Transilvania Business 17 by Transilvania Business

pag.

28,29

MOTOBOOM și pasiunea pentru extrem

pag.

8-10

Banca Transilvania, la majorat

Revistă economică / Tipărită în 9500 exemplare / Distribuită în judeţele: Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Arad, Sibiu, Harghita, Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Hunedoara, Timiş şi Bucureşti

www.transilvaniabusiness.ro

Informația care dă putere

Fondator Aurelian GRAMA Nr. 17 / An III / februarie - martie 2012

Era Pelikan pag.

5-7 Preţ: 8 lei

pag.

14,15

Dafcochim – Syngenta, parteneriat pentru fermieri

ESENțIAL Noul model de CEO

SUMAR

Pentru cei care îngheață de frică în birouri când aud de la poartă: Vine CEO!, fără să știe măcar ce înseamnă acest termen, le traducem: Chief executive officer. Adică: barosanul. Fostul manager. Fostul director general. CEO a intrat în limba română mai ușor decât spaghetele, burgerii, adidașii sau... cola. Ce simt însă toți pe pielea lor e că, indubitabil, CEO e cel care ține hățurile companiei, care o duce spre succes sau spre prăpastie, care decide creșterea sau tăierea salariilor, angajarea sau concedierea oamenilor. CEO e Dumnezeul unei companii. Sfinții sunt opționali, vorba noii reclame cu tigri, de la Opel. Un studiu recent realizat de mediaTRUST a scos la iveală faptul că în lunile noiembrie, decembrie (2011) și ianuarie (2012) au fost publicate 364 de articole care au făcut referire la ... 25 de asemenea CEO, din cinci domenii majore de activitate: industria auto, bănci, carburanți, telecom și asigurări. Mediatizarea excesivă a unor astfel de personaje, care, desigur, conduc business-uri importante pentru cetățean – sunt cei care se joacă la buzunarul nostru când vine vorba despre rate, autoturisme, benzină, telefoane, asigurări – este până la urmă o formă de manipulare din partea marilor editori de presă. E și motivul – am mai scris – pentru care s-a născut Transilvania Business, care și-a propus din start să-i descopere și să-i așeze pe copertă pe acei CEO (preferăm să le spunem manageri) care își fac treaba poate mult mai bine decât cei 25 nominalizați de mediaTRUST, atâta că nu-i bagă nimeni în seamă. Poate doar, prea timid încă, Transilvania Business. Cei 8400 de cititori constanți ai revistei noastre au avut astfel plăcerea, în ultimul an și jumătate, să audă și despre Mircea Oltean (IRUM Reghin), și despre Claudiu Necșulescu (JIDVEI), și despre Mircea Nistreanu (REPCON Oradea), și despre Nick Stirban (AUTOMECANICA Mediaș), și despre Claudia Pescar (HOTEL GRAND), și despre... mulți alții. I-am scos din umbră pe unii dintre acești super-manageri, tocmai pentru că sunt mult peste unii dintre cei 25 de CEO nominalizați în topul mediaTRUST. Și mai au o calitate majoră care ne-a îndemnat să ne apropiem de ei: au afacerile în Transilvania, aproape de noi, și contribuie direct și indirect la dezvoltarea acestei regiuni. Acei manageri din top, cărora nu le poți pronunța nici numele fără să riști o fractură de limbă (Dominic Bruynseels – BCR, Brant Valmar – Porsche, Saduokhas Atashovich Meraliyev – Rompetrol, Rangam Bir – Allianz Țiriac Asigurări, Stefanos eocharopoulos – Cosmote și Romtelecom etc) n-au nicio grijă cu contribuția la dezvoltarea vreunei regiuni, ori a vreunei țări, măcar. Ei sunt angajați să se dea peste cap și să producă anual profituri de sute de milioane de euro. Nu contează cu ce costuri. Asta înseamnă oare că sunt buni manageri? Transilvania Business se distanțează net de această abordare și își continuă munca de descoperire și promovare a unor manageri străluciți din vecinătatea imediată. Cine urmează?

pag. 5-7

Cover Story:

pag. 56

pag. 62, 63

Auto

Eveniment:

ATP Exodus aduce : Diplome de excelență trei noi modele Opel pentru companiile de top din Oradea

Era Pelikan pag. 12,13

Agricultură: Viitorul sună bio?

pag. 20

Agricultură: Bizoni americani, made in Transilvania

pag. 24

Investiții: Cluj Napoca continua investițiile în infrastructură

pag. 30

Turism: Lipova, paradisul apelor minerale

pag. 36,37

Old Business: Aurul Apusenilor l-a salvat pe Corvin de faliment

Alin BOLBOS Director Editorial: Alex Toth (0757-036.968)

Brand Manager: Alin Bolbos (0757-036.817)

alex.toth@transilvaniabusiness.ro

REDACȚIA

alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro

ADMINISTRAȚIA

Redactor şef:

Claudiu Pădurean

claudiu.padurean@transilvaniabusiness.ro

0744-566.444

Director Mkt. N-V:

Dorel Vidican

dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro

Director Mkt. Centru: Redactori şef adjunct:

Ionuț Oprea

ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

Redactori: Sorin Trocan Arina Moldovan Ioana Lucăcel Fotoreporter: DTP: Corectură: Design și Layout: Creatica Media

0721-197.559

Arminiu Pădure Andreea Costea Adrian Rus Cristina Gânj Răzvan Matei Erika Mărginean Tiparit la: Media Sud Craiova

florin.marcel@transilvaniabusiness.ro

Director Pub. N-V:

(0740-075.219)

Rada Morar

rada.morar@transilvaniabusiness.ro

Director Pub. Centru:

(0744-641.313)

Marius Morar

marius.morar@transilvaniabusiness.ro

Director Vânzări: nicu.pop@transilvaniabusiness.ro

Dir. res. umane Dir. difuzare: Traﬁc manager:

(0746-130.439)

Nicu Pop (0740-115.167)

Anamaria Grama Attila Szanto (0755-044.851) Emo Veres

Regia de publicitate: Midas Media Bucureşti

Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068 - 5424 Adresă redacție și administraţie: Cluj-Napoca, Bisericii Ortodoxe nr. 2 Tel/fax: 0364.730.551 Târgu Mureș, Călărașilor, nr. 22, et. 2 Tel/Fax: 0265-215.613 www.transilvaniabusiness.ro

Revistă economică distribuită în judeţele: Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Arad, Sibiu,Harghita, Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Hunedoara, Timiş şi Bucureşti

Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120

Partener permanent: Oﬁciul Național al Registrului Comerțului www.transilvaniabusiness.ro

(0736-651.166)

Florin Marcel

știri ARAD Investiţii în apă de peste 4 mil. euro

Cinci ﬁrme pentru o cale ferată

Compania de Apă Arad a anunţat că urmează să demareze un proiect de modernizare a reţelelor de apă şi canalizare din judeţ în valoare de 4,4 milioane de euro. Banii vor veni din bugetul propriu al companiei, dar şi din fonduri europene. Astfel, conform planului de investiţii, vor fi terminate lucrările noi, dar vor fi demarate şi altele, vor fi cumpărate echipamente tehnologice, dar vor fi finanţate diferite studii şi proiecte. În total vor fi reabilitate peste şapte kilometri de reţele de apă. „Anul 2012 este foarte important pentru Compania de Apă Arad, în special în ceea ce priveşte realizarea lucrărilor noi de investiţii şi a reabilitărilor şi modernizărilor prevăzute în planul de investiţii pe de o parte, precum şi preluarea microsistemelor din unele localităţi din judeţ, în calitatea sa de operator regional”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu.

Un consorţiu format din companiile Alstom, Swietelsky, Astaldi, Euroconstruct Trading 98 şi Dafora a câştigat proiectul de reabilitare a căii ferate Frontieră-Curtici-Arad. Valoarea proiectului este de 248 de milioane de euro, bani veniţi din fonduri europene, iar primele trei ﬁrme sunt din Franţa, Austria şi Italia. Acesta este doar primul contract semnat de către CFR SA din cele şase de reabilitare a liniilor de cale ferată, însă acesta de la Frontieră-Curtici-Arad are cea mai mare valoare. Al doilea proiect ca ﬁnanţare este de 208 milioane de euro şi reprezintă reabilitarea tronsonului de cale ferată dintre Aţel şi Sighişoara.

BIhoR Peste 7 mil. lei pentru o crescătorie de sturioni o companie din oradea, Gavella Com SRL, a anunţat că va construi o nouă hală de creştere a salmonidelor şi sturionilor în valoare de 7.820.000 de lei. Societatea, care are ca principal domeniu de activitate acvacultura respectivelor specii, va construi respectiva hală pentru o creştere în sistem intensiv a salmonidelor şi sturionilor. Noua construcţie va fi întinsă pe o suprafaţă de 1.728 de metri pătraţi, dar va mai fi amplasată şi o suprafaţă piscicolă de 7,5 hectare, pe care va apărea un sistem de 200 de cuşti flotabile pentru creşterea peştilor. În cadrul acestui proiect se vor executa lucrări şi la amenajarea drumurilor de acces.

Aglomeraţie de firme la o lucrare în oradea În cadrul proiectului „Extinderea şi reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare menajeră în municipiul oradea” există 23 de firme care şi-au depus ofertele pentru preluarea lucrărilor. Printre acestea se află şi firma prefectului de Bihor, Gavrilă Ghilea, Construcţii Bihor SA, dar şi Gavella Com SRL, Construcciones Rubau SA Spania, Acvatot SRL, Confort SA Timişoara sau Grup 4 Instalaţii Cluj-Napoca. Lucrarea propriu-zisă înseamnă introducerea a 2.221 metri de reţea de apă şi reabi litarea a 24.590 de metri de reţea de alimentare cu apă şi 15.629 de canalizare, iar valoarea estimată este de 40.990.993 de lei fără TVA. „Câştigătorul se va anunţa după o analiză amănunțită a documentaţiei de sute de mii de pagini, depuse de cele 23 de firme ofertante. Această sarcină, deloc uşoară, revine Comisiei de Evaluare, formată din 13 persoane, reprezentând compartimentele Achiziţii Publice, Unitatea de Implementare a Proiectelor, Tehnic, Juridic, Analiză Buget, din cadrul Companiei de Apă oradea şi reprezentanţii Unităţii de Control şi Verificare a Achiziţiei Publice din cadrul Ministerului Finanţelor”, conform unui comunicat al Companiei de Apă oradea.

Târg euro-regional de energie Ungaria, Serbia și România au în comun interesul pentru energia regenerabilă și eﬁciența energetică. Promovarea programelor de energie, crearea unui cadru legal, dezvoltarea pieței de energii regenerabile și atingerea unor diferite obiective sunt doar câteva din obiectivele comune ale acestor țări. ENREG Energia Regenerabilă, târgul euro-regional pentru energie din triunghiul de frontieră, revine cu cea de-a patra ediție. Târgul va avea loc în Arad, între 25-27 aprilie 2012 la Expo Arad Internațional. Acest eveniment a devenit cunoscut din 2009 ca cea mai importantă platformă pentru persoane cheie și experți, în vederea schimbului de experiență și realizarea de afaceri.

Peste două mil. lei merg la parcări Compania Drumuri Bihor a câştigat o licitaţie în valoare de 2,3 milioane de lei pentru realizarea a 350 de locuri noi de parcare în oraş. Firma, controlată de omul de afaceri Beniamin Rus, a avut, în parteneriat cu Ritmoteh, preţul cel mai scăzut al licitaţiei şi, astfel, a primit dreptul de a realiza locurile de parcare. Drumuri Bihor, al cărei asociat unic, Beniamin Rus, mai deţine şi compania Selina, are ca principal obiect de activitate lucrările de construcţii ale drumurilor şi autostrăzilor. Compania bihoreană avea acum un an o cifră de afaceri de 13 milioane de euro.

Trei milioane pentru 11 străzi Bugetul record al oradiei în 2012, de peste un miliard de lei, a fost împărţit cu generozitate de către administraţia locală. Din aceşti bani, peste trei milioane au fost alocaţi pentru reparaţia şi modernizarea a 11 străzi doar dintr-un cartier al oraşului. Astfel, din cei 3,1 milioane de lei vor fi reabilitaţi peste doi kilometri de drum şi patru kilometri de trotuare, dar vor fi amenajaţi şi 1.000 de metri pătraţi de spaţii verzi. Demararea lucrărilor va fi făcută în primăvara acestui an, însă doar după organizarea unei licitaţii pentru desemnarea firmei care se va ocupa de respectivele lucrări.

știri SIBIU Concefa modernizează gara din Râmnicu Vâlcea Compania de construcţii sibiană Concefa a dat lovitura prin semnarea unui contract în valoare de 4,8 milioane de euro în vederea modernizării gării din Râmnicu Vâlcea. Ameninţată de creditori cu insolvenţa, compania deţinută până acum câteva luni de către omul de afaceri horaţiu Cercel a luat o importantă gură de oxigen odată cu acest contract. Astfel, după o perioadă în care acţiunile s-au prăbuşit pe bursă, contractul cu gara din Râmnicu Vâlcea reprezintă prima ştire pozitivă a companiei sibiene în acest an. În ultimele luni au apărut numeroase informaţii conform cărora mai mulţi creditori au cerut intrarea companiei în insolvenţă.

Exporturi de 100 de mil. euro pentru Compa Compania Compa Sibiu a înregistrat în ultimul trimestru al anului 2011 un profit de 4,7 milioane de lei. Suma este mai mare cu aproape 44% faţă de profitul obţinut de către producătorul de piese auto în aceeaşi perioadă a lui 2010, însă creşterea afacerilor companiei, bazată în special pe exporturi, a rămas în jurul valorii de 6%. „În acest moment, avem o vizibilitate destul de bună a afacerilor Compa pentru 2012 şi ceea ce prefigurăm este bine, adică o creştere a afacerilor la 121 milioane de euro. Începutul de an a fost bun, chiar foarte bun, în luna ianuarie şi în februarie lucrurile au continuat în aceeaşi notă. Profitul de anul trecut se va îndrepta în totalitate către investiţii pentru că intenţionăm să ne dezvotăm cu forţe proprii şi să nu ne împovărăm cu credite de la bănci”, a declarat directorul general al companiei, Ioan Deac.

Profit de 92 mil. euro la Transgaz Compania Transgaz Mediaş, operatorul reţelei naţionale de transport al gazelor naturale, a avut un profit în anul 2011 în valoare de 392 de milioane de lei, aproximativ 92 de milioane de euro. În acelaşi timp, datorită profitului cu 4% mai mare, şi afacerile companiei au crescut la aproape 350 de milioane de euro, cu 6% mai mult faţă de anul trecut. Numai în ultimul trimestru, Transgaz Mediaş a avut un profit de 108 milioane de lei, iar principala miză o reprezintă, în 2012, dividendele pe care compania le va distribui din profitul anului trecut.

hUNEDoARA Remedia, proﬁt dublu Compania Farmaceutica Remedia a avut un an 2011 foarte bun. Cifra de afaceri a societăţii cu sediul în Deva a fost de 203,479 milioane de lei anul trecut, iar faţă de valoarea de 182,56 milioane lei, cât a înregistrat în 2010, este vorba de o creştere de 11,4%. De asemenea, proﬁtul Farmaceutica Deva a fost anul trecut de 4.062 milioane de lei, mai mult decât dublu faţă de perioada 2010, când acesta a atins 1,959 milioane de lei. În acelaşi timp, veniturile companiei au crescut cu 11%, dar şi cheltuielile au înregistrat o urcare de 10%.

www.transilvaniabusiness.ro

MARAMUREŞ 520 de milioane de lei la Maramureş Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a semnat un contract de extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Maramureş, în va loare de 521.641.697 de lei. Majoritatea reprezintă fonduri europene nerambursabile, iar durata de implementare a proiectului este de 47 de luni. Societatea care s-a angajat să execute aceste lucrări este Vital SA, iar cea mai mare parte a acestui contract de investiţii va ajunge în cartierele municipiului Baia Mare. În ﬁnal, de investiţiile pentru modernizarea şi extinderea reţelelor de apă, în valoare de aproape 120 de milioane de euro, vor beneﬁcia, pe lângă Baia Mare, Borşa, Sighetu Marmaţiei, Vişeu de Sus, Târgu-Lăpuş sau Cavnic.

CoVASNA Autoliv a cumpărat o fabrică la Sfântu Gheorghe Compania Autoliv îşi va extinde activitatea în România odată cu achiziţionarea unei fabrici în judeţul Covasna, la Sfântu Gheorghe. Astfel, producătorul de sisteme de siguranţă auto va avea o unitate de producţie pe 37.000 de metri pătraţi de teren, dintre care 12.000 sunt deja construiţi. Terenul a fost cumpărat de la LRo, un producător local de pantaloni. Autoliv este prezent în România din anul 1997 şi are 3.500 de angajaţi, în cele trei birouri din Timişoara, Lugoj şi Braşov. „Noua unitate din Sfântu Gheorghe va începe să producă din a doua jumătate a acestui an, astfel că vor ﬁ create peste 600 de noi locuri de muncă în acest proiect”, a declarat Ionel Fierbinţeanu, managing director Autoliv România. Valoarea tranzacţiei nu a fost dată publicităţii.

SĂLAJ Aproape un mil. lei pentru Spitalul Judeţean Zalău Secţia Anestezie şi Terapie Intensivă din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău arată mult mai bine acum, după o modernizare de 951.000 de lei. Lucrările au fost terminate în această săptămână după patru luni de la începerea lor, iar oﬁcialii spitalului au fost mulţumiţi de schimbarea la faţă a secţiei ATI. Banii pentru modernizare au venit din fondurile Ministerului Sănătăţii, aproape 450.000 de lei, dar şi 361.000 de lei din fondurile proprii ale spitalului sălăjan, iar restul banilor a fost completat de către Consiliul Judeţean Sălaj şi compania Michelin România. 786.000 de lei au fos investiţi în reparaţii şi modernizări, iar restul sumei a mers către dotările cu diverse aparate.

TRANSILVANIA AMCoR găseşte consultanţi Companiile care vor să angajeze consultanţi pot apela cu încredere la o asociație profesională specializată în găsirea acestora. Astfel, Asociaţia Consultanţilor în Management din România (AMCoR) va sprijini toate organizaţiile-client în căutarea şi selectarea consultanţilor profesionişti printr-o diseminare a cererii de ofertă către 80 de firme de consultanţă în management. „De ce un client apelează la firme de consultanţă membre AMCoR? Pentru că firmele care fac parte AMCoR trec printr-o procedură de atestare profesională organizată după standardele FEACo, Federaţiei Europene a Asociaţiilor din Consultanţă. Aceasta este una riguroasă, construită pe trei paliere: cel al eticii, cel al logisticii şi cel al know-how-ului. Deoarece consultanţi care provin din firmele atestate de AMCoR pot să deţină titlul de Certified Management Consultant (CMC) oferit de ICMCI, opozabil în peste 50 de state”, se arată într-un comunicat AMCoR.

știri CLUJ Transilvania Construcţii, profit de 1,7 milioane de lei Compania clujeană Transilvania Construcţii a ajuns la o cifră de afaceri de 43, 2 milioane de lei şi un profit de 1,7 milioane la finalul anului 2011. Per total, societatea clujeană, controlată de soţii Gabriela şi Mircea Timofte, a înregistrat un profit de peste două milioane de lei din exploatare şi 5,16% din cifra de afaceri, de cinci ori mai mare decât în 2010. De asemenea, cifra de afaceri înregistrată în 2011 este cu aproape 10 milioane de lei mai mare decât cu un an în urmă.

150 de mil. euro pentru spital regional la Cluj La Cluj-Napoca ar putea apărea un Spital Regional de Urgenţă după o investiţie de 150 de milioane de euro. Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a anunţat ﬁnalizarea negocierilor atât cu primăria Clujului, cât şi cu cea din Floreşti, pentru o asociere în vederea construirii respectivului spital. „Ministerul Sănătăţii a avizat, în principiu, protocolul, iar acum sperăm ca, în cel mai scurt timp după actualizarea studiului şi a proiectului tehnic, să demarăm etapa a doua, care se referă la procedurile de licitaţie. Vrem ca în vară să terminăm aceste etape pentru a putea demara cât mai repede construirea acestui spital”, a declarat Tişe. Investitorul va ﬁ desemnat în urma unei licitaţii directe.

TIMIŞ Maşini agricole de 10 mil. dolari în România Agricultura din România ar putea fi „lucrată” de maşini specifice americane. Compania Titan Machinery se află în primul an de funcţionare pe piaţa locală din România şi a anunţat, prin intermediul preşedintelui Peter Christianson, că ar dori să vândă la noi în ţară maşini de 10 milioane de dolari. Deocamdată, în România Titan Machinery are două sedii, la Timişoara şi Bucureşti, dar vrea să mai deschidă alte puncte de vânzare şi în alte oraşe. „Am ales România pentru că producţia şi solul de aici sunt foarte asemănătoare cu cele din Dakota de Nord. Estimăm vânzări de peste 10 milioane de dolari în România în acest an”, a declarat Christianson. România este prima ţară din Europa în care compania americană a deschis o reprezentanţă.

Firmele din Timiş au misiune în Grecia Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, prin intermediul Centrului Enterprise Europe Network, va organiza în perioada 2-5 martie o misiune economică în Grecia. Cu ajutorul Ambasadei Greciei la Bucureşti - Biroul Economic şi Comercial, firmele timişene se vor afla, oficial, într-o misiune economică de vizitare a două expoziţii internaţionale de mobilă, Furnidec şi Furnima, ce vor avea loc la Salonic. Cele două evenimente vor reuni producători de top şi exportatori din domeniul mobilei, iar acestea se adresează oamenilor de afaceri, comercianţilor şi distribuitorilor de mobile.

BISTRIŢA-NĂSĂUD Nou director de operaţiuni la Teraplast Compania bistriţeană Teraplast, specializată în furnizarea de soluţii şi sisteme în domeniul instalaţiilor şi construcţiilor, are un nou director de operaţiuni. Acesta este Alexandru Sîrbu, cel care l-a înlocuit în funcţie pe demisionarul Ioan Galea. „Grupul Teraplast se află într-un amplu proces de dezvoltare şi reorganizare a business-ului, astfel că este extrem de important să avem o strategie operaţională unitară şi coerentă, care să asigure profitabilitatea tuturor companiilor din Grup. Am încredere în capacitatea lui Alexandru Sîrbu de a gestiona eficient activitatea operaţională a companiilor, astfel încât să obţinem reducerea costurilor pe toate segmentele, începând cu producţia şi terminând cu logistica. Alexandru Sârbu dispune atât de cunoştinţe, cât şi de o importantă experienţă în domeniu pentru a face din segmentul operaţional al Grupului Teraplast un motor de creştere”, a declarat directorul general al Teraplast Bistriţa, Ştefan Bucătaru.

Asfaltări de 1,5 milioane de euro la Feldru Administraţia locală din comuna bistriţeană Feldru va beneficia de un tronson nou de drum din bani europeni. Este vorba de 1,5 milioane de euro ce vor fi folosiţi pentru asfaltarea a 15 kilometri de drum în două zone care ar urma să fie favorabile dezvoltării imobiliare. „Aceşti bani vor fi folosiţi pentru amenajarea şi asfaltarea unui tronson ce totalizează circa 15 kilometri de drumuri, în două zone ce vor deveni atractive pentru dezvoltarea imobiliară: imaşurile comunale de la Valea Feldrişelului şi Valea Târgului. Aici, odată cu modernizarea drumurilor şi introducerea utilităţilor de infrastructură, oamenii îşi vor putea construi case, iar ulterior dezvolta ferme din fondurile Uniunii Europene. Deja, pe Valea Feldrişelului curentul a fost introdus pe circa trei kilometri, urmează ca el să ajungă în ambele zone, după care avem în plan lotizarea suprafeţelor de teren şi actualizarea Planului Urbanistic General al localităţii”, a declarat primarul comunei Feldru, Ştefan Sîngeorzan.

BRAŞOV Patru mil. euro pentru două pârtii la Buşteni Staţiunea Buşteni are două noi pârtii în dotare, în urma unor finanţări de 3,7 milioane de euro. O parte din aceşti bani au venit de la Uniunea Europeană, iar cele două pârtii au fost completate de o instalaţie de încălzire artificială şi una de nocturnă. „Pârtia nouă Kalinderu 2 are o lungime de 1,2 kilometri şi este dotată şi cu un sistem de înzăpezire artificială care va asigura condiţii propice pentru schi chiar şi în perioadele cu puţine precipitaţii. În plus, a fost amenajată şi o pârtie pentru sanie în lungime totală de 250 de metri. În cadrul aceleaşi investiţii, vechea pârtie de schi, Kalinderu 1, a fost dotată cu un sistem de iluminat nocturn”, conform unui comunicat al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

COVER STORY

intră în era Când spunem Pelikan ne referim la 165 de ani de evoluţie într-ale papetăriei, una dintre cele mai vechi mărci înregistrate din lume. Un brand german ce te poate însoţi de-a lungul întregii vieţi cu instrumente de înaltă clasă. Vorbim de materiale deosebite cu un design particular, de fascinaţie şi pasiune. Instrumentele Pelikan sunt o dovadă de dedicare, precizie şi perfecțiune, create pentru a inspira.

Despre Herlitz 1904: renumitul librar Carl Herlitz înfiinţează un magazin pentru articole de hârtie şi papetărie. Clienţii magazinului sunt comercianţi de specialitate cu amănuntul din Berlin şi Mark Brandenburg. 1935: Herlitz este prima firmă care vinde benzi adezive 1948: Herlitz introduce lipiciurile UHU, riglele şi cărţile pentru copii pe cale aeriană 1949: expansiune până la stadiul de cel mai important dealer angro de papetărie din Germania, cu sortiment PBS complet 1960: construirea unei structuri proprii de desfacere pe teritoriul Germaniei, succesul pe piaţă are loc cu agende ilustrate şi blocuri de desen (motive grafice cu animale şi sportive) 1972: transformarea într-o societate pe acţiuni, începerea producţiei de plicuri pentru scrisori, inaugurarea depozitelor de livrare din Hamburg şi München 1977: introducerea acţiunii Herlitz la bursa din Berlin. 1982: introducerea acţiunii Herlitz la bursa din Frankfurt 1987: achiziţionarea firmei GWK Susy Card 1990: finalizarea centralei din Berlin-Tegel, înfiinţarea Mc Paper GmbH, primirea "Premiului german de logistică" de la Bundesvereinigung im Logistik e.V. (asociaţia federală de logistică) 2005: Herlitz încheie cu succes procesul căutării de investitori - Advent International achiziţionează participaţia majoritară; achiziţionarea unui amplasament de producţie pentru bibliorafturi şi articole de arhivare în România 2006: mutarea producţiei din Berlin Tegel în Falkensee 2007: punerea în aplicare a unui nou design Corporate cu logo Herlitz nou; Herlitz primeşte sigla mărcii "Marke des Jahrhunderts" 2009: inovaţii ale produselor: Herlitz my.pen - un stilou cu sistem inovator de dirijare a cernelii, care asigură un scris rapid; Advent International vinde participaţia Herlitz la Pelikan International Corporation Berhad 2010: inovaţii ale produselor: Herlitz x-book - motive grafice cool, calitate de top şi produse ecolo gice - acesta este noul sortiment de hârtie şcolară x-book de la Herlitz! Pelikan este noul acţionar majoritar de la Herlitz

2012 vine cu noutăţi remarcabile în domeniul biroticiipapetăriei din România: compania Herlitz a început, din luna ianuarie, să importe celebrele produse Pelikan. “În istoria dezvoltării brandului, începând cu anul 1838, toţi cei implicaţi au alocat o parte din suﬂetul lor în ceea ce azi se transmite prin produsele de înaltă calitate Pelikan, produse pe care, începând din acest an, Herlitz România vi le pune la dispoziţie. Da, avem deosebita plăcere să vă comunicăm că ﬁrma noastră, alături de brandul Herlitz, a devenit importator şi distribuitor al produselor Pelikan. În acest sens, vă punem la dispoziţie articole pentru copilul, biroul, hobby-ul şi colecţiile dumneavoastră. Toate acestea însă fără a uita de articolele Herlitz, articole cu care v-am familiarizat de-a lungul timpului. De asemenea ne face plăcere să vă prezentăm parteneriatul de excepţie încheiat pentru următorii cinci ani între Pelikan şi Porsche Design - parteneriat care constituie dovada grăitoare a calităţii ireproşabile a produselor Pelikan şi care ne îndeamnă să trecem din expectativă la acţiune!” a declarat Horaţiu Nicolau, directorul general Herlitz România.

Herlitz și Pelikan “Pentru noi, Herlitz România, este o oportunitate din acest punct de vedere, dar și o provocare pentru toată echipa, chiar dacă trecem printr-o perioadă dificilă din punct de vedere economic.. Întregul colectiv de vânzări și marketing din România a ela-

borat împreună cu colegii din Germania o strategie comună pentru piața locală. Acțiunile de marketing vor reflecta printre altele crearea și dezvoltarea layouturilor pe grupele de produse, sezonalitate, acțiuni de PR și social media, pagină de internet. Vor fi realizate cataloage și pliante Pelikan cu respectarea

COVER STORY

identității vizuale a brandului (şcoală, birou, hobby şi produse de artă). Acestea vor ﬁ disponibile în variantă tipărită dar şi în format electronic” explică István Zsigmond, Director Trade Marketing. “Însăși prin scrisoarea transmisă lumii papetăriei din România reiese clar, că relațiile de parteneriat pe care Herlitz România dorește să le dezvolte cu clienții și distribuitorii, vor ﬁ elaborate și dezvoltate cu mare grijă: cu o distribuţie organizată la nivel naţional, ţinând cont de nevoile, de locaţia şi orientarea spre business a acestora. Întreaga echipă de vânzări din România (Iași, București, Timișoara, Oradea, Craiova, Cluj Napoca, Sibiu, Bistrița și Târgu Mureș ) precum și partenerii și clienții noștri din toată țara sunt pregătiți pentru a crea un business bazat pe fairplay, pe credibilitate reciprocă, în care conceptul Win – Win să existe cu adevărat. “Dorim să le oferim tot timpul protecție, stabilitate, oferte interesante și surprize plăcute în relația cu noi” a declarat Leonid Ungurean, Director Vânzări Herlitz România.

Cristina Gânj

www.transilvaniabusiness.ro

Despre Pelikan 1838: Chimistul Carl Hornemann a înﬁintat propria fabrică de cerneală, în Hanover Germania 1863: Günther Wagner a obţinut poziţia de chimist şi director de fabrică. El a preluat compania în 1871 şi a înregistrat emblema familiei sale, care era un pe lican, ca si logo al companiei în 1878. A fost una dintre primele mărci germane 1896: Pelikan a început să producă tuş. Companiile străine care dominau acest segment de piaţă nu au mai putut concura. 1929: Acesta a fost anul în care s-a născut stiloul Pelikan. A ajuns cunoscut pentru culoarea verde, ﬂuxul de cerneală inovator din punct de vedere tehnic şi fereastră transparentă pentru nivelul cernelii. Mecanismul de piston diferenţial a fost o adevărată revoluţie in acea vreme 1931: Pelikan a lansat prima cutie de acuarele sub numele de 735 D/12. A fost prima dată când acuarele opace au devenit disponibile pentru elevi. 1938: Catalogul aniversării a 100 de ani a fost proiec-

tat de profesorul OHW Hadank, acelaşi om care a redesenat logo-ul Pelikan în forma în care aceasta rămâne pentru următorii 60 de ani 1978: Gama de produse a fost extinsă la hobby şi jocuri 1982: Extinderea excesivă a gamei de produse şi o preluare a companiei Lumoprint Fotocopiator în Hamburg a dus în cele din urma la insolvenţă. 1996: Goodace, companie condusa de Hooi Keat Loo, din Malaysia, a preluat pachetul acționar majoritar al Pelikan Holding 2003: La 125 de ani de la înregristrare, logo-ul Pelikan a fost modiﬁcat 2007: În ianuarie, Pelikan International Corporation Berhad (PICB) - Malaezia a anunţat că Adunarea Generală Extraordinară a aprobat achiziţionarea Hardcopy Pelikan Holding AG, care de acum înainte din punct de vedere legal face parte din grupul Pelikan. 2010: Pelikan International Corporation Berhad achiziţionează Herlitz AG,inclusiv Logistikzentrum Falkensee.

eveniment

BT, la majorat Banca Transilvania a împlinit 18 ani de existență. În acest interval de timp, ea și-a consolidat poziția, iar Banca Transilvania înseamnă în prezent cea mai mare instituție bancară cu capital privat românesc și, totodată, singura bancă din top 10 cu sediul central în afara Bucureștiului. Banca Transilvania are o poveste de succes care ar părea, la prima vedere, incredibilă. Totul a pornit din voința unui grup de oameni de afaceri ardeleni. Aceștia au fondat o bancă la jumătatea tulburilor ani 1990, cu dorința de impulsiona, astfel, dezvoltarea unei regiuni în care sistemul economic fusese demantelat de recesiunea și de falimentele care au însoțit transformarea economiei socialiste în economie de piață. În ciuda tuturor turbulențelor dintr-un mediu economic ostil, care a îngenuncheat mulți actori economici importanță, Banca Transilvania a reușit chiar să se dezvolte. În prezent, Banca Transilvania este nucleul unui grup financiar cu o viziune modernă în parteneriatul cu mediul de afaceri. De fapt, în cei 18 ani, Banca Transilvania a crescut cât alții în 100, de parcă ar fi fost atinsă de bagheta magică a unei zâne. Sau, mă rog, a unui ”zân”, ca să facem referire la unul dintre cele mai simpatice personaje din publicitatea românească, care promovează imaginea unei bănci conduse de o echipă inteligentă, motivată și cu simțul umorului. Pentru reprezentanții băncii, cea mai importantă lecție, care se poate aplica în cazul tuturor realizărilor Băncii Transilvania, în cei 18 ani, este „nu am fi văzut dacă nu am fi crezut.

Secretul succesului BT Acum 18 ani, când fondatorii Băncii Transilvania porneau la drum, ei aveau ca obiectiv transformarea acesteia într-unul dintre principalii jucători pe piața bancară românească. În acel context, obiectivul fondatorilor băncii clujene părea o utopie, în contextul în care piața bancară era dominată de coloșii care moșteniseră sediile, personalul și piața fostelor bănci comuniste. Însă mulți dintre jucătorii care dominau piața au dispărut, în timp ce banca clujeană a continuat să se dezvolte. ”Creşterea are la bază obiective mari şi strategie adecvată, implementată de o echipă performantă”, spun reprezentanții BT.

