Transilvania Business 20 by Transilvania Business

pag.

23-25

20 de ani cu Școala Postliceală Dimitrie Cantemir

pag.

Istoria brandului Gerovital

Revistă economică / Tipărită în 9500 exemplare / Distribuită în judeţele: Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Arad, Sibiu, Harghita, Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Hunedoara, Timiş şi Bucureşti

www.transilvaniabusiness.ro

Informația care dă putere

Fondator Aurelian GRAMA Nr. 20 / An III /mai 2012

Daw Bența colorează România pag.

5-7 Preţ: 8 lei

pag.

26,27

Renaşterea Broker Cluj

ESENțIAL Marius Ghenea și secretele succesului Cine organizează un eveniment despre antreprenoriat și dorește ca participanții să rămână și cu o amintire frumoasă, dar și cu niscaiva învățături din domeniul business-ului, are puține soluții la îndemână. Probabil că ați ghicit, una din acestea poartă numele de Marius Ghenea. L-am urmărit pe charismaticul antreprenor care scrie istorie la emisiunea „Arena Leilor” susținând o prelegere de aproape 50 de minute la „Întâlnirea Partenerilor Caparol” de la Târgu-Mureș, din 17-18 mai. I-am lecturat apoi, în zilele care au urmat, cartea „Antreprenoriat. Drumul de la idei către oportunități și succes în afaceri”, trăgând câteva concluzii care mi s-au părut interesante. 1) Atunci când pui bazele unei afaceri, întrebarea pe care ar trebui să țio adresezi nu ar trebui să se limiteze la „Ce câștig eu?”, ci să continue cu „Ce au de câștigat angajații, clienții, partenerii și investitorii din acest business?” 2) Nu e de ajuns să ai o idee pentru a demara o afacere de succes, deoarece ideea e doar începutul unui proiect care poate fi sau nu viabil, succesul depinzând de multe variabile. O idee bună trebuie susținută de un plan clar și de o oportunitate reală existentă în piață. 3) Antreprenorii nu se nasc, ci se fac. Chiar dacă există o componentă înnăscută, pentru un business de succes este nevoie și de abilități, knowhow și o rețea de contacte. 4) Înainte de a te gândi cum să faci rost de suma (de obicei mare) de bani care îți lipsește pentru startul afacerii, trebuie să te preocupe alte aspecte cum ar fi competențele și pregătirea proprie, caracteristicile și concurența pieței și resursele umane de care poți dispune. Abia după lămurirea în mod pozitiv a aspectelor respective poți spune în sfârșit că ai nevoie de bani. 5) Oricine poate deveni un antreprenor pentru că nu ai nevoie de diplomă, examen sau vreo școală specială pentrua fonda o companie. Totuși, deși teoretic oricine poate deveni antreprenor, nu oricine ajunge un antreprenor de succes. 6) Multe afaceri pornite cu prea mulți bani nu realizează succes de business, ci sunt mai degrabă afaceri care eșuează destul de rapid, atunci când antreprenorul sau sursa primară a banilor constată că sumele cheltuite au fost nechibzuite. 7) O afacere de succes nu se naște în 1-2 ani. E nevoie de timp. “Lămâile se coc în doi ani, dar perlele doar în șapte-opt ani”, argumentează Marius Ghenea. Ce ar mai fi de spus? Poate doar că cine vrea să dezvolte o afacere de succes și nu are un Marius Ghenea, e bine să facă rost de el. Sau măcar de o carte semnată de „Leu”..

SUMAR pag. 5-7

Cover Story:

pag. 40,41

pag. 49

Turism:

Eveniment:

Safari în Carpați

Made by Amprenta. Cine e premiat?

Daw Bența colorează România pag. 12-17

Educație: Universitatea Petru Maior îşi schimbă dinamica

pag. 18-21

Educație: Azamﬁrei aduce un suﬂu nou la UMF Târgu Mureş

pag. 22

Educație: USAMV Cluj are o ofertă generoasă pentru admitere

pag. 30,31

Old business: Drama naționalizării minelor de aur

pag. 32,33

Turism: 25 de milioane de euro în infrastructură, la Sovata

Alex TOTH Director Editorial: Alex Toth (0757-036.968)

Brand Manager: Alin Bolbos (0757-036.817)

alex.toth@transilvaniabusiness.ro

REDACȚIA

alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro

ADMINISTRAȚIA

Redactor şef:

Claudiu Pădurean

claudiu.padurean@transilvaniabusiness.ro

0744-566.444

Director Mkt. N-V:

Dorel Vidican

dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro

Director Mkt. Centru: Redactori şef adjunct:

Ionuț Oprea

ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

Redactori: Sorin Trocan Arina Moldovan Ioana Lucăcel Fotoreporter: DTP: Corectură: Design și Layout: Creatica Media

0721-197.559

Arminiu Pădure Andreea Costea Adrian Rus Cristina Gânj Răzvan Matei Erika Mărginean Tipărit la: Mediaexpert Târgu Mureș

florin.marcel@transilvaniabusiness.ro

Director Pub. N-V:

(0740-075.219)

Rada Morar

rada.morar@transilvaniabusiness.ro

Director Pub. Centru:

(0744-641.313)

Marius Morar

marius.morar@transilvaniabusiness.ro

Director Vânzări: nicu.pop@transilvaniabusiness.ro

Dir. res. umane Dir. difuzare: Traﬁc manager:

(0746-130.439)

Nicu Pop (0740-115.167)

Anamaria Grama Attila Szanto (0755-044.851) Emo Veres

Regia de publicitate: Midas Media Bucureşti

Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068 - 5424 Adresă redacție și administraţie: Cluj-Napoca, Eftimie Murgu 18/6 Târgu Mureș, str. Primăriei, nr. 1 Tel/Fax: 0265-215.613 www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro

Revistă economică distribuită în judeţele: Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Arad, Sibiu,Harghita, Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Hunedoara, Timiş şi Bucureşti

Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120

Partener permanent: Oﬁciul Național al Registrului Comerțului www.transilvaniabusiness.ro

(0736-651.166)

Florin Marcel

știri BISTRIŢA-NĂSĂUD Ştefan Bucătaru, încă un an la Teraplast Actualul director general al Teraplast Bistriţa, Ştefan Bucătaru, va mai rămâne în funcţie cel puţin încă un an. Decizia a fost luată de către Consiliul de Administraţie al companiei furnizoare de soluţii şi sisteme în domeniul instalaţiilor şi construcţiilor, care a fost mulţumit de activitatea Teraplast din mai 2011 încoace, atunci când Bucătaru, 46 de ani, l-a înlocuit în funcţie pe Florin Urîte. Teraplast Bistriţa a avut o cifră de afaceri anul trecut de 209,3 milioane de lei, iar conducerea companiei speră ca la finalul lui 2012 afacerile să urce cu peste 17%, până la 246,3 de milioane lei. Pe de altă parte, furnizorul bistriţean va investi un milion de euro pentru un nou sistem de profile pentru tâmplărie, dar vor fi bani investiţi şi pentru dezvoltarea unor noi produse rotoformate, precum şi pentru menţinerea capacităţilor logistice.

A fost inaugurat sistemul de management al deşeurilor Cele cinci staţii de transfer de deşeuri şi cinci centre de colectare, care fac parte din sistemul de management al deşeurilor din Bistriţa-Năsăud, au fost inaugurate în aprilie, cu o întârziere de aproape o lună. Investiţia a fost de 8,5 milioane de lei, iar localităţile care vor beneﬁcia de respectivul sistem sunt Bistriţa, Năsăud, Beclean, Sângeorz-Băi şi Galaţii Bistriţei. Staţiile de transfer de deşeuri au şase sau 10 poziţii pentru containere şi patru sau opt containere de 32 de metri cubi, precum şi un acoperiş deasupra poziţiilor, un drum circular şi o cabină pentru personal. De asemenea, centrele de colectare sunt dedicate deşeurilor voluminoase, deşeurilor din echipamente electrice şi electronice şi deşeurilor menajere periculoase din gospodării.

CLUJ Brinel, 1 milion euro într-un centru de date

Salina Turda, cel mai bun proiect turistic

Furnizorul clujean de soluţii informatice, Brinel, va investi aproximativ un milion de euro pentru un centru de date. Compania condusă de către Marcel Borodi estimează că 20 de noi clienţi vor apela la serviciile oferite prin viitorul centru de date, iar printre cele mai căutate servicii ar ﬁ „Platform as a service”, „Storage as a service” şi „Data Recovery”. „Valoarea investită în centrul de date Brinel va ﬁ de aproximativ un milion euro, însă compania va continua să aloce resurse şi să susţină clienţii pentru un nou salt tehnologic şi organizaţional. Pe piaţa locală, companiile au devenit conştiente de modul în care virtualizarea conduce la o productivitate sporită prin automatizarea IT-ului, la reducerea costurilor operaţionale şi la asigurarea securităţii infrastructurii”, a declarat Borodi.

În cadrul Concursului Naţional de Proiecte din Administraţia Publică Locală „Cele bune să se-adune”, proiectul „Salina Turda” a primit cele mai multe laude. Cel mai important obiectiv turistic din Turda a luat premiul şi pentru cel mai bun proiect în turism al unei administraţii locale din România. Anunţul a fost făcut de către primarul din Turda, Tudor Ştefănie, chiar pe blogul său şi vine să încununeze o muncă de aproape doi ani şi o investiţie de 5.800.000 de euro. „Cred că am câştigat pentru că am avut cel mai spectaculos proiect din concurs, a fost o schimbare uriaşă între felul în care arăta obiectivul înainte şi după lucrări. A fost cu totul neobişnuit, pe lângă alte proiecte înscrise, cu piste de schi sau parcuri. Sunt utile şi acestea, desigur, dar noi am avut şi unicitate, şi spectacol, şi un mare impact asupra dezvoltării zonei”, a declarat directorul Salinei Turda, Ovidiu Mera.

Peste nouă milioane de lei pentru transportul public Reprezentanţii Primăriei clujene au semnat contractul de finanţare cu bani europeni a programului de ticketing în Cluj-Napoca. Întregul proiect de „modernizare şi extindere a sistemului de transport public în comun în zona metropolitană Cluj - etapa I” are o valoare totală de nouă milioane de euro, din care aproape șapte milioane vin din fonduri europene. Cu aceşti bani vor fi modernizate cele 87 de staţii de transport în comun, dar va fi realizat şi un sistem electronic de ticketing, prin care clujenii pot cumpăra non-stop biletele de autobuz. În acelaşi timp, vor mai fi montate 136 de validatoare a legitimațiilor de călătorie în staţii şi alte 327 de validatoare în mijloacele de transport în comun.

SATU MARE Patru milioane de lei pentru un centru de afaceri Primăria municipiului Satu Mare derulează un proiect european în valoare de 900.000 de euro, aproximativ patru milioane de lei, pentru realizarea unui centru tehnologic, de inovare şi afaceri în oraş. Municipalitatea a câştigat respectivul proiect, însă doar 1,3 milioane de lei reprezintă ﬁnanţarea nerambursabilă. Restul de până la patru milioane a fost completat din bugetul local. Viitorul centru tehnologic va ﬁ ridicat pe locul unei foste Şcoli Generale, iar termenul de implementare este de 18 luni.

Aproape un milion de lei pentru iluminat Primăria din Satu Mare derulează un proiect propriu, în valoare de 850.000 de lei, pentru iluminatul public din oraş. Finanţat din bugetul local, proiectul înseamnă contractarea de servicii de întreţinere a iluminatului public stradal şi ornamental în municipiu. Deocamdată, municipalitatea sătmăreană se află în plină organizare a procedurii de licitaţie deschisă pentru atribuirea contractului de achiziţie publică de servicii pentru reţeaua de iluminat public. Termenul limită pentru depunerea cererilor de documente este 1 iunie, iar deschiderea ofertelor va avea loc pe 5 iunie, atunci când va fi ales agentul economic, cu care va fi încheiat un contract-cadru pentru 24 de luni.

știri BRAșOV Preh şi-a dublat afacerile Compania germană Preh, producătoare de componente auto pentru Volkswagen, Audi, BMW sau Daimler, a înregistrat o cifră de afaceri uriaşă în primul trimestru al anului. Astfel, comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2011, Preh a avut afaceri de 18,4 milioane de euro, cu peste 85% mai mari decât anul trecut. În acest sens, compania care îşi desfăşoară activitatea în parcul industrial din Braşov se aşteaptă la afaceri totale de până la 70 de milioane de euro la ﬁnalul anului în curs, cu peste 40% mai mult decât în 2011. „Trendul pieţei rămâne uşor crescător, existând totuşi un grad de incertitudine în ceea ce priveşte predictibilitatea evoluţiei vânzărilor în trimestrele 3 şi 4. Pe de altă parte, principalii noştrii clienţi, constructorii auto germani Audi, VW, BMW sau Daimler au în continuare previziuni de creştere a vânzărilor până la ﬁnalul anului”, a declarat directorul general Preh România, Mihaela Forgaciu.

10 mil. euro pentru curcani la Codlea Grupul de firme ce aparţine de Galli Gallo va construi cel mai modern complex de creştere a curcanilor pe care societatea îl are în România. Investiţia, în valoare de aproximativ 10 milioane de euro, va fi făcută în localitatea braşoveană Codlea, acolo unde vor fi create, cu această ocazie şi 500 de locuri noi de muncă. Din cei 10 milioane de euro, aproximativ două milioane vin din fonduri structurale, iar diferenţa este acoperită prin credite bancare şi surse proprii. „Este vorba de o nouă linie completă de procesare a cărnii de curcan pentru care se va porni o amplă campanie de angajări, la noua investiţie urmând să-şi desfăşoare activitatea 500 de noi salariaţi”, a declarat proprietarul grupului Galli Gallo, Cătălin Munteanu. Termenul de finalizare a lucrărilor la viitorul complex, ce va fi ridicat pe o suprafaţă de 1,5 hectare, este 31 decembrie 2012. Din grupul Galli Gallo fac parte firmele Broilerom, Avigal, Avicod şi Difano, toate bazate pe industria cărnii de pui şi de curcan.

Auchan a cumpărat o parte din Coresi Grupul Auchan a achiziţionat, pentru o sumă ce se apropie de 20 de milioane de euro, o mare parte din proiectul imobiliar Coresi Braşov. Reprezentanţii Auchan au cumpărat bucata respectivă de la Flavius Investiţii, care rămâne, astfel, doar cu o parte din întreaga platformă, inclusiv câteva spaţii de birouri. În următoarele zile este de aşteptat ca oﬁcialii Auchan şi Immochan, divizia imobiliară a Auchan, să îşi anunţe planurile de pe fosta platformă Tractorul Braşov. Coresi Braşov conţine şi un proiect de retail de peste 80.000 de metri pătraţi, iar Auchan va avea un hypermarket pe 16.000 de metri pătraţi.

Hutchinson România se extinde Compania Hutchinson România se pregăteşte de o nouă extindere, prevăzută pentru 2013, după ce, la începutul acestui an, suprafaţa de producţie pe care o deţine la Braşov a crescut până la 17.000 de metri pătraţi. Conform reprezentanţilor companiei producătoare de piese pentru industria auto, extinderea de anul viitor va fi cam de aceeaşi valoare ca cea din 2012, finalizată după o investiţie de patru milioane de euro. În acelaşi timp, se vor crea şi încă 250 de locuri noi de muncă. „Demararea noii producţii reprezintă o etapă foarte importantă pentru continuarea planurilor de dezvoltare ale uzinei Hutchinson din Braşov. Rezultatele economice aferente anului 2011 corespund obiectivelor iniţiale, iar indicatorii pentru anul 2012 prevăd o creştere cu 50% a volumului activităţii comparativ cu 2011. Un aspect ce se urmăreşte a fi dezvoltat pentru anul în curs este lărgirea portofoliului de clienţi pe piaţa internă”, au declarat reprezentanţii companiei.

Spital privat cu investitori străini Divizia imobiliară a grupului francez Auchan, Immochan România, speră să aducă câţiva investitori străini în Braşov, care să construiască un spital privat. Oﬁcialii de la Immochan au spus că acei investitori, dacă vor veni, vor testa în premieră piaţa din România. „Purtăm negocieri cu un operator străin în domeniul medical care vrea să deschidă un spital în Braşov. Investitorii respectivi încă nu au intrat pe piaţa din România”, a declarat managing director al Immochan România, Tatian Diaconu.

MARAMUREŞ Salonul Energiei şi Salonul Inventatorilor în Baia Mare

Inserv construieşte un cartier în Constanţa

Camera de Comerţ şi Industrie Maramureş va organiza două dintre cele mai importante saloane din acest an. Astfel, în 24 şi 25 mai, Salonul „Energii Regenerabile si Alternative”, dar şi Salonul Inventatorilor îi aşteaptă pe băimăreni cu cele mai interesante produse în domeniu. Printre obiectivele salonului dedicat energiei se numără promovarea firmelor de profil, prezentarea publicului larg a unei game variate de echipamente şi tehnologii de producere a energiei regenerabile, dar şi informarea publicului larg şi specializat în legătură cu legislaţia în domeniul energiei regenerabile. Din tematica acestei ediţii a salonului face parte Energia Solară, Pompe de Căldură, Biogaz, Energia din lemn şi Hidroenergie. De asemenea, organizarea târgului de invenţii este şi un prilej de evaluare a potenţialului inovativ şi, totodată, un bun prilej de a expune idei şi brevete sau de întâlnire cu inventatorii şi invenţiile acestora din diferite domenii.

Grupul de firme băimărean Inserv va construi 17 blocuri sociale într-un cartier din Constanţa. Compania maramureşeană a câştigat licitaţia la care au participat mai mulţi ofertanţi din ţară, iar proiectul ar urma să fie finalizat până la finalul lunii octombrie 2012. Viitorul cartier social va deservi aproximativ 2.000 de locuitori ai oraşului de la malul mării care au o condiţie materială precară. “Am prezentat un proiect de calitate, care a însemnat reducerea cantităţii pe parte de confecţie metalică cu circa 10 tone. În plus, am adus un planşeu de lemn la etajul I şi etajul II, un element care a făcut ca acest cost al lucrării să scadă semnificativ. Deci, per total, ideea de proiectare ne-a adus practic această lucrare”, a declarat directorul executiv al Inserv S.A., Dragoş Gheorghe.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

știri MARAMUREŞ Uzină electrică, modernizată cu 350.000 de euro

COVASNA Secuiana, afaceri cu peste 20% mai mari

Prima uzină electrică din Baia Mare, ridicată în secolul XX, va fi reabilitată pentru 350.000 de euro de Filiala de Distribuţie a Energiei Electrice Electrica Distribuţie Transilvania Nord SA, noii proprietari ai uzinei. Lucrările vor fi executate de firma Prompt Servit, iar clădirea va fi reabilitată şi extinsă. De altfel, până acum în incinta uzinii au mai fost construite diferite edificii, iar acum îşi are sediul şi compania SDEEE Baia Mare.

ARAD Spitalul Judeţean, modernizat din fonduri proprii Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad va suferi o serie de lucrări de încălzire şi climatizare în valoare de 465.000 de euro. Din această sumă, 4% este destinată lucrărilor de proiectare, în timp ce diferenţa de 96% înseamnă doar lucrări de execuţie, însă toţi banii vor veni din fonduri bugetare. Va ﬁ organizată o licitaţie, iar ﬁrma care va veni cu cel mai mic preţ va încheia un contract de achiziţii publice. Conform aradon.ro, nu orice companie poate să participe la licitaţie. Ofertantul care va executa lucrările trebuie să facă dovada încheierii, semnării şi îndeplinirii în ultimii cinci ani de activitate a cel mult trei contracte de natură similară, din care un contract să aibă valoarea de minimum 1.000.000 lei, fără TVA.

TIMIŞ

Producătorul de confecţii Secuiana a înregistrat o cifră de afaceri de 1,6 milioane lei în primul trimestru al anului. Societatea din Covasna şi-a mărit, astfel, cu 23% cifra de afaceri faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în principal datorită exporturilor. „În primul trimestru nu s-au produs schimbări considerabile pe piaţa internă, aceasta continuând să stagneze. În ceea ce priveşte evoluţia pieţei în perioada următoare, nu se întrevăd evoluţii spectaculoase”, a declarat directorul general de la Secuiana, Laszlo Dobra. Compania speră acum la o creştere cu până la 10% a afacerilor pe întreg anul, comparativ cu 2011, atunci când a avut o cifră de afaceri de 5,4 milioane de euro. Secuiana mizează pe o evoluţie pozitivă pe pieţele externe.

Peste 6 milioane de lei pentru Şugaş Băi Primăria Sfântu Gheorghe derulează un proiect, susţinut şi din fonduri europene, pentru amenajarea şi modernizarea staţiunii Şugaş Băi. „Crearea şi modernizarea infrastructurii de agrement Şugaş Băi, municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna” este numele proiectului care are o valoare de 6,2 milioane de lei şi presupune construcţia unei baze de agrement de aproximativ 300 de metri pătraţi, dar şi a unui bazin pentru agrement şi chiar a unei piste de biciclete. Vor mai ﬁ construite şi terenuri de minigolf şi de sporturi extreme, dar va ﬁ renovată şi o fostă clădire cu băi calde. Prin punerea la punct a bazei Şugaş Băi ar urma să crească şi numărul turiştilor care vizitează această regiune a judeţului Covasna. Durata de realizare a proiectului este de trei ani.

Timişoara, capitala IT-ului Timp de două zile, în 15 şi 16 mai, Timişoara va fi centrul de interes al IT-ului românesc, odată cu evenimentul IT Congress 2012. Organizat de către ETA2U, în complexul Expovest cele mai importante firme din domeniu, ca HP, Dell, IBM, Microsoft, Lenovo sau Symantec îşi dau întâlnire cu peste 1.000 de specialişti şi factori de decizie din companii private şi instituţii publice. „Ne bucură faptul că tot mai mulţi producători de tehnologie îşi manifestă interesul pentru acest eveniment şi de asemenea ne bucură dorinţa de participare din partea comunităţii profesioniştilor IT care a depăşit zonă geografică de proximitate regională. Din ce în ce mai mult acest eveniment se transformă într-un eveniment cu adresare naţională, fapt care răsplăteşte pe deplin pasiunea şi seriozitatea pe care ETA2U a puso în organizarea evenimentului şi în promovarea noutăţilor în tehnologia IT”, a declarat directorul executiv al ETA2U, Stelian Câmpianu.

Workshop pentru biomasa forestieră la Sfântu Gheorghe Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru a organizat, la sediul Asociaţiei Green Energy, din Sfântu Gheorghe, un workshop regional pentru valorificarea biomasei forestiere în scopul producerii de energie. Evenimentul a avut loc în cadrul proiectului PromoBio şi este doar unul din seria celor trei astfel de acţiuni ce vor urma. Printre obiectivele principale ale acestor workshop-uri se numără identificarea şi sprijinirea unor proiecte pilot în domeniul biomasei forestiere şi elaborarea unui plan regional de acţiune în vederea creşterii utilizării biomasei pentru producerea de energie. „Proiectul PromoBio va sprijini iniţierea unor proiecte pilot în Regiunea Centru pentru valorificarea biomasei forestiere locale, prin implicarea directă a partenerilor proiectului, în special a Bioenergy2020, un institut de cercetare din Austria şi a Institutului de Cercetări Forestiere din Finlanda, care vor oferi instruire iniţiatorilor proiectelor pilot şi asistenţă în întocmirea documentaţiilor necesare dezvoltării proiectelor”, a declarat directorul general ADR Centru, Simion Creţu.

Cover story

Daw Bența colorează românia

“Caparol, prin partenerii săi, a devenit o familie care a reușit să treacă peste vremurile grele care au fost în ultimii ani și care sunt sigur că o să reușească prin dumneavoastră să meargă înainte.” Așa și-a început discursul Remus Aurel Bența, managerul general al companiei DAW Bența România, cu ocazia „Întâlnirii Partenerilor Caparol din România”, organizată în perioada 17-18 mai, de Hotel Grand din Târgu-Mureș. Text: Alex TOTH www.transilvaniabusiness.ro

cover story În cadrul evenimentului, Remus Aurel Bența a făcut o trecere în revistă a istoricului Grupului DAW din Germania, de la înființare și până în prezent, precum și a companiei DAW Bența România, intrată pe piață în urmă cu 11 ani. “Produsele și tot ce a rezultat din dezvoltările Grupului DAW ne-au poziționat ca și lider în domeniul calității. Suntem lideri de piață în țările germanice, Germania, Austria și în Turcia, avem o poziție puternică în Europa, o competență tehnică și o capacitate de inovație, capacități de producție moderne, o gamă vastă de produse și o capacitate inovativă, inclusiv în ceea ce înseamnă design”, a afirmat omul de afaceri. Potrivit acestuia, de-a lungul deceniilor Grupul DAW și-a păstrat independența, ajungând în prezent cea mai mare companie privată din Uniunea Europeană din domeniul producției de vopsea. “Este important să ai o identitate, este important este să ai personalitate acumulată într-o companie și o viziune pe termen lung”, a arătat Remus Aurel Bența.

Resursa umană, cel mai puternic capital Referindu-se la punctele tari ale companiei pe care o reprezintă, Remus Aurel Bența a subliniat importanța factorului uman, care alături de tehnologie reprezintă principalele atuuri prin care DAW Bența României intenționează să își dezvolte afacerile în perioada următoare. „Resursa umană este cel mai puternic capital. Personalul este unul cu experiență în piața națională și regională, specifică unei afaceri de familie. Din punct de vedere al tehnologiei, putem spune că avem cei mai buni oameni care lucrează în cercetare și dezvoltare. Există propriile patente și formule, produse și sisteme și vor mai fi câteva surprize din punctul de vedere al produselor pe care le vom lansa în perioada următoare. Din punct de vedere al brandurilor, Grupul DAW deține un portofoliu complet care are capacitatea să acopere toate segmentele de piață. Nu în ultimul rând, DAW deține cea mai eficientă unitate de producție din Europa, în Germania, iar unitățile locale sunt bine așezate în vederea acoperirii pieței. Astfel, din evaluările pe care le-am făcut față și de ce înseamnă competiția, concurența și strategiile,

“Din punct de vedere al obiectivelor pe care ni le propunem, ne dorim să utilizăm un portofoliu vast de branduri și produse pentru a fi prezenți pe segmente de piață viabile, atât pe piața utilizatorilor profesioniști, cât și pe piața de retail. De asemenea, ne interesează să fim mai prezenți și să acaparăm piața de vopsele. În zona termoizolațiilor suntem foarte bine poziționați cu sistemele Caparol, dar dorim să obținem rezultate mai bune în zona de vopsele. Ne dorim să consolidăm și să dezvoltăm rețeaua de parteneri care să beneficieze de produse și de experiența Grupului DAW. Vrem să adaptăm permanent produsele noastre la tendința pieții.” Remus Aurel Bența, managerul general al companiei DAW Bența România

putem spune că Grupul DAW are suficiente capacități interne de a crește mai rapid decât concurența în următorii ani, atât la nivel european cât și aici, în România”, a precizat Remus Aurel Bența.

Proiect de 3 milioane de euro În acest an, DAW Bența România a demarat un proiect de investiții care are ca obiectiv creșterea capacității de producție la vopsele, creșterea capacității de stocare a materiilor prime și semifabricatelor, optimizarea producției și colorării produselor, precum și optimizarea timpilor de lucru în producție. „Valoarea

acestuia este de aproximativ 2 milioane de euro, iar bugetul total de investiții, dacă mă refer la bugetul total al companiei, este de aproape 3 milioane de euro. Ne bucurăm că am obținut 50% din acești bani din fonduri nerambursabile. A fost o surpriză foarte plăcută să vedem că echipa noastră de suport a făcut o documentație de nota 10 pentru că din lista de 150 de companii internaționale cu domiciliul în România care au aplicat, am ocupat locul 10 în acest clasament al punctajului”, a spus Remus Aurel Bența. Investiția va fi finalizată în februarie 2013 și va avea ca efect mărirea capacității de producție de la simplu la triplu. “Avem nevoie de parteneri puternici prin care să acoperim această capacitate și să vopsim România, cum se spune”, a afirmat omul de afaceri.

Premiu din partea UBB Cluj Napoca Totodată, Remus Aurel Bența a anunțat că în data de 26 aprilie 2012 compania pe care o conduce a primit premiul pentru „Cel mai de succes Joint Venture al afacerilor de familie” acordat de Facultatea de Business din cadrul Universității “Babes Bolyai” (UBB) din Cluj Napoca. „Pentru noi acest premiu este onorant. De asemenea, în ideea de a transfera și a putea comunica cu studenții, viitorii manageri ai companiilor, am fost cooptat în Consiliul Consultativ al Facultății de Business. Credem în compania Daw Bența, credem în ce înseamnă potențialul ei, avem în spate o companie puternică care pune mare accent pe resursa umană, peste 4.500 de oameni care lucrează în acest grup și prin transferarea de produse și experiență din Germania considerăm că în perioada imediat următoare ne

cover story

vom clasa printre primii trei jucători din domeniu, din România”, a subliniat Remus Aurel Bența.

Invitație la Caparol Club Tot în cadrul evenimentului, managerul general al companiei Daw Bența România a anunțat înființarea Caparol Club, în cadrul căruia profesioniștii din domeniu vor avea posibilitatea de a face schimb de experiență și de a-și prezenta produsele și oportunitățile de business. „Este o idee pe care o avem de ceva vreme. Caparol Club se dorește a fi o comunitate a profesioniștilor din domeniu, în ideea de a putea împărtăși experiența lor din proiecte versus experiența noastră și potențialul nostru de cercetare și dezvoltare. Pe de altă parte, ne dorim să ne fidelizăm partenerii și am considerat că acest club, această familie care - repet, este la al 11-lea an de activitate - este doar o formalizare deoarece în practic el exista și până acum, într-o formă neoficializată”, a explicat omul de afaceri.

Aprecieri din partea lui Marius Ghenea Invitatul special al „Întâlnirii Partenerilor Caparol din România” a fost Marius Ghenea, o somitate în domeniul afacerilor din România, care a apreciat faptul că deși de la înființare și până în prezent Grupul DAW a cunoscut o dinamică impresionantă, a rămas, totuși, o companie antreprenorială, de familie. “Am fost încântat să văd în prezentarea domnului Bența faptul că vorbim despre afaceri antreprenoriale și iată că și o companie cum e DAW din Germania, fondată cu un secol și ceva în urmă,

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

trecută prin cinci generații, rămâne în continuare o companie antreprenorială, de familie”, a afirmat Marius Ghenea.

Tradiție de 11 ani în România Compania Daw Bența România este prezentă pe piața românească din anul iunie 2001, având platforma la Sâncraiul de Mureș. „Atunci am încercat să transferăm aici din experiența de piață a concernului Caparol Germania, o afacere de familie de la 1895. Am reușit să fim cunoscuți în România, pentru soluțiile de top și produsele de cea mai bună calitate”, a precizat Remus Aurel Bența.

Se lucrează la capacitate maximă În acest moment, compania Daw Bența România lucrează la capacitate maximă. “Avem 4.500 de tone/an de vopseluri pe care le producem în România, alături de fabrica de adezivi, fabrica de tencuieli, 16.000 de tone/an, și fabrica de polistiren expandat, aproxima-

tiv 200.000 metri cubi/an. Capacitatea de vopsea lucrează la capacitatea maximă în acest moment și prin această investiție vom tripla producția și vom ajunge la 15.000 de tone/an. Va ﬁ o tehnologie de ultimă oră, de ultimă generație”, a aﬁrmat managerul general al companiei Daw Bența România.

summary A notable event for the contruction materials industry in romania took place between 17th-18th of May at târgu Mureş. Daw Benţa company, one of the ﬁrst three names on the paint local market, gathered it partners from all over the country in the saloons of Grand Hotel to thank them for their collaboration, but also to let them know the company news. remus Aurel Benţa, the manager of Daw Benţa, presented them the investment projects for this year that will settle the company on the top of the paint producers.

AFACERi Compania clujeană Farmec SA deține unul dintre cele mai faimoase branduri din România

Istoria brandului Gerovital Unul dintre cele mai faimoase branduri românești este reprezentat de Gerovital. Brandul creat de profesorul Ana Aslan a ajuns în proprietatea unei fabrici clujene, condusă de familia Turdean. Brandul Gerovital se aﬂă în portofoliul Farmec ClujNapoca din anul 1967, când Farmec a devenit primul producător de creme şi emulsii Gerovital H3 Evolution prof. dr. Ana Aslan din România. Din iunie 2008, compania Farmec deţine drepturile integrale de utilizare a mărcii Gerovital, iar în prezent este unicul deţinător al mărcii, după ce aceasta a fost utilizată anterior și de o fabrică bucureșteană.

Cum a început totul Primele produse Gerovital se adresau femeilor ajunse în pragul vârstei de 40 de ani, când tenul arată primele semne de îmbătrânire. În timp, odată cu dezvoltarea pieţei de cosmetice, diversiﬁcarea gamelor de produse, dar şi pentru a ţine pasul cu cerinţele tot mai diverse ale consumatorilor şi cu noile tehnologii de fabricare, brandul Gerovital a evoluat. Sub umbrela lui se aﬂă astăzi numeroase produse noi, inovatoare, cu formulări deosebite.

Portofoliul de produse bogată Alături de gama tradiţională Gerovital H3 prof. dr. Ana Aslan, care se regăseşte şi în prezent în portofoliul companiei, Farmec a lansat în 2010 gamă Gerovital H3 Evolution, o gamă antiîmbătrânire care are ca bază ingrediente revoluţionare formulări deosebite şi timpi de acţiune mai scurţi în obţinerea efectelor. Gama Gerovital Plant, lansată în 1985, a trecut printrun prim proces de modernizare în 2004, când specialiștii clujeni au eliminat coloranţii. În 2010, gama a fost relansată într-o formulă nouă, fără conservanţi, fără parabeni, cu extract organic de ﬂoare de colţ obţinut din culturi organice din Alpii Elveţieni şi un complex de plante autohtone, recunoscute pentru beneﬁciile lor. Noua gamă Gerovital Plant acoperă un program

Promoție olimpică Pentru că acest an stă sub semnul Olimpiadei de la Londra, campania „Hai să aducem România acasă” se continuă cu promoţia Aur, Argint şi Un Bronz Perfect, prin care Farmec va dona un procent din vânzările generate de Gerovital Sun în perioada 1 iunie – 12 august, Echipei Olimpice a României. Consumatorii care vor participa la promoţie vor avea ocazia să câştige, prin tragere la sorţi, câte o medalie de argint cu însemnele Olimpiadei, sub formă de pandantiv, la ﬁecare 15 minute sau una dintre cele 10 medalii de aur în valoare de 1.000 de euro ﬁecare.

întreg de îngrijire: faţă, corp, păr. Pentru consumatoarelor tinere, sub brandul Gerovital se regăseşte gama Gerovital Plant Stop Acnee, special creată pentru îngrijirea tenului cu probleme de acnee, iar pentru persoanele care caută produse ce adresează probleme specifice, există gama Gerovital Plant Tratament, care include produse pentru îngrijirea şi tratamentul părului, Gerovital BodySlim, o gamă special creată pentru masajul de slăbit sau gama dermatocosmetică Gerovital Plant Forte. Special pentru vară, există noua linie de protecţie solară Gerovital Sun lansată anul trecut, ce cuprinde 14 produse cu o formulă inovatoare, ce au la bază un complex bio protector, bogat în rodie, care se regăseşte fie sub formă de ulei organic, fie sub formă de extract eco certificat, fără parabeni şi fără oxibenzonă.

Gerovital – un brand recunoscut în întreaga lume ”Brandul Gerovital s-a bucurat întotdeauna de aprecierea consumatorilor, atât a celor autohtoni, cât şi a celor din afara graniţelor ţării, dovadă stau numeroasele premii pe care le-a câştigat de-a lungul timpului. Astfel, Crema Hidratantă Gerovital Plant a fost desemnată Produsul Anului 2011, la categoria “Cremă de față”, în urma voturilor a 4000 de respondenţi. Tot în 2011, Gerovital s-a plasat pe primul loc între mărcile din Transilvania în „Top 50 branduri fascinante din România”, conform studiului realizat de Unlock Market Research pentru Revista Biz”, spun reprezentanții conducerii fabricii Farmec SA. De asemenea, conform datelor furnizate de Nielsen pentru anul 2011, brandul Gerovital ocupă locul II din punct de vedere cantitativ şi valoric pe segmentul îngrijire faţă, în timp ce pe segmentul tratamente păr ocupă locul I. În ceea ce priveşte aprecierea consumatorilor din afara ţării, dacă în anii 1960, produsele Gerovital au atras personalităţi şi vedete, ca Marlene Dietrich, Claudia Cardinale sau Salvador Dali, astăzi, gama Gerovital este una dintre cele mai vândute game la export. Produsele realizate la Cluj ajung în peste 30 de ţări din Europa, Asia

şi America de Nord, unele dintre principalele pieţe ﬁind Japonia, Liban, Emiratele Arabe Unite şi tări din Europa, cum sunt Ungaria, Spania, Italia sau Grecia.

Sponsor principal al Echipei Olimpice a României Prin brandul său Gerovital, compania Farmec SA se implică şi în proiecte de responsabilitate socială. Printre cele mai importante campanii sociale desfăşurate anul trecut şi care se va continua şi în acest an, este „Hai să aducem România acasă”, prin care Farmec susţine Echipa Olimpică a României la Jocurile Olimpice din 2012, ca sponsor principal. ”Parteneriatul încheiat cu Comitetul Olimpic şi Sportiv Român este justiﬁcat de misiunea socială a mărcii Gerovital, de a susţine mărcile românesti, atât în ţară cât şi în străinătate, mai ales că valorile Gerovital sunt apropiate spiritului olimpic în general şi valorilor româneşti în particular”, spun reprezentanții conducerii fabricii clujene.

Ana Florescu

Summary e Gerovital brand is a part of the Farmec Cluj portofolio since 1967, when Farmec became the ﬁrst producer of cremes ans emulsions Gerovital H3 Evolution prof. Dr. Ana Aslan from Romania. From June 2008 Farmec Company hold the integral rights to utilize the Gerovital brand, and nowadays it is the single owner of the brand, after a period when it was used by a fabric from Bucharest. e ﬁrst Gerovital products were created for women around 40, when the skin shows its marks of aging.

consultanță juridică

Modificări privind interpretarea şi aplicarea Noului Cod Civil În decursul lunii aprilie a fost adoptată legea 60/2012 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Noul Cod Civil. Prin actul normativ în cauză au fost aduse modificări atât în ceea ce priveşte legislaţia conexă ce asigură interpretarea Noului Cod Civil, fiind însă modificate chiar şi articole din cuprinsul acestuia.

Se încearcă astfel o adaptare din mers a prevederilor noii reglementări civile, o reglare a efectelor inerente acesteia ca urmare a concluziilor trase în urma analizării situaţiilor create în cele 6 luni de la intrarea sa în vigoare. Vom prezenta în continuare modificările pe care le considerăm cele mai importante prin prisma implicaţiilor practice ale acestora.

