Transilvania Business 36

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 36 • 28 nov-22 dec 2013

Fondator: Aurelian Grama

pag. 7-9 Certificarea calităţii pag. 33-49 Cei mai buni dintre cei buni pag. 66-67 Dracula, o nouă tinereţe

sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story Certificarea calităţii

7-9 ANIVERSARE LA MULŢI ANI, AUSTRIA!

15-23 EVENIMENT Belgia – România, 175 de ani

32

51-53

interviu

ENERGIE

1344 de proiecte pentru 2014-2020

A key event for Romania

68-70 88-89

PROIECT 60 de biserici de lemn

3

4

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BRAŞOV ICCO Electric în insolvenţă Icco Electric SRL este cea de-a cincea firmă din grupul de firme controlat de omul de afaceri braşovean Călin Costan care a intrat în insolvenţă. Insolvenţa diviziei de lucrări electrice a grupului de firme braşovean vine la numai o lună după ce „perla coroanei”, Icco SRL, a intrat, la rândul său, în insolvenţă.

Insolvenţa companiei a fost solicitată de trei creditori, printre care se află şi comuna Cristian. Administratorul judiciar al companiei a fost desemnat Casa de Insolvenţă Transilvania, companie care se ocupă de încă două insolvenţe din grup – Icco Construct şi Icco SRL. O evidenţă clară a datoriilor companiei va putea fi aflată în 23 ianuarie, termenul pentru afişarea tabelului preliminar al creditorilor companiei. Icco Electric SRL a acumulat datorii de peste 1.28 milioane de lei la bugetul asigurărilor de sănătate. Din aceşti bani, peste 771.000 de lei reprezintă contribuţia datorată şi neplătită de angajator la bugetul asigurărilor de sănătate, peste 360.000 de lei reprezintă dobânzi şi penalităţi, iar restul sunt contribuţiile individuale ale salariaţilor la bugetul de sănătate, reţinute de angajator şi nevirate la buget. Compania avea la finele anului trecut datorii totale de 80,47 milioane de lei, rezultatul financiar al anului 2012 fiind un minus de 9,087 milioane de lei (peste două milioane de euro). Din grupul de firme Icco fac parte peste 20 de firme împărţite în şapte divizii – instalaţii, dezvoltări imobiliare, energie, sănătate, construcţii, divizia industrială, divizia telecom şi servicii în industria electronică. (Sursa: Ovidiu Vrânceanu, bizbrasov.ro)

BUCUREŞTI Business Days, a 13-a ediţie

În perioada 10-11 decembrie are loc la Bucureşti cea de-a 13-a ediţie din suita de evenimente Business Days, pentru “inspiraţie, experienţă şi oportunităţi

celor care vor să genereze valoare în România”. Bucureşti Business Days, cel de-al patrulea şi ultimul eveniment din seria organizată în acest an, este găzduit de Universitatea Româno-Americană. Sunt aşteptaţi la eveniment peste 800 de participanţi, reprezentanţi ai mediului de afaceri, antreprenori, manageri şi specialişti. Pentru prima oară la evenimentele Business Days, în cadrul ediţiei de la Bucureşti, va fi pus în dezbatere subiectul educaţiei în România. Se va pune accent pe modalităţile concrete şi inovative prin care mediul de business se poate implica în revigorarea sistemului educaţional. Business Days este o platformă de interacţiuni între oameni de afaceri din toată ţara. Prin evenimentele organizate până acum, a fost atins un număr de peste 10.000 de participanţi, în special antreprenori, manageri, specialişti, consultanţi şi liber profesionişti. Detalii: http://bucuresti2013.businessdays.ro

Gala Farmaciştilor

paniilor producătoare de medicamente – din România şi internaţionale etc.

Studenţii farmacişti, profesorii lor şi farmacistii din întreaga ţară vor celebra profesia de farmacist, pe data de 4 decembrie 2013, la Muzeul Naţional de Artă al României, Sala Auditorium.

Detalii: www.galafarmacistilor.ro

CLUJ Forum de afaceri A doua ediție a Forumului de afaceri româno-maghiar a avut loc la sediul Facultăţii de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), cu sprijinul Primăriei Cluj Napoca, Consulatului General al Republicii Ungare la Cluj, alături de Consiliul Județean Cluj şi Camera de Comerț și Industrie Cluj.

Temele abordate au vizat Programul de Cooperare Transfrontalieră RomâniaUngaria 2014-2020, suportul profesional pentru accesul pe piață a întreprinderilor mici și mijlocii și rolul clusterelor în economia modernă. Discuțiile s-au mai axat pe sectorul construcțiilor, protecția mediului și dezvoltarea utilităților publice, transport de marfă și logistică, oferind și întâlniri directe între cei care reprezintă firmele participante.

CJ are centru de informare turistică Colegiul Farmaciştilor din România organizează Gala Farmaciştilor, a doua ediţie, dedicată excelenţei în lumea farmaceutică. Evenimentul va fi unul special şi va cuprinde în acest an, pe lângă Gala Seniorilor şi Gala Junior - Gala studenţilor din cadrul Facultăţilor de Farmacie din întreaga ţară. Gala Farmaciştilor 2013 – se va desfăşura pe o întreagă zi: în prima parte Gala Junior, cu public preponderent format din studenţi farmacişti şi cadrele universitare din toate facultăţile de farmacie din ţară(peste 250 de studenţi); a doua parte a zilei, Gala Senior, cu prezenţa a peste 400 de farmacişti din ţară, preşedinţii şi vicepreşedinţii Colegiilor farmaceutice din cele 42 de judeţe, decanii Facultăţilor de Farmacie, precum şi o serie de profesori şi conferenţiari farmacişti, şefi de catedră în Facultăţile de Farmacie. Invitaţi de onoare: cei mai importanţi actori ai sistemului medical românesc, la cel mai înalt grad de reprezentare din partea Ministerului Sănătăţii şi CNAS, Agenţia Naţională a Medicametului, Organizaţia Mondială a Sănătăţii – România, CEO com-

Din 19 noiembrie, turiștii care sunt în vizită în Cluj Napoca au la dispoziție două centre de informare turistică. Unul dintre ele este funcțional de câțiva ani, aparținând primăriei, iar cel de-al doilea a fost realizat de Consiliul Județean.

Consiliul Județean (CJ) Cluj a deschis Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Cluj, modernizând o încăpere a Muzeului Etnografic aflat pe Bulevardul Memorandumului nr. 21. Investiția a fost de 450.000 de lei, din care 315.031 de lei fiind din fonduri europene. Banii au fost alocaţi pentru modernizarea și dotarea spațiului cu echipamente IT și mobilier, dar și crearea unei baze de date de informare

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

turistică cât și punerea la punct a unui site web. Prin deschiderea acestui centru, reprezentanţii CJ Cluj şi-au propus să crească numărul de turişti, prin promovarea potenţialului turistic al judeţului.

Investiţie în robotică Cosmin Ioaneș, un tânăr din Cluj, absolvent al Universității Tehnice, și-a deschis o firmă în domeniul roboticii prin programul național pentru tineri întreprinzători debutanți (SRL-D). Inno Robotics SRL-D, firmă în care tânărul a investit în jur de 8.000 euro, din care 60 % au fost utilizaţi în trainingul personalului, restul în echipamente, a ajuns ca la finele anului trecut să înregistreze venituri de 50.000 euro. Microîntreprinderea importă roboți industriali fabricaţi în Japonia sau Germania, totodată ajutând la programarea şi instalarea acestora, în industrii precum auto sau ceramică.

HUNEDOARA Termocentrala Mintia, retehnologizată Înţelegerea pentru reabilitarea grupurilor 3 şi 4 ale Termocentralei Mintia a fost parafată la Bucureşti, cu ocazia vizitei oficiale a prim-ministrului chinez Li Keqiang. Înţelegerea pentru reabilitarea celor două grupuri ale Termocentralei Mintia a fost semnată de directorul Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache, şi preşedintele companiei China National Electric Engineering Co, Zhao Ruolin. „Am semnat înţelegerea cu partea chineză cu privire la retehnologizarea celor două grupuri ale Termocentralei Mintia. Documentul a fost semnat de preşedintele CNEEC şi în prezenţa premierului Chinei. Sperăm să fie un pas hotărâtor pentru definitivarea proiectului de retehnologizare. Din 28 noiembrie vom continua discuţiile tehnice pe acest proiect”, a precizat managerul Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache. Investiţia pe care partea chineză intenţionează să o finanţeze se ridică la 230 de milioane de euro. (Sursa: Glasul Hunedoarei)

MARAMUREŞ UAC Europe, locul I la Topul Firmelor Profesionalismul şi performanţa companiei UAC Europe a fost recompen-

sată şi anul acesta în cadrul Topului firmelor din Maramureş, ajuns la ediţia jubiliară cu numărul XX. Din cele peste 1.200 de firme selectate inițial, în competiţie au rămas mai puţin de 10% dintre acestea. „Au fost selectate 1.260 de firme. Din acestea, toate au primit o scrisoare în care li se spunea că sunt candidate la trofeul jubiliar. Din cele multe care au fost, au acceptat 117”, a

arătat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Maramureş, Gheorghe Marcaş. Firmele maramureşene au fost premiate pe categorii, în funcţie de dimensiuni şi domenii de activitate.

UAC Europe a primit şi în acest an premiul I la categoria sa, iar Iulian Gheorghe, directorul general al UAC Europe, a primit premiul special de „Managerul anului”. Iulian Gheorghe a declarat că cele două distincţii confirmă faptul că UAC Europe este o companie serioasă, performantă, în continuă dezvoltare şi a spus că aceste trofee se datorează echipei de la UAC Europe.

SIBIU Târgul de Crăciun, la 7 ani

Anul acesta se poate spune că Târgul de Crăciun din Sibiu are cei 7 ani deacasă, perioadă în care târgul s-a dezvoltat şi a atras tot mai mulţi vizitatori din ţară şi din străinătate. Ediţia 2013 a debutat în 22 noiembrie 2013 şi se

încheie în 3 ianuarie 2014. Târgul de Crăciun din Sibiu este un proiect cultural iniţiat de Fundaţia Au-Ro Austria Pro Romania şi Biroul Ataşatului Social al Ambasadei Austriei, în parteneriat cu Primăria Municipiului Sibiu şi Consiliul Local Sibiu prin Casa de Cultură a Municipiului Sibiu. Organizat pentru prima dată în anul 2007, anul când Sibiu a deţinut titulatura de Capitală Culturală Europeană, Târgul de Crăciun a ajuns cunoscut la nivelul întregii ţări pentru amploarea şi tradiţia create, respectând un concept bine stabilit. Spectacole, ateliere şi un parc de distracţii pentru cei mici, un program bogat de evenimente, expozanţi şi amintiri unice vă aşteaptă. Detalii: www.targuldecraciun.ro

TIMIŞ Forum românomoldovean În perioada 25 - 26 noiembrie 2013, Regiunea Vest a fost gazda forumului comun România-Republica Moldova cu tema „Cooperare în dezvoltare regională”. Delegația Republicii Moldova a fost condusă de Liviu Oboroc – viceministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor din Republica Moldova.

România și Regiunea Vest au fost reprezentate în cadrul forumului de Sorin Frunzăverde, președintele Consiliului pentru Dezvoltare Regională Vest.

Gazdele le-au prezentat invitaţilor aspecte referitoare la dezvoltarea regională și experiența Regiunii Vest în această privință - experiență materializată în proiecte implementate cu finanțare nerambursabilă europeană.

Forumul România-Republica Moldova „Cooperare în dezvoltarea regională” este o acțiune care a venit ca urmare a semnării memorandumului de înțelegere cu tema dezvoltării regionale încheiat între Regiunea Vest (România) și Regiunea Nord (Republica Moldova) și ca urmare a vizitelor ulterioare pe care reprezentanții Regiunii Nord din Republica Moldova le-au efectuat în Regiunea Vest (România) în perioada 2011 - 2012.

5

6

esenţial Fondator Aurelian Grama

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transivaniabusiness.ro Editor General Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

Cursul UBB sau reforma Ioan Aurel Pop

Editor: Lucian Lazăr Redacția Redactori: Sorin Trocan, Laura M. Bondrilă, Dan Lungu, Bianca Sara, Codrin Pârcălab, Alex Toth, Alice Valeria Micu, Cristiana Fota, Ionel Albu (editor online) DTP: Răzvan Matei, Raul Matei

Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transivaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transivaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transivaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transivaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Zirkon Media abonamente@zirkonmedia.ro Tel: 021.255.1800 Fax: 021-255.1866 TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

În Clujul lui 1989, în celebrul cămin studenţesc Avram Iancu, pe când la Bucureşti era ultimul Congres, după un periplu prin anticariatul de lângă Şcoala Ioan Bob, în braţe cu Istoria Romană a lui eodor Mommsen, răsfoind, se deschide uşa camerei 31 şi intră Ioan Aurel Pop… În durată lungă nu au trecut mulţi ani. Pentru că, din anul meu, 25, mulţi colegi s-au dăruit cărţii şi catedrei, la UBB şi universităţi, muzee, arhive din ţară. Am ţinut să omagiem şi în TB premierea rectorului Universităţii Babeş-Bolyai. Academicianul Ioan Aurel Pop, printre primii 14 dascăli ai lumii, laureat de University of Oklahoma Outreach.

Universitatea a trecut prin etapa postrevoluționară a rectoratului Ionel Haiduc, azi preşedintele Academiei Române, prin cele două decenii de domnie ale lui Andrei Marga, mandate continuate strategic şi doctrinar, în vremea în care constructorul noii universităţi a fost ministru, de prietenul său fidel Nicolae Bocşan.

Director al Centrului Cultural Român din New York, şef al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistă de la Veneţia, Ioan Aurel Pop, a fost decizia universitarilor.

Nu-şi găsesc spaţiu şi rost aici nici momentele în care studenţii aveau putere decizională, nici epoca reîntoarcerii dascălilor nevoiţi să plece la revoluţie sau imediat după.

Merită amintit ministeriatul lui Liviu Maior, chiar şi pentru ridicarea unui liceu acasă la Beclean… Nu zâmbiţi, câte licee româneşti au fost construite în centrele municipiilor ardelene?!

Abia azi se vede că activitatea de anvergură, de multe ori contestată şi nu lipsită de controverse, a lui Andrei Marga ca rector de la Cluj sau ministru-rector de la Bucureşti a dat rezultate. Se vorbeşte admirativ în ţară şi precumpănitor în Transilvania de Babeş - Bolyai. Aşa cum se va vorbi de Universitatea Cluj. În epoca Marga, când un ziar avea şi zeci de mii de cititori pe print, profesorul meu de suflet Pompiliu Teodor avea puterea de a-l determina pe ministru să şadă la un sfert de ceas de năduf adus de ziarist din partea iubitorilor de carte, despre soarta educaţiei.

Chiar criticat temeinic în public.

De câte ori nu mi-am zis şi am promis că trebuie începută o reaşezare a Universităţii mele dragi pe alt făgaş, pe alt drum, şi cu alţi oameni, cu alte reguli. De câte ori, la ceas târziu al poveştilor tinereţii, foarte mulţi prieteni asistenţi şi lectori nu ne propuneam să scoatem la iveală adevărata, zicem noi, identitate a UBB. Cu alegerea celor ce tac şi duc geanta. Cu selectarea celor ce nu vor fi niciodată pericol pentru şeful de catedră sau pentru - de prea multe ori şi în prea multe facultăţi – soţia, fiul, fiica, nora, care evident nu putea decât în acelaşi loc să-şi vadă implinite veleităţile profesionale. Despre granturi şi milionari în euro după zece ani de muncă cu câte 32-34 de ore pe zi normate. Despre câte poate vorbi o universitate ca Babeş-Bolyai… Şi întotdeauna, de dragul ei, UBB a rămas curată! Cel puţin în presa facută de mine!

Aş tinde să cred că toate au fost doar în mintea noastră, a celor ce o vedeam fără de pată, că doar ea ne zămislise ca intelectuali…

Mai ieri… Clujul cercetătorilor vine cu invenţia sângelui artificial…

Matematicienii intră în alt top al performanţei mondiale…

Ioan Aurel Pop cu distincţia americană de cel mai bun profesor… Şi atunci? Acum la 20 de ani de la absolvire?! Ce pot să-i cer dascălului meu?!

Rectorul ştie mult prea bine ce-i de făcut pe tărâm pedagogic şi academic. Ce-ar fi dacă am aplica la UBB măsurile perfomanţei europene şi americane ?

La valoarea UBB ar veni mulţi concurenţi din străinătate. Nu doar salariile. Şi granturile pot intra în calcul. Scoateţi la concurs postul de profesor titular pe 5 ani. La fel pentru statutul sau funcţiile de asistent, lector, conferenţiar universitar! Poate un ANI mic n-ar strica marilor rubedenii. Evident, fără a-i include pe marii profesori, ce-şi merită statutul pe viaţă…

Mommsen a luat Nobel pentru literatură. Chiar dacă Istoria Romană…

Mulţumim pentru Istoria Transilvaniei!

Daţi viu curs Universităţii Babeş-Bolyai!

Nu doar bugetul UBB ticăie…

Aurelian GRAMA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

Certificarea calităţii de Nicolae POP

Bogdan Jansen conduce Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor (Co.N.A.S.) şi împreună cu echipe de experţi trebuie să certifice calitatea funcţionării a 500 de unităţi sanitare cu paturi. Cum se construieşte reţeta pentru alinierea la standardele internaţionale, cine poate participa, care va fi impactul unui sistem redefinit, explică preşedintele Co.N.A.S.

7

8

cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cum aţi defini dvs. Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor şi rolul său?

Imediat după acceptarea României în marea familie europeană, a crescut speranţa pacienţilor şi a profesioniştilor din sistem, ca infrastructura naţională de unităţi sanitare cu paturi să se alinieze la nivelul regăsit în ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. În acest sens, în conformitate cu Legea 95/2006, în octombrie 2008, printr-o Hotărâre de Guvern a fost înfiinţată Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor, instituţie guvernamentală, aflată în coordonarea cancelariei Primului Ministru. Însăşi denumirea instituţiei face referire la obiectul nostru de activitate, iar noţiunea de “acreditare” exprimă importanţa acordată acesteia în relaţia cu partenerii din sistemul sanitar. În nobila misiune a sistemului medical, de menţinere a stării de sănătate a populaţiei, Co.N.A.S. are rol de iniţiator al metodologiei şi procedurilor privind calitatea serviciilor şi constată respectarea standardelor în privinţa drepturilor şi siguranţei pacienţilor. În sprijinul acestui obiectiv, încă de la înfiinţare, Co.N.A.S. a elaborat propriile standarde de calitate minime obligatorii pentru toate unităţile sanitare cu paturi, iar activitatea acestora este analizată după mai mulţi indicatori, orientaţi spre garantarea drepturilor şi siguranţa pacienţilor.

Ce v-a determinat să vă implicaţi în această poziţie, ce vă motivează personal şi profesional activitatea în cadrul Co.N.A.S.? Încă din primii ani de studenţie, parcursul meu profesional s-a identificat cu sistemul sanitar şi, chiar dacă întreruperea activităţii chirurgicale şi orientarea către activitatea de management a apărut ca o soluţie de back-up, ulterior a devenit o constantă căreia m-am dedicat în toate funcţiile pe care le-am gestionat. Sigur, au trecut mulţi ani de atunci şi privind retrospectiv, sunt convins că am făcut cea mai corectă alegere. La acea decizie au contribuit, în primul rând, schimbările de regim din 1989, eram nerăbdător să transform totul după modele occidentale, am simţit o dorinţă permanentă să reformez sistemul. Nu în ultimul rând m-a impulsionat zodia, sunt un berbec incurabil, aşa cum scrie la carte. Funcţia mea cea mai cunoscută în sistemul sanitar a fost cea de manager al Spitalului Clinic Caritas din Bucureşti, de altfel prima funcţie de conducere avută în administraţia publică, până atunci ocupând funcţii de management în mari companii româneşti şi internaţionale, cu activităţi în zona farmaceutică, petrochimie şi asigurări.

Pentru Co.N.A.S. am fost “un prieten” cu mult înainte de apariţia oficială, mai exact, am contribuit la fundamentarea înfiinţării unui asemenea organism în ţara noastră, am participat la definirea standardelor şi indicatorilor, iar, după ce şi-a început activitatea, am dorit să obţin certificatul de evaluator. În anul 2012 chiar am fost selecţionat alături de alţi trei colegi şi am evaluat un spital din judeţul Dolj, experienţă care mi-a fost de mare folos în luarea unor decizii, în momentul în care am preluat gestionarea instituţiei. În luna iulie anul acesta, printr-o decizie a Primului Ministru, am fost mandatat să preiau conducerea Co.N.A.S. şi de atunci, alături de întregul colectiv, ne străduim să recuperăm întârzierile apărute în agenda planului multianual de evaluări 2011-2015. Astfel, motivaţia personală se suprapune cu cea profesională fiind alimentate de o foarte mare dorinţă de aliniere la reperele Europei occidentale, nu numai în domeniul sanitar, ci în toată societatea românească.

Ce stil de management vă caracterizează şi care sunt principalele dvs. obiective la conducerea Co.N.A.S.?

Fac parte din categoria celor care aplică în administraţia de stat reguli de management privat şi foarte rar mă limitez doar la temele impuse. Am un stil de lucru corporatist, cer responsabilitate şi competenţă, sunt foarte sociabil, dar mă

deranjează lipsa educaţiei primare, fuga de răspundere şi, mai ales, dezordinea şi incompetenţa. Din nefericire, de prea multe ori ne confruntăm cu toate acestea şi suntem nevoiţi să facem compromisuri. În privinţa instituţiei noastre, îmi doresc să-i reglăm cât mai repede traseul, să o aşezăm pe locul meritat pe podiumul sistemului sanitar şi, prin standardele impuse, să reuşim racordarea reţelei naţionale spitaliceşti la infrastructura europeană. Evident că obiectivul nostru major este concentrat pe îndeplinirea planului multianual 2011-2015, plan asumat şi nerealizat la termenele propuse. Acesta prevede ca, până la finele anului 2015, să evaluăm cele 500 de unităţi sanitare cu paturi aflate în baza de date a Co.N.A.S. Din nefericire, din varii motive, suntem mult în urma planificărilor, în acest moment fiind acreditate doar 77 de unităţi şi ne așteptăm ca în anii următori să ne aglomerăm peste capacitatea de evaluare şi acreditare. Un alt obiectiv important este introducerea Co.N.A.S. în rândul instituţiilor de profil acreditate de organisme recunoscute pe plan mondial. Fiecare instituţie similară cu noi are ca obiectiv, mai devreme sau mai târziu, obţinerea unei acreditări unanim recunoscute. Pentru îndeplinirea tuturor acestor obiective, vom colabora cu experţi în management sanitar şi cu instituţii similare din toată lumea, vom încerca să participăm la conferinţe şi sesiuni de lucru pe tema acreditării, astfel încât să fim la curent cu normele şi standardele internaţionale în domeniu, iar experienţa şi expertiza Co.N.A.S să fie un reper pentru breasla evaluatorilor de spitale din Europa Centrală şi de Est. Care sunt principalele proiecte derulate de Co.N.A.S. până în prezent şi ce impact au avut asupra îmbunătăţirii calităţii serviciilor oferite de spitale?

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story Deşi pare greu de crezut, în momentul de faţă nu există criterii unitare, general valabile pentru ţările Uniunii Europene, în materie de evaluare a unităţilor sanitare cu paturi.

Am primit o invitaţie de la instituţia omoloagă din Serbia să participăm la un grup de lucru care să identifice posibilităţile de armonizare a standardelor şi indicatorilor la nivelul ţărilor din Estul Europei şi vom fi prezenţi la întrunirea programată la Belgrad pe 16-17 decembrie. Din câte ştiu, s-au creat deja unele grupuri de lucru pe această temă, inclusiv la nivelul Comisiei Europene. Nu ştiu care au fost criteriile de selecţie pentru participanţi, cert este că deocamdată Co.N.A.S. nu a fost solicitată să participe la conturarea unor standarde comune ţărilor din Uniune şi aşteptăm cu mare interes momentul, pentru a împărtăşi din experienţa şi expertiza acumulate.

Aşa cum am amintit, instituţia este tânără, niciunul dintre colaboratori neavând la momentul angajării experienţă în domeniul acreditării spitalelor, această profesie neexistând în România până la data înfiinţării Co.N.A.S. Încă de la constituire, proiectele iniţiate au avut drept scop optimizarea activităţii şi creşterea expertizei colectivului propriu şi, totodată, a corpului de evaluatori externi, pentru ca procesul de evaluare/acreditare să se înscrie cât mai fidel în standardele internaţionale de acreditare. În acest sens s-au făcut schimburi de experienţă între evaluatorii noştri şi parteneri din Uniunea Europeană, au participat la conferinţe internaţionale şi la stagii de perfecţionare, până acum beneficiind de acestea aproape 250 de persoane, colaboratori externi, specialişti din sistemul sanitar şi personalul Co.N.A.S. Cum răspunde sistemul sanitar din România standardelor şi exigenţelor de acreditare cerute de Co.N.A.S.?

Apariţia standardelor a impus, echipelor de management responsabile, o nouă abordare şi regândirea unor aspecte legate de calitate, siguranţă, drepturile pacienţilor, norme şi proceduri. Până acum se poate spune că sistemul se adaptează, uneori mai greu, dar există dorinţă de progres şi asta se simte în toate unităţile sanitare evaluate până acum. Sunt convins că breasla managerilor de spitale, împreună cu toţi cei care formează echipele de conducere, şefii de secţii şi de laboratoare paraclinice, conştientizează beneficiile acreditării şi toţi îşi doresc să atingă pragul maxim de acreditare.

Cum caracterizaţi gradul de compatibilitate a unităţilor sanitare din România cu standardele cerute de Uniunea Europeană? Ce perspective credeţi că are reţeaua de spitale din România din acest punct de vedere?

Activitatea de evaluare/acreditare se desfăşoară de către evaluatori specializaţi, cum îi selectaţi, ce este de îmbunătăţit la acest proces?

Imediat după înfiinţare, Co.N.A.S. şi-a stabilit necesarul de evaluatori externi şi în regie proprie a şcolarizat 500 de persoane din toată ţara. Programa de curs a fost definită de departamentul de profil din cadrul Co.N.A.S., iar lectorii au fost selecţionaţi din rândul specialiştilor din instituţie. La curs se poate înscrie orice persoană cu studii universitare, indiferent de profilul absolvit, sau postliceale în domeniul sanitar. Atât cursurile, cât şi examenul de absolvire se ţin în sediul nostru din Bucureşti. Nu pot să spun că sunt foarte încântat de timpul scurt alocat unui curs pentru formarea ca evaluator şi le-am propus colegilor mei să analizeze posibilitatea ca aceste cursuri să se desfăşoare într-un interval de minim două săptămâni, cu cel puţin două zile de aplicaţii practice într-un spital care a trecut deja prin furcile acreditării. De asemenea lucrăm la un nou "Manual al evaluatorului de spitale", pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor acumulate în cei trei ani de funcţionare ai Co.N.A.S., un manual de referinţă pentru orice persoană care doreşte să se specializeze în acest domeniu. Tot la capitolul optimizarea procesului de şcolarizare, intră şi dorinţa noastră de a selecţiona un număr restrâns de persoane dintre evaluatorii care au absolvit examenul de reevaluare cu note peste 9, care au deja experienţa câtorva spitale evaluate, şi împreună cu care să formăm un corp de tutori, care în timp să înlocuiască prezenţa reprezentantului nostru în fiecare comisie de evaluare.

Cum colaborează Co.N.A.S. cu instituţii similare din ţările europene şi cu structurile de specialitate din lume? Încă de la înfiinţarea Co.N.A.S., colectivul de specialişti constituit pentru definirea standardelor şi indicatorilor care stau la baza evaluărilor a deschis linii de comunicare cu mai multe organisme similare din Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi Australia, pentru a găsi formula ideală adaptată la realităţile spitalelor din ţara noastră. De atunci, s-au dezvoltat legături cu entităţi şi persoane din diverse ţări, în special cele din UE şi SUA, prin participări la conferinţe şi cursuri organizate pe toate meridianele lumii, de organizaţii precum ISQua şi JCI, două dintre cele mai titrate în domeniu. Din anul 2011, Co.N.A.S. a devenit membru cotizant al ISQua, urmând ca în anii care urmează, în funcţie de performanţe, să fie acreditată la rândul său de către aceştia şi, ulterior, să fie acceptată ca membru cu drepturi depline. În master planul despre care vorbeam mai sus, există un capitol dedicat dezvoltării relaţiilor internaţionale şi, totodată, demarării procedurilor de acreditare a instituţiei în raport cu organismele internaţionale.

9

10

Sănătate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Universitatea de Medicină şi Farmacie, o universitate de elită Cu un important rol în societatea mureşeană şi incontestabil reper al peisajului universitar românesc, Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Târgu-Mureş, ca centru medical, de învăţământ şi cercetare de excepţie, contribuie la formarea specialiştilor din sistemul medical, la culoarea şi bunăstarea oraşului, menţinându-şi prestigiul atât în România, cât şi în Europa. Prof. dr. Leonard Azamfirei, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie, ne vorbeşte despre rolul Universităţii în societatea românească şi mureşeană, despre noul mod de admitere, care va intra în vigoare începând cu anul următor, despre activitatea din Centrul de Simulare - cel mai performant din ţară, despre piaţa muncii, specialişti şi planuri de viitor. de Teodora MÎNDRU Ce rol joacă Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Târgu-Mureş în societatea mureşeană şi românească?

Leonard Azamfirei: În general, universităţile reprezintă motorul de dezvoltare al oricărui oraş. Prin excelenţă, UMF Târgu-Mureş reprezintă centrul de progres spiritual al oraşului, pentru că Universitatea are pe lângă componenta de formare profesională şi una economică. În fiecare an, la Târgu-Mureş vin aproape 6.000 de studenţi, care contribuie nu doar la culoarea şi dinamismul oraşului, ci şi la bunăstarea lui. Ei locuiesc 10-11 luni pe an în Târgu- Mureş, fiind „consumatori” de servicii, iar, vara, să recunoaştem, când este vacanţă, oraşul este mai trist. Pe de altă parte, un oraş universitar, recunoscut prin amploarea, dar şi valoarea ofertei de servicii medicale, aşa cum este Târgu-Mureşul, aduce bolnavi care sunt atraşi de reputaţia centrului medical. De asemenea, studenţii străini reprezintă o componentă importantă a vieţii universitare. În politica de

dezvoltare a Universităţii, un obiectiv major îl constituie deschiderea acesteia spre zona vestică, dar şi spre ţările de peste ocean. Cred că toate aceste aspecte contribuie la conturarea imaginii că Universitatea de Medicină şi Farmacie este un important reper al oraşului. Ştim că din anul universitar 2014 doriţi să suplimentaţi locurile pentru studenţii străini.

L.A.: Vrem să dublăm numărul studenţilor străini în anul universitar care urmează, pentru că avem un număr mare de studenţi din Germania, Italia şi, în premieră, din Japonia, care doresc să studieze la noi. Va fi însă o procedură de admitere standardizată pentru toţi candidaţii străini. Noi nu vom aloca poziţii pentru studenţii din anumite ţări, ci îi vom accepta la studii în măsura în care îndeplinesc criteriile de admitere general stabilite pentru studenţii străini. O concurenţă mai mare pe aceste locuri va însemna o selecţie mai bună şi, astfel, studenţi mai performanţi.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sănătate

Se va schimba modul de admitere?

L.A.: Intenţionăm să schimbăm modalitatea de admitere.

Acest lucru depinde însă de capacitatea noastră de a finaliza în timp util o carte nouă, care va reprezenta bibliografia de admitere. Este o carte care se utilizează la admiterea în multe universităţi de prestigiu din Statele Unite ale Americii, o carte de anatomie şi fiziologie foarte riguros scrisă şi care are corespunzător fiecărui capitol un număr mare de întrebări din materia respectivă. Noi am tradus această carte în limbile română şi maghiară. Suntem în faza în care revizuim traducerile şi intenţionăm ca până la sfârşitul lunii ianuarie să o punem pe piaţă pentru a deveni manualul oficial de admitere.

De ce aţi făcut această schimbare a modului de admitere?

L.A.: Am optat pentru această schimbare pentru că persista o discrepanţă între ceea ce învaţă elevii la şcoală şi cerinţele la admitere. Practic, ei erau puşi în situaţia de a învăţa o broşură cu peste 1.000 de întrebări. Mulţi le învăţau mecanic şi, la examen, ponderea redării unor răspunsuri deja ştiute era prea mare. Vreau să le transmit viitorilor candidaţi să nu-i îngrijoreze această schimbare, pentru că ea îi priveşte pe toţi în egală măsură, vor fi aceleaşi condiţii pentru toţi. De altfel, imediat după ce vom lansa această carte, vom începe, din luna martie, o serie de cursuri de pregătire, derulate în weekend, pe care le vor susţine profesorii universităţii noastre pentru potenţialii candidaţi, pe baza acestei noi bibliografii. Vom încerca o trecere care să fie cât mai lină, pentru a nu crea potenţialilor studenţi dificultăţi semnificative. Până la urmă, biologia este o ştiinţă exactă şi noţiunile sunt aceleaşi; în esenţă, optăm pentru o carte evident mai nouă (renunţăm la o carte din care am dat admitere şi eu în urmă cu peste 25 de ani!), scrisă cu rigurozitatea şi claritatea specifice literaturii de profil anglo-saxone, care va satisface nevoia de informare şi cunoaştere a candidaţilor; cred că modalitatea clară, concisă, structurarea ireproşabilă a materialului vor facilita procesul de învăţare.

Cum se desfăşoară activitatea în Centrul de Simulare la două luni după inaugurare?

L.A.: Impactul utilizării lui este extraordinar de bun. Deja au trecut prin centru 760 de studenţi, care execută, fac manopere pe care nu le-ar fi putut realiza altundeva. Tot ce fac ei este foarte atent monitorizat, pentru că sistemul de lucru pe simulatoare este diferit de sistemele clasice. Studenţii nu intră în Centrul de Simulare până nu învaţă acasă teoria manoperei care urmează să se predea acolo. Dau un pretest şi, după ce îl trec, au dreptul să lucreze. Studenţii învaţă jucându-se, dacă se poate spune astfel, pentru că în momentul în care încerci de două, trei, patru ori să faci, de pildă, o injecţie intravenoasă şi în final reuşeşti, ai ca student sentimentul unei împliniri importante. Este stimulativ să te perfecţionezi în practica medicală deja ca student, având acces la efectuarea repetată a unor manopere pe care, până nu demult, le tatonai abia ca tânăr medic. În etapa a doua, intenţia noastră este ca în Centrul de Simulare să existe şi echipamente de instruire pentru rezidenţi. În acest moment avem cel mai performant Centru de Simulare din ţară. De altfel, nu mai există decât două alte centre, la Cluj-Napoca şi la Iaşi. O componentă importantă a centrului este conceptul de pacient standardizat; este un concept unic în ţară, relativ nou în învăţământul medical, care utilizează „actori” învăţaţi să simuleze o anumită patologie. Studenţii examinează actorii ca şi cum aceştia ar fi bolnavi. În timpul e xaminării, aceştia sunt filmaţi după care, la sfârşitul consultaţiilor, toate mişcările, întrebările şi manevrele sunt evaluate de către cadrele didactice.

Există anumite evaluări ale procentului de specialişti care s-au integrat în sistemul medical din judeţul Mureş?

L.A.: De câţiva ani, majoritatea absolvenţilor intră în programe de rezidenţiat. Prin urmare, ei devin medici specialişti. După ce îşi încheie specialitatea, o parte mai mică rămâne în Târgu-Mureş, o altă parte se orientează către zonele din care provin şi o parte destul de importantă îşi caută locul în alte ţări, pentru că ştiţi foarte bine că medicii din România sunt apreciaţi în străinătate. Pentru noi este important ca diploma pe care o dăm să certifice o calificare în măsură să le permită să se angajeze pe piaţa muncii. Intenţia noastră este să creăm un sistem alumni, în care să atragem toţi absolvenţii Universităţii pentru a le facilita interacţiunea, pentru că nu de puţine ori am avut surpriza ca absolvenţi de-ai noştri care sunt bine poziţionaţi profesional în diverse ţări să ne contacteze şi să-şi exprime dorinţa de a sprijini şi promova Universitatea.

Care ar fi punctele forte ale Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş?

L.A.: Educaţia medicală performantă este punctul forte şi, totodată, centrul preocupărilor noastre. Îmi doresc ca studenţilor care aleg să studieze la Târgu-Mureş să li se confirme aşteptările despre UMF. Încercăm să realizăm o infrastructură universitară care să fie comparabilă cu ceea ce se găseşte în prestigioasele universităţi de medicină din întreaga lume. Ne dorim să impunem o rigoare a pregătirii medicale care să fie valabilă atât la nivel de studenţi, cât şi la nivel de cadre didactice. Rata de absolvire a Universităţii până acum este de 75% raportat la numărul studenţilor care intră în anul I. Aceasta înseamnă o selecţie de-a lungul celor 5-6 ani dar, pe de altă parte, o bună promovabilitate la examenul de rezidenţiat datorită calităţii absolvenţilor.

Care sunt planurile de viitor ale Universităţii de Medicină şi Farmacie.

L.A.: În ciuda previziunilor unora din afara mediului academic, care se grăbeau să vestească dispariţia Universităţii, realitatea este complet diferită. Universitatea este puternică, respectată în mediul academic şi atractivă pentru candidaţi.

Ea are planuri de dezvoltare pe termen lung şi va rămâne în continuare fanionul oraşului. În luna decembrie va începe construcţia unei noi facultăţi de farmacie. Avem intenţia de a construi un centru performant de cercetări fundamentale, iar anul viitor va începe un proces extrem de complex al unei reforme curriculare de substanţă, care se va întinde pe o perioadă de câţiva ani şi care va alinia integral învăţământul medical târgumureşean la cel european. Şi, nu în ultimul rând, avem planuri de a ne extinde activitatea şi în afara graniţelor ţării.

11

12

sănătate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Drumul medicamentului Fabricile de medicamente sunt privite de la foarte mare distanță, este greu de ajuns acolo și pare foarte greu de înțeles ce fac ele acolo, doar știm că la capăt ies medicamente scumpe. Ne mai spun unii la TV sau în media că unele medicamente sunt mai bune decât celelalte, majoritatea fără să fi văzut în viața lor vreo fabrică și fără să înțeleagă ce se întâmplă, în fapt, acolo.

Sunt firme de medicamente ce organizează ”zile ale porților deschise” pentru ziariști sau pentru copiii angajaților, tocmai pentru ca să mai destrame din valul de ceață ce apasă asupra subiectului.

De la bun început trebuie să spunem că o fabrică de medicamente presupune investiții majore ce se situează între 3-4 milioane de euro pentru o fabrică mai mică, spre 20-25 milioane de euro pentru o fabrică de capacitate mare, cu acreditări internaționale. Chiar dacă ele nu par mari, sunt foarte mulți bani investiți acolo și, poate, din această perspectivă putem începe să înțelegem de ce medicamentele sunt scumpe. Fiecare pastilă ce iese de pe poarta fabricii încorporează extraordinar de multă tehnologie, capital uman de înaltă specializare și foarte mult control al calității. Pentru comparație, o fabrică de medicamente este de cel putin 100 ori mai complexă decât oricare farmacie.

Activitatea de producție începe cu câțiva ani înainte. La produsele fabricate în România, cu cel puțin 3-4 ani înainte, atunci când produsul ce urmează să fie fabricat este dezvoltat. Există echipe specializate care formulează produsul (amestecă substanța activă cu alți ingredienți pentru ca să apară sub forma unei tablete, capsule sau a unui sirop). În general se testează mai multe formule în același timp pentru ca măcar una dintre ele să treacă probele următoare. Formulările ce trec testul de calitate sunt supuse testelor de stabilitate. Aici, în niște camere speciale unde se asigură condiții normale sau extreme de temperatură și umiditate, se verifică pentru cel puțin 6 luni care formulare este stabilă şi se elimină cele ce nu sunt stabile.

Testele de stabilitate continuă pentru o perioadă de 3-5 ani și pe baza lor se stabilește termenul de valabilitate pe care-l găsim noi scris pe cutia medicamentului.

Formulele stabile sunt apoi testate din punct de vedere al bioechivalenței. Cu alte cuvinte se verifică, prin studii clinice, dacă produsul astfel obținut este similar cu produsul de refe rință și, doar dacă este similar, urmează fazele următoare de dezvoltare. Din acest motiv, producătorii de medicamente și farmaciștii pot să spună bolnavului ”puteți opta pentru o variantă mai ieftină pentru că este același lucru”. Studiile de bioechivalență sunt realizate pe voluntari sănătoși, în unitați clinice și costă destul de mult, dar merită pentru că ne spun dacă un produs este similar cu produsul de referință și astfel poate să meargă mai departe.

Formulările pentru testare se fabrică în condiții GMP, exact ca într-o fabrică. Practic, fiecare dezvoltator are o fabrică mare, pentru ce produce industrial, și o fabrică mică unde pregătește produsele noi. Materiile prime provin de la producători acre ditați şi auditați - fizic, cineva a fost acolo și a văzut cum se fabrică respectiva materie primă. Aceleași rigori li se aplică materialelor de ambalare - fie sticlă, blister, cutie de carton sau chiar prospectul.

