Turism Romanesc - Ianuarie 2013

Nr.19 / Ianuarie 2013

Revista lunară online de promovare a turismului românesc editată de

Simpozion de excepţie organizat de MCDR Deva Momente memorabile în istoria românilor 24 ianuarie 1859 Cetatea Devei - istoria unei fortăreţe

Destinaţiile anului 2013

Biserica de lemn din Runcu Mic comuna Veţel

găsiţi celelalte numere pe www.turism-românesc.com

Revistă online de promovare şi dezvoltare atât a turismului local cât şi naţional.

Project Manager - Designer:

Alexandru Tutoveanu Project Manager - Tehnoredactare:

Cristiana Tutoveanu Turistic Media Adresa: Str.Mareşal Averescu, Bl.33 Ap.4, Deva, 330011 Judeţul Hunedoara Telefon: +40254237464 +40766283253 +40766191779 E-mail: contact@turism-romanesc.com office@turism-romanesc.com Website: www.turism-romanesc.com http://www.facebook.com/TurismRomanescOfficial https://twitter.com/#!/Turism_Romanesc http://pinterest.com/turismromanesc http://turism-hunedorean.squarespace.com http://www.youtube.com/user/TurismRomanescHD http://www.alexa.com/siteinfo/turism-romanesc.com#

Parteneri Media:

© Copyright: Reproducerea oricărui material scris sau ilustrat din această publicaţie este categoric interzisă fără consimţământul prealabil al editorului.Revista nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul materialelor publicitare.

ISSN 2247 - 2738 ISSN-L 2247 - 2738

Ministerul Turismului va avea opt reprezentanțe regionale Câte o reprezentanță teritorială a Ministerului Turismului în fiecare din cele opt regiuni urmează să funcționeze îmcepând cu luna martie a acestui an.

Ministrul Turismului, Maria Grapini, a anunțat că va înființa în teritoriu reprezentanţe ale ministerului pe care îl conduce. Acestrea vor începe activitatea din luna m a r t i e . „ Vre a u o descentralizare a activităţii din M i n i s t e r u l Tu r i s m u l u i , reprezentanţii acestuia să lucreze cu administraţia locală, să identifice şi să aducă proiecte, să aducă informaţie, să gestioneze lucrurile ca Minister a l Tu r i s m u l u i î n z o n a respectivă, aşa cum va fi şi la fondurile europene. Una din aceste reprezentanţe va fi la Timişoara” a declarat duminică Maria Grapini.

P r i n t r- u n O r d i n a l ministrului - care ar urma să

devină Hotărâre de Guvern, Grapini a solicitat şi descentralizarea organismelor de implementare pentru proiecte europene. „Facem 8 organisme acest organism era în subordinea mea. Pe mine mă interesează ca întreprinzătorul sa fie aproape de organism pentru ca atunci când depune un proiect se duce la doi paşi, dacă ceva a fost greşit poate mai uşor să vină înapoi şi să corecteze, iar răspunsul îl poate primi mai repede”, a detaliat ministrul Grapini.

După aceste modificări, la centru va rămâne doar Autoritatea de management, care face plăţile proiectelor.

Pe copertă BIDERICA DE LEMN DIN RUNCU MIC comuna Veţel Numărul 19 / 2013 Ianuarie Turism Românesc

Deva Cetatea Deva a fost construita pe urmele unei vechi fortificatii daco romane.

Primele izvoare istorice referitoare la cetatea Devei datează din a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Prin documentul emis de „regele cel tânăr” (moştenitorul tronului), Ştefan al V-lea (1270–1272), în 1269, acesta îl răsplătea pe unul dintre credincioşii săi pentru vitejia sa demonstrată atât în bătălia de „sub cetatea Devei”, cât şi după aceea, la asediul cetăţii Codlea (1266). Aceasta este cea mai veche menţiune a cetăţii, din care reiese că fortificaţia exista încă dinaintea evenimentelor pomenite, adică dinaintea anului 1266.

Cetatea fusese întemeiată de regele Béla al IV-lea al Ungariei (1235–1270), tatăl lui Ştefan V. După distrugerile mongole din 1241, acesta a dispus construcţia unui întreg şir de cetăţi regale menite să împiedice pe viitor eventualele atacuri asemănătoare. Se consideră aşadar că ridicarea fortificaţiilor Devei ar fi debutat imediat după retragerea invadatorilor mongoli. Din secolul al XIII-lea trebuie să dateze clădirea reprezentativă, aflată pe latura sudică a incintei.

Cetatea a îndeplinit, de la bun început, un rol dublu: punct fortificat, care veghea valea Mureşului, respectiv reşedinţă feudală. În perioada Regatului Ungar medieval (ante 1541) cetatea a rămas, cu anumite întreruperi, în posesia regalităţii şi servea drept reşedinţă voievodului Transilvaniei. În preajma anului 1444 regele Vladislav I (1440–1444) a dăruit-o lui Iancu de Hunedoara. Aceasta a rămas în posesia Corvineştilor până la începutul secolului al XVI-lea. O inscripţie din 1511, consemnată pe latura nordică a cetăţii, indică o refacere care a avut loc în perioada voievodului Transilvaniei, Ioan Zápolya (1510–1526). În condiţiile care au determinat formarea principatului, Deva s-a transformat într-o cetate de graniţă menită să supravegheze calea posibilelor atacuri turceşti către interiorul Transilvaniei: dinspre Timişoara şi Lipova ei puteau să înainteze de-a lungul culoarului Mureşului, iar un alt drum practicabil, care ajungea tot la Deva, lega Ţara Românească cu Ţara Haţegului prin Pasul Vulcan. Organizarea apărării acestei frontiere a început încă în vremea generalului Castaldo, care la instalarea sa în cetate, în 1551, a găsit-o în paragină, fără armament suficient. Dieta Transilvaniei a dispus prin urmare fortificarea Devei şi a castelelor de la Ilia şi Brănişca.

Printre căpitanii cetăţii care au avut un rol important în istoria cetăţii aflată sub dominaţie habsburgică (1551–1556) se numără: Paulus Bánk (1552–1553), Dominic Dobó (1553–1556), fratele şi vicevoievodul voievodului Ştefan Dobó – apărătorul victorios din 1552 al cetăţii din Eger împotriva turcilor. În perioada 1564–1567 italianul Giovann´ Andrea Gromo, un cunoscător în domeniul arhitecturii militare, a considerat şi a consemnat că cetatea este inexpugnabilă. În anul 1579 a fost întemniţat în cetatea Devei Francisc Dávid (1520?–1579) – predicatorul protestant şi episcopul întemeietor al Bisericii Reformate, ulterior şi al Bisericii Unitariene din Transilvania – unde a şi murit în acelaşi an. În anul 1581 Cristofor Báthory i-a încredinţat domeniul rudei sale, Francisc Geszthy, căpitan suprem al Devei până în 1594 şi comandantul general al armatei transilvănene între 1593 şi 1594.

Cetatea istoria unei

Devei fortăreţe

În istoria cetăţii secolul al XVII-lea a fost marcat de stăpânirea familiilor princiare: Gabriel Bethlen a dobândit vremelnic domeniul Devei în 1608, iar în 1614, după ce devenise principe, importantul domeniu a fost donat soţiei sale, Susana Károlyi. După stingerea din viaţă a principesei cetatea a intrat în posesia nepotului său de frate, contele Ştefan Bethlen. După moartea prematură a acestuia văduva sa, Maria Széchy a rămas beneficiara veniturilor domeniului până în 1640, când l-a vândut lui Gheorghe Rákóczi I. Conform izvoarelor istorice acesta a construit un bastion nou pe latura estică a cetăţii şi a dispus săparea unei fântâni în incinta acesteia. În perioada următoare cetatea a rămas în posesia principilor Transilvaniei. În urma tratatului de la Blaj, începând din toamna anului 1687 , în cetatea de la Deva s-a instalat o garnizoană a armatei imperiale. Această situaţie s-a legalizat odată cu emiterea Diplomei Leopoldine (1691) şi din acel moment s-a desprins soarta domeniului de cea a cetăţii. Domeniul fiscal din Deva a rămas în proprietatea statului, iar cetatea, ca o entitate separată, a fost administrată de autorităţile militare ale Transilvaniei.

După pacea de la Satu Mare, care a pus capăt mişcării pentru independenţă condusă de Francisc Rákóczi al II-lea, în anul 1712, Giovanni Morando Visconti a elaborat un releveu şi o propunere de fortificare pentru cetatea Devei. Proiectul redactat de Visconti prevedea extinderea lucrărilor exterioare de fortificare, mai ales spre latura estică. Faza următoare a evoluţiei cetăţii este reflectată de harta generalului Ulisses Brovne/Brown zu Montani din 1751, care reprezintă la poalele cetăţii medievale o fortificaţie complexă de pământ iniţiată încă de generalul Stephan Steinville (1720) realizată în cursul primei jumătăţi a secolului al XVIII-lea, care purta denumirea de „Şanţ”. Fortificaţiile erau legate printr-o reţea de şanţuri de comunicare protejate de valuri de apărare de inelul de fortificaţii exterioare al cetăţii. În paralel cu extinderea lucrărilor de fortificare, noii stăpâni s-au îngrijit şi de reparaţia clădirilor cetăţii medievale. Generalul Steinville a construit cisterna de lângă palat, care aduna apa pluvială prin acoperişurile într-o singură apă şi jgheaburile acestora. Clădirea purta inscripţia constructorului (1719): „Me aedificat Steinville, illis ut porrigam undam,Vincere qui cupiunt turcas, arcemque tueri, Fortiter indomitos quoque debellare rebelles“. (“Mă construieşte Steinville, ca să le ofer apă, celor ce vor să-i învingă pe turci, să apere cetatea cu vitejie şi să înfrunte rebelii cumpliţi“.)

O altă inscripţie, mai târzie, a generalului Ulisses Brovne se afla în preajma inscripţiei lui Geszthy, şi se referea la reparaţii întreprinse pe la mijlocul secolului al XVIII-lea: „QVae teMpora DestrVXerVNT VLIsses TransILVaniae GeneraLIs soLertIa restaVraVit“. (“Ceea ce s-a distrus în timp a fost reconstruit de către Ulisses, comandantul Transilvaniei“). În timpul răscoalei conduse de Horia, Cloşca şi Crişan (1784) nobilimaea maghiară din împrejurimi s-a refugiat în cetate. În 1800 la propunerea comandantului militar al Transilvaniei, contele Mitrowsky, cetatea care nu mai corespundea cerinţelor militare moderne şi-a pierdut rolul militar. În urma acestui fapt tâmplăria cetăţii: porţile, uşile, tocurile ferestrelor– au fost scoase la licitaţie, cumpărate şi demontate. Împăratul Francisc I şi soţia sa, impresionaţi, cu prilejul călătoriei lor prin Transilvania în 1817, de imaginea romantică a cetăţii, au dispus acordarea unei subvenţii anuale importante pentru refacerea cetăţii. Din această sumă până în 1830 cetatea a fost reparată, în amintirea renovării fiind amplasată o placă inscripţionată deasupra uneia dintre porţi (1829).

În cursul revoluţiei din 1848–1849, cetatea a fost ocupată de armata maghiară.

Din neglijenţă probabil, la 12 august 1849, magazia de pulbere a cetăţii a explodat, provocând distrugeri grave mai ales în jumătatea estică a ansamblului. În anul 1896, cetatea a fost achiziţionată de Societatea de Istorie, Arheologie şi Ştiinţele Naturii din Comitatul Hunedoara, sub coordonarea căreia s-au amenajat în perioada următoare aleile de acces spre cetate, şi s-a împădurit Dealul Cetăţii.

Ultima renovare de proporţii a avut loc în anii 1950, cu ocazia cărora s-au conservat ruinele şi s-a facilitat accesul la cetate.

De câţiva ani a demarat un program amplu de reabilitare a cetăţii, şantierul lucrărilor a fost însă întrerupt brusc în anul 2008 din cauza problemelor financiare.

Ansamblul nu poate fi vizitat în momentul de faţă, turiştii au doar un acces limitat în zona din preajma capătului telecabinei (pe latura estică a Dealului Cetăţii) amenajată în anul 2005.

Descrierea edificiului: Cetatea Devei a fost ridicată pe vârful dealului vulcanic, rezervaţie naturală în zilele noastre, care domină partea nordică a oraşului, pe malul stâng al Mureşului. Documentul cel mai important privind înfăţişarea de odinioară a ansamblului este releveul din 1826. Conform acestuia se pot delimita cele trei incinte succesive care fac parte dintr-o compoziţie în spirală, caracteristică cetăţilor de munte.

Latura sudică a incintei interioare cuprinde palatul cu un etaj destinat de la bun început locuirii şi reprezentării stăpânului cetăţii. La capătul vestic al palatului se află cisterna de apă, construită de Steinville. Aliniată laturii nordice a incintei interioare era o altă clădire supraetajată, faţada vestică a acesteia înglobând şi poarta interioară. Cele două aripi etajate erau legate pe latura vestică printr-un şir de cazemate. Din clădirile capătului estic s-au păstrat doar ziduri ruinate şi magazia de pulbere. Incinta intermediară, care înconjura nucleul cetăţii era apărată pe latura sudică de turnul semicilindric, aşa numitul „Bastion Bethlen”, iar pe latura estică prezintă o platformă de tir cu suprafaţa amplă. Pe latura vestică zidul de incintă este dublat de un zwinger. Poarta incintei intermediare, poarta exterioară, se află pe latura nord-vestică, vizavi de poarta interioară. Incinta exterioară era apărată de poarta inferioară, numită în secolul al XVII-lea Poarta Császár (Poarta Imperială, sau poarta construită de un anume Császár) aflată odinioară pe latura vestică a cetăţii, respectiv de poarta mijlocie, existentă şi în zilele noastre. Deşi s-au păstrat în număr foarte mic, detaliile arhitectonice oferă totuşi câteva repere cronologice referitoare la clădirile care se află încă în picioare.

Clădirea reprezentativă dreptunghiulară cu etaj, aflată în partea sudică a curţii interioare datează din secolul al XIII-lea. Indiferent de bolţile păstrate, relativ moderne, ale acesteia, încăperile de la parter şi de la etaj trebuiesc datate în funcţie de fereastra biforă de la etaj, caracterizată de deschiderile încheiate în arc trilobat. Ferestruicile strâmte, amintind de metereze, de la primul nivel au fost amenajate în aceeaşi perioadă.

Aceste ancadramente atestă existenţa structurii în discuţie în perioada apariţiei goticului din Transilvania, adică în ultimele decenii ale secolului al XIII-lea. Tot pe latura sudică, deasupra etajului palatului s-a păstrat un maşicul (orificiu special de tragere montat pe coronamentul zidului), care marchează nivelul drumului de strajă şi datează din secolul al XV-lea sau începutul celui următor. Pe reprezentările mai vechi ale cetăţii remarcăm că erau în total trei maşiculi unul lângă celălalt, folosiţi printre altele şi pe post de closete.

Un alt element profilat din interiorul cetăţii este fragmentul in situ al unui ancadrament decorat cu baghete încrucişate, aflat de asemenea la etajul clădirii palatului. Având în vedere formele sale, acest ancadrament gotic tardiv, care aparţinea probabil unei ferestre ample, datează din intervalul anilor 1470–1520. Astfel nu e exclus să fi fost confecţionat în cursul renovărilor întreprinse de voievodul Ioan Zápolya în preajma anului 1510.

Usciorul din piatră înzidit pe loc secundar, în plomba aflată la vestul ancadramentului gotic timpuriu, reprezintă unul dintre puţinele detalii aparţinând Renaşterii. În colţul nord-vestic al palatului, locul marcat de inscripţia amplasată în veacul trecut în memoria lui Francisc Dávid, este de fapt cisterna construită de Steinville.

Pe latura nordică a cetăţii coroana actuală a zidului constă dintr-un şir de merloane gotice în forma cozii de rândunică alternând cu cele încheiate semicircular. Pe porţiunea care se întinde la est de poartă acestea au fost înzidite ulterior şi supraînălţate până la cotele actuale. Intervenţia care le-a desfiinţat a avut loc înainte de răspândirea utilizării artileriei, în secolului al XV-lea. Pe baza unor analogii, merloanele pot fi datate în secolul al XIV-lea.

Turnul semicilindric de pe latura sudică a incintei intermediare, numit azi Bastionul Bethlen, apare într-un inventar din 1640, sub denumirea de Bastionul Dobó (Dobai), ca o referire la construcţia sa în perioada căpitanul cetăţii Dominic Dobó (1553–1556).

Veţel Satul Runcu Mic, din comuna Veţel, judeţul Hunedoara, apare pentru prima dată în documente la anul 1499, iar mai târziu este pomenit cu toponimie : "Erdőhátrunk", ceea ce însemna în limba maghiară: "Runcul Pădurenesc".

Biserica de lemn din Runcu Mic este aşezată pe o coastă de deal, oferind o privelişte de vis spre văile şi culmile pe care se află satele de pădureni de la est şi sud-est.

Biserica satului Runcu Mic, închinată praznicului „Pogorârii Duhului Sfânt”, este atestată documentar în anul 1720, cu toate că vechimea sa este cu mult mai mare; argumente în acest sens sunt atât dimensiunile modeste ale edificiului, cât și prezența intrării nordice.

Planul este dreptunghiular, cu altarul nedecroşat, poligonal cu trei laturi.

Turnul scund, fără foişor, căptuşit cu scândură, este acoperit de un coif piramidal, învelit, în ultimele decenii, cu tablă.

Prin dimensiunile rămase modeste, materialul de construcţie folosit, modul de îmbinare al bârnelor, planul edificiului şi aşezarea sa în vecinatatea vechilor cruci pădureneşti, biserica de lemn din Runcu Mic păstrează o atmosferă arhaică.

Aspectul actual i l-au conferit numeroasele reparații și transformări.

Astfel, la o dată neprecizabilă, pereții i-au fost supraînălțati, iar nava s-a extins spre apus. În anii 2007-2008, s-au reînnoit acoperișul de țiglă și pardoseala, turnul a fost consolidat, tencuiala interioară a fost răzuită, bârnele fiind căptușite cu lambriuri din lemn.

Biserica nu a fost pictată, pereții fiindu-i împodobiți cu icoane portabile, iar în vechime cu xilogravuri.

Tradiția locală transmite informația potrivit căreia biserica ar fi fost adusă din satul Făgețel. Consripțiile anilor 1733, 1750 și 1761-1762, precum și harta iosefină a Transilvaniei (1796-1773), îi confirmă, oricum, existența.

Biserica de lemn

din Runcu Mic Cum ajungem acolo?

Comuna Veţel se află amplasată în partea centrală a judeţului Hunedoara, fiind alcătuită din următoarele l o c a l i t ă ţ i : Ve ţ e l reşedinţa de comună, Boia Bârzii, Bretelin, Căoi, Herepeia, Leşnic, Mintia, Muncelu Mic, Muncelu Mare, Runcu Mic. Suprafaţa comunei e s t e d e 11 3 8 9 h a .

Comuna Veţel este considerată una din cele mai dezvoltate comune din judeţul Hunedoara şi este situată în vecinătatea municipiului Deva.

Accesul în comună se face pe DN 7, care străbate reşedinţa de comună.

Coordonate Runcu Mic: 45°50′8″N 22°43′54″E.

EVENIMENTE:

Noi frontiere...spre o lume nouă Colegiul Naţional „Decebal” şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane au organizat în data de 9 ianuarie 2013, ora 11:00, evenimentul: "Noi frontiere...spre o lume nouă", care s-a desfăşurat în Palatul Magna Curia. În anul şcolar 20122013, Colegiul Naţional „Decebal” este partener în proiectul "Noi frontiere...spre o l u m e n o u ă " , p ro i e c t desfăşurat în colaborare cu profesori şi elevi ai Institutului Saint-Roch din Theux, Belgia. Acesta implică diverse activităţi educativculturale la care vor participa mai mult de 200 de elevi şi profesori belgieni şi români.

Activităţile desfăşurate în cadrul proiectului de către partea română în perioada 812 ianuarie 2013, au inclus ateliere diverse având ca teme frontierele geografice, istorice, culturale; depăşirea frontierelor, a limitelor în vederea cunoaşterii celuilalt, a străinului şi a lumii

acestuia; arta şi artiştii - o lume fără frontiere; tradiţii şi obiceiuri populare; progresul ştiinţei etc. Programul a fost completat de excursii şi vizite în locurile cu încărcătură istorică şi culturală din judeţ. „Muzeul devean începe anul 2013 într-o atmosferă frumoasă, împreună cu profesorii şi elevii de la Colegiul „Decebal”. Astăzi (9 ianuarie) am primit aici la muzeu peste 50 de copii din Belgia, care au venit să înveţe despre tradiţiile acestui popor şi despre obiceiurile noastre. Iam întâmpinat întro atmosferă foarte tradiţională, cu expoziţii de costume populare, cu plăcintă şi dorim săI învăţăm să joace pe cântecele noastre populare tradiţionale. Este o activitate pe care o vom desfăşura anual cu partenerii noştri de la „Decebal” şi dorim să dăm o mână de ajutor elevilor care doresc să afle despre trecutul acestui judeţ”, a precizat directorul MCDR, doamna Liliana Ţolaş.

Elevii români, împreună cu profesorii lor, i-au învăţat să toarcă şi să facă “cipcă”.

Oaspeţii belgieni s-au delectat cu dansuri şi jocuri populare şi au avut ocazia să viziteze în cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, expoziţii dedicate cetăţilor dacice şi expoziţii cu costume mai vechi de 100 de ani. Totodată, au vizitat Lapidariul, o expoziţie cu piese de ceramică şi metal extrase de la Sarmizegetusa Regia, şi prima familie de zimbri, care a trăit în Ţinutul Haţ gului.

Oaspeţii belgieni împreună cu elevii de la Decebal au vizitat şi alte obiective turistice din Sibiu, Capitala Culturală Europeană. În perioada 22 -30 martie 2013, elevii din Deva vor fi oaspeţii partenerilor belgieni. http://www.mcdr.ro http://www.facebook.com/MCDRDeva

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva

„Momente memorabile în istoria românilor – 24 ianuarie 1859” Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Asociaţia Culturală „Casina Naţională” Deva şi Cercul Militar organizează au organizat simpozionul ştiinţific „Momente memorabile în istoria românilor – 24 ianuarie 1859”.

Evenimentul a marchat importanţa istorică a unirii Principatelor Române ale Moldovei şi Ţării Româneşti într-un singur stat, precum şi consecinţele acestui act politic pentru dezvoltarea ulterioară a tânărului stat în contextul istoric intern şi în cel european al acelor vremuri. Simpozionul ştiinţific a avut loc la Sala Festivă a Cercului Militar, în data de 24 ianuarie 2013, ora 13:00.

În deschiderea oficială a

simpozionului a luat cuvântul doamna Liliana Ţolaş, managerul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva şi col.

Liviu Chiriac, comandantul UM 01794 din Deva. Lucrările prezentate în cadrul simpozionului, „Premisele unui vis împlinit Unirea Principatelor Române”, şi „Ecouri ale Unirii de la 1859 în presa hunedoreană”, au fost prezentate de dr. Adela Herban şi Daniel Iancu, specialişti ai muzeului devean. “Am organizat acest simpozion pentru a sublinia importanţa zilei de 24 ianuarie pentru poporul român”, a precizat Liliana Ţolaş.

La finalul simpozionului, participanţii, în frunte cu primarul Devei, Petru Mărginean, sau adunat în Piaţa Unirii din Deva pentru a da “ mână cu mână”, formând o mare Horă a Unirii.

Zilele filmului maghiar la Teatrul de Artă Deva La Teatrul de Artă Deva vor avea loc în perioada 02 - 10 februarie 2013, Zilele Filmului Maghiar. Vor fi proiectate patru filme premiate pe plan național și internațional, oferite de Institutul Cultural al Republicii Maghiare – Institutul Balass. Cele patru filme care vor rula și programul proiecțiilor: Tigrul de sticlă 3 (comedie) - Sâmbătă 02 februarie, ora 19:00 O scobitoare, o împuşcătură, un doctor amărât şi o limuzină sosită exact la ţanc, sunt ingrediente suficiente pentru ca Lali să ia hotărârea vieţii sale: va lăsa totul în urmă dispărând pur şi simplu. Muşteriul neaşteptat al Tigrului de sticlă, Feri, avocat faimos la Budapesta, cu toate că nu intenţiona, va rămâne la bufet, în timp ce Lali, cu toate că nici el nu intenţiona, va rămâne în cabrioleta Bentley a avocatului. De-aici începe o zi nebună iar viaţa lui Lali va fi grea, cu sau fără Tigru…

C o p i i dragonului verde (comedie) Duminică 03 februarie, ora 19:00 Un agent imobiliar divorţat şi singuratic primeşte de la şeful său sarcina să vândă un depozit din

suburbii. Depozitul este închiriat de un grup de chinezi care-şi ţine acolo bunurile mai mult sau mai puţin legale. Miile de cutii sunt păzite de un chinez, Wu, care trăieşte în depozit. Aproprierea forţată îi va face pe cei doi bărbaţi, ambii singuri pe lume, să lege o surprinzătoare prietenie.

Poligamy (comedie) Sâmbătă 09 februarie, ora 19:00 Bărbaţii vor să se culce cu toate femeile drăguţe. Vă invităm să vedeți ce se întâmplă când acest lucru devine posibil!

Aventurierii (comedie) - Duminică 10 februarie, ora 19:00 Bunicul: preocupat de femei şi băutură. Fiul: un muzician ratat care şi-a pierdut toată averea cu cele patru neveste. Nepotul: fără loc de muncă, dar cu cardul iubitei în buzunar, de pe care pierde bani sistematic jucând poker. Trei generaţii care formează o familie aparent destrămată, totuşi cu un farmec aparte în stângăciile lor. Cei trei a v e n t u r i e r i t r a v e r s e a z ă Transilvania, înghesuiţi într-o maşină minusculă.

Bineînţeles, păţaniile nu-i vor ocoli nici măcar o clipă. Un road-movie cu umor copleşitor.

Toate filmele sunt subtitrate în limba română. Accesul este gratuit pentru toate proiecțiile.

Monografia Judeţului Hunedoara - Lansare de Carte Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” şi Consiliul Judeţean Hunedoara au organizat, marţi, 29 ianuarie 2013, lansarea celor trei volume din lucrarea „Județul Hunedoara, monografie”. Evenimentul a avut loc în foaierul Teatrului de Artă Deva, de la ora 15:00. „Monografia judeţului Hunedoara“ a fost elaborată cu instrumentar ştiinţific de către un colectiv interdisciplinar format din specialişti din principalele instituţii de profil din judeţ.

Structurată în trei volume, lucrarea este un proiect ambiţios ce doreşte să ofere o imagine de ansamblu a judeţului Hunedoara.

Primul volum prezintă pe larg caracteristicile naturale ale județului Hunedoara, începând de la așezare, relief, hidrografie, floră și faună, până la parcuri naturale și zone protejate. Urmează capitole speciale dedicate istoriei, începând cu cele mai vechi timpuri, până în prezent.

Al doilea volum - „Economie şi Societate“, face o incursiune în viaţa economică, socială şi spirituală a judeţului, Firul istoric este reluat de la anii celui de-al Doilea Război Mondial, după care se face o amplă şi documentată incursiune, o analiză riguroasă a vieţii judeţului Hunedoara în timpul

comunismului.

T a b l o u l administraţiei hunedorene este adus la zi, p â n ă l a reînfiinţarea prefec turilor, în mai 1992.

Vo l u m u l s e încheie cu o a m p l ă prezentare a învăţământului hunedorean de la începuturi până în zilele noastre.

Al treilea volum al monografiei „Cultură şi spiritualitate”, include texte ce pun în valoare viaţa spirituală şi bogăţia culturală a acestui spaţiu. Zonele etnofolclorice din județul Hunedoara, frumuseţile naturale ale acestuia, monumentele naturii, monumentele istorice, de patrimoniu sunt prezentate în capitolul dedicat turismului. ŞI MINIŞTRII CALCĂ STRÂMB

Teatrul de Artă Deva, îi invită pe deveni, în data de 30 Ianuarie 2013, de la ora 19:00, la o piesă de teatru de excepţie: “Şi miniştrii calcă strâmb”.

O savuroasă comedie a încurcăturilor, „Şi miniştrii calcă strâmb” desfăşoară, într-un ritm dramatic extrem de susţinut, o sumedenie de probleme care rezultă din aventurile amoroase ale personajelor principale.

Un ministru - mâna dreaptă a premierului, întârzie de la o şedinţă de guvern în care se va discuta bugetul, pentru o aventură cu secretara opoziţiei, într-o cameră de hotel. Apariţiile succesive ale soţiei ministrului, ale secretarului, ale soţului amantei, ale infirmierei, revenirile chelnerului şi ale directorului hotelului înnebuniţi de agitaţia şi gesturile echivoce ale locuitorilor camerei, culminează cu apariţia unui Mort care nu este atât de ţeapăn pe cât pare.

Evenimentele capătă dimensiuni tragi-comice, râsul ne pufneşte la aproape fiecare replică, iar în final asistăm chiar şi la o nuntă desfăşurată în registrul burlesc cel mai desăvârşit.

Piesa este după ideea lui Ray Cooney, în regia artistică a lui Daniel Vulcu. Preţul unui bilet este de 15 lei.

Unde ne cazãm?

Pensiunea Ecoturistică Iancu ** Pensiunea ecoturistică "Iancu“** cod 337420, Sălaşu de Sus, judeţul Hunedoara, ROMÂNIA persoana de contact: Mihai Iancu Tel.fix: +4 0254 779 519 Tel. mobil: +4 0722 762 245 e-mail: office@pensiuneaiancu.ro web: http://www.pensiuneaiancu.ro Condiţii de cazare: Capacitate: 12 locuri în 5 camere (la nevoie se poate suplimenta cu 2 locuri) Dotare: 2 băi / televizor / frigider / telefon / Internet / Foişor / Barbeque.

Pensiunea Iancu este primul popas în drumul spre vârful Retezat. Se găseşte în localitatea Sălaşu de Sus, la 6 km distanţă de intersecţia DN66 cu DJ667 (satul Ohaba de Sub Piatră).

Aşezată într-o zonă deosebit de pitorească, pensiunea a fost concepută pentru asigurarea confortului deplin al turiştilor, dar şi pentru a le oferi posibilitatea să se familiarizeze cu viaţa la ţară şi cu produsele specifice Ţării Haţegului.

La pensiune găsiţi bicilete de închiriat pentru vizitarea zonei şi ghizi însoţitori.

Se pot face rezervări on-line la Pensiunea Iancu, pe: .

Unde ne cazãm?

Motel CASABLANCA

****

Adresa: Comuna Băcia, Str. Principală (E 79) Judetul: Hunedoara Telefoane: 0762692792; 0762692797 E-mail: ela_bela_2001@yahoo.com RESTAURANTUL CASABLANCA: - 230 locuri (fără aglomerarea sălii de nunţi); - oferim artificii de interior (cu flacără rece) şi de exterior; - avem o echipă specializată pentru amenajarea sălii.

Servicii şi facilităţi MOTEL CASABLANCA: - toate camerele au băi dotate cu căzi cu hidro-masaj; apă caldă permanent; parcări pentru autoturisme şi camioane; TV în camere; restaurant; terasă.

Capacitate cazare: 13 camere (40 locuri).

Tarife cazare: 120 lei/camera dublă; 140 lei/camera cu 3 locuri. În tariful de cazare este inclus micul dejun.

Motel MAGIC Contact: Adresa: Comuna Băcia, Str. Principală, nr. 189 Judetul: Hunedoara Telefon: 0254 264.577 Fax: 0254 264.577 Servicii si facilităţi: - internet wireless; toate camerele sunt dotate cu băi (apă caldă permanent); restaurant deschis non-stop cu aercondiţionat (70 locuri); terasă acoperită (35 locuri); parcări păzite; TV cablu;loc de joacă pentru copii; organizări de mese festive.

Capacitate cazare: 14 camere (29 locuri).

Permitem accesul animalelor de companie doar cu carnet de sănătate valabil.

Tarife cazare: - 80 lei/camera single; - 90 lei/camera dublă; - 120 lei/camera cu 3 locuri.

Important! În preţurile de cazare este inclus micul dejun. Pentru cazarea grupurilor tarifele se pot negocia.

**

Contabil:

TRUFAŞ NICOLAE EMIL TEL.: 0723 409 007 E-mail: nicutrufas@yahoo.com Website: www.contabil-manager.com

Compania noastră este tânără, activă şi dinamică. Activitatea prestată este preponderent pe piaţa judeţului Hunedoara.Domeniul nostru de prestări servicii este contabilitate şi resurse umane. Deviza după care ne ghidăm este: SUCCES ŞI PERFORMANŢĂ PRIN CALITATE!

http://www.autogroup.ro http://www.premio.ro

http://www.facebook.com/PremioAutogroupDeva

Staţiunile Straja şi Parâng asaltate de mii de turişti

Festivalul Oamenilor de Zăpadă, în Straja

M i i de turişti au venit la mijlocul lunii ianuarie 2013, în staţiunile Straja şi P a r â n g , pentru a profita din plin de ultimele zile de vacanţă, de vremea bună şi de zăpada de la munte.

Turiştii care au urcat în Staţiunea Parâng au avut parte de vreme bună şi de o atmosferă relaxantă. Pârtiile au fost bătătorite şi numai bune pentru iubitorii sporturilor de iarnă.

"Sunt multi turişti, am văzut şi ruşi şi din Bucureşti, Timişoara, dar şi din alte zone ale ţării", a declarat un angajat la Telescaunul Parâng. Şi în Staţiunea Straja gradul de ocupare a fost de peste 90 la sută. Aici, au fost organizate foarte multe tabere şcolare, de la începutul anului şi până acum, iar turiştii au profitat şi de ofertele pe care administratorii instalaţiilor de transport pe cablu le-au pregătit, respectiv transportul gratuit.

Turiştii care s-au aflat în perioada 26 - 27 ianuarie 2013, în staţiunea montană Straja, au avut parte de un concurs inedit. Este vorba despre “Festivalul Oamenilor de Zăpadă”, o întrecere programată de organizatori care au oferit premii substanţiale.

Festivalul a pornit în urmă cu câţiva ani, ca o încercare de a se realiza cel mai mare om de zăpadă din lume, ceea ce s-a şi întâmplat la prima ediţie. Numai că, recordul mondial nu a fost omologat pentru că organizatorii nu au urmărit acest lucru şi la faţa locului n-a ajuns nici un reprezentant de la Guinnes Book.

Festivalul a prins, iar de atunci sunt turişti care vin special la Straja pentru a-şi arăta creativitatea.

Anul trecut, “Festivalul Oamenilor de Zăpadă” a adunat aproape 100 de exponate, la care au lucrat ore în şir mai bine de 300 de turişti.

Toate pârtiile din Straja arată excelent, aşa că cei care au fost prezenţi la Straja în perioada festivalului, cu siguranţă nu au regretat. În plus, preţurile au scăzut considerabil, atât la cazare, cât şi celelalte servicii.

Vila Alpin Straja *** Vila ALPIN, situată în staţiunea Straja, la 50 m de telescaun are o poziţie excelentă, fiind amplasată între cele două pârtii cu nocturnă, oferind o privelişte deosebita spre munţii Retezat.Căldura vilei şi serviciile ireprosabile vă aşteaptă să petreceţi clipe de neuitat pe meleagurile noastre.

Facilităţi: • restaurant propriu cu mâncăruri tradiţionale • centru de închirieri echipament sportiv • centrala termica si apa calda permanent • restaurant, bar - 70 locuri • sala de conferinţă - 60 locuri • internet wireless.

La cerere se pot organiza activitati de: rafting, tiroliană, escalada, paint ball, activităţi speo.

Acces cabană : Din Petroşani, pe DN 66A, se ajunge în municipiul Lupeni. La indicatorul "Spre Straja" se merge pe strada Calea Brăii până la a doua bifurcaţie unde se poate opta pentru telescaun (la dreapta) sau pentru "Drumul Crucii" (la stânga). Pe "Drumul Crucii" (cca. 9 km), iarna se recomandă auto 4x4 sau, obligatoriu, lanţuri la roţi.

Contact: Telefon: 0723 596059, 0723 028436, 0722 520616 E-mail office@alpinstraja.ro Website: www.alpinstraja.ro Facebook: http://www.facebook.com/pages/Vila-Alpin-Straja-

Câţi turişti au vizitat Romania în 2012 România a avut parte de mai puţini turişti în decembrie 2012, în timp ce românii au luat, la randul lor, mai puţine concedii în afara ţării, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).

Comparativ cu decembrie 2011, în ultima lună de anul trecut, sosirile în structurile de cazare turistică au scăzut cu 2,5 la sută, iar înnoptările cu 2,8 la sută, se arată în raportul INS. Totuşi, per total, în 2012, atât sosirile cât şi înnoptarile au înregistrat o creştere faţă de anul precedent, de 9,3%, respectiv 6,6%. În decembrie 2012, sosirile turiştilor români în structurile de cazare au reprezentat 81,3 procente din total, iar turiştii străini 18,7%. De asemenea, înnoptarile românilor au reprezentat 83 la suta din total.

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 508.000, în decembrie 2012, cu 6,3% mai puţin decât în decembrie 2011.

Majoritatea (95,1%) au provenit din Europa, 64 la suta din ei din statele membre UE. Cei mai mulţi străini au fost din Ungaria (35,9%), Bulgaria (22,9%), Germania (9,3%) Italia (7,6%), Austria (5,4%) şi Polonia (3,7%).

Plecările vizitatorilor români în străinătate au scăzut cu 3,1 la sută faţă de perioada similară din 2011, până la 713.100.

Situaţia turismului în 2012 P e întregul an, 7 , 6 5 3 milioane de turişti au sosit la unităţi de cazare din România, în creştere cu 9,3 la sută faţă de 2011. Sosirile turiştilor români în structurile de cazare au reprezentat 78,4% din total, iar înnoptările 82,8% din total.

Numărul sosirilor străinilor care au vizitat România, anul trecut, a fost de 7,9 milioane, în creştere cu 4,3% faţă de 2011, majoritatea (94,2%) provenind din Europa, respectiv din Uniunea Europeană (58,9%).

De asemenea, numărul plecărilor românilor în străinătate s-a ridicat la 11,14 milioane, în creştere cu 1,9 la sută faţă de anul precedent.

Cele mai frumoase locuri din România pentru englezi

Celebrul ziar "The Guardian", din Marea Britanie, a optat să prezinte România şi într-o lumină favorabilă.

De la subiectele cu imigranţii români, care fac mare deranj prin Londra sau alte oraşe din Regat, ediţia on-line a ziarului a publicat opţiunile cititorilor privind obiectivele turisitice pe care europenii le pot vizita în ţara noastră. Iată care sunt, în viziunea străinilor, cele mai interesante locuri din România.

Pe primul loc în preferinţele cititorilor The Guardian s-a situat complexul arheologic Ulpia Traiana

Sarmizegetusa (judeţul Hunedoara), fosta capitală a Daciei romane, situată la o distanţă de 40 de kilometri de Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei.

Tot în Transilvania, publicaţia britanică recomandă turiştilor să admire operele de artă din Muzeul Brukenthal, dar şi Piaţa Mare din Sibiu, vorbind şi despre Podul Minciunilor - cel mai vechi pod din fontă aflat în serviciu în România. În aceeaşi regiune istorică a României, The Guardian, citat de Mediafax, le recomandă cititorilor satele săseşti de pe Târnava Mare - Biertan, Richis etc. -, cu bisericile fortificate, mănăstiri şi un "tangibil simţ al trecutului", Târgul de Crăciun din Sibiu, care are loc în Piaţa Mare a oraşului.

Mai sunt scoase în relief Sighişoara, Rezervaţia de urşi de la Zărneşti (Liberty Bear), satul Viscri, din judeţul Braşov, singura aşezare de acest tip din România care figurează pe lista patrimoniului UNESCO - publicaţia recomandând pensiunea deţinută de

prinţul Charles al Marii Britanii -, localitatea Câmpu Cetăţii din judeţul Mureş, staţiunea Valea Verde, de lângă Sighişoara, satul Cisnădioara din Sibiu.

Nu lipsesc nici Bucureştiul, de unde un cititor a recomandat clubul Contele Dracula, dar nici Timişoara, despre care se spune că este supranumită şi "mica Vienă" şi că a fost locul unde "s-a născut" Revoluţia din 1989, staţiunile de la Marea Neagră, precum şi Maramureşul, cu Sighetu Marmaţiei, Cimitirul vesel şi Închisoarea Sighet.

Topul jurnaliştilor de la Guardian se înscrie într-o serie mai amplă de articole despre ţara noastră. Totul a pornit de la o campanie a englezilor menită să-i ţină departe pe români şi pe bulgari de Marea Britanie: "Vă rugăm, nu veniţi în Marea Britanie! Plouă, joburile sunt puţine şi prost plătite". Românii au reacţionat printr-o campanie plină de umor, lansată de gandul.info, care i-a făcut pe englezi să recunoască supremaţia româncelor în materie de frumuseţe.

Expoziţie de excepţie la Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Culorile Coreei Ambasada Republicii Coreea în Bucureşti şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român au organizat expoziţia Annei Kim, „Culorile Coreei“.

Vernisajul expoziţiei a avut loc marţi, 8 ianuarie 2013, ora 18:00, la sala Acvariu.Expoziţia poate fi vizitată până în data de 21 ianuarie 2013.

Anna Kim s-a născut la Seul, dar ca soţie de diplomat, a trăit şi în alte oraşe ale lumii, între care, Ciudad de Mexico, Madrid, Bruxelles, Paris şi Sofia (unde trăieşte acum, fiind soţia Ambasadorului Republicii Coreea în Bulgaria). A folosit diverse tehnici – pictură în ulei şi acrilic, pastel, guaşă etc., marca sa fiind, acum, utilizarea pulberilor naturale din roci – materiale utilizate, în mod tradiţional în Coreea – fapt care o ajută să confere o coloristică deosebită lucrărilor sale. Pictura ei reprezintă o combinaţie între arta tradiţională coreeană şi reinterpretarea acesteia, prin arta contemporană.

Anna Kim a absolvit un master în istoria artei la Universitatea Ewha, din Seul, în 1984, şi o diplomă specială pentru pictură în ulei şi acrilic, de la Institutul de Arte Frumoase din Ciudad de Mexico. A primit, de asemenea, Certificatul de pictor tradiţional, din partea Institutului pentru Educaţie Socială din cadrul Universităţii Yonsei şi Certificatul de pictor tradiţional din partea Universităţii Ewha. A luat parte la numeroase expoziţii de grup, între care, cele de la Paek Sang Memorial Hall, din Seul, de la Universitatea Anahuac din Ciuda de Mexico, de la Târgul de carte

din Frankfurt etc. În 2007, a participat la cea de a 32-a ediţie a Expoziţiei anuale de artă tradiţională coreeană, de la Seul, unde a primit Premiul I pentru pictură tradiţională. În mai 2011, Anna Kim a deschis o expoziţie personală, în cadrul celui de al 16-lea Salon de Artă de la Sofia , urmată de alte expoziţii personale, la Varna, Stara Zagora, Veliko Târnovo, Madrid şi Plovdiv.

Este membră a Asociaţiei Coreene de Pictură Tradiţională şi a Uniunii Artiştilor Plastici din Bulgaria. Anna Kim a publicat, de asemenea, numeroase articole în reviste specializate din domeniile artei şi muzeelor.

Destinaţiile Anului

Sunt locuri care merită încercate anul acesta, pentru că vor găzdui evenimente unice sau pentru că, în sfârşit, companiile aeriene operează curse directe. Capital a ales cele mai potrivite destinaţii pentru turistul român.

Lefkada. Cândva parte din Grecia continentală, insula din Marea Ionică a trezit interesul agențiilor de turism. Prin urmare, românii care sunt în căutare de noi destinații în Grecia au și această opțiune. Christian Tour organizează sejururi care includ transportul cu autocarul, tarifele pornind de la 80 de euro pentru șase nopți la un hotel de două stele.

Sardinia. Insula este faimoasă pentru plajele sale, vegetația și turiștii de calitate. Începând din luna mai, compania low cost Wizz Air va opera curse directe către Alghero, prin urmare, durata de zbor este mai scurtă (două ore și jumătate), iar tariful biletului de avion, mai bun (de exemplu, 150 de euro în luna iunie). O cameră dublă la un hotel de trei stele costă 80 de euro, micul dejun fiind inclus. De asemenea, este recomandat să închiriați o mașină pentru a vizita întreaga insulă. Dacă bugetul vă permite, puteți încerca și o excursie de o zi-două în Corsica, aflată la doar o oră de mers cu feribotul (costă aproximativ 50 de euro).

Lisabona. Este una dintre cele mai frumoase capitale europene. Multă vreme, pentru români a fost greu să ajungă la Lisabona, din cauza lipsei unui zbor direct la tarife decente. Dar anul trecut, operatorul TAP Portugal a început operarea curselor directe, astfel încât biletele de avion au putut fi achiziționate și cu 200 de euro.

Datorită cererii, TAP a crescut frecvența curselor (șase zile pe săptămână). O noapte de cazare costă 65 de euro. Introducerea curselor directe către Lisabona facilitează și accesul românilor către insule precum Madeira sau Azore.

2013

Mykonos. Parte a arhipelagului Ciclade, este o insulă plină de viață, unde distracția este la ea acasă. Poate de aceea a și fost comparată cu Ibiza.

Numeroase baruri și cluburi, concerte ale marilor DJ internaționali, dar și peisajul deosebit fac din Mykonos o destinație bună de vacanță. Începând cu acest an, Christian Tour va organiza un charter către această insulă (operat în perioada iunieseptembrie), prețul pentru un sejur pornind de la 300 de euro în extrasezon (tariful include transportul cu avionul, transferurile și cazarea).

Oslo. De la București pot fi organizate, pe cont propriu, o multitudine city breakuri, însă pentru cei care au văzut deja marile orașe, Oslo poate fi o alternativă bună. Cu siguranță, 2013 va fi anul care va atrage cei mai mulți români, pentru că Wizz Air a introdus curse directe. Biletele de avion pot fi cumpărate cu puțin peste 100 de euro, însă o noapte de cazare în Oslo costă, în medie, 100 de euro la un hotel de trei stele, cu mic dejun inclus.

MARSILIA Anul acesta, frumosul oraș din sudul Franței este Capitala Europeană a Culturii, prin urmare, evenimentele de acest gen se vor ține lanț. Multe dintre manifestările culturale vor avea legătură cu arta contemporană, dar nu vor lipsi nici spectacole de circ, nici concertele.

Din păcate, de la București nu există cursă directă către Marsilia, însă din Paris se pot găsi zboruri la tarife acceptabile. În medie, camera de hotel

pentru o noapte costă 70 de euro (trei stele, mic dejun inclus).

Berlin. Cine nu a ajuns până acum în capitala Germaniei are o oportunitate bună în 2013. Indiferent de perioada aleasă, orașul oferă o varietate de atracții culturale. În Berlin se întâmplă ceva tot timpul, de la expoziții și târguri până la concerte și festivaluri de modă. Anul acesta, Lufthansa a început promovarea destinației, biletele de avion pornind de la 49 de euro pe segment de călătorie. Tarifele de cazare sunt printre cele mai ieftine din Europa, o noapte la un hotel de trei stele fiind 55 de euro.

Irlanda. De-a lungul anului, Irlanda se transformă în rețea de socializare off line, adunând cetățeni din toate colțurile lumii, prin proiectul The Gathering. Românii au zbor direct la Dublin, prin Aer Lingus (biletul de avion costă aproximativ 150 de euro), iar tariful mediu la trei stele pentru o cameră dublă este 70 de euro pe noapte.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

VICEPREMIERUL LIVIU DRAGNEA: ‘'PRINCIPALUL NOSTRU OBIECTIV ESTE ABSORBŢIA ACCELERATĂ A FONDURILOR EUROPENE'’ Marţi, 29 Ianuarie 2013 Viceprim-ministrul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, a semnat în data de 29 ianuarie 2013, la sediul ministerului, 27 de contracte de finanţare din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, pentru proiecte din 14 judeţe. „Am semnat astăzi contracte în valoare totală de peste 70 de milioane de euro, care vor avea impact asupra a circa 3 milioane de români.

Principalul nostru obiectiv este să accelerăm absorbţia fondurilor europene. Ținta la minister pentru anul 2013 este să atingem un miliard de euro la capitolul absorbţie de fonduri europene”, a declarat vicepremierul Liviu Dragnea.

Contractele au fost semnate, totodată, de reprezentanţii celor opt Agenţii pentru Dezvoltare Regională (ADR) din ţară şi de cei ai autorităţilor publice locale care vor beneficia de finanţare. „La nivelul MDRAP există deschidere şi dorinţa de colaborare cu autorităţile publice locale. Ne dorim ca relaţia să fie una corectă, apropiată, pentru un parteneriat eficient. Tocmai de aceea, vreau ca eu, personal, să semnez fiecare contract de finanţare, ca dovadă a atenţiei pe care o acord autorităţilor publice locale. Și primarul, şi preşedintele de consiliu judeţean trebuie să ştie că de aici au tot sprijinul, iar noi trebuie să ştim că există deschidere de colaborare din partea lor”, a afirmat ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice.În completare, vicepremierul Liviu Dragnea a precizat că îşi doreşte ca, în următoarea perioadă, să iniţeze o serie de întâlniri de lucru cu asociaţiile reprezentative ale autorităţilor publice locale, pentru dezbateri pe temele de actualitate din domeniu. „Vom avea o serie de întâlniri pentru a defini împreună care sunt liniile în ceea ce priveşte descentralizarea, reforma administraţiei publice, procesul serios de reorganizare administrativ-teritorială a ţării şi de regionalizare. Obiectivul este ca finalul anului 2013 să ne găsească cu regiuni administrative înfiinţate, cu structuri de conducere alese, pentru ca în exerciţiul financiar 2014-2020 să avem în România regiuni administrative, care să devină autorităţi de management”, a anunţat Liviu Dragnea.

Măsura va contribui la un grad de absorbţie mult mai mare şi la o dezvoltare echilibrată în cadrul regiunilor şi între regiuni. În paralel, ar urma ca rolul ministerului să devină unul de coordonare, de monitorizare, iar regiunea, ca unitate administrativă, să devină partener direct cu Comisia Europeană.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

PRIMUL CONTRACT DIN FONDURI EUROPENE SEMNAT DE MINISTRUL DRAGNEA VA ASIGURA FINANŢAREA UNEI NOI INVESTIŢII ÎN JUDEŢUL PRAHOVA Vineri, 11 Ianuarie 2013 Programul Operaţional Regional 2007-2013, gestionat de MDRAP, va finanţa pasajul destinat să soluţioneze problemele de trafic din nordul municipiului Ploieşti. Astfel, vor fi construite cu fonduri europene pasajul rutier superior de tip giraţie pe drumul judeţean DJ102 şi legăturile cu DN1B, prin bretele de acces denivelate.

Contractul de finanţare a fost semnat în data de 11 ianuarie 2013, la Ploieşti, de vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, de Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, în calitate de beneficiar al finanţării, şi de Liviu Muşat, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională SudMuntenia. ”Apreciez această soluţie tehnică, încă nu îndeajuns de utilizată la noi în ţară. Este o soluţie mai ieftină, mai durabilă şi, cred, mai uşor de executat.”, a declarat ministrul Liviu Dragnea.

Contractul prevede ca suma de 13,92 milioane euro, adică 80,35% din valoarea totală eligibilă a proiectului, să fie alocată din fonduri europene nerambursabile. Valoarea totală a proiectului este de 17,7 milioane de euro. ”Sunt prevăzute 24 de luni pentru finalizarea lucrărilor. Beneficiarul va trebui să fie atent la respectarea acestui termen şi a tuturor condiţiilor pe care un proiect cu finanţare europeană le presupune. Specialiştii din minister vor sta cu ochii pe acest obiectiv de investiţii, pentru a urmări cum evoluează.”, a subliniat ministrul dezvoltării.

Proiectul este menit să contribuie la creşterea accesibilităţii către/dinspre localităţile aflate în zona de nord a Polului de Creştere Ploieşti-Prahova şi către Spitalul Judeţean de Urgenţă Prahova. Traficul periurban va fi, astfel, separat de traficul naţional şi are loc o reorganizare a circulaţiei rutiere în nordul municipiului Ploieşti. Pe durata execuţiei lucrărilor, vor fi create 133 locuri de muncă temporare. Pasajul denivelat va avea o lungime de 956 m, iar inelul central, de 282 m. ”În multe cazuri, banii au fost risipiţi, nu investiţi. Investiţia înseamnă genul acesta de proiect, care are rezultate concrete şi contribuie la o viaţă mai bună pentru cetăţeni, cu avantaje pentru toată lumea.”, a adăugat Liviu Dragnea.

Beneficiile estimate ale implementării proiectului se referă la reducerea timpului de deplasare în zonă, creşterea fluenţei traficului, creşterea mobilităţii în reţeaua rutieră a Polului de Creştere, reducerea riscului apariţiei accidentelor, reducerea consumului de carburanţi.

Se estimează aproape 350.000 de beneficiari ai implementării proiectului, reprezentând locuitorii municipiului Ploieşti şi ai localităţilor Băicoi, Boldeşti-Scăieni, Plopeni, Ariceştii Rahtivani, Blejoi, Brazi, Păuleşti, Târgşorul Vechi. La aceştia se adaugă 75 de societăţi şi centre comerciale din zonă, participanţii la traficul de tranzit local şi periurban, operatorii de transport în comun. O altă categorie de beneficiari sunt turiştii care vizitează zonele deservite de DN1 (Valea Prahovei), DN1A (zona Cheia-Valea Teleajenului) şi DN1B ( spre Buzău şi zona de est a ţării) – circa 100.000 turişti/an.

Proiectul face parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Polului de creştere Ploieşti-Prahova şi este finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere” domeniul major de intervenţie 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbana”. ”Prahova este un model de dezvoltare strategică, un judeţ care practică un alt mod de abordare a dezvoltării regionale.”, a precizat ministrul Liviu Dragnea în încheiere, ca argument pentru faptul că a ales ca primul contract de finanţare semnat să fie din acest judeţ.

Polul de creştere Ploieşti - Prahova este format din municipiul Ploieşti, ca localitate urbană centrală, şi zona sa de influenţă, compusă din 3 oraşe şi 10 comune.

Pliante cu legenda Mărţişorului, distribuite turiştilor în aeroportul Otopeni Ministrul Turismului, Maria Grapini, a declarat, că până la 1 martie vrea să scoată de sub tipar o broşură despre "Legenda Mărţişorului", care va fi însoţită şi de un fir tradiţional românesc de mărţişor, cele două obiecte urmând să fie distribuite turiştilor în terminalele de la Otopeni.

"Românii au importat foarte multe obiceiuri de la străini, dar şi-au uitat propriile tradiţii. Dacă vom merge în ritmul acesta, în 20-30 de ani vom deveni 'altcineva', vom fi o naţie fără rădăcini. Vreau să identificam şi să revigorăm aceste tradiţii autentice. Noi am preluat multe tradiţii străine, dar nu am exportat nimic din ceea ce este al nostru. Această 'Legendă românească a Mărţişorului' va fi tipărită; comanda pentru firul de mărţisor din lână naturală este în lucru, în cooperaţiile de la Craiova", a afirmat Maria Grapini.

Ea a adăugat că promovarea României pe piaţa turistică a lumii trebuie facută mult mai agresiv decât până acum.

Pe lângă acest obiectiv imediat, ministrul Turismului a punctat faptul că va dori ca hărţile turistice să fie tematice, astfel încât identificarea destinaţiilor de vacanţe să fie mult mai facilă, iar turiştii să opteze între agrement, turism balnear, speologic, montan, maritim, în Delta Dunării, religios sau cultural.

Potrivit ministrului Turismului, toate acestea trebuie realizate în ritm alert, pentru că România deţine în acest an preşedinţia Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT) şi spre toamnă doreşte să organizeze un eveniment la care să invite cât mai mulţi parteneri străini.

"Până în septembrie trebuie să fac ceva; am dat temă unor consultanţi privaţi. Faptul că provin din mediul de afaceri, foarte mulţi au sărit să mă ajute fără bani. Le-am dat temă să facem un eveniment pe mandatul cât România este preşedinte al OMT. Fac evenimentul în România, aduc Asociaţia EcoTurism din Delta Dunării, să arate ce avem noi ca unicat, în lume. Aceste lucruri unice nu au fost promovate nici în albume", a precizat Grapini.

Ministrul delegat pentru IMM, Turism şi Mediul de Afaceri, Maria Grapini, a declarat agenţiei MEDIAFAX că intenţionează să atragă în România turişti asiatici, în special din Japonia, unde va redeschide biroul de promovare turistică închis în urmă cu câţiva ani.

"Noi trebuie să ţintim şi ţările unde economia este solidă şi oamenii au bani. Nu ştiu cât s-a făcut să atragem turişti japonezi, dar dacă vă duceţi la Moscova veţi vedea numai asiatici. Pentru că ei au bani şi cheltuiesc şi sunt foarte avizi să cunoască", a spus Grapini.

Deşi România avea birouri de promovare turistică şi în Japonia, şi în China, acestea au fost închise în ultimii ani. "În orice caz, după părerea mea Japonia trebuie pusă pe listă. Şi China poate să fie un loc în care noi să avem un birou şi să promovăm eficient, pentru că ştim bine că, chinezii sunt populaţia care cheltuieşte foarte puţin, deşi au bani, şi de aceea trebuie stimulaţi", a afirmat ministrul.

Eforturile autorităţilor române de promovare pe piaţa japoneză vor avea de contracarat imaginea proastă a României după uciderea studentei acostată în aeroportul Otopeni.

Potrivit datelor INS, România a fost vizitată în anul 2008 de 13.000 de japonezi, în 2009 de aproximativ 10.000, în 2010 de 12.000, iar în 2011 de 13.500.

Grapini a spus că analizează activitatea birourilor turistice, cărora le-a cerut rapoartele pentru anul 2012. Se va analiza, pe de o parte chetuiala funcţionării biroului, evenimentele care au fost organizate şi efectul acestora.

Grapini vrea să facă parteneriate cu ministerele, iar conferinţele şi evenimentele externe ale Ministerului Turismului pentru promovare vor fi "lipite" de târgurile de profil ale tuturor domeniilor.

www.turism-romanesc.com

www.facebook.com/TurismRomanescOfficial