Dinamismul şi inovația BT24: un serviciu de ultimă generație În prezent, banca clujeană este o entitate care poate înfrunta cu succes provocările viitorului. Iar reprezentanții Băncii Transilvania au fructiﬁcat avantajele oferite de era digitală. ”Pentru Banca Transilvania, care are un număr de peste 1,5 milioane de clienți activi, investițiile în tehnologiile viitorului se numără printre priorități. Un exemplu în acest sens, referitor la serviciile de Internet Banking, este lansarea noii versiuni a

eveniment

BT24, care are la bază tehnologie de ultimă generație şi peste 100 de funcționalități”, spun reprezentanții băncii clujene. Investițiile în noile tehnologii au adus rezultate bune. La sfârşitul anului 2011, Banca Transilvania avea în portofoliu peste 220.000 de clienți care foloseau serviciile Internet Banking, în creştere cu aproape 50% faţă de sfârşitul anului 2010. De asemenea, observatorii au remarcat și o creştere semnificativă a numărului de operaţiuni derulate prin soluţia de Internet Banking BT24, cu aproximativ 30%, respectiv a valorii cumulate a plăţilor, cu peste 36%. Însă, pentru echipa care conduce BT, inovația nu a exclus stabilitatea. Activitatea băncii clujene este gestionată de un nucleu de oameni de afaceri care asigură atât gestiunea curentă a băncii clujene, cât și o viziune interesantă, care îmbină curajul dinamismului cu înțelepciunea prudenței. Banca Transilvania se remarcă prin stabilitate la nivelul conducerii, fie că este vorba de Consiliul de Administrație, fie că avem în vedere Comitetul Executiv de Management. Începând cu ultimii ani, sunt câțiva membri noi în cele două echipe de conducere – în primul caz fiind vorba de votul (inclusiv de încredere) acordat de acționari, iar în al doilea, de promovări din cadrul băncii”, spun reprezentanții Băncii

Sprijin pentru absorbirea fondurilor europene Aderarea la Uniunea Europeană a adus și o serie de oportunități pentru mediul de afaceri. Este vorba de sursa de finanțare reprezentată de fondurile europene. Însă mulți oameni de afaceri din România au ajuns în impas, din cauză că toate proiectele europene necesită o cofinanțare care poate ajunge la sume semnificative, precum și cheltuieli neeligibile, care trebuie suportate din bugetele firmelor care pun în practică aceste proiecte europene. În sprijinul acestor firme a intervenit Banca Transilvania, care a decis să fie alături de partenerii săi în efortul de a aduce banii europeni în economia românească. Iar sprijinul oferit de banca clujeană a fost unul decisiv de multe ori, în condițiile în care banii europeni reprezintă o sursă esențială de bani, în contextul în care economia europeană este zguduită în continuare de convulsii. ”Pentru Banca Transilvania, ca bancă locală, programele derulate din fonduri europene nerambursabile sunt o prioritate. Din acest motiv, BT a dezvoltat „Platforma de soluţii destinate beneficiarilor de fonduri europene, cu ajutorul căreia este facilitat accesul simplu şi rapid la aceste fonduri. Rezultatele nu au întârziat să apară, aşa încât în intervalul 2008 – 2011 Banca

35% este creșterea proﬁtului net în 2011 38% este creșterea proﬁtului brut 1.773.658.066 lei este capitalul social al Băncii transilvania Transilvania. Un lucru important este faptul că oamenii de afaceri care s-au alăturat echipei de conducere au păstrat aceleași valori și principii pe care au mizat fondatorii, iar valoarea adăugată adusă de activitatea lor a sporit de la an la an.

www.transilvaniabusiness.ro

Transilvania a susținut peste 830 de proiecte de acest gen, cele mai multe vizând domenii precum agricultura, sectorul productiv, IT, cercetarea şi din lumea medicală”, spun reprezentanții băncii. Din punctul de vedere al rolului pe care Banca Transil-

”Banca Transilvania este bine pregătită pentru 2012. Top managementul băncii a propus, prin strategia BT, continuarea creşterii prudente şi sănătoase, aşa cum am făcut-o şi în aceşti ultimi 3 ani. Prin urmare, Banca Transilvania îşi va urma misiunea de a susține economia şi antreprenorii locali” reprezentanții băncii

vania îl joacă în procesul de absorbție a acestor fonduri, o prioritate a fost simplificarea accesului la banii europeni. În acest sens, în ceea ce priveşte BT, au fost armonizate condiţiile bancare cu criteriile autorităţilor, astfel încât toţi clienţii să aibă un acces rapid la banii europeni. Banca Transilvania este prima bancă din România care asigură un răspuns sau, după caz, propune o ofertă în termen de aproximativ 10 zile de la depunerea dosarului. În ceea ce priveşte garanţiile, banca asigură - de asemenea - o singură interfaţă cu beneficiarii, datorită convenţiei cu Fondul Naţional de Garantare a Ceditelor pentru IMM-uri şi, împreună cu acesta, a fost stabilit un set de criterii de eligibilitate a solicitanţilor şi proiectelor. Clienţii băncii obţin rapid co-finanţarea proiectului şi au certitudinea obţinerii garanţiei, fără o altă analiză de către FNGCIMM”, spun reprezentanții Băncii Transilvania.

eveniment Fotografia momentului În prezent, instituția bancară clujeană are o structură organizatorică ce îmbină o rețea echilibrată și solidă de unități teritoriale cu servicii diversificate. ”Banca Transilvania are acum o rețea formată din aproape 560 de sedii, în toate județele din România. Două dintre filialele sale se află în Cipru, în Nicosia şi Limassol. Portofoliul BT cuprinde peste 1,5 milioane de clienți activi, iar în cadrul băncii lucrează peste 6.000 de angajați, media de vârstă fiind de 33 de ani. În ceea ce priveşte rezultatele financiare, unul dintre aspectele esențiale este creşterea cotei de piață a băncii, în funcție de active, în 2011 – în ciuda crizei: la 7,27%, de la 6,9%, cât era la finalul lui 2010. În plus, Banca Transilvania rămâne cea mai mare instituție bancară cu capital privat majoritar românesc. Profitul net al Băncii Transilvania, înregistrat anul trecut, este mai mare cu 35% faţă de cel obținut în anul 2010, ajungând la 131,87 milioane lei. In ceea ce priveşte profitul brut, acesta a crescut cu 38%, fiind de 185,77 milioane lei, faţă de 135,02 milioane lei. Printre factorii care au influențat aceste rezultate au fost veniturile obținute de BT din dobânzi, continuarea creşterii creditării, scăderea cheltuielilor nete cu provizioanele şi optimizarea costurilor. Şi în 2011, Banca Transilvania a majorat capitalul social, la finalul anului trecut, la suma de 1.773.658.066 lei, fiind majorat cu 303.057.068 lei, din surse precum rezerve constituite din profitul net şi aport în numerar. Acestea sunt doar câteva dintre informațiile care argumentează ideea că, pentru Banca Transilvania, 2011 poate fi considerat un an bun şi constituie o bază solidă pentru proiectele de business din acest an, spun reprezentanții băncii clujene.

Optimism pentru 2012 Experiența anilor de criză economică și investițiile în infrastructura băncii, corelate cu o bună pregătire a angajaților, îi îndreptățesc pe cei de la Banca Transilvania să privească cu optimism anul 2012. În ciuda temerilor unor analiști economici, legate de posibilitatea apariției unor noi turbulențe economice pe continent, echipa băncii clujene este pregătită să fructifice oportunitățile aduse de acest an. ”Având în vedere rezultatele obținute în anul anterior, Banca Transilvania este bine pregătită pentru 2012. Top managementul băncii a propus, prin strategia Băncii Transilvania, continuarea creşterii prudente şi sănătoase, aşa cum am făcut-o şi în aceşti ultimi 3 ani. Prin urmare, Banca Transilvania îşi va urma misiunea de a susține economia şi antreprenorii locali”, spun reprezentanții băncii clujene. De asemenea, managerii Băncii Transilvania spun că o mare provocare pentru acest an este îmbunătățirea performanțelor financiare ale unităților care compun structura băncii din inima Ardealului. ”În ceea ce priveşte rețeaua de unități, BT a crescut spectaculos în ultimii ani. Începând cu 2002, Banca Transilvania a deschis peste 500 de unități. Focusul este acum creşterea profitabilității acestora”, afirmă reprezentanții băncii clujene. De asemenea, un alt obiectiv important pentru acest an, pentru membrii managementului BT este consolidarea principalelor direcții de business. ”Banca Transilvania are patru linii principale de business – persoane fizice, companii mari, IMM, respectiv Divizia Pentru Medici. Strategia BT este consolidarea acestora”, spun reprezentanții băncii. Practic, ultimii ani au arătat că Banca Transilvania reprezintă un competitor dinamic pe fiecare dintre aceste direcții de business, capabil să susțină

Retrospectivă subiectivă proiecte importante, care pot să consolideze actori importanți. De altfel, multe companii, în special IMM-uri, spun că sprijinul oferit de Banca Transilvania a fost esențial pentru depășirea greutăților generate de criza economică, ce a afectat puternic ﬂuxurile ﬁnanciare din întreaga Uniune Europeană.

Implicare în comunitate Un aspect care dezvăluie o parte importantă din filosofia Băncii Transilvania este reprezentat de atitudinea față de comunitatea clujeană. În condițiile în care Clujul și-a asumat brandul BT drept un simbol al orașului, care a devenit cel mai puternic centru financiar din România din afara Bucureștiului, reprezentanții Băncii Transilvania au decis să ofere recunoștința lor comunității locale. Acesta este contextul în care cel mai mare program de respon sabilitate socială (CSR) al companiei a devenit unul dintre cele mai importante din Transilvania. Iar banca clujeană s-a orientat către finanțarea unor proiecte care s-au dovedit viabile și care au adus în comunitate multe lucruri bune. ”Banca Transilvania, pentru că este parte a comunității, se implică în proiecte de CSR. Programele sociale BT cuprind atât acțiuni de marketing comunitar, voluntariat, donații, sponsorizări, precum şi activități desfăşurate prin trei fundații: Transilvania, Clujul Are Suflet şi Caritate BT. Banca susține domenii dintre cele mai diverse – educație, medicină, sport, mediu, cauze sociale etc. Banca Transilvania rezonează la problemele sociale tocmai pentru că BT înseamnă, în primul rând, oameni.

”Povestea Băncii Transilvania a început din entuziasmul şi prietenia unui grup de oameni de afaceri clujeni, care au crezut în visul de a construi o bancă”, spun fondatorii băncii clujene. După 18 ani, entuziasmul a rămas, dar visul a devenit realitate. La nivel național, brandul Băncii Transilvania este unul dintre cele mai valoroase pe plan național. În condițiile în care banca clujeană s-a dezvoltat cu prudență, dar sigur, cota sa de piață a devenit tot mai importantă, de la an la an. Iar pentru angajații ori partenerii Băncii Transilvania viitorul sună bine, pentru că toate datele arată că instituția bancară născută și crescută în Cluj-Napoca este una dintre cele mai solide din România. Cel mai important proiect de implicare socială al băncii este Clujul Are Suflet, prin intermediul căruia Banca Transilvania a ajutat, începând cu 2008, peste 1.000 de tineri, pentru a avea o viață mai bună. Fundația Clujul Are Suflet dă o şansă de integrare socială tinerilor cu vârste cuprinse între 14 şi 20 de ani, proveniţi din familii cu situaţie financiară modestă sau din sistemul de protecţie a copilului. Cu ajutorul Fundaţiei Române pentru Copii, Comunitate şi Familie sunt derulate programe specifice, destinate continuării studiilor acestor adolescenţi, valorificării înclinaţiilor, precum şi realizării aspiraţiilor de dezvoltare umană şi profesională”, spun reprezentanții Băncii Transilvania.

Cornel Munteanu

ConSultanță juridiCă Amplificarea libertăţii contractuale a societăţilor comerciale în urma intrării în vigoare a Noului Cod Civil Una dintre cele mai importante modificări aduse instituţiei persoanei juridice prin noua legiuire civilă este aceea a eliminării principiului specialităţii capacităţii de folosinţă aplicabil drepturilor şi obligaţiilor persoanei juridice cu scop lucrativ, dobândite respectiv asumate în urma raporturilor juridice încheiate de către aceasta. Prin capacitatea de folosinţă se înţelege aptitudinea persoanei juridice de a dobândi drepturi şi obligaţii proprii în calitate de subiect distinct de drept, care alături de capacitatea de exerciţiu formează capacitatea civilă a respectivei entităţi. Potrivit vechii reglementări, persoanele juridice nu putea dobândi decât acele drepturi care corespundeau scopului pentru care au fost înfiinţate. Limitarea enunţată reprezintă expresia principiului specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei juridice. Potrivit acestui principiu, prin actele juridice încheiate persoana juridică va putea dobândi doar acele drepturi şi îşi va putea asuma doar acele obligaţii ce corespund scopului pentru care a fost constituită. Transpunând această dispoziţie la specificul societăţilor comerciale, acestea vor putea încheia doar acele tipuri de acte juridice care corespund obiectului lor de activitate astfel cum a fost acest stabilit prin intermediului actului constitutiv. Potrivit reglementării cuprinse în Noul Cod Civil, principiul specialităţii capacităţii de folosinţă nu îşi mai găseşte aplicarea în cazul persoanelor juridice cu scop lucrativ (deci nici în cazul societăţilor comerciale n.n.) singura limitare incidentă cu privire la acest tip de persoane juridice referindu-se la drepturile şi obligaţiile care prin natura lor sau potrivit legii nu pot aparţine decât persoanelor juridice. Aşadar conform noilor prevederi legale, societăţile comerciale reprezentând cel mai frecvent exemplu de persoane juridice cu scop lucrativ, vor putea încheia orice act juridic fără a fi ţinute de specificul obiectului lor de activitate. Modificarea legislativă este una salutară cu efecte benefice care pot avea drept consecinţă

flexibilizarea şi dinamizarea raporturilor juridice în care sunt implicate acest gen de persoane juridice. Plătind tribut concepţiei specifice epocii în care a fost adoptată, vechea reglementare tindea la o încorsetare excesivă a raporturilor juridice specifice unei societăţi comerciale în contradicţie totală cu realitatea juridică actuală. Sub incidenţa limitărilor impuse de principiul specialităţii capacităţii de folosinţă, societatea comercială era adesea pusă în imposibilitatea de a stabili raporturi contractuale care deşi corespundeau interesului său nu intrau în sfera obiectului de activitate desfăşurată de către aceasta. Sub ameninţarea sancţiunii nulităţii absolute a actului încheiat, prevăzută în mod expres în vechea reglementare, societatea putea pierde unele oportunităţi de afaceri precum şi profitul aferent. Cel mai adesea în practică limitările aferente principiului enunţat vizau imposibilitatea unei societăţi comerciale de a acorda împrumuturi sau alte facilităţi precum şi aceea de a garanta obligaţiile asumate de către altă persoană fizică sau juridică. Astfel deşi operaţiunea juridică vizată corespundea interesului ambelor entităţi implicate, incidenţa principiului enunţat determina societăţile în cauză să recurgă la diferite artificii juridice adesea deosebit de costisitoare şi care nu ofereau o protecţie şi o stabilitate corespunzătoare. În prezent orice astfel de limitare a fost înlăturată şi pe considerentul că, din moment ce o societatea comercială îşi poate schimba oricând obiectul de activitatea este inechitabilă mărginirea posibilităţii sale de a încheia acte juridice la specificul obiectului activităţii desfăşurate la un moment dat. Interesul primordial al societăţii comerciale este acela de a realiza profit, or

este evident că pot fi stabilite raporturi contractuale care deşi nu se încadrează în obiectul activităţii desfăşurate generează efecte benefice în favoarea societăţii. Considerăm însă că şi în contextul legislativ actual actele juridice care nu corespund obiectului de activitate al societăţii comerciale pot fi încheiate doar cu titlu de excepţie neputând dobândi un caracter de continuitate. În acelaşi sens acest tip de acte juridice vor trebui să îndeplinească toate condiţiile de fond şi de formă necesare pentru încheierea lor valabilă. Aşadar potrivit noii reglementări, societăţile comerciale beneficiază de o libertate contractuală deplină fiind eliminată orice limitare în acest sens. Totuşi apreciem că unele mărginiri ale regulii nou consacrate vor apărea odată cu aplicarea sa practică Spre exemplu în materie fiscală beneficiază de regimul cheltuielilor deductibile doar acele cheltuieli făcute pentru realizarea obiectului de activitate al societăţii. Prin urmare pentru maximizarea eficienţei noului principiu consacrat este nevoie de armonizarea cu acesta a întregii legislaţii incidente.

Adrian Cârstea Avocat Colaborator Sediul Central Bucureşti Blvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 Bucureşti, România tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95 Sediul Secundar Cluj Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 2, Cod 400117 Cluj-Napoca, România tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

agricultură

Viitorul sună bio? Cum au ajuns doi istorici între cei mai mari exportatori de materii agricole bio din România? Simplu: au luat câteva mii de euro împrumut de la partenerii austrieci, s-au înarmat cu curaj și răbdare de fier și au luat-o la pas prin țară în căutare de fermieri posesori de certificate ecologice. După 7 ani de muncă, au ajuns în 2011 să exporte de 2,5 milioane euro și au deschis prima brutărie bio din Cluj. Ce urmează? Florin Cioșan avea de mult în cap ideea deschiderii unei afaceri, dar cu zero experiență ca antreprenor nu știa ce să aleagă, pentru a nu da greș. În România anului 2004, orice se vindea și se cumpăra, nu erau foarte multe idei originale de business. Și una de acest gen căuta tânărul istoric. Norocul i-a ieșit în cale când un prieten (Mihai Grigoraș actualul partener de afaceri) i-a povestit că face niște traduceri pentru un austriac proprietar al unei ferme bio lângă Satu Mare. Fără să se întrebe prea mult ce înseamnă o fermă bio, lui Cioșan i-a încolțit în minte ideea de a face afaceri în acest domeniu. În câteva luni, împreună cu austriacul de la Satu Mare și cu un conațional al acestuia care fusese președinte al Bio Austria, cea mai importantă asociație de gen din țara lui, si care avea un lanț de magazine bio în Austria, cei doi tineri au înființat Eco Market Transilvania și s-au apucat de exportul de materii prime agricole bio, fructe de pădure și ciuperci.

“Am vrut să renunțăm de câteva ori!” Nu a fost totul așa ușor cum pare, pentru că în primii doi ani nu au reușit să vândă aproape nimic. “Am pornit cu câteva mii de euro, primiți de la partenerii austriaci, pe care i-am folosit pe deplasări în țară în căutare de furnizori. La acea oră însă nu prea existau în România fermieri certificați bio. Plus că veneam cu o nouă viziune asupra ceea ce înseamnă intermedierea de produse agricole, nu voiam să fim comparați cu renumiții samsari, care lucrau cu adaosuri uriașe... Austriecii ne-au învățat că această piață e una foarte sensibilă și că trebuie să fim foarte corecți cu fermierii. Să câștigăm întotdeauna mai puțin decât ei, dar să construim relații pe termen lung. Lucrurile au evoluat destul de greoi... Am luat în afacere încă un asociat, profesor de la Agronomie. Acesta ne identifica posibili furnizori, noi îi vizitam și le făceam oferte și contracte, iar austriecii ne găseau clienți pe piețele lor. După aproape doi ani am făcut primul export – ciuperci de pădure – și apoi primul export de produse agricole. Până atunci am vrut de câteva ori să renunțăm, pentru că efectiv pedalam în gol”, povestește, privind destins înapoi, Florin Cioșan. Astăzi, Eco Market Transilvania, din care între timp au ieșit austriecii și profesorul de la Agronomie, a ajuns la exporturi de aproximativ 2,5 milioane euro pe an. O sumă infimă dacă ne gândim că la nivel de Europa piața produselor bio se ridică anual la 16-18 miliarde de euro, dar o sumă importantă pentru o companie din

România cu afaceri în acest domeniu. “În prezent lucrăm cu 15-20 de ferme, din toate zonele agricole ale țării: Dobrogea, Moldova, Câmpia de Vest, Transilvania. Principalele produse pe care le exportăm sunt fructele de pădure, ciupercile, toată gama de cereale, plante oleaginoase, câteva plante tehnice, cum ar fi inul (solicitat pentru ulei și panificație), coriandrul, muștarul. Toate acestea certificate bio. În plus, anul trecut am început un proiect cu un partener german și unul austriac pentru exportul de sâmburi de dovleac. Anul trecut am avut cam 100 de hectare cultivate cu dovleac, iar în 23 ani sperăm să ajungem la 1000 de hectare. Vorbim atât de ferme bio, cât și convenționale)” spune Cioșan.

Cât de bio e „bio”? Domeniul bio înseamnă încredere, responsabilitate, fairplay. Vorbim de o lume mică, unde orice greșeală se aﬂă repede în toată Europa. Și tinerii antreprenori clujeni sunt conștienți de acest lucru. “Știm o ﬁrmă cu afaceri mari în acest domeniu din vestul Europei care a dat faliment în câteva săptămâni, din cauza unei substanțe nelalocul ei găsite într-un produs. Produsul bio, pentru cei care nu știu încă, este acel produs obținut într-un sistem în care nu sunt folosite substanțe chimice de sinteză (în-

agricultură

grășăminte, pesticide, E-uri, coloranți, conservanți). De la furnizorul de materie primă și până la procesatorul produsului finit sunt mai multe etape în care se fac mostrări și teste, analize de laborator. Toate acestea se fac de către un organism de inspecție și certificare independent, acreditat de Ministerul Agriculturii și Uniunea Europeană. Noi cheltuim zeci de mii de euro anual cu aceste analize, doar pentru a fi siguri că totul e în regulă cu marfa noastră, că atingem parametrii impuși de normele europene pentru produsele bio”, explică Florin Cioșan.

România, afară și retur Traseul mărfii de la furnizor la client sub formă de produs finit are de multe ori întorsături neașteptate. Acest adevăr l-a surprins pe Cioșan abia când și-a pus împreună cu asociatul său problema importurilor de produse bio finite, la cererea rețelelor de magazine de profil din România. “O piață a acestor produse a început să se dezvolte în România abia din 2009 încoace. Am avut surpriza să fim contactați de managerii mai multor magazine naturiste care ne-au cerut să importăm produse bio pentru ei, având relații foarte bune cu piața de gen din Austria și Germania. Așa am început și activitatea de importuri, pentru care am înființat însă o altă firmă, Eco Market Trading, unde am mai luat ca partener un vechi prieten al nostru. Am început cu musli, cereale integrale, fulgi, sucuri, siropuri, cafea, ciocolată... Și am avut surpriza să aflăm că în multe dintre aceste produse materia primă folosită provine din România. Exportăm materie primă, alții o prelucrează și ne-o întorc sub formă de produse finite la prețuri foarte frumoase pentru ei”, spune Cioșan.

Brutăria din centrul Clujului Neamțul căruia clujenii îi vând sămânța de dovleac este vicepreședinte al unei asociații a producătorilor și procesatorilor bio din Germania - Biokreis și deține câteva brutării. Venind la Cluj în 2011 pentru a perfecta un contract, și-a cumpărat din centru niște covrigi și a rămas stupefiat de prețul mare și de calitatea proastă a acestora. “A zis că este anormal să fie așa și a lansat ideea să producem noi, cu ajutorul lui, produse de panificație bio. Era vară, iar după câteva luni, în 19 decembrie, am inaugurat brutăria și punctul de vânzare de pe B-dul Eroilor. Bineînțeles, e o afacere mică, nu foarte eficientă încă, deși necesită muncă multă, dar

www.transilvaniabusiness.ro

pasul a fost făcut. Noi ne-am dorit să fim în piață atunci când, în 3-5 ani, aceasta va crește suficient de tare. Neam acordat un termen de 6-12 luni pentru această încercare și sperăm să iasă bine. Mai ales că am pus deja la cale un sistem de abonamente, prin care pâinea și celelalte produse ale noastre vor merge la client și nu invers” susține Cioșan. Un agent de vânzări al firmei va merge și va oferta în principal clienți din multele clădiri de birouri ale Clujului. Acela e publicul țintă. Acesta explică și de ce pâinea din România este atât de proastă în comparație cu ce poți achiziționa în Occident: “Am observant în businessul nostru de export. La un export de grâu, nouă ni se dau niște parametri fizici ai bobului. Dacă nu atingem acele cifre, clienții spun că grâul nu e bun pentru panificație și devine grâu furajer. Ei, în România, la o parte din grâul care intra in panificație, acei parametri sunt mult inferiori și de aceea din grâul pe care nemții îl dau vitelor mâncare noi facem pâine. Adăugând, bineînțeles, tot felul de amelioratori, pe care îi puteți citi pe etichetele pâinii aflate în comerț”. Când Cioșan și asociații săi au pornit brutăria bio, au stabilit că pâinea va trebui să aibă neapărat aceeași calitate ca în Germania. De aceea au și trimis 3 brutari la specializare acolo, la neamțul care a venit cu ideea afacerii din Cluj. Oamenii s-au întors acasă bine instruiți și doldora de rețete nemțești. Dar pentru ca produsele să fie exact ca în Germania, și materia primă trebuie să fie identică. De aceea, investitorii au adus timp de 2 luni făină de grâu și de secară, semințe și uleiuri speciale, de la brutăria neamțului partener. Din martie 2012, materia primă va veni din Austria -Bio Muhle Hans Hofer, la o calitate cel puțin la fel de bună. „Speranța noastră e ca într-un an, doi să facem pâine cu făină românească. Nea explicat neamțul că nu e destul să ai grâu bun, e foarte importantă și moara... Sunt niște secrete și acolo... Vom vedea.... În orice caz, oricât de prost ar merge afacerea asta la inceput,

„Anul trecut am exportat cam de 2,5 milioane euro. Cifra de afaceri a crescut foarte mult de la an la an. În 2009 a fost un moment bulversant, piața a fost cam imobilă, toată lumea aștepta să vadă ce se întâmplă în contextul crizei economice și vânzările au scăzut destul de mult! Și-au revenit însă rapid 2010. Domeniul produselor bio nu a fost afectat în mod deosebit de criză!” Florin Cioșan, Eco Market Transilvania

nu vom renunța la calitatea promisă. O pâine de cea mai bună calitate, o pâine certiﬁcată ecologic o să-și găsească loc până la urmă pe masa consumatorului român. E adevărat, sunt produse mai scumpe, deci clienții noștri sunt oamenii care au un anumit venit. Oameni care știu ce înseamnă un produs de calitate bio, care pot să facă o comparație cu un produs de afară.

Viitorul sună bio? În momentul de față, mica brutărie a investitorilor clujeni face față cererii, având o capacitate de circa 1000 de pâini în 8 ore. Cioșan este însă convins că în maximum 2 ani afacerea va funcționa într-un spațiu mult mai generos, cu o producție mult sporită. “Produsele sunt foarte reușite. Am mers pe variante destul de simple de pâine și produse de panificație mai mici, chifle, baghete, covrigi. Sper ca în 3-4 luni să facem și o gamă de produse de patiserie, pe rețete nemțești, apoi o să introducem și rețete românești. Visul nostru e să facem în viitor cât mai multe produse bio românești... avem în vedere și o gamă de dulcețuri, dar deocamdată suntem foarte ocupați pe partea de export. Dat fiind și contextul economic actual al României, nu ne-am arunca chiar cu capul înainte, așteptăm să creștem odată cu piața. Deocamdată clienții noștri importanți, ca pondere in afacere, sunt afară!”, a mai spus Cioșan.

agriculturĂ

Dafcochim – Syngenta, parteneriat pentru fermieri Aproximativ 300 de fermieri din mai multe judeţe ale ţării au participat joi, 23 februarie, la tradiţionalul simpozion pentru fermieri organizat în ﬁecare an de compania Dafcochim TârguMureş. Evenimentul a fost găzduit de sala de conferinţe a complexului „Manadas” din Târgu-Mureş şi a fost organizat în premieră în colaborare cu compania Syngenta, unul din principalii jucători de pe piaţa mondială a furnizorilor de produse pentru protecţia culturilor.

Directorul general al Dafcochim, Liviu Cojoc, s-a declarat mulţumit de numărul record de participanţi şi a mulţumit atât partenerilor de la Syngenta, cât şi fermierilor pentru încrederea acordată în activitatea de zi cu zi. „Am invitat fermieri din zona noastră de activitate, mă refer la judeţele Mureş, Alba, Sibiu, Harghita, Covasna, Braşov şi Cluj. Organizăm anual acest simpozion şi suntem onoraţi că la această ediţie avem alături compania Syngenta, colaborare în urma căreia avem şi un număr record de participanţi, de aproape 300. Le mulţumesc tuturor fermierilor pentru încrederea pe care ne-o acordă în asigurarea cu pesticide şi îngrăşăminte şi le promitem că aşa cum facem în fiecare an, şi în 2012 le vom acorda toată atenţia de care au nevoie. De asemenea, îi asigurăm pe fermieri că pot să ne contacteze cu încredere, cu orice problemă pe care o întâmpină în activitatea lor”, a afirmat Liviu Cojoc.

Produse de calitate de la Syngenta Directorul de vânzări al Syngenta, Felix Manolescu, a subliniat importanţa implicării în rezolvarea problemelor fermierilor, apreciind în acest sens în mod pozitiv parteneriatul cu Dafcochim în organizarea simpozionului. „Credem că modul în care ne-a fost propus de către Dafcochim acest eveniment întâlneşte foarte bine atât nevoile fermierilor din zonă, cât şi nevoia noastră

ca şi companie de a comunica produsele şi serviciile Syngenta către beneficiarii finali, fermierii. Cred că cel mai important în momentul de faţă este un portofoliu complet de hibrizi şi protecţie a plantelor care vine să rezolve nevoile survenite din dinamica climatică, din dinamica acestui context european în care ne aflăm acum”, a explicat Felix Manolescu. „Colaborarea noastră cu fermierii este în acest moment întrun punct de nou început, odată cu creşterea echipei noastre, cu angajarea unor colegi noi, care vin să

răspundă întrebărilor adresate de fermieri pe toate subiectele pe care Syngenta le poate dezvolta referitor la servicii şi produse în domeniul agriculturii”, a completat reprezentantul companiei Syngenta.

Colaborare excelentă cu fermierii Directorul comercial al Dafcochim, Marinel Ştefan, a mulţumit autorităţilor şi partenerilor de la Syngenta

agriculturĂ “Dafcochim, o necesitate!” “A intrat în obiceiul celor de la Dafcochim de a se întâlni cu toţi colaboratorii care folosesc produsele lor. Ca şi noutate, în ﬁecare an se prezintă de la diferiţi producători, produsele noi care apar în domeniul agricol. Dafcochim este o necesitate pe piaţa agriculturii transilvane. Compania vine în întâmpinarea celor care lucrează în acest sector, prin toate produsele de care e nevoie. Ei le pun la dispoziţie și urmează să ﬁe plătite eşalonat, ei înţelegând situaţia că un agricultor îşi vinde producţia doar după recoltarea acesteia! Este foarte important ca la începutul campaniei agricole să te poţi baza pe produsele de care ai nevoie. Ori Dafcochim asta ne asigură, plus că ne oferă garanţia că pe parcursul unui an o să avem tot ce ne trebuie astfel încât culturile noastre să nu sufere!” Vasile Duma, administratorul SC Silvaur Impex Iernut.

“O companie puternică care înlocuieşte un gol!” “Dafcochim pentru zona transilvană este cel mai mare distribuitor de imputuri, aici vorbim de insecticide , de produse pentru combaterea bolilor şi îngrăşăminte chimice. Faptul că Dafcochim are o relaţie bună cu fermierii, este dovada că este o companie puternică care înlocuieşte un gol, pentru că înainte erau mici distribuitori, iar din portofoliul celor de la Dafcochim fac parte produse ale multor firme cu renume, precum Syngenta, BASF, Bayern, Dow Agro Science, şi altele, chiar şi româneşti, precum Azomureş. Prin promptitudinea pe care o au, prin faptul că sunt flexibili în aşteptarea plăţii, sunt adevăraţi prieteni ai fermierilor din Transilvania. În zona din sud a ţării eu nu cunosc să existe aşa ceva. Pentru un măr sănătos un rol important are părerea specialistului, şi pot să spun ca director al unei staţiuni de cercetare pomicolă că România ocupă locul 4 în domeniul creării de soiuri cu rezistenţă genetică la boli. Cei care cultivă aceste soiuri pot reduce numărul tratamentelor pentru combatearea bolilor , în special a rapănului, şi nu fac 16-20 de tratamente, cât fac cei din occident pentru soiurile care ne vin nouă în marketuri. Aici am întâlnit mere din Chile şi din Turcia ceea ce nu mi se pare normal. Aceste ţări nu sunt membre UE, şi cei care ar trebui să controleze, ar trebuie să-şi ducă sarcinile până la capăt, să nu fie prezente aceste mere pe piaţa noastră, să ne facă concurenţă neloială. Tot se vorbeşte în mediul politic de reducerea evaziunii fiscale, şi nu este posibil atâta timp cât avem un bazin pomicol cum este zona Mureşului - Reghinul şi Batoşul să vină mere din Turcia şi din Chile”. Ing. Ioan Platon, directorul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Bistriţa. pentru sprijinul acordat în deservirea fermierilor. „A fost o reuşită, sunt mulţumit de prezenţa numeroasă şi sper că participanţii au fost mulţumiţi de noutăţile care le-au fost aduse la cunoştinţă. Le mulţumesc prefectului Marius Paşcan lui Adrian Rădulescu şi desigur reprezentanţilor companiei Syngenta pentru

www.transilvaniabusiness.ro

“Ne bucurăm foarte tare de acest parteneriat cu ei!”

prezentarea făcută şi în special pentru sprijinul acordat companiei noastre pentru ca toate produsele să ajungă la clienţii noştri în timp util, fără întârzieri”, a declarat Marinel Ştefan. „Avem o colaborare foarte bună cu producătorii agricoli din Transilvania şi ne străduim să le oferim toată gama de produse de care au nevoie”, a mai spus directorul comercial al Dafcochim.

Patru deziderate pentru fermieri Preşedintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor, Adrian Rădulescu, a arătat interesul autorităţilor centrale pentru sprijinirea fermierilor autohtoni, anunţând în acest sens existenţa a patru deziderate a comisiei pe care o conduce: modiﬁcarea modului de acordare a subvenţiilor pentru motorină şi anume „revenirea la metoda cu adeverinţele”, depolitizarea Camerelor Agricole, instituţii „ale agricultorilor, pentru agricultori”, luarea subvenţiilor maxime pentru producţia vegetală şi animală şi realizarea unei politici agricole comună. „Premiera pe care v-o spun pentru anii 2014-2020 este că vom avea un program de reconversie şi în pomicultură”, a anunţat Adrian Rădulescu.

Alex TOTH Alin ZAHARIE

“Într-un mod foarte strălucit, s-au putut îmbina obiectivele fabricii de zahăr din Luduş cu obiectivele fermierilor, care sunt aceleaşi, materie primă pentru zahăr, totul corelat cu un furnizor foarte serios de imputuri cum este Dafcochim în ceea ce priveşte atât fermierii cât şi fabrica de zahăr. Pentru că Dafcochim nu înseamnă doar erbicide şi îngrăşăminte, înseamnă toate produsele chimice care concordă la fabricarea zahărului. Acest complex creat de ani de zile este unul extrem de serios, se bazează pe o cifră de afaceri extrem de mare. Noi ne bucurăm foarte tare că avem acest parteneriat cu ei, l-am cultivat ani de zile şi am toată speranţa că în viitor şi cei mai tineri vor veni cu aceleeaşi obiective, cu un complex în agricultură în care fiecare are ţinte foarte clare, fiecare şi le atinge, într-o coeziune tehnică între firme. Ioan Armenean, director Zahărul Luduş SA

“Dafcochim are un element esențial!” “Legat de Dafcochim, nu ca să îi laud, mai am şi anumite contradicţii cu ei, dar din punct de vedere al managementului este o societate cum nu am mai întâlnit în România, pentru că am mai lucrat şi cu alte societăţi şi pot face diferenţa. Dafcochim are un element esenţial. Reuşeşte din punct de vedere ﬁnanciar să te coreleze, să te înţeleagă, în momentul în care le achiziţionezi produsele, lucru enorm de mare. Creditul agricol e înlocuit de alte elemente contractuale, pe care ei le suportă. Cei de la Dafcochim reuşesc să ajungă sub preţul altor produse venite din afară. Cum o rezolvă ei această chestiune este o artă, şi din acest punct de vedere îi respect. Dafcochim e un partener care i-a ajutat pe mulţi în afaceri tocmai datorită acestei arte, oferind un preţ mai mic ca alţii, toleranţă la decontare şi o anumită cunoştinţă tehnică!” Acatiu Mora, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Culturii de Hamei din România şi acţionar al societăţilor comerciale Mora Agroind şi Hop Trade SRL.

agricultură

Mierea din Sălaj, succes deplin la Berlin Pentru locuitorii din Valea Barcăului, județul Sălaj, sănătatea are un atribut esențial – este dulce ca o miere de albine, cum numai în această zonă se produce. Despre sănătate însă și calitățile curative ale magicului produs de Barcău au început să aﬂe și germanii, odată cu Târgul Internațional Green Week, specializat pe agricultură și industrie alimentară, organizat la Berlin în perioada 20-29 ianuarie 2012.