După ce am găsit produsul stabil şi bioechivalent, se trece la

faza de înregistrare la Agenția Medicamentului. Se face un dosar care, de fapt, înseamnă vreo 10 dosare mari în care sunt documentate toate aspectele ce țin de produs. Această documentație este evaluată 15-24 luni și produsul este aprobat pentru fabricație, dacă îndeplinește toate pretențiile evaluatorilor.

Standardele folosite de evaluatorii din România sunt aceleași cu cele folosite în toată Uniunea Europeană și foarte asemănătoare cu cele folosite în SUA. Într-o fabrică de medicamente se pot fabrica doar acele produse ce au fost înregistrate în țara în care urmează să fie vândute și pentru care există o autorizație de fabricație.

După cei 3-4 ani, produsul este înregistrat și poate fi fabricat la scară industrială. Fabricația începe cu faza de cântărire. Sunt niște camere curate în care se cântăresc materiile prime și ceilalți ingredienți folosiți pentru fabricația unei serii. Aceste camere curate sunt atât de curate că se poate face orice operație chirurgicală acolo. De altfel, toate încăperile în care există vreun contact al medicamentului cu mediul exterior prezintă aceleasi exigențe de curățenie. Curățenia este testată zilnic și validată - adică este aceeași de la o zi la alta și pe parcusul unei zile.

După cântărire, materialele trec prin diverse faze de producție ce folosesc echipamente scumpe, majoritatea asistate de computere și se ajunge la produsul final. La fiecare fază de fabricație se testează produsul rezultat. La final, produsul este testat în laboratoarele de control, cu echipamente și mai scumpe.

Este esențial ca un produs fabricat marți să fie la fel cu cel fabricat săptamâna următoare, vineri.

Pentru orice operațiune făcută se fac însemnări și toate acestea constituie dosarul de fabricație al seriei (lotului) respectiv. Astfel, orice fabrică de medicamente poate să spună exact cine și ce a făcut atunci când un produs fabricat acum 3 ani este chestionat.

Produsul este depozitat ulterior în condiții de conservabilitate specifice și transportat la distribuitor în aceleași condiții de termperatură și umiditate. Poate nu pare o chestie deosebită, dar trebuie spus că depozitele fabricilor de medicamente sunt un fel de fabrici în fabrică, datorită echipamentelor sofisticate necesare pentru asigurarea conservabilității.

Pentru toate cele de mai sus, fabricile de medicamente angajează oameni foarte instruiți - farmaciști, chimiști, ingineri, medici, operatori - și toți mai trebuie sa urmeze programe de instruire foarte specializate în fiecare an. Și am uitat să spun că, după 10-12 ani, orice fabrică necesită investiții noi pentru că echipamentele se uzează fizic, dar mai ales moral - sunt alte standarde mult mai înalte, în fiecare an.

Toate investițiile şi costurile pentru aceste faze de fabricație trebuie să se regăsească ulterior în prețul medicamentului. Nu știu dacă este scump sau ieftin, dar pot să spun că merită mai mult decât orice cutie de ciocolată, sticlă de cola sau telefon mobil.

Marius Călin Cherecheş farmacist, cu experienţă de 16 ani în industria farmaceutică

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

sănătate

13

CLINI-LAB, model de succes în business-ul medical Una dintre firmele mureșene care aduce un aport important renumelui de “Oraș medical” dat Târgu Mureșului este CLINI-LAB. Cu 58 de angajaţi, cu o activitate care acoperă întreaga ţară și o experienţă pe piaţa medicală de 20 de ani, CLINI-LAB este un model de succes. de Florin Marcel SANDOR CLINI-LAB a fost înfiinţată în urmă cu 20 de ani, la Târgu Mureș, cu participarea firmei Diagnosticum, din Ungaria, și Atlas SRL. Primele activităţi au vizat comercializarea de analizatoare de biochimie și urini, cu reactivi aferenţi. În scurt timp, gama de produse a tinerei companii a fost extinsă, iar anul 1995 a adus o creștere importantă a activităţii, prin deschiderea unui punct de lucru în București.

De la an la an, gama de produse oferite de CLINI-LAB a crescut, iar consultanţa oferită de specialiștii din cadrul firmei a contribuit la mărirea semnificativă a portofoliului de clienţi.

Un moment de referinţă în activitatea companiei a venit în anul 2006, când CLINI-LAB a construit în regie proprie un sediu nou, în Târgu Mureș, modern și performant, pentru o funcţionare eficientă a departamentelor din cadrul firmei. Începând cu 2002, managementul CLINI-LAB este realizat în conformitate cu standarde de calitate. În prezent, firma are implementat sistemul de management al calităţii în conformitate cu standardul ISO 9001: 2008.

Produsele performante și fiabile oferite în: Biochimie, Hematologie, Imunohematologie, Diabetologie, Microbiologie, Alergologie etc., consultanţa în domeniul laboratoarelor, răspunsul prompt și eficient dat clienţilor la orice solicitare, onestitatea și corectitudinea dovedită au propulsat firma CLINI-LAB în topul primilor cinci furnizori de produse pentru laboratoare medicale din România.

Compania mureșeană oferă multe produse de calitate, dintre care pot fi amintite, în mod special, aparatele de hematologie MINDRAY, instalate în număr mare în utimii ani, aparatura TOSOH, de producţie japoneză, pe partea de imunologie, și analizoarele Konelab, produse de ermo Scientific.

Ing. Jakab Ştefan, directorul societăţii, susţine că firma CLINI-LAB a avut o dezvoltare continuă, bine cumpănită: “Începând de la înfiinţare, din 1993, am avut o evoluţie continuă, pe parcursul căreia am urmărit extinderea pe plan naţional. Am pornit la drum cu 3 angajaţi și am ajuns acum

la 58. Am vizat în permanenţă creșterea nivelului de calitate la produse şi servicii. Aici mă refer la tehnică nouă, performantă, care să satisfacă nevoile beneficiarilor”.

Directorul CLINI-LAB susţine că un element foarte important pentru dezvoltarea firmei vizează perfecţionarea factorului uman. Membrii echipei CLINI-LAB participă la training-uri, la stagii de pregătire, atât în străinătate cât şi în ţară. Scopul este pregătirea profesională superioară, dar şi o bună relaţionare. În paralel cu teambuilding-uri, în ultimii ani, compania a organizat simpozioane CLINI-LAB în diferite locaţii din ţară, pentru o mai bună cunoaștere a colaboratorilor, beneficiarilor, dar şi a potenţialilor clienţi.

Referitor la succesul înregistrat de CLINI-LAB, Jakab Ștefan, consideră că unul dintre ingredientele acestuia a fost confirmarea de către specialiștii firmei a proverbialei seriozităţi ardelenești și o dirijare a profitului spre noi investiţii: “A contat faptul că în primii ani de activitate nu s-au plătit dividende, investitorii fiind de acord să trimită profitul spre investiţii. Acest demers și valoarea omenilor din firmă au contat mult în succesul companiei noastre. Putem spune cu mândrie că suntem singura firmă mare din domeniu care nu este din Bucureşti. Altfel spus, suntem singurii din „provincie” care concurăm cu marile firme din capitală, aflându-ne între primele 5 mari companii din acest domeniu”.

Directorul CLINI-LAB a mai spus că dorinţa de a fi cât mai aproape de cerinţele cumpărătorului, constanţa şi colaborările pe termen lung sunt factori importanţi în ascensiunea permanentă a firmei pe care o conduce.

Consolidarea activităţii la nivel naţional, dar și extinderea spe noi pieţe din estul Europei sunt proiecte pe care cei din CLINI-LAB le au pentru perioada următoare.

12

Proiect

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

60 de biserici de lemn „60 de biserici de lemn” este titlul unui proiect care a devenit mult mai mult decât o inițiativă de salvare a patrimoniului cultural românesc, arhitectură, pictură, meșteșuguri, tradiții și spiritualitate. de Șerban ȚIGĂNAŞ

El a pornit de la arhitecți care, dincolo de misiunea pe care și-o asumă de a construi spații noi, își dau seama că acestea nu pot fi decât continuarea în armonie a celor care ne-au fost transmise și lăsate moștenire de cei dinainte.

Proiectul de salvare a unui număr mare de minunate mici

biserici de lemn, cele mai multe pictate direct pe structura interioară și pe fațade la exterior, a pornit și s-a conturat în jurul lui Șerban Sturdza. El este un arhitect care creează și salvează patrimoniul construit inventând metode și instrumente surprinzătoare care trec dincolo de teoriile oficiale ale conservării și a restaurărilor, de birocrația aseptică și abstractă a structurilor ministeriale ale culturii și folosește ca resursă exact materia care le-a creat odinioară, sensibilitatea și spiritul oamenilor. În urmă cu câțiva ani, mai mulți împătimiți ai apărării unui patrimoniu al arhitecturii românești care se diminuează, se pierde definitiv și se topește sub ochii noștri, s-au întâlnit și au pus cap la cap inițiativa de a încerca să oprească procesul de distrugere definitivă, prin colaps, a câtorva zeci de biserici de lemn părăsite de comunitățile lor, aflate toate departe de drumurile principale și de listele de priorități. Mici, vulnerabile atunci când intemperiile și-au croit drum prin acoperișul din șiță, aceste bijuterii de arhitectură, pictură și spiritualitate deopotrivă sunt extrem de sensibile la abandon. Credința și viața odată plecate le sporesc perisabilitatea. Șerban Sturdza, Șerban Cantacuzino, Ovidiu Daneș, Silvia Demeter-Lowe și alții, tot mai mulți care s-au adăugat, au numărat în Subcarpații de la nord și sud, din Hunedoara, Sibiu, Gorj și Vîlcea, circa 60 de biserici de lemn pictate care își așteptau sfârșitul, unele fiind chiar în pericol de a nu mai rezista încă o singură iarnă în picioare. Pentru a fi mai puternici, acești oameni au recurs la organizații, Pro Patrimonio, Ordinul Arhitecților din România, Fundația Dalla, Universitatea de Arhitectură Ion Mincu, Universitatea de Arte și Design. Cum să faci ca micile biserici pe care oamenii locului, preoții parohi și autoritățile deopotrivă nu le pot îngriji? Cum să faci atunci când, în mod firesc, aceste biserici sunt clasate ca monumente istorice și ”protejate” prin aceasta de orice intervenție necalificată, neautorizată de instituțiile culturii? Această protecție se dovedește a fi însăși condamnarea în acest caz, pentru că statul nu poate să își salveze nici monumentele cele mai importante și vizibile, iar pentru această cultură capilară și profundă nu are nici strategii și nici soluții. Răspunsul găsit prin proiectul „60 de biserici de lemn” este unul pe cât de simplu pe atît de surprinzător și ne arată calea către singura modalitate în care ne putem păstra identitatea, cultura și spiritualitatea, alta decât a aștepta de la instituțiile statului și profesioniștii atestați să se ocupe exclusiv de acest ”sector”, bogat și sărac în același timp, în cadrul unui paradox cu accente dramatice. Șerban Sturdza și ai săi au practicat voluntariatul, mentoratul, mecenatul, dialogul cu oamenii, conștientizarea, asocierea reușind ca proiectul să devină o mișcare. Studenții de la arhitectură și arte au documentat cu minuție peste 50 de biserici, desenându-le. Dintre acestea 14 au fost acoperite pur și simplu cu folie, ca un prim ajutor, pentru a fi protejate pe termen scurt. Alte 10 au primit intervenții de conservare

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pentru a rezista o durată medie, reparându-li-se învelitorile acoperișurilor. Şase biserici au primit până acum intervenții de anvergură, unele desfășurându-se chiar acum. Dintre acestea, două au fost strămutate pentru a fi mai aproape de comunități și reintegrate. Cum s-au făcut toate acestea? Oamenii au fost specialiști, profesori și restauratori calificați, alături de meșteri și studenți. Banii au provenit în marea lor majoritate din donații particulare ale unor persoane și ale unor organizații. Au fost alocați bani și de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, dar s-au topit în hățișurile de la nivelul județelor nemaiajungând la destinații. Au fost realizate trei expoziții în cadrul comunităților, la fața locului, cu icoane restaurate și obiecte de cult din biserici, pentru a conștientiza valorile. S-au creat două mici muzee ale comunităților care reprimesc bisericile restaurate. În București s-au organizat până acum 10 expoziții de promovare a proiectului. Muzicienii de la SoNoRo, conduși de Răzvan Popovici, au dat patru concerte pentru strângere de fonduri, iar violonistul Alexandru Tomescu a cântat și la Urși și la București tot pentru fonduri. El a declarat că va cânta cât va fi nevoie pentru ca această biserică să fie complet restaurată.

S-a creat un ”drum al lemnului”, un traseu turistic pentru vizitarea acestor monumente. Proiectul „60 de biserici de lemn” a fost integrat în programul internațional World Monuments Watch 2014.

Ce urmează? Totul va continua. Proiectul nu mai poate fi oprit. Vor fi mereu 60 de biserici, pentru că odată una salvată, o alta îi ia locul și nu mai contează dacă e din Brașov, din Mureș sau de altundeva. Proiectul de conservare a arhi-

Proiect

13

tecturii și al artei de patrimoniu a devenit unul de conservare și reinventare în același timp a societății, cel mai important proiect de care avem nevoie în România.

Am strâns aceste informații incomplete și frugale despre un adevărat fenomen, făcut și povestit de Șerban Sturdza, documentat și gestionat de Raluca Munteanu și fotografiat de Dan Cioclu și Mihai Bodea, alături de numele foarte multe care sunt toate știute și adăugate, dar care nu mai pot fi toate de fiecare dată pronunțate.

Investiţiile maramureşene, pe podium

de Ioana LUCĂCEL

În perioada 12-14 noiembrie 2013, zeci de primării din ţară s-au adunat la Complexul Herăstrău din Bucureşti pentru aşi prezenta public proiectele şi nevoile de investiţii care nu au sursă de finanţare, având ca scop atragerea partenerilor privaţi, dar şi îndrumarea specialiştilor privind soluţiile pentru rezolvarea problemelor din teritoriu. Toate administraţiile locale prezente au intrat în competiţia pentru Gala Premiilor Avangarde. Maramureş a obţinut două premii: locul I pentru comuna Recea şi locul III pentru Cerneşti. Premiul special a fost obţinut de Cumpăna din Constanţa, iar locul II de Veţel din Hunedoara.

Primarul Nelu Şovre din Cerneşti spune că este extrem de mulţumit de participarea la târg şi de premiul obţinut, mai ales că timpul de pregătire a fost scurt: „Am avut posibilitatea să ne expunem oportunităţile de investiţii. Ne-am pregătit cu pliante, cu o prezentare în Powerpoint a comunei pe care am susţinut-o în faţa ambasadorilor şi a tuturor celorlalţi primari.

Am avut un stand nu foarte mare, dar cu bun gust. Recea a luat locul I, noi locul III. Nu m-am aşteptat. A fost prima ediţie la care am participat”.

Materialele comunei Cerneşti au avut ca slogan: „Un loc unde vrei să trăieşti, un loc unde să investeşti!” şi au prezentat 5 proiecte, 5 oportunităţi de investiţii: înfiinţarea de ferme pomicole, înfiinţarea de unităţi de procesare primară şi secundară a fructelor, înfiinţarea de ferme de taurine integrate (inclusiv abator şi procesare primară), înfiinţarea de unităţi de procesare apicole şi dezvoltarea zonei turistice Bloaja.

Argumente pentru o investiţie în zonă sunt nenumărate: accesul către pieţele de desfacere este facil, comuna dispune de resurse naturale importante şi are un potenţial uriaş în pomicultură, creşterea animalelor, apicultură, exploatarea lemnului şi turism şi, în plus, există forţă de muncă suficientă şi infrastructura necesară unei investiţii.

Altfel spus, Cerneştiul dispune de toate condiţiile pentru a atrage investitorii, iar primarul Nelu Şovre e optimist: „Cel mai mult am discutat cu ambasadorul Egiptului care s-a arătat interesat de o unitate de procesare, chiar şi secundară, a bovinelor, iar ambasadorul Sloveniei de mierea de albine. Am schimbat şi contacte, am aruncat sămânţa, aşteptăm să culegem rezultatele. A fost prima ieşire de acest fel, dar la anul ne pregătim mai bine şi, dacă nu obţinem un loc I, sperăm măcar la un loc II”.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La Mulţi Ani, Austria!

Austria, partenerul al doilea la investiţii directe Ziua de 26 octombrie marchează sărbătoarea naţională a Austriei, stat care este unul dintre principalii parteneri economici ai României. Austria este pe locul II în topul investitorilor străini în România, după capitalul investit. În 2011, exporturile româneşti au depăşit, pentru prima dată, valoarea de 1 miliard de euro, iar volumul total al schimburilor reciproce de mărfuri s-a situat în jurul sumei de 3 miliarde de euro.

După primele 10 luni din 2012, Austria îşi conservă locul 8 în topul partenerilor comerciali ai României, cu o majorare de 4,7% a volumului schimburilor reciproce de mărfuri. La 31 octombrie 2012, valoarea schimburilor comerciale româno-austriece a fost de 2.789,20 milioane de euro, din care exportul - 872,70 de milioane de euro, iar importul de 1.916,50 milioane de euro. Potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la 31 decembrie 2012, în România erau înregistrate 6.452 societăţi cu capital austriac, cu un capital total investit (investiţii directe) de 4,635 miliarde de euro (locul 2, pondere: 13,98 %).

15

16

La Mulţi Ani, Austria!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Recepţie de Ziua Austriei Ziua Naţională a Austriei a fost celebrată la Sibiu cu o mică întârziere, în data de 30 noiembrie, în prezenţa Ambasadorului Austriei la Bucureşti, Michael Scwarzinger, şi a sute de invitaţi de marcă. de Cristiana FOTA Alături de familii, Ambasadorul Michael Scwarzinger şi consulul onorific al Austriei la Sibiu, Andreas Huber, i-au întâmpinat la Hotelul Hilton pe cei aproximativ 400 de oaspeţi. În cuvântul de deschidere, Ambasadorul Austriei la Bucuresti a subliniat rolul important pe care îl are Sibiul în dezvoltarea relaţiilor româno-austriece. „Sibiul este o bijuterie a României şi este vizitat tot mai des de turişti din Austria. Sibiul joacă un rol important în regionalizarea ţării şi sperăm ca infrastructura sa fie pusă la punct pentru realizarea acestui proiect”, a subliniat în des chidere Michael Scwarzinger.

Efectele importante ale colaborării dintre Austria şi Sibiu a fost evidenţiate şi de primarul Sibiului, Klaus Iohannis. „Între Austria şi România relaţiile sunt, evident, excelente şi, totuşi, în această hartă a bunelor relaţii austriaco-române, Sibiul cred că are un loc aparte. În Sibiu avem câteva proiecte deosebite, câteva puncte deosebite, foarte multe interese austriece, şi spun asta în sensul cel mai pozitiv posibil al acestui cuvânt. Avem proiecte şi iniţiative private, proiectele promovate de ataşatul cultural, proiecte deosebite de influenţă austriacă cuprinse în agenda culturală a Sibiu-

lui, precum Târgul de Craciun”, a declarat Klaus Johannis.

La recepţia de Ziua Austriei a fost evidenţiată şi importanţa pe care o are existenţa unui consulat onorific la Sibiu, regiune unde trăiesc landerii, comunitatea cea mai apropiată din punct de vedere etnic de austrieci.

Evenimentul a fost onorat şi de prezenţa parlamentarilor sibieni, a prefectului de Sibiu, Ovidiu Sitterli, a preşedintelui Consiliului Judeţean Sibiu, Ioan Cindrea, a numeroşi oameni de afaceri, precum şi de reprezentanţii Bisericii Evanghelice.

18

La Mulţi Ani, Austria!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lukavsky: Romania is set for growth

by Ionuţ OPREA

Mr. Rudolf Lukavsky, Commercial Counselor, Austrian Embassy – Commercial Section speaks about the year 2013 for Austrian companies active in Romania and the perspectives for future developments.

How was the business year 2013 for the Austrian companies active in Romania?

2013 was a year of recovery and upswing for Austrian investors in Romania. Romania had a very positive economic development in 2013 overall and the projection for the coming years looks promising too. Growth from Austrian investments largely comes from established investors who seek to widen their activities in Romania. An industry in Romania that is developing very well and where we expect new investment from Austria is the automotive industry. Dacia is running on full capacity for several years already, and Ford made great investments in a state of the art modern facility.

Romania is already an attractive location for automotive suppliers, particularly in Transylvania, with the growth potential of Dacia and Ford the location could become even more attractive.

Which are the main projects developed by Austrian companies in Romania this year?

In 2012 the Austrian investments grew by almost one billion Euro to 10.9 bn in total. A lot of the growth came from established investors. Schweighofer for instance, one of the largest Austrian investors in Romania, invests EUR 150 mil. in a new sawmill in Covasna, or the Austrian Post acquired the rest of the 74% of Postmaster SRL. Another very important area is the alternative energy, with a few very large wind and biomass projects with Verbund Renewable Power being the biggest investor. ough the figures for 2013 of course not available yet, we expect a further increase, as investors profit from the general economic recovery. In 2013 we observed an increase for service companies, for example Schenker or Salesianer Miettex invested in new sites.

What are the perspectives for 2014?

Generally, if you look at the key figures, Romania is set for growth. Foreign debt is low, employment is relatively high, taxes and costs for labour are comparably low and the recent

economic trend gives reason to optimism. For Austrian and foreign investors generally, however, it is extraordinary important that Romania maintains a political stability and that political decisions become more transparent and predictable. Governing a country by emergency ordinances makes it extremely difficult for investors to commit to a long term investment strategy. Unfortunately we have seen many alterations of economically relevant regulations or taxes on a very short notice, without previous involvement of investors and foreign institutions.

What do you think about the economic potential of Romania for the next years? In your opinion which are the main sectors that are attractive for investors in Romania?

As mentioned above, the automotive industry has developed very positively in the recent years and still has a great potential for Romania. Environmental technology, construction and infrastructure, there are many sectors with a huge potential in Romania. With the help of the EU structural funds there will be many interesting projects that will help develop the country and attract further investment.

Which are the main disadvantages that Romania still needs to improve in comparison with other countries in the area that attract Austrian investors?

Political stability, transparency and the predictability of political decisions are the main deficits of Romania. A structured dialogue between political decision makers and investors and foreign institutions would help businesses to prepare and adapt their strategies on upcoming legislative

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

changes. Further, high pervasion of black labour and tax evasion make it difficult to compete for international corporations. e Romanian transport infrastructure is severely underdeveloped, costing time and money to local and international business and weakens the attractiveness of Romania as a business location, despite the close vicinity to its major investors. Also, a certain lack of skilled professional labour force in Romania can be observed. By skilled labour force the companies do not refer to only to university graduates, who can be found in good numbers, but workers who were adequately prepared in their vocation. Here the Austrian approach of a dual education system could serve as a role model for vocational training in Romania. Romania and Austria are already engaged in a constructive dialogue and joint projects on this issue.

Do you consider that we should still blame a global economic crisis for the current rhythm of Romanian economy, what do you think about the current force of the Austrian banks and their subsidiaries in Romania? e Austrian banks in Romania have been a guarantor of stability in an unstable economic environment and one of the major reasons why Romania was relatively quickly back on track for growth. In 2013 Europe fought its way out of the crisis and Romania is obviously on top of that development. 4.1% GDP growth for Romania in the third quarter of 2013, the highest growth out of all EU member states, is a strong statement. Austrian banks in the center of this development.

La Mulţi Ani, Austria!

Romania and Austria have a traditional partnership.

How do you see the common economic future of the two countries? How about the cultural relations?

Austria is generally overproportionally strong in Central and Eastern Europe. Austria and Romania, particularly Transylvania, share a very long common history. is common history and cultural likeness is a great facilitator for business and should never be underestimated.

As a person, what motivates you to have the key role in Advantage Austria and how do you feel in Romania, what is it that you enjoy the most?

I took this position in Romania over four years ago, so I had many opportunities to travel and enjoy the beauty of the country. Romania has a lot to offer from a touristic perspective. e Carpathians are great for mountaineering and winter sports, for me as Austrian of particular importance! Also the North and Bukovina is a marvelous region with scenic hills and traditional heritage. e Danube Delta is a region unique in Europe, a fascinating scenic jewel. Bucharest is an interesting city to live in that holds more attractions and beauty than one may think from the first glance. e strong involvement of Austrian companies makes the job here in Romania very interesting. But what makes Romania really enjoyable are the extremely friendly and welcoming people, hospitality as in Romania I have seldom experienced before.

However, bad driving habits and lack of risk awareness on the streets in Romania are a bit frightening for me.

Manageri români, decoraţi Dana Cortina, directorul general Porsche Inter Auto România, a primit, la începutul acestui an, Decoraţia de Onoare din Aur, pentru performanţe economice deosebite, în cadrul ceremoniei de acordare a Decoraţiilor de Onoare pentru Servicii aduse Republicii Austria, organizată la Viena. În cadrul ceremoniei, 12 persoane au primit diferite medalii şi decoraţii. Ministrul Federal al Economiei, Familiei şi Tineretului, Reinhold Mitterlehner, a oferit personal cele 12 distincţii. ”A fost un moment memorabil şi motivant, cu atât mai mult cu cât vine după 15 ani de activitate în domeniul auto în România, cu tot ceea ce a însemnat aceasta perioadă tumultuoasă: de la înfiinţarea companiei de la zero pe o piaţă incipientă, la avântul din perioada de creşteri exponenţiale şi până la criza în care am reuşit să găsim oportunităţi de dezvoltare şi de creştere împotriva curentului”, a declarat Dana Cortina. Decoraţia de Onoare pentru Servicii aduse Republicii Austria este o distincţie ce datează din 1952. Având 15 categorii, decoraţia este oferită de către statul austriac pentru recunoaşterea acelor persoane – cetăţeni austrieci dar şi străini – care au avut o contribuţie importantă sau merite deosebite în diferite domenii de activitate, de la economie şi cercetare, la politică, artă sau sport. Persoanele cărora le este oferită această înaltă distincţie sunt selectate de Guvern, iar decoraţiile sunt oferite din partea Preşedintelui Austriei. Dana Cortina si-a început activitatea în România în cadrul Porsche încă din anul 1998, ca manager de proiect. Absolventă a Institutului Politehnic Bucureşti, specializarea Maşini Termice/ Motoare, Dana Cortina conduce, din 2005, Porsche Inter Auto România, compania aparţinând reţelei globale de retail a Porsche Holding şi fiind membră a concernului Volkswagen. Prin cele cinci centre auto deschise în Bucureşti şi în Timişoara, Porsche Inter Auto comercializează modele ale

mărcilor Porsche, Bentley, Lamborghini, Audi, Volkswagen, SEAT şi Skoda, toate aparţinând concernului german Volkswagen. În luna mai, compania pe care o conduce, Porsche Inter Auto România, a deschis în Bucureşti cel mai mare centru dedicat mărcilor premium şi de lux din Europa Centrală şi de Sud-Est, Porsche Pipera, în urma unei investiţii de 15 milioane de euro.

Monika Puiu, director general al firmei NHR Agropartners, a fost decorată în septembrie 2012, într-o ceremonie care a avut loc la Ambasada Austriei în Bucureşti, cu Ordinul de Onoare în Argint pentru Merite aduse Republicii Austria, iar anul acesta, Florentin Mocanu, directorul tour-operatorului Edelweiss Travel, a fost distins cu Ordinul de onoare în argint pentru merite deosebite aduse Republicii Austria. Edelweiss Travel a fost una dintre primele agenţii de turism care au recunoscut potenţialul Austriei şi vara, iar, în prezent, Edelweiss Travel este considerat cel mai important operator de turism pe ruta România-Austria.

19

20

La Mulţi Ani, Austria!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Hirschmann România Eficienţă și implicare socială Hirschmann România este una dintre cele mai importante companii din judeţul Mureș. La șase ani de la începerea activităţii în România, fabrica din Parcul Industrial Mureș și-a triplat capacitatea de producţie. Virgil Roman, Director General Operaţional Hirschmann România, ne-a oferit detalii despre activitatea firmei.

Care a fost evoluţia firmei Hirschmann, de la începerea activităţii în România?

Virgil Roman: Încă din 2007, o dată cu începerea activităţii în România, compania austriacă Hirschmann Automotive GmbH și-a făcut planuri pe termen lung, astfel încât în cei șase ani de la deschiderea unităţii de producţie din Romania și-a mărit capacitatea de trei ori, de la aproximativ 2.000 de metri pătraţi la 6.500 de metri pătraţi. În paralel cu această dezvoltare a capacităţilor de producţie a fost diversificată și gama produselor realizate în cadrul fabricii din România. Dacă la început se realizau doar cablaje pentru senzorii de parcare, produse bazate exclusiv pe procesarea firelor, acum, după șase ani, s-a ajuns la o diversitate de mai mult de 20 de familii de produse. Acestea presupun, pe lângă procesarea firelor și procesarea cablurilor multifilare, integrarea senzorilor în cablajele auto, realizarea de diverși adaptori utilizaţi în aplicaţii hibrid, produse utilizate în constructia motocicletelor și a snowmobilelor.

Toate acestea au dus la o creștere a gradului de complexitate a produselor și proceselor. În prezent, grupul Hirschmann Automotive trece printr-un program de repoziţionare a centrelor de competenţă între cele patru fabrici ale sale, astfel încât Hirschmann România va deveni centrul de competenţă pentru realizarea produselor bazate pe procesarea de cabluri multifilare (aplicaţii utilizate, în special, pentru sistemele ABS ale automobilelor), a produselor care integrează componente electro nice și senzori (diverse aplicații pentru deschiderea haionului, acceleraţia asistată electronic, senzori de poziţie etc.), a aplicaţiilor speciale bazate pe fire (cablaje pentru oglinzi, cutie de viteză automată), precum și aplicaţii speciale (conector pentru modulul SCR de reducere a noxelor, conectică pentru sistemul audio, aplicaţii pentru automobile hibrid și electrice).

Specializări și organigramă nouă Ce ne puteţi spune despre pregătirea oamenilor?

Virgil Roman: Noile procese au necesitat creșterea complexităţii sistemelor de recrutare și un grad ridicat de instruire a personalului. Fabrica din România și-a dezvoltat procesele de recrutare prin implementarea unor metode specifice de identificare a aptitudinilor și competenţelor candidaţilor, precum și prin crearea de programe noi de integrare a personalului nou în zonele de producţie. De asemenea, au continuat programele de instruire a oamenilor, atât pe plan intern, în cadrul unei zone școală, organizată în perimetrul de producţie, cât și externe, cu ajutorul firmelor specializate și al furnizorilor de diverse echipamente și tehnologii.

Având în vedere schimbul de tehnologie din ultimul an, programele de reconversie și reintegrare profesională în cadrul zonelor de producţie au reprezentat principalele puncte pe agenda departamentului de resurse umane. Împreună cu departamentul de producţie au fost elaborate planuri de instruire, astfel încât personalul din cadrul firmei să aibă o tranziţie cât mai ușoară spre noile procese și produse. În același timp s-au rulat diverse programe de stimularea a competitivităţii interne și de evidenţiere a valorilor.

O dată cu noua strategie, în cadrul Hirschmann România s-au implementat funcţii noi, coordonate la nivel de grup, prima poziţie astfel înfiinţată fiind aceea de inginer responsabil cu procesul de validare a proceselor și produselor la client (proces cunoscut sub numele de PPAP/EMPB în industria auto).

Până anul trecut, acest proces era realizat în exclusivitate de către departamentul specializat din Austria, însă, începând

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La Mulţi Ani, Austria!

21

cu 2013, Hirschmann România este prima fabrică din cadrul grupului unde acest proces este realizat intern, cu personal local.

O altă zonă de implicare a personalului din România în activităţile legate de grup o reprezintă evaluarea furnizorilor, unde, tot începând cu anul 2014, personal calificat local va participa la auditarea furnizorilor. Totodată, au continuat programele de instruire conduse de către personal tehnic de la fabrica din Austria, în prezent, în Hirschmann România activând două persoane având calitatea de expatriat, una fiind responsabilă de procesul de injectare, iar cealaltă de procesele realizate în cadrul atelierului de sculărie.

Tot ca o premieră pentru grupul Hirschmann, în fabrica din judeţul Mures a fost numit pe poziţia de Director General Financiar, poziţie controlată până anul trecut la nivel de grup, o persoană din România. Astfel, întreaga structură de top managment și middle management sunt compuse din personal local, confirmând încrederea acordată de către investitorul austriac. Aceasta a venit ca urmare a activităţilor eficiente desfășurate de către echipa din fabrica mureșeană.

Eficienţă mai mare prin metode KAIZEN® Managementul îmbunătăţirii continue și-a menţinut importanţa, extinzând procesele de colectare a ideilor precum și cele de gestiune a proiectelor de îmbunătăţire. Împreună cu reprezentanţii sistemului integrat de management din celelalte fabrici, s-au definit procesele aferente îmbunătăţirii continue și s-au dezvoltat metode specifice de identificare a oportunităţilor, verificare a eficacităţii ideilor și calcul al beneficiilor.

Colaborarea întinsă pe mai bine de cinci ani cu Institutul KAIZEN® din România se face simţită în toate procesele aferente sistemului de management, precum și în activităţile din cadrul proceselor de producţie. Prin programele gestionate de Institut, în special, programul de benchmark KAIZEN®, am reușit să învăţăm și să arătăm şi altora cele mai bune practici implementate în diverse zone de activitate.

Din punct de vedere social, Hirschmann România a continuat programele de practică pentru elevii de la liceele mureșene, precum și pentru studenţi care urmează cursurile facultăţilor din Târgu Mureș, dar și din alte orașe, cum ar fi Cluj sau Sibiu. Împreună cu cadre didactice de la Şcoala “Ion Vlăduţiu”, din orașul Luduș, am realizat proiecte de conștientizare și implicare a copiilor în activităţi legate de managementul mediului. “Hirschmann România - Porţi Deschise” este deja la a treia ediţie, eveniment în cadrul căruia angajaţii împreună cu familiile lor sunt invitaţi în cadrul companiei la o petrecere de început de vară. Aceștia au posibilitatea de a vizita spaţiile de producţie și zonele administrative.

Am continuat și programele de promovare a unei alimentaţii sănătoase la locul de muncă prin campania lunară “Ziua mărului” în care se oferă fructe angajaţilor și de ajutorare a angajaților ai căror copii încep școala, prin oferirea pachetelor de rechizite necesare. Împreună cu Asociaţia Tabula din Târgu Mureș, Hirschmann România s-a implicat activ în dezvoltarea primului curs acreditat din România pentru funcţia de Logistician Gestiune Flux. Scopul cursului este de a oferi personalului din departamentele de Logistică și celor care vor să înceapă o carieră în domeniul logistic o pregătire teoretică și practică, având în vedere creșterea importanţei operaţiunilor logistice în cadrul oricăror activități de producţie şi comerţ. Și în acest an am fost unul dintre partenerii Institutului KAIZEN® în acţiuni de igienizare a spaţiilor publice din câteva orașe ale României, cum ar fi Alba Iulia, Aiud, Cluj

Napoca, în cadrul programului “KAIZEN® pentru orașele României”, organizat de către Institutul KAIZEN® din România și Asociaţia Clean-up Japan.

Sunteţi mulţumit de performanţele obţinute în 2013?

Virgil Roman: Din punct de vedere financiar, deși un an cu multe schimbări, 2013 a reprezentat un an bun, atât pentru Hirschmann Automotive cât și pentru fabrica din România, nivelul vânzărilor menţinându-se la nivelul prognozat. Pe anumite perioade au fost chiar vârfuri “istorice”, astfel că, deşi mai este o lună până la finalul anului, putem spune că ne-am atins deja ţintele stabilite la sfârșitul anului trecut.

Ca urmare a evoluţiei economice bune și a creșterii numărului de proiecte, Hirschmann Automotive și-a extins, începând cu luna octombrie, spaţiul de producţie din România cu încă 10.000 de metri pătraţi, prin achiziţia unei hale 2007 – anul înfiinţării de producţie deja existente, la doar 9 100 de angajaţi km de hala principală din Parcul Indus2.000 metri pătraţi capacitate protrial Mureș. Noul spaţiu se află tot pe ducţie raza comunei mureșene Sânpaul, astfel 2008 – certificarea sistemului de încât ne putem bucura în continuare de management al calităţii și mediului sprijinul acordat de către autorităţile ISO 9001, ISO 14001 locale. În noul spaţiu există deja 2009 – certificarea sistemului de proiecte planificate a fi implementate management al calităţii ISO TS începând cu anul 2014, aceste proiecte 16949 necesitând o creștere considerabilă a 2009 – extinderea capacităţii cu numărului de angajaţi în următorii ani.

2.000 metri pătraţi Astfel, compania ramâne unul dintre 2012 – extinderea capacităţii de principalii angajatori din judeţ. producţie cu 2.500 metri pătraţi, Hirschmann România, ca reprezentant înfiinţarea atelierului de sculărie, al Hirschmann Automotive, are ca 1260 angajaţi obiectiv dezvoltarea proceselor de 2013 – retehnologizarea procebussines cu scopul eficientizării actiselor vităţilor de producţie și continuarea 2013 – achiziţionarea halei TM2 implicării sociale atât la nivelul angade 10.000 metri pătraţi jaţilor cât și a comunităţilor din zonă.

22

business

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SWISS: Quality across the world It’s the little things that make life unique. A courteous gesture that means a lot; a thoughtful action that you’ll remember for a long time; a pleasant feeling of security. SWISS First and SWISS Business offer you plenty of little things for a stylish travel experience. Even before the flight you can enjoy attentive service that caters fully to your personal requirements.e exclusive SWISS Lounges provide you with peace and relaxation and the chance to leave the hectic nature of everyday life behind you. Take off with SWISS First and SWISS Business and enjoy the freedom to be yourself, and the many little details that make a journey with SWISS unforgettable.

SWISS Arrival Lounge In Zurich, a pleasant surprise awaits you after landing: the SWISS Arrival Lounge for First- and Business Class passengers. It features showers, quiet areas, and workstations. And while you are arranging your next appointments, our bistro will provide you with some delicious food and refreshing beverages.

SWISS Business: A seat that rises above

Zurich Airport Connects you with the world SWISS offers you a well-coordinated network of flights to 76 worldwide destinations (52 to Europe and 24 intercontinental). e modern infrastructure, short distances and optimal transfer times at Zurich Airport ensures smooth travelling when you fly SWISS and other airlines that are members of Star Alliance.ese advantages along with many others make Zurich Airport an important center for European and intercontinental air travel.

Exclusive space for our guests SWISS Lounges are specially designed to meet your wishes and requirements. Just sit back and enjoy the moment. Here at SWISS we give you the time to pause for thought.

SWISS Business Lounge e spacious SWISS Business Lounge offers business class travelers a comfortable place to relax. An e-corner with WiFi, as well as fresh fruit and snacks are provided to help you pass the time before take-off.

Comfort, privacy and more personal space We want you to arrive at your destination refreshed and relaxed. On every long-haul flight, our seats and innovative seating arrangements in business class are designed for comfort and privacy – giving you the personal space to lounge more comfortably or work undisturbed. e seats adjust exactly to your personal requirements: the flexible air-cushion system lets you select the firmness that perfectly suits your personal preferences, and at the push of a button your seat converts to a fully flat bed, two meters in length – your bed high above the clouds.

SWISS First: Exclusivity foremost Comfort, tranquility and privacy – it’s almost like being in your own jet.

Grüezi (hello) and welcome to SWISS First, your exclusive home high up in the sky. e innovative, state-of-the-art seating in SWISS First is a unique highlight designed to maximize your comfort. Your privacy is guaranteed thanks to the spacious seating concept and individually adjustable privacy panels. Whether you prefer to use your time on board to rest or get work done, to indulge in our premier cuisine or enjoy our extensive entertainment programme, the new SWISS First will tailor your flight to your desires.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

business

23

Calificative maxime pentru Lufthansa First Class Lufthansa a primit calificativul „5 stele“ pentru pachetul de produse și servicii oferit pasagerilor First Class. Lufthansa s-a clasat în prima grupă valorică a celui mai recent clasament realizat de Skytrax.

