Turism Romanesc nr.22

Nr.22 / Aprilie 2013

Revista lunară online de promovare a turismului românesc editată de

Biserica de lemn din Lunca Baia de Criş Serbările Cetăţii - Deva 2013

Comuna Hărău - prezentare generală

Expoziţia Eveniment: Comorile Chinei la Muzeul Naţional de Istorie a României

Geoagiu - destinaţie turistică prin excelenţă

găsiţi celelalte numere pe www.turism-românesc.com

„Vacanţe la ţară”, ieftine şi atractive Revistă online de promovare şi dezvoltare atât a turismului local cât şi naţional.

Project Manager - Designer:

Alexandru Tutoveanu Project Manager - Tehnoredactare:

Cristiana Tutoveanu

Adresa: Str.Mareşal Averescu, Bl.33 Ap.4, Deva, 330011 Judeţul Hunedoara Telefon: +40744471132 +40766191779 E-mail: contact@turism-romanesc.com office@turism-romanesc.com Website: www.turism-romanesc.com

În perioada 15 aprilie - 15 iunie 2013, se desfăşoară cea de a XXI-a ediţie a Programului: „Vacanţe la ţară”, organizat de Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural – ANTREC România.

Filialele ANTREC participante la acest program, în prima fază, sunt: Argeş, Alba, Braşov, Buzău, Cluj, Constanţa, Covasna, Gorj, Maramureş, Neamţ şi Sibiu.

Timp de două luni, turiştii vor avea oportunitatea de a descoperi viaţa satului, tradiţiile locurilor respective, ospitalitatea specifică acestui tip de turism şi, nu în ultimul rând, pot servi o masă tradiţională cu bucate specifice fiecărei zone pentru care vor opta.

Ca o premieră, în acest an, programul a început mai devreme cu

două săptămâni, înainte de Sărbătorile de Paşte. Pachetul de cazare aferent programului special “Vacanţe la ţară” oferă sejururi de cinci nopţi / şase zile la: - pensiuni de 2 margarete, la preţul de 150 de lei / persoană; - pensiuni de 3 şi 4 margarete, la preţul de 195 de lei / persoană. În acest tarif sunt incluse cinci nopţi de cazare în cameră dublă, prima noapte de cazare fiind aferentă zilei de duminică. Sejurul se va încheia în ziua de vineri.

Fiecare pensiune participantă în acest program va oferi din partea casei micul dejun. În programul special nu este inclusă perioada aferentă Sărbătorilor Pascale : 29 aprilie – 7 mai 2013 .

http://www.facebook.com/TurismRomanescOfficial https://twitter.com/#!/Turism_Romanesc http://pinterest.com/turismromanesc

http://www.youtube.com/user/TurismRomanescHD http://www.alexa.com/siteinfo/turism-romanesc.com#

Parteneri:

© Copyright: Reproducerea oricărui material scris sau ilustrat din această publicaţie este categoric interzisă fără consimţământul prealabil al editorului.Revista nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul materialelor publicitare.

ISSN 2247 - 2738 ISSN-L 2247 - 2738

Pe copertă BIDERICA REFORMATĂ din Geoagiu Numărul 22 / 2013 Aprilie Turism Românesc

Geoagiu

Primăria Geoagiu

Colegiul Tehnic Agricol din Geoagiu

Sala de Sport a Colegiului din Geoagiu

Geoagiu - destinaţie Orașul Geoagiu este așezat pe malul drept al râului Mureș, la o altitudine de 217 metri, într-o depresiune formată de ultimele ramificații ale Munților Metaliferi. Este străbătut de râul Geoagiu, a cărui vale se îngustează treptat spre izvoare, șerpuind printre versanți înalți de 400 - 700 m. Rețeaua hidrografică bogată (râurile Homorod, Geoagiu și Mureș), pădurile de stejar, fag și brad - în care se întâlnesc însă și meri, peri sau cireși sălbatici - contribuie la crearea unui climat aparte. Dar marea bogăție o constituie izvoarele de ape minerale carbogazoase și termale de la Băcâia și Geoagiu-Băi.

Unitatea administrativ teritorială – Orașul Geoagiu, are o populație de 5049 de locuitori.

Aproape jumătate sunt stabiliți în localitatea de reședință. Teritoriul administrativ se întinde pe o suprafață de 15.569 ha din care 14.589 ha extravilan și 980 ha intravilan.

La Geoagiu se poate ajunge fie cu trenul, fie cu autoturismul : pe calea ferată, stația de destinație : Geoagiu-Haltă (opriri doar pentru personale); pentru accelerate sau trenuri rapide, stații de legatură sunt la Deva, Simeria, Orăștie, Teiuș, Alba-Iulia, Vințu de Jos ; pe șosea : din spre Deva, pe drumul județean Simeria - Rapolt - Geoagiu; pe DN7, dinspre Deva prin Simeria și Orăştie, sau din spre Alba-Iulia și Sebeș, prin Vințu de Jos, până la intersecția Geoagiu-Haltă.

Din punct de vedere arheologic, localitatea Geoagiu este cunoscută prin vechea așezare dacică Germisara (Germi-fierbinte, sara-izvor), care se întindea în hotarul acestei localități și care a devenit sub romani: „Thermae Germisara” sau “Germisara Cum Thermis”.

Prin poziția sa, orașul Geoagiu se încadrează într-un climat temperat îndulcit, ca urmare a dispoziției rețelei de apă, creându-se un microclimat deosebit de favorabil culturii pomilor și chiar a unor specii pretențioase - migdalul, castanul comestibil, etc.

Localităţile aparţinătoare Geoagiului: Geoagiu-Băi, Aurel Vlaicu, Gelmar, Homorod, Rengheţ, Văleni, Bozeş, Băcâia, Cigmău şi Mermezeu sunt localităţi încărcate de istorie şi zone deosebit de pitoreşti.

E v o l u t i a i s t o r i c ă a o r a ş u l u i G e o a g i u : Primele date privitoare la existența localității Geoagiu provin de pe vremea dacilor (mileniul I î.Hr.) și se datorează numeroaselor descoperiri arheologice făcute în zonă. Conform teoriilor mai multor istorici, numele de Germisara al castrului roman construit după cucerire (sec. II d. Hr.) este de origine dacă, castrul însuși fiind ridicat pe locul unei vechi cetăți dacice. GERMISARA însemna "apă caldă" (germi = caldură; sara = cădere de apă) și se referea la apele termale din zonă, cunoscute de daci și exploatate apoi, la un nivel superior, de romani.

Localitatea Geoagiu este atestată documentar la 1271, când este pomenit un „comes de Gyog” (comite) şi mai sigur la 1291, când este pomenită localitatea Geoagiu în legătură cu o delimitare de proprietăţi ce priveşte satele Aurel Vlaicu şi Gelmar.

Referitor la denumirea localitaţii Geoagiu, există două teorii şi anume: una împărtăşită de Iorgu Iordan, care afirmă că denumirea provine din maghiarul dio „nucă”, diod - „nucet”, în timp ce un alt învăţat, Gustav Kirch, susţine că este vorba de un „loc cu ape minerale calde”, de la maghiarul gyogy - „cură”. În sprijinul primei explicaţii stă Poiana Nucilor, numele unei porţiuni din hotarul localităţii Geoagiu, asemănător şi Geoagiu de Sus, renumit pentru pomicultura sa.

O nouă atestare apare în anul 1397, când Gurzo, fiul lui Ioan de Maramureş, obţine ca donaţie regală din partea regelui Sigismund, moşia Geoagiul de Jos, în comitatul Hunedoara. Acelaşi Sigismund dăruieşte domeniul, la 1404, 1407 şi 1412, jumătate familiei Töreki şi cealaltă jumatate familiei Dénesi . De multe ori actele de danie se referă şi la celelalte sate din zonă, care sunt enumerate împreuna cu localitatea Geoagiu, cum este cazul la 1407 şi 1412, când între alte sate sunt amintite: Homorod, Bozeş şi Mermezeu.

Ocolul Silvic din Geoagiu

La 1444, neamul Töreki stingându-se, familia Dénesi a obţinut întregul domeniul pe care l-au stăpânit până la 1467, când Dénesi-eştii care mai trăiau atunci, Ioan şi Andreiu, amestecaţi fiind în răscoala nobilimii transilvănene împotriva lui Mateiu Corvin, au fost desposedaţi, iar domeniul a fost dat de Rege la 1468 lui Ioan Pongrácz, voievodul Ardealului. Acesta a stăpânit Geoagiul până la sfârşitul vieţii sale, în anul 1476.

turistică prin excelenţă A fost urmat de fiul său Mateiu, până în 1501, dată când domeniul a fost conferit lui Ioan Corvin care, murind în anul 1504, îl lasă fiului său Cristofor, care nu l-a stăpânit decât un an, deoarece s-a stins fără urmaşi.

Ca urmare, în anul 1505, domeniul trece în posesia de drept a regelui Vadislav al II- lea. În acelaşi an, în data de 14 august, Vladislav îi dă zălog lui Ştefan Tarczai, comitele secuilor: oraşul “opidum” Geoagiu, pentru 12000 de galbeni, pentru că regele era dator acestui comite pentru serviciile făcute în administraţie. O vreme regele a rămas dator acestui comite şi dupa 3 ani l-a despăgubit cu domeniul Onod, iar domeniul Geoagiu de Jos îl oferă în semn de bună vecinătate voievodului muntean Radu al IV – lea Cel Mare. În anul 1510, neamul lui Radu cel mare fiind privit ca stins, domeniul Geoagiu este donat de regele Ungariei nobilului Ioan Podmanicziti, ca şi garanţie pentru împrumut, dar nu peste mult timp, în 1517, domeniul este donat unui alt domn muntean, lui Neagoe Basarab, pentru servicii aduse regelui, iar actul de înregistrare din 1518 pomeneşte şi satele Rengheţ, Băcâia, Bozeş, Cigmău, Homorod. În anul 1523, în urma năvălirii turcilor, pentru că l-au apărat pe regele Ungariei, boierii pribegi Horvat Logofatul şi Vancea Vistierul primesc de la regele Ludovic al II-lea toate proprietăţiile care în urma decesului voievodului Basarab au redevenit proprietate regală, donaţia (sau o parte din ea) este reînoită în 1526, boierii sus-numiţi ,,de ani de zile trăind în aceste locuri”.

Nu se ştie cu certitudine cât a durat stapânirea românească asupra Geoagiu-lui, până la 1537 sau doar până la 1531, când, odată cu secularizarea averilor mănăstireşti, regele Ioan Zapolia a secularizat şi Geoagiul - opidumul cu castelelul patrulater fortificat şi împreună cu 18 sate (printre care şi băile) oferindu-le ca donaţie regală celui mai credincios dintre căpitanii săi, lui Kun Kocsard. După moartea acestuia, neavând moştenitori de parte bărbătească, domeniul Geoagiu ar fi ajuns la cancelarul Stefan Vörbczi, dar nu după mult timp găsim Geoagiu-l în mâinile lui Kun Lazar, fratele lui Kun Kocsard, de la care îl ia regele Ferdinand I, în anul 1555, pentru că a aprovizionat şi a ajutat pe voievozii din Moldova şi Muntenia veniţi să dea ajutor reginei Izabela.

După un anumit timp domeniul Geoagiu, sau cel puţin, o parte din el, apare din nou în stăpânirea urmaşilor familiei Kun, care au primit mai târziu titluri nobiliare de conţi şi baroni. Un Kun Gothard apare ca proprietar al satului Geogiu, legat de nişte neînţelegeri cu Scaunul Săsesc Orăştie. Motivul l-a constituit reaşezarea semnelor de hotar deteriorate din cauza repetatelor prăbuşiri de teren din lunca Mureşului. La 24 mai 1630, principeasa Caterina de Brandenburg ordonă prelaţilor din Alba-Iulia să trimită reprezentanţi aleşi, care alături de delegatul numit de ea să reedifice semnele distruse.

Cazul nu a fost rezolvat, oamenii capitului anunţând-o pe principeasă, la 11 iulie, că au fost opriţi în realizarea însărcinării asumate de către magistratul orăştian, deoarece la momentul stabilit şi la locul litigios a apărut o trupă mare de puscaşi care au împiedicat activitatea lor prin atacuri repetate. În această situaţie, preoţii capitului au propus ca principeasa însăşi să cheme pe consilierii orăştieni la ordine, pentru a se justifica.

Rezolvarea cazului a întârziat, din cauza schimbărilor produse la conducerea Transilvaniei şi abia în anul următor magistratul Michael Thoroczkay, pronotarul noului prinicpe Rákoczi I, a aplanat conflictul.

