Una dintre cele mai solide afaceri din domeniul auto a reuşit să treacă cu bine de convulsiile provocate de criza economică. Este vorba de compania Autoworld, controlată de familia Mezei. Directorul general al companiei, Janos Mezei, spune că secretul care a oferit stabilitate acestei afaceri s-a ascuns chiar în sloganul firmei, ”Excelenţă prin pasiune". "Aceste trei cuvinte definesc o atitudine, un crez, cu ajutorul căruia am depăşit cele mai dificile momente", spune Janos Mezei. Un alt secret ţine de faptul că solidaritatea şi flexibilitatea caracteristice unei afaceri de familie au ajutat compania să reacţioneze mult mai rapid şi mai suplu decât au făcut-o marile corporaţii multinaţionale. ”Într-o multinaţională, procesul de luare a unei decizii importante este deosebit de complex. Pe când în cazul nostru, totul este rezolvat din câteva telefoane şi totul mult mai rapid. Mai mult, dacă săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare trebuie să stăm peste program, facem cu toţii acest lucru. Şi dacă trebuie să ne vedem peste week-end, ca să discutăm despre companie, nu este nicio problemă”, enumeră Janos Mezei avantajele pe care le are managementul asigurat de către membrii aceleiaşi familii. Iar Autoworld a fost de la bun început o afacere a familiei. Acţionarul principal este tatăl său, Ioan Mezei, care continuă să fie implicat în deciziile strategice ale firmei, chiar dacă a predat ştafeta conducerii executive fiului său, Janos Mezei. De asemenea, mama sa, Elisabeta Mezei, este administratorul din acte al firmei. Fratele său, Lehel Mezei, este director executiv al Autoworld, iar fratele lor adoptiv, Istvan Kallo, este responsJanos Mezei spune că există tenabil cu partea tehnică a activităţii. Sora lor, Eliz, dinţa de a importa în România este stabilită în străinătate şi, în acest moment, maşini rulate. ”Continuă să se este singura care nu este profund implicată în manifeste asupra pieţei impactul activitatea companiei clujene. negativ al importului masiv de vehicule rulate care, la un volum de aproximativ 175.000 unităţi la autoturisme şi 43.000 la vehicule comerciale, au o creştere de 85%, respectiv 40% faţă de 2011. La aceste cifre rezultă că la fiecare autoturism nou vândut în România au fost aduse alte două rulate şi, ceea ce este mai grav, că peste 76.000 (44%) dintre acestea din urmă sunt mai vechi de 10 ani, adică mai multe decât s-au vândut noi prin reţelele naţionale ale producătorilor autohtoni şi importatorilor autorizaţi. Aceste cifre trebuie înţelese nu numai ca o scădere a activităţii distribuitorilor de autovehicule, ca şi încasări corespunzătoare mai mici la bugetul statului (taxe şi impozite directe şi indirecte”, spune directorul general al companiei Autoworld din Cluj.

Creştere într-o perioadă de scădere Autoworld a fost afectată de faptul că piaţa auto din ţările Uniunii Europene a intrat în al şaselea an consecutiv de scădere. Iar perspectivele pentru viitorul apropiat nu sunt tocmai roz. Piaţa auto va stagna, în cel mai bun caz, estimează Janos Mezei. În total, piaţa auto din România a scăzut cu 77 la sută în anul 2012 faţă de anii de dinainte de declanşarea crizei economice. Însă, cu toate că veniturile companiei clujene au scăzut, ea a câştigat cotă de piaţă, ceea ce înseamnă o poziţionare excelentă pentru perioada de relansare, care va interveni după finalul crizei. Iar motive de optimism există. Piaţa auto din Statele Unite

ale Americii a început să îşi revină, în timp ce piaţa auto din statele Asiei ori Americii Latine cunoaşte o creştere bine consolidată. În anul 2012, pe fondul dificultăţilor economice şi a instabilităţii politice, Autoworld a reuşit să performeze. Cifra de afaceri a companiei clujene a crescut cu 30 la sută, o creştere care ar fi spectaculoasă şi într-un an de boom economic, nu doar întrunul de criză. Astfel, această cifră de afaceri a ajuns la aproape 30 de milioane de euro (mai precis 29.010.288 euro). Creşterea cifrei de afaceri a plasat, astfel, compania Autoworld pe primul loc în clasamentul vânzătorilor mărcilor auto Volkswagen şi Audi, din afara Bucureştiului. De asemenea, unităţile vândute de echipele companiei clujene au reprezentat 10 la sută din totalul vânzărilor realizate în România de Porsche România. Aceste evoluţii au dus la situaţia în care Autoworld deţine 32.84% la sută din totalul pieţei auto din judeţul Cluj (conform datelor APIA Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile). Acest lucru înseamnă o creştere cu 11 la sută faţă de cota de piaţă din anul 2011, deţinută de compania clujeană. Ca un amănunt semnificativ, din marca premium Audi, Autoworld a livrat pe piata locală clujeană un număr de unităţi egal cu livrările Mercedes şi BMW la un loc.

O structură de succes Succesul realizat de Autoworld poate fi explicat şi prin implicarea totală a membrilor familiei Mezei în acest business. ”Nu avem şi alte afaceri, trăim din realizările Autoworld. Implicarea noastră este totală”, spune Janos Mezei. Compania are 150 de angajaţi. Ea vinde autoturisme Volkswagen, Autovehicule Comerciale Volkswagen şi autoturisme Audi. De asemenea, prin intermediul brandului Weltauto, familia Mezei vinde maşini rulate. Janos Mezei este foarte atent şi la schimbările care au loc în structura vânzărilor. ”În prezent, jumătate din vânzări, la nivel naţional, sunt reprezentate de flote. Înţelegem prin flote grupurile de maşini mai mari de trei unităţi. Cred că tendinţa se va consolida, iar flotele vor reprezenta o proporţie tot mai mare din vânzările noastre, pentru că, în actualele condiţii de criză, oamenii îşi permit tot mai greu să investească în maşini proprietate personală. Tocmai de aceea, efortul nostru de vânzări se va concentra pe clienţii reprezentaţi de firme”, dezvăluie Janos Mezei unul dintre amănuntele importante ale strategiei de viitor pe care va miza Autoworld. Un alt amănunt semnificativ este concentrarea permanentă pentru a creşte calitatea serviciilor furnizate clienţilor care au cumpărat maşini de la Autoworld. Serviciile oferite de serviceurile moderne pe care le deţine Autoworld sunt o piesă tot mai importantă pentru managementul companiei clujene. Iar calitatea serviciilor a fost probată într-un mod inedit. Echipele de specialişti de la Autoworld au obţinut locul 3 la categoria Tehnologie, în cadrul Campionatului Mondial de Service Audi Twin Cup 2012, organizat de Audi, o competiţie la care au participat 78 de echipe din 41 de ţări. De asemenea, pentru

auto

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

acest an, echipa de la Autoworld va reprezenta din nou România la Campionatul Mondial de Service, după ce a câştigat primul loc în competiţia naţională. ”Aceste premii sunt o recunoaştere a investiţiilor pe care le-am realizat în pregătirea personalului”, spune Janos Mezei. Dincolo de calitatea personalului tehnic, a contat şi calitatea echipelor de vânzări. Autoworld a livrat în total, în anul 2012, 1.292 de unităţi (629 autoturisme Volkswagen, 129 Autovehicule Comerciale Volkswagen, 153 Audi şi 381 Weltauto), o cifră impresionantă, după cum spun specialiştii în piaţa auto românească.

Analize de piaţă În prezent, România este pe ultimul loc la nivel european ca nivel de motorizare. Dincolo de neajunsul acestei situaţii, Janos Mezei a identificat o oportunitate însemnată. ”Dacă avem acum cel mai scăzut grad de motorizare, înseamnă că există un potenţial imens”, spune directorul general al Autoworld. El

a făcut şi o analiză detaliată a pieţei româneşti. ”După cinci ani de scăderi consecutive şi la un volum total al pieţei de circa 87.000 unităţi (autoturisme plus vehicule comerciale), consemnăm o scădere de 77%, comparativ cu anul premergător crizei – 2007 - şi un nedorit loc întâi în acest clasament, pe plan european. În cele 12 luni ale anului 2012, s-a consemnat o scădere totală a pieţei de 20,9% comparativ cu anul 2011 (aceasta fiind printre cele mai mari din Uniunea Europeană), pe un volum total de 87.505 unităţi, autoturismele înregistrând o scădere şi mai mare, de 23,7%, la un volum de 72.179 unităţi. La autoturisme, în cele 12 luni din 2012, topul pe mărcile de import este format de Volkswagen (7.790 unităţi / 15.14%), Skoda (6.291 unităţi / 12.22%), Renault (4.701 unităţi / 9.31%), Ford (4.682 unităţi / 9.1%) şi Hyundai (3.288 unităţi / 6.36%). În ceea ce priveşte vehiculele comerciale uşoare (plus minibuse), acestea au înregistrat în 12 luni o scădere de 1,9%. Pe mărci, primele locuri sunt ocupate de către Volkswagen, Ford, Fiat si Renault, acestea acoperind împreună cca. 58% din totalul pieţei”, spune Janos Mezei.

Summary One of the most solid businesses in the automotive industry has managed to overcome the convulsions caused by the economic crisis. This is Autoworld Company, controlled by the Mezei family. The General Manager, Janos Mezei, says that the secret that has ensured the stability of this business is hidden in the very company slogan, “Excellence through Passion.” “These three words define an attitude, a belief with which we have got through the most difficult moments,” as Janos Mezei says. Another secret is the fact that the solidarity and flexibility that are typical of a family business have helped the company to react much faster and much more flexibly than the great multinational corporations. “In a multinational, the process of making important decisions is extremely complex. Whereas in our case, everything may be solved with a few calls much faster. Moreover, if this week or next week we have to put in long hours, we all do that,” Janos Mezei explains.

t a

i ”

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Adrenalină în imobiliare Re/Max Grup de Lux, una dintre puţinele firme din imobiliare care a trecut cu bine peste criza care a afectat şi acest domeniu, este o afacere de familie, deşi nu a început în acest fel. Printre secretele succesului acestui business se află vânzarea în exclusivitate a imobilelor şi faptul că firma clujeană nu are angajaţi. de Ana FLORESCU

În 1995, Ramona Cuc a pus bazele unei agenţii imobiliare cu numele de Casa Lux. După şapte ani de la înfiinţare, firma a fost redenumită Grup de Lux, pentru a evita confuzia cu revista care purta numele de Casa Lux. De doi ani, însă, Grup de Lux a intrat sub franciza reţelei internaţionale Re/Max. Deşi a pornit singură afacerea în imobiliare, acum Ramonei Cuc i s-a alăturat soţul ei, Răzvan, care a preluat partea de management propriu-zis. “Soţul meu este şeful acum. El se ocupă de toate lucrurile importante într-o firmă. Eu mă ocup de ce îmi place, de vânzări, mai ales de cele speciale, cele investiţionale. Sigur, tot timpul ne consultăm”, spune Ramona Cuc despre formula organizatorică ce a adus succes firmei. Criza care a afectat şi economia românească nu avea cum să nu atingă şi domeniul imobiliar, atât de înfloritor în anii 2007-2008. Însă Grup de Lux a adoptat o serie de măsuri pentru a reduce efectele negative. “Am studiat atent apariţia crizelor în imobiliare, iar acestea sunt ciclice. Aşa funcţionează lucrurile. Important este să învăţăm din aceste crize cum să trecem peste următoarea criză care va veni la un moment dat. Noi putem spune că am trecut cu bine, în primul rând pentru că am gândit pozitiv. Nu numai că am trecut cu bine, dar am şi crescut în aceşti ani. Am reuşit datorită perioadei de acalmie din imobiliare să acumulăm, să ne perfecţionăm”, spune femeia de afaceri despre secretul succesului firmei. Şi secretul de abia acum urmează să fie dezvăluit. Ceea ce unii au văzut cu ochi mai puţini buni, a fost un succes pentru Grup de Lux: au cumpărat franciza Re/Max, acum doi ani. “Ne menţinem independenţa ca firmă, dar lucrăm după principiile impuse de ei, după care lucrează la nivel internaţional. Practic e o reţea de 100.000 de agenţi”, mai spune Ramona Cuc.

Firmă fără agenţi angajaţi Unul dintre lucrurile care a contribuit la succesul Re/Max Grup de Lux a fost şi faptul că firma nu are agenţi proprii angajaţi. “Este o relaţie contractuală între persoane juridice. Toţi lucrează într-un centru de profit, care este acest birou şi fiecare este asociat. Unii agenţi sunt organizaţi ca SRL-uri, alţii ca persoane fizice autorizate. Se împart înr-un anume mod şi chel-

tuielile şi beneficiile. Nu noi am inventat sistemul, ci aşa se lucrează în Re/Max Global. Este un sistem foarte sănătos din punct de vedere economic, este creat numai pentru agenţii activi, productivi”, explică Răzvan Cuc. Un astfel de partener-asociat beneficiază de facilităţile unui birou, de secretariat, de marketing, consiliere financiară, juridică, managerială. Al doilea concept după care funcţionează firma Re/Max Grup de Lux este cel de a vinde proprietăţi în exclusivitate. “În multe ţări, relaţia dintre proprietar şi o agenţie nu poate fi decât exclusivă. Un proprietar nu poate să listeze imobilul la trei sau cinci agenţii simultan. El nu poate să lucreze decât cu o singură agenţie sau agent. Este acelaşi principiu după care un avocat nu poate să reprezinte ambele părţi, pentru că au interese divergente. Cumpărătorul vrea un preţ cât mai mic, vânzătorul cât mai mare. Însă proprietăţile care au fost listate exclusiv la noi pot fi vândute şi de alţi agenţi, cărora le cedăm o parte din comisionul primit de la clientul nostru, dacă agentul aduce un cumpărător”, mai spune Răzvan Cuc.

Din imobiliare pe motocicletă Familia Cuc are mai multe pasiuni comune, printre care se află schiul, dar şi mersul pe motocicletă. “Am început acum 11 ani cu competiţiile de enduro. Eu consider mersul pe motocicletă o plăcere mai mare decât a merge cu maşina. Unii spun că e un sport extrem, eu nu-l consider aşa. Enduro da, e un sport, dar mersul pe motocicletă prin oraş e doar un mod mult mai eficient de a te mişca. Rezolvi lucrurile de două ori mai repede şi găseşti şi loc de parcare”, mai spune Ramona. Răzvan Cuc este şi el un împătimit al sportului pe două roţi, astfel că întreaga familie de oameni de afaceri şi-a făcut concedii în ture pe motocicletă. “Şi eu, şi Ramona ne asumăm şi ne-am asumat întotdeauna riscuri în business, dar sunt nişte riscuri mai conservatoare”, a replicat Răzvan la ideea că există vreo legătură între riscurile din sportul extrem şi cele din lumea afacerilor.

Summary Re/ Max Grup de Lux, one of the few real estate companies that has got through the crisis aﬀecting this domain too, is a family business, although it did not start out this way. Among the secrets of the success in the business is its exclusive sale of buildings and the fact that the Cluj company has no employees.

ARTA DANSULUI

„Mi-aş dori ca Mirona, ca antrenoare, să o depăşească pe Mirona ca dansatoare, în ceea ce a realizat atât de bine, şi asta e deja un ţel foarte înalt”, vorbeşte despre ea campioana naţională a secţiunii latino, categoria de vârstă 1935 de ani, la recent încheiatul Campionat Naţional de Dans Sportiv de la Cluj Napoca. A făcut echipă cu noul său partener Roman Ciflicli, iar orele nenumărate petrecute în sala de sport a Clubului „Dansul Viorilor” din Reghin, ceasurile de renunţare de a fi tot timpul alături de copilul ei, pentru că Mirona este, în afară de o artistă a dansului, şi mamă, i-a adus un nou titlu în palmaresul extrem de bogat. Înainte să fie însă antrenoare, Mirona, campioana ce se menţine în frunte în competiţiile interne şi internaţionale de dans sportiv, dinainte de anul 2000, rămâne însă o prezenţă discretă, o trăsătură specială ce o întâlneşti doar la marii campioni, o sportivă talentată şi extrem de muncitoare. Mirona Gliga a urcat cuminte, fără a căuta lumina reflectoarelor, până la cea mai importantă performanţă a carierei sale, titlul de vicecampioană mondială la Berlin, în 2003. De altfel, sportiva şi antrenoarea reghineancă de dans sportiv se poate lăuda – deşi nu o face – cu cinci participări la Campionatul Mondial de Dans Sportiv. Astăzi împleteşte pasiunea sa arzândă de a dansa în continuare şi de a se prezenta la cel mai înalt nivel în concursurile de dans sportiv cu cariera de antrenoare. Despre dragostea sa pentru dans, aşa cum arătam mai înainte, vorbesc trofeele strălucitoare pe care le-a obţinut concurând din Filipine până în Statele Unite ale Americii. Despre munca asiduă cu micii viitori sportivi de performanţă, campioana povesteşte cu drag: „Încerc să le arăt copiilor ceea ce ştiu şi ce am învăţat şi eu de la antrenorii mei. Mi-am dorit să încep de la zero şi am pornit cu copiii de la clasa întâi. Am reuşit să ajut perechile din cadrul şcolii să ajungă pe podiumuri şi chiar pe locuri întâi la concursuri zonale, dar am antrenat şi perechi finaliste la campionatul naţional. Îmi place să descopăr în fiecare zi diferite metode de a lucra cu diferite tipuri de copii”. Cu siguranţă, într-o zi, cunoscând spiritul său de luptă, Mirona Gliga va reuşi să aducă României, ca antrenoare, un campion mondial de dans sportiv. Pentru că niciun maestru nu e cu adevărat mare până nu e depăşit de învăţăcelul său. O lecţie de viaţă şi de sport pe care Mirona o cunoaşte.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

MIRONA GLIGA

ARTA DANSULUI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

RAREŞ COJOC

„Un proiect de viaţă, de lungă durată“, astfel vorbeşte tânărul de 23 de ani Rareş Cojoc, campion naţional pentru a 14oară împreună cu partenera sa Zudziewicz Hanna, despre dansul sportiv. Perechea alcătuită din Rareş Cojoc şi Hanna Zudzievicz, legitimată la Clubul “Dansul Viorilor” Reghin, a obţinut această performanţă la Campionatul Naţional de Dans Sportiv găzduit recent la Cluj-Napoca, la categoria de vârstă 19-35 ani, secţiunea standard. Cum se naşte un campion? Cu multă muncă, strâns din dinţi, departe de casă pentru că nu e suficient doar talentul. Rareş a urcat calm, modest şi disciplinat până în Topul 24 Mondial şi nu este departe de a accede în cel al celor mai bune 10 perechi din lume, fără să îşi propună rezultate imediate. Din concurs în concurs, reducând la câteva ore sutele de mii de mile petrecute în avioane pentru a fi prezent în cele patru puncte cardinale la prestigioasele dueluri de dans sportiv standard. Nici acum după ce a obţinut un nou titlu de campion naţional nu are timp de respiro, de fapt nici nu doreşte să renunţe la lunga listă de turnee şi concursuri la care şi-a propus să participe. Urmează Word Open, în Malta, Bucureşti, Franţa, iar luna aprilie - Campionatul European din Danemarca. Şi suntem siguri că nu se va opri nici dacă va ajunge în finala Campionatului European, aşa cum îşi doreşte, fără să facă din această performanţă un scop în sine. Pentru că, obsedat de perfecţiunea fiecărui pas de dans pe care parchetul din numeroasele săli de concurs – de la Minsk la Miami până la Madrid şi Los Angeles - i l-a primit, Rareş vorbeşte despre acest sport al graţiei şi eleganţei cu patima unui îndrăgostit: „Întotdeauna încerc să demonstrez un dans cât mai bun, o calitate cât mai bună pe parchet şi mă obsedează perfecţiunea”. O istorie extrem de succintă care ne permite să ajungem acolo unde ne-am dorit şi să scriem despre dansatorul campion ca viitor antrenor campion. Până acum, Rareş Cojoc a vorbit mult prin dansul său fascinant, prin numeroasele trofee obţinute, dar, de puţină vreme, a început să se afirme şi ca antrenor. Perechile pregătite de el, de la Clubul „Pas în doi” Bucureşti, au obţinut la recent încheiatele campionate naţionale o medalie de argint şi un meritoriu loc IV. Iar cariera sa e abia la început. Şi dansul nu este singurul domeniu în care acesta ar putea performa. Nu ne-am mira ca, peste puţină vreme, despre Rareş Cojoc să auzim că este un foarte bun avocat, aşa cum şi-a propus când absolvea, în 2012, Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Parcurile fotovoltaice, boom sau bulă verde?

energie

de Liliana Brad Carmen Cosman Andreea Costea Ligia Voro

Investitorii în parcuri fotovoltaice s-ar putea să primească o lovitură serioasă. Oficiali ai Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Energie (ANRE) au anunţat la sfârşitul lunii februarie că vor propune reducerea numărului de certificate verzi pentru producerea de energie din surse solare. Măsura ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2014.

energie

Harta investiţiilor în Transilvania Până în 2020, România şi-a asumat că 38 % din energia livrată consumatorilor finali va fi din surse regenerabile, în prezent aflându-ne la un procent puţin peste un sfert din cel asumat. Altfel spus, potenţialul pieţei este încă extrem de ridicat. Totuşi, în România, potrivit raportului de monitorizare a sistemului de promovare a E-SRE (n.red. energiei din surse regenerabile) în anul 2011, publicat în iunie 2012 de ANRE, cea mai mică cotă din volumul de energie preluat în Sistemul Energetic Naţional (SEN) provine din energia solară. Pentru a fi mai concreţi, potenţialul solar al ţării noastre poate genera 1,2 TWh anual de electricitate, adică 2,5% din consumul naţional actual. Cu toate acestea, în prezent, cantitatea de energie electrică produsă din energia solară şi livrată în SEN nu se apropie nici măcar de 1 %. Însă, situaţia s-ar putea schimba în raportul care va apărea, cel mai probabil, în luna martie 2013. Şi asta pentru că, dacă în 2011, doar o singură capacitate de producţie era funcţională, documentele Companiei Naţionale de Transport a Energiei Electrice „Transelectrica” SA din februarie 2013 arată că numărul investiţiilor în energie solară s-au înmulţit simţitor. Atracţia pentru investiţiile în energia solară, prin dezvoltarea pe componenta parcuri fotovoltaice, s-a manifestat

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

puternic şi în Transilvania, în cele 15 judeţe pe care revista Transilvania Business le acoperă. Astfel, potrivit unui document oficial al Companiei Naţionale de Transport a Energiei Electrice „Transelectrica” SA, actualizat până în 19 februarie 2013, Transilvania este împânzită de parcuri fotovoltaice – funcţionale sau aflate în diferite stadii de dezvoltare. Centrale electrice fotovoltaice în funcţiune se află, conform Transelectrica, în judeţul Arad, la Arad, în Timiş, la Buziaş, în Bihor, la Oradea, în Satu Mare, la Cămin, Vetiş şi Hrip, în Bistriţa-Năsăud, la Lechinţa, în Cluj, la Câmpia Turzii, în Mureş, la Chirileu, respectiv în Sibiu, la Tălmaciu. Numărul centralelor electrice fotovoltaice cu contract de racordare, respectiv cu aviz tehnic de racordare trece de 100, doar în cele 15 judeţe la care facem referire. Cine investeşte în aceste parcuri, vă arătăm în cele ce urmează, cu menţiunea că până la apariţia articolului, situaţia e posibil să se modifice, dat fiind apetitul pentru acest gen de investiţii.

Neconvenţionali, la Arad Sebiș, un oraș din județul Arad, va avea cel mai mare parc fotovoltaic al României. Pe o suprafaţă de aproape 200 de hectare, compania spaniolă „Promocion Inversolar 65” construiește o adevărată „fabrică” de producere a energiei verzi. În realitate este vorba despre trei proiecte: două parcuri au

Summary Investors in photovoltaic parks could receive a serious blow. Oﬃcials from the National Authority for Energy Regulation (ANRE) announced in late February that they would propose reducing the number of green certificates for solar energy production. e measure would take eﬀect from January 1, 2014. According to the 2011 monitoring report for the E-SRE promoting system (Energy from Renewable Sources, editor’s note), published by ANRE in June 2012, the lowest share of the energy taken over by the Romanian National Power System (SEN) comes from solar energy. To be more concrete, the solar potential of our country can generate 1.2 TWh of electricity annually, or 2.5% of the current national consumption. However, at present, the amount of electricity produced from solar energy and delivered in the SEN is not even close to 1%. Still, the situation might change in the report that will be issued, most likely, in March 2013.

