Transilvania Business 13

Revistă economică / Tipărită în 9500 exemplare / Distribuită în judeţele: Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Arad, Sibiu, Harghita, Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Hunedoara, Timiş şi Bucureşti

pag.

20-23

Drobul de aur

pag.

26, 27

Poarta aeriană a Transilvaniei

www.transilvaniabusiness.ro

Fondator Aurelian GRAMA Nr. 13 / An II / 14 oct. - 12 nov. 2011

Gedeon Richter, 110 ani pe piaţa farmaceutică pag.

42 - 43

Reţeta nemţească 5-14 pag.

Preţ: 5 lei pag.

40, 41

Miliardele de euro care vin din Asia

CAPAROL - 10 ani Compania DAW BENŢA România, a împlinit în această toamnă 10 ani de prezenţă pe piaţa materialelor de construcţii din România; compania reprezintă brandurile CAPAROL şi ALPINA în România, Bulgaria şi Republica Moldova. DAW BENŢA este prezentă pe piaţa românească începând cu anul 2001, când o echipă tânără şi ambiţioasă a început primele importuri de vopsele, a reprezentat cu succes compania în piaţă dar şi la târguri renumite şi şi-a construit un renume datorită seriozităţii echipei, serviciilor profesionale, dar mai ales a produselor de calitate oferite clienţilor.

DAW BENŢA, sprijin pentru economia locală Sediul central al companiei DAW BENŢA România este la Sâncraiu de Mureş; una din preocupările constante ale managementului companiei este legată de sprijinirea proiectelor locale, atât legate de reabilitarea clădirilor oraşului şi îmbunătăţirea imaginii oraşului Tg Mureş cât şi a proiectelor culturale şi sociale, prin organizarea de concerte de caritate sau susţinerea financiară a diverselor evenimente organizate local. “În cei 10 ani de activitate, am sprijinit economia locală prin investiţii de peste 10 mil Euro “spune Remus Aurel Benţa.

DAW BENTA România are pe platforma de la Sâncraiu de Mureş, judeţul Mureş, capacităţi de producţie a vopselelor decorative de cca. 7.000 tone, a tencuielilor de cca. 16.000 tone anual, o unitate de producţie a polistirenului expandat alb şi grafitat (Dalmatina) cu 200.000 mc capacitate de producţie anuală, şi o unitate de producţie a adezivilor pentru termoizolaţii care produce 20.000 tone adezivi anual.

DAW BENŢA România are în prezent 262 de angajaţi, dintre care o mare parte fac parte din echipă încă din 2001. Ne bucurăm să fim una dintre companiile premiate de Revista CAPITAL în anul 2010, pentru condiţiile de lucru oferite angajaţilor, primind astfel titlul de “Angajatorul anului”.

“Am încercat să transferăm aici din experienţa de piaţă a concernului CAPAROL Germania, o afacere de familie de la 1895; am reuşit să fim cunoscuţi în România, în cei 10 ani de activitate, pentru soluţiile de top şi produsele de cea mai bună calitate“ Remus Aurel Benţa, Director General al al DAW BENŢA România „Doresc să mulţumesc clienţilor noştri pentru încrederea în brandurile CAPAROL şi ALPINA şi suportul acordat produselor noastre; de asemenea, mulţumesc partenerilor noştri, companii sau persoane fizice, instituţii financiar-bancare şi instituţii publice care ne-au susţinut în tot acest interval“, declară Remus Aurel Benţa, la aniversarea celor 10 ani de la înfiinţarea companiei DAW BENŢA România.

Cele mai importante date pentru companie: Anul 2001: 4 Înfiinţarea companiei DAW BENŢA România, un joint venture între grupul de firme DAW / CAPAROL din Germania, o afacere de familie de la 1895, şi omul de afaceri Remus Aurel Benţa din Târgu Mureş.

4 Investiţia în fabrica de vopsele Anul 2002: 4 Inaugurarea primului Showroom CAPAROL în Târgu Mureş Anul 2004: 4 Investiţia în Fabrica de Polistiren expandat ignifug pentru construcţii Anul 2005: 4 Mărirea capacităţii de producţie a vopselelor Anul 2006: 4 Inaugurarea Fabricii de adezivi pentru Sistemul de Termoizolaţie CAPATECT; începerea producţiei de tencuieli structurate.

4 Deschiderea reprezentanţelor DAW BENŢA în Republica Moldova şi Bulgaria, Anul 2010: 4 Deschiderea Centrului Logistic Bucureşti, care deserveşte zona Sud, Bulgaria şi Republica Moldova Anul 2011: 4 Implementarea conceptului de Caparol Center, prin reamenajarea Showroom-ului din Târgu Mureş 4 Lansarea gamei complete de produse termoizolante CARBON, printr-o campanie naţională de promovare

Conceptul CAPAROL CENTER În anul 2002, compania a venit cu o inovaţie în piaţa de profil, când a creat, alături de arhitecţii colaboratori, conceptul de Showroom CAPAROL, un spaţiu destinat expunerii de materiale decorative şi soluţii de finisaj, întâlnirilor cu clienţii şi prezentărilor tehnice. Este locul unde arhitecţii îşi pot aduce clienţii pentru alegerea culorilor, unde micii meseriaşi pot beneficia de instruiri pentru utilizarea produselor din gama CAPAROL, unde beneficiarii finali pot vedea diversele produse din gamă, puse în operă, pentru a le uşura

astfel alegerea.

Conceptul de Showroom CAPAROL a avut un real succes, până în anul 2010 fiind deschise astfel de spaţii în toate marile oraşe, împreună cu parteneri locali.

Acest concept a avut succes mai ales în rândul arhitecţilor, designerilor şi constructorilor, pentru care devine mult mai uşor sa vadă efectiv ce se poate realiza cu vopselele respective, pot să atingă şi să testeze diverse materiale de finisaj sau decoraţiuni pentru a recomanda clienţilor soluţia potrivită.

Anul 2011 aduce cu sine o nouă abordare, în cadrul conceptului de Showroom, odată cu redeschiderea CAPAROL CENTER în Târgu Mureş, după lucrări de reamenajare şi modificarea conceptului de prezentare a materialelor de finisaj.

Având în vedere evoluţia pieţei materialelor de finisaj, compania DAW BENŢA a preluat ultimele trenduri din piaţă, le-a analizat alături de colaboratorii săi şi a rezultat un nou spaţiu de vânzare şi expunere a produselor, axat în mod evident pe oferirea de servicii de

calitate pentru client. Într-o piaţă tot mai competitivă, pe lângă vânzarea în sine, relaţia cu clientul şi lărgirea gamei de servicii de care acesta poate beneficia devine esenţială; dorinţa clientului de a primi servicii de calitate, de a avea acces la informaţii legate de produs, dar şi de a vedea produsul în operă a transformat Showroom-ul în spaţiu multifuncţional, unde clientul primeşte o gamă mai largă de servicii:

1. Magazin de prezentare a gamei de produse 2. Showroom în care sunt expuse idei creative şi soluţii de amenajare 3. Centru de diagnoză şi ofertare pentru clienţi 4. Spaţiu de discuţii cu arhitecţi şi constructori 5. Blibliotecă de mostre a produselor comercializate.

ESENțIAL Invitaţi-ne să muncim împreună Am fost invitat să înmânez diplome la premierea elevilor olimpici. Mecena din acel oraş le-am sugerat să instituie burse de excelenţă şi fonduri pentru cercetare. Cu bani se face educaţie. Dincolo de diplome şi flori.

La lansarea unei cărţi despre tabloidizarea presei am schimbat registrul tradiţional şi am spus că în criză vor fi învingători în presa scrisă cei ce oferă conţinut. Real, viu, direct, simplu, consistent. Ei vor fi respectaţi profesional, financiar şi vor deschide alte drumuri. Conţinut de pe teren şi nu de la o cafea, pe terasă sau la birou, din comunicatele mării-lor lor piariştii şi făcătorii de texte.

Informaţii din fabrici şi uzine, aşa cum sunt ele în al doilea deceniu din mileniul III în Transilvania, de pe ogoare, da, nu sună defel patetic, între două întâlniri ale managerului, sau pe drumul de la fermă la bancă al producătorului, sau de la consultant la şantier în cazul constructorului. Încă nu-i scris editorialul, dar a doua zi voi fi fost la deschiderea unei noi linii de producţie al altui tractor românesc. Fabrică de marcă. Oameni ce au cucerit de aici şi Moldova şi Ungaria, unde au exclusivitate. Industrie constructoare de maşini.

La Oradea, plin de mândrie, omul ce mânuieşte apele de pe Criş, Someş, Mureş îşi spune mândru că a câştigat o licitaţie de panoplie la finalizarea lucrării. Hidroconstrucţii.

Cum să nu admiri momentul în care un fermier simplu, după ce duce tutunul şi sfecla de zahăr, îţi strânge puternic mâna. Susurând doar câţi bani a luat la hectar pe producţia livrată. Plante tehnice. Şi o aniversare a fabricii de medicamente sau a unei companii producătoare de vopseluri poate fi înţeleasă profund dacă ai văzut procesele tehnologice de la materia primă la produs finit, dar şi la aflarea marelui vis al lumii: profitul.

IT. Comenzi, noaptea, din lumea concurenţială. Plăteşte oamenii comparativ cu afară. Crede în joburile aduse din SUA, Anglia, Franţa. Frământă creiere.

Primul proiect european pe care îl implementăm noi ca firmă editoare e doar dovada începutului urcuşului în marele joc al fondurilor ce trebuie să le absorbim. Consultantul-partener aleargă de la o firmă la alta prin Ardeal fiind deja parte integrantă din aceste mari companii odată cu asumarea rolului în hăţişul atât de plăcut la final al absorbţiei miliardelor UE, atât de morganatice până mai ieri pentru noi, românii.

Cât ar avea de învăţat de la economia reală aceşti zei ai primăriilor şi consiliilor judeţene care nu prea ştiu nici ce este Io, nici Eu. Una e să gestioneze bugete alimentate de milioane de ardeleni şi alta să fi tu cel ce decide ce se întâmplă cu acei bani. Boală grea pentru mulţi. Să ia aminte că trezoreria pentru patroni este primordială. Atunci şi respectul politicului şi administrativului să fie pe deplin asumat faţă de mintea şi munca antreprenorului român. Ştie cineva unde sunt boboci de gâscă? Sau de raţă... Plantaţiile de nuci au intrat la finanţare?! 40 de acţionari cumpără terenuri pentru o plantaţie de vie.

Povestea cu salcia energetică o ştiţi...

Promit. Vom merge. Ca pe vremuri. Acasă la om. Să scriem din seva economiei.

SUMAR pag. 5-14

Cover Story:

pag. 63

pag. 24,25

Old business:

Afaceri:

Albina, banca românilor ardeleni”

Styria Arcuri – dublarea capacităţii de producţie

Germania şi câştigarea viitorului european pag. 16

CSR: Mol România contribuie la sănătatea copiilor

pag. 29-32

Mediu: Apă plată la robinet

pag. 38

Afaceri: Suprafeţe de joc şi joacă marca Lucs Sports Systems

pag. 42,43

Afaceri: Gedeon Richter, 110 ani pe piaţa farmaceutică

pag. 48-50

Interviu: China şi România, doi vechi prieteni

Aurelian Grama

Brand Manager: Alin Bolbos (0757-036.817)

Fondator: Aurelian Grama

alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro

REDACȚIA

ADMINISTRAȚIA

Redactor şef:

Claudiu Pădurean

claudiu.padurean@transilvaniabusiness.ro

0744-566.444

Director Mkt. N-V:

Dorel Vidican

dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro

Director Mkt. Centru: Redactori şef adjunct:

Ionuț Oprea

ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

Redactori: Alexandru Toth Arina Moldovan Ioana Lucăcel Fotoreporter: DTP: Corectură: Design și Layout: Creatica Media

0721-197.559

(0736-651.166)

Florin Marcel

florin.marcel@transilvaniabusiness.ro

Director Pub. N-V:

(0740-075.219)

Nicu Pop

nicu.pop@transilvaniabusiness.ro

Alexandra Coroian Alin Zaharie Adrian Rus Cristina Gânj Răzvan Matei Erika Mărginean Tiparit la: SC Media Sud Europa, Craiova

www.transilvaniabusiness.ro

Director Pub. Centru:

(0740-115.167)

Marius Morar

marius.morar@transilvaniabusiness.ro

Dir. res. umane Dir. difuzare: Trafic manager: Economist:

(0746-130.439)

Anamaria Grama Attila Szanto (0755-044.851) Emo Veres Gia Goia

Regia de publicitate: Midas Media Bucureşti

Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068 - 5424 Adresă redacție și administraţie: Cluj-Napoca, Bisericii Ortodoxe nr. 2 Tel/fax: 0364.730.551 Târgu Mureș, Călărașilor, nr. 22, et. 2 Tel/Fax: 0265-215.613 www.transilvaniabusiness.ro

Revistă economică distribuită în judeţele: Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Arad, Sibiu,Harghita, Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Hunedoara, Timiş şi Bucureşti

Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120

1

știri BRAŞOV Ştrandul din Făgăraş va fi concesionat Consiliul Local Făgăraş a aprobat concesionarea ştrandului din Parcul Regina Maria (fost 1 Mai), după ce consilierii au votat studiul de oportunitate, caietul de sarcini şi contractul de concesiune, pe baza cărora se va realiza investiţia. Firma care va lua în concesiune baza de agrement va trebui să pună în funcţiune trei bazine cu dotările necesare, să construiască un bazin acoperit şi încălzit, să execute şi să definitiveze lucrări ale zonei de garderobă şi să introducă instalaţii de utilităţi pe întreaga suprafaţă a bazei. Toate aceste lucrări trebuie realizate într-un termen de 10 luni de la semnarea contractului. Una din cerinţele caietului de sarcini este ca firma concesionară să aibă sediul social în Făgăraş. În viitorul foarte apropiat va începe licitaţia, iar lucrările prevăzute în caietul de sarcini vor începe anul viitor.

Creditorii vor hotărî la mijlocul lunii soarta Hidromecanica Creditorii companiei braşovene Hidromecanica, aflată în stare de insolvenţă, se vor întruni pe 14 octombrie pentru a analiza planul de reorganizare propus de creditoarea Andrada Costina Fliundra.

Potrivit planului de reorganizare, prezentat de Casa de Insolvenţă Transilvania, firma desemnată ca administrator judiciar al societăţii, totalul sumelor care ar urma să fie distribuite creditorilor în cei trei ani ai planului de reorganizare este de 65,345 milioane de lei, din care 53,525 sunt creanţe garantate, în condiţiile în care compania are active valorificabile de 67 de milioane de lei. Datoriile totale ale Hidromecanica au fost în cuantum de 60,87 milioane de lei la sfârşitul lunii iunie. Firma braşoveană are creanţe nerecuperate în valoare de 8,702 milioane de lei – iar jumătate sunt în contul unor companii aflate deja în procedură de insolvenţă sau faliment, câteva dintre acestea aparţinând fostului acţionar majoritar, Alexandru Crişan – Urex Rovinari, Alexander SRL Braşov, Mondexim sau Multitrade Company.

Potrivit administratorului judiciar, valoarea de piaţă a activului Hidromecanica SA este de 63,203 milioane de lei, în timp ce valoarea de lichidare este de doar 44,174 milioane de lei.

Ropharma a cumpărat 5 distribuitori de medicamente

Acţionarii companiei Ropharma Braşov au aprobat achiziţia pachetelor majoritare de acţiuni de la cinci mici distribuitori de medicamente – Helios Braşov, Europharm Trading 7 Ploieşti, Plantago Iaşi, Ergo-farm Bacău şi Drops Farm Roman. De asemenea, acţionarii au votat majorarea capitalului social al companiei Teo Health, cea care administrează spitalul Sf. Constantin din Braşov, cu 2,9 milioane de lei. Ropharma va subscrie astfel acţiuni proporţional cu participaţia de 33,3% pe care o are la compania braşoveană.

Ceilalţi acţionari ai companiei sunt Cristian Constantin Teodorescu, un om de afaceri braşovean cu afaceri în domenii precum alimentaţie publică, turism şi hotelier, imobiliare, industrie, tipografie şi mass-media, şi Florian Firu, vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al SIF Transilvania, potrivit www.bzb.ro. Cei trei acţionari ai companiei deţin câte 33,33% din Teo Health.

CLUJ Fonduri europene pentru Misoft Systems

SMEGoNET- un cluster al ştiinţelor vieţii

O firmă clujeană care se ocupă cu furnizarea de servicii şi programe informatice a primit 120.000 de lei din fonduri europene pentru achiziţionarea de aparatură în domeniul IT în vederea sprijinirii IMM-urilor din regiunea Nord-Vest. Misoft Systems a propus pentru finanţare Comisiei Europene proiectul "Dezvoltarea infrastructurii IT-Suport pentru serviciile oferite microîntreprinderilor şi IMM-urilor din regiunea Nord-Vest" şi după doi ani jumate de la gândirea acestui proiect, banii au şi venit. ”În cadrul acestuia a fost urmărită oferirea unei soluţii CRM care permite trecerea la stadiul marketingului individualizat, în care accentul se pune pe crearea unei relaţii profunde şi de durată cu clientul.

Nu este deloc dificil să scrii un proiect european, mai ales dacă ştii exact ce vrei să ceri.

Mai grea este implementarea acestuia, dar ne bucurăm că am primit finanţarea. Contractul a fost semnat după doi ani şi jumătate de când am început să lucrăm la acest proiect. Banii vor veni în două tranşe, dar e bine că toată suma e din fonduri europene, pentru că iniţial noi ar fi trebuit să punem 30%", a declarat administratorul Misoft Systems, Iulian Iuga.

Subproiectul SMEGoNet, una dintre cele şase iniţiative ale programului Smart +, se află în curs de realizare în Cluj-Napoca, după modelul clusterului LifeScience din Cracovia. Cei patru parteneri ai subproiectului, Jagiellonian Center of Innovation, BioAratec, Universitatea “Babeş-Bolyai” şi Universitatea din Macedonia de Vest, şi-au propus să realizeze o reţea globală în domeniul ştiinţelor vieţii prin care să promoveze spiritul întreprinzător şi de inovare, să identifice şi să dezvolte iniţiativele locale de cooperare în reţea. Pe lista membrilor grupului ţintă a subproiectului SMEGoNET se află firme de produse farmaceutice, de distribuţie aparatură medicală şi de laborator, servicii medicale, tehnică dentară etc.

Selecţia firmelor a fost realizată după caracteristicele de mobilitate, flexibilitate şi disponibilitate spre inovaţii. Iniţiatorii subproiectului şi-au propus ca în luna decembrie a acestui an să lanseze platforma online pentru colaborare, schimb de idei şi practici între membrii grupului ţintă.

2

știri BISTRIŢA-NĂSĂUD

ALBA

Parcurile solare de la Lechinţa, încă în şantier

Pasarelă în curs de modernizare

Investiţia de 10 milioane de euro care urma să fie făcută în cele două parcuri solare din localitatea Lechinţa, judeţul BistriţaNăsăud, care în aprilie se anunţa drept cel mai mare proiect de acest gen din Europa de SudEst, a rămas în aer. Investitorii nemţi care urmau să aducă la Lechinţa panouri fotovoltaice de ultimă generaţie pe o suprafaţă de 3,4 hectare, nu au reuşit să finalizeze lucrările până la sfârşitul lunii septembrie, aşa cum anunţaseră. O parte din fondurile pentru proiect ar fi trebuit să vină şi din partea Ministrului Dezvoltăii, dar şi acestea au întârziat să apară, după cum a precizat primarul comunei Lechinţa, Romeo Daniel Florian.

Pasarela de peste Tăuşor, de deasupra căii ferate cu legătură Sebeş- Alba-Iulia, se află în curs de modernizare. Deşi lucrările au început cu câteva zile mai târziu decât fuseseră stabilite în grafic, inginerul de şantier Toader Turc speră ca acestea să se finalizeze la data prevăzută în contract. Pasarela, utilă pentru uşurarea traficului între cele două oraşe, va fi dată în funcţiune în perioada 15-20 noiembrie, dacă lucrările nu vor întâmpina nici o piedică.

SATU MARE Circuit turistic plutind pe Someş Cursul Someşului ar putea fi amenajat în aşa fel încât să fie navigabil pentru ambarcaţiuni de mici dimensiuni. Autorităţile locale din Ungaria, din regiunea Tokay, vor să formeze un circuit turistic care să includă renumitele podgorii, dar şi o serie de monumente istorice. Printre acestea, ar urma să se numere şi o serie de castele din judeţul Satu Mare.

SIBIU Majorare de capital la Flowtex Technology Mediaş Consiliul de Administraţie al companiei braşovene Condmag SA a decis majorarea capitalului social al firmei Flowtex Technology SA Mediaş cu şapte milioane de lei, prin subscrierea unui număr de 1,4 milioane de acţiuni noi cu o valoare nominală de cinci lei/titlu. Majorarea de capital se va face atât prin numerar, cât şi prin compensarea cu acţiuni a unor creanţe certe, lichide şi exigibile deţinute asupra companiei din Mediaş. Condmag SA Braşov este o companie de construcţie a conductelor petroliere şi de gaze naturale şi deţine 99,25% din titlurile Flowtex Technology SA. La sfârşitul lunii august, firma braşoveană a semnat un contract în valoare de trei milioane de euro cu OMV Petrom pentru lucrări de montaj de conducte, care reprezintă şi principalul obiect de activitate al Flowtex Technology SA Mediaş. Preţul titlurilor Condmag SA la Bursa de Valori Bucureşti a scăzut cu 38% în acest an, până la 0,2828 lei/ acţiune, preţ la care valoarea de piaţă a companiei este de 108 milioane de lei.

CGS vrea să angajeze 600 de persoane Furnizorul american de servicii de outsour cing, IT si call-center Computer Generated Systems - CGS a anunţat recent că doreşte să angajeze peste 600 de persoane pentru un nou „Centru european de servicii pentru clienţi” cu sediul în Sibiu. Compania prognozează că la sfârşitul anului 2011 va avea 4.500 angajaţi răspândiţi în peste 20 birouri în America de Nord, Asia şi Europa. Centrul de la Sibiu, care se adaugă centrelor de contact CGS din Bucureşti şi Braşov, va permite companiei să facă faţă cererii în creştere pentru produsele Business Process Outsourcing (BPO) produse în Europa şi va oferi serviciul tehnic de asistenţă pentru clienţi în 18 limbi.

www.transilvaniabusiness.ro

Rusia porneşte investiţiile în România Rusia îşi doreşte o mai strânsă cooperare economică cu România, implicit mai multe investiţii ale companiilor româneşti pe piaţa rusă, a spus copreşedintele Comisiei interguvernamentale româno-ruse de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, Andrei Fursenko, la reuniunea ce a avut loc recent la Moscova, după o pauză de patru ani, potrivit Agerpres. Delegaţia României la Moscova a fost condusă de ministrul economiei, Ion Ariton, iar pe agenda discuţiilor au figurat colaborarea româno-rusă în domeniile comercialeconomic şi investiţional, energetic, industrial, al transporturilor, agroindustrial, al turismului, dar şi în cel tehnico-militar.

Andrei Fursenko a relevat, în debutul lucrărilor, că piaţa românească este una atractivă pentru companiile ruseşti, volumul total al investiţiilor atingând 2 miliarde de dolari. Părţile cooperează în sfera energetică şi în cea a construcţiilor de maşini. În plus, companiile ruseşti manifestă interes faţă de sfera hidroenergetică, a menţionat oficialul de la Moscova.

3

știri SĂLAJ

MARAMURES Donaţie din Zug pentru Vişeu

De câteva luni, Primăria Vişeu de Sus are o maşină de colecţie.

Puch 230, care „fură” privirile tuturor vişeuanilor. Bijuteria pe patru roţi a fost primită de la autorităţile din Zug, Elveţia, localitate cu care Vişeu de Sus a avut relaţii de colaborare timp de un deceniu, până în 2000. La o vizită a unui reprezentant din Zug în Vişeu, în 2008, primarul Vasile Ciolpan a amintit în treacăt că primăria ar avea nevoie de o maşină. În urmă cu câteva luni, autorităţile vişeuane s-au trezit cu o adresă, prin care au fost invitaţi să ridice o maşină de toată frumuseţea, cu doar 35.000 de kilometri la bord. Şeful delegaţiei româneşti, viceprimarul Oliver Barany, spune: „Maşina are 19 ani, dar numai 35.000 de km la bord. Ei au ţinut-o efectiv în garaj, au folosit-o numai la intervenţii. Valoarea ei e undeva la 8-10.000 de Euro. E o maşină foarte bună de teren, e făcută pentru armată.”

MUREŞ Noul Cod civil va influenţa mediul de afaceri Noul Cod civil a intrat în vigoare la 1 octombrie şi aduce modificări substanţiale inclusiv pentru mediul de afaceri. Astfel, este reglementată pentru prima oară la noi instituţia ofertei, diferită de promisiunea bilaterală a părţilor, iar prescripţia extinctivă poate fi şi convenţională. De asemenea, apare instituţia trust-ului, dar dispare comercialitatea obligaţiilor, care vor redeveni civile. Ciprian Dobre, deputat PNL de Mureş, membru al Comisiei juridice a camerei Deputaţilor şi membru al comisiei de redactare a Codului civil şi de Procedură civilă, spune că acum înţelegerea părţilor trece aproape peste orice alte norme, principiul consensualismului primind o nouă forţă. Teoretic, cu nişte jurişti buni, circuitul economic ar trebui să fie mult mai fluid, depinde foarte mult de intrarea în vigoare a Codului de Procedură Civilă, preconizată la sfârşitul anului viitor”, a declarat Ciprian Dobre. Laura Badiu, purtător de cuvânt a Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, care s-au întrunit la Sibiu, consideră că Noul Cod civil repre zintă un pas înainte şi conţine dispoziţii care sunt benefice societăţii, dar abia practica, în special cea judecătorească, va arăta adevăratul impact al acestor reglementări.

4

Cemacon a închis fabrica de la Recea Producătorul de blocuri ceramice din ţară Cemacon Zalău a hotărât să închidă unitatea de producţie de la Recea, pe care a deschis-o abia anul trecut. Măsura este doar una temporară, până când stocurile de cărămidă existente acolo vor fi vândute. Odată cu oprirea producţiei, aproape 90 de angajaţi au fost tri mişi în şomaj temporar şi vor fi rechemaţi la lucru odată cu epuizarea stocurilor existente. ”Linia de producţie de la Recea a fost dată în exploatare anul trecut şi este obligatoriu să parcurgă nişte etape tehnologice, de calibrare. Stocul existent ne acoperă vânzarea pe şase luni de zile. Nu vrem să estimăm perioada cât linia de producţie va fi oprită, dar în funcţie de cât de repede stocurile de cărămidă vor fi transformate în vânzări vom redeschide unitatea”, a declarat Liviu Stoleru, directorul general al Cemacon.

Firme sălăjene de top premiate Camera de Comerţ şi Industrie Sălaj a premiat 240 de firme de top din judeţ, care au ocupat primul loc în Topul Firmelor pe anul 2010. Peste 200 de reprezentanţi ai agenţilor economici din judeţ au fost prezenţi la cea de-a 18-a ediţie a Topului Firmelor din Sălaj, acolo unde Silcotub SA, Hanna Instruments Nuşfalău, Trans Bitum SRL, Multicom, Energobit Prod SRL, Uniconf sau Energy Network au rămas în top. De asemenea, 16 firme sălăjene au rezistat pe primele trei locuri în clasament în ultimii cinci ani, astfel că au intrat în Top Excelenţă. Acestea sunt Absolut SRL, Alufil SRL, Boglar Champ SRL, Cemacon SA, Color Print SRL, Deco Flori SRL, Duo Select, Fibrex Co, Group Metal Trading, Nazareth Impex Prodcom, S+S Comexim, Sentosa impex, Tranger SA, Trans Bitum, Vega Ciupe Chis SRL si Vidalis Impex SRL. În judeţul Sălaj sunt 12.895 de firme, iar 1.289 dintre ele au îndeplinit criteriile de admitere în topul firmelor din Sălaj.

Firmele vor fi înfiinţate în doar trei zile Societăţile comerciale vor putea fi înfiinţate în maximum trei zile, faţă de 10 zile, cât durează acum, deoarece Guvernul a decis să eficientizeze aceste proceduri, potrivit consilierului Andreea Paul Vass, din Sălaj. ”Prin această măsură, România ar intra în categoria ţărilor cu bune practici europene şi, în plus s-ar economisi astfel o uriaşă cantitate de energie şi de bani”, a declarat consilierul. Depunerea şi validarea documentelor depind de aplicarea semnăturii electronice şi crearea unei baze de date comune de către Oficiul Naţional al Registrulului Comerţului (ONRC) şi Agenţia Naţională de Adminstrare Fiscală (ANAF). Pe site-ul ONRC există deja formulare tipizate pentru toate documentele necesare înfiinţării unei firme. Aceste documente pot fi completate online, fără costuri financiare şi în timp minim. Întreprinzătorii au şi posibilitatea de a calcula în prealabil suma totală pe care trebuie să o achite pentru înregistrarea firmei, dar plata online va fi posibilă doar din anul 2012.

HARGHITA Harghita şi Sălaj, codaşe la fonduri europene Judeţele Sălaj şi Harghita se află printre ultimele din România la atragerea de bani europeni. Conform unui studiu făcut de către Institutul de Politici Publice, cele mai vinovate de acest lucru sunt autorităţile locale, care nu sunt interesate să depună proiecte şi, astfel, banii rămân blocaţi. Ca un exemplu, din sumele puse la dispoziţia României prin Programul Operaţional Sectorial pentru transport au fost atrase, până acum, doar 2,84%, în timp ce din sumele disponibile pentru programele de competiti vitate economică au fost utilizate doar 13,32%. În coada raportului făcut de către Institutul de Politici Publice se mai află, pe lângă Sălaj şi Harghita, judeţele Ialomiţa, Caraş Severin, Galaţi, Maramureş şi Mehedinţi, în timp ce judeţele fruntaşe la atragerea banilor europeni sunt Iaşi, Cluj, Timiş, Dolj, Dâmboviţa, Braşov, dar şi Bucureştiul.

Cover story

Germania şi câştigarea viitorului european “Zidul Berlinului a fost construit în urmă cu 50 de ani.

A fost dărâmat 28 de ani mai târziu, un act extrem de curajos al unor oameni care şi-au cerut libertatea.

Imaginile mişcătoare ale revoluţiei paşnice din 1989 încă îmi stăruie în minte. Sute de mii de demonstranţi au umplut străzile, cântând “noi suntem poporul”.

Dorinţa de libertate a fraţilor noştri din Germania de Est a triumfat şi poporul nostru a putut celebra reunificarea. La Poarta Brandenburg, demonstranţii jubilând s-au căţărat pe sinistrul Zid. Un an mai târziu, pe 3 Octombrie 1990, am împlinit uniunea celor două Germanii şi din punct de vedere politic.

Astăzi, suntem mişcaţi de imaginile demonstraţiilor din lumea arabă. Acolo, de asemenea, oamenii au invadat străzile luptând pentru libertatea lor. Schimbarea este cuvântul de ordine în această zonă.

www.transilvaniabusiness.ro

Germania susţine de asemenea popoarele din Africa de Nord, care îşi modernizează statele şi aleg democraţia şi respectarea drepturilor omului.

Noi suntem foarte conştienţi de ce putere îţi oferă libertatea, graţie propriei noastre istorii. Libertatea, democraţia şi protecţia drepturilor omului sunt elemente cheie ale politicii noastre externe. Misiunea noastră principală, asumată de mult, este aceea de a promova pacea într-o Europă unită.

Politicile pentru pace înseamnă mult mai mult decât să ne dedicăm doar procesului de dezarmare la nivel mondial. Vrem ca această globalizare inevitabilă să fie guvernată de nişte reguli. Provocările sociale, economice şi de mediu au un impact direct asupra păcii şi securităţii. De aceea, misiunile noastre de a combate schimbările de climatice şi aplecarea spre o guvernare

economică responsabilă, pentru a da numai două exemple, sunt componente directe ale politicii noastre externe, care este promotoare a păcii, dezvoltării şi securităţii oriunde în lume.

Europa este fundaţia politicii noastre externe. Astăzi, nu marcăm doar Ziua Unităţii Germaniei şi sărbătorim, de asemenea, reunificarea Europei. Germania rămâne o forţă puternică în procesul de integrare europeană. Dacă nu am fi avut deja Uniunea Europeană, aceasta ar fi trebuit inventată acum, ca răspuns al continentului nostru la această globalizare. Europa nu înseamnă doar recunoaşterea trecutului, ci şi câştigarea viitorului!”

Guido Westerwelle, ministrul german al Afacerilor Externe

5

cover story

Angajamentul firmelor germane în România În ultimii douăzeci de ani, conform declaraţiei Ministerului de Externe German, relaţiile comerciale bilaterale germano-române s-au dezvoltat dinamic.

Germania este, urmată de Italia, cel mai important partener comercial al României. În anul 2010, aproximativ 17% din relaţiile comerciale externe ale României au fost derulate cu Germania. În aceeaşi perioadă au fost tranzacţionate mărfuri în valoare de 14,11 miliarde Euro. Germania a exportat către România, în această perioadă, mărfuri în valoare de aproximativ 7,43 miliarde Euro. Exporturile româneşti către Germania au fost de aproximativ 6,69 miliarde Euro, cu aproximativ 27% mai mari decât în anul precedent.

Cele mai importante produse importate şi exportate au fost autovehiculele şi piesele de schimb pentru autovehicule precum şi aparatele electrocasnice.

După ani de creştere rapidă a nivelului investiţiilor străine directe în România, nici în anul 2010 climatul investiţional nu şi-a revenit la nivelul de înaintea crizei economice. Banca Naţională a României a înregistrat în anul 2010, conform cifrelor preliminare, o creştere a investiţiilor străine directe cu 2,60 miliarde Euro, însumând un total de 52,58 miliarde Euro. Investiţiile germane directe în aceeaşi perioadă au înregistrat o creştere cu 200 milioane Euro, situându-se cu suma totală de 6,91 miliarde Euro mult sub cifra totală a investiţiilor în România înregistrată încă la sfârşitul lunii Decembrie 2008 ( 7,51 miliarde Euro). Cu toate acestea, Germania se numără printre cei mai importanţi investitori direcţi în România, alături de Olanda şi Austria, cu un volum total de 4,38 miliarde Euro şi un număr de 18.000 de firme cu participare germană. În acest clasament trebuie să se ţină cont de asemenea şi de faptul că o serie de firme germane îşi derulează investiţiile prin intermediul filialelor din alte state, fapt care nu este înregistrat de către statisticile din România ca fiind investiţie germană.

Două aspecte importante trebuie avute în vedere în ceea ce priveşte investiţiile germane: În ceea ce priveşte investitorii din România, se constată o schimbare importantă de direcţie. Aşa cum sa investit puternic acum 15 ani în industria textilă şi domenii similare cu un nivel salarial scăzut, acum se investeşte tot mai frecvent în domenii în care este solicitată o înaltă calificare a forţei de muncă, cum ar fi domeniul de prelucrare a metalelor şi de dezvoltare a programelor software.

Furnizorii din industria auto şi firmele din domeniul aeronautic investesc puternic şi au cerinţe foarte ridicate de la forţa de muncă din România.

O altă particularitate a investitorilor germani şi vorbitori de limbă germană din România este reţeaua puternică şi gradul ridicat de organizare în asociaţii.

Exact această reţea oferă şi noilor investitori posibilitatea de intrare rapidă pe piaţa din România şi în interiorul “Comunităţilor”.

Un exemplu relevant de un Club de Afaceri activ este Clubul Economic German Transilvania din Sibiu.

Clubul economic german Transilvania (DWS) a fost înfiinţat în anul 1998 la Sibiu, ca o asociaţie non-profit.

Consulul General al Republicii Federale Germania la Sibiu, la momentul respectiv, Ralf Breth, a fondat pre-

6

cursorul Clubului economic german Transilvania de astăzi, sub forma unei Asociaţii, la care se întâlneau oameni de afaceri germani care activau în Sibiu. La întâlniri participau în principal firme mici, care la momentul respectiv aveau primul contact cu Europa de Sud Est şi care, doreau ca prin intermediul acestei asociaţii să se poată sprijini reciproc şi să poată schimba opinii şi experienţe. Printre membrii acestei asociaţii se numărau şi saşi şi landleri transilvăneni. Aceştia au părăsit România împreună cu familiile lor şi apoi s-au întors pentru a pune bazele propriilor afaceri. Printre aceştia se numără Andreas Huber, Siegfried Lösch, Werner Keul, Matthias Krauss şi Hans-Martin Müller, pentru a-i numi doar pe câţiva dintre ei. Firmele acestora constituie o parte importantă a membrilor Clubului economic german. Odată cu creşterea constantă a numărului celor care luau parte la întâlnirile asociaţiei, această asociaţie a fost transformată în actualul Club Economic German Transilvania. Decizia de a numi această Asociaţie Clubul Economic German Transilvania, a fost luată datorită faptului că, pe lângă membrii din Sibiu, unde aveau loc şi întâlnirile, se numărau şi oameni de afaceri din Braşov şi Cluj. De la înfiinţarea şi înregistrarea acestui Club în Registrul Comerţului, au trecut mai mult de 13 ani şi Clubul Economic German s-a dezvoltat mai departe atât din punct de vedere structural cât şi calitativ.

Clubul a primit în rândul membrilor săi şi oameni de afaceri din alte ţări vorbitoare de limba germană, care activau în Transilvania şi cu precădere în zona Sibiu.

Actualmente, Clubul Economic German Transilvania numără peste 200 de membri activi, printre care şi Instituţii cum ar fi, Forumul Democrat al Germanilor din România, Universitatea Româno-Germană, Centrul

Regional de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Sibiu precum şi ziarele de limba germană Hermannstädter - şi Allgemeine Deutsche Zeitung. Astăzi, pe lângă Clubul Economic German Transilvania, mai există încă alte 6 Cluburi Germane în România şi anume, în Arad, Timişoara, Satu Mare, Cluj Napoca, Braşov şi Bacau. Împreună, sunt organizate în Cluburile Germane aproximativ 800 de firme germane.

Un membru fondator important şi tradiţional al Clubului Economic German Transilvania este Consulatul German în Sibiu. Se construieşte astfel interfaţa între mediul de afaceri, cultură şi cooperare bilaterală la mai multe niveluri. Consulul General în funcţie, actualmente omas Gerlach, este conform statutului, Preşedintele de Onoare al Clubului. Ca un punct de contact pentru întreprinzătorii germani din zonă, Clubul Economic German Transilvania îşi aduce o contribuţie activă la dezvoltarea relaţiilor economice dintre ţările de origine ale acestora şi România. În acelaşi timp, Clubul îşi asumă rolul de reprezentant pe plan local al intereselor acestor întreprinzători. În centrul preocupărilor Clubului se află schimbul de experienţă între companiile membre, transferul de informaţii pentru membri şi stimularea unui dialog constructiv cu reprezentanţii politicii şi administraţiei publice. În acest scop, Clubul iniţiază întâlniri regulate ale membrilor săi, precum şi numeroase alte evenimente la care participă personalităţi publice şi reprezentanţi ai economiei locale.

Jörg Prohaszka Director executiv al DWS - Clubul oamenilor de afaceri germani din Transilvania

cover story

cibinFest, proiectul novator de entertainment Un proiect inovativ pe piaţa de entertainment din Sibiu şi de ce nu, românească, pentru că un eveniment care să combine un festival al berii, un parc de distracţii deschis timp de mai bine de o săptămână şi o serie de concerte organizate în cele două weekenduri ale CibinFEST, nu s-a mai organizat până acum.

Deşi rezonând din plin cu tradiţia şi cu influenţele germane, manifestarea ce a avut loc la sfârşitul lunii septembrie s-a dorit a căpăta, după lansare, o identitate proprie, specifică oraşului în care se desfăşoară.

Atraşi de instalaţiile pentru copii sau de ride-urile extreme, de concertele unor trupe precum Bere Gratis sau Sarmalele Reci dar şi de mult anunţata bere fără limită, peste 50.000 de vizitatori au trecut pe la CibinFEST de-a lungul celor zece zile de festival. Deşi nu au estimat să obţină profit din primul an de organizare, iniţiatorii - Fundaţia Austria Pro România prin agenţia A1 Events – s-au declarat încântaţi de reacţia publicului sibian la o idee, ce va fi reiterată cu siguranţă şi anul viitor.

