Transilvania Business 15 by Transilvania Business

Revistă economică / Tipărită în 9500 exemplare / Distribuită în judeţele: Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Arad, Sibiu, Harghita, Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Hunedoara, Timiş şi Bucureşti

pag.

20, 21

Rețeta romană a prosperității

pag.

44, 45

Gliga Companies. Sunetul a 20 de ani de succes

www.transilvaniabusiness.ro

Fondator Aurelian GRAMA Nr. 15 / An II / dec. 2011 - ian. 2012

Tonitza s-a vândut cu 290.000 euro la Artmark pag.

62, 63

Jidvei. Nec plus ultra 5-11 pag.

Preţ: 5 lei

pag.

Vitrina Advertising a ajuns la maturitate

eSeNțIAL La muncă, domnule Tabără!

SUMAR

La începutul lui 2011, când s-a pus problema remanierii unor miniștri, Valeriu Tabără, titularul de la Agricultură, era dat ca favorit la o ieșire în decor, inclusiv de către președintele Băsescu. Era considerat unul dintre cei mai neperformanți oameni din Executivul lui Emil Boc. Ardeleanul a scăpat atunci ca prin urechile acului și mare noroc a avut. Pentru că anul agricol care se încheie a fost unul senzațional, fără ca Tabără să facă nimic deosebit. Condițiile climatice au fost de excepție. Și acum Tabără se simte pe cai mari și când este întrebat despre posibila sa remaniere răspunde obraznic că nu se teme: rezultatele din 2011 îl recomandă și, pe lângă asta, ministerul său e pe primele locuri la absorbția de fonduri europene. Nu contează care e rata de absorbție reală – și care ar fi putut fi aceasta – ci faptul că i-a depășit pe alde Borbely, Boagiu și chiar Udrea. Ministrul Valeriu Tabără e cel mai tare ministru! Dar ce a făcut el în afară de participarea la câteva târguri de profil și la inaugurarea unor firme de utilaje agricole? În afară de amenințarea constantă pe care ne-o inoculează că vin străinii și ne cumpără terenurile arabile și pădurile? În afară de a se lăuda cu niște recolte care nu i se datorează? Un mare antreprenor din agricultură, intervievat acum două săptămâni de Transilvania Business, ne spunea că de aproape un an și jumătate așteaptă răspunsuri la 12 probleme esențiale pe care i le-a înmânat personal lui Valeriu Tabără. Președinte al unei organizații puternice în sectorul său, cel viticol, omul de afaceri spunea că epoca lui Tabără e cea mai întunecată din punct de vedere al comunicării ministerului cu fermierii. Acest lucru îl confirmă și alți investitori din agricultură, indicându-l, de exemplu, pe Decebal Traian Remeș – cu toate problemele sale penale curente – drept cel mai bun ministru al Agriculturii de după 1990. Ajuns a doua oară în fruntea ministerului (după experiența la fel de neproductivă din Guvernul Văcăroiu), doctorul în agronomie Tabără, președinte al Comisiei de Agricultură și președinte al comisiei parlamentare de anchetă privind situația sistemelor de irigații, nu catadicsește să facă nici măcar minimul efort de a se consulta cu asociațiile profesionale în privința politicilor agrare importante. Plin de importanța fotoliului său, de aerele de profesor universitar doctor în agronomie, tributar trecutului său de fiu de țăran aburcat pe scara socială cu ajutorul apartanenței la PCR, Tabără a uitat că agricultura se face pe teren și nu trâmbițând din birou laude de sine și expediind fermierilor faxuri științifice despre cum trebuie arat terenul ca să dea rezultate la hectar, ca pe vremea lui Ceaușescu. Așadar, la muncă, domnule Tabără! Redeveniți un fiu de țăran și o să înțelegeți altfel nevoile agriculturii românești!

pag. 5-11

Cover Story:

pag. 60, 61

pag. 36, 37

Cultură:

Sănătate:

Călugărul de foc: Arsenie Boca

Centrul Psihosan – tinerețe fără bătrânețe

Jidvei. Nec plus ultra pag. 15

Agricultură: Utilaje agricole pentru Rusia

pag. 22

Turism: Cum vrea Valea Jiului să rivalizeze cu Valea Prahovei

pag. 38

Investiții: Lobby pentru un aeroport internațional la Oradea

pag. 41

Afaceri: Vitrina Advertising a ajuns la maturitate

pag. 50,51

Afaceri: Marketingul viitorului

Alin Bolbos Brand Manager: Alin Bolbos (0757-036.817)

Fondator: Aurelian Grama

alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro

REDACȚIA

ADMINISTRAȚIA

Redactor şef:

Claudiu Pădurean

claudiu.padurean@transilvaniabusiness.ro

0744-566.444

Director Mkt. N-V:

Dorel Vidican

dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro

Director Mkt. Centru: Redactori şef adjunct:

Ionuț Oprea

ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

Redactori: Alexandru Toth Arina Moldovan Ioana Lucăcel Fotoreporter: DTP: Corectură: Design și Layout: Creatica Media

0721-197.559

Alexandra Coroian Oana Capustinschi Adrian Rus Cristina Gânj Răzvan Matei Erika Mărginean Tiparit la: Media Sud Craiova

florin.marcel@transilvaniabusiness.ro

Director Pub. N-V:

(0740-075.219)

Rada Morar

rada.morar@transilvaniabusiness.ro

Director Pub. Centru:

(0744-641.313)

Marius Morar

marius.morar@transilvaniabusiness.ro

Director Vânzări: nicu.pop@transilvaniabusiness.ro

Dir. res. umane Dir. difuzare: Traﬁc manager:

(0746-130.439)

Nicu Pop (0740-115.167)

Anamaria Grama Attila Szanto (0755-044.851) Emo Veres

Regia de publicitate: Midas Media Bucureşti

Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068 - 5424 Adresă redacție și administraţie: Cluj-Napoca, Bisericii Ortodoxe nr. 2 Tel/fax: 0364.730.551 Târgu Mureș, Călărașilor, nr. 22, et. 2 Tel/Fax: 0265-215.613 www.transilvaniabusiness.ro

Revistă economică distribuită în judeţele: Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Arad, Sibiu,Harghita, Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Hunedoara, Timiş şi Bucureşti

Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120

Partener permanent: Oﬁciul Național al Registrului Comerțului www.transilvaniabusiness.ro

(0736-651.166)

Florin Marcel

știri BihOr

TiMiŞ

Oradea - două noi parcuri industriale

Douglas a ajuns la Timişoara

Două noi parcuri industriale vor fi puse pe picioare în Oradea de către administratorii Eurobusiness, deşi primul parc industrial, ridicat în cursul anului trecut, este ocupat în proporţie mai mică de 50%. Cel de-al doilea parc va fi amplasat pe fostele terenuri ale Tancodromului, în zona Cimitirului Municipal, pe o suprafaţă de 23,8 ha. Cel de-al treilea parc va fi amplasat în zona industrială veche, în spatele Electrocentralei, pe o suprafaţă de 17,8 ha. Pentru a se realiza accesul spre cel de-al treilea parc industrial, va fi necesară construirea unui drum de 3,6 km, printr-o investiţie de 8,6 milioane de lei.

Primul magazin Douglas, retailer de parfumerie şi cosmetice, din Timişoara a fost în data de 13 decembrie, în incinta iulius Mall. Spaţiul din Timişoara este al 10-lea punct de comerţ deschis de compania Douglas în românia, după cele din Bucureşti, Târgu-Mureş, Constanţa, Oradea, Baia Mare, Cluj şi Sibiu. În românia, Douglas comercializează o gamă de peste 120 de branduri, printre care Calvin Klein şi Chanel.

huNEDOara

Centrul de Oncologie Oradea, gata în luna martie

Furnalul de la Govăjdie va ﬁ reabilitat

În primăvara anului viitor va fi dat în funcţiune noul Centru de oncologie, radioterapie şi chimioterapie din cadrul Spitalului Municipal „Gavril Curteanu” din Oradea. Lucrările au început în vara acestui an, iar investiţia, în valoare de 4,5 milioane de euro, prevede construirea unei clădiri în curtea spitalului destinată internării de zi pentru chimioterapie. De asemenea, din aceşti bani va fi achiziţionat sistemul de tratament pentru brahiterapie necesar bolnavilor oncologici şi va fi pus în funcţiune acceleratorul de particule pentru terapie. Noul Centru va avea o suprafaţă de 3.900 de metri pătraţi şi va fi compus dintr-o bază de tratament pentru radioterapie, centru de chimioterapie şi spaţii de cazare cu 70 de paturi. Banii au venit din fondurile Ministerului Sănătăţii şi ale primăriei Oradea.

SiBiu Băncile americane vor romgaz-ul reprezentanţi a patru bănci străine se vor înscrie la licitaţia de a cumpăra 15% din romgaz. astfel, băncile americane JP Morgan, Citibank, Goldman Sachs şi Morgan Stanley trebuie să depună ofertele de cumpărare până în 29 decembrie, la ora 12:00, la sediul Oﬁciului Participaţiilor Statului şi Privatizării în industrie (OPSPi). aceste patru bănci nu sunt la prima tentativă de a face afaceri cu statul român, însă la licitaţia pentru Petrom, acestea au fost învinse de către ruşii de la renaissance Capital, care au oferit un comision mult mai mic. Cele patru bănci nu vor licita singure, ci alături de mai mulţi parteneri. astfel, JP Morgan ar putea face consorţiu cu austriecii de la uniCredit, Citibank va merge cu Societe Generale şi BrD, Morgan Stanley rămâne lângă raiﬀeisen Capital&investment, iar Goldman Sachs ar putea veni alături de Erste şi BCr. Valoarea ofertei romgaz încă nu a fost decisă, dar s-ar putea ridica la 400 de milioane de euro.

horaţiu Cercel şi-a vândut acţiunile de la Concefa Sibiu Omul de afaceri horaţiu Cercel şi-a vândut acţiunile de la fosta sa ﬁrmă, Concefa Sibiu, către tatăl său, Vasile Popoviciu horaţiu. astfel, în cadrul unor transferuri care au cumulat peste 4 milioane de euro, horaţiu Cercel, unul dintre cei mai tineri milionari de la bursă, 39 de ani, a vândut cele 57,5% din acţiuni. Decizia omului de afaceri a venit după ce evoluţia titlurilor la Bursă a fost dezamăgitoare în acest an şi au pierdut două treimi din valoare. La începutul anului, compania a fost evaluată la 20 de milioane de euro, iar în prezent valorează doar 6,7 milioane. După vânzarea acţiunilor lui horaţiu Cercel, soţia omului de afaceri, Maria Cercel, şi tatăl său, Vasile horaţiu, deţin împreună 62,6% din acţiuni.

Furnalul în care a fost turnată fonta Turnului Eiffel din Paris a intrat în atenţia Primăriei Ghelari, judeţul hunedoara. autorităţile locale au primit acordul de finanţare de 1,5 milioane de euro din partea Ministerului Turismului şi Dezvoltării regionale pentru reabilitarea vechiului furnal. „Proiectul prevede reabilitarea furnalului, a căminului cultural, care va fi transformat într-un muzeu al fierului, precum şi reconstrucţia Gării din Govăjdie”, a declarat primarul comunei Ghelari, ioan Bulbucan. De asemenea, se va avea în vedere punerea în circulaţie a unui tren cu roţi de cauciuc care să înlocuiască vechea mocăniţă şi să asigure traseul hunedoara - Govăjdie.

SăLaJ Peste 5 milioane de euro pentru fermierii sălăjeni Mii de fermieri din Sălaj au beneﬁciat de fonduri europene pentru suprafeţe agricole în valoare totată la 5,5 milioane de euro în ultimele zile. astfel, conform directorului agenţiei de Plăţi şi intervenţie pentru agricultură Sălaj, Virgil Ţurcaş, până la ﬁnalul lunii noiembrie au fost distribuite cele 5,5 milioane la fermierii din judeţ, bani ce au reprezentat sprijin pe unitate de suprafaţă SaPS 2011. Fondul respectiv reprezintă avansul de 42 de euro pentru un hectar, 183 de lei pe hectar, pentru cererile depuse de 23.800 de fermieri sălăjeni aferent unei suprafeţe totale de 132.000 de hectare. La nivel naţional, suma totală plătită în cadrul campaniei de plăţi în avans este de 373,4 milioane euro pentru un număr de 1.037.000 de fermieri.

BrașOV Loedige Machine se mută la Prejmer Compania Loedige Machine SrL se va muta în Parcul industrial Prejmer şi va investi şapte milioane de euro în construirea unei noi fabrici aici. Numărul angajaţilor societăţii ar urma să crească de la 64 la 80, iar cifra de afaceri se va dubla anul viitor de la 4 milioane de euro la 8 milioane de euro. Tot în 2012 va fi finaliza şi investiţia din Prejmer, astfel că societatea se va muta la mijlocul anului viitor din Braşov. Loedige Machine se află în românia din 2006, producea piese de mici dimensiuni pentru echipamente de încărcare, industriale şi de ridicare, iar de anul acesta a început producţia de lifturi şi elevatoare industriale. Sediul central al companiei se află în Germania, iar Loedige industries a fost fondată în 1948. Grupul are acum o prezenţă internaţională cu fabrici în Europa, asia, Orientul Mijlociu şi Sua şi peste 800 de angajaţi în toată lumea.

știri BiSTriŢa-NăSăuD

Caraș-SEVEriN

Teraplast se mută din Bistriţa

uCM reşiţa este în insolvenţă

Compania furnizoare de soluţii în domeniul instalaţiilor şi construcţiilor, Teraplast Bistriţa, îşi mută sediul social din oraş în Parcul industrial Teraplast, aflat în afara municipiului. iniţial ar fi trebuit construit un alt sediu, însă, „din cauza condiţiilor actuale de piaţă”, conducerea companiei a ajuns la concluzia că nu este oportună investiţia în ridicarea unui alt complex. astfel, personalul administrativ a fost mutat, deja, în clădirea Centrului de Cercetare şi Dezvoltare, construit anul trecut după investiţii de 350.000 de lei. „iniţial aveam în proiect construirea unui nou sediu administrativ, însă am optat pentru varianta de amenajare și extindere a facilităților de birouri existente, deoarece în condițiile actuale de piață nu era oportun să imobilizăm resurse financiare într-o altă clădire administrativă. am preferat să direcționăm fondurile aferente investițiilor înspre proiecte de optimizare operațională și de creștere a competitivității”, a declarat directorul Teraplast, Ştefan Bucătaru. Parcul industrial Teraplast are o suprafaţă de 200.000 de metri pătraţi.

Compania uCM reşiţa a intrat în insolvenţă, după ce conducerea societăţii a hotărât deschiderea respectivei proceduri. Conform unui raport trimestrial transmis Bursei de Valori Bucureşti, datoriile totale ce trebuie plătite de companie într-o perioadă de un an erau, în luna septembrie, de 1,69 de miliarde de lei, iar cele care trebuie achitate într-o perioadă mai mare de un an aveau valoarea de 185.688 lei. reprezentanţii societăţii specializate în producţia de motoare şi turbine au în vedere elaborarea unui plan de reorganizare a activităţii cu scopul achitării datoriilor pe care le are compania. uCM reşiţa şi-a redus pierderile în primele nouă luni ale acestui an, de la 67 de milioane de lei la 54,9 milioane de lei, în timp ce cifra de afaceri a companiei a crescut cu 23%, de la 78,6 milioane lei la 96,8 milioane lei.

Băile Figa vor fi extinse cu un mini aqualand Băile Figa din Beclean, judeţul Bistriţa-Năsăud, vor beneficia de o investiţie de 24 de miliarde de lei vechi din partea autorităţilor locale. acestea au în plan modernizarea şi extinderea staţiunii cu un mini aqualand care va include o piscină cu jacuzzi, una cu tobogane şi o saună. În plus, vor fi montate şi panouri solare. 70.000 de turişti au vizitat în vara lui 2011 Băile Figa, complex inaugurat în iunie, anul trecut, printr-o investiţie realizată în principal din bani europeni. investiţia a prevăzut două bazine interioare, unul cu apă sărată şi unul cu apă dulce, spaţii de joacă pentru copii, spaţii pentru grătare şi terenuri de sport, dar şi centre de terapie.

SaTu-MarE Posibilă investiție olandeză în Carei O investiție olandeză, cifrată la șase milioane de euro, ar putea fi realizată în perioada următoare în orașul Carei. Este vorba de o fabrică de mobilă, care ar putea miza pe mobilierul din lemn masiv. Surse din Consiliul Județean spun că oamenii de afaceri olandezi au analizat mai multe amplasamente, din județele Satu Mare și Sălaj, iar o decizie finală referitoate la investiție va fi luată până în luna februarie.

COVaSNa

araD investiţie de 4 milioane de euro la Cotta arad Compania producătoare de mobilă Cotta international arad a investit suma de 4 milioane de euro, în principal pentru construirea mai multor hale de producţie. acestea au fost ridicate în oraşele ineu şi Sebiş, dar şi în comunele Socodor şi Fântânele, iar, per total, cele patru hale au o întindere de aproape 10.000 de metri pătraţi. În aceste hale vor ﬁ confecţionate, în principal, schelete pentru mobilă şi rame de lemn pentru canapele. „Vrem să depindem într-o măsură cât mai mică de alţi furnizori pentru că nu toată lumea înţelege că termenele de livrare şi calitatea sunt literă de lege”, a declarat preşedintele Cotta international arad, Gheorghe Cosma. În urma construirii celor patru hale au fost create 500 de locuri de muncă, iar în 2012 oﬁcialii companiei, care estimează o cifră de afaceri pentru acest an de 65 de milioane de euro, mai au în plan construcţia unei fabrici de producţie a poliuretanului, material de umplutură pentru canapele.

Se deschide autostrada arad-Timişoara autostrada Banatului, arad-Timişoara, va fi finalizată în următoarea perioadă. În prezent, cele 11 poduri şi pasaje ale autostrăzii sunt finalizate, iar stâlpii de electricitate, montaţi. Deşi reprezentanţii regiei autonome a Domeniului Public Timiş au declarat că aceasta va fi inaugurată abia în primăvara lui 2012, tronsonul va fi deschis pentru circulaţie. autostrada, o investiţie de aproximativ 483 milioane de lei, nu va fi dotată în următoarea perioadă cu staţii de alimentare - carburanţi, grupuri sanitare, iar intrările şi ieşirile nu se află încă toate în formă finală.

Energia verde în Covasna un concern chinezesc analizează oportunitatea de a investi suma de 20 de milioane de euro într-un proiect ce vizează producerea de energie verde în județul Covasna. Cel mai probabil, investiția se va concentra pe panouri solare, în zona orașului Întorsura Buzăului. Surse din mediul de afaceri spun că decizia de a investi este condiționată de disponibilitatea Guvernului de a oferi ajutor de stat.

www.transilvaniabusiness.ro

harGhiTa investiții turistice în Borsec Noi investiții în stațiunea Borsec sunt așteptate în anul 2012. Există planuri care vizează deschiderea a cinci noi pensiuni, care vor avea un total de peste 80 de noi locuri de cazare, de două și de trei stele. aceste pensiuni vor ﬁ destinate celor care doresc să proﬁte de pârtia de schi din stațiune, dar și de avantajele oferite de apa minerală.

știri CLUJ Halele Nokia din Jucu nu mai sunt sub sechestru

Clujana, încă un magazin Producătorul de încălţăminte Clujana a deschis, la începutul lunii decembrie, al cincilea magazin în Cluj-Napoca. După cele din piaţa 1 Mai, de la aeroport şi din cele două mall-uri clujene, compania a deschis un alt magazin în hypermarket-ul Cora. La inaugurare a fost prezent şi preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, care s-a lăudat cu vânzările magazinelor din Iulius Mall şi Polus Center şi a dat de înţeles că magazinele „Clujana” se vor înmulţi în 2012. „Nu ne vom opri aici şi sper ca şi anul viitor să găsim nişte locaţii foarte bune pentru că trebuie să redeschidem clujenilor şi celor din ţară gustul pentru această marcă ce era foarte căutată pe vremuri. Este un lucru bun şi faptul că magazinele din cele două mall-uri au înregistrat creşteri de 15% a vânzărilor în ultimul an”, a declarat preşedintele CJ Cluj, instituţia care deţine 83% din acţiunile „Clujana”.

Coldwell Banker are încă 15 birouri

Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală a ridicat sechestrul asupra halelor Nokia de la Jucu, după ce compania finlandeză a plătit datoriile de peste 30 milioane de lei către statul român. Sechestrul asigurator a fost instituit de către ANAF la jumătatea lunii noiembrie, iar datoria companiei finlandeze provenea din taxe vamale neplătite pentru produsele care au fost introduse în România. Astfel, firmele care doresc să vină în locul Nokia, în frunte cu Bosch, au primit undă verde să negocieze pentru preluarea halelor de la Jucu. Fabrica Nokia s-a închis luna trecută, dar angajaţii vor mai fi plătiţi până în luna martie 2012.

Centrală pe biomasă lemnoasă la Bonțida O centrală electrică ce va folosi ca materie primă biomasa lemnoasă va fi dată în funcţiune în comuna clujeană Bonţida. Întregul proiect va costa 41,3 milioane de euro, iar viitoarea centrală va genera 10 MW electric şi 19 MW termic. Centrala de la Bonţida va fi încă un proiect ce va fi dat în folosinţă pe baza energiei regenerabile, alături de parcurile fotovoltaice de la Dej şi Mihai Viteazul, precum şi mini şi microhidrocentralele de pe Valea Sebeşelului şi Valea Drăganului. Proiectul de bază, însă, va fi reamenajarea centralei Tarniţa-Lăpuşteşti.

Firma de consultanţă imobiliară Coldwell Banker şi-a deschis două birouri în Bucureşti şi alte 13 în ţară. Cele 15 noi birouri se adaugă biroului regional inaugurat la Cluj luna trecută, iar în total compania ajuns la 36 de sucursale. „Am continuat şi în 2011 investiţiile şi extinderea serviciilor oferite, în pofida perioadei de incertitudini economice. Prin deschiderea noilor birouri ne-am consolidat, la nivel naţional, poziţia pe piaţa de consultanţă imobiliară, oferind în acelaşi timp canalul optim pentru administrarea şi vânzarea proprietăţilor imobiliare intrate în posesia instituţiilor finanţatoare”, a declarat directorul executiv al Coldwell Banker Affiliates of Romania, Valentin Ilie. Coldwell Banker administrează şi intermediază vânzarea a peste 200 de proprietăţi preluate de către bănci şi instituţii finanţatoare, cu o valoare cumulată de peste 20 de milioane de euro.

Magazin Metro la Turda Metro a investit un milion de euro într-un nou magazin, care a fost inaugurat la Turda, judeţul Cluj, în complexul Solaris, pe o suprafaţă de 2.300 mp. Magazinul cash & carry va pune la dispoziţia clienţilor până la 4.500 de produse alimentare şi nealimentare, iar amplasamentul a fost ales conform unei strategii de marketing care aduce marfa mai aproape de ﬁrmele care erau nevoite să se aprovizioneze din localităţile mai mari. “Ideea este de a oferi clienţilor profesionişti un sortiment de bază, de care au nevoie zilnic, pentru a le facilita proximitatea şi uşurinţa de a se aproviziona constant din acelaşi loc”, a declarat Dusan Wilms, director general al Metro România.

Cifră de afaceri mărită la EBS Cluj Compania clujeană de software, EBS, a înregistrat o cifră de afaceri mai mare cu 47% în primele 10 luni ale anului în curs, faţă de aceeaşi perioadă a lui 2010. De asemenea, EBS speră ca până la finalul acestui an veniturile să fie mai mari cu 50% faţă de anul trecut. Conform unui comunicat al firmei clujene, veniturile au ajuns la 7,6 milioane de euro şi acestea au venit pe fondul vânzărilor crescute şi a dezvoltării parteneriatelor pe care compania le are pe pieţele externe. Spre exemplu, doar în ţările vorbitoare de limba germană sunt realizate 85% din totalul cifrei de afaceri. „Obiectivul de a atinge 1.000 de angajaţi şi colaboratori până în 2015 rămâne neschimbat”, a spus directorul general al companiei, Daniel Metz.

ALBA Toyota merge bine la Cluj Vânzările maşinilor Toyota la Cluj în anul 2011 vor fi mai mari cu 36% faţă de anul trecut. Conform companiei clujene Profi Auto, reprezentant zonal al mărcii de automobile Toyota, până la finalul acestui an numărul maşinilor livrate va ajunge la 90, faţă de 66 câte s-au vândut în 2010. Între timp, afacerile companiei au ajuns la 2,2 milioane de euro şi cele mai bine vândute modele Toyota în acest an au fost Yaris şi Avensis. „Vânzările Toyota în acest an au fost susţinute în principal de programul Rabla. Totodată, în acest an piaţa auto a înregistrat o creştere cu 10% faţă de 2010. Pentru anul viitor vedem o creştere cu 5-10% a pieţei, în condiţiile în care se adoptă hotarârea legată de deductibilitatea TVA”', a declarat directorul departamentului marketing şi relaţii cu clienţii Profi Auto, Noemi Giurgiu.

Director nou la Fabrica de Arme Cugir Codruţ Cernea, ultimul director general al Fabricii de Arme Cugir, şia depus demisia din funcţie în data de 6 decembrie, la Ministerul Economiei. Motivele invocate de Cernea au ţinut de nemulţumirea legată de rezultatele obţinute la conducerea fabricii şi lipsa de sprijin din partea instituţiilor avizate. Numele vehiculate pentru înlocuirea fostului director sunt Horea Suciu, Graţian Suciu, Vasile Botezan şi Laurenţiu Rădiţoiu.

Cover story

Jidvei. Nec plus ultra E început de decembrie și iarna plutește în aer învăluind Târnavele într-o ceață spumantă. Despovărată de struguri, via familiei Necșulescu, întinsă pe aproape 2000 de hectare, odihnește și tânjește după o rază de soare și un strop de ploaie. 2011 a fost un an de excepție pentru compania Jidvei, al treilea consecutiv. E adevărat, a fost un an agricol extraordinar pentru toți fermierii, dar la Jidvei principalul motiv au fost nu atât condițiile climaterice favorabile, cât roadele culese în urma realizării unor investiții de peste 100 milioane euro! Motiv pentru care anii care urmează s-ar putea să ﬁe și mai buni pentru Jidvei. Excepția se redeﬁnește! Text: Alin Bolbos, Aurelian Grama

www.transilvaniabusiness.ro

Foto: Cristina Gânj & Jidvei

COVER STORY Poarta fabricii se deschide primitoare și înghite lin echipa Transilvania Business, care alunecă grațios pe mâna Cristinei Burnete, inginer tehnolog, o gazdă perfectă, care respiră profesional parfumul tuturor soiurilor de struguri cultivați pe dealurile Târnavelor. Este unul dintre cei mai buni specialiști ai companiei Jidvei, cu studii de specialitate în domeniu, degustător profesionist, vorbind perfect limba tehnică a vinului, atât de străină profanilor și chiar multor iubitori ai acestei licori minunate. Cristina ne oferă un tur al cramei – înțelegând prin acest termen întregul complex de vinificație – de acolo de unde intră strugurii pe ușă, până la liniștirea în depozite a vinului îmbuteliat și ambalat, unde licoarea își așteaptă cuminte vremea pentru a ieși în comerț. Cu adevărat impresionant! Investițiile de milioane de euro – bani proveniți din fonduri europene dar și resurse proprii – au transformat fabrica într-un uriaș sistem robotizat, unde câțiva angajați bine instruiți accesează panourile de comandă, apăsând butoane colorate precum piloții în carlinga unui avion supersonic. Cale lungă de la primul vin produs pe Târnave – în condițiile epocii pietrei – acum 6-7000 de ani, despre care se pare că există referiri și evidențe istorice, și până la roboții science-fiction care funcționează astăzi la Jidvei. “Cum altfel ar fi posibilă o producție de 9000 de sticle cu vin pe oră?” ne trezește din visare Cristina Burnete.

Oenologul Cu Ioan Buia, directorul general al Complexului de Vinificație Jidvei, ai putea vorbi despre vinuri două zile și două nopți și tot ai avea senzația că abia ai început discuția. E și firesc, el fiind unul dintre marii oenologi ai României, deși, plin de modestie, se autocaracterizează simplu: “omul producției”. Vorbește măsurat, natural – ca și cum așa ar fi fost planificat să fie - despre producția de excepție din 2011, despre cea din 2009 și 2010, despre primul “vin de gheață” produs vreodată în România, despre viitorul vin roșu de Jidvei – ediție limitată – despre viitorul vinars superpremium, despre medaliile care au venit și cele care vor mai veni, despre reprezentanța companiei din China… Pentru Ioan Buia toate aceste momente au reprezentat sau reprezintă etape firești în strategia de dezvoltare a afacerii. Nimic senzațional. Precum un vin foarte bun, de care însă nu

apuci niciodată să te bucuri pentru că mereu își schimbă calitățile. Mereu descoperi altceva în el.

Vin de gheață? Icewine. Eiswein. Vinul Sfântului Nicolae (numit așa după perioada recoltării), sau vinul Sfântului Ioan (numit așa după perioada finalizării lui). Vin de liturghie – preferat pentru cuminecare. Vin dulce, care se bea în cantități foarte mici, la ocazii deosebite. Prețul e pe măsură, peste 100 de euro un litru. Are tradiție în Canada, în jurul lacurilor mari, și în Germania, pe Valea Rinului. Ioan Buia se înflăcărează pe măsură ce intră în detalii. E pe tărâmul lui. Devine un mic vulcan ce aruncă informații parfumate și prețioase despre secretele unui vin special. “În premieră în România, Jidvei a lăsat în acest an un hectar de vie cu soi Traminer, bine maturat, cu un grad de sănătate foarte bun. Am acoperit vița cu plasă, pentru a o proteja de păsări. În partea de jos am pus din nou plasă, pentru a o proteja de animale. Apoi am așteptat. Strugurii au suportat temperaturi scăzute de -10, -12 grade C, timp de 23 de zile. Au înghețat și s-au dezghețat aproape zilnic, ajungând aproape de stafidire prin evaporarea treptată a apei. Prin acest procedeu, conținutul în zahăr, în arome, în vitamine a crescut substanțial. În fine, săptămâna trecută (prima din decembrie n.n.) am recoltat strugurii. Recoltatul s-a produs la -7 grade C. Apoi, am folosit un teasc manual, ca sa tocăm strugurii în condiții de temperatură scăzută. Mustul obținut trebuie să fermenteze aproximativ o lună și jumătate, după care avem gata vinul. Nu mă îndoiesc că va fi ceva deosebit! Mai ales că nu e un vin pe carel putem realiza în fiecare an, din cauza condițiilor climatice care trebuie să fie de un anumit fel!” ne-a povestit, ca unor elevi goi de orice cunoștințe în prima zi de școală, specialistul din spatele tuturor sortimentelor minunate ale Jidvei-ului.

Blazonul Dar fascinant cu adevărat este să îl asculți pe Ioan Buia când vorbește despre blazonul companiei Jidvei, construit în timp, cu zeci de medalii de aur și argint la competiții internaționale extrem de pretențioase. De fapt, Buia are și un blazon personal, la care ține foarte mult, încă de pe vremea în care lucra la centrul de cercetare și viniﬁcație Blaj. Vinurile ieșite din mâna

maestrului Buia au ajuns de foarte multe ori de poveste. „În 1983, la Blaj, am făcut un vin din soiul Muscat Ottonel, care a participat la vreo opt concursuri internaționale mari, cum ar ﬁ Barcelona, Istanbul, Erfurt și a strălucit peste tot. Dar, în 1987 am realizat un Traminer, care a spulberat toți concurenții pe unde a trecut. Trăiam totuși cu gândul acela frumos: oare când o să ajung și eu să iau o medalie de aur la o competiție mondială de primă mână, la fel ca înaintașii mei de la Blaj? Punctul de reper îmi era anul 1951, când cei de la Blaj realizaseră un vin cu care în 1958 au participat la competiția de la Montpellier, din Franța, câștigând marea medalie de aur! Vă dați seama, la ei acasă, acolo în inima marilor producători de vinuri franțuzești, trona un Muscat de Blaj! Când am venit la Jidvei, colegii mi-au spus că și aici s-a obținut o

Cristina Burnete, tehnologul de vârf al companiei

COVER STORY stirea Ioan Buia. “Piața ne dicta și altceva. Așa că am adus și alte soiuri, cu clone din Franța, altoite aici la Jidvei în școala de viță (pepiniera noastră). Cu Chardonnay am dat lovitura. Chiar cu prima recoltă, cea din 2009, am obținut o mare medalie de aur la Bruxelles, pentru vin sec, în 2010. Iar vinul sec e greu de obținut, nici nu vă închipuiți! Tot în 2010, am primit o medalie de argint cu vinul spumant realizat cu materie primă din Chardonnay și Pinot Noir (s-a folosit strugurele roșu, vinificat în alb)... Au fost peste 10.000 de vinuri în competiția, la Viena. Au fost și câteva șampanii franțuzești, pe care le-am bătut, altfel nu am fi luat medalia. Am avut și în 2011 premii cu producția din 2010. Din 2009 și până zilele trecute Jidvei a obținut 39 de medalii de aur și argint la competiții internaționale valoroase. Anul trecut am avut satisfacția de a câștiga o medalie de aur la Monaco, cu un juriu format numai din femei, cu un vin Pinot Gris. Am câștigat multe medalii și cu Sauvignon Blanc Nec Plus Ultra, una chiar în China” ne etalează Ioan Buia momentele de glorie ale Jidveiului din ultimii 2-3 ani.

Roșu de Jidvei

medalie la fel de valoroasă, cu un Traminer. E vorba despre competiția de la Ljubliana (la ora aceea cea mai mare la nivel internațional), din 1974, unde Traminerul de Jidvei a obținut 19,96 puncte din 20, cea mai mare notă din concurs! A fost declarat regele vinurilor! Aceste două momente în care vinurile românești au fost cap de aﬁș la nivel mondial ne-au ambiționat, am vrut să facem vinuri bune, iar rezultatele n-au întârziat”, povestește, căzut în visare, Buia.

Investițiile Sigur, recunoaște directorul general, rezultatele s-au bazat pe investițiile realizate la Jidvei după privatizarea din 1999, când Liviu și Claudiu Necșulescu – tată și ﬁu - au preluat compania. Cele mai importante dintre

aceste investiții au fost în retehnologizare și în înﬁințarea de plantații noi, în paralel cu înnoirea viței pe plantațiile vechi. La 12 ani după privatizare (în 1999 existau doar 750 hectare plantate), Jidvei înseamnă 2200 de hectare plantate cu viță de vie, alte 300 de hectare pregătite pentru plantare în 2012, peste 100 de hectare livadă, centrul de viniﬁcație, școala de viță, fabrica de șpaleți, utilaje și echipamente agricole, ferma zootehnică, brutăria și în jur de 2000 de angajați. A, și castelul. Să nu uităm castelul, asupra căruia vom reveni într-o stacană de timp, câteva paragrafe mai jos.

Așa cum am spus, în încercarea de a răspunde gusturilor pieței, managerii de la Jidvei au plantat soiuri noi, cum ar fi Pinot Gris, Chardonnay, Riesling de Rin, Pinot Noir, Chiraz, Merlot și Cabernet Sauvignon. De la anul, Jidvei poate vorbi și despre producția de Fetească Neagră. Mult așteptatul vin roșu de Jidvei nu este departe, ne avertizează Buia: “De fapt, am obținut deja și vinuri roșii, dar nu am ajuns încă la înțelegerea când să le introducem pe piață. Trebuie să avem în spate niște cantități mari, pentru că nu ne putem juca cu piața... E periculos... Le lansăm, au succes și apoi nu putem susține comenzile. Deocamdată le-am introdus în comerț, dar numai ca vin cu indicație geografică... toți cunoscătorii așteaptă acum să introducem pe piață soiurile. Vă garantez că vom introduce curând și soiurile, dar în cantități limitate. Vom spune clar că avem un număr limitat de sticle din acel vin!”

Rezultatele “Nu mai puteam planta doar soiuri vechi, Feteasca regală, Traminerul, Muscatul...”, își reia frumos pove-

“Un vin bun trebuie să știi să-l faci, să-l asculți, să-l respecți, să-l consumi... Noi facem recoltarea strugurilor pe timpul nopții, la temperaturi scăzute și când inﬂuența luminii asupra boabelor e foarte mică... Noi protejăm strugurii în câmp cu zăpadă carbonică, apoi protejăm mustul cu substanțe pentru încetinirea procesului de oxidare... Îmbutelierea, depozitarea, învechirea sunt de asemenea parte din această artă!” Ioan Buia, director al centrului de viniﬁcație Jidvei

www.transilvaniabusiness.ro

cover story

Spumantul și bătrânul vinars Dincolo de liniștea vinurilor adăpostite în imensele butoaie din stejar, clocotesc la foc mic vinul spumant și vinarsul de Jidvei, alte două produse cu care se mândrește Jidveiul și Ioan Buia. Sunt greu de făcut, recunoaște oenologul. Un vin spumant iese în piață după doi ani, iar vinarsul după 5-8 ani de învechire. E adevărat, ele pot ﬁ produse an de an, strugurii destinați acestor produse neﬁind cei mai pretențioși. Azi, Jidvei are 5 tipuri de vin spumant – alb și rosé - și vinde circa 100.000 de sticle pe an. Vinarsul este deosebit de apreciat de cunoscători, iar varianta superpremium pe care o pregătește compania va întrece toate așteptările. Ca amatori de vinars, ne înclinăm încă de peacum!

Pecetea medievală Elementul esențial care leagă astăzi – metaforic - multiplele niveluri ale companiei Jidvei este fără îndoială Castelul. Castelul Cetatea de Baltă. Preluat de la moștenitorii familiei de groﬁ Haller, ediﬁciul a fost restaurat în întregime de familia Necșulescu și astăzi reprezintă emblema Jidvei, care apare pe toate etichetele sticlelor care pleacă de aici. Situat pe un deal, şi ascuns bine în spatele

unor porţi înalte, Castelul are din nou măreția din epoca medievală. Mai multe turnuri străjuiesc intrarea, în timp ce în faţă o curte îngrijită, cu multe ﬂori, o terasă şi câteva camere într-o clădire separată completează peisajul. Odată intrat în Castel e greu să crezi că în urmă cu 12 ani, înainte de privatizare, aici era o secţie în care se producea vin spumant. Spiritul medieval e din nou la el acasă. Armurile şi pieile de urs, tablourile şi mobila veche te poartă înapoi în timp. Pivnița e însă locul unde se petrec momentele de fericire ale iubitorilor de Jidvei. Întrun ambient de secol de secol XVII, cu lăutari și personal potrivit îmbrăcat și instruit, aici, au loc degustări, unde oaspeți români și străini vin să aﬂe cu adevărat povestea vinului de Târnave.