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

câte 22 de hectare fiecare și unul, 150 de hectare. Investiția spaniolilor pentru proiectele energetice derulate în Sebiş se ridică la 100 de milioane de euro. La realizarea lor lucrează 700 de oameni, dintre care 200 sunt specialişti aduşi din Spania. Primele două parcuri sunt aproape finalizate, iar cel de-al treilea va fi construit în scurt timp. „Lucrarea are termen final de execuţie luna august 2013. Investitorii fac eforturi deosebite și se lucrează din zori şi până seara târziu”, a declarat Gheorghe Feieș, primarul orașului Sebiș. „Primele două parcuri vor fi finalizate peste câteva săptămâni, panourile având o putere totală de 15 MW. Energia va fi vândută pe piaţa liberă”, a declarat Dragoş Baghiu, directorul tehnic al proiectelor. Jose Maria Abuli, directorul economic al companiei spaniole, a explicat că în cazul primelor două proiecte au fost deja montate 72.000 de panouri fotovoltaice. Constructorii spun că primele două parcuri vor fi finalizate în martie-aprilie, când va începe construcția celui de-al treilea, pe care vor fi montate 245.000 de panouri, cu o putere nominală de peste 50 MW. „Energia produsă în acest parc ar asigura necesarul pentru 100.000 de locuitori. Avem semnate deja contractele de conectare la reţeaua naţională de energie electrică, producţia urmând să fie vândută pe piaţa liberă”, a declarat directorul tehnic, Dragoş Baghiu. Reprezentanții firmei spaniole doresc ca în această vară toate cele trei proiecte să fie finalizate și să livreze energie electrică la capacitate maximă, ceea ce va duce la crearea a 100 de noi locuri de muncă. Durata de exploatare a instalaţiilor de producere a energiei electrice în cele trei parcuri este de 25 de ani. „Va fi cel mai mare parc fotovoltaic din România. Pentru bugetul local, investiţia este o sursă importantă de venituri”, a declarat Gheorghe Feieș, primarul orașului Sebiș. Un alt parc fotovoltaic se va construi în comuna arădeană Vladimirescu, o localitate situată în marginea Aradului. Investiția va aparține companiei germane Möhring Energie GmbH, cunoscută în întreaga lume pentru parcurile realizate. A investit în eoliene, apoi s-a reprofilat pe parcuri fotovoltaice. A investit peste 250 de milioane de euro în parcuri solare din Germania şi Polonia şi și-a propus să se extindă în România şi Bulgaria. Parcul de la Vladimirescu se va întinde pe trei-patru hectare și va avea peste 10.000 de panouri solare, cu o capacitate de 2,5 MW/h și va costa patru milioane de euro. Sasha Möhring, patronul companiei Möhring Energie GmbH, a explicat că în Germania, un parc de asemenea dimensiuni ar alimenta peste 100 de gospodării. „Din punct de vedere tehnic, noi îl terminăm într-o lună de zile. Va fi gata, la cheie”, a declarat Valentin

Guset, administratorul Enercons Guset, firma care va construi parcul. „Dacă vom construi acest parc fotovoltaic, vrem să continuăm investiţiile în România. Noi intenționăm să mergem în mai multe orașe, pentru a amenaja parcuri fotovoltaice”, a declarat Sasha Möhring. În momentul de față, investiția de la Vladimirescu se află în faza obținerii aprobărilor. Primarul comunei, Ioan Crișan, spune că pentru comunitate venirea unui investitor important este benefică. „Sigur că, după ce vor începe să funcționeze, vor avea și profit și impozite pe măsură. În ceea ce ne privește, noi am asigurat toate condițiile, am concesionat terenul așa că acum este doar treaba lor să obțină toate avizele și să treacă la construcția parcului fotovoltaic”, a declarat primarul Ioan Crișan. Parcuri fotovoltaice vor mai fi construite în județul Arad la Olari, Pilu și Mânerău, însă acestea se află deocamdată în diverse faze de autorizare.

Golf şi energie la Pianu de Jos Cunoscută pentru terenul de golf, comuna Pianu de Jos din judeţul Alba are şi cel mai avansat proiect de construcţie a unui parc fotovoltaic, centrala fotovoltaică de aici având deja contract de racordare semnat cu Transelectrica. Investiţia în parcul ce va produce o cantitate de 7,7 MW energie electrică a demarat în 2012 pe o suprafaţă de 10 hectare, concesionat pe o perioadă de 35 de ani de la autoritatea locală. Compania SIT Tehnologii Industriale SRL Sebeş va aloca în jur de 20 de milioane de euro pentru construcţia parcului. Un alt proiect ce a obţinut avizul tehnic de racordare din partea Transelectrica este cel demarat de compania SC GMC Transporti SRL în Sebeş. Parcul fotovoltaic va fi construit pe o suprafaţă de peste 7 hectare de teren.

Lechinţa, prima din Bistriţa-Năsăud În comuna Lechinţa din judeţul Bistriţa-Năsăud funcţionează din toamna anului trecut primul parc fotovoltaic, conectat la SEN. Investiţia în parcul cu o capacitate de 1,7 MW a fost asigurată de Casa de Investiţii „Alianţa”.

energie

La Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud au ajuns însă până acum peste 20 de proiecte de parcuri fotovoltaice. Cele mai avansate, dacă ţinem cont şi de informaţiile oficiale ale Transelectrica, sunt cele de la Lechinţa II, Şintereag, Bistriţa şi Herina care au deja contracte de racordare la reţeaua de transport. De asemenea au primit aviz tehnic de racordare centralele electrice fotovoltaice de la Domneşti, Livezile şi Nimigea de Jos.

Inflaţie de proiecte în Bihor În ultimii trei ani, majoritatea primăriilor din județul Bihor au realizat proiecte care vizau construirea de parcuri fotovoltaice. Fie că au încercat asocieri cu firme private, fie că au așteptat finanțări de la București, planurile edililor din Bihor nu s-au concretizat însă. Majoritatea primarilor s-au bazat pe unul din programele Ministerului Economiei care promitea finanțări tututor primăriilor care doresc sisteme energetice din surse regenerabile. Numai că, din cele peste 400 de proiecte depuse în 2011 din România, au fost fi-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

nanțate doar 14 şi niciunul nu era din Bihor. Așa cum explică Loredana Țîrț, purtător de cuvânt al Agenției pentru Protecția Mediului Bihor, anual se depun la sediul instituției zeci de astfel de proiecte. Astfel, doar în primele două luni ale anului 2013 au fost depuse la sediul APM Bihor 10 proiecte de parcuri fotovoltaice.“ Din informațiile pe care le avem, la ora actuală există în Bihor un singur parc fotovoltaic funcțional, în satul Leș, comuna Nojorid”, a spus purtătorul de cuvânt. Realizat în anul 2012, de Resident Solar SRL, parcul se întinde pe o suprafață de 65.440 mp, are 12.936 de module și generează 3 MW, fiind racordat la rețeaua de distribuție electrică de 20 kV.

Clujul la puterea fotovoltaică Singurul parc fotovoltaic funcţional din judeţul Cluj este la Câmpia Turzii. Pentru parcurile fotovoltaice din Moldoveneşti şi Cluj au fost încheiate deja contractele de racordare la reţeaua naţională de transport, în timp ce în alte trei localităţi din judeţul Cluj – la Sâncraiu, Mihai Viteazu şi în Parcul Industrial Tetarom IV, din comuna Jucu - sunt în proiect parcuri fotovoltaice ce vor asigura fiecare 5 MW de energie electrică. Proiecte cu o capacitate de producţie mai redusă sunt dezvoltate la Borşa, Geaca, Tureni, Bădeni, care au aviz tehnic de racordare. De dată mai recentă, Primăria Chinteni a anunţat derularea a două proiecte de parcuri fotovoltaice, din care unul în parteneriat cu autoritatea publică judeţeană. Un alt proiect anunţat este cel al SC Renewpower Energy SRL din Cluj Napoca la Ceaunu Mare. În Cluj-Napoca, proiectul parcului fotovoltaic care ar urma să se construiască în locul Cartierului Tineretului este blocat

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cu toate că a fost avizat de către Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism din cadrul primăriei locale. Acesta era proiectat ca cel mai mare din ţară, pe 190 de hectare urmând să fie amplasate panouri fotovoltaice care să producă 66 de MW energie electrică. De asemenea, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca intenţionează să liciteze o suprafaţă de 8 hectare pentru a atrage un investitor în energie verde.

Hunedoara vrea independenţă energetică Mai multe parcuri fotovoltaice ar urma să fie amenajate în judeţul Hunedoara. Proiectele vor fi implementate de administraţiile publice locale sau de alţi oameni de afaceri, iar banii vin de la Uniunea Europeană. Independenţă energetică. Cel puţin asta câştigă administraţiile care au în plan să implementeze proiecte de amenajare a parcurilor fotovoltaice. Chiar dacă nu pot injecta energia electrică produsă cu celule fotovoltaice în reţeaua naţională, măcar nu mai trebuie să cumpere din altă parte, ceea ce, oricum, reprezintă o economie substanţială. În judeţul Hunedoara, astfel de parcuri fotovoltaice ar urma să fie amenajate la Haţeg, Ilia, Deva sau Petroşani, dar lista rămâne deschisă, mai ales că niciunul dintre proiecte nu a fost deocamdată pus în practică. De exemplu, la Petroşani, parcul fotovoltaic ar urma să fie amenajat la Poligon, într-o zonă înaltă unde celulele fotovoltaice să poată capta radiaţiile solare. Este vorba despre o suprafaţă de 15 hectare de teren, iar suma necesară realizării proiectului este calculată la aproximativ 17 milioane de euro. Edilii spun că acum se lucrează la întocmirea documentaţiei pentru accesarea fondurilor. „Acest parc fotovoltaic ne-ar ajuta foarte mult pentru că putem să producem energie electrică pe care să o folosim pentru propriile noastre necesităţi: pentru iluminat public, pentru instituţiile publice, pentru şcoli”, a explicat primarul Tiberiu Iacob Ridzi.

Puzderie de proiecte în Mureş În octombrie 2012, când era inaugurată investiţia, parcul fotovoltaic de la Chirileu a fost cel mai mare din România, având o putere instalată de 3,63 MW şi cu o producţie de energie electrică estimată la 3,28 MW, pentru a fi livrată în Sistemul Energetic Naţional (SNE). Dezvoltat de Fomco Systems SRL din Cristeşti, parcul fotovoltaic ocupă o suprafaţă de opt hectare, teren concesionat pe o perioadă de 25 de ani de la autorităţile locale din Sânpaul. Pentru a-şi pune în practică proiectul, Bernat Nyulas, proprietarul companiei Fomco Systems SRL, a investit 4,5 milioane de euro. Nu este însă singura investiţie pe care firma din Cristeşti o dezvoltă în judeţul Mureş. Compania mureşeană este în fază avansată de a obţine acordul de mediu pentru înfiinţarea unui parc fotovoltaic de 2,85 MW în oraşul Sângeorgiu de Pădure. Alte 21 de proiecte au fost depuse la

Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş în vederea obţinerii autorizaţiei de mediu. Cel mai mare proiect se anunţă a fi cel dezvoltat de către SC Sol Stark Power SRL Timişoara la Târnăveni, care ar urma să ocupe peste 100 de hectare şi să aibă o capacitate record, de 60 MW. De asemenea, pe durata exploatării vor fi create 10 locuri de muncă. Compania a obţinut în decembrie anul trecut avizul de mediu şi a achitat 120 de mii de euro către Primăria Târnăveni ca redevenţă pentru concesionarea terenului. Investiţia de la Târnăveni este estimată la 72 de milioane de euro, ceea ce ar aduce beneficii şi bugetului local şi locuitorilor municipiului. Certificatele verzi primite (CV) de Proiecte de parcuri fotovoltaice mai producătorii de E-SRE se tranzacsunt depuse pentru a fi înfiinţate în loţionează pe piaţa de certificate calităţile Apold, Deaj – comuna Mica, verzi la valoarea de tranzacţionare Cuci, Cucerdea, Crăciuneşti, Târnăa certificatelor verzi pe piaţa certifiveni, Pogăceaua, Bernadea – comuna catelor verzi, care se stabileşte prin Bahnea, Ernei, Ghindari, Vidrasău – mecanisme concurenţiale şi poate oraşul Ungheni, Voivodeni, Glodeni, varia între: a) o valoare minimă de Păcureni – comuna Glodeni, Roşiori tranzacţionare de 27 euro/certificat Luduş, Miheşu de Câmpie, Icland, şi b) o valoare maximă de tranzacMitreşti – Eremitu, Stejeriş – comuna ţionare de 55 euro/certificat, indexAcăţari şi Cipău. ate anual, începând cu anul 2011, conform indicelui mediu anual de inflaţie pentru anul precedent, calculat la nivelul zonei euro din UE, Judeţul Satu Mare deţine primul loc în publicat oficial de către EUROclasamentul nostru după numărul de STAT. Pentru funcţionarea pieţelor centrale electrice fotovoltaice aflate în de CV şi formarea cererii pe aceste funcţiune. Potrivit documentelor pieţe, se stabilesc cote anuale Transelectrica, nu mai puţin de trei astobligatorii de achiziţie de CV de fel de unităţi funcţionează deja în judeţ către furnizorii de energie electrică – la Cămin, Vetiş şi Hrip, chiar dacă au la consumatorii finali. Este unul o capacitate de producţie sub 1 MW. dintre motivele pentru care factura De asemenea, peste alte 10 proiecte au la energie electrică este mai mare în primit undă verde din partea Transeultima lună decât acum şase luni, lectrica. spre exemplu, cu câţiva euro.

Primii în SEN

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În Sibiu, singura centrală electrică fotovoltaică funcţională e la Tălmaciu, dar alte 10 proiecte sunt avizate de Transelectrica. Până acum, judeţele Braşov, Covasna şi Harghita se pot lăuda doar cu parcuri fotovoltaice în faza de proiect. După investiţia de la Buziaş, județul Timiș, unde au fost amplasate şi racordate la reţeaua Transelectrica 3.800 de panouri fotovoltaice, un alt proiect de energie verde aşteaptă să fie finalizat. Parcul fotovoltaic Lovrin 3/1 va avea o putere nominală a instalaţiei de aproape 9 MW, produsă de către 43.400 de module fotovoltaice. Suprafaţa alocată proiectului se întinde pe aproape 250 de mii de mp. Beneficiarul proiectului, compania SC Rios Lovrin Uno SRL, a obţinut deja acordul de mediu. Iar investiţiile în energie rege nerabilă nu se opresc aici. Firma cu capital spaniol SC Rios Renovables Desarrollo Energetico SRL vrea să dezvolte tot la Lovrin un parc ce utilizează energia solară, cu o putere instalată în momentele de vârf de 9,98 mW. 43.400 de module fotovoltaice ar urma să fie amplasate pe o arie de 220 de mii de metri pătraţi. De altfel, spaniolii intenţionează să investească în România în parcuri fotovoltaice şi eoliene nu mai puţin de o jumătate de miliard de euro până în 2014.

părat, investitorul plăteşte 100 de euro, dar primeşte înapoi peste 400 de euro, contravaloarea celor şase certificate verzi primite şi pe care le tranzacţiona, de regulă, pe Piaţa Centralizată a Certificatelor Verzi, respectiv pe Piaţa Bilaterală a Certificatelor Verzi, respectiv preţul energiei produse. Nu putem ocoli un alt fenomen care este prezent pe piaţa energiei din SRE, şi anume specula de proiecte. Concret, unele investiţii sunt demarate doar pentru a fi vândute. Dacă daţi o simplă căutare pe Google, veţi descoperi zeci de proiecte de parcuri fotovoltaice de vânzare, gata să fie predate la cheie.

Veşti proaste de la ANRE

Cele câteva luni de miere pe piaţa energiei din surse solare s-ar putea sfârşi însă în curând. ANRE a anunţat la sfârşitul lunii februarie 2013 că intenţionează să reducă numărul de certificate verzi pentru producătorii de energie solară de la 1 ianuarie 2014. Pentru a se aplica această măsură e nevoie de o hotărâre de Guvern. Motivul invocat de către oficialii ANRE pentru a cere reducerea numărului de certificate verzi, de la 6 la 5, este că există o supracompensare pe acest sector. Argumentul ţine cont de faptul că, în prezent, costurile investiţiei – preţurile echipamentelor s-au micşorat simţitor - pe acest segment a scăzut aproape la jumătate, Dacă ne întrebăm de ce există atâta interes în ultimii doi ani, ceea ce implică şi un ajutor pentru energia regenerabilă, pentru parcurile din partea statului, prin certificate verzi, profotvoltaice în particular, ar trebui să ne oprim porţional şi, bineînţeles, redus. „Noi, ANRE asupra avantajelor ce le procură asemenea dorim reducerea numărului de certificate îninvestiţii. Mirajul certificatelor verzi (n.red. cepând cu 2013, propunere pe care o vom un act care atestă o cantitate de 1 MWh de înainta Guvernului, dar Parlamentul vrea din energie electrică produsă din surse regener- 2014. Între timp probabil că se va sesiza şi abile de energie) au început să le facă cu Comisia Europeană. Dacă CE va constata că ochiul oamenilor de afaceri români şi străini, este un ajutor de stat, atunci cei care vor amatori de business-uri predictibile, venituri primi câte 6 certificate în perioada 2013sigure şi înarmaţi cu răbdare imediat după 2014 vor da banii înapoi. Orice ajutor nejus2007. La început, timid, ca apoi, în ultimii trei tificat se dă înapoi", a spus, într-o conferinţă ani, piaţa energiei din surse regenerabile – de presă, organizată în luna februarie Zoltan SRE – să ia avânt. Dacă, după 2007, investiţi- Nagy, director general al Direcţiei de Regleile în parcuri eoliene păreau cea mai bună mentare în domeniul Eficienţei Energetice în afacere, începând din 2012, afacerile în ener- cadrul ANRE. gia verde se orientează De asemenea, o loviputernic spre parcurile tură ce îi afectează pe fotovoltaice, mai ales că producătorii de enerrecompensa în certifigie solară este şi ordocate verzi e cea mai nanţa care îi obligă să atractivă pe segmentul vândă pe OPCOM energiei solare – şase (n.red. bursa energiei) Potrivit conducerii Fomco Solar pentru fiecare MW. cantităţile de energie Systems SRL Cristeşti, investiţia de Argumentele sunt simelectrică produse în la Sângeorgiu de Pădure se află în ple: investiţia se amormod direct, ceea ce, faza pregătirii documentaţiei pentizează în 4-5 ani, după probabil, va mai temtru obţinerea autorizaţiei de înfialte opinii în 5-10 ani, pera elanul investitoinţare din partea ANRE. Estimativ, un investitor câştigă de rilor. În aceste condiţii valoarea investiţiei se va cifra la 2,6 patru ori suma plătită nu puţine sunt vocile milioane de euro. După ce vor pe fiecare megawatt şi care susţin că ceea ce obţine autorizaţia de înfiinţare şi nu există întârzieri la se anunţa ca un boom cea de construcţie, spun oficialii plată. Cel puţin nu verde s-ar putea companiei, realizarea efectivă a insemnificative. Astfel, transforma într-o vestiţiei va dura maxim 3 luni. pentru un MW cumbulă verde.

Goana după certificate verzi

Injecţie de capital

industrie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Romaltyn vinde 49% din acţiuni de Nicolae TEREMTUŞ, Ioana LUCĂCEL

Fribourg Investments, fondul de investiţii controlat de omul de afaceri Ion Sturza, a preluat 49% din capitalul social al companiei Romaltyn Limited, care deţine fabrica de exploatare minieră din Baia Mare. Fribourg Investments a preluat şi controlul operaţional al proiectului de reciclare a deşeurilor miniere. Aşa începe un comunicat de presă sec al societăţii Romaltyn Limited.

Un anunţ oarecum surprinzător, într-o perioadă în care nu s-a mai vorbit nimic de „fabrica de aur”. Încercăm pe scurt să reamintim povestea Romaltyn, fostă Aurul, sau Allied Deals. Pe la jumătatea anilor 90, Compania Remin a semnat actele de înfiinţare a SC Aurul SA, o asociere între Remin şi australienii de la Allied Deals. Rezultatul a fost o uzină de retratare a sterilelor din iazurile de decantare aflate în jurul Băii Mari şi din judeţ. Afacerea părea a fi profitabilă, mai ales că urma să dispară una din sursele majore de poluare a zonei Baia Mare, iazurile de decantare. Uzina de tratare a sterilelor folosea în procesul tehnologic cianura, o substanţă comună, folosită de zeci de ani în toate Flotaţiile maramureşene. Nimic nou. Australienii au pornit exploatarea iazului de la Meda. În anul 2000 a avut loc celebrul accident ecologic, prin ruperea iazului şi deversarea de apă cu cianură în toate râurile şi fluviile de prin zonă. Este greu de spus cât adevăr şi câtă intoxicare a fost în jurul subiectului. Anii au trecut, iar Aurul a decăzut, australienii au plecat şi nimeni nu a mai auzit de ei. După o perioadă de trei-patru ani, uzina este cumpărată, trecută prin mai mulţi proprietari din spaţiul ex-sovietic şi rusesc. SC Romaltyn a dorit să ducă proiectul mai departe, dar disputele pe probleme de mediu au blocat activitatea. Aşa Baia Mare a rămas şi cu uzina de retratare şi cu iazurile de de-

cantare. Iar piritele arsenioase stau, efectiv, la marginea drumului. Evident, lucrurile nu stau chiar aşa de simplu, toată această poveste este legată de interese obscure pentru terenuri, zone, materiale, oameni de afaceri şi politicieni au gestionat prost o situaţie în defavoarea băimărenilor. Acum a venit un om de afaceri din Republica Moldova, Ion Sturza.

Proiect de ecologizare Activitatea efectivă se va derula pe o perioadă de aproximativ 5 ani şi include eliminarea a 8,5 milioane de tone de deşeuri miniere prin reluarea activităţii de retratare a sterilului minier, recuperarea metalelor neferoase - aur şi argint - şi reabilitarea ecologică a suprafeţei de aproximativ 165 ha din regiunea Baia Mare. Pentru repornirea activităţii Romaltyn, programată în trimestrul patru al anului 2013, sunt necesare investiţii totale de peste 40 de milioane de USD, care acoperă retehnologizarea completă a uzinei, înlocuirea circuitului de conducte, finalizarea staţiei de tratare a apei la iazul de decantare, refacerea izolaţiei lacului de decantare şi amenajarea unor noi buzunare de retenţie etc. Parte din acestea au fost efectuate în perioada 2007-2012. Pentru etapa de pregătire a operaţiunilor se estimează angajarea a aproximativ 150 de persoane, urmând ca

industrie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

atunci când proiectul va fi funcţional să fie administrat de aproximativ 200 de persoane. Funcţionarea fabricii Romaltyn va fi monitorizată permanent din perspectivă tehnologică şi a parametrilor de mediu, care vor fi măsuraţi şi comunicaţi în timp real. Investiţiile făcute în noua linie de retratare asigură un control riguros al riscurilor, valoarea parametrilor de mediu înscriindu-se sub limitele prescrise de reglemetările europene şi cele naţionale. După finalizarea proiectului, vor fi reabilitate ecologic integral suprafeţele pe care se află astăzi deşeurile miniere.

Bani pentru Baia Mare “Ne dorim să facem din acest proiect un pilot de bună practică în domeniul reciclării de deşeuri miniere şi al reabilitării ecologice, tocmai pentru că preluăm un istoric problematic. Activitatea Romaltyn rezolvă o problemă existentă – deşeurile depozitate sunt o sursă de poluare gravă – şi deschide oportunităţi de revitalizare a mai multor companii din Baia Mare. Partenerii noştri vor fi, în majoritate, companii românești din regiune”, a declarat Ion Sturza. “Am deschis căi de colaborare şi cooperare cu autorităţile şi firmele locale, cu toţi cei interesaţi şi sperăm să acţionăm ca un catalizator pentru dezvoltarea unor proiecte locale de impact. Pe întreaga derulare a proiectului vom contribui, la un prim calcul, cu aproximativ 18 milioane de dolari sub forma diverselor taxe şi redevenţe, care vor fi o resursă de dezvoltare a zonei, puternic afectată de închiderea minelor şi de condiţiile economice dificile din ultimii ani”, a adăugat Sturza. Managementul proiectului este asigurat de Sergiu Chircă, de pe poziţia de administrator al companiei Romaltyn şi, în acelaşi timp, CEO al afacerilor fondului Fribourg Investments în România. Activitatea Romaltyn va fi coordonată de un Consiliu Director format din cinci persoane, doi dintre acţionarii proiectului (Kenes Rakishev şi Ion Sturza) şi trei directori independenţi (Nurlan Abduov, antreprenor kazah, Dan Pascariu, cunoscut bancher român, Preşedintele Consiliului de Supraveghere a UniCredit Ţiriac Bank şi a altor companii internaţionale, şi Bogdan Popescu, cunoscut expert internaţional în resurse minerale).

Cine este Ion Sturza Ion Sturza are o avere estimată la 95 de milioane de euro. Notorietatea lui Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova la sfârşitul anilor ’90, a crescut în 2007, după vânzarea pachetului majoritar din Rompetrol către KazMunaiGaz. De asemenea, Sturza este perceput ca un apropiat al lui Dinu Patriciu. Omul de afaceri din Republica Moldova a devenit şi director al fondului de investiţii GreenLight Invest. Cea mai vizibilă investiţie a fondului este site-ul de comerţ electronic Elefant.ro. Fondul a demarat un proiect de parc tehnologic la Cluj-Napoca, Liberty Center, care va atrage investiţii de peste 20 de milioane de euro. Sturza a anunţat încă de anul trecut că în acest an pregăteşte un proiect industrial la Baia Mare. Sturza a fost acuzat că a sprijinit ideea privatizării avioanelor TU 154B prin negocieri directe şi a permis Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, subordonat lui, să efectueze operaţiunea ilegală de comercializare a avioanelor respective, una dintre cele mai scandaloase afaceri, relatate pe larg la momentul respectiv de presă. De altfel, mandatul scurt a lui Sturza a fost presărat cu mai multe crize şi scandaluri. Povestea mandatului său a început la 1 februarie 1999 când demisionează în mod neaşteptat din funcţia de prim-ministru Ion Ciubuc şi pleacă de la putere primul guvern instalat de Coaliţia de centru dreapta - Alianţa pentru Democraţie şi Reforme (ADR). La 19 februarie 1999, omul de afaceri Ion Sturza, pe atunci vicepremier şi ministru al economiei în cabinetul Ciubuc, este desemnat pentru funcţia de premier de către preşedintele Petru Lucinschi, în virtutea unor disensiuni interne în ADR. În perioada guvernului Sturza, Republica Moldova a trecut printr-o cumplită criză energetică, din cauza insolvabilităţii. Criticile la adresa guvernului Sturza au fost multe, a avut o bună imagine mai mult în exterior. La 5 noiembrie 1999, o nouă majoritate parlamentară constituită din comuniști, creştin democraţi şi independenţi desprinşi de formațiunile de centru-dreapta - votează împotriva privatizării mai multor întreprinderi din industria vinului şi tutunului, contrar condiţiilor puse de organismele financiar-bancare internaţionale. FMI, Banca Mondială şi ceilalţi creditori anunţă suspendarea finanţării Republicii Moldova. La 9 noiembrie 1999, aceeaşi nouă majoritate votează cu 58 de voturi pentru demiterea guvernului Sturza.

