www.apm.ro w ww.apm.r p o nr. 92 / ianuarie 2010
Revista R evista i t oa oamenilor amenilor il d de afac afaceri f erii d din Tr di T Transilvania ansilv il ania i
editată edita tă ă de Asociația Asociația Patronilor Patronilor șii Meseriașilor Meseriașilor Cluj Cluj
Elogiu Spiritul sacru al recunoştinţei trebuie să ne îndrume permanent paşii făcuţi pe calea propăşirii Reuniunii noastre în folosul întregii comunităţi de oameni întreprinzători, fie ei ucenici, calfe şi mici meseriaşi sau, mai aproape de vremurile noastre, patroni. Măsură şi dovadă incontestabilă a lucrului făcut cu temeinicie, istoria organizaţiilor care au precedat Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj este o lecţie deschisă despre Homo Faber, Omul făuritor de Valori pentru posteritate. Să rememorăm această lecţie şi să-i aplicăm perpetuu învăţămintele spre folosul nostru şi al urmaşilor noştri.
Agenda
TÂRG ROMÂNESC DE TURISM ŞI AFACERI LA CHICAGO În perioada 22-23 aprilie 2010 la Navy Pier în Chicago va avea loc Târgul Expoziţional de Comerţ şi Turism Americano-Român (ARTTS: “American Romanian Tourism and Trade Show”).
Târgul se doreşte a fi o nouă extindere a oportunităţilor de afaceri, de facilitare a legăturilor economice şi comerciale dintre companiile americane şi româneşti. Obiectivul târgului este de a aduce cele mai bune oferte de afaceri din România în Statele Unite, prin creşterea oportunităţilor în domeniul turismului, economiei sau a modei, realizând astfel noi relaţii de afaceri. Fondatorii acestui show sunt oameni de afaceri cu vechime şi tradiţie în domeniu, care doresc să asigure sponsorilor şi companiilor, atât din România cât şi din America, o largă expunere în formarea unor noi relaţii de afaceri. Aspiraţia lor este de a creea o nouă imagine a ceea ce înseamnă în prezent călătoriile turistice, de afaceri sau modă, prin crearea unor proiecte unice care să propulseze România la un nou nivel de recunoaştere pe piaţa americană. “Dorinţa noastră este să ne concentrăm atenţia nu doar asupra intereselor sponsorilor, ci şi a fiecărui investitor şi participant în parte, care doreşte să fie parte din acest proiect”, declară coordonatoarea principală a evenimentui, doamna Teodora Fulea.
Printre susţinătorii acestui proiect se numară atât autorităţile statului român, prin reprezentanţii Consulatului General al României la Chicago, cât şi autorităţile statului Illinois. Consulul economic la Chicago, domnul Gabriel Dutu, şi-a exprimat aprecierea şi entuziasmul pentru iniţiativa de a organiza pentru prima dată un astfel de show în comunitatea românoamericană. Acesta consideră evenimentul foarte benefic, fiind încântat să sprijine această iniţiativă menită să promoveze imaginea României în perspectiva revitalizării relaţiilor economice şi comerciale bilateral, mai ales că proiectul este în parteneriat cu nou înfiinţata Cameră Română de Comerţ şi Industrie din zona Chicago. Totodată guvernatorul statului Illinois, Pat Quinn, a afirmat în scrisoarea trimisă organizatorilor că: “În aceste vremuri mai tulburi din punct de vedere economic , este foarte important să continuăm
să dezvoltăm relaţii mutuale cu parteneri noştrii internaţionali, şi îmi exprim aprecierea faţă de faptul că organizatorii acestui eveniment vor continua vitalizarea relaţiilor economice dintre Romania şi statul Illinois.” Detalii privind acest eveniment expoziţional pot fi găsite pe situl www.arttschicago.com. Companiile româneşti care doresc să participe şi să beneficieze de această oportunitate de a se întâlni cu cele mai influente afaceri din domeniul economiei, modei, turismului şi industriei din Statele Unite, sunt invitate să contacteze organizatorii pentru mai multe detalii privind costurile şi condiţiile de participare. n Marian Petruţa pmarian@arttschicago.com
CALENDARUL TÂRGURILOR CLUJENE poate fi accesat pe situl Consiliului Judeţean Cluj: http://www.cjcluj.ro/calendarul-targurilor-clujene/
TRIBUNA AFACERILOR
publicaţie de afaceri editată de ASOCIAŢIA PATRONILOR ŞI MESERIAŞILOR CLUJ în cooperare cu FEDERAŢIA PATRONATELOR IMM NORD-VEST Editor coordonator: Mircea Olaru-Zăinescu Servicii editoriale: ARCADIA MEDIA S.R.L. Art Director: Mihai Armanca Marketing Manager: Marcelina Armanca Distribuţie şi abonamente: Olivian Olaru
Consiliul Judeţean Cluj a definitivat Calendarului Târgurilor, Pieţelor şi Oboarelor din judeţul Cluj, pentru anul 2010. „Prin acest demers Consiliul Judeţean îşi propune să contribuie la crearea cadrului organizatoric necesar în vederea impulsionării activităţilor economice locale, în special prin stimularea schimburilor comerciale şi a desfacerii de către producătorii locali a produselor agricole tradiţionale. Acest calendar reprezintă o modalitate utilă şi facilă de diseminare în rândul comercianţilor interesaţi a informaţiilor referitoare la programul târgurilor, fiecare dintre aceştia putând să-şi planifice din timp participarea la un eveniment sau altul şi să-şi viabilizeze astfel mica afacere pe care o administrează”, a precizat Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.
2
| nr. 92 ianuarie 2010 | TRIBUNA AFACERILOR
Tipar: TIPOLITERA S.R.L. Print Manager: Dumitru Sabău Adresa redacţiei: Str. Avram Iancu nr. 52 CLUJ-NAPOCA – 400083 Tel/fax: 0264-430148 e-mail: tribuna.afacerilor@gmail.com web: www.apm.ro/tribuna.afacerilor
Eveniment
LAUDATIO
pentru Membrii fondatori ai Asociaţiei Profesionale Libere a Micilor Meseriaşi din Cluj, continuatoarea asociaţiilor profesionale care au precedat-o în secolele XIX şi XX şi precursoarea Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj, cu ocazia aniversării a 20 de ani de la reînfiinţarea organizaţiei întreprinzătorilor clujeni. Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj trăieşte astăzi un moment de excepţie, cu totul memorabil, prin care întreaga comunitate clujeană de afaceri omagiază atât o personalitate juridică – Asociaţia Profesională Liberă a Micilor Meseriaşi din Cluj, cât mai ales acei oameni minunaţi care în 9 ianuarie 1990 se reuneau într-o adunare constituantă a primei organizaţii de tip patronal înfiinţată şi înregistrată după Revoluţia din decembrie 1989. Însemnul Jubileului abordat astăzi, 22 ianuarie 2010, aici, în Bastionul Croitorilor, este în egală măsură o importantă recunoaştere a predecesorilor, dar şi un moment de însemnătate istorică prin re-
luarea acestei tradiţii la nivelul comunităţii oamenilor de afaceri clujeni. Ne bucură astăzi prilejul de a reitera această tradiţie, după 20 de ani de la reînfiinţare şi, mai ales, după aproape 140 de ani de la şedinţa de constituire a Reuniunii Sodalilor Români din Cluj, desfăşurată la Casina română din Cluj în 5 februarie 1871. În acest context excepţional, ne face plăcere să amintim câteva repere istorice ale organizaţiei noastre multiseculare. (...) Pentru toate aceste considerente, credem că acordarea Diplomei Jubiliare este o recunoaştere excepţională a meritelor incontestabile ce revin fondatorilor asociaţiei noastre şi o mare sărbătoare pentru întreaga comunitate clujeană de afaceri. PREŞEDINTE, Ec. Augustin FENEŞAN 22 ianuarie 2010 Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca (fragment din discursul inaugural al expoziţiei jubiliare „APM Cluj – 20 de ani de activitate susţinută în beneficiul comunităţii clujene de afaceri”)
La ceas aniversar.... Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj este organizaţia care a înţeles, încă de la începutul anilor ’90, importanţa rolului jucat de întreprinzători într-o economie care se reconfigura fundamental. Lucru firesc, dacă avem în vedere că este continuatoarea activităţii Reuniunii Sodalilor Români din Cluj, înfiinţată în 1871 şi transformată apoi în Reuniunea Meseriaşilor, Comercianţilor şi Industriaşilor Români din Cluj. În aceasta a avut un model puternic, ce s-a dovedit în timp o veritabilă sursă de inspiraţie pentru numeroase acţiuni. De 20 de ani, actuala Asociaţie a Patronilor şi Meseriaşilor constituie un centru în jurul căruia s-a coagulat comunitatea antre-
prenorială clujeană, pilon important al dezvoltării şi identităţii oraşului nostru. Consultanţă juridică, economică sau profesională, cooperare cu instituţiile statului, misiuni internaţionale, cursuri şi schimburi de experienţă – acestea sunt doar câteva dintre activităţile care leagă membrii acestei comunităţi atât de strânse. Acum, la ceas aniversar, felicit Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj pentru realizările deosebite din mediul de afaceri şi le doresc membrilor acestei asociaţii cât mai multe reuşite în plan profesional şi personal. Sorin Apostu, Primarul municipiului Cluj-Napoca
TRIBUNA AFACERILOR | nr. 92 ianuarie 2010 |
3
Repere istorice
9 IANUARIE 1990 – UN MOMENT DE REFERINŢĂ ASOCIAŢIA PROFESIONALĂ LIBERĂ A MICILOR MESERIAŞI DIN CLUJ Încă din primele zile ale Revoluţiei, în 9 ianuarie 1990, la Clubul Libertatea din Piaţa Muzeului, un grup de mici meseriaşi şi comercianţi mandatari au hotărât să înfiinţeze, în baza Legii nr. 21/1924, Asociaţia Profesională Liberă a Micilor Meseriaşi din judeţul Cluj. La adunare au participat, conform procesului verbal încheiat, următorii: Bâzgă Nicolae, Ştefan Ioan, Mureşan Emil, Raţ Gheorghe Gicu, Hadnagy Ioan, Balea Liviu, Galfi Zoltan, Bob Vasile, Petruş Viorel, Toader Dumitru, Surducan Nicolae, Deak Zoltan, Mureşan Călin, Varga Alexandru, Sos Beniamin, Fărăgău Emil, Moldovan Ana, Pataki Zoltan. Nedelcu Cornel, Fărcaş Nicolae. Pe baza propunerilor şi dezbaterilor care au urmat s-a întocmit o PLATFORMĂ-PROGRAM ce a fost aprobată şi adaptată ca bază de pornire în elaborarea viitorului statut al asociaţiei. Ulterior, grupul de iniţiativă s-a autodizolvat, alegându-se comitetul de conducere al asociaţiei, format din şapte membri cu următoarele funcţii: un preşedinte, doi vicepreşedinţi, un secretar şi trei membri. Procesul verbal nominalizează în aceste funcţii pe Mureşan Emil – preşedinte, Bâzgă Nicolae şi Hadnagy Ioan – vicepreşedinţi, Pop Eugen – secretar, şi Csiki Alexandru, Raţ Gh. Gicu, Tămaş Petru – membri. Se mai menţiona faptul că la data întocmirii actului existau deja 185 de persoane care aderaseră la asociaţia nou înfiinţată. Documentul avea ataşat un tabel cu membrii fondatori. Membrii împuterniciţi de adunarea constituantă au elaborat un statut, au stabilit scopul, obiectivele şi mijloacele de acţiune, procedând la înscrierea Asociaţiei Profesionale Libere a Micilor Meseriaşi în Registrul Persoanelor Juridice aflat la grefa Judecătoriei Cluj-Napoca. Prin Încheierea nr. 2 din 24 ianuarie 1990, organizaţia a fost înscrisă în acest registrul la nr. 20/1990. APMLL Cluj avea de la acea dată toate drepturile oferite de lege pentru a se organiza şi funcţiona conform statutului şi pentru a acţiona pentru îndeplinirea misiunii sale.
STATUTUL APLMM CLUJ Chiar din primul capitol al statutului se subliniază faptul că „Asociaţia Profesională Liberă a Micilor Meseriaşi din judeţul Cluj” reuneşte, pe baza liberului consimţământ, micii meseriaşi, mandatarii (Decretul 101/1980), cetăţeni ce practică sau doresc să practice o activitate economică particulară, indiferent de naţionalitate, sex, vârstă, convingeri politice şi religioase”. Scopul declarat al noii asociaţii era „de a organiza lupta unită a membrilor săi pentru apărarea drepturilor şi promovarea intereselor lor profesionale, sociale, economice şi culturale”. Tot din Statut rezulta că organizaţia are personalitate juridică distinctă, putându-şi îndeplini scopul şi obiectivele sale, între care menţionăm: - constituirea de întreprinderi particulare care să aibă personalitate juridică, firmă, cont în bancă etc. - egalitatea întreprinderilor particulare cu cele de stat şi cooperatiste, prin crearea cadrului legislativ necesar unei concurenţe loiale; - impozitarea unică a tuturor intreprinderilor, indiferent de forma lor de proprietate; - aplicarea nediscriminatorie a preţurilor de achiziţie pentru materii prime, materiale, maşini şi utilaje, a taxelor pentru prestările de servicii, precum şi dreptul de a cumpăra direct de la producători aceste produse şi servicii;
4
| nr. 92 ianuarie 2010 | TRIBUNA AFACERILOR
- dreptul de a încheia contracte şi de a executa comenzi pentru firmele străine, urmând ca valuta rezultată din aceste tranzacţii să fie impozitată de stat, restul urmând a fi folosit de către întreprinderea particulară (se propunea în statut o cotă de impozitare de 20%); - creditarea de către bănci a întreprinderilor private în aceleaşi condiţii aplicate întreprinderilor de stat, pentru creditele necesare achiziţionării de materii prime, materiale, maşini şi utilaje etc. - forţa de muncă să facă obiectul pieţei libere, întreprinderea privată să poată angaja până la 300 de muncitori şi să pregătească profesional ucenici; - nelimitarea veniturilor obţinute de întreprinderea privată; - dreptul de a cumpăra sau concesiona de la stat întreprinderi nerentabile, odată cu acordarea de credite pentru vitalizarea acestora; - dreptul de a deschide magazine pentru desfacerea propriilor produse realizate de întreprinderea privată, inclusiv a magazinelor ambulante, care să funcţioneze pe întreg teritoriul ţării, fără alte vize din partea organelor de administraţie din alte judeţe; - dreptul de a înfiinţa întreprinderi private de către persoanele care sunt angajate în întreprinderi de stat;
Repere istorice
PENTRU ISTORIA RECENTĂ A PATRONATULUI CLUJEAN REVENDICĂRI SOCIALE În Statutul APLMM Cluj sunt înscrise şi o seamă de obiective de natură socială, dintre care amintim: - alocaţiile de stat pentru copii să fie acordate şi celor care sunt constituiţi şi/sau lucrează în întreprinderi private; - pensionarii peste 60 de ani, invalizii şi cei ce pregătesc un număr mai mare de 5 ucenici să fie scutiţi de impozite, iar cei care pregătesc până la 4 ucenici să beneficieze de o reducere a impozitelo; - apărarea drepturilor sociale ale membrilor asociaţiei precum: dreptul la muncă şi odihnă, la instruire, la asistenţă socială şi medicală, protecţia şi igiena muncii; Statutul APLMM Cluj consfinţea, între altele, dreptul de a exercita toate meseriile existente, inclusiv servicii de alimentaţie publică, comerţ, taximetrie, cărăuşie auto, parcuri distractive, jocuri mecanice etc., fără a mai fi nevoie de a face dovada calificării prin acte, aceasta făcându-se prin probe de lucru; erau exceptate de la această procedură ocupaţiile care necesită o pregătire specială, precum cele de medic, avocat, etc., sau anumite meserii precum instalator de gaze etc.
PROIECTE LEGISLATIVE Statutul APLMM Cluj a avansat chiar şi propunerea modificării sau anulării unor legi potrivnice întreprinderii private, cum ar fi „abrogarea Legii nr. 13/1968 vizând pe micii meseriaşi, a Decretului 101/1980 privind mandatarii, a Decretului 153 referitor la impozitul pe venit şi a instrucţiunilor şi reglementărilor de aplicare a acestora”. Pentru buna funcţionare a întreprinderilor private, Statutul APLMM Cluj avea şi
alte prevederi precum aprobarea de cote la utilităţi (energie electrică, gaze, apă) la preţurile aplicate întreprinderilor de stat, asigurarea asistenţei juridice pentru toate categoriile de litigii de muncă şi a celor care decurg din activitatea profesională. În Statut se mai prevedea „acordarea unei clădiri pentru sediu, crearea unui organ de presă cu apariţie lunară şi a unei emisiuni de televiziune cu o durată de o oră pe săptămână”.
DIALOGUL SOCIAL Un alt obiectiv important înscris în Statut se referă la relaţiile APLMM Cluj cu alte asociaţii şi sindicate, urmărind „dezvoltarea relaţiilor cu asociaţiile şi sindicatele libere de profil din alte ţări, pe baza principiului solidarităţii, fără nici un fel de îngrădiri de natură politică, ideologică sau religioasă”. Capitolul IV, care însuma principiile de organizare şi funcţionare a asociaţiei, prevedea, între altele, că asociaţia este independentă de organizaţiile politice şi îşi desfăşoară activitatea pe baza statutului; se poate afilia pe baza liberului consimţământ la federaţia pe ramură sau profesie; poate stabili relaţii cu organizaţii similare din alte ţări.
TRIBUNA AFACERILOR | nr. 92 ianuarie 2010 |
5
Repere istorice
9 IANUARIE 1990 – UN MOMENT DE REFERINŢĂ CONDUCEREA ASOCIAŢIEI Statutul APLMM prevedea alegerea organelor de conducere prin vot direct; cadrele de conducere se aleg pentru unul, cel mult două mandate consecutive. Conferinţa (Adunarea generală), convocată anual, este organul superior de conducere, care analizează şi hotăreşte asupra problemelor principale ale activităţii asociaţiei. În cadrul Conferinţei, odată la 4 ani, sunt alese organele de conducere ale asociaţiei: Preşedintele, Comitetul de Conducere, Comisia de Revizie (Comisia de Cenzori). Totodată, Conferinţa aprobă sau modifică statutul asociaţiei, hotăreşte afilierea sau retragerea din Federaţia pe ramură sau profil; desemnează candidaţii pentru organele Uniunii Federaţiilor; hotăreşte asupra cuantumului cotizaţiei de membru, cât şi a cotei ce urmează a fi înaintată organizaţiilor superioare. Conform prevederilor statutare, Comitetul de Conducere al Asociaţiei coordonează activitatea asociaţiei între conferinţe; se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, acţionând pentru înfăptuirea hotărârilor adoptate de adunarea generală; execută bugetul asociaţiei; reprezintă asociaţia în raporturile acesteia cu organele de stat, cu federaţia, asociaţiile similare sau sindicatele din ţară şi străinătate; stabileşte structura organizatorică internă a organizaţiei.
Biroul Executiv a fost stabilit în statut ca organ executiv de conducere, pentru rezolvarea problemelor curente, fiind compus din preşedinte, doi vecepreşedinţi, un secretar general şi trei membri. Comisia de cenzori, compusă din trei membri, era mandatată să verifice activitatea financiară şi modul în care sunt gospodărite bunurile materiale ale asociaţiei.
Statutul APLMM Cluj cuprindea şi capitole referitoare la fondurile băneşti şi mijloacele materiale ale asociaţiei, patrimoniul constituit fiind indivizibil şi netransmisibil. Existau şi dispoziţii referitoare la dreptul asociaţiei de a avea sigiliu, insignă şi drapel proprii.
6
| nr. 92 ianuarie 2010 | TRIBUNA AFACERILOR
Repere istorice
PENTRU ISTORIA RECENTĂ A PATRONATULUI CLUJEAN De-a lungul a două decenii de activitate, pe parcursul a cinci mandate, la conducerea asociaţiei s-au perindat acei întreprinzători care au făcut dovada onestităţii şi dăruirii lor pentru îndeplinirea misiunii, scopului şi obiectivelor asumate. Amintim aici pe cei care au asigurat bunul mers al organizaţiei.
PREŞEDINŢII APLMM – APM CLUJ
PREŞEDINŢII FILALELOR APM CLUJ Vasile DOLHA,
în perioada 1990 – 2010
APM Turda
Emil MUREŞAN,
1990
Nicolae BÂZGĂ,
1990-1992
Ioan HADNAGY,
1992-1996
Gheorghe ARDELEAN,
1996-2000
Augustin FENEŞAN,
2000-2010
Aurel POP,
Timp de doi ani, avocatul Mircea Vaida, deputat independent şi ministrul administraţiei publice, a îndeplinit funcţia de preşedinte de onoare al asociaţiei
APM Câmpia Turzii Andrei NEMETI, Centrul Zonal de Afaceri Câmpia Turzii Onişor NICOREC, Centrul Zonal de Afaceri Gâlgău-Someş Ioan FILIP, Centrul Zonal de Afaceri Târgu Lăpuş
MEMBRII STRUCTURILOR DE CONDUCERE ale Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj (în perioada 2000-2010) BIROUL EXECUTIV l Feneşan Augustin, preşedinte, COMPLEX TURISTIC MILENIUM S.R.L. comuna Gilău – jud. Cluj l Tămaş Petru, secretar general, ASTRA TOUR S.R.L. Cluj-Napoca l Ardelean Gheorghe, preşedinte executiv, S.C. ARDELEAN IMPORT EXPORT S.R.L. Cluj-Napoca l Timofte Mircea, prim-vicepreşedinte, TRANSILVANIA CONSTRUCŢII S.A. Cluj-Napoca l Turdean Liviu, prim-vicepreşedinte, FARMEC S.A. Cluj-Napoca l Fărăgău Victor, vicepreşedinte, Asociaţia Bioagricultorilor din România BIOTERRA, Luna de Sus – jud. Cluj l Hozan Teodor Victor, vicepreşedinte, DEPALI COM S.R.L. Cluj-Napoca l Maier Ioan, vicepreşedinte, MAYER PANE BACIU S.R.L. com. Baciu – jud. Cluj l Mureşan Dănuţ Marinel, vicepreşedinte, MDM CONSULTING S.R.L. ClujNapoca COLEGIUL/COMITETUL DE CONDUCERE l Ambrus Adam, membru C.C., AMERA GRUP S.R.L. Cluj-Napoca l Anghel Lucia, membru C.C., ALCALA IMPORT EXPORT S.R.L. Cluj-Napoca l Ardelean Attila, membru C.C., CLIMM SIGHET, Sighetu Marmaţiei – jud. Maramureş l Ardelean Vasile Teodor, membru C.C., JALUZ CONSTRUCT DECOR SUEDIA S.R.L. Cluj-Napoca l Atzl Peter, membru C.C., ALMETAL S.R.L. ClujNapoca l Baciu Augustin, membru C.C., AB ONIX HOTEL S.R.L. Cluj-Napoca l Bărnuţi Ioan, membru C.C., SUPER RIALDA IMPORT EXPORT S.R.L. Cluj-Napoca l Chiş Ioan, membru C.C., CIRO PRODCOM S.R.L. Cluj-Napoca l Ciucalău Aurel, membru C.C., CIPRIAN S.R.L., comuna Corneşti – jud. Cluj l Constantinescu Ion, membru C.C., PATROMES S.R.L. Cluj-Napoca l Costin Gheorghe, membru C.C., ALCOM S.A. Cluj-Napoca l Cuibuş Liviu, membru C.C., ROMFORŢA S.R.L. Cluj-Napoca l Darabont Nicolae, membru C.C., DARMOB S.R.L. Crasna – jud. Sălaj l Dolha Vasile, membru C.C., POIANA DOLHA S.R.L. Turda l Fesneau Pascal, membru C.C., ENERGOM
l Rad Ioan, vicepreşedinte, CONRAD PRODIMPEX S.R.L. , Cluj-Napoca l Rus Mihaela, vicepreşedinte, VITRINA FELIX MEDIA S.A. Cluj-Napoca l Scerbac Dan, vicepreşedinte, CHIMIREX & Co. S.R.L. Cluj-Napoca l Ţârlea Petrişor, vicepreşedinte, TURNĂTORIA METALUL S.R.L. Cluj-Napoca l Babaioana Dumitru, membru în Birou Executiv, CARINAG S.A., comuna Mihai Viteazu – jud. Cluj l Bikfalvi Martin, membru B.E., CALIBRA INVEST S.R.L. Cluj-Napoca l Macavei Liviu, membru B.E., VALINA PROD COM S.R.L. Cluj-Napoca l Mocanu Alexandru, membru B.E., ARIANE TRUCKS S.R.L. Cluj-Napoca l Nemeti Andrei, membru B.E., TIVER SERVCOMIMPEX S.R.L., Câmpia Turzii l Părăuan Ioan, membru B.E., LACRYS CONSTRUCT S.R.L. Cluj-Napoca l Poptelecan Augustin, membru B.E., CASA AUGUSTIN S.R.L. Cluj-Napoca l Toduţ Gheorghe, membru B.E., ELMET S.A. Cluj-Napoca
S.R.L. Cluj-Napoca l Filip Ioan, membru C.C., FILBAC S.A. Târgu Lăpuş – jud. Maramureş l Iancău Petru, membru C.C., ARDEALUL S.A. Aiud – jud. Alba l Lăcusteanu Daniel, membru C.C., EUROBROKERS S.A. filiala Cluj-Napoca l Leordean Vasile, membru C.C., FLACĂRA S.A. Cluj-Napoca l Marin Daniela, membru C.C., FARMEC PLAST S.A. Cluj-Napoca l Mătieş Călin, membru C.C., ARBUS S.R.L. ClujNapoca l Mătieş Letiţia, membru C.C., ARBUS S.R.L. Cluj-Napoca l Miron Tibişor Marian, membru C.C., ASTRA S.R.L. Miercura Ciuc – jud. Harghita l Mleşniţă Radu, membru C.C., CENTRUL DE AFACERI TRANSILVANIA Cluj-Napoca l Mocanu Constantin, membru C.C., PATI BAR MARIA S.R.L. Turda l Nagy Cornelia, membru C.C., NAPOTEX S.A. Cluj-Napoca l Nicorec Onişor, membru C.C., DEURON S.R.L. com. Gâlgău – jud. Sălaj l Pântea Petru Iacob, membru C.C., CECCAR - filiala Cluj, Cluj-Napoca l Petrean Livia, membru C.C., notar public, Cluj-Napoca l Pop Aurel, membru C.C., POPCARD S.R.L. Câmpia Turzii
l Pop Iuliu, membru C.C., MEPACOM S.R.L. Cluj-Napoca l Pop Pahone, membru C.C., NOVOCHIM S.R.L. Cluj-Napoca l Pop Silviu, membru C.C., BANCA ROMÂNEASCĂ S.A., sucursala Cluj l Sabău Sorin, membru C.C., TASE MARA S.R.L., Cluj-Napoca l Şuteu Petru, membru C.C., AMPLEX PRODCOM S.R.L. Cluj-Napoca l Teodorescu Mihai, membru C.C., BRD -GSG, sucursala Cluj l Tripon Nicolae, membru C.C., BANCA ITALOROMENA S.P.A. Cluj-Napoca l Tör Laurenţiu, membru C.C., ARIEŞUL LUNA, com Luna – jud. Cluj l Ţico Ionel, membru C.C., GOLDEN S.R.L. ClujNapoca l Bretoiu Vasile Horaţiu, membru supleant, CB ELECTRONIC S.R.L., Câmpia Turzii l Dreve Viorel, membru supleant, PARNAS S.R.L. Cluj-Napoca l Mărcean Dumitru, membru supleant, DIVERS CONSTRUCT S.R.L. Cluj-Napoca l Molnar Attila, membru supleant, ŢIBLEŞUL S.C.M. Târgu Lăpuş – jud. Maramureş l Popa Romul, membru supleant, DENTROM S.R.L. Aiud – jud. Alba l Varga Rudolf, membru supleant, LIGIA S.R.L. Cluj-Napoca TRIBUNA AFACERILOR | nr. 92 ianuarie 2010 |
7
Repere istorice
AsoCiAţiA PAtronilor Şi MeseriAŞilor Cluj Forumurile APM Cluj Pentru realizarea misiunii sale, venind permanent în sprijinul membrilor săi, APM Cluj a organizat periodic dezbateri publice având ca temă problemele cu care se confruntă comunitatea de afaceri. Aceste întruniri s-au transformat în timp în adevărate forumuri ale oamenilor de afaceri, în cadrul cărora aceştia au avut posibilitatea de a discuta cu factorii de decizie din administraţia publică locală şi centrală cele mai importante aspecte ale activităţilor economice private. De la nivel local, aşa cum au fost întâlnirile primilor ani de după 1989, s-a ajuns la organizarea unor Forumuri Regionale care s-au bucurat de o largă participare din partea reprezentanţilor întreprinderilor mici şi mijlocii dar şi a marilor întreprinderi, precum şi de prezenţa şi intervenţiile parlamentarilor, a unor miniştri, ai prefecţilor şi preşedinţilor de consilii judeţene, ai şefilor instituţiilor deconcentrate. De-a lungul timpului, aceste manifestări au fost organizate în diverse locaţii, unele aparţinând unor membri marcanţi ai asociaţiei. Astfel, primul Forum Interjudeţean s-a desfăşurat în 1998 pe domeniul societăţii comerciale „SALVE” S.R.L. din localitatea Gâmbaşi, judeţul Alba al cărui patron, Eugen Ioica, a contribuit din plin la reuşita acestei acţiuni. Cu această ocazie, conducerea asociaţiei a instituit şi înmânat primele diplome de merit acelor membri care au avut o contribuţie importantă la realizarea misiunii organizaţiei.
8
| nr. 92 ianuarie 2010 | TRIBUNA AFACERILOR
O susţinere deosebită în organizarea unor asemenea acţiuni au avut-o şi alţi membri marcanţi ai asociaţiei: Andrei Nemeti - TIVER SERVCOMPIMPEX SRL şi Aurel Pop - POPCARD SRL din Câmpia Turzii, Aurel Ciucalău – POPASUL CIPRIAN, Augustin Feneşan – COMPLEX TURISTIC MILENIUM din Gilău, care au găzduit o bună parte din întâlnirile anuale ale membrilor asociaţiei.
Repere istorice
Partener de referinţă Pentru mediul de afaceri
O menţiune deosebită se cuvine Forumului Naţional al IMM-urilor, organizat în 2005 la Cluj-Napoca în colaborare cu Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România cu prilejul aniversării a 15 ani de activitate a Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj. Cu această ocazie au fost omagiaţi membrii fondatori ai asociaţiei şi a fost lansată monografia organizaţiei noastre, fondată în 1871.
TRIBUNA AFACERILOR | nr. 92 ianuarie 2010 |
9
Repere istorice
AsoCIAŢIA PAtRoNILoR ŞI MEsERIAŞILoR CLuj GALELE EXCELENŢEI ÎN AFACERI A intrat deja în tradiţia APM Cluj organizarea anuală a Galelor Excelenţei în Afaceri, manifestare catalogată pe bună dreptate evenimentul anului pentru comunitatea clujeană de afaceri. An de an, de mai bine de zece ani consecutivi, Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor aplaudă la scenă deschisă performerii afacerilor. Înmânarea de diplome şi trofee de excelenţă încununează de fiecare dată această manifestare, răsplătind reuşita în afaceri a clujenilor şi nu numai. Topul APM Cluj are la bază criteriile utilizate în stabilirea clasamentelor elaborate de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi materializate în Topul Naţional al Firmelor din România, în care se regăsesc de fiecare dată multe companii clujene. Ultimele ediţii au consacrat topurile celor mai performate companii clasificate pe cinci categorii: microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, întreprinderi mari şi nou înfiinţate.
10
| nr. 92 ianuarie 2010 | TRIBUNA AFACERILOR
Repere istorice
Partener de referinţă Pentru mediul de afaceri
TRIBUNA AFACERILOR | nr. 92 ianuarie 2010 |
11
Repere istorice
ASociAţiA PAtRoniLoR Şi MESERiAŞiLoR cLuj PALMARES De-a lungul ultimelor două decenii, Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj a acordat, cu diverse ocazii, numeroase distincţii instituţiilor şi personalităţilor publice care i-au susţinut activitatea. S-au bucurat de aprecierile patronatului clujean prefecţii şi preşedinţii consiliilor judeţene, primarii şi consilierii municipiilor şi oraşelor, şefii serviciilor deconcentrate cu care organizaţia a avut de la bun început relaţii cordiale, de cooperare, prin intermediul cărora a reuşit de multe ori să apere şi să promoveze interesele comunităţii de afaceri, pe care o reprezintă în raport cu partenerii sociali. Nu au fost uitate nici organizaţiile patronale şi de afaceri, camerele de comerţ, alte organizaţii neguvernamentale, care au contribuit la crearea unui climat favorabil afacerilor private la nivel local, regional şi naţional. În acelaşi timp, reprezentanţii asociaţiei au primit însemnele recunoştinţei pentru eforturile depuse în propăşirea întreprinzătorilor privaţi şi dezvoltarea mediului de afaceri. Stau mărturie cupele, medaliile şi diplomele primite de reprezentanţii asociaţiei din partea administraţiei publice locale şi a patronatului naţional.
12
| nr. 92 ianuarie 2010 | TRIBUNA AFACERILOR
Repere istorice
Partener de referinţă Pentru mediul de afaceri
TRIBUNA AFACERILOR | nr. 92 ianuarie 2010 |
13
Repere istorice
AsociAţiA PAtronilor Şi MeseriAŞilor cluj Activitatea editorială Pentru a asigura o comunicare eficientă cu membrii asociaţiei, la scurt timp după înfiinţare, conducerea organizaţiei a hotărât editarea unui ziar dedicat în exclusivitate promovării activităţilor şi informaţiilor destinate patronilor şi meseriaşilor – „INIŢIATIVA PARTICULARĂ”. O echipă redacţională restrânsă (Paul Lucian Niculescu, redactor şef, Mircea OlaruZăinescu, redactor şef adjunct şi Gheorghe Lupuţan, redactor), au reuşit să editeze o publicaţie de ţinută, remarcată imediat în noul peisaj publicistic al primelor luni de presă liberă după Revoluţia din Decembrie 1989. Ulterior, conducerea gazetei este preluată de Ion Constantinescu. Datorită resurselor financiare limitate, gazeta asociaţiei a apărut numai în câteva numere şi într-un tiraj restrâns, dar cu un impact major asupra cititorilor din rândul noilor întreprinzători. Ziarul şi-a reluat activitatea în baza unui proiect de dezvoltare instituţională finanţat de USAID. Proiectul, finanţat pe o perioadă de un an, a permis dotarea asociaţiei cu echipamente de birotică, asigurându-se şi resursele necesare editării „INIŢIATIVEI PARTICULARE”. Din acel moment, ziarul şi-a continuat apariţia lunară fără nici o întrerupere până în prezent, editarea sa fiind asigurată de Ion Constantinescu, redactor şef, Marin Oprea, redactor şef adjunct, Nicolae Vereş, secretar de redacţie pentru o perioadă precum şi de alţi colaboratori: Ioan Benche, Traian Corneanu, Iustinian Zegreanu, Ioan Ghercioiu etc.. În ultimul an ziarul şi-a schimbat structura, transformându-se într-o publicaţie “business class”, cu un nou titlu – „TRIBUNA AFACERILOR”, denumire afiliată primului ziar al organizaţiilor predecesoare APM Cluj, apărut în urmă cu aproape un secol sub denumirea de „TRIBUNA NOASTRĂ”. În acest context, trebuie remarcat faptul că Departamentul editorial al APM Cluj nu s-a limitat doar la editarea gazetei şi mai apoi a revistei asociaţiei. Concomitent, de-a lungul celor două decenii de activitate editorială, au fost scoase şase ediţii ale lucrării „Ghidul Întreprinzătorului Particular”, volumele „Libera iniţiativă în afaceri” şi „Reuşita în afaceri”, trei ediţii bilingve ale catalogului „EuRoPartener”, şase ediţii ale „Almanahului Oamenilor de Afaceri”, „Ghidul finanţărilor pentru IMM”, „Ghidul legislativ pentru IMM”, magazine estivale, precum şi multe alte materiale informative şi promoţionale despre activităţile asociaţiei.
14
| nr. 92 ianuarie 2010 | TRIBUNA AFACERILOR
Repere istorice
Partener de referinţă Pentru mediul de afaceri O menţiune specială se cuvine monografiei “ISTORIE ŞI ACTUALITATE 1875 – 2005”, o lucrare-unicat pentru istoriografia asociaţiilor patronale din Transilvania, lansată odată cu aniversarea a 15 ani de la reînfiinţarea Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj şi re-editată în 2007 la solicitarea Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România cu ocazia aniversării a 15 ani de la înfiinţarea patronatului naţional al IMM-urilor şi sărbătorirea a 136 de ani de mişcare patronală în România.
TRIBUNA AFACERILOR | nr. 92 ianuarie 2010 |
15
Comunicate MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ Direcţia de Comunicare, Relaţii Publice şi Mass-Media
Str. Apolodor nr. 17, sector 5 Bucureşti Tel : +021/ 319.97.59, int. 1105 Fax/Tel : +021/319.98.57 e-mail : presa.anaf@mfinante.ro
GARDA FINANCIARĂ A DOBÂNDIT NOI COMPETENŢE Agenţia Naţională de Administrare Fiscală anunţă că în data de 11 ianuarie 2010 a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr.1324/ 2009 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare. Garda Financiară a dobândit noi competenţe, în principal de a încheia acte de control pentru stabilirea stării de fapt fiscale, precum şi pentru constatarea împrejurărilor privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal, sesizând, după caz, organele de urmărire penală ; de a constata acte şi fapte care au avut ca efect evaziunea şi frauda fiscală, stabilind implicaţiile fiscale ale acestora şi dispunând, în condiţiile Codului de Procedură Fiscală, luarea măsurilor asiguratorii ori de câte ori există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă ori să îşi risipească averea. De asemenea, comisarii Gărzii Financiare pot efectua, în exercitarea controlului operativ şi inopinat, monitorizări şi verificări necesare prevenirii, descoperirii şi combaterii faptelor de evaziune fiscală. În acest context, printre principalele obiective ale Gărzii Financiare pentru anul 2010 se regăseşte continuarea monitorizării în regim de permanenţă a achiziţiilor intracomunitare, în special de produse agro-alimentare (legume, fructe, cereale, carne etc.) şi materiale de construcţie (ciment, cărămidă etc,.) în scopul prevenirii sustragerii agenţilor economici de la plata taxei pe valoare adăugată aferentă operaţiunilor. Actualul sistem privind taxa pe valoare adăugată pentru comerţul in-
tracomunitar prevede libera circulaţie a mărfurilor în spaţiul comunitar şi a impus eliminarea evidenţei instituţionalizate a bunurilor provenite din statele membre, prin renunţarea la formalităţile şi controlul vamal. Oportunitatea este exploatată ilicit de către unii operatori economici care, prin invocarea unuor identităţi fictive, cesionarea ori abandonarea firmelor care acumulează debite faţă de bugetul de stat, se sustrag de la plata obligaţiilor fiscale. Această modalitate de lucru, care presupune însă mobilizarea unui volum semnificativ de forţe a condus încă din anul 2009 la identificarea şi combaterea activităţii unor grupuri infracţionale, bine organizate, care controlează anumite domenii de activitate. În acest sens, în anul 2009, au fost întocmite 252 sesizări penale pentru fapte de evaziune fiscală însumând un prejudiciu de peste 289 milioane lei la care se adaugă confiscări efective de mărfuri în valoare totală de peste 23 milioane lei. Un alt obiectiv important asumat de Garda Financiară pentru anul 2010 îl reprezintă respectarea de către operatorii economici O.U.G nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată şi cu modificările ulterioare, în sensul identificării cazurilor în care aceştia nu utilizează aparatele de marcat electronice fiscale. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va acţiona împreună cu instituţiile subordonate cu atribuţii de control pe tot parcursul anului 2010 în vederea prevenirii şi combaterii evaziunii şi fraudei financiar-fiscale.
Amânarea la plata a obligaţiilor fiscale Conform Ordonanţei de Urgenta a Guvernului nr. 92/30.06.2009 (publicata in Monitorul Oficial nr. 457/01.07.2009 ) aprobata prin Legea nr. 363/20.11.2009 ( publicata in Monitorul Oficial nr. 800/24.11.2009) organele fiscale teritoriale pot acorda amânări la plata obligaţiilor fiscale pentru contribuabilii care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: l si-au depus toate declaraţiile fiscale; l nu au înscrise fapte in cazierul fiscal; l nu s-a stabilit răspunderea potrivit Legii nr. 85/2006, privind procedura insolventei, cu modificările si completările ulterioare, si/sau răspunderea solidara potrivit art. 27 si 28 din OG nr. 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala, republicata, cu modificările si completările ulterioare. Condiţiile trebuie îndeplinite la data depunerii cererii. Amânarea la plata se poate solicita de contribuabili, prin cerere, pentru obligaţiile fiscale datorate si neachitate in ultima zi a lunii anterioare depunerii cererii la organul fiscal competent. Cererea va fi însoţita de certificatul de atestare fiscala prin care se vor individualiza sumele care vor face obiectul amânării la plata. In cerere se va indica si perioada pentru care se solicita amânarea la plata, care nu poate fi mai mare de 6 luni si care nu poate depasi data de 20 decembrie a anului fiscal in care se acorda.
16
| nr. 92 ianuarie 2010 | TRIBUNA AFACERILOR
In termen de 15 zile de la data comunicării deciziei de amânare la plata, contribuabilii au obligaţia constituirii unei garanţii sub forma scrisorii de garanţie bancara si/sau vor oferi bunuri libere de orice sarcini in vederea instituirii masurilor asigurătorii. Bunurile oferite in vederea instituirii masurilor asigurătorii vor fi evaluate de un expert independent. Garanţia ce trebuie constituita va reprezenta: l 20% din suma amânata la plata si dobânzile datorate pe perioada amânării la plata, daca amânarea se acorda pe o perioada de pana la 3 luni inclusiv; l 40% din suma amânata la plata si dobânzile datorate pe perioada amânării la plata, daca amânarea se acorda pe o perioada mai mare de 3 luni. Amânările la plata isi pierd valabilitatea daca: 1. contribuabilii nu-si achita, in cel mult 30 de zile de la scadenta, obligaţiile fiscale cu termene de plata începând cu data emiterii deciziei de amânare la plata. Daca termenul de 30 de zile se împlineşte dupa data de 20 decembrie, obligaţiile fiscale se plătesc pana la aceasta data. 2. contribuabilii nu-si constituie garanţia conform precizărilor de mai sus. Nivelul dobânzii pe perioada amânării este de
0,05% pentru fiecare zi a perioadei de amânare la plata, incepand cu data emiterii deciziei si pana la: l data la care se împlineşte termenul de amânare, sau dupa caz l data la care inceteaza valabilitatea înlesnirii, conform art.5. Daca la împlinirea termenului stabilit pentru plata obligaţiile fiscale amânate contribuabilul nu-si achita aceste obligaţii, va datora majorări de întârziere conform prevederilor OG nr. 92/2003 - Codul de procedura fiscala, actualizat, pe intreaga perioada de amânare. Amânarea se acorda unui contribuabil o singura data intr-un an calendaristic. Cererile de amânare la plata a obligaţiilor fiscale datorate si neachitate se pot depune pana la data de 30.06.2010. Conform art. II din Legea nr. 363/2009 pentru amânările la plata in derulare la data intrării in vigoare a prezentei legi: 1. se ajustează valoarea garanţiilor astfel: a) in cazul scrisorilor de garanţie bancara contribuabilul poate reduce garanţia pana la nivelul de 20%, respectiv 40% b) in cazul bunurilor oferite in vederea sechestrării, masurile asigurătorii se ridica pana la nivelul stabilit de lege. 2. incepand cu data intrării in vigoare a legii se aplica nivelul dobânzii pe perioada amânării, respectiv de 0,05%.
Comunicate MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ Direcţia de Comunicare, Relaţii Publice şi Mass-Media
În atenţia persoanelor fizice care realizează următoarele categorii de venituri: n venituri din drepturi de proprietate intelectuală; n venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie; n venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial; n venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil; n venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară; începând cu data de 1 ianuarie 2010 persoanele fizice pot opta pentru impozitarea veniturilor menţionate mai sus cu impozit final de 16% conform prevederilor art. 78 din Codul Fiscal. 1. In situaţia in care persoana fizica optează pentru impozit final 16% conform art. 78 din Codul Fiscal: l contractul nu se inregistreaza la organul fiscal; l in contract se menţionează ca persoana fizica optează pentru impozit final; l angajatorul (plătitorul de venit) declara in
„Declaraţia 100” la poz. 22 impozit pe venitul din alte surse conform art. 78 din Codul Fiscal si plăteşte lunar impozitul pe venit; l angajatorul va depune „Declaraţia informativa 205” pana la data de 30 iunie a anului următor celui de raportare; l persoana fizica nu depune „Declaraţia 200” privind venitul realizat pana la data de 25 mai an următor. 2. In situaţia in care persoana fizica nu optează pentru impozit final de 16%, impozitarea se face cu impozit de 10%, plata anticipata, conform art. 52 din Codul Fiscal: l contractul se inregistreaza la organul fiscal; l in contract se menţionează ca persoana fizica nu optează pentru impozit final; l angajatorul ( plătitorul de venit) declara in „Declaraţia 100” la poziţiile corespunzătoare venitului si plăteşte lunar impozitul pe venit; l angajatorul va depune „Declaraţia informativa 205” pana la data de 28 (29) februarie a anului următor celui de raportare; l persoana fizica depune Declaraţia 200 privind venitul realizat pana la data de 25 mai an următor.
Str. Apolodor nr. 17, sector 5 Bucureşti Tel : +021/ 319.97.59, int. 1105 Fax/Tel : +021/319.98.57 e-mail : presa.anaf@mfinante.ro
În atenţia persoanelor fizice care realizează următoarele categorii de venituri:
n venituri din cedarea folosinţei bunurilor (inchirieri); n venituri din activitatea de taximetrie. 1. începând cu data de 1 ianuarie 2010 persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor ( maxim 5 contracte) si chiria este exprimata in lei vor plaţi impozit pe venit trimestrial, care reprezintă impozit final. In aceasta situaţie, persoanele fizice nu vor mai depune declaraţia anuala de venit D 200 pana la data de 25 mai a anului următor. Pentru veniturile din chirii exprimate in valuta se fac in continuare plaţi anticipate trimestrial, urmând ca persoana fizica sa depună declaraţia anuala de venit D200 pana la data de 25 mai a anului următor celui in care se realizează venitul. 2. Persoanele care realizează venituri din activitatea de taximetrie vor fi impozitate incepand cu anul 2010 la norma de venit. Persoanele fizice care realizează venituri din taximetrie si doresc sa fie impuşi la venit real, vor depune pana la data de 31 ianuarie - Cererea pentru opţiunea de determinare a venitului net in sistem real.
TRIBUNA AFACERILOR | nr. 92 ianuarie 2010 |
17
Puncte de vedere
INAMICUL PUBLIC NUMĂRUL UNU Aşa cum ne aşteptam, într-o bună tradiţie care nu mai are sfârşit, iată că la Ministerul Finanţelor avem un ministru „care este” independent şi pe care nu ni l-am dorit, având experienţa nefericită din perioada anterioară când a mai fost ministru – tot la Finanţe. Stai şi te întrebi, şi nu găseşti răspuns, ce la recomandat pentru această mare demnitate în GUVERN, ce merite deosebite, ce pregătire de specialitate (de elită) a urmat etc. În vechiul mandat, invitat la Galaţi de către P.N.L., în sala Teatrului Dramatic „Fani Tardini”, în prezenţa a peste 300 de persoane dintre care foarte mulţi întreprinzători, acesta şi-a permis să ne facă pe toţi (întreprinzătorii) hoţi şi evazionişti. La aceeaşi întrunire, un coleg, om de afaceri – industriaş - l-a întrebat câteva lucruri legate de Codul fiscal (aflat atunci în vigoare) la care domnul Sebastian Vlădescu a răspuns ca NU ŞTIE îndemnându-l pe întreprinzător să contacteze un consultant financiar. În noul mandat şi-a numit consilieri în cadrul Ministerului de Finanţe doi indivizi cu notorietate, numiri de-a dreptul ciudate, lipsite de logică şi care nu au nimic în comun cu ceea ce înseamnă instituţia mai sus amintită. Dan Bitman, solistul trupei Holograf, care ocupă acest post, poate pentru melodia lansată de aceasta şi intitulata „Banii vorbesc” sau Andrei Gheorghe pentru serialul „Pierduţi în PANAMA”. Într-un limbaj de neimaginat pentru un ministru (argou de cartier) zilele trecute, apreciind volumul de muncă a lui Andrei Gheorghe depus de când a fost numit în functie, a afirmat că acesta este MUCI. Acest ministru „care este” el însuşi MUCI, ne-a dezvăluit cu candoare şi cu seninătate în faţa reprezentanţilor mass-media că el nu ştie să lucreze la calculator, că nu are treabă cu calculatorul. Afirmaţie terifiantă, nu? Dar, haideţi să vedem ce declară Sebastian Vlădescu în legatură cu promisiunea fermă a tuturor politicienilor marcanţi de a scoate sau de a se modifica impozitul unic (taxă forfetară) de la 01 ianuarie 2010. Astfel, din declaraţia data în 13.01.2009 reiese ca intenţionează să elimine impozitul minim abia în a doua jumătate a anului 2010, după ce va defini vadul comercial: „Eu aş vrea să eliminăm impozitul minim anul acesta, cel mai târziu în partea a doua a anului, singura problemă este să definim vadul
comercial. Dacă vom reuşi să o rezolvăm, în trei zile aveţi legea”, a afirmat Sebastian Vlădescu citat de NewsIn. În iadul fiscal în care-şi desfăşoară activitatea în prezent toţi întreprinzătorii, care credeţi că a fost prima grijă a ministrului de finanţe la începutul anului? Emiterea unei ordonanţe care cuprinde: - Angajaţii ANAF vor avea normă de firme controlate, potrivit unui ordin semnat de noul ministru al Finanţelor. Portăreii vor primi în continuare procente din amenzile pe care le vor aplica. Investitorii străini - până de curând consideraţi motorul de dezvoltare al economiei, au devenit suspecţii de evaziune numărul unu. Strategia Finanţelor Publice în perioada 20102013 arată că Fiscul va face şi mai grea viaţa contribuabililor. Documentul, adoptat prin ordin al ministrului pe 5 ianuarie, deci la începutul mandatului lui Sebastian Vlădescu a fost publicat pe siteul instituţiei. Pentru creşterea veniturilor bugetare - în absenţa unor majorări de taxe şi în condiţiile unor cheltuieli sociale şi cu aparatul administrativ pe care economia nu le poate finanţa - se prevede înteţirea controalelor. - Indicator de performanţă pe cap de portărel: 23 de firme controlate. La capitolul administrarea finanţelor publice, documentul prevede indicatori de “performanţă” pentru inspectorii din ANAF şi Garda Financiară. Fiecare are normă: 23 de firme controlate sau 41 de persoane fizice în 2010. Numărul de controale trebuie să crească de la an la an, pentru a se ajunge, în 2013, la 26 de firme şi 44 de persoane fizice. - Angajaţii statului iau bani din amenzile pe care le dau firmelor Creşterea numărului de taxe “coexistă” cu altă prevedere, care nu a fost eliminată: plata stimulentelor pentru amenzi. O cotă de până la 25% din amenzile aplicate, dar şi din impozitele restante recuperate se duce, nu la buget, ci la dispoziţia instituţiilor de control, de unde este împărţită angajaţilor. Criterii de acordare a stimulentelor sunt stabilite în mod netransparent, de şefi. Introducerea stimulentelor a fost justificată de faptul că acestea constituie o formă de reducere a tentaţiilor de a lua spagă, însă reprezentanţii din mediul privat se plâng de efectele inverse: controale şi amenzi abuzive, pentru ca “organul” să încaseze venituri suplimentare.
Premierul Emil Boc a declarat că impozitul forfetar va fi restrâns de la 1 ianuarie 2010 şi va fi aplicat numai pentru anumite domenii. Restaurantele, hotelurile, tur-operatorii, barurile, centrele de fitness, dar şi pompele funebre se numără printre cele 26 de servicii pentru care se va aplica acest impozit. Astfel, pe lista lui Boc se regăsesc facilităţile de cazare, precum parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, activităţile de alimentaţie publică, barurile, agenţiile turistice şi firmele care asigură alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică. Lista continuă cu centrele de fitness, bâlciurile şi parcurile de distracţii, cu firmele de reparare a calculatoarelor şi a echipamentelor periferice, echipamentelor de comunicaţii, a dispozitivelor de uz gospodăresc şi cele pentru casă şi grădină, fiind luate în calcul şi centrele de reparare a încălţămintei şi a articolelor din piele, a mobilei şi a furniturilor casnice, a ceasurilor şi a bijuteriilor. Firmele care oferă servicii de reparare a articolelor de uz personal şi
| nr. 92 ianuarie 2010 | TRIBUNA AFACERILOR
n Preşedinte, Marian Filimon PATRONATUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII GALAŢI Asociaţie de utilitate publică în România ROMÂNIA, Galaţi, Str. A.I. Cuza, Bl. Cristal, Ap. 2-3, CUI-15501751, Tel/fax: +40(0)236.310917 E-mail: pimmgalati@yahoo.com
gospodăresc, spalare şi curăţare a articolelor de îmbrăcăminte, coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare, întreţinere corporală completează propunerea. Impozitul minim, dezavuat de oamenii de afaceri, a fost introdus în luna mai 2009. Premierul Emil Boc a afirmat recent că acest bir a deratizat economia. O economie care, pare-se, nu e măcinată de criza mondială ci de “şobolanii” autohtoni. În concluzie, dacă ar fi să ne luăm după afirmaţiile prim-ministrului, mediul de afaceri este, şi el, unul “ticăloşit” şi, ca atare, trebuie imaculat. Adică “ras, spălat şi curăţat” de orice resurse financiare care ar mai fi putut menţine în viaţă capilarele un organism economic resuscitat artificial cu transfuzii monetare costisitoare de la FMI. Prezumţia de nevinovăţie a fost anulată şi înlocuită cu una de ticăloşie. Prin aplicarea discriminatorie a impozitului forfetar, zeci de mii de întreprinzători sunt apriori damnaţi şi puşi la stâlpul infamiei. De aici şi până la lapidarea lor în piaţa publică mai e un pas. Cine aruncă prima piatră? n Mircea Oprean
PREZUMŢIA DE TICĂLOŞIE
18
- Portărelul a greşit, nu-l sancţionează nimeni În plus, angajaţii statului nu sunt responsabili pentru măsurile greşite pe care le dispun. Pentru a fi sancţionaţi, este nevoie de o decizie a instanţei în acest sens, însă, majoritatea contestaţiilor sunt formulate de contribuabili împotriva instituţiilor, nu a agenţilor constatatori. „Pe perioada cât îşi desfăşoară activitatea, persoanele care ocupă sau au ocupat funcţii de demnitate publică, înalţii funcţionari publici, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, atât la nivel central, cât şi la nivel teritorial, nu răspund civil sau penal, după caz, decât dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea ori omisiunea îndeplinirii de către aceştia cu inovaţie, constând în culpă gravă sau gravă neglijenţă, a oricărui act ori fapt în legătura cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor ce le revin”, se arată în Ordonanţa 46/2009 a Guvernului. Orizontul de aşteptări al întreprinzătorilor se pare că a fost înşelat şi de această dată cu promisiuni neonorate de către oameni fără viziuni şi strategii moderne de a combate criza cu care ne confruntăm. Aşteptam în continuare politici pentru crearea unui climat economic prietenos şi benefic în care întreprinzătorii să fie sprijiniţi pentru a depăşi actualele greutăţi pe care le întâmpină. Aceştia trebuie să se bucure de respectul şi aprecierea colectivităţilor unde fiinţează precum şi a Guvernului. Din păcate, în această perioadă asistăm la inventarea de noi taxe şi impozite (care demonstrează o imaginaţie debordantă din partea Ministerului de Finanţe), la noi biruri, la măsuri de coerciţie, toate acestea exprimând politici învechite, conservatoare, repudiate ţi necoforme cu măsurile adoptate în situaţii similare în alte ţări din Uniunea Europeană.
Comunicate
PARTENERIAT PENTRU MĂIESTRIE ARTISTICĂ Academia de Muzică “Gheorghe Dima” şi Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj au semnat un parteneriat pentru promovarea şi sprijinirea celei de-a doua ediţii a Festivalului Studenţesc de Operă “Viva Vox”. Prin acest demers, cea mai reprezentativă organizaţie a patronatului clujean vrea să dea un exemplu şi un imbold mediului de afaceri în susţinerea manifestărilor culturale. În contrapartidă, prestigioasa instituţie academică îşi arată disponibilitatea în organizarea şi susţinerea de spectacole în locaţii alternative, aparţinând îndeobşte mediului de afaceri, şi să concerteze la dineuri, lansări de produse sau întâlniri de afaceri, în schimbul unor sponsorizări consistente. Sabin Mircea Rus, directorul de imagine al Festivalului Studenţesc de Operă “Viva Vox”, speră să disemineze şi în comunitatea clujeană de afaceri ideea de sponsorizare a actului cultural. “În Occident funcţionează ideea ca 10% din câştiguri să se întoarcă în comunitate, inclusiv în proiecte culturale”.
“TONUL FACE MUZICA” Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj vrea să dea un exemplu elocvent în acest sens, angajându-se să atragă cât mai mulţi hotelieri clujeni în ofertarea de gratuităţi sau reduceri substanţiale pentru serviciile de cazare asigurate formaţiilor studenţeşti ce vor participa la festival. Primul sponsor este chiar preşedintele asociaţiei, Augustin Feneşan, care va caza în Complexul Tu-
ristic Milenium ansamblul studenţesc din Bucureşti. “În general, oamenii de afaceri sunt neîncrezători în sistemul fiscal, deşi pot să direcţioneze în mod legal 10% din impozitul pe profit către un ONG, ca şi contract de sponsorizare. Majoritatea evenimentelor organizate de către firmele comerciale au şi componentă artistică, drept care, în baza unui contract ferm, instituţia sau asociaţia sponsorizată poate să asigure momente de certă ţinută artistică. Formaţiile studenţeşti, de exemplu, au o ocazie în plus să evolueze pe scene alternative, să stabilească noi contacte şi, cel mai important, să dovedească auditoriului măiestria de care dau dovadă”, susţine
Stimate domnule Olaru-Zăinescu, În primul rând aş dori să vă urez, dumneavoastră şi colegilor, toate cele bune pentru 2010! Sper că v-aţi bucurat de sezonul festiv şi că sunteţi gata pentru un an cu multe provocări incitante. În ultimele luni, am făcut tot posibilul, pentru a vă informa cu privire la activităţile Centrului, şi voi fi cea mai fericită să pot face în continuare acest lucru în mod regulat. Centrul pentru Cooperare Industrială UE-Japonia lansează prezentul apel pentru cereri de aplicare la Programul de Training pentru Resurse Umane. Acest program, ce urmează a fi derulat timp de 4-5 săptămâni în Japonia, oferă o oportunitate deosebită pentru întreprinderile din Uniunea Europeană interesate de a achiziţiona, într-un timp scurt, un punct de vedere aprofundat asupra structurii industriei japoneze şi a practicilor de afaceri. Programul "HRTP - Japan Industrie Insight" se adresează managerilor din UE care au un rol major în definirea şi punerea în aplicare a politicilor companiei lor în ceea ce priveşte Japonia, dacă urmează să fie transferaţi în Japonia, sau care doresc să fie informaţi despre practicile japoneze de management. Pentru IMM-uri, Centrul de cooperare industrială UE-Japonia acoperă toate costurile legate direct de program (de exemplu, cursuri de limbă, conferinţe, seminarii şi excursii de grup de studiu - inclusiv călătorii
preşedintele APM Cluj. Prima exemplificare a acestui schimb de servicii va fi chiar dineul aniversar care va succeda expoziţiei jubiliare, vernisate la Centrul de Cultură Urbană din Bastionul Croitorilor cu ocazia aniversării a 20 de ani de la reînfiinţarea APM Cluj. Reuniunea patronatului clujean va fi animată muzical de o formaţie a Academiei de Muzică “Gheorghe Dima”. Pentru ediţia actuală a Festivalului, organizatorii consideră că introducerea unor cursuri de măiestrie este nu doar utilă ci şi necesară. În baza acordului de parteneriat, APM Cluj va găzdui cursurile de impresariat artistic. n Mircea Olaru-Zăinescu
în afara metropolei Tokyo). Pentru toate companiile mijlocii, vor fi, de asemenea, acoperite costurile de cazare pentru o cameră la un hotel local, selectate de către Centru. Companiile participante vor acoperi cheltuielile de călătorie tur-retur, precum şi cheltuielile de şedere în Tokyo, cu excepţia costurilor de cazare. Vă mulţumesc anticipat pentru sprijinul oferit prin promovarea activităţilor noastre în rândul organizaţiei dvs. sau prin publicarea lor pe site-ul dumneavoastră. În cazul în care aveţi nevoie de informaţii suplimentare, vă rog să mă contactaţi. Voi fi fericită să vă expediez prin poştă mai multe pachete de documentare, în funcţie de necesităţi. Multe mulţumiri pentru atenţia acordată şi cele mai bune urări, Jessica Michelson (Mrs.) Marketing & Communication Manager jessica@eu-japan.eu Tel: +32 2 282 0043 Fax: +32 2 282 3712
TRIBUNA AFACERILOR | nr. 92 ianuarie 2010 |
19
Publicitate
La Piazzetta Anterior Primului Război Mondial, pe Bulevardul Eroilor la numărul 21, locul unde s-a deschis La Piazzetta, nu era o clădire, aşa cum apare astăzi, ci o stradă folosită drept piaţă de animale. Dovadă stau câteva siturile relevate de arheologi, unde animalele erau sacrificate, iar resturile arse. Mărturie stă şi groapa din subsolul clădirii de astăzi. În urmă cu 80 de ani această “stradella” s-a transformat într-un magazin de unelte şi scule, de unde majoritatea clujenilor au cumpărat măcar un cui, o şurubelniţă sau un patent. Istoria acestui loc a cântărit greu în proiectul pus acum în operă. Proprietarii, ghidaţi artistic de designerul Ovidiu Cozma, au încercat să readucă aici imaginea timpurilor trecute prin reproducerea arhitectonică a unei piaţete cu elemente de decor autentice (geamuri, rame, uşi decorative, balcoane din fier forjat, firide care adăpostesc o statuetă şi o mică arteziană etc.), toate antichităţi recondiţionate, învăluite într-un autentic aer italienesc.
La Piazzetta este un concept ce îmbină diferite faţete ale gastronomiei italiene şi reuneşte în acelaşi loc un restaurant, o “trattoria”, un bar, o cafenea, o paninotecă, un club şi o casă de vinuri, toate dispuse între clădiri vechi ce emană parfumul unor timpuri trecute. Deschiderea oficială va avea loc la începutul lunii februarie. Până atunci, vă invităm să testaţi exclentele bucate într-o admosferă relaxantă. 20
| nr. 92 ianuarie 2010 | TRIBUNA AFACERILOR