La bordul aeronavei Lufthansa, sistemul de notare Skytrax rilor First Class încă de la primirea la aeroport și până la a evidențiat confortul excelent al cabinei First Class, asigurat efectuarea înregistrării pentru zbor, terminalul Lufthansa a de fotoliile cu contur ergonomic care se transformă în paturi mai fost apreciat pentru fotoliile și canapelele confortabile perfect orizontale, cu lungimea de doi metri. De asemenea, și pentru o serie de alte dotări, care includ camere liniștite calificativul maxim a fost acordat și sistemului de divertis- și paturi pentru odihnă. La clasarea în topul Skytrax au conment din aeronavă, care pune la dispoziție filme redate în tribuit și cigar lounge-ul, sălile de baie spațioase și echipate până la opt limbi, o varietate de canale radio și TV și o se- cu toalete de o excelentă calitate, precum și o ofertă gelecție de CD-uri și audiobook-uri. În neroasă de gustări calde și reci, cockplus, Skytrax a acordat note foarte tail-uri și vinuri rafinate. “Obținerea Analiza calității a fost condusă de inbune echipajului din cabina First Class acestor calificative maxime este confirstitutul de cercetare Skytrax, speciaLufthansa pentru calitatea serviciilor la marea impresionantă a faptului că lizat în evaluarea standardelor oferite bord, note care au contribuit la Lufthansa First Class este una dintre de produsele și serviciile companiilor obținerea calificativului de 5 stele și cele mai bune din lume. Pasagerii aeriene. Fiecare companie aeriană care s-au îmbunătățit semnificativ în noștri sunt încântați de cea mai bună este analizată din punctul de vedere ultimele 12 luni. clasă oferită de Lufthansa, iar calificaal satisfacției pasagerilor și al calității tivele acordate de Skytrax ne încuraserviciilor. Alături de produsul oferit jează să îmbunătățim și mai mult la bordul unei companii aeriene, experiența pasagerilor de la bordul exstudiul are în vedere toate aspectele clusivistei First Class prin idei noi și La nivelul solului, terminalul First Class care privesc standardele produselor oferte adiționale, atât la bord, cât și la din Frankfurt a obținut 5 stele la multe și serviciilor oferite la sol. În 1999, sol”, a spus Dr. Reinold Huber, Vidintre categoriile evaluate. Pe lângă Skytrax a introdus un program anual cepreședinte Senior, Product & Marserviciile exclusive oferite de asistenții independent de notare prin stele. keting Deutsche Lufthansa AG. personali membrilor HON și pasage-

Servicii complete

24

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lecţie de HR: Succesul CSi Cluj stă în oameni În era vitezei, într-o lume ce aspiră tot mai mult spre automatizare, CSi România, companie din Cluj – Napoca, cu capital integral olandez, vine în întâmpinarea nevoilor clienţilor săi din industria bunurilor de larg consum prin soluţii personalizate, croite individual în aşa fel încât să se potrivească fiecăruia dintre ei în parte. Marele atu al CSi îl reprezintă însă echipa.

de A.B.

Soluţiile pornesc de la o nevoie, o idee, un desig ca apoi să implice toate departamentele halei de producţie (sablare, tăiere laser, sudură, vopsire, asamblare mecanică şi electrică).

Produsele sunt testate în fabrica din România, iar apoi asamblate la locaţia clientului. Printre soluţiile oferite se numără: conveioare pentru transportul produselor de larg consum, sisteme de transport pentru containere, pentru carcase şi cutii de carton, sisteme de paletizare, tablouri electrice, roboţi. În acest an, CSi a introdus în gama de produse aşanumitul Smart Pal, varianta mai ieftină a produsului deja cunoscut, Ipal. Totodată, compania a început producţia în România a aşa-numitului C5000, planul fiind ca fabricarea şi asamblarea acestuia să fie preluată în totalitate din Olanda de către fabrica din România.

Resursa umană e vitală CSi România s-a bucurat în acest an de vizita multor străini în facilitatea de producţie din Cluj, în mare parte datorită testărilor efectuate pe celulele robot (şi nu numai) fabricate aici. “E importantă imaginea pe care ei şi-o formează despre noi, cum aceasta se răsfrânge asupra imaginii despre oraş şi, de ce nu, despre România. Ne motivează să fim mai atenţi, mai buni în ceea ce facem”, explică Daniel Măluţan, managerul CSi. “Desigur, toate aceste lucruri nu le-am fi putut realiza fără implicarea uneia dintre resursele cele mai importante ale companiei: cea umană. Ne putem mândri cu o echipă ce dovedeşte multă deschidere, înţelegere, flexibilitate şi, desigur, profesionalism. Datorită reorganizării companiei, fabrica din România a crescut mult în ceea ce priveşte numărul angajaţilor”, spune Măluţan.

O evoluţie de poveste În momentul începerii activităţii, firma avea aproximativ 15 angajaţi. O echipă mică, cu reguli proprii, în care toţi se cunoşteau şi, mai ales, toţi aveau acelaşi obiectiv, bine cunoscut şi împărtăşit. Entuziasmul începerii unei noi afaceri în care efortul personal este uşor de identificat şi recunoscut a fost motorul tuturor acţiunilor care mai târziu au dus la rezultatele de azi. “Mai mult decât o evoluţie din punct de vedere a afacerii, CSi a însemnat o evoluţie din punct de vedere moral, dar, mai ales, o evoluţie a ceea ce înseamnă încredere în sine, în capacităţile proprii. Dacă, la început, activitatea se rezuma la asamblarea unor maşini sub îndrumarea colegilor olandezi, acum producem aceste maşini de la 0 şi, mai mult de atât, executăm testarea lor, instalarea şi punerea în funcţiune la sediul clienţilor. Am învăţat pe parcursul acestor ani să ne spunem părerea, să nu fim de acord întotdeauna şi să fim mândri de ceea ce realizăm. Am trecut de la poziţia de învăţăcei la cea de mentori”, spune Daniel Măluţan.

Dezvoltarea CSi nu se opreşte aici În prezent, la Cluj lucrează 280 de oameni care acoperă activităţile de producţie, logistică, financiar, resurse umane şi administrativ. Dacă, acum 7 ani, comunicarea între membrii echipei nu ridica foarte multe probleme, acum, acest proces este unul din cele mai importante, în care se investesc resurse semnificative. Unul dintre subiectele abordate în momentul în care s-a decis dezvoltarea firmei a fost acela că există riscul de a transforma oameni în cifre atunci când ne gândim la un număr de angajaţi de ordinul sutelor. “Prin strategiile de resurse umane pe care le dezvoltăm avem ca obiectiv tocmai evitarea acestui lucru. Asta se traduce prin programe de dezvoltare a capacităţilor de coordonare a echipelor pentru cei cu responsabilităţi în această zonă, capacităţi care presupun răbdarea de a asculta, abilitatea de a identifica potenţialul din oameni, de a-i motiva, de a le recunoaşte meritele. Creăm pentru angajaţii noştri momente în care să se cunoască mai bine, să îşi împărtăşească preocupările din afara zonei profesionale, să fie oameni între oameni. Fie că este vorba de organizarea unui barbeque la sfârşit de program, de petrecerile pentru copii, de petrecerea de Crăciun sau de pictarea unui tablou împreună, dorim ca oamenii să simtă că, dincolo de obiective de performanţă, indicatori, rezultate financiare, elemente esenţiale în dezvoltarea noastră ca organizaţie, nevoile şi starea lor de bine sunt pe primul loc”, mai spune managerul CSi. Rezultatele acţiunilor managementului se văd în feedback-urile pozitive pe care le compania le primeşte de la clienţi.

“Dezvoltarea CSi nu se opreşte aici. Dacă pe parcursul anului 2013 am fost preocupaţi de integrarea unor noi procese odată cu transferul integral al producţiei de la firma mamă, în anul care vine se întrevăd proiecte la fel de importante şi poate chiar mai provocatoare. Cea mai frumoasă provocare însă este aceea de a menţine valorile care definesc compania şi de a nu uita să fim oameni”, adaugă Măluţan.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Investiţie

27

“Apă nouă” pentru Mediaş Operatorul „Apa Târnavei Mari” Mediaş a anunţat finalizarea lucrărilor de modernizare pentru staţia de epurare a apelor uzate şi staţia de tratare a apei din municipiul Mediaş. Inaugurarea oficială a fost făcută pe 31 octombrie, în prezenţa ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. de Nicolae POP

Lucrările au fost realizate în cadrul proiectului „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita, Dumbrăveni, jud. Sibiu”, aprobat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu (Axa prioritară 1 – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată).

Proiectul are o valoare de 307.837.654 de lei, fiind cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene cu suma de 261.662.005 de lei. Contractul a fost atribuit prin licitaţie publică deschisă, consultantul de supervizare al lucrărilor fiind C. & S. Giuseppe Ingegneri Associati S.R.L. din Palombaro, Italia, iar constructorul care a executat lucrările pentru staţia de epurare a apelor uzate este Hochtief Construction AG din Essen, Germania. Staţia de epurare din municipiul Mediaş a fost proiectată să funcţioneze la un debit maxim zilnic de 24.858,0 mc/zi = 287,7 l/s, iar încărcarea organică pentru care a fost dimensionată este de 74.000 de locuitori

echivalenţi. Noua staţie de epurare este prevăzută, în prezent, cu trei trepte de epurare: mecanică, biologică şi terţiară. Treapta mecanică şi treapta biologică de epurare sunt dotate cu instalaţii de ultimă generaţie. Noua staţie este cu atât mai În cadrul aceluiaşi proiect, aprobat durabilă cu cât biogazul (produs din în cadrul POS Mediu, Operatorul descompunerea chimică a deşeurilor) „Apa Târnavei Mari” a încheiat şi generează curentul electric şi energia lucrările de modernizare a staţiei termică necesare funcţionării pomde tratare a apei din municipiul pelor de apă, nămol şi încălzirii Mediaş. Contractul a fost atribuit bazinelor de fermentare. Staţia este prin licitaţie publică deschisă, concomplet automatizată, conectată la sissultantul de supervizare al lutemul SCADA pentru a permite crărilor fiind C. & S. Giuseppe funcţionarea, controlul şi monitoIngegneri Associati S.R.L. din rizarea procesului de epurare, iar labPalombaro, Italia, iar constructorul oratorul staţiei este utilat pentru a care a executat lucrările este putea efectua analizele în cadrul staţiei reprezentat de Asocierea dintre şi în câmp pentru indicatorii prevăzuţi S.C. Veolia Water Solutions&Techîn standardele şi normele în vigoare. nologies Romania S.R.L., OTV În viitor, ca urmare a extinderii infraFrance, Paris şi S.C. Aldona S.R.L., structurii de apă uzată, vizată în etapa Copşa Mică. În prezent, a II-a de finanţare (2014 - 2020), staţia noua staţie deserveşte întreg muva deservi şi localităţile limitrofe (conicipiul Mediaş, asigurând munele Alma, Brateiu, Dârlos, Valea furnizarea apei potabile la stanViilor, Târnava şi oraşul Copşa Mică). darde europene pentru cca. 50.000 “Mă bucur să putem inaugura un nou de locuitori. În Etapa a II-a de fiproiect european care poate fi pus în nanţare (2014 - 2020) sunt vizate slujba celor care îl aşteptau, este un lucrări de extindere a reţelei de aliproiect care face ca ceea ce există aici mentare cu apă potabilă în majorisă fie una dintre cele mai moderne tatea localităţilor rurale membre staţii din România şi nu numai. Este un ale Asociaţiei de Dezvoltare Interlucru foarte bun, din păcate, s-a vorbit comunitară „Apa Târnavei Mari”, şi se vorbeşte de faptul că fondurile euiar staţia de tratare Mediaş va deropene sunt încă greu de accesat şi de veni o staţie regională, urmând să utilizat, prin astfel de dovezi şi prin redeservească circa 70.000 locuitori spectarea termenilor contractuali cu din municipiul Mediaş, comunele partenerii noştri putem să dăm un eAlma, Brateiu, Dârlos, Valea Viilor, xemplu că lucrurile s-au schimbat”, a Târnava şi oraşul Copşa Mică. declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

28

INDUSTRIA AUTO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

MICHELIN contribuie la dezvoltarea Sălajului Unul din cei mai mari producători de anvelope din lume, Michelin, îşi consolidează poziţia în Transilvania, prin cele două unităţi de producţie de la Zalău – fabrica de anvelope şi fabrica de cord metalic.

În cele două fabrici se produc anvelope de camion, radiale cu cameră de aer şi tubeless, sub mărcile asociate Taurus, Kormoran, Riken, anvelope industriale marca Michelin, anvelope destinate echipării stivuitoarelor, maşinilor şi utilajelor destinate minelor subterane.

Cu 1500 de angajaţi în cele două fabrici, Michelin reprezintă unul din cei mai importanţi angajatori din judeţul Sălaj, contribuind, în acelaşi timp, la formarea unor specialişti de clasă în domeniul producţiei de anvelope în zonă. Funcţionarea celor două unităţi Michelin la Zalău generează venituri însemnate la bugetul naţional şi local (15 milioane de euro) şi determină indirect alte 9.000 de locuri de muncă, având circa 100 de furnizori active de materii prime, utilaje, echipamente şi servicii asociate. „Încă de la începutul activităţii sale în Zalău, Michelin s-a dezvoltat într-o manieră durabilă păstrând echilibrul între performanţa economică, respectul faţă de mediu şi angajamentul faţă de societate. Însă această creştere sănătoasă a companiei nu ar fi fost posibilă fără aportul echipei, cea mai valoroasă resursă a noastră, şi fără o implicare permanentă în dezvoltarea vieţii locale. De la proiecte de educaţie privind securitatea rutieră la sprijin pentru sănătatea locală, Michelin a încercat de-a lungul anilor să aducă o valoare adăugată în Zalău şi să facă o diferenţă în mai bine”, a spus Jana Popa, Director Michelin România, Platformă Industrială Zalău, cu ocazia unei întâlniri cu presa din 22 noiembrie 2013.

Anvelope de metrou, în teste Michelin are în testare la Zalău o anvelopă ce urmează a fi utilizată, începând cu 2014, în metrourile din metropole pre-

cum Paris, Tokyo şi New York, acesta fiind cel mai nou proiect dezvoltat de grupul francez în România. „Proiectul privind producţia de anvelope pentru metrou este rezultatul unei dezvoltări continue a tehnologiei şi a angajaţilor, pentru că este una din anvelopele cu grad mare de risc, pentru că vor fi folosite în zone închise, în tuneluri de metrou. Le vom produce pentru marile metrouri din Tokyo, Paris şi New York, alături de alţi funizori din grupul Michelin. Sunt anvelope ghid. Este ultimul proiect major la care lucrăm acum şi suntem în testare, înainte de a intra pe piaţă.

Suntem foarte mândri pentru că e o mare responsabilitate, având în vedere exigenţele de securitate şi siguranţă”, a subliniat directorul Michelin de la Platforma Industrială Zalău.

Responsabilitate socială În cei 10 ani, Michelin a reuşit să sprijine comunitatea din Zalău prin implicarea sa în diferite proiecte realizate printro colaborare solidă şi pe termen lung cu autorităţile locale.

Deoarece linia strategică de implicare socială a companiei Michelin la nivel global este securitatea rutieră, de-a lungul anilor, în această direcţie, au fost organizate multe campanii educaţionale în colaborare cu Poliţia locală şi cu şcolile şi grădiniţele din Zalău. Printre proiectele ce şi-au dorit să crească securitatea rutieră menţionăm doar câteva: „Zilele Siguranţei Rutiere” – eveniment pentru întreaga familie, „Michelin Junior Bike” – un eveniment care se adresează tinerilor biciclişti, „Eu şi strada!” – o manifestare dedicată elevilor de liceu, pietonii de azi şi şoferii de mâine, sau „Verifică presiunea!” – o campanie destinată şoferilor. Michelin chiar s-a implicat în sprijinirea evenimentelor pentru presă, sponsorizând evenimentul anual: Gala Presei Sălăjene.

De asemenea, producătorul francez s-a implicat activ în

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INDUSTRIA AUTO

susţinerea unor proiecte pe Sănătate (sprijinirea diferitelor organizaţii şi asociaţii din Zalău: Agapis, Asociaţia Fluturi Albi, Centru de zi, Asociaţia persoanelor cu handicap Zalău, în sprijinirea sistemului de sănătate (SMURD Zalău; contribuţie la modernizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă), în susţinerea culturii şi educaţiei (Zilele oraşului, Gala Presei Sălăjene etc., educaţie rutieră, stagii de practică pentru studenţi, sponsorizarea elevilor olimpici). „De peste 10 ani, de când este prezentă în România, compania Michelin a investit peste 300 de milioane de euro în tehnologie şi în modernizarea uzinelor, punând în acelaşi timp foarte mult accent pe formarea şi dezvoltarea echipelor.

Fiecare angajat beneficiază de un plan de carieră, de cursuri de specializare şi schimburi de experienţă la nivel internaţional. Anual, fiecare angajat Michelin beneficiază de peste 70 de ore de formare. Iar, astăzi, unităţile Michelin din Zalău sunt la standardele internaţionale Michelin, iar produsele fabricate la noi susţin cu succes misiunea companiei – progresul mobilităţii bunurilor şi persoanelor. În 2001, Michelin intra în Zalău cu promisiunea de a dezvolta aici o afacere sustenabilă pe termen lung.”, a precizat Jana Popa.

Intrarea liderului mondial din segmentul anvelopelor în Zalău a avut loc odată cu achiziţionarea de la Tofan Grup a uzinei Silvania (în 2001). În prezent, Michelin mai deţine, în Zalău, o unitate de producţie de cord metalic – construită integral (greenfield), în 2004.

Fabrica Michelin Zalău Cord este o fabrică importantă în activitatea grupului Michelin şi este un exemplu în ceea ce priveşte echipamentele şi instrumentele moderne în producţia de cord metalic. Cordul metalic fabricat la Zalău contribuie la producţia de anvelope din mai multe fabrici Michelin de pe 3 continente: Europa, America şi Asia.

Perspective pentru 2013 Graţie prezenţei sale globale, Michelin se aşteaptă ca nivelul volumelor să se menţină stabil în 2013 în contextul unor pieţe mature nesigure, dar şi al unor pieţe noi aflate în continuă creştere.

Se preconizează că preţul materiilor prime va rămâne stabil în primul semestru, ceea ce va duce la o creştere cu 350-400 milioane de euro a venitului operaţional. Această creştere va fi compensată însă parţial de impactul clauzelor de indexare asupra sectoarelor care vizează echiparea originală şi anvelopele de geniu civil.

Programul de investiţii care totalizează în jur de 2 miliarde de euro va susţine ambiţiile de creştere ale Michelin prin includerea unor noi capacităţi de producţie în zonele aflate în creştere, a căror punere în funcţiune va implica anumite costuri. Programul este conceput şi pentru îmbunătăţirea competitivităţii în pieţele mature şi pentru impulsionarea inovaţiilor tehnologice. Încrezător în atuurile sale şi graţie lansării unui proiect ambiţios de îmbunătăţire a sistemelor sale de management, Grupul Michelin confirmă obiectivele propuse pentru 2015, iar pentru anul 2013 preconizează un venit operaţional înainte de elementele nerecurente stabil, la rata de schimb actuală, o rentabilitate a capitalului angajat mai mare de 10 % şi un flux liber de numerar pozitiv.

Despre Michelin Group şi Michelin România Dedicată îmbunătăţirii mobilităţii durabile, Michelin creează, produce şi comercializează anvelope pentru fiecare tip de vehicul, inclusiv avioane, automobile, biciclete, utilaje industriale, echipamente agricole, camioane grele şi moto-

ciclete. Michelin are 113.000 de angajaţi în mai mult de 170 de ţări şi operează în 69 de site-uri de producţie în 18 ţări din cinci continente. Compania publică, de asemenea, ghiduri de călătorie, ghiduri pentru hoteluri şi restaurante, hărţi şi atlase rutiere şi oferă şi servicii electronice ce sprijină mobilitatea, pe ViaMichelin.com. Operaţiunile de cercetare şi inovare sunt în curs de dezvoltare şi luate în îngrijire în centre de tehnologie din Asia, Europa şi America de Nord.

Grupul Michelin şi-a început activitatea în România în august 2001. În prezent, Michelin are în România aproape 3.000 de angajaţi, 3 uzine, 2 la Zalău şi una la Floreşti, judeţul Prahova, şi o reţea comercială.

Contact media: Irina Drãgan – PR Manager Michelin România, Bulgaria, Serbia şi Croaţia Tel: 004 0729 308 145 / 004 021 202 66 06, e-mail: irina.dragan@ro.michelin.com Web: www.michelin.ro,

29

30

AGRICULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

29 de propuneri, agricultură modernă

de Ionuţ OPREA

Camera Franceză de Comerţ şi Industrie din România (CCIFER), Ambasada Franţei în România şi Secţia română a Consilierilor pentru Comerţ Exterior ai Franţei au prezentat joi, 31 octombrie, un set de 29 propuneri, reunite în Cartea Albă a Agriculturii.

Aceasta este rezultatul unui dialog public-privat şi doreşte să contribuie la dezvoltarea unei agriculturi româneşti moderne şi durabile. Cele 29 de propuneri sunt grupate în cinci domenii cheie: politici publice agricole, fiscalitate şi finanţări, drept comercial, drept social şi resurse umane şi cercetare.

Cartea Albă vizează “promovarea unui fond funciar performant, a unei întreprinderi agricole dinamice, a unei gestiuni economice facile, a unor filiere agro-alimentare accesibile, a unei mâini de lucru instruite şi competitive, a unui sector de cercetare inovant şi rentabil”, a declarat Bruno Roche, preşedintele CCIFER. Scopul acestui proiect este “de a contribui concret la ideile şi proiectele de reformă menite să pregătească viitorul agriculturii româneşti”, a completat Philippe Gustin, Ambasadorul Franţei în România.

Factori cheie Printre recomandările vizând politicile publice agricole se numără: organizarea comasării parcelelor agricole, implementarea unui cadastru agricol generalizat, protejarea fondului funciar împotriva distrugerii ireversibile a terenurilor agricole, dezvoltarea sistemelor de irigaţii, încurajarea reconstituirii perdelelor forestiere, încurajarea mutualizării mijloacelor de producţie şi integrarea producţiei agricole în filiere, precum şi simplificarea regulilor privind trasabilitatea produselor agro-alimentare. Referitor la fondul funciar, Florin Constantin, liderul Grupului de Lucru din cadrul CCIFER, a declarat: “Cultura mare, printr-un fond funciar viabil din punct de vedere agronomic şi economic, poate constitui baza de plecare a României în drumul său de la statutul de mare exportator de materii prime brute agricole spre calitatea mult râvnită de procesator şi integrator, pentru a reţine local mai multă valoare Camera de Comerţ, Industrie şi adaugată şi a da posibilitatea agriculAgricultură Franceză din România turii românesti să investească şi să se (CCIFER) reuneşte aproape 400 de dezvolte prin forţe proprii, în contextul companii aderente, care activează în competitiv european şi mondial“. “Miza sectoare variate şi în care acestea se României rezidă în apariţia unei poziţionează adesea în poziţii de economii rurale viabile şi a unei amelider. CCIFER are ca misiune deznajări teritoriale coerente”, a declarat voltarea relaţiilor franco-române şi Philippe Gustin, Ambasadorul Franţei propune o gamă completă de serîn România, la evenimentul de lansare vicii de dezvoltare a afacerilor în a Cărţii Albe. “Există deja numeroase România. Grupul de lucru Agriculsectoare ale agriculturii româneşti care tura din cadrul CCIFER are drept se remarcă la nivel european şi monobiective: dezvoltarea unui dialog dial, precum agricultura ecologică, secîntre organisme publice şi private, torul vinurilor sau apicultura. transmiterea de informaţii de actuPotenţialul productiv al solurilor noasalitate şi dezvoltarea de sinergii între tre este însă principalul atu în vederea actorii din sectorul agroalimentar. dezvoltării agriculturii româneşti”, a

Despre CCIFER

spus şi Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Cartea Albă a fost lansată în cadrul celei de-a XVIII-a ediţii a târgului internaţional Indagra şi prezentată în cadrul unui eveniment organizat în prezenţa autoritătilor, societăţilor din sectorul agricol şi a membrilor Grupului de lucru agri-agro din cadrul CCIFER, la Hotel Crowne Plaza din Bucureşti.

32

LIDERI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Belgia – România, 175 de ani

de Ionuţ OPREA

Invitaţii E.S. Philippe Beke au fost oameni de afaceri belgieni, diplomaţi străini, dar şi personalităţi ale vieţii culturale şi politice româneşti. Sărbătoarea Regelui este celebrată din anul 1866. 15 noiembrie este ziua Sfântului Leopold, care este şi numele primilor doi regi belgieni.

“Astăzi este 15 noiembrie, o zi în care din 1866 sărbătorim Ziua Regelui. Însă anul acesta, sărbătoarea este una specială. Regele Philippe a fost încoronat ca noul rege al Belgiei pe 21 iulie, o zi simbolică deoarece şi primul rege al Belgiei, Leopold I, a depus jurământul la aceeaşi dată în 1831. Sub Regele Leopold I, Belgia a deschis primul său consulat în România în 1838. De atunci, cele două ţări au fost purtate prin meandrele istoriei vreme de o sută şaptezeci şi cinci de ani. Astăzi, relaţiile româno-belgiene au dobândit un dublu aspect atât în ceea ce priveşte agenda europeană comună cât şi referitor la angajamentele bilaterale pe care le sărbătorim anul acesta cu ocazia împlinirii celor 175 de ani de relaţii diplomatice. Aspectele ce ţin de Uniunea Europeană sunt puncte prioritare pe agenda mea. Şi anume acele aspecte care privesc viitorul Europei, prezentate cu rigoare de către fostul premier Guy Verhofstadt la ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa de la SNSPA vinerea trecută, pe 8 noiembrie.

Sau aspecte referitoare la politica industrială europeană în legătură cu care Belgia a redactat un document, dar şi la justiţie şi afaceri interne. Aş dori să îi felicit pe acei magistraţi români care au susţinut necesitatea respectării statului de drept. În acelaşi timp aş dori să îi felicit pe domnul doctor Ioan Mang, fost preşedinte al grupului parlamentar de prietenie România-Belgia, şi pe domnul Vasile Puşcă, primarul comunei Valea Lungă, pentru decoraţia pe care au primit-o astăzi. Este un semn de recunoştinţă pentru sprijinul acordat în dezvoltarea relaţiilor bilaterale, în special în domeniul cooperării parlamentare şi dezvoltării relaţiilor la nivelul autorităţilor locale.

aussi bien comme acteur economique, comme organisateur des rencontres de culture, Comme partenaire dans le domaine de l’education mais egalement comme citoyens qui savent ce que c’est d’etre jovial, qui connaissent l’importance de la tolerance et de la transparence. Je vous remercie tous pour votre contribution a ce sujet.

Stimate domnule ministru, Stimate domnule secretar de stat, Stimaţi invitaţi,

Beste vrienden, Samen hebben we 2013 kleur gegeven. Samen hebben we ervan gezegd dat onze activiteiten niet onopgemerkt zijn voorbijgegaan.

Laten we op deze weg verder sporen, vliegen en de baan op trekken.

Prezenţa dumneavoastră astăzi aici este un semn de simpatie faţă de Belgia.

Chers amis,

Am avut onoarea de a organiza această recepţie care vă invită să savuraţi pentru prima oară la Bucureşti adevăraţii cartofii prăjiţi belgieni.

Les 175 annees qui se sont ecoulees apres l’ouverture du premier consulat belge nous ont demontres de quoi la Belgique est capable

Trăiască Belgia!

Trăiască România!”

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

LIDERI

33

Cei mai buni dintre cei buni Elita afacerilor transilvănene a fost premiată la sfârşitul lunii octombrie şi în cursul lunii noiembrie pentru performanţele economico-financiare şi sociale reuşite în anul 2012. Un an dificil care le-a testat proprietarilor şi managerilor capacitatea de a inova, de a se reinventa pentru a aduce plusvaloare afacerilor lor. Revista Transilvania Business recunoaşte importanţa şi valoarea în dezvoltarea României a acestor companii găzduind în paginile sale o secţiune dedicată exclusiv Topului Firmelor.

34

LIDERI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Topul Firmelor: învingătorii crizei din Alba premiaţi Camera de Comerţ şi Industrie Alba a premiat în noiembrie cei mai prosperi şi performanţi oameni de afaceri din judeţ, în cadrul „Topul Firmelor 2012”. Evenimentul a ajuns în acest an la cea de-a XX-a ediţie. de Dan LUNGU

Evenimentul a ajuns în acest an la cea de-a XX-a ediţie şi reprezintă o clasificare a firmelor din judeţ conform unei metodologii unice la nivel naţional pe baza bilanţurilor contabile din anul 2012. Clasamentul a fost realizat în funcţie de cifra de afaceri şi profituri din exploatare, precum şi de calitatea activităţii unei firme, eficienţa, utilizările resurselor umane şi a capitalului.

Topul firmelor a fost organizat pe mai multe categorii, fiind acordate distincţii pentru creativitate, excelenţă, profit sau cifră de afaceri. „Trofeul creativităţii” a revenit unui număr de 9 companii clasificate în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut ca urmare a solicitării de titluri de protecţie la OSIM sau obţinerii acestora în perioada 2010 – 2012. „Trofeul de excelenţă” a fost decernat pentru 34 de firme din Alba, fiind premiate firmele clasate cinci ani consecutiv pe primul loc în top. De asemenea au fost acordate 122 de „distincţii de excelenţă” firmelor din judeţul Alba clasate trei ani consecutiv pe primul loc în top.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Alba, Cornel Orzea, a declarat că evenimentul îşi propune atât recunoaşterea eforturilor oamenilor de afaceri din judeţ pentru dezvoltarea mediului economic cât şi crearea unui cadru în care aceştia să se întâlnească, să discute şi să dezvolte noi afaceri. „Premiem pe cei mai buni dintre cei mai buni. Din punctul meu de vedere orice om de afaceri este bun pentru că numai el ştie cât trudeşte de dimineaţa până seara ca să facă profit, ca să plătească oamenii pe care îi angajează. De acea toţi ar trebui apreciaţi”, a mai spus Orzea.

Învingătorii crizei Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, a declarat că oamenii de faceri din Alba pot fi consideraţi adevăraţi eroi deoarece ei sunt învingătorii crizei economice. „În primul rând cred că noi, reprezentanţii administraţiei locale şi judeţene, ar trebui să le mulţumim oamenilor de afaceri pentru tot ceea ce fac. Ne asigură locuri de muncă, ne asigură bugetele locale şi fără mediul de afaceri nu ar exista o comunitate care să aibă speranţa de a trăi bine. Sunt oameni de afaceri autohtoni, sunt oameni de afaceri veniţi din alte părţi şi toţi contribuie la dezvoltarea judeţului Alba. Avem o comunitate de afaceri puternică, premiată şi la nivel naţional cu premii importante. Este o comunitate de oameni de afaceri care pentru judeţul Alba a însemnat mult, mai ales în perioada de criză în care la noi lucrurile nu au stat atât de rău ca în alte părţi. Până la urmă aceşti oameni sunt învingătorii crizei, pot fi consideraţi eroi pentru că în perioade grele au reuşit să ne creeze un prezent şi un viitor fiecăruia dintre noi care trăim şi muncim în judeţul Alba”, a afirmat Ion Dumitrel.

La rândul său, viceprimarul municipiului Alba Iulia Paul Voicu a subliniat faptul că administraţia locală doreşte să-i

atragă pe oamenii de afaceri şi în discuţiile strategice privind dezvoltarea oraşului. „Îi apreciem foarte mult, îi preţuim şi ne bucurăm că avem un asemenea mediu de afaceri în municipiul Alba Iulia şi în judeţul Alba. Noi îi asigurăm că încercăm să fim o altfel de primărie şi nu vrem să fim doar o administraţie publică care atrage banii din impozite şi taxe locale, ci vrem să fim o primărie activă, prezentă şi în stare să dezvolte tot ce înseamnă municipiul şi domeniul public prin fonduri atrase, prin proiecte bine scrise, prin platforme de dezvoltare pe perioadă medie şi lungă. Îi chemăm lângă noi pentru că în acest moment scriem strategia de dezvoltare pentru 2014 -2020 şi încercăm să vadă puţin mai departe decât locul în care îşi desfăşoară activitatea, business-ul pe care îl are fiecare în sectorul de activitate, şi să vină spre noi şi să vadă oraşul la modul global şi să se implice în proiectele administraţiei publice.

Aceste proiecte creează acces şi facilităţi pentru zonele unde dânşii îşi desfăşoară activităţile economice, dezvoltă un mediu curat, decent şi frumos pentru cei care lucrează în companiile respective. Din acest punct de vedere vrem să îi ţinem aproape şi să îi determinăm să vină cu idei spre noi pe oamenii de afaceri din zonă pentru a putea dezvolta împreună municipiul”, a mai spus Paul Voicu.

Trofeul creativităţii 1. Albalact SA Alba Iulia 2. Dacia Plant SRL Sebeş 3. Supremia Grup SRL Alba Iulia

LIDERI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

4. Prefera Foods SA Galda de Jos 5. Jidvei SRL 6. Centrul de cercetare, proiectare şi producţie refractare SA Alba Iulia 7. Apidava SRL Blaj 8. Elis Pavaje SRL Petreşti 9. Apulum 94 SRL Hăpria

Trofeul de excelenţă 1. Albalact SA 2. Albena Trade Tur SA 3. Aloref SRL 4. Apa CTTA SA 5. Arieşul Conf SA 6. Ascensorul SRL 7. Cuplaje Prod SRL 8. Dacia SA 9. Delta Plus SRL 10. Electrosim SRL 11. Elit SRL 12. Ensol SRL 13. Europexpres SRL 14. Expres Curier SRL 15. Florea Grup SRL 16. I.A.M.U. SA 17. Instalatorul SA 18. IPEC SA 19. Jidvei SRL Filiala Alba 20. LIN & EMA SRL 21. MARBIS SRL 22. Mercado SRL 23. OMIG SRL 24. Parc SA 25. Qual Media Group SRL 26. Rekord SRL 27. Saturn SA 28. Savini Due SRL 29. Societatea Comercială Filiala pentru Reparaţii şi Servicii Hidroserv Sebeş SA 30. Tobimar SRL 31. Trans Iviniş & CO SRL 32. Transavia SA 33. Transilvana Societate Cooperativă Meşteşugărească 34. Unirea Pres SRL

Distincţii de excelenţă 1. Adventus MV SRL 2. Agra Consult SRL 3. Agro-Lact SRL 4. Alba Aluminiu SRL 5. Albalact SA 6. Albena Trade Tur SRL 7. Aloref SRL 8. Alpin 57 Lux SRL 9. Alredia SRL 10. Als Romania SRL 11. Apa CTTA SA 12. Apulum SA 13. Arieşul Conf SA 14. Arieşeni Turism SRL 15. Armis Global SRL 16. Ascensorul SRL 17. Atta Consulting SRL 18. Banita Forserv SRL 19. Blackie Vet SRL 20. Bodea Construct SRL

21. Bulbucan SRL 22. Casa Auto Sebeş SRL 23. Ceram SRL 24. Clau & Cris Royal SRL 25. Comsat Electronic SRL 26. Condorul Protecţie şi Pază SRL 27. Construcţii şi Servicii SRL 28. Cuplaje Prod SRL 29. Cupru Min SA 30. Dacia SA 31. Dami Prod SRL 32. Delta Plus SRL 33. Denta-Bran SRL 34. Domeniile Boieru SRL 35. Dragoner Style SRL 36. Dreghici SRL 37. Duo Ady & Ady SRL 38. Dupex SRL 39. Electro Transilvania SRL 40. Electroconstrucţia Elco Alba Iulia SA 41. Electrosim SRL 42. Elis Pavaje SRL 43. Elit SRL 44. Endo SRL 45. Ensol SRL 46. Erika Star SRL 47. Euro Star Group SRL 48. Europexpres SRL 49. Expres Curier SRL 50. Florea Grup SRL 51. Frăţilă Consulting SRL 52. FSR Railservice SRL 53. Gami Clean SRL 54. Gecom SRL 55. General Game SRL 56. Giro SRL 57. Grup Tico Graphic SRL 58. Grup Tico Graphic România Impex SRL 59. H.P.T. Humbel Producţionstechnik SRL 60. Hari SRL 61. Holly Dent SRL 62. Holzindustrie Schweighofer SRL 63. I.A.M.U SRL 64. Idea Glass SRL

35

36

LIDERI 65. Independent SRL 66. Instalatorul SA 67. Ipec SA 68. Jidvei SRL Filiala Alba 69. K & P Compenente şi Paleţi SRL 70. Kosmos Tre SRL 71. Kronospan Sepal SA 72. Lin & Ema SRL 73. Lotus B & B SRL 74. Magic Agrojet SA 75. Marbis SRL 76. Max Tehnique SRL 77. Mercado SRL 78. Mercur SRL 79. Metal Prod SRL 80. Moara Mireştean SRL 81. Motoboom SRL 82. Newamport Compani SRL 83. News Media SRL 84. Nova Grup SRL 85. Nova Modul SRL 86. Omig SRL 87. Oprean SRL 88. Paper Trading SRL 89. Parc SA 90. Pema Electrotehnic SRL 91. Pinticarn Prod SRL 92. Pomarom SRL 93. Prometeu SRL 94. Qual Media Grup. SRL 95. Rekord SRL 96. Riviera Company SRL 97. Ro.De.X Fashion SRL 98. Saga SRL 99. Saturn SA 100. Savini Due SRL 101. Serila Leather SRL 102. SGL Producţie & Comerţ SRL 103. Simodor Impex SRL 104. Smart Trend SRL 105. Societatea Comercială Filiala pentru reparaţii şi Servicii Hidroserv Sebeş SA 106. Societatea de Transport Public SA 107. STM Elettromeccanica SRL Blaj 108. Supremia Grup SRL 109. Tehno-Dent Pop SRL 110. Tipo Rex Service SRL 111. Tobimar SRL 112. Tontsch SRL 113. Trans Iviniş & Co. SRL 114. Transavia SA 115. Transilvania Societate Cooperativă Meşteşugărească 116. Tue SRL 117. Uniterm SRL 118. Unilact Transilvania SRL 119 Unirea Pres SRL 120. West Industry Invest SRL 121. Xerom Service SRL 122. Yana-Ius SRL

2012 – an greu pentru afacerile din agricultură Oamenii de afaceri care activează în domeniul agriculturii caracterizează anul 2012 ca fiind un an extrem de dificil din cauza secetei.

Ioan Florea deţine din 2001 împreună cu familia sa compania Albatros Gold care are ca activitate creşterea păsărilor pentru

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ouă şi producerea de furaje. Afacerea de familie înseamnă, în prezent, o producţie de aproximativ 15 milioane de ouă pe an şi o cifră de afaceri de peste 1,5 milioane de euro. În Topul Firmelor 2012 Albatros Gold s-a clasat pe poziţia a doua între companiile din domeniul său de activitate. „Anul 2012 este unul cu totul special întrucât a fost al doilea an de secetă şi în care au fost foarte scumpe cerealele şi greu de procurat. A fost un an dificil din acest punct de vedere, dar l-am încheiat cu bine şi am creat premize pentru a ne dezvolta în 2013. Pentru noi, 2013 este un mai bun pentru că în primul rând nu am avut grija procurării cerealelor pentru că există ofertă pe piaţă în momentul de faţă”, a spus Ioan Florea.

Ioan Florea a adăugat că afacerea sa a început-o cu cei doi băieţi, unul absolvent de zootehnie, iar cel de-al doilea de medicină veterinară, iar în prezent are 50 de angajaţi.

Ouăle Albatros Gold ajung în întreg Ardealul, în special în magazinele de cartier, dar şi în judeţele Vâlcea, Gorj şi Caraş-Severin.

Industria de prelucrarea lemnului aproape pe butuci Oamenii de afaceri din domeniul prelucrării lemnului şi al mobilei susţin că 2012 a fost un an extrem de greu din cauza scăderii continue a consumului, dar, mai ales, din cauza problemelor generate de încasarea banilor de la clienţi.

Simone Albani este un om de afaceri italian care deţine două companii, Albani Forex şi Albani Furniture, specializate în prelucrarea lemnului şi în producţia de mobilier, ambele clasate pe locul 2 la domeniile lor de activitate în Topul Firmelor 2012. „Anul 2012 a fost un an foarte greu, mult mai greu decât perioada 2008 – 2011. Cum cred că toată lumea ştie este o perioadă caracterizată de criza economică pe care noi, agenţii economici, am simţit-o. Pentru noi este tot mai complicat să găsim comenzi, este complicat să încasăm apoi banii de la clienţi. Eu mă bucur că am fost premiat şi în acest an pentru că eforturile depuse au fost tot mai mari şi cred că este o mică răsplată chiar dacă este doar onorifică”, a spus Simone Albani.

Omul de faceri italian a adăugat că anul 2013 se aşteaptă să fie mai bun cel puţin pe domeniul exportului. „Anul 2013, cel puţin pentru firmele mele, a fost un an de dezvoltare şi avem speranţă ca 2014 să fie tot mai bun. În ultimele luni am constatat că s-a crescut puţin consumul, din păcate pe zona de export şi nu în ţară. Avem încredere că în 2014 – 2015 se vor schimba lucrurile şi în ţară şi va creşte consumul. Nu ştiu însă dacă vom mai întâlni curând anii 2006 – 2008. Dar strângem cureaua şi mergem înainte. Lucrul cel mai important cred că este faptul că nu lăsăm oamenii acasă, ci, din contră, noi am încercat să şi angajăm în această perioadă”, a mai spus Simone Albani.

Cele două companii deţinute de Albani au împreună 125 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 3 milioane de euro.

Simone Albani este şi politician, iar în 2012 a ocupat, pentru câteva luni, postul de viceprimar al municipiului Alba Iulia. Întrebat ce ar schimba în România, omul de afaceri italian a afirmat că ar dori un mediu economic mult mai atractiv pentru investitori şi facilităţi fiscale pentru profitul reinvestit.