Summary Fribourg Investments, the investment fund controlled by businessman Ion Sturza, has taken over 49% of the share capital of Romaltyn Limited Company, which holds the mining plant in Baia Mare. Fribourg Investments has also taken over operational control over the mining waste recycling project. This is how a press statement issued by Romaltyn Limited Company tersely begins. Romaltyn Ltd. Co. wanted to take the project forward, but environmental disputes have blocked this activity. Thus, Baia Mare was left both with the reprocessing plant and with the tailings. Arsenic pyrites are literally discarded along the road. Obviously, things are not so simple, and this story is related to obscure interests for land, areas, materials, and businessmen and politicians have handled this situation poorly to the detriment of the people from Baia Mare. Now a businessman from Moldova, Ion Sturza, has arrived.

analiză

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Despre Coş şi moartea neferoaselor româneşti Baia Mare a fost regina metalurgiei. Parcă mai ieri, anul 1997, Victor Ciorbea, pe atunci prim-ministru, a semnat disponibilizarea a 30 de mii de mineri din mineritul din nord. Pe rând s-au închis toate minele. În Baia Mare a mai rămas coşul de dispersie de la fostul Phoenix, actualul Cuprom. de Nicolae TEREMTUŞ

analiză

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ne-am propus să facem un material cu şi despre coşul de dispersie. De aceea am căutat oameni care au fost implicaţi în mod direct în construirea coşului. Am găsit personalităţi şi am început să vorbim despre acele vremuri. Marin Bivolaru, la prima strigare, nu ne-a spus nimic. Apoi am aflat că a fost parlamentar liberal de Maramureş între 1990-1992, dar şi secretar de stat în Ministerul Industriilor, un minister mamut care cuprinsese cam tot ceea ce însemna economia românească. Are 70 de ani, o voce liberă, hotărâtă. L-am ascultat mai bine de o oră povestind lucruri incredibile. Este un fost oficial al statului român care spune lucrurilor pe nume. Evident că toate cele spuse sunt păreri personale, dar ele merită a fi citite de toţi. În ultimă instanţă reprezintă o felie din istoria recentă a României. Din păcate, Maramureşul se scufundă încet, încet… Poate cele spuse de Bivolaru sunt o explicaţie. „Pe vremea aceea, în Baia Mare se evacuau foarte multe gaze toxice, în principal trioxidul de sulf. Atunci când era ceaţă sau ploua, acest gaz se transforma în acid sulfuric. A fost unul din produsele groaznice care a marcat Baia Mare în anii industrializării. În perioadele de ceaţă, aproape nu se putea respira în Baia Mare. Din acest motiv s-au făcut o grămadă de măsurători, au venit chiar nişte elicoptere, rare la acea vreme (înainte de 1989 n.red.). După toate măsurătorile, soluţia, şi se pare Elena Ceauşescu a insistat pentru coş, a fost să se construiască un turn în care gazele acestea să depăşească bariera termică, care era la peste 200 de metri. În acest mod, gazele toxice urmau să fie împrăştiate pe o suprafaţă foarte mare, nu mai cădeau asupra oraşului sau cădeau într-un procent foarte mic şi, din cauza ariei de împrăştiere, produsele toxice care cădeau erau într-o cantitate mult mai mică pe metru pătrat sau gazele pe metru cub. Nu ştiu din ce cauză, la un moment dat, acest proiect destul de ambiţios s-a oprit”, a povestit Marin Bivolaru. După momentul 1989, oamenii nu au mai avut în vedere subiectul, erau foarte multe de făcut. Întâmplarea a făcut că Marin Bivolaru a ajuns în fruntea metalurgiei, după ce a fost numit secretar de stat, având în coordonare tot ceea ce a aparţinut Ministerului Metalurgiei. „Atunci am primit o solicitare venită din Baia Mare pentru nişte fonduri în scopul realizării obiectivului: coşul de dispersie. M-am bucurat deoarece eram unul dintre băimărenii care am suferit efectele poluării. Am făcut demersuri, nu intru în detalii şi s-a realizat. Lucrarea a fost făcută de o societate din Ungaria, nu românii au construit treaba aceasta. Banii au fost destul de puţini. La început am avut pretenţii ca acest coş să fie căptuşit cu oţel-inox, dar nu au fost bani şi s-a apelat la alte soluţii, care cu timpul ar putea să fie îmbunătăţite”, îşi aminteşte fostul secretar de stat.

Destin sumbru Industria metalurgică românească a fost unul dintre sectoarele economiei influenţate de instituţiile financiare internaţionale. „M-am trezit peste noapte cu două solicitări de studii de restructurare venite prin Banca Mondială(BM), plătite de BM. Nu aveam voie să folosim la elaborarea acestor studii institute româneşti, care din punctul meu de vedere erau mult mai performante decât ce a folosit BM. Banca Mondială mi-a prezentat o listă cu zece societăţi din lumea întreagă pentru realizarea studiilor. Trebuia să aleg una. Cunosc limba franceză şi am ales, din păcate, o societate franceză. Şi aşa a început. Studiile realizate aveau mai multe prevederi. Prima: se închide industria de neferoase. Prin închiderea Combi-

natelor de prelucrare a neferoaselor urmau să se închidă şi minele. Mergeau mână în mână. S-a produs acest mare dezastru deoarece odată închise minele, este foarte greu să le mai reporneşti. Cele vechi nu pot fi Dincolo de explicaţiile fostului ofideschise, doar deschiderea unor cial, în investigaţiile noastre am mine noi... Pentru neferoasele roprimit confirmări, reconfirmări că mâneşti cu nişte bogăţii destul de Roşia Montană are o altă miză: consistente, tragedia a însemnat pe wolframul şi titaniu. Foarte puţine lângă dispariţie şi pierderea poanţări au astfel de minereuri necesare sonului de ţară pentru lingourile de în industria de înaltă tehnologie. aur, am pierdut şi acest drept”, reRuşii, de exemplu, au uraniu, dar memorează Marin Bivolaru. nu au wolfram. Această materie La fel s-a întâmplat şi cu industria primă este foarte importantă pensiderurgică, deşi aceasta era contru industria militară. Din acest curenţială, poate tocmai de aceea. Aşa punct de vedere, zona Apuseni este au dispărut combinatele de la Călan, importantă. La Ştei s-a găsit uraniu cea mai bună societate de fontă, şi molibden şi wolfram. Iazurile de Hunedoara, Reşiţa, Oţelul Roşu, decantare de la Ştei conţin foarte Călăraşi. „Toate furnalele din interiomult wolfram. Bătălia pentru aurul rul ţării, cu motivaţii destul de ilare, de acolo este, de fapt, pentru metrebuiau închise sau reduse, exista o talele necesare în industria militară. politică, toată lumea dorea să forţeze Să nu uităm că şi iazurile de deintrarea în UE şi făceau sluj. Tot ce cantare din zona Baia Mare conţin spuneau ei se asculta cu sfinţenie. A metale rare, mai preţioase decât fost unul dintre motive pentru care aurul şi argintul. Legendele legate m-am retras. S-a făcut un dezastru, o de acest subiect circulă, dar devin calamitate cu industria românească şi, tot mai credibile ascultând oameni în special, cu industria grea. Tot ce a care au fost în sistem. fost furnal ce prelucra minereu în fontă şi apoi oţel, a trebuit să fie închis şi apoi dinamitat. Nu mai avem numai la Galaţi, iar acolo de la 8 milioane de tone, se produce în jur de 2 milioane de tone de oţel-crud. Aceasta este tragedia care s-a întâmplat în 1992-1993-1994. După închiderea combinatelor, acestea au devenit mană cerească pentru cei care s-au ocupat cu fierul vechi. Romii şi-au făcut palate şi castele din fier vechi, din aluminiul luat din reţelele de irigare, din mine a fost luat cuprul de peste tot, topit şi vândut ca atare”, spune fostul secretar de stat.

Miza: wolfram şi titaniu

Resurse oferite pe bani mărunţi Fostul oficial este mâhnit pentru modul în care s-a gestionat problema resurselor şi altele. „Din păcate am avut oameni care nu au gândit raţional şi au vândut tot. Planşele geologice în care noi aveam prospecţiuni. Le-au vândut la englezi, la o grămadă de oameni. Apoi, au venit unii să ceară concesiuni de prospecţiuni exact pe zonele pe care statul român deja studiase înainte. În momentul de faţă nu prea mai avem specialişti care să ştie exact modul de orientare al zăcămintelor, faţă de ce ştiu străinii. Pe lângă Roşia Montană este Săcărâmb, cu cantităţi enorme de aur. Există un patrulater în Apuseni cu latura de 150 de kilometri în care se găsesc cantităţi enorme de aur şi alte metale foarte preţioase. La aur 2.000 de tone, citisem într-un material. În momentul de faţă, dacă nu schimbăm legea minelor, nu se poate face nimic. Trebuie modificate redevenţele. Redeschiderea minelor este o utopie. Trebuie să facem minerit. Şi dacă facem mine noi, scoatem minereu, ce facem cu el? Nu mai avem Flotaţii, toate s-au dus la fier vechi. Singura care a rămas, s-a ţinut cu dinţii de ea este cea de la Flotaţia Centrală Baia Mare”, spune fostul oficial al Guvernului României.

analiză

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Tehnologie ultraperformantă, la fier vechi Ceea ce s-a întâmplat la Combinatul de la Călăraşi poate fi catalogat într-un singur cuvânt: jaf. „Pentru a exista acest Combinat s-a construit un port. BM şi UE ne-au bătut obrazul pentru că nu aveam materie primă, cocs şi minereu de fier, pe lângă preţul materiei prime costa şi transportul. De aceea era Galaţi, pe apă transportul era ieftin şi la fel în Călăraşi. S-au cheltuit miliarde, miliarde. S-a modificat cursul Dunării. S-a făcut un pod special pentru materii prime. Au fost făcute depozite uriaşe. Când au venit japonezii şi au văzut tehnologia aplicată la Călăraşi ne-au spus că nu avem ce învăţa de la ei. Era ultramodern. Au fost băgate multe miliarde. Au fost făcute probe tehnologice pentru şina de cale ferată. Noi, acum nu putem avea viteze mari la tren deoarece nu avem cale ferată de tip G, ci doar mediu. De aceea nu este siguranţă la viteze mari, ca în alte ţări. Este nevoie de a schimba şina de cale ferată în proporţie de 8085%. Din această cauză sunt cheltuieli enorme de modernizare a căii ferate. S-a preferat să se închidă combinatul de la Călăraşi şi anual importăm în jur de 400 de milioane de dolari, şină. Am tăiat Călăraşul la fier vechi, cel care trebuia să producă şină de calitatea cerută”, a explicat Marin Bivolaru.

Deşi mai avem resurse minerale, totuşi nu mai avem combinate, nu mai avem şcoli pentru pregătirea muncitorilor şi nu mai avem specialişti care au luat calea străinătăţii. Totuşi, statul nu ar trebui să piardă controlul asupra resurselor mi-

nerale care au mai rămas, crede Marin Bivolaru. „Vor trebui să se dea acţiuni, dar trebuie păstrat portofoliul important în care să poate decide. Redevenţa este ceva, dar trebuie ca statul să aibă controlul. Uitaţi-vă la ţiţei, se dictează preţul, deşi e ţiţei românesc, un produs de cea mai bună calitate ce se exportă şi noi importăm din Iran şi din alte ţări ţiţei care are sulf şi altele. Ar fi multe de spus, presiunile UE de a alinia preţurile, e clar că se face politica unor ţări care exploatează zăcăminte româneşti în care nu au băgat foarte mulţi bani, iar noi cumpărăm de la alţii foarte scump. Legea minelor trebuie să devină naţională pentru că subsolul ţării este un bun naţional”, explică acesta. De asemenea, redevenţele pentru resursele concesionate ar trebui renegociate pentru că nicăieri nu sunt atât de reduse, de doar 4 %.

Coşul a rezistat

Minele s-au închis, combinatele la fel pentru că nu mai aveau materie primă, dar coşul de la Phoenix a rămas. În perioada funcţionării Coşului de la Phoenix au fost rezultate pozitive. Nu a mai fost gaz la nivelul de dinainte. Fenomenul de dispersie a diminuat efectul gazelor toxice. Înainte de a construi turnul s-au făcut măsurători şi bariera termică a fost la 260 de metri. Adică peste această înălţime, gazul era dispersat de curenţi, sub ea, el cădea peste Baia Mare. S-au făcut studii serioase. Se ştiau şi localităţile în care va ajunge gazul dispersat. Pe o rază de 50 de kilometri în jurul Băii Mari. „Nu am participat la recepţia Coşului, îmi dădusem demisia, dar ştiu că este solid, are o fundaţie solidă, a fost ridicat pentru a rezista la un grad mare de seism. Este complicat să îl dărâmi, scump şi complicat. Este fusiform şi nu poate fi doborât prin implozie. Se dărâmă şi cade pe o arie mare. Trebuie văzut ce clădiri sunt în jur, chestii din acestea. Eu nu sunt adeptul dărâmării. Se poate face ceva cu el. Este un simbol, este atât de solid că se pot face puncte de alimentaţie publică, de observare, ca în alte părţi. Nu trebuie dărâmat. Dar trebuie făcută o verificare a stării de rezistenţă, o expertiză. Nu pot spune de acasă...”, povesteşte Marin Bivolaru.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

industrie

Investiţie germană în oraşul arădean Ineu

de Sorin TROCAN

Oraşul arădean Ineu atrage o nouă investiţie. O firmă cu capital german a ales acest amplasament pentru o fabrică de confecţii metalice pentru industria de mobilă. Aici se vor realiza rame pentru paturi, dulapuri metalice etc. Investiţia iniţială va fi de peste o jumătate de milion de euro.

Firma SC Stanzwerk Ineu SRL a semnat contractul cu Primăria Ineu pentru spaţiul pe care va ridica, în prima etapă, o hală de producţie cu o suprafaţă de 2.000 metri pătraţi. La început vor fi create 50 de locuri noi de muncă. Georgi Jorg, reprezentantul unei asociaţii care desfăşoară acţiuni caritabile la Ineu de mai bine de zece ani, a fost cel care a servit oarecum drept consultant pentru noul investitor. „Pentru alegerea Ineului a contat mult faptul că aici a existat o tradiţie puternică în realizarea de confecţii metalice. Există forţă de muncă pregătită pentru a face faţă cerinţelor investitorului german. Am găsit imediat înţelegere la autorităţile locale, a fost identificat amplasamentul pentru noua hală de producţie şi am plătit un preţ satisfăcător. A contat, de asemenea, şi experienţa de peste zece ani a asociaţiei de caritate care lucrează cu persoane cu dizabilităţi în zonă cu care s-a colaborat pentru a se afla care sunt condiţiile specifice pentru o investiţie în Ineu”, a declarat Georgi Jorg.

Investiţiile, şansa Ineului Primarul Călin Abrudan a fost deschis pentru negocieri. Pentru Primăria oraşului Ineu, apariţia oricărui investitor serios este o şansă. A contat mult şi faptul că Ineul are un spaţiu care aşteaptă investitori în incinta unor foste unităţi militare. „De remarcat că terenul pentru construcţia halei se află în incinta uneia dintre cele două unităţi militare dezafectate, fiind vândut cu suma de 57.000 de lei, după trecerea acestuia din domeniul public în domeniul privat al oraşului Ineu”, a declarat Călin Abrudan, primarul oraşului Ineu. Firma germană este la prima experienţă investiţională în România. Conform termenilor contractuali, firma SC Stanzwerk Ineu SRL are un termen de 18 luni pentru a finaliza construcţia halei de producţie şi de alte 12 luni pentru

a demonstra angajarea celor 50 de salariaţi. Planurile nemţilor sunt însă mult mai ambiţioase. Ei doresc să înceapă producţia la Ineu la sfârşitul acestui an. În viitor, doresc să dubleze investiţia prin ridicarea unei a doua hale, cu alţi 50 de angajaţi. „Mă bucură faptul că am reuşit atragerea acestui investitor în oraşul nostru şi, în curând, alte cel puţin 50 de persoane vor avea un loc de muncă”, a explicat Călin Abrudan, primarul oraşului Ineu. Producţia de la Ineu va fi destinată pieţei germane. De aceea, pentru alegerea locului investiţiei a contat şi amplasarea oraşului Ineu în apropierea Vămii Vărşand.

industrie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Norvegienii investesc în Apahida de Claudiu PĂDUREAN

Compania NorStal va deschide în acest an o fabrică de construcţii metalice. Valoarea investiţiei este estimată la circa două milioane de euro, în prima fază.

Una dintre cele mai neobişnuite investiţii din judeţul Cluj va fi realizată de o companie specializată pe fabricarea de construcţii metalice. Este vorba de compania NorStal, deţinută, în cote egale, 50-50 la sută, de către românul Cristian Tintelecan, fost cadru didactic la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, şi de către omul de afaceri norvegian Tore Dahl. Cei doi parteneri de afaceri mai deţin o altă firmă, Nordiske Stalbygg, în Norvegia, care este, de fapt, ”sora geamănă” a firmei din Cluj şi care gestionează relaţia cu partenerii norvegieni. Nordiske Stalbygg ia comenzile, încasează banii, transmite comanda către NorStal, care livrează marfa partenerilor norvegieni, apoi cele două companii-surori se decontează între ele. NorStal va realiza în comuna Apahida o investiţie de circa două milioane de euro, care va duce la crearea a câtorva zeci de noi locuri de muncă, într-o hală de 2.400 de metri pătraţi. ”Pe această nişă, construcţiile metalice, avem tot mai mulţi clienţi. Faptul că vom avea propria noastră producţie nu înseamnă că vom renunţa la partenerii cu care am lucrat până acum”, spune Cristian Tintelecan.

Proiecte vizibile Noua investiţie din Apahida înseamnă un mare pas înainte pentru compania NorStal, care a generat anul trecut o cifră de afaceri de circa 3,6 milioane de euro. Fabrica din comuna clujeană va însemna posibilitatea de a gestiona un proiect de la zero. Până acum, compania cu capital norvegian se baza foarte mult pe furnizori. Unii dintre ei erau din Cluj, însă erau cazuri în care marfa era adusă din China şi vândută în Norvegia. ”Multă lume are opinia că, dacă aduci marfă din China, ea trebuie să aibă o calitate mai slabă. Însă nu este aşa. Noi am intervenit tot timpul în cursul procesului de producţie, pentru a preveni întârzierile şi pentru a avea calitatea dorită”, dezvăluie managerul şi coproprietarul firmei NorStal, Cristian Tintelecan, unul dintre secretele succesului companiei sale. Însă, din cauza distanţelor mari, transportul din China durează mult, iar durata în care antreprenorii români primesc feed-back din partea partenerilor

chinezi este foarte mare. Tocmai pentru a scurta acest circuit, fabrica din Apahida, care îşi va deschide porţile în luna iulie, a devenit necesară. Iar rolul său va spori treptat, pentru că grupul NorStal se bucură de un prestigiu tot mai mare pe piaţa norvegiană, iar acest prestigiu se concretizează în noi comenzi. Norvegienii au căpătat încredere în eficienţa românilor după ce aceştia au reuşit să ducă la bun sfârşit o serie de proiecte precum hangare pentru elicopterele de salvare care deservesc nordul Oceanului Atlantic, hale pentru armata norvegiană ori săli de sport cu 5.000 de locuri. În România, de asemenea, NorStal a furnizat construcţiile metalice pentru proiecte ambiţioase. Un exemplu este cel al Salinei Turda. „A fost un proiect deosebit de dificil. Nu am avut posibilitatea să lucrăm cu macarale, totul s-a făcut manual. Au fost condiţii extrem de dificile de lucru. Nu ştiu dacă aş mai face un astfel de proiect de la zero”, mărturiseşte Cristian Tintelecan. De asemenea, compania clujeană cu capital norvegian a fost implicată şi în realizarea unor mari proiecte, precum Polus Center ori Iulius Mall din Cluj. Însă piaţa românească nu este neapărat o prioritate pentru NorStal. ”Nu ne interesează piaţa românească, pentru că, dacă lucrezi cu statul, eşti plătit foarte târziu. Poate am participa la proiecte private, însă preferăm piaţa norvegiană”, mai spus românul care conduce NorStal.

Summary One of the most unusual investments in Cluj County will be conducted by a company specialized in manufacturing metal constructions. This is NorStal Company, owned in equal, 50-50 percent shares, by the Romanian Cristian Tintelecan, a former professor at the Technical University of Cluj-Napoca, and by the Norwegian businessman Tore Dahl. The two business partners also own another company, Nordiske Stalbygg in Norway, which is actually the “twin sister” of the company in Cluj and which manages the relationship with the Norwegian partners. Nordiske Stalbygg takes the orders, collects the money, sends the order to NorStal, which delivers the merchandise to the Norwegian partners, and then the two sister companies settle the accounts between them. NorStal will make an investment Apahida of around two million euros, which will create dozens of new jobs in a hall of 2,400 square meters.

educație

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ASE – 100 de ani Înfiinţată prin Decret Regal, la 6 aprilie 1913, sub denumirea iniţială de Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), Academia de Studii Economice din Bucureşti împlineşte anul acesta un secol de existenţă. Ce va urma? Mesajul Rectorului şi al Preşedintelui Senatului Universitar…

“Ideea înfiinţării unei Academii Comerciale încolţise cu mult timp înainte, fructul era copt şi cineva trebuia să-l culeagă. În contextul dezvoltării economice a României în primul deceniu al secolului al XX-lea, un grup de tineri economişti, formaţi în universităţile europene de prestigiu, pe baza experienţei Academiilor Comerciale din Europa Occidentală, au gândit şi au iniţiat proiectul de înfiinţare a Academiei noastre, sub egida Ministerului Industriei şi Comerţului, condus la acea vreme de Nicolae D. Xenopol. Întreaga răspundere, dar şi întregul merit au revenit acestuia, Nicolae D. Xenopol fiind cel care a demonstrat în faţa opoziţiei politice şi a opiniei publice utilitatea şi necesitatea unei asemenea instituţii de învăţământ superior economic, cu rang universitar. Au fost voci care au contestat înfiinţarea Academiei în acel moment, în care România se pregătea şi chiar şi-a trimis trupele la sud de Dunăre în cel de-al doilea război balcanic. Dar, optimismul şi aşteptarea celor ce au dorit înfiinţarea acestei instituţii sunt dovedite de înscrierea în primul an de studiu a 600 de studenţi, dintre care 107 străini, în condiţiile în care nu exista încă un local propriu. La centenarul ASE, se cuvine să ne reamintim rolul universităţii, pe care primul Rector al AISCI, profesorul Anton Davidoglu, matematician de reputaţie internaţională, în cuvântul de deschidere a cursurilor, pe 1 noiembrie 1913, îl stabilea: “Această Academie trebuie să devină un focar în jurul căruia să se concentreze şi de care să depindă întreaga activitate economică”. De-a lungul existenţei sale, universitatea noastră a reuşit să depăşească cu succes toate obstacolele generate de transformările prin care a trecut societatea românească, suişurile şi coborâşurile istoriei reflectându-se şi asupra comunităţii academice. […] Pe lângă transformările instituţionale, universitatea noastră a cunoscut un proces permanent de regenerare a corpului profesoral, acesta fiind îmbogăţit cu dascăli de mare valoare, dintre care o mare parte au studiat şi au obţinut diplome de masterat sau doctorat la universităţi de prestigiu din întreaga lume. Putem spune, fără falsă modestie, că avem astăzi profesori de elită, care fac posibilă renaşterea spiritului marilor noştri predecesori, cei care au dat strălucire Academiei încă de la înfiinţare. Am avut şi avem, de asemenea, studenţi şi cursanţi eminenţi, care s-au

remarcat, după absolvire, ca profesionişti de excepţie în toate domeniile vieţii economice şi sociale, atât în România, cât şi în străinătate. Astăzi, în băncile ASE studiază şi cercetează 22.684 de studenţi, la toate nivelurile, începând cu licenţa şi continuând cu masteratul, doctoratul, cursurile postuniversitare sau cele postdoctorale. În istoria sa centenară, ASE a contribuit la şlefuirea destinelor a peste 300.000 de tineri, care se mândresc cu universitatea pe care au absolvit-o. Prin efortul, dăruirea şi pasiunea cadrelor didactice, studenţilor şi personalului administrativ, ASE este astăzi o universitate de cercetare avansată şi educaţie, acreditată instituţional de către ARACIS cu “grad de încredere ridicat”, având programele de studii universitare ierarhizate în prima categorie. Această poziţionare ne onorează şi, în acelaşi timp, ne obligă să gândim strategii şi programe de management universitar prin care să valorificăm tradiţia şi prestigiul de care ne bucurăm în prezent, astfel încât să devenim o universitate competitivă pe plan internaţional. Acesta este argumentul pentru care deviza noastră este “Excelenţă prin unitate şi diversitate!”. Excelenţa se atinge numai prin valorificarea diversităţii şi catalizarea competenţelor spre obiective comune. Este ceea ce ne propunem pentru viitor. Anul 2013 este anul centenarului. Vă invităm, pe toţi membrii comunităţii noastre universitare (foşti sau actuali studenţi, foşti sau actuali profesori, personal administrativ), dar şi pe prietenii noştri din alte universităţi, institute de cercetare, organe ale administraţiei publice sau firme partenere, să ne bucurăm împreună! Să cinstim cu tot respectul memoria înaintaşilor, să depăşim cu demnitate dificultăţile prezentului şi să făurim cu încredere un viitor strălucit! La mulți ani, cu tot respectul, comunităţii noastre academice şi tuturor absolvenţilor noştri! La mulţi ani, Academia de Studii Economice din Bucureşti! Vivat, crescat, floreat!”