3 ani de căutări „Ideea o avem de trei ani. Problema spaţiului însă nea oprit să lansăm acest eveniment mai devreme”, a declarat, pentru Transilvania Business, Andrei Drăgan, din partea A1 Events. Un loc plan, cu suprafaţă mare, situat în interiorul oraşului, dar relativ izolat de zonele rezidenţiale – acestea erau calităţile esenţiale căutate de organizatori timp de mai bine trei ani. Crearea unui parc de distracţii în apropierea unui centru comercial era o altă opţiune, dar aceasta este pusă în practică fără un succes remarcabil la publicul sibian. „Am identificat spaţiul bazei Pompierul şi colaborând cu Fundaţia Română de Autocros şi Primăria Sibiu, concesionar respectiv proprietar al terenului, am demarat procedurile de pre-organizare în luna aprilie a acestui an”, explică Andrei Drăgan. De la nivelarea solului cu o suprafaţă de 17000 de metri pătraţi şi

curăţarea zonei – transformată parţial de-a lungul timpului în care nu a fost folosită într-o mică groapă de gunoi, organizatorii s-au mobilizat într-un timp relativ scurt.

Unplugged La prima ediţie, CibinFEST a funcţionat exclusiv pe generatoare electrice. A fost vorba despre aproximativ 2000 KV de energie furnizaţi astfel, iar într-o o zi de weekend, când totul a fost funcţionat la putere maximă, de peste 600 de litri de motorină consumaţi.

Costurile foarte mari ale energiei au fost asumate de la început de finanţatori. ”Au fost mai multe aspecte ale organizării care nu au fost perfecte. Dar ne-am aşteptat ca această primă ediţie să iasă în pierdere. Am căutat mai mult reacţia şi aprecierea publicului şi nu profitul imediat ”, spune Drăgan. Publicul sibian, de obicei atras de evenimente cu o tematică mai speci-

Roata extremă 6 din cele 15 instalaţii de la cibinFest au fost catalogate ca fiind periculoase. super Loops a fost cea mai extremă atracţie din parc. Un trenuleţ aşezat în interiorul unei roţi montate pe verticală, descria jumătăţi de cerc şi apoi cercuri întregi, spre deliciul amatorilor de senzaţii tari. ranger, Baby Kart, super Bungee - trambulina cu ham dar şi tradiţionalele caruseluri şi maşini electrice au fost deasemenea prezente la festival.

www.transilvaniabusiness.ro

fică, a gustat ideea unui parc de distracţii de dimensiuni mari în care au fost adunate laolaltă cele 15 instalaţii pentru adulţi şi copii, concertele rock şi un târg de produse. 23 de comercianţi din diferite zone ale ţării au expus aici marfa variind între alimente, obiecte de îmbrăcăminte, jucării şi suveniruri.

Câştiguri online O noutate adusă vizitatorilor de CibinFEST au fost concursurile organizate prin intermediul Facebook, la care toţi utilizatorii au putut câştiga vouchere de curse gratuite pe fiecare dintre instalaţiile mecanice. În ultimele zile ale festivalului, acelaşi principiu a fost aplicat şi pentru câştigarea de premii în produse, de obicei metri de bere.

40.000 de euro – aceasta a fost investiţia deloc substanţială pentru organizarea festivalului de la Sibiu. Ulterior şi preţurile practicate de comercianţi s-au menţinut la un nivel scăzut - cel mai scump bilet pentru parcul de distracţii a fost 10 lei. Organizatorii au pus la dispoziţia vizitatorilor plata cu jetoane la chioşcurile de alimentaţie publică din târg dar şi un număr de 200 de locuri de parcare gratuită.

Alexandra Coroian

7

Cover sTory

Mureşul, piesă de bază la Dürkopp Adler Cunoscutele maşini de cusut Dürkopp Adler sunt produse în judeţul Mureş.

Mai precis, piesele care compun valoroasa maşină de cusut sunt fabricate în Sângeorgiu de Mureş, unde câteva sute de mureşeni realizează produse apreciate la nivel mondial.

Istoria Dürkopp Adler începe la sfârşitul secolului al XIXlea, când Bielefeld devine, în Germania, cel mai important centru de producţie a maşinilor de cusut. Aici existau la acea vreme 19 firme care produceau maşini de cusut.

Aproximativ 100 de ani mai târziu, după ce compania Dürkopp a fost preocupată şi de producţia de maşini şi motociclete, în 1998, Dürkopp Adler AG din Bielefeld, deschide, în România, la Sângeorgiu de Mureş, o unitate de producţie pentru maşini de cusut industriale şi piese de schimb. Atunci este construită prima hală de producţie pe o suprafaţă de aproximativ 2000 mp. În anul 2001, o a doua hală de producţie, tot pe aproximativ 2000 de mp completează investiţia germană. În anul 2004, în cadrul celei de a 3-a etape de dezvoltare, este ridicată încă o hală de producţie şi clădirea administrativă.

Prima maşină Dürkopp Adler fabricată în România iese pe porţile întreprinderii în anul 2001.

După mai mulţi ani în care a produs maşini de cusut care au dotat fabrici renumite din industria mondială de confecţii, încălţăminte şi marochinărie, fabrica din Târgu Mureş şi-a reorganizat activitatea. Aici sunt produse acum toate piesele importante aflate în componenţa maşinilor de cusut Dürkopp Adler, piese de schimb pentru aceste maşini, iar un atelier de service completează activitatea firmei.

Domenii de activitate la Dürkopp Adler Execuţia de subansamble şi piese de înaltă complexitate pentru maşini de cusut şi alte aplicaţii (graifere, picioruşe,cuţite, ansamble de coasere etc). Prelucrări prin aşchiere de înaltă precizie pe centre comandă numerică CNC pentru piese de dimensiuni mici şi mijloci. Prelucrări complexe a suprafeţelor şi tratamente termice.

Montaj – subansamble - sisteme de transport cu lanţuri şi role.

prelucrând diametre între diametrul 3-65 mm, piese semifabricate până la diametrul de 250 mm, având capacitatea de a produce la un înalt nivel calitativ produse unicat, serie mică şi serie mare.

Atelier de rectificare Atelierul de rectificare este dotat cu maşini de rectificat CNC, plan exterior-interior, între centre, maşini de honuit, având capacitatea de a produce la un înalt nivel calitativ produse unicat, serie mică şi serie mare.

Atelier de prelucrare a suprafeţelor (tobuire, sablare, şlefuire) Atelierul de prelucrare a suprafeţelor este dotat cu utilaje de tobuit Rossler prin vibraţie şi rotative, utilaje de sablat cu nisip fin şi perle de sticlă.

Atelier de lăcătuşerie Atelierul execută lucrări de precizie la un nivel calitativ superior. Lucrări de ştanţare cu ştanţe hidraulice între 10-80 T, operaţii de găurit, filetări, debavurări.

Tratament termic: Dürkopp Adler are putere de acoperire pentru aproape toate tipurile de tratamente termice.

Atelier de confecţii metalice Atelierul execută diverse tipuri de confecţii metalice după specificaţiile clientului în timp real şi la o calitate superioară. Atelierul este dotat cu mai multe tipuri de aparate de sudură de ultimă generaţie (Electric, CO2, argon,) ghilotină hidraulică, strung universal, freză convenţională, maşină de găurit cu coloană, diverse scule electrice manuale.

Atelier de prelucrare prin frezare: Atelierul de freze este dotat cu maşini unelte CNC verticale şi orizontale şi freze convenţionale având capacitatea de a executa frezări 2 D - 3 D la dimensiuni până la 1000x500x400 mm, la un înalt nivel calitativ, produse unicat, serie mică şi serie mare.

Atelier de montaj Montare subansamblelor şi ansamblelor se face în standuri de montaj moderne. Locurile de muncă sunt concepute ergonomic. Asamblarea şi testarea se face în timp real şi la o calitate superioară, cu un personal fle xibil.

Atelier de prelucrare prin strunjire Atelierul de strunjire este dotat cu strunguri CNC convenţionale şi automate cu came cu alimentator de bare

Certificare S.C. Dürkopp Adler S.R.L. este certificat conform SR EN ISO 9001:2008

8

Cover sTory

„Realizăm produse vandabile sută la sută” Hermann Johann, administratorul şi managerul firmei Dürkopp Adler România, unul dintre cei mai importanţi producători de maşini de cusut din lume, ne-a oferit detalii despre evoluţia fabricii de la Sângeorgiu de Mureş, pe care o conduce de peste 5 ani.

Rep.: Cum aţi reuşit să treceţi peste problemele generate industriei de criza economică?

Hermann Johann: Căderea pieţei în domeniul confecţiilor, încălţămintei, marochinăriei, în urmă cu aproximativ trei ani, ne-a afectat, inevitabil şi pe noi. În România au dispărut foarte mulţi dintre producătorii mijlocii, iar cei care au rămas s-au orientat, în mare parte, spre piaţa autohtonă. Cum nu aveau însă o piaţă largă de desfacere, mulţi dintre producătorii cu 100-200 de angajaţi au dispărut peste noapte. Am pierdut şi noi, atunci, aproape 60 % dintre comenzi. Norocul nostru a fost că deja din anii anteriori crizei am reuşit să ne eliberăm de emblema de producători ieftini. Am trecut pe un segment Premium. Ne-am axat pe piesele de schimb premium, deci mai scumpe, dar de mare calitate.

A urmat apoi o perioadă de creştere, odată cu revigorarea economică la nivel mondial. Am rămas doar pe producţia de piese, atât de montaj cât şi de schimb. Propriile nosatre firme au început să solicite cantităţi tot mai mari de piese, iar existenţa pe piaţă, ca urmare a crizei, a unor cantităţi mari de maşini de cusut second hand, a generat, de asemenea, un necesar mare de piese de schimb. Atât anul trecut, cât şi în prima jumătate a acestui an am lucrat peste capacitate, ajungând uneori la un nivel de 250-300%, lucru care ne-a obligat să căutăm şi colaboratori.

Lucrăm şi pentru piaţa din China, în special pentru cei care produc maşini de export. Au nevoie de fiabilitate la export, iar noi oferim aceste produse fiabile.

Rep: Îşi găsesc locul produselor din clasa premium într-o economie în care mulţi vor să facă profit imediat?

Hermann Johann: Sunt semnale că mulţi producători de maşini de cusut pun tot mai mare preţ pe calitate.

Din păcate poate cam târziu, pentru unii, deoarece, din 36 de producători europeni am rămas doar doi, dintre care unul şchioapătă foarte tare. Nu noi. A fost o goană pentru profit rapid, care i-a costat pe mulţi. În altă ordine de idei, piaţa s-a stabilizat acum. Am intrat pe un făgaş normal. Este o reticenţă tot mai mare faţă de ceea ce înseamnă, ASIA, China. Mulţi dintre clienţii care vin acum la noi se întorc din China.

Noi aici producem doar componente, piese de schimb pentru maşinile de cusut Dürkopp Adler şi ne ocupăm de service, dar la maximum de calitate.

Am fost recent la Bucureşti la un târg, unde un client care cumpărase maşini Dürkopp Adler, a spus: „scumpe, scumpe, dar foarte bune”.

Agenţi de vânzări nu mai avem. Nu e nevoie. Avem în schimb un service foarte bun şi un nume care spune multe în piaţă. Clienţii ştiu că pentru a obţine o calitate superioară au nevoie de scule care să producă această calitate. Pentru cusături ascunse folosesc şi maşină de cusut mai ieftină, dar pentru ceea ce se vede e nevoie de maşini Dürkopp Adler.

Din acest motiv nu facem reclamă. Noi ne adresă unei

www.transilvaniabusiness.ro

brică, deoarece facem o adaptare continuă, din mers, pentru rezultate optime. Am combinat experienţa celor mai în vârstă cu elanul celor tineri, iar rezultatele sunt foarte bune. Media de vârstă la noi este undeva la 34 de ani. Avem mulţi tineri pe care îi formăm pentru ceea ce urmează să facă, după care le lăsăm un anumit grad de libertate în a decide.

Legat de preţurile produselor noastre, ar mai fi de spus că nu prea folosim cuvântul ieftin, deoarece acest lucru presupune, de cele mai multe ori, să faci rabat de la calitate. Rentabilitatea unui produs nu este echivalent cu „ieftin”, ci preţul produsului raportat la calitatea şi fiabilitatea lui.

„Noi realizăm produse vandabile sută la sută cu un raport de retur, de reclamaţie, sub 0,01 %. Avem şi produse care costă 200 de euro, dar şi produse care costă 35 de cenţi.

Ambele sunt vândute, vin fără retur şi sunt conforme, cerinţelor clientului, normelor de calitate.”

Hermann Johann

clientele specializate, care ştie ce poate face o maşină de calitate.

Rep.: Ce noutăţi aveţi în privinţa activităţii din fabrică?

Hermann Johann: Suntem într-o continuă reorganizare. Nu mai avem maşini care să fie ancorate. Toate sunt pe suporturi antivibraţie, deoarece, aşa cum spun japonezii, niciodată să nu faci un produs după fabrică, ci fă fabrica după produsul pe care trebuie să îl vinzi. Am investit şi în acest an în tehnologie. Am cumpărat maşini cu comandă numerică noi şi o vom face încontinuare.

Reducem parcul de maşini, dar achiziţionăm doar utilaje de top. Trebuie să mergem întotdeauna cu soluţii noi la client, să-i oferim ceea ce el nici nu crede că există. Cu alte cuvinte, trebuie să gândeşti tehnologic soluţiile lui.

Concurenţă există totuşi, chiar dacă multe fabrici ca ale noastre şi-au închis porţile. Noi suntem cei care cercetează, inventează. Majoritatea celorlalţi copiază. Nu e tot una de care parte te afli.

Anul acesta am schimbat de trei ori configuraţia în fa -

Rep: Aţi lucrat mult în străinătate. Prin comparaţie, este dificil să fii manager la o firmă din România?

Hermann Johann: În general la noi, în România, există o problemă legată de manageriat. Sau avem un management conservator, care vine şi spune: „întotdeauna am făcut aşa, nu e bine să schimbăm nimic”. Sau avem un management nou, creat de noua evoluţie, care vrea să schimbe totul, dintr-o dată. Ori, ca să creşti o pădure nouă nu razi toţi copacii bătrâni şi laşi doar puieţi. Răreşti din copacii bătrâni ca să laşi lumină celor tineri. Cu alte cuvinte, calea de mijloc este cea care trebuie urmată.

Referitor la filozofia managementului aş mai spune câteva lucruri. Eu sunt sas născut în Sighişoara. Filozofia tatălui meu era: „sau faci ceva ca lumea sau nu face deloc”. Am urât improvizaţiile. Şi am mai învăţat ceva.

Ca să faci ceva bun, trebuie să ai unealta potrivită. Cu un ciocan nu poţi strânge un şurub. Concepţiile acestea, corelate cu un studiu tehnic foarte bun, la Universitatea din Braşov, au dus la un mod de a gândi un pic mai altfel.

Noi ardelenii suntem mai lenţi la acţiune, dar nu la minte. Întâi măsurăm şi apoi tăiem. Cam acesta este modul nostru de gândi. În 1990 am plecat în Germania.

Anual am făcut două-trei cursuri. Am lucrat ca profesor, aşa că nu aveam probleme cu vorbitul. În schimb mi sa spus că nu ştiu să ascult. Aşa că am făcut şi un curs de „Retorica gestului”, unde nişte psihologi au încercat să ne înveţe să evităm ping-pongul verbal. Am făcut cursuri de contabilitate, de controlling, managementul de timp, managementul de conflict, discuţii de vânzări-cumpărări etc. Am lucrat ca inginer de proiect, şef de proiect, la o fabrică de parbrize, de acolo am trecut la o altă fabrică.

Am venit apoi în ţară şi am lucrat la Bârlad. De acolo, după 3 ani, am plecat la Debrecen, în Ungaria, pentru aceeaşi fabrică, apoi la o altă întreprindere şi ulterior am ajuns aici la Durkopp Adler. Sunt într-un loc unde cunosc bine limba, mentalităţile, mă simt bine şi am ajuns să pregătesc întrepinderea în aşa fel încât să le las urmaşilor ceva când voi ieşi la pensie.

A consemnat Florin Marcel SANDOR

9

COVER STORy

Tauri de vârf la Semtest-BVN

SC Semtest-BVN SA Str. Tofalău, Nr. 677 547530 Sângeorgiu de Mureş ROMÂNIA Tel: +40 (265) 318 913 Fax:+40 (265) 319 003 E-mail: office@semtest-bvn.ro

În judeţul Mureş, la Semtest BVN, societate pe acţiuni, cu capital german, sunt crescuţi tauri a căror valoare ajunge la milioane de euro.

Despre importanţa creşterii şi testării taurilor pentru reproducţie şi furnizarea de material seminal, principalele activităţi ale centrului, am discutat cu Dr. med.vet. Mircea Roman, directorul Semtest BVN Sângeorgiu de Mureş.

Rep.: Cum a fost anul 2011, până acum, pentru Semtest?

Mircea Roman: Noi suntem o unitate de selecţie şi ameliorare în creşterea bovinelor şi în acelaşi timp avem şi o activitate comercială de vânzare de material seminal, ser-

Semtest-BVN are ca scop asigurarea reproducţiei la bovine şi suine prin însămânţare artificială şi de a intensifica procesul de ameliorare a efectivelor de animale. Înfiinţată în anul 1963 ca şi întreprindere de stat, din anul 1999 devine societate pe acţiuni.

Asociaţia de Însămânţări Artificiale - Besamungsverein Neustadt a. d. Aisch e V, Germania - este acţionarul majoritar . În anul 2002 unitatea a fost autorizată pentru export de material seminal congelat de taur în Uniunea Europeană.

Domenii de activitate 4 Producerea şi difuzarea de material seminal congelat de taur 4 Comercializarea de material seminal de bivol 4 Producerea şi difuzarea de material seminal de vieri 4 Biotehnologii de reproducţie şi transfer de embrioni 4 Export de material seminal de taur 4 Formare profesională a operatorilor de I. A. şi a fermierilor 4 Management agricol şi consultanţă în ferme La Semtest-BVN se află peste 150 de tauri valoroşi, o parte dintre ei provenind din transfer de embrioni sau MOET. La fel ca şi crescătorii din Germania, crescătorii din toate judeţele ţării au la dispoziţie material seminal congelat de taur de aceeaşi calitate şi valoare genetică ridicată.

10

vicii oferite pentru crescători. De asemenea, oferim activităţi de consultanţă, deoarece fermierul este un partener al nostru care poate primi informaţii preţioase în ceea ce înseamnă reproducţia în general şi creşterea taurinelor în mod special. Performanţa poate fi realizată doar prin aplicarea unor tehnologii moderne, prin exigenţă şi consecvenţă, prin aducerea la zi a ceea ce înseamnă tehnologie de vârf.

Anul 2011 e unul în care activitatea de bază, care este selecţia taurilor, producerea de material seminal, oferta de material seminal către crescătorii din ţară şi străinătate, este în creştere. Suntem în pas cu tendinţele actuale de utilizare a programului de selectie, care este testul pe descendenţă ce se practică în toată lumea şi, de asemenea, cu direcţiile noi de dezvoltare, care se referă la selecţia pe bază genomică. Selecţia genomică este o tehnică descoperită în ultima vreme, odată cu descifrarea genomului bovinelor. Aceasta permite ca valoarea taurilor să fie cunoscută foarte devreme. Deja de la 2 luni, avem informaţii multe despre viitorii tauri, iar până la 14 luni încheiem testul de reproducţie. Avem suficiente date asupra însuşirilor pozitive ale viitorilor tauri. Urmează testul pe descendenţă cu valoare de siguranţă în ameliorare.

Este un pas în ceea ce înseamnă reducerea intervalului între generaţii. Altfel spus, pot să am date despre un nepot în acelaşi timp în care am datele despre bunic. Şi atunci am câştigat două generaţii. Şi mai e ceva. Astăzi apar tot felul de teorii cu privire la creşterea bovinelor, dar nimeni nu precizează că nu există rase bune sau rase rele. Există anumite pretenţii, cerinţe care trebuie îndeplinite pentru fiecare rasă în parte pentru a fi performantă. Noi avem anumite condiţii de mediu, de tehnologie de creştere, de cunoştinţe despre anumite rase. Deci aproape orice este bun, dacă reuşesc să îi asigur ceea ce îi este necesar. Sunt condiţii ideale, optime sau medii care odată asigurate pot aduce performanţă şi desigur eficienţă economică.

Nu poate fi aplicată o regulă generală. Sigur, o tehnologie performantă înseamnă şi investiţii pe măsură, iar rezultatele pot fi foarte bune.

Rep.: Ce au însemnat pentru centrul din Sângeorgiu de Mureş investiţiile făcute de Asociaţia de Însămânţări Artificiale - Besamungsverein Neustadt din Germania?

Mircea Roman: Semtest BVN este un nume cunoscut la nivel mondial. Facem parte dintr-o mare familie, cu centre din peste 10 ţări, în care fiecare îşi păstrează individualitatea, dar acţiunile profesionale sunt făcute în comun. Ca să pot alege un taur bun e nevoie de o populaţie activă mare, de o bază largă de selecţie. Ceea ce facem noi este recunoscut şi căutat la nivelul întregii lumi.

Vindem în Europa, dar şi în China, Iran, Turcia. Este o mândrie şi o mare oportunitate să facem parte din această familie.

La nivel european, vorbind despre Simental, în primul rând, avem animale foarte bine situate în ierarhia taurilor pe rasă. Dacă vă uitaţi în cataloagele care apar în străinătate, găsiţi în primele locuri foarte mulţi tauri de la noi.

Am fost recent la o expoziţie şi am văzut “stelele” din zona respectivă. Din cei 12 tauri care erau puşi pe panou, cinci erau de la Târgu Mureş.

Este foarte importantă latura de consultanţă, deoarece crescătorul de animale, odată cu materialul seminal de calitate, trebuie să primească şi toate informaţiile necesare utilizării acestuia în condiţii optime.

Până la urmă, tot efortul, toate realizările noastre de aici, sunt puse în valoare de ceea ce fac crescătorii, de modul în care permit exteriorizarea valorii genetice.

Referitor la Semtest-BVN, trebuie să precizez că fără o colaborare cu cei din Germania, fără investiţiile făcute de cei de acolo, nu am fi ajuns aici. Probabil că ne-am fi desfiinţat, aşa cum au păţit multe centre din România. Începând din 1999, când nemţii au devenit acţionari principali aici, au fost făcute investiţii majore, au fost aduşi tauri tineri care au performat şi au evenit valoroşi. Sigur, la acest succes au contribuit şi oamenii de calitate, specialiştii noştri, pentru că priceperea şi experienţa celor care lucrează aici cântăresc foarte mult în obţinerea de rezultate bune.

Colaborarea cu Germania ne-a adus şi o mai bună disciplină, rigurozitate, specifice spiritului nemţesc. În fiecare an trimitem în Germania oameni la specializare.

Sigur, revin acasă pentru că aici sunt respectaţi şi sunt motivaţi profesional şi, la rândul lor, devin instructori pentru tinerii care vor să înveţe această meserie frumoasă de crescător de taur. Aceşti oameni au pe mână milioane de euro. Un taur bun valorează până la două milioane de euro. Este o estimare a valorii lui transformate în producţie.

COVER STORy

Mica Germanie de Maramureş Istoria şi dezvoltarea oraşului Vişeu de Sus e strâns legată de coloniştii germani. Multe dintre obiceiurile coloniştilor au fost preluate şi de localnici, astfel încât Vişeu de Sus a devenit un oraş multietnic şi multicultural.

Având acest nucleu comun de istore, colaborarea româno-germană se concretizează şi astăzi în proiecte inedite.

Oraşul Vişeu de Sus, după cei mai mulţi autori de monografii, este atestat documentar din 2 februarie 1365. Această primă menţionare a Vişeului ca localitate apare în diploma regelui maghiar Ludovic de Anjou. După alţii localitatea este atestată din anul 1549 cu denumirea de „Vişeul Nou” sau „Între Râuri”, fiind situată la confluenţa celor două râuri – nume întâlnit până la începutul secolului XX. În anul 1373 se marchează hotarul Vişeului cu Borşa, în anul 1385 apare Vişeul inferior (de Jos). Anul 1453 este anul în care Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei şi guvernatorul Ungariei, dăruieşte Vişeul celor 3 cnezi Ştefan, Petru Mândru şi Nan (Naşcu) cât şi fraţilor lor.

Evoluţia actualului oraş începe după anul 1770 când se înfiinţează la Vişeu şi Borşa centre forestiere cu muncitori – colonişti ţipţeri – din Zips, aduşi la Vişeu din ordinul împăratului Iosif al II – lea al Austriei. În anul 1143 la Vişeu de Sus se stabilesc mineri din Saxonia şi înfiinţează exploatări de minereuri. În anul 1773 se înfiinţează la Vişeu un centru de exploatare forestieră, colonizat cu şvabi din Zips. În 1775 se stabilesc la Vişeu familii germane venite Austria (Salzburg şi Tirol). Între anii 1776 – !794 vin primii colonişti din Salzkammergut. În 1778 sosesc alte 25 de familii din Gmunden, majoritatea cu mulţi copii. În anul 1780 se fac primele construcţii de către cei sosiţi, cum ar fi: prima moară în partea de est a oraşului, începe construcţia digului mai sus de Măcârlău, dig care va fi terminat în 1784, an în care alte familii din zona Bavariei se stabilesc la Vişeu de Sus. În anul 1788 se înfiinţează şcoala elementară a vistieriei din Vişeu de Sus, iar în 1790 se construieşte stăvilarul de la Făina şi se înfiinţează parohia romano – catolică la Vişeu. În 1798 se deschide prima şcoală generală.

Activitatea ţipţerilor se materializează şi prin prima fabrică de cherestea construită în anul 1809 prin ma gazinul statal (depozit) construit în 1817. în perioada

www.transilvaniabusiness.ro

1809 – 1810 se populează şi se formează cartierul Ţipţerai.

Numărul populaţiei de origine germană şi austriacă a crescut permanent, după cum rezultă din documente.

La recensământul din 1977 sunt consemnaţi 3430 de germani în oraşul Vişeu.

Ţipţerii Aduşi la Vişeu ca muncitori forestieri în primul rând, chiar dacă primii veniţi lucrau ca muncitori în exploatări miniere, între ţipţeri şi stat exista o înţelegere, un regulament de serviciu, cu efectul unui contract de muncă.

De la vârsta adolescenţei – 14 ani – băieţii îşi începeau munca în pădure.

Pe Valea Vaserului, ţipţerii plantau molid, aveau grijă de pepiniere, defrişau păduri, trimiteau plute pe apă la vale până la Sighet, Vişeu şi Borşa, construiau plute pe apă, construiau drumuri şi poduri de lemn. La muncile mai uşoare ajutau şi femeile. Cea mai grea şi murdară muncă era tăierea pădurii şi curăţirea trunchiurilor de molid, iar cea mai tentantă pentru bărbaţi era plutăritul.

Dat fiind timpul foarte îndelungat pe care muncitorul trebuia să-l petreacă în pădure, întemeierea unei aşezări pe Valea Vaserului a apărut ca o necesitate. Aşezarea de pe Vaser reprezintă cea mai strânsă legătură cu istoria şi cu tradiţia actualilor ţipţeri. În acest spaţiu al Văii Vaserului îşi au originea povestirile ţipţerilor, personaje fantastice – fata pădurii, omul alb, piticul pădurii.

Lemnul, constanta istoriei În Vişeu de Sus, exploatarea lemnului are o vechime care se confundă cu vechimea oraşului. Chiar şi legenda spune că în urmă cu poate mai mult de o mie de ani un tată şi cu fiul său s-au dus să taie lemne din pădure. Nefericirea a făcut ca un lemn să-l lovească

mortal pe fiu. În memoria fiului său, tatăl a construit pe acest loc o biserică. În jurul bisericii s-au făcut mai apoi case şi astfel capătă contur o aşezare umană care s-a numit la început „Între Râuri”, pentru că se întindea între râul Vişeu şi Vaser, iar apoi i s-a spus Vişeu de Sus. Odată cu venirea coloniştilor germani se intensifică exploatarea pădurilor. Tot mai atractive devin aceste meserii care aduceau un oarecare venit şi un alt statut social locuitorilor pe lângă vechea lor ocupaţie de crescători de animale. Astăzi de pe Valea Vaserului lemnul se transportă pe cale ferată îngustă.

Rigoarea nemţească de azi Şi astăzi, oraşul este un exemplu de comunitate multietnică şi multiculturală. Printre cele mai recente exemple care demonstrează acest lucru se numără inaugurarea unui proiect de succes la Şcola Nr. 1, devenită Grup Şcolar, eveniment care a coincis şi cu aniversarea a 60 de ani de învăţământ în limba germană la Vişeu de Sus. Proiectul a adunat în jurul sau mai multe instituţii româneşti, printre care Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş, Şcoala Nr. 1 Vişeu de Sus etc. şi Fundaţia Land-ului Baden-Württemberg GmbH. Directorul şcolii devenită Grup Şcolar, Ioan Tomoioagă a explicat că, prin acest proiect nu numai că au fost aduse la Vişeu calitatea şi rigoarea nemţească, dar, cu sprijinul Inspectoratului Şcolar, al ministerului şi al germanilor, instituţia de învăţământ are două noi specia lizări: „au venit directori de şcoli profesionale din Land-ul Baden-Württemberg, acolo am avut un schimb de experienţă cu şcoli care pregătesc tinerii în diferite meserii: turism, prelucrarea lemnului, electricitate şi am avut ce învăţa de acolo.”

Ioana LUCĂCEL

11

COVERSTORY

Iohannis: Sibiul rămâne o atracţie pentru investitori!

Accesări de fonduri europene, împrumuturi BERD, numeroase proiecte de investiţii dar şi lucrări permanente de reabilitare a infrastructurii oraşului – acestea sunt priorităţile şi, parţial, reuşitele Primăriei Sibiu în ultimii ani. Detaliile proiectelor actuale şi viitoare sunt necesare antreprenorilor interesaţi de investiţii în zonă. Despre cum a supravieţuit oraşul economic şi nu cel cultural, interminabilei şi ultradisputatei crize mondiale, ne vorbeşte Klaus Iohannis, primarul Sibiului.

Reporter: Primăria Sibiu a derulat proiecte de investiţii în infrastructură, turism dar şi în campanii de informare. Care este, după opinia dumneavoastră, cel mai important proiect de investiţii desfăşurat pe parcursul ultimului an?

Klaus Iohannis, primarul Sibiului: Sibiul a avut în ultimii 10 ani foarte multe proiecte importante de infrastructură şi continuă şi anul acesta. Toate proiectele pe care le promovăm sunt importante pentru comunitate.

Anul 2010 a însemnat un an destul de intens în ceea ce priveşte lucrările de infrastructură. Am reuşit să finalizăm reabilitarea a 11 artere importante din cartierele sibiene, au fost executate lucrări de reabilitare a stratului de uzură pe o serie de străzi, lucrări de plombare şi refacere a domeniului public în urma intervenţiilor la reţele, iar unele zone au fost reconfigurate ca funcţionalitate şi sistem de trafic. Pentru realizarea acestor lucrări am alocat din bugetul local suma de 80 de milioane de lei.

La sfârşitul lui 2010 am semnat cel de-al treilea împrumut contractat de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în valoare de 11,5 milioane de euro. Astfel, împreună cu sumele alocate din bugetul local, avem asigurate fondurile pentru continuarea lucrărilor de reabilitare a străzilor din Sibiu. Pentru anul 2011 vom folosi 3,8 milioane de euro din acest împrumut şi vom finaliza reabilitarea a încă 21 de străzi. La acestea se adaugă lucrări de reabilitare şi reparaţii de străzi care figurează pe lista de investiţii a municipalităţii pentru anul 2011.

O altă investiţie importantă la care am continuat lucrările este amanajarea reţelelor de utilităţi şi a reţelei de drumuri într-un nou cartier al Sibiului, Cartierul Tineretului. Aproximativ 400 de loturi de teren care alcătuiesc acest cartier au fost date în folosinţă gratuită tinerilor sub 35 de ani, în baza Legii 15/2001, pentru construcţia de case. Până în prezent am alocat din bugetul local peste 26 de milioane de lei, o bună parte dintre reţele şi străzi fiind deja amenajate. În paralel, am continuat investiţiile la unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, modernizarea pieţelor, am amenajat 30 de km de pistă de biciclete, au fost reconfigurate intersecţii şi amenajate noi sensuri giratorii.

Semnale pozitive Rep.: Într-o perioadă de instabilitate economică, cât de atractiv mai este Sibiul pentru investitorii străini?

K.I.: Sibiul este în continuare o locaţie economică atractivă. În ultima perioadă am fost contactaţi de o serie de noi investitori care au prospectat oraşul nostru cu scopul de

12

COVERSTORY a deschide afaceri aici. Cred că acest fapt se datorează în egală măsură faptului că Sibiul are o poziţie geografică bună, este bine poziţionat în ceea ce priveşte transportul, are un aeroport internaţional, are forţă de muncă bine calificată, iar municipalitatea are in continuare o politică pozitivă în ceea ce priveşte potenţialii investitori. Acestea nu s-au schimbat.

Economia sibiană, chiar dacă a fost afectată de criză, a rezistat foarte bine, ceea ce ne indică faptul că aceasta are o bază solidă. Chiar dacă IMM-urile au fost destul de afectate de contextul economic mondial, firmele mari, şi mai ales investitorii externi care vin din economii solide, au rezistat foarte bine. Ca exemplu, firmele sibiene Polisano, Atlassib, Ambient, Scandia şi multe altele au reuşit să depăşească această perioadă atât de dificilă. Investitori străini, cum ar fi Continental Automotive, chiar îşi extind investiţiile în Sibiu.

Avem semnale pozitive care ne dau de înţeles că Sibiul este o locaţie economică de succes şi încă este “căutată”.

Rep.: Care au fost investiţiile de capital sprijinite şi promovate de Primăria Sibiu în ultimul an?

K.I.: Cheltuielile de capital pe care Primăria Sibiu le-a efectuat de la începutul anului şi până în prezent se ridică la 82.360.000 lei. Aceste cheltuieli reprezintă con-

travaloarea lucrărilor tehnice şi de infrastructură, contravaloarea achiziţiilor pe fonduri structurale în cadrul unui proiect de „e-administraţie” pe care municipalitatea l-a finalizat în luna august (sofware şi echipamente IT), investiţii în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi în sănătătate.

În UNESCO, cu Sighişoara Rep.: Care sunt domeniile pe care le consideraţi „de viitor” pentru dezvoltarea durabilă a Sibiului?

K.I.: Turismul este una dintre ramurile economice care se potriveşte foarte bine Sibiului. Am reuşit într-un timp foarte scurt să dezvoltăm şi această latură importantă a oraşului. Din 2004, când Sibiul a primit confirmarea titulaturii de Capitală Culturală Europeană pentru anul 2007, numărul de turişti a fost într-o continuă creştere, ajungând în anul capitalei culturale la aproximativ 1 milion de turişti. Ceea ce a fost mai puţin obişnuit şi ne-a bucurat a fost faptul că în anul ulterior capitalei culturale, numărul de turişti a continuat să crească. În majoritatea cazurilor, în oraşele care au deţinut acest titlu, numărul de turişti a fost în des creştere după terminarea programului CCE. Mai mult decât atât, în ciuda contextul economic dificil, numărul de turişti a continuat să se menţină la un nivel bun, iar în 2011 până în prezent, am înregistrat chiar o creştere.

Aceste date le avem din analiza încasărilor din taxa hotelieră, singurul instrument de care dispunem în evaluarea

www.transilvaniabusiness.ro

domeniului turistic. Creşterile sunt reflectate însă şi de statisticile alcătuite de instituţiile abilitate care au măsurat numărul de sosiri şi numărul de înnoptări.

Rep.: În ce stadiu se află pregătirea documentaţiei pentru candidatura Sibiu la UNESCO? K.I.: Din păcate, lucrurile se mişcă destul de greu în alcătuirea dosarului. Deocamdată am avut o corespondenţă cu ministerul de resort care ne-a cerut să optăm pentru o formulă de candidatură a Sibiului. Am decis în Consiliul Local să candidăm alături de Sighişoara deorece specialiştii au acordat mai multe şanse de reuşită acestei formule. Ulterior s-a format o comisie alcătuită din membrii instituţiilor abilitate care în prezent lucrează la refacerea dosarului de candidatură.

Rep.: De la 2 la 42 de pârtii de schi pentru staţiunea Păltiniş. Când vor fi obţinute finanţările şi cum va putea fi demarat planul pentru dezvoltarea acestei zone turistice?

K.I.: Pentru a putea accesa fonduri europene a fost necesară crearea unei Asociaţii de Dezvoltare Inter-comunitară. Consiliul Judeţean este iniţiatorul acestei Asociaţii la care şi Primăria Sibiu a aderat. Deocamdată se lucrează la o strategie de lucru.

Rep.: Cum va afecta aplicarea acestui plan comunitatea locală dar şi zona naturală a Păltinişului?

K.I.: Păltinişul, ca staţiune montană, are potenţial de dezvoltare. Aceasta a fost înainte de anul 1989 o staţiune foarte bine cotată. În decurs de 10 ani însă, datorită unei lipse de viziuni şi a unei strategii urbanistice unitare, staţiunea a scăzut mult ca funcţionalitate. Revigorarea acestei staţiuni ar avea bineînţeles un impact pozitiv asupra comunităţilor locale care se află în jurul ei, reprezentând un plus de venituri şi un plus de atractivitate a întregii zone a Sibiului din punct de vedere turistic. Păltinişul ar adăuga o componentă interesantă ofertei noastre: pe lângă turismul cultural, am avea şi un turism montan, balnear. În ceea ce priveşte impactul asupra zonei naturale, toc mai posi-această zonă vom încerca să o protejăm. Pe lângă fost bilitatea de a practica sporturi de iarnă, Păltinişul a near.cunoscut şi are potenţial în domeniul turismului bal istică Tocmai de aceea vom încerca o dezvoltare urban peisajulprietenoasă cu mediul, care să pună în valoare natural al Păltinişului.

Rep.: Deşi mai multe administraţii publice locale deţin terenuri în zona Păltiniş, doar primăria Poplaca a fost inclusă în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Păltiniş - Cindrel. Care este explicaţia acestui fapt?

K.I.: Suntem doar la început de drum. Sunt convins că majoritatea comunităţilor care au terenuri în această zonă nu vor întârzia în a se alătura demersului, pe măsură ce prezentăm şi concretizăm un plan.

Contribuabili mulţi, impozite mai mici Rep.: Care este proiectul/investiţia primăriei Sibiu care a adus cei mai mulţi bani la bugetul local?

K.I.: Nu cred că există o singură investiţie care să fi adus cei mai mulţi bani la buget. Consider că dezvoltarea Sibiului pe mai toate planurile a condus la creşterea încasărilor la buget. În perioada 2000 – 2008 bugetul local al Sibiului a crescut de 17 ori, de la 22 de milioane de lei la peste 388 de milioane de lei, în contextul în care nivelul taxelor şi impozitelor a fost menţinut scăzut de către municipalitate, tocmai pentru a încuraja colectarea.

O contribuţie clară la creşterea bugetului a avut însă crearea Zonei Industriale Vest care a mărit baza de impozitare. O altă cauză importantă a creşterii bugetului a fost tocmai dezvoltarea oraşului care a condus la un număr mai mare de proprietăţi, un număr mai mare de contribuabili persoane juridice, etc., crescând astfel nivelul veniturilor la bugetul local. Sibiul s-a dezvoltat în mare parte cu fonduri provenite exclusiv din bugetul local aşa că am depus toate eforturile ca acesta să crească pentru a putea dispune de fonduri pe care să le reinvestim în comunitate.

Rep.: Discutaţi despre un proiect de reabilitare a cartierelor de blocuri din Sibiu. Care este, după părerea dumneavoastră cartierul sibian care are cele mai multe probleme şi care sunt acestea?

K.I.: Este vorba de un proiect foarte amplu de modernizare şi reconfigurare a cartierelor sibiene. Majoritatea cartierelor au fost gândite şi construite înainte de 1989, când necesităţile în ceea ce priveşte lărgimea carosabilului pe străzi şi alei erau altele. Spaţiile verzi au fost între timp folosite ca locuri de parcare şi astfel şi-au pierdut utilitatea.

De aceea trebuie să amenajăm, pe cât posibil, mai multe locuri de parcare astfel încât spaţiile verzi să fie protejate.

Lucrările vor fi de durată pe de o parte pentru că presupun costuri destul de mari, iar pe de altă parte pentru că sunt şi de mare amploare.

Cred că fiecare cartier are specificul şi necesităţile sale.

Exact aceste necesităţi trebuie analizate pentru a alcătui planuri de modernizare viabile.

Rep.: Sunteţi inclus în topuri realizate de mass-media ale celor mai înstăriţi dar şi celor mai mediatizaţi primari din ţară. Ce credeţi că aveţi în comun cu Sorin Oprescu, Sorin Apostu sau Gheorghe Ciuhandu?

K.I.: Mă bucur de popularitatea pe care o arată aceste topuri. Cred că punctul comun între mine şi domnii Oprescu, Apostu şi Ciuhandu e faptul că suntem toţi primari de municipii.

A consemnat Alexandra Coroian

13

COVERSTORY

Unde merg banii judeţului Sibiu?