38

LIDERI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În Arad, concurenţă între firme pentru podium Au concurat 15.000 de societăţi comerciale în anul financiar 2012 şi 1.500 de firme se situează pe unul din primele zece locuri ale clasamentului. Ediţia a XX-a a Topului firmelor arădene a premiat în acest an excelenţa în afaceri. de Sorin TROCAN Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Arad a organizat, la complexul Expo Arad International, festivitatea de premiere a laureaţilor Topului Firmelor Arădene. Ediţia din acest an a fost specială din mai multe puncte de vedere. În primul rând, deoarece a fost a 20-a întâlnire a firmelor care s-au remarcat prin activitatea depusă, în cadrul Topului Firmelor, realizat după o metodologie unică în cadrul sistemului cameral. Apoi, pentru că a fost prima ediţie organizată de noua structură de conducere a Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad, în frunte cu preşedintele Gheorghe Seculici, care a preluat conducerea Camerei arădene în vara acestui an. Şi, nu în ultimul rând, deoarece manifestarea a fost organizată cu fast, pentru a da aprecierea cuvenită agenţilor economici care, în ciuda dificultăţilor, au reuşit să facă profit în vreme de criză şi, chiar mai mult, să obţină rezultate economice remarcabile.

Preşedintele CCIA Arad, arh. Gheorghe Seculici, a marcat importanţa evenimentului: „Topul Firmelor nu este doar o obligaţie ce revine Sistemului Cameral conform legii, ci şi sărbătoarea elitelor din mediul de afaceri la nivel judeţean.

Sistemul cameral nu îşi premiază prietenii sau partenerii de afaceri, ci, pe baza unor criterii riguroase aplicate unitar, în toată ţara, selectează şi premiază elite. Astfel, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad îşi probează disponibilitatea de a fi un arbitru imparţial al mediului de afaceri local, contribuind astfel la promovarea excelenţei în afaceri”. „Pentru Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad, fiecare agent economic este un adevărat campion. Ne exprimăm respectul şi întreaga apreciere pentru activitatea tuturor agenţilor economici din judeţ, indiferent de poziţia ocupată în clasament, deoarece succesul afacerii proprii se regăseşte în rezultatul economic general al judeţului Arad”, a declarat Adrian S. Negrau, directorul general al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad.

Topul Firmelor Arădene a fost gândit ca un adevărat spectacol de sunet şi lumină. Laureaţii au fost invitaţi, pe rând, pentru a-şi ridica premiile. Preşedintele CCIA, arh. Gheorghe Seculici, a prezentat şi doi invitaţi speciali: fostul comisar european Leonard Orban şi reprezentantul unei puternice firme de avocatură, specializată în tematici economice, şi avocatul Gabriel Biriş, care au vorbit celor prezenţi despre fonduri europene şi, respectiv, despre câteva aspecte legate de o posibilă reformă economică în România.

Performanţă prin hărnicie Oamenii de afaceri premiaţi au avut ocazia de a-şi vedea răsplătite eforturile. Gheorghe Sima, care activează într-un domeniu legat de agricultură, firma sa fiind un adevărat lider de piaţă în ceea ce priveşte aprovizionarea cu material

semincer de calitate, dar şi un promotor al unor tehnologii avansate în legumicultură, îşi explică succesul astfel: „Plasarea noastră în top este pentru că, de-a lungul anilor, atât noi, cât şi angajaţii noştri am înţeles că nu poţi să faci performanţă decât dacă eşti un om harnic şi dacă munceşti aşa cum se cuvine. Acesta este doar începutul, pentru că, în rest, am studiat piaţa, am văzut ce se cere pe piaţă şi am încercat să îndreptăm firma în direcţia în care se pot face vânzări în domeniul nostru şi aceste vânzări conduc la oameni foarte mulţumiţi. Am extins în fiecare an gama de produse şi servicii pe care noi le oferim clienţilor noştri şi pot spune chiar că în acest an am extins o gamă de produse în ceea ce priveşte domeniul produselor ecologice. Sigur că toate aceste rezultate nu ar fi putut fi atinse sau realizate fără un marketing foarte agresiv pe piaţă. În acest scop, realizând foarte multe întâlniri cu cultivatorii, chiar şi în cursul verii, primăverii, toamna, atât când ei au fost liberi cât şi mergând în casele lor, pe terenurile lor, discutând cu ei. În urma acestor discuţii le-am putut pune la dispoziţie produsele cele mai bune de care ei au nevoie şi în acelaşi timp ne-am făcut şi noi o idee despre ceea ce trebuie să facem în anii următori.

Făcând acest lucru în fiecare an, am reuşit să obţinem profit în pofida crizei economice şi a căderilor din agricultura românească, am reuşit să menţinem firma pe un trend ascendent, astfel încât am putut să realizăm în fiecare an creşteri între 10 şi 15 %. Totul este să perseverezi în ceea ce faci şi să continui să lupţi să ai o relaţie foarte bună cu clienţii, de altfel şi pentru noi, topul firmelor a fost foarte interesant prin faptul că am putut să vedem alte companii similare, la ce nivel au ajuns, ce structură au, care sunt ideile lor, toate acestea le-am făcut prin discuţii de-a lungul desfăşurării acestui eveniment foarte important. Aşa cum v-am spus, pentru noi a fost realmente un succes, pentru că am putut să vedem ceea ce se întâmplă la nivelul judeţului Arad şi chiar am fost invitaţi şi la nivel naţional, unde am ocupat un

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

LIDERI

onorabil loc 6 şi asta ne dă speranţe că în viitor vom realiza ceea ce ne dorim. Sigur că va trebui să muncim puţin mai mult, prospectăm noi pieţe, noi perspective pe piaţă, noi produse, chiar să angajăm nişte oameni, mai ales că am constatat că în domeniul vânzărilor pe internet se extinde tot mai mult activitatea şi chiar ne-am propus în anul care urmează să extindem activitatea aceasta, pentru că considerăm că este o latură foarte importantă a business-ului nostru. De asemenea o să încercăm să ne extindem şi în domenii colaterale, astfel încât în anul viitor să fim pe un loc şi mai sus şi cu rezultate ceva mai bune”.

Rigoare germană în business-ul românesc O prezenţă constantă în top este cea a firmei Auto Schunn, specializată în comercializarea autoturismelor din gama Mercedes Benz. Elena Kovacs, director general Auto Schunn, explică modul în care firma a reuşit să obţină performanţe notabile: „Pentru firma pe care noi o reprezentăm deviza este: „the best or nothing”. Ca urmare, noi ne-am asumat această deviză şi în activitatea noastră curentă şi prezentă şi, mai ales, de construcţie a viitorului pe principii solide, germane, pentru că reprezentăm o firmă germană, iar rigoarea germană este, practic, prezentă în principiile noastre de business”. În opinia sa, există pârghii de sprijin din partea statului pentru mediul economic, în perioade de criză: „Încurajarea companiilor de a investi, o politică fiscală dedicată acestui obiectiv, este cu siguranţă o formulă prin care companiile ar putea să îşi dedice mai degrabă strategiile pentru viitor şi nu doar pentru prezentul imediat. Totodată,

de ce nu, şi investiţiile statului reprezintă o formulă pozitivă care să pună la dispoziţia companiilor resurse în dezvoltarea lor”. Elena Kovacs a sintetizat gândurile de viitor pentru societatea comercială pe care o reprezintă: „O calitate conformă cu aşteptările clienţilor şi, totodată, conformă cu produsul în sine, noi reprezentând Mercedes-Benz. Pe de altă parte, desigur că modele noi, pe care producătorul le oferă în piaţa românească, precum şi avantaje şi pachete de avantaje la serviciile care însoţesc produsele pe perioada de utilizare”.

39

40

LIDERI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Excelenţa în afaceri, premiată de CCIA Arad Arh. Gheorghe Seculici, preşedintele Camerei de Comerț, Industrie şi Agricultură a județului Arad, a apreciat activitatea firmelor din judeţ, mai ales în condiţiile în care Europa continuă să fie afectată de criza economică, în interviul acordat revistei noastre. de Liliana BRAD Cum s-au prezentat firmele arădene în Topul Firmelor 2012?

Gheorghe Seculici: Din peste 15.000 de bilanțuri depuse pentru anul financiar 2012, 1.500 de firme se situează pe unul din primele zece locuri ale clasamentului. Metodologia prevede şase domenii de activitate, împărțite pe grupe de activitate şi clase de mărime conform codului CAEN şi Legii 346/2004. Domeniul fruntaş este cel al serviciilor unde se regăsesc 457 de societăți comerciale. Locul secund revine celor 420 de firme din industrie, iar pe locul trei se situează cele 384 de societăți comerciale din domeniul comerțului şi turismului. Urmează 118 firme din sectorul construcțiilor, 72 de societăți comerciale din domeniul agriculturii, pescuitului şi pisciculturii. Clasamentul este întregit de 71 de firme din ramura cercetării, dezvoltării şi high-tech-ului.

Aceste societăți comerciale fruntaşe au realizat o cifră de afaceri de peste 3.200 milioane de euro în anul financiar 2012. De asemenea, adresăm un salut reverențios celor peste 200 de firme care şi-au adjudecat distincția de excelență, reuşind ca în ultimii trei ani consecutivi să se claseze pe podium, respectiv celor 80 de companii care ne-au predat lecții de management şi de tenacitate în ultimii cinci ani şi au obţinut superlativul, trofeul de excelență. Îmi exprim respectul şi întreaga apreciere pentru activitatea tuturor agenţilor economici din județ, indiferent de poziția ocupată în clasament.

Topul firmelor a ajuns la ediția cu numărul 20. Care sunt cele mai importante realizări ale mediului de afaceri arădean, privind în perspectiva celor două decenii de când se organizează acest clasament?

Gheorghe Seculici: Fără doar şi poate, mediul de afaceri arădean a contribuit şi va contribui activ la dezvoltarea economiei generale a ţării. Această afirmație este adesea subliniată şi de aprecierile guvernanților, care plasează zona de Vest a României printre locurile fruntaşe, într-un clasament al contribuției fiecărei zone la dezvoltarea economică a țării. Aradul are industrie, are infrastructură, are oameni competenți şi este deschis către inovare şi dezvoltare.

Aprecierile Camerei de Comerț, Industrie şi Agricultură a județului Arad pentru mediul de afaceri sunt cu atât mai ridicate, cu cât realizăm cât este de greu să te menții pe piață, în condițiile în care Europa trece printr-o perioadă dificilă. Fiecare agent economic trebuie sprijinit, ca o structură care contribuie la construcția unei țări cu o economie solidă.

CCIA îşi recâştigă rolul de reprezentant autentic al mediului de afaceri din Arad. Ce proiecte aveți pentru viitor, pentru a veni în întâmpinarea dorințelor agenților economici?

Gheorghe Seculici: De când am preluat conducerea CCIA

Arad, mi-am propus ca această instituție să devină cel mai important punct de sprijin pentru mediul de afaceri arădean. Sunt încrezător în forțele mele şi ale echipei cu care colaborez de a susține nevoile agenților economici. Avem o strategie clară în ceea ce priveşte satisfacerea cerințelor societăților comerciale. În cadrul serviciilor oferite de CCIA Arad se poate regăsi fiecare agent în parte, dar important de reţinut este că ne adaptăm la nevoile şi solicitările primite. Vom organiza numeroase misiuni economice în țară şi străinătate. Vom încerca să convingem mediul de afaceri despre importanța participării la astfel de acțiuni. De asemenea, în anul care urmează, vom veni în întâmpinarea întreprinzătorilor cu organizarea de sesiuni care vor iniția reprezentanții firmelor în ceea ce priveşte oportunitățile de afaceri de pe piață. Îi vom pune permanent la curent cu noutățile legislative, dar mai mult decât atât, le vom centraliza problemele şi solicitările, iar mai apoi vom pleda, în fața autorităților competente, clarificarea fiecărei solicitări.

Cum anticipați rezultatele economice ale firmelor arădene pentru a câştiga poziții de top şi în clasamentul anului 2013?

Gheorghe Seculici: Nu este un secret faptul că situația economică este destul de sensibilă şi mediul de afaceri se confruntă zilnic cu dificultăți. Cu toate că situația economică continuă să fie relativ instabilă, privim încrezători în noul an, iar Camera de Comerț, Industrie şi Agricultură a județului Arad garantează societăților comerciale din județ că le va sta la dispoziție şi le va sprijini pentru a conlucra la dezvoltarea economiei generale a Aradului. Suntem alături de fiecare agent în parte, indiferent de domeniul de activitate, de poziția în clasament sau de oricare alt criteriu de departajare.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

LIDERI

41

Administraţia judeţului sprijină firmele arădene

Judeţul Arad a crescut chiar şi în anii de criză şi a reuşit să-şi păstreze ritmul investiţiilor. Cum a evoluat relaţia dintre administraţia publică judeţeană şi firmele arădene, aflăm dintr-un interviu acordat de Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, revistei Transilvania Business. de Liliana BRAD

Ce înseamnă anul 2013 din punct de vedere economic pentru firmele arădene?

Nicolae Ioţcu: Pentru firmele arădene şi, în general, firmele din România, anul 2013 a fost un an dificil. A fost un an de criză, un an în care, potrivit unui raport al Coface România, peste 100.000 de firme au dispărut din economie, mai multe decât cele înfiinţate în cei doi ani anteriori. Este o chestiune foarte îngrijorătoare, pentru că economia românească nu se regenerează, iar mediul de afaceri resimte din plin bâlbâielile legislative. Este anormal ca într-o ţară în care cu toţii trăim din ceea ce produc privaţii, noi să nu reuşim să facilităm nici cel puţin plata taxelor şi am să vă dau câteva cifre şocante: în România, conform unui raport al Băncii Mondiale, timpul necesar plăţii taxelor este de 200 de ore, iar pentru a scăpa de toate datoriile, o firmă trebuie să facă 39 de operaţiuni diferite. Taxele ajung să înghită 42,9% din profitul firmelor. De asemenea, România ocupă ultima poziţie în ceea ce priveşte rezolvarea situaţiilor de insolvenţă, criteriu care plasează mediul de afaceri autohton pe locul 99 în lume. Investitorii recuperează în medie 33% din creanţele unei firme ajunse în insolvenţă, cel mai redus nivel din Uniunea Europeană.

Cum caracterizaţi colaborarea dintre mediul de afaceri şi administraţia judeţului Arad?

Nicolae Ioţcu: Vă pot spune că am încercat, atât cât îmi permite legislaţia, să ajutăm firmele arădene şi vă pot da exemple. Un procent de 70 la sută din contractele de lucrări scoase la licitaţie de Consiliul Judeţean Arad şi Compania de Apă au fost câştigate de firme arădene, ceea ce ne bucură de două ori. Pe de o parte ne putem aduce şi noi contribuţia pentru ca firmele să existe, să se dezvolte şi, pe de altă parte, prin sumele alocate pentru investiţii acordate în urma licitaţiilor, susţinem numărul de angajaţi din judeţul Arad. Într-o perioadă când economia merge prost, Consiliul Judeţean poate să susţină firmele, prin banii alocaţi pentru investiţii, atât din bugetul propriu, cât şi din atragerea de fonduri europene, deoarece judeţul Arad are peste 200 milioane de euro accesate şi perspective imediate pentru încă alte zeci de milioane de euro.

Cum a afectat criza economică economia judeţului Arad?

Nicolae Ioţcu: Judeţul Arad este unul dintre judeţele care a crescut chiar şi în anii de criză şi a reuşit să-şi păstreze ritmul investiţiilor. Spre exemplu, veniturile din încasări ale întreprinderilor care activează în industrie au înregistrat o creştere substanţială faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Potrivit datelor cuprinse în statisticile publicate de Direcţia Judeţeană de Statistică, „valoarea cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de industrie (piaţa internă şi piaţa externă) a înregistrat în perioada 1 ianuarie

2013-31 august 2013 o creştere de 11,1% comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent”. Această creştere este datorată mediului de afaceri, care a ştiut să gestioneze resursele proprii. Guvernarea a înţeles cu greu că este de datoria sa să ajute mediul de afaceri, pentru ca acesta să repornească motoarele economiei. Spre exemplu, povara fiscală din România este una imensă. Conform Consiliului Fiscal din România, datorită poverii pe angajat şi pe angajator, numărul PFA-urilor din România se situează între 500.000 şi 600.000, adică oamenii sunt forţaţi să găsească soluţii pentru a-şi putea menţine afacerile în funcţiune.

Cum poţi să mobilizezi munca, atunci când o impozitezi atât de mult? Cum poţi să faci din România o ţară prosperă când impozitele sunt atât de mari? În România, ca să plăteşti 1 euro net, un angajator plăteşte 1,83 de euro. Este o povară infernală. Din păcate, România se împrumută în fiecare zi cu 49 de milioane de euro. În vreme ce, din cauza evaziunii fiscale, românii pierd în fiecare zi 49 de milioane de euro.

Aradul însă continuă trendul ascendent în ceea ce priveşte evoluţia economică a judeţului, următorii ani urmând a fi unii în care Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor să crească în mod constant. Anul 2013 ar trebui să aducă Aradului o creştere economică de 3,4 procente, judeţul fiind astfel printre primele din ţară. Creşterea economică ar trebui să se resimtă la nivelul Produsului Intern Brut al judeţului, doar trei judeţe reuşind să aibă în prognoză o creştere a PIB-ului mai mare decât cea din Arad. Aceste cifre sunt extrem de bune pentru mediul economic şi sperăm că vor putea atrage o serie de investiţii economice la nivelul judeţului. Am adus în Arad bani europeni, ne-am dezvoltat folosind fondurile pe care Europa ni le pune la dispoziţie.

42

LIDERI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Elita mediului de afaceri bistrițean, recompensată Anul acesta, evenimentul dedicat mediului de afaceri bistrițean, organizat de Camera de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud, a ajuns la a XX-a ediție. Topul Firmelor a avut loc în data de 14 noiembrie la Hotel Metropolis, fiind invitați manageri de companii, dar și autorități locale și județene. Compania care a avut parte de premiul de excelență, cel mai însemnat al serii, a fost LEONI Wiring Systems. de Bianca SARA 221 de firme din șase domenii de activitate au fost premiate în 14 noiembrie, în cadru festiv, de către Camera de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud. Potrivit reprezentanților camerei, poziționarea în acest clasament acordă firmelor un certificat de bune practici în afaceri, recunoscut atât pe plan național, cât și internațional. „Ajuns la a XX-a ediție, Topul Firmelor din acest an poate fi apreciat ca un moment jubiliar, constituindu-se ca o manifestare de referință pentru comunitatea de afaceri a județului Bistrița-Năsăud. Și la această ediție am evidențiat societățile comerciale cu preocupări în ceea ce privește activitatea de brevetare a invențiilor și de protejare a desenelor și modelelor industriale în topul creativității”, a declarat Vasile Bar, președintele Camerei de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud.

Printre marile întreprinderi care au fost premiate anul acesta s-au numărat Iproeb, Italtextil Sărata, Intex, Dan Steel Group, Comelf, LEONI Wiring Systems sau Aquabis.

Cele mai creative companii au fost declarate Metropolis Grup, Rombat, Romfulda sau Iproeb. În topul exportatorilor, primele trei locuri au fost ocupate de către cele mai mari companii de pe meleagurile bistrițene, și anume Leoni, Raal și Rombat.

Leoni Wiring Systems, una dintre cele mai mari companii care-și desfășoară activitatea în Bistrița de aproape 11 ani, cu aproximativ 3600 de angajați, a fost cea care a mers acasă cu premiul de excelență, cel mai important al ediției. „Faptul că sunteți la Topul Firmelor arată că ați știut să vă coordonați și gestionați activitatea din firmele pe care le conduceți, astfel încât după o perioadă extrem de dificilă să vă ridicați și să vă mențineți în piață. Primăria municipiulul s-a străduit ca prin avantajul fondurilor europene să aducă în Bistrița bani și pentru a da de muncă constructorilor. A fost varianta cea mai facilă de a accesa fonduri europene și apoi de a rezolva problemele municipiului, dar și de a rezolva unele probleme ale societăților de construcții și instalații care și-au găsit de lucru. Ne vom strădui să mergem pe același trend”, a fost mesajul transmis de către primarul municipiului Bistrița, Ovidiu Crețu.

Aceeași deschidere față de mediul de afaceri a arătat și președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan, care i-a asigurat pe cei prezenți că au ușa instituției pe care o conduce este mereu deschisă. „Uitându-mă la criteriile de selectare ale câștigătorilor, constat că în această seară, aici este mediul de afaceri serios și sănătos. Cei care evidențiază afacerile, cei care fac afaceri la vedere, raportând în mod corect cifrele de afa ceri și tot ceea ce presupune acest lucru. Cred că va urma și o perioadă mai bună în România”, a adăugat Radu Moldovan.

Sprijin a fost promis și de către autoritățile locale din

mediul rural, care sunt dispuse să acorde facilități investitorilor, doar să ofere comunității pe care o păstoresc locuri de muncă.

Nu la fel de optimiști au fost oamenii de afaceri, care, cu mici excepții, au caracterizat anul 2013 drept unul dificil, în care nu se întrevede o revenire a pieței. „2013 din punct de vedere economic a fost un an la fel de greu. A fost un an greu, dar am reușit să rezistăm. Nu simțim o revenire încă. M-aș bucura să se îndrepte lucrurile. Nu este mai greu ca în anii de vârf ai crizei și nu pentru că ar merge mai bine, ci pentru că în acești 4-5 ani ne-am obișnuit cu greutățile, le luăm ca atare, nu ne plângem nimănui că nu avem cui și încercăm să rezolvăm problemele, astfel încât să rezistăm pe piață. Criza m-a făcut și pe mine să fiu mai realist, prin anii 2006 încă visam, acum am coborât pe picioarele pe pământ”, a declarat Ioan Moldovan, unul dintre bistrițenii care a fost prezent anul acesta în Topul Forbes al celor mai bogați români, pe locul 296, cu o avere estimată la 12 milioane de euro.

Analiștii economici, prezenți și ei la Topul Firmelor au fost în asentiment cu oamenii de afaceri, susținând faptul că problemele firmelor sunt legate de slaba finanțare, greutatea cu care se iau creditele sau taxele împovărătoare. „Lumea e îngrijorată, pentru că nu se întrevăd miracole.

Este un pesimism general. Întrebarea care se pune este care e normalitatea, cea dinainte de 2007 sau ce e acum.

Dacă aceasta este normalitatea, atunci chiar avem o problemă”, a declarat analistul financiar Cristian Munthiu.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

LIDERI

43

Vasile Bar, președintele CCI: „Anul 2013 este un pic mai bun” După o furtună economică ce a afectat întreg mediul de afaceri, președintele Camerei de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud vine cu vești bune, anunțând o creștere a producției industriale de 3%. Cel care conduce Camera de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud de aproape 15 ani face o radiografie a stării economice a județului.

A consemnat Bianca SARA Cum ați caracteriza din punct de vedere economic anul 2013?

Vasile Bar: Din punct de vedere al economiei județului Bistrița-Năsăud, anul 2013 este un pic mai bun decât 2012, se simte o mică creștere. Ea este totuși destul de mică, pentru că eram obișnuiți până prin 2007 să discutăm de creșteri economice cifrate între 10 și 15%. Acum discutăm de o creștere a producției industriale de 3%, care nu este mult, dar este totuși un semn bun. Ceea ce ne bucură și ne dă speranțe că vom ajunge nu peste mult timp, în 2014-2015, la nivele la care am fost odată, prin anii de vârf, 2007-2008, înainte de criza economică mondială.

Care sunt domeniile de activitate care contribuie cel mai mult la această creștere economică ?

Vasile Bar: Domeniul de activitate este unul singur, și anume exportul și mă refer la producția pentru export. Ea este cea care ne trage în sus. Firmele din Bistrița-Năsăud care sunt cele mai bune și cele mai viabile sunt firmele care produc pentru export, pentru că rotația banilor este mult mai rapidă, încasările sunt mult mai rapide. Situația firmelor care lucrează pe piața internă nu este bună, au mari probleme cu încasările.

Când vorbiți despre companiile care produc pentru export, vă referiți la firmele care produc utilaje, componente industriale și auto?

Vasile Bar: Producția pentru export, în general, în România și în Bistrița-Năsăud e din categoria aceasta a producției industriale: utilaje, piese de schimb auto, unde intră și cablajele auto, indicând firme ca Leoni, Elcom Cablaje, RAAL sau Rombat. Sunt produse care se fabrică în Bistrița-Năsăud și sunt făcute de către liderii de piață din România.

Care sunt cei mai mari exportatori din Bistrița-Năsăud?

Vasile Bar: Leoni Wiring Systems este numărul 1, este cel mai mare exportator, cel mai mare investitor străin, cel mai mare angajator. În top sunt și Rombat, RAAL, Comelf, Italtextil, Intex sau Dan Steel Grup.

Ce domenii au mers mai puțin bine în 2013?

Vasile Bar: Eu cred că activitățile care sunt afectate cel mai mult sunt construcțiile. Ele sunt afectate foarte mult, pentru că încă nu sunt stabile nici prețurile, iar oamenii nu mai investesc în locuințe. Atât timp cât piața nu este stabilă, lumea nu mai investește în locuințe.

Sunt tentați străinii să investească în Bistrița-Năsăud?

Vasile Bar: Sigur că sunt tentați, dar posibilitățile actuale în Bistrița ca oraș sunt destul de limitate. Când se va finaliza parcul industrial atunci vor fi oportunități deosebite. În celelalte zone ale județului încă mai suferim foarte mult din cauza in-

frastructurii, ceea ce generează semne mari de întrebare asupra venirii acestor investitori. Se fac eforturi mari, însă aici mai avem încă de lucru. Investitorii se uită în primul rând la condițiile de infrastructură, pentru că nimeni nu investește în zone în care nu există infrastructură.

Va reuși parcul industrial cu facilitățile pe care le propune să atragă investitori în Bistrița-Năsăud?

Vasile Bar: Această atribuțiune și sarcină va fi a noastră, a tuturor. Toți va trebui să fim canalizați spre atragerea de investiții și investitori. Investițiile sunt esențiale pentru orice economie, pentru că înseamnă forță de muncă, bunăstare, care poate fi realizată doar prin investiții.

Unde se plasează Bistrița-Năsăud în țară?

Vasile Bar: Eu spun că ne situăm destul de bine economic. În România ne plasăm undeva la jumătatea clasamentului, din punct de vedere al economiei, cu toate că după numărul de personal și numărul de firme ne situăm în coada clasamentului, pe locul 35-36. Din punct de vedere al exportului și al contribuției noastre la PIB ne situăm pe locul 20. Am avut șansa ca să avem niște privatizări după anii `90 deosebit de reușite, am avut șansa să avem niște investiții și investitori străini reprezentativi. Avem parte și de niște oameni deosebit de harnici și dinamici în Bistrița-Năsăud și am avut șansa ca perioada aceasta de criză economică să nu se concretizeze în niște seisme foarte mari, și aici mă refer la falimente.

Care domeniu de activitate apreciați că a avut parte de o dezvoltare spectaculoasă la nivelul județului?

Vasile Bar: Pentru zona prelucării laptelui am doar cuvinte de laudă. S-au pus la punct extraordinar de bine, răspund întrutotul normelor europene, atât fabrica de la Monor sau Teaca, Lechința, Beclean, toate fabricile sunt la standarde europene. Ne mândrim efectiv cu ele. Au fost și pe creștere și unii au făcut investiții foarte mari, inclusiv în creșterea animalelor și ferme proprii, nu doar în utilaje.

44

LIDERI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Excelenţă la Camera de Comerţ Mureş

de Alex TOTH Foto: Miruna OBRAZ

Elita mediului de afaceri din judeţul Mureş a fost premiată joi, 31 octombrie, la cea de-a 20-a ediţie a Topului Firmelor, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie. O secţiune specială a fost dedicată premiilor de excelenţă, acordate unui număr de 82 de societăţi. Evenimentul a fost găzduit de Restaurantul „Pink” al Hotelului „President” din Târgu-Mureş.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş, Vasile Pop, a felicitat managerii prezenţi pentru seriozitatea şi inspiraţia dovedită în decursul anului 2012, subliniind că judeţul Mureş se află pe loc fruntaş în ierarhia economică a ţării. „Şi în acest an, performanţa şi excelenţa în afaceri sunt premiate, onorate şi celebrate în cadrul acestui eveniment special, de amploare şi de rezonanţă în mediul economic şi social al judeţului nostru”, a precizat Vasile Pop. „Doresc să adresez felicitări tuturor conducătorilor societăţilor comerciale nomina lizate în topul firmelor mureşene care, prin efort susţinut, seriozitate, ambiţie, perseverenţă, reuşesc să situeze constant economia mureşeană în primele zece judeţe din ţară. Considerând că acestea sunt cele care ne fac onoare şi dau măsura dezvoltării economice a judeţului nostru. Domnilor directori, ne bucurăm că existaţi, ne lăudăm cu performanţele pe care le-aţi realizat şi vă dorim pe vitor rezultate şi mai bune. Sunteţi campionii business-ului din judeţul Mureş”, a adăugat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş.

La întocmirea clasamentului au participat un număr de 15.670 de societăţi comerciale care au depus bilanţul contabil la Direcţia Generală a Finanţelor Publice. Dintre acestea, în catalogul „Topul firmelor din judeţul Mureş” se regăsesc 815 firme, dintre care 680 sunt laureate ale

primelor trei locuri, locul întâi revenind unui număr de 432 firme. „Clasamentul din acest an a fost realizat cu respectarea criteriilor promovate de Comisia Centrală a Camerei de Comerţ şi Industrie a României cu Ministerul de Finanţe pentru realizarea topului naţional al firmelor care ia în considerare rezultatele bilanţurilor contabile pe anul 2012 în ceea ce priveşte cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficienţa utilizării resurselor umane şi eficienţa utilizării capitalului angajat”, a explicat Vasile Pop.

Criza, învinsă de managerii inovativi Prezent la evenimentul anului pentru mediul de afaceri din judeţul Mureş, prefectul judeţului Mureş, dr. Corneliu Grosu, a transmis felicitări şi încurajări reprezentanţilor societăţilor comerciale premiate de Camera de Comerţ şi Industrie Mureş. „Experienţa vastă de peste 40 de ani în domeniul economic, financiar - bancar, comercial, fiind şi doctor în finanţe de peste 20 de ani, cu o activitate derulată în relaţie permanentă cu mediul de afaceri, toate acestea mă îndreptăţesc să afirm că, în judeţul Mureş, există un potenţial de dezvoltare economic şi social bogat care poate fi exploatat. Mă bucur că avem manageri inovativi de firme, capabili să înfrunte cu forţă şi dedicare recesiunea economică şi să angajeze resurse umane chiar şi în astfel de situaţii economice dificile. Doresc să mă adresez tuturor organizaţiilor, fie ele publice sau private, tuturor reprezentanţilor mediului de afaceri, vă doresc putere de muncă, eficienţă, prosperitate şi succes în activităţile asumate. Iar în ceea ce priveşte reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş, îmi doresc să dea dovadă de acelaşi devotament şi profesionalism ca şi până acum, în raport cu toate grupurile interesate”, a spus dr. Corneliu Grosu.

Mesajul Consiliului Judeţean Mureş pentru mediul de afaceri a fost rostit de Ovidiu Dancu, vicepreşedinte al instituţiei. „Crearea parcului industrial de la Vidrasău este unul dintre primii paşi în diversificarea activităţii economice în judeţ, însă se resimte lipsa serviciilor de cercetare, inovare şi transfer tehnologic. Consiliul Judeţean Mureş va continua şi dezvolta programele iniţiate până acum la nivelul instituţiei, în direcţia infrastructurii utilitare în oraşele Reghin, Luduş şi Târnăveni, care urmează să aibă parcuri industriale proprii”, a subliniat Ovidiu Dancu. „În judeţul Mureş există premize de competitivitate şi excelenţă în industria medico-farmaceutică. În context, crearea unui cluster în acest domeniu va înscrie judeţul Mureş pe harta centrelor medico-farmaceutice de importanţă naţională şi inter-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

LIDERI

naţională”, a mai spus vicepreşedintele Consiliului Judeţean Mureş.

Primăria municipiului Târgu-Mureş a fost reprezentată de viceprimarul Peti Andrei, care a vorbit celor prezenţi despre intenţia autorităţilor locale de a aproba o schemă de ajutor de minimis pentru atragerea de investitori. „Cred că sunteţi oxigenul pentru dezvoltarea comunităţii locale. Fără un mediu privat puternic nu se poate concepe dezvoltarea societăţii şi comunităţii locale. Primăria Târgu-Mureş încearcă şi doreşte să fie partenerul dumneavoastră în acest deziderat şi ce putem să facem, cel puţin în două direcţii, să atragem cât mai multe fonduri europene nerambursabile pentru a creşte pe cât posibil investiţiile publice şi pe de altă parte lucrăm foarte intens în sensul de a aproba o schemă de ajutor de minimis pentru a facilita investiţiile în oraşul nostru, de peste un milion de euro, şi crearea de noi locuri de muncă. Ce vă oferim în schimb? Timp de trei ani am reducere şi scutiri la plata impozitului pe teren şi pe clădire în limita valorii de 200.000 euro. Fără dumneavoastră acest proiect nu poate fi de succes”, a menţionat Peti Andras.

Singurul parlamentar de Mureş prezent la Topul Firmelor 2012 a fost deputatul USL Vasile Gliga, în opinia căruia greul economiei judeţului se află pe umerii firmelor premiate de Camera de Comerţ şi Industrie Mureş. „În momente de criză mondială şi chiar naţională din punct de vedere economic, e un moment important în care ne-am reîntâlnit atât oameni politici, cât, mai ales, reprezentanţii firmelor care după părerea mea duc greul economic al judeţului. Faptul că, an de an, Camera de Comerţ se implică şi face acest top şi faptul că ne oferă posibilitatea de a ne întâlni şi comunica, de a pune bazele unor noi legături economice ne face să ne simţim ca într-o familie”, a declarat Vasile Gliga. „Pentru politică, partea economică este foarte importantă. Cei care au fost evidenţiaţi în seara aceasta duc greul judeţului şi le datorăm mult deoarece ei creează locuri de muncă, ei aduc venituri în judeţ”, a completat parlamentarul.

Totodată, deputatul USL a apreciat că economia României şi, implicit, cea a judeţului Mureş ar primi o veritabilă gură de oxigen prin intermediul unei relaxări fiscale. „Cred că dacă firmele ar fi ajutate şi scutite de atâtea taxe şi biruri, cred că economia ţării şi a judeţului ar merge mai bine”, a afirmat Vasile Gliga. „Pentru producţie trebuie sprijin, nu impozite şi biruri mai mari”, a conchis deputatul USL.

Campionii business-ului Directorul general al companiei Gedeon Richter România SA, Valeria Dan, a mărturisit că unul dintre secretele reuşitei constă în munca în echipă şi în valoarea resursei umane. „Tradiţionala clasare în elita companiilor mu reşene, ne bucură şi ne dă, în acelaşi timp, încredere pentru viitor. Satisfacţia este cu atât mai mare cu cât rezultatele au fost obţinute prin munca în echipă, resursa umană fiind una dintre valorile companiei Gedeon Richter România”, a declarat Valeria Dan. Unul din puţinii oameni de afaceri premiat an de an de Camera de Comerţ şi Industrie Mureş, Ioan Fărcaş, administrator al societăţii Silvana SRL, s-a declarat mulţumit că în pofida crizei economice a reuşit să asigure echilibrul afacerii familiei sale. „Agenţii economici duc greul economiei judeţului, fiecare firmă însemnând locuri de muncă. Sunt obişnuit să menţin în echilibru o firmă, pentru că vă daţi seama, 22 de ani de activitate înseamnă ceva. Rolul unui conducător, cum e cazul meu în cadrul firmei Silvana, este de a menţine în echilibru o

firmă, de a consolida afacerea şi a da nişte valori. Eu am încercat acest lucru, am reuşit şi sunt mulţumit de ceea ce se întâmplă în sistemul interior al firmei Silvana”, a declarat Ioan Fărcaş. „În primul rând, într-o economie de piaţă trebuie să ai o gândire sănătoasă, o strategie de marketing bună, de a dezvolta tot timpul noţiunile de management sănătos şi de a ridica etalonul, a crea locuri de muncă. În cazul nostru, ne bucurăm că nu dăm afară oameni, ci încercăm să dezvoltăm afacerea şi să facem angajări. Gândim eficient pentru a ridica tot timpul ştacheta. Economia de piaţă este o competiţie care nu e simplă, iar, în competiţie, cei buni reuşesc.

45

46

LIDERI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

E uşor să fii pe podium, dar e greu să te menţii permanent acolo”, a completat Ioan Fărcaş.

Una dintre cele 82 de firme distinse cu premiu de excelenţă este Moragroind SRL, societate administrată de Mora Acaţiu. „Această distincţie pentru noi înseamnă continuitate şi un pic de stabilitate în criza aceasta. Ne bucurăm de iniţiativa Camerei de Comerţ şi Industrie de a-i serba pe acei oameni, acele societăţi care altfel sunt uitate de alte foruri”, a afirmat Mora Acaţiu. „Filozofia mea de business este complexă, dar câteva caracteristici importante sunt: să fii foarte serios, să ai tot timpul controlul asupra activităţii tale, să ai colaboratori cu care să te poţi înţelege, chiar şi fără contract, cu un ok, ceea ce înseamnă încredere. Noi ne-am format deja un grup de furnizori, clienţi, care respectăm această filozofie”, a adăugat administratorul societăţii Moragroind SRL.

Societăţile distinse cu premiu de excelenţă Potrivit informaţiilor furnizate de listafirme.ro, cel mai important portal despre firmele din România, în exerciţiul financiar 2012 cele 82 de societăţi distinse cu premii de excelenţă au derulat afaceri de 5,93 miliarde lei, aproximativ 1,33 miliarde euro, şi au asigurat 18.805 de locuri de muncă pentru economia judeţului Mureş.

Aesculap Prod SRL Allstar Prod SRL Alpina Shoe Production SRL Aluniş SRL Anvico SA Arhing SRL Azomureş SA Balneoclimaterica SA Bio Eel SRL BSG Security SRL Centrul Medical Topmed SRL Charter Trans Air Agency SRL Cis Gaz SA Citadin Prest SA Compania Aquaserv SA Confort Impex SRL Contranscom Benţa SA Cromatic Tipo SRL Cuvântul Liber SRL Dafcochim SRL Digital Color Company SRL Durkopp Adler SRL E.ON Gaz Distribuţie SA E.ON România SRL Eldi Brutăria SRL Electro Orizont SRL Farel Impex SRL Farmaceutica B&B SRL Foraj Sonde SA Gedeon Richter România SA Geiger Transilvania SRL Ghiocelul Com SRL Gliga Instrumente Muzicale SA Gondor Security SRL Hârşan Instrument SRL Herlitz România SRL Hirschmann România SRL Hochland România SRL Hora SA Impress SRL

Cifra de afaceri

Angajaţi

3.942.500 lei 58.625.044 lei 67.206.619 lei 10.721.543 lei 8.263.494 lei 825.853 lei 1.829.333.521 lei 27.506.169 lei 128.321.237 lei 5.838.165 lei 2.628.781 lei 14.850.758 lei 30.601.294 lei 13.321.486 lei 67.971.673 lei 14.055.316 lei 41.786.966 lei 2.235.519 lei 1.328.721 lei 123.129.668 lei 1.578.654 lei 27.953.097 lei 744.364.145 lei 62.351.125 lei 26.823.188 lei 5.725.986 lei 131.263.238 lei 5.267.160 lei 93.536.469 lei 123.146.206 lei 78.302.102 lei 915.652 lei 12.425.464 lei 7.328.834 lei 618.111 lei 38.147.982 lei 192.723.136 lei 197.444.322 lei 20.532.016 lei 2.080.201 lei

19 210 491 92 43 15 2.623 246 164 209 63 26 30 87 865 37 403 24 30 40 5 267 3.738 51 250 33 215 20 556 550 230 14 199 336 12 82 773 369 297 27

Indlacto Mureş SRL Insta Grup SRL Irum SA Izorep SRL Kastamonu România SA Las Prom SRL Lazăr SRL Marsorom SRL Maviprod SRL Media Marketing SRL Mif SA Mondo Trade SRL Monotex SRL Moragroind SRL Muri Benz Oil SRL Nakita Prod Comimpex SRL Napa Impex SRL Oltean Prodlemn SRL Oprea Avi Com SRL Optica Optofarm SRL Ormatin Mur Materiale Recuperabile SRL Ortoprofil Prod România SRL Palas Com SRL Parc Industrial Mureş SA Protego SRL Reea SRL Remex SA Renania Trade SRL Rom Olsena Company SRL Salubriserv SA Sandoz SA Semtest-BVN SA Siceram SA Silvana SRL Socot SA Sucmerom SRL Şurub Trade SRL erezia Prodcom SRL Tiger Security SRL Transport Local SA Valpet SA Zahărul Luduş SA Total:

35.297.079 lei 15.994.170 lei 63.959.352 lei 22.440.756 lei 267.320.747 lei 18.314.080 lei 28.799.015 lei 66.876.506 lei 52.757.634 lei 1.505.601 lei 9.103.042 lei 37.513.468 lei 49.861.308 lei 6.977.992 lei 46.249.181 lei 11.433.330 lei 7.521.089 lei 12.594.153 lei 36.277.307 lei 4.122.537 lei

37 67 340 169 786 48 123 99 44 11 104 92 67 80 41 33 39 187 219 44

3.456.108 lei 33.946.282 lei 62.151.663 lei 1.616.782 lei 2.375.278 lei 9.045.968 lei 15.829.745 lei 93.370.068 lei 4.132.575 lei 33.855.625 lei 261.180.690 lei 5.070.022 lei 58.493.605 lei 2.629.960 lei 63.333.743 lei 18.464.783 lei 43.581.199 lei 21.454.524 lei 4.016.528 lei 1.718.829 lei 7.246.988 lei 171.634.181 lei

18 192 261 18 80 167 169 102 29 386 225 51 265 16 723 40 95 92 190 22 70 213

5.939.544.908 lei

18.805

(Informaţiile se referă la anul 2012. Sursa: www.listafirme.ro)

LIDERI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

47

Topul Naţional al Firmelor, aniversarea

de Ionuţ OPREA

Camera de Comerţ şi Industrie a României a premiat, joi, 28 noiembrie, „învingătorii” competiţiei din economia reală a anului 2012, în cadrul Galei Topului Naţional al Firmelor, ediţia XX, cel mai important eveniment al elitei oamenilor de afaceri din România.