Rector, Prof. univ. dr. Pavel Năstase Preşedintele Senatului, Prof. univ. dr. Răzvan Zaharia

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Care sunt ingredientele succesului polonez?

de Claudiu PĂDUREAN

Ambasadorul Poloniei în România, Excelenţa Sa Marek Szczgiel, a vorbit despre marile decizii care au ajutat Polonia să devină cea mai stabilă economie europeană.

În ultimii ani, mulţi dintre economiştii de marcă din întreaga lume au vorbit despre un adevărat miracol economic polonez. Şi asta pentru că Polonia a reuşit cel mai bine dintre toate ţările europene să treacă peste efectele negative ale crizei economie. Polonia a fost singura ţară europeană care a reuşit să evite intrarea în recesiune şi care a reuşit să menţină un grad interesant de creştere economică. De asemenea, Polonia a reuşit să utilizeze cu maximă eficienţă fondurile europene. Miracolul economic polonez a fost susţinut de trei motoare principale. Primul este reprezentat de piaţa internă, pe care companiile poloneze au reuşit să îşi menţină poziţii puternice. Al doilea motor a fost reprezentat de creşterea susţinută a exporturilor, a căror valoare s-a dublat din anul 2004 şi până acum, concomitent cu diversificarea pieţelor de export, astfel încât mărfurile şi capitalul polonez au intrat cu succes şi în alte ţări decât cele care fac parte din Eurozonă. În fine, al treilea motor de creştere economică a fost reprezentat de politica macroeco-

nomică a Guvernului şi a Băncii Centrale a Poloniei. Această politică a fost îndreptată spre un model mult mai liberal decât în ţările scandinave, de exemplu, şi a oferit economiei poloneze supleţea necesară pentru a trece cu bine peste marile şocuri ale crizei. Excelenţa Sa Marek Szczgiel, ambasadorul Poloniei în România, a oferit revistei „Transilvania Business” un interviu legat de modul în care economia poloneză a reuşit să performeze, în timp ce absolut toate celelalte economii ale ţărilor membre ale Uniunii Europene s-au confruntat cu dificultăţi majore. Reporter: Care este secretul miracolului economic polonez din aceşti ultimi ani? Marek Szczgiel: Cred că nu este vorba de niciun secret şi niciun fel de formulă magică care să poată fi aplicată oriunde altundeva. Dar sunt câteva aspecte distincte ale situaţiei sociale şi economice a Poloniei, care trebuie menţionate. Am reuşit să introducem, în anii ‘90, reforme

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

structurale importante, care ne-au pregătit pentru alte circumstanţe, reprezentate de criza economică. Şi, de asemenea, cred că trebuie menţionat rolul decisiv reprezentat de apartenenţa noastră la Uniunea Europeană. Am reuşit să fructificăm oportunităţile create de aderarea noastră la Uniunea Europeană în 2004 şi care au fost reprezentate nu doar de fondurile europene aflate la dispoziţia noastră, ci şi de piaţa comună, care a devenit deschisă pentru exportatorii polonezi. Aşa că am reuşit să creştem cu aproape 100 la sută exporturile noastre, în aceşti ultimi opt ani, şi am crescut PIBul nostru cu circa 50 la sută. Faptul că au fost decizii bune a reieşit şi din parcursul ultimilor trei ani, în care am reuşit să evităm recesiunea. Aceşti ultimi trei ani au probat rezistenţa economiei noastre, care a reuşit să absoarbă şocurile provenite din factori externi. Am reuşit să menţinem pe plus balanţa comercială şi să ne restructurăm exporturile. Dacă, până acum, ele erau concentrate spre zona euro, acum ele sunt mult mai diversificate.

Stabilitate şi prudenţă

Miza pe fondurile europene

Reporter: Excelenţa Voastră, aveţi vreun sfat pentru români? Marek Szczgiel: Nu cred că suntem în măsură să dăm sfaturi! Chiar dacă unele dintre soluţiile pe care le-am pus în practică au avut efecte vizibile, nu există posibilitatea aplicării lor universale. Însă, cu siguranţă, absorbţia fondurilor europene poate fi văzută, în cazul ţărilor din regiunea noastră, ca un important motor al dezvoltării economice. Este vorba de o oportunitate unică pentru a ne moderniza cu adevărat economiile noastre, de a ne îmbunătăţi situaţia socială şi economică a ţărilor noastre şi este vorba de o oportunitate care nu va reveni. Aşadar, dacă vom rata acest deceniu, oportunităţile reprezentate de bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014 – 2020, care în această perioadă este negociat la Bruxelles şi să sperăm că va fi adoptat, vom pierde şansa reprezentată de ultimul buget care va acorda o atenţie atât de mare politicilor de coeziune. În acest context, recomandarea mea ar fi aceea de a îmbunătăţi în mod semnificativ rata de absorbţie a fondurilor europene în România, pentru că toţi aceşti bani sunt disponibili. Ei aşteaptă doar să fie folosiţi!

Reporter: Au existat decizii ale autorităţilor care au ajutat la creşterea performanţelor eco nomiei poloneze? Marek Szczgiel: O altă chestiune care cred că trebuie să fie menţionată este politica macroeconomică care a pus accentul pe stabilitate şi pe prudenţă, atât din partea Guvernului polonez, cât şi din partea băncii centrale. Aşadar, am menţinut deficitul bugetar sub control, de asemenea, inflaţia a fost menţinută sub ţinta stabilită de autorităţi în toţi aceşti ani. Astfel că am atins scopul nostru de a crea condiţii potrivite pentru comunitatea de afaceri şi pentru investitorii străini. Am rămas una dintre cele mai atractive pieţe pentru investiţiile străine directe. Anul trecut am atras mai mult de 13 miliarde de euro din partea investitorilor străini direcţi, dar, de asemenea, am început să exportăm capital. Investim în alte ţări. Companiile noastre sunt suficient de mature

pentru a merge peste graniţă, pentru a-şi stabili prezenţa prin fabrici ori reprezentanţe în străinătate, iar acest lucru duce la mărirea gradului nostru de integrare cu alte ţări europene, în special cu ţări membre ale Uniunii Europene.

Un model de societate liberală

Reporter: Spre ce fel de model de societate au optat politicienii de la Varşovia? Au existat modele diferite de societate şi de economie promovate de diferitele partide reprezentate în Legislativul din Varşovia, aşa cum s-a întâmplat în România, unde au existat viziuni radical diferite ale partidelor de dreapta şi ale celor de stânga? Marek Szczgiel: Poate, de asemenea, ar trebui subliniat consensul politic care există în Polonia în privinţa orientării spre piaţă, în privinţa orientării liberale a economiei noastre. Pot spune că nu am încercat niciodată să copiem modelul wellfare, modelul ”statului bunăstării” al vecinilor noştri nordici, ci am încercat să dereglementăm economia, să o facem mai liberală, pentru că avem foarte multă încredere în principiul libertăţii spiritului antreprenorial şi în capacitatea oamenilor de a-şi porni propriile lor afaceri şi de a se proteja ei singuri, fără să existe neapărat implicarea statului. Faptul că avem mai mult de patru milioane de întreprinderi mici şi mijlocii reprezintă o confirmare a faptului că există manifestarea spiritului întreprinzător, care a devenit atât de vizibil în societatea poloneză.

Summary His Excellency Marek Szczgiel, the Ambassador of Poland to Romania, has given the “Transylvania Business” magazine an interview about how the manner in which the Polish economy has succeeded, while absolutely all the other economies of the EU member countries have faced major diﬃculties. “I think it’s not about any secret or magic formula that can be applied elsewhere. But there are several distinct aspects of Poland’s social and economic situation which need to be mentioned. We were able to introduce, in the 1990s, important structural reforms, which prepared us for other circumstances, represented by the economic crisis. And I also think what should be noted is the decisive role played by our membership in the European Union. We have managed to capitalize on the opportunities created by our accession to the European Union in 2004, which represented not only the European funds placed at our disposal, but also the common market, which became open for Polish exporters,” His Excellency has told us.

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Personalul calificat – problema investitorilor

de Ionuţ OPREA

Găsirea de forţă de muncă calificată nu este un lucru uşor în România. Motivul principal constă în faptul că sistemul educaţional nu este orientat spre practică. Camera Economică a Austriei doreşte ca, împreună cu firmele austriece interesate, în etapa următoare să sprijine un proiect pilot de creare a unei şcoli profesionale la Bucureşti. În urma unor workshop-urilor din 2012 cu reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, când au fost prezentate schimbările legislative, investitorii austrieci care activează în România, în toate regiunile şi domeniile economice, au exprimat o cerinţă enormă de şcolarizare a forţei de muncă. Investitorii austrieci s-au arătat interesaţi de un sistem dual de formare profesională după modelul de ucenicie austriac pentru meserii ca electricieni şi mecanici, precum şi pentru lucrători comerciali. În special, în zona Bucureşti nu există, până în prezent, niciun fel de iniţiativă comparabilă cu cele ale cluburilor economice de limbă germană din Transilvania şi Banat, care iau în considerare aceste necesităţi. De aceea, Camera Economică a Austriei doreşte ca, împreună cu firmele austriece interesate, în etapa următoare să sprijine un proiect pilot de creare a unei şcoli profesionale la Bucureşti. În acest context urmează să se discute, de asemenea, şi posibilitatea de finanţare Camera de Comerţ şi Industrie prin mijloace europene. Pentru crearea Româno-Germană (AHK Romaşi funcţionarea unei şcoli profesionale nia), în calitate de Cameră bilaterdupă modelul de succes oferit de ală şi organizaţie de membri, Deutsche Berufsschule Kronstadt reprezintă interesele firmelor Şcoala Profesională Braşov, ar trebui ca româneşti şi germane, cât şi pe cele toţi cei implicaţi să contribuie finanale membrilor în faţa autorităţilor ciar, statul român, firmele implicate, publice. AHK România a fost înficare îşi formează ucenicii şi eventual şi inţată oficial în septembrie 2002 şi organizaţii partenere austriece respecla ora actuală numără peste 500 de tiv germane, dar să fie atrase şi mimembri (februarie 2013). ADVANjloace de finanţare europene. TAGE AUSTRIA, o reţea cu mai mult de 110 birouri în peste 70 ţări oferă firmelor austriece şi partenerilor lor internaţionali o paletă de servicii foarte diversificată. Anual sunt organizate peste 1.000 de Biroul Comercial al Ambasadei Ausmanifestări pentru a încuraja triei la Bucureşti a organizat, împreună încheierea parteneriatelor de afaccu Camera de Comerţ şi Industrie eri. În România sunt înregistraţi Româno - Germană şi Ministerul peste 1.000 de investitori austrieci. român al Educaţiei, pe 13 februaire, la

Despre organizatori:

Sprijin de la noii miniştri

JW Marriot, o manifestare cu caracter informativ, în cadrul căreia reprezentanţi ai întreprinderilor austriece şi germane şi ai filialelor acestora s-au putut informa pe larg despre posibilităţile ce le stau la dispoziţie şi au putut adresa întrebări concrete reprezentanţilor autorităţilor şi experţilor. Peste 120 de participanţi, directori şi şefi de personal din firme austriece şi germane din numeroase ramuri economice, cum ar fi industria automobilelor (Kirchhoﬀ, MHS, Claas, NHR, Dräxlmaier, Renault, Bosch, Schäﬄer, Schwarzmüller, Mercedes, VAE), industria lemnului şi a mobilei (Egger, Schweighofer, Polipol), domeniul comerţului cu amănuntul (Billa, DM, Kika, Hornbach, Praktiker, Selgros, Metro, Kaufland, Lidl, Porsche) şi al sectorului energetic (OMV-Petrom, Kraftanlagen, Radel & Hahn) au discutat cu interes cu experţii străini şi reprezentanţii autorităţilor române, subliniind necesitatea imperioasă de formare profesională adaptată cerinţelor practice pentru personal de specialitate care nu poate fi recrutat din sistemul academic. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, şi ministrul delegat pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, au subliniat marele interes pentru o colaborare mai strânsă cu sectorul privat în domeniul formării profesionale şi al implementării unui sistem de formare duală după modelul german, respectiv austriac. S-a decis crearea unui grup de lucru şi începerea de noi proiecte pilot pentru funcţionarea de şcoli profesionale la Bucureşti cu implicarea activă a unor investitori austrieci şi germani.

Summary Finding skilled labour is not an easy thing in Romania. The main reason is that the education system is not oriented towards practice. In the next stage, the Economic Chamber of Austria, together with the interested Austrian companies, intends to support a pilot project for the establishment of a vocational school in Bucharest. At several workshops they attended in 2012 with representatives of the Ministry of Labour, Family and Social Protection, the Austrian investors who are active in Romania, in all the economic regions and sectors, pointed out the enormous demand for trained labour. The Austrian investors have expressed their interest in a dual system of professional training, based on the Austrian model of apprenticeship, for trades such as electricians and mechanics, as well as commercial workers.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRICULTURĂ

Experienţa italiană, profit în agricultura din vestul ţării Pentru Gabriele Bellini, agricultura nu mai are secrete. Cunoaşte agricultura din toată Europa şi, cu toate acestea, a decis să investească în cea din România. Are mai multe ferme în vestul ţării, una dintre cele mai performante fiind cea de la Semlac, în judeţul Arad. de Liliana Brad

Gabriele Bellini a cunoscut România în urmă cu peste 20 de ani. A avut un birou în Serbia, la Novi Sad. Îşi aminteşte despre felul cum au făcut sârbii agricultură, înainte de războiul de acum două decenii din fosta Iugoslavie. „Agricultura lor a fost comparabilă cu cea din Italia. La nivel de producţie la hectar a fost mai mică decât în Italia, dar aveau combinate foarte bine dotate, care obţineau produse de bună calitate”, a explicat Gabriele Bellini. A venit războiul şi embargoul şi Gabriele şi-a mutat afacerile în România. A cunoscut întreaga ţară, însă a decis să rămână la Arad. A început cu comerţul de produse agricole, apoi a investit în terenuri şi a cultivat pământurile fertile din Câmpia de Vest. Una dintre fermele sale de top este cea de la Semlac, care are terenuri fertile şi se întinde pe o suprafaţă de 600 de hectare. „Ca investitor străin trebuie să ai răbdare. Până la urmă, investiţiile în România au fost destul de bune”, a explicat Gabriele Bellini. El a venit în România, a investit corespunzător şi, cu multă răbdare, a ajuns la rezultate foarte bune.

Competitivi prin modernizare Ferma de la Semlac, din judeţul Arad, aparţine de firma Agrivest, membră a grupului SC GB Company Europe SRL. Aceasta este coordonată de Gabriele şi a fost prima din judeţul Arad unde s-a cultivat soia. „Am fost primii din Arad care ne-am ocupat de soia”, îşi aminteşte Gabriele Bellini. Dar nu a produs soia modificată genetic şi nu a putut fi competitiv pe piaţă. La soia, climatul din zonă este capricios şi plantele se acomodează greu. Nici pentru rapiţă, clima din vestul României nu este prea favorabilă. „Culturile de soia şi rapiţă sunt extrem de capricioase”, a explicat Gabriele Bellini. A avut şi dotare modernă, primele tractoare John Deere cu capacitatea de peste 200 de CP din zonă au fost ale italienilor. Dar, la şase-şapte ani, parcul auto trebuie înnoit, pentru a avea producţii bune. Acum, producătorii locali sunt cei care deţin maşini agricole de ultimă generaţie. Aceştia au beneficiat de subvenţii si proiecte, s-au dotat şi pot presta servicii agricole de foarte bună calitate. În agricultura performantă din România începe să-şi facă loc mentalitatea de tip american: au apărut prestatorii de servicii,

extrem de moderni şi competitivi. La fel este şi în Italia, unde proprietarul fermelor agricole deţine doar câteva utilaje. În Franţa, parcurile auto moderne sunt ale cooperativelor de producţie. „Am discutat cu producătorii locali, avem parteneriate cu ei. Le-am garantat suprafeţe mari de lucru”, a explicat Gabriele Bellini.

Grâu românesc pentru pieţele europene După intrarea României în Uniunea Europeană, accesul cerealelor pe piaţa europeană a fost mai uşor, iar exporturile de cereale au fost simplificate. Aşa că, la ferma italiană de la Semlac s-a trecut pe culturi tradiţionale. Pe 50% din suprafaţă se seamănă porumb, pe 35% - grâu şi pe 15% - floarea soarelui. Producţiile medii obţinute la Semlac sunt foarte bune: la grâu, 4.500-5.000 de kilograme/hectar, iar, la porumb, între 8.000 şi 10.000 de kilograme la hectar. „Grâul de panificaţie se vinde foarte bine. Cam 60% îl comercializăm pe piaţa românească şi 30-40% pe piaţa italiană”, a explicat Gabriele Bellini. În agricultura românească, lucrurile s-au schimbat radical. Cu toate că există subvenţia la hectar și cultura, acestea sunt mai mici decât în Uniunea Europeană şi există speranţe că, în câţiva ani, acestea se vor apropia de media europeană. „Am încercat să fac alegeri corecte”, consideră Gabrile Bellini succesul pe care îl are, după două decenii de muncă, în agricultura din România.

Summary Gabriele Bellini came to Romania over 20 years ago. He had an oﬃce in Serbia, at Novi Sad. He remembers about the Serbian agricultural practices from before the war in former Yugoslavia more than two decades ago. “eir agriculture was comparable to that of Italy. In terms of production per hectare, it was lower than in Italy, but they had very well equipped plants, which obtained good quality products,” Gabriele Bellini explains. e war and the embargo came and Gabriele moved his business to Romania. He travelled throughout the country, but decided to stay in Arad. He started in the agricultural products trade, then he invested in land and cultivated the fertile lands of the Western Plain. One of his top farms is that from Semlac, which has fertile terrains and covers an area of 600 hectares.

agricultură

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dafcochim, prietenul fermierilor transilvăneni

de Alin Zaharie

Devenit unul dintre cele mai importante evenimente dedicate agriculturii, simpozionul anual organizat de compania Dafcochim a reunit şi în acest an la Târgu Mureş mai mult de 300 de fermieri din toată Transilvania şi reprezentanţii marilor producători de îngrăşăminte şi pesticide. Cum a reuşit Dafcochim să devină lider naţional în furnizarea de produse chimice pentru agricultură? Argumentul principal al oamenilor de afaceri Liviu Cojoc şi Radu Fodor, parteneri în compania Dafcochim, este modul special în care echipa de vânzări reuşeşte să trateze fiecare client în parte. Este vorba de o adevărată politică dedicată clientului, un parteneriat care începe cu suportul oferit în alegerea produselor dorite, continuă cu finanţarea fermierului şi se încheie abia toamna, odată cu vânzarea recoltelor. Din această strategie a Dafcochim face parte şi simpozionul anual care reuneşte principalii clienţi şi parteneri ai companiei, cu şansa de a se cunoaşte între ei, poate chiar a discuta afaceri. Meritul cel mare în construirea şi menţinerea acestei relaţii speciale cu clienţii o are, recunoaşte Liviu Cojoc, echipa de vânzări, condusă de directorul general Marinel Ştefan. “Sunt foarte mândru de oamenii mei, care an de an reuşesc să sporească afacerile

companiei. Cu privire la organizarea acestui simpozion, avem prezentă aici elita fermierilor din judeţul Mureş şi din judeţele limitrofe, cu un record de participare – peste 320 de oameni dedicaţi agriculturii. Mulţumesc colegilor mei, în frunte cu Marinel Ştefan, pentru modul în care au gândit şi organizat această ediţie a evenimentului nostru. Anul acesta am mai organizat o astfel de întâlnire în Ungaria, împreună cu două firme multinaţionale foarte puternice, BASF şi Dow AgroSciences, unde au fost prezente 150 de persoane. Aceste discuţii sunt foarte benefice pentru că reuşim să facem o legătură foarte bună între fermieri şi distribuitorii de imputuri în centrul Ardealului”, a declarat Liviu Cojoc, acţionarul majoritar al Dafcochim, în deschiderea simpozionului care a avut loc la restaurantul Manadas din Târgu Mureş, în 21 februarie.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

agricultură

Invitaţi de marcă Între oaspeţii de marcă ai Dafcochim s-au aflat noii acţionari ai Fabricii de Zahăr Luduş, reprezentanţii Grupului francez Tereos. Alexis Tordeur, din partea investitorilor, a oferit celor prezenţi informaţii privind strategia de dezvoltare a firmei. Tot invitaţi de top au fost şi reprezentanţii companiilor Bayer CropScience România şi Pioneer HiBred România, care au prezentat fermierilor ultimele produse necesare unor producţii eficiente şi de calitate.

Marii fermieri şi marile lor probleme Unul dintre marii clienţi ai Dafcochim este Fabrica de Zahăr Luduş. Directorul general al acesteia, Ioan Armenean, crede că Dafcochim aduce o siguranţă foarte mare clientului: “Avem nevoie de o relaţie foarte sigură, de aceea lucrăm cu această companie. Ajutorul pe care-l oferă fermierilor e indiscutabil. Problemele noastre sunt în altă parte, acolo în sferele înalte, dar goale, ale politicii ”. Dr. ing. Becsek László, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din Covasna şi Braşov, susţine şi el că Dafcochim e partenerul care i-a înţeles întotdeauna pe fermieri. “Suntem mulţumiţi de produsele pe care le comercializează, de preţurile practicate şi de flexibilitatea pe care o au faţă de fermieri. Este important, ca fermierii să fie informaţi asupra noutăţilor din domeniul protecţiei plantelor şi a seminţelor. Ce ne nemulţumeşte pe noi e politica statului român. Cartoful, de exemplu, este a doua pâine a ţării. Statul ar trebui să se implice, să vină cu o legislaţie care să protejeze producătorul român. Dacă mergem în anumite supermarketuri găsim marfă poloneză, devenită de origine românească peste noapte”, explică Becsek. Vasile Seneşan, unul dintre fermierii mari ai judeţului Alba – proprietar al firmei Mecsol Galda SRL, apreciază efortul Dafcochim, dar enunţă şi el marile probleme ale agriculturii româneşti: “Din păcate, şi nu e doar problema mea, nimeni din România nu asigură seceta, suntem practic singura ţară din lume care nu asigură seceta şi ne lovim de ea toată ziua. Asta este o mare problemă pentru agricultură. E nevoie de o voinţă politică pentru a pune lucrurile la punct. De asemenea, banii europeni se iau foarte greu, depui proiectul, e în regulă tot, după care apar fel de fel de reguli şi suntem neeligibili pentru că s-a schimbat una sau alta”. Sibianul Ioan Anghel, de la Horticola International, are 62 de angajaţi şi e unul dintre marii producători de fructe ai zonei. Ca şi în cazul celorlalţi, ofurile sale sunt multe: “Înainte se plăteau tratamentele bolilor de carantină de către stat. Am dori dacă e posibil să se facă acelaşi lucru acum. Din păcate, subvenţia nu se dă la datele stabilite , nu se rambursează cheltuielile, atât la pesticide cât şi pentru motorină, pentru asigurare, şi subvenţionarea pentru suprafaţa de teren se dă foarte târziu. Apoi, trebuie găsită o formulă de cointeresare a celor care au teren şi nu-l lucrează. Unii iau subvenţii pe pârloagă, ceea ce e o aberaţie”. Ovidiu Onişor, de la Ada Prod Com, e unul dintre agricultorii de top din judeţul Cluj. Şi el crede că fărâmiţarea terenurilor e marea problemă a agriculturii româneşti: “Au trecut 20 de ani şi nu s-a reuşit comasarea terenurilor. Cumva ar trebui să se dea terenurile în arendă, să reintre pe rol renta viageră. Apoi, în zootehnie, în momentul de faţă e mult mai rentabil să vinzi decât să creşti animale. Nu ştiu dacă va fi aşa şi la anul, sau peste doi ani. În ultimii ani, zootehnia ne-a scos din situaţii neprevăzute, dar acum, mai nou, acest sector e piatra de moară, nu îţi aduce satisfacţii

de niciun fel. Din păcate în agricultură nu sunt strategii pe termen lung de niciun fel, fiecare gândeşte de la o zi la alta. Avem nevoie de sisteme de irigaţii, cu îmbunătăţiri funciare, cu subvenţii gradual ştiute. Doar aşa poţi să faci un business care să fie şi respectat”.

capital

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pledoarie pentru specialişti în piaţa de capital Organizaţia Profesioniştilor Pieţei de Capital” (OPPC) este o organizaţie autonomă, cu caracter non-guvemamental şi nepatrimonial, în folosul public, fondată în 2012 de către opt oameni care şi-au propus să construiască un proiect care să susţină dezvoltarea economică a României prin intermediul pieţei de capital şi a principiilor fundamentale ale acesteia. OPPC propune o viziune integratoare pentru piaţa de capital, facilitând interacţiunea între managerii de active, brokeri, investitori şi autorităţi în vederea creării unei pieţe eficiente. În sfera preocupărilor OPPC se găseşte şi promovarea celor mai bune practici şi standarde, dezvoltarea educaţiei în domeniul pieţei de capital. Printre obiectivele primordiale ale asociaţiei se numără creşterea rolului pieţei de capital în economia românească, conturarea unei strategii naţionale de dezvoltare a pieţei de capital din România. În acest sens este necesară identificarea unor facilităţi fiscale nediscriminatorii care să conducă pe termen mediu şi lung atât la creşterea lichidităţii pieţei, dar şi la creştere economică şi a veniturilor bugetare. OPPC îşi propune susţinerea îmbunătăţirii cadrului legislativ în scopul creşterii încrederii investitorilor în piaţa de capital din România, prin redactarea şi susţinerea unor proiecte legislative, precum şi prin promovarea şi implementarea legislativă a calităţii de „specialist în piaţa de capital”. În luna noiembrie 2012, ca urmare a solicitării şi documentaţiei depuse de OPPC, Ministrul Muncii a avizat favorabil înscrierea în Codul Ocupaţiilor din România a ocupaţiei “specialist pentru piaţa de capital”. În prezent este în curs de redactare standardul ocupaţional pentru definirea competenţelor acestei noi ocupaţii. Un obiectiv important îl reprezintă promovarea măsurilor necesare pentru ca specialistul pentru piaţa de capital să prezinte

punctul său de vedere, conform dispoziţiilor Codului de procedură civilă, în litigii legate de aplicarea dreptului pieţei de capital. Un obiectiv pe termen mediu îl reprezintă autorizarea specialistului pentru piaţa de capital ca expert în domeniul pieţei de capital de către Ministerul Justiţiei, cu alte cuvinte urmărim consacrarea pieţei de capital ca şi domeniu de expertiză aparte, tot aşa cum există experţi autorizaţi în proprietate intelectuală, circulaţie rutieră, silvicultură şi electrotehnică. Calificarea de specialist ar putea să o obţină şi deţină şi un judecător, procuror, poliţist. Specialistul, prin natura şi conţinutul pregătirii şi calificării sale, va elimina barierele existente în prezent între economic şi juridic putând prezenta o viziune integrată asupra fenomenelor manifestate pe piaţa de capital şi care atrag/au atras naşterea raporturilor juridice deduse judecăţii. Prezenţa instituţiei specialistului pentru piaţa de capital va conduce şi la unificarea jurisprudenţei în dreptul pieţei de capital şi la construirea predictibilităţii soluţiilor adoptate, eliminând, totodată, suspiciunile cu privire la pronunţarea unor soluţii sub influenţa mitei sau altor factori care îngrădesc libertatea de voinţă a judecătorilor. Va fi necesară o modificare legislativă care să impună specialistul pentru piaţă de capital în peisajul juridic.