“Istoria Văii Barcăului începe în negura vremii, atunci când Creatorul a lăsat aici o fărâmă din sufletul său, ascunsă în câmpurile cu flori, în cristalinul apelor şi în trunchiurile arborilor seculari. Povestea mierii de albine de aici începe cu mai bine de două milenii în urmă, atunci când romanii ce au ajuns pe meleagurile noastre, ne-au învăţat să apreciem aşa cum se cuvine această licoare a zeilor”, susțin proprietarii întreprinderii sociale SC Valea Barcăului, un proiect al Fundației Agapis, în parteneriat cu Primăria comunei Valcău de Jos, cu sprijinul financiar al Tenaris Silcotub și al Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Fiind situată într-o zonă de deal, regiunea oferă o mare varietate de resurse. Produsele realizate după rețete tradiționale, de la diverse sortimente de miere și polen, până la fructe uscate, au făcut obiectul inițierii unei întreprinderi sociale de inserție, având drept scop, pe de o parte, crearea unui brand local, iar pe de altă parte, crearea de noi locuri de muncă pentru persoanele aparținând unor grupuri vulnerabile: şomeri de lungă durată, femei fără un loc de muncă cu vârsta mai mare de 45 de ani, persoane care trăiesc în comunităţi izolate, familii care au mai mult de doi copii, beneficiari ai venitului minim garantat. Inițiatorii acestui proiect sunt Fundația AGAPIS și Primăria Comunei Valcău de Jos. Obiectul principal de activitate al întreprinderii sociale îl reprezintă procesarea și ambalarea mierii și a fructelor uscate.

Cum a apărut ideea? „Iniţiativa lansării unui proiect în domeniul procesării de fructe, miere şi alte produse apicole a pornit pe de-o parte din raţiuni economice, dacă privim trendul crescător al cererii pentru produsele tradiționale şi terapeutice obţinute din ingrediente locale, dar şi din dorinţa de a crea beneﬁcii morale şi sociale pentru comunitate. Practic, întreprinderea socială generează venituri pentru persoanele supuse riscului de excluziune socială, care, prin programe de consiliere si formare profesională, dobân-

desc o atitudine proactivă faţă de muncă”, povestește Alin Prunean, directorul executiv al Fundației Agapis.

Cine a finanțat investiția? Valoarea totală a investiției se ridică la circa 142.000 lei, din care 84.000 lei reprezintă un premiu obținut de către Fundația Agapis în urma participării la competiția națională „Beneficii economice din investiții sociale” organizată de către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, în cadrul proiectului „Economia socială, model inovator pentru promovarea incluziunii active a grupurilor vulnerabile”, cofinanțat prin Fondul Social European. La aceasta s-a adăugat sprijnul oferit de primăria comunei Valcău de Jos, care a pus la dispoziție spațiul pentru funcționarea propriu-zisă a întreprinderii și contribuția firmei Tenaris Silcotub în valoare de 28.500 lei, sumă utilizată pentru achiziționarea de echipamente și pentru amenajarea spațiului. Inițiatorii întreprinderii și-au propus promovarea unor produse obținute din ingrediente locale, Valea Barcăului fiind locul unde natural înseamnă sănătos, locul celor care cred în beneficiile reale oferite de mierea şi fructele uscate. Dorința inițiatorilor acestui proiect a fost de a oferi consumatorilor tot ce este mai bun în natură - produse sănătoase, naturale, provenite direct de la micii producători de la poalele Munţilor Apuseni, din regiunea Valea Barcăului. Pentru reușita acestui demers, s-au dezvoltat relații strânse cu acei apicultori şi producători, care pun pasiune în activitatea lor şi sunt dedicaţi acelor practici agricole tradiționale și prietenoase cu mediul înconjurător.

Produsele Produsele procesate și ambalate în cadrul întreprinderii sociale sunt diverse: mierea de tei, mierea poliﬂoră, mierea de salcâm sau unul din extraordinarele mixuri de miere – miere cu polen şi propolis, miere cu nucă şi propolis. La acestea se adaugă delicioasele prune uscate umplute cu miez de nucă realizate după o veche reţetă tradiţională

din zona Văii Barcăului. Câteva argumente pentru a consuma aceste produse: mierea de pe Valea Barcăului provine dintr-un mediu curat şi fără poluare; cumpărând mierea de pe Valea Barcăului contribui în mod direct la educaţia şi formarea profesională a copiilor şi tinerilor din mediul rural şi la susţinerea micilor producători locali; sub aspect social, oferi o şansă pentru o viaţă mai bună membrilor comunităţii care din consumatori de resurse devin generatori de valoare adăugată. O modalitate originală de a promova produsele este ambalarea mierii în cutii. „Am ales să ambalăm mierea în cutii deoarece pentru a se păstra cele 70 de substanțe bioactive testate în miere, trebuie evitată încălzirea şi expunerea acesteia la razele solare”, susține unul dintre apicultorii implicați în acest proiect, Oros Iosif. Pe toată durata de procesare, produsul nu stă la lumină mai mult de 20 de minute. De altfel, pe partea de cercetare, inițiatorii întreprinderii sociale – prin Fundația Agapia, reprezentată de Alin Prunean - au deja un partener în Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj Napoca (USAMV). Colaborarea dintre cele două părți s-a realizat prin prisma unui proiect de cercetare postdoctoral intitulat „Analiza tehnico-economică a apiculturii în Regiunea Nord Vest a României în vederea asigurării dezvoltării durabile a filierei apicole”, prin derularea mai multor focus grupuri și interviuri individuale cu producătorii de miere din regiune. În viitorul apropiat, se prefigurează realizarea unui parteneriat între cele două entități, în vederea derulării unor proiecte comune de cercetare. Universitatea deține o bogată experiență în derularea unor proiecte de cercetare în domeniul managementului și marketingului produselor apicole, iar mediul de afaceri reprezintă locul ideal unde rezultatele cercetării științifice ar putea fi valorificate cu succes.

dr. Cristina Bianca Pocol Lector USAMV Cluj Napoca

Partener permanent al rubricii de Agricultură

agricultură

Fermele de oi din Hunedoara, salvate de chinezi Pieile și lâna provenite din fermele hunedorene ar urma să ﬁe exportate în China, acolo unde vor ﬁ transformate în obiecte de îmbrăcăminte ori încălțăminte. Cumpărătorii chinezi reprezintă salvarea fermelor hunedorene, în condițiile în care piața românească pentru desfacerea acestor produse prezintă o cerere foarte mică.

Fermierii hunedoreni vor putea exporta, în curând, lână și piei de vită în Orientul Îndepărtat. Mai mulţi oameni de afaceri chinezi din Regiunea Autonomă Ninxia Hui doresc dezvoltarea unei societăţi mixte prin care să fie colectate pieile şi lâna produse de crescătorii de ovine şi bovine din judeţul Hunedoara, dar şi din cele învecinate, iar aceste produse urmează să fie exportate în China, acolo unde vor fi transformate în obiecte de îmbrăcăminte ori în încălțăminte. Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara va sprijini demersurile investitorilor chinezi, cu speranța că, astfel, oamenii de afaceri chinezi vor genera un flux de capital care va contribui la salvarea fermelor din Transilvania de Sud. Și asta în contextul în care în judeţul Hunedoara erau prelucrate, înainte de anul 1989, aproximativ un milion de piei, pe an, în timp ce acum, producătorii de haine din piele locali care au mai rezistat pe piață abia dacă reuşesc să proceseze circa 30.000 de piei, în aceeaşi perioadă de timp.

Facilități în parcurile industriale din Hunedoara și Călan Autoritățile județene sunt dispuse să ofere investitorilor chinezi facilități, dacă investesc în zonele în care industria a cunoscut un declin accentuat după căderea comunismului. "Suntem dispuşi să asigurăm facilităţi pentru investitorii chinezi, mai ales dacă vor construi în perimetrele parcurilor industriale de la Hunedoara sau Călan. Sper să avem un rezultat concret al discuţiilor până în această

Chinezii, interesați și de cartoﬁ preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara. Investitorii chinezi sunt așteptați să revină până la jumătatea lunii aprilie, pentru a semna primele contracte. Omul de afaceri Long Fei, cel care va coordona proiectul investiției chinezești în Huneodara, susţine interesul pentru dezvoltarea legăturilor comerciale cu judeţul Hunedoara, cu atât mai mult cu cât între Regiunea Autonomă Ninxia Hui şi Consiliul Județean Hunedoara a fost semnat un protocol de colaborare în urmă cu un an, lucru care a dus la creșterea interesului oamenilor de afaceri chinezi pentru această regiune. "Avem o relaţie de colaborare foarte bună cu judeţul Hunedoara, iar între preşedinţii celor două regiuni a fost semnat un protocol de colaborare. Dorim să investim în judeţul Hunedoara în domeniul pielăriei şi al lânii", susţine Long Fei, director general al Biroului pentru industrie uşoară al Regiunii Autonome Ningxia Hui.

Piața locală, în suferință Potrivit datelor Camerei Agricole Judeţene (CAJ) Hunedoara, ciobanii din zonă cresc aproximativ 170.000 de ovine din rasa ţurcană, iar investiţiile preconizate de oamenii de afaceri chinezi vor asigura un viitor pentru acest segment al agriculturii. Mai mult, numărul oilor va crește, estimează autoritățile, după ce ciobanii se vor convinge că au cui să vândă produsele muncii lor. "Acum, lâna se aruncă pentru că nu o mai cumpără nimeni. Ciobanii sunt dezolaţi pentru că acest lucru se întâmplă de ani de zile. Dacă până în anul 1989, fabrica de blănuri de la Vidra Orăştie prelucra un milion de piei

1.000.000 de piei erau prelucrate anual înainte de 1989 30.000 de piei mai prelucrează în prezent producătorii locali primăvară, până atunci urmând să ﬁe efectuate mai multe teste tehnologice pe mostre de piei şi lână produse în judeţul Hunedoara", a declarat Mircea Moloţ,

www.transilvaniabusiness.ro

pe an, acum uzina s-a desﬁinţat şi a apărut o problemă la nivel naţional, deoarece nimeni nu mai prelucrează pielea de oaie. Cea mai mare problemă a agricultorilor

Long Fei a mai arătat că există un interes şi pentru cultura de cartofi ce ar urma să fie folosiţi la producerea de amidon în una din fabricile chineze din regiunea sa. În eventualitatea în care va perfectată și această afacere, în județul Hunedoara ar urma să fie amenajat un depozit de cartofi, unde fermierii vor putea să își vândă recoltele, iar apoi cartofii urmează să fie transportați, pe cale rutieră sau pe calea ferată, până în portul Constanța, unde vor fi îmbarcați pe vapoare care vor pleca spre China.

"Acum, lâna se aruncă pentru că nu o mai cumpără nimeni. Ciobanii sunt dezolaţi pentru că acest lucru se întâmplă de ani de zile. Dacă până în anul 1989, fabrica de blănuri de la Vidra Orăştie prelucra un milion de piei pe an, acum uzina s-a desﬁinţat şi a apărut o problemă la nivel naţional, deoarece nimeni nu mai prelucrează pielea de oaie” Mircea Muzicaș este acum vânzarea producţiei", a aﬁrmat Mircea Muzicaş, directorul executiv al CAJ Hunedoara. Relaţiile de colaborare între CJ Hunedoara şi Regiunea Ninxia Hui din China au fost stabilite în urmă cu un an, când a fost semnat un protocol între cele două părţi. Documentul vizează dezvoltarea relaţiilor în domeniile de prelucrare a pieilor şi a lânii, în învăţământ, sănătate, schimburi reciproce de studenţi şi personal medical. Industria de prelucrare a pieilor din Regiunea Ninxia Hui asigură 60% din produsele de lână şi 50% din cele de pielărie pe piaţa europeană. Materia primă este importată din 27 de state ale lumii, conform datelor comunicate de CJ Hunedoara.

Claudiu Pădurean

agricultură

cum a renăscut Podgoria Miniș Localitatea arădeană Miniș este una dintre cele mai importante de pe „Drumul vinului”. Instalația de producere a unui vin de calitate, la standarde europene a fost realizată pe bani europeni.

Localitatea arădeană Miniș a reușit din nou să se impună pe piața vinurilor din întreaga lume și este una dintre destinațiile preferate ale turiștilor. Ei își rezervă din timp o degustare de vinuri la Miniș, la cea mai modernă stație de producere a acestora din România. Proprietarii de vii, prin fonduri europene sau chiar prin împrumuturi bancare, au realizat replantări de vie, deoarece viile vechi aveau peste 50 de ani și nu mai

1,5 milioane

de euro este valoarea ﬁnanțării din fonduri SaParD obținută de podgoria din Miniș

aveau productivitatea dorită. La Miniș a apărut apoi problema unei instalații moderne de producere a vinurilor. Un specialist arădean în producerea vinurilor, Geza Balla, a dorit să redea Minişului faima de altă dată. Deoarece investiția pe care și-a dorit-o a fost mult prea mare pentru puterile sale, a cerut fonduri europene. A încercat cu programul SAPARD. A muncit mult pentru a ajunge să obțină banii europeni. A întocmit dosare, a reușit să facă față birocrației și în cele din urmă, dosarul său a devenit eligibil și investiția a început să prindă contur. Prin programul SAPARD, Geza Balla a obținut şi fonduri comunitare de peste 1,5 milioane de euro, prin care a reuşit să realizeze staţia de vinificaţie din ţară. Produce acum vinuri albe şi roşii după tehnologii ultramoderne, cu utilaje de ultimă generaţie, specifice pentru fiecare soi de vin. Prin programul „Fermierul” şi tot cu ajutorul fondurilor comunitare pentru regenerarea culturilor de viţă de vie, Geza Balla a trecut la un program de plantări de soiuri nobile din care va realiza vinuri renumite. Wine Princess este un brand cunoscut în rândul cunoscătorilor de vinuri. Faima cea mai mare însă din producţia sa o are celebra Cadarcă de Miniş, un vin special, roşu, cu proprietăţi afrodisiace. Acest soi a obţinut numeroase premii de prestigiu la manifestări internaţionale și a câștigat în urmă cu câțiva ani marele premiu la Concursul internaţional de la Budapesta. Un alt soi dintre vinurile produse la Miniș este Mustoasa de Măderat. Acest vin alb este produs de Geza Balla cu tehnologiile moderne în care a investit în ultimii ani. El folosește tehnologia reductivă, pentru a păstra prospeţimea şi fructuozitatea vinurilor. ”Fermentarea mustului are loc în tancuri de inox de 10.000 de litri, în absenţa oxigenului, la o tem-

peratură controlată de maxim 15 grade C. Durata fermentării este de aproximativ două luni. După terminarea fermentării, vinul obţinut va ﬁ stabilizat şi îmbuteliat rapid. Vinurile albe sunt învechite în sticle 2-3 luni, după care urmează comercializarea lor”, spune Geza Balla. Prepararea vinurilor roşii are loc în tancuri asemănătoare ca şi cele albe, dar în acest caz cisternele au o poziţie orizontală. Temperatura de macerare-fermentare este de

25-29 grade C, timp de 14-17 zile. După presare vinurile roşii sunt depozitate în butoaie de stejar, de diferite capacităţi. Pentru desăvârşirea maturării, vinurile sunt păstrate aici timp de doi ani. După îmbuteliere are loc maturarea la sticlă timp de 6-8 luni, după care sunt puse în vânzare. Pe lângă staţia de viniﬁcaţie, investitorul arădean a creat din fonduri europene şi o pensiune, pentru promovarea aşa-numitului wine-tourism. Adică, turiştii, exact ca în marile podgorii străine vin să deguste vinuri şi au în acelaşi timp asigurată şi cazare. Mulţi dintre ei participă la culesul viilor şi asistă la procesul tehnologic. Minişul este căutat de turiştii care vin să deguste celebrele vinuri premiate la concursurile internaţionale. Ei vor să vadă cum se face un vin bun, care a concurat şi câştigat premii internaţionale vreme de peste trei secole.

”Fermentarea mustului are loc în tancuri de inox de 10.000 de litri, în absenţa oxigenului, la o temperatură controlată de maxim 15 grade C. Durata fermentării este de aproximativ două luni. După terminarea fermentării, vinul obţinut va ﬁ stabilizat şi îmbuteliat rapid. Vinurile albe sunt învechite în sticle 2-3 luni, după care urmează comercializarea lor” Geza Balla

boabe staﬁdite. Este consemnat faptul că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, viticultorii au încercat prepararea acestui tip de vin la Sopron, Bratislava şi la Miniş. În primele două localităţi, condiţiile climatice nu au fost potrivite. La Miniş însă a fost obţinut un „aszu” dulce roşu, care a concurat serios celebrul Tokaj. Comparaţia dintre cele două vinuri a mers mai departe, care a generat o zicală celebră pentru amatorii de vinuri, şi anume că vinul de Tokaj este bun pentru cei suferinzi, iar vinul de Miniş, pentru cei sănătoşi.

Vinuri bune de pe vremea romanilor Istoricii spun că la Miniș, primele exploatații de viță de vie au fost create în perioada romanilor. În Legenda mare a Sfântului Gerard şi Deliberatio (1046), cronicarul vorbește despre viile de la Miniș. În feudalism, la datele de stare civilă ale locuitorilor din Podgorie, pe lângă nume, la starea materială era trecută în acte suprafaţa de vie deţinută. După unii istorici, în secolele XV-XVI, vinul era cel mai preţios produs al locuitorilor din zonă, care ge nera cam 75-80 % din veniturile lor. Minişul din secolul al XVIII-lea şi-a cucerit un bun renume prin vinurile sale roşii. În anul 1744, a fost preparat pentru prima dată vinul roşu dulce de tip „aszu”, din soiul cadarcă cu adaos de

Sorin Trocan

Cum au început exporturile Vinurile de la Miniș au fost vândute peste hotare încă din 1745, de către contele Anton Grassalkovich, care a exportat vin roşu de Miniş în Cehia, Fiume şi Buccari. Vinurile de la Miniș au participat la concursuri internaționale și au câștigat premii și medalii încă din secolul al XIX-lea. La Miniş a funcţionat o staţiune de cercetări viti-vinicole, urmaşa vechii Şcoli de viticultură, înﬁinţată în anul 1881.

agricultură

Inedit: bizoni americani made in Transilvania În primăvara anului 2010 austriacul Christian Fridel a deschis în Bihor prima crescătorie de bizoni americani din România. Un an mai târziu, austriacul și-a extins afacerea și a inaugurat a doua fermă de zimbri, de această dată în Cluj. Pe lângă faptul că investiția duce la creșterea cifrei de afaceri din vânătoare a României, business-ul a dat un avânt important comunităților locale din cele două județe. Austriacul Christian Friedl și-a deschis afacerea din România alături de un partener german, Hans Kilger. La inaugurarea primei ferme, deschise în localitatea Șinteu din județul Bihor, austriacul declara “Cu șase în urmă am fost la vânătoare de urși în Brașov. Am rămas fermecat de natura din România și tot atunci mi-am dat seama de potențialul uriaș al acestei țări”, spunea Fridel. Pentru a pune bazele unei afaceri de succes, investitorul a apelat la ajutorul bihoreanului Ovidiu Bârgău. Knowhow-ul lui i-a fost de mare ajutor, mai ales că Bârgău a fost timp îndelungat organizatorul celebrelor și controversatelor vânători de mistreți de fondul cinegetic de la Balc, al magnatului Ion Țiriac.

La ora actuală există deja două pensiuni. El urmează să pună bazele unei „Academii de ospitalitate", unde tinerii din regiune să se specializeze în gastronomie de tip vânătoresc, management restaurante, management hotelier, agricultură şi silvicultură, pentru că o parte din aceste domenii nu sunt acoperite în acest moment în

400.000 de euro a fost investiția inițială în ferma de bizoni din județul Bihor 200 de hectare au fost închiriate în comuna clujeană Țaga Investiția inițială realizată de Friedl a fost de 400.000 de euro, bani cu care a cumpărat 40 de hectare de teren și a populat ferma cu 19 bizoni americani. Bizonii au fost aduși din Germania și au fost cumpărați la un preț între 3.000 de euro și 6.000 de euro bucata. Investitorul și-a propus atât să atragă turiști, cât și să deservească fondurile cinegetice din România și din străinătate. În 2005, România avea o cifră de afaceri din vânătoare de doar cinci milioane de euro, în timp ce Ungaria, principala țară căreia îi poate face concurență, avea o cifră de afaceri anuală de peste 150 de milioane de euro. Acesta este unul dintre motivele care l-au convins pe Friedl să-și extindă ferma cu o crescătorie de 250 de mistreți, care a fost completată în toamna anului trecut cu muﬂoni, căprioare și cerbi.

România. Nu în ultimul rând, la complexul de la Şinteu, turiştii vor putea beneficia de serviciile unui restaurant vânătoresc, în timp ce copiii lor se vor putea fotografia, ca la Zoo, cu bizoni americani, mufloni şi mistreţi. Dezvoltarea unui sat de vacanță, într-o localitate care îmbătrânea uitată de lume, a dat un nou avânt comunității. Primarul din localitate, Albert Augustin, recunoaşte că aportul financiar adus de austriac este foarte important în zonă. La ora actuală Friedl plăteşte 3.500 de euro chirie anuală pentru hectarele de păşune pe care le foloseşte. În plus, din anul 2010 şi până în prezent, austriacul a investit aproape un milion de euro în comună, şi planurile sale nu se opresc aici. Chiar dacă în prezent sunt doar şase angajaţi la ferme şi pensiuni, extinderile plănuite vor crea noi locuri de muncă.

Royal Village

Bizoni a la Cluj

Planul afaceristului recunoscut peste graniță ca proprietarul unei renumite fabrici de mobilă antichizată a fost de la bun început să dezvolte în jurul fermelor un sat de vacanță după model austriac. Proiectul prevedea un complex de case de vacanță, o crescătorie de păstrav, rac, langustă, somon alpin şi mangal, loc de distracții cu grădină pentru căţărat cu frânghii şi pereţi de escaladat, tururi de Mountainbike şi plimbări Snow shoe sau un muzeu al vânătorii dedicat naturii și istoriei acestor locuri.

Un an mai târziu de la deschiderea fermei din Bihor, în mai 2011, o nouă fermă de bizoni a fost inaugurată în România. De această dată, Friedl și partenerul său german, Hans Kilger, au optat pentru localitatea Țaga din județul Cluj. Extinderea s-a bazat pe faptul că există pe piața internațională o cerere foarte mare pentru carnea de bizon, care nu poate ﬁ acoperită din producția existentă. Înainte de a alege Țaga, oamenii de afaceri au consultat datele celui mai recent recensământ agricol, pentru a ﬁ siguri că aleg localitatea cu cea mai mare

Carne la modă în Vest Carnea de bizon american este la mare căutare în Vest pentru că este foarte săracă în colesterol. Prețul unui kilogram de carne poate ajunge până la 85 de euro, iar preparatele din carne de zimbru ori bison sunt la mare căutare în SUA. Carnea de bizoni se bucură de popularitate pentru că are o concentrație mare de aminoacizi esențiali și are mai puține calorii chiar decât carnea de pui. În plus, această carne mai conține și antioxidanți ca selenium și potasiu, cu rol important în scăderea presiunii arteriale, la care se adaugă fosfor, zinc, cupru, vitamina B12 și vitamina B6.

“Cu șase în urmă am fost la vânătoare de urși în Brașov. Am rămas fermecat de natura din România și tot atunci mi-am dat seama de potențialul uriaș al acestei țări” Christian Fridel suprafață de pășune, raportat la numărul de bovine și ovine existent. Investitorii străini au închiriat 200 de hectare de teren din care folosesc la ora actuală aproximativ 100. Ei au populat ferma cu 143 de bizoni, aduși cu tirurile din Danemarca, Austria și Belgia. Planurile pentru județul Cluj de anul acesta însă, prevăd ca numărul de animale să ﬁe sporit cu încă 150 de exemplare. De asemenea, planul presupune construirea unui hotel, a unui minirestaurant unde să se servească preparate din carnea produsă în fermă dar și construirea unui abator pentru procesare.

Andreea Costea

fonduri europene

Vasile pușcaș: Autoritățile trebuie să își facă autocritica Fostul negociator-șef cu Uniunea Europană, profesorul Vasile Pușcaș, spune că unitățile din administrația publică ce ar trebui să se ocupe de fondurile europene este hiperbirocratizată, iar cei care au ca responsabilitate absorbția banilor europeni ar trebui să își facă autocritica

Vasile Pușcaș este unul dintre cei mai buni specialiști în domeniul fondurilor europene. Profesorul de la Universitatea Babeș-Bolyai a fost negociator-șef cu Uniunea Europeană, în perioada 2000 – 2004. El a reușit ceea ce părea imposibil, să ducă România în Uniune, în anul 2007. Chiar dacă aderarea efectivă a României s-a produs la trei ani după ce Vasile Pușcaș nu mai era ministru, în mare măsură meritul intrării României în clubul european este al său. Iar acest lucru a reieșit și din faptul că, deși în anul 2004, Alianța Dreptate și Adevăr, formată din PNL și PD, a câștigat alegerile pe fondul unei ostilități deschise față de PSD, Vasile Pușcaș a primit propunerea de a rămâne în continuare negociator-șef cu Uniunea Europeană, în cadrul cabinetului condus de Călin Popescu-Tăriceanu. Însă Vasile Pușcaș a declinat această ofertă, din loialitate față de partidul său. În locul său a devenit negociator-șef cu Uniunea Europeană adjunctul său, Leonard Orban. Acesta a devenit, apoi, și primul comisar european desemnat de România. Vasile Pușcaș a revenit în Guvern în timpul primului cabinet condus de Emil Boc, mai întâi ca secretar de stat responsabil cu Departamentul pentru Afaceri Europene, iar apoi care ministru al Afacerilor Europene. Noul mandat ministerial al clujeanului Vasile Pușcaș s-a încheiat o dată cu ruperea coaliției dintre PDL și PSD. Vasile Pușcaș a revenit la Cluj, la catedra universitară. El, însă, rămâne unul dintre cei mai bine cotați specialiști în afaceri europene. În contextul în care România se confruntă

fonduri europene ”În România, adesea se aspiră să Trebuie schimbată Concepție modificată Reporter: Acest exercițiu bugetar al Uniunii Eu“se ia banii europeni”, în loc să se mentalitatea ropene a arătat o serie de deficiențe în capacitatea Reporter: Ce anume ar trebui făcut pentru a României de a folosi fondurile europene. Pentru einvestească în aplicarea unor crește acest grad de absorbție? bugetar viitor, ce reglaje ați face, pentru a politici de dezvoltare concordante Vasile pușcaș: Urgent trebuie schimbată concepția xercițiul îmbunătăți lucrurile? autohtonă despre fondurile europene! Acestea nu Vasile pușcaș: Viitorul Cadru financiar multianual al obiectivelor europene. Pe de altă sunt o altă “pușculiță” bugetară, ci o resursă pentru Europene (2014-2020) se va baza pe o modifiparte, capacitatea administrativă investiții în dezvoltarea României, pentru a produce Uniunii cată concepție bugetară, dar și proceduri și instrumente bunuri publice și rezultate concrete pentru cetățeni noi. Recent, Comisia Europeană a propus chiar o simde gestionare a fondurilor euși business. Din păcate, toate strategiile și programele a modului de accesare a fondurilor europene. ropene este structural viciată, poli- de dezvoltare, pe termen mediu și lung, au fost plificare De aceea, guvernul roman, dar și autoritățile numai pretexte pentru imagologie politicianistă și regionale/locale, lumea afacerilor, ONG-urile ar trebui tizată, slab profesionalizată, nu instrumente de programare și aplicare a unor să regândească întreaga arhitectură instituțională și adpolitici de creare a bunurilor publice și private. Motiv ministrativă de gestionare a finanțărilor europene. Va fi hiperbirocratizată, nemotivată, care s-ar impune realizarea unor strategii bi- impusă o logică pan-europeană a strategizării domeniadesea debusolată și chiar genera- pentru partizane de dezvoltare a României, cu scopul mo- ilor finanțate prin bugetul european, concentrată pe întoare de bariere în calea eficientei dernizării reale și continue a țării, inclusiv folosind deplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, ceea ce resursele investiționale acordate de Uniunea Euro- va crea României obligația unei prioritizări în acord cu investiri a acestei resurse finanpeană. Guvernul și autoritățile regionale/locale au amintitul document strategic european. Apoi,va fi indatoria să revadă structura funcțională a admi- trodusă o relație partenerială – contractuală – ciare” Vasile Pușcaș

cu dificultăți serioase, concretizate în suspendarea unor programe europene, precum cel destinat dezvoltării resurselor umane, redacția ”Transilvania Business” i-a solicitat fostului ministru un interviu pe tema banilor europeni care ar trebui să ajungă în România. Reporter: În opinia celor mai mulți români, rata absorbției fondurilor europene este una dezamăgitoare. Care credeți ca sunt cauzele acestei stări de lucruri? Vasile pușcaș: Dumneavoastră spuneti ca rata absorbției fondurilor europene, până în acest moment, este dezamăgitoare. Eu vă propun să gândiți acest subiect din perspectiva așteptărilor pentru economia noastră. O asemenea privire duce spre constatarea că suntem într-o situație dezastruoasă! De ce? Pentru că atât autoritățile românești, cât și numeroși beneficiari potențiali se raportează la bugetul european ca și la bugetul național sau bugetele publice locale din România. Dar dacă bugetul public este considerat, în România, ca o “pușculiță” din care se autoservesc cei aflați la putere sau își servesc clientela partidistă, bugetul european este îndreptat spre realizarea politicilor de dezvoltare a Uniunii Europene. Or, în România, adesea se aspiră să “se ia banii europeni”, în loc să se investească în aplicarea unor politici de dezvoltare concordante obiectivelor europene. Pe de altă parte, capacitatea administrativă de gestionare a fondurilor europene este structural viciată, politizată, slab profesionalizată, hiperbirocratizată, nemotivată, adesea debusolată și chiar generatoare de bariere în calea eficientei investiri a acestei resurse financiare. Pot fi arătate și alte cauze, dar ne-ar lua prea mult timp. Aș prefera să invităm autoritățile românești să-și autoanalizeze critic activitatea din acest domeniu și să vină în fața opiniei publice cu rezultate doveditoare că se poate proceda și pozitiv.

www.transilvaniabusiness.ro

nistrării acestor fonduri și să o permanetizeze profesional. Nu în ultimul rând, se simte nevoia de transparență în procesul decizional, simplificarea procedurilor, debirocratizare, o comunicare adecvată, informarea tuturor categoriilor de posibili beneficiari și multe altele. Regret că trebuie să spun, dar ar trebui să învățăm repede din eșecul actual, să restructurăm toate instituțiile care deservesc această arie și să înscriem România pe traseul integrării europene.

Reporter: Comisia Europeană a suspendat plățile pentru programul operațional care vizează dezvoltare resurselor umane. Cât de grave sunt lucrurile? Cum trebuie interpretat acest semnal? Vasile pușcaș: Dincolo de discuțiile despre pierderi financiare și de oportunități, eu văd o foarte gravă consecință în degradarea credibilității europene și internaționale a României, în scăderea puterii de influențare și negociere în sistemul instituțional și decizional al UE și la nivel global. Vă rog să rememorați episodul de anul trecut, când a fost suspendat programul de dezvoltare regională, iar ridicarea parțială a penalității, în decembrie 2011, s-a făcut condiționat de reglarea rapidă a tuturor deficiențelor în gestionarea fondurilor europene. Or, acum, constatăm că un alt program (POSDRU) este întrerupt și sunt suspiciuni și față de alte programe sectoriale. Ceea ce dovedește Comisiei Europene și statelor membre nu doar incapacitatea autorităților noastre de a opera într-o structură integrativă europeană, dar și să arate inconsecvență si nerespectarea angajamentelor europene și internationale. Toate acestea au efecte grave în economie, afectează mediul de afaceri și, înainte de orice, privează cetățenii români de beneficiile așteptate și meritate, ca urmare a aderării țării la Uniunea Europeană.

În ce domeniu poate performa România Reporter: Există vreun program de finanțare în care România are șanse să performeze cu adevărat în viitorul apropiat? Vasile pușcaș: Dacă realizăm o comparație între programele sectoriale de la noi, cred că programul de

condiționala între ﬁecare stat membru și Comisia Europeană, ceea ca va atrage o și mai mare responsabilitate din partea statelor membre, dar și implicarea mai insistentă a Comisiei în actul de monitorizare și control al felului în care se investesc fondurile europene. Așadar, un cadru mult mai riguros și sever decât cel actual. În consecință, autoritățile românești vor avea de muncit mai mult și cu mai crescută responsabilitate! dezvoltare regională și programul de competitivitate ar putea avansa mai mult. Raportându-ne la modul cum alte state membre, în primul rând cele nou aderate la Uniunea Europeană, își gestionează programele ﬁnanțate cu fonduri europene, mi-e neplăcut să văd că cele din România sunt tot pe locuri codașe.

Claudiu Pădurean

”Din păcate, toate strategiile și programele de dezvoltare, pe termen mediu și lung, au fost numai pretexte pentru imagologie politicianistă și nu instrumente de programare și aplicare a unor politici de creare a bunurilor publice și private. Motiv pentru care s-ar impune realizarea unor strategii bipartizane de dezvoltare a României, cu scopul modernizării reale și continue a țării, inclusiv folosind resursele investiționale acordate de Uniunea Europeană” Vasile Pușcaș

AFACERE

LIR mizează pe clustere Două clustere ar urma să fie înființate în județul Cluj de către o organizație patronală care reunește tot mai mai mulți întreprinzători. Aceste clustere ar urma să permită companiilor de dimensiuni medii din Transilvania să concureze cu multinaționalele din domenii precum ar fi construcțiile ori energia. Membrii conducerii Ligii Intreprinzătorului Român, una dintre cele mai dinamice organizații patronale din Transilvania, intenționează să înființeze două clustere la Cluj. Anunțul a fost făcut de președintele Ligii, omul de afaceri Ovidiu Stan. ”Am pornit de la o discuție cu reprezentanții Oficiului Teritorial pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii. Membrii Ligii au fost convinși de prezentare și sunt dispuși să participe la această formă asociativă”, a spus Ovidiu Stan. El a declarat că este vorba de un cluster în domeniul construcțiilor și de unul în domeniul energiei. ”Este vorba de noi forme asociative, care urmăresc, pe de o parte, să eficientizeze resursele de care dispun membrii Ligii Intreprinzătorului Român care vor participa la fondarea acestor clustere, iar pe de altă parte, ele vor asigura transferul unor cunoștințe, inovații și tehnologii din mediul universitar în mediul de afaceri. Un beneficiar important va fi reprezentat și de administrația locală, pentru că, pe de o parte, aceste clustere vor genera noi locuri de muncă, iar pe de altă parte, vor genera venituri către bugetele publice”, a spus Ovidiu Stan. Practic, aceste clustere sunt forme asociative încurajate de Uniunea Europeană, care adună organizații neguvernamentale, care pot beneficia de finanțări nerambursabile din bugetele Comunității Europene, care pot ajunge până la 90 la sută din valoarea proiectului, companii de dimensiuni medii care sunt dispuse să coopereze și să își pună în comun resursele, pentru a putea participa la proiecte de mari dimensiuni, unde pot concura cu companii multinaționale, dar și universități, care au activitate de cercetare științifică și care pot oferi mediului de afaceri rezultatele unor programe de cercetare, cu scopul eficientizării activității economice de pe un anumit teritoriu.

Cine va fi invitat să facă parte Sedii în Parcul Tetarom IV Ovidiu Stan spune că, spre deosebire de alte clustere, cele din clusterele clujene două care vor fi create cu ajutorul organizației patronale Președintele Ligii Intreprinzătorului Român spune că intenționează să propună în asocierea de tip cluster Liga pe care o conduce, în calitate de organizație neguvernamentală, firmele care o compun, în calitate de agenți economici, și universitățile clujene. ”În cele două domenii în care intenționăm să investim, Universitatea Tehnică ar fi un partener ideal, însă sunt și alte entități importante, cum ar fi Universitatea Babeș-Bolyai, care are o paletă tot mai largă de studii de inginerie”, spun reprezentanții Ligii Intreprinzătorului Român. Practic, proiectele clusterelor vor fi depuse spre finanțare de către Liga Intreprinzătorului Român, iar banii necesari pentru cofinanțarea acestor proiecte vor fi oferiți de companiile care compun organizația patronală. Universitățile care vor fi invitate să devină parteneri în cadrul clusterelor ar urma să ofere diferite rezultate ale cercetării științifice, inovații ori chiar brevete de invenții care aparțin unor cercetători științifice și care, în momentul în care vor fi transferate către producție, vor asigura un avantaj concurențial companiilor care fac parte din cele două clustere.

clujene vor fi mult mai bine structurate. Astfel, cele două clustere vor avea sediul dacă negocierile vor fi duse la bun sfârșit, în viitorul parc industrial Tetarom IV din comuna Feleacu. Între timp, în așteptarea viitorului cluster din domeniul construcțiilor, 12 companii membre ale Ligii Intreprinzătorului Român au fondat o companie care poate îndeplini rolul de antreprenor general în domeniul construcțiilor. Este vorba de LIR AGE Grup SA, care are ambiția de a deveni unul dintre jucătorii importanți din acest domeniu economic din Transilvania. Intenția reprezentanților Ligii Intreprinzătorului Român de a investi în Parcul Industrial Tetarom IV se suprapune cu intențiile conducerii Consiliului Județean Cluj, care este acționarul majoritar al companiei Tetarom, care administrează parcurile industriale. Astfel, în viitorul parc industrial din comuna Feleacu ar urma să există clădiri destinate intreprinderilor mici și mijlocii. De asemenea, o suprafață consistentă a parcului industrial va fi alocată organizării unui parc de panouri fotovoltaice, care va produce energie verde.