„Dumneavoastră sunteţi aici pentru a aduce un semn că nu suntem în colaps şi că avem şansa de a renaşte ca pasărea Phoenix”, a spus în deschiderea galei E.S. preşedintele Camerei Naţionale, Mihail M. Vlasov, exprimând respectul şi recunoştinţa Sistemului Cameral, faţă de toţi cei care au reuşit să realizeze performanţă economică în anul 2012.

Ministrul Economiei, Andrei Dominic Gerea, a felicitat Camera Naţională pentru păstrarea tradiţiei şi pe premianţii Topului Naţional al Firmelor, care, „în vremuri grele au reuşit să ţină steagul sus şi să facă profit în România”.

Ministerul Economiei intenţionează să dea un nou impuls cooperării economice internaţionale prin intermediul celor 83 de consilieri economici şi să ofere mai mult sprijin firmelor româneşti pentru cucerirea pieţelor externe, în contextul în care anul 2014 se anunţă a fi un an de dezvoltare economică. Tot Andrei Dominic Gerea a acordat şi distincţia unică - Personalitatea Anului 2012, pentru dr. Raed Arafat, Secretar de Stat, Ministerul Sănătăţii. Anticipând premiul pe care avea să-l acorde, Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, s-a referit la cele peste 2 milioane de români care trăiesc şi

În cadrul Galei au fost selectate pentru Premiul Naţional un număr de 920 firme dintr-un total de 6.516, câte s-au calificat în Topul realizat la nivel naţional, în cele şase domenii majore de activitate, respectiv: cercetare, dezvoltare şi high-tech (600); industrie (2477); agricultură, pescuit, piscicultură (261); construcţii (281); servicii (1977); comerţ-turism (920). Clasificarea s-a făcut conform Legii 335/2007 a Camerelor de Comerţ şi Industrie din România, modificată şi completată, pe baza unei metodologii complexe, implementate şi validate de Sistemul Cameral din România, ca încununare la scara întregii ţări a clasamentelor operatorilor economici la nivelul judeţelor. În cadrul evenimentului a fost lansat catalogul „Topul Naţional al Firmelor, ediţia 2013”, care cuprinde cea mai valoroasă bază de date pentru mediul de afaceri românesc, reprezentând coordonatele celor 6.516 companii clasate pe primele 10 locuri la nivel naţional dintre care 920 companii ocupă locul I.

muncesc în afara graniţelor României şi care constituie o piaţă potenţială importantă pentru producătorii autohtoni de produse tradiţionale, evaluată la 30 de milioane euro anual. Ţinând cont de această oportunitate, Guvernul pregăteşte un program special de încurajare a consumului produselor tradiţionale româneşti, a anunţat în premieră Cristian David, care a înmânat apoi, pentru Bibiana Stanciulov, distincţia unică Excelenţă în Afaceri pentru produsul special marcă înregistrată, recunoscută internaţional, Magiunul natural de prune – Topoloveni, mândrie a brandului „Fabricat în România”.

Bibiana Stanciulov, director general al SC Sonimpex Serv. Com SRL, a prezentat varianta eco a acestui produs unic în lume, realizat după o reţetă de 100 de ani. E.S. Michael Schwarzinger, Ambasadorul Austriei la Bucureşti, a exprimat aprecierea comunităţii de afaceri din ţara sa pentru performanţele obţinute de premianţii Topului Naţional al Firmelor. Michael Schwarzinger a acordat premiul pentru Responsabilitate Socială pentru proiectele derulate pe parcursul anului 2012 în domeniile: mediu, guvernanţă, social şi economic companiei DHL International Romania SRL.

48

LIDERI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Gala Excelenţei în Afaceri – Topul Firmelor timişene După un an de muncă şi eforturi în lupta cu criza economico-financiară, mediul de afaceri din Timiş a cules roadele unei activităţi asidue, uneori istovitoare, alteori riscante, dar graţie căreia zona de vest se poate mândri pentru ceea ce este şi reprezintă astăzi în peisajul socio-economic autohton. Topul Firmelor din Timiş s-a aflat în acest an la ediţie aniversară - douăzeci de ani de excelenţă şi performanţă, două decenii de continuitate, de noi proiecte, de competiţie reală. de Laura M. BONDRILĂ

Cea de-a 20-a ediţie a Topului Firmelor din Judeţul Timiş a reunit nu mai puţin de 6.172 de companii care activează în acest judeţ şi care au îndeplinit criteriile de eligibilitate, din cele 27.960 care au depus bilanţul contabil, conform unei metodologii unitare ce îmbină criterii unice la nivel naţional şi care evidenţiază activitatea desfăşurată de firme în anul financiar precedent. Dintre acestea, 1.036 de firme au reuşit să se claseze pe locurile I, II şi III, în şase domenii distincte de activitate(Cercetare-Dezvoltare şi High-Tech; Industrie; Agricultură, Pescuit, Piscicultură; Construcţii; Servicii; Comerţ, Export, Turism), 251 grupe şi cinci categorii de mărime. Dintre firmele laureate, 165 sunt membre ale Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara (CCIAT).

Organizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş(CCIAT), Topul Firmelor a devenit, în ultimii ani, cel mai important eveniment economic din vestul ţării, cartea de vizită a performanţei şi succesului în afaceri, un adevărat barometru al economiei locale, cum sublinia Georgică Cornu, preşedintele CCIAT.

Distincţii pentru excelenţă şi creativitate Din cei peste o mie de laureaţi ai acestei ediţii, un număr de 88 de firme care s-au clasat pe primele trei locuri în ultimii trei ani au fost recompensate cu Distincţia de Excelenţă, iar 105 firme care s-au clasat pe primele trei locuri în ultimii cinci ani au fost distinse cu Trofeul de Excelenţă.

Alte10 companii au fost premiate cu Diplome pentru excelenţă în activitatea de promovare a produselor şi serviciilor româneşti pe pieţele internaţionale, în cadrul Topului Exportatorilor. Totodată, mai multe unităţi de producţie care au dovedit un înalt grad de creativitate în domeniul lor de activitate, în baza datelor puse la dispoziţie de OSIM Bucureşti, au fost recompensate cu Trofeul Creativităţii.

Aflat la cea de-a 5-a ediție, Topul Instituțiilor de Învățământ Superior, realizat pe două categorii - universităţi de cercetare avansată şi educaţie şi universităţi de educaţie

şi cercetare, consfințeşte locul și rolul pe care universitățile timișene le dețin în elita învățământului academic românesc.

Moment festiv şi de relaxare Nu mai puţin de 700 de invitaţi au luat parte la acest eveniment organizat la Centrul Regional de Afaceri al CCIAT. Pe parcursul a câtorva ore de bună dispoziţie şi relaxare, participanţii au fost răsfăţaţi cu bucate şi licori alese, iar atmosfera a fost întreţinută de o serie de momente artistice de excepţie, precum muzică ambientală de pian live cu Roland Hegedus şi un recital extraordinar susţinut de Marcel Pavel, prezentarea fiind realizată de Iuliana Tudor. Cuvântul de deschidere l-a avut gazda evenimentului, Georgică Cornu, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş. „Pentru oameni, toamna este timpul recoltei, timpul adunării roadelor. Pentru oamenii de afaceri, toamna este timpul recunoaşterii meritelor şi performanţelor economice. Pentru oamenii de afaceri timişeni, toamna este sărbătoarea celor care prin muncă, pasiune, perseverenţă şi tenacitate şi-au respectat angajamentul la excelenţă. Pentru oamenii de afaceri timişeni, toamna este Topul Firmelor”, a subliniat Georgică Cornu.

Au fost invitaţi să adreseze mesaje de salut şi să înmâneze premii câştigătorilor oficiali ai administraţiei publice locale, între care Eugen Dogariu, prefectul judeţului Timiş, Nicolae Robu, primarul Municipiului Timişoara, Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, precum şi Constantin Tudor, directorul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Timiş. Acestora li s-au alăturat oficiali ai serviciilor publice deconcentrate din teritoriu, corpul diplomatic acreditat la Timişoara, reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ şi cultură, organisme intermediare din Regiunea Vest, asociaţii de afaceri, colaboratori şi parteneri ai CCIA Timiş, membrii Colegiului de Conducere a CCIAT, membrii Comisiei Consultative, massmedia.

LIDERI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Premii speciale S.C. ELBA SA – pentru 20 de ani de prezenţă constantă în clasamentul Topul Firmelor din judeţul Timiş; S.C. PROSPERO – pentru vocaţie europeană, poveste de succes (investiţie de amploare realizată printr-un proiect eu-

„Mediul de afaceri timişean este în creştere” Ce reprezintă Topul Firmelor pentru mediul de afaceri, dar şi pentru cel socio-cultural din judeţul Timiş?

Georgică Cornu: Doresc, în primul rând, ca la acest moment aniversar, să-i felicit pe toţi cei care au făcut posibilă existenţa neîntreruptă, de 20 de ani încoace, a acestui eveniment special, prin care sunt recunoscute şi recompensate excelenţa, performanţa, seriozitatea şi consecvenţa. Topul firmelor este un barometru al realităţii economice judeţene şi o recunoaştere a meritelor şi reuşitelor pe care managerii companiilor locale le-au obţinut în anul în care s-a scurs, adeseori chiar în ciuda unor obstacole dificile. Mă refer, în special, la faptul că în ultimii ani ne-am confruntat cu o situaţie extrem de dificilă generată de criza economică, dar consider că apartenenţa şi alinierea României la Uniunea Europeană şi la valorile acesteia reprezintă şansa şi garanţia prosperităţii economice a României.

Economia mondială şi, implicit, cea naţională, a tra-

ropean scris şi derulat cu sprijinul CCIAT, investiţie promovată de EuroNews printr-un reportaj filmat la Timişoara şi prin prezenţă pe site-ul Enterprise Europe Network al Comisiei Europene); S.C. CONTINENTAL Automotive, pentru colaborare activă, constantă şi profesională cu CCIAT.

versat în ultimii ani, aşa cum aţi subliniat şi dumneavoastră, o perioadă de criză pe care am resimţit-o într-un fel sau altul fiecare dintre noi. Cum se prezintă mediul de afaceri timişean în prezent; putem spera la o aşazisă însănătoşire a economiei noastre, sunt semne de “ameliorare”?

G.C.: Categoric, da. Veştile sunt foarte bune, suntem optimişti cu privire la evoluţia mediului de afaceri din judeţul Timiş. O analiză a mediului de afaceri timişean, realizată pe baza datelor din bilanţ folosite la stabilirea topului, ne-a adus veşti mai mult decât optimiste! Conform acestor date, în 2012, mediul de afaceri a evoluat, cifrele finale sunt mai bune decât în urmă cu un an.

Aceasta o pot afirma şi folosind datele din top, dar şi pe ansamblul economiei. Mai mult, potrivit specialiştilor, a rezultat din analizele efectuate pentru 2012 faptul că economia zonei de vest a României generează aproximativ 11 % din valoarea totală a Produsului Intern Brut al României (PIB). În acest context, dezvoltarea producţiei din domeniul automotive, dar şi din alte domenii, mai ales în Timiş, au dus destul la creşterea industriei, PIB-ul pe cap de locuitor atingând valoarea de 7.600 de lei, ceea ce înseamnă un plus de aproximativ 1.000 de lei faţă de media naţională.

49

50

Energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Romgaz, succes la BVB şi London Stock Exchange Debutul tranzacţionării acţiunilor emise de Societatea Naţională de Gaze Naturale ROMGAZ (SNGN) la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a fost marcat printr-o deschidere oficială a şedinţei de tranzacţionare organizată la sediul Bursei în data de 12 noiembrie. În paralel, la sediul bursei din Londra, premierul Ponta deschidea şedinţa de tranzacţionare, în prima zi de listare a societăţii româneşti Romgaz. mierului Victor Ponta, a continuat: “România poate deveni un jucător important în economie şi nu doar o piaţă de frontieră”. Succesul listării Romgaz a fost subliniat şi de Dumitru Rotar, director general adjunct al companiei cu sediul în Mediaş: “Acest succes a fost construit prin munca angajaţilor Romgaz din ultimii şase ani. Numele Romgaz a devenit sinonim cu profitul. Planurile noastre vor contribui la dezvoltarea companiei”. “Romgaz va funcţiona mai bine cu această listare. Această listare, ca şi altele, obligă la o atenţie şi mai mare faţă de ceea ce doresc investitorii, astfel încât să avem un cadru de reglementare cât mai prietenos”, a menţionat şi Daniel Dăianu. Lucian Anghel, preşedintele BVB, a concluzionat: “Este un moment unic pentru România. Sunt convins că această companie poate realiza un lucru extraordinar: să contribuie la promovarea pieţei de la statutul de piaţă de frontieră la cea de piaţă emergentă”.

Premieră internaţională a României

Despre Romgaz Romgaz este cel mai mare producător şi furnizor de gaze naturale din România, principalele sale segmente de activitate fiind: explorare şi producţie de gaze naturale, furnizare de gaze naturale, înmagazinare subterană de gaze naturale şi producţie de energie electrică. În 2012, Romgaz a produs 5,66 miliarde m.c. de gaze naturale şi, potrivit Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), avea o cotă de piaţă de 50,12% din vânzările de gaze naturale din producţia internă. Producţia medie zilnică a societăţii era de aproximativ 15,8 milioane m.c. pentru perioada de şase luni încheiată la data de 30 iunie 2013. România are cea mai mare piaţă de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est şi a fost prima ţară care a utilizat gazele naturale în scop industrial.

La evenimentul de la BVB din 12 noiembrie au luat parte Dante Stein, consilier al primului-ministru, Mihai Albulescu, secretar de stat la Ministerul Economiei, Gabriel Dumitraşcu, director de privatizare la Departmentul pentru Energie, Daniel Dăianu, prim-vicepreşedinte la Autoritatea de Supraveghere Financiară, Dumitru Rotar, director general adjunct la Romgaz, reprezentanţi ai consorţiului de intermediere a ofertei publice, iar din partea Bursei de Valori Bucureşti, Lucian Anghel, preşedinte, şi Ludwik Sobolewski, director general. “Rezultatul spectaculos al ofertei publice a demonstrat că investitorii au oferit un credit de încredere BVB-ului, autorităţilor de reglementare şi pieţei de capital. Totuşi nu trebuie să uităm că este vorba doar de un credit. Trebuie să muncim din greu pentru a face această piaţă mai prietenoasă. Trebuie să muncim din greu pentru a îmbunătăţi condiţiile din piaţă”, a declarat Ludwik Sobolewski, directorul general al BVB. Dante Stein, consilierul pre-

În aceeaşi dimineaţă, la Londra, premierul Victor Ponta s-a simţit mândru că este prezent la prima listare internaţională a unei companii româneşti de stat. Este un moment istoric pentru ţara mea. (...) După această poveste de succes trebuie să privim înainte şi vom reveni anul viitor la Londra cu Hidroelectrica, Electrica şi alte companii publice româneşti. Şi sper că prin aceasta adresăm un mesaj puternic şi important companiilor internaţionale, acela că România îşi manifestă deschiderea către lume şi poate utiliza un potenţial pe care nu l-a folosit până acum”, a precizat Ponta. La rândul său, Xavier Rolet, CEO London Stock Exchange, s-a declarat onorat de faptul că instituţia pe care o conduce găzduieşte prima privatizare românească pe bursa din Londra, printr-o listare internaţională.” (...) România are un rol special în inimile noastre”, a spus Xavier Rolet.

Dubla listare Data de 12 noiembrie a fost anunţată pentru listarea Romgaz atât pe bursa din Bucureşti, cât şi pe cea de la Londra. Statul român a vândut 15% din acţiunile Romgaz prin oferta iniţială pe Bursă, pentru 1,7 miliarde lei (391 milioane euro). Majoritatea titlurilor au fost vândute la preţul de 30 lei per acţiune, iar investitorii care au beneficiat de discounturi (pentru subscrierile de cel mult 10.000 de acţiuni) au cumpărat titlurile la 28,5 şi, respectiv, la 29,1 lei.

Investitorii au cumpărat 36% din acţiunile Romgaz sub formă de certificate de depozit, care vor fi listate la Bursa din Londra, restul de 64% fiind achiziţionate direct ca acţiuni care vor fi tranzacţionate la BVB, conform datelor prezentate de Ministerul pentru Energie.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Energie

A key event for Romania

de A.B.

Graeme Coombes, Head of Division - Oil & Gas, ITE Plc Group, the organizer of Romania Oil & Gas Conference, underlines the potential of a growing sector in the economy and the interest of international markets for Romania.

by Ionut OPREA

Is the event becoming a tradition for Romania, how was it this year?

It’s difficult to describe something as a tradition on early the second year, but I hope that it will become a tradition, and certainly we are already making plans for year three, I am very satisfied with the way it’s gone, we have seen an increase in delegate number this year, there is a strong interest in oil & gas in Romania, a lot appearance to be happening in the industry and that makes this conference very relevant, very timely and very important for people in the Romania Oil & Gas industry to attend.

We’ve seen speakers from key markets from abroad, what interesting for them in Romania?

A lot of the other events that we organize have been in existence for a number of years, sometimes 20 years, if you look at our events in Khazahstan and Azerbaijan, they have a long history. Romania is new for us but already we are getting the feeling that we are getting to know Romania quite well, it is a very interesting market, it is a growing market, and it is a place where the international community is interested in what is happening here. erefor, we bring international speakers, we want to make this an international event, even though with a heavy focus on what is happening in Romania, we like to bring international people because they have some experience and want to give people the benefit of their knowledge and I think that is good for the networking opportunities - both people operating in the Romanian industry and international companies can get to meet and exchange ideas and learn from each other.

We’ve seen just a few representatives of the Government, of the State, what are your thoughts? Should they be more involved in talking with the private sector, creating strategies together, defining future policies? e private sector is increasingly important, particularly in Romania. When I look at some of the events that we do in other countries, where there is a strong state involvement, getting the minister or the state officials to be present is absolutely critical for the success of the whole event. It’s important here too, but as Romania is an EU country, and part of an opening and liberalizing market, the presence of the private sector will help to drive decision and policies, there is less Government control, although clearly the role of Government is important because energy is a very political subject. We organize events in a number of various industries, we do food, construction, travel, health, but energy – Oil and Gas, is a very political subject and there for there will always need to be the involvement of Government. But I think there is a strong and growing role for the private sector.

Since when you are involved in events, what motivates you, how do you feel in Romania?

I’ve been working in events for the last 15 years. What moti-

vates me? I love my job, I like what I do and I take pride in seeing a successful event. at is where everything runs as smoothly as possible, it’s not always easy, the participants should have a good level of enjoyment and satisfaction, and as a commercial entity we want to make sure that there is financially a good event for us as well. So I take very pride in that, and I like to see success, when I see success, with my team, and my team is a very important part of it, than we’ve collectively done a good job. Romania is an interesting country, that a lot of English people don’t know an awful lot about, so I think that is important when we come we do try to find out more.

Certainly as we try to grow our knowledge about local issues affecting energy – oil & gas, I can see a need to spend a little bit more time and to spend some of that time finding out what is happening and going out there, going out to where the industry is located and see a little bit of how it works on practice.

Will we have Romanian speakers at events abroad, what’s next in 2014?

We always try to have a broad mix of speakers at all at our events, and yes, where we find speakers to be exceptionally good, where they have something which is enlightening and which we know will be of interest to an audience in that specific market, then yes we would certainly take people from this Romanian event. We have people here who have spoken at other events and viceversa, we try to mix it up, but we try to make it relevant to people to attend these conferences. ey want to hear from the best people, they want to hear about what are the best options for them in the running of their oil and gas business, so we are always trying to find the best people to come and talk to our delegates. We will most certainly have a third edition next year, I think the dates are the 18th 19th of November, we already have that planned, just talking with some of the participants here, I think that there is interest in coming back again, and further developing things. And for us, for ITE, our goal is to grow this show, we don’t want just to come back next year, and do the same thing again, we want to come back with a bigger and better, even more improved show that is offering more to people so that we are constantly growing as the Oil & Gas market in Romania grows too.

51

52

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Piaţa energiei în era schimbărilor

de Ligia VORO

Piaţa energiei cunoaşte o dinamică foarte interesantă în ultimii ani. Statele Unite devine încet, dar sigur cel mai mare jucător pe piaţa energiei, iar statele europene trebuie să facă faţă costurilor tot mai mari generate de diminuarea resurselor primare de energie şi să contrabalanseze astfel expansiunea americană. În acest context, Conferinţa Romania Oil & Gas a încercat să găsească soluţii la dilemele europene legate de producţia în scădere de gaze naturale şi petrol coroborată cu cererea în creştere de resurse energetice primare.

Cea de-a doua ediţie a conferinţei Romania Oil & Gas desfăşurată la Bucureşti între 19-20 noiembrie a adus în Capitala României specialişti de pe aproape toate continentele în domeniul gaze naturale şi petrol.

La fel ca şi la prima ediţie, conferinţa a fost deschisă oficial de fostul preşedinte al României Emil Constantinescu.

Acesta şi-a axat discursul inaugural lansând o provocare celor prezenţi de a reflecta asupra creşterii numărului locuitorilor pe Glob în corelaţie cu diminuarea resurselor de energie primară, respectiv asupra „războiului” ce se duce între producătorii de energie convenţională, pe de o parte, şi verde pe cealaltă parte. Ştafeta discursurilor de deschidere a fost preluată apoi de E.S. Martin Harris, Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la Bucureşti. Nici diplomatul britanic nu a ocolit întrebările dificile subliniind că, în acest an, dialogul strategic în domeniul energiei între cele două state se va axa pe trei teme principale şi anume exploatările offshore, gazele de şist şi schimbările climatice. Pe ultima temă, ambasadorul a insistat în contextul în care în acea zi Marina Apostol, o elevă de clasa a zecea din Slobozia, îndeplinea atribuţiile sale, iar E.S. Martin Harris sublinia importanţa

moştenirii de mediu ce va fi lăsată generaţiilor viitoare. „Nu poate exista o politică sustenabilă în energie fără a avea o politică privind protecţia mediului”, a arătat diplomatul Marii Britanii, care a amintit în continuare de obiectivul Uniunii Europene de a reduce emisiile de CO2, accentuând însă că fiecare stat membru ar trebui lăsat să decidă propria strategie prin care îl va atinge.

Kaliev Talgat Gabdullovich, ataşatul de afaceri al Kazahstan, a subliniat importanţa României în planurile de extindere ale republicii pe care o reprezintă spre Europa, cel mai important consumator de gaze naturale din lume, respectiv atenţia pe care ţara sa o acordă sectorului de prospecţiuni în vederea descoperirii de noi zăcăminte.

Pariul gazoductelor Primele secţiuni ale conferinţei au fost dedicate marilor proiecte de construcţie a gazoductelor de la Marea Caspică spre Europa, respectiv sectorului de producţie gaze naturale şi ţiţei.

Reha Aykul Muratoglu, şeful departamentului privind

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

transportul ţiţeiului din cadrul Ministerului turc al Energiei şi Resurselor Naturale, Acesta şi-a concentrat prezentarea asupra proiectului Coridorului Sudic privind transportul gazelor naturale, insistând asupra TANAP – Gazoductul Trans-anatolian, dezvoltat împreună cu Azerbaidjan, respectiv a TCP – Gazoductul Trans-caspian – proiect în colaborare cu Turkmenistan. «Turcia poate deveni cea mai mare ţară de tranzit», a susţinut diplomatul turc, arătând că între 66 -106 miliarde mc pot fi distribuiţi în Europa pe lângă consumul Turciei de 60 mld. de mc.

Provocările însă sunt majore deoarece trebuie ca toate sectoarele – extracţia, transportul şi distribuţia – să fie integrate, Sud-Estul Europei este în întârziere în ceea ce priveşte proiectele de construcţie a gazoductelor, precum şi competiţia preţurilor între gaze naturale şi cărbune, cea de-a doua resursă cunoscând o revenire spectaculoasă a consumului în Europa.

Edyta Nowak, consilier pe energie în Delegaţia Uniunii Europene în Azerbaidjan, a prezentat contextul general pe piaţa resurselor de energie, o piaţă aflată în creştere din punct de vedere a cererii, dominată de Statele Unite ale Americii, care va deveni în anii următori, conform estimărilor, cel mai mare producător de ţiţei, depăşind ţările OPEC, respectiv cel mai mare exportator de resurse primare de energie. În acest context mondial, Azerbaidjan care dezvoltă proiectul Shah Deniz II, unul dintre cele mai importante zăcăminte de gaze naturale de pe mapamond, este interesat în susţinerea proiectelor de realizare a gazoductelor pentru a-şi asigura pieţei de desfacere a gazelor naturale până în 2025 când este estimată începerea producţiei.

România, fără zăcăminte?

România nu se află în cea mai bună poziţie în ceea ce priveşte securitatea sa energetică, iar mult trâmbiţata independenţă energetică este un deziderat nerealist. Au spus-o franc mai mulţi speakeri la Romania Oil & Gas Conference, conferinţa internaţională care s-a încheiat miercuri la Bucureşti şi care s-a adresat specialiştilor din sectorul gaze naturale şi petrol. Cea mai serioasă problemă ce se întrevede este epuizarea zăcămintelor de gaze naturale. Cele mai pesimiste scenarii prognozează că în maxim 10-15 ani nu vom mai avea gaze naturale şi că vom depinde în totalitate de importuri. Ceea ce nu va fi o tragedie, în opinia lui Radu Dudău, directorul executiv al Centrului Român al Energiei, dacă reuşim să ne aprovizionăm din mai multe surse externe şi să reducem astfel dependenţa de gazele ruseşti şi de contractele cu clauze foarte dure cu Gazprom, prin contracte flexibile şi la cele mai scăzute preţuri de pe piaţă. Bineînţeles, ca soluţii rămân şi exploatarea gazelor din Marea Neagră, a gazelor de şist şi a zăcămintelor de gaze naturale mature, doar că acestea sunt condiţionate de factori tehnologici, economici, sociali şi financiari, astfel că producţia din aceste zăcăminte, chiar dacă există (la Bârlad nu este clar dacă sunt gaze de şist, spre exemplu, pentru că nu a început nici măcar explorarea) este nesigură.

«Este dificil să vedem după 2020, iar South Stream (n.red. proiectul gazoductului susţinut de Rusia, prin Gazprom) este un factor care afectează, de asemenea, planificarea energetică în Europa de Est”, a concluzionat Radu Dudău.

Pentru ca proiectele de genul celor amintite mai sus să fie implementate, investitorii ar trebui sprijiniţi în viziunea avocatului Laurenţiu Pachiu, partener şi fondator al Casei de avocatură Pachiu şi Asociaţii. Acesta a subliniat, spre

exemplu, nevoia de legislaţie în domeniul gazelor de şist, respectiv a exploatărilor în mare.

Pledoarie pentru gazele de şist Problematica gazelor de şist a fost atinsă în prima zi de către managerul de ţară al Chevron, Thomas Holst. Acesta a precizat că procedeul de extracţie al gazelor de şist, prin fracturare hidraulică, este utilizat în România de peste două decenii, răspunzând astfel temerilor locuitorilor din Vaslui, zona Bârlad, unde compania americană are licenţa de explorare a gazelor de şist. Acesta a insistat şi asupra riscului scăzut pe care l-ar reprezenta utilizarea acestei tehnologii asupra pânzei freatice, respectiv a minimalizat pericolul de cutremur. Explorarea şi exploatarea gazelor de şist ca o alternativă energetică în condiţiile în care gazele naturale obţinute prin forajul vertical vor fi epuizate în România a ocupat în întregime cea de-a doua zi a participanţilor la conferinţă. Speakerii invitaţi de la companii precum Schlumberger – Frank Thomson, manager de dezvoltare pe resurse neconvenţionale în Europa– sau Sintex Minerals International– Pickard Trepess, manager regional de vânzări pe Europa, Africa şi Orientul Apropiat, au prezentat ce înseamnă efectiv forajul pe orizontală şi fracturarea hidraulică şi au încercat să demonteze, de asemenea, riscurile pe care le-ar presupune utilizarea acestor tehnologii - contaminarea apei, riscul seismic etc.

Jucătorilor din sectorul resurse neconvenţionale de energie, cum s-au încetăţenit a fi denumite în România, s-ar putea să le vină în ajutor şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale care derulează din aprilie până în luna februarie a anului viitor o campanie de informare asupra gazelor de şist, derulată inclusiv online – infogazedesist.eu, respectiv Centgas care a întocmit un raport de 400 de pagini referitor la această problematică.

Conferinţa Romania Oil & Gas, al cărei partener media revista Transilvania Business a fost, a fost organizată de ITE plc Group.

53

54

investiție

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Parcul Industrial Bistrița Sud are doi investitori mari la ușă Primul parc industrial public din județul Bistrița-Năsăud face pași repezi spre materializare. În doar două săptămâni, investiția de aproximativ 7,5 milioane de euro va avea și un constructor pregătit să se apuce de treabă. Deși este deocamdată doar pe hârtie, Parcul Industrial Bistrița Sud face serios cu ochiul investitorilor străini, două companii arătându-se deja interesate. de Bianca SARA Ideea unui parc industrial la Bistrița, încurajată și de către fostul ministru al Economiei Varujan Vosganian la ultima sa vizită în zonă, când a precizat că asemenea platforme sunt cele care au șanse să repornească economia, a apărut în urmă cu câțiva ani, iar la final de 2013 este pe cale să fie materializată.

Parcul Industrial Bistrița Sud va fi situat la doar câțiva kilometri de Bistrița și se va întinde pe o suprafață de 30 de hectare de teren, cu posibilitate de extindere. Potrivit viceprimarului municipiului Bistrița Ioan Peteleu, unul dintre coordonatorii acestui proiect, acționarul unic, Consiliul Local Bistriţa, caută în acest moment un constructor, licitația publică organizată în acest sens fiind în faza de verificare a ofertelor. „Sperăm ca în două săptămâni să avem un executant declarat. A fost o procedură publicată și în Jurnalul European, ținând cont că este un proiect cu o valoare mai mare de cinci milioane de euro. Au fost 12 ofertanți, iar în momentul de față au rămas 11”, precizează Ioan Peteleu.

Printre cei care au depus oferte pentru construirea parcului industrial se numără companii străine, românești și chiar locale, care au apelat chiar și la asociere pentru a putea participa la licitație. Proiectul are o valoare de aproximativ 7,5 milioane de euro, 50% din sumă fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile, iar cealaltă jumătate de către municipalitate, care a contractat un credit bancar în acest sens. „Pentru Bistrița poate însemna foarte mult. În momentul de față societatea de administrare face demersuri în a atrage investitori, participă la târguri de afaceri, la forumuri pe teme de business, au loc întâlniri la nivel de ambasade. Chiar avem investitori reali interesați, de la care așteptăm în scurt timp scrisorile de intenție. În momentul de față, foarte concret, sunt interesate două firme suficient de mari să ocupe o suprafață importantă din parc. Este vorba de 150-180 de milioane de euro investiții și aproximativ 500 de locuri de muncă”, explică Ioan Peteleu.

Nici investitorii locali, care se gândesc la o relocare din cauza faptului că au fost absorbiți de orașul care se tot extinde sau sunt atrași de facilitățile oferite de parc, nu sunt ignorați, reprezentanții parcului industrial pregătind o întâlnire cu aceștia. „Sunt și intenții de relocare a unor unități de producție care în momentul de față sunt în diverse locuri din oraș. Sunt oameni de afaceri care și-au exprimat dorința de a se reloca încă de anul trecut”, susține Peteleu.

Strategii pentru extindere Alături de facilitățile fiscale oferite de legea parcurilor industriale, Iulius Dumitru, administratorul societății comer-

ciale care administrează parcul industrial, mizează și pe cele oferite de infrastructură: gaz, apă, curent, canal sau căile de comunicație, DN17 fiind la doi pași, la fel și nodul feroviar de la Sărățel, unul dintre cele mai importante din Transilvania. Pe măsură ce se va finaliza construcția, compania administrator și Consiliul Local vor stabili și tarifele pentru închiriere, concesiune, dar și un preț de vânzare pentru cei care vor dori să-și cumpere parcelele. „Fie vom reuși să aducem un investitor mare, care să ia tot parcul și să mai putem lipi după aceea suprafețe de teren, să-l mai putem extinde, fie, conform planului de afaceri inițial, vom găzdui 15-16 firme mai mici. În planul de afaceri avem un target de a produce 500 de locuri de muncă”, spune Iulius Dumitru. Potrivit acestuia, datorită faptului că parcul oferă aceste facilități fiscale și de infrastructură, feedback-ul în ceea ce privește viitorul platformei industriale este destul de bun. Singurul lucru care îl mai ține în loc pe Iulius Dumitru este faptul că parcul încă nu este construit. “Investitorii străini nu și-au luat ochii de pe România, acesta e sentimentul meu în urma întâlnirilor pe care le-am avut cu unii dintre ei și a evenimentelor de business la care am participat în afara țării. Totul e să ai mediul de afaceri predictibil, să nu schimbi regulile jocului în timpul jocului.

Sunt interesați, foarte interesați. Din păcate trebuie să avem mai multă coerență”, a mai spus Dumitru.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

industrie

Ramira şi Tos Varnsdorf, un parteneriat de succes La sediul Ramira Baia Mare a avut loc o întâlnire de afaceri, între firme din România şi firma Tos Varnsdorf, din Cehia, renumit producător de maşini unelte cu o tradiţie de peste 100 de ani în domeniu. A fost prezentată cea mai recentă achiziţie a uzinei din Baia Mare, o maşină de alezat şi frezat orizontal, o bijuterie tehnică de peste 750 de mii de euro. de Ioana LUCĂCEL Au fost prezente firme din ţară, potenţiali clienţi, firme care au nevoie de astfel de utilaje, Ramira Baia Mare devenind un cap de pod între cunoscuta firmă din Cehia şi industria românească, din categoria celei care doreşte să progreseze, să capete plusvaloare.

La Ramira sunt trei astfel de maşini unelte. Una este din anii 70, a doua a fost achiziţionată în urmă cu câţiva ani şi cea care lucrează de câteva luni. Maşina de alezat şi frezat orizontală este folosită de Ramira pentru platformele auto ce sunt realizate în Baia Mare sau diverse componente ce sunt executate cu mare precizie.

Au fost de faţă Pavel Bajusz, reprezentantul firmei din Cehia în Europa Centrală şi de Est, şi Grunstein Tibor, director executiv RomTos, reprezentanţa pentru comercializarea maşinilor-unelte din Cehia şi Slovacia. „Ne aflăm în Baia Mare pentru a reînnoda tradiţiile mai vechi de afaceri cu firme din Cehia. Suntem aici ca reprezentanţi ai fabricanţilor de maşini unelte din Cehia, care au o tradiţie de peste 30 de ani în livrarea de maşini unelte pe teritoriul României. Firme a căror denumire Tos este cunoscută atât în Baia Mare cât şi în toată ţara. La Ramira există mai multe unităţi achiziţionate în urmă cu mai mult de 30 de ani, o unitate în urmă cu cinci ani şi cea mai nouă în acest an. Unitatea pe care o prezentăm acum execută produse, ansambluri şi subansambluri destinate industriei auto, firme consacrate precum BMW, Audi şi altele. Produse care pe liniile de montaj necesită o precizie deosebită. Aceste maşini asigură componentelor prelucrate pe ele precizia cerută chiar dacă vorbim de subansambluri de până la 6 metri”, a spus Grunstein Tibor. „Firma Tos a luat fiinţă în 1895. În acel secol, în Cehia au apărut majoritatea fabricilor de maşini unelte. La început au fost fabricate utilaje pentru fabricarea maşinilor agricole.

Prima maşină unealtă fabricată la Tos Varnsdorf a fost o maşină de găurit cu coloană. La începutul secolului trecut, firma a început să producă strunguri şi maşini de frezat.

Odată cu trecerea, anilor firma Tos Varnsdorf a devenit un furnizor de tradiţie pentru astfel de maşini unelte, de mărimi diferite. Maşinile de frezat cu ax orizontal au devenit atât de utile, încât fabrica de la Tos Varnsdorf s-a axat pe producerea şi dezvoltarea acestora. Din 1946, având în vedere şi necesităţile industriei, firma a devenit un fabricant masiv de maşini de frezat cu ax orizontal. Această tradiţie, în conlucrare cu dezvoltarea bazei ştiinţifice, a devenit valabilă şi în zilele noastre. Media anuală de unităţi produse, în ultimul deceniu, este de 120-140 bucăţi. Cea mai mică

unitate poate fi încărcată pe o maşină de transport de cinci tone, iar cea mai mare maşină de alezat şi frezat necesită şase camioane speciale de mare tonaj”, a spus Pavel Bajusz.

Cei doi specialişti au subliniat bunele relaţii cu Ramira, un partener serios, cu specialişti de clasă. Firma din Cehia doreşte să revină în atenţia întreprinderilor din România cu o ofertă foarte bună de maşini de alezat şi frezat cu ax orizontal. În cursul anului viitor, la Ramira se va realiza un proiect în care maşinile vechi ale Tos Varnsdorf vor fi reabilitate, aduse la nivelul de performanţă de acum. Specialiştii cehi şi maghiari afirmă că succesul firmei din Cehia este datorat perseverenţei şi profesionalismului. Deşi economia mondială a trecut prin perioade dificile, în cei peste 100 de ani de existenţă, Tos Varnsdorf a ştiut să se reinventeze şi să se adapteze la cerinţele pieţei, astfel încât, în momentul de faţă, fabrica din Cehia este unul din marii producători de maşini de alezat şi frezat cu ax orizontal, pe plan internaţional.

La rândul său, Miklos Holakovsky, director comercial al Tos Varnsdorf, a spus că firma din Cehia este între primele trei firme de profil în lume. Oraşul Varnsdorf este în nordul Cehiei, pe graniţa cu Germania, de fapt o parte a oraşului se găseşte în Germania. Uzina Tos are 550 de muncitori, şase hale de producţie. În 2012, Tos Varnsdorf a avut o cifră de afaceri de 82 milioane de euro. Tos are o unitate de producţie şi în China unde se execută circa 40 de unităţi pe an destinate acestei pieţe.

55

56

Energie regenerabilă

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Primul autobuz ecologic, şofat în Timişoara

de Laura M. B0NDRILĂ

Primul autobuz de transport în comun electric a fost lansat în premieră naţională la Timişoara. Iniţiativa aparţine municipalităţii, care şi-a declarat deschis interesul pentru “un oraş mai curat şi mai puţin poluat”. Autobuzul electric BYD a fost pus la dispoziţie de Cefin şi a fost testat cu succes pe străzile Timişoarei.

Sfârşitul lunii octombrie le-a adus timişorenilor o premieră naţională, care în opinia autorităţilor reprezintă încă un pas important spre energia verde şi eliminarea noxelor şi poluării specifice oraşelor aglomerate. Este vorba despre testarea, în premieră absolută în România, şi punerea în circulaţie a primului mijloc de transport în comun sută la sută ecologic, care funcţionează pe bază de curent electric. Era oarecum firesc ca, la 129 de ani de când Timişoara devenea primul oraş cu iluminat stradal electric din Europa (1884), aceasta să devină şi primul oraş din România cu autobuze electrice, nepoluante.

Predarea oficială către Primăria Municipiului Timişoara, respectiv Regia Autonomă de Transport în Comun (RATT) a avut loc la data de 25 octombrie, după semnarea unui acord între oficialii locali şi reprezentanţii Cefin Trucks, pentru testarea gratuită a vehiculului electric.

Astfel, o parte din locuitorii oraşului de pe Bega circulă deja(pe ruta autobuzului 33) cu acest vehicul ecologic, care se va afla în teste pe străzile urbei timp de 30 de zile, aceasta fiind prima iniţiativă de acest gen din România.