Oraşul Sibiu este arhicunoscut şi suprapopularizat ca atracţie turistică de marcă dar şi prin multitudinea de evenimente culturale organizate aici. Pentru cei care se întreabă însă ce mai e nou la nivelul judeţului Sibiu şi ce proiecte de investiţii sunt pregătite ori în derulare, preşedintele Consiliului Judeţean, Martin Bottesch, are răspunsuri.

Reporter: Care sunt cele mai importante investiţii realizate de Consiliul Judeţean pe parcursul anului 2011?

Martin Bottesch: Ca valori, cele mai costisitoare sunt cele de infrastructură rutieră – întrucat avem în lucru patru drumuri judeţene cu finanţare europeană (n.r.: în valoare totală de peste 30 de milioane de euro ) dar mai avem şi alte două drumuri judeţene care sunt parţial cu bani de la guvern şi cofinanţare din partea CJ, cu valoare superioară. Apoi, proiectul de management al deşeurilor care a început anul trecut, vizează întregul judeţ şi are o valoare de 23 de milioane de euro.

înainte de începerea iernii apartamentele vor fi gata.

Rep.: Aveţi în desfăşurare un proiect pentru utilizarea energiei solare în prepararea apei calde menajere pentru instituţii subordonate CJ cu finalizare în octombrie 2011. Care este stadiul acestuia?

M.B.: Acest proiect este în faza finală şi de fapt parţial deja a fost pusă în funcţiune instalaţia de la Sălişte, iar în curând se vor termina şi cele de la Spitalul de Psihiatrie şi de la cele două unităţi sociale de la Tălmaciu.

Păltiniş-resort, poate în 2013 Rep.: Conform Masterplanului realizat în 2010 propuneaţi mai multe proiecte de dezvoltare a turismului pentru judeţul Sibiu. Care dintre acestea s-au materializat anul acesta?

M.B.: Se lucrează la amplasarea unor panouri informative la obiective turistice în mai multe limbi dar şi la înlocuirea panourilor turistice de pe drumurile naţionale. În prezent urmează a se licita realizarea unei hărţi turistice a judeţului.

Rep.: Aeroportul Sibiu este un subiect mult discutat şi extrem de interesant în ultimul timp. Aşa este şi pentru dumnevoastră?

M.B.: Da, există un interes real pentru aeroport şi este şi normal fiind un obiectiv foarte important. Noi am reusit să creăm o infrastructură modernă – practic şi prin aceasta am ajuns ca doi ani de zile să nu subvenţionăm deloc aeroportul.

Rep.: Înţeleg că afirmaţi că aeroportul este profitabil fără aportul CJ? M.B.: Da, dar va trebui oricum - ca să ne menţinem pe piaţă şi ca să ne dezvoltăm – să găsim un echilibru între venituri şi cheltuieli, în sensul că nu putem practica preţuri prea mari pentru a fi competitivi. Aceasta este intenţia noastră.

Rep.: Începând cu luna trecută, serviciile Regiei Autonome Aeroportul Sibiu au fost împărţite în servicii de interes general, care pot fi subvenţionate în continuare, şi servicii care nu sunt de interes general şi care nu mai pot fi subvenţionate. În acest context, ce valoare va avea subvenţia acordată de CJ pentru aeroport?

M.B.: Deocamdată nu putem spune care va fi valoarea acesteia. Se va ajunge la o subvenţie în momentul în care vor scădea tarifele şi acest lucru se va întâmpla curând, pentru a atrage companiile aeriene.

Spitalul nou - foarte necesar Rep.: Care sunt cele mai importante investiţii sociale ale CJ Sibiu?

M.B.: Avem şi aici mai multe proiecte: extinderea unei unităţi medico-sociale, realibilitarea spitalului din Turnu Roşu. Lucrăm de asemenea la reabilitarea şi modernizarea şi echiparea a ambulatoriilor din două spitale din Sibiu.

Rep.: S-a discutat mult despre un nou spital de urgenţă al Sibiului. Este acesta un mit sau o realitate?

M.B.: Este o necesitate. Actualul spital judeţean este adăpostit în mai multe clădiri care sunt foarte vechi şi

14

ele nu pot modificate pentru a crea condiţiile unui spital modern. A existat un plan din partea Guvernului care nu a fost realizat. Am fost întrebaţi anul acesta dacă dorim să preluăm documentaţia de proiectare iar răspunsul nostru a fost afirmativ. O astfel de investiţie este foarte costisitoare şi poate fi realizată cel mai uşor în parteneriat public-privat. Consider că este o posibilitate. Mai întâi aşteptăm documentaţia. Doar după ce vedem care vor fi costurile vom trece la concretizarea intenţiei.

Rep.: În urma alunecărilor de teren de la Copşa Mică, Consiliul Judeţean şi-a anunţat implicarea financiară în renovarea unui bloc de locuinţe. Propriu zis câţi bani vor fi alocaţi pentru această lucrare?

M.B.: Alunecările de teren au pus în pericol mai multe locuinţe inclusiv vieţile oamenilor de acolo. Administraţia locală a luat măsuri de evacuare a familiilor respective iar pentru a-i adăposti a intenţionat să reabiliteze un bloc cu 20 de apartamente şi neavând fonduri suficiente ni s-a adresat nouă. Am alocat 500.000 de lei pentru reabilitarea blocului respectiv –

Rep.: Care este rolul CJ în cadrul nou înfiinţate Asociaţie pentru Dezvoltarea Păltinişului?

M.B.: Aceasta are deocamdată trei membri : CJ Sibiu, Primăria Sibiu şi comuna Poplaca. Am început în această formă restrânsă întrucât numai pe teritoriul Sibiului şi Poplăcii se prevede ca în primă fază să se realizeze amenajări. După ce se realizează prima fază se intenţionează extinderea proiectului şi atunci vor intra şi alte comune în asociaţia respectivă. Intenţia este de a avea o zonă turistică care să fie atractivă în toate cele patru anotimpuri. Ne gândim şi la sporturile de iarnă – schiul, în special, dar şi piste pentru biciclete, posibilităţi de drumeţii.

Am avut întâlniri şi la faţa locului în luna august. Va fi un proiect de durată, fiind şi foarte costisitor. Încercăm să înaintăm pas cu pas, pentru a ajunge într-un an, doi şi la execuţie.

Rep.: Din punctul dumneavoastră de vedere care este cea mai atractivă zonă turistică a judeţului Sibiu? Dar cea mai defavorizată?

M.B.: Fiecare zonă are specificul ei şi avantajele proprii.

Ocna Sibiului este o zonă care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, infrastructura a fost modernizată. În general pot spune că situaţia dezvoltării turistice e destul de echilibrată la nivelul judeţului. Mai sunt zone în care infrastructura rutieră e încă deficitară (Ţara Secaşelor, partea de nord a judeţului) dar aici plănuim să facem investiţii în viitor.

A consemnat Alexandra Coroian

CsR Mol România contribuie financiar la sănătatea copiilor Compania petrolieră maghiară Mol are unul dintre cele mai generoase programe de finanţare a asociaţiilor preocupate de sănătatea copiilor.

Asociaţiile şi fundaţiile care promovează acest tip de proiecte au astfel la dispoziţie o alternativă la fondurile europene.

O asociaţie din oraşul Aiud, judeţul Alba, numită Hiptep, practică o modalitate inedită de a-i ajuta pe copiii care suferă de diferite afecţiuni, atât psihice, cât şi fizice. Este vorba de aşa-numita hipoterapie, sau terapie prin călărie. Practic, copiii sunt încurajaţi să ia lecţii de călărie şi să înveţe să domine animalele. Lecţiile au loc în compania unor persoane specializate în acest domeniu, al hipoterapiei. Iar faptul că reuşesc să conducă nişte cai de dimensiuni mari îi ajută să capete încredere în sine, dar şi să îşi exerseze musculatura ori să îşi corecteze defectele de poziţie, spune Csilla Balogh, de la Asociaţia Hiptep. ”Noi cerem întotdeauna avizul medicului. De asemenea, copiii sunt tot timpul sub supravegherea părinţilor”, susţine Csilla Balogh, care adaugă faptul că hipoterapia se bucură de o recunoaştere tot mai mare în comunitatea medicală din România. O zi de exerciţiu pentru copiii care practică hipoterapia este una complexă. Astfel, copiii învaţă să îşi cureţe şi să echipeze caii, să se echipeze singuri, inclusiv cu cască şi, uneori, cu vestă de protecţie, apoi să se urce pe cal cu ajutorul unei rampe speciale, pentru a preîntâmpina orice fel de accidente.

Exerciţiile de hipoterapie au loc, întotdeauna, sub ochii a două persoane, dintre care una supraveghează calul, iar cealaltă se ocupă cu întreaga sa atenţie de

Câţi bani oferă Mol România? În acest an, compania Mol România va lansa o nouă sesiune de finanţare pentru programul social referitor la sănătatea copiilor. Directoarea Mol România, Kinga Agnes Daradics, a anunţat că sunt disponibili 300.000 de lei pentru finanţarea proiectelor care vor fi depuse de ONG-uri. Fiecare organizaţie poate primi maximum 20.000 de lei. Şi în acest an, proiectele vor fi finanţate prin intermediul Fundaţiei Comunitare din Cluj.

16

copilul supus tratamentului. Pentru cei mai mulţi dintre copii, hipoterapia a dat rezultate excelente. ”Băiatul meu, Alex, care suferă de autism, nu putea nici măcar să deschidă uşa blocului. După ce a început să participe la lecţiile de hipoterapie, parcă a devenit un alt copil. Îi place să se uite la noi de pe cal. Acum, el a învăţat să îşi coordoneze şi membrele, lucru care se vede şi la lecţiile de înot. Înainte, pur şi simplu, stătea în colac. Acum a învăţat să îşi coordoneze toate cele patru membre”, spune una dintre mămicile care îşi duc copiii la hipoterapie. Astfel, terapia cu ajutorul cailor a avut efecte pozitive deopotrivă asupra dezvoltării psihice şi asupra dezvoltării fizice a copilului.

”Proiectul Asociaţiei Hiptep pe care l-am finanţat este unul foarte interesant. Pot spune că suntem mulţumiţi deplin de rezultatele acestui proiect”

Pot oferi tratament gratuit pentru copii

care l-am finanţat este unul foarte interesant. Pot spune că suntem mulţumiţi deplin de rezultatele acestui proiect. Ar fi de dorit ca şi alte asociaţii să se implice în comunitate în maniera în care au făcut-o cei de la Asociaţia Hiptep”, a spus Kinga Agnes Daradics, directorul general al companiei Mol România. Compania petrolieră maghiară acordă finanţările pentru proiectele care vizează sănătatea copiilor prin intermediul Fundaţiei Comunitare din Cluj. Aceasta este condusă de Arpad Gazda, un nume care a devenit foarte cunoscut în presa de limba maghiară din Transilvania. ”Colegii din Ungaria ne-au prevenit că ne vom confrunta cu o avalanşă de proiecte legate de hipoterapie. Însă nu a fost aşa. Am avut proiecte referitoare, de exemplu, la amenajarea de spaţii de joacă în spitale, pentru copiii internaţi. Proiectul depus de Asociaţia Hiptep a fost primul din domeniul hipoterapiei.

Sperăm ca şi noul proiect pe care au anunţat că îl depun să întrunească toate condiţiile pentru a primi finanţare”, a spus Arpad Gazda.

Asociaţia Hiptep are o fermă cu trei cai, situată lângă oraşul Aiud. Asociaţia a început programul de hipoterapie de doi ani. La început, lucrurile au mers mai greu, însă, apoi, localnicii au început tot mai mult să se obişnuiască cu ideea că acest fel de tratament poate fi cel puţin la fel de eficient ca şi cel bazat pe medicamente chimice. Graţie unei sponsorizări primite din partea companiei Mol România, care este subsidiara locală a celei mai importante companii petroliere maghiare, membrii asociaţiei Hiptep au reuşit să amenajeze un manej corespunzător pentru hipoterapie şi să construiască un pavilion de lemn pentru părinţii copiilor. De asemenea, cu ajutorul sponsorizării, asociaţia a reuşit să asigure tratament gratuit pentru şapte copii, timp de un an întreg. În acest an, reprezentanţii asociaţiei vor cere o nouă finanţare, tot din partea Mol România, pentru a continua programul de hipoterapie gratuită, dar şi pentru a amenaja un manej acoperit, în aşa fel încât copiii să poată călări şi iarna. ”Proiectul Asociaţiei Hiptep pe

Kinga Agnes Daradics

Claudiu Pădurean

MeDiu

Apă şi canalizare la standarde UE de la Aquaserv SC Compania Aquaserv SA beneficiază, în perioada 2011-2013, de o finanţare provenită de la Uniunea Europeană prin intermediul Programului Operaţional Sectorial (POS) Mediu, gestionat de Ministerul Mediului, în valoare de 110.875.965 euro. Banii vor fi investiţi în extinderea sistemelor de apă şi canalizare, reabilitarea celor existente, modernizarea unor uzine de apă şi construcţia de staţii de epurare existente pe teritoriul judeţului Mureş. Conform Master Planului realizat pentru sectorul apă/canal, zona de operare a SC Compania Aquaserv SA are nevoie de investiţii în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, pentru a se conforma standardelor Uniunii Europene.

Text: Alex TOTH

www.transilvaniabusiness.ro

17

mediu

Contractul de finanţare aferent proiectului “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş” a fost semnat în data de 8 aprilie 2011, cele 110,87 milioane de euro urmând să fie utilizate pentru modernizarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare din aria de operare a SC Compania Aquaserv SA.

Circa 300.000 de beneficiari Proiectul reprezintă cea mai importantă investiţie de până acum din judeţul Mureş în domeniul serviciilor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, finanţarea europeană urmând să contribuie la creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare-epurare, până la nivelul celor din Uniunea Europeană. „Proiectul este deosebit de important pentru Mureş, n-a existat până acum în judeţ o aplicaţie de această talie, e vorba de aproape 111 milioane de euro care vor fi investiţi în extinderea sistemelor de apă şi canalizare, reabilitarea celor existente, modernizarea unor uzine de apă, construirea uneia noi, construirea unei staţii de epurare noi şi reabilitarea unor staţii de epurare existente. Acest moment este unul de imensă satisfacţie

atât pentru Compania AQUASERV, cât şi pentru cei aproximativ 300.000 de locuitori care vor beneficia de aceste investiţii”, a declarat Sergiu Horobeţ, director general al SC Compania Aquaserv SA.

Proiect elaborat din 2008 Acesta a explicat că elaborarea proiectului a început în 2008, iar înainte de aprobarea finanţatorului de la Bruxelles au fost necesare nu mai puţin de cinci revizuiri. „La această aplicaţie se lucrează din 2008, în colaborare cu firma de consultanţă Eptisa SRL România, colaborare care a fost rezultatul unui contract avut între Eptisa şi Ministerul Mediului, noi având rolul de a asigura şi furniza toate acele date necesare pregătirii aplicaţiei. Pe parcursul anului trecut au fost cinci revizuiri, în decembrie 2010 aplicaţia a fost trimisă la Bruxelles şi a fost aprobată în luna martie 2011.

Partenerii proiectului sunt Ministerul Mediului ca finanţator al aplicaţiei, Compania Aquaserv ca beneficiar direct al aplicaţiei, iar contractul va fi supervizat de către ADI Aqua Invest Mureş”, a afirmat Sergiu Horobeţ.

Importanţa proiectului derulat de SC Compania Aquaserv a fost subliniată de Lokodi Edita Emoke,

De unde vin banii?

Sursa de finanţare Fondul de coeziune UE Buget de stat Împrumut operator Bugete locale Total

18

Procent 76,23% 11,66% 10,32% 1,79% 100,00%

Suma (euro) 84.518.530 12.926.364 11.442.000 1.988.671 110.875.965

preşedintele Consiliului Judeţean Mureş. „Este un proiect foarte important pentru judeţul Mureş, realizat în continuarea proiectului SAMTID, din fonduri europene. Încă de acum trei ani când am pregătit proiectul ne-am înţeles asupra modului în care vom face investiţiile, asta înseamnă că dacă prin SAMTID am început reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare cu 14 milioane de euro în oraşele mari, acum continuăm şi finalizăm în totalitate reabilitarea sistemului din municipii. De asemenea, se va realiza şi o conductă magistrală pe Valea Nirajului, pentru a asigura şi acolo alimentarea cu apă”, a arătat Lokodi Edita Emoke.

mediu Cum vor fi investiţi banii?

Aglomerări urbane: Târgu-Mureş Reghin Sighişoara Târnăveni Luduş Iernut Cristuru Secuiesc

23,2 milioane euro 10,7 milioane euro 10,8 milioane euro 13,7 milioane euro 18,4 milioane euro 7,7 milioane euro 4,0 milioane euro

Aducţiuni: Voiniceni-Sărmaşu Pănet-Band Valea Nirajului

11,8 milioane euro 3,4 milioane euro 7,2 milioane euro

Potrivit directorului general al SC Compania Aquaserv SA, proiectul este prevăzut a fi finalizat în anul 2013. “Proiectul trebuie să fie finalizat la sfârşitul anului 2013, practic sunt 16 pachete de lucrări cuprinse în funcţie de specificul lor, pe uzine de apă, staţii de epurare, reţele apă-canal”, a precizat Sergiu Horobeţ.

Ce s-a făcut până acum?

Până în prezent au fost parcurse mai multe etape în implementarea proiectului. Astfel, în data de 30 august 2011, la sediul SC Compania Aquaserv SA a fost semnat contractul de servicii având ca obiect ,,Asistenţă tehnică pentru pregătirea documentaţiilor de atribuire pentru contractele de lucrări, publicitate şi supervizarea lucrărilor” cu firma Aecom Ingenieria SRL, denumită anterior Inocsa Ingenieria SL Spania Filiala SRL, în calitate de lider al Asociaţiei Aecom Ingenieria SRL - Safege SA Nanterre France - Tractebel Engineering SA. O altă etapă a fost cea de lansare a procedurilor de licitaţie pentru alte patru contracte de lucrări la staţii de epurare, licitaţia pentru contractul aferent staţiei de epurare din Reghin în valoare de 24.248.670 lei s-a reluat, iar cea pentru staţiile de epurare din Luduş şi Iernut se află în stadiul de evaluare a ofertelor. De asemenea, în cadrul procedurilor de licitaţie pentru staţiile de epurare din Târgu-Mureş şi Târnăveni, ofertele sunt aşteptate în data de 4, respectiv 7 octombrie 2011.

Nu în ultimul rând, Consiliul Judeţean Mureş a aprobat în data de 7 septembrie, în cadrul unei şedinţe extraordinare, contractarea de către SC Compania Aquaserv SA a unui împrumut în valoare de 11.442.400 de euro, în vederea cofinanţării proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş”.

www.transilvaniabusiness.ro

Aglomerări urbane conectate 100% la sistem La finalul perioadei de implementare, rata de conectare la sistemul de canalizare va atinge o medie de 100% în aglomerările Târgu-Mureş, Reghin, Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Iernut şi Cristuru Secuiesc. “Lucrările prevăzute a se realiza sunt următoarele: reabilitare/extindere reţele de apă/canal, construire/reabilitare rezervoare de apă potabilă, magistrale de aducţiune a apei potabile către zonele rurale, staţii de pompare, staţii de epurare a apelor uzate, staţii de tratare a apei potabile”, a explicat Sergiu Horobeţ.

SC Compania Aquaserv SA, furnizor de civilizaţie SC Compania Aquaserv SA deţine licenţa clasa I pentru serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare din anul 2006 şi este în prezent unul dintre cei mai importanţi Operatori Regionali în domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare din România. Serviciile de bază oferite clienţilor sunt: producerea şi distribuţia apei potabile, colectarea şi epurarea apelor uzate şi colectarea şi managementul apelor pluviale. În ceea ce priveşte infrastructura, aceasta are următoarea componentă: lungimea sistemelor de alimentare cu apă potabilă: 1.100 de kilometri, lungimea sistemelor de canalizare: 770 de kilometri, 300.000 de locuitori şi agenţi economici deserviţi, 900 de angajaţi şi 15 milioane de metri cubi cantitatea de apă potabilă facturată anual.

19

GOLD

Drobul de aur Producţia mondială de aur a crescut continuu timp de secole, practic s-a multiplicat de 4 ori în numai ultimii 100 de ani. Dar, începând cu 2001, creşterea miraculoasă a producţiei a intrat pe un trend descendent, deşi preţul la aur şi-a început urcuşul, bătând record după record. A fost nevoie de o recesiune globală serioasă şi de un preţ de aproape 2.000 dolari pe uncie pentru ca aurul să revină astăzi în topul celor mai importante industrii. Şi e doar începutul…

Moneda unică europeană e în corzi, dolarul nu o duce nici el prea bine. Nu putem vorbi de ruble, iar vremea yuanilor chinezeşti nu a sosit încă, deşi marii finanţişti ai Planetei o prezic deja. La ce ne raportăm atunci noi, economiile lumii, în următoarea decadă? Ce ziceţi de aur?

După aproape un deceniu în care aurul a lucit doar în pivniţele băncilor naţionale, având modestul statut de rezervă naţională, industria şi piaţa auriferă se trezesc astăzi la viaţă, ca un uriaş mecanism care poate salva Planeta. Proiecte vechi sunt puse din nou pe tapet, mine închise de multă vreme sunt redeschise, explorări pentru găsirea unor noi zăcăminte au loc în toată lumea, guvernele din state cu zăcăminte de aur acordă o nouă şansă acestei industrii, sperând să-şi întregească bugetele vlăguite. După ce aproape un deceniu şi-au diminuat treptat producţia (cu excepţia Chinei şi Rusiei), marii producători de odinioară --– Australia, Africa de Sud şi SUA – prognozează creşteri pentru următorii ani. Specialiştii cred acum că în următorii câţiva ani producţia record din 2001 (2.600 tone aur la nivel global) va fi depăşită.

China domină topul producătorilor de aur, cu 345 de tone anual (2010), urmată de Australia, cu 270 tone anual (2010), de SUA, Rusia şi Africa de Sud. Conform datelor oferite în 2009, SUA au produs 215 tone, Africa de Sud 210 tone, iar Rusia 185 de tone. Împreună, cele cinci ţări din top acoperă aproape jumătate din producţia mondială de aur. De altfel, dacă adăugăm şi Peru (170 tone în 2010), Indonezia (120 tone în 2010), Canada (90 de tone în 2010), Ghana sau Uzbekistan rezultă că două treimi din producţia mondială de aur este asigurată de numai 10 ţări. În treimea cealaltă se înghesuie producătorii mici, cca. 90 de ţări, cum ar fi Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, Kazahstan, Mali, Mexic, Maroc, Uzbekistan, Papua Noua Guinee, Filipine, Tanzania, dar şi câteva ţări din Europa, cum ar fi Turcia, Suedia, Finlanda, Spania, Norvegia, Bulgaria, Polonia, Grecia. Interesant este că toate aceste ţări din Europa realizează împreună doar 1% din producţia mondială de aur, cca. 26 de tone pe an. Pe harta marilor producători de aur, Europa – generic - nu contează decât cam o treime din cât contează Uzbekistan, sau Ghana, sau Papua Noua Guinee (68,8 tone în 2010).

Conform European Mineral Statistics, din totalul de 26 de tone aur produse de Europa (EU 32 – adică Uniunea Europeană, Norvegia, Elveţia, plus ţările candidate la integrarea în Uniune) în 2008, Turcia a realizat 42,2%, Suedia 20,3%, Bulgaria 15,8% şi Finlanda 15,7%.

Spre coada clasamentului, România apare cu un procent de 1,9%, adică 0,5 tone aur anual.

20

Marile mine de aur din mica Europă Care sunt însă cele mai importante proiecte aurifere din Europa, în ciuda faptului că au o participare atât de redusă la producţia mondială de aur? În provincia Usak din Turcia, canadienii de la Eldorado Gold Corporation exploatează de câţiva ani cea mai mare mină de aur activă din această parte a Europei, cea de la Kisladag. Întinsă pe o suprafaţă de 157 km pătraţi, exploatarea a avut trei faze de dezvoltare, fiecare dintre acestea ducând la sporirea producţiei (2006, 2007, 2011). Investiţiile din 2011 vor duce la sporirea producţiei cu 25%, acest lucru însemnând cca. 8,5 tone de aur anual. Aproape o treime din producţia totală a Europei. Exploatarea de la Kisladag se întinde pe o durată de 14 ani, până în 2020, iar zăcământul este evaluat la peste 300 tone de aur.

Tot în Turcia, compania canadiană Alamos Gold Inc a anunţat recent ultimele estimări pentru proiectele sale aurifere, Agi Dagi şi Kirazli. Cele două zăcăminte sunt evaluate la aproximativ 60 de tone de aur.

Alamos, care mai operează mine aurifere şi în Mexic, a achiziţionat cele două proiecte la începutul lui 2010.

Rio Narcea Gold Mines, fondată în Canada, este cel mai mare producător de aur din Spania, unde exploatează două mine, una dintre acestea fiind în dezvoltare. Recent, Rio Narcea a semnat un joint venture agreement cu unul dintre liderii mondiali ai industriei, Barrick Gold, pentru a explora împreună mai multe zone din Peninsula Iberică. De asemenea în Spania, canadienii de la Edgewater Exploration au cumpărat în 2010 de la Rio Narcea proiectul Corcoesto, la 36 km de La Coruna.

Zăcământul este estimat la 10 tone de aur.

La Kitilla, în Finlanda, 900 de kilometri distanţă de

Helsinki, compania Agnico-Eagle Mines exploatează una dintre cele mai mari mine aurifere din Europa, cu un zăcământ total estimat la aproximativ 124 de tone.

Proprietarii estimează pentru 2011 o producţie de cca.

4,7 tone aur, urmând ca în pentru perioada 2012-2015 aceasta să crească la o medie de 5,3 tone / an. AgnicoEagle Mines are sediul în Canada, dar desfăşoară operaţiuni şi în Finlanda, Mexic şi SUA. Durata exploatării minei Kitilla se întinde pe perioada 2009-2024.

Un proiect foarte recent în Finlanda este Laiva Gold, la 15 kilometri sud de Rahee. Aici, producţia de aur a început în august 2011, adică în urmă cu două luni.

Mina, cu un zăcământ estimat la peste 20 de tone, este deţinută de Nordic Mines, care previzionează ca în 2012 să scoată 3,7 tone aur, urmând ca producţia să sporească gradual.

Suedezii de la Boliden sunt foarte activi în ţara lor, având un larg portofoliu de mine. Compania exploatează zinc, cupru, argint şi aur. Cu o istorie de mai mult de un secol în spate, Boliden şi-a trăit momentul de glorie în 1924. Atunci, pe 10 decembrie, lângă localitatea Fågelmyran, a fost descoperit un zăcământ de excepţie. Boliden a început exploatarea în ceea ce avea să fie pentru decenii cea mai bogată mină auriferă din Europa.

Rusia, Estul îndepărtat, regiunea Chukotka. În 2008, Guvernul local s-a asociat cu compania canadiană Kinross (un parteneriat 25%-75%) pentru a exploata mina de aur şi argint de la Kupol, un proiect de peste 700 milioane de euro. Finanţarea a fost rezolvată printr-o serie de împrumuturi de la reputate instituţii şi fonduri de investiţii internaţionale. Exploatarea a început în 2008, iar pentru 2009 proprietarii au anunţat o producţie de peste 7 tone de aur. Zăcământul conţine, potrivit estimărilor, 138 tone de aur.

GOLD

Proiectele aurifere care pot salva România Cu o producţie medie anuală de peste15 tone aur pentru fiecare dintre cei 16 ani ai proiectului Roşia Montană, România are şansa să devină cel mai mare producător de aur din Europa. Dacă şi proiectele Certej, Rovina (ambele din judeţul Hunedoara), Baia Mare sau Băiţa (judeţul Bihor) – ca să vorbim doar de cele foarte mari – ar fi puse în practică, România ar produce anual mai mult aur decât toată Europa la un loc (lăsând Rusia deoparte).

La Roşia Montană, geologii companiei româneşti Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) au estimat un zăcământ de 314 tone aur, cel mai mare din Europa. La un randament de 80%, 250 de tone vor ajunge în piaţă, într-o perioadă de 16 ani. Parteneri în acest proiect sunt RMGC (80,69%) şi statul român (19,31%), prin compania Minvest. Recent, înalţi oficiali ai statului român s-au pronunţat în favoarea demarării proiectului RMGC, care ar urma să aducă beneficii directe de peste 4 miliarde de euro statului român. În present, proiectul se află în stadiul de autorizare de către autorităţile statului.

La Certej, o altă companie canadiană, European Goldfields, prin subsidiara Deva Gold, are drept de exploatare asupra unui zăcământ estimat la 68 de tone aur. Partener în această afacere, cu 20%, este din nou statul român, prin Minvest. European Goldfields mai desfăşoară două proiecte aurifere în Grecia, pentru unul dintre acestea primind de curând (4 august 2011) încuviinţarea Guvernului de la Atena de a porni investiţia.

O companie importantă pe lista celor cu licenţă de explorare şi/sau exploatare a aurului din România este Romaltyn Mining. În 2006, compania a achiziţionat activele societăţii Aurul Baia Mare, dorind să reînceapă producţia în acel perimetru, dar în acelaşi timp are licenţă de explorare şi în alte zone din Maramureş şi Satu Mare. Licenţele au fost obţinute de către compania Romaltyn Exploration, controlată în proporţie de 95% de o firmă numită Romaltyn Limited, înregistrată în Isle of Man, restul de 5% fiind deţinute de către Romaltyn Mining. Oficialii companiei speră ca în 2012 să poată porni producţia de aur la uzina de la Baia Mare.

Tot în judeţul Hunedoara, în perimetrul Rovina, Samax România deţine licenţă de explorare a minereurilor auro-argentifere şi de cupru. Compania este deţinută în proporţie de 100% de Londra Samax Romania Limited, subsidiară la rândul ei a firmei canadiene Carpathian Gold. Începând cu 18 iulie 2011, unul dintre acţionarii importanţi ai Carpathian Gold a devenit Barrick Gold, care a achiziţionat acţiuni pe bursa de la Toronto în valoare de 20 de milioane dolari. Barrick este unul dintre liderii mondiali ai producătorilor de aur. Într-un comunicat emis de oficialii Carpathian Gold în 20 septembrie 2011, compania a anunţat noi rezultate privind programul de explorare geologică din zona Rovina. În trei amplasamente, Ro vina, Colnic şi Cireşata, au fost identificate minereuri de aur şi cupru. Potrivit oficialilor Carpathian, zăcămintele depăşesc 100 de tone de aur. “Suntem bucuroşi de rezultatele pe care le avem, care ne dezvăluie că Cireşata este un filon care se întinde şi spre vest şi sud-vest şi ne este clar că acest proiect

www.transilvaniabusiness.ro

Prospecţiune, explorare sau exploatare în România:

devine unul de clasă mondială”, a declarat Dino Titaro, CEO al Carpathian Gold.

Potrivit datelor ANRM, compania Mineral Mining deţine licenţe de explorare, exploatare şi dezvoltare a unor zăcăminte de aur şi argint în judeţul Bihor, perimetrul Băiţa. Acţiunile companiei sunt deţinute în proporţie de 100% de către compania Dacian Mining din Stockholm (Suedia). În martie 2011, Mineral Mining a anunţat că a vândut mina de cupru Băiţa fondurilor de investiţii Siberia Clearing şi e Far East and Pacific Investments (FEPI), parte a grupului Interfox din Hong Kong – specializat în resurse minerale, într-o tranzacţie în valoare de 15 mil. euro.

O altă companie care are dreptul de a explora minereuri metalifere este Dacia Minerale, care are un perimetru la Cămărzana, în Satu Mare. Acţiunile companiei sunt deţinute în totalitate de către o companie cipriotă, înregistrată în Nicosia, denumită Eliseror Li mited.

Gabriel Resources (Canada) – zone de interes: Roşia Montană şi Bucium (jud. Alba); Băişoara (jud. Cluj) European Goldfields (Canada) – zone de interes: Certej, Măgura Ţebii, Brad Vest şi Bârza Brad (jud.

Hunedoara) Dacian Mining (Suedia) – zone de interes: Băiţa (jud.

Bihor) Romaltyn Ltd. (Isle of Man) – zone de interes: Tăuţii de Sus, Aluniş-Piatra Handal şi Poprad (jud. Maramureş); Cămărzana (jud. Satu-Mare) Barrick Gold Corporation (Canada) – zone de interes: Talagiu-Zarand (jud. Arad); Lăpuşnicu Mare şi Teregova (jud. Caraş-Severin); Dealul Bratosin (jud.

Hunedoara) Valhalla Resources (Cipru) – zone de interes: Corbeşti-Micăneşti (jud. Hunedoara, Arad); Highiş Sud (jud. Arad) Samax România Ltd (Marea Britanie) – zone de interes: Rovina (jud. Hunedoara) Eliseror Ltd. (Cipru) – zone de interes: Oaş Nord (jud. Satu Mare); Căraci-Birtin (jud. Hunedoara)

21

GOLD

Cianura, de la otravă la balsam

Deşi proporţiile sale au fost mult exagerate, accidentul de mediu de la SC Aurul Baia Mare, din 2000, a schimbat practic legislaţia în domeniul mineritului aurifer şi a impus noi standarde de securitate în privinţa metodelor de lucru. Toate companiile importante din domeniu şi-au asumat, voluntar, un Cod al Managementului Cianurii (Cyanide Management Code). La nivelul UE s-a pus chiar problema interzicerii folosirii acestei substanţe, dar Comisia Europeană, în 2010 şi 2011, a respins categoric această soluţie, care ar fi însemnat practic moartea mineritului pe Bătrânul Continent. Ce este cu adevărat cianura şi care sunt astăzi normele privind utilizarea ei în minerit? Ce au învăţat producătorii de aur din accidentul de la Baia Mare?

90% din aurul extras astăzi în lume este obţinut prin tehnologia cu cianură. Mine din SUA, Noua Zeelandă, Canada, Italia, Finlanda, Spania sau Suedia folosesc în siguranţă această tehnologie. Deoarece aurul se găseşte astăzi în particule foarte mici în compoziţia rocii, companiile miniere trebuie să folosească substanţe chimice pentru a-l extrage din minereu. Cianura este una dintre puţinele substanţe care are proprietăţile chimice necesare extragerii aurului în condiţii de siguranţă şi eficienţă. După mai bine de 100 de ani de folosire a cianurii în industria minieră la nivel mondial, se cunosc foarte bine modalităţile de utilizare şi neutralizare a cianurii, astfel încât riscurile pentru oameni şi mediu să fie minime. Într-un proiect minier modern, cea mai mare parte din cantitatea de cianură este consumată în urma transformărilor chi mice în cadrul procesării minereului, în uzină. Cantitatea de cianură rămasă în sterilul de procesare este neutralizată aplicând un proces modern şi eficient de oxidare. Acest proces a fost utilizat de peste 80 de mine din lume în ultimii 30 de ani. După neutralizare, sterilul cu conţinut scăzut de cianură va fi depozitat într-un iaz de decantare special construit, unde concentraţia de cianură va scădea şi mai mult. Cianura se degradează natural atunci când este expusă la aer şi lumină naturală. În plus, cianura este folosită în prezent în sute de operaţiuni industriale din domeniul chimic, alimentar şi metalurgic: la nivel mondial, se produc anual 1,6 milioane de tone de cianură, dintre care aproximativ 10% se folosesc pentru prelucrarea aurului. Restul merge în industria alimentară, industria maselor plastice, industria farmaceutică, industria cosmetică etc.

22

Punctul de cotitură “Baia Mare” Efectele accidentelor similare celui de la Baia Mare au produs un impact major asupra legislaţiei comunitare dar şi internaţionale în domeniul reglementărilor activităţilor miniere. Normele stricte şi codurile adoptate în ultimii 10 ani fac practic imposibilă repetarea unor astfel de evenimente. În România, imediat după accidentul de la Iazul Aurul, au fost revizuite normele tehnice de supraveghere a comportării în timp a iazurilor de decantare şi s-a reglementat necesitatea obţinerii autorizaţiei de funcţionare în siguranţă a acestora. Sectorul minier a fost nevoit să facă o evaluare a stării tuturor iazurilor de decantare şi să implementeze măsuri de creştere a siguranţei în exploatare, dar şi de întreţinere a iazurilor inactive. La nivelul UE, Comisia Europeană a înăsprit regulile în privinţa folosirii cianurii în minerit, dar a refuzat să interzică folosirea acestei substanţe: „După o analiză în profunzime a problemei, Comisia consideră că o interdicţie generală a cianurii în minerit nu este justificată din punctul de vedere al mediului şi sănătăţii. Legislaţia existentă, în special privind gestionarea deşeurilor extractive (Directiva 2006/21/CE), include cerinţe stricte în asigurarea unui nivel corespunzător de siguranţă a instalaţiilor de deşeuri miniere. Valorile limită pentru depozitarea cianurii, astfel cum sunt definite în directivă, sunt cele mai stricte posibil şi presupun, în practică, un pas de distrugere a cianurii utilizate înainte de depozitarea acesteia. În lipsa unor tehnologii alternative mai bune (care să aibă un impact mai redus asupra mediului), o interdicţie generală a utilizării cianurii ar presupune închiderea minelor existente care operează în condiţii de siguranţă. Acest lucru ar fi în detrimentul ocupării forţei de muncă, fără a aduce o valoare adăugată pentru mediu sau sănătatea populaţiei”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene din 2010 (reiterat în 2011), după adoptarea deciziei. Această Directivă Europeană a fost adoptată şi în România în 2008.

Sfântul Cod al companiilor miniere Companiile miniere nu au aşteptat însă să fie împinse de la spate în privinţa alegerii unor alte standarde de lucru cu cianura şi au înfiinţat, încă din anul 2000, un

Institut de Management al Cianurii, cu sediul la Washington. Acest organism a fost creat special pentru a monitoriza implementarea corectă a “Codului de Management al Cianurii”, elaborat de un comitet internaţional, sub îndrumarea Programului de Mediu al Naţiunilor Unite - (www.cyanidecode.org). Codul include cele mai bune practici pentru managementul cianurii şi vizează producţia, transportul, manipularea şi depozitarea, etapele operaţionale şi de închidere a exploatării, siguranţa muncitorilor, răspuns la situaţii de urgenţă, instruire, consultarea şi informarea publicului. Toate marile companii miniere din lume au adoptat acest Cod şi îl respectă. Printre semnatarii codului se numără şi firmele care desfăşoară operaţiuni în România, în frunte cu Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).

Cu referire la evenimentul de la Baia Mare, care a însemnat un punct de cotitură în privinţa standardelor de lucru din mineritul, responsabilii de mediu ai RMGC susţin că nu există comparaţie între proiectul Roşia Montană (cel mai mare proiect aurifer din Europa) şi cel de la Uzina Aurul, din 2000. “Dacă e să comparăm proiectul nostru cu cel de la Baia Mare, investiţiile de mediu din proiectul Roşia Montană depăşesc 250 de milioane de dolari. Iazul de decantare nu se poate compara cu ce a existat la Baia Mare.

Tehnologia este similară, însă noi am prevăzut o instalaţie de neutralizare a cianurii care aduce cianura la o concentraţie maximă de 5 miligrame pe litru înainte de descărcarea sterilului în iaz, asta înseamnă de câteva zeci de ori mai mică decât era concentraţia din iazul de la Baia Mare în anul 2000 şi la jumătatea limitei admise în UE”, susţine Horea Avram, vicepreşedintele de mediu al RMGC. De altfel, nici la Baia Mare, vorbind de noul proiect al companiei Romaltyn Mining, un asemenea eveniment nefericit precum cel din anul 2000 nu mai este posibil. Investiţiile realizate de această companie începând cu 2006, când a preluat activele fostei uzine, arată clar că proiectul este supus cerinţelor stricte ale legislaţiei actuale. Iazul de decantare de la Aurul este azi unul dintre cele mai moderne din Europa, iar după terminarea activităţii la SC Romaltyn Mining SRL, închiderea lui nu va fi o problemă. Întreaga suprafaţă a iazului este impermeabilizată cu o geomembrană din folie de polietilenă de înaltă densitate, care împiedică orice scurgeri de ape cu conţinut de cianură în pânza freatică.

GOLD

In Gold We Trust Motto:

J.P. Morgan: - “Gold and silver are money. Everything else is credit!” În urmă cu câteva săptămâni, la conferinţa anuală a London Bullion Market Association's (LBMA) de la Montreal, peste 500 de investitori în aur şi analişti economici au previzionat că în noiembrie 2012 preţul aurului va ajunge la 2.019 dolari / uncie. Adică foarte aproape de estimările Erste Bank, care în raportul “In Gold We Trust” din 2010 prezentau, în viitorul apropiat, un preţ de 2.300 dolari / uncie. Unde se va opri?