Claudiu Pădurean

”Este vorba de noi forme asociative, care urmăresc, pe de o parte, să eficientizeze resursele de care dispun membrii Ligii Intreprinzătorului Român care vor participa la fondarea acestor clustere, iar pe de altă parte, ele vor asigura transferul unor cunoștințe, inovații și tehnologii din mediul universitar în mediul de afaceri. Un beneficiar important va fi reprezentat și de administrația locală, pentru că, pe de o parte, aceste clustere vor genera noi locuri de muncă, iar pe de altă parte, vor genera venituri către bugetele publice” Ovidiu Stan, președinte LIR

Precedent în Bihor Primul cluster din România a fost înﬁințat în județul Bihor. Este vorba de un cluster destinat valoriﬁcării potențialului economic reprezentat de apele termale din zona Crișana. Acest cluster este văzut de investitorii din zona Oradea drept cea mai bună metodă de a recupera întârzierile față de concurenții lor din Ungaria.

OPINIE

Investițiile în traininguri: moft sau necesitate? Companiile românești au început să apeleze tot mai mult la programele de pregătire a angajaților. Dacă la început era o simplă modă, generată de dorința de a imita companiile multinaționale, acum oamenii și-au dat seama că astfel de programe sunt absolut necesare Dacă la început a fost doar o „modă“ adusă de companiile multinaţionale care şi-au extins afacerile în România, acum pentru firmele care se respectă, nu mai este un lucru ieşit din comun să apeleze la societăţi specializate ca să-şi „antreneze“ angajaţii. Training-ul a devenit o necesitate, un lucru obligatoriu în dezvoltarea companiei pe termen mediu şi lung, care necesită investiţii pe măsură. Dacă la început trainingurile au intrat pe piaţă mai mult sau mai puţin din inerţie, în momentul de faţă firmele nu doar conştientizează importanţa trainingurilor, dar ştiu din proprie experienţă că programele de instruire au implicaţii importante asupra dezvoltării personalului şi asupra performanţei acestora, deci, implicit, asupra companiei. Cerinţele pe piaţă pentru programele de trainiguri sunt într-o continuă creştere. Acest fapt subliniază interesul tot mai susţinut al firmelor pentru instruirea personalului, atât de susţinut, încât cererea de programe de instruire a crescut peste capacitatea de furnizare a firmelor de specialitate. Nu doar managerii firmelor resimt nevoia de organizare a programelor de instruire, dar şi angajaţii companiilor. Aceştia sunt principalii beneficiari ai programelor de training şi resimt nevoia sau necesitatea organizării sau reorganizării programelor de training.

De ce este nevoie de programe de training? Programele de training sunt destinate atât angajaţilor, cât şi managerilor firmei. Implicaţiile trainingurilor sunt multiple în organizaţie ; ele asigură : • motivarea angajaţilor, prin investiţia în instruirea continuă a personalului • creşterea performanţei angajaţilor prin dezvoltarea abilităţilor necesare postului de muncă • eficientizarea conducerii din companii prin programe de leadership • eficientizarea fluxului informaţiilor din firmă prin programe pe comunicare, sau gestionarea informaţiilor • eficientizarea muncii în echipă prin programe de teambuilding Principala caracteristică a acestui tip de instruire este faptul că participanţii la programe participă activ la însuşirea informaţiilor, prin intermediul exerciţiilor

www.transilvaniabusiness.ro

folosite. Cu alte cuvinte, trainigurile îşi bazează eﬁcienţa pe modul în care sunt livrate informaţiile participanţilor, apelând la participarea activă a acestora.

De ce este important să se investească în traininguri? Deoarece angajaţii necalificaţi sau semi-calificaţi cu performanţă medie, pe baza unor studii efectuate, produc cu 19% mai mult decât cei slabi, cei superiori produc cu 19% mai mult decât cei medii, iar angajaţii cu performanţă superioară produc cu 38% mai mult decât angajaţii slabi. În ce priveşte angajaţii calificaţi pe domeniu, cei cu performanţa medie produc cu 32% mai mult decât cei cu performanţă slabă, angajaţii cu performanţă superioară produc cu 32% mai mult decât cei cu performanţe medii, în timp ce angajaţii cu performanţe superioare produc cu 64% mai mult decât angajatii slabi.

Diferențe la nivelul managementului de top În cazul managementului sau al specialiştilor pe baza aceloraşi studii domeniu stau astfel: un manager sau specialist cu o performanţă medie produce cu 48% mai mult decât un manager cu performanţă slabă, un manager sau specialist cu performanţă superioară produce cu 48% mai mult decât unul de nivel mediu, în timp ce managerii sau specialiştii cu o performanţă superioară produc cu 96% mai mult decât cei slabi.

”Un manager sau specialist cu o performanţă medie produce cu 48% mai mult decât un manager cu performanţă slabă, un manager sau specialist cu performanţă superioară produce cu 48% mai mult decât unul de nivel mediu, în timp ce managerii sau specialiştii cu o performanţă superioară produc cu 96% mai mult decât cei slabi” Cristian Fertea Aici putem gasi una din explicațiile pentru care unele firme prosperă chiar și în aceste vremuri dificile și altele au probleme serioase. Este evident dacă o companie are un management cu 96% mai eficient decât managementul altei companii, nici nu e nevoie de alte comentarii. Deşi multe firme consideră că investiţia în resurse umane, în general, şi în traininguri, în particular, nu este un necesar imediat, dinamica pieţei actuale transformă nevoia investirii în angajaţi într-o urgenţă care poate face diferenţa dintre succes şi insucces.

Cristian Fertea oﬃce@initialhr.com www.initialhr.com

AFACERE

Bani pentru afaceri, printr-un show TV? Viitori antreprenori din țară au fost consiliați cum să pornească și să prezinte afaceri de experții Fundației Post Privatizare, School for Startups și Arena Leilor, în cadrul unui turneu național ce a inclus orașele Timișoara, Cluj Napoca, Târgu Mureș, Brașov, Sibiu, Craiova, Iași, Constanța. Cei mai determinați dintre ei s-au înscris la preselecții și ar putea apărea în noul sezon al show-ului difuzat de TVR2, când vor încerca să obțină ﬁnanțări de la antreprenori consacrați. Cei care vor să se specializeze și mai mult se pot înscrie în programul School for Startups. Ce sfaturi au primit la început?

“Această emisiune vă poate ajuta să porniți o afacere, poate face să aveți resursele de care aveți nevoie ca să puteți crește. Dar până acolo trebuie făcuți mai mulți pași. Un prim pas este despre ce ar trebui să stea la baza unui proiect, prezentarea proiectului”, a explicat Peter Barta, directorul executiv al FPP. El le-a explicat participanților scheletul unei prezentări perfecte. Dar când are afacerea potențial? “Încercați să vă gândiți la o afacere ca la un calmant, dacă există o durere puternică în piață, cu cât durerea este mai mare și cu cât suferă mai mulți atunci cu atât mai bine pentru afacerea dvs. Încercați să deﬁniți foarte bine care este problema pe care o rezolvă și care sunt perspectivele pe care le aveți în a găsi și a rezolva problemele respective. Legat de prezentarea afacerii, în medie veți face zeci de prezentări până veți ajunge la un investitor. Nu ﬁți descurajați, sunt lucruri care țin de chimie și de multe alte elemente. Încercați să vă cunoașteți inter-

locutorul înainte, dacă este posibil”, a recomandat Peter Barta.

Marius Ghenea: “Dedicare 100%” „Pentru a obține finanțare în emisiune trebuie să fie niște proiecte, nu doar pe hârtie, e foarte greu să spun, da, pun 100.000 de euro, pentru ceva ce nu are materializare (un prototip, o versiune beta pentru un site, etc.). Cine reușește până la urmă? Sunt în general două categorii de participanți, unii au prea multe idei, și asta nu e foarte bine - antreprenoriatul este o chestiune care se face full time, cere angajament 100%. Poți fi antreprenor în serie, să creezi, dezvolți și să faci un exit și pe urmă să o iei de la capăt dar nu în paralel. Și am avut foarte multe situații de candidați care veneau și spuneau – păi eu fac proiectul ăsta, dar am un job acum, care e călduț, am un salariu,

am tot felul de beneﬁcii, și pot renunța la el, dacă proiectul nu reușește, am pierdut banii, dar mă întoc la jobul meu, nici așa nu se poate”, a explicat Marius Ghenea din culisele emisiunii. “Trebuie să existe și întrebarea ce vreți voi să vedeți la un partener de investiții, pentru că e la fel de important. De exemplu un investitor se uită la expertiză, reputație, la implicare, pasiune și chimia care se poate forma, însă la exact aceleași lucruri ar trebui să se uite și antreprenorul când încearcă să stabilească un parteneriat cu un business angel. Încercați să vă asigurați că este un business angel potrivit, însemnând să înțeleagă businessul vostru și să vă poată ajuta mai mult”, a concluzionat Ghenea. Dacă planurile dumneavoastră de afaceri sunt pregătite și competitive vă puteți înscrie pentru a obține ﬁnanțări completând formularul online disponibil la http://www2.tvr.ro/arenaleilor.

Ionuț OPREA

Ce este School for Startups

Despre “Arena leilor”

School for Startups este singura şcoală de antreprenoriat din România, bazată pe o abordare educaţională non-formală, adresată celor care au, sau vor să aibă o idee de afacere, celor care dețin, sau vor să dețină o afacere, ori consideră antreprenoriatul o alternativă de carieră. School for Startups este un program cu o durată de un an, care îi va ajuta pe participanți în fazele inițiale și riscante ale afacerii, când, statistic, e cel mai probabil să eșueze. În decursul acestei perioade, ei vor primi lecții, sfaturi și îndrumări din partea mentorilor și a unui grup de conferențiari invitați, pentru a îndrepta afacerea în direcția potrivită. Mentorii sunt: Doug Richard, antreprenor de succes, angel investor şi fondatorul School for Startups; Marius Ghenea, unul dintre cei mai de succes antreprenori din România; Peter Barta, Director Executiv al FPP, o organizaţie creată de Comisia Europeană în 1996, având în administrare un portofoliu de investiţii în valoare de peste 30 milioane de Euro. Costul programului este de €1,400 (6,000 lei). Detalii complete găsiți pe www.schoolforstartups.ro și www.postprivatizare.ro.

Emisiunea este un Business RealityShow și se difuzează în fiecare luni pe TVR 2, de la ora 19.30. Protagoniştii emisiunii sunt oameni de afaceri dispuşi să-şi investească banii şi experienţa în afaceri noi sau în afaceri în dezvoltare şi concurenţi care au o idee de afacere sau o afacere pe care vor să o extindă. Fiecare concurent îşi susţine ideea şi planul de afaceri în faţa leilor, încercând să îi convingă să investească propriii lor bani în respectivul proiect. Dacă negocierea se încheie cu succes, concurentul primeşte suma solicitată, iar investitorul - o cotă procentuală din afacere, devenind astfel partener cu concurentul. O afacere poate fi finanţată de unul sau mai mulţi investitori. Leii participanți sunt: Marius Ghenea, Dragoş Anastasiu, Cristina Bâtlan, Florin Talpeş, Mircea Tudor.

afacere

Business cu pasiune pentru extrem MOTOBOOM este compania care poate furniza servicii complete din momentul în care ați luat decizia să vă achiziționați un ATV, quad, o motocicletă, un snowmobil. Cu o rețea extinsă în 27 de orașe, compania are soluții pentru consultanță, finanțare, service, servicii post vânzare asigurate de personal ce practică la rândul său aceste sporturi. Un portal cu informații detaliate este disponibil online, pe www.motoboom.ro. Probabil ați auzit de “ieșirile de weekend”, “tabăra de ATV-uri”, “provocările track-ului de pe GPS” sau “întâlnirile motocicliștilor”. Pentru cei care participă la ele, aceste reuniuni sunt un mod de viață. Și fiindcă pasionații de sporturi cu motor aveau nevoie de produse și servicii adecvate, MOTOBOOM a decis să fie compania care poate furniza servicii complete din momentul în care v-ați hotărât să achiziționați un ATV, quad, o motocicletă, un snowmobil etc. Firma este activă din 2004, a trecut printr-un proces de rebranding, iar din 2007 a integrat, inclusiv în modul de lucru cu clienții, sloganul “Pasiune pentru extrem”. Echipa MOTOBOOM este formată din împătimiți al acestui mod de viață, persoane care și-au cumpărat la rândul lor un ATV sau o motocicletă, pasionați de aceste sporturi care testează și experimentează cele mai noi produse apărute pe piață. Datorită acestui concept, aveți siguranța că nu veți fi dezamăgiți după achiziționarea oricărui produs. MOTOBOOM comercializează ATV-uri și motociclete, marca Linhai, Honda, Kawasaki, Suzuki, Yamaha, CanAm si Arctic-Cat, precum și o gamă variată de accesorii și echipamente de la cei mai cunoscuți producători din domeniu. Cea mai mare parte a ATV-urilor comercia-

lizate de Motoboom sunt înmatriculabile, prin urmare cu ele clienții au acces chiar și pe șosea. Pentru offroad există o gamă largă de accesorii și echipamente menite să-i ajute pe utilizatori să savureze fiecare ieșire pe care o fac. De asemenea există posibilitatea dotării ATVurilor cu diverse accesorii (șenile, plug zăpadă, unelte agricole, remorcă, troliu) ce vor permite folosirea acestora și în scopuri utilitare. La MOTOBOOM toate modelele pot fi achiziționate cu finanțare în sistem leasing sau rate, se oferă garanție, service și piese de schimb pentru toate produsele comercializate. Pentru informarea corectă a clienților MOTOBOOM asigură servicii de consiliere în ceea ce privește alegerea ATV-ului/motocicletei care se potrivește clientului, dar și pentru modalități de finanțare, asigurare, garanție și servicii post vânzare. Toate vehiculele ofertate de MOTOBOOM pot fi achiziționate cu plata cash, în rate sau în leasing, atât pentu persoane fizice cât și persoane juridice. “Suntem mândri că putem oferi clienților noștri servicii de cea mai

bună calitate prin personal specializat, piese de schimb originale din stoc sau la comandă în cel mai scurt timp și accesorii de top. Cu ajutorul personalului nostru calificat, care înțelege orice model de ATV, quad sau motocicletă, vei avea întotdeauna satisfacția că ai ales echipa potrivită”, spune Ciprian Haber, manager general MOTOBOOM. Orice vehicul achiziționat de la MOTOBOOM, beneficiază de o perioadă de 24 luni garanție fară limită de km, cu condiția respectării instrucțiunilor de utilizare specificate în carnetul de garanție, a intervalelor de service, precum și a efectuării lucrărilor de revizie în rețeaua de dealeri autorizați MOTOBOOM. Aceasta include 27 de orașe: Arad, Bacău, Baia-Mare, Bistrița, București, Brăila, Galați, Brașov, Buzău, Câmpina, Cluj Napoca, Constanța, Craiova, Covasna, Deva, Iași, Focșani, Oradea, Miercurea Ciuc, Pitești, Sibiu, Târgu Jiu, Târgu Mureș, Timișoara, Vaslui, Vulcan, Zalău.

Proiecte speciale Începând cu anul 2007, MOTOBOOM a inființat MTB Racing Team, prin care participă la concursurile de ATV&Quad organizate în România, avându-i ca reprezentanți pe pilotul Ghica Viorel și Răzvan Irimescu. Aceștia pilotează un ATV marca Suzuki King Quad 750 cc, respectiv, un quad marca Yamaha YFZ450R, special echipate pentru concursurile off-road. De asemenea, începând cu anul 2009, echipa MTB RACING TEAM are un participant direct și în Categoria Motosport, prin pilotul Călin Haplea din Alba Iulia. Călin Haplea pilotează o motocicletă Yamaha R1, modificată special pentru cursele de superbike. În plus, MOTOBOOM este implicată activ în viața comunității de ATV-uri si Moto, depunând eforturi de susținere și promovare a piloților ATV și moto participanți la competițiile de profil naționale și internaționale.

Ionuț Oprea

afacere

Ciprian Haber: “Vrem o clientelă mulțumită!” Reporter: Care a fost legătura dvs. cu „lumea” ATV și moto, ce a determinat interesul pentru acest tip de activități și impulsul de a crea un business în acest domeniu? ciprian Haber: Anul 2004 a reprezentat debutul nostru pe piața moto respectiv a ATV-urilor în principal. Am început această afacere, să spunem de 'nișă' pentru acele vremuri, din pasiunea și dorința de a dezvolta fenomenul ATV și moto, în Romania. Activitatea noastră s-a desfășurat la început prin societatea comercială SC East Trading SRL, folosind numele "MOTOBOOM" doar ca și brand comercial. Am continuat să funcționăm în această formulă timp de doi ani, după care la începutul anului 2006, odată cu conturarea și începutul creșterii pieței de ATV-uri și motocicletele din România, am hotărât să înființăm societatea comercială cu același nume, respectiv SC MOTOBOOM SRL. În anul 2007, brand-ul comercial MOTOBOOM a trecut printr-un proces de rebranding, moment care a reprezentat trecerea de la vechiul "MOTOBOOM - cu noi ai parte de alt drum!" la "MOTOBOOM - pasiune pentru extrem!" cu formatul actual al siglei și sloganului, care a devenit și marcă înregistrată. Rep.: Care sunt cele mai importante valori pentru dvs.? c.H.: Performanță, Ambiție, Seriozitate, Încredere, Unicitate, Noutate și Experiență în domeniu. Aceste lucruri definesc PASIUNEA … aceea pentru EXTREM. Rep.: Care au fost principalele provocări în perioada start-up-ului, ce mecanisme de piață ați reglat pentru a da afacerii dvs. viteza dorită? c.H.: Cred că promovarea unor produse, precum ATV-urile, necunoscute publicului larg, aproape absente de pe piața românească la începutul anilor 2000, a fost principala provocare la debutul afacerii noastre. Nu a fost ușor nici procesul de promovare a motocicletelor, echipamentelor, a brandului MOTOBOOM, sau cel de conturare a echipei cu care am lucrat și lucrăm în continuare, și aici mă refer inclusiv la rețeaua de dealeri din țară. Rep.: Cum ați conturat actualul model de business, cărui tip de clienți răspundeți, care sunt atuurile dvs. ca răspuns la cerințele pieței față de alți competitori? c.H.: La inceput am pornit cu informația, la care am adăugat curajul, intuiția și suportul echipei MOTOBOOM, reușind astfel să ne impunem pe piața de specialitate din țară, fiind la ora actuală unul din principalii furnizori de ATV-uri, motociclete, dar și accesorii și piese de schimb pentru acestea, în România. Rep.: Ce înseamnă globalizarea pentru MOTOBOOM? Aveți parteneriate / relații externe, cum se derulează? c.H.: Compania noastră și clienții beneficiază direct de avantajele globalizării, având relații externe complexe, cu numeroși producători și distribuitori, atât europeni, dar și cu companii din SUA sau Asia. Colaborăm direct cu importanți producători la nivel www.transilvaniabusiness.ro

profesionale. Rep.: Care este importanța proiectelor de infrastructură – zone de agrement / circuite, create de întreprinzători privați / autorități publice, sau prin parteneriate? S-au conturat zone sau destinații unde clienții să poată exploata la maximum produsele pe care le oferiți? c.H.: De când existăm pe piață am vândut un număr semniﬁcativ de ATV-uri ﬁrmelor sau proprietarilor de pensiuni, care ulterior s-au ocupat de închirierea acestora. Pe de altă parte avem și am avut parteneriate cu diverse instituții precum Poliția Română sau Serviciile Salvamont din țară, cărora le-am furnizat ATV-uri sau snowmobile folosite în scopuri utilitare, acolo unde accesul cu un autovehicul este imposibil.

Departamentul de service al MOTOBOOM are cunoștintele și experiența necesare pentru a aborda toate modelele de aTV, quad sau motociclete dintre mărcile comercializate de către firmă. Vor fi analizate toate componentele vehiculului, și eventualele defecțiuni vor fi descoperite din timp. rețeaua de dealeri, prin service-urile pe care le dețin, oferă servicii de întreținere, reparații și consultanță. MOTOBOOM include în serviciile post - vânzare: lucrări de întreținere (revizii, lucrări de mecanică și electricitate), disponibilitatea personalului tehnic specializat, piese de schimb, echipamente și accesorii, livrare la domiciliu și numere provizorii. mondial din domeniul powersport-ului ca de exemplu Linhai, AXO, Maxxis, Duro, Kolpin, Warn, Kimpex, TJD sau cu distribuitori europeni pentru produse de renume internațional ca de exemplu Yamaha, Honda, Suzuki, Kawasaki, MV Agusta, Arctic-Cat, CanAm/Bombardier, etc. Produsele tuturor acestor branduri de renume, sunt disponibile clienților români direct prin intermediul companiei noastre și a rețelei naționale de dealeri, care acoperă întreg teritoriul țării, la cele mai bune prețuri și servicii aftersales. Rep.: Cum apreciați evoluția pieței de ATV și Moto în România, înainte și post criză, care sunt noile principii de relaționare cu clienții pe care le-ați armonizat pentru contextul economic actual? c.H.: Piața ATV / Moto s-a schimbat profund post criză. De la vânzări definite prin “orice, oricât, oricum și oriunde”, în perioada 2007-2008, a urmat o scădere a pieței de aproximativ 55-60% în anul 2009, ceea ce a dus la o selecție naturală a importatorilor și dealerilor din piață, respectiv a produselor disponibile la vânzare. Ulterior piața a revenit ușor în fiecare an, cu rate modeste de 5-7% anual, dar clienții au devenit mult mai atenți, mai responsabili cu ce cumpară și cum cheltuie banii, ceea ce e foarte bine. Aceasta a însemnat până la urmă vânzarea de produse mai bune calitativ, mai sigure în utilizare, cu servicii aftersales

Rep.: Care credeți că va ﬁ impactul proiectului “Parc auto pentru sporturi cu motor” – circuit dedicat, în dezvoltare de către CJ Mureș – prin fonduri europene? c.H.: Fiecare investiție, mai mult cu cât aceasta este în domeniul moto, este binevenită. Cluburile de motociclism din România, vor dispune de un circuit ultramodern, unde se vor putea organiza diverse competiții și evenimente din domeniul moto, într-o atmosferă și un cadru profesional. Este momentul totuși ca și în România să se treacă de la competițiile organizate pe pistele de aeroport, în condiții total improprii, la circuite profesioniste dedicate sporturilor cu motor. Rep.: Cum apreciați cotația leu - euro? Sunt oameni de afaceri care spun că nu e corectă / reală. Ce părere aveți? c.H.: Din punctul nostru de vedere ca importatori, probabil subiectiv, cotația este foarte ridicată. Ținând cont de creșterea economică modestă de anul trecut, așteptam totuși un curs leu/euro în intervalul valoric 4.2-4.25. Rep.: Admirați ceva la principalii competitori ai MOTOBOOM? În cazul dvs, este ceva ce v-ați propus și nu ați realizat încă? c.H.: Competitorilor care au mai rămas în piață le admir tenacitatea de a rezista în perioada crizei, creativitatea lor în materie de marketing și promovare. În cazul nostru trebuie să recunosc că au fost unele dezamăgiri, dar care cred că sunt prezente în orice mediu de afaceri. Poate un eșec a fost că nu am intuit criza care a lovit în 2009 întreg mediul de afaceri, respectiv amploarea acesteia, așa încât să ne prindă mai bine pregătiți, cu o dimensionare mai corectă a afacerii pentru anii de după 2009. De asemenea, poate construcția unui showroom și depozit, așa cum am avea nevoie, ar intra deocamdată la capitolul „nerealizări”. Rep.: Ce vă propuneți pentru viitor? c.H.: Să avem în continuare o clientelă mulțumită de produsele și serviciile noastre, și cu siguranță să realizăm ceea ce până acum ne-am propus, dar nu am ﬁnalizat.

turism

Lipova, paradisul apelor minerale La câțiva kilometri de oraș, Stațiunea Băile Lipova a reușit să se impună din nou pe harta turismului românesc. Investițiile de milioane de euro au făcut cunoscute din nou apele minerale preferate de Casa Regală. Lipova este vestită prin frumusețile sale, iar întreaga zonă este căutată de turiști de mai multe secole. O cronică veche spune că Iosif al II-lea, împăratul Austriei, cu peste două secole în urmă, într-o vizită la Lipova, încântat de frumusețea locului, le-a spus însoțitorilor săi că dacă nu ar ﬁ împărat, aici ar dori să-și petreacă restul zilelor. Înainte de 1990, în Stațiunea Băile Lipova veneau la tratament bolnavii de inimă. Aici au existat hoteluri, o bază importantă de tratament, toate amplasate într-o pădure de stejari. A venit Revoluția și după aceea, stațiunea a fost abandonată. Cei aﬂați la conducerea orașului au considerat că din apa minerală nu mai puteau trăi, iar turiștii preferau o ieșire prin țările vecine, decât o cură de tratament la Lipova. Statul a fost un manager slab în cazul Stațiunii Băile Lipova. Încet, baza de tratament și hotelurile au fost abandonate. Localnicii au furat și au distrus totul. Apoi, când nu a mai fost nimic de furat, autoritățile au decis privatizarea. Nimeni nu a crezut că Stațiunea „va învia”. Dar, în 1998, după mai multe tentative eşuate de privatizare, Lipova a fost cumpărată de un investitor român. Constantin Miloş a preluat Staţiunea Băile Lipova în ruine, a muncit, a investit şi a transformat-o întro atracţie turistică. Constantin Miloș a investit enorm în Băile Lipova. Acum Stațiunea pare de nerecunoscut. Ștrandul a fost refăcut și are trei bazine, unde vin în perioada verii sute de turiști. În premieră pentru România, instalația de încălzire a apei din bazine este pe bază de

Energizant natural Apa minerală naturală magnetică cu oxigen Băile Lipova este primul energizant natural din românia. De fapt, apa minerală naturală magnetică cu oxigen Băile Lipova nu este altceva decât o apă energizantă cu un mare grad de binefacere asupra organismului uman. Procedeul este extrem de simplu: ﬁecare particulă electrizată, electron sau ion în mișcare produce un câmp magnetic. mișcarea conductorului în câmpul magnetic, unde conductorul taie liniile forței magnetice, duce la apariția curentului electric în conductori. Fiecare atom sau moleculă reprezintă un fel de magnet elementar din cauza mișcării permanente a electronilor în propriul înveliș electronic. Practic, de aici apare energie. specialiștii spun că este extrem de important că apa minerală naturală magnetică Băile Lipova este produsă în mod natural, iar procesul de energizare are loc în izvoare și nu în laborator.

panouri solare. La Lipova, investițiile continuă și în curând, la ștrand vor exista bazine cu apă termală.

Investiții serioase În Stațiune au fost amenajate restaurante, săli de conferințe și evenimente cu peste 600 de locuri. Pe locul fostului camping, a fost construit altul nou. Au fost ridicate 15 căsuțe noi, ﬁecare dotată cu baie cu duș. Au fost construite vile tip bungalow, cu două dormitoare, bucătărie și baie proprie, terasă și loc amenajat pentru grătar. Turiștii pot opta și pentru cele 14 camere de tip hotel. Acum, la Lipova, lunar sunt îmbuteliate 1,5 milioane de litri de apă minerală. Apa minerală de Lipova, este exportată în Slo-

bioxid de carbon. Specialiștii spun că apa are în acest loc o compoziţie formată din mai multe elemente, generată de magma din care provin rocile eruptive. ”După 1600, turcii descoperă apa acră la Lipova, dar nu-i dau importanţă. În 1854, localnicii descoperă un alt izvor, care a fost amenajat pentru aprovizionarea cu apă a locuitorilor”, spun istoricii. Între anii 1906-1925 au fost forate cinci puțuri, până la o adâncime de peste 70 de metri. Pânza de apă minerală a fost atinsă la adâncimea de peste 25 de metri. Efectele terapeutice ale „apei acre” au fost recunoscute, dar staţiunea a fost înﬁinţată abia în 1922. Apa minerală de la Băile Lipova era recunoscută în toată România. În perioada interbelică a fost favorita Casei Regale. Apa minerală de la Lipova a început să ﬁe îmbuteliată și comercializată. În 1928, cu ocazia

1,5 milioane de litri de apă minerală ajung pe piață din izvoarele de la Lipova vacia şi Ungaria. Ungurii apreciază foarte mult Staţiunea Băile Lipova şi apa minerală de aici. Grupurile de turişti maghiari sunt frecvente la Lipova.

Apa minerală descoperită în perioada ocupației turcești Istoricii spun că apele minerale de la Lipova ar ﬁ cunoscute încă din secolul al XVI-lea. Legenda spune că niște ciobani, care au ajuns cu oile în zonă, s-au oprit într-o pădure din apropierea Lipovei și au descoperit un izvor, de unde și-au adăpat oile. Când au gustat apa din izvor, ciobanii au aﬁrmat că au băut „apă acră”. Explicația a fost că apa a conţinut

unei expoziţii la Bucureşti apa minerală de la Lipova a primit medalia de aur, și a devenit, sub brandul Borvizul de Lipova – Furnizorul Curţii Regale. Producția a rămas modestă. Până în 1962 au fost cunoscute doar două izvoare. Au fost efectuate, apoi, alte foraje, iar numărul surselor de apă a ajuns la 13. În 1978 a fost construită staţia de îmbuteliere de la Lipova, cu o linie tehnologică din import. Atunci producția a ajuns la 100.000-150.000 de sticle îmbuteliate zilnic cu apă minerală.

Sorin Trocan

turism

Nuferii din Băile 1 Mai distruși de exploatări ilegale

Mirajul apei termale a atras de-alungul timpului zeci de turiști în hotelurile și pensiunile din Băile Felix și Băile 1 Mai. Stațiunile sunt frecventate inclusiv iarna de cei care vor să facă o baie în aer liber, în apă fierbinte, printre fulgi de nea. Trist este că exploatarea necontrolată duce la dispariția unei rezervații naturale unice în Europa. Când spun Băile Felix sau Băile 1 Mai, turiștii visează la hoteluri și pensiuni cu piscine din care ies aburii apei termale, la o plimbare în natură sau la tratamente miraculoase care-i scapă de diverse afecțiuni. Cea mai mare staţiune balneo-climaterică din ţară, Băile Felix, este renumită pentru apele sale cu proprietăţi curative unice şi pentru rezervaţia naturală de nuferi. Situată în apropierea municipiului Oradea, la doar nouă kilometri distanţă, staţiunea are o climă blândă și este o destinaţie de vacanţă în orice anotimp. ”Datorită climei şi a apelor termale (care au între 20 - 49 grade Celsius), poţi face şi iarna băi în aer liber”, spun localnicii. Apele termale au efect benefic asupra afecțiunilor reumatice, posttraumatice, ginecologice sau ale sistemului nervos şi majoritatea hotelurilor deţine baze de tratament moderne. Pe timpul iernii, staţiunea este luată cu asalt de turişti care vor să-şi petreacă sărbătorile în piscine şi care găsesc oferte de cazare pentru toate buzunarele. Pentru cei care se decid să se cazeze la pensiuni care nu dispun de piscină, există posibilitatea de a profita de apele singurului ştrand public deschis tot anul, indiferent de anotimp, sau de sărbători. Ştrandul Apollo dispune de un bazin acoperit şi de trei bazine exterioare cu apă termală. Unul din bazinele exterioare oferă posibilitatea de înot, iar cele-

"După anul 1990, monitorizarea exploatării apei geotermale în zona comunei Sânmartin a scăpat total de sub control, realizându-se, după estimările noastre, peste 100 de foraje ilegale pentru a deservi unele dintre vilele şi pensiunile cu piscine construite în staţiunile Băile 1 Mai şi Băile Felix” specialiștii Muzeului Țării Crișurilor.

www.transilvaniabusiness.ro

lalte două bazine exterioare au dimensiuni mai mici şi adâncimi de 120 și 150 cm. “Majoritatea turiştilor care fac cereri pentru Bihor aleg să se cazeze în Băile Felix. În sezonul estival sau de sărbători, oamenii sunt nevoiţi de multe ori să-şi facă rezervări cu o lună înainte, pentru că nu dispunem de locuri”, spune agentul Florin Mărgean. Pe lângă tratamente, turiştii sunt atraşi în staţiune şi de nuferii termali. Lacul amenajat în Băile Felix este populat cu Nuferi Albi şi Lotuşi Indieni. ultima specie a fost adusă special din Asia de Sud-Est.

Cenuşăreasa apelor termale La aproximativ doi kilometri de Băile Felix se aﬂă şi staţiunea Băile 1 Mai, care este la fel de cunoscută prin ştrandurile sale termale. Staţiunea mai este cunoscută şi datorită Rezervației Naturale Pârâul Peţea. Importanţa rezervaţiei are ecou mai mult pentru specialişti, pentru că aceasta nu este amenajată şi promovată la realul potenţial turistic de care dispune. Acesta este singurul habitat acvatic termal din România. În interiorul lui, se aﬂă un lac unicat în Europa. Nuferii care plutesc pe suprafaţa apei, Nymphaea Lotus ermalis, sunt dintr-o specie subtropicală şi se presupune că au supravieţuit erei glaciare datorită apelor calde ale Peţei. Lacul mai adăposteşte două specii rare: peştele „Roşioara lui Racoviţă" şi melcul Melanopsis Parreyssi. Rezervația este renumită și pentru că iarna, datorită apei termale de aproximativ 30 grade Celsius din lac, broaștele nu hibernează. Lacul este considerat de biologi un loc unic în lume pentru că, inclusiv la temperaturi de -10 grade Celsius, turiștii pot auzi broaştele cântând.

Improvizație Până acum, nivelul apei în lacul cu nuferi a scăzut cu aproape un metru, iar temperatura lacului cu 20 de grade Celsius, din cauza secării izvoarelor termale. La ora actuală, în apă sunt aproximativ 11 grade Celsius. Nufărul termal, are însă nevoie de minimum 18 grade Celsius pentru a supravieţui. Până la depistarea şi pedepsirea vinovaţilor, specialiştii “resuscitează” lacul și pompează apă prin furtunuri împrumutate de la pompieri, dintr-un foraj realizat la distanţă. mai pot supravieţui şi forajelor ilegale. Alimentarea cu apă geotermală a pensiunilor din zonă şi exploatarea resursei termice în comuna Sânmartin, a ajuns deja în stadii alarmante. Custodele lacului, Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, a observat că flora şi fauna sunt pe cale de dispariţie şi a organizat o întâlnire de criză cu autorităţile locale de mediu şi cu SC Turism Felix. Societatea de turism are dreptul legal de exploatare a zăcământului de apă în propiile hoteluri şi are dreptul de a încheia contracte cu pensiuni care doresc furnizarea de apă termală. Cu toate astea, din zecile de pensiuni deschise în cele două staţiuni, doar 15 au contract cu Turism Felix. Restul, până la localnici inclusiv, forează ilegal și provoacă un dezastru. “Lacul nu a mai avut aport de apă geotermală, temperatura apei oscilând între 10-11 grade Celsius, situaţie în care fauna şi flora erau în pericol de dispariţie", spun specialiştii Muzeului Ţării Crişurilor. "După anul 1990, monitorizarea exploatării apei geotermale în zona comunei Sânmartin a scăpat total de sub control, realizându-se, după estimările noastre, peste 100 de foraje ilegale pentru a deservi unele dintre vilele şi pensiunile cu piscine construite în staţiunile Băile 1 Mai şi Băile Felix. Aceste foraje ilegale influenţează atât exploatarea zăcământului de către concesionar (SC Turism Felix), cât şi funcţionarea ecosistemului termal din aria naturală protejată", au mai subliniat aceştia.

