Tribuna Afacerilor

www.apm.ro w ww.apm.r p o nr. 91 / octombrie 2009

Revista R evista i t oa oamenilor amenilor il d de afac afaceri f erii d din Tr di T Transilvania ansilv il ania i

editată edita tă ă de Asociația Asociația Patronilor Patronilor șii Meseriașilor Meseriașilor Cluj Cluj

Evenimentul anului pentru comunitatea clujeană de afaceri

TOP APM CLUJ Vineri - 30 octombrie 2009 / Hotel PREMIER – Cluj-Napoca

GaLa eXceLenŢei În aFaceRi

1.260 de companii cLUJene nominaLiZaTe În cLaSamenTUL naŢionaL aL peRFoRmanŢei În aFaceRi

250 de companii clasificate în 5 categorii

Advertorial

BUSINESS SUPPORT

UN TÂRG DEDICAT IMM-URILOR În perioada 18-20 noiembrie 2009, EXPO TRANSILVANIA găzduieşte cea de-a VI-a ediţie a târgului BUSINESS SUPPORT. Inaugurat in anul 2002, manifestarea se adresează segmentului de business şi continuă, cu fiecare nouă editie, să contribuie la promovarea spiritului antreprenorial şi la dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

BUSINESS SUPPORT - T.I.M.M. reuneşte firme şi instituţii care prezintă produse/aplicaţii personalizate, adresate IMM-urilor, precum şi servicii destinate stimulării şi dezvoltării afacerilor din domeniul privat.

Potenţialilor întreprinzători - tineri absolvenţi, şomeri, alte categorii de persoane care doresc să pună bazele unei afaceri - li se asigură acces la informaţii legate de mediul de afaceri, din punct de vedere juridic, precum şi sub aspect practic. În cadrul târgului se va desfăşura "FORUMUL REGIONAL AL OPORTUNITĂŢILOR EUROPENE" în organizarea Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie Cluj şi EXPO TRANSILVANIA. Aflat la cea de-a III-a ediţie, forumul va cuprinde două evenimente distincte: (I) Sesiunea în plen, cuprinzând comunicări şi dezbateri pe tema oportunităţilor europene de dezvoltare regională a afacerilor, cu prezentări de proiecte de succes şi oportunităţi de investiţii în regiune; (II) Bursa de Contacte, găzduită în standul special amenajat al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest.

DISTRIBUŢIE & PRACTICI DE AFACERI ÎN JAPONIA Cinci zile de formare managerială pentru marketing în Japonia

Centrul UE-Japonia pentru Cooperare Industrială a lansat apelul pentru cererile de aplicare la programul DISTRIBUŢIE ŞI PRACTICI DE AFACERI ÎN JAPONIA, un curs intensiv de instruire practică în Japonia. Derulat pe durata a cinci zile, acesta este special conceput pentru managerii care doresc să aibă o mai bună înţelegere şi intuiţii profunde asupra nevoilor diversificate ale consumatorilor şi a pieţei japoneze.

Pentru societăţile comerciale potenţial interesate în începerea sau extinderea afacerilor lor în Japonia, misiunea DBP va oferi participanţilor posibilitatea de a identifica şi a aplica cel mai bun mod de a defini o strategie de succes în marketing.

Pentru a facilita participarea la curs a întreprinderilor mici şi mijlocii, reprezentanţii IMMurilor pot aplica pentru o bursă de studiu pentru a obţine 10.000 de yeni japonezi pe zi pentru acoperirea cheltuielilor lor de trai.

Firmele interesate pot obţine mai multe informaţii accesând site-ul Centrului UE-Japonia pentru Cooperare Industrială: http://www.eu-japan.eu/global/businesstraining/di str i bution-and-business practices.html.

Persoană de contact: Jessica Michelson (Mrs.) Marketing & Communication Manager j.michelson @ eu-japan.eu Tel: +32 2 282 0043, Fax: +32 2 282 0048

2

| nr. 91 octombrie 2009 | TRIBUNA AFACERILOR

Tematica târgului BUSINESS SUPORT - T.I.M.M. 2009 cuprinde următoarele grupe de servicii şi produse: n Servicii de informare, consultanţă şi asistenţă pentru afaceri, n Servicii de consultanţă contabilă şi asistenţă juridică, asigurarea calităţii; n Servicii financiare, bancare; n Servicii de evaluare şi audit; n Servicii de intermediere în afaceri, burse de afaceri; n Sisteme de franciză; n Recrutare personal, servicii de training; n Promovare economica, cooperare internaţională; n Programe de finanţare, programe de dezvoltare economică; n eBusiness; n Stocare, transmisii şi prelucrări de date, protecţia datelor; n Proiectare asistată de calculator, sisteme/soluţii integrate, birotică.

EXPO Transilvania vă aşteaptă la BUSINESS SUPPORT !!! comunicat de presă Îmbunătăţirea productivităţii şi creşterea calităţii prin aplicarea metodelor LEAN Manufacturing

- Instruire pentru manageri de linie / manageri de producţie Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj tecţia muncii. Proiectul şi-a propus totodată popuderulează în perioada decembrie 2008 - noiembrie larizarea metodelor Lean în întreprinderi şi faci2009 proiectul Manager de producţie - Instruire in litarea adoptării acestora prin realizarea de proiecte Lean Manufacturing, finanţat de Uniunea Euro- individuale de către cursanţi. Nu în ultimul rând au peană prin programul Phare 2006 - Promovarea în- fost susţinute acţiuni de promovare a tehnicilor văţării pe parcursul întregii vieţi pentru calificare şi LEAN (conferinţe de presă, evenimente de prorecalificarea forţei de muncă. Proiectul s-a derulat movare), campanii de informare în rândul firmelor în parteneriat cu Consiliul Local al IMM-urilor şi au fost publicate şi distribuite suplimente de inOradea, fiind organizate 3 grupe de instruire, 2 la formare în Lean Manufacturing, în cadrul revistei Tribuna Afacerilor. Totodată capacitatea organizaCluj şi 1 la Oradea.

Au fost primite aproape 200 solicitări de în- ţională a asociaţiei a fost sprijinită prin dotarea cu scrieri din care au fost selectate peste 100 de per- echipament ce va susţine continuarea activităţilor soane eligibile. Instruirea s-a adresat personalului în cadrul centrului de formare profesională şi excemanagerial direct responsabil cu managementul ac- lenţă în management. În finalul proiectului mai mult de 70 de manativităţilor de producţie, în vederea creşterii eficienţei şi competenţei acestora la locul de muncă şi dez- geri cu responsabilităţi de producţie din domenii voltarea lor ca factori de creştere a productivităţii diverse (industria mobilei, cosmetice, echipamente companiei. În contextul crizei economice, aplicarea sportive, confecţii-îmbrăcăminte, subansamble tehnicilor de Lean Manufacturing a răspuns nece- electrice, accesorii decorative, morărit-panificaţie, sităţii stringente a firmelor, de reducere a costurilor radiatoare, etc) vor obţine diplome de specializare de producţie şi creştere a eficienţei, proiectul trans- recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Egaferând competenţe pentru un număr de peste 80 de lităţii de Şanse şi de Ministerul Educaţiei, Cercetării manageri de întreprinderi din judetele Bihor si Cluj. şi Tineretului.

După finalizarea proiectului APM Cluj va conMajoritatea tehnicilor ce au făcut obiectul instruirii, au fost dezvoltate în industria japoneză în- tinua derularea cursurilor. Pentru înscrieri, vă stam cepând cu anii ce au urmat celui de-al doilea Război la dispoziţie la sediul APM Cluj, str. Avram Iancu Mondial. Aceste tehnici reprezintă realmente o rev- nr. 52, Cluj Napoca, tel/fax: 0264-430148, 595793, oluţie în domeniul fabricaţiei, fiind consacrate ca email: apm@apm.ro sau formare@apm.ro .

Cluj Napoca, 30 octombrie 2009 bune practici în industria prelucrătoare. Adiţional cursul a inclus module complementare de comunin Oana RUJAN, manager de proiect care, rezolvarea conflictelor la locul de muncă şi pro-

Editorial

TOP APM CLUJ 2009 CELEBRAREA PERFORMANŢEI ÎN AFACERI Cea de-a XI-a ediţie a Topului APM Cluj se desfăşoară într-un context marcat de criza economico-financiară mondială, declanşată la finele anului 2008, cu vizibile repercursiuni şi asupra mediului românesc de afaceri. În ciuda greutăţilor cu care ne-am confruntat în acest an, am decis să nu abandonăm tradiţionala sărbătorire a rezulatele economice înregistrate de cele mai competitive societăţi comerciale din judeţul Cluj în exerciţiul financiar precedent. Trecând în revistă, cu acest prilej, clasamentele întocmite de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, am constatat cu bucurie că mulţi dintre performerii afacerilor au găsit soluţii viabile de a trece peste obstacolele

generate de criză, onorând şi în acest an, prin prezenţa şi “rezistenţa” lor, cel mai important eveniment monden al anului pentru comunitatea clujeană de afaceri - Gala Excelenţei în Afaceri.

Pe baza clasamentelor elaborate de CNIPMMR, relevate în Topul Naţional al Firmelor, am încercat să evidenţiem şi noi, la nivelul judeţului Cluj, rezultatele mai mult decât meritorii ale celor 1260 de companii laureate.

Astfel, Gala Laureaţilor Topului APM Cluj din acest an ne oferă fericita ocazie de a înmâna premianţilor binemeritatele distincţii în aplauzele comunităţii clujene de afaceri.

Ec. Augustin FENEŞAN Preşedinte

SUMAR Networking

pag. 4-6

Efectul de criză

pag. 7-9

LEAN MANuFActuriNg interviu pag. 10-11 Strategii

pag. 12-13

LEAN MANuFActuriNg Analize şi Sinteze

pag. 14

comunicate DgFP

pag. 15

Patronate

pag. 16

retrospective

pag. 17

turism

pag. 18

cercetare

pag. 19

TRIBUNA AFACERILOR

publicaţie de afaceri editată de ASOCIAŢIA PATRONILOR ŞI MESERIAŞILOR CLUJ în cooperare cu FEDERAŢIA PATRONATELOR IMM NORD-VEST Editor coordonator: Mircea Olaru-Zăinescu Servicii editoriale: ARCADIA MEDIA S.R.L. Art Director: Mihai Armanca Marketing Manager: Marcelina Armanca Distribuţie şi abonamente: Olivian Olaru Tipar: TIPOLITERA S.R.L. Print Manager: Dumitru Sabău Adresa redacţiei: Str. Avram Iancu nr. 52 CLUJ-NAPOCA – 400083 Tel/fax: 0264-430148 e-mail: tribuna.afacerilor@gmail.com web: www.apm.ro/tribuna.afacerilor

TRIBUNA AFACERILOR | nr. 91 octombrie 2009 |

3

Networking

NETIMM Crearea de reţele de IMM-uri – modalitate inovativă de creştere a competitivităţii şi adaptabilităţii IMM-urilor din România www.netimm.net Proiectul NETIMM a intrat într-o nouă fază de implementare: constituirea şi operaţionalizarea reţelelor regionale de IMM-uri pe cele trei domenii de activitate: turism, construcţii, consultanţă precum şi a reţelei tematice având ca temă principală „angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului”. Conform calendarului proiectului, în cursul lunii octombrie s-au desfăşurat primele întâlniri ale potenţialilor membri ai reţelelor menţionate. Astfel, IMM-urile din Regiunea Nord-Vest beneficiază de patru noi structuri de sprijin identificarea şi rezolvarea problemelor cu care se confruntă.

Reţea de consultanţă Regiunea Nord-Vest În data de 8 octombrie 2009, la Cluj-Napoca, Hotel Premier a avut loc prima întâlnire în cadrul reţelei de consultanta din regiunea N-V. Întâlnirea s-a desfăşurat în cadrul proiectului NETIMM - „Crearea de reţele de IMM-uri - modalitate inovativă de creştere a competitivităţii şi adaptabilităţii IMM-urilor din România”, cofinanţat din Fondul Social European prin programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.

La eveniment au participat 22 membri ai reţelei, invitati: TRAITER CONSULT, Leahu Anton - director programe, CALITOP SERVICII CONSULTANŢĂ, Prica Cristina - consultant şi Motet Andra - asistent manager, IDS CONSULT, Dambeanu Marius - director, SIFAL, Pop Catalina - consultant, T SMART SERVICII, Selescu Letitia - administrator, ATU CONSULTING, Bano Nicoleta - director vânzări, TEST INVEST, Magyarosi Alexandru director, ADD ACCES BIHOR, Chinde Radu director, SPES INVEST, Mester Codruta director, INTERNATIONAL CONSULTING, Deac Sebastian - director, CONSARD PROIECTARE, Bobinet Gheorghe - director tehnic, MDM CONSULTING, Ciupe Ionut-

4

| nr. 91 octombrie 2009 | TRIBUNA AFACERILOR

Echipa de management a proiectului NETIMM este coordonată cu competenţă de prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR economist, COMPANIA DE CONSULTANŢĂ ŞI AUDIT, Lucaci Cristina - consultant, MONDO RECRUITMENT, Koncz Livia director, ARTEMISIA INC, Sucala Diana - director general, ARGENTUS INVEST, Faludi Dorin - administrator, EXTEND INT, Rujan Oana - director, RALIANT, Rujan Radu - director, BECK ET AL SERVICES, Pasca Maria - P.R. marketing, CLARITY CONSULTING, Farkas Levente - administrator, CONSSTELA, Sbarcea Ioana - director, A&RA CONSULT, Cocian Ioan - administrator precum şi reprezentanţi ai CNIPMMR dl. ANGHEL FLORIN- facilitator reţele consultanţă NETIMM şi D-ra Dâsca Oana - coordonator reţea consultanţă, regiunea BucureştiIlfov.

Principalele subiecte abordate au vizat avantajele şi oportunităţile ale reţelelor de firme, beneficiile apartenenţei la o reţea de consultanţă, modalităţi de colaborare cu reţelele similare de IMM-uri din străinatate.