Cele aproximativ 500 de tone de aur măsurate şi anunţate oficial de diverşi investitori în România ar putea valora, în câţiva ani, la intrarea lor pe piaţă, aproximativ 36 de miliarde dolari. Deci, statul român ar putea beneficia de sume importante de bani în următorii 15-20 de ani, din parteneriatele încheiate cu investitorii, din taxe, impozite, redevenţe, dividende şi efecte economice directe şi indirecte. La fel gândeşte astăzi fiecare stat care deţine zăcăminte de aur. De aceea, este de înţeles dorinţa manifestată în ultimii 2-3 ani, motivată în principal de criza financiară, a acestor state de a exploata aceste rezerve. Iar dorinţa lor este încurajată de rapoartele specialiştilor care, după câteva decenii de menţinere în penumbră a aurului, îi sfătuiesc pe investitori să ia din nou serios în calcul acest metal preţios.

Poate cea mai importantă recomandare a venit în 2010, din partea unuia dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, Erste Bank. Într-un raport special despre aur, pe care banca austriacă îl editează anual începând cu 2007, finanţiştii Erste Bank avansează cifre incredibile privind viitorul economiei mondiale şi importanţei pe care o va juca aurul. “-Aurul este o excelentă măsură a calităţii banilor de hârtie. Nu conţine riscuri de lichiditate şi este acceptat ca marfă de schimb la nivel global. De asemenea, nu există riscuri privind împrumuturile în aur, iar aurul arereori nu produce beneficii.

Nevoia de a deţine aur este bazată pe două nevoi primare ale omului: cea legată de siguranţă şi cea legată de frumuseţe. Aceste două motive sunt o adevărată constantă în istorie. Economia se dezvoltă în cicluri. În vremuri de prosperitate, încrederea creşte peste măsură, la fel şi apetitul pentru risc. Nevoia de siguranţă este abandonată pe margine. Acest comportament se schimbă radical acum şi credem că remonetizarea aurului a început în sfârşit”, susţin minţile luminate de la Erste Bank. “-Noi vedem încă preţul aurului într-un trend pe termen lung. Riscul investiţiilor în acest metal preţios raportat la profituri rămâne la un nivel excelent pentru investitori. (…) Un preţ ţintă de 2.300 dolari / uncie poate suna extrem de optimist, chiar iluzoriu. Dar cine s-ar fi gândit (…) la începutul lui 2002 că preţul petrolului va urca de la 20 dolari / baril la 150 de dolari?

Aceasta este esenţa oricărei pieţe în creştere: fiecare trend sfârşeşte în euforie şi exces. Următoarea noastră ţintă de preţ pentru aur, până în iunie 2011, este de 1.600 de dolari. La sfârşitul acestui ciclu, preţul ar trebui să atingă ţinta noastră pe termen lung de 2.300 de dolari”, spunea, în 2010, Ronald Stöferle, analist internaţional equities al Erste Group, autorului raportului “In Gold We Trust”.

www.transilvaniabusiness.ro

Bulgărele începe să se rostogolească Cei peste 500 de investitori în aur şi analişti economici prezenţi în 20 septembrie 2011 la Montreal au concluzionat că goana după aur abia începe. Va fi, de fapt, un maraton al companiilor mari, al tehnologiilor de ultimă oră, al statelor cu bogăţii minerale în subsol. Cu acest lucru este de acord şi Ronald Stöferle, de la Erste Group. “Să vă dau câteva exemple din istorie care demonstrează că aurul, cu siguranţă, nu e instabil. În acest moment (2010 – n.n), rezervele de aur ale Statelor Unite reprezintă aproape 1,85% din PIB. În 1940, ele va lorau 20% din PIB, pentru a scădea sub 7% până în 1980.

Comparând aurul cu rezerva istorică de bani, vom descoperi că nivelul preţului pare destul de atractiv. În 1980, 45% din rezerva de bani era acoperită de aur, faţă de 5% în prezent. Asta înseamnă că ar trebui să crească de 8,5 ori. Dacă ar fi să acopere rezerva de bani, preţul aurului ar trebui să ajungă la aproape 10.000 de dolari.

Dacă banca centrală ar fi vrut să acopere rezerva monetară în aur, preţul acestuia ar fi trebuit să se majoreze până la 30.000 de dolari pe uncie. (…) Apoi, cererea de aur a Chinei s-a triplat în 10 ani, aceasta putând ajunge India în topul celor mai mari cumpărători de aur. (…)

Să vă dau un alt exemplu: cererea de aur din Vietnam este, per capita, similară celei din Germania, deşi PIB-ul statului european e de 40 de ori mai mare! Dar aici nu vorbim doar de cererea privată, ci şi de cerere instituţională, venită din partea băncilor centrale. Ji Xianonan, preşedintele Comisiei de supraveghere a întreprinderilor de stat din China, a sugerat că rezervele de aur ale băncii centrale a Chinei vor creşte până la 6.000 de tone în următorii 3-5 ani. El a indicat că peste 10 ani statul chinez ar dori să aibă 10.000 tone de aur.

Cu alte cuvinte, China ar trebui să cumpere aproape 40% din producţia anuală, până în 2020”, explică analistul austriac, deschizând larg o uşă deschisă de numai câteva ori de-a lungul secolelor, pe care scrie, cu litere de foc, “Goana după aur”!

23

AfAcerI

Styria Arcuri - Dublarea capacităţii de producţie O companie cu tradiţie pe piaţa sibiană - parte a fostei fabrici Datky Iosif (ulterior Compa) şi un grup de firme - lider european pe piaţa producţiei de arcuri şi stabilizatori de bare Frauenthal Group. O combinaţie ideală între istorie şi perspectivă. În urma achiziţiei din anul 2005 a Thyssen Krupp Arcuri Compa de către concernul Frauenthal Group, Styria Arcuri a ajuns una dintre cele mai eficiente fabrici din grupul cu sediul la Viena, cu un număr mare de clienţi şi planuri şi mai mari de viitor.

Pe lângă cele 3,5 milioane de euro investite până în prezent în retehnologizarea şi modernizarea echipamentelor, Styria Arcuri pregăteşte un nou pas spre dezvoltare. Un amplu proiect început în anul 2010, cu finalizare în 2012, vizează dublarea capacităţii de producţie a fabricii de la Sibiu şi transformarea acesteia în cea mai mare fabrică Frauenthal Group din Europa. Transilvania Business a încercat să afle motivaţia pentru care Styria Arcuri continuă să investească la Sibiu dar şi avantajele pe care această nouă investiţie în tehnologie le va aduce acestui oraş, în continuarea unei tradiţii de peste 125 de ani.

Aprobare record „Totul a fost posibil prin acordarea unui ajutor financiar din partea Guvernului României”, susţine Daniel Preda, director general al firmei. Styria Arcuri beneficiază în prezent de o subvenţie alocată prin legea HG 1680/2008 a cărei sumă a fost stabilită în funcţie de plafonul de investiţii şi condiţionată de crearea unui anumit număr de locuri de muncă. „Costurile

Fabrica de 25.000 de tone Dezvoltarea fabricii de 25.000 de tone cuprinde practic 56 de subproiecte. Acestea vizează creşterea capacităţii de producţie concomitent cu îmbunătăţirea continuă şi modificări de infrastructură. Vor fi achiziţionate o serie de utilaje noi pentru atingerea producţiei de 2,000 de tone / luna dintre care cel mai important este o linie modernă de tratamente termice, în valoare de aproximativ 2,5mil. euro.

De asemenea va fi extinsă zona de producţie fiind prevăzute şi alte investiţii adiţionale printre care suplimentarea vestiarelor pentru angajaţi, modernizarea instalaţiilor electrice şi IT, extinderea clădirii de birouri dar şi crearea unui laborator modern de calitate pentru studiul metalelor.

24

AfAcerI 0,5milioane de euro, va fi canalizată pe investiţii de mediu dar şi pe îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. „Ne concentrăm mereu atenţia pe resursele umane – angajaţii sunt foarte importanţi pentru noi. Vom furniza fonduri pentru înnoirea echipamentelor manipulatoare dar şi pentru amenajarea unei cantine şi a unui cabinet medical pentru personal”, explică Daniel Preda.

Avantajele produselor Styria Arcuri Arcurile parabolice şi convenţionale pentru camioane produse de Styria Arcuri au avantajul de a fi mult mai uşoare decât cele ale competitorilor săi, având aceleaşi proprietăţi şi calităţi. În timpul producţiei, rolele parabolice şi facilităţile de rulare asigură forma şi dimensiunea arcurilor iar aparatura de tratament termic asigură caracteristicile rezistenţei la întindere, rupere sau tracţiune. Principala caracteristică a arcurilor parabolice Styria Arcuri este durata de viaţă ridicata în timpul exploatării. totale ale proiectului Frauenthal Group în România se ridică la suma de 7,8 milioane de euro din care 3,12 milioane sunt finanţaţi de către Guvernul României”, explică Zoltan Koncz, director al firmei Styria Arcuri şi vicepreşedinte responsabil de dezvoltarea grupului Frauenthal Group. Practic peste 85% din totalul investiţiei se va regăsi în echipamente noi şi tehnologii inovative. „A fost o decizie luată la sfârşitul anului 2010, aprobată în timp record în perioada mai-august 2011, care va fi pusă în aplicare până la sfârşitul anului 2012”, spune Daniel Preda. Cu o capacitate totală de 80.000 de tone anual, Frauenthal Group va avea în România cea mai productivă fabrică din grup, care va livra, după schimbările propuse pentru anul viitor, peste 25.000 de tone de arcuri parabolice şi convenţionale, în comparaţie cu cele 13.000 de tone produse în prezent.

România e rentabilă Alegerea fabricii din Sibiu nu a fost întâmplătoare însă. Investitorii, cu amplasamente de producţie în 7 ţări din Europa, au avut în vedere si alte două ţări considerate atractive pentru extindere. „Am analizat situaţiile din Serbia şi Slovenia, dar România fost cea mai atractivă din punct de vedere al rentabilităţii”, spune Zoltan Koncz. Lăsând la o parte impedimentul major creat de infrastructura rutieră deficitară – lipsa unei autostrăzi care să facă legătura cu Ungaria, partenerii de la Frauenthal Group au văzut la Sibiu o echipă managerială foarte bună, formată majoritar din vorbitori de limbă germană şi engleză dar şi un oraş cu tradiţie industrială în lucrul cu metalele. „Întrucât producem exclusiv pentru export, este important pentru noi să putem vorbi aceeaşi limbă cu clienţii noştri – de aceea multe din fabrici sunt situate în Europa de Vest”, spune Zoltan Koncz. Mediul de afaceri pozitiv, existenţa unei forţe de muncă ca lificată pentru viitoarea dezvoltare, dar mai ales ajutorul substanţial primit din partea guvernului român – iată principalele motivaţii pentru care Styria Arcuri se extinde la Sibiu.

Angajări în masă De la cele 300 de persoane care îşi desfăşoară în prezent activitatea în fabrică, Styria Arcuri doreşte ca până la sfârşitul anului 2012 să ajungă la un număr de 500 de angajaţi. „Aceasta a fost şi una dintre condiţiile acordării finanţării – crearea a

www.transilvaniabusiness.ro

Drumul spre bani

minim 58 de locuri de muncă. Dar compania noastră va depăşi acest target”, spune Daniel Preda. Angajările vor începe în toamna acestui an şi se vor finaliza pe parcursul anului viitor, când procesul de extindere va fi finalizat. Veşti bune pentru sibienii în căutarea unui loc de muncă dar nu numai. „Încercăm să obţinem această forţă de muncă de pe piaţa sibiană. Dar, dacă nu vom reuşi în totalitate, vom considera soluţia relocării personalului şi din alte zone ale ţării”, declară Zoltan Koncz. Parte din investiţia de la Styria Arcuri – în valoare de

Întrucât noua strategie a Frauenthal Group se bazează pe crearea sau menţinerea a mai puţine fabrici cu o capacitate mai mare de producţie, schimbarea - care va include chiar extinderea efectivă a suprafaţei clădirii de producţie de la Sibiu - nu poate fi decât pozitivă. „Considerăm că pe parcursul activităţii noastre ne-am respectat promisiunea de a securiza locurile de muncă şi relaţia cu furnizorii”, spune Daniel Preda. „Acesta este cel mai important proiect care se desfăşoară în cadrul Frauenthal Group, fiind totodată o oportunitate importantă pentru Styria Arcuri. La finalizarea investiţiilor sperăm să reuşim să producem la costuri minime, păstrând aceeaşi calitate precum a fabricilor din Austria sau Franţa”, a declarat Zoltan Koncz, co-director în cadrul Styria Arcuri şi vicepreşedinte responsabil pentru dezvoltarea Frauenthal Group.

Styria Arcuri mulţumeşte Guvernului României pentru sprijinul acordat, în special Ministrului Finanţelor, Gheorge Ialomiţanu şi echipei departamentului de ajutor de stat, conduse de director general, Lidia Stan.

Sandu TUDOR

Strategie de management 4 creşterea calităţii produsului finit, mai degrabă decât oferirea celei mai bune soluţii de preţ 4 Disponibilitate, consultanţă, soluţii complete 4 crearea de produse atractive tehnologic 4 Angajator atractiv – crearea unei atmosfere de team-spirit la nivel de grup

Calitatea dă tonul Reporter: Care sunt cei mai importanţi clienţi ai Styria Arcuri?

Zoltan Koncz: Furnizăm produse atractive tehnologic pentru Ford, Volvo, Renault Trucks, Mercedes, Iveco, MAN, Scania, BPW, Temsa. Printre cele mai importante exporturi merg în Germania, Italia, Spania, Franţa, Suedia şi Turcia.

Rep.: Cum a supravieţuit Styria Arcuri crizei economice pe parcursul căreia a făcut nenumărate investiţii?

Daniel Preda: În momentul achiziţiei ei, în anul 2005, firma din Sibiu mergea în pierdere. În utimii 6 ani Styria Arcuri a reuşit să stabilizeze cheltuielile acesteia cu o cifră de afaceri de 85 de milioane de lei în anul 2010, dublu faţă de anul anterior.

Rep.: Care este cel mai important avantaj al Styria Arcuri în comparaţie cu competitorii săi?

Daniel Preda: Calitatea produselor noastre este ceea ce ne defineşte – ceea ce îi face pe clienţi să vină la noi. Asigurându-ne permanent că ceea ce creăm este valoros şi durabil , nu putem ieşi decât în câştig.

Rep.: Ce face din Frauenthal Group un angajator atractiv?

Zoltan Koncz : Cei peste 2000 de angajaţi existenţi în prezent la nivel de grup interacţionează mereu prin programele de exchange organizate periodic. Chiar şi în fabrica de la Sibiu s-a pus accentul de la început pe resursele umane, pentru a schimba mentalitatea angajaţilor şi de a-i aduce mai aproape de cerinţele şi avantajele unui mediu occidental.

25

INfrAsTruCTură Dezvoltarea continuă a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca

Poarta aeriană a Transilvaniei Ultimii ani au fost extraordinar de provocatori pentru aeroporturile europene de toate dimensiunile, în contextul crizei financiare care a afectat dezvoltarea economică a unor ţări ce joacă un rol cheie în economia mondială. Noi taxe guvernamentale au fost impuse în domeniul aviaţiei, iar unele companii aeriene au dispărut de pe piaţă. tChiar în aceste condiţii, Aeroportul Internaţional ClujNapoca, regie autonomă în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, şi-a menţinut ritmul alert de dezvoltare, înregistrând creşteri ale traficului de pasageri şi continuându-şi procesul de dezvoltare şi modernizare prin demararea unor investiţii în obiective de infrastructură de importanţă majoră.

Istoric Angajat în prezent în una din cele mai spectaculoase perioade de expansiune din întreaga sa existenţă, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, denumit iniţial Aeroportul Civil Cluj-Napoca, a fost înfiinţat în 1932 şi, la numai un an de la înfiinţare, în 1933, era deja conectat la rutele de transport intern şi internaţional.

Avântul iniţial al aeroportului a fost însă întrerupt la

26

sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, când acesta a fost complet distrus. Eforturile de reconstrucţie au început în 1960 şi s-au încheiat, în linii mari, zece ani mai târziu. Începând cu 1995, aeroportul clujean experimentează o perioadă remarcabilă de dezvoltare şi modernizare, reuşind să redevină una dintre principalele porţi de acces ale ţării, să îşi recâştige statutul de aeroport internaţional, să îşi modernizeze infrastructura, astfel încât în prezent este lider regional şi al patrulea aeroport din România.

Ţinta: 1,5 milioane pasageri Dacă în anul 1996 la aeroportul clujean se înregistrau doar 32.000 de pasageri pe an, în anul 2010 Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca a atins pentru prima dată

în istoria sa pragul de 1.000.000 de pasageri. Companiile aeriene care operează în prezent pe aeroport au avut un impact major asupra evoluţiei traficului de pasageri prin strategiile comerciale aplicate. Conform previziunilor, se estimează că până în anul 2015, aeroportul clujean va înregistra peste 1.500.000 de pasageri.

Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare Creşterea continuă a traficului de pasageri, pe de o parte, iar pe de altă parte necesitatea de a îndeplini condiţiile de siguranţă şi securitate impuse de reglementările internaţionale specifice din domeniul aviaţiei au impus modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca.

INfrAsTruCTură Astfel, Consiliul Judeţean Cluj a derulat în acest sens un amplu program de investiţii pentru construirea noilor terminale de Sosiri şi Plecări şi a corpului de legătură.

Terminalul de Sosiri ocupă o suprafaţă de 10.812 mp şi are o capacitate de procesare de 2.000.000 de pasageri pe sosiri/an, în vreme ce Terminalul de Plecări se întinde pe o suprafaţă de peste 16.000 de metri pătraţi şi are o capacitate de procesare de 750 de pasageri pe oră de vârf şi de 1,5 milioane de pasageri pe an. Terminalul de Plecări pasageri dispune, de asemenea, de 6 porţi de îmbarcare şi de 24 ghişee de check-in.

Design-ul adecvat, spaţiile largi, semnalizarea clară şi expusă în locuri cu vizibilitate maximă, distanţele scurte de mers pe jos, ghişeele de procesare corespunzătoare permit pasagerilor să urmeze traseele special definite pentru fiecare etapă a procedurii de îmbarcare/debarcare fără întârzieri sau stress suplimentar şi fac posibilă buna desfăşurare a activităţilor companiilor aeriene.

Proiecte de viitor În prezent, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca are în vedere construirea unei noi piste de decolare - aterizare. Realizarea noii piste este prioritate a activităţii aeroportului, datorită faptului că pista actuală are o vechime de peste 40 de ani, fiind construită în perioada 1960-1964 şi parametrii acesteia sunt sub limita acceptabilităţii raportaţi la cerinţele reglementărilor de aviaţie civilă naţionale şi internaţionale, necesitând refacerea urgentă şi integrală. În acelaşi timp, planurile de viitor ale aeroportului prevăd şi construirea unui terminal cargo, în contextul în

www.transilvaniabusiness.ro

care dezvoltarea afacerilor în judeţul Cluj a luat avânt o dată cu sosirea marilor investitori cum sunt Ranbaxy, Fujikura (ACE) şi alţii. Un nou terminal cargo va facilita deservirea activităţilor acestor agenţi economici din oraşul Cluj-Napoca, dar şi a celor din întreaga regiune de Nord-Vest a României, una dintre cele mai atractive zone ale ţării din punct de vedere economic.

Premii şi distincţii Activitatea şi succesele obţinute în ultimii ani de aeroportul clujean au fost recunoscute de societatea civilă, de autorităţi şi de parteneri în repetate rânduri. Astfel, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca a fost desemnat “Aeroportul anului 2010” în cadrul mesei rotunde “România cer deschis”, organizată de cotidianul de limbă engleză Nine O'Clock şi de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, iar în cadrul celei de a patra ediţii a „AIRPORT FORUM”, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca a primit „Premiul pentru permanenta preocupare pentru dezvoltare şi modernizare”, decernat de către Finmedia. De asemenea, aeroportul clujean a primit distincţia “Emblema Clujului”, în cadrul festivităţii de premiere a celor mai importante instituţii şi personalităţi clujene, organizată cu ocazia evenimentului “Balul Operei 2011”,medalia atestând calitatea aeroportului de instituţie brand a judeţului Cluj. Mai mult decât atât, Asociaţia Generală a Inginerilor din România (AGIR) a premiat lucrarea „Aeroportul ClujNapoca. Nou terminal de pasageri Terminal plecări, Terminal sosiri, Corp de legătură”.

Elementul cheie în dezvoltarea regiunii Dezvoltarea economică şi turistică a regiunii de nord-vest a ţării este influenţată în bună măsură de activitatea Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca.

Astfel, existenţa a numeroase puncte de atracţie turistică în judeţ, reprezentate de numeroasele monumente istorice şi culturale, dezvoltarea municipiului ca centru de afaceri şi investiţii, deschiderea oraşului Cluj-Napoca ca pol de integrare europeană, dezvoltarea sa ca principal centru academic-cultural şi medical al Transilvaniei, toate acestea indică faptul că în aria de cuprindere a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca există o cerere puternică pentru transportul aerian, care trebuie satisfăcută. În acelaşi timp, interesul investitorilor străini pentru regiunea de nord-vest a ţării, intensificarea schimburilor academice ale universităţilor clujene cu cele din străinătate, precum şi mediul prosper, vibrant şi cosmopolit pe care îl oferă oraşul Cluj-Napoca crează premisele pentru ca Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca să se dezvolte şi pe viitor, astfel încât să-şi consolideze poziţia actuală şi să devină unul dintre aeroporturile de referinţă din sud-estul Europei.

Foto: Romanian Spotters www.photoavia.net - www.rospotters.ro;

27

mediu Uniunea Europeană finanţează unul dintre cele mai inovatoare proiecte de infrastructură din România

Apă plată la robinet Locuitorii oraşului Turda, cei ai oraşului Câmpia Turzii şi cei ai comunelor înconjurătoare, reunite în cadrul Comunităţii Urbane Arieş, vor putea consuma de la robinete apă plată, extrasă din puţuri săpate pe teritoriul comunei Mihai Viteazu, de la poalele Munţilor Apuseni.

Apa va fi livrată de Compania de Apă Arieş.

Directorul Companiei, Alexandru Sabău, a declarat că specialiştii din subordinea sa au analizat 11 sortimente de apă plată, pe care le-au comparat cu apa extrasă din noile puţuri din Apuseni. Această analiză a arătat că apa care va fi livrată în Turda se află undeva la mijloc, din punct de vedere al calităţii. ”Însă, spre deosebire de apa îmbuteliată, apa care va curge la robinetele turdenilor va avea un mic adaos de clor”, spune directorul Companiei de Apă Arieş. Practic, este vorba de o substanţă care va garanta faptul că apa va rămâne pură din punct de vedere microbiologi, pe traseul de la puţul de unde este extrasă şi până la livrare, în casele consumatorilor.

O întreagă serie de avantaje concrete Ideea are o serie de avantaje concrete, spun reprezentanţii Companiei de Apă Arieş. Pe de o parte, este vorba de sănătatea populaţiei din cele două oraşe şi din comunele din Comunitatea Urbană Arieş. Pe de altă parte, este vorba de protecţia mediului înconjurător, pentru că proiectul va reduce impactul asupra naturii. Iar în al treilea rând, este vorba de avantaje economice, pentru că punerea în valoare a noilor surse de apă are loc în paralel cu reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii de apă şi canalizare. Iar o infrastructură mai bună constituie, potrivit premierului Emil Boc, un avantaj al oricărei comunităţi din România în competiţia pentru atragerea unor noi investitori.

Săparea noilor puţuri a fost finanţată de Uniunea Europeană, în cadrul primului proiect din România finanţat prin intermediului Programului Operaţional Sectorial Mediu. Acesta vizează reabilitarea sistemului de alimentare cu apă din Comunitatea Urbană Arieş, care include oraşele Turda şi Câmpia Turzii, precum şi comunele învecinate. Acest proiect se referă şi la schimbarea reţelei de conducte urbane şi a adus, în Regiunea de Nord-Vest, o inovaţie tehnologică. Un utilaj american de foraj orizontal distruge vechile conducte de azbociment şi trage după el noile conducte, din polietilenă. Muncitorii nu sunt nevoiţi să sape decât din 150 în 150 de metri, pentru a controla utilajul respectiv.

Iar acest lucru presupune mai puţine neplăceri cauzate de înlocuirea reţelelor subterane. Practic, în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu, Compania de Apă Arieş a obţinut prima aprobare a unui proiect românesc. De asemenea, inspecţiile pe teren realizate de angajaţii Ministerului Mediului şi de cei ai organismelor intermediare arată că acest proiect este cel mai avansat din România şi cu cele mai bune rezultate în privinţa absorbţiei fondurilor europene destinate protejării mediului înconjurător. De asemenea, inspectorii care au mers pe teren au ajuns la concluzia că proiectul care este derulat pe teritoriul Comunităţii Urbane Arieş, care are un număr de locuitor comparabil sau mai mare

www.transilvaniabusiness.ro

Calitate recunoscută Realizarea efectivă a proiectului finanţat de uniunea europeană deschide şi alte perspective pentru conducerea Companiei de Apă Arieş. este vorba despre posibilitatea de a explora, după ce apa extrasă de la poalele munţilor Apuseni va obţine toate certificările legale, piaţa comerţului cu apă plată. Practic, ar fi vorba de prima apă minerală extrasă din judeţul Cluj.

30 de kilometri de canalizare vor fi reabilitaţi cu ajutorul acestui proiect 72 de kilometri de conducte vor fi modernizaţi 54 de kilometri reprezintă lungimea noii reţele de canalizare, creată cu fonduri europene 10 noi kilometri ai reţelei de alimentare cu apă vor fi daţi în funcţiune la finalul proiectului cu cel al multor reşedinţe de judeţ din România, poate fi considerat un model de bune practici.

Cifrele unui proiect ambiţios Angajaţii Companiei de Apă Arieş vor reabilita 30 de kilometri de canalizare şi 72 de kilometri de conducte pentru alimentarea cu apă. De asemenea, reţeaua de canalizare va fi extinsă cu 54 de kilometri, iar cea de alimentare cu apă cu 10 kilometri. Proiectul are o valoare de 80 de milioane de euro. 80 la sută din această sumă a fost oferită de Uniunea Europeană, iar restul sumei provine fie de la bugetul Guvernului, fie din bugetul localităţilor implicate în acest proiect. În acest moment, deja, peste 40 la sută din totalul fondurilor europene

alocate acestui proiect au fost absorbite. Proiectul ar urma să se încheie, în cea mai mare parte, în acest an, iar finalizarea sa efectivă este programată pentru cel deal doilea semestru al anului viitor. Tocmai pentru că acest proiect este o noutate absolută, atât în privinţa obţinerii şi absorbţiei de fonduri europene, cât şi în privinţa soluţiilor legate de furnizarea apei de calitate la robinet, redacţia revistei ”Transilvania Business” a realizat interviuri cu principalii actori implicaţi în acest proiect.

Este vorba de primarii oraşelor Turda şi Câmpia Turzii, Tudor Ştefănie şi Ioan Vasinca, precum şi cu managerul Companiei de Apă Arieş, Alexandru Sabău.

Claudiu Pădurean

29

medIu Cum devine Câmpia Turzii o putere industrială de calibru Câmpia Turzii este pe cale să devină unul dintre cei mai dinamici poli de dezvoltare industrială din Transilvania. În timp ce platforme industriale precum cea de la Jucu se confruntă cu dificultăţi generate de plecarea unor investitori, la Câmpia Turzii, principalii actori economici continuă să se dezvolte. Primarul Ioan Vasinca explică, într-un interviu acordat Transilvania Business, logica dezvoltării economice a comunităţii sale.

Reporter: Câmpia Turzii se profilează, cu ajutorul unor actori importanţi, precum Mechel ori cei care vor investi în parcul logistic al Reif, într-unul dintre polii industriali ai Transilvaniei. Aţi reuşit să mentineţi o dinamică sănătoasă a dezvoltării economice, în ciuda crizei globale. Acum, prin reabilitarea infrastructurii de apă şi canalizare aveţi un argument suplimentar. Cât de important va fi acest argument pentru atragerea unor noi investitori?

Ioan Vasinca: Prin reabilitarea infrastructurii de apă şi canalizare reuşim să satisfacem cerinţele marii întreprinderi Mechel, cât şi ale celorlalţi agenţi economici din oraş, inclusiv Parcul logistic Reif. Orice investitor doreşte încă înainte de a investi să aibă o infrastructură sigură precum apă-canal, gaz metan, energie electrică şi reţele de circulaţie. Dacă spunem adevărat, există toate aceste condiţii şi având reabilitat în stil modern şi sistemul de alimentare cu apă şi canalizare, avem convingerea că acestea sunt argumente serioase pentru atragerea de noi investitori.

M-am implicat personal încă de la lansarea ideii şi în necesitatea reabilitării sistemului de alimentare cu apă potabilă, canalizare şi epurare apă uzată. Toate acestea aveau o vechime de 40 - 60 ani. Pentru sănătatea populaţiei era strict necesar demararea unui proiect finanţat extrabugetar pentru întreaga Comunitate Urbană Turda- Câmpia Turzii şi comunele înconjurătoare.

Reporter: V-aţi implicat personal pentru rezolvarea multor probleme ridicate de derularea acestui proiect de adevărat pionierat pentru România. Care sunt cele mai importante lecţii pe care le-aţi învăţat din derularea lui?

Ioan Vasinca: Întâi, pentru buna desfăşurare ulterioară a proiectului a fost necesară o sumedenie de întâlniri cu factorii decisivi pentru finanţare şi execuţie la cerinţe moderne: consultanţi, proiectanţi, Ministerul Mediului (Guvern), Comisiile de la Comunitatea Europeană şi nu în ultimul rând Consiliile Locale participante. Apoi, pentru execuţie, a fost nevoie de o mare atenţie la zonele afectate de săpături sau

30

întreruperi de alimentare cu apă potabilă pentru a nu deranja peste suportabilitate populaţia sau comunitatea firmelor şi instituţiilor publice. În cele din urmă, am învăţat că sunt necesare o transparenţă maximă şi o foarte bună popularizare a proiectului.

Va creşte calitatea vieţii în oraş Reporter: Atunci când va fi finalizat, acest proiect va duce la o creştere semnificativă a calităţii vieţii locuitorilor din oraşul pe care îl conduceti. Cât de important este el pentru viitoarea dezvoltare a comunităţii?

Ioan Vasinca: Finalizarea proiectului sigur va creşte calitatea vieţii locuitorilor. Se va realiza confort, îndeplinirea doleanţelor legate de acest domeniu, îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. Localitatea va prospera, atrăgând noi investitori şi implicit noi locuri de muncă, reducerea şomajului, creşterea automată a bugetului de venituri şi cheltuieli, posibilitatea creării a noi locuinţe şi obiective pentru copii, tineri, persoane angajate sau pensionari.

Reporter: Câmpia Turzii a lăsat în urmă statutul

dustriale ori comerciale cu bune rezultate în derularea activităţii şi eficienţă. Dorim să menţinem legătura considerată a fi bună cu patronatul local pentru îndeplinirea şi rezolvarea unor obiective comune.

Acum este în construcţie Incubatorul de Afaceri unde vor fi ajutaţi micii întreprinzători şi se vor desfăşura diverse activităţi benefice comunităţii. Având 100% alimentare cu apă potabilă şi canalizare, sigur vom avea noi cerinţe de investiţii.

Reporter: Care sunt obiectivele de dezvoltare ale oraşului Câmpia Turzii, din punct de vedere edilitar şi urbanistic?

Ioan Vasinca: Obiectivele de dezvoltare edilitar – urbanistică a oraşului sunt multiple. Este un subiect foarte vast.

Amintesc doar întreţinerea arterelor de circulaţie rutieră (având asfaltate toate străzile din oraş – unicat naţional), crearea de noi spaţii verzi, de locuri de joacă pentru copii, de zone de agrement pentru persoane vârstnice, de parcări, de construirea Complexului Olimpic în parcul oraşului (bazine de înot, zone de tratament şi relaxare, alimentaţie publică), de terenuri sportive (volei, baschet, tenis, patinoar, etc).

Apoi, învăţământul trebuie să se desfăşoare în

100% dintre străzile din oraş sunt asfaltate – unicat naţional 100% din oraş va fi conectat la reţelele de apă şi canalizare de oraş monoindustrial. Cu ajutorul unor eforturi derulate de-a lungul mai multor ani, aţi reuşit să diversificaţi activitatea economică din oraş, întro manieră dinamică. Din acest punct de vedere, al dinamicii economice, care sunt obiectivele comunităţii pentru perioada următoare?

Ioan Vasinca: De mai mulţi ani, Câmpia Turzii nu mai este un oraş monoindustrial. Am început mai timid popularea Parcului logistic Reif. Acum, mai multe firme interne sau străine construiesc pentru începerea activităţii diferitelor domenii de activitate: industriale, comerţ, servicii către populaţie. În oraş, pe lângă ce a existat, s-au construit noi obiective in-

condiţii optime din punct de vedere sanitar –igienic, spitalul – la fel, iar dotările din şcoli şi spital trebuie să fie la asemenea standarde încât activităţile didactice şi medicale să se desfăşoare în condiţii optime.

Mai amintesc despre pieţele moderne şi performante, despre modernizarea sistemului de salubrizare a oraşului, despre dezvoltarea sistemului cultural-sportiv prin noi dotări şi dezvoltarea activităţilor pe domenii, despre funcţionarea normală a Poliţiei Locale pentru protejare vieţii şi bunurilor populaţiei şi despre asigurarea permanentă a funcţionalităţii infrastructurale municipale ( drumuri, gaz, energie electrică, apă –canal).

medIu

Turda renaşte cu ajutorul fondurilor europene Primarul din Turda, Tudor Ştefănie, a iniţiat un program care a dus la transformarea oraşului dintr-o localitate industrială, grav afectată de poluare, într-o destinaţie turistică din ce în ce mai apreciată. Salina Turda este unul dintre cele mai frumoase obiective turistice de acest fel din Europa de Est, iar băile sărate au fost refăcute, tot cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

De asemenea, au început investiţii masive în reabilitarea infrastructurii, care ar urma să reprezinte o bază interesantă pentru dezvoltarea turistică a oraşului. Primarul Tudor Ştefănie detaliază planurile sale legate de transformarea oraşului într-o staţiune turistică de importanţă naţională.

Reporter: Administraţia locală din Turda este un exemplu de bune practici în atragerea de fonduri europene. Aţi obţinut fonduri nerambursabile pentru finanţarea unor proiecte majore, inclusiv lacurile sărate şi Salina Turda. Care este secretul acestei reuşite?

Tudor Ştefănie: Municipiul Turda este o zonă de turism balnear şi termal cu un excelent potenţial de atragere de turişti atât din ţară, cât şi din străinătate. Într-adevăr, Salina Turda nu era până acum patru ani un punct de atracţie pe harta turistică a ţării, dar, prin atragerea de fonduri europene de 5,8 milioane euro, a devenit o destinaţie cu o mare valoare de patrimoniu şi posibilităţi de dezvoltare turistică. În jurul Salinei există planuri de dezvoltare pentru o staţiune balneară de lux,cu hoteluri de 3, 4 şi 5 stele, patinoar, hipodrom şi teren de golf. Un complex hotelier denumit ”Floarea de sare” ar urma să fie destinat pentru cei din catego-

oraşului pe care îl conduceţi?

Tudor Ştefănie: Din punct de vedere al ofertei turistice, considerăm că zona Turda trebuie să ţină cont de tendinţele actuale de la nivel european, astfel prin atragere de fonduri ne propunem realizarea unui parc recreativ şi unui teren de golf cu 11 green-uri dedicate activităţilor de agrement în natură, a unui Centru SPA pe bază de tratament în incinta hotelului Potaissa Turda, această investiţia se va face în scopul completării activităţilor de tratament balnear cu procedura cu aerosol natural, precum şi introducerea în circuitul turistic şi de agrement a Parcului Central prin utilizarea Râului Arieş.

Reporter: Care sunt principalele dumneavoastră obiective, din punctul de vedere al dezvoltării co-

5,8 milioane de euro au fost investiţi în modernizarea Salinei Turda 11 găuri va avea noul teren de golf care va fi amenajat în Turda ria de lux. Din acest an, Turda are şi un brand turistic, beneficiile unui brand puternic se observă mai bine în afara graniţelor oraşului, sloganul ”Descoperă oraşul salinei” funcţionează ca un activator.

Reporter: Turda va fi, împreună cu oraşul Câmpia Turzii şi cu comunele asociate comunitatea care va avea cea mai bună apă de băut din România. Cum va influenţa acest avantaj dezvoltarea turistică a

www.transilvaniabusiness.ro

munitare, pentru perioada următoare?

Tudor Ştefănie: O primă prioritate sunt proiectele şi programele menite să susţină dezvoltarea economică prin crearea unui mediu de afaceri favorabil şi prin stimularea creării de noi locuri de muncă, o altă prioritate vizează realizarea unui cadru partenerial şi a unui portofoliu de proiecte pe zona mediu-sănătate publică, continuă proiectele cu privire la îmbunătăţirea infrastructurii de transport în municipiu

Planuri ambiţioase Administraţia locală din Turda are planuri ambiţioase legate de dezvoltarea turistică a oraşului. Astfel, pe lângă construirea sălii polivalente, a terenului de golf, a hipodromului şi amenajarea noului parc, în zona salinei ar urma să fie construit, cu ajutorul unui parteneriat public – privat, un hotel de cinci stele, care va avea un restaurant panoramic la ultimul etaj, dar şi un lift cu care turiştii vor putea coborî drept în salină. Acest hotel ar urma să fie profilat pe tratamentul celor suferinzi, cu ajutorul aerosolilor din salină. de asemenea, compania Salina Turda ar urma să administreze un viitor hotel cu camere de cinci şi de trei stele, care va fi proprietatea administraţiei locale, precum şi renovatul Hotel Potaissa, de trei stele, care este tot proprietatea municipalităţii. cu accent pe mijloace nepoluante, ne dorim punerea în aplicare a proiectului ”Mocăniţa”, ca punct de atracţie turistică pe calea ferată Turda-Abrud şi realizarea sălii polivalente de 1.000 de locuri, a bazinului de înot, precum şi investiţii în infrastructura de turism cu scopul de obţinerea statutului de interes naţional pentru municipiul Turda.

31

mediu

Proiectul unicat al Companiei de Apă Arieş Compania de Apă Arieș a creat un proiect unicat. Este vorba de livrarea, în premieră în România, de apă plată, extrasă de la poalele Apusenilor, către întreaga populație. Managerul companiei, Alexandru Sabău, este cel care a avut această inițiativă.

Reporter: Proiectul depus de Compania de Apă Arieș va duce la apariția unei situații inedite pentru România. Consumatorii vor primi apă plată la robinet, apă extrasă din puțuri săpate la poalele Munților Apuseni. Cum s-a născut această idee?

Alexandru Sabău: Din dorinţa de a proteja mediul înconjurător și sănătatea populației și nu în ultimul rând, pentru că Primăria Turda și Câmpia Turzii, în speță cei doi primari, Tudor Ștefănie și Ioan Vasinca, au dorit cu adevărat ca astfel de proiecte să înceapă în municipiile noastre, pentru populația noastra și pentru mediul care ne înconjoară. Accesarea de fonduri europene prin derularea şi gestionarea proiectului de 80 de milioane de euro (şi faptul că suntem printre puţinele companii din ţară care derulează un astfel de proiect) este pentru noi o mare responsabilitate, dar şi o satisfacţie pe măsură.

Ambiție, strategie, dorință de dezvoltare Reporter: CAA a fost prima din România care a obținut finanțare din fondurile europene alocate POS Mediu. Care este secretul acestei reușite?

Alexandru Sabău: Ambiție, strategie, dorință de dezvoltare. Din punct de vedere al absorbţiei fondurilor pe primele cinci luni din acest an, POS Mediu se află pe locul 3 după POR si POS DRU, asa cum a specificat si ministrul Borbely. Datorez acest succes acţionarilor noştri, primăriilor celor două municipii, Turda şi Câmpia Turzii, dar şi echipei cu care lucrez.

Reporter: Inspecția recentă a oficialilor Ministerului Mediului a constatat faptul că realizarea acestui proiect este cea mai avansată, dintre toate proiectele similare din România. Care au fost premisele care v-au permis să păstrați ritmul în aplicarea proiectului?

Alexandru Sabău: Începând de la caietul de sarcini care a fost bine structurat și continuând cu munca echipei PIU (Project Implementention Unit) și a întregii echipe de conducere a CAA, echipa care a dat dovadă de profesionalism, determinare și o neobosită dorință de a termina la timp și de calitate lucrările aferente fiecărui pachet. Putem afirma că întreaga echipă a CAA angrenată în realizarea proiectului poate fi caracterizată prin ceea ce numim management target ori-

32

ented team (echipa orientată spre rezultate) cu bătaie directă la țelul nostru declarat : satisfacerea cerințelor clienților noștri prin furnizarea unei ape constant bună calitativ și a unui serviciu de canalizare decent.

