Carta Alba a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest by Asociatia Patronilor si Meseriasilor Cluj

AgenŃia de Implementare a Programelor şi Proiectelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii

CNIPMMR

CARTA ALBĂ a

IMM-urilor

din

REGIUNEA NORD-VEST

2010

CARTA ALBĂ a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

CARTA ALBĂ – O ANALIZĂ COMPLEXĂ A FENOMENULUI INTREPRENORIAL ROMÂNESC În contextul crizei şi a ultimelor evoluŃii economice din România, ediŃia din 2010 a Cartei Albe a IMM-urilor, a VIII-a, prezintă o utilitate aparte în investigarea stării şi perspectivelor fenomenului intreprenorial în România şi în descifrarea perspectivelor evoluŃiei sectorului de IMM-uri. EdiŃia 2010 a Cartei Albe a IMM-urilor incorporează următoarele categorii principale de analize: a) analiza aprofundată a situaŃiei IMM-urilor din România pentru anul 2010 la nivel: naŃional, sectorial, regional şi judeŃean b) analiza situaŃiei IMM-urilor în viziune contextuală: • a tuturor întreprinderilor • a economiei româneşti în ansamblul său • a economiei în condiŃiile recentei aderări a României la Uniunea Europeană c) analiza fenomenului intreprenorial în dinamică, pornind din 1990 şi până în prezent, cu accent asupra evoluŃiilor din 2008 - 2010 d) analiza IMM-urilor şi a celorlalte întreprinderi cu accent asupra performanŃelor: • sociale • de ansamblu • financiare • comerciale • inovaŃionale e) analiza esenŃializată a problematicii IMM-urilor, fiecare capitol finalizându-se cu o selecŃie de aspecte semnificative În mod deosebit dorim să relevăm abordarea în cadrul lucrării a două categorii de probleme majore deosebit de actuale: • perceperea fenomenului crizei de către întreprinzătorii din România • caracterizarea întreprinzătorilor din România Cu certitudine aceste două categorii de analize, introduse în anul 2009, aduc un plus de utilitate şi valoare adăugată lucrării. Prin prisma acestor elemente se poate afirma că prezenta lucrare, Carta Albă a IMM-urilor 2010 – realizată de Consiliul NaŃional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi AgenŃia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM) – reprezintă studiul aprofundat a IMM-urilor din România, care oferă elemente esenŃiale necesare cunoaşterii şi valorificării marelui lor potenŃial economic şi social în vederea accelerării depăşirii crizei actuale. Grupurile Ńintă cărora le este destinată Carta Albă a IMM-urilor 2010 sunt: • întreprinzătorii şi managerii din IMM-uri, care găsesc în cadrul lucrării numeroase informaŃii privind mediul intreprenorial şi bunele practici manageriale, utile creşterii funcŃionalităŃii şi performanŃelor firmelor în care lucrează • organismele administraŃiei centrale şi locale cu atribuŃii în domeniul economic

AsociaŃia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

CARTA ALBĂ a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

• • • •

organizaŃiile de IMM-uri, celelalte organizaŃii patronale şi sindicale, naŃionale, de ramură şi locale, camerele de comerŃ şi industrie etc. liderii politici la nivel naŃional şi local, interesaŃi în realizarea unui mediu de afaceri favorizant agenŃilor economici mass-media naŃională, regională şi judeŃeană care abordează problematica economico-socială organizaŃiile şi organismele internaŃionale interesate în starea şi evoluŃia mediului de afaceri din România şi în creşterea performanŃelor agenŃilor economici

MulŃumim în mod special autorilor lucrării, cadrelor didactice de la ASE – prof. univ. dr. Alexandru Isaic-Maniu, conf. dr. Drăgan Irina-Maria, lector dr. Ciprian Nicolescu şi asist. univ. dr. Florin Anghel, precum şi drd. Oana Bâra şi drd. Mirabela Borcoş experte CNIPMMR, care au efectuat analizele cuprinse în lucrare şi au redactat capitolele lucrării. O contribuŃie importantă la realizarea acestui volum din punct de vedere informaŃional, organizatoric şi redacŃional a avut Departamentul Proiecte al CNIPMMR prin Oana Mihaela Bâra, Lavinia Mirabela Borcoş şi Simona Căruntu, Departamenul Contabilitate prin Octavia Ionescu, DumitriŃa Voinescu şi Departamentul Imagine prin Florin Măciucă cărora le mulŃumim în mod deosebit. În mod firesc, adresăm mulŃumirile noastre şi celor 25 de studenŃi ai FacultăŃii de Management anul II şi anul III din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, care au realizat efectiv chestionarea a 1485 de întreprinzători din toate judeŃele Ńării (vezi anexa 2). Fără contribuŃia lor şi a întreprinzătorilor chestionaŃi şi fără sprijinul membrilor Consiliului Permanent al CNIPMMR, în special al domnului vicepreşedinte Florin Jianu, preşedintele Patronatului Tinerilor Intreprinzători din România, această lucrare, esenŃială pentru dezvoltarea IMM-urilor, nu ar fi fost posibilă. În mod firesc este necesar să menŃionăm implicarea următorilor sponsori: • CECCAR • BCR • SODEXO PASS ROMANIA care au asigurat o parte apreciabilă din resursele financiare necesare realizării acestei complexe lucrări.

Mogoşoaia, Iunie, 2010

Prof. univ. dr. OVIDIU NICOLESCU Preşedinte Consiliul NaŃional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România

AsociaŃia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

CARTA ALBĂ a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

O RADIOGRAFIE NECESARĂ A SECTORULUI IMM DIN ROMÂNIA Profesionalismul şi experienŃa, efortul susŃinut şi străduinŃa echipei Consiliului NaŃional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romania se coaguleaza an de an, rezultând cea mai cuprinzătoare analiză a IMM-urilor, realizată în Romania - Carta Albă a IMM-urilor. Carta Alba a IMM-urilor reprezintă deja un titlu de referinŃă în literatura de specialitate atât în Romania cât şi la nivelul Uniunii Europene, sintetizând surse de informaŃii valoroase şi combinând analize cantitative şi calitative ale mediului de afaceri românesc. Cea de-a VIII-a ediŃie a lucrării de faŃă se constituie astfel ca o radiografie precisă a stării evolutive a IMM-urilor din România, cât şi a contextului socio-economic în care acestea îşi desfăsoară activitatea, surprinzând totodată şi efectele crizei economice asupra acestui sector. De aceea, afirm cu toată convingerea că această analiză exhaustivă a mediului de afaceri românesc reprezintă un instrument şi totodată o bază fundamentată pentru dezvoltarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a IMM-urilor din România. Pe această cale, imi exprim bucuria ca instituŃia pe care o reprezint – AgenŃia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri- a contribuit la elaborarea acestei lucrări de anvergură, şi dorinŃa ca aceasta să fie de o utilitate reală atât pentru mediul de afaceri românesc cât şi pentru instituŃiile publice cu rol în dezvoltarea şi stimularea IMM-urilor.

Ioan Cristian Haiduc Preşedinte AgenŃia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri

AsociaŃia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

CARTA ALBĂ a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

CARTA ALBĂ A IMM-urilor, O PREMIERĂ PENTRU REGIUNEA NORD-VEST

junsă la cea de-a VIII-a ediŃie, CARTA ALBĂ A IMMurilor, investigare statistică a stării fenomenului antreprenorial în România, este un ghid necesar în descifrarea cauzalităŃii situaŃiilor tensionate din economia Ńării, sugerând totodată posibile căi de acŃiune pentru o redresare a sectorului IMM-urilor.

rima ediŃie regională a lucrării CARTA ALBĂ a IMM-urilor constituie evenimentul editorial al anului atât pentru APM Cluj, în calitate de editor, cât şi pentru FederaŃia Patronatelor Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Regiunea Nord - Vest (FPIMM NV), exponentul intereselor celor peste 100.000 de firme micro, mici şi mijlocii care activează în regiune.

ai întâi de toate, ne-am dorit să oferim mediului de afaceri, celui universitar, dar şi administraŃiilor publice locale, un instrument util de evaluare a stării IMM-urilor din economia regională. Totodată ne dorim ca această premieră editorială să constituie argumentul fundamentării unui parteneriat activ între principalii actori sociali din Regiunea Nord-Vest atât pentru sondarea periodică a stării economiei regionale cât, mai ales, pentru identificarea unor soluții reale de ieşire din criză şi aplicarea acestora în cadrul unor proiecte comune destinate redresării economice şi, în perspectivă, dezvoltării regionale durabile.

onsiliul NaŃional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, promotorul şi editorul celor opt ediŃii de până acum a CARTEI ALBE a IMM-urilor, este singura confederaŃie patronală naŃională care a reuşit să ofere un instrument eficient de analiză economică a sectorului IMM-urilor. Suntem onoraŃi de preluarea acestei iniŃiative pentru implementarea sa la nivel regional şi sperăm ca această primă ediŃie regională a Cartei Albe a IMM-urilor să fie de bun augur pentru toate patronatele active din regiune. Ec. Augustin Feneşan, Preşedinte APM Cluj Preşedinte FPIMMRNV

AsociaŃia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

PARTEA I

MEDIUL DE AFACERI, SITUAŢIA ŞI PERFORMANŢELE IMM-URILOR ÎN 2010

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Capitolul 1 DIMENSIUNEA ŞI STRUCTURA EŞANTIONULUI DE IMM-URI Ancheta a fost efectuată pe un eşantion de 1485 de IMM-uri - micro, mici şi mijlocii – din toate ramurile de activitate, categoriile de vârstă şi regiunile de dezvoltare, fiind considerat reprezentativ pentru obiectivele cercetării şi situaţia sectorului de IMM-uri din România. Având în vedere vârsta IMM-urilor, după cum se observă şi în figura de mai jos, cea mai mare parte dintre firmele care au făcut obiectul investigaţiei au sub 5 ani vechime (34,83%), fiind urmate de companiile mai vechi de 15 ani (26,75%), întreprinderile cu vârsta cuprinsă între 5-10 ani (22,67%) şi cele de 10-15 ani (15,75%).

26,75% 34,83%

Su b 5 a ni 5- 10 ani 15,75%

10-15 an i 22,67%

Pe ste 15 an i

Structura eşantionului în funcţie de vârsta firmelor Repartiţia firmelor mici şi mijlocii pe regiunile de dezvoltare din România este următoarea: regiunea Bucureşti-Ilfov – 22,93%, regiunea Sud – 16,25%, regiunea Nord Est – 15,31%, regiunea Sud Vest – 12,88%, regiunea Centru – 9,78%, regiunea Nord Vest – 8,63%, regiunea Sud Est – 7,22% şi regiunea Vest – 7,01%.

Nord Est

15.31%

22.93%

Sud Est

7.22% Sud Sud Vest Vest

9.78% 8.63%

16.25% 7.01%

12.88%

Nord Vest Centru BucureştiIlfov

Structura eşantionului pe regiuni de dezvoltare

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Luând în considerare dimensiunea întreprinderilor (figura), microfirmele reprezintă 66,20% din totalul IMM-urilor anchetate, cele mici au o pondere de 24,32%, iar companiile mijlocii deţin un procent de 9,48%.

24,32% 9,48%

Microîntreprinderi Întreprinderi mici Întreprinderi mijlocii

66,20%

Structura eşantionului în funcţie de dimensiunea IMM-urilor În ceea ce priveşte forma de organizare juridică, 92,66% din firme sunt societăţi cu răspundere limitată, 4,31% din companii sunt societăţi pe acţiuni şi 3,03% dintre IMM-uri au alte forme de organizare juridică.

92,66%

SRL SA Altă formă de organizare

4,31% 3,03%

Structura eşantionului în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor Dacă încadrăm întreprinderile pe ramuri de activitate, structura IMM-urilor este următoarea: 35,60% dintre companii îşi desfăşoară activitatea în comerţ, 23,51% sunt din domeniul serviciilor, 19,48% sunt întreprinderi industriale, 8,88% activează în turism, 6,79% sunt din construcţii şi 5,75% operează în transporturi. Multe dintre întreprinderi vizează mai multe domenii de activitate, datorită faptului că se focalizează pe identificarea şi valorificarea oportunităţilor de afaceri, care reprezintă o caracteristică de bază a IMM-urilor, atât în România cât şi în alte ţări. Menţionăm că pentru fiecare firmă a fost luată în considerare activitatea principală, respectiv activitatea care contribuie în cea mai mare măsură la valoarea adăugată a unităţii. Reprezentarea grafică a distribuţiei întreprinderilor pe domenii de activitate este realizată în figura.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

19,48%

23,51%

6,79% 5,75% 8,88% 35,60%

Industrie Construcţii Comerţ Turism Transporturi Servicii

Structura eşantionului pe domenii de activitate Elementele prezentate evidenţiază principalele caracteristici ale eşantionului investigat, care-l fac să fie reprezentativ pentru sectorul de IMM-uri din România.

Capitolul 2 CARACTERISTICILE ESENŢIALE ALE ÎNTREPRINZĂTORILOR INVESTIGAŢI Potrivit caracteristici:

cercetării

noastre,

întreprinzătorii

români

prezintă

următoarele

Pe grupe de vârstă, cele mai ridicate procentaje le deţin întreprinzătorii de 45-60 de ani (35,40%) şi cei între 35 şi 45 de ani (32,54%), iar la polul opus se află persoanele care au peste 60 de ani (3,76%) De asemenea, vârsta medie a întreprinzătorilor este de: 42,78 ani la nivelul eşantionului, 42,91 ani pentru persoanele de sex masculin şi de 42,14 de ani pentru femei. Structura pe vârste este favorizantă dezvoltării sectorului de IMM-uri, întrucât aproximativ 60% din întreprinzători au mai puţin de 45 de ani, având deci în faţă cel puţin două decenii de activitate intreprenorială. În acest context menţionăm şi ponderea foarte ridicată a întreprinzătorilor tineri, (28,29%), care este superioară mediei europene de circa 24%.

3,76%

4,88% 23,41% P ână în 25 de ani

35,40%

25 - 35 de ani 35 - 45 de ani 45 - 60 de ani P es te 60 de ani

32,54%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Structura întreprinzătorilor în funcţie de vârstă Având în vedere pregătirea profesională, se observă că persoanele cu pregătire tehnică deţin cea mai mare pondere (39,98% din total), devansând considerabil numărul întreprinzătorilor instruiţi în domeniul economic (22,92%). Această situaţie reflectă diferenţele dintre România şi U.E. în ceea ce priveşte opţiunile populaţiei referitoare la natura pregătirii universitare.

22,92% 37,10%

Pregătire economică Pregătire tehnică Alte profesii 39,98%

Structura întreprinzătorilor în funcţie de pregătirea profesională

Din punctul de vedere al studiilor realizate, cei mai mulţi întreprinzători au pregătire superioară (64,78%), dintre care 10,20% au urmat diverse studii postuniversitare, 9,41% au absolvit masteratul, iar 1,81% au doctoratul. Această situaţie denotă un grad ridicat de intelectualizare a întreprinzătorilor, ceea ce reprezintă o premisă favorabilă pentru amplificarea performanţelor IMM-urilor în perioada următoare şi pentru trecerea la economia bazată pe cunoştinţe.

0.94%

32.73% elementare medii (liceu)

64.78%

universitare ş i post universitare

Structura întreprinzătorilor în funcţie de studii

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

12.00% 10.20% 9.41%

10.00% 8.00% 6.00% 4.00% 2.00%

1.81%

0.00% doctorat

mas terat

alte s tudii pos tunivres itare

Frecvenţa întreprinzătorilor cu studii postuniversitare Încadrarea întreprinzătorilor după programele de training urmate relevă că 5,93% dintre aceştia s-au pregătit în România şi 3,16% au participat la programe de instruire în străinătate, evidenţiind disponibilitatea scăzută a oamenilor de afaceri români pentru perfecţionarea prin training în diverse domenii de activitate. 5.93% 6.00% 5.00% 4.00%

3.16% T raining în R omânia

3.00%

T raining în s trăinătate 2.00% 1.00% 0.00%

Structura întreprinzătorilor în funcţie de programele de training urmate

Din punctul de vedere al vechimii ca întreprinzător, se observă că cele mai mari procentaje le deţin persoanele care au iniţiat activităţi intreprenoriale în ultimii 5 ani (31,30%) şi, respectiv, cei care au între 15 şi 20 ani de vechime ca întreprinzători. Ponderea cea mai mică revine întreprinzătorilor care au peste 20 ani vechime – 1,96%. La nivelul eşantionului vechimea medie ca întreprinzător este de 10,3 ani.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

1.96% 25.51%

31.30%

0- 5 ani 5 - 10 ani 10 - 15 ani 15 - 20 ani peste 20 de ani

17.83% 23.41%

Structura întreprinzătorilor în funcţie de vechimea ca întreprinzător Din informaţiile prezentate putem contura un portret robot al întreprinzătorului român - persoană matură, cu pregătire tehnică, de sex masculin, căsătorit, cu copii, cu o vechime medie de 10,3 ani ca întreprinzător şi având studii superioare.

Capitolul 3 MEDIUL DE AFACERI

Aprecieri ale întreprinzătorilor cu privire la evoluţia de ansamblu a mediului de afaceri din România Situaţia de ansamblu a mediului economic din România în perioada actuală a fost apreciată ca fiind stânjenitoare dezvoltării în 78,13% din firme, neutră în 17,96% IMM-uri şi favorabilă afacerilor în 3,91% dintre întreprinderi. Dacă comparăm aceste percepţii cu cele din anii precedenţi (de exemplu mediul era apreciat ca fiind favorabil afacerilor la nivelul anilor 2009 şi 2008 în 17,13% şi respectiv 51,61% dintre de companii) se poate constata că tot mai mulţi întreprinzători/manageri din IMM-uri sunt nemulţumiţi de mediul în care îşi desfăşoară activitatea, situaţie care se datorează crizei economice interne şi internaţionale începută la sfârşitul anului 2008.

3,91%

17,96%

Favorabilă afacerilor Neutră

78,13%

Stânjenitoare dezvoltării afacerilor

Evaluarea situaţiei de ansamblu a mediului economic actual de către întreprinzători

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Luând în considerare evoluţia mediului până la sfârşitul anului 2010 şi în 2011, în aproximativ 78% dintre întreprinderile investigate se estimează că mediului economic românesc va stânjeni dezvoltarea companiilor şi numai în circa 3,79% din IMM-uri se consideră că acesta va fi favorabil afacerilor, ceea ce reflectă neîncrederea întreprinzătorilor într-o redresare/evoluţie economică pozitivă pe termen scurt şi mediu.

3,79%

18,14%

Favorabilă afacerilor Neutră Stânjenitoare dezvoltării afacerilor

78,07%

Estimarea de către întreprinzători a evoluţiei mediului economic în cursul anului 2010

3,75%

18,19%

Favorabilă afacerilor Neutră Stânjenitoare dezvoltării afacerilor

78,06%

Estimarea evoluţiei în anul 2011 a mediului economic de către întreprinzători

Examinarea IMM-urilor în funcţie de vechime, relevă că aprecierile cu privire la situaţia actuală şi evoluţia viitoare a mediului de afaceri sunt asemănătoare. Astfel firmele cu vârsta cuprinsă între 5 şi 10 ani înregistrează proporţiile cele mai ridicate de companii în care se consideră că mediul actual, din 2010 şi 2011 este/va fi favorabil dezvoltării, întreprinderile de 10-15 ani vechime deţin procentaje mai mari a agenţilor economici în care se apreciază că mediul existent şi viitor stânjeneşte/va influenţa negativ afacerile, iar în rândul IMM-urilor înfiinţate în ultimii 5 ani se indică mai frecvent un mediu neutru pentru anul acesta şi 2011. Detalii în tabelele de mai jos.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Diferenţierea aprecierii mediului actual de afaceri în funcţie de vârsta IMM-urilor Nr.

Situaţia de ansamblu a mediului economic actual Favorabilă afacerilor Neutră Stânjenitoare dezvoltării afacerilor

1. 2. 3.

Vârsta IMM-urilor: Sub 5 ani

5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

3,41% 22,49% 74,10%

4,98% 14,95% 80,06%

3,64% 14,09% 82,27%

3,95% 16,84% 79,21%

Diferenţierea aprecierii evoluţiei în anul 2010 a mediului economic în funcţie de vârsta IMM-urilor Nr.

Vârsta IMM-urilor: Starea viitoare a mediului economic Favorabilă afacerilor Neutră Stânjenitoare dezvoltării afacerilor

1. 2. 3.

Sub 5 ani

5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

3,07% 22,75% 74,18%

4,81% 15,06% 80,13%

3,70% 14,35% 81,94%

4,03% 16,94% 79,03%

Diferenţierea aprecierii evoluţiei în anul 2011 a mediului economic în funcţie de vârsta IMM-urilor Nr.

Vârsta IMM-urilor: Starea viitoare a mediului economic Favorabilă afacerilor Neutră Stânjenitoare dezvoltării afacerilor

1. 2. 3.

Sub 5 ani

5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

3,07% 22,54% 74,39%

4,90% 15,03% 80,07%

3,29% 14,55% 82,16%

4,10% 17,21% 78,69%

Diferenţierea aprecierii de către întreprinzători a situaţiei actuale a mediului economic Nr.

1. 2. 3.

Situaţia de ansamblu a mediului economic actual Favorabilă afacerilor Neutră Stânjenitoare dezvoltării afacerilor

IMM-uri regiunea Nord Vest Nord Vest 1,61% 18,55% 79,84%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Diferenţierea aprecierii de către întreprinzători a evoluţiei în anul 2010 a mediului economic Nr.

IMM-uri regiunea Nord Vest Starea viitoare a mediului economic

Nord Vest

Favorabilă afacerilor

1,64%

Neutră

18,85%

79,51%

Stânjenitoare dezvoltării afacerilor

Diferenţierea aprecierii de către întreprinzători a evoluţiei în anul 2011 a mediului economic

Nr. crt.

IMM-uri regiunea Nord Vest Nord Vest 1,68%

Starea viitoare a mediului economic

Favorabilă afacerilor

Neutră

19,33%

Stânjenitoare dezvoltării afacerilor

78,99%

Analiza percepţiei mediului de afaceri actual şi a evoluţiei acestuia pentru anul 2010 şi 2011 în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor, evidenţiază procentajele mai mari existente în cadrul SA-urilor a organizaţiilor în care au fost făcute estimări favorabile, proporţiile mai crescute consemnate în companiile altfel organizate juridic, dacă luăm în considerare evaluările negative, precum şi frecvenţele mai ridicate vizavi de aprecierile mediului ca fiind neutru înregistrate în rândul SRL-urilor.

Diferenţierea aprecierii mediului de afaceri actual în funcţie de forma de organizare juridică a IMM-urilor Nr.

IMM-urile după forma de organizare juridică

Starea actuală a mediului economic

SRL

Alte forme de organizare juridică

Favorabilă afacerilor

12,07%

3,45%

7,50%

Neutră

17,24%

18,30%

7,50%

Stânjenitoare dezvoltării afacerilor

70,69%

78,24%

85,00%

1. 2. 3.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Distribuind aprecierile întreprinderilor pe ramuri de activitate se remarcă următoarele diferenţieri mai mari faţă de media eşantionului, atât în ceea ce priveşte aprecierile mediului actual, cât şi estimările pentru perioadele următoare: -

companiile care activează în servicii ies în evidenţă prin cele mai mari procentaje de unităţi economice în care s-a indicat un mediu favorabil afacerilor în prezent, pentru 2010 şi 2011; întreprinderile din transporturi înregistrează proporţii mai ridicate, iar cele din industrie consemnează procente mai scăzute ale IMM-urilor în care s-a apreciat că mediul economic este şi va fi neutru; firmele din industrie deţin cele mai mari ponderi de IMM-uri în care s-a considerat că mediul stânjeneşte/va afecta negativ dezvoltarea economică, iar la polul opus se situează companiile din transporturi.

Diferenţierea aprecierii mediului de afaceri actual în funcţie de domeniile de activitate

Nr.

Situaţia de ansamblu a mediului economic actual

IMM-urile pe ramuri de activitate Industrie

Construcţii

Comerţ

Transporturi

Turism

Servicii

Favorabilă afacerilor

3,98%

4,60%

2,38%

5,31%

2,60%

5,57%

2. 3.

Neutră Stânjenitoare dezvoltării afacerilor

12,35% 83,67%

16,09% 79,31%

18,83% 78,79%

21,24% 73,45%

18,18% 79,22%

19,67% 74,75%

Diferenţierea estimării evoluţiei în anul 2010 a mediului de afaceri după domeniile de activitate Nr.

IMM-urile pe ramuri de activitate

Starea viitoare a mediului economic 1. 2. 3.

Favorabilă afacerilor Neutră Stânjenitoare dezvoltării afacerilor

Industrie

Construcţii

Comerţ

Transporturi

Turism

Servicii

3,69% 12,70% 83,61%

4,82% 15,66% 79,52%

2,20% 19,12% 78,68%

5,41% 21,62% 72,97%

2,63% 18,42% 78,95%

5,67% 19,67% 74,67%

Diferenţierea estimării în anul 2011 a mediului de afaceri în funcţie de domeniile de activitate Nr.

IMM-urile pe ramuri de activitate

Starea viitoare a mediului economic 1. 2. 3.

Favorabilă afacerilor Neutră Stânjenitoare dezvoltării afacerilor

Industrie

Construcţii

Comerţ

Transporturi

Turism

Servicii

3,35% 12,55% 84,10%

4,88% 15,85% 79,27%

2,45% 19,15% 78,40%

5,50% 21,10% 73,39%

2,63% 18,42% 78,95%

5,69% 19,73% 74,58%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

3.2. Oportunităţi de afaceri În cele mai multe dintre întreprinderile mici şi mijlocii care au făcut obiectul anchetei (68,01%) s-a considerat că una din principalele oportunităţi în afaceri pentru anul 2010 o constituie creşterea vânzărilor pe piaţa internă, relevând că, în ciuda crizei economice actuale întreprinzătorii mizează în continuare pe puterea de cumpărare a populaţiei şi a agenţilor economici interni. Celelalte oportunităţi importante evidenţiate sunt: asimilarea de noi produse (indicată în 51,38% din IMM-uri), penetrarea pe noi pieţe (46,94%), realizarea unui parteneriat de afaceri (33,27%), utilizarea de noi tehnologii (26,40%), obţinerea unui grant (16,43%) şi sporirea exporturilor (9,97%). De remarcat că în 2,56% din IMM-uri se identifică pentru anul în curs şi alte surse ale oportunităţilor economice, dintre care exemplificăm: corectitudinea şi transparenţa licitaţiilor, subcontractarea de activităţi în cadrul unor proiecte cu finanţare de la U.E., deschiderea de noi locaţii/spaţii comerciale, cedarea unor comisioane pentru primirea spre executare a lucrărilor, oferirea spre închiriere a spaţiilor, reorganizarea/lichidarea unor activităţi, atragerea de noi clienţi, obţinerea unor spaţii şi utilaje prin închiriere, relansarea creditării, realizarea unor investiţii pentru modernizare, etc. Vezi figura.

Creșterea vânzărilor pe piața internă

68,01%

Asimilarea de noi produse

51,38%

Penetrarea pe noi piețe

46,94%

Realizarea unui parteneriat de afaceri

33,27%

Folosirea de noi tehnologii

26,40%

Obţinerea unui grant

16,43%

Sporirea exporturilor

9,97%

Altele

2,56% 0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Frecvenţa oportunităţilor de afaceri accesibile IMM-urilor din România

Analizând oportunităţile economice în funcţie de grupele de vârstă din care fac parte IMM-urile, evidenţiem următoarele: creşterea vânzărilor pe piaţa internă, folosirea de noi tehnologii şi sporirea exporturilor sunt consemnate mai frecvent în rândul IMMurilor în vârstă de peste 15 ani. Penetrarea pe noi pieţe este o oportunitate manifestată mai des la firmele care au sub 5 ani vechime, iar asimilarea de noi produse şi realizarea unui parteneriat de afaceri este indicată în proporţii mai mari de întreprinderile cu vârsta cuprinsă între 10 şi15 ani.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Frecvenţa oportunităţilor de afaceri în funcţie de vârsta IMM-urilor Nr.

Vârsta IMM-urilor: Oportunităţi de afaceri pentru anul 2009

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Creşterea vânzărilor pe piaţa internă Sporirea exporturilor Folosirea de noi tehnologii Penetrarea pe noi pieţe Asimilarea de noi produse Realizarea unui parteneriat de afaceri Obţinerea unui grant

Sub 5 ani

5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

68,03%

64,37%

69,40%

70,56%

9,55% 27,29% 49,51% 53,61% 36,06%

10,18% 25,15% 48,20% 46,11% 31,14%

6,90% 21,98% 44,83% 53,88% 36,64%

11,68% 29,44% 43,40% 51,52% 29,19%

13,84%

19,76%

17,67%

16,75%

Luând în considerare repartiţia diverselor categorii de oportunităţi de afaceri pe regiuni de dezvoltare, se observă următoarele diferenţe mai mari faţă de situaţia pe ansamblul eşantionului: în firmele din regiunea de Centru au fost semnalate mai des creşterea vânzărilor pe piaţa internă (82,07%) şi penetrarea pe noi pieţe (60,00%). Companiile din regiunea Nord Est deţin cele mai mari proporţii de IMM-uri care consemnează utilizarea de noi tehnologii (35,24%), realizarea unui parteneriat de afaceri (45,37%) şi obţinerea de granturi (28,19%), dar se afla pe ultimele locuri în ceea ce priveşte intrarea pe noi pieţe (39,65%) şi asimilarea de noi produse (39,21%). Regiunea Nord Vest este mai slab reprezentată de firme care au indicat implicarea într-un parteneriat economic (12,50%), obţinerea unui grant (9,38%) şi creşterea exporturilor (3,91%), dar deţine cea mai bună poziţie în ceea ce priveşte întreprinderile care vizează asimilarea de produse noi (63,28%). IMM-urile din Sud înregistrează o pondere mai redusă de organizaţii în care a fost indicată creşterea vânzărilor pe piaţa internă (54,77%) şi un procentaj mai ridicat al unităţilor economice în care s-a făcut referire la amplificarea exporturilor (16,60%).

Frecvenţa oportunităţilor de afaceri din regiunea Nord Vest Nr.

IMM-uri regiunea Nord Vest Oportunităţi de afaceri pentru anul 2009

1. 2.

Creşterea vânzărilor pe piaţa internă Sporirea exporturilor

Folosirea de noi tehnologii

Penetrarea pe noi pieţe

Asimilarea de noi produse Realizarea unui parteneriat de afaceri Obţinerea unui grant

6. 7.

Nord Vest

78,91% 3,91% 26,56% 57,81% 63,28% 12,50% 9,38%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Încadrarea IMM-urilor în funcţie de mărime, relevă în principal faptul că proporţional cu sporirea dimensiunii IMM-urilor, se înregistrează creşterea ponderii întreprinderilor în care se indică drept oportunităţi de afaceri sporirea exporturilor, utilizarea de noi tehnologii şi obţinerea unui grant. Această situaţie se explică prin faptul că mărirea dimensiunii firmei este însoţită de regulă şi de creşterea forţei sale economice, care amplifică potenţialul de desfacere a produselor/serviciilor pe pieţe internaţionale şi capacitatea de retehnologizare/accesare fonduri nerambursabile. Creşterea vânzărilor pe piaţa internă şi asimilarea de noi produse sunt întâlnite într-o frecvenţă invers proporţională cu mărimea IMM-urilor, penetrarea pe noi pieţe este vizată mai des în cadrul întreprinderilor mijlocii (49,26%), iar realizarea unui parteneriat de afaceri este semnalată mai mult în rândul microfirmelor (33,89%). Vezi tabelul. Diferenţierea oportunităţilor de afaceri pe clase de mărime ale IMM-urilor

Nr.

Dimensiunea firmelor Oportunităţi de afaceri pentru anul 2009

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Microîntreprinderi

Întreprinderi mici

Întreprinderi mijlocii

69,79% 6,32% 22,21% 46,95% 54,11% 33,89% 14,74%

67,62% 14,61% 34,10% 46,42% 47,56% 28,94% 17,48%

59,56% 22,06% 35,29% 49,26% 40,44% 33,09% 23,53%

3.3. Dificultăţi în activitatea IMM-urilor Întreprinzătorii/managerii investigaţi au indicat că în perioada actuală se confruntă cu următoarele dificultăţi: scăderea cererii interne (semnalată în 66,20% din IMM-uri), fiscalitatea excesivă (54,61%), birocraţia (47,07%), inflaţia (36,70%), corupţia (36,09%), accesul dificil la credite (30,51%), întârzierile la încasarea facturilor de la firmele private (26,80%), controalele excesive (26,13%), costurile ridicate ale creditelor (25,86%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (20,34%), angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului (19,06%), instabilitatea relativă a monedei naţionale (18,25%), concurenţa produselor din import (18,11%), calitatea slabă a infrastructurii (15,35%), neplata facturilor de către instituţiile statului (12,32%), scăderea cererii la export (6,94%), obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei (3,50%), cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar (2,90%). În 1,35% dintre firmele mici şi mijlocii au fost identificate şi alte dificultăţi, cum ar fi concurenţa neloială, accesul greoi la informaţii concrete cu privire la accesarea fondurilor UE, scăderea nivelului de trai al populaţiei, costurile ridicate ale materialelor şi echipamentelor, instabilitatea legislativă, lipsa de lichidităţi, întârzierile la rambursarea TVA-ului etc. Tabloul complet al dificultăţilor pe care le întâmpină IMM-urile în anul 2009 este reprezentat grafic în figura.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

scăderea cererii interne fiscalitatea excesivă birocraţia inflaţia corupţia accesul dificil la credite întârzieri la încasarea facturilor de la firme private controalele excesive costurile ridicate ale creditelor creşterea nivelului cheltuielilor salariale angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului instabilitatea relativă a monedei naţionale concurenţa produselor din import calitatea slabă a infrastructurii neplata facturilor de către instituţiile statului scăderea cererii la export obţinerea consultanţei şi trainingului necesar firmei cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar altele

66.20% 54.61% 47.07% 36.70% 36.09% 30.51% 26.80% 26.13% 25.86% 20.34% 19.06% 18.25% 18.11% 15.35% 12.32% 6.94% 3.50% 2.90% 1.35%

0.00%

20.00%

40.00%

60.00%

În ceea ce priveşte intensitatea manifestării acestor dificultăţi, se constată că, pe o scară de la 1 la 5, pe primul loc se situează scăderea cererii interne cu o medie de 4,11, urmată de concurenţa produselor din import (3,39), inflaţia (3,36), întârzierile la încasarea facturilor de la întreprinderile private (3,22), neplata facturilor de către instituţiile statului (3,21), costurile mari ale creditelor (3,13), reducerea cererii la export (2,93), accesul dificil la credite (2,89), obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei (2,85), angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului (2,79), alte dificultăţi (2,70), corupţia (2,69), fiscalitatea excesivă (2,66), instabilitatea relativă a monedei naţionale (2,66), controalele excesive (2,61), cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar (2,60), calitatea scăzută a infrastructurii (2,60), birocraţia (2,59), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (2,56).

4,11

scăderea cererii interne concurenţa produselor din im port inflaţia întârzieri la încasarea facturilor de la firm e private neplata facturilor de către instituţiile statului costurile ridicate ale creditelor scăderea cererii la export accesul dificil la credite obţinerea consultanţei şi trainingului necesar firm ei angajarea, pregătirea şi m enţinerea personalului altele corupţia fiscalitatea excesivă instabilitatea relativă a m onedei naţionale controalele excesive cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului com unitar calitatea slabă a infrastructurii birocraţia creşterea nivelului cheltuielilor salariale

3,39 3,36 3,22 3,21 3,13 2,93 2,89 2,85 2,79 2,70 2,69 2,66 2,66 2,61 2,60 2,60 2,59 2,56

2,50

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

3,50

4,50

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Dificultăţile cu care se confruntă IMM-urile in regiunea de dezvoltare Nord Vest Nr.

Dificultăţi în activitatea actuală a firmei

IMM-uri din regiunea Nord Vest Nord Vest

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

14. 15. 16. 17. 18.

Scăderea cererii interne Concurenţa produselor din import Scăderea cererii la export Costurile ridicate ale creditelor Inflaţia Accesul dificil la credite Corupţia Birocraţia Controalele excesive Fiscalitatea excesivă Neplata facturilor de către instituţiile statului Întârzieri la încasarea facturilor de la firme private Obţinerea consultanţei şi trainingului necesar firmei Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului Instabilitatea relativă a monedei naţionale Cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar Creşterea nivelului cheltuielilor salariale Calitatea slabă a infrastructurii

72,66% 18,75% 4,69% 10,16% 44,53% 38,28% 39,06% 48,44% 24,22% 46,88% 14,84% 17,97% 2,34% 20,31% 12,50% 1,56% 12,50% 10,16%

Analizând dificultăţile firmelor pe clase de mărime, evidenţiem următoarele: concurenţa produselor din import, scăderea cererii la export, costurile ridicate ale creditelor, neplata facturilor de către instituţiile statului, întârzieri la încasarea facturilor de la firme private, obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei, instabilitatea relativă a monedei naţionale şi calitatea slabă a infrastructurii sunt percepute ca dificultăţi în desfăşurarea activităţilor într-o frecvenţă care creşte odată cu mărimea întreprinderilor; scăderea cererii interne, inflaţia, accesul dificil la credite, corupţia, controalele exagerate birocraţia şi fiscalitatea excesivă sunt semnalate ca dificultăţi într-o frecvenţă invers proporţională cu dimensiunea întreprinderilor, întrucât, de regulă, odată cu creşterea mărimii firmelor se amplifică şi forţa economică a acestora şi ca atare, se reduce gradul în care resimt influenţa negativă exercitată de aceşti factori exogeni; creşterea nivelului cheltuielilor salariale şi cunoaşterea/adoptarea acquis-ului comunitar afectează într-o măsură mai redusă firmele de dimensiune mică.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Diferenţierea dificultăţilor în funcţie de mărimea IMM-urilor Nr. crt.

Dificultăţi în activitatea actuală a firmei

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Scăderea cererii interne Concurenţa produselor din import Scăderea cererii la export Costurile ridicate ale creditelor Inflaţia Accesul dificil la credite Corupţia Birocraţia Controalele excesive Fiscalitatea excesivă Neplata facturilor de către instituţiile statului Întârzieri la încasarea facturilor de la firme private Obţinerea consultanţei şi trainingului necesar firmei Angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului Instabilitatea relativă a monedei naţionale Cunoaşterea şi adoptarea acquisului comunitar Creşterea nivelului cheltuielilor salariale Calitatea slabă a infrastructurii

12. 13. 14. 15. 16. 17. 18.

Dimensiunea firmelor Întreprinderi Întreprinderi Microîntreprinderi Mici mijlocii 67,26% 16,74% 4,53% 23,58% 39,37% 33,47% 39,26% 52,00% 27,05% 56,32%

64,47% 19,77% 12,32% 27,51% 33,24% 25,50% 30,66% 37,82% 25,50% 52,72%

61,76% 20,59% 12,50% 37,50% 24,26% 22,06% 23,53% 36,03% 19,12% 49,26%

10,00%

16,05%

22,06%

22,32%

35,82%

37,50%

2,84%

2,87%

9,56%

17,05%

23,21%

22,79%

16,74%

17,48%

30,15%

2,42%

2,29%

6,62%

20,74%

18,05%

25,00%

14,63%

15,19%

20,59%

3.4. Principalele evoluţii contextuale cu influenţă negativă asupra activităţii IMM-urilor

Dintre evoluţiile contextuale care se consideră că vor influenţa negativ activitatea şi performanţele IMM-urilor în anul acesta, cele mai frecvent semnalate au fost criza economică mondială (în 68,08% din totalul întreprinderilor anchetate), insuficienta capacitate a Guvernului, Parlamentului etc. de a contracara efectele crizei (55,35%), evoluţia cadrului legislativ (45,39%), birocraţia excesivă (38,52%) şi corupţia (33,33%). Această situaţie se explică prin evoluţiile economice imprevizibile generate de criza internaţională, neadoptarea unui program anticriză coerent, instabilitatea/incoerenţa legislativă, coroborată cu existenţa într-o mică măsură a unei legislaţii care să stimuleze în mod real şi substanţial activităţile IMM-urilor, proliferarea funcţionarismului şi intensitatea deosebită a fenomenului de corupţie din România. Urmează politicile băncilor din România faţă de firme (29,29%), insuficienta predictibilitate a mediului pentru întreprinderi (24,92%), climatul şi tensiunile sociale (18,25%), schimbările politice în conducerea statului (15,82%) şi politica FMI şi a Băncii Mondiale faţă de ţara noastră (9,36%). Evenimentele care afectează negativ în cea mai mică măsură activitatea IMM-urilor sunt tensiunile interetnice (3,03%) şi existenţa unor conflicte militare în zonele apropiate României (1,62%). Trebuie menţionat că 0,27% dintre întreprinzători/manageri percep şi alte evoluţii cu influenţă nefastă pentru companiile lor, cum ar fi politica fiscală, infrastructura slab dezvoltată, modul defectuos în care se desfăşoară licitaţiile etc. Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

0% 10%20%30%40%50%60%70%80% 68.08%

criza economică mondială

55.35% 45.39%

evoluţia cadrului legislativ

38.52%

birocraţia excesivă

33.33%

corupția

29.29%

politicile băncilor din România…

24.92%

insuficienta predictibilitate a…

18.25%

climatul şi tensiunile sociale

15.82%

schimbările politice în conducerea… politica FMI şi BM faţă de România tensiunile interetnice conflictele militare din zone… altele

9.36% 3.03% 1.62% 0.27%

Diferenţierea percepţiilor influenţelor negative ale evoluţiilor contextuale ale IMM-urilor din regiunea Nord Vest Nr.

IMM-uri regiunea Nord Vest Evenimente ce afectează negativ activitatea şi performanţele firmelor

Evoluţia cadrului legislativ Politicile băncilor din România față de firme Climatul şi tensiunile sociale Criza economică mondială Corupţia Tensiunile interetnice Birocraţia excesivă Politica FMI şi BM faţă de România Insuficienta capacitate a guvernului, parlamentului etc. de a contracara criza economică 10. Schimbările politice în conducerea ţării 11. Insuficienta predictibilitate a mediului pentru firme 12. Conflictele militare din zone apropiate României

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Nord Vest

55,47% 26,56% 14,84% 84,38% 27,34% 1,56% 22,66% 3,13% 60,94% 9,38% 25,78% 0,00%

Examinarea factorilor contextuali cu impact negativ asupra IMM-urilor în funcţie de ramurile de activitate, relevă următoarele elemente semnificative: - criza economică mondială, corupţia, politica FMI/BM faţă de România şi schimbările politice în conducerea ţării sunt indicate în proporţii mai ridicate în rândul unităţilor din sectorul transporturilor; - evoluţia cadrului legislativ şi climatul/tensiunile sociale sunt consemnate mai frecvent în rândul firmelor din turism; - tensiunile interetnice, birocraţia excesivă, insuficienta capacitate a Guvernului, Parlamentului etc. de a contracara efectele crizei economice şi conflictele militare din zone apropiate României sunt semnalate cel mai des de către companiile din sectorul serviciilor; - politicile băncilor din România faţă de firme şi insuficienta predictibilitate a mediului vor fi resimţite mai frecvent în cadrul unităţilor economice din sectorul industrial; - IMM-urile din turism deţin procentaje mai reduse de întreprinderi care vor fi afectate de insuficienta capacitate a conducerii statului de a face faţă recesiunii, corupţie, birocraţia exagerată şi politica FMI/BM faţă de România şi nu înregistrează firme în

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

care să se facă referire la influenţele nefavorabile ale tensiunilor interetnice şi conflictelor armate din zone apropiate ţării noastre. Informaţii suplimentare sunt cuprinse în tabel. Diferenţierea percepţiei influenţelor negative ale evoluţiilor contextuale asupra IMM-urilor grupate în funcţie de ramura de activitate Nr. Evenimente ce vor afecta negativ IMM-urile pe ramuri de activitate activitatea şi performanţele Industrie Construcţii Comerţ Transporturi Turism Servicii firmelor

1. 2.

Evoluţia cadrului legislativ Politicile băncilor din România față de firme 3. Climatul şi tensiunile sociale 4. Criza economică mondială 5. Corupţia 6. Tensiunile interetnice 7. Birocraţia excesivă 8. Politica FMI şi BM faţă de România 9. Insuficienta capacitate a guvernului, parlamentului etc. de a contracara criza economică 10. Schimbările politice în conducerea ţării 11. Insuficienta predictibilitate a mediului pentru firme 12. Conflictele militare din zone apropiate României

3.5.

41,38% 32,95%

47,25% 31,87%

44,86% 29,14%

41,18% 22,69%

53,25% 51,11% 31,17% 25,40%

18,77% 66,67% 35,63% 3,07% 40,61% 8,43% 50,96%

17,58% 60,44% 32,97% 3,30% 37,36% 5,49% 51,65%

18,66% 69,81% 31,87% 2,52% 37,11% 8,81% 56,60%

11,76% 76,47% 40,34% 0,84% 31,93% 12,61% 56,30%

20,78% 75,32% 31,17% 0,00% 27,27% 2,60% 45,45%

18,77%

9,89%

14,05%

19,33%

12,99% 17,46%

29,12%

24,18%

23,69%

19,33%

24,68% 28,57%

0,77%

2,20%

1,26%

0,84%

0,00% 2,86%

Influenţa Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Întreprinderile Mici şi Mijlocii asupra mediului intreprenorial

Programelor

18,10% 67,94% 31,43% 3,49% 43,49% 11,75% 60,32%

pentru

Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (AIPPIMM) este instituţia publică din subordinea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, care realizează politica Guvernului în domeniul implementării proiectelor şi programelor pentru IMM-uri, de încurajare şi de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării acestora. Nr. Aprecieri cu privire la impactul activităţii AIPPIMM asupra mediului de afaceri

Influenţă pozitivă semnificativă

Influenţă pozitivă moderată

3. 4.

Fără influenţă pozitivă Nu există evaluări

IMM-uri regiunea Nord Vest Nord Vest 1,90% 27,62% 16,19% 54,29%

Dacă examinăm companiile în funcţie de domeniul de activitate, constatăm următoarele aspecte mai importante: - companiile în cadrul cărora nu se cunoaşte incidenţa AIPPIMM asupra mediului economic sunt mai des întâlnite în domeniul comerţului (59,22%); - întreprinzătorii din domeniul serviciilor apreciază mai frecvent că instituţia publică a avut o influenţă benefică moderată asupra mediului de afaceri din România (26,83%);

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

- IMM-urile care-şi desfăşoară activitatea în transporturi consemnează cele mai mari proporţii de unităţi în care s-a considerat că nu există un impact favorabil (20,00%); - întreprinderile industriale înregistrează o pondere mai mare de firme în care s-a opinat că agenţia a exercitat o influenţă pozitivă semnificativă (14,66%).

Nr.

IMM-urile pe ramuri de activitate Aprecieri cu privire la impactul activităţii AIPPIMM asupra mediului de afaceri

1. 2. 3. 4.

3.6.

Influenţă pozitivă semnificativă Influenţă pozitivă moderată Fără influenţă pozitivă Nu există evaluări

Industrie Construcţii Comerţ Transporturi Turism Servicii

14,66% 22,84% 13,36% 49,14%

6,90% 4,15% 26,44% 22,12% 8,05% 14,52% 58,62% 59,22%

3,16% 23,16% 20,00% 53,68%

5,80% 18,84% 18,84% 56,52%

Percepţii ale întreprinzătorilor privind oportunitatea desfiinţării Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri

8,36% 26,83% 12,54% 52,26%

Ministerului

Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri era organismul guvernamental din România specializat în domeniul IMM-urilor, a cărui misiune consta în promovarea dezvoltării acestui sector deosebit de important, luând în considerare necesităţile sale specifice. Acest minister a fost desfiinţat la sfârşitul anului 2009, atribuţiile acestuia fiind preluate de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (prin Direcţia Generală IMM-uri Cooperaţie şi Mediul de Afaceri) şi de Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii

Bucureşti-Ilfov 17,70%

82,30%

Centru 20,00%

80,00%

Nord Vest 28,80%

71,20%

Vest 27,27%

72,73%

60,47%

Sud Vest

Sud 22,81%

39,53% 77,19%

Sud Est 31,00% Nord Est

69,00%

41,55%

0,00%

40,00%

Se consideră oportună desfiinţarea MIMMCMA NU se consideră oportună desfiinţarea MIMMCMA

58,45% 80,00%

Diferenţierea percepţiilor cu privire la oportunitatea desfiinţării MIMMCMA în funcţie de apartenenţa regională a firmelor

3.7. Recomandări ale întreprinzătorilor/managerilor cu privire la activitatea Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii Având în vedere problemele asupra cărora întreprinzătorii şi managerii consideră că AIPPIMM ar trebui să se concentreze în viitor, rezultatele investigaţiei reliefează următoarele: Facilitarea accesului la credite, granturi, fonduri structurale/ de garantare, subvenţii şi alte surse de finanţare reprezintă recomandarea făcută cel mai frecvent de către factorii de decizie din IMM-uri (16,36% din totalul aspectelor semnalate). Aceasta se datorează faptului că Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

dobânzile şi garanţiile pentru obţinerea creditelor în România sunt mult mai mari decât în ţările Uniunii Europene, iar celelalte forme de susţinere financiară sunt accesibile într-o mică măsură IMM-urilor 14,89% dintre sugestii se referă la implicarea agenţiei în diminuarea fiscalităţii, justificate prin nivelul ridicat al impozitelor, taxelor, contribuţiilor, etc. şi parafiscalităţii din România. Diseminarea informaţiilor către IMM-uri a fost indicată în proporţie de 10,82%, deoarece unii oameni de afaceri resimt insuficienţa/ lipsa acestora în în timp real/ util, 10,48% dintre propunerile făcute de persoanele anchetate se referă la reducerea birocraţiei, datorită proliferării considerabile a elementelor funcţionăreşti cu caracter neconstructiv în toate instituţiile statului, iar acordarea de asistenţă şi consultanţă IMM-urilor a fost semnalată în procentaj de 10,39%, întrucât o parte din întreprinzătorii români nu posedă unele competenţe necesare derulării/ dezvoltării activităţilor. Urmează adoptarea de măsuri anticriză (7,62%), eliminarea impozitului minim1 (7,45%), asigurarea coerenţei şi stabilităţii legislative (4,94%), eradicarea corupţiei (3,90%), operaţionalizarea mai rapidă a proiectelor şi programelor gestionate de AIPPIMM (2,60%), mai buna cooperare între agenţie şi IMM-uri (2,25%), trainingul resurselor umane (1,73%), asigurarea transparenţei şi mediatizarea mai bună a activităţii AIPPIMM (1,56%), încurajarea tinerilor întreprinzători (0,87%), înlăturarea controalelor excesive (0,87%) şi combaterea concurenţei neloiale (0,69%). Remarcăm faptul că 2,60 % din sugestii s-au referit la alte aspecte pe care AIPPIMM trebuie să le ia în considerare în perioada următoare, dintre care enumerăm: realizarea de prognoze, implementarea unor noi instrumente manageriale şi de marketing, efectuarea de cercetări de piaţă, realizarea unor studii de oportunitate, implementarea de noi tehnologii, etc.

Combaterea concurenţei neloiale

0,69%

Înlăturarea controalelor excesive

0,87%

Încurajarea tinerilor întreprinzători

0,87%

Asigurarea transparenţei şi mediatizarea activităţilor AIPPIMM

1,56%

Implicarea în trainingul resurselor umane

1,73%

Cooperare mai bună cu IMM-urile

2,25%

Altele Operaţionalizarea mai rapidă şi eficace a programelor pe care le gestionează Eradicarea coruptiei

2,60% 2,60% 3,90%

Asigurarea coerenţei şi stabilităţii legislative

4,94%

Eliminarea impozitului minim obligatoriu

7,45%

Adoptarea de măsuri anticriză

7,62%

Acordarea de consultanţă şi asistenţă IMM-urilor

10,39%

Reducerea birocratiei

10,48%

Diseminarea promtă a informaţiilor către IMM-uri

10,82%

Diminuarea fiscalităţii Facilitarea accesului la credite, granturi, fonduri structurale/ de garantare, subvenţii şi alte forme de finanţarentare

14,89% 16,36% 0%

A fost evidenţiat distinct de celelalte elemente cu caracter fiscal

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

10% 12% 14% 16% 18%

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Capitolul 4 IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE ASUPRA IMM-URILOR 4.1. Dinamica activităţii IMM-urilor în perioada octombrie 2008 - martie 2010 Criza economică mondială declanşată în 2008, s-a resimţit, cum este normal şi în România. O bună parte a specialiştilor sunt de părere că este vorba despre o criză economică internaţională de anvergură, cu multiple efecte negative asupra economiilor lumii. În acest context, evidenţierea impactului recesiunii economice interne/ internaţionale asupra activităţii IMM-urilor din România prezintă o însemnătate deosebită. Datorită faptului că întreprinzătorii din cadrul firmelor falimentare nu au putut fi abordaţi (au închis companiile sau nu şi-au manifestat disponibilitatea pentru a furniza informaţii), prezentăm două categorii de rezultate ale sondajului: - o primă categorie se referă la evoluţia în perioada octombrie 2008 - martie 2010 a activităţilor din cadrul IMM-urilor investigate (figura 4.1). Ancheta relevă că 49,71% dintre companii şi-au diminuat activitatea, 42,99% din unităţile economice activează la aceeaşi parametrii, iar 7,30% dintre întreprinderi au avut o evoluţie ascendentă. - a doua categorie de rezultate au în vedere aprecierile întreprinzătorilor cu privire la evoluţia IMM-urilor a căror activitate este cunoscută foarte bine (furnizori, clienţi, firme ale prietenilor etc.), în perioada octombrie 2008 - martie 2010. Sondajul evidenţiază că 43,95% dintre întreprinderi şi-au redus afacerile, 27,91%% dintre companii au dat faliment sau se află în situaţie falimentară, 20,82% din firme funcţionează la aceeaşi parametrii, iar 7,32% dintre agenţii economici şi-au amplificat activitatea. Vezi figura. Deşi informaţiile furnizate de către întreprinzători cu privire la alte firme, pot fi afectate de subiectivismul aferent perceperii stării altor organizaţii, considerăm că situaţia prezentată este relevantă în vederea formării unei imagini de ansamblu cu privire la evoluţia sectorului de IMM-uri în perioada octombrie 2008 - martie 2010. Se poate trage concluzia că o parte considerabilă din întreprinderile mici şi mijlocii româneşti se confruntă cu mari probleme, datorită declinului economic accentuat. Ca şi în alte ţări din lume şi U.E, acestea au făcut greu faţă crizei economice până în prezent, situaţie care se explică prin faptul că IMM-urile sunt în general mai vulnerabile la turbulenţele contextuale decât firmele mari.

IMM-uri care şi-au redus activitatea

42,99% IMM-uri care funcţionează la aceiaşi parametri

IMM-uri care şi-au amplificat activitatea

49,71%

7,30%

Dinamica activităţii IMM-urilor investigate în perioada octombrie 2008 - martie 2010 Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

43,95%

IMM-uri în situaţie falimentară/ care au dat faliment IMM-uri care şi-au redus activitatea IMM-uri care funcţionează la aceiaşi parametri IMM-uri care şi-au amplificat activitatea

20,82% 27,91% 7,32%

Dinamica activităţii IMM-urilor a căror activitate este cunoscută foarte bine de întreprinzători, în perioada octombrie 2008 - martie 2010

Examinarea IMM-urilor în funcţie de apartenenţa regională, relevă următoarele aspecte mai importante: - firmele din regiunea Sud Est înregistrează proporţii mai ridicate, atât de întreprinderi care au avut o evoluţie descendentă (58,97%), cât şi de companii care şi-au sporit activitatea (8,97%); - IMM-urile care au menţinut acelaşi nivel al afacerii sunt mai frecvente în rândul firmelor din Sud-Vest (54,20%); - unităţile economice din regiunea Nord Vest consemnează cel mai redus procentaj al întreprinderilor aflate în recesiune (38,33%), iar organizaţiile din Vest deţin o pondere mai scăzută a organizaţiilor care s-au dezvoltat în perioada octombrie 2008 - martie 2010 (3,13%). Dinamica activităţii IMM-urilor investigate în perioada octombrie 2008 - martie 2010 Nr.

1. 2. 3.

Dinamica activităţii firmelor în perioada octombrie 2008 martie 2010

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare:

IMM-uri care şi-au redus activitatea IMM-uri care funcţionează la aceiaşi parametri

38,33%

IMM-uri care şi-au amplificat activitatea

8,33%

Nord Vest

53,33%

Gruparea IMM-urilor pe clase de mărime evidenţiază că amplificarea afacerii şi menţinerea volumului de activităţi sunt înregistrate în frecvenţe direct proporţionale cu dimensiunea firmelor, iar ponderile companiilor aflate în declin cresc invers proporţional cu talia întreprinderilor, situaţie ce se explică prin faptul că, de regulă, amplificarea mărimii organizaţiei are drept efect diminuarea vulnerabilităţii sale la evoluţiile contextuale nefaste.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Diferenţierea dinamicii activităţii firmelor investigate în perioada octombrie 2008 - martie 2010 în funcţie de mărimea acestora Nr.

Dimensiunea firmelor Dinamica activităţii întreprinderilor în perioada octombrie 2008 martie 2010

Microîntreprinderi

Întreprinderi mici

Întreprinderi mijlocii

IMM-uri care şi-au redus activitatea

51,66%

46,69%

40,43%

IMM-uri care funcţionează la aceiaşi parametri

41,84%

44,49%

47,87%

IMM-uri care şi-au amplificat activitatea

6,51%

8,82%

11,70%

Analiza agenţilor economici în funcţie de domeniul în care activează, reliefează în principal următoarele elemente: - IMM-urile care activează în turism înregistrează proporţii mai ridicate de firme care sau dezvoltat (10,77%) şi care activează la aceeaşi parametrii (49,23%), deţinând şi un procentaj mai redus de companii aflate în regres (40%); - întreprinderile din construcţii consemnează o frecvenţă mai redusă a organizaţiilor în ascensiune (3,03%), datorită declinului drastic din ultima perioadă al acestui sector, pe fondul scăderii puterii de cumpărare a populaţiei şi restricţiilor de creditare; - unităţile din industrie deţin ponderea cea mai mare de IMM-uri care şi-au restrâns afacerea (52,53%), iar entităţile din servicii ies în evidenţă prin procentul mai redus de agenţi economici care funcţionează la acelaşi nivel (40,46%). Dinamica activităţii IMM-urilor investigate în perioada octombrie 2008 - martie 2010 în funcţie de ramurile de activitate Nr.

1. 2.

Dinamica activităţii IMMurilor în perioada octombrie 2008 martie 2010 IMM-uri care şi-au redus activitatea IMM-uri care funcţionează la aceiaşi parametri IMM-uri care şi-au amplificat activitatea

IMM-urile pe ramuri de activitate Industrie

Construcţii

Comerţ

Transporturi

Turism

Servicii

52,53%

51,52%

49,49%

52,48%

40,00%

49,24%

40,91%

45,45%

43,85%

41,58%

49,23%

40,46%

6,57%

3,03%

6,67%

5,94%

10,77%

10,31%

4.2. Impactul psihologic al crizei economice asupra întreprinzătorilor Având în vedere că dimensiunea psihologică a crizei are un impact major asupra derulării activităţilor economice, este important să ne facem o imagine cu privire la măsura în care întreprinzătorii români sunt influenţaţi în plan psihologic de recesiunea drastică din ultima perioadă. Ancheta a relevat că 41,77% din întreprinzători sunt destul de mult afectaţi de criză, 20,85% dintre aceştia se simt ameninţaţi într-o proporţie mică sau foarte mică, 18,10% din oamenii de afaceri resimt declinul

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

economic la un nivel ridicat, 13,95% dintre factorii de decizie sunt afectaţi în foarte mare măsură, iar 5,33% din persoane nu se tem de recesiune. Vezi figura.

f oarte mare 41,77%

mare destul de mare

18,10%

20,85% 13,95%

5,33%

redus sau f oarte redus f ară impact

Impactul psihologic al crizei economice asupra întreprinzătorilor

Impactul psihologic al crizei economice asupra întreprinzătorilor din regiunea Nord Vest

Nr.

IMM-uri regiunea Nord Vest Impactul psihologic al crizei asupra întreprinzătorilor

Foarte mare

Mare

Destul de mare

Redus sau foarte redus

Fără impact

Nord Vest 10,48% 16,94% 36,29% 26,61% 9,68%

După cum se poate vedea şi în tabel, încadrarea IMM-urilor după domeniul de activitate relevă în principal că: - companiile din turism se remarcă prin procentajele mai crescute de întreprinzători care sunt puţin/foarte puţin şi mult afectaţi de criză (24,64%, respectiv 23,19%) şi ponderea mai redusă de persoane care se simt ameninţate de recesiunea severă în măsură destul de mare (36,23%); - IMM-urile care activează în industrie deţin o proporţie mai ridicată a persoanelor cu putere de decizie care resimt foarte amplu declinul economic (16,74%); - firmele din construcţii înregistrează procentul cel mai ridicat de întreprinderi în cadrul cărora oamenii de afaceri sunt afectaţi în măsură destul de ridicată de evoluţiile macro şi mondoeconomice nefaste (47,14%), iar organizaţiile din sectorul serviciilor consemnează o frecvenţă ridicată a întreprinzătorilor asupra cărora recesiunea nu are niciun efect (8,82%).

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Influenţa crizei economice asupra întreprinzătorilor în funcţie de domeniile de activitate ale IMM-urilor Nr.

Impactul psihologic al crizei asupra întreprinzăt orilor

Foarte mare

2. 3.

Mare Destul de mare

Redus sau foarte redus Fără impact

IMM-urile pe ramuri de activitate Industrie

Construcţii

Comerţ

Transporturi

Turism

Servicii

16,74%

8,57%

16,51%

13,59%

10,14%

8,82%

16,29%

21,43%

17,22%

18,45%

23,19%

16,18%

47,06%

47,14%

39,15%

46,60%

36,23%

42,28%

15,38%

21,43%

22,88%

16,50%

24,64%

23,90%

4,52%

1,43%

4,25%

4,85%

5,80%

8,82%

Diferenţierea influenţei crizei economice asupra întreprinzătorilor în funcţie de performanţele obţinute în anul 2009 comparativ cu 2008 Nr.

1. 2. 3. 4. 5.

Impactul psihologic al crizei asupra întreprinzătorilor

Foarte mare Mare Destul de mare Redus sau foarte redus Fără impact

Performanţele firmei în 2009 comparativ cu 2008 Mult mai bune

Mai La fel

Puțin mai slabe

Mult mai slabe

bune

12,20% 24,39% 19,51%

6,37% 12,74% 41,40%

7,69% 15,00% 50,38%

9,16% 18,80% 46,75%

30,77% 20,74% 33,44%

31,71%

30,57%

20,38%

20,96%

12,04%

12,20%

8,92%

6,54%

4,34%

3,01%

4.3. Percepţiile întreprinzătorilor cu privire la apogeul crizei După cum se ştie, evoluţiile economice la nivel naţional şi mondial au un caracter ciclic, perioadele de creştere/expansiune alternând la diverse intervale de timp cu perioade de regres şi uneori chiar de criză. Cel mai frecvent crizele economice evoluează în formă de „V”, ce indică faptul că imediat după declin începe expansiunea economică şi în formă de „U”, care descrie existenţa unei perioade de stagnare între recesiune şi reluarea ascensiunii. În ceea ce priveşte actuala criză economică, există foarte multe opinii ale specialiştilor referitoare la punctul culminant al acesteia, atât pe plan intern cât şi internaţional. Unii dintre experţi au avansat ideea unei evoluţii de tip „D”, care semnifică trecerea printr-o scurtă perioadă de creştere economică, subsecventă stopării recesiunii, după care are loc intrarea din nou în criză. Luând în considerare percepţiile întreprinzătorilor cu privire la apogeul crizei în România, situaţia se prezintă astfel: 65,97% din oamenii de afaceri estimează că nivelul cel mai ridicat al recesiunii va fi atins în 2010, 24,17% dintre cei investigaţi prevăd un maxim al declinului în 2011, 5,08% dintre factorii de decizie sunt de părere că intensitatea cea mai mare a regresului va fi în anul 2012, iar 4,78% din persoane opinează că punctul culminant al căderii economice va fi în altă perioadă.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

65,97% 70% 60% 50% 40% 24,17%

30% 20%

4,78%

5,08%

10% 0% 2010

2011

2012

A ltă perioadă

Percepţiile întreprinzătorilor cu privire la anul punctului culminant al crizei Aprecierea întreprinzătorilor din regiunea Nord Vest cu privire la anul în care criza va atinge apogeul Nr.

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Anul în care criza va atinge apogeul

Nord Vest

2010

76,86%

2011

18,18%

2012

2,48%

Altă perioadă

2,48%

Analiza companiilor pe domenii de activitate reliefează următoarele: companiile din turism au înregistrat o proporţie superioară a oamenilor de afaceri care sunt de părere că intensitatea cea mai mare recesiunii va fi în 2010 (76,00%) şi cele mai reduse procentaje de persoane care consideră că nivelul maximal va fi în 2011 (18,67%) şi după 2012 (1,33%); întreprinzătorii care activează în domeniul construcţiilor consideră mai des că punctul culminant al regresului va fi în 2011 (31,33%), dar estimează într-o frecvenţă mai redusă că vârful crizei va fi în 2010 (61,45%). IMM-urile din industrie deţin ponderea cea mai mare a factorilor de decizie care anticipează că apogeul declinului economic va fi atins în 2012 (6.01%). Percepţiile întreprinzătorilor cu privire apogeul crizei în funcţie de domeniile în care activează IMM-urile

Nr.

IMM-urile pe ramuri de activitate Anul în care criza va atinge apogeul

1. 2. 3. 4.

2010 2011 2012 Altă perioadă

Industrie 65,67% 22,75% 6,01% 5,58%

Construcţii

Comerţ

61,45% 31,33% 4,82% 2,41%

69,15% 22,76% 5,03% 3,06%

Transporturi 64,29% 26,79% 3,57% 5,36%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Turism 76,00% 18,67% 4,00% 1,33%

Servicii 62,24% 25,17% 5,44% 7,14%

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Având în vedere percepţiile cu privire la punctul culminant al crizei în funcţie de performanţele obţinute de IMM-uri în anul 2009 faţă de 2008, remarcăm faptul că întreprinzătorii cu rezultate mult mai bune consideră mai frecvent că apogeul recesiunii va fi atins in 2010 (68,89%), iar firmele cu realizări mult mai slabe deţin o proporţie mai mare a persoanelor care apreciază că nivelul maximal va fi în 2012 (9,24%) şi ponderi mai reduse a factorilor de decizie care estimează că vârful declinului va fi în 2010 (63,70%) şi 2011 (21,12%). Percepţiile întreprinzătorilor cu privire apogeul crizei în funcţie de performanţele obţinute de IMM-uri în 2009 faţă de 2008 Nr. Anul în care consideră că anul va atinge apogeul 1 2 3 4

Mult mai bune

2010 2011 2012 Altă perioadă

68,89% 22,22% 4,44% 4,44%

Performanţele economice 2009/2008 Mai b Puțin mai u La fel slabe n e 64,00% 67,17% 67,93% 23,43% 24,15% 25,17% 6,29% 4,53% 2,67% 6,29% 4,15% 4,23%

Mult mai slabe 63,70% 21,12% 9,24% 5,94%

4.4. Aprecieri cu privire la capacitatea guvernului de contracarare a crizei economice În perioadele de recesiune/ criză economică guvernul fiecărei ţări trebuie să joace un rol major în combaterea efectelor negative şi revigorarea economică, prin realizarea şi aplicarea unor programe ferme care să aibă la bază realităţile economice interne şi externe. Analiza percepţiilor întreprinzătorilor cu privire la capacitatea guvernului de a contribui la ieşirea rapidă din criză relevă următoarele: - 43,29% dintre oamenii de afaceri consideră că organul de stat care exercită puterea executivă are forţă redusă de a face faţă crizei; - 42,00% din întreprinzători sunt de părere că guvernul nu are posibilitatea de a combate rapid declinul economic; - în 10,82% din IMM-uri se apreciază că executivul are un potenţial mediu; - numai 3,89% din persoanele investigate au declarat că guvernul posedă o capacitate ridicată de contracarare a recesiunii. Se remarcă proporţia extrem de redusă a întreprinzătorilor care au încredere în potenţialul guvernului de a contribui la revenirea rapidă a economiei româneşti, situaţie ce se poate explica prin incoerenţa măsurilor anticriză adoptate până în prezent de executiv şi prin faptul că majoritatea membrilor U.E. se confruntă cu problema creşterii deficitului bugetar, iar o parte din ţările europene nu au reuşit să găsească soluţii pentru stoparea declinului economic.

ridic ată 43,29%

medie redus ă 42,00% 10,82%

3,89%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

nu are c apac itate

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Aprecierile IMM-urilor din regiunea Nord Vest cu privire la capacitatea guvernului de a contribui la ieşirea rapidă din criză Nr.

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare

Capacitatea guvernului de a contribui la ieşirea rapidă din criză

Nord Vest

Ridicată

3,45%

Medie

7,76%

Redusă

39,66%

Nu posedă capacitate

49,14%

Având în vedere percepţiile întreprinzătorilor în funcţie de domeniul de activitate al IMM-urilor, constatăm următoarele aspecte mai importante: - întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în transporturi consemnează cea mai mare proporţie a firmelor în care se consideră că executivul nu are capacitate de a face faţă crizei (50,47%) şi cele mai scăzute procentaje de întreprinzători care apreciază că guvernul are forţă ridicată (2,80%) şi redusă (37,38%) de a contracara recesiunea; - companiile din industrie înregistrează o pondere mai mare de IMM-uri în care se opinează că organul de stat care exercită puterea executivă are potenţial mediu (12,66%); - întreprinzătorii din sectorul construcţiilor apreciază mai frecvent că guvernul are capacitate redusă de a combate rapid criza (54,88%), iar oamenii de afaceri care activează în turism percep mai des executivul ca având posibilităţi ridicate de stopare a declinului (5,41%).

Aprecierile întreprinzătorilor cu privire la capacitatea guvernului de a contribui la ieşirea rapidă din criză în funcţie de ramurile în care activează întreprinderile Nr

Capacitatea guvernului de a contribui la ieşirea rapidă din criză

IMM-urile pe ramuri de activitate

Industrie

Constr.

Comerţ

Transp.

Turism

Servicii

Ridicată

4,22%

3,66%

3,10%

2,80%

5,41%

4,03%

Medie

12,66%

9,76%

8,33%

9,35%

12,16%

9,89%

Redusă

42,62%

54,88%

45,95%

37,38%

44,59%

40,29%

Nu posedă capacitate

40,51%

31,71%

42,62%

50,47%

37,84%

45,79%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Capitolul 5 NIVELUL ŞI DINAMICA PERFORMANŢELOR IMM-URILOR

5.1. Performanţele de ansamblu ale IMM-urilor în anul 2009 comparativ cu anul 2008 Având în vedere performanţele de ansamblu ale întreprinderilor din anul 2009 faţă de anul 2008, se constată că rezultatele consemnate au fost puţin mai slabe în 35,89% din firme, net inferioare în 24,58% dintre agenţii economici, identice în 22,23% din companii, mai bune în 13,73% din unităţile economice şi net superioare în 3,57% dintre organizaţii, ceea ce semnifică o capacitate redusă de a avea performanţe a IMMurilor româneşti pe fondul crizei economice din ultimii ani. Vezi figura

3,57%

24,58%

13,73% Mult mai bune Mai bune La fel

22,23% 35,89%

Puțin mai slabe Mult mai slabe

Structura IMM-urilor în funcţie de dinamica performanţelor economice în 2009 faţă de 2008

Luând în considerare amplasarea regională a IMM-urilor, remarcăm următoarele diferenţe mai mari faţă de media eşantionului: - companiile cu performanţe mult mai bune înregistrează procentul cel mai ridicat în regiunea Sud Vest (7,36%) şi cel mai mic procentaj în Centru (0,76%); - IMM-urile cu rezultate mai bune consemnează o pondere superioară în Bucureşti-Ilfov (16,61%) şi o proporţie mai redusă în regiunea Sud (8,11%); - unităţile cu realizări identice sunt mai frecvente în regiunea Sud Vest (33,74%) şi mai rar întâlnite în Vest (12,20%); - în ceea ce priveşte întreprinderile cu performanţe puţin mai scăzute regiunea de Vest deţine ponderea cea mai ridicată (46,34%), iar regiunea de Sud Est înregistrează proporţia cea mai mică (31,18%); - firmele cu rezultate mult mai slabe sunt mai des întâlnite în cadrul IMM-urilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (32,25%) şi mai puţin numeroase în rândul companiilor din Nord Vest (16,53%).

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Nr.

Performanţele IMM-urilor în 2009 faţă de 2008

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Nord Vest

1. 2.

Mult mai bune Mai bune

16,53%

Identice

18,18%

Puţin mai slabe Mult mai slabe

4,13%

44,63% 16,53%

Performanţele IMM-urilor din regiunea Nord Vest în 2009 comparativ cu 2008

Comparând performanţele economice în funcţie de domeniul de activitate al IMM-urilor se constată următoarele: -

firmele din turism deţin proporţii mai mari ale întreprinderilor cu rezultate mult mai bune (5,97%) şi puţin mai slabe (44,78%), cele din construcţii înregistrează procente mai crescute de IMM-uri care au performat la fel (29,11%) şi mult mai slab (29,11%), iar companiile din sectorul serviciilor consemnează o pondere mai mare a agenţilor economici cu rezultate mai bune (21,19%) întreprinderile din comerţ ies în evidenţă prin procentajul mic al entităţilor cu performanţe net superioare (1,66%), organizaţiile din construcţii au avut rezultate mai bune în cea mai redusă frecvenţă (3,80%), iar IMM-urile din turism au consemnat o proporţie mai scăzută de companii care au performat mult mai slab (14,93%) cele mai reduse ponderi ale unităţilor economice cu rezultate identice şi puţin mai slabe au fost înregistrate în rândul întreprinderilor din sectorul serviciilor

Gruparea performanţelor IMM-urilor în perioada 2009-2008 pe domenii de activitate Nr.

IMM-urile pe ramuri de activitate Performanţele IMM-urilor în 2009 faţă de 2008

1. 2. 3. 4. 5.

Mult mai bune Mai bune Identice Puțin mai slabe Mult mai slabe

Industrie

Construcţii

Comerţ

Transporturi

Turism

Servicii

5,42% 13,33% 23,33% 32,50% 25,42%

2,53% 3,80% 29,11% 35,44% 29,11%

1,66% 11,14% 21,09% 41,23% 24,88%

2,73% 12,73% 27,27% 32,73% 24,55%

5,97% 14,93% 19,40% 44,78% 14,93%

3,53% 21,91% 19,08% 32,16% 23,32%

5.2. Performanţele de ansamblu ale întreprinderilor în anul 2010 comparativ cu anul 2009 În ceea ce priveşte performanţele economice estimate ale IMM-urilor pentru anul 2010 comparativ cu anul trecut, constatăm că se preconizează rezultate puţin mai slabe în 31,02% din întreprinderi, identice în 27,86% din organizaţii, net inferioare în 22,82% dintre unităţile economice, mai bune în 15,51% din companii şi mult mai bune în doar 2,79% dintre firme. Aceste predicţii relevă faptul că, deşi se observă o uşoară evoluţie pozitivă comparativ cu dinamica performanţelor în 2009 faţă de 2008, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii din România va fi afectat considerabil şi anul acesta de ampla recesiune economică de pe plan intern şi internaţional. Vezi figura.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

22,82%

2,79%

15,51% Mult mai bune Mai bune La fel

27,86%

Puțin mai slabe

31,02%

Mult mai slabe

Structura IMM-urilor în funcţie de dinamica performanţelor în 2010 faţă de 2009

Performanţele firmelor în anul 2010 comparativ cu anul 2009 din regiunea Nord Vest IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5.

Performanţele IMM-urilor în 2010 faţă de 2009 Mult mai bune Mai bune Identice Puțin mai slabe Mult mai slabe

Nord Vest 3,17% 13,49% 25,40% 37,30% 20,63%

Analiza rezultatelor IMM-urilor după domeniul în care acestea activează, reliefează că: - companiile în care se apreciază că vor fi obţinute rezultate mult mai bune, consemnează o pondere superioară în rândul firmelor din turism (4,17%) şi o proporţie mai redusă în cele din sectorul transporturilor (0,93%); - în ceea ce priveşte organizaţiile cu performanţele mai bune, cel mai mare procentaj se înregistrează în cadrul IMM-urilor din servicii (20,57%), iar ponderea cea mai scăzută se regăseşte în rândul agenţilor economici care activează în transporturi (6,54%). - dacă luăm în considerare întreprinderile în care se estimeză aceleaşi rezultate, sectorul transporturilor deţine procentul cel mai ridicat (34,58%), iar firmele din comerţ înregistrează proporţia cea mai mică (23,74%); - unităţile economice în care se anticipează realizări puţin mai slabe sunt mai frecvente în domeniul comerţului (36,07%) şi mai rar întâlnite în rândul companiilor din industrie (22,12%); - având în vedere prefigurarea unor performanţe mult mai slabe, IMM-urile din construcţii consemnează un procent mai mare (26,58%), iar entităţile din turism ies în evidenţă printr-o pondere mai redusă (19,44%). Informaţii suplimentare sunt prezentate în tabel:

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Performanţele firmelor în 2010 faţă de 2009 după domeniile de activitate Nr. Performanţele IMM-urilor în 2010 faţă de 2009 1. 2. 3. 4. 5.

Mult mai bune Mai bune Identice Puțin mai slabe Mult mai slabe

IMM-urile pe ramuri de activitate Industrie

Construcţii

Comerţ

Transporturi

Turism

Servicii

2,65% 19,47% 34,51% 22,12% 21,24%

1,27% 13,92% 26,58% 31,65% 26,58%

1,37% 12,33% 23,74% 36,07% 26,48%

0,93% 6,54% 34,58% 34,58% 23,36%

4,17% 16,67% 31,94% 27,78% 19,44%

3,19% 20,57% 28,01% 28,01% 20,21%

Dacă grupăm firmele după performanţele realizate în anul 2009 faţă de 2008 şi urmărim evoluţia estimată a acestora din anul 2010 în comparaţie cu 2009, se observă în principal următoarele: - unităţile economice în care se preconizează rezultate mult mai bune sunt mai frecvente în rândul organizaţiilor care au avut şi în 2009 o creştere semnificativă a rezultatelor (41,46%) - întreprinderile în care se apreciază că vor fi realizate performanţe mai bune, consemnează procentaje mai mari în rândul IMM-urilor care au obţinut performanţe moderat pozitive (35,50%) şi net superioare (24,39%) - proporţia firmelor în care se estimează rezultate identice este mai ridicată în cadrul companiilor care au obţinut aceleaşi performanţe şi anul trecut (47,97%) - ponderea agenţilor economici în care se anticipează performanţe puţin mai slabe este mai crescută la firmele care au înregistrat scăderi moderate în 2009 (40,35%) - IMM-urile în care se prefigurează rezultate net inferioare sunt mai des întâlnite în rândul companiilor care au avut un an mult mai slab (51,42%) Pe ansamblu, deşi au avut loc schimbări semnificative în contextului macroeconomic, se constată aproximativ aceeaşi dinamică a performanţelor în cadrul sectorului de IMM-uri, datorită faptului că rezultatele curente ale firmelor sunt condiţionate de regulă de realizările din perioadele anterioare. 5.3. Mărimea creditelor de la bancă, a datoriilor către furnizori, a datoriilor clienţilor şi a CAS-ului, TVA-ului, impozitelor etc. neplătite de firmă În vederea realizării unei imagini de ansamblu cu privire la dinamica obligaţiilor şi creanţelor financiare ale IMM-urilor, au fost analizate evoluţiile înregistrate în 2009 faţă de 2008 şi estimate în 2010 faţă de 2009 ale următorilor indicatori: mărimea creditelor de la bancă, datoriile către furnizori, datoriile clienţilor către firmă şi mărimea CAS-ului, TVAului, impozitelor etc. neplătite de firmă (vezi figurile). Rezultatele anchetei relevă în principal următoarele: - proporţiile considerabile de IMM-uri în care au fost evidenţiate creşteri mai mari sau mai mici ale mărimii creditelor bancare în 2009/2008 şi 2010/2009, relevă eforturile făcute în întreprinderi pentru susţinerea activităţilor în context macro şi mondoeconomic defavorabil; - procentele companiilor în cadrul cărora s-au înregistrat în 2009 şi se estimează pentru 2010 măriri ale datoriilor către furnizori şi ale datoriilor clienţilor către firmă sunt foarte ridicate, iar frecvenţa amplificării creanţelor o devansează pe cea a creşterii datoriilor, situaţie deosebit de negativă, generatoare de blocaj financiar; - se consemnează procentaje ridicate şi sporiri procentuale în 2010/2009 faţă de 2009/2008 ale IMM-urilor în care au avut loc şi s-au anticipat creşteri de mică amploare şi semnificative ale mărimii impozitelor, CAS-ului, TVA-ului etc. neplătite, situaţie care are repercusiuni nefaste asupra bugetului de stat.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

60,00% 53,78%

50,00% 43,31%

41,90%

40,00%

37,34% 30,96%

30,90%

30,00%

26,93% 22,98%

21,23%

20,00%

20,92% 16,43%

15,78%

10,00% 4,58%

6,42% 3,59%

5,36%

5,21% 3,51%

5,32% 3,55%

0,00% mărimea creditelor mărimea datoriilor mărimea datoriilor mărimea CAS, TVA de la bancă către furnizori clienţilor la dvs. neplătite A scăzut semnificativ A crescut în mică măsură

A scăzut în mică măsură A crescut semnificativ

A rămas aproximativ la fel

Evoluţia structurii obligaţiilor şi creanţelor financiare ale IMM-urilor în 2009 faţă de 2008 60,00% 48,56%

50,00% 41,59%

40,00%

36,83% 33,30%

30,00%

23,31%

24,34% 21,94%

20,55%

19,16%

20,00%

10,00%

31,68% 30,65% 28,28%

6,11% 6,00%

6,85% 3,85%

5,78% 3,61%

4,48% 3,10%

0,00% mărimea creditelor mărimea datoriilor mărimea datoriilor mărimea CAS, TVA de la bancă către furnizori clienţilor la dvs. neplătite Scădere sem nificativă Creştere în m ică m ăsură

Scădere în m ică m ăsură Creştere sem nificativă

Aproxim ativ la fel

Evoluţia structurii obligaţiilor şi creanţelor financiare ale IMM-urilor în 2010 faţă de 2009 5.4. Gradul de acoperire a capacităţilor de producţie ale IMM-urilor cu comenzi În ceea ce priveşte gradul în care IMM-urile acoperă cu comenzi capacităţile de producţie (vânzare, stocare, transport, fabricaţie etc.) în cursul anului 2009, rezultatele investigaţiei indică faptul că 34,49% dintre întreprinderi au un nivel de acoperire de 25%-50%, 27,83% din companii au un grad de folosire de 50%-75%, 20,19% din firme îşi ocupă capacitatea în proporţie de peste 75%, iar 17,49% din companii valorifică Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

sub 25% din potenţial, situaţie modestă, ce semnifică o diminuare a activităţilor faţă de anii precedenţi. Vezi.

Gradul de acoperire cu comenzi a capacităţilor de producţie ale IMM-urilor

Gradul de acoperire cu comenzi a capacităţilor de producţie a IMM-urilor din regiunea Nord Vest Nr. crt. 1. 2. 3. 4.

Gradul de acoperire a capacităţii de producţie

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Nord Vest 8,96% 32,84% 46,27% 11,94%

sub 25% 25% - 50% 50% - 75% peste 75%

Examinarea firmelor în funcţie de domeniul de activitate reliefează că întreprinderile din servicii înregistrează cea mai mare pondere a IMM-urilor care au un nivel de acoperire cu comenzi de peste 75% (23.38%), iar companiile din construcţii şi transporturi consemnează în frecvenţe mai ridicate valorificări ale capacităţilor de 50-75% şi 25-50% ( 32,89% şi respectiv 45,12%). Detalii în tabel. Gradul de acoperire a capacităţilor de producţie cu comenzi ale IMM-urilor grupate în funcţie de domeniul de activitate Nr.

IMM-urile pe ramuri de activitate Gradul de acoperire a capacităţii de producţie

1. 2. 3. 4.

sub 25% 25% - 50% 50% - 75% peste 75%

IndustrieConstrucţiiComerţ Transporturi Turism Servicii 15,91% 29,09% 31,82% 23,18%

13,16% 35,53% 32,89% 18,42%

16,56% 37,26% 27,07% 19,11%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

14,63% 45,12% 21,95% 18,29%

21,62% 19,90% 29,73% 29,85% 32,43% 26,87% 16,22% 23,38%

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

5.5. Evoluţia indicatorilor economici în anul 2009 faţă de 2008

În vederea formării unei imagini cât mai elocvente cu privire la activitatea IMMurilor, a fost analizată evoluţia în anul 2009 faţă de 2008 a următorilor indicatori: - volumul fizic al vânzărilor; - numărul de salariaţi; - stocurile de mărfuri; - numărul de clienţi; - volumul comenzilor; - volumul exportului; - mărimea profitului. Analiza acestor indicatori la nivelul eşantionului (vezi figura) evidenţiază următoarele: - volumul fizic al vânzărilor a scăzut uşor în 33,36% din IMM-uri, s-a menţinut la acelaşi nivel în 31,01% dintre unităţi economice, a înregistrat scăderi accentuate în 16,98% din întreprinderi, a sporit moderat în 13,50% firme şi a crescut semnificativ în 5,16% dintre companii, relevând astfel o diminuare a activităţilor faţă de anii precedenţi; - numărul de salariaţi a rămas la fel în 57,82% dintre organizaţii, a scăzut moderat în 24,81% din firme, a crescut uşor în 8,95% companii, s-a diminuat accentuat în 7,14% din întreprinderi şi s-a amplificat semnificativ în 1,28% dintre IMM-uri; - evoluţia stocurilor de mărfuri din IMM-uri se prezintă astfel: 42,58% dintre întreprinderi au menţinut la acelaşi nivel stocurile de mărfuri, în 24,80% din firme s-au constatat scăderi uşoare, în 19,24% dintre companii s-au înregistrat creşteri moderate ale stocurilor, în 10,74% din entităţi au avut loc reduceri accentuate, iar în 2,64% dintre agenţii economici s-au consemnat amplificări semnificative ale stocurilor; - analizând volumul comenzilor, se remarcă că în 37,05% din companii a avut loc diminuarea uşoară a acestui indicator, în 29,98% dintre IMM-uri s-a înregistrat acelaşi nivel, în 19,05% organizaţii a fost consemnată micşorarea substanţială a comenzilor; în 11,76% din firme a crescut moderat, iar în 2,16% dintre unităţile economice a sporit în mare măsură; - în ceea ce priveşte numărul de clienţi, se observă că 42,09% din agenţii economici au consemnat o diminuare uşoară, 23,83% companii au stagnat, 18,88% din IMM-uri au semnalat o scădere substanţială, 13,04% din organizaţii şi-au amplificat în mică măsură numărul de consumatori, iar 2,16% dintre firme au înregistrat creşteri semnificative; - în cazul exportatorilor, volumul exportului s-a menţinut la aproximativ acelaşi nivel în 46,59% dintre firme, a scăzut uşor în 23,53% din întreprinderi, s-a redus considerabil în 15,76% dintre organizaţii, a sporit în mică măsură în 10,35% unităţi economice şi s-a amplificat semnificativ în 3,76% IMM-uri; - datorită evoluţiei de ansamblu negative a indicatorilor mai sus menţionaţi, procentajele IMM-urilor care au înregistrat scăderea uşoară (35,22%), stagnarea (25,87%) şi diminuarea substanţială (24.61%) a mărimii profitului devansează ponderile întreprinderilor care au consemnat amplificarea moderată (12,01%) şi semnificativă (2,28%) a aceluiaşi indicator, ceea ce semnifică că anul 2009 a fost unul de descreştere economică accentuată pentru România.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

42,09%

24,61%

12,01% 2,28%

15,76%

23,53% 3,76%

10,35%

18,88%

23,83% 13,04%

19,05%

25,87%

35,22%

37,05% 29,98% 11,76% 2,16%

10,74%

24,80%

19,24% 2,64%

8,95%

16,98% 1,28%

10%

5,16%

20%

13,50%

30%

7,14%

40%

24,81%

31,01% 33,36%

42,58%

50%

2,16%

60%

46,59%

57,82%

70%

0% Volumul Numărul S tocurile Volumul Numărul Volumul fizic al de s alariaţi de mărfuri comenzilor de clienți exportului vânzărilor C re ștere semnificativă

C re ștere ușoară

S cădere ușoară

S cădere accentuată

Mărimea profitului

Aproximativ la fel

Evoluţia indicatorilor IMM-urilor în 2009 faţă de 2008

În continuare, vom prezenta evoluţia în 2009 faţă de anul 2008 a fiecărui indicator în parte, în funcţie de vârsta întreprinderilor, apartenenţa regională a firmelor, dimensiunea IMM-urilor, forma de organizare juridică şi ramurile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile economice. Luând în considerare volumului fizic al vânzărilor, se constată în principal că cele mai ridicate ponderi ale companiilor care au înregistrat creşteri semnificative ale acestui indicator le deţin IMM-urile recent înfiinţate (7,89%), întreprinderile din regiunea Sud Vest (16,96%), organizaţiile de dimensiune medie (15,83%), SA-urile (8,62%) şi companiile care activează în sectorul industrial (7,69%).

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Evoluţia volumului fizic al vânzărilor în 2009 faţă de 2008 Nr.

Evoluţia volumului fizic al vânzărilor Criteriul

Categoria de firme

Firme înfiinţate în ultimii 5 ani 1.

Vârsta

Firme de 5 – 10 ani vechime Firme cu vârsta de 10 – 15 ani Firme mai vechi de15 ani

Regiunea

Dimensiu nea

Forma juridică

Ramura de activitate

Firme din regiunea Nord Est Firme din regiunea Sud Est Firme din regiunea Sud Firme din regiunea Sud Vest Firme din regiunea Vest Firme din regiunea Nord Vest Firme din regiunea Centru Firme din regiunea BucureştiIlfov Microîntreprinderi Firme mici Firme mijlocii SA-uri SRL-uri Firme cu alte forme de organizare juridică Firme din industrie Firme din construcţii Firme din comerţ Firme din transporturi Firme din turism Firme din servicii

Scădere accent.

Creştere semnificativă

Creştere uşoară

Aprox. la fel

Scădere uşoară

7,89%

14,62%

36,43%

28,54%

12,53%

5,05%

14,81%

30,30%

33,00%

16,84%

1,84%

11,98%

22,58%

42,40%

21,20%

4,12%

12,09%

29,95%

33,52%

20,33%

4,33%

12,02%

21,63%

47,60%

14,42%

3,06%

17,35%

22,45%

35,71%

21,43%

4,59%

13,30%

27,06%

36,24%

18,81%

16,96%

12,28%

34,50%

23,39%

12,87%

6,82%

13,64%

23,86%

35,23%

20,45%

1,79%

13,39%

44,64%

32,14%

8,04%

3,33%

6,67%

38,33%

32,50%

19,17%

1,66%

16,89%

35,10%

26,49%

19,87%

2,87% 7,62% 15,83% 8,62% 4,90%

12,32% 13,33% 22,50% 13,79% 13,32%

34,93% 25,71% 21,67% 22,41% 31,29%

34,21% 33,65% 25,00% 29,31% 33,91%

15,67% 19,68% 15,00% 25,86% 16,58%

8,11%

18,92%

35,14%

21,62%

16,22%

7,69%

12,96%

24,70%

34,01%

20,65%

3,75%

12,50%

25,00%

38,75%

20,00%

3,44%

10,78%

33,72%

35,55%

16,51%

1,82%

12,73%

31,82%

41,82%

11,82%

3,17% 4,15%

12,70% 21,13%

38,10% 35,09%

38,10% 25,28%

7,94% 14,34%

Volumul exporturilor a înregistrat cele mai numeroase creşteri în rândul de întreprinderilor cu vârsta cuprinsă între 10 şi15 ani vechime (18,86%), IMM-urilor din regiunea Nord Est (20,41%), companiilor mijlocii (30,64%), societăţilor pe acţiuni (25,92%) şi firmelor din industrie (19,24%).

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Evoluţia volumului exportului în 2009 faţă de 2008 Nr. crt.

Criteriul

Evoluţia volumului exportului Aproximativ Scădere Creştere la fel

Categoria de Firme Firme 0- 5 ani Firme de 5 – 10 ani Firme de 10 – 15 ani

Vârsta

12,84% 15,15% 18,86%

54,05% 44,44% 39,62%

33,11% 40,40% 41,51%

13,33%

43,33%

20,41% 8,69% 17,39% 15,22% 14,81% 9,52% 3,85%

42,86% 60,87% 33,70% 52,17% 48,15% 47,62% 57,69%

36,74% 30,44% 48,92% 32,61% 37,04% 42,85% 38,46%

12,68%

43,66%

Microîntreprinderi Întreprinderi mici Întreprinderi mijlocii SA-uri SRL-uri Firme cu alte forme de organizare juridică Firme din industrie Firme din construcţii Firme din comerţ Firme din transporturi Firme din turism Firme din servicii

8,02% 18,11% 30,64% 25,92% 13,63% 0,00% 19,24% 12,50% 12,39% 12,00% 16,67% 11,84%

50,94% 45,67% 35,48% 37,04% 47,30% 44,44% 38,46% 41,67% 51,33% 36,00% 41,67% 53,95%

41,04% 36,22% 33,87% 37,03% 39,08% 55,55% 42,31% 45,84% 36,28% 52,00% 41,67% 34,21%

Firme peste 15 ani

Regiunea

Dimensiunea

Forma juridică

Ramura de activitate

Dacă analizăm mărimea profitului, constatăm că cele mai ridicate ponderi ale întreprinderilor mici şi mijlocii care şi-au mărit semnificativ profitul sunt deţinute de unităţile economice mai tinere (2,91%), entităţile din regiunea Sud Vest (5%), firmele de dimensiune medie (7,14%), companiile altfel organizate juridic (10,53%) şi IMM-urile din sectorul industrial (4,42%). Informaţii suplimentare sunt prezentate in tabel. Evoluţia mărimii profitului în 2009 faţă de 2008 Nr. Crt.

Evoluţia mărimii profitului Criteriul

Categoria de firme

Firme înfiinţate în ultimii 5 ani 1.

Vârsta

Firme de 5 – 10 ani vechime Firme cu vârsta de 10 – 15 ani Firme mai vechi de15 ani

Regiunea

Firme din regiunea Nord Est Firme din regiunea Sud Est Firme din regiunea Sud Firme din regiunea Sud Vest Firme din regiunea Vest

Ceştere semnificat

Creşter uşoară

Aprox. la fel

Scădere uşoară

Scădere Accent.

2,91%

15,25%

30,04%

33,63%

18,16%

1,95%

11,69%

26,62%

33,77%

25,97%

1,79%

8,07%

22,87%

35,43%

31,84%

2,17%

11,11%

21,95%

37,94%

26,83%

2,78%

10,65%

17,59%

38,43%

30,56%

1,92%

7,69%

26,92%

30,77%

32,69%

2,31%

10,19%

22,69%

36,11%

28,70%

5,00%

17,78%

37,22%

22,22%

17,78%

2,25%

12,36%

23,60%

38,20%

23,60%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Dimens.

Forma juridică

Ramura De activitate

Firme din regiunea Nord Vest Firme din regiunea Centru Firme din Bucureşti-Ilfov Microîntreprinderi Firme mici Firme mijlocii SA-uri SRL-uri Firme cu alte forme de organizare juridică Firme din industrie Firme din construcţii Firme din comerţ Firme din transporturi Firme din turism Firme din servicii

2,65%

14,16%

26,55%

46,02%

10,62%

0,79%

6,35%

27,78%

43,65%

21,43%

0,96% 1,40% 3,06% 7,14% 5,08% 1,90%

13,83% 9,45% 14,68% 23,02% 20,34% 11,75%

26,37% 28,47% 22,02% 18,25% 13,56% 26,27%

33,12% 36,64% 34,56% 27,78% 25,42% 36,11%

25,72% 24,04% 25,69% 23,81% 35,59% 23,97%

10,53%

7,89%

31,58%

21,05%

28,95%

4,42% 1,18% 0,90% 0,90% 3,08% 3,87%

12,85% 5,88% 11,29% 9,01% 6,15% 15,49%

24,10% 24,71% 24,83% 27,93% 32,31% 27,82%

30,92% 36,47% 38,83% 41,44% 38,46% 32,39%

27,71% 31,76% 24,15% 20,72% 20,00% 20,42%

Capitolul 6 INTEGRAREA ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ABSORBŢIA FONDURILOR STRUCTURALE 6.1. Percepţii ale întreprinzătorilor cu privire la implicaţiile aderării României la Uniunea Europeană asupra economiei şi IMM-urilor În ceea ce priveşte implicaţiile aderării României la Uniunea Europeană, rezultatele anchetei relevă că în 38,80% din IMM-uri se consideră că integrarea europeană reprezintă o oportunitate majoră pentru activităţile desfăşurate, 52,02% dintre întreprinzători apreciază aderarea ca fiind fără influenţă semnificativă, iar în 9,18% dintre firme este percepută ca ameninţare majoră. Se remarcă faptul că aderarea României la U.E. este percepută în general ca fiind fără influenţă majoră asupra activităţii IMM-urilor, în special datorită faptului că au trecut deja 3 ani de la aderare.

38,80% O oportunitate majoră O ameninţare majoră

52,02%

Fără influenţă semnificativă

9,18%

Structura percepţiei efectelor integrării României în UE asupra IMM-urilor

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Analiza aprecierilor din IMM-uri pe regiuni de dezvoltare, relevă că: frecvenţa firmelor în care aderarea la U.E. este percepută ca oportunitate majoră este mai ridicată în regiunea Vest (51,04%) şi mai scăzută în Sud (28,44%); IMM-urile în care se apreciază că integrarea europeană constituie o ameninţare majoră sunt cele mai numeroase în regiunea Sud Vest (19,21%) şi cele mai puţine în Centru (3,94%); întreprinderile în care se consideră că aderarea nu va influenţa semnificativ activităţile desfăşurate înregistrează ponderea cea mai ridicată în Sud (58,67%) şi cea mai redusă în Sud Vest (37,09%).

Diferenţierea percepţiilor efectelor integrării României în UE în regiunea Nord Vest Nr.

Aderarea la Uniunea Europeană este considerată

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Nord Vest

O oportunitate majoră

45,00%

O ameninţare majoră

8,33%

Fără influenţă semnificativă

46,67%

În funcţie de ramurile economice în care IMM-urile îşi desfăşoară activitatea, se constată următoarele aspecte: - unităţile economice în care se consideră integrarea României în UE ca oportunitate majoră pentru desfăşurarea activităţilor înregistrează cele mai ridicate proporţii în servicii (46,84%) şi turism (52,17%) şi cel mai scăzut procentaj în transporturi (30,00%); - IMM-urile în cadrul cărora se consideră că integrarea europeană nu influenţează semnificativ activităţile derulate, deţin cea mai mare pondere în domeniul comerţului (59,43%) şi cel mai scăzut procent în turism (42,03%); - în ceea ce priveşte perceperea aderării României la U.E. ca fiind o ameninţare majoră, cele mai mari ponderi le au IMM-urile din transporturi (16,00%), iar cea mai redusă proporţie se consemnează la firmele care activează în turism (5,80%). Vezi informaţiile din tabelul.

Diferenţierea percepţiilor din IMM-uri cu privire la efectele aderării României la UE în funcţie de domeniul de activitate Nr.

Aderarea la Uniunea Europeană este considerată

Industrie

Construcţii

Comerţ

O oportunitate majoră

40,45%

35,80%

32,31

IMM-urile pe ramuri de activitate Transporturi

Turism

Servicii

30,00%

52,17%

46,84%

16,00% 54,00%

5,80% 42,03%

6,69% 46,47%

% 2. 3.

O ameninţare majoră Fără influenţă semnificativă

11,36% 48,18%

7,41% 56,79%

8,25% 59,43 %

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

6.2. Nivelul de informare din IMM-uri cu privire la noile reglementări care au fost introduse odată cu aderarea României la Uniunea Europeană Având în vedere faptul că după aderarea României la Uniunea Europeană au intrat în vigoare câteva sute de acte normative şi că o mare parte a acestora reglementează obligaţii pentru întreprinzători (în domeniul competitivităţii, protecţiei consumatorilor, relaţiilor de muncă, sănătăţii şi securităţii în muncă, protecţiei mediului etc.), este foarte importantă cunoaşterea nivelului de informare din cadrul IMM-urilor româneşti în legătură cu reglementările introduse după 1 ianuarie 2007. Rezultatele anchetei au arătat că în 60,30% din IMM-uri gradul de informare cu privire la reglementările nou apărute este mediu (informare parţială) şi doar în 12,11% din firme există un nivel de informare corespunzător (informare deplină), ceea ce relevă că punerea în aplicare a legislaţiei care transpune acquis-ul comunitar creează oarecum dificultăţi mediului de afaceri. Detalii în figura.

60,30%

Deplin informat Parţial informat Nu am nici o informaţie 15,32%

12,11%

Nu mă interesează acest aspect

12,27%

Nivelul de informare din cadrul IMM-urilor cu privire la noile reglementări introduse odată cu aderarea României la U.E.

Nivelul de informare cu privire la noile reglementări introduse odată cu aderarea României la U.E. in regiunea Nord Vest Nr.

Nivelul de informare cu privire la reglementările post-aderare 1. 2. 3.

Informare deplină Informare parţială Nu există informaţii

Nu se manifestă interes pentru acest aspect

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Nord Vest

3,36% 67,23% 21,01% 8,40%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

6.3. Impactul pozitiv al aderării României la Uniunea Europeană asupra activităţii IMMurilor Pe lângă dificultăţile inerente procesului de aliniere la standardele europene, aderarea României la U.E. va avea în următorii ani o influenţă pozitivă asupra activităţii unui număr apreciabil de IMM-uri. Rezultatele anchetei relevă faptul că factorii generaţi de integrarea europeană, care au cel mai amplu impact pozitiv asupra sectorului de IMM-uri din ţara noastră sunt: accesul mai bun pe pieţe (indicat în 43,16% din firme), existenţa unor potenţiali furnizori mai buni şi/sau mai ieftini (41,08%), legislaţia şi regulamentele îmbunătăţite (32,46%), accesul la fonduri structurale (23,64%), accesul mai uşor la noi tehnologii (19,73%), procedurile de achiziţii publice mai corecte (9,76%) şi cooperarea mai bună spre inovare (8,08%). Vezi figura.

acces mai bun pe pieţe

43.16%

furnizori potenţiali mai ieftini şi/sau mai buni

41.08%

legislaţie şi regulamente îmbunătăţite

32.46%

accesul la fonduri structurale

23.64%

acces mai bun la noi tehnologii

19.73%

proceduri de achiziţii publice mai corecte

9.76%

cooperare mai bună spre inovare alţi factori

8.08%

0.67%

0.00%

20.00%

40.00%

Structura efectelor pozitive ale aderării la U.E. asupra IMM-urilor din România

Grupând firmele pe regiuni de dezvoltare, se observă procentele mai ridicate faţă de media eşantionului înregistrate de: IMM-urile din Bucureşti-Ilfov, dacă avem în vedere legislaţia îmbunătăţită (39,71%); firmele din Sud Vest dacă ne referim la accesul mai bun pe pieţe (54,97%), existenţa unor furnizori mai buni/ieftini (48,17%) şi accesul la fonduri structurale (38,22%); companiile din regiunea Nord Est, în ceea ce priveşte accesul mai bun la noile tehnologii (27,31%) şi procedurile mai corecte de achiziţii publice (14,98%).

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Efectele pozitive ale aderării la U.E. asupra IMM-urilor din regiunea Nord Vest Nr.

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare

Impactul pozitiv al aderării României la Uniunea Europeană 1.

Acces mai bun pe pieţe

Legislaţie şi regulamente îmbunătăţite Furnizori potenţiali mai ieftini şi/sau mai buni

Nord Vest

53,13% 35,16% 28,91%

Cooperare mai bună spre inovare

Acces mai bun la noi tehnologii

Proceduri de achiziţii publice mai corecte

Accesul la fonduri structurale

6,25% 17,19% 8,59% 20,31%

Alt răspuns

0,00%

Luând în considerare factorii cu influenţă pozitivă în funcţie de domeniul de activitate al firmelor, constatăm că cele mai mari ponderi se consemnează la: organizaţiile din turism, în ceea ce priveşte accesul mai bun pe pieţe (48,05%); IMM-urile din servicii dacă ne referim la legislaţie şi regulamente îmbunătăţite (35,24%) şi cooperare mai bună spre inovare (11,11%); IMM-urile din transporturi dacă avem în vedere existenţa unor furnizori mai buni/ieftini (47,90%). Vezi informaţii suplimentare în tabel.

Diferenţierea efectelor pozitive ale aderării la U.E. în funcţie de ramurile în care îşi desfăşoară activitatea IMM-urile Nr. Impactul pozitiv al aderării României la Uniunea Europeană 1. 2.

4. 5. 6. 7. 8.

IMM-urile pe ramuri de activitate Industrie

Construcţii

Comerţ

Transporturi

Turism

Servicii

Acces mai bun pe pieţe Legislaţie şi Regulamente îmbunătăţite Furnizori potenţiali mai ieftini şi/sau mai buni Cooperare mai bună spre inovare Acces mai bun la noi tehnologii Proceduri de achiziţii publice mai corecte

45,98%

36,26%

41,30%

45,38%

48,05%

41,59%

29,12%

32,97%

33,33%

31,09%

28,57%

35,24%

43,30%

38,46%

44,23%

47,90%

36,36%

30,16%

9,96%

7,69%

5,24%

9,24%

5,19%

11,11%

27,59%

23,08%

16,14%

13,45%

7,79%

23,17%

9,58%

17,58%

9,85%

8,40%

5,19%

7,94%

Accesul la fonduri structurale Altele

35,25%

23,08%

16,98%

14,29%

18,18%

27,94%

0,38%

1,10%

0,21%

0,84%

0,00%

1,59%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

6.4. Intenţiile IMM-urilor de a accesa fonduri structurale în 2010 şi 2011

Fondurile structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale. Aceste fonduri vor fi alocate pentru diverse proiecte prin intermediul programelor de dezvoltare care conţin anumite direcţii de dezvoltare şi condiţii de eligibilitate pentru a primi astfel de finanţări. Având în vedere că România va beneficia până în anul 2013 de fonduri structurale de circa 28-30 miliarde de euro din partea U.E., prezintă o deosebită importanţă cunoaşterea stadiului în care se află IMM-urile româneşti în legătură cu accesarea acestor forme de finanţare. Sondajul realizat în rândul întreprinzătorilor/managerilor din IMM-urile româneşti relevă că numai 28,28% dintre aceştia intenţionează să acceseze fondurile structurale în 2010 sau 2011. Vezi figura.

Situaţia în care se află IMM-urile cu privire la accesarea fondurilor structurale

Analiza situaţiei IMM-urilor în funcţie de regiunile de dezvoltare, relevă în principal că: - firmele din Sud Vest deţin cea mai ridicată pondere de întreprinderi care intenţionează să acceseze fondurile U.E. (60,47%), fiind urmate de organizaţiile din Nord Est (41,55%) şi unităţile economice din Sud Est (31%); - în mod surprinzător, companiile din Bucureşti-Ilfov înregistrează cel mai mare procent de IMM-uri în care nu există interes pentru fondurile structurale (82,30%), situaţie explicabilă prin existenţa unor concurenţi foarte puternici în toate domeniile de activitate din regiune şi prin faptul că această zonă este mai dezvoltată din punct de vedere economic, iar autorităţile europene/din ţara noastră vizează cu prioritate reducerea disparităţilor regionale.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Bucureşti-Ilfov 17,70% Centru

82,30%

20,00%

80,00%

Nord Vest

28,80%

71,20%

Vest

27,27%

72,73%

Sud Vest Sud

60,47% 22,81%

Sud Est Nord Est 0,00%

39,53%

DA NU

77,19%

31,00%

69,00%

41,55%

58,45% 40,00%

80,00%

Intenţia întreprinzătorilor/managerilor de a accesa fonduri structurale în funcţie de apartenenţa regională a IMM-urilor

Luând în considerare intenţiile de accesare a fondurilor structurale după domeniul în care activează IMM-urile, se constată un interes mai mare în rândul firmelor din industrie (47,66%) şi mai scăzut în cadrul companiilor din turism – 17,43%.

Intenţia întreprinzătorilor/managerilor de a accesa fonduri structurale în funcţie de domeniul în care activează IMM-urile

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

6.5. Stadiul în care se află IMM-urile în procesul de accesare a fondurilor structurale

Sondajul realizat în rândul întreprinzătorilor/managerilor din IMM-urile româneşti relevă că numai 4,44% dintre aceştia au depus proiectul sau sunt în faza de elaborare a proiectului, 15,02% sunt în stadiul de informare, 5,19% au contactat o firmă de consultanţă, un patronat etc. Numai 0,54% din firme au primit aprobarea pentru proiectul depus. Trebuie remarcat faptul că trei sferturi din IMM-uri nu sunt interesate să acceseze fonduri structurale sau nu au răspuns la această întrebare. Vezi figura. Ma informez asupra lor

74,82%

0,54%

Am contactat o firmă de consultanţă, un patronat etc pentru a ma ajuta Sunt in faza de elaborare a proiectului Am depus proiectul

2,22% 2,22%

Am primit aprobarea pentru proiectul depus

15,02% 5,19%

Nu au răspuns / Nu sunt interesaţi

Situaţia în care se află IMM-urile cu privire la accesarea fondurilor structurale

Stadiul în care se află IMM-urile din regiunea Nord Vest cu privire la accesarea fondurilor structurale Nr. IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Stadiul privind accesarea fondurilor Nord Vest 1.

Mă informez asupra lor

Am contactat o firmă de consultanţă, un patronat etc. pentru a mă ajuta

Sunt în faza de elaborare a proiectului

Am depus proiectul

Am primit aprobarea pentru proiectul depus

Nu au răspuns /Nu sunt interesaţi

15,63% 3,13% 3,91% 4,69%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

0,00% 72,66%

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Analizând stadiul în care se află IMM-urile cu privire la accesarea fondurilor structurale după domeniul în care acestea activează, se constată în rândul IMM-urilor din industrie o pondere mai mare a firmelor care au contactat pentru sprijin o firmă de consultanţă, un patronat (10,34%), care au depus proiectul (6,90%) şi care au primit aprobarea pentru proiectul depus (1,53%). Firmele din servicii se remarcă prin cel mai mare procentaj al companiilor care sunt în faza de elaborare a proiectului – 4,13% (vezi tabelul).

Diferenţierea stadiului în care se află IMM-urile cu privire la accesarea fondurilor structurale în funcţie de domeniul de activitate Nr. IMM-urile pe ramuri de activitate

Stadiul privind accesarea fondurilor 1.

Mă informez asupra lor

Am contactat o firmă de consultanţă, un patronat etc. pentru a mă ajuta Sunt în faza de elaborare a proiectului

Industrie

Construcţii

Comerţ

Turism

Transporturi

Servicii

17,62%

20,88%

11,95%

10,08%

10,39%

17,14%

10,34%

4,40%

3,35%

4,20%

3,90%

3,81%

3,45%

2,20%

0,84%

2,60%

4,13%

6,90%

2,20%

1,05%

0,00%

1,59%

Am depus proiectul

Am primit aprobarea pentru proiectul depus

1,53%

1,10%

0,63%

0,00%

Nu au răspuns /Nu sunt interesaţi

60,15%

69,23%

82,18%

84,87%

83,12%

73,33%

6.6. Principalele obstacole întâmpinate de IMM-uri în accesarea fondurilor structurale Având în vedere gradul redus de absorbţie al fondurilor structurale în România – 9,53% la 31 mai 2010 – prin intermediul acestei anchete s-au identificat şi ierarhizat principalele obstacole întâmpinate de IMM-uri în demersul lor de a obţine o finanţare nerambursabilă. Cel mai important obstacol semnalat de întreprinzătorii respondenţi este reprezentat de birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei (66,20%). Următoarele obstacole identificate au fost: informaţii insuficiente privind fondurile disponibile (44,04%); fonduri proprii insuficiente pentru asigurarea cofinanţării (35,15%); costul ridicat al creditelor şi garanţii insuficiente pentru acoperirea cofinanţării (29,43%); criterii de eligibilitate nepermisive (coduri CAEN neeligibile, obligativitatea obţinerii de profit, etc.) (20,27%); lipsa de încredere în firmele de consultantă (19,19%); capacitate managerială (tehnică) de implementare redusă (7,81%). Vezi figura.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei informații insuficiente privind fondurile disponibile

44,04%

fonduri proprii insuficiente pentru asigurarea cofinanţării

35,15%

costul ridicat al creditelor şi garanţii insuficiente pentru acoperirea cofinanţării

29,43%

criterii de eligibilitate nepermisive (coduri CAEN )neeligibile, obligativitatea obţinerii de profit, etc

20,27%

lipsa de încredere în firmele de consultanţă

19,19%

capacitate managerială (tehnică) de implementare a firmei este redusă alt răspuns

7,81%

0,40%

0,00%

20,00%

40,00%

Principalele obstacole întâmpinate de IMM-uri în accesarea fondurilor structurale Analizând opţiunile respondenţilor în funcţie de vârsta IMM-urilor se observă că birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei precum şi informaţiile insuficiente privind fondurile disponibile reprezintă în cea mai mare măsură obstacole pentru firmele mai tinere de 5 ani - 68,81%, respectiv 47,17%. Companiile cu vârsta cuprinsă între 5-10 ani au indicat criteriile de eligibilitate nepermisive (coduri CAEN neeligibile, obligativitatea obţinerii de profit, etc.) ca şi obstacol în cea mai mare măsură (22,75%). Obstacole în accesarea fondurilor structurale in regiunea Nord Vest Nr. Obstacole în accesarea fondurilor structurale

IM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Nord Vest

Birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei

Informaţii insuficiente privind fondurile disponibile

Criterii de eligibilitate nepermisive (coduri CAEN neeligibile, obligativitatea obţinerii de profit, etc.)

17,19%

Fonduri proprii insuficiente pentru asigurarea cofinanţării

26,56%

Costul ridicat al creditelor şi garanţii insuficiente pentru acoperirea cofinanţării

21,88%

Capacitate managerială (tehnică) de implementare a firmei este redusă

4,69%

Lipsa de încredere în firmele de consultanţă

Alt răspuns

61,72% 45,31%

26,56% 0,00%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Luând în considerare obstacolele în accesarea fondurilor structurale în funcţie de domeniul de activitate al firmelor, constatăm că: firmele din comerţ sunt cele mai afectate de birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei (70,02%); firmele care activează în domeniul turismului văd în cea mai mare măsură un obstacol în informaţiile insuficiente privind fondurile disponibile (57,14%); firmele din industrie resimt în cea mai mare măsură efectul criteriilor de eligibilitate nepermisive (25,67%) şi al fondurilor proprii insuficiente pentru asigurarea cofinanţării (38,70%).

Obstacole în accesarea fondurilor structurale pe domenii de activitate ale IMM-urilor

Nr. Crt. 1.

2. 3.

4. 5.

7. 8.

IMM-urile pe ramuri de activitate

Obstacole în accesarea fondurilor structurale Birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei Informaţii insuficiente privind fondurile disponibile Criterii de eligibilitate nepermisive (coduri CAEN neeligibile, obligativitatea obţinerii de profit, etc.) Fonduri proprii insuficiente pentru asigurarea cofinanţării Costul ridicat al creditelor şi garanţii insuficiente pentru acoperirea cofinanţării Capacitate managerială (tehnică) de implementare a firmei este redusă Lipsa de încredere în firmele de consultanţă Alt răspuns

Industrie

Construcţii

Comerţ

Transporturi

Turism

Servicii

65,90%

65,93%

70,02%

58,82%

67,53%

66,03%

40,61%

40,66%

50,10%

38,66%

57,14%

39,37%

25,67%

14,29%

17,82%

18,49%

18,18%

20,95%

38,70%

32,97%

37,11%

23,53%

28,57%

36,51%

34,48%

41,76%

26,42%

27,73%

18,18%

29,21%

6,51%

9,89%

7,34%

10,08%

6,49%

9,84%

11,88%

19,78%

22,01%

18,49%

28,57%

21,59%

0,38%

2,20%

0,42%

0,00%

Capitolul 7 STRATEGII, POLITICI ŞI AVANTAJE COMPETITIVE ALE IMM-URILOR

7.1. Elaborarea planurilor, politicilor şi strategiilor în cadrul IMM-urilor Datorită faptului că funcţionalitatea şi eficacitatea organizaţiilor sunt strict dependente de capacitatea acestora de a anticipa şi pregăti viitorul, reliefarea activităţilor de planificare previzionare desfăşurate în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii din ţara noastră are o importanţă primordialǎ pentru formarea unei imagini de ansamblu cu privire la sectorul IMM-urilor din România. Rezultatele anchetei relevă că în 41,48% din totalul firmelor investigate se realizează planuri şi politici anuale, în 8,77% dintre IMM-uri se elaborează strategii pe 3-5 ani, iar în 51,77% dintre întreprinderi nu se desfăşoară activităţi de planificare ∗. ∗

Suma procentelor IMM-urilor în care se realizează sau nu planuri/politici anuale şi strategii nu trebuie să fie de 100%, întrucât există firme în cadrul cărora se elaborează atât planuri/politici anuale, cât şi strategii. În mod surprinzător, doar o mică parte dintre întreprinzători/manageri au indicat că le realizează pe amândouă, deşi planurile şi politicile stau la baza elaborării strategiilor.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Trebuie subliniat că cercetările din ultimii ani realizate în Uniunea Europeană au relevat faptul că o pondere din ce în ce mai mare de IMM-uri resimt necesitatea elaborării unor strategii intreprenoriale formalizate. De asemenea, rapidele şi intensele procese de internaţionalizare a activităţilor în general şi a celor economice în special, amplifică substanţial necesitatea elaborării şi implementării de strategii într-o perspectivă internaţională, pentru toate categoriile de firme.

Structura IMM-urilor în funcţie de activităţile de previzionare desfăşurate

Analiza companiilor în funcţie de apartenenţa regională a condus la următoarele concluzii: - dacă ne referim la întreprinderile unde se elaborează strategii pe 3-5 ani, IMM-urile din regiunea Centru consemnează cea mai scăzută proporţie (3,55%), iar cele din regiunea de Nord Est deţin cea mai ridicată pondere (13,06%); - în ceea ce priveşte IMM-urile în care se realizează planuri şi politici anuale, firmele din Nord Est înregistrează cea mai mare proporţie (56,31%), iar întreprinderile din Centru deţin procentajul cel mai scăzut (28,37%); - dacă avem în vedere firmele mici şi mijlocii în cadrul cărora nu se desfăşoară activităţi de planificare, companiile din Centru au ponderea cea mai ridicată (68,79%), în timp ce IMM-urile din regiunea Nord Est înregistrează cea mai redusă proporţie (33,78%). Activităţile de previzionare a IMM-urilor din regiunea Nord Vest Nr. crt. 1. 2. 3.

În cadrul firmei se elaborează Planuri şi politici anuale Strategii pe 3-5 ani Nu se elaborează planuri

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Nord Vest 47,15% 10,57% 46,34%

Dacă grupăm întreprinderile mici şi mijlocii în funcţie de domeniile în care activează, se remarcă următoarele: - IMM-urile din industrie înregistrează cea mai mare pondere de firme în care se elaborează strategii (11,86%), datorită faptului că profilul activităţii impune de regulă o viziune anticipativă cu privire la derularea afacerilor;

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

firmele din turism deţin procentul cel mai ridicat de întreprinderi în cadrul cărora nu se planifică activităţile (64,04%) şi cea mai mică pondere a IMM-urilor în care se operaţionalizează planuri şi politici anuale (30,07%); - companiile din sectorul comercial se evidenţiază prin procentajul cel mai scăzut de întreprinderi în care se întocmesc strategii (5,34%). Informaţii suplimentare în tabel. Activităţile de elaborare a planurilor/politicilor şi strategiilor IMM-urilor în funcţie de domeniul de activitate Nr. crt.

În cadrul firmei se elaborează

1. 2. 3.

Planuri şi politici anuale Strategii pe 3-5 ani Nu se elaborează planuri

Industrie

50,26% 11,86% 40,98%

IMM-urile pe ramuri de activitate Construcţii Comerţ Turism Transporturi

49,45% 10,99% 42,86%

33,97% 5,34% 61,11%

30,70% 7,02% 64,04%

33,33% 8,33% 59,72%

Servicii

45,21% 10,23% 47,52%

Nuanţarea analizei în funcţie de performanţele obţinute de IMM-uri în anul 2009 faţă de 2008, indică faptul că întreprinderile cu rezultate superioare înregistrează o proporţie mai redusă de companii în care nu se elaborează planuri, ceea ce demonstrează că previzionarea activităţilor generează de regulă performanţe mai bune. Surprinde însă faptul că organizaţiile care au avut performanţe identice consemnează un procent puţin mai scazut de firme în care se elaborează strategii (6,32%) şi planuri şi politici anuale (35,79%) decât companiile care au avut rezultate mai slabe.

7.2.

Obiectivele întreprinderilor mici şi mijlocii Nr.

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Obiectivul firmelor

Nord Vest

Reducerea dimensiunii afacerii 2. Menţinerea afacerii la dimensiunile actuale 3. Extinderea moderată a afacerii 4. Extinderea rapidă a afacerii 1.

0,85% 37,29% 57,63% 2,54%

5. Vânzarea afacerii

1,69%

6. Închiderea afacerii

0,00%

Diferenţierea obiectivelor vizate de IMM-uri în funcţie de domeniul de activitate Nr.

IMM-urile pe ramuri de activitate Industrie Construcţii Comerţ Transporturi Turism Servicii Obiectivul firmelor

1. Reducerea dimensiunii afacerii 2. Menţinerea afacerii la dimensiunile actuale

8,06%

7,79%

3,24%

36,49%

42,86%

41,65%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

1,02%

4,76%

3,82%

60,20% 46,03%

34,73%

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest 3. Extinderea moderată a afacerii 4. Extinderea rapidă a afacerii 5. Vânzarea afacerii 6. Închiderea afacerii

45,02%

37,66%

44,89%

6,16% 2,37% 1,90%

6,49% 2,60% 2,60%

4,49% 2,24% 3,49%

27,55% 34,92% 4,08% 3,06% 4,08%

48,09%

7,94% 3,17% 3,17%

9,16% 2,29% 1,91%

7.3. Avantajele competitive ale IMM-urilor Ţinând cont de faptul că avantajul competitiv pe care firmele şi-l creează în raport cu piaţa condiţionează în mod decisiv performanţele şi funcţionalitatea acestora, este deosebit de importantă reliefarea principalelor avantaje competitive pe care factorii de decizie din IMM-uri consideră că le au faţă de concurenţă. Potrivit rezultatelor investigaţiei, 51,45% dintre întreprinzători au indicat drept avantaj competitiv raportul preţ – calitate; 49,09% - calitatea produselor/serviciilor oferite; 31,78% - preţul scăzut al produselor/ serviciilor oferite; 17,10% - calitatea angajatilor; 9,76% reputaţia firmei, 6,67% - canalele de distribuţie utilizate; 5,45% - serviciile postvânzare oferite clienţilor; 3,43% - calitatea managementului practicat; 2,36% relaţiile cu mediul politic şi economic, iar numai 1,82% au indicat ca principal avantaj competitiv capacitatea de inovare. Se constată că majoritatea IMM-urilor sunt orientate către diferenţierea prin calitate a produselor/serviciilor furnizate şi/sau spre comercializarea acestora la preţuri cât mai convenabile pentru clienţi. Raportul preţ - calitate

51.45% 49.09%

Calitatea produselor/serviciilor oferite Preţul scăzut al produselor/serviciilor oferite Calitatea angajaţilor

31.78% Reputaţia firmei 17.10% Canalele de distribuţie utilizate

9.76%

Serviciile post-vânzare oferite clienţilor

6.67%

Calitatatea managementului practicat

5.45% 3.43%

Relaţiile cu mediul politic şi economic

2.36%

Capacitatea de inovare

1.82%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

Gruparea firmelor în funcţie de apartenenţa regională , scoate în evidenţă următoarele diferenţe faţă de media eşantionului: - avantajul competitiv reprezentat de calitatea produselor/serviciilor oferite este înregistrat în frecvenţa mai mare de către întreprinderile din regiunea Nord Vest (61,72%) şi mai redusă de unităţile economice din Sud Est (36,45%); - raportul preţ - calitate este înregistrat în procentul cel mai ridicat la firmele din regiunea Nord Vest (64,84%) şi cel mai redus la firmele din regiunea Sud Vest (40,84%); - preţul scăzut al produselor/serviciilor oferite de IMM-uri este semnalat drept avantaj competitiv în proporţie mai ridicată la companiile din regiunea Bucureşti-Ilfov (37,65%) şi mai redusă la unităţile din regiunea Vest (25,96%);

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

competitivitatea generată de canalele de distribuţie utilizate este înregistrată în cel mai mare procentaj în rândul firmelor din Sud Vest (14,14%) şi cel mai redus la IMM-urile din regiunea Nord Vest (2,34%); procentul cel mai mare cu privire la serviciile post-vânzare furnizate clienţilor îl sesizăm la întreprinderile din Centru (6,90%), iar cel mai scăzut la firmele din Vest (0,96%); capacitatea de inovare a fost consemnată în proporţie mai ridicată în rândul firmelor din Sud (3,32%) şi nu a fost menţionată deloc în cadrul organizaţiilor din Sud Est; calitatea angajaţilor este un avantaj concurenţial mai frecvent întâlnit la firmele din regiunea Vest (22,12%) şi mai redus la agenţii economici din Centru (12,41%); relaţiile cu mediul politic şi economic sunt indicate în procent mai ridicat de către IMMurile din regiunea Sud Vest (6,28%) şi deloc în rândul întreprinderilor din regiunile Sud Est si Bucureşti-Ilfov; reputaţia firmei este considerată avantaj faţă de competitori în proporţia cea mai ridicată la companiile din Vest (12,50%) şi ponderea cea mai mică la IMM-urile din Sud Vest (4,19%); întreprinderile din Vest nu consemnează unităţi economice în care calitatea managementul este considerată un factor de competitivitate. Avantajul competitiv al IMM-urilor din regiunea Nord Vest

Nr.

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Avantaj competitiv

Nord Vest

1. Preţul scăzut al produselor/serviciilor oferite

30,47%

2. Calitatea produselor/serviciilor oferite

61,72%

3. Raportul preţ - calitate

64,84%

4. Canalele de distribuţie utilizate

2,34%

5. Serviciile post-vânzare oferite clienţilor

3,13%

6. Calitatea angajaţilor

14,06%

7. Relaţiile cu mediul politic şi economic

1,56%

8. Calitatea managementului practicat

0,78% 7,81% 3,13%

9. Reputaţia firmei 10. Capacitatea de inovare

Încadrând IMM-urile pe sectoare de activitate se constată următoarele: - luând în considerare calitatea produselor/serviciilor oferite, cea mai mare proporţie este înregistrată în rândul firmelor mici şi mijlocii din transporturi (61,04%), iar cea mai redusă în cadrul IMM-urilor din turism (37,82%); - în privinţa raportului dintre preţul şi calitatea produselor/serviciilor furnizate, procentul cel mai ridicat este înregistrat de companiile din transporturi (62,34%), iar cel mai scăzut de către întreprinderile din construcţii (43,96%); - dacă avem în vedere avantajul competitiv generat de preţul scăzut al produselor/serviciilor se observă că proporţia cea mai mare a fost consemnată în rândul întreprinderilor din turism (42,02%) şi cea mai redusă în cadrul IMM-urilor din servicii (24,76%); - competitivitatea generată de canalele de distribuţie utilizate a fost înregistrată în proporţia cea mai ridicată la firmele care activează în constructii (8,79%); - procentajul cel mai mare în privinţa avantajului competitiv reprezentat de serviciile post-vânzare este înregistrat la agenţii economici din construcţii (6,59%), iar cel mai mic de către firmele din transporturi (1,30%);

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

având în vedere capacitatea de inovare se constată că unităţile economice din domeniul serviciilor deţin cel mai mare procent (3,81%), iar în turism şi transporturi nu sunt întâlnite companii care să inoveze; calitatea angajaţilor a fost indicată în proporţie mai ridicată în cadrul companiilor din servicii (22,54%) şi mai redusă în firmele din construcţii (6,59%); în ceea ce priveşte calitatea managementului, proporţiile cele mai ridicate sunt sesizate la întreprinderile din domeniul industrial (6,51%); relaţiile cu mediul politic şi economic reprezintă avantaj competitiv într-o mai mare măsură pentru firmele din constructii (4,40%) şi mai redusă pentru cele din transporturi (1,30%); dacă luăm în considerare reputaţia firmei, se observă un procentaj superior la companiile din sectorul construcţiilor (12,09%) şi mai redus la firmele transportatoare (5,19%). Diferenţierea avantajului competitiv al IMM-urilor în funcţie de domeniul de activitate

IMM-urile pe ramuri de activitate Avantaj competitiv

3. 4. 5.

6. 7. 8.

9. 10.

Preţul scăzut al produselor/servicii lor oferite Calitatea produselor/servicii lor oferite Raportul preţ – calitate Canalele de distribuţie utilizate Serviciile post vânzare oferite clienţilor Calitatea angajaţilor Relaţiile cu mediul politic şi economic Calitatea Managementului practicat Reputaţia firmei Capacitatea de inovare

Industr.

Constr.

Comerţ

Turism

Transporturi

Servicii

30,27%

26,37%

35,01%

42,02%

32,47%

24,76%

48,66%

51,65%

48,85%

37,82%

61,04%

51,75%

49,04%

43,96%

51,78%

52,94%

62,34%

49,21%

6,51%

8,79%

5,87%

7,56%

1,30%

4,76%

6,13%

6,59%

6,50%

2,52%

1,30%

5,08%

8,81%

6,59%

15,51%

20,17%

12,99%

22,54%

1,53%

4,40%

1,47%

1,68%

1,30%

2,54%

6,51%

3,30%

2,31%

3,36%

3,90%

3,81%

10,34%

12,09%

8,18%

5,88%

5,19%

9,52%

2,68%

1,10%

1,26%

0,00%

3,81%

Nuanţând analiza în funcţie de performanţele întreprinderilor din anul 2009 comparativ cu anul 2008, constatăm în principal că: - IMM-urile care au obţinut rezultate mult mai bune înregistrează în proporţii mai mari avantaje competitive generate de calitatea produselor/serviciilor oferite (61,70%) şi calitatea managementului practicat (8,51%); - companiile cu performanţe de ansamblu identice deţin procentaje mai ridicate în ceea ce priveşte competitivitatea rezultată din raportul preţ-calitate (55,29%) şi calitatea angajaţilor (18,43%); - firmele cu rezultate inferioare în 2009 comparativ cu 2008 se remarcă prin ponderi mai mari de întreprinderi focalizate asupra preţului scăzut produselor/serviciilor oferite şi reputaţiei firmei. Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

7.4.

Activităţi abordate cu precădere în IMM-uri Luând în considerare activităţile asupra cărora se va concentra abordarea managerială din IMM-uri în anul 2010, se constată că: 49,26% dintre întreprinderi vor fi orientate spre relaţia cu distribuitorii şi clienţii, în 40,28% din firme se va pune accent pe reducerea costurilor, 33,99% din companii vor fi focalizate pe relaţia cu furnizorii, în 21,41% din IMM-uri întreprinzătorii/managerii se vor axa pe realizarea de produse/servicii noi, în 15,12% dintre unităţile economice se vor elabora strategiile si politicile firmei; în 7,07% dintre organizaţii se va avea în vedere obţinerea şi utilizarea de informaţii şi cunoştinţe; 4,81% dintre întreprinzători se vor concentra asupra asigurării salariaţilor necesari firmei; 4,73% vor viza introducerea de noi procese tehnologice; 4,52% dintre firme se vor concentra pe trainingul salariaţilor; 4,17% dintre respondenţi se vor axa pe optimizarea metodelor de livrare, logistică; 3,11% dintre întreprinzători vor avea ca principal obiectiv capitalizarea firmei, iar 0,92% dintre oamenii de afaceri vor urmări restructurarea procesului de luare a deciziilor. Vezi figura.

Frecvenţa focalizării asupra unor activităţi cheie la nivelul IMM-urilor

Examinând activităţile prioritare din IMM-uri după regiunile de dezvoltare din care acestea fac parte remarcăm în principal următoarele: - IMM-urile din Sud Vest consemnează ponderi mai mari de firme care urmăresc elaborarea de strategii şi politici ale firmei (22,95%), introducerea de noi procese tehnologice (8,74%), obţinerea şi utilizarea de informaţii şi cunoştinţe (13,66%) şi diminuarea numărului de salariaţi (3,83%); - firmele din Sud înregistrează un procent ridicat de unităţi economice pentru care relaţia cu furnizorii constituie o prioritate (41,23%) şi sunt centrate mai frecvent pe metodele de livrare, logistică (11,84%); - agenţii economici din regiunea Nord Est deţin proporţii mai ridicate de agenţi economici în care se va pune accent pe produsele/serviciile noi (33,18%) şi pe asigurarea salariaţilor necesari firmei (7,27%); - regiunea Centru iese în evidenţă prin prezenţa mai mare a firmelor ce au în vedere relaţia cu distribuitorii şi clienţii (61,03%) şi reducerea costurilor (50,74%).

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Frecvenţa abordării activităţilor IMM-urilor din regiunea Nord Vest IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Nord Vest 12,40% 28,93% 57,85%

Nr. crt.

Abordarea managerială

1. 2. 3.

Elaborarea de strategii şi politici ale firmei Relaţia cu furnizorii Relaţia cu distribuitorii şi clienţii

Realizarea de produse/servicii noi

23,14%

Reducerea costurilor

49,59%

Introducerea de noi procese tehnologice

4,96%

Obţinerea şi utilizarea de informaţii şi cunoştinţe Restructurarea procesului de luare a deciziilor Metode de livrare, logistică Capitalizarea firmei Trainingul personalului

8. 9. 10. 11.

6,61% 0,00% 0,83% 3,31% 0,83%

12.

Diminuarea numărului de salariaţi

1,65%

13 Asigurarea salariaţilor necesari firmei .

3,31%

Analiza organizaţiilor după domeniile de activitate evidenţiază următoarele: IMM-urile care activează în industrie ies în evidenţă prin prezenţa mai mare a companiilor unde s-au avut în vedere noile procese tehnologice (9,84%) şi realizarea de produse/servicii noi (29,13%); firmele din sectorul construcţiilor indică în proporţiile cele mai mari concentrarea asupra reducerii costurilor (48,89%) şi nu au indicat deloc restructurarea procesului de luare a deciziilor ca şi opţiune strategică; companiile din domeniul transporturilor consemnează un procent mai ridicat de întreprinzători/manageri care iau în considerare relatia cu furnizorii (42,73%), relaţia cu distribuitorii şi clienţii (60,91%) şi metodele de livrare, logistică (6,36%); elaborarea de strategii si politici ale firmelor (19,93%), obţinerea şi utilizarea de informaţii şi cunoştinţe (11,96%), trainingul personalului (8,64%) şi asigurarea salariaţilor necesari firmei (6,98%) sunt mai frecvent întâlnite în cadrul sectorului serviciilor. Informaţii suplimentare sunt prezentate în tabel Frecvenţa abordării activităţilor în funcţie de domeniile de activitate IMM-urile pe ramuri de activitate

Nr. crt.

Abordarea managerială

Elaborarea de strategii şi politici ale firmei Relaţia cu furnizorii Relaţia cu distribuitorii şi clienţii Realizarea de produse/servicii noi Reducerea costurilor Introducerea de noi procese tehnologice Obţinerea şi utilizarea de informaţii şi cunoştinţe Restructurarea procesului de luare a deciziilor Metode de livrare, logistică Capitalizarea firmei Trainingul personalului Diminuarea numărului de salariaţi Asigurarea salariaţilor necesari firmei

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

Industrie Construcţii Comerţ

Transporturi Turism Servicii

13,78%

16,67%

12,58%

8,18%

17,81% 19,93%

29,53% 47,64% 29,13% 38,19%

31,11% 37,78% 24,44% 48,89%

40,84% 52,98% 15,89% 45,47%

42,73% 60,91% 10,91% 38,18%

32,88% 58,90% 17,81% 45,21%

23,59% 41,20% 28,24% 35,88%

9,84%

4,44%

2,87%

2,73%

1,37%

5,32%

7,09%

4,44%

4,42%

4,55%

8,22%

11,96%

0,79%

0,00%

0,88%

2,73%

0,00%

1,00%

3,94% 4,72% 3,15% 3,15%

3,33% 5,56% 5,56% 4,44%

3,97% 1,77% 3,09% 2,65%

6,36% 5,45% 0,91% 1,82%

2,74% 0,00% 4,11% 0,00%

3,65% 2,99% 8,64% 0,66%

5,51%

4,44%

2,87%

4,55%

2,74%

6,98%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

7.5. Priorităţi manageriale în cadrul IMM-urilor Performanţele firmelor sunt în mare mǎsurǎ condiţionate de priorităţile asupra cărora se focalizează întreprinzătorii şi managerii lor. Potrivit rezultatelor cercetării (vezi figura), cele mai frecvente priorităţi manageriale consemnate în cadrul IMM-urilor româneşti sunt: amplificarea activităţii de marketing (în 43,64% din firme), achiziţia de tehnică nouă (33,60%), pregătirea intensă a forţei de muncă (31,99%), diversificarea producţiei (30,37%), informatizarea activităţilor (26,46%), construcţiile de clădiri (25,99%), acţiunile de combatere/limitare a poluării (24,85%), introducerea sistemelor moderne de gestiune a calităţii (20,34%), înlocuirea utilajelor (18,72%) şi restructurările/modernizările manageriale (16,57%). 50,00% 43,64%

45,00% 40,00% 35,00%

30,37%

30,00%

31,99%

33,60%

26,46% 24,85% 25,99%

25,00% 20,00%

16,57%

18,72%

20,34%

15,00% 10,00% 5,00%

0,54% Amplificarea activităţii de marketing

Achiziţia de tehnică nouă

Pregătirea intensă a forţei de muncă

Diversificarea producţiei

Informatizarea activităţilor

Construcţii de clădiri

Combaterea/limitarea poluării

Introducerea sistemelor moderne de gestiune a calităţii

Înlocuirea utilajelor

Restructurări şi modernizări manageriale

Altele

0,00%

Priorităţi strategice Repartizând IMM-urile pe regiuni de dezvoltare, constatăm o serie de diferenţe mai mari faţă de media eşantionului: - înlocuirea utilajelor (28,04%), informatizarea activităţilor (34,58%) şi diversificarea producţiei (45,79%) sunt cel mai frecvent întâlnite la firmele din Sud Est; - construcţia de clădiri (49,22%), combaterea/limitarea poluării (45,31%), pregătirea intensă a forţei de muncă (46,09%) şi achiziţia de tehnică nouă (43,75%) consemnează cele mai mari ponderi la firmele din regiunea Nord Vest; - activităţile de restructurări şi modernizări manageriale au fost identificate ca şi prioritate în special de firmele din Sud Vest (28,27%).

Priorităţi de dezvoltare Nr.

Măsuri pentru amplificarea activităţii economice

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Nord Vest

1. Înlocuirea utilajelor

16,41%

2. Construcţii de clădiri

49,22%

3. Achiziţia de tehnică nouă

43,75%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest 4. Diversificarea producţiei

25,00%

5. Amplificarea activităţii de marketing 6. Restructurări şi modernizări manageriale 7. Introducerea sistemelor moderne de gestiune a calităţii 8. Combaterea/limitarea poluării

46,09% 20,31% 23,44% 45,31%

9. Informatizarea activităţilor

32,81%

10.Pregătirea intensă a forţei de muncă 11.Altele

46,09% 0,00%

Dacă grupăm firmele în funcţie de domeniul de activitate, observăm următoarele aspecte semnificative: - IMM-urile din construcţii se situează pe primul loc în privinţa înlocuirii utilajelor (29,67%) şi sunt mai puţin numeroase în ceea ce priveşte amplificarea activităţii de marketing (35,16%); - achiziţiile de tehnică nouă au fost înregistrate în procent mai mare la firmele din industrie (43,30%) şi procentaj mai redus la companiile din transporturi (22,69%); - proporţia activităţilor de diversificare a producţiei este mai redusă în cadrul IMM-urilor din sectorul transporturilor (19,33%) şi mai crescută la organizaţiile din sectorul industrial (50,96%); - amplificarea activităţii de marketing a fost indicată mai frecvent în cadrul întreprinderilor din servicii (50,16%) şi mai rar în IMM-urile din construcţii (35,16%); - având în vedere restructurările şi modernizările manageriale, cea mai redusă proporţie este înregistrată de către agenţii economici care activează în transporturi (12,61%) şi cea mai mare la IMM-urile din industrie (25,29%); - luând în considerare introducerea sistemelor performante de gestiune a calităţii şi combaterea/limitarea poluării, consemnăm procente superioare la firmele din industrie (30,27%); - activităţile de informatizare şi pregătirea intensă a forţei de muncă au fost evidenţiate mai des la IMM-urile din servicii (32,06%, respectiv 41,90%). Diferenţierea priorităţilor de dezvoltare în funcţie de domeniul de activitate Nr.

IMM-urile pe ramuri de activitate Măsuri pentru amplificarea activităţii economice

1. Înlocuirea utilajelor 2. Construcţii de clădiri 3. Achiziţia de tehnică nouă 4. Diversificarea producţiei 5. Amplificarea activităţii de marketing 6. Restructurări şi modernizări manageriale 7. Introducerea sistemelor moderne de gestiune a calităţii 8. Combaterea/limitarea poluării 9. Informatizarea activităţilor 10.Pregătirea intensă a forţei de muncă 11.Altele

Industrie Construcţii Comerţ Transport Turism Servicii 35,25% 27,97% 43,30% 50,96%

29,67% 28,57% 36,26% 30,77%

12,58% 25,37% 28,09% 24,74%

11,76% 24,37% 22,69% 19,33%

19,48% 41,56% 31,17% 19,48%

47,13%

35,16%

36,90%

42,02%

44,16% 50,16%

25,29%

18,68%

12,79%

12,61%

15,58% 15,24%

30,27%

26,37%

14,68%

15,13%

12,99% 20,63%

30,27%

26,37%

25,16%

22,69%

28,57% 21,59%

31,80%

24,18%

23,69%

18,49%

25,97% 32,06%

36,78%

29,67%

23,06%

28,57%

41,56% 41,90%

0,38%

0,00%

0,63%

0,84%

1,30%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

13,97% 23,17% 37,78% 28,89%

0,63%

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

7.6. Utilizarea serviciilor de consultanţă Datorită faptului că desfăşurarea unor activităţi performante este condiţionată, de regulă, de consultanţa intreprenorială, în special în domeniile financiar, managerial, juridic, marketing, tehnic, resurse umane şi informatic, este deosebit de importantă cunoaşterea frecvenţei cu care firmele din România au apelat la consultanţi externi. Investigaţiile efectuate relevă că procentul IMM-urilor în care au fost utilizaţi consultanţi externi în anul 2009 este de 11,29%, relativ redus, dacă avem în vedere omoloagele din ţările Uniunii Europene şi influenţa pozitivă majoră pe care o are consultanţa asupra intensităţii, conţinutului şi eficacităţii proceselor inovaţionale din firme.

11.29% NU DA 88.71%

Frecvenţa utilizării serviciilor de consultanţă în IMM-uri Având în vedere apartenenţa regională a întreprinderilor, se observă că firmele din Sud Vest au apelat la consultanţii profesionişti într-o măsură mai mare (26,92%), iar IMM-urile din regiunea Centru au utilizat serviciile de consultanţă într-o frecvenţă mai redusă (2,13%). Informaţii suplimentare sunt prezentate în figura.

Bucureşti-Ilfov Centru

90.75% 9.25% 97.87% 2.13% 87.40%

Nord Vest 12.60% Vest

86.73% 13.27%

Sud Sud Est Nord Est 0.00%

73.08%

Sud Vest

26.92% 90.43% 9.57% 94.39% 5.61% 89.69% 10.31% 20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

Intensitatea utilizării consultanţei în IMM-uri în funcţie de amplasarea regională a acestora

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

7.7. Piaţa IMM-urilor Analiza pieţelor pe care IMM-urile îşi desfac produsele evidenţiază că 82,07% dintre întreprinderi acţionează numai pe piaţa locală şi naţională, 48,29% din firme au în vedere numai piaţa locală, 17,17% vizează piaţa Uniunii Europene, 5,50% îşi vând produsele/serviciile în alte ţări europene, iar 2,66% dintre companii se orientează şi către pieţele unor ţări din afara Europei. Observăm că aproape 50% din IMM-uri se focalizează în exclusivitate asupra pieţelor locale, întrucât talia mai redusă nu le conferă forţa economică de a pătrunde şi pe alte pieţe. Vezi figura.

100.00%

82.07%

80.00%

Pieţele unor ţări din afara Europei Piaţa altor ţări europene

60.00%

48.29%

Piaţa UE

40.00% 20.00%

17.17% 2.66%

Numai piaţa locală

5.50% Numai piaţa locală şi naţională

0.00%

IMM-urile în funcţie de piaţa pe care activează

Având în vedere apartenenţa regională a întreprinderilor, se observă că firmele din regiunea Bucureşti-Ilfov vizează într-o proporţie mai mare doar piaţa locală (53,33%), firmele din Centru produc într-o frecvenţă mai mare pentru piaţa Uniunii Europene (30,77%), iar firmele din Sud şi Nord Vest nu activează deloc pe pieţele unor ţări din afara Europei.

Procentul mediu al pieţelor locale/locale şi naţionale în totalul pieţei firmelor Nr.

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Destinaţia producţiei

Nord Vest

13. Numai piaţa locală 14. Numai piaţa locală şi

50,79%

naţională 15. Piaţa UE 16. Piaţa altor ţări europene 17. Pieţele unor ţări din afara Europei

80,95% 19,05% 3,17% 0,00%

Luând în considerare piaţa întreprinderilor după ramurile în care acestea activează observăm că: - agenţii economici din industrie deţin ponderi mai reduse de IMM-uri care activează doar pe piaţa locală şi naţională (72,59%), dar înregistrează procente superioare de

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

întreprinderi care vând produsele pe piaţa Uniunii Europene (25,90%), pe piaţa altor ţări europene (8,73%) şi pe piaţa unor ţări din afara Uniunii Europene (4,22%); - firmele din domeniul transporturilor înregistrează procentaje mai mari ale unităţilor economice care au în vedere numai piaţa locală (72,73%) sau numai piaţa locală şi naţională (90,91%) şi cele mai mici ponderi de IMM-uri ce vizează piaţa UE (9,09%) şi nu se orientează către pieţele unor state din afara Europei; - procentul mediu al pieţei locale, respectiv al pieţei locale şi naţionale în totalul pieţei IMM-urilor înregistrează un nivel mai mare la firmele din transporturi (87,97%, respectiv 92,01%) şi mai scăzut la companiile din industrie (64,52%, respectiv 86,14%).

Destinaţia producţiei IMM-urilor în funcţie de domeniul de activitate Nr. crt. 1. 2. 3. 4 5.

Destinaţia producţiei Numai piaţa locală Numai piaţa locală şi naţională Piaţa UE Piaţa altor ţări europene Pieţele unor ţări din afara Europei

Industrie 40,96%

IMM-urile pe ramuri de activitate Construcţii Comerţ Turism Transporturi 35,90% 59,55% 56,76% 72,73%

Servicii 40,99%

72,59%

88,46%

88,85%

85,14%

90,91%

81,98%

25,90%

11,54%

10,51%

14,86%

9,09%

17,57%

8,73%

3,85%

3,50%

2,70%

6,06%

4,95%

4,22%

0,00%

2,55%

0,00%

2,70%

Procentul mediu al pieţelor locale/locale şi naţionale în totalul pieţei IMM-urilor, în funcţie de ramura de activitate în care se încadrează Nr. crt.

Indicator

Procentul mediu al pieţei locale în totalul pieţei firmelor Procentul mediu al pieţei locale şi naţionale în totalul pieţei firmelor

Industrie

IMM-urile pe ramuri de activitate Construcţii Comerţ Turism Transporturi

Servicii

64,52

68,85

80,68

73,70

87,97

67,49

86,14

88,03

91,64

91,75

92,01

91,89

7.8. Clienţii întreprinderilor mici şi mijlocii Analiza IMM-urilor în funcţie de categoriile de clienţi, relevă că din totalul întreprinderilor chestionate, 80,34% au drept clienţi persoanele fizice, 51,78% - firmele din alte sectoare de activitate, 48,01% - distribuitorii en–gross şi en-detail, 43,37% firmele din industrie, 37,01% - administraţia centrală şi locală, 32,12% - exportatorii. Surprinde în mod deosebit frecvenţa ridicată în care firmele mici şi mijlocii româneşti derulează contracte cu entităţi ale statului. Vezi figura.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest 90.00%

80.34%

80.00% 70.00% 60.00% 50.00% 40.00%

43.37% 32.12%

48.01%

51.78%

37.91%

30.00% 20.00% 10.00% Persoane fizice

Firme din alte sectoare de activitate

Distribuitori en-gros si endetail

Firme din industrie

Administratie centrală ți locală

Exportatori

0.00%

Structura IMM-urilor în funcţie de natura clienţilor 7.9. Cunoaşterea noţiunilor de economie şi organizaţie bazate pe cunoştinţe în cadrul IMMurilor Având în vedere că societatea se îndreaptă rapid spre economia şi organizaţia bazate pe cunoştinţe, este important să ne facem o imagine cu privire la măsura în care întreprinzătorii şi/sau factorii de decizie din IMM-urile româneşti sunt familiarizaţi cu aceste concepte. Rezultatele anchetei au relevat că numai în 43,15% din firme sunt cunoscute noţiunile de economie şi firmă bazate pe cunoştinţe, procent deosebit de scăzut, mai ales că unul dintre obiectivele fundamentale stabilite la summitul Uniunii Europene de la Lisabona pentru ţările membre îl constituie construirea economiei bazată pe cunoştinţe până în anul 2010. Drept urmare, se impune ca factorii politici din România să conştientizeze că trecerea la noul tip de economie este iminentă şi să se implice prin strategii şi politici în construirea sa. Vezi figura.

43.15% DA NU

56.85%

Frecvenţa cunoaşterii noţiunilor de economie şi organizaţie bazate pe cunoştinţe în IMM-uri

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Dacă abordăm IMM-urile pe regiuni de dezvoltare, se observă că firmele în care întreprinzătorii sunt familiarizaţi cu aceste concepte înregistrează o pondere mai mare în regiunea Nord Est (55,09%) şi un procentaj mai redus în Sud (28,11%). Detalii în figura.

61,95%

Bucuresti

38,05% 54,41%

Centru

45,59% 54,17%

Nord Vest 45,83%

55,79%

Vest 44,21%

NU DA

47,98%

Sud Vest

52,02% Sud

71,89% 28,11% 56,31%

Sud Est 43,69% 44,91%

Nord Est 20,00%

55,09% 40,00%

60,00%

80,00%

Frecvenţa cunoaşterii noţiunilor de economie şi organizaţie bazate pe cunoştinţe în funcţie de apartenenţa regională a IMM-urilor Repartizând întreprinderile pe domenii de activitate, constatăm că nivelul de informare cu privire la noţiunile de economie şi firmă bazate pe cunoştinţe este mai ridicat la unităţile economice din servicii (51,35%) şi mai scăzut la IMM-urile din comerţ (33,11%). Informaţii suplimentare sunt prezentate în tabel. Frecvenţa cunoaşterii noţiunilor de economie şi organizaţie bazate pe cunoştinţe în funcţie de ramura în care-şi desfăşoară activitatea IMM-urile Nr.

IMM-urile pe ramuri de activitate Cunoaşterea noţiunii de economie bazată pe cunoştinţe Firme în care este cunoscută noţiunea de economie bazată pe cunoştinţe Firme în care NU este cunoscută noţiunea de economie bazată pe cunoştinţe

IndustrieConstrucţii Comerţ Turism Transporturi Servicii

50,63% 36,05% 33,11%43,24%

47,89%

51,35%

49,37% 63,95% 66,89%56,76%

52,11%

48,65%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Capitolul 8 FINANŢAREA IMM-URILOR

8.1. Modalităţile de finanţare a activităţilor economice

90.00% 80.00%

73.06%

Având în vedere modalităţile de finanţare a activităţilor economice la care au apelat întreprinzătorii/managerii din IMM-uri pe parcursul ultimului an, rezultatele investigaţiei relevă următoarele: 73,06% dintre firme s-au autofinanţat, 35,02% dintre companii au obţinut credite bancare, 19,06% din întreprinderi au utilizat leasingul, 15,76% dintre IMM-uri au recurs la credit furnizor şi 5,99% din unităţile economice au utilizat fondurile nerambursabile ca sursă de finanţare. Totodată, remarcăm faptul că 5,25% dintre IMM-uri au apelat la credite clienţi, 4,18% nu au plătit facturile către furnizori sau obligaţiile către bugetul statului; firmele investigate au recurs în proporţii mai mici la alte forme de finanţare cum ar fi împrumuturile la instituţii specializate, emisiuni de acţiuni, garantarea la Fondul Naţional de Garantare a creditelor pentru IMM-uri, factoring etc. Această situaţie evidenţiază apelarea în marea majoritate a cazurilor la autofinanţare, scăderea gradului de apelare la credite bancare şi leasing faţă de anii precedenţi şi utilizarea redusă a celorlalte modalităţi de finanţare în majoritatea firmelor mici şi mijlocii din România. Vezi figura.

70.00%

0.74%

0.27%

Factoring

Altele

1.14%

1.55%

1.75%

5.25%

4.18%

Neplata facturilor Împrumuturi de la instituţii financiare Emisiune de acţiuni pe piaţa de capital Garantarea de la Fondul Naţional de

Credit furnizor

Leasing

Credite bancare

0.00%

Autofinanţare

10.00%

Credit clienți

20.00%

5.99%

30.00%

15.76%

40.00%

Fonduri nerambursabile

50.00%

19.06%

35.02%

60.00%

Structura IMM-urilor în funcţie de modalităţile de finanţare a activităţilor economice

Analiza modalităţilor de finanţare în funcţie de apartenenţa regională a IMMurilor relevă următoarele aspecte mai importante: - întreprinderile din regiunile Vest, Nord Vest, Centru şi Bucureşti-Ilfov consemnează o pondere mai ridicată a firmelor care s-au autofinanţat (peste 80%) în defavoarea altor forme cum ar fi creditele bancare sau leasingul; - unităţile economice din Sud Vest, Sud, Nord Est, Sud Est înregistrează cele mai ridicate proporţii ale IMM-urilor care au apelat la credite bancare şi leasing; Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

fondurile nerambursabile au fost folosite în proporţii mai ridicate de către firmele din Sud Est şi Sud Vest (13,08% respectiv 9,95%); creditul furnizor este utilizat mai frecvent de firmele din Sud Vest, Sud Est şi Vest în timp ce creditul client este folosit într-o proporţie mai ridicată de către firmele din Sud şi Nord Est; remarcăm proporţia ridicată a apelării la emisiuni de acţiuni pe piaţa de capital pentru firmele din regiunea Sud Vest (9,95%). Modalităţi de finanţare a IMM-urilor din regiunea Nord Vest

Nr.

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Modalităţi de finanţare

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

10. 11.

Nord Vest

Autofinanţare Credite bancare Leasing Credit furnizor Fonduri nerambursabile Credit clienţi Neplata facturilor Împrumuturi de la instituţii Financiare specializate Emisiune de acţiuni pe piaţa de capital Garantarea de la FNGCIMM Factoring

85,16% 28,91% 12,50% 12,50% 5,47% 1,56% 2,34% 0,00%

0,00% 0,78% 0,78%

Examinarea IMM-urilor pe ramuri de activitate evidenţiază următoarele aspecte: creditele bancare, leasingul şi creditul furnizor sunt folosite în proporţii mai mari de firmele din industrie, construcţii şi comerţ; firmele din turism şi servicii se bazează în special pe autofinanţare apelând mai puţin frecvent la alte forme de finanţare; firmele din industrie au apelat într-un procent mai ridicat la fonduri nerambursabile (14,56%), emisiuni pe piaţa de acţiuni (3,45%) şi neplata facturilor (6,90%). Diferenţierea modalităţilor de finanţare a IMM-urilor în funcţie de ramura de activitate

Nr.

IMM-urile pe ramuri de activitate Modalităţi de finanţare

1. 2. 3. 4. 5.

Autofinanţare Credite bancare Leasing Credit furnizor Fonduri nerambursabile

Industrie

Construcţii

Comerţ

Transport

Turism

Servicii

65,13% 47,13% 21,46% 19,16%

74,73% 47,25% 28,57% 19,78%

65,55% 32,77% 21,85% 12,61%

84,42% 25,97% 14,29% 14,29%

79,68% 26,35% 16,83% 8,89%

14,56%

5,49%

4,20%

0,00%

5,71%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest 6. 7. 8.

9. 10. 11.

Credit clienţi Neplata facturilor Împrumuturi de la instituţii financiare specializate Emisiune de acţiuni pe piaţa de capital Garantarea de la FNGCIMM Factoring

4,98% 6,90%

6,59% 3,30%

6,72% 5,04%

1,30% 3,90%

4,76% 4,13%

1,92%

3,30%

0,84%

0,00%

1,27%

3,45%

0,00%

2,52%

0,00%

0,32%

1,53%

3,30%

2,52%

0,00%

0,63%

1,92%

0,00%

1,68%

0,00%

0,32%

8.2. Ierarhizarea băncilor în funcţie de calitatea serviciilor furnizate IMM-urilor Potrivit rezultatelor anchetei, factorii de decizie din IMM-uri consideră că băncile care oferă cele mai bune servicii sunt (figura 8.2): BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ (indicată în 53,42% din companii), BRD-GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE (45,91%), BANCA TRANSILVANIA (25,82%), RAIFFEISEN BANK (18,90%), ING BANK (10,21%), BANCPOST (9,20%), CEC BANK (7,68%), UNICREDIT ŢIRIAC BANK (6,41%), ALPHA BANK (3,71%) şi BANCA ROMÂNEASCĂ (3,63%).

Banca Românească

Alpha Bank România

Unicredit Ţiriac Bank

CEC Bank

Bancpost

ING Bank

Raiffeisen Bank

3,63% 3,71% 6,41% 7,68% 9,20% 10,21% 18,90% 25,82%

Banca Transilvania

45,91%

BRD - Groupe Société Générale

53,42%

BCR - Banca Comercială Română

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

Băncile apreciate favorabil de către întreprinzători/manageri

Băncile apreciate nefavorabil cel mai frecvent de către întreprinzători/manageri sunt: BANCPOST (22,67%), BRD-GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE (22,67%), BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ (20,24%), RAIFFEISEN BANK (14,84%), ALPHA BANK (13,09%), BANCA TRANSILVANIA (10,80%), CEC BANK (6,75%), Unicredit Tiriac Bank (6,48%), ING Bank (5,26%) şi Banca Românească (3,10%)

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Bancpost

22.67%

BRD - Groupe Société Générale

22.67% 20.24%

BCR - Banca Comercială Română

14.84%

Raiffeisen Bank

13.09%

Alpha Bank România

10.80%

Banca Transilvania

6.75%

CEC Bank

6.48%

Unicredit Ţiriac Bank

5.26%

ING Bank

Banca Românească

0.00%

3.10% 5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

Băncile apreciate nefavorabil de către întreprinzători/manageri

Aprecierile pozitive cu privire la serviciile oferite de bănci Nr.

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Banca

BCR – Banca Comercială Română 2. BRD - Groupe Société Générale 3. Banca Transilvania 4. Raiffeisen Bank 5. ING Bank 6. Bancpost 7. CEC Bank 8. Unicredit Ţiriac Bank 9. Alpha Bank Romania 10. Banca Românească

Nord Vest

46,91% 34,57% 34,57% 7,41% 4,94% 16,05% 1,23% 1,23% 3,70% 3,70%

8.3. Ierarhizarea societăţilor de asigurare în funcţie de calitatea serviciilor oferite IMMurilor Rezultatele investigaţiei relevă că societăţile de asigurări care furnizează cele mai bune servicii firmelor mici şi mijlocii sunt: ALLIANZ ŢIRIAC ASIGURĂRI, indicată în 32,42% din IMM-uri, urmată de OMNIASIG (24,11%), ING ROMÂNIA (22,84%), ASIROM (17,79%), GENERALI (15,89%), ASTRA (13,37%), BCR ASIGURĂRI (11,68%), ARDAF (6,11 %), Aviva (4,53%) şi AIG (4,00%). Vezi figura 8.4.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00% 32,42%

Allianz Ţiriac Asigurări

24,11%

Omniasig

22,84%

ING România

17,79%

Asirom

15,89%

Generali

13,37%

Astra

11,68%

BCR Asigurări

6,11%

Ardaf

4,53%

Aviva

4,00%

AIG

Societăţile de asigurări apreciate favorabil de către întreprinzători/manageri Societăţile de asigurări apreciate nefavorabil cel mai frecvent de către factorii de decizie din IMMuri sunt: OMNIASIG (indicată în 18,02% din firme), ASIROM (17,00%), ASTRA (15,99%), ALLIANZ-ŢIRIAC ASIGURĂRI (13,16%), GENERALI (10,32%), ARDAF (9,51%), AVIVA (7,49%), ING ROMÂNIA (5,67%), AIG (5,47%) şi BCR ASIGURĂRI (2,63%). Vezi figura 8.5. 0,00% BCR As igurăr i AIG ING Rom ânia Aviva Ardaf Ge ne rali Allianz Ț iriac As igur ări

4,00%

8,00%

12,00%

16,00%

20,00%

2,63% 5,47% 5,67% 7,49% 9,51% 10,32% 13,16% 15,99%

As tr a

17,00%

As ir om

18,02%

Om nias ig

Societăţile de asigurări apreciate nefavorabil de către întreprinzători/manageri

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Aprecierile pozitive cu privire la serviciile oferite de societăţile de asigurări Nr.

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Societatea de asigurări

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Nord Vest 29,85% 16,42% 19,40% 4,48% 14,93% 11,94% 2,99% 2,99% 8,96% 0,00%

Allianz Ţiriac Asigurări Omniasig ING România Asirom Generali Astra BCR Asigurări Ardaf Aviva AIG

Capitolul 9 RESURSELE UMANE, TRAINING-UL ŞI SALARIZAREA ÎN CADRUL IMM-URILOR 9.1. Evoluţia angajărilor şi a numărului mediu de salariaţi din IMM-uri Rezultatele anchetei relevă o evoluţie descendentă în 2009 faţă de 2008, atât a angajărilor, cât şi a numărului mediu de salariaţi din IMM-uri. Astfel, au fost angajate pe firmă 1,94 persoane, au părăsit organizaţia 3,12 persoane (rezultând o variaţie medie de personal de -1,18 pe companie), iar procentual, raportat la numărul mediu de salariaţi, personalul angajat a scăzut cu -7,06%. Majoritatea IMM-urilor au angajat mai puţin de 5 persoane (93,29%), 3,64% dintre întreprinderi au încadrat în muncă între 5-10 persoane, 1,64% din firme au angajat 10-20 de persoane, iar 1,43% dintre unităţile economice au angajat mai mult de 20 de persoane. Această situaţie relevă că sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii din România nu îşi mai aduce aportul la crearea de noi locuri de muncă în economie ca în anii precedenţi, datorită problemelor majore cu care se confruntă în urma crizei economice. 1,64% 3,64%

1,43% Mai puţin de 5 persoane 5 - 10 persoane 10 - 20 de persoane Peste 20 de persoane

93,29%

Situaţia numărului de persoane nou angajate în IMM-uri în 2009 faţă de 2008

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Grupând firmele pe regiuni de dezvoltare observăm că întreprinderile din zona Centru deţin atât cea mai redusă medie de persoane nou angajate (1,10) cât şi cea mai mare scădere a numărului mediu de salariaţi (-2,49), iar întreprinderile din Sud Vest se evidenţiază prin cel mai ridicat număr de persoane nou încadrate (3,33). Evoluţia angajărilor şi variaţia medie de personal din IMM-uri în regiunea Nord Vest IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare

Indicator Nr. crt.

Nord Vest

Numărul mediu de persoane nou angajate

1,89

Variaţia medie de personal

-1,19

9.2. Criterii de apreciere a salariaţilor din întreprinderile mici şi mijlocii În ceea ce priveşte elementele pe care întreprinzătorii/factorii de decizie din IMMuri le apreciază ca fiind cele mai importante la salariaţii cu care lucrează, rezultatele investigaţiei relevă că în majoritatea întreprinderilor se pune accent pe experienţă (în 64,24% din firme), cunoştinţele şi abilităţile deţinute (45,25%), spiritul de responsabilitate (43,70%) şi competenţa în domeniul de activitate (42,02%). Celelalte criterii luate în considerare sunt: gradul de implicare în firmă (în 38,05% dintre IMM-uri), conştiinciozitatea (35,76%), comportamentul respectuos (30,91%), fidelitatea faţă de firmă (30,44%), inteligenţa (27,47%), abilităţile de lucru în echipă (26,60%), capacitatea de efort (26,33%), limbile străine cunoscute (12,59%), şcoala absolvită (10,03%), recomandările (6,13%) şi competenţele informatice (6,06%). Această situaţie este reflectată grafic în figura. experienţa

64,24%

cunoştinţele şi abilităţile deţinute

45,25% spiritul de responsabilitate

43,70%

competenţa în domeniul de activitate gradul de implicare în firmă

42,02% 38,05% 35,76%

conştiinciozitatea

30,91%

comportamentul respectuos

30,44%

fidelitatea faţă de firmă

27,47% inteligenţa

26,60%

abilităţile de lucru în echipă

26,33%

capacitatea de efort

12,59% 10,03%

limbile străine cunoscute

6,13%

şcoala absolvită

6,06%

recomandările competenţele informatice

20%

40%

60%

80%

Frecvenţa criteriilor de apreciere a salariaţilor din IMM-uri

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Analiza criteriilor de apreciere a salariaţilor în funcţie de apartenenţa regională a companiilor relevă următoarele diferenţe faţă de media eşantionului: IMM-urile focalizate pe experienţa profesională şi cunoştinţele/abilităţile angajaţilor sunt mai des întâlnite în Centru (80,00%, respectiv 51,03%); spiritul de responsabilitate reprezintă o cerinţă pentru 52,42% dintre întreprinderile din regiunea Nord Est şi pentru doar 32,81% dintre firmele din Nord Vest; recomandările, şcoala absolvită, competenţele în domeniul de activitate, capacitatea de efort şi competenţele informatice au fost indicate cel mai frecvent în companiile din regiunea SudVest; cele mai mari ponderi de unităţi economice în care se ţine cont de gradul de implicare în organizaţie se înregistrează în regiunea de Vest (50,00%); conştiinciozitatea este un criteriu de apreciere înregistrat într-o proporţie mai mare de către firmele din Sud Est (46,73%) şi mai redusă de întreprinderile din Sud Vest (27,23%); inteligenţa, limbile străine cunoscute şi comportamentul respectuos sunt mai des apreciate în cadrul IMM-urilor din regiunea Nord Vest; fidelitatea faţă de firmă este urmărită mai frecvent de către agenţii economici din Nord Est (37,00%) şi într-o proporţie mai mică de către organizaţiile din Nord Vest (14,84%); unităţile în cadrul cărora se pune accent pe abilităţile de lucru în echipă înregistrează un procent mai mare în rândul entităţilor din Nord Est (41,85%) şi mai redus în cadrul celor din regiunea Nord Vest (5,47%). Criterii de apreciere a salariaţilor in regiunea Nord Vest

Nr. crt.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

Elemente pe care întreprinzătorii le apreciază ca fiind cele mai importante la salariaţii cu care lucrează

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare

Experienţa Cunoştinţele şi abilităţile deţinute Spiritul de responsabilitate Competenţa în domeniul de activitate Gradul de implicare în firmă Conştiinciozitatea Comportamentul respectuos Fidelitatea faţă de firmă Inteligenţa Abilităţile de lucru în echipă Capacitatea de efort Limbile străine cunoscute Şcoala absolvită Recomandările Competenţele informatice

67,97%

Nord Vest

32,81% 32,81% 41,41% 32,03% 34,38% 46,09% 14,84% 41,41% 5,47% 17,97% 21,09% 7,03% 8,59% 3,13%

Examinarea firmelor în funcţie de domeniul în care activează reliefează următoarele aspecte semnificative: - IMM-urile din sectorul turismului consemnează procente mai mari ale companiilor în care factorii de decizie vizează experienţa profesională (74,03%), inteligenţa (35,06%), limbile străine cunoscute (22,08%), conştiinciozitatea (46,75%), capacitatea de efort (35,06%) şi comportamentul respectuos (49,35%); - organizaţiile din servicii înregistrează proporţii mai ridicate ale agenţilor economici în care se apreciază cunoştinţele şi abilităţile salariaţilor (55,56%), şcoala absolvită (10,48%) şi competenţele informatice (9,21%), dar şi procentaje mai scăzute ale entităţilor în care managerii/întreprinzătorii iau în considerare experienţa profesională (61,27%) şi conştiinciozitatea (30,48%);

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

firmele din construcţii deţin ponderi mai mari de societăţi comerciale în care se ţine cont de gradul de implicare (42,86%) şi competenţele în domeniul de activitate (48,35%), dar şi procentaje mai mici de IMM-uri în care se ţine cont de limbile străine cunoscute (7,69%) şi competenţele informatice (1,10%); unităţile economice care activează în industrie înregistrează cea mai mare proporţie de firme în cadrul cărora se au în vedere abilităţile de lucru în echipă (34,48%) şi spiritul de responsabilitate (49,43%); întreprinderile din sectorul transporturilor se evidenţiază prin accentul mai frecvent pus pe recomandări (6,72%).

Diferenţierea criteriilor de apreciere a salariaţilor în funcţie de domeniul de activitate al firmelor

Nr. crt.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

Elemente pe care întreprinzătorii le apreciază ca fiind cele mai importante la salariaţii cu care lucrează Experienţa Cunoştinţele şi abilităţile deţinute Spiritul de responsabilitate Competenţa în domeniul de activitate Gradul de implicare în firmă Conştiinciozitatea Comportamentul respectuos Fidelitatea faţă de firmă Inteligenţa Abilităţile de lucru în echipă Capacitatea de efort Limbile străine cunoscute Şcoala absolvită Recomandări Competenţele informatice

IMM-urile pe ramuri de activitate

Industrie Construcţii Comerţ Transporturi Turism Servicii

61,69%

65,93%

67,30%

66,39%

74,03% 61,27%

46,36%

45,05%

42,77%

43,70%

33,77% 55,56%

49,43%

45,05%

45,70%

40,34%

40,26% 40,63%

47,89%

48,35%

37,11%

40,34%

41,56% 46,98%

41,76% 31,80% 20,31% 31,80% 19,54% 34,48% 22,99% 8,81% 9,58% 6,51% 6,51%

42,86% 40,66% 23,08% 34,07% 24,18% 29,67% 30,77% 7,69% 9,89% 5,49% 1,10%

37,32% 40,46% 37,74% 35,22% 32,08% 23,69% 28,30% 12,58% 10,06% 5,24% 6,08%

34,45% 41,18% 42,02% 32,77% 23,53% 23,53% 23,53% 10,92% 9,24% 6,72% 1,68%

33,77% 36,51% 46,75% 30,48% 49,35% 27,30% 18,18% 26,67% 35,06% 32,38% 16,88% 25,71% 35,06% 23,81% 22,08% 17,46% 6,49% 10,48% 6,49% 5,71% 2,60% 9,21%

9.3. Evoluţia salariului mediu din IMM-uri în anul 2009 comparativ cu anul 2008 Analiza evoluţiei salariului mediu din IMM-uri în anul 2009 comparativ cu 2008 relevă următoarele faptul că în 58,17% din firme salariile au rămas la fel, în 9,92% dintre unităţi nivelul veniturilor a crescut cu 0-5%, în 5,78% din întreprinderi s-au efectuat măriri salariale de 5-10%, în 2,64% din companii a fost ridicat nivelul salariilor cu un procent de 10-15%, iar în 1,36% dintre agenţii economici salariul a crescut cu peste15%. De asemenea, în 8,07% dintre companii salariile au scăzut cu 0-5%, în 6,57% din IMM-uri veniturile salariale s-au micşorat cu 5-10%, în 3,85% din întreprinderi a fost diminuat venitul mediu cu peste 15%, iar în 3,64% dintre societăţile comerciale s-au înregistrat reduceri ale câştigurilor salariale cu 10-15%. Vezi figura.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

2,64%1,36%

5,78%

8,07% 6,57%

9,92%

3,64% 3,85%

58,17%

a scăzut cu 0 - 5 %

a scăzut cu 5 - 10 %

a scăzut cu 10 - 15 %

a scăzut cu peste 15%

a rămas la fel

a crescut cu 0-5%

a crescut cu 5-10%

a crescut cu 10-15%

a crescut cu peste 15%

Structura IMM-urilor în funcţie de evoluţia salariului mediu în 2009/2008

Luând în considerare regiunile de dezvoltare din care fac parte IMM-urile, există evoluţii salariale cu diferenţe notabile faţă de media pe ansamblul firmelor investigate, dintre care evidenţiem: - proporţia cea mai ridicată a firmelor în care a fost menţinut acelaşi nivel salarial se înregistrează la IMM-urile din Nord Vest (71,07%), iar cea mai mică la companiile din regiunea Sud Vest (37,22%); - organizaţiile care au diminuat veniturile angajaţilor cu 0-5% şi 10-15% sunt mai numeroase în regiunea Sud Vest (14,44%, respectiv 12,22%); - dacă avem în vedere creşterile salariale de 0-5% şi 10-15%, unităţile economice din regiunea Nord Est deţin ponderile cele mai ample (16,51%, respectiv 5,96%); - întreprinderile din Nord Vest nu consemnează nici un agent economic care să fi sporit remuneraţiile cu peste 15%. Evoluţia salariilor din IMM-uri Nr. crt.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Evoluţia salariului mediu a scăzut cu peste 15% a scăzut cu 10-15% a scăzut cu 5-10% a scăzut cu 0-5% a rămas la fel a crescut cu 0- 5% a crescut cu 5-10% a crescut cu 10-15% a crescut cu peste 15%

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Nord Vest

4,13% 2,48% 6,61% 4,13% 71,07% 4,96% 4,96% 1,65% 0,00%

Studierea dinamicii salariilor în funcţie de ramurile de activitate relevă următoarele: - luând în considerare unităţile economice care au menţinut remuneraţia medie la acelaşi nivel, firmele din sectorul comercial ies în evidenţă printr-o pondere mai ridicată (64,41%), iar întreprinderile din industrie înregistrează procentul cel mai scăzut (46,64%);

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

sporirile salariale de 0-5% sunt observate mai des la organizaţiile din comerţ (11,14%) şi mai puţin frecvent la companiile din turism (6,94%); dacă ne referim la creşterile nivelurilor salariale de peste 15%, IMM-urile din transporturi deţin ponderea cea mai mare (1,77%), iar unităţile din turism nu consemnează niciun IMM; în ceea ce priveşte diminuările de peste 15% ale veniturilor angajaţilor, firmele din sectorul serviciilor au înregistrat cel mai ridicat procentaj (4,44%), iar entităţile din construcţii se remarcă prin proporţia cea mai redusă (2,30%). Evoluţia salariului mediu în funcţie de domeniul de activitate al IMM-urilor

Nr. crt.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Industrie

4,35% 5,53% 9,88% 7,91% 46,64% 9,49% 12,25% 2,37% 1,58%

IMM-urile pe ramuri de activitate Construcţii Comerţ Transporturi Turism

2,30% 3,45% 6,90% 13,79% 56,32% 9,20% 4,60% 2,30% 1,15%

2,84% 2,84% 4,37% 6,77% 64,41% 11,14% 3,71% 2,40% 1,53%

3,54% 0,00% 7,08% 13,27% 62,83% 7,96% 2,65% 0,88% 1,77%

4,17% 2,78% 4,17% 8,33% 63,89% 6,94% 2,78% 6,94% 0,00%

Servicii

4,44% 3,75% 6,48% 5,46% 59,39% 9,56% 6,14% 3,75% 1,02%

9.4. Intensitatea trainingului resurselor umane Analiza IMM-urilor în funcţie de numărul mediu de zile lucrătoare pe salariat destinate trainingului în ultimul an evidenţiază următoarele: - 60,88% dintre organizaţii nu au avut în vedere activităţi de pregătire a resurselor umane; - 24,88% din companii au dedicat personalului între 1 şi 5 zile zile de instruire; - 7,20% dintre firme au alocat în medie 6-10 zile; - 7,04% din întreprinderi au indicat peste 10 zile training/angajat. Iese în evidenţă faptul că peste 3/5 din IMM-uri nu au investit în trainingul angajaţilor, situaţie relativ negativă, explicabilă în primul rând prin faptul că majoritatea firmelor trec printr-o perioadă dificilă, datorită crizei economice profunde cu care se confruntă România şi alte ţări ale lumii.

75% 65%

60.88%

55% 45% 35% 25%

24.88% 7.20% 7.04%

nici una 1-5 zile 6 - 10 zile peste 10 zile

15% 5% -5% Structura IMM-urilor în funcţie de numărul mediu de zile lucrătoare pe salariat dedicate trainingului Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Gruparea IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare scoate în evidenţă următoarele abateri mai mari de la media eşantionului: - ponderea unităţilor economice în care nu se derulează programe de training este mai amplă în Centru (70,63%) şi mai redusă în regiunea Nord Est (45,45%); - regiunea Sud Vest se remarcă prin proporţia cea mai mare a firmelor în care sunt alocate pregătirii angajaţilor 6-10 zile pe an (14,37%); - în regiunea Sud Est se înregistrează cel mai ridicat procent al companiilor care dedică anual activităţilor de instruire peste 10 zile/salariat (13,51%).

Numărul mediu de zile lucrătoare pe salariat dedicate trainingului in regiunea Nord Vest Nr.

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Numărul mediu de zile lucrătoare dedicate trainingului în IMM-uri

1. 2. 3. 4.

Nord Vest

nici una 1- 5 zile 6-10 zile peste 10 zile

67,74% 17,74% 4,84% 9,68%

Încadrarea organizaţiilor pe domenii de activitate reliefează următoarele: În ceea ce priveşte firmele care nu desfăşoară activităţi de instruire, ponderea cea mai mare se înregistrează la companiile din domeniul transporturilor (74,23%), iar cea mai redusă la agenţii economici din servicii (50,71%). IMM-urile din industrie au consemnat cel mai mare procent al agenţilor economici în care se alocă pregătirii profesionale 1-5 zile/salariat (31,90%), iar organizaţiile din servicii deţin proporţii mai ridicate ale întreprinderilor cu un număr mediu de 6-10 zile sau peste 10 zile pe an dedicate trainingului salariaţilor (12,14%, respectiv 11,79%). Informaţii suplimentare sunt cuprinse în tabel. Corelaţia dintre domeniul de activitate al firmelor şi numărul mediu de zile lucrătoare pe salariat dedicate trainingului Nr. Numărul mediu de zile lucrătoare IndustrieConstrucţiiComerţ TransporturiTurism Servicii dedicate training-ului în IMM-uri 1. 2. 3. 4.

nici una 1-5 zile 6-10 zile peste 10 zile

55,17% 31,90% 8,19% 4,74%

56,79% 30,86% 6,17% 6,17%

71,53% 19,71% 4,38% 4,38%

74,23% 17,53% 2,06% 6,19%

65,15% 50,71% 24,24% 25,36% 3,03% 12,14% 7,58% 11,79%

9.5. Suportul financiar al trainingului salariaţilor Rezultatele sondajului reliefează că procentul mediu alocat trainingului din cifra de afaceri este de 3,61% pe firmă, relevând că întreprinderile mici şi mijlocii româneşti fac eforturi în vederea perfecţionării resurselor umane, ce demonstrează că o parte dintre întreprinzători conştientizează importanţa instruirii personalului, care a devenit o necesitate, un lucru obligatoriu în vederea dezvoltării sustenabile a activităţilor. Încadrarea firmelor în funcţie de vârstă, dimensiune, formă juridică şi domeniu de activitate evidenţiază că procentul mediu din cifra de afaceri dedicat instruirii personalului înregistrează o mărime mai ridicată în rândul companiilor de 5-10 ani vechime (4,35%), întreprinderilor mijlocii (10,59%), SA-urilor (6,43%) şi organizaţiilor din industrie (5,65%). Detalii în figurile de mai jos. Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

5% 4% 4% 3% 3% 2% 2% 1% 1% 0%

4,35% 4% 3,28% 2,10%

0 - 5 ani

5 - 10 ani

10 - 15 ani pes te 15 ani

Diferenţierea procentului mediu din cifra de afaceri alocat trainingului angajaţilor în funcţie de vârsta IMM-urilor

10,59%

12,00% 10,00% 8,00%

4,10%

6,00% 4,00%

2,15%

2,00% 0,00% microîntreprinderi firme mici

întreprinderi mijlocii

Diferenţierea procentului mediu din cifra de afaceri alocat trainingului angajaţilor în funcţie de mărimea firmelor

7,00%

6,43% 5,30%

6,00% 5,00%

3,43%

4,00% 3,00% 2,00% 1,00% 0,00% SA

SRL

Alte forme de organizare

Diferenţierea procentului mediu din cifra de afaceri alocat trainingului angajaţilor în funcţie de forma de organizare a IMM-urilor

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

5,65%

6,00% 5,00%

3,97%

4,00%

2,72% 2,70%

3,00% 2,00%

1,16% 1,20% 1,00% 0,00% Indus trie C ons truc ții C omerț T rans port T uris m

S ervicii

Diferenţierea procentului mediu din cifra de afaceri alocat trainingului angajaţilor în funcţie de domeniul de activitate al firmelor

9.6. Ponderea angajaţilor care au beneficiat de training

Analiza IMM-urilor din punctul de vedere al procentului angajaţilor care au beneficiat pe parcursul anilor de training evidenţiază că 43,72% dintre întreprinderile care au facut obiectul investigaţiei nu au derulat activităţi de formare organizată a forţei de muncă în 25,97% din firme au fost instruite peste jumătate din persoane, în 13,77% din companii a fost pregătit 25-50% din personal, în 9,42% din organizaţii au urmat programe de training între 0 şi 10% dintre salariaţi, iar în 7,13% din unităţi economice au trecut prin procese cu caracter formativ şi de perfecţionare profesională între 10 şi 25% din resursele umane. Având în vedere şi faptul că pe întreg eşantionul procentul mediu al salariaţilor care au beneficiat de training este de 32%, se poate aprecia că în general IMM-urile din România acordă o atenţie moderată perfecţionării personalului.

25,97% 43,72%

13,77% 7,13%

9,42%

0% între 0 şi 10 % între 10 şi 25 % între 25 şi 50 % peste 50 %

Procentul salariaţilor care au beneficiat de training

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Examinând IMM-urile după regiunile de dezvoltare din care fac parte remarcăm în principal următoarele: - IMM-urile din Nord Est consemnează ponderi mai mari de firme în care au beneficiat de training 0-10% şi 10-25% din personal (21,97% şi respectiv 13,64%); - firmele din Vest înregistrează cel mai amplu procent al unităţilor economice care au trecut prin procese cu caracter formativ şi de perfecţionare profesională peste jumătate din resursele umane (38,18%); - companiile din regiunea Nord Vest deţin o frecvenţă mai mare a organizaţiilor care nu au derulat activităţi de pregătire organizată a salariaţilor (67,53%); - agenţii economici din regiunea Sud Vest ies în evidenţă prin procentul mai scăzut al întreprinderilor care nu au instruit niciun angajat (16%) şi prin ponderea superioară a firmelor care au pregătit 25-50% dintre persoane (33%). Procentul angajaţilor care au beneficiat de training în regiunea Nord Vest IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Nr. crt.

1. 2. 3. 4. 5.

Procentul salariaților care au beneficiat de training

Nord Vest

0% 0 -10 % 10-25 % 25-50 % peste 50 %

67,53% 3,90% 1,30% 9,09% 18,18%

9.7. Procentul persoanelor cu studii superioare în totalul angajaţilor firmelor mici şi mijlocii

Examinarea IMM-urilor din punctul de vedere al ponderii angajaţilor cu studii superioare relevă următoarele: 26,87% din firme consemnează între 0 şi 25% de persoane cu studii universitare, 26,36% dintre companii deţin un procent de 75100% al angajaţilor cu facultate, 25,43% dintre întreprinderi au un procentaj de 25-50% al salariaţilor care au terminat o formă superioară de învăţământ, în 14,63% dintre organizaţii nu lucrează absolvenţi ai învăţământului universitar, iar 6,72% din unităţi economice înregistrează o proporţie a licenţiaţilor de 50-75%. Dacă avem în vedere că ponderea medie pe eşantion este de 44,53%, iar procentul persoanelor cu studii superioare în totalul populaţiei ocupate este de peste 21% în România şi de aproximativ 29% în Uniunea Europeană, putem trage concluzia că sectorul IMM-urilor din ţara noastră înregistrează un nivel ridicat de intelectualizare, ce constituie o premisă favorabilă desfăşurării unor activităţi performante şi trecerii la economia bazată pe cunoştinţe. Reprezentarea grafică a acestei situaţii este redată în figura.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

14,63%

26,36%

0 - 25 %

25 - 50 %

26,87%

6,72%

50 - 75 %

25,43% 75 - 100 %

Ponderea salariaţilor cu studii superioare

9.8. Proporţia persoanelor de sex masculin în totalul salariaţilor din IMM-uri Luând în considerare ponderea angajaţilor de sex masculin din IMM-uri, rezultatele sondajului evidenţiază următoarele: 41,67% din companii consemnează un procent de 0-50%, 32% din organizaţii înregistrează o proporţie de 50-100%, în 13,65% din întreprinderi nu activează niciun bărbat, iar 12,68% din firme au numai salariaţi de de gen masculin. De asemenea, procentul mediu al bărbaţilor pe IMM este 52,25%, constatându-se o distribuţie pe sexe relativ echilibrată, deşi gradul de ocupare a persoanelor de gen masculin la nivel naţional este mai ridicat. Vezi figura.

12,68%

13,65% 0% 0 - 50 %

32,00%

50 - 100 %

41,67% 100%

Ponderea bărbaţilor în totalul angajaţilor

Gruparea IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare evidenţiază următoarele aspecte relevante: - companiile din Sud Est deţin ponderea cea mai ridicată de IMM-uri care au numai salariaţi de sex masculin (19,78%), iar unităţile economice din regiunea Nord Vest consemnează o proporţie superioară a firmelor în care nu lucrează niciun bărbat (23,15%); - IMM-urile din Nord Est înregistrează cel mai mare procentaj al agenţilor economici în care-şi desfăşoară activitatea între 50 şi 100% persoane de gen bărbătesc (38,92%); - întreprinderile mici şi mijlocii din regiunea Sud Vest se remarcă prin cel mai amplu procent de organizaţii în care 0-50% din resursele umane sunt reprezentate de bărbaţi (48,57%), dar şi prin cea mai redusă pondere de entităţi în care angajaţii sunt numai de sex feminin (5,14%).

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Ponderea bărbaţilor în totalul angajaţilor IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare: Nr. crt.

Ponderea bărbaţilor în totalul angajaţilor

1. 3. 4. 5.

0% 0 – 50 % 50 – 100 % 100 %

Nord Vest 23,15% 47,22% 19,44% 10,19%

9.9. Frecvenţa angajaţilor cu experienţă în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii În ceea ce priveşte experienţa angajaţilor rezultatele anchetei relevă că IMMurile înregistrază următoarele ponderi ale persoanelor care au o vechime de peste 15 ani în domeniul în care activează: 59,11% dintre companii consemnează un procent de sub 25%, 23,98% din agenţii economici deţin o proporţie de 25-50%, 11,06% dintre companii au peste 75%, iar 5,86% din organizaţii au indicat un procentaj de 50-75%. Având în vedere că procentul mediu la nivelul eşantionului este de 26,63% şi că aproape 3/5 din firme au la dispoziţie mai puţin de un sfert de salariaţi cu experienţă îndelungată în sfera în care îşi desfăşoară activitatea, se poate conclude că frecvenţa resurselor umane cu un grad ridicat de specializare este relativ redusă în cadrul sectorului de IMM-uri din România. Detalii în figura.

11,06% 5,86% 0 - 25 % 25 - 50 %

23,98%

59,11%

50 - 75 % peste 75%

Ponderea angajaţilor din IMM-uri cu peste 15 ani de experienţă în domeniul în care activează

Luând în considerare vârsta, apartenenţa regională, dimensiunea, forma juridică şi ramura de activitate a IMM-urilor se constată că procentul mediu al angajaţilor care au vechime îndelungată în domeniu consemnează frecvenţe mai ample în rândul companiilor care au mai mult de 15 ani (33,62%), organizaţiilor din regiunea de Nord Est (32,89%), firmelor mijlocii (28,65%), SA-urilor (44,96%) şi întreprinderilor din construcţii (35,46

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

35,00%

32,89%

32,47%

30,00% 26,00%

26,03%

25,00%

22,71% 20,45%

20,00% 15,00% 10,00% 5,00% Ponderea medie a salariaţilor cu vechime mai mare de 15 ani în funcţie de apartenenţa regională

Capitolul 10 INOVAREA ŞI INFORMATIZAREA ÎN IMM-URI 10.1. Activităţi de inovare

În vederea formării unei imagini de ansamblu cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii din România, cunoaşterea naturii activităţilor inovaţionale desfăşurate în cadrul acestora prezintă o însemnătate deosebită. Cercetarea efectuată a relevat că eforturile de inovare din IMM-uri s-au concentrat cu precădere spre noile produse (29,90%), noile tehnologii (20,54%), abordările manageriale şi de marketing noi (14,01%), modernizarea sistemului informatic (10,24%) şi pregătirea resurselor umane (9,09%). De asemenea, evidenţiem procentul relativ ridicat al firmelor în care a fost indicată absenţa abordărilor inovatoare (36,63%), ceea ce demonstrează că întreprinzătorii români nu consideră inovarea o prioritate, în contextul crizei economice.

36.63%

nu este cazul

29.90%

noile produse

20.54%

noile tehnologii noile abordarări manageriale şi de marketing sistemul informatic

resursele umane

0.00%

14.01%

10.24%

9.09%

20.00%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

40.00%

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Natura activităţilor inovaţionale în cadrul IMM-urilor Luând în considerare apartenenţa teritorială a firmelor mici şi mijlocii, remarcăm următoarele: focalizarea asupra noilor produse este mai intensă la firmele din Sud (36,93%). IMM-urile care şi-au orientat eforturile inovative spre noile tehnologii şi spre modernizarea sistemului informatic sunt mai frecvente în regiunea Nord Est (31,72%, respectiv 19,38%). Firmele care nu inovează sunt mai numeroase în regiunea Centru (64,14%) şi mai puţin frecvente în Sud (14,94%). Obiectul inovării IMM-urilor în regiunea Nord Vest Nr. Eforturile de inovare s-au concentrat spre dezvoltarea 1. 2. 3. 4. 5. 6.

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Nord Vest

noilor produse noilor tehnologii noilor abordări manageriale şi de marketing modernizarea sistemului informatic pregătirea resurselor umane nu este cazul

21,09% 12,50% 9,38% 8,59% 2,34% 48,44%

Examinarea activităţilor inovaţionale din IMM-uri pe ramuri de activitate relevă următoarele: noile produse sunt cel mai frecvent întâlnite la întreprinderile din sectorul industrial (42,15%), care fac şi eforturi mai consistente în vederea introducerii de noi tehnologii (38,31%); abordările manageriale/de marketing moderne sunt consemnate în proporţii mai mari în sectorul serviciilor (19,37%); focalizarea asupra pregătirii resurselor umane este mai accentuată în construcţii (13,19%), iar absenţa inovării este cel mai des întâlnită în rândul companiilor din turism (57,14%). Diferenţierea obiectului inovării în IMM-uri în funcţie de ramura de activitate Eforturile de inovare s-au concentrat Nr. crt. Industrie spre dezvoltarea 7. noilor produse 42,15% 8. noilor tehnologii 38,31% noilor abordări 9. manageriale şi 13,03% de marketing modernizarea 10. sistemului 8,43% informatic pregătirea resurselor 11. 10,34% umane nu este cazul 12. 24,52%

IMM-urile pe ramuri de activitate Construcţii Comerţ Transporturi Turism

Servicii

34,07% 37,36%

25,37% 11,95%

24,37% 13,45%

14,29% 3,90%

28,25% 19,05%

13,19%

12,37%

10,08%

14,29%

19,37%

12,09%

8,81%

5,88%

9,09%

17,14%

13,19%

5,24%

8,40%

6,49%

12,70%

20,88%

47,80%

40,34%

57,14%

32,70%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

10.2. Investiţii în inovare Analiza IMM-urilor din punctul de vedere al procentului din investiţii dedicat inovării în produse, procese sau organizare, relevă faptul că în cea mai mare parte dintre întreprinderile supuse investigaţiei (46,58%) nu s-a acordat atenţie activităţilor inovative. Urmează firmele în care au fost destinate inovării între 0-5%, 510% şi 10-20% din sumele investite (cu ponderi de 19,53%, 13,60%, respectiv 8,56%), companiile în care s-a investit între 20 şi 50% (7,21%), iar pe ultimul loc se situează agenţii economici în cadrul cărora s-a alocat inovării peste jumătate din fondul de investiţii (cu o pondere de 4,51% în totalul IMM-urilor). Se observă că în aproape jumătate din IMM-uri nu se efectuează investiţii cu caracter inovativ, care fac practic diferenţa între firme, generând avantaj competitiv.

7.21%

4.51% 0%

8.56% 46.58%

0-5% 5-10% 10-20%

13.60%

20-50% Peste 50%

19.53%

Repartizarea IMM-urilor în funcţie de intensitatea investiţiilor în inovarea produselor, proceselor sau organizării Examinarea intensităţii inovării în cadrul IMM-urilor, după regiunile de dezvoltare din care acestea fac parte, reliefează următoarele aspecte mai importante: - procentajele IMM-urilor care nu au investit în inovare sunt mai ridicate în regiunea Centru (66,19%); - firmele care înregistrează ponderi investiţionale de 5-10% sunt mai numeroase în Sud Vest (20,77%); - regiunea Sud se remarcă prin cel mai ridicat procent de întreprinderi care alocă inovării între 0-5% şi peste 50% din fondul de investiţii (33,89%, respectiv 7,22%); - regiunea Vest iese în evidenţă prin ponderea ridicată de companii care au investit în proporţie de 20-50% în inovare (10,20%). Diferenţierea investiţiilor dedicate IMM-urilor din regiunea Nord Vest Nr.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Ponderea din investiţii dedicată inovării 0% 0-5% 5-10% 10-20% 20-50% Peste 50%

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Nord Vest 60,38% 11,32% 8,49% 4,72% 9,43% 5,66%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Dacă încadrăm IMM-urile pe ramuri de activitate economică, observăm următoarele: - companiile care au dedicat peste 50% din fondul de investiţii inovării înregistrează un procent mai mare în industrie (7,73%) şi o proporţie mai scăzută în comerţ (2,07%); - în ceea ce priveşte IMM-urile care nu au alocat în ultimul an nici un procent din investiţii pentru activităţi inovative, cea mai mare pondere este deţinută de firmele din domeniul transporturilor (63,24%), iar cea mai redusă de către companiile din industrie (33,48%); - organizaţiile din turism consemnează un procentaj mai mare de agenţi economici care investesc în inovare 0-5% (25,24%) şi proporţii mai reduse de IMM-uri care dedică inovării 5-10% şi 20-50% din investiţii (4,85%, respectiv 4,85%). Diferenţierea investiţiilor în inovare ale IMM-urilor grupate pe ramuri de activitate Nr.

IMM-urile pe ramuri de activitate Ponderea din investiţii dedicată inovării Industrie Construcţii Comerţ Turism Transporturi Servicii

1. 2. 3. 4. 5. 6.

0% 0-5% 0-10% 10-20% 20-50% Peste 50%

33,48% 22,32% 15,02% 12,02% 9,44% 7,73%

41,67% 26,19% 13,10% 10,71% 5,95% 2,38%

56,09% 15,17% 12,18% 8,97% 5,52% 2,07%

51,46% 25,24% 4,85% 6,80% 4,85% 6,80%

63,24% 14,71% 10,29% 1,47% 7,35% 2,94%

43,55% 17,07% 16,38% 6,97% 9,06% 6,97%

10.3. Înnoirea produselor şi serviciilor Luând în considerare ponderea din cifra de afaceri a IMM-urilor, realizată din produsele şi/sau serviciile noi sau reînnoite introduse în ultimul an, se observă că: 16,50% din întreprinderi deţin un procent de 0-5%; 13,25% din IMM-uri înregistrează o pondere de 5-10%, 12,11% din firme consemnează un procent de 10-20% şi 8,40% dintre companii deţin un procentaj de 20-50%. Numai în 4,24% din IMM-uri, cifra de afaceri este provenită în proporţie de peste 50% din înnoirea/reînnoirea produselor/ serviciilor. Trebuie remarcat procentul important – 45,50% – de agenţi economici care nu au făcut eforturi de înnoire în 2009. Având în vedere aceste aspecte, se poate concluziona că procesele de înnoire sau reînnoire a produselor şi serviciilor sunt relativ frecvente în aproximativ 55% din IMM-urile din România.

8.40%

4.24%

12.11%

45.50%

13.25% 16.50%

Intensitatea înnoirii produselor în IMM-uri Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

0% 0-5% 5-10% 10-20% 20-50% Peste 50%

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Având în vedere apartenenţa regională a IMM-urilor, observăm în principal că întreprinderile care nu au înnoit/reînnoit în ultimul an produsele/ serviciile înregistrează ponderea cea mai ridicată în regiunea Centru (68,35%) şi cea mai scăzută în regiunea Nord Est (27,49%), iar firmele a căror cifră de afaceri provine în proporţie de peste 50% din noile produse/servicii oferite deţin un procentaj mai mare în regiunea Vest (9,78%) şi mai redus în Sud Vest (2,21%). Diferenţierea înnoirii produselor în cadrul IMM-urilor din regiunea Nord Vest Nr.

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Ponderea în cifra de afaceri a produselor sau serviciilor noi/reînnoite

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Nord Vest

0% 0-5% 5-10% 10-20% 20-50% Peste 50%

58,49% 7,55% 8,49% 13,21% 8,49% 3,77%

Încadrarea IMM-urilor pe ramuri de activitate evidenţiază următoarele: în ceea ce priveşte organizaţiile unde nu există preocupări pentru introducerea în fabricaţie şi/sau comercializarea de noi produse, ponderea cea mai ridicată se înregistrează în transporturi (62,69%) şi proporţia cea mai mică este întâlnită în sectorul industrial (31,90%). Dacă luăm în considerare firmele a căror cifră de afaceri provine în procent de peste 50% din produse/servicii noi, cea mai mare pondere este deţinută de companiile din servicii (8,16%), iar cea mai mică proporţie se consemnează la IMM-urile din comerţ (2,30%)

Diferenţierea înnoirii produselor în IMM-uri în funcţie de ramura de activitate Nr.

IMM-urile pe ramuri de activitate Ponderea în cifra de afaceri a produselor sau serviciilor noi/reînnoite

1. 2. 3. 4. 5. 6.

0% 0-5% 5-10% 10-20% 20-50% Peste 50%

IndustrieConstrucţiiComerţ Turism TransporturiServicii 31,90% 20,69% 14,22% 15,95% 11,64% 5,60%

42,17% 20,48% 15,66% 12,05% 7,23% 2,41%

51,26% 53,40% 14,94% 17,48% 14,48% 8,74% 10,80% 7,77% 6,21% 9,71% 2,30% 2,91%

62,69% 13,43% 4,48% 10,45% 5,97% 2,99%

43,26% 13,12% 14,89% 10,28% 10,28% 8,16%

10.4. Utilizarea tehnologiei informatice în firmele mici şi mijlocii Analiza IMM-urilor din punct de vedere al utilizării tehnologiei informatice relevă următoarele aspecte: 81,55% dintre firme au în dotare computere, în 78,59% din întreprinderi se accesează Internetul, în 74,81% dintre organizaţii este folosit e-mailul, 33,33% deţin site-ul propriu, 15,49% din companii dispun de Intranet şi în 11,78% dintre unităţile economice se recurge la tranzacţii on-line. De asemenea, în 7% dintre întreprinderi nu există facilităţi IT. Rezultatele anchetei evidenţiază că din punctul de vedere al utilizării tehnologiei informatice IMM-urile româneşti se apropie de firmele mici şi mijlocii din Uniunea Europeană. Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

100,00% 78,59% 81,55% 74,81%

80,00%

60,00%

33,33%

40,00%

11,78%

20,00%

15,49%

7,00% 0,88% Computere

Internet

E-mail

Site-ul propriu

Intranet

Vânzările/achiziţiile on-line

Nici una din cele de mai sus

Altele

0,00%

Structura componentelor IT utilizate în IMM-uri

Dacă grupăm IMM-urile în funcţie de amplasarea regională, se observă următoarele diferenţe mai mari faţă de media eşantionului: - companiile din regiunea Nord Est înregistrează cele mai ridicate proporţii ale întreprinderilor dotate cu computere (88,99%), iar IMM-urile din regiunea Sud ies în evidenţă prin numărul mai mic de firme care sunt dotate cu computere (71,78%), - firmele din Vest utilizează în proporţie mai mare e-mailul (86,54%), Internetul (91,35%) şi vânzări/achiziţii on-line (23,08%); - întreprinderile mici şi mijlocii din regiunea Sud se remarcă prin ponderea mai scăzută de unităţi economice care au site propriu (14,94%), iar organizaţiile din Nord Vest ies în evidenţă prin proporţia mai mare de firme care au această componentă IT (58,59%). . Utilizărea tehnologiei informatice în cadrul IMM-urilor din regiunea Nord Vest Nr.

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Tehnologia informatică în cadrul firmelor

Nord Vest

1. 2. 3. 4. 5.

Computere E-mail Internet Intranet Site propriu al firmei

83,59% 78,91% 79,69% 7,81% 58,59%

Vânzări/achiziţii on-line

21,09%

Nu se utilizează IT

14,06%

În funcţie de domeniul de activitate al IMM-urilor, evidenţiem următoarele diferenţe semnificative faţă de media de ansamblu a firmelor investigate: Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

IMM-urile care activează în turism consemnează cele mai reduse proporţii de întreprinderi care sunt dotate cu computere (73,11%), utilizează e-mail-ul (61,34%), Internetul/Intranetul (68,07%, 1,68%) şi ca atare deţin cel mai mare procent de firme în care nu se utilizează tehnologia informatică (18,49%); companiile din servicii se remarcă prin ponderi mai mari de unităţi economice în care se accesează e-mailul (85,08%), Intranetul (10,79%) şi Internetul (88,89%) sau care au în dotare computere (90,79%); firmele din sectorul turismului se evidenţiază prin cele mai reduse ponderi de IMM-uri care deţin site propriu (23,53%).

Diferenţierea utilizării tehnologiei informatice în cadrul IMM-urilor în funcţie de sectorul de activitate Nr.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Tehnologia informatică în cadrul firmelor Computere E-mail Internet Intranet Site propriu al firmei Vânzări/achiziţii online Nu se utilizează IT

IMM-urile pe ramuri de activitate Industrie

Constructii CComerţ

Turism

Transporturi

Servicii

84,67% 80,84% 78,93% 9,96% 33,33%

89,01% 76,92% 76,92% 6,59% 31,87%

75,05% 67,92% 74,63% 4,40% 25,37%

73,11% 61,34% 68,07% 1,68% 23,53%

77,92% 77,92% 80,52% 7,79% 51,95%

90,79% 85,08% 88,89% 10,79% 47,94%

13,41%

9,89%

13,21%

13,45%

15,58%

23,17%

11,11%

5,49%

18,03%

18,49%

14,29%

4,76%

10.5. Utilizarea Internetului/Intranetului în cadrul IMM-urilor Având în vedere scopul utilizării Internetului/Intranetului în cadrul IMM-urilor, ancheta scoate în evidenţă faptul că în 70,51% din firme se urmăreşte comunicarea cu furnizorii sau clienţii, în 61,55% dintre companii se vizează obţinerea informaţiilor despre mediul de afaceri, în 38,79% dintre organizaţii se are în vedere facilitarea comunicării în cadrul acestora, iar în 33,94% din unităţile economice se efectuează tranzacţii sau plăţi electronice. alt răspuns 70.51%

80.00% 61.55%

70.00%

tranzacţii, contracte, plăţi

60.00% 38.79%

50.00% 33.94%

40.00% 30.00%

obţinerea de informaţii despre mediul de afaceri

20.00% 10.00% 0.00%

facilitarea comunicării în cadrul firmei

1.62%

comunicarea cu furnizorii sau clienţii

Scopul utilizării Internetului/Intranetului în cadrul IMM-urilor

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Grupând firmele pe regiuni de dezvoltare observăm că: IMM-urile din regiunea Vest înregistrează cea mai ridicată pondere a întreprinderilor în care se utilizează Internetul/Intranetul pentru comunicarea cu furnizorii sau clienţii (86,54%) şi realizarea de tranzacţii electronice (45,19%). IMM-urile din regiunea Sud Vest deţin cel mai mare procent de unităţi economice în care se are în vedere mai frecvent comunicarea în interiorul firmei (50,26%), iar firmele din Nord Est vizează în principal informarea cu privire la mediul de afaceri (74,01%). Utilizarea Internetului/Intranetului în cadrul IMM-urilor din regiunea Nord Vest Nr.

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Scopul utilizării Internetului/ Intranetului

1. 2. 3.

Nord Vest

Comunicarea cu furnizorii sau clienţii Facilitarea comunicării în cadrul firmei Obţinerea de informaţii despre mediul de afaceri

69,53% 38,28% 60,94%

Tranzacţii sau plăţi electronice

33,59%

Analiza companiilor în funcţie de ramura de activitate evidenţiază următoarele aspecte semnificative: - firmele din servicii deţin cele mai ridicate procente de IMM-uri în cadrul cărora se urmăreşte facilitarea comunicării cu furnizorii/clienţii (80,95%) sau în cadrul firmei (54,29%) şi informarea cu privire la mediul de afaceri (70,79%); - unităţile economice care activează în transporturi înregistrează proporţii mai reduse de întreprinderi în care se utilizează Internetul/Intranetul pentru a facilita comunicarea cu clienţii/furnizorii (60,50%) sau în cadrul firmei (28,57%) şi pentru a obţine informaţii referitoare la mediul de afaceri (56,30%); - agenţii economici din sectorul construcţii deţin cea mai mare pondere a companiilor în care se fac tranzacţii şi plăţi electronice (43,96%). Utilizarea Internetului/Intranetului în cadrul IMM-urilor în funcţie de domeniul de activitate Nr.

IMM-urile pe ramuri de activitate Scopul utilizării Internetului/Intra netului

2. 3.

4. 5.

Comunicarea cu furnizorii sau clienţii Facilitarea comunicării în cadrul firmei Obţinerea de informaţii despre mediul de afaceri Tranzacţii sau plăţi electronice Alt răspuns

Industrie

Construcţii

Comerţ

Transporturi

Turism

Servicii

75,48%

73,63%

65,20%

60,50%

67,53%

80,95%

41,76%

32,97%

31,45%

28,57%

37,66%

54,29%

60,15%

68,13%

56,39%

56,30%

59,74%

70,79%

40,61%

43,96%

27,04%

27,73%

27,27%

42,22%

1,15%

3,30%

1,26%

1,68%

1,30%

1,90%

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

PARTEA A II-A

CARACTERIZAREA ACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERILOR PE BAZA SITUAŢIILOR BILANŢIERE ANUALE

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

În continuare, analiza activităţii firmelor se va efectua dezvoltând informaţiile celor 663.849 firme care au depus şi le-au fost omologate situaţiile financiare pentru anul fiscal 2008. Caracterizarea activităţii se va efectua: din punct de vedere al densităţii în teritoriu, după mărime – în funcţie de numărul de salariaţi, după tipul activităţii, după forma juridică de proprietate precum şi în funcţie de nivelul performanţelor economico-financiare.

Capitolul 1 DISTRIBUŢIA TERITORIALĂ A ÎNTREPRINDERILOR

1.1. Numărul şi densitatea întreprinderilor pe judeţe Pentru început se va realiza o caracterizare a distribuţiei teritoriale a tuturor celor 663.849 firme, indiferent de mărime. Datele indică o puternică diversificare în teritoriu. Astfel, se remarcă Bucureşti ca o zonă atipică, de mare concentrare cu 141.456 de firme (21,31% din total), urmat la distanţă de Cluj (33.115 reprezentând 5%), Constanţa (27.540 firme ce deţin 4,15%), Timiş (28.763 - 4,33%) şi Braşov cu 3,79%. Aceste cinci diviziuni teritoriale deţin cumulat aproape 39% din totalul firmelor. La polul opus, cu un număr redus de firme se plasează: Giurgiu cu 4.847 unităţi (0,73%), Ialomiţa cu 4.925 firme (0,74%), Covasna cu 5.610 (0,85%) şi Călăraşi cu 5.662 firme (0,85%). Media numărului de firme pe un judeţ este de 16.190 unităţi, în creştere cu 10% faţă de anul anterior, dar amplitudinea indică o împrăştiere ridicată (A = 141.456 - 4.847 = 136.609 întreprinderi), deci o omogenitate scăzută între judeţe. Această situaţie este şi o expresie a mediului de afaceri puternic diferenţiat în teritoriul naţional şi pune în evidenţă situaţia specială a Bucureştiului. Datorită dimensiunii diferite a judeţelor, pentru creşterea gradului de comparabilitate, se determină indicatorul „număr de întreprinderi la 1000 locuitori” [(Total întreprinderi/locuitori)x1000], indicator ce exprimă intensitatea prezenţei firmelor în fiecare judeţ, ca expresie a atractivităţii mediului de afaceri. Numărul de locuitori este cel determinat la data de 1 iulie 2008. După acest indicator pe primele locuri se situează Bucureşti (72,8‰), Cluj (47,9‰), Braşov (42,2‰), Timiş (42,6‰), iar pe ultimele patru locuri: Vaslui (13,4‰), Botoşani (11,8‰), Teleorman (14,3‰)2. Densitatea este puternic diferenţiată şi poate fi considerată o expresie a mediului de afaceri mai mult sau mai puţin favorabil manifestării spiritului intreprenorial al populaţiei. În afara celor 663.849 de agenţi economici activi, au depus situaţii financiare şi un număr de 1.114 mari contribuabili. Detalii în .3

Pentru creşterea expresivităţii exprimarea s-a efectuat în promile, deci prin înmulţire cu 1000 Începând din 2006 operează noi criterii pentru încadrarea marilor contribuabili. Din punct de vedere spaţial aceştia pot fi consideraţi non-teritoriali, fiind administraţi de către Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF. Noile reglementări (OMFP 753/2006) stabilesc ca limita de încadrare cifra de afaceri mai mare sau egală cu 70 milioane lei. Mai sunt încadraţi la aceasta categorie: BNR, societăţile de investiţii financiare, societăţi comerciale ce organizează jocuri de noroc de tip Cazino.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Densitatea judeţeană a firmelor (firme la 1000 loc)

1.2. Repartiţia întreprinderilor pe regiuni de dezvoltare Regiunile de dezvoltare, ca zone tipologice de evoluţie economică se diferenţiază şi din punct de vedere al concentrării întreprinderilor. Astfel, regiunea Bucureşti-Ilfov, cu cele 156.583 firme, se detaşează ca densitate maximă (23,59% din numărul total), la extrema cealaltă aflându-se regiunea Sud Vest cu 48.625 (7,32%). Repartiţia întreprinderilor pe regiuni de dezvoltare Regiunea 1 - Nord Est 2 - Sud Est 3 - Sud 4 - Sud Vest 5 - Vest 6 - Nord Vest 7 - Centru 8 - Bucureşti - Ilfov Total

Număr firme 72.485 76.624 70.417 48.625 62.502 94.564 82.049 156.583 663.849

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Procente 10,92 11,54 10,61 7,32 9,42 14,24 12,36 23,59 100,00

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Structura regională a firmelor este prezentată mai jos

Structura firmelor pe regiuni de dezvoltare

Pentru a creşte gradul de comparabilitate şi a estompa diferenţele regionale din punct de vedere demografic, utilizăm indicatorul „număr firme la 1000 locuitori” ca măsură a intensităţii intreprenoriale. Regiunea Bucureşti-Ilfov (69,7 firme la 1000 locuitori) este urmată la distanţă mare de Nord Vest (32,5 firme la 1000 locuitori). Pe ultimul loc se plasează Nord Est (18,07 firme la 1000 locuitori), reprezentând doar 60% din valoarea mediei naţionale (30,9 firme la 1000 locuitori), în timp ce densitatea din regiunea Bucureşti-Ilfov este de 2,25 ori mai ridicată decât această medie. Este şi aceasta o expresie a discrepanţelor economice dintre regiunile ţării. În figura se prezintă valorile regionale ale indicatorului „intensitate intreprenorială”.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Firme la 1000 locuitori pe regiuni de dezvoltare

1.3. Repartiţia întreprinderilor pe regiuni de dezvoltare şi clase de mărime

Distribuţia structurii întreprinderilor cu peste 250 de salariaţi pe regiuni de dezvoltare

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Firme pe clase de mărime regiunea Nord Vest Nr.

0 6 9

c Regiunea de r dezvoltare t . 1 Nord Vest Total

Grupe după numărul de salariaţi 0-9 10-49 50-249 Peste 250

2 86.034 602.700

3 7.185 49.552

4 1.203 9.738

Total

5 142 1.859

Ponderea microîntrep. în total firme (%)

6 94.564 663.849

7 90,98 90,79

Din totalul celor 663.849 de întreprinderi active, un număr de 649.188, reprezentând 97,8%, realizează o cifră de afaceri de până la 2 milioane de euro şi numai 14.661 firme au o cifră de afaceri mai mare de acest plafon. Din întreprinderile cu cifra de afaceri de până la 2 mil. euro, 92,5% sunt microîntreprinderi, având până la 10 salariaţi, iar 99,9% sunt IMM-uri. Este un argument suplimentar pentru a dezvolta prin analiză datele bilanţiere ale IMM-urilor.

Capitolul 2 DISTRIBUŢIA IMM-URILOR PE JUDEŢE, REGIUNI, RAMURI ECONOMICE ŞI CLASE DE MĂRIME Din totalul firmelor active care au depus situaţiile financiare la finele exerciţiului financiar (663.849), se încadrează în categoria IMM-urilor un număr de 661.990, reprezentând 99,7% din totalul firmelor. În continuare analiza IMM-urilor se va efectua numai după încadrarea conform numărului de salariaţi, întrucât forţa economică încă redusă – după cifra de afaceri, ar încadra aproximativ 97,8% din firme în categoria I – sub 2 milioane euro, 92,5% dintre firme au numărul de salariaţi mai mic decât 10 şi o cifră de afaceri de sub 2 milioane euro. Prelucrarea datelor bilanţiere pentru anul 2008 a condus la gruparea combinată după cele două caracteristici, care a fost relevată în tabelul de mai jos. Categoria întreprinderii Mijlocie Mică Micro

Numărul mediu de salariaţi < 250 < 50 <10

Cifra de afaceri < 50 milioane euro < 10 milioane euro < 2 milioane euro

Active totale < 43 milioane euro < 43 milioane euro < 2 milioane euro

În România, în conformitate cu Ordonanţa nr. 27 din 26/01/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, încadrarea se face potrivit Recomandării 361/2003/CE. Prezenta analiză se va centra pe încadrarea IMM-urilor numai după criteriul numărului de salariaţi.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

2.1. Repartiţia IMM-urilor pe judeţe şi regiuni Datele pentru anul fiscal 2008 indică o diversitate ridicată în distribuţia teritorială a întreprinderilor. Din cele 661.900 IMM-uri, Bucureştiul deţine o pondere de 21,33%, urmat de judeţele Cluj (4,99%), Constanţa (4,15%) şi Timiş (4,34%). Pe ultimele locuri se plasează Giurgiu (0,73%), Ialomiţa (0,74%), Covasna (0,85%) şi Călăraşi (0,85%). Detalii în figura

Distribuţia pe judeţe a ponderii IMM-urilor

Comparativ cu anul 2001, când numărul de IMM-uri a fost de 404.526, în 2003 s-a înregistrat un spor de +51.048 firme (112,6%), în 2004 de 95.868 firme (123,7%), în 2005 un plus de 121.792 unităţi, în 2006 un plus de 133.402 întreprinderi, care s-a ridicat la 257.464 în 2008, fapt ce indică un climat economic favorizant afacerilor. În teritoriu se înregistrează însă o diferenţiere puternică în sensul polarizării dezvoltării către anumite zone. Repartiţia IMM-urilor din regiunea Nord Vest pe clase de mărime în 2001 şi 2008 Regiunea şi anul Nord Vest

2001 2008

Grupe de întreprinderi după numărul de salariaţi 0-9 10-49 50-249 50.215 4.214 870 86.034 7.185 1.203

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Total 55.299 94.422

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Detalii asupra ponderilor regionale ale volumului de IMM-uri în totalul naţional în figura.

Structura regională a IMM-urilor în 2001 şi 2008

2.2. Densitatea IMM-urilor în teritoriu

Intensitatea intreprenorială judeţeană a IMM-urilor (‰)

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

În intervalul 2001-2008 s-a înregistrat o creştere a prezenţei IMM-urilor, exprimată prin indicatorul de intensitate, de +70,7%, mai puternică în Bucureşti-Ilfov (+95,5%) şi în regiunea Vest (+78,5%) şi cea mai redusă în Sud Vest (40,2%). Detaliile sunt prezentate în figura de mai jos.

Densitatea regională a IMM-urilor (IMM-uri la 1000 locuitori în 2001 şi 2008) Coeficienţii de devansare exprimă decalajele dintre regiuni în ceea ce priveşte intensitatea intreprenorială. Ei sunt stabiliţi atât faţă de media naţională (coloanele 1 şi 2 – tabelul 2.2) cât şi faţă de regiunea cu nivelul cel mai redus (coloanele 3 şi 4 ) Decalaje ale intensităţii intreprenoriale Regiunea 0 Nord Vest Nivel mediu naţional

Decalaje (firme la 1000 loc./nivel mediu naţional) % 2001 2008 1 2 107,8 112,7 100,00

100,00

Decalaje (nivel regional/nivel minim) % 2001 2008 3 4 157,1 178,3 145,9

158,2

Dacă în 2001 faţă de media naţională a firmelor la 1000 locuitori (18,03‰) plaja valorilor decalajelor era situată între 68,6% în regiunea Nord Est şi 196,4% în Bucureşti-Ilfov, în 2008 decalajul s-a amplificat: regiunea Nord Est reprezintă 68,2% din media naţională, în timp ce Bucureşti-Ilfov 224,9%. Peste nivelul mediu Decalajele densităţii teritoriale faţă de minima regională (regiunea Nord Est = 100%, au fost în 2001 de 2,86 ori în Bucureşti-Ilfov – decalajul maxim, care se modifică la 3,55 ori în 2008. Se mai distanţează faţă de minima Nord Est şi regiunile Vest (+66,5%), Nord Vest (+78,3%) şi Centru (+66,7%) – detalii în figura

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Decalajele intensităţii intreprenoriale (IMM-uri la 1000 locuitori) comparativ cu minima regională în anii 2001 şi 2008

2.3. Distribuţia IMM-urilor pe clase de mărime şi forme juridice de organizare Predominante în cadrul IMM-urilor sunt microfirmele, cu până la 10 salariaţi, firme ce deţin peste 91% din numărul total, dar numai 33,1% din totalul salariaţilor. Repartizarea numărului de salariaţi pe clase de mărime a IMM-urilor Grupe (salariaţi)

1-9 10 - 49 50 - 249 Total

2001 Numărul salariaţilor în IMM-uri 459.210 564.651 700.072 1.723.933

2008 Pondere (%)

Numărul salariaţilor

26,64 32,75 40,61 100,00

977.674 981.063 998.537 2.957.274

Pondere (% ) 33,1 33,2 33,7 100,0

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Dinamica nr. De salariaţi 2008/2001 (%) 212,9 173,7 142,6 171,5

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

2.4. Profilul activităţii IMM-urilor conform CAEN Este necesar să facem precizarea că, începând din anul 2008 a devenit operaţională versiunea de încadrare a activităţilor în conformitate cu CAEN Rev. 2, fapt ce introduce unele elemente de necomparabilitate în alcătuirea seriilor de date pe ramuri. Din considerente legate de necesarul capitalului pentru înfiinţare, al capitalului de lucru, al organizării şi managementului etc., după anul 1990 întreprinzătorii s-au orientat într-o primă etapă preponderent către înfiinţarea unor firme cu activitate din domeniul comerţului cu amănuntul. Treptat, pe măsura acumulării de capital, a afluxului de capital străin, a avut loc o deplasare treptată a sferelor de interes şi către alte activităţi economice. Distribuţia IMM-urilor pe ultimele activităţi CAEN Cod

Pondere % Activitatea

19 94 88 87 39 97 5 7 99 12 6 98

Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului Activităţi asociative diverse Activităţi de asistenţă socială, fără cazare Servicii combinate de îngrijire medicală şi asistenţă socială, cu cazare Activităţi şi servicii de decontaminare Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic Extracţia cărbunelui superior şi inferior Extracţia minereurilor metalifere Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale Fabricarea produselor din tutun Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale Activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu Total

Număr IMM-uri

0,01

94 88

0,01 0,01

0,01

41 37 25 23 20

0,01 0,01 0 0 0

640

0,08

Aceste schimbări în nomenclatorul obiectului de activitate, chiar relativ reduse ca pondere deocamdată, indică o sensibilă diversificare a profilului IMM-urilor dinspre activităţile de comerţ, către activităţi de servicii complexe, activităţi industriale, construcţii, informatică, sănătate etc.

Capitolul 3 REZULTATELE ECONOMICE GENERALE ALE IMM-URILOR PE REGIUNI ŞI TIPURI DE ACTIVITĂŢI CAEN 3.1.

Distribuţia IMM-urilor după volumul cifrei de afaceri

Problematica numărului de IMM-uri a fost prezentată în capitolul 2, cu dezvoltarea structurii judeţene şi regionale, a intensităţii intreprenoriale, a profilului de ramură; astfel, în cele ce urmează se va dezvolta problematica rezultatelor activităţii desfăşurate, prin intermediul indicatorului Cifră de Afaceri (C.A.).

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Volumul total al cifrei de afaceri realizate de cele 661.990 de IMM-uri se distribuie relativ inegal pe regiunile de dezvoltare şi tipuri de IMM-uri. Distribuţia cifrei de afaceri

Regiunea Nord Vest

Cifra de afaceri (RON)

Număr de IMM-uri

Pondere (%)

61.300.000.000

94.422

10,46

Cifra de afaceri medie pe firmă (RON) 649.213

Distribuţia firmelor pe primele zece activităţi CAEN Rev. 2 Activitatea CAEN Rev. 2 Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete 46 Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor - 47 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor – 45 Construcţii de clădiri - 41 Transporturi terestre şi transporturi prin conducte – 49 Lucrări speciale de construcţii – 43 Industria alimentară – 10 Lucrări de geniu civil - 42 Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii – 25 Agricultură, vânătoare şi servicii anexe - 1

3.2.

Cifra de afaceri CA (RON)

Număr IMM-uri

Pondere (%)

CA medie RON/activitate

168.000.000.000

71.802

28,68

2.339.768

70.400.000.000

155.729

12,02

452.067

41.300.000.000

19.500

7,05

2.117.949

35.300.000.000

36.917

6,03

956.199

20.300.000.000

36.665

3,47

553.662

19.700.000.000

31.072

3,36

634.011

15.700.000.000 14.300.000.000

10.349 5.400

2,68 2,44

1.517.055 2.648.148

12.300.000.000

7.511

2,10

1.637.598

12.000.000.000

14.746

2,05

813.780

Rezultate economice generale ale microîntreprinderilor

Preponderente numeric – 602.700, deţinând 91% din totalul sectorului de IMM-uri, microîntreprinderile au ca obiect de activitate 82 dintre ramurile CAEN, fapt ce indică o diversificare a domeniilor de implicare intreprenorială. Peste 66,4% din microîntreprinderi îşi concentrează activitatea în 10 domenii CAEN, generând peste 76% din volumul total al cifrei de afaceri realizat de totalitatea microîntreprinderilor, contribuind cu peste 2% din volumul cifrei de afaceri al sectorului. S-au inclus activităţile CAEN cu peste 2% în C.A.

Distribuţia pe regiuni de dezvoltare. Informaţiile pun în evidenţă faptul că ponderi peste 10% în cifra de afaceri a sectorului deţin regiunile Sud Est, Nord Vest şi evident Bucureşti-Ilfov, care se detaşează la distanţă (36,61%). Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Distribuţia regională a micro-întreprinderilor şi activităţii acestora Regiunea de dezvoltare Nord Est (1) Sud Est (2) Sud (3) Sud Vest (4) Vest (5) Nord Vest (6) Centru (7) Bucureşti-Ilfov (8) TOTAL

Cifra de afaceri (RON) 14.000.000.000 17.300.000.000 15.900.000.000 9.430.000.000 13.200.000.000 19.600.000.000 16.700.000.000

Număr firme 65.648 69.803 63.683 44.512 56.711 86.034 74.007

Structura regională a firmelor (%) 8,36 10,33 9,50 5,63 7,88 11,71 9,97

61.300.000.000

142.302

36,61

167.430.000.000

602.700

100,00

Randamentul pe o microfirmă este diferit şi pe regiuni, prin detaşarea regiunii BucureştiIlfov, care devansează prin mărimea acestui indicator de peste 2 ori nivelul înregistrat în regiunea Sud Vest.

Cifra medie de afaceri pe o microîntreprindere în profil regional

3.3.

Rezultate economice generale ale micilor întreprinderi

Cele 49.552 de mici întreprinderi active bilanţier în anul 2008, în creştere numerică cu 45% comparativ cu anul 2001 şi-au schimbat şi profilul activităţii şi forţa economică. Din totalul celor 49.552 de mici întreprinderi, cel mai mare număr, 7.280, activează în comerţul cu amănuntul (CAEN Rev. 2: 47), fiind urmate de 5.629 firme din activitatea 46 – Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

comerţul cu ridicata, care deţin împreună circa 44% din volumul cifrei de afaceri a sectorului micilor întreprinderi. Puterea economică a firmelor este redată de indicatorul „cifra de afaceri medie pe firmă”, cu un nivel mediu pe întreg sectorul de 4.041 mii lei, faţă de care se detaşează activităţi precum: producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă, cu 37.037 mii lei, transporturi aeriene (20.669 mii lei), transporturi pe apă (12.581 mii lei), respectiv comerţul cu ridicata (11.263 mii lei). Indicatori ai micilor întreprinderi din regiunea Nord Vest

Regiunea de dezvoltare Nord Vest (6) TOTAL

3.4.

Cifra de afaceri (lei)

Număr firme

Structura cifrei de afaceri (%)

23.700.000.000 200.230.000.000

7.185 49.552

11,84 100,00

Cifra de afaceri medie/firmălei 3.298.539 4.040.806

Rezultatele economice generale ale întreprinderilor mijlocii

Acest segment al sectorului IMM-urilor este format din 9.738 întreprinderi, în creştere cu aproximativ 30% comparativ cu anul 2001. Întreprinderile mijlocii desfăşoară activităţi în 82 de ramuri economice CAEN Rev. 2. Cu ponderi de peste 3% în cifra de afaceri se situează doar 7 activităţi: • 46 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete (25,5% pondere în C.A.), • 45 - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor (9,8%), • 47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor (7,24%), • 41 - Construcţii de clădiri (7%), • 10 - Industria alimentară (4,3%), • 42 - Lucrări de geniu civil (3,5%) şi • 25 - Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (3,2%). Indicatori ai întreprinderilor mijlocii din regiunea Nord Vest

Regiunea de dezvoltare Nord Vest (6) Total

Cifra de afaceri – Total (lei)

Număr firme active

Pondere regională (%)

18.000.000.000 218.250.000.000

1.203 9.738

8,25 100,00

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Cifra de afaceri medie pe o întreprindere mijlocie – lei 14.962.594 22.412.200

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Capitolul 4 REZULTATELE ECONOMICE NETE PE TIPURI DE IMM-URI, REGIUNI DE DEZVOLTARE ŞI RAMURI DE ACTIVITATE 4.1. Repartiţia IMM-urilor după tipul rezultatului economic obţinut Structura IMM-urilor după natura rezultatului Grupe 0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi Total Anii

Profit 39,80 43,48 71,80 75,53 77,20 78,63 42,5 46,40 2001 2008

Pierdere 40,80 44,98 28,00 24,42 22,78 21,34 39,6 43,09 2001 2008

Nul 19,60 11,54 0,18 0,04 0,12 0,03 17,4 10,51 2001 2008

Total 100,00 100,00 100,00 100,00 X

Repartiţia IMM-urilor după natura rezultatului net în anul 2008

Categorie IMM 0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi Total

Profit 262.078 37.428 7.657 307.163

Pierdere 271.088 12.103 2.078 285.269

Nul 69.534 21 3 69.558

Total 602.700 49.552 9.738 661.990

4.2. Repartiţia teritorială a firmelor profitabile Ca o consecinţă a mediului de afaceri şi abilităţilor manageriale diferenţiate, se înregistrează în teritoriu şi performanţe economice diferite. În capitolul precedent (Capitolul 3), indicatorul utilizat pentru măsurarea activităţii a fost cifra de afaceri, iar în cel de faţă profitul - ca o expresie finală a eficienţei derulării afacerilor.

Structura firmelor profitabile pe regiuni şi clase de mărime în anul 2008 În masa totală a IMM-urilor profiturile regiunii Bucureşti-Ilfov contribuie cu aproape 22,81% devansând regiunea Sud Vest de 3,1 ori.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Structura regională a IMM-urilor profitabile La nivel naţional ponderea firmelor profitabile la categoria microfirme a fost de 43,5%, valoare superioară nivelului din 2001, dar inferioară ponderii înregistrate de firmele mici (75,5%), respectiv mijlocii (78,6%). O altă caracteristică a anului 2008 o reprezintă reducerea ponderii firmelor cu rezultat nul, comparativ cu 2001, dar o uşoară creştere faţă de anul 2006

43.1

40.8

39.6

40 35

24.4

22.8

21.3

2001 2008

15 10 5 0 0-9 salariaţi

10-49 salariaţi 50-249 salariaţi Total IMM-uri

Evoluţia ponderii întreprinderilor cu pierderi

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

4.3. Profitul pe regiuni de dezvoltare şi pe clase de mărime a întreprinderilor Diferenţierile de eficienţă se înregistrează nu doar în ceea ce priveşte numărul şi ponderea firmelor cu profit, ci şi în privinţa masei profitului total şi mediu pe regiuni şi firmă. Analiza se va efectua pe categorii de IMM-uri după numărul de salariaţi. 4.3.1. Profitul microîntreprinderilor grupate pe regiuni Microîntreprinderile (0-9 salariaţi), în număr total de 661.990, înregistrează profit (43,48%), iar 11,5% dintre ele nu obţin profit, ci rezultat nul sau pierdere. Rezultatul net al microîntreprinderilor Rezultat net Profit Non-profit Total

Număr microîntreprinderi 262.078 340.662 602.700

Pondere (%) 43,48 56,52 100,0

Profitul microîntreprinderilor din regiunea Nord Vest

Regiunea de dezvoltare

Volumul profitului microfirmelor pe regiuni - lei -

Numărul Microfirmelor profitabile

Structura regională a masei profitului (%)

Profitul mediu pe o microfirmă profitabilă - lei -

1.700.000.000 16.742.000.000

36.631 262.078

10,15 100,00

46.409 63.882

Nord Vest Total

Valorile medii ale profitului pe o microfirmă în profil regional (mii RON)

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

4.3.2. Profitul întreprinderilor mici grupate pe regiuni Micile întreprinderi (10 - 49 salariaţi), la care ponderea celor profitabile este de 75,5%, realizează o masă de profit de 12.581 mil. lei.

Repartizarea micilor întreprinderi după situaţia rezultatului Rezultat economic Profit Non – profit Total

Număr firme 37.428 12.124 49.552

Pondere (%) 75,53 24,47 100,00

Profitul micilor întreprinderi din regiunea Nord Vest

Regiunea de dezvoltare

0 Nord Vest (6) Total

Volumul profitului firmelor mici pe regiuni (lei) 1 1.240.000.000 12.581.000.000

Numărul firme lor mici profit abile 2 5.483 37.428

Structura regională a masei profitului (%)

Profitul mediu pe o firmă mică (lei)

3 9,86 100,00

4 226.154 336.139

Structura regională a firmelor mici profitabile (pondere numerică/pondere în profit)

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

4.3.3. Profitul întreprinderilor mijlocii Întreprinderile mijlocii profitabile (50 - 249 salariaţi) în număr de 7.657 reprezintă 78,6% şi produc un volum de profit de 12.925 mil. lei, ceea ce reprezintă 30,6% din masa profitului IMM-urilor, deşi deţin sub 2,5% din numărul total al IMM-urilor profitabile. Profitul întreprinderilor mijlocii profitabile Volumul profitului regional al Întreprinderilor mijlocii (lei) 817.000.000 12.925.000.000

Regiunea de dezvoltare Nord Vest (6) Total

Număr Întreprinder Mijlocii profitabile

Structura regională a profitului (%)

Profitul mediu pe firmă mijlocie (lei)

977 7.657

6,32 100,00

836.233 1.687.998

Structura comparativă a întreprinderilor mijlocii după ponderea numerică şi ponderea în masa profitului

4.4. Profitabilitatea pe regiuni şi activităţi economice pentru ansamblul sectorului de IMM-uri Din totalul celor 661.990 IMM-uri active au înregistrat profit 46,4% dintre acestea, adică 307.163. Pe regiuni de dezvoltare se înregistrează semnificative diferenţieri. Indicatori ai profitului IMM-urilor din regiunea Nord Vest

Regiunea de dezvoltare Nord Vest (6) TOTAL

Volumul profitului (lei)

Număr IMM uri profitabile

3.760.000.000 42.250.000.000

43.091 307.163

Structură regională a masei profitului (%) 8,90 100,00

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Profit mediu pe firmă profitabilă (lei) 87.257 137.549

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

4.5. Pierderile economice pe regiuni de dezvoltare şi ramuri de activitate În cele ce urmează vom proceda la analiza detaliată a profilului IMM-urilor care au înregistrat pierderi în exerciţiul financiar 2008. Totalul numeric al acestor întreprinderi este de 285.269 (+20% comparativ cu 2007 şi +40,2% comparativ cu anul 2006), ceea ce reprezintă aproape 43% din totalul unităţilor active. Volumul total al pierderilor se ridică la 28.421.000 mii lei ceea ce reprezintă circa 67% faţă de masa totală a profitului. În totalul întreprinderilor cu pierderi 95% sunt microîntreprinderi, 4,3% întreprinderi mici şi 0,7% întreprinderi mijlocii, ponderi apropiate de structura IMM-urilor pe clase de mărime. De semnalat şi faptul că microîntreprinderile deţin 99,9% din totalul IMM-urilor care au avut la finele exerciţiului financiar un rezultat final nul, deci venituri egale (exact) cu cheltuielile. .Pierderile financiare nete

Regiunea Nord Vest (6) Total

Total pierderi (lei)

IMM-uri (număr)

Pondere (%)

2.310.000.000 28.421.000.000

40.588 285.269

8,13 100,00

Pierdere medie pe firmă (lei) 56.913 99.629

Ponderi comparative ale performanţelor IMM-urilor pe regiuni

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

După volumul pierderilor pe o întreprindere, cele mai neprofitabile activităţi au fost următoarele: I. Comerţul cu amănuntul: 128.467 mii lei pierdere pe întreprindere; II. Transporturi terestre: 60.828 mii lei; III. Comerţul cu ridicata: 33.714 mii lei. Pe ultimele locuri din punctul de vedere al pierderilor medii (pe o întreprindere cu pierderi) se plasează IMM-urile ce activează în tăbăcirea şi finisarea pieilor (CAEN Rev. 2: 15) cu 1.767 lei, activităţi ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi altor activităţi culturale (CAEN Rev. 2: 91) cu 1.756 lei, activităţi de asistenţă socială (CAEN Rev. 2: 88) cu 592 lei/întreprindere.

Capitolul 5 PERFORMANŢELE ECONOMICO-FINANCIARE ALE IMM-URILOR

5.1.

Distribuţia IMM-urilor pe clase de mărime după cifra de afaceri Distribuţia IMM-urilor din regiunea Nord Vest după nivelul cifrei de afaceri în euro

Categoria cifrei de afaceri Total 1 2 3 4 92.879 1.363 179 1 94.422 Nord Vest Total 649.041 10.936 1.838 175 661.990 * Cifra de afaceri pe categoriile reglementate: 1 – sub 2 mil. euro; 2 – între 2 şi 10 mil. euro; 3 – între 10 şi 50 mil. euro; 4 – peste 50 mil. euro (cursul mediu anual comunicat de INS în 2008 a fost de 3,6827 Lei/euro). Regiunea

Utilizarea acestei distribuţii nu are relevanţă majoră, generată de concentrarea excesivă în prima grupă valorică. Pentru a „disloca aglomerarea” celor 649.041de întreprinderi (98,045%) din prima grupă şi a vedea repartiţia mai detaliată a firmelor după nivelul cifrei de afaceri, am procedat la o regrupare pe trei categorii, mai adecvată forţei IMM-urilor din România acestei perioade: - I - sub 20 mii lei; - II - 20-200 mii lei; - III - peste 200 mii lei. Regruparea generează o repartiţie mai echilibrată astfel: gr. I: 37,4%; gr. II: 33,5%; gr. III: 29,1%. Distribuţia pe clase de mărime a IMM-urilor Regiunea Nord Vest Total

Cifra de afaceri (mii lei) (I) Sub 20 (II) 20 - 200(III) Peste 200 36.542 31.582 26.298 247.859 222.004 192.127

Total 94.422 661.990

5.2. Caracteristici ale structurii patrimoniale a IMM-urilor Volumul şi structura patrimoniului permit evidenţierea rolului activelor în activitatea economică, iar ratele de structură care se vor calcula introduc un element de

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

omogenizare necesar comparării unor întreprinderi de dimensiuni diferite, din ramuri de activitate diferite, cu o compoziţie organică a capitalului puternic diferenţiată. Structura activului întreprinderilor este influenţată puternic şi de compoziţia organică a capitalului şi de modul în care capitalul necesar derulării activităţii se împarte în capital fix şi circulant. În cadrul activelor, activele imobilizate prezintă o importanţă deosebită. Indicatorul oferă o dimensiune a importanţei relative a activelor pe termen lung şi a modului în care întreprinzătorii au direcţionat fondurile investiţionale.

Volumul şi structura activelor nete şi activelor imobilizate Activele Regiunea mobilizat (mi l. lei) 29.000 Nord Vest Total 321.500

Nr. firme

Structura activelor imobilizate (%)

94.422 661.990

9,02 100,00

Structura activelor Activele totale – nete datorii curente (%) 29.400 9,19 319.960 100,00

Conform datelor bilanţiere, volumul activelor nete se determină astfel: active imobilizate plus active circulante nete (respectiv datoriile curente nete) minus subvenţiile pentru investiţii. Indicatorul active totale nete permite aprecierea flexibilităţii financiare a firmelor în măsura în care evidenţiază volumul de capital investit în active fixe. Structura pe regiuni a capitalului total şi a celui imobilizat se dovedeşte puternic concordantă. Pe regiuni, această structură a activelor nete se prezintă în figura.

Structura activelor nete pe regiuni (%)

5.3. Caracterizarea surselor de finanţare a activităţii prin intermediul ratelor specifice de potenţial Ratele de structură ale surselor de finanţare a întreprinderii evidenţiază importanţa relativă şi evoluţia în timp a diferitelor modalităţi utilizate de întreprinderi pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante băneşti şi materiale. Dintre cele mai relevante se vor analiza: Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

• Gradul de îndatorare - indicator care oferă posibilitatea aprecierii modalităţii în care firmele îşi pot achita obligaţiile, oferind o măsură a volatilităţii rezultatelor nete. Dintre indicatorii parţiali principali se vor determina: Gradul de acoperire a datoriilor (GAD) determinat ca raport între capitalul propriu (CPR) şi volumul datoriilor (DAT)

GAD =

CPR 100 DAT

Acesta indică la nivelul ţării o valoare de 35,5%, volumul datoriilor întregului sector de IMM-uri cifrându-se la 436.700 mil. Pe regiuni, ponderea cea mai ridicată în totalul datoriilor sectorului IMM-urilor este deţinută de regiunea Bucureşti-Ilfov (47,86%) urmată la distanţă de restul regiunilor cu ponderi cuprinse între 3,53 şi 9,66%. Distribuţia regională a structurii datoriilor este prezentată în figura

Structura regională a volumului datoriilor totale

O primă constatare se referă la ameliorarea valorii indicatorului comparativ cu anul 2005, când nivelul acestei rate a fost de 15,2%. O a doua constatare vizează nivelul relativ omogen al indicatorului, pe regiuni, toate înregistrând valori de peste 30%. Impactul datoriilor asupra activelor nete este reflectat şi de indicatorul: Rata activelor imobilizate (RAI) stabilită ca raport între volumul activelor imobilizate (ACVI) şi volumul activelor totale – datorii curente (ACV)

RAI =

ACVI 100 ACV

Valorile supraunitare (respectiv mai mari ca 100) sunt o consecinţă a nivelului ridicat de îndatorare a firmelor. Sub pragul 100 se plasează regiunile Nord Est, Sud Vest şi Nord Vest, în general regiuni cu un nivel al dezvoltării economice mai redus. Rata datoriilor pe termen scurt şi a datoriilor totale reprezintă o măsură a modului de finanţare a activelor întreprinderii şi exprimă ponderea datoriilor exigibile pe termen de sub un an în totalul activelor şi trebuie corelat cu rata activelor circulante, pentru a evidenţia gradul de echilibru financiar pe termen scurt.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Ratele datoriilor

Regiunea

Rata datoriilor pe termen scurt RDTS (%)

Rata datoriilor totale RDT (%)

92,52 87,26

143,42 136,49

Nord Vest Total

Caracterizarea gradului de îndatorare se măsoară prin rata datoriilor, determinată în variantele: - rata datoriilor pe termen scurt (RDTS)

RDTS =

DATS 100 , respectiv ACV

- rata datoriilor totale (RDT)

RDT =

DAT 100 ACV

unde: DATS - datoriile pe termen scurt, DAT - datoriile totale, iar ACV - volumul activelor. Volumul datoriilor pe termen scurt este de 279.200 mil. lei, comparativ cu 436.700 mil. lei cel al datoriilor totale. La nivel naţional, datoriile au depăşit de 3 ori activele în 2005, fiind aproximativ echilibrate în 2008, fapt ce indică o situaţie de ameliorare a stării financiare a IMM-urilor. Prin indicatorul structura datoriilor pe termen scurt se detaşează regiunea Bucureşti-Ilfov (cu aproximativ 48% din datoriile totale şi 47% din datoriile curente), iar la polul opus regiunea Sud Vest (cu 3,5%, respectiv 4,0%). Rata autonomiei globale (RAG) caracterizează gradul de acoperire a activelor prin volumul capitalului propriu (în figura 5.4 se regăseşte detalierea pe regiuni)

RAG =

CPR 100 ACV

Specialiştii apreciază că un nivel de peste 1/3 indică o stare de normalitate. Comparativ cu media naţională de 48,44% (-6,7% comparativ cu 2007, respectiv -13% faţă de 2006) este o stare de relativă normalitate, dar în deteriorare în ultimii ani.

Ratele autonomiei globale (RAG) pe regiuni de dezvoltare

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Rata solvabilităţii generale (RSG) caracterizează modul în care întreprinderile fac faţă datoriilor. Indicatorul se calculează ca raport între volumul activului total (ACV) şi cel al datoriilor totale (DAT)

RSG =

ACV 100 DAT

Valoarea minimă a ratei solvabilităţii generale se consideră 1/4, în cazul în care ponderea minimă a capitalului propriu în totalul surselor de finanţare este de circa 30%. Pentru valori subunitare (sau sub 100) există riscul major de insolvabilitate al firmelor, situaţie în care se află practic firmele din toate regiunile.

Ratele solvabilităţii generale (RSG) pe regiuni

Situaţia se prezintă la un nivel îngrijorător, în toate regiunile rata fiind sub 100%, dar puternic ameliorată comparativ cu anul 2005, când media naţională a fost 28,1%, respectiv 2006 cu 69,1% şi 2007 cu 75,8%. Viteza de rotaţie a capitalului (RRCP) este un indicator de eficienţă a folosirii capitalului propriu şi reflectă schimbările intervenite în activitatea economică. Indicatorul se determină ca raport între cifra de afaceri (CFA) şi capitalul propriu (CPR)

RRCP =

CFA 100 CPR

La nivelul unui an viteza a fost în medie de 3,5 în 2007, respectiv 3,8 în anul 2008. Comparativ cu anul 2005, în anul 2006 viteza s-a redus cu 38%, iar în 2007 faţă de 2006 reducerea a fost de -15%, în paralel cu omogenizarea regională. În anul 2008, tendinţa generală a fost de îmbunătăţire a vitezei de rotaţie (+8,4% la nivel naţional) şi detaşarea regională, într-un clasament al eficacităţii prezentat grafic.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Rata rotaţiei capitalului propriu pe regiuni (%)

5.4. Aspecte referitoare la cheltuielile şi eficienţa folosirii forţei de muncă Caracterizarea utilizării forţei de muncă se poate realiza extensiv din punctul de vedere al numărului de salariaţi şi al timpului de muncă şi intensiv, sub forma indicatorilor productivităţii muncii. Indicatori ai numărului de salariaţi şi ai cheltuielilor salariale

Regiunea Nord Vest Total

Numărul de salaria ţi 407.019 2.957.274

Structura numărului de salariaţi (%) 13,76 100,00

Cheltuieli cu personalul (mil. lei)

Structura cheltuielilor cu personalul (%)

5.750 48.700

11,81 100,00

Numărul de salariaţi în anul 2007 a sporit cu +11,3% (+290.566 persoane), iar în 2008 a mai sporit cu +85.781, deci un plus de +2,99%. Dinamica cheltuielilor cu personalul 2008/2007 a fost de +26%, superioară faţă de creşterea numărului de salariaţi (+2,99%), fapt ce indică o ameliorare a veniturilor salariaţilor din sectorul IMM-urilor (coeficient de devansare 8 corectat cu rata inflaţiei). În figura se prezintă comparativ structura cheltuielilor cu personalul şi cea a numărului de salariaţi. O primă constatare se referă la ponderea mai ridicată în Bucureşti-Ilfov a cheltuielilor cu personalul comparativ cu ponderea în totalul salariaţilor (34,29% faţă de 23,3%), fapt ce indică o mai ridicată salarizare în această regiune. În regiunile Sud Vest, Nord Vest, Nord Est, Sud Est situaţia este inversă: ponderea numărului de salariaţi depăşeşte semnificativ ponderea cheltuielilor cu salarizarea personalului.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Structura cheltuielilor cu personalul

Structura salariaţilor pe regiuni 34,29 23,3

Ve st No rd Ve st Ce nt ru

Ve st

t Es

Su d

t Su d

No rd

35 30 25 13,8 20 13,2 11,8 11 11,5 10,9 11,85 15 9,7 9,9 9,6 6,6 8,9 10 8,7 4,9 5 0

Structura comparativă a personalului şi a cheltuielilor cu personalul pe regiuni de dezvoltare Modul în care sunt consumate fondurile salariale şi, eventual, justificarea lor economică sunt bine reflectate în indicatorul Rata Cheltuielilor cu Personalul (RCP):

RCP =

Cheltuieli cu personalul 100 Pr ofitul brut

La nivel naţional, valoarea medie este 115,3% în următoarea distribuţie regională: Nord Est: 168,04% Sud Est: 136,22% Sud: 126,12% Sud Vest: 143,77% Vest: 152,6% Nord Vest: 152,9% Centru: 134,3% Bucureşti-Ilfov: 83,7% Se dovedeşte că firmele din regiunea Bucureşti-Ilfov valorifică cel mai bine cheltuielile cu salariile, iar cel mai slab cele din regiunea Nord Est şi Centru. Inversul acestui indicator, profitul obţinut la 1000 lei la salariile consumate se prezintă, după cum urmează: Nord Est: 595,7 lei /1000 lei – profit la salarii consumate Sud Est: 734,1 lei /1000 lei – profit la salarii consumate Sud: 792,9 lei /1000 lei – profit la salarii consumate Sud Vest: 695,6 lei /1000 lei – profit la salarii consumate Vest: 655,0 lei/1000 lei – profit la salarii consumate Nord Vest: 654,0 lei/1000 lei – profit la salarii consumate Centru: 745,0 lei/1000 lei – profit la salarii consumate Bucureşti-Ilfov: 1.195,0 lei/1000 lei – profit la salarii consumate

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Productivitatea muncii pe regiuni de dezvoltare (mii lei)

5.5. Performanţele economice ale IMM-urilor determinate prin intermediul ratelor de profitabilitate Ratele de profitabilitate, stabilite ca raport între un indicator de rezultate (profit sau pierdere) şi un indicator ce reflectă un „flux” de activităţi (cifră de afaceri, resurse consumate etc.) sau un „stoc” (active totale, capital propriu etc.) oferă o imagine a intensităţii performanţelor activităţii întreprinderilor şi reprezintă indicatori cu valenţe informaţionale remarcabile asupra activităţii desfăşurate. Principalele rate utilizate în realizarea unui tablou informaţional relevant al sectorului IMM-urilor sunt rata profitabilităţii comerciale nete şi rata profitabilităţii financiare. Rata profitabilităţii comerciale nete (RPCN) determinată ca raport între rezultatul net al exploatării (RNE) şi cifra de afaceri (CA), prezintă aspecte interesante în comparaţiile regionale. Cifra de afaceri şi profitului net Regiunea Nord Vest Total

Rezultatul net al exerciţiului (mil. lei) 3.220 35.970

Cifra de afaceri (mil. lei) 61.300 585.800

Pe regiuni de dezvoltare valorile acestor rate ale profitabilităţii comerciale se prezintă în figura următoare

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Ratele profitabilităţii comerciale pe regiuni de dezvoltare . Rata profitabilităţii financiare (RPF) este unul dintre cei mai importanţi indicatori urmăriţi de managementul superior şi de către investitori. Prin intermediul acestui indicator se poate aprecia profitabilitatea unei investiţii. Dacă rata profitabilităţii financiare este superioară capitalului propriu, firmele generează un volum suplimentar de valoare pentru acţionari. RPF se determină ca raport între rezultatul net (profitul net) - PN şi volumul capitalului propriu (KP):

RPF =

PN 100 KP

Ratele profitabilităţii financiare (RPF) pe regiuni de dezvoltare

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

5.6. Performanţele IMM-urilor pe activităţi CAEN Echilibrul financiar al unei firme sau al unui grup de firme similare după obiectul activităţii, este reflectat printr-un sistem de corelaţii şi proporţii între diferite fluxuri financiare. Situaţia mediului economic în curs de consolidare, caracteristicile încă în stabilizare ale economiei de piaţă funcţionale în România ne-au determinat să ne oprim, în vederea caracterizării performanţelor IMM-urilor pe activităţi, la următorii indicatori: A - gradul acoperirii datoriilor (GAD): GAD = (capital propriu/datorii totale)100 B - rata datoriilor totale (RDT): RDT = (datorii totale/active totale)100 C - rata profitabilităţii comerciale (RPC): RPC = (rezultatul net al exerciţiului/cifra de afaceri) 100 Evident, indicatorii sunt calculaţi pentru valorile agregate ale tuturor IMM-urilor din ramura CAEN Rev. 2. A) Gradul acoperirii datoriilor (GAD) Activităţile care au înregistrat un risc foarte redus de neacoperire a datoriilor au fost considerate cele cu un grad de acoperire a datoriilor prin capitalul propriu de peste 100%. Gradul acoperirii datoriilor Loc

COD CAEN. Rev. 2

GAD (%)

1 2

94 – Activităţi asociative diverse 65 – Activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondului de pensii 72 – Cercetare-dezvoltare 35 – Producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, apă caldă şi aer condiţionat 64 – Intermedieri financiare

678,11

Număr IMMuri 94

157,56

289

133,65

970

118,99

804

107,56

2861

3 4

Un nivel supraunitar al acoperirii datoriilor se înregistrează în activităţile: activităţi asociative, intermedieri financiare, cercetare-dezvoltare, activităţi în care întreprinderile apelează în mai mică măsură la credite. B) Rata datoriilor totale – RDT (volum datorii/active) completează indicatorul anterior prin informaţii suplimentare rezultate din compararea datoriilor cu volumul activelor. Evident situaţia favorabilă este dată de valori mici ale ponderii datoriilor în activele sectorului (activităţii). Regula empirică: RDT < 100% indică o capacitate bună de achitare a datoriilor. Prelucrarea datelor bilanţiere relevă faptul că doar patru din cele 82 de activităţi în care se regăsesc IMM-urile, ca obiect de activitate, au înregistrat rate sub 100 şi un număr de 17 activităţi, cele mai reduse fiind următoarele: • 21 – Fabricarea produselor farmaceutice (98,75%); • 87 – Servicii combinate de îngrijire medicală (98,18%); • 55 – Hoteluri şi alte facilităţi de cazare (82,45%); • 35 – Producţia şi furnizarea de energie electrică (64,12%); • 72 – Cercetare-dezvoltare (46,64%). La celălalt capăt al clasamentului, cu rate ridicate, care indică un grad redus al capacităţii de restituire a datoriilor se situează: • 53 – Activităţi de poştă şi curierat (520,11%); • 19 – Fabricarea produselor din prelucrarea ţiţeiului (408,10%); • 92 – Activităţi de jocuri de noroc şi pariuri (278,7%).

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

C) Rata profitabilităţii comerciale (RPC) este un indicator de sinteză a performanţelor unei întreprinderi sau ale unei ramuri. Se determină ca raport între rezultatul net al exerciţiului şi cifra de afaceri şi se exprimă procentual. Tabelul prezintă primele cinci activităţi cu rate de profitabilitate ridicate. Ratele profitabilităţii pe ramuri CAEN Loc ierarhic I II III IV V

Activitatea CAEN 94 - Activităţi asociative diverse 64 - Intermedieri financiare 66 - Activităţi auxiliare intermedierilor financiare 6 - Extracţia petrolului şi gazelor 68 - Tranzacţii imobiliare

RPC (%) 55,13 35,76 28,00 27,30 24,40

Comparativ cu rata medie naţională a profitabilităţii de 6,14% se detaşează IMM-urile prezentate în ordine descrescătoare, după RPC pentru cinci din cele mai profitabile activităţi. În mod surprinzător, cu rate reduse ale profitabilităţii comerciale sunt activităţi CAEN precum: •

79 – Activitatea agenţiilor de turism (4,01%);

•

51 – Transporturi aeriene (3,88%);

•

49 – Transporturi terestre şi prin conducte (3,72%);

•

10 – Industria alimentară (3,28%);

•

19 – Fabricarea produselor de cocserie şi din petrol (2,94%);

•

12 – Fabricarea produselor din tutun (1,54%).

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

FORMATOR AUTORIZAT DE COMPETENŢE PROFESIONALE ACREDITATE CNFPA

AsociaŃia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

CURSURI DE CALIFICARE Agent de pază şi ordine curs de calificare (nivel I) 3 luni (360 ore, din care 120 ore teorie, 240 ore practică) taxa de curs: 350 lei

Lucrător în comerŃ (vânzător) curs de calificare (nivel I) 3 luni (360 ore, din care 120 ore teorie, 240 ore practică) taxa de curs: 390 lei

Agent de curăŃenie (clădiri şi mijloace de transport în comun) curs de calificare (nivel I) 3 luni (360 ore, din care 120 ore teorie, 240 ore practică) taxa de curs: 350 lei

Lucrător în structuri pentru construcŃii curs de calificare (nivel I) 3 luni (360 ore, din care 120 ore teorie, 240 ore practică) taxa de curs: 400 lei

Cameristă curs de calificare (nivel I) 3 luni (360 ore, din care 120 ore teorie, 240 ore practică) taxa de curs: 360 lei

Brutar curs de calificare (nivel I) 3 luni (360 ore, din care 120 ore teorie, 240 ore practică) taxa de curs: 400 lei

Centrul Zonal de Formare Profesională a AdulŃilor

AsociaŃia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

CURSURI DE CALIFICARE Administrator imobile curs de calificare (nivel I) 3 luni (360 ore, din care 120 ore teorie, 240 ore practică) taxa de curs: 400 lei

Asfaltator curs de calificare (nivel II) 3 luni (360 ore, din care 120 ore teorie, 240 ore practică) taxa de curs: 650 lei

Bucătar curs de calificare (nivel II) 6 luni (720 ore, din care 240 ore teorie, 480 ore practică) taxa de curs: 490 lei

Ospătar curs de calificare (nivel II) 6 luni (720 ore, din care 240 ore teorie, 480 ore practică) taxa de curs: 480 lei

Cofetar – patisier curs de calificare (nivel II) 6 luni (720 ore, din care 240 ore teorie, 480 ore practică) taxa de curs: 480 lei

Zidar – pietrar – tencuitor curs de calificare (nivel II) 6 luni (720 ore, din care 240 ore teorie, 480 ore practică) taxa de curs: 500 lei

Zugrav – ipsosar – tapetar – vopsitor curs de calificare (nivel II) 6 luni (720 ore, din care 240 ore teorie, 480 ore practică) taxa de curs: 500 lei

Centrul Zonal de Formare Profesională a AdulŃilor

AsociaŃia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

CURSURI DE CALIFICARE Instalator instalații tehnico-sanitare şi de gaze curs de calificare (nivel II) 6 luni (720 ore, din care 240 ore teorie, 480 ore practică) taxa de curs: 600 lei

Administrator pensiune turistică curs de calificare (nivel II) 6 luni (720 ore, din care 240 ore teorie, 480 ore practică) taxa de curs: 700 lei

Montator pereți şi plafoane din ghips carton curs de calificare (nivel II) 6 luni (720 ore, din care 240 ore teorie, 480 ore practică) taxa de curs: 500 lei

Frigotehnist curs de calificare (nivel II) 6 luni (720 ore, din care 240 ore teorie, 480 ore practică) taxa de curs: 490 lei

„Meseria este brăŃară de aur” … numai cu CERTIFICAT DE CALIFICARE PROFESIONALĂ şi SUPLIMENT DESCRIPTIV DE COMPETENłE!

Centrul Zonal de Formare Profesională a AdulŃilor

AsociaŃia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

CURSURI DE PERFECłIONARE Inspector în domeniul securităŃii şi sănătăŃii în muncă curs de perfecŃionare 40 ore / 80 ore taxa de curs: 500 lei / 600 lei

Expert achiziŃii publice curs de perfecŃionare 24 ore taxa de curs: 700 lei

Manager îmbunătăŃire procese curs de perfecŃionare 80 ore taxa de curs: 1200 lei

CURSURI DE SPECIALIZARE Formator curs de specializare 56 ore taxa de curs: 500 lei

Barman (preparator de băuturi) curs de perfecŃionare 90 ore taxa de curs: 250 lei

Agent vânzări curs de perfecŃionare 62 ore taxa de curs: 350 lei

Centrul Zonal de Formare Profesională a AdulŃilor

AsociaŃia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

CURSURI DE SPECIALIZARE RecepŃioner curs de perfecŃionare 120 ore taxa de curs: 500 lei

oate cursurile organizate de APM Cluj sunt autorizate de Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor. Ca atare, absolvenŃii cursurilor primesc, după caz, CERTIFICATE DE CALIFICARE sau CERTIFICATE DE ABSOLVIRE, însoŃite de suplimente descriptive în care sunt precizate competenŃele profesionale dobândite şi atestate în urma examenelor de absolvire.

ertificatele şi suplimentele descriptive eliberate poartă antetele celor două ministere care validează aceste competenŃe: Ministerul Muncii şi Ministerul EducaŃiei, fiind valabile pe întreg teritoriul Ńării şi, prin aplicarea apostilei de la Haga, recunoscute în Uniunea Europeană.

a nivel regional, AsociaŃia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj s-a consolidat ca unul dintre cei mai importanŃi furnizori de servicii de calificare, perfecŃionare şi specializare profesională, îndeplinind un rol important în asigurarea de competenŃe atestate pentru sectorul IMM, şi nu numai, din arealul său de activitate.

sociaŃia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj a devenit astfel un partener strategic pentru toŃi actorii care activează pe piaŃa regională a muncii, contribuind într-un procent semnificativ la procesul de reconversie continuă a forŃei de muncă, la creşterea adaptabilităŃii acesteia la nevoile unei economii în permanentă schimbare.

A D

ctivităŃile de formare profesională sunt derulate atât pentru angajaŃii companiilor membre ale asociaŃiei sau federaŃiei, cât şi pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă sau care doresc să-şi consolideze statutul profesional în cadrul companiei sau pe piaŃa muncii.

e asemenea, în scopul creşterii abilităŃilor antreprenoriale şi a competenŃelor manageriale, APM Cluj organizează traininguri, conferinŃe, seminarii, dezbateri, instruiri de scurtă durată, ateliere sau alte forme de activităŃi educative pentru perfecŃionarea angajaŃilor din eşalonul managerilor. Detalii privind activităŃile de formare profesională, managerială şi antreprenorială se pot obŃine la secretariatul organizaŃiei.

Str. Avram Iancu nr. 52, Cluj-Napoca Tel/fax: 0264 430148 e-mail: formare@apm.ro

www.apm.ro

Centrul Zonal de Formare Profesională a AdulŃilor

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

PROMOTOR ŞI PARTENER ÎN PROIECTE STRATEGICE DESTINATE DEZVOLTĂRII MEDIUL DE AFACERI

AsociaŃia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

Proiect finanțat de UNIUNEA EUROPEANĂ prin Programul Cadru 7

MANAGEMENTUL COMPETENȚELOR ȘI CUNOȘTINȚELOR CRITICE – PROIECT DE CERCETARE FINANŢAT PRIN PROGRAMUL CADRU 7

PARTENERI :

Programul-Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică (PC7), reprezintă o valoroasă poartă de acces spre cercetarea europeană, accesibilă IMM-urilor, inclusiv prin proiectele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj. Obiectivul proiectului îl reprezintă sprijinirea IMM-urilor din industrie pentru identificarea know-how-ului critic, ca factor de competitivitate. Prin proiect se dezvoltă unelte IT pentru facilitarea identificării, prezervării (capturării) şi achizitionării acestui know-how. În acest sens, va fi dezvoltată o platformă de gestiune a competenţelor specifice, ce va oferi asociaţiilor industriale din textile şi îmbrăcăminte un set de unelte IT care pot fi folosite de membrii acestora pentru a gestiona în mod eficient know-how-ul existent, a diagnostica nevoia de noi competenţe ce derivă din evoluţia tehnologică şi a institui acţiuni preventive de management al cunoştinţelor. Aceasta se va baza pe o metodologie anticipativă de management al cunoaşterii, dezvoltată în cadrul proiectului: - o metodologie integrată pentru anticiparea nevoilor emergente de know-how, determinată de evoluţia tehnologică - metode şi instrucţiuni pentru diagnosticarea know-how-ului critic deţinut de IMM-uri cu referire la o poziţie organizaţională data şi anticiparea posibilelor riscuri de pierdere a acestui know-how; - sistem de management al cunoştinţelor pentru capturarea şi stocarea know-how-ului furnizat, sub forma unui serviciu on-line.

Proiect finanțat de UNIUNEA EUROPEANĂ prin Programul Cadru 7

"A project fully dedicated to health and security in the textile and clothing industry"

Proiectul “EnviroTex-Design” se adreseazã domeniului dezvoltãrii competitive a produselor în industria ușoarã, în contextul creșterii complexitãții proceselor de proiectare și prototipizare, datoritã noilor norme de mediu și protecție a consumatorului.

REACH – Registration, Evaluation and Authorisation of Chemicals, reprezintã unul dintre cele mai complexe proiecte legislative ale Uniunii Europene, impunând industriei chimice reguli pentru diminuarea amenințãrilor la adresa consumatorului și a mediului, înlocuzând aproximativ 40 reglementări europene existente în acest domeniu. Inițiativa este susținutã de un consorțiu european, incluzând organizații de cercetare cu reputație din Franța, Germania, Italia, România, Grecia, etc.

www.ecotexdesign.eu

Scop: Proiectul CORE î?i propune sã îmbunãtã?eascã competen?ele ?omerilor din cele douã regiuni de dezvoltare (Sud-Vest Oltenia þi Nord-Vest), în vederea facilitãrii accesului la ocupare ?i a integrãrii durabile pe o pia?ã a muncii flexibilã ?i inclusivã. Obiective specifice: 1. Îmbunãtãþirea gradului de cunoaþtere a nevoilor þi a potenþialului þomerilor, precum þi a ofertei þi cererii pe piaþa muncii localã þi regionalã, din cele 2 regiuni vizate de proiect. 2. Dezvoltarea serviciilor de informare, consiliere în carierã þi dezvoltare personalã þi a instrumentelor specifice acestora, pentru þomerii din cele 2 regiuni vizate în proiect, în conformitate cu standardele si bunele practici din UE. 3. Facilitarea accesului grupului þintã la programe integrate de formare profesionalã þi ocupare în meserii cerute pe piaþa muncii regionalã. 4. Consultanþã þi asistenþã pentru încurajarea grupului þintã în demararea de afaceri sau activitãþi independente. 5. Îmbunãtãþirea competenþelor grupului þintã în meserii sau ocupaþii cerute de piaþa localã þi regionalã. Grupul þintã este compus din minim 1638 persoane, þomeri din Regiunile Sud-Vest Oltenia þi Nord-Vest, din care: 163 de femei, 1310 tineri þomeri þi 163 þomeri de lungã duratã. Proiectul urmãreþte sã rãspundã unor nevoi reale semnalate la nivelul celor douã regiuni: combaterea þomajului, formarea þi adecvarea competenþelor þomerilor pentru a se integra þi a rãmâne pe piaþa muncii, creþterea þi diversificarea posibilitãþilor de furnizare de servicii de ocupare la nivel regional pentru þomeri, suplimentar faþã de cele deja existente, prin crearea a douã centre de ocupare. Cele douã Centre de Ocupare vor furniza grupului þintã urmãtoarele tipuri de servicii: job-club-uri în care þomerii sã beneficieze de informare þi consiliere privind piaþa muncii; medierea muncii, prin punerea în legãturã a þomerilor cu angajatorii; consultanþã þi asistenþã pentru începerea unei activitãþi independente sau pentru iniþierea unei afaceri; formare profesionalã prin intermediul cursurilor, stagiilor de practicã þi specializare în cadrul diferitelor companii. Implementarea proiectului va conduce la atingerea urmãtoarelor rezultate: douã Centre de Ocupare create þi activate pentru furnizarea serviciilor de stimulare a ocupãrii pe piaþa muncii din Regiunile Sud-Vest Oltenia þi Nord-Vest; o campanie de informare þi conþtientizare organizatã în cele douã regiuni pentru sprijinirea persoanelor aflate în þomaj în vederea integrãrii/reintegrãrii pe piaþa muncii; elaborarea publicaþiei “Ghid de bune practici & poveþti de succes în domeniul ocupãrii þi formãrii profesionale” 350 de membri ai grupului þintã informaþi þi consiliaþi în carierã 812 participanþi la cursuri de formare profesionalã autorizate CNFPA