Cristian Dinescu - Preşedinte Valentin Ionescu -Vicepreşedinte Mircea Ştefan Solovăstru - Membru

Summary e Capital Market Professionals Organization (OPPC) is an autonomous, non-governmental and non-patrimonial organization, in public service, founded in 2012 by eight men who wanted to build a project that would support the economic development of Romania via the capital market and its fundamental principles. OPPC proposes an integrative vision for the capital market, facilitating interaction between asset managers, brokers, investors and the authorities, with a view to creating an eﬃcient market.

fonduri europene

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fonduri nerambursabile – ce ne mai rămâne în 2013? Anul 2013 se anunţă un an de tranziţie pentru piaţa de consultanţă axată pe finanţări nerambursabile UE. Acest lucru se întâmplă din cauza contextului în care se află România în acest moment, de trecere de la perioada de programare 2007-2013 la cea 2014-2020. Putem să estimăm că în acest an firmele de consultanţă se vor concentra mai mult pe partea de implementări de proiecte şi mai puţin pe partea de elaborare, apeluri de proiecte fiind mai puține, mai ales pentru axele unde ajutorul financiar aferent proiectelor depuse în anii trecuți depășește bugetul alocat perioadei de programare. Rămân însă câteva oportunităţi deschise. Astfel în primăvara acestui an se anunţă deschiderea programelor naționale pentru firmele cu activitate în comerţ, domeniu, care de altfel, nu are prea multe alternative în cadrul fondurilor europene. Sumele care se acordă nu sunt mari, însă procesul e mai rapid și mai puțin birocratic. De asemenea tinerii care doresc să demareze o afacere sunt susţinuţi prin programe de finanţare de la bugetul de stat. Tot de la bugetul de stat, prin intermediul unei scheme de ajutor de stat, se finanţează proiecte mari de cel puţin 5 milioane euro şi crearea a cel puţin 50 de locuri de muncă în domeniul turismului, producției și sănătății. Dacă este să ne referim la programele cu fonduri europene care vor mai funcţiona în acest an, chiar în momentul elaborării acestui articol se deschide programul pentru acvacultură și prelucrarea peștelui. Se va deschide și un program adresat parteneriatelor între unități administrativ-teritoriale pentru eficientizarea activității acestora prin informatizare. După o perioadă în care a fost blocat, în acest an autorităţile pregătesc lansarea unor noi sesiuni şi în cadrul Programului de Dezvoltare a Resurselor Umane (POS DRU). Aici vorbim de proiecte între 500.000 şi 4.000.000 euro, cu o arie de implementare vastă, beneficiari din toate sferele. O altă sursă reprezintă programele cu finanţare directă de la Bruxelles, printre care Life+ care finanţează proiectele de mediu şi conservarea biodiversităţii. Un program aparte este axa IV al Programului Național de Dezvoltare Rurală, denumit programul LEADER. Acest program utilizează abordarea bottom-up, deoarece stimulează comunităţile locale să facă o analiză a nevoilor şi a oportunităţilor la nivelul comunităţii şi să elaboreze o strategie pornind de la acestea. În baza acestei strategii se stabileşte un buget pentru finanţarea punctelor cheie identificate prin strategie. Astfel comunitatea are oportunitatea de a se „autofinanţa”, de a aloca bani exact acolo unde este cel mai

necesar, impactul fiind imediat şi resimţit în mod direct. În cadrul Grupurilor de Acţiune Locală, entități constituite pentru gestionarea acestor fonduri, se lansează continuu sesiuni de depunere de proiecte în funcție de bugetul existent, care reprezintă o sursă de finanţare viabilă pentru proiecte locale mai mici. Programele LEADER se adresează atât beneficiarilor privați cât și beneficiarilor publici din mediul rural, acoperind o gamă largă de domenii de la agricultură, producție, servicii (servicii medicale, croitorie, etc.), turism (structuri de primire turistice, activități recreaționale, etc.), până la patrimoniu local construit. Ghidurile locale urmăresc într-o oarecare măsură ghidurile PNDR lansate la nivel național, dar cuprind și aspecte specific locale. Avantajul programului LEADER constă în faptul că banii alocați comunităților locale rămân în acele comunități, pot fi accesaţi numai pentru proiecte care se vor realiza în acea zonă, astfel creând valoare adăugată, venituri și locuri de muncă. Anul acesta ONG-urile vor putea alege finanţări fie din bugetul de stat, fie direct de la Bruxelles, şi aici putem menţiona programele culturale de la AFCN, programele TINACT și Europa pentru cetăţeni. Programele și bugetele rămase efectiv variază în funcție de bugetul total alocat perioadei de programare și axei respective, în funcție de contractele efectiv încheiate și finalizate (pot fi beneficiari care din cauza lipsei contribuției proprii sau din cauza duratei mari de evaluare a proiectelor, renunță la proiectul câștigat) sau pot rămâne fonduri pe anumite axe unde a existat o cerere redusă și care ulterior pot fi realocate către alte domenii. Totuși, anul 2013 va deveni mai mult anul implementărilor pentru proiectele aprobate în anii anteriori, și în același timp, va fi o reflecție asupra eficienței proiectării tehnice, planificării în general. Proiectele care au fost depuse fără o planificare adecvată și fără a lua în considerare aspectele și riscurile importante, vor necesita resurse importante pentru schimbarea soluției tehnice, plata cheltuielilor care au fost previzibile, dar neluate în considerare din timp în planificarea bugetului.

Zsuzsanna Fazakas Director general, EuroTop Consulting

Partener permanent al revistei Transilvania Business

consultanță juridică

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Obligativitate în mediere – posibile implicaţii şi efecte Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 4/2013, care a stabilit momentul intrării în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă pentru data de 15.02.2013, au fost aduse modificări şi Legii 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. În acest sens a fost reglementată obligativitatea participării la şedinţa de informare privind avantajele medierii începând cu data de 15.02.2013, ca o procedură prealabilă aferentă unor categorii de litigii reglementate la art. 601 din Legea 192/2006. Totodată, s-a stabilit că sancţiunea respingerii ca inadmisibile a cererilor de chemare în judecată formulate fără îndeplinirea obligaţiei de participare prealabilă la o şedinţă de informare privind medierea va fi incidentă doar pentru acţiunile introduse după data de 01.08.2013. Textul de lege invocat reprezintă confirmarea unei chestiuni aprig dezbătute în mass-media în ultima perioadă, şi anume instituirea medierii drept procedură prealabilă obligatorie ce trebuie să preceadă introducerea unei acţiuni în justiţie. Medierea reprezintă o alternativă la soluţionarea litigiilor de către instanţa de judecată, situaţia conflictuală dintre părţi fiind soluţionată în mod amiabil de către părţi prin intermediul mediatorului care joacă rolul unui arbitru cu privire la acestea. Potrivit noii reglementări, nu medierea în sine devine obligatorie, ci doar participarea la o şedinţă de informare privind beneficiile acesteia. În urma participării la această şedinţă, părţile vor putea decide să încerce soluţionarea diferendului pe calea medierii sau să se adreseze instanţei de judecată, neputând fi obligate într-un sens sau altul. Îndeplinirea acestei proceduri prealabile va fi obligatorie doar pentru anumite categorii de litigii, respectiv litigiile de muncă, în materia dreptului familiei, în materia protecţiei consumatorului, în domeniul răspunderii profesionale, litigiile cu o valoare sub 50.000 lei, diferendele în materie de posesie şi grăniţuire. Introdusă în sistemul de drept românesc prin Legea 192/2006, procedura medierii a fost concepută ca o măsură de adaptare la tendinţele dreptului european în scopul degrevării instanţelor de judecată, prin încurajarea soluţionării litigiilor pe cale extrajudiciară. Alegând calea medierii, părţile pot stabili de comun acord o soluţie pe deplin echitabilă care să corespundă intereselor tuturor celor interesaţi. Or este ştiut faptul că nu întotdeauna aplicarea rigidă a normelor de drept de către instanţă conduce la o astfel de soluţie. Cu toate că părţile puteau apela în mod liber la procedura medierii şi sub imperiul actualului Cod de Procedură Civilă, impactul acestei căi alternative de soluţionare a litigiilor a fost unul Sediul Central Bucureşti foarte redus. Nici Legea Blvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 202/2010 privind mica reformă Bucureşti, România în justiţie care conferă judecăTel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 torului posibilitatea de a le recoFax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95 manda părţilor soluţionarea Sediul Secundar Cluj Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 6, Cod 400117 Cluj-Napoca, România Tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

neînţelegerilor pe calea medierii nu a avut ca efect creşterea numărului litigiilor soluţionate prin această metodă. În aceste condiţii, impunerea obligativităţii urmării procedurii prealabile a participării la şedinţa de informare privind beneficiile medierii a stârnit o anumită reticenţă, precum şi reacţii contradictorii. Este evident că prin obligativitatea informării se încearcă determinarea justiţiabililor să apeleze la această procedură ale cărei avantaje sunt incontestabile. Mai mult, mediatorul nu va putea percepe onorariu pentru participarea la şedinţa de informare, aceasta având caracter gratuit, astfel încât, cel puţin aparent, obligativitatea astfel impusă nu este de natură să lezeze persoanele interesate. Pe altă parte, îndeplinirea acestei proceduri prealabile obligatorii presupune participarea tuturor părţilor cu interese contrare la şedinţa informare şi nu doar a persoanei direct interesate în declanşarea litigiului. Prin urmare, viitorul reclamant va trebui să facă demersuri pentru ca toate părţile implicate să se prezinte în faţa mediatorului. În măsura în care reclamantul nu reuşeşte acest lucru, mediatorul va face demersurile pentru contactarea şi invitarea celorlalte părţi interesate, în schimbul unui onorariu plătit pentru activitatea sa. Prin urmare, deşi aparent are un caracter gratuit, participarea la şedinţa de informare va presupune anumite costuri suplimentare suportate de către reclamant, în ipoteza în care persoanele cu care este în litigiu refuză să se prezinte în faţa mediatorului, ipoteză, de altfel, foarte probabilă. În al doilea rând, participarea la şedinţa de informare şi demersurile aferente acesteia presupun scurgerea unei perioade suplimentare de timp. În măsura în care părţile interesate refuză să se prezinte, cer amânări ale şedinţei de informare sau informarea în şedinţe separate, respectiva procedură tinde la o tergiversare a soluţionării diferendului dintre părţi. Consecinţa unei astfel de tergiversări poate fi împlinirea unui termen de prescripţie, producerea unei pagube ireversibile sau accentuarea pierderilor suferite de către reclamant. În concluzie, în condiţiile în care implică anumite costuri suplimentare, precum şi scurgerea unei perioade îndelungate de timp, procedura prealabilă analizată poate fi interpretată ca o limitare a accesului liber la justiţie. Doar odată cu aplicarea practică a noilor dispoziţii legale se va stabili dacă această procedură prealabilă va avea efectele dorite sau va presupune doar îndeplinirea unei formalităţi anterioare introducerii cererii de chemare în judecată.

Adrian Cârstea Associate

capital

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Perspectivele pieţelor bursiere în anul 2013 Piaţa internă de capital a consemnat un debut favorabil în 2013, indicele general BET consemnând în ianuarie un avans de 6,4%. Această evoluţie a fost determinată, în primul rând, de contextul internaţional favorabil, indicele american S&P 500 înregistrând cea mai bună performanţă pentru luna ianuarie de la jumătatea anilor 1990. În Statele Unite, deciziile decisive cu privire la problemele fiscal-bugetare au fost amânate, în Europa am asistat la noi semnale de stabilizare macroeconomică, iar în China s-a consolidat scenariul de inflexiune (de la decelerare la accelerare economică). Nu în ultimul rând, majoritatea companiilor internaţionale au raportat profituri pe trimestrul IV care s-au situat peste estimările analiştilor. De asemenea, factori de natură strict internă au contribuit la evoluţia pozitivă a pieţei în prima lună din acest an, printre care menţionez ameliorarea percepţiei cu privire la riscul investiţiilor financiare în România. În ciuda debutului pozitiv este dificil de creionat un scenariu central cu privire la evoluţia bursieră a companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti, date fiind, în primul rând, provocările macroeconomice, mondiale, europene şi interne. Evoluţia pieţei de capital va fi în continuare dependentă, în primul rând, de climatul macro-financiar mondial şi european. La nivelul economiei mondiale nu am asistat încă la o reluare a fluxurilor investiţionale, dat fiind că se menţin o serie de incertitudini/provocări (cu impact pentru climatul de afaceri la nivelul companiilor). Economia europeană pare să fi depăşit punctul critic al crizei datoriilor suverane, însă factorii de risc economic, politic şi social se pot reintensifica oricând, în contextul persistenţei divergenţei economice la nivelul economiilor membre. Totodată, economia internă continuă să se confrunte cu o serie de provocări fundamentale în trimestrele următoare: seceta de capital, contracţia din Zona Euro, rambursarea unei părţi importante din împrumutul contractat de la FMI şi alte instituţii internaţionale în 2009, continuarea procesului de consolidare bugetară. Desigur, principala provocare (de altfel, similară pentru majoritatea economiilor europene) o constituie refacerea potenţialului economic într-un context de consolidare bugetară. De asemenea atrag atenţia cu privire la factorii de risc de ordin politic şi social, atât din Europa (în 2013 sunt programate alegeri în Italia şi Germania), dar şi decizii importante la nivelul Uniunii Europene (spre exemplu, referitoare la Bugetul pentru perioada 2014-2020)), dar şi din România. Într-un posibil scenariu central de previziune, pieţele de capital pe mapamond ar putea consemna evoluţii într-un interval de fluctuaţie (range) similare cu cele din anii anteriori. Amplitudinea acestui range va fi în continuare diferită (între pieţele dezvoltate şi pieţele emergente şi de frontieră), iar dimensiunea acestuia va fi determinată de evenimentele

din plan macroeconomic din principalele blocuri economice: Statele Unite, Zona Euro, Asia. Acest scenariu ar putea fi determinat de evoluţii mixte/divergente ale indicatorilor macroeconomici pe mapamond, dar şi ale rezultatelor raportate de companii. De asemenea, reintensificarea tensiunilor economico-financiare din Zona Euro şi Statele Unite ar putea fi contrabalansată de noi măsuri intervenţioniste, în principal de natură monetară. Pe de altă parte, într-un scenariu negativ, pieţele de capital mondiale ar putea consemna intrarea într-o stare de corecţie (declin de peste 10%), care s-ar putea prelungi într-un bear market (scădere de peste 20%). Acest scenariu ar putea fi determinat de tergiversările cu privire la problemele fiscal-bugetare din Statele Unite (deciziile importante au fost amânate pentru finalul lunii februarie), dar şi de reintensificarea tensiunilor în cadrul Zonei Euro sau de surprize predominant negative la nivelul rezultatelor financiare comunicate de companii. Totodată, pieţele ar putea să testeze eficienţa politicilor monetare implementate pe mapamond pe parcursul ultimilor ani de către principalele bănci centrale pe mapamond. Deocamdată, eficienţa acestor măsuri este relativ redusă, multiplicarea bilanţurilor băncilor centrale nefiind resimţită la nivelul investiţiilor în economia reală. Într-un scenariu pozitiv, pieţele de capital mondiale ar putea creşte cu cel puţin 10% în 2013. Acest scenariu însă pare puţin probabil, cel puţin atâta timp cât nu vor exista semnale clare de relansare durabilă a investiţiilor în economia reală. De asemenea, menţionez o serie de aspecte fundamentale (dileme pentru economia mondială), care împiedică o evoluţie sustenabilă ascendentă a pieţelor de capital: viteza de circulaţie a banilor, problema eficienţei programelor monetare neconvenţionale, războiul valutar, şomajul pe termen lung, deprecierea capitalului uman şi declinul potenţialului economic, îndeosebi în rândul economiilor dezvoltate. Pentru piaţa internă de capital apreciez că există în continuare potenţial de creştere, atât din perspectiva termenului scurt, dar şi mediu-lung. Condiţionat de neintensificarea factorilor de risc, indicii bursieri interni vor continua să crească în primele luni ale anului, evoluţie susţinută atât de ameliorarea percepţiei de risc, dar şi de aşteptările cu privire la politica de dividende a companiilor pentru exerciţiul financiar 2012 (cazul SIF-urilor). Vor urma corecţiile specifice datei ex-dividend, care s-ar putea amplifica dacă climatul macro-financiar internaţional se va deteriora sau factorii de risc din România se vor intensifica.

dr. Andrei Rădulescu Senior Investment Analyst, SSIF Broker SA

LEADERSHIP

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Şapte secrete ale liderilor inspiraţi” Trăim într-o epocă în care singura constantă a zilelor noastre este schimbarea. În secolul trecut, o organizaţie putea supravieţui doar dacă avea rezultate bune. În zilele noastre, lucrurile se schimbă. Nu mai este suficient să fii bun. Trebuie să fii competitiv, să fii performant, mereu cu un pas înaintea competitorilor tăi, adică trebuie să fii… formidabil. Un leadership obişnuit nu ne poate aduce rezultatele formidabile de care avem nevoie pentru a fi competitivi pe o piaţă concurenţială. Avem nevoie de un leadership neobişnuit, un leadership inspirat, aşa cum ne recomandă Phil Dourado şi dr. Phil Blackbourn în cartea „Şapte secrete ale liderilor inspiraţi”. Cum putem înfăptui extraordinarul? Cum au reuşit unii li deri să performeze acolo unde alţi întreprinzători au dat greş? Răspunsul la aceste întrebări îl veţi găsi în cartea “Şapte secrete ale liderilor inspiraţi”, carte care prezintă reţetele de succes ale unor lideri inspiraţi şi nonconformişti care au reuşit să fie extraordinari, să performeze acolo unde alţii au dat greş.

Liderii inspiraţi sunt marii deschizători de drumuri în domenii critice ca cel al inovării sau al conducerii într-o lume interconectată, precum Sinclair Beecham, fondatorul companiei Pret-A-Manager, bancheri radicali, ca Mike Harris, fondatorul băncii First Direct; Warren Bennis, pe care Forbes l-a numit decanul leadershipului; Sir Nick Scheele, Preşedintele Ford Motor Company; Steve Parry, Director Strategie Fujitsu... şi mulţi, mulţi alţii. Iată cele şapte secrete ale lor, aşa cum au fost prezentate de autori: Secretul 1: Leadershipul este contagios: molipsiţi-i şi pe ceilalţi. Fiecare om doreşte să stea la cârma propriei vieţi. Liderii inspiraţi le oferă celor ce-i urmează contextul, resursele şi sprijinul de care au nevoie pentru îndeplinirea obiectivelor, lăsându-i apoi să se descurce singuri. Paradoxal, sarcina unui lider este aceea de a crea alţi lideri şi nu aceea de a forma adepţi. Un leadership inspirat este un leadership contagios, care se propagă la toate nivelele ierarhice din organizaţie. „Liderul autoritar simte că treaba lui este, în parte, să-şi ţină oamenii la locul lor. Un lider inspirat, simte că treaba lui este, cel puţin în parte, să se pună pe sine în locul tău” Meenu Bachan, CEO, Inspired Leaders Network. Secretul 2: Nu păcăliţi pe nimeni. Expunerea unui lider şi transparenţa informaţională ce caractecterizează societatea în care trăim vă obligă să renunţaţi la agendele ascunse şi să descoperiţi în dumneavoastră fiinţa autentică, fără mască, care inspiră prin carismă şi calităţile personale. „A fi lider strategic înseamnă a fi complet onest şi a accepta uneori să cazi de prost..., înseamnă a admite că ai greşit” Sir John Hoskyns, fondatorul companiei Hoskyns Systems Secretul 3: Faceţi-i să vrea să vă urmeze. În calitate de lideri inspiraţi trebuie să le faceţi oamenilor oferte pe care aceştia să nu le poată refuza. Dacă vreţi să le câştigaţi oamenilor energia şi talentul, va trebui să extindeţi înţelesul cuvântului muncă. Liderii creează menirea. Puneţi-vă întrebarea: De ce ar vrea cineva să lucreze pentru dumneavoastră? Sau cu dumneavoastră, cum ar spune Ted Turner, fondatorul canalului CNN. Voi nu lucraţi pentru mine, lucraţi cu mine! - le spunea Ted angajaţilor săi. Deci, voi cu cine alegeţi să lucraţi?

LEADERSHIP

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Secretul 4: Creaţi diferenţe. Liderii obişnuiţi îi conduc pe oameni spre crearea de bunuri şi servicii. Liderii inspiraţi îi fac să creeze diferenţe, să fie diferiţi. Când produsele şi serviciile de pe piaţă sunt sensibil asemănătoare, ceea ce este deosebit, iese în evidenţă, prin urmare te situează deasupra celorlalţi. Mike Harris, CEO şi fondator al băncii First Direct, cofondator al băncii digitale Egg, spune că secretul reuşitei este să fii capabil să detectezi momentul când o formulă de afaceri ori o promisiune făcută clientului îşi pierde impactul, iar tu trebuie să găseşti o altă idee revoluţionară care să te situeze deasupra celorlalţi.

acest capitol de istorie, dacă aveţi nevoie de inspiraţie, dacă vreţi să gândiţi ce-i de negândit şi să-i conduceţi pe oameni spre ce-i de nefăcut. „Aproape fiecare dintre noi luăm limitele propriei viziuni drept limitele lumii. Unii n-o fac. Alăturaţi-vă lor” - Arthur Schopenhauer

Secretul 6: Lumea e aici, nu dincolo. Încă mai privim lumea ca pe o multitudine de frontiere, peste care se face import şi export, cu o piaţă internă şi alta externă. Liderii inspiraţi văd lumea cu totul altfel. Lumea nu mai e dincolo, e aici, în jurul nostru. Local a devenit totuna cu global.

Concluzie şi bonus: Secretul 8. Vă trebuie un NBA, nu un MBA. Liderii inspiraţi creează noi arhitecturi în organizaţiile lor. Pentru crearea unei noi structuri organizatorice un Master of Business Administration (MBA) e posibil să nu vă mai fie suficient. Veţi avea nevoie de un titlu de New Business Arhitecture (NBA), deoarece schimbarea implică şi o nouă arhitectură socială. Studiile efectuate de Warren Bennis arată că leadershipul e răspunzător de 15% din succesul corporativ. Într-un mediu competitiv, precum cel în care trăim azi, un procentaj de 15% poate fi factorul decisiv, care face diferenţa în piaţă. Warren Bennis spunea: „Liderii nu se nasc din spuma mării precum Venus. Dacă doresc să creeze leadership la toate nivelele organizaţionale, liderii de la vârf trebuie să realizeze sistemele şi culturile care să îngăduie aşa ceva. Liderii secolului 21 înţeleg că sunt parte a unei agende de ansamblu, nu stăpânii ei...”. Pentru mai multe momente de inspiraţie, oferite de liderii despre care se vorbeşte în această carte, şi nu numai, vă invităm să accesaţi adresa www.inspiredleaders.com. Lectură plăcută şi mult succes!