”Roboți” americani la Turda Reporter: În concretizarea proiectului, ați venit cu soluții inovatoare, inclusiv cu acei "roboți" americani care permit să înlocuiti vechile conducte fără să săpați infrastructura rutieră. Este costisitoare o astfel de soluție, aplicată în premieră în Transilvania de Nord? Cum ați ajuns la această soluție?

Alexandru Sabău: Pe plan mondial există tot felul de noutăți care apar și apoi sunt folosite de constructori pentru a le ușura munca și mai ales pentru a reduce disconfortul cetățenilor la reabilitarea rețelelor de apă și apă uzată. Într-adevăr, CAA Turda a folosit două din aceste procedee moderne și anume forajul orizontal dirijat și așa numita tehnologie cu patent american „burst lining”, ambele fiind alese pentru a reduce substanțial șanțurile și gropile tradiționale vizibile acolo unde sunt lucrări de canalizare. Ambele procedee constau din foraj subteran dirijat longitudinal pe axa dru-

Reporter: Care sunt planurile de viitor legate de dezvoltarea Companiei de Apă Arieș?

Alexandru Sabău: CAA Turda dorește în primul rând să ofere servicii de înaltă calitate clienților săi, servicii concretizate printr-o apă potabilă constant bună și, bineînțeles, printr-un serviciu ireproșabil de canalizare.

Ne va ajuta să facem aceste lucruri îmbunătățirea radicală a rețelei de canalizare și distribuție de apă potabilă în urma finalizării proiectului european în acest an, în cea mai mare parte, o parte urmând a fi finalizată în primul semestru al anului viitor conform graficelor de lucrări.

De asemenea, CAA dorește să își extindă sfera de activitate și la comunele din jur care încă nu beneficiază de un serviciu de canalizare sau distribuție de apă centralizata conform ultimelor cerințe europene in domeniu.

Reporter: Vă gândiți să și îmbuteliati, pentru piața largă, din România și din străinătate, apa pe care o extrageți din Munții Apuseni?

Alexandru Sabău: Există multe societăți care comercializează apă, apă care nu are calitățile apei pe care o furnizăm noi. În măsura în care apa noastră va fi certi-

80 de milioane de euro este valoarea proiectului european derulat de CAA mului, diferența între ele constând din faptul că la procedeul american există un „cap spărgător” care distruge vechea rețea și apoi cu ajutorul unor dispozitive speciale este introdusă noua rețea, fără a mai fi nevoie de săpături suplimentare în afara celor din orificiile de intrare/ieșire a rețelei. Soluția ne-a fost pusă la dispoziție de consorțiul de firme care a câștigat licitația pentru municipiul Turda.

ficată de cei abilitați să o facă ca fiind o apă care se poate comercializa pe piață, bineînțeles că vom explora și această latură a business-ului cu apă. Până atunci însă, așa cum am mai menționat. principala noastră preocupare este și va rămâne furnizarea unei ape potabile constant bună și a unui serviciu de canalizare decent.

afaceri

Mall-urile din Oradea şi Arad sfidează criza În urmă cu un deceniu, Oradea era primul oraş din Transilvania care opta deschis pentru modele de centre comerciale de tip mall. Au trecut mulţi ani până când modelul a fost preluat de oraşe mari, precum Clujul ori Timişoara. Acum, istoria se repetă. În timp ce celelalte regiuni ale României se confruntă cu un adevărat îngheţ pe piaţa imobiliară, Vestul dă tonul relansării. În urmă cu un deceniu, clujenii care mergeau în Oradea sau în Băile Felix aveau impresia că au ajuns de-a dreptul în Occident. Mărfurile erau mult mai diverse şi mai ieftine, iar primul mall din Transilvania tocmai îşi deschisese porţile. Era o diferenţă uriaşă între centre comerciale de tipul Sora Shopping Center sau Magazinul Central şi mall-ul Lotus Center din Oradea. Au trecut mulţi ani până când oraşe precum Cluj-Napoca, Târgu-Mureş ori Sibiu au adoptat reţeta orădenilor. Iar această reţetă a fost una de succes. În ciuda recesiunii severe care a lovit piaţa imobiliară, nici un mall nu a dat faliment în Transilvania. Acum, o serie de investitori au curajul de a construi noi mall-uri, ori de a le extinde pe cele existente.

Oradea şi Aradul dau tonul.

Anul 2012 ar fi trebuit să fie unul de boom economic pentru municipiul Arad. Dacă cele opt mall-uri ar fi fost finalizate, Aradul ar fi fost un nod comercial de invidiat.

Ar fi venit cumpărătorii din toată Europa, hotelurile şi restaurantele ar fi fost pline ochi, iar nivelul de trai al arădenilor ar fi fost cu siguranţă altul. A venit, însă, criza economică şi situaţia s-a schimbat: din cele opt mall-uri aflate în stadiu de proiect, unul funcţionează de un an şi jumătate, iar cel de-al doilea va fi deschis în această toamnă.

Până acum, Aradul a rămas cu un singur mall adevărat, Atrium Center. Zeci de magazine, Cinema city, parcare cu sute de locuri se regăsesc în acesta. Centrul comercial Atrium Center Arad are o suprafaţă totală închiriabilă de 30.000 de mp şi o suprafaţă totală construită de

34

aproximativ 70.000 mp. Valoarea totală a investiţiei s-a ridicat la 70 de milioane de euro. Mall-ul a adus sute de locuri de muncă şi a devenit una dintre atracţiile principale ale Aradului.

Mall-ul de pe stadionul Strungul În această toamnă, ar urma să fie deschis cel de-al doilea mall, pe fostul stadion Strungul. Aici este construit complexul comercial Mercury care va avea săli multiple de cinema, peste 100 de magazine printre care şi hipermarketul Cora, o parcare subterană. Proprietarii proiectului mizează pe cumpărători din toată regiunea, inclusiv din Ungaria şi din Serbia. Turnul de birouri şi complexul comercial Mercury vor totaliza peste 106.000 de metri pătraţi suprafaţă desfăşurată. Oficialităţile locale se aşeaptă

tea să devină cea mai importantă platformă comercială de la graniţa dintre trei ţări: România, Ungaria şi Serbia.

De asemenea, Aradul ar fi urmat să devină cel mai important centru al comerţului dintre ţările Uniunii Europene şi cele ale Balcanilor de Vest. ”Aceste planuri nu au fost abandonate, ci doar amânate, până prin 2014 – 2015”, spune Vasile Andreica, care gestionează un birou de consultanţă specializat pe proiecte transfrontaliere.

Oradea: expansiunea mall-urilor sfidează criza Deşi specialiştii susţin că o a doua criză se va face simţită în România, investitorii îşi pastrează încrederea în puterea de cumpărare a orădenilor. În Oradea există două malluri care se află în plină extindere şi un al treilea mall se lansează la mijlocul lui octombrie 2011. În mare, Oradea

80 de milioane de euro valorează proiectul comercial era Shopping Park 50 de milioane de euro sunt investiţi în dezvoltarea Prima Shopping center 4 malluri va avea Oradea până la finele lui 2012 ca semnalul dat de investitorii de la Mercury să fie urmat, în scurt timp, şi de cei care gestionează celelalte şase proiecte de tip mall din Arad. Analiştii economici spun că, dacă nu ar fi venit criza, Aradul ar fi avut opt mall-uri, mai multe decât Budapesta. Şi asta pentru că oraşul ţin-

beneficiază exact de aceleaşi avantaje ca şi Aradul. Este cel mai important centru, atât pentru Crişana, cât şi pentru Ungaria de Est. Oradea a convins investitorii şi că este un oraş cu potenţial în care puterea de cumpărare sfidează contex-

afaceri Oferte noi din octombrie Pe lângă cele două malluri în plină expansiune în Bihor, în 14 octombrie se deschide Oradea Shopping city, un proiect comercial dezvoltat de omul de afaceri Gabriel Popoviciu. cu o suprafaţă de 30.000 mp, noul centru comercial va găzdui branduri sonore ca Bigotti, Nike, eponge kids, cacharel şi US Polo. Spaţiul de distracţie va integra în premieră un cinematograf 3D. Bihorul a fost ales pentru investiţii şi de Oasis Development care a început anul acesta construcţia la Prima Shopping center Oradea. cu o investiţie de aproximativ 50 de milioane de euro, mallul se va întinde pe o suprafaţă de peste 24.000 de metri pătraţi şi ar trebui să fie gata până la sfârşitul anului 2012. tual economic nefavorabil. Chiar dacă salariul mediu în Bihor este de 1.200 de lei pe lună, studiile sociologice arată că bihorenii consumă mult şi au un nivel de trai ridicat.

Aşa se face că Oradea a dat tonul în dezvoltarea proiectelor comerciale în anul 2002 când s-a ridicat primul mall din vestul ţării. “Lotus Market s-a deschis la Oradea în 6 decembrie 2002. A fost primul mall din Vestul României şi a devenit un adevărat oraş în inima oraşului”, spun reprezentanţii complexului comercial Lotus Center. La început, mall-ul a avut 50 de magazine şi o zonă dedicată recreerii, care pe lângă baruri, restaurante, sau săli de jocuri le-a adus bihorenilor primul cinematograf Hollywood Multiplex. “Prima extindere a mall-ului a avut loc în anul 2006, iar cea de a doua în 2008, când suprafaţa construită a crescut la peste 60.000 de metri pătraţi şi mall-ul şi-a schimbat denumirea din Lotus Market în Lotus Center. Tot atunci am amenajat singura parcare subterană din Oradea, cu o capacitate de 450 de locuri”, explică reprezentanţii complexului comercial din Oradea. Lotus Center a pus la dispoziţia clienţilor peste 130 de spaţii comerciale iar din această toamnă noi retaileri şi-au anunţat apariţia. ” Am început cel de al treilea proces de extindere în primăvară, iar inauguarea a avut loc în 8 septembrie. Etajul s-a extins, construit cu pereţi de sticlă şi oferă o privelişte nouă asupra oraşului, găzduind în acelaşi timp întregul segment de divertisment şi food, în timp ce parterul este alocat magazinelor”, mai spun reprezentanţii companiei care administrează Lotus Center. Cheia succesului, aşa cum spun reprezentanţii mall-ului este să le aduci clienţilor branduri pe care şi le doreau la ei în oraş. “O dată cu noua extindere, am adus la Oradea patru dintre cele mai populare mărci produse de Inditex: Zara, Pull&Bear, Bershka şi Stradivarius. Pe lângă acestea am adus în mall şi brandul Lee Cooper”, explică managerii Lotus. O altă noutate în cadrul complexului comercial este sala de evenimente multifuncţională, cu o capacitate de 200 de locuri, special dotată pentru nunţi, botezuri, sau întâlniri de afaceri.

Milioane de euro pentru Bihor Mallurile în plină expansiune atrag în judeţul Bihor zeci de milioane de euro şi generează sute de locuri de muncă. Investitorii care deschid mari centre comerciale

www.transilvaniabusiness.ro

în România aleg oraşele din Transilvania pentru că sunt în plină expansiune. Astfel, deşi România se afla în plină criză, în anul 2009 în Oradea s-a deschis Era Shopping Park, complexul comercial dezvoltat de Omilos Group. „Oradea a fost aleasă pentru dezvoltarea acestui proiect pentru ca este un centru economic şi social extrem de important în Vestul ţării. Este un oraş în continuă dezvoltare, iar orădenii au nevoie de spaţii de shopping complexe în care să poată găsi tot ceea ce au nevoie”, explică Ioana Ionescu, director de marketing al companiei care administrează acest centru comercial. „Proiectul comercial Era Shopping Park are trei faze operaţionale de dezvoltare. Prima a fost cea din 2009, când s-a deschis galeria, alături de magazinele Carrefour şi Bricostore, iar gradul de ocupare este de 97%. Cea de a doua parte a proiectului este Era Mall. Primii 8000 mp au fost inauguraţi în 2010 şi beneficiază de o selecţie importantă de branduri locale şi internaţionale precum Sprider Stores, Kangaroo Land, Chrome, Euphoria Style, Expo Fashion sau Madame Ponderosa. În această toamnă, mallul devine complet operaţional odată cu livrarea a 28.500 mp noi, ultimele contracte fiind semnate de Mobexpert, Elvila si Fox”, spune directorul. Ex-

tinderea pe care pariază investitorii este justificată prin dorinţa cumpărătorilor de a avea un nivel de trai ridicat. „România are o populaţie tânără, vibrantă, care cheltuie mult şi atunci când nu are de unde. Tinerilor le plac lucrurile de calitate. De când am reluat lucrările în mall, traficul şi vânzările din galeria comercială au crescut semnificativ", explică Ioana Ionescu. Reprezentantul complexului comercial orădean mai subliniază că expansiunea Era Shopping Park va fi completă în anul 2012, când dezvoltatorii au prevăzut să deschidă ”boxuri” pe o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi.

Dincolo de brandurile naţionale şi internaţionale de succes, investorii au dat o şansă prin Era Shopping Park şi producătorilor bihoreni, cărora le-au oferit spaţii comerciale.

Proiectul Era Shopping Park valorează 80 de milioane de euro şi a generat în Bihor peste 1.000 de locuri de muncă, de la angajaţii magazinelor şi furnizorii de servicii până la echipele care au lucrat pe şantier.

andreea costea claudiu Pădurean

35

LIfestyLe

Cel mai puternic turneu de golf din România a ajuns la a noua ediţie

Regal de golf la Pianu de Jos Unii dintre cei mai importanţi oameni de afaceri, atât din România cât şi din străinătate, au lăsat deoparte pentru o zi profiturile, cifrele de afaceri sau calculele pentru câteva întâlniri mai mult decât relaxante. Banca Transilvania a continuat tradiţia turneelor de golf începută în 2002, iar la mijlocul lunii septembrie a organizat, pe terenul de golf de la Pianu de Jos, judeţul Alba, a noua ediţie a celei mai puternice astfel de competiţii din România.

La clubul ”Paul Tomiţă”, sub titulatura ”9 ne place golful”, au participat zeci de oameni de afaceri din România sau străinătate, care şi-au încercat îndemânarea la acest sport nobil.

Record de participanţi Pe lângă directorul general al Băncii Transilvania, Robert Rekkers, mingile de golf au mai fost lovite şi de către Kevin vom Gamm, din partea Asirom, Ioan Popa, din cadrul Transavia, Tudor Iliescu, reprezentantul Hewlett Packard sau Gabriel Stan, de la Bellevue Residence, alături de alţi peste 60 de concurenţi mai mult sau mai puţin cunoscuţi. De altfel, la ediţia din acest an a fost înregistrat recordul de participanţi, 75. Concursul a început la ora 09:00. Ziua de sâmbătă, 17 septembrie, a început cu o şedinţă tehnică a comitetului de organi-

zare, apoi a fost dat startul la jocul propriu-zis. Glumele, buna dispoziţie, dar şi câteva idei de afaceri au fost ingredientele care s-au strecurat printre loviturile cu crosa la cele trei secţiuni de participare, domni, doamne şi ju-

75 de persoane au participat la ediţia din acest an a competiţiei 144 de membri are clubul de golf de la Pianu de Jos niori. S-a jucat în sistemul stableford, HCP jucători, 6.133 metri pentru domni, 5.120 metri pentru doamne, respectiv 2.605 metri la juniori. La finalul zilei a fost organizată o festivitate de premiere, dar şi un dinner-party, acolo unde au fost schimbate păreri de bine despre această ediţie, dar şi promisiuni din partea majorităţii participanţilor că nu vor lipsi la ediţia a 10-a, care va avea loc tot în luna septembrie a anului următor.

Câştigători

Rekkers, mulţumit

Categoria brut, marele câştigător: Laurenţiu Coman, Sebeş – plus 3 peste par Categoria I (0-18 HCP): 1. Attila Kadar, Cluj Napoca – 43 p, 2. Călin Stoia, Cluj Napoca– 42 p, 3. Simion Creţu, Africa de Sud – 40 p.

Categoria a II-a (19-36 HCP): 1. Victor Andrade şi Kevin Von Gamm, Franţa – 43 p, 2. Tudor Iliescu, Bucureşti, – 43 p, 3. Alin Gavozdea, Sibiu – 40 p Doamne: 1. Mihaela Mureşan, Cluj Napoca – 41 p, 2. Florina Morar, Alba Iulia – 39 p, 3. Sabina Suciu, Cluj Napoca – 36 p Juniori: 1. Paul Vălăşutean, Bucureşti– 23 p, 2. Andrea Tagliabue, Ighiu – 19 p, 3. Mihai Cata, Sebeş – 16 p Longest Drive: Radu Lotrean Nearest to Pin: Radu Lotrean

De asemenea, de la acest dinner-party organizat în jurul piscinei de la Golf Hotel Pianu nu a lipsit nici directorul BT al sucursalei Alba Iulia, Liliana Ciobotă, care s-a întreţinut cu invitaţii evenimentului. Chiar şi cei care nu au jucat golf au fost în atenţia organizatorilor, pentru că aceştia au avut ocazia să urmărească live concursul sau chiar să fie iniţiaţi în practicarea acestui sport, cu ajutorul instructorilor de la clubul "Paul Tomiţa”. Pe lângă trofeele acordate, ocupanţii podiumurilor au primit şi câte un card bancar drept mulţumire pentru prezenţa la cel mai important turneu de golf din România. De altfel, organizatorii de la ”Paul Tomiţa” s-au felicitat pentru succesul pe care l-a avut această ediţie, considerată cea mai reuşită de până acum. Faptul că Robert Rekkers este un pasionat de golf a fost garanţia participării multor personaje atât din domeniul sportiv, cât şi de afaceri din ţară şi din

36

străinătate. ”Mă bucur că am putut juca lângă numeroşi prieteni talentaţi la golf şi, în acelaşi timp, strategi în management. A fost o nouă ediţie reuşită, din toate punctele de vedere. Toată lumea zice că acest

sport este unul exclusiv şi greu de practicat, dar noi, Banca Transilvania, vrem să facem golful un sport cât mai accesibil, pentru toţi şi credem că acesta este chiar un sport de viitor”, a spus Robert Rekkers.

Tarife de afacerişti ”Mi-a plăcut mult ceea ce am citit recent, undeva: golful înseamnă 20% talent şi 80% management, iar acum ne pregătim să susţinem financiar ediţia de anul viitor, una jubiliară”, a declarat directorul general al BT, care le-a mulţumit participanţilor atât înainte de meciuri, la şedinţa tehnică, cât şi la festivitatea de premiere.

Terenul de golf de la Pianu de Jos poartă numele lui Paul Tomiţa, un localnic născut în 1914, cu o mare dragoste pentru acest sport. Cu pasiunea sa a ajuns să-i înveţe golf chiar şi pe Regele Mihai sau pe membri ai familiei princiare Cantacuzino, înainte de a participa la campionate mondiale de golf organizate în opt ţări. În acest moment, Golf Club ”Paul Tomiţa” are 144 de membri activi, iar fiecare dintre ei plăteşte o cotizaţie anuală de 3.000 de lei, plus încă 100 de lei care reprezintă taxa de competiţie. Pe de altă parte, oricine vrea să organizeze un concurs pe acest teren trebuie să scoată din buzunar, doar pentru închirierea acestuia, 7.500 de lei.

Adrian Rus

AFACERI Suprafeţe de joc şi joacă marca Lucs Sports Systems Tradiţionalul gazon sintetic, cu fir de iarbă şi granule de cauciuc pare să piardă teren, pe un anumit segment de întrebuinţare, în faţa terenurilor de sport multifuncţionale din cauciuc granulat. Acestea din urmă sunt mult mai uşor de întreţinut şi cel puţin la fel de bune ca şi cele sintetice cu iarbă. Firma târgumureşeană Lucs Sports Systems a realizat anul acesta mai multe terenuri, atât în aer liber cât şi în săli de sport. Şcolile sunt cele care, în mod special, au nevoie de astfel de suprafeţe de joc.

Terenurile sintetice clasice, cu fir, nisip şi granule de cauciuc sunt bune, dar destul de greu de întreţinut.

Periodic au nevoie de împrospătarea stratului de granule de cauciuc iar iarba trebuie ridicată cu un utilaj special.

Nu la fel de complicată este întreţinerea suprafeţelor de joc ce folosesc granule de cauciuc compactate cu ajutorul unui liant colorat. Între firmele care aplică în România astfel de procedee tehnice se numără Elite Sport, o companie din Târgu Mureş.

Practic, în doar câteva zile, un teren din bitum poate fi transformat într-un spaţiu de joacă multifuncţional: fotbal, baschet, tenis, tenis de câmp, tenis cu piciorul, cu marcaje clare, în diferite culori. Posibilităţile multiple de marcare sunt, de asemenea, un avantaj al acestor tipuri de terenuri.

Suprafeţele din cauciuc granulat au elasticitate optimă, sunt perfect plane, o aderenţă potrivită chiar dacă suprafaţa de joc este udă şi nu necesită întreţinere.

Pentru suprafeţe de joc noi este nevoie de o pregătire a infrastructurii (umplere cu balast, cilindrare, turnare beton, sau asfalt) după care este turnat stratul de granule de cau-

38

ciuc şi se face marcarea. Suprafaţa de joc elastică (terenul preia o parte din şocurile provocate de căzături şi diminuează nivelul de zgomot produs de căderea mingilor) din cauciuc este delimitată pentru fiecare tip de activitate sportivă prin combinaţii de culori.

Ulterior sunt montate porţile, plasele, panourile de baschet etc.

Marcajele aplicate pe suprafaţa de joc sunt realizate cu vopsea rezistentă la trafic intens şi la lumina solară.

Dar nu numai sportivii amatori sau de performanţă pot beneficia de aceste suprafeţe. Lucs Sports Systems produce suprafeţe şi pentru parcuri de joacă sau diferite spaţii unde mai ales copiii trebuie să fie feriţi de impactul cu un sol dur. Grădiniţele pot fi la rândul lor beneficiare ale suprafeţelor elastice.

Informaţii suplimentare despre terenurile din cauciuc granulat puteţi afla la numărul de telefon 0729025007.

Florin Marcel Sandor

„Aceste tipuri de suprafeţe sunt ideale, deoarece nu necesită întreţinere, au o elasticitate optimă, sunt multifuncţionale, iar perioada de garanţie este între 5 şi 8 ani.”

Luca Teodor Manager Lucs Sports Systems

AFACERI Succesul Imagistica a început să fie consolidat după asocierea cu Polus Center

Liviu Alexa: “Clientul meu, partenerul meu!”

Imagistica este o agenţie de advertising din Cluj care şi-a câştigat mulţi clienţi printr-o abordare diferită faţă de alte agenţii. “Expertă în marketingul de mall”, cum se autodefineşte compania, succesul Imagistica a început să fie consolidat după asocierea cu un mare mall din Cluj.

Agenţia de advertising Imagistica există pe piaţa din România de şapte ani şi a ajuns o companie de succes în Transilvania printr-o altfel de relaţie cu clienţii. “Clientul meu, stăpânul meu”, un fel de motto al multor firme, nu este şi pe placul agenţiei clujene. Conform directorului general al Imagistica, Liviu Alexa, există nişte principii pe care compania ţine să le impună clienţilor, care nu au altceva de făcut decât să-şi lase proiectele pe mâna ei, dacă vor să fie ajutaţi. “Când am început acest business nu am avut decât o canapea de piele şi un birou.

Am devenit agenţie de branding şi marketing după ce, iniţial, am fost birou de consultanţă. Am crescut frumos vreo doi ani, într-o piaţă dominată de agenţii de tot soiul, dar mai ales de o atitudine proastă faţă de client.

Cu asta m-am bătut mereu în Cluj, cu agenţiile care îşi ţepuiesc sau mint clienţii. Poate că nu am câştigat lupta, dar ne-am identificat cu eticheta corectă în piaţă: nu fac decât ceea ce ştiu, nu fac orice, clientul nu e stăpânul meu, ci partenerul meu, nu mă prostituez, nu tolerez părerile neargumentate, nu mă bag în licitaţii. Vrei să lucrezi cu Imagistica? Atunci acceptă acest stil, aceste principii”, a declarat Liviu Alexa.

Experţii marketing-ului de mall În cei şapte ani de activitate, agenţia de advertising clujeană şi-a câştigat notorietatea prin proiectul Polus, unul dintre cele două mall-uri din Cluj. Conform oficialului de la Imagistica, această primă experienţă a atras după ea alte proiecte tot pe aceeaşi piaţă. “Pot spune că

În viitor, ca în prezent Clientul trebuie să înţeleagă acest lucru pentru a putea fi ajutat, altfel problema lui devine neinteresantă. “Refuz din start nehotărâţii şi proştii, renunţ la client dacă îşi dă cu părerea fără să aibă argumente sau dacă mă pune să îi cer părerea secretarei, nevestei sau juristului. Ori înţelegi că ai venit la cineva care se pricepe şi cu asta se ocupă, ori te poţi duce frumos acasă şi să faci tu această treabă, căci şi aşa le ştii pe toate şi nu ai nevoie de noi.

Oricum, schimbări mari pe această piaţă în România nu se vor produce prea curând, deoarece criza va influenţa în rău şi mai mult educaţia agenţilor economici. Ei vor mai crede încă cinci ani de acum înainte că fluturaşii, baloanele cu heliu şi reclama la radio sunt singurele căi să iţi faci o imagine.

Antreprenorii români de nivel mediu sunt de o prostie soră cu naivitatea, au citit numai cărţi de telefon, ei le ştiu pe toate”, a fost concluzia dură a lui Liviu Alexa.

www.transilvaniabusiness.ro

proiectul Polus ne-a scos în faţă. Este minunat să poţi lucra cu nişte oameni care ştiu ce să îţi ceară, acceptă idei creative, înţeleg ce e acela un buget, plătesc mereu la timp. Polus a câştigat lupta cu Iulius Mall, spun eu, fiindcă traficul din Polus este mare şi de calitate. Degeaba ai "milioane" de vizitatori, contează să ai sute de mii care cumpără. Un centru comercial nu e un ONG, e o societate care urmăreşte profitul din chirii. Clienţii care cumpără înseamnă chiriaşi fericiţi, înseamnă profit pentru toţi. Experienţa acumulată acolo ne-a ajutat să câştigăm încrederea altor mall-uri din ţară, am devenit, cum s-ar spune, experţi în marketingul de mall, astfel că în prezent avem abonamente lunare de creaţie, design şi consultanţă cu mai multe centre comerciale şi vrem să luăm cât mai mult din piaţa asta”, a spus directorul general al agenţiei clujene. Când vine vorba despre concurenţă, Liviu Alexa este foarte dur cu celelalte agenţii şi cu modul prin care ele aleg să îşi atragă clienţii.

“Incompetenţi şi escroci” El consideră că metodele proaste folosite de către alţii sunt în avantajul firmei sale, dar “lipsa de îndrăzneală” este îngrijorătoare pe termen mediu. “Am încetat de mult să mai privesc ce fac alte agenţii. Fiindcă ele nu fac nimic. Dacă ar fi să tăiem jos de pe foaie Banca Transilvania, Iulius Mall, Polus Center, atunci am putea lesne constata că în ultimii doi ani Liviu Alexa a generat cel mai mare buzz în piaţa de publicitate şi pe partea de comunicare cu două proiecte de care a auzit tot clujeanul. Este vorba de concertul Iron Maiden, organizat de mine anul trecut, şi de inaugurarea Gimmy, cea mai mare sală de sport din oraş. Este îngrijorător că în acest oraş ciudat, mare şi plin de companii, nimeni nu îşi mai face reclamă în planuri de marketing complexe, constante. Agenţiile de publicitate nu mai sunt în stare să convingă clienţii să iasă în faţă, asta pentru că mulţi dintre agenţii economici au încăput pe mâna unor incompetenţi sau escroci, iar campaniile de marketing sau de publicitate au avut efectul zero. Pe mine mă avantajează tăcerea asta, fiindcă doar vocea mea se aude. Dar, pe termen mediu, lipsa de îndrăzneală a companiilor este o greşeala imensă”, a mai spus Liviu Alexa. Şi Imagistica a fost lovită de criză, dar a trecut peste ea mai repede decât alte agenţii de profil. Acum este frumos, promiţător, iar viitorul pare unul plin de proiecte.

N-ai Hummer, n-ai criză “Toată lumea a avut dificultăţi din 2008 până azi. Noi am scăpat mai uşor fiindcă nu ne-am întins mai mult decât ne-a permis plapuma. Nu ne-am luat Hummere la firmă, nu am dat oameni afară din cauza crizei, nu am întârziat nici o zi cu plata salariilor. Deşi contextul putea să îmi impună să fac orice, am preferat să păstrez

Am devenit cumva propriul meu client, o situaţie stranie. Fiind un antreprenor hiperactiv, am dezvoltat o afacere de amploare pe fitness, Gimmy, un proiect cu care intenţionez să merg departe. Urmează să lansez o companie de suplimente naturale bazate pe extracte de plante. Toate acestea necesită creaţie, marketing, comunicare, deci practic oamenii de la Imagistica lucrează pentru aceste proiecte ca şi cum ele ar fi clienţi normali” Liviu Alexa aceleaşi principii, astfel că am lucrat numai pe proiectele care ni s-au părut cu potenţial. În plus, am devenit cumva propriul meu client, o situaţie stranie. Fiind un antreprenor hiperactiv, am dezvoltat o afacere de amploare pe fitness, Gimmy, un proiect cu care intenţionez să merg departe. Urmează să lansez o companie de suplimente naturale bazate pe extracte de plante. Toate acestea necesita creaţie, marketing, comunicare, deci practic oamenii de la Imagistica lucrează pentru aceste proiecte ca şi cum ele ar fi clienţi normali”, a declarat directorul general. Agenţia clujeană de advertising ţine foarte mult să respecte promisiunile făcute, dar în acelaşi timp cere să fie respectată.

Adrian Rus

39

afaCERI

Miliardele de euro care vin din Asia Transilvania a cunoscut o dezvoltare explozivă în anii 2000 ca urmare a unui val de investiţii din Occident. Acum, pare să fie venit vremea oamenilor de afaceri din Asia. Industria energetică, cea auto, IT-ul şi industria hârtiei reprezintă cele mai interesante domenii pentru oamenii de afaceri asiatici.

Cea mai importantă investiţie anunţată deocamdată de marii investitori asiatici este construirea hidrocentralei de la Tarniţa – Lăpuşteşti. ”Pot să vă asigur că hidrocentrala de la Tarniţa se va realiza”, a dat asigurări, în data de 1 octombrie, la Cluj, premierul Emil Boc. Va fi cea mai importantă hidrocentrală de pe râurile de interior din România. Ea va avea rolul de a echilibra sistemul energetic naţional după punerea în funcţiune a noilor reactoare nucleare de la Cernavodă. Deja, pentru realizarea proiectului a fost alcătuit un consorţiu de firme, în care a intrat gigantul chinez HydroChina. Valoarea totală a investiţiei este evaluată la 1,3 miliarde de euro. HydroChina este dispusă să investească un miliard de euro în proiect. Investiţia ar urma să creeze peste 25.000 de noi locuri de muncă.

Hidrocentrala ar urma să ducă la o creştere medie a PIB de 1,2 la sută. De asemenea, ea ar urma să ducă la creşterea cu 1 la sută a încasărilor la bugetul de stat.

Lucrările efective ar urma să înceapă în 2012. Puterea hidrocentralei va fi de 1.000 de MW. Lacul de acumulare ar urma să aibă o suprafaţă de 1,4 milioane de metri pătraţi.

Cea de-a doua investiţie majoră anunţată de oamenii de afaceri chinezi în judeţul Cluj este reprezentată de combinatul de hârtie şi celuloză Someş SA. Este vorba de o investiţie de circa 500 de milioane de dolari americani. Banii ar urma să fie investiţi de grupul Avic Holding International, în consorţiu cu China Paper şi Huadian. În prima fază, combinatul va oferi circa 1.900 de locuri de muncă, apoi ar urma să fie create alte 1.400 de noi locuri de muncă. ”Trebuie să adăugăm apoi şi locurile de muncă indirecte, adică în firmele de transport, în firmele care aduc lemnul necesar şi cele legate de alţi furnizori şi distribuitori”, a spus primarul Costan Morar. Deocamdată, negocierile par să fi intrat în impas, însă autorităţile locale speră ca ele să fie reluate curând. Chinezii afirmau că intenţionează să extindă capacitatea de producţie a combinatului de la 70.000 de tone de hârtie şi celuloză pe an la 500.000 de tone şi să devină unul dintre cei mai importanţi

folosiţi la producerea de amidon în una din fabricile chineze din regiunea sa.

Potrivit datelor Camerei Agricole Judeţene (CAJ) Hunedoara, ciobanii din zonă cresc aproximativ 170.000 de ovine din rasa ţurcană. Industria de prelucrare a pieilor din Regiunea Ninxia Hui asigură 60% din produsele de lână şi 50% din cele de pielărie pe piaţa europeană. Materia primă este importată din 27 de state ale lumii.

Medicamente şi automobile cu bani din India şi Japonia

judeţul Hunedoara, dar şi din cele învecinate. Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara va sprijini demersurile investitorilor chinezi, în contextul în care în judeţul Hunedoara erau prelucrate, înainte de 1989, aproximativ un milion de piei, pe an, în timp ce acum, producătorii de haine din piele locali abia dacă reuşesc să proceseze circa 30.000 de piei. "Suntem dispuşi să asigurăm facilităţi pentru investitorii chinezi, mai ales dacă vor construi în perimetrele parcurilor industriale de la Hunedoara sau Călan. Sper să avem un rezultat concret al discuţiilor până în primăvara anului viitor ", a declarat Mircea Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara. Şeful delegaţiei chineze care a vizitat recent Hunedoara, Long Fei, susţine interesul pentru dezvoltarea legăturilor comerciale. "Avem o relaţie de colaborare foarte bună cu judeţul Hunedoara, iar între preşedinţii celor două regiuni a fost semnat un protocol de co-

O altă investiţie majoră care ar urma să provină din Asia este cea anunţată de compania indiană Tata Motors în Jucu. Investitorii indieni, care produc automobilul Nano, au venit deja în Cluj. Grupul indian ar urma să investească, în prima fază, câteva zeci de milioane de euro, pentru a începe producţia unui automobil ieftin, destinat deopotrivă pieţei Uniunii Europene, dar şi pieţelor precum Ucraina ori Turcia. În a doua fază, compania indiană ar putea produce microbuze şi autobuze la Jucu.

Una dintre cele mai importante companii farmaceutice din lume, Ranbaxy, este prezentă pe piaţa clujeană. Compania a cumpărat, în urmă cu câţiva ani, pachetul majoritar de acţiuni al fabricii Terapia, cel mai important producător de medicamente din Cluj, unitate fondată în perioada interbelică. Ranbaxy doreşte să investească, încă din acest an minimum 50 de milioane de euro, pentru construirea din temelii a unei noi fabrici de medicamente, pe platforma unde se află în prezent Terapia Cluj. Intenţia a fost anunţată de preşedintele companiei Terapia Ranbaxy, Dragoş Danian. Noua unitate va produce medicamente dezvoltate de compania indiană Ranbaxy în parteneriat cu japonezii de la Daiichi Sankyo. Aceste medicamente vor fi vândute deopotrivă pe piaţa Uniunii Europene, dar şi în Rusia, Ucraina, Turcia, Israel şi ţările arabe. Investiţia va produce minim 500 de noi locuri de muncă.

30 de milioane de euro au investit coreenii în clădiri, facilităţi şi dotări lângă Oradea Interes din Coreea de Sud 1.430 de români sunt angajaţi la Shinheung Electronics Cea de-a treia ţară asiatică din care ar urma să vină o serie de investiţii majore este Coreea de Sud.”Tripleta 150.000 de mp au fost cumpăraţi de coreeni în ParcuI Industrial Eurobusiness de aur” include companiile LG, Samsung şi Daewoo.

28 de ingineri coreeni lucrează în prezent în Oradea LG a făcut primul pas şi a deschis la Cluj primul centru regional de service din afara Bucureştiului.

1 miliard de euro va investi HydroChina la Tarniţa Bihorul este mult mai avansat decât Clujul în acest domeniu. Astfel, în plină recesiune, Bihorul a fost sal500 de noi locuri de muncă va crea TerapiaRanbaxy în Cluj vat de la şomajul în masă graţie investitorilor atraşi de operatori din domeniu din Europa Centrală şi de Est. De asemenea, mai mulţi oameni de afaceri chinezi din Regiunea Autonomă Ninxia Hui doresc dezvoltarea unei societăţi mixte prin care să fie colectate pieile şi lâna produse de crescătorii de ovine şi bovine din

40

laborare. Dorim să investim în judeţul Hunedoara în domeniul pielăriei şi al lânii", susţine Long Fei, director general al Biroului pentru industrie uşoară al Regiunii Autonome Ningxia Hui. El a mai arătat că există un interes şi pentru cultura de cartofi ce ar urma să fie

potenţialul judeţului. Sud-coreenii de la Shinheung Electronics, compania care produce şi asamblează componente electronice pentru Samsung, au fost primii care au decis să investească în Parcul Industrial Eurobusiness Oradea un capital de 30 de milioane de euro. Coreenii au cumpărat de la primărie un teren de

afaCERI

peste 150.000 de metri pătraţi, la preţul de aproximativ un milion de euro. Investiţia totală a adus Shinheung Electronics pe locul cinci în topul celor mai mari investiţii din România în anul 2010.

Cu o experienţă de peste 40 de ani în domeniu, Shinheung Electronics deţine la ora actuala 16 fabrici în Coreea, India, China, Slovacia sau România. La Oradea compania produce DVD-uri Blue-Ray, instalaţii homecinema şi receivere de satelit.

Aşa cum explică preşedintele Shinheung Electronics Oradea decizia de investi în Bihor a fost determinată atât de distanţa mica faţă de Ungaria cât şi de potenţialul oamenilor. “Compania noastră livrează componentele către Samsung Ungaria. Doar la indicaţiile Samsung facem livrări şi în alte ţări din Europa.

Astfel distanţa mică dintre Oradea şi Ungaria a fost pentru noi unul dintre factorii decisivi. De asemenea, un motiv care ne-a determinat să investim aici a fost faptul că bihorenii au cunoştinţe solide de limbă engleză, ceea ce ne ajută mult în comunicarea cu angajaţii”, explică preşedintele Shinheung Electronics Oradea, Lee Hong Jun. ”Un alt aspect important a fost politica Samsung de a se orienta spre ţările din estul Europei. Dacă până acum Samsung avea puncte de lucru deschise în Anglia sau Spania, în prezent a decis să se mute în est, spre ţări ca Ungaria sau Slovacia”, mai spune preşedintele. Nu în ultimul rând, coreenii consideră că România are potenţial de dezvoltare pe termen mediu şi lung. Potrivit ambasadorului Repu blicii Coreea, Im Han-Taek, investitorii coreeni sunt interesaţi şi de agricultură, energie şi infrastructură.

Construcţia primei hale Shinheung Electronics a început în martie 2010 şi a durat mai puţin de jumătate

www.transilvaniabusiness.ro

de an. În luna iulie, coreenii aveau deja 160 de angajaţi în birouri şi la linia de asamblare şi pregăteau secţiile de injecţie mase plastice şi presare piese metalice. Un an mai târziu, Shinheung Electronics avea aproape de 10 ori mai mulţi angajaţi. Coreenii au oferit atât la bursele locurilor de muncă cât şi prin AJOFM Bihor cele mai multe joburi în domeniul tehnic, cu posturi atât pentru muncitori cât şi pentru tehnicieni şi ingineri. Şi expansiunea nu se opreşte aici. “La ora actuală avem 1.430 de angajaţi români şi 28 de angajaţi coreeni în posturi de inginer. Continuăm însă să facem angajări”, explică Lee Hong Jun. “Atunci când am pus bazele fabricii din Oradea am adus specialişti coreeni, aşa cum era firesc. Acum este însă momentul să facem următorul pas, acela de a pregăti pentru aceste posturi ingineri din Oradea. Avem nevoie de specialişti cât mai repede posibil. Din păcate, aşa cum am observat până acum, aceştia se găsesc foarte greu”, susţine Lee. Preşedintele a găsit şi soluţia pe termen lung. “Suntem dispuşi să angajăm tineri pe posturi de tehnicieni şi să-i pregătim pe cei mai buni să devină ingineri” subliniază acesta.

Zvonurile care anunţă venirea celei de a doua crize economice nu le provoacă teamă coreenilor. “Prin natura ei, Shinheung Electronics nu vinde produsele direct pe piaţă ci prin intermediul Samsung. Dacă Europa va fi lovită de un nou val al crizei, soluţia este să aşteptăm până când va creşte din nou piaţa. Important este că nu vom pleca de aici”, declară Lee Hong Jung. “Suntem capabili să aşteptăm şi să consolidăm în acest timp ceea ce am început. Vom face traininguri cu angajaţii şi ne vom ocupa de dezvoltarea infrastructurii”, mai spune preşedintele. „Practic fabrica

deschisă la Oradea este cea mai tânără dintre cele pe care le deţinem. Prioritar pentru noi acum este să ne stabilizăm şi să creştem alături de Samsung. La ora actuală deţinem 150,58 de mii de metri pătraţi, iar construcţiile pe care le avem până acum ocupă doar 30.000 de mp din teren. Pe termen lung nu avem în plan să deschidem o altă fabrică în România ci să ne continuăm dezvoltarea aici”, a încheiat preşedintele Shinheung Electronics. La rândul său, ambasadorul Republicii Coreea a declarat că guvernul ţării sale şi-a făcut, după criza din anii 1990, rezerve de 300 de miliarde de dolari, iar marile companii au rezerve uriaşe.