Biserica Reformată din Geoagiu

Biserica Rotondă din Geoagiu

Peisaj din Gelmar

În afară de familia Kun, există în zonă şi alţi nobili, posesiunile fiind fragmentate, astfel găsim Geoagiu printre domenile administrate de Ana Bornemissza, soţia principiului Mihai Apafi (1661-1691). Pentru acest domeniu s-au păstrat conscripţiile urbariale din anii 1691 şi 1697, când domeniul aparţinea prinicipelui Mihai Apafi junior. Conform conscripţiei din anul 1691, domeniul consta din frânturi, porţiuni de sate, în total 13, cuprinzând 76 iobagi şi 4 jeleri, cu un total de 101 fii, mai fiind menţionaţi: 12 iobagi fugiţi şi 3 sesii pustii din cauza greutăţilor de atunci. Porţiunile de sate sunt: Geoagiu, cu 10 iobagi şi 8 fii , Rengheţ - 3 iobagi cu 4 fii, Bozeş - 1 iobag cu 2 fii şi la fel Homorod, celelalte porţuni fiind la Ocolişul Mare, Boşorod, Mada, Voia, Balşa, Almaşul de Mijloc, Techereu, Ardeu, Nădăştia.

Biserica Nouă din Geoagiu

Biserica ortodoxă Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din Bozeş

În această perioadă, băile de la Geoagiu fac ca localitatea să fie cunoscută şi peste hotare. În anul 1595 a apărut la Veneţia, „Geografia sau Descrierea Universală a Pământului“, de Giovani Antonio Magini, în care se precizează că în Transilvania se află izvoare termale felurite: cele de la Geoagiu ('' Iogieşi'') şi cele de la Oradea, acestea calde, celelalte reci. Mai târziu, în anul 1656, un ambasador suedez face o vizită în Transilvania, întovărăşit de secretarul Hiltebrandt, care a lăsat o relatare a călătoriei făcute, oferind informaţii intereresante despre băile de aici, care sunt caracterizate drept băile calde tămăduitoare de la Geoagiu (Goig). Descrierea este pitorească : ''apa venea dintr-un deal, pe o câmpie şi era potrivit de caldă, acolo se afla o casă stricată, în care erau diferite cămăruţe, dar în ele nu se găsea nimic, pe pereţi erau mâzgălite multe nume.

Acolo unde cădea apa cu repeziciune, se afla sus o stâncă îngustă de piatră, unde puteau şedea 2 persoane spate în spate, iar jos era un spaţiu mare în formă de dreptunghi, în care se putea înota cu apa până aproape de gât… Românii se scaldă deseori aici, s-a bălăcit după aceea şi o româncă în fusta ei neagră''. În sec. al XVIII –lea, menţiunile documentare se referă mai mult la schimbările de stăpânire a domeniilor.

Aurel Vlaicu (Binţinţi) e atestat într-un document din anul 1291, care menţionează că Binţinţiul (terra Sotheluk) este vândut de Ştefan şi Domnic, fii lui Benchench din neamul secuilor, comiţilor Daniel şi Solomon, fii lui Cheel din Câlnic, pentru suma de 20 florini. Hotarul satului trecea pe lângă pământurile saşilor din Romos şi Orăştie, apoi până la hotarul satului Gelmar, iar în partea de miază-noapte atingând satul Geoagiu 19.

Biserica Ortodoxă din Gelmar

Biserica de zid Sf.Nicolae din Geoagiu

Biserica ortodoxă Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din Băcâia

În anul 1900, Enciclopedia Română, publicată la Sibiu, o adevărată sinteză a vieţii româneşti din Transilvania, consacră două articole localităţilor din zonă şi anume: Gioagiu de jos - Joseni, (maghiar Algyógy-Alfalu, Al-Gyógy) comună în Transilvania, cott. Hunedoarei, 993 locuitori din care 812 români, 44 maghiari, 34 germani.

Stabiliment de cură balneară, izvoare calde, alcalice, pentru reumă, boale femeiesci, anemie ş.a. Aici se află castelul contelui Kun Kocsárd, pe a cărui bun de la 1891 este o şcoală economică pentru secui. Gioagiu de sus - Suseni (Algyógy-Felfalu), aproape de Gioagiu de jos, 1132 locuitori din care români 938, maghiari 112, germani 67. Aceste 2 sate au o şcoală comună. În anul 1905, un călător de marcă, Nicolae Iorga, vizitează zona, savantul român călatoreşte într-o trăsură, aşa că poate observa natura ţinutului, casele oamenilor şi situaţia lor materială, lucrarea câmpului, instituţiile rurale. Prima localitate semnalată de călător e Gelmar: “Pe lângă cucuruze ce se culeg, ajungem în sătuleţul Gelmar sau Jelmar, care se vesteşte de departe prin turnul subţiratic al bisericii. E o aşezare foarte mică şi destul de săracă, a cărei vechime trebuie să fie mare. Unii au crezut că descoperă în Gelmar o Germisara dacică, iar în veacul trecut episcopul Clain îl lămurea prin Dealu-Mare, Ghial-mare...Căsuţele sunt despărţite prin curţi mari, împrejmuite cu nuiele; sunt multe coperişe de stub şi nimic nu-ţi aminteşte rânduiala bună, înstărirea satelor. Mureşul se trece aici pe un mare pod de fier, ce se încoardă peste întinderea lină a râului alb în care vântul trezeşte însă creţuri multe şi pripite, ce fug pe stânga”. Autorul descrie că după pod începe ţinutul “iobăgimii”. La celălalt capăt al podului, chiar lângă cocioaba brudarului, care strânge crăiţarii sau „librele” pentru arendaşul evreu, pornesc să urce pe dealurile de tină cleioase, Geoagiurile, Joajiurile.

“Cel mai mult pământ aici e al domnilor. Odată erau numai boieranşi ungureşti, cu obiceiuri primitive şi cu cerbicia neînvinsă. La Geoagiu, poprietatea lui Kun Kocsard, din neamul acelui, mort deunăzi, care crezându-se de viţă cumană a tipărit Codex Cumanicus, şi şi-a lăsat averea pentru scopuri culturale maghiare...El a dat sprijin în nevoie, în satul său chiar, şi-a lăsat câmpii şi marele castel pentru ca întrânsul copiii secuilor flămânzi să înveţe în brazda românească agricultura modernă”.

Castrul Roman de la Cigmău

Biserica din Bozeş

Castrul Roman de la Cigmău

Castrul Roman de la Cigmău

Textul despre Geoagiu sat, rămas de la N.Iorga, oferă şi alte numeroase date despre banca ce funcţiona aici, la fel despre pretură şi stema ce o avea. „Mai departe călătorul din România se îndreaptă spre Feredeu (Geoagiu Băi) :” Voia vreunui „domn” din vremuri a suit pe unul din dealurile, din predealurile vecine, un nou sătuleţ românesc al Geoagiu-lui, lângă o baie de iod, cercetată vara, care-i dă numele de “Feredeu”. Te sui pe o nouă şosea şerpuitoare, sub peretele de humă vânată şi de pământ roşietic, tot aşa de cleioase pe lângă mari stânci de piatră pentru clădiri. Jos se desfăşoară o minunată privelişte de livezi şi grupe de arbori , peste care se înalţă vârfurile drepte, ţepene, triste, ale unor bătrâni plopi uriaşi din timpurile stăpânirii magnaţilor. Peste această învălmaşeală hrănită de cursul grăbit al râului de munte, care se cheamă apa Geoagiului, după numele satului, se clădesc alte dealuri măreţe, de pe care civilizaţia a curăţat în mare parte pădurile. E prefaţă Munţilor Apuseni. Feredeul e un sătucean nespus de sărac, trăind în bordeie afumate, din vânzarea prunelor şi din lucrul tăierii lemnelor, fiind aproape fără holde. Într-un fel de poieniţa frumoasă, o dârămătură de stâlpi cu fereştele golite, se cheamă că e şcolă – şcoală fără învaţător şi şcolari. Bisericuţa cu turnuri de lemn, făcută în 1819, n-are preot, ci se ajută cu unul din Geoagiu. Ea se dărâmă pe încetul, iar venitul ei de la o moară cu coperişurile roşii, ce se vede între copacii de jos e cheltuit tot pentru leafa preotului şi a crâsnicului bătrân, care ne întâmpină” .

La începutul veacului avem şi unele realizări spirituale, datorită preoţilor şi intelectualităţii din zonă. În 16 decembrie 1906, I.Popovici, protopop al Geoagiului şi directorul Despărţamântului ASTRA, Orăştie, a înfiinţat în Geoagiu o agentură si o bibliotecă poporală de 60 de carţi şi anume: 38 broşuri primite de la Comitetul Central şi 22 cărţi dăruite de G.Todică, A.Roşu şi I.Henţa din Geoagiu, iar în anul următor printre cei care ţin prelegeri din partea ASTREI, găsim pe G.Todică şi I.Popovici.

Izvorul Termal Nr.1 „Tămăduirea “ - Geoagiu Băi

Parcul din Geoagiu Băi

Obiectivele turistice care se pot vizita în Geoagiu şi în împrejurimile Geoagiu-lui sunt numeroase: - Capela Romanică, din Geoagiu, sec.XVIII, - Biserica Reformată Calvină „ROTONDA“ din Geoagiu , sec.XI, - Biserica de zid „Sfântul Nicolae“ , biserică ortodoxă din secolul XV, monument istoric, - Castrul Roman Germisara, cunoscut şi sub numele de: „Castrul Roman de la Cigmău“, la sud de satul Cigmău, - Drumul Roman, - Cascada Clocota, - Grota Haiducilor, - Termele Romane (Băile Termale Romane Germisara),

Izvorul Termal Nr.1 „Tămăduirea “ - Geoagiu Băi

- izvoarele de apă termală de la Geoagiu Băi, - Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului“, din Geoagiu-Băi, din anul 1932, - Biserica Evanghelică Lutherană, din satul Aurel Vlaicu, - Casa Muzeu „Aurel Vlaicu“ şi Bustul lui Aurel Vlaicu, - Biserica Ortodoxă, din Gelmar, - Biserica de zid „Sf.Arhangheli Mihail şi Gavril“ din Bozeş, sec.XV, - Biserica de zid „Sf.Arhangheli Mihail şi Gavril“ din Băcâia.

Toate acestea merită o atenţie deosebită şi vor fi pe larg descrise în numerele viitoare ale revistei Turism Românesc. Pentru cei care vor merge la Geoagiu şi vor avea curiozitatea să viziteze toate aceste monumente şi obiective turistice, vor trăi o experienţă de neuitat, deoarece Geoagiu este, într-adevăr, o destinaţie turistică prin excelenţă.

Izvorul Nr.6 „Roman“ - Geoagiu Băi

Termele Romane - Geoagiu Băi

Termele Romane - Geoagiu Băi

Termele Romane - Geoagiu Băi

Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului - Geoagiu Băi

Comuna Baia de Criş

Biserica de lemn „Adormirea

Baia de Criş, mai demult Baia Crişului, este o comună ce are în componenţă 9 sate: Baia de Criş (reşedinţă), Baldovin, Căraci, Cărăstău, Lunca, Rişca, Rişculiţa, Ţebea şi Văleni.

Comuna are o populaţie de 2.665 de locuitori.

Oamenii zonei sunt oameni credincioşi, cu frica lui Dumnezeu, ei ridicând de-a lungul timpului numeroase lăcaşe de cult. Printre acestea se numără: - Mănăstirea Franciscană din Baia de Criş, (Strada Revoluţiei nr. 15.

Construită în secolul XV, transformări ulterioare în secolul XVIII).

- Biserica Reformată din Baia de Criş, (înălţată între anii 1874 şi 1890).

- Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia de Criş (construită în 1934).

- Biserica Ortodoxă din Baldovin (construită în 1940).

- Biserica de lemn "Sfântul Nicolae" din satul Căraci (nr. 51, este construită în jurul anului 1840).

- Biserica „Sf. Vasile cel Mare“ din satul Cărăstău (construită în anul 1932).

- Biserica Ortodoxă din Lunca (construită în 1974).

- Biserică de lemn "Adormirea Maicii Domnului" din Lunca (construită spre sfârşitul sec. al XVII-lea).

- Biserica Ortodoxă „Buna Vestire“, din Rişca.

- Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din Rişculiţa (construită în 1925).

Biserica de lemn din Lunca, comuna Baia de Criș , județul Hunedoara a fost ridicată în secolul XVII. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, HD-II-m-A03360.

Maicii Domnului“ din Lunca Biserica a fost ridicată pe dealul numit „Gorgon”, de credincioșii ortodocși din satul Țebea și a fost sfințită de Mitropolitul Athononie Anghel, în anul 1700. În anul 1820 a fost vândută credincioșilor din Lunca Moților.

Materialul de construcție folosit este exclusiv lemn de stejar și brad.

A fost pictată în anul 1829, de către pictorul Lupșa, din Roșia Montană.

De-a lungul timpului s-au făcut reparații la acoperiș (1966, 1968 și 1978).

Cu semnificație istorică deosebită sunt vechimea ei cât și pictura. Pictura interioară, într-un grad avansat de deteriorare, în special pronaosul, nu permite decât identificarea câtorva scene din Vechiul și Noul Testament.