Prezenţa la această întâlnire a stârnit interesul participanţilor şi le-a permis acestora să-şi arate disponibilitatea faţă de reţeaua creeată, în vederea elaborării de strategii şi planuri de acţiune comune pentru IMM-uri şi promovării colaborării dintre IMM-urile din domeniul construcţiilor, turismului şi consultanţă, din regiunile Bucureşti-Ilfov, Nord-Est şi Nord-Vest.

Feneşan Andreea Coordonator reţea consultanţă Regiunea Nord-Vest

Networking

NETIMM Crearea de reţele de IMM-uri – modalitate inovativă de creştere a competitivităţii şi adaptabilităţii IMM-urilor din România www.netimm.net

Reţeaua de Construcţii Nord - Vest În data de 15 Octombrie, la Oradea, a avut loc prima întâlnire a Reţelei de Construcţii Nord - Vest. Întâlnirea s-a desfăşurat în cadrul proiectului NETIMM - „Crearea de reţele de IMM-uri – modalitate inovativă de creştere a competitivităţii şi adaptabilităţii IMM-urilor din România”, cofinanţat din Fondul Social European prin programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 şi implementat în România de către Consiliul Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR).

La eveniment au participat 18 firme de profil, membre ale reţelei, din judeţele Bihor, Cluj şi Maramureş, precum şi reprezentanţi ai CNIPMMR, în persoana doamnei Carmen Marinescu, manager de proiect în cadrul organizaţiei, şi a domnului Nicolae Postăvaru, profesor al Facultăţii de Construcţii - Universitatea din Bucureşti, care are rolul de a modera discuţiile şi activităţile Reţelei nou create.

Reţeaua de Constructori din Regiunea Nord-

Vest se dezvoltă în paralel cu alte două reţele, din Regiunile Nord-Est şi Bucureşti – Ilfov, şi îşi propune să consolideze, prin întâlniri lunare, timp de doi ani, legăturile de afaceri şi de încredere între firmele din acest domeniu.

Ideea Proiectului a fost foarte bine primită de constructorii prezenţi, urmând ca de luna viitoare noi firme de profil să se alăture acestei iniţiative.

Modelul aplicat în implementarea acestui Proiect este rezultatul colaborării între CNIPMMR şi o organizaţie parteneră din Munchen, Germania, care pune la dispoziţia IMM-urilor românesti experienţa germană în crearea de reţele de firme şi a cooperării în cadrul acestora, obiectivul urmărit fiind acela de a încuraja firmele să se cunoască, să lucreze şi să se dezvolte împreună.

Piaţa construcţiilor fiind una foarte concurenţială, mai ales în condiţiile în care volumul de muncă s-a redus, concluzia comună a participanţilor la prima întâlnire, de la Oradea, a fost aceea că prin deschidere, disponibilitate şi implicare, colaborarea în cadrul unei reţele de firme şi extinderea ei către celelalte Regiuni în care

CNIPMMR implementează acest Proiect poate reprezenta o şansă reală şi o bună oportunitate de a depăşi, împreună, conjunctura nefavorabilă dar, mai ales, de a întări, pe viitor, firmele româneşti în faţa celor străine, active în ţara noastră şi care, în opinia participanţilor, beneficiază şi de mult mai mult sprijin din partea guvernelor lor.

NETIMM TOURISM NORD - VEST În data de 20.10.2009 la Cluj Napoca a avut loc prima întâlnire din cadrul reţelei NETIMM TOURISM NORD VEST. Întâlnirea s-a desfăşurat în cadrul proiectului NETIMM „Crearea de reţele de IMM-uri – modalitate inovativă de creştere a competitivităţii şi adaptabilităţii IMM-urilor din România”, cofinanţat din Fondul Social European prin programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, întâlnire în cadrul căreia s-a constituit şi operaţionalizat: Reţeaua NETIMM TOURISM NORD VEST, din regiunea de Nord – Vest.

La eveniment au participat un

număr de 26 de operatori în turism, din 5 judeţe ale Regiunii Nord Vest, precum şi reprezentanţi ai CNIPMMR constituind echipa de proiect: coordonator de proiect - ing.

Valer Simihaian, facilitator retea Tala Madalina Lavinia, asistent reţea - Muresan Livia.

Principalele subiecte abordate în cadrul întâlnirii au fost :

- Proiectarea unor circuite turistice la nivelul regiunii de nord vest care să includă cele mai importante puncte de interes turistic din zona montană, oraşe istorice, tradiţii şi cultură în nordul Transilvaniei, toate cuprinse într-o hartă turistică a regiunii de Nord-Vest, care să fie amplasată la intrările în fiecare judeţ al regiunii.

Prof. Dr. Ing. Ioan Mintas Prim Vicepreşedinte CNIPMMR Coordonator reţea

- Activitate de marketing şi participare la târguri interne şi internaţionale, la nivel de regiune.

- Armonizarea şi coordonarea activităţilor între agenţiile de turism, hoteluri şi pensiunile turistice din regiunea de Nord Vest.

Concluzia primei întâlniri a membrilor reţelei NETIMM TOURISM NORD VEST, a fost că iniţiativa creeării acestei reţele este foarte binevenită, deschizând căile de comunicare între operatorii de turism din regiune, pentru a proiecta, construi ţi exploata împreună pachete de servicii turistice la nivel de regiune, care pot fi integrate cu cele din regiunea de nord est, mărind atractivitatea turistică în special pe piaţa externă.

Ing. Valer Simihaian, Coordonator reţea

TRIBUNA AFACERILOR | nr. 91 octombrie 2009 |

5

Networking

NETIMM

Crearea de reţele de IMM-uri – modalitate inovativă de creştere a competitivităţii şi adaptabilităţii IMM-urilor din România www.netimm.net CNIPMMR a înfiinţat, prin proiectul NETIMM, prima reţea tematică de IMM-uri în Regiunea Nord-Vest La Cluj-Napoca a fost constituită prima reţea tematică de întreprinderi mici şi mijlocii în cadrul proiectului NETIMM „Crearea de reţele de IMM-uri – modalitate inovativă de creştere a competitivităţii şi adaptabilităţii IMM-urilor din România”, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.

Promotorul proiectul este Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), având ca partener Asociaţia de Cercetare şi Dezvoltare în domeniul Formării Profesionale şi al Ocupării „GAB Munich”, care va pune la dispoziţia IMM-urilor româneşti experienţa germană în crearea reţelelor de societăţi comerciale şi cooperarea acestora pentru rezolvarea problemelor specifice cu care se confruntă. În România proiectul NETIMM este implementat la nivelul a trei regiuni de dezvoltare (Nord-Vest, Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov) şi vizează constituirea a patru tipuri de reţele: trei reţele sectoriale (turism, construcţii şi consultanţă) şi o reţea tematică axată pe angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului. Prin crearea reţelelor de IMM-uri sectoriale şi tematice proiectul urmăreşte promovarea şi dezvoltarea culturii antreprenoriale pentru creşterea competitivităţii şi adaptabilităţii IMM-urilor româneşti la noile cerinţe ale pieţei europene unice şi la economia bazată pe cunoaştere.

Firmele Reţelei Tematice Nord-Vest vor beneficia de o analiză diagnostic a activităţii, realizată de o firmă de consultanţă, prin intermediul căreia vor putea identifica punctele forte şi punctele slabe ale companiei, oportunităţile şi ameninţările existente pe piaţa regională, crescând astfel gradul de înţelegere şi rezolvare a problemelor cu care se confruntă IMM-urile.

6

| nr. 91 octombrie 2009 | TRIBUNA AFACERILOR

Membrii reţelei vor fi sprijiniţi în conceperea şi aplicarea de strategii comune de dezvoltare şi în constituirea de alianţe strategice pentru valorificarea potenţialului competitiv al firmelor.

De asemenea, reţeaua va facilita transferul de know-how oferit de partenerul german, precum şi valorificarea informaţiilor şi soluţiilor oferite de experţii ce vor fi invitaţi la întâlnirile lunare ale membrilor reţelei. Vor fi create astfel premisele întăririi capacităţii firmelor membre în contracararea problemelor generate de criza economică. Primul invitat la această întâlnire a fost Ioana Pavel, expert tehnic în cadrul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, care a prezentat tipurile de reţele funcţionale la nivelul regiunii şi beneficiile oferite de acestea celor care aderă la ele sau accesează serviciile oferite prin intermediul lor.

La constituirea Reţelei Tematice din Regiunea Nord-Vest au participat reprezentanţii a 20 de companii având diverse obiecte de activitate economică (turism, construcţii, consultanţă, comerţ, servicii, producţie etc.), dar interesate de rezolvarea în comun a problemelor cu care se confruntă în domeniul resurselor umane. Lucrările au fost moderate de facilitatorul reţelelor tematice din cele trei regiuni, lector univ. dr. Ciprian Nicolescu şi coordonatorul Reţelei Tematice Nord-Vest, Mircea Olaru-Zăinescu. A fost prezentă, de asemenea, Simona Căruntu, coordonatorul reţelei tematice constituite la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov.

Mircea Olaru-Zăinescu Coordonator regional Reţeaua Tematică Nord-Vest

Efectul de criză

Restructurarea creditelor - modalitate de depăşire a crizei Conform concluziilor întâlnirii dintre Consiliul de Administraţie al ARB şi reprezentanţii unor importante asociaţii patronale din România, din data de 8.09.2009, precum şi a precizărilor făcute în Comunicatul de presă ce a urmat acestei întâlniri, comunitatea bancară pune la dispoziţia mediului de afaceri un set nelimitativ cu cele mai utilizate scheme şi soluţii de restructurare a creditelor acordate IMM-urilor.

Aplicarea schemelor de restructurare se face de către fiecare bancă în concordanţă cu normele interne ale acesteia şi în funcţie de condiţiile şi particularităţile clientului solicitator şi a facilităţii acordate.

Comunitatea bancară reiterează disponibilitatea de a analiza cererile de restructurare a facilităţilor acordate ce vor fi adresate de clienţi instituţiilor de credit. În actuala conjunctură economică, restructurarea unui credit la care împrumutaţii întâmpină pro-

bleme în rambursare este o alternativă demnă de luat în seamă pentru a evita executarea silită a garanţiilor.

Soluţia este acceptată de bănci şi prin prisma evoluţiilor pieţei imobiliare, pentru că preţurile bunurilor aduse în garanţie s-au redus simţitor, iar garanţiile nu pot fi valorificate la un preţ care să asigure recuperarea creanţelor băncilor.

Restructurarea unor credite ale agenţilor economici, care în prezent întâmpină greutăţi la rambursarea creditelor sau care nu mai pot suporta nivelul obligaţiei lunare de plată, reprezintă modul de a veni în sprijinul a cât mai mulţi clienţi din diverse ramuri de activitate.

Acest proces de restructurare permite împrumutaţilor care întâmpină probleme legate de fluxul de numerar, să modifice de comun acord cu banca creditoare caracteristicile creditului/creditelor: dobânzi, durata, scadenţe, perioade de graţie. Prin procesul de restructurare băncile îşi asumă un nou risc, de aceea acest proces nu trebuie înţeles de clienţi ca o măsură de amânare a unei stări de insolvenţă in-

În continuare vom prezenta cele mai întâlnite scheme de restructurare utilizate de băncile din România.

SCHEMA 1 (RESCADENTARE) Modificarea scadenţei şi/sau a sumei de plată a uneia/mai multor rate de credit în sold fără a se depăşi durata iniţială de acordare a creditului.

Această metodă se caracterizează, de regulă, prin următoarele elemente principale: - încheierea unui act adiţional la contractul de credit cu inserarea unor clauze specifice şi generarea unui nou grafic de rambursare; - menţinerea duratei de creditare iniţiale; - modificarea datelor de rambursare a ratelor de credit din scadenţarul iniţial; - în cazul existenţei unor sume restante (rate credit şi dobânzi), acestea pot fi incluse în soldul creditului, conducând la majorarea acestuia; - posibilitatea acordării unei perioade de graţie de până la 12 luni, în care clientul va achita numai dobânzile; - perceperea, eventual, a unui comision de restructurare flat (fix) la data semnării actului adiţional.

SCHEMA 2 (REEŞALONARE) Modificarea scadenţei şi/sau a sumei de plată a uneia/mai multor rate de credit în sold cu depaşirea duratei iniţiale de acordare a creditului şi/sau încadrarea creditului în altă categorie, după caz (termen mediu, termen lung), dar fără a depăşi durata maximă de creditare pentru produsul în cauză.

Această metodă se caracterizează, de regulă, prin următoarele elemente principale: - depăşirea duratei iniţiale de acordare a creditului se poate face cu încadrarea în perioada maximă de creditare pentru produsul respectiv; - modificarea datelor de rambursare a ratelor de credit din scadenţarul iniţial; - în cazul existenţei unor sume restante, acestea pot fi incluse în soldul creditului, conducând la majorarea acestuia; - posibilitatea acordării unei perioade de graţie, de regulă, de până la 12 luni, în care clientul va achita numai dobânzile; - perceperea, eventual, a unui comision de restructurare flat (fix) la data semnării actului adiţional.

- încheierea unui act adiţional la contractul de credit cu inserarea unor clauze specifice şi generarea unui nou grafic de rambursare;

evitabilă şi presupune evaluarea comportamentului şi a activităţii clientului până la momentul în care solicită restructurarea creditului, capacitatea de plată de care dispune (analiza contractelor în derulare şi raportarea fluxului de numerar la evoluţia pieţei şi a domeniului de activitate), analiza economicofinanciară a acestuia, precum şi capacitatea clientului de a achita restanţele deja acumulate.

Pentru a apela la soluţia de restructurare, agenţii economici împrumutaţi trebuie să demonstreze că întâmpină probleme financiare.