Punerea în întârziere a debitorului Punerea în întârziere reprezintă în fapt o cerere prin care creditorul îi solicită debitorului său executarea obligaţiei ce i se cuvine, care a ajuns la scadenţă. Aceasta se realizează fie printr-o notificare expediată prin intermediul executorului judecătoresc, fie chiar prin introducerea cererii de chemare în judecată. Importanţa instituţiei punerii în întârziere rezultă din efectele specifice acesteia. Mai exact creditorul va putea solicita daune interese pentru neexecutarea obligaţiei aferente doar de la momentul punerii în întârziere a debitorului său. Importanţa practică a instituţiei este evidenţiată cel mai bine în situaţia în care creditorul lasă să treacă o perioadă îndelungată de timp de la data scadenţei creanţei sale, până la momentul formulării cererii de chemare în judecată. În această situaţie, în măsura în care nu a procedat anterior la punerea în întârziere a debitorului, creditorul va putea solicita daune interese doar de la momentul demarării demersului în justiţie pierzând acest drept pentru perioada de timp scursă până la acel moment. În cuprinsul vechii reglementări se făcea o distincţie foarte clară între comercianţi şi necomercianţi atât în ceea ce priveşte punerea în întârziere, cât şi posibilitatea acordării unui termen de graţie pentru executarea obligaţiei. Astfel în cadrul raporturilor juridice de drept civil există obligaţia punerii în întârziere ca o condiţie preliminară pentru posibilitatea solicitării de daune interese, cu excepţia unor situaţii limitative în care aceasta opera de drept, debitorul având posibilitatea de a beneficia de un termen de graţie pentru executarea obligaţiei ce îi incumbă.

În cadrul raporturilor juridice de drept comercial având în vedere celeritatea şi caracterul dinamic specific acestora debitorul era pus de drept în întârziere la scadenţa obligaţiei, creditorul neavând obligaţia îndeplinirii unor demersuri în acest sens. Totodată, în cazul obligaţiilor comerciale, beneficiul termenului de graţie era exclus. Odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Civil sa produs o aşa zisă unificare a dispoziţiilor de drept civil cu cele de drept comercial nemaiexistând reglementări distincte pentru cele două ramuri ale dreptului. În aceste condiţii, instituţia punerii în întârziere a debitorului se aplică atât în ceea ce priveşte raporturile civile, cât şi pe cele stabilite între profesionişti, noţiune mai largă ce o include şi pe cea de comerciant. Potrivit formulării iniţiale a normelor de aplicare a Noului Cod Civil, instituţia punerii în întârziere a creditorului se aplică şi obligaţiilor născute anterior intrării acestuia în vigoare, dar care erau scadente la un termen ulterior. Conform noilor modificări punerea în întârziere este necesară doar pentru obligaţiile născute după intrarea în vigoare a noii reglementări civile. Prin urmare, ca rezultat al noii modificări, debitorii ale căror obligaţii de natură comercială au luat naştere anterior adoptării noului cod, fiind scadente la o dată ulterioară, sunt de drept puşi în întârziere la data împlinirii termenului de plată neputând beneficia de un termen de graţie în acest sens. Din contră, pentru obligaţiile de această natură născute ulterior adoptării acestuia, este aplicabilă procedura punerii în întârziere, fiind incidentă inclusiv acordarea unui termen rezonabil pentru executarea obligaţiei.

Încetarea destinaţiei folosinţei comune O modificare deosebit de importantă operată prin intermediul noilor modificări vizează regimul încetării destinaţiei de folosinţă comună pentru părţile comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente aparţinând unor proprietari diferiţi. Problema analizată prezintă importante valenţe practice.

Astfel în cadrul clădirilor compuse din mai multe spaţii cu destinaţie de locuinţă sau altă destinaţie aparţinând unor proprietari diferiţi există mai multe elemente ce sunt destinate folosinţei comune. În cazul de faţă interesează acele anexe cărora le poate fi conferită o altă destinaţie, inclusiv de natură comercială. Este vorba despre magazii, pivniţe, debarale şi uscătorii ce pot fi transformate, în funcţie de suprafaţa lor utilă precum şi de poziţionarea imobilului cu pricina, după caz în apartamente, spaţii comerciale, birouri, sediu pentru o societate comercială, etc. Acelaşi regim este aplicabil şi acoperişurilor sau podurilor comune ale unor astfel de clădiri care pot fi mansardate şi înstrăinate ca şi proprietate exclusivă unor terţe persoane. Pentru ca aceste spaţii comune să poată fi transformate conform celor expuse anterior este necesară încetarea prealabilă a destinaţiei lor de folosinţă comună. Numai în acest mod este posibilă înstrăinarea spaţiului cu pricina către o persoană interesată fie prin înstrăinarea cotelor părţi în baza acordului tuturor coproprietarilor, fie prin sistarea stării de coproprietate cu acordarea de sultă. Este esenţial de reţinut faptul că, potrivit dispoziţiilor legale, partajul unor astfel de spaţii este posibil doar după încetarea destinaţiei de folosinţă comună. Sub imperiul vechii reglementări, având în vedere regimul de drept comun al coproprietăţii precum şi legislaţia în materia asociaţiilor de coproprietari, s-a stabilit că încetarea destinaţiei de folo sinţă comună în cazul unor astfel de spaţii poate fi decisă doar prin acordul tuturor coproprieta rilor. Regula unanimităţii astfel impusă a ridicat serioase probleme în ceea ce priveşte transformarea spaţiilor în cauză conform destinaţiilor arătate anterior. Astfel era suficientă opoziţia unui singur coproprietar pentru compromiterea întregului proiect. În aceste condiţii, în redactarea iniţială a art. 658 alin 1 din Noul Cod Civil, s-a stabilit că încetarea destinaţiei de folosinţă comună pentru astfel de spaţii se poate hotărî motivat cu o majoritate de două treimi din numărul coproprietarilor. Este vorba despre o schimbare radicală, regula unanimităţii fiind înlocuită cu o majoritate care permite

consultanță juridică anihilarea unor eventuale refuzuri abuzive de exprimare a acordului. Trebuie spus că, în practică, adeseori această regulă a necesităţii acordului tuturor coproprietarilor era speculată de către unii dintre aceştia pentru obţinerea unor sume de bani suplimentare. Pe de altă parte prin eliminarea reguli unanimităţii se putea ajunge la situaţia în care un coproprietar să fie lipsit, împotriva voinţei sale, de dreptul său asupra unui astfel de spaţiu comun, ce a avut un caracter esenţial în momentul achiziţionării unui apartament în imobilul respectiv. Spre exemplu, o persoană care a achiziţionat un astfel de apartament, tocmai în considerarea existenţei unei pivniţe sau a unei terase comune, se vedea lipsit de dreptul său asupra unor astfel de spaţii prin decizia unei majorităţi calificate. Prin ultimele modificări operate asupra Noului

Cod Civil regula acordului tuturor coproprietarilor pentru încetarea destinaţiei de folosinţă comună a spaţiilor comune din astfel de imobile a fost reintrodusă în noua formulare a art. 658 alin. 1. Se revine astfel la practica existentă anterior intrării în vigoare a Noului Cod Civil când instanţele au admis cererile de sistare a coproprietăţii asupra unor astfel de părţi comune chiar şi în lipsa acordului tuturor coproprietarilor, doar în situaţia în care prin acest demers drepturile legitime ale celor care refuzau să îşi exprime acordul nu erau încălcate. În final considerăm că modificările aduse Noului Cod Civil după o perioadă extrem de scurtă de la intrarea sa în vigoare sunt de natură să aducă atingere predictibilităţii şi stabilităţii de care trebuie să se bucure un act normativ de o asemenea anvergură. Astfel de modificări ar fi fost

oportune doar după analizarea efectelor practice ale dispoziţiilor necesar a fi modificate, or astfel de efecte nu au putut fi corect observate în intervalul foarte scurt de timp scurs până în prezent.

Adrian Cârstea Avocat Colaborator sediul central Bucureşti Blvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 Bucureşti, România tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95 sediul secundar cluj Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 2, Cod 400117 Cluj-Napoca, România tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

EduCațiE

Universitatea Petru Maior îşi schimbă dinamica Rectorul Călin Enăchescu are un plan foarte clar pentru a transforma universitatea mureșeană într-una dintre cele mai dinamice unități de învățământ din Transilvania. Rep.: Care sunt liniile de dezvoltare pe care le vedeți astăzi posibile la Universitatea Petru Maior (UPM)? Călin Enăchescu: Liniile de dezvoltare ale UPM au în vedere obiectivele strategice enunţate în Planul Managerial pentru mandatul de rector corespunzător perioadei 2012-2016 şi asumate de comunitatea UPM cu ocazia alegerilor structurilor de conducere din luna februarie a acestui an. Obiectivul strategic principal este ca UPM săşi continue evoluţia ascendentă calitativă şi cantitativă de până acum, respectându-şi pe deplin deviza sa „O universitate pentru comunitate”, având în vedere atât comunitatea regională, dar şi cea naţională, devenind o universitate cu o activitate managerială modernă şi antreprenorială, cu o structură simplă şi dinamică, cu o cercetare performantă şi cu un corp profesoral de înalt nivel academic, cu studenţi satisfăcuţi de procesul de instruire şi de condiţiile sociale oferite de universitate. Din acest obiectiv strategic principal derivă şi celelalte obiectivele de dezvoltare ale UPM pe care le menţionez pe scurt: • Onorarea, la un standard cât mai ridicat, a obligaţiile asumate faţă de studenţii care aleg ca loc de formare profesională şi spirituală universitatea noastră. • Mobilizarea întregii comunităţi academice a UPM pentru ca instituţia să-şi îmbunătăţească standardul de clasificare, păstrându-şi identitatea şi prestigiul academic acumulat pe parcursul celor peste cinci decenii de existenţă. • UPM va duce o politică de ridicare a nivelului activităţii de cercetare efectuate de corpul său didactic şi de către studenţi. • UPM îşi va continua efortul de a se integra în „Aria Europeană a Învăţământului Superior” prin menţinerea şi extinderea bogatei sale reţele de relaţii academice internaţionale. • UPM trebuie să-şi menţină şi să-şi amplifice rolul său activ pe multiple planuri în viaţa comunităţii mureşene prin implicarea sa în proiectele Consiliului Judeţean Mureş, Primăriei Târgu Mureş şi a altor instituţii din judeţ, precum şi unităţi economice, sociale şi culturale reprezentative. • UPM va asigura studenţilor săi, pe parcursul anilor de studiu, posibilitatea unei dezvoltări armonioase în plan ştiinţific, cultural, social şi civic, oferindu-le condiţii pentru ca acest proces să fie unul firesc şi cu rezultate certe. Aceste elemente strategice reprezintă liniile directoare de dezvoltare a UPM pentru perioada următoare, acestea fiind permanent actualizate şi adaptate conform realităţilor economice şi sociale din arealul mureşean şi din România.

Atuurile UPM Rep.: Ce atuuri are UPM în faţa celorlalte universităţi din zona Transilvaniei, atuuri de care absolvenţii de licee trebuie să ţină seama?

C.E.: Datorită structurii sale flexibile, UPM are capacitatea de adaptare continuă a ofertei de specializări la cerinţele mediului socio-economic şi acordarea ei cu cadrul calificărilor superioare şi cu nivelul obiectivului general al universităţii – de creştere a nivelului de ierarhizare a universităţii şi a domeniilor de studii. UPM promovează în procesul de învăţământ tehnologiile educaţionale avansate bazate pe IT prin dotarea generalizată a sălilor de curs cu calculatore, videoproiector şi smartboard-uri, producerea de materiale multimedia care să vină în sprijinul actului de predare-învăţare, postarea cursurilor, seminariilor, îndrumătoarelor de laborator şi de proiect, a temelor de casă etc. pe paginile WEB ale fiecărei discipline. Din anul universitar viitor vom implementa sistemul de evaluare SRS (Sistemul de Răspuns al Studenţilor) care permite evaluarea cunoştinţelor în timp real, în timpul derulării activităţilor didactice, utilizând echipamente de comunicare inteligente, ceea ce reprezintă o premieră a sistemului educaţional românesc. De asemenea, raportat la dimensiunea UPM, avem un număr foarte mare de acorduri internaţionale de cooperare cu 74 de universităţi europene din Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Olanda, Ungaria, Italia, Irlanda, Norvegia, Spania, Malta, din care peste 50 în cadrul Programului ERASMUS. Aceste programe de cooperare asigură sprijin pentru studenţi în scopul efectuării unei perioade de studiu de 1 semestru sau 1 an academic într-o universitate dintr-o ţară europeană, cu recunoaşterea formală a perioadei respective, precum şi stagii de predare pentru cadrele noastre didactice. De asemenea, UPM are în vedere crearea de masterate internaţionale cu participarea unor universităţi partenere din străinătate prin intermediul unor programe europene şi încheierea de protocoale cu universităţi partenere din străinătate pentru recunoaşterea reciprocă a diplomelor şi acordarea de diplome duble. O atenţie deosebită se acordă în cadrul UPM creşterii ofertei de discipline opţionale şi facultative adresate studenţilor, vizând îmbunătăţirea şi extinderea pregătirii lor informatice (ECDL, Academia CISCO, Academia ORACLE etc.) şi a cunoaşterii a cel puţin două limbi străine de circulaţie internaţională. Abilităţile lingvistice şi informatice

reprezintă o condiţie obligatorie a obţinerii unui loc de muncă corespunzător pentru un absolvent cu studii superioare. În ceea ce priveşte obţinerea de competenţe practice în UPM se organizează întâlniri anuale cu angajatorii care sunt principalii beneficiarii a rezultatelor activităţii universitare, cu scopul adaptării planurilor de învăţământ la cerinţele mediului socio-economic. În acest sens aş menţiona crearea unor condiţii corespunzătoare de efectuare a practicii, prin organizarea de „târguri de practică” unde partenerii economico-sociali îşi prezintă oferta de practică şi convenţiile de practică. Numai în ultimele 2 săptămâni s-au organizat 3 astfel de întâlniri cu mediul de afaceri şi anume cu concernul american Emerson, cu asociaţia CONFINDUSRIA a firmelor italiene din judeţul Mureş şi cu TechHub Mureş, asociaţia firmelor de IT din judeţul Mureş. Construcţia unei cariere pentru absolvenţii UPM are un caracter complex, a cărei componentă majoră este educaţia academică. Aceasta se reflectă în performanţa absolvenţilor noştri la locul de muncă, dar şi în satisfacţia angajatorilor privind competenţele absolvenţilor noştri. Primul studiu de clasificare a universităţilor (University Ranking), având la baza opinia mediului de afaceri şi a absolvenţilor a fost realizat de organisme neutre - compania germană Kienbaum Management Consultants în cola borare cu revista Capital, în 2009. Este primul studiu conceput şi realizat în România, după toate rigorile ştiinţifice, pentru măsurarea gradului de încredere şi satisfacţie faţă de universităţile româneşti. Din 84 de universităţi de stat şi private, UPM se situa, în 2009, pe locul 12, o poziţie mai mult decât onorabilă.

Planuri de viitor Rep.: Unde vedeți UPM în următorii 5 ani, având în vedere clasificarea universităților făcută de Ministerul Educației în 2011? C.E.: În primul rând trebuie să menţionez faptul că actuala clasificare făcută de Ministerul Educaţiei în 2011 a stârnit un puternic val de nemulţumiri prin faptul că această clasificare nu a fost transparentă, universităţile necunoscând criteriile de clasificare şi prin faptul că indica-

EduCațiE torii folosiţi au fost ponderaţi de factori cantitativi în defavoarea celor calitativi. De asemenea, calitatea actului pedagogic a avut o pondere nesemnificativă în raport cu criteriile ştiinţifice. Cu alte cuvinte nu are o relevanţă prea mare modul în care îţi faci datoria de dascăl atâta timp cât publici articole în reviste de specialitate. De aceea în ierarhizările instituţionale care au avut în vedere indicatori calitativi de performanţă UPM a obţinut rezultate bune şi foarte bune. De exemplu, în anul 2009, ARACIS, în urma evaluării instituţionale a acordat UPM calificativul de universitate cu “Grad de încredere ridicat”. În acest nou context, UPM a trebuit să-şi reconsidere strategia de cercetare şi cea educaţională, acordând o atenţie deosebită strategiei de cercetare fără a afecta calitatea activităţii didactice. În acest sens aş menţiona faptul că în UPM a fost elaborată o strategie care vizează procesul de autoevaluare a posibilităţilor de îmbunătăţire a nivelului de ierarhizarea a universităţii, respectiv al domeniilor de studiu, proces derulat la nivelul departamentelor şi facultăţilor. Acest proces va evidenţia care sunt resursele interne pe care le vom putea mobiliza în acest scop şi limitele pe care le vom putea atinge. În funcţie de această autoevaluare, se vor putea lua în analiza comunităţii din UPM, funcţie şi de legislaţia în vigoare la momentul respectiv, soluţii instituţionale care să asigure continuitatea funcţionării procesului didactic şi ştiinţific impus de normele de calitate naţionale specifice. Principalul criteriu în măsurarea performanţei unei universităţi, din perspectiva societăţii, ar trebui să fie inserţia profesională a absolvenţilor şi performanţa lor ca angajaţi şi ca antreprenori. După cum arată toate cercetările asupra evoluţiei în carieră a absolvenţilor noştri, aproximativ 50% dintre ei lucrează încă din perioada studenţiei, iar absolvenţii înregistrează cote foarte ridicate ale inserţiei profesionale (peste 80% in primele luni de la absolvire). De asemenea, în ciuda condiţiilor mai puţin favorabile iniţiativei private, între 10 şi 15 % dintre studenţi / absolvenţi îşi înfiinţează firme proprii, ceea ce demonstrează o atitudine proactivă a tinerilor noştri absolvenţi, competenţe de administrare a afacerilor şi o garanţie că se pot auto-susţine, creând, în acelaşi timp şi locuri de muncă. Suntem încrezători în capacitatea UPM de a se clasifica pe o treaptă superioară în procesul de clasificare a universităţilor chiar dacă actualul sistem de clasificare dezavantajează universităţile mici şi medii datorită indicatorilor cantitativi. Căile şi metodele pentru realizarea acestui deziderat este important să fie identificate şi asumate printr-un efort colectiv al cadrelor didactice şi al studenţilor împreună cu comunitatea mureşeană în care fiinţăm şi în care avem rădăcinile spirituale. Este important să conştientizăm faptul că UPM se constituie într-un pol în jurul căruia gravitează o parte importantă a vieţii spirituale şi ştiinţifice a zonei geografice în care ne aflăm.

Rep.: Ce strategii veți adopta pe termen scurt pentru a spori veniturile din resurse proprii ale UPM? C.E.: Finanţarea din resurse bugetare asigură aproximativ 65% din veniturile necesare ale UPM. De aceea acordăm o importanţă deosebită creşterii veniturilor proprii care se bazează pe venituri obţinute din taxele de şcolarizare şi pe veniturile obţinute din proiecte, contracte de cercetare şi servicii educaţionale. Consider că UPM trebuie să devină o universitate antreprenorială care să poată atrage interesul mediului economic în realizarea unor proiecte de colaborare. UPM prin specialiştii săi trebuie să devină o referinţă în arealul mureşean, un centru de competenţă la care să apeleze toţi agenţii economici şi sociali. Rep: Ce metode de creștere și promovare a brandului UPM și a ofertei sale educaționale aveți în vedere în mandatul Dvs.? C.E.: Campania de creştere şi promovare a brandului şi a imaginii UPM în conştiinţa publică trebuie să aibă un caracter permanent şi să se concretizeze prin toate canalele mediatice (presă scrisă, audio, video, internet). Strategia de comunicare şi promovare a imaginii se axează pe transparenţă, pertinenţă şi eficienţă în transmiterea informaţiilor despre UPM. Conform planului strategic avem în vedere mai multe activităţi: • crearea brandului UPM, care să definească realizările şi rezultatele incontestabile obţinute în domeniile de interes pentru viitorii studenţi şi să contribuie la îmbunătăţirea imaginii instituţiei noastre; • permanentizarea activităţilor de promovare denumite generic “Porţile deschise ale UPM”. • elaborarea unor materiale promoţionale, în special pentru noile programe de studii, pentru atragerea celor mai buni candidaţi din ţară şi din străinătate; • dezvoltarea unui portofoliu de relaţii cu mass-media; • intensificarea relaţiilor publice (participarea la târguri de promovare a ofertei educaţionale, la expoziţii interne şi internaţionale, la diverse manifestări ştiinţifice şi culturale); • implicarea studenţilor în promovarea imaginii instituţiei; • participarea profesorilor şi a studenţilor în cadrul unor emisiuni radio şi tv, realizate pe baza unor parteneriate cu media locală, în care se va prezenta activitatea din mediul academic – progrese, cercetare, studenţi merituoşi etc.; • organizarea unor cicluri de conferinţe educaţionale în liceele din judeţ pentru atragerea viitorilor studenţi.

Profil de student Rep.: Care este proﬁlul studentului pe care îl caută astăzi UPM? Ce şanse îi oferă universitatea mureşeană? Daţi-ne câteva exemple de absolvenţi ai UPM care au ajuns departe... C.E.: Un student ideal este caracterizat de atitudinea pozitivă faţă învăţare şi de iniţiativă în sensul în care acesta

Summary e Rector Călin Enăchescu has a very clear plan to transform this Targu Mures university in one of the most dynamic school of Transylvania. “e development of uPM is designed to reach the strategic objectives presented in the Managerial Plan of the rector for 2012-2016 and assumed by the uPM community when they ellected its leading structures in February 2012. e main goal is that uPM should continue its ascending evolution (both calitative and quantitative) under its slogan “an university for community”, focused both on regional and national community. uPM should become an university with a modern managerial activity, a simple and dynamic structure with performant research and an high level academic staff, with students fully satisfied by the instruction process and the social conditions offered by us.”

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

se implică activ în procesul educaţional, participând la toate activităţile extracuriculare, asumându-şi responsabilităţi suplimentare faţă de cele pe care le implică statutul de student. De fapt avem mulţi studenţi foarte talentaţi care s-au remarcat şi care se remarcă permanent în cadrul activităţilor educaţionale prin rezultatele foarte bune la învăţătură şi în cadrul diferitelor competiţii la care reprezintă UPM. Aş putea menţiona doar câteva astfel de rezultate recente: Echipa Universităţii “Petru Maior” (UPM) din TârguMureş, de la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative, specializarea Drept, s-a clasat pe locul patru la faza internaţională a concursului de pledoarii „Telders International Law Moot Court Competition”, organizat în perioada 27-28 aprilie la Palatul Păcii din Haga. De asemenea, studenţii mureşeni au fost distinşi cu premiul pentru cel mai bun memoriu al respondentului, iar un membru al echipei a fost nominalizat la categoria „Cel mai bun pledant.” Andrei Palade, student în anul III la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative, specializarea Drept, din cadrul Universităţii „Petru Maior” Târgu-Mureş, a câştigat concursul internaţional de pledoarii „Oxford International Model United Nations”, desfăşurat în perioada 28-31 octombrie în Anglia. Concursul a fost o simulare a funcţionării Curţii Internaţionale de Justiţie. Au participat studenţi de la universităţi de renume cum ar ﬁ Oxford, Cambridge, Heidelberg, Atena, Timişoara, Târgu-Mureş şi chiar de la o universitate din China. Anul acesta concursul "Széchenyi Futam" a gazduit peste 40 echipe din Ungaria cu tematica vehicule cu energie alternativă. Concursul este unul cu tradiţie, motivat de istoria Gyor-ului în domeniul autovehiculelor (Raba, mai nou Audi), organizat de Universitatea Szechenyi, Audi Ungaria şi alţi sponsori importanţi, după Formula One Regulations (FIA). Echipa UPM a participat la proba vehicule pneumatice unde a luat locul 5. Rezultatul important care însoţeşte acest loc 5, este titlul de onoare pentru cel mai bun proiect şi cea mai bună echipă participantă. În 10 mai echipa va participa la alt concurs organizat de Bosch Rexroth la Eger, unde sa speram ca va avea, de asemenea, rezultate bune. Aş mai menţiona câţiva dintre absolvenţii ultimelor promoţii ai UPM care au avut un parcurs de succes în carieră: Felix Zaharia - Absolvent UPM în 2004, specializarea Administraţie Publică, are o cariera de succes în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Director adjunct pentru Drept Internaţional şi Tratate, Ministerul Afacerilor Externe. László Z. Péter - Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe şi Litere, specializarea Matematică-Informatică, promoţia 1999, astăzi cunoaşte o carieră de succes, ocupând în prezent funcţia de Executive Manager, Global Markets and Group Treasury IT, Commonwealth Bank Of Australia. Mocian Horaţiu - Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe şi Litere, specializarea Informatică, Masterand la Imperial College London, Marea Britanie. Zaharia Tudor - Absolvent al Facultăţii Inginerie, specializarea Calculatoare, promoţia 1999, care este researchassistant la Vrije University of Amsterdam, Olanda. Paşcan Oana Zenaida - Absolvent al Facultăţii de Inginerie, specializarea Inginerie Economică Industrială, promoţia 1999, Masterand in Inginerie Aerospaţială la Universite de Liege, in prezent doctorand la Universite de Liege, Belgia. Dragos Marian, PhD, - Absolvent al Facultăţii de Inginerie, specializarea Inginerie Economică Industrială, promoţia 2001, Global Project Manager la Sandoz şi Global eCompliance Manager la Sandoz.

educaţie

Programul Erasmus şi unificarea Europei prin studenţi Programul Erasmus a fost lansat în anul 1987, sub forma unui program destinat sprijinirii studenţilor în scopul efectuării unei perioade de studiu într-o altă ţară europeană cu recunoaşterea formală a perioadei respective. Din anul 1995, Erasmus a devenit o subcomponentă a programului Socrates al Uniunii Europene, iar din 2007 este component al Life Long Learning Program, care încurajează cooperarea între instituţiile educaţionale din ţările participante şi acordă, în acelaşi timp, un respect deosebit diversităţii culturale şi lingvistice. Ideile care stau la baza noii structuri sunt sinergia, flexibilizarea şi simplificarea procedurilor administrative şi financiare. Programul își propune să crească volumul mobilității studenților și a personalului educațional în întreaga Europă, astfel încât, până în 2012, în cadrul programului Erasmus și al programelor predecesoare, mobilitatea să ajungă la cel puțin trei milioane de participanți.

Adresabilitate Componenta Erasmus se adresează învăţământului superior şi îşi propune armonizarea programelor de învăţământ, dezvoltarea calităţii în învăţământul superior, promovarea cooperării transnaţionale între universităţi, consolidarea, extinderea şi dezvoltarea Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS) şi a Suplimentului de Dimplomă, destinate să faciliteze recunoaşterea academică a diplomelor şi caliﬁcărilor obţinute la universităţile partenere.

Erasmus – paşaportul studenţilor de la UPM în universităţile europene Erasmus este cel mai important şi mai amplu program al Comunităţii Europene în domeniul educaţiei. Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureş depune primul contract instituţional la Bruxelles în 1998, iar în anul universitar 1999 - 2000, primii studenţi Erasmus pleacă în mobilităţi (doi studenţi, în Irlanda), iar acum a ajuns la acorduri bilaterale cu 74 de univer-

sităţi europene, din care peste 50 în Programul Erasmus. Aproximativ 50 de studenţi ai universităţii beneﬁciază anual de mobilităţi de studiu Erasmus. În acelaşi timp, circa 15 studenţi de la universităţi europene vin la Universitatea „Petru Maior”. Ei sunt înmatriculaţi şi studiază alături de colegii lor români. Toate mobilităţile beneﬁciază de recunoaştere şi echivalare academică. Astfel, după terminarea primului an de studiu, studenţii pot petrece o perioadă de minimum trei luni şi maximum 12 luni într-o universitate parteneră din UE. Studenţii Erasmus participă la cursuri la universităţile gazdă, dau examene, realizează proiecte şi lucrări, primesc note şi credite transferabile și se întorc cu foaia matricolă care le atestă îndeplinirea programului de studiu şi le asigură recunoaşterea academică a perioadei de studiu.

Câţiva studenţi Erasmus în Europa: „Mă numesc Andrei Suciu, iar în perioada iulie-octombrie 2010 am beneficiat de un plasament de practică Erasmus la firma Eidostech Consultores SL, din Bilbao, Spania. Eidostech este o firmă de consultanţă al cărei obiect de activitate este managementul proiectelor internaţionale de cercetare. În cele trei luni petrecute în stagiul de practică la firma Eidostech şi în oraşul Bilbao, am avut şansa să învăţ o mulţime de lucruri noi legate de elaborarea şi gestiunea proiectelor cu finanţare internaţională, am învăţat limba spaniolă, am văzut o mulţime de locuri frumoase şi am cunoscut oameni de diverse naţionalităţi. A fost o perioadă deosebit de frumoasă, pe care mi-o voi aminti multă vreme, şi recomand oricui să participe la un astfel de stagiu de practică, din care ai numai de câştigat. De asemenea, Spania, dar mai ales zona Ţării Bascilor este o regiune deosebit de fru-

moasă, cu oameni primitori, ce merită vizitată şi ca turist” (Andrei Suciu, beneficiar al unei mobilităţi de plasament, Eidostech Consultores SL, Spania, an universitar 2010-2011). „Decizia de a participa la această mobilitate este, de fapt, prima parte a mobilităţii, de altfel şi cea mai grea, după părerea mea. M-am înscris la concursul pentru bursele Erasmus în anul II de studiu, urmând să beneficiez de aceasta în primul semestru din anul III. În momentul înscrierii aveam de ales între Franţa şi Grecia. Prima mea opţiune a fost Franţa, deoarece am avut ocazia să o vizitez înainte şi mi-a plăcut foarte mult şi, mai mult decât atât, îmi doream să aprofundez limba franceză. Ca orice student care este interesat să plece, am avut foarte multe întrebări şi temeri. Mi-a fost teamă că nu mă voi putea descurca atât de departe de casă, singură şi necunoscând limba franceză foarte bine. Era prima dată când mă aflam într-o astfel de situaţie, care la momentul respectiv mi se părea una foarte dificilă. Am avut şi sprijinul părinţilor, care m-au încurajat să plec, iar acest lucru m-a ajutat foarte mult să iau în cele din urmă decizia. Mi-am spus că orice ar fi, sunt doar cinci luni şi chiar dacă este greu, nu am nimic de pierdut, ci doar de câştigat. Și am avut dreptate. Consider sincer că a fost cea mai bună decizie pe care am luat-o. Cursurile, din punctul meu de vedere, nu sunt mai dificile decât la noi, singura dificultate este limba franceză, dar după o perioadă de două, trei săptămâni, necesare pentru acomodare, aceasta nu mai reprezintă o problemă. Cu ce am rămas în urma acestei experienţe? Am învăţat limba franceză, mi-am îmbunătăţit limba engleză, am vizitat o mulţime de locuri frumoase, sunt mai încrezătoare în mine, ştiind că sunt capabilă să mă descurc departe de casă şi de lucrurile şi locurile cunoscute mie, am câştigat o mulţime de prieteni de diferite naţionalităţi, am învăţat să preţuiesc mai mult ceea ce am, mi-am schimbat complet mentalitatea şi planurile de viitor. Pentru mine experienţa Erasmus a

educaţie

fost o experienţă nemaiîntâlnită, din care am avut numai de câştigat. Am învăţat, m-am distrat, am trăit... în adevăratul sens al cuvântului. De ce ai nevoie ca să devii student Erasmus? Nu e nevoie decât de curaj pentru a face primul pas, de a lua hotărârea de a fi student Erasmus. Nu e nevoie să alegeţi neapărat Franţa. Sunt sigură că în orice ţară veţi alege să plecaţi nu veţi avea decât de câştigat” (Cătălina Cotfas, beneficiară a unei mobilităţi Erasmus de studiu, Universite de Versailles-Saint-Quentin-enYvelines, Franţa, an universitar 2010-2011). „Experienţa Erasmus e diferită pentru fiecare student în parte, dar sunt sigură că e una plăcută pentru marea majoritate. Această experienţă te pregăteşte pentru viaţă, te învaţă să te descurci pe cont propriu şi îţi oferă independenţă. Dar un lucru deosebit la acest program e faptul că ţi se oferă posibilitatea să cunoşti şi să faci diferenţa între culturi şi, de asemenea, să apreciezi tot ceea ce trăieşti, ştiind că e doar pentru o perioadă limitată de timp” (Maria Natalia Szekely, beneficiară a unei mobilităţi Erasmus de studiu, FH Kufstein, Austria, an universitar 2011-2012). „Am lăsat în Spania, odată cu întoarcerea mea, o părticică din mine, pentru că am cunoscut oameni minunaţi cu care am să păstrez legătura şi pe care sper să-i revăd în curând. Un lucru care mi-a plăcut foarte mult la Universidad Castilla-La Mancha este relaţia dintre profesor şi student: e mult mai apropiată, nu se face prezenţa la toate materiile, dar sălile sunt pline de studenţi. Până la finalul semestrului am învăţat destul de bine limba spaniolă. Experiența Erasmus e mult mai amplă şi cuprinde mult mai multe aspecte decât s-ar crede la început. Viaţa ţi se schimbă, iar lumea în care pășeşti îşi clădeşte un loc în mintea ta, te învaţă să fii mai deschis şi receptiv la o cultură nouă, să apreciezi diferenţele şi să te bucuri de ele” (Alexandra Căliman, beneficiară a unei mobilităţi Erasmus de studiu, Universidad Castilla-La Mancha, Spania, an universitar 2011-2012).

Studenţi Erasmus din Europa la UPM: „Am ales să studiez în Târgu Mureş pentru că venisem deja în România acum doi ani, în vacanţă şi mi s-a părut o ţară frumoasă, iar locuitorii, foarte simpatici şi ospitalieri. Vroiam să ştiu mai multe... În general, îmi

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

plac mult ţările Europei Centrale şi de Est, găsesc că sunt foarte festive şi vii. Nu văd mari diferenţe între universitatea mea şi Universitatea „Petru Maior”, de fapt, sunt foarte similare: săli de curs, profesori, studenţi, un chioşc... Am impresia că studenţii de-aici au nişte ani frumoşi de studenţie ...de studiu, bineînţeles, dar, în egală măsură, şi de petreceri! Cursurile par foarte interesante şi au un nivel bun. În ceea ce priveşte petrecerile, în weekend (de joi şi până duminică) nu se opresc! Rezidenţa universitară e mereu animată, e foarte interesant. Integrarea mea aici n-a pus probleme. Am fost luat în grijă de două studente - tutor, încă de la venirea mea aici şi ne înţelegem foarte bine. Ne vedem frecvent în timpul săptămânii. Mi-am făcut buni prieteni români, pe care îi văd des şi în fiecare seară cunosc persoane noi, foarte simpatice... Petrec nişte momente frumoase în TârguMureș. Unui student străin care vrea să vină să studieze în Târgu Mureş i-aş spune să nu ezite, să vină şi să descopere România şi pe români, care sunt cu adevărat foarte ospitalieri şi calzi. Cred că francezii, de exemplu, au mult de învăţat aici!” (Antoine Pharipou, IUFM de Versailles, Franţa). „La început, când le-am spus părinţilor şi prietenilor că voi merge în România, aproape toţi au fost şocaţi, deoarece imaginea României în Europa de Vest nu e cea mai bună. Motivul este că singurul lucru pe care lumea îl aude despre România se referă la organizaţiile de infractori care acţionează în Austria. Nu mi-a păsat însă de opinia publică, am venit aici şi trebuie să mărturisesc că ceea ce am găsit este cu totul diferit faţă de ceea ce se aşteaptă lumea pornind de la „informaţiile” existente în Europa de Vest. Oraşul e, în general, frumos, universitatea e în bune condiţii şi sunt multe universităţi din Vest care ar fi mulţumite să aibă aşa clădiri şi echipamente moderne. Ceilalţi studenţi pe care îi cunosc sunt toţi foarte amabili. Am cunoscut foarte multă lume şi mi-am făcut prieteni încă din primele zile aici. Târgu Mureş este un oraş frumos, nici prea mare, nici prea mic. Sunt petreceri private, dar şi multe cluburi. Aş sugera şi vizitarea altor locuri din Transilvania: Cluj, Sibiu, Sighişoara. Pentru mine este o experienţă grozavă să fiu aici şi mă bucur că n-am ales altă destinaţie.” (Marcel Francan, FHS Kufstein Tirol, Austria)

EDuCAțiE „Universitatea înseamnă năzuinţa omului spre Întreg” Z. Grocholewski

Oferta educaţională a Universităţii „Petru Maior” din Târgu-Mureş Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureş, componentă a sistemului educaţional de stat din România, se constituie ca o universitate pentru comunitate, care pregăteşte tineri din judeţul Mureş şi din judeţele limitrofe, dar şi studenţi proveniţi din diverse regiuni ale ţării. Circa 4.000 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi îşi desăvârşesc idealul universitar la Universitatea „Petru Maior”, pregătinduse în domeniile ingineriei, filologiei, informaticii, istoriei, relaţiilor internaţionale, dreptului, admi nistraţiei publice, managementului şi contabilităţii. Domeniile de studii au fost promovate în funcţie de profilul economico-social şi cultural al zonei, dar şi în funcție de aspirațiile viitorilor studenți, masteranzi sau doctoranzi. Astfel, după patru ani de studii în cazul studenţilor de la specializările din domeniul Ingineriei, respectiv Drept, şi după trei ani la absolvenţii de la Ştiinţe şi Litere, şi din domeniul știinţe economice și administrației publice se deschid perspective în carieră în cele mai diverse domenii. Pentru absolvenţii de Inginerie, perspectivele în carieră înseamnă angajarea în sectoare ale producţiei industriale, în cercetarea ştiinţifică şi tehnologică, în servicii comerciale sau de expertiză şi în învăţământul tehnic. În cazul absolvenţilor de la Facultatea de Ştiinţe şi Litere, perspectivele în carieră sunt dintre cele mai atrăgătoare: studenţii de la Informatică au în faţă posibilitatea de a se angaja în companiile specializate în IT, pentru absolvenţii de la specializările din domeniul filologiei şi istoriei, şansa de a se dedica unei cariere didactice, dar şi de a lucra într-o bibliotecă, muzeu, arhive, în presă sau institute de cercetare; pentru studenţii de la relaţii internaţionale, în mod absolut, se prefigurează posibilitatea de a lucra în diplomaţie sau companii internaţionale. Facultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative oferă specializări din domenii de succes: management, marketing, finanţe-bănci, contabilitate. Astăzi, când încercăm să identificăm soluții la problemele provocate de criza financiară şi economică globală, societatea are nevoie, mai mult ca oricând, de oameni bine pregătiţi, capabili să păstreze elementele de diversitate ale societăţii, ale ştiinţei şi învăţământului, să redea oamenilor încredere într-un viitor frumos. Universitatea „Petru Maior”, prin calitatea corpului didactic și a serviciilor educaționale, oferă miilor de tineri șansa împlinirii idealului universitar, al formării unei cariere de succes.