Centrul naosului este marcat de trei medalioane delimitate de borduri decorative ample în care sunt înfățișați Sfântul Duh, Maica Domnului și Iisus Atotputernicul, medalioane cu sfinți apostoli și proroci după care urmează scene din ciclul christologic.

Catapeteasma are ca scene centrale, în partea superioară, Răstignirea lui Iisus și median, pe Iisus tronând, înconjurate de medalioane și un registru prezentând pe sfinții proroci, sfinții apostoli și evangheliști; tâmpla catapetesmei se încheie cu un registru ce prezintă cele 12 mari praznice de peste an.

Tâmpla de vest a naosului este o compoziție amplă, având la partea superioară pe Iisus înconjurat de cei patru evangheliști, median stânga: Judecata Raiului, median dreapta: Judecata de Apoi, deasupra ușii: Arhanghelul Mihail, având în stânga și dreapta două scene din Ciclul Patimilor.

Toți pereții sunt decorați la partea inferioară 1,4m înălțime de la nivelul pardoselii cu o draperie care sugerează năframa de tip popular; același registru de pe catapeteasmă a fost refăcut cu alte motive și altă cromatică, fiind executat direct pe lemn.

Din anul 1991 biserica se află sub ocrotirea Muzeului Țăranului Român.

Primăria municipiului Deva în parteneriat cu Clubul Sportiv Făerag vă invită duminică 28.04.2013, la “Turul Municipiului Deva”, ediția I pe biciclete.

La această competiție pot lua startul persoanele cu vârsta peste 18 ani, iar înscrierile se pot face începând cu ora 8:00, în Piața Unirii.

Circuitul competiției cicliste este următorul: Piața Unirii - Bld. 1 Decembrie 1918 -Str. Aurel Vlaicu - Str. Lucian Blaga - Str. G. Barițiu - Str. Mihai Eminescu - Piața Victoriei Bld. 1 Decembrie 1918.

Premierea va avea loc la ora 13:30 în Piața Unirii.

Vă aşteptăm cu drag!

Biroul de presă Primăria municipiului Deva

Unde ne cazãm?

Pensiunea Ecoturistică Iancu ** Pensiunea ecoturistică "Iancu“** cod 337420, Sălaşu de Sus, judeţul Hunedoara, ROMÂNIA persoana de contact: Mihai Iancu Tel.fix: +4 0254 779 519 Tel. mobil: +4 0722 762 245 e-mail: office@pensiuneaiancu.ro web: http://www.pensiuneaiancu.ro Condiţii de cazare: Capacitate: 12 locuri în 5 camere (la nevoie se poate suplimenta cu 2 locuri) Dotare: 2 băi / televizor / frigider / telefon / Internet / Foişor / Barbeque.

Pensiunea Iancu este primul popas în drumul spre vârful Retezat. Se găseşte în localitatea Sălaşu de Sus, la 6 km distanţă de intersecţia DN66 cu DJ667 (satul Ohaba de Sub Piatră).

Aşezată într-o zonă deosebit de pitorească, pensiunea a fost concepută pentru asigurarea confortului deplin al turiştilor, dar şi pentru a le oferi posibilitatea să se familiarizeze cu viaţa la ţară şi cu produsele specifice Ţării Haţegului.

La pensiune găsiţi bicilete de închiriat pentru vizitarea zonei şi ghizi însoţitori.

Se pot face rezervări on-line la Pensiunea Iancu, pe: .

EVENIMENTE:

SĂPTĂMÂNA ALTFEL: „SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FI MAI BUN“ În perioada 1-5 aprilie 2013, cu ocazia săptămânii „Să ştii mai multe, să fi mai bun”, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva vine în întâmpinarea elevilor din Deva şi din judeţ cu un număr de 7 ateliere în cadrul cărora copiii sunt învăţaţi să modeleze în lut, să împletească ca pe vremea dacilor, le sunt oferite i n fo r m a ţ i i d e s p re v i a ţ a g o s p o d ă re a s c ă ş i meşteşugărească a dacilor, vor fi iniţiaţi în arta picturii, li se vor dezvălui tainele restaurării obiectelor de muzeu, ale plantelor şi animalelor, vor fi învăţaţi să realizeze ierbare şi insectare, vor primi informaţii despre manualele didactice vechi aflate în colecţia bibliotecii şi despre piesele deosebite aflate în colecţia Secţiei de Istorie a muzeului, vor putea audia piese radiofonice interpretate de actori mari ai scenei româneşti, realizate după schiţele lui I. L. Caragiale şi vor putea viziona filme documentare despre dinozauri, inclusiv dinozaurii pitici din Ţara Haţegului, despre pădurile şi pericolele Africii, despre Triunghiul Bermudelor, imitatorii animalelor sau megafulgere.

Prin aceste ateliere muzeul devean doreşte să se implice şi mai mult în viaţa instituţiilor de învăţământ şi a comunităţii, să-i înveţe pe copii că muzeul înseamnă mai mult decât o vizită, că este o instituţie de cunoaştere şi învăţare care poate completa cu succes informaţiile dobândite în timpul orelor de curs de la şcoală.

Cei care nu s-au înscris la cursurile atelierelor pot vizita expoziţia de bază a muzeului (ştiinţele naturii), precum şi cele 3 expoziţii temporare (de etnografie africană, arheologie şi artă). În organizarea activităţilor din această săptămână, muzeul a fost ajutat şi de Direcţia Judeţeană de Cultură Hunedoara, Primăria Deva şi de Asociaţia „Terra Dacica Aeterna” prin punerea la dispoziţie a specialiştilor pentru atelierul de ceramică. În data de 3 aprilie, conform parteneriatului încheiat cu Asociaţia Zibo Help, intrarea la muzeu va fi gratuită.

Biroul de Relaţii cu Publicul

http://www.mcdr.ro http://www.facebook.com/MCDRDeva

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva a organizat:

Simpozionul ştiinţific internaţional: PIESE ARHEOLOGICE MINORE ŞI SEMNIFICAŢIA LOR Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara, a organizat, în perioada 4 – 5 aprilie 2013, cea de-a treia ediţie a Simpozionului ştiinţific internaţional: „Piese arheologice minore şi semnificaţia lor”. Tema manifestărilor din acest an s-a grupat în jurul ideii „Costumul ca expresie a identităţii”.

Evenimentul a avut loc în sălile Palatului Magna Curia, din Deva. „ În cadrul evenimentului, aproximativ 15 specialişti din Arad, Bucureşti, Timişoara, Buzău, Alba Iulia, Cluj, Chişinău şi Serbia au prezentat piese arheologice din diverse epoci. Prin intermediul lucrărilor prezentate au fost scoase la lumină pagini necunoscute de istorie, din vremuri de demult. Momentul a reprezentat un real câştig pentru arheologia judeţului, ocazie prin care am putut să ne documentăm în legătură cu cele mai recente descoperiri”, a precizat şeful Secţiei de Arheologie din cadrul muzeului devean, Cătălin Rişcuţa. „Pe parcursul celor două zile, municipiul de la poalele Cetăţii va deveni locul în care, prin intermediul lucrărilor prezentate, vor fi scoase la lumină pagini necunoscute de istorie, din vremuri de demult. Cu acest prilej, va fi prezentat misterul din spatele unor artefacte descoperite prin cercetări arheologice, cât şi metode moderne de investigaţie“, a declarat Liliana Ţolaş , directorul MCDR Deva.

TEATRU DE ARTĂ DEVA NE INVITĂ LA 2 PIESE DE SUCCES:

CHERCHEZ LA FEMME ! şi Carmen CHERCHEZ LA FEMME ! - 19 aprilie, ora 19:00 Compania Pass Partout Dan Puric şi Teatrul de Artă Deva au deosebita plăcere de a vă invita la spectacolul "CHERCHEZ LA FEMME !" în regia Petrică Voicu, un amestec alchimic de pantomimă, dans, mişcare, lumină şi sunet, şi, mai presus de toate suflet, mult suflet – un spectacol aplaudat şi ovaţionat întotdeauna la scena deschisă.

Distribuţia : Petrică Voicu, Elena Rusu, Diana Vladu, Emanuela Fazekas, Vladimir Rusu, Sebastian Petrovici “Cherchez la femme!” se identifică cu stilul deja consacrat al Școlii lui Dan Puric, însă Petrică Voicu, creatorul acestui spectacol, şi-a găsit, după mulți ani de lucru, propria cale de expresie. Cu mesajul său simplu: „viața ca o călătorie în căutarea iubirii“, “Cherchez la femme!” nu este o piesă de teatru obişnuită, cu dialoguri greoaie, ci un gând efervescent, care prinde viață şi încearcă să se elibereze de legile clasice ale scenei.Pantomimă şi dans, lumină şi întuneric, realitate dură şi vis gingaș, din toate acestea se naște misterul spectacolului.

Vorbind despre iluzii, descoperiri şi durere.

“Cherchez la femme!” ne vorbește, de fapt, despre îndrăgostire, ca miracol al Universului. Iar îndrăgostirea nu este hrănită decât de femeie, cea care are puterea de a regenera omul și odată cu el, lumea întreagă.

Lumea din "Cherchez la femme" este privită şi reprezentată fără scrobeală şi fără încrâncenare, cu dragoste şi cu mult, mult umor. Şi se naşte atât de firesc, atât de natural, atât de necăutat, atât de ne-experimental, cu atâta forţă expresivă şi atâta bucurie a jocului, încât spectacolul pare a se fi născut, precum Afrodita, din spuma mării, şi nu din oceanul de transpiraţie al sutelor de ore de repetiţii.

Invitaţia "Cherchez la femme!", atunci când vine din partea trupei Passe Partout Dan Puric (de la care, dacă i-ai văzut spectacolele, ştii la ce să te aştepţi, dar care nu încetează să surprindă), e suficientă pentru a te scoate din casă seara. Numai după ce o să ieşiţi din sală o să vă daţi seama ce mult aţi fi p i e r d u t d a c ă n u - l v e d e a ţ i .

Biletele au fost puse în vânzare, începând din 27 martie, la Agenţia Teatrală. Preţul unui bilet este de 30 lei.

„Carmen“ de Prosper Mérimée - 13 aprilie, ora 19:00 Soprana de renume internațional, Catarina Coresi Lal, cunoscută și îndrăgită pentru interpretările inedite pe mari scene de operă ale lumii, Vienna Opera Company, va concerta la Deva. Vienna Opera Company, Pygmalion Theatre Wien şi Teatrul de Artă Deva, în calitate de gazdă, au deosebita plăcere de a vă invita la un spectacol vienez inedit de teatru şi muzică, „ C a r m e n “ , d e P r o s p e r M é r i m é e .

Apărută în anul 1847, nuvela scriitorului francez Prosper Mérimée, aduce în prim plan iubirea pătimaşă a locotenentului

Don José, pentru frumoasa țigancă spaniolă Carmen, pe care a cunoscut-o într-o fabrică de tutun din Sevilla şi pentru care renunță la carieră, face contrabandă, este degradat, arestat şi pe care o pierde în final, iubirea lui neputând lupta împotriva dorinței de l i b e r t a t e a l u i C a r m e n . În versiunea Teatrului Pygmalion din Viena şi în interpretarea celebrei soprane Catarina Coresi Lal, Carmen sfârşeşte într-un cabaret de provincie unde îşi deapănă amintirile, își retrăieşte scenic fragmentele cele mai importante ale vieții şi deplânge dragostea pierdută, singurul lucru curat din viața ei, lăsându-se purtată pe notele cunoscutelor arii din opera cu același nume de George Bizet și ale ”Zarzuelelor”, melodii autentice din folclorul spaniol. Printre cei care admiră vocea şi timbrul ei fermecator se află şi Papa Benedikt XVI, pentru care, sub bageta dirijorului Rinaldo Murator, a interpretat arii din “Norma”, “La Traviata” şi “Macbeth”. Biletele se află în vânzare la Agenţia Teatrală. Preţ bilet, 40 lei.

Vila “Castelul

Chiar din basm au răsărit aceaste ziduri grele din piatră, sunt vechi şi au adunat în ele atâtea poveşti, până când au devenit adăpost pentru zâne sau pentru noi, fericiţii muritori.

Din anul 2002, Vila „Castelul Maria“ încearcă să fie gazdă desăvârşită pentru clienţii care îi trec pragul. Vila „Castelul Maria“ îi primeşte cu drag, pe toţi vizitatorii, în cele două saloane restaurant, iarna, în faţa şemineului, iar vara pe terasa acoperită sau în grădină, unde se pot servi multe din mâncărurile tradiţionale româneşti precum şi specialităţi internaţionale.

Vila “Castelul Maria” are 3 apartamente (formate fiecare din dormitor, cameră de zi şi baie): apartamentul ROŞU, apartamentul BEJ şi apartamentul ALBASTRU şi o cameră de 2 persoane (formată din dormitor şi baie) numită CAMERA DIN TURN, un salon de mese, două saloane de fumători şi de nefumători, o terasă şi o grădină minunată.