Moșia Se spune că după un vin bun, niciodată nu te doare capul! După o lecție serioasă de tehnici de viniﬁcație, însă, sigur te doare! Așa că ne-am despărțit temporar de cunoștințele avansate ale oenologului Ioan Buia, de la care am acumulat, de altfel, informații cu conținut ridicat de vin, pentru a îmbrățișa pentru câteva ceasuri dealurile din preajmă. Pe bistrițeanul Marin Cucură, tânărul director tehnic al companiei Jidvei, nu ți l-ai putea imagina în alte parte decât alergând 4x4 toată

ziulica prin viile de pe Târnave, atât de bine i se citește în ochi că este omul potrivit, la locul potrivit. Și asta face, aleargă cu voioșenie de dimineața până seara! De fiecare dată însă când ajunge cu Land Rover-ul pe culmea unui deal se lasă uimit, ca prima oară, de teribila și măreața lupta pe care o dă soarele cu ceața tradițională acestor văi! “Uitați, ce frumusețe! Fotografiați acolo!” ne spune Marin, arătându-ne în zare cum soarele sărac de iarnă mușcă timid din via plantată de familia Necșulescu pe dealul vecin... Și pe celălalt... Și pe celălalt... Pentru că via pare nesfârșită... Abia acum realizăm cât de mult înseamnă 2000 de hectare de pământ... “Avem o recoltă nemaipomenită. Satisfacția e cu atât mai mare cu cât anul acesta au intrat din plin pe rod noile plantații. La ferma din Sânmiclăuș, unde mi-am început activitatea, am plantat cu patru ani în urmă 83 de hectare cu vie din soiurile Sauvignon Blanc (38 ha), Pinot Gris (22 ha), Traminer (10 ha), Chardonay (13 ha). Acum viile au rodit, avem o producție record și de o calitate extraordinară. În toate cele 32 de ferme, atât în plantațiile mai vechi cât și în cele noi, sunt recolte de top!” ne spune Marin Cucură, sorbind parcă din ochi viile aflate la picioarele noastre... Deși foarte tânăr, absolvent al USAMV Cluj și sosit la Jidvei în 1999, el cunoaște mersul multor plantații încă de la început.

cover story

Marin cucura, directorul tehnic al Jidvei

Soiurile Jidvei: Fetească: sauvignon: Muscat ottonel: traminer: riesling: chardonnay: Pinot Noir: cabernet sauvignon: Merlot: Pinot Gris: Alte soiuri:

550 ha 500 ha 300 ha 200 ha 300 ha 50 ha 50 ha 50 50 ha 50 ha 100 ha

Aflăm că pentru a planta un hectar de vie într-o zi ai nevoie de 250 de persoane, fapt pentru care au fost perioade la Jidvei în care lucrau adevărate armate de oameni! “Aceasta era metoda tradițională, pe care am folosit-o și noi până când, la o ieșire prilejuită de un eveniment de specialitate în afara țării, am dat de o firmă din Iași. De la managerii ei am aflat că plantează via cu hidroburul. Și cu doar 16 oameni plantezi două hectare într-o zi… Vă dați seama, un progres fantastic față de varianta tradițională… Și o vreme așa am plantat... cam 200 de hectare!”, povestește Cucură. Revoluția s-a produs însă când Claudiu Necșulescu, întors de la o expoziție din Germania, a propus achiziționarea unei mașini de plantat dirijată prin GPS. În scurt timp, compania cumpăra această grozavă mașinărie, care permitea plantarea a 13 hectare de vie pe zi, cu doar 3 oameni pe schimb. De atunci, totul a devenit mult mai ușor.

în care sunt realizate afacerile Jidvei. Și dacă vorbim de alte afaceri conexe, tot în zona agriculturii, ar trebui să menționăm cele 100 de hectare de livadă, cele 20 hectare de pruni, brutăria proprie, care asigură gratuit o pâine ﬁecărui angajat al Jidvei, 365 de zile pe an. Dar putem vorbi și despre fabrica de biogaz, contractată deja de familia Necșulescu pentru asigurarea unei oarecare independențe energetice a companiei, care va încălzi de asemenea de la anul și niște sere legumicole. Putem vorbi și despre ferma cu cele 500 de vaci

Holstein, despre viitoarea lăptărie și viitoarea carmangerie, pentru care au fost depuse deja proiecte de accesare a unor fonduri europene. Toate aceste investiții au un scop principal: angajații Jidvei vor beneﬁcia de produse lactate și de carmangerie, dovadă a aprecierii patronatului față de munca lor. Plimbarea extrem de reconfortantă prin viile de la Jidvei întâi ne-a uimit și, mai pe urmă, ne-a dumirit cam ce înseamnă să ﬁ compania cu cea mai mare suprafață viticolă din Europa. Înseamnă un efort uriaș din partea antreprenorilor, un alt efort serios din partea angajaților și o comuniune/cooperare perfectă cu Natura și argumentele ei. Pentru că în agricultură nu există doar vânzător și cumpărător. Întotdeauna Natura joacă rolul de martor, de arbitru, de măsură într-o tranzacție. În cazul companiei Jidvei, e limpede cristal că Natura își adoră dealurile Târnavelor. Și cel care este cel mai mândru de această comuniune e seniorul Necșulescu - nea Liviu, cum îi spun toți sătenii. La cei 80 de ani ai săi, aleargă cu o vitalitate debordantă în toate colțurile vastei podgorii, dedicându-și tot timpul “copiilor săi” – angajații Jidvei. Dânsul e fără îndoială “inima” podgoriei.

Integratoarea Natură La poalele unui deal, sub ceața densă, se întinde fabrica de șpalieri din beton, înființată de familia Necșulescu pentru a nu mai fi nevoită să importe aceste produse din Italia. Acum, toți marii cultivatori de viță de vie din România cumpără șpalieri de la Jidvei. O afacere conexă profitabilă, care arată instinctul natural pentru business al familiei Necșulescu, dar și modul integrator

www.transilvaniabusiness.ro

cover story

Adevărata agricultură Principala problemă a agriculturii în România? O sintetizează foarte bine Claudiu Necșulescu, omul providențial care a schimbat soarta Jidveiului, savurând alături de noi un pahar cu vin, într-o după-amiază rece de decembrie: “E nevoie de o schimbare a atitudinii autorităților față de fermieri!” Necșulescu este președintele ONIV (Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă), care reprezintă interesele a peste 60% dintre producătorii organizați de vinuri din România. “Sincer, cred că trăim cea mai neagră perioadă a agriculturii românești, în sensul comunicării dintre autoritate și fermieri. Suntem la un an și două luni de la ultima întâlnire a ONIV cu ministrul Tabără, unde i-am înmânat 12 puncte care în opinia noastră ar trebui rezolvate cu prioritate, pentru ca sistemul să funcționeze mai bine. Cu părere de rău, nu am primit niciun răspuns, niciuna dintre problemele ridicate nu a fost rezolvată. Așa înțelege autoritatea să trateze situația” povestește Necșulescu. Pe bună dreptate, omul de afaceri este supărat că ministerul de specia-

litate concepe politici din birou, fără să se consulte, pe teren, cu investitorii semniﬁcativi din sectoarele agricole. În plus, “agricultorii” de birou din minister sunt foarte puțini ca număr. De pildă, în ograda lui Tabără există un singur inginer pe zona de politici horticole. “E greu de crezut că o singură persoană poate acoperi un domeniu atât de vast precum horticultura. Și atunci îmi pun din nou întrebarea: de ce nu acceptă o relație cu organizațiile profesionale? De ce nu acceptă sfaturi? Doar noi suntem cei care facem agricultură reală! Ei ne trimit faxuri în care ne recomandă științiﬁc cum să arăm terenul, cum se plantăm, cum să... cum să... Știu ei mai bine decât noi?” se întreabă retoric proprietarul Jidvei.

importă cantități mari de vin vrac, pe care-l dreg cu apă, îl îmbuteliază atrăgător și-l vând, cu oarecare succes, drept vin românesc. “Din păcate, autoritatea responsabilă nu își face treaba cum trebuie. Ea are datoria să asigure trasabilitatea acestui vin, să aibă grijă ca acesta să nu se ducă spre zona vinului românesc. Noi, ONIV, le-am oferit sprijinul în anul trecut în câteva acțiuni de depistare a acestor impostori. Metoda care a funcționat bine a fost încrucișarea inspectorilor zonali. Aceștia au fost trimiși să realizeze controale în alte județe decât cele pe care le aveau în subordine, ca să nu se lase inﬂuențați în vreun fel. Din păcate, aceste acțiuni nu au loc mai des...” susține proprietarul Jidvei.

Lupta cu măsluitorii de vinuri Caznele fondurilor europene În acest business, spune Necșulescu, cea mai mare problemă o reprezintă vinurile de import care ajung pe rafturi ca vinuri românești. Mulți întreprinzători proﬁtă de slăbiciunea statului, a ministrului, a Inspecției Viticole din cadrul ministerului de resort și

Beneficiar de mai multe ori al fondurilor europene, omul de afaceri nu se sfiește să critice modul în care se face selectarea proiectelor și acordarea tranșelor de bani. “E impardonabil! Depui un proiect în luna martie și astăzi, în decembrie, nu ai niciun răspuns! Poate în martie proiectul avea o anumită viabilitate, dar azi e chiar neinteresant! Nimeni nu se gândește la asta?” întreabă, din nou, Necșulescu. În opinia sa, negocierea inițială cu Uniunea Europeană în legătură cu fondurile nerambursabile a fost greșită. “Prea mulți bani au fost alocați pentru dezvoltare rurală – apă, canalizare, gaze – fără să spun că acestea nu ar fi absolut necesare. Dacă însă bună parte din aceste fonduri ar fi mers spre dezvoltarea exploatațiilor agricole, azi economia românească ar fi arătat altfel și statul ar fi avut bani și pentru utilități la sate. Nu au fost stabilitate corect prioritățile... Dar ce să ceri unor politicieni... Aceștia nu au fost pregătiți pentru aderarea la UE, nu au știut ce și cum trebuie să facem” explică omul de afaceri.

Viticultura, schimbare radicală Vorbind despre Jidvei și sectorul viticol în general, Necșulescu spune că rezultatele pozitive se simt la mai toate companiile mari din domeniu, care au investit în plantații noi și tehnologie. “Să vă spun despre al

cover story

2200 ha cultivate cu viță de vie 300 ha vor fi plantate în 2012 100 mil. euro investiți la Jidvei 30 mil. euro cifră de afaceri 39 medalii de aur și argint în ultimii 2 ani 9 mil. sticle vândute anual treilea an considerat de excepție la Jidvei? E adevărat, putem discuta și despre condițiile climatice deosebite din ultimii ani, dar rezultatele au venit mai degrabă prin investițiile realizate și printr-o abordare corectă în privința tehnologiilor și a întreținerii plantațiilor. Avem aici un patrimoniu viticol de excepție, fără să mă laud cred că Jidvei e pe locul întâi în Europa, ca unitate de sine stătătoare. De altfel, tot sectorul viticol a crescut, toți ceilalți investitori serioși făcând investiții mari. De la an la an, toate podgoriile au făcut pași uriași înainte. A fost o schimbare radicală, cu îmbunătățiri și în privința calității produselor și cu abordări noi de marketing. Totul e altfel acum. Probabil că 2011, beneficiind și de condiții climatice bune, dar având și o altă abordare privind recoltatul și vinificația, va fi un an de referință pentru Jidvei. Asta nu înseamnă că nu e loc de mai bine. Pe măsură ce vor intra în rod plantațiile noi, vom avea creșteri și calitative și de volum! Vă spun sincer, am avut la Jidvei ani cu calitate deosebită a materiei prime, ani în care am fost nevoiți să depreciem puțin calitatea produsului finit, ca să nu ne trezim că în anii următori nu putem susține acel standard! Deși nu mi-a fost ușor, cred că a fost o decizie justificată de business, o decizie înțeleaptă!” explică Necșulescu.

Pasul spre China? România se află pe locul 32 în lume din punctul de vedere al exportului de vin, cu livrări externe situate

www.transilvaniabusiness.ro

sub 0,1 milioane de hectolitri, potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV), fiind depăşită de statele vecine Moldova, Bulgaria, Ungaria şi Serbia. Deși din punctul de vedere al suprafeței ocupate cu viță de vie România se află pe locul 10 într-un clasament mondial, este clar că țara noastră nu îşi exploatează suficient potenţialul, astfel încât să reuşească să-şi impună vinurile pe alte pieţe. O excepție o face și aici compania Jidvei. Deocamdată, aproximativ 10% din cifra de afaceri realizată de podgoria de pe Târnave o reprezintă exporturile spre Europa, SUA și Asia. Dar interesul acestor piețe, în special al celei asiatice, este în continuă creștere. În aceste condiții, inițiativa lui Claudiu Necșulescu de a-și deschide o firmă în China, prin care să-și promoveze și să-și desfacă acolo marfa nu mai pare nelalocul ei. “Am vândut cam 80.000 de sticle deja în China. Abordarea mea a fost una mai aparte. Am decis să nu dau curs propunerilor unor intermediari chinezi și să deschid acolo o companie proprie, prin care să pot controla produsul, să nu îl las la voia întâmplării”, explică Necșulescu. "Canalele de distribuţie au fost alese pentru a ajunge cât mai bine la grupurile ţintă: persoane cu venituri peste medie, cu studii superioare şi care au intrat în contact cu stilul de viaţă occidental, expaţi şi alţii", spune și Ioana Anghel, PR Manager al companiei Jidvei. "China a devenit o piaţă interesantă pentru noi în 2009, când, odată cu intrarea pe rod de noi suprafeţe, piaţa internă nu mai putea absorbi toată cantitatea de vin pe care o putem produce. Acesta a fost motivul pentru care am hotărât să abordăm şi pieţele externe. China reprezenta un caz cu totul special, unde puterea de cumpărarea şi cantitatea de vin consumată erau în continuă creştere, spre deosebire de statele din Europa ce înregistrau stagnări sau chiar scăderi", a explicat Ioana Anghel. În noiembrie 2009, Jidvei a demarat un proiect pe trei ani de 0,6 mil. euro coﬁnanţat de Uniunea Europeană şi Guvern, pentru promovarea vinurilor liniştite şi spumante în China.

“În 2011, vom da cep vinului roșu produs în 2010, vom lansa rosé-ul, vom încerca să scoatem niște branduri noi, pe tehnologii franțuzești și neo-zeelandeze, care să iasă din tipare. Pentru aceasta am adus în ﬁrmă un oenolog din Franța și unul din Noua Zeelandă. Consumatorii trebuie să aibă încredere în vinul românesc, singurul produs autohton în acest moment care are istorie, rezultate, calitate, potențial!” Claudiu Necşulescu, proprietarul companiei

agricultură

Agricultura - la răscruce de vânturi… Agricultura a reprezentat dintotdeauna pentru locuitorii acestor meleaguri o îndeletnicire de căpătâi... Vestitul istoric Herodot, bunăoară, făcea aprecieri elogioase la adresa agriculturii dacilor. Prin lanurile de grâne ale câmpiilor bătrânului Danubiu se pierdea calul cu călăreţ cu tot, nota istoricul... Tot în acele vremi, erau cunoscute şi mult apreciate, şi vinurile dacilor, şi animalele acestora... Peste veacuri, agricultura României este citată iar elogios, România fiind socotită drept o ţară eminamente agrară, analiştii secolului XX plasând-o, în statisticile perioadei interbelice, în apropierea Argentinei la exportul de porumb, după Canada, Argentina, Australia şi SUA la exportul de grâu şi după SUA şi Australia la exportul de orz... Chiar dacă am face precizarea că exportul nu se făcea după acoperirea necesarului intern (foamea şi lipsurile manifestându-se larg în ţară la acea vreme), se poate recunoaşte deschis că ogoarele României erau trudite din greu şi că ele produceau cât se putea de mult în condiţiile deceniilor doi şi trei ale secolului XX. O situaţie aparte a parcurs agricultura noastră în anii epocii comuniste. Cei mai buni agricultori ai ţării au fost sacrificaţi, pe suferinţa lor clădindu-se marile exploataţii colectiviste, după modelul colhozurilor sovietice. Suprafaţa medie a unei ferme a crescut spectaculos, apropiindu-se de limitele superioare ale exploataţiilor europene şi americane. Să mai spunem că prin cele peste 3,2 milioane hectare amenajate pentru irigat, România se situa, de asemenea, între fruntaşii topurilor mondiale. Firesc ar fi fost ca “marile cuceriri” ale comunismului să aducă, după 1989, roade meritate şi îndelung aşteptate, pentru mult încercaţii truditori ai ogoarelor. N-a fost să fie aşa. Cu voie ori fără voie, s-a reuşit, în puţin timp, să se distrugă tot ce se clădise, decenii dea rândul, prin imensele şi feluritele sacrificii... Cu o consecvenţă demnă de o cauză mai bună, agricultura României a fost lovită, zdrobită şi pulverizată fără milă, fiind împinsă din multe puncte de vedere, cu secole în urmă. Din păcate, confirmând o străveche şi nefericită tradiţie, România este considerată şi pe mai departe o ţară cu mare potenţial, nevalorificat însă, aceeaşi ţară bogată, cu mult prea mulţi oameni săraci… Pe seama agriculturii româneşti s-a vorbit mult şi cu entuziasm, dar fără prea mult folos, în anii din urmă. Orice şi oricâte s-ar spune, nu mai este timp de vorbe, vremea vorbelor a cam trecut, de acum ar fi nevoie,

cu adevărat, de fapte. Şi dacă tot ne dorim noi cu ardoare să ne apropiem de ţările Uniunii Europene, de ce n-am încerca oare să urmăm modelele verificate a fi de succes ale acestor ţări? Modele care nu sunt de conceput fără fermieri tineri, receptivi la nou, energici şi temeinic pregătiţi. Avem şi noi mulţi astfel de tineri, nu puţini dintre ei având şi experienţa agriculturii occidentale, capabili să exploateze profitabil suprafeţe mari şi foarte mari de teren, fie comasate prin asocierea mai multor proprietăţi, fie prin arendare, fie pe alte căi. Ar fi momentul, poate, ca miilor de absolvenţi, ingineri agricultori, horticultori, zootehnişti sau medici veterinari, instruiţi pe bani grei de către statul român, să li se acorde atenţie şi încredere şi aici, acasă la ei, aşa cum li se acordă oriunde în lume. S-au pierdut destule şanse, nu ne putem permite să perseverăm în aceleaşi

greşeli, să ﬁm în continuare la fel de risipitori. Pentru a găsi calea dreaptă, drumul cel bun în agricultură, nu ne putem lăsa cu totul doar în grija Celui de Sus, grijă care, trebuie să recunoaştem, s-a simţit semniﬁcativ în anul care tocmai se încheie. Mai presus de orice, o condiţie este esenţială: să existe, din partea tuturor celor implicaţi într-un fel sau altul în producţia agricolă, îndeosebi a diriguitorilor ei, dorinţa sinceră, gândul cel bun, de a face ceea ce cu adevărat trebuie făcut, în folosul agriculturii şi a slujitorilor ei!

Prof.dr. Emil Luca Facultatea de Horticultură USMV Cluj

Partener permanent al rubricii de Agricultură 12

agricultură

Bonas și secretul calității lactatelor În contextul crizei economice, micii producători de lactate din România au început să se impună pe piața clujeană, în detrimentul companiilor multinaționale. Și asta pentru că ei își permit să ofere, la același preț, produse mai bune. Acest lucru a fost deja remarcat de clujeni, care spun că preferă să cumpere de la companii românești, cum este Bonas, din localitatea Dezmir. Vasile Naș, managerul companiei Bonas, o fabrică de industrializare a laptelui în satul Dezmir, spune că secretul succesului constă în calitate și gust. El spune că, dimineața, în fabrică intră laptele muls la prima oră, iar la prânz, laptele ambalat și smântâna se regăsesc deja pe rafturile magazinelor proprii. De asemenea, brânzeturile ajung proaspete la cumpărători, iar acest lucru i-a determinat pe mulți clujeni să devină clienți ﬁdeli, spune Vasile Naș.

O strategie interesantă Un amănunt interesant este și acela că producătorii din Transilvania au găsit și modalitatea de a evita ceea ce ei numesc dictatura hypermarketurilor, care impun prețuri mari și termene lungi de plată micilor fabrici. Astfel, un producător de lactate, care este reprezentat chiar de Bonas, unul de pâine, unul de mezeluri și unul de carne de pui s-au asociat și au reușit să deschidă primul magazin dintr-un lanț de 10 unități, dintre care nouă în ClujNapoca și unul în Dej, în care predomină marfa locală. Astfel, ei au reușit să ofere alimente la prețuri mai mici decât marile lanțuri și să își încaseze banii cuveniți la sfârșitul ﬁecărei zile. Strategia este una de succes, iar cei patru producători vor să își extindă lanțul de magazine cât mai curând.

Fabrică în casa părintească Povestea de succes a Bonas a început în urmă cu două decenii. ”Am auzit o reclamă, în care era promovat un separator de lapte, și am decis să încercăm și noi”, spune Vasile Naș, care lucra atunci la Institutul de Proiectări Miniere. Cei patru frați au pus, astfel, bazele unei afaceri de familie. Ei au decis să își sacrifice economiile, să cumpere separatorul de lapte produs de Tehnofrig Cluj și să încerce să facă profit într-o economie românească plină de turbulențe și care evolua într-o direcție necunoscută. Locul în care au început producția și unde se află fabrica este chiar casa părintească din Dezmir. După luarea deciziei, a urmat alegerea numelui, Bonas, care a devenit, în timp, un brand apreciat în regiune și care are profunde rezonanțe latine. ”B este inițiala numelui cum-

www.transilvaniabusiness.ro

natului nostru, O de la cum îl cheamă pe prietenul nostru specialist care ne-a ajutat de la bun început să pornim producția, iar NAS vine de la Naș, numele nostru de familie”, spune managerul fabricii de produse lactate. În timp, în afacere au rămas doar trei frați, pentru că unul sa retras. Însă au venit copiii fondatorilor, care s-au implicat în bunul mers al fabricii de lactate. ”Este cu adevărat o afacere de familie. Nu este de vânzare, de aceea nu miam pus niciodată problema cât valorează afacerea noastră”, spune Vasile Naș. De la smântâna și laptele de consum pe care îl producea fabrica la început, acum, în portofoliul Bonas se aﬂă 25 de produse, realizate din lapte de vacă și de oaie. Deosebit de apreciate sunt sorti-

plu, în prezent, Bonas nu poate lucra cu toate motoarele turate la maximum deoarece, încă, în zonă, nu există suficient lapte de calitate pentru a fi procesat. Iar cum conducerea fabricii de lactate nu dorește să facă nici un fel de rabat de la calitatea produselor livrate sub brandul Bonas, creșterea fabricii are loc, încet, în buna tradiție ardelenească. Bonas Dezmir a beneficiat și de o finanțare europeană prin programul SAPARD, iar acum, membrii familiei Naș se gândesc să scrie un nou proiect european. Membrii echipei Bonas sunt capabili să îl ducă la bun sfârșit, este convins Vasile Naș, mai ales că în echipa de producție se regăsesc cinci persoane cu studii superioare, ceea ce aduce și o înaltă calificare. Dacă echipa condusă

15.000 de litri de lapte pe zi este capacitatea de procesare a fabricii din Dezmir 50 de persoane lucrează pentru Bonas mentele de telemea, care au gustul brânzeturilor de pe vremea bunicilor. Aceste produse sunt vândute în județele Cluj, Alba, Mureș și Maramureș, iar compania din Dezmir a devenit unul dintre jucătorii regionali. Bonas are toate autorizațiile și certiﬁcările necesare pentru a face export, însă Vasile Naș încă nu și-a folosit acest as din mânecă. Motivul este acela că, în prezent, cererea pentru produsele Bonas este mai mare decât oferta. Pur și sim-

de Bonas va câștiga această ﬁnanțare europeană, ar urma să ﬁe deschisă o nouă fabrică. Independent de acest proiect, Bonas urmează să deschidă un magazin cu produse proprii în Dezmir, iar în Cluj-Napoca studiază oportunitatea de a investi într-un lactobar, care să furnizeze produse de calitate și gustoase la un preț corect.

Claudiu Pădurean

AgriculturĂ Cum a proﬁtat de criză o familie de fermieri bistrițeni?

Odată cu instalarea crizei economice, o familie de fermieri din judeţul Bistriţa-Năsăud a început o investiţie de peste 100.000 de lei. În mai puţin de doi ani, cele 40 de vaci ale familiei Muntean au primit o nouă casă, dotată, printre altele, cu geam termopan, în semn de apreciere pentru cei 250 de litri de lapte daţi aproape în fiecare zi. Viaţa de fermier are tot mai mulţi doritori în România. Cu o sumă modică în conturi, numărul românilor care se retrag la ţară pentru a cultiva pământul şi a creşte animalele este tot mai mare în fiecare an. Chiar dacă au mai mult de lucru decât la oraş, satisfacţia că ceea ce reuşesc să facă este produs propriu 100% îi obligă să meargă mai departe, cu speranţa împlinirii unor alte visuri. Povestea familiei Muntean este un bun exemplu pentru toţi cei care vor să împărtăşească această „meserie”. Deşi se află într-o zonă deluroasă, deloc favorabilă pentru agricultură, Vasile şi Mariana Muntean nu au dat înapoi de la visul de a avea propria fermă de animale. Astfel, în cătunul Maria din Deal, ce aparţine comunei bistriţene Teaca, în doar un an şi jumătate şi-a făcut loc o veritabilă vilă pentru cele 40 de vaci ale familiei Muntean. Cu tot cu manoperă, aproximativ 130.000 de lei au fost investiţi într-una dintre cele mai moderne ferme de vaci din zonă.

Criza, norocul afacerii „Aveam ceva pământ, altul l-am mai cumpărat, mai aveam şi câteva vaci, iar ideea construirii acestui grajd ne-a venit din necesitate. Exista un grajd, însă foarte mic pentru câte vaci urma să avem şi ne-am gândit să ne extindem prin construirea altuia mult mai mare. Am participat şi la un curs al fermierilor, unde ni s-a mai spus una-alta, iar un inginer de acolo ne-a făcut un proiect pentru viitorul grajd şi, coroborat cu ambiţia de a face ceva mai serios, mai trainic, ne-am apucat de lucru”, îşi aminteşte Vasile Muntean, proprietarul, per total, a 35 de hectare de pământ. Norocul fermierului în vârstă de 41 de ani a fost, paradoxal, chiar criza economică. Instalată în 2009, „planurile” acesteia au coincis chiar cu planurile pline de speranţă ale tinerei familii. Timpul a dovedit, însă, că

problemele ﬁnanciare ale omenirii nu au reprezentat un obstacol pentru fermierii bistriţeni, ba dimpotrivă. „Construcţia propriu-zisă a grajdului a început în anul 2009 şi chiar ne gândeam dacă e de bine sau e de rău că am început odată cu criza. Până la urmă, aceasta ne-a şi ajutat. Am putut să cumpărăm ﬁer şi ciment, de exemplu, la un preţ mult mai mic faţă decât era înainte de criză. După ce proiectul a fost avizat şi am primit autorizaţia de rigoare, am început construcţia grajdului. Nu am apelat, însă, la ajutor de la stat sau de la Uniunea Europeană, pentru că erau nişte condiţii prea stufoase. La unele măsuri adresate fermierilor nu aveam punctajul de încadrare, la altele aveam un punctaj prea mare, aşa că am făcut totul în regie proprie. Părerea mea este că aceste ajutoare sunt calculate pentru alţii, nu neapărat pentru cei care lucrează în agricultură. Am chemat câţiva prieteni, oameni din sat care au mai cunoscut meserie şi, după un an jumate, adică în toamna lui 2010, am putut introduce vacile în noul grajd”, a mai spus Vasile Muntean.

Ajutor de la stat Acum, cele 40 de vaci, cu tot cu „tineret”, mănâncă şi dorm într-o nouă casă dotată chiar şi cu termopane, însă neterminată complet. O sală de muls şi una de lapte costă peste 20.000 de euro, însă „într-un an, doi” şi acestea vor fi construite. „Recunosc că au fost şi momente în care ne-am uitat înapoi, dar am reuşit să mergem mai departe. Soţia mea are anumite gânduri în care mai regretă această viaţă de fermier, dar îi explic cât de greu este şi la oraş”, afirmă fermierul bistriţean. Vacile familiei Muntean aduc şi bani, nu doar cheltuieli. Statul oferă 400 de lei pe cap de animal în fiecare an, la care se adaugă alţi 90 de euro pe vaca de lapte datorită zonei defavorizate în care se

Investițiile continuă Înainte de construcţia grajdului propriu-zis, cea mai mare investiţie de până acum, familia Muntean a mai cheltuit câteva zeci de mii de lei pe diferite utilaje agricole. „Mai un tractor, o combină, un plug şi, după ce ne-am extins şi pe partea de zootehnie, ne-a mai trebuit, printre altele, o presă de balotat baloţi rotunzi, iar în viitor mai vrem să cumpărăm un tractor. Am făcut investiţii după nevoi. În general, viaţa de fermier este foarte grea, cere foarte multe sacrificii, eşti cam ca în armată. În acelaşi timp, însă, nu poţi să zici că nu ai şi satisfacţii, iar dacă statul ne-ar ajuta mai mult, ar fi şi mai frumos. Noi sperăm că au meritat toate aceste investiţii. Deocamdată, cheltuielile sunt mai mari decât profiturile şi cred că aşa vor rămâne întotdeauna, pentru că vrem să ne extindem şi mai mult pe viitor, să realizăm alte planuri”, a conchis Vasile Muntean.

”Am făcut investiţii după nevoi. În general, viaţa de fermier este foarte grea, cere foarte multe sacriﬁcii, eşti cam ca în armată. În acelaşi timp, însă, nu poţi să zici că nu ai şi satisfacţii, iar dacă statul ne-ar ajuta mai mult, ar ﬁ şi mai frumos” Vasile Muntean

aﬂă ferma. De asemenea, zilnic, între 150 şi 250 de litri de lapte sunt vânduți de către Mariana şi Vasile Muntean, la un preţ de un leu şi 10 bani pe litru, unui procesator din comună care îl duce mai departe la fabrica de lapte din Teaca.

Adrian Rus

AgriculturĂ

Utilaje agricole pentru Rusia O companie din Chișineu – Criș (județul Arad) a investit cinci milioane de euro pentru a produce utilaje agricole de mari dimensiuni, care vor ﬁ exportate în țările din fosta URSS. În condițiile în care agricultura își recâștigă tot mai mult statutul de sector economic performant, noi investiții se îndreaptă către aceast tip de activitate. În județul Arad, o companie cu capital italian a reușit să transforme o afacere mijlocie într-un jucător capabil să repună România pe harta exportatorilor de utilaje agricole. Este vorba de utilaje de mari dimensiuni, destinate mai ales grânarilor din Rusia și din Ucraina, dar și marilor ferme din România și din țările Uniunii Europene. Concret, este vorba de planul de extindere al grupului Maschio Gaspardo. Din acesta face parte construcţia unei hale de producţie noi în oraşul Chişineu-Criş, din nordul județului. Investiţia concretizată în acest an este de cinci milioane de euro şi constă în achiziţia de utilaje noi de înaltă tehnologie şi de roboţi industriali, capabili să producă utilaje și echipamente agricole de bună calitate. ”La Chişineu-Criş, investitori italieni vor produce maşini agricole de înaltă performanţă, iar producţia arădeană vizează piaţa Europei de Est, dar şi a Rusiei”, spun reprezentanții autorităților județene.

Fabrica funcționează din anul 2003 Italienii au construit deja o hală nouă de producţie în oraşul Chişineu-Criş. Investiţia va duce la o creştere a producţiei, destinată acoperirii cererii de la nivelul pieţei Europei de Est, adică din Ucraina, Belarus, Polonia şi cea din Rusia. Investitorii italieni care mizează pe exporturi orientate către Est au baze consolidate în România. Firma Maschio Gaspardo România a fost înﬁinţat în anul 2003, iar de atunci s-a dezvoltat continuu. Fabrica de la Chişineu-Criş se întinde pe o suprafaţă 7.000 metri pătraţi şi are 180 angajaţi, ceea ce înseamnă că este unul dintre cei mai importanți investitori din orășelul arădean. Spe-

Șomaj redus Pentru judeţul Arad, primul val al crizei economice a trecut mai uşor, iar şomajul în judeţ este sub 5%. investitorii străini nu s-au oprit numai în municipiul Arad, ci au ales oraşele din judeţ unde şi-au construit capacităţi de producţie, ceea ce reprezintă un mare avantaj față de alte comunități, unde capitalele de județ au monopolizat investițiile, în timp ce alte comunități încep să experimenteze un soi de subdezvoltare cronică.

www.transilvaniabusiness.ro

cialiștii de la Maschio Gaspardo produc maşini pasive tractate, adaptate tuturor lucrărilor tipice Europei de Est, adică marilor culturi de cereale, ﬂoarea soarelui ori rapiță, maşini proiectate pentru suprafeţe mari şi în special pentru lucrări în profunzime şi pentru refacerea terenurilor puţin fertile, nelucrate de mai mulţi ani, care s-au înmulțit după căderea comunismului. De asemenea, fabrica din Chișineu-Criș s-a specializat în construcţia de maşini foarte mari, cu front de lucru adecvant marilor terenuri, mașini care dispun de o lăţime de până la 24 metri.

Ce utilaje noi vor ﬁ instalate Noua investiţie constă în extinderea halei de producţie din județul Arad, în care vor ﬁ amplasate o modernă instalaţie automatică de vopsire cu praf şi lichid şi utilaje noi, de înaltă tehnologie pentru producţie, printre care roboţi de sudură, utilaje pentru debitarea tablei cu laser

talii legate de natura celor două fabrici care vor fi construite în comunitatea pe care o conduce. Iar printre atuurile oferite de Chișineu Criș se numără cel reprezentat de forța de muncă bine calificată. În opinia primarului, noua hală, utilată cu roboţi şi cele mai moderne maşini, demonstrează că în zonă există personal calificat care poate face faţă noilor cerinţe de producţie.

Este important ﬁecare loc de muncă „Orice investiţie, orice loc de muncă câştigat, e un bonus pentru arădeni", a spus și Călin Bibarţ, prefectul judeţului Arad. Pentru acest an, ﬁrma de la Chişineu-Criş estimează vânzări de 18 milioane de euro, din care opt milioane pe teritoriul României şi 10 milioane de euro vor proveni din exportul utilajelor agricole. Pentru anul viitor, în funcție

5 milioane de euro este valoarea investiției realizate în chișineu – criș 24 de metri este lățimea frontului de lucru pentru noile utilaje 18 milioane euro vânzări în 2011 şi maşini pentru prelucrări mecanice, care vor permite creșterea rapidă a producției, după cum spun reprezentanții fabricii arădene. Primarul oraşului Chişineu-Criş, Gheorghe Burdan, a spus, la rândul său, că prin construcţia noii hale de producţie au fost create noi locuri de muncă, extrem de importante în această perioadă diﬁcilă din punct de vedere economic. „Investiţia celor de la Maschio Gaspardo atrage pentru bugetul nostru mai mulţi bani şi este un exemplu bun, de urmat şi de alţii: încă doi investitori, tot italieni, şi-au anunţat tendinţe de extindere", a declarat Gheorghe Burdan, primarul oraşului Chişineu-Criş, care nu a dat de-

și de condițiile economice efective, cifra de afaceri a companiei ar putea crește semniﬁcativ. „Extinderea acestei ﬁrme specializată în maşini agricole pentru noi, pentru judeţul Arad înseamnă mult, mai ales în această perioadă când în general toată lumea vorbeşte despre criză. Trebuie să aprecieze şi dânşii că au investit cu succes într-o ţară primitoare şi într-un judeţ primitor", a declarat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Sorin Trocan Claudiu Pădurean

OPINIE

Ce motoare mai are economia? Anul 2011 a fost unul extrem de interesant. În timp ce o serie de state importante din Uniunea Europeană au experimentat eșecul măsurilor de relansare economică, luate fără măsuri de restructurare economică, România a ajuns să fie dată exemplu pozitiv pentru țări precum Italia, Irlanda, Spania ori chiar Franța. Îmi este greu să recunosc, însă măsurile disperate luate de Guvernul condus de Emil Boc, concretizate prin tăieri de salarii și prin renunțarea la contracte prost întocmite, cum ar fi cel cu Bechtel, pentru construirea Autostrăzii Transilvania, au avut un rol important în stabilizarea economiei. Nu sunt un admirator al politicii economice duse de acest Guvern, pentru că miniștrii lui Emil Boc au făcut multe greșeli care puteau fi evitate. De exemplu, mărirea TVA. Însă, în linii mari, altă cale nu există. Ungaria, prin deciziile lui Viktor Orban, a încercat să pună în practică o serie de soluții neoliberale, concretizate în scăderea fiscalității și alungarea FMI. Dar Ungaria a fost îngenuncheată. TVA-ul vecinilor noștri a urcat la 27 la sută, iar rechemarea experților FMI pe post de salvatori ai Ungariei seamănă a capitulare

necondiționată. Și un amănunt interesant: soluțiile adoptate de Emil Boc seamănă foarte mult cu cele luate de Iuliu Maniu, premierul României din timpul Marii Crize din perioada 1929 – 1933. Este vorba de ”cotele de sacrificiu”, adică de tăieri de salarii, de luarea unor măsuri prin care populația a fost protejată față de bănci (Iuliu Maniu a inițiat chiar măsura reconversiei datoriilor agricole) și de investiții în infrastructură. Inclusiv greșelile par să fie copiate la indigo. De exemplu, scandalurile de corupție, care au marcat atât guvernarea PNȚ din perioada interbelică, cât și guvernarea PDL, precum și persistența unei camarile în jurul șefului statului, indiferent că vorbim de Elena Lupescu a lui Carol al II-lea sau de Elenele lui Traian Băsescu. Dacă economia va urma același tipar istoric, România ar putea să își mențină creșterea economică și în anul 2012. Cu o condiție: să nu neglijeze motoarele de creștere. Dacă seceta pare să fie redus turația motorului reprezentat de agricultură, România are la dispoziție și o sursă de creștere încă neutilizată. Este vorba de minerit. Marile proiecte, mai ales cele din

mineritul metalifer (inclusiv aurifer) pot să asigure fluxuri de capital, locuri de muncă și profit serios. Dacă în perioada interbelică, România era unul dintre marii producători europeni de petrol, acum ea poate deveni unul dintre marii producători europeni de aur. Și, nu în ultimul rând, România poate miza și pe producția de energie verde. Iar investițiile tot mai numeroase în parcuri fotovoltaice, ferme de centrale eoliene ori hidrocentrale arată că oamenii de afaceri simt potențialul acestui sector economic.

Claudiu Pădurean

EVENIMENT

Romexpo accelerează pulsul afacerilor ROMEXPO S.A. este liderul industriei româneşti de târguri şi expoziţii, îmbinând tradiţia cu experienţa şi calitatea de nivel internaţional, toate în beneficiul expozanţilor şi vizitatorilor specialişti care, an de an, confirmă buna reputaţie a firmei. Povestea sa, este de asemenea fascinantă. În 2012 va fi încă un an plin în care ne vom revedea la Romexpo… Societatea dispune de propriul său centru de expoziţii, denumit Centrul Expoziţional ROMEXPO, care se întinde pe o suprafaţă totală de 100.000 mp. ROMEXPO S.A. organizează anual peste 40 de târguri, expoziții şi saloane comerciale cu participare internaţională, în marea lor majoritate manifestări specializate, care reprezintă factori importanţi ai accelerării proceselor complexe de restructurare a economiei naţionale, de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii, de retehnologizare a ramurilor industriale, de sprijinire a informatizării activităţilor economico-sociale etc. Din 1991, strategia de dezvoltare a societăţii ROMEXPO S.A. s-a concentrat pe trei direcţii prioritare: modernizare, diversificare şi specializare, toate acestea într-un efort de creştere substanţială a calităţii serviciilor atât pentru expozanţi cât şi pentru vizitatorii specialişti, din ce în ce mai exigenţi. ROMEXPO S.A. oferă partenerilor săi o gamă completă de servicii, variante şi soluţii menite să satisfacă orice cerinţe, de la cele uzuale, la cele cu înalt grad de complexitate, care imprimă unui târg sau expoziţie o notă distinctă de eleganţă şi personalitate.

Cum a evoluat Romexpo? În 1959 autoritatea administrativă a Capitalei decide construirea unui spatiu expoziţional, ca efect al creşterii economice accelerate şi al extinderii relaţiilor comerciale internaţionale. Centrul expoziţional urma să fie construit folosind soluţii arhitecturale de avangardă. Drept urmare, în 1960 se realizează planurile pavilionului 1-Cupola centrală. În aprilie 1962 acesta este inaugurat printr-un congres cu participarea a 11.000 de persoane. Arhitectura pavilionului este una din cele mai moderne din Europa, devenind emblematică pentru Bucureştiul modern. În 1963 se înfiinţează Oficiul de Expoziţii din cadrul Camerei de Comerţ a României, care, în 1968, va deveni Intreprinderea de Târguri şi Expoziții, specializată în organizarea de expoziţii în ţară şi a participărilor oficiale româneşti la târguri straine. În octombrie 1970 se organizează prima ediţie a TIB. Desfăşurat pe o suprafaţă totală de 70.000 mp, la TIB

www.transilvaniabusiness.ro

1970 au participat peste 1.000 de expozanţi din 30 ţări, din care 18 participări oficiale. Până în 1981, TIB va fi organizat bienal. În mai 1974 este inaugurat TIBCO - Târgul Internaţional de Bunuri de Consum Bucureşti, desfăşurat pe 16.500 mp, având expozanţi din 11 ţări. Din octombrie 1981 TIB şi TIBCO fuzionează, devenind expoziţie anuală. În decembrie 1991 Intreprinderea de Târguri şi Expoziţii devine ROMEXPO S.A., societate pe acţiuni cu capital privat, având ca acţionar majoritar Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti. Începând din 1990 se implementează programul strategic de diversificare a structurii evenimentelor expoziţionale, astfel încât de la o manifestare anuală se ajunge la peste 40 de târguri, expoziţii şi saloane comerciale în 2003. De la înfiinţarea sa (în 1991), societatea s-a concentrat pe trei strategii: modernizare, diversificare, specializare. Societatea se bucură de recunoaştere internaţională, fiind membră activă a unor organizaţii de profil precum Asociația Globală a Industriei de Târguri şi Expoziţii - UFI (din 1993), cea mai importantă organizaţie mondială în domeniu, precum şi a Alianţei Târgurilor din Europa Centrală - CEFA (din 2003). În 2004, ROMEXPO devine membru CENTREX - Uniunea Internaţională de Raportare Unitară a Indicatorilor Statistici, iar în 2007 devine membru EURASCO - Asociaţia Organizatorilor de Târguri Agricole din Europa. Totodată este şi membru fondator al Asociaţiei Organizatorilor de Târguri şi Expoziţii din România - ASOEXPO.