CALENDAR Admitere 2012 / Licenţă Sesiunea iulie Învăţământ de zi 16-20 iulie 20-21 iulie

înscrieri proba de competenţă lingvistică pentru specializarea Limbi moderne aplicate (LMA)

21 iulie 23-25 iulie 26 iulie taţii 27-28 iulie 29 iulie

afişare rezultate, contestaţii înmatriculări, depuneri cereri de redistribuire afişare rezultate după înmatriculări şi redistribuire, contesînmatricularea candidaţilor după redistribuire afişare rezultate finale

Învăţământ cu frecvenţă redusă 17-21 iulie 22 iulie 24 iulie-26 iulie 27 iulie

înscrieri afişare rezultate, contestaţii înmatriculare candidaţi admişi afişare rezultate finale

Sesiunea septembrie 10-14 septembrie 14-15 septembrie 15 septembrie 17-19 septembrie 20 septembrie

înscrieri proba de competenţă lingvistică pentru specializarea Limbi moderne aplicate (LMA) afişare rezultate, contestaţii înmatriculare candidaţi admişi afişare rezultate finale

EDuCAțiE Oferta educaţională pentru ciclul de studii universitare de licenţă 2012-2013 Facultatea de Inginerie

Facultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

ADMiTERE 2012 Studii universitare de licenţă

Facultatea de Ştiinţe şi Litere

eDUcAție

Leonard Azamfirei aduce un suflu nou la UMF Târgu Mureş După o perioadă de controverse și tensiuni, la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Târgu Mureş lucrurile încep să se aşeze pe un făgaş normal, iar noua conducere a instituţiei a luat în calcul toate variantele prin care să reaşeze imaginea UMF Târgu Mureş pe poziţia care a fost odinioară. Noul rector, prof.dr. Leonard Azamfirei, speră să găsească un echilibru şi înţelegere în relaţia cu cadrele universitare, indiferent de etnie, pentru a crea mediul propice studentului de a învăţa medicina la cele mai înalte standarde. Reporter: De curând aţi fost investit oficial în funcţia de rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş. Cu ce gânduri începeţi acest mandat? Prof. dr. Leonard Azamfirei: Eu am venit în faţa comunităţii academice şi, dacă vreţi, în faţa comunităţii Târgu Mureşului pentru că UMF-ul este o instituţie de interes public, nu doar de interes academic, cu o intenţie declarată în planul managerial de a aduce un suflu nou peste ceea ce a fost până acuma bun în universitate. Şi obiectivele pe care mi le-am propus în planul managerial o să încerc să le îndeplinesc într-o măsură cât mai mare. Sunt două categorii de obiective: cele care pot fi îndeplinite prin prisma unor decizii interne pe care eu, ca rector, Consiliul de administraţie, Senatul le putem lua şi care nu incită decât reorganizări, reaşezări de fonduri pe care le are universitatea şi anume o strategie pe termen scurt şi mediu. Şi a doua categorie de proiecte sunt cele care au nevoie şi de o finanţare serioasă şi vom căuta resursele necesare, cu speranţa că în acest mandat, într-o măsură cât mai mare, să poată să fie îndeplinite. Rep.: V-aţi gândit că veţi veni la conducerea universităţii într-un moment aşa de tensionat? L.A.: Sincer, nu. Mandatul de rector pe care eu l-am preluat este totalmente atipic. Probabil nici un rector nu a fost pus într-o asemenea situaţie: să preia o universitate cu multe probleme interne. Pentru că aceste probleme interne solicită o energie suplimentară, însă eu nu le exclud pe cele care apar în fiecare zi şi care ţin de managementul curent al universităţii. Rep.: În ce măsură a bulversat procesul educaţional aceste tensiuni create între cadrele didactice? L.A.: Procesul didactic şi viaţa curentă universitară nu a fost afectată într-o măsură foarte mare. Cadrele didactice, studenţii şi-au făcut treaba şi în această pe-

rioadă mai tulbure şi, eu nu am îngrijorări din punctul acesta de vedere. Din contră, verificând şi contribuind la rapoartele anuale ale fostului rector al universităţii, raportul meu de decan al Facultăţii de Medicină am văzut faptul confirmat de cifre: lucrurile au mers întro direcţie bună comparativ cu anul anterior. Îngrijorarea mea este legată doar de alterarea relaţiei interumane şi acesta este un lucru care induce oarecare tristeţe, pentru că oamenii, indiferent că sunt români, că sunt maghiari, trăiesc într-o universitate care are un spirit academic foarte generos prin definiţie şi relaţiile dintre ei trebuie să rămână aceleaşi sau să fie ameliorate, chiar dacă uneori, vrând nevrând, suntem puşi de viaţă în tabere opuse. Rep.: Veţi încerca să convingeţi absolvenţii de liceu că merită să aleagă UMF Târgu Mureş, cu promisiunea că vor avea parte de un învăţământ de calitate? L.A.: Este o prioritate pe termen scurt, i-aş spune prioritatea numărul unu. Imaginea universităţii a avut de suferit din cauza acestei tulburări, mai ales prin prisma unor informaţii care fie că au fost distorsionate, fie că au fost transmise în mod intenţionat diferit faţă de realitate. Eu înţeleg reacţia umană, subiectivă a oricărui elev de liceu, părinte, care atunci când vede că într-un loc zona este mai tulbure, îşi caută o altă zonă mai limpede. Noi am gândit deja o strategie prin care

această imagine a universităţii să fie ameliorată. În luna mai vom avea o activitate pe care am intitulat-o Zilele porţilor deschise, în care vom invita toţi elevii din liceele judeţului, oricine doreşte să vină să viziteze universitatea cu un program care va fi o surpriză. Pot să spun că va fi mai pe mintea elevilor construit, mai fun dacă pot să zic aşa, un program care să introducă un pic în joacă, un pic în serios un potenţial student în activitatea de zi cu zi a unui student la medicină. Un fel de curs, de lucrări practice, un fel de examen în care elevii de liceu să fie părţi active, să vadă cam ce se întâmplă într-o universitate şi să vadă că lucrurile aici merg normal în adevăratul sens al cuvântului. Rep.: Care este oferta educaţională pentru anul universitar 2012-2013? L.A.: Oferta educaţională se referă practic la oferta de locuri pe care noi am afişat-o pe site-ul universităţii.

Summary After a period of tensions and controversies, at the University of Medicine and Pharmacy (UMF) Târgu Mureş, the things start to settle, the new managerial team of the institution took into consideration several posibilities to regain the position held in the past by the unviversity. e new Rector, Professor Doctor Leonard Azamﬁrei, hopes to ﬁnd the right solution for a peaceful collaboration of all Professors, beyond their nationality, to create a good academic environment for students, so that they can learn medicine at high standards.

eDUcAție ”Oferta educaţională se referă practic la oferta de locuri pe care noi am aﬁşato pe site-ul universităţii. Este aceeaşi ca şi anul trecut, cu singura diferenţă că anul acesta nu vom mai avea program de moaşe. Am luat decizia ca să nu mai şcolarizăm moaşe începând cu anul I, cei care sunt înmatriculaţi vor continua programul până la absolvirea lor” Leonard Azamfirei.

Este aceeaşi ca şi anul trecut, cu singura diferenţă că anul acesta nu vom mai avea program de moaşe. Am luat decizia ca să nu mai şcolarizăm moaşe începând cu anul I, cei care sunt înmatriculaţi vor continua programul până la absolvirea lor, pentru că ar fi ineficient din punct de vedere financiar, nefiind prea cerută meseria, în acest moment, pe piaţa de angajare. Rep: Ce greutăţi vor avea de înfruntat absolvenţii de liceu pentru a ocupa un loc la UMF? L.A.: Pe de o parte s-a schimbat puţin metodologia de admitere. Din acest an nu se va mai ţine cont de media din timpul anului, ci doar de media de la bacalaureat. Asta probabil că va crea o dificultate sau cel puţin o reaşezare de strategie din partea candidaţilor. Pe de altă parte am luat hotărârea ca o parte dintre întrebările care vor fi date la admitere, la medicină, să fie întrebări făcute imediat înaintea probei de admitere. Asta am făcut-o cu scopul ca să diminuăm impactul negativ pe care îl are pentru un candidat pregătirea pentru admitere exclusiv dintr-un volum de întrebări care nu va conţine câteva mii de întrebări, dar face ca învăţarea să fie una strict bazată pe întrebări şi răspunsuri fără să permită să înţeleagă deseori mecanismele ştiinţei pe care ei le învaţă pentru admitere. Şi în al treilea rând am pus o probă de admitere şi la specialităţile de trei, patru ani. Până acum era doar examen de dosar, pentru că, totuşi, chiar dacă nivelul acestei probe de admitere este diferit faţă de ad-

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

miterea la programul de medicină, eu nu accept să avem programe de mâna întâi cum este medicina, iar programele de la asistenţă medicală, de la nutriţie, balneo să fie oarecum considerate Cenuşăresele universităţii. Nouă ne trebuie studenţi buni şi la medicină, la asistenţă medicală şi la nutriţie şi la educaţie fizică. Rep.: Investiţia în infrastructură a fost o continuă preocupare de-a lungul anilor. Veţi continua proiectele începute? L.A.: Rămân în continuare o prioritate, pentru că există o serie de proiecte începute care trebuie finalizate. Este extrem de important şi eu sper să înceapă cât mai curând construirea Centrului integrat de farmacie, unde deja avem aprobată finanţarea şi urmează să demarăm procedurile de licitaţie şi selecţia constructorului. Evident că va fi un proiect de foarte mare amploare, care va dura câţiva ani până se va finaliza. Suntem avansaţi cu procedurile de proiectare şi inclusiv de dotare a unui Centru de simulare şi abilităţi practice. Eu sper ca acesta să fie chiar din acest an şi cred că va fi un lucru de mare impact, pentru că va completa şi va ameliora o zonă în care trebuie să punem accent foarte mare ca studenţii să aibă şi abi lităţi practice de performanţă când termină facultatea, nu doar cursurile teoretice pe care ei oarecum le învaţă. E vorba de partea practică pe care ei o făceau la spital, acolo unde numărul de bolnavi este cum este,

unde poţi să faci tehnicile pe care le înveţi teoretic, unde trebuie să ţii cont de drepturile pacienţilor care acum sunt altfel decât înainte. Nu poţi să faci, de pildă, o perfuzie pe un pacient de nenumărate ori sau oricare altă examinare care va provoca un disconfort şi poate pacientul să refuze o asemenea cooperare, cu toate că un student trebuie să înveţe aceste tehnici. Pe de altă parte acest centru eu îl văd dezvoltat pe termen mediu şi lung mult mai puternic şi, dacă se va dovedi că este un proiect viabil şi, în alte părţi s-a dovedit a fi aşa, el va deveni într-o etapă ulterioară un centru de instruire pentru medicii rezidenţi, la nivel de performanţă, în sensul în care vor putea să facă anumite tipuri de operaţie prin simulare, tehnici de endoscopie şi această zonă de simulare este un univers virtual practic infinit. Dacă ai infrastructura necesară şi softurile necesare, aproape orice situaţie pe care o găseşti în lumea reală o poţi aplica repetitiv până când studentul sau rezidentul ajunge să facă o manoperă sau tehnică aşa cum trebuie şi poate să fie şi evaluat obiectiv în momentul în care ştie această tehnică. Nu în ultimul rând, un alt obiectiv este legat de un centru de cercetări medicale. Este necesar să fie o structură de acest fel, funcţională, care să întrunească cel puţin două obiective: pe de o parte să asigure şi în universitate infrastructura necesară pentru a face performanţă, care să se cuantifice în lucrări ştinţifice valoaroase care să ajungă în revistele de circulaţie internaţională şi asta să contribuie la clasificarea mai bună a universităţii noastre şi pe de altă parte, de ce nu, să aducă şi bani.

A consemnat Arina MOLDOVAN

educație

UMF Târgu Mureş, un spaţiu universitar autentic Cu o activitate neîntreruptă de peste 65 de ani, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş este o instituţie de prestigiu, un aşezământ de educaţie complexă, acreditată naţional şi recunoscută la nivel internaţional. În ediţia din anul 2009 a Competiţiei Corectitudinii Universitare, organizată de Coaliţia pentru Universităţi Curate, instituţiei i s-a acordat titlul de “Cea mai corectă universitate” din România. Criteriile de evaluare au fost transparenţă şi corectitudine administrativă, corectitudine academică, calitatea guvernanţei, management ﬁnanciar. De-a lungul anilor, printr-o serie de proiecte, studenţilor li s-au asigurat noi oportunităţi de formare şi dezvoltare profesională, toate acestea ducând la crearea unui spaţiu universitar autentic.

Studiu la standarde occidentale La nivelul disciplinelor de specialitate există laboratoare cu o dotare corespunzătoare standardelor de calitate prevăzute de autoritatea competentă în domeniu(ARACIS) şi în concordanţă cu tematica lucrărilor de laborator. Există şase laboratoare multidisciplinare înzestrate cu aparatură de ultimă generaţie, iar la Facultatea de Farmacie un laborator de testare a medicamentului acreditat GLP. Sălile de predare dispun de tehnici de predare şi comunicare care facilitează activitatea cadrului didactic şi receptivitatea fiecărui student. În ceea ce priveşte cercetările preclinice, studenţii beneficiază de biobaza proprie a universităţii. Pentru aprofundarea cunoştinţelor teoretice, stu-

denţii au la dispoziţie una dintre cele mai moderne biblioteci universitare din România, dotată la standarde occidentale cu 132 de calculatoare, servere şi toată tehnologia IT necesară funcţionării în reţea. În total sunt şase săli de lectură, destinate atât studenţilor cât şi cadrelor didactice, cele destinate studenţilor fiind structurate pe ani de studii şi facultăţi. În viitorul apropiat se va înfiinţa un centru de simulare în vederea dezvoltării abilităţilor practice ale studenţilor şi ulterior pentru instruirea rezidenţilor din specialităţile cu un pronunţat caracter practic, dotat cu echipament de ultimă oră. În prezent, în universitate se derulează o serie de proiecte ﬁnanţate prin POSDRU, ale căror obiective includ formarea doctorală şi post-doctorală, dezvoltarea curriculară, organizarea de stagii inovatoare de practică, înﬁinţarea unor noi programe de master, dezvoltarea de noi standarde de calitate în învăţământul superior medical.

cienţilor, 84 de unituri dentare, diferenţiate cromatic, în cele cinci clinici pe servicii de diagnostic şi triaj. În structura centrului se regăsesc săli de tratament, săli de cursuri pentru studenţi, săli de lucrări practice şi demonstraţii, sală de operaţie, filtru operator şi sală de reanimare, laboratoare interdisciplinare de simulare stomatologică şi de tehnică dentară. Tot aici există un laborator de simulare cu 16 module, unde pe nişte manechine cu aspectul unui om, studenţii învaţă să şlefuiască, să construiască un dinte, şi abia ulterior urmând să lucreze pe un subiect uman.

Medicina dentară studiată întrun centru unic în România “Casă nouă” pentru Studenţii, viitori stomatologi, studiază într-un modern Centru Integrat de Medicină Dentară ce Facultatea de Farmacie reuneşte toate disciplinele specifice domeniului, sub un singur acoperiş. Ansamblul de clădiri cuprinde tot ceea ce înseamnă aparatură pentru spaţiul clinic, necesar pentru tratamentul pa-

Un plan îndrăzneţ pe care conducerea universităţii la demarat deja este noul sediu al Facultăţii de Farmacie, un Centru Integrat de Învăţământ Farmaceutic. Proiectul se aﬂă deja în stadiul obţinerii avizelor soli -

educație caţional al studenţilor este întregit de prilejul de a studia pe viu plantele medicinale, în acest spaţiu academic existând o istorie a cercetării, în special în domeniul plantelor medicinale.

Confortul studenţilor, o prioritate Universitatea deţine patru cămine studenţeşti cu o capacitate de cazare de 1.176 locuri, dotate cu internet în fiecare cameră, oficiile echipate cu cuptor cu microunde, aragaz, băi la fiecare etaj cu maşini de spălat. Totodată studenţii pot servi mesele principale ale zilei la cantina universităţii ce are o capacitate de 80 de locuri. Campusul universitar beneficiază de o bază sportivă formată dintr-o sală de sport, patru terenuri de tenis, două terenuri de minifotbal, sala de forţă şi fitness ce funcţionează cu prioritate atât pentru desfăşurarea orelor din programa de învăţământ, cât şi pentru practicarea sportului în timpul liber. Pe viitor va exista o nouă sală de sport şi un bazin de înot, executat până în prezent în proporţie de 50%. Nu în ultimul rând baza sportivă va fi dotată cu o pistă de atletism situată în jurul noii săli de sport şi a terenurilor de minifotbal.

Ofertă educaţională bogată

citate în certiﬁcatul de urbanism şi prevede realizarea unui ansamblu compus din trei corpuri de clădire pe o suprafaţă de 6.555 metri pătraţi. Va ﬁ dotat cu un laborator interdisciplinar de cercetare farmaceutică cu infrastructură, ce va cuprinde, grupat pe module caracteristice, domeniile principale de analize farmaceutice, biologie experimentală, aplicaţii clinice şi ex-

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

perimentale în domeniul medicamentelor, precum şi biotehnologia şi protecţia mediului Centrul va asigura accesul la pregătirea şi educaţia în domeniul farmaceutic, în conformitate cu cerinţele, reglementările şi normele naţionale şi europene. Pentru că UMF Târgu Mureş este singura universitate din ţară care deţine o grădină botanică, procesul edu-

Universitatea derulează programe de studii de licenţă pentru specializările Medicină, Asistenţă Medicală Gemerală, Balneoﬁziokinetoterapie şi Recuperare, Nutriţie şi Dietetică, Educaţie Fizică şi Sportivă, Medicină Dentară, Tehnică Dentară, Farmacie şi Asistenţă de Farmacie. Programul de masterat cuprinde: Master în Laboratorul clinic, Nutriţie Clinică şi comunitară, Managementul Serviciilor de Sănătate şi Calitatea medicamentului, alimentului şi mediului. Universitatea asigură condiţiile necesare continuării formării profesionale prin studii doctorale, şi studii postuniversitare: rezidenţiatul şi cursurile postuniversitare de formare continuă.

Arina Moldovan

edUcAțIe USAMV Cluj are o ofertă generoasă pentru admitere Mai sunt aproape două luni până la începerea primei sesiuni de admitere de anul acesta la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj.

În afară de sesiunea din iulie, va mai exista o a doua admitere, în septembrie, pentru locurile rămase libere din prima sesiune, la cele patru facultăţi ale USAMV, Facultatea de Agricultură, Facultatea de Horticultură, Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii şi Facultatea de Medicină Veterinară. Anul acesta, USAMV scoate la concurs, la nivel de licenţă, la zi, în total, 1.563 de locuri, atât bugetate, cât şi cu taxă. De asemenea, la învăţământul la distanţă (ID) şi cu frecvenţă redusă (IFR), mai sunt disponibile alte 325 de locuri, toate cu taxă. Cele mai multe locuri la admiterea în USAMV se aﬂă la Facultatea de Horticultură - 565, urmată de Facultatea de Agricultură, cu 498 de locuri. Pentru înscrierea la concursul de admitere la USAMV Cluj-Napoca candidaţii trebuie să se prezinte la ghişeele special amenajate pentru admitere la ﬁecare facultate a USAMV.

Condiţii speciale pentru olimpici Absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat care au obţinut premiile I, II, şi III la olimpiadele şcolare şi la concursuri şcolare naţionale, în cel puţin unul din ultimii doi ani de studiu, se pot înscrie în învăţământul universitar în anul 2012-2013 fără susţinerea admiterii, la specializări corespunzătoare disciplinelor la care au fost distinşi cu premii. Candidaţii la studiile universitare de licenţă care au obţinut în perioada studiilor liceale distincţii (premiile I, II, III, menţiuni sau premii speciale) la olimpiadele şcolare internaţionale recunoscute de MECTS, beneficiază de dreptul de-a se înscrie, fără susţinerea concursului de admitere, pe locurile finanţate de la buget, la cursurile a două specializări. De această prevedere se poate beneficia o singură dată, cu respectarea legislaţiei în vigoare. ”Înmatricularea olimpicilor se va face pe baza listei concursurilor naţionale şi internaţionale, aprobată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS). Aceştia se vor adresa prin cereri scrise conducerii USAMV care va decide asupra solicitărilor. Înmatricularea olimpicilor ce îndeplinesc aceste condiţii se va face în limitele cifrei de şcolarizare aprobată pentru anul universitar 2012-2013, fără taxă de studii la forma de învăţământ de zi. Olimpicii distinşi la discipline care nu se regăsesc în specializările universităţii pot fi înscrişi, la cerere, peste numărul de locuri aprobat la forma de învăţământ cu taxă de studii, de zi sau învăţământ la distanţă şi învăţământ cu frecvenţă redusă”, spun reprezentanții universității clujene.

Modalitate de admitere Admiterea candidaţilor la ciclul de licenţă, pe locurile din domeniile şi programele de studii scoase la concurs, se face pe baza principiului general „opţiunea bate media” la Facultatea de Agricultură, Horticultură, Zootehnie şi Biotehnologii. La Facultatea de Medicină Veterinară se aplică principiul ,,media bate opţiunea”. Selecţia candidaţilor la studiile universitare de licență (pe domenii si programe) va fi făcută după media obţinută la bacalaureat. Candidaţii pentru programele de studii organizate într-o limba străină, vor susţine obligatoriu o probă de competenţă lingvistică notată cu admis/ respins. Rezultatele concursului de admitere, verificate şi aprobate de Comisia de Admitere a universităţii vor fi aduse la cunoştinţa celor interesaţi prin afişare la avizierele universităţii şi pe www.usamvcluj.ro. Locurile vacantate după prima sesiune de admitere vor fi scoase la concurs în 6-21 septembrie 2012.

Taxe de înscriere şi şcolarizare Taxele de înscriere sunt de 90 de lei, la toate facultăţile din cadrul USAMV, cu excepţia Facultăţii de Medicină Veterinară, la care înscrierea este 120 de lei. Pentru studiile de licenţă şi master sunt scutiţi de taxă de înscriere copiii personalului didactic în activitate, copiii orfani de cel puţin un părinte, copiii personalului auxiliar din USAMV Cluj-Napoca, o singură dată, la specializarea unde depun actele în original. Taxa de înscriere şi taxa de şcolarizare la studiile doctorale va ﬁ redusă cu 50% pentru angajaţii USAMV Cluj-Napoca.

Calendarul admiterii la USAMV • înscrierea candidaţilor la concurs se va desfăşura în perioada 16-22 iulie 2012, între orele 8.00-16.00 • susţinerea probei de competenţă lingvistică în ziua de 22 iulie 2012, între orele 8.00-13.00 • afişarea rezultatelor preliminare în ziua de 22 iulie 2012, între orele 16.00-20.00 • depunerea eventualelor contestaţii se va face în 22 iulie 2012, între orele 18.00-22.00, 23 iulie 2012, între orele 08.00-13.00 • afişarea rezultatelor finale în ziua de 24 iulie 2012, între orele 8.00-20.00 • încheierea Contractelor de studiu se va face în perioada 24–27 iulie 2012, între orele 8.00-16.00 • afişarea situaţiei contractării şi glisare în ziua de 28 iulie 2012, ora 16.00 • încheierea Contractelor de studiu în urma glisării se va face în perioada 30–31 iulie 2012, între orele 8.00-16.00 • afişarea rezultatelor finale după glisare în ziua de 31 iulie 2012, între orele 8.00-16.00 • A doua sesiune de admitere va avea loc în perioada 06-21 septembrie 2012 Studenţii admişi la învăţământul cu taxă la studii de licenţă sau master care provin din mediu rural, copiii absolvenţilor Universităţilor de Știinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, precum şi cei orfani (cu vârsta maximă de 26 ani) vor beneficia de o reducere a taxelor de şcolarizare cu 20%.

Ana Florescu

Summary ere are almost two months till the beginning of the first session of admission at the University of Agricultural Science and Veterinary Medicine (USMAV). After this session in July it will be another, in September, for the places still available at that time at the four faculties of the USMAV: Faculty of Agriculture, Faculty of Horticulture, Faculty of Animal Science and Biotechnologies and that of Veterinary Medicine. is year, the USMAV educational offer consists in a total of 1,563 places. It offers also for distance learning and low frequency 325 places.

edUcAțIe

20 de ani de instruire sănătoasă Şcoala Postliceală Dimitrie Cantemir poate conferi, după 20 de ani de experiență în pregătirea cursanților, garanția succesului profesional pentru absolvenți. Peste 4.500 de absolvenți sunt activi în domeniul sanitar sau farmaceutic datorită unității de învățământ, iar acum există conexiuni cu agenți economici externi și o suită de facilități pentru ca noi specialiști să-și poată contura un traseu profesional de succes.

Cu o evoluţie strâns corelată cu dinamica foarte mare a pieţei muncii de resort, Şcoala Postliceală Dimitrie Cantemir a atins în clipa de faţă un nivel înalt al calităţii în educaţie, având peste 4.500 de profesionişti formați în domeniul sanitar şi farmaceutic, care s-au integrat cu succes în viaţa socio – profesională. Şcoala Postliceală Dimitrie Cantemir este localizată în partea de est a municipiului Târgu-Mureş, în cel mai mare cartier al oraşului - Tudor Vladimirescu, pe str. Bodoni Sándor, nr. 3-5, în cadrul Campusului Dimitrie Cantemir. Misiunea și viziunea unității de învățământ prevăd crearea condiţiilor de acces la educaţie de calitate şi înaltă performanţă pentru tineri şi adulţi în vederea formării ca oameni şi profesionişti de carieră - integraţi în dimensiunea europeană a cerinţelor vieţii şi pieţei muncii. Serviciile oferite au la bază calitatea, performanţa, promovarea valorilor europene, egalitatea şanselor. Şcoala încurajează competiţia şi performanţa şi promovează ca valori cheie: deschiderea - către nou, în relaţiile interumane, către bunele practici europene şi pentru parteneriat - dezvoltarea personală, creşterea eficienţei şi activitate de echipă. Şcoala Postliceală Dimitrie Cantemir TârguMureş utilizează curriculum naţional pentru toate specializările existente şi de perspectivă. “Eficienţa externă a furnizorului de educaţie este indicatorul de bază al rentabilităţii investiţiei în unitatea de învăţământ. Eficienţa externă reprezintă procentul de absolvenţi care, în timp util şi în condiţii optime, reuşesc inserţia pe piaţa muncii de profil - în specializarea pentru care unitatea de învăţământ respectivă i-a şcolarizat (şi în care cursanţii au investit). Şcoala Postliceală Dimitrie Can-

temir Târgu-Mureş este caracterizată printr-o eﬁcienţă externă dintre cele mai mari în România”, explică prof. Lucian Cepoi, directorul Şcolii Postliceale “Dimitrie Cantemir” din Târgu-Mureş. De la înﬁinţare şi până în prezent, Şcoala Postliceală “Dimitrie Cantemir” din Târgu-Mureş a format peste 4.500 de profesionişti în domeniul sanitar şi farmaceutic, care s-au integrat cu succes în viaţa socio – profesională.

Istoric și perspective Şcoala Postliceală Dimitrie Cantemir Târgu-Mureş a fost înfiinţată în anul 1992 și are ca obiect de activitate organizarea de învăţământ postliceal: asistent de medicină generală, asistent medical de farmacie şi agent de turism - ghid. Dintre absolvenți, peste 10%, lucrează astăzi în spaţiul comunitar: Italia, Belgia, Spania, Germania, Portugalia, Ungaria, Franţa, etc. “Este demn de remarcat că inserţia socio - profesională a absolvenţilor unităţii noastre, între anii 1995 şi 2009, este caracterizată de un coeficient de fezabilitate de peste 0,91”, mai precizează Lucian Cepoi. Din oferta educaţională a Şcolii au făcut parte, de-a lungul celor aproape două decenii de activitate, următoarele specializări: Birotică - Secretariat, Tehnician Dentar, Administraţie şi Servicii, Administraţie Hotelieră şi Turism, Funcţionar Bancar, Asistent de Gestiune, etc. În anul 1995 a fost creată Biblioteca Serafim Duicu. Dezvoltarea continuă a bibliotecii face ca în clipa de faţă fondul de carte de specialitate să depăşească 10.000 de titluri corelate cu planurile de învăţământ şi programele analitice pe dis-

cipline specifice specializărilor în care Şcoala este furnizor de educaţie. “Primele Autorizări ale Şcolii au fost obţinute între anii 1999 şi 2001, iar din data de 18.12.2009, Şcoala Postliceală Dimitrie Cantemir TârguMureş este unitate de învăţământ acreditată, făcând parte din sistemul naţional de învăţământ (O.M. 6207 / 18.12.2009). În anul 1996 a fost înfiinţată specializarea Asistent Medical de Farmacie, iar din 1999 Şcoala conţine în oferta educaţională şi specializarea Asistent Medical Generalist. Din 2002 Şcoala Postliceală Dimitrie Cantemir îşi desfăşoară activitatea în cadrul Campusului Dimitrie Cantemir, alături de Universitatea cu acelaşi nume. Sălile de curs, laboratoarele şi cabinetele de specialitate beneficiind de dotare materială generală şi de specialitate la standarde europene, Biblioteca Serafim Duicu şi Căminul Junior reprezintă atributele unui învăţământ european de excepţie”, sintetizează directorul Lucian Cepoi. Proiectul de Dezvoltare al Şcolii prevede pentru anii care vor urma creşterea continuă a calităţii educaţionale, permanenta modernizare a dotării materiale de specialitate, dezvoltarea continuă a bazei materiale generale, construcţia de noi clădiri, laboratoare şi cabinete de specialitate. Prin atingerea indicatorilor specifici, strategia Şcolii doreşte transformarea bibliotecii în Centru de Informare şi Documentare. Vor fi stabilite noi parteneriate educţionale şi de interes comunitar cu unităţi administrative europene, şcoli similare din ţară şi comunitatea europeană, iar oferta educaţională a Şcolii va cuprinde noi specializări - mereu în corelaţie cu cerinţele reale ale pieţei muncii naţionale şi europene.

Summary e Postliceal School “dimitrie cantemir” can offer, after twenty years of educational experience, a strong chance for the proffesional succes of its graduates. Over 4500 of them are now active in the medical and pharmaceutical system, and there are now connexions with some economic agents and several facilities so that new specialists can have a succesful career in field. e vision and the mission assumed by this school is to provide performant conditions and high standard education for young and adults, so they can be integrated and succesfully respond to the demands of the actual work market.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

EDUCAțIE Oferta educațională PROFIL MEDICAL •Specializarea: Asistent medical generalist •Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică •Calificarea profesională: Asistent medical generalist •Nivelul: 3 avansat •Forma de învăţământ: la zi •Durata studiilor: 3 ani •Taxa de înscriere: 60 RON •Taxa de şcolarizare: 1.440 RON / an, achitabilă în 6 rate - prima rată se achită la momentul înscrierii. •Oportunităţi de plasament pe piaţa muncii: cadru medical în reţeaua sanitară de stat şi particulară, clinici, laboratoare, specializare în obstetrică - ginecologie, chirurgie, interne ATI, paramedici, etc. * La toate specializările Şcolii Postliceale nu este necesară diploma de bacalaureat, ci un certificat de absolvire a XII clase. PROFIL MEDICAL •Specializarea: Asistent medical de farmacie •Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică •Calificarea profesională: Asistent medical de farmacie •Nivelul: 3 avansat •Forma de învăţământ: la zi •Durata studiilor: 3 ani •Taxa de înscriere: 60 RON •Taxa de şcolarizare: 1.440 RON / an, achitabilă în 6 rate - prima rată se achită la momentul înscrierii. •Oportunităţi de plasament pe piaţa muncii: titular de punct farmaceutic, coordonator activitate producţie sau desfacere a produselor medicamentoase în farmacii cu circuit închis şi deschis, operator până la şef de depozit de produse farmaceutice * La toate specializările Şcolii Postliceale nu este necesară diploma de bacalaureat, ci un certificat de absolvire a XII clase. PROFIL TURISM •Specializarea: Agent de turism - ghid •Domeniul: Turism •Calificarea profesională: Agent de turism - ghid •Nivelul: 3 avansat •Forma de învăţământ: la zi •Durata studiilor: 2 ani •Taxa de înscriere: 60 RON •Taxa de şcolarizare: 1.440 RON / an, achitabilă în 6 rate - prima rată se achită la momentul înscrierii. •Oportunităţi de plasament pe piaţa muncii: conducere, coordonare şi administrare în cadrul agenţiei de turism, organizator turism, dealer servicii turistice, tour - operator, agent de marketing şi publicitate în turism, manager în turism (Şcoala acordă suportul logistic necesare obţinerii Brevetului de manager în turism.) * La toate specializările Şcolii Postliceale nu este necesară diploma de bacalaureat, ci un certificat de absolvire a XII clase.

“În vederea promovării absolvenţilor noştri, atât în ţară cât şi în străinătate, Şcoala Postliceală “Dimitrie Cantemir” din Târgu-Mureş colaborează numai cu firme de plasament din Uniunea Europeană acreditate de guvernele ţărilor de origine, ceea ce asigură deplină credibilitate şi nu există costuri suplimentare, ascunse. Aceste firme, cu variaţii de la caz la caz, se implică în mod profesional în facilitarea procesului de adaptare a absolvenţilor, la noile condiţii socio-profesionale, reîntregirea familiei şi la nevoie, obţinerea cetăţeniei, asistenţă în integrarea socială, adaptarea la obiceiurile culturale, continuarea cursurilor de limbă străină, adaptarea la situaţia de a fi singur, într-o ţără străina, fără familie, fără prieteni, etc. Contractele se semnează pe perioade de trei, şase, 12 luni, cu posibilitate de prelungire, având asigurate cazarea şi masa. Pentru a avea un feedback perfect obiectiv a acestei promovări, păstrăm o strânsa legătură cu absolvenţii plecaţi în ţările Uniunii Europene, inclusiv cu angajatorii lor, atât de stat, cât şi privaţi. Pentru absolvenţii noştri care decid să se alăture sistemului de sănătate din România, încercăm să obţinem un feedback, de la unităţile unde cursanţii noştri îşi desfăşoara stagiu clinic, prin întâlnire de lucru cu aceştia, încercând să obţinem de la ei un feedback foarte specializat. Coroborând toate aceste informaţii, şcoala noastră încearcă corelarea permanentă a programului de studiu cu necesităţile şi cerinţele teoretice şi practice ale celor mai în măsura să definească aceste cerinţe, unităţile, instituţiile şi agenţii economici de spe-

cialitate, anagajatorii de stat şi privaţi din ţară şi străinătate) prin adăugarea în programa şcolară – pe lângă curriculum naţional – a unor module de specialitate, de aprofundare sau extindere, sub forma de CDS-uri sau cursuri de formare, perfecţionare şi specializare”, explică managerul Lucian Cepoi, rețeta succesului extern pentru absolvenți.

Strategie integrată Şcoala dispune în 2012 de un complex de resurse materiale şi umane care asigură condiţiile necesare unui nivel optim de instruire teoretică și aplicativă. “Pe tot parcursul dezvoltării unităţii noastre de învăţământ am avut ca prioritate, asigurarea personalului didactic competent şi a bazei materiale necesare atingerii obiectivelor legate de instruirea teoretică şi practică şi formării profesionale permanent corelate cu nevoile reale ale pieţei muncii interne şi externe. Personalul didactic al Şcolii este reprezentat de cadre didactice foarte bine definite din punct de vedere profesional, fapt reflectat de rezultatele foarte bune ale absolvenţilor școlii. Baza materială, conformă cu normele europene şi standardele naţionale de specialitate, utilizată în sălile de curs şi laboratoare, permite un grad optim de educaţie teoretică şi instruire practică, această din urmă efectuându-se şi în instituţii / unităţi / agenţi economici de profil (Spitalul Clinic Judeţean Mureş, Spital Clinic de Urgenţă Mureş, S.M.U.R.D., farmacii, puncte farmaceutice şi depozite farmaceutice, agentii de turism, etc.)”, mai de-

Înscrieri: În fiecare an înscrierile vor avea loc între: 11 iulie - 31 iulie și 1 septembrie - 15 septembrie, între orele 10 – 17, de luni până vineri. Documentele necesare înscrierii / înmatriculării: diplomă de bacalaureat (original) sau adeverinţă (certificat de absolvire) a liceului, certificat de naştere (original), certificat de căsătorie (original), carte de identitate, adeverinţă de la medicul de familie din care rezultă starea de sănătate a candidatului (valabilitate 5 zile). Taxa de înscriere este de 60 RON, iar taxa de şcolarizare este de 1.440 RON / an, achitabilă în 6 rate - prima rată se achită la momentul înscrierii. Elevii cu situaţii financiare precare pot depune la secretariat, cererea de bursă socială anexând documentele doveditoare (pensie de urmaş, cupon de pensii pentru elevii susţinuţi financiar, etc.). Taxa anuală de şcolarizare include toate adeverinţele, documentele, situaţiile, etc., aşadar nu există, pe parcursul anului şcolar, alte taxe suplimentare.

EDUCAțIE

Facilităţi oferite cursanţilor

taliază Lucian Cepoi. Simbol al culturii şi spiritualităţii mureşene, Campusul Dimitrie Cantemir este o structură modernă, capabilă să ofere condiţii excelente pentru activităţile ştiinţifice şi educative. Prin modernizarea permanentă, designul ergonomic, locaţia şi permanenta dezvoltare a dotării de specialitate, Campusul asigură condiţii optime de instruire şi recreere a elevilor, devenind un habitat educaţional complet şi complex la standarde europene şi internaţionale. Campusul este gazda zilnică a comunităţii elevilor, a activităţilor didactice educaţionale şi culturale. Sălile de curs, laboratoarele, cabinetele şi biblioteca oferă spaţiul corespunzător şi adecvat activităţilor ştiinţifice, elevii beneficiind de un cadru relaxant, funcțional, curat, special conceput pentru a facilita procesul educativ. Biblioteca Serafim Duicu este un suport real pentru procesul de învăţământ şi pentru cercetare, reprezintă un centru de circulaţie activă a informaţiei, atât în interiorul instituţiei, cât şi în cadrul spaţiului educaţional extern. Instrument de colaborare interactivă, naţională şi internaţională cu instituţii similare, biblioteca este un instrument de formare şi desăvârşire nu numai profesională cât şi culturală - pentru elevi şi profesori. Oferta educaţională a Şcolii este rezultatul coroborării informaţiilor de profil ale pieţei muncii cu

datele furnizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş, Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă, Institutul Judeţean şi Naţional de Statistică şi cu rezultatele studiilor de piaţa muncii (comandate de către Şcoala şi realizate de către firme specializate). Oferta educaţională a Şcolii este permanent corelată cu Planurile Regional şi Local de Acţiuni în Învăţământ, cu Strategia de Dezvoltare economico - socială a Consiliului Judeţean Mureş, cu Strategia Managerială a Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş şi cu Strategia de reformă sanitară naţională şi locală pentru a răspunde cerinţelor manifestate pe piaţa locurilor de muncă din judeţ şi ţară. “Pentru extinderea aplicabilităţii ofertei educaţionale la nivelul pieţei Uniunii Europene sunt studiate sursele ce reflectă situaţia şi dinamica pieţelor muncii europene - capabile de a asimila forţa de muncă specializată din România”, a încheiat Lucian Cepoi. Activitatea şcolară se desfăşoară în două schimburi, între orele 8:00 - 20:00, de luni până vineri inclusiv. Activitatea aplicativă, stagiile de instruire practică, se desfăşoară în conformitate cu legislaţia şi normativele în vigoare, în cadrul clinicilor, farmaciilor, S.M.U.R.D., laboratoarelor, unităţi ş instituţii de profil.