Apartamentele ROŞU şi BEJ se poate închiria cu 220 lei pe noapte, pentru 2 persoane, fără mic dejun (micul dejun este 20 lei de persoană).

Apartamentul ALBASTRU se poate închiria cu 240 lei pe noapte, pentru 2 persoane, fără mic dejun (micul dejun este 20 lei de persoană).

CAMERA DIN TURN se poate închiria cu 180 lei pe noapte, pentru 2 persoane, fără mic dejun (micul dejun este 20 lei de persoană).

Camera de zi de la fiecare apartament are canapea extensibilă, unde mai poate dormi o a 3-a persoană, cu 60 lei pe noapte, cu mic dejun inclus.

Pentru copii între 3-15 ani, cu 30 lei pe noapte, cu mic dejun inclus. Copii până în 3 ani beneficiază de gratuitate.

Ziua hotelieră începe la ora 13:00 şi se termină la ora 11:00, a doua zi.

Vila „Castelul Maria“ sat Banpotoc, nr.20, comuna Hărău, jud. Hunedoara tel.: 0254 260 000 0722 382 212 office@castelulmaria.ro www.castelulmaria.ro

Maria�

Primăria Comunei Hărău

Parcul din faţa Primăriei

Biserica de Zid „Sf. Dumitru“ din satul Hărău

Biserica „Sf. Petru şi Pavel“ din satul Hărău

Comuna Hărău Hărău este o comună situată în județul Hunedoara.

Are în componență 4 sate: Hărău (reședință), Banpotoc, Bârsău și Chimindia.Comuna Hărău are o suprafaţă de 4.986 Ha. şi o popoulaţie de 2046 locuitori.

Hărău - Satul Hărău a apărut pentru întâia oară în izvoarele documentare în anul 1335. De atunci este o scrisoare de întâmpinare, prin care Paul, fiul lui Felician, nobil din Băcâia, se împotriveşte lui Mihail, fiul lui Ladany să poată dărui cu drept veşnic mai mult decât sfertul ce i se cuvine din porţiunile de moşie aflătoare în Băcâia şi Hărău, ale fiilor săi, pentru a nu-i prejudicia pe aceştia.

Documentul acesta dovedeşte existenţa unor familii de nobili care deţin pământuri acordate prin acte legale.

Numele localităţii pare să vină de la un număr de familii derivat de la sufixul -an, de la tema Har. După cucerirea Transilvaniei de către regatul feudal maghiar, satul Hărău a fost populat cu familii de origine maghiară. Multe dintre acestea au primit diplome de înnobilare, ducând la formarea unei numeroase pături de mici nobili. Informaţii mai precise despre numărul locuitorilor apar abia din secolul al XVIII-lea. La 1733 statistica religioasă înregistrează alături de familiile de nobili, 68 de familii de români ortodocşi. În recensământul din anul 1762, numărul familiilor ortodoxe este de 113, acestea dispunând şi de o biserică proprie.

Recensământul populaţiei din 1786 consemnează o populaţie totală de 574, dintre care 291 bărbaţi şi 283 femei.

Ca stare socială a capilor de familie, apar 2 preoţi, 45 de nobili, 29 de iobagi şi 92 de jeleri. Populaţia totală creşte până în 1854 la 737 de locuitori iar în 1910 la 873 satul având 236 de gospodării şi 241 de clădiri. Zece ani mai târziu, în 1940 populaţia satului se situează la 1000 de locuitori; dintre care 725 de români şi 275 maghiari.

Chimindia - Al doilea sat care apare consemnat în documente este Chimindia, la 1334, în lista plătitorilor de dijme papale, unde se menţionează că din arhidieconatul de Hunedoara “Emeric, preotul din Chimindia (Kemend) a plătit douăzeci şi patru de dinari”. Plata dijmei papale semnifică existenţa unei comunităţi catolice în sat.

Aşezarea pare a-şi trage numele de la natura terenului care îl înconjoară. Aşa cum s-a întîmplat în cazul multor localităţi din Transilvania, după cucerirea maghiară oficialitatea a tradus denumirile de locuri româneşti în limba noilor stăpâni. Este posibil ca un loc denumit de români Pietroasa – un loc cu multă piatră, să devină în limba maghiară Kememy, adică: tare, dur, cu sufixul unguresc: “–dia”. Această ipoteză este susţinută de faptul că pe teritoriul satului există toponimul Gura Pietrii, iar în hotarul satului învecinat Hărău, dinspre Chimindia, toponimul Dealul Piatra.

prezentare generală Banpotoc - În anul 1362 a fost pomenit în documentare şi satul Banpotoc. Denumirea localităţii semnifică traducerea în limba maghiară de către scribii cancelariei regeşti a numelui: Valea Minei, Banyapataka.

Nu este exclus ca prin apropiere să fi fost pe vremuri o gură de mină, având în vedere zăcămintele metalifere din ultimele ramificaţii ale Munţilor Apuseni.

Bârsău - Satul Bârsău a fost menţionat documentar în secolul următor, la anul 1440, drept “moşia regală Bârsău” (possession regalis Berekzow). Numele localităţii vine de la un nume de persoană, Bâr-, derivate cu sufixul –s plus, sufixul –ău.

Principala ocupaţie a locuitorilor a fost agricultura, cu ramura sa complementară, creşterea animalelor; alături de acestea erau practicate şi alte meserii aducătoare de venit, spre exemplu, dogăritul. Printre alte activităţi se număra şi transportul sării şi a altor produse pe Mureş. În anul 1763, nobilii fără avere au intrat în trupele de grăniceri, făcând serviciu de pază pe graniţa de sud a Transilvaniei. Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan a zguduit violent şi perimetrul satului, acesta fiind prădat şi incendiat.

Odată cu formarea statului naţional român unitar s-a aplicat Reforma Agrară de la 1921, prin împroprietărirea cu pământ. În Hărău 68 de ţărani au primit teren arabil şi loturi pentru casă. O parte din terenul atribuit se afla pe teritoriul oraşului Deva, ceea ca a provocat numeroase conflicte cu ceangăii din oraş. În fața Primăriei se află un parc organizat și decorat pentru toate vârstele: bănci, loc de joacă, alei, iarbă verde și arbori la timpul lor, iarna natura este prezentă prin brazii falnici. Personalizarea parcului este completată de lampadare, statuete albe și căruțe înflorite. Menținerea curată a parcului este asigurată de prezența pubelelor.

Suprafața parcului este destul de întinsă iar ideea amenajării acestuia este apreciată. S-a prevăzut și o parcare publică, situată între Primărie și parc.

Intrarea în Primărie este străjuită de drapelele României, ale Uniunii Europene și de statuile celor doi lei.

Căminul Cultural face parte din același corp de clădire cu a Primăriei.

Principalele obiective turistice din comuna Hărău sunt: - Biserica de Zid „Sf. Dumitru“, din satul Hărău - sec. XVIII - Biserica Reformată din satul Chimindia - sec. XIII - Biserica „Sf. Nicolae“, din satul Bârsău - sec. XVI, al cărei turm a fost refăcut în secolul XIX. - Biserica „Cuvioasa Paraschiva“ din satul Chimindia sec. XVI.

Biserica Reformată din satul Chimindia

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din satul Chimindia

Vila Castelul Maria **** din Banpotoc

Biserica „Sf. Nicolae“ din satul Bârsău

Arboretumul Simeria este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip dendrologic și peisagistic), situată în județul Hunedoara, pe teritoriul administrativ al orașului Simeria.

Rezervația naturală (numită colocvial și Parcul dendrologic Simeria) cuprinde cea mai veche și valoroasă colecție de plante exotice și autohtone din România, cu peste 200 de taxoni, într-un ansamblu peisagistic deosebit.

Rezervația se întinde pe o suprafață de 70 ha, clasându-se astfel pe locul 3 în Europa și pe locul 11 în lume conform Encyclopædia Britannica.

Actuala rezervație a fost la origine un parc care împrejmuia în 1700 Castelului Gyulay (mai târziu numit Castelul Ocskay).

Rezervația se află la periferia orașului Simeria, la 10 km est de municipiul Deva, iar accesul se face din DN 7, urmând strada 1 Decembrie până la capăt (cca. 2 km), colț cu Str. Biscaria nr.1.

Parcul Dendrologic

Simeria - imagini de primăvară

Turism Românesc are onoarea de a fi partener media al expoziţiei eveniment:

COMORILE CHINEI

"Comorile Chinei" reuneşte peste o sută de piese din perioade foarte variate, de la neolitic, până în secolul 19. Valoarea exponatelor este de câteva zeci de milioane de euro.

Expoziţia implică modificarea completă a holului, cu structuri foarte mari de expunere, a declarat Ernest Oberlander, directorul Muzeului Naţional de Istorie. Astfel, special pentru expoziţie, în imensul hol de la intrarea în muzeu s-a montat o podea înălţată cu 15 cm, vitrine noi, un sistem de securitate ultramodern şi sisteme de climatizare, care să menţină o temperatură constantă de 20-21 de grade Celsius şi umiditate de 40%.

Vor fi expuşi faimoşii soldaţi de teracotă în mărime naturală, cu o vechime de peste două mii de ani. Aceştia sunt parte a inventarului funerar al împăratului Quin Shi Huang.

Exponatele din armata de teracotă au fost găsite în centrul Chinei, în provincia San Si. În 1974 s-au descoperit trei situri arheologice. O caracteristică importantă e aceea că toate obiectele, soldaţii, caii, căruţele, armele sunt în mărime naturală, spune ES Huo Yuzhen, ambasadorul Republicii Populare Chineze în România.

Piesele de rezistenţă ale expoziţiei vor fi cei patru războinici şi un cal din celebra Armata de Teracotă din Xian.

Vorbim de statui create acum 2.000 de ani, cu înălţimi între 1,70 şi 1,90 metri şi greutate de circa 200 kg. Calul are 700 kg şi introducerea lui în muzeu s-a făcut foarte greu, cutia în care era transportat fiind foarte mare.

Cei patru războinici înfăţişează un general, un conducator de car de luptă, un infanterist şi un arbaletier.

Fiecare dintre aceste piese a fost asigurată pentru o sumă cu şase zerouri dupa prima cifră, guvernul chinez fiind cel care a plătit această asigurare.

În afară de războinici, expoziţia cuprinde şi o serie de porţelanuri rare. Cele mai vechi piese sunt vase şi obiecte rituale din jad, confecţionate în jurul anuluui 3.000 i Hr. „Comorile Chinei“ este cea mai mare expoziţie organizată de China într-un muzeu din România, reunind artefacte provenind din 11 muzee şi instituţii culturale din Republica Populară Chineză.

Expoziţia este organizată în parteneriat cu Art Exhibition China, Administraţia de Stat a Patrimoniului Cultural din R. P Chineză şi Muzeul Naţional De Istorie a României, cu sprijinul Ambasadei R. P Chineze şi al Ministerului Culturii.

Expoziţia-eveniment "Comorile Chinei" se deschide în data de 30 aprilie şi rămâne astfel până în luna august.

Preţul unui bilet: 25 de lei.

Conferinţa de presă şi previzualizarea expoziţieieveniment “Comorile Chinei”, vineri, 26 aprilie 2013, ora 17.00 şi Vernisajul oficial al expoziţiei-eveniment ”Comorile Chinei”, luni, 29 aprilie 2013, ora 17.00 Muzeul Naţional de Istorie a României în parteneriat cu Art Exhibition China, sub egida Administraţiei de Stat a Patrimoniului Cultural din Republica Populară Chineză, a Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucureşti şi a Ministerului Culturii din România, anunţă inaugurarea expoziţiei-eveniment “Comorile Chinei”, organizată sub Înaltul Patronaj al Preşedinţiei şi al Guvernului României.

Deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, în perioada 30 aprilie - 1 august 2013, expoziția reprezintă expresia unui demers major de diplomație culturală și, deopotrivă, un eveniment muzeal de referință având coorganizatori Muzeul Palatului, Muzeul din Shanghai şi Centrul pentru Promovarea Patrimoniului Cultural din Shaanxi. Înainte de a fi deschisă pentru public (începând de marţi, 30 aprilie, între 10.00 - 18.00), invităm reprezentanţii mass-media acreditaţi în prealabil, să participe la Conferința de presă şi previzionarea expoziţiei, ce vor avea loc vineri, 26 aprilie 2013, începând cu ora 17.00 (între 17.00 - 17.30 – conferinţa; între 17.30 18.00 – previzionarea), în prezenţa domnului dr. Ernest OberländerTârnoveanu, Director general al Muzeului Naţional de Istorie a României. Detaliile privind acreditarea sunt disponibile pe site-ul: www.mnir.ro.

