Iunie 2012

Nr.12 / Iunie 2012

Revista lunară online de promovare a turismului românesc editată de

Conacul General Berthlot

Hanul lui Manuc din Bucureşti

Biserica Romano-Catolică din Băiţa

Muzeul Căilor Ferate din Bucureşti

Biserica Gurasada una dintre cele mai vechi biserici din piatră, din România

găsiţi celelalte numere pe www.turism-românesc.com

Revistă online de promovare şi dezvoltare atât a turismului local cât şi naţional.

Project Manager - Designer:

Alexandru Tutoveanu Project Manager - Tehnoredactare:

Cristiana Tutoveanu Project Managers:

Radu Barb / Ana Maria Popa

Turistic Media Adresa: Str.Mareşal Averescu, Bl.33 Ap.4, Deva, 330011 Judeţul Hunedoara Telefon: +40254237464 +40766283253 +40766191779 E-mail: contact@turism-romanesc.com office@turism-romanesc.com Website: www.turism-romanesc.com http://www.facebook.com/TurismRomanescOfficial https://twitter.com/#!/Turism_Romanesc http://pinterest.com/turismromanesc http://turism-hunedorean.squarespace.com http://www.youtube.com/user/TurismRomanescHD http://www.alexa.com/siteinfo/turism-romanesc.com#

Parteneri Media:

© Copyright: Reproducerea oricărui material scris sau ilustrat din această publicaţie este categoric interzisă fără consimţământul prealabil al editorului.Revista nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul materialelor publicitare.

ISSN 2247 - 2738 ISSN-L 2247 - 2738

la primul sau premiu În perioada 1-3 Iunie 2012, a avut loc, la Măgura Uroiului, Festivalul „Îngerii Prieteniei“ ediţia a II-a - un festival, concurs şi carnaval de zbor cu parapanta, la care Turism Românesc a avut onoarea să se n u m e re