Schemele de relaxare a rambursărilor pot fi aplicate atât la solicitarea clientului cât şi la sugestia băncilor. În orice situaţie în care apare o solicitare a restructurării unei facilităţi de credit acordate acestor clienţi, trebuie să existe o colaborare transparentă şi onestă între bancă şi client. Băncile vor efectua o nouă analiză şi vor verifica capacitatea de rambursare viitoare concomitent cu acţiunea de consolidare a poziţiei lor faţă de debitor şi o evaluare atentă a riscului suplimen-

ASOCIAŢIA ROMÂNĂ A BĂNCILOR Aleea Negru Vodă nr. 4-6, bloc C3, sector 3, Bucureşti Tel: (004) 021 3212078, 021 3212080; Fax: (004) 021 3212095 e-mail: arb@arb.ro, office@arb.ro

tar indus de restructurarea facilităţilor de credit. Planul de restructurare agreat cu debitorul băncii trebuie să se bazeze pe elemente şi documente care să prezinte clar modalităţile de depăşire a dificultăţilor temporare, cum ar fi: identificarea unor noi pieţe de desfacere, reducerea costurilor, maximizarea vânzărilor, diversificarea activităţilor sau concentrarea pe activităţile cu profit ridicat, implicarea mai mare a asociaţilor/acţionarilor, un management al afacerii mai performant, etc.

SCHEMA 3 (REFINANŢARE) Acordarea unui nou credit pentru rambursarea creditului/creditelor în derulare şi care înregistrează sume neachitate la scadenţă (indiferent daca s-a solicitat sau nu executarea silită).

Această metodă se caracterizează, de regulă, prin următoarele elemente principale: - încheierea unui nou contract de credit, în funcţie de produsul ales, cu inserarea unor clauze specifice, după caz, privind creditul de restructurare; - posibilitatea consolidării a două sau mai multe credite într-unul singur, creditul nou acordat având caracteristicile unuia din cele restructurate; - durata de creditare nu va depăşi durata maximă de creditare a produsului ales pentru noul credit; - în cazul existenţei unor sume restante (rate credit şi dobânzi), acestea pot fi incluse în soldul creditului, conducând la majorarea acestuia; - posibilitatea acordării unei perioade de graţie în care clientul va achita numai dobânzile;

SCHEMA 4 Acordarea unei facilităţi de credit pe termen scurt, firmelor dar şi primăriilor, şcolilor, consiliilor locale, etc., care datorită neîncasării creanţelor de la bugetul de stat înregistrează sume neachitate la scadenţă din credite acordate de bănci (principal, dobânzi), precum şi datorii la bugetele de stat sau datorii către furnizori.

Această metodă se caracterizează, de regulă, prin următoarele elemente principale: - încheierea unui nou contract de credit cu inserarea unor clauze specifice şi generarea unui nou grafic de rambursare; - stabilirea unei durate de creditare de până la 12 luni; - clientul trebuie să prezinte documentele eliberate de autorităţi care să confirme valoarea creanţelor pe care acesta le are de încasat; - clientul trebuie să prezinte cu regularitate extrasul contului deschis la Trezorerie în care încasează aceste creanţe; - clientul, pe măsura încasării creanţelor, va rambursa facilitatea acordată de bancă precum şi plata eventualelor datorii către buget, acumulate ulterior; - în cazul acordării unei linii de credit, aceasta nu se prelungeşte după data încasării creanţelor; - perceperea, eventual, a unui comision de restructurare flat (fix) la data semnării contractului de credit.

TRIBUNA AFACERILOR | nr. 90 iunie-iulie 2009 |

7

Efectul de criză

MĂSURI PRIORITARE pentru contracararea efectelor crizei economice Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a întreprins în cursul lunii octombrie un sondaj de opinie privind măsurile pe care guvernanţii, oricare ar fi ei, ar trebui să le aplice de urgenţă pentru contracararea efectelor crizei economice. La acest sondaj au participat şi membri ai Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj.

1. Reglementarea, în regim de urgenţă, a extinderii măsurilor adoptate prin Legea privind comercializarea produselor alimentare, privind protecţia împotriva întelegerilor şi practicilor anticoncurenţiale şi accelerarea plăţilor comercianţilor către toate IMM-urile furnizoare din industria uşoară, mobilă, produse chimice etc., care ar stimula industria autohtonă şi reduce importurile.

2. Prelungirea impozitarii speciale a IMMurilor cu 3% şi după 2010.

3. Suplimentarea bugetului programelor destinate IMM-urilor (total insuficient în prezent, de sub 10 Euro pe un IMM raportat la numărul lor total de 550.000) şi alocarea în fiecare an de fonduri de minim 1% din PIB cu această destinaţie.

4. Calculul şi plata anuală a impozitului pe profit, pentru IMM-uri, la închiderea exerciţiului finaciar şi nu trimestrial, cum este în prezent.

5. Reducerea fiscalităţii cu 3-4% a contribuţiilor sociale şi cu minim 50% a impozitului pe clădiri şi teren (raportat la scăderea valorii de piaţă a acestora).

6. Stabilirea şi respectarea unui termen de plată de maxim 30 de zile în contracte de achiziţie publică, cu valorificarea bunelor practici europene (Marea Britanie a stabilit şi respectă un termen de plată maxim de 10 de zile în contractele de achiziţie publică), precum şi asigurarea unei proceduri eficace de combatere a plăţilor întârziate.

7. Adoptarea în regim de urgenţă a Legii privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării microintreprinderilor aparţinând intreprinzătorilor tineri, debutanţi în afaceri (microîntreprinderi de tip STARTER SRL).

8. Eliminarea abuzurilor şi planurilor de amenzi ale organismelor cu atribuţii de control în relaţia cu IMM-urile: controale unice, anuale, asigurarea funcţiei preventive prin informarea şi consilierea adecvată a IMM-urilor anterioară aplicării de amenzi, eliminarea stimulentelor funcţionarilor stabilite ca procent din amenzile aplicate şi reglementarea unui regim special de control a reprezentanţilor organizaţiilor patronale, cu asigurarea unei reale imunităţi a acestora pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului patronal.

9. Creşterea accesului IMM-urilor la achiziţiile publice prin reducerea pentru IMM-uri cu 50% a condiţiilor stabilite pentru experienţa similară, generalizarea obligaţiei publicării în SEAP a anunţurilor privind organizarea procedurii cumpărării directe, etc..

8

| nr. 91 octombrie 2009 | TRIBUNA AFACERILOR

Prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR 10. Susţinerea creditării societăţilor comerciale bune platnice, care după 1 octombrie 2008 au început să aibă datorii la bugetul statului şi nu mai pot primi credite, adesea datorită neonorării contractelor realizate cu instituţiile statului.

11. Extinderea programului START la un program de tip “fond de investiţii”, adresat tinerilor întreprinzatori şi asigurarea apariţiei a minim 500 de firme în fiecare an, pe termen mediu statul beneficiind de pe urma retragerii acţiunilor din firmele start-up.

12. Dezvoltarea reală a parteneriatelor public-private între patronate şi guvern pentru diversele programe adresate IMM-urilor, în vederea scăderii costurilor bugetare şi un management mai eficient al resurselor (de exemplu, preluarea de către PTIR a programului adresat tinerilor întreprinzători - START).

13. Realizarea unor forme alternative de finanţare prin încurajarea schemelor de microcreditare, scheme de care vor beneficia în special tinerii întreprinzatori, microîntreprinderile, întreprinderile familiale.

14. Compensarea legală a creanţelor autorităţilor şi instituţiilor publice către IMMuri cu obligaţiile acestora către bugetul de stat şi bugetele speciale, cu regularizarea ulterioară între instituţii a plăţii sumelor respective.

15. Reducerea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere pentru impozite şi contribuţii la fondurile de asigurări sociale de la 1%/zi la 0,05%/zi.

16. Introducerea unui sistem de convertire temporară a datoriilor firmelor către bugetul de stat în participaţii ale statului la capitalul acestora, cu plata datoriilor şi implicit răscumpărarea participaţiilor de la stat la depăşirea de către societăţile comerciale a perioadei dificile.

17. Modificarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 92 din 30 iunie 2009 pentru amânarea la plată a obligaţiilor fiscale neachitate la termen ca urmare a

efectelor crizei economico-financiare, în sensul eliminării garanţiilor impuse pentru amânarea plăţii obligaţiilor fiscale pentru sumele respective şi diminuării cu 50% a penalităţilor pe perioada amânării aprobate, astfel încât măsurile să fie aplicabile şi eficace.

18. Eliminarea controalelor abuzive, multiple, a planurilor de amenzi, a stimulentelor funcţionarilor cu atribuţii de control, care sunt stabilite ca procent din valoarea sancţiunilor aplicate.

19. Constituirea la nivel naţional a unei Comisii tripartite – guvern, patronate, sindicate care să supervizeze operaţionalizarea programului de implementare a împrumuturilor externe de la UE, Banca Mondială şi FMI. 20. Reducerea substanţială a cheltuielilor bugetare de personal similar majorităţii ţărilor UE. 21. Îmbunătăţirea în continuare a accesului la fonduri structurale prin simplificarea procedurilor şi susţinerea cofinanţărilor necesare derulării programelor de către IMM-uri şi organizaţiile lor.

22. Reducerea birocraţiei, prin diminuarea şi simplificarea procedurilor, autorizaţiilor, avizelor, ghişeu unic, plată unică (există un număr de 545 de autorizaţii, avize, licenţe şi permise necesare desfăşurării activităţii agenţilor economici şi un număr de 8 obligaţii lunare declarative pentru angajatorii cu un salariat).

23. Reducerea semnificativă şi în regim de urgenţă a parafiscalităţii - peste 500 de taxe nefiscale, fără taxele nefiscale stabilite de autorităţile publice locale.

24. Elaborarea unui „Plan naţional de acţiuni cu privire la implementarea „Small Business Act” - adoptat de U.E. în decembrie 2008, în strâns parteneriat cu părţile implicate din sectorul economic şi social (în special organizaţiile patronale şi organizaţiile reprezentative pentru IMM-uri).

25.Adoptarea unei legi pentru asigurarea obligativităţii aplicării principiului „Gândiţi mai întâi la scară mică: prioritate pentru IMM-uri”.

26. Stabilirea, potrivit practicii europene, a unui reprezentant pentru IMM-uri (SME Envoy) la nivel naţional, pentru gestionarea procesului de aplicare a SBAE, pentru monitorizarea aplicării principiului SBAE şi a măsurilor anticriză specifice pentru IMM-uri.

27. Realizarea sistematică de evaluări de impact pentru fiecare proiect de nou act normativ, cu implicarea partenerilor sociali, precum şi a analizelor cost-beneficiu asupra IMMurilor, pentru proiectele de legi şi actele normative care produc efecte asupra acestora, inclusiv realizarea de evaluări de impact ex-post a dispoziţiilor legale, realizate de organizaţiile patronale reprezentative.

Efectul de criză

RECUPERAREA CREANŢELOR COMERCIALE Actualul context economic a favorizat apariţia si generalizarea unor fenomene cum ar fi neplata la termen a creanţelor comerciale scadente, combinată cu înmulţirea cazurilor de insolvenţă în rândul societătilor comerciale. În multe cazuri agenţii economici s-au văzut în imposibilitate de a-şi recupera propriile creanţe si implicit in situaţia extrem de neplăcuta de a nu-şi putea onora, pe cale de consecinţă, obligaţiile pe care le au, la rândul lor, faţă de furnizorii de mărfuri, de materii prime, materiale şi nu în ultimul rând de servicii. Ba mai mult, unii agenţi economici s-au vazut nevoiţi să-şi suspende sau să-şi înceteze activitatea ca urmare a imposibilităţii de a onora ratele împrumuturilor bancare contractate sau ca urmare a pierderii bunurilor utilizate în regim de leasing de care au fost deposedaţi pe temeiul neplăţii la scadenţă a ratelor de leasing, în condiţiile unei fiscalităţi bugetare excesive.

Pe fondul acestor realităţi, “Colector Consulting” s-a specializat în recuperarea profesionala de creanţe, ajutând societăţile creditoare să-şi satisfacă creanţele pe care le deţin împotriva partenerilor contractuali şi reducând implicit pentru acestea riscul de a fi afectate de incapacitatea de plată.

“Colector Consulting” uzează în acest sens de toate pârghiile prevăzute de lege în scopul satisfacerii creanţelor societăţilor creditoare, costurile pe care le implică aceasta activitate fiind minime,

sub rezerva suportării de către creditoare a taxelor de timbru pe care le implică această activitate. Onorariile practicate de către societate diferă în funcţie de cuantumul debitului care trebuie recuperat, precum şi de complexitatea demersurilor necesare şi impuse de fiecare caz concret în parte.

Astfel, după angajarea unui anumit dosar, munca şi demersurile efective continuă până la recuperarea efectivă a debitului sau în varianta cea mai pesimistă până la obţinerea procesuluiverbal de insolvabilitate întocmit de către executorul judecătoresc care permite recuperarea ulterioară a TVA-ului.

“Colector Consulting” parcurge toate stadiile şi etapele necesare pentru recuperarea debitului, respectiv etapa amiabilă, etapa contencioasă (judecătorească), precum şi etapa de executare silită în cadrul căreia ţine legătura cu executorul judecătoresc competent, onorariile prestate incluzând într-un procent extrem de rezonabil toate aceste servicii.

De asemenea, societatea pune accentul şi pe partea de prevenţie, respectiv a evitării neplăţii la scadenţă, oferind sub forma unui abonament lunar date si informaţii cu privire la noi sau potenţiali clienţi din punctul de vedere al situaţiei juridice a acestora sau a bonităţii lor financiare.

Menţionăm, de asemenea, faptul că echipa “Colector Consulting” recomandă tuturor societăţilor creditoare să înceapă de îndată demersurile în vederea recuperării debitelor restante, întrucât în actualul context economic riscul in-

solvenţei debitorilor este extrem de ridicat. Uneori, societăţile debitoare intră în procedura colectivă de insolventă de la o zi la alta, situaţie în care societăţile creditoare trebuie să procedeze la înscrierea la masa credală, şansele de recuperare a debitelor reducându-se in mod simţitor.

Insolvenţa, asa cum este definită de Legea nr.

85/2006 reprezintă acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile.

Dispunând de personal specializat si experimentat în activitatea de recuperare a creanţelor comerciale, societatea “Colector Consulting poate oferi un sprijin real societăţilor creditoare interesate în recuperarea drepturilor lor de creanţă în cel mai scurt timp posibil.