Proiecte noi “Anul 2011 a fost un an al schimbărilor atât la nivel managerial, cât şi al abordării politicii de investiţii interne. Oferta de servicii Romexpo a fost diversiﬁcată şi aliniată la cerintele pieţei. Astfel, expozanţii au la dispoziţie un întreg pachet de servicii complete, de la serviciile de construcţie stand, amenajare, închiriere mobilier, până la servicii de publicitate, telecomunicaţii, pază, curăţenie, etc. Ținând cont de feed-back-ul expozanţilor, Romexpo şi-a propus să demareze încheierea unor parteneriate cu companii importante în domeniul telecomunicaţiilor şi

media, în vederea asigurării unor servicii de telecomunicaţii şi promovare de înaltă calitate. În urma derulării procedurilor de certificare, organismul TUV uringen a emis în mai 2011 certificatul care atestă aplicarea de către ROMEXPO S.A. a cerinţelor standardului SR EN ISO 9001:2008 pentru următoarele domenii de activitate: Organizarea târgurilor, expoziţiilor şi evenimentelor, închirierea pavilioanelor, spaţiilor exterioare şi a sălilor de conferinţă, proiectarea, construcţia şi amenajarea standurilor expoziţionale. Această certificare adaugă valoare şi din punct de vedere al imaginii societăţii, în sensul că ROMEXPO S.A. furnizează încredere că îndeplineşte în mod constant cele mai diverse şi complexe cerinţe ale clienţilor săi”, ne-a declarat Mariana Suciu, director general Romexpo SA.

Ionuț Oprea

Program expoziţional la început de an: IMM FORUM 16.02.2012 - 17.02.2012 www.imm-expo.ro Târg pentru intreprinderi mici şi mijlocii ROMENVIROTEC 28.02.2012 - 02.03.2012 www.romenvirotec.ro Expoziţie internaţională de tehnologii şi echipamente pentru protecţia mediului ROMCONTROLA 28.02.2012 - 02.03.2012 www.romcontrola.ro Expoziţie internaţională pentru aparatură şi instrumente de măsură şi control.

invEstiţii

Bani din apă

În timp ce rata scăzută a absorbției fondurilor europene stârnește îngrijorare la București, iar premierul Emil Boc a fost nevoit să impună crearea unui minister aparte, care să supervizeze proiectele europene, condus de fostul comisar european Leonard Orban, există și o serie de modele de succes. Acestea ar putea reprezenta modele de bune practici, care pot fi multiplicate la nivelul întregii țări. Iar fondurile europene ar putea oferi României o șansă istorică, aceea de a evita consecințele recesiunii globale și de a recupera decalajele istorice care o separă de partea occidentală a continentului. Un astfel de model de succes este reprezentat de proiectul derulat de Compania de Apă Arieș, care deservește o comunitate urbană centrată pe cele două orașe de pe Valea Arieșului, Turda și Câmpia Turzii, precum și din comunele înconjurătoare. Practic, este primul proiect finanțat din fonduri structurale europene rezervate Mediului, pe componenta referitoare la apă. De asemenea, acest proiect nu este doar primul care a obținut finanțare, ci și cel mai avansat din punctul de vedere al absorbției fondurilor europene. Pentru a obține aceste performanțe, echipa Companiei de Apă Arieș a fost nevoită să muncească cu rigurozitate, uneori multe ore peste program și să ia măsuri ferme. De exemplu, în luna decembrie 2011, din cauza unor probleme repetate care au apărut în cartierul Oprișani din Turda, pe strada Fabricii, acolo unde lucrările au fost câștigate de compania Grup 4 Instalații, prin intermediul subcontractorului Trustul de Instalații și Montaj, conducerea companiei a fost nevoită să reacționeze. Conducerea Companiei de Apă Arieș a renunțat la serviciile subcontractorului și a cerut schimbarea supervizorului lucrărilor. Astfel, conducerea companiei a dat un semnal puternic, referitor la faptul că nu va accepta nici un fel de compromis în privința calității lucrărilor executate, în cadrul acestui proiect, care va aduce în Comunitatea Urbană Arieș cea mai bună apă furnizată de un operator de servicii publice din România.

Apă plată din Apuseni Practic, fondurile europene au reprezentat o șansă istorică pentru Comunitatea Urbană Arieș. Cu ajutorul lor, nu doar că rețeaua de distribuție a apei potabile și cea de captare și transport a apelor uzate sunt refăcute la cele mai înalte standarde europene, ci au fost găsite noi surse de apă potabilă. Aceasta este extrasă, de exemplu, din puțuri forate

Certiﬁcat de calitate Proiectul derulat în Comunitatea Urbană Arieș referitor la reabilitarea, modernizarea și extinderea rețelei de apă poate ﬁ considerat drept un model de succes la scara întregii Românii. 18

Realizarea efectivă a proiectului finanțat de Uniunea Europeană deschide și alte perspective pentru conducerea Companiei de Apă Arieș. Este vorba despre posibilitatea de a explora, după ce apa extrasă de la poalele Munților Apuseni va obține toate certificările legale, piața comerțului cu apă plată. Practic, ar fi vorba de prima apă minerală extrasă din județul Cluj.

invEstiţii

la poalele Munților Apuseni, în zona comunei Mihai Viteazu. Directorul Companiei, Alexandru Sabău, a declarat că specialiștii din subordinea sa au analizat 11 sortimente de apă plată din comerț, pe care le-au comparat cu apa extrasă din noile puțuri din Apuseni. Această analiză a arătat că apa care va fi livrată în Turda se află undeva la mijloc, din punct de vedere al calității. ”Însă, spre deosebire de apa îmbuteliată, apa care va curge la robinetele turdenilor va avea un mic adaos de clor”, spune directorul Companiei de Apă Arieș. Ideea are o serie de avantaje concrete, spun reprezentanții Companiei de Apă Arieș. Pe de o parte, este vorba de sănătatea populației din cele două orașe și din comunele din Comunitatea Urbană Arieș. Pe de altă parte, este vorba de protecția mediului înconjurător, pentru că proiectul va reduce impactul asupra naturii. Iar în al treilea rând, este vorba de avantaje economice, pentru că punerea în valoare a noilor surse de apă are loc în paralel cu reabi litarea, modernizarea și extinderea infrastructurii de apă și canalizare. Proiectul din Comunitatea Urbană Arieș se referă și la schimbarea rețelei de conducte urbane și a adus, în Regiunea de Nord-Vest, o inovație tehnologică. Un utilaj american de foraj orizontal distruge vechile conducte de azbociment și trage după el noile conducte, din polietilenă. Muncitorii nu sunt nevoiți să sape decât din 150 în 150 de metri, pentru a controla utilajul respectiv. Iar acest lucru presupune mai puține neplăceri cauzate de înlocuirea rețelelor subterane. De asemenea, inspecțiile pe teren realizate de angajații Ministerului Mediului și de cei ai organismelor intermediare arată că acest proiect este cel mai avansat din România și cu cele mai bune rezultate în privința absorbției fondurilor europene destinate protejării mediului înconjurător. Angajații Companiei de Apă Arieș vor reabilita, până la finalul proiectului, 30 de kilometri de canalizare și 72 de kilometri de conducte pentru alimentarea cu apă. De asemenea, rețeaua de canalizare va fi extinsă cu 54 de kilometri, iar cea de alimentare cu apă cu 10 kilometri. Proiectul are o valoare de 80 de milioane de euro. 80 la sută din această sumă a fost oferită de Uniunea Europeană, iar restul sumei

www.transilvaniabusiness.ro

provine fie de la bugetul Guvernului, fie din bugetul localităților implicate în acest proiect. Finalizarea efectivă a proiectului este programată pentru cel de-al doilea semestru al anului viitor. Directorul Alexandru Sabău spune că acest proiect s-a născut din grija față de viitorul Comunității Urbane Arieș. ”Mai exact, din dorința de a proteja mediul înconjurător și sănătatea populației și nu în ultimul rând, pentru că Primăria Turda și Câmpia Turzii, în speță cei doi primari, Tudor Ștefănie și Ioan Vasinca, au dorit cu adevărat ca astfel de proiecte să îmceapă în municipiile noastre, pentru populația noastră și pentru mediul care ne înconjoară. Accesarea de fonduri europene prin

euro, a devenit o destinație cu o mare valoare de patrimoniu şi posibilităţi de dezvoltare turistică. În jurul Salinei există planuri de dezvoltare pentru o staţiune balneară de lux,cu hoteluri de 3, 4 şi 5 stele, patinoar, hipodrom şi teren de golf. Un complex hotelier denumit ”Floarea de sare” ar urma să fie destinat pentru cei din categoria de lux. Din acest an, Turda are şi un brand turistic, beneficiile unui brand puternic se observă mai bine, în afara graniţelor oraşului, sloganul ”Descoperă oraşul salinei” funcţionează ca un activator”, a spus primarul Tudor Ștefănie. La rândul său, primarul din Câmpia Turzii, Ioan Vasinca, spune că acest proiect reprezintă un atu pentru comunitatea pe care o

30 de kilometri de canalizare vor ﬁ reabilitați cu ajutorul acestui proiect 72 de kilometri de conducte vor ﬁ modernizați derularea şi gestionarea proiectului de 80 de milioane de euro (şi faptul că suntem printre puţinele companii din ţară care derulează un astfel de proiect) este pentru noi o mare responsabilitate, dar şi o satisfacţie pe măsură”, a spus directorul Companiei de Apă Arieș. De asemenea, el a explicat maniera în care compania de pe Valea Arieșului a reușit să mențină un ritm excelent al realizării lucrărilor. ”Putem afirma că întreaga echipă a CAA angrenată în realizarea proiectului poate fi caracterizată prin ceea ce numim management target oriented team (echipa orientată spre rezultate) cu bătaie directă la țelul nostru declarat : satisfacerea cerințelor clienților noștri prin furnizarea unei ape constant bună calitativ și a unui serviciu de canalizare decent”. La rândul său, primarul din Turda, Tudor Ștefănie, afirmă că modernizarea infrastructurii va permite orașului să își valorifice din plin potențialul turistic, ce poate ridica Turda la standardele celor mai bune stațiuni europene. ”Municipiul Turda este o zonă de turism balnear şi termal cu un excelent potenţial de atragere de turişti atât din ţară, cât şi din străinătate. Într-adevăr, Salina Turda nu era până acum patru ani un punct de atracţie pe harta turistică a ţării, dar, prin atragerea de fonduri europene de 5,8 milioane

conduce și care dorește atragerea unor noi investitori. ”Prin reabilitarea infrastructurii de apă şi canalizare reuşim să satisfacem cerinţele marii întreprinderi Mechel, cât şi ale celorlalţi agenţi economici din oraş, inclusiv Parcul logistic Reif. Orice investitor doreşte încă înainte de a investi să aibă o infrastructură sigură precum apă-canal, gaz metan, energie electrică şi reţele de circulaţie. Dacă spunem adevărat, există toate aceste condiţii şi având reabilitat în stil modern şi sistemul de a limentare cu apă şi canalizare, avem convingerea că acestea sunt argumente serioase pentru atragerea de noi investitori. M-am implicat personal încă de la lansarea ideii şi în necesitatea reabilitării sistemului de alimentare cu apă potabilă, canalizare şi epurare apă uzată. Toate acestea aveau o vechime de 40 - 60 ani. Pentru sănătatea populaţiei era strict necesar demararea unui proiect finanţat extrabugetar pentru întreaga Comunitate Urbană Turda - Câmpia Turzii şi comunele înconjurătoare”, a spus primarul Ioan Vasinca.

Claudiu Pădurean

investiţii

Rețeta romană a prosperității Epoca Imperiului Roman este considerată drept una dintre perioadele de aur ale omenirii. Prosperitatea bazată pe fructificarea resurselor naturale, planificare și disciplină a muncii reprezintă rețeta romană care poate fi folosită și în prezent pentru a obține succesul economic. Multe dintre regulile care guvernează economia mondială în prezent datează de pe vremea Imperiului Roman. Dincolo de sistemele economice diferite, care au evoluat de-a lungul vremurilor, regulile de bază au rămas aceleași, codificate de juriștii romani și sintetizate de Corpus Juris Civilis pe vremea împăratului Justinian. Este vorba de principii, cum ar fi cel al bunei-credințe, sau al capacității persoanei de a contracta, care au fost preluate atât în dreptul medieval, cât și în codurile moderne de drept civil ori comercial, în țări precum România, Franța ori Germania. Însă, dincolo de regulile de drept, romanii au lăsat și o adevărată rețetă a prosperității, care poate fi utilizată neschimbată până azi. Este vorba de fructificarea resurselor naturale, în așa fel încât comunitățile umane să beneficieze la maximum de oportunitățile oferite de sol ori de subsol. De exemplu, zonele din Câmpia Dunării ori Tisei au fost de pe vremea împăratului Traian zone agricole, zonele din nordul Daciei s-au bazat pe exploatarea resurselor de sare, iar zone cum ar fi cea de la Rușchița a cunoscut prosperitatea datorită exploatării marmurei.

Un pol economic Însă ”polul economiei” din provincia Dacia Felix a fost reprezentat de regiunea auriferă a Munților Apuseni. Iar epicentrul acestui pol de prosperitate a fost reprezentat dintotdeauna de Alburnus Maior, Roșia Montană de azi. Datorită exploatării aurului și planificării riguroase a dezvoltării urbane, Alburnus Maior a ajuns să reprezinte un adevărat model, așa cum o demonstrează vestigiile păstrate până azi, și care ar putea reprezenta, pe viitor, punctele forte ale transformării acestei localități într-un punct de maxim interes turistic. Iar printre aceste vestigii se numără inclusiv tăblițele cerate, găsite în galerii de mină din vechiul Alburnus Maior, valorificate de savanatul omas Mommsen. În ciuda schemelor vehiculate de istoriografia marxistă, aceste plăcuțe, la fel ca și vestigiile materiale, dovedesc faptul că la Alburnus Maior, comunitatea locală era una în care prosperitatea se răsfrângea asupra tuturor celor harnici. ”Pe vremea aceea, Alburnus Maior era o denumire aproape ma gică. Strălucirea sa era dată de faptul că, probabil, era cea mai mare mină de aur din Europa. Iar aurul era cel mai bun etalon pentru bogăție. Era ca și cum în același loc ar fi fost reunite Las Vegasul de azi, Hollywood-ul, precum și tiparnițele de dolari ale Statelor Unite ale Americii”, spune economistul Radu Șimon.

Cum a schimbat aurul Apusenilor Imperiul Roman Iar cercetările istoricilor întăresc această ipoteză. Neagu Djuvara, în volumul ”O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri”, Editura Humanitas, scrie că, după cucerirea romană, ”în provincia propriuzisă, un întreg aparat administrativ se va instala, alături de legiunile menite să asigure pacea înăuntru și paza granițelor. Se vor construi orașe după tipul ”urbelor” romane și o rețea de drumuri care să le lege. În fine, și mai cu seamă, romanii vor proceda la o intensă colonizare cu elemente din afara provinciei. Într-adevăr, după ce au făcut mii de prizonieri, după ce au omorât mii de luptători daci, după ce alte mii vor fi fugit peste munți (dar n-au putut lua cu ei pe toată lumea, au rămas femei, copii, bătrâni), învingătorii au purces la repopularea provinciei cu coloniști romani. Cine să fi fost acești coloniști? Iată o explicație pe care mi-a sugerat-o un profesor francez de istorie antică, Jerome Carcopino, care a descoperit un lucru la care nu se gândise nimeni până atunci. De ce a putut veni atâta lume în Dacia în puțini ani? Fiindcă acolo se găsea aur. Decebal avea un tezaur colosal, pe care îl ascunsese sub un râu, dar unul dintre captivii luați de romani a dezvăluit taina. Iar romanii au găsit acolo aur în cantități uriașe. Apoi se știe că se putea extrage aur din

nerații, mii și mii și zeci de mii de coloniști din toată împărăția. Altfel nu s-ar explica cum, în puținul timp cât a durat această colonie romană, populația să ﬁ fost complet romanizată”.

Destinul românilor În foarte puține rânduri, Neagu Djuvara explică modul în care aurul din Munții Apuseni a schimbat total destinul poporului român și oferă și o posibilă explicație a modului aparent paradoxal în care românii au rămas o insulă latină, în timp ce toate teritoriile romane din jur sunt populate în prezent fie cu slavi, fie cu greci, fie cu populații fino-ugrice, precum maghiarii. De asemenea, exploatarea aurului din Munții Apuseni, a adus, într-un timp extrem de scurt pe scara istoriei, o serie de elemente care cuprind un aparat administra-

4,2 miliarde de euro ar fi fluxul financiar generat de proiectul de la Roșia Montană 3.600 de noi locuri de muncă, directe și indirecte, ar urma să fie create 70 de milioane de dolari vor fi investiți de Roșia Montană Gold Corporation în reabilitarea patrimoniului istoric al comunei Roșia Montană Munții Apuseni. Carcopino a avut o idee foarte simplă: ”Ia să văd cum arăta moneda romană înainte de Traianus și ce devine ea în timpul domniei lui Traianus” - și constată că de unde banul de aur înainte de Traianus era subțire ca o foiță de țigară, la sfârșitul domniei lui e gros. Înseamnă că a reevaluat moneda de aur a Romei pe baza exploatării aurului din Dacia. Se întâmplă, ca să comparăm cu istoria modernă, ceva asemănător descoperirii aurului din California, în veacul al XIX-lea, care a declanșat în Statele Unite un gold rush, cum spun americanii, o goană după aur. Așa se explică, probabil, cum au putut veni în Dacia, în puține ge-

tiv eﬁcient, poate cel mai eﬁcient din întreaga Antichitate, o rețea de drumuri comparabilă cu cea a autostrăzilor moderne din Occident, care permiteau deplasarea rapidă a oamenilor și a mărfurilor, o armată, centrată pe cele două legiuni, a V-a Macedonica de la Potaissa (Turda) și a XIII-a Gemina din Apulum (Alba Iulia), care asigurau un grad de securitate pentru locuitorii acestor regiuni care nu a mai fost atins până când România a fost admisă în NATO, un aport însemnat de forță de muncă, adică de emigranți aduși pentru a pune în valoare resursele aurifere, dar și o rețea de orașe și de alte localități urbane construite la cele mai înalte standarde ale vremii, cu reguli extrem

investiţii

”Carcopino a avut o idee foarte simplă: <<Ia să văd cum arăta moneda romană înainte de Traianus și ce devine ea în timpul domniei lui Traianus>> și constată că de unde banul de aur înainte de Traianus era subțire ca o foiță de țigară, la sfârșitul domniei lui e gros. Înseamnă că a reevaluat moneda de aur a Romei pe baza exploatării aurului din Dacia!” de clare, dintre care unele ar putea constitui și azi un model pentru multe comunități din România.

O explicație istorică De asemenea, de-a lungul secolelor, exploatarea aurului a continuat să ﬁe un element care a furnizat prosperitate pentru locuitorii Munților Apuseni. Iar tocmai acest element a reprezentat și motivul pentru care a existat o continuitate impresionantă a locuirii în vechile vetre de civilizație urbană din zonă, spre deosebire de alte orașe romane, care au fost abandonate după retragerea Imperiului Roman, în timpul împăra tului Aurelian. Practic, exploatarea aurului a făcut ca la Alburnus Maior, viața să pulseze în continuare în vechea localitate, în timp ce orașe precum capitala Ulpia Traiana Sarmisegetuza, Napoca, Potaissa, Apulum ori Porolissum au fost părăsite de locuitori. În ultimii ani, însă, închiderea exploatării de aur a dus la un fenomen asemănător celui provocat de invaziile barbare. Lipsa alternativelor economice a determinat sărăcirea accentuată a fostei așezări minerești și un adevărat exod al tinerilor, plecați în căutarea unei vieți mai bune. Acum, însă, comunitatea are șansa de a renaște, tot cu ajutorul vechii rețete romane. Este vorba de reînceperea exploatării aurului, asociată cu o pla -

www.transilvaniabusiness.ro

nificare riguroasă a dezvoltării comunitare, în așa fel încât, dincolo de mineritul propriu-zis, patrimoniul istoric al comunității să fie pus în valoare, iar infrastructura din regiune să fie reabilitată. Astfel, pe lângă industria minieră, proiectul propus de Roșia Montană Gold Corporation ar însemna, totodată, o relansare a industriei construcțiilor, prin modernizarea drumurilor de acces și prin reabilitarea monumentelor istorice, dar și a turismului, prin patrimoniul cultural și noua mină de aur, care vor reprezenta importante puncte de atracție pentru turiști.

Șansa de a ocoli noua recesiune mondială În plus, dacă proiectul va începe, România ar putea scăpa cu bine de noua recesiune care se proﬁlează la nivel mondial. Datele economice arată că, dacă în acest an, agricultura a reprezentat motorul economic ce a asigurat o creștere a PIB impresionantă, anul viitor, în condițiile secetei, rolul de motor trebuie preluat de un alt sector economic. Iar mineritul aurifer, care, practic, a dispărut din România, ar putea reprezenta acest motor, mai ales în contextul creșterii cotației aurului pe piețele ﬁnanciare internaționale. Și asta în contex-

Neagu Djuvara tul în care proiectul minier ar urma să reprezinte un adevărat catalizator pentru economia românească. El va genera un flux financiar de 4,2 miliarde de euro. Acesta ar pune umărul serios la dispariția blocajelor din economie, ar aduce un spor important de venituri la bugetul de stat și șansa pentru sute de firme din România să deruleze afaceri cu parteneri bun-platnici. Un alt efect interesant ar fi acela că România ar deveni din nou un pol de atracție pentru companiile bancare internaționale, exact ca în perioada de boom imobiliar. Și asta cu atât mai mult cu cât aurul va reprezenta o acoperire certă și lichidă pentru banii din economia românească. Nu în ultimul rând, miile de noi locuri de muncă, directe și indirecte, generate de acest proiect minier, ar putea însemna eradicarea șomajului din Munții Apuseni și diminuarea considerabilă a acestuia la nivelul regiunii. Cifrele arată că efectul acestui proiect asupra creșterii economice ar putea fi de câteva ori mai mare decât cel generat, la vremea lui, de proiectul Nokia.

Claudiu Pădurean

TURISm Cum vrea Valea Jiului să rivalizeze cu Valea Prahovei Valea Jiului este pe cale să își schimbe brandul. Dintr-o regiune care era renumită odinioară pentru minele de cărbuni, dintre care cele mai multe au fost închise după căderea comunismului, zona mizează tot mai mult pe turism. Iar investițiile de zeci de milioane de euro, programate în ciuda crizei economice, par capabile să transforme această zonă într-un rival al Văii Prahovei. De asemenea, stațiunile vor să rivalizeze, în privința amenajărilor, cu zonele din Austria pe care le preferă tot mai mulți ardeleni. Pentru investitorii în turism, Valea Jiului poate să reprezinte o adevărată mină de aur. Și asta pentru că zona beneficiază de o serie de branduri importante, care pot stimula atragerea de turiști. În primul rând, este vorba de șoseaua Transalpina, modernizată recent, care unește sudul Transilvaniei de nordul Olteniei peste crestele Munților Carpați. În timpul sezonului cald, Transalpina, al cărei nume original este Drumul Regelui, este capabilă să atragă un număr important de turiști, care au auzit că ea este mai frumoasă și mai spectaculoasă decât Transfăgărășanul. Și asta deși Transfăgărășanul a fost promovat intens de reportaje realizate de echipe BBC, care au comparat această șosea cu un circuit de Formula 1. Un alt brand important este Castelul din Carpați, care a devenit celebru după romanul cu același nume publicat de renumitul scriitorul francez Jules Verne. Se pare că acesta a avut chiar o idilă cu o româncă. Localnicii, dar și istoricii literaturii, cred că, de fapt, Castelul din Carpați ar fi Cetatea Colț. ”Dacă acest brand ar fi exploatat în mod

Programul ”Superschi în Carpați” ar putea transforma zona Văii Jiului într-o destinație turistică în măsură să rivalizeze cu stațiunile de lux din estul Carpaților Meridionali. de fortiﬁcații din Antichitatea europeană, din afara lumii greco-romane, dar și vestigiile capitalei provinciei romane Dacia Felix, Ulpia Traiana Sarmisegetuza. Nu trebuie neglijate nici vestigii medievale precum biserica din Densuș ori castelul Corvinilor din Hunedoara, care le-a aparținut ultimului conducător de cruciadă, Iancu de Hunedoara, și ﬁului acestuia, regele Matia Corvin, suveranul renascentist care domnea asupra Ungariei, Croației, Boemiei, Slo-

Perla Olteniei Triunghiul stațiunilor din zonă este completat de o așezare din nordul Olteniei. Una dintre cele mai frumoase și mai cochete stațiuni este Rânca, stațiune care a fost botezată de către unii turiști cu supranumele de ”perla Olteniei”. Este o stațiune situată la poalele vârfului Păpușa, la o altitudine de 1.600 de metri, întrun peisaj de basm. Stațiunea are două pârtii naturale, dotate cu teleschi și nocturnă. De asemenea, turiștii pot închiria ATV-uri ori snowmobile. Iar prețul cazării și mesei în pensiunile ori hotelurile din stațiune sunt mai mult decât rezonabile. De asemenea, cei care se încumetă pot urca iarna până în zona Obârșia Lotrului, pe vechiul Drum al Regelui.

Schi în Parâng

Investiții în Straja

Tot pe Valea Jiului, în apropiere de Straja, se aﬂă stațiunea Parâng, tot mai îndrăgită de amatorii de schi ori de snowboard din România. În Parâng, județul Hunedoara, există peste 1.200 de locuri de cazare și 10 pârtii de schi, unde sporturile de iarnă sunt la ele acasă. Pârtiile sunt deservite de șase teleschiuri, dar și de telescaunuri. Stațiunea, situată la altitudinea de 1.750 de metri, oferă posibilități numeroase de distracție, atât de Crăciun, cât și de Revelion. Investitorii privați spun că, dacă autoritățile vor crea o infrastructură adecvată, Parângul poate deveni o stațiune de clasă europeană.

O stațiune importantă este Straja. Stațiunea hunedoreană cuprinde o mulțime de pensiuni, cabane și hoteluri. Straja este situată la altitudinea de 1.440 de metri și a fost

Claudiu Pădurean

68 de milioane de euro vor ﬁ investiți în Straja în acești ani corespunzător, el ar putea să atragă la fel de mulți turiști ca și Dracula, însă de data aceasta din țările francofone”, spune Sorin Guș, specialist în promovare turistică. El mai spune că operatorii de turism care mizează pe stațiunile din Valea Jiului ar trebui să ofere și excursii care să pună în valoare rezervația de zimbri din Țara Hațegului, una dintre puținele zone din Europa în care mai pot ﬁ întâlniți acești uriași ai naturii, dar și depozitele de oase de dinozauri pitici, de asemenea, din Țara Hațegului, care era odinioară o insulă din Marea Sarmatică. De asemenea, un alt element important este apropierea de zona cetăților dacice, care sunt considerat drept cel mai complex sistem

declarată drept stațiune turistică abia în urmă cu 10 ani. În total, există în stațiune 300 de unități de cazare și șapte pârtii, așa că, din acest punct de vedere, poate rivaliza cu multe stațiuni din Austria, chiar dacă zăpada ține mai puțin decât în Alpi. Multe dintre aceste pârtii sunt iluminate și noaptea, ceea ce reprezintă un mare avantaj.

vaciei, Transilvaniei, Banatului, Serbiei de Nord și asupra unei părți a Austriei. În sudul Văii Jiului, mai exact la TârguJiu, turiștii ar putea vizita monumentele create de Constantin Brâncuși, cel mai mare sculptor al lumii moderne. Printre aceste monumente se numără Coloana Inﬁnitului, Poarta Sărutului și Masa Tăcerii.

TURISm

Pista vacanțelor de iarnă la Târgul Touristica Cel mai mare târg de turism din Transilvania, desfăşurat la Polus Center Cluj, în perioada 11-13 noiembrie, a dat undă verde gândurilor pe pista vacanţei de iarnă, a concediului şi a sărbătorilor. Organizată de ANAT şi Libero Events, a V-a ediţie a Târgului Touristica a adus în 300 de metri pătraţi peste 46 de standuri, din 15 judeţe ale ţării, şi 13 companii hoteliere. Ediţia din acest an, însă, nu a adus doar gânduri la concediu, ci a reprezentat şi o ocazie a membrilor Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism de a se întruni şi a găsi soluţii pentru îmbunătăţirea activităţii în domeniu. Şedinţa din 11 noiembrie a ridicat necesitatea existenţei unei iniţiative legislative care să reglementeze anumite condiţii privitoare la funcţionarea agenţiilor de turism. “După părerea noastră, în acest moment, pentru a se desfăşura activitatea de agenţie de turism în România, cerinţele legislative sunt extrem de labile, din punct de vedere al confortului şi securităţii călătoriilor. Experienţa a arătat că este nevoie să asigurăm stabilitate ﬁnanciară agenţiilor de turism care lucrează cu banii oamenilor”, a precizat pentru Transilvania Business, Lucia Morariu, Preşedintele ANAT pe Regiunea Nord-Vest și fondator al uneia dintre cele mai importante agenții de turism din România, Eximtur. Aceasta a adăugat că în Cluj-Napoca au existat câteva companii care au încasat bani de la clienţi, dar nu au mai oferit serviciile promise, lucru care a afectat

“După părerea noastră, în acest moment, pentru a se desfăşura activitatea de agenţie de turism în România, cerinţele legislative sunt extrem de labile, din punct de vedere al confortului şi securităţii călătoriilor. Experienţa a arătat că este nevoie să asigurăm stabilitate ﬁnanciară agenţiilor de turism care lucrează cu banii oamenilor” Lucia Morariu

imaginea industriei. Iniţiativa legislativă propusă de ANAT ar urma să reglementeze problema capitalului social pe care poate să îl deţină o companie pentru a desfăşura activitatea de călătorii şi a indicatorilor financiari pe care trebuie îi îndeplinească în cursul unui an financiar pentru a dobândi o licenţă de turism. ANAT a propus asigurarea de risc financiar care va tre-

nizaţia Patronală a Turismului Balnear din România. Preşedintele Federaţiei Patronatelor în Turism, Mohammad Murad, a declarat pentru Transilvania Business că cele 10 procente cu care a reuşit să crească în acest an turismul în România se datorează, printre altele, şi serviciilor hoteliere care au fost îmbunătăţite: “Serviciile turismului, în România, sunt pe drumul cel

46 de standuri a reunit Târgul Touristica 69 de euro/persoană este valoarea cea mai scăzută a unui sejur vândut în târgul organizat la Cluj bui făcută contra unei garanţii în materiale imobiliare, care va sta în spatele securităţii banilor publicului. “Intenţionăm să facem un proiect structurat pe care să îl înaintăm ministerului de resort în vederea promovării. O companie care lucrează cu banii clienţilor trebuie să fie extrem de bine condusă, după proceduri, după reguli, după indicatori, într-o relaţie cu partea finanţatoare. După anii revoluţiei s-au putut înfiinţa uşor agenţii de turism şi era cazul ca înterprinzătorii să înveţe să facă un asemenea tip de management. Dacă nu au făcut-o, ne pare rău, dar este momentul să facem ordine pe piaţă, aşa cum se practică în toate ţările europene”, a adăugat Lucia Morariu.

Sacul gazdelor prezente la Touristica O altă noutate a ediţiei din acest an a fost faptul că evenimentului i s-au alăturat doi parteneri noi- Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc şi Orga-

bun. În foarte multe complexe turistice din ţară, serviciile sunt comparabile cu cele din Italia sau Franţa. În plus, avem anumite avantaje, de exemplu, suntem mai pregătiţi în arta culinară decât bulgarii”. Printre gazdele celei de-a V-a ediţii a Târgului Touristica s-au numărat Mareea, Eximtur, Fundaţia Pro Civitas, Z Tour şi Hunguest Hotels. O prezenţă inedită a fost Cabana Mărişel, din judeţul Cluj, al cărui stand era încărcat de produse culinare tradiţionale preparate de soţia şi soacra proprietarului, Sebastian Hosu, “aşa cum îi şade bine unei gazde”, cum a mărturisit acesta. Vizitatorii târgului au avut ocazia să studieze în cursul a trei zile oferte de vacanţă la schi, revelion, dar şi vacanţe exotice, au avut parte de reduceri de early booking, programe sociale (programe pentru seniori, programe ANAT, programe ANTREC), vânzare directă şi consultanţă profesionistă în alegerea vacanţei potrivite. Cele mai atractive destinaţii de ski pentru români, din afara ţării, Ungaria şi Austria, au avut de asemenea reprezentanţă la Târgul Touristica.

ailanda, o prezență inedită “O prezenţă deosebită în cea de-a doua zi a târgului a fost ailanda, care a participat în premieră la un târg de turism la Cluj-Napoca”, au precizat organizatorii. Cei care au vizitat standurile în noiembrie au avut ocazia să achiziţioneze sejururi pentru concediul de iarnă cu preţuri de la 69 de euro/ persoană, până la zeci de mii de euro pentru destinațiile exotice.

Oana Capustinschi

www.transilvaniabusiness.ro

turism

Ecoturism sub brandul “Produs în Pădurea Craiului” Judeţul Bihor a devenit cunoscut turiştilor datorită staţiunilor montane şi balneoclimaterice intens promovate în ultimii 20 de ani. De la Arişeni până în Băile Felix şi Stâna de Vale, an de an sute de mii de români, dar şi turişti din străinătate îşi petrec sărbătorile în pensiuni de cinci stele, dotate cu piscine termale, spa şi centre de tratament. Ce ziceți, însă, de ecoturism? Puţini ştiu însă că judeţul Bihor este promotorul ecoturismului în România, prin aportul adus de două ONG-uri puternice: Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor (CAPDD) şi Ecotop. Transilvania Business vă prezintă în exclusivitatea povestea unor lumi ascunse în cele mai pitoreşti peisaje montane. Munţii Pădurea Craiului şi depresiunea Damiş, cu peste 4.000 de peşteri şi zeci de trasee tematice ascund relicte glaciare şi specii de animale protejate prin lege care să se dezvăluie vizitatorului dornic să evadeze din cotidian.

Brandul “Produs în Pădurea Craiului” Povestea ecoturismului în Munţii Pădurea Craiului începe în anul 2009, când CAPDD obţinea legal custodia ariei protejate din Pădurea Craiului. “Alături de protejarea ariei luate în custodie ne-am dorit de la început să dezvoltăm ecoturismul în această zonă”, spune Andrei Acs, reprezentant al CAPDD. “În primul rând am stabilit un regulament cu ce poţi să faci în această zonă şi ce nu, inclusiv când vine vorba de păşunarea animalelor, care trebuie făcută prin rotaţie în diverse zone”, spune Acs. “Apoi am început să lucrăm la brandul “Produs în Pădurea Craiului”, pentru că ştiam că dezvoltarea unei afaceri în zonă ajută mult comunitatea”, explică acesta. Primul lucru pe care l-au făcut ecologiştii a fost să dis cute cu proprietarii pensiunilor din zonă. Pentru a putea promova un brand, era nevoie de omogenitate. “Ca să lansezi această marcă este necesar ca

aceia care oferă spaţii de cazare să înţeleagă ecoturismul. I-am rugat să renunţe la culorile ţipătoare în care erau vopsite pensiunile şi să renunţe la elementele care promovează turismul comercial, cum sunt ATVurile”, povesteşte ecologistul. O altă condiţie a fost ca pensiunile să asigure ghizi, dispuşi să facă drumeţii cu turiştii. Din cele peste 50 de unităţi de cazare din zonă, 15 au răspuns pozitiv. “Condiţii am pus şi celor care oferă cazare în case de oaspeţi, pentru că nu au voie să primească vizitatorii în locuinţele lor”, a spus Andrei Acs. Pactul s-a dovedit avantajos. Proprietarii plătesc o taxă anuală de 3.000 de lei şi au parte de promovare la cele mai importante târguri naţionale şi internaţionale de turism, sub brandul “Produs Pădurea Craiului”.

Primul imobil independent energetic din ţară Un alt pas important în dezvoltarea turistică a fost realizarea centrelor de vizitare, practic inexistente până în prezent. “Am reuşit până acum să amenajăm trei centre, în comuna Roşia, în Aleşd şi în Damiş, cel din urmă ﬁind realizat prin aportul ONG-ului Ecotop. Astfel, turistul care se îndreaptă spre Pădurea Craiului se poate opri în primul oraş pentru a-şi achiziţiona o hartă sau pentru a aﬂa informaţii despre zonele de interes. Primăriile ne-au ajutat, punând la dispoziţie câte un angajat pentru aceste centre”, explică Acs. Centrul de la Roşia este o victorie pentru ecologişti pentru că este prima clădire independentă energetic

pe care au reuşit să o construiască. “Clădirea este dotată cu panouri solare care asigură electricitatea şi apa caldă. Imobilul a costat 25.000 de euro, bani pe care i-am obţinut de la Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc. Panourile solare au costat 5.000 de euro şi au fost ﬁnanţate de Rompetrol”, mai spune reprezentantul CRSE. Panourile produc aproximativ un kilowat pe zi, suﬁcient pentru a asigura timp de opt ore electricitate şi apă caldă pentru trei persoane. “Zilnic sunt în priză calculatoare, telefoane, fax, imprimantă, aeroterme”, susţine Acs.

Trasee tematice Şi pentru că cel mai important aspect al proiectului este promovarea turistică a zonei, ecologiştii s-au îngrijit de amenajarea traseelor montane printre cele mai tentante obiective. “Avem în această zonă 4.000 de peşteri şi ne ocupăm de amenajrea celor mai spec-

turism Turism pe timp de iarnă “Anul 2011 a fost mai dificil pentru acest tip de turism, dar centrul a reuşit să se menţină”, mai spune Andrei Acs. Centrul poate fi închiriat şi pe timp de iarnă. Costul pe zi pentru întreaga şură este de 300 de lei, iar spaţiul este adecvat pentru grupuri de 20 de persoane. au vândut creaţiile realizate manual din lemn şi păpuşoi şi au oferit lecţii curioşilor. Turiştii au fost provocaţi şi la distracţii eco, în Parcul de Aventură organizat ad-hoc cu tiroliane la peste 180 de metri altitudine. “Vom organiza astfel de festivităţi în fiecare an, prin rotaţie în cele 18 comune din munţi” a mai spus Acs.

Pariază pe străini

25.000 de euro a costat Centrul de vizitare din roşia 5.000 de euro au fost investiţi în panourile solare ale primei clădiri independente energetic 3.000 de lei pe an plătesc proprietarii de pensiuni pentru brandul “Produs în Pădurea Craiului” 18 lei costă un borcan de dulceaţă de cireşe sălbatice taculoase dintre ele. Am realizat o hartă cu cele mai frumoase defileuri şi chei. Pe fiecare traseu ales de turist, vor fi montate panouri cu explicaţii”, a declarat Andrei Acs. Vizitatorii află astfel locurile în care se ascund lupii, urşii sau râşii, dar şi ce floră şi faună se regăseşte în zonă. “Puţini ştiu că în această zonă din Apuseni se găsesc relicte glaciare. Dacă nu ar fi panourile, oamenii nici nu ar şti pe lângă ce rarităţi trec. Astfel de relicte, mai pot fi văzute în întreaga lume, doar la altitudini mai mari de 3.000 de metri”, subliniază ecologistul. În timp, CAPDD va realiza în zonă şi amenajările necesare sporturilor de iarnă, cum este fond ski-ul, iar pe timp de vară, vizitatorii vor avea ocazia de a se întâlni cu meşteri populari care păstrează încă vii tradiţiile zonei.