Reversul medaliei Declarat monument al naturii încă din anul 1932, Lacul cu Nuferi din Băile 1 Mai ar putea să devină o amintire. Deşi au supravieţuit erei glaciare, nuferii nu

Andreea Costea

turism

Paradisul din Runcuri În inima Munților Apuseni, turiștii care vor să-și tragă suﬂetul departe de aglomerările urbane descoperă paradisul pierdut al vechilor așezări țărănești. Case cu iz arhaic, șure acoperite cu paie, bucate tradiționale și peisaje de vis pun stăpânire pe inima privitorului și-i oferă oaza de liniște mult visată. Cătunul Runcuri din comuna Roșia. Puțini au auzit și mai puțini cunosc. Un sat în inima munților Apuseni, unde tradițiile încă își păstrează valoarea. Un loc pe care civilizația modernă nu l-a alterat. Un vis în care țăranul încă mai ară cu plugul de lemn tras de boi, pâinea este coaptă pe vatră, războiul de țesut își toarce ﬁrul, iar în fundal răsună acordurile viorii cu goarnă. “Am descoperit Runcuri pentru că făceam speologie în zonă. Mi-a reținut atenția, pe lângă peisajul superb, o zonă arhaică bine conservată”, spune Viorel Lascu. Speologul a observat că obiceiurile oamenilor sunt nealterate, iar până și apa pentru săteni sau pentru animale este adusă din vale, cu cârca. Fascinat de zonă și cu experiența recondiționării de case, Viorel Lascu a decis să cumpere una din gospodăriile din Runcuri. “În Franța am sesizat prima dată că lucrurile cu vechime nu sunt dărâmate, ci sunt puse în valoare”, explică Viorel Lascu. Orădeanul care în anii 1990 se ocupa de recondiționarea vechilor locuințe din Alsacia știa deja să lucreze cu lemnul și făcuse o pasiune din asta. Prima casă pe care a cumpărat-o nu a fost pentru un business. “Am luat-o să-i dau viață”, mărturisește speologul. Prima provocare a fost să aducă apa de la izvor la locuință. Oamenii l-au privit cu neîncredere pe orădeanul care li se părea, poate, prea îndrăzneț în planurile sale. El

Investiții tradiționale Investițiile în renovarea unei case țărănești pot ajunge până la 10.000 de euro, bani în care este inclusă și achiziția și recondiționarea. Ulterior, spațiile de cazare sunt închiriate la prețuri ce pornesc de la 20 de lei pe persoană și pot ajunge până la 50 de lei pe persoană. Complexul Casa Tradițională este compus din: Casa de la Stele, în care pot fi găzduite nouă persoane, Casa cu Dud, în care pot fi cazate două persoane, Casa Tradițională în care pot fi cazate 16 persoane și Șura acoperită cu paie, în podul căreia pot sta 20 de tineri, pe izoprene, cu echipament individual de dormit. Complexul dispune și de spații ample pentru corturi sau rulote. Oamenii au acces la grup sanitar și bucătărie. Complexul Casa Florian este de patru stele. Cazarea poate fi făcută în cinci camere duble şi un apartament format dintr-o cameră dublă şi o cameră single, toate dotate cu televizor, minibar și mobilier modern. Nu în ultimul rând, complexul Măriuța oferă 10 locuri de cazare dispuse în trei camere, grup sanitar comun și spațiu de gatit cu dotări minimale.

le-a explicat însă cu răbdare că apa poate ajunge la case, chiar dacă trebuie să urce 200 de metri. Demonstrația a făcut-o după ce a adus bazine de lapte de 2.500 de litri, un furtun de 1.000 de metri și o pompă. “Sătenii stăteau sus și așteptau să vadă dacă va curge sau nu apă prin furtun. La început a picurat, când a venit însă cu presiune, nu mai știau cum să mute furtunul”, rememorează speologul. Următoarea provocare a fost renovarea casei. “Am vrut să fac o casă locuibilă, care să păstreze spiritul zonei și care să aibă în același timp un minim de confort. Să aibă baie cu duș și toaletă, dar și bucătărie”, explică proprietarul. Pentru că avea o înălțime mică, pe măsura celor ce locuiseră pe timpuri în zonă, Lascu a decis să ridice casa cu jumătate de metru și să refacă fundația. Pereții erau alcătuiți din amestec de pământ și lemn, și așa au rămas. “Am folosit substanțe de întreținere care nu sunt pe bază de chimicale și am tratat pereții cu ele”, povestește speologul. A urmat mobilarea care trebuia să ﬁe în același spirit arhaic. În loc de paturi, saltelele au fost mobilierul de dormit, iar zona pentru somn a fost rezervată în pod. La parter, a păstrat zona de relaxare cu scaune simple din lemn, masă și cuptorul care își așteaptă ceaunul cu ﬂăcări vii. Bucătăria a rămas spațiu deschis, ca pe vremuri, iar geamurile au fost păstrate întocmai, chiar dacă unele din ele erau vizibil înclinate de trecerea anilor. Până și sticla crăpată și lipită a rămas autentică, iar singura măsură a fost izolarea ei pe interior cu termopan, în așa fel încât să protejeze, fără să strice însă imaginea.

De la pasiune la business Cum era de așteptat, și decorațiile interioare ale casei sunt autentice. “Aici, în zona Roșia, se folosește o țesătură tipică, în nuanțe de roșu, de la culoarea bauxitei până

aproape de alb”, spune Lascu. Ultima tușă dată casei a fost chiar înlăturarea gardului. “Pe vremuri, oamenii nu foloseau gardul. La munte casele sunt la distanțe mari una față de cealaltă și nu era nevoie de gard. Oamenii se respectau iar animalele nu mergeau dintr-o ogradă în alta”, explică speologul care speră ca sătenii să revină la vechile obiceiuri. Cum era de așteptat, casa a fost gazda familiei și a prietenilor și, rând pe rând, cei care au ajuns în zonă, au rămas fascinați de cazare și de împrejurimi. Unul dintre cuplurile de prieteni a decis, însă, să ﬁnanțeze dezvoltarea unui business în zonă. Prin aportul adus de Evantia și Costache Roman, Runcuri s-a transformat dintr-un sat uitat de lume, într-o zonă turistică intens vizitată, în special de turiștii străini. La ora actuală există cinci case, dar și șure în care turiștii se pot caza și care sunt împărțite în trei complexe: Casa Tradițională, Casa Florian și Complexul Măriuța. Toate spațiile de cazare au fost renovate pe aceeași idee: un minim de confort și păstarea autenticității clădirii.

turism “Cea mai bună promovare a fost prin viu grai. Au venit, le-a plăcut, au spus mai departe. Îmi aduc aminte de o familie de britanici care au fost atât de încântați, încât la plecare au decis să ne facă în dar un site în limba engleză” Viorel Lascu

să traverseze prăpăstiile pe tiroliene. Turiștii mai sunt îmbiați să-și exerseze îndemânarea de arcași pe căpițele de fân sau să învețe să escaladeze. În șură este amenajat și un perete interior pentru cățărat. În plus, turiștii au ocazia să descopere tainele meșteșugurilor de mult uitate. Ei pot lua lecții de pictură, pot învăța cum este folosit războiul de țesut sau care sunt tainele viorii cu goarnă. Cei care vor să aﬂe secretele rețetelor tradiționale trebuie să știe în primul rând că toate alimentele din zonă sunt naturale, iar legumele sunt cultivate bio. Sătenii vând la prețuri mici lapte, ouă sau brânză de casă, iar gospodinele pot pregăti prânzuri delicioase pentru turiștii care nu vor să-și gătească singuri.

Străinii, atrași ca un magnet

10.000 de euro este suma aproximativă care se investește în achiziționarea și renovarea unei case 20 de lei este de pornire la cazare 3 complexe stau la dispoziția turiștilor care vor să evadeze din cotidian Până și băile, cu excepția toaletei propiu-zise, sunt amenajate în interior din lemn. Una singură dintre gospodării iese puțin din tiparul zonei. Cotată la patru stele, casa vine în întâmpinarea turiștilor care nu se pot lipsi de televizor și Internet sau de mobilierul modern. “Pentru această construcție am ales o casă care era în sine mai tânără, de numai 60 de ani, și era construită din cărămidă, lemn și piatră. Și mobilierul este nou și adaptat, iar bucătăria este utilată modern”, explică Viorel Lascu. De altfel, pentru cei cărora locul de muncă sau afacerile nu le permit să stea departe de calculator, în casa Florian este amenajată și o sală pentru discuții și întâlniri, dotată cu videoproiector, telefon și internet wireless.

www.transilvaniabusiness.ro

Tir cu arcul și călărie Pentru cei care vor și pot, însă, să se rupă de civilizație pentru câteva zile există oferte irezistibile pentru a-și petrece timpul liber. Cea mai tentantă dintre ele, căutată în special primăvara și vara, rămâne oferta naturii. Drumețiile pe munte sau explorarea peșterilor din zonă pot fi făcute de către vizitatori în siguranță, cu ghizi. Curioșii care vor să afle ce înseamnă secerișul sau cum ară localnicii cu plugul și calul au ocazia de a da o mână de ajutor țăranilor. Zona poate fi explorată și pe bicicletă, iar iubitorii de cai pot opta pentru echitație sau pentru o plimbare cu căruța, în timp ce iarna sania trasă de cai le oferă o experiență de poveste. Amatorii de senzații tari sunt invitați

Cum era de așteptat, primii care au fost interesați de oferta inedită au fost străinii. “În ultimul an s-a mai echilibrat balanța, în sensul că au început să vină din ce în ce mai mulți români, dar la început, străinii erau majoritari”, spune Viorel Lascu. Au venit din Anglia și din Germania, din Ungaria, din Olanda, din Franța, din Polonia, din Grecia și din Turcia și ﬁecare turist care a plecat de la Runcuri a dus vestea mai departe, în țara lui. “Cea mai bună promovare a fost prin viu grai. Au venit, le-a plăcut, au spus mai departe. Îmi aduc aminte de o familie de britanici care au fost atât de încântați, încât la plecare au decis să ne facă în dar un site în limba engleză”, mai spune Viorel Lascu. Abia acum, după mai bine de șase ani de când a renovat prima casă, complexul turistic va ﬁ prezentat în cadrul unui târg din Polonia. Vizitatorii sunt constanți, pe timp de iarnă și pe timp de vară iar rezervările le fac telefonic sau prin email. “Avem și un site, tradiționalcasa.ro, unde oamenii ne pot studia oferta”, mai spune Lascu.

Andreea Costea

AFACERE

Aradul, un lider al zonelor industriale din România Zonele industriale aduc investitori, iar acest lucru înseamnă crearea de noi locuri de muncă, taxe și impozite locale, deci bani mai mulți la buget. În Arad, zonele industriale au devenit o adevărată modă, iar județul are patru zone industriale și mai multe parcuri private. Criza a atins și zonele industriale arădene, dintre care unele se bucură de aceste denumiri doar în actele de la Primărie.

Aradul, unul dintre importantele orașe industriale ale României, s-a confruntat după 1990 cu serioase probleme economice. Marii coloși industriali nu au mai putut face față economiei de piață, deoarece au fost proiectați să funcționeze într-un alt tip de economie. Pentru ca Aradul să nu devină un oraș al șomerilor, autoritățile au încercat atragerea investitorilor. Ele au încercat diverse strategii și până la urmă au reușit realizarea unei idei, care a făcut ca după zece ani, Aradul să fie dat exemplu de succes în cadrul unui studiu despre atragerea investițiilor directe. Valentin Paul Neamţ, fost primar al Aradului până în anul 2000, îşi aminteşte cum a creat prima zonă industrială din România cu teren privat. „Am discutat mult cu investitorii străini. România era atunci deosebit de atractivă pentru ei, iar aşezarea Aradului imediat la graniţa cu Ungaria era o oportunitate. Mulţi mi-au spus tranşant că ar veni la Arad, ar investi, dar nu au încredere prea mare în legislaţia românească. Dar, dacă ar fi putut să-şi cumpere terenul pe care să-şi ridice afacerea, situaţia s-ar schimba”, a declarat Valentin Paul Neamţ. Jurist de profesie, el a studiat cu atenţie legislaţia românească şi a găsit o posibilitate de vânzare a terenului către investitorii străini. „Situaţia economică a Aradului nu era una foarte bună. Marile fabrici tradiţionale aveau probleme şi aş fi dorit să rezolv această situaţie. Era clar că nu existau banii necesari pentru investiţii în coloşii industriali din Arad şi era nevoie de un suflu nou în economie. Crescuse mult şi şomajul şi forţa de muncă calificată migra spre vestul Europei”, îşi aminteşte Valentin Paul Neamţ. El a

decis atunci să vândă terenul investitorilor, dar aceştia se obligau, conform contractului, să realizeze investiţii în utilităţi şi să construiască. Astfel, a luat naştere prima zonă industrială din România cu terenul vândut investitorilor. Deoarece legislaţia nu permitea să se numească zonă industrială, a primit numele de parc industrial. „Mulţi m-au criticat atunci deşi era o soluţie bună. Aşa a început dezvoltarea economică a Aradului”, a declarat Valentin Paul Neamţ. Zona industrială vest a fost prima din Arad şi este poziţionată chiar la intrarea în oraş pe DN 7, dinspre Nădlac. Are 150 de hectare şi primul investitor de aici a fost Lucas Wiring System, devenită ulterior Leoni. Primele firme au cumpărat terenul cu o marcă germană metrul pătrat. După Leoni, au venit Takata - Petri România, Yazaki Component Technology, NDB Logistica România, Porta KMI România, Velvet Pelard, Coficab, Rowo, Romtrans etc. Gradul de ocupare este de 100%. Pe platforma zonei industriale se află târgul regional Expo Arad Internațional și în apropiere, Complexul comercial Armonia Center. A venit criza, dar Zona industrială vest s-a dezvoltat. Numai în ultimii trei ani și-au deschis hale de producție Grup Crișan, J.R.L. Edition, Nuova Neon Bassano, Jurgen Schlossen Armaturen, Cooper Industries etc.

În ultimii ani, zonele industriale nu au mai atras investitorii Urmaşul lui Neamţ la Primărie, Dorel Popa, a continuat dezvoltarea zonei industriale şi crearea altora, noi. Astfel, a apărut zona industrială est, înﬁinţată în anul 2001 cu o suprafaţă de 20 de hectare. Are ca destinaţie activităţi de servicii, de depozitare şi industriale şi este situată pe DN 7, la intrarea în Arad dinspre Deva. Au venit investitorii, iar reprezentanții Primăriei Arad au decis în anul 2004, înﬁinţarea Zonei industriale nord pe o suprafață de 110 hectare, cu activităţi de servicii,

www.transilvaniabusiness.ro

Zonă liberă la Curtici În Arad mai există Zona liberă Arad-Curtici, aﬂată în subordinea Consiliului Judeţean care ocupă 75 de hectare la Curtici şi 15 la Arad. Zone industriale au fost create la Pecica, la Sântana, la Chişineu Criş şi aproape în toate localităţile mai mari din judeţ. Visul oricărui primar din judeţul Arad este să-şi facă o zonă industrială. Una, cât de mică, pentru ca să poată rezolva problema şomajului şi a banilor la bugetul local.

“Mulţi m-au criticat atunci deşi era o soluţie bună. Aşa a început dezvoltarea economică a Aradului” Valentin Paul Neamț depozitare, industrie. Accesul este uşor de pe centura municipiului Arad. Tot în anul 2004 a apărut Zona industrială sud/Zădăreni care are o suprafaţă de 150 de hectare. Este situată la 1,2 kilometri de DE 671 Timişoara-Arad-Oradea și are o infrastructură modernă, inclusiv șosea de acces cu două benzi pe sens, alei pavate și arbori ornamentali. Investitorii nu au fost prea interesați să funcționeze în ultimele două zone industriale, deși Zona industrială sud se aﬂă chiar lângă autostrada Arad-Timișoara. În toate cele trei zone industriale, terenul a fost vândut investitorilor. Primăria Aradului a investit, în echiparea cu infrastructură, peste 8 milioane de euro, iar investiţiile directe în aceste zone industriale se cifrează la aproximativ 250 milioane de euro.

Sorin Trocan

old business

Aurul Apusenilor l-a salvat pe Matia Corvin de faliment Strălucita domnie a regelui Ungariei, Matia Corvin, a presupus un efort financiar uriaș. Războaiele celui mare mare rege al Ungariei și investițiile sale în tărâm cultural nu ar fi fost, însă, posibile fără controlul asupra celei mai mare rezerve de aur din Europa, printre care zăcământul aurifer de la Roșia Montană. Domnia lui Matia Corvin (sau Matei Corvin) este considerată una din cele mai înfloritoare perioade ale Ungariei Mari. Regele născut la Cluj este considerat de mulți dintre istorici drept cel mai mare rege al Ungariei. Puţini ştiu însă că Matia Corvin era pasionat în copilărie de lectură și că vorbea fluent româna, maghiara, germana, ceha, croata, slovaca, italiana şi latina. Pasiunea sa pentru cultură l-a determinat să aprobe cheltuieli exorbitante. La curtea regelui clujean, de la Buda, Matia Corvin a pus bazele unei biblioteci ce a depăşit-o pe cea a Vaticanului din acea vreme, care era considerată drept cea mai mare din lume. Biblioteca sa, Bibliotheca Corviniana, era cea mai mare colecţie europeană de cronici istorice şi lucrări filosofice şi ştiinţifice din secolul al XV-lea. Ea număra peste 5.000 de exemplare, iar fiecare exemplar valora mai mult de 1.000 florini de aur, ceea ce era o sumă uriașă pentru acele timpuri. Matia Corvin este fondatorul Universităţii din Bratislava, capitala Slovaciei, a finanţat operele câtorva dintre marii autori umanişti, care au primit subsidii din tezaurul regal. De asemenea, el i-a adus la curtea sa din Buda pe câţiva dintre cei mai mari astrologi ai epocii, între care faimosul Re-

giomontanus. „Acest patronaj generos a avut însă costurile lui. Cheltuielile curţii regale ale lui Matia au ajuns de două ori mai mari decât încasările, şi, pentru a le putea susţine, Matia a contractat împrumuturi la băncile italiene. Urmaşii săi au fost nevoiţi să plătească aceste datorii, fapt care a adus Ungaria în pragul falimentului", a spus istoricul Tudor Sălăgean. De asemenea, regele Matia Corvin a fost angrenat într-o serie de războaie, care i-au adus coroanele Ungariei, Boemiei și Croației, precum și domnia asupra Serbiei de Nord, Transilvaniei și Slovaciei, precum și o inﬂuență politică însemnată în Europa. Însă aceste cheltuieli au secătuit visteria regatului.

Rețeta redresării economice Istoricii spun că Ungaria din acea perioadă a scăpat de faliment cu ajutorul aurului din Transilvania, extras din regiunea Munților Apuseni, inclusiv cel din mina de la Roșia Montană ori din mina de la Bucium, care erau în exploatare în perioada medievală, și din cea a Maramureșului, din zona Băii Mari. Practic, regele Matia Corvin gestiona, direct sau indirect, cel mai

mare zăcământ de metal prețios din Europa, aflat în subsolul Apusenilor, și care a generat prosperitate pentru această regiune timp de două milenii. Iar livrarea pe piață a aurului ardelenesc a reechilibrat bugetul Ungariei. Matia Corvin învățase valoarea minelor de aur din Apuseni de la tatăl său, Iancu de Hunedoara, care a finanțat cu ajutorul acestora refacerea armatei principatului, precum și apărarea Transilvaniei. După războiul civil în urma căruia a ajuns regele Ungariei, Matia Corvin a organizat exploatarea minelor de aur din Carpații Occidentali într-o manieră care le-a sporit eficiența, iar veniturile suplimentare iau permis să transforme o țară ruinată de confruntările armate dintre diferitele grupări militare într-o forță capabilă să se opună formidabilei presiuni a Imperiului Otoman și, mai mult, să conteze și în disputele militare din Europa Centrală. Practic, aurul extras din Transilvania, din mine precum Roșia Montană, a readus strălucirea curții regale din Buda și a oferit regelui mijloacele necesare pentru a asigura dezvoltarea statului.

Concurența aurului din America de Sud Regii care au venit pe tronul Ungariei după Matia nu au mai putut recurge în aceeași măsură la reechilibrarea finanțelor regatului prin eficientizarea exploatărilor miniere de metal prețios dintr-un motiv foarte simplu. În acea epocă, Cristofor Columb a descoperit America, iar în deceniile care au urmat descoperirii a ceea ce exploratorul de origine genoveză numea ”Indiile de Vest”, un adevărat fluviu de aur,

old business Unde sunt potcoavele calului lui Matia Clujenii îl iubesc atât de tare pe Matia Corvin încât i-au ridicat o statuie, care a devenit emblema neoficială a oraşului. o legendă urbană spune cum clujenii s-au adunat în piaţă să vadă mai îndeaproape statuia lui Matia, inaugurată în anul 1902. Au fost lăsaţi chiar să se urce pe soclu şi să treacă pe sub burta calului, pentru a admira perfecţiunea operei sculptorului János Fadrusz. Ca și în cazul podului cu lanţuri din budapesta, sculptorul a declarat că se sinucide dacă cineva găseşte un defect operei. dacă leii de pe podul din budapesta nu aveau limbă, la Cluj caii nu aveau potcoave. dar mai marii oraşului au spus că potcoavele se aflau prinse de soclu, deoarece statuia nu trebuie să plece din Cluj niciodată. Astfel onoarea lui Fadrusz a fost salvată, iar potcovarul care a făcut „descoperirea", după cum notează istoricul damian Todiţa, a intrat în legendă. dincolo de legendă, poziţia calului dezvăluie alte secrete. „se spune că Matia a murit otrăvit cu plumb de soţia sa beatrix şi medicul acesteia, care îl trata pe rege de reumatism. exista un cod simbolic al statuilor şi se considera că dacă un personaj care e reprezentat pe un cal cu toate picioarele jos, a murit în patul lui şi nu a avut o moarte violentă" spune istoricul Tudor sălăgean. transportat de caravelele spaniole în Europa, a inundat piața. Astfel că, în Europa, Coroana spaniolă, care deținea minele bogate din America Centrală și de Sud, era principalul furnizor de aur pe piața europeană, în timp ce importanța minelor din Transilvania, în care principii transilvăneni și regii Ungariei care i-au urmat lui Matia Corvin nu au investit în întreținerea și modernizarea minelor aurifere, a scăzut considerabil. La fel, a scăzut și producția de aur din Munții Apuseni, iar acest fenomen a condus la o recesiune economică. În cele din urmă, lipsa aurului și criza financiară au dus la slăbirea statului, iar colapsul a devenit evident în urma răscoalei lui Gheorghe Doja. Totul a culminat cu dezastrul militar de la Mohacs, iar apoi Ungaria a devenit pașalâc turcesc. Transilvania a rămas principat autonom, care a reușit să își redreseze economia. La un interval de un secol, Transilvania, cu ajutorul mineritului care și-a recăpătat importanța prin deschiderea imensei piețe reprezentate de Imperiul Otoman, redevenea un stat important în Europa, care exporta din nou aur și sare și care deținea o forță militară capabilă să influențeze confruntări precum Războiul de 30 de ani. Însă niciodată nu avea să mai fie atinsă strălucirea epocii lui Matia Corvin. Amintirea strălucitorului rege născut la Cluj a rămas în amintirea oamenilor, iar numele lui Matia Corvin este pomenit în numeroase legende.

Legende cu Matia Cea mai cunoscută legendă spune că Matia Corvin, aﬂat în trecere prin Transilvania, şi-ar ﬁ lăsat numeroasa suită în cetatea episcopală a Gilăului şi,

www.transilvaniabusiness.ro

deghizat în student călător, a intrat incognito în oraşul său natal, pentru a vedea cu ochii săi starea de spirit a locuitorilor şi atitudinea conducătorilor oraşului. În piaţa centrală a oraşului, Matia a asistat, plin de revoltă, la o scenă în care plebeii oraşului erau obligaţi de oamenii judelui, sub ameninţarea biciuirii, să care buşteni pentru gospodăria sa. Deoarece a protestat împotriva acestei nedreptăţi, regele deghizat în student a fost biciuit şi obligat să se alăture sărmanilor oraşului în munca grea pe care aceştia o făceau, până la asfinţitul soarelui. Legenda spune însă că Matia a scris cu un cărbune, pe trei lemne de foc din curtea judelui, următoarea însemnare: „Aici a fost Regele Matia! Unde este dreptatea?". Eliberat odată cu lăsarea serii, regele s-a întors în tabăra sa de la Gilău. A doua zi, Regele Matia a revenit în oraş, în fruntea suitei sale strălucitoare şi a fost întâmpinat cu mare fast de judele şi de fruntaşii oraşului. Întrebat despre respectarea legilor care interziceau exploatarea abuzivă a oamenilor liberi, judele oraşului l-ar fi asigurat pe suveranul său că aceste legi erau respectate. Atunci, regele şi-a pus oamenii să răscolească stivele de lemne din curtea judelui, până la găsirea celor trei bucăţi de lemn scrise de el. Apoi, Matia Corvin l-a pedepsit pe judele oraşului şi a luat măsuri pentru a asigura stricta respectare a a drepturilor şi libertăţilor tuturor cetăţenilor oraşului. Povestea este menţionată şi de cronicarul Gáspár Heltai. Legenda populară spune că servitorul judelui, cel care l-a biciuit pe rege, ar fi fost tras în ţeapă, iar judele spânzurat la marginea cetăţii. O altă legendă spune că regale Matia Corvin era un fin băutor de vin. Iar cel mai mult îi plăcea vinul de

Tokaj, pe care îl degusta într-un pocal confecționat din aurul extras din minele Apusenilor. Însă, uneori, marele rege consuma suficient vin încât să fie dispus să comită năstrușnicii. Legenda spune că Matia Corvin era într-o astfel stare de spirit atunci când a introdus la curtea regală obiceiul ca doamnele să nu mai stea în picioare în prezența Suzeranului lor. Matia Corvin i-ar fi spus soției sale, o italiancă renumită pentru farmecul ei, că poruncește ca doamnele ei de companie să stea jos, ca să nu vadă cât de urâte sunt. În acea epocă, se pare că regina și-ar fi ales intenționat niște doamne de companie mai în vârstă, de teamă ca nu cumva vreuna să îl ispitească pe rege.

Claudiu Pădurean

AFACERE

Regele fagului din Transilvania Hunedoreanul Sabin Faur este unul dintre cei mai mari exportatori de cherestea și lemn masiv din Transilvania. De foarte mulți ani a mizat pe piața asiatică, acolo mergând cea mai mare parte a producției sale. După 30 de ani de muncă în industria lemnului, Faur e astăzi un om de afaceri împlinit, care se ghidează după un singur principiu de bază: ca să reușești într-un business, trebuie să coordonezi de unul singur toate etapele acestuia!

A început în 1976, ca inginer forestier la una dintre direcțiile statului, unde a lucrat până în 1996, momentul în care a decis să pornească o afacere pe cont propriu. “Am investit aici, în județul Hunedoara, pentru că aici m-am regăsit. Probabil, speculativ, puteam investi în alte lucruri, unde aș fi avut câștiguri mai facile. Eu am ales să investesc în producție, unde se blochează cei mai mulți bani, dar nu îmi pare rău”, povestește Sabin Faur despre începuturile afacerii sale. Prima tranzacție cu firma proprie a fost în 1997, un export în Taiwan. A simțit de la început că piața asiatică va fi câștigătoare pe termen lung și a avut dreptate. Astăzi, cam 85% din producția Silva Lemntex, compania sa, ajunge în China, Japonia, Qatar, Kuweit, Vietnam, India etc. De ce nu în Europa? “Simplu”, explică Faur. “La noi există o sumedenie de suișuri și coborâșuri, cine riscă cu piața României, nu ajunge la bun sfârșit decât în mod fraudulos. În Asia lucrurile sunt mereu în creștere. Timp de câțiva ani, ne-am îndreptat atenția către China, am fost principalii exportatori de fag în această țară. În anul 2000, s-a produs un boom al fagului pe piața estică. Într-un an se dublaseră prețurile, în mod normal acest lucru este imposibil. Au intrat tot felul de oportuniști, perturbând activitatea pentru o perioadă. După ce a trecut furtuna, au rămas pietrele. Adică noi, printre alții câțiva. Oricum, e o piață greu controlabilă, au format un fel de carteleport, acestea făcând un zid între piață-produs, interveneau fel de fel de intermediari. Totuși, din 2011 cei din Asia s-au lăsat convinși că se poate lucra la fel de bine și cu produse mai slăbuțe, piața nu e doar highclass” povestește Faur.

Cele trei axe ale Lemntex Compania lui Sabin Faur se află azi în topul exportatorilor români de cherestea și lemn masiv și pe locul 3 ca profit în județul Hunedoara, dintre firmele de

www.transilvaniabusiness.ro

prelucrare a lemnului. Este cel mai mare producător de fag din Transilvania. În 2010, Faur a investit din surse proprii și din fonduri europene cca. 1,8 milioane euro în utilaje și alte facilități care i-au sporit producția și productivitatea: cinci uscătoare, o centrală termică, un motostivuitor, un manipulator de bușteni. Afacerea lui este axată de fapt pe trei mari direcții. Prima dintre ele este prelucrarea bușteanului de fag în elemente semidivizate: parchet de fag, uși și trepte. A doua este exploatarea pădurii (private sau de stat, în urma licitațiilor efectuate), acțiune întreprinsă cu ajutorul firmelor specializate din grup. Acestea sortează, taie, transportă și prelucrează în fabrică sortimente brute (buștean, MDF, PFL). Rebuturile sunt valorificate prin două căi: producerea de paleți și brichete de rumeguș. A treia direcție de dezvoltare a firmei are în centru investițiile și fondurile europene.

Pușcăriașii se reprofilează la pădure Și în privința personalului Silva Lemntex diferă de alte firme de profil asemănător. Costurile cu muncitorii au fost simțitor reduse prin încheierea unui contract cu penitenciarul din zonă. Foști pușcăriași, aflați încă sub supraveghere, actuali prizonieri, dar cu un statul semiliber, vin zilnic să presteze munci pentru compania lui Faur. “Randamentul ar fi mult mai scăzut fără aceștia. În fiecare firmă de producție există un nucleu de oameni care se păstrează permanent, în cazul de față, acesta reprezintă 85%, iar unul în continuă mișcare, aici 15%. Se lucrează pe flux, dacă lipsesc doi muncitori, toată activitatea se perturbă. Deținuții lucrează 12 ore pe zi, cei semiliberi sunt supravegheați de

“Înainte de 1989, era un sistem care funcționa din inerție. România exporta în țările arabe și în fostele țări CAER. După ce acest sistem a fost distrus, a început haosul. M-a prins Revoluția director la Orăștie, eram un tânăr cu aspirații… Și azi îmi pare rău de muncitorii pe care a trebuit să-i concediez la acea vreme. Trăiau într-o stare latentă de relaxare și erau mulți, prea mulți… Aveam 3000 de angajați în subordine, la nivel de Hunedoara” Sabin Faur, manager SC Silva Lemntex

cineva. Sunt oameni foarte buni pe partea aceasta, dezavantajul e reprezentat de un anumit grad de inerție. Dacă nu dau randamentul scontat, câștigurile scad vizibil. Sunt muncitori care nu au dexteritate. În acest caz, se anunță conducerea penitenciarului că nu mai este nevoie de X sau de Y, sunt înlocuiți cu alții” explică Faur.

Denisa Chebuțiu

investiţii

Clujul continuă investițiile în infrastructură Administrația locală din Cluj-Napoca pregătește investiții importante în infrastructură. Multe dintre ele sunt destinate tocmai investitorilor care au ales acest oraș. Primarul interimar, Radu Moisin, a făcut pentru Transilvania Business o radiograﬁe a celor mai importante proiecte ale administrației locale.

Reporter: O analiză realizată de investitorii olandezi în Cluj arată că această zonă a avut una dintre cele mai mari creşteri economice din Europa, respectiv 10 la sută în 2011. Care este secretul acestei reuşite? Radu Moisin: Ce pot să vă spun este că administraţia clujeană consideră că are datoria de a ﬁ deschisă şi prietenoasă cu investitorii – ﬁe ei autohtoni sau străini. În acest sens, am creat în ultimii ani o serie de canale care să faciliteze accesul companiilor, atât către Consiliul local cât şi, către Primărie. De asemenea, am încercat să ne apropiem de oamenii de afaceri, prin consultări cu ei, încercând să utilizăm experienţa lor în vederea anticipării anumitor evenimente ce ţin de sectorul economic local. Prin urmare, răspunsul la această întrebare este că toate eforturile de deschidere şi apropiere de mediul de bussines au avut probabil un rol în creşterea economică de care vorbiţi, din perspectiva asigurării unui climat propice dezvoltării.

Investiții în comunitate Reporter: Ce mari proiecte de infrastructură trebuie continuate ori pornite pentru a menţine această tendinţă? Radu Moisin: În acest an vom continua în mare parte proiectele de infrastructură iniţiate în 2011. Printre cele mai importante proiecte se numără parkingurile de cartier, această idee de a rezolva problema parcărilor în cartierele clujene, configurate iniţial fără aceste facilităţi, printr-o modalitate care să nu pună în pericol suprafeţele de spaţiu verde. Astfel, începând din anul 2009 s-au căutat amplasamente care să permită edificarea unor astfel de parkinguri supraterane de cartier, până în acest moment fiind deja realizare două - în Mănăştur şi Gheorgheni, iar alte două, Mehedinţi şi Fabricii, fiind în execuţie. Un alt tip de investiţii pe care le-am început şi le vom continua şi în 2012, pentru a acoperi întreg oraşul din acest punct de vedere, sunt proiectele de reabilitare integrată - o zonă se reabilitează complet, pornind de la infrastructură (alei şi trotuare, spaţii verzi, etc), locuri de joacă, crearea de acces la facilităţi sportive gratuite, amenajarea punctelor gospodăreşti, modernizarea şi extinderea iluminatului public, montarea de mobilier urban. Acest proiect a început să fie implementat din vara a -

nului 2011 (licitaţiile fiind întârziate de diverse contestaţii şi procese în anii anteriori) şi s-a aplicat deja în zona Plopilor vechi, unde, de peste 30 de ani nu se învestise nimic în reabilitare, sau anumite zone din cartierul Gheorgheni, Mănăştur, Mărăşti. Proiectul va continua şi în anul 2012, fiind deja în pregătire programări ale lucrărilor după acelaşi principiu, iar cartierele vor fi anunţate în următoarea perioadă. Un alt mare proiect de infrastructură este cel legat de reabilitarea liniilor de tramvai si introducerea de tramvaie moderne silențioase. Acesta este, poate cel mai vizibil proiect, având pe de o parte reabilitarea liniilor, din fonduri europene, care prevede crearea unei infrastructuri moderne şi silenţioase pentru ceea ce este considerat în Uniunea Europeană drept un mijloc de transport ecologic şi eficient. Cea de a doua parte a proiectului priveşte achiziţia de noi garnituri tramvai și va aduce o economie de timp si confort pentru călători, dar şi pentru locuitorii străzilor tranzitate de tramvai. Centrul Cultural Transilvania –care va găzdui sediul Filarmonicii Transilvania – una dintre ele mai reputate din Europa, care suferă de ani de zile din lipsa unui spaţiu propriu este, fără îndoială, unul dintre cele mai importante proiecte ale Clujului. În acest moment proiectul este în curs de finalizare, urmând să se iniţieze procedurile pentru edificarea acestuia. Rezultatul concursului de idei este apreciat de către specialişti în urbanism şi arhitectură de recunoaştere europeană ca fiind extrem de valoros un viitor reper arhitectonic pentru Cluj-Napoca. Construirea unei infrastructuri de educaţie (creşe, grădiniţe), este un proiect amplu, multianual, iniţiat încă din perioada anul 2007, moment în care Primăria a prioritizat investiţiile în infrastructură de educaţie şi îngrijire din municipiu, crescând astfel numărul de locuri disponibile în creşe şi grădiniţe cu peste 1500. Acest număr va creşte prin proiectele în faza de implementare pe care le avem (Găadiniţa şi creşa nouă pe str.Traian Vuia, grădiniţa în Mănăştur şi Mărăşti), dar şi de proiectele aflate în faze incipiente (creşa şi grădiniţa pe str. Moţilor 58, etc). ClujNapoca este printre puţinele oraşe din România care au crescut semnificativ numărul de locuri, fiind în curs de rezolvare a acestei probleme. Trebuie să amintim şi Sala polivalentă. Primăria municipiului Cluj-Napoca a iniţiat investiţia de edificare a unui

investiţii spaţiu mutifuncţional pentru sporturi de sală şi activităţi care necesită un număr mare de participanţi. Sala Polivalentă este în construcţie, va ﬁ dată în funcţiune în acest an şi va oferi Clujului posibilitatea de a concura pentru găzuirea unor competiţii europene sau mondiale, pentru anumite sporturi de sală - lucru important din perspectiva creşterii notorietăţii internaţionale a oraşului, dar şi a potenţialului economic local.