Cursuri de formare: Centrul de formare Dimitrie Cantemir Tîrgu-Mureş funcţionează, începând cu anul 2011, în baza parteneriatului dintre Şcoala Postliceală Dimitrie Cantemir Tîrgu-Mureş şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş. Centrul de formare Dimitrie Cantemir Tîrgu-Mureş organizează, sub egida Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor, cursuri de formare profesională, cursuri de specializare şi cursuri de perfecţionare - în specializări mult solicitate pe piaţa forţei de muncă din ţară şi străinătate. În conformitate cu legislaţia şi normativele în vigoare, cursurile de formare, perfecţionare şi specializare oferă absolvenţilor competenţele necesare şi dreptul legal de a practica meseriile / specializările standardizate conform Codului Ocupaţiilor din România. Înscrierile, cursurile (teoretice şi aplicative) se desfăşoară la sediul Centrului de formare Dimitrie Cantemir din cadrul Campusului Dimitrie Cantemir. Diplomele obţinute sunt eliberate de Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării. Tineretului şi Sportului - având recunoaştere naţională şi europeană. Cursuri de formare organizate: asistent manager - durata: 128 ore, taxa: 690 RON; formare de formatori - durata: 128 ore, taxa: 690 lei; comunicare în limba germană / franceză / italiană - durata: 120 ore, taxa: 450 lei - ﬁecare nivel (bază, perfecționare, specializare); manager în activitatea de turism - durata: 240 ore, taxa: 690 lei; îngrijitoare de copii - durata: 158 ore, taxa: 690 lei; îngrijitoare de bătrâni - durata: 257 ore, taxa: 690 lei; maseur - durata: 380 ore, taxa: 890 lei.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

• Şcoala Postliceală Dimitrie Cantemir are colaborări cu parteneri din toate ţările Uniunii Europene pentru asigurarea locurilor de muncă • La absolvirea studiilor se facilitează obţinerea de contracte de muncă în străinătate cu salariu de 2.000 - 2.500 Euro / lună + cazare şi masă • Pentru următorii 5 ani prin aceste parteneriate, Şcoala pune la dispoziţie viitorilor absolvenţi 1.650 locuri de muncă pentru Asistenţi Medicali Generalişti şi 980 locuri de muncă pentru absolvenţii de Asistenţi Medicali de Farmacie • Cursurile se predau prin intermediul sistemului multimedia, folosind metode interactive centrate pe elevi • Cursurile sunt postate pe site-ul Scolii • Relaţia profesor / elev este una cordială de permanentă colaborare • Elevii sunt implicaţi în toate activităţile inclusiv în luarea deciziilor majore ale conducerii Şcolii • Promovarea faţă de agenţii economici de profil în vederea angajării în ţară şi Uniunea Europeană • Burse sociale acordate cursanţilor cu situaţii financiare precare • Posibilităţi de cazare în căminul studenţesc dotat la standarde europene cu mobilier modern, grup sanitar propriu, încălzire centrală • Participarea la schimburi de experienţă, parteneriate, cursuri conexe de formare profesională, activităţi suplimentare benevole, voluntariate, summer school - intermediate / stipendiate de Şcoală • Accesul permanent la Biblioteca Serafim Duicu, la bazele de date ale acesteia şi Centrul de Documentare şi Informare • Participarea gratuită la sesiunile şi simpozioanele organizate de Şcoală • Acces permanent la Cabinetul de Consiliere, Psihoterapie, Orientare Profesională şi Informare educaţională şi vocaţională • Acces permanent la internet • Participarea la concursuri sportive, campionate de fotbal, volei, şah, etc., cu premii oferite de Şcoală • Burse sociale se acorda elevilor cu situaţii financiare precare. Anual, Şcoala utilizează un procent de 3-5% din excedentul financiar pentru acordarea de burse sociale - adică aproximativ 20 de burse anuale

afaceri

Renaşterea Broker cluj Dacă în perioada ei de glorie, prin 2006, Broker Cluj era comparată cu uriașele SIF-uri, având o valoare de piață de peste 150 de milioane euro, criza economică și tensiunile la nivel de management au îndoit destul de serios compania clujeană. Redobândirea strălucirii de altădată este însă țelul noii conduceri a celei mai mari case de brokeraj din România, dacă luăm în calcul valoarea capitalului social și a capitalurilor proprii. Grigore Chiș, directorul general, face echipă bună cu Mihai Buliga, președinte al Consiliului de Administrație, și rezultatele încep deja să se vadă. Ce strategie au aceștia?

Broker Cluj (BRK) a obţinut în primele trei luni ale anului 2012 un profit net de 4,25 milioane de lei (aproape un milion de euro), în creştere cu 86% faţă de intervalul similar din 2011, potrivit raportărilor lunare publicate de companie. Avansul profitului s-a datorat cel mai probabil lichidării unor active din portofoliu, în condiţiile în care volumul de acţiuni intermediate de societate nu s-a majorat. De altfel, chiar Grigore Chiș, directorul general, a declarat recent că firma nu a revenit pe profit din activitatea operaţională şi că acest lucru se va întâmpla cel mai probabil din a doua parte a anului curent.

Noua strategie De unde atâta optimism din partea directorului general al Broker Cluj? Foarte simplu. Compania mizează tot mai mult pe clienții care au evoluat. Iniţial, SSIFurile au fost construite pentru a deservi grupurile mari de acţionari, celebrii cuponari. Broker Cluj s-a dezvoltat de-a lungul anilor pentru acest tip de clienţi, cu o structură teritorială vastă şi sute de angajaţi. Azi, după restructurare, au rămas în picioare doar agenţiile proﬁtabile: Iaşi, Botoşani, Suceava, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Timişoara, la care se adaugă Sucursala Bucureşti şi sediul central de la Cluj. Toate cu mai puţin de 100 de angajaţi. Apoi, conducerea companiei a pus la punct o strategie din mai mulți pași pentru re-

Pe creştere În Topul caselor de Brokeraj cu cele mai multe rulaje pe segmentul acţiuni şi Unităţi de fond de la Bursa de Valori din luna aprilie 2012, Broker s-a situat pe locul 6, cu o valoare a tranzacțiilor de 42,8 milioane lei, reprezentând 4,53% din totalul tranzacțiilor. La 31 martie 2012 Broker cluj avea active în gestionare în valoare de 83,4 milioane lei (19,3 milioane euro), în creştere cu 15,7% faţă de începutul anului, când valoarea activelor se cifra la 72,08 milioane lei (16,8 milioane euro). creşterea valorii activelor s-a datorat în principal evoluţiei pozitive a bursei din acest debut de an, în condiţiile în care o mare parte din activele deţinute de Broker cluj sunt acţiuni listate pe bursă. De la începutul anului principalii indici ai BVB au consemnat aprecieri importante, de 22% pe indicele BeT şi de 24% pe indicele BeT-fi.

lansarea afacerilor. Întâi, Broker a achiziţionat anul trecut de la o firmă din India un soft de administrare care va da posibilitatea clienţilor de a-şi administra într-un singur cont toate investiţiile. "Un proiect foarte valoros pentru noi, softul va fi pus în funcțiune într-un termen extrem de scurt. Suntem aproape gata de lansare. În premieră în România, clienţii noștri vor avea un singur portofoliu atât pentru acţiunile de pe bursă, cât şi pentru cele internaţionale şi un singur management al cash-ului pentru toate instrumentele de investiţii. Ei vor putea tranzacționa acțiuni pe principalele burse ale lumii!", a conchis Chiş. În opinia sa, casele de brokeraj din România trebuie să țină pasul cu vremurile, dacă vor să rămână în picioare. “În ultimii ani, comisioanele de tranzacționare au scăzut constant, din cauza crizei și a pieței tot mai concurențiale. Dacă în urmă cu 4-5 ani, un intermediar câștiga chiar 2% la o tranzacție, azi comisionul e undeva pe la 0,3 %. E limpede că foarte puține SSIF-uri trăiesc din aceste comisioane. Noi suntem pregătiți pentru viitor. Vremurile noi înseamnă globalizare, clienți super-informați și super-educați. Prin această nouă platformă a noastră, clienții vor avea posibilitatea de a cumpăra acțiuni la companii uriașe din lume, cum ar fi Apple, Coca-Cola, Samsung, Toyota, General Motors etc. Deși câștigurile vor fi mai mici, aceste companii listate atrag tocmai prin siguranța și stabilitatea lor. Una e să îi recomand unui client să cumpere acțiuni la Apple, pentru că o să crească puțin în urma lansării unui nou superprodus, decât să-i recomand acțiuni mai riscante la nu știu ce fabrică din România, de care n-a auzit nimeni!” explică Grigore Chiș. O altă noutate din strategia Broker Cluj sunt serviciile adiacente serviciului de tranzacționare clasic, cum ar

fi împrumuturile pentru clienți. Mai exact, pentru clienții Broker, decontarea tranzacțiilor va fi făcută la 20 de zile lucrătoare, și nu la trei zile, cum este în prezent. Pe baza unui contract sau a unei anexe la contract, clientul va gira cu portofoliul său suma pe care o are de achitat, iar Broker va suporta costurile respective acordându-i clientului un răgaz de 20 de zile. Al treilea pas al strategiei, nu neapărat în această ordine, este lansarea unor produse noi, produse structurate în special. În fine, compania mizează mult mai mult pe interactivitate cu potenţialii clienţi şi va organiza diverse conferinţe de specialitate în parteneriat cu Bursa de Valori Bucureşti şi Sibex, la care vor fi invitaţi şi studenţi interesaţi de piaţa de capital.

Alin Bolbos

afaceri Suntem prima casă de brokeraj din România care face pasul profesionist spre globalizare. Nimeni altcineva nu oferă clientului posibilitatea de a avea un singur portofoliu pentru tranzacțiile interne și cele internaționale și un singur cash management. Concurența oferă doar un link. Imaginați-vă un magazin. Într-o cameră găsești anumite produse, dacă întrebi unde sunt celelalte, vânzătorul te trimite afară din magazin, unde trebuie să faci niște formalități, iar apoi marfa o găsești în altă direcție. Aceasta e diferența între noi şi concurenţă! Grigore Chiș, director general SSIF Broker SA

Surpriza Turbo – Dow Jones Dar omul care cunoaște cel mai bine noile produse și servicii ale Broker Cluj este cel care se va ocupa de transpunerea lor în realitate, adică Darie Moldovan – specialist în produse noi și Market Making. „Coordonez aceste două activități pentru Broker Cluj. Market Making, o activitate pe care am început-o de vreun an încoace, înseamnă crearea de lichiditate în piață, în sensul în care un Market Maker, în orice moment al pieței are cotații de vânzare-cumpărare pe un anumit instrument financiar (acțiuni, derivate, obligațiuni). Market Maker-ul are rolul de a da încredere în instrumentul respectiv potențialului investitor. Dacă tu, ca investitor, știi că un instrument are în spate un Market Maker atunci ai mai multă încredere să-l tranzacționezi, pentru că știi că la fel de ușor precum l-ai cumpărat ai șanse mari să-l și vinzi, în profit. Nu sunt mulți Market Makeri în România, e o activitate la începuturi la noi, dar în creștere. Acesta câștigă din mici diferențe de preț, își anulează mereu riscul pe o altă piață, ori își asumă riscul pe aceeași piață, mergând cu un profit mai mic, dar căutând un rulaj mare. Eu am fost inițiatorul acestei activități la Broker Cluj. Evident, după ce am stabilit un

mod de lucru, preia altcineva acest instrument, eu urmând să caut instrumente/ oportunități noi. E adevărat, nu toate încercările ce le-am avut au mers bine. Dar, important e să avem idei noi și să încercăm” povestește Darie Moldovan, unul dintre cei mai experimentați oameni din piața de capital românească. Marea provocare pentru el este însă transpunerea în practică a produselor noi ale companiei. “Trebuie să facem o distincție între produse și servicii. Când vorbim de un instrument ﬁnanciar pe care-l dezvoltăm noi, îl importăm, îl introducem pe piață – acela îl numim produs, iar o platformă de tranzacționare nouă, un sistem mai relaxat de decontare – acestea sunt servicii. Și atunci, produsele acestea noi sunt strict legate de activitatea de Market Making. Nu e destul să denumești un produs, trebuie să creezi piață și lichiditate pentru el. Pe partea de servicii – platforma de tranzacționare e foarte importantă pentru clienții noștri. Pentru un investitor/speculator e atractiv să aibă toate instrumentele în același soft și ecran. Platforma noastră se numește Multi-Market – pentru că se conectează la mai multe piețe deodată, și Multi Asset –

Summary if , in its time of glory, Broker Sa cluj was compared with the huge Sifs, having a market value of 150 millions euros, the economic crisis and the tensions at the managerial level “bent” pretty seriously the company. e new leading team is willing to regain “the old shinning” status of the bigest broker house in romania, if we take into consideration the social capital and its own capitals. Grigore chiş, the General Manager, is collborating very well with Mihai Buliga, President of the administration council, and the results can already be seen.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

asset în sensul de instrument – adică pot avea în același loc și acțiuni și contracte futures și produse structurate. Multi Market, Multi Asset. E ceva care va fi perceput foarte favorabil de investitori” crede Darie Moldovan. De asemenea, specialistul Broker Cluj crede în atractivitatea serviciului T+20, adică decontarea întârziată a tranzacțiilor anunțată și de directorul general Grigore Chiș. Foarte optimist este Darie Moldovan când vine vorba despre viitoarele produse structurate pe care le va oferi compania clujeană. “Produsele structurate sunt niște instrumente financiare construite de o firmă emitentă pe baza altor instrumente financiare. De exemplu, există deja produse pe piața românească având la bază aur, petrol, sau indicele german DAX. Cumpărând acest instrument, nu cumperi produsul în sine, adică aur, petrol – ci câștigi sau pierzi din valorizarea sau devalorizarea prețului acestora. Până acum pentru acestea aveam doar contracte futures, cu scadență la două luni, de exemplu, deci foarte perisabile. Produsul nostru structurat se va numi Turbo și va avea la bază indicele Dow Jones, probabil cel mai cunoscut indice bursier, reprezentativ pe piața americană. Turbo va fi destinat în special speculatorilor, care-și doresc câștig mare, cu riscul aferent. Poate fi însă și o investiție de portofoliu, pe termen mai lung” povestește Darie Moldovan despre surpriza pregătită clienților Broker. Dar surprizele vor fi mult mai multe, însă coordonatorul produselor noi de la Broker crede că e prea devreme pentru a fi devoalate: ”într-o fază următoare, intenționăm să lansăm și alte produse structurate, care pot să aibă ca activ suport acțiuni, mărfuri, monede. Nu putem spune mai multe acum, dar clienții noștri se vor bucura în curând!”.

infrAstructură

Apă potabilă şi canalizare la standarde europene de la AQUASERV Conducerea SC Compania AQUASERV SA a semnat miercuri, 18 aprilie, un contract de credit în valoare de 11,4 milioane de euro cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare - BERD, împrumut acordat pe o perioadă de 15 ani, cu un termen de graţie de patru ani. Ceremonia a fost găzduită de sala de şedinţe a Primăriei Târgu-Mureş, iar banii contractaţi de la BERD sunt necesari pentru a acoperi coﬁnanţarea de 10,32 la sută, care revine operatorului regional AQUASERV, din valoarea totală de 110,8 milioane de euro a proiectului “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş”, coﬁnanţat din Fondul de Coeziune. „Pentru Târgu-Mureş înseamnă o reabilitare şi o extindere a reţelei de apă şi canalizare care va avea 63 de kilometri. Pentru judeţul Mureş, proiectul înseamnă reabilitarea magistralei Sărmaşu - Târgu-Mureş, de o lungime de aproximativ 46 de kilometri, o magistrală nouă care o să deservească Valea Nirajului cu uzina de apă nouă de la Miercurea Nirajului de o lungime de 33 de kilometri şi o conductă care o să deservească Pănet şi Band, de 20 de kilometri lungime”, a declarat inginerul Sergiu Horobeţ, directorul general al SC Compania AQUASERV SA. „Lucrările trebuie să se termine la sfârşitul anului 2015”, a completat inginerul Sergiu Horobeţ.

Parteneriat BERD AQUASERV Directorul BERD România, Claudia Pendred, a subliniat excelenta colaborare existentă în ultimii 17 ani între instituţia pe care o reprezintă şi SC Compania AQUASERV SA. “Îmi face plăcere să ﬁu astăzi aici cu ocazia semnării acestui acord de împrumut. Aceasta reprezintă de fapt a treia cooperare cu Compania AQUASERV, al treilea îm-

Aria de acoperire a proiectului Localităţi: Târgu-Mureş Luduş Târnăveni Sighişoara Reghin Iernut Cristuru Secuiesc

23,2 milioane euro 18,4 milioane euro 13,7 milioane euro 10,8 milioane euro 10,7 milioane euro 7,7 milioane euro 4 milioane euro

Aducţiuni: Voiniceni - Sărmaşu 11,8 milioane euro Valea Nirajului 7,2 milioane euro Pănet - Band 2,3 milioane euro

prumut către companie începând cu 1995. Acest acord de finanţare către AQUASERV este format din două tranşe. Una reprezintă cofinanţarea proiectului finanţat din Fondul de Coeziune, în valoare de 11,4 milioane de euro, care va finanţa extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare în judeţ, iar a doua tranşă, de 4,5 milioane de euro, reprezintă refinanţarea actualului împrumut care cofinanţează proiectul ISPA, evident în condiţii mai avantajoase, inclusiv ridicarea garanţiei municipalităţii”, a precizat Claudia Pendred.

Dobândă avantajoasă Managerul financiar al SC Compania AQUASERV SA, Elek Takacs, a explicat că în ceea ce priveşte nivelul dobânzii, aceasta este mai mică cu 1 la sută decât cea practicată în vechiul împrumut contractat de la BERD. “Dobânda este la nivelul pieţei, este referinţă la Euribor, în funcţie de fluctuaţia Robor pe piaţa europeană va fluctua şi la noi dobânda şi faţă de împrumutul vechi care se refinanţează în acest nou contract, dobânda a scăzut cu peste un punct procentual, deci sunt condiţii avantajoase pentru regiune”, a subliniat Elek Takacs.

Bani şi pentru Staţia de Epurare Târgu-Mureş O zi mai târziu, joi, 19 aprilie, conducerea SC Compania AQUASERV SA a semnat contractul de lucrări cu obiec-

tul „Reabilitarea Staţiei de Epurare - linia nămolului Târgu-Mureş” din cadrul proiectului “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş”, cu ﬁrma asocierea Sociedad Anonima, de Obras y Servicios - Copasa - Ain Active S.L. - SC Lasprom SRL, autoritatea contractantă ﬁind SC Compania AQUASERV SA Târgu-Mureş. Au fost prezenţi la eveniment, Aurel Lazăr (SC Lasprom SRL), Maria Concepcion Diaz de Bustamante Calbello (AIN Active SL Spania), Ciprian Butnăraşu (Copasa), Andres Martinez Gonzales (director Sociedad Anonima, de Obras y Servicios - Copasa, Spania), ingineri Sergiu Horobeţ (director general SC Compania AQUASERV SA) şi inginer Csaba Bauer (manager Ape Uzate, SC Compania AQUASERV SA). “Contractul va avea o durată de 32 luni de la data începerii, cu o valoare maximă plătibilă de 28.066.726,07 de lei, la care se adaugă TVA, conform legislaţiei în vigoare”, a explicat directorul AQUASERV, inginerul Sergiu Horobeţ.

infrAstructură Principalele lucrări în cadrul proiectului:

Circa 300.000 de beneficiari Proiectul reprezintă cea mai importantă investiţie de până acum din judeţul Mureş în domeniul serviciilor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare. Finanţarea europeană, de care vor beneficia aproximativ 300.000 de oameni, urmează să contribuie la creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare - epurare, până la nivelul celor din Uniunea Europeană. „Proiectul este deosebit de important pentru Mureş, n-a existat până acum în judeţ o aplicaţie de această talie, e vorba de aproape 111 milioane de euro care vor fi investiţi în extinderea sistemelor de apă şi canalizare, reabilitarea celor existente, modernizarea unor uzine de apă, construirea uneia noi, construirea unei staţii de epurare noi şi reabilitarea unor staţii de epurare existente”, a declarat inginerul Sergiu Horobeţ, director general al SC Compania AQUASERV SA.

De unde vin banii? sursa de ﬁnanţare Fondul de coeziune UE Buget de stat Împrumut operator Bugete locale total

Procent 76,23% 11,66% 10,32% 1,79% 100,00%

Primul contract de lucrări, semnat De asemenea, ca urmare a semnării contractului de ﬁnanţare pentru proiectul referitor la “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş”, coﬁnanţat din Fondul de Coeziune, a fost orga-

suma (euro) 84.518.530 12.926.364 11.442.000 1.988.671 110.875.965 nizată procedura de achiziţie publică pentru adjudecarea primului contract de lucrări din cadrul proiectului. În urma ﬁnalizării acesteia, la sediul SC Compania AQUASERV SA Târgu-Mureş a avut loc în data de 28 martie 2012 semnarea contractului de lucrări ce are ca obiect „Reabilitare şi extindere fază terţiară pentru Staţia de Epurare Reghin” cu ﬁrma Passavant Roediger GmbH

summary e managing team of AQuAsErV sA company has signed a credit contract of 11,4 millions euros with BErD, credit offered for 15 years. e ceremony was hosted by the meeting room of the targu-Mures city Hall. e money contracted from BErD are necessary to cover the 10.32 percent of co-financing, the part of the regional operator AQuAsErV, from the 110,8 millions euros of the project “ e extend and rehabilitation of the water infrastructure and used water in the county of Mures”, financed from the cohesion fond.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

târgu-Mureş - Reabilitarea staţiei de epurare - linia nămolului; - Reabilitarea/extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi a sistemului de canalizare, staţii de pompare apă potabilă, staţii de pompare ape uzate şi conducte de refulare, sistem SCADA la nivelul ariei de operare. reghin - Reabilitare şi extindere faza terţiară pentru staţie de epurare; - Extinderea reţelei de canalizare, staţii de pompare ape uzate şi conducte de refulare. târnăveni - Reabilitarea staţiei de tratare a apei; - Extinderea reţelei de canalizare, staţii de pompare apă uzată şi conducte de refulare; - Reabilitarea staţiei de epurare. Luduş - Construirea unei noi staţii de epurare; - Reabilitarea staţiei de tratare a apei, extindere sisteme de alimentare cu apă potabilă şi sisteme de canalizare, staţii de pompare apă potabilă, staţii de pompare ape uzate şi conducte de refulare. iernut - Reabilitarea staţiei de epurare; - Reabilitarea staţiei de tratare a apei; - Extinderea sistemului de alimentare cu apă, extinderea sistemului de canalizare menajer, construcţie staţii de pompare apă uzată şi conducte de refulare. sighişoara - Reabilitarea staţiei de tratare a apei; - Reabilitare conducte de aducţiune, extindere reţele de apă potabilă şi canalizare, staţii de pompare apă potabilă, staţii de pompare apă uzată şi conducte de refulare. cristuru secuiesc - Reabilitarea staţiei de tratare a apei; - Extinderea sistemului de canalizare şi construcţie staţii de pompare apă uzată şi conducte de refulare. Miercurea niraj - Captare şi staţie de tratare a apei. Aducţiune Voiniceni - sărmaşu - Reabilitarea conductei de aducţiune, staţii de pompare şi rezervoare apă potabilă. Band - Pănet - Construcţie conductă de aducţiune, staţii de pompare, rezervor apă potabilă. Valea nirajului - Conductă de aducţiune. din Germania. “Autoritatea contractantă este SC Compania AQUASERV SA Târgu-Mureş. Contractul are o durată de 36 luni de la data începerii lucrărilor şi o valoare maximă plătibilă a contractului de 22.978.010,06 lei la care se adaugă TVA, conform legislaţiei în vigoare”, a subliniat inginerul Sergiu Horobeţ. La eveniment au participat reprezentanţii ﬁrmei câştigătoare a licitaţiei internaţionale şi conducerea SC Compania AQUASERV SA Târgu-Mureş.

Alex TOTH

old business

Drama naționalizării minelor de aur Comuniștii au confiscat ”băile” de aur din Munții Apuseni într-o manieră la fel de cumplită ca și cea în care au făcut colectivizarea. La 70 de ani de la drama confiscării aurului scos din străfundurile pământului, localnicii sunt de părere că doar repornirea minelor de aur poate îndepărta spectrul sărăciei care s-a cuibărit în Munții Apuseni. nenumărate peripeții până când a ajuns în Dobrogea. Acolo, una dintre fiicele sale lucra ca asistentă medicală. Aceasta l-a ascuns într-un loc în care nu le-ar fi venit niciodată în minte securiștilor să îl caute: într-un lagăr de deținuți politici. Fiica lui Gheorghe Jurca îi îngrijea pe acești deținuți, care lucrau la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Mai mult de un an, Gheorghe Jurca a lucrat, la rândul său, la construirea canalului. Apoi, cu credința că lucrurile s-au mai liniștit, a decis să se întoarcă acasă. Ajuns în Gura Cornii, el a fost rapid depistat de securiști. A fost ridicat și

Încă din primele săptămâni de după instaurarea regimului comunist, una dintre țintele predilecte ale celor care serveau noul regim a fost combaterea „burghezilor” care dețineau mine de aur. Tragedia produsă este comparabilă, ca intensitate, cu cea provocată de colectivizarea pământurilor agricole. Însă puține pagini s-au scris despre drama oamenilor care și-au văzut conﬁscată agoniseala de o viață. Mulți dintre locuitorii Apusenilor au pierit uciși în beciurile Securității. Alții au fost torturați cu cruzime și au trecut prin temnițele comuniste.

său de o viață și asociatul la mina de aur din Almașu Mare era baciul Andreica. „Într-o noapte, un detașament de Securitate a venit în Valea Cornii. Au coborât militari înarmați dintr-o dubă neagră și l-au luat pe baciul Andreica. L-au dus la Securitatea din Abrud, unde l-au torturat cu cruzime, ca să le spună unde și-a ascuns aurul. Securiștii iau percheziționat locuința. Au demontat inclusiv pragurile de la uși. Pe baciul Andreica l-au băgat și l-au ținut, în plină iarnă, într-un butoi cu apă rece, în care turnau gheață”, spune Gheorghe Petrov. După mai multe zile

Blestemul

4,2 miliarde de dolari va ﬁ contribuția direct în economia României a proiectului

Peste satele de pe Valea Arieșului, comunismul a căzut ca un blestem. Reprezentanții noului regim au început să îi vâneze pe cei care dețineau acțiuni la minele de aur, la „băile” private. Miza nu era doar conﬁscarea minelor care asigurau traiul pentru miile de familii de „băieși”, ci și conﬁscarea aurului adunat de aceștia. Generații întregi de mineri au adunat, gram cu gram, prețiosul praf galben, pe care îl păstrau ca o asigurare împotriva primejdiilor viitorului. Iar norii care se adunau în acele zile de după război deasupra Munților Apuseni erau negri cum nu se mai văzuseră încă de pe vremea răscoalei lui Horea. Istoricul Gheorghe Petrov, de la Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei și de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului, își amintește tragedia care i-a lovit familia. „Eram copil, însă țin bine minte toate amănuntele, pentru că bunicul meu, care a murit pe când aveam șase ani, mi lea repetat de zeci de ori. Bunicul meu dinspre partea mamei avea acțiuni la o mină de aur din Almașu Mare, lângă Zlatna. Nu era el acționarul majoritar, însă tot a intrat în atenția noului regim”, spune istoricul Gheorghe Petrov. Aurul scos din măruntaiele Apusenilor le aducea prosperitate harnicilor mineri, chiar dacă el era exploatat cu mijloace rudimentare. Bunicul lui Petrov, Gheorghe Jurca, locuia într-o periferie a Abrudului, Gura Cornii. Prietenul

minier de la Roșia Montană

19 miliarde de dolari va ﬁ contribuția direct, indirectă și indusă a proiectului minier de la Roșia Montană

2.300 de noi locuri de muncă directe vor ﬁ create în etapa de constructive a minei, împreună cu peste 4.200 de locuri de muncă indirecte

70 milioane de dolari vor ﬁ investiți în programul destinat protejării patrimoniului din Roșia Montană de tortură, Andreica le-a dezvăluit locul unde ținea ascuns un borcan plin cu praf de aur. Erau vreo cinci kilograme, adunate cu trudă într-o viață de miner. Baciul Andreica nu a scăpat doar cu conﬁscarea aurului. Securiștii l-au închis în temniță și l-au eliberat abia în anul 1964, odată cu ceilalți deținuți politici. Însă a murit la scurtă vreme după eliberare, din cauza torturilor suferite.

Ascuns în lagărul de deținuți La rândul său, Gheorghe Jurca a intrat în vizorul Securității. Atunci când a văzut că baciul Andreica a fost arestat, s-a gândit să fugă. A reușit să se ascundă și apoi a trecut prin

dus la sediul Securității din Abrud. Acolo, pentru a scăpa, el le-a predate securiștilor câteva zeci de grame de aur, pe care le ținea ascunse într-o bucătărie de vară și care nu fuseseră găsite de aceștia, în ciuda perchezițiilor repetate. Deși a renunțat la aurul familiei sale, Gheorghe Jurca a fost bătut de securiști și a fost urmărit multă vreme. Acum, nepotul său, istoricul Gheorghe Petrov, face parte din echipa celor patru voluntari ai Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului care străbat, pe banii lor, toată România pentru a găsi victimele executate de Securitate în stil maﬁot. Arheologii Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului dezgroapă osemintele celor uciși de securiști, pe care le reînhumează creștinește.

old business

Confiscarea de la Roșia Montană Confiscarea minelor și a aurului a fost pusă în practică la fel peste tot în Munții Apuseni. În Roșia Montană, Securitatea a făcut la fel ca la Gura Cornii, spune fostul miner Nelu Oprișa. „Noi, toţi din familia noastră, numai în domeniul mineritului am lucrat... Noi tot timpul am tras spre zona noastră, cu toate că înainte era cu repartiţie, trebuia să îţi faci stagiul de trei ani, dar tot timpul lucrai cu gândul că termini şi revii acasă, adică la Roşia Montană, acolo unde este inima noastră, a familiei Oprişa. Bunicii mei au fost proprietari de mine, şteampuri au avut, până la naţionalizare, când s-a terminat”, explică Oprişa. Din poveştile bunicilor, el a aflat cum se desfăşura mineritul în perioada interbelică. „Nu erau instrumente, iar cele care erau, erau foarte rudimentare. Din unele galerii, minereul se scotea cu o corfă, adică cu un coş în spate. Şi, în general, lucrau copiii, pentru că, lucrând copiii, galeriile se făceau cu o secţiune mult mai mică, deci era mai puţină muncă. Bătrânii ştiau unde şi cum să caute. Apoi, minereul se ducea la şteampuri, la moară adică, şi apoi se scotea aurul, cât ieşea. Nu erau cantităţi foarte mari”, spune Nelu Oprişa. „Unele familii o duceau bine, altele o duceau prost”, adaugă inginerul minier. Însă, după venirea comunismului, toate bunurile proprietarilor de mine au fost confiscate. Istoricii compară drama naţionalizării bunurilor minerilor cu cea a colectivizării. „Au venit şi le-au spus comuniştii: de mâine, nu mai aveţi ce căuta aici!”, rezumă Nelu Oprişa maniera abruptă în care a fost făcută naţionalizarea bunurilor minerilor. În perioada comunistă, a fost realizată trecerea de la mineritul mai mult sau mai puţin artizanal la exploatarea industrială a zăcămintelor de aur. În ciuda ostilității lor față de mineri, comuniștii au înțeles că mineritul este singura soluție viabilă pentru această zonă.

Miner în timpul comunismului Nelu Oprişa este un locuitor tipic din Roşia Montană. Deşi a fost plecat, ani la rând, la studii şi în stagiatură, ca inginer minier, el s-a întors în localitatea natală. La 51 de ani şi după peste două decenii de muncă în subteran, el s-a pensionat şi a devenit membru al unei organizaţii neguvernamentale. Deşi după nume pare sută la sută moţ, el reprezintă Asociaţia Culturală a Maghiarilor din Abrud şi Roşia Mon-

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

tană. „Mama mea era unguroaică”, descâlceşte, cu un zâmbet, misterul apartenenţei sale la organizaţia maghiarilor din Roşia Montană. Nelu Oprişa militează, în calitate de membru al acestei organizaţii culturale, pentru păstrarea tradiţiilor comunităţii maghiare, dar şi pentru începerea proiectului minier pe care îl promovează compania Roşia Montană Gold Corporation. În opinia lui Oprişa, acest proiect este singura şansă a comunităţii locale de a-şi recâştiga prosperitatea şi de a-şi păstra caracterul multicultural. „Aici am avut români, unguri, germani şi francezi. Francezii au venit ca să construiască barajele şi au rămas aici. Toţi aceştia au venit pentru aur”, povesteşte Oprişa. Fostul inginer miner este interesat şi de protecţia mediului. El afirmă că exploatarea cu cianuri nu este nici pe departe atât de periculoasă precum încearcă să acrediteze o serie de organizaţii ecologiste, care se opun proiectului minier. Iar faptul că în familia Oprişa, grija pentru protecţia naturii este una cu adevărat sinceră este dovedită şi de faptul că fiica inginerului minier, în vârstă de 20 de ani, este studentă la Facultatea de Mediu din Alba Iulia. Oprişa a terminat şcoala generală în Roşia Montană. Liceul l-a făcut la „Horea, Cloşca şi Crişan” din Abrud, iar studiile superioare şi le-a făcut la Facultatea de Mine – secţia Subteran - din Petroşani. A urmat o stagiatură de trei ani în Banat, la Moldova Nouă, aşezare minerească de pe malul Dunării, iar apoi s-a întors în Roşia, unde a muncit neîntrerupt 17 ani, până când s-a pensionat, odată cu închiderea exploatării aurului. „Am început de la un simplu inginer, cu etapele respective: şef de schimb, şef de carieră, şef de mină şi apoi, director adjunct, inginer şef la Roşia Montană, în ultimii şapte ani, până în 2006, când sa închis firma de stat, RoşiaMin”, îşi rezumă Oprişa, în câteva cuvinte, viaţa. Inginerul Oprişa îşi aminteşte cum decurgea o zi obişnuită de muncă. El locuia la doi kilometri depărtare de mină şi pleca pe jos, pentru a-şi face înviorarea de dimineaţă. Pleca la 5.30, la 6.00 era la muncă, iar la 7.00 începea activitatea. Ca şef, îi plăcea să ajungă întotdeauna înaintea angajaţilor săi. O oră dura verificarea activităţii derulate de celelalte

Viitorul poate suna bine Viitorul a adus însă altceva, iar din cauza proprietarului, statul român, numărul angajaţilor a scăzut treptat. Dacă în 1990, mina avea 1.200 de angajaţi, în 2006, la închidere, mai erau doar 370. Noul proiect minier, al companiei Roşia Montană Gold Corporation, ar urma să aducă mii de locuri de muncă, directe şi indirecte. Acestea ar duce la dispariţia şomajului în zonă. Iar cele 70 de milioane de dolari care vor ﬁ investite în reabilitarea patrimoniului ar permite, în sfârşit, dezvoltarea turismului şi diversiﬁcarea economiei locale. schimburi. Minerii veneau, cei mai mulţi, direct îmbrăcaţi în salopete şi cizme de cauciuc, cu toate că aveau şi vestiare la locul de muncă. În acea perioadă, Roşia Montană forfotea de viaţă. Nici de Revelion oamenii nu opreau lucrul.

Singura șansă Acum, însă, centrul oraşului pare un muzeu, animat doar de câţiva turişti. Nelu Oprişa spune că singura şansă a localităţii este reîntoarcerea la minerit. „Mă doare lipsa locurilor de muncă. Ţi-era drag să vezi Roşia animată. Oamenii se întâlneau, discutau una-alta, mai ieşeau la un şpriţ, mai aveau grijă de grădinile cu ﬂori, se ajutau unii pe ceilalţi, obiceiurile minereşti...”, îşi aminteşte inginerul. Oprişa este convins că locuitorii Roşiei Montane nu pot trăi din culesul fructelor de pădure, al ciupercilor ori din meşteşuguri tradiţionale. În plus, aceştia nici nu ştiu să facă agricultură, pentru că zona este puţin prielnică cultivării plantelor ori creşterii animalelor. El îşi aduce aminte că, în primii ani după Revoluţie, planurile conducerii RoşiaMin erau să extindă exploatarea.

Claudiu Pădurean

summary e communists had conﬁscated the gold mines from Apuseni Mountains on the same ﬁerceful manner as they did the collectivization. After 70 years of that drama, the local people still consider that only the reopening of their old traditional mines can banish the specter of poverty from the Apuseni.