Reţete secrete şi meşteşuguri felurite Pentru ca brandul să ﬁe complet, ecologiştii au reuşit să lanseze pe piaţă produse speciﬁce zonei, care au cucerit Europa. “Chiar dacă suntem un ONG, ideea noastră a fost să dezvoltăm un business în zonă. Un business care să reunească proprietari de pensiuni, meşteşugari şi bucătari din zonă, alături de ecologişti într-o asociaţie de ecoturism. Astfel, dacă până acum investiţiile au fost făcute din proiecte, în timp ar tre-

www.transilvaniabusiness.ro

bui să asigurăm autosusţinerea. Preconizăm ca în următorii cinci ani să avem 1.000 de locuri de muncă create, cinci centre funcţionale şi să asigurăm un nume producătorilor din zonă”, mai explică Acs. Pentru a-şi îndeplini planul au urmat politica paşilor mărunţi. Ei au reuşit, cu greu, să convingă sătenii să se implice în producerea unor mâncăruri tradiţionale, după reţete la fel de vechi ca aşezările în care-şi duc existenţa. Aşa s-au născut siropuri, dulceţuri şi băuturi, sută la sută ecologice, care au lipici la străini. “Aceste produse întregesc brandul. Sunt realizate după reţete secrete, din fructele munţilor. Spre exemplu, avem dulceaţa de cireşe sălbatice. Numai să culegi aceste cireşe, foarte mărunte, şi să le cureţi de sâmburi e muncă de Sisif. Nicio reţetă nu conţine zahăr sau conservanţi”, spune reprezentantul CAPDD. Un astfel de borcan este vândut cu 18 lei, în timp ce un litru de pălincă ecologică din prune costă 30 de lei. “Prima dată am expus aceste produse la un târg de turism din Franţa. Standul nostru a fost cel mai vizitat”, explică Acs. Dacă în Franţa s-au vândut ca pâinea caldă, CSRE a decis să încerce promovarea lor şi în România. “Am organizat în august Zilele Pădurii Craiului şi am reuşit să atragem un număr impresionant de turişti din toată ţara” povesteşte acesta. Aşa şi-au făcut intrarea şi meşterii populari din Roşia, una dintre cele mai importante verigi ale brandului. Ei şi-

Proiectul CRSE vizează în special atragerea vizitatorilor din străinătate. Din experienţele ecoturistice de până acum ei ştiu că englezii sau germanii spre exemplu, sunt cei care caută astfel de experienţe. “În Bihor s-a mai dezvoltat un proiect ecoturistic important în depresiunea Damiş, graţie ONG-ului Ecotop”, povesteşte Andrei Acs, cel care a fost şi preşedinte al asociaţiei. În toamna anului 2006 fundaţia a investit într-un centru care dispune la ora actuală de epste 200 de locuri de cazare, amenajate în şura cu pod, în căsuţa – pivniţă şi în livada cu meri, ideală pentru camping. Ecotop a achiziţionat o gospodărie bătrânească în inima satului. „Aveam la dispoziţie o şură cu pod, o pivniţă, casa cu două camere şi hol şi o livadă de 10 ari”, explică Eleonora Mircescu, actualul preşedinte al ONG-ului. Vreme de patru ani, ecologiştii şi-au petrecut tot timpul liber prin munca la amenajarea spaţiului. Aşa a luat naştere „Casa Craiului. „Primele amenajări le-am făcut în casă. A urmat şura, care a fost dotată cu bucătărie, sală de mese şi locuri de cazare la etaj şi Căsuţa de la pivniţă”, spune Mircescu. Ecologiştii au avut grijă să păstreze izul pitoresc. Au reciclat materialele şi au decorat locuri cu obiecte tradiţionale, de la covoare de lână, la vase sau unelte folosite de săteni din străbuni. În vara lui 2009, centrul putea deja să-şi primească primii oaspeţi. Indiferent dacă apelau sau nu la camping, turiştii puteau utiliza baia interioară, spălătorul şi toaleta cu compost de afară. „Pentru promovare, în 2009 am dat spaţiile în folosinţă gratuit, prin programe. Au venit grupuri de copii, adulţi, sau turişti străini”, spune şi Andrei Acs. Copiii au descoperit ﬂora şi fauna. Adulţii au învăţat lecţia supravieţuirii. „Pe parcursul traseelor le-am arătat care sunt plantele comestibile pentru cazurile în care se rătăcesc în natură. Au gustat din ele şi au fost entuziasmaţi”, povesteşte Acs. Englezii şi nemţii au fost principalii clienţi ai centrului, care dispune de ghizi vorbitori de limba maghiară şi engleză dar şi de meşteri bucătari autohtoni.

Andreea Costea

turism

Chirurgia estetică relansează turismul medical O nouă formă de turism medical ia avânt în Transilvania. Este vorba de turiști care apelează la serviciile clinicilor de chirurgie estetică, pentru operații precum măriri de sâni ori liposucție, dar și tratamente mai mici, cum ar ﬁ tratarea ridurilor cu ajutorul laserelor.

Motivul pentru care turiștii străini aleg clinici precum Artis 3 ori cabinetul de chirurgie estetică fondat de doctorul Toma Mugea este că aceste clinici oferă servicii de o calitate comparabilă cu cele din Occident, dar la prețuri mult mai mici, spune medicul Cornelia Maior, de la clinica Artis 3. Ea spune că unul dintre secretele succesului a fost reprezentat de investiții în pregătirea personalului, dar și în dotarea tehnică a unității medicale. ”Clinica Artis 3 este, la ora actuală, una dintre cele mai bine echipate și moderne clinici private de chirurgie din țară. În șase ani de continuă perfecționare în ceea ce privește dotările și tehnicile folosite, pentru a ține pasul cu inovația, Artis 3 a inițiat un proiect ﬁnanțat prin programul operațional regional pentru achiziționarea unor aparate de ultimă generație în domeniu, proiect evaluat la peste 200.000 de euro”, spune Cornelia Maior. Banii obținuți de la Uniunea Europeană au fost investiți pentru cumpărarea unor aparate laser, care reprezintă adevărate premiere tehnico-medicale pe piața românească.

De unde vin clienții Mulți dintre clienții clinicilor vin din țări precum Canada, Italia, Irlanda ori Anglia, după ce au primit recomandări din partea altor pacienți care au fost tratați la Cluj. ”Întro creștere continuă, cu o cifră de afaceri de peste 650.000 de euro și peste 4.000 de pacienți în 2010, Clinica Artis 3 își propune să demonstreze celor care i-au trecut pragul că au făcut cea mai bună alegere”, spune medicul Radu Onoe, unul dintre fondatorii clinicii clujene.

Clujul concurează cu Viena Criza economică i-a determinat pe mulți dintre clienții clinicilor de chirurgie estetică să se reorienteze. Astfel, mulți dintre ardelenii care apelau la serviciile de specialitate oferite de clinicile din Viena acum preferă să se trateze la medicii din Cluj. Și asta pentru că ei au ajuns să considere mai important faptul că pot realiza economii semnificative la plata facturilor pentru astfel de servicii medicale decât ”fițele” care erau afișate în urmă cu câțiva ani.

Program încărcat de Sărbători În această perioadă ﬂuxul de pacienți este și mai mare, pentru că mulți preferă să apeleze la clinicile de chirurgie estetică în perioada Sărbătorilor. Printre cele mai dese și mai costisitoare operații se numără măririle de sâni, care pot ajunge la 3.000 de euro. De asemenea, o operație de liposucție abdominală poate să ajungă la maximum 3.500 de euro. Aceste prețuri sunt mult mai mici decât cele oferite de clinicile din Occident. ”Am avut un pacient care a preferat să vină cu avionul din Italia pentru o procedură de îndepărtare a aței chirurgicale. Și cu tot cu costul intervenției, cu avionul, cazarea și masa, a fost mai ieftin decât dacă mergea în Italia, unde, de altfel, medicii au refuzat să îl ajute”, spune doctorul Cornelia Maior.

Celebrități operate la Cluj Printre pacientele medicilor clujeni se numără și celebrități, cum ar ﬁ cântărețele gemene Cheeky Girls, care, deși sunt născute la Cluj, au devenit faimoase în Marea Britanie. ”Noi avem un contract de conﬁdenția-

”Chirurgia estetică este, de fapt, o poveste cu happyend, deoarece ne scapă de complexe, ne redă încrederea în noi, îndreptând defectele pe care le avem încă de la naștere sau pe care leam dobândit odată cu trecerea timpului, producând chiar schimbări pozitive în modul nostru de viață” Medic chirurg Ovidiu Ivan este, de fapt, o poveste cu happyend, deoarece ne scapă de complexe, ne redă încrederea în noi, îndreptând defectele pe care le avem încă de la naștere sau pe care le-am dobândit odată cu trecerea timpului, producând chiar schimbări pozitive în modul nostru de viață”, spune medicul Ovidiu Ivan. El mai spune că medicii esteticieni din Cluj nu vor avea concediu de Crăciun și de Revelion. Și asta pentru că, în multe țări străine, unul dintre cadouri uzuale din această perioadă este reprezentat tocmai de vouchere pentru serviciile

3.000 de euro poate costa o operație de mărire de sâni 200.000 de euro este valoarea proiectului ﬁnanțat prin planul operațional regional pentru clinica Artis 3 litate, care nu ne lasă să comunicăm numele pacienților pe care i-am tratat. Însă sunt foarte multe nume cunoscute. În cazul celor două fete, noi nu leam pronunțat numele. Ele au făcut public acest lucru, în mai multe emisiuni de televiziune”, spune medicul Cornelia Maior. Un alt medic care este specializat pe chirurgia estetică, Ovidiu Ivan, spune că numărul românilor care apelează tot mai mult la servicii medicale de acest tip este tot mai mare. ”Chirurgia estetică

oferite de clinicile de chirurgie estetică. Astfel că sunt multe persoane care aleg să vină la Cluj tocmai în aceste zile, pentru că sunt mai libere. Astfel că își sacriﬁcă posibilitatea de a-și petrece sărbătorile cu cei dragi pentru a beneﬁcia de aceste servicii medicale.

Claudiu Pădurean

turism

turism roman în Hunedoara Zona vestigiilor antice din sudul Transilvaniei va ﬁ inclusă într-o rețea internațională a siturilor romane, care mai include provincia Cagliari din Sardinia, zona Cap Bon din Tunisia și regiunea Krasnodar din Rusia. Ce au în comun zone precum Hunedoara din România, Krasnodar din Rusia, Cap Bon din Tunisia și Cagliari din Italia? La prima vedere, nimic. Însă ele găzduiesc importante vestigii romane, care ar permite construirea unei rețele internaționale care să promoveze turismul cultural. Cele patru regiuni au făcut parte din Imperiul Roman, iar locuitorii lor vor să pună în valoare moștenirea lor istorică și culturală comună. Ei doresc să promoveze oferte comune de turism, prin intermediul agențiilor internaționale. Iar inițiativa lor beneﬁciază de sprijin prin intermediul CIUDAD, un progam internațional care vizează Cooperarea pentru Dezvoltare Urbană și Dialog. Programul vrea să promoveze exploatarea bogăției de produse și materiale lăsate în urmă de romani. ”Este un produs de turism atractiv și interactiv, care permite oamenilor să experimenteze ei înșiși metodele și materialele folosite de vechii romani pentru a face oale, vin, ulei”, spune Giovanni Schilacci, patronul unei agenții italiene de turism care va promova zona județului Hunedoara ca destinație turistică pentru locuitorii Peninsulei.

O rețea internațională Rețeaua internațională care acoperă vechile provincii de la extremitățile lumii romane va reuni meșteșugari, firme și intreprinzători locali. De asemenea, vor fi stimulați mai ales tinerii și femeile să se implice în ateliere de lucru, în care vor redescoperi vechile tehnici folosite de romani și vor primi asistență pentru realizarea unor produse în conformitate cu rețetele antice. ”La noi, în Transilvania, sunt păstrate vechi rețete de fabricație a ceramicii. Însă sunt și alte lucruri care trebuie puse în valoare. De exemplu, măcinarea manuală a grăunțelor de grâu, apoi fabricarea de pâine nedospită, de lipie, exact ca pe vremea romanilor. Atât localnicii, cât și turiștii pot fi implicați în astfel de activități, care să contribuie la prepararea unor mese sănătoase și în purul stil roman”, spune Anton Grecu, specialist în turism cultural.

www.transilvaniabusiness.ro

În România, turiștii vor fi îndemnați să viziteze ruinele Coloniei Ulpia Traiana Sarmisegetuza, vechea capitală a provinciei romane Dacia Felix, oraș fondat chiar de împăratul Traian. ”Există avantajul că, spre deosebire de alte capitale provinciale romane, localnicii nu au construit un nou oraș peste cel vechi, roman, astfel că turiștii pot admira întreaga splendoare urbanistică a acestui oraș important, fără să fie stânjeniți”, spune profesorul Alexandru Diaconescu de la Facultatea de Istorie – Filosofie a Universității Babeș-Bolyai, care este și specialist în istorie romană și care a lucrat pe numeroase șantiere arheologice din Transilvania.

Care sunt atracțiile turistice Sarmisegetuza Ulpia Traiana a fost capitala Daciei romane din anul 106, când a fost fondat acest oraș, și până în timpul retragerii aureliene, din perioada 271 – 274. În ciuda numeroaselor reorganizări ale provinciei romane, orașul fondat de împăratul Traian și-a conservat statutul de metropolă, însă apoi a fost abandonat, pentru că, după plecarea legiunilor romane, el nu mai putea fi apărat. Acum, ca urmare a dezvoltării turismului cultural, el ar putea fi readus la viață. Este vorba de construirea unor ateliere, în care turiștii să poată frământa pasta de ceramică și să ardă vasele pe care le vor crea în cuptoare cu lemne, în care pot măcina singuri făina de grâu, în care pot frământa și coace pâinea ori de zone în care pot culege strugurii, îi pot zdrobi și stoarce și apoi prepara mustul. Astfel, o dată cu fluxul de turiști, în zonă ar urma să apară și pensiuni, restaurante și alte asemenea unități, spun specialiștii italieni care au inițiat proiectul. Iar amatorii de turism cultural pot participa la adevărate circuite. În Cagliari, ei pot admira ruinele rămase din perioada în care insula se afla sub controlul fenicienilor, apoi al cartaginezilor, dar și vestigiile romane, alături de cele din perioada medievală, în care insula din Mediterana se afla sub dominația Aragonului, era independentă ori făcea parte din Imperiul Habsburgic. Dar și

Circuit turistic Practic, spun specialiștii în turism, cei care optează pentru un astfel de circuit au ocazia să viziteze, într-un tur de două săptămâni, o insulă și o peninsulă din mediterana, una dintre stațiunile de lux din rusia și una dintre cele mai frumoase zone montane din românia, acolo unde se aﬂă orașul pierdut al romanilor.

”Este un produs de turism atractiv și interactiv, care permite oamenilor să experimenteze ei înșiși metodele și materialele folosite de vechii romani pentru a face oale, vin, ulei” Giovanni Schilacci, promotorul Hunedoarei frumoasele palate din perioada în care insula era stăpânită de reprezentanții Casei de Savoia, cea care avea să devină apoi Casa Regală a Italiei. În zona Cap Bon din Tunisia, o peninsulă situată în Golful Tunis, pot ﬁ admirate vestigiile cartagineze ori romane, dar și construcțiile din timpul califatelor arabe medievale, cele din perioada otomană ori cele din perioada în care în zonă erau colonii franceze. Iar zona Krasnodar, situată odinioară la extremitatea estică a Imperiului Roman, este singura regiune din Rusia care are un climat subtropical, în zona sud-vestică, și mediteranean în nord. În zona Krasnodar se aﬂă și celebra stațiune Soci, una dintre cele mai apreciate din Rusia.

Claudiu Pădurean

tuRiSM

Revelion corporatist în Transilvania Turiştii care vor să-şi petreacă noaptea dintre ani în staţiunile din Munţii Apuseni trebuie să scoată din buzunar sume care depăşesc chiar şi 1.000 de lei de persoană. Mult mai ieftină este închirierea cabanelor, ale căror preţuri vor scădea în apropierea Anului Nou. Revelionul bate la uşă, iar românii care nu şi-au rezervat un loc în staţiunile de schi din Europa s-au orientat înspre petrecerile organizate de către diferite hoteluri şi pensiuni din ţară. Munţii Apuseni au reprezentat întotdeauna o atracţie iarna, iar locurile disponibile în noaptea dintre ani au început să ﬁe ocupate chiar şi cu luni înainte, mai ales de către clienții corporatiști. Nu face excepţie nici acest sezon, astfel încât staţiunile din Ardeal îşi aşteaptă petrecăreţii. Totul, însă, contra unui cost care nu este deloc mai mic decât în alţi ani, ba dimpotrivă. Hotelurile şi pensiunile din Mărișel, Băişoara, Cavnic, Arieşeni sau Beliş îi obligă, practic, pe turişti să stea cel puţin trei zile, iar multe dintre acestea nu oferă altă masă inclusă în preţ decât micul dejun. Astfel, doar pentru cazarea propriu-zisă şi masa de Revelion, clienţii trebuie să scoată din buzunar chiar şi 800 de lei de persoană. Una dintre cele mai diversiﬁcate oferte le are Hotelul Alpin din Băişoara, acolo unde turiştii pot să stea între două şi cinci nopţi, însă, pe lângă cazare şi masa festivă de Revelion, preţurile plătite includ doar micul dejun.

Schi şi vin ﬁert Cel mai ieftin pachet este cel pe două nopţi, care costă 500 de lei de persoană. Preţul urcă cu 100 de lei pentru ﬁecare noapte în plus de cazare, astfel că un turist va ajunge să plătească 800 de lei dacă alege să stea cinci

primul plan atunci când vine vorba de distracţie. Iar un pahar de vin ﬁert consumat chiar pe pârtie, după o coborâre cu schiurile, săniile sau sacul de plastic, niciodată nu pică prost.

Revelion în grup la Cavnic Maramureşenii nu trebuie să vină până în judeţul Cluj sau celelalte judeţe vecine pentru noaptea de Anul Nou, ci doar să meargă până la staţiunea Cavnic, acolo unde pot alege ofertele pensiunii El Stefano, de trei stele sau a cabanei Brazi. Proprietarii pensiunii de trei stele acceptă, însă, doar un grup de maxim şase persoane, care trebuie să plătească, însă, strict doar pen-

50% reprezintă discountul pe care unii proprietari de cabane ajung să îl ofere dacă nu reușesc să închirieze unitatea de cazare, chiar înainte de Revelion nopţi la hotelul de trei stele din staţiunea clujeană. Dacă hotelul Alpin nu este pe placul turiştilor, aceştia pot să-şi petreacă ultimele zile din an la pensiunea Andreea, care are patru stele, iar acest lucru se vede şi la preţurile cerute pentru petrecerea ultimelor zile din an. Pentru cinci zile de cazare, dar cu toate cele trei mese zilnice în program, inclusiv cea festivă de Anul Nou, pachetul este de 1.100 de lei pentru o persoană. Preţul coboară cu 100 lei pentru patru zile de stat la pensiune, în timp ce pentru cazare, masă de Revelion şi doar micul dejun inclus, acesta este cuprins între 600 de lei şi 800 de lei, pentru trei, respectiv cinci zile. Marele avantaj la Băişoara îl reprezintă pârtia de schi aﬂată la mai puţin de un kilometru de majoritatea locurilor de cazare. Lângă cea de schi se aﬂă şi un deal în care au prioritate săniile, astfel că banii nu sunt pe

tru cazare şi masa de Revelion, 2.500 de lei în total, adică în jur de 400 de lei de persoană, la care se adaugă alţi bani pentru mâncare. Concurenţa o reprezintă cabana Brazi, acolo unde se pot caza chiar şi 25 de persoane, iar preţul de închiriere este de 6.000 de lei. Nici pensiunile din judeţul Alba nu se mândresc cu preţuri foarte mici pentru cei care vor să bea un pahar de şampanie la munte. Aici, ofertele sunt mai diversiﬁcate, însă preţurile nu diferă foarte mult. De la 950 de lei pentru patru nopţi, doar cu masă de Revelion inclusă, preţurile ajung la 1.100 de lei de persoană pentru trei nopţi, dar şi cu cele trei mese zilnice incluse la „Castelul Alpin”, unul dintre cele mai cunoscute locuri de petrecere din Arieşeni. Munţii Apuseni sunt pline, însă, de pensiuni ale căror proprietari preferă să le închirieze chiar şi cu veselele din bucătărie. „E mai bine

Cabanele, preferatele tineretului Cele mai accesibile şi mai căutate oferte pentru Revelion rămân şi în acest an închirierea cabanelor. Site-urile de proﬁl sunt pline de anunţuri de acest fel, dar deocamdată preţurile unei cabane sunt apropiate de cele ale hotelurilor sau pensiunilor care oferă condiţii mai bune şi o masă de Revelion inclusă. În schimb, există multe persoane care amână să închirieze o cabană pentru ultimele zile din 2011 şi primele zile din 2012 până după Crăciun. Cu experienţa din anii trecuţi cu greu câştigată, acestea sună pe ultima sută de metri, atunci când proprietarii de cabane ajung să mai lase din preţ chiar şi cu 50% pentru a nu risca să rămână cu ele neînchiriate în noaptea dintre ani. Băişoara, Mărişel, Someşul Rece, Arieşeni, Beliş, Padiş sau Valea Drăganului se întrec în zeci de oferte de închiriere, locuri mai mult decât suﬁciente în special pentru tinerii care doresc să păşească în Noul An în deplină pustietate. aşa. Oaspeţii au la dispoziţie o bucătărie întreagă unde pot să-şi facă de mâncare atât în zilele de dinainte şi după Anul Nou, cât şi cina festivă de Revelion. Tariful este puţin mai mare, dar clienţii nu lipsesc”, se mândreşte unul dintre proprietarii acestui fel de pensiune din Ardeal.

Adrian Rus

tuRiSM

Turism de ceară la Cluj Primul muzeu al figurilor de ceară din Transilvania ar urma să fie deschis la Cluj. Reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca ar dori ca acesta să fie amenajat în interiorul Turnului Pompierilor, o construcție veche de sute de ani.

Este vorba de un monument din piatră, ridicat în a doua parte a Evului Mediu, care avea rolul de a proteja zidurile orașului. În decursul timpului, turnul și-a schimbat destinația de mai multe ori, iar dezvoltarea armelor de foc a făcut inutilă funcția de apărare a acestei fortificații. ”Turnul a fost ridicat în cea de-a doua parte a secolului al XVI-lea și a fost parte integrantă a celei de-a doua incinte medievale a Cetății Clujului. Inițial, pe locul pe care sa ridicat Turnul Pompierilor a existat doar un zid, pentru că au fost considerate drept suficiente Someșul Mic și Canalul Morii, ca mijloace naturale de apărare a acelui zid. Dar o dată ce s-au dezvoltat instrumentele de artilerie, în a doua parte a secolului al XVI-lea s-a considerat necesar ridicarea unui turn. El a purtat denumirea de Poarta Mică din Ulița Săpunului, pentru că actuala stradă Andrei Șaguna se numea Ulița Săpunului”, spune istoricul Cristian Manolachi. În urmă cu două decenii, turnul de apărare a fost cedat de către municipalitate Federației Pompierilor din Cluj, care ar fi urmat să amenajeze un muzeu al pompierilor. Însă acest lucru nu s-a întâmplat, iar administrația locală a preluat din nou vechiul turn, pe care urmează să îl transforme într-un spațiu cu destinație culturală.

O inițiativă originală Cel mai probabil, acolo va fi amenajat un muzeu al figurilor de ceară, spune istoricul Cristian Manolachi, de la biroul de informare turistică al

”Turnul a fost ridicat în cea de-a doua parte a secolului al XVI-lea și a fost parte integrantă a celei de-a doua incinte medievale a Cetății Clujului. Inițial, pe locul pe care s-a ridicat Turnul Pompierilor a existat doar un zid, pentru că au fost considerate drept suﬁciente Someșul Mic și Canalul Morii, ca mijloace naturale de apărare a acelui zid” Cristian Manolachi, istoric.

www.transilvaniabusiness.ro

Primăriei Cluj-Napoca. Muzeul figurilor de ceară va cuprinde efigii ale personalităților care au marcat istoria Transilvaniei. Așa ar fi, de exemplu, regele Matia Corvin ori Avram Iancu, dar și personalități culturale, cum ar fi Bela Bartok ori poetul Octavian Goga. Nu va lipsi nici celebrul voievod Vlad Țepeș, născut în Transilvania la Sighișoara, care a inspirat personajul celebrului Dracula. Clujenii spun că inițiativa reprezentanților municipalității este una foarte bună. Realizarea tuturor figurinelor de ceară din viitorul muzeu ar putea dura o perioadă mai lungă, pentru că efigiile vor trebui să fie concepute de cei mai talentați artiști. În aceste condiții, măcar temporar, o parte a spațiului disponibil din Turnul Pompierilor ar putea fi folosit pentru a aduce mai aproape de public exponatele din Muzeul de Speologie ”Emil Racoviță”. Este vorba de primul muzeu de speologie din Europa continentală și al doilea din lume, în contextul în care Londra are primul astfel de muzeu. În prezent, acest muzeu de speologie funcționează în interiorul unui alt turn medieval al orașului. Este vorba de fosta închisoare unde a fost deținut Baba Novac, căpitanul lui Mihai Viteazul. Muzeul reunește o mare parte a lucrurilor perso nale ale prințului Emil Racoviță, unul dintre cei mai mari naturaliști ai tuturor timpurilor și fondator al științei numite biospeologie. Deși descindea dintro familie care a dat o serie de domnitori ai Moldovei, Emil Racoviță s-a stabilit și a trecut la cele veșnice la Cluj, unde o mare parte a vieții și-a dedicat-o muncii ca profesor la Universitatea din oraș. Deocamdată, reprezentanții municipalității nu au stabilit care va fi suma investită în reabilitarea

Concurență de succes Marile capitale ori orașe europene au, la rândul lor, asemenea muzee ale ﬁgurilor de ceară. Acestea sunt puncte de interes maxim pentru turiști. Mulți dintre ei se fotograﬁază cu ”statuile” de ceară care reprezintă celebrități precum Madonna ori John Lennon. Cel mai celebru astfel de muzeu este cel din Londra, creat de Madame tussaud. Este vorba de o franțuzoaică, născută la Strasbourg, în 1761. Ea a învățat să modeleze în ceară de la unchiul ei, medicul elvețian Philippe Curtius. Prima expoziție de personaje modelate în ceară a fost deschisă la Paris și era populată cu personaje istorice. După Revoluția Franceză, Madame tussaud s-a stabilit la Londra, unde a deschis o expoziție permanentă în anul 1835. Turnului Pompierilor. Și asta pentru că demersurile legate de punerea în valoare a acestui monument istoric se află abia la început, la stadiul realizării documentației. Valoarea finală a sumei investite va fi stabilită în urma unei licitații. Reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca ar dori să obțină inclusiv fonduri europene pentru reabilitarea Turnului Pompierilor.

Claudiu Pădurean

LIFESTYLE

5 mil. Euro şi Mureşul are Cinema City Cel mai mare operator cinematografic din România şi Europa Centrală şi de Est, Cinema City, a inagurat, pe 15 decembrie, primul multiplex din judeţul Mureş, în centrul comercial Promenada Mall din Târgu Mureş. Investiţia este cuantificată la 5 milioane de euro. Cu o capacitate totală de 1465 de locuri şi 8 săli digitale, din care 5 săli capabile de proiecţii 3D, Cinema City Târgu Mureş este al 12-lea multiplex pe care reţeaua internaţională de cinematografe îl deschide în România, din 2007 şi până în prezent. Multiplexul oferă tehnologie de ultimă generaţie într-un mediu premium, prin săli de cinema confortabile, dotate cu cele mai moderne echipamente, folosind renumitele proiectoare Kinoton şi Christie şi sunetul Dolby Digital Surround. Spectatorii vor beneficia şi de un bufet de unde se pot cumpăra gustări (popcorn, nachos, dulciuri) şi băuturi răcoritoare. În plus, înainte sau după film, spectatorii pot servi o cafea chiar în cafeneaua din incintă, dezvoltată de Cinema City în parteneriat cu Strauss România. "Locuitorii au ocazia să se bucure de o experienţă cinematografică excelentă la standarde internaţionale de confort şi calitate, prin intermediul noului cinematograf. Noul Cinema City International, companie listată la bursa din Varşovia, este cel mai mare operator de cinematografe multiplex din Israel şi din Europa Centrală şi de Est. Cumpania îşi dezvoltă continuu reţeaua pe o piaţă de peste 100 de milioane de locuitori, distribuită în şapte ţări: Israel, Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia şi România. Activitatea companiei începe încă din 1929, în Israel, Cinema City dezvoltându-se rapid şi devenind lider de piaţă în această ţară. A urmat apoi extinderea în afara Israelului, cu primul multiplex al companiei deschis în Ungaria, în 1997. În prezent, Cinema City deţine, în cele şapte ţări, o reţea de 95 de cinematografe multiplex, cu un total de 899 de săli şi o capacitate de 176.000 de locuri şi 9 săli IMAX. Cinema City este operatorul de cinema cu cea mai mare rată de creştere din Europa, cu peste 36 de multiplexuri (un total de 360 de săli) în fază de construcţie, în acest moment. Pe lângă vânzările generate din bilete şi servicii, în multiplexuri, Cinema City obţine venituri şi din distribuţia de film (având şi licenţă exclusivă de distribuţie pentru producţiile Disney în Israel, Polonia, Ungaria şi România prin subsidiara sa Forum Film), din vânzări de DVD şi VHS, publicitate şi diverse proiecte imobiliare legate de complexurile cinematografice operate. Grupul Cinema City International are peste 4.000 de angajaţi în cele 7 ţări unde deţine reţele de cinematografe.

multiplex este un pas important în dezvoltarea companiei pe piaţa românească şi va oferi utilizatorilor din oraş şi din zonele învecinate posibilitatea de a viziona cele mai noi filme, simultan cu lansarea lor la nivel naţional", a declarat Andreea Buda, directorul de marketing şi PR al Cinema City Ungaria şi România, prezentă la evenimentul de inaugurare. "Ne bucurăm să fim alături de Cinema City la inaugurarea primului multiplex din judeţul Mureş. Alegerea Cinema City sprijină viziunea strategică a AEW Europa de a face Promenada Mall un centru comercial regional dinamic", a declarat Isabelle Clerc, director Asset Management Europa Centrală la AEW Europa, companie care administrează şi centrul comercial mureşean.

În 2012 la Constanţa Multiplexurile Cinema City oferă clienţilor cele mai bune facilităţi, cele mai moderne tehnologii şi cea mai bună calitate a serviciilor, la cele mai înalte standarde ale industriei la nivel internaţional. Odată cu deschiderea Cinema City Târgu Mureş, compania şia extins numărul de săli operate la 114, care însumează în România peste 21.000 de locuri, consolidându-şi poziţia de lider al pieţei. La nivel naţional, Cinema City operează multiplexuri în Bucureşti, Piteşti, Iaşi, Timişoara, Arad, Cluj, Bacău, Brăila şi Baia Mare. În 2012, primul multiplex cert va fi deschis la Constanţa, restul inagurărilor (compania ţinteşte să opereze 20 de multiplexuri în România, n.r.), depind de finalizarea centrelor comerciale. “Mai avem şi alte planuri, am menţionat Constanţa pentru că toate celelalte proiecte sunt în dezvoltare şi nu suntem încă siguri asupra datelor de deschidere. Noi deschidem în centre comerciale, iar planurile noastre de deschidere depind întotdeauna de proiectele în derulare şi cât durează până vor fi finalizate. Aşa că dacă anumite proiecte sunt oprite şi noi trebuie să ne oprim, de aceea n-am menţionat date exacte pentru alte oraşe, dar în momentul în care avem

undă verde vom face totul pentru a fi gata la timp. Desigur pentru fiecare deschidere analizăm piaţa, nu doar pentru oraş, sau centrul comercial respectiv, ci a întregii zone. Faţă de Mureş, avem cel mai apropiat multiplex la Cluj, dar credem pe deplin împreună cu managementul centrului comercial că acest multiplex va atrage public din tot judeţul nu doar din Târgu Mureş. Suma investită aici împreună cu dezvoltatorul este de aproximativ 5 milioane de euro”, a mai declarat Andrea Buda. directorul de marketing şi PR al Cinema City Ungaria şi România.

Ionuţ OPREA

opinie

Deficitul de excedent Se vorbește tot mai des despre criza datoriilor guvernamentale ca fiind unul din motivele turbulențelor de pe piețele financiare globale. Datoriile s-au acumulat în principal, din cauză că veniturile bugetare au fost depășite sistematic de cheltuielile bugetare. Cum întotdeauna cheltuielile sunt certe, iar veniturile probabile, diferența în favoarea cheltuielilor a fost acoperită cu bani împrumutați. Ecuația economică de bază “Venituri –Cheltuieli = Profit/Pierdere (Excedent/Deficit) se aplică atât la nivelul individului, cât și la nivelul companiilor, și nu în cele din urmă, la nivelul statului. Responsabilitățile decidenților sunt însă diferite, și evident, direct proporționale cu riscul asumat. Cel mai autosupravegheat “echilibru bugetar” este la nivel personal. Având în vedere că accesul la surse terțe nu este garantat pe termen lung, neexistând un interes semnificativ al împrumutătorilor de a crea bunăstare individuală sau de a salva indivizii de la imposibilitatea plăților, persoanele fizice își urmăresc și previzionează propriul buget în așa fel încât cheltuielile să nu depășească veniturile. Ni se întâmplă și nouă să ne echilibrăm bugetul personal cu sumele existente pe cardurile de credit sau cu descoperitul de cont de pe cardul de salarii. Acest acces facil la surse de finanțare s-a “insinuat” în viața noastră.

“Statele trebuie să mizeze pe excedent bugetar pentru a ieși din criză!” Adrian Vascu Director KPMG Cluj

Credite scop precis Creditele au de regulă un scop precis (ex casă, mașini, aparatură electrocasnică) existând, bineînțeles, și excepțiile de rigoare (utilizarea pentru consum a creditelor pentru bunuri de folosință îndelungată). La nivelul companiilor, așteptarea investitorilor este să își recupereze banii investiți cu o anumită cotă de profit. În aceste condiții, previzionarea bugetului se face urmărind obiectivul de a crea excedent, din care o parte să ajungă la acționari (după ce au fost plătite taxele corespunzătoare). În anii în care sunt prevăzute planuri de investiții concrete, bugetul se poate previziona pe pierdere (deficit), fiind precizate care sunt obiectivele de investiții și care sunt sursele de acoperire a acestora. La nivelul statelor, lucrurile ar trebui să fie la fel ca în cazul companiilor. Din nefericire, în cadrul politicilor bugetare, noțiunea de deficit face parte integrantă din rezultatele financiare așteptate pentru anul care vine. Discuțiile se poartă de ani de zile la ce nivel sa fie acest deficit. Nu se mai gândește în termeni de excedent. Cred că a dispărut și înțelesul acestei noțiuni fără a mai vorbi de nivelul acestuia. Este deja "natural" ca statul să se împrumute din nou pentru a nu rămâne cu obligații de plată neonorate (atât la nivelul salariilor și pensiilor, cât și la nivelul dobânzilor care trebuie plătite ca urmare a împrumuturilor contractate). Din punct de vedere al perspectivei economice, această tendință de a amaneta viitorul și de a transfera

responsabilitatea achitării datoriilor către generațiile care vin, pe lângă că este o soluție profund imorală, a condus la o situație prezentă, fără ieșire prin mijloace tradiționale. Nivelul până la care datoriile pot crește an de an este limitat. Primul semn apare atunci când împrumutătorii sau “salvatorii” nu mai au sau nu mai sunt dispuși să pună la dispoziție fonduri. Consider că actuala criza ﬁnanciară mondială este una atipică, “de tip nou”, care va necesita soluții speciale. Ele se caută acum în diverse grupuri de lucru atât locale, cât și regionale și globale. Nu cred că există o soluție unică. Fiecare stat va trebui să își adapteze, să judece și să aplice apoi propria strategie.

Economia, asemenea unui sistem nervos Este foarte adevărat că economia globală este interconectată asemeni unui sistem nervos și orice turbulență se propagă la nivel global. Efectul direct se resimte, însă, la nivelul veniturilor. Acestea sunt afectate. Ce îi rămâne de făcut ﬁecărui stat este să își urmărească cheltuielile. De fapt, statul ar trebui să își propună excedentul. Aici este cheia. Sunt voci care spun că statele nu ar trebui să își propună excedent perpetuu, având în vedere că nu s-au dovedit

a fi un utilizator eficient și transparent al rezervelor acumulate. În această perioadă, însă, în care datoriile acumulate atârnă ca o piatră de moară, vizarea excedentului va putea ameliora efectele deficitelor acumulate. Cred că nu întâmplător summitul recent de la Bruxelles a găsit că una din căile de acțiune ar trebui să fie limitarea deficitului, ca prevedere constituțională. Dacă excedentul, ca obiectiv, va fi înțeles de toată lumea, va fi suportată mai ușor modalitatea de a-l obține prin raționalizarea cheltuielilor. Aceasta să fie, însă, făcută transparent și justificat, începând cu “astuparea” găurilor negre și cu cheltuielile mai puțin necesare și terminând cu “tăierile” care afectează nivelul de trai, deci, implicit, consumul. Este posibil ca soluțiile care se caută pentru remedierea situației actuale să includă și eliminarea eternului efect negativ al anilor electorali. Aceștia nu vor mai putea fi scuză pentru decizii politice, luate pe plan economic, cu orizont de timp de maxim un ciclu electoral. Ieșirea din paradigma curentă și punerea pe termen lung, pe plan prioritar, a acoperirii actualului deficit de excedent, ar putea fi o altă componentă importantă a soluțiilor, care ne pot apropia de perioada postcriză.

