Nr.X / Aprilie 2012
Revista lunară online de promovare a turismului românesc editată de
Piatra Crinului Rezervaţie Naturală
Măgura Uroiului Sit Arheologic
Biserica de Lemn din Şoimuş
Biserica Densuş una dintre cele mai vechi biserici din România
găsiţi celelalte numere pe www.turism-românesc.com
Revistă online de promovare şi dezvoltare atât a turismului local cât şi naţional. Project Manager - Designer:
Alexandru Tutoveanu Project Manager:
Cristiana Tutoveanu Turistic Media Adresa: Str.Mareşal Averescu, Bl.33 Ap.4, Deva, 330011 Judeţul Hunedoara Telefon: +40254237464 +40766283253 +40766191779 E-mail: contact@turism-romanesc.com office@turism-romanesc.com Website: www.turism-romanesc.com http://www.facebook.com/TurismRomanescOfficial https://twitter.com/#!/Turism_Romanesc http://pinterest.com/turismromanesc http://turism-hunedorean.squarespace.com http://www.youtube.com/user/TurismRomanescHD http://www.alexa.com/siteinfo/turism-romanesc.com#
Parteneri Media:
Tradiţii şi obiceiuri de Paşte Răstignirea şi învierea reprezintă eterna legătură dintre moarte şi viaţă, aşa precum renaşte natura în fiecare primăvară, când se reia ciclul vieţii. Conform tradiţiei, înroşirea ouălor de Paşti se face în Joia Mare, pentru că se spune că ouăle fierte şi vopsite în această zi se pot păstra pe tot parcursul anului, fără să se strice. Legendele creştine leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Iisus. Se spune că atunci când Iisus a fost bătut cu pietre, când acestea l-au atins, s-au transformat în ouă roşii. Şi se mai spune că Sf. Maria, venind să-şi vadă Fiul răstignit, a adus nişte ouă într-un coş, care s-au însângerat stând sub cruce. Se povesteşte că după ce Iisus a fost răstignit, rabinii farisei au făcut un ospăţ de bucurie. Unul dintre ei ar fi spus: "Când va învia cocoşul pe care-l mâncăm şi ouăle fierte vor deveni roşii, atunci va învia şi Iisus". Nici nu şi-a terminat bine vorbele şi ouăle s-au şi făcut roşii, iar cocoşul a început să bată din aripi. Oul, el însuşi purtător de viaţă, devine un simbol al regenerării, al purificării, al veşniciei. În tradiţia populară românească se crede că ouăle de Paşti sunt purtătoare de puteri miraculoase: ele vindecă boli şi protejează animalele din gospodărie. În dimineaţa primei zile de Paşti, copiii sunt puşi să se spele pe faţă cu apa dintr-un vas în care sau pus dinainte un ou roşu şi un ban de argint, pentru ca astfel copiii să fie tot anul sănătoşi şi rumeni la faţă precum oul de Paşti şi curaţi precum argintul! În
prima zi de Paşti există obiceiul de a se purta haine noi în semn de respect pentru această aleasă sărbătoare, dar şi pentru că ea semnifică primenirea trupului şi a sufletului, aşa cum se primeneşte întreaga natură odată cu primăvara. Ouăle se ciocnesc la masa de Paşti (în toate cele trei zile ale sărbătorii) după un anumit ritual : persoana mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocneşte capul oului de capul oului ţinut în mână de un comesean, în timp ce rosteşte cunoscuta formulã “Hristos a Înviat !”, la care se răspunde cu: “Adevărat a Înviat !” Masa din prima zi de Paşti este un prilej de reunire a familiei, decurgând după un adevărat ritual. De pe masa de Paşti nu pot lipsi: ouăle roşii, caşul de oaie, salata cu ceapă verde şi ridichi, drobul şi friptura de miel, pasca umplută cu brânză sau smântână şi mai nou, cu ciocolată. În a doua zi de Paşti s-a mai păstrat (în special în Transilvania) obiceiul udatului, având semnificaţia unui act de purificare. De obicei, feciorii stropesc cu apă sau cu parfum persoanele ieşite în cale, în special fetele.
VĂ DOREŞTE PAŞTE FERICIT !
© Copyright: Reproducerea oricarui material scris sau ilustrat din aceasta publicatie este categoric interzisa fara consimtamantul prealabil al editorului.Revista nu isi asuma raspunderea pentru continutul materialelor publicitare. ISSN 2247 - 2738 ISSN-L 2247 - 2738
Pe copertă BISERICA DENSUŞ una dintre cele mai vechi biserici din România Aprilie 2012/10 Turism Românesc
Biserica din Densus una dintre cele mai vechi biserici din România
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș este una din cele mai vechi biserici din România, în care serviciul liturgic se desfășoară neîntrerupt până în prezent. Pentru a ajunge la Biserica din Densuş se merge cu maşina în afara oraşului Haţeg circa 10 kilometri, iar în centrul satului Toteşti se virează dreapta. Posibilităţi de cazare exista doar în Haţeg sau la Sarmisegetusa. Biserica a fost ridicată în secolul al XIII-lea, în stil romanic, pe ruinele unei construcții din antichitate (sec. IV). Naosul are plan patrat (6x6m), este străpuns de un turn în jurul căruia se află un spațiu îngust acoperit cu o boltă de sprijin. Spre est se află o absidă semicirculară, atât la interior cât și la exterior, având pe latura sudică un diaconicon de mari dimensiuni. Biserica are o lungime de 30 de metri, lăţimea de 8 metri, înălţimea de 18 metri şi un spaţiu interior de 15 metri pătraţi. Zidurile au fost construite din caramizi cu inscripţii romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare, blocuri, marmură, coloane şi statui luate din Ulpia Traiana. Pronaosul, în forma de L, este descoperit, străjuit de patru stâlpi groşi, îmbrăcaţi în pietre funerare. De asemenea, Masa Altarului este realizată tot dintr-o piatră funerară de pe care au fost şterse literele. Deasupra se află doi
lei care stau cu spatele unul la altul. Acoperișul întregii construcții este din plăci de piatră. Încăperi anexe au fost adăugate pe latura sudică în sec. XIVXV. Pictura murală din interior, pe un fond albastru ultramarin, a fost datată în secolul al XV-lea, iar meşterul care a realizat-o şi-a lăsat o semnătură simplă: Ştefan. Pe unul dintre stâlpi este reprezentat Pruncul Isus, îmbrăcat în costum popular românesc, ţinut în braţe de Fecioara Maria. Din pacate, multe picturi au fost distruse de reformişti în perioada Evului Mediu. Specialiştii spun că Biserica din Densuş ar putea fi o copie a Bisericii San-Nicoară din Curtea de Argeş, din care s-au mai păstrat doar nişte ruine. Coincidenţă ar fi şi faptul că are acelaşi hram, Sf. Nicolae, ca şi biserica argeşeană. Lăcașul a fost folosit ca biserică de către românii care au îmbrățișat calvinismul, iar după unirea românilor transilvăneni cu Biserica Romei a devenit biserică grecocatolică. În 1948, odată cu interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, lăcașul a fost trecut de autoritățile comuniste în folosința Bisericii Ortodoxe Române.
O capodopera in piatra Un moment crucial în istoria acestei biserici s-a petrecut la mijlocul secolului al XIX-lea. La un moment dat localnicii au vrut s-o dărâme pentru a construi alta mai mare. În cele din urmă a fost salvată de autorităţile de la Budapesta, care au considerat-o un monument şi au interzis demolarea. În perioada dinainte de 1989, imaginea Bisericii din Densus se afla pe unul dintre cele mai răspândite timbre poştale, cel cu valoarea de 40 de bani. În urmă cu câţiva ani, cu sprijinul ambasadorului SUA la Bucuresti, Michael Guest, Biserica a primit o donaţie de 20.000 de dolari din partea statului american, bani care au fost folosiţi la refacerea unei mari părţi din pictură.
Trofeul Delta Dunarii 2012
o provocare de 200 km în trei zile
Între 7 şi 9 septembrie va avea loc primul concurs de mountain bike organizat în Delta Dunării. Asociaţia Club Sportiv Adventure Ride împreună cu Asociaţia Bate Şaua să priceapă Iapa, dispun de o experienţă apreciabilă care le permite organizarea unui astfel de eveniment. Desfăşurat timp de 3 zile, maratonul va parcurge câteva dintre cele mai frumoase şi reprezentative regiuni din Delta Dunării, zone pe care participanţii vor avea ocazia să le străbată pe bicicletă, în ciuda mitului potrivit căruia în Deltă se merge doar cu barca. Numărul participanţilor este limitat la 150 de persoane. Traseul are o lungime de 200 km şi se va desfăşura în 3 etape: ziua 1: Tulcea – Chilia Veche; ziua 2: Periprava – Letea – Sulina; ziua 3: Sulina – Sfântu Gheorghe. Organizatorii vor asigura şi traversările peste fluviul Dunărea, necesare continuităţii maratonului.
Program eveniment (06 – 09 Septembrie 2012) Ziua 0 (Joi 06.09) orele 10:00 – 11:00 – Conferinţa de presă Tulcea; orele 19:00 – 24:00 – Înscriere participanţi, cazare hotel, cină.
Ziua 1 (Vineri 07.09) orele 08:00 – 10:30 – Pregătire pentru concurs, defilare velo pe faleză; orele 11:00 – 12:00 – Traversare Tulcea – Tudor Vladimirescu; orele 12:00 – 13:00 – Încărcarea bagajelor , briefing, Start; orele 13:00 – 19:00 – Traseu; orele 19:00 – 20:00 – Premiere etapa ziua 1, Conferinţă de presă Chilia Veche/info etapă; orele 20:00 – 22:00 – Formare tabără camping, cina festivă;
Ziua 2 (Sambata 08.09) orele 08:00 – 10:00 – Mic dejun, strângere tabără; orele 10:00 – 12:00 – Deplasare cu pasagera Chilia Veche – Periprava (cursă charter);
orele 12:00 – 13:00 – Încărcare bagaje, briefing, Start; orele 13:00 – 18:00 – Traseu; orele 18:00 – 19:00 – Traversare Sulina – Sulina; orele 19:00 – 20:00 – Premiere etapa ziua 2, Conferinţă de presă Sulina/info etapă; orele 20:00 – 21:00 – Formare tabără camping, cină festivă;
Ziua 3 (Duminica 09.09) orele 08:00 – 09:30 – Mic dejun, strângere tabără; orele 09:30 – 10:00 – Încărcarea bagajelor , briefing, Start; orele 10:00 – 15:00 – Traseu; orele 15:00 – 16:00 – Premiere etapa ziua 3, Conferinţă de presă Sf. Gheorghe/info etapă; orele 16:00 – 16:30 – Predarea bagajelor, îmbarcare pe pasagera; orele 16:30 – 22:30 – Deplasare cu pasagera Sf. Gheorghe – Tulcea (cursă charter), festivitate de premiere Trofeul Delta Dunării, conferinţă presă finală, party. Pentru mai multe detalii: http://bike.xcountry.ro
Piatra Crinului rezervaţie naturală PIATRA CRINULUI - Este o arie naturală protejată de interes naţional (rezervaţie naturală, de tip botanic). Are o suprafaţă de 0,5 ha. Rezervaţia se află în apropierea municipiului Petroşani, în imediata vecinătate a zonei montane de agrement Parâng, deasupra limitei superioare a zonei forestiere, mai exact pe versantul sud-vestic al vârfului Parângul Mic, la limita altitudinii de 1757 m. Aici se află niște formațiuni stâncoase pe care crește o plantă de stâncărie numită Potentilla haynaldiana . Această plantă se formează în solul din crăpăturile stâncilor. Perioada de înflorire a ei este iulie-septembrie. Este unica zonă din ţară în care apare această specie balcanodacică. Aceasta plantă a fost semnalată pentru prima dată în acest masiv de către Csato, în anul 1873 şi apoi citată şi de alţi autori români în unele lucrări de sinteză privind flora României. Prezenţa acestei specii în aceşti munţi, alături de alte specii saxicole de origine daco-balcanică cum sunt: Symphyandra wanneri, Silene lechenfeldia, Baxiifraga cymosa, conturează cenoze saxicole de o mare importanţă fitogeografică pentru ţara noastră, care se mai întalnesc numai în unele masive muntoase din Balcani.
Teatrul de Arta din Deva Deva este una dintre cele mai vechi aşezări din ţara noastră, atestată documentar din 1269. Teatrul de Artă din Deva există încă din anul 1900. Clădirea teatrului arată în prezent aproape la fel ca în urmă cu un secol. După 20 de ani de lucrări de consolidare şi la împlinirea a 100 de ani de la deschidere, Teatrul de Artă din Deva s-a redeschis, în 17 decembrie 2010. Startul a fost dat de un spectacol de teatru-dans, Frida. Impresii (un spectacol de Mc. Ranin), cu actori tineri care au adus un nou suflu în teatrul românesc și internațional.Teatrul de Artă Deva și-a propus să realizeze spectacole clasice în manieră contemporană, astfel publicul este invitat să redescopere valorile teatrale celebre aduse în lumea actuală. Istoria clădirii: Pe vatra vechiului local de la „Redout”, în 1910, se finaliza construirea Teatrului orăşenesc al Devei, actualul Teatru de Artă Dramatică Deva, cu o capacitate de aproximativ 580 locuri, beneficiind şi de iluminare electrică.Teatrul de Artă din Deva, este un adevărat monument de arhitectură, datând de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Construit în stilul “Secesion vienez”, edificiul a suferit în secolul al XX-lea intervenţii menite să diversifice funcţiunea iniţială, exclusivă de teatru. În perioada anilor 1950-1960 o primă intervenţie a fost refuncţionalizarea accesului principal, care iniţial era construit din două
a Ostrov comuna Râu de Mori
accese complet diferite ce debuşau direct dinspre trotuarul străzii 1 decembrie 1918. Atunci s-a modificat holul principal şi s-a creat un acces unic mai lat, accesele secundare (de evacuare), fiind cele iniţiale spre curtea interioară, clădirea devenind şi cinematograf. Această primă intervenţie, prin care funcţiunea iniţială de teatru s-a amplificat în cea de cinematograf, a fost continuată după anii 1960, printr-o nouă intervenţie, care pe lângă lucrări de renovare interioară, pentru a primi şi funcţii de operă/operetă, a implicat şi modificarea brutală a faţadei principale a clădirii, Clădirea face parte din lista monumentelor istorice.
MOARTEA ACCIDENTALĂ A UNUI ANARHIST
De: Dario Fo Regia: Kemal Başar Scenografia: Mc Ranin Light design: Yuksel Aymaz Muzica: Quas Coregrafia: Hugo Wolff Regizor secund: Daniel Ionescu Traducerea: Loredana Chircu Distribuţia: Sebastian Marina, Doru Presecan, Cătălin Mareş, Adrian Anghel, Laura Voicu, Răzvan Vicoveanu, Lavinia Pop Coman, Lăcrămioara Bradoschi, Garcia Mario Valdelvira și trupa Quas: Daniel Mogoşanu, Nini Câmpeanu, Lucian Popa Ioan, Leendert Hagestein Teatrul de Artă Deva are onoarea să vă invite la premiera spectacolului: „Moartea accidentală a unui anarhist”, de Dario Fo, montată de marele regizor Kemal Başar, a treia producţie din stagiunea curentă. Cea mai apreciată lucrare scrisă şi regizată de Dario Fo este „Morte accidentale di un anarchico" (”Moartea accidentală a unui anarhist”, 1971), o lucrare inspirată de cazul real al „morţii accidentale" a activistului politic Giuseppe Pinelli, survenită la Comisariatul de poliţie din Milano în decembrie1969, în circumstanţe neclare. În 1994, Dario Fo primeşte Nobelul pentru Literatură, la vârsta de 71 de ani, pentru o operă controversată. Kemal Bașar despre spectacol: ”Așa cum spune și textul piesei, uneori oamenii sunt întrebați: vreți libertate?! Atunci vă mai dăm puțină libertate și veți fi puțin mai liberi, dar nu există mai multă sau mai puțină libertate, nu poți fi mai liber sau mai puțin liber; ori ești liber ori nu! Textul piesei este foarte clar când îl citești, dar ceea ce vreau eu să spun este că numai oamenii nebuni pot schimba situația din lume, prin presă. Presa trebuie să fie liberă. La fel se întâmplă și cu justiția „ Vă invităm așadar la o comedie muzicală spumoasă, ce nu trebuie ratată ! Biletele se găsesc la Agenţia Teatrală Rezervări bilete: ticketing@teatrudeva.ro tel: 0354 738703 Agenţia Teatrală:Luni- Inchis; Marti - Vineri 11:0018:00; Sâmbătă –Duminică 16:00-19:00 Preţul unui bilet este de 20 de lei fără reducere.
Orastie - Monumente ale unui trecut glorios Monumentul "Izvorul de Aur al Dacilor" a fost realizat de către sculptorul Nicolae Adam şi face parte dintr-un ansamblu arhitectonic de artă ambientală. Partea superioară a acestui ansamblu este dominată de stindardul de luptă al dacilor - lupul cu trup de şarpe unul dintre cele mai de temut însemne militare ale lumii antice. Monumentul se află situat pe str. Unirii, în apropierea Bisericii Ortodoxe "Adormirea Maicii Domnului". Monumentul lui Decebal este situat în Piaţa Victoriei, sculptura aparţinând lui Maximilian Schulmann. Monumentul reprezintă bustul marelui rege dac - Decebal - care a domnit între anii 87-106, renumit pentru abilităţile sale militare şi politice, ultimul apărător al Daciei. Dezvelirea obiectivului a
avut loc cu prilejul sărbătoririi a 750 de ani de atestare documentară a localităţii Orăştie. Statuia Regelui Burebista, rege al geto-dacilor (82 î.Hr. - 44 î.Hr.), întemeietorul statului dac, a fost creată de către "Dacia Revival International Society" din New York, prin contribuţia Preşedintelui Societăţii, Dr. Napoleon Săvescu. Monumentul a fost realizat în bronz de Ion Bolborea, are o înălţime de 4,20m şi o greutate de 4 tone. Artistul s-a inspirat din statuile unor tarabostes daci ai Arcului lui Constantin de la Roma. Statuia a fost dezvelită la 18 august 2001.
Munţii Vulcan
Muntele Vulcan face parte din grupa Carpaților Occidentali. Situat la cumpăna izvoarelor Crișului Alb și Arieșului, în Munții Apuseni, Muntele Vulcan (1263 m) se impune spectaculos în peisaj. Accesul se face din DN 74: Brad - Abrud - Câmpeni, vârful Muntelui Vulcan dezvoltându-se la o distanță de 1 km deasupra satului Buceș-Vulcan. În apropiere se află și Pădurea de mesteceni de la Cornițel și Pădurea de tei de la Mihăileni. Acest masiv izolat, constituit din calcare jurasice albe, reprezintă resturile unei clipe calcaroase cu caracter recifal. Calcarele de aici păstrează numeroase urme de fosile, caracteristice pentru fauna de corali, care a generat straturi uriașe în mările calde ale erei mezozoice (Marea Tetis). Masa de calcar a muntelui se înalță de la bază cu aproximativ 300 m, versantul dinspre Pasul Buceș fiind extrem de abrupt. Pe platoul de pe vârf s-au format câteva doline, care se evidențiază prin forma caracteristică de pâlnie. Platoul muntelui este acoperit parțial cu soluri de pădure, în timp ce versantul sudic, are la bază grohotișuri.
Versantul nord-vestic are o pantă domoală, care coboară spre izvoarele Crișului Alb. Pe râul Dragobald se dezvoltă două cascade (de 8, respectiv 30 m) și izbucul Fântânuța. Muntele Vulcan este o rezervație naturală de tip mixt (paleontologică, peisagistică și botanică), categoria a IVa. Vegetația masivului Vulcan este formată predominant din făgete pure sau cu diseminații de brad. Pe platoul stâncos se dezvoltă exemplare izolate de pin și tisă. Versanții sudici și sud-estici abrupți adăpostesc plante saxicole, care cresc pe stânci sau în crăpăturile acestora: 18 specii rare de plante alpine și montane și 11 specii endemice, dacice și carpatice, precum crinul sălbatic, stânjenelul de pădure, garofița de stâncă, floarea de colț, sângele voinicului, mătrăguna, liliacul de stâncă, tisa și mojdreanul, toate cu o deosebită importanță fitogeografică. În total, aici au fost inventariate 435 de specii de plante. Fauna se remarcă în special prin prezența acvilelor de câmp, vultureilor și a șoimilor şi rândunelelor.
Pestera Cizmei Pestera Cizmei
este situată în Cheile Ribicioarei, pe raza comunei Ribiţa (la 7 km de oraşul Brad şi 44 km de Deva). Peştera a fost declarată monument al naturii datorită faptului că în interiorul ei au fost descoperite desene rupestre din perioada neolitică şi oseminte ale "ursului de peşteră". Lungimea sa este de 69 m, diferenţa de nivel este de 41 m şi a fost declarată rezervaţie speologică de categoria a III-a, aici fiind descoperit un schelet uman din perioada neolitică, precum şi oase de urs de peşteră (Ursus speleus). Peştera Cizmei a fost descoperită în anul 1975 de F. Tosca şi P. Chirilă şi cartată în acelaşi an de M. Nedopaca şi P. Chirilă, toţi membrii ai Clubului de speologie Zarand-Brad. În anul 1988, gravurile rupestre din peştera Cizmei au fost exploatate ştiinţific.
Cercurile gravate în peştera Cizmei frapează prin regularitatea cu care se repetă cercul cu variantele sale, fără a da impresia de monotonie, ele constituind de fapt un mod de figurare frecvent întâlnit în arta schematică preistorică din Europa, specific mai ales pe aşa zisele "petroglife", cum ar fi cele din Scoţia (datate începand cu 3.200 B. C.), pe dolmenii din Irlanda (cu vârste între 2.310 şi 1.930) sau din Munţii Pirinei, ca şi în Jura elveţiană (la Pregny, datate între 2.500 şi 800 B.C.). Peste tot pe coasta atlantică, din Portugalia pâna în Marea Britanie, ele sunt interpretate ca simboluri solare. Peştera Cizmei este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Apuseni.
Pensiunea Iancu
www.pensiuneaiancu.ro
Biserica de lemn din Soimus prima dată Şoimuşul începe să fie numit Târg. Biserica de lemn din Soimus cu hramul "Sf. Nicolae" a fost ridicată în anul 1705, fapt dovedit de inscripția dăltuită în pragul de sus al ușii spre naos. Lăcașul de cult este construit din bârne de stejar; are un plan dreptunghiular, cu absida în prelungire, poligonală, cu trei laturi. În Satul Şoimuş a fost menţionat secolul al XIX-lea edificiul a pentru prima dată în fost extins spre vest, prin documente medievale din anul adăugarea unui pronaos, peste 1278. Între anii 1330 – 1454 care s-a ridicat o clopotniță apar în documente alte scundă, cu foișor simplu și localităţi: Bejan, Căinel, fleșă piramidală. Se remarcă și Sulighete, Târnăviţa, Păuliş, ancadramentul intrării, de pe Fornădia, Chişcădaga şi latura sudică, bogat Boholt. În anul 1459, pentru ornamentat, cu un chenar din
cruci piezișe și trei chenare cu motivul dinte de lup precum și cu rozete. Merită menționat și iconostasul care este alcătuit din icoane realizate pe sticlă în anul 1830.
Magura Uroiului sit arheologic unic in tara Aici au fost descoperite urme ale existenţei umane din mai multe perioade istorice. Administrativ, zona aparține de orașul Simeria și de comuna Rapoltu Mare. Oamenii au locuit aici chiar din paleolitic, deoarece s-a descoperit o unealtă din această perioadă în grohotişul de la Măgura Uroiului. Cele mai multe descoperiri sunt însă din epoca neolitică, pe terasele mai joase, şi, apoi, pe terasele din jurul Măgurii. Cea mai veche mențiune despre existența unor artefacte preistorice la Măgura Uroiului este de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când G. Téglás a afirmat că primele comunități preistorice au pătruns pe Valea Mureșului. În monografia regiunii Hunedoara, Octavian Floca a descris zona Măgurii Uroiului ca fiind locuită încă din preistorie.
Magura Uroiului sit arheologic unic in tara
Cu câţiva ani în urmă, arheologii au descoperit aici locuinţe şi ateliere dacice, precum şi un complex funerar din prima epocă a fierului. Cimitirul din epoca fierului descoperit aici, ar arăta ca un tumul care se întinde pe zeci de metri lungime, cu o laţime de doar doi metri. Locul, probabil, a fost în timp abandonat, peste el acumulându-se pământ, aşa că alte civilizaţii au folosit locul ulterior. În cadrul unui program de prospecții aeriene, ce vizau Valea Mureșului mijlociu, profesorul W. S. Hanson de la Universitatea din Glasgow și I. A. Oltean au realizat o serie de fotografii aeriene la sfârșitul anilor `90, printre care se regăsește și zona Măgurii Uroiului. În urma interpretării acestor fotografii, autorii sugerează că fortificația existentă pe dealul Măgura Uroiului ar aparține primei perioade a epocii fierului.
Au fost descoperite fragmente ceramice în mare parte negre lucioase cu decor canelat şi figurine zoomorfe din epoca fierului, precum şi gropi, locuințe din care s-au păstrat vetrele și urmele structurii de lemn. Materialul provenit din aceste complexe, constând din fragmente ceramice, osteologice și de bronz, aparține începutului primei epoci a fierului. Repertorium-ul publicat de M. Roska semnalează fragmente ceramice aparținând culturii Wittenberg, precum și descoperirea a două celturi de tip transilvănean pe Dealul Uroiului. O brăţară de bronz celtică provine din hotarul localităţii. S-a descoperit un fragment de vas lobat şi resturile unei locuinţe aparținând epocii bronzului (cultura Wittenberg).
În masivul Măgura Uroiului, funcţiona şi o mare carieră romană, din care s-au extras mari cantităţi de augit-andezit, pentru construcţiile şi monumentele de la Ulpia Traiana, Micia şi alte aşezări din zonă. I. Marțian, într-un studiu arheologic publicat în 1921, a menționat existența unei fortificații pe Măgura Uroiului, pe care a atribuit-o dacilor. În monografia regiunii Hunedoara s-a vorbit de existența unui castru roman și a cetății medievale pe terasa din stânga dealului, spunând că ultima a fost distrusă în secolul al XVII-lea. În anii `70 unele descoperiri întâmplătoare au pus în evidență urme ale epocii romane și bizantine. De exemplu, pe teritoriul localităţii s-a descoperit întâmplător, în anul 1972, o monedă de la Iustinian. Aşezarea romană de sub deal este amintită în antichitate sub numele de Petrae. Pe lângă ruine, aici s-au descoperit şi inscripţii. Ea se întinde către hotarul cu Rapoltu Mare. În hotarul localităţii, sub Dealul Uroiului, s-a descoperit un mormânt de inhumaţie de epocă romană şi o villa rustica. Cariera din Dealul Uroi este exploatată din epoca dacică şi, mai apoi, perioada romană. Tot pe terasa dealului, dacii aveau ateliere unde prelucrau fierul sau făceau ceramică, evidenţiate de săpăturile făcute de arheologi, anii trecuţi. S-au descoperit pietre de la zidul care apăra aşezarea dacică, localizată pe terasa de mai sus, unde dacii şi-au ridicat satul unde locuiau în căsuţe din lemn, cu acoperiş din paie. Materialele de epocă dacică au fost sporadice și constau într-un perete de chirpic şi fragmente de vase lucrate cu mâna din pastă grosieră și vase lucrate la roată din pastă fină, de culoare cenușie.
S-a gasit şi o vatră distrusă și o structură de piatră, tot din perioada dacică. Măgura Uroiului este o excelentă fortăreaţă naturală, sub forma unui triunghi, imposibil de asediat pe două dintre laturi, care constituie de fapt abruptul de stâncă. Arheologii au confirmat că dealul de la Măgura Uroiului a fost fortificat, dar nu a fost cercetat niciodată până la începutul anilor 2000. S-au realizat doar prospecţii aeriene de către arheologi din Cluj şi din Anglia, de la Universitatea din Glasgow. Se pare că, pentru prima dată, acest deal a fost fortificat de strămoşii dacilor, în prima epocă a fierului, şi apoi fortificaţia a fost refăcută de daci, întărită cu piatră, lucru care se vede şi pe materiale descoperite de arheologi. O descoperire unică este un cuptor slav, din perioada în care acest popor migrator a ajuns în această zonă, în secolele V-VI. În epoca medievală, a existat aici o cetate şi se mai văd şi acum ruinele unui conac. Urmele zidurilor de la o fortificaţie care nu apare în nici un document medieval au fost surprinse într-o imagine fotografică din 1907, de pe o carte poştală, fără a se confunda cu urmele unor clădiri aparţinătoare probabil unor curţi nobiliare mai noi.
http://www.facebook.com/SimeriaMeritaAltceva
Locuri de cazare in comuna Bacia Motel CASABLANCA Clasificare:****
Adresa: Comuna Băcia, Str. Principală (E 79) Judetul: Hunedoara Telefoane: 0762692792; 0762692797 E-mail: ela_bela_2001@yahoo.com RESTAURANTUL CASABLANCA: - 230 locuri (fără aglomerarea sălii de nunţi); - oferim artificii de interior (cu flacără rece) şi de exterior; - avem o echipă specializată pentru amenajarea sălii. Servicii şi facilităţi MOTEL CASABLANCA: - toate camerele au băi dotate cu căzi cu hidro-masaj; apă caldă permanent; parcări pentru autoturisme şi camioane; TV în camere; restaurant; terasă. Capacitate cazare: 13 camere (40 locuri). Tarife cazare: 120 lei/camera dublă; 140 lei/camera cu 3 locuri. În tariful de cazare este inclus micul dejun.
Motel MAGIC Clasificare: **
Adresa: Comuna Băcia, Str. Principală, nr. 189 Judetul: Hunedoara Telefon: 0254 264.577 Fax: 0254 264.577 Servicii si facilităţi: - internet wireless; toate camerele sunt dotate cu băi (apă caldă permanent); restaurant deschis non-stop cu aer-condiţionat (70 locuri); terasă acoperită (35 locuri); parcări păzite; TV cablu;loc de joacă pentru copii; organizări de mese festive. Capacitate cazare: 14 camere (29 locuri). Permitem accesul animalelor de companie doar cu carnet de sănătate valabil. Tarife cazare: - 80 lei/camera single; - 90 lei/camera dublă; - 120 lei/camera cu 3 locuri. Important! În preţurile de cazare este inclus
micul dejun. Pentru cazarea grupurilor tarifele se pot negocia.
MDRT A PROMOVAT ROMÂNIA LA TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE TURISM DE LA KIEV SÂMBĂTĂ, 31 MARTIE 2012 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a participat, în perioada 28 - 30 martie a.c., la cea de-a XVIII-a ediţie a Târgului Internaţional de Turism „UITT” de la Kiev (Ucraina). Târgul a reunit reprezentanţi ai turoperatorilor, companiilor aeriene, agenţiilor de turism, comitetelor naţionale şi regionale turistice, companiilor de asigurări, hotelurilor şi ai staţiunilor turistice care urmăresc promovarea serviciilor şi destinaţiilor pe piaţa ucraineană. România a fost prezentă la târg cu un stand cu o suprafaţă de 30 mp, cu 3 laturi deschise. Participarea la acest eveniment face parte din campania de promovare a României ca destinaţie turistică, prin intermediul brandului turistic naţional, în rândul specialiştilor din domeniu şi al publicului larg. Aceasta a fost cea de-a 28-a participare a MDRT la un târg internaţional de turism din acest an. În cadrul campaniei de promovare a României ca destinaţie turistică, pe lângă alte activităţi de marketing şi promovare, MDRT şi-a propus să participe, în 2012, cu stand naţional, la cele mai importante 70 de târguri de turism din lume. La ediţia de anul trecut a Târgului Internaţional de Turism de la Kiev au participat aproximativ 700 de expozanţi din peste 50 de ţări sau regiuni şi circa 20.000 de vizitatori.
TURISMUL ROMÂNESC, PROMOVAT PE PIAŢA FEDERAŢIEI RUSE DUMINICĂ, 25 MARTIE 2012 Destinaţiile turistice din România au fost promovate în cadrul standului amenajat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) la Târgul Internaţional de Turism de la Moscova („MITT 2012”), cea mai mare expoziţie de turism din Rusia şi Europa de Est, care s-a desfăşurat în perioada 2124 martie a.c. România a participat, în acest an, cu un stand amenajat de 70 mp, în care, pe lângă MDRT, au fost prezenţi 10 operatori de turism români. În cadrul târgului, aceştia şi-au prezentat ofertele turiştilor ruşi şi turoperatorilor prezenţi la eveniment. Aceasta a fost cea de-a 27-a participare a MDRT la un târg internaţional de turism din acest an. În cadrul campaniei de promovare a României ca destinaţie turistică, pe lângă alte activităţi de marketing şi promovare, MDRT şi-a propus să participe, în 2012, cu stand naţional, la cele mai importante 70 de târguri de turism din lume. „MITT 2012” s-a aflat la cea de-a XIX-a ediţie, iar anul trecut peste 79.000 de persoane au vizitat expoziţia.
MDRT, PREZENT LA TÂRGUL DE TURISM AL ROMÂNIEI 2012 JOI, 15 MARTIE 2012 Ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Cristian Petrescu, a inaugurat în data de 15 martie, cea de-a XXVII-a Ediție a Târgului de Turism al României, care s-a desfăşurat în perioada 15 – 18 martie a.c. la Centrul Expoziţional „Romexpo“ din Bucureşti. Cu această ocazie, ministrul a vorbit despre investiţiile realizate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) în infrastructura de turism, care au contribuit la înregistrarea unor creşteri constante în acest domeniu pe parcursul anului 2011, atât la sosirile vizitatorilor străini (+12,8%), cât şi la românii care au ales să-şi cunoască mai bine ţara (+16,9%). De asemenea, ministrul Cristian Petrescu a vorbit despre importanța cooperării cât mai strânse dintre autorităţile publice şi operatorii economici în vederea diversificării şi creşterii calităţii serviciilor turistice pe care România le oferă. „Pentru ca turismul să-şi continue creşterea este nevoie de o colaborare eficientă între autorităţile centrale, locale şi operatorii din turism. Statul şi mediul privat trebuie să lucreze împreună pentru diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor turistice oferite. Vă asigur că ministerul va continua investiţiile în infrastructura de transport, edilitară şi în cea de agrement. Autorităţile locale trebuie să gândească în termeni de dezvoltare durabilă pe termen lung, să solicite de la Guvern bani pentru acele investiţii care aduc progres şi bunăstare comunităţilor lor, să fie deschise la parteneriate cu mediul privat şi, mai ales, să nu pună piedici investiţiilor private. La rândul său, mediul privat trebuie să aibă o mai mare disponibilitate la investiţii care nu produc neapărat profit triplu în primul an de exploatare. Și, deloc în ultimul rând, noi, autoritățile centrale, trebuie să gândim fiecare pas al nostru cu privirea îndreptată spre mediul privat. Doar așa putem reconstrui turismul românesc“, a declarat ministrul Cristian Petrescu. Cea de-a XXVII-a Ediție a Târgului de Turism al României s a desfăşurat, în perioada 15 – 18 martie a.c., la Centrul Expoziţional „Romexpo“ din Bucureşti. MDRT a participat la expoziție cu un stand amenajat pe o suprafaţă de 75 mp cu patru laturi libere (tip insulă). Târgul de Turism al României a fost organizat de Romexpo în parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Industrie din România, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Asociaţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC) şi Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR).
RAPORT INCDT: DELTA DUNĂRII, CEA MAI MARE CREŞTERE A TURIŞTILOR STRĂINI ANUL TRECUT, BUCUREŞTIUL, CEA MAI MARE CRESTERE A TURISTILOR ROMANI DUMINICĂ, 11 MARTIE 2012 Delta Dunării conduce topul destinaţiilor turistice cu cea mai mare creştere a numărului de turişti străini în timp ce Bucureştiul a înregistrat cea mai mari creştere în preferinţele turiştilor români, arată un raport al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism (INCDT). Cele mai însemnate evoluţii ale numărului de turişti străini, în anul 2011, au fost înregistrate în Delta Dunării (+62%), staţiunile balneare (+20,3%), oraşele reşedinţă mari (+18%), staţiunile montane (+12,4%) şi Bucureştiul (+8,1%), arată datele INCDT. Per ansamblu, România a atras anul trecut cu 12,8% mai mulţi turişti străini faţă de anul anterior. Creşteri spectaculoase au avut loc şi în ceea ce priveşte preferinţele turiştilor români. Cele mai importante evoluţii au fost înregistrate la nivelul Bucureştiului (+24,3%), al staţiunilor balneare (+21,2%), al oraşelor mari (+19,4%) şi staţiunilor montane (+18,5%). Per ansamblu, numărul de turişti români a avut o creştere anul trecut faţă de anul anterior de 16,9%. Ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Cristian Petrescu, consideră că aceste evoluţii dovedesc că turismul românesc se află pe drumul cel bun. „Creşterile cele mai mari care au fost înregistrate anul trecut, aşa cum reiese din raportul INCDT, se regăsesc la nivelul celor şase produse turistice pe care le-a identificat Strategia brandului turistic naţional. Este o dovadă că strategia actuală este cea corectă şi că trebuie să urmăm în continuare paşii pe care ea îi trasează. Este important să confirmăm aceste evoluţii şi în cursul anului 2012, iar promovarea pe care o vom face va viza tocmai obiectivele trasate de Strategia brandului turistic naţional. Ne aflăm pe drumul cel bun şi vom păstra aceeaşi direcţie“, a declarat ministrul Cristian Petrescu. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) a derulat în ultimii trei ani investiţii masive în infrastructura turistică şi în marketingul şi promovarea destinaţiilor româneşti atât din fonduri europene, cât şi din fonduri de la bugetul de stat. În perioada 2009 – 2012 au fost alocate pentru dezvoltarea turismului fonduri europene şi de la bugetul naţional de aproape 820 milioane de euro, faţă de 20 de milioane de euro, cât au fost alocate în perioada 2006 – 2008. În plus, dezvoltarea turismului s-a făcut în ultimii ani strategic, prin implementarea unor planuri de acţiune coerente de coordonare în domeniu (Planul Strategic şi Operaţional de Marketing Turistic al României 2011 – 2015, Planul Strategic şi Operaţional de Marketing Turistic pentru Bucureşti 2011 – 2015, Strategia de Creare şi Promovare a Brandului Naţional de Turism, Strategia Naţională de Dezvoltare a Ecoturismului, Strategia Naţională de Dezvoltare a Turismului Balnear). Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism (INCDT) este o unitate aflată în coordonarea MDRT, care realizează analize folosind datele Institutului Naţional de Statistică (INS), ale Băncii Naţionale a României şi ale mai multor organisme internaţionale de cercetare a turismului.
RAPORT INCDT: GERMANII, ITALIENII ŞI FRANCEZII, TURIŞTII STRĂINI CARE VIZITEAZĂ CEL MAI MULT ROMÂNIA DUMINICĂ, 11 MARTIE 2012 Cei mai mulţi turişti străini care au vizitat România anul trecut provin din Germania, Italia şi Franţa, creşteri ale numărului de turişti, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, fiind înregistrate şi la celelalte pieţe prioritare (aşa cum au fost ele stabilite în Strategia de Creare şi Promovare a Brandului Naţional de Turism), arată un raport al Institutului Naţional de CercetareDezvoltare în Turism.Astfel, pentru principalele pieţe prioritare ale României, cei mai mulţi turişti străini au provenit din Germania (+12,1% faţă de 2010), Italia (+18,5%), Franţa (+10,23%), Ungaria (+13,9%), Statele Unite ale Americii (+1,8%) şi Marea Britanie (+12,8%). Per ansamblu, România a atras în 2011 cu 12,8 % mai mulţi turişti străini faţă de anul trecut. Cei mai mulţi turişti străini care au venit în ţara noastră au ales să se cazeze la hotel (+13,1% faţă de 2010), în pensiunile turistice (+8,5%) şi în pensiunile agroturistice (+35,8 %). Şi în ceea ce priveşte cheltuielile nerezidenţilor străini în România s-au înregistrat creşteri, aceştia au cheltuit cu 18,4 % mai mulţi bani decât în 2010. În ceea ce priveşte turiştii români, aceştia au ales să se cazeze la hotel (+18,2% faţă de 2010), în pensiunile turistice (+19,1%) şi în pensiunile agroturistice (+29,4%). Per ansamblu, în 2011 numărul de turişti români a avut o creştere de 16,9%. În fiecare lună a acestui an s-au înregistrat evoluţii faţă de lunile corespunzătoare ale anului trecut, cea mai spectaculoasă creştere fiind observată în lunile de vară (în luna august +12% turişti străini și, respectiv, +15,4% turişti români). Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) a derulat în ultimii trei ani investiţii masive în infrastructura turistică şi în marketingul şi promovarea destinaţiilor româneşti atât din fonduri europene, cât şi din fonduri de la bugetul de stat. În perioada 2009 – 2012 au fost alocate pentru dezvoltarea turismului fonduri europene şi de la bugetul naţional de aproape 820 de milioane de euro, faţă de 20 de milioane de euro, cât au fost alocate în perioada 2006 – 2008. În plus, dezvoltarea turismului s-a făcut în ultimii ani strategic, prin implementarea unor planuri de acţiune coerente de coordonare a domeniul (Planul Strategic şi Operaţional de Marketing Turistic al României 2011 – 2015, Planul Strategic şi Operaţional de Marketing Turistic pentru Bucureşti 2011 – 2015, Strategia de Creare şi Promovare a Brandului Naţional de Turism, Strategia Naţională de Dezvoltare a Ecoturismului, Strategia Naţională de Dezvoltare a Turismului Balnear).
ITB BERLIN: MDRT ŞI ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A TURISMULUI PREGĂTESC O CONFERINŢĂ INTERNAŢIONALĂ DESPRE TURISMUL BALNEAR ŞI MEDICAL ÎN ROMÂNIA VINERI, 9 MARTIE 2012 Ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Cristian Petrescu, şi secretarul-general al Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT), Taleb Rifai, au discutat în data de 8 martie a.c, în cadrul Târgului Internaţional de Turism de la Berlin (ITB), despre organizarea în România, împreună cu OMT, în această toamnă, a unei conferinţe despre turismul balnear şi medical. Secretarul-general al OMT, Taleb Rifai, s-a arătat interesat de iniţiativa venită din partea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) şi a spus că se va implica direct în organizarea evenimentului. În acest sens, secretarul-general Taleb Rifai l-a invitat pe ministrul Cristian Petrescu la sediul general al OMT din Madrid pentru a stabili detaliile acestei conferinţe şi pentru a se întâlni cu înalţi oficiali ai organizaţiei, dar şi ai Guvernului Regatului Spaniei. În cadrul întâlnirii, secretarul-general Taleb Rifai şi-a manifestat întreaga susţinere pentru iniţiativele pe care România le are la nivelul organizaţiei internaţionale şi a apreciat rolul important pe care ţara noastră îl joacă în calitate de prim-vicepreşedinte al Consiliului Executiv al OMT. „Ne întoarcem acasă cu veşti bune de la ITB Berlin. Am avut multe întâlniri importante şi am primit multe propuneri de parteneriate, ceea ce arată rolul tot mai mare pe care România îl joacă pe piaţa turistică internaţională. Am avut o întrevedere şi cu secretarul-general al OMT, domnul Taleb Rifai, în urma căreia pot să anunţ că România va organiza în această toamnă, împreună cu Organizaţia Mondială a Turismului, o conferinţă internaţională despre turismul balnear şi medical. Este un eveniment deosebit de important la care sunt aşteptaţi să participe cei mai mari specialişti în domeniu la nivel mondial. Vom marca astfel relansarea turismului balnear în România şi sperăm că, odată cu aceasta, reintroducerea ţării noastre în topul destinaţiilor pentru turismul balnear“, a declarat ministrul Cristian Petrescu. Ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Cristian Petrescu, a efectuat în data de 8 martie, o vizită de lucru la Târgul Internaţional de Turism de la Berlin (ITB) în cadrul căruia a avut mai multe întâlniri de lucru cu cei mai importanţi turoperatori din lume, TUI Germania, DerTour, ITS şi Frosch Touristik International (FTI), dar şi cu alţi specialişti din industria mondială a turismului.
PIAŢA GERMANĂ RĂMÂNE O PRIORITATE PENTRU TURISMUL ROMANESC Joi, 8 Martie 2012 Ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Cristian Petrescu, a discutat în data de 8 martie, în cadrul Târgului Internaţional de Turism de la Berlin (ITB), care s-a desfăşurat în perioada 7-11 martie, cu cei mai importanţi turoperatori din lume despre noi oportunităţi de creştere a numărului de turişti germani în ţara noastră. Printre temele abordate s-au numărat posibilitatea construirii unui circuit de Formula 1 în România şi continuarea promovării în cataloagele marilor turoperatori, în special a ofertei de turism de sănătate. Compania Tilke, constructor de circuite de Formula 1, i-a propus ministrului Cristian Petrescu stabilirea unei colaborări cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului pentru deschiderea unei piste de Formula 1 şi a infrastructurii conexe. Ministrul Cristian Petrescu a avut întâlniri şi cu reprezentanţii turoperatorilor TUI Germania, DerTour, ITS şi Frosch Touristik International (FTI) cu care s-au purtat discuţii despre promovarea pe care România o face în prezent în cataloage şi despre ofertele turistice de pe piaţa românească pe care aceştia le au în prezent, dar şi despre viitoare colaborări. Promovarea pe piaţa germană de turism este deosebit de importantă, având în vedere că Germania s-a menţinut, în ultimii doi ani, pe prima poziţie între ţările generatoare de turişti străini pentru România, atât ca număr de turişti, cât şi ca tendinţă de creştere. „Promovăm România la cel mai cel mai mare târg de turism. Este vorba despre toată piaţa germană, dar şi din lume. Din circa 200.000 de vizitatori ai târgului, în jur de 110.000 de persoane sunt specialişti. O bună prezentare aici, în Berlin, asigură o bună prezentare pentru toată piaţa internaţională deoarece Germania este trendsetter pe piaţa de turism, acolo unde astăzi vine un turist german, mâine vor veni şi alţi turişti din alte ţări. Germania rămâne în atenţia noastră ca piaţă-ţintă principală. Comparativ cu 2010, anul trecut am avut o creştere cu 12,1% a numărului turiştilor german“, a declarat ministrul Cristian Petrescu. „Am avut o bună participare anul acesta la ITB Berlin, cel mai mare târg mondial de turism. La întâlnirile pe care le-am avut s-au discutat multe proiecte interesante care pot ajuta la creşteri din ce în ce mai mari ale circulaţiei turiştilor străini în România. Reprezentanţii companiei Tilke sunt foarte interesaţi să construiască un circuit de Formula 1 la noi în ţară, în apropiere de Bucureşti sau pe litoral. Bineînţeles că suntem deschişi la orice propuneri care pot ajuta la dezvoltarea turismului şi la crearea de noi locuri de muncă, iar un astfel de circuit este posibil prin parteneriate public-private, prin implicarea atât a autorităţilor publice locale, cât şi a investitorilor privaţi“, a declarat ministrul Cristian Petrescu. Standul României la ITB 2012 a fost organizat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului pe o suprafaţă de 406 mp şi a găzduit 45 de operatori economici din domeniul turismului şi din domeniile conexe, dar şi autorităţi publice locale şi asociaţii de promovare a zonelor turistice româneşti. Târgul Internaţional de Turism (ITB) din Berlin s-a desfăşurat în perioada 7-11 martie şi a reunit 11.000 expozanţi din peste 180 de ţări pe o suprafaţă de 160.000 mp. ITB Berlin este cea mai mare manifestare de acest gen din lume. Prima ediţie a târgului a avut loc în anul 1966, iar România participă din anul 1970.
http://www.facebook.com/TurismRomanescOfficial