Secretul 7: Imposibilul nu există. Imposibil nu înseamnă decât ceva care nu s-a făcut încă. Sau care nici măcar n-a fost încă imaginat. Gândiţi-vă la Hannibal, la elefanţii lui şi la Munţii Alpi. Cine s-ar fi gândit că se poate? El s-a gândit şi apoi a făcut-o. Citiţi

Augusta Romanţa, MBA Senior Consultant Evolutiv Consultants Network

Secretul 5: Conduceţi din prima linie. Liderii inspiraţi nu se tem de focul luptei. Tot ce contează se petrece pe linia frontului, acolo unde se află clientul. Nu în spate, unde se adună cei din echipa de senior-manageri a companiei, ca să stea la căldurică (şi să se supravegheze reciproc...) Liderii inspiraţi îşi călăuzesc oamenii de acolo de unde e greu.

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cluster de medicamente și soft în Goa

de Marius Călin CHERECHEŞ

Acum câțiva ani am avut ocazia să lucrez pentru o firmă ce avea nevoie de parteneri de producție de medicamente, în țară și în străinătate. Aceasta a fost o mare oportunitate pentru mine să vizitez foarte multe facilități de producție din România și din multe alte state. Una din ţările cu o industrie farmaceutică foarte dezvoltată este India şi acest fapt se datorează unei politici la nivel guvernamental susținută pe o perioadă de peste 20 ani, ca element pivotal de dezvoltare economică. Din această postură, de director de dezvoltare, am fost în India de câteva ori, vizitând aproximativ 50 facilități de producție din peste 12 orașe. Premisele de la care am pornit au fost confirmate - există o foarte puternică industrie farmaceutică, cu standarde comparabile cu Europa, puternic susținută prin tot felul de măsuri de guvernele locale și cel central.

Există o poveste ce m-a impresionat în mod deosebit legată de un fel de parc industrial în Goa. Goa este o fostă colonie portugheză ce face parte din teritoriul indian de puțină vreme. A fost anexată de India în 1961 şi a devenit un stat în cadrul Indiei, în forma actuală, abia în 1987. Este cel mai mic stat, dar are cel mai mare PIB pe cap de locuitor, dintre toate statele ce compun India. Principala sursă de venituri este turismul – pe lângă plajele deosebite şi nepoluate, mai există o mulțime de obiective istorice din perioada portugheză, multe dintre ele protejate de UNESCO. La o populaţie de 1,5 milioane locuitori, PIB-ul este de aproximativ 3,5 miliarde de euro, comparabil cu multe din țările avansate din Europa Centrală și de Est, cu o creştere de peste 15% în 2010. Totuși, Goa este situată într-o zonă cu climă musonică, ceea ce înseamnă că, aproape 6 luni pe an, turismul funcţionează la parametri reduși. Cu vreo 10 ani în urmă, autoritățile locale au deschis ”piața” pentru alte activități ce pot produce venituri, fără să producă pagube – adică poluare. Și s-au concentrat pe industrii nepoluante – farmaceutice şi IT. Astăzi există o zonă de câteva sute de hectare, situată la aproximativ 25 km de plaje, dar cam la aceeași distanță de aeroport, unde peste 200 fabrici de medicamente își desfășoară activitatea. Pe partea cealaltă a drumului există un număr similar de clădiri ce adăpostesc firme de IT. Pentru comparație, în Romania există maxim 20 fabrici de mărimea celor descrise anterior. Sunt prezente cu facilități de producție firme cum ar fi: Wyeth, SanofiAventis, Merck, Ranbaxy, Cipla, Glenmark şi alte nume mari din industrie. Am vizitat două din fabricile menționate, facilități deosebite din punct de vedere tehnic ce au colaborări de producție cu mari firme de medicamente din Europa şi SUA, fiind certificate FDA, EU GMP sau MHRA. Prima mea întrebare în ambele locații a fost legată de disponibilitatea personalului de specialitate – în majoritatea fabricilor din India lucrează 40-50 persoane cu studii superioare (farmaciști, în primul rând, chimiști și ingineri). La 200 de fabrici este nevoie de un număr impresionant de specialiști! Răspunsul a fost că nu au nicio problemă pentru că, înainte de construcția fabricilor respective, au fost înființate universități care să şcolarizeze specialiștii necesari pentru toată zona. Atât industria farmaceutică, cât şi cea de IT sunt două dintre cele mai căutate de autorități pentru că sunt nepoluante, aduc valoare adăugată mare, nu au nevoie de foarte mulți angajați şi nu necesită facilități deosebite și, cel mai important, generează industrie orizontală și, implicit, au un factor de multiplicare deosebit. Nu știu dacă modelul din Goa este aplicabil și scalabil în țara noastră, dar sunt multe învățăminte de luat de acolo.

artă

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Artmark, noua dimensiune

A consemnat Ionuţ OPREA

Casa de Licitaţii Artmark are noi obiective ambiţioase. După patru ani de creşteri, licitaţii de succes, lansarea Indexului Pieţei Româneşti de Artă, a platformei Dependent de Artă, licitaţii internaţionale, urmează atragerea iubitorilor de artă pasivi în ringul licitaţiilor. La aniversarea a patru ani, Alexandru Bâldea, acţionarul majoritar Armark, detaliază strategia casei de licitaţii. Reporter: Retrospectiv, cum a fost începutul Artmark şi cum când o să avem mult mai multe tranzacţii decât astăzi. În 2008 a fost receptat demersul de a crea o nouă piaţă, de a o re- erau 1,5 milioane de euro, acum sunt undeva către 20 de midefini? lioane euro în piaţa publică. O să fie o piaţă reală atunci când Alexandru Bâldea: Este mult spus că am creat o piaţă, o piaţă vor fi circa 100.000 de cumpărători care cumpără, o dată la exista dintotdeauna, a existat şi în anii interzişi. Şi până în anii câţiva ani de zile, un obiect de artă între 500 şi 1.000 de euro, 2000 a fost o piaţă, dar neinstrumentalizată, nu era extinsă la acum suntem cam la 3% din acest potenţial. Va fi o piaţă matură atunci când investiţia în cultură, în bunuri nivel naţional. Erau case mici de licitaţie, culturale va fi caracterizantă pentru mo nu exista Internetul, era destul de greu de delele noastre sociale. În momentul de publicizat o vânzare în toată regula. În 2008, când am apărut noi, majoritatea faţă încă lumea nu cumpără public, nu intranzacţiilor se petreceau fără acte, am vesteşte în cultură de o manieră vizibilă, nu se laudă cu asta, nu face parte din transportat practic în cinci ani de zile cea parametrul cetăţeanului model, sociamai mare parte a tranzacţiilor uzuale dinCasa de Licitaţii Artmark este lmente şi culturalmente implicat. Probaspre tranzacţionare privată spre ringul licdeţinută de Alexandru Bâldea bil că în cinci - zece ani de zile vom ajunge itaţiilor. Acestea s-au oficializat, au apărut (80%) şi Manuela Plăpcianu (20%). rezultate publice, cotaţii, randamente de şi aici. S-au făcut paşi importanţi, piaţa Prima licitaţie de artă a Casei Artpiaţă, instrumente moderne pentru s-a profesionalizat, s-a deschis de când inmark a avut loc în 2008, iar în 2013, formaţia s-a codificat şi simplificat către potenţialul cumpărător şi care dau credidoar în primele 6 luni au fost probilitate întregii pieţe. Mentalitatea e în apropierea artei de consumatorul negramate 12 licitaţii. sofisticat. Înainte, numai colecţionarii curs de schimbare, va fi o piaţă matură

Acţionariat şi management

artă

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cumpărau artă, erau o castă, erau foarte puţini, accesul către această piaţă era greoi, era împiedicat, era o lipsă totală de transparenţă a pieţei, trebuia să fii iniţiat de un cunoscător pentru a nu greşi într-atât de grav, încât să te demotivezi totalmente de a-ţi continua periplul pe piaţa de artă. În momentul de faţă nu mai e aşa de complicat pentru o persoană din afara pieţei să ajungă să cumpere artă: artiştii sunt cotaţi, lucrările sunt însoţite de certificate de autenticitate, vânzările sunt cu garanţii de autenticitate, în cazul nostru fără limită de termen, experţii sunt din ce în ce mai mulţi şi din ce în ce mai specializaţi, au apărut evaluatori care emit opinii oficiale pe care autorităţile se pot bizui, de la bănci, institute de asigurare, instanţe etc., piaţa se profesionalizează fără discuţie. Rep.: E meritul Artmark pentru profesionalizare? Şi cum se explică creşterea pieţei? A.B.: Artmark n-a făcut decât să codifice informaţiile şi să le facă mai accesibile celorlalţi, în rest este meritul nostru, al tuturor, că iubim arta şi nu ne ferim să ne-o aducem aproape. Este într-un mod absolut straniu şi meritul vremurilor în care trăim, piaţa a crescut totuşi în timp de criză, în ciuda crizei şi în ciuda lipsei de lichidităţi. După atâţia ani în care am văzut cum funcţionează pieţele investiţionale am fost, se pare, suficient de inteligenţi din perspectivă investiţională, încât să înţelegem că o piaţă emergentă e o piaţă în care merită să investeşti. Văd din ce în ce mai mult cum cumpărătorii de artă se specializează treptat în achiziţii diversificate, pe varii pieţe, astăzi cumpără, peste un număr de ani vând către altcineva pentru a cumpăra altceva. Este important şi randamentul crescut al unei pieţe în ascensiune, dar totodată îşi primenesc colecţiile continuu către selecţii cât mai rafinate. Randamentul mediu al pieţei româneşti de artă a fost 25-27 % în ultimii ani, la un moment dat, piaţa se maturizează şi într-o astfel de piaţă care devine matură câştigă cei care se documentează mai bine şi investesc inspirat. E la fel ca pe bursă, atunci când piaţa este la început, cum încă la noi este după cinci ani de zile, creşterile sunt generalizate, acestea nu merg la nesfârşit, merg până la momentul în care piaţa este matură. Pe urmă o să fie artişti care o să iasă din piaţă, vor fi alţi artişti care se afirmă, numai că ciclurile vor fi mai largi şi mai generoase.

2013, în afara Bucureştiului Rep.: Care sunt obiectivele Artmark pentru 2013 şi ce noutăţi vor fi în portofoliul de opţiuni? A.B: Specializare şi diversificare, cam acestea sunt obiectivele din planul pe acest an, dar şi extinderea la nivel naţional a pieţei care în Bucureşti are o structură, nişte premise în care lumea crede şi un viitor pe care lumea îl intuieşte. Această mică piaţă trebuie extinsă la nivel naţional, pentru că există artişti şi produs cultural de foarte bună calitate în afara Bucureştiului care nu a fost încă inclus în circuitul naţional. Există mulţi iubitori de artă în afara Bucureştiului care nu au fost încă atraşi în piaţa de artă, nu au fost încă activaţi, sunt iubitori de artă pasivi, dar nu sunt jucători în această piaţă de o manieră activă. Prin urmare, scopul principal în 2013 este să ajungem în toate locurile care contează, iar apoi, în cinci, zece ani de zile ,să izbutim să ne extindem.

Rep.: În 2012 au fost licitaţii internaţionale, cum decurg aceste colaborări? A.B.: Anul trecut am testat în două rânduri produsul românesc peste graniţă în cadrul unor licitaţii în sistem duplex, de fiecare dată a funcţionat. Am fost mulţumiţi de faptul că străinătatea a validat produsul cultural românesc, acesta este de calitate omoloagă produsului cultural străin şi la preţuri extrem de accesibile. Însă înainte de a impune anumiţi artişti români, cu a lor operă, fie clasică, modernă sau contemporană, în străinătate, demers pentru care sunt necesare resurse de marketing de mare dimensiune, trebuie să finalizăm operaţiunea de creştere a pieţei româneşti de artă şi, după ce aceasta se va cristaliza, o să continuăm cu acţiunile internaţionale.

Istoria unei pasiuni Rep.: Cum aţi devenit iubitor de artă? Lumea contemplă frumuseţea ei, businessul cu artă este unul liniştit sau dimpotrivă? A.B: Eu am fost colecţionar dintotdeauna, provin dintr-o familie iubitoare de carte şi de artă. Prima dată când am cumpărat pe banii mei eram în facultate, am cumpărat în rate şi de atunci am tot cumpărat. Am realizat la un moment dat că se poate trăi din treaba asta, piaţa e mică, ea poate fi crescută. În piaţa internaţională, veni turile se obţin pe măsură ce artiştii se maturizează, se consacră, la noi e o perioadă în care banii se obţin pe măsură ce piaţa în sine se consacră şi sunt din ce în ce mai mulţi cumpărători. Cum spuneam, ajungem la un moment dat când va trebui să aşteptăm să crească un artist, să se consacre internaţional pentru ca investiţia iniţială să fie remunerată, acuma nu e cazul, acum se câştigă bani mult mai uşor. Pentru mine e un business absolut plăcut, îl tratez ca pe o pasiune în continuare şi e o plăcere să construieşti în plan subsidiar, fără să-ţi fie neapărat intenţia, o piaţă, făcându-ţi treaba foarte bine. Investiţia mea n-a făcut decât să deschidă o uşă, lămurind nişte noţiuni şi dând posibilitatea validării câtorva afirmaţii despre nişte realităţi simple şi tangibile, în rest ce e frumos se automarketează când este evidenţiat.

Rep.: Viitori artişti au potenţial în piaţa românească? A.B.: Rolul creşterii artiştilor, îndrumării lor profesionale revine galeriştilor. Nu e mai puţin adevărat faptul că o anume promovare secundară întreprindem şi noi prin simpla includere a lor în licitaţiile noastre, prin admiterea lor la cotă, pentru că admiterea la cotă este însoţită de un vast material promoţional al exerciţiilor noastre de licitaţie, de vânzare, care e de natură a publiciza, a institui, a creşte numele unui artist. Doar cataloagele aferente unei licitaţii sunt tipărite în minim 12.000 exemplare, sunt luni în care tipărim până la 70.000 de cataloage, şi acestea se alătură celor online şi altor varii căi de promovare a evenimentelor de vânzare. Cu începere din 2010 facem licitaţii numai de artă contemporană, avem licitaţii dedicate exclusiv contemporanei, trei pe an, au fost rezultate asemănătoare de la licitaţie la licitaţie, pentru ca, în ultima licitaţie din 2012, lucrurile să înceapă să crească. Acum suntem în 2013, am avut în ianuarie o licitaţie de contemporană şi rezultatele au fost fenomenale. Practic în ultimele două licitaţii este o creştere cu 50% faţă de media anilor anteriori, dintr-o dată aşteptările faţă de anumiţi artişti contemporani faţă de care neam exprimat punctul de vedere ani de-a rândul cum că incluzându-i în selecţii le vedem un viitor, au crescut, aşteptările s-au copt, iar lumea începe să mizeze pe respectivii artişti. De altminteri, în privinţa lor s-au mai întâmplat lucruri fericite, în ultimii ani au fost incluşi în varii expoziţii naţionale sau internaţionale, selectaţi în portofoliile unor galerii din străinătate, promovaţi, la nivel regional, internaţional, european.

Summary Artmark Auction House has new ambitious objectives. After four years of growth, successful auctions, launching the Index of the Romanian Art Market, e Art Addicted platform, international auctions, next comes the attraction of passive art lovers on the auction floor. On the fouryear anniversary, Alexandru Bâldea, the majority shareholder of Artmark, details the strategy of the auction house. “Artmark has simply codified information and made it available to others, the rest is the merit is of all of us who love art and do not shun to it bring closer to ourselves. In an absolutely strange way, this is also the merit the times in which we live, for the market did rise during the crisis, in spite of the crisis and the lack of liquidity,” Alexandru Bâldea says.

csr

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Forţa antreprenoriatului social la Timişoara

A consemnat Lector dr. Cristina Pocol USAMV Cluj-Napoca

Societatea pentru Copii şi Părinţi – SCOP Timişoara, alături de AFI Profamilia şi alţi parteneri derulează, în perioada decembrie 2010 – noiembrie 2013, proiectul POS DRU intitulat „O intervenţie integrată în vederea consolidării antreprenoriatului social al femeilor vulnerabile”. Societatea pentru Copii şi Părinţi – SCOP este o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în anul 1996 la Timişoara a cărei misiune este creşterea calităţii vieţii copiilor, femeii şi familiilor. De la înfiinţare şi până în prezent, organizaţia a derulat proiecte de sprijinire a femeilor aflate în situaţii dificile de viaţă pentru a lupta împotriva violenţei domestice şi a traficului de persoane, oferindu-le şansa la o viaţă independentă. Reporter: Cum v-a venit ideea demarării unui proiect de economie socială şi ce reprezintă un astfel de proiect pentru comunitatea locală? Iagos Laszlo Endre, Director Executiv SCOP Timișoara: Proiectul POS DRU derulat alături de AFI Profamilia şi ceilalţi parteneri, în perioada decembrie 2010 – noiembrie 2013, intitulat „O intervenţie integrată în vederea consolidării antreprenoriatului social al femeilor vulnerabile”, a venit ca un răspuns la nevoile femeilor vulnerabile - beneficiarele noastre din zona de Vest. În contextul realităţii economice din ultimii ani, tot mai multe femei din zona de Vest a ţării au rămas fără un loc de muncă, nu reuşesc să se angajeze sau simt nevoia unei repoziţionări pe piaţa forţei de muncă. Astfel, nevoia de sprijin în realizarea acestui deziderat a fost şi este în continuare de actualitate. Proiectul derulat a venit în întâmpinarea nevoilor femeilor vulnerabile tocmai prin oferirea unui cadru care să impulsioneze inserţia lor socială şi profesională prin oferirea cursurilor de formare profesională, sprijinirea dezvoltării personale şi profesionale, sprijinirea iniţiativelor individuale de pornire a propriei afaceri. Rep.: Cine sunt femeile vulnerabile pe care le sprijiniţi? Ce activităţi aţi derulat în scopul ajutorării acestora? I.L.E: Femeile vulnerabile pe care le sprijinim sunt femeile şomere pe termen lung sau care nu au avut niciodată un loc de muncă, femei victime ale violenţei în familie şi care îşi cresc singure copiii, femei care sunt în pragul pensionării, femei victime ale traficului de persoane, femei în căutarea unui loc de muncă ş.a. Pentru a veni în sprijinul acestor femei am organizat cursul de formare ,,Antreprenor în economie socială”, ajutându-le astfel să dobândească noi cunoştinţe în diferite domenii şi să înveţe cum ar putea iniţia pe cont propriu mici afaceri care să le aducă venituri suplimentare. În acest sens au beneficiat şi vor beneficia în continuare de servicii de consiliere şi sprijin în funcţie de nevoile şi solicitările fiecăreia în cadrul Centrului de Sprijin pentru Femei creat în zona de Vest. Rep.: Vă rugăm să ne prezentaţi activitatea întreprinderii sociale în zona de Vest. I.L.E.: Ideea de dezvoltare a unei întreprinderi sociale în zona de Vest a pornit de la a uni două nevoi, şi anume:

nevoia femeilor vulnerabile de a avea un loc de muncă cu nevoia de servicii profesioniste de educare a copiilor la nivel de comunitate. Astfel, am dori crearea unor spaţii de creştere, îngrijire şi educare a copiilor sub formă de creşă, grădiniţă şi after school pentru a răspunde acestor nevoi. În special am dori să acoperim nevoia de servicii adresate copiilor cu vârsta cuprinsă între 2 şi 3 ani, astfel încât să facilităm întoarcerea la locul de muncă a mamelor în momentul încetării concediului de creştere şi îngrijire a copilului. Rep.: Ce dificultăţi aţi întâmpinat în implementarea acestui proiect? I.L.E.: Principalele probleme întâmpinate în realizarea activităţii au fost plata cu întârziere, de către AM POS DRU, a cererilor de rambursare, îngreunând astfel desfăşurarea activităţilor din cauza lipsei banilor, şi lipsa legislaţiei privind economia socială şi a antreprenoriatului social. Rep.: Credeţi că este posibilă depăşirea dificultăţilor financiare în vreun fel? I.L.E.: Considerăm că efectul blocajului la nivelul fondurilor a fost estompat prin implicarea activă şi continuă a beneficiarelor în activităţile Centrului de Sprijin. În această perioadă s-au dezvoltat idei şi modalităţi de depăşire a impasului, s-a întărit coeziunea şi comunicarea în interiorul grupului de femei participante la formare, inclusiv prin serbarea împreună a Crăciunului şi oferirea de cadouri copiilor din familiile cu dificultăţi financiare.

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sarmizegetusa Regia, oficial la CJ Hunedoara Cetatea dacică de la Sarmizegetusa Regia a fost preluată cu acte în regulă de Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara. În sfârşit, aceasta are un stăpân care să-i redea locul meritat şi care să asigure un sistem eficient de pază.

de Carmen COSMAN

Consilierii judeţeni au aprobat în cadrul ultimei şedinţe proiectul de preluare a patrimoniului cetăţii din administrarea Ministerului Culturii în subordinea autorităţilor judeţene. Trecerea cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia în administrarea CJ Hunedoara deschide o perspectivă importantă în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului, dar şi de protejare a monumentului UNESCO. De fapt, spun autorităţile judeţene, una dintre priorităţi o reprezintă chiar asigurarea unui sistem eficient de pază a sitului arheologic din Munţii Orăştiei. „Pentru Consiliul Judeţean Hunedoara, administrarea cetăţii înseamnă enorm de mult, inclusiv o dezvoltare economică accentuată a zonei. Judeţul Hunedoara se pretează, în mod deosebit, la turism, iar un punct de Sarmizegetusa Regia este cea mai atracţie al României sunt cetăţile mare dintre fortificaţiile dacice din dacice din Munţii Orăştiei”, a deMunţii Orăştiei şi fosta capitală a clarat preşedintele CJ Hunedoara, Daciei preromane. Ani în şir, fără Mircea Ioan Moloţ. CJ Hunedoara un administrator real, cetatea a fost va putea accesa fonduri neramţinta căutătorilor de comori, care au bursabile în vederea punerii în va răscolit situl arheologic. Monede de loare a cetăţii Sarmizegetusa Regia, aur sau argint ori celebrele brăţări dar şi a celorlalte cetăţi dacice din dacice din aur au fost traficate peste Munţii Orăştiei. Primul punct în graniţă, pe piaţa neagră. Niciunul acest sens îl constituie reabilitarea dintre dosarele în care Ministerul drumului de acces spre fosta capitală Culturii s-a constituit parte civilă a Daciei Preromane. Un consilier al împotriva braconierilor arheologici preşedintelui CJ Hunedoara se va nu are o sentinţă definitivă. Treocupa special de problemele ce ţin de cerea cetăţii în administrarea Consiadministrarea cetăţilor dacice, acesta liului Judeţean Hunedoara reprezintă, afirmând că în zonă trebuie instituită până la urmă, intrarea în normalio stare de normalitate în ceea ce tate şi asigurarea, în sfârşit, a unei priveşte modul de practicare a turispaze eficiente. mului. „Este o veste foarte bună că

Intrarea în normalitate

Sarmizegetusa Regia are un stăpân, care vrea să instaureze normalitatea în Sarmizegetusa Regia şi pe parcurs, în celelalte cetăţi dacice. Prioritatea este paza, conservarea şi protejarea cetăţilor, mai ales de turismul sălbatico-mistico-religios care se practică acum. Odată instalată paza 24 de ore din 24, aceste lucruri se vor reglementa şi, probabil, la primăvară, vă veţi plimba într-o Sarmizegetusa Regia normală”, a spus consilierul pe probleme de patrimoniu istoric, Vladimir Brilinskey. Demersurile CJ Hunedoara în acest sens au demarat încă din noiembrie 2010, când consilierii judeţeni din Hunedoara au aprobat o hotărâre, prin care solicitau Guvernului României transmiterea Parcului Naţional Grădiştea Muncelului, care include şi Complexul arheologic al cetăţilor dacice, din domeniul statului, în administrarea judeţului Hunedoara. După mai bine de doi ani şi mai mulţi paşi realizaţi, proiectul a prins, în sfârşit, contur.

Proiect european pentru Sarmizegetusa Consiliul Judeţean Hunedoara pregăteşte deja un proiect cu finanţare nerambursabilă ce va fi depus la Comisia Europeană pentru perioada de bugetare 2014-2020. Banii judeţeni sunt insuficienţi, dar fondurile europene pot completa cu succes necesarul de finanţare. „Pentru început vom introduce pază la cetăţi, pentru a stopa orice furturi din situl arheologic. Eu sunt convins că mai sunt destule bogăţii arheologice în subsolul sitului. Vom lucra şi la un proiect cu finanţare europeană, în aşa fel încât din anul 2014 să putem obţine fonduri nerambursabile pentru a putea reconstitui cetatea aşa cum arăta pe vremea lui Decebal şi Burebista, după un proiect-schiţă care există deja”, a explicat preşedintele CJ Hunedoara.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Proiectul mai include construirea unui drum de acces spre cetatea Sarmizegetusa Regia, cel existent aflându-se acum într-o stare extrem de precară, pe care fiecare ploaie îl face aproape impracticabil. În plus, autorităţile se gândesc şi la înfiinţarea unui muzeu dedicat cetăţilor dacice, acesta urmând să fie construit în municipiul Orăştie. ”România începe să intre în normalitate. Cetăţile dacice au un administrator, iar acesta este Consiliul Judeţean Hunedoara. Stau şi mă gândesc: dacă am fi luat administrarea cetăţilor din anii '90, cred că statul român nu ar mai fi fost în situaţia de a cheltui 100 de milioane de euro ca să răscumpere tot ce s-a furat din situl arheologic”, a adăugat preşedintele CJ Hunedoara.