Adrian Vascu Director KPMG Cluj

sănătate

Ce aduce sănătos noua Lege a Sănătății? Eugen Ionescu spunea despre politică următoarele: „Ideologiile ne separă. Visele și suferința ne apropie.” Visul unui sistem de sănătate funcțional, accesibil, predictibil, transparent, având ca obiectiv curmarea suferinței, trebuie să ne apropie, fiecare dintre noi având obligația de a pune în practică acest vis. Noua lege a sănătății, care își propune reformarea sistemului, provoacă dispute aprinse în rândul profesioniștilor. Inițial apărută „pe surse” și nu publicată pe site-ul Ministerului Sănătății la categoria transparență, anunțată de președintele Traian Băsescu, promovată de consilieri prezidențiali mai mult decât de reprezentanți ai guvernului, cum ar fi normal, noua lege aduce cu siguranță modificări ce vor avea impact asupra publicului, asupra populației, dar și asupra celor care își desfășoară activitatea în acest domeniu. Ca să privim nașterea acestei legi, trebuie să ne întoarcem în anul 2008, când președintele Băsescu a numit o comisie prezidențială care a evaluat starea sistemului de sănătate din România, generând Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiză și elaborarea politicilor din domeniul sănătăţii publice din România, având un titlu... care suna bine: „Un sistem sanitar centrat pe nevoile cetățeanului”. Pornind de la acest raport, comisia prezidențială condusă de profesorul Cristian Vlădescu a generat și draftul Legii Sănătății, în care, sincer nu prea am regăsit din recomandările din 2008. Oare nevoile cetățeanului din raportul prezidențial au determinat închiderea spitalelor, reducerea serviciilor medicale, reducerea listei de medicamente și investigații de care poate beneficia cetățeanul? Până în momentul de față circulă 6 variante ale acestei legi. Ce se știe sigur este faptul că noua lege a sănătăţii va intra în vigoare în 2012. Până atunci, toate datoriile din sănătate vor fi plătite, astfel încât pe piaţă să li se facă loc asiguratorilor privaţi. Faptul că se plătesc datoriile este îmbucurător. Trist este că nu am observat nicio modalitate de îmbunătățire a finanțării sistemului de sănătate care să nu mai determine acumularea de arierate. Principalele prevederi ale legii ţin de introducerea asigurărilor complementare şi a caselor private de sănătate, modificarea listei de compensate şi gratuite, înfiinţarea unor spitale-fundaţie. Asta ni se spune pe la televizor de către comunicatori. Toţi cetăţenii vor fi obligaţi să se asigure în sistemul de stat, adică să plătească în continuare un fel de „RCA" la sănătate (contribuţia de 5,5% din salariu), la care se adaugă 5,2% plătiți de către angajatori, sume plătite practic și până acum. Pentru asta vor primi din partea statului un pachet minim de servicii medicale, mult diminuat, se vorbește de o diminuare cu aproximativ 50% a listei serviciilor medicale în comparaţie cu ce primeau până acum. Pentru o serie de servicii medicale, de exemplu analize sofisticate (Computer Tomografie, Rezonanţă Magnetică), reţete cu medicamente moderne sau cu medicamente homeopate, proceduri de fizioterapie (masaje, infiltraţii), si altele, vor fi valabile asigurările complementare de

www.transilvaniabusiness.ro

sănătate ale privaţilor. Cine nu vrea asigurare complementară de sănătate are şi posibilitatea de a scoate bani direct din buzunar, la nevoie. Cu alte cuvinte, platim aceiași bani, dar beneficiem de servicii mult mai puține. Urarea “Sănătate!”, pe care o folosim des acum în apropierea sărbătorilor, va deveni din ce în ce mai scumpă! Pachetele de servicii medicale oferite de privaţi vor costa de la 10 euro până la câteva sute de euro pe lună. Ofertele vor varia de la un asigurător la altul. Vor fi în total se pare 6 mari jucători în piaţă care îndeplinesc criteriile stabilite în proiectul de lege, adică minim un milion de asiguraţi pe poliţe de sănătate şi prime brute subscrise pe acelaşi domeniu de 500 de milioane de euro la nivel de grup, majoritatea jucătorilor locali fiind excluși de aceste criterii. Aceşti asiguratori (Allianz, Signal Iduna, Eureko, Alico, AXA şi probabil BCR Life) vor lucra atât cu spitale publice, cât şi cu spitale private, fiecare având dreptul să aleagă furnizorii de sănătate cu care va colabora. Ei vor primi un buget de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) în funcţie de câţi clienţi vor reuşi să îşi atragă în portofoliu şi în funcţie de patologia acestora. În ultima perioadă, deși încă proiectul de lege nu a ajuns la transparență, a apărut o nouă meserie: "agenţi pentru reforma sănătăţii" care promit câştiguri importante din strângerea de adeziuni la viitoarele case private de asigurări de sănătate. Dacă cineva are răbdare să caute pe google și să dea termen de căutare reforma sănătății 2012, va descoperi oferte interesante, care nu sunt legale, prin care firmele se oferă să pregătească această nouă categorie profesională, contra cost, evident. Se pornește de la modelul sistemului de pensii de acum 3 ani. Unul din site-urile de care vă spun face o prezentare interesantă a „tunului” anului 2012, pornind de la suma de 2,5 miliarde de euro pe care asiguratorii privați o vor primi în primul an de funcționare de la CNAS. Din această sumă, 20% din veniturile primului an vor reprezenta comisioane, astfel încât, vorbim de un „tun” de 500 de milioane de euro în primul an de funcționare. Trebuie specificat că acești bani, plătiți de asigurați, nu se reîntorc la aceștia sub formă de medicamente sau servicii medicale, ci vor intra în „niște” buzunare care nu au legătură cu furnizorii de servicii medicale, cu medicii sau cu asigurații. La fiecare început de an, fiecare cetăţean care doreşte o asigurare complementară de sănătate va avea posibilitatea de a-şi alege asigurătorul. Acesta îi poate prezenta oferta, respectiv spitalele şi medicii cu care lucrează, precum şi serviciile oferite. Nu se ştie încă dacă asigurătorii vor putea încheia contract direct cu medicii, adică dacă îi vor putea plăti în acord cu

munca prestată. Dacă nu vă convin medicii sau spitalele cu care privaţii lucrează, aveţi posibilitatea de a schimba contractul abia după un an. Teoretic, asigurătorii vor avea interesul de a-şi atrage spitale cu medici buni, care operează bine, astfel încât să nu apară complicaţii şi să fie nevoiţi să plătească mult pentru spitalizarea unui pacient. Cu alte cuvinte, este o nouă metodă de închidere a unor spitale, nu ca aceea adoptată până acum de Ministerul Sănătății, ci indirect, prin lipsa contractelor cu spitale din orașe mai mici, care ușor, ușor vor dispărea din peisajul furnizorilor de servicii medicale. Că o fi bine, că o fi rău, vom trăi și vom vedea. Personal, nu consider că este bine. Principiile pieței libere în cazul serviciilor medicale nu se pot aplica și asta profesorul Cristian Vlădescu a scris-o în cărțile domniei-sale, însă văd că uită să-și pună în practică teoria pe care o cunoaște atât de bine. În concluzie: anul 2012 ne va aduce o Lege nouă a sănătății, bună pentru că va determina plata arieratelor, dar contestată atât de asigurați dar și de profesioniștii din sistemul de sănătate. Este oare ce își doresc cetățenii, acei cetățeni aflați în „centrul” sistemului de sănătate din raportul comisiei prezidențiale? Nu cred. Dar, răspunsul la această întrebare îl vom afla prin votul parlamentarilor care sunt aleșii cetățenilor, la momentul asumării legii.

Dr. Florin Buicu UMF Târgu Mureș

INVESTIţII

Germanii investesc într-un spital privat la Apahida O companie germană intenționează să investească suma de 20 de milioane de euro pentru construirea noii unități medicale, ce va fi ridicată în zona Corpadea, de lângă șoseaua Cluj-Napoca – Reghin. Una dintre cele mai importante investiții din Transilvania în sectorul medical ar urma să înceapă anul viitor în comuna clujeană Apahida. Este vorba de un spital, care ar urma să fie ridicat prin intermediul unui parteneriat public – privat și cu ajutorul unui fond de investiții. Informația a fost oferită de către primarul Ionel Fărcaș, care a și obținut acordul Consiliului Local Apahida pentru susținerea acestui proiect. Primarul Ionel Fărcaș a declarat că acest spital va fi construit în zona Corpadea, acolo unde administrația locală dispune de o suprafață de circa 200 de hectare, care are statutul de pășune, dar care reprezintă o suprafață excedentară pentru acest tip de activitate, în condițiile în care mulți apahideni au renunțat la creșterea animalelor, iar comuna clujeană este una dintre cele mai industrializate comunități din Transilvania. Apahida are o populație comparabilă sau mai mare decât cea a orașelor Huedin, Iernut ori Aleșd și are peste 300 de agenți economici, inclusiv unii de calibru mare, precum Rondocarton ori Cosmfan.

10 hectare pentru spital

o suprafață de 10 hectare. El a spus că această parcelă este viabilizată, în condițiile în care se află aproape de drum, iar rețelele de apă și de gaz sunt situate chiar la marginea terenului. Rețeaua electrică este situată la o depărtare de circa 1.000 de metri, iar conectarea noii unități medicale la rețele de utilități nu reprezintă o problemă. Valoarea investiției este de circa 20 de milioane de euro, adică aproape jumătatea investiției realizate de compania finlandeză Nokia în parcul industrial Tetarom III din comuna Jucu. Primarul Ionel Fărcaș a precizat că noul spital va fi situat la o distanță de 12.900 de metri de aeroport. ”Pentru a transporta rapid urgențele, una dintre cerințe a fost aceea ca spitalul să nu fie situat la o depărtare mai mare de 15.000 de metri de aeroport”, a spus Ionel Fărcaș. Însă, pentru cazurile de maximă urgență, noul spital va fi dotat și cu un heliport, așa cum a reieșit din primele discuții purtate cu investitorii germani.

Ionel Fărcaș a spus că investitorii germani vor primi, prin intermediul unui contract de tip parteneriat public-privat,

Spital de 400 de de paturi

Pol de atracție Noul spital din Apahida nu este singura investiție cu profil medical din comunitate. Deja, acolo se află un depozit important de medicamente deținut de compania farmaceutică Te rapiaRanbaxy. În plus, pe un teren situat în apropierea acestui depozit, conducerea companiei TerapiaRanbaxy intenționează să înceapă, în 2012, construirea unei noi fabrici de medicamente. Valoarea investiției va fi de circa 38 de milioane de euro. Fabrica va produce medicamente folosite împotriva SIDA, a cancerului și a bolilor cardiovasculare, iar producția ar urma să fie livrată atât pe piața internă, dar și exportată în Uniunea Europeană, Africa de Nord, Orientul Mijlociu, dar și țări din fostul areal al URSS, precum Rusia ori Ucraina.

Noul spital ar urma să aibă circa 400 de paturi. El va genera circa 200 de noi locuri de muncă directe. ”Chiar dacă autoritățile județene au decis să nu mai construiască pe teritoriul comunei noastre Spitalul Regional de Urgență, iată că Apahida nu va rămâne fără spital. El este foarte impor-

”Chiar dacă autoritățile județene au decis să nu mai construiască pe teritoriul comunei noastre Spitalul Regional de Urgență, iată că Apahida nu va rămâne fără spital. El este foarte important pentru regiune, mai ales că spitalul public din Mociu a fost desființat” Ionel Fărcaș, primarul comunei Apahida

Nou spital din Apahida va avea un amplasament strategic. Pe de o parte, el va deservi comunitățile de pe Câmpia Transilvaniei, din județele Cluj, Bistrița-Năsăud și Mureș, care vor avea acces la acest spital cu ajutorul șoselei ClujNapoca – Reghin. De asemenea, el este situat aproape de șoseaua europeană Cluj-Napoca – Dej, dar și de centurile de ocolire ale Clujului. Cea de pe traseul Cluj-Napoca – Apahida asigură accesul rapid în zona industrială CUG – Parcul Industrial Tetarom II, iar cea de pe traseul Vâlcele –

20 de milioane de euro este valoarea prognozată a investiției 400 de paturi va avea noul spital privat 200 de locuri de muncă directe vor fi generate de această investiție tant pentru regiune, mai ales că spitalul public din Mociu a fost desființat”, a mai adăugat primarul comunei Apahida. În anul 2006, Guvernul a anunțat că Spitalul Regional de Urgență alocat Regiunii de Nord-Vest ar fi urmat să fie construit tot pe teritoriul comunei Apahida, în zona satului Câmpenești. Însă, în cele din urmă, autoritățile sa nitare au preferat să mute proiectul, aflat deocamdată doar pe hârtie, în comuna Florești, unde unitatea medicală ar urma să fie construită pe terenul unei unități militare.

Apahida asigură accesul rapid către șoseaua europeană E 60, care asigură legătura Clujului cu Turda și, mai departe, cu Alba Iulia și cu Târgu-Mureșul. Iar prin intermediul nodului rutier de la Turda, este asigurat și accesul rapid către Autostrada Transilvania, în așa fel încât o ambulanță pornită din noul spital poate ajunge în cel mult 20 de minute pe autostradă.

Claudiu Pădurean

sănătate O investiție deschizătoare de drumuri în Mureș

Centrul Psihosan – tinerețe fără bătrânețe

www.centrulpsihosan.ro adresa: Ungheni, str. Bercului nr. 204, jud. Mureş telefon ﬁx: 0265-328360, 0265-328361, 0265-328362

Prima unitate privată de îngrijire şi recuperare pentru vârstnici din judeţul Mureş, Centrul Psihosan, îşi deschide porţile de anul viitor în localitatea Ungheni, la câțiva kilometri de Târgu Mureș. Ce înseamnă, de fapt, o asemenea investiție? Centrul aparţine soţilor Iosif şi Marieta Gabos Grecu, medici psihiatri, recunoscuţi atât pe plan naţional cât şi internaţional pentru cercetările efectuate în domeniul psihiatriei. Ideea înfiinţării unui astfel de centru la Târgu Mureș le-a venit cu ani în urmă, în Olanda. ” Noi acum două decenii am fost în Olanda, unde am lucrat un an de zile şi am fost foarte impresionați de modul în care îşi tratau pacienţii în vârstă, de condiţiile pe care le ofereau, de modul plăcut în care se comportau cu aceste persoane. Şi de atunci ne-am dorit să facem şi noi ceva pentru cei în vârstă”, a recunoscut prof. univ. dr. Marieta Gabos Grecu.

Confort la standarde internaţionale Situat în localitatea Ungheni, la 11 kilometri distanţă de Târgu Mureş, Centrul Psihosan este o oază de

recreere, unde vârstnicii se pot recupera atât cu ajutorul medicaţiei, cât şi prin stimulare cognitivă. Centrul se întinde pe o suprafaţă de 4298 metri pătraţi, din care 2000 metri pătraţi de parc, amenajat peisagistic cu verdeaţă, arbuşti şi fântâni arteziene, asigurând liniştea şi confortul rezidenţilor. Construcţia în sine asigură 22 de garsoniere dotate cu două paturi, aer condiţionat, încălzire centrală, telefon, internet, televizor şi televiziune prin cablu, frigider şi baie proprie. Pe lângă garsoniere, centrul pune la dispoziţie două apartamente cu câte două paturi. Confortul pacienţilor este întregit de posibilitatea de a avea acces la piscină, hidromasaj şi saună, sală de sport, sală de masaj, sală de lectură, cameră botanică, meloterapie, arterapie. De asemenea, viitorii clienți pot beneficia de cinci mese pe zi, trei mese principale plus gustări, regimuri dietetice controlate. ”Avem bucătăria proprie, unde am dori să mergem mai mult pe alimentaţie bio. Am vrea, de asemenea,

sănătate

Dotări: 4 2000 mp parc 4 22 garsoniere, 2 apartamente 4 Piscină, hidromasaj, sauna 4 sală de sport 4 sală de masaj 4 Bucătărie și sală de mese 4 Camera botanică 4 sală de lectură, terapie, psihoterapie

ca pacientul să aibă posibilitatea de a alege din trei meniuri cel pe care îl doreşte”, a explicat prof. univ. dr. Marieta Gabos Grecu.

Monitorizare medicală continuă Centrul va asigura îngrijire atât persoanelor din România, cât şi celor din străinătate. Sunt oferite servicii

www.transilvaniabusiness.ro

medicale şi mentale, este asigurată continuitatea şi administrarea tratamentului prescris, supraveghere specializată permanentă, chiar şi pe timpul nopţii, recuperare prin gimnastică medicală. ”Bătrâneţea poate fi o perioadă extraordinară dacă ne gândim la avantajele pe care le aduce: timpul liber care poate fi petrecut în activităţi plăcute, călătorii, amintirea unor momente fericite şi realizări. Este important ca bătrâneţea să fie primită aşa cum vine ea, într-un mod natural, iar apoi să se găsească soluţii pentru a depăşi greutăţile pe care le aduce. Noi venim cu aceste soluţii. Ne dorim o creştere a nivelului de trai şi calităţii vieţii la vârsta a treia, prin asigurarea unui confort familial şi medical de înalt grad. Asigurăm pentru vârstnicii sănătoşi, cât şi bolnavi, o monitorizare continuă a stării de sănătate”, susține și prof. univ. dr. Iosif Gabos Grecu. De asemenea, printre serviciile asigurate la cerere şi contra cost se regăsesc recoltarea de sânge, consult

medical de specialitate în clinică medicală privată, precum şi coafor, frizerie, manichiură şi pedichiură. Centrul asigură servicii atât pe perioade scurte cât şi mai lungi de timp. Dosarul necesar pentru internare va conţine copie după CI a rezidentului şi a întreţinătorului, copie după dosarul medical, reţetele de la medic, cerere de admitere în centru şi contract, ambele fiind completate la sediul Centrului Psihosan. „Bolnavii vor veni cu dosarele lor şi în funcţie de starea lor de sănătate fizică şi mentală, tratamentul va fi de lungă sau scurtă durată”, a mai spus prof. univ. dr. Iosif Gabos Grecu. Centrul privat de îngrijire şi recuperare Psihosan este amenajat conform standardelor europene şi este certificat cu recunoaşterea Sistemului de Management al Calităţii în conformitate cu cerinţele ISO 9001:2008.

Arina MOLDOVAN

AFACere

Lobby pentru un aeroport internațional la Oradea

Cei mai importanţi oameni de afaceri din judeţul Bihor, reuniţi sub sigla Asociaţia Firmelor Bihorene (AFB), au preluat în luna decembrie iniţiativa pentru a dezvolta Aeroportul din Oradea. Managerii susţin că este nevoie de soluţii urgente pentru a moderniza aerogara, tocmai pentru că mulți dintre ei fac deseori drumuri în străinătate, iar Oradea nu are curse internaţionale. Iniţial, AFB a invitat la discuţii autorităţile locale, senatorii şi deputaţii care reprezintă judeţul în Bihor şi le-au cerut soluţii concrete pentru problema lor. “Din cauza faptului că de şapte ani, în ciuda semnalelor venite din partea mediului politic, Aeroportul Oradea nu a fost modernizat pentru a intra pe harta zonelor cu o infrastructură de transport aerian la standarde ce permit zborurile internaționale, județul Bihor a pierdut numeroase oportunități de afaceri”, spune Dan Octavian, directorul AFB. El a atras atenţia că modernizarea pistei de rulare ar permite o dezvoltare accelerată a Bihorului, cu un impact considerabil în dezvoltarea industriei și serviciilor turistice. “Dezvoltarea județului Bihor este strâns legată de evoluția mediului de afaceri. Companiile oferă locuri de muncă, plătesc taxe și impozite la bugetul local și central și contribuie la ridicarea nivelului de trai al populatiei. Credem că este nevoie de un parteneriat real între administrația publică locală, mediul de afaceri și cel politic în acest proces”, a mai precizat directorul.

tru a putea accesa fondurile europene de finanțare”, a mai specificat acesta. Modernizări blocate de birocraţie Pentru a putea opera zboruri internaţionale, aerogara orădeană are nevoie de modenizarea pistelor, a căii de rulare şi a platformei de îmbarcare. Răspunsul responsabililor locali la problema oamenilor de afaceri, este “răbdare”. Comandantul aeroportului, Gheorghe Pasc, spune că dosarul se află de aproape doi ani pe masa Ministerului Transporturilor, care aprobă proiectul doar cu condiţia să nu se înceapă lucrări finanţate din alte surse. Astfel Bihorul stă în standby din 2009. Cu toate astea, comandantul se arată optimist. “Dosarul a trecut de două din cele mai dificile comisii, cea administrativă şi cea de eligibilitate. Următoarea comisie de care trebuie să trecem este cea tehnico-economică”, a spus Pasc. Acesta susţine că sunt şanse mari să se aprobe proiectul în anul 2012, pentru că judeţul Bihor a acumulat 80 de puncte în condiţiile în care este nevoie de doar 40 pentru a obţine banii.

25 de milioane de euro este ﬁnanţarea aşteptată pentru modernizarea Aeroportului. 52 de membri fondatori are Asociaţia Firmelor Bihorene 10 milioane de euro este dispusă să investească Primăria Oradea în aerogară 1,5 milioane de euro au costat lucrările de modernizare a terminalului Una dintre soluţiile viabile propuse de businessman este accesarea de fonduri europene. “Județe de lângă noi, precum Timiș și Cluj, au accesat fonduri europene pentru ﬁnanțarea activităților de modernizare a aerogărilor. Din vara aceasta, Comisia Europeană a comunicat Guvernului României că a inclus Aeroportul din Oradea pe lista celor care vor putea primi fonduri europene, deoarece face parte din categoria aeroporturilor de importanţă europeană și, din acest motiv, trebuie să acționăm acum pen-

“Pentru aeroporturi au fost fonduri de 57 de milioane de euro, din care 20 de milioane au mers la aeroportul Suceava. Au mai rămas 37 de milioane şi Bihorul are cel mai complet dosar”, a mai subliniat Pasc.

Asociaţia Firmelor Bihorene Oamenii de afaceri din Bihor au reuşit astfel ca prin intermediul organizaţiei la care s-au afiliat să pună presiune pe mediul politic şi administrativ. La ora actuală Asociaţia Firmelor Bihorene este cea mai puternică organizaţie patronală din judeţ şi a fost creată la iniţiativa lui Marcel Bărbuţ, patronul Adeplast. AFB reprezintă interesele a peste 30.000 de societăţi comerciale active şi persoane fizice din judeţ şi are drept membri fondatori 53 din cele mai importante companii. Nume sonore din mediul de afaceri şi-au unit forţele în cadrul organizaţiei: Adeplast, Agroind Cauaceu, Benvenuti, Deme Macarale, Nutrientul, Tiger Amira ,Leonardo sau Zahărul Oradea. Judeţean Bihor a început deja să investească 1,5 milioane de euro pentru modernizarea terminalului, lucrări care vin în completarea celor cerute de patroni. Deşi Aeroportul Oradea se află în subordonarea CJ Bihor, managerii au cerut şi implicarea primăriei în acest proiect. “Suntem dispuşi să încheiem un parteneriat sau chiar să preluăm aeroportul”, spune primarul Oradiei, Ilie Bolojan. “Din bugetul local am investit 20 de milioane de euro pentru a schimba tramvaiele din oraş. În aceste, condiţii primăria poate sprijini cu 10 milioane de euro lucrările de la aeroport”, a subliniat Bolojan. O altă soluţie este convingerea operatorilor care au avioane mici să încheie contract cu Bihorul. La ora actuală se duc tratative cu reprezentanţii companiei Austrian Airlines pentru instituirea unei curse Oradea - Viena, în prima fază cu frecvenţă săptămânală. Patronii au decis să facă o listă cu principalele destinaţii de afaceri, listă care va fi înaintată comandantului pentru negocieri.

Planul de rezervă Oamenii de afaceri au reuşit prin iniţiativa lor să obţină promisiuni din partea autorităţilor locale. Consiliul

Andreea Costea

iNTerviu

Trainer de la NASA pentru managerii clujeni Managerii clujeni au avut ocazia să înveţe să îşi gestioneze afacerile, în cadrul evenimentului „Leading Teams; Managing success”, susţinut la Best Western Fusion Hotel, în luna noiembrie, de la însuşi Jim Bagnola, expert al NASA, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în gestionarea resurselor umane şi a relaţiilor interumane, inclusiv a celor din interiorul firmelor. Într-una dintre pauzele seminarului, Jim Bagnola a avut amabilitatea să ne ofere un interviu în care ne-a vorbit despre modul în care ar trebui abordată criza financiară şi despre domeniul în care România ar putea excela. Rep.: Care sunt reperele de care trebuie să ţină cont un manager când îşi gestionează afacerea? Jim Bagnola, trainer NASA: Tocmai am ieşit din sala de conferinţe unde am discutat despre cele mai apăsătoare probleme, iar una dintre ele este motivarea angajaţilor. Este greu în toată lumea. Economia este apăsătoare, iar oamenii simt acest lucru. Aş vrea să traduc acest cuvânt, „motivare”, care este apropiat de cel românesc, şi pe care l-aş transpune drept „managementul energiei”. Prin urmare, „motivare” înseamnă managementul energiei tale, în primul rând, şi mai apoi managementul energiei celorlalţi oameni. Dacă nu ai grijă de tine, să te menţii în formă, fizic, mental, spiritual, nu vei fi în stare să menţii echipa la un anumit nivel. Al doilea lucru important este comunicarea. Managerul trebuie să-şi comunice aşteptările, să comunice despre performaţa angajaţilor şi aşteptările lor. Comunicarea trebuie să fie autentică pentru a se reuşi păstrarea motivaţiei. Al treilea lucru este ca managerul să aleagă omul înzestrat cu talentul de a îndeplini toate cerinţele unui job, pentru că acest lucru va contribui la conservarea energiei la un nivel înalt. Rep.: E foarte dificil să-ţi menţii motivaţia în această perioadă de criză... J.B.: Există acel lucru care se numeşte „lean management”. În limitele acestui concept există numeroase lucruri pe care le putem face pentru scăderea costurilor, pentru reducerea personalului. În aceste timpuri trebuie să facem totul pentru a supravieţui. Pentru a reuşi acest lucru, va trebui să ne gândim, în primul rând, la ceea ce are nevoie clientul nostru şi cum am putea să ne îmbunătăţim serviciile pentru a-i deveni indispensabili. Dacă se va realiza acest lucru, în indiferent ce perioadă, compania va merge mai departe. Pe scurt, în aceste timpuri, va trebui să fim mai aproape de nevoile clientului nostru. Soluţia nu este cea de a mări taxele pentru cei bogaţi şi a reduce serviciile către săraci, căci acest lucru va naşte nemulţumire. Nu e magie, ci concentrare asupra cum aş putea să îmi servesc clientul imediat, mai bine, mai repede, mai ieftin.

www.transilvaniabusiness.ro

Manageri ”flămânzi” Rep.: Care este diferenţa dintre mentalitatea managerului american şi cea a managerului român? J.B.: Îmi place la managerii români că sunt mai flămânzi. În USA, oamenii dacă au succes o perioadă de timp, îşi pierd foamea pentru succes, energia şi pasiunea. Aceasta ar fi diferenţa- că aici, pasiunea şi energia sunt mai vii. Rep.: Care consideraţi că va fi evoluţia economiei globale? J.B.: V-aş minţi dacă v-aş spune că ştiu. Cred că ne va lua mult timp până lucrurile vor intra în ceea ce numim „normalitate”. Şomajul ridicat din aproape toate ţările este un semn că lucrurile nu merg tocmai bine. Când rata şomajului va scădea, atunci vom şti că suntem pe drumul cel bun. Partea bună este că după o cădere va exista o înălţare şi tot aşa. Un ciclu asemănător este cel al anotimpurilor. Mi-aş dori să fie primăvară tot timpul, dar acest lucru este imposibil. Rep.: Ce părere aveţi despre viitorul Uniunii Europene şi zona euro? J.B.: Cred că ei vor să realizeze ceva asemănător cu Statele Unite, dar e mai dificil pentru că sunt state diferite, au culturi diferite şi e mai dificil să le integrezi într-unul singur. Statele mai puternice le ajută financiar pe cele aflate în

„În aceste timpuri, va trebui să fim mai aproape de nevoile clientului nostru. Nu e magie, ci concentrare” Jim Bagnola dificultate şi acelaşi lucru se întâmplă şi în SUA. Din învăţăturile religioase cunoaştem că e bine să-ţi ajuţi aproapele. În business, ceea ce se investeşte, se întoarce. În fizică, ceea ce are un impuls, are şi un reflux. Şi în acest caz, cine ajută, va fi ajutat, creându-se solidaritate. Rep.: Care ar fi domeniile în care ar trebui să investească România pentru a-şi creşte veniturile? J.B.: Consider că fiecare ţară sau regiune are frumuseţile ei. Atunci, va trebui să investească în ea însăşi pentru a aduce turişti. De exemplu, Coreea de Sud avea acum doi ani, un milion de turişti. A investit în ea însăşi şi anul acesta a avut nouă milioane de turişti, iar Coreea de Sud nu este atât de frumoasă ca România. Ar trebui investit în oraşe precum şi Constanţa, ar atrage mai mulţi turişti spre Marea Neagră şi, automat, veniturile îi vor creşte. Să auzi la CNN sloganul „Vino în România, grădina Carpaţilor!”, te tentează. Eu am fost, aici, în Carpaţi şi a fost foarte frumos.

Oana Capustinschi

LiFeSTyLe

Gastronomia spaniolă cucerește Transilvania

Poate o afacere să fie în același timp rafinată și profitabilă? Ce legătură există între bani, cultură și gastronomie? Cristina Frâncu și Claudius Peter, cei care au dechis restaurantul Los Toreros din Cluj, au găsit răspunsul la aceste întrebări. De aproape două mii de ani, bucătăria iberică pare să fie în Transilvania un sinonim al rafinamentului și eleganței. Arheologii au descoperit în capitala Daciei Felix, Ulpia Traiana Sarmisegetuza, dovezi care atestă acest fapt. De exemplu, niște recipiente în care era păstrat garum-ul, un sos condimentat, produs în Peninsula Iberică și care era produs din măruntaiele unor pești. Garum-ul era atât de popular în lumea antică încât gastronomii îl consideră drept un echivalent al ketchup-

niol din Cluj și-a deschis recent porțile, din inițiativa Cristinei Frâncu și a partenerului acesteia, Claudius Peter.

Interes ridicat Deschiderea restaurantului spaniol Los Toreros, de pe strada Barbu Ștefănescu Delavrancea, stradă situată lângă Piața Ion Agârbiceanu (fostul Parc Engels) a fost deopotrivă un eveniment monden și gastronomic.

50.000 de euro este valoarea inițială a investiției în restaurantul Los Toreros 60 de locuri sunt disponibile în restaurantul spaniol din Cluj ului de azi. Însă nu doar garum-ul era adus în Ulpia Traiana Sarmisegetuza. Arheologii au mai descoperit faptul că erau aduse inclusiv fructe de mare, pentru deliciul bogaților locuitori ai capitalei Daciei Romane. Iar, recent, istoricii de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj au reușit să descifreze și rostul unor mari bazine care erau situate în perimetrul orașului fondat chiar de cuceritorul Daciei, împăratul Traian, născut în colonia Italica din Spania de azi. Inițial, istoricii credeau că aceste bazine erau folosite pentru scăldatul ritual. Însă au fost nevoiți să își revizuiască opiniile. Bazinele erau folosite pentru păstrarea peștilor folosiți în bucătăria cu specific mediteranean adusă în Dacia de coloniștii romani. Istoria a readus rețetele spaniole în Transilvania după cucerirea acestui teritoriu de către Habsburgi. Casa de Habsburg domnea atât asupra Imperiului Austriac, cât și asupra Spaniei și a întinsului imperiu colonial al acesteia. Iar la Curtea din Viena au fost aduse atât regulile etichetei de la Curtea din Madrid, cât și gastronomia specific spaniolă. Iar nobilii de la Curtea din Viena, veniți în Transilvania, au adus cu ei și rețete spaniole. Acum, vechile rețete care erau servite la curțile nobililor pot fi degustate de clujeni. Primul restaurant cu specific spa -

Oaspeți din România, Statele Unite ale Americii ori India au venit la deschiderea evenimentului. Printre aceștia, s-au numărat și personalități culturale, precum dirijorul Emil Aluaș, ori științifice, precum președintele Asociației Medicilor Veterinari Ecvini din România, conferențiarul universitar Iancu Morar, dar și numeroși oameni de afaceri. Și asta pentru că restaurantul spaniol Los Toreros reprezintă un bun loc pentru noi descoperiri gastronomice și pentru întâlniri de afaceri. Pe lista celor mai apreciate preparate se numără tortillas cu ciuperci ori cu fructe de mare ori gaspacho, supele cremă de broccoli cu mentă ori de ceapă, dar și specia litatea casei, înghețata pane. Los Toreros este singurul restaurant din Cluj care oferă această specialitate. Totul poate fi stropit cu celebrele vinuri spaniole, dintre care cele din soiul Rioja și-au găsit deja admiratori fideli în Transilvania. Iar faptul că restaurantul dispune o ambianță plăcută și caldă, dar și de 15 locuri de parcare, precum și amplasamentul în cea mai selectă zonă din Cluj, cartierul Andrei Mureșanu, îl transformă într-un loc ideal pentru întâlnirile de afaceri, după cum spune omul de afaceri Viorel Sabo, care a trecut deja de mai multe ori pragul acestui restaurant.

O gastronomie deosebită Succesul restaurantului Los Toreros stă și în farmecul bucătăriei spaniole. Unii dintre clienți au descoperit acest tip de gastronomie chiar în Spania și acum se bucură de faptul că au posibilitatea să servească felurile de mâncare iberice chiar acasă la ei. ”Bucătăria spaniolă este una în același timp ușoară și gustoasă, sănătoasă și bazată pe ingrediente naturale, care oferă un farmec aparte felurilor de mâncare descoperite de iberici”, spune Cristina Frâncu.

”Bucătăria spaniolă este una în același timp ușoară și gustoasă, sănătoasă și bazată pe ingrediente naturale, care oferă un farmec aparte felurilor de mâncare descoperite de iberici” Cristina Frâncu

O afacere serioasă Cristina Frâncu, cea care a avut inițiativa deschiderii restaurantului, spune că Los Toreros este una dintre cele mai serioase afaceri în acest domeniu din Cluj. Investiția în noul restaurant depășește 50.000 de euro doar în prima fază, în care sunt disponibile circa 60 de locuri. Însă interesul mare pentru gastronomia spaniolă i-a determinat pe proprietarii Los Toreros să ia în calcul extinderea afacerii, prin închiderea unei terase, care va oferi un supliment de circa 50 de locuri. În faza a treia, urmează mansardarea casei în care funcționează restaurantul. Foarte mulți clienți spun că sunt atrași și de atmosfera restaurantului, care redă perfect plăcerea de a trăi caracteristică locuitorilor Peninsulei Iberice.

Claudiu Pădurean

aFaCere

Vitrina Advertising a ajuns la maturitate Agenţia de publicitate Vitrina Advertising a ajuns, în cei aproape 20 de ani de activitate, una dintre cele mai respectabile companii de proﬁl din România. Cel mai important rol în ascensiunea acesteia l-a avut Mihaela Rus, preşedintele agenţiei şi, în acelaşi timp, al Asociaţiei Femeilor de Afaceri din Cluj

La trei ani după Revoluţie, România era în plină reconstrucţie şi tocmai ce învăţa cum să fie o ţară liberă, cu oameni liberi şi, mai ales, cu o piaţă liberă. În acest ultim domeniu a apărut, cu destul curaj, o agenţie de publicitate care şi-a propus să pună umărul, în stilul ei, la revitalizarea României. În octombrie 1992, Vitrina Advertising s-a născut cu foarte multe idei pe care abia aştepta să le pună în practică şi, odată cu trecerea timpului, agenţia clujeană şi-a câştigat un nume puternic pe această piaţă, pe cât de liberă, pe atât de aglomerată. „Agenţia Vitrina, în scurt timp, are aproape 20 de ani. Dacă pentru un om a-i spune că la 20 de ani e în plină tinereţe, pentru o companie, şi mai ales pentru una din România unde piaţa liberă are cu totul 22 de ani, vârsta aceasta înseamnă deplină maturitate. La început piaţa a fost extrem de grea. Am fost pionieri în domeniu, dar în acelaşi timp a fost extrem de frumos. Marea încercare a fost să ai răbdare ca economia să se dezvolte în ritmul în care tu ai fi vrut. Astăzi, după aproape 20 de ani, Vitrina este o firmă respectabilă şi iubită, cred eu, atât de clienţii noştri, cât şi de parteneri şi colaboratori”, a spus preşedintele agenţiei clujene, Mihaela Rus, omul aflat mereu în „vitrina” companiei de publicitate.

Clujul, cel mai frumos oraş Deşi, în urmă cu 20 de ani, o firmă care apărea în Bucureşti avea mai multe şanse să fie cunoscută mai bine şi, astfel, să reziste mai mult în România, Mihaela Rus a ţinut ca afacerea ei să se nască şi să crească în Cluj. „Vitrina Advertising este, astăzi, o agenţie de servicii complete cu acoperire naţională, ce are sediul central în Cluj şi o reprezentanţă în Bucureşti. M-am încăpăţânat să ţin sediul central în Cluj pentru că iubesc acest oraş, pe care îl consider cel mai potrivit oraş din România pentru viaţă şi familie, locul ideal pentru a-ţi educa şi creşte copiii. Reprezentanţa din Bucureşti a fost deschisă oficial in 1997. La acea dată, agenţia avea deja foarte mulţi clienţi pe care îi derula la nivel naţional, astfel încât existenţa unui punct de lucru în Capitală era mai mult decât necesară. În scurt timp, însă, reprezentanţa şi-a făcut propriul portofoliu, derulat cu suportul departamentelor din Cluj. Acela a fost un

www.transilvaniabusiness.ro

semn că serviciile noastre corespundeau cererilor pieţei fără vreo legătură cu zona geografică”, îşi aminteşte oficialul de la Vitrina Advertising. Pentru agenţia clujeană lucrează, momentan, 50 de angajaţi, personal suficient pentru ca Vitrina să colecţioneze în ultimii ani câteva dintre cele mai importante premii din domeniu.

Transilvania, Billa, Caroli, Epinvest, Eximtur, Larix, MGA, Monor, Metro, Michelin, Real sau Tenaris Silcotub, ﬁrme care au ales să lucreze cu Vitrina şi în perioadă de criză, de altfel, un cuvânt care nu prea a avut ce căuta în afacerile agenţiei de publicitate.

Premii peste premii

„Am dezvoltat domenii noi şi, în ultima perioadă, am pus foarte mult accentul pe strategie, pe creaţie şi pe comunicare neconvenţională, deci ne-am adaptat la condiţiile economice din ultimii trei ani. Am avut o politică de adaptare, am interzis cuvântul “criză” în agenţie şi ne-am concentrat pe soluţionarea obiectivelor clienţilor în condiţii de efort sporit şi preţuri reduse. În felul acesta, cred că am obţinut şi mai multă încredere de la partenerii noştri tradiţionali, iar, ca un paradox, în plină recesiune economică, în loc să pierdem clienţi şi parteneri, am câştigat mulţi alţii”, a mai spus preşedintele Vitrina Advertising. Agenţia clujeană a ajuns să ocupe locul 14 în topul companiilor de proﬁl din punct de vedere al cifrei de afaceri şi poziţia a şasea la capitolul proﬁt, iar, potrivit Mihaelei Rus, compania sa este una model în ce priveşte plata datoriilor la stat şi a salariilor. Între timp, femeia de la conducerea Vitrina şi-a făcut timp şi de alte proiecte, iar într-unul dintre ele, care a aparţinut Asociaţiei Femeilor de Afaceri din Cluj, acolo unde ea este şi preşedinte, agenţia a fost nominalizată la PR Award România, alături de trei dintre cele mai mari agenţii de PR din ţară.