TURISM

25 de milioane de euro în infrastructură, la Sovata Renumele staţiunii Sovata a depăşit graniţele ţării noastre prin existenţa unicului lac helioterm din Europa, Lacul Ursu, proprietăţile curative ale apei sărate şi nămolului din apa lacului permiţând astfel dezvoltarea turismului balnear şi hotelier. La toate acestea au contribuit asigurarea infrastructurii necesare, privind drumurile, parcurile, introducerea canalizării şi a sistemului de alimentare cu apă potabilă, a investiţiilor pentru crearea de zone de agrement. Primarul oraşului Sovata, Peter Ferenc a implementat şi derulat de-a lungul a 12 ani de mandat o serie de proiecte privind modernizarea staţiunii, însă investiţiile nu se opresc aici, edilul având încă multe obiective de atins pe viitor. Reporter: Care este stadiul actual al dezvoltării infrastructurii în Sovata? Peter Ferenc: Ceea ce pot să consider ca un lucru pozitiv este că, în mare, dezvoltarea infrastructurii rutiere este rezolvată. Aş aminti, de asemenea, realizarea celei mai mari investiţii din Sovata de către Compania Naţională de Investiţii, prin programul pentru oraşe sub 50.000 de locuitori, privind reabilitarea staţiei de epurare, a uzinelor de apă şi a 40 de km de reţea de canalizare şi de apă. Asta înseamnă că momentan staţiunea Sovata este 100% acoperită cu reţea nouă de apă şi canalizare. Staţia de epurare, una dintre cele mai moderne din ţară, este deja în funcţiune, iar apele uzate care sunt colectate din staţiune şi întregul oraş sunt efectiv epurate în această staţie cu trei trepte, cum prevăd toate directivele Uniunii Europene. Pe Ordonanţa 7 am avut încă un program de canalizare

pentru zonele periurbane, care a cuprins zona Stâna de Vale. Suntem în al treilea an de când am finalizat programul PHARE cu dezvoltarea infrastructurii rutiere în oraşul Sovata, ceea ce înseamnă că aleile şi drumurile au fost puse la punct. Pot să spun că acum aproape toate străzile şi aleile sunt asfaltate, iar trotuarele reabilitate. Totodată a fost realizat acum trei ani şi parcul din faţa hotelurilor, pentru că noi încercăm să întreţinem toate parcurile şi spaţiile verzi în aşa fel încât să ofere o ambianţă plăcută pentru turiştii care vin în Sovata. În total, cele trei proiecte se ridică cu puţin la peste 20 de milioane de euro. Rep.: Ce investiţii aveţi acum pe rol? P.F.: Am câştigat două proiecte foarte importante pentru staţiune. Unul este deja în stadiul de finalizare şi anul acesta va fi şi predat. Este vorba de reabilitarea Lacului Tineretului de lângă Pensiunea Tivoli, pe o suprafaţă de 2 hectare. Acest lac de agrement, unde există posibilităţi de îmbăiere într-un lac cu apă dulce, va oferi şi plimbări cu barca. Lacul preia toate apele pluviale din dealul Cireşelul care este deasupra Lacului Ursu, fiind un lac tampon ce nu permite ca în cazul ploilor torenţiale să intre toată apa cu aluviuni în Lacul Ursu, fiind dirijată doar cantitatea necesară de apă pentru a crea acea folie de apă dulce deasupra lacului sărat. Acum câţiva ani noi am făcut un proiect, în baza căruia, cu o nouă tehnologie, prin aşezarea unui strat de nămol în toată chiuveta lacului, se împiedică permeabilizarea întregii zone. Am mutat barajul puţin mai în spate. Proiectul a fost finanţat de

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului cu suma de 2 milioane de euro. Sperăm să îl dăm în folosinţă în luna iulie. Un alt proiect este Drumul Sării, un proiect european, în valoare de 1,7 milioane de euro, la care am avut deja licitaţia. Au fost patru oferte şi în scurt timp va fi desemnată firma câştigătoare. Sperăm ca în această lună să semnăm deja şi contractul, ca să înceapă lucrarea. Durata lucrărilor va fi de 18 luni. Practic va lega toate investiţiile din Sovata. Vor fi două alei de studii în pădurile din jurul Lacului Ursu cu popasuri şi panouri cu informaţii. Va cuprinde și un turn de observare de 28 metri, de unde se va vedea toată staţiunea şi împrejurimile, ce va fi montat deasupra Lacului Ursu, în cel mai înalt vârf. Pe lângă asta se va face legătura dintre Lacul Ursu şi Lacul Tineretului cu un sistem de alei. O altă investiţie în valoare de aproximativ 150.000 euro, care este pe rol, pe un alt program european, este biroul de informaţii turistice, proiect ce a fost deja declarat eligibil şi urmează ca în perioada următoare să fie construit centrul de informare turistică în centrul staţiunii. Mai avem un proiect pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală de 1,5 milioane euro, ce vizează reabilitarea a 18 km de drumuri forestiere din Sovata, fiind inclusă şi zona forestieră din jurul lacurilor. Rep.: Cum plănuiţi, pe viitor, să vă aduceţi aportul la dezvoltarea turismului balnear în Sovata? P.F.: Aici trebuie să existe o colaborare. Este o situaţie fericită în Sovata, unde toate investiţiile autorităţii publice locale se combină cu investiţiile societăţilor private, creând astfel o ambianţă deosebită. Primul lucru pe care trebuie să-l facem în viitor este să avem o infrastructură turistică destul de mare, cu foarte multe locuri de cazare. Înseamnă că acei turişti care sosesc în Sovata trebuie să aibă cât mai multe posibilităţi de îmbăiere, de agrement şi de petrecere a timpului liber. În opinia mea trebuie delimitate persoanele care vin la Sovata pentru a se trata, de cele care vin pentru distracţie. De aceea, dorim ca acest

TURISM

centru din jurul Lacului Ursu să rămână tot mai mult pentru tratament şi să creem cât mai multe puncte de agrement pentru cei care doresc să se distreze. Avem planuri, dar aşteptăm să se deschidă perioada de ﬁnanţare a proiectelor, 2014-2020. Am dori să dezvoltăm partea de agrement şi cea balneară printr-un aqua parc, prin care să degrevăm puţin din povara care este acum pe Lacul Ursu, iar pentru sezonul de iarnă să dezvoltăm o zonă schiabilă de la înălţimea

de 1700 de metrii, în aşa fel încât să putem crea şi un sezon hibernal de trei, patru luni. Astfel am avea turişti tot anul, iar indicatorii de umplere a staţiunii s-ar îmbunătăţi foarte mult. Rep.: Sfârşitul lunii mai marchează o mare sărbătoare, Zilele Lacului Ursu. Ce înseamnă acest eveniment pentru oraşul Sovata? P.F.: Pe lângă multele lucruri care se cunosc despre

Lacul Ursu este şi data naşterii acestui lac, 27 mai. A devenit o serbare a întregului oraş. Cel mai important lucru este ca nu numai turiştii care vin în Sovata, ci şi locuitorii acestei localităţi să simtă într-adevăr că există o sărbătoare.

A consemnat Arina MOLDOVAN

tuRiSm

Phoenicia, destinația completă Grupul Phoenicia Hotels & Resorts este unul dintre cele mai mari lanțuri hoteliere din România - ﬁind un brand românesc. Adresându-se atât turismului de business cât și celui de leisure, Phoenicia Hotels & Resort a cunoscut o expansiune puternică în ultimii ani, oferind în prezent peste 6.000 de locuri de cazare în Bucuresti și pe litoralul Mării Negre. Toate opțiunile sunt disponibile pe www.phoenicia.ro.

Situat în nordul Capitalei (Băneasa), aproape de două dintre principalele noduri de comunicație aeriană din București, dar nu departe de centru, Phoenicia Grand Hotel este un hotel elegant, impunător și totodată deosebit de primitor. “Pentru noi contează ceea ce este important pentru dumneavoastră, de aceea confortul și starea de bine vă invită să ne treceți pragul, să lăsați la intrare grijile cotidiene și să vă bucurați de servicii personalizate și oaze de relaxare. Vă invităm să călătoriți în lumea Phoenicia și să vă bucurați de momentele frumoase pe care le puteți petrece în fiecare dintre locurile special concepute pentru a vă oferi fie o stare de relaxare fie una de distracție și bună dispoziție. Va puteți delecta cu savoarea unei cafele aromate la barul din lobby sau puteți pătrunde în atmosfera de poveste a cafenelei orientale care vă îmbie cu aromele intense ale narghilelei și ale ceaiului oriental. Desigur și serviciile business vă stau la dispoziție”, transmite echipa Phoenicia. În total, Phoenicia Grand Hotel vă ofera: 348 camere și apartamente, 4 restaurante, 7 săli de conferință, baruri, cafenea orientală, night club, club de biliard, centru SPA, salon de înfrumusețare, parcare spațioasă, internet gratuit în toate zonele din hotel, casă de schimb valutar, ATM.

Investiție majoră pe litoral Phoenicia Hotels & Resorts operează și un complex unic pe litoral, Phoenicia Holiday Resort, un nou concept turistic in România gândit pentru a găzdui în mod special familii cu copii, oferind tot confortul necesar pentru odihnă, relaxare dar și distracție și bună dispoziție. Situat în Mamaia Nord, la 150 de metri de plajă, complexul este cea mai spectaculoasă investiție din ultimii ani, acoperind o suprafață totală de 100.000 de mp, din care peste 60.000 de mp repre zintă construcția efectivă. Ultramodernul perimetru de vacanță asigură în prima fază peste 1.200 de locuri de cazare, în 420 de apartamente, completate de o parcare cu 400 de locuri, restaurante, baruri, terase, cafenea orientală, piscine și cascade, locuri de joacă pentru copii, club de biliard, centru de jocuri. “Este nevoie de optimism pentru a nu uita să căutăm relaxarea într-o monotonie plină de stres şi lipsită de sig-

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

uranţă pentru ziua de mâine. Noi cei care am ales turismul suntem conştienţi că aceasta este latura pozitivă a societăţii indiferent de unde ne aflăm. Turismul este partea care încarcă sufletul cu poveşti de iubire. Turismul este şcoala fericirii, iar zâmbetele de pe buzele fiecărui oaspete mulţumit ne împing un pas înainte. Dacă în toată industria eficienţa se traduce prin profit, în turism eficienţa se calculează prin numărul de turişti care pleacă fericiţi. Târgul de turism adună toţi

acei oameni care se aseamănă în gândire şi în atingerea scopului de a trăi momente cât mai frumoase alături de cei tragi”, a declarat Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, cu ocazia Târgului de Turism al României. Mohammad Murad este și proprietarul grupului Phoenicia Hotels & Resorts.

Ionuț OPREA

Summary Phoenicia Hotels and Resorts Group is one of the bigest chains of hotels in Romania – an entirely Romanian brand. Doing both business and leisure tourism, Phoenicia Hotels and Resorts experienced a strong expansion in the last years, oﬀering now over 6,000 places in Bucharest and at the Black Sea. All this options are available at www.phoenicia.ro.

TuRISM

Premiile anului în turism 28 de companii și profesioniști din industria de turism și ospitalitate au fost premiați la Gala Premiilor de Excelență, pe 24 aprilie 2012, în cadrul unei recepții organizate la JW Marriott Bucharest Grand Hotel.

Cu ocazia celei de-a V-a ediții a evenimentului Hotel Tourism & Leisure Investment Forum, desfășurat în perioada 24 – 26 aprilie 2012, au fost acordate premii pentru 28 de companii și nume importante din industrie, alese din peste 400 de nominalizări, la următoarele categorii: Hotels & Meeting Venues, Restaurante, Baruri și Cluburi, Leisure, Turism, Distincție pentru Experiență și Excelență. Câștigătorii au fost desemnați prin cumularea votului exercitat de juriul format din 16 profesioniști ai industriei cu votul public, oricine având posibilitatea de a vota online, pe site-ul evenimentului.

Destinația: “Transilvania” Cea mai bună destinație a anului a fost desemnată “Transilvania și cetățile săsești”. Premiul a fost înmânat Primăriei Oraşului Râşnov, reprezentată la gală de primarul Adrian Ioan Veştea, însoţit de Constantin Ungureanu, preşedintele Asociaţiei Turism-Rosenau. Hotel Tourism & Leisure Investment Conference a apreciat activitatea Primăriei Râşnov de protejare şi restaurare a monumentului naţional Cetatea Râşnov, agenda de evenimente culturale 2011 a Cetăţii Râşnov, apreciată ca ﬁind cea mai bogată şi prestigioasă agendă desfăşurată anul trecut dintre monumentele istorice transilvănene, activitatea de promovare a patrimoniului naţional transilvănean prin activitatea Centrului de informare pentru patrimoniu deschis în Cetatea Râşnov încă din anul 2009 (proiect realizat în colaboare cu UNESCO şi Asociaţia Mioritics), activitatea de susţinere a proiectului Itinerariul Bisericilor fortiﬁcate din Transilvania, singurul circuit românesc dezvoltat de ,,Institutul pentru Itinerarii Culturale Europene al Consiliului Europei”. „Este o onoare

acest premiu, un semn că suntem pe drumul bun, un îndemn să continuăm astfel şi o certitudine că atât pentru Râşnov, cât şi pentru Transilvania, turismul cultural reprezintă partea frumoasă din identitatea noastră şi o sursă economică importantă, faţă de care avem o singură obligaţie importantă: să o îngrijim şi să o promovăm cu chibzuinţă”, a declarat primarul Veștea.

Sibiul are SPA-ul anului e Spa Hilton Sibiu a fost ales Spa-ul anului în cadrul aceleiași gale. e Spa Hilton Sibiu a fost votat spa-ul anului atât de comisia de jurizare formată din experți de top, reprezentanți ai principalelor segmente ale industriei hoteliere și ale ospitalității precum și de cei 12.000 votanți online care au participat la procesul de alegere a câștigătorilor. Amplasat în incinta hotelului Hilton, la ieşirea din Sibiu, pe Calea Dumbrăvii, e Spa Hilton Sibiu poate reprezenta destinaţia pentru relaxare şi refacere a celor care doresc o evadare pentru câteva zile cu scopul de a-şi oferi atenţia şi răsfăţul ce îi fac să se simtă persoane speciale. “Premiul câștigat înseamnă o recunoaștere oﬁcială pentru munca depusă de o echipă tănără, dinamică care a crezut în misiunea asumată de cei care preţuiesc stilul de viaţă sănătos. Echipa e spa Hilton Sibiu şi-a propus obiective îndrăzneţe şi a construit cu răbdare şi perseverenţă pe marginea valorilor promovate de misiunea asumată: profesionalism, servicii de cinci stele, preocuparea pentru satisfacerea la cel mai înalt de calitate a dorinţelor şi nevoilor oaspeţilor prin servicii personalizate. Misiunea pe care ne-am asumat-o a fost să demonstrăm că prin implicare, dăruire, pasiune şi multă muncă se poate

Summary 28 companies and professionals from tourisn industry were awarded at the Exellency Award Gala on 24th of April 2012, during a reception at JW Marriott Bucharest Grand Hotel. e Fifth Edition of the Hotel Tourism and Leisure Investment Forum, held between 24 and 26 April 2012, awarded prizes for 28 companies and important names in the ﬁeld, chosen from over 400 nominees, at the following categories: Hotels and Meetings Venues, Restaurants, Bars and Clubs, Tourism, Experience and Excellency. e winners were chosen by a jury of 16 professionals in the industry and also by public vote.

reuşi într-un domeniu în care înainte de a scoate proﬁt este necesar mult efort pentru a construi noi mentalităţi, pentru a educa şi convinge că dincolo de răsfăţul pe care şi-l pot permite doar puţini dintre noi, Spa înseamnă stil de viaţă sănătos. Evoluţia businessului Spa în hotelul Hilton din Sibiu, demonstrează încă o dată în plus avantajul pe care îl poate aduce spa-ul în hotel”, a declarat Liliana Paraipan director general Eden Spa, operator al e Spa Hilton Sibiu.

Premii și recunoaștere Linia aeriană a anului a fost votată Tarom. “Mulțumim mult pentru premiul acordat și pentru încrederea acordată companiei naționale. Ne bucurăm foarte tare că într-un mediu atât de concurențial am rămas preferații dvs. și vă invităm la bordul avioanelor noastre”, a spus Rodica Cazanciuc director comercial Tarom. Rising star manager al anului într-un hotel este Carmina Gal - General Manager Ana Hotels Poiana Brașov. “Este o muncă enormă în spatele acestei meserii. Vreau să mulțumesc în primul rând oamenilor care mi-au acordat încredere și mi-au dat locația pe mâini. Mulțumesc celor care mau votat, clienților noștri și juriului”, a spus Carmina Gal. Antreprenorul anului a fost desemnat Dragoș Anastasiu, președintele grupului Eurolines. “Dacă mă întreba cineva înainte de eveniment ce disctincție m-ar bucura, dintre toate care s-au dat, i-aș fi răspuns în felul următor: în primul rând nu prea îmi place să primesc premii, prefer să le dau, cu atât mai puțin de la un juriu căruia îi aparțin, ceea ce s-a întâmplat acum. Dar dacă totuși ar trebui să mă bucur pentru un premiu, este cel legat de antreprenoriat pentru că după 17 ani în business, ajungând la 14 firme pe care încerc să le coordonez astăzi, și după cinci ani de Arena Leilor, cuvântul antreprenor îmi este foarte drag. Dar știți de ce? Din două motive: unul pentru că DEX își cam bate joc de acest cuvânt, dacă veți vedea, la antreprenor spune: deținător de antepriză și al doilea motiv - în general România nu reușește să ridice noțiunea de antreprenor la valoarea pe care o merită, foarte mulți dintre antreprenorii României fiind considerați hoți. Îmi este drag acest termen pentru că antreprenoriatul nu are de-aface nimic cu hoția și nimic de-a

TuRISM Premiile 2012 Gala Evensys, locuri I HOTELS & MEETING VENuES Hotelul anului pentru secțiunea turism de agrement Lux Garden, Azuga Locația anului pentru conferințe și întâlniri de afaceri JW Marriott Bucharest Grand Hotel Pensiunea anului Pensiunea Contelui Kalnoky, Covasna RESTAuRANTE, BARuRI & CLuBuRI Barul anului Bordellos, București Clubul anului Bamboo, București Restaurantul anului Casa di David, București Restaurantul tradițional românesc al anului Caru' Cu Bere, București LEISuRE Cel mai bun eveniment al anului Festivalul George Enescu Investiția anului Hanu' Berarilor Casa Elena Lupescu, București TuRISM Cea mai bună agenție de turism Happy Tour Cea mai bună agenție de turism business și MICE Accent Travel & Events Cea mai bună agenție de turism incoming Karpaten Turism Cel mai bun website de rezervări online www.paravion.ro Compania de închirieri auto a anului Avis Romania Cel mai bun jurnalist de turism al anului Mirabela Tiron face cu faptul că deții o antrepriză, are ceva de–a face cu riscul, curajul, cu inovația și poate cu cel mai important lucru - încrederea, o noțiune care din păcate în România a cam lipist. Vă mulțumesc că v-ați gândit la mine în legătură cu antreprenoriatul, este o plăcere să duc acest lucru mai departe și să contribui în țara aceasta la dezvoltarea antreprenoriatului, o voi face în numele turismului românesc. Proiectul probabil pentru care unii m-ați votat - parteneriatul dintre Eurolines și TUI este unul important pentru industria turistică dar sper că nu este adevăratul motiv pentru care ați dat acest vot”, a spus Dragoș Anastasiu.

Hotelurile anului Disctinții “hotelul anului în privința abordării politicii de mediu” au fost acordate pentru Athenee Palace Hilton, București și Vega, Mamaia. “Țin să vă mulțumesc în numele întregii echipe a hotelului pentru că ne onorați din nou cu acest premiu și vă invit la mare să vă bucurați de zile frumoase”, a spus Răzvan Dobre, sales & marketing manager la Hotel Vega. Cel mai popular hotel al

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

anului (hoteluri economice și de clasă medie) a fost desemnat Caro Hotel, București, iar Central Plaza din Piatra Neamț a primit premiile pentru lansarea hotelieră a anului și cea mai buna strategie de renovare și îmbunătățire a hotelului. Hotelul anului (hoteluri de lux, doar cele de 4 și 5 stele) este și în acest an Radisson Blu, București. “În mod sigur acest premiu merge către colegii mei. Evident că am făcut foarte multe promisiuni către public acum 4 ani de zile la deschidere, dar am avut norocul să ﬁm o echipă extraordinară care a fost în stare și s-a bucurat să îndeplinească aceste promisiuni către public. Ce vă pot promite este că vom continua să facem promisiuni despre strandarde înalte în industria ospitalității și în mod sigur ne angajăm că le vom și îndeplini”, a spus Adrian Adam, director de vânzări și marketing al Radisson Blu.

“Seniorii” Pentru “contribuție excepțională la dezvoltarea industriei” au fost premiați Radu Enache - președintele Federației Industriei Hoteliere din România și George Copos, președintele Ana Hotels. Enache a pledat pentru creșterea calității serviciilor dar și a tarifelor, iar Copos s-a arătat optimist și a dedicat premiul angajaților. “Vreau să mulțumesc tuturor pentru această nominalizare. Sigur este ceva nou pentru mine să vorbesc în numele FIHR, e o nouă religie pe care o slujesc și în această situație pe lângă lucrurile pe care le știți foarte bine, lipsa infrastructurii, fiscalitate exagerată, promovare foarte scăzută, aș vrea să vă ridic un singur lucru: amintiți-vă de anii 2008/09 în care plaja de tarife între o stea și cinci stele curgea de la 35 de euro până la 186 euro. În anul 2010, plaja era între 15 la 67 de euro. Vreau să fac un apel, haideți, cel puțin hotelierii, să renunțăm la canibalizarea aceasta a prețurilor, să încercăm să ridicăm înapoi tarfiele, prin calitate de servicii, printro foarte bună prestație. Se uită la noi alte capitale în care tariful se învârte la 220 de euro. Realitatea este că în PIB turismul este 1, 9,%, agregat e 3.2, așteptăm ca industria turismului să fie într-adevăr un lucru foarte important pentru PIB-ul României. Vă mulțumesc foarte mult pentru această onoare”, a spus Radu Enache. “Sunt extrem de onorat în această seară pentru acest premiu. Aș vrea să mulțumesc celor care au realizat această gală pentru că este o muncă deosebită și totul este frumos, acum, aici în România. Va fi și mâine sunt convins de asta. Dar meritul nu este al meu, știam că voi primi acest premiu pentru că am muncit mult în acești ani, mai ales în ultimii trei ani de zile și am făcut investiții foarte mari câteva zeci de milioane de euro în hotelurile Hilton, Crown Plaza, Poiana Brașov și Eforie Nord. Meritul este al celor peste 1.000 de angajați care sunt la Ana Hotels, sunt mândru de ei și acesta este premiul lor”, a încheiat George Copos.

Ionuț OPREA

turIsM

Safari în Carpați Unul dintre cele mai frumoase parcuri zoo din România este, totodată, o afacere de succes. În satul Izvoarele, din comuna Zetea, județul Harghita, omul de afaceri Andras Albert a amenajat un adevărat paradis al sălbăticiunilor, pe o suprafață de peste 300 de hectare. Parcul de animale sălbatice de la Izvoare (Ivo) a devenit rapid un punct de atracție pentru turiștii români şi străini dornici să admire cerbi în habitatul lor natural, dar și să se bucure de priveliștea unor specii reaclimatizate în România, precum muflonii. În general, noțiunea de safari este asociată cu Africa. Turismul de tip safari a cunoscut o dezvoltare extraordinară în ultimele decenii, când preocupările de tip eco au devenit tot mai larg răspândite. Dacă, în trecut, cei care participau la safari aveau ca obiectiv ”recoltarea” cât mai multor trofee vânătorești, acum, animalele exotice sunt ”vânate” cu ajutorul obiectivelor aparatelor de fotografiat ori de filmat și mai puțin cu lunetele ori cu cătarea armelor de foc.

Colț neîmblânzit al Europei Însă turismul de tip safari poate ﬁ realizat și într-unul dintre ultimele colțuri neîmblânzite ale Europei. Zonele din Transilvania și, în general, Munții Carpați devin destinații tot mai populare în Europa de Vest. Și asta pentru că personalități precum Prințul Charles al Marii Britanii, moștenitorul coroanei Regatului Unit, ori Regele Juan Carlos al Spaniei aleg să își petreacă scurte vacanțe în această regiune. Dacă Majestatea Sa, Regele Spaniei, participă la partide de vânătoare organizate prin pădurile Carpaților Orientali, Alteța Sa Regală, Prințul Charles of Wales, preferă excursiile în care poate admira peisajele superbe ale Transilvaniei. Pasiunea sa a fost moștenită și de ﬁul său mai mic, Prințul Harry, care, în acest an, și-a petrecut Paștele în Transilvania, unde a vizitat proprietățile deținute de tatăl său în această regiune, precum și proprietățile unor aristocrați ardeleni, care se numără printre prietenii Alteței Sale Regale, Principele Charles.

Turism de tip safari Omul de afaceri Andras Albert a descoperit interesul pentru această nișă de turism în cursul numeroaselor sale călătorii din Europa Occidentală. Așa că a decis

să investească și să creeze propriul său parc de animale sălbatice, care poate oferi o experiență de neuitat de tip safari celor care vizitează satul Izvoarele. Drept urmare, a cumpărat mai multe parcele, care însumează peste 300 de hectare de teren, pe care le-a împrejmuit. Apoi, a obținut autorizațiile necesare pentru a crește animale sălbatice și a început popularea parcului zoo cu specii adaptate zonei reprezentate de această parte a Carpaților Orientali. ”Mizăm în principal pe cerbi carpatini, muﬂoni și lopătari”, spune Andras Albert. ”Vin tot mai mulți turiști. Organizăm excursii speciale pentru ei, în grupuri de până la 10 – 12 persoane”, mai spune omul de afaceri din Odorheiul Secuiesc. De fapt, Andras Albert deține două ”țarcuri”, unul destinat creșterii mistreților, în localitatea Mereni, și altul destinat creșterii cerbilor, în satul Izvoarele. ”Țarcul de

male. În prezent, la Izvoarele, pe cele 320 de hectare, trăiesc peste 400 de animale. 300 sunt exemplare de cerbi carpatini, 52 sunt lopătari, iar restul sunt mufloni și câteva exemplare de căpriori. La Izvoarele, ciutele par îmblânzite, iar unele se apropie atât de mult de oameni încât pot fi mângâiate fără probleme, în timp ce masculii își poartă falnici coarnele, ca pe o coroană regală. În țarcul de la Mereni, cu o suprafață de 390 de hectare, trăiesc între 800 și 1.000 de porci mistreți, Tot acolo, omul de afaceri Andras Albert crește și o comunitate de porci din rasa Mangalița. Este vorba de o rasă semisălbatică, specifică acestor regiuni din Transilvania. Rasa Mangalița, care are statutul de rasă tradițională de porc, este considerată de către mulți ”chef-i” renumiți, drept premisa pentru o adevărată delicatesă culinară. În primul rând, carnea produsă de

320 de hectare are parcul de animale sălbatice din Izvoarele 390 de hectare are țarcul de mistreți din Mereni 300 de cerbi trăiesc în parcul din Izvoarele 2,5 tone de furaje consumă pe zi animalele de la Mereni cerbi are o suprafață de 320 de hectare. În această regiune pitorească trăiesc în mediul lor na tural căprioare, cerbi şi muﬂoni. Cele câteva poteci şi gardurile au fost intervenţia noastră minimă şi necesară în frumuseţea sălbatică a naturii. Toate țarcurile sunt împrejmuite, cu gard electric, făcut așa cum trebuie, așa cum am văzut eu că se face în Noua Zeelandă, în Germania sau în Austria. Și, practic, în condiții seminaturale, creștem animale sălbatice. Avem autorizație pentru asta. Furajele le producem noi”, spune cu mândrie proprietarul parcului de ani-

această rasă de porc are un conținut extrem de redus de colesterol. În al doilea rând, este vorba de un gust speciﬁc rasei Mangalița, care amintește de fripturile preparate de bunici, ale căror animale creșteau fără aditivi alimentari și fără formule savante, create în laboratoarele universităților. Faptul că rasa Mangalița a fost dintotdeauna apreciată este evidențiat și de primele cărți de bucate publicate în Transilvania. Unele dintre ele, de exemplu, menționează rețeta fripturii de Turda. Aceasta presupune faptul că fecare bucată de carne de porc din rasa Mangalița trebuie

turIsM

”Țarcul de cerbi are o suprafață de 320 de hectare. Toate țarcurile sunt împrejmuite, cu gard electric, făcut așa cum trebuie, așa cum am văzut eu că se face în Noua Zeelandă, în Germania sau în Austria. Și, practic, în condiții seminaturale, creștem animale sălbatice. Avem autorizație pentru asta. Furajele le producem noi” Andras Albert

lăsată la frăgezit în lapte, iar abia apoi este prăjită în untura obţinută tot de la acest porc.

Repopulare cu mufloni Animalele care populează cele două țarcuri deținute de Albert Andras nu provin doar din România. De exemplu, exemplarele de cerb au fost aduse din Austria, din Ungaria și din România, din mai multe regiuni. La rândul lor, cerbii lopătari au fost aduși din Ungaria, acolo unde există încă numeroase comunități din această rasă de animale. Muflonii au fost aduși tot din Ungaria. În zona Harghitei, este vorba de o inițiativă curajoasă, care înseamnă, practic, repopularea Munților Carpați cu mufloni. Documentele istorice și izvoarele arheologice arată că această specie de oaie sălbatică popula odinioară regiunile care alcătuiesc azi România. Însă, pentru că muflonii constituiau un trofeu vânătoresc foarte apreciat, ei au fost vânați intensiv. În Evul Mediu, această specie a dispărut de pe teritoriul României. Acum, exemplarele de mufloni aduse de Andras Albert se simt în largul lor în parcul de animale din satul Izvoarele. Și asta deși mulți dintre cunoscuții omului de afaceri din Odorheiul Secuiesc au fost, la început, sceptici în legătură cu capacitatea muflonilor de a se adapta condițiilor pedoclimatice din această zonă a Carpaților Orientali. Andras Albert povestește cum i-a venit ideea de a miza pe creșterea muflonilor. ”Muflonul este o specie de viitor. Are o carne foarte gustoasă, dar este și trofeul pe care îl visează orice vânător. Însă cu creșterea muflonilor suntem încă la început. Atunci când am avut ideea, toată lumea a zis că suntem într-o zonă prea înaltă și că specia

trăiește mai la șes, pentru că muﬂonii sunt foarte vulnerabili la frig. Noi avem muﬂoni de patru ani și nu am avut probleme”, spune Andras Albert, în condițiile în care Harghita s-a confruntat cu una dintre cele mai grele ierni din ultimele decenii.

Planuri de viitor Planurile de viitor ale omului de afaceri Andras Albert se leagă de creșterea eficienței economice a exploatării celor două parcuri pe care le deține. Și asta pentru că afacerea este mare consumatoare de resurse. Turmele de porci mistreți ori de porci din rasa Mangalița din țarcul de la Mereni consumă, în fiecare zi, circa 2,5 tone de furaje. La rândul lor, animalele sălbatice din parcul de animale de la Izvoarele consumă alte circa 1,5 tone de furaje, iar cantitățile sunt mai mari în timpul sezonului rece. Tocmai de aceea, Andras Albert este preocupat de menținerea unui echilibru optim între efectivele de animale și resursele oferite de spațiul în care trăiesc acestea. ”Anul acesta, vom recolta 100 de exemplare de cerbi”, afirmă omul de afaceri harghitean, care este el însuși un pasionat vânător. De fapt, Andras Albert a creat un circuit foarte interesant, bazat pe pasiunea sa pentru vânat și pentru locurile natale, dar și pe experiența acumulată ca ma nager al unor afaceri de succes. În zona Izvoarele, el deține una dintre cele mai frumoase vile turistice din Carpați, Vila Honor. Cu 10 camere, ea oferă servicii de înaltă calitate. Astfel că turiștii care doresc să viziteze parcul de animale sălbatice din localitatea Izvoarele au oportunitatea să se cazeze în vila impresionantă, con-

summary One of the most beautiful zoo parks in romania is also a succesful bussines. In the village of Izvoarele, the in commune of Zetea, Harghita county, the buissnesman Andras Albert has oganized a real wildlife sanctuary on 300 hectars of land. e wildlife park from Izvoarele (Ivo) quickly became an attraction for romanian and foreign tourists willing to admire deers in their natural habitat and to enjoy the view of some species reacclimatized in romania, as the wild sheep (“muﬂonul”).

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Trasee turistice Turiștii care aleg să meargă în satul Izvoarele au multe posibilități de petrecere a timpului liber. Pe lângă excursiile cu mașini de teren prin parcul de animale sălbatice, în care pot să vadă comunitățile în mediul lor natural, ei au ocazia să închirieze, pentru excursii călare, caii islandezi. Cu unii dintre aceștia pot merge până în zona vârfului Harghita Mădăraș, într-o excurie de o zi. Apoi, există tabere de călărie pentru copii. Astfel că, în această zonă, oamenii pot face deopotrivă turism gastronomic, turism de tip ecvestru ori turism de tip safari. Sau, pur și simplu, se pot odihni în aerul parfumat al Carpaților Orientali. struită din materiale naturale, precum lemnul ori piatra. De asemenea, carnea de vânat, dar și cea de porc din rasa Mangalița este prelucrată într-una dintre cele mai moderne fabrici de procesare a vânatului din România – singura funcţională în momentul de faţă în România - deținută tot de Andras Albert, în satul Izvoarele. Nu în ultimul rând, cei care doresc să beneﬁcieze de serviciile turistice oferite de Vila Honor au ocazia să guste aceste preparate, servite la mesele oferite de restaurantul unității turistice. Există, tot în Izvoarele, și singura herghelie de cai islandezi din România. Este vorba de o rasă de cai cu o talie intermediară între cea a cailor obișnuiți și cea a poneilor, dezvoltată în condiții de izolare, vreme de peste un mileniu, în Islanda. Acești cai sunt urmașii animalelor transportate de către vikingii care au colonizat Islanda. Rasa a fost menținută în stare de puritate, ca urmare a unor legiuiri adoptate încă din Evul Mediu. Una dintre cele mai drastice este legislația care interzice inclusiv reîntoarcere pe insula din nordul Oceanului Atlantic a cailor care au părăsit țărmurile Islandei. Albert Andras are la Zetea (lângă Izvoarele) singura herghelie de cai islandezi, renumiți pentru blândețea lor și pentru faptul că sunt cei mai potriviți cai pentru cei care doresc să învețe tainele călăriei.

Claudiu Pădurean

AdMiniStrAţiE

Oradea pariază pe bani europeni Proiectul “Strategii de dezvoltare locală în Zona Metropolitană Oradea (ZMO)” a luat sfârşit în luna aprilie şi a avut drept rezultat stabilirea a 12 strategii care să asigure evoluţia economico-socială a zonei. “Finanţat prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Capacității Administrative, proiectul, a avut drept obiectiv îmbunătăţirea durabilă a capacităţii administraţiilor publice din ZMO. Pe parcursul celor 18 luni de transpunere în practică, au fost organizate cursuri pentru reprezentanţii de management din cadrul primăriilor ZMO, cursuri pentru personalul de execuţie şi au fost actualizate cele 12 strategii de dezvoltare pentru Oradea şi comunele din ZMO, strategii corelate într-un document de referinţă cu impact metropolitan”, spune directorul ZMO, Ciprian Barna.

Zona Metropolitană Oradea a elaborat printr-un proiect cu finanţare europeană 12 strategii de dezvoltare pentru municipiul reşedinţă de judeţ şi pentru cele 11 comune vecine. Investiţiile în infrastructură, promovarea turistică şi atragerea investitorilor prin faci lităţi deosebite sunt “armele” prin care administraţia locală vrea să îmbunătăţească “poarta Europei”.

Principalele probleme Pentru a stabili însă care sunt cele mai bune măsuri, consultanţii au identificat mai întâi principalele probleme cu care se confruntă locuitorii din Bihor. Pe primul loc în topul “nemulţumirilor”, se află infrastructura. Comunicarea dintre comune este deficitară din pricina drumurilor nemodernizate care are trebui să le lege între ele. Tot infrastructura rutieră este şi cea care împiedică investitorii să aleagă aceste zone, din cauza accesului dificil al utilajelor, dar şi a forţei de muncă. Un alt aspect negativ este îmbătrânirea accentuată a populaţiei şi scăderea natalităţii. “Dacă se continuă aşa, în estimativ 10-15 ani, populaţia de vârsta a treia va fi cea mai numeroasă din judeţ şi va pune mare presiune asupra populaţiei active. Rezultatul va fi lipsa forţei de muncă”, a explicat şi Cristi Belei, reprezentantul firmei de consultanţă Addvances Iaşi şi consultant al proiectului. Nu în ultimul rând, Oradea şi comunele ei limitrofe stau prost la capitolul promovare. Obiectivele care ar putea stârni interesul nu sunt aduse în atenţia potenţialilor turişti. Astfel, zona are de pierdut atât locuri de muncă, care ar putea fi create pe segmentul turism, cât şi la capitolul servicii sau comerţ, pentru că economia locală nu este încurajată prin atragerea de noi consumatori. “În afară de Băile Felix, staţiune cunoscută în toată România, nu există în această zonă o promovare autentică, prin care să se indice că Oradea este de fapt poarta Europei”, a subliniat Cristi Belei.

Investiţiile aduc investiţii În paralel cu proiectul european care urmărea dezvoltarea localităţilor din ZMO, municipalitatea a elaborat un plan propriu de dezvoltare pentru Oradea. Ambele planuri au avut însă un punct comun: atragerea mai multor investitori. “Ne-am bucurat să remarcăm că strategia de dezvoltare elaborată pentru Oradea în urma proiectului corespunde cu cea gândită de primărie”, a spus viceprimarul Florica Cherecheş. Aceasta a subliniat că urmăreşte atragerea investitorilor şi crearea de locuri de muncă, prin cele trei Parcuri Industriale. Concret, Oradea are la ora actuală parcul Eurobusiness, pentru care administratorii au semnat contracte cu 26 de investitori, dar dezvoltă în paralele alte două parcuri industriale. Pentru Eurobusiness 2,

primăria a primit solicitări din partea a patru companii încă de la începutul anului 2012, cu toate că obiectivul nu exista încă cu acte în regulă. În parcul 24 de hectare, împărţite în 26 de parcele, terenul va costa 8 euro/mp. Aici, vor fi promovate două tipuri de afaceri: cele axate pe producție (industrie ușoară, nepoluantă) și cele de servicii/comerț. Pe lângă preţul accesibil al terenului primăria va investi şi investeşte bani pentru a le asigura acestor noi companii toate utilităţile care le sunt necesare pentru o bună funcţionare Chiar dacă investitorii vin la Oradea însă, o problemă majoră pe care primăria vrea să o rezolve este lipsa forţei calificate de muncă. Trendul din ultima vreme, impus de societatea civilă, a dus la transfomarea tinerilor în absolvenţi de studii superioare cu orice preţ, indiferent dacă este vorba despre învăţământul de stat sau cel particular. Cel puţin la nivelul judeţului Bihor însă, acest aspect a adus un mare minus pe piaţa muncii. “Majoritatea investitorilor s-au plâns că în Oradea nu există potenţiali angajaţi care să aibă calificările cerute de ei”, explică viceprimarul Florica Cherecheş. Ea mai spune că este o problemă de mentalitate, prin care copiii au fost convinşi că a fi meseriaş este un lucru ruşinos.

“Pe termen lung trebuie să adaptăm educaţia tinerilor la nevoile curente ale angajatorilor. Cea mai bună soluţie este să reînﬁinţăm Şcolile de Arte şi Meserii. În acelaşi timp trebuie să depunem eforturi pentru a schimba mentalităţile părinţilor dar şi ale copiilor”, crede viceprimarul.

Infrastructură de calitate Strategia de dezvoltare a Oradei mai vizează şi infrastructura de calitate, de la extinderea aeroportului la drumul express de pe Ecaterina Teodoroiu, dar şi punerea în valoare a patrimoniului ori investiţiile în zone de recreere de la ştranduri şi grădini publice la parcuri în fiecare cartier. Intenţia primăriei este de a decongestiona traficul de pe principalele artere din oraş, prin construirea unei şosele laterale, din bani europeni, care să asigure accesul în Oradea fără a mai străbate centrul oraşului. Valoarea lucrării este evaluată la 9,5 – 10 milioane de euro fără TVA, ar trebui să înceapă în toamnă şi va dura doi ani. În ce priveşte Aerorportul Oradea, pe site-ul oficial al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a apărut în luna mai un anunț referitor la acceptarea proiectului care vizează reabilitarea si modernizarea din fonduri europene a Aeroportului Oradea. În valoare de

Summary e Oradea Metropolitan Area has ellaborated, through an European project, 12 strategies to develop the capital of the county and its 11 neighbor communes. e infrastructure investments, the promotion of the tourism and the attraction of the investors are the “weapons” used by the local administration to improve “the Gate of Europe”.