Jefuite fără milă Cetatea Sarmizegetusa Regia face parte din patrimoniul UNESCO din anul 1999, alături de alte cinci fortăreţe dacice: Luncani - Piatra Roşie, Costeşti-Blidaru, Costeşti-Cetăţuie, Căpâlna şi Băniţa. Fără pază însă a fost

turism

jefuită fără milă de către cei care au făcut o adevărată meserie din braconajul arheologic. Braconajul arheologic a reprezentat mereu una dintre cele mai mari ameninţări la adresa patrimoniului naţional cultural, iar zona cetăţilor dacice Sarmizegetusa Regia, Blidaru, Costeşti, Feţele Albe şi Piatra Roşie a fost scurmată ani în şir de către căutătorii de comori. Braconajul arheologic a scos din ţară numeroase vestigii arheologice şi mii de monede de aur, iar cazul brăţărilor dacice, recuperate relativ recent de statul român, sunt exemplul cel mai mediatizat şi spectaculos al acestui fenomen ilegal. După 1990 şi pe fondul lipsei unei legi reale, traficarea obiectelor de patrimoniu a adus profituri uriaşe celor angrenaţi în astfel de filiere. De exemplu, între 1998 şi 2000, aurul dacic a atras ca un magnet tot mai mulţi căutători de comori înarmaţi cu cele mai performante aparaturi. Cel mai vizibil a fost şi încă mai este comerţul pe INTERNET cu monede, la mare preţ fiind kosonii. Dincolo de paguba sentimentală, cauzată de înstrăinarea patrimoniului, România a pierdut sume fabuloase din acest comerţ de pe piaţa neagră a comorilor.

Summary e Dacian fortress of Sarmizegetusa Regia was taken over with legal papers by the Hunedoara County Council (CC). Finally, the fortress has an owner that will restore its rightfully deserved place and ensure an eﬀective security system. e County Councillors approved at the last meeting the project for taking over the patrimony of the fortress from the administration of the Ministry of Culture of the city and subordinating it to the county authorities. e placement of the Dacian fortress Sarmizegetusa Regia in the administration of Hunedoara County opens important perspective for tourism development and the protection of this UNESCO monument. In fact, the county authorities say, one of the priorities is to ensure an eﬃcient security system for the archaeological site from the Orăştie Mountains. “For Hunedoara County Council, the administration of the fortress means a lot, including the enhanced economic development of the area. Hunedoara County is particularly suited for tourism and among Romania’s landmarks are the Dacian fortresses from the Orăştie Mountains,” the Hunedoara County Council President, Mircea Ioan Moloţ, has stated.

turism

Destinația Phoenicia Comfort

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Ionuţ Oprea

Succesul calătoriei dumneavoastră spre Bucureşti este completat la Hotelul Phoenicia Comfort, destinaţia de 4 stele. “De la inagurarea din decembrie 2010, suntem pregătiţi să întâmpinăm cele mai rafinate dintre gusturi, indiferent ce obiectiv vă poartă în oraşul nostru, fie pentru de afaceri sau fie pentru agrement”, este promisiunea managerului Adina Nistoran. Bine conectat la arterele mari ale oraşului, pentru a putea beneficia de mixul urban de sport, afaceri, cultură şi relaxare în care vă aflaţi, hotelul vă propune la interior un design unitar şi elegant. Păşind pe marmura din holul recepţiei veţi simti căldura interioară, veţi remarca decorurile abstracte şi veţi şti că vă aflaţi într-un loc ce oferă intimitate şi odihnă. Pentru oricare dintre cele 38 de camere puteţi aprecia generozitatea spaţiilor şi cromatica chibzuită. Deşi întregul interior se simte şi este nou, lemnul natur dă o notă solidă de clasic, fiecare detaliu a fost gândit să vă răsfeţe prin ambianţă, calitate şi funcționalitate. Sunt Lobby bar disponibile 26 camere în regim single/ Fie că serviţi o cafea aromată double, 10 camere duble twin, 1 studimineaţa sau degustaţi un pahar dio şi 2 apartamente. Toate camerele din cele mai alese vinuri seara, veţi dispun de: sistem de climatizare, telegăsi în zona amenajată pentru bar fon cu linie directă (naţională şi interun cadru potrivit atât pentru o disnaţională), LCD, minibar, internet cuţie de afaceri cât şi pentru o înwireless, senzori de fum. Băile tâlnire mai specială. Conexiunea spaţioase, complet utilate şi decorate wireless vă permite să fiţi la curent modern, sunt dotate pentru a oferi cu cele mai noi şi importante ştiri. confortul necesar: produse cosmetice, cadă sau cabină de duş. “Dincolo de Restaurant Babel căldura ambientală a hotelului nostru Locul ideal unde puteti servi vă aşteaptă confortul unor servicii prânzul sau cina, savurând cele mai croite atent pe măsura dorinţelor şi delicioase preparate ale bucătăriei nevoilor dumneavoastră. Hotelul internaţionale, oferite de specialişti Phoenicia Comfort şi Bucureşti, în artă culinară. Restaurantul oraşul, vă aşteaptă cu drag să-i fiţi "Babel" are o capacitate de 60 de oaspeţi într-o experienţă de 4 stele”, locuri şi este potrivit atât pentru încheie managerul Adina Nistoran. petreceri private cât şi pentru o masă relaxantă cu prietenii sau o cină romantică.

Alte facilităţi

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Oscarul hotelier a ajuns la Oradea

de Andreea COSTEA

Ramada Oradea a primit distincția „Hotelul Anului” 2012, din partea celui mai mare lanț hotelier din lume, Wyndham Hotel Group. Unitatea orădeană a ajuns astfel să câștige cel mai important premiu din industrie, iar Bihorul a fost înscris cu succes pe harta mondială a ospitalității.

Ramada Oradea și-a făcut la început de an intrarea cu succes în topul celor mai renumite hoteluri de business internaționale. Unitatea a fost desemnată Hotelul Anului 2012 de Wyndham Hotel Group, considerat cel mai mare lanț hotelier din lume cu peste 7200 de unități de cazare. Anual, hotelurile din lanțul Wyndham, din care face parte și brandul Ramada, se “întrec” în ospitalitate. Dacă, în mod obișnuit, marii câștigători erau din Orientul Mijlociu, anul acesta titlul a ajuns la Oradea, confirmând că urbea de pe Criș devine o destinație de afaceri la nivel internațional. Pentru ca un hotel să fie luat în considerare într-un astfel de clasament trebuie să răspundă standardelor de calitate impuse la nivel internaţional, standarde care privesc satisfacția oaspeților și calitatea serviciilor. Câștigător este hotelul care atinge cel mai înalt punctaj, așa cum este definit în sistemul de evaluare al companiei. Titlul a fost decernat la Londra cu ocazia Premiilor Anuale pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa, Ramada Oradea având nu mai puțin de 190 de competitori de pe cele trei continente. “Sunt mândru să acord Hotelului Ramada Oradea premiul Hotelul Anului pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa”, a declarat Rui Barros, Senior Vice-President și Managing Director Wyndham Hotel Group. “Hotelul a dat dovadă de o capacitate remarcabilă ca, prin munca susținută, să atingă superlativul în tot ceea ce face și doresc să îi felicit, dar și să le mulțumesc pentru dedicarea acordată zilnic mărcii Ramada”, a mai spus Barros la decernare.

Ospitalitate și exigență La baza premiului stau nivelul de satisfacție a clienților alături de numeroase verificări. Astfel, pe lângă chestionarele în care oaspeții punctează serviciile și facilitățile de care au beneficiat, cântăresc greu în clasament rapoartele de audit. "Periodic avem audit din afară. Angajaţi ai lanţului hotelier vin neanunţaţi, ca un fel de mistery guest, se cazează, trec prin tot circuitul unui client, iar a doua zi se prezintă şi îi arătăm şi partea mai puţin vizibilă", a explicat Nadia Ionescu, director de marketing al Ramada Oradea. Aceasta a mai subliniat că prin titlul obținut se demonstrează că și un oraș mic din România, cum este Oradea, poate oferi servicii de calitate la aceleași standarde cu orice hotel internațional cu orientare business. Nu în ultimul rând, așa cum subliniază chiar managerul Ramada Oradea, Romeo Ionescu, hotelul a ajuns prin această titulatură pe harta mondială a ospitalității, misiunea devenind acum mai grea. "Totul se reduce la calitatea serviciilor. Blazonul ajută, dar nu te duce până la capăt. Un asemenea premiu te obligă să ţii ştacheta sus, să fii cel mai bun”, crede Romeo Ionescu.

Acesta a mai subliniat că distincția obținută este o premieră pentru România.

O investiție de succes Brandul Ramada include 850 de hoteluri de dimesniune medie și mare. Hotelul din Oradea are 127 camere, superioare, business şi standard, dar și camere cu facilităţi pentru persoane cu dizabilităţi, toate echipate cu tehnologie şi facilităţi premium. Ramada Oradea a fost inaugurat în octombrie 2010, fiind primul hotel de brand internațional din oraș. Investiție a companiei Aba Turism, hotelul a costat peste 10 milioane de euro și este clasificat cu patru stele. Locația a fost aleasă pentru a deservi clienții din zona business aflați în tranzit: 10 minute distanţă faţă de aeroport, 20 minute distanţă față de punctul vamal Borș şi 5 minute faţă de centrul orașului. Tot pentru a veni în întâmpinarea oamenilor de afaceri, hotelul are un etaj destinat exclusiv pentru organizarea de evenimente. Anul trecut, hotelul Ramada Oradea a avut aproximativ 25.000 de persoane cazate.

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Alegeri… şi la mare! Litoralul este destinaţia vedetă pentru România în 2013, confom strategiei stabilită de ANAT. În luna martie sunt programate trei târguri de turism: la Cluj Napoca, Bucureşti şi Brașov. La Târgul de Turism al României, programat între 14 - 17 martie la Romexpo, se va alege şi noua conducere ANAT. Operatorii de turism vor minivacanţă extinsă de 1 Mai şi Paşti. de Ionuţ OPREA Lucia Nora Morariu, preşedinte - director general Eximtur, candidează pentru funcţia de preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT). Lucia Morariu este absolventă a ASE Bucureşti, din 1993 până în prezent a fost la conducerea Eximtur iar în perioada mai 2007 - decembrie 2008, a fost secretar de stat în cadrul Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale. “Aş vrea să detaliem proiectul şi obiectivele mele după Adunarea Generală de alegeri”, ne-a declarat Lucia Morariu. În opinia preşedintelui ANAT Centru, Sorin Dencescu – preşedinte Kron Tour, este nevoie de “implicarea mult mai activă a tuturor membrilor ANAT şi, nu în ultimul rând, de agrearea unor colaborări ANAT membri după principiul parteneriatului public - privat. Aşa funcţionează târgul de la Braşov (TTF) unde firma mea este contractant general al evenimentului”, explică Dencescu. Conform preşedintelui ANAT în exerciţiu, Corina Martin există mai multe candidaturi depuse pentru Consiliul Director al ANAT decât numărul de locuri (20 în total, n.red.). “Notorietatea ANAT a crescut foarte mult în ultimii patru ani şi oamenii au înţeles ce poate să fie ANAT şi îşi doresc acum să candideze”, a declarat Corina Martin, anunţând că ţinteşte şi un post în viitorul legislativ, dar că nu exclude nici dorinţa de a fi ministru al Turismului, o decizie urmând să fie luată după intrarea actualului preşedinte ANAT în politică.

Minisezon 1 Mai – Paști “Vrem un minisezon de 1 mai şi Sărbătorile de Paşti, am iniţiat întâlniri cu hotelieri şi primarii din localităţile turistice, pentru că aş vrea ca în acest an să fim foarte bine pregătiţi cu mult timp înainte”, a mai declarat Corina Martin. Desfăşurarea de forţe va începe la Târgul de Turism al României,

când vor fi promovate evenimentele sezonului. Târgul va fi deschis la standul ANAT, deoarece litoralul este vedeta stabilită pentru sezonul 2013. Primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, va da startul unor spectacole în avanpremieră pentru Summer Fashion Show, dar şi pentru Festivalul Antic Tomis, însă la târg va fi prezentă majoritatea hotelierilor, dar şi cluburile cu Cluj: Târgul de Vacanţe, ediţia IV, DJ şi programe speciale. “Le vom pro8-10 martie, Expo Transilvania mova pentru a convinge vizitatorii să Bucureşti: Târgul de Turism al îşi cumpere bilete pe Litoral în 2013, României, 14-17 martie, Romexpo este o provocare pentru noi, dar destiBraşov: Transylvania Tourism Fair, naţiile româneşti trebuie să intre în 29 – 31 martie, Braşov Business competiţie. Vrem să avem şi în acest an Park un debut în forţă, avem nevoie de acest

Unde sunt târgurile:

Summary At Romania’s Tourism Fair, scheduled to take place at Romexpo on March 14-17, the new ANAT leadership will be elected. Lucia Nora Morariu, President - CEO Eximtur, is running for Chair of the Romanian National Association of Travel Agencies (ANAT). Morariu is a graduate of the Bucharest Academy of Economic Studies, has been at the helm of Eximtur since 1993, and between May 2007 and December 2008, she was Secretary of State in the Ministry for Small and Medium Enterprises, Trade, Tourism and Liberal Professions. “I would like to detail my project and goals after the elections in the General Assembly,” Lucia Morariu has told us. According to the Central ANAT President, Sorin Dencescu - Chair of Kron Tour, what is necessary is a “more active involvement of all the ANAT members and, moreover, collaborations between ANAT and the members after the principle of public-private partnerships. is is how the Braşov Fair (TTF) works, where my company is general contractor of the event,” as Dencescu explains.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

început în forţă”, a mai declarat Corina Martin, care a anunţat că un grup de turişti aduşi cu tour-operatori din Emiratele Arabe Unite împreună cu jurnalişti, vor veni, în premieră, de 1 Mai, pe litoralul românesc, la Mamaia. ”Va fi un an dificil, vom avea în continuare falimente şi turişti păcăliţi şi recomand tuturor potenţialilor clienţi să nu alerge după chilipiruri şi să aleagă siguranţa! Să aleagă agenţiile de turism serioase pentru că în momentul în care au semnat un contract cu acestea au deja asigurată o primă protecţie”, a mai spus Sorin Dencescu, preşedintele Kron Tour.

Situaţia pe 2012 Anul 2012 a fost, pentru turismul pe litoralul românesc, cel mai bun din ultimii patru ani, cu peste 3 milioane de turişti români şi peste 5.000 străini. La succesul acestui produs turistic au contribuit hotelurile de 3 şi 4 stele care au oferit servicii superioare, precum şi consolidarea serviciilor de tip

turism

“Actualul statut este inoperant pentru propunerea mea de descentralizare, drept pentru care voi înainta la primul Consiliu Director al ANAT (la început de martie) propunerile de modificare a statutului în ceea ce priveşte Consiliile Regionale. Voi propune ca Regiunea Centru să fie regiune pilot. Sper ca până la finele anului să avem un sediu în Braşov (aici sunt cei mai mulţi membri din regiune) şi un angajat (secretar). Ca surse de buget vor intra, începând cu anul viitor: târgurile regionale, cota parte din taxa de înscriere şi procent din cotizaţia fiecărui membru al regiunii, donaţii, venituri din consultanţă etc.”, Sorin Dencescu, Kron Tour Braşov, preşedinte ANAT – Regiunea Centru.

"all inclusive", apreciate şi căutate de public. Pentru celelalte perioade ale anului, topul destinaţiilor interne a cuprins: Valea Prahovei, cu salba ei de staţiuni, Bran-Moeciu, Bucovina, staţiunile balneoclimaterice. În ceea ce priveşte sosirile vizitatorilor străini în România, numărul acestora a fost în creştere cu mai mult de 5% faţă de perioada similară a anului trecut, conform cifrelor furnizate de către Institutul Naţional de Statistică. În acelaşi timp, sezonul 2012 de croaziere pe Marea Neagră a însemnat 50 nave de croaziere care au adus peste 32.000 pasageri străini. Este o creştere situată în jurul cifrei de 30% în raport cu anul precedent, care se datorează eforturilor conjugate ale Administraţiei Portului Constanţa, autorităţilor locale şi Asociaţiei Litoral – Delta Dunării.

GASTRONOMICUS TRANSYLVANICUM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La masa lui Ion, János şi Johan

Cronica gastronomiei transilvane (II)

de Balázs László

“Fă în aşa fel încât mâncarea să-ţi fie medicament şi medicamentul mâncare”, spunea Hipocrate. Chiar dacă nu realizăm în mod conştient, subliminal ştim că mâncarea a rămas sacră, pentru că prepararea ei este o artă, iar înţelegerea ei este… o întreagă filozofie. Gastronomia este studiul relaţiei dintre cultură şi alimentaţie. Din punct de vedere etimologic, cuvântul ,,gastronomie” este derivat din greaca antică, γαστήρ (gastér) semnificând ,,stomac” şi νόμος (nómos) - ,,cunoaştere” sau ,,lege”. Gastronomia studiază diverse componente culturale ce au la bază alimentaţia şi mâncarea. Ea relaţionează cu Artele frumoase şi Ştiinţele sociale, în termeni de cultură, şi cu Ştiinţele naturale, respectiv fizica, matematica, chimia, biologia, geologia, agronomia, precum şi antropologia, istoria, filosofia, psihologia şi sociologia. Pornind de la această definiţie am început să studiez lumea fascinantă a culturii gastronomice transilvănene. Singurul lucru rămas nealterat şi indiscutabil este gastronomia specifică transilvană, care de-a lungul mai multor generaţii a devenit artă culinară, reflectând ştiinţa gastronomică a mai multor neamuri. Influenţele străine nu le-am preluat pur şi simplu, ci le-am transformat, le-am ajustat gusturilor autohtone, ridicând gătitul la rang de artă. Dacă ar trebui să scoatem în evidenţă o singură caracteristică a bucătăriei transilvane, aceasta ar fi simplitatea ce izvorăşte dintr-o naturaleţe fermecătoare.

Mulţi oameni au încercat de-a lungul timpului să desluşească de unde provine această originalitate naturală, iar singurul răspuns îl putem găsi doar cercetând istoria prin reinvocarea trecutului. Analizarea istoriei adevărate a Transilvaniei este îngreunată de faptul că, pentru fiecare popor care trăieşte aici, Transilvania a devenit într-un fel simbolul identităţii naţionale. Pe bună dreptate iubeşte maghiarul, românul, sasul această regiune, pe care o consideră patria lui. Însă extinderea în trecut a acestui ataşament produce distorsiuni. Pentru că fiecare popor extrage din trecut faptele care par să îi fundamenteze cel mai bine dreptul exclusiv asupra acestei patrii. ,,Transilvania este o ţară atât de primitoare şi ospitalieră, încât poţi călători prin ea fără să ai un ban la tine” – spuneau cândva bătrânii. Oare de unde provine această generoasă ospitalitate ? Totul rezidă din multiculturalitate, din existenţa şi convieţuirea pe aceste meleaguri a mai multor popoare cu o religie, cultură şi tradiţii diferite. Dintr-o cultură gastronomică care şi astăzi fascinează gurmanzii din toate colţurile lumii. Pentru ca un străin să înţeleagă ce îi place transilvăneanului

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

să mănânce, ar trebui să-şi închipuie gustul unei bucăţi de slană afumată sau de cârnaţi ori de untură de porc cu ceapă şi pâine cu cartof proaspăt scoasă din vatră, toate acestea unse cu un pahar de pălincă. ,,Personalitatea Transilvaniei, peste tot ceea ce valurile istoriei au dus şi adus, unicitatea ei în lume, aşa cum spuneam, e tocmai ceea ce unii şi alţii au tendinţa să neglijeze: un colţ de lume în care neamuri au trăit împreună, au conlucrat şi au creat în beneficiul tuturor. Mai mult decât o apoziţie, în pofida unor păreri adesea formulate, chiar osmoza coexistenţei, interferenţa, intercondiţionarea, defineşte cu adevărat Ardealul”(pag. 130-131), scrie, în cartea sa „Dincolo de păduri, Ardealul…”, scriitorul Jean Velicy. Transilvania, Ardeal, Siebenbürgen sunt denumiri ale aceloraşi meleaguri. Români, unguri, saşi, şvabi, secui, armeni, evrei au conlocuit în această zonă timp de sute de ani, perioadă în care fiecare naţionalitate a preluat şi a cedat un bogat patrimoniu cultural, rezultatul fiind o îmbogăţire reciprocă a valorilor specifice fiecăreia.

Fastuoasa bucătărie transilvană Astfel, bucătăria din Transilvania poate fi caracterizată ca un cumul fastuos de influenţe dintre cele mai diferite, orientale şi occidentale. De-a lungul secolelor, ea a fost marcată de bucătăria germană (din timpurile Ghizelei, soţia bavareză a regelui maghiar Ştefan cel Sfânt), de cea grecească (prin intermediul popoarelor vecine din Balcani), italiană (prin intermediul lui Beatrice, soţia italiană a regelui Matei Corvinul), turcească (în perioada suzeranităţii otomane din secolele XVI-XVII) sau austriacă (în secolele XVIII-XX). Dar cea mai importantă influenţă a avut-o bucătăria maghiară din Ungaria, urmată de cea românească din Moldova şi Ţara Românească. Bucătăria din Transilvania este o bucătărie foarte hrănitoare, preparatele având o valoare nutritivă ridicată, orientată către omul care munceşte din greu, care trăieşte cumpătat, dar care ştie să petreacă în vremuri de săr-

GASTRONOMICUS TRANSYLVANICUM

bătoare. Caracterul aparte al acesteia este dat de folosirea mai intensă, mai pregnantă, a mirodeniilor şi a verdeţurilor existente pe plan local, cât şi a supelor şi sosurilor de fructe, cu gust dulce-acrişor, folosirea intensivă a piperului şi a ardeiului iute şi dulce, respectiv paprika. Bucătăria tradiţională pentru zona Transilvaniei este reprezentată de reţetele: varză mureşană, varză călită secuiască, fasole verde scazută, borş cu chişcă (caltaboş), borş transilvănean cu lăşcuţe (tăiţei de formă pătrată), caşcaval la cuptor, chisătură, chifteluţe cu tarhon şi sos de smântână, ciorbă ardelenescă de lobodă, ciorbă de păsat, ciorbă de fasole verde ca la Sălişte, knodel din cartofi fierţi(celebrele găluşte săseşti), ciorbă de porc cu tarhon, ciuperci umplute cu carne, hrean ardelenesc, mâncare de măcriş, omletă cu ciuperci (păpăraie), caş de oaie cu slănină şi ceapă, papricaş cu ciuperci şi smântână, salată verde ardelenească, papricaş de pui cu tarhană, cartofi ardeleneşti cu ceapă, piure ardelenesc de cartofi, crumpi cu găluşte, cartofi nemţeşti, rulouri de varză, salată de sfeclă cu hrean, salată verde cu usturoi, supă ţărănească de Covasna, tocană ardelenească de porc, umplutură de carne cu ciuperci pentru plăcintă, sarmale ardeleneşti, sărmăluţe în cuib, ciorbă ardelenească de porc, ciorbă de linte, varză cu ciolan de porc, fasole sleită, friptură de mistreţ ardelenească, gulioare cu smântână, musaca de cartofi măcelărească, mititei ardeleneşti, pui ardelenesc ca la Braşov, tocană buciumană, papară de peşte, păstrăvi cu smântână, păstrăvi în mămăligă, salată de fasole verde cu afumătură, churut, Ángáds-ábur (mâncare armenească), salată de cartofi, scovergi, topitură de purcel, tobă de Ardeal, vărzări, balmuş, bulz, supă de chimen, supă de varză cu mărar şi cimbrişor (lucicoş), ciorbă ardelenească de porc sau văcuţă, ciorbă de carne cu tarhon, supă de miel cu tarhon, varză „à la Cluj”, ciuperci umplute, gulaş la ceaun, afumături, tocături cu afumături, pogăci, puţişoare cu mac, kürtös kalács secuiesc (un fel de cozonac ce constă dintr-o spirală înfăşurată pe un cilindru de lemn şi prăjit la foc de cărbuni), vargabeles, langoşi, budincă, brânzoici, cozonaci cu nucă sau mac, gomboţi cu prune, cozonacul secuiesc Baigli, papanaşii braşoveni, în total peste 1500 de reţete vechi originale. (Va urma)

Summary Transylvanian cuisine can be characterized as the luxurious blend of the most diverse Eastern and Western influences. For centuries, it has been marked by an entire range of cuisines, such as German (from the times of Ghizela, the Bavarian wife of the Hungarian King Saint Stephen), Greek (via the neighbouring peoples in the Balkans), Italian (through Beatrice, the Italian wife of King Matthias Corvinus), Turkish (during the period of Ottoman suzerainty in the sixteenth-seventeenth centuries) or Austrian (the eighteenth-twentieth centuries). Still, the most important influence was that of the Hungarian cuisine from Hungary, followed by the Romanian cuisine of Moldova and Wallachia. Transylvanian cuisine is very nutritious; the dishes have high nutritional value, being addressed to a hard-working populace, living with moderation, but knowing how to party during holidays.