Centru Regional pentru Industrii Creative în Lomb Reporter: Primăria Cluj-Napoca avea în plan deschiderea unui parc tehnologic în zona Lomb. Mai este de actualitate acest plan? Radu Moisin: Bineînţeles. Centrul Regional pentru Industrii Creative face parte dintr-un program de proiecte propuse şi aprobate prin Planul Integrat de Dezvoltare al Zonei Metropolitane Cluj şi contribuie în mod direct la realizarea priorităţilor de dezvoltare ale acesteia. Proiectul se află în stadiul de precontractare, în toamnă realizându-se vizita la faţa locului a unor experţi de la ADR N-V şi de la Autoritatea de Management a Programului Operaţional Regional. Sperăm ca până la finalul lunii februarie să semnăm contractul pentru implementarea acestui proiect şi să lansăm licitaţia pentru realizarea acestui obiectiv. Finanţarea proiectului „Centru Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative” se propune a fi asigurată din fonduri europene, guvernamentale şi din bugetul local. Valoarea totală a proiectului este de 68.389.300,3 lei din care 25.966.717,05 lei reprezintă asistenţa financiară nerambursabilă solicitată. Primăria Cluj-Napoca îşi propune - prin implementarea acestui proiect - crearea şi dezvoltarea unei structuri de sprijinire a afacerilor în vederea dezvoltării sectorului IMM, în special a firmelor care activează în domeniul industriilor creative - potenţială sursă de creştere economică. Industriile creative sunt acele activităţi care îşi au originea în creativitatea indivizilor, în talentul şi abilităţile oamenilor şi care au un potenţial ridicat pentru crearea de noi locuri de muncă şi bogăţie, prin generarea şi exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală. Produsele industriei creative sunt bazate pe informaţie, iar avansul rapid al tehnologiilor digitale şi globalizarea comunicaţiilor a transformat industria de profil într-o industrie extrem de dinamică şi profitabilă în cadrul ramurilor economice. Proiectul îşi propune totodată promovarea şi valorificarea potenţialului creativ de la nivel regional (centru expoziţional), dar şi impulsionarea mediului de afaceri regional

Proiecte pentru acest an Reporter: Ce mari proiecte de investiţii a planiﬁcat municipalitatea pentru acest an şi care pot susţine economia clujeană? Radu Moisin: Străzile şi aleile se vor număra printre preocupările din acest an, având prevăzută deja continuarea celor două mari programe de întreţinere, reparaţii şi modernizări: „120 de străzi” şi „300 de străzi şi alei între blocuri”. La capitolul iluminat public vom continua modernizarea şi extinderea sistemului de iluminat public, precum şi redu cerea consumurilor prin tehnologia modernă utilizată. Introducerea unui număr mai mare de spaţii publice în

www.transilvaniabusiness.ro

şi local în vederea creşterii gradului de competitivitate al municipiului Cluj-Napoca la nivel naţional şi în contextul Uniunii Europene lărgite. De asemenea, proiectul va facilita comunicarea şi transferului tehnologic dintre mediul de afaceri, cel academic şi cel instituţional, în vederea dezvoltării antreprenorilor din domeniul industriilor creative. Prin acest proiect se vor crea cel puţin 141 locuri de muncă în cadrul firmelor găzduite de structura de afaceri creată, crescând gradul de ocupare şi nivelul de trai al populaţiei. Amplasamentul propus este situat în municipiul Cluj Napoca, în zona Lomb, cu o suprafaţă de apoximativ 7,3 ha. Lucrările ce vor fi executate vizează construirea unei clădiri, rezolvată volumetric în mai multe corpuri care realizează un ansamblu unitar şi omogen, dar diferite între ele prin numărul de niveluri. Clădirea este structurată pe verticală pe mai multe niveluri, respectiv trei niveluri de subsol, parter şi patru etaje cu suprafeţe construite diferit datorită retragerilor practicate. În exteriorul construcţiei se va amenaja un Amfiteatru Verde şi platforme cu gazon circulabil în partea de nord-est a construcţiei, spaţii exterioare deschise publicului pentru organizarea diverselor manifestări in aer liber. Vor fi amenajate un număr de 334 parcări, din care 209 în exterior (patru pentru persoane cu dizabilităţi) şi 125 la subsol, în interior (patru pentru persoane cu dizabilităţi). Zona aferentă amplasamentului va fi viabilizată prin realizarea reţelelor de utilităţi. Accesul auto şi pietonal se va face în prima fază prin drumul proiectat pe terenul studiat, dar cu legături prevăzute spre viitoarea strada proiectată prin PUZ Lomb. Structura imobilelor va avea posibilitatea de a suporta viitoare extinderi, în funcţie de cererea existentă, iar dimensionarea instalaţiilor va fi proiectată de la momentul iniţial în consecinţă.

”Riscuri europene” Reporter: Care ar ﬁ riscurile pentru creşterea economică pe care le presupune perioada următoare? Radu Moisin: Riscurile economice cu care se confruntă Clujul sunt în principiu aceleaşi ca ale oricărui alt mare oraş european. Trăim şi funcţionăm în Uniunea Europeană şi, prin urmare, nu putem să nu împărtăşim atât avantajele, cât şi riscurile unei pieţe comune. Ceea ce putem la ClujNapoca este să menţinem un climat propice dezvoltării, iar ca administraţie locală să continuăm să garantăm transparenţa şi accesul liber, pe principii de performanţă a companiilor la lucrările publice.

Claudiu Pădurean

programul festiv şi în cel arhitectural de iluminare este prevăzut pentru acest an. De asemenea, vom ﬁnaliza parkingurile din Mărăşti (str. Fabricii), şi Mănăştur (Mehedinţi - Negoiu) şi vom începe proiectarea unor noi parkinguri de cartier. Avem prevăzută continuarea programului de extindere sau de construire a unor noi unităţi de învăţământ preşcolar şi preuniversitar în cartierele cu infrastructură insuﬁcientă. Vom construi parcuri şi locuri de joacă în zone care au fost văduvite de aceste facilităţi până acum şi modernizarea celor existente. De asemenea dorim să începem un proiect amplu de restaurare a obiectivelor de valoare ale oraşului, şi de realizare de noi zone pietonale în perimetrul centrului istoric al oraşului, în continuarea celor deja create şi reabilitarea Turnului Pompierilor.

finanţe

Dan Lazăr: Datoria publică va fi de maximum 60 la sută din PIB Secretarul de stat originar din Cluj, Dan Lazăr, spune că noua echipă de la Ministerul Finanțelor Publice va continua politică fiscală ce a adus ieșirea din recesiune. Reporter: Cum va evolua politica fiscală a României după instalarea noului Guvern? Putem vorbi de un moment de ruptură ori de continuitate, după instalarea noului ministru al Finanțelor, Bogdan Drăgoi? Dan Lazăr: Ministerul Finanţelor Publice va continua să aplice o politică fiscală care se bazează pe stabilitate şi predictibilitate, iar scopul urmărit este acelaşi: consolidare şi creştere economică. Reporter: Mediul de afaceri se poate aștepta, în acest an, la modificări semnificative ale fiscalității? Există mai multe inițiative de reducere a TVA. Sunt ele posibile? Dan Lazăr: Oamenii de afaceri trebuie să aibă puncte de reper solide în domeniul fiscalităţii. Eu sunt conectat în permanenţă cu mediul de afaceri, ştiu care sunt aşteptările întreprinzătorilor, însă politica fiscală nu poate fi desprinsă din contextul politic şi economic actual, intern şi internaţional. Ca urmare, modificări substanţiale nu întrevăd, însă nu exclud posibile ajustări, în funcţie de evoluţia economiei. Reducerea TVA, ca şi reducerea CAS, sunt măsuri pe care le vom lua atunci când va fi posibil, în funcţie de balanţa de venituri şi cheltuieli ale statului.

Restituirea popririlor în cinci zile Dan Lazăr spune că există posibilitatea agenților economici de a obține mai repede sumele datorate de stat. ”am reglementat obligaţia organului fiscal de a restitui din oficiu, în termen de 5 zile lucrătoare, sumele încasate prin poprire în plus faţă de creanţele fiscale înscrise în adresa de înfiinţare a popririi. această situaţie apare, de regulă, urmare înfiinţării popririi la mai multe bănci la care debitorul are deschise conturi. În plus, am instituit dreptul contribuabilului de a solicita dobânzi în situaţia în care organul fiscal nu restituie în termenul de 5 zile lucrătoare de la data încasării sumele încasate prin poprire în plus faţă de creanţele fiscale pentru care s-a înfiinţat poprirea”, afirmă secretarul de stat din Ministerul finanțelor Publice.

Reporter: Uniunea Europeană încearcă să transpună în practică noi reguli, care să ducă la o disciplină bugetară mai strictă. Sunt aceste reguli potrivite pentru România? Avem, ca țară, posibilitatea să le punem în practică? Dan Lazăr: Nu poate exista o Uniune Europeană cu două categorii de state: unele care implementează disciplina fiscală şi altele care nu fac acest lucru. Nu numai că aceste reguli sunt potrivite pentru România, dar sunt chiar necesare. Ca urmare, statul îşi va colecta mai bine veniturile şi va cheltui banii mai cumpănit, mai eficient. Deficitul structural anual va fi de maximum 0,5% din PIB, deficitul bugetar de cel mult 3% din PIB şi datoria publică de maximum 60% din PIB. Mediul politic a conştientizat acest lucru şi, pe lângă protocolul semnat de Coaliţia PDL, UDMR şi UNPR în acest sens, preşedintele PSD Victor Ponta a declarat că USL este de acord ca România să semneze şi să ratifice Tratatul de guvernanţă fiscală, urmând ca parlamentarii opoziţiei să participe la procedurile parlamentare în acest scop.

Cum sprijină statul mediul de afaceri Reporter: Ce măsuri pot fi aplicate pentru a veni în sprijinul agenților economici, care au unele datorii mai vechi către buget, din cauza conjuncturii economice, dar care au șanse de redresare economică? Dan Lazăr: Printr-o serie de acte normative şi anume OG 29/2011, OG 30/2011, OUG 125/2011 şi HG 50/2012 am luat măsuri pentru stimularea mediului de afaceri care privesc procedura fiscală şi cazierul fiscal, precum şi măsuri de sprijinire a contribuabililor aflaţi în dificultate financiară. Reporter: Dar care sunt aceste măsuri, în mod concret? Dan Lazăr: Am reglementat un regim juridic special al penalităţilor de întârziere aferente creanţelor fiscale principale eşalonate la plată. Conform acestui regim, pe perioada de eşalonare a obligaţiilor fiscale principale şi a eventualelor dobânzi aferente acestora, penalităţile urmează a fi amânate la plată în vederea anulării dacă eşalonarea la plată se finalizează conform graficelor de plată stabilite de administraţia fiscală. În acest regim se include şi un

procent de 50% din majorările de întârziere corespunzător componentei de penalitate din conţinutul majorării de întârziere. De asemenea, am încurajat plata voluntară a obligaţiilor fiscale restante prin anularea penalităţilor de întârziere aferente acestora, cu condiţia plăţii voluntare a principalului şi dobânzilor până la 31.12.2011, reducerea cu 50% a penalităţilor în cazul plăţii principalului şi dobânzii aferente până la 30.06.2012 și măsura se aplică şi pentru un procent de 50% din majorările de întârziere corespunzător componentei de penalitate din conţinutul majorării de întârziere. Am redus, în plus, de la 40% la 32% procentul suplimentar de valoare a garanţiei aplicat în cazul garanţiilor reale. Este vorba de garanţiile pe care contribuabilii cărora li s-a dat un acord de principiu pentru plata eşalonată a obligaţiilor fiscale restante trebuie să le constituie. Acestea trebuie să acopere sumele eşalonate la plată, dobânzile datorate pe perioada eşalonării la plată şi, în cazul garantării cu garanţii reale, un procent suplimentar din sumele eşalonate la plată, în funcţie de perioada de eşalonare la plată. Reporter: Există și alte măsuri pe care le puteți menționa? Dan Lazăr: Am eliminat obligaţia de a colecta TVA la expirarea unei perioade de un an, de la data începerii lucrărilor sau de la ultima decontare, urmând ca TVA-ul să fie colectat la întocmirea şi acceptarea situaţiilor de lucrări, pentru serviciile care determină decontări sau plăţi succesive, cum sunt lucrările de construcţii montaj. Am reglementat, de asemenea, posibilitatea ca organul fiscal să înscrie în certificatul de atestare fiscală şi creanţele certe, lichide şi exigibile pe care contribuabilul le are de încasat de la entităţile care realizează achiziţiile publice.

Top 10 măsuri Reporter: Ați putea face un top 10 al celor mai importante măsuri pe care le-ați luat pentru stimularea mediului de afaceri? Dan Lazăr: Desigur, iată primele 10 măsuri. 1. Am reglementat posibilitatea şi procedura prin care contribuabilii pot beneficia de aprobarea plăţii eşalonate a impozitelor, taxelor, contribuţiilor restante administrate de ANAF. Măsura a avut ca scop sprijinirea contribuabililor care se confruntă cu

finanţe ”Nu poate exista o Uniune Europeană cu două categorii de state: unele care implementează disciplina ﬁscală şi altele care nu fac acest lucru. Nu numai că aceste reguli sunt potrivite pentru România, dar sunt chiar necesare” Dan Lazăr

dificultăţi financiare temporare, dar şi îmbunătăţirea colectării creanţelor fiscale restante. Această măsură este de natură a facilita conformarea voluntară şi menţinerea disciplinei fiscale, atât în situaţii de normalitate cât şi în situaţii de criză economică şi care constituie o practică internaţională. 2. Am completat regimul instituit prin OUG nr. 29/2011 prin reglementarea unui regim special al penalităţilor de întârziere aferente creanţelor fiscale principale eşalonate la plată. Conform acestui regim, pe perioada de eşalonare a obligaţiilor fiscale principale şi a eventualelor dobânzi aferente acestora, penalităţile respective urmează a fi amânate la plată în vederea anulării, dacă eşalonarea la plată se finalizează. În caz contrar, în situaţia în care eşalonarea la plată îşi pierde valabilitatea ca urmare a neachitării ratelor de eşalonare sau a obligaţiilor curente care, conform legii, constituie condiţie de menţinere a valabilităţii eşalonării, amânarea la plată a penalităţilor îşi va pierde de asemenea valabilitatea. 3. Am modificat ordinea de stingere a obligaţiilor fiscale în sensul stingerii cu prioritate a tuturor obli gaţiilor principale în ordinea vechimii acestora şi apoi a accesoriilor în ordinea vechimii lor, pentru a se evita acumularea de noi accesorii în sarcina contribuabilului. 4. Am clarificat regimul juridic al procedurii de reverificare a unor perioade fiscale verificate, în sensul declanşării reverificării numai după comunicarea unei decizii de reverificare care poate fi contestată la structura specializată în soluţionarea contestaţiilor. 5. Am stabilit obligaţia organului fiscal de a include în raportul de inspecţie fiscală atât punctul de vedere al contribuabilului cu privire la constatările inspecţiei fiscale cât şi opinia sa, argumentată în drept şi în fapt, faţă de acest punct de vedere. 6. Am reglementat diferenţierea termenului în care se radiază faptele şi situaţiile care atrag înscrierea în cazierul fiscal, în funcţie de gravitatea faptei săvârşite de către contribuabil. Astfel, contravenţiile – fapte cu un pericol social, riscuri şi consecinţe din punct de vedere al evaziunii fiscale, mai mici decât infracţi-

www.transilvaniabusiness.ro

unile, vor fi radiate din cazierul fiscal într-un termen de 1 an de la data rămânerii definitive a actului prin care au fost sancţionate aceste fapte, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii definitive a actului prin care au fost sancţionate. 7. Am introdus o procedură pentru eliminarea dublei impuneri în cazul ajustării unor tranzacţii dintre persoane române afiliate în sensul că ajustarea fiscală realizată de organul fiscal asupra veniturilor/cheltuielilor deductibile ale unui contribuabil va fi realizată în oglindă şi de contribuabilul afiliat acestuia, decizia de ajustare emisă de organul fiscal care a efectuat primul ajustarea fiind opozabilă organului său fiscal. 8. Am reglementat o procedură de colaborare dintre organul fiscal şi contribuabil în scopul emiterii unei soluţii fiscale individuale anticipate sau unui acord de preţ în avans, respectiv: i. posibilitatea organului fiscal de a se deplasa la sediul contribuabilului sau în alt loc stabilit de comun acord cu acesta pentru analizarea documentaţiei în vederea fundamentării proiectului de soluţie fiscală individuală anticipată sau acord de preţ în avans; ii. obligaţia organului fiscal de a prezenta contribuabilului proiectul SFIA/APA în scopul acordării posi-

bilităţii contribuabilului de a-şi spune punctul de vedere cu privire la conţinutul SFIA/APA; iii. reglementarea unui termen de 60 de zile lucrătoare în care contribuabilul solicitant al unei soluţii fiscale individuale anticipate sau acord de preţ în avans poate să furnizeze clarificările solicitate de organul fiscal sau să prezinte punctul de vedere asupra proiectului soluţiei fiscale individuale anticipate sau acordului de preţ în avans; 9. Am permis accesul contribuabililor la fişele de evidenţă analitică pe plătitor, asigurându-se, în acest fel, transparenţa în ceea ce priveşte informaţiile existente în acestea, procedura urmând a fi stabilită prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. 10. Am introdus posibilitatea solicitării certificatului de atestare fiscală de persoanele care deţin părţi sociale la o societate comercială, în scopul cunoaşterii de către acestea a situaţiei fiscale a societăţii.

Claudiu Pădurean

AFACERE

Schimbare ecologică majoră în educație Una dintre schimbările radicale produse în educația mondială în ultimii ani este trecerea de la transmiterea de cunoștințe la formarea de competențe. Această trecere presupune o schimbare a modului în care se face educație și a felului în care este privit omul. Astfel, competența se referă la modul în care omul participă într-un sistem supraindividual, în timp ce transmiterea de cunoaștere este orientată spre ce știe omul ca individ luat izolat. Meritul acestei schimbări la noi nu ne aparține, practic recomandarea vine de la Uniunea Europeană și este rezultatul unei nevoi percepute și asumate, care a apărut la nivelul tuturor societăților. La început s-a conștientizat acest lucru în firme, performanța lor depinde de contribuția, competența fiecărui angajat. Ele au făcut presiune pe educație ca absolvenții acesteia să fie competenți când finalizează cursurile, iar primele care sau adaptat în Occident au fost universitățile. Această schimbare nici nu putea să apară în țările socialiste deoarece aici mai importante erau planificarea strategică și supunerea voinței oamenilor decât competitivitatea și succesul unui grup de oameni reuniți într-o organizație independentă.

Există suspiciuni și rezerve Noua abordare, impusă de nevoile concrete, este privită uneori cu suspiciune, nu doar la noi ci și în Occident, deoarece are lacune în fundamentarea teoretică. Gânditori de marcă își exprimă rezervele, sau chiar împotrivirea față de această schimbare destul de radicală. Principalul motiv este acela că însăși noțiunea de competență este considerată prea ambiguă, nu are o definiție precisă, care să permită o manevrabilitate mai bună a conceptului. Motivul principal pentru care nu a fost încă clarificată este centrarea pe individ a teoreticienilor, care nu urmăresc consecvent relațiile omului cu întregul. Este firesc să vrei să educi omul ca să devină priceput în ceva, dar competența este legată și de buna integrare într-un sistem. Practic, ea nu este o calitate izolată a omului ci un complex care permite satisfacerea exigențelor unui întreg din care el face parte. Ea nu este la purtător, ca o cunoaștere prealabilă, ci o manifestare, exprimare de un anumit tip, specifică într-un anumit context. Aceasta are în plus față de o viziune asupra unui domeniu un anumit fel de a fi, o anumită atitudine, o asumare specifică a rezultatelor activității etc.

Tehnici de vânzare versus competență Spre exemplu, vânzătorul poate să cunoască tehnici de vânzare, să păcălească clienții astfel ca ei să cumpere de la el, dar o să dispară de pe piață ulterior. Realizând că au fost păcăliți, clienții nu doar că nu mai cumpără, ci dezvoltă chiar o aversiune și îi fac antireclamă. Competența de a vinde înseamnă să satisfaci cu adevărat o nevoie a celuilalt, nu să iei banii, ci să îi primești în schimbul unui serviciu real. Această abordare presupune și alte calități decât cunoașterea, care țin de empatie, caracter și de respect. În politică competența este la fel, nu e arta de a lua voturile, ci de a participa la nivelul de decizie al unui comunități spre beneficiul ei. Prin competență i se cere omului grijă pentru destinul întregului din care face parte, fie ea firma în care lucrează, fie societatea care îl plătește. În momentul în care „moare” întregul are de suferit și partea, de aceea competența este vitală și se cere peste tot. Ea este cea care ne solicită pricepere și implicare pentru a participa eficient la menținerea în viață a întregului. Aceasta se poate face numai cu respect și pentru alte entități cu care sistemul propriu interacționează. Cunoașterea te poate învăța cum să exploatezi resursele, dar numai competența îți poate impune să nu o faci abuziv, deoarece poți muri prin epuizarea lor. Astfel, competența impune o viziune ecologică. Asumarea destinului, a responsabilității pentru soarta pe termen lung a unui sistem din care faci parte este o cerință obligatorie ca să devii cu adevărat competent. Dacă va fi bine înțeleasă și corect realizată, această schimbare ar putea fi una dintre cele mai importante din istoria omenirii. Orientarea în această direcție, chiar dacă se face mai mult pe bâjbâite, este un semnal important că societățile își asumă responsabilitatea pentru destinul lor. Astfel de treceri nu se realizează ușor deoarece presupun schimbări majore în mentalitate, mai ales trecerea de la

“Competența de a vinde înseamnă să satisfaci cu adevărat o nevoie a celuilalt, nu să iei banii, ci să îi primești în schimbul unui serviciu real. Această abordare presupune și alte calități decât cunoașterea, care țin de empatie, caracter și de respect. În politică competența este la fel, nu e arta de a lua voturile, ci de a participa la nivelul de decizie al unui comunități spre beneﬁciul ei.” Prof. Ioan Vlașin, Alba Iulia fuga după câștigul imediat, cu orice preț, la moderație, înțelepciune și câștig pe termen lung. Este diﬁcil, durează, dar altă cale nu există.

Prof. Ioan Vlașin Antreprenor www.neweducation.ro

afacere

Mobilierul pentru bebeluși a învins criza Firmele ardelenești de mobilier pentru copii au recâștigat piața românească, pe care au pierdut-o după anul 1989 în fața importatorilor de marfă chinezească. În prezent, managerii companiilor din domeniu se pregătesc să treacă la nivelul următor și să reunească produse și servicii sub un brand, ”Clujului Copiilor”, capabil să concureze cu brandul bucureștenilor, ”Baby Expo”. Proprietarul site-ului www.teri.ro, Andrei Cosmovici, este unul dintre cei care stabilesc tendințele pe nișa de piață reprezentată de mobilierul pentru copii. Cu un magazin virtual foarte bine conceput, dar și cu showroom-uri la Cluj și la București, Andrei Cosmovici este unul dintre primii români care a avut ideea de a vinde, atât on-line, cât și oﬀ-line, mobilier din lemn masiv, destinat copiilor. Practic, pentru a-și pune pe roate afacerea, el a pornit de la câteva premise simple. În primul rând, a observat faptul că, în zona Clujului, oferta de produse de mobilier destinate copiilor este una săracă, așa că a început să producă el însuși pătuțuri de bebe și a luat legătura cu fabricile care realizează în Transilvania alte produse complementare destinate copiilor. De exemplu, alte piese de mobilier ori jucării din lemn masiv. Apoi, Andrei Cosmovici a observat faptul că tot mai mulți părinți tineri caută pe Internet informații despre produsele pe care le doresc, astfel că a decis să promoveze produsele pe care le vinde cu ajutorul unui site specializat. Iar pentru că părinții clujeni doresc să vadă în realitate produsele descoperite pe Internet, a investit în amenajarea unui magazin în centrul Clujului, pe Bule-

vardul Eroilor, urmat, anul trecut, de amenajarea unui al doilea magazin, în București, chiar în zona sediului central al TVR. Strategia sa a fost una de succes, deoarece nișa de piață pe care a mizat a crescut, chiar în condițiile scăderii generale a pieței mobilei. ”Într-adevăr, putem spune că abia în ultimii ani s-a dezvoltat mai bine piaţa de articole pentru copii din România. Vorbim şi de producţie, şi de import. Desigur, ofertă sporită înseamnă şi grade diferite de calitate, aşa că astăzi avem de unde să alegem, în funcţie de preferinţă şi de buzunar. Există şi un târg renumit în România, care aduna laolaltă mulţi ofertanţi de articole pentru copii, este vorba de babyexpo.ro. Nu ştim însă de ce, la Cluj nu au mai venit de câţiva ani. Asta ne-a permis să imaginăm o mobilizare a resurselor locale, pentru a ne face mai cunoscuţi în faţa părinţilor clujeni. Reﬂectăm serios la crearea unui fel de brand local, denumit Clujul Copiilor, care să adune într-un singur loc ofertele de servicii şi produse pentru părinţii şi copii”, spune Andrei Cosmovici. El a reușit să creeze o afacere de familie care funcționează foarte bine și care se bazează pe munca sa, pe cea a soției sale, Aliodora Cosmovici, pe cea Lidiei

Pridea și pe cea a lui Mihai Cosmovici. Totul a început în anul 2007, când soții Aliodora și Andrei Cosmovici au devenit părinți și au constatat că oferta de produse de calitate pentru ﬁul lor, Iuliu, este extrem de săracă. Astfel că au devenit mici producători de mobilier pentru copii. În decembrie 2008, ei au lansat primul lor site, patuturibebe.com, concomitent cu primul lor showroom improvizat, la Cluj, într-un garaj de pe strada Bisericii Ortodoxe. În ciuda crizei, micuța ﬁrmă clujeană și-a deschis primul showroom adevărat, pe Bulevardul Eroilor din Cluj, concomitent cu rebranduirea magazinului virtual, în www.teri.ro. Iar în aprilie 2011, familia Cosmovici și-a deschis un showroom și în București, gestionat de fratele lui Andrei, Mihai Cosmovici. În paralel cu afacerea, a crescut și familia, iar o dată cu venirea pe lume a Terezei Cosmovici, linia de produse pentru fetițe s-a consolidat serios.

Calitate ”made in Transilvania” Activitatea companiei deținute de familia Cosmovici a început înainte de criza economică, iar magazinul online și cel oﬀ-line al lui Andrei Cosmovici păreau condamnate să rămână pentru totdeauna niște jucători minori, periferici, pe o piață a mobilierului care cunoștea un boom asemănător cu cel din domeniul imobiliar. De fapt, lucrurile mergeau mână în mână. Anii de creștere economică și creditele acordate foarte ușor au dus la creșterea cererii de apartamente și case. La rândul ei, creșterea cererii a dus la mărirea semniﬁcativă a numărului de proiecte imobiliare. Cum cei mai mulți dintre ardelenii care își cumpărau o casă nouă investeau, totodată, și în mobilier nou, ritmurile de creștere a pieței

afacere Probleme în relația cu statul român Dincolo de greutățile aduse de criza economică, compania clujeană are de înfruntat și mediul ostil. Iar cel mai pregnant element al acestui mediu este reprezentat de atitudinea instituțiilor statului față de micii întreprinzători autohtoni. ”Cea mai dureroasă problemă, înainte chiar de cuantumul taxelor, priveşte modul meu de interacţiune, ca firmă privată (de comerţ), cu instituţiile statului. Auziţi aici: trebuie să ne deplasăm ca să aflăm cât avem de plată la pensii, la finanţe, la casa de sănătate! Este absurd, în era internetului. Am eu timpul ăsta? Deci, statul mă împiedică să fiu productiv. Asta mă deranjează cel mai mult, şi aici intră şi hârţogăria contabilă. Apoi, evident, sunt frustrat de faptul că nu regăsesc servicii proporţionale cu taxele care mi se cer. Autostrăzi? Instituţii de stat performante? Pot să vorbesc singur. Dacă cineva mi-ar spune că lansez probleme prea generale, parţial ar avea dreptate. Dar, de undeva trebuie început. Eu nu pot susţine la nesfârşit incompetenţa şi indolenţa unui stat. La un moment dat, nepăsarea statului va deveni ca o boală autoimună: eu voi fi distrus de stat, iar statul va fi distrus la rândul său de cei pe care i-a imobilizat, din punct de vedere al activităţii comerciale. Dacă statul doreşte să facă ceva pentru micii (sau marii) întreprinzători, trebuie cât mai repede să ajungă să fie performant, rapid, eficient şi competent. Este o chestiune vitală, la toate nivelurile”, spune Andrei Cosmovici. mobilei au urmat îndeaproape ritmurile de creștere ale pieței imobiliare. Iar prăbușirea pieței imobiliare, care a venit la finalul anului 2008 s-a transformat într-un adevărat tsunami pe piața mobilierului. Mai întâi, au dis-

către fabrici care şi-au găsit clienţi mari prin Europa, sau chiar sunt gestionate de către ﬁrmele mamă din diverse ţări vest-europene. Celelalte articole de puericultură mică sau mare (cărucioare, cădiţe, saltele, scaune de

2 magazine off-line operează sub brandul Teri părut cei care mizau pe importuri, pentru că dereglările care au apărut în cursul leu – euro, precum și scumpirea monedei europene în raport cu leul au transformat aceste importuri de mobilier în niște produse prea scumpe pentru români. Apoi, au dispărut acele companii care și-au bazat prea mult strategia de business pe creșterea pieței. Apoi, au dispărut acele companii care au inovat mai puțin decât concurența. ”Ceea ce sa întâmplat pe piața mobilei seamănă cu ceea ce s-a întâmplat pe planetă o dată cu dispariția dinozaurilor. Cataclismul economic din anii 2008 – 2010 a dus la dispariția unor fabrici de mari dimensiuni. Au rezistat doar acele companii care și-au diversificat foarte bine sursele de venit și care, de exemplu, au produs atât mobilier pentru apartamente, cât și pentru segmentul office ori pentru cel hotelier. De asemenea, au supraviețuit cei care s-au adaptat foarte bine nișei lor. De exemplu, cei care produc ori vând mobilier pentru copii, cei care produc mobilier tradițional pictat ori care lucrează cu pensiunile ridicate din fonduri europene”, spune economistul Tudor Crișan. Iar compania lui Andrei Cosmovici nu doar că a supraviețuit, ci s-a dezvoltat. Iar această dezvoltare s-a bazat pe o rețea de producători din Transilvania, care completează produsele lansate de familia Cosmovici din anul 2007. ”Produsele din lemn sunt realizate în proporţie majoritară în România, de

www.transilvaniabusiness.ro

masă, termometre sau chiar mobilier din pal) sunt realizate în proporţie majoritară de alte mărci europene, în Europa sau China. Din Transilvania, pe partea de mobilier (pătuţuri, ţarcuri, scaune de bucătărie) lucrez cu Industries Elite din Bobota (jud. Sălaj), cu Atero SRL din Sebeş (jud. Alba), cu Zetam SRL din Odorheiu Secuiesc (jud. Harghita). Tot în Odorhei mai sunt firme care produc jucării din lemn. Pe partea de lenjerie pentru mobilier de copii, la Cluj este firma Kateyo SRL. Tot la Cluj este Arfam, cunoscut deja pentru pernele pentru gravidă Relaxys Maxi şi pentru excelentele port-bebeuri Marsupi Plus. Mai este firma Babyfox din Sibiu, care face pantofiori pentru nou-născuţi”, spun Andrei Cosmovici.

Testează piața europeană În condițiile în care piața românească a mobilierului pentru copii va avea, probabil, și în acest an o creștere moderată, afacerea de familie a familiei Cosmovici caută noi resurse de creștere. Și asta pentru că produsele vândute sub brandul Teri au calitatea necesară și prețul potrivit pentru a fi vândute și pe piețele externe. Astfel că Andrei Cosmovici a început tatonările în acest sens. ”Cred că depinde de managementul fiecărei firme în parte, de capacitatea de a oferi produse

”În 2010 am fost la Koln, în Germania, la cel mai mare târg anual de producători de articole pentru copii din lume. Singura firmă prezentă, care avea fabrică şi în România, era firma cu care noi colaborăm şi în prezent cel mai bine: sunt deschişi, sunt pro-business. Astfel de atitudini pot fi câştigătoare, indiferent (până la un punct) de condiţiile macroeconomice” Andrei Cosmovici

la un raport preţ/calitate atractiv, adaptate pieţei unde vor să vândă. Dintre producătorii români de mobilier pentru copii cu care lucrăm, doar unul este în reorganizare judiciară, şi (paradoxal sau nu), este singura relaţie mai ciudată, în ce priveşte condiţiile financiare de colaborare. Deci, aşa cum spun, depinde de deschiderea şi imaginaţia fiecăruia. În 2010 am fost la Koln, în Germania, la cel mai mare târg anual de producători de articole pentru copii din lume. Singura firmă prezentă, care avea fabrică şi în România, era firma cu care noi colaborăm şi în prezent cel mai bine: sunt deschişi, sunt pro-business. Astfel de atitudini pot fi câştigătoare, indiferent (până la un punct) de condiţiile macro-economice”, spune proprietarul brandului Teri.

Claudiu Pădurean

Esthetique celebrează femeia, de aceea în perioada 01-08 martie vă oferim o reducere de 10% la achiziționarea unui abonament corporal, 15 % reducere la tratamentele cosmetice și alte oferte surpriză! Bucurați-vă de primavară! Tratamente faciale începand de la 60 lei. Remodelare corporală începând de la 390 lei 10 sedințe.

afacere De la cooperativă meșteșugărească, la confecții de lux Înființată în 1991, firma arădeană Arcoom a ajuns să producă pentru Escada, Marc Cain sau Armani. Firma are 140 de angajați și o cifră de afaceri de 1,5 milioane de euro pe an. Cristina Vidinaș continuă o poveste de succes, începută de tatăl ei în 1991, odată cu înființarea firmei Arcoom din Arad. De fapt, societatea comercială s-a desprins din fosta cooperație meșteșugărească. În oraș a existat tradiție în producerea confecțiilor. Fabrica Moda, la vremea respectivă, era cunoscută în toată Europa. Și totuși, Arcoom și-a găsit loc pe piață. La început a fost doar o singură linie de confecții, apoi firma s-a dezvoltat și a venit și a doua. Cristina Vidinaș spune că a crescut odată cu firma. A venit după doi ani de la înființarea ei, ca inginer stagiar. A muncit mult, s-a specializat și a reușit să impună această societate comercială pe piață. „Avem 21 de ani de la înființare și pot spune că suntem un producător cu experiență în industria confecțiilor”, a declarat Cristina Vidinaș. Își amintește cum perioada 19952000 a fost extrem de favorabilă, exporturile mergeau din plin și atunci a avut ideea să investească în utilaje, să schimbe „infrastructura”. „Am făcut bine”, a concluzionat managerul firmei Arcoom, Cristina Vidinaș. Atunci a putut, acum ar fi aproape imposibil. Au urmat perioade mai grele, cauzate de diferiți factori, printre care deschiderea granițelor și exodul forței de muncă de mare calificare spre vest. Industria confecțiilor a rămas, practic, fără specialiști. Apoi, a venit criza economică și exodul firmelor spre China. Condițiile interne nu erau nici ele favorabile pentru că au crescut taxele, costurile la energie, carburanți. Simțea nevoia de o schimbare. „Singurul lucru permanent în Univers este schimbarea și la noi s-a simțit nevoia de schimbare”, spune Cristina Vidinaș. Cel mai greu i-a fost însă cu mentalitatea salariaților. Și asta pentru că a solicitat creșterea performanțelor, a calității. Apoi, a introdus un sistem modern de urmărire a produselor și de creștere a calității, cu ajutorul unei firme de consultanță germană. „Avem un sistem de lucru modern. Am introdus urmărirea produselor pe calculator prin citirea codurilor de bare. Știm în orice moment în ce fază se află fiecare produs”, a explicat Cristina Vidinaș. Au fost investiți sute de mii de euro

fapt pentru care au reușit să se mețină pe piață. Cristina Vidinaș aﬁrmă că ﬁrma pe care o conduce produce confecții de înaltă calitate, tocmai pentru că are, în primul rând, oameni de înaltă calitate. În perioadă de criză, angajații au conștientizat importanța unui loc de muncă și vor siguranța acestuia. Așa a crescut productivitatea muncii, dar și calitatea confecțiilor realizate. Firma a venit în ajutorul salariaților și le plătește transportul de la domiciliu la locul de muncă, pe lângă salariu, bonusuri de performanță, bonuri de masă etc.

Confecții de lux „made in Arad” Confecțiile produse în China și în alte țări asiatice, unde forța de muncă este extrem de ieftină, au afectat piața confecțiilor din România. Cei de la Arad sau orientat rapid și au găsit o nișă: confecții de lux. „Deși există o criză în Europa, acest segment a fost cel mai puțin afectat”, a explicat Cristina Vidinaș. Așa că, ﬁrma Arcoom a ajuns să producă pentru ﬁrme vestite cum sunt Escada, Marc Cain sau Armani. Punctele forte ale arădencelor sunt pantalonii, fustele, jachetele sau paltoanele. Clientul trimite materialul și tiparul. Pentru ca să poată produce pentru mărci de renume,

140 de angajați are fabrica din arad 1,5 milioane de euro este cifra de afaceri a companiei arcoom în echipamente moderne, fără de care, astăzi, la Arad nu ar ﬁ putut fabrica produse de marcă. Angajații au fost specializați prin cursuri speciale, cu ajutorul Consiliului Național al Intreprinderilor Private Mici și Mij locii. Așa au ajuns la creșterea productivității muncii,

www.transilvaniabusiness.ro

totul este executat extrem de precis. Materialele sunt încadrate computerizat. „Trebuie să măsori de zece ori, ca să tai o dată”, a explicat managerul Arcoom Arad. Confecțiile de la Arcoom Arad sunt adresate femeilor

„Deși există o criză în Europa, acest segment a fost cel mai puțin afectat” Cristina Vidinaș

de succes din Europa. Un pantalon, într-un magazin din vestul Europei, poate ajunge la 2-300 de euro, iar o jachetă fabricată la Arad, între 300 și 500 de euro. „Nivelul de piață ne creează o anumită siguranță. Aceste ﬁrme de prestigiu nu vor pleca în China”, a declarat Cristina Vidinaș. Marile branduri cer calitate, iar calitatea este plătită corespunzător. Aceste mari branduri merg pe comenzi mici, calitate mare și ciclu de fabricație de trei-patru săptămâni. Totul se derulează extrem de repede. „Câteodată stau și mă gândesc că eu nu produc haine, ci minute. Totul trebuie să ﬁe foarte precis, pentru a ne încadra în termenele stabilite”, a explicat Cristina Vidinaș.

Sorin Trocan

Statut social femeile de succes din europa investesc în hainele pe care le poartă. În ceea ce privește româncele, concluzia producătorilor de confecții români este tristă: româncele sunt femei frumoase, știu să se îmbrace bine, doar că acum în perioadă de criză economică nu au banii necesari pentru a-și achiziționa haine.

afaCere

Cine investește în școli confesionale Școlile care vor ﬁ create de cultele religioase pot reprezenta o alternativă atât la școlile de stat, cât și la cele private. În Occident, multe dintre ele sunt cotate drept școli de vârf. De asemenea, în Transilvania, învățământul confesional are o tradiție îndelungată

În mod tradițional, în Transilvania, școlile confesionale erau văzute drept unități școlare de elită. Școlile Blajului sunt cel mai bun exemplu în acest sens. Iar ziaristul George Barițiu, în secolul al XIX-lea, a realizat un studiu care arăta faptul că, în fruntea clasamentului celor mai bune școli din Transilvania erau cele săsești, înființate de Biserica Evanghelică Lutherană. De asemenea, în Occident, școlile înființate de Biserica Catolică ori de cultele protestante sunt considerate drept unități de elită, care presupun taxe serioase și care generează venituri importante pentru cei care le întrețin. De exemplu, celebrele universități de la Vatican: Urbariană, Gregoriană și altele, care sunt considerate, de multe secole, printre cele mai bune instituții de învățământ superior din lume. Un amănunt important: școlile confesionale nu sunt teologice. Practic, în timp ce școlile teologice sunt înființate și întreținute de stat pentru pregătirea personalului necesar funcționării cultelor re-

supune trei surse de ﬁnanțare: bugetul de stat, banii cultului religios și taxele școlare, iar astfel, pot dispune de resursele necesare pentru a oferi o educație de cea mai bună calitate.

Școli ortodoxe și greco-catolice la Cluj Acesta este contextul în care Bisericile din Transilvania reiau o tradiție veche de câteva secole, care a fost întreruptă de comunism. Atât Biserica Ortodoxă Română, cât și Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, pregătesc redes-

2 sedii va avea Universitatea Penticostală: în Cluj-Napoca și în Oradea ligioase, școlile confesionale sunt înființate de cultele religioase. Ele oferă un învățământ cu caracter general, însă adaptat viziunii și principiilor cultului care finanțează acea școală. Din acest punct de vedere, școlile confesionale seamănă cu cele private. Însă, în virtutea faptului că ele sunt proprietatea cultelor religioase, nu a unor societăți comerciale ori fundații, ele pot primi și finanțare din partea statului român. Astfel, aceste școlii generează un model de business care pre-

”După 20 de ani de economie de piață în România, mediul de afaceri s-a maturizat, în sensul înțelegerii faptului că ridicarea calității afaceri depinde de calitatea personalului. Mă refer atât la pregătirea profesională riguroasă a tinerilor din rândul cărora va ﬁ recrutat, cât și la caracterul integru al acestora” Mircea Cirț, ATP Exodus

chiderea primelor școli confesionale la Cluj. Deja, ”cele două biserici au deschis grădinițe, care se bucură de o mare apreciere”, spune preotul greco-catolic Mircea Marțian. La început, vor fi doar școli primare. Cele două culte au deja grădinițe confesionale, care funcționează de mai mulți ani și care au rezultate excelente. Însă există și inițiative referitoare la crearea unui sistem de învățământ superior. De exemplu, dirijorul Emil Aluaș, care a predat la mai multe universități catolice din Statele Unite ale Americii, este de părere că o soluție foarte bună ar fi crearea unei universități catolice. ”Există resursele necesare. De exemplu, această universitate ar putea să funcționeze în Mănăstirea Franciscană din Piața Muzeului din Cluj, acolo unde a funcționat până acum Liceul de Muzică”, a spus Emil Aluaș. Cel mai probabil, dacă Biserica Greco-Catolică nu ar fi fost interzisă de autoritățile comuniste, Academia Teologică creată de cardinalul Iuliu Hossu ar fi devenit o universitate catolică, de genul celor Cre funcționează în Belgia ori în Polonia. Școlile confesionale au tradiție în Transilvania încă din Evul Mediu. În secolul XVI, iezuiții au deschis la Cluj un colegiu care este considerat drept strămoșul Univer-

O alternativă universitară Noua universitate penticostală ar urma să reprezinte o alternativă atât la Seminarul Teologic Penticostal de grad universitar, din cadrul Institutului Teologic Protestant din București, cât și la Universitatea Emanuel din Oradea. În opinia unora dintre liderii cultului penticostal, această universitate privată ar fi prea mult influențată de sistemul de idei al cultului baptist. Noua universitate confesională ar urma să fie susținută financiar de o serie de oameni de afaceri penticostali. sității Babeș-Bolyai de azi. Unii istorici cred că aici a studiat și fiul lui Mihai Viteazul, principele Nicolae Pătrașcu.

Penticostalii vor universitate proprie Mai mulți reprezentanți de frunte ai Bisericii Penticostale au început demersurile pentru crearea unei universități proprii confesionale. Aceasta va avea sedii în Cluj-Napoca și în Oradea. Printre susținătorii ideii Universității Penticostale se numără președintelel cultului penticostal, Pavel Riviș Tipei, dar și membrii de frunte ai acestei biserici neoprotestante, cum ar fi președintele Consiliului Județean Bihor, Radu Țârle. De asemenea, omul de afaceri Mircea Cirț, fondatorul companiei ATP Exodus, spune că ”după 20 de ani de economie de piață în România, mediul de afaceri s-a maturizat, în sensul înțelegerii faptului că ridicarea calității afaceri depinde de calitatea personalului. Mă refer atât la pregătirea profesională riguroasă a tinerilor din rândul cărora va fi recrutat, cât și la caracterul integru al acestora”. Astfel, el consideră că o universitate confesională, care să ofere o paletă largă de specializări, ar fi o soluție foarte bună.

Claudiu Pădurean

lIfestyle

De ce vânează la Balc amicii lui Țiriac? Vânătorile organizate de omul de afaceri Ion Țiriac pe domeniul din Balc, județul Bihor, strâng la un loc manageri ai unora dintre cele mai mari companii de pe continent. Până acum, presa nu a relatat decât factual despre vânătorile din Balc. Transilvania Business încearcă să ofere un răspuns la întrebarea de ce vin oamenii de afaceri europeni în micuțul sat din Crișana. În ﬁecare iarnă, la Balc se strâng oameni de afaceri a căror avere echivalează cu PIB-ul unei țări mai mici. Ei participă la vânătoarea organizată de Ion Țiriac, proprietar al companiei Țiriac Auto, acționari important al unor companii precum Banca Unicredit Țiriac, care a înglobat și subsidiara românească a HVB Bank, sau Allianz Țiriac. Care sunt motivele pentru care acești oameni renunță pentru un week-end la afacerile lor și vin în Transilvania? Cum ar putea proﬁta Transilvania de aceste vizite? Fac afaceri în Balc sau doar se distrează?

Mistreți din Austria Din 2004 şi până în prezent magnatul Ion Ţiriac organizează tradiţionala vânătoare de la Balc. Domeniul cinegetic de peste 1.500 de hectare este populat cu mistreţi pe care Ţiriac i-a cumpărat special din Austria. Anual, aproximativ 700 de mistreţi sunt crescuţi special pentru vânătoarea care are loc mereu la ﬁnele lunii ianuarie. Prilej de distracţie puternic condamnat de

Țiriac. Nimeni în plus, nimeni în minus. Vânătoarea nu e cuprinsă doar din activitatea de pe teren, ci și din socializare, prietenii. E o lecție de politică externă și economie predată la Balc sub bagheta lui Ion Țiriac. Punem bazele unor afaceri", a declarat Elan Schwartzenberg, proprietarul televiziunii Realitatea TV despre vânătoare. Omul de afaceri este unul dintre obișnuiții vânătorii din Balc. Controversată şi în lumea vânătorilor pentru că sunt ucise animale crescute în captivitate, vânătoarea de la Balc a continuat an de an. Singurele schimbări decise de Ţiriac în urma discuţiilor aprinse din presă au fost limitarea accesului jurnaliştilor pe domeniu şi refuzul de a mai face orice fel de declaraţie pe acest subiect.

În Balc, via Ungaria În primii patru ani de organizare a vânătorii, Ion Ţiriac şi invitaţii săi au aterizat pe aeroportul de la Oradea. În anul 2009, însă, avionul în care erau 10 invitaţi, printre care şi ﬁul magnatului, Ion Ion Ţiriac, a ieşit de

250 de mistreți sunt vânați, în medie, la partidele organizate de Ion Țiriac 30 de mistreți a împușcat doar Nicolae Ceaușescu, la una dintre vânătorile organizate în Balc asociaţiile de protecţie a animalelor, vânătoarea de la Balc reuşeşte însă să adune pe teritoriul României cei mai importanţi oameni de afaceri din Europa şi din România. Astfel, partida de vânătoare este totodată o şansă pentru peisajul business românesc. “Sunt aceleași persoane, prietenii și musaﬁrii lui Ion

pe pistă. De la acest incident, o mare parte din invitaţi, în frunte cu Ţiriac senior, au optat pentru aeroportul din Debreţin. Anul acesta, la partida de vânătoare au participat George Marsan – primarul de Monte Carlo, orașul miliardarilor și, totodată, una dintre cele mai scumpe

stațiuni din lume, Franz Rauch – supranumit „regele sucurilor naturale” în Europa, care conduce compania Rauch, lider de piață în Uniunea Europeană, ori Rudolf Streicher – politician austriac (fost membru în mai multe guverne ale țării), care a avut o mare inﬂuență asupra mediului de afaceri austriac în perioada expansiunii din Europa de Est, care a dus, de exemplu, la cumpărarea BCR de către Erste Bank și a Petrom de către concernul OMV. Pe lista invitaților s-a mai numărat Erich Hampel – manager al Unicredit Bank Austria și partener de afaceri cu Ion Țiriac în cadrul Unicredit Țiriac Bank, Alfred Baumhauer – fabricantul brandului Cartier, unul dintre cele mai apreciate în lumea ”luxury”, Ramon Calderon, fost preşedinte al Real Madrid, cu care Ion Țiriac, unul dintre cei mai mari tenismeni ai lumii a legat o veche prietenie, dar și Wolfgang Porsche – moștenitorul celebrei familii producătoare de autoturisme, care își vinde produsele pe piața românească prin intermediul Țiriac Auto. Printre oamenii de afaceri români care au sosit chiar pe aeroportul din Oradea s-a aﬂat Gelu Tofan, supranumit şi regele pneurilor, care a aterizat cu un avion privat, Cessna 250 şi omul de afaceri Elan Schwartzenberg. Gelu Tofan a fost partener de afaceri cu fostul premier, eodor Stolojan, în prezent șef al grupului europarlamentarilor români ai PDL.

Vânătoare ”caritabilă” În cele două zile de vânătoate invitaţii au împuşcat 250 de mistreţi. Carnea lor a fost donată către căminele de copii şi de bătrâni din judeţ, aşa cum se

lIfestyle La vânătoare cu Ceauşescu Până în anul 1989, domeniul din Balc a aparţinut protocolului de stat fiind unul dintre domeniile preferate de vânătoare ale lui Nicolae Ceauşescu, fostul dictator comunist al României. Unul dintre vânătorii care organizau evenimentele pe teritoriul din Balc povesteşte în cartea “La vânătoare cu Ceauşescu” o partidă din 1975. Vasile Crişan îşi aminteşte că Elena şi Nicolae Ceauşescu au venit însoţiţi de demnitari, la o vânătoare de trei zile. „Trenul prezidenţial a oprit la Balc şi a fost garat într-o staţie mică în apropierea Pădurii Balc. Ceauşescu şi însoţitorii lui au rămas peste noapte în confortabilele dormitoare din tren. Vânătoarea la mistreţi de a doua zi a decurs în condiţii normale, ziceam noi. Dar Ceauşescu şi mai ales ceilalţi invitaţi au fost de altă părere. Deşi şeful statului, în cele cinci goane, împuşcase peste 30 de mistreţi, atmosfera era cam încărcată. El nu era mulţumit de rezultat”, arată Vasile Crișan în carte. Autorul spune că în fiecare goană erau construite pâlnii de dirijare a mistreţilor numai spre standul lui Ceauşescu, iar ceilalţi vânători stăteau în standurile situate în afara gardurilor unde nu aveau ce împuşca. Vasile Crişan mai spune că dictatorul a practicat şi vânătoarea la punctele de hrănire. Autorul spune că mai întâi mistreţii erau obişnuiţi vreme de cinci sau 10 zile că primesc hrana într-un singur loc. După acest interval de timp, se vedea cu ochiul liber cum animalele vin chiar lângă punctele de hrană şi aşteaptă să-şi primească mâncarea. Astfel, vânătoarea devenea foarte simplă şi se baza pe reflexul condiţionat al animalelor. “Şeful se deplasa cu maşina pe drumul forestier, apoi pe jos pe o potecă de vânătoare mascată de pădure, din cârdul mare adunat la hrană, la o distanţă de 20-25 de metri, alegea 1-2 mistreţi mai mari în care trăgea”, mai scrie Vasile Crişan. întâmplă în fiecare an. La plecare, invitaţii au fost nevoiţi să apeleze la serviciile aeroportului orădean, pentru că vremea dificilă a îngreunat circulaţia avioanelor din Debreţin. Dacă iniţial un singur avion particular, pregătit încă de vineri seara, aştepta să decoleze spre Rotterdam, cinci aeronave au plecat din Aeroportul Oradea. Trei avioane particulare au pornit spre Rotterdam, Viena şi Bucureşti. Alte două au avut ca destinaţie Bucureşti şi, din nou, Viena. Ion Țiriac, într-unul dintre puținele prilejuri în care a vorbit despre vânătoarea din Balc, a mărturisit că, în orele de așteptare a vânatului, participanții la vânătoare pun la cale afaceri importante.

Cinci motive pentru care oamenii de afaceri merg în Balc Experții în networking cu care au stat de vorbă redactorii Transilvania Business au identiﬁcat cinci motive pentru care oamenii de afaceri merg în Balc. Primul este reprezentat de prietenia cu Ion Țiriac. Omul de afaceri este, pentru mulți dintre invitații săi străini din Balc, mai important decât președintele României. Și asta pentru că Ion Țiriac are o bună reputație în mediul afacerilor internaționale. Cel de-al doilea motiv

www.transilvaniabusiness.ro

este reprezentat de posibilitatea de a întâlni oameni interesanți, cu care pot lega relații durabile. După câteva zile agreabile petrecute la vânătoare, este de presupus că Rauch își va derula afacerile prin intermediul Unicredit Bank, iar pentru cei care vor să își cumpere pe credit automobile Porsche, Unicredit Bank va avea unele condiții mai bune decât cele ale concurenței. Cel de-al treilea motiv este reprezentat de posibilitatea de a lega relații de afaceri cu importanți actori economici din România. Atunci când invitații din Balc au interesul de a dezvolta investiții care depind și de autoritățile române, sunt invitați și politicieni de top. De exemplu, foștii premieri ai României, Adrian Năstase și Petre Roman, care au îndeplinit și roluri de premieri, miniștri de Externe, precum și de președinți ai camerelor Parlamentului. Adrian Năstase a fost președinte al Camerei Deputaților, iar Petre Roman al Senatului. De asemenea, pot fi dezvoltate relații interesante cu oamenii de afaceri români. Astfel, de exemplu, este posibil ca în Balc să se lege relația profitabilă prin care mașinile produse de Porsche să fie vândute prin intermediul Țiriac Auto, dar echipate cu pneuri vândute de Tofan Grup. Cel de-al patrulea motiv ține de calitatea trofeelor ”recoltate” de pe domeniul din Balc. Mistreții lui Ion Țiriac sunt special hrăniți, în așa fel încât să ajungă la dimensiuni impresionante. Iar vânătorii care aleg să meargă în Balc știu sigur că se vor alege cu exemplare de mari dimensiuni, care pot să stea cu cinste în panoplia oricărui amator de sport cinegetic. În fine, cel de-al cincilea motiv ține de tradiția vânătorii. Încă din Evul Mediu, vânătoarea era o activitate rezervată elitei. Legal, doar aristocrații

„Trenul prezidenţial a oprit la Balc şi a fost garat într-o staţie mică în apropierea Pădurii Balc. Ceauşescu şi însoţitorii lui au rămas peste noapte în confortabilele dormitoare din tren. Vânătoarea la mistreţi de a doua zi a decurs în condiţii normale, ziceam noi. Dar Ceauşescu şi mai ales ceilalţi invitaţi au fost de altă părere. Deşi şeful statului, în cele cinci goane, împuşcase peste 30 de mistreţi, atmosfera era cam încărcată. El nu era mulţumit de rezultat” Vasile Crișan aveau voie să practice această îndeletnicire, iar țăranii care îndrăzneau să atenteze la privilegiile nobiliare legate de vânătoare erau aspru pedepsiți. Uneori, pedepsele mergeau de la mutilări la executarea celor vinovați. În decursul secolelor, vânătoarea și-a păstrat strălucirea de activitate rezervată unor membri ai elitei. Experții cu care au stat de vorbă redactorii ”Transilvania Business” spun că Transilvania ar putea să profite de aceste vânători pentru a-și dezvolta un brand de destinație turistică cinegetică.

Andreea Costea Claudiu Pădurean

sport

Fotbalul, afacerea deceniului în Timişoara Autorităţile judeţene şi locale, alături de Universitatea Politehnică, sunt aproape de a intra în posesia celui mai important simbol al Timişoarei pentru aproximativ 20 de milioane de euro. Echipa de fotbal cu cea mai zbuciumată istorie din ultimii 10 ani îşi poate schimba, definitiv, stăpânul. Echipa de fotbal Politehnica Timişoara este cunoscută de orice microbist în special de la meciul cu Real Madrid, din 1992, atunci când peste 30.000 de timişoreni au umplut până la refuz bătrânul stadion „Dan Păltinişanu”. Bănăţenii au înregistrat, atunci, unul dintre cele mai importante rezultate din istoria fotbalului românesc, un 1-1 care, deşi nu i-a ajutat deloc să se califice, i-a introdus definitiv în memoria fanilor fotbalului din toată ţara. Toată lumea credea că golul marcat atunci de Ovidiu Cuc în poarta Realului este începutul unei mari echipe şi că aveau să urmeze performanţe serioase pentru fotbalul bănăţean, care nu se bucurase până atunci decât de două Cupe al României, cel puţin din partea Politehnicii, echipa marilor speranţe. Nici măcar Ovidiu Cuc nu se gândea atunci că golul marcat de el avea să fie apogeul acelei echipe împotriva căreia toate celelalte formaţii din România evoluau cu teamă. După aproape 20 de ani de la acel meci, autorităţile locale şi judeţene au ajuns să se lupte pentru ca fotbalul bănăţean să nu moară. Iar banii publici pe care cele două instituţii, alături de cea mai importantă universitate din Timişoara, îi pun

la bătaie pentru cumpărarea „vieţii” unei echipe pot ajunge chiar şi la 20 de milioane de euro.

Timişoara, via Bragadiru O sumă care, transformată în banii de acum două decenii, ar fi fost suficientă pentru ca Timişoara să-şi fi îmbogăţit vitrina cu cel puţin un trofeu. Însă cum acei bani nu au existat, la doar un sezon distanţă de egalul istoric cu Madridul, Poli cădea în liga a doua, iar viitorul, deşi nu a mai adus nici un trofeu, ar putea costa acum 20 de milioane de euro. Asta în condiţiile în care urmaşa acelei echipe ce scotea lumea în stradă la Timişoara nu mai există în nici un act oficial al nici unei federaţii sau ligi. A murit în martie 2011. În acest caz, Consiliul Judeţean (CJ) şi cel Local (CL) se pregătesc să arunce 20 de milioane de euro pentru o echipă adoptată atât de ei, cât şi de suporteri. Totul a pornit, paradoxal, din momentul în care fostul internaţional, Anton Doboş, a preluat echipa de Divizia C, Fulgerul Bragadiru. Formaţia ilfoveană a promovat în Divizia B în anul 2000 şi a terminat acel sezon pe po-

ziţia a cincea. Fost jucător la AEK Atena, Doboş a decis să schimbe numele echipei pe care o patrona în AEK Bucureşti, denumire cu care a terminat pe primul loc în seria I a Diviziei B la finalul sezonului 2001-2002. În acel moment, fotbalul din Timişoara nu mai exista decât prin UMT şi alte formaţii de ligă inferioară, printre care şi Poli. Aceasta, adică formaţia care cu doar 10 ani în urmă făcea egal cu Real Madrid, a ajuns în a treia divizie prin finanţarea celui mai hulit italian, probabil, din istoria Timişoarei, Claudio Zambon. Ba mai mult, el a decis să mute echipa fanion a Banatului tocmai în Bucureşti, oraşul dușman de moarte al fanilor Politehnicii, în urma unor neînţelegeri financiare între membrii fondatori ai clubului şi Zambon.

Era Iancu Anton Doboş a venit cu ideea ca echipa pe care o finanţează să facă drumul invers, iar Timişoara să adopte o nouă echipă a Banatului sub numele de Politehnica AEK Timişoara. Fostul fundaş s-a înţeles rapid cu oficialităţile oraşului, mai toţi suporterii au scos din inimile lor echipa pentru care făceau orice cu doar câţiva ani în urmă, iar Poli AEK Timişoara reprezenta viitoarea istorie fotbalistică bănăţeană. Astfel, pe 17 august 2002, suflarea timişoreană se îndrepta cu speranţă către stadionul „Dan Păltinişanu” pentru primul meci al unei echipe timişorene pe această arenă în Liga I în ultimii cinci ani. Cu Basarab Panduru pe bancă, Politehnica AEK Timişoara câştiga cu 2-0 partida cu FCM Bacău, însă a scăpat de retrogradarea în liga secundă doar în urma unui meci de baraj cu Gloria Buzău. Următorul campionat a fost cu mai mult noroc pentru noua echipă timişoreană, care a terminat pe poziţia a opta. Jumătatea sezonului 2005-2006 avea să fie începutul unor investiţii serioase în echipă. Preşedintele societăţii petroliere, cu sediul la Londra,

„Am hotărât să purtăm o negociere cu actualii acţionari de la Poli Timişoara, pentru a prelua toate acţiunile. Nu să le cumpărăm, ci să le preluăm” Constantin Ostaﬁciuc

sport

Balkan Petroleum, Marian Iancu, a preluat echipa de la Doboş, iar gândul afaceristului care a fost implicat şi în acţionariatul Rafo Oneşti era să facă o „Chelsea de Banat”. Miliardarul rus Roman Abramovic devenea modelul lui Marian Iancu cel puţin în domeniul fotbalistic, iar pe de-o parte, cu păstrarea proporţiilor evidente, singura deosebire între Chelsea de Anglia şi Chelsea de Banat a reprezentat-o până acum un Jose Mourinho.

20 de milioane de euro pentru un simbol?

Litigiul cu Zambon Formaţia din Londra a avut unul şi s-a ales cu ceva trofee, în timp ce, în general, fotbalul românesc încă este în căutarea unui asemenea personaj. Pe lângă găsirea de Mourinho, Marian Iancu şi-a ocupat timpul cu recuperarea culorilor şi palmaresului vechii echipe Poli Timişoara de la Claudio Zambon. Din cauza acestor lucruri, numele şi culorile echipei ﬁnanţate de Marian Iancu s-au schimbat de câteva ori în decursul ultimilor cinci ani, în special din cauza deciziilor forurilor europene, care ameninţau cu sancţiuni asupra întreg fotbalului românesc. Zambon, care îşi vedea între timp de adevărata Politehnică Timişoara prin ligile a treia şi a patra din Bucureşti, a cerut aproximativ 300.000 de euro de la Marian Iancu pentru cedarea tuturor actelor pentru ca adoptata Poli să se identiﬁce cu adevărata Poli. Iancu a răspuns cu tribunale şi procese, atât în România cât şi Lausanne, unde este sediul Tri-

lorile şi palmaresul echipei de primă ligă ce juca la Timişoara. Acest scenariu a fost întărit şi de faptul că omul de afaceri italian nu a făcut apel la această decizie în două săptămâni de la pronunţarea ei, astfel că Zambon părea că a renunţat de bună voie la luptă.

Finalul lui Zambon De altfel, imediat după ce totul a devenit clar în această problemă, adică în martie 2011, Cladio Zambon şi-a retras sprijinul ﬁnanciar de la Politehnica Timişoara, ce activa în campionatul Bucureştiului, iar

23 de milioane de euro este suma cerută inițial de Marian Iancu pentru pachetul majoritar de acțiuni

10 milioane de euro este datoria politehnicii timișoara, conform unui raport contestat de audit bunalului de Arbitraj Sportiv. În luna martie a anului 2010, Curtea de Apel București a pus punct tuturor proceselor şi a decis că societatea SC Fotbal Club Politehnica Timișoara SA, la care Zambon era acționar, nu a intrat la data înﬁințării sale în posesia mărcii, culorilor și a palmaresului clubului. Astfel, acestea din urmă vor putea trece în proprietatea Asociației Fotbal Club Politehnica Timișoara, adică echipa patronată de către Marian Iancu, astfel că actuala Poli devenea vechea Poli. Cu acte în regulă. La acea vreme, însă, prin Timişoara circulau destule zvonuri cum că, de fapt, Iancu s-a înţeles cu Claudio Zambon pentru a-i plăti 50.000 de euro pentru ca italianul să nu mai aibă nici o legătură cu fotbalul românesc şi să cedeze, astfel, cu-

www.transilvaniabusiness.ro

echipa a fost desfiinţată. Odată câştigat acest război de către Iancu, planurile pur fotbalistice au trecut pe primul plan. Cum bossul de la Balkan Petroleum ştia că nu mai are nici o luptă de dat decât pe plan sportiv, a făcut un „inventar” şi şi-a dat seama că va ieşi mai bine din punct de vedere financiar dacă nu va mai investi singur la echipă. De la un război cu autorităţile locale şi judeţene pe motivul alocării de sume nu a mai fost decât un pas, iar Marian Iancu a devenit aproape o persoană non-grata pentru politicienii locali. În special după ce, din cauza datoriilor mai mult sau mai puţin forţate ale Politehnicii, echipa a fost retrogradată în liga secundă la finalul sezonului trecut. Cu mingea la fileu, autorităţile oraşului au condiţionat

A fost comandat şi un audit asupra situaţiei financiare din club, care a arătat că Poli are peste 10 milioane de euro datorii, în condiţiile în care jumătate din aceşti bani trebuie plătiţi într-o lună pentru ca echipa să beneficieze de licenţă de funcţionare ca să poată să joace din vară, dacă va promova, în Liga I. Iancu nu a fost de acord cu acest audit pe care la considerat prea exagerat şi a declarat că maximum 2,7 milioane de euro reprezintă banii ce trebuie plătiţi urgent. Câţiva reprezentanţi din cadrul Consiliului Judeţean, Consiliului Local şi Universităţii Politehnice s-au întâlnit pentru a discuta varianta de a cumpăra 51% din acţiunile clubului, iar la ieşirea de la şedinţă aceştia au anunţat decizia: „vom prelua 100%”. Asta înseamnă că, dacă Marian Iancu va fi de acord cu această variantă, noile obiective ale sale nu vor mai avea legătură cu Poli Timişoara. În perioada următoare vor avea loc negocieri peste negocieri, în condiţiile în care Iancu a cerut, iniţial, 23 de milioane de euro pentru vânzarea clubului, în timp ce „cumpărătorii” din acest caz nu par a oferi mai mult de 20 de milioane de euro. „Am hotărât să purtăm o negociere cu actualii acţionari de la Poli Timişoara, pentru a prelua toate acţiunile. Nu să le cumpărăm, ci să le preluăm”, a fost declaraţia preşedintelui CJ Timiş, Constantin Ostaficiuc, prin care speră că suma de „preluare” a acţiunilor nu va fi una foarte mare. Marian Iancu îi aşteaptă la negocieri, însă va analiza foarte bine situaţia, pentru că tocmai a primit o propunere de a părăsi scena timişoreană, cea care l-a făcut cunoscut în România. sprijinul financiar, în principal, de o revenire a echipei în Liga I. Marian Iancu a ameninţat că, fără ajutor, nu va mai finanţa deloc echipa, care ar putea ajunge şi mai rău decât o simplă divizionară secundă. În cele din urmă, totul părea că a ajuns la un consens prin cumpărarea de către autorităţi, împreună cu Universitatea Politehnică, a 51% din acţiunile clubului, adică Marian Iancu să nu mai fie acţionar majoritar la Poli.

Cristian Moldovan

auto

atP Exodus turează motoarele a trei noi modele Opel ATP Exodus a lansat în piață la ﬁnalul lui februarie trei noi modele ale constructorului de automobile Opel. Un weekend întreg a fost dedicat acestui eveniment, compania băimăreană funcționând după un program special și având oferte speciale pentru superbele GTC Astra, Zaﬁra Tourer și noul Combo.

oferă şoferului şi pasagerilor o experienţă unică la bord şi o percepție complet nouă a spaţiului şi vizibilității, cu un câmp vizual aproape nelimitat, asemănător vederii dintro cabină de pilotare. Preţul de pornire al modelului GTC Astra este de 17.580 euro cu TVA.

Zafira Tourer stabileşte GTC Astra - design impresio- noi standarde de flexibilitate nant, maximum de dinamism Inovator, flexibil, de calitate ridicată şi ergonomic: datorită Datorită formelor sale sculptate cu accente precise şi proporţii dramatice, coupé-ul compact reprezintă expresia cea mai concentrată a designului Opel. Toate versiunile GTC Astra dispun de sistemul premium cu suspensie HiPerStrut (de înaltă performanţă) pe puntea faţă, care se îmbină în mod ideal cu suspensia spate cu braţ Watt pentru a oferi o stabilitate fără egal şi cel mai înalt nivel de precizie în conducere. Printre inovaţiile noului GTC Astra se numără sistemele de asistenţă a şoferului, bazate pe cea de-a doua generaţie a camerei frontale Opel Eye, cu funcţionalitate extinsă şi noul sistem de faruri adaptive Bi-Xenon (AFL+ 4), aflat la a patra generaţie. Spre deosebire de multe versiuni cu trei uşi ale modelelor hatchback compacte, GTC va fi un model unic în gama Opel, cel mai performant Astra în ceea ce priveşte designul şi dinamica de conducere. Acesta nu are niciun element de design exterior în comun cu celelalte modele din gama Astra, cu excepţia carcaselor oglinzilor exterioare şi a antenei. De asemenea, parbrizul panoramic este disponibil exclusiv pentru noul GTC Astra. Pentru această caracteristică unică, lansată cu succes odată cu modelul anterior GTC Astra, inginerii Opel au depus în total 11 patente în timpul dezvoltării. Parbrizul panoramic mare se extinde uniform de la capotă la acoperiş, până la montantul B. Neincluzând traverse care ar fi afectat vizibilitatea, acesta

sistemului optimizat de scaune Flex7, precum şi datorită echipamentelor Flex, tipice pentru marca Opel, Zafira Tourer stabileşte noi standarde pentru versatilitate şi atmosferă la interior. Opel a pus bazele segmentului de monovolume compacte cu şapte scaune încă din anul 1999, prin lansarea primei generaţii a modelului Zafira. Opel urmăreşte să continue povestea de succes cu versiunea actuală, cea de-a treia generaţie. Principiul rămâne acelaşi şi în prezent: flexibilitate maximă la bord, fără a fi nevoie de îndepărtarea scaunelor. Oferind o îmbinare perfectă între funcţionalitate şi starea de bine, noul Opel Zafira Tourer aduce valorile Insignia în segmentul monovolumelor compacte: caracteristici premium, tehnologii inovatoare şi design dinamic, sculptural. Alături de modelul Meriva şi de actualul model Zafira, Zafira Tourer face din marca Opel un etalon în domeniul flexibilităţii. Dacă cea de-a doua generaţie a modelului Meriva, lansată în 2010, oferă familiilor tinere o flexibilitate de neegalat într-o formă de dimensiuni reduse, noul Zafira Tourer combină nivelul şi mai înalt de versatilitate cu caracteristici premium suplimentare în ceea ce privește atmosfera şi confortul la interior. Aceasta este alegerea ideală pentru familii cu copii cu vârste mai mari sau pentru profesioniști, precum fotografi sau arhitecţi, care trebuie să transporte obiecte voluminoase pentru a-și desfășura activitatea. Toate acestea devin mai uşoare

ca oricând cu ajutorul noului Zafira Tourer. Precum în cazul primelor două generaţii ale modelului Zafira, principiul fundamental al Zafira Tourer este flexibilitatea maximă prin numeroase configuraţii interioare, fără a îndepărta scaunele. Modelul impresionează şi prin interiorul spaţios, confortabil şi de înaltă calitate. În plus, inginerii Opel au îmbunătăţit considerabil conceptul inteligent al sistemului de scaune Flex7. Cu o configuraţie inteligentă pentru zona din spate, Zafira Tourer oferă confort de primă clasă şi senzaţia specială de călătorie într-un „lounge pe roţi”. Pasagerii de pe cel de-al doilea rând se bucură de spaţiu şi confort maxim, precum şi de senzaţia de ergonomie superioară a sistemului de scaune. Preţul de pornire al modelului Zafira Tourer este de 20.490 euro cu TVA.

Noul Combo, soluţia inteligentă de transport Oferta de autovehicule comerciale a Opel este completată în 2012 de noua generaţie Opel Combo. Combo este un autoturism-furgon versatil ideal pentru serviciu, familie și petrecerea timpului liber. Este disponibil în variantele cu cinci sau şapte locuri, cu două versiuni de ampatament și cu caroserie cu geamuri sau tip panel van. Dispunând de un volum de încărcare de până la 3.800 de litri în versiunea cu ampatament scurt (cu scaunul pasagerului pliat) şi de 4.600 de litri în versiunea cu ampatament lung, modelul Combo oferă cele mai mari valori în ambele clase. Înălţimea joasă de încărcare de 54,5 cm şi gama de sarcini utile de până la o tonă sunt cele mai bune din clasa sa. Preţul de pornire al acestui model este de 11.411 euro, fără TVA.

Ioana LUCĂCEL

csr

Softvision ajută copiii să meargă la școală Copiii din șapte centre de zi create de FRCCF pot să meargă la școală cu ajutorul rechizitelor cumpărate printr-o donație oferită de producătorul de software Softvision Câteva sute de copii din Transilvania pot să meargă la școală grație donațiilor unor companii private. Este vorba de ﬁrme din domeniul informaticii, care au decis să cumpere, cu ajutorul unor fundații, asociații ori parohii, rechizite, haine ori încălțăminte pentru copiii care provin din familii sărace și care vor să studieze. Una dintre cele mai importante donații a fost făcută de o companie clujeană de software, Softvision, care a oferit suma de 20.000 de lei, spune Patricia Ștefan, reprezentanta PR a companiei clujene. ”Compania noastră se implică în programe de CSR ca semn de recunoștință față de comunitatea clujeană”, a spus Patricia Ștefan. Din acești bani, au fost cumpărate cinci calculatoare și 400 de pachete cu rechizite pentru semestrul al doilea al școlii, spune Mihai Roșca, de la Fundația Română pentru Copii, Comunitate și Familie (FRCCF). ”Este extrem de important faptul că acești copii au posibilitatea să frecventeze școala cu ajutorul acestei donații”, spune Mihai Roșca. Rechizitele au fost împărțite copiilor care frecventează cele șapte centre de zi ale organizației neguvernamen-

sub pragul minim de sărăcie, iar contextul economic actual le înrăutăţeşte situaţia”, mai spune Paula Beudean.

Cine este Softvision Compania Softvision este unul dintre cei mai dinamici jucători de pe piața de software. Cu 600 de angajați, care activează în centrele din Cluj-Napoca, Iași și Baia Mare, compania este recunoscută prin seriozitate și dinamism. Iar donația de care au beneﬁciat copiii nu este un accident. Softvision și FRCCF colaborează instituțional de trei ani. Anul trecut, de exemplu, compania de software a donat suma de 3.000 de lei fundației cu sediul central în Cluj. ”Colegii mei de la Softvision sunt foarte dornici

20.000 de lei a oferit softvision pentru rechizitele cumpărate de FrccF tale. ”Pachetele cu rechizite au fost atent pregătite, în funcţie de clasa în care este fiecare dintre copii. Elevii au găsit în aceste pachete diferite caiete pentru discipline de studiu variate, creioane, stilouri, liniare, ascuţitori, acuarele etc. Rechizitele primite le vor fi foarte utile pentru a putea încheia cu bine acest an şcolar”, spune Paula Beudean, director de programe în cadrul FRCCF. Copiii care au beneficiat de această donație au între 6 și 14 ani. ”Copiii pe care îi asistă Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie provin din familii numeroase, care nu îşi permit să le cumpere rechizitele absolut necesare. De altfel, aproape jumătate dintre aceste familii trăiesc

”Avem o colaborare de lungă durată cu diferite organizaţii non-guvernamentale din Cluj-Napoca, Baia Mare şi Iaşi, precum şi cu facultăţi, licee şi organizaţii studenţeşti” Patricia Ștefan

www.transilvaniabusiness.ro

să se implice în astfel de acțiuni, care ajută comunitatea locală”, spune Patricia Ștefan. Ea a dat exemplul cumpărării unor cadouri pentru Crăciun, o acțiune organizată, de asemenea, în colaborare cu FRCCF. Inițial, 40 de copii din familii defavorizate trebuiau să primească daruri din partea angajaților Softvision. Însă, ca urmare a implicării angajaților companiei de software, până la urmă, de acest proiect au beneficiat 123 de copii. Este vorba de cadouri cumpărate de angajații firmei, care au oferit copiilor haine, încălțăminte ori produse de igienă, pe lângă jucării ori cărți. Conducerea Softvision a completat efortul angajaților și a donat suma de 4.200 de lei, pentru cumpărarea de alimente pentru masa de Crăciun. ”Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, 123 de copii care beneficiază de asistenţă socială în centrele comunitare ale organizaţiilor FRCCF (Cluj-Napoca), Fundaţia Sacro Cuore (Baia-Mare) şi Fundaţia Iosif (Iaşi) au primit cadouri de Crăciun din partea angajaţilor SoftVision, în cadrul acţiunii caritabile “Cutia cu speranţe pentru copii”. Această acţiune s-a desfăşurat în perioada 21 noiembrie – 16 decembrie 2011, timp în care angajaţii companiei,

Implicare socială Implicarea socială este o lungă tradiție pentru Softvision. ”Din momentul înfiinţării sale, acum 14 ani, SoftVision şi-a propus să aibă o atitudine responsabilă, implicându-se activ în viaţa comunităţii în care îşi desfăşoară activitatea. Politica de responsabilitate socială are în vedere dezvoltarea companiei într-o manieră responsabilă, atât faţă de angajaţi, clienţi, colaboratori, parteneri de afaceri, cât şi faţă de mediul înconjurător. Ţinând cont de problemele cu care se confruntă în prezent societatea noastră, am decis să ne implicăm activ atât ca şi companie, prin intermediul oferirii de sprijin financiar, cât şi prin intermediul angajaţilor noştri, în proiecte din sfera educaţiei, protecţiei mediului înconjurător, sportului, precum şi în diferite acţiuni sociale”, spune Patricia Ștefan. care au dorit să fie alături de cei mici, mai ales în preajma Crăciunului, au pregătit unul sau mai multe cadouri, în cutii de încălţăminte frumos împachetate, numite simbolic „cutii cu speranţe”. Cadourile au fost oferite între 20 - 21 decembrie şi au adus bucurie în sufletul copiilor, care au pregătit poezii şi colinde pentru angajaţii SoftVision. Astfel, copiii din centrele celor trei organizaţii au primit cadouri, la fel ca şi copiii din familii cu venituri normale. În paralel cu această acţiune caritabilă, s-a desfăşurat acţiunea “Cutia cu speranţe pentru familii”, prin care SoftVision a oferit o sponsorizare organizaţiei FRCCF (Cluj-Napoca), sumă din care asistenţii sociali au cumpărat pentru masa de Crăciun, 140 de pachete cu alimente pentru familiile defavorizate”, detaliază Patricia Ștefan de la Softvision.

Claudiu Pădurean

EVENIMENT

Business Days la puterea 4 Mai multe prezentări, mai multe workshopuri, mai multe conferințe, mai multe informații și proiecte pentru dezvoltare, totul pentru mai mult succes în afaceri. Evenimentele Business Days în 2012 vor fi la Timișoara, Iași, Cluj Napoca și București. Pe ce afaceri mizați în 2012? După două ediții la Târgu Mureș în 2010, trei ediții la Timișoara, Brașov și București în 2011, anul acesta conferinețele Business Days vor avea loc la Timișoara în perioada 28-29 martie 2012, Cluj Napoca între 2728 iunie 2012, Iași în 3 și 4 octombrie 2012 și București, între 12-13 decembrie 2012. “Dacă anul trecut am extins proiectul Business Days la nivel național, în anul 2012 vom continua să ducem evenimentul și către alte centre regionale, pentru a asigura o acoperire cât mai bună la nivel național cu evenimentul și pentru a ajuta mediul antreprenorial din întreaga țară. În plus, în anul 2012, vom extinde aria de influență și către țările vecine, în special cu scopul de a facilita interacțiunea dintre firme și pentru a încuraja spiritul de asociere ca un mod eficient de a face față provocărilor vremurilor pe care le traversăm. Crearea unei platforme de oportunități de business networking pentru mediul de afaceri rămâne și în anul 2012 principalul scop al evenimentului Business Days“, explică Laszlo Pacso, organizator principal, manager de proiect.

Rețeta de succes Evenimentele sunt organizate cu scopul de a dinamiza mediul de afaceri și sunt centrate pe subiecte de interes legate de antreprenoriat și management, oferind antreprenorilor și managerilor din companiile românești idei inspiraționale, analize pertinente, estimări ale trendurilor viitoare din diverse domenii, business networking de calitate, posibilitatea de a învăța de la cei mai buni specialiști, de a identifica noi oportunități, de a găsi potențiali parteneri de afaceri și colaboratori. Fiecare eveniment se va derula pe parcursul a două zile și este gândit cu trei părți majore: în fiecare zi, înainte de prânz, au loc două sesiuni de conferințe, la care participă 6-7 speakeri și 1-2 moderatori. După pauză sunt programate serii de câte 4 workshop-uri organizate în paralel. În general, workshop-urile au câte doi, trei sau patru speakeri, dar există posibilitatea să fie și workshop-uri cu câte un speaker. Seara, la finalul prezentărilor, se desfășoară două tipuri de sesiuni de business networking, organizate fie într-un cadru formal, fie într-unul informal

Alte evenimente sub egida Business Days Organizatorii BD preiau organizarea turneului de evenimente „Serile AS” și împreună cu Andy Szekely le vor aduce la un nou format. Vor fi două turnee în 4 orașe, cele în care se organizează și evenimentele Business Days: Turneul 1 (17-24 aprilie 2012), focusat pe tema „Prosperitate”: la Timișoara (17.04), Cluj Napoca (18.04), Iași (19.04), București (20.04), iar turneul 2, focusat pe tema „Relații” la Timișoara (6.11), Cluj Napoca (7.11), Iași (8.11), București (9.11), de fiecare dată cu Andy Szekely și un invitat din mediul de afaceri regional. “Vom incerca să îl aducem în țară pe renumitul profesor de antreprenoriat din SUA Robert Hisrich, ca urmare a unui parteneriat între ADESCO și Universitatea Tiffin, alături de care să organizăm un turneu în 3 orașe: Timișoara, Cluj Napoca și București. Evenimentele din cele 3 orașe vor avea ca invitați antreprenori de succes și investitori și se vor focusa în special pe provocările antreprenoriale ale momentului și pe găsirea celor mai buna soluții la acestea”, a încheiat Laszlo Pacso, organizator principal, manager de proiect Business Days. Toate informațiile vor fi disponibile pe www.businessdays.ro

– în cadrul unei degustări de vinuri celebre și de produse tradiționale specifice regiunii în care are loc evenimentul. Astfel, pe durata celor 2 zile de eveniment, au loc în total 4 conferințe principale și 16 workshop-uri. Scopul conferințelor este de a oferi factorilor de decizie din companii și antreprenorilor o viziune din partea unor personalități ale lumii de afaceri despre: trendurile și tendințele afacerilor, idei de afaceri, exemple de afaceri și proiecte de succes, povești motivaționale și idei inspiraționale din partea unor speakeri de calibru. Scopul workshop-urilor este de a dezvolta abilități manageriale și antreprenoriale necesare perioadei dificile pe care o traversează economia mondială și ținând cont de noua paradigmă din lumea de business, oferind atât exemple și studii de caz, cât și ateliere de lucru interactive cu cei mai buni traineri și specialiști ai momentului. Scopul sesiunilor de networking este de a dezvolta spiritul și cultura de business networking în rândul oamenilor de afaceri, fiind organizate fie un cadru plăcut-informal, fie într-un cadru formal și oferind numeroase oportunități de interacțiune între cei prezenți. În cadrul conferințelor prezentările se vor focusa mai mult pe transferul de informație valoroasă, pe noutăți, trenduri, analize, idei inspiraționale și exemple motivaționale, în timp ce în cadrul workshop-urilor va predomina caracterul pragmatic și aplicabilitatea practică a informațiilor. Atât la conferință, dar mai ales la workshop-uri se încurajează interactivitatea participanților cu speakerii. Subiectele care se vor aborda în cadrul acestor evenimente sunt centrate în jurul următoarelor teme: antreprenoriat și management de succes, resurse umane și managementul carierei, comunicare, relații publice, business networking, business lobby, finanțarea afacerilor, investiții, educație financiară, fiscalitate, taxare, aspecte legislative și modalitatea în care afectează mediul de afaceri, management de proiect, managementul riscurilor, managementul schimbărilor, time management, leadership, coaching, training, dezvoltare personală, marketing, branding, vânzări, relații cu clienții, distribuție, retail, logistică, tehnologie, inovație, creativitate, IT&C, online, social media.

Noutăți pentru specialiști Pentru prima dată în istoria evenimentelor Business Days, la ediția cu numărul 5 (București, noiembrie 2011), s-au introdus două conferințe satelit, care s-au derulat în paralel cu conferințele principale dedicate antreprenoriatului și managementului de succes. Confe-

EVENIMENT

Testimoniale 2011 “Evenimentul Business Days este cel mai bun eveniment public de business din România la care am participat în ultimii ani“, Mihai Stănescu – Business Coach “A fost o conferință organizată la un nivel pe care eu nu l-am întalnit până acum la Timișoara. Am fost onorat să fac parte dintre speakeri”, Ovidiu Palici – Dale Carnegie România “Felicitări din nou pentru o organizare excelentă, mult peste nivelul majorității evenimentelor de business din România la care am participat ca vorbitor”, Marius Ghenea – Antreprenor în serie, Business Angels, autorul cărtii “Antreprenor”, profesor de antreprenoriat “Felicitări lui Laszlo și întregii sale echipe. Apreciez mult ce s-a întâmplat la Timișoara Business Days și sunt recunoscător că am putut să fac parte din acest eveniment”, Florentin Banu – Antreprenor în serie, Investitor rințele satelit erau conferințe dedicate specialiștilor din două domenii cheie: vânzările și resursele umane. Pentru că această idee a fost îmbrățișată cu caldură de către participanți, s-a decis perpetuarea ei la fiecare ediție din anul 2012, dar cu un nou set-up organizațional. Aceste conferințe satelit se vor derula în paralel cu cele 2 serii de câte 4 workshop-uri de după masă. De asemenea, va exista posibilitatea de achiziționare de tichete de acces doar pentru conferințele tematice. Aceste conferințe se vor desfășura în mod interactiv sub forma unor dezbateri pe teme de interes sau se vor pune față în față specialiști din diverse domenii cu top manageri și antreprenori sau cu managerii de divizie, scopul fiind acela de a crește gradul de comunicare și a îmbunătăți eficiența interacțiunii între aceste categorii de oameni de afaceri. Tot începand din anul 2012, se vor introduce 4 workshop-uri speciale, care se vor focusa pe dezvoltarea și perfecționarea unor abilităti speciale, cum ar fi: managementul de proiect (metode moderne), managementul riscului, managementul calității, supply chain management, managementul echipelor, inteligența în afaceri, Metode moderne în managementul resurselor umane. La fel ca în cazul conferințelor speciale, va exista posibilitatea de acces doar la setul de 4 workshop-uri speciale din cadrul unui eveniment Business Days, la un preț special. Temele conferințelor și

www.transilvaniabusiness.ro

workshop-urilor speciale se vor stabili în funcție de speciﬁcul industrial, de provocările și necesitățile identiﬁcate ale regiunii în care se va desfașura evenimentul.

Expozițiile, oportunități de promovare La fiecare eveniment, pe lângă sesiunile de conferință și workshop-uri, se organizează și câte o expoziție, la care expun în jur de 20-25 de firme din comunitatea de afaceri locală sau parteneri naționali. La fiecare ediție Business Days, se organizează numeroase concursuri și tombole cu multe premii valoroase. În fiecare seară, după terminarea programului, sunt organizate sesiuni de Business Networking, degustări de vinuri și de produse tradiționale specifice regiunii. În fiecare seară a evenimentului, are loc cate o masă rotundă (fie într-un cadru informal, fie într-un cadru filmat și înregistrat, iar ulterior difuzat pe posturi de radio și TV), la care participă keynote speakeri, reprezentanți ai partenerilor și oameni de afaceri sau top manageri din comunitatea de afaceri locală. “Aceste evenimente conexe reprezintă o ocazie excelentă de networking și schimb de idei pe marginea temelor de interes. Serile de gală sunt evenimente speciale, care încheie în general suita de conferințe, workshop-uri și sesiuni de business networking și sunt dedicate partenerilor și speakerilor, ca o modalitate de manifestare a recunoștinței din partea organizatorilor. De multe ori însă, acestea îmbracă și un caracter puternic social, cum a fost și seara de gală organizată în 30 septembrie 2011, dedicată strângerii de fonduri pentru sportiva excepțională Crina Coco Popescu, în încercarea organizatorilor de a susține eforturile ei de a cuceri cel mai mare vârf din lume și de a stabili astfel un nou record

mondial, în ciuda fragedei vârste de doar 16 ani”, a mai subliniat Laszlo Pacso. Pentru prima dată în istoria evenimentelor Business Days, la ediția din Brașov, tradiționalul Business Lunch a fost înlocuit cu un inedit Concurs de Artă Culinară. Astfel, a avut loc un concurs cu degustare, susținut de 7 dintre cele mai renumite ﬁrme de catering/restaurante din Brașov, participanții la eveniment devenind practic juriul acestui concurs. Evenimentul a fost organizat în parteneriat și cu susținerea Asociației Naționale a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism, reprezentată prin vicepreședintele său - renumita maestră-bucătar Cornelia Ghisoi.

Cu cine vă întâlniți la conferințe? La cele 5 ediții de până acum, participanții au fost în special antreprenori, top manageri, manageri de departament, specialiști, profesioniști, consultanți și freelanceri din diverse domenii. “Ponderea antreprenorilor este de 42% dintre participanți. Din punctul de vedere al vârstei, 85% dintre participanți au vârsta cuprinsă între 25 și 40 de ani. 55% dintre participanți sunt de sex masculin. 76% dintre participanți au veniturile nete peste 2.500 de lei. Din punctul de vedere al zonei de proveniență, 52% dintre participanți provin din județul în care are loc evenimentul, 27% din județele limitrofe ți 21% din alte județe. Sunt indicatori ai evenimentelor de până acum. Participanții la evenimente au fost din 32 de județe în total, ceea ce ne îndreptățește să spunem că evenimentul a fost unul de talie națională”, a încheiat Laszlo Pacso.

Ionuț OPREA

sănătate

Mâncare pentru stare de bine Medicul Daria Dulfu Mihnea conduce o echipă de specialiști, în cadrul Institutului de Estetică și Sănătate Luna, ce oferă servicii de top, comparabile cu cele oferite de clinicile din Viena ori din Praga Mii de clujeni au apelat la programe ori diete pentru slăbit, pe care le-au cules de pe Internet sau de la cunoștințe. În multe cazuri, aceste programe nutriționale nu au avut nici un efect sau au avut efecte secundare. În unele cazuri, cei care au urmat astfel de ”programe-minune” chiar s-au îmbolnăvit. Acestea sunt împrejurările în care medicii au decis să nu îi mai lase pe șarlatani să facă legea pe această nișă economică. Iar una dintre cele mai importante și mai serioase instituții medicale ce activează în domeniu este Luna – Institutul de Estetică și Sănătate (www.lunacenter.ro), care funcționează peste drum de Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din cartierul Zorilor. Specialiștii Institutului oferă, de exemplu, tratamente în domeniul nutriției, de care beneficiază persoanele care suferă de diferite afecțiuni. Serviciile medicale sunt oferite de angajați care au specializări în domeniu, la cele mai prestigioase universități din România sau chiar din străinătate. De exemplu, medical Daria Dulfu Mihnea, care se bucură de o reputație foarte solidă și care a absovit, deopotrivă, Facultatea de Medicină, Facultatea de Nutriție și Dietetică, o serie de cursuri de specializare în străinătate, precum și un masterat în domeniul economic, care o ajută să conducă Luna – Institutul de Estetică și Sănătate. În echipă există, însă, și oameni care s-au specializat în cosmetologie la Milano și care pot oferi servicii la nivelul celor mai bune clinici și institute din Europa. Unii dintre pacienți spun că ”serviciile de care am beneficiat la Luna pot fi comparabile cu cele oferite de astfel de clinici din Viena sau din Praga”. Și asta pentru că serviciile oferite de echipa institutului clujean au baze științifice foarte solide. ”Trebuie efectuate anumite analize și abia după această evaluare corectă și completă se pot da niște recomandări nutriționale, pentru că fiecare aliment, pe lângă indicațiile aferente, are și contraindicații”, rezumă medicul Daria Dulfu Mihnea, într-o singură frază,

Experiment Cum programele de sănătate și nutriție alcătuite de echipa de specialiști condusă de Daria Dulfu Mihnea se adresează persoanelor extreme de ocupate, de genul managerilor ori liber-profesioniștilor din categoria avocaților ori notarilor, redacția Transilvania Business a început un experiment, realizat în colaborare cu Luna – Institutul de Estetică și Sănătate. O serie de voluntari au fost incluși întrun program nutrițional, care va ﬁ urmărit pe parcursul mai multor luni, iar rezultatele sale vor ﬁ publicate în paginile revistei noastre.

www.transilvaniabusiness.ro

filosofia care servește ca bază funcționării institutului clujean. Medicii spun că programele de nutriție pe care le recomandă pot preveni apariția unor boli, precum diabetul ori obezitatea. Și asta fără ca pacienții să fie înfometați, să apeleze la ”leacuri – minune”, la suplimente nutritive cu efecte secundare ori medicamente scumpe. Ei recurg la soluții care par simple, dar care au, pe termen mediu, efecte excelente asupra sănătății oamenilor. Astfel de soluții sunt, de exemplu, înlocuirea pâinii albe de grâu cu pâinea de secară ori cu cea din făină integrală. De asemenea, medicii mai recomandă introducerea în dietă a unor alimente precum năutul ori lintea, care făceau parte în mod obișnuit din alimentația românilor, până la instaurarea regimului comunist, care a redus dramatic suprafețele cultivate cu astfel de plante. Aceste plante diversifică și echilibrează regimul alimentar al pacienților. De fapt, este vorba de o întoarcere la o alimentație sănătoasă, ca pe vremea bunicilor. De altfel, românii care au lipsit multă vreme din țară remarcau transformările care au apărut ca urmare a unui regim alimentar năsănătos, impus în anii comunismului și continuat și în anii tranziției. Marele istoric Neagu Djuvara remarca faptul că, în tinerețea sa, satele românești erau populate cu oameni sănătoși, rezistenți și cu o constituție normală, însă, după prăbușirea regimului comunist, el remarca faptul că aceleași sate sunt populate cu oameni obezi, cu numeroase probleme de sănătate.

Soluții personalizate Acesta este contextul social în care își desfășoară acti vitatea echipa de la Luna – Institutul de Estetică și Sănătate. ”Este nevoie de soluţii personale, nu de diete şi recomandări generale care uneori par imposibile. Eu sunt aici pentru o consultaţie iniţială corectă şi completă, pentru o evaluare a parametrilor de sănătate, pentru a ghida şi sprijini pacienții”, spune Daria Dulfu Mihnea. Medicul clujean pune accentul și pe educarea corectă a pacienților, prin intermediul unor seminarii, conferințe, prelegeri ori alte asemenea manifestări. ”Seminariile şi work-shop-urile au trei teme principale: Cum poţi slăbi sănătos şi să îţi păstrezi greutatea pe termen lung, alimentaţia antistres și nutriţie pentru energie maximă”, spune medicul Daria Dulfu Mihnea. Ea mai

”Trebuie efectuate anumite analize și abia după această evaluare corectă și completă se pot da niște recomandări nutriționale, pentru că ﬁecare aliment, pe lângă indicațiile aferente, are și contraindicații” – Daria Dulfu Mihnea”Trebuie efectuate anumite analize și abia după această evaluare corectă și completă se pot da niște recomandări nutriționale, pentru că ﬁecare aliment, pe lângă indicațiile aferente, are și contraindicații” Daria Dulfu Mihnea

afirmă că ”Slăbirea poate însemna atât procesul de scădere ponderală cât şi cel de reducere a masei adipoase (grase) din organism. După consultaţia iniţială şi, eventual, interpretarea unor analize voi recomanda un program nutriţional şi o schemă de tratamente personală monitorizată. În paralel cu un program de nutriţie monitorizat în permanenţă, propunem programe pentru scădere în centimetri, tonifiere sau tratare a celulitei, pentru ca rezultatele să fie optime în cel mai scurt timp”. De asemenea, Luna – Institutul de Estetică și Sănătate oferă și consultanță pentru firme, mai ales pentru cele din domeniul alimentar. ”E nevoie de un specialist în nutriţie şi dietetică de la magazine de profil, restaurante, firme de catering, hoteluri şi magazine bio, tot mai evidenţă nevoia unei strategii coerente şi documentate, apreciată de client”. Printre clienții companiei Luna, care are deja o vechime pe piață de opt ani, se numără firma de catering a grupului de grădiniţe Țăndărică ori grupul de restaurante Lunch Box prin Exclusiv Catering.

Claudiu Pădurean

evenImenT

Diplome de excelență pentru companiile de top din Oradea De trei ani, Primăria Oradea a decis să răsplătească simbolic, prin diplome de excelență și o recepție privată, contribuabilii care plătesc cei mai mulți bani către bugetul local. Inițiată de primarul Ilie Bolojan, premierea este un semn de recunoștință din partea municipalității față de companiile de top locale.

Data de 24 ianuarie este moment de sărbătoare pentru toți românii care comemorează Mica Unire. Pentru orădeni însă, de trei ani această dată are o semniﬁcație aparte. Odată cu instalarea în scaunul de primar al edilului Ilie Bolojan, în urbea de pe Crișul Repede a luat naștere și primul eveniment prin care administrația locală își arată recunoștința față de cele mai mari companii orădene. “Aceste eveniment este, practic, o chestiune de respect față de cei mai importanți contribuabili. Pentru că nicio primărie nu ar putea să facă nimic dacă aceste companii nu ar plăti anual taxe și impozite către bugetul local”, a declarat primarul Ilie Bolojan. ”Este singura dată din an în care noi suntem gazdă pentru aceste ﬁrme și în care noi le oferim ceva”, mai spune primarul. Cadoul este o recepție privată în cadrul căreia municipalitatea acordă simbolic diplome de excelență primelor 10 firme care au plătit cei mai mulți bani bugetului local, bani proveniți inclusiv din taxe și impozite pe salariile angajaților. Topul este realizat de Direcția Economică a Primăriei. În plus, municipalitatea răsplătește și companiile care au făcut donații importante sau investitorii care au adus cei mai mulți bani în municipiu. Nu în ultimul rând, diplome de excelență sunt acordate și perso nalităților care nu sunt din Oradea, dar au sprijinit dezvoltarea orașului. Anul trecut, o astfel de diplomă a fost atribuită fostului prim ministru Călin Popescu Tăriceanu. “A fost o diplomă de excelență care nu s-a acordat pe vreun criteriu politic ci pentru că domnul Tăriceanu, în calitate de prim-ministru, ne-a ajutat printr-o Ordonanță Guvernamentală să obținem 120 de hectare de teren, lăsat în paragină, pentru a începe dezvoltarea Parcului Industrial din Oradea”, a mai explicat primarul Bolojan.

Topul contribuabililor Conform situaţiei întocmite de Direcţia Economică, primii 10 cei mai mari contribuabili privaţi la bugetul local sunt Plastor SA (1.317.764 lei), Lotus Center SA (1.306.720 lei) şi RCS&RDS SA (1.050.685 lei), urmate, în ordine, de Zahărul Oradea SA, Transilvania Gen. Imp.-Exp. SRL, Selina SRL, Omilos Oradea SRL, Deme Macarale SRL, Lukoil Romania SRL și UAMT SA. În ce privește cea mai mare investiție făcută în Oradea și anul acesta, evoluția economiei locale a demonstrat faptul că Parcul Industrial Eurobusiness a fost motorul economic al orașului. Astfel, dacă în 2010 cea mai importantă investiție a fost considerată cea făcută de Shinheung Electronics, anul acesta diploma de excelență a revenit companiei Faist Mekatronic. Lider pe piaţa din Europa în furnizarea de ﬁltre pentru infrastrucura de telecomunicaţii, Faist îi are drept clienţi principali pe Ericsson şi Nokia Siemens Network. Ei au semnat contractul cu Primăria Oradea în anul 2010 când au concesionat 44.000 mp de teren. Diploma de

Diplome au primit și contribuabilii din sectorul public. În anul 2011, pe locul întâi s-a poziţionat Casa Judeţeană de Pensii Bihor, cu o contribuţie la bugetul local de peste 7.000.000 de lei. Pe locul doi se aﬂă Universitatea din Oradea, cu peste 2.900.000 de lei, iar pe locul trei s-a clasat Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea.

De la material plastic la rețele de telefonie Pentru a doua oară consecutiv pe primul loc în topul contribuabililor s-a situat compania Plastor. Firma Plastor SA a plătit către bugetul local 1.317.764 lei, sumă mai mare cu 157.000 lei decât cea plătită în 2010. Înﬁințată în anul 1914, sub numele de „Fabrica de agrafe şi piepteni", compania produce astăzi articole din material plastic pentru diverse domenii industriale. Clienții Plastor sunt companii de renume mondial, iar Pereno, una dintre societățile grupului Plastor, pro-

10 companii primesc în ﬁecare an diplome de excelență pentru contribuțiile la bugetul local 1.317.764 lei a plătit Plastor, compania de locul I din topul contribuabililor 360 de milioane de euro este averea estimată a patronului Zoltan Teszari excelență le-a revenit după ce, în luna noiembrie a anului 2011, au ﬁnalizat prima parte a investiției din Parcul Eurobusiness. Valoarea acesteia este de 16 mi lioane de euro, iar numărul de angajați pe care îl au la ora actuală, depășește deja 360 de oameni.

duce la ora actuală exclusiv pentru export. De altfel, cheia succesul Plastor și cheia supraviețurii pe timp de recesiune este exportul. 70% din producție este vândută în străinătate. Pe locul al II-lea în top s-a situat, în 2011, Lotus Center,

evenImenT

cu o contribuţie de peste 1.300.000 de lei, faţă de 1.050.000 lei, cât plătise în 2010. Deschis la Oradea în 6 decembrie 2002, sub numele de Lotus Market, mallul a fost primul inaugurat în vestul României. La începuturi, Lotus Market avea 50 de magazine și o zonă dedicată recreeri. Pe lângă baruri, restaurante și săli de jocuri, mall-ul a oferit primul cinematograf Hollywood Multiplex din Bihor și al doilea din România. Lotus Market s-a extins de două ori, prima dată în 2006, iar a doua oară în 2008, când suprafaţa construită a crescut la peste 60.000 de metri pătraţi şi mall-ul şi-a schimbat denumirea în Lotus Center. În toamna lui 2011 a avut loc și cea de a treia extindere a mallului. Etajul a fost extins, construit cu pereţi de sticlă, şi găzduiește întregul segment de divertisment şi food, în timp ce parterul este alocat magazinelor. O noutate în cadrul complexului comercial este sala de evenimente multifuncţională, cu o capacitate de 200 de locuri, special dotată pentru nunţi, botezuri sau întâlniri de afaceri. Pe locul al treilea în topul companiilor s-a clasat RCS & RDS. Operator de servicii de telecomunicații înﬁințat în anul 1994, compania Romanian Cable Sistem (RCS) a cunoscut o dezvoltare rapidă pe piața din România. Primii pași au fost concretizați prin achiziționarea mai multor rețele de comunicații din țară. În anul 1996 a fost realizată consolidarea Grupului RCS, iar acesta a început să se extindă tot mai mult prin achiziții. Din 1998, compania este prezentă în Ungaria, iar din 1999 în Slovacia, iar apoi s-a extins în Srebia, Cehia, Croația sau Moldova. Principalul acționar este Cable Communications Systems din Olanda, cu 94,15%, al cărui acționar majoritar este omul de afaceri Zoltán Teszári.

Vizionarii din Top Forbes Din cele trei companii care au plătit cei mai mulți bani către bugetul local, două sunt patronate de bihoreni vizionari, care au ajuns de-a lungul tim-

www.transilvaniabusiness.ro

pului să dețină averi importante, care i-au clasat în topul bogaților din Top Forbes. Patronul Lotus Center, Alexander Mudura, s-a clasat în anul 2011 pe locul 114 între milionarii României și pe locul al treilea în topul celor mai bogați bihoreni. Povestea de succes a patronului Lotus Center începe în 1982. La aceea vreme, el a fugit din țară cu visul să ajungă în America, dar pe parcurs a decis să se oprească în Germania. A absolvit o facultate de comerț și a deschis primul business cu un partener german. Afacerea presupunea achiziționarea de ceapă din Ungaria și vânzarea acesteia în Germania. În scurt timp, omul de afaceri avea un depozit de 25.000 de tone de ceapă. Ghinionul a venit pe timpul iernii, când, din pricina temperaturilor scăzute, ceapa a putrezit. Pentru a-și scoate pierderea, Mudura a vândut o perioadă tractoare Staer. Adevăratul suuces l-a cunoscut, însă, în momentul în care i-a venit ideea de a pune pe picioare compania Ramexa, distribuitor al produselor Tic Tac şi Kinder în Ungaria și a ajuns în perioada 1988-1989 să vândă aproape un milion de ouă Kinder. Ulterior, după anii 1990, Mudura a dezvoltat businessul și în România, unde a deschis și primul mall din Vestul României, Lotus Center. Cel de al doilea om de afaceri de Top Forbes este bihoreanul Zoltan Teszari. La vârsta de doar 41 de ani, Teszari este pe locul 10 în topul miliardarilor din România și pe primul loc în topul celor

Evoluția afacerii În 2004, Teszari a lansat în România Digi TV, iar până la sfârşitul anului respectiv a reuşit să acumuleze aproximativ 200.000 de clienţi. Un an mai târziu a lansat Digi TV şi în Ungaria. Fuziunea dintre RCS şi RDS a avut loc în 2005, iar cinci ani mai târziu a ajuns la o cifră de afaceri de 410 milioane de euro şi a înregistrat pierderi de 16,3 milioane de euro. mai bogați bihoreni, cu o avere estimată la peste 360 de milioane de euro. Vicecampion european la judo, Zoltan Teszari s-a lansat în afaceri la doar 20 de ani, imediat după Revoluție. Milionarul a intrat în mediul business cu o tonetă de înghețată în care și-a investit banii câștigați din sport. El a înființat alături de un prieten firma Rubin&King pe care a transformat-o în unul dintre ccei mai importanți importatori de profil din țară. Mai apoi, a decis să facă afaceri cu programe prin cablu și a cumpărat prima televiziune, TVS Oradea, în urmă cu 17 ani și s-a asociat cu firma de televiziune prin cablu a lui Gheorghe Maftei, din Brașov. Boom-ul afacerii a avut loc când Teszari a preluat televiziunea TVS şi a înfiinţat RCS (Romanian Cable System) și a început să achiziţioneze tot mai multe firme din domeniu. Ulterior, în anul 1998, Teszari a înființat firma Romania Data System (RDS),și a adus Internetul în casele românilor. Următorul pas al dezvoltării a fost când RCS a achiziţionat firma de cablu Terra Sat. Astfel, compania a ajuns să aibă peste 1,3 milioane de abonaţi și și-a depăşit competitorul, firma Astral Telecom.

Andreea Costea