Compania este deţinătoare a două premii Gold PR Award for Excellence (2008) pentru campaniile „Cel mai mare mall din România”, a cărui client a fost Iulius Mall, la categoria Comunicare Corporatistă şi „Atinge Polul Pozitiv în Comunicare”, client Rombat, la categoria CSR. De asemenea, Vitrina a mai fost răsplătită cu un Silver PR Award for Excelence (2007) pentru campania Decide Singur, al cărei client a fost Kronospan, dar este şi deţinătoarea premiului de creaţie ADOR 2010 pentru Packaging Design, client Monor. “Pe lângă serviciile de creaţie, Vitrina dispune şi de o bază proprie de producţie, dotată cu tehnică de ultimă oră şi care are în componenţă cei mai buni artişti decoratori din ţară la ora actuală. Agenţia Vitrina are una dintre cele mai puternice echipe din România, atât din punct de vedere profesional, cât şi datorită spiritului şi bucuriei de a face parte din echipă. Ani la rând, compania a fost prezentă şi s-a menţinut, încă de la prima ediţie, în „Topul celor mai bune 50 de companii pentru care merită să lucrezi”, realizat de revista Capital şi Institutul de Cercetare GFK”, se mândreşte Mihaela Rus. Cei mai importanţi clienţi ai companiei sunt AD Pharma, Ambient, ATP Exodus, Azur, Banca

Criza a fost interzisă

Adrian Rus

eveniment

Proﬁt real din spaţiul virtual

Se poate face promovare, vânzare, fidelizare, extindere, repoziţionare, profit, sau totul la un loc folosind Internetul şi creativitatea? Răspunsul e afirmativ, şi totul se poate mai ieftin, mai rapid, mai eficient, susţin specialiştii în comunicare şi marketing online. Bine, bine, dar cum... Ediţia a V-a a Business Days, desfăşurată la Bucureşti, centrată pe antreprenoriat şi management de succes, a inclus analize şi soluţii pentru activitatea companiilor şi oamenilor de afaceri în noua paradigmă economică, mai dureros spus în criză. Invariabil, costurile trebuie să fie mai mici acum, aşa că onlineul e una din soluţiile şi mai indicate acum. Doina Costache, business development Google România, a atras atenţia că prima interacţiune cu produsele are loc acum în mediul virtual şi de aici derivă acum posibila opţiune de participare sau cumpărare. “Vorbesc despre ZMOT - Zero Moment of Truth (momentul zero al adevărului, n.r.), cei care sunt marketeri de profesie ştiu foarte bine de varianta FMOT - first moment of truth (primul moment al adevărului, n.r.), nu vreau să îi scoatem din ecuaţie pe iluştrii de la P&G care au inventat acest termen, dar discutând de primele secunde în care clientul interacţionează cu produsul, cu ambalajul, în acele prime secunde practic se decide dacă să cumpere, acest prim moment s-a mutat pe Internet. Datorită tehnologiei şi lucrurilor bune care se întâmplă, decizia de interacţiona, cu o firmă, cu un brand, cu o persoană, nu mai are loc face to face, oamenii fac mai întâi studii online, şi acest nou obicei se aplică pentru toate industriile, vrem evaluări, recomandări, poze, filme, dacă se poate de la prieteni cât mai apropiaţi”, a explicat Doina Costache. Ea a mai semnalat că şi cei care se folosesc de căutări online sunt tot mai bine educaţi, consumatorii ştiu acum exact ce vor, iar tendinţa se va amplifica datorită creşterii ratei de penetrare a telefoanelor inteligente – smartphoneuri. “Este firesc să căutăm informaţiile în două feluri, fie prin motoare de căutare fie prin reţele de socializare, şi amândouă au un rol foarte important. Este ceva care face parte din viaţa de zi cu zi, la fel de importante sunt şi reţelele sociale, pentru cei care încă nu sunt prezenţi ca business, recomand să vă mai gândiţi. În momentul de faţă căutăm online mai multe informaţii înainte să cumpărăm, căutăm din ce în ce mai targetat, există unel-

te şi studii, dacă la început oamenii căutau frigidere sau telefon mobil cu ecran color, acum se caută fix brandul şi generaţia de aparat, lumea este din ce în ce mai educată. Studiile arată cât de mult contează în decizia de a cumpăra din magazin influenţa onlineului, personal mă aştept acest procent să crească, pentru că şi penetrarea smartphoneurilor va creşte, dacă ne referim doar în România, acum suntem undeva între 5-10%, încă nu sunt date concludente în acest sens, dar va creşte, operatorii au acum smartphoneuri chiar şi la 0 euro, telefonul e un bun de consum, nu mai trebuie să plăteşti o sumă fabuloasă pentru a-ţi permite un smartphone. Mai mult, chiar şi departamentele de achiziţie din companii fac cercetarea de piaţă online, dar şi la nivel de conducere din corporate sau IMM, cercetarea online este la fel de importantă”, a mai spus Costache. Conform unui studiu pe care l-a prezentat şi la Gala E-commerce însă, din 600.000 de IMM-uri, doar 15% au măcar un site de prezentare. Sfaturile Doinei Costache? “Luaţi pulsul pieţei, vedeţi ce caută lumea pe Internet, următorul pas este să avem un website, dar asta nu e totul, ca şi magazinul real de exemplu, trebuie îmbunătăţit constant, există profesionişti şi unelte gratuite astfel încât să verificaţi tot timpul ce este mai de impact şi ce aduce mai mult business. Apoi, recomand precizie – să fiţi prezenţi la toate căutările relevante care au legătură cu businessul vostru; performanţă - folosiţi informaţiile preţioase pe care le obţineţi şi vedeţi unde puteţi îmbunătăţi experienţa clientului pe online, şi, nu în ultimul rând, componenta socială, este foarte importantă. Nu neglijaţi cât de mult contează word of mouth (gura lumii, răspândirea informaţiilor, n.r.), care s-a transformat acum în world of mouth (un univers global de răspândire a informaţiilor, n.r.). Sunt studii basic că un client nemulţumit spune înzecit mai multor oameni decât un client mulţumit. Folosiţi-vă de toate reţelele pentru a face cunoscute serviciile bune pe care le aveţi”, recomandă Doina Costache. Ea s-a alăturat echipei Goolge în luna mai având ca re-

sponsabilitate principală promovarea şi creşterea potenţialului de online în România, după ce a activat 3 ani la UniCredit Ţiriac Bank, unde a fost Head of Multichannel Management, iar înainte a lucrat timp de 7 ani pentru Vodafone România.

“Comunicaţi, nu faceţi publicitate!” Acesta este sfatul lui Dragoş Stanca, managing partner Q2M. “Cea mai des întâlnită greşeală, este aceea că multe companii tratează Internetul ca pe celelalte media TV, radio sau presă scrisă, nu este un alt mediu clasic, ci este un mediu de comunicare, în care trebuie să folosim unelte specifice. Advertisignul este doar o parte din tortul care înseamnă succcesul unei campanii pe care o puteţi desfăşura prin Internet. Cum comunicăm este o întrebare dificilă, avem de a face cu nişte mutanţi digitali, întrebarea este dacă sunteţi pregătiţi să discutaţi pe limba acestor copii, care sunt viitorii noştri consumatori, nu peste 10 ani ci peste foarte puţin timp. Nu mergem la extreme să folosim limbaj de tip hacker, dar puştii şi toţi cei pe care îi numim natural born digitals folosesc diverse simboluri pentru a comunica între ei şi vechile semne şi limbaje nu o să mai fie actuale. Prin urmare nu ajunge să comunicăm online folosind display - adică celebrele bannere pe care le ştiţi, trebuie să combinăm tehnicile. Orice site de conţinut, fie pentru companii, ştiri, etc se învârte între nişte pereţi. Unul este search, al doilea este partea de social media care devine o referinţă din ce ce în ce mai importantă de unde îţi poate veni trafic, clienţi etc. Folosiţi şi celelalte lucruri: campanii direct response, respectiv vânzare directă, marketing afiliat, folosirea internetului ca unealtă ce cercetare, tehnici de PR, campanii video, evenimente, mailing, dar credem foarte tare că în centrul tuturor lucrurilor, trebuie să stea partea de creaţie şi ideea care să facă diferenţa. E uşor să

eveniment Conferinţele, disponibile online Aproape 1.000 de participanţi au venit din toate colţurile ţării pentru a interacţiona cu cei peste 90 de invitați - cei mai valoroşi oameni de afaceri, consultanţi şi speakeri din România, în cadrul Bucureşti Business Days, eveniment organizat de Adesco, între 29-30 noiembrie la Wilbrook Platinum Business & Convention Center. “Cred că a fost evenimentul de afaceri al anului în Bucureşti, vrem să continuăm suita de evenimente şi în 2012, iar din 2013 vom organiza astfel de evenimente şi pe plan internaţional”, ne-a declarat Laszlo Pacso, managerul proiectului Business Days. ediţia de la Bucureşti a fost a v-a, după alte două ediţii organizate în 2010 la târgu mureş, şi alte două ediţii organizate în 2011 la timişoara şi Braşov. Conferinţele ediţiei Bucureşti Business Days, au fost postate şi pot fi urmărite la adresa: http://www.businessdays.ro/conferintele-editiei-bucuresti-business-days/. spui lansăm un spot viral care să facă afişări, dar cum îl facem să atragă atenţia, aici deja aveţi nevoie de intervenţia unei agenţii publicitare care să ştie cum se întâmplă lucrurile”, a susţinut Dragoş Stanca. Printre exemplele folosite de el se numără clipul de pe YouTube, al unui grup românesc, varianta ce anunţa de fapt doar clipul, fără videoclip, ce a atras peste 4,3 milioane de vizualizări şi se putea asocia cu produs, sau campania gândită pentru siteul Fashion TV România, considerat cu trafic modest în comparaţie cu forţa internaţională a brandului, ce a inclus integrarea profilului de Facebook prin folosirea profilelor personale sau de brand ale modelelor de pe reţeaua de socializare, ceea ce a dus la peste 1 milion de like-uri în 4 luni, şi o relansare a platformei Fashion TV în România. “Am folosit, ca s-o citez pe Doina acel world of mouth, ajutând brandul să erupă în Internet folosind modele care la rândul lor avea mulţi prieteni, unele dintre ele aveau şi 2-3 profile. Se poate face o secţiune integrată într-un site mare, lucru care poate fi mult mai eficient decât o campanie clasică. Internetul înseamnă şi necovenţional, de exemplu am lansat în Franţa noul single al celor de la Vama, printr-un artificiu simplu: am trimis mailuri cu clipul la top 5 bloggeri din Franţa, cu mesaj simplu, dacă vă place ideea postaţi-o. 4 din 5 au

Laszlo Pacso

Doina Costache - Business Development Google

postat, după care am fost preluaţi de toată presa din Franţa, iar trupa a avut reportaje pe larg pe Reuters şi Euronews. Încercaţi să comunicaţi online, nu e un mediu clasic de outdoor sau radio, gândiţi-l ca un loc în care oamenii trăiesc, comunică, unii se îndrăgostesc, fac comerţ, etc, nu doar consumă şi atât”, a încheiat Dragoş Stanca. Din 2011, Stanca a lansat Q2M – marketing, vânzări şi comunicare în digital şi Publyo – care oferă strategie şi tehnologie pentru publisherii online, după ce de-a lungul carierei a condus diviziile de print şi online pentru PubliMedia sau grupul Realitatea – Caţavencu.

mai multă publicitate gratuită. E e momentul să faceţi consumatorul să vorbească despre voi. YouTube e al treilea canal de căutare din lume, Trilulilu e cel mai vizitat website românesc, asta arată puterea videoului. Faceţi un testimonial cu un client mulţumit, videouri de prezentare a produselor, sau review de la consumatori, promovaţi-le în rândul comunităţii voastre astfel ca potenţialii clienţi să vadă ce au zis alţii despre voi. Există şi opţiunea video de fidelizare, cum ar fi ca în mailul de confirmare a unei comenzi să existe un video de la CEO sau director care să-ţi mulţumească că ai ales acel produs, sau părerea unui expert care să zică ai făcut alegerea cea bună? Procesul nu se termină după vânzare, consumatorul se întreabă oare am făcut alegerea potrivită, discută cu alţii despre produs. Haideţi să folosim oportunitatea de a explica mai mult lucrurile, un alt avantaj e cât de uşor se poate da un video mai departe, e un link, uşor să-l pui pe reţeaua de socializare sau să-l trimitţi pe mail”, a conchis Biriş. Călin Biriş este marketing specialist al Trilulilu.ro, primul site românesc de sharing, lansat în 2007.

Filme care să facă diferenţa Călin Biriş, marketing specialist la Trilulilu.ro a subliniat potenţialul pieţei de video pentru afaceri şi modul în care cei care fac videoavertising se pot diferenţia. “Se tot spune despre social media, dar ce este de fapt social media? Este faptul că toţi putem face media, nu mai sunt canalele clasice, ci suntem noi, social. E foarte mică piaţa de video online business to business, sunt puţine companii care chiar încep să producă, aici e avantajul, puteţi să vă diferenţiaţi prin a avea ceva în plus. Eu cred că scopul unei companii este să minimeze bugetul de publicitate şi să câştige cât

Dragoş Stanca - managing partner Q2m

www.transilvaniabusiness.ro

Ionuţ OPREA

Călin Biriş - marketing specialist trilulilu

eveniment

Gliga Companies. Sunetul a 20 de ani de succes Reghineanul Vasile Gliga este unul dintre cei mai importanți producători de viori din acest colt de lume. Împreună cu familia sa, a sărbătorit recent 20 de ani la înființarea grupului de firme Gliga. La aniversare, au participat prieteni, colaboratori, directori de instituţii, oameni de afaceri, deputaţi, primari, preoţi, artişti renumiţi. Vasile şi Elena Gliga şi-au întâmpinat oaspeţii, dar alături le-au fost părinţii şi copiii Mirona, Cristian şi Dumitriţa, şi nepoţii. Gazda Octavian Ursulescu, a dat tonul distracţiei, iar primii care au încântat publicul au fost elevii Şcolii de Muzică din Reghin, completaţi de Orchestra Casei de Cultură “Eugen Nicoară” din Reghin. A urmat dansul sportiv, cum era şi firesc, adus de Clubul Sportiv “Dansul Viorilor”, un alt proiect al firmelor Gliga. Unul dintre momentele emoţionante

ale serii a fost cel legat de cei care au făcut posibil ca familia Gliga să-şi croiască un drum frumos în viaţă. Părinţii soților Gliga au fost elogiaţi în cadrul ﬁlmului de prezentare a istoriei familiei. Momentul special a fost completat de Ştefan Hruşcă, cu al său celebru omagiu muzical adus părinţilor, întreaga sală vibrând pe acordurile piesei “Rugă pentru părinţi”. Zâmbete şi aplauze au adus şi dansurile susţinute de Mirona Gliga, alături de partenerul său. „Vă mulţumesc că aţi

răspuns invitaţiei noastre. Pentru noi ca familie, în cei 20 de ani, pot să spun că toţi oamenii pe care i-am întâlnit care ne-au spus o vorbă bună au reprezentat o prioritate pentru noi”, a subliniat Vasile Gliga.

Gliga, renumit şi în SUA De la aniversarea celor 20 de ani de activitate în domeniul instrumentelor muzicale a Firmelor Gliga nu

eveniment Proiectele Gliga Acumulând experiență la fabrica de instrumente muzicale de la Reghin, vasile Gliga a pornit pe cont propriu în 1991, înfiinţând un mic atelier de făurit viori. Aprecierile lumii lutierilor nu au întârziat să apară, poziţia a 11-a în Catalogul Concursului de la Cremona (1994), urmată un an mai târziu de aprecierea venită din partea lui Sir Yehudy menuhin, printr-o scrisoare de mulţumire. Astăzi, Gliga instrumente muzicale produce anual aproximativ 30.000 de viori, viole, violoncele şi contrabaşi, care iau calea întregii lumi, putând fi admirate la târgurile de profil de la Frankfurt, Anaheim, Los Angeles sau Cremona. numele vasile Gliga nu se rezumă doar la instrumentele muzicale. Fără să-şi uite originile, omul de afaceri a pus bazele unei mari ferme agricole, care însumează 15 hectare de viţă de vie și 50 de hectare de livadă. Firmele Gliga organizeză Balul vânătorilor (în fiecare februarie), Balul însuraţilor, precum și Ziua Recoltei. De asemenea, administrează Gimnaziul privat Reghin şi Clubul Sportiv „Dansul viorilor”.

Reporter: Firmele Gliga au împlinit 20 de ani. Ce simţiţi? vasile Gliga: Mă simt împlint, compania e precum un copil educat care aduce multă bucurie întregii familii. E un copil care a ştiut să treacă şi prin greutăţi şi a ştiut să aleagă întotdeauna calea cea dreaptă şi adevărată, cu ajutorul nostru, al întregii familii. Rep.: Cum a fost acest parcurs de la micul atelier de pe strada Duzilor şi până la acest moment aniversar? v.G.: Era greu de visat şi de închipuit în urmă cu 20 de ani că se poate ajunge la acest moment aniversar. Spre fericirea noastră, a întregii familii, s-a dovedit că acest moment nu a fost un vis, el a devenit realitate. Rep.: Când v-a fost cel mai greu? v.G.: În această seară. Mi-am dat seama că nu pot să fiu destul de atent cu câtă lume m-a ajutat şi s-a implicat în aceşti 20 de ani şi nu mi-a ajuns timpul fizic, nu am putut să fiu împreună cu cei care au fost alături de mine. Rep.: Ce fundamente au contat în evoluţia dvs? v.G.: Părinţii au fost cei care m-au educat pentru muncă, pentru lucrul făcut cum trebuie şi cred că acesta este cel mai mare dar care un părinte îl poate oferi copiilor. Şi eu, mi-am educat copiii în acest spirit al muncii şi al lucrului bine făcut, să reuşească în viaţă. Dacă eşti educat pentru muncă, reuşeşti să găseşti căile de a merge înainte, indiferent dacă e criză sau nu. Rep.: Ce speraţi de la viitor? v.G.: Sănătate pentru mine şi pentru întreaga familie, care stă la baza tuturor lucrurilor. Îmi doresc să fie linişte, să fie pace, iar în jurul nostru oamenii să fie cât mai buni!

putea lipsi nici fiul cel mare Cristian. Plecat din România în anul 2000, acesta a venit din SUA pentru a fi aproape de familia sa. Familia Gliga are investiţii şi în SUA (Pasadena), iar Cristian răspunde acolo de o firmă de distribuţie de instrumente muzicale. Afacerea este evaluată la un milion de euro şi beneficiază de cel mai profesionist site dedicat de vreo firmă pe plan mondial instrumentelor muzicale. În Pasadena viorile “Gliga” se vând pe nivelul de pricepere a celor care le achiziţionează, începând de la instrumente pentru elevi, la cele pentru amatori, trecând la profesionişti şi terminând cu instrumentele dedicate maeştrilor. ,,Mă simt mândru de familia mea, de părinţii şi surorile mele oriunde în lume m-aş afla”, a declarat Cristian Gliga despre familia sa. “Am venit acasă din Pasadena foarte emoţionat şi când am ajuns în Reghin deja era aranjat totul în cele mai mici detalii pentru această aniversare. Am rămas impresionat de calitatea spectacolului, de artiştii care au evoluat pe scenă, de oaspeţii noştri şi bineînţeles de filmul de prezentare a istoricului firmei, realizat de sora mea Dumitriţa”, a adăugat Cristian Gliga.

Alin Zaharie Robert Matei

www.transilvaniabusiness.ro

EvENIMENt Companiile socializează prin sport la Corporate Games Firmele din România sunt invitate să se întreacă, pe plan sportiv, la cel mai mare astfel de eveniment mondial pentru amatori, Corporate Games, care va ajunge în 2012 şi în România. Business-urile din România vor cunoaşte, în 2012, o nouă etapă, de data aceasta una relaxantă. Toate genurile de companii, multinaţionalele, IMM-urile, microîntreprinderile sau antreprenorii sunt aşteptate să participe, între 24 şi 27 mai 2012, la Corporate Games, cel mai important eveniment sportiv la nivel de amatori din lume. Cu o tradiţie de peste 20 de ani, competiţia ar putea strânge chiar şi 5.000 de persoane la întrecerile ce vor avea loc la Bucureşti. „În Marea Britanie, aceste jocuri au fost lansate în 1983 şi au reuşit, pe parcursul timpului, să atragă un număr semniﬁcativ de participanţi, în medie peste 5.000 la ﬁecare ediţie. Competiţia din 2011 a fost organizată la Loughborough şi s-a bucurat de prezenţa organizatorilor Jocurilor Olimpice

veţi întâlni cu 2.000 de oameni noi, care lucrează în acelaşi domeniu ca şi dumneavoastră sau în domenii diferite, dar cu care aveţi ocazia să schimbaţi păreri, opinii. Corporate Games va dezvolta comunicarea în ﬁrmă, pentru

12.000 de persoane au participat la evenimentul din Melbourne 14 sporturi vor ﬁ reunite în cadrul acestei competiții şi Paralimpice de la Londra, din 2012. La Bucureşti, prima ediţie va ﬁ găzduită în mai 2012 şi sper că va atrage o participare impresionantă, având în vedere interesul arătat deja de importante companii din România”, a declarat ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Martin Harris.

„Rezolvaţi comunicarea în firmă” După conferinţa de prezentare, ce a avut loc la începutul lunii octombrie în Capitală, organizatorii Corporate Games au efectuat un turneu prin ţară, iar prima oprire a fost la Cluj. După evenimentul de la Hotel Napoca, „caravana” Corporate Games s-a mai oprit la Târgu-Mureş şi Timişoara, acolo unde reprezentanţii evenimentului de la Bucureşti au încercat să convingă cât mai multe firme să participe. „Corporate Games este dedicat tuturor companiilor din România, fie ele multinaționale, IMMuri, microîntreprinderi sau antreprenori. La Bucureşti vă

„Corporate Games este o acţiune care se adresează sporturilor de masă, business-ului în principal, dar pot participa şi SRL-urile. Până la urmă orice ﬁrmă din România, cât de mică, este primită. Într-adevăr, cele 14 sporturi care vor ﬁ practicate nu sunt pentru profesionişti, dar noi le vom face în stil profesionist”. Monica Iagăr

că aceasta este o mare problemă pentru companii”, le-a spus directorul general al Corporate Games România, Radu Rădulescu, participanţilor la aceste conferinţe de promovare. La Corporate Games, ﬁecare ﬁrmă este liberă să înscrie un număr nelimitat de echipe la cele 14 sporturi: atletism, bowling, înot, tenis de câmp, badminton, dragon boat, karting, volei, baschet, fotbal în 11, fotbal în 6, poker, biliard şi tenis de masă, iar majoritatea întrecerilor vor avea loc la bazele sportive ale clubului Dinamo Bucureşti, inclusiv pe stadionul din Ştefan cel Mare.

Monica Iagăr, director sportiv „Corporate Games este o acţiune care se adresează sporturilor de masă, business-ului în principal, dar pot participa şi SRL-urile. Până la urmă orice firmă din România, cât de mică, este primită. Într-adevăr, cele 14 sporturi care vor fi practicate nu sunt pentru profesionişti, dar noi le vom face în stil profesionist”, a spus şi directorul sportiv al competiţiei, fosta mare atletă a României, Monica Iagăr. Interesant este că angajaţii unei firme care participă pot să-şi aducă şi membrii familiilor, diferiţi prieteni sau chiar clienţii respectivelor firme pentru ca echipa să fie cât mai numeroasă. Înregistrarea participanţilor va fi făcută joi, 24 mai, în timp ce primele sporturi vor debuta a doua zi. Majoritatea întrecerilor vor avea loc sâmbătă, 26 mai, tot atunci când va fi organizată şi parada atleţilor. Încheierea concursului şi festivitatea de premiere vor avea loc duminică, 27 mai, atunci când vor fi acordate şi medaliile, trofeul medaliilor, trofeele pe sporturi, dar şi trofeul special „Sport pentru Viaţă”. „Prin participarea la acest eveniment, generaţi încredere angajaţilor, loialitate şi spirit de echipă, creşteţi vizibilitatea brand-ului, stabiliţi noi relaţii de afaceri

Distracţie pe bani Nimic nu va fi gratis, însă, nici măcar cazarea. Există o taxă de participare la Corporate Games de 60 de euro pentru fiecare persoană, la care se adaugă alţi 10 euro pentru distracţia de la Games Party, ce va avea loc sâmbătă seara. Singurele reduceri aplicate vor fi la transportul cu autocarul, trenul sau avionul, dar acestea nu vor depăşi 20%, în timp ce la cazarea într-un hotel de cinci stele din Capitală, organizatorii au reuşit să reducă preţul până la 60 de euro pe noapte pentru două persoane. De asemenea, firmele pot să-şi facă şi publicitate în cadrul acestor întreceri, însă tarifele pe care trebuie să le plătească sunt între 2.000 de euro pentru afişarea unei simple sigle şi 30.000 de euro pentru amplasarea unui adevărat cort publicitar. România este a 26-a ţară în care Corporate Games ajunge, Bucureştiul va fi cel deal 54-lea oraş, iar până acum au participat peste 18.000 de firme şi peste un milion de angajaţi. Din 1988, de la ediţia inaugurală de la San Francisco, au avut loc 140 de ediţii, iar cea mai mare participare de până acum a fost la Melbourne, când au concurat peste 12.000 de persoane. Cel mai vârstnic sportiv a avut 89 de ani şi a participat la proba de atletism, în cadrul Corporate Games organizat în Spania, la Bilbao, în timp ce un copil de 10 ani, care a participat la Istanbul în proba de înot, deţine recordul de cel mai tânăr concurent. cu leaderi şi reprezentanţi ai firmelor naţionale şi multinaţionale. De asemenea, întâlniţi noi clienţi şi creaţi linii noi de business, oferiţi angajaţilor un program motivaţional de valoare şi experimentaţi un amestec inedit de competiţii sportive şi afaceri”, sunt motivele pentru care, în opinia organizatorilor, firmele din România trebuie să ia parte la acest eveniment.

Adrian Rus

CSR

Caritas Eparhial: Voluntarii care schimbă lumea!

Preotul Olimpiu Todorean a realizat un sistem prin intermediul căruia ajutorarea săracilor a fost organizată pe baze asemănătoare celor corporatiste. Este vorba inclusiv de un azil care funcționează deopotrivă pe baze caritabile comerciale, dar și un centru de îngrijiri la domiciliu, premieră pe piața orădeană a îngrijirilor de sănătate. Comunitatea orădeană are din anul 2006 un sprijin puternic prin aportul adus de Caritas Eparhial Oradea. Fundaţia aparţine de Episcopia Greco-Catolică Bihor şi este condusă de preotul Olimpiu Todorean. De la servicii de asistenţă socială, distribuire de haine şi alimente, până la servicii de asistenţă medicală la domiciliu, Caritas Eparhial sprijină prin voluntarii săi oamenii aflaţi în dificultate. La ora actuală peste 160 de voluntari din care 95 activi, majoritatea adolescenţi şi tineri, se implică în problemele comunităţii. Astfel, dincolo de ajutorul dăruit celor aflaţi la ananghie, Caritas Eparhial este un adevărat formator, care promovat noţiunea de voluntariat în rândul tinerilor din Oradea şi i-a convins să se orienteze spre adevăratele valori sociale. În prezent, Caritas Eparhial are în evidenţă 120 de familii de beneficiari. “Pentru fiecare familie în parte avem un plan de intervenţie personalizat. Scopul nostru este să-i ajutăm să se pună pe picioare”, spune preotul Olimpiu Todorean. Beneficiarii sunt îndemnaţi să lucreze şi de multe ori, oamenii îşi revin din greutăţi. Săracii primesc haine, primesc alimente, iar cei bolnavi sunt ajutaţi inclusiv cu igienizarea locuinţei, prin munca voluntarilor şi donarea produselor de curăţenie. În plus, Caritas Eparhial sprijină şi oamenii fără adăpost. “Avem mai multe programe în derulare. Oferim 30 de porţii de mâncare caldă zilnic. Majoritatea celor care se înscriu sunt oameni ai străzii sau cei cazaţi în azile de noapte”, spune Olimpiu Todorean. “Peste 100 de persoane oameni fără adăpost sau familii cu mulţi copii, îşi aleg lunar un rând de haine primite din donaţii”, mai spune preotul.

Voluntari pentru un zâmbet Tinerii implicaţi în activităţile fundaţiei sunt, poate, bunul cel mai de preţ al Caritas Eparhial. “Voluntarii se implică în

toate activităţile. Fac felicitări manuale în prag de sărbători, distribuie materiale promoţionale, se implică în distribuirea de plicuri cu formulare de 2%, fac colecte de alimente şi campanii de rechizite şcolare, sau se documentează despre noi metode de fundraising”, povesteşte Todorean. Inedit pentru Oradea, Caritas Eparhial a organizat şi cursuri de clovni care au convins zeci de tineri să se implice în activităţile sociale. Deghizaţi în mesagerii bucuriei, adolescenţii fac vizite la Spitalul de Copii de două ori pe săptămână pentru a aduce un zâmbet micuţilor bolnavi, fac spectacole pentru copiii săraci din judeţ şi, o dată pe an, “revoluţionează” centrul oraşului, prin Marşul Nasului Roşu.

Centrul Maria Rosa În anul 2008 Caritas Eparhial a pus piatra de temelie a Centrului Maria Rosa. Centrul s-a deschis în septembrie şi are o cantină cu o capacitate de 30 de persoane . ”Vrem să mărim în timp capacitatea cantinei la 50 de persoane. Pe noi nu ne interesează în primul rând cantitatea, ci ne interesează să oferim o masă decentă. Dacă până acum această mâncare a fost adusă de la restaurante şi distribuită săracilor la sediul nostru, de acum avem bucătarul nostru şi putem oferi un loc la o masă”, spune preotul. El subliniază că nu vin mereu aceeaşi oameni, unii vin prin rotaţie, şi astfel, numărul beneﬁciarilor pe an este mai mare. Centrul dispune şi de duşuri pentru oamenii străzii și este primul serviciu de acest gen oferit în oraş. “Avem două duşuri pentru femei şi două pentru bărbaţi. Oferim şampon, săpun, lame de ras şi au la dispoziţie 30 de minute”, explică Todorean. La duş accesul este pe bază de înscriere iar serviciul este oferit lunea şi joia. Din luna ianuarie Maria Rosa va ﬁ dotat şi cu un centru pentru teme şi joacă destinat copiilor din familiile sărace.

1 milion de euro este investiţia în Casa Frenţiu, care va avea funcţia de azil 165 de voluntari are la ora actuală Caritas Eparhial 30 de săraci primesc zilnic o masă caldă www.transilvaniabusiness.ro

Îngrijire medicală la domiciliu Din anul 2009, graţie Caritas Eparhial, în Oradea funcţionează Centrul de Îngrijire Socio-Medicală la Domiciliu. Beneﬁciarii sunt orădeni cu venit minim garantat, vâstnici şi persoane cu certiﬁcat de handicap fără însoţitor. Centrul are contract cu Casa de Asigurări de Sănătate şi asigură asistenţă doritorilor, având la dispoziţie un asistent medical, un asistent social un voluntar, dar şi un medic colaborator pentru serviciile de specialitate. Astfel, cei care sunt asiguraţi, îi sprijină pe orădenii care nu au acces la niciun serviciu medical.

“Acest azil va găzdui între 24 şi 48 de persoane, în garsoniere. Este un azil care trebuie ca în timp să se autosusţină. De aceea, va ﬁ deschis pentru nevoiaşi dar şi pentru cei care au posibilitatea de a plăti pentru un loc decent” Olimpiu Todorean

La ﬁnal de an, Maria Rosa oferă o altă bucurie nevoiaşilor. “În ziua de Crăciun, săracii care dorm la Azilul de Noapte stau pe străzi. Pentru ei vom organiza aici Crăciunul, iar noi, vom ﬁ aici, cu ei la masă”, a spus Olimpiu Todorean.

Business caritabil Un proiect pe care Caritas Eparhial îl are în derulare este construcţia Casei Frenţiu, imobil care va avea funcţia de azil. “Acest azil va găzdui între 24 şi 48 de persoane, în garsoniere. Este un azil care trebuie ca în timp să se autosusţină. De aceea, va ﬁ deschis pentru nevoiaşi dar şi pentru cei care au posibilitatea de a plăti pentru un loc decent”, explică Todorean. La ora actuală clădirea este ridicată în roşu, are acoperiş şi urmează să ﬁe dotată cu geamuri şi uşi. Proiectul se ridică la aproximativ un milion de euro, din care 450.000 de euro au fost deja investiţi.

Andreea Costea

opinie

Marketing și rețele de socializare Cât de important este să cunoști și să folosești noile medii și posibilitațiile de promovare a afacerilor?

Despre Academia Succesului: Academia Succesului este un brand dedicat dezvoltării personale și dezvoltării afacerilor și a fost fondat de grupul Inițialk și de Cristian Fertea, unul dintre primii autori de literatura motivațională în România cu o vastă experiență în conducerea afacerilor (din 1992) și în furnizarea de consultanță în afaceri. Academia Succesului oferă numeroase informații și pârghii pentru consolidarea și dezvoltarea afacerilor prin oferirea de metode și tehnici testate. Experiența consultanților și trainerilor cu miile de companii cu care au lucrat atât la nivel național cât și internațional vă este pusă la dispoziție atât prin cele trei școli: de afaceri, de leadership și de vânzări, dar și prin programe personalizate de consultanță și training-uri.

Ideea acestui articol mi-a venit plecând de la interesul surprinzător de mare arătat de piață pentru un seminar organizat de Academia Succesului intitulat ”Cum să-ți promovezi afacerea prin Facebook”. De altfel în urma acelui seminar am decis ca începând cu februarie 2012 să organizăm mai multe cursuri de promovare online folosind rețelele de socializare, respectiv promovarea prin ceea ce înseamnă SEO și alte metode de promovare online. Rețelele sociale au devenit o modalitate excepțională pentru afaceri, care pot fi găsite prin intermediul acestor rețele, și de a interacționa cu potențialii clienți pe internet. Este evident că deja marea majoritate a persoanelor vizitează motoarele de căutare sau rețelele sociale dacă vor să găsească informații despre produse, servicii sau companii. Întrebarea care se pune este: veți fi acolo când vor căuta produsele sau serviciile oferite de dumneavoastră? Sau va fi concurența dvs.?

și Profile. 4 Paginile vă permit să alegeți mai mulți administratori, deci puteți avea mai multe persoane care să vă ajute la administrarea Paginii Facebook. 4 În mod standard, Paginile sunt publice și încep să obțină poziționări în Facebook și în căutările publice din interiorul Facebook. 4 Paginile sunt împărțite în mai multe categorii (afaceri locale, organizații, muzicieni) care vă ajută să fiți listați la căutări mai relevante și mai targetate. 4 Profilele personale au prieteni care necesită o acceptare reciprocă, pe când în cazul Paginilor oricine poate deveni fan al afacerii dumneavoastră fără a fi necesara aprobarea unui administrator.

Afaceri pe Facebook În acest număr vom trece în revistă câteva lucruri legate de Facebook întrucât Facebook este una din cele mai mari rețele de socializare. Iată câteva statistici despre Facebook care s-ar putea să vă surprindă: Întrebarea evidentă pe care trebuie să și-o pună ﬁecare

În prezent pe Facebook există peste 750.000.000 utilizatori, număr care crește în mod constant. Conform statisticilor Facebook-ul este al doilea website ca număr de vizitatori unici pe zi după Google și cea mai populară rețea de socializare din lume. În Facebook se regăsesc zeci de mii de grupuri de afaceri, universități și licee – potențiali clienți. Mai mult de jumătate din utilizatorii Facebook au vârste cuprinse între 26 și 64 ani. Această statistică vine să răstoarne percepția multora cum că Facebook-ul este pentru tineri numai.

om de marketing sau proprietar de afacere este: „De ce e important să am o prezență activă pe Facebook?”. Haideți să inventariem câteva motive: 4 Veți fi găsiți de persoanele care caută produsele sau serviciile oferite de dumneavoastră 4 Vă puteți conecta și interacționa mai ușor cu potențialii clienți sau cu clienții deja existenți 4 Puteți crea o comunitate în jurul afacerii dvs. 4 Puteți promova alte oferte sau informații: webinare, articole, postări de pe blogurile companiei sau alte resurse importante 4 Puteți genera noi oportunități pentru compania dumneavoastră Dacă doriți mai multe detalii despre importanța prezenței dvs. active pe Facebook și modalități concrete de cum să folosiți Facebook-ul pentru a atrage noi clienți Academia Succesului oferă pentru cititorii revistei Transilvania Business organizarea unui training gratuit intitulat „Cum să-ți promovezi afacerea prin Facebook” Trebuie doar să trimiteți un mail la office@academiasuccesului.ro pentru a vă manifesta interesul de participare la un astfel de training și vă vom comunica toate datele legate de data și locația organizării training-ului. Pentru cei care nu vor participa la acest training gratuit amintim aici doar un mic aspect legat de Facebook, pentru exemplificare, pentru a-i motiva și mai mult pe cei care mai stau pe gânduri, să facă tot posibilul să participe. Iată diferența pe Facebook dintre Pagini

Cristian Fertea www.academiasuccesului.ro cristian@academiasuccesului.ro În România statisticile privind Facebook sunt la fel de surprinzătoare: În prezent pe Facebook există în jur de 4.000.000 utilizatori români, număr care crește în mod constant. Aproape jumătate din utilizatorii Facebook din România (47%) au vârste cuprinse între 26 și 64 ani.

eveniment

Topul ﬁrmelor ieşite din criză Camerele de Comerţ şi Industrie din Timiş şi Cluj şi-au ales laureaţii în funcţie de cine a trecut mai bine peste problemele economice actuale. Peste 1.000 de ﬁrme au urcat pe podium pentru a-şi lua trofeele mai mult decât meritorii. Sursa foto: timisoara.ro

Luna noiembrie a fiecărui an reprezintă Moş Crăciunul companiilor din România. De 18 ani încoace, Camerele de Comerţ şi Industrie din judeţele Timiş şi Cluj şi-au premiat de fiecare dată laureaţii şi nu au făcut excepţie nici în acest an. Galele în care au fost decernate trofeele firmelor aflate în top în anul 2010 au reprezentat, poate, cele mai importante astfel de ceremonii de până acum, pentru că au primit o atenţie deosebită companiile care au trecut cu bine peste criză. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş (CCIAT) a luat faţa Clujului în acest an şi a organizat Topul Firmelor pe 2010 în seara zilei de joi, 3 noiembrie, la Centrul Regional de Afaceri. Au participat, iniţial, 5.900 de firme, însă doar puţin peste 1.000 dintre ele au urcat pe podium pentru aşi lua premiul, iar dintre acestea, doar 220 sunt membre active CCIAT. Criza s-a simţit destul de puternic în ultimii doi ani în cadrul firmelor bănăţene, pentru că 12.000 de companii au dispărut din cadrul Oficiului Registrului Comerţului Timiş, iar dintre acestea 2.000 chiar au intrat în faliment.

Trofee şi distincţii de excelenţă „Cred că acest top poate fi numit topul supravieţuitorilor, pentru că a fost un an greu, în care au rezistat cei care sunt serioşi şi, într-adevăr, meritau să se numere printre câştigători. De aceea, putem spune că toate cele peste 1.000 de firme care apar în top sunt învingătoare în lupta cu criza, care a dat impresia că pleacă pentru a ataca cu şi mai mare înverşunare”, a declarat preşedintele CCIAT, Georgică Cornu. Firmele timişorene au primit trofee de excelenţă, distincţii de excelenţă, premii de creativitate în cadrul unităţilor de învăţământ şi în cele de producţie. În cadrul trofeelor de excelenţă, 55 de firme care s-au clasat pe primele trei locuri în ultimii cinci ani s-au ales cu acest premiu, iar cele 103 companii care au reuşit, timp de trei ani consecutivi, să rămână în topul pieţei s-au ales cu distincţia de excelenţă. Pe de altă parte, trei unităţi de producţie şi trei unităţi de cercetare şi învăţământ cu preocupări în domeniul proprietăţii industriale au primit trofeul de creativitate. „Acest top al firmelor este un barometru al

www.transilvaniabusiness.ro

realității economice județene, o recunoaștere a reușitelor pe care managerii companiilor locale le-au obținut în anul financiar trecut, în ciuda diferitelor obstacole şi greutăţi întâmpinate. Totuşi, apariţia în top nu înseamnă neapărat performanţă economică, pentru că firmele mele apar în top la trofee de excelenţă şi locuri fruntaşe, însă eu, în ultimele cinci luni, am disponibilizat 700 de oameni”, a mai spus preşedintele CCIAT.

Premiaţi şi cu Busuioc Printre firmele care s-au putut lăuda că au ieşit cu brio din criza economică şi au fost premiate pe merit de către Camera de Comerţ se numără Lasting Software, Infotim, Hidrotim, Codrina, Prospero, Uzinele Textile, Smithfield Procesare, World Telecom Network sau Euroconstruct. De asemenea, Auto Europa, Pamirco, Frigoglass, Garofiţa, Continental Automotive Products, Gold Press Media, Hidrotim sau Tipocart sunt câteva dintre companiile care au rezistat cinci ani în top şi au fost recompensate cu trofeele de excelenţă. Evenimentul de la Centrul de Afaceri din Timişoara a avut succesul scontat şi s-a încheiat cu un concert al lui Costel Busuioc şi al baletului Operei Române Timişoara. După exact o săptămână de la premiile CCIAT, a venit rândul Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj să-şi primească laureaţii. Grand Hotel Italia a fost, de data aceasta, gazda evenimentului anual al celor mai bune firme clujene. Din cele peste 42.000 de firme active din judeţ, 6.573 au întrunit criteriile de eligibilitate, iar dintre acestea doar 283 au urcat pe scenă pentru a-şi lua premiile.

Industria, tare la Cluj „Camera a dorit să premieze prin acest eveniment pe acei antreprenori, manageri sau patroni, care au ştiut că în afaceri nu poţi reuşi fără să rişti, dar au avut capacitatea de a discerne amploarea riscurilor pe care firmele lor şi le pot asuma. Clujul a ocupat po ziţia a doua la nivel naţional în 2010 în privinţa creşterii economice, astfel că economia locală a crescut cu 2,2 miliarde de lei, până la valoarea de 22,2 miliarde de lei. Totuşi, statul român ar trebui să intervină cu pachete de ajutor financiar, aşa cum au făcut

„Acest top al firmelor este un barometru al realității economice județene, o recunoaștere a reușitelor pe care managerii companiilor locale le-au obținut în anul financiar trecut, în ciuda diferitelor obstacole şi greutăţi întâmpinate. Totuşi, apariţia în top nu înseamnă neapărat performanţă economică, pentru că firmele mele apar în top la trofee de excelenţă şi locuri fruntaşe, însă eu, în ultimele cinci luni, am disponibilizat 700 de oameni” Georgică Cornu, preşedintele CCIAT.

mai multe ţări din Europa”, a declarat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj, Ştefan Dimitriu. Domeniul care a strâns cei mai mulţi laureaţi a fost Industria, cu 107 firme, printre care Rondocarton, Terapia, Carbochim, Art Crystal sau Farmec, iar la Comerţ şi Turism au fost premiate 82 de companii, în frunte cu Oncos, Beyfin şi Autoworld. Serviciile au avut şi ele 53 de premianţi, Vitrina, RATUC sau Iulius Mall, iar 21 de societăţi au fost premiate în domeniul Construcţiilor, printre care ACI Cluj, Grup 4 Instalaţii şi Energobit. Festivitatea de premiere a firmelor a fost reintrodusă la Cluj după doi ani de absenţă.