Seria evenimentelor dedicate expoziţiei-eveniment “Comorile Chinei” va continua luni, 29 aprilie 2013, începând cu ora 17.00, când va avea loc Vernisajul oficial al expoziției, în prezenţa Excelenţei Sale Doamna Huo Yuzhen, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Populare Chineze la Bucureşti, Domnului Daniel Constantin Barbu, Ministru al Culturii, Domnului Dong Baohua, Director general adjunct al SACH (Administrația de Stat a Patrimoniului Cultural din Republica Populară Chineză) şi Domnului dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director general al Muzeului Naţional de Istorie a României. Evenimentul este organizat exclusiv pentru distinșii invitați din corpul diplomatic al României, precum și pentru înalte oficialități ale statului şi, desigur, pentru reprezentanţii mass media care se acreditează la muzeu, în prealabil (detaliile privind acreditarea sunt disponibile pe site-ul: www.mnir.ro).

Proiectul expoziţional “Comorile Chinei” constituie cel mai amplu demers cultural şi cea mai mare expoziţie organizată de China într-un muzeu din România, reunind artefacte inestimabile provenind din 11 muzee şi instituţii culturale din Republica Populară Chineză. Reflectând natura atotcuprinzătoare şi inovativă a civilizaţiei chineze, această expoziţie oferă vizitatorilor prilejul de a aprecia din diferite perspective istorice profunzimea şi bogăţia culturii şi tradiţiilor chineze.

Expoziția va fi deschisă pentru public de marţi, 30 aprilie, începând cu ora 10.00 până la orele 18.00 și va putea fi vizitată până în data de 1 august 2013. În perioada 30 aprilie - 1 august 2013, muzeul va avea un program de vizitare extins, astfel că va fi deschis de marţi până duminică în intervalul orar 10.00 – 18.00, iar în ultima sâmbătă a fiecărei luni, programul se va prelungi până la orele 22.00.

În acestă perioadă, se vor aplica noi condiţii şi tarife de acces diferite de cele aplicate până acum. Astfel, costul unui bilet de acces în muzeu care include vizitarea expoziţiilor “Comorile Chinei”, “Tezaur Istoric” , “Lapidarium-Copia Columnei lui Traian” și a expozițiilor temporare va fi de 25 lei pentru adulţi, 15 lei pentru elevi, studenţi, pensionari şi persoane cu dizabilităţi, 50 lei pentru pachet familial care include 2 adulţi şi maxim 3 copii cu vârsta până în 18 ani. Va exista, de asemenea, în această perioadă, opţiunea “acces rapid” în muzeu - 50 lei.

Partenerii expoziţiei-eveniment “Comorile Chinei” sunt: DK PROFIL, CORA

ROMÂNIA, INTERNATIONAL PARTNER BŰRO, ROMANO ELECTRO (ROEL), DOCSYS, EDITURA LITERA, RADIO GUERRILLA, JURNALUL NAŢIONAL , A G E R P R E S , X I N H U A , T V C I T Y, NATIONAL GEOGRAPHIC, NATIONAL GEOGRAPHIC TRAVELER, TERRA MAGAZIN, ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE, B U C H A R E S T H E R A L D , O N L I N E G A L L E R Y, T U R I S M ROMÂNESC, INCOME MAGAZINE. http://www.mnir.ro/ https://www.facebook.com/MNIRpage

Muzeul Ţăranului Român organizează:

„De la arta brută la arta povera“ sau „Dialog peste garduri“ Expoziție de Ion Anghel și Aurelian Buzățoiu Ion Anghel, artist și dascăl de la oraș și Aurelian Buzățoiu, om bun de la țară, expun împreună la Muzeul Național al Țăranului Român. Această „întâlnire exponabilă” analizează conflictul între aparență și realitate, născut din comparația sensibilității de la oraș cu cea de la țară: țăranul, adesea abrutizat comportamental, umblând în cizme prin noroiul de pe uliță, este, uneori, mult mai sensibil decât majoritatea orășenilor abrutizați sentimental și programați să simtă în funcție de reguli și nevoi insuflate mecanic de moda prezentului, pierzând, de cele mai multe ori, orice contact cu sinele profund.

Pentru

Aurelian

Buzățoiu

„evadarea

creativă”

funcționează la nivel de terapie în relație cu societatea și vremurile, pe când în cazul lui Ion Anghel, intenția este de a vindeca stereotipia și insensibilitatea contemporană prin artă, de a răscoli calmul sau resemnarea privitorului, de a anula comoditatea certitudinii contemplative în favoarea unei stări de veghe culturale care cere un efort permanent atât de la creator, cât și de la cel care receptează mesajele vizuale.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 11 – 19 aprilie 2013, de marți până duminică, între orele 10:00 și 18:00. Luni este închis.

Vernisaj: miercuri, 10 aprilie 2013, ora 18.00, Sala Foaier

Muzeul Ţăranului Român organizează:

Expoziţia: Întoarcerea la Rădăcini În cadrul Muzeului Naţional al Ţăranului Român a avut loc, în data de 17 aprilie 2013, ora 16:00, vernisajul expoziţiei Mariei Zapca: „Întoarcere la rădăcini“.

Maria Zapca este maramureşeancă din Săpânţa şi face zgărdane, cergi şi traiste de lână. S-a născut cu războiul de ţesut în casă. La opt ani a pus mâna pe fus, a tors lâna şi a cusut cămăşi din in. Îşi aminteşte că se aşeza pe paie în atelierul de lucru, alături de mama sa, şi că învăţa operaţiile de adunare şi scădere în timp ce torcea.

Maria Zapca spune că ţesutul nu o oboseşte niciodată şi îi place foarte mult. Cu lucrurile pe care le face a participat la numeroase târguri de meşteri şi a obţinut multe premii.

Expoziţia va putea fi vizitată până pe 25 aprilie 2013, la Sala Acvariu, de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Muzeul Ţăranului Român organizează: Grădini Săteşti – ieşirea din iarnă

Despre grădinari, pământ, seminţe, creşteri şi mitologii, prin cărţi, reviste noi şi vechi, fotografii, instalaţie şi film, în expoziţia Grădini Săteşti – ieşirea din iarnă, realizată de Nicolas Triboi, Alina Adăscăleţei, Ruxandra Grigorescu şi Mirela Florian, și deschisă la Muzeul Național al Țăranului Român, în Sala Irina Nicolau, între 18 aprilie – 4 mai 2013.

Ve r n i s a j : 1 8 a p r i l i e , o ra 1 8 . 0 0 , S a l a I r i n a N i c o l a u

Muzeul Ţăranului Român organizează:

Serile Bucuresti Strict Secret Dosarul Pacepa Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român, a organizat miercuri, 10 aprilie 2013, ora 18:00, la Clubul Ţăranului, a doua întâlnire din cadrul Serilor Bucureşti Strict Secret. Această întâlnire a fost dedicată dosarului detectării generalului Ion Mihai Pacepa. În anul 1978, adjunctul şefului Departamentului de Informaţii Externe şi consilierul personal al lui Nicolae Ceauşescu a părăsit România, cerând azil politic în SUA. Acest act este considerat astăzi, cea mai importantă defecţiune a spionajului comunist din timpul Războiului Rece.

La eveniment au luat cuvântul Petre Mihai Băcanu, Costin Georgescu, Cătălin Harnagea, Liviu Mihaiu, Andrei Muraru, Ovidiu Simoncă, Liviu Tofan şi Dan Voinea.

Moderatorul dezbaterii a fost politologul Stelian Tanase.

Parteneri: Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Clubul Ţăranului, Fundaţia Orient Express, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Radio Guerrilla, Observator cultural.

Muzeul Ţăranului Român organizează:

Despre Valori 3 aprilie 2013, Studioul Horia Bernea Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român şi-a aşteptat vizitatorii, miercuri, 3 aprilie 2013, de la ora 14:00, la Studioul Horia Bernea, la conferința Despre valori, susținută de Daniel Funeriu, fostul ministru al Educației. Evenimentul a avut loc în cadrul programului: „Să știi mai multe, să fii mai bun“.

Suntem într-o criză globală care are toate caracteristicile unei „crize de schimbare de sistem”. Cel mai ușor trec prin crizele de schimbare de sistem națiunile care sunt sigure pe valorile lor.

Cu cât o națiune este mai sigură pe valorile sale fundamentale, cu atât ea are capacitatea să genereze sisteme noi și performante, fără ca această noutate să reprezinte o ruptură producătoare de haos. Vom pune în discuție modul în care diferite națiuni se raportează la valorile lor fundamentale și vom încerca, împreună, să clarificăm care sunt valorile românilor.

Muzeul Ţăranului Român organizează:

COPILĂRIA - RĂMĂŞIŢE ŞI PATRIMONIU De aproape doi ani, alături de Institutul Cultural Român, Muzeul din Lębork (Polonia) și Asociația ARTEES (Franța), Muzeul Național al Țăranului Român construiește un Muzeu virtual al Copilăriei. În tot acest timp, cu sprijinul ICR, a călătorit prin Europa expoziția itinerantă „Childhood.

Remains and Heritage/ Copilăria. Rămășițe și patrimoniu“, cu scopul de a face cunoscut proiectul omonim, finanţat prin Programul Cultura 20072013. Pentru că Muzeul virtual se pregătește de deschidere, organizatorii proiectului propun o expoziție-semnal și la București, în preajma lansării turului virtual. Vernisajul expoziției a avut loc vineri, 19 aprilie 2013, la ora 17:30, într-un nou spațiu dedicat evenimentelor culturale – URBANESC (str. Ștefan Luchian nr. 17, colț cu str. Mântuleasa). Imediat după vernisaj, copiii de toate vârstele, dar și adulții, au fost invitați la un atelier de pantomimă.

Muzeul Ţăranului Român organizează:

Târgul de Florii la Muzeul Naţional al Ţăranului Român 26 – 28 aprilie 2013 Şi în acest an de Florii, Muzeul Ţăranului îşi aşteaptă meşterii din toate zonele ţării. De vineri, 26 aprilie până duminică, 28 aprilie, olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, dar şi ţesătoare, cusătorese, împletitoare, încondeietoare vor veni la Târgul de Florii cu: ouă încondeiate, obiecte din lemn, ceramică, ţesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, mobilier pictat, icoane. Sunt prezenţi, pentru prima dată la Târgul de Florii, meşterii: Cosmi Floarea, care confecţionează opinci, Adam Gyula, cu ceramica de Miercurea Ciuc, şi Zolta Nidanila care face obiecte din papură.

Puteţi târgui de-ale gurii: cozonaci, suc de mere, cofeturi din Teleorman, turtă dulce de Harghita, kurtos kalacs, mere din Maramureş, halviţă, miere de albine şi lăptişor de matcă, polen şi propolis, ierburi de leac, pălincă de Bihor şi vin. Prin targ: demonstraţii de încondeiat ouă; teatru de păpuşi pentru copii: Lăzărelul, cu trupa Tropaiele, coordonată de Beatrice Iordan – sâmbătă, 27 aprilie, ora 11:30, la Atelierul de creativitate; Ansamblul Tălăncuţa, din Republica Moldova – sâmbătă, 27 aprilie, ora 15:00, în Curte; muzici tradiţionale.

Târgul de Florii este deschis de vineri, 26 aprilie până duminică, 28 aprilie 2013, între orele 10:00 şi 18:00, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Preţ bilet: 6 lei, 3 lei (elevi, studenţi, pensionari).

Moşii de Florii, Lazărul - „Sâmbăta dinainte de Florii este dedicată morţilor. Femeile fac plăcinte şi le dau de pomană. Nu torc ca să nu se îmbăleze morţii care aşteaptă la poarta Raiului să vină clipa când pot reveni pe pământ...”

(Ghidul sărbătorilor româneşti, de Irina Nicolau) Sărbătoarea Floriilor - „În duminica de Florii, oamenii au voie să mănânce peşte. Merg la biserică, ducând flori şi se întorc ducând măţisori de salcie. Ating cu salcia copiii, vitele din gospodărie şi o pun la icoană: peste an ea capătă tot felul de întrebuinţări. Tot acum sunt fierte buruienile care vor fi folosite la vopsirea oualor. Cum este vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşte. Sunt locuri unde în această zi oamenii nu se spală pe cap, de teama să nu albească (încărunţească) la fel ca pomii aflaţi în floare. În alte părţi se spală pe cap tocmai în această zi, dar cu apă în care au fiert busuioc şi fire de la canafii unui prapor care a fost purtat la o înmormântare de fată mare. Ca să fie de folos părului, să-l facă să strălucească de sănătate, apa trebuie vărsată la rădăcina unui par”. (Ghidul sărbătorilor româneşti, de Irina Nicolau) Muzeul Ţăranului Român organizează:

Sărbătoarea Paştelui - Expoziţie de ouă încondeiate 26 aprilie – 12 mai 2013

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă invită joi, 25 aprilie 2013, de la ora 17:00, la vernisajul expoziţiei de ouă încondeiate: „Sărbătoarea Paştelui“.

Expoziţia va ave loc la sala Foaier şi va putea fi vizitată până pe 12 mai 2013, de marţi până duminică, între orele 10:00 şi 18:00.