Oficialii locali sunt convinşi că aceasta este tehnologia viitorului şi soluţia pentru un transport public în comun sustenabil. Dovadă stă faptul că oraşe europene precum Frankfurt, Helsinki, Amsterdam, Copenhaga, Madrid, Barcelona, Budapesta, Varşovia, Cracovia sau Milano au testat deja autobuzul electric sută la sută ecologic. Perioada de testare va dura o lună de la predarea autobuzului şi presupune o atentă supervizare pe toată perioada, prin monitorizarea parametrilor de funcţionare, parametrilor energetici şi costurilor de mentenanţă. „Investiţiile legate de sistemul de transport electric sunt investiţii de lungă durată. Pe de o parte, mentenanţa la întreţinerea acestor mijloace de transport este mult mai redusă, pe de altă parte achiziţia ca atare presupune un efort financiar mai mare din partea municipalităţii”, a explicat directorul RATT, Ioan Goia.

eBus – ecologic şi economic Aceste vehicule ecologice sunt fabricate de renumita companie BYD, recunoscută la nivel mondial ca cel mai mare producător de baterii reîncărcabile şi, în ultimii ani, drept cel mai important producător de autobuze propulsate de motor electric. Autobuzul model K9 este 100% electric şi funcţionează cu baterii reîncarcabile bazate pe o tehnologie de ultimă generaţie. Acestea asigură autobuzului BYD o autonomie de 250 km cu o singură încărcare, în condiţii de trafic urban, cea mai mare autonomie atinsă de un astfel de vehicul până în prezent. Astfel, atributele cele mai importante ale autobuzului BYD, eBus, care diferenţiază

Energie regenerabilă

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

acest vehicul de mijloacele de transport în comun clasice sunt ecologia şi economia. Datorită funcţionării cu motor electric, autobuzul BYD este un vehicul prietenos cu mediul înconjurător, fiind complet nepoluant – zero emisii de CO2 şi noxe şi zgomot reduse faţă de un vehicul propulsat de motor clasic (termic). Bateriile au la bază o tehnologie de vârf şi sunt 100% reciclabile, fără electrolit toxic şi fără metale grele. Astfel, se poate spune despre acest vehicul că este complet ecologic, spre deosebire de vehiculele clasice, cu motor termic, care sunt considerate cel mai important factor poluant al civilizaţiei noastre. În Europa există o serie de linii de fonduri disponibile pentru municipalităţi pentru a susţine achiziţia de autovehicule electrice, obiectivul fiind reducerea impactului negativ pe care îl are industria auto asupra mediului. În ceea ce priveşte motorul electric, acesta asigură o economie importantă la costurile operaţionale – atât combustibil (energia fiind mult mai ieftină decât comustibilii clasici), cât şi la costurile cu mentenenţa. Economia totală calculată pentru utilizarea unui autobuz electric BYD faţă de un autobuz clasic pe o durată de viaţă de 10 ani este de aproximativ 330.000 euro pentru un singur autobuz. După încă doi ani de utilizare, economia totală e de aproximativ 580.000 euro pentru un autobuz. Aceasta rezultă însumând toate costurile (preţ achiziţie, mentenanţă, combustibil). În plus, oferta Cefin (compania care le livrează) pentru un astfel de produs include o propunere competitivă de finanţare şi alternative de trade-in pentru autobuzele existente (preluarea unui anumit număr de autobuze rulate ca avans pentru achiziţia de autobuze electrice noi), eliminându-se astfel eventualul impact negativ asupra cashflow-ului.

Achiziţii în 2014-2015

Catedrala Mitropolitană, va fi prezentat pentru publicul larg. În momentul în care durata de serviciu a acestor autobuze expiră, vom achiziţiona aceste autobuze electrice”, a mai declarat directorul RATT. Autobuzul electric care circulă deja pe străzile Timișoarei este încărcat noaptea – șase ore este durata de încărcare sau trei ore încărcare rapidă – și are o autonomie de circulație de până la 250 de kilometri pe zi, au mai precizat reprezentanții companiei.

Succes în lume

Autobuzul BYD a înregistrat un succes rapid în lume, dar Primarul Municipiului Timişoara, Nicolae Robu, a estimat mai ales în Europa, după ce a obţinut la începutul anului că primele achiziţii de autobuze ecologice ar putea fi fă- 2013 omologarea de tip în UE (produsul având toate cute începând cu finele anului 2014, respectiv pe parcur- aprobările pentru a fi comercializat în toate statele memsul lui 2015, după ce specialiştii regiei locale de transport bre fără alte certificări necesare). Astfel, Parcul naţional vor trage concluzii după perioada de testare de 30 de zile Schiermonnikoog, din provincia olandeză Friesland, a dea eBus. “Dacă lucrurile ne merg bine, aşa cum ne-au mers venit unul dintre primele locuri din Europa care utilizează până acum, cu proiectele europene, dacă vom reuşi să le pentru transportul public autobuze fără emisii poluante gestionăm aşa cum se cuvine – şi eu sunt optimist – încât (şase vehicule) furnizate de către BYD. Un succes de răsă ne fie rambursaţi banii foarte mulţi pe care îi avansăm sunet în domeniul auto a fost câştigarea contractului penacum, vom avea atunci, pe finalul lui 2014 şi în 2015, ve- tru furnizarea a 35 autobuze electrice către Schiphol nituri proprii ale noastre, cu care vom putea şi să achi- (aeroportul din Amsterdam). La finalul lui septembrie 2013, pe străzile oraşului Shenzhen ziţionăm tramvaie noi şi, desigur, să din China erau deja în circulaţie 220 facem primele achiziţii de autobuze de autobuze electrice BYD; ele totacu motor electric”, a afirmat Robu. lizau un număr de peste 20 milioane Reprezentanţii RATT vor prezenta km parcurşi în trafic. Stefano Alprimăriei un raport detaliat imediat barosa, Director General Cefin ● Ritmul de creştere al preţului după încheierea perioadei de testare.

Trucks, declara: “Autobuzul electric pentru diesel este de 11.2% / an, în „Vom face anumite teste pentru a veBYD dedicat transportului în comun timp ce ritmul de creştere al preţurifica parametrii statici şi dinamici ai este un proiect foarte nou pentru noi, lui pentru energia electrică este de autobuzului. Acesta va intra în grafidar în care credem că putem valori4.47% / an. cul de circulaţie normal, cu urcare şi fica experienţa noastră de aproape 10 ● Organizaţia Mondială a Sănătăţii validare (de bilete – n.n.) la uşa 1 şi ani în vânzarea de vehicule pentru a anunţat, în urma unei cercetări, coborârea pe la uşa numărul 2. În 30 transport persoane şi aproape 18 ani că emisiile motoarelor diesel de zile, probabil se va face studiul de în vânzarea şi servisarea de vehicule cauzează cu certitudine cancer de cercetare, vom verifica tot ceea ce ţine comerciale. Noi sperăm că autobuzul plămâni şi pot provoca apariţia de de exploatare în mentenanţă, după electric va deveni un proiect de intumori pe vezica urinară. care acel studiu îl vom prezenta muteres pentru cât mai multe municipa● Utilizarea a 500 de autobuze elecnicipalităţii pentru luarea unei decizii lităţi din România, iar în special în trice în circulaţie faţă de autobuze corespunzătoare în vederea viitoarei Timişoara sperăm ca testarea să fie de diesel tradiţionale echivalează cu achiziţii. Al doilea autobuz va fi succes şi beneficiile să fie apreciate de salvarea a 20.000 de hectare de păprezentat în zilele următoare în zona comunitatea locală”. dure (prin reducerea emisiilor de centrală, se va stabili locaţia, probabil CO2). în zona primăriei sau a staţiei de la

Date relevante

57

58

administrație

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ioan Cindrea, descentralizarea e un proces firesc A consemnat Cristiana FOTA Foto: Radu MICU

Drumuri reabilitate, Aeroportul Internaţional Sibiu – modernizat şi un sistem sanitar susţinut se menţin în topul intereselor administratiei judeţene sibiene pentru următorii ani. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Sibiu, Ioan Cindrea, spune care sunt marile proiecte de investiţii şi cum a fost startul noii strategii de dezvoltare a judeţului.

La preluarea mandatului aţi prezentat un plan de dezvoltare a Sibiului pe care l-aţi supus aprobării consilierilor judeţeni. Cât aţi realizat din acest proiect în 2013?

Ioan Cindrea: Este vorba de o strategie de dezvoltare a judeţului Sibiu. Era nevoie de o schimbare a strategiei de dezvoltare pentru că, am spus-o, ea nu era completă. Nu avea componenta economică, nu avea componenta de dezvoltare pe zona agro-industrială - agricultură şi produse de prelucrare pe agricultură. Eu cred că am reuşit să venim cu o strategie care a completat aceste minusuri. A durat şase luni elaborarea strategiei şi, concomitent sau în paralel, am început implementarea ei. 2013 a fost primul an în care proiectele, componente ale strategiei de dezvoltare până în 2016, au început să prindă viaţă. În primul rând e vorba de proiecte realizate în parteneriat cu comunele şi cu oraşele din judeţ prin care am încercat să concentrăm resursele financiare, umane şi materiale, pentru realizarea unor proiecte, în special la nivelul oraşelor de dimensiune mijlocie şi mică şi al comunelor. Este vorba de căminele culturale. S-a pornit de la nevoia de a reabilita căminele existente, să le dăm şi o altă dimensiune în care să fie şi acces la internet, să fie bibliotecă reală şi acces online. De asemenea am început un alt proiect, cel al centrelor medico-sociale. Acestea înseamnă mai mult decât un dispensar - înseamnă dispensar uman, dispensar vererinar, farmacii umane şi veterinare şi un centru social prin care primăria să îşi deruleze proiectele sociale.

Toate aceste tipuri de proiecte sunt în derulare şi avem un program pe patru ani de zile în care, aproape în fiecare localitate, va fi un cămin reabilitat, cel puţin un dispensar, cel puţin un teren de joacă. Un al treilea proiect face referire la construirea de terenuri de joacă pentru copii, dar amplasate lângă gradiniţă sau în incintă, şi teren de sport amplasat în incinta şcolilor. La toate aceste proicete, toate sunt în derulare, am început un proiect de reabilitare a şcolilor care nu au primit de câţiva ani buni, de câţiva zeci de ani, avize sanitare. Concluzia este că principala cauză la aceste şcoli constă în grupurile sociale, motiv pentru care am luat hotărârea ca tot în parteneriat, 50%-50%, cofinanţare cu primăriile, să reabilităm sau să creem aceste grupuri sociale. Proiectul dorim să-l terminăm în 14 localităţi până în toamna anului viitor.

Un demers nou, care a apărut în această toamnă şi pe care dorim să-l derulăm din toamna anului viitor este legat de puţuri de alimentare cu apă. Am pornit de la ideea că există localităţi izolate, cu un număr mic de locuitori, 3-4 sute. E vorba de sate izolate şi, de regulă, dezvoltarea reţelelor cu apă nu va ajunge până acolo din cauza distanţei şi a unor criterii economice. Am luat decizia ca, împreună cu primăriile să realizăm puţuri de alimentare cu apă dintr-o zonă sigură, de la adâncime, apă de calitate şi pe urmă, ele pot să intre într-o reţea locală de distribuţie sau efectiv cişmele stradale. Este important pentru că există localităţi,

ori de câte ori e secetă, unde se duce apa cu cisterna, iar eu cred că în secolul 21 trebuie să asigurăm apa ca un element necesar, ca un element important de civilizaţie.

Reabilitarea drumurilor judeţene a devenit prioritară…

I.C.: Din păcate, situaţia pe care am luat-o nu era cea mai bună. Peste 50% din drumurile comunale şi judeţene erau de pământ. Obiectivul în trei ani este ca toate aceste drumuri să le transformăm din drumuri de pamânt în drumuri asfaltate.

Aţi făcut modificări la SC Drumuri şi Poduri, societatea aflată în subordinea CJ. Cum aţi reuşit să schimbaţi stilul de lucru?

I.C.: Am aplicat prevederile Ordonanţei 109. Am început selecţia conducerii, a directorului general şi a directorului adjunct, pe baza unui act normativ care exista şi care nu s-a aplicat. A fost un concurs pe bază de proiecte şi cei care au câştigat sunt cei care au prezentat cel mai bun proiect şi

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

care demonstrează în timp. Iată, în câteva luni, de la o societate aflată la un profit în jurul cifrei zero, a ajuns o societate cu profit de milioane. Asta, în condiţiile în care a făcut faţă unui program amplu de tratamente asfaltice, de peste 86 de kilometri de drum comunal, a întreţinut peste 90 kilometri de drum judeţean şi cred că drumurile arată mult mai bine faţă de ceea ce am găsit la vremea respectivă. Continuăm şi mai avem cel puţin cinci drumuri judeţene care vor intra într-un proces amplu de modernizare, unde toată infrastructura va fi schimbată. Este un proiect important pentru că drumul înseamnă primul criteriu de dezvoltare economică - căi de comunicare.

Intenţionaţi să transformaţi societatea de drumuri într-un jucător puternic pe piaţa de profil din zonă?

I.C.: Categoric. Trebuie să devină un agent economic în zona de drumuri care să participe la licitaţii. A început să şi câştige deja primele licitaţii şi trebuie să aibă un anumit volum de lucrări care să-i asigure profitabilitate şi a ajuns la acest volum. Pe lângă drumuri, trebuie să furnizeze asfalt, betoane, mixturi asfaltice, tot ceea ce prelucrează staţiile de producţie ale societăţii.

Ce proiect aveţi în zona de sănătate?

I.C.: Suntem proprietarii celor trei mari spitale - Spitalul Clinic Judeţean, Spitalul de Psihiatrie şi Spitalul TBC care se află într-un proces de modernizare pe parcursul următorilor trei ani. Acum avem 9 secţii în reabilitare, cu modernizare totală.

Un mare devorator de fonduri sistemul de sănătate…

I.C.: Da. Sunt resurse importante alocate. Sperăm ca, din 2014, cel puţin pe zona dotărilor, să atragem şi bani europeni. În paralel am plătit toate datoriile Spitalului Clinic Judeţean, datorii care nu au fost mici, au depăşit 17 milioane de lei. La ora aceasta, spitalele din judeţul Sibiu care sunt în subordinea CJ se află cu facturile în grafic, nu avem restanţe la plăţi mai mari de 45 de zile, ceea ce înseamnă că le plătim în termenii contractuali stabiliţi cu furnizorii. Şi am mai reuşit încă un lucru în spitale: nu mai există reclamaţii că se cer medicamente dinafară, că se cer materiale sanitare fiindcă ele se asigură în baza contractului de asigurare pe care îl are bolnavul. Asta a presupus un efort financiar din partea CJ care se apropie de 10 milioane de lei şi demersuri la Ministerul Sănătăţii şi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să deconteze operativ toate serviciile furnizate de spitale, respectiv programe naţionale şi asistenţă medicală decontată din bugetul asigurărilor sociale de sănătate.

Vă preocupă foarte mult latura socială. Care sunt însă punctele economice puternice ale judeţului Sibiu?

I.C.: În primul rând ne preocupă căile de comunicaţii şi tele-

administrație

comunicaţii. Pentru asta programul de drumuri şi cel pentru Aeroportul Internaţional Sibiu sunt prioritare. La Aeroportul Sibiu este importantă deschiderea de noi rute comerciale şi o zonă de cargo bine definită pentru transport de mărfuri.

La acestea se adaugă şi o ofertă interesantă în zona parcurilor industriale. Suntem în curs de a crea, pe lângă fiecare din cele 9 oraşe, o zonă industrială sau un parc industrial care să ofere viitorilor investitori cele mai bune condiţii de-a investi: terenuri care au toate utilităţile rezolvate, respectiv drum de acces, alimentare cu energie electrică, alimentare cu gaze, apă şi canalizare. Vor fi cele mai ieftine zone de-a investi în judeţul Sibiu.

La nivelul CJ pregătim o misiune economică importantă, undeva în luna mai a anului viitor, în care dorim să invităm ataşaţii economici ai principalelor ambasade şi agenţii economici, potenţiali investitori din ţările respective. Misiunea se va derula sub titulatura "Posibilităţi de investiţii în judeţul Sibiu" şi cred că va aduce potenţiali investitori în parcurile şi zonele industriale pe care le pregătim.

Putem să vorbim despre finalizarea zonei cargo la AIS în 2014?

I.C.: Noul Consiliu de Administraţie şi noua conducere de la AIS va avea în termenii contractuali obligaţia ca, în primul an, anul 2014, sa încheie procedurile de licitare şi atribuire a contractului spre un operator privat pentru a realiza zona de cargo, punând în valoare şi activele care există - hangarele fostei Unităţi de Elicoptere, iar operatorul, în 2015, să realizeze investiţia.

Despre dezvoltarea rutelor comerciale pentru care am obţinut aprobare de la UE pentru ajutor de stat, avem banii necesari prevăzuţi în buget şi pentru anul viitor. În primul an, potrivit contractului pe care îl avem cu CA şi cu noua conducere, trebuie să realizeze patru trasee noi spre Vestul Europei, iar, în 2015, alte patru rute să devină funcţionale.

Anul 2013 se apropie de final, urmează 2014 cu provocarea anului -descentralizarea, respectiv creşterea responsabilităţilor şi a puterii CJ. Cum vedeţi anul 2014 prin prisma preluării noilor atribuţii?

I.C.: Eu cred că este un lucru firesc, care trebuia să se întâmple mai demult. Atribuţiile CJ sunt şi în zona agricolă şi în zona culturii şi în zona sportului. Cred că aceste instituţii, în momentul în care se vor afla în subordonarea CJ, ne vor da posibilităţi reale de intervenţie în această zonă, astfel încât strategia de dezvoltare a judeţului să o implementăm mai uşor. Decizia va fi mai aproape de judeţ, de cetăţean, vom lua noi decizia, nu se va lua la Bucureşti, vom aloca noi resursele, nu cei de la Bucureşti, şi eu cred că vom şti mai bine să facem acest lucru. Rămâne să dovedim că avem capacitatea şi responsabilitatea de-a utiliza eficient aceste instituţii, oamenii, resursele financiare, astfel încât să aducem dezvoltare.

59

60

CONSULTANŢĂ JURIDICĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Redimensionarea procedurii ordonanţei

de plată în Noul Cod de Procedură Civilă Una dintre procedurile cele mai uzitate în practică, mai ales de societăţile comerciale, a fost, de la momentul intrării în vigoare a OG nr. 5/2001, aceea a ordonanţei de plată, întrucât aceasta a prezentat întotdeauna avantajele eficienţei atât din punct de vedere temporal cât şi din punct de vedere pecuniar.

Chiar dacă în timp au fost aduse modificări instituţiei, în special prin crearea unui mecanism suplimentar instituit prin OUG nr. 119/2007, prin prevederile Noului Cod de Procedură civilă s-a optat în sensul omogenizării materiei, fiind cuprinsă în textele art. 1013-1024 ale acestuia, fără a mai fi păstrate diferenţele de reglementare determinate, în special, de calitatea părţilor unui raport juridic. În acest sens, prin art. 1013 NCPC, se dimensionează sfera de aplicare a procedurii speciale a ordonanţei de plată, aceasta fiind incidentă atâta timp cât obiectul ei este reprezentat de creanţe certe, lichide şi exigibile constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

Tot ca urmare a analizei prevederilor art. 1013 observăm că nu mai sunt excluse din sfera de aplicare a procedurii ordonanţei de plată contractele încheiate cu consumatorii. De asemenea, definiţia oferită de textele legale noţiunii de “autoritate contractantă” este una mult mai concisă, această concizie determinând o aplicare mai facilă a dispoziţiilor legale.

Un aspect de noutate în noua reglementare este reprezentat de procedura prealabilă a informării debitorului, astfel cum este aceasta prevăzută în cuprinsul art. 1024 NCPC. Potrivit acestei norme, anterior introducerii unei cereri pentru pronunţarea unei ordonanţe de plată, creditorul este obligat să comunice debitorului o somaţie prin care să îi pună în vedere necesitatea achitării debitului în termen de 15 zile de la primirea somaţiei. Iată, deci, că după ce încă de la intrarea în vigoare a OUG nr. 5/2001 s-a pus în discuţie lipsa necesităţii realizării unei proceduri prealabile de conciliere sau de altă natură, noua reglementare vine şi instituie obli-gativitatea somării debitorului, anterior promovării unei cereri în instanţă întemeiate pe prevederile art. 1013 NCPC. Mai mult decât atât, se prevede şi o formalitate obligatorie pentru efectuarea somaţiei, respectiv prin intermediul executorului judecătoresc sau prin scrisoare recomandată cu conţinut declarat şi confirmare de primire. În situaţia nerespectării obligaţiei de comunicare a somaţiei sau în situaţia nerespectării formalităţilor de comunicare a Sediul Central Bucureşti acesteia, sancţiunea va fi cea preBlvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 văzută de art. 1016 alin. 2 NCPC, Bucureşti, România respectiv respingerea cererii ca Tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 inadmisibilă.

Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95 Prin somaţia menţionată mai sus se aduce la cunoştinţa debitoruSediul Secundar Cluj Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 6, Cod 400117 Cluj-Napoca, România Tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

lui obligaţia de a plăti debitul neachitat şi se realizează, totodată, un act menit să întrerupă prescripţia extinctivă. Totodată, somaţia înlocuieşte procedura medierii, procedură care nu mai este necesar a fi îndeplinită în situaţia în care cererea creditorului este întemeiată pe prevederile art. 1013, fiind expres exceptată prin textul art. 601 din Legea nr 192/2006 lit. f.

Cât priveşte aspectele de desfăşurare a procedurii, şi în această privinţă au intervenit modificări, asupra cărora ne vom opri în paragrafele de mai jos.

Pe de o parte, se observă că ordonanţa de plată este exceptată de la procedura de verificare a cererii şi de regularizare, aplicabilă în temeiul prevederilor Noului Cod, întrucât cererea va fi soluţionată potrivit dispoziţiilor referitoare la pricinile urgente, astfel cum prevede expres art. 1018 alin. 1 NCPC. Pe acest considerent, în mod distinct faţă de reglementarea anterioară, citaţia va trebui înmânată părţii cu cel puţin 10 zile înaintea termenului de judecată, întâmpinarea nu va mai putea fi depusă până la primul termen de judecată, ci cu cel puţin 3 zile înaintea acestuia.

Sancţiunea nedepunerii întâmpinării în termen este reprezentată de posibilitatea instanţei de a considera acest comportament ca o recunoaştere a pretenţiilor creditorului.

Potrivit prevederilor art. 1020 NCPC instanţa îşi va putea întemeia ordonanţa pronunţată ca urmare a soluţionării favorabile a unei cereri în acest sens, numai pe susţinerile părţilor şi pe înscrisurile depuse la dosar. Având în vedere natura de procedură specială, nu este permisă administrarea unor alte probe decât înscrisurile, iar în cazul în care necesitatea unor probe de altă natură ar reieşi din dezbateri, fiind importante pentru lămurirea situaţiei juridice şi aflarea adevărului, instanţa va respinge cererea creditorului prin încheiere, astfel cum prevede art. 1020 alin. 2 NCPC. În acest din urmă caz creditorul este liber să se adreseze instanţei pe calea unei cereri de drept comun, judecata acesteia permiţând administrarea oricărei probe în susţinerea poziţiei părţilor.

Nu în ultimul rând, trebuie să remarcăm că potrivit dispoziţiilor art. 1023 alin. 2 NCPC, atât ordonanţa de plată, cât şi încheierile prin care cererea creditorului este respinsă pot fi atacate prin cerere în anulare, soluţie care diferă de cea prevăzută în reglementarea anterioară. Desigur, cererea în anulare va fi limitată la invocarea neregulilor procedurale în emiterea ordonanţei sau a cauzelor de stingere a obligaţiei ulterior emiterii hotărârii. Cererea în anulare va fi judecată în complet de 2 judecători, chiar dacă în această privinţă competenţa aparţine instanţei care a judecat cererea.

Elemente care au în vedere celeritatea şi costul redus - respectiv taxa de timbru fixă de 200 lei stabilită conform art. 6 alin. 2 al OUG nr. 80/2013-, ne determină să considerăm procedura ordonanţei de plată ca fiind deosebit de importantă în activitatea profesioniştilor. Pe acest considerent, o bună cunoaştere a noutăţilor aduse de Noul Cod de Procedură civilă în materie ni se pare esenţială, întrucât aceasta poate duce la utilizarea unui mecanism eficient de recuperare a creanţelor.

Autor: Ioana Veronica Varga – Senior Associate Muşat & Asociaţii

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CONSULTANŢĂ JURIDICĂ

Proceduri facile de recuperare a creanţelor Intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă în februarie 2013 a adus noutăţi nu doar pentru profesioniştii dreptului, dar şi pentru subiecţii direcţi ai normelor juridice.

Desigur, testul eficienţei noilor reglementări va fi dat de practica dintr-un interval mai mare de timp decât cel scurs până în prezent, introducerea unor proceduri speciale de recuperare a creanţelor dorindu-se un ajutor oferit agenţilor economici.

Procedura ordonanţei de plată introdusă iniţial sub forma somaţiei de plată (terminologie utilizată şi la nivel european, de Regulamentul CE privind somaţia europeană de plată) a primit reglementare distinctă ca o procedură specială în Noul Cod de Procedură Civilă.

Prima noutate în această materie o constituie introducerea unei proceduri prealabile obligatorii şi anume notificarea prin executorul judecătoresc a debitorului în scopul plăţii sumei datorate. Dovada efectuării acestei notificări se ataşează cererii de emitere a ordonanţei de plată.

Reglementarea somaţiei europene de plată s-a făcut prin Regulamentul CE 1896/2006, care a instituit o procedură unitară de emitere a somaţiei de plată în relaţiile dintre firme aparţinând unor state diferite. Datorită rezervelor formulate de Danemarca la tratatul de aderare la Uniune, această procedură nu se aplică în relaţia cu acest stat. Procedura poate fi utilizată şi în România, de companii ai căror debitori se află în alte state membre sub rezerva îndeplinirii unuia din criteriile de atragere a competenţei pe teritoriul naţional (locul executării obligaţiei, locul de livrare a mărfurilor sau de prestare a serviciilor). În cazul contractelor de vânzare de mărfuri în condiţia E, F sau C în România (EXW, FCA, CPT, CIP conform INCOTERMS 2010) locul livrării fiind în România, instanţa competentă poate fi cea română.

Procedura ordonanţei în sine nu a suferit modificări faţă de reglementările anterioare. Probele care se pot administra sunt doar înscrisurile. Instanţa soluţionează cererea pe baza actelor, a lămuririlor şi explicaţiilor părţilor. Debitorul are obligaţia de a depune întâmpinare, în caz contrar instanţa putând considera că acesta recunoaşte pretenţiile creditorului. În acest caz termenul de soluţionare a cererii este de 45 de zile.

Procedura somaţiei europene de plată este o procedură scrisă, standardizată prin utilizarea formularelor anexă la regulament. Cererea adresată instanţei, comunicările instanţei şi eventuala opoziţie a debitorului se fac prin completarea unor formulare tip. Regulamentul nu prevede desfăşurarea vreunei proceduri în faţa instanţei prin prezenţa părţilor. Instanţa emite somaţia în urma analizei cererii şi a actelor creditorului şi o comunică pârâtului care are dreptul de a face opoziţie.

O altă noutate introdusă în această materie o constituie lărgirea sferei părţilor care pot face cale de atac. Astfel, poate face cerere în anularea hotărârii prin care instanţa s-a pronunţat asupra cereri de emitere a ordonanţei atât debitorul în caz de admitere în tot sau în parte, cât şi creditorul în caz de respingere sau admitere în parte a cererii.

Procedura somaţiei europene de plată se poate transforma automat (în cazul în care creditorul nu se opune) în procedură de drept comun. În cazul în care însă debitorul nu formulează opoziţie la somaţia de plată, aceasta devine definitivă şi poate fi executată direct în statul membru al debitorului fără nici o altă formalitate suplimentară.

În plus, ordonanţa, chiar nedefinitivă, adică anterior soluţionării cererii în anulare, poate fi pusă în executare. În caz de modificare sau anulare a acesteia în calea de atac, creditorul va fi ţinut să suporte daunele cauzate prin executare.

Legiuitorul român a înţeles să se inspire din această procedură specială în cazul nou-introduselor „cereri cu valoare redusă” pentru litigiile cu valoare maximă de 10.000 lei. Reglementarea europeană nu conţine însă nici o limitare de valoare.

Ordonanţa de plată poate fi utilizată şi împotriva debitorilor din alte state membre EU cu condiţia îndeplinirii unuia din criteriile de alegere a competenţei instanţelor din România (regula fiind aceea a competenţei instanţei de la sediul pârâtului, în acest caz al debitorului). În egală măsură, creditorii mai au la îndemână şi o procedură specială, simplificată, de realizare a creanţelor faţă de parteneri din state membre UE şi anume aceea a somaţiei europene de plată.

Oricare din cele două proceduri îşi pot dovedi utilitatea în cazul în care recuperarea amiabilă a creanţelor nu poate fi obţinută. Durata de soluţionare este semnificativ mai mică decât cea a unei acţiuni de drept comun, iar costurile cu taxele de timbru sunt mai reduse.

Procedura se adresează creditorilor care deţin creanţe certe, lichide şi exigibile constatate printr-un înscris, stabilite printrun statut, regulament sau alt act însuşit de părţi prin semnătură sau în alt mod admis de lege, dar care nu sunt titluri executorii. Intră în această categorie în principal contractele dintre profesionişti (termen preferat de legiuitor în locul celui de „comercianţi”), cele dintre aceştia şi autorităţi şi facturile acceptate la plată.

Cristina Bidiga, Asociat Senior NNDKP Cluj-Napoca

61

62

capital

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Analiză SSIF Broker: Începe relansarea creditării în România Banca Naţională a României a publicat evoluţia indicatorilor monetari şi de credit în luna septembrie. Conform datelor BNR, oferta de monedă (indicatorul monetar M3) a crescut cu 0,7% mom (4,8% an/an), la 231,5 miliarde de lei. Această evoluţie a fost determinată de componenta active externe nete, cu un avans de 8,2% mom (respectiv 90,8% an/an). Pe de altă parte, componenta active interne nete a scăzut cu 1,8% mom (contracţie de 10,4% an/an). În contrapartidă, creditul neguvernamental a crescut pentru a doua lună consecutiv în septembrie, cu 0,5% mom, la 223,1 miliarde de lei. Această evoluţie a fost determinată de componenta creditare în lei, în urcare cu 1,9% mom (la 85,7 miliarde de lei, reprezentând 38,4% din creditul neguvernamental total), evoluţie influenţată pozitiv de deciziile de politică monetară. Se remarcă creditul acordat companiilor în lei, în urcare cu 2,6% mom, la 51,5 miliarde de lei. De asemenea, creditul acordat persoanelor fizice în lei s-a majorat cu 0,9% mom, la 34,3 miliarde de lei.

Creditul neguvernamental în valută s-a contractat cu 0,3% mom, la 137,3 miliarde de lei, evoluţie determinată, în principal, de declinul componentei persoane juridice (cu 0,9% mom, la 67,8 miliarde de lei). Creditul acordat populaţiei în valută a crescut cu 0,3% mom, la 69,5 miliarde de lei. Comparativ cu septembrie 2012 creditul neguvernamental s-a contractat cu 3,3%, pe fondul declinului componentei în valută (cu 6%): componenta persoane juridice a scăzut cu 8,6% an/an, în timp ce componenta persoane fizice a consemnat un declin de 3,2% an/an.

Pe de altă parte, creditul neguvernamental în lei a crescut cu 1,2% an/an (cea mai bună dinamică din ultimele trei luni), evoluţie determinată de componenta persoane juridice (+2,3% an/an), care a contrabalansat contracţia componentei persoane fizice(cu 0,5% an/an). La 9 luni, creditul neguvernamental total s-a contractat cu 1,2% ytd, la 223,1 miliarde de lei, evoluţie determinată de declinul componentei valutare (cu 2,7% ytd, la 137,3 miliarde de lei), expresie a procesului de dezintermediere. Componenta creditul neguvernamental în valută acordat persoanelor juridice s-a contractat cu 4,5% an/an,

în timp ce creditul acordat persoanelor fizice s-a diminuat cu 0,8% an/an. Creditul neguvernamental în lei acordat populaţiei a scăzut cu 0,3% ytd, la 34,3 miliarde de lei. În ceea ce priveşte creditul guvernamental, a continuat tendinţa descendentă din ultimele trimestre: declin de 4,1% an/an în septembrie. Declinul creditului neguvernamental în perioada februarie-septembrie 2013 (după avansul puternic din anii anteriori) a fost determinat de consolidarea finanţelor publice şi de procesul de restructurare a datoriei publice, într-un context caracterizat prin scăderea semnificativă(spre niveluri minime record) a costurilor de finanţare a statului.

Din evoluţia datelor pe luna septembrie se pot desprinde o serie de semnale de stabilizare la nivelul creditării pe plan intern. Totodată, ritmul de evoluţie a creditului neguvernamental în lei pentru companii pare să se stabilizeze la un nivel superior pragului de 2% an/an. De asemenea, se pot menţiona o serie de semnale pozitive în sectorul bancar intern (printre care menţionez ameliorarea semnificativă a profitabilităţii în primele 8 luni ale anului). Pe de altă parte, pe parcursul ultimelor luni, BNR a redus dobânda de politică monetară.

Efectele acestui ciclu de reducere a dobânzii de referinţă se resimt cu întârziere în sectorul bancar şi la nivel de economie.

Nu în ultimul rând, în ultima perioadă am asistat la ameliorarea percepţiei cu privire la riscul investiţional în România.

capital

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Aceste elemente menţionate mai sus exprimă premise mai bune pentru evoluţia creditului neguvernamental pe termen scurt şi mediu (inflexiunea acestuia în ultimele luni din acest an), cu implicaţii pentru ritmul de evoluţie a economiei.

Cu alte cuvinte, în scenariul central, am putea asista la o relansare graduală a creditării în România în perioada următoare. Conform previziunilor econometrice elaborate, dinamica anuală a creditului neguvernamental ar putea reintra în teritoriu pozitiv în primele luni din 2014 (ritm mediu de 3,6% an/an în 2014).

Despre SSIF Broker SA SSIF Broker SA s-a implicat în listarea la Bursa de Valori Bucureşti a unora dintre cele mai prestigioase societăţi din România, şi a cotat 11 dintre cele 12 societăţi listate iniţial la BVB, pregătind şi introducând la tranzacţionare un număr de 45 societăţi printre care se numară Antibiotice Iaşi, Azomureş Târgu-Mureş, Terapia Cluj-Napoca, Artrom Slatina, Astra Vagoane Arad şi altele. În anul 2005, SSIF Broker SA a devenit prima şi, până în prezent, singura societate de servicii de investiţii financiare listată la Bursa de Valori Bucureşti, la categoria I. Societatea de servicii de investiţii financiare Broker S.A este primul broker local de retail care a listat la Bursa de Valori București produse structurate: certificatele Turbo long și short, cu activ suport indicele Dow Jones Industrial Average şi indicele EURO STOXX50. De asemenea, compania beneficiază de suportul unui departament intern de analiză ce răspunde nevoilor de analiză și tranzacționare adresate investitorilor instituționali, rezidenți și nerezidenți.

SSIF Broker SA are în prezent mai mult de 12.000 de acţionari persoane fizice şi juridice. Cel mai important acţionar persoană juridică este SIF Muntenia, cu o deţinere de 12,514% din capitalul social. Capitalul social subscris şi integral vărsat este în prezent de 84.670.466,75 de lei. incidenţei valurilor Marii Recesiuni. Deficitul de finanţare sa diminuat spre nivelul minim din ultimii ani (doar 2,9% din PIB la finele lunii septembrie).Totodată, ameliorarea rezultatelor financiare şi presiunile pentru scăderea dobânzilor sunt factori care vor determina băncile cu activităţi în România să reia ciclul creditării, să asume din nou riscuri.

Concluzionând, se poate spune că sectorul bancar intern a depăşit punctul culminant al procesului de ajustare în urma

63

Articol realizat de SSIF BROKER S.A.

64

Turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

UniversT a ajuns în fruntea hotelurilor de 3 stele din România Într-o perioadă în care criza financiară și-a lăsat amprenta asupra tuturor palierelor comerțului național, inclusiv a celui hotelier, UniversT reușește în anul 2013 să dea dovadă de adaptabilitate și să încheie anul devansându-și concurența situându-se în urma analizelor pe primele locuri în România și pe primul loc în județul Cluj la categoria de 3 stele.

de A.B.

Managementul performant al hotelului a dus la depășirea indicatorilor de performanță aprobați de acționarul unic cu peste 150%. În 2013, s-a realizat pe primele 3 trimestre o creștere a gradului de ocupare la 68%, ceea ce reprezintă o creștere cu 28% față de anul precedent. Veniturile din închirierea sălilor de conferință și a altor servicii conexe au crescut cu 60% față de 2012, iar vânzările din restaurant și minibar au crescut cu 15,7%. „Ne-am propus o creștere a veniturilor din activitățile directe cu 11% față de anul precedent și am realizat o creștere cu 21%. Toate acestea în condițiile în care nu am depășit cheltuielile previzionate, acest lucru ducând la o creștere a profitului 2012 vs. 2013 din vânzarea produselor și a serviciilor noastre”, spune Valentin Lungu, manager general UniversT. Din punct de vedere statistic, mai mult de 50% din încasările hotelului provin din industria MICE (Meetings - Incentives - Conventions – Exhibitions, mai precis târguri, expoziții, conferințe, congrese, team-building-uri și deplasări de training), iar din acest procent peste 55% provin din industria MICE românească. Aceste evoluții pozitive au fost rezultatul adaptării managementului în contextul în care, în Cluj-Napoca, cea mai mare parte a oaspeților hotelurilor ajung în oraș cu afaceri, iar criza a impus tăierea „stelelor” din bugetele de deplasări ori conferințe ale companiilor, situație care a creat o oportunitate interesantă pentru hotelurile de 3 stele, precum UniversT. „Concret, segmentele de companii care aleg resorturi de 4-5 stele sunt mult mai înguste, iar pe segmentul firmelor care aleg hoteluri de 3 stele UniversT a fost un model. Turismul de evenimente reprezintă cel mai profitabil segment al hotelului și acoperă serviciile noastre de cazare, restaurant și săli de conferințe”, mai adaugă Valentin Lungu.

Motivele pentru care UniversT este ales de turiștii MICE și nu numai sunt ușor de identificat: o paletă generoasă de servicii (cazare, restaurant, săli de conferință, fitness, tenis și saună) de calitate, parcare mare supravegheată video, servicii de internet wireless și cable, servicii de pază generală specializată, personal amabil și atmosferă plăcută. Nu este un secret nici faptul că poziția hotelului reprezintă un avan-

taj pentru clienți, UniversT fiind la câteva minute de aeroport, aproape de centrul orașului, în vecinătatea unui mare complex comercial și a unor instituții academice prestigioase. Se pot menționa și notele bune obținute de hotel pe site-urile de specialitate unde acesta e catalogat la standardele cele mai ridicate, notele venind exclusiv de la clienții care au fost cazați prin aceste site-uri de rezervări. Important de amintit este și prezența în imediata vecinătate a celui mai modern parc de agrement din oraș, de curând reamenajat, pe malul lacului Gheorgheni.

Proiecte îndrăznețe în 2014 În ce privește planul de viitor pentru anul 2014, managementul UniversT este la fel de ambițios. Pentru 2014, se va derula un amplu program de investiții: UniversT intenționează să demareze ample lucrări de renovare-modernizare la amfiteatrul cu o capacitate de circa 310 de locuri și la spațiile anexe acestuia (foyer/sală de evenimente cu o capacitate de cca 200 de locuri, cafenea, spații tehnice și de depozitare), lucrări care reprezintă cea de-a doua etapă a programului de renovare-modernizare a complexului hotelier, precum și demararea lucrărilor la modernizarea bazei sportive proprii, formată din 5 de terenuri tenis. Astfel, vor fi două terenuri de tenis acoperite, două în aer liber, iar un teren de tenis va fi transformat în teren de fotbal sintetic.

Acestea vor fi dotate cu nocturnă, vor fi supravegheate video și vor avea servicii conexe precum dușuri, vestiare, băi, parcare, încălzire (cele acoperite), închirieri echipamente sportive etc. De asemenea, deasupra corpului anex cu servicii va fi creată la nivelul unu o terasă unde se vor putea servi băuturi diverse, deserturi, mici gustări, etc. Pentru 2015, se preconizează redeschiderea unei locații de renume pentru Cluj-Napoca, Clubul UniversT. În plus, se dorește amenajarea cabanei de la Călățele Pădure, care se află într-o stare precară, pentru a putea fi reintrodusă în circuitul turistic.

66

inedit

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dracula, o nouă tinereţe Unul este Dacre Stoker, stră-strănepotul autorului lui Dracula, al doilea e Hans de Roos, un fotograf olandez celebru, iar al treilea, Aaron Sagers, un cunoscut jurnalist american. Toţi trei formează echipa de forţă care săptămânile trecute a întors pe dos Transilvania documentând primul ghid turistic dedicat contelui vampir. Transilvania Business a reuşit să obţină un interviu în exclusivitate cu cei trei aventurieri.

A consemnat Alin BOLBOS

Domnilor, cum a fost această experienţă în Transilvania?

Dacre Stoker: E prima mea vizită în această parte de lume şi am venit cu o stare de emoţie, nu ştiam cum vor fi primiţi aici membrii familiei Bram Stoker. Din câte ştiu, unii români sunt supăraţi pe Bram, considerând că unul dintre marii lor conducători din istorie, Vlad Ţepeş, a fost defăimat şi i s-au pus în cârcă lucruri pe care nu le-a făcut. Din fericire am fost foarte bine primiţi, toată lumea e foarte încântată că eu şi Hans de Roos lucrăm la această carte, un ghid turistic dedicat lui Bram Stoker şi personajului său Dracula. Noi considerăm că scopul nostru principal este acela de a arăta diferenţa între personajul fictiv, creat de autor, şi cel real, un mare conducător din istoria României.