Adrian Rus

AFACERE Un britanic specialist în promovare online și-a deschis birou la Târgu Mureș

Marketingul viitorului Britanicul Chris Schofield a petrecut mai mult de 20 de ani lucrând în cadrul unor companii ca și High Tech Electronics sau altele având ca obiect de activitate furnizarea de Instrumentaţie Analitică. A deţinut de asemenea funcţii executive la diferite companii britanice şi americane mari. Ce caută el astăzi în România, la Târgu Mureș? Răspunsul e simplu: face business! Chris a participat la faimosul "dot com" boom din Silicon Valley California, la sfârşitul anilor nouăzeci ca director executiv al unei companii cu sediul în San Francisco (AMEX) și înregistrată la bursă în Statele Unite. Aceasta furniza echipamente de conversie de putere către alte companii cum ar fi Cisco şi Bay Networks (mai târziu Nortel). Printre realizările sale notabile a fost și negocierea unui contract de mai multe milioane de euro încheiat cu Eriksson Suedia în vederea furnizării de invertoare utilizate de echipamentele de AC cu comanda de la distanţă prin staţiile telefonice mobile. El a fost implicat și în activitățile legate de furnizarea echipamentelor militare cu grad de conversie putere către British Royal Navy, echipamente care au fost ulterior utilizate de toate navele flotei britanice.

Internet Marketing, un domeniu atrăgător... În 2002, Chris Scoﬁeld a decis să schimbe direcţia în ceea ce privește munca si activitatea lui. Atenția și interesul i-au fost atrase în acel moment de un fenomen relativ nou - Internetul. El a văzut potenţialul Internet Marketing-ului încă de atunci şi a fost printre primii care au investit într-o companie care să furnizeze servicii de Internet Marketing pentru afacerile existente din Marea Britanie. Dar, pentru a asigura succes noii companii era necesar ca ea să faca parte dintr-o organizaţie internaţională deja echipată cu tehnologie adecvată superioară şi resurse educaţionale necesare pentru asigura acces rapid pe piață. Din acest motiv, Chris s-a alăturat reţelei WSI devenind în scurt timp

un Consultant de Internet Marketing Certiﬁcat încă la sfârşitul anului 2002. Compania și-a început activitatea propriu zisă în ianuarie 2003.

Rețeaua globală WSI Compania „mamă” WSI a fost înﬁințată la mijlocul anilor 1990 având sediul general laToronto în Canada. De peste 20 de ani WSI asigură și dezvoltă soluții proﬁtabile de Internet Marketing pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), care deservesc mai mult de 80 de țări din întreaga lume. De la bun început WSI a fost un lider de piață sprijinind întreprinderile în a obține recunoaștere și succes on-line. WSI este considerată un centru de profesioniști de excepție prezenți pe o piață multinațională și multi-culturală,

dedicați în a răspunde nevoilor în continuă schimbare a clienţilor. Decizia lui Chris de a se implica în Internet Marketing încă din fazele incipiente s-a dovedit bună! Mediul de afaceri din Regatul Unit a îmbrăţişat pe deplin aspectele comerciale ale internetului oferind la ora actuală cea mai mare piață de comerț electronic pe cap de locuitor şi a doua piaţă ca mărime pentru publicitate online din lume. În 2009, Internetul a contribuit cu aproximativ o sută de miliarde de lire sterline la creșterea economiei Regatului Unit aceasta reprezentând aproximativ 7,2% din Produsul Intern Brut (PIB) şi se estimează să crească până la 10% din PIB la sfârșitul anului 2015. De-a lungul anilor, Chris Schoﬁeld a efectuat multe schimbări în realizarea websiturilor. Primele site-uri

AFACERE

apărute erau configurate doar ca simple broşuri, nereușind să capteze interesul oamenilor. Astăzi totul s-a schimbat şi site-urile simple au evoluat în complexe "Sisteme de marketing pe Internet", care pot fi găsite de către toate motoarele de căutare mari şi sunt utilizate pe scară largă de companii, fiind importante generatoare de afaceri. Pentru a reuși, Chris a dedicat mult timp studiului, pentru a se ţine la curent cu cele mai noi tehnici şi tehnologii de Internet. Cunoştinţele sale au atras multe invitaţii ca și trainer la diverse evenimente și conferințe de internet marketing în Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Canada, Franţa, Spania, Olanda şi Turcia. Rolul său în cadrul organizaţiei WSI a crescut considerabil în decursul anilor iar compania sa a devenit principalul furnizor al consultanților WSI la nivel mondial pentru soluții de Internet. El este preşedinte al Comitetului de produse şi Tehnologie al WSI bucurânduse ca poate fi mentorul consultanţilor nou calificaţi.

De ce Târgu Mureș? La sfârşitul anului 2010, Chris a decis să-şi extindă afacerea şi, în luna mai a anului următor, a deschis un birou în Târgu Mureș, în numele companiei nou înființate Internet Marketing Ro, numită pe scurt IMROM (www.imrom.com). De ce a ales Chris tocmai Târgu Mureșul? Motivele sunt multiple. “Întâi de toate, pentru a beneficia de influența actualului manager asociat al companiei IMROM, Carmen Bretean, care este localnică. Au existat anterior deschiderii societății relații de colaborare între noi, iar Carmen a efectuat studii de piață premergătoare în vederea creării unei imagini cât mai precise a facilităților oferite de economia românească, ținând cont și de perioada de criză actuală. Vorbim apoi de prezența în oraș a două universități bune, care oferă înaltă calificare tinerilor specialiști IT. Apoi, vorbim despre Aeroportul Internaţional Târgu Mureș, care are mai nou zboruri regulate spre Regatul Unit. Nu în ultimul rând, cheltuielile administrative sunt mai reduse în România comparativ cu alte ţări din Europa de Vest, etica muncii angajaţilor este puternică, mentalitatea legată de calitatea serviciilor manifestată de către specialiștii locali este deosebit de pozitivă implicând multă experiență, imaginație și muncă, iar conexiunile internet de bandă largă rapide au o calitate foarte bună”, a explicat, pentru Transilvania Business, Chris Schofield.

www.transilvaniabusiness.ro

Nu există nicio îndoială că Internetul va deveni în următorii doi ani mediul cel mai eﬁcient de introducere a unei companii pe piața din România. Utilizarea şi răspândirea internetului cu bandă largă este în creştere. Smartphone-urile şi tabletele sunt disponibile deja în cantități mari pe piaţa internațională şi mulţi oameni optează pentru utilizarea lor. Oamenii nu mai folosesc smartphone-uri doar pentru servicii de telefonie ci și pentru a avea acces rapid în orice loc la informațiile oferite de internet iar companiile străine adaptează softuri ce pot face vizibile, în format adecvat, siturile pe ecranele telefoanelor mobile. Toate aceste nevoi se fac încet încet simțite și pe piața românească.” Chris Schoﬁeld, partener IMROM

O afacere de viitor În termen de câteva luni, biroul din Târgu Mureș a angajat personal nou, care a fost instruit, și a achiziționat echipamentele necesare. “În decursul ultimelor luni am realizat aici, la IMROM, numeroase proiecte pentru piaţa europeană şi americană. Următorul pas este de a aborda piața românească”, spune Chris. El vede o mare asemănare între oamenii de afaceri din mediul românesc de azi și cei din Marea Britanie, de acum 4 sau 5 ani. „În Marea Britanie, în urmă cu câțiva ani, siteul unei companiei era considerat strict ca o componentă IT, ce nu făcea parte din "Marketing"-ul propriu zis al ﬁrmei, din mecanismul de promovare a imaginii companiei, a produselor și serviciilor oferite de aceasta. În mare măsură același lucru se întâmplă acum în România. Ca urmare, în multe cazuri site-urile erau construite de specialiști IT fără cunoștințe de marketing sau chiar mai rău au fost construite de către o rudă sau un student care ofereau “servicii de web design” la prețuri reduse sau gratuit. Inutil să menționăm ca aceste site-uri nu au reuşit să funcționeze ca instrument de marketing și să livreze

vreun beneficiu financiar afacerii în cauză”, susține omul de afaceri. “De asemenea, întreprinderile mature și mari, cu potențial financiar ridicat, au legat activitatea de marketing doar de metode tradiţionale de publicitate cum ar fi tipăriturile, scrisorile informative trimise prin poștă potențialilor clienți și campaniile de publicitate televizată. Era evidentă teama de a investi în internet marketing și teama că acest tip de marketing nu va reuși să „lucreze” în folosul companiei și să obțină beneficiile scontate. Binențeles, în fază incipientă internet marketing-ul a înregistrat un declin, dar situația s-a schimbat radical în următorii ani”, spune Chris.

Modelul britanic În Marea Britanie, în anul 2008 s-a investit mult mai mult în marketing pe internet decât în tipărituri, iar în 2009 s-a investit chiar mai mult decât în publicitatea televizată! Aceste lucruri spun ceva. În mod logic, fenomenul se va repeta și în România în doar câțiva ani. De aceea, IMROM caută în mod activ clienți în România. Clientul ideal poate fi cel care are deja o afacere și simte că ar putea beneficia din plin de avantajele marketing-ului pe Internet fiind pregătit să aloce o parte din bugetul său în vederea intoducerii companiei sale în această nouă piață. De cele mai multe ori costurile generate pentru realizarea activităților de marketing pe Internet sunt mai scăzute comparativ cu costurile solicitate de activitățile de marketing tradiționale. “Ne-am dat seama de acest lucru în decursul anilor utilizând un program sofisticat de analiză, care poate urmări investițiile făcute într-un web site şi oglindește profitul realizat de acesta. Aceste soluții sunt îndelung testate și disponibile clienţilor din Europa de Vest şi Statele Unite ale Americii”, spune britanicul. El estimează că în următorii 2 ani piața românească de Internet Marketing se va dezvolta la un nivel similar cu cel din majoritatea ţărilor vest-europene. Managerii de afaceri români pot începe de acum planificările în vederea dezvoltării acestui tip de promovare, ca apoi sa beneficieze cât mai mult și profitabil cu putință!

Alin BOLBOS

investiţii

Visul american trăit de Dumbrăviţa În 2009, comuna maramureşeană Dumbrăviţa a câştigat un fel de loterie a investiţiilor. După ce au analizat numeroase ţări şi locaţii, investitorii de la Universal Alloy Corporation au ales comuna maramureșeană pentru construcţia unei fabrici de componente pentru avioane. Până acum au fost investiți aici peste 40 de milioane euro. Și proiectul continuă. După cucerirea pieţei americane, în mod firesc, următoarea ţintă a unui jucător de prestigiu cum este Universal Alloy Corporation a fost Europa. În 2006 – 2007 au început „explorările”. Au fost analizate mai multe ţări, şi, în prima etapă s-a decis: următoarea investiţie va fi în România. A contat extrem de mult imaginea bună pe care o aveau cei doi angajaţi români ai UAC: Iulian Gheorghe şi Dragoş Ungureanu. Următoarea etapă a fost alegerea locaţiei. Au fost vizitate diverse localităţi: Timişoara, Arad, Cluj, Baia Mare etc, au fost analizate oportunităţi și, în final, s-a decis: Dumbrăviţa. Iulian Gheorghe, directorul tehnic al UAC Europe spune că: „S-a luat în calcul forţa de muncă, locaţia, interesul oamenilor, interesul oficialităţilor, apropierea de o zonă electrică. Atunci am vizitat mai multe comune. S-a luat în calcul că în Baia Mare exista forţă de muncă, iar din Dumbrăviţa lucrau mulţi în Baia Mare deci aveau experienţă şi puteam să atragem forţă de muncă. A contat reţeaua electrică, pentru că la noi tot ce se face este electric”.

Cea mai modernă fabrică a companiei În 2009 a fost deschisă şi fabrica. De departe, cea mai modernă fabrică a companiei. Desigur, asta nu înseamnă că celelalte nu ţin pasul cu tehnologia. Dimpotrivă. Modernizarea continuă este un principiu de bază al companiei. Iulian Gheorghe spune că: „am deschis fabrica în România, care este pe departe aş zice eu cea mai modernă fabrică a noastră. Este o regulă generală în această industrie că dacă nu investeşti tot timpul nu faci faţă. Trebuie să fii în pas cu tehnologia, cu oameni calificaţi. În industria aviatică este competiţie foarte mare din punct de vedere al tehnologiei. Şi foarte important este să-ţi perfecţionezi forţa de muncă. Tot ce este în această fabrică este complet nou. Avem o forţă de muncă care la aproape doi ani de la deschidere a ajuns la un nivel de maturitate aproape „în floarea vârstei”. A fost foarte dificil

pentru că nimeni nu avea experienţă în acest sector de activitate. Dar oamenii s-au perfecţionat la locul de muncă. A trebuit să aducem şi să găsim de la ingineri până la operatori în zona locală, oameni care într-adevăr şi-au dat interesul şi au vrut să înveţe. Am adus prin rotaţie specialişti în România până când au reuşit să aducă forţa de lucru la un stadiu la care putea să lucreze independent. Dar acest demers continuă pentru că trebuie în continuare perfecţionare.” Deşi fabrica din Dumbrăviţa este nouă, rezultatele sunt remarcabile. Reţeta succesului e clasică: multă muncă, dedicaţie și efort. “Oamenii au capacitatea să facă acest lucru iar acestă companie va deveni o „stea” în Europa. Suntem deja o companie care are deja 45% din piaţa de desfacere Airbus. Deci suntem cel mai mare producător de produse extrudate din Europa. Respectăm calitatea şi predarea la timp. Sunt două principii de bază pentru noi: calitate şi promptitudine”, spune Iulian Gheorghe.

Serioşi, într-o industrie serioasă Industria aviatică te obligă din start la seriozitate. Companiile din acest domeniu au o responsabilitate uriaşă pe umeri şi sunt obligate la o calitate ireproşabilă. Iar calitatea este unul dintre principiile de bază ale UAC Europe. „Acesta e şi un domeniu în care jucătorii trebuie să ﬁe foarte serioşi şi să aibă o calitate ireproşabilă pentru că re-

sponsabilitatea este foarte mare. Trebuie să ai activităţi de îmbunătăţire continuă a calităţii. Nu numai că îţi cere cumpărătorul, dar şi pentru că altfel nu poţi rezista în această industrie. Pentru că este o competiţie acerbă şi între cei care produc avioane. Deci ei la rândul lor trebuie să reuşească să vândă un produs de calitate. Iar avioanele nu sunt ca un automobil, pe care îl foloseşti 10 ani, avioanele se folosesc zeci de ani. Iar o greşeală de concepţie sau de execuţie poate ﬁ un dezastru sau o cheltuială extrem de mare”, spune Iulian Gheorghe.

Dezvoltare pe timp de criză Industria aviatică e printre puţinele domenii în care criza financiară nu s-a făcut resimţită. Dimpotrivă. A cunoscut o dezvoltare importantă în timp ce alte domenii sufereau de recesiune. Iulian Gheorghe, directorul UAC Europe spune că: „Nu există industrie care să nu aibă şi perioade bune dar şi perioade rele. De exemplu industria aviatică a avut o perioadă foarte rea după atacurile teroriste din America. Şi compania noastră a trecut prin perioade extrem de grele. Însă au fost unele companii care au reuşit să iasă la liman şi să se dezvolte. Noi ne-am dezvoltat în acea perioadă de criză. Acum, există o cerere foarte mare pentru avioane. În ciuda faptului că este o criză mondială, totuşi există o cerere foarte mare. Al doilea motiv este că preţul petrolului continuă să crească. Şi crescând preţul petrolului avioanele de generaţie mai veche nu mai sunt competitive. Companiile aeriene preferă să nu mai folosească acele avioane şi să ia un avion nou pentru că numai aşa pot avea profit. Şi atunci chiar avioane care ar mai fi putut zbura 10 ani de acum încolo sunt casate. De exemplu, acum sunt comenzi record atât în SUA cât şi în România. După cum vedem industria aviatică preconizăm că până în 2017 – 2019 să existe un scurt declin, dar nicidecum substanţial, ca apoi din 2020 – 2025 să fie din nou o creştere substanţială. Infrastructura terestră fiind suprasolicitată lumea se îndreaptă spre variantele aeriene. Este nu numai o lume pentru afaceri dar şi pentru turism”, explică Iulian Gheorghe.

investiţii

„Ambasadorul” calităţii şi omeniei A fost un fel de ambasador neoﬁcial, reprezentând cu cinste imaginea României în faţa unuia dintre cei mai importanţi jucători din industria aviatică din lume. În prezent, Iulian Gheorghe, directorul tehnic al Universal Alloy Corporation Europe este interfaţa companiei în România, şi nu numai. Evoluţia lui Iulian Gheorghe seamănă foarte mult cu cea a companiei. E bazată pe multă muncă, seriozitate, onoare. Reporter: De câţi ani lucraţi pentru UAC? iulian Gheorghe: În acest an se împlinesc 12 ani de când lucrez în această companie. Sunt din Piteşti. O perioadă am lucrat ca sculer-matriţer la Autoturisme Piteşti după care am mers în armată şi facultate. Am mers la facultate la Bucureşti la Metalurgie. Am terminat secţia de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor şi am lucrat foarte mult cu partea neferoasă, pe aluminiu în special. Am avut şansa să lucrez cu domnul profesor Moldovan, un om deosebit şi ca persoană, dar şi ca profesor. Acest profesor a fost pentru mine ca un al doilea tată, un mentor, un om de la care am învăţat foarte multe, care m-a susţinut. În anul II de facultate mi-a cerut să lucrez cu el la diferite contracte după care mia prezentat posibilitatea să lucrez în Facultate ca asistent. Am început doctoratul în România dar după câţiva ani, în 97, mi s-a oferit şi posibilitatea să-mi fac doctoratul în SUA. Oportunitatea s-a ivit în jurul Crăciunului în 96 iar pe 3 ianuarie 97 eram în SUA. Am început doctoratul. L-am terminat foarte rapid. În general doctoratele durează acolo 4 – 5 ani dar eu după doi ani jumate eram aproape gata şi am început să lucrez cu UAC. La vreo 8 luni am terminat doctoratul, deci în 3 ani, şi din august 2000 lucrez la UAC. Rep.: Cum vi s-a părut această experienţă din punct de vedere al politicii, a principiilor ﬁrmei? i.G.: America este o experienţă inedită pentru oricine se duce acolo indiferent dacă mergi la şcoală, la doctorat sau să lucrezi. Dar ce mi s-a părut extrem de important este faptul că este extrem de important ce poţi să faci, ce fel de om eşti, modul de gândire şi modul de acţiune. Că la urma urmei contează rezultatele. Ţi se dă tot ce ai nevoie. La ora actuală, compania noastră are în jur de 1500 de angajaţi. Avem şi o Casă de distribuţie România – Elveţia. Deci, din punct de vedere al managementului este o echipă relativ mică dar deciziile se iau extrem de rapid şi aşa reuşeşti să ai succes. Sunt oameni foarte deschişi. De exemplu la sfârşitul şedinţei eu pot să spun un punct de vedere pe care să-l accepte toată lumea şi aşa să rămână. Mergem pe principiul că tot timpul învăţăm dar învăţăm şi din greşeli. Rep.: Acolo aţi fost un ambasador al României iar aici sunteţi un ambasador al Americii. i.G.: În primul rând este mândria că poţi să vii în ţara ta să faci ceva prin care ajuţi. Industria aeronautică este foarte complexă, nu oricine poate să lucreze în această industrie şi atunci eşti mândru că poţi să aduci acest lucru şi să contribui în ţara ta! De asemenea, este şi mândria că ţi se cere acest lucru, şi este datoria ta faţă de o companie atât de importantă să poţi să faci acest lucru. Deci, în momentul în care este nevoie de tine consider că-i de datoria ta să poţi să răspunzi. Pentru

www.transilvaniabusiness.ro

că atâta timp cât compania are grijă de tine, şi tu trebuie să ai grijă de companie. Iar venirea mea în România era necesară. Mi s-a cerut pentru că puteam să implementez anumite chestiuni în dezvoltarea companiei. Bineînţeles pentru că eu cunoşteam oamenii, limba, tradiţia, modul de a lucra cu oamenii. N-am luat decizia singur. A fost o decizie în grup. Nu aş fi venit aici fără acordul familiei. Repet, n-a fost o decizie uşoară dar a fost privit ca un lucru benefic. Eu cred foarte puternic în faptul că cu cât eşti mai flexibil cu atâta ieşi mai bine şi ai mai mult de câştigat. Cu cât eşti mai deschis, îţi asumi riscuri, dar înveţi mai multe şi ai flexibilitate şi ai o şansă să faci progrese. Rep.: Câţi angajaţi are în prezent fabrica din Dumbrăviţa? i.G.: La ora actuală în Dumbrăviţa avem în jur de 200 de angajaţi şi chiar în această perioadă mai angajăm personal. Oamenii au fost impresionaţi de exemplu că primesc câte o cafea, care de fapt este ceva mărunt dar pentru ei contează. Transportul le este oferit gratuit, echipament de protecţie, avem în fiecare an un picnic la care oamenii care lucrează au posibilitatea să-şi aducă familia şi să socializeze între ei, pentru că suntem o fa milie mare. Că poate ajungi să petreci mai mult timp cu cei de la serviciu decât cu cei de acasă. Şi este o posibilitate de a te bucura şi să reuşeşti să cunoşti familia celui cu care lucrezi zi de zi. De fiecare dată la sărbătorile sau evenimentele importante avem mici atenţii. De asemenea, există o modalitate de stimulare prin desemnarea „angajatului lunii”. Acesta este selectat de cei care lucrează în fabrică, de colegi, nu de către condu cere. Oamenii îşi recunosc în acest fel munca. Este o mândrie a celui care este ales să vadă că a fost ales de

cei cu care lucrează zi de zi. Şi de multe ori aceste aprecieri sentimentale contează mult mai mult decât orice alte aprecieri materiale. Rep.: Despre relaţia cu comunitatea locală? i.G.: Sunt extrem de bucuros că am putut să cunosc oamenii de aici. Mă simt acasă. Suntem o companie cu o istorie foarte lungă. În România poate acum am devenit mai implicaţi. În SUA ne-am implicat spre exemplu foarte puternic în ceea ce priveşte copiii. Acolo susţinem o casă de copii. Am cumpărat terenul, am ajutat la construcţia clădirii şi în fiecare lună sponsorizăm activitatea de aici. E chiar lângă fabrică. Dar sunt şi alte programe. Aici în România este important ca orice vecin să se ajute unul pe altul. Aşa că pentru noi este foarte important să înţelegem ce nevoi are comunitatea şi să putem să ajutăm. Pentru că o companie care este de succes are posibilitatea să ajute. Iar într-o relaţie de bună vecinătate trebuie să-l ajuţi pe om când are nevoie. Vrem şi ne-am străduit să ne implicăm în viaţa copiilor în şcoală pe de o parte pentru că vedem un oarecare declin în ceea ce priveşte numărul copiilor care rămân la sate, iar pe de altă parte pentru că dorim să creăm o forţă de muncă educată şi specilizată care mai încolo să ne devină angajaţi. Noi nu am venit aici pentru 5 ani ci pentru 100 de ani. Vrem să ne axăm şi pe programe care privesc sănătatea populaţiei şi să fim atenţi la diferitele nevoi. De exemplu vrem să participăm la renovarea bisericilor. Totul în măsura posibilităţilor. Vrem să fim parte din comunitate şi să ne dezvoltăm împreună.

Ioana Lucăcel

EVENIMENT

„Se poate!”. 15 ani sub protecția Renania Compania mureşeană Renania, lider naţional pe piaţa echipamentelor şi sistemelor de protecţia muncii, şi unul din jucătorii internaţionali cei mai curtaţi din Europa de Est, a aniversat într-o seară de noiembrie 15 ani de activitate, împreună cu parteneri, clienţi, prieteni şi familii. Fraţii Lorand şi Orlando Szasz dezvoltă acum extinderea afacerii în Germania şi China. Dar cum s-a ajuns aici? Într-o seară de sâmbătă, în Palatul Culturii din Târgu Mureş, oameni de afaceri, parteneri, clienţi şi invitaţi au cântat împreună, deşi unii s-au văzut poate prima oară. Da, este posibil, prin munca în echipă. Coordonarea a fost asigurată de pe scenă trupa Drumcafe, şi astfel audienţa a înţeles unul din conceptele deﬁnitorii pentru succesul Renania: încrederea. Aşa a început seara dedicată celor 15 ani în care Renania s-a deﬁnit ca “partenerul de încredere”. Mircea Badea, promotorul campaniei Renania – “Siguranţă fără compromisuri”, a fost şi el pe scenă, dar nu efervescent ca la TV, nu critic, nici ironic, ci succint şi serios. Au urmat premii, pentru cei care au făcut primii paşi alături de Renania, un concert al celui mai mare taraf ţigănesc din lume – “100 de viori”, şi un cocktail la Teatrul

Naţional, unde cei prezenţi au făcut noi promisiuni pentru viitorul companiei.

Au vrut să facă istorie Denumirea companiei, Renania Trade, a fost aleasă de la numele celui mai puternic land german, alăturat obiectului de activitate – comerţul. “Astăzi folosim doar componenta de denumire Renania, pentru că sentimentul nostru este că nu facem doar comerţ ci suntem un furnizor de soluţii pentru problemele clienţilor noştri. Capitalul nostru de început au fost 16.000 mărci germane, 6 economii alte fratelui şi alte 10, luate de el împrumut de la prieteni. Am pornit cu mult entuziasm, deşi ceilalţi aveau milioane, nu ne-am uitat la acest aspect. Am spus foarte clar putem face

“Ne-am cunoscut acum 25 de ani pe litoralul românesc. Încă de atunci am învăţat că Orlando este foarte determinat. Este un sentiment cu totul special că am putut contribui la dezvoltarea Renania!” Bernd Wilden, business angel

diferenţa printr-o altă abordare a clientului şi am identiﬁcat toate punctele unde, să zicem, calitatea serviciilor concurenţei lăsa de dorit. De exemplu, la vremea respectivă, cei care erau pe piaţă sau în zona de import, nu făceau livrări la client, noi am oferit livrare gratuită la domiciliu, am oferit consiliere, am oferit broşuri, am tipărit un catalog aşa cum am putut şi aşa cum ne-am priceput. Şi mergeam activ către clienţii noştri, nu aşteptam ca să ne sune cineva”, a explicat Orlando Szasz. “Din momentul în care am achiziţionat prima maşină de lucru specială, am optat pentru nr. 1 în lume, şi pentru vârful de gamă al acestui producător. Sunt maşini fabricate de compania Mitsubishi Electric, şi sunt la ora actuală de departe cele mai performante şi cele mai ﬁabile. O şcoală pentru aşa ceva nu există, sunt toate lucruri pe care noi le-am învăţat

Primul angajat: Koszta Csaba “Cu toate că sunt foarte vechi în ﬁrmă, cred că în momentul de faţă sunt pus într-o postură unde trebuie să mă reinventez, să dau ceva în plus faţă de ce am făcut până acum!” Koszta Csaba

EVENIMENT “Mă bucur că sala a fost plină cu aceia care ne-au fost alături, ne-au acordat încrederea lor, ne-au pus mereu înainte noi provocări, cu aceia care simt că suntem mereu alături de ei, şi cu aceia care văd că Renania reuşeşte zi de zi să îndeplinească cel mai important obiectiv pe care îl poate avea o companie, şi anume acela de a aduce un plus de valoare în faţa clienţilor ei, în viaţa partenerilor, în viaţa prietenilor ei şi în viaţa celor care activează în această companie”,

“În toţi acești ani am câştigat numeroşi parteneri şi prieteni. Nu sărbătorim doar Renania, ci ﬁecare partener care ne-a acordat încrederea sa. Dorim să vă mulţumim pentru că ne-aţi încredinţat problemele dvs şi acest lucru ne-a responsabilizat, că ne-aţi cerut din ce în ce mai mult şi asta ne-a ajutat să progresăm. Ne face bine că ne ajutaţi să avansăm şi să ne simţim utili. Pentru toate aceste lucruri, dorim să vă mulţumim şi să vă urăm la rândul nostru La mulţi ani!”

Lorand Szasz.

Orlando Szasz.

pe care noi le-am însuşit, şi pe care noi le-am desenat şi proiectat”, a sinstetizat şi Lorand Szasz.

“Eu aveam senzaţia că în România munca e rară, o specie pe cale de dispariţie, deci ca atare trebuie protejată, deci protecţia muncii sună înviorător, şi foarte corect, cu atât mai mult, cu cât munca în România este totuşi puţină. Relaţia mea cu ﬁrma Renania este dominată de calm şi raţiune, un lucru îmbucurător pe care l-am apreciat ca atare!”

Cum se poate? “A porni de la zero şi a deveni numărul 1 într-un domeniu cu care nu ai niciun fel de legătură şi în care nu ai nici un fel de pregătire, înseamnă, pe de-o parte multă, multă, muncă, dar înseamnă în principal să ştii să nu spui nu se poate”, mai completează Orlando Szasz. Compania lua naştere oficial în decembrie 1995, în ’96 avea primul client şi prima vânzare, în ‘97 avea primul angajat şi s-au pus bazele echipei din România, în ‘98 începea extinderea la nivel naţional - prima dată la Bucureşti, în ‘99 cifra de afaceri a firmei era 1 milion de dolari. În anul 2000, compania devenea lider de piaţă, investea în primele linii de producţie tărgi prim ajutor şi frânghii, pentru ca în 2004 cifra de afaceri să fie de 6 milioane de euro. Şi creşterea a continuat,

Mircea Badea, realizator TV acum Renania se extinde în Germania şi în China. În gama de produse intră acum: încălţăminte, îmbrăcăminte, mănuşi de protecţie, căşti, viziere şi ochelari, antifoane, măşti, echipamente pentru lucru la înălţime, şi diverse articole de la detectoare de gaze la benzi reﬂectorizante sau indicatoare de securitate.

Primul Client: Primacom “Ne bucurăm şi ne mândrim că oamenii de afaceri mureşeni reuşesc. La mulţi ani, Renania!”.

“Dacă ar ﬁ să încerc o singură frază aş spune că Renania este modul nostru de a spune că se poate dacă îţi doreşti cu adevărat”, conchide Orlando Szasz.

Ionuţ OPREA

Primul distribuitor: “Pentru noi Renania înseamnă cel mai bun furnizor, cel mai bun client, şi nu în ultimul rând, cel mai bun prieten. Din partea a doi fraţi, pentru doi fraţi, toate, toate, toate felicitările pentru ce aţi putut face şi unde aţi putut duce brandul Renania!”

Petry Endre, manager Primacom Gabriel şi Adrian Cazan, proprietari, Avanti Sibiu

www.transilvaniabusiness.ro

cuLTurĂ Încă din perioada comunistă, arta a ajuns să ﬁe considerată o Cenușăreasă care înghite fonduri. Însă ea poate reprezenta o adevărată afacere. Clujeanul Tudor Scripor a reușit să își transforme talentul artistic într-o bază pentru o afacere prosperă, care include producția de rame de tablouri, mobilier din lemn masiv, dar și culori pentru pictat, produse după rețetele marilor maeștri.

Printre pictorii din noua generație din Transilvania se numără și unii care folosesc în continuare canoane vechi de milenii, în loc să utilizeze resursele oferite de modernism. Un astfel de pictor este Tudor Scripor, unul dintre cei mai renumiți specialiști în iconograﬁe bizantină. El este absolvent al Facultății de Teologie GrecoCatolică din Cluj și este specializat deopotrivă în realizarea icoanelor pe sticlă în maniera folosită de iconarii bizantini de pe vremea lui Justinian și în confecționarea de vitralii în maniera folosită acum 1.000 de ani de meșterii din Veneția ori din Ravenna. Însă el folosește și inovații tehnologice, astfel că la confecționarea unor vitralii, în loc de clasicele rame de plumb, el utilizează un ciment special pentru a îmbina fragmentele de sticlă colorată. În pictură, Tudor Scripor utilizează și tehnicile create de iconarii de la Nicula, una dintre cele mai cunoscute școli de pictură bisericească din spațiul românesc. Pentru a-și realiza icoanele, el folosește, de exemplu, foiță de aur confecționată manual. El este cel care lovește cu ciocanul fărâmele de metal prețios până când acestea se transformă în foițe numai bune pentru a reda aura sﬁnților. Foița este lipită cu ajutorul unei substanțe incolore, obținută prin macerarea elitrelor unor gândaci în alcool. Arta sa i-a adus celebritatea la nivel internațional. Tudor Scripor este primul român invitat să predea artă bizantină la celebrul colegiu Beato Angelico din Milano. Tot el predă artă bizantină și la University of Arizona, din Statele Unite ale Americii. Aici, el l-a cunoscut pe senatorul republican John McCain, fostul contracandidat al lui Barack

Un proiect foarte ambițios ”De anul trecut, am început să lucrăm la un proiect foarte ambițios, de producere a vopselurilor acrilice și în ulei, dar folosind tehnicile vechilor maeștri. Practic, am combinat toate rețetele, ale lui Van Gogh, Michelangelo, Leonardo și am obținut cele mai bune efecte și culori”, spune Tudor Scripor. El spune că este convins că va avea succes de piață, pentru că el însuși este un pictor foarte pretențios, iar dacă el folosește aceste culori, înseamnă că ele sunt la cele mai înalte standarde de calitate.

Manager cu artă Obama la alegerile prezidențiale din SUA. John McCain a cumpărat icoane pictate de Tudor Scripor, iar tânărul artist clujean a fost invitat la masă de către senatorul american. ”Știam că este o persoană importantă, dar nu știam exact cine este. Mă cam miram că are secretar și consilieri. Abia când am ajuns acasă, la Cluj, l-am văzut la televizor și i-am spus soției: Uite, lui i-am vândut icoane. Nu m-a crezut nici ea până când nu i-am arătat actele”, povestește cu umor Tudor Scripor. Dincolo de șansa de a-și pune în valoare talentul artistic, Tudor Scripor a început și o afacere interesantă. El a decis să valorifice o nișă mică, dar neexploatată pe piața clujeană. Este vorba de ramele pentru tablouri și pentru oglinzi. ”Am avut două magazine, unul în Central, iar celălalt din Polus Center. Din cauza crizei, însă, l-am păstrat doar pe cel din Polus Center. Practic, pentru mine, criza a reprezentat deopotrivă un șoc și o oportunitate. La un moment dat, am crezut că o să dau faliment. Cei mai mulți dintre furnizorii mei dăduseră faliment, iar marfa devenise imposibil de procurat, la termene, calitate și prețuri rezonabile. Însă apoi mi-am dat seama că acest fenomen este și o oportunitate pentru mine. Așa că am cumpărat niște utilaje, practic, aruncate la fier vechi de către fabrica de mobilă Libertatea. Le-am reparat, le-am reglat și le-a pus în funcțiune. La început, am produs pentru magazinul meu. Însă cum toți concurenții mei au dat faliment, eu am reușit să devin furnizor pentru alții”, spune Tudor Scripor. Practic, el a învățat rapid trei lecții ale crizei. Prima a fost aceea de a-și diversifica veniturile, atât din artă, cât și din vânzarea, apoi producția de rame de tablouri. Apoi, el a ocupat segmentele de piață care au devenit libere din cauza crizei, în așa fel încât compania pe care o conduce, Poliartistica, a devenit unul dintre cei mai importanți jucători regionali de pe această nișă. În prezent, compania are cinci angajați.

”Am combinat toate rețetele, ale lui Van Gogh, Michelangelo, Leonardo și am obținut cele mai bune efecte și culori” Tudor Scripor

Culori după rețetele marilor maeștri Tudor Scripor nu a reușit doar să își redreseze compania, ci a început și o extindere interesantă, într-un nou domeniu. Este vorba de producția de vopseluri acrilice pentru pictură. Tudor Scripor a redescoperit rețetele de culori ale marilor maeștri ai picturii. După câțiva ani de căutări în arhivele din străinătate, dar și cu ajutorul unor analize complicate de laborator, în care s-a implicat și tatăl său, care este cercetător științific în domeniul chimiei, Tudor Scripor a reușit să identifice elementele și proporțiile folosite în rețetele unor pictori precum Van Dyck. Pictorul clujean a testat, pe șevalet, viabilitatea rețetelor, care includ ingrediente absolut naturale, cum ar fi uleiul nefiltrat de in. După ce s-a convins că aceste culori sunt cele pe care le căuta, acum Tudor Scripor vrea să le producă în cantități mai mari, pentru a putea fi folosite și de alți pictori, dar și de restauratori. Munca de cercetare și de experimentare a lui Tudor Scripor a durat doi ani. El a fondat, alături de un asociat care a adus un aport de capital, o nouă companie, Gothic Art Production, ce urmează să livreze pe piață culorile redescoperite la Cluj.

Claudiu Pădurean

oPiniE

Incidenţa prevederilor Noului Cod civil în materia societăţilor comerciale Este ﬁresc să ne întrebăm, odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod civil, care este măsura în care prin acesta se modiﬁcă normele incidente în materia societăţilor comerciale. În acest sens, remarcăm că noile dispoziţii aduc reglementări inedite atât în privinţa textelor aplicabile persoanelor juridice cât și a celor aplicabile contractelor de societate. Realizând o analiză în detaliu a noilor texte legale instituite în Capitolul V al Noului Cod civil care reglementează contractele de societate, se observă că acestea conţin atât dispoziții generale, aplicabile indiferent de forma de societate, cât și dispoziții speciale aplicabile doar asocierilor în participațiune și societăților simple, acestea din urmă fiind forme reevaluate ale vechilor societăți civile existente în reglementarea anterioară. Numai dispozițiile generale în materia contractelor de societate, cuprinse la art. 1881-1889 ale Capitolului V, sunt aplicabile societăţilor comerciale, în măsura în care prin legi speciale nu sunt reglementate norme contrare. Textele menţionate au în vedere condițiile de validitate și de formă ale contractelor de societate, regimul aporturilor asociaţilor, durata societății sau condițiile dobândirii personalității juridice și efectele acesteia. Relevant în rândul acestor dispoziții generale este articolul 1886 care instituie răspunderea asociaților fondatori și a primilor administratori pentru prejudiciul cauzat prin nerespectarea unei condiţii de formă a contractului de societate sau a unei formalităţi necesare pentru constituirea societăţii ori, dacă este cazul, pentru dobândirea personalităţii juridice de către aceasta. Contractul de societate se va încheia în mod obligatoriu în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, doar în condiţiile în care prin acesta se înfiinţează o societate cu personalitate juridică, conform art. 1884 alin. 2. În plus, este necesar să prevadă în cuprinsul său asociaţii, aporturile, forma juridică,

obiectul, denumirea şi sediul societăţii. Noile reglementări prevăd şi momentul la care societatea dobândeşte personalitate juridică, mai precis acela al înmatriculării în registrul comerţului, dacă prin lege nu se dispune altfel. Până la data dobândirii personalităţii juridice, raporturile dintre asociaţi sunt guvernate de regulile aplicabile societăţii simple. În egală măsură, dispozițiile din Titlul IV al codului, cuprinse în art.187-257, privitoare la persoanele juridice, sunt de imediată aplicabilitate și în cazul societăților comerciale în măsura în care prin legile aplicabile acestora nu se prevede altfel. În principiu acestea conțin norme privind înființarea persoanelor juridice, capacitatea civilă a acestora, identificarea, reorganizarea, încetarea, precum și apărarea drepturilor nepatrimoniale aparţinând lor. Elementul de noutate în materia generală a persoanelor juridice are în vedere cauzele de nulitate a acestora, prevăzute de art.196 al codului. Potrivit articolului citat, nulitatea unei persoane juridice poate fi constatată sau, după caz, declarată de instanţa judecătorească numai atunci când: a)lipseşte actul de înfiinţare sau nu a fost încheiat în forma autentică în situaţiile anume prevăzute de lege; b)toţi fondatorii sau asociaţii au fost, potrivit legii, incapabili, la data înfiinţării persoanei juridice; c)obiectul de activitate este ilicit, contrar ordinii publice ori bunelor moravuri; d)lipseşte autorizaţia administrativă necesară pentru înfiinţarea acesteia; e)actul de înfiinţare nu prevede denumirea, sediul sau obiectul de activitate; f)actul de înfiinţare nu prevede aporturile

fondatorilor sau ale asociaţilor ori capitalul social subscris şi vărsat; g)s-au încălcat dispoziţiile legale privind patrimoniul iniţial sau capitalul social minim, subscris şi vărsat; h)nu s-a respectat numărul minim de fondatori sau asociaţi prevăzut de lege; i)au fost nesocotite alte dispoziţii legale imperative prevăzute sub sancţiunea nulităţii actului de înfiinţare a persoanei juridice. Doar nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la literele a), c) - g) se sancţionează cu nulitatea absolută. Concluzionând, în urma analizei noilor dispoziţii legale se observă că legislaţia aplicabilă societăţilor comerciale nu a fost profund modificată prin intermediul lor. Este fără îndoială, însă că vechile norme erau deja în disonanță cu realitățile juridice, astfel încât o legiferare incidentă în privința dreptului comun aplicabil societăților, fie ele civile sau comerciale, se impunea.