AdMiniStrAţiE aproximativ 32 milioane euro (18 milioane - contribuția din fonduri europene), proiectul „se află pe agenda Comitetului de Monitorizare a Programului Operational Sectorial Transporturi ce va avea loc în această lună, ocazie cu care se vor analiza posibilitățile de realocare a unor sume în vederea asigurării finanțării pentru acest proiect”, după cum spun reprezentanții Ministerului. Astfel, aeroportul ar putea deveni în timp viabil şi pentru zboruri internaţionale, cerinţă expresă a oamenilor de afaceri din Bihor. Nu în ultimul rând strategia urmăreşte creşterea calităţii actului medical prin specializarea personalului sanitar şi prin crearea de noi centre medicale, reducerea poluării, creşterea calităţii serviciilor hoteliere şi creşterea calităţii vieţii prin investiţii publice, de la parcări la asfaltări şi la spaţii verzi nou create. Şi dacă tot se pregăteşte cu drumuri bune, trafic decongestionat, facilităţi fiscale şi forţă de muncă bine pregătită, Oradea mai are un atu prin care să-şi sporească numărul turiştilor. Şi de această dată, ea pariază tot pe atragerea de fonduri europene, indiferent dacă este vorba despre restaurarea Cetăţii Oradea, transformarea Pieţei Unirii în zonă pietonală, sau pur şi simplu restaurări de clădiri în centrul istoric. La ora actuală, primăria derulează proiectul VITO (Integrated urban Development of Vital Historic Towns as Regional Centers in South Eastern Europe). Principalele rezultate generate de colaborarea cu 11 orașe și instituții din țări precum Austria, Ungaria, Moldova, Italia, Slovenia, Slovacia, Grecia și Croația ar fi o serie de studii de fezabilitate aferente unor proiecte destinate modernizării/refacerii centrului istoric al Oradiei, dar și un studiu referitor la marketingul stradal. Viceprimarul Florica Cherecheș a subliniat mai ales im-

portanța elaborării Ghidului de bune practici destinat proprietarilor de imobile din zona centrală, acolo unde operațiunile de renovare/ reabilitare nu pot ﬁ haotice, ci ele trebuie să respecte anumite rigori, inclusiv cromatice. Managerul proiectului VITO, Dumitru Sim, spune că, în afară de Ghidul de bune practici invocat mai sus, din banii câștigați prin proiectul girat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului au mai fost realizate pliante de promovare, un studiu de analiză referitor la ”domeniile sinergetice pe patrimoniu local, turism și cultură”, respectiv o strategie de turism urban.

Cu paşi mici La fel ca Oradea, comunele din Zona Metropolitană au început uşor să profite de facilităţile proiectelor cu finanţare europeană pentru a-şi depăşi lipsurile. Cum principala problemă în aceste comune este tot infrastructura rutieră, alături de infrastructura de utilităţi, aceste două direcţii sunt principalele vizate de primari. Cel mai recent proiect care a dat roade în acest sens a fost în comuna Nojorid şi s-a realizat prin programul Ruralinfatrans. Proiectul a vizat îmbunătăţirea infrastructurii de transport rutier la nivelul zonelor transfrontaliere reprezentate de Nojorid şi de Nagyrabe din Ungaria. “Obiectivul general constă în îmbunătățirea facilităților de transport din zona rurală de frontieră în timp ce obiectivele specifice se axează pe pregătirea și implementarea unor investiții specifice în infrastructura de transport cu impact transfrontalier”, explică directorul ZMO, Ciprian Barna. Concret, proiectul presupune modernizarea Drumului Comunal 64 sat Apateu-DN 79 (aproximativ 6 km de

drum) la nivelul comunei Nojorid respectiv construcția unei secțiuni de aproximativ 1 km de drum la nivelul comunei Nagyrabe. Prin modernizări, va fi redus gradul de izolare pentru aproximativ 3.000 de oameni şi drumul va asigura mobilitatea populaţiei atât la nivel rural, cât şi în zona de frontieră. “Comuna Nojorid are 5.000 de locuitori şi 17 sate. În ce priveşte infrastructura, avem un drum judeţean, 792A Leş-Tinca şi cinci drumuri comunale. Din totalul de 35 de kilometri de drum la nivelul comunei, 22 sunt asfaltaţi”, a subliniat primarul Mircea Crainic. Primarul a mai atras atenţia asupra importanţei modernizării infrastructurii, în condiţiile în care Nojorid are 8,6% din totalul drumurilor comunale din Zona Metropolitană Oradea. Prezentă la lansare, Sandorne Gyarmati, primarul din Nagyrabe, a spus că pentru locuitorii din comuna ei acest proiect este important pentru că oamenii trăiesc din agricultură, iar principalul angajator din zonă rămâne primăria. Prin modernizarea infrastructurii, primăriţa speră să atragă investitorii. “În Nagyrabe avem 32 de kilometri de drum, iar la finalul acestui proiect ajungem la o infrastructură rutieră pe asfalt de 98% pe raza comunei”, a spus aceasta. Bugetul total alocat prin proiect este de 1.702.096,80 Euro, din care cofinanţarea UE (prin Fondul European de Dezvoltare Regională) este de 1.446.782,28 Euro (85%), cofinanţarea națională este de 255.314,52 Euro (11,16%) iar contribuţia comunei Nojorid si Nagyrabe este de 68.005,20 Euro (3,84 %). Lucrările au început în august anul trecut, sunt finalizate în proporţie de 80%, și urmează să fie inaugurate în septembrie 2012.

Andreea Costea

investiţii

45,2 milioane de euro pentru deșeurile Mureșului Conducerea Consiliului Județean (CJ) Mureș a prezentat, recent, stadiul lucrărilor la proiectul „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor Solide în Județul Mureș”. Întâlnirea cu mass media a avut loc pe teren, pe amplasamentul viitorului depozit de deșeuri din comuna Sânpaul. Potrivit președintelui CJ Mureș, Lokodi Edith Emőke, lucrările la viitoarea groapă ecologică de gunoi a județului vor fi finalizate până în toamna acestui an. Firma constructoare, Hidroconstrucția SA, sucursala Ardeal Cluj, depune eforturi susținute în acest sens. “Contractul de execuție cu constructorul s-a semnat în noiembrie 2011. Lucrările au demarat după topirea zăpezii. Într-un an constructorul, care e o firmă foarte serioasă și cu o experiență foarte bogată, se obligă ca la toamnă să finalizeze lucrările tocmai că știe situația din județul Mureș”, a declarat Lokodi Edith Emőke.

al deșeurilor” și are o valoare de 188,2 milioane de lei, aproximativ 45,2 milioane de euro. „Proiectul „Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Mureș” este destinat tuturor celor 580.000 de locuitori ai județului Mureș, precum și celor 102 autorități publice locale municipale, orășenești și comunale ale județului Mureș asociate în ADI Ecolect Mureș. Valoarea proiectului, fără TVA, este de 188,2 milioane de lei, din care 131,37 milioane de lei provin din fondurile structurale ale Uniunii Europene, 29,55 milioane de lei din bugetul național și 27,3 milioane de lei din bugetul județean”, a precizat Lokodi Edith Emőke.

Proiect de 188,2 milioane de lei Platforma administrativă, Proiectul este ﬁnanțat de Uniunea Europeană prin primul pas Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu, Axa prioritară 2 - „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor istorice contaminate”, Domeniul Major de Intervenție 2.1 „Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și extinderea infrastructurii de management

Măsuri prioritare ale proiectului - Realizarea unui depozit zonal conform normelor de siguranță și protecție a mediului ale Uniunii Europene, care va deservi întreg județul Mureș, amplasament în comuna Sânpaul; - Realizarea unei instalații de tratare mecano-biologică a deșeurilor, amplasament comuna Sânpaul; - Realizarea unei stații de transfer, unei stații de sortare și a unei stații de compostare pentru zona Târgu-Mureș, amplasament comuna Cristești; - Închiderea depozitelor neconforme: Târgu-Mureș - Cristești, Reghin, Iernut, Luduș și Sovata; - Achiziția de echipamente necesare pentru colectarea și transportul deșeurilor reciclabile și biodegradabile: euro-containere, pubele, unități compostare, mijloace de transport; - Implementarea colectării separate a deșeurilor reciclabile (hârtie-carton, plastic-metal, sticlă) și biodegradabile, atât în mediul urban cât și în mediul rural; - Campanie de informare și conștientizare a cetățenilor privind importanța colectării selective și a reciclării deșeurilor.

Managerul de proiect din partea Hidroconstrucția SA, sucursala Ardeal Cluj, inginerul Corneliu Naic, a aﬁrmat că echipa pe care o coordonează și-a propus să ﬁnalizeze prima celulă de depozitare a deșeurilor până la sfârșitul anului 2012. „Construcția a fost demarată în 24 noiembrie anul trecut. Se lucrează la excavații pe celula 1 și la platforma de tratare mecanico-bio-

logică. Lucrările de excavație la platforma administrativă sunt ﬁnalizate și demarăm săptămâna viitoare construcția”, a declarat inginerul Corneliu Naic. „Având în vedere faptul că deșeurile sunt o problemă în Mureș, am făcut un fel de pariu cu noi că la sfârșitul anului să putem primi deșeuri în această celulă”, a mai spus inginerul Corneliu Naic.

„Construcția a fost demarată în 24 noiembrie anul trecut. Se lucrează la excavații pe celula 1 și la platforma de tratare mecanico-biologică. Lucrările de excavație la platforma administrativă sunt ﬁnalizate și demarăm săptămâna viitoare construcția” inginer Corneliu Naic

investiţii

Principalele contracte de servicii și lucrări aferente proiectului Contract de servicii „Asistență tehnică și supervizarea lucrărilor de construcții - sistem de Management integrat al Deșeurilor în județul Mureș” - valoare: 10.080.149,64 lei plus tvA - Data semnării contractului: 11 martie 2011 - termen de execuție: 30 de luni - stadiul investiției: în derulare Contract de tip proiectare și execuție „Construcția depozitului zonal de deșeuri, a instalației de tratare mecano-biologică și închiderea depozitelor neconforme în județul Mureș” - valoare: 100.750.643,84 lei plus tvA - Data semnării contractului: 3 noiembrie 2011 - termen de execuție: 18 luni - stadiul investiției: în derulare

Condiții demne de Uniunea Europeană Managerul de proiect al CJ Mureș, Radu Spinei, a explicat că la ﬁnalizarea proiectului deșeurile depozitate la Sânpaul vor respecta cu ﬁdelitate toate condițiile impuse de Uniunea Europeană. “Avem o suprafață de aproximativ șapte hectare. Deja s-au conturat drumurile de acces și de incintă. Obiectivul general al proiectului este implementarea unui nou sistem de gestionare a deșeurilor la nivel județean, bazat pe recuperarea, sortarea și reciclarea materialelor refolosibile și reducerea cantității de deșeuri care se elimină prin depozitare, în condiții de protecție a mediului și a sănătății populației”, a spus Radu Spinei.

Ce se va face? Potrivit graficului proiectului, depozitul zonal de la Sânpaul va avea trei celule, cu o suprafață totală de cinci milioane de metri cubi. Prima celulă va fi exploatată între anii 2012-2017, iar celulele 2 și 3 în perioada 2018-2033. De asemenea, la Sânpaul va fi construită și o stație de tratare mecano-biologică de o capacitate de 65.000 de tone/an, iar la amplasamentul Târgu-Mureș - Cristești va fi realizată o stație de transfer de o capacitate de 65.000 de tone/an, o stație de sortare de o capacitate de 28.000 de tone/an și o stație de compostare de o capacitate de 10.000 de tone/an.

Alex TOTH

“Avem o suprafață de aproximativ șapte hectare. Deja s-au conturat drumurile de acces și de incintă. Obiectivul general al proiectului este implementarea unui nou sistem de gestionare a deșeurilor la nivel județean, bazat pe recuperarea, sortarea și reciclarea materialelor refolosibile și reducerea cantității de deșeuri care se elimină prin depozitare, în condiții de protecție a mediului și a sănătății populației” Radu Spinei

summary e County Council (CJ) Mureş recently presented the stage of the project “integrated Management system of the solid Waste in Mureş County” . e Meeting with the mass-media happened on the terain, at the location of the future garbbage deposit in sânpaul. According to the President of CJ Mureş, Lokodi edith emőke, the work to the future ecological waste deposit of the county will be ﬁnished till the end of the year.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Contract de tip proiectare și execuție „Construcția stației de transfer, stației de sortare și stației de compostare Cristești - județul Mureș, România” - valoare: 24.342.638,52 lei plus tvA - Data semnării contractului: 12 decembrie 2011 - termen de execuție: 9 luni - stadiul investiției: în derulare Contract de „Furnizare de echipamente pentru sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Mureș, România” - valoare estimată: 23.420.327,76 lei plus tvA - Data estimată a semnării contractului: august 2012 - termen de execuție: 12 luni - stadiul investiției: pregătire procedură de licitație execuție drum de acces la depozitul zonal sânpaul - investiție în sarcina CJ Mureș (costuri neeligibile) - valoarea investiției: 2.785.000 lei, inclusiv tvA - stadiul investiției: ﬁnalizată Utilități electrice pentru amplasamentul depozitului zonal sânpaul - investiție în sarcina CJ Mureș (costuri neeligibile) - valoarea investiției: 820.732 lei, inclusiv tvA - stadiul investiției: ﬁnalizată Drum acces și utilități pentru amplasamentul Cristești-vălureni - investițiile revin în sarcina municipiului târguMureș (costuri neeligibile) - stadiu de realizare: lucrările nu au fost încă demarate

aFaCERI Puterea naturii, prinsă în granule şi extracte vegetale Piaţa produselor naturiste este una în plină expansiune în România. Laboratoarele PlantExtrakt din Cluj au prins startul devreme, pentru că au fost înﬁinţate la sfârşitul anului 1991.

De fapt, firma lui Igor Peev, la origine clujean, a fost mutată după 1989, din Germania în România. În anii 1980, societatea din Germania a colaborat cu Facultatea de Farmacie din Cluj-Napoca, pentru fabricarea de tincturi din plante specifice florei noastre, exportate apoi ca materii prime pentru fabricarea de medicamente homeopate. După mutarea firmei lângă Cluj-Napoca, la Rădaia, în 1992 a început efectiv activitatea acesteia, care era, de fapt, o continuare a muncii din Germania, iar clienţii erau tot de acolo. “Personalul angajat a învăţat de la specialiştii germani şi s-a supus rigorilor nemţeşti”, dezvăluie unul dintre secretele succesului Carmen Ponoran, directorul ştiinţific al companiei PlantExtrakt. Tot germanii făceau un audit o dată pe an, care era mai mult un dialog cu partea română, din care toţi aveau de învăţat. “PlantExtrakt a fost prima firmă înfiinţată în România pe acest specific, iar atunci know-how nu exista la noi”, a mai spus Carmen Ponoran. Aceasta a precizat că până în 1995, activitatea PlantExtrakt a însemnat export în Germania, Italia, India şi Pakistan. “India este cea mai mare piaţă de homeopatie din lume”, a mai declarat directorul ştiinţific al companiei cu sediul în Rădaia. Apoi, firma clujeană a mai colaborat şi cu companii prezente pe piaţa italiană, unde acestea au vândut atât tincturi mamă, cât şi extracte gemoterapice (din muguri de plante). “Gemoterapia este foarte dezvoltată în Franţa şi Italia, dar în ultima vreme leam luat-o înainte”, spune Carmen Ponoran. Produsele gemoterapice au fost introduse pe piaţa din România din 1995. Dacă, iniţial, erau produse 30 de extracte gemoterapice, acum PlantExtrakt produce 67 astfel de soluții pentru tratarea bolilor. De câteva luni, a fost lansată o gamă nouă de produse, gama Polygemma - combinaţii de extracte de gemoterapice îndelung verificate în practica medicală, care

Laboratoarele PlantExtrakt în cifre - peste 60 de hectare de teren cultivat cu plante medicinale - peste 300 de specii de plante prelucrate - peste 4.000 de medicamente homeopate -peste 100 de produse ﬁtoterapice si gemoterapice - cifra de afaceri pe 2011: 12.000.000 lei - export în Ucraina, Kazahstan, Ţările Baltice, Germania, Japonia, Austria şi India şi contracte în negociere cu parteneri din alte cinci ţări.

se bucură de o bună primire pe piaţă, ca toate produsele fabricate la PlantExtrakt – un brand asociat lucrului bine făcut, produsului de calitate. Fabricaţia de medicamente homeopate este un alt domeniu de activitate al ﬁrmei, unde, ca şi în cazul extractelor gemoterapice, Laboratoarele PlantExtrakt au făcut pionierat în România. “Medicii, chiar dacă nu sunt instruiţi în domeniul homeopatiei în facultate, au posibilitatea formării lor postuniversitare prin cursuri recunoscute de Ministerul Sănătăţii, ce se ﬁnalizează cu obţinerea unui atestat”, a mai declarat Carmen Ponoran.

Între medicamente şi suplimente alimentare În timp ce remediile homeopate sunt încadrate în categoria medicamentelor, extractele gemoterapice sunt suplimente alimentare. “Pentru a înregistra un produs în categoria medicamentelor durează între trei şi cinci ani, pe când procedura pentru suplimentele alimentare este mai puţin complicată şi se aplică, conform legislaţiei în vigoare şi produselor din plante”, a precizat directorul ştiinţific al PlantExtrakt. Dar, fie că sunt medicamente sau suplimente alimentare, toate produsele care sunt fabricate la PlantExtrakt respectă regulile de bună practică de fabricaţie specifice domeniului farmaceutic, iar fluxurile de fabricaţie sunt certificate BPF (GMP) de către Agenţia Naţională a Medicamentului.

Au adus Echinacea în România Una dintre plantele medicinale cele mai cunoscute şi exploatate pentru proprietăţile ei curative este Echinacea, originară din America de Nord. “Noi am adus Echinacea în România şi am aclimatizat-o aici, în culturile proprii”, a explicat Carmen Ponoran. În afară de Echinacea, ﬁrma prelucrează multe alte plante, iar numărul lor depăşește 300 de specii. “Caracteristica extractelor fabricate de noi este dată de prelucrarea

plantelor în stare proaspătă, nu uscate, pentru a păstra tot complexul de substanţe pe care le conţine planta”, mai spune directorul ştiinţific. În afară de culturile proprii, PlantExtrakt prelucrează foarte multe plante din flora spontană, astfel că are un întreg departament agricol care recoltează în mod controlat aceste plante. De altfel, firma este certificată ecologic şi pentru culturile organice şi pentru recoltarea ecologică a plantelor din flora spontană, certificare care este reînnoită în fiecare an.

O echipă unită PlantExtrakt este un business complex și integrat, care pornește de la cultivare / recoltare / prelucrare de plante şi până la promovarea medicală desfăşurată de o echipă specializată. Cea care a pus bazele departamentului de calitate al PlantExtrakt este Neli Olah, venită în această firmă direct de pe băncile Facultăţii de Chimie, în 1996. Este doctor în tehnici cromatografice (metode analitice de identificare a compuşilor dintr-o plantă). Ea conduce

Summary e market of the naturist products is growing in Romania. e PlantExtrakt laboratories started its activity soon, because they were founded at the end of 1991. In fact, the ﬁrm of Igor Peev was moved from Germany to Romania, after 1989. During the 80s, his company from Germania collaborated with the Faculty of Pharmacy from Cluj for the production of the extracts from plants speciﬁc to our area.

aFaCERI Domeniu în plină expansiune

“În 1990, lucram la singura farmacie homeopată din România, care funcţiona la Bucureşti. În 1994, m-am mutat la Cluj şi de atunci lucrez la PlantExtrakt ”

Din anul 2010, a fost înfiinţată asociaţia Română de Gemoterapie şi Homeopatie, condusă de medicul Simona Niţu. Despre planurile companiei şi ale asociaţiei, Camelia Ponoran spune că: “Dorim să iniţiem cât mai mulţi medici în domeniul gemoterapiei. aceasta este o terapie naturală, dar poate fi considerată şi o punte de trecere de la terapia clasică la homeopatie. Pe de altă parte, asociaţia îşi propune să sprijine şi dezvoltarea homeopatiei, aflată în continuă ascensiune la noi în ţară”. Un element specific al activităţii asociaţiei sunt cursurile de iniţiere, dar şi de specializare în gemoterapie şi homeopatie care se adresează exclusiv medicilor şi farmaciştilor. Însă amploarea pe care a luat-o producţia de extracte gemoterapice şi medicamente homeopate a avut loc iniţial la presiunea pacienţilor, nu la cea a medicilor. “am fost motivaţi de feed-back-ul de la pacienţi”, a mai spus directorul ştiinţific al PlantExtrakt. În această lună, va avea loc la Mamaia a III-a Conferinţă Naţională de Gemoterapie cu participare internaţională, organizată de asociaţia Română de Gemoterapie şi Homeopatie al cărui sponsor este PlantExtrakt. acolo va fi lansată lucrarea “acta gemmotherapeutica”, care reuneşte lucrări ale unor specialişti cu experienţă în gemoterapie, precum şi un nou produs gemoterapic fabricat la PlantExtrakt, obţinut din muguri de măr, care se va găsi în curând pe piaţă. De asemenea, invitatul special al conferinţei va fi dr.Fernando Pitera, autorul celei mai complete lucrări de până acum în domeniul gemoterapiei, tradusă în limba română de dr. Sorina Sorescu, vicepreşedinte al asociaţiei şi una dintre cele mai cunoscute experte în gemoterapie din România.

Carmen Ponoram Departamentul de Calitate, Cercetare şi Dezvoltare şi este, de asemenea, absolventă a Facultăţii de Farmacie. Departamentul agricol este condus de inginerul agronom Alexandru Tokes, care lucrează şi el încă din 1995 în cadrul PlantExtrakt, tot de cum a terminat facultatea. Nu în ultimul rând, la succesul produselor PlantExtrakt contribuie şi Carmen Ponoran, directorul ştiinţiﬁc al societăţii, de formaţie farmacist. “În 1990, lucram la singura farmacie homeopată din România,

care funcţiona la Bucureşti. În 1994, m-am mutat la Cluj şi de atunci lucrez la PlantExtrakt ”, povesteşte farmacista. Acestora se adaugă întreagă echipă a ﬁrmei clujene, care acum numără 150 de persoane, din care peste un sfert lucrează în cercetare-dezvoltare şi asigurarea calităţii.

Ana Florescu

Homeopate veterinare Cercetătorii științifici din Cluj lucrează la o nouă linie de medicamente veterinare. Este vorba de medicamente homeopate, folosite pentru tratarea cailor. aceste medicamente au un mare avantaj, reprezentat de faptul că ele pot fi folosite și pentru tratarea cailor pentru sport, care, înainte de competiții, sunt supuși controlului antidoping. Medicamentele homeopate au avantajul că nu se află pe lista substanțelor interzise, spune președintele asociației Veterinare Ecvine din România, conferențiarul universitar Iancu Morar. Medicina veterinară homeopată ar putea deveni obiect de studiu la Universitatea de Științe agricolă și Medicină Veterinară, spune Carmen Ponoran. În țările germanice, medicina veterinară homeopată are o tradiție îndelungată. În România, însă, aceste metode sunt relativ noi, pentru că, până acum, medicina veterinară s-a bazat pe produse chimice.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

aFaCErI

Un business tare ca piatra Managerul Eurosynergy, Sabin Fărcaș, pare să ﬁe tipul de manager care a construit o afacere tare ca piatra, mai ales pe vreme de criză. De fapt, afacerea sa este bazată chiar pe pietre. Este vorba de pietre naturale, care pot aduce fastul bizantin în casele ardelenilor. Criza de pe piața construcțiilor și a materialelor de construcție i-a împărțit pe managerii din domeniu în două categorii: cei învinși și cei care au învins criza. Din ultima categorie face parte Sabin Fărcaș, managerul grupului Eurosynergy impreuna cu echipa sa. El a reușit să își consolideze afacerea, să o dezvolte și să exploreze noi direcții chiar în timp ce piața se prăbușea. Grupul clujean Eurosynergy a scăpat nevătămat de perioada cea mai neagră a crizei, iar acum managerul său privește cu încredere spre viitor.

Cărămidă pe cărămidă Echipa Eurosinergy a mizat pe produse inovatoare, care i-a permis să cucerească nișe semniﬁcative de piață, încă de la fondarea grupului clujean, în primii ani de după Revoluție. Eurosynergy a început să aducă în România cărămizile din sticlă, de cea mai bună calitate, produse de grupul Seves din Italia. În prezent, este vorba de cel mai important şi dinamic producător de cărămidă din sticlă de pe piața globală, cu fabrici în Italia, Cehia, Brazilia, China ori Germania. În anii în care Eurosynergy a adus noile cărămizi, cu un aspect deosebit, cărămizile din sticlă de pe piața românească erau de un singur fel: cele de culoare verde, folosite mai ales pentru închideri. Însă, după ce Eurosynergy a adus pe piață cărămizi cu un aspect inovator, produsele din sticlă concepute de artiștii italieni au devenit un produs de design, care pot ﬁ folosite pentru fațade ori interioare. Încet-încet, calitatea și frumusețea cărămizilor din sticlă aduse de Eurosynergy în România s-au impus, iar compania clujeană s-a transformat într-un jucător remarcat prin seriozitate și dinamism, cu o reţea de distribuţie naţională şi o prezenţă prin intermediul reţelelor de bricolaj în toată ţara.

Apa trece, pietrele rămân Însă nici chiar în cei mai buni ani ai pieței construcțiilor, când cererea de cărămidă de sticlă creștea necontenit, Sabin Fărcaș nu a uitat că afacerea sa este una de nișă, extrem de expusă ﬂuctuațiilor pieței, și a decis să facă ceea ce mulți manageri au neglijat total în anii care au precedat declanșarea crizei: diversiﬁcarea surselor de venit pentru reducerea riscurilor. Așa că, încă de acum șapte ani, el a creat Eurosynergy Stone Division, companie care a intrat pe piața comerțului și prelucrării pietrei naturale. La fel ca şi în cazul cărămizilor din sticlă, Sabin Fărcaș a mizat pe produse de calitate. Este vorba de travertin, marmură, calcare, dar și granit ori onix. Iar

o mare cantitate din piatra ornamentală pe care Eurosynergy o aduce pe piața românească provine din Turcia, Italia sau Grecia, adică din acele cariere din care erau extrase, cu multe secole în urmă, blocurile de piatră care erau transformate, în mâinile unor artizani ori meșteri pricepuți, în elemente decorative pentru templele greceşti, palatele senatorilor romani ori nobililor bizantini. În timp ce ceilalți jucători de pe piața românească vindeau toate tipurile de piatră naturală, managerul Eurosynergy s-a concentrat pe travertin, o rocă cunoscută în România cel puţin ca şi aspect sau textură, nu neapărat după nume, datorită travertinului de Borsec care este prezent pe numeroase clădiri din Cluj-Napoca sau a travertinului de Banpotoc din care celebrul Constantin Brâncuşi a cioplit Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii. Compania clujeană aduce diferite plăci de forme regulate, cu grosimi cuprinse între 1-3 centimetri, dar și plăci de dimensiuni mari, cunoscute sub denumirea de „lastre”, de 2,50x1,70 metri, folosite pentru crearea unor elemente arhitecturale. Angajații Eurosynergy nu fac doar comerț cu travertinul importat, ci pot și să taie, să proﬁleze ori să cioplească roca nobilă, manual sau cu ajutorul unor instalații performante, maşini de tăiat cu disc sau cu jet de apă. Finețea cu care lucrează angajații Eurosynergy permite realizarea unor medalioane din combinații de piatră, care includ, de exemplu, travertinul, marmura, granitul, dar și inserturi de metal ori sticlă. Unii dintre meșterii angajați de Eurosynergy provin din renumitele dinastii de pietrari din Viștea, din familii care au sculptat, între altele, elementele decorative pe pe fațadele Palatului Parlamentului din Budapesta ori Casei Poporului din București.

Ingredientele succesului Calitatea pietrei și îndemânarea meșterilor, combinate cu seriozitatea managementului şi dezvoltarea din resurse financiare proprii, au fost ingredientele succesului Eurosynergy. Managerul Sabin Fărcaș este modest. ”Noi suntem o companie mică, de nişă, știm unde ne este locul. Suntem o mână de oameni, care muncim împreună de mulţi ani şi încercăm să ne facem treaba cât mai bine. Fără colegii mei, parte dintre ei sunt şi asociaţii mei în Eurosynergy Stone Division, nu aş fi reuşit să fac ceea ce mi-am propus.”, spune Sabin Fărcaș, contrazis, însă, de cifrele oficiale, care arată că Eurosynergy este principalul importator de cărămizi din sticlă din România, cu o prezenţă națională în majoritatea reţelelor de bricolaj, dar și unul dintre principalii importatori de travertin și marmură din țară. Aceste ingrediente ale succesului au permit Eurosynergy Cluj să performeze pe o piață a cărămizilor din sticlă care a ajuns, la sfârșitul lui 2011, la doar o treime din nivelul pe care îl avea în 2008. Pentru 2012, Sabin Fărcaș estimează că scăderea va continua. ”Până când nu va reporni creditul ipotecar, lucrurile vor rămâne la fel pe piața imobiliară şi implicit pe piaţa materialelor de construcţii”, spune managerul Eurosynergy, companie care a cunoscut toate avatarurile pieței din 1994, de când a fost fondată la Cluj. ”Noi am compensat scăderea accentuată de pe piața cărămizii din sticlă cu creșteri ale vânzărilor de piatră naturală”, spune Sabin Fărcaș.

Claudiu Pădurean

Summary Sabin Fărcaş, the Eurosynergy manager, looks to have built a business strong as a rock, now in the time of crisis. In fact the business is based on rocks. It is about natural rocks that can bring a sort of Byzantine ellegance in the houses from Transylvania. e crisis in the real estate and in the construction materials domain split the managers in the ﬁeld into two categories: the defeated and the winners. Sabin Fărcaş, the manager of Eurosynergy, and his team belong to the second category. He managed to consolidate his business, develop and exploit new directions while the market was going down. is holding from Cluj passed well the darkest period of the crise, and now its manager is looking with trust to the future.

EvEnImEnT Pe cine vor premia jurnaliștii clujeni

Clujul îşi premiază valorile în cadrul celei de-a 9-a ediţii a Premiilor Media de Excelenţă Clujul păstrează tradiţia promovării celor mai valoroase contribuţii aduse comunității locale, prin cea de a noua ediţie a celui mai mare eveniment de PR din Transilvania: premiile media de excelență. Premiile sunt acordate de redacții unor personalități remarcabile. Secretele din culisele evenimentului

Cristina Szasz a vorbit despre organizarea evenimentului de PR Reporter: Care este cel mai dificil aspect în organizarea evenimentului Premiile Media de Excelență? Cristina Szasz.: Nu pot să spun că exista un singur aspect dificil, sunt multe lucruri dificile, însă în același timp sunt deosebit de plăcute și satisfăcătoare din punct de vedere profesional în toate etapele organizarii evenimentului. Dar cred că cel mai dificil e alegerea nominalizărilor, pentru că în cadrul evenimentului acordăm și noi, ca organizatori, un premiu. De fiecare dată avem în minte o mulțime de opțiuni, iar în momentul în care ne hotărâm asupra persoanei căreia să îi acordăm premiul, mă gândesc că vor fi încă 100 de ediții, deci vom putea premia 100 de oameni de valoare. Rep.: Care a fost cea mai pretențioasă vedetă invitată în cadrul evenimentului? CS: Nu am avut așa ceva. Adică, nu am avut vedete pretențioase. Dincolo de imaginea pe care unele vedete o creează pe micul sau marele ecran, am fost foarte impresionată de modestia și bunul simț de care au dat dovadă toți cei invitați la eveniment. Mă bucur că i-am cunoscut pe fiecare dintre ei, mă bucur că i-am avut ca invitați în cadrul evenimentului și mă străduiesc în fiecare an să invit oameni deosebiți. Rep.: Ce pregătiți anul acesta în cadrul evenimentului Premiile Media? CS: În primul rând, voi avea plăcerea să îl cunosc pe Virgil Ianțu, care a acceptat invitația de a prezenta acest eveniment. În al doilea rând, am pregătit un moment excepțional cu Narcis Iustin Ianău care va susține două recitaluri în cadrul evenimentului și, nu în ultimul rând, sesiunile de premii care și anul acesta vor fi excepționale. Rep.: Ce alte evenimente organizează Amprenta anul acesta? CS: După cum cred că știți, în data de 17 iunie la Târgu-Mureș și în data de 18 iunie la Cluj-Napoca va avea loc un mega concert Goran Bregovic & Wedding and Funeral Band, organizat de agenția Amprenta, iar în această toamnă avem în plan câteva concerte și evenimente pentru publicul larg, pe care urmează să le anunțăm cât de curând.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Instituțiile media au misiunea diﬁcilă de a-i alege pe cei mai merituoși reprezentanți ai societații şi de a-i premia pentru contribuțiile aduse dezvoltării oraşului ClujNapoca şi Transilvaniei în anul 2011 în diferite domenii, precum cultură, sport, business sau medicină.

Ce spun organizatorii “În cei opt ani în care am organizat acest eveniment, am avut onoarea să văd recunoașterea unor adevărate valori culturale și sociale ale Transilvaniei. Oameni cu un caracter remarcabil și o cultură deosebită au pășit pe scena de premiere a evenimentului” – a declarat Cristina Szasz, director de PR al agenției Amprenta Advertising, organizatorul evenimentului. Agenția clujeană Amprenta Advertising activează de peste 10 ani în domeniul publicității și este organizatoarea mai multor evenimente desfășurate în Transilvania. Decebal Cotoc, președintele agenției clujene, menționează: “Presa din Cluj-Napoca și din Transilvania este activă, avem jurnaliști foarte bine pregătiți și instituții de presă recunoscute la nivel național. Premiile Media de Excelență înseamnă, de fapt, un eveniment și un concept care nu face altceva decât să reconﬁrme an de an existența și valoarea presei clujene”. “Mă bucur să avem alături de noi parteneri puternici și de încredere din mass media care au reușit să demonstreze încă o dată că la Cluj se face jurnalism și se face bine. Sunt, totodată, nerăbdător să îi văd pe scenă recunoscandu-și ﬁecare valorile clujene” – a mai spus președintele Amprenta Advertising. La eveniment au fost prezenți, de-a lungul celor opt ediții organizate până acum, celebri oameni de televiziune precum Mihai Găinușă alături de întreaga echipă a Cârcotașilor, Cristi Brancu, Robert Turcescu, Raluca Lăzăruț, Mihaela Rădulescu și multi invitați din mass media regională.

Eveniment moderat de Virgil Ianțu Anul acesta, organizatorii l-au invitat la Cluj pe Virgil Ianțu în calitate de moderator și au pregatit un moment special cu Narcis Iustin Ianău, o voce inegalabilă de la “Românii au talent”. Partenerul oﬁcial al evenimentului este Cosmote România.

Evenimentul este organizat cu sprijinul companiei Electrogrup, alături de partenerii acestei ediții: BCR, Christian Tour, Romfulda, Megamix, BS Group Demolation, Akantus Hotel, SSIF Broker, Studium Green Campus, EletricGroup, Amera Tower, Jidvei, Unishowroom, Casa Pitas şi Electrica –Distribuție Transilvania Nord.

Cristina Vlad

Summary Cluj keeps its tradition to promote the most valuable contributions to the local community through the nineth edition of the greatest Pr event in Transylvania: the excellency media awards. e prizes are awarded by to some remarkable personalities. e media institutions have the delicate mission to choose the most meritous representatives of the local society, and to award them for their contributions to the development of city of Cluj in several domains as culture, sport, business or medicine in the year of 2011.

afaceri

Marca înregistrată, „aur” pentru firme Este ştiut faptul că în spatele unui brand se află un nume de succes. Acest nume, împreună cu sigla aleasa şi / sau un slogan care formează marca firmei, trebuie înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) din România sau la oficiile europene sau internaţionale similare, în functie de viitoarea piaţă a mărcii respective. Doctor în economie, expert european în proprietate intelectuală-industrială, deţinătoarea Agenţiei de Proprietate Industrială Acta Marque, Delia Ciurea, explică beneficiile protejării mărcilor. Reporter: De ce trebuie înregistrată marca ? Delia ciurea: Deoarece, potrivit legislaţiei în vigoare în materie de proprietate intelectuală, numai prin înregistrare la oficiile competente, titularul mărcii, persoană fizică sau juridică, dobândeşte drepturi exclusive de exploatare a mărcii respective pentru produsele/serviciile pentru care a fost înregistrată şi dreptul de a-i împiedica pe alţii să comercializeze produse similare sau identice sub aceeaşi marcă sau sub o marcă similară, de natură să creeze confuzie pentru public. Ca regulă, dreptul la marcă aparţine primului depunător al cererii.

Drept exclusiv Rep: Cât de important este ca o firmă să îşi protejeze mărcile? D.C. Numai titularul unei mărci înregistrate va putea interzice terţilor utilizarea mărcii fără consimţământul său, beneficiind de dreptul de exploatare exclusivă a mărcii respective. Fără înregistrare, investiţiile unei organizaţii în comercializarea unui produs se pot risipi, deoarece firme rivale pot utiliza aceeaşi marcă sau o marcă similară până la confuzie pentru produse similare ori identice. În această situaţie, clienţii pot fi induşi în eroare, astfel încât să cumpere produsul firmei concurente, crezând că este produsul unui anumit producător. Consecinţele - în situaţia dată - pot fi scăderea profitului întreprinderii, crearea confuziei pentru clienţii acesteia şi chiar aducerea de prejudicii reputaţiei şi imaginii societăţii, mai ales dacă produsul concurenţei este de calitate inferioară. Astfel, clienţii vor observa o calitate fluctuantă a produselor, fapt ce va duce la scăderea reputaţiei mărcii, şi, implicit, la scăderea vânzărilor, inclusiv a produselor comercializate chiar de către titularul mărcii. Cele două efecte cumulate (creşterea vânzării produselor concurenţei şi scăderea reputaţiei mărcii) determină cu siguranţă scăderea profitului deţinătorului legitim al unei mărci neînregistrate. Având în vedere valoarea mărcilor şi importanţa pe care acestea o pot avea în determinarea succesului de piaţă al unor produse, este necesar ca societăţile să se asigure că mărcile pe care le utilizează sunt înregistrate, pe pieţele unde îşi comercializează produsele sau îşi prestează serviciile. Numai în aceste condiţii o marcă poate furniza protecţie titularului, asigurându-i dreptul exclusiv de a o utiliza pentru desemnarea unor produse şi servicii sau pentru a autoriza un terţ să o utilizeze

în schimbul unei plăţi. Este vorba aici de licenţierea mărcii înregistrate în schimbul unei redevenţe. De asemenea, în exercitarea dreptului său exclusiv asupra mărcii, titularul poate cere despăgubiri oricarui terţ care o foloseşte după publicarea mărcii sale în Buletinul Oficial al Proprietăţii Industriale. Calculul despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate titularilor de mărci se face potrivit dreptului comun. După publicarea mărcii în Registrul naţional al mărcilor, titularul ei are la îndemână mijloace juridice specifice de apărare, cum ar fi acţiunea în contrafacere sau acţiunea în concurenţă neloială. Marca face parte din fondul de comerţ al unei firme, cu valoare economică în sine. Marca înregistrată permite proprietarului, administratorului titlului de marcă, să procedeze la evaluarea mărcii, în

naţională şi prin tratatele şi convenţiile la care România este parte. Solicitantul completează o cerere care se depune la

1.272 de lei costă înregistrarea unei mărci în românia 1.050 de euro costă protejarea unei mărci la nivel european vederea stabilirii cât mai reale a patrimoniului ﬁrmei sale. Evaluarea mărcii este astfel, o componentă a evaluării ﬁrmei. Valoarea economică a mărcii este cea care stabilește preţul, în cazul în care se doreşte transferul dreptului de proprietate asupra mărcii prin cesiune.