Locaţia acestuia este însă, fără dubiu, zona Borgo Pass, Pasul Tihuţa de azi, trecătoarea dintre Transilvania şi Moldova. Noi vrem ca turiştii să aibă adevărul în faţă şi să facă alegeri. De ce nu, să viziteze atât locaţiile istorice, să afle povestea foarte interesantă a lui Vlad Ţepeş, dar şi locaţiile descrise de Bram Stoker, pentru a-şi satisface pofta de Dracula! Sper că lumea va avea încredere în cercetările noastre, pentru că Hans e un documentarist, scriitor şi fotograf foarte respectat, iar eu sunt apreciat datorită numelui de Stoker şi faptului că am scris deja două cărţi pe această temă. Împreună facem o echipă puternică, legată ombilical de subiectul Dracula: eu graţie stră-străbunicului meu, iar Hans graţie pasiunii sale nebune pentru această legendă.

Păstrând legenda în Pasul Tihuţa, v-ar ajuta în acest demers! Actiunea romanului lui Bram Stoker are loc aici şi nu la Castelul Bran, cum mulţi turişti străini cred.

Dacre Stoker: Asta şi vrem să facem în ghidul nostru.

Vrem să desenăm locurile unde au activat cele două personaje, cel fictiv şi cel real, pentru a anula această confuzie creată în mintea oamenilor, care-l identifică pe Vlad Ţepeş cu vampirul lui Stoker. Pe de altă parte, ştim din cercetările noastre că stră-străbunicul meu a văzut o carte („Transylvania: Its Products and Its People”, scrisă de Charles Boner şi publicată la Londra, în 1865 n.r.), unde era o imagine a Castelului Bran (Torzburg – numele saxon al Branului n.r.) şi cu siguranţă s-a inspirat şi de acolo, imaginându-şi casa lui Dracula. Castelul descris de Stoker seamănă izbitor cu cel de la Bran, dar şi cu un castel din Scoţia, pe care ştim sigur că l-a vizitat, în vremea când îşi documenta cartea.

Aşadar, din acest motiv realizaţi acest ghid turistic...

Hans de Roos: Exact, propunem destinaţii încântătoare, în legătură cu acest subiect. La această oră, putem să vă spunem că locaţia precisă a castelului imaginat de Bram Stoker nu e acolo unde se află astăzi hotelul, în Pasul Tihuţa. După cercetarea celor 125 de pagini de notiţe lăsate de Bram Stoker, aflate la Muzeul din Philadelphia, după măsurători şi calcule, am ajuns la concluzia că edificiul din carte se afla cam la 30 de kilometri sud-est de Tihuţa, adică mai degrabă la limita dintre Bistriţa – Năsăud şi Mureş.

Bram a ales un vârf de munte, Călimani Izvorul de azi, uitându-se pe o hartă şi acolo şi-a fixat castelul şi acţiunea.

E singurul loc care corespunde exact descrierii din roman, dar şi coordonatelor geografice găsite în notiţele de documentare. Eu am urcat pe acel vârf de munte anul trecut, în aprilie, şi am făcut o mulţime de fotografii. E un loc superb, dar acolo nu a existat şi nu va exista niciodată un castel în realitate, nici măcar în scopuri turistice, pentru că azi este o arie naturală protejată. Tot în urma cercetărilor noastre, am ajuns la concluzia că legătura pe care o fac oamenii între Vlad Ţepeş şi contele vampir Dracula se bazează doar pe o citire superficială a romanului. În fapt, ea nu există, deşi această confuzie a ajutat mult la creşterea brandului Dracula.

Dacre Stoker: Desigur, să nu uităm că Bram Stoker şi-a petrecut 27 de ani ca manager de teatru şi descrierile sale au această tentă de teatralitate. Muntele, accesul pe acel munte, castelul, nu mai vorbim de acţiune, toate sunt hiperbolizate, prelucrate artistic de mintea autorului.

Aaron Sagers: Foarte interesant subiectul, iar pe mine, în calitate de producător şi prezentator Travel Channel, colaborator al CNN şi Huffington Post, m-a sedus din prima clipă. Având în vedere descoperirile lui Hans şi Dacre, pe un subiect atât de popular, brandul Dracula poate căpăta noi valenţe.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

inedit

Ce va conţine concret acest ghid şi când va fi el lansat?

Hans de Roos: E a şasea mea vizită, de câte două săptămâni, în România, şi am făcut sute de fotografii minunate, în tot felul de locuri. Am fost în Sibiu, în Cluj, în Alba Iulia, în Sebeş, în Târgovişte şi în multe alte locaţii care au de-a face cu subiectul nostru: paralela dintre Vlad Ţepeş şi Dracula. Vrem să arătăm şi locurile unde a acţionat Vlad Ţepeş, cu luptele sale curajoase, cu obiceiurile sale, cu problemele interne ale ţărişoarei sale, cu familia sa şi în acelaşi timp să prezentăm şi personajul imaginat de Stoker, Dracula, în locaţia sa exactă şi cu traseul corect, plus toate miturile legate de acesta. În tot acest parcurs, pe teritoriul Transilvaniei şi al Ţării Româneşti, nu vom ezita să prezentăm şi posibilităţi de cazare, de relaxare, de entertainment pentru turişti. Ţara voastră are toate aceste locuri minunate, pline de farmec, legende şi superstiţii, şi ele ar putea deveni un punct de atracţie solid, aşezate într-un proiect precum al nostru.

Dacre Stoker: Distanţele între locaţiile propuse de noi sunt destul de mari şi sigur că vom umple golurile dintre ele cu locuri care merită a fi vizitate, cum ar fi aşezările săseşti din Transilvania, cetăţi, castele, monumente, resorturi turistice. Mi se pare logic să fie aşa.

Aţi stabilit deja capitolele acestui ghid? Cât de importantă e Transilvania în această lucrare?

Hans de Roos: Cea mai mare parte este despre Transilvania, începând cu primul capitol, urmând povestea lui Bram Stoker. Locul unde Jonathan Harker intră în ţară, drumul prin Cluj, Bistriţa şi apoi în Borgo Pass. Al doilea capitol e dedicat Londrei, dar revenim apoi în zonă, cu capitolul dedicat Moldovei, cu capitolul dedicat castelului sau cel dedicat familiei lui Dracula. Un alt capitol separat e dedicat Irlandei şi vieţii lui Bram Stoker.

De ce vorbim acum din nou despre Dracula?

Aaron Sagers: Pentru că e un moment foarte bun, brandul Dracula şi semnificaţiile sale sunt în creştere puternică, subiectul a revenit la modă. În SUA avem mai multe emisiuni de divertisment dedicate lui Dracula, avem filme pe acest subiect, avem reality-show-uri, avem seriale tv pline de vampiri.

Dacre Stoker: Noi nu vrem neapărat să mergem după trend, vrem să arătăm unde a început acest subiect, geneza lui. Şi acest lucru a început aici, în ţara tuturor miturilor.

Estimăm că în 6 luni vom fi gata de lansare, acum lucrăm la partea de design şi la alegerea unei edituri. Titlul provizoriu este „Bram Stoker. Dracula. Tourism Guide”, dar vom ţine cont de ce va spune şi editura.

Aţi auzit de proiectul Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud, dedicat lui Dracula? Cum îl puteţi susţine?

Dacre Stoker: Da, am aflat şi cred că e o idee foarte bună să creezi un plan strategic dedicat lui Dracula. Ţara voastră e astăzi ca un nou-născut, care are toată viaţa şi toate oportunităţile în faţă. Aveţi atâtea locuri superbe aici, economia începe să mişte, mi-e frică doar să nu trataţi cu uşurinţă subiecte importante, în dorinţa de a face bani foarte rapid.

Nu cred că e cazul autorităţilor locale din Bistriţa Năsăud, care ne-au propus un parteneriat serios şi pe care îl vom susţine şi promova. Ne vor trimite acest master-plan şi noi ne vom exprima părerea, vom aduce propuneri, îmbunătăţiri. Îi vom ajuta chiar să caute finanţare pentru implementarea proiectului, pentru că acest loc, Pasul Tihuţa, joacă un rol crucial şi în proiectele noastre. Ideea noastră e să lucrăm împreună pentru a aduce turişti mulţi aici, cărora să le arătăm lucruri autentice, locuri minunate, să

le vorbim despre geneza unor mituri, despre legende, despre superstiţii, despre istorie. Nu ne dorim să facem din Dracula un Disneyland local, cu plasticuri şi beculeţe colorate. Nu vrem un Mickey Mouse vampir!

Vreunul dintre voi crede în ... supranatural, în ... vampiri?

Dacre Stoker: Nu ne întreba chestia asta! (râde enigmatic...)

67

68

interviu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1344 de proiecte pentru 2014-2020

A consemnat Dan LUNGU

Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru gestionează la nivelul Regiunii Centru Programul Operaţional Regional (POR). Peste 1500 de noi locuri de muncă create, peste un milion de cetăţeni utilizează zilnic beneficiile acestor fonduri, peste 10.000 de elevi studiază în unităţile de învăţământ reabilitate, după cum afirmă într-un interviu, directorul ADR Centru, Simion Creţu.

Cum a fost ultimul ciclu bugetar în Regiunea Centru?

Simion Creţu: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru gestionează la nivelul Regiunii Centru Programul Operaţional Regional (POR) prin care sunt alocate fonduri nerambursabile europene pentru finanţarea infrastructurii locale şi regionale, pentru dezvoltarea echilibrată a celor şase judeţe din regiune, respectiv Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu. Prin intermediul POR, Regiunii Centru i-a fost alocat un procent de 10,9% din bugetul total al programului, respectiv 483,62 milioane euro pentru perioada 2007-2013, din care 440,37 milioane euro de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi bugetul de stat. În cursul lunii septembrie 2011 s-au aprobat realocările, adică mutarea unor sume între axele prioritare ale POR, fapt care a determinat unele modificări de sume pe

axele prioritare 3, 4 şi 5. Până la sfârşitul lunii octombrie 2013 au fost depuse un număr de 1127 proiecte la nivelul Regiunii Centru, în valoare totală a sumei fondurilor nerambursabile solicitate de 1.170,45 milioane euro. Datorită solicitării unui buget de fonduri mult mai mare decât cel disponibil, toate domeniile majore de intervenţie au fost suspendate depunerii de proiecte, cu excepţia Axei prioritare 1 (pentru Polul de creştere şi pentru polii de dezvoltare urbană), precum şi a Domeniului de intervenţie 3.3. De asemenea, ca urmare a unor economii preconizate la bugetul programului, precum şi a nevoilor identificate şi susţinute de către administraţiile publice locale, în decembrie 2012, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a decis lansarea depunerii de proiecte pe un nou domeniu major de intervenţie al Axei prioritare 1,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DMI 1.2 - Sprijinirea investiţilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe. Până în prezent avem semnate 402 contracte de finanţare la nivelul regiunii, iar gradul de contractare, raportat la bugetul existent este de 112,3%. Principalii solicitanţi de fonduri sunt autorităţile publice locale, beneficiarii finali fiind cei peste 2,3 milioane de cetăţeni ai Regiunii Centru. În termeni de indicatori putem vorbi de peste 1500 de noi locuri de muncă create, de peste un milion de cetăţeni care zilnic utilizează beneficiile acestor fonduri, de peste 10.000 de elevi ce studiază în unităţile de învăţământ reabilitate. În concluzie, eu spun că a fost un ciclu bugetar bun, în care de multe ori ne-am situat, ca instituţie ce implementează programul, beneficiind de sprijinul beneficiarilor, pe primul loc la nivel naţional ca proiecte, relevanţă a acestora, ca şi grad de informare al cetăţenilor sau prin profesionalismul cu care soluţionăm problemele sau solicitările venite de la cetăţeni. Normal, nu-i putem mulţumi niciodată pe toţi şi întotdeauna va mai fi ceva de făcut. Dar, privind per ansamblu, eu spun că în aceşti şapte ani, în condiţiile în care legislaţia şi regulile jocului s-au mai schimbat pe parcurs, în condiţiile în care a existat şi încă mai există criză economică, rezultatele se văd peste tot în oraşe, municipii, la firme, pentru tineri, vârstnici, în turism, în mediul economic sau social. Şi încă mai avem doi ani la dispoziţie în care trebuie să se finalizeze alte 200 de proiecte. Cu alte cuvinte, în acest ciclu bugetar am realizat câţiva paşi importanţi pentru dezvoltarea Regiunii Centru, spre crearea şi afirmarea unui pol de atracţie economică şi turistică.

O problemă de care s-au plâns numeroşi beneficiari au fost corecţiile financiare. Care este situaţia corecţiilor financiare în regiune şi cât de mult au influenţat aceste corecţii derularea proiectelor?

Simion Creţu: Da, este o situaţie des întâlnită, mai ales în cazul autorităţilor publice locale. E drept, în cadrul programului s-au aplicat corecţii financiare de la 5% până la 25%.

Ce e însă de subliniat aici este că aceste corecţii s-au aplicat de obicei la valoarea unui contract şi nu la întreaga valoare a proiectului. Adică, în cadrul implementării unui proiect se pot încheia mai multe tipuri de contracte pentru realizarea diverselor activităţi, cum sunt contracte de lucrări, de consultanţă, de audit, de proiectare, de furnizare echipamente, de publicitate sau altele. Iar corecţiile s-au aplicat pe contract sau doar la un act adiţional al unui anumit contract, nu pe întregul proiect.

Ce probleme aţi identificat în derularea proiectelor şi ce soluţii propuneţi pentru acestea?

Simion Creţu: La atâtea proiecte avem destul de multe probleme. O să insist însă pe cele mai frecvente sau relevante, întâlnite în procesul de implementare a Programului la nivel regional.

Astfel, avem frecvent nereguli şi probleme întâlnite în rea lizarea procedurilor de achiziţie publică care au determinat realizarea de corecţii financiare la contractele de finanţare.

Abordarea şi interpretarea neunitară a diferitelor aspecte legate de aplicarea prevederilor legislaţiei aferentă achiziţiilor publice şi a normelor de aplicare a acestora, cum ar fi: modul de stabilire a criteriilor de calificare şi selecţie, precum şi caracterul restrictiv al acestora de către organismele implicate în organizarea, respectiv verificarea legalităţii procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice, aspecte care au dus la reverificarea tuturor procedurilor de achiziţii publice de către ADR Centru şi MDRAP. De asemenea am constatat probleme privind solicitări frecvente de acte adiţionale la contractele de finanţare pentru prelungirea perioadei de implementare, modificarea bugetului proiectului şi solicitarea de încheiere a unor acte

interviu adiţionale cu nerespectarea prevederilor contractului de finanţare în ce priveşte termenele de depunere a acestora, cu 30/60 zile înainte de intrarea în vigoare; transmiterea de solicitări de acte adiţionale incomplete sau suprapunerea de solicitări de acte adiţionale, fapt care duce la prelungirea termenului de analiză a solicitării de act adiţional şi, implicit, la întârzieri în implementarea proiectului şi în rambursarea cheltuielilor.

Mai avem probleme privind documentaţii tehnice de slabă calitate şi elaborarea unor documentaţii de atribuire cu informaţii tehnice incomplete – neactualizate, ce nu sunt în totală concordanţă cu situaţia de pe teren, ceea ce a dus la necesitatea includerii unor lucrări suplimentare, suplimentării valorii lucrărilor de construcţie prin încheierea de acte adiţionale la contractele existente sau desfăşurarea unei noi proceduri de achiziţie pe obiecte bine identificate, solicitări frecvente de modificări ale Proiectelor Tehnice.

Nu în ultimul rând am constatat şi dificultăţi în asigurarea surselor de finanţare necesare derulării proiectelor, fapt care duce la modificări frecvente ale graficului de rambursare şi întârzieri în rambursarea cheltuielilor şi absorbţia fondurilor.

Pentru rezolvarea acestor probleme şi pentru preîntâmpinarea altora, am organizat şi organizăm mereu întâlniri cu beneficiarii, după semnarea contractelor de finanţare, în cadrul cărora analizăm bugetul şi achiziţiile prevăzute, precum şi procedurile de implementare a proiectelor. De asemenea, am transmis către beneficiari scrisori de atenţionare privind respectarea prevederilor contractuale în ceea ce priveşte întocmirea de acte adiţionale la contractele de finanţare şi am organizat întâlniri între experţii ADR Centru, beneficiari şi reprezentanţii ministerului pentru discutarea problemelor punctuale. Permanent, am transmis şi publicat toate noile instrucţiuni emise de minister ce fac referire la procedurile de implementare ale proiectelor. În acelaşi timp, am propus ministerului, pentru următoarea perioadă de finanţare, în vederea abordării unitare în ce priveşte respectarea prevederilor legale aferente achiziţiilor publice şi a verificării conflictului de interese, crearea unui cadru specific cu implicarea tuturor autorităţilor implicate, crearea unui departament specializat pentru verificarea exante a documentaţiilor în scopul urgentării verificării acestora. Alte două propuneri făcute, de care sperăm să se ţină cont, se referă la schimbarea legislaţiei privind achiziţiile publice, astfel încât, în momentul în care ANRMAP solicită modificarea unor prevederi, să fie responsabilă pentru aceste solicitări, dar şi perceperea unei taxe la momentul depunerii contestaţiei privind documentaţia de atribuire, care să fie cel puţin egală cu suma care se reţine.

Cum vedeţi conceptul de regionalizare şi cum credeţi că ar putea influenţa viitorul ciclu bugetar?

Simion Creţu: În calitate de reprezentant al ADR Centru, organ executiv de nivel regional, sunt de părere că este nevoie de regionalizare la nivelul României, mai ales pentru întărirea dezvoltării economice şi sociale. Pe principiul subsidiarităţii, scopul înfiinţării Regiunilor este de a aduce serviciile publice mai aproape de nevoile cetăţenilor.

Considerăm că este nevoie de regionalizare din mai multe considerente: pentru a determina dezvoltarea economică şi socială a regiunii; pentru utilizarea eficace şi eficientă a resurselor locale şi întărirea sistemului de planificare şi alocare a resurselor pentru dezvoltare, aspecte tratate momentan mai mult la nivel naţional; pentru creşterea competitivităţii economice şi accesarea eficientă a fondurilor; pentru simplificarea şi optimizarea administraţiei locale şi centrale şi, nu în ultimul rând, pentru aducerea deciziilor privind dezvoltarea la nivelul corespunzător.

69

70

interviu

Nivelul local sau judeţean este câteodată prea mic pentru a lua decizii cu impact în dezvoltare, în special pe domeniul economic, social, de sănătate, inovare, turism, iar nivelul naţional este prea sus, luându-se decizii de importanţă naţională, care au impact local uneori nesemnificativ, sau nu este inclus într-un context care să ţină seama de nevoile locale.

Este necesar ca regiunile de dezvoltare să fie regiuni administrative, şi nu doar regiuni de dezvoltare economicosocială, în special pentru a avea posibilitatea de a lua decizii la nivel regional şi de a decide regional. Momentan în România, la nivel regional, deciziile se iau prin consens, dar primează interesele judeţene ale celor care decid, aceştia fiind aleşi pentru a reprezenta interesele judeţelor pe care le reprezintă. Este necesar a se lua decizii la un nivel superior celui judeţean, dar care nu ţine neapărat de nivelul naţional, sunt decizii care ţin de politicile locale, dar care implică colaborarea şi cooperarea, pentru a avea impactul scontat şi fără a distribui fondurile peste tot, cu rezultate reduse şi eficienţă redusă din punctul de vedere al dezvoltării.

Astfel, ar trebui transferate la nivel regional deciziile privind dezvoltarea economică şi socială, care să se bazeze pe o punere în aplicare a politicilor naţionale adaptate la nevoile locale de dezvoltare. Dar, în prezent, în contextul actual al declaraţiilor politice, consider ca se va discuta despre o descentralizare şi nu o regionalizare, ce necesită şi schimbări constituţionale.

Referitor la următorul ciclu bugetar în situaţia unei eventuale regionalizări, ţinând cont că ne referim la o perioadă stabilită de Uniunea Europeană, 2014-2020, cu un buget care în prezent se negociază la nivel european între reprezentanţii ţărilor şi comisarii europeni, pot spune că sumele alocate şi direcţiile principale de finanţare nu vor mai putea fi modificate, indiferent de cum vor arăta pe viitor regiunile.

Care vor fi priorităţile Regiunii Centru pentru următorul ciclu bugetar şi spre ce direcţii vor merge finanţările europene? Cum aţi identificat şi planificat nevoile la nivelul regiunii?

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Simion Creţu: Referitor la următorul ciclu bugetar în momentul de faţă, la nivelul Uniunii Europene, se lucrează la definitivarea pachetului legislativ pentru perioada de programare 2014-2020. Conform acordului din CE, României îi revin 21,83 miliarde euro, la care se mai adaugă 17,3 miliarde euro pentru politica agricolă comună şi plăţi directe în agricultură şi dezvoltare rurală.

La nivelul Regiunii Centru, activităţile de pregătire pentru perioada 2014-2020 au demarat încă din cursul anului 2010, când au fost iniţiate şi desfăşurate o serie de activităţi pregătitoare necesare elaborării Planului Regional de Dezvoltare.

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020, parte a Planului de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020, este principalul document de planificare şi programare la nivel regional. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru răspunde nevoii de a avea la dispoziţie un document de planificare la nivel regional şi propune direcţiile de acţiune şi măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor regionale de dezvoltare. Acest document este complet, a fost supus dezbaterii publice şi acum este avizat de către Comitetul Regional de Planificare, urmând a fi aprobat de către Consiliul pentru Dezvoltare Regională al Regiunii Centru.

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru cuprinde 6 domenii strategice de dezvoltare, fiecare dintre acestea grupând un număr de priorităţi de finanţare. Aceste priorităţi sunt: Dezvoltare urbană şi dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale regionale; Creşterea competitivităţii economice, stimularea cercetării şi inovării; Protecţia mediului înconjurător, eficienţa energetică, utilizarea surselor regenerabile de energie; Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii şi silviculturii; Dezvoltarea turismului, sprijinirea activităţilor culturale şi recreative; Dezvoltarea resurselor umane, creşterea incluziunii sociale. În ceea ce priveşte Portofoliul de proiecte pentru următoarea perioadă, 2014-2020, până în prezent am primit de la potenţialii beneficiari ai fondurilor europene structurale şi de investiţii, un număr de 1344 proiecte sau idei de proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 28,1 miliarde lei (6,3 miliarde de euro), ce acoperă toate cele 6 domenii strategice de care vorbeam anterior.

Agricultură

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

71

Doripesco, savoare unică Una din firmele cheie ce a participat la Târgul Internaţional pentru Industria AlimentarăINDAGRA, desfăşurat la Romexpo Bucureşti, este compania braşoveană Doripesco. Vedeta standului Doripesco a fost produsul Novac Afumat din Ţara Bârsei, singurul produs din peşte din România care este în curs de obţinere a protecţiei Denumire de Origine Protejată. de Marius MORAR

Acesta a fost atât în atenţia vizitatorilor, cât şi a oficialilor, fiind tema discuţiei în cadrul sesiunii în plen, organizate de Direcţia Generală Industria Alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, sâmbătă, 2 noiembrie. În plus, vizitatorii au fost întâmpinaţi la standul Doripesco şi cu cea de-a doua gamă de produse, nou lansată pe piaţă ”Pescăria din Transilvania – Doripesco”. Aceasta este destinată tuturor consumatorilor care doresc să savureze noi reţete pescăreşti, în cadrul cărora se foloseşte peşte de primă prospeţime provenit din Delta din Carpaţi şi reprezintă o noutate pe piaţa românească, cuprinzând atât produse tartinabile, cât şi produse cu delicioase sosuri, pe care clienţii le pot consuma direct sau încălzite: Aperitiv din peşte cu castraveţi, Zacuscă pescărească, Paprikaş pescăresc, Chifteluţe pescăreşti, Salată pescărească în sos tomat, Salată de icre pescărească simplă şi cu ceapă. „Produsele Doripesco, realizate după reţete tradiţionale din Ţara Bârsei, beneficiază de cea mai proaspătă materie primă, provenită chiar din Delta din Carpaţi, datorită

faptului că peştele pescuit se transportă viu în hidrobioane, de la ferme către secţia de procesare. În plus, de la recepţie şi până la obţinerea produsului finit se urmăreşte să nu se depăşească timpul de 72 ore, asigurându-se prospeţimea produsului, continuitatea şi uniformitatea calităţii, precum şi siguranţa alimentară. Astfel, având la bază conceptul de piscicultură multifuncţională, Doripesco reuşeşte să controleze complet trasabilitatea produsului din fermă şi până ce acesta ajunge la consumatorul final. Doripesco încurajează o alimentaţie responsabilă, iar peştele a fost şi rămâne o sursă de sănătate”, a precizat Dorin Crizbăşan, director general Doripesco.

Potrivit directorului general al Romexpo, Mariana Suciu, INDAGRA a înregistrat în 2013 o creştere cu circa 15% a numărului de firme participante şi cu 10% a spaţiului alocat pentru expozanţi. INDAGRA a reunit peste 430 de companii din România, dar şi din alte 20 de ţări, pe o suprafaţă expoziţională de peste 30.000 de metri pătraţi. Premierul Victor Ponta a afirmat, cu ocazia vizitei la târg, că România începe să îşi facă un brand extrem de apreciat pe plan internaţional în privinţa produselor bio. INDAGRA a fost şi în acest an capul de afiş al manifestărilor expoziţionale, depăşind orice aşteptări.“A fost o ediţie care a bătut toate recordurile, fără îndoială.

Fie că ne referim la numărul de expozanţi, la participările internaţionale, la numărul de produse expuse sau la vizitatori, anul 2013 este unul de referinţă pentru INDAGRA”, a încheiat Mariana Suciu, Director General ROMEXPO S.A.

72

Energie regenerabilă

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Renexpo® s-a reinventat şi rebranduit la Bucureşti Cel mai mare şi semnificativ eveniment pe energii regenerabile şi eficienţă energetică din România, Renexpo® South-East Europe, care s-a desfăşurat la Bucureşti în perioada 20-22 noiembrie, a propus şi în acest an teme interesante participanţilor. De asemenea, organizatorii şi-au invitat oaspeţii să viziteze standurile amenajate la Centrul Expoziţional Exporom – Pantelimon – Bucureşti/Ilfov - de cei 131 de expozanţi.

Din 2008, Renexpo® oferă platforma ideală pentru afaceri de succes în ceea ce priveşte târgul, conferinţele şi evenimentele conexe. După o experienţă de cinci ani, REECO a organizat, în România, în 2013, cel de-al doilea târg Renexpo® South-East Europe destinat energiei regenerabile şi eficienţei energetice la Bucureşti, în a doua jumătate a lunii noiembrie, după cel de la Arad.

Cea mai importantă noutate organizatorică din partea REECO pentru expozanţii şi participanţii din acest an a fost că a reinventat perspectiva pentru târguri şi conferinţe pentru energie regenerabilă în România şi a gândit mai multe sub-branduri Renexpo® Solar, Renexpo® Wind, Renexpo® Hidropower şi Renexpo® Bio&Co. Cu obiectivul de a atrage cu 15% mai mulţi expozanţi şi participanţi raportat la cifrele de anul trecut, REECO a oferit în Complexul Expoziţional Exporom un spaţiu generos celor 131 de expozanţi Compania, cu sediul în Reutlingen originari din 15 ţări, de pe două conti– Germania, este unul din cei mai nente. 6000 mp au fost amenajaţi pentru mari organizatori de târguri şi conca ofertele din sectoare precum energie ferinţe din Europa în domeniul solară, fotovoltaică, energie eoliană, energiei regenerabile şi eficienţei hidroenergie, bioenergie, cogenerare să energetice. Din 1997 şi până în fie uşor, eficient şi prietenos distribuite prezent, REECO a organizat peste vizitatorilor Renexpo®.

1000 de expoziţii şi conferinţe, care Iar şi pentru un vizitator neavizat multiau fost vizitate de aproximativ tudinea de produse, instalaţii, echipa50.000 de experţi şi la care au parmente, unelte etc. expuse, însoţite de ticipat peste 2000 de expozanţi. prezentări atractive, i-au determinat să Portofoliul companiei cuprinde 9 petreacă ore bune pe la standurile unor târguri şi 60 de conferinţe organicompanii precum EnergoBit Group SA, zate anual, de către aproximativ 50 Cink Hydro Energy k.s., Egnatia Rom, de angajaţi în România, Germania, Enercon GmbH, Energovoltaic Group Austria, Polonia şi Ungaria.

SRL, Turboden srl, Global Hydro Energy,

Despre REECO

Hydro Engineering SA etc.

Ca bilanţ al celor trei zile de expoziţie, REECO a înregistrat 3000 vizitatori de specialitate, din care 25% internaționali.

Energia solară şi eoliană, în conferinţe În paralel cu târgul, REECO a găzduit o serie de conferinţe dedicate energiei regenerabile, generic vorbind, respectiv workshop-uri şi forum-uri foarte interesante.

Viitorul energiei solare i-a preocupat pe participanţii la cea de-a cincea Conferinţă Internaţională - Energia solară în România. Desfăşurată pe parcursul a două zile, conferinţa a atacat teme precum viitorul energiei solare în Europa de SudEst, pieţe în Europa de Sud-Est, cele mai bune exemple de practică a unor proiecte de pe piaţa de sud-est a Europei, finanţare şi rentabilitate, integrare în reţea şi stabilizare, probleme de calitate în construcţii, managementul de proiect, operare şi întreţinere, siguranţă şi fiabilitate.

Conferința a oferit și o platformă prin care participanții au putut intra în legătură cu lideri de pe piață pentru a discuta rolul industriei solare - atât în Europa, cât și la nivel global.

Pornind de la premisa că România are cel mai mare potenţial de energie eoliană din Europa de sud-est, potrivit unui studiu făcut de Erste Bank care poziţionează România şi, în special, zonele Dobrogea, Constanţa şi Tulcea pe al doilea loc la nivel european în ceea ce priveşte locaţia ideală pentru construcţia unui parc eolian, specialiştii în domeniul energiei eoliene au fost invitaţi să dezbată o temă fierbinte, şi anume dezvoltarea acestui sector de producţie de energie regenerabilă în România la cea de-a "VI-a Conferință Internațională - Energia Eoliană în România". „Se aşteaptă ca România să îşi dezvolte în mod semnificativ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

capacitatea de energie eoliană în anii următori, îmbunătăţindu-şi poziţia de cele mai puţine parcuri eoliene instalate din Europa. În prezent, țara noastră are instalată o capacitate de 1941 MW de energie eoliană (conform datelor RWEA din ianuarie 2013), dar Asociația Europeană de Energie Eoliană, în raportul său Pure Power, prezice că aceasta se va ridica la 3500 MW, din totalul de energie eoliană pe uscat”, au arătat specialiştii Renexpo®, în timp experți lideri din domeniu au încercat să răspundă unui set de întrebări care „macină” acest sector: „Dar cum să dezvoltăm o piață stabilă, sustenabilă și rentabilă în domeniul energiei eoliene în România? Cum să facem proiectele astea bancabile, chiar dacă schema de suport se va reduce în 2014?

Ce va fi necesar pentru funcționarea unei centrale eoliene cu cel mai bun output de energie și minimalizarea costurilor? Ce se întâmplă cu procedurile de certificare și testare la centralele eoliene noi?”.

Resursă curată Organizatorii au pledat foarte puternic şi pentru hidroenergie, susţinând că: „apele curgătoare din zonele de munte ale României pot oferi, prin intermediul unor amenajări relativ simple, energie electrică la costuri mici și cu impact redus sau chiar pozitiv asupra mediului înconjurător. Este adevărat că puterea instalată unitară este mică, dar dacă se înmulțește

Energie regenerabilă

73

aceasta cu 1000 - numărul aproximativ de amenajări posibile puterea instalată la nivel național devine semnificativă”. În plus, alte beneficii directe şi indirecte sunt la fel de importante, şi anume regularizarea cursurilor de apă, evitarea inundațiilor și a alunecărilor de teren, asigurarea de apă pentru localitățile situate în apropiere de MHC, noi locuri de muncă, amplificarea activității economice în zonă, sursă de energie pentru alimentarea unor așezări 131 de expozanți din 15 țări, de pe izolate ce nu au astăzi acces la electrici2 continente tate, prilej pentru amenajarea de dru3000 vizitatori de specialitate, din muri, punerea în valoare a potențialului care 25% internaționali turistic local, oportunități pentru pisci500 de participanți la conferințe cultură, posibilitatea prelevării de apă din 6000m² spațiu expozițional bazinul din care se alimentează MHC pentru irigații sau alte utilizări ale apei.

Sunt doar câteva aspecte de la care a plecat a „VI-a conferinţă internaţională – Microhidrocentrale în România”. Printre tematicile din 2013 s-au regăsit: legislația în domeniul energiilor regenerabile, respectiv a microhidrocentralelor, minimizarea impactului microhidrocentralelor asupra mediului, tehnici și tehnologii clasice și noi pentru microhidrocentrale, managementul proiectelor de microhidrocentrale, experiențe ale investitorilor, dezvoltatorilor, constructorilor și furnizorilor de echipamente pentru microhidrocentrale, experiențe ale proprietarilor / operatorilor de microhidrocentrale, piața proiectelor de microhidrocentrale.

Cifre

Biomasa, potenţial uriaş, nevalorificat Bioenergia rămâne o ramură aproape neexploatată în România, cu toate că potenţialul este uriaş, ţinând cont de volumul de lemn şi de reziduurile agricole –care se pot folosi în întregime ca biocombustibil. Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din agricultură, inclusiv substanțele vegetale și animale, silvicultură și industriile conexe, precum și partea biodegradabilă a deșeurilor inÎncepând cu 2009, pentru spridustriale și urbane. Austrian Holzindusjinirea procesului de cogenerare de trie Schweighofer a deschis deja în țară o înaltă eficiență, a fost introdusă în centrală de biomasă CHP de 22 MW. România, o schemă de sprijin care Romita Energie Verde plănuiește să inpresupune oferirea unui bonus vestească 41 de milioane în centrale elecpentru fiecare MWh de energie trice de biomasă cu o capacitate electrică electrică livrat în rețea. Pentru a de 10 MW și 19 MW termică, în județul beneficia de schema de sprijin proCluj. Piața de biomasă din România are ducătorii de energie electrică și tertoate șansele să depășească 210 MW de mică în cogenerare de înaltă centrale electrice de biomasă în urmăeficiență, trebuie să solicite Autotorii 2 ani. rității Naționale pentru ReglemenPerspectivele acestei pieţe au fost urtarea Energiei (ANRE) acordarea mărite la cea de-a VI-a Conferinţă Interacestui bonus. Producătorii pot benenaţională - Biomasa în România. Printre ficia de această schemă până în anul tematicile tratate s-au numărat astfel: 2023, pe o perioadă de maximum 11 privire de ansamblu asupra pieţei de bioani consecutivi. Producătorii de masă din România – potenţialul energie electrică și termică în coproiectelor de viitor, tendinţele pieţei de generare din surse regenerabile de peleţi şi plante energetice, managamenenergie au posibilitatea de a opta fie tul deşeurilor lemnoase, cele mai bune pentru această schemă, fie pentru exemple practice în diferite ţări euschema de sprijin pentru proropene. movarea producerii energiei elecParticipanţii au mai luat parte la worktrice din surse regenerabile de shop internațional: Cogenerare și Disenergie. Cele două scheme nu pot fi trict Heating şi la o serie de alte cumulate. (Potrivit www.econet-romanifestări circumscrise domeniului mania.com). energiei regenerabile.

Schemă de sprijin

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

75

Rectorul UBB Cluj, în primii 14 pedagogi din lume

de A.B.

Acad. Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj, a fost inclus de către Universitatea din Oklahoma într-un clasament al celor mai buni pedagogi din lume. Acesta a primit distincţia în data de 19 noiembrie, în SUA, alături de alţi 13 dascăli şi cercetători merituoşi de pe mapamond.

Ceremonia a avut loc la “Walt Disney World Swan and Dolphin Resort” în Lake Buena Vista, Florida. Organizaţia “e International Adult and Continuing Education Hall of Fame” a fost fondată în 1995 de către profesorul urman J.White, la University of Oklahoma Outreach. „O ceremonie emoţionantă, cu o atmosferă deosebită, oameni extraordinari, personalităţi academice de talie mondială și o distincţie care mă onorează, dar, în același timp, mă și responsabilizează suplimentar faţă de activitatea educaţională”, a spus Ioan Aurel Pop, la scurt timp după primirea distincţiei. Academicianului român i-au fost apreciate cărţile şi studiile ştiinţifice publicate, dar şi munca sa de coordonator al unor instituţii româneşti şi europene de cultură (dintre care amintim: director al Centrului Cultural Român din New York între 1994 şi 1995, respectiv director al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistă de la Veneţia între 2003 şi 2007). Rectorul clujean, specialist în istorie medievală, are peste 50 de cărţi publicate, peste 300 de studii, articole şi recenzii apărute. A fost director şi membru în mai multe proiecte de cercetare ştiinţifică naţionale şi internaţionale (granturi şi burse de cercetare finanţate de UE, statul român şi Fundaţia Soros). Este şi editor al revistei „Transylvanian Review“, cotată ISI, potrivit CV-ului său.

Domnia-sa face parte din colectivul redacţional al unor periodice cu profil istoric şi cultural precum: Magazin istoric (din 2008), „Mediaevalia Transilvanica” (din 1997), „Tribuna” (din 2003), „Eurolimes” (din 2007), „Banatica” (din 2008), „Studii şi cercetări de istorie a Banatului” (din 2009), „Xenopoliana” (din 2009), „Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane Gheorghe Şincai al Academiei Române”. A predat la Universitatea din Pittsburgh (SUA) cu o bursă Fulbright, între 1990 şi 1992, la Universitatea din Trento (20012003) şi la Universitatea Ca’Foscari din Veneţia (2003-2008).

Din 1999 este membru corespondent al Academiei de Ştiinţe, Litere şi Arte din Paris. „Valoarea excepţională a carierei sale academice vine din dezvoltarea continuă a educaţiei interculturale, într-o zonă a României predominant multi-culturală”, au spus organizatorii evenimentului în prezentarea lui Ioan Aurel Pop. Ceilalţi profesori care au primit marţi, 19 noiembrie, această distincţie sunt: Meg Benke, Roger Boshier, Bruce Chaloux, Roland Gross, Dolores Hentschel, Amy Rose, Lloyd Robert Maxwell Ross, omas Sticht, Otto omas, Jong-Gon Hwang, Roland Jacobs, Rosalind Loring, Michael Grahame Moore.

Organizaţia "e International Adult and Continuing Education Hall of Fame" a fost fondată în 1995 de către profesorul urman J.White, la University of Oklahoma Outreach. Evenimentul din 19 noiembrie a fost urmat, în perioada 20-22 noiembrie, de o conferinţă internaţională pe tema educaţiei online, organizată de IACE Hall of Fame împreună cu Sloan Consortium.

Cariera universitară Ioan Aurel Pop: - membru titular al Academiei Române - director al Centrului de Studii Transilvane - profesor universitar la Catedra de Istorie Medie şi Istoriografie a Facultăţii de Istorie şi Filosofie – Universitatea Babeş Bolyai Cluj - rector al Universităţii Babeş Bolyai Cluj

Titluri relevante: - Instituţii medievale româneşti. Adunările cneziale şi nobiliare (boiereşti) din Transilvania în secolele XIV-XVI, Edit. Dacia, Cluj, 1991 - Românii şi maghiarii în secolele IX-XIV. Geneza statului medieval în Transilvania, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 1996 - Istoria Transilvaniei medievale: de la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul, Cluj-Napoca, Edit. Presa Universitară Clujeană, 1997 - Istoria, adevărurile şi miturile (Note de lectură), Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2002 - Contribuţii la istoria culturii româneşti (cronicile braşovene din secolele XVII-XVIII), 2003, Edit. Dacia, 2003

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

afacere

Când apa se transformă în bani

77

de Bianca SARA

Maxim Gagea, un om de afaceri de 49 de ani din Sângeorz Băi, și-a investit toate economiile într-un business ce vine să salveze reputația localității sale natale, care poartă titlulatura de mai bine de 100 de ani: „orașul apelor minerale”. Specialiștii i-au dat avânt omului de afaceri, susținând că apa plată pe care o îmbuteliază este cea mai pură din câte au întâlnit.

Aventura lui Maxim Gagea a început în anul 2007, când a investit fără să clipească într-un izvor din care familia sa consuma apă de peste 100 de ani. A avut încredere în apa acestui izvor, singura plată care s-a descoperit în Sângeorz-Băi, localitatea fiind recunoscută pentru apele sale minerale.

Izvorul este situat la 3 kilometri de stațiunea Sângeorz-Băi, în munte. Poartă numele „Izvorul Vameșului”, denumire care a fost împrumutată și de omul de afaceri care și-a numit produsul după izvorul din care provine.

A dus apa la specialiști și a avut o surpriză. Potrivit institutelor care au testat apa, aceasta este perfectă din punct de vedere biotic. Nu conține niciun fel de impurități și poate fi consumată fără niciun tratament sau prelucrare. Specialiștii susțin că aceasta este una dintre cele mai pure ape din țară. „Este foarte bine primită de specialiști și de consumatori. Specialiștii spun că așa ceva, de o puritate așa de mare, nu există în laboratoarele din România. Nu este filtrată, este naturală, fără nicio intervenție. Se pare că este indicată celor care au probleme gastrice și renale”, precizează omul de afaceri.

Au urmat teste lunare care s-au întins pe nu mai puțin de trei ani, pentru a vedea dacă apa plată își schimbă proprietățile.

Rezultatele i-au dat încredere lui Maxim Gagea să continue investițiile, care până acum ajung la 450.000 de euro. Suma a mers pe amenajare, autorizații, linii de îmbuteliere și chiar pet-uri, pe care le fabrică tot omul de afaceri.