Aşa că fondurile pentru investiţii nu vor fi o problemă pentru coreeni.

Apreciaţi în comunitate Dintre investitorii care au venit în Oradea, coreenii de la Shinheung ocupă un loc special, aşa cum subliniază reprezentanţii municipalităţii. „Toate investiţiile din parcul industrial sunt importante, datorită capitalului atras în oraş, locurilor de muncă generate, sau veniturilor suplimentare la bugetul local. Shinheung însă va ocupa mereu un loc special pentru că împreună cu ei am pus piatra de temelie a parcului industrial”, spune Delia Ungur, directorul Eurobusiness Parc.

Andreea Costea Claudiu Pădurean

41

AFACERI Gedeon Richter, 110 ani de existenţă pe piaţa farmaceutică Ajunsă la peste un secol de activitate în domeniul farmaceutic, compania Gedeon Richter activează în slujba sănătăţii oamenilor în întreaga lume prin gama variată de produse medicamentoase de calitate, având ca priorităţi cercetarea şi inovaţia.

Compania a ales să marcheze cei 110 ani de existenţă şi activitate de succes pe piaţa farmaceutică din lume, la Târgu Mureş. Jubileul aniversar a avut loc la Palatul Culturii, unde conducerea companiei a adus în prim plan activitatea Gedeon Richter de la înfiinţare până în prezent, conturând importanţa şi contribuţia adusă pe piaţa farmaceutică în cei 110 ani de existenţă în peste 100 de ţări ale lumii, printre care şi România.

Evenimentul s-a bucurat de prezenţa a numeroase cadre medicale, farmacişti, oameni de afaceri şi, nu în ultimul rând, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene. Au fost prezenţi, de asemenea, reprezentanţi ai Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş, ai Casei de Asigurări de Sănătate Mureş şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, ai Ministerul Sănătăţii, Agenţiei Naţionale a Medicamentului, precum şi ai Oficiului de Stat în Invenţii şi Mărci (OSIM).

Cu această ocazie, având în vedere faptul că, Gedeon Richter este autorul a zeci de brevete şi mărci înregistrate la OSIM, reprezentanţii instituţiei au oferit conducerii companiei Richter un trofeu pentru creativitate, în semn de apreciere a activităţii de inovare. ”Prin cele peste 70 de brevete de invenţii depuse la atât la Oficiul Naţional de Proprietate Industrială cât şi la Oficiul European de Protecţia Proprietăţii Industriale, care au fost validate în România prin cele circa 600 de mărci naţionale şi industriale, grupul Gedeon Richter este unul din cei mai importanţi parteneri ai Oficiului de Stat pentru Invenţie şi Mărci şi un model pentru companiile din România, în ceea ce priveşte importanţa protecţiei proprietăţii industriale”, a declarat Petru Ohan, director Departamentul Strategie şi Apeluri OSIM. Evenimentul a culminat cu un concert aniversar susţinut de Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat Târgu Mureş.

„Este o reală mândrie, bucurie şi onoare faptul că subsidiara din România este o parte importantă din angrenajul acestei companii multinaţionale de succes. În întreaga noastră activitate începută în anul 1998, când Gedeon Richter s-a lansat şi ca producător de medicamente în România, prin preluarea fabricii de medicamente Armedica SA din Târgu Mureş, ne-am bazat pe o echipă de adevăraţi profesionişti şi un management adecvat. Am demonstrat că avem un potenţial deosebit, confirmând astfel o sumă de reuşite succesive. În toată această perioadă am găsit instrumentele care ne-au ajutat să atingem obiectivele pe care ni le-am propus, indiferent de contextul macroeconomic existent. Începând cu anul 2003, Armedica SA a preluat numele companiei mamă, acela de Gedeon Richter, ca semn de recunoaştere pentru meritele activităţii pe care echipa din România a depus-o până atunci şi ca o previziune a rezultatelor la care am ajuns acum. Gedeon Richter, la nivel de grup în România, este prima dintre companiile de profil care a desfăşurat o activitate integrată de dezvoltare şi producţie de medicamente de distribuţie şi retail, prin intermediul celor trei companii ale grupului, respectiv Gedeon Richter România SA, Pharmafarm şi Gedeon Richter Farmacia SA”.

Valeria Dan, director Gedeon Richter România

42

AFACERI

O companie ce încununează ambiţia şi viziunea Piatra de temelie a companiei Gedeon Richter a fost pusă de tânărul farmacist Gedeon Richter în anul 1901, care a deschis prima farmacie, numită Vulturul, într-o încăpere din Budapesta. Ambiţia sa şi caracterul vizionar l-a determinat pe tânărul Richter, în anul 1907, în cartierul Kőbánya din Budapesta, să pună bazele unei fabrici producătoare de medicamente, care i-a şi preluat numele. Deşi secolul XX s-a dovedit a fi unul furtunos şi s-au înregistrat pierderi, compania a rezistat tuturor încercărilor şi a cunoscut o reală revigorare, astfel încât a intrat în noul secol, XXI, cu planuri mari.

Rezultatul eforturilor depuse de-a lungul anilor se concretizează în existenţa unei companii unice în Europa Centrală şi de Est, prin reţeaua proprie de pieţe dezvoltate pe cinci continente, prin intermediul cărora produsele Richter ajung în aproape 100 de ţări ale lumii. În prezent, grupul Richter este prezent în peste 30 de ţări, având cinci unităţi de producţie, 31 de reprezentanţe şi 14 subsidiare comerciale. Desfacerea produselor, care se realizează printr-o reţea unică de piaţă, cuprinde ţările Uniunii Europene, SUA, Comunitatea Statelor Independente, Japonia şi Orientul Îndepărtat. Grupul deţine o reţea extinsă de distribuţie şi marketing în Ungaria, în ţările CIS precum şi în Europa Centrală şi de Est. După realizarea importantelor achiziţii Preglem şi portofoliul Grünenthal, din 2010, compania Gedeon Richter construieşte o reţea de comercializare proprie în ţările din Europa de Vest în vederea extinderii şi promovării de produse şi în aceste ţări. Încă de la începuturile sale, compania Gedeon Richter a oferit medicilor şi pacienţilor produse moderne la preţuri accesibile, acoperind aproape în întregime aria domeniilor terapeutice.

Preocupare continuă pentru calitate, la Târgu Mureş La Târgu Mureş, activitatea a început în anul 1985, când au fost puse bazele fabricii Armedica. În 1998, Richter a cumpărat de la statul român pachetul majoritar, adică 50,98% din acţiuni. În 2003 şi-a schimbat numele în Gedeon Richter România.

Datorită dezvoltărilor infrastructurale semnificative în anii ce au urmat, concretizate prin înfiinţarea laboratorului regional de dezvoltare, a centrului de logistică, dezvoltarea secţiilor de comprimate, de produse galenice, de ambalare, subsidiara din România oferă

produse moderne, fabricate în condiţii GMP, aliniindu-se normelor interne şi internaţionale.

Cercetarea şi dezvoltarea constituie o prioritate la nivel de grup facilitând existenţa centrului de excelenţă din Târgu Mureş, baza de cercetare şi dezvoltare a produselor, care împreună cu laboratorul de bioechivalenţă realizat în colaborare cu Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş întregeşte un sistem ce garantează calitatea produselor medicamentoase.

Societatea deţine o reţea de distribuţie extinsă în România, fiind acţionar majoritar al firmei de distribuţie Pharmafarm şi al lanţului de 120 de Farmacii Richter.

Implicare continuă în viaţa comunităţii Compania Gedeon Richter România se implică activ şi în viaţa comunităţii, unul dintre cele mai importante proiecte în acest sens fiind dezvoltarea unor relaţii cât mai fructuoase cu universităţile, compania sprijinind studenţii care se remarcă prin preocuparea pentru cercetare. Gedeon Richter România S.A. a pus bazele unui parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, în baza căruia viitorii specialişti, actualmente studenţi, au acces la experienţa acumulată în practică de specialiştii companiei, precum şi la o mulţime de informaţii legate de domeniul farmaceutic. Studenţilor le sunt oferite mijloace de a observa îndeaproape, într-o manieră transparentă, stadiile de producţie şi practicile legate de asigurarea calităţii, în speranţa că astfel vor avea o imagine mai precisă a rezultatelor viitoarei lor activităţi.

Arina Moldovan

www.transilvaniabusiness.ro

”Dacă ar fi să caracterizez în câteva cuvinte compania Gedeon Richter aş spune că este o societate care se bazează pe cercetare, dezvoltare şi producţie cu orientare spre marketing, generează o valoare adăugată, dispune de o reţea unică de pieţe, acţionează după un cod deontologic propriu şi are o gândire strategică pe termen lung. În lume, Richter asigură locuri de muncă pentru peste 10.000 de oameni, investeşte şi depune muncă de cercetare în nenumărate ţări ale lumii, printre care şi în România. Activitatea de succes a grupului a fost fundamentată de filialele producătoare ale Richter, aflate pe pieţele tradiţionale precum şi de existenţa şi extinderea susţinută a reţelei sale specializate de marketing. Activitatea din România este extrem de importantă pentru noi, deoarece este singura ţară unde am efectuat investiţii de anvergură, atât în producţie, cercetare dezvoltare, cât şi în distribuţie şi retail.”

Bogsch Erick, director general al Grupului Gedeon Richter

43

afaceri În timp ce finlandezii de la Nokia se pregătesc de plecare, noi companii sunt interesate de investiţii în Tetarom

Pleacă Nokia, vine Bosch Compania finlandeză Nokia a decis închiderea fabricii din România, la numai trei ani de la înfiinţarea ei în comuna clujeană Jucu. Oficialii companiei au anunţat disponibilizarea a 1.956 de angajaţi. Cine va lua însă locul capriciosului investitor finlandez?

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a decis să formeze o comisie care să analizeze prevederile contractului cu Nokia, după ce compania a anunţat închiderea uzinei de la Jucu. Autorităţile clujene încearcă prin acest gest să descopere ce se mai poate salva din sumele investite de statul român în această afacere. Este vorba de 15 milioane de euro, investite în viabilizarea terenului pe care funcţionează parcul Industrial Tetarom III, în care a fost ridicată fabrica Nokia de la Jucu. “Am decis înfiinţarea acestei comisii care trebuie să vadă în ce măsură Nokia şi-a îndeplinit obligaţiile pe care le avea conform contractului. Pe de altă parte, trebuie văzut în ce măsură se va putea compensa o parte din suma care a fost investită de CJ, aici având ca precedent situaţia de la Bochum, Germania, pentru că acolo ei au plătit către comunitatea locală o mare parte din bani în momentul plecării”, a spus Valentin Cuibus, consilier judeţean din partea PSD. La rândul său, preşedintele PDL al CJ Cluj, Alin Tişe, a spus că este sceptic cu privire la şansele de recuperare a investiţiei sau la cele de îmbunătăţirea a situaţiei de la Nokia. ”Această comisie va face o analiză a respectării contractului pe care CJ l-a încheiat cu Nokia şi va veni cu propuneri în faţa plenului pentru a vedea în ce măsură există posibilitatea de a acţiona într-o anumită formă sau care sunt din punctul nostru de vedere măsurile pe care CJ trebuie să le ia având în vedere această reziliere unilaterală din partea Nokia. Deocamdată, contractul pe care îl avem, conform voinţei părţilor de la acea vreme, din 2007, este confidenţial. În ceea ce mă priveşte, doresc să respectăm această clauză până în momentul în care Nokia va solicita oficial această reziliere.

După ce această clauză nu va mai fi confidenţială, el va fi un contract public, cu condiţia să nu existe o clauză şi

44

după încetare”, a menţionat Tişe.

Pe de altă parte, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, senatorul PNL Marius Nicoară, cel care a negociat venirea Nokia, spune că unul dintre motivele pe care a conducerea Nokia a decis să plece este faptul că autorităţile locale nu şi-au respectat promisiunile făcute la semnarea contractului. Este vorba de construirea Autostrăzii Transilvania, de crearea unei centuri rutiere care să lege Jucu de Autostrada Transilvania, de lungirea şi lăţirea pistei de aterizare şi de construirea unui terminal cargo. ”Avioanele cargo trebuiau să plece cu telefoane Nokia spre Mexic şi până în India, însă acest lucru nu este posibil. Aşa că tirurile încărcate trebuiau să plece prin Ungaria”, a spus Marius Nicoară. Acesta a calculat că veniturile judeţului Cluj vor scădea cu 30 la sută după plecarea Nokia.

Actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, spune că acuzele lui Marius Nicoară sunt nefondate. „În contract nu există obligaţia, cu sancţiunea de reziliere sau închidere a fabricii, a construirii unei piste şi a unui terminal cargo pe Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca.

De altfel, o astfel de prevedere sau clauză ar fi contravenit normelor Consiliului Concurenţei şi legislaţiei româneşti şi europene în vigoare!”, a adăugat Alin Tişe.

Implicaţii sociale Angajaţii care au participat la întâlnirea cu conducerea Nokia au declarat că au fost anunţaţi oficial că vor fi concediaţi şi că fabrica se va închide până la sfârşitul anului.

Ei vor primi, însă, salarii, până în martie 2012.

Daniel Don, şeful AJOFM Cluj, susţine că cei care vor fi concediaţi de Nokia vor putea să îşi găsească uşor de

lucru. El a afirmat că pe piaţă sunt căutaţi muncitori specializaţi în montarea de subansamble. În mai 2011, Nokia a concediat 120 de informaticieni. Directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Cluj a spus că 90 la sută dintre inginerii care lucrau pentru divizia de software a Nokia şi-au găsit deja de lucru.

Această disponibilizare în masă va creşte rata şomajului din judeţul Cluj de la 3.3% la 4%.

Bani europeni pentru disponibilizaţi Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Cluj va depune un proiect pentru a obţine bani europeni prin Fondul European de Combatere a Globalizării. Suma cerută va fi de 10 milioane de euro, pentru a combate efectele închiderii fabricii Nokia din Cluj. Banii vor fi folosiţi şi pentru acordarea de compensaţii, dar şi pentru stimularea firmelor să absoarbă forţa de muncă disponibilă.

La rândul său, prefectul Clujului, Florin Stamatian, a afirmat că regretă plecarea Nokia din Cluj, pentru că este vorba de un brand foarte important şi foarte cunoscut.

Florin Stamatian a mai adăugat că o altă problemă este aceea că va fi afectată şi industria orizontală, cum ar fi firmele de pază, de transport ori de catering care lucrau pentru fabrica Nokia din Jucu. Muncitorii de la Nokia afirmă că se tem că îşi vor găsi greu un nou loc de muncă. Unul dintre cei care a participat la şedinţa în care conducerea Nokia a anunţat concedierea oamenilor povesteşte că muncitorii i-au huiduit pe directori. Nokia Jucu a avut, anul trecut, o cifră de afaceri de 1,6 miliarde de euro. Surse din mediul de afaceri spun că profitul companiei a fost de minimum 36 de milioane de euro în 2010 şi de peste 90 de milioane de euro, de la crearea

afaceri ”Avioanele cargo trebuiau să plece cu telefoane Nokia spre Mexic şi până în India, însă acest lucru nu este posibil. Aşa că tirurile încărcate trebuiau să plece prin Ungaria” Marius Nicoară, senator să îl acceseze şi Daniel Don, la Bochum au apărut noi locuri de muncă. O parte semnificativă a angajaţilor concediaţi de Nokia a fost preluată de rivalul Blackberry, compania canadiană producătoare de smartphone-uri.

Ironia sorţii face ca Nokia să fi luat decizia închiderii fabricii din Jucu tocmai pentru că telefoanele mobile ieftine pe care le producea aici au pierdut o cotă semnificativă tocmai în favoarea smartphone-urilor.

Bosch are piaţă pentru marfa sa

60 de milioane de euro ar urma să fie investiţia Bosch la cluj 1.300 de persoane ar urma să fie angajate de Bosch rexroth 1,6 miliarde de euro a fost cifra de afaceri obţinută de fabrica Nokia din Jucu 1 milion de euro este cifra de afaceri generată de fiecare angajat al Nokia din Jucu fabricii şi până acum. Însă o parte a profitului a fost ”externalizată” către alte entităţi din lanţul Nokia, de la fabricile finlandezilor care produceau componentele electronice din care erau fabricate telefoanele mobile şi până la companiile care le vindeau. La Jucu, Nokia a investit 50 de milioane de euro. Deşi fiecare angajat al Nokia producea circa un milion de euro din cifra de afaceri anuală a companiei, muncitorii din Jucu erau plătiţi foarte prost. Adică, salariile erau de maximum 250 de euro pe lună, însă erau unii muncitori care primeau sub 150 de euro.

Bosch are o reputaţie mai bună decât Nokia În timp ce sindicaliştii de la Nokia se pregătesc să înceapă luni negocierile cu conducerea companiei finlandeze, referitoare la acordarea plăţilor compensatorii după

închiderea fabricii de telefoane mobile din comuna Jucu, un alt investitor important se pregăteşte să intre pe piaţa clujeană. Concernul german Bosch intenţionează să construiască o fabrică la Cluj. Informaţia a fost confirmată oficial de preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe. El a declarat că negocierile cu grupul german sunt foarte avansate, iar reprezentanţii acestuia iau probe de sol dintr-unul dintre parcurile Tetarom. ”Facem parte din cercul restrâns al locaţiilor pe care le iau în considerare reprezentanţii Bosch” a spus Alin Tişe.

Surse confirmate din mediul de afaceri spun că locul investiţiei va fi parcul industrial Tetarom III. La Jucu, ar urma, astfel, să se repete situaţia din anul 2007 de la Bochum, Germania. Atunci, Nokia şi-a închis fabrica de telefoane mobile din Bochum pentru a muta producţia la Cluj. Cu ajutorul unor subvenţii oferite de Uniunea Europeană, prin intermediul Fondului European pentru Combaterea Globalizării, exact acelaşi pe care doreşte

Cumpărător pentru liniile Nokia Bosch nu este singura firmă care va culege rămăşiţele Nokia românia. Deja, compania chineză ZTe şi-a anunţat interesul pentru cumpărarea liniilor tehnologice ale Nokia din Jucu. Dacă afacerea va fi concretizată, compania chineză ar putea produce la Jucu telefoane de tip smartphone, la preţuri mici. este vorba de aparate dual SiM şi cu touch-screen, spun surse de pe piaţa telecomunicaţiilor.

www.transilvaniabusiness.ro

Componentele fabricate de Bosch Rexroth ar urma să fie folosite în industria auto, inclusiv pentru companii de genul BMW. Surse din mediul de afaceri clujean au menţionat că au fost reluate şi negocierile cu BMW, care au început în anul 2010. Şi BMW ar fi interesată să construiască la Jucu o fabrică de componente auto.

Valoarea investiţiei Bosch ar urma să ajungă la 60 de milioane de euro, în prima etapă. Tot în prima fază, adică anul viitor, ar urma să fie create circa 1.300 de locuri de muncă. Oficialii companiei germane, care au confirmat interesul pentru Jucu, ar putea crea în Cluj şi un centru de cercetare şi dezvoltare, în cooperare cu Universitatea Tehnică.

Un amănunt interesant este acela că Bosch Rexroth deja a pus Clujul pe pagina de Internet a companiei. Şi asta chiar dacă această pagină nu oferă detalii decât despre subsidiarele Bosch Rexroth România din Bucureşti, Brăila şi Blaj. În prezent, în Bucureşti şi Brăila funcţionează departamente de vânzări ale grupului german, iar în Blaj funcţionează o unitate de producţie pentru componentele auto. În Blaj, deja, Bosch Rexroth a început, în luna august, lucrările pentru construirea unei a doua unităţi de producţie, care ar urma să fie funcţională anul viitor şi care va presupune angajarea a încă 400 de persoane.

Construirea fabricii de la Cluj este motivată şi de faptul că, în zona Blaj, Bosch Rexroth nu mai are suficientă mână de lucru pentru a susţine extinderea programată de conducerea companiei.

Potrivit primarului Blajului, Gheorghe Rotar, fabrica Bosch Rexroth din oraş este cea mai performantă, din punct de vedere al calităţii, productivităţii muncii şi raportului cost-beneficiu din tot grupul. Negocierile pentru aducerea Bosch la Cluj au început înainte de anunţul conducerii Nokia referitor la închiderea fabricii de telefoane mobile. Venirea Bosch la Cluj a fost precedată şi de majorarea capitalului social al companiei româneşti, care a avut loc la începutul anului. Atunci, capitalul social al firmei a fost majorat, de la 35 de milioane de lei, la 65 de milioane de lei.

Claudiu Pădurean

45

opinie

Networking-ul european din Transilvania Una dintre cele mai noi tehnici de generare de noi afaceri şi de parteneriate este networking-ul. Iar cluburile de afaceri care utilizează această metodă au o trecere tot mai mare. Aşa este cel care a apărut recent la Cluj. Este un club care are drept scop generarea de noi afaceri pentru membrii clubului şi, totodată, dezvoltarea personală a membrilor acestuia. De fapt, este o franciză de networking achiziţionată de la Institutul European de Business Networking. Institutul este un ONG care se preocupă cu dezvoltarea networking-ului de afaceri.

Ce înseamnă networking-ul?

Mai întâi, am să definesc ce înseamnă networking-ul şi am să mă folosesc pentru aceasta de o definiţie dată de Ana Maria Mihailă şi Vasile Mihailă, în cartea lor ”Fii networker”: ”Networking-ul, mai întâi de toate, este format din oameni care vorbesc unii cu alţii, schimbând idei, resurse sau informaţii. Simplu!... Networking-ul este cea mai rapidă şi uşoară modalitate de a obţine informaţii”.

Conceptul de networking, aşa cum a fost preluat, a fost prezent întotdeauna şi în cultura din ţara noastră, sub bine cunoscutul P.C.R. adica pile, cunoştinţe si relaţii. În esenţă, networking-ul înseamnă o reţea de oameni care se cunosc între ei şi care folosesc această reţea pentru diferite scopuri, cum ar fi generarea de recomandări pentru găsirea de noi clienţi. Atenţie, însă, reţeaua înseamnă construirea şi consolidarea relaţiilor şi nu folosirea oamenilor.

Cum funcţionează clubul Clubul are, săptămânal, alternativ, două tipuri de întâlniri: o întâlnire închisă, la care participă numai membrii clubului, şi o întâlnire deschisă în care poate participa oricine ca invitat. Întâlnirile deschise au ca tematică un workshop pe diferite teme de afaceri. De exemplu, în următoarele luni, vom avea workshop-uri de managementul timpului, motivaţia oamenilor, vânzări, fidelizarea clienţilor, management financiar, negociere, eficienţă personală etc. Aceste workshop-uri sunt gratuite, se plăteşte doar consumaţia. În aceste întâlniri deschise, pe lângă work-shop-uri, invitaţii pot vedea simţi şi auzi ce înseamnă clubul şi cum pot să folosească clubul pentru generarea de noi afaceri şi relaţii.

Ce se întâmplă în întâlnirile închise nu am să vă spun acum, ci vă provoc să luaţi parte la unul din workshop-urile noastre din întâlnirile deschise pentru a afla. Vă spun doar că membrii clubului se sprijină unul pe altul, pentru generarea de noi clienţi, prin metode de business adecvate.

Unde este deschis clubul? În acest moment, Institutul are deschise cluburi în Bucureşti, Cluj, Iaşi, Constanţa, Piteşti şi la Chişinău, în Republica Moldova. În toamna aceasta, vom mai deschide cluburi în Transilvania, sigur la Baia Mare, Târgu-Mureş şi, eventual, încă în două oraşe, în Banat, la Timişoara şi Arad, în Oltenia, la Craiova.

46

Despre Cristian Fertea Consultant de afaceri pentru creşterea vânzărilor, sporirea loialităţii clienţilor şi motivarea personalului. Autor al cărţii motivaţionale ”Şi tu poţi!”. Fondator al Academiei Succesului, cu cele trei şcoli de leadership, vânzări şi excelenţă în conducerea afacerilor.

Invitat ca vorbitor în numeroase conferinţe şi seminarii. Furnizor a sute de training-uri şi un excelent dezvoltator de lideri.

Faptul că avem deschise cluburi în mai multe oraşe reprezintă un mare avantaj, prin faptul că poţi accesa relativ uşor o piaţă dintr-un oraş nou, prin membrii clubului din acel oraş. Să vă dau un exemplu. La un moment dat, unul din membrii clubului de la Chişinău îşi caută parteneri din Cluj, firme de soft, cu care să dezvolte un parteneriat pe România. Astfel în ziua în care a venit la una dintre întâlnirile clubului, prin membrii de la Cluj avea deja stabilite patru întâlniri cu firme din care cu una dintre ele a trecut de faza discuţiilor pentru începerea unui parteneriat. Imaginaţi-vă cât timp şi ce costuri ar fi fost necesare să facă un studiu privind firmele de soft din Cluj, apoi să vadă profilul cel mai potrivit al firmei, iar apoi cât timp ar fi luat să construiască un canal de comunicare cu persoanele potrivite

din companie, apoi să construiască încrederea partenerilor în firma lui. Prin intermediul clubului, lucrurile au mers foarte uşor, făcându-se un transfer de credibilitate dinspre membrii clubului înspre firmele cu care i s-au stabilit contacte (acestea din urmă, chiar dacă nu îl cunoşteau, cunoşteau membrii clubului).

Dacă nu ai afaceri de anvergura naţională, evident că acest fenomen de transfer de credibilitate şi de recomandări se face şi pe piaţă într-un singur oraş în care este clubul prezent.

Cum poate cineva deveni membru al clubului În primul rând, ar trebui să ne cunoască şi să participe la una din întâlnirile deschise ale clubului. Cu această ocazie, îl cunoaştem şi noi pe acel cineva. Dacă agreează ce se întâmplă în cadrul clubului, atunci completează o cerere de aderare, care este analizată, iar după aprobarea acesteia, devine membru cu drepturi depline.

Pentru a afla un program exact al întâlnirilor, cel mai bine este să ni se trimită un mail de solicitare a programului la adresa office@academiasuccesului.ro şi noi îi vom trimite un program actualizat al întâlnirilor pentru oraşul de interes.

Cristian Fertea

eveniment

Afacerile creează viitorul

Consultanţa, parte a reuşitei Afacerile de succes au nevoie şi de consultanţă. Iceberg este o companie braşoveană de consultanţă şi training în management, strategie, finanţări, dezvoltare, energie şi comunicare. “Prin proiectele pe care le dezvoltăm pentru clienţii noştri, livrăm inovaţie şi îmbunătăţim performanţa din companiile şi instituţiile cu care lucrăm. Principalele puncte tari care diferenţiază Iceberg pe piaţă sunt experienţa multi-sectorială a echipei noastre, oferta cuprinzătoare de servicii, politica de dezvoltare şi inovare a serviciilor noastre, precum şi expertiza în procese de consultanţă, training şi schimbare organizaţională. Prin iniţiativele şi parteneriatele noastre cu alte companii, autorităţi publice şi organizaţii nonprofit ne implicăm în evoluţia mediului de afaceri”, explică managerul general al Iceberg Consulting, Ionuţ Ţaţa. Mai multe pe ww.iceberg.ro.

La Business Days Braşov, între 28 şi 30 septembrie, s-au analizat, proiectat şi consolidat afaceri. Speakerii le-au dezvăluit trucuri strategice esenţiale participanţilor, s-au legat parteneriate sau prietenii. După Timişoara şi Braşov, urmează ediţia Business Days Bucureşti, între 29-30 noiembrie.

Vlad Stan, cofondatorul Bucharest Hubb, le-a vorbit participanţilor de la Braşov despre cum să pornească cu dreptul un start-up. Bucharest Hubb este un club de work & fun situat în Bucureşti, dedicat antreprenorilor din online, însă Vlad Stan derulează şi proiectul Business Design Academy, pentru cei care vor să devină antreprenori mai buni. “Propunerea noastră vizează orice antreprenor, indiferent că se află la început de drum sau ca se găşeste în impas cu propria sa afacere. Ne dorim că aceia care sunt pasionaţi cu adevărat de business să îşi găsească alături de noi motivaţia de a descoperi idei de afaceri în domeniul de care sunt interesaţi, idei din care sa poată genera un model de business pe care să îl propulseze la venituri mai mari de 1 milion de euro pe an. Marius Ghenea,

business angel, a susţinut în continuare că problema esenţială a antreprenorului este planul de afaceri nu finanţarea. Ghenea a anunţat deschiderea aplicaţiilor pentru anul 2012 în cadrul School for Startups, ce va include sesiuni de pregătire şi la Cluj Napoca. School for Startups (S4S) este un program dezvoltat în Marea Britanie de Doug Richard, antreprenor în serie, angel investor şi invitat la emisiunea difuzată de BBC, Dragon’s Den (echivalentul “Arenei Leilor” din România). Programul S4S România se desfăşoară cu sprijinul lui Marius Ghenea, antreprenor în serie şi business angel.

Ionuţ OPREA

Banii se împart la Bucureşti După succesul din 2010 al celor două ediţii Business Days, ambele organizate la Târgu Mureş, în martie şi septembrie, suita de evenimente continuă în acest an, dar cu extindere naţională. Ediţia a 5-a Business Days va fi organizată la Bucureşti, în perioada 29-30 noiembrie 2011 şi are ca temă principală finanţarea afacerilor. Evenimentele sunt organizate cu scopul de a dinamiza mediul de afaceri şi sunt centrate pe subiecte de interes legate de antreprenoriat si management, oferind idei inspiraţionale, exemple motivaţionale, analize pertinente, estimări ale trendurilor viitoare din diverse domenii, business networking de calitate, posibilitatea de a invata de la cei mai buni specialişti, de a identifica noi oportunităţi, de a gasi potenţiali parteneri de afaceri şi colaboratori. Pe lângă conferinţe şi workshpuri fiecare eveniment include şi o expoziţie.

Despre provocare şi curaj la Icco Braşov Rep.: Cum a apărut proiectul Clinicco?

Călin Costan: “După 2 ani şi jumătate, colegii medici m-au descris ca fiind un investitor bolnav de dezvoltare şi imprudent, dar clinica funcţionează şi are rezultate. Decizia am luat-o acum 3-4 ani, când dezvoltarea sectorului de construcţii atingea 30% pe an, un indicator nefiresc ce purta semnele următoarei crize şi recesiuni. Ne-am gândit la dezvoltarea pe direcţii noi, diverse domenii, unul fiind cel medical. Am încercat să distrugem mitul că medicina privată se pretează doar la mici operaţii şi manevre medicale, neam îndreptat spre a realiza o clinică de top care să realizeze operaţii şi chirugie de top. Azi funcţionează un spital, o clinică chirurgie intervenţională, clinică de chirurgie cardio vasculară pe cord deschis şi clinică de ortopedie, în special ortopedie protetică. Avem 50 de paturi şi 10 paturi terapie intensivă.

Rep.: Care au fost primele provocări?

www.transilvaniabusiness.ro

C.C.: Premisele erau riscante, pe de-o parte manevrele medicale, sunt foarte prost plătite de stat, din 300 de urgenţe ne sunt plătite vreo 40. Medicii au reţineri în relocarea full time în privat, pe de-o parte e riscant, pentru că acele câştiguri informale încă sunt duble faţă de cele, zic eu excelente, pe care le primesc la noi, apoi riscul de imagine în caz de greşeală, noi trebuie să lucrăm cu 0 greşeli, şi a asta a fost ţinta. Costurile unei clinici sunt foarte mari, a trebuit să învingem sistemul semiprivatizat, informal, din sistemul de stat, prin volum. Factorul care ne-a motivat în decizia noastră a fost impactul social al proiectului, că am reuşit să facem urgenţă pe 3-4 judeţe, 24h din 24h, 7 zile din 7. Al doilea factor care a dus la succesul clinicii a fost abordarea inginerească, am căutat să înţelegem tehnologia medicală, să inventăm o “birocraţie” a procesului pe care nu aveam de unde să o copiem, prin înţelegerea corectă a mecanismelor am înţeles să funcţionăm corect.

Rep: Care e percepţia acum?

C.C. Unele riscuri le-am evitat instinctiv, am învăţat de exemplu că 10 paturi în plus pot aduce pierderi de o sută de mii de euro pe lună, sau legătura dintre secţii şi medici: nu se pot dezvolta secţii noi fără a avea medici. Azi, financiar suntem mulţumiţi, reuşim să salvăm sute de vieţi şi să dăm sănătate altor mii de vieţi. Ne satisface în mod deosebit şi credem că spitalul dă sănătate comunităţii locale.

47

inteRviu

China şi România, doi vechi prieteni Licenţiat în drept şi diplomaţie, Florin Tacu este, la doar 35 de ani, Consul General al României la Shanghai, în R.P. Chineză. A renunţat la o carieră promiţătoare în magistratură pentru munca în Ministerul Afacerilor Externe şi nu îi pare rău. Despre activitatea domniei-sale la Shanghai, despre relaţiile bilaterale româno-chineze şi despre “invazia” de investiţii chineze în Europa şi în România, citiţi în interviul următor, acordat în exclusivitate revistei Transilvania Business.

48

inteRviu Reporter: Sunteţi de anul trecut Consulul General al României la Shanghai. Care este evoluţia relaţiilor bilaterale româno-chineze în această perioadă? Care e viziunea domniei-voastre asupra diplomaţiei viitorului între cele două state?

Florin tacu, Consulul General al României la Shanghai, China: După cum se cunoaşte, relaţiile politicodiplomatice româno-chineze sunt în mod tradiţional foarte bune, ceea ce reprezintă fundamentul dezvoltării şi aprofundării constante a legăturilor de prietenie, pe multiple planuri. Din această perspectivă, pot spune ca vizita din luna august 2011 a premierului Emil BOC, în R.P.Chineză a fost momentul cel mai important al ultimei perioade. Prin conţinutul discuţiilor, această vizită, prima a unui premier român după mai mulţi ani, aduce mai aproape de concretizare proiecte economice bilaterale de anvergură. În ceea ce mă priveste, pot spune că am avut şansa, dar şi provocarea profesională, de a îmi începe activitatea la Shanghai cu puţin înainte de debutul Expoziţiei Mondiale din 2010. Am constatat astfel o creştere a interesului cetăţenilor chinezi şi al companiilor chineze pentru ţara noastră inclusiv ca urmare şi interacţiunii directe cu elementul si fenomenul românesc reprezentat şi prezentat de Pavilionul României timp de jumătate de an în Shanghai. Nu aş vrea să vorbesc despre date seci legate de amploarea evenimentului, sau de reperele participării româneşti, dar vă pot spune că la Muzeul din incinta Turnului Perla Orientului există o stampă pe care sunt pictate doar câteva pavilioane, printre care şi Mărul nostru. Şi ştiţi foarte bine că au fost sute de pavilioane. În altă ordine de idei vă pot spune ca în această perioadă câteva delegaţii ale unor autorităţi din Shanghai se pregătesc să vină în România. Consulatul General pe care îl conduc şi care acoperă atât oraşul Shanghai cât şi provinciile Zhejiang, Jiangsu şi Anhui, încearcă din răsputeri, deşi beneficiază de un colectiv extrem de restrâns dar inimos, să menţină şi să intensifice contactele bilaterale, schimburile de delegaţii, atât la nivelul autorităţilor, cât şi al mediului de afaceri. Se pare că până acum am reuşit chiar să aducem un plus acestor activităţi.

Este cât se poate de evident că relaţiile bilaterale se vor dezvolta în continuare dar trebuie să fim conştienţi că profilul internaţional al R.P.Chineze este din ce în ce mai pronunţat, ceea ce ne obligă în primul rând să acordăm o atenţie serioasă şi profesionistă acestei relaţii. Privilegiul nostru în această ecuaţie este dat de încrederea reciprocă pornită din prietenia tradiţională româno-chineză şi care poate configura cu adevărat o profundă relaţie bilaterală.

Trebuie să ştim că prietenia există, o simţim şi este o premisă necesară dezvoltării relaţiilor bilaterale, dar nu este suficientă. De aceea îmi doresc foarte mult o creştere a abordărilor concrete, pragmatice în contactele bilaterale, la nivel central, local şi la nivelul mediului de afaceri.

Aceasta şi pentru că la un moment dat, generaţiile chineze tinere s-ar putea să îşi aducă aminte din ce în ce mai greu şi din ce în ce mai puţin de filmele româneşti care rulau în trecut, sau de relaţia economică, educaţională şi artistică, asaltaţi fiind la ora actuală de reperele unor cooperari contemporane, cu alte părţi ale lumii, unele nu chiar îndepărtate de noi...

Din perspectiva apartenenţei României la blocul comunitar, zestrea de cunoaştere şi încredere reciprocă româno-chineză, derivată inevitabil din cei 62 de ani de relaţii diplomatice continue şi consistente între cele două ţări, este un capital ce poate fi valorificat cu succes. Şi pe acest palier sunt convins că relaţiile vor evolua în sens

www.transilvaniabusiness.ro

pozitiv, pornind de la nevoia reală a cooperării între UE şi R.P. Chineză, impusă de realităţile ultimelor decenii dar şi de perspectivele anilor care vin.

Rep.: A trecut mai bine de un an de la Expoziţia Mondială organizată la Shanghai. Atunci, eraţi directorul pavilionului României. Ce impresie a lasat ţara noastră vizitatorilor şi care sunt beneficiile ulterioare? Sunt deja vizibile?

Florin tacu: O scurtă precizare: nu am avut calitatea de director al pavilionului expoziţional românesc. Ministerul Afacerilor Externe a alocat special o echipă pentru acest eveniment. În mod firesc însă, Consulatul General a fost implicat în derularea de ansamblu a activităţilor pe durata expoziţiei, fără însă ca eu, ca şef de misiune, să am vreo poziţie oficială în geometria organizaţională.

Când vorbim de beneficii, există tendinţa să ne raportăm automat la zona de afaceri. În climatul actual, care are o puternică latură pragmatică, indiferent de nivel, desigur că nu poate fi considerat un lucru rău. Pentru a avea însă o perspectivă corectă, trebuie să vă spun că, în mod tradiţional, expoziţiile mondiale organizate sub egida Biroului Internaţional pentru Expoziţii (BIE) reprezentau de obicei evenimente de diplomaţie publică, în care componenta economică era abia tuşată sau lipsea cu desăvârşire. Contextul internaţional în care s-a derulat Expoziţia Mondială de la Shanghai din 2010, specificul locului de desfăşurare, au determinat o accentuare a laturii economice. MAE a urmat acest curent, astfel încât pavilionul românesc a fost gândit inclusiv ca o platformă care să stimuleze contactele economice româno-chineze.

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a organizat o serie de evenimente cu specific economic, în cadrul pavilionului expoziţional. Pe acest palier, Consulatului General nu i-au fost comunicate date care să arate fara echivoc eficienţa contactelor de afaceri iniţiate cu ocazia acestor evenimente, dar impresia de moment a companiilor româneşti prezente şi a celor chineze a fost una pozitivă. Neexistând vreo obligaţie legală de comunicare de către companiile româneşti a demersurilor acestora, nu vă pot spune câte din aceste contacte facilitate de funcţionarea pavilionului expoziţional au avut ca finalitate contracte comerciale.

Impactul real la nivelul cetăţeanului chinez s-a produs însă într-un alt plan. Cel al reamintirii unui prieten vechi, dar şi al descoperirii acestuia – pentru generaţiile mai tinere. Au fost peste 5 milioane de vizitatori ai pavilionului, care au avut posibilitatea să afle sau să îşi împrospăteze cunoştinţele despre istoria noastră, să vadă frumuseţea complexă a spiritului nostru artistic, să se bucure de gustul mâncărurilor româneşti. Fără a avea pretenţia că toată lumea a fost multumiţă, cred că s-a reuşit transmiterea unui mesaj românesc echilibrat şi de ansamblu.

Rep.: Care e nivelul schimburilor comerciale între cele două state şi pe ce trend ne aflăm?

Florin tacu: Conform cifrelor, putem vorbi de o evoluţie a schimburilor comerciale. În 2010 s-a înregistrat un volum record al schimburilor bilaterale, aproape 3,9 mld.

USD. Tendinţa este de creştere şi în 2011. Datele din primele cinci luni ale anului 2011, arată o creştere cu 8,43% a volumului schimburilor comerciale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Îmbucurătoare este şi tendinţa de creştere a exporturilor româneşti. Valoarea acestora în anul 2010 a fost de aproape 500 milioane USD (cea mai mare valoare, în cifră absolută, din 1989 încoace), arătând o creştere de aproximativ 32% faţă de 2009. În

2011, datele din primele cinci luni arată o creştere cu 23,8% a volumului exporturilor româneşti faţă de perioadă similară a anului trecut.