Firmele românești mizează tot mai mult pe mărci Rep: Conştientizează firmele româneşti aceasta necesitate de a înregistra propriile mărci? D.c.: Desigur, firmele româneşti conştientizează acest lucru. Conştientizarea se produce printr-o bună colaborare cu consultanţii juridici sau prin problemele pe care le întâmpină mediul de afaceri dacă nu-şi înregistrează marca la oficiile de mărci competente. Rep: Ce trebuie să facă un solicitant pentru a înregistra o marcă? D.c.: Modul în care se obţine certificatul de înregistrare a mărcii pe plan naţional este reglementat prin legea

OSIM, în mod direct sau prin reprezentant. Cererea de înregistrare cuprinde principalele elemente de identificare a mărcii, precizarea claselor de produse şi servicii pentru care se cere protecţia mărcii şi pentru care marca va fi folosită. Se anexează cererii dovada plăţii taxei de depunere şi publicare a cererii de înregistrare a mărcii în Buletinul Oficial al Proprietăţii Industriale (BOPI) în vederea formulării de către persoanele interesate de opoziţii la înregistrare. Este util pentru solicitant în etapa de înregistrare a cererii să consulte un consilier autorizat în proprietate industrială, care va face o cercetare documentară privind exis-

Mărci înregistrate cu ajutorul Acta Marque Printre mărcile care au fost înregistrate cu sprijinul acta Marque se aﬂă club Midi, ﬁrma de produse din carne cosm-fan, Happy kids, La Piazzetta, Şcoala elf, OSUT (Organizaţia Studenţilor din Universitatea Tehnică).

afaceri Voucher de inovare Rep.: În calitate de practician, ce modificări legislative aţi face pentru a îmbunătăţi mecanismul juridic din România în acest domeniu? D.c.: În ceea ce priveşte mecanismul juridic în domeniul valorificării invenţiilor, există aşa-numitul "voucher de inovare", introdus de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, precum şi o serie de programe de finanţare pentru IMM-uri, din bugetul de stat, derulate prin Agenţia pentru IMM-uri. Singura problemă pentru aceste iniţiative este că sunt validate de timp şi au nevoie de o politică consecventă pe termen lung pentru aşi arăta roadele. În cursul lunii aprilie 2010, legea mărcilor (Legea nr.84/1998, privind mărcile şi indicaţiile geografice) a fost amendată, cea mai importantă prevedere referindu-se la lipsa examinării motivelor relative de respingere. În momentul de faţă, principala modificare legislativă care s-ar impune ar fi cea cu referire la motivele concrete pentru care se poate depune contestaţie după publicarea în BOPI a Deciziei de admitere la înregistrare a mărcii depuse. Considerăm că acestea ar trebui să fie diferite de cele reglementate pentru posibilitatea formulării de opoziţii la înregistrare. Din experienţa perioadei care a urmat acestei prevederi legale, am constatat nemulţumirea solicitanţilor de mărci înregistrate cărora li s-au formulat contestaţii la admiterea mărcii la înregistrare, pentru aceleaşi motive reglementate de lege pentru formularea de opoziţii.

Numai titularul unei marci înregistrate va putea interzice terţilor utilizarea mărcii fără consimţământul său, beneficiind de dreptul de exploatare exclusivă a mărcii respective. Delia Ciurea tenţa unor mărci identice sau similare care s-ar putea să i se opună, în perioada de opoziţii. De asemenea, împreună cu consilierul, în funcţie de activitatea prezentă şi de cea vizată în viitor, să aleagă cât mai eficient clasele de produse şi servicii menţionate în cerere. Consilierul autorizat îi prezintă solicitantului care apelează la serviciile lui informaţiile necesare pentru înţelegerea modului în care se desfăşoară procedura de examinare a cererii şi asupra şanselor de succes în obţinerea protecţiei mărcii. În anumite cazuri prevăzute de lege, reprezentarea solicitantului prin mandatar autorizat este obligatorie. Pentru mărcile comunitare şi cele internaţionale, cererile se depun la oficiile competente, respectiv la Oficiul de Armonizare a Pieţei Interne (OAPI) şi Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI). Rep.: Cât durează obţinerea protecţiei mărcii şi cât costă? D.c.: La OSIM, dacă o marcă nu întâmpină opoziţii din partea terţilor, procedura de înregistrare durează între șase şi nouă luni. La fel şi în cazul mărcilor comunitare. Referitor la costuri, acestea diferă în funcţie de felul mărcii şi de numărul claselor de produse şi servicii stabilite în cerere. De exemplu, pentru o marcă naţională combinată,

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

alcătuită din nume şi elemente figurative, cerută pentru o clasă de produse şi servicii, taxele legale percepute de OSIM se ridică la suma de 1.272 lei. Pentru o marcă înregistrată în UE, taxele de înregistrare a unei cereri cuprinzând trei clase de produse şi servicii se ridică la 1.050 de euro. Perioada până la înregistrare în procedura internaţională este dată, în final, de perioadele de timp până la înregistrare la fiecare oficiu naţional desemnat. În principiu, este cuprinsă între nouă luni şi un an. Cât despre taxele de înregistrare, pentru a vă face o idee, vă dau un exemplu: pentru o marcă combinată, color, provenind din România, cu cinci clase de produse/servicii, pentru care se dorește protecţie în nouă state (Germania, Franţa, Italia, Danemarca, Marea Britanie, China,

Statele Unite, Irlanda şi Ungaria) prin Sistemul de la Madrid (depunere internaţională), taxa ﬁnală este de 4.882 de franci elveţieni.

Pierderi cauzate de mărci neînregistrate Rep.: Cât pierde economia românească pentru că invenţii sau inovaţii nu au fost protejate? D.c.: Nu am cunoştinţă să se fi făcut o analiză sau vreun raport despre cât pierde economia românească. Aici trebuie luat în consideraţie şi ce valoare adăugată ar aduce o anumită invenţie, pentru că nu toate contribuie la creşterea produsului intern brut. În definitiv, activitatea inovatoare dintr-o ţară reflectă foarte fidel cum sunt alocate resursele acelei ţări - dacă acestea nu sunt direcţionate spre cercetare şi dezvoltare aplicativă sau soluţiile tehnice (invenţiile) emanate din cercetare şi dezvoltare nu sunt puse în aplicare, în principiu toate resursele alocate sunt pierdute sau valorificarea lor este amânată.

Ana Florescu

Summary it is well-known that behind of a brand is a succesful name. is name, along with the symbol and/or the slogan, represent the trademark of the company. ey need to be registed at OSiM in romania or at the similar international officies, taking into consideration the market that is targeted for the specific product. Delia ciurea, Ph.D. in economy, european expert in intellectual-industrial property and the owner of acta Marque industrial Property agency, explains the benefits of protecting the marks.

agricultură

Regal de vinuri la Vinvest Ediţia a IX-a a Salonului Internaţional de Vinuri VINVEST Timişoara a stabilit noi recorduri în privința interesului pentru piața autohtonă de vin. 10.000 de persoane au vizitat evenimentul organizat la Centrului Regional de Afaceri, în perioada 6-8 aprilie, a fost aproape de 10.000 de persoane. Un alt record a fost numărul participanţilor - 146 de ﬁrme şi instituţii. VINVEST a reunit 23 de producători de vin, 7 distribuitori de vin, 17 companii de servicii din industria vinului, 32 de parteneri cu produse şi servicii. “O delegaţie de 51 de jurnalişti din Bucureşti, dar şi un reprezentant al publicaţiei spaniole La Vanguardia, au fost în Salonul VINVEST, dar şi în vizite de lucru la Cramele Recaş şi Wine Princess. În cele trei zile ale ediţiei a IX-a a Salonului VINVEST au venit zeci de

delegaţii de profesionişti din întreaga ţară, dar şi din Belgia, Serbia şi Ungaria”, a explicat Adriana Nica, director PR al Vinvest.

Premii numeroase Un eveniment important pentru industria vinului îl reprezintă şi Concursul Naţional de Vinuri şi Băuturi Alcoolice VINVEST, ajuns în acest an la cea de-a VII-a ediţie. Desfăşurat în zilele premergătoare Salonului, respectând regulamentul Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV), Concursul a adunat 132 de probe, ce au fost jurizate de experţi degustători, membri ai Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR). Competiţia a fost co-organizată de Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) şi ADAR. Au fost premiate 39 de probe, oferindu-se 17 medalii de argint, 18 medalii de aur, iar patru producători de vin au reuşit să obţină Marea Medalie de Aur (MMA). Jidvei a câştigat MMA cu vinul spumant Romantine, Vincon cu vinars „Jad”, Recaş cu Cabernet Sauvignon „Castel Huniade” şi Staţiunea de Cercetare Murfatlar cu Pinot Gris. Medaliaţii cu aur au fost: Cramele Recaş cu 4 medalii, Jidvei, Gârboiu, Wine Princess şi Vincon au primit câte 2 medalii de aur, iar Crama Oprişor, Ferdi, Rovit, Staţiunea de Cercetare Blaj, Vigna şi Domeniile Sâmbureşti au primit câte o medalie de aur. Medaliile de argint au fost câştigate de Crama Oprişor – 5 medalii, Fine Wine – 3 medalii, iar câte una a revenit Cramelor Alcovin, Budureasca, Domeniile Boieru, Domeniile Anastasia, Intervit, Jidvei, Crama Gârboiu, Vigna şi Vincon. Medaliile au fost înmânate într-un cadru festiv, sâmbătă, în cea de-a doua zi a Salonului VINVEST.

Tradiție și farmec Ioan Georgiu și Florin Voloaca de la Recaș

Dr. ing. Petre Badea, președintele juriului

„Ne pregătim de un deceniu de promovare a industriei vinului. Ediţia a IX-a din 2012 a însemnat pentru

Lucia Pîrvu, director VINVEST noi un fel de repetiţie cu public pentru marele eveniment pe care îl pregătim în 2013. Mă bucur că publicul timişorean se dovedeşte tot mai aproape de cel occidenta,l atât în privinţa numărului mare de participanţi, cât şi în interesul de a degusta vinuri de calitate. Constat şi mă bucură că vinurile româneşti au ridicat ştacheta calităţii, fiind la egalitate şi uneori depăşind produsele din zonele viticole renumite”, a declarat expert degustător Lucia Pîrvu, organizator Salonul VINVEST. „Mă bucur că în sfârșit calitatea vinului începe să fie apreciată. Pe parc ursul celor trei zile de salon și dvs ați constatat că este o adevărată mândrie să fii român deoarece putem crea de la zero lucruri minunate. Astăzi putem concura cu mari producători de vin, producători cu experiență de talie

Dan Boboc, președintele ADAR

agricultură

mondială. Din spate vin tinerii, oameni care își pun toată pasiunea, tot ce pot ca să realizeze lucruri cât mai bune. Dacă acum șapte – opt ani trebuia să schimbi mai multe restaurante ca să găsești un vin bun astăzi găsești opt sau zece soiuri bune și asta trebuie să fie o mândrie pentru toți românii. Vinul este în esență un aliment, cel mai mare dar pe care ni l-a dat natura”, a completat Adrian Rădulescu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților. “Suntem onorați că Vinvest a ales încă o dată Centrul Regional de Afaceri pentru salonul de vinuri. Iată că Centrul de Afaceri a intrat într-o structură internațională de promovare și că arătat rolul pe care îl are pentru dezvoltarea județului nostru. Acest salon e un model de organizare, credem că cei aproximativ 160 de participanți au beneficiat de sprijinul nostru. Ceea ce ne propunem în continuare, avem de gând, și lucrăm la un program de promovare a vinurilor românești pe piețele unde CCIAT ajunge”, a încheiat Emil Mateescu, membru al Comitetului Director al Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Timișoara. “Sunt foarte fericit că ADAR și-a adus aportul la acest salon de elită. Mai mult, am asociat un concurs de vinuri aflat la cea de-a VI-a ediție. De-alungul anilor am putut observa o curbă ascendentă a calității vinului și datorită fap-

Conform Oﬁciului Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV), producția autohtonă de vin a însumat 4.058.168 hl în anul 2011, din care vin nobil 2.166.049 hl, majoritatea vin alb – 1.494.383 hl. În 2011, bilanțul comerțului intracomunitar cu vin include peste 7,59 milioane litri vânduți în UE, însă importul din UE totalizează peste 79,81 milioane litri. În spațiul extracomunitar au fost vânduți peste 2,02 milioane litri, iar din spațiul extracomunitar au fost importați peste 3.3 milioane litri. tului că mulți producători au reușit să acceseze fonduri europene. Ce este important de reținut, pe lângă concurența dintre producători, e important ca ei să aibă o aplecare mai mare spre marketing, promovare spre piață, să găsim consumatori mai mulți, să ducem mesajul că vinul este un aliment, un produs elaborat. Să ne vedem cu bine la anul când vom sărbători 10 ani de Salon”, Dan Boboc, președinte ADAR.

Nicolae POP

Summary e nineth Edition of international Wine Saloon ViNFESt timişoara settled new records of interest for the local wine market. 10,000 people visited the event organized by the regional Business centre in 6th-8th of april.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

agriculTură

Soiurile autohtone, asul din mâneca podgoriilor din România O personalitate recunoscută pentru activitatea desfăşurată, Marian Timofti încurajează propagarea culturii vinului adevărat în rândul românilor. Acesta este şi un susţinător al soiurilor româneşti de struguri, din care ies vinuri de o calitate deosebită. Marian Timofti este preşedinte al Organizaţiei Somelierilor din România şi somelier profesionist cu o experienţă de 20 de ani în domeniu. Cunoscutul somelier este adeptul promovării soiurilor autohtone de vin, în detrimentul unora importate, precum Pinot Gris.

”Europa ne ajută să reconstruim România viti-vinicolă de altădată. Suntem privilegiaţi pentru că României i s-a acordat cea mai mare suprafaţă de reconversie viti-vinicolă, 250.000 de hectare. Şi nu numai că ni s-a dat voie să cultivăm această suprafaţă, ni se dau anual 42 de milioane de euro, care sunt absorbiţi 100%, pentru viticultură. Tot Europa ne învață că trebuie să dăm prioritate soiurilor autohtone, pentru că ştim şi noi că dacă vom ﬁ singurii concurenţi la suta de metri, o să câştig şi eu, chiar dacă am o 100 de kilograme, ﬁind singur în cursă” Marian Timofti, președintele Organizației Somelierilor din România.

Reporter: Multă vreme în România oamenii nu ştiau să aleagă decât între vinuri albe şi vinuri roşii. Cât de mult au evoluat lucrurile la nivelul percepţiei în societate? Cât de mult au câştigat oamenii din acest punct de vedere în educaţia de a alege şi de consuma un vin bun? Marian Timofti: În România, ultima tendinţă care este spre binele consumatorului, întegii ţări să spunem, pentru că vom redeveni acel producător „de speriat” pentru concursurile internaţionale. Deci lucrurile au evoluat în bine, în sensul că, de mai mulţi ani, mă refer la perioada de după Revoluţie, s-a început producţia vinurilor seci, cum ar fi feteasca neagră, şi aici ar trebui menţionat că prima fetească neagră sec din România s-a produs de către Aurelia Vişinescu. Majoritatea vinurilor au luat această tendinţă, de a fi vinificate în sec, deci fără rest de zaharuri, nefermentate. Mă refer aici la tămâioasa românească, la feteasca albă... Imaginaţi-vă că la ultima competiţie de la Bucureşti a fost prezentă grasa de Cotnari vinificată în sec, în vreme ce tămâioasa şi grasa de Cotnari au fost vinuri întotdeauna dulci. Faptul că au fost vinificate în sec oferă posibilitatea de a asocia aceste soiuri şi la alte feluri de mâncare, nu numai la desert. Vinul s-a născut întotdeauna sec.Transformarea lui în demisec, demidulce a făcut-o omul din mai multe motive: ori neştiinţa de a-l vinifica ori aciditatea terenului foarte ridicată a dus la adăugarea zahărului în must, la fermentare, care era permisă cândva, însă acum e interzisă în toată Europa. Au rezultat vinuri care erau mai dulci, mai băubile, să spun aşa, care nu lăsau acea senzaţie amară sau nu aveau o aciditate atât de ridicată, care să creeze un disconfort.

agriculTură Ce este un somelier Până acum câțiva ani, meseria de somelier nici nu exista în mod oficial în românia. cei care practică această meserie sunt persoane specializate, care continuă o tradiție nobilă, și care știu să asocieze vinul cu mâncarea. Somelierii trebuie să stea bine cu toate cele cinci simțuri și sunt absolvenții unui curs, care, în lume, durează câteva luni, în care învață cum să deguste un vin și cum să îi găsească cel mai potrivit fel de mâncare. Reporter: Însă cum stau lucrurile, la ora actuală? Marian Timofti: La ora actuală, micii producători şi, datorită lor, putem spune că în România are loc o schimbare în domeniul viti-vinicol, au demostrat că a avea puţine hectare înseamnă să faci vinuri de calitate. A avea puţine hectare înseamnă să îţi permiţi să te joci cu douătrei cisterne de vin, chiar dacă, ferească Dumnezeu, se întâmplă o greşeală, pierderea nu este uriaşă. Marii producători mizează în continuare pe cantitatea pe care o făceau şi care erau foarte căutată. Cea mai bună demonstraţie la ceea ce am spus este faptul că marii producători precum Murfatlar, Cotnari, Jidvei au demonstrat la ultimul târg care a avut loc la Bucureşti, că au înţeles unde bat micii producători, care este trendul actual al pieţei: vinuri de bună calitate, vinuri seci, realizate într-o producţie restrânsă, tocmai pentru a da calitate şi fiecare dintre aceşti trei mari producători ai României şi-au deschis o cramă separată de cea care realizează cantităţile, cele care fac volumul. De exemplu, Cotnariul şi-a făcut o mică cramă, a chemat un mare oenolog care lucrează în Africa de Sud, dar care este român, Răzvan Macici, săi ajute la a vinifica câteva vinuri în serie redusă, de foarte bună calitate. Şi Jidveiul a trecut la realizarea unor vinuri într-o producţie restrânsă, apelând la serviciile oenologului Marc Dworkin, actual oenolog la o cramă din Bulgaria, Enira, care are vinuri şi în România. Iată că bulgarii au cumpărat teren în România să facă vinuri, ca să demonstreze că avem un teren foarte bun şi că putem face vinuri foarte bune.

O țară privilegiată Reporter: Pentru că aţi vorbit de mici producători, iată că există în zona văii Mureşului, în podişul Târnavelor, o serie de mici producători, cu ar fi Domeniile Boieru de la Ciumbrud sau cei care produc sub brandul Mugurel, de la Blaj care valorifică soiul Fetească Regală, eventual un cupaj cu Pinot gris sau Chardonay, la un nivel foarte bun. Vreau să vă întreb cum vi se pare tendinţa de a pune accent pe soiuri româneşti? Aţi vorbit de Fetească Neagră, Fetească Albă, Feteasca Regală, Tămâioasă, Cădarcă, în zona Miniş, Băbească şi aşa mai departe... Marian Timofti: Suntem privilegiaţi ca ţară. Europa ne ajută să reconstruim România viti-vinicolă de altădată. Suntem privilegiaţi pentru că României i s-a acordat cea mai mare suprafaţă de reconversie viti-vinicolă, 250.000 de hectare. Şi nu numai că ni s-a dat voie să cultivăm această suprafaţă, ni se dau anual 42 de milioane de euro, care sunt absorbiţi 100%, pentru viticultură. Tot Europa ne învață că trebuie să dăm prioritate soiurilor autohtone, pentru că ştim şi noi că dacă vom fi singurii concurenţi la suta de metri, o să câştig şi eu, chiar dacă am o 100 de kilograme, fiind singur în cursă. Dacă voi intra în competiţie cu străinii, care sunt mai agili decât mine, nu voi câștiga. De aceea e bine să ne promovăm soiurile autohtone, să punem în valoare ceea ce soiurile româneşti reuşesc să ne dea. Europa spune: „Vă ajutăm să cultivaţi soiuri nobile.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Încercaţi să vă cultivaţi cel puţin 60% soiurile autohtone şi să vi le promovaţi”. Şi mă refer aici la soiurile care au început deja să renască: Zghihara de Huşi, Şarba, Băbeasca Neagră, Băbeasca Gri, Cadarca şi alte şi alte soiuri care au început să renască din cenuşa lor, pentru că au fost îndepărate pentru că dădeau vin în cantităţi foarte mici, ceea ce regimul comunist nu-şi dorea. Îşi dorea cantitate, nu calitate. Şi iată că micii producători nu fac altceva decât să renască aceste soiuri, să ﬁe unici producători chiar de un anumit soi. Aici poate intra chiar şi Domeniul Coroanei Segarcea cu acest Frontignan de Segarcea, cum se numea pe vremea Regelui Carol I şi care astăzi se numeşte Tămâioasă Rose. Încet-încet, România îşi promovează adevăratele soiuri autohtone care au dat dintotdeauna vinuri foarte bune.

O inițiativă curajoasă Reporter: Cum vi se pare faptul că în 2011, la Jidvei au decis să producă vin de gheaţă? Poate să fie o iniţiativă de succes pentru România? Marian Timofti: Pentru prima dată am aflat de un vin de gheaţă produs în Brazilia. Toată lumea era debusolată. Apăruse o ştire pe site-urile de specialiatte că în Brazilia s-a produs primul ice wine. Ştim că 2011 a fost o iarnă foarte grea. Jidveiul şi, am aflat, şi Murfatlarul au profitat imediat de această iarnă pentru a realiza un vin ce nu este uşor de produs, pentru care mai trebuie să ai şi mare noroc să ai la dispoziţie toate circumstanţele pentru producerea unui astfel de vin. Este de apreciat curajul lor de a sacrifica câteva hectare, a le lăsa peste iarnă, pentru că aceşti struguri se culeg, de obicei, în luna februarie, cam la minus 8, minus 10 grade şi se storc împreună cu gheaţa depusă pe ei. Trebuie să ţinem cont de faptul că bobiţa este stafidită, întrucât procesul de hrănire al bobiţei are loc invers, viţa de vie extrăgând seva din bobiţă, dar nu poate extrage şi zaharurile care s-au adunat acolo, şi atunci stafida aceea dă o cantitate redusă de vin, de aceea se stoarce împreună cu gheaţa depusă pe ea. Apreciez curajul oricărui producător care ia o astfel de iniţiativă.

Ana Florescu

Summary Marian Timofti, a well-known personality in the ﬁeld, encourages the development of “the wine culture” among romanians. He is also a supporter of the local grape varieties that provide a high-quality wine. Marian Timofti is the President of the romanian Someliers Organisation and a professionist somelier with 20 years of experience in the ﬁeld. He is for the promotion of the local varieties of wine over the imported ones, as Pinot gris.

AgRICUltURă Cioloș: România va avea o subvenție europeană de 200 de euro/ha Comisarul european pentru Agricultură, sălăjeanul Dacian Cioloș, a anunțat două măsuri importante care vor fi luate de Comisia Europeană. Este vorba de creșterea nivelului de subvenții de care vor beneficia fermierii români, precum și de eliminarea cotelor de lapte din 2015. Reporter: În ce măsură credeți că eradicarea decalajelor dintre diferitele regiuni ale Uniunii Europene din punctul de vedere al economiei agrare poate să fie realizată ca urmare a aplicării Noii Politici Agricole Comune a Uniunii? Știu că este unul dintre obiectivele dumneavoastră... Dacian Cioloș: Da! Însă, să spun, pentru o eradicare totală a decalajelor care există este greu de spus un termen. Pentru că, uitați, chiar și între vechi state membre, Italia sau Spania, de exemplu, între sudul și nordul Italiei sunt diferențe mari. La fel, în Spania, chiar în Franța sau în alte state membre. Ceea ce este important pentru mine este ca oportunitățile pentru toate regiunile europene să fie, pe cât posibil, similare, pentru ca cei care doresc să se dezvolte, cei care au idei sau proiecte să poată să o facă. Și aceasta este ambiția Politicii Agricole Comune Reformate, după 2013: ca oportunitățile care sunt puse la dispoziția agricultorilor, a regiunilor, să poată să fie, pe cât posibil, aceleași.

Italia, Olanda și Belgia au cele mai mari subvenții Reporter: A propos de oportutinități, aici vorbim și de un nivel asemănător al subvențiilor, care va fi concretizat după anul 2014. Totuși, vor exista unele diferențe între subvențiile pe care le primesc pe care le primesc fermierii din Franța și cele pe care le primesc fermierii din România. Vreau să vă întreb cum pot fi nivelate cât mai mult aceste diferențe. Dacian Cioloș: Vreau să vă spun că diferența cea mai mare nu este între Franța și România, pentru că Franța nu are cele mai mari subvenții din Uniunea Europeană și România nu le are pe cele mai mici. Cele mai mari subvenții europene la hectar sunt în Olanda, în Italia, în Belgia și sunt undeva în jur de 400 de euro – peste 400 de euro -, iar cele mai mici sunt în Țările Baltice și sunt sub 100 de euro. România este în momentul de față la 100 și ceva de euro și cu propunerile legislative pe care noi le-am făcut o să ajungă cam la 200 de euro media la nivel național, media europeană fiind undeva la 260 de euro. Deci, e important de reținut, pentru că se vorbește de multe ori că noi, în România, avem subvențiile cele mai mici și ei, în Europa de Vest, au subvențiile cele mai mari. În Vest, cum vă spuneam, între Franța, care are undeva cam două sută optzeci și ceva – 290 de euro la hectar și Italia vecină, care are 400 de euro și ceva – aproape 500 de euro la hectar - și acolo sunt diferențe! Deci, ceea ce dorim prin această Reformă este să nivelăm puțin aceste diferențe mari, să mergem spre o convergență care nu va însemna neaparat egalitate, pentru că și condițiile de producție sunt diferite, dar sigur că diferențe atât de mari de la unu la patru nu pot fi justificate. Și atunci obiectivul este să reducem aceste decalaje. Pe de altă parte, vreau să spun că, dincolo de aceste plăți la hectar, România are o alocare bugetară pentru Programul de Dezvoltare Rurală mult mai mare decât multe alte state membre. Cred că numai Polonia are o alocare bugetară totală pentru dezvoltare rurală mai

200 de euro vor primi agricultorii români drept subvenție 290 de euro este subvenția de care beneﬁciază agricultorii francezi mare decât are România. Deci trebuie luată în considerare și această oportunitate care există pentru România și nu există pentru statele membre din Vestul Uniunii Europene, de a folosi banii europeni pentru investiții, pentru instalarea tinerilor agricultori, pentru susținere în zone defavorizate, pentru măsuri de agromediu, pentru organizarea producătorilor și așa mai departe.

Măsuri speciﬁce pentru zonele de deal și de munte Reporter: Și o ultimă întrebare. Practic, din 2015, nu vor mai exista cote de lapte. Cum credeți că va afecta această măsură piața europeană? Dacian Cioloș: Păi, nu am așteptat să-și facă efectul această decizie de eliminare a cotelor de lapte. Asta se va întâmpla din 2015. Am decis deja - și a fost unul din principalele mele obiective politice, după ce am preluat mandatul de comisar european – am propus un regulament european care permite producătorilor de lapte să negocieze colectiv prețurile și cantitățile de lapte furnizate cu procesatorii în contracte colective. Și pot să meargă în România, de exemplu, ar putea ﬁ cel mult trei mari organizații de producători care să negocieze regional, în România, un preț al laptelui pe o anumită durată de livrare. Deci această contractualizare ar da un anumit grad de securitate producătorilor în ceea ce privește prețul laptelui și cantitățile livrate fără să le pună limitele care sunt puse de cotele de lapte, când nu poți să produci mai mult decât ai cota. Așadar, din 2015 încolo, producătorii de lapte vor putea să producă atâta cât vor putea să vândă și pentru cât pot să își găsească piață.

Deci, nu vor avea constrângerea cotelor de lapte care există în momentul de față, dar vor avea un element de siguranță, care este această posibilitate de a negocia colectiv contractele, deci inclusiv prețurile și cantitățile. Și până în 2015, până la sfârșitul mandatului meu, eu mi-am luat angajamentul politic să mai venim cu o analiză pe sectorul lapte și să devem dacă mai e nevoie și de alte măsuri de sprijin, de reglementare, care să protejeze producătorii, mai ales din zonele defavorizate, din zonele de deal și de munte, unde riscul dispariției producției de lapte după ce dispar cotele de lapte este mai mare. Deci am de gând să văd ce măsuri speciﬁce pot ﬁ luate pentru aceste zone.

Claudiu Pădurean

Summary e European Commissary for Agriculture, Dacian Cioloş, announces two important measures that will be taken by the European Community. It is about the increasing of the level of the subventions that will be destinated to the Romanian farmers and about the elimination of the milk shares 2015 (cotele de lapte 2015). “ For a total disappearance of the discrepancies that exist is hard to say a date. Because, look, even in old members of the EU as Italy and Spain, for example, between the south and the north of the Italy the diﬀerences are important”, says Dacian Cioloş.

SăNătAtE

Modelul Huedin În timp ce multe spitale din Transilvania se confruntă cu spectrul falimentului, în Huedin, spitalul a devenit cel mai important furnizor de servicii medicale din nordul Țării Moților. Cu o aparatură ce poate rivaliza cu cea din marile clinici clujene, dar și cu o echipă tânără și dinamică de medici, spitalul din Huedin este un model de management performant. Modernizarea sa este cu atât mai spectaculoasă cu cât ea a avut loc într-una dintre cele mai afectate comunități de criza economică, spune managerul Adriana Costin. Reporter: Multă vreme, Huedinul nu era un reper pe harta medicală românească. Acum, spitalul din Huedin a devenit un model pentru spitalele din micile orașe din Transilvania, care dispune de aparatură mai performantă decât mult clinici din reședințe de județ. Care este secretul acestei transformări? Adriana Costin: Din punctul de vedere a actualei echipe manageriale, această transformare nu are decât un singur argument major - nu poți oferi servicii medicale de calitate decât dacă posezi și tehnologie adecvată secolului în care ne găsim. Etapa medicinei bazate doar pe simț clinic este de mult depășită. Etapa traheostomiei a la literatura lui Cronin are doar valoare emoțional – istorică. Nu uitați că spitalul acesta se aﬂă la 50 km de un centru universitar, deci concurența este reală. Aveam resursa umană, care e drept, s-a îmbunătățit considerabil în ultimul an, dar nu ne puteam proba la valoarea reală decât utilizând aparatură adecvată pentru rigoare și performanță atât diagnostică, cât și terapeutică. Rep: Care este valoarea investițiilor realizate în ultimii ani și care au fost principalele domenii vizate? A.C.: Eu sunt manager doar din 23 noiembrie 2010, deci vă voi oferi informații doar pentru această perioadă, mai exact anul 2011. Principalele domenii vizate au fost cele care asigură o complexitate mai mare a cazurilor din punct de vedere medical, ținând seama de posibilitatea efectuării la Huedin de consulturi interdisciplinare, întrucât avem secțiile și compartimentele clinice de bază (ATI, Chirurgie, Ortopedie, Obstetrică-Ginecologie, Nou născuți, Medicină Internă, Pediatrie, Psihiatrie acuți și Psihiatrie Cronici) și un ambulator extrem de puternic,

Secretul succesului Rep: Care este secretul cu ajutorul căruia ați reușit să formați o echipă atât de unită? A.C.: Eu sunt medic pediatru. Cred că este singurul avantaj major al unui manager de spital medic – faptul că suntem obișnuiți să lucrăm în echipă, pe lângă faptul că, totuși, cunoaștem realități atât din punctul de vedere al punctelor forte, cât și al vulnerabilităților sistemului medical românesc. Fiind un spital mai mic și localizat într-o comunitate relativ mică, se aplică regula localităților mici - aici nu sunt oameni indiferenți, ci doar prieteni sau dușmani. Colaboratorii mei și eu am ales varianta prieteniei și colaborării reale.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

care cuprinde multe specialități diferite de secții și compartimente cu paturi care asigură prin consult interdisciplinar siguranță diagnosticului și tratamentului. Valoarea investiției în aparatură medicală în anul 2011 a fost de 1.049.738,10 lei, reparații capitale 471.308,03 (mare parte din sume ﬁind de la Consiliul Local și un proiect guvernamental), iar reparațiile curente au fost făcute in suma de 278 948,65 lei, deci un total de 1.799.994,78 lei.

Direcții de viitor Rep: Care sunt direcțiile în care trebuie să vă orientați investițiile în perioada următoare? A.C.: Vom continua perfecționare condițiilor hoteliere pe secțiile unde nu s-a efectuat încă acest lucru, vom încerca să achiziționăm aparatură nouă de ventilație asistată și analiză a gazelor sanguine, vom perfecta informatizarea spitalului (un proiect pe bani guvernamentali, pe care sperăm să-l câștigam întrucât am depășit deja prima fază de selecție) și vom investi în schimbarea sistemului de încălzire, care în prezent este și scump și nesatisfăcător ca randament. Rep: Deși Huedinul este o comunitate mică, spitalul deservește o mare zonă din Munții Apuseni. Cât de diﬁcil este acest lucru? A.C.: Este o problemă reală. Servim o zonă din Munții Apuseni cu raza de 50 km și o populație arondată de aproximativ 50.000 locuitori, plus pacienți din zona limitrofă, dar din alte județe (Bihor, Sălaj și Alba). Cazuistica este predominant de tip Urgență MedicoChirurgicală, provenită din accidente forestiere, accidente rutiere și nu numai. Avem o statistică efectuată de secția obstetrică ginecologie în care se evidențiază că 38% din nașteri se produc într-un interval de 1- 60 minute de la internare. Pe de altă parte, mulți pacienți provin din zona montană cu diﬁcultăți reale de transport și cu condiții precare de supraveghere la domiciliu, ceea ce necesită supraveghere cel puțin 24 ore foarte frecvent (predominant pe foi de zi) și chiar spitalizare de lungă durată. Vârsta populației arondate este înaintată ceea ce crează adresabilitate crescută pentru afecțiuni cronice, care se decompensează frecvent atât datorită sărăciei, cât și datorită unei modeste educații sanitare.

Acreditare internațională Rep: Care sunt prioritățile dvs. pentru acest an? A.C.: Avem priorități pe multe paliere. Prioritatea majoră este pregătirea spitalului pentru vizita programată pentru trimestrul doi din anul 2013 a unei organizații

”Cred că este singurul avantaj major al unui manager de spital medic – faptul că suntem obișnuiți să lucrăm în echipă, pe lângă faptul că, totuși, cunoaștem realități atât din punctul de vedere al punctelor forte, cât și al vulnerabilităților sistemului medical românesc” Adriana Costin numită CoNAS, care va analiza spitalul utilizând peste 2.000 de indicatori în vederea acreditării. Este un proces laborios și care la ﬁnal are ca și concluzie decizia dacă un spital rămâne spital și stabilește calitatea acestuia reprezentată de un număr de margarete. O altă prioritate a noastră este de a ne face cunoscuți ca centru de sănătate de calitate atât prin menținerea serviciilor medicale pe care în prezent le efectuăm, cât și prin efectuarea de servicii medicale noi.

Claudiu Pădurean

Summary While many hospitals from transylvania face the specter of bankruptcy, in Huedin the hospital became the most important provider of medical services from the Northern part of the Apuseni Mountains. Having a technical equipment that can challange that of the big clinics from Cluj and a young and dynamic team of doctors, the Huedin hospital is a model of performant management. “Its modernization is even more spectacular, taking into consideration the fact that it took place in one of the communities very much aﬀected by the economic crisis”, says Adriana Costin, the manager of the institution.

SănătAte

Privații la expoziție, ministerul la bilanț În perioada 24 - 27 aprilie 2012, la Romexpo, a avut loc cea de-a XXII-a ediție a celui mai important eveniment adresat specialiștilor din domeniul medical și farmaceutic, târgul Rommedica. Evenimentul a reunit aproximativ 90 de companii, reprezentanți ai sistemului de sănătate atât din mediul public, cât și din cel privat, care au venit în întâmpinarea cadrelor specializate cu o bogată ofertă de tehnologie și aparatură destinată facilitării și îmbunătățirii actului medical. Pe toată perioada expoziției, publicul vizitator a avut posibilitatea de a participa la prezentările susținute la standurile companiilor participante precum și la evenimentele conexe pregătite de către organizatori și parteneri. BTL România a prezentat avantajele produselor pentru hidroterapie sau terapie shockwave. Astfel, dacă afecțiunile musculo-scheletale sunt cele mai frecvente și reprezinta al doilea motiv al incapacității de muncă, iar numărul pacienților cu aceste afecțiuni crește în ﬁecare an dramatic, terapia shockwave (SWT) este una dintre cele mai eﬁciente metode utilizate pentru tratarea durerilor asociate sistemului musculo-scheletal.

Cum funcționează Shockwave este o undă acustică ce transfera energie de frecvență înaltă către zona dureroasă (țesut cu boli subacute, subcronice și cronice) provocând vindecare, regenerare și procese reconstructive. Undele de șoc sunt caracterizate de oscilații de presiune, amplitudine înalta și non- periodicitate. Energia cinetică a proiectilului, creată de aerul comprimat, este transferată prin impact elastic capului emițător al aplicatorului. Undele de șoc generate prin acest mecanism sunt răspândite radial sau concentrate punctiform (în funcție de capul emițător folosit). Adâncimea efectivă a penetrării depinde de capul emițător folosit și de energia presetată (presiunea). Valorile adâncimii de penetrare variază de la 4 la 7 cm. O parte importantă a energiei undelor de șoc penetrează organismul cu un puls de presiune pozitivă. Împrăștierea valului de presiune este limitată numai de absorția redusă în țesut. Printre efectele medicale se numără îmbunătățirea metabolismului și microcirculației, detensionarea musculaturii, îmbunătățirea producției de colagen, etc. Aparatul SWT a fost proiectat în

urma unor cercetări de lungă durată, luând în calcul cele mai recente rezultate. Detalii puteți găsi pe www.terapieshockwave.ro.

Promoțiile Medas Centrul Medical Medas, unul dintre principalii furnizori de servicii medicale private din București, derulează o serie de campanii promoționale pentru înscrierile la medici de familie ori pentru monitorizare preventivă a riscurilor sezonului cald. Astfel, cei care se înscriu în această perioadă la medici de familie Medas beneficiază de un pachet gratuit de evaluare a stării de sănătate, iar înainte de plajă și concedii, specialiștii recomandă screening. Aflat pe piața serviciilor medicale private de peste 7 ani, MEDAS a cunoscut o permanentă dezvoltare, investițiile realizate în decursul timpului regăsindu-se atât în tehnologie cât și în capitalul uman. În prezent, MEDAS deține 6 clinici medicale: MEDAS Professional, MEDAS Unirea, MEDAS Feminis, MEDAS Titan, MEDAS Gabroveni și MEDAS Pitești, 6 laboratoare: 4 în București unul în Giurgiu și altul în Pitești, precum și 5 departamente de radiologie și imagistică medicală. Peste 1.000.000 de pacienți au beneficiat până la sfârșitul anului 2011 de serviciile medicale oferite de MEDAS.

Wellness acasă Compania Euritmic a detaliat la standul său filozofia Nikken, soluții pentru wellness home. Produsele Nikken ajută la tratarea oricăror afecţiuni sau blocaje, folosind magneţi speciali, raze infraroşii, ioni negativi, îmbunătăţirea starii de sănătate fiind vizibilă imediat după procedură. Firma japoneză Nikken a luat ca model soluţiile oferite de natură, a creat produse şi tehnologii, studiate, elaborate, patentate de savanţi şi a creat un concept pe baza căreia orice locuinţă se poate transforma într-una sănătoasă şi benefică omului.