Sărbătoarea Paştelui este la români, alături de Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din an. Este o sărbătoare a familiei dominată de solemnitatea momentului Învierii.

Expoziţia va prezenta publicului un patrimoniu deosebit, alcătuit din icoane, cruci, ouă pascale vopsite sau încondeiate.

Palatul Brukenthal din Sibiu

Expoziţia: Obsesia Facebook Începând cu anii ’90, Florica Prevenda şi-a derulat activitatea între doi poli, unul cu referire la sinele uman, inclusiv la cel personal, celălalt cu referire la societatea „on-line“, ce a marcat în mod obiectiv omenirea sfârşitului de mileniu şi postmileniu, din toate punctele de vedere. În tot acest timp doamna Prevenda a încercat, prin lucrările sale, să descifreze fiinţa umană în sine şi ca rezultat al amprentei socio-culturale date de epoca în care trăieşte.

Printre expoziţiile realizate în trecut se numară: "Chipuri fără chip” ("Faces without a Face”), ”Timp Regasit” ("Time Regained”), "Serenitate” ("Serenity”), "Reţeaua oamenilor” ("Net People”), "Umbre ale Prezentului” ("Shadows of the Present”). Pe lângă activitatea din ţară, doamna Prevenda a organizat expoziţii în importante centre culturale ale lumii, cum ar fi: Bruxelles (Belgia), Amsterdam (Olanda), Milano (Italia) sau Granvillar (Franţa).

Anul 2013 ne aduce o nouă expoziţie semnată Florica Prevenda, intitulată "Obsesia Facebook” ("Facebook Obsession”), vizitabilă pentru prima dată la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu. Facebook-ul tinde să devină, tot mai mult, un mod de viaţă. Generaţii întregi, îndepărtate ca vârstă, sunt prinse în ceea ce este recunoscută drept cea mai mare reţea de socializare din lume, cu aproape un miliard de utilizatori zilnici. Pe lângă părţile bune ale acestor mari reţele de socializare, trebuie să ne întrebăm însă care sunt şi minusurile unei reţele care îşi propune să devină registrul de identitate al lumii. În expoziţie, din punct de vedere tehnic, "Facebook” este entitatea umană rezultată din "bare” cromatice în relief, compuse sugestiv de la o pânză la alta, în încercarea sugerării unui traseu ideatic. Semnul folosit este chipul uman, fragmentat, abordat volumetric pe pânză.

Expoziţia se constituie în grupuri de lucrări ce vor încerca să sugereze comunicarea virtuală cu aspectele ei pozitive dar şi cele negative: pozitive pentru că vizează viteza de comunicare la scară globală, negative pentru că vizează lipsa contactului uman, dimensiune ce caracterizează fiinţa umană în esenţa ei.

Artist: Florica Prevenda Locul de desfăşurare: Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal Durata: 4.04.2013 – 28.04.2013 Vernisaj: 4 Aprilie 2013, orele 13:00 Curator: Adrian Luca

Palatul Brukenthal din Sibiu

Expoziţia: Sens, Simbol şi Semnificaţie Artista Doina Reghiş Ionescu a studiat pictura monumentală, clasa profesorului Vasile Celmare la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, din Bucureşti. Este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Deva. Ampla sa activitate de creaţie se reflectă în numeroasele participări expoziţionale din ţară şi străinătate, atât în expoziţii personale, cât şi de grup, şi în premiile obţinute (Premiul artistic – Zalaegerszeg (Ungaria) în anul 2000 şi Premiul „FORMA” pentru întreaga activitate, acordat de U.A.P. din România – filiala Deva în anul 2011). Lucrările sale se află în importante colecţii particulare şi muzeale din ţară şi străinătate.Expoziţia Semn, Simbol, Semnificaţie, organizată în spaţiile Muzeului Naţional Brukenthal, este o confirmare a calităţii artei semnată Doina Reghiş Ionescu şi a prestigiului de care artista se bucură în cadrul vieţii artistice contemporane din România.

Cele aproape cincizeci de lucrări aflate pe simeza expoziţiei probează formula de sinteză între pictură şi artă decorativă la care recurge artista, în demersul prin care îşi exprimă personalitatea creatoare. Într-o descendenţă a celor mai rafinate şi spectaculoase realizări ale decorativismului, cea a Artei 1900, preluând inspirat motive din lumea vegetală şi a entomologiei, cu o preferinţă spre delicatele lepidoptere, Doina Reghiş Ionescu ne invită într-o lume a vitalităţii şi energiei, a creşterii şi devenirii, a frumuseţii şi metamorfozei, a substanţei vitale însăşi, exprimată în ritmicităţi elegante ale liniei şi formei, delicate stilizări, contururi preţioase de bijutier, cărora li se suprapun câmpuri cromatice rafinate.

Recunoaştem în creaţia Doinei Reghiş Ionescu originalitatea viziunii artistice şi, în acelaşi timp, respectul pentru tradiţie şi istorie, dar şi pentru disciplina formală, generatoare de opere de artă autentice.

Referindu-se la opera sa, artista spune: „Demersul meu creator este ataşat valorilor vieţii, el este sensul prioritar şi permanent. (…) Aspiraţia spre armonie, echilibru şi culoare îşi găseşte expresia în suita de compoziţii amplu elaborate, reprezentând structuri cu valenţe estetice şi noi conotaţii ideatice. Alcătuirile compoziţionale bogate în elemente mărturisesc elanul cu care am încercat să redau cât mai mult din frumuseţea acestei lumi. De cele mai multe ori am depăşit vizibilul surprinzând organizarea lăuntrică a lumii şi mişcarea care generează fenomenele sale. În demersul meu creator am pătruns imaginar şi simbolic şi în lumea anumitor epoci istorice. Prin diversitatea formelor şi a motivelor ce semnifică primatul spiritului asupra materiei se evidenţiază propriile momente de intensă concentrare lăuntrică.” Text oferit de curatorul expoziţiei:Dr. Iulia Mesea Artist: Doina Reghiş Ionescu Locul de desfăşurare: Palatul Brukenthal, Sălile de Expoziţii Temporare Durata: 12 aprilie – 31 mai 2013 Vernisaj: 12 aprilie 2013, orele 13:00 Curator: Dr. Iulia Mesea

PROIECT DE EDUCAŢIE ZOOLOGICĂ ŞI DE DIVERTISMENT DEDICAT ELEVILOR ŞI CADRELOR DIDACTICE Scurta descriere a proiectului: Muzeul “Grigore Antipa” reia proiectul – Intâlnirea de duminică, editia 2012-2013, program interactiv şi interdisciplinar dedicat în această ediţie elevilor şi profesorilor din toate ciclurile de învăţământ.

Programul se va desfăşura lunar şi va ţine cont de vacanţele şcolare. Astfel, în ultima duminică a fiecărei luni, de la ora 11.00, cercetătorii muzeului vor susţine diferite activităţi de transmitere de informaţii din domeniile biologiei şi etnografiei mondiale. La finele activităţii susţinute de cercetători, verificarea cantităţii şi calităţii informatiei transmisă participantilor se face prin aplicaţii practice diferite. La sfârşitul fiecarei întâlniri se va anunţa tradiţionala „temă pentru acasă”. Temele au ca scop stimularea şi suscitarea interesului pentru sursele de informare care completează cunoştinţele transmise în cadrul întâlnirilor de duminică (literatura pentru copii, reviste de specialitate, observaţii directe în teren, filme documentare etc.). Temele “bine realizate” vor fi premiate, pe secţiuni, la finalul ultimei întâlniri din anul 2013.

Obiectivele proiectului: 1.

Educarea elevilor cu privire la animale şi mediul lor de viaţă.

2.

Antrenarea elevilor în activităţi de informare interdisciplinară plecând de la domeniile ecologiei şi zoologiei.

3.

Antrenarea elevilor în activităţi individuale de consolidare de cunoştinţe prin asumarea unor teme pentru acasă, cu sarcini precise de lucru şi termen limită, fără recompensa notării din învăţământul clasic.

4.

Dezvoltarea spiritului de observaţie, a capacităţilor intuitive şi formarea deprinderilor de analiză şi sinteză, plecând de la un subiect bine determinat dintr-o tematică restrânsă şi pe baza unui material personalizat.

5.

Stimularea elevilor pentru participarea la activităţi educaţionale extraşcolare prin recompensarea cu premii care se înscriu în sfera educării pentru natură (carte de tip enciclopedie pentru copii editată la standard international).

6.

Stimularea gustului pentru literatura destinată copiilor prin

familiarizarea cu cărtile de informare pentru natură, de reală valoare ştiinţifică şi editorială.

7.

Formarea deprinderilor de socializare a copiilor şi obişnuirea lor cu competiţia publică.

8.

Antrenarea profesorilor în activităţile Muzeului, în calitate de mediatori între noi şi copiii participanţi la program.

9.

Colaborarea Muzeului cu instituţiile de învăţământ, încheierea de parteneriate educaţionale.

10.

Crearea unui cadru propice pentru profesori şi elevi care doresc să-şi evalueze tehnicile de învăţare – educare în comparaţie cu ceilalţi participanţi.

CALENDARUL INTÂLNIRII DE DUMINICĂ, editia 2012 -2013 30 septembrie – La vânătoare de crustacee cu microscopul – AnaMaria Petrescu 28 octombrie – Hiperparazitismul sau, altfel spus, paraziţii paraziţilor – dr. Costică Adam 25 noiembrie – Galele, misterioasele “pensiuni” ale insectelor – dr.

Mihai Stănescu 16 decembrie – Detectivii ADN – dr. Luis Popa 27 ianuarie – Ihtiofauna Deltei Dunării – George Ştefan Năzăreanu 24 februarie – Întâmplări din Oceanul de Cleştar – dr. Aurora Stănescu 31 martie – Delfinii, jucăuşii mărilor – Diana Alexandra Ion 28 aprilie – Îmbrăţişare mortală – Maria Bezede 26 mai – Păsările oraşului meu – dr. Angela Petrescu 3 iunie-16 iunie – Pregătirea expoziţiei cu temele pentru acasă, lucrări aduse de participanţi 17 iunie – 14 iulie – Vernisarea expoziţiei “Gala Întâlnirilor de Duminică” Înscrierea participantilor se poate face în limita a 70 de locuri: la telefon — 312.88.26, int. 316 sau pe e-mail: florentinap@antipa.ro Detalii program: dr. Aurora Stănescu, auroras@antipa.ro, 312.88.26, int. 141.

Participarea la eveniment se face pe baza biletului de vizitare a Muzeului: elevi şi studenţi – 5 lei, pensionari – 10 lei, adulţi – 20 de lei.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE PRIMA ÎNTÂLNIRE A COMITETULUI COMUN DE PROGRAMARE PENTRU NOUL PROGRAM OPERAŢIONAL COMUN: “BAZINUL MĂRII NEGRE 2014-2020'' Vineri, 19 Aprilie 2013 Prima întâlnire a Comitetului Comun de Programare, organismul responsabil pentru pregătirea noului Program ENI (Instrumentul European de Vecinătate) CBC Bazinul Mării Negre, a avut loc în Bucureşti, în data de 18 aprilie 2013. Acest eveniment a fost organizat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de Autoritate Comună de Management pentru Programul Operaţional Comun „Bazinul Mării Negre 2007-2013”, şi a marcat lansarea oficială a exerciţiului de programare 2014-2020. Întâlnirea s-a desfăşurat cu participarea secretarului de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, doamna Sevil Shhaideh, care şi-a exprimat sprijinul pentru viitorul program şi speranţa că alocarea financiară va fi majorată pentru a oferi oportunitatea dezvoltării unui număr mai mare de proiecte de succes.

Prima întâlnire a reunit reprezentanţi din 9 din cele 10 state participante în exerciţiul de programare (Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, Romania, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina), reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Interact ENPI, ai Autorităţii Comune de Management şi ai Secretariatului Tehnic Comun pentru prezentul Program Operaţional Comun. În vederea elaborării următorului Program Operaţional Comun ENI CBC Bazinul Mării Negre, au fost discutate principalele etape necesar a fi parcurse, iar reprezentanţii CE şi Interact au oferit informaţii şi clarificări privind stadiul programelor ENPI CBC şi pregătirea viitoarelor programe ENI CBC, precum şi privind primii paşi în exerciţiul de programare în cadrul ENI 2014-2020.

A doua întâlnire a Comitetului Comun de Programare a fost stabilită pentru luna iunie 2013.