TRIBUNA AFACERILOR | nr. 91 octombrie 2009 |

9

LEAN MANUFACTURING / Interviu

CALITOP, o firmă de TOP - În scurta istorie, de aproape două decenii, a capitalismului postdecembrist în România, aniversarea a 15 ani de existenţă se poate constitui deja într-o „poveste de succes”, confirmată şi de laurii ultimului premiu acordat de CNIPMMR. Care este „cheia succesului” în cazul firmei dumneavoastră?

- După 15 ani de experiență o firmă poate afirma că, într-adevăr, există, şi că istoria şi experiența nu-i pot fi negate. Firma „CALITOP SERVICII CONSULTANŢĂ MANAGEMENT S.R.L.” are deja o istorie. Totuşi, mai mult decât atât, experiența mea anterioară dar şi a altor persoane din CALITOP, poate fi mult mai relevantă: experiența din domeniul nuclear (cu AECL Canada, cu Ansaldo Impianti şi General Electric), au fost pietrele de temelie pentru crearea încrederii în forțele noastre. La aceasta se adaugă experiența în domeniul medical, o altă ramură de risc. Aceste experiențe datează din anii ‘80 (începând cu 1984). Fapt este că această exeriență precede apariția primelor standarde de tip ISO 9000, valabile din 1987 şi traducerea acestora în România. Utilizarea practică a standardelor canadiene, dar şi a Normelor Republicane NRAQ, este, în cazul nostru, mult anterioară apariției unor referințe internaționale. Sub influența instruirilor efectuate de AECL Canada în domeniul managementului calității, am primit un start şi o foaie de parcurs pentru toată viața. Totuşi, cu tot acest bagaj de cunoştințe teoretice şi practice, nu am decis demararea activității private decât în 1994, după ce am absolvit Masterul în Managementul Calității la E.N.S.A.M. Paris1. Această Instituție de înalt prestigiu, membru al Conferinței celor mai înalte instituții de învățământ superior din Franța, este o şcoală de elită care beneficiază de un suport fenomenal din partea mediului de afaceri. Renault, Peugeot, Citroen, Framatome, Aerospatiale sunt numai câțiva dintre susținători.

Abia după absolvirea acestui Master, am simțit că pot să dezvolt o activitate în domeniul consultanței manageriale; sunt aplicații deprinse la acel Master care nu se realizează nici acum în România,

10

Predestinare sau intuiţie? Aceasta a fost „dilema” pe care am încercat s-o desluşim cu ajutorul dlui Marius DAN, directorul general al companiei care în aceast an aniversează 15 ani de existenţă şi se bucură de o nominalizare în Topul Naţional al Firmelor Private din România.

deci pot afirma că este în continuare deosebit de competitiv. Am realizat în acel moment că misiunea noastră va fi aceea de a promova CALITOP ca pol de referință în aplicarea celor mai noi şi inovative metode de management puse în slujba dezvoltării şi eficientizării agenților economici.

- Spre deosebire de companiile occidentale, care au deprins pe parcursul mai multor decenii cultura standardizării produselor şi serviciilor, întreprinzătorii români au fost luaţi prin surprindere în această privinţă, trebuind să se adapteze din mers cerinţelor unei acerbe concurenţe. Care au fost, în această conjunctură, „paşi”parcurşi în aplicarea experienţelor menţionate?

- Am abordat în primă fază agenţii economici din România, cu mai mult sau mai puţin succes, dat fiind că cerințele nu erau (şi nu sunt încă) deosebit de bine conturate în abordările manageriale şi în proiectele companiilor. Am fost parțial traşi înapoi de cerinţele pieței, care nu voia decât abordarea ISO 9000. Acest aspect nu ne-a descurajat ci ne-a reorientat, în sensul căutării mai pregnante a colaborării internaționale. Într-un asemenea context am efectuat acreditarea

| nr. 91 octombrie 2009 | TRIBUNA AFACERILOR

unui laborator în Belgia, participarea în Comitetul Științific al Congresului de Calitate-Fiabilitate la Paris, etc. Pomenesc despre acest Congres deoarece aici au fost puse şi bazele cooperării cu Renault, care ne-a contractat pentru instruirea personalului din Dacia. Timp de aproape patru ani am realizat cel mai mare proiect de ingineria formării din România (1999-2003). A fost o primă abordare de acest fel, pentru un numar imens de cursanţi, cu un mare număr de instruiri care porneau de la zero, de la cerințele clienților şi se materializau prin abordări pe client surogat, validări pe grupuri ţintă şi desfăşurate pe nivelul ierarhic selectat, dezvoltate şi adaptate în toate departamentele.

Este o experienţă ce părea de neegalat, un „botez al focului” la care sau forjat şi echipa şi competenţele noastre.

- Remarcăm, cu plăcută surprindere, că brandul „CALITOP” s-a clădit pe multe colaborări cu parteneri externi ...

Am fost şi vom fi implicaţi în multe proiecte internaţionale. Ne bucurăm de recunoaştere şi suntem în parteneriate importante. Am desfăşurat proiecte mari pe metode şi

metodologii de eficientizare cu Renault şi cu Rath & Strong. Metodele de eficientizare pot fi puse în practică pe orice nivel ierarhic, cu obiective şi realizări în domeniul reducerii de costuri, pornind de la 5-10.000 Euro la nivel de management de echipe, ajungând la 3040.000 de Euro la nivel de management de linie (Green Belt) şi chiar la 100.000 de Euro la nivel de leaderi proiecte de îmbunătăţire (Black Belt).

Am participat la audituri la nivel internaţional, în Franţa, Cehia şi Bulgaria. Am implementat sisteme de management sau am instruit personalul de la Pirelli, Takata, Yazaki, Johnson Controls, Lear Corporation, Schieffer, Leoni, Tenaris-Silcotub, Continental, Thyssen-Krupp, Styria, Phoenix, Woco-Michelin, Voestalpine, Timken, Siemens, Bosch, Faurecia, dar şi la firme româneşti precum Autonova, Elba, Romcam, Romradiatoare, Rombat, UAMT, Fermit, Plastor etc. După cum se vede, nu ne-a interesat cantitatea ci în primul rând calitatea clienţilor noştri, opţiune care ne obligă moral în privinţa calităţii prestaţiei noastre.

Este de subliniat şi faptul că avem puţini clienţi în raport cu an-

LEAN MANUFACTURING / Interviu umiţi competitori de-ai noştri. Sunt unii care au peste o mie de clienţi, noi abia avem 10-15% din numărul de clienţi recenzaţi de alte firme.

Pentru un segment în care nu merge un ”pret-a-porter”, abordarea noastră pare a fi una adecvată.

- Pregătirea companiilor româneşti, şi nu numai, pentru implementarea de noi standarde şi formarea personalului în vederea creşterii performanţelor economice, este un proces în continuă dezvoltare. Care este tendinţa actuală în aceste domenii?

Când credeam că nu vor mai fi mari proiecte de ingineria formării, a apărut o nouă mare provocare: venirea companiei Ford în România ne-a pus în competiţie cu furnizorii de instruire şi formare. Câştigarea încrederii celor de la Ford şi implicarea noastră în acest proiect reprezintă nu doar consacrarea şi validarea experienţei noastre în acest domeniu ci şi o nouă provocare de anvergură: cu peste 30 de noi programe de instruire, de cea mai strictă actualitate, echipa noastră se situează într-adevăr în top, în raport cu numărul de formări adaptate/concepute şi realizate respectiv validate, cu numărul de persoane formate (peste 4000 într-un an şi jumătate), instruite „in-house” (în intern) şi cu perspectiva de a completa piaţa, pe segmentul de nişă considerat, prin abordarea furnizorilor de prim rang ai companiei Ford. Şi, dacă tot vorbim de topuri, vreau să subliniez un aspect important: CALITOP se va regăsi oricând într-un top al calităţii, în primul rând prin echipa noastră, o echipă de top şi un suport uman deosebit.

Lectorii noştri, evaluaţi de către auditorii Ford, sunt consideraţi a fi deasupra standardului Ford.

- Apropo de top, în acest an firma dvs. este nominalizată pentru prima dată în Topul Naţional al Firmelor Private din România, după 15 ani de activitate prodigioasă. De ce aşa târziu?

- Sincer vorbind, o clasare în top, din punct de vedere financiar, nu era un deziderat pentru noi. Această clasare este o consecinţă, nu o dorinţă. Dezideratul nostru ar fi o clasare pe baza altor criterii, dar în România până şi premiul calităţii sa devalorizat şi a fost deturnat şi prăbuşit în ridicol. Am dori totuşi o clasare pe criterii calitative şi nu pe rezultate financiare datorate unor

modalităţi fiscale de raportare, în care firmele facturează clienţilor nişte servicii sau produse iar aceştia se fac că le plătesc. În această situaţie, noi ne scădem cheltuielile cât putem pentru a nu intra în incapacitate de plată. Este, aşadar, un mod fals de abordare, în care o firmă poate fi, în scripte, zimbru, dar privită din profil e subţire ca un timbru...

- Faceţi haz de necaz?

- Mai şi glumesc, încercând să deturnez atenţia de la nişte rezultate relative pentru a ne concentra pe ceea ce este important, anume calitatea produselor. Rezultatele financiare sunt de conjunctură, dar pot spune că, în cazul echipei noastre,

personalul este instruit şi implicat în munca de concepţie, este indisponibil pentru prestaţii, deci dublă „pierdere”. Consider însă că actuala tendinţă ascendentă are la bază perioada de instruire şi, mai ales, de concepţie a noilor produse. Tot din acest motiv consider că nu vom intra în „recesiune” ci vom avea o uşoară creştere sau, în cel mai rău caz, doar o stagnare în cursul anului viitor. Această tendinţă creativă şi inovativă se găseşte, şi se va regăsi constant, în produsele şi serviciile noastre, fiind „cheia de boltă” a arcului peste un timp care înglobează, în acest an, 15 ani de activitate.

Oricum, noi nu ne-am dorit să fim o firmă de tip „făt-frumos”, care

Marius DAN, Manager CALITOP, lector în cadrul proiectului Manager de producţie - instruire în LEAN MANUFACTURING ele rulează pe un trend ascendent, cu o singură excepţie şi anume anul 2007. Chiar şi acum, în 2009, avem o creştere faţă de 2008, dar nu putem garanta că trendul se va menţine pentru 2010. Cred că o stagnare este mai mult decât convenabilă: lumea îşi adună forţele pentru o revenire.

Aş insista mai mult pe scăderea din 2007. Mi se pare mai relevant pentru oricine doreşte să înţeleagă „elementul uman” al unei firme. Ştiam, în 2006, că vom fi membri ai Uniunii Europene. Anul 2006 fusese un an încărcat, dar şi plin controverse. Noi am început pregătirile punând pe primul plan revizia produselor şi serviciilor noastre, trecând la conceperea de noi produse şi servicii. În plus, am reactivat o bună parte din relaţiile noastre externe pentru a obţine câteva licenţe de noi instruiri la nivel internaţional. Am trecut astfel la acţiune pentru QC Story şi Lean6Sigma, metodologii de îmbunătăţire şi eficientizare a activităţilor. De asemenea, ne-am pregătit prin instruiri pentru integrare. A fost perioada cea mai plină de instruiri. Este uşor de înţeles faptul că în perioada în care

să crească într-o zi cât alţii într-un an, iar după 80-90 de zile să moară de bătrâneţe.

- Apropo de produsele şi serviciile CALITOP. Care este oferta companiei dvs. pentru firmele româneşti?

- În acest moment, CALITOP îşi poate demonstra competenţa şi, ca atare, poate oferi produse şi servicii de top în următoarele domenii: Instruiri, consultanţă şi audit pe orice segment definit de standardele internaţionale: ISO 9001, 14.001, 17.025, 22.001, OHSAS 18.001.

Instruiri şi consultanţă pentru metodele de tip Problem Solving: 7 Metode (Brainstorming, Diagramele Ishikawa, Pareto, de Corelaţii, Matriceală-L, Gaficul de Control, Graficul GANTT), dar şi 5 Why-6 Warrum, 5W2H), 7 Metode Noi (Diagramele: Afinităţi, Relaţii, Matriaceală-L-Y-X, Sagitală, Decizională, Analiza Factorială a Datelor) Instruiri, consultanţă şi audit pentru referinţele industriei auto: ISO-TS 16.949, VDA 6.3, VDA 6.5 şi FIEV. Instruiri şi consultanţă pentru

Metodele CORE TOOLS, aplicabile managementului de proiect pentru domeniul automotive: APQP, Control Plan, PPAP, FMEA, SPC, MSA. Precizez că pentru managementul de proiect Renault-Nissan, ANPQP suntem singurii furnizori agreaţi din Europa de Est. Instruiri şi consultanţă pentru metodele de eficientizare a proceselor companiilor, cum ar fi: Metodologia QC Story (pentru nivelul şefilor de echipe, cu scop de reducere costuri cu aprox 5-10.000 Euro), Metoda PULMAN (din industria germană, aplicabilă managerilor de linie, cu scop de eficientizare cu 10-15% a proceselor), Metodologia Lean Manufacturing şi/sau Lean 6 Sigma.

CALITOP este abilitată să acorde certificate recunoscute internaţional: Lean 6 Sigma Green Belt (Centura Verde), pentru proiecte care conduc la reduceri de costuri de minim 30.000 de Euro; Lean 6 Sigma Black Belt (Centura Neagră), pentru şefii de proiecte, demonstrând reduceri de 80-100.000 de Euro).

Instruiri şi consultanţă pentru metodologiile separate sau integrate de tip 8D şi QRQC, (adecvate pentru răspuns rapid la reclamaţiile clienţilor), 5S, SMED (schimbarea rapidă a matriţei), TPM (mentenanţa productivă totală). În multe privinţe realizăm ingineria formării în scopul adaptării formărilor la cerinţele clienţilor.

Astfel, am mai dezvoltat şi produse precum: suporturi de curs pentru învătământ la distanţă (Prezentare ISO 9001, 14.001, OHSAS 18.001, 7 Metode şi 7 Metode Noi, FMEA etc.); postere pentru managementul vizual; fişe de management pentru sintetizarea instrumentelor de management; soft specializat pentru implementarea sistemului de management al calităţii. Avem în pregătire şi un soft specializat pentru implementarea sistemului de management al laboratoarelor (ISO 17.025).

- Revenind asupra întrebării cu care am deschis acest dialog, credeţi că există un „reţetar” al succesului în afaceri?

- Nu cred în reţete de tip „panaceu universal”, cred în metode şi metodologii „sui generis”, adecvate fiecărei companii în parte, asupra cărora vom reveni. n Mircea Olaru-Zăinescu

TRIBUNA AFACERILOR | nr. 91 octombrie 2009 |

11

Strategii

ZONA METROPOLITANĂ CLUJ - PERSPECTIVE

În urma constituirii Zonei Metropolitane Cluj ca asociaţie de dezvoltare intercomunitară, autorităţile locale au realizat demersuri de planificare strategică, inclusiv în ceea ce priveşte dezvoltarea mediului de afaceri. În acest sens a fost pusă în discuţie elaborarea unei viziuni strategice precum şi identificarea unor sectoare economice prioritare, care au potenţialul de a se consolida în clustere competitive şi de a antrena o dezvoltare economică durabilă, atât pentru economia zonei metropolitane cât şi pentru arealul regional de influenţă.

Privind în urmă, economia Clujului a cunoscut un proces de dez-industrializare şi orientare către sectorul de servicii, cu precădere comerţ, evoluţie de altfel asemănătoare cu cea a României din ultimii ani. În ciuda numărului mare de firme, gradul de concentrare în economia locală este ridicat, atât în funcţie de CAEN cât şi în funcţie de veniturile şi profitul brut al firmelor: - Marii contribuabili produc aprox 40-50% din veniturile totale ale zonei (este vorba de doar aprox 80 de firme!)

- Aprox 60% din venituri sunt obţinute din activităţi de comerţ, construcţii şi intermedieri financiare. În acelaşi timp, dacă se exclud respectivele CAEN-uri, economia locală apare ca fiind relativ fragmentată pe activităţi economice, fapt ce denotă şi o slabă dezvoltare a economiei locale pe clustere - „industrii motoare” (cu excepţia sectorului IT&C).

Devine foarte evident că motorul economiei clujene sunt companiile din Top 100, relativ diverse şi neintegrate în clustere locale.

Astfel „succesul” economiei Clujului se explică printr-o orientare antreprenorială abilă şi pragmatică, de a exploata cu precădere oportunităţile pieţei româneşti, aflată în creştere, de a defini o poziţie competitivă puternică pe piaţa din România, şi mai puţin printr-o orientare spre inovaţie şi competitivitate externp.

Exemple în acest sens sunt companii mari de notorietate, lideri pe anumite segmente de piaţă (Grupul BT, UPC-Astral, Ursus, Jolidon, Napolact, Terapia, Sanex, Eximtur, Farmec, Grup EnergoBit) sau de firme mai puţin cunoscute (de exemplu - liderii de piaţă în distribuţia de materie prima pentru industria cărnii, distribuţia de cartele pre-pay sau producţia de plicuri).

Nu trebuie neglijată importanţa investiţiilor publice de amploare din judeţul Cluj, care au avut un puternic efect de antrenare a economiei locale - atât la nivelul cifrei de afaceri a companiilor cât şi a forţei de muncă. Este vorba în primul rând de proiectele de infrastructură rutieră (Autostrada Transilvania, centura Vâlcele - Apahida, şoseaua Cluj- Dej-Bistriţa etc).

O primă concluzie ar fi că mediul de afaceri din Cluj este competitiv în interior, dar puţin inovativ şi competitiv pe plan extern (de unde şi slaba prezenţă a exportatorilor în economia locală).

Prin prisma evoluţiilor economice recente,

12

| nr. 91 octombrie 2009 | TRIBUNA AFACERILOR

rămâne de văzut dacă acest model de creştere va rămâne viabil atât pe termen scurt cât ăi pe termen mediu ăi lung Poate fi menţinută dinamica dezvoltării economiei locale prin orientarea predominantă spre piaţa internă?

O mare parte a mediului de afaceri se concentrează în sectoare ne-inovative, puternic expuse schimbărilor de conjunctura economică, (imobiliare, construcţii, instalaţii, materiale de construcţii, distribuţie şi comerţ) şi cu o focalizare puternică pe piaţa locală. În contextul restricţionării creditării şi a consumului intern (unul din motoarele creşterii economice în anii trecuţi) reducerea performanţelor economiei locale este previzibilă şi firească.

Ponderea sectoarelor inovative sau emergente, care deţin potenţialul unei ieşiri mai rapide din criză, este extrem de redusă. În ciuda potenţialului mediului universitar, numărul iniţiativelor antreprenoriale în domenii inovative este foarte scăzut, majoritatea orientându-se spre piaţa locală, în loc să exploreze oportunităţi globale în sectoare emergente. Acest lucru reprezintă pe termen mediu şi lung o piedică structurală de creştere atât pentru companiile locale cât şi pentru economia zonei în ansamblu.

Cum a influentat lipsa clustere-lor dezvoltarea economiei locale?

Privind spre dinamica spectaculoasă a afacerilor clujene din ultimii ani, nu a existat în aparenţă o influenţă notabilă. Pe termen mediu şi lung, situaţia ar părea acceptabilă, dacă nu ar exista competitorii externi, care, spre deosebire de companiile locale, s-au dezvoltat în clustere ce le oferă avantaje competitive superioare companiilor locale. Acest fapt ce până la urmă se concretizează fie în pierderea cotelor de piaţă de către acestea din urmă, fie în preluarea acestor companii de către competitorii străini direcţi, mai bine plasaţi. Există cazuri de notorietate (Ursus, Napolact, Astral, Terapia, Ardaf, BT Asigurări) sau mai puţin notorii (Frosys-Sie-

mens, AGS-Endava), relevante pentru tendinţa aceasta şi amplitudinea fenomenului.

Există perspective reale de continuare a investiţiilor publice în infrastructură la acelaşi nivel, în condiţiile în care o serie de proiecte majore pentru economia locală se apropie de final?

Cel puţin pentru anul 2010, devine evidentă dificultatea la nivelul bugetului de stat de a susţine investiţiile anunţate, în contextul unui deficit alarmant şi în condiţiile în care împrumuturile realizate de statul român s-au îndreptat în mod semnificativ spre menţinerea funcţionării în stare de avarie a sectorului public, mai puţin spre investiţii publice. Menţinerea sprijinului politic pentru investiţii cheie precum hidrocentrala Tarniţa-Lapuşeşti, sectoarele 2A Ogra-Câmpia Turzii şi 3 Cluj-Borş ale Autostrăzii Transilvania este esenţiala şi va reprezenta în mod cert un factor problemă.

Efervescenţa antreprenorială a Clujului nu trebuie trecută cu vedere. Există peste 56.000 firme înregistrate, faţă de cele 200.000 firme la 2 mil. locuitori în Bucureşti). Poziţia Clujului ca centru regional al afacerilor şi schimburilor este solidă şi în mod cert un punct de sprijin al economiei locale.

Cu toate acestea, un centru regional al afacerilor, axat pe comerţ, construcţii şi intermedieri financiare va fi întotdeauna condiţionat de performanţa afacerilor regiunii şi a pieţei principale (România), ceea ce în condiţiile mediocrităţii generale a mediului intern, nu este cea mai bună veste. În speţă, dacă economia Clujului nu va deveni un furnizor real de valoare adăugată sau de soluţii pentru creşterea valorii adăugate, către afacerile din regiune (de ex sub formă de integrare în clustere sau transfer/furnizare de competenţă), acesta nu îşi va îndeplini misiunea prevazută de pol regional de competitivitate, iar la nivel regional nu se dezvoltă un ecosistem de afaceri care să îşi susţină reciproc poziţia competitivă. În aceste condiţii probabil contribuţia la obiectivul creşterii calităţii vieţii locuitorilor va rămâne modestă.

Strategii

PROPUNERI DE PROIECTE STRATEGICE ÎN CADRUL ZONEI METROPOLITANE CLUJ Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj a susţinut orientarea dezvoltării economiei locale în jurul unui antreprenoriat local dinamic şi a întreprinderilor mici şi mijlocii inovatoare, prin valorificarea resurselor umane tinere, ca principal factor de competitivitate, în cadrul următoarelor sectoare strategice: n IT&C - Servicii complexe de software engi-

neering şi dezvoltare de produs, R&D în software development n BPO/KPO - Servicii de afaceri externalizate (Business Process Outsourcing / Knowledge Process -Outsourcing) n Bio-economie - Produse farmaceutice şi cosmetice „verzi / bio”, industrie alimentară bio; n Servicii medicale private n Echipamente şi servicii pentru sectorul energie-utilităţi De asemenea, asociaţia a propus includerea de proiecte pe agenda administraţiei în sprijinul mediului de afaceri local.

PROPUNERI DE PROIECTE STRATEGICE ÎN CADRUL ZONEI METROPOLITANE CLUJ 1. ADMINISTRAŢIE Sursă de finanţare potenţială: PODCA Obiective: O administraţie prietenoasă şi proactivă faţă de antreprenori (Creşterea eficienţei administrative, Simplificarea şi creşterea rapidităţii procedurilor) Propuneri de proiecte - Birou unic pentru mediu de afaceri - Informatizarea interacţiunii firme-antreprenori (impozite, informare, comunicare, eliberare de acte, alte proceduri) - Birou de monitorizare a economiei locale - Promovare economică prin reţeaua de oraşe înfrăţite - Parteneriate cu organizaţii de afaceri 2. RESURSE UMANE Sursă de finanţare potenţială: POS DRU Obiective: Creşterea competenţei antreprenoriale şi de management, Investiţii în resurse umane în sectoarele prioritare, Reducerea fenomenului de braindrain, Creşterea populaţiei Propuneri de proiecte: - Sprijinire integrată a antreprenoriatului: promovare - educaţie- consultanţa - coaching antreprenorial - acces la finanţare prin organizaţii de afaceri - Studii periodice de evaluare a evoluţiei pieţei muncii - Studii demografice - politică de evaluare şi previziune pentru atragerea şi retenţia resurselor umane tinere şi a specialiştilor - Strategii pentru imigraţie / atragerea de resurse umane competente - Locuinţe cu regim special pentru tineri cercetători şi specialişti

- Facilităţi fiscale locale pentru tineri specialişti care îşi stabilesc reşedinţa în ZMC 3. INFRASTRUCTURA DE AFACERI Sursă de finanţare potenţială: POR, POSCCE, Obiective: Creşterea accesului la infrastructura de afaceri, Reducerea barierelor de intrare pentru tineri antreprenori, Creşterea legăturii universitate-mediu de afaceri prin colocare în spaţii comune, Stimularea cercetării industriale Propuneri de proiecte: - Colocarea centrelor de cercetare din universităţi cu companii în parcuri de afaceri integrate (Campus de cercetare+Incubator de afaceri, Campus de cercetare+Parc tehnologic/industrial) - Parcuri de afaceri specializate pe sectoarele prioritare /industrii motoare (ex. Biotec Parc, Mediparc, SoftVillage, KPO/BPO Parc etc) - Integrarea universităţii cu mediu de afaceri prin dezvoltarea infrastructurii în zona Tetarom II (Campus Poli + Emerson + Firme adiacente) (birouri de cercetare, re-sistematizare + îmbunătăţirea infrastructurii de acces) - Centru regional de conferinte şi târguri - Facilităţi de localizare pentru investitori în sectoarele prioritare 4. MOBILITATE SPAŢIALĂ / TRANSPORT Sursă de finanţare potenţială: POS Transport, Marco Polo Obiective: Reducerea timpului şi costurilor de deplasare în interiorul zonei metropolitane şi zona adiacentă, Dezvoltarea transportului de mărfuri, Facilitarea accesului spre zona metropolitană, Reducerea timpului de tranzit pentru mărfuri Propuneri de proiecte - Linie metropolitană de transport feroviar cu automotoare, pe infrastructura feroviară existentă - Integrarea sistemelor de transport: Terminal regional multimodal de mărfuri: aero cargo feroviar - auto în zona aeroportului, Legătura ra-

pidă Aeroport - Gară (Transport Auto/Feroviar), Staţie feroviară aeroport, - Sisteme integrate de transport urban /periurban de persoane pe axele Gilău-Cluj-Dej, Rădaia-Baciu-Cluj-Dej, Cluj-Turda prin corelarea şi coordonarea operatorilor auto / feroviari - Autoritate/regie de transport metropolitană 5. MEDIU Sursă de finanţare potenţială: POS-Mediu Obiective: Reducerea impactului de mediu, promovarea energiilor nepoluante Propuneri de proiecte: - Atragerea investitorilor în parcuri pentru energii verzi: studii de fezabilitate şi amplasament, facilităţi de localizare pentru investitori - Reabilitarea siturilor industriale poluate - Studii de impact a activităţilor economice - Evidenţierea siturilor naturale protejate şi protejarea accesului pentru reducerea impactului de mediu şi dezvoltarea eco-turismului 6. DEZVOLTARE RURALĂ Sursă de finanţare potenţială: PNDR Obiectiv: Dezvoltarea economiei în zone rurale, reducerea decalajului urban-rural, creşterea veniturilor şi stabilizarea populaţiei în zonele rurale Propuneri de proiecte: - Educaţie antreprenorială şi de specialitate pentru agricultori, pentru diversificarea activităţilor economice în mediul rural şi reducerea dependenţei de agricultură - Dezvoltarea de reţele de producători-procesatori-cercetare universitară pentru bioproduse (industrie alimentară, fito-cosmetice, farmaceutică, nutraceutice, ingrediente industriale) - Susţinerea dezvoltării de asociaţii de producători - Centre de colectare regionale, co-locate în parcuri pentru bio-produse - Proiecte în domeniul agriculturii ecologice: zootehnie, legumicultură de seră, culturi de nişă - Proiecte în domeniul eco-turismului - Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi - Internet de mare viteză în zona rurală metropolitană

TETAROM II

TRIBUNA AFACERILOR | nr. 91 octombrie 2009 |

13

LEAN MANUFACTURING / Analize şi Sinteze

LEAN MANUFACTURING STRATEGIILE actuale, nu ţin cont de CAUZELE care au declanşat criza, în consecinţă EFECTELE sunt nebuloase în ochii celor le analizează, iar SOLUŢIILE sunt mai mult speculative decât EFICIENTE şi FEZABILE. Deocamdată, voi căuta sa identific unele soluţii, fiecare având (în preambul sau în post scriptum) unele aprecieri privitoare la cauze sau efecte. Dacă vor fi considerate aplicabile, sau de valoare, îmi voi dezvolta sau clarifica ideile.

CAUZELE PRINCIPALE ALE CRIZEI: În acest moment, cauzele cele mai importante pe care colegii mei le-au determinat, au fost: Pe locul unu: SPECULAŢIA; au fost identificate speculaţii în domeniul imobiliar, bancar şi bursier, dar şi în cel al consumului domestic, pe cale de consecinţă. Aceasta tendinţă speculativă, nu este nouă, ea sa manifestat sever, în istoria economică, în deceniul 9 al secolului trecut, când economişti ca SOROS au speculat şi scufundat economia Portugaliei (în primul rând, fiind mai vulnerabilă) şi Spaniei cu 20-30%; atunci multe familii au ales calea exodului spre Franţa şi Belgia, pentru a scăpa de datorii şi creditori, acceptând muncile cele mai infecte pentru a supravieţui.

1)INDICATORI DE PERFORMANȚĂ Preambul: la momentul de faţă, există mii de companii certificate ISO 9001, din care sub 10% sunt cu adevărat PERFORMANTE. Între acestea, cele mai bine situate sunt cele din Industria Auto, care, pentru a fi certificate, trebuie să prezinte auditorului, INDICATORII de performanţă pentru ultimele 12 luni, evoluţii şi tendinţe, precum şi capabilitatea de a atinge obiectivele de performanţă.

Este de ştiut faptul că TOŢI marii producători (FORD, RENAULT, dar şi DACIA sub influenţa celor de la Renault) au implementat la furnizori programe de reducere a costurilor cu 3-5% pe

14

an. În acest context, maşinile au devenit tot mai competitive.

Mod de acţiune: Este necesară o marjă de timp de 12-18 luni. Planificarea se realizează pe bza unor Jaloane, cu acțiuni concrete, Prima acțiune constând într-o ANALIZĂ FUNCȚIONALĂ, cu scop de identificare a (dis)funcționalităților din Companie, a Responsabilităților și a capabilității responsabililor de a impune o funcționare eficace. După 3 luni se demarează implementarea INDICATORILOR de performanță. Aceștia sunt urmăriți pe bază de Tablouri de Bord, responsabilizând managerii pe toate nivelurile.

După 3 luni urmează monitorizarea activă, prin implementarea de Planuri de Acțiuni. La fiecare 3 luni, Analiza de Management trebuie să identifice creșteri iar după 12 luni se poate trece la etapa de eficientizare.

Jalonul Eficientizării reprezintă trecerea de la acumulările cantitative la saltul calitativ, prin reduceri de costuri și scurtări ale termenelor de realizare ale acțiunilor.

Costuri și beneficii: La nivelul unei IMM, costurile pot fi de 2550.000 Euro, dar după 12-18 luni, prin reducerea de costuri (dovedită, măsurabilă) de 3-5 % aceasta este recuparabilă integral (ex: pentru o Companie cu CA de 2.000 Keuro, 5% reprezină 100.000 de Euro).

2)PROIECTE DE PROBLEM-SOLVING și COST-REDUCTION Preambul: în momentul crizei post-belice din Japonia, industria națională s-a bazat atât pe aportul de know-how American (acțiuni conduse inclusiv de românul Juran!!!), cât și pe CONȘTIINȚA japonezilor, care au preluat, prelucrat și implementat, METODE și METODOLOGII de rezolvare a problemelor.

Mod de acțiune: Se identifică Metodele de Analiză și Rezolvare a Problemelor, adecvate IMM în cauză. Se constituie grupe de acțiune, care sunt instruite pe nivele ierarhice. Sunt stabilite micro proiecte, precum și proiecte de anvergură.

Proiectele sunt monitorizate pe parcursul celor 4-5 etape, până la realizarea obiectivelor.

Este bine ca Guvernul să furnizeze salariul pe 12-18 luni pentru 13 persoane în fiecare IMM. Aceasta ar conduce la raportarea directă

| nr. 91 octombrie 2009 | TRIBUNA AFACERILOR

- soluţii pentru ieşirea din criză

către finanțator a următorilor indicatori: Număr de Soluții sau Proiecte realizate / persoană în Companie. Valoarea costurilor ce au fost reduse prin implementarea proiectelor. În acest mod, proprietarul este Guvernul, care poate posta pe extranet toate ideile valoroase și le poate pune la dispoziția oricui este interesat, contra unei sume acceptabile. Măsura poate conduce la reducerea costurilor la încă 10-15 IMM-uri în medie.

Costuri și beneficii: Pregătirea unei persoane în domeniul Metodologiilor celor mai frecvent utilizate, cum ar fi QC Story sau Pulman, costă aprox 1.000 Euro/persoană, dar conduce la reduceri de 10-15.000 Euro. O Companie care ar avea nevoie de 5 persoane instruite, va cheltui 5.000 de Euro, dar va economisi minim 50.000 Euro numai in primele 3 luni, dacă fiecare din cei 5 abordează câte un proiect.

Pregătirea unei persoane în domeniul Lean6Sigma (nivel Green Belt), costă aproximativ 6-8.000 Euro, dar conduce la reduceri de costuri prin proiecte efective, de 3040.000 Euro.

(NOTĂ: beneficiile pot fi mai mari, dacă ne gândim că în Japonia nu există nici o întreprindere care să aibă mai puțin de o soluție de om / an !!!, adică la IMM-ul de 50 persoane, rezultă 50 de idei aplicabile/an, adică 300-500.000 Reduceri de costuri la nivelul unui an.

3) COMPLETAREA STRATEGIEI INFRASTRUCTURII pe IDEEA DRUMURILOR RAPIDE Preambul: Realizarea infrastructurii în perioadă de criză nu e o idee nouă. Ideea a fost promovată și de Hitler (și autobahn-ul este foarte actual) și de Rooswelt, dar nu chiar cu același succes. În acest moment, construcția unei infrastructuri de la zero este extrem de anevoioasă, cronofagă și dă naștere unor frustrări imense, cu afirmații de genul: ”noi nu o să trăim să rulăm cu o viteză mai mare decât viteza melcului”.

Mod de acțiune: Stabilirea, în aceste condiții a unei noi strategii naționale, care să vină în paralel cu cea de construire autostrăzi, este absolut de bun simț: Soluția ”Drumuri Rapide” a fost experimentată cu succes și în Ungaria, în paralel cu soluția autostrăzilor. În plus, este mai ușor de realizat, mai rapidă și adaptată situați-

ilor specifice ( a mers în Moldova, de ce nu ar merge și în Oltenia, Muntenia, Dobrogea ?! Dar aș adăuga un amendament: cele patru benzi (2 pe sens) SĂ FIE SEPARATE OBLIGATORIU PRIN ZID SAU PARAPET (vedem la beneficii).

Costuri și beneficii: Reducerea costurilor: în Franța, firma COLAS realizează un Km de drum rapid cu 500 Keuro. După exproprieri, s-ar putea realiza cu 500 Mil Euro, 1.000 Km de drumuri rapide.

Creșterea vitezei: actualmente facem 8 ore pentru distanța ClujBucurești. În loc de 4,5 ore în condiții de viteză de 110 Km/oră.

Reducerea consumului: mașinile actuale realizează consumul cel mai adecvat, la 110, nu la 90 Km/oră, deci un Km ar fi parcurs cu 5-6 litri la suta de Km, în loc de 810 (verificarea s-a efectuat cu un Peugeot 308, cu motor de 1,6 litri și 110 CP. La 1.000.000 Km rezultă o economie de 3 Mil litri combustibil, adică, 3 Mil Euro.

Reducerea întreținerii mașinii: la rulaj continuu, piesele se uzează cu 50% mai puțin.

Scăderea numărului de accidente: prin evitarea satelor și prin evitarea coliziunii frontale (montajul zidului de separare între sensuri, care duce la evitarea celor mai cumplite accidente), se pot reduce de la 3.000 de morți și peste 3.000 de răniți-invalizi, la mai puțin din acest număr pe an. SCĂDEREA ACCIDENTELOR înseamnă reduceri ale pierderilor naționale cu următoarele cifre: • fiecare victimă (după aprecierea medicilor americani) este evaluată la 4 Milioane Euro, deci la o reducere cu 2.000 a numărului de victime, s-ar reduce cheltuielile cu 8 Miliarde de Euro • fiecare rănit-invalid, va reduce produsul intern brut cu peste 10.000 Euro anual, grevând în plus bugetul cu costuri de peste 5.000 Euro; în concluzie, anual se pot economisi 100 Mil Euro; oricum, victimele-invalizi din anii precedenți grevează țara cu un miliard anual, ptr victimele-invalizi din ultimii 10 ani.

Mă opresc aici deși, în urma unui brainstorming cu colegii au mai reieșit idei, pe care le-aș putea dezvolta în continuare. Sper ca măcar cele prezentate să suscite interesul. n Marius Dan

Comunicate MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ Direcţia de Comunicare, Relaţii Publice şi Mass-Media

Str. Apolodor nr. 17, sector 5 Bucureşti Tel : +021/ 319.97.59, int. 1105 Fax/Tel : +021/319.98.57 e-mail : presa.anaf@mfinante.ro

Termen limită pentru obţinerea atestatului de înregistrare pentru comercializare şi/sau depozitare angro, respectiv atestatului de înregistrare pentru comercializare en detail a produselor energetice Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) înştiinţează agenţii economici care comercializează şi/sau depozitează ori intenţionează să comercializeze sau să depoziteze produse energetice că la data de 22 noiembrie a.c. expiră termenul până la care aceştia pot obţine atestatul de înregistrare pentru comercializare şi/sau depozitare angro, respectiv atestatul de înregistrare pentru comercializare en detail a produselor energetice de la Direcţiile pentru accize şi operaţiuni vamale teritoriale în a căror arie de competenţă este situată unitatea de comercializare sau depozitul angro pentru care se solicită înregistrarea.

Sub incidenţa procedurii de înregistrare intră operatorii economici care comercializează sau intenţionează să comercializeze angro şi en detail produse energetice, precum şi aceia care depozitează produse energetice accizabile, aşa cum sunt ele definite la art. 175 din Codul fiscal: benzine; motorină; petrol lampant (kerosen); gaz petrolier lichefiat (GPL). Procedura nu se aplică pentru produsele energetice preambalate. Nu trebuie să se înregistreze antrepozitarii autorizaţi şi operatorii înregistraţi pentru produse energetice. Înregistrarea activităţii de comercializare şi/sau depozitare se face pe bază de cerere pentru fiecare depozit şi pentru fiecare unitate de

comercializare. În urma aprobării cererii de comercializare/depozitare, agentul economic va primi un atestat care îi va permite desfăşurarea activităţii de la data prevăzută în acest document.

Modelul de cerere şi de atestat, precum şi procedura de înregistrare au fost stabilite prin Ordinul Preşedintelui A.N.A.F. nr. 1378/28 iulie 2009 pentru aprobarea Procedurii şi condiţiilor de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produsele energetice prevăzute la art. 175 alin. (3) lit. a) e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Termenul limită de depunere a cererilor de înregistrare este de 90 de zile de la data publicării acestui Ordin în Monitorul Oficial, Partea I. Desfăşurarea activităţii în baza atestatului nu exonerează operatorul economic de la îndeplinirea obligaţiei de a se înregistra fiscal.

Pentru a obţine atestatul de comercializare produse energetice accizabile, societăţile comerciale trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să aibă înscrisă în obiectul de activitate, potrivit Clasificării CAEN, activitatea de comercializare de produse energetice; să nu fie declarată inactivă fiscal; să nu aibă datorii înscrise în certificatul de atestare fiscală, să nu se afle în stare de insolvenţă; să nu fi fost sancţionată cu oprirea activităţii de comercializare a produselor accizabile.

Potrivit art. 244^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, agenţii economici implicaţi în comercializarea sau depozitarea produselor energetice accizabile, alţii decât antrepozitarii autorizaţi, sunt obligaţi să se înregistreze la autoritatea fiscală teritorială (direcţiile de accize şi operaţiuni vamale judeţene sau a municipiului Bucureşti aflate în subordinea Autorităţii Naţionale a Vămilor), conform procedurii stabilite prin Ordin al preşedintelui A.N.A.F. Nerespectarea obligaţiei de înregistrare de către agenţii economici care intenţionează să comercializeze/depoziteze produse energetice este considerată contravenţie şi se sancţionează cu confiscarea sumelor rezultate din vânzare, precum şi cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei pentru comercializarea en detail a produselor energetice, respectiv, amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei pentru comercializarea şi depozitarea angro a produselor energetice supuse accizării.

Acestor sancţiuni li se adaugă oprirea activităţii pe o perioadă de 1 la 3 luni în cazul neînregistrării în termenul de 90 de zile în scopul comercializării produselor energetice a agenţilor economici care desfăşoară deja activitatea de comercializare produse energetice.

Persoanele fizice care au realizat tranzacţii imobiliare cu terenuri construibile şi construcţii noi, care au caracter de continuitate, au obligaţia înregistrării în scopuri de TVA Persoanele fizice care au realizat tranzacţii imobiliare cu terenuri construibile şi construcţii noi, care au caracter de continuitate, au obligaţia înregistrării în scopuri de TVA în condiţiile prevăzute la art. 152 din Codul fiscal sau înainte de începerea activităţii economice conform prevederilor art.

153 din Codul fiscal şi să îndeplinească toate obligaţiile ce decurg din aceasta calitate.

Din analiza informaţiilor existente în bazele de date ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, constituite prin prelucrarea datelor din ˝Declaraţia informativă privind impozitul pe veniturile realizate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal˝ (formularul 208) depusă de către notarii publici care au obligaţia calculării, încasării şi virării impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, au rezultat următoarele: Având în vedere numărul mare de contribuabili care au efectuat tranzacţii imobiliare în această perioadă şi capacitatea limitată de acţiune a organelor de

inspecţie fiscală, s-a efectuat o primă selecţie a contribuabililor pe baza unor criterii obiective (depăşirea plafonului de scutire de 35.000 euro, valoarea tranzacţiilor şi efectuarea a mai mult de 5 tranzacţii într-un an).

Astfel, a fost selectat un prim eşantion care îndeplineşte aceste condiţii de selectare, rezultând că în perioada 2006-2008 au îndeplinit aceste condiţii, un număr de 7.145 persoane, care au efectuat 85.442 tranzacţii, cu o valoare totală de 14.886 mil. lei. Precizăm că în acestea sunt incluse toate tranzacţiile, respectiv atât operaţiuni taxabile, cât şi scutite, departajarea urmând a se face prin acţiuni de verificare pe teren sau la sediul organelor fiscale competente a contractelor de vânzare cumpărare.

Cazurile selectate, în funcţie de valoarea tranzacţiilor, au fost transmise, în cursul lunii septembrie 2009, organelor de inspecţie teritoriale competente, în vederea investigării fiscale a tuturor actelor şi faptelor rezultate din activitatea contribuabilului şi a impunerii, conform prevederilor legale.

La această dată, în primele zile ale acţiunii, la nivelul tuturor direcţiilor generale ale finanţelor publice, au fost selectate cca.1000 de persoane fizice care au realizat tranzacţii imobiliare cu terenuri construibile şi construcţii noi, la care s-au început controalele inopinate, fiind finalizate inspecţiile fiscale în 80 de cazuri. În aceste 80 de cazuri au fost emise decizii de impunere pentru suma de 94.784.779 lei, la care se adaugă şi accesorii în valoare de 53.474.512 lei. De asemenea, au fost întocmite 30 de sesizări penale pentru un prejudiciu total de cicra 15 milioane lei şi au fost dispuse măsuri asiguratorii în 51 de cazuri pentru o valoare de 27.797.149 lei. În cazul persoanelor fizice cu un număr mare de tranzacţii, inspecţiile fiscale presupun o perioadă de timp corespunzătoare, având în vedere nivelul important al sumelor calculate drept obligaţii fiscale precum şi analiza complexă a contractelor de vânzare/ cumpărare. Mai mult decât atăt, în astfel de situaţii complexe, când se constată tranzacţii cu zeci de imobile se impune inves-

tigarea condiţiilor în care acestea au fost construite. Astfel, numai în cazul unei singure persoane fizice aflată, în această perioadă, în inspecţie fiscală suma estimată ca fiind datorată la bugetul de stat se ridică la valoarea de 70.191.000 lei la care se vor adăuga accesoriile aferente ce urmează a fi calculate.

Acţiunile de inspecţie fiscală la persoanele fizice selectate şi verificările efectuate au ca principale obiective atât sancţionarea şi recuperarea la bugetul statului a sumelor datorate, dar mai ales conştientizarea tuturor persoanelor cu astfel de activităţi asupra necesităţii conformării voluntare. În acest sens, având în vedere că sunt persoane fizice cu astfel de activităţi care se sustrag de la verificări, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală precizează că amânarea şi prelungirea perioadei de neînregistrare şi de plată la bugetul statului a sumelor datorate cu titlul de TVA, atrag după sine obligaţia persoanelor în cauză de plată a unor majorări de întârziere care pot depăşi sau chiar multiplică debitele datorate.

TRIBUNA AFACERILOR | nr. 91 octombrie 2009 |

15

Patronate

Horia Mintaş este noul vicepreşedinte al JEUNE În data de 16 octombrie a avut loc la Bruxelles, Adunarea Generală a JEUNE, organizaţie reprezentativă a tinerilor întreprinzători din Uniunea Europeană, numărând peste 300.000 de membri.

Cu aceasta ocazie, dl. Horia Mintaş (foto), care a deţinut până în prezent funcţia de Trezorier al JEUNE, a fost ales în funcţia de vicepreşedinte.

Dl. Horia Mintaş reprezintă, în cadrul JEUNE, Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România, organizaţie care îşi propune să pro-

moveze şi să sprijine, prin mijloace specifice, antreprenoriatul în rândul tinerilor din ţara noastră.

Membru fondator şi vicepreşedinte al PTIR, Horia Mintaş - responsabil pentru Regiunea Nord – Vest, se concentrează în această perioadă, alături de colegii din cele şase judeţe ale Regiunii, asupra unor iniţiative care să permită o promovare activă şi eficientă a PTIR în rândul tinerilor care sunt implicaţi în afaceri sau care doresc săa se lanseze în acest domeniu. „Până în prezent am reuşit să atragem alături de noi peste 30 de tineri întreprinzători din judeţele Bihor, Cluj, Maramureş şi BistriţaNăsăud. Desigur, scopul nostru este

acela de a fi reprezentaţi în fiecare judeţ şi de aceea participăm la cât mai multe întâlniri şi încercăm să contactăm cât mai mulţi tineri.

Avem pregătite mai multe Proiecte pe care le vom depune spre fi-

nanţare în această toamna şi în cel mai scurt timp vom demara o serie de activităţi, la nivelul întregii Regiunii.

Pe plan european, sunt onorat atât de alegerea făcută de colegii noştri din alte ţări precum şi de sprijinul colegilor mei de la PTIR, în special al Preşedintelui nostru, Florin Jianu, împreună cu care ne-am propus să consolidăm prezenţa românească în cadrul JEUNE şi să atragem cât mai multe programe destinate tinerilor antreprenori, către România.’’

Lucian - Adrian Ungur Secretar General PTIR Nord - Vest

POZIŢIA CNIPMMR PRIVIND SEDIILE ORGANIZAŢIILOR SINDICALE ŞI PATRONALE I. SITUAŢIA ACTUALĂ A REGLEMENTĂRII DREPTULUI LA SEDII PENTRU ORGANIZAŢIILE SINDICALE ŞI PATRONALE 1. REGLEMENTĂRI PRIVIND SEDIILE ORGANIZAŢIILOR SINDICALE Potrivit art. 22 din Legea nr. 54/2003 a sindicatelor: Organizaţiile sindicale pot dobândi cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, în condiţiile prevăzute de lege, orice fel de bunuri mobile şi imobile necesare realizării scopului pentru care sunt înfiinţate.

Pentru imobilele din fondul locativ de stat folosite de organizaţiile sindicale ca sedii se va plăti chirie corespunzătoare sediilor partidelor.

Unităţile (societăţile comerciale şi instituţiile publice) în care sunt constituite organizaţii sindicale care au dobândit reprezentativitatea, în condiţiile legii, sunt obligate să pună, cu titlu gratuit, la dispoziţia organizaţiilor sindicale, spaţiile corespunzătoare funcţionării acestora şi să asigure dotările necesare desfăşurării activităţii prevăzute de lege.

Pentru construirea de sedii proprii confederaţiile şi federaţiile sindicale reprezentative pot primi, în condiţiile prevăzute de lege, în concesiune sau cu chirie, terenuri din proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ -teritoriale. Închirierea sau concesionarea se face prin act administrativ emis de autoritatea competentă.

2. REGLEMENTĂRI PRIVIND SEDIILE ORGANIZAŢIILOR PATRONALE Potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr.

356/2001 a patronatelor: Confederaţiile şi federaţiile patronale reprezentative pot primi în locaţie, pe baza unei

16

| nr. 91 octombrie 2009 | TRIBUNA AFACERILOR

cereri motivate, imobile sau spaţii din fondul locativ de stat, pe care le vor folosi ca sedii şi pentru care vor plăti chirie calculată potrivit dispoziţiilor privitoare la locuinţe.

Pentru construirea de sedii proprii confederaţiile şi federaţiile patronale reprezentative pot primi în concesiune sau cu chirie terenuri din proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale. Închirierea sau concesionarea se face prin act administrativ emis de autoritatea competentă.

3. INIŢIATIVE LEGISLATIVE PRIVIND SEDIILE ORGANIZAŢIILOR SINDICALE Există o iniţiativă recentă de elaborare a unui proiect de act normativ prin care să se stabilească dreptul sindicatelor de a primi sedii: „Prin derogare de la prevederile Legii 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi ale Legii sindicatelor, confederaţiile reprezentative la nivel naţional, semnatare ale contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional, pe anii 2007-2010, pot primi în folosinţă gratuită, pe perioada existenţei confederaţiei sindicale, imobile aflate în domeniul public sau privat al statului şi în administrarea regiilor autonome, prefecturilor, instituţiilor publice la nivel naţional, judeţean sau local şi a autorităţilor publice centrale şi/sau locale. Aceste imobile primite în folosinţă gratuită vor putea fi utilizate numai cu destinaţia de sedii”, se arată în actul normativ al Guvernului.

Potrivit proiectului, sindicatele vor mai suporta doar costurile legate de cheltuielile curente, iar la şase luni de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă confederaţiile sindicale pot opta pentru cumpărarea imobilelor la valoarea contabilă a acestora.

II. PROPUNERILE CNIPMMR PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA CADRULUI LEGAL PRIVIND SEDIILE SINDICATELOR ŞI PATRONATELOR Majoritatea organizaţiilor patronale, atât patronate, cât şi federaţii şi confederaţii patronale, întâmpină dificultăţi importante în vederea asigurării unor spaţii corespunzătoare pentru sediile şi activităţile lor, având chirii ridicate sau foarte mari şi neavând spaţii adecvate.

CNIPMMR susţine necesitatea îmbunătăţirii cadrului legal privind dreptul la spaţii corespunzătoare pentru activităţile de utilitate publică desfăşurate, atât pentru organizaţiile patronale, cât şi pentru organizaţiile sindicale.

Pentru organizaţiile patronale, care sunt organizaţii non-profit şi care nu primesc finanţări de la buget pentru activităţile lor de utilitate publică, sunt necesare măsuri de susţinere a eforturilor lor de organizare şi funcţionare prin asigurarea de sedii, CNIPMMR propunând reglementarea: Dreptului tuturor organizaţiilor patronale afiliate la confederaţiile reprezentative de a primi în comodat sau de a închiria spaţii pentru sediile lor la nivelul chiriei pentru sediile partidelor politice, cu interdicţia utilizării acestor spaţii în scopuri patrimoniale.

Dreptului tuturor organizaţiilor patronale afiliate la confederaţii reprezentative de a cumpăra spaţiile închiriate pentru sediile lor în aceleaşi condiţii ca şi cumpărarea sediilor partidelor politice, cu interdicţia utilizării acestor spaţii în scopuri patrimoniale.

Trebuie reglementat în mod similar şi în condiţii de egalitate dreptul la spaţii corespunzătoare pentru sediile şi activităţile desfăşurate de organizaţiile sindicale şi de organizaţiile patronale, ca parteneri sociali egali şi definitorii pentru dialogul social la nivel naţional.

Retrospective Clubul Sportiv Universitatea Cluj este un club cu tradiţie aparte în sportul românesc. Înfiinţat în anul 1919, „U” s-a impus încă din primele luni în peisajul sportiv din Cluj şi din România ca şi club polisportiv. Este primul club universitar înfiinţat în ţară şi, în momentul de faţă, cu cele şapte echipe divizionare A din componenţă, cel mai mare.

Dea lungul timpului, la acest club s-au format nu numai performeri, ci şi caractere, profesionişti în diferite domenii de activitate.

Miile de titluri şi de medalii obţinute de sportivii şi echipele Universităţii Cluj sunt o dovadă că ideea numită “U” a fost un succes şi a răzbătut de-a lungul timpului.

Clubul Sportiv Universitatea Cluj reprezintă tradiţia sportivă, continuitatea şi performanţa în sport din 1919 până în prezent. Poate de aceea “U” este un simbol atât de iubit în întreaga Românie.

Organizare, comunicare şi promovare În prezent, CS Universitatea Cluj-Napoca are 12 secţii sportive: atletism, baschet feminin şi masculin, culturism, handbal feminin şi masculin, judo, rugby, tenis, volei feminin şi masculin, scrabble.

După 90 de ani, “U” este un club la fel de tânăr, de frumos, de curat, care păstrează valorile tinereţii şi studenţiei din Cluj-Napoca.

Cu toate că clubul datează din 1919, modernitatea acestui club istoric este dată de activitatea curentă care, prin modul de organizare, este asemănătoare cu cea a unei întreprinderi mijlocii şi de modul de comunicare. Clubul are în prezent un număr de 30 de angajaţi, adică numărul de persoane din cadrul unei întreprinderi mijlocii. Dacă luăm în considerare şi cei 140 de sportivi, clubul arată ca o întreprindere de talie mijlocie spre mare. În club există compartimente de contabilitate şi resurse umane, marketing, transport, organizare competiţii ceea ce arată dorinţa clubului de a se adapta la specificul zilei de astăzi.

Alte similitudini cu societăţile comerciale sunt mijloacele de comunicare pe care le foloseşte clubul: site-ul www.u-cluj.ro, prin care sunt prezentate ultimele noutăţi din activitatea clubului, revista „Numai U” cu apariţie bilunară , comunicate de presă, conferinţe de presă, etc.

Excelenţa în afaceri, excelenţa în sport Sportivii din cadrul secţiilor clubului promovează sportul şi imaginea clubului prin participarea la activităţi în şcoli şi în licee.

Aşadar, mijloacele de informare şi documentare sunt moderne: reviste, ziare, presa online, filme, prezenţa în emisiuni tv. Faţă de o întreprindere, Clubul Sportiv Universitatea Cluj nu este un producător de plus valoare, ci de performanţă sportivă, adăugând prestigiu social etc.

Ce oferă clubul partenerilor săi economici şi sociali? “U” Cluj oferă imagine, vizibilitate prin ataşarea numelui partenerilor de numele clubului în evenimentele organizate de club: competiţii sportive, manifestări aniversare etc.

Ce aşteaptă clubul de la parteneri? Sprijin economico-financiar de la partenerii economici şi suport logistic de la partenerii sociali. Fără sprijinul şi colaborarea partenerilor, activitatea clubului s-ar diminua simţitor, cu consecinţa unei slabe reprezentări în competiţiile la care

participăm şi unei modeste implicări în programele şi proiectele la care luăm parte: 1. Parteneriatul cu autorităţile locale, respectiv Primăria, Consiliul local şi Consiliul judeţean, în vederea susţinerii activităţii sportive de performanţă. Participarea la toate competiţiile de nivel naţional şi internaţional se face cu sprijinul autorităţilor locale. La rândul lui, clubul reprezintă municipalitatea şi judeţul în toate competiţiile majore la care participă. Obiectivul pe care dorim să îl realizăm este participarea, în fiecare an competiţional, la o competiţie europeană intercluburi.

2. Parteneriatul cu universităţile clujene. Marile universităţi din Cluj pun la dispoziţia clubului spaţii de antrenament, spaţii de cazare, de servit masa pentru sportivii clubului. În acelaşi timp, studenţi de la diferite facultăţi fac practică în cadrul clubului şi participă activ la problemele legate de activitatea sportivă (Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport), de promovarea şi vânzarea

imaginii clubului (Facultatea de Marketing şi Departamentul de jurnalism).

3. Parteneriatul cu Direcţia pentru sport a judeţului Cluj în vederea exploatării în comun a Centrului de Recuperare şi Refacere pentru Sportivi.

Centrul este destinat refacerii şi recuperării sportivilor de performanţă care efectuează antrenamente şi jocuri la Sala Sporturilor "Horia Demian", precum şi pentru refacerea şi recuperarea altor categorii de sportivi.

4. Proiectul propus de către Clubul Sportiv Universitatea Cluj în colaborare cu Universitatea Babeş-Bolyai - Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport: „Prin înot spre Jocurile Olimpice de la Londra 2012”. Scopul general al proiectului este dezvoltarea înotului în rândul studenţilor prin oferirea unui model, respectiv grupa de performanţă a Clubului Sportiv Universitatea Clubului Sportiv Municipal şi, cu obiectiv, calificarea unui sportiv din această grupă într-o finală la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012, prin punerea la dispoziţia grupei de performanţă a materialelor şi logisticii necesare pentru realizarea obiectivului propus.

Susţinere financiară perfomanţă garantată Pentru a putea menţine activitatea la nivelul angajamentelor asumate, se apelează la sistemul de sponsorizări şi de asocieri cu diferiţi parteneri, publicitate şi acţiuni de promovare a imaginii clubului, a sportivilor săi, pentru a acoperi 65-70% din cheltuielile programate pentru selecţionarea şi pregătirea sportivilor, susţine Ovidiu Vasu, director executiv CS Universitatea Cluj

Pentru a demonstra legătură existentă între obţinerea performanţei sportive şi susţinerea financiară, dăm câteva exemple: -echipa de baschet masculin a avut ca sponsor S.C. Fimaro SA Cluj şi a câştigat titlurile naţionale în anii 1992 şi 1993. Cu SM Invest, baschetbaliştii clujeni au redevenit campioni naţionali în sezonul 1995-1996.

-cu societatea de asigurare şi reasigurare Ardaf S.A., echipa de volei masculin a Clubului Sportiv Universitatea Cluj a obţinut titlul naţional în sezonul 19951996 şi a câştigat Cupa României în 1996-1997.

-echipa de handbal fete „U” Jolidon, cu sponsorul S.C. Jolidon, s-a calificat în finala Challenge Cup în anul 2007. n Ramona-Lucia Culciar

TRIBUNA AFACERILOR | nr. 91 octombrie 2009 |

17

Turism

Parteneriat Pentru Promovare

Cupa Presei la Gătit, ediţia 2009

Primăria comunei Mărişel şi Asociaţia Pelaghia, care reuneşte operatorii turistici din zonă, încearcă să promoveze turismul montan. În acest scop, a fost permis accesul ziariştilor pentru prima dată în hidrocentrala subterană de la Mărişel, a doua ca importanţă de pe rîurile interne ale României.

Primarul comunei, Traian Mariş, a prezentat un plan de promovare turistică a zonei care, printre altele, prevede construirea unui centru de informare prin parteneriat public-privat. Tot la sfîrşitul săptămînii trecute a fost organizată o expoziţie de produse agricole la Popasul Iancului unde au fost prezentaţi cartofii specifici Mărişelului, conserve de ciuperci tradiţionale şi băuturi produse în casă. Primăria Mărişel a precizat, întrun comunicat de presă, că zona „este pe cale să devină noua perlă a turismului în Munţii Apuseni. Comunitatea locală a decis să investească în dezvoltare comunitară şi în turism durabil. Drept urmare, în comună există 12 unităţi de cazare, adică pensiuni şi cabane, autorizate sau aflate în

18

| nr. 91 octombrie 2009 | TRIBUNA AFACERILOR

curs de autorizare”. În acest scop, alături de pîrtia de schi deja existentă, va fi amenajată o alta de 3,5 kilometri, astfel încît comuna va fi introdusă în programul „Superschi în Carpaţi”.

pentru presă. Seara s-a încheiat cu un foc de tabără şi au o masă în stil haiducesc.

Căruţe, sănii şi produse tradiţonale

Situat la intrarea în Parcul Natural Apuseni şi declarat „Destinaţie Europeană de Excelenţă” de Comisia Europeană în 2009, Mărişelul este amplasat pe un platou situat la peste 1.200 de metri altitudine, în apropierea lacurlor Tarniţa şi Beliş.

Primarul comunei, Traian Mariş, comunitatea locală şi Asociaţia „Pelaghia” caută mijloacele de a atrage în zonă un număr cît mai mare de turişti şi de a consolida poziţia comunei pe unul dintre primele locuri în topul preferinţelor amatorilor de sporturi de iarnă sau off-road.

Din acest an, Mărişelul va găzdui „Serbările Zăpezii”, a căror dată urmează a fi stabilită în funcţie de vreme, a declarat primarul Traian Mariş. Reprezentantul administraţiei locale a recunoscut că se doreşte obţinerea statutului de arie naturală protejată pentru stîncile de la Ţâcla Gavrii, de lîngă unul dintre cele mai frumoase defilee din Munţii Apuseni. O altă atracţie a zonei o reprezintă, în opinia primarului, produsele tradiţionale româneşti: cîrnaţii, brînzeturile, preparate după reţete vechi de sute de ani şi fructele de pădure sau ciupercile, produse de origine controlată.

Tot la sfîrşitul săptămînii trecute a fost prezentată Cabana Moţilor, un obiectiv turistic a cărui construcţie a costat 300.000 de euro, proveniţi din fonduri SAPARD, resurse proprii şi credite. Urmînd a fi clasificată la trei stele, cabana va fi ca un cămin pentru turişti, care vor fi consideraţi oaspeţi ai familiei Hosu. Atmosfera de la sfîrşitul săptămînii a fost considerată de către cei prezenţi la manifestări ca fiind extrem de plăcută, iar calitatea serviciilor comparabilă cu cea din staţiunile montane din Austria, stil pe care şi-l doreşte să îl imite Cabana Moţilor, după cum recunosc proprietarii. Invitaţii organizatorilor au apreciat inventivitatea gazdelor în a le oferi alternative inedite de petrecere a timpului liber, plimbări cu căruţa, vizitarea celor mai spectaculoase locuri din apropiere, echitaţie şi organizarea unui campionat de gătit în aer liber

Perlă din apuseni

Cercetare

PASSAGE Desi 2009 a fost declarat Anul European al Creativităţii şi Inovării, potrivit unui studiu CNIPMMR, un procent îngrijorător de 25% dintre IMM-urile autohtone nu au dedicat nici o investiţie, în ultimii ani, inovării în procese, produse sau organizare. În acelaşi timp, firmele care au investit în inovare au alocat resurse financiare modice acestor activităţi, doar 20 la sută dintre IMM-uri alocând un maxim de 1120% din investiţii inovării.

La nivelul Regiunii N-V, conform Innobarometrului 2008, cheltuielile de inovare ca procent din PIB-ul regional, plasează regiunea de abia pe îngrijorătorul loc 6 în România.

Programul-Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică (PC7), reprezintă o valoroasă poartă de acces spre cercetarea europeană, accesibilă IMM-urilor, inclusiv prin proiectele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj.

PASSAGE este un proiect de cercetare-dezvoltare în domeniul managementului cunoaşterii, finanţat de Uniunea Europeana prin Programul Cadru 7.

Obiectivul proiectului îl reprezintă sprijinirea IMM-urilor din industrie, pentru identificarea know-how-ului critic, ca factor de competitivitate. Prin proiect se dezvoltă unelte IT pentru facilitarea identificării, prezervării (capturării) şi achiziţionării acestui know-how. În acest sens, va fi dezvoltată o platformă de gestiune a capabilităţilor, ce va oferi asociaţiilor industriale din textile şi îmbrăcăminte un set de unelte IT care pot fi folosite de membrii acestora pentru a gestiona în mod eficient know-how-ul existent, a diagnostica nevoia de noi competenţe ce derivă din evoluţia tehnică şi a institui acţiuni preventive de management al cunostinţelor.

Aceasta se va baza pe o metodologie anticipativă de management al cunoaşterii, dezvoltată în cadrul proiectului, pe unelte IT furnizate ca servicii web: - o metodologie integrată pentru anticiparea nevoilor emergente de

MANAGEMENTUL COMPETENŢELOR ŞI CUNOSŢINTELOR CRITICE PROIECT DE CERCETARE FINANŢAT PRIN PROGRAMUL CADRU 7

know-how, determinată de evoluţia tehnică - metode şi instrucţiuni aferente, pentru diagnosticarea know-howului critic deţinut de IMM-uri cu referire la o poziţie organizaţională dată şi anticiparea posibilelor riscuri de pierdere a acestui know-howului; - sistem de management al cunoştinţelor pentru capturarea şi stocarea know-how-ului furnizat, sub forma unui serviciu on-line.

Activităţile proiectului sunt organizate, după cum urmează: 1. Descrierea şi identificarea nevoilor strategice în resurse umane Obiectivul acestui pachet de lucru este selectarea unui set de minim 10 până la 30 de ocupaţii descrise în detaliu în acord cu normele internaţionale de codificare ocupaţională, folosind o metodologie unitară pentru fiecare regiune parteneră, pentru câte 2 sectoare: textile/îmbrăcăminte şi un alt sector cheie selectat adiţional. Vor fi selectate, analizate şi descrise 100 de ocupaţii strategice. Un ghid online va oferi acces ghidat către profilele identificate şi la statistici, date, studii şi previziuni relevante referitoare la evoluţia acestor ocupaţii.

2. Identificarea Know-Howului critic Acest pachet de lucru are ca obiectiv dezvoltarea unor unelte web care vor oferi funcţionalităţi pentru ca IMM-urile să identifice situaţia actuală şi cea viitoare privind nevoile de transfer a knowhowului critic, analiza referitoare la impactul asupra companiei a unei eventuale lipse a unor astfel de cunoştinte critice şi nu în ultimul rând susţinerea luării unor decizii pentru acţiuni de asumare a riscurilor.

3. Captarea cunoştintelor În cadrul acestui pachet de lucru se vor dezvolta metode şi unelte online pentru a falicita procesul de capturare a cunoştinţelor explicite şi implicite în cadrul IMM-urilor.

Livrabilele sunt: ghiduri opera-

ţionale intuitive, pentru captuarea cunoştinţelor de către IMM-uri, set de unelte pentru capturarea cunoştinţelor, cel puţin 100 de cazuri/exemple vor fi colectate şi documentate.

Parteneri

4. Dezvoltarea Platformei pentru Gestionarea Capabilităţilor Se va dezvolta o aplicaţie web colaborativă pentru integrarea funcţională într-o arhitectură deschisă, modulară şi scalabilă, a sistemelor de stocare a cunoştinţelor, precum şi uneltelor şi serviciilor oferite de către Passage.

5. Dezvoltarea de unelte de invatare Pachetul de lucru vizează susţinerea diferitelor scenarii de business pentru transferul de cunoştinte prin identificarea şi asamblarea rapidă a conţinutului care descrie cunoştinţele critice referitoare la o ocupaţie dată şi operaţii de producţie specifice, precum şi proiectarea şi dezvoltarea de conţinut educaţional interactiv / ghiduri de expertiză referitoare la know-how critic.

Parteneri Cercetare

6. Instruirea asociaţiilor IMM-urilor În acest pachet de lucru se realizează familiarizarea asociaţiilor de afaceri şi IMM-urilor partenere cu rezultatele proiectului, prin acţiuni de diseminare şi publicitate.

7. Demonstraţie Această activitate urmăreşte demonstrarea eficacităţii rezultatelor precum şi validarea uneltelor dezvoltate în cadrul proiectului, în cadrul fiecărei ţări cu utilizatori locali şi factorii interesaţi (IMM-uri, consultanţi profesionişti), şi furnizarea de feedback conform unor scenarii reale de aplicare, în vederea îmbunătăţirii metodelor şi uneltelor.

Companii

n Radu Rujan Mai multe informaţii pot fi obţinute la sediul asociaţiei sau pe pagina proiectului (www.passage-project.eu ).

TRIBUNA AFACERILOR | nr. 91 octombrie 2009 |

19

Publicitate

!

DEGEABA TE ZBAŢI

DACĂ NU TE FACI CUNOSCUT

Promovează-ţi AFACEREA în

TRIBUNA AFACERILOR promotorul afacerilor de succes

5.000

de potenţiali parteneri sau clienţi vor primi cu siguranţă oferta ta!

Hotel Maxim**** Oradea, Strada Victor Babes nr 5 Telefon: 0259 – 432400 0359 – 432400 0359 – 432500 Fax: 0259 – 432500 E-mail: rezervari@hotel-maxim.ro Website: www.hotel-maxim.ro

32

20

| nr. 91 octombrie 2009 | TRIBUNA AFACERILOR