Propuneri din Ardeal Înﬁinţată în 2003 ﬁrma Physiomed Aparatură Medicală s-a dezvoltat în domeniul comercializării şi serv-

Summary Between 24th -27th of April 2012, at Romexpo, took place the twenty second edition of the most important event addressed to the specialists from medical and pharmaceutical domain. e event brought together aproximatively 90 companies that represent the health system, both public and private, that came with a rich oﬀer of equipment and technology designed to improved the medical act.

ice-ului echipamentelor de înaltă calitate pentru medicina fizică tradițională și inovatoare în reabilitare, sport și în medicina estetică. La Romexpo, participanții au putut cunoaște și terapia “Deep Oscillation” bazată pe un câmp electrostatic pulsatil ce se generează între mâna terapeutului (sau aplicatorul manual) şi ţesutul aflat sub tratament. Frecvenţa poate lua valori între 5-250 Hz în funcţie de indicaţia selectată. Astfel segmentul de ţesut aflat sub tratament este atras electrostatic şi apoi respins, fapt care are ca rezultat o oscilaţie rezonantă (Deep Oscillation) cu efect profund şi de durată. Acest efect conduce la o recuperare a flexibilităţii şi mobilităţii între fibre şi straturi individuale, la fel ca şi la dezvoltarea şi îmbunătăţirea irigării ţesuturilor. ARC Brașov a participat în premieră la Rommedica și a prezentat gama Seculife de testere de electrosecuritate și de analizoare funcționale pentru aparatura medicală ale furnizorului Gossen Metrawatt din Germania. Mac Farmcons Cluj s-a asigurat că nicio insectă nedorită n-a intrat în Romexpo. Firma este unic distribuitor în România pentru Bugslock - brățări anti țânțari cu aromă naturală, 100% non – toxice, destinate tuturor inclusiv copiilor. Bugslock este un produs stilat, care, când este purtat, formează o barieră aromată (cu miros de lămâiță) care ține la distanță țânțarii precum și alte insecte. Brățara conține un ulei natural – Geraniol, e ușor utilizabilă, foarte confortabilă și sigură pentru întreaga familie, funcționând aproximativ 240 ore. “Prin deschiderea dialogului dintre diferitele discipline medicale prezente la târg, evenimentul a urmărit să ofere o mai bună informare asupra intervențiilor și aparaturii de ultimă generație destinate să gestioneze mai ușor anumite probleme de sănătate publică”, a declarat Andreea Bordeanu, specialist PR al Romexpo. Rommedica este un eveniment organizat de către

SănătAte Proiecte în curs de derulare MS a lansat dezbaterea publică privind noua lege cadru a sănătăţii, lucrează la reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate obligatorii şi voluntare şi revizuirea pachetului de servicii de bază acordat asiguraţilor, reorganizarea unităţilor spitaliceşti, dezvoltarea sistemului de asistenţă medicală de urgenţă și reorganizarea sectorului de asistenţă medicală primară pentru creşterea rolului acestuia în cunoaşterea stării de sănătate a populaţiei, prevenirii îmbolnăvirilor, precum şi a rolului de ﬁltru în faţa asistenţei medicale de specialitate.

Romexpo în parteneriat cu Camerele de Comerț și Industrie din România și cu sprijinul Colegiul Medicilor din România. În aceeași perioadă cu Târgul Internațional de Medicină și Farmacie, în Pavilioanele C4 și C5 din cadrul Centrului Expozițional ROMEXPO, s-a desfășurat Expoziția Internațională pentru echipamente de încălzire, răcire și de condiționare a aerului, Romtherm. Evenimentul a ajuns la cea de a XVII-editie și a reunit 93 de companii speciﬁce domeniului aparaturii de control și reglaj termic, înregistrând un număr de aproximativ 4.000 vizitatori.

Raport – starea sănătății publice Ministerul Sănătăţii a dat publicității un raport privind activitatea instituției în perioada august 2011 – mai 2012, mandat desfășurat de ministrul UDMR, Ritli Ladislau. Printre alte proiecte raportate drept ﬁnalizate, au fost amintite: inițierea în 2011 a “Programul de fertilizare in vitro şi embriotransfer”, în cadrul căruia un număr de 579 cupluri sterile au primit aprobare pentru realizarea acestei proceduri, până în prezent

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

fiind efectuate un număr de 267 proceduri de fertilizare in vitro şi embriotransfer. Conform raportului, în anul 2012 s-a ajuns la un număr de 195 de centre funcţionale (187 fixe şi 8 mobile), iar un număr de 50 de centre sunt în procedură de înfiinţare, Ministerul Sănătăţii asigurând finanţarea acestora. S-a finalizat proiectul derulat împreună cu Oxford Policy Management privind Strategia pentru medicină primară pentru perioada 2012-2020. Strategia are ca scop dezvoltarea medicinei primare în general şi în special pentru zonele rurale şi slab deservite. Se are în vedere modificarea legislaţiei în ceea ce priveşte stimulentele pentru atragerea şi menţinerea personalului medical în aceste zone, atât din partea autorităţilor guvernamentale cât şi prin implicarea autorităţilor locale, găsirea unor modalităţi de plată pentru performanţă, legislaţie atractivă pentru proprietatea spaţiilor în care se desfăşoară activitatea şi posibilitatea de a putea coordona puncte farmaceutice care să permită accesul mai facil al populaţiei deservite la medicamente. Strategia mai recomandă o evaluare a proporţiilor alocate plăţii prin capitaţie comparativ cu plata pe servicii şi revizuirea plăţilor pe servicii. Pentru dezvoltarea sis-

temului integrat de urgenţă s-a continuat dotarea sistemului cu autosanitare şi elicoptere, s-au deschis noi centre SMURD, ajungând ca la ora actuală toate judeţele ţării au o astfel de structură. În acest an se vor deschide 3 centre de operare aeriană SMURD. Ministerul Sănătății a elaborat, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, programului guvernamental - Program de interes naţional "Dezvoltarea reţelei de cămine pentru persoane vârstnice", pentru asigurarea necesarului financiar de funcţionare a căminelor pentru persoane vârstnice rezultate prin reprofilarea unor unităţi sanitare cu paturi. Au fost reorganizate în cămine pentru bătrâni un număr 64 de unităţi sanitare. Pentru anul 2012 s-au prevăzut prin transfer de capital achiziţionarea de aparatură medicală şi echipamente de comunicare în urgenţă 77.000 mii lei; pentru reparaţii capitale ale spitalelor 139.500 mii lei iar pentru investiţii în spitale 111.000 mii lei. La capitolul cheltuieli de capital s-au finanţat: Institutul Regional Oncologic Iaşi (102.000 mii lei), studiul de fezabilitate pentru Institutul Regional Oncologic Timişoara (1.000 mii lei), achiziţionarea de ambulanţe şi elicoptere pentru sistemul de urgenţă (70.000 mii lei). Prin programul “Reforma sectorului sanitar – faza a IIa (APL2)”, finanţat prin două împrumuturi externe acordate de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi respectiv Banca Europeană de Investiţii, au fost realizate următoarele investiţii: lucrări de reabilitare a secţiilor de obstetrică şi neonatologie, începute în anul 2010, la 4 spitale şi au început lucrările de reabilitare la alte 8 spitale; au demarat lucrările pentru reorganizarea şi mutarea UPU-SMURD în incinta clădirii Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş; au demarat lucrările pentru reabilitarea secţiilor de producţie vaccin gripal şi de fiolare din Institutul Cantacuzino; s-au achiziţionat simulatoare pentru centrele de instruire a personalului de la SMURD şi Serviciul de Ambulanţă (cca. 700 simulatoare pentru centrele de pregătire din 16 judeţe); s-au achiziţionat echipamente pentru unităţile de primiri urgenţe din spitale (cca. 770 echipamente pentru 63 spitale). S-au achiziţionat echipamente de monitorizare pentru secţiile ATI şi Cardiologie (270 monitoare de terapie intensivă şi 21 staţii centrale de monitorizare, distribuite la secţiile ATI din 12 spitale şi la secţiile de Cardiologie din 40 spitale); s-au achiziţionat echipamente pentru maternităţi: 12 tipuri de echipamente medicale (aproximativ 500 de echipamente), pentru dotarea a 63 de spitale.

Ionuț OPREA

EvEnIMEnt

Cluj Napoca se pregătește de Business Days Între 27 – 28 iunie are loc la Cluj Napoca prima ediție a Business Days în acest oraș. Toate detaliile despre program și invitați le găsiți pe www.businessdays.ro. Organizatorii Business Days au preluat organizarea turneului de evenimente „Serile AS” și împreună cu Andy Szekely le-au adus la un nou format. Astfel, în perioada 8-11 mai, au fost organizate Serile AS în 4 orașe: Timișoara, Cluj, București, Iași – conferințe focusate pe “prosperitate”, iar încă un turneu va ﬁ organizat în luna noiembrie, focusat pe tema “relații”. În plus, pe 16 mai, Business Days a organizat, cel mai important eveniment de leadership al anului din România, unde participanții au beneﬁciat de opiniile celor mai buni speakeri români ai momentului pe această temă: Adrian Florea, Andy Szekely, Lorand SoaresSzasz, Bogdan Comănescu și Eusebiu Burcaș, foarte apreciați și iubiți de către public, dar și de sfaturile invitatului din elita mondială a speakerilor: Paul Martinelli. Acesta este și președintele mondial al unei școli de leadership care poartă numele celui mai citit autor de cărți despre leadership, John Maxwell.

Extinderea, obiectiv în 2012 Următoarea ediție Business Days va avea loc la Cluj Napoca între 27-28 iunie 2012, apoi urmează Iași între 3-4 octombrie 2012 și București, între 12-13 decembrie 2012. “Dacă anul trecut am extins proiectul Business Days la nivel național, în anul 2012 vom continua să ducem evenimentul și către alte centre regionale, pentru a asigura o acoperire cât mai bună la nivel național și pentru a ajuta mediul antreprenorial din întreaga țară. În plus, în anul 2012, vom extinde aria de influență și către țările vecine, în special cu scopul de a facilita interacțiunea dintre firme și pentru a încuraja spiritul de asociere ca un mod eficient de a face față provocărilor vremurilor pe care le traversăm. Crearea unei platforme de oportunități de business

Summary Between 27th -28th of June, the first edition of Business Day take place in town. e organizers of Business Days took over the “Serile AS” series of events, and, together with Andy Szekely, brought them to a new format in the first half of May. In 16th of May Business days organized the most important leadership event of the year in Romania, where the participants benefited by the opinions of the best Romanian speakers on the field: Adrian Florea, Andy Szekely, Lorand SoaresSzasz, Bogdan Comănescu and Eusebiu Burcaş, very much appreciated by the public, and also by the advices of one of the top mondial speakers: Paul Martinelli.

networking pentru mediul de afaceri rămâne și în anul 2012 principalul scop al evenimentului Business Days“, explică Laszlo Pacso, organizator principal, manager de proiect. Evenimentele sunt organizate cu scopul de a dinamiza mediul de afaceri și sunt centrate pe subiecte de interes legate de antreprenoriat și management, oferind antreprenorilor și managerilor din companiile românești idei inspiraționale, analize pertinente, estimări ale trendurilor viitoare din diverse domenii, business networking de calitate, posibilitatea de a învăța de la cei mai buni specialiști, de a identifica noi oportunități, de a găsi potențiali parteneri de afaceri și colaboratori. Fiecare eveniment se va derula pe parcursul a două zile și este gândit cu trei părți majore: în fiecare zi, înainte de prânz, au loc două sesiuni de conferințe, la care participă 6-7 speakeri și 1-2 moderatori. După pauză sunt programate serii de câte 4 workshop-uri organizate în paralel. În general, workshop-urile au câte doi, trei sau patru speakeri, dar există posibilitatea să fie și workshop-uri cu câte un speaker. Seara, la finalul prezentărilor, se desfășoară două tipuri de sesiuni de business networking, organizate fie într-un cadru formal, fie într-unul informal – în cadrul unei degustări de vinuri celebre și de produse tradiționale specifice regiunii în care are loc evenimentul. Astfel, pe durata celor 2 zile de eveniment, au loc în total 4 conferințe principale și 16 workshop-uri. Scopul conferințelor este de a oferi factorilor de decizie din companii și antreprenorilor o viziune din partea unor personalități ale lumii de afaceri despre: trendurile și tendințele afacerilor, idei de afaceri, exemple de afaceri și proiecte de succes, povești motivaționale și idei inspiraționale din partea unor speakeri de calibru. Scopul workshop-urilor este de a dezvolta abilități manageriale și antreprenoriale necesare perioadei dificile pe care o traversează economia mondială și ținând cont de noua paradigmă din lumea de business, oferind atât exemple și studii de caz, cât și ateliere de lucru interactive cu cei mai buni traineri și specialiști ai momentului. Scopul sesiunilor de networking este de a dezvolta spiritul și cultura de business networking în rândul oamenilor de afaceri, fiind organizate fie un cadru plăcut-informal, fie într-un cadru formal și oferind numeroase oportunități de

Ce învățați la BD: Subiectele care se vor aborda în cadrul acestor evenimente sunt centrate în jurul următoarelor teme: antreprenoriat și management de succes, resurse umane și managementul carierei, comunicare, relații publice, business networking, business lobby, finanțarea afacerilor, investiții, educație financiară, fiscalitate, taxare, aspecte legislative și modalitatea în care afectează mediul de afaceri, management de proiect, managementul riscurilor, managementul schimbărilor, time management, leadership, coaching, training, dezvoltare personală, marketing, branding, vânzări, relații cu clienții, distribuție, retail, logistică, tehnologie, inovație, creativitate, IT&C, online, social media. interacțiune între cei prezenți. În cadrul conferințelor prezentările se vor focusa mai mult pe transferul de informație valoroasă, pe noutăți, trenduri, analize, idei inspiraționale și exemple motivaționale, în timp ce în cadrul workshop-urilor va predomina caracterul pragmatic și aplicabilitatea practică a informațiilor. Atât la conferință, dar mai ales la workshop-uri se încurajează interactivitatea participanților cu speakerii.

Ionuț OPREA

AFACERI

Doi investitori de prestigiu şi-au extins business-ul în Oradea Oradea continuă să atragă investitorii atât din domeniul retail, cât şi din domeniul producţiei auto. În mai puţin de o lună urbea de pe Crişul Repede a devenit gazdă pentru două mari companii. Comau şi Lidl şi-au inaugurat noile sedii şi au sporit piaţa locurilor de muncă cu peste 150 de joburi.

Comau, firma producătoare de maşini de sudură şi asamblare pentru mărci auto celebre, s-a mutat la Oradea în casă nouă. Companie internaţională fondată în 1973, deţinută de Fiat, Comau are la ora actuală 24 de sucursale în 13 ţări. Firma este unul dintre cei mai importanţi producători de tehnologii de producţie de maşini. Unul din trei automobile din lume este realizat cu ajutorul acesteia. Comau România era deja prezentă pe piaţa orădeană, cu două puncte de lucru, în cartierul Ioşia, dar şi pe şoseaua Borşului. Pentru că halele deja existente nu mai acopereau necesarul, firma a decis să inaugureze un nou sediu. Hala are o suprafaţă de 13.000 metri pătraţi şi a fost construită de firma Galassini. După finalizarea construcţiei, Comau a închiriat şi a dotat hala. În nou hală lucrează peste 130 de ingineri care se ocupă de proiectare. Munca lor este dublată de muncitori specializaţi care realizează linii de sudură. Liniile cuprind roboți de asamblare şi automatizări. Caroseriile astfel create ajung la marile companii producătoare de maşini cum sunt Ford, Jaguar, Land Rover, Mercedes, Fiat, Renault şi altele. "Noi furnizăm echipamente către cele mai mari uzine nu numai din Europa, ci şi din Asia, America de Sud şi Statele Unite. Aici şi proiectăm şi executăm linia de sudură. Clientul vine cu modelul maşinii, ne spune câte trebuie produse pe an, care sunt particularităţile modelului şi în funcţie de acestea noi proiectăm soluţia tehnică şi trecem la executarea liniei care va asambla maşina", a explicat Marco Busi, administratorul Comau România.

Facilităţi la schimb pentru locuri de muncă La deschiderea noului sediu au participat atât oameni de afaceri cunoscuţi cât şi cei mai importanţi reprezentanţi ai administraţiei locale, alături de primarul Ilie Bolojan şi viceprimarii Rozalia Biro şi Florica Cherecheş. Primarul a ţinut să sublinieze că municipalitatea sprijină investiţiile prin diverse facilităţi. "Întotdeauna când o companie se extinde în Oradea este o bucurie pentru că acest lucru înseamnă mai multe locuri de muncă, venituri la bugetul local şi perspective pentru oraş. Aş vrea să-i felicit pe cei care au investit aici şi care lucrează aici", a declarat primarul.

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

Între companie şi primăria Oradea există un parteneriat în acest sens, încheiat încă din anul 2010. Prin parteneriat, administraţia locală şi-a luat angajamentul de a moderniza drumul de acces spre hala Comau. La schimb, investitorul a promis că va face noi angajări. În 2012, drumul promis de primărie este deja construit, iar Comau a operat extinderea promisă. “Când am încheiat acordul eram în jur de 200 de angajaţi. La ora actuală numărul acestora a ajuns la 337”, a subliniat Marco Busi. Administratorul a mai explicat că extinderile nu se opresc aici, cel puţin în ce priveşte angajaţii. Firma sa dorește să-şi mărească forţa de muncă până la ﬁnele anului cu încă aproximativ 80 de oameni. Una dintre problemele cu care s-au confruntat investitorii în ce priveşte angajările a fost lipsa muncitorilor specializaţi. “Am avut probleme cu atragerea forţei de muncă pentru că producţia de roboţi presupune lucru cu tehnologie de ultimă oră, care nu se întâlneşte prea des în România”, a mai explicat acesta.

La concurenţă cu Ungaria Un alt investitor care a decis să se extindă în Oradea este Lidl. Primul magazin din oraş a fost inaugurat în data de 10 mai şi le-a dat în sfârşit ocazia orădenilor să se bucure de produsele marca Lidl fără să mai treacă graniţa cu Ungaria. Prin această nouă inaugurare, Lidl şi-a adăugat cel de al 137-lea magazin în lanţul pe care îl deţine în România. Magazinul este situat pe strada Fabricilor şi se întinde pe o suprafaţă de 1.500 mp. Pentru început, investitorii au creat în Oradea 22 de noi locuri de muncă, dar angajările nu se vor opri aici.

Andreea Costea

Putere de cumpărare Alături de Real, Carrfour, Penny Market, Kaufland, Metro, sau Selgros, Lidl vine în completarea nevoilor orădenilor şi confirmă din nou puterea de cumpărare a clienţilor din urbea de pe Criş. Orădenii au astfel acces la mărci din Europa, care provin direct de la producătorii din Italia, Franţa, Germania, sau Spania. Ca element de noutate faţă de alte hypermarketuri, în premieră în România Lidl îşi îmbie clienţii cu săptămâni tematice. Această acţiune a debutat în ţară în data de 30 ianuare cu Săptămâna asiatică, urmată de săptămâna germană, mexicană sau americană. În cadrul săptămânii tematice, clienţii au ocazia de a întâlni cu produse alimentare specifice ţării respective, inclusiv în materie de băuturi alcoolice. Reprezentanţii companiei mai spun că pariază pentru atragerea clienţilor şi pe produsele marcă proprie, care se bucură de succes, indiferent dacă este vorba de produse alimentare sau de produse marcă proprie.

"Noi furnizăm echipamente către cele mai mari uzine nu numai din Europa, ci şi din Asia, America de Sud şi Statele Unite. Aici şi proiectăm şi executăm linia de sudură. Clientul vine cu modelul maşinii, ne spune câte trebuie produse pe an, care sunt particularităţile modelului şi în funcţie de acestea noi proiectăm soluţia tehnică şi trecem la executarea liniei care va asambla maşina" Marco Busi

Summary Oradea is continuing to attrack investors in the production of the autos and in the retail as well. In less than a month the town on the Crisul Repede became the host of two big companies. Comau and Lidl opened their new centers, and they oﬀered more than 150 jobs in the area. Comau is dealing with the production of welding and assembling machines for famous auto brands, while the retailer Lidl opened its ﬁrst supermarket in Oradea.

EnERgIE

Afaceri energetice pentru viitor A IV-a ediție a celui mai mare târg pe energie regenerabilă și eﬁciență energetică din vestul României, Enreg Energie Regenerabilă, a avut loc între 25-27 aprilie 2012, la Expo Arad Internațional. 90 de expozanți din 12 țări europene, care și-au prezentat produsele și serviciile și au purtat discuții cu vizitatorii de specialitate, cu persoane cheie și experți din domeniu, pentru schimb de experiență și realizarea de afaceri. Târgul a creat și un punct de întâlnire pentru interesul comun pe care îl au România, Ungaria și Serbia pentru energiile regenerabile și eﬁciența energetică. “În cele 3 zile de târg peste 1.600 de vizitatori au pășit pragul Expo Arad Internațional. Aceștia au putut să viziteze și să intre în discuție cu expozanții pentru a încheia afaceri și au putut participa la conferințele de specialitate din domeniu, care au avut loc în paralel cu târgul. Ne mândrim și anul acesta cu Parcul Solar, o zonă special amenajată unde peste 40 de expozanți, atât naționali cât și internaționali din domeniu, și-au prezentat serviciile și produsele", a declarat Timea Szanto, Project Manager al evenimentului. "Târgul reprezintă o oportunitate extraordinară pentru realizarea și dezvoltarea de colaborări transnaționale, într-un domeniu din ce în ce mai important în planul evoluției societății globale“, crede sociolog Laura Gabriela Olteanu, RO4Europe. “ENREG este o ocazie de a transfera informații către cei interesați din domeniul energiei regenerabile și de a dezvolta responsabilitatea față de mediul înconjurător“, a declarat expozantul Boros Valer, Panagroteh Service SRL.

Ediția de toamnă, la București În cadrul târgului au avut loc discuții importante business to business și s-a oferit de expozanți din Italia posibilitatea de training a unor grupuri de studenți. Evenimentul s-a bucurat și de prezența unor oﬁcialități din România, Ungaria și Serbia, ceea ce demonstrează interesul tot mai mare pe care statul român îl acordă energiilor regenerabile și interesul străinilor de a investi și de a încheia parteneriate cu România, în acest domeniu. Târgul a fost susținut de Ministerul Mediului și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a fost sponsorizat de companiile internaționale: Producție Energie Verde, AROS SOLAR Technology și Gunther

Wood. Pe lângă expoziție au avut loc în paralel conferințe și workshopuri de specialitate. Tematicile prezente în cadrul acestor conferințe au fost: energia solară, energia din lemn, eﬁciența energetică, biomasa și hidroenergia. Aceste conferințe și workshopuri au reunit în cele 3 zile peste 250 de participanți naționali și internaționali, printre care și participanti din Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Israel, Italia, Serbia, Ungaria, dar și din Statele Unite, din California. Anul acesta, REECO vă invită și la cea de-a V-a ediție a celui mai mare târg pe energie regenerabilă și eﬁciență energetică din România, RENEXPO SOUTH-EAST EUROPE, care va avea loc între 21-23 noiembrie 2012, la Sala Palatului din București.

Investiții noi Prima fabrică de bioetanol și biogaz din România urmează să fie construită și finalizată până în 2013, în localitatea harghiteană Remetea. În România sectorul de biogaz se află într-un stadiu incipient de dezvoltare. Odată cu dezvoltarea sectorului de biogaz sunt necesare modificarea legislației, dezvoltarea agriculturii și creșterea nivelului general de cunoștințe cu privire la beneficiile biogazului, pentru ca acest potențial să fie valorificat. Biogazul este un amestec de gaze, produs din materie organic de diferite proveniențe care conține metan și dioxid de carbon. Acesta rezultă în urma unei fermentări anaerobe (în lipsa aerului), iar pentru producerea lui pot fi utilizate atât materii prime vegetale, reziduri animale, cât și reziduri din industria alimentară. Procesul de producere a biogazului presupune eliminarea deșeurilor, fiind un proces 100% ecologic. Biogazul poate fi trans-

Summary e fifth edition of the greatest fair of regenerable energy and energetic efficency from the West of the country, Energ Energie Regenerabila, took place between 25th-27th of May 2012 at Expo Arad International. 90 participants from 12 European countries presented their products and servicies, and discussed with the visitors in the field, important persons and experts of the domain, in order to exchange their experiences and to close some deals. e fair created also a meeting point for the common interest on the field for Romania, Hungary and Serbia.

Potrivit Strategiei Energetice a României, pentru perioada 2011-2035, sursele regenerabile de energie vor ajunge în 2035 la o pondere de 41% din producția de electricitate la nivel național, în paralel cu creșterea ponderii energiei nuclearelectrice, ce va acoperi 37% din total. Este prevăzută o investiție de peste 30 miliarde de euro pentru producerea celor 14.800 MW de energie electrică din energie nucleară și din surse de energie regenerabilă, până în 2035. Totodată, conform datelor Transelectrica, în prezent în România există parcuri fotovoltaice cu o capacitate de doar 2 MW, microhidrocentrale de 400 de MW și instalații pe biomasă de 25 de MW, iar pentru următorii ani sunt anunțate proiecte pentru instalarea de parcuri fotovoltaice cu o capacitate de până la 300 de MW. format în energie printr-un proces mult mai curat decât arderea combustibililor fosili. România este o țară cu multe zone benefice pentru producerea de biogaz. Județul Bihor este doar un exemplu, având 12 zone în care oamenii pot scăpa de deșeurile nocive, iar în locul acestora să primească căldură, curent, îngrășământ bio și un mediu curat. Prima fabrică de bioetanol și biogaz din România urmează să fie construită și finalizată până în 2013, în localitatea harghiteană Remetea. Fabrica va produce bioetanol utilizând produse agricole din zonă, iar din borhotul rezultat se va produce biogaz.

Sorin Trocan Despre Grupul REECO: Organizatorul, REECO RO Expoziţii, face parte din Grupul REECO cu ﬁrma mamă în Germania şi ﬁliale în Salzburg, Austria, Bruxelles, Belgia, Varșovia, Polonia, Budapesta, Ungaria şi Arad, România. Din 1997, aproximativ 50,000 de experţi din 70 ţări participă la târgurile şi conferinţele organizate de REECO. Găsiţi mai multe detalii pe www.energy-server.com.

EnERgIE

România are viitor în privința producției energiilor regenerabile Organizatorul târgului de energie din Arad, REECO RO Expoziții, face parte din Grupul REECO cu firma mamă în Germania și filiale în Salzburg, Austria Bruxelles, Belgia, Varșovia, Polonia, Budapesta, Ungaria și Arad, România. Din 1997, aproximativ 50.000 de experți din 70 țări participă la târgurile și conferințele organizate de REECO. Avena Gall-Tamas, manager general REECO, spune că potențialul de creștere în acest domeniu este unul imens. Rep: Care este scopul REECO? Avena gall-Tamas: REECO contribuie la dezvoltarea producției de energie regenerabilă, fiind prezent pe piața din România din 2008. Firma REECO este organizatoare de târguri și conferințe specializate pe energii regenerabile. Intenția noastră este să atragem investitorii străini, să le facilităm intrarea pe piață. În România încercăm să ajutăm înființarea asociațiilor de specialitate. În 2008, nu exista nici o astfel de asociație. Între timp s-a înființat Asociația Română pentru Microhidroenergie - ARmHE și împreună cu ei organizăm conferințe. Rep: România este o piață agreabilă pentru investitorii în energii regenerabile? A.g.T.: Sunt multe firme care au venit în România, au testat piața și unele au rămas. Acest lucru este benefic

tificat. Numai în primele două luni ale acestui an, producătorii de energie din surse regenerabile au primit 438.551 certificate verzi. Rep: Cum se primesc aceste certificate verzi? A.g.T.: Investitorii în eoliene primesc două certificate verzi pentru fiecare MWh livrat până în 2017, apoi unul, cei care produc energie fotovoltaică beneficiază de șase certificate pe MWh, iar producătorii de energie din biomasă primesc două certificate, cu excepția celor din culturi energetice, care primesc câte trei certificate. Autoritatea de Reglementare în Energie a elaborat o metodologie prin care va analiza încă din acest an veniturile producătorilor de energie regenerabilă, astfel încât o eventuală reducere a numărului de certificate verzi să poată fi realizată de la 1 ianuarie 2013. Investi-

10 milioane de euro este valoarea investiției în cele două microhidrocentrale din Firiza – Baia Mare pentru România, pentru că înseamnă noi locuri de muncă. Însă, din noiembrie 2011, România are una dintre cele mai bune legislații din Uniunea Europeană în domeniul energiilor regenerabile. România a urcat pe locul 13 între cele mai atractive țări din lume privind investițiile în energie regenerabilă, conform raportului Country Attractiveness Indices, lansat în noiembrie de Ernst&Young. În ceea ce privește eolienele, România este pe locul 10, alături de Polonia și Irlanda.

Mecca pentru investitori Rep: Cum a devenit România interesantă pentru investitorii în energia regenerabilă? A.g.T.: România a devenit interesantă, o adevărată Mecca pentru investitori începând din noiembrie 2011, când a fost majorat numărul de certificate verzi acordate. Producătorii de energie din surse regenerabile primesc în mod gratuit certificate verzi, pe care le vând pe o piață specializată pentru un câștig în plus față de prețul propriu-zis al energiei. Producătorii de energie din surse regenerabile sunt sprijiniți printr-o schemăsuport în valoare de 10,8 miliarde de euro, în viitorii zece ani, bani care vor fi plătiți de către toți consumatorii din România. Mai multe voci, inclusiv oficiali ai Ministerului Economiei au admis că aceasta este una dintre cele mai generoase scheme de sprijin din Uniunea Europeană, dacă nu cea mai generoasă. În cadrul acestei scheme, toți producătorii primesc certificate verzi pe care le vând pe o piață specializată, iar prețul lor de tranzacționare este între 27 și 55 de euro pe cer-

www.transilvaniabusiness.ro | www.tb.com.ro

torii care reușesc să pună în funcțiune până la sfârșitul acestui an proiecte de energie regenerabilă vor primi un număr de certiﬁcate verzi conform legislației în vigoare. Rep: Ce prevede strategia energetică pentru România? A.g.T.: Potrivit Strategiei Energetice a României, pentru perioada 2011-2035, sursele regenerabile de energie vor ajunge în 2035 la o pondere de 41% din producția de electricitate la nivel național, în paralel cu creșterea ponderii energiei nuclear-electrice, ce va acoperi 37% din total. Este prevăzută o investiție de peste 30 miliarde de euro pentru producerea celor 14.800 MW de energie electrică din energie nucleară și din surse de energie regenerabilă, până în 2035. Conform datelor Transelectrica, în prezent în România există parcuri fotovoltaice cu o capacitate de doar 2 MW, microhidrocentrale de 400 de MW și instalații pe biomasă de 25 de MW, iar pentru următorii ani sunt anunțate proiecte pentru instalarea de parcuri fotovoltaice cu o capacitate de până la 300 de MW.

Reglementare legală Rep: Legislația încurajează construcțiile de microhidrocentrale? A.g.T.: Conform legislației, pentru microhidrocentralele noi, sub 10 MW, investitorii primesc 3 certificate verzi pe o perioadă de 15 ani pentru fiecare MWh livrat, iar pentru cele renovate se primesc 2 certificate pentru 10 ani. Valoarea unui certificat este estimată la cel puțin 27 de euro. Rep: Care este cea mai ieftină energie? A.g.T.: Energia produsă din microhidrocentrale este cea mai ieftină energie, iar România deține o capacitate importantă în ceea ce privește implementarea acestora. Există numeroase microhidrocentrale instalate în toate zonele țării, iar recent au fost inaugurate două, pe Valea Neagră, din cartierul băimărean Firiza. Această investiție a costat 10 milioane de euro, iar lucrările de instalare au fost finalizate în timp record. Rep: Cum se situează România la acest capitol? A.g.T.: Potențialul energetic al României este de aproximativ 5.900 MW, pentru investiții pe râuri interioare, putând să ajungă chiar și la 8.000 MW, din care 1.134 MW reprezintă potențialul microhidrocentralelor. La ora actuală microhidrocentralele aflate în funcțiune au o putere instalată de 400 MW.

Sorin Trocan

Summary e organizer of the energy fair in Arad, REECO RO Expoziţii, is a part of REECO group with the headquarter in germany and subsidiaries in Salzburg (Austria), Bruxelles (Belgium), Warsaw (Poland), Budapest (Hungary) and Arad (Romania). From 1997, about 50,000 experts from 70 countries have participated at the fairs and conferences organizated by REECO. “REECO has a contribution to the development of the regenerable energy, being present on the market of Romania since 1998. REECO organizes fairs and conferences on regenerable energy”, says Avena gall-Tamas.

afaceri

Ofensivă coreeană în Transilvania Tot mai mulți investitori coreeni de calibru sunt interesați de oportunitățile de afaceri din Ardeal și din Banat Pentru oamenii de afaceri coreeni, Transilvania este o regiune strategică. Multe companii care sunt jucători la nivel global sunt interesate de posibilitatea de a investi în orașe precum Cluj, Oradea ori Alba Iulia. Pentru economia locală, confruntată cu un nou val de recesiune, investițiile coreene reprezintă o adevărată gură de oxigen. Președinte al Open Bridge Consortium și asistent consular al Ambasadei Republicii Coreea în București, Park Lae Weon spune că interesul pentru investițiile în România este în creștere. Reporter: O serie de mari companii coreene și-au manifestat interesul pentru investiții în zona Clujului. Așa ar ﬁ LG, Daewoo ori Hyundai. Care sunt motivele acestui interes? Park Lae Weon: Atragerea unei investiții coreene în județul Cluj este unul din obiectivele principale ale

acord de parteneriat strategic între România şi Coreea, România ﬁind singura ţară din cadrul Uniunii Europene care are un astfel de acord cu Coreea de Sud. Reamintim şi FTR (Free Trade Agreement) încheiat între UE şi Corea de Sud, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2011 şi care duce la înlăturarea taxelor vamale pentru importurile din Coreea de Sud şi invers. Rep: Ce fel de investiții ar dori să realizeze oamenii de afaceri coreeni? PLW: După lansarea proiectului Open Bridge Consortium în 2010, am avut mai multe vizite din partea companiilor coreene la Cluj-Napoca, vizite în cadrul Evenimentelor de Business Matchmaking organizate cu sprijinul Primăriei Cluj-Napoca şi Primăriei Suwon, dar şi vizite private a mai multor oameni de afaceri coreeni. Coreenii sunt interesaţi în domenii precum:

6 milioane de euro este valoarea investițiilor coreene din Oradea Open Bridge Consortium. Există mai multe companii coreene mari şi mijlocii prezente în România Samsung, LG, Daewoo Heavy Industry, însă majoritatea îşi derulează activităţile şi proiectele în zona de sud a României. În Transilvania, la Oradea, există însă câteva companii coreeene importante care au investit peste șase milioane de euro. În ce priveşte interesul coreenilor şi avantajele României, în 2009 s-a semnat un

Oportunități Rep: Care sunt modalitățile de promovare a relațiilor de business dintre România și Coreea? PLW: Strategia noastră de abordare sunt programele şi întâlnirile bilaterale cu sprijinul intituţiilor locale şi agenţiilor guvernamentale. Pentru a face afaceri, trebuie să ne cunoaştem mai bine. Participarea la diverse târguri şi expoziţii din Coreea de Sud este extrem de importantă. Nu trebuie să aşteptăm să vină coreenii la noi, ci trebuie să ne facem cunoscuţi noi în Coreea. Un alt element esenţial pentru orice investitor sau partener este credibilitatea informaţiilor. Orice proiect care are sprijinul instituţiilor locale (Primării, Consilii Locale sau Judeţene, Agenţii de Dezvoltare, Camere de Comerţ, Universităţi) sau guvernamentale (Ministere, Ambasada, Agenţiile din subordinea ministerelor, etc) asigură credibilitatea acestora în faţa companiilor interesate. Pe lângă aceste proiecte, ne dorim o promovare continuă a oportunităţilor pe care le oferă România prin deschiderea în Coreea a unui birou Open Bridge Consortium cu denumirea Transilvania Center, pe modelul Korea Center de la Cluj-Napoca. Dorim prin acest centru să informăm potenţialii parteneri/investitori coreeni de oportunităţile pe care le oferă România, oportunităţi de afaceri sau de investiţii. Aceste servicii de promovare sunt oferite companiilor membre în cadrul Open Bridge Consortium şi partenerilor instituţionali.

green energy, proiecte de modernizare, proiecte de infrastructură, unităţi de producţie. agricultură, etc.

Ce companii vor să vină în ”Coreenii sunt interesaţi în Transilvania Rep: Ce alte companii coreene mai sunt interesate de zona Transilvaniei? Din ce domenii? PLW: Am purtat discuţii cu Daewoo Electronics, Hyunday Engineering, Daewoo International, ATIS Corporation. Am avut de asemenea întâlniri de afaceri şi cu alte companii mici şi mijlocii interesate de găsirea de parteneri locali.

domenii precum: green energy, proiecte de modernizare, proiecte de infrastructură, unităţi de producţie, agricultură etc.” Park Lae Weon

Rep: Există companii ardelenești interesate de expansiune în Coreea de Sud? PLW: În ce priveşte comapniile româneşti, şi în principal brandurile clujene, Open Bridge Consortium are ca obiectiv sprijinirea acestora în vederea intrării cu produsele româneşti pe piaţa sud-coreeană. Cea mai bună colaborare în acest sens o avem cu compania clujeană Farmec, care participă cu produsele proprii, în luna iunie, la un târg în Busan. Pe lângă Farmec avem discuţii şi cu alte companii locale, existând interes şi potenţial de export pentru vinuri, miere, produse naturiste, artizanat, produse agricole. Rep: Care ar ﬁ avantajele expansiunii în Coreea? PLW: În primul rând piaţa de desfacere şi în al doilea rând resursele naturale de care România dispune. Să nu uităm densitatea de populaţie din Asia. Coreea de

Sud are o populaţie de 50 milioane de locuitori şi o suprafaţă de două ori mai mică decât a României. Coreea în acest moment importă majoritatea materiilor prime şi exportă tehnologie. Să dau un exemplu: 90% din suprafaţa agricolă a Coreei sunt culturi de orez. Majoritatea alimentelor cu excepţia orezului sunt importate din alte ţări. Un alt avantaj este faptul că odată intraţi pe piaţa din Coreea se deschid oportunităţi si pentru alte pieţe asiatice: Japonia, China şi zona Sud-Asia (Malaezia, Indonezia, Filipine).

Claudiu Pădurean

Summary for the Korean businessmen Transylvania is a strategic region. Many multinational companies are interested by the possibility to invest in cities as cluj, Oradea or alba-iulia. for the local economy aﬀected by a new wave of recession, the Korean investments represent a real help. Mister Park Lae Weon, President of Open Bridge consortium and consular assistant at the embassy of republic of Korea in Bucharest, says that the interest to invest in romania is increasing.