LIVIU DRAGNEA: ’'2013, SINGURUL AN DIN ACEASTĂ PERIOADĂ ISTORICĂ ÎN CARE POT FI ÎNFIINŢATE REGIUNILE ADMINISTRATIVE'' Miercuri, 17 Aprilie 2013 Viceprim-ministrul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, a punctat câteva diferenţe şi asemănări între modelul german şi cel francez de regionalizare-descentralizare: „Pe de o parte, sistemul francez este poate cel mai riguros model de organizare administrativă într-un stat unitar, cu un guvern central, în timp ce sistemul German e reprezentativ pentru organizarea de tip federal. Ambele sisteme excelează însă în ceea ce priveşte rigoarea şi raţionalitatea organizării structurilor administrative. Punctul comun cel mai vizibil dintre cele două abordări este principiul subsidiarităţii. Fiecare dintre cele două modele încearcă să ducă fiecare competenţă pe nivelul cel mai apropiat de cetăţean la care poate fi exercitată în mod eficient. Totodată, atât Franţa, cât şi Germania administrează mai multe programe operaţionale regionale“. Declaraţia a fost făcută la seminarul „Regionalizarea: abordări comparative franco-germane”, organizat în data de 17 aprilie 2013, la Senat, de Excelenţele Lor, Ambasadorul Franţei la Bucureşti şi Ambasadorul Republicii Federale Germane în România, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la semnarea tratatului de prietenie franco-germană de la Elysee.

Liviu Dragnea a apreciat că descentralizarea administrativă este un proiect care trebuie realizat în anul 2013, acesta fiind "singurul an, în această perioadă istorică", în care pot fi înfiinţate regiuni administrative. În acest sens, ministrul a menţionat că, în perioada 2002-2003, a mai existat un context propice pentru România, când administraţia şi guvernul erau pregătite să adopte înfiinţarea regiunilor administrative, însă nu a existat suficientă iniţiativă, iar România s-a limitat, atunci, la înfiinţarea regiunilor de dezvoltare.

Ministrul dezvoltării regionale a anunţat că, în perioada imediat următoare, MDRAP va începe consultările cu autorităţile locale, cu structurile asociative, cu reprezentanţii partidelor parlamentare şi cu societatea civilă pe tema regionalizării.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE REUNIUNEA COORDONATORILOR NAŢIONALI AI STRATEGIEI UE PENTRU REGIUNEA DUNĂRII ŞI A COORDONATORILOR NAŢIONALI AI INSTRUMENTELOR STRUCTURALE UE DIN STATELE PARTICIPANTE LA STRATEGIA DUNĂRII Luni, 15 Aprilie 2013 În perioada 16-17 aprilie 2013 a avut loc, la Bucureşti, reuniunea coordonatorilor naţionali ai Strategiei UE pentru regiunea Dunării şi a coordonatorilor naţionali ai instrumentelor structurale UE din statele participante la Strategia Dunării.

Reuniunea a fost organizată în comun de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, împreună cu Comisia Europeană.

Participanţii la reuniune au provenit din cele paisprezece state participante la programul Strategia Dunării. Participă, de asemenea, reprezentanţi ai serviciilor relevante ale Comisiei Europene.

Scopul reuniunii a fost acela de a dezbate soluţii vizând integrarea obiectivelor Strategiei Dunării în cadrul viitoarelor programe naţionale şi regionale prin care vor fi utilizate fondurile europene în perioada 2014-2020.

A fost primul eveniment care a reunit coordonatorii naţionali ai Strategiei Dunării şi coordonatorii instrumentelor structurale din statele participante la program.

Informaţii suplimentare: Strategia UE pentru regiunea Dunării: 1. Strategia UE pentru regiunea Dunării este un instrument comunitar de cooperare macro-regională al statelor riverane, destinat dezvoltării economice şi sociale a macroregiunii dunărene, prin consolidarea implementării în regiune a politicilor şi legislaţiei UE. 2. La Strategia Dunării participă paisprezece state: opt state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Germania – landurile Bavaria şi Baden-Wurttemberg, Ungaria) şi şase state ne-membre UE (Serbia, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Croaţia, R. Moldova şi Ucraina).

3. Informaţii suplimentare privind Strategia UE pentru regiunea Dunării se pot găsi pe adresele de internet: http://www.mae.ro/node/18813, http://www.mae.ro/node/17028, respectiv http://www.danube-region.eu/.

ACUM PUTEŢI CONSULTA BULETINUL INFORMATIV AL PROGRAMULUI DE COOPERARE TERITORIALĂ URBACT II DIN LUNA MARTIE 2013 Luni, 15 Aprilie 2013 Programul de cooperare teritorială URBACT II, prin Secretariatul Programului, a lansat buletinul informativ al lunii MARTIE. Acesta este disponibil în limba română pe pagina Punctului Naţional de Diseminare URBACT II – INCD URBAN-INCERC şi pe pagina dedicată programului URBACT de pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Buletinul informativ URBACT al lunii martie prezintă în prima parte un raport special asupra proiectului Wood Footprint, proiect URBACT, care are 10 parteneri din 9 ţări şi care îşi îndreaptă atenţia către reconversia funcţională a pavilioanelor expoziţionale, pentru a relansa economia oraşelor.

Cea de-a doua parte a buletinului prezintă un exemplu despre efectele benefice ale ciclismului către locul de muncă, modelul fiind oraşul Weiz din Austria. Ultima parte a buletinului cuprinde articolul “Cum pot oraşele să susţină tinerii prin inovare socială”, publicat în ultimul număr al revistei URBACT Tribune.

Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare INCD URBAN-INCERC îndeplineşte rolul de Punct Naţional de Diseminare (PND) în România, având atribuţii de diseminare a informaţiilor privind derularea acestui Program. Pe pagina PND URBACT veţi putea consulta lunar un buletin informativ transmis de către Secretariatul programului URBACT II, conţinând note, rapoarte şi ştiri din domeniul dezvoltării urbane durabile.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE OBIECTIVELE MDRAP PENTRU DEZVOLTAREA LOCALĂ, PREZENTATE LA REUNIUNEA ASOCIAŢIEI ORAŞELOR DIN ROMÂNIA Vineri, 12 Aprilie 2013 Viceprim-ministrul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, a prezentat în data de 12 aprilie 2013, primarilor din cadrul Asociaţiei Oraşelor din România (AOR) obiectivele ministerului pentru dezvoltarea infrastructurii locale. „Încă de la preluarea mandatului de ministru al dezvoltării regionale şi administraţiei publice, am fixat trei obiective clare pentru infrastructură: modernizarea satului românesc, regenerarea urbană şi infrastructura judeţeană. Corespunzător acestor trei obiective, am construit şi noul program, care va înlocui programele existente.”, a declarat Liviu Dragnea, prezent la Adunarea Generală AOR. Viceprim-ministrul a explicat, totodată, participanţilor, că, dintre obiectivele de investiţii care erau cuprinse în vechile programe, în Programul naţional de dezvoltare locală vor intra cele desemnate prioritare. Prioritizarea va fi realizată în baza unor criterii care vor fi stabilite în perioada imediat următoare, prin normele metodologice de aplicare.

Liviu Dragnea a mai arătat că doreşte să fie găsite, în cel mai scurt timp, soluţii prin care localităţile din viitoarele regiuni administrative să fie încurajate să se asocieze, în vederea accesării în comun a fondurilor europene disponibile în perioada de programare 2014-2020.

Cu privire la viitoarea arhitectură a fondurilor europene, viceprim-ministrul a declarat: „Nu vrem proceduri complicate sau restricţii inutile, ne dorim o structură logică a programelor europene, care să fie pe înţelesul tuturor şi uşor de accesat. Veţi fi informaţi constant cu privire la evoluţia procesului de negociere cu Comisia Europeană. Urmărim ca noile reguli să fie cunoscute şi cât mai clare, astfel încât toată administraţia locală să fie pregătită, cu studiile şi strategiile necesare, pentru a accesa cât mai rapid fondurile europene alocate României începând din 2014.”

Programul naţional de dezvoltare locală a fost aprobat de Guvern, prin Ordonanţă de Urgenţă, în şedinţa din data de 10 aprilie a.c. Programul reuneşte trei acte normative prin care se finanţa, din partea a trei structuri centrale, acelaşi tip de lucrări de investiţii în administraţia locală. Este vorba de comasarea HG nr. 577/1997 (prin care se finanţau lucrări în infrastructura locală, de OG nr. 7/2006 (prin care se finanţau tot lucrări în infrastructura locală) şi OG nr. 40/2006 (partea care se reglementa finanţarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare).

SPECIALIŞTI INVITAŢI DIN PARTEA CONSILIULUI EUROPEI, PREZENŢI LA SEMINARUL MDRAP PRIVIND PROCESUL DE REGIONALIZARE-DESCENTRALIZARE Vineri, 12 Aprilie 2013 Viceprim-ministrul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, a participat la “Seminarul privind procesul de regionalizare-descentralizare în România”, organizat, în perioada 10-11 aprilie 2013, de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice cu sprijinul Consiliului Europei.

Seminarul a reunit experţi străini pe probleme de regionalizare-descentralizare - invitaţi din partea Consiliului Europei şi două grupuri de lucru ale Consiliului Consultativ pentru Regionalizare (CONREG): cel academic şi cel format din aleşi locali şi demnitari.

Obiectivul întâlnirii a fost de a prezenta etapele parcurse până în prezent în plan intern și de a evidenţia motivaţiile şi contextul care au stat la baza proceselor similare în alte state europene.

Gerard Marcou (Franţa), Efisio Espa (Italia), Pawel Swianiewicz (Polonia) şi Rudolf Bauer (Slovacia) au împărtășit din experiențele pe care ţările respective le-au acumulat în materie de regionalizare. Fiecare dintre ei a prezentat aspecte precum istoricul și specificul procesului de regionalizare în propria țară, criteriile utilizate, competențele şi modul de finanțare a regiunilor, modul și termenele în care s-a produs transferul de competențe de la nivel central la nivel regional, dar și dificultățile întâmpinate sau preocupările actuale care fac obiectul dezbaterilor naționale în acest domeniu.

Liviu Dragnea a susținut că diferenţele între zone constituie o realitate a României şi nu trebuie să ne aşteptăm ca

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ele să dispară brusc, odată cu constituirea regiunilor. În plus, reducerea diferențelor nu trebuie să afecteze ritmul de creştere a polilor de dezvoltare. Reședințele de județe vor constitui poli de creștere, urmărindu-se, astfel, dezvoltarea întregii regiuni. “Pentru acest lucru, trebuie să ne propunem obiective realiste, astfel încât să nu lansăm simple deziderate.”, a afirmat viceprim-ministrul.

Pawel Swianiewicz a subliniat că lucrurile stau diferit în România, față de Polonia: ”Voi nu desființați județele odată cu implementarea procesului de regionalizare. Așadar, nimeni nu pierde prin regionalizare, pentru că fiecare județ și fiecare reședință își păstrează statutul pe care l-au avut și până acum. Acesta este marele avantaj al României față de Polonia, în procesul de regionalizare.”

La rândul său, Gerard Marcou a afirmat: ”Când vorbim despre regiuni istorice, trebuie să avem în minte un lucru: regionalizarea se face cu atenția îndreptată spre trecut sau spre viitor? Orientarea strict către trecut poate submina statul modern. O altă abordare ar fi ca regionalizarea să se construiască privind spre viitor - este tot o perspectivă istorică, dacă vreți, întrucât sunteți martorii unui proces istoric, care se derulează sub ochii voștri.”

Din prezentarea Slovaciei a reieșit cum procesul a fost planificat într-o anumită manieră, însă permanent au avut loc ajustări.

Rudolf Bauer a menționat: „Deși prima abordare a regionalizării la noi a fost aceea de a merge pe regiuni istorice, varianta votată în final nu s-a suprapus în totalitate peste aceste regiuni. Acest lucru s-a datorat faptului că au fost avute în vedere și alte criterii de exemplu criterii economice și de acces.”

Reprezentantul Italiei a arătat că procesul lor de regionalizare a fost unul îndelungat, care s-a întins pe mai multe decenii, în parte ca o consecință a unei temeri generale de a aborda această problematică. Deși primele demersuri au fost inițiate în 1946, prin prevederea în Constituție a unor noțiuni precum legitimarea descentralizării sau prin atribuirea către regiuni a unor puteri administrative și legislative relevante, procesul a cunoscut un adevărat „big-bang” în a doua jumătate a anilor `90.

Efisio Espa a precizat că „Regiunile din Italia diferă foarte mult ca mărime și ca număr de populație, cu situații extreme, care merg de la câteva sute de mii de locuitori, în unele regiuni, la 6 sau 10 milioane de locuitori, în cazul celor mai populate. Avem, în afara regiunilor cu statut obișnuit, și unele cu statut special.” La finalul întâlnirii, secretarul de stat în MDRAP, Sevil Shhaideh, a apreciat că pentru România este foarte util să cunoască dificultăţile pe care alte ţări le-au întâmpinat în implementarea procesului de regionalizaredescentralizare, afirmând: „Suntem extrem de bucuroşi să constatăm că invitaţii noştri au prezentat competenţe pe care şi noi intenţionăm să le propunem spre consultare în viitoarele dezbateri.”

SEVIL SHHAIDEH: ’'MDRAP REPREZINTĂ INTERESELE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE ÎN GUVERN'' Luni, 8 Aprilie 2013 „Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice este preocupat de situaţia autorităţilor publice locale, de modul în care bugetele locale sunt afectate de corecţiile aplicate pe programele finanţate din fonduri europene. De altfel, actul normativ care reglementează activitatea noastră ca minister chiar prevede că una dintre funcţiile MDRAP este aceea de a reprezenta interesele administraţiei publice locale în Guvern.”, a declarat Sevil Shhaideh, secretar de stat în MDRAP. Declaraţiile au fost făcute în data de 8 aprilie a.c., în contextul participării la lansarea, de către Institutul pentru Politici Publice în parteneriat cu Asociaţia Municipiilor din România, a unei culegeri de speţe privind constatarea neregulilor şi stabilirea corecţiilor financiare pentru proiecte derulate prin programe europene. „Suntem, aici, la conducerea Ministerului Dezvoltării Regionale, oameni care am lucrat în administraţia publică locală. Ştim ce înseamnă să implementezi proiecte europene şi, tocmai de aceea, încercăm să îndreptăm lucrurile care nu au funcţionat foarte bine în trecut. Încă din programul de guvernare am menţionat sprijinirea autorităţilor publice locale şi creşterea absorbţiei fondurilor europene ca fiind două dintre priorităţile noastre de guvernare.”, a adăugat Sevil Shhaideh. În cadrul evenimentului, discuţiile s-au axat pe modalitatea de colaborare nu doar între instituţiile statului, ci şi între mediul public şi societatea civilă, pentru a preveni aplicarea de corecţii financiare pentru proiecte derulate cu fonduri europene. O serie de propuneri formulate de societatea civilă coincid cu recomandările Comisiei Europene din ultimul timp, recomandări care au generat, de altfel, o serie de acţiuni la nivelul ministerelor de resort, a mai arătat secretarul de stat Shhaideh. Astfel, la nivelul MDRAP se lucrează, în colaborare cu celelalte instituţii implicate în gestionarea fondurilor europene, la un proiect de act normativ care să amendeze actuala legislaţie. Obiectivul urmărit este acela de a clarifica responsabilităţile pentru anumite situaţii concrete care au condus la aplicarea de corecţii financiare. Totodată, pentru a evita cazuri în care speţe similare se finalizează cu soluţii diferite, la nivelul MDRAP a fost înfiinţat, odată cu ultima reorganizare a instituţiei, un serviciu pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de autorităţile publice locale cu privire la corecţiile aplicate. În acest fel, se creează premisele pentru abordarea unitară a acestor contestaţii la nivelul ministerului.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ÎNTREVEDEREA VICEPRIM-MINISTRULUI LIVIU DRAGNEA CU E.S. MAREK SZCZYGIEL, AMBASADORUL REPUBLICII POLONE Marţi, 2 Aprilie 2013 Viceprim-ministrul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, a avut în data de 2 aprilie 2013, la sediul ministerului, o întrevedere cu Excelenţa Sa Marek Szczygiel, ambasadorul Republicii Polone în România.

Discuţiile purtate de către cei doi oficiali au vizat teme legate de proiectele prioritare pe care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice le derulează în prezent, precum şi identificarea anumitor domenii de activitate în care cele două ţări pot intensifica, în viitor, colaborarea.

Viceprim-ministrul Liviu Dragnea a subliniat faptul că Polonia reprezintă un model de succes atât în ceea ce priveşte regionalizarea şi funcţionarea structurilor autonome independente locale, cât şi în ceea ce priveşte managementul eficient şi responsabil al fondurilor provenite de la Uniunea Europeană, reprezentând un model de luat în calcul în perspectiva implementării proceselor de regionalizare şi descentralizare a administraţiei publice, pe care MDRAP le coordonează în prezent.

E.S. Marek SZCZYGIEL a apreciat iniţiativele şi numărul mare de proiecte importante pe care ministerul le gestionează şi a asigurat partea română de disponibilitatea şi sprijinul ţării sale în aceste demersuri, subliniind faptul că Polonia are o bogată experienţă în aceste domenii, experienţă care poate fi extrem de utilă României.

LIVIU DRAGNEA: ’'AM SEMNAT, ÎN ULTIMA LUNĂ, FINANŢĂRI PRIN POR ÎN VALOARE DE 200 DE MILIOANE DE EURO'’ Luni, 1 Aprilie 2013 Viceprim-ministrul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, a semnat în data de 1 aprilie a.c., 32 de contracte de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, pentru proiecte în valoare totală de 400 milioane de lei. ”Vă doresc succes şi vreau să vă asigur că aveţi la noi permanent sprijin pentru implementarea proiectelor pentru care am semnat astăzi contractele de finanţare. Aici, la minister, am accelerat termenele, am organizat activitatea astfel încât să nu întârziem nicio procedură, niciun document. Suntem interesaţi să facem tot ce ţine de noi pentru ca fondurile absorbite să fie cât mai aproape de plafonul alocat pentru Programul Operaţional Regional.”, a declarat Liviu Dragnea, adresându-se beneficiarilor finanţărilor. Este vorba de proiecte cu impact economic şi social ridicat, extrem de importante pentru localităţile în care se implementează, de la dotări pentru echipajele de intervenţii în situaţii de urgenţă, la centre pentru sprijinirea afacerilor, reabilitări de şcoli şi drumuri, amenajări şi sisteme de management informatizat pentru transportul în comun, la investiţii în centre sociale şi medicale şi în infrastructura turistică şi culturală.

Noile contracte semnate contribuie la evoluţia pozitivă a programului, în prezent gradul de contractare fiind de 101%.

Programul Operaţional Regional 2007-2013 este gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de autoritate de management. Pentru perioada 2007-2013, POR dispune de un buget de circa 4,3 miliarde de euro, din care circa 3,5 miliarde de euro reprezintă fonduri europene nerambursabile alocate României din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Oameni şi Locuri

Proiecte noi la Baia de Criş Am stat de vorbă cu primarul de la Baia de Criş domnul Romeo FARCAŞ, cu privire la proiectele care se vor aplica în Baia de Criş şi la ceea ce are de oferit Baia de Criş turiştilor care doresc să vină în vizită aici.

Turism Românesc: Ce proiecte aveţi în derulare în Baia de Criş în anul 2013?

Romeo FARCAŞ: În momentul de faţă se derulează două proiecte în Baia de Criş. Unul este cel care priveşte amenajarea Parcului Izvor, din zona centrală a comunei. Iar un alt proiect este: alimentarea cu apă la Ţebea.

Primăria Comunei Baia de Criş

Parcul Izvor - Baia de Criş

Turism Românesc: Ce pot vizita turiştii care doresc să vină în Baia de Criş?

Romeo FARCAŞ: Baia de Criş are un trecut istoric bogat prin urmare la noi în comună sunt monumente istorice care merită văzute, cum ar fi: Biserica de lemn "Sfântul Nicolae", din satul Căraci, construită în secolul al XVIII-lea, Biserica de lemn "Adornirea Maicii Domnului" din satul Lunca, construită în secolul al XVII-lea.

Alte biserici la fel de importante sunt: Biserica ortodoxă din Baia de Criș, construită în anul 1762, Biserica franciscană din Baia de Criș, construită în secolul al XV-lea, Biserica reformată, construită în secolul al XVIII-lea.

Alte obiective turistice deosebit de importante sunt: Casa memorială "Avram Iancu“, Complexul muzeal Țebea, Gorunul lui Horea de la Țebea.

Turism Românesc: Ce posibilităţi de cazare au turiştii, în Baia de Criş?

Romeo FARCAŞ: În Baia de Criş avem două pensiuni, una în Ţebea: Pensiunea „Trandafirul Galben“ şi una în Baia de Criş: Pensiunea „Nu mă uita“.

Biserica Franciscană din Baia de Criş

Casa Muzeu „Avram Iancu“

Turism Românesc: C e z o n e d e agrement sunt în Baia de Criş?

Romeo FARCAŞ: Ca zone de agrement avem Valea Crişului Alb, Pescăria de la Rişculiţa, de asemenea turişti se pot plimba prin Parcul Central din faţa bisericii franciscane.

Oameni şi Locuri

Primarul din Romos preocupat de promovarea şi dezvoltarea turismului din comună Am stat de vorbă cu primarul comunei Romos, domnul Mircea PĂTRÂNJAN, cu privire la turismul din comuna Romos.

Turism Românesc: Comuna Romos este o comună cu potenţial turistic. Aţi aplicat vreun proiect privind promovarea turistică a comunei?

Mircea PĂTRÂNJAN: Aven un proiect privind Centrul de Informare Turistică în comuna Romos, pe măsura 3.1.3., care se află în fază finală şi va fi depus în iunie 2013. Valoarea proiectului se ridică la 200 000 Euro, iar sediul Centrului de Informare Turistică va fi în vechea clădire a primăriei.

Turism Românesc: Ce alte proiecte mai sunt în derulare în acest moment, pentru comuna Romos?

Mircea PĂTRÂNJAN: Un alt proiect care este în derulare în acest moment este reabilitarea drumului Romoşel - Ciungu Mare (pe măsura 125B), până la latitudinea de 1400m, limitrof cu Vf. Şureanu. Este o zonă deosebit de frumoasă, o zonă montană de agrement, o zonă unde se poate pescui păstrăv, vara, iar iarna se poate schia. Aici se pot organiza excursii montane, drumeţii, se poate vâna, turiştii pot culege afine, zmeură, ciuperci. Este o zonă cu un înalt potenţial turistic.

Primaria Comunei Romos

Casa Parohială Evanghelică din Romos

Turism Românesc: Ce posibilităţi de cazare au turiştii care doresc să viziteze comuna Romos?

Mircea PĂTRÂNJAN: O posibilitate de cazare este La Popa Saşilor, în satul Romos. Pensiunea aparţine unui cetăţean german, fost preot în satul nostru. Pensiunea este deosebit de frumoasă, rustică.

Turism Românesc: Cum îşi pot petrece timpul turiştii care vizitează comuna Romos?

Mircea PĂTRÂNJAN: Turiştii au posibilitatea să pescuiască la pescăriile din comună, contra unei taxe, să meargă în drumeţii, să viziteze bisericile din comună, care sunt deosebit de frumoase, sau Casa Parohială din Romos, care are o poveste foarte interesantă.

Biserica Evanghelică - Lutherană din Romos

Pensiunea „La Popa Saşilor“ - Romos

Pensiunea „LA POPA SAŞILOR“ Pensiunea „LA POPA SAŞILOR“ este o pensiune deosebit de cochetă, care aparţine unui preot sas, Andreas Fuss, plecat de vreo câţiva ani din Romos, dar care păstrează încă trainice legături cu satul natal.

Condiţii de cazare: Pensiunea ofera condiţii pentru cazarea a 10 persoane Bucătăria este la dispoziţia turiştilor, cu toate dotările necesare.

Salonul de servire a mesei pentru 50 de persoane Terasă rustică de 20 de locuri Pistă tradiţională de popice Heleşteu cu crapi

Oameni şi Locuri

Primarul comunei Turdaş implicat în dezvoltarea comunei Am stat de vorbă cu primarul comunei Turdaş cu privire la dezvoltarea comunei pe care o conduce şi a proiectelor pe care le aplică aici.

Turism Românesc: Care este principalul proiect la care se lucrează acum în comuna Turdaş?

Remi BOCŞERI: Principala lucrare pe care o efectuăm în acest moment este canalizarea menajeră în satele Turdaş şi Pricaz.

Turism Românesc: Mai sunt şi alte proiecte pe care doriţi să le aplicaţi în comuna Turdaş?

Remi BOCŞERI: Da, desigur. Este vorba despre amenajarea unui centru civic în localitatea Pricaz, de asemenea asfaltarea drumului DC 39 A, pe o lungime de 1,2 Km, în satul Pricaz, precum şi amenajarea unei zone de picnic în satul Pricaz, dotarea acestuia cu un spaţiu de luat masa, un grătar, etc.

Turism Românesc: Ce pot vizita turiştii care vin la Turdaş?

Remi BOCŞERI: În comuna Turdaş avem ansamblul bisericii reformate din satul Turdaş, o construcţie ce datează din secolul al XV-lea şi care se află pe lista monumentelor istorice, ansamblul rural din satul Pricaz, o construcţie din secolul al XIX-lea, monument istoric, casele ţărăneşti în satul Turdaş, din secolul al XIX-lea;de asemenea o aşezare din epoca neolitică, în satul Turdaş.

Primarul Comunei Turdaş - Remi Bocşeri

Primăria Comunei Turdaş

Turism Românesc: Ce posibilităţi de cazare şi de petrecere a timpului liber au turiştii în comuna Turdaş?

Remi BOCŞERI: Turiştii care doresc să viziteze comuna Turdaş, se pot caza la Pensiunea din Rîpaş, iar ca zonă de agrement şi de petrecere a timpului liber, avem pescăria din Rîpaş.

Biserica Ortodoxă Nouă din Pricaz

Biserica din Turdaş

Biserica din Satul Transilvănean

www.turism-romanesc.com

www.facebook.com/TurismRomanescOfficial