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Proprietarii investesc în turismul de nişă Chiar dacă e greu sa găseşti Colibiţa pe harta României, ea rămâne, cu siguranţă, întipărită pe harta pe care fiecare călător o păstrează în suflet... Pe atuurile încă puţin cunoscute ale Colibiţei au mizat şi Ana-Maria şi George Ştefănuţiu – veniţi din zona de producţie a ferestrelor termoizolante şi faţadelor de sticlă - când au decis să investească într-o pensiune de lux. de Alin BOLBOS

Opt camere duble, cu pat suplimentar, cu baie proprie, pe trei niveluri, toate cu vedere la superbul lac de acumulare, un living uriaş, dining-room pe măsură, bucătărie dotată la standarde premium, sală de jocuri şi divertisment, o curte frumos amenajată, terase, barbeque, loc pentru plajă, ponton, biciclete, hidrobiciclete şi bărci motorizate cu mai multe locuri pentru cei care vor să iasă în larg, iată o parte dintre facilităţile pe care le oferă, începând din această primăvară, pensiunea ROSER (numele cel mai probabil al complexului turistic). Proprietarii îşi doresc în viitor extinderea construcţiei cu o zonă de Spa. Pensiunea va funcţiona în regim de circuit închis, fiind destinată, în special, grupurilor din zona afacerilor. Trecerea soţilor Ştefănuţiu, recunoscuţi în Transilvania pentru brandul Geoplast (tâmplărie PVC şi aluminiu, pereţi cortină, prelucrări speciale ale sticlei), spre zona turismului a fost mai degrabă o întâmplare fericită. “Iniţial ne-am gândit

să facem o casă de vacanţă pentru familia noastră. Pe măsură însă ce înaintam cu proiectul ne-a încolţit ideea unei construcţii mai ample, care să fie mai mult decât o casă unifamilială. Colibiţa ne-a intrat la suflet, cu peisajele ei minunate, şi am intuit că locul acesta are un potenţial imens în turism. Multe dintre reuşitele noastre în afaceri s-au bazat pe intuiţie şi, în concluzie, nu am stat pe gânduri. Am modificat de trei ori ideea proiectului până la final şi design-ul privind compartimentarea imobilului şi decorarea lui îmi aparţin”, spune Ana-Maria Ştefănuţiu, plină de încredere în noul ei business. “Eu nu îmi fac probleme că afacerea aceasta nu va avea succes. E doar o chestiune de timp şi de pricepere din partea noastră. Tocmai din acest motiv am început deja să studiez piaţa turismului cu circuit închis, fiind un domeniu nou pentru noi. Am avut deja discuţii amicale cu oameni de afaceri din Bistriţa sau Cluj şi am realizat că există o aşteptare din partea lor pentru proiectele de acest gen. Mi se pare suficient ca să cred în viitorul afacerii noastre!”, explică Ana-Maria. Astăzi, complexul turistic al soţilor Ştefănuţiu este gata în proporţie de 90%, inaugurarea oficială urmând să aibă loc spre sfârşitul lunii mai. Câteva detalii legate de exteriorul imobilului şi de amenajarea curţii mai sunt de pus la punct până atunci. Două bărci frumoase vor fi ancorate de ponton la ora la care aceste rânduri ajung sub ochii cititorilor Transilvania Business. De asemenea, pagina de web a pensiunii va fi disponibilă la ora inaugurării, afişând imagini, oferte speciale, date de contact.

Principii sănătoase de business Încrederea familiei Ştefănuţiu în noul business se bazează pe optimismul nativ al Anei-Maria, pe priceperea inginerească a lui George, dar mai presus de toate pe experienţa de succes

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

a Geoplast Bistriţa, compania lor de suflet, care de mai bine de 10 ani nu a înregistrat decât creşteri. “Creşteri mici, dar sigure”, îşi explică Ana-Maria filozofia. „Noi nu ne-am propus niciodată un target imposibil, am ştiut să ne estimăm bine forţele şi de aceea nu am făcut decât paşi înainte. La fel a fost cu 2012. Ştiam că va fi un an greu şi de aceea ne-am spus că vom accepta o creştere mai mică a business-ului, tocmai în ideea de a nu fi dezamăgiţi ulterior. Tot ce ne-am propus, am reuşit în 2012 şi suntem foarte mulţumiţi”, spune Ana-Maria. De fapt, 2012 a fost anul orientării mai hotărâte spre Cluj, acolo unde Geoplast a contractat şi finalizat patru din cele şase lucrări mari pe zona de construcţii de imobile. După un 2011 marcat de lucrările de la Cluj Arena, realizările din 2012 completează cartea de vizită a Geoplast, aşezând compania bistriţeană în linie cu cei mai importanţi producători de tâmplărie specială PVC. “Nu ţinem să avem neapărat preţurile cele mai mici. Calitatea este un argument de la care eu nu pot să fac rabat. Urmează seriozitatea şi promptitudinea. Abia apoi vine preţul şi acesta trebuie să fie unul corect! Pentru un produs de calitate, livrat la timp şi montat cum scrie la carte, desigur că trebuie să dai un leu în plus, dar timpul îţi va confirma că ai făcut alegerea potrivită! Aceasta e filozofia mea şi cu aceste principii am primit acele contracte mari la Cluj, deşi erau zeci de alte oferte în evaluare”, povesteşte Ana-Maria. Pentru a menţine însă aceste principii, Geoplast trebuie să investească fără întrerupere în utilaje, oameni şi spaţii de producţie şi depozitare. În primele luni ale lui 2013, compania a investit câteva sute de mii de euro schimbând linia de producţie a geamului termoizolant, achiziţionând maşini pentru prelucrarea sticlei şi demarând proiectul unei noi hale, cu finalizare în iulie, care va fi noul depozit al companiei. Şi celelalte spaţii de producţie vor primi tehnologie nouă, astfel încât capacitatea de producţie şi calitatea să crească exponenţial.

„Care e secretul unui business de succes în vremurile acestea? Greu de spus, pentru cei aflaţi la început! Pentru cei care au o istorie deja, cum suntem noi, e mult mai uşor, pentru că succesul e suma paşilor corecţi pe care i-ai făcut de-a lungul timpului. Şi atunci ştii condiţiile care te-au dus acolo, la reuşită: muncă asiduă, ambiţie, seriozitate, preţuri corecte, calitate. Şi deasupra ... un dram de noroc!”

O echipă unită

Ana-Maria Ştefănuţiu, co-proprietar Geoplast şi ROSER

Compania are astăzi 60 de angajaţi, care formează o echipă foarte unită. Dar şi cu privire la resursele umane, Ana-Maria are un principiu care s-a dovedit câştigător: „La noi există un nucleu de oameni pe care îi avem de la începuturile firmei. Restul... vin şi pleacă. De altfel, mie mi se pare foarte sănătos ca după 6-7 ani să mai schimbi unii angajaţi, cei care au devenit blazaţi sau prea comozi. E mereu nevoie de sânge proaspăt într-o afacere, de oameni cu suflu nou, care să creadă în proiectele managerilor şi să le fie alături. Din punctul meu de vedere în business nu există situaţia de stagnare... ori mergi în sus ori în jos şi atunci trebuie să ştii pe cine te bazezi!” Precum într-o firmă nemţească, la Geoplast, totul funcţionează precis ca un ceasornic, altfel ar fi greu de onorat comenzi mari sau aflate la distanţă, precum cele de la Cluj, Oradea, Arad, Turda etc. Ana-Maria crede că argumentul forte al Geoplast, peste toate celelalte – seriozitate, profe-

sionalism, calitate – este implicarea. “Suntem la muncă de dimineaţa până seara, iar uneori eu şi George ducem discuţiile şi acasă, până noaptea târziu. Dăm totul pentru clienţii noştri pentru că ei ne-au creat reputaţia pe care o avem. La noi, clienţii nu intră în magazin, comandă ce cred ei că au nevoie şi pleacă! Echipa noastră de vânzători şi de specialişti e pregătită mereu să le ofere soluţii, variante, idei. Noi avem mereu timp să stăm cu clienţii la o cafea şi să le discutăm comanda, până găsim varianta optimă. Astfel se creează o relaţie specială între ei şi noi. Multe dintre lucrările noastre au venit la recomandarea unor foşti clienţi, arhitecţi, designeri, constructori şi respectăm acest lucru”, spune Anamaria Ştefănuţiu.

Summary Even though it may be difficult to find Colibiţa on the map Romania, it certainly remains imprinted on the map that every traveller keeps close to heart ... It is on the little known secrets of Colibiţa that Anna-Maria and George Ştefănuţiu have counted. With a business in the production of insulated windows and glass facades, they decided to invest in a luxury guesthouse, destined primarily for business people and companies that organize outings for their top management teams. Eight double rooms with extra beds, bathrooms, on three levels, all overlooking the beautiful lake, a huge living room, a dining-room just as spacious, a premium-standard kitchen, a game and entertainment room, a beautifully landscaped yard, terraces, barbeque, a place for subnathing, a pier, bicycles, hydrobikes and multi-seat motor boats, here are some of the facilities on offer, starting this spring, at the ROSER guesthouse (the most likely name of the tourist complex).

Agenda Evenimente

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

20 de ani AmCham

Salonul Auto Moto

Camera de Comerţ Româno-Americană organizeză pe 28 martie, la JW Marriot Grand Hotel, Sala Constanţa, Adunarea Generală Anuală, ediţie specială aniversară – 20 de ani. “În plus faţă de agenda stabilită şi alegerile pentru Consiliul de Administraţie, evenimentul va reprezenta o ocazie specială pentru a celebra moştenirea bogată a AmCham creată până acum şi o ocazie pentru a sublinia din nou angajamentul Camerei în deservirea membrilor, interacţiunea cu autorităţile şi alte companii, cu profesionalism şi integritate. Vă invit să ne fiţi alături când vom rememora 20 de ani de succes şi vom proiecta următorii 20 de ani ghidaţi de aceeaşi misiune să reprezentăm interesele de afaceri ale membrilor şi să facem România mai atractivă pentru investitori”, consemnează în invitaţia la eveniment, Sorin Mîndruţescu, preşedintele CA al American Chamber of Commerce Romania. Detalii: www.amcham.ro

În perioada 3-7 aprilie a.c., Piaţa Constituţiei din Bucureşti va găzdui din nou Salonul Auto Moto (SAM). Timp de 5 zile, la SAM Bucureşti, pe o suprafaţă de peste 9.000 mp îşi vor prezenta ofertele dealerii de automobile, motociclete şi scutere, componente automoto, piese de schimb, accesorii, tuning şi echipamente service auto-moto, precum şi companiile de leasing, asigurări şi firmele specializate în închirieri auto. “La ediţia trecută, standurile expozanţilor au fost vizitate de circa 30.000 de persoane. Cu experienţa acumulată, vom ridica ștacheta calităţii serviciilor oferite expozanţilor şi vizitatorilor la Salonul Auto Moto din Bucureşti. Acesta va fi un eveniment memorabil, un show exploziv, un prilej de a combina atractivitatea ofertelor şi noutăţilor pe piaţa auto-moto, cu momentele de relaxare prin concertele şi spectacolele ce se vor derula pe toată durata evenimentului. Totul, într-un spaţiu rafinat, confortabil şi elegant”, spune Dora Pătraşcu, PR Executive K Group Corporation. Detalii: www.sam.ro

Gastropan, ediţia 5

eTravel Conference

GastroPan, cel mai mare târg de panificaţie, cofetărie şi alimentaţie publică organizat pe piaţa autohtonă de profil şi unul dintre cele mai importante din Europa Centrală şi de Est, este organizat în premieră din acest an în capitală. “Oferta largă de echipamente, ingrediente şi tehnologii expusă la GastroPan, demonstraţiile practice susţinute de specialişti premiaţi la nivel internaţional şi concursurile care vor desemna Pâinea, Tortul şi Îngheţata Anului, transformă expoziţia într-un spaţiu al inovaţiei şi al creativităţii”, anunţă organizatorii. Ediţia a V-a a expoziţiei se desfăşoară pe o suprafaţă de peste 10.000 mp, în perioada 11-14 aprilie 2013, la centrul Exporom din oraşul Pantelimon - Ilfov. La eveniment sunt aşteptaţi peste 20.000 de vi zitatori. Detalii:www.gastropan.ro.

Evensys organizează pe 11 aprilie la Howard Johnson Hotel evenimentul eTravel Conference - concentrat pe partea de comerţ online în industria locală de turism. Promovarea şi vânzarea produselor de turism pe internet reprezintă punctul principal de discuţie al evenimentului. Obiectivul conferintei este de a educa şi a moderniza industria de turism şi travel propunând strategii de marketing şi comerţ online pentru îmbunătăţirea vânzărilor şi profitului cu un minim de costuri şi eforturi. Evenimentul se va focaliza pe tendinţele din turismul online, precum marketingul online, search marketing, social media şi reputaţia online a brandurilor. Conferinţa oferă oportunitatea de a întâlni experţi din domeniu, de a analiza diferenţele dintre advertising-ul tradiţional şi cel online, de a decide mijloacele prin care pot fi targetaţi potenţialii clienţi şi de a înţelege cum poate fi folosită tehnologia motoarelor de căutare ca un instrument de marketing. Mai multe detalii pe: www.2013.etravelconference.ro

ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

EXPO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Un colţ de Maramureş la Berlin

de Ioana LUCĂCEL

În perioada 18 -27 ianuarie, a avut loc la Berlin a 78-a ediţie a „Grüne Woche” - Expoziţia Internaţională pentru Industrie Alimentară, Agricultură şi Horticultură, manifestare la care a fost prezent şi un grup din Maramureş.

Delegaţia judeţului Maramureş a fost formată din şapte pro- Naţional „Transilvania”, prezent cu un grup de opt dansatori, ducători de produse tradiţionale din toate zonele judeţului, cu orchestra şi cu taragotistul Dumitru Dobrican. care au dorit să le ofere vizitatorilor preparate din carne, lapte, miere, fructe uscate, dar şi tradiţionala pălincă de Maramureş. S-au oferit spre degustare şi vânzare nu doar produse, ci şi reţete de preparare şi păstrare a produselor tradiţionale. De asemenea, din delegaţie au făcut parte şi Voica Distillery s-a prezentat cu pălinca de mere şi de prune, consilierii judeţeni Anton Rohian, Alexandru Deac, Gheor- de 38 şi de 50 de grade, fabricată la Chechiş. Familia Teofil ghe Coman şi Gheorghe Marian, primarii din Seini şi Şom- şi Daniela Trenişan sunt la a treia participare la acest târg, unde au reuşit de fiecare dată să-şi cuta Mare şi angajaţi ai Consiliului vândă marfa, pentru că pălinca de Judeţean Maramureş. Preşedintele Chechiş are mare trecere la vizitatori. Consiliului Judeţean Maramureş, ZamTineri şi bătrâni, femei şi bărbaţi s-au fir Ciceu, a fost prezent la târg pentru înghesuit să deguste din pălincă şi apoi a susţine delegaţia Maramureşului, dar Pe o suprafaţă de câteva zeci de să cumpere sticlele cu pălincă îmşi pentru a vedea care sunt oportuhectare, în cele 26 de hale, s-au podobite cu împletituri de răchită, dar nităţile de extindere a spaţiului expoamenajat 1630 de standuri cu proşi cu însemnele tricolore. „La noi în ziţional al Maramureşului. duse reprezentative din 67 de ţări familie e o tradiţie în fabricarea horincii Spre deosebire de anul trecut, când din întreaga lume, de la preparate din 1949, de pe vremea când bunicul România a fost ţară co-organizatoare a culinare şi obiecte de îmsoţiei mele avea cazan de fabricat evenimentului, în 2013, spaţiul expobrăcăminte şi decor până la obipălincă. Regimul comunist i l-a confisziţional alocat judeţului Maramureş a ceiuri şi tradiţii. Târgul este, în cat pe motiv că era chiabur. Cu toate fost mai restrâns, standurilor reacelaşi timp, o paradă a portului acestea n-am renunţat la tradiţie, iar venindu-le suprafaţa de 15 mp. Cu popular din lume, dar şi un prilej din 2004 am demarat această afacere”, toate acestea, Maramureşul a imprede cunoaştere şi de iniţiere a unor povesteşte Teofil Trenişan. El spune că sionat din nou atât prin calitatea prolegături economice şi comerciale este îmbucurător faptul că a reîntâlnit duselor 100% naturale, oferite spre între producători şi, implicit, între la târg clienţi care au cumpărat pălincă vânzare de către producătorii îmbrăstate. În acest an, evenimentul a de la ei anul trecut, iar în acest an au caţi în costume naţionale autentice din fost organizat de Germania împrerevenit să cumpere. zonele pe care le reprezintă, cât şi prin ună cu Olanda. Firisar Mircea şi Monica PFA din Seini spectacolul oferit de Ansamblul

Tradiţia la mare cinste

Un mini-oraş

EXPO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

sunt la a doua participare şi au dus spre vânzare fructe uscate, tăiţei de casă, vin, magiun, suc de mere şi must. Tăiţeii de casă i-au impresionat cel mai mult pe cumpărători, dar şi sucul de mere. „Vizitatorii nu ştiu ce e mustul. A trebuit să le explic că nu e suc de struguri şi că nu e nici vin. Mulţi dintre ei n-au auzit de aşa ceva”, ne declară Mircea Firisar. S.C.Toto SRL din Lăpuşel a venit la târg cu produse din carne de porc preparate după o reţetă tradiţională: ceafă afumată, cârnat, cotlet, pastramă. Iustin Tira spune că germanii caută în special produsele crud-uscate, de aceea, pastrama s-a vândut cel mai bine. OviZoo SRL Vălenii Şomcutei au oferit spre cumpărare şi degustare preparate din lapte de oaie: caş, urdă, brânză de burduf şi telemea. „Sunt preparate din lapte de la oile din ferma mea. Am 400 de oi. Eu şi Liliana – soţia mea – ne ocupăm de tot”, susţine proprietarul Gheorghe Buda. PFA Hotea Ioan Gheorghe din Vălenii Şomcutei şi-au expus cele 20 de sortimente de produse tradiţionale: miere de albine de diverse feluri, murături, zacuscă şi dulceaţă. Cel mai bine s-a vândut mierea de castan, pentru că este o raritate. „Murăturile şi dulceţurile sunt puse de soţia mea, Monica, iar produsele apicole sunt preparate de mine. Avem în familie o tradiţie în albinărit de 60 de ani”, se prezintă Ioan Hotea. S.C. Universal Vişeu de Jos s-a prezentat la târg cu produse din carne, pâine, magiun şi tăiţei de casă. „La noi, totul se prepară tradiţional, nu adăugăm aditivi şi păstrăm reţeta bunicilor. Jumările, slănina şi cârnatul de porc au trecut cel mai bine în acest an”, spune Gheorghe Tomoioagă. Jozsef Strauder PFA din Seini este la prima participare şi a adus 15 sortimente de produse din carne de porc. „Am remarcat că germanilor le place slănina, pentru că a trecut cel mai bine. Lumea vine şi degustă, iar cel puţin un sfert din cei care degustă cumpără, cu siguranţă, din produsele noastre”, afirmă Jozsef Strauder.

Oficiali în vizită Timp de trei zile, Dumitru Dobrican, orchestra Ansamblului Naţional „Transilvania” şi corpul de balet al ansamblului au oferit un spectacol de muzică şi dansuri tradiţionale din Maramureş şi din alte zone ale ţării. Nu puţini au fost vizitatorii care au ales să danseze alături de dansatorii maramureşeni. În prima zi, târgul a fost vizitat de ministrul Agriculturii din

Nu poţi uita Maramureşul

Germania şi de o serie de reprezentanţi oficiali ai statelor participante. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a venit în două zile la rând să viziteze standul României, zăbovind îndelung la standul Maramureşului şi degustând din toate produsele prezentate. De asemenea, comisarul european pe probleme de agricultură, Dacian Cioloş, a vizitat expoziţia şi a vorbit cu fiecare producător maramureşean în parte. Ospitalieri din fire, producătorii maramureşeni le-au oferit ministrului Daniel Constantin şi comisarului european pe probleme de agricultură, Dacian Cioloş, tradiţionalele clopuri şi traiste maramureşene.

„Este un privilegiu şi o onoare pentru Maramureş să participe la această manifestare unică prin tradiţie – ştiut fiind faptul că prima ediţie a avut loc în anul 1926. Scopul participării noastre este de a ne face cunoscuţi, aşa cum suntem noi, nu aşa cum vor unii să ne descrie. Maramureşul este aşa cum îl vedeţi aici: spectaculos şi vulcanic prin dans şi muzică, profund şi sensibil prin spiritualitate şi cultură, aprig şi inventiv în muncă şi creaţie. Peste tot pe unde ne-am prezentat, am demonstrat că avem cu ce să ieşim în lume, că există suficiente motive ca străinii să vină la noi. Iar cei care au venit o dată în Maramureş vor dori să mai vină, pentru că nu vor putea uita peisajul, muzica, tradiţia, arhitectura satului arhaic maramureşean, dar şi ospitalitatea, demnitatea, blândeţea, asprimea, umorul, sensibilitatea, căldura şi isteţimea maramureşeanului“, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Zamfir Ciceu

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Facebook-ul, centura de siguranţă a pantofăriei

de Sorin Trocan

Ştefan Filipaş din Arad, cunoscut însă după renumele său de Ştefy Pantofarul, caută cele mai potrivite metode pentru a resuscita un meşteşug pe cale de dispariţie. Ştefy, care la 39 de ani este cel mai tânăr din branşă în Arad, a găsit o soluţie de a-şi salva afacerea apelând la internet, la reţeaua de socializare Facebook. Ştefy şi-a început cariera de pantofar în vechea şcoală a UCECOM din Arad. A învăţat meserie adevărată, conform standardelor educaţionale ale vremii. „Acolo am învăţat meserie cu adevărat. În şcoală şi apoi, timp de doi ani, în perioada de practică. Şcoala era şcoală şi meseria - meserie, nu ca acum când după trei luni de aşa-zisă practică, copiii nu ştiu, de fapt, să facă nimic”, spune Ştefy Filipaş. A lucrat la cooperativa „Pielarul” din Arad, alături de meşteri pricepuţi de la care a furat meseria, apoi, după Revoluţie, s-a lansat pe cont propriu. „Când am început, erau în jur de 3035 pantofari la Arad. Astăzi, abia dacă mai suntem 20, majoritatea fiind oameni în vârstă”, spune Ştefy. Meseria moare, dar Ştyefy Pantofarul nu se predă. El a căutat şi caută mereu căi de a revitaliza acest vechi meşteşug.

De la „Rabla” la papuci pentru guvernanţi

care, după terminarea lucrării, arată ca noi. „Am clienţi cu pantofi cumpăraţi cu 250-300 euro şi chiar cu 500 de euro. Politicieni, avocaţi, oameni cu bani. Există persoane pentru Ştefy Pantofarul s-a preocupat mereu de calitate în care încălţămintea de calitate este importantă”, mai spune meşteşugul său. De aceea, el lucrează cu substanţe şi scule pantofarul Ştefy. Însă mulţi clienţi sunt cu slabe resurse made calitate, scumpe, iar rezultatele se văd. Însă, în faţa teriale. „Vin bătrâni cu pantofi din piele, de câteva decenii, avalanşei de pantofi de calitate slabă, care pot fi pingeliţi şi încă pot fi purtaţi. care cedează după doar câteva săpEra o vreme când se producea calitate”, Pe contul special creat, Ştefy oferă tămâni de purtat, a fost nevoie de mai mai spune el. sfaturi celor care doresc să-şi remult decât de pricepere pentru a pare încălţările şi, mai mult decât rămâne pe piaţă. Ştefy a căutat metode atât, a pornit o adevărată luptă onde a ieşi din anonimatul micului său line pentru a apăra încălţămintea atelier din cartierul arădean Micălaca din piele, superioară calitativ, de şi a reuşit. A ieşit la rampă în paralel cu produsele de serie din înlocuitori, momente ale efervescenţei politice majoritatea de origine chinezească, Ştefy Pantofarul din Arad simte că româneşti când, de exemplu, a promis de calitate îndoielnică. meseria lui este pe moarte. „Nu ştiu şi chiar a făcut câte o pereche de dacă meseria mea mai are viitor. Nici pantofi de criză pentru fostul premier pe fiul meu nu cred că o să-l învăţ acest Emil Boc şi preşedintele Traian Băsescu, atunci când s-a pus problema reducerii veniturilor meşteşug”, spune pantofarul cu tristeţe. Cu toate acestea, el bugetarilor. Ştefy a demarat un aşa-zis program Rabla pen- nu se dă bătut. A deschis un cont pe Facebook dedicat tru săraci, oferind încălţări noi în schimbul pantofilor vechi pantofăriei şi are multe vizite. „Am apelat la Facebook şi şi uzaţi. Toate acestea l-au făcut cunoscut şi, mai ales, au re- rezultatele se simt deja. Trebuie să fii în pas cu vremea. Am zolvat probleme de marketing specific pentru vechiul mulţi prieteni şi dau sfaturi oricui doreşte să-şi păstreze încălţămintea în stare bună”, explică Ştefy Pantofarul de ce meşteşug al pantofăriei. a ieşit în mediul virtual cu una dintre cele mai vechi meserii, pantofăria. Ştefan Filipaş a învăţat o meserie pe vremea când meşteşugurile erau încă preţuite şi meseriaşii ştiau să transmită celor dornici să „fure” secrete care ţin încă în viaţă Cea mai mare preocupare a lui Ştefy Pantofarul este, însă, vechi obiceiuri şi tradiţii. Vremurile se schimbă, viaţa devine aceea de a face o adevărată propagandă pentru pantofii de mai grea şi mai complicată, iar a menţine în funcţiune o calitate, din piele. „Cel mai mult îmi doresc să conştientizez afacere mică devine o adevărată aventură. Ştefy Pantofarul lumea asupra pantofilor din piele, superiori calitativ, dura- din Arad s-a implicat însă cu toată energia în această dificilă bili, în faţa avalanşei de sub-produse fabricate pe cine ştie misiune şi, pentru el, Facebook-ul a devenit un autentic aliat ce vapor”, spune Ştefy Pantofarul. Pentru a demonstra că are pentru revitalizarea pantofăriei mileniului trei. dreptate, arată încălţări scumpe, din piele, aduse la reparat

Facebook, ultima redută

Cruciada pantofilor de piele