Sângeorzanul nu a apelat la fonduri europene și nici credite bancare, suma necesară investiției fiind adunată cu sârg de întreaga familie atât din activități derulate în România, cât și în afara țării, omul de afaceri fiind plecat peste hotare 10 ani.

SC Izvorul Vameșului SRL are doar 4 angajați, fabrica fiind foarte tehnologizată, și îmbuteliază zilnic până la 3.000 de litri de apă, însă capacitatea izvorului, potrivit măsurătorilor, este de 100.000 de litri pe zi. Cifra de afaceri a societății comerciale a crescut de la 10.527 de lei, sumă înregistrată în 2010, la 179.027 de lei în 2012. Întrebat dacă și-a scos investiția, Maxim Gagea spune că încă nu, însă este încrezător că în viitorul apropiat va ajunge acolo. Între timp continuă investițiile, plănuind și o linie de îmbuteliere pentru apă minerală și sifon, dar și suc de mere natural.

De asemenea, acesta mai deține o brutărie în Bistrița, specializată în produse bio și își dorește să meargă pe același trend, oferindu-le consumatorilor săi doar produse naturale.

La insistențele mamei sale, omul de afaceri nu i-a privat pe locuitorii orașului Sângeorz-Băi de minunăția pe care a descoperit-o, aducând apa din munte până în curtea casei părintești. Zeci de mașini din Bistrița-Năsăud și județele limitrofe se opresc zilnic la poarta Cătălinei Gagea pentru a lua apă plată.

Când vine vorba de competiție, Maxim Gagea spune că aceasta ar fi „nimicită” de produsul său, dacă marile companii nu ar reuși să monopolizeze piața prin ofertele pe care micii producători nu prea își permit să le facă.

Cu toate acestea, momentan apa „Izvorul Vameșului” este distribuită în peste 100 de magazine din Bistrița-Năsăud, dar și în județe precum Cluj sau Mureș. A ajuns în magazinele mici de cartier, dar și în unele supermarket-uri care s-au arătat deschise să promoveze produsele locale.

Sângeorz-Băi, renumită datorită apelor minerale Deși în afară de familia Gagea nu mai valorifică nimeni apele din zonă, în Sângeorz-Băi sunt cel puțin 13 izvoare recunoscute ca având apă foarte bună. Nu la fel stătea situația în 1800, când autoritățile locale s-au folosit de proprietățile apelor sale pentru a atrage turiști, astfel că, în 1840, deja erau raportați 1000 de turiști, un număr important pentru acea perioadă, mai ales că posibilitățile de cazare erau limitate.

Apele din Sângeorz Băi erau folosite pentru consum și scăldat încă din 1800, apa fiind încălzită cu ajutorul pietrelor încinse sau cu bucăți de fier înroșit aruncate în căzile cu apă minerală.

Comuna Sângeorz apelează chiar la un împrumut de la Fondul Grăniceresc din Năsăud, în valoare de 4.000 de florini, pentru achiziționarea unui cazan cu aburi. În anul 1880, societatea pe acțiuni „Hebe” ia în arendă apele minerale din zonă pe o perioadă de 30 de ani. La acea dată existau 5 izvoare cu debit însemnat, care ajutau la exportul a 30.000 de litri de apă îmbuteliată pe an. La începutul anilor 1900, Sângeorz-Băi devenea una dintre cele mai căutate oaze de liniște și sănătate din Ardeal.

Apele minerale și liniștea din mijlocul naturii i-au atras în Sângeorz-Băi pe Alexandru Odobescu, Ion Luca Caragiale, George Coșbuc, Ioan Slavici sau Nicolae Iorga. De asemenea, proprietățile apelor minerale atrag și specialiștii, care vin în micul oraș-stațiune pentru a studia și ține conferințe pe tema apelor minerale.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

proiect

Colegiul „Bethlen Gabor”, restaurat

79

de Dan LUNGU

Colegiul „Bethlen Gabor” din Aiud, una dintre cele mai vechi instituţii de învăţământ cu predare în limba maghiară din Transilvania, este în prezent reabilitat printr-un proiect european în valoare de aproximativ 6,7 milioane de euro. În România, acesta este cel mai mare proiect finanţat prin Programul Operaţional Regional pentru reabilitarea unei instituţii de învăţământ.

Colegiul „Bethlen Gabor” din Aiud, una dintre cele mai vechi instituţii de învăţământ cu predare în limba maghiară din Transilvania, este în prezent reabilitat prin fonduri europene acordate în cadrul Programului Operaţional Regional.

Proiectul „Reabilitarea structurală şi reparaţii capitale la Colegiul Naţional „Bethlen Gabor” are o valoare totală de 29,65 milioane lei (aproximativ 6,7 milioane de euro), din care finanţarea nerambursabilă este de 23,47 milioane lei.

Acesta este cel mai mare buget, la nivel naţional, alocat unei instituţii de învăţământ, pentru reabilitare din fondurile Programului Regio.

Proiectul a fost depus în 2009 la sediul ADR Centru şi presupune lucrări de intervenţii la structura a 3 clădiri ale colegiului, refacerea instalaţiei electrice, termice, de gaze naturale şi de apă-canal, lucrări de arhitectură şi finisaje exterioare şi interioare, restaurarea şi înlocuirea mobilierului, amenajarea curţii interioare şi dotarea a 17 săli de clasă cu echipamente IT şi a altor 10 săli de clasă şi laboratoare cu instrumente moderne. În prezent, stadiul implementării proiectului din punct de vedere financiar este de 48%, fiind depusă o cerere de prefinanţare şi şapte cereri de rambursare.

Obiectivul general al proiectului este îmbunătăţirea cali tăţii infrastructurii de educaţie, dotarea cabinetelor de specialitate şi structurilor de cazare pentru elevii Colegiului Naţional Bethlen Gabor, pentru asigurarea unui proces educaţional la standarde europene. Astfel, se va realiza echiparea unităţii de învăţământ cu dotări şi echipamente informatice de ultimă generaţie, fiind create condiţiile pentru introducerea unor noi metode de lucru privind procesarea, predarea şi învăţarea.

Peste trei secole de istorie Colegiul Naţional „Bethlen Gabor”, una dintre cele mai reprezentative unităţi de învăţământ din Transilvania, a fost înfiinţat în 1622 la iniţiativa principelui Bethlen Gabor, iar iniţial a funcţionat la Alba Iulia. Din anul 1662, acest colegiu funcţionează la Aiud, iar clădirile actuale ale instituţiei de învăţământ au fost construite între anii 1711 şi 1896.

Colegiul este alcătuit acum dintr-un ansamblu de 8 clădiri şi şcolarizează anual, cu ajutorul a 58 de profesori, aproape 600 de elevi. Istoric vorbind, acest colegiu a fost centrul cultural al municipiului Aiud, de peste trei secole. Aici se regăseşte şi primul Muzeu de Ştiinţele Naturii din Transilvania, iar acum este singurul de acest gen cu rol preponderent în educaţia preuniversitară.

Trei dintre cele 8 clădiri ale colegiului, aflate într-o stare avansată de degradare, reprezintă obiectul de reabilitare al

proiectului, respectiv clădirea principală, şcoala primară şi internatul de băieţi. Igrasia, infiltraţiile, tencuiala deteriorată, lumina redusă, grupurile sanitare insuficiente şi necorespunzătoare, instalaţia termică degradată încă din 1979 au justificat depunerea acestui proiect şi solicitarea a 23,47 milioane lei fonduri nerambursabile, la care Consiliul Local Aiud va contribui cu o sumă de peste 479 mii lei la cheltuielile eligibile. Cheltuielile neeligibile, în valoare de circa 5,7 milioane lei vor fi suportate în parteneriat de municipalitatea aiudeană şi Parohia Reformată din acest oraş, ţinând cont că liceul şcolarizează doar elevii maghiari.

Conducerea Colegiului estimează că, la finalizarea proiectului, vor fi peste 700 de elevi, dintre care circa o treime cazaţi în internatele şcolare complet modernizate.

Elevii unităţii de învăţământ provin atât din Transilvania cât şi din alte zone ale ţării.

80

ANTREPRENORIAT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cea mai activă comunitate de business la feminin!

Organizaţia Femei în Afaceri s-a format în anul 2009 şi, până în prezent, a sprijinit antreprenoriatul feminin din România prin evenimente de business networking (Meet the WOMAN!, Meet the BUSINESS!) şi prin construirea unei comunităţi puternice, formată din antreprenoare şi din femei ce sunt specialiste în domeniul în care activează.

Anul 2013 a fost marcat de prima Conferinţă Internaţională Femei în Afaceri, un eveniment anual ce a fost creat cu scopul de a conecta mediul de afaceri românesc cu cel internaţional şi de a oferi idei, de a genera discuţii pentru dezvoltarea domeniului antreprenorial şi de afaceri în contextul social şi economic actual.

La nivel naţional, Femei în Afaceri şi-a extins activitatea prin cele două sucursale în Braşov şi Cluj-Napoca, oraşe în care se desfăşoară, pe lângă Bucureşti, evenimentele de business networking Meet the WOMAN! Şi, cum cea mai importantă componentă a unei comunităţi sunt oamenii, FIA a derulat anul acesta o campanie de promovare a membershipului, iar primul pas a fost alegerea a 10 femei în afaceri care s-au bucurat de toate avantajele pe care le aduce calitatea de membră, pentru a dezvălui apoi cum le-a ajutat organizaţia să se dezvolte şi să se promoveze. „Este important să te prezinţi impecabil atât pe tine, cât şi afacerea ta, să fii profesionist şi să construieşti o relaţie bazată pe încredere”, Adina Filculescu, General Manager | Enrose „A fi antreprenor este de multe ori o călătorie solitară, însă nu trebuie să fie aşa întotdeauna. Când te înconjori de oameni de succes poţi învăţa extrem de multe, atât din realizările lor, dar mai ales din greşelile lor”, Adriana Alionte, Owner | Shakespeare School „Consider că cea mai importantă este motivaţia: de ce îţi doreşti să faci un anumit business. Dacă ai motivaţia corectă, eşti foarte bun în ceea ce faci şi eşti proactiv, atunci deschiderea partenerilor şi a clienţilor nu va întârzia să apară”, Anamaria Damian, General Manager | Social Lions „Creativitatea este cea mai mare provocare pe care ţi-o lansează intrarea pe drumul antreprenoriatului deoarece trebuie în permanenţă să găseşti soluţii optime pentru o gamă vastă şi variată de probleme”, Alina Alecu, Owner | Porphyras „Femeile puternice au fost întotdeauna o sursă de inspiraţie pentru mine. Arhetipul femeii învingătoare şi, în acelaşi timp, irezistibilă m-a urmărit de-a lungul vieţii, prin intermediul mamei, bunicii sau femeilor pe care le-am întâlnit de-a lungul carierei mele”, Larisa Petrini, Managing Partner | Saatchi & Saatchi PR „Nu te poţi baza numai pe propria experienţă şi numai pe propriile cunoştinţe acumulate. Trebuie să te informezi continuu şi să informezi la rândul tău pe alţii, să dai şi să primeşti, să te implici şi să fii implicat, să ajuţi şi să fii ajutat, să înveţi şi să transmiţi şi altora ceea ce ştii”, Marilena Păunescu, Managing Partner | SpeakOut „Ca antreprenor, te gândeşti permanent la business-ul tău.

Asta mă inspiră: descoperirile pe care le-am făcut datorită business-ului şi dezvoltarea mea personală pe baza acestor descoperiri”, Nicoleta Magargiu, Owner/ Managing Partner | CASA JAD

Alice Botnarenco, Fondatoare Femei în Afaceri

O parte dintre membrele comunității FIA „O femeie nu este pe deplin împlinită fără a avea şi o viaţă profesională pe măsură. Nu este însă uşor să ai familie şi carieră profesională. Îţi trebuie multă ambiţie, putere de muncă şi sacrificiu personal”, Dr. Elena Claudia Teodorescu, Owner | Donna Medical Center Statutul de membră Femei în Afaceri aduce cu sine anumite beneficii, cum ar fi accesul timp de un an la o platformă profesională online, branding personal şi avantaje exclusive pentru membre. Oportunităţile de dezvoltare personală şi profesională sunt vizibile la orice nivel al carierei!

Pentru informaţii suplimentare despre beneficiile statutului de membră, vizitaţi www.femei-in-afaceri.ro.

82

Turism vitivinicol

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Turismul viticol - opțiunea pentru o vacanță inedită Lucia Pîrvu, expert degustător, organizator al Salonului Internațional de Vinuri VINVEST Timișoara și al Salonului Național de Vinuri al României VINTEST București, ne propune să ne petrecem vacanțele la cramele din România. În prezent, peste douăzeci de producători de vin sunt pregătiți pentru a primi turiști.

De cât timp promovați enoturismul și în ce mod?

Lucia Pîrvu: Totul a început în anul 2010, când am prezentat oficial harta turismului viticol românesc, la VINVEST Timișoara 2010, Salonul Internațional de Vinuri. Pe atunci doar treisprezece crame aveau puncte de degustare. Am avut curajul să invităm reprezentanții consulatelor pentru a le prezenta cramele românești așa cum le știam eu, cu întreg potențialul lor. În anul următor ne-am extins, în consecință am organizat la București prima ediție a Salonului Național de Vinuri al României, VINTEST 2011. De această dată, invitația a fost trimisă către toate ambasadele din București și impactul a fost extraordinar! O mare parte dintre invitați a apreciat calitatea vinurilor românești şi acesta a fost servit la dineurile oficiale. Delegații din diferite țări au considerat vizita la crame o oportunitate și m-au contactat pentru a creiona împreună un traseu turistic. Condițiile optime de cazare, calitatea vinurilor și a meniurilor tradiționale atrag din ce în ce mai mulţi turiști.

Ce strategie ați abordat în 2013?

Lucia Pîrvu: Anul 2013 a marcat împlinirea a 10 ani de când organizez Salonul Internațional de Vinuri VINVEST la Timișoara. Ediția Aniversară a fost anunțată și sărbătorită prin intermediul a șapte pre-evenimente care s-au desfășurat în perioada decembrie 2012 – aprilie 2013. Turismul viticol a rămas unul dintre subiectele principale, subiect abordat pe parcursul tuturor acestor întâlniri cu oficialități și iubitori de vin, punctul culminant fiind atins la București, cu ocazia organizării într-un timp record a celei de-a 3-a ediții a Salonului Național de Vinuri VINTEST. Am organizat acest eveniment la numai 2 luni de la VINVEST Timișoara pentru a puncta un moment de importanță majoră în istoria viei și vinului românesc reprezentat de al 36-lea Congres al Organizației Internaționale a Viei și Vinului care se întâmplă, din nou, în România după 45 de ani! Am avut marea onoare de a fi vizitați de către 100 de reprezentanți OIV care au venit la Sala Pala tului să cunoască vinurile și ofertele de turism viticol ale cramelor românești însoțiți de către Cornel Dicu, director în Ministerul Agriculturii. I-am întâmpinat cu o mapă de presă

în limba engleză care conținea, pe lângă alte informaţii referitoare la producătorii de vin, harta turistică a României Viticole.

Ce ne puteți spune despre participarea la ediția din acest an a Târgului de Turism al României?

Lucia Pîrvu: Prezența mea în acest an la Târgul de Turism al României a avut ca scop prezentarea producătorilor de vin care practică în prezent turismul viticol și lansarea oficială a proiectului Savurează România. M-am axat pe patru crame diferite din punctul de vedere al regiunii viticole și al suprafeței cultivate: Domeniile Anastasia (Prahova), Jidvei (Transilvania), Crama Oprişor (Oltenia) și Vincon Vrancea (Moldova). Acești producători de vin se află pozitionaţi în patru regiuni viticole diferite recunoscute pentru frumusețea lor. Vă invit pe această cale să îndrăzniți să le călcați pragul pentru că vă vor surprinde la modul cel mai plăcut! O parte dintre vinurile lor au fost premiate la concursuri naţionale și internaționale, pe deasupra le veţi degusta în compania unui profesionist care vă poate răspunde la toate întrebările legate de istoria locului. Acelaşi lucru îl fac și eu în emisiunea Savurează România alături de reporterul Florin Albu. Această emisiune e dedicată cramelor românești și e realizată în parteneriat cu Nelstill şi Rabbit Media. E difuzată pe postul televiziunii naţionale de turism Travel Mix, un alt partener despre care am vorbit pe parcursul zilelor de târg în standul Accent Travel & Events, gazdele noastre pe durata evenimentului. Traseul turistic pe care-l recomandăm oamenilor trece prin mai multe orașe care reprezintă obiective turistice interesante. Practic, e un ghid complet, nu numai din punct de vedere turistic, ci și oenologic și gastronomic. Prin intermediul acestui proiect intenționăm să facem cunoscuți și oamenii locurilor pentru că, după cum bine știm, omul sfinţeşte locul.

84

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Frumoasa din Pădurea adormită

de Alice Valeria MICU

Spumantul Silvania, cel care nu cu mulţi ani în urmă era nelipsit de pe mesele noastre de sărbătoare, cel care ne însoţea la trecerea dintre ani, va redeveni o prezenţă constantă în viaţa noastră. Cu un nume nou, Podgoria Silvania, şi cu o echipă managerială dornică să-i scrie mai departe povestea celui mai faimos spumant românesc, realizat după metoda tradiţională Champenoise, se pregăteşte pentru un nou drum, drumul spre inimile noastre.

Acum 30-40 de ani, când spuneam că sunt din Şimleu Silvaniei, nimeni nu întreba unde vine localitatea, ci rosteau cu satisfacţie numele unei licori fără de care nu se putea desfăşura niciun eveniment mai important: Şampania de Silvania. Ani întregi, şampania de Silvania a făcut faima acestor locuri cu dealuri abrupte, cu şisturi cristaline sub mantaua de pământ nisipos pe alocuri şi un soare generos ce-şi picură de fiecare dată puterea direct în boabele de struguri. Şimleuanii cu ambiţie, mândrie şi putere de a munci pământul se dădeau peste cap să pună mâna pe o bucăţică de teren pe dealurile ce cuprind oraşul ca apa în două palme bătătorite. Vegetaţia spontană, cu tufe de soc şi salcâm dispărea cu rădăcini cu tot, iar după ce pământul era răscolit de câteva ori cu mare drag şi atenţie, viţa-de-vie era plantată aproape cu religiozitate. Câţiva pomi fructiferi îşi găseau loc alături, că doar ce e o vie fără un piersic nealtoit, căruia oamenii îi şi spun piersic de vie? Uneori o pivniţă, alteori nu, dar o cabană mică apărea musai acolo, semn că se munceşte temeinic. Era locul de refugiu unde şimleuanul spunea cu mândrie că merge la el, la vie. Simţul proprietăţii nu dispăruse din arsenalul de trăiri al localnicilor, cu toate eforturile autorităţilor comuniste. Sfârşitul de săptămână însemna urcarea Măgurii abrupte, cu maşina ori pe jos, muncă, fript de slănină şi bucuria de a descoperi de fiecare

dată ce-a mai crescut, ce-a mai rodit. Gospodinele mai plantau câte un mănunchi de răsaduri de ceapă de Pericei, dacă nu pentru acasă, cel puţin să aibă ce pune pe feliile de pâine atunci când slănina afumată şi crestată sfârâia în frigare, picurând arome în cerul gurii.

La un moment dat, o vizită a conducătorului iubit a spulberat bucuria oamenilor. Zbura pe deasupra Măgurii, în drum spre Guruslău, unde urma să fie dezvelit monumentul închinat lui Mihai Viteazul. Acesta este o reconstrucţie, într-o formă mai impozantă, a monumentului înalt de 10 m, ridicat în 1928 pe colina din apropierea localităţii şi demolat în 1941 de autorităţile maghiare, realizat apoi în 1976 de sculptorul Victor Gaga (n. 1930 - d. 2003). La 21 octombrie 1976, de pe fereastra elicopterului, Elena Ceauşescu a zărit cabanele de pe Măgură, ce străjuiau fiecare petic de vie şi a întrebat ce sunt acele construcţii, bordeie? Când a aflat ce erau, reacţia ei a fost vehementă: să se radă tot! Şi cum adică, via lor? Să se înfiinţeze o cooperativă. Unele au fost demolate, altele au rămas şi, după un an-doi, totul a revenit la normal. Se făcea vin bun, se muncea şi Măgura stătea mândră în soare, cu petecele de vie în toate nuanţele. Să deguşti vin de la domnul Acsadi, din via lui cu funicular, era un eveniment. Se deosebea din toate viile Măgurii şi găseai acolo struguri cultivaţi cu pasiune şi pri-

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cepere, vin de multe feluri lucind cu demnitate în pahar, în pivniţa sa cu minuni.

Copiii mai aveau ceva, un loc magic de joacă, în pădurea Brădet, unii îi spuneau Fântâna piticilor, însă, în realitate era doar o construcţie de beton ce asigura aerisirea pivniţelor de la Silvania, după unii. N-am reuşit niciodată să aflu adevărul, tata se jucase şi el acolo în copilărie. Cert este că ne fascina, erau liane de care ne agăţam, urcând pe cupola construcţiei, stratul gros de frunze atenua orice cădere, iar primăvara, brebenei timizi spuzeau locul cu capetele lor violet. Iar pivniţele adânci de 60 de metri, săpate în burta stâncoasă au fost mereu subiecte fascinante pentru imaginaţia tuturor. Despre funicularul acela s-a scris la modul critic în oficiosul naţional, Scânteia, însă dat ca exemplu negativ. Cum îşi permisese un maistru tâmplar la unul din liceele urbei să construiască şi să utilizeze în folosul propriu un utilaj? Cât îngrăşământ, soluţii pentru stropit, unelte şi alte lucruri trebuincioase nu fuseseră urcate cu funicularul pe coama abruptă a Măgurii până la via lui Acsadi?! Dar şi unii amatori împătimiţi ai licorii lui Bachus, oameni importanţi fuseseră îmbarcaţi în acelaşi funicular la coborâre, pentru a ajunge în deplină siguranţă la poalele Măgurii!

Mulţi ani, Silvania a făcut într-un fel sau altul parte din viaţa noastră, fie că îi sorbeam aroma pişcătoare din cupe sau număram pe rafturile magazinelor sticlele aliniate milităreşte în rafturi, fie că mergeam în vizită cu şcoala ori treceam prin faţa fabricii, măsurând cu privirea cupa uriaşă străjuită de două butelii de pe chioşcul de la poartă. Până într-o zi când datoriile de aproximativ 2 milioane de lei, dintre care 1,2 milioane către stat, au făcut ca activitatea de aici să se oprească în 2004, când societatea a fost preluată de Prod Com Andante Baia Mare. De atunci şi până în 2013, la Şimleu nu s-amai produs nicio sticlă de vin spumant, în schimb s-a vândut o bună parte din producţia aflată pe stoc. Liniile tehnologice sunt la nivelul anilor 70-80, ceea ce înseamnă, azi, utilaje pentru un muzeu, în niciun caz pentru o societate care îşi doreşte să cucerească pieţele pe care domnea incontestabil odinioară.

La poalele Măgurii În 1974 începea la Şimleu Silvaniei producţia de vin spumant după metoda tradiţională, cu fermentaţia săvârşită în sticle în timpul a unu până la trei ani. Spumantul Silvania, cel premiat cu multe şi preţioase medalii la concursurile naţionale de vinuri spumante, era socotit de mulţi drept cel mai bun vin spumant din Europa Centrală şi de Est. La 60 m sub stâncă, în galerii de circa 3,5 km lungime, respectând un procedeu lent şi natural îmbogăţeşte vinul cu dioxid de carbon disipat molecular în masa băuturii şi oferă calitatea excepţională a spumantelor obţinute astfel, ceea ce face ca în cupele celor mai norocoşi dintre noi să ajungă topul celor mai fine şi scumpe vinuri spumante din lume.

Noul proprietar al Spumante Silvania Şimleu Silvaniei, Nicolae Delian Dregan, nu este un om al vorbelor multe, dar semnalele din zonă dau ca sigură reluarea producţiei din primăvara anului 2014. Cu un nume nou, Podgoria Silvania, şi după achitarea preţului de achiziţie în urma licitaţiei, 4,4 milioane lei, societatea are nevoie de investiţii de minimum 1,5 milioane de euro, care să includă nu doar reabilitarea spaţiilor, ci, în primul rând, modernizarea tehnologiei, deoarece fabrica se află întro situaţie dezolantă.

Felul în care se pregătesc vinurile pentru şampanizare şi faptul că nu sunt utilizaţi aditivi şi substanţe chimice disting spumantul Silvania de alţi producători. Acesta este motivul esenţial pentru care nu vor avea concurenţă în zona centrală şi estică a Europei nici după reluarea activităţii. În urmă cu aproape 200 de ani, în stânca Măgurii Şimleului au fost construite de meşteri pietrari italieni mai multe pivniţe, pentru ca evreii din Şimleu şi din împrejurimile urbei să producă şi să depoziteze vinurile obţinute pe plantaţiile din zonă, care la acea dată ocupau suprafeţe întinse. În 1960, pivniţele situate în zona porţilor de acum ale societăţii, au fost naţionalizate, iar începând cu 1970, în urma semnalării prezenţei de mucegaiuri nobile, se începe extinderea substanţială a galeriilor în măruntaiele dealului.

85

86

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

se cere măiestrie, îndemânare şi pasiune, dublate de migală pentru ca lichidul astfel limpezit să fie scăpat de drojdia din interiorul buteliei prin procedeul de degorjare, în urma căruia recipientului i se aplică un dop de plută, iar şampania mai aşteaptă doar eticheta pentru a porni în lume. Uneori, pentru sortimentele dulci, destinate desertului, odată cu înlocuirea dopului tehnologic cu cel de plută, se adaugă must dulce, pentru a ajunge la concentraţia necesară de zahăr, conform sortimentaţiei specifice.

La Şimleu se va produce din nou un sortiment variat de spumante, atât cel sec şi demisec, cât şi varietăţile aflate la extremităţile conţinutului de zahăr, dulce şi brut.

Pentru a atrage turişti, a fost amenajată recent o cramă, unde se pot viziona imagini din galerii, cu procesul de şampanizare şi istorioare din trecutul locului în timp ce pe masă un peşte ori o felie de carne la grătar poate fi savurată în compania spumantului Silvania.

Dar nu a fost o simplă coincidenţă că şampania de Silvania s-a născut la poalele Măgurii. Zona cunoaşte o veche tradiţie în cultivarea viţei-de-vie şi producerea vinului, care, datorită condiţiilor pedoclimatice, prezintă un grad de aciditate ridicat, ideal procesului de şampanizare. Astfel, după trei ani, spumantul obţinut aici are prospeţime, este structurat, fructat, onctuos şi asta se poate verifica de oricine, mai ales acum, când pivniţele societăţii au intrat într-un adevărat circuit turistic şi în tot timpul anului, preţioasa băutură poate fi savurată la cele 12 grade Celsius, înregistrate constant în termometre. La acestea se adaugă şi o umiditate constantă, iar mucegaiul prezent pe pereţii pivniţelor o dovedeşte fără tăgadă.

Să însoţim cu gândul şampania în etapele ei de viaţă. După ce se încheie prima, cea de vinificaţie, şi vinul ajunge în sticle, ele sunt însemnate şi aşezate înclinat în rastele, unde aşteaptă să fie întoarse cu precizie matematică. În adâncul galeriilor, sticlele sunt în diverse stadii a celei de-a doua fermentări în recipientele individuale de sticlă şi fără aportul unor aditivi chimici. Timp de trei-patru luni de la prima fermentare, vinul suferă câteva lucrări de intervenţie în ceea ce priveşte sărăcirea lui în proteine, limpezirea cu ajutorul bentonitei, care nu este altceva decât o argilă şi apoi refrigerarea sa, la o temperatură de -4, -5 grade timp de două săptămâni. Acest din urmă procedeu are un scop clar, şi anume asigură echilibrarea constituenţilor esenţiali ai vinului, sărurile acidului tartric. Uneori este necesară deferizarea vinului, pentru a preveni oxidarea acestuia. Vinul este astfel pregătit pentru cea de-a doua etapă, şampanizarea propriu-zisă, adică fermentarea în sticle. Pentru aceasta sunt utilizate drojdii speciale, care, în condiţiile unei temperaturi constante, în cazul Şimleului de 12 grade Celsius fac să se prelungească procesul celei de-a doua fermentări la un an. În tot acest timp, spre deosebire de pivniţele unde se depozitează vinul pentru maturare, unde se evită orice mişcare sau zgomote care ar produce vibraţii şi, astfel, ar deranja vinul din odihna sa, în cazul şampaniei situaţia stă exact pe dos.

După 5-6 luni, fiecare sticlă este agitată pentru a se desprinde drojdiile şi a stimula fermentaţia, este însemnată şi îi este schimbată poziţia, fiind stivuită ca la prima fermentare. Odată încheiat procesul celei de-a doua fermentări se trece la maturarea şi învechirea pe drojdie, procedeu care durează între doi şi trei ani.

Vinul cunoaşte, aşadar, de la extragerea sa din boabele de struguri până la produsul finit, numeroase transformări, însă cele mai importante sunt cele organoleptice, care dau caracteristica produsului final, prin prezenţa glicerolului(un produs secundar de fermentaţie) şi a aromelor ce apar după fermentaţie. Abia acum, după ce produsul a căpătat savoare şi a fost învechit suficient, limpezirea lui(remuajul) este faza care finisează produsul.

Aceasta se realizează prin aşezarea sticlelor pe pupitre de lemn, unde stau peste două săptămâni, la o înclinaţie de 45 de grade, pentru a fi rotite, dar şi a permite drojdiei să coboare în dop. Aici

Sălajul va fi capitala spumantelor româneşti La câţiva kilometri de Şimleu, la Carastelec a apărut o nouă fabrică unde se va produce vin spumant şi vin perlant. Investiţia aparţine unui grup de dezvoltatori maghiari care, printr-un proiect cu finanţare europeană în valoare totală de peste 2,7 milioane de euro, a achiziţionat 22 de hectare de teren pe care au cultivat viţă-de-vie. Potrivit administratorului societăţii Vinum Partium, Leitersdorfer Edit, podgoria a fost realizată pe amplasamentul unei foste plantaţii viticole ce furniza materia primă pentru e Spumante Silvania, din Şimleu. Fondurile necesare investiţiei au fost asigurate prin programul naţional de restructurare/ reconversie a plantaţiilor viticole, derulat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA). Investiţia a beneficiat de fonduri europene, prin intermediul unui proiect în valoare de 2.703.987 euro, finanţat din Fondul European Agricol, pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Partea de cofinanţare a fost asigurată de investitori în proporţie de 50% din valoarea proiectului. Încă din 2006 un oenolog recunoscut pe plan internaţional – Gal Tibor, din Ungaria, a văzut zona şi, datorită condiţiilor pedoclimatice, a ales terenul. În împrejurimi, 300 de hectare de viţă-devie fuseseră plantate pentru fabrica de şampanie din Şimleu Silvania. Gal Tibor a ales acea zonă de pe deal, în amfiteatru, cu expoziţie însorită. Vinum Partium cultivă în total 22,4 hectare, iar viţa-de-vie plantată în anul 2011 este din soiurile Riesling de Rin, Pinot Gris, Pinot Noir şi Fetească Regală. În decursul a patru ani s-au cumpărat 68 de parcele mici care au fost unite, dând naştere podgoriei. Aceasta a fost plantată cu ajutorul fondurilor de la APIA, pentru restructurare/ reconversie, respectiv 13.850 de euro pentru un hectar. Contractul de finanţare a fost semnat în anul 2010, în 2011 s-a început construcţia, care s-a finalizat în 2012, iar tehnologia a fost instalată în acest an şi acum s-a înregistrat prima recoltă.

Fabrica va produce vin spumant şi vin perlant, unitatea de procesare fiind dotată cu 22 de tancuri de fermentare, cu capacităţi cuprinse între 5.000 de litri şi 20.000 de litri, ceea ce asigură o capacitate de procesare de 164.000 litri. La fabrica şi podgoria din Carastelec lucrează deocamdată 12 angajaţi localnici, lor alăturându-li-se, în perioade precum cele de recoltare, muncitori zilieri.

Vinul perlant, căruia italienii îi spun frizzante este un sortiment la care se adaugă dioxid de carbon. Se bea mai mult în ţările mediteraneene, vara, când e cald. Spumantul va fi un produs premium, adică va fi fermentat în mod tradiţional, în sticlă.

La Carastelec există astăzi o unitate modernă de procesare a vinului, de unde şampania şi vinul ‘frizzante’ va pleca spre întreaga Europă, spre mândria Sălajului, care are toate şansele să devină principalul producător de vinuri spumante şi perlante al României.

88

Proiect

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

60 de biserici de lemn „60 de biserici de lemn” este titlul unui proiect care a devenit mult mai mult decât o inițiativă de salvare a patrimoniului cultural românesc, arhitectură, pictură, meșteșuguri, tradiții și spiritualitate. de Șerban ȚIGĂNAŞ

El a pornit de la arhitecți care, dincolo de misiunea pe care și-o asumă de a construi spații noi, își dau seama că acestea nu pot fi decât continuarea în armonie a celor care ne-au fost transmise și lăsate moștenire de cei dinainte.

Proiectul de salvare a unui număr mare de minunate mici

biserici de lemn, cele mai multe pictate direct pe structura interioară și pe fațade la exterior, a pornit și s-a conturat în jurul lui Șerban Sturdza. El este un arhitect care creează și salvează patrimoniul construit inventând metode și instrumente surprinzătoare care trec dincolo de teoriile oficiale ale conservării și a restaurărilor, de birocrația aseptică și abstractă a structurilor ministeriale ale culturii și folosește ca resursă exact materia care le-a creat odinioară, sensibilitatea și spiritul oamenilor. În urmă cu câțiva ani, mai mulți împătimiți ai apărării unui patrimoniu al arhitecturii românești care se diminuează, se pierde definitiv și se topește sub ochii noștri, s-au întâlnit și au pus cap la cap inițiativa de a încerca să oprească procesul de distrugere definitivă, prin colaps, a câtorva zeci de biserici de lemn părăsite de comunitățile lor, aflate toate departe de drumurile principale și de listele de priorități. Mici, vulnerabile atunci când intemperiile și-au croit drum prin acoperișul din șiță, aceste bijuterii de arhitectură, pictură și spiritualitate deopotrivă sunt extrem de sensibile la abandon. Credința și viața odată plecate le sporesc perisabilitatea. Șerban Sturdza, Șerban Cantacuzino, Ovidiu Daneș, Silvia Demeter-Lowe și alții, tot mai mulți care s-au adăugat, au numărat în Subcarpații de la nord și sud, din Hunedoara, Sibiu, Gorj și Vîlcea, circa 60 de biserici de lemn pictate care își așteptau sfârșitul, unele fiind chiar în pericol de a nu mai rezista încă o singură iarnă în picioare. Pentru a fi mai puternici, acești oameni au recurs la organizații, Pro Patrimonio, Ordinul Arhitecților din România, Fundația Dalla, Universitatea de Arhitectură Ion Mincu, Universitatea de Arte și Design. Cum să faci ca micile biserici pe care oamenii locului, preoții parohi și autoritățile deopotrivă nu le pot îngriji? Cum să faci atunci când, în mod firesc, aceste biserici sunt clasate ca monumente istorice și ”protejate” prin aceasta de orice intervenție necalificată, neautorizată de instituțiile culturii? Această protecție se dovedește a fi însăși condamnarea în acest caz, pentru că statul nu poate să își salveze nici monumentele cele mai importante și vizibile, iar pentru această cultură capilară și profundă nu are nici strategii și nici soluții. Răspunsul găsit prin proiectul „60 de biserici de lemn” este unul pe cât de simplu pe atît de surprinzător și ne arată calea către singura modalitate în care ne putem păstra identitatea, cultura și spiritualitatea, alta decât a aștepta de la instituțiile statului și profesioniștii atestați să se ocupe exclusiv de acest ”sector”, bogat și sărac în același timp, în cadrul unui paradox cu accente dramatice. Șerban Sturdza și ai săi au practicat voluntariatul, mentoratul, mecenatul, dialogul cu oamenii, conștientizarea, asocierea reușind ca proiectul să devină o mișcare. Studenții de la arhitectură și arte au documentat cu minuție peste 50 de biserici, desenându-le. Dintre acestea 14 au fost acoperite pur și simplu cu folie, ca un prim ajutor, pentru a fi protejate pe termen scurt. Alte 10 au primit intervenții de conservare

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pentru a rezista o durată medie, reparându-li-se învelitorile acoperișurilor. Şase biserici au primit până acum intervenții de anvergură, unele desfășurându-se chiar acum. Dintre acestea, două au fost strămutate pentru a fi mai aproape de comunități și reintegrate. Cum s-au făcut toate acestea? Oamenii au fost specialiști, profesori și restauratori calificați, alături de meșteri și studenți. Banii au provenit în marea lor majoritate din donații particulare ale unor persoane și ale unor organizații. Au fost alocați bani și de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, dar s-au topit în hățișurile de la nivelul județelor nemaiajungând la destinații. Au fost realizate trei expoziții în cadrul comunităților, la fața locului, cu icoane restaurate și obiecte de cult din biserici, pentru a conștientiza valorile. S-au creat două mici muzee ale comunităților care reprimesc bisericile restaurate. În București s-au organizat până acum 10 expoziții de promovare a proiectului. Muzicienii de la SoNoRo, conduși de Răzvan Popovici, au dat patru concerte pentru strângere de fonduri, iar violonistul Alexandru Tomescu a cântat și la Urși și la București tot pentru fonduri. El a declarat că va cânta cât va fi nevoie pentru ca această biserică să fie complet restaurată.

S-a creat un ”drum al lemnului”, un traseu turistic pentru vizitarea acestor monumente. Proiectul „60 de biserici de lemn” a fost integrat în programul internațional World Monuments Watch 2014.

Ce urmează? Totul va continua. Proiectul nu mai poate fi oprit. Vor fi mereu 60 de biserici, pentru că odată una salvată, o alta îi ia locul și nu mai contează dacă e din Brașov, din Mureș sau de altundeva. Proiectul de conservare a arhi-

Proiect

89

tecturii și al artei de patrimoniu a devenit unul de conservare și reinventare în același timp a societății, cel mai important proiect de care avem nevoie în România.

Am strâns aceste informații incomplete și frugale despre un adevărat fenomen, făcut și povestit de Șerban Sturdza, documentat și gestionat de Raluca Munteanu și fotografiat de Dan Cioclu și Mihai Bodea, alături de numele foarte multe care sunt toate știute și adăugate, dar care nu mai pot fi toate de fiecare dată pronunțate.

Investiţiile maramureşene, pe podium

de Ioana LUCĂCEL

În perioada 12-14 noiembrie 2013, zeci de primării din ţară s-au adunat la Complexul Herăstrău din Bucureşti pentru aşi prezenta public proiectele şi nevoile de investiţii care nu au sursă de finanţare, având ca scop atragerea partenerilor privaţi, dar şi îndrumarea specialiştilor privind soluţiile pentru rezolvarea problemelor din teritoriu. Toate administraţiile locale prezente au intrat în competiţia pentru Gala Premiilor Avangarde. Maramureş a obţinut două premii: locul I pentru comuna Recea şi locul III pentru Cerneşti. Premiul special a fost obţinut de Cumpăna din Constanţa, iar locul II de Veţel din Hunedoara.

Primarul Nelu Şovre din Cerneşti spune că este extrem de mulţumit de participarea la târg şi de premiul obţinut, mai ales că timpul de pregătire a fost scurt: „Am avut posibilitatea să ne expunem oportunităţile de investiţii. Ne-am pregătit cu pliante, cu o prezentare în Powerpoint a comunei pe care am susţinut-o în faţa ambasadorilor şi a tuturor celorlalţi primari.

Am avut un stand nu foarte mare, dar cu bun gust. Recea a luat locul I, noi locul III. Nu m-am aşteptat. A fost prima ediţie la care am participat”.

Materialele comunei Cerneşti au avut ca slogan: „Un loc unde vrei să trăieşti, un loc unde să investeşti!” şi au prezentat 5 proiecte, 5 oportunităţi de investiţii: înfiinţarea de ferme pomicole, înfiinţarea de unităţi de procesare primară şi secundară a fructelor, înfiinţarea de ferme de taurine integrate (inclusiv abator şi procesare primară), înfiinţarea de unităţi de procesare apicole şi dezvoltarea zonei turistice Bloaja.

Argumente pentru o investiţie în zonă sunt nenumărate: accesul către pieţele de desfacere este facil, comuna dispune de resurse naturale importante şi are un potenţial uriaş în pomicultură, creşterea animalelor, apicultură, exploatarea lemnului şi turism şi, în plus, există forţă de muncă suficientă şi infrastructura necesară unei investiţii.

Altfel spus, Cerneştiul dispune de toate condiţiile pentru a atrage investitorii, iar primarul Nelu Şovre e optimist: „Cel mai mult am discutat cu ambasadorul Egiptului care s-a arătat interesat de o unitate de procesare, chiar şi secundară, a bovinelor, iar ambasadorul Sloveniei de mierea de albine. Am schimbat şi contacte, am aruncat sămânţa, aşteptăm să culegem rezultatele. A fost prima ieşire de acest fel, dar la anul ne pregătim mai bine şi, dacă nu obţinem un loc I, sperăm măcar la un loc II”.