Tribuna Afacerilor

www.apm.ro w ww.apm.r p o nr. 90 / iunie-iulie 2009

Revista R evista i t oa oamenilor amenilor il d de afac afaceri f erii d din Tr di T Transilvania ansilv il ania i

editată edita tă ă de Asociația Asociația Patronilor Patronilor șii Meseriașilor Meseriașilor Cluj Cluj

«

NetWorKING

EfEctul DE cRIZĂ

parteneriate pentru promovarea afacerilor n paginile 2 - 3

soluţii de supravieţuire pentru firmele aflate în dificultate n pagina 4

Carta alBĂ a IMM-urilor analiza problematicii IMM-urilor din România n pagina 16

Atât timp cât la nivel mondial se constată o prelungire a crizei economice, la nivel regional esenţială este gândirea strategică.

Asta înseamnă că administraţiile locale trebuie să-şi cristalizeze priorităţile, să-şi ierarhizeze modul de abordare, raportându-se la necesităţile majore» Claudiu Coşier, director general ADR NORD-VEST

foto adevarul

n interviu în pag. 8-9

Advertorial

LEAN Manufacturing

metode eficiente pentru reducerea costurilor şi îmbunătăţirea productivităţii În contextul crizei economice actuale, aplicarea tehnicilor de Lean Manufacturing răspunde multora dintre necesităţile stringente ale firmelor, respectiv reducerea costurilor de producţie şi creştere a eficienţei. Prin aplicarea acestor metode managerii pot răspunde constrângerilor tot mai ridicate ale mediului de afaceri concurenţial privind: gama foarte variată de produse; reducerea ciclului de viaţă al produselor; reducerea stocurilor; scurtarea timpului de execuţie şi a timpului de schimbare a fabricaţiei; cererea pieţei în cantităţi tot mai mici; presiuni de reducere a costurilor; calitate excepţională; livrări prompte şi sigure.

Venind în întâmpinarea acestor solicitări, Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj implementează un proiect care are ca scop perfecţionarea personalului direct responsabil cu managementul activităţilor de producţie (directori generali, manageri de producţie, ingineri de proces, etc.), indiferent de sectorul de activitate, în vederea creşterii eficienţei şi competenţei acestora la locul de muncă şi dezvoltarea lor ca factori de creştere a productivităţii companiilor în care îşi desfăşoară activitatea. „Majoritatea tehnicilor care fac obiectul instruirii au fost dezvoltate în industria japoneză

începând cu anii ce au urmat celui de-al doilea Război Mondial. Aceste tehnici reprezintă realmente o revoluţie în domeniul fabricaţiei

Oana Rujan, managerul unui proiect pentru perfecţionarea managerilor din producţie

deoarece lasă problemele să iasă la suprafaţă, să fie vizibile pentru toată lumea, să poată fi găsite cauzele primare ale acestor probleme şi să fie găsite soluţii pentru eliminarea acestora”, a declarat Oana Rujan, managerul acestui proiect.

Toate instrumentele şi tehnicile care fac obiectul cursurilor au aplicabilitate practică directă. Urmând metodologia propusă, cunoştinţele teoretice pot fi adaptate specificului

fiecărei firmei şi implementate imediat în circuitul producţiei sau serviciilor. Complementar, cursul include module de Comunicare - Rezolvarea conflictelor la locul de muncă şi Protecţia Muncii.

Cursurile de LEAN Manufacturing sunt cofinanţate prin programul Phare 2006 - Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi pentru calificare şi recalificarea forţei de muncă.

Proiectul a demarat în decembrie 2008 şi se va finaliza în noiembrie 2009. Primele două grupe (50 de manageri) au parcurs partea teoretică şi practică, fiind pregătiţi pentru validarea cunoştinţelor asimilate. Pentru cea de-a treia grupă activităţile formative vor începe în prima decadă a lunii septembrie. În urma absolvirii cursului, absolvenţii vor obţine o diplomă de specializare în Managementul Producţiei, avizată de CNFPA, recunoscută la nivel naţional şi internaţional. Înscrierile se fac la sediul APM Cluj, str. Avram Iancu nr. 52, Cluj Napoca, tel/fax: 0264-430148, 0264-595793, e-mail: formare@apm.ro sau oana@apm.ro.

Persoana de contact: Cristina Păcurar.

Responsabil curs: Oana Rujan. Termen de înscriere: 7 august 2009. Locurile fiind limitate, cererile se aprobă în ordinea înscrierii.

COMPETITIVITATE PRIN CERTIFICAREA CALITATII LA SC RALIANT SRL Proiect finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională S.C. Raliant SRL, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Poet Grigore Alexandrescu, anuntă semnarea în data de 23.03.2009 a contractului de finanţare încheiat cu Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de afaceri, în vederea accesării de fonduri nerambursabile prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, Axa Prioritară 1 – „Un sistem inovativ şi ecoeficient de producţie”, Domeniul de intervenţie 1.1 Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM , Operaţiunea .OPERAŢIUNEA b) – „Sprijin pentru implementarea standardelor internaţionale” Proiectul intitulat „Competitivitate prin certificarea calitatii la SC Raliant SRL” a fost depus în cadrul schemei de finanţare „Sprijin pentru creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii prin implementarea standardelor internaţionale şi urmează să fie implementat în perioada 23.03.2009 – 23.10.2009, la Cluj-Napoca.

Valoarea totală a proiectului este de 18500 lei, din care valoarea finanţării nerambursabile este de 12950 lei ( Fondul European de Dezvoltare Regională şi bugetul national).

Obiectivul proiectului este introducerea si certificarea unui sistem de management al calitatii conform SR EN ISO 9001:2000 in cadrul SC Raliant SRL. Persoana de contact Nume : Alexandru Pitis Funcţie: Administrator Adresă: TETAROM , Taietura Turcului 47, Cluj-Napoca Nr. tel: 0742942168

II

| nr. 90 iunie-iulie 2009 | TRIBUNA AFACERILOR

Editorial

PROFESIUNEA DE CREDINŢĂ

Îmi vine greu să scriu aceste rânduri pentru că ele ar putea fi interpretate ca un bun rămas, ca un adio, dar celui care-i sunt adresate este şi va rămâne, pentru un timp pe care i-l doresc cât mai lung, o prezenţă remarcabilă în paginile acestei reviste, prin sau printre rândurile semnate.

Imboldul meu nu este un gest de complezenţă ci unul de recunoştinţă, un gest de onoare, pe care îmi place să cred că îl datorăm cu toţii, cititori sau editori ai Tribunei Afacerilor, celui care a dus în spate, timp de aproape două decenii, responsabilitatea apariţiei lunare a acestei publicaţii.

Ion Constantinescu, căci despre domnia sa fac vorbire în acest loc, rezervat îndeobşte celui mai important eveniment al momentului, a coborât în tăcere de la pupitrul rezervat „dirijorului” redacţiei. Sub bagheta sa, o echipă mică dar inimoasă a concertat mulţi ani, interpretând, după talentul şi priceperea fiecăruia, partiturile însăilate pe machetele fiecărui număr. Au folosit, pe rând, pixul sau creionul din dotare, ori claviatura maşinii de scris sau tastatura computerului, încercând să urmeze şi să transpună în text sugestiile sau

Profesiunea de credinţă

cerinţele imperative ale celui care era, număr de număr, omul responsabil de apariţia acesti gazete - redactorul şef.

Mă număr printre fericiţii care au putut, dac-au vrut, să înveţe, de la un maestru, tainele unei meserii de credinţă, aceea de JURNALIST. Pentru mine, colaborarea cu Ion Constantinescu, începută în aprilie 1990, odată cu predarea ştafetei „Iniţiativei Particulare”, a însemnat începutul unui lung stagiu de practică în care am desluşit nu numai secretele editării unei publicaţii, cât, mai ales, responsabilitatea lucrului temeinic, bine făcut.

Această experienţă naşte acum un angajament de voinţă pentru mine şi pentru toţi cei care-i vor continua travaliul gazetăresc: să ducem mai departe, cu profesionalism, ceea ce „nea Ion” ne lasă drept moştenire - profesiunea sa de credinţă, închinată fără de tăgadă perpetuării TRIBUNEI AFACERILOR. Mulţumim, Ion Constantinescu, pentru acestă inestimabilă moştenire. n Mircea Olaru-Zăinescu

pag. 1

Networking

pag. 2-3

Efectul de criză

pag. 4-5

Coşul cu bani

pag. 6-7

Interviu

pag. 8-9

Strategii

pag. 10-11

Consultanţă

pag. 12

Comunicate DGFP Cluj

pag. 13

Sinteze economice DRS Cluj

pag. 14

Analize GEA

pag. 15

CARTA ALBA a IMM-urilor

pag. 16

TRIBUNA AFACERILOR

publicaţie de afaceri editată de ASOCIAŢIA PATRONILOR ŞI MESERIAŞILOR CLUJ în cooperare cu FEDERAŢIA PATRONATELOR IMM NORD-VEST Editor coordonator: Mircea Olaru-Zăinescu Servicii editoriale: ARCADIA MEDIA S.R.L. Art Director: Mihai Armanca Marketing Manager: Marcelina Armanca Distribuţie şi abonamente: Olivian Olaru Tipar: TIPOLITERA S.R.L. Print Manager: Dumitru Sabău Adresa redacţiei: Str. Avram Iancu nr. 52 CLUJ-NAPOCA – 400083 Tel/fax: 0264-430148 e-mail: tribuna.afacerilor@gmail.com web: www.apm.ro/tribuna.afacerilor

TRIBUNA AFACERILOR | nr. 90 iunie-iulie 2009 |

1

Networking

NETIMM Crearea reţelor de IMM-uri - modalitate inovativă

de creştere a competitivităţii şi adaptabilităţii IMM-urilor În perioada 1 noiembrie 2008 – 31 octombrie 2011, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România derulează proiectul NETIMM, finanţat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Principalele obiective ale proiectului sunt: n crearea în fiecare din cele trei regiuni de dezvoltare (Nord Est, Nord Vest şi Bucureşti-Ilfov) a 3 reţele sectoriale - construcţii, turism, consultanţă şi a uneia tematice - „angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului”; n promovarea cooperării dintre IMM-urile care au ca domeniu de activitate construcţiile, turismul şi consultanţa din regiunile Nord Est, Nord Vest şi Bucureşti-Ilfov;

n creşterea competitivităţii şi adaptabilităţii IMM-urilor care au ca domeniu de activitate construcţiile, turismul şi consultanţa din regiunile Nord Est, Nord Vest şi Bucureşti-Ilfov; n dezvoltarea abilităţilor antre-

prenoriale şi manageriale ale întreprinzătorilor şi managerilor de IMM-uri – în proporţii egale femei şi bărbaţi – membri ai reţelelor de IMM-uri create; n promovarea cooperării transnaţionale şi a schimbului de ex-

perienţă între IMM-urile din Germania şi România, prin organizarea unor vizite de lucru; n elaborarea de strategii şi planuri de acţiune comune pentru IMM-urile participante la reţelele de firme create; În cadrul celor douăsprezece reţele, întreprinzătorii şi managerii de IMM-uri vor dobândi abilităţile necesare pentru a rezolva probleme şi a face faţă dificultăţilor specifice sectorului de activitate din care provin.

Companiile care doresc să devină membre ale uneia dintre aceste reţele sunt invitate să contacteze coordonatorii naţionali la office@smeprojects.ro la 021-3126893.

BISNet Transylvania Reţea de Sprijin în Afaceri şi Inovare pentru IMM- uri, în Transilvania Proiectul BISNet Transylvania (Business Innovation Support Network Transylvania) a fost iniţiat în cadrul Programului pentru Competitivitate şi Inovare al Comisiei Europene având ca obiectiv crearea unei reţele suport pentru IMMurile din regiunile de dezvoltare Nord-Vest si Centru (Macroregiunea RO1) în vederea stimulării afacerilor şi inovării.

Realizarea “Reţelei de Sprijin în Afaceri şi Inovare pentru IMM- uri” a fost gândită sub forma unui parteneriat (consorţiu) între instituţii implicate în programarea dezvoltării regionale, institute de cercetare, universităţi şi o instituţie financiar bancară.

Coordonat de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest – ADR Nord-Vest consorţiul reuneşte şase parteneri: Agenţia de Dezvoltare Regională Centru – ADR Centru); Universitatea Tehnică Cluj-Napoca – UTCN; Universitatea Tehnică Braşov – UTBv; Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Optoelectronică – INOE 2000 – Centrul de Transfer Tehnologic CENTI (INOE2000-ICIA-CENTI); Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrică – Incubatorul de Afaceri (IN-

2

| nr. 90 iunie-iulie 2009 | TRIBUNA AFACERILOR

CDIE ICPE–CA) din Sf. Gheorghe şi Banca Transilvania prin Clubul Întreprinzătorului Român.

Informaţiile, feedback-ul, cooperarea în afaceri şi serviciile de internaţionalizare, serviciile de transfer tehnologic precum şi serviciile de susţinere a participării IMM- urilor la Programele Cadru de Cercetare ale Comisiei Europene sunt oferite în mod gratuit mediului economic de către personalul specializat al Consorţiului.

Dintre serviciile oferite enumerăm: l furnizarea de informaţii de specialitate, consultaţii şi asistenţă pe teme europene: informaţii legate de programe şi oportunităţi de finanţare, direcţionarea de informaţii specializate, noutăţi privind legislaţia europeană de interes pentru IMM-urile din România etc.; l informaţii şi facilitarea participării IMMurilor la târguri şi burse de cooperare pentru găsirea de parteneri de afaceri în alte regiuni din Europa; l sprijinirea IMM- urilor pentru promovarea oportunităţilor de afaceri în Europa utilizând intrumentele specifice ale Comisiei Europene;

l facilitarea participării IMM- urilor, utilizand mijloacele specifice ale Comisiei Europene, la consultări privind impactul legislaţiei Europene şi procesul de formulare a politicilor Europene; l sprijinirea IMM- urilor în găsirea de parteneri pentru dezvoltarea de proiecte în domeniul cercetării-inovării: realizarea profilelor de cooperare pentru căutarea şi identificarea de parteneri, utilizând instrumentele şi mijloacele furnizate de Comisia Europeană.

Pentru a beneficia de aceste servicii vă rugăm să ne contactaţi la: Agenţia de Devoltare Regională Nord-Vest Sextil Puşcariu no. 2, 40111 Cluj-Napoca, Tel. +40 264-431.550, Fax. +40 264-439.222 Email: bisnet@nord-vest.ro

Networking

ProGrAMul De netWorKinG Al Clubului întrePrinzătorului roMân

MeMbri APM Cluj - PArteneri în Clubul întrePrinzătorului roMân

Str Croitorilor 24, Cluj-Napoca Telefon: 0264-417991 - 2 - 3 Fax: 0264-41991 - 2 - 3

dem şi cre nesc a e t a â t ativi orial rom e r c pren rajăm Încu itul antre ir î n sp

Clubul întreprinzătorului român îşi diversifică oferta de servicii destinate membrilor săi din întreaga ţară, oferind acum, în mod gratuit, posibilitatea de a deveni PArtener în cadrul Programului de networking.

Ce este Programul de networking?

Clubul Întreprinzătorului Român a lansat Programul de Networking cu scopul de a sprijini dezvoltarea relaţiilor de colaborare între membrii săi, prin intermediul avantajelor de natură comercială de care aceştia pot beneficia pe baza cardului BT Club.

Cardul de membru se obţine gratuit, de către membrii Clubului, în baza completării unui formular de solicitare.

Fiecare firmă va beneficia, pentru început, de un singur card, personalizat cu numele reprezentantului desemnat.

Cererile pentru eliberarea unui număr de două carduri pentru aceeaşi firmă vor fi analizate individual de echipa Clubului, urmând ca un răspuns să fie oferit în cel mai scurt timp posibil.

Posesorii de carduri BT Club vor beneficia pe baza acestuia de reducerile şi avantajele oferite de partenerii în program. Beneficiile se vor acorda în termenii şi condiţiile specificate de partenerii în program.

Firmele care doresc să devină parteneri în program şi să ofere celorlalţi membri ai Clubului diverse reduceri sau alte beneficii, pot solicita includerea în reţeaua de parteneri, prin completarea unui formular de înscriere.

Cum puteţi solicita un card bt Club?

Membrii Clubului pot solicita un card BT Club, pe baza căruia să beneficieze de avantajele oferite de partenerii existenţi în cadrul programului de networking.

Firmele de la care puteţi beneficia de reduceri sunt listate

pe site-ul Clubului. În secţiunea menţionată veţi găsi o descriere sumara a fiecărui partener in programul de networking, precum si date actualizate de contact. De asemenea, acestea vor promova avantajele oferite membrilor Clubului, pe baza cardului de membru, la sediul acestora sau la punctele de desfacere a produselor şi serviciilor oferite.

Cum deveniţi partener în reţeaua bt Club?

A fi partener în cadrul programului de networking este nu doar o provocare, ci şi o oportunitate ca membrii Clubului să se cunoască mai bine şi să interacţioneze în scopuri reciproc avantajoase. Deveniţi partener în cadrul programului de networking, pentru că: l informaţiile privind firma şi produsele sau serviciile oferite vor ajunge la toţi membrii Clubului, în întreaga ţară (în prezent Clubul număra peste 9.000 de membri); l veţi avea posibilitatea de a descoperi noi parteneri de afaceri, în rândurile membrilor Clubului; l puteţi aduce afacerii dumneavoastră un plus de valoare, prin implicarea şi susţinerea mediului antreprenorial românesc.

informaţii suplimentare şi asistenţă on-line Detalii despre programul de networking se pot obţine la adresa imm@btclub.ro sau la numerele de telefon 0800 800 466 (apel gratuit, în reţelele de telefonie fixă), sau *466 (*IMM), în reţelele de telefonie mobilă.

Agentia de turism CALIBRA este unul dintre cei mai importanţi touroperatori din Transilvania şi cel mai mare touroperator român pentru Egipt.

Agenţia de turism CALIBRA este agent acreditat IATA, efectuând rezervări şi emiteri de bilete de avion pentru toate companiile aeriene, oferind astfel o gamă variată de posibilităţi de călătorie, la tarifele cele mai avantajoase ale momentului.

Oferim pachete de servicii turistice pentru turişti individuali şi grupuri, circuite culturale, sejururi, vacanţe exotice, dar şi alte servicii la cererea expresă a clienţilor.

Email: office@smartstaff.ro Telefon: 0744-646187

Smart Staff Consulting a luat fiinţă în anul 2004. În activitatea de consultanţă a firmei s-au conturat câteva direcţii principale: - consultanţă în Managementul Resurselor Umane; - consultanţă pentru accesarea Fondurilor Structurale (redactarea şi managementul proiectelor); consultanţă pentru implementarea Sistemului de management al calităţii ISO 9001: 2001 şi SR-EN-ISO 14001: 2005.

TRIBUNA AFACERILOR | nr. 90 iunie-iulie 2009 |

3

Efectul de criză

MANUAL DE SUPRAVIEŢUIRE PENTRU FIRMELE AFLATE ÎN DIFICULTATE

“Ghid de criză pentru firmele româneşti” este un proiect al Euroaptitudini, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) şi Business Standard. Cartea poate fi cumpărată de la punctele de difuzare a presei.

“Ghid de criză pentru firmele româneşti” este un produs editorial inedit, semnat Silvia Ciornei, Matei Dimitriu şi Andrei Pogonat, care oferă, sub forma unui caiet de exerciţii practice, soluţii şi instrumente de analiză pentru antreprenorii care se confruntă cu efectele nedorite ale crizei economice.

Cartea se doreşte un ghid aplicativ pentru managerii care caută soluţii de supravieţuire şi chiar creştere a afacerilor în această perioadă. Autorii invită cititorii să procedeze la o auto-analiză a propiilor afaceri şi, concomitent cu parcurgerea cărţii, să dezvolte pas cu pas o strategie de criză.

Ghidul include patru capitole, având în prim plan noile modele de business, instrumentele de analiză a afacerilor pe timp de criză, direcţiile de acţiune recomandate, respectiv procedura de obţinere a finanţărilor atât de necesare surmontării dificultăţilor iscate la nivel macro-economic de criza financiară mondială.

Un prim capitol abordează noile modele de business bazate pe economisire şi impulsionate

de creşterea implicării fondurilor publice în economie. A doua secţiune oferă antreprenorilor instrumente pentru a-şi diagnostica afacerea, incluzând analiza gradului de impact al crizei asupra pieţelor pe care acţionează compania, poziţia concurenţială, capacitatea financiară şi situaţiile strategice ale companiei.

Cel de al treilea capitol prezintă direcţii de acţiune testate pentru actualul context, pornind de la tactici de reducere a costurilor, creştere a cotei de piaţă şi îmbunătăţire a managementului lichidităţilor. Un accent deosebit se pune în acest capitol pe strategiile de întărire organizaţională şi de redefinire a afacerii prin parteneriate, fuziuni şi achiziţii.

Secţiunea finală a ghidului tratează criteriile de eligibilitate şi procesul de evaluare a şanselor pentru obţinerea unei finanţări. Sunt oferite informaţii utile despre oportunităţile de cofinanţare a proiectelor, recomandându-se o fundamentare cât mai solidă a planurilor de afaceri în această perioadă.

GREŞELI DE STRATEGIE ÎN VREME DE CRIZĂ După o jumătate de an de criză economică, analiştii economici dar şi managerii companiilor româneşti încearcă să vadă ce greşeli s-au făcut atât la nivel macroeconomic cât şi la nivel de firmă. Neadoptarea unor măsuri dure de reducere a costurilor şi de restructurare a personalului este principalul reproş pe care managerii şi-l aduc pentru primul semestru al anului 2009, în timp ce specialiştii în resurse umane afirmă aproape la unison că greşeala cea mai costisitoare pentru companii este reprezentată de restructurările pripite şi de concedierea multor angajaţi fără nicio evaluare prealabilă. In urma unui sondaj efectuat de „Business Standard”, analiştii publicaţiei au sintetizat două categorii de erori de care se fac vinovate echipa guvernamentală a premierului Emil Boc, pe de-o parte, şi managementul defectuos al multor companii, pe de altă parte.

Guvern l legiferarea şi aplicarea impozitului minim llipsa deciziilor şi a curajului llentoare în aplicarea măsurilor anticriză lgarantarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut llipsa de apropiere / cooperare / comunicare cu reprezentanţii industriei construcţiilor lritmul greoi de plată, către firmele private, a datoriilor contractate de instituţiile / companiile de stat lmăsuri târzii de reactivare a pieţei imobiliare prin garantarea creditelor de stat lnedemararea investiţiilor finanţate de stat llipsa de strategie pentru combaterea somajului lprea puţine programe de stimulare a economiei llipsa proiectelor în infrastructură llipsa de strategie

4

| nr. 90 iunie-iulie 2009 | TRIBUNA AFACERILOR

Manageri llipsa de fermitate pentru impunerea impetuoasă pe piaţă llipsa de curaj în luarea de decizii dure şi de schimbare bruscă a strategiei lipsa de comunicare cu ceilalţi jucători şi cu băncile l lneadoptarea unor măsuri dure de restructurare a personalului şi de reducere a costurilor lincapacitatea de a anticipa efectele crizei lrestructurări tardive în diviziile fără comenzi lneîntărirea echipei de vânzări şi marketing llipsa unor bugete previzionate de achiziţii llipsa unui control al costurilor în perioada de creştere lmăsuri pripite de reducere a costurilor lrestructurarea hazardată a personalului, fără o evaluare prelabilă ldemararea producţiei pe stoc de la 1 februarie a.c. , care a generat pierderi de 130 mil. euro

Efectul de criză

SOLUŢII VIABILE ÎN PERIOADE DE CRIZĂ În societate este la fel ca în familie: nu există numai lucruri bune şi zile cu soare, de cele mai multe ori Soarele ni-l facem singuri; acest scurt preambul are rolul de a sublinia un aspect: dacă cineva nu s-a gândit la criză şi nu a avut o strategie de prevenire şi/sau de abordare a acesteia, atunci rolul lui managerial este grav subminat în organizaţie, tot aşa cum dacă un tată de albine nu s-a gândit la greutăţile ce vor apărea după luna de miere, atunci să nu se mire dacă soţia fuge la mama ca să dezamorseze criza conjugală.

Aş sugera să identificăm pe puncte, fiecare aspect al crizei prin impact şi contramăsură: a. Românii au trecut prin criză (1989-1999), deci zece ani au ştiut să strângă cureaua şi să se mulţumească cu mai puţin; în consecinţă, prima soluţie ar fi să revină uşor la gândirea care i-a călăuzit acum 10 ani, fără a fi fatalişti sau a vedea numai catastrofe peste tot. b. Criza este ca o disfuncţionalitate la o maşină, deci este bine să vedem ce anume s-a defectat pentru că nu acelaşi lucru se întâmplă sau se defectează la toate maşinile: unele firme au prea mult personal, altele au cheltuieli prea mari cu stocurile sau au o supraproducţie generată de ideea că aceasta se va vinde la fel cum s-a vândut până acum. c. De aici porneşte modul de acţiune: de la funcţia din organizaţie care se confruntă cel mai tare cu boala (a se citi criza) aş da un exemplu relativ la învăţământul superior – dacă doar 8% dintre absolvenţi se angajeză în profilul pe care l-au urmat în facultate, aceasta denotă o criză de supraproducţie, pe care personal, ca şi contribuabil, nu mai vreau s-o finanţez. Vedeţi deci, dacă doriţi să reduceţi finantări, care sunt INDICATORII pe care vă bazaţi şi nu reduceţi niciodată cheltuielile înainte de a analiza faptic situaţia şi impactul posibil [motto: IDENTIFICĂ INDICATORI CHEIE şi CALCULEAZĂ IMPACTUL ÎN RAPORT CU RISCUL]. d. Dacă aveţi supraproducţie, vindeţi stocurile, atât de materie primă cât şi de produse finite, chiar şi în pierdere, pentru a vă asigura rulajul necesar şi veţi pierde mai puţin azi, decât dacă veţi lua decizia mâine [motto: SCAPĂ DE STOCURI, VINDE CÂT MAI POŢI]. e. Dacă aveţi prea mulţi oameni, una dintre probleme este aceea că trebuia să vă gândiţi să aveţi şase luni de salarii în cont, şi atunci poate nu v-aţi fi gândit să angajaţi atâţia; o soluţie ar fi aceea de a vă gândi tot timpul să fiţi acoperiţi pentru o perioadă determinată de timp cu salariile, căci salariatul nu are nici o vină în a fi la firma dumneavoastră şi nu la alta [motto: PREGĂTEŞTE ACOPERIREA CU MASĂ SALARIALĂ PENTRU 6-7 LUNI]; din păcate acest sfat este tardiv pentru mulţi, la fel ca şi următorul. f. Nu vă îndatoraţi la bancă peste posibilităţi, nici chiar la limita posibilităţilor, ci undeva la 1/3 din posibilităţi [motto: NU CREDE ÎN TOATE PRODUSELE BĂNCILOR, sau teme-te de

Marius Dan, directorul Calitop, a prezentat în cadrul Business-Forumului avantajele metodologiilor de tip: problem Solving, lean Manufacturing şi 6 Sigma

greci când îţi fac daruri, după cum au zis troienii prin gura lui Homer]. g. Apelaţi la Fondurile Europene pentru a acoperi masa salarială pentru 6, 12, sau 36 de luni, în funcţie de proiect, sau pentru a evita consumul din resurse interne pentru instruirea oamenilor, implementarea unor sisteme manageriale, realizarea unor investiţii, etc; [motto: LUPTĂ PENTRU ATRAGEREA DE LICHIDITĂŢI NERAMBURSABILE]. h. Analizaţi-vă comparativ cu concurenţa şi pregătiţi noi produse, dar mai ales noi servicii complementare produselor existente, cu alte cuvinte implementaţi benchmarking şi inovaţi pentru a relansa un produs superior celui oferit de concurenţă [motto: COMPARĂ-TE CU CEILALŢI şi INOVEAZĂ]. i. Analizaţi-vă fluxul proceselor şi determinaţi pierderile, eliminaţi tot balastul, reducând atât noncalitatea produselor cât şi risipa, cu alte cuvinte implementaţi metodologiile de tip: Problem Solving, Lean Manufacturing şi 6 Sigma; astfel, nu veţi lucra pe stoc şi le veţi da clienţilor atât cât au nevoie [motto: EFICIENTIZAŢI PROCESELE]. j. Dacă masa salarială este prea importantă (deşi ea nu trebuie să depăşească 30% din costurile Dvs) şi simţiţi nevoia să reduceţi personalul, modul de abordare ar fi următorul: identificaţi pe lângă indicatori de performanţă şi proiecte pe care angajaţii să le abordeze şi să le finalizeze; nu concediaţi de dragul concedierii, dar nici nu lăsaţi angajaţii să ”comenteze” criza; în primul rând fiţi dumneavoastră optimişti şi daţi tuturor ceva de lucru, cât mai intensiv posibil [motto: (1) NU CONCEDIA OAMENI CHEIE – va fi mai greu să-i (re)angajezi ulterior; (2) FII OPTIMIST! ... mai umoristic ar suna aşa: DECÂT SĂ STAI DEGEABA, MAI BINE SĂ LUCREZI DEGEABA]

i. Dezvoltaţi marketingul şi faceţi-vă mai cunoscuţi pe piaţă, mai ales prin telemarketing şi/sau marketing direct, dar verificaţi solvabilitatea clienţilor actuali şi potenţiali; nu riscaţi să angajaţi relaţii comerciale cu clienţi insolvabili [motto: CREŞTE-ŢI IMAGINEA, dar NU AVEA ÎNCREDERE DECÂT ÎN CIFRE]. k. Profitaţi de ieftinirile de pe piaţă, mai ales dacă apelaţi la domenii care au fost nevoite să scadă preţurile, dar să nu cădeţi totuşi în capcane [motto: PROFITĂ ACUM, DAR NU ORICUM]. l. Deşi o grămadă de ”guru” vă vor recomanda să investiţi în acţiuni care cresc vertiginos (peste 30% pe săptămână !!!) nu este recomandabil să vă lăsaţi atraşi de asemenea “oferte”: pe o piaţă lipsită de lichidităţi, aceste creşteri sunt capcane speculative; acum apar tot felul de oferte, pentru că orice criză activează instinctul de vânător, inovaţia speculativă şi alte ”calităţi” pe care oamenii de bună credinţă le pot trata cu naivitate [motto: SESIZEAZĂ RISCUL DIN SPATELE CÂŞTIGURILOR FACILE] Deşi aceste aspecte nu sunt delor exhaustive, sper să vă ajute sau să vă valideze acţiuni pe care poate le-aţi antamat. Un singur lucru vreau să subliniez totuşi: cei care nu au ”simţit” criza şi nu au fost pregătiţi pentru ea, nu vor putea fi scoşi din această mlaştină prin soluţii minune. n Marius DAN Manager CALITOP

Str. Rosiori nr. 4, 400139 Cluj Napoca tel/Fx.:0264 437 584 mobil 0723-263.745 E-mail: calitop@zappmobile.ro

TRIBUNA AFACERILOR | nr. 90 iunie-iulie 2009 |

5

Coşul cu bani

Dobînzi mai mici pentru femeile manager

Cornelia Neamţu, directoarea EximBank Cluj

EximBank acorda finanţări de până la 100.000 de euro, echivalent în lei, cu dobândă subvenţionată, IMM-urilor în care femeile sunt administratoare sau deţin peste 50% din acţiuni ori părţi sociale şi drepturile de vot aferente.

Dobânda aferentă acestui credit pentru femeile antreprenor este subvenţionată cu 5 puncte procentuale sub nivelul pieţei şi este fixă pe toată durata creditării, maximum 5 ani. "De exemplu, în cazul unei firme căreia în condiţiile de piaţă îi corespunde o dobânda de aproximativ 14% pe an, prin accesarea creditului pentru femeia antreprenor dobânda va avea o valoare de numai 9% pe an", se arată într-un comunicat al băncii.

Creditul se acordă pentru finanţarea proiectelor de investiţii, incluzând o componentă de finanţare pentru capital de lucru de cel mult 40% din valoarea creditului, şi finanţarea activităţii curente a IMM, cu destinaţie bine determinată plata furnizorilor de materii prime şi servicii, plata salariilor.

Fondul Român de Contragarantare în sprijinul întreprinzătorilor Guvernul a decis constituirea Fondului Român de Contragarantare, o propunere inclusă în planul de măsuri anticriză, a anunţat primul-ministru Emil Boc. "Prin acest Fond, în valoare de 100 de milioane de euro urmărim menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă", a subliniat premierul.

Fondul Român de Contragarantare a fost constituit ca instituţie financiară specializată,

tat în scopul îmbunătăţirii accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la finanţare, prin intermediul preluării unei părţi din riscul asumat de către fondurile de garantare, la acordarea garanţiilor.

Potrivit Ordonanţei de Urgenta adoptate de Guvern, procentul de contragarantare este, de regulă, de maximum 80% din valoarea garanţiilor contractate. Condiţiile în care se acordă contragaranţiile sunt stabilite

Afaceri, cu o cota de participare de 68%, şi Fundaţia Post-Privatizare, cu o cota de 32%.

Valoarea participaţiei statului român la constituirea capitalului social iniţial al Fondului este de 272 milioane lei, iar a Fundaţiei Post-Privatizare este de 128 milioane lei.

Acest fond este administrat în sistem dualist de un consiliu de supraveghere alcătuit din 7 membri şi un directorat din 3 membri.

Mandatul membrilor consiliului

Contragarantarea garantiilor este o practica internationala de securizare a creditelor si de crestere a numarului de agenti economici si IMM beneficiari de produse financiare, care sa le permita dezvoltarea durabila. Forme de contragarantare exista in toate tarile membre ale Uniunii Europene.

care are ca unic obiect de activitate contragarantarea garanţiilor acordate de fondurile de garantare, persoane juridice române, pentru creditele şi alte instrumente de finanţare obţinute de întreprinderile mici şi mijlocii de la băncile comerciale şi din alte surse.

Actul normativ a fost adop-

6

prin schema/schemele de contragarantare propuse de Fond şi autorizate potrivit legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

Forma de organizare a acestui Fond este de societate comerciala pe acţiuni. Acţionari iniţiali sunt Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de

| nr. 90 iunie-iulie 2009 | TRIBUNA AFACERILOR

de supraveghere şi al membrilor directoratului este de 4 ani şi poate fi reînnoit.

Situaţiile financiare anuale ale Fondului vor fi auditate potrivit legii.

Anual, până la 31 mai, Fondul prezintă Guvernului raportul de activitate pe anul precedent.

INFO În cadrul Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MIMMCMA) funcţionează un TELVERDE pentru IMM. Serviciul este disponibil în cadrul Direcţiei Gestionarea Fondurilor Comunitare pentru IMM şi poate fi accesat de luni până joi, în intervalul 8.30 - 17.00, şi vineri 8.30 – 14.00 la numărul 0213361451 Scopul acestuia este de a oferi sprijin pentru orice persoană sau întreprindere care doreşte informaţii, explicaţii şi îndrumari în ceea ce priveşte fondurile comunitare derulate prin Programul Operational Sectorial ,,Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE), Axa Prioritară 1 - Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficent.

Help-Desk În cadrul MIMMCMA funcţionează un serviciu de tip Help-Desk care are obligativitatea funcţionării pe toată perioada implementarii POS CCE. Acesta este apelabil la numerele de telefon 0213361451 (netaxabil) sau 021-3362180.

Scopul sistemului Help-Desk este de a ajuta potenţialii beneficiari atât pentru o informare cat mai corecta în ceea ce priveste fondurile structurale lansate cât şi pentru o mai bună absorbţie a acestora.

Str. Horea nr.13 Telefon: 0264487244 Fax: 0264487224

Coşul cu bani

CEC Bank acordă finanţare şi consiliere pentru accesarea fondurilor europene Specialiştii estimează o creştere a ratei de absorbţie a fondurilor europene în perioada 2010-2012, iar în aceste condiţii finanţarea nu este singura responsabilitate pe care şi-o asumă CEC Bank. Consilierii săi specializaţi pe problematica fondurilor europene acordă potenţialilor clienţi pentru astfel de credite o serie de recomandări:

- colaborarea cu o firmă de consultanţă poate creşte şansele de a realiza un proiect de succes; fondurile europene nu finanţează în proporţie de 100% proiecte, fiind necesară şi o contribuţie a beneficiarului, care variază în funcţie de tipul proiectului; - estimarea costurilor proiectului, împărţirea acestora în cheltuieli eligibile şi neeligibile;

care se încadrează, cererea de finanţare, împreună cu anexele aferente“, explică directorul Direcţiei Produse şi Servicii Bancare al CEC Bank, Cristian Nae. Acesta arată că principalele componente ale cererii de finanţare, conform formatuluicadru, sunt: informaţii privind solicitantul; date despre proiect; concordanţa cu politicile UE şi legislaţia naţională; bugetul proiectului/surse de finanţare.

La rândul ei, lista de anexe cuprinde, de exemplu: proiectul tehnic (dacă este cazul); studiul de prefezabilitate; studiul de fezabilitate; avizul de mediu; evaluarea strategică de mediu.

Criterii generale

- solicitantul trebuie să se documenteze în prealabil, pentru a se familiariza cu terminologia specifică fondurilor europene, iar site-ul băncii pune la dispoziţie toate informaţiile necesare; - solicitantul trebuie să-şi definească foarte clar ideea de proiect, respectiv ceea ce vrea să facă; - se caută proiecte de succes pentru bani europeni, şi nu bani europeni pentru proiecte;

- solicitantul va suporta atât contribuţia proprie, cât şi valoarea cheltuielilor neeligibile.

Componentele dosarului „Fiecare aplicant trebuie să depună la instituţiile abilitate un dosar de finanţare care să cuprindă, în funcţie de tipul proiectului, precum şi de programul de finanţare în

Solicitanţii de fonduri europene trebuie să mai ştie că cele două criterii generale după care sunt evaluate şi selectate proiectele se referă la: - relevanţă - definirea clară a obiectivelor proiectului şi măsura în care acestea contribuie la atingerea obiectivelor pentru care se oferă finanţare; - maturitate - cât de pregătit din punct de vedere tehnic este proiectul pentru a începe implementarea efectivă (are toate studiile, calendarul de activităţi este previzionat realist, are planificare financiară, există resursele sau sunt aduse asigurări cu privire la obţinerea lor, inclusiv resurse pentru cofinanţare şi resurse de personal).

Ajutor de stat pentru IMM-urile din România Comisia Europeană (CE) a autorizat schema de ajutor de stat privind salvarea IMM din România, valoarea ajutorului fiind de circa 30 milioane euro.

Ajutorul de stat este adresat agenţilor economici din portofoliul Autorităţii pentru valorificarea activelor statului (AVAS) şi cel al Ministerului economiei (ME), în vederea depăşirii efectelor crizei economico-financiare mondiale, informează Agerpres.

"Schema de ajutor de stat are drept obiectiv salvarea intreprinderilor mici şi mijlocii din portofoliul AVAS şi al Ministerului economiei, avându-se în vedere sprijinirea temporară şi reversibilă a companiilor aflate în dificultate ca urmare a crizei economico-financiare mondiale. Autorizarea de către CE reprezintă o condiţie sine qua non pentru ca schema să poată fi pusă în practică", a declarat Bogdan Chiritoiu, preşedintele Consiliului concurenţei.

Bugetul total estimat al schemei ajutor de stat este de 30 milioane euro, din care 15 milioane euro sunt alocaţi pentru anul 2009.

Sumele necesare susţinerii bugetului schemei vor fi alocate de la bugetul de stat, prin bugetul AVAS şi al Ministerului economiei. Valoarea maximă a ajutorului de stat ce poate fi acordat unui beneficiar în cadrul schemei este egală cu echivalentul în lei a 2,5 milioane euro.

Ajutorul de stat care se acordă în baza schemei constă în credite pe o durată care nu depăşeşte şase luni, cu o rată a dobânzii egală cu rata de referinţă adoptată de CE pentru România, majorată cu un procent (în prezent, rata de referinţă este de 17,29%).

Beneficiarii pot fi agenţi economici din toate sectoarele de activitate, cu excepţia sectorului cărbunelui şi oţelului, agriculturii, pescuitului şi acvaculturii.

Numărul maxim estimat de beneficiari în cadrul schemei este de 15.

Durata schemei de ajutor de stat de salvare este de doi ani, respectiv 2009-2010, cu posibilitatea prelungirii cu un an în situatia în care criza economico-financiară mondială se menţine.

Finantare pentru micii fermieri Finanţarea micilor fermieri se poate realiza în cadul măsurii de sprijinire a fermelor agricole de semi-subzistenţă (141). Măsura vizează creşterea competitivităţii şi aducerea în circuitul economic a unei părţi din produsele explotaţiilor agricole mici. În acest caz, finanţarea europeană constă într-o sumă fixă, de 1.500 de euro, acordată anual. Sprijinul se acordă pe o perioadă de cinci ani. Măsura a debutat la finele anului trecut şi a avut loc, până în prezent, o singură sesiune. Planul de afaceri necesar obţinerii acestei finanţări ar trebui să se realizeze gratuit în cadrul măsurii de furnizare de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori (143).

Cine poate aplica?

Pot solicita un astfel de sprijin persoanele fizice cu o vârstă mai mică de 62 de ani, care desfăşoară activităţi economice (în principal agricole), persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi cele familiale. Societăţile comerciale nu sunt beneficiari eligibili. Fermierul trebuie să comercializeze o parte din producţia agricolă. În plus, exploataţia agricolă a solicitantului trebuie să fie înregistrată în Registrul fermelor sau Registrul agricol, după caz, şi să aibă o dimensiune economică cuprinsă între două şi opt UDE (unitate de dimensiune economică).

O unitate de dimensiune economică corespunde unei anumite marje brute standard, exprimată în monedă unică, care se actualizează periodic în funcţie de rata inflaţiei.

Ca suprafaţă a exploataţiei vegetale, respectiv a fermei de animale, unităţile de dimensiune economică diferă de la caz la caz.

De exemplu, unui hectar de grâu cultivat îi corespund 0,28 UDE, iar unui hectar de cartofi, 1,174 UDE. În cazul fermelor de animale, unei vaci de lapte îi corespund 0,261 UDE, iar pentru o sută de găini ouătoare, 0,596 UDE.

TRIBUNA AFACERILOR | nr. 90 iunie-iulie 2009 |

7

Interviu

Investiţiile în infrastructură pe care le mediază Agenţia sunt debuşeele prin care pot fi limitate efectele crizei Interviu cu Claudiu Coşier, director general al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest Rep: Domnule director Claudiu Coşier, România resimte criza economică alături de statele Uniunii europene. poate chiar mai sever.

Ce înseamnă, în astfel de condiţii, „să te pliezi pe situaţie” ?

Claudiu Coşier: Atât timp cât la nivel mondial se constată o prelungire a crizei economice, la nivel regional esenţială este gândirea strategică. Asta înseamnă că administraţiile locale trebuie să-şi cristalizeze priorităţile, să-şi ierarhizeze modul de abordare, raportându-se la necesităţile majore.

De pildă, în cazul în care se doreşte implementarea unui proiect comunitar, cel mai important lucru este să se găsească soluţii care să racordeze comunitatea locală la o infrastructură care ar conecta-o la reţeua europeană. În cazul acesta nu ar mai căpăta prioritate ranforsarea unui drum local sau modernizarea nu ştiu cărei artere din localitate, ci autostrada care face legătura localităţii respective cu Europa. Apoi trebuie luat fiecare proiect în parte şi cuantificat modul în care acesta răspunde necesităţilor zonei: câţi beneficiari deserveşte, ce obiective pot pune în valoare etc. Altfel spus trebuie să gândesc pe termen lung. Este vorba de o simplă opţiune strategic. Acesta nu impune elaborarea unor calcule. Din păcate în România lucrurile nu merg chiar aşa. Prin diverse exerciţii, un fel de antrenamente care ţin mai degrabă de mentalităţi, de cultură, am încercat să urmărim efecte pozitive imediate şi pe termen scurt.

Rep: În situaţii de criză există vectori care, identificaţi, pot constitui un resort pentru menţinerea ehilibrului economic al companiei. În opinia dumneavoastră, care ar fi aceia?

Claudiu Coşier: Pentru că la ora actuală toată lumea are în vedere criza economică,

8

| nr. 90 iunie-iulie 2009 | TRIBUNA AFACERILOR

eu cred că singurul lucru pe care putem să-l facem este să încercăm să accelerăm cheltuielile pe segmentul investiţii. Şi chiar să nu obosim în preocuparea atragerii investiţiilor străine. Nu este uşor, dar nici imposibil.

Apoi, dacă veţi analiza situaţia companiilor din Regiunea de Nord Vest veţi constata că o parte dintre acestea şi-au menţinut sau chiar consolidat situaţia pe piaţă. Adică şi-au menţinut cifrele de afaceri, legăturile comerciale cu beneficiarii europeni de marcă, contractele de proiectare sau cercetare cu grupuri de producţie de notorietate…

Asta înseamnă că în structurile economice din regiune există în permanenţă entităţi mai puţin afectate de criză. Esenţial este să analizăm cum a fost posibil acest lucru.

O primă constatare ar fi dată de faptul că aceşti agenţi eonomici activează în domenii caracterizate de un înalt nivel tehnologic, cu unităţi de cercetare puternice, cu posibilităţi de reconversie rapidă a serviciilor şi produselor. Datorită acestui lucru societăţile dezvoltate sunt mai puţin afectate, reţeaua fiind mult mai densă. Or, în astfel de situaţii finanţarea nu se poate stopa cu uşurinţă.

Rămâne totuşi problema competitivităţii economice, a primului produs scos pe piaţă. Pe noi, ca agenţie de dezvoltare, ne preocupă faptul că ţesutul regional trebuie să includă cât mai multe companii care au module de cercetare. Ecuaţia este simplă: trebuie să acorzi prioritate strategiilor pe termen lung, trebuie să acorzi atenţie lucrurilor care te împiedcă să te dezvolţi. Cercetarea, tehnologia şi calitatea produsului sunt esenţiale în condiţii de criză.

Rep: Apropiindu-ne acum de planul activităţii Agenţiei de Dezvoltare Nord Vest, mai precis de programul Operaţional Regional, ştiu că

Interviu

REGIS NW n proiect complet implementat.

n înfiinţarea Institutului Regional pentru Educaţie, Cercetare şi Transfer Tehnologic Nord-Vest

CLUSTHERM n exploatarea apelor termale

în beneficiul comunităţilor rurale

BISNet Transilvania n crearea unei reţele-suport pentru afaceri şi inovare în regiunile de dezvoltare Nord-Vest şi Centru

au fost semnate trei noi contracte de finantare pe segmentul drumuri şi patrimoniu cultural la sediul Consiliului Judetean Satu Mare. Ce a însemnat acest lucru?

Claudiu Coşier: Este vorba de Axa prioritară 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport, mai precis de modernizarea infrastructurii unor drumuri judeţene în judeţul Satu Mare, beneficiarul fiind Consiliul Judeţean Satu Mare.

Valoarea totală a proiectului este de 60.574.586 RON, din care suma nerambursabilă este de 48.297.025 RON. Aceeaşi axă include un proiect de reabilitare a unui traseu de drum judeţean al cărui beneficiar este Consiliul Judeţean Maramures, valoarea totală a acestuia ridicându-se la 92.946.366 RON, din care valoarea nerambursabilă este de 76.514.666 RON. Şi pe Axa prioritară 5, respectiv domeniul privind restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural s-a semnat proiectul „Circuitul târgurilor medievale din Transilvania de Nord - Castelul Karolyi din Carei şi Castelul Karolyi din Ardud”.

Proiectul ajunge la 23.179.393 RON, finanţarea nerambursabilă fiind de 18.371.945 RON. Amândouă contractele se bucură de un interes deosebit din partea administraţiei publice locale din Transilvania de Nord.

Numărul proiectelor pentru drumuri – Axa 2- finanţate în cadrul POR, în Regiunea Nord-Vest a ajuns la cinci. Primele trei proiecte semnate oficial au fost legate de modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele - Prislop - Ic - Ponor, reabilitarea drumului Ciucea - Crasna Vârşolţ şi reabilitarea drumului judeţean 763, Sudrigiu – Pietroasa - Cabana Padiş. Precizez că suma totală alocată regiu-

nii noastre, pe perioada 2007-2013, în cadrul Axei prioritare 2 - „Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport - este de 106.080.000 euro, iar suma totală alocată Transilvaniei de Nord pe toate axele POR, este de 536,41 milioane de euro. Dar trebuie spus că am primit ordinul de suspendare pentru axa 2 unde au fost depuse mai multe proiecte. Regula e aşa: Autoritatea de Management emite un ordin de suspendare în momentul în care sunt depuse proiecte care depăşesc 150% din valoarea alocării. Investiţiile în infrastructură pe care le mediază Agenţia sunt debuşeele prin care pot fi limitate efectele crizei. Cu cât se antrenează mai mulţi factori, firme, mai ales în investiţii pe infrastructură, unde sunt bani, efectele sunt limitate. Sunt implicate firme, iar asta înseamnă oameni mai mulţi care primesc bani, dacă accesează fonduri. Dacă se blochează acest sistem, atunci va fi o criză în toată regula.

Rep: Care sunt proiectele proprii ale ADR Nord-Vest, având în vedere faptul că ne-aţi obişnuit cu proiecte în premieră pentru România.

Claudiu Coşier: Lansăm şi implementăm mereu proiecte în colaborare cu parteneri străini, alte agenţii de dezvoltare din ţară şi străinătate sau cu reprezentanţi ai co-

munităţii. Dintre proiectele noastre pot să amintesc REGIS NW, care este complet implementat. Un rezultat deosebit al acestuia este înfiinţarea Institutului Regional pentru Educaţie, Cercetare şi Transfer Tehnologic Nord-Vest, care doreşte să se constituie într-o punte de legătură între mediul universitar, administraţia publică şi mediul de afaceri. De asemenea, suntem parteneri în proiectul CLUSTHERM, care are ca obiectiv principal exploatarea apelor termale în beneficiul comunităţilor rurale. Un alt proiect este cel denumit BISNet Transilvania, care are ca obiectiv crearea unei reţele-suport pentru afaceri şi inovare în regiunile de dezvoltare Nord-Vest şi Centru. Printr-un consorţiu de şapte parteneri se propune o abordare inovativă şi o mai bună ţintire a sectorului IMM din arealul geografic delimitat. Legat de personalul Agenţiei, vreau să subliniez că fiecare dintre direcţiile de management a resurselor umane - recrutarea, selecţia, instruirea şi dezvoltarea, stimularea angajaţilor, presupun modalităţi de abordare distincte. Rezultatul trebuie să fie menţinerea competitivităţii, manifestarea profesionalismului la toate nivelurile ierarhice, într-un cuvânt o organizaţie deschisă.

n Beniamin Pascu TRIBUNA AFACERILOR | nr. 90 iunie-iulie 2009 |

9

Strategii

ZONA METROPOLITANĂ CLUJ

În urma constituirii Zonei Metropolitane Cluj ca asociaţie de dezvoltare intercomunitară, autorităţile locale se află în faza de elaborare a documentelor de planificare strategică, inclusiv pentru dezvoltare economică. În acest sens a fost pusă în discuţie elaborarea unei viziuni strategice precum şi identificarea unor sectoare economice prioritare, care au potenţialul de a se consolida în clustere competitive şi de a antrena o dezvoltare economică durabilă, atât pentru economia zonei metropolitane cât şi pentru arealul regional de influenţă.

Aceste sectoare ar urma să fie susţinute activ şi să beneficieze de facilităţi din partea administraţiei.

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj a susţinut orientarea dezvoltării economiei locale în jurul unui antreprenoriat local dinamic şi a intreprinderilor mici şi mijlocii inovatoare, prin valorificarea resurselor umane tinere, ca principal factor de competitivitate. În acest sens, APM Cluj propune următoarele criterii pentru evaluarea potenţialului de dezvoltare a diferitelor sectoare:

10

| nr. 90 iunie-iulie 2009 | TRIBUNA AFACERILOR

A. CRITERII STRATEGICE 1. CALITATEA VIEŢII PRIN DEZVOLTARE DURABILĂ: Sunt subordonate scopului ridicării calităţii vieţii locuitorilor: - Generează externalităţi negative la un nivel minim şi păstrează echilibru între aspecte de ordin economic, social şi un mediu natural curat, cu rezerve protejate.

- Nepoluante şi eficiente energetic - Asigură coeziune socială printr-un un nivel mediu ridicat al veniturilor salariale, iar valoarea adaugată creată este distribuită cu precădere pe plan local 2. IMM: Sunt axate pe dezvoltarea IMM-urilor (conform definiţiei CE: întreprinderi autonome, cu mai puţin de 250 de salariaţi, care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro şi / sau deţin active totale de până la 43 de milioane de euro) - 95% din intreprinderi din sectoarele vizate sunt IMM-uri - IMM-urile generează 90% din cifra de afaceri a sectoarelor prioritare

3. INOVAŢIE & TEHNOLOGII ÎNALTE Intensitate ridicată din punct de vedere al inovarii - îşi construiesc avantajul competitiv pe inovaţie (generează proprietate intelectuală industrială sau utilizează intensiv inovaţia); Puţin intensive dpdv al utilizării forţei de muncă ieftine; utilizează o forţă de muncă înalt calificată Utilizează/antrenează activităţi de cercetare în mediul universitar pentru generarea de inovaţie industrială 4. ATRAGEREA ŞI RETENTIA TINERILOR Ocupă aprox 25% din forţa de muncă tânără din ZMC Absorb anual 5-10% din forţa de muncă tânără nou intrată pe piaţa muncii

B. CRITERII SECUNDARE 1. POTENŢIAL DE IMPACT ÎN ECONOMIA LOCALĂ 1.1 IMPACT ÎN ECONOMIA LOCALĂ: au un impact semnificativ asupra economiei locale Cumulat au potenţialul de:

Strategii

- În ce direcţie orientăm economia locală?

- a ocupa 20 - 25% din forţa de muncă tânără - a ocupa aprox 15-20% din forta de munca totală din zona metropolitană - aprox 30.000 salariaţi – 2008, respectiv în medie 5000 – 8000 salariaţi/sector - a genera 15-20% din cifra de afaceri totală aprox. 1,5 - 2 mld. EUR – 2008, respectiv aprox 300 – 400 mil EUR / sector - genera 20-25 % din Profitul Brut total din ZMC (aprox. 110 – 160 mil. EUR - 2008) 1.2 POTENŢIAL DE DEZVOLTARE/INTEGRARE DE CLUSTERE COMPETITIVE - integrează pe lanţul valoric minim 25% din economia ZMC şi 15% din economia regiunii Nord-Vest 1.3 GENEREAZĂ PROSPERITATE ECONOMICA venitul minim mediu / salariat în aceste sectoare este de 60% din venitul mediu la nivel comunitar 1.4 DURABILITATE - expunere mică la riscuri de de-localizare - potenţial de dezvoltare pe termen lung - dezvoltarea nu se bazează pe un context speculativ - minim 85% din companiile din sectoarele prioritare sunt înfinţate de antreprenori locali 1.5 DINAMISM ŞI PERFORMANŢĂ ECONOMICĂ - evoluţie economică ascendentă care să

antreneze creştere economică la nivel de zmc şi regiune: rate medii anuale de creştere de 4- 5% 1.6 PIB/LOCUITOR - susţin atingerea unui PIB/Locuitor de 110 % din media UE-27 în perspectiva anului 2020 2. POTENTIAL COMPETITIV: CAPACITATE DE A DEZVOLTA ŞI SUSTINE O POZIŢIE COMPETITIVĂ PUTERNICĂ 2.1 GENEREAZĂ VALOARE ADAUGATĂ RIDICATĂ - complexitate ridicată a output-ului (servicii produse) şi diferenţiere - sunt situate spre finalul lanţului valoric - ţintesc pieţe cu clienţi cu putere de cumpărare ridicată - sunt orientate spre export şi competitive pe pieţe externe sau satisfac cu precădere nevoi ale clienţilor din afara zonei metropolitane şi a regiunii N-V 2.2 CONDIŢII LOCALE PROPICE DEZVOLTĂRII UNOR CLUSTERE COMPETITIVE Există condiţiile locale propice dezvoltării respectivelor industrii motoare: Factori de competitivitate: Există factori de competitivitate necesari dezvoltării (Resurse Umane, Resurse Fizice, Cunoaştere, Capital, Infrastructură)

Piaţa locală/de proximitate accesibilă şi sofisticată: Există o piaţă locală sau în proximitate care să susţină dezvoltarea.

Sectoare adiacente/de suport: Există sectoare de sprijin care furnizează resurse, competenţă.

Competenţa de management/strategică şi condiţii de concurenţă Susţinere publică (guvern/administraţie): Sectorul este recunoscut ca fiind prioritar şi e susţinut prin politici publice Experienţă sau dezvoltare incipientă: Există o tradiţie sau o bază econmică de la care se poate porni.

2.3 PIAŢA : OPORTUNITATE / INTENSITATE COMPETITIVĂ / ATRACTIVITATE A PIEŢEI VIZATE (Porter: 5 forces) Oportunitate de piaţa strategică este dovedită, iar sectorul nu este în declin Există un avantaj competitiv care susţine potenţialul de maximizare a puterii de negociere în raport cu clienţii şi furnizorii Barierele de intrare sunt reduse pentru tineri antreprenori şi IMM-uri Intensitatea concurenţială permite dezvoltarea sectoarelor respective din punct de vedere a substitutorilor, barierelor de intrare, puterii furnizorilor, puterii clienţilor. n Radu RUJAN

TRIBUNA AFACERILOR | nr. 90 iunie-iulie 2009 |

11

Consultanţă

Microîntreprinderile pot depune proiecte pentru finanţare La începutul lunii august va fi relansată depunerea de proiecte în cadrul POR, Axa 4, DMI 4.3. Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor, a anunţat ministrul dezvoltării regionale si locuinţei, Vasile Blaga. Conform declaraţiilor directorului AM POR, Gabriel Friptu, acest nou apel de proiecte va fi unul cu depunere continuă, iar solicitanţii vor putea beneficia de o prefinanţare de 35%.

De asemenea, este posibil ca noul Ghid al Solicitantului să cuprindă şi modificări privind codurile CAEN eligibile, urmând ca în săptămânile

următoare sa aibă loc consultări cu reprezentanţii AM POSCCE si AM PNDR. În ceea ce priveşte apelul de proiecte pentru sprijinirea microîntreprinderilor, lansat în anul 2008, Vasile Blaga a precizat că evaluarea proiectelor nu s-a încheiat, circa 20 de proiecte aflându-se, încă, în procesul de evaluare.

Până în prezent au fost depuse 10-12 cereri de rambursare de către beneficiarii DMI 4.3., durata de timp dintre depunerea cererii de rambursare şi intrarea efectivă a banilor în cont fiind de 40 de zile.

Ministrul dezvoltării a subliniat că "pe viitor, se doreşte reducerea acestei perioade".

In ceea ce priveşte implementarea proiectelor deja contractate, "principala problemă cu care se confruntă beneficiarii privaţi este reprezentată de asigurarea cash-flow-ului necesar şi menţinerea unei relaţii corespunzătoare cu banca.

La aceasta se adăugă şi fluctuaţiile apărute pe piaţă care pot conduce la pierderea coerentei proiectului", a declarat Gabriel Friptu, directorul AM POR. (MDRL).

GHID PENTRU DECONTAREA CHELTUIELILOR CU COMBUSTIBILUL GHID de completare a documentelor de evidenţă primară necesare înregistrării fiscale al cheltuielilor cu combustibilul pentru vehiculele care se înscriu în categoria: transportul de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii.

Categoria de vehicule care fac obiectul acestui ghid: vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusive pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietate (sunt înmatriculate pe societate) sau în folosinţă (aici se încadreaza autovehiculele pentru care există contracte de leasing, contracte de comodat, contracte de închiriere, maşina personală sau maşina angajatului, etc).

Pasul nr.1 - Inventarierea autovehiculelor Se complectează de catre administrator, serviciul comercial, etc, tabelul din anexa 1*, care se transmite contabilului şef, serviciului de contabilitate sau serviciului de contabilitate externalizat.

Orice modificare care intervine la această anexă de-a lungul timpului se comunică contabilului şef, serviciului de contabilitate, sau serviciului externalizat de contabi-

litate prin intocmirea altei liste de inventariere, cu specificarea datei de când are loc modificarea. (utilizarea altor autovehicule, încheierea de noi contracte de leasing, vânzarea unor autovehicule, etc).

Pasul nr. 2

- Conducatorii autovehiculelor - Se verifică în contractul de muncă al conducatorilor de autovehicule dacă la punctul “L. alte clauze”, punctul e) este trecut “decontarea cheltuielilor cu deplasarea în afara localităţii şi în localitate”. În caz că nu are trecut acest drept se va întocmi un act adiţional şi se va trece.

- Se verifică fişa postului persoanei care conduce autovehiculul, în care trebuie să fie specificat în mod explicit necesitatea deplasării cu autovehicul pentru desfăşurarea activităţii societăţii - Pentru autovehiculele aflate în proprietatea societăţii (inclusiv cele în leasing) se întocmeşte între angajator şi soferul autoturismelor menţionate mai sus un “act adiţional la contractul de muncă pentru folosinţa autovehiculului“ - Pentru autovehiculele care sunt doar în folosinţă (în închiriere, în comodat) trebuie să existe contracte cu proprietarii acestora, iar pentru cel care le conduce din partea societăţii să fie intocmit un proces verbal de predare-primire în gestiune al acestui autovehicul.

Cabinet expert contabil, consultant fiscal, evaluator, auditor financiar

JELER GABRIELA & Co Str. Alexandru Vaida Voievod nr.14, ap. 5 Tel: 0264413285, Fax: 0264406409 email: gabijjjro@yahoo.com, office@jeler.ro

12

| nr. 90 iunie-iulie 2009 | TRIBUNA AFACERILOR

Pasul nr. 3

- Documentele de alimentare cu combustibil Combustibilul necesar alimentării autovehiculelor poate fi achiziţionat cu factură fiscală, bon fiscal, bon nefiscal care ţine loc de aviz de expediere, după care se emite factura centralizatoare.

Foarte important: pe bonurile de alimentare obligatoriu se trece numărul de maşina pentru care s-a făcut alimentarea, pe verso se trece societatea comercială şi codul fiscal al celui care cumpără

Pasul nr.4

- Intocmirea foii de parcurs Foaia de parcurs se poate completa zilnic sau lunar în funcţie de cîte deplasări se efectuează cu autovehiculul. Întocmiţi cu răbdare tot formularul, mai ales cu traseele care le parcurgeţi şi km efectuaţi. Foaia de parcurs se completează într-un singur exemplar, care se predă la contabilitate. Se completează doar când vă deplasaţi cu maşina în interesul societăţii. (vezi anexa 2* model de foaie de parcurs pentru autovehicule transport persoane).

l Auditor financiar: membru CAFR (Camera Auditorilor Financiari ) din România – poziţie tablou nr.2653/2008 l Expert contabil: membru CECCAR (Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi) din România - poziţie tablou-16089/2001 l Consultant fiscal: membru CCF (Camera Consultantilor Fiscali) din România - poziţie tablou 2629/2007 l Evaluator imobiliare: membru ANEVAR , evaluator imobiliare

Pasul nr.5

- Completarea fişei activităţii zilnice a autovehicului (FAZ) Aceasta fişă este foarte importantă. Se calculează km parcurşi şi combustibilul consumat, pentru înregistrarea în contabilitate al cheltuielii cu combustibilul.

Pentru maşinile aflate în proprietatea societăţii (inclusiv cele în leasing) se va face o fotocopie după cartea de identitate a fiecărui autovehicul şi se va preda contabilităţii pentru identificarea consumului mediu al autovehiculului.

Pentru maşinile angajaţilor sau cele în folosinţă consumul admis este de 7,5 l la 100 km parcurşi.

Când toate aceste documente de evidenţă primară sunt completate, cheltuiala cu combustibilul poate deveni deductibilă. În caz contrar, se înregistrează în contabilitate, dar nu se ţine cont de aceasta cheltuială când se calculează impozitul pe profit şi nu se poate deduce TVA-ul. *Nota: modelele formularelor menţionate în anexele 1 şi 2 pot fi descărcate de pe situl consultantului, www.jeler.ro.

Comunicate DGFP Cluj

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj

Raportări contabile pentru semestrul I, 2009 În Monitorul Oficial nr. 440/26.06.2009 a fost. publicat Ordinul MFP nr. 2123/22.06.2009 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30.06.2009 a operatorilor economici.

Operatorii economici, indiferent de forma de organizare şi forma de proprietate, au obligaţia să întocmească şi să depună raportări contabile la 30.06.2009 la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice.

Raportările contabile, precum şi declaraţiile operatorilor economici care nu au desfăşurat activitate sau se afla în curs de lichidare se vor depune până cel mai târziu la 14 august 2009.

Persoanele juridice vor întocmi şi vor depune raportări contabile care cuprind următoarele formulare: a) Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii (cod 10); b) Contul de profit şi pierdere (cod 20); c) Date informative (cod 30).

Formatul electronic al raportărilor contabile la 30.06.2009 se obţine prin folosirea programului de asistenţă pus la dispoziţia operatorilor economici gratuit de organul fiscal teritorial sau poate fi descărcat de pe serverul de web al MFP, la adresa www.mfinante.ro Operatorii economici vor depune la organul fiscal teritorial discheta cu raportările contabile însoţită de: - raportările contabile listate cu ajutorul programului de asistenţă, semnate şi stampilate, conform legii; - copie de pe codul unic de înregistrare; -copie a balanţei de verificare a conturilor sintetice.

Persoanele juridice care nu au desfăşurat activitate de la data înfiinţării până la 30.06.2009, precum şi persoanele juridice care se află în curs de lichidare, potrivit legii, vor depune la organul fiscal teritorial o declaraţie

pe proprie răspundere a persoanei care are obligaţia gestionării entităţii care trebuie să cuprindă următoarele date: - denumirea completă conform certificatului de înmatriculare; - adresa şi numărul de telefon; - numărul de înregistrare la registrul comerţului; - codul unic de înregistrare; - capitalul social.

Raportările contabile, precum şi declaraţiile pe proprie răspundere se vor depune astfel: - pt. operatorii economici cu sediul în Cluj Napoca: DGFP Cluj - etaj 1, cam.102 (pentru raportările contabile) şi la parter, cam. 4 (pentru declaraţii); - pt. operatorii economici cu sediul în comunele Apahida, Baciu, Gilau: DGFP Cluj - etaj 2, cam. 240 (pentru raportările contabile) şi la parter, cam. 4 (pentru declaraţii); - pt. contribuabilii mijlocii: DGFP Cluj - parter, cam.15; - pt. operatorii economici cu sediul în Câmpia Turzii, Dej, Gherla, Huedin şi Turda: Administraţiile Finanţelor Publice la care sunt arondaţi.

Conform art. 41, 42 din Legea nr. 82/1991 - legea contabilităţii, republicată, nedepunerea raportărilor contabile la 30.06.2009 sau a declaraţiei constituie contravenţie şi se sancţionează astfel: a) pentru raportarea contabilă: - amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 15 şi 30 de zile lucrătoare; - de la 1.500 lei la 4.500 lei, dacă perioada de întârziere depăşeşte 30 de zile lucrătoare. b)pentru declaraţie: - cu amendă de la 100 lei la 200 lei.

Procedura de aprobare a regimului de declarare derogatoriu În data de 17 iunie 2009 a fost publicat în Monitorul Oficial O.P.A.N.A.F. nr. 1221/12.06.2009 privind Procedura de aprobare a regimului de declarare derogatoriu. *Contribuabilii care, la data intrării în vigoare a acestui ordin, beneficiază de regimul de declarare derogatoriu îşi menţin regimul dacă următoarele condiţii sunt îndeplinite cumulativ: - să nu desfăşoare niciun fel de activitate; - să nu obţină venituri din exploatare, venituri financiare, venituri extraordinare şi/sau alte elemente similare veniturilor; - să nu dispună de personal angajat şi să nu plătească venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitului; - să figureze, în evidenţa fiscală, cu toate obligaţiile declarative şi de plată îndeplinite;

- să nu aiba în curs de soluţionare un decont cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare sau o cerere de restituire a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor; - să nu facă obiectul unei acţiuni de inspecţie fiscala, în curs de derulare; - să nu fie înscrisi în lista contribuabililor declaraţi inactivi; - în cazul contribuabililor, persoane juridice, înfiinţaţi în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicat+, cu modificările şi completările ulterioare, inactivitatea temporară să fie înscrisă în registrul comerţului, conform prevederilor art. 237 din legea menţionată.

De asemenea, societăţile comerciale au obligaţia să depună la organul fiscal competent, în termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a acestui ordin, o copie a

extrasului de registru emis de către oficiul registrului comerţului privind starea societăţilor comerciale, referitoare la suspendarea temporara a activităţii. * În cazul contribuabililor care au depus documentaţia în vederea obţinerii regimului de declarare derogatoriu înainte de intrarea în vigoare a prezentului ordin, cererile privind acordarea regimului, nesolutionate la data intrării în vigoare a prezentului ordin, se vor soluţiona conform procedurii prevăzute în acest ordin, iar în termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a acestui ordin, contribuabilii au obligaţia să prezinte la organul fiscal competent o copie a extrasului de registru emis de către oficiul registrului comerţului privind starea societăţilor comerciale, referitoare la suspendarea temporară a activităţii.

Piata Avram Iancu Nr. 19 Cluj-Napoca, jud. Cluj Tel: 0264-591.670 Fax: 0264-592.489 E-mail: gavris.gligor.cj@mfinante.ro

Completarea şi depunerea Declaraţiei 100 Urmare modificărilor aduse Codului Fiscal prin OUG nr. 34/2009, în Monitorul Oficial nr.

458/02.07.2009 a fost publicat Ordinul PANAF nr.

1290/26.06.2009 pentru pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 101/2008 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă.

Contribabilii care se află în inactivitate temporară înscrisă în registrul comerţului până la data de 01.05.2009 vor completa şi depune declaraţia 100 la rândul 1."Suma datorată" (cu impozitul pe profit sau pe venit microîntreprinderi) cu zero.

Contribuabilii înfiinţaţi în cursul anului, precum şi cei a căror inactivitate temporară încetează în cursul anului 2009 vor determina impozitul pe profit/venit microintreprinderi în conformitate cu prevederile Titlului II „ Impozit pe profit", respectiv Titlului IV „ Impozitul pe veniturile microintreprinderilor", aceştia nu intră sub incidenţa impozitului minim. În declaraţia 100 nu vor completa rândul 1.1 „ Impozit minim ".

Contribuabilii prevăzuţi la art. 34, alin. (1), lit. a) (societăţi comerciale bancare) din Codul Fiscal, actualizat: - care în anul 2008, au înregistrat pierdere fiscală, au obligaţia de a declara trimestrial plăţi anticipate în contul impozitului pe profit în sumă de o pătrime din impozitul minim anual; - nou înfiinţaţii au obligaţia de a declara trimestrial plăţi anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul impozitului minim anual la nivelul aferent primei tranşe de venituri totale, recalculat în mod corespunzător pentru perioada impozabilă respectivă.

Contribuabilii, alţii decât cei menţionaţi mai sus vor completa declaraţia 100 astfel: În situaţia in care impozitul pe profit/impozit pe venit microintreprinderi este mai mic decât impozitul minim datorat se completează atât rândul 1.

"Suma datorată" (cu impozitul pe profit sau pe venit microintreprinderi, calculat în condiţii normale) cât şi rândul 1.1. "Impozit minim " (calculat pe tranşe de venit) din formular. La rândul 2. " Suma de plată "va apărea valoarea declarată la rândul 1.1. "Impozit minim". În situaţia în care plătitorii de impozit pe profit înregistrează pierdere fiscală sau scăderea profitului impozabil în perioada de raportare la rândul 1."

Suma datorată" vor înscrie cifra zero, iar la rândul 1.1" Impozit minim " vor înscrie suma determinată conform prevederilor art. 18, alin. (3) din Codul Fiscal, actualizat. La rândul 2" Suma de plată "va apărea valoarea declarată la rândul 1.1." Impozit minim". În situaţia în care impozitul pe profit/impozit pe venit microintreprinderi este mai mare decât impozitul minim datorat se va completa numai rândul 1." Suma datorată " care va apărea şi la rândul 2." Suma de plată".

Obligaţiile de plată se virează în contul unic corespunzător.

TRIBUNA AFACERILOR | nr. 90 iunie-iulie 2009 |

13

Analize şi Sinteze DIRECŢIA REGIONALĂ DE STATISTICĂ CLUJ

SINTEZE ECONOMICE Evoluţia principalilor indicatori economico-sociali, în judeţul Cluj, se prezintă după cum urmează: Activitatea de comerţ exterior din judeţul Cluj, în perioada 1.01 – 31.03.2009, se concretizează în realizarea unui volum de export în valoare de 299,2 milioane euro şi a unor importuri care însumează 381,4 milioane euro. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008, exportul a crescut cu 83,6%, iar importul a scăzut cu 9,0 %.

Dintre produsele livrate la export menţionăm: cauciuc şi articole din cauciuc; hârtie şi carton; articole din pastă de celuloză, din hârtie sau carton; articole şi accesorii de îmbrăcăminte; încălţăminte şi articole similare; produse din fontă, fier şi oţel; reactoare nucleare, cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice; maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora; instrumente şi aparate optice, fotografice sau cinematografice, de măsură şi de control, mobilă.

Au fost importate în cantităţi mari: carne şi măruntaie comestibile; combustibil, uleiuri minerale şi produse rezultate din distilare; produse farmaceutice; materiale plastice şi articole din materiale plastice; hărtie şi carton; produse din fontă, fier şi oţel; reactoare nucleare, cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice; maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora; vehicule terestre, altele decât materialul rulant de cale ferată. În perioada 1.01 – 31.05 2009, unităţile de turism în funcţiune au oferit turiştilor 2789 camere cu 6278 locuri; au fost cazaţi 117949 turişti, din care 18031 turişti străini (reprezentând 15,3 % din totalul turiştilor). Comparativ cu aceeasi perioada din anul 2008 numărul turiştilor străini a scăzut cu 31,5 %.

Cei mai mulţi turişti străini provin din: Ungaria (3018), Italia (2596), Germania (2215), Franta (1164), Anglia (990).

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna mai 2009 a fost de 25,9%, cu 9,5% mai mic faţă de luna mai 2008. În luna iunie 2009, rata inflaţiei,

14

Cluj-Napoca, str. Brassai Samuel nr.13 Tel. +40 264-592922 Fax +40 264-594073, +40 264-597157 e-mail: tele@cluj.insse.ro

determinată pe baza indicelui preţurilor de consum al populaţiei, pe ansamblu, a crescut cu 0,20% comparativ cu luna mai 2009 (s-a înregistrat o creştere la mărfurile nealimentare de 0,42%, la servicii de 0,43% si o scadere de 0,18% la mărfurile alimentare).

Comparativ cu luna decembrie 2008 creşterea preţurilor, pe total, în luna iuniei 2009 a fost de 3,14% ( s-a înregistrat o creştere la mărfuri alimentare de 1,22%, la mărfuri nealimentare de 4,14%, iar la servicii de 4,76%).

Cele mai importante modificări de preţuri, în luna iunie 2009, faţă de luna mai 2009, au fost înregistrate la următoarele bunuri de consum şi servicii: alimentare - făină (-0,05%), pâine şi produse de franzelărie (+0,04%), carne de bovine (+0,03%), carne de porcine (-0,02%), lapte de vacă (1,83%), unt (+0,20%), brânzeturi (0,41%), zahăr (+0,16%), băuturi alcoolice (stabil), cacao şi cafea (+0,25%), ulei comestibil (-3,91%), legume şi conserve de legume (1,41%), cartofi (+6,11%), fructe proaspete (+4,40%), citrice (+1,54%) oua (-1,66%). nealimentare – tricotaje (+0,17%), încălţăminte (+0,16%), mobilă (+0,13%), frigidere, congelatoare (+0,21%), maşini aragaz şi butelii (-0,01%), detergenţi (+0,24%), articole chimice

| nr. 90 iunie-iulie 2009 | TRIBUNA AFACERILOR

(+0,22%), articole de igienă, cosmetice şi medicale (+0,15%), autoturisme şi piese de schimb (+0,31%), medicamente (+0,06%), cărţi, ziare, reviste (+0,08%), combustibili (+2,14%), tutun, ţigări (+0,10%), energie electrică, gaze, încălzire centrală (stabil), energie termică (stabil); servicii – confecţionat îmbrăcăminte, încălţăminte (+0,11%), îngrijire medicală (+0,35%), apă, canal, salubritate (+0,36%), reparaţii auto (+0,06%), transport urban (+0,17%), interurban (+0,07%), aerian (+1,60%), telefon (+1,08%), cazare în unităţi hoteliere (-0,04%).

Preţurile medii determinate în luna mai 2009, la principalele pro-

duse agroalimentare vândute pe piaţa municipiului Cluj-Napoca, au fost următoarele: la cartofi 1,55 lei/kg cu 5,08% mai mult faţă de luna aprilie 2009, ceapă verde 6,38 lei/kg (-20,31%), spanac 4,20 lei/kg (-36,09), morcovi 3,13 lei/kg (+38,89%), varza timpurie si de vara 2,75lei/kg (-8,33%), capsuni 6,17lei/kg, lapte dulce 3,0 lei/litru (stabil), brânză din lapte de oaie 19,00 lei/kg -2,56%), oua 0,63 lei/buc (-10,71%), miere 22,00 lei/kg ( +4,76%). În perioada 1.01 – 31.05. 2009 s-au înregistrat în judeţ 2771 născuţi vii, 3393 decedaţi (spor natural -622), 1163 căsătorii şi 528 divorţuri.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe economie în luna mai 2009 a fost de 1855 lei, iar cel net de 1356 lei. În judeţul Cluj, câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna mai 2009 a fost de 1931 lei şi cel net de 1416 lei. Câştigul salarial mediu net din luna mai 2009 a fost mai mare cu 5,2% faţă de aceeaşi luna din anul 2008.

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii mai 2009, a fost de 15793 persoane, iar rata şomajului, calculată faţă de populaţia activă, reprezintă 4,6%, cu 1,4% mai mare faţă de rata şomajului înregistrată în luna mai din anul 2008. Din numărul total al şomerilor 71,8% sunt muncitori şi 48,2% reprezintă femei.

Analize şi Sinteze

Competitivitatea economică - între slogan şi realitate Grupul de Economie Aplicată a publicat ultimele rezultate pentru România ale Raportului Global al Competitivităţii 2008 – 2009.

Studiul oferă o viziune de ansamblu a contextului concurenţial global şi informaţii pertinente pentru companiile româneşti privind condiţiile cadru care determină situaţia competitivă a acestora pe piaţa internaţională.

Instrumentul cheie folosit în evaluare este Indicele global al competitivităţii, un indicator compozit, format din 12 sub-indicatori. O parte dintre aceştia sunt obţinuţi prin sondaj în rândul managerilor, iar alţii sunt obţinuţi prin prelucrarea de date statistice.

Astfel pe plan internaţional, cele mai competitive economii din lume sunt SUA, Elveţia şi Danemarca. În acest context, România rămâne penultima ţara din UE, din punctul de vedere al competitivităţii.

Impactul evoluţiilor economice recente din Statele Unite şi debutul oficial al recesiunii în economiile importante ale Uniunii Europene, inclusiv în Danemarca vor ridica însă probleme majore chiar şi pentru cele mai competitive economii ale lumii, cu efecte greu de prevăzut asupra evoluţiei indicelului competitivităţii.

Conform GEA, datele privind ţara noastră relevă următoarele: În indicele global al competitivităţii, România se află pe locul 68 din 131 de ţări, în uşoară creştere faţă de locul 74 ocupat cu un an în urmă. După punctajul obţinut pe o scală de la 1 (cel mai prost) la 7 (cel mai bun), România înregistrează 4,1 puncte, faţă de 4,0 puncte anul trecut. România rămâne însa penultima ţară din UE din punctul de vedere al competitivităţii, devansând doar Bulgaria (care se află pe locul 76).

Pentru prima oara de când România apare în acest raport (din 2001), cea mai mare problemă pentru mediul de afaceri din România este instabilitatea politicilor publice (13,2% din răspunsurile managerilor). În urmă cu un an instabilitatea politicilor publice era menţionată abia pe locul 7 în rândul obstacolelor la adresa mediului de afaceri. În 2008, celelalte bariere importante sunt: nivelul fiscalităţii (12,8%), gradul de complexitate al reglementărilor fiscale

(11,2%), birocraţia administraţiei publice (10,8%) şi infrastructura inadecvată (9,7%).

România ocupă locul 76 la stabilitate macroeconomică - în creştere opt locuri, devansând Portugalia. Totuşi, o serie de indicatori s-au deteriorat, cum ar fi: rata economisirii – locul 104, în scădere trei locuri, deficitul bugetar – locul 98, în scădere 16 locuri, rata inflaţiei – locul 89, în scădere 26 de locuri.

România ocupă locul 105 la infrastructura - în scădere cinci poziţii, fiind pe ultimul loc în rândul ţărilor din UE. La capitolul calitatea drumurilor, România este chiar pe locul 126 din 131 ţări. Cum este totuşi greu de argumentat că România se plasează în urma unor ţări ca Zimbabwe (locul 88) şi Burkina Faso (locul 104), mai relevantă este comparaţia cu alte ţări europene.

Germania şi Franta sunt pe primele două locuri, Ungaria pe 57, Bulgaria pe 95, Polonia pe 96.

România este pe locul 124 la transparenţa politicilor publice, 113 la favoritism în luarea deciziilor guvernului, 111 la risipa banului public – ceea ce confirmă faptul că modul în care sunt luate politicile publice reprezintă cel mai mare dezavantaj competitiv al României în prezent.

România a făcut progrese la indicatorii tehnologici, în special în ce priveşte numărul de utilizatori de internet (locul 23, în creştere 28 de locuri) şi de telefonie mobilă (locul 50), precum şi unele progrese la cheltuielile private pentru cercetare (locul 74, în creştere 15 locuri) şi intensitatea competiţiei locale (locul 82, în creştere 4 locuri).

România a înregistrat regrese semnificative la indicatorii pieţei muncii, în special cu privire la flexibilitatea politicii salariale (locul 81, în scădere 44 de locuri), costurile de concediere (locul 14, în scădere 9 locuri) şi legătura dintre salarii şi productivitate (locul 72, în scădere 13 locuri).

Aceste date pot fi conexate cu evaluări ale aceleiaşi instituţii privind competitivitatea regiunilor României, în care Regiunea Nord-Vest ocupă o poziţie mediocră faţă de alte regiuni ale ţării. Putem trage concluzia ca în ciuda evoluţiei spectaculoase (din punct de vedere a statisticilor) atât a economiei României, cât şi a Regiunii Nord-Vest în mod specific, ecartul faţă de

media Uniunii Europene a rămas ridicat, o dovadă în plus că semnele de bunăstare economică au fost articifiale. În mod cert lipsa de reacţie a actorilor instituţionali naţionali şi locali, faţă de dezvoltarea pe baze speculative a mediului de afaceri local (antrenată cu precădere de sectorul imobiliar), nu a reprezentat o soluţie pentru o dezvoltare economică solida şi durabilă.

O radiografie recentă a economiei Clujului a relevat de altfel dependenţa puternică de aceste sectoare, care nu produc valoare adăugată ridicată, precum imobiliare, construcţiile şi comerţul.

Urmând acelaşi tipar de evoluţie atât România cât şi Regiunea Nord-Vest, NU vor avea perspective de a depăşi statutul de marginalitate în cadrul Uniunii Europene, cu toate consecinţele ce decurg în privinţa dezvoltării mediului de afaceri, a clasei de antreprenori români şi a prosperităţii locale în general.

Impactul competitivităţii reduse a economiei româneşti, rod a unor politici publice eronate, ce au neglijat dezvoltarea durabilă a IMM-urilor, se va simţi totodată acut în contextul de criză economică. În acelaşi context, devine tot mai evidentă nevoia de coalizare a IMM-urilor româneşti, cu precădere a capitalului autohton, pentru expunerea intereselor acestora şi conturarea unor politici publice naţionale, regionale şi locale coerente şi în avantajul lor, având în vedere că acestea furnizează majoritatea locurilor de muncă, contribuind într-o proporţie ridicată la bunăstarea populaţiei şi la bugetele locale.

Din perspectiva intervenţiei administraţiei, dezvoltarea IMM-urilor locale va depinde de promovarea unei abordări holistice, incluzând susţinerea din fonduri publice a unor structuri de suport antreprenorial, corelată cu politici active de dezvoltare economică locală, focalizate spre formarea şi integrarea în clustere economice competitive.

Iniţiativa anunţată a Asociaţiei Patronilor şi Meseriasilor Cluj, precum şi a organizaţiilor partenere judeţene, de consolidare a Federaţiei Patronatelor IMM Nord-Vest, de lărgire a bazei de dialog social şi a intensităţii contactelor cu organizaţii publice, apare astfel în contextul unor nevoi acute şi actuale.

TRIBUNA AFACERILOR | nr. 90 iunie-iulie 2009 |

15

Comunicate

UN NOU SISTEM INFORMATIC DE RAMBURSARE A DECONTURILOR DE TVA MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ Direcţia de Comunicare, Relaţii Publice şi Mass-Media În vederea eliminării oricăror suspiciuni de subiectivism asupra mecanismului de returnare a TVA şi a asigurării unui tratament nediscriminatoriu faţă de toţi contribuabilii eligibili, Ministerul Finanţelor Publice împreună cu A.N.A.F a dezvoltat şi implementat un sistem informatic privind rambursările de TVA către agenţii economici. Noul sistem asigură un proces corect de distribuţie a resurselor financiare şi transparenţă în relaţiile cu contribuabilii.

Suma lunară destinată deconturilor de TVA va fi alocată astfel: l 80% din suma lunară stabilită la nivel naţional va stinge deconturile în ordinea vechimii; l 20% din sumă va fi alocată deconturilor care se apropie de limita termenului legal de 45

Str. Apolodor nr. 17, sector 5 Bucureşti Tel : +021/ 319.97.59, int. 1105 Fax/Tel : +021/319.98.57 e-mail : presa.anaf@mfinante.ro

de zile (pentru a nu creşte soldul deconturilor cu termen de rambursare depăşit).

Selecţia deconturilor care urmează a fi rambursate se realizează informatic din baza de date naţională cuprinzând deconturile cu decizie de rambursare, pe principiul cel mai vechi decont se stinge primul. Decontarea se va realiza lunar la 3 termene fixe, astfel: l În data de 4 a fiecări luni calendaristice – rambursarea a 20% din totalul sumelor de rambursat pentru luna respectivă, calculat la nivel naţional; l În data de 24 a fiecări luni calendaristice – rambursarea a 30% din totalul sumelor de rambursat pentru luna respectivă, calculat la nivel naţional; l În data de 29 a fiecări luni calendaristice – rambursarea a 50% din totalul sumelor de ram-

bursat pentru luna respectivă, calculat la nivel naţional.

Din prima zi pentru luna în curs, se realizează selecţia deconturilor cu decizie de rambursare aprobată ce urmează a fi decontate efectiv în cursul lunii curente, la termenele stabilite, precum şi volumul resurselor alocate pentru luna cuvenită ce urmează a fi decontată. Selecţia realizată este valabilă pe tot parcursul lunii. Pentru luna iulie 2009, în analiză au intrat un număr de 4.783 deconturi în valoare de 1,5 mld lei.

Prin aplicarea acestui mecanism, Ministerul Finanţelor Publice împreună cu A.N.A.F., va asigura o transparenţă totală privind rambursarea T.V.A. către agenţii economici şi o gestionare eficientă a resurselor financiare necesare plăţii TVA restant până la finele trimestrului III 2009.

Carta Albă a IMM-urilor ediţia a VII-a, 2009 Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MIMMCMA), a lansat cea de-a şaptea ediţie a anuarului „CARTA ALBĂ a IMM-urilor”. În contextul crizei actuale, ediţia din 2009 a Cartei Albe a IMMurilor prezintă o importanţă aparte în investigarea evoluţiei şi perspectivelor fenomenului intreprenorial în Romania şi în descifrarea perspectivelor evoluţiei întreprinderilor mici şi mijlocii.

Carta Albă a IMM-urilor abordează următoarele categorii principale de analize: l analiza aprofundată a situaţiei IMM-urilor din România, actualizată pentru anul 2009, la nivel naţional, sectorial, regional şi judeţean; l analiza situaţiei IMM-urilor în viziune contextuală, respectiv

16

a tuturor întreprinderilor, a economiei româneşti în ansamblul său, în condiţiile recentei aderări a României la Uniunea Europeană; l analiza fenomenului intreprenorial în dinamica sa, pornind din 1990 şi până în prezent, cu accent asupra evoluţiilor din 2008 şi 2009; l analiza IMM-urilor şi a celorlalte categorii de întreprinderi, cu accent asupra performanţelor comerciale, financiare, inovaţionale şi sociale; l analiza esenţializată a problematicii IMM-urilor, fiecare capitol finalizându-se cu o selecţie de aspecte semnificative.

Colectivul de autori şi colaboratori a dorit în mod deosebit să releve abordarea în premieră a două noi categorii de probleme majore: perceperea fenomenului crizei de către întreprinzătorii din România şi caracterizarea acestor întreprinzatori. Cu certitudine, aceste două categorii de analize aduc un plus de

| nr. 90 iunie-iulie 2009 | TRIBUNA AFACERILOR

utilitate şi valoare adaugată acestei lucrări adresată cu precădere întreprinzătorilor şi managerilor din IMM-uri, care vor găsi numeroase informaţii privind mediul antreprenorial şi bunele practici manageriale, utile creşterii funcţionalităţii şi performanţelor firmelor în care lucrează. În acelaşi timp, Carta Albă a IMM-urilor este un cumul de date statistice de un real interes pentru organismele administraţiei centrale şi locale cu atribuţii în domeniul economic, organizaţiilor de IMMuri, celorlalte organizaţii patronale şi sindicale, camerelor de comerţ şi centrelor de afaceri, organizaţiilor şi oganismelor internaţionale interesate de evoluţia mediului de afaceri

românesc. Liderii politici interersaţi în realizarea şi asigurarea unui mediu de afaceri propice întreprinzătorilor autohtoni, precum şi mass media naţională, regională şi locală, vor realiza că această lucrare este un îndrumar preţios în abordarea şi dezbaterea competentă a problemelor economico-sociale cu care se confruntă sectorul IMM. Aceste elemente conduc la concluzia că noua ediţie a Cartei Albe a IMM-urilor reprezintă o analiză aprofundată a IMM-urilor din România, care oferă celor interesaţi principalele elemente necesare valorificării marelui potenţial economic şi social al întreprinderilor mici şi mijlocii în vederea depăşirii crizei economice actuale.

Carta Albă a IMM-urilor, ediţia 2009, poate fi solicitată editorului, CNIPMMR, la tel. 021 - 312.66.24, e-mail office@cnipmmr.ro.

Promo

TRIBUNA AFACERILOR | nr. 90 iunie-iulie 2009 |

III

Publicitate

!

DEGEABA TE ZBAŢI

DACĂ NU TE FACI CUNOSCUT

Promovează-ţi AFACEREA în

TRIBUNA AFACERILOR promotorul afacerilor de succes

5.000

de potenţiali parteneri sau clienţi vor primi cu siguranţă oferta ta!

Hotel Maxim**** Oradea, Strada Victor Babes nr 5 Telefon: 0259 – 432400 0359 – 432400 0359 – 432500 Fax: 0259 – 432500 E-mail: rezervari@hotel-maxim.ro Website: www.hotel-maxim.ro

2

IV | nr. 90 iunie-iulie 2009 | TRIBUNA AFACERILOR