Ioana Veronica Varga Avocat colaborator senior Sediul central Bucureşti Blvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 Bucureşti, România Tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95 Sediul Secundar cluj Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 2, Cod 400117 Cluj-Napoca, România Tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

afaceRe

Copacul-minune face rădăcini în România Se spune că Paulownia este “copacul viitorului” şi creşte asemeni lui Făt-Frumos, în opt ani cât alţii în 60. Că lemnul lui e bun la toate şi mai serveşte şi drept plantă ornamentală sau adevărată sursă pentru mierea de albine. Miron Tibişor Marian din Miercurea Ciuc, inginer proiectant ca meserie de bază, s-a văzut într-o zi întors în ţară cu câţiva butuci din rasa Paulownia căreia acum, din hobby, aşa cum a mărturisit, doreşte să-i facă şi ”cetăţenie română”. “L-am întâlnit la diverse expoziţii din Germania sau Bulgaria. Prima dată l-am găsit la Soﬁa, la un vecin de stand. M-a întrebat dacă nu vreau să-l distribui în România. Am văzut ce capacitate mare de creştere are şi, ştiind că la noi s-a despădurit toată ţara, am decis să-l iau cu mine şi să-l fac cunoscut”.

Un copac fără pretenţii “Vrejul de fasole” al lui Miron Marian este un copac cu o istorie de aproximativ un mileniu şi are o familie cu 10-15 soiuri diferite. În România este prea puţin cunoscut, deşi există aproximativ cinci membri ai soiului care s-ar putea adapta foarte bine climei de aici, după cum consideră inginerul. Primul târg la care PR-ul copacului

8 ani este intervalul în care copacul crește la o grosime de 50 de centimetri 22 de kilograme de dioxid de carbon sunt absorbite pe zi de un copac minune şi-a prezentat publicului odrasla a fost cel de la Alba Iulia, din 1 octombrie 2011. “De aproximativ un an am adus copacul în Miercurea Ciuc şi am văzut că reuşeşte să crească. Dacă Paulownia creşte acolo, în condiţiile acelea grele, înseamnă că va putea creşte şi în restul ţării, dar încă nu ştim dacă mai există pe piaţa din România”. Paulownia nu este un copac ”ﬁţos”, iar condiţiile de creştere solicită mai multă atenţie din partea îngrijitorului în primii lui doi ani de viaţă, după care acesta “creşte singur”. CV-ul copacului este unul impresionant. În afara faptului că are viteză de creştere care în opt ani îi asigură o grosime de 50 de cm, lemnul lui este prezentat drept bun pentru mobilă, instrumente muzicale, sculpturi, construcţii, dar şi biomasă. Unul dintre soiuri rezistă chiar la temperaturi cuprinse între - 50 şi plus 30 de grade. Frunzele copacului sunt prezentate drept “fabrică de oxigen” care absoarbe 22 de kilograme de dioxid de carbon în timpul unui an de zile şi care degajă șase kilograme pe an de oxigen.

Lemn ușor

Un copac din ﬂori, cu ﬂori

Greutate: lemnul de paulownia este mai uşor decât lemnul de balsa, cu o greutate cuprinsă între 208-300 kg/m cub. Rezistenţă la umezeală: nu absoarbe apa. Expus la condiţii grele de vreme, nu îşi schimbă calităţile. Valoare: preţul unui metru cub de lemn de paulownia este între 200 şi 800 USD în funcţie de gradul de procesare. Rezistent la foc: punctul de ardere este de două ori mai mare în comparaţie cu răşinoasele (400 de grade Celsius).

Peste toate aceste lucruri, inginerul îşi prezintă copacul şi ca pe un produs ornamental. “După trei ani de creştere, produce o ﬂoare care dă o cantitate mare de miere, ﬁxează foarte mult dioxid de carbon, de 10 ori mai mult decât celelalte specii. Până în acest moment, nu s-ar cunoaşte faptul că ar avea dăunători. Nu ştiu dacă este copacul ideal, dar nu am mai văzut încă aşa ceva. Rezistă la umezeală, iar lemnul lui este foarte valoros, de la 800 de dolari metrul cub”, spune inginerul Marian. În Miercurea Ciuc există o suprafaţă de probă de câţiva ari pe care Paulownia face în prezent cunoştinţă cu

solurile din România. Deşi copacul nu a trecut de mult timp graniţa, Miron Marian a primit deja comenzi pentru butuci, are clienţi care vor să planteze 15 hectare şi alţii care vor să împânzească cu el oraşele Tulcea, Galaţi, Brăila. Deocamdată, singura formă în care copacul se poate răspândi la noi în ţară este cea efectuată prin butuci, primiţi în ghivece. “Terenul nelucrat care nu este propice pentru agricultură, este bun pentru acest copac. Peste doi-trei ani o să-l producem şi noi. Nu avem deocamdată copacul adult”, a mărturisit inginerul proiectant.

Planuri de împânzire pentru “Copacul viitorului” Pe viitor, promoter-ul copacului Paulownia şi-a propus să acceseze fonduri nerambursabile pentru finanţarea de culturi. Deşi, deocamdată butucii sunt aduşi printrun dealer pe Europa de Est, Miron Marian îşi doreşte ca în viitor, când copacul va ajunge la maturitate şi în România, să obţină producţie proprie. “Sunt convins că în curând o să vină firme care o să facă plantaţii şi o să ia lemnul, dar va rămâne destulă biomasă care să se poată folosi şi în centrale termice”. Dacă Paulownia va prinde rădăcini şi în România şi îşi va dovedi calităţile prin care este renumit în alte zone din lume, atunci zicala “Nu vezi pădurea de copac” va fi una de bun augur. Ritmul de creştere al “copacului viitorului” ar aduce o economie de spaţiu verde, deci mai puţine tăieri şi mai mult oxigen. Mai mult oxigen şi pentru plămânii firmelor care utilizează lemnul ca materie primă.

Oana Capustinschi

afaceRe

Un basarabean relansează piața imobiliară la Cluj Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturdza, investește 20 de milioane de euro în dezvoltarea unui proiect imobiliar în locul fabricii Libertatea. Un fond de investiții condus de fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturdza, care este unul dintre partenerii omului de afaceri român Dinu Patriciu, va investi 20 de milioane de euro, în cel mai important proiect imobiliar început la Cluj-Napoca de la debutul crizei economice. Este vorba de un proiect ambițios, care vizează reconﬁgurarea platformei pe care funcționa fosta fabrică de mobilă de lux Libertatea, închisă din cauza crizei economice, care a dus la restrângerea dramatică a pieței.

Fribourg Development va finanța proiectul Proiectul de la Cluj-Napoca va fi finanțat de Fribourg Development, subsidiara românească a unui fond de investiții din Cipru, controlat de fostul premier moldovean, care a condus unul dintre cele mai prooccidentale guverne din țările care au făcut parte din fosta Uniune a Republicilor Socialiste Sovietice și care a fost demis tocmai din cauza atitudinii sale europene. Ion Sturdza a dat de înțeles că investiția, care va fi realizată în zona Gării Cluj-Napoca, va avea două faze. Prima fază presupune mobilizarea a 20 de milioane de euro, din resursele fondului de investiții, iar apoi ar urma să mai fie investiți, tot pe fosta platformă industrială a fabricii Libertatea, încă 10 milioane de euro. Toate aceste investiții vor funcționa sub brandul Liberty Center Tehnological Park. Acest proiect presupune reconversia urbanistică a platformei fabricii Libertatea, situată foarte aproape de centrul istoric al orașului. Potrivit lui Ion Sturdza, ”acolo urmează să fie amenajate clădiri care vor avea destinația de spații rezidențiale, de birouri ori de zone destinate intreprinderilor mici și mijlocii, dar și spații expoziționale, zone destinate restaurantelor și barurilor ori petrecerii timpului liber”. Din acest punct de vedere, noul proiect

Declinul fabricii fabrica Libertatea era unul dintre cei mai vechi jucători de pe piața mobilierului de lux din România. Declinul fabricii clujene a început după colapsul comunismului, atunci când noua conducere a fabricii clujene nu a reușit să păstreze clienții de pe piața fostului URSS, pe care compania clujeană avea vânzări consistente. De asemenea, Libertatea a pierdut și un mare număr de clienți din România, care s-au reorientat către modelele de mobilă occidentală, de genul celei produsă de compania suedeză Ikea.

www.transilvaniabusiness.ro

imobiliar este unul dintre cele mai ambițioase din Transilvania. Suprafață totală construită va fi de 22.000 de metri pătrați, iar o zecime din această suprafață va fi destinată utilizării rezidențiale, iar restul va fi reprezentat de restaurante, baruri, zone de distracție, galerii comerciale sau birouri de clasa A. Zona în care va fi edificat noul proiect imobiliar va avea și 17.000 de metri pătrați de spațiu verde, rezultat în urma dezafectării fostei fabrici de mobilă din lemn masiv.

“Acolo urmează să ﬁe amenajate clădiri care vor avea destinația de spații rezidențiale, de birouri ori de zone destinate intreprinderilor mici și mijlocii, dar și spații expoziționale, zone destinate Care sunt motivele reconﬁgu- restaurantelor și barurilor ori petrecerii timpului liber”

rării platformei industriale

Decizia reconfigurării acestei platforme industriale vine după ce fabrica de mobilă Libertatea a trecut prin mai multe schimbări. Mai întâi, fabrica și-a oprit producția, din cauza crizei economice, care a dus la prăbușirea volumului comenzilor, apoi la dificultăți financiare extrem de mari, cauzate și de lipsa cronică a investițiilor în retehnologizare. În acest context, omul de afaceri Sorin Dan, care deține și hotelul de cinci stele City Plaza, a vândut pachetul majoritar de acțiuni al fabricii de mobilă către fondul de investiții condus de Ion Sturdza. Tranzacția mai presupune și faptul că Sorin Dan va rămâne, însă, director general al Liberty Center Tehnological Park. Noul investitor imobiliar de la Cluj a explicat și care au fost motivele care l-au determinat să se implice în reconversia urbanistică a platformei fostei fabrici de mobilă. În acest context, Ion Sturdza a declarat că, oricum, producția de mobilă nu putea continua pe platforma din zona Gării, din cauza faptului că fabrica Libertatea folosea

Ion Sturdza, fostul premier al Republicii Moldova

lacuri toxice pentru mediul înconjurător. El a afirmat că va caută soluții pentru mutarea producției de mobilă în afara orașului, dacă piața mobilei din lemn masiv va da semne de revenire. Pe de altă parte, Ion Sturdza a recunoscut, însă, că nu este convins că ar merita reluarea producției. El a spus că piața mobilierului de lux, de genul celui produs de Libertatea, s-a restrâns, iar ”fabrica nu merită să fie reprofilată pe producerea de mobilier de masă, din cauza concurenței acerbe pe această piață”.

Claudiu Pădurean Adrian Rus

20 de milioane de euro va investi fondul de investiții condus de Ion Sturdza în noul proiect imobiliar de la cluj

22.000 de metri pătrați reprezintă suprafața construită a noului proiect 17.000 de metri pătrați de spațiu verde va câștiga orașul cluj 59

mărci culturale

Călugărul de foc: Arsenie Boca În 28 noiembrie 1989 monahul Arsenie Boca se năștea în ceruri. Străbătuse până la capăt Cărarea și devenise supus al Împărăției pe care a mărturisit-o prin propria-i viață. Oamenii cărora le luminase tainițele sufletului cu privirea sa adâncă îl numeau simplu, Sfântul. „M-am înhămat la carul unui ideal cam greu” - mărturisea el într-o scrisoare -:„transformarea omului în OM, fiul mai mic al lui D-zeu și frate al Fiului său mai mare.” Pentru aceasta, călugărul Arsenie s-a făcut ca focul. Avea smerenie și curaj, ducea trăirea creștinismului până la ultimele lui consecințe de disciplină și frumusețe, trăia așa cum vedea el vocația monahală și rostul călugărului: de luptător pentru cucerirea lăuntrică a Împărăției lui Dumnezeu, și nu de simplu „cuier de haine călugărești”. A rămas cu atât mai fidel acestei chemări, cu cât i s-a interzis să mai poarte vreodată aceste straie. Până și notele informative ale securității, care l-a urmărit cu obstinație zadarnică până aproape de ultima suflare, sunt impregnate de admirație și de teamă respectuoasă.

senie, după întoarcerea de la Canal, episcopului Andrei al Aradului. E cel care peste câțiva ani, în 1959, bolnav și în imposibilitatea de a iscăli, a fost forțat să autentiﬁce hotărârea de alungare a părintelui Arsenie și a obștii de la mănăstirea Prislop, sub învinuirea aberantă de ”activitate ce dăunează intereselor bisericii”.

Exilul în lume

Avea darul vederii Privirea lui memorabilă citea dincolo de prezent, în inimi și în semnele timpurilor. Era o vedere nu atât miraculoasă, cât o vedere duhovnicească, îndelung exersată prin rugăciune. De timpuriu și până la sfârșit și-a cultivat acuitatea minții și a spiritului prin disciplină ascetică aspră și prin lecturi prodigioase din toate domeniile de cunoaștere a omului. A fost pictor și ctitor de biserici și de oameni. Pe oriunde trecea, sﬁnțea locul, înfrumuseța spațiul interior și exterior, îl reconstruia din temelii, după ce îl scosese din paragină. Așa a întemeiat mișcarea religioasă de la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta Făgărașului, făcând să renască monahismul românesc din Transilvania, după o lungă perioadă de restriște. În vremea tulbure a dictatului de la Viena, părintele Arsenie predica neobosit unitatea spirituală a românilor și reunea într-o comunitate creștină vie, credincioși ortodocși și greco-catolici, oameni simpli și personje ilustre ale vremii și, mai cu seamă, tineri studenți din Clujul universitar refugiat la Sibiu sau cei din București veniți la școala spirituală a părintelui Arsenie să învețe trăirea ortodoxă a creștinismului. Dumitru Stăniloae la numit pe Arsenie Boca ctitor de frunte al Filocaliei, nu doar pentru rostul său în tălmăcirea în românește a acestei lucrări de temelie ci, mai cu seamă, pentru punerea în viață a învățăturii Sﬁnților Părinți. La Sâmbăta, sub privirea scrutătoare a părintelui duhovnic Arsenie, după o anamneză spirituală profundă de 4 sau 5 ore, oamenii își găseau răspunsurile la marile întrebări existențiale.

Și deveneau liberi Or, libertatea interioară absolută, cea pe care creștinismul în consecințele sale ultime o implică, a fost mereu considerată un potențial pericol pentru orice autoritate politică. Acesta a fost motivul real pentru care charisma părintelui Arsenie a stârnit adversitatea poliției politice din diverse regimuri traversate de România acelor ani. Eticheta politică aplicată părintelui Arsenie încă din vremea regimului antonescian, preluată și instrumentată ulterior de regimul comunist, a fost pretextul pentru stigmatizarea și suprave gherea sa permanentă. Chiar și așa, părintele Arsenie a continuat să își împlinească misiunea, prudent, calculat, tenace, dând Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu totul, adică întreaga sa viață. Între 19481949 ctitorea din nou mănăstirea Prislop, după ce noul regim comunist desﬁințase discreționar Biserica Greco- Catolică, și întemeia aici o nouă comunitate monastică. Iar temeliile noii sale construcții au fost atât de puternice, încât au rezistat celor mai vitrege vremuri, până astăzi. Hăituit de securitate, anchetat și arestat, eliberat și iar arestat, Arsenie Boca se întoarcea de ﬁecare dată mai luminat. „De Buna Vestire, cu ajutorul lui Dumnezeu, am ajuns acasă la Prislop: sănătos, mult folosit și tot atâta de senin”, îi scria părintele Ar-

Timp de 30 de ani călugărul de foc avea să umble sub înfățișarea de mirean, bărbierit, în costum, cu privirea sa cerească ascunsă după ochelari de soare, în imposibilitatea de a oficia slujbe religioase și de a predica. Admirabil este faptul că, deși a respectat până la sfîrșit, în semn de ascultare călugărească, interdicția impusă de stăpânirea comunistă și acceptată de ierarhii bisericești, părintele Arsenie a găsit calea de a-și împlini menirea chiar și în condiții imposibile, lucrând ca pictor de biserici, adesea cu răsuflarea delatorilor săi în ceafă. Biserica Elefterie din București poartă subtil urmele penelului său, prin fresca Maicii Domnului cu pruncul Isus în zeghe. Dar, mai cu seamă, în biserica Drăgănescu inedita predică pictată, la care a lucrat timp de 15 ani, e inepuizabilă în semnificații perene și acut actuale. Impresionat de ceea ce văzuse, Nichifor Crainic îi scria părintelui Arsenie: „Mica Biserică de la Drăgănescu are norocul să simtă pe zidurile ei zugrăvite predicile fierbinți pe care miile de oameni le ascultau la Sâmbăta de Sus. Biserica de la Drăgănescu iradiază lumina raiului.”

Acasă în Împărăție Pe absida altarului acestei biserici, Arsenie, înaintevăzătorul, a indicat premonitoriu data morții sale, pictând o scenă rar reprezentată din patimile cuviosului Ștefan cel nou. Retras la Sinaia în atelierul său de pictură, părintele și-a lăsat într-o rânduială desăvârșită predici, meditații, desene, după cum aﬁrma monahia Zamﬁra, stareța obștii izgonite de la Prislop. O ultimă notă informativă despre starea de sănătate precară a părintelui este datată 28 septembrie 1989. După decenii de supraveghere, poliția politică ajungea tardiv la concluzia că Arsenie Boca „nu desfășoară activitate dușmănoasă împotriva orândurii socialiste” și propunea scoaterea sa de sub urmărire penală. La doar câteva săptămâni înaintea prăbușirii comunismului, în 28 noiembrie 1989, monahul pribeag, Arsenie s-a întors la Dumnezeu. „Fericit cine se-ntoarce și ajunge iar Acasă, rotunjind ocolul”, scria părintele Arsenie. „Aceasta este Cărarea.”

Sidonia Grama

mărci culturale

Contemporani cu un Sfânt Înainte de premiera filmului ”Părintele Arsenie Boca, omul lui Dumnezeu”, regizorul Nicolae Mărgineanu ne-a împărtășit experiența extraordinară a apropierii sale, ca cineast și ca om, de personalitatea covârșitoare a monahului Arsenie. Nicolae mărgineanu: În primul rând, mă bucur că filmul va fi prezentat aici, la Sibiu, un loc de care părintele Arsenie Boca este foarte legat și unde este foarte cunoscut și onorat. Am început să citesc mărturiile, cărțile care au apărut despre părintele Arsenie Boca, m-a fascinat figura lui, un om frumos, după Eminescu mi se păre a fi cel mai frumos bărbat, de o curățenie și de o charismă extraordinară. Am aflat despre părintele Boca după revoluție, în tot cazul, prin anul 1994 și când am aflat că el a fost la Drăgănescu și că aș fi putut să îl vizitez, eu eram în București atunci, dar eram destul de departe de credință, din păcate, am avut așa, o revoltă… S.G.: Erați, de fapt, contemporan cu el... N.m.: Da, eram contemporani, și eu, și soția mea neam spus, ce lucru extraordinar ar fi fost să-l fi întâlnit. Și așa, încet, încet a crescut interesul și 2-3 ani de zile m-am tot gândit să fac un film, dar lucrurile acestea se acumulează încet. Apoi, Costin Manoliu mi-a propus să fac regie de teatru radiofonic pentru Părintele Arsenie Boca, am acceptat cu mare bucurie, a însemnat foarte mult pentru că începeam să-i cunosc mai profund și opera. Prima filmare a fost în urmă cu doi ani la împlinirea a 20 de ani de la moartea Sfinției sale, la Mănăstirea Prislop. Apoi, am început să căutăm persoane care l-au cunoscut, am vizitat locurile prin care a trăit și așa am ajuns la un material foarte bogat.

de admirație. Dar, sper că un echilibru există în acest ﬁlm, acesta a fost pericolul cel mai mare pe care l-am întâmpinat și sper din toată inima că ieșim cu fața curată, mai ales față de părintele Arsenie. În plus, când am citit „Cărarea Împărăției” am avut o surpriză extraordinară ca printre cei citați să ﬁe și cartea tatălui meu, psihologul Nicolae Mărgineanu. S.G.: Extraordinar, cum se încrucișează drumurile... N.m.: O, am fost atât de uimit, nu știu dacă s-au cunoscut, dar l-a citit, pentru că atunci apăruse „Psihologia persoanei”, tata venise proaspăt din America cu niște lucruri care nu erau cunoscute în țară, cu ultimele noutăți, bine asimilitate și le-a redat în această carte care rămâne cea mai bună carte a lui, era în 1940 la Sibiu când s-a întâmplat, deci părintele era acolo și a citit cu siguranță această carte.

„Este foarte greu să deslușești unde începe legenda și unde ”Eu cred că și acum se tem de el” S.G.: Este un adevărat cult al părintelui Arsenie sfârșește realitatea” acum, însă istoria lui de viață în acele vremuri a N.m.: Am filmat prin toate locurile prin care părintele a trecut; începând de la locul de naștere, la Vața de Sus, am descoperit un loc minunat acolo, la Brad, la Sibiu, la Sâmbăta, la Prislop, la Drăgănescu, desigur, însă nu am avut voie să intrăm în atelierul lui de la Sinaia, unde s-au refugiat împreună cu măicuțele de la Prislop, acolo cu legământ se pare că nu este voie să filmăm. A fost un privilegiu să fiu în preajma părintelui Arsenie, pentru că am fost destul de apropiat în acest fel de Sfinția sa. A fost o preocupare permanentă în acești 2 ani de zile, am stat mult la montaj, am ascultat interviurile, le-am reascultat, este foarte greu să deslușești unde sfârșește realitatea și unde începe le genda, și una și alta sunt foarte frumoase și este foarte firesc pentru un om care este atât de iubit și atât de admirat, ca lumea să adauge puțin, să-și aducă aportul

www.transilvaniabusiness.ro

fost cea a unei persoane incomode, presecutate și îndepărtate din biserică. Ați găsit în interviuri referiri la aceste aspecte? N.m.: Am găsit referiri și mărturisesc că partea aceasta, datorită istoriei familiei mele, m-a interesat, poate, cel mai mult. Din păcate, nu am găsit pe nimeni care să fi fost la Canal, altfel am găsit persoane care au stat cu el la închisoare, care i-au fost apropiate. A fost îndepărtat, dar el a declarat foarte frumos că este călugăr și este sub ascultare și tot ce i se cere va asculta. E uluitoare lecția lui de credință, e teribilă, pentru că a fost, cred, cel mai mare orator pe care l-a avut Transilvania în perioada respectivă și să ți se ia acest drept, să fi urmărit și hăituit de securitate, să fi închis de atâtea ori...Eu cred că și acum se tem de el, pentru că nu există nicio persoană care să aibă darul de a strânge

atâta lume, acuma vine lumea la mormântul lui, este un pelerinaj continuu. S.G.: Cum se regăsește pictura Părintelui Arsenie în filmul dumneavoastră? N.m.: Am filmat prin toate bisericile în care părintele a pictat și apropiindu-te cu aparatul, descoperi cât de frumoase sunt. În Biserica Sf. Elefterie din București este o frescă mare de tot a Maicii Domnului cu Pruncul în zeghe. Este extraordinară. Și am rămas uluiți, un student la teologie acum câțiva ani de zile a descoperit acest fapt, pentru că nu este extrem de explicit, dar în momentul când te uiți atent, când te apropii cu camera de filmat se vede clar, pruncul Isus în zeghe. Și ne-am gândit că el atunci era cu 10 informatori după el și niciunul nu și-a dat seama. El l-a pictat pe Isus Cristos între deținuții noștri politici. S.G.: Cum ați construit filmul și unde va fi distribuit? N.m.: Filmul s-a făcut mai ales la montaj, pentru că am avut mult material, de mare folos ne-a fost Costin Manoliu cu documentația, cu el am făcut o parte bună din filmări, băiatul meu cel mare a făcut muzica de film, eu am filmat cu o cameră mică, sunt operator de imagine de meserie, îmi face plăcere să filmez, iar fiecare interviu trimitea către alt interviu. Fundația Arsenie Boca din București se va ocupa de distribuția dvd-ului, filmul cu siguranță va apărea pe internet, pe you tube, și cred că este foarte bine să apară, este un alt public, acolo sunt puștii, sunt tinerii, e foarte bine să apară. De altfel, filmul „Amfiteatre și închisori”, pe care l-am făcut despre profesorul Mărgineanu a apărut pe internet, lam descoperit postat de un basarabean și m-am bucurat foarte tare, am vrut să îl felicit.

Interviu realizat de Sidonia Grama

cultură

Tonitza s-a vândut cu 290.000 euro la Artmark Cea mai de succes licitaţie românească de artă de până acum, Licitaţia Aniversară de Iarnă 2011, a adus la ﬁnal un an de ascensiune notabilă pentru Artmark şi pentru piaţa de artă din România. Cu vânzări totale de peste 1,6 milioane de euro şi o rată de adjudecare de 99%, Licitaţia de Iarnă 2011 – în parteneriat cu Forbes România, OSC şi BMW Group România – a depăşit în amploare aproape toţi parametrii unei licitaţii româneşti de artă, dintre care recordul de valoare al unei opere de artă pe piaţă şi cel mai mare total de vânzări. Miercuri, 14 decembrie 2011, Sala Mare a Ateneului Român a fost plină de participanţi la licitaţia care a aniversat trei ani de activitate Artmark, eveniment încheiat cu o reuşită fără precedent pentru piaţa

Licitaţia Aniversară de Iarnă 2011 Totalul vânzărilor: 1.605.350 € Rata de adjudecare: 99,3 % din numărul loturilor Numărul de loturi oferite: 142 Loturi adjudecate: 141 Valori atinse: Nicolae Tonitza, „În Iatac”, 290.000 € Nicolae Grigorescu, „Care cu boi la Orăţii”, 165.000 € Nicolae Grigorescu, „Ţărăncuţă cu turmă de oi, pe Valea Muscelului”, 90.000 €

românească de artă. Licitaţia de Iarnă a adus noi recorduri de vânzare a unor opere de artă în România. Pictura „În Iatac” de Nicolae Tonitza a fost adjudecată cu 290.000 euro, dar în aceeaşi seară au fost înregistrate: cel mai mare total de vânzări într-o licitaţie de artă, 1.605.350 euro, rata de adjudecare cea mai ridicată, raportată la numărul de loturi, 141 de opere vândute, din 142 oferite, publicul cel mai numeros la o licitaţie, aproape 800 de persoane şi cele mai multe palete participante distincte, totalizând 272, pe tot parcursul licitaţiei. Licitaţia de Iarnă a adus o reconfigurare în clasamentul celor mai mari vânzări ale pieţei de artă: Nicolae Tonitza urcă pe prima poziţie, cu o operă de primă valoare, „În Iatac” devenind pictura vândută la cea mai mare sumă, 290.000 €. Vânzarea aduce totodată şi un record de autor pentru opera lui Nicolae Tonitza, care, la exact trei ani distanţă de când prima licitaţie Artmark debuta cu un record de piaţă pentru pictura „Fetiţa cu fundă roz”, la valoarea de 120.000 €, ajunge din nou primul dintre autorii operelor din top. Timp de mai bine de patru ore, colecţionari de artă şi investitori au licitat susţinut pentru toate mai puţin unul dintre loturile oferite în această ediţie specială. Cei mai mulţi au participat din sală, de această dată în interiorul impresionant al Ateneului şi prin telefon, înregistrându-se de asemenea mai multe oferte online, în cea mai lungă seară de licitaţie de artă. Primul dintre momentele importante ale serii a fost marcat de adjudecarea lotului 27, pictura „Ţărăncuţă cu turmă de oi, pe Valea Muscelului” de Nicolae Grigorescu (est. 50.000 – 100.000 euro), la valoarea de 90.000 euro, rezultat bun pentru opera artistului, care anticipa principala vânzare pe care avea să o realizeze, cu câteva ore de licitaţie mai târziu. Lotul 117, pictura „Care cu boi la Orăţii” (est. 120.000 – 220.000 euro) s-a adjudecat la pasul de 165.000 euro, de către un participant aflat în sală, devenind a 9-a cel mai bine vândută operă grigoresciană. De această dată, opera lui Nicolae Tonitza, nudul „În Iatac” (est. 150.000 – 250.000 euro), a stârnit mai mult entuziasm investitorilor şi colecţionarilor, ofertele concurente ale celor şapte participanţi împingând valoarea finală de adjudecare dincolo de maximum estimat, la 290.000 euro. Dacă Licitaţia de Iarnă 2010 reuşea prima vânzare din topul de atunci al tranzacţiilor cu artă, cu pictura „Păstoriţă” de Nicolae Grigorescu la valoarea de 175.000 euro, la un an distanţă, piaţa de artă realizează încă un record de preţ, cu aproape 50% mai mare, reprezentând un indicator pentru puterea în intensificare a pieţei de artă din România.

Piaţa, în creştere Licitaţia aniversară a adunat şi alte performanţe, cum sunt cele 30 de vânzări de peste 10.000 euro, printre care recordul memorabil realizat de Nicolae Vermont, a cărui pictură intitulată „Închinarea păstorilor, cu motivele satului românesc” a fost vândută la preţul de 42.000 euro. Şi opera „Vânzătoare de portocale (Ţigănci în grădină)”, o compoziţie rarisimă de Cecilia CuţescuStorck a adus un record meritat autoarei, ﬁind adjudecată la valoarea de 18.500 euro. “Rezultatele Licitaţiei Aniversare de Iarnă 2011 reprezintă semnul unei pieţe de artă puternice şi în creştere susţinută, care indică, la rândul său, o perioadă propice investiţiei în artă. De importanţă egală este şi faptul că fenomenul accelerat de pe piaţă aduce un impuls procesului de aﬁrmarea a valorilor artei româneşti, parte majoră a culturii care recomandă România pe plan internaţional”, a concluzionat Valeriu Sângeorzan, director business development, PR şi Comunicare al Artmark.

Istoricul Artmark în România În aprilie 2008, Radu Boroianu, pledând cauza pieței românești de artă pe lângă reprezentanții CINOA (Confédération Internationale des Négociants en Oeuvres d’ Art), convinge organismul profesional cu sediul la Bruxelles să îi acorde un mandat de asociere a galeriilor de artă românești în vederea aderării la CINOA și organizării pieței românești de artă după rigorile de transparență și deontologie practicate în piața internațională. În iulie 2008 are loc înﬁințarea Casei de Licitații Artmark, sub denumirea legală de Galeriile Artmark SRL, patronată de doi asociați, colecționari și iubitori de artă, Radu Boroianu, regizor de teatru (fost

cultură

Cele mai semnificative recorduri de autor: Ştefan câlţia, „Întâlnirea”, 16.000 € cecilia cuţescu Storck, „Vânzătoare de portocale (Ţigănci în grădină)”, 18.500 € Georgeta Năpăruş, „Jurnal de călătorie”, 7.000 € Gheorghe Şaru, „Nud cu fluture”, 7.500 € Nicolae tonitza, „În Iatac”, 290.000 € Nicolae Vermont, „Închinarea păstorilor, cu motivele satului românesc, 42.000 € secretar de stat în Ministerul Culturii, fost ambasador al României în Elveția), și Alexandru Bâldea, avocat (profesor asociat de curs de marketing cultural la Secția de Istoria Artei a Facultății de Istorie), Radu Boroianu devenind și primul președinte al Casei. Încă de la înființare, Artmark desfășoară două activități distincte, una preeminent comercială, de casă de licitații de artă, iar alta predominant culturală, de afirmare a artei de patrimoniu, sub bagheta directorului și curatorului Ruxandra Garofeanu, prin galeria ArtSociety, respectiv de promovare a artei contemporane tinere prin galeria Point Contemporary, coordonată de Liliana Popescu. Tot în iulie 2008, CINOA primește ca membru observator pe Radu Boroianu și validează mandatul de asociere acordat lui Radu Boroianu, iar în august 2008, Asociații Artmark contractează cu un fond elvețian de investiții un împrumut pe 3 ani, în vederea finanțării procurării stocului intern și organizării primelor expoziții, garantat cu un pachet de acțiuni ale Artmark. În decembrie 2008 are loc prima licitație de artă a Casei Artmark, Licitația de Iarnă 2008, un succes absolut – “Fata în roz” de Nicolae Tonitza se adjudecă cu 120.000 euro, sumă record în piața

www.transilvaniabusiness.ro

românească a licitațiilor de artă. În ianuarie 2010 se decide separarea celor două componente ale activității Artmark, anume cea de licitație de artă, de cea de galerie, punându-se bazele Centrului Cultural ArtSociety, fundație ce îmbracă activitatea ambelor galerii – ArtSociety și Point contemporary, sub președinția Ruxandrei Garofeanu. Casa de licitații Artmark rămâne principalul ﬁnanțator al fundației, ce are în plan organizarea de expoziții de anvergură națională, iar în iunie 2010 are loc lansarea Indexului Pieței Românești de Artă – “Catalog de randamente anuale (1995-2009) ale celor mai tranzacționați artiști români. În aprilie 2011, la Bursa de Valori Bucureşti a avut loc lansarea Indexului Pieţei Româneşti de Artă, Catalog de randamente anuale (1995 – 2010) ale celor mai tranzacţionaţi artişti români, ajuns la cea de-a doua ediţie, iar în mai 2011, Casa de Licitaţie Artmark îşi inaugurează noul sediu: Palatul Cesianu-Racoviţă aﬂat în inima Bucureştiului, peste drum de Muzeul Naţional de Artă al României. Clădirea istorică, construită de un arhitect francez pentru o familie aristocrată bucureşteană, primeşte acum o funcţie nobilă: aceea de a adăposti opere de artă şi o activitate orientată către dezvoltarea pieţei româneşti

de artă. În iunie 2011, în noul sediu al Centrului Cultural ArtSociety din C. A. Rosetti nr. 5 se deschide Pinacoteca Bucureşti, printr-un parteneriat de trei ani între cele două instituţii. După peste trei decenii de când opere capitale ale artei româneşti stau departe de privirile publicului, private de un spaţiu de expunere, Palatul Cesianu-Racoviţă îşi oferă încăperile elegante pentru prezentarea bogatului patrimoniu al Pinacotecii, în expoziţii curatoriale periodice. Tot în acest an, asociații Artmark, Alexandru Bâldea şi Manuela Plăpcianu, răscumpără pachetul rezidual de acţiuni de 29% în garanție la fondul elvețian de investiţii asociat inițial, returnând integral împrumutul pe trei ani contractat în august 2008. Artmark devine şi prima casă de licitaţii de artă din România ﬁnanţată de o bancă, Millennium Bank acordându-i un credit de 1 milion de euro pentru implementarea proiectelor sale. Între 2008 şi 2011 au fost organizate numeroase licitaţii ce au dus la dezvoltarea pieţei de artă în România.

Ionuţ OPREA

EvEnIMEnT

Sibiu Quality Days. Cum faci să ai calitate nemțească? În luna noiembrie a fost organizată a doua ediţie a conferinţei naţionale Sibiu Quality Days, eveniment la care au participat aproape 30 de responsabili cu calitatea de la diferite firme din ţară. Sibiu Quality Days, o conferință destinată managementului calității, subiect care devine tot mai important în companiile româneşti, a fost din nou în atenţia oamenilor de business la începutul lunii noiembrie. La hotelul Ibis din Sibiu, aproape 30 de participanţi au luat parte, timp de două zile, la discuţiile cu tema „Produse de calitate optimală şi procese stabile - factorul de succes pentru calitate”. Organizată de către firma de consultanţă, de origine germană, Werner Seeger Qualitätsmanagement Romania, conferinţa de la Sibiu a avut parte de prezenţa reprezentanţilor unor companii de top din sectorul „automotive”, cum ar fi Continental Automotive Systems, Bosch Rexroth, Wittenstein, Hartmann sau Mecanofin, care și-au trimis responsabilii cu managementul calității.

zor pentru industria auto, iar în ultimii doi ani a făcut importante investiţii şi a introdus un sistem de management al calităţii la standarde internaţionale. În cadrul vizitei în halele de producţie ale Flaro Prod, directorul general al firmei, Ştefan Almăşan, a primit certificatul ISO/TS 16949, prin intermediul căruia firmei sibiene iau fost recunoscute meritele în industria auto. Flaro era cunoscută în România în special ca un producător de papetărie şi de articole şcolare, dar şi ca producător de accesorii pentru industria textilă, domeniu în care a avut o pondere mare de afaceri. În ultimii 15 ani, însă, compania s-a reprofilat spre industria electrotehnică şi industria auto, unde face faţă cu destul succes.

Flaro Prod, certiﬁcare auto

„Întreaga echipă a companiei noastre a văzut un potenţial mare de creştere în domeniul auto, acolo unde sunt necesare, în special, garanţii pentru calitate. Acesta a fost momentul în care am început prima dată cu certificarea ISO 9001, pe care am primit-o în 2006. Intrând mai pronunţat în industria auto, nu a fost suficient doar acest certificat şi, astfel, au apărut cerinţele unor clienţi să ne certificăm TS 16949, certificat pe care l-am primit acum. Am intenţionat să ne certificăm în urmă cu vreo doi ani, apoi ne-am propus în planul de activităţi din fiecare an, doar că şi pentru industria auto anii aceia au fost crunți, 2008, 2009 şi parţial 2010”, a declarat Ştefan Almăşan. În ultimii doi ani, câteva zeci de mii de euro au fost investite în producţie, dar şi în laborator, pentru aparate de măsură şi de control. Înaintea acestor investiţii, în februarie 2010 s-a efectuat un pre-audit, atunci când oficialii de la Seeger, o firmă care consiliază companii din domeniul auto, le-au explicat celor de la Flaro cam în ce situaţie financiară se află. „Au fost la limită pentru ISO 9001, standardul calităţii pe atunci, la limita de a trece. Dacă eşti furnizorul unei companii auto ţi se cere, după cel târziu un an, certificatul TS 16949, pe care ei l-au obţinut atunci. Certificarea este o

Evenimentul a început cu o vizitare a ﬁrmei Flaro Prod SA, de altfel subiectul vedetă al Sibiu Quality Days, conferinţă organizată abia pentru a doua oară din 2006 încoace. Compania sibiană a suferit o serioasă transformare din producător de articole şcolare în furni-

Ajutor german

Patru teme discutate După încheierea vizitei halelor de la Flaro Prod, a început conferinţa efectivă la hotelul sibian Ibis, acolo unde s-au discutat cele mai noi dezvoltări pe tema calităţii. „Scăderea riscului, îmbunătăţirea calităţii și a organizaţiei cu ISO/TS 16949“, „mai multă eficacitate și eficienţă prin procese reglementate“, „conducerea ca instrument pentru motivaţia angajaţilor“ și „orientarea spre client, cheia succesului“, au fost cele patru teme discutate în prima zi a Sibiu Quality Days. Acestea au fost prelucrate în detaliu, în a doua zi a evenimentului din Ardeal, alături de șeful departamentului de calitate la Quin România SRL, Petra Cioran, consultant la HR Analytics, Mihai Ețcu, managerul WSQR, Werner Seeger şi şeful asigurării calităţii la Hartmann România, Augustin Moldovan. „Toţi participanţii la acest eveniment sunt responsabili pentru asigurarea calităţii produselor, care să aducă idei noi în firmele lor. Asta, deoarece calitatea n-o asigură nici directorul şi nici chiar şeful de secţie, ci calitatea vine de la toţi oamenii care sunt implicaţi zilnic în procesul de producţie”, a conchis directorul Flaro Prod, Ştefan Almăşan. bună reclamă pentru Flaro, atât la actualii cât şi la potenţialii clienţi”, a spus şi Werner Seeger, managerul companiei de consultanţă auto care îi poartă numele.

Adrian Rus