Compararea unor date statistice disponibile ne permite şi concluzia că unele produse româneşti nu ajung direct din România în R.P. Chineză, ci prin companii înregistrate în alte ţări, ceea ce aduce un plus exporturilor româneşti.

Nu trebuie să ne uităm însă doar acolo unde ne convine.

Pot spune că sunt nemulţumit de gradul de dezechilibrare al balanţei comerciale bilaterale, dedus cu precădere din nivelul redus al exporturilor româneşti.

Este adevărat că uriaşa capacitate de producţie a Chinei face ca la ora actuală, puţine state să nu înregistreze dezechilibre semnificative, dar este de datoria noastră să acţionăm pentru o limitare a acestora. Ne încurajează în acest sens potenţialul la fel de mare al pieţei chineze.

Când vorbim însă de acest potenţial, trebuie să aducem unele lămuriri, mai ales că am constatat, cu regret, că unele din referirile din surse deschise la ceea ce înseamnă piaţa chineză par a suferi de lacunaritate cu privire la unele detalii importante. Pentru cititorii dumneavoastră, parte reprezentanţi ai mediului de afaceri românesc, voi încerca să sintetizez caracteristicile procesului de intrare pe piaţa chineză, fără pretenţia unei analize comprehensive.

Contrar unei păreri întâlnite la unii oameni de afaceri români, piaţa chineză este una extrem de rafinată şi competitivă, căutându-se produse de o calitate cât mai bună.

Oferta este bogată, iar procesul de selecţie pe piaţă este unul exigent. Însa existenţa unui produs de calitate, deşi este o premisă necesară, nu este suficientă pentru a pătrunde pe piaţa chineză. Complexitatea demersurilor ce trebuie întreprinse derivă, printre altele, din specificul cultural al spaţiului, care obligă la abordări particulare pentru promovarea produsului, din condiţionalităţile normative cărora trebuie să se supună o societate comercială pentru a putea să opereze în R.P. Chineză şi pentru a comercializa un anumit produs, precum şi din nevoia de securizare a ansamblului de drepturi din domeniul proprietăţii intelectuale, etc. În esenţă, este nevoie de o abordare pe alocuri diferită de cea pe care o societate comercială o poate adopta cu succes în relaţia cu un partener de afaceri din UE sau SUA. Aceste particularităţi ale spaţiului nu descurajează însă companii europene, americane, indiene, sau din orice alt colţ de lume să îşi propună să intre pe piaţa chineză. Aşa cum reuşesc acestea, sunt convins că şi companiile româneşti o pot face.

Există semne că mediul de afaceri românesc începe să înţeleagă în alţi termeni relaţiile comerciale cu partenerii chinezi.

Ca atare, la începutul acestui an, a fost inaugurată la Shanghai, prima reprezentanţă din R.P.Chineză a unei camere judeţene de comerţ şi industrie din România – Camera de Comerţ şi Industrie Prahova. Este un demers la care forme asociative ale mediului de afaceri din alte ţări au apelat demult, cu rezultate îmbucurătoare. Îmi doresc să văd cât mai multe companii şi produse româneşti active pe piaţa chineză. De aceea doresc să încurajez companiile româneşti să apeleze la Consulatul General al României la Shanghai. Încercăm mereu – în ciuda colectivului extrem de restrâns, care însă compensează prin competenţă – să acordăm un sprijin nu doar profesionist, ci şi din suflet. Sunt convins că au aceeaşi atitudine şi colegii noştri din cadrul Ambasadei României la Beijing ori de la Consulatul General din Hong Kong.

49

inTerviu Rep.: Cum se vede prin ochii domniei-voastre ascensiunea economică fulminantă a Chinei in ultimii ani?

Cum o explicaţi?

Florin Tacu: Explicarea ascensiunii economice chineze este subiectul a numeroase cărţi, astfel încât e dificil să găsim o formulare care să se preteze acestui interviu.

Din punctul meu de vedere însă, dezvoltarea economică este în esenţă, rezultatul politicii de deschidere adoptată la finalul anilor ’70 – începutul anilor ’80. Ansamblul demersurilor autorităţile chineze a fost ulterior adaptat treptat la specificul cultural şi la caracteristicile civilizaţiei chineze. Această deschidere a generat un apetit al companiilor străine pentru investiţii în China, inclusiv prin iniţierea unor parteneriate cu companii chineze. Pe cale de consecinţă, s-a ajuns la situaţia actuală, în care o bună parte a producţiei mondiale, pe diferite paliere, este focalizată în această ţară, devenită astfel cel mai mare producător şi exportator la nivel mondial. În plan social, zeci de milioane de oameni au depăşit pragul sărăciei. Dezvoltarea R.P. Chineze se înscrie totodată în tendinţa de creştere a importanţei în plan global a economiilor emergente. Astfel, dacă în anul 2001, ponderea PIB al statelor BRIC (fără Africa de Sud, care nu era cuprinsă în acest format până anul acesta) în PIB mondial era de 8,4%, după o decadă, această pondere a ajuns la 18,3%.

Este de remarcat faptul că dezvoltarea chineză se situează la confluenţa dintre factorul chinez – reprezentat de politica de deschidere şi cel extern – reprezentat de investiţiile şi know-how-ul companiilor străine. Separaţi, aceşti doi factori nu ar fi avut aceleaşi consecinţe; lucrând împreună, rezultatele sunt evidente.

Câteva cifre, de la nivelul UE, sunt şi ele relevante pentru nivelul atins în relaţiile comerciale bilaterale: volumul comerţului zilnic pe relaţia UE-R.P. Chineză este de 1 mld.

Euro, în condiţiile în care în urmă cu 20 de ani lipsea aproape în totalitate; în 2010, UE a exportat in China bunuri in valoare de 113,1 mld. Euro, în creştere cu 38% faţă de 2009. Importurile s-au situat la 281, 9 mld. Euro, în creştere cu 31% faţă de 2009; investiţiile directe ale UE în R.P.Chineză au fost în 2010 de 4,9 mld. Euro (în prezent, aproximativ jumătate din exporturile chinezeşti sunt produse de companii care au şi capital străin), în vreme ce investiţiile chineze în UE au fost de doar 0,9 mld. Euro (doar 1,7% din totalul investiţiilor străine directe în UE).

Pentru companiile româneşti cu potenţial de export, perioada care a început în acest an, ca prim an al celui de al 12-lea Plan Cincinal, poate fi una propice, în condiţiile în care se tinde la schimbarea paradigmei de dezvoltare economică a Chinei. China începe să treacă treptat de la o creştere economică determinată de tendinţa spre export (cu reversul dependenţei de gradul de absorbţie al pieţelor externe), la una care se bazează pe cererea internă, pe numărul tot mai mare al celor care vor începe să consume, până la un nivel prognozat în 2020 de aproximativ 20% din consumul mondial.

Vor apărea noi vectori de creştere economică, rezultaţi din dorinţa de dezvoltare a pieţei interne, apărând astfel oportunităţi de afaceri semnificative, în domeniul tehnologic, al serviciilor, al cooperării ştiinţifice şi nu numai.

Rep.: SUA datorează deja foarte mulţi bani Chinei.

Credeţi că există un pericol al apariţiei unei noi supraputeri mondiale, cu potenţă financiară şi militară, ori, dimpotrivă, abia se recreează un echilibru, dată fiind perioada mai puţin fastă, să spunem, pe care o traversează Moscova?

50

Florin Tacu: Nu aş deduce întrebarea din aserţiunea privind gradul de îndatorare al SUA. Cu privire la acest aspect, fără a avea pretenţia unei opinii cu pretenţie de adevăr absolut şi cu asumarea riscului de a părea simplist, cred că lucrurile pot fi reduse la interdependenţa celor două economii: R.P.Chineză are nevoie de SUA, SUA are nevoie de R.P.Chineză.

Revenind la întrebarea dumneavoastră, discuţiile pot fi ample şi argumentate diferit. Conducerea chineză susţine, cu toată relativitatea sintagmei, caracterul de ţară în curs de dezvoltare al Chinei, iar, aşa cum o arată şi cel de al 12-lea Plan Cincinal, există o preocupare intensă a factorilor de decizie chinezi pentru creşterea nivelului de trai al propriilor cetăţeni, ceea ce denotă mai degrabă o concentrare pe dimensiunea internă. Şi noţiunea de “supraputere” este una relativă, iar un exemplu relevant îl găsim în cartea China: Fragile Superpower, scrisă de Susan Shirk; astfel, în faţa sintagmei din titlu, cititorii americani acceptau calificarea Chinei ca superputere, dar se îndoiau cu privire la calificarea ca fragilă a acesteia, în timp ce cititorii chinezi se îndoiau cu privire la corectitudinea calificării ţării lor ca fiind o supraputere.

Nu aş dori să fac vreo referire la conexiunea cu Federaţia Rusă, fiind un spaţiu pe care nu îl cunosc indeajuns şi pe care, din acest motiv, nu îl pot evalua ca fiind în perioade faste sau mai puţin faste.

Rep.: China a anunţat investiţii de zeci de miliarde în Europa. Credeţi că UE ar trebui să-şi deschidă mai larg porţile către investitorii chinezi?

Florin Tacu: Nu cred că UE mai are de deschis vreo uşă în ceea ce priveşte investiţiile chineze. La nivel comunitar nu există nici o piedică apriorică, care să pornească de la provenienţa capitalului (evident, singura limitare, cu caracter general, este ca această provenienţă să fie una licită), sau să vizeze naţionalitatea companiei, posibilitatea intrării pe piaţă ori participarea la procedurile de achiziţii publice.

Aşa cum se subliniază constant de către responsabilii comunitari, cât şi de companiile europene prezente pe piaţa chineză, se doreşte asigurarea reciprocităţii.

Rep.: Sume foarte mari au fost vehiculate în presă că ar urma să fie investite de către companiile chineze

şi în Romania. În diverse domenii, cel mai important fiind energia. Care este realitatea? Există semnale serioase în acest sens?

Florin Tacu: Într-adevăr, presa a vehiculat diferite sume. Însă un orizont de aşteptare rezonabil cu privire la posibilul nivel investiţional chinez poate fi dedus din raportarea onestă la totalul investiţiilor chineze în străinătate în 2010: 59 mld. USD, în sectorul ne-financiar, cu o apetenţă sporită pentru Asia, America Latină şi Africa.

Din perspectiva recentei vizite a premierului român la Beijing, pot spune că sunt semnale îmbucurătoare cu privire la concretizarea proiectelor propuse. Este nevoie de muncă şi seriozitate de ambele părţi, dar sunt încrezător în rezultate pozitive. Aceste proiecte nu monopolizează palierul cooperării economice bilaterale, existând şi alte proiecte, de nivel investiţional mai redus, care sunt în diferite faze de concretizare sau derulare.

Uneori am plăcuta surpriză să constat stabilirea unor relaţii comerciale solide între agenţi economici români şi chinezi, de care nu ştiam anterior. Surpriza este plăcută doar atunci când contactele sunt solide, iar relaţiile comerciale decurg firesc; din păcate, mai suntem sesizaţi post factum şi în legătură cu diverse derapaje în relaţiile contractuale de drept privat. Încercăm să oferim sprijinul nostru, dar trebuie să precizez că acesta poate fi exercitat doar în limitele de competenţă conferite de reglementările internaţionale.

Rep.: Care sunt, în opinia domniei-voastre, principalele minusuri de care suferă diplomaţia românească la această oră?

Florin Tacu: E greu de oferit un răspuns obiectiv la această problemă... I-aş lăsa pe observatorii exteriori ministerului să identifice astfel de posibile minusuri. Vă pot spune ce mă doare pe mine acum, ca şef de misiune: ar fi nevoie de o sporire numerică, chiar şi minimă, a resursei umane, întrucât oportunităţile de a stabili noi punţi de comunicare, sau de a le lărgi pe cele deja existente sunt multiple, iar ziua are doar 24 de ore.

A consemnat Alin BOLBOS

opinie Anularea penalităţilor de întârziere pentru achitarea integrală a obligaţiilor fiscale restante Una dintre cele mai bine primite modificări ale legislaţiei fiscale din ultimul timp priveşte anularea penalităţilor de întârziere pentru achitarea integrală a obligaţiilor fiscale restante la 31 august 2011, prin plata voluntară sau compensare până la 31 decembrie 2011, aşa cum sunt ele reglementate de Ordonanţa de Guvern nr. 30/2011. (Ordonanța de Guvern nr. 30 din 31 august 2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale a fost publicată în Monitorul Oficial partea I cu numărul 627 din data de 2 septembrie 2011) Potrivit acestui act normativ, pentru obligaţiile fiscale restante la 31 august 2011, penalităţile de întârziere se anulează sau se reduc, după cum urmează: i) penalităţile de întârziere se anulează dacă obligaţiile principale şi dobânzile aferente acestora se sting prin plată voluntară sau compensare până la 31 decembrie 2011; ii) penalităţile de întârziere se reduc cu 50% dacă obligaţiile principale şi dobânzile aferente acestora se sting prin plată voluntară sau compensare până la 30 iunie 2012. În aceste cazuri, actele administrative fiscale sau titlurile executorii, prin care s-au stabilit creanţe fiscale accesorii aferente creanţelor fiscale principale, se desfiinţează, total sau parţial, chiar dacă împotriva acestora s-au exercitat ori nu căi de atac.

Pentru dobânzile datorate până la data stingerii şi stabilite prin decizii comunicate după această dată, condiţia se consideră îndeplinită dacă dobânzile se sting până la termenul de plată prevăzut la art. 111 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Aşadar în aceste situaţii, termenele de plata se stabilesc în

functie de data comunicarii acestora, astfel: a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din luna, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare; b) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din luna, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare.

Prevederile de mai sus se aplică în mod corespunzător şi pentru o cotă de 50% din majorările de întârziere, reprezentând componenta de penalitate a acestora, aferente obligaţiilor fiscale stinse prin plată sau compensare.

Dacă luăm în calcul ca nivelul actual al dobânzilor aferente creanţelor fiscale este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere, iar nivelul penalităţilor de întârziere poate atinge maxim 15% din obligaţiile fiscale principale, iniţiativa legislativă a autorităţilor poate fi una favorabilă. Pe de o parte organul fiscal va putea să îşi recupereze mai repede o parte din creanţe, iar pe de altă parte, contribuabilii, fie persoane juridice sau fizice, vor fi iertaţi de plata penalităţilor de întârziere.

Prin acelaşi act normativ, guvernul a decis şi introducerea unui regim juridic special pentru penalităţile de întârziere aferente obligaţiilor fiscale

eşalonate la plată.

Astfel pe perioada eşalonării la plată, penalităţile de întârziere aferente obligaţiilor fiscale eşalonate se amână la plată odată cu decizia de eşalonare. În situaţia în care eşalonarea la plată se finalizează penalităţile de întârziere precum şi majorările de întârziere amânate la plată se anulează. Decizia de anulare se va comunica contribuabilului împreună cu decizia de finalizare a eşalonării la plată. În acest context recomandăm celor aflaţi în aceste situaţii să evalueze impactul acestor prevederi legale asupra cazului lor concret şi în funcţie de structura de business pe care o dezvoltă să poată decide în consecinţă.

Andrei Călin Coroian Avocat colaborator senior Sediul Central Bucureşti Blvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 Bucureşti, România Tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95 Sediul Secundar Cluj Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 2, Cod 400117 Cluj-Napoca, România Tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

Comunicat de presă Adunarea Generală a Acţionarilor a Asociaţiei Distribuitorilor şi Importatorilor de Pesticide din Ardeal s-a reunit la Târgu Mureş în 15 septembrie 2011.

Domnul Liviu Cojoc, director general al companiei Dafcochim din Târgu Mureş, a fost reales în funcţia de preşedinte.

“La nivel de grup, interesele noastre sunt mai bine reprezentate în raport cu statul ori cu marile companii din domeniu prin intermediul ADIPA. Printre obiectivele noastre se numără în continuare şi stabilirea unor reguli şi a unei practici unitare pentru comercializarea pesticidelor în scopul protejării membrilor Asociaţiei şi a clienţilor lor, de pe piaţa de profil. Vom realiza şi participa la diverse proiecte, împreună cu autorităţile statului, vom încheia parteneriate, proto-

www.transilvaniabusiness.ro

coale sau angajamente în numele Asociaţiei, cu alte organizaţii, societăţi şi persoane juridice, publice sau private, din ţară şi străinătate. Am avut un an deosebit în care unitatea ADIPA a prezentat cel mai important lucru. Suntem cei mai importanţi distribuitori din Ardeal şi reprezentăm o forţă în distribuţia de pesticide şi îngrăşăminte. Le mulţumesc colegilor mei pentru sprijinul acordat şi le promit că vom rămâne una dintre cele mai puternice voci de pe piaţa de profil”, a declarat preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor şi Importatorilor de Pesticide din Ardeal, domnul Liviu Cojoc.

Târgu Mureş la 15 septembrie 2011

51

eveniment Deputatul-jurist Ciprian Dobre explică modificările fundamentale aduse de intrarea în vigoare a noii legi

Cum schimbă Codul civil mediul de afaceri?

Noul Cod civil, intrat în vigoare la 1 octombrie, aduce modificări substanţiale în reglementarea unor relaţii fundamentale pentru orice societate. Văzut de majoritatea specialiştilor ca un pas înainte în domeniul juridic, noul Cod civil îşi va pune amprenta semnificativ şi asupra relaţiilor comerciale. Ciprian Dobre, deputat PNL de Mureş, membru al Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor şi membru al Comisiei de redactare a Codului civil şi Codului de procedură civilă, explică o serie de modificări aduse de noua legislaţie.

Reporter: Ce schimbări aduce noul Cod civil?

Ciprian Dobre: S-au introdus multe instituţii noi. Cele mai importante ar fi cele din Dreptul familiei şi cele în materie de obligaţii. Juriştii vor avea o provocare foarte consistentă în faţă, în legătură cu Codul civil şi aplicarea lui.

Reporter: Daţi-ne câteva exemple în privinţa obligaţiilor, dat fiind că reglementările privind contractele comerciale intră sub incidenţa noului Cod civil.

C.D.: În primul rând, dispare comercialitatea obligaţiilor, iar toate obligaţiile vor redeveni civile. Se reglementează pentru prima dată sau se face diferenţa între ceea ce înseamnă oferta pe elementele esenţiale, care nu valorează promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, ci doar negociere. Ne angajăm să convenim, la o casă, de exemplu, asupra preţului obiectului. De aici pot să apelez la o casă de avocatură, să îmi negocieze termenul, modalitatea de plată. Acestea se pot face printr-un act separat, ceea ce nu era posibil înainte. Alt lucru la fel de important este faptul că înţelegerea părţilor trece aproape peste orice. Foarte puţine lucruri, foarte puţine fenomene juridice mai sunt sancţionate cu nulitate absolută. Majoritatea motivelor de nulitate absolută devin cauze de nulitate relativă, asupra cărora părţile pot să convină şi să reintervină în înţelegerea lor. Principiul consensualismului a primit o nouă forţă, care bate aproape orice. Partea de prescripţie extinctivă, care era o sancţiune foarte dură a Codului, poate deveni şi convenţională. Sunt nişte noutăţi absolute.

Rep.: Dacă ne referim la activitatea economică, cum credeţi că va fi influenţată de noul Cod? C.D.: Teoretic, cu nişte jurişti buni, circuitul economic ar trebui să fie mult mai fluid. Încă o dată, aici depinde foarte mult de intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă.

Acesta, la fel ca şi Codul civil, trebuie la rândul lui să suporte modificări, instituţii noi, de reglementare a litigiilor.

Un Cod scris în criză de timp

Rep.: Când este preconizat să intre în vigoare Codul de procedură civilă?

C.D.: Noi zicem că undeva la sfârşitul anului viitor.

Rep.: Consideraţi noul Cod Civil un pas înainte?

C.D.: Evident că este un pas înainte, însă trebuie făcută aici precizarea că este oarecum făcut în criză de timp, în sensul că cele ce se află scrise în Codul Civil au foarte puţin timp să fie temeinic analizate. În lipsa unei literaturi de specialitate, lumina şi înţelepciunea judecătorului vor căpăta o dimensiune foarte pregnantă, cel puţin în viitorii ani. Pentru că este greu să te apuci să scrii consideraţii asupra unor instituţii nou create, până când nu ţi-ai dat tu însuţi seama sau n-ai apucat să citeşti ce au scris alţi profesori înaintea ta.

Rep.: Până atunci, consideraţi că actualul Cod de procedură civilă şi noul Cod civil vor putea funcţiona?

C.D.: Trebuie să funcţioneze. Tocmai aici e chestiunea. Ar fi fost foarte greu să le schimbi pe amândouă în acelaşi timp, pentru că sunt două chestiuni complet noi. Eu zic că poate ar trebui lăsaţi 2-3 ani până când Codul de procedură civilă să intre în vigoare.

Rep.: E grăbită intrarea în vigoare a noului Cod civil?

C.D.: Pot spune şi că este. Dar întotdeauna trebuie să fie un început. Să nu uităm că o bună parte din codurile

www.transilvaniabusiness.ro

Noi reglementări vechiul Cod civil punea în sfera dreptului comercial toate relaţiile care apăreau între persoane fizice şi comercianţi. exista o singură excepţie. tranzacţiile care priveau bunurile imobile, care presupun şi o serie de formalităţi din domeniul publicităţii imobiliare, rămâneau în sfera dreptului civil. noul Cod civil mută toate relaţiile dintre comercianţi şi persoane fizice în sfera dreptului civil, ceea ce este, teoretic, o soluţie mai convenabilă pentru persoanele fizice. acestea au fost iniţiate din ’96, ’97, în timpul CDR. Au suferit multe modificări. Şi atunci era o viziune modernă, apropiată de dreptul francez.

Oana CAPUSTINSCHI Călin MIHăşAN

53

afaceri

Siemens vrea tramvaie la Cluj Compania germană a anunţat că va participa la licitaţia organizată de către Primăria Cluj-Napoca pentru achiziţionarea de tramvaie moderne. Siemens are şi un parteneriat cu Astra Vagoane Călători Arad, compania care a fabricat şi câteva troleibuze care circulă acum la Cluj.

Odată cu modernizarea liniilor de tramvai în ClujNapoca, primarul Sorin Apostu a declarat că vrea să cumpere şi şase garnituri noi de tramvai, care să circule pe străzile oraşului din vara anului următor. Va fi organizată o licitaţie pentru a se stabili cumpărătorul, iar una dintre firmele interesate este Siemens, cel mai mare conglomerat european de companii din domeniul ingineriei.

Nemţii nu s-ar implica pentru prima oară pe piaţa auto din România, deoarece, în anul 2010, au semnat un parteneriat cu Astra Vagoane Călători Arad, prin care sau angajat, la fel cum ar vrea şi la Cluj, să fabrice un tramvai modern. Sub numele de Imperio, tramvaiul de la Arad a fost prezentat deja publicului în această vară, dar va fi dat în folosinţă doar după ce autorităţile locale din Arad sau din alte oraşe din România vor avea bani pentru cumpărarea mai multor garnituri de acest fel. Tot astfel ar urma să stea lucrurile şi la Cluj. „La fel cum am făcut şi la Arad, acolo unde producem un tramvai de ultimă generaţie, intenţionăm să participăm şi la licitaţia de la Cluj pentru reînnoirea parcului de tramvai”, a declarat CEO Siemens România, Cristian Secoşan.

Aer condiţionat şi internet Dacă vor fi câştigătorii licitaţiei, cei de la Siemens vor livra clujenilor tramvaiele Imperio, care vor fi dotate inclusiv cu internet wirelles şi aer condiţionat, aşa cum vrea Sorin Apostu. Tramvaiul construit de Astra Arad în parteneriat cu Siemens costă 1,7 milioane de euro, însă pentru cele care ar urma să fie livrate la Cluj preţul ar trebui să fie mai mic cu 100.000 de euro pe bucată. Iniţial, primăria clujeană a stabilit un preţ de licitaţie de doar 1,2 milioane de euro, care, conform lui Apostu, ar fi fost calculat pe baza unei licitaţii făcute în Polonia. Compania franceză Alstom a contestat acest preţ, pe care l-a considerat mult prea mic pentru achiziţionarea de tramvaie, Consiliul Naţional de Soluţionare a Licitaţiilor i-a dat dreptate, astfel că noul preţ al unei garnituri a fost stabilit la 1,6 milioane de euro. Noua licitaţie a fost lansată în 26 septembrie, iar plicurile urmează să fie deschise în 9 noiembrie. „Tramvaiele sunt destinate transportului urban de călători existent în municipiul Cluj Napoca şi sunt acţionate în curent alternativ, cu electronică de pu-

54

tere şi comandă cu microprocesor, cu viteză maximă de circulaţie 70 km/oră, reglabilă, limitată electronic la 55 km/oră, cu recuperare de energie la frânare. Garniturile trebuie să aibă patru uşi de serviciu comandate electric, cu lăţimea minimă de 1300 mm, pentru urcare şi coborâre pasageri, accesibile pe partea dreaptă a vehiculului în direcţia de mers, să aibă o capacitate de transport totală între 175-275 locuri la 8 pers/mp, din care pe scaune între 28-50, scaunele să fie tapiţate. Tapiţeria va fi rezistentă la uzură şi un colorit care, împreună cu habitaclul interior, să creeze un confort şi o ambianţă plăcută”, este una dintre caracterizările făcute viitoarelor garnituri de tramvai pe caietul de sarcini.

Modernizare europeană Deocamdată, tramvaiul Imperio construit la Arad îşi aşteaptă cumpărătorul, iar primii care s-ar putea bucura de el ar putea fi călătorii din Cluj, pentru că, potrivit reprezentanţilor Siemens, preţul său este cu 30% mai mic decât majoritatea modelelor din Europa. „Viitoarele tramvaie din Cluj trebuie să mai dispună de cel puţin două locuri pentru cărucior pentru copii sau cărucior rulant pentru persoanele cu dizabilităţi, să fie echipate cu instalaţie de aer condiţionat, instalaţie de încălzire corespunzătoare pentru sezonul rece din municipiul Cluj Napoca, instalaţie de ventilaţie, sisteme de

numărare a călătorilor, cu instalaţie video atât pe exterior cât şi pe interior pentru fiecare modul, echipament pentru ticketing, instalaţie de informare a călătorilor video la exterior şi audio-video la interior, echipament (WIFI) pentru emisia şi recepţia semnalelor privind funcţionarea, modificări intervenite în exploatare (linia de transport, evenimente nedorite) descărcarea datelor de exploatare şi funcţionare a tramvaielor, echipament care să nu permită plecarea din staţiile de parcurs cu uşile deschise sau echipament pentru comandă automată a schimbării macazelor”, potrivit aceluiaşi caiet de sarcini. Siemens s-a interesat de piaţa clujeană de tramvaie încă din iarna acestui an, doar că atunci a aşteptat să fabrice noul model la Arad, pentru a fi prezentat detaliat. Noile tramvaie vor veni la Cluj în 2012 doar după finalizarea modernizării primului tronson al liniilor de tramvai, dintr-un cartier al oraşului până la gară. Mo dernizarea tuturor liniilor de tramvai din Cluj, care au peste 25 de kilometri lungime, se vor încheia în 2013 şi vor costa 128 de milioane de lei cu TVA inclus. Banii vor veni, însă, din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional, pentru ca oraşul să arate în viitor ca unul cu adevărat european, potrivit autorităţilor locale.

Adrian RUS

afaceri Antreprenorii clujeni ademeniţi cu fonduri europene IBP Conferences a organizat în data de 6 octombrie, la Hotel Opera Plaza din Cluj- Napoca, sesiunea IMM Focus Regional, un seminar de interes pentru companiile din regiune. Ce a fost acolo?

Organizatorii evenimentului au adus în faţa firmelor prezente moderatori din domeniul consultanţei cu privire la finanţarea companiei, strategia de vânzări şi creşterea afacerii. Printre cei înscrişi să ia cuvântul au fost: Lilieana Andrei (Coordonator regional BCR), Bogdan Popovici (Expert Fonduri Europene BRD-GSG), Aura Cadis (Senior Project Manager Horvath & Partners Management Consulting), Bogdan Dumitraşcu (Managing Partner Softart Management & Consulting) şi Marius Decuseară Brandenburg (Country Manager Trend Consult).

Oana CAPUSTINSCHI

Marius Decuseară Brandenburg Country Manager Trend Consult:

“Au fost situaţii când am refuzat proiecte!”

Reporter: Există o perioadă tampon în care consultantul studiază terenul clientului sau se poate începe practic de a doua zi colaborarea?

Marius Decuseară Brandenburg: Depinde de tipul business-ului. Există o fază în care înţelegi. Teoretic şi practic se poate lucra cu clientul din a doua zi dar, în opinia firmei noastre, nu este chiar indicat. Chiar dacă mai mulţi clienţi au business-uri asemănătoare, ele totuşi diferă. Noi lucrăm cu oamenii, iar clienţii sunt diferiţi. Trebuie să înţelegi exact care sunt zonele care trebuie îmbunătăţite.

Rep.: Au fost proiecte pe care le-aţi respins pentru că simţeaţi că nu vi se potrivesc?

Marius Decuseară Brandenburg: Da. Aceasta este o decizie pe care trebuie să o iei - dacă să te implici sau nu. Au fost situaţii când firma noastră a hotărât să nu se implice şi au fost situaţii când în timpul proiectului am zis că, pentru oportunităţi viitoare, datorită felului în care a decurs relaţia între noi, nu am vrut să mai colaborăm. Niciodată nu ne-am oprit în mijlocul lucrurilor pentru că am făcut o promisiune.

Am zis că livrăm ceea ce am stabilit, ne facem datoria însă, pentru alte oportunităţi, nu putem să continuăm colaborarea pe acel proiect.

www.transilvaniabusiness.ro

Bogdan Dumitraşcu - Managing Partner Softart Management & Consulting:

“Managerii să-şi cunoască limitele!”

Reporter: De ce ar apela un manager, care deja a reuşit să pună pe picoare o afacere, la o firmă de consultanţă?

Bogdan Dumitraşcu: În primul rând cred că este foarte important ca oricare dintre antreprenori sau manageri să reuşească să îşi înţeleagă propriile limite.

Sigur, mai ales dacă am ajuns manageri, avem nişte calităţi şi nişte lucruri în care excelăm. Aici mă refer la timp, la cunoştinţe, poate la bani. La un moment dat, ca manager, intri în nişte colţuri strâmte care te blochează. Nu spun că un manager n-ar putea să facă nişte lucruri pe care noi, consultanţii, le facem, dar ori nu are timp, ori nu are suficienţi angajaţi, ori are alte priorităţi. Un consultant nu poate suplini responsabilitatea lui, dar putem face anumite lucruri inclusiv în zona strategică, inclusiv în zona operaţională care să îl ajute pe manager.

Rep.: Care sunt criteriile după care un manager ar trebui să aleagă firma de consultanţă la care să apeleze?

Bogdan Dumitraşcu: După referinţele firmei, în primul rând. Sunt însă de bază şi referinţele personale ale consultanţilor care vor lucra în proiect. Aici ar fi un aspect uşor delicat, şi anume faptul că un antreprenor trebuie să fie atent la consultantul pe care-l “tocmeşte” ca el să fie de fapt cel care livrează. Con-

sultantul, din punctul de vedere al firmei noastre, trebuie să aibă o înţelegere a fenomenului antreprenorial şi să aibă un background de business, cursuri în domeniu, să ştie să traducă ceea ce a găsit în zona universitară, în mediul real.

Rep.: Care sunt capcanele în care nu trebuie să cadă un consultant?

Bogdan Dumitraşcu: Cred că cea mai mare capcană în care poate cădea un consultant este fixitatea. Asta înseamnă să înveţi la şcoală câteva lucruri teoretice, să te duci la client şi, chiar dacă gaura în care, să zicem, vrei să introduci un măr, este pătrată, tu vii cu mărul şi zici că mărul trebuie să intre în pătratul ăla. Bineînţeles că va intra, dar nu va mai fi un măr rotund, va reieşi un măr pătrat, zdrobit, pe care nu-l va mai cumpăra nimeni. Al doilea pericol din partea consultantului este să devină prea didactic, să patroneze, să domine clientul. Important este să ai o relaţie omenească cu acesta. Clientul trebuie tratat ca un partener de la care şi tu ai de învăţat pentru că partea de referinţe, pe care eu după aceea o folosesc, este construită şi prin intermediul acestui client. În fiecare proiect există un procent de 10% care un îţi este familiar. Asta înseamnă să-ţi depăşeşti limitele şi să mergi spre internet, spre o carte, sau la un coleg. De la fiecare client învăţăm ceva nou.

Bogdan Popovici- Expert Fonduri Europene BRD-GSG:

“Dacă vrei fonduri europene, caută o firmă de consultanţă!”

Reporter: Ce costuri presupune procesul de atragere a fondurilor europene?

Bogdan Popovici: În general, o persoană care este interesată de accesarea fondurilor europene trebuie să ştie că, deşi practic aceşti bani sunt gratis, ei implică practic nişte costuri. Nişte costuri care se referă şi la costuri financiare către consultanţi, dar şi costuri de timp. Costuri de timp în sensul că tot procesul de atragere a fondurilor europene implică perioade mai mari de timp, din momentul depunerii dosarului şi până în momentul aprobării proiectului. Unele proiecte ajung să fie depăşite în momentul în care

ajung să fie implementate, ca proiecte financiare, pentru că aceste perioade de timp pot dura peste un an de zile, cumulând cele două intervale.

Rep.: Este indicat ca persoanele interesate de fondurile europene să lucreze independent proiectul sau să apeleze la o firmă de consultanţă?

Bogdan Popovici: Personal, le-aş recomanda să apeleze la o firmă de consultanţă. Pe de o parte, consultantul îşi câştigă pâinea din această activitate şi atunci el este cel mai interesat ca proiectul să aibă şanse de eligibilitate şi să fie încasat grantul.

55

eveniment Seminarul de Informare POS CEE, Sibiu- 27-30 septembrie Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a organizat în perioada 27- 30 septembrie 2011, la Sibiu, în cadrul hotelului Ibis, seminarul de informare pentru jurnalişti - Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”. Ce a fost, concret, acolo?

Scopul evenimentului a fost cel de a iniţia participanţii în înţelegerea funcţionării programului operaţional de-a lungul a 3 zile de cursuri deschise. Prin discuţii de grup, sesiuni interactive şi studiu de caz asupra a trei proiecte care au obţinut finanţare europeană, moderatorii au reuşit să etapizeze procesul şi să transforme informaţia într-una accesibilă şi chiar prietenoasă.

Cazarea invitaţilor s-a făcut în seara de 27 septembrie, la Hotelul Ibis, amplasat pe Calea Dumbrăvii, în centrul cultural, economic şi de business al oraşului. Hotelul sibian a găzduit întreaga desfăşurare a evenimentului, începând cu cina din prima seară a seminarului, sesiunile interactive, până la ultima cafea de dinaintea plecării. Participanţii au fost în majoritate de la instituţii de presă din Bucureşti, dar şi reprezentanţi ai unor redacţii din Cluj-Napoca, Galaţi, Constanţa sau Urziceni.

Dosarul nu trebuie să arate ca scrisorile către Moş-Crăciun Prezentarea “cursanţilor” şi a aşteptărilor acestora s-a realizat în dimineaţa celei de-a doua zi a seminarului. A urmat sesiunea interactivă “Ce ştim şi ce nu ştim despre Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice”, moderată de Liliana Lucaciu, consultant Mercury360. În cea de-a doua parte a zilei, reprezentanţii Autorităţii de Management şi ai Organismelor Intermediare au iniţiat discuţii despre cifrele monitorizate în cadrul POS CEE şi despre absorţia fondurilor. Managerul de proiect al Sirfit SRL, Silviu Ioan Popa, a fost selectat să prezinte invitaţilor schema după care s-a ghidat pentru a atrage fondurile europene cu proiectul “Dezvoltare sector prelucrări mecanice de înaltă precizie Sirfit 2009.”.

Compania, recunoscută astăzi drept “cea mai performantă unitate de prelucrare din România, cu activare în automotive şi chiar aerospaţiale”, a fost unul dintre beneficiarii fericiţi care au reuşit să depăşească cifrele prognozate în dosarul de atragere a fondurilor. Silviu Popa a sfătuit solicitanţii să apeleze la un cabinet de consultanţă, dar să nu cadă în ispita de a plusa cifrele profitului aştep-

tat sau să înregistreze în dosar un număr mai mare de angajaţi decât cel de care ar avea în mod normal nevoie, doar pentru a impresiona comisiile de acordare a fondurilor. Managerul Sirfit a explicat că aceasta este capcana în care cei mai mulţi dintre solicitanţi cad, nu mai pot să-şi motiveze cifrele şi ajung să aibă pierderi.

Consultantul trebuie consultat la “stetoscop” A treia zi de seminar a înregistrat, în cadrul unei alte sesiuni interactive, etapele pe care proiectul, înaintat spre obţinerea de fonduri, trebuie să le cuprindă, de la idee şi până la finalizare. S-au ridicat întrebări legate de criteriul de selectare a biroului de consultanţă la care solicitanţii ar putea, opţional, să apeleze. Participanţii au fost interesaţi să afle despre cum s-ar putea informa asupra credibilităţii consultantului pe care l-ar alege ca partener de realizare a proiectului de finanţare, mai ales că astăzi numeroase persoane activează ca şi consultanţi fără a avea o pregătire autentică în prealabil. Reprezentanţii AM şi OI POS CEE au încurajat ca viitorii clienţi să îşi ia toate măsurile de siguranţă cu privire la experienţa consultantului pe care-l vor delega şi să îi solicite acestuia, înainte de a semna colaborarea, date şi rezultate care să îi certifice experienţa, eventual să consulte şi forumurile de specialitate.

Visele pot deveni realitate dacă au o bază reală Al doilea studiu de caz din cadrul seminarului POS CEE a fost, de data aceasta, unul din sfera autorităţilor publice.

Primăria Alba-Iulia, reprezentată de Nicolae Moldovan, şeful departamentului de programe comunitare, a reuşit

să obţină finanţarea amplasării de panouri solare pe acoperişul a 4 clădiri administrative. În acest mod, Primăria Alba-Iulia şi-a asigurat un venit direct de 28 de milioane de euro. Un alt proiect prezentat în cadrul seminarului, la faţa locului, a fost şi cel al Universităţii “Lucian Blaga”, din Sibiu, proiect finanţat prin Axa Prioritară 2.

Doctorul Bogdan Neamţu a obţinut fonduri europene, în urmă cu un an şi jumătate, pentru înfiinţarea unui centru de cercetare de laborator, clinică şi paraclinică în domeniul medicinei respiratorii pediatrice.

Ultima sesiune de grup, din 30 septembrie, ziua 4,a tras concluziile, a primit sugestii din partea jurnaliştilor prezenţi şi a sintetizat informaţia, astfel încât participanţii şi-au putut crea o imagine clară asupra programului operaţional prezentat, iar organizatorii îşi vor putea perfecţiona pe viitor sesiunile deschise către public. Deşi termenul de primire al răspunsului în urma depunerii unui dosar de finanţare este cuprins între 45 şi 90 de zile, solicitanţii trebuie să ia în calcul faptul că posturile Autorităţii de Management şi ale Organismelor Intermediare nu sunt suficiente pentru a acoperi cererile. Prin intermediul jurnaliştilor prezenţi, organizatorii au făcut apel la răbdarea şi înţelegerea deponenţilor şi le-au dat ca temă de casă obligatorie consultarea ghidului solicitantului.

Evenimentul de informare, organizat de Ministerul Economiei la Sibiu, nu numai că a reprezentat o profesionistă ridicare a vălului de ceaţă care aplana asupra complexităţii sistemului de finanţare, dar a oferit şi posibilitatea de a empatiza cu personalul aflat în spatele sis temului, socializare şi, nu în ultimul rând, schimb de experienţă între jurnalişti din diferite puncte social economice ale ţării.

Oana Capustinschi

AFACeRi A renăscut din propria sa cenuşă, după ce a fost la un pas de colaps

Păsărea Phoenix de pe Bursă Compania clujeană Broker SA este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe Bursa de Valori Bucureşti.

Totodată, cazul său poate fi considerat drept un exemplu de manual, la capitolele ”Redresare” şi ”Recâştigarea credibilităţii”. În urmă cu doi ani, compania clujeană Broker SA părea a fi terminată. Implicată într-un scandal de proporţii, de natură penală, după o serie de nereguli care au apărut la agenţiile societăţii de intermediere din Deva şi din Baia Mare, compania părea să fi ajuns la un pas de colaps. Însă acţionarii Broker SA au adoptat terapia de şoc. Fondatorul Broker SA, Petru Prunea, cel care condusese compania timp de 15 ani şi care fusese artizanul listării la Bursă a companiei de brokeraj şi cel care transformase, la un moment dat, compania clujeană în cea mai importantă firmă de intermediere din România, a fost demis. Locul său a fost luat de echipa formată din Anton Ionescu şi Grigore Chiş. Fost ministru al Transporturilor, Anton Ionescu s-a dovedit drept omul capabil să recâştige credibilitatea pierdută de firma clujeană, iar Grigore Chiş a dat impulsul înnoirii companiei clujene. În prezent, Broker SA a redevenit unul dintre jucătorii care dau tonul pe piaţa bursieră românească. Broker SA a decis să investească o sumă importantă, 230.000 de euro, pentru realizarea unui software special, care permite operarea unei platforme on-line extrem de performantă. Programul informatic a fost conceput de o echipă care implică ingineri din India, dar şi de la compania clujeană Endava. ”Acest program informatic permite eficientizarea acţiunilor derulate de Broker SA”, spune Anton Ionescu. ”Dacă am fi avut această platformă, care permite un risk management foarte bun, nu s-ar fi întâmplat nenorocirile de la Deva şi din Baia Mare”, îl completează Grigore Chiş. O dată cu introducerea acestui software, va lua sfârşit şi restructurarea Broker SA, spune Grigore Chiş. El spune că platforma informatică va permite reinventarea companiei clujene, o activitatea foarte bună pe pieţe precum futures, dar şi accesul pe bursele externe. Iar compania clujeană intenţionează să opereze pe pieţele bursiere externă cu ajutorul unui parteneriat cu una dintre cele mai importante companii de brokeraj din Statele Unite ale Americii. Este vorba de In-

www.transilvaniabusiness.ro

teractiv Broker. ”Compania se numără printre cele aflate în Top 5 din Statele Unite ale Americii, iar pentru noi este un partener strategic”, spune Grigore Chiş.

Mai mult, pentru a avea personal pregătit să facă faţă cu succes provocărilor presupuse de operaţiunile de pe pieţele externe, Broker SA a decis să trimită, în stagii de pregătire la Bursa din Londra, doi angajaţi. ”Pentru noi, faptul că resursa umană este foarte importantă nu este o vorbă goală. Tocmai de aceea, vom continua să trimitem la specializare în străinătate şi alţi angajaţi tineri”, spune Anton Ionescu. Mai mult, conducerea Broker SA vrea să fie pregătită şi pentru previzibila transformare a pieţei româneşti. Dacă în prezent, potrivit lui Grigore Chiş, 80-90 la sută din operaţiunile de pe Bursa de Valor Bucureşti sunt reprezentate de vânzări şi cumpărări de acţiuni, pe bursele occidentale aceste operaţiuni reprezintă doar 10 – 15 la sută din total. Iar restul operaţiunilor este reprezentat de lucruri mai puţin obişnuite pe bursele din România, cum ar fi, de exemplu, modalităţi de finanţare a unor proiecte.

Cine este Broker SA Broker SA este o societate de servicii de intermediere financiară. A fost înfiinţată ca societate pe acţiuni, cu capital privat integral românesc în data de 26 octombrie 1994. Capitalul iniţial al societăţii a fost de 58.500.000 lei. Una dintre primele societăţi care a ac tivat pe piaţa de capital românească, Broker SA este membru fondator al Bursei de Valori Bucureşti şi al Asociaţiei Naţionale a Societăţilor de Valori Mobiliare.

Societatea este, totodată, acţionar la Societatea Naţională de Compensare, Decontare şi Depozitare

Premieră bursieră Broker SA este prima societate de servicii de investiţii financiare listată la cota Bursei de valori Bucureşti (5 februarie 2005). Acţiunile societăţii SSiF Broker SA sunt cotate, din 15 mai 2007, în sectorul titluri de capital - Categoria i al Bursei de valori Bucureşti. Raportat la va loarea tranzacţiilor efectuate la Bursa de valori Bucureşti, în numele clienţilor cât şi pentru portofoliul propriu, Broker SA s-a situat în permanenţă între primele 10 societăţi de valori mobiliare din ţară.

Cifre: 80-90 la sută din tranzacţiile bursiere din România sunt vânzări – cumpărări de acţiuni 230.000 de euro este investiţia în noua platformă informatică a Broker SA pentru Valori Mobiliare, Bursa Financiară şi de Mărfuri Sibiu, Casa Română de Compensare şi la Fondul de Compensare al Investitorilor. De la înfiinţare şi până în prezent nici un acţionar nu a deţinut controlul asupra societăţii. Acest lucru a fost posibil deoarece actul constitutiv al societăţii prevede că nici un acţionar nu poate să deţină mai mult de 15% din capitalul social al Broker SA. Prin această prevedere societatea şi acţionarii săi au urmărit să se protejeze de o eventuală preluare.

Claudiu Pădurean

57

Auto

Cum au fabricat arădenii ”strămoşul” Mercedesului Primele autoturisme fabricate pe teritoriul României au fost realizate în perioada Imperiului Austro-Ungar, la Arad. Este vorba de fabrica deţinută de concernul maghiar Marta.

Practic, fabrica de automobile din Arad este unul dintre precursorii Mercedesului de azi.

Arădenii vor să revalorizeze simbolul reprezentat de prima fabrică de automobile de pe actualul teritoriu al României. Ei au fondat şi o fundaţie, „Marta 1905", care doreşte să transforme în centru cultural clădirea fostei fabrici de maşini. „Am discutat cu patronul de la Astra Vagoane Marfă şi dânsul ne va pune la dispoziţie clădirea fostei fabrici Marta, care va deveni un simbol al cartierului care probabil se va naşte acolo", a declarat Bujor Buda, membru fondator al fundaţiei “Marta 1905” şi preşedinte al asociaţiei ProUrbe. Fundaţia va încerca să obţină fondurile necesare pentru a restaura clădirea. „Sperăm ca acolo să putem oferi spaţii pentru cluburi specializate care până acum nu au avut unde funcţiona.

Printre acestea se află clubul radioamatorilor, al fotografilor, al numismaţilor şi altele", a declarat Samuel Caba, director al Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Naţional Arad. Şi el se află printre membrii fondatori care speră să revalorizeze fosta fabrică. „Noi visăm să devină un loc de întâlnire a elitelor din Arad. Să fie ceva în genul Capşa, un loc care la această oră în Arad nu există. Aradul să-şi poată invita musafirii de seamă", a declarat Bujor Buda. Membrii fondatori vor să facă lobby pentru finanţare pe lângă compania

Mercedes, parte a concernului Daimler, pentru că Marta a fost cea mai estică fabrică a lor.

O istorie bogată Fabrica Marta a început construirea clădirii în anul 1905.

Uzina propriu-zisă şi-a început activitatea în anul 1909, la Arad, cu producţia de autobuze cu sau fără etaj, camioane de trei sau cinci tone sarcină utilă. Din 1910, a început fabricaţia de autoturisme cu diferite caroserii: Dublu-Faeton, Landolet, Limuzină şi altele. Până în 1912, muncitorii arădeni au fabricat 150 de autoturisme. În acel an, intreprinderea maghiară Marta a fost preluată de către Austro Daimler, care a reorganizat fabrica şi a trecut la producţia de automobile sub licenţa Austro Daimler, cu binecunoscuta stea în trei colţuri, simbolul de azi al Mercedes-Benz, până în anul 1926. Atunci, producţia de au-

Maşini de bună calitate În 1936, spun cei care au prins acele vremuri, mai circula în Arad un taxi Marta ce parcursese peste un milion de kilometri. Maşinile fabricate sub sigla Marta erau renumite pentru calitatea şi pentru anduranţa lor. Aceste atribute au fost ”moştenite” şi de automobilele Mercedes de mai târziu. tomobile a fost oprită. Anul 1926 a fost unul care a adus lovituri grele pentru economia arădeană. Concomitent cu oprirea producţiei la fabrica de automobile, în acel an, s-a mutat din Arad la Braşov şi Fabrica de Avioane, IARul de mai târziu.

Claudiu Padurean, Liliana Brad

AfAceri

Primul Congres Internaţional de Gaz la Mediaş Municipiul Mediaş a găzduit în perioada 1516 septembrie prima ediţie a Congresului Internaţional de Gaz, eveniment organizat de Asociaţia Sonametan în incinta Centrului de Documentare şi Informare Gaze Naturale din localitate. Viitorul acestei industrii a fost subiectul fierbinte al dezbaterilor. În următorii cinci ani, Romgaz Mediaş va investi 520 milioane de euro, în urma prelungirii acordului de explorare cu Agenţia Naţională de Resurse Minerale. În acest interval de timp se vor săpa 75 sonde noi şi vor fi realizaţi 4.000 de kilometri de seismică 3D. Aceste cifre au fost oferite public în premieră de directorul general al Romgaz, Marcel Piteiu, în cadrul primului congres al gazelor găzduit de municipiul Mediaş. În opinia lui Piteiu, scăderea resurselor de gaze naturale şi petrol este principala problema cu care se confruntă industria gazeiferă. Din acest motiv, orice companie face eforturi pentru a-şi spori resursele interne şi internaţionale. “Dincolo de orice informaţii vehiculate până acum chiar şi de oficiali, România are încă resurse de gaze naturale pentru cel puţin 20-30 de ani şi la acestea se vor adăuga şi cantităţile importate prin proiectele internaţionale mari, la care participă Romgaz şi Transgaz”, a susţinut şeful Romgaz.

Potrivit acestuia, industria gazului reprezintă o soluţie viabilă pentru obţinerea de energii mai curate şi mai sigure. „Într-un climat economic instabil şi imprevizibil, industria gazelor naturale şi-a păstrat tradiţia şi experienţa astfel încât să rămână în topul opţiunilor de energie la nivel mondial. Astăzi, se cunoaşte că provocările în domeniul gazelor naturale reprezintă o alternativă viabilă de energii mai curate şi mai sigure, în special printre combustibilii fosili. Astfel, industria gazului din România s-a dovedit încă din 1909 a fi soluţia pentru obţinerea energiei reală pentru o economie cu emisii scăzute de carbon”, a precizat Marcel Piteiu.

Cosma, Transgaz: „Tradiţia românească, recunoscută!”

Conform directorului general al Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale (SNTGN) Transgaz SA Mediaş, Florin Cosma, organizarea în România a evenimentului reprezintă o recunoaştere a tradiţiei industriei româneşti

de gaze. “Faptul că primul Congres Internaţional de Gaz este organizat în ţara noastră şi în special la Mediaş reprezintă o dovadă clară a recunoaşterii istoriei şi a tradiţiei industriei româneşti de gaze pe de o parte şi o oportunitate de a consolida poziţia sa pe piaţa europeană de gaze naturale pe de altă parte”, a afirmat Florin Cosma.

Totodată, acesta a subliniat poziţia activă pe care în acest moment SNTGN Transgaz Mediaş o deţine pe piaţa de profil din Europa. “Transgaz Mediaş este o societate dinamică, de înaltă performanţă care şi-a dovedit pe parcursul existenţei sale profesionalismul şi responsabilitatea, fiind prezentă activ pe piaţa românească şi europeană a energiei, cu transparenţă atât pentru investitori şi acţionari cât şi pentru instituţiile de presă şi întreg mediuld e afaceri în care îşi desfăşoară activitatea”, a completat Florin Emil Cosma.

170 de invitaţi din ţară şi străinătate Agenda evenimentului, la care au participat aproximativ 170 de invitaţi din ţară şi străinătate, s-a concentrat pe cele mai recente evoluţii şi realizări din următoarele domenii: aprovizionarea cu gaze naturale şi de securitate a aprovizionării cu gaze naturale în Europa, distribuţia şi depozitarea gazelor naturale, precum şi proiecte majore actuale şi de viitor în sectorul gazelor naturale.

Alex Toth

Cifrele Romgaz Romgaz Mediaş a avut în primele şase luni ale acestui an o cifră de afaceri de 1,99 miliarde de lei, în creştere cu 6,98% comparativ cu intervalul similar al anului trecut. În acelaşi timp, profitul net al companiei a fost de 488 milioane lei, de două ori mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor companiei. Cifra de afaceri realizată în primul semestru din 2011 este superioară celei din perioada similară a anului anterior cu 6,89%, datorită livrării unei cantităţi mai mari de gaze naturale din import. Profitul net realizat este mai mare (...) datorită realizării de economii la unele elemente de costuri", arată întrun comunicat producatorul de gaze. În acelaşi interval, nivelul creanţelor restante a crescut cu 362,78%, la 477 milioane lei, din cauza că unii clienţi, care se confruntă cu probleme financiare, nu au respectat graficul de plăţi din convenţiile de eşalonare încheiate cu Romgaz. În ceea ce priveşte producţia, aceasta s-a situat în primele şase luni la 2,85 miliarde de metri cubi, jumătate din cantitatea estimată pentru anul 2011 de 5,65 miliarde metri cubi. Producătorul de gaze şi-a bugetat pentru primul semestru investiţii de 381,53 milioane lei, din care au fost realizate 89,4%. Cele mai importante investiţii au fost forajul a 12 sonde şi punerea în funcţiune a două staţii de uscare gaze.

afaceri

ABC-ul managerilor de succes Ernst & Young, în parteneriat cu S&T România şi Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia organizează în perioada 28-29 septembrie 2011 a doua conferinţă regională a proiectului strategic „Formare şi asistenţă în domeniul managerial antreprenorial pentru mici şi viitori întreprinzători, manageri şi angajaţi din cadrul IMM-urilor din regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Centru şi Sud-Est” -proiect POSDRU ID 62459. În proiect sunt implicate ca şi parteneri pentru celelalte regiuni, prin Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Consolidarea leadership-ului şi inovaţiei Camelia Horlaci, senior partner, Asistenţă pentru sectorul public, Ernst & Young şi director de proiect a precizat că activităţile vor contribui la consolidarea leadership-ului şi inovaţiei în mediul de business autohton. „Antreprenor – Viitor durabil” este vehiculul prin care am ales să contribuim la consolidarea valorilor leadership-ului şi inovaţiei în rândurile comunităţii de afaceri din România.

Credem că prin încurajarea antreprenoriatului şi oferirea unor instrumente moderne de management viitorilor întreprinzători, putem contribui la crearea unor pârghii sociale în actualul context economic dificil. Parteneriatul dintre Ernst & Young, S&T România şi cele patru universităţi de prestigiu a dovedit viabilitatea mixului de expertiză necesară pentru a avea un impact important la nivelul comunităţilor locale de afaceri”, a explicat Camelia Horlaci.

Potrivit acesteia, Ernst & Young şi partenerii proiectului se află în plin proces de selecţie a companiilor pentru consultaţă gratuită. “Aşteptăm cu interes modulul din această toamnă, care ne va oferi posibilitatea de a fi din nou în mijlocul comunităţii de afaceri, alături de oameni dinamici cu idei inovatoare pe care să-i sprijinim pentru a le transforma în afaceri de succes, cu atât mai mult cu cât suntem în plin proces de selecţie a companiilor pentru consultanţă gratuită şi există un Primul modul al proiectului, desfăşurat în primăvara acestui an (martie - mai 2011), a avut rezultate impresionante: 591 de persoane au participat la sesiunile de instruire profesională continuă, dintre care 112 manageri şi 101 întreprinzători, 331 de persoane au fost pregătite pentru iniţierea unei afaceri.

60

mare interes din partea întreprinderilor mici şi mijlocii”, a precizat Camelia Horlaci.

bilă a economiei mondiale”, a arătat Ionela GavrilăPaven.

Rezultatele primei sesiuni, optimiste

Nevoie de competenţe pentru viitorii specialişti

Bogdan Cocora, director general, S&T România, a subliniat interesul pozitiv al tinerilor antreprenori vis a vis de proiect, în special în ceea ce priveşte soluţiile IT. „Rezultatele primei sesiuni au arătat o reacţie pozitivă a tinerilor antreprenori faţă de acest proiect. Interesul de care au dat dovadă reprezentanţii IMM-urilor a fost îmbucurător, mediul de afaceri fiind interesat şi deschis pentru acest gen de evenimente care aduc faţă în faţă consultanţi cu experienţă şi beneficiari ai soluţiilor IT pentru afaceri. În plus, un alt indicator al succesului îl reprezintă portalul web dezvoltat de S&T România în cadrul proiectului.

Acest mediu de diseminare a informaţiei a fost accesat de un număr semnificativ de persoane interesate, mult mai mare decât numărul participanţilor la evenimente, ceea ce dovedeşte că mesajul transmis a fost recepţionat pozitiv şi retransmis în mediul de afaceri”, a declarat Bogdan Cocora.

Prof. dr. ing. Daniela Popescu, coordonator regional, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, a subliniat importanţa contribuţiei instituţiei de învăţământ pe care o reprezintă în creşterea competenţei educaţionale a viitorilor specialişti. „Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca are o contribuţie importantă la dezvoltarea elitei ştiinţifice şi inginereşti şi la dezvoltarea industrială şi economică în mediul de inserţie. Componenta educaţională în strânsă legătură cu cercetarea ştiinţifică trebuie să asigure competenţele de care au nevoie viitorii specialişti într-o lume concurenţială pe o piaţă liberă. Strategia universităţii se bazează pe conceptul de schimbare cu ajutorul dezvoltării durabile, centrată pe creativitatea intelectuală, o trăsătură ce joacă un rol esenţial în trecerea spre un nou model de societate. Inginerii sunt conştienţi de faptul că viitoarele produse vor implica o analiză intelectuală şi o componentă creativă, o componentă managerială care să respecte cerinţele unei societăţi bazată pe informaţie şi intensiv culturală”, a declarat Daniela Popescu.

Parteneriat între universităţi şi mediul de afaceri Lect. univ. dr. Ionela Gavrilă-Paven, coordonator regional, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, a apreciat în termeni pozitivi efectele proiectului, unul din acestea fiind consolidarea parteneriatului dintre mediul universitar şi cel de afaceri din Regiunea Centru. „Acest proiect contribuie la întărirea parteneriatului dintre mediul universitar şi mediul de afaceri din Regiunea Centru, valorificând la un nivel superior inovarea, transferul de cunoştinţe şi de bune practici în domeniul antreprenoriatului, furnizarea de formare specifică în vederea dezvoltării competenţelor individuale ale managerilor şi angajaţilor astfel încât să se adapteze mult mai repede contextului economic actual, marcat în ultima perioadă de evoluţia defavora-

Alex TOTH Pe parcursul celor trei ani de desfăşurare, proiectul “antreprenor – Viitor durabil” îşi propune să promoveze cultura antreprenorială şi să dezvolte aptitudini manageriale în rândul a 2.880 de viitori întreprinzători şi să pregătească 986 de persoane pentru iniţierea de noi afaceri şi reorganizarea celor existente în scopul creşterii competitivităţii pe piaţă. aceste ţinte au fost deja atinse în procent de 20% şi, respectiv, 33,5% doar în prima etapă din această primăvară, în cadrul căreia au fost oferite 16,6% din numărul orelor de formare planificate pe parcursul întregului proiect.

old Business Banca Albina a fost înfiinţată în timpul Imperiului Austro-Ungar

Banca românilor ardeleni Banca Albina, înfiinţată în 1871 la Sibiu, a fost prima mare instituţie financiară a românilor din Transilvania şi a funcţionat până la naţionalizarea ei de către regimul comunist, în 1948. Creditele acordate de această instituţie au schimbat faţa economiei Transilvaniei, sprijinindu-i consistent pe oamenii de afaceri români. O poveste frumoasă, plină de farmecul unei epoci prea îndepărtate, parcă...

Până la Unirea din 1918 a fost, „după cele două biserici naţionale, după Astra culturală şi după cele două-trei ziare mai de seamă, cea mai cunoscută noţiune pe tot cuprinsul Ardealului, Banatului şi Ţării Româneşti de pe vremuri, pe unde se putea auzi vorbă românească” şi „era văzută nu numai ca o instituţie financiar-economică, ci şi ca o instituţie naţională, ca un fel de cetăţuie bine înfiptă în viaţa neamului nostru”, după cum consemna în memoriile sale Sofronie Roşca, unul din directorii filialei din Bucureşti ai băncii.

Învăţătorul care a fondat o bancă Iniţiativa înfiinţării Băncii Albina a venit de la învăţătorul Visarion Roman, care a creat iniţial, în 1867, o instituţie de creditare după modelul săsesc, „Societatea de păstrare şi împrumut din Răşinari”, menită să sprijine românii din Transilvania, deoarece aceştia aveau cu greu acces la băncile şi instituţiile de credit create de saşi şi maghiari. Visarion Roman a folosit experienţa sa de inspector al Societăţii de Asigurare „Transilvania”, deţinută de saşi şi practica pe care a făcut-o la Viena la două mari bănci pentru a redacta statutul băncii, în 1870, inspirat şi de cooperativele săseşti de tip Schultze Delitsch. El le-a cerut sprijinul lui George Bariţiu, Ioan Micu Moldovan şi alţi prieteni. De asemenea, a trimis proiectul juristului Iacob Bologa, pentru ca acesta să îl facă cunoscut şi altor fruntaşi politici români, în scopul de a atrage susţinerea lor. A fost înfiinţat un „Comitet de iniţiativă”, în fruntea căruia se aflau fraţii Alexandru şi Anton Mocioni din Banat, care aveau nu numai relaţii la Viena şi Budapesta, ci şi o remarcabilă forţă financiară.

Alexandru Mocioni era şi deputat în Dieta pestană.

Statutul băncii a fost depus la Ministerul Ungar de Agricultură şi Comerţ şi a fost aprobat în 1871. Guvernul maghiar a cerut ca banca să aibă un capital social de 3000 de florini, iar o acţiune să aibă valoarea de 100 de florini, sumă mare pentru acea vreme. În acelaşi timp, banca nu putea să îşi înceapă activitatea decât după ce subscriau toate cele 3.000 de acţiuni prevăzute şi numai dacă în casa de bani erau cel puţin 90.000 florini, o condiţie care nu fusese pusă altor instituţii de creditare.

Programul de subscriere a acţiunilor băncii a fost sprijinit intens de presa de limbă română şi s-a încheiat în

www.transilvaniabusiness.ro

noiembrie 1871 prin subscrierea celor 3000 de acţiuni.

La 14 martie 1872 a avut loc Adunarea generală de constituire a băncii, unde a fost ales consiliul de administraţie, format din Alexandru Mocioni ca preşedinte şi membrii Paul Dunca, Iacob Bologa, Aurel Maniu, Antoniu Mocioni, Timotei Cipariu, Ioan Hania, Elie Măcelariu, Ioan Popescu, baronul David Urs de Margina şi D.I. Vancea (înlocuit mai târziu cu Vicenţiu Babeş). Visarion Roman a devenit director, iar Ştefan Lissai contabil.

Sub conducerea lui Visarion Roman, Banca Albina a devenit cea mai importantă instituţie financiară românească din Transilvania şi un model pentru instituţiile de credit româneşti. Banca Albina a început să opereze cu împrumuturi pe bază de cambie sau poliţă, cu dobânzi între 8 şi 10%, apoi cu credite ipotecare pe maximum 20 de ani, foarte necesare ţărănimii. A urmat introducerea operaţiunilor cu înscrisuri funciare. Banca Albina a fost, până în 1918, singura banca românească din Transilvania care a avut drept de emitere a acestora.

Banca a fost nevoită să ducă o campanie de popularizare a informaţiilor despre finanţe şi bănci în rândul populaţiei româneşti. În scopul încurajării economisirii, a fost stabilită o limită minimă de numai 50 de cruceri până la care erau acceptate depunerile, iar dobânda acordată se ridica la 6-7%, mai mare decât la băncile concurente.

După dispariţia lui Visarion Roman, conducerea băncii a fost asigurată de Partenie Cosma, cel care până atunci

supravieţuit cu ajutorul Consistoratului Arhidiecezal din Sibiu, care i-a pus la dispoziţie jumătate de milion de coroane. După 1911, instituţia a cunoscut un reviriment. Pentru că avea preponderent o clientelă dependentă de agricultură, inundaţiile din 1912 şi 1913 au dat o grea lovitură băncii, deoarece clienţii săi plăteau cu greu sau deloc creditele. Ca urmare, banca a luat măsuri pentru a limita impactul crizei: a sistat complet creditele ipotecare, a restrâns acordarea de noi împrumuturi, a acceptat amânări de plăţi, a oprit extinderea filialelor şi a acordat împrumuturi doar pentru salvarea micilor bănci. Criza s-a adâncit odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, iar banca a trebuit să facă faţă şi acuzaţiilor de politică naţionalistă. ”Din 1915, banca şi filialele ei sunt supuse supravegherii poliţiei. Directorul Partenie Cosma şi alţi funcţionari se refugiază în România, iar diverşi membri importanţi ai conducerii demisionează.

Intrarea României în Război în 1916 şi eliberarea unei

1871 – anul înfiinţării Băncii albina 1948 – Banca albina a fost naţionalizată de comunişti fusese jurist al instituţiei. Partenie Cosma a fost director timp de 29 de ani, iar sub conducerea sa Banca Albina a cunoscut o perioadă prolifică. Cosma a fost preocupat de modernizarea instituţiei, de extinderea sferei de activitate şi, ca urmare, banca a devenit una din cele mai importante din Ungaria. Partenie Cosma a fost socrul lui Octavian Goga.

Două crize dure La începutul secolului XX, Banca Albina a trecut prin două crize financiare, din care cea din 1907 i-a fost aproape fatală. Banca şi-a restrâns afacerile şi a

părţi a Transilvaniei de către trupele române determină conducerea să trimită toate valorile sale la depozitele unor bănci din Budapesta şi să deschidă acolo un birou.

Banca a fost obligată să susţină efortul de război al Imperiului Austro-Ungar: între 1914-1917, banca a subscris 3,8 milioane de coroane, iar deponenţii săi 5,6 milioane”, spun istoricii. După 1 decembrie 1918, la cererea Consiliului Dirigent, Banca Albina a preluat serviciul financiar-administrativ al acestuia, iar până în anul 1948, ea a fost una dintre cele mai prestigioase bănci din România.

Călin Mihăşan

61

AFACErI Echipa condusă de Iancu Morar revoluționează medicina veterinară românească

Banca de sânge Echipa clinicii veterinare Bio-Vet din Cluj vrea să introducă noi tratamente pentru animale, bazate pe transfuzii sangvine, asemănătoare cu cele umane.

Iancu Morar, care este conferențiar universitar, spune că metoda va fi folosită mai ales pentru animalele de companie.

Prima bancă veterinară de sânge va lua ființă la Cluj. Ea va fi creată de echipa clinicii Bio-Vet, condusă de medicul Iancu Morar, care este și conferențiar universitar la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj. Este vorba de cea mai bună universitate cu profil agronomic din România, potrivit clasificării realizate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. La rândul său, Iancu Morar este unul dintre cei mai respectați medici veterinari din România. Printre altele, el a fost ales ca președinte al Asociației Medicilor Veterinari Ecvini din România, care îi reunește pe cei mai buni practicieni care s-au specializat în tratarea cailor. Iancu Morar a tratat cai a căror valoare cumulată este estimată la câteva milioane de euro. De asemenea, și-a câștigat o reputație extrem de solidă într-un domeniu care, în Occident, este considerat unul care poate genera o cifră de afaceri imensă: reproducerea cailor de rasă. În România, însă, nici un medic veterinar nu a reușit să se îmbogățească din această activitate. Iar acum, Iancu Morar vrea să inoveze într-un alt domeniu extrem de interesant. El, împreună cu cei doi doctoranzi cu care lucrează într-un grup care realizează și cercetare științifică în cadrul clinicii veterinare Bio-Vet, vor realiza prima bancă de sânge pentru cabinetele veterinare din România. ”O bancă de sânge se justifică pe o zonă, pe o regiune. Aici, puțini medici cunosc, au posibilitatea să acceadă la așa ceva. Și, sigur, următorul nostru pas – am și

Clinică de neprețuit Iancu Morar refuză să cuantifice investițiile făcute în clinica sa de-a lungul timpului. ”Cea mai importantă resursă este cea umană, dincolo de aparate. Am investit în oameni, am investit încredere în ei, în perfecționarea lor și rezultatele sunt pozitive”, spune conferențiarul universitar.

El spune că nu ar vinde clinica, nici dacă ar primi o ofertă foarte bună. ”Banii nu sunt totul. Chiar dacă aș primi o sumă frumoasă, după ce aș vinde clinica, ce aș face? Oricum, mereu ne dezvoltăm, mereu ne investim. Eu nu aș putea spune că există o sumă de bani care să mă facă să renunț la afacere. Aceasta este viața mea. Iar ea nu e de vânzare. Eventual, o dăm pe gratis!”, glumește Iancu Morar.

62

lucrat în sensul acesta – este să facem cunoscut faptul printre medici că noi deținem această tehnologie”, spune Iancu Morar. ”Avem printre noi specialiști în hemotransfuzii, care au devenit specialiști nu în urma unor cursuri de o oră-două, în week-end, care își pregătesc doctoratul în domeniu”, mai spune Iancu Morar, proprietarul clinicii Bio-Vet. Echipa sa va pregăti și preparate din sânge, cum ar fi plasma ori sângele total, care vor putea fi folosite de toți medicii veterinari din regiune pentru tratarea diferitelor afecțiuni.

”Eu nu aș putea spune că există o sumă de bani care să mă facă să renunț la afacere. Aceasta este viața mea. Iar ea nu e de vânzare”

O tehnică de tratament complex

echipe multidisciplinare, care pot rezolva cele mai dificile cazuri.

”Avem deja solicitări de la colegii din teren ca să vrem să aducem această nouă metodă terapeutică, ce a fost folosită în Occident cu rezultate deosebite. Puține centre accesează această tehnică, datorită compexității sale. Nu putem să facem transfuzie de la orice donator la orice primitor. Trebuie făcute teste complexe de compatibilitate”, mai afirmă conferențiarul universitar din Cluj.

Iancu Morar are răbdare până când investiția se va amortiza. Și asta pentru că investiția în materiale și instalații nu este una deosebit de mare, în condițiile în care clinica clujeană Bio-Vet este una dintre cele mai bine dotate din Transilvania. Cea mai importantă investiție a

Iancu Morar

Dotări de top ”Aici vin cazuri mai complexe, cazuri care au nevoie de un tratament mai complex, mai îndelungat, sub supraveghere medicală. Aici există posibilitate de cazare și mijloace de investigare mai complexe decât într-un cabinet medical”, spune Iancu Morar. De exemplu, clinica Bio-Vet este singura care deține un aparat Roentgen, deservit de doi medici radiologi, care asigură permanența diagnosticului radiologic. Clinica mai are ecograf deservit de profesioniști foarte buni, capabili să pună diagnostice complexe.

De asemenea, există un endoscop, pentru investigații pe aparatul digestiv. Clinica mai dispune de un laborator de

10 animale pot fi cazate simultan în clinica veterinară Bio-Vet din cartierul clujean Făget fost cea în pregătirea personalului. ”Nucleul” echipei de la clinica veterinară Bio-Vet este reprezentat de Iancu Morar și din cei doi doctoranzi, dintre care unul este fiul său, Glad. Însă clinica se bazează în total pe opt medici, pregătiți în diferite specializări și care deservesc și un ca binet din Cluj-Napoca. Aceștia sunt capabili să formeze

biochimie, care funcționează deja de șapte ani și care și-a creat o reputație solidă. Medicii sunt capabili să realizeze examene citologice și histopatologice. Clinica poate să asigure internarea simultană pentru 10 animale.

Claudiu Pădurean

AFACErI Ministrul sibian al Economiei vrea investitori ruși în Transilvania

Invazia rublelor Anul 2012 ar putea aduce o adevărată ”invazie” a investitorilor ruși. Sau, cel puțin, așa speră Guvernul român. Miliardele rușilor ar putea atenua efectele crizei majore care se profilează pentru anul viitor.

Deja, într-o serie de domenii, precum siderurgia, investitorii ruși au o prezență masivă. Un bun exemplu în acest sens este reprezentat de gigantul rusesc Mechel, care deține importante combinate siderurgice în orașele Câmpia Turzii, județul Cluj, și Oțelul Roșu, județul Caraș Severin. Un sibian, ministrul Economiei, Ion Ariton, a fost cel desemnat de Guvern să deschidă larg porțile pentru investițiile din Rusia, după o perioadă în care relațiile dintre România și

economică şi la o prosperitate a firmelor noastre, atât a celor din Rusia, cât şi a celor din România", a spus Ion Ariton. Deja, o serie de companii, cum ar fi societatea clujeană TerapiaRanbaxy acționează pe piața rusească. Președintele TerapiaRanbaxy, Dragoș Damian, declara, în urmă cu câteva luni, că, din anumite puncte de vedere, piața rusească este mai bună decât cea românească, pentru că clienții ruși plătesc la timp. Iar o serie de branduri ardelenești au o prezență bine consolidată pe piața rusească. De exemplu, Faringoseptul. Reprezentanții TerapiaRanbaxy, care fabrică acest medicament, spun că, încă din perioada sovietică, a intrat în vigoare o reglementare care îi obliga pe ruși să aibă la îndemână o trusă de prim-ajutor, din care nu trebuie să lipsească o folie de Faringosept și 100 de mililitri de vodcă.

40% este creșterea valorii schimburilor comerciale româno-ruse în prima jumătate a anului 53% este creșterea valorii exporturilor româneşti în prima jumătate a lui 2011.

Rusia păreau să fi intrat în era glaciară. "Avem toată deschiderea pentru buna colaborare economică din punctul de vedere al Guvernului şi al Preşedinţiei României. Susţinem crearea a cât mai multor locuri de muncă în România şi - de ce nu - ca mai multe firme româneşti să fie prezente în Rusia, pentru că un astfel de schimb economic ne va duce la o creştere

Rusia îşi doreşte o mai strânsă cooperare economică cu România, implicit mai multe investiţii ale companiilor româneşti pe piaţa rusă, a declarat, la rândul său, Andrei Fursenko, copreşedintele Comisiei interguvernamentale româno-ruse de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, reunită la patru ani de la întreruperea lucrărilor. Volumul investițiilor rusești în Româ-

nia a ajuns la două miliarde de dolari. Părţile cooperează în sfera energetică şi în cea a construcţiilor de maşini. În plus, companiile ruseşti manifestă interes faţă de sfera hidroenergetică, a menţionat oficialul de la Moscova.

El a adresat părţii române invitaţia de a coopera mai strâns în domeniul inovării şi a amintit de proiectul Skolkovo - viitorul centru IT al Rusiei. "Cred că şi colegii români vor fi interesaţi să-şi găsească un loc în acest proiect serios", a spus Andrei Fursenko.

Ambasadorul României la Moscova, Constantin Mihail Grigorie, a arătat că volumul schimburilor comerciale între România şi Rusia a înregistrat o creştere de 35% faţă de anul 2009, până la aproape 4 miliarde de dolari. În 2010, pentru prima dată după 1989, volumul exporturilor româneşti a depăşit un milard de dolari, iar tedința ascendentă s-a menținut și în acest an.

Claudiu Pădurean

OPINIE Despre marketing şi nişe, cu Transilvania Business La noi, la Transilvania Business, nu o să te simţi niciodată ca în faţa unui dealer auto. Acolo, bagi la cap explicaţiile de multe ori tâmpite ale vânzătorului, apoi urci în maşina dorită, o studiezi, o pipăi, o mângâi, o asculţi, o plimbi până la primul sens, îi dai o forjă, îi calci extrem de masculin frâna şi dacă te declari satisfăcut semnezi contractul şi pleci cu ea acasă.

La noi, e altfel. Degeaba o să-ţi desfăşurăm în faţa ochilor toate ediţiile revistei scoase până acum, una mai frumoasă decât alta, degeaba o să-ţi explicăm că distribuţia este controlată, că publicul nostru ţintă este chiar publicul tău ţintă, că notorietatea pe care ţi-o vom oferi nu o s-o găseşti în multe locuri. O să continui să îţi pui întrebări dacă merită să apari în revista noastră. Sau în oricare alta. Pentru că asta faci tu, asta eşti tu, antreprenorule nehotărât.

Din cealaltă categorie, a celor hotărâţi, majoritatea chiar înţelegeţi avantajele pe care media vi le oferă şi nu cereţi un test-drive imposibil cu o publicaţie de business. Înţelegeţi noţiunile de marketing, de promovare, de advertising. Înţelegeţi că afacerea voastră, chiar dacă aparent merge strună fără comunicare cu exteriorul, îşi face singură rău, pe termen mediu şi lung, dacă nu vorbeşte. O afacere care merge este vie şi, ca orice vietate, trebuie să şi comunice. Şi voi, puţini câţi sunteţi, chiar comunicaţi.

Pentru cei care nu înţeleg însă avantajele oferite de

scopul nostru! Noi oferim notorietate, credibilitate, brand, cotă, imagine. Apoi vor începe să apară şi clienţii noi!”. Celor care nu vor în ruptul capului să adopte o formă clasică de comunicare le croim proiecte speciale, mulate pe dorinţa lor. Iar celor care vor să-şi promoveze businessul doar în aşa-zisele reviste de specialitate le spunem că Transilvania Business tinde să devină o publicaţie multi-specializată, pe toate domeniile pe care le doresc ei. Nişele pe care le vor ei, le vrem şi noi. Rubrici permanente sau suplimente pe domeniile Auto, Construcţii, Sănătate, Agricultură, Turism, Energie sunt şi ţintele noastre. Nu burduşite însă cu date tehnice, cifre, preţuri, statistici ci pline de poveste şi de farmec. De scriitură şi imagini.

Umane.

De luna viitoare, vom începe cu Agricultura şi Turismul. Avem deja proiecte speciale pe aceste domenii.

Vrea cineva să le vadă? Din ce categorie faceţi parte?

Tot a nehotărâţilor?

La noi, la Transilvania Business, nu o să vă simţiţi niciodată ca la frizer, pentru că noi nu ne ocupăm cu tunsul. Noi oferim valoare reală în schimbul banilor voştri. promovarea în media, noi cei de la Transilvania Business am gândit o altă strategie. Celor care ne întreabă „câţi clienţi le aducem începând din ziua următoare” le răspundem franc: „Niciunul, poate, dar nu acesta e

Alin BOLBOS

Ce tărani minunaţi vom fi! Fermieri…

Ce are de a face un constructor clujean, stabilit pe Valea Superioară a Mureşeului, cu sprijinirea ridicării bisericilor din mai larga parohie a episcopului Ioan Selejan?! Dar să lucrezi cu Hidroconstrucţia la Barajul de la Răstoliţa de pe Mureş şi să te apuci la maturitate de agricultură e o decizie majoră. Că se fac mere şi pere.

Hai şi cireşe şi prune pe dealurile prolifice din jurul Reghinului e de notorietate. Să faci un pas hotărât înspre pomicultură pare radical la prima vedere, acceptabil după ce guşti din bunătăţile pământului, şi poate firesc dacă priveşti exclusiv din fuga maşinii înspre fermele pline de roade.

Să reuşeşti să obţii finanţare pe SAPARD şi să ridici unul dintre cele mai mari depozite din ţară, de fructe, cu temperatură controlată, în anii de preaderare în UE, începea să dea alte sensuri pasiunii lui Emil Farago înspre pomicultură. Că au venit ideile peste manager, că vizitele de lucru dese, atât la Bucureşti, cât şi la ferme performante în Europa, au contat enorm. Că profesioniştii au fost consultaţi permanent în ceea ce priveşte viitorul fermelor de la Dedrad – Batoş este constanta unui management matur, iar roadele au apărut. Plantaţii noi de păr, de cireşi, de meri. Altoi pe cais. Aşa am văzut. Am înţeles şi de ce. Sau de ce sute de metri de livadă vălurindă poate fi aliniată algebric.

Primul model, import din Europa vecină, centrală.

Etapa finală, nu e posibilă fără olandezi. Desen pe dealuri până şi al frunzelor.

Urmăresc consecvent emisiunile tv despre agricultură.

64

Citesc şi presă de specialitate. Ştiu şi de Cioloş, de Tabără şi de agenţii şi companii ori aparat de stat în subordinea decidenţilor din Agricultură. Am luat-o la pas prin pomicultură, piscicultură, zootehnie, industrie cerealieră mare, legumicultură, apicultură şi industria alimentară. A trebuit să vină al doilea mare val al crizei ca în discursul public să revină agricultura ca şi soluţie salvatoare.

Prietenul meu este şi în comisia prezidenţială pe agricultură fără a fi afiliat partidului ce guvernează. A aplicat pe alte şi alte proiecte. Are consultanţi serioşi. A creat cu o serie de pomicultori asociaţia producătorilor ce vor şi ştiu să facă şi marketingul produselor. E vânător. A rămas constructor. Dar când povesteşte despre agricultură, te fascinează şi te duce în lumea poveştilor livezilor ce au dus renumele fermierilor din

Reghin într-atât, încât, cel puţin pe mine şi m-a determinat să încep să ar - să semăn – să aflu şi să scriem despre Agricultură în Transilvania.

Pământul, dreapta credinţă si strămoşii ne cer să ne rugăm ca mana cerească să nu fie doar un episod istoric biblic. Grădina Maicii Domnului are sensuri profunde…

Noi, Transilvania Business purcedem la drum şi cu Agricultură în Transilvania!

Ce tărani minunaţi vom fi!

Fermieri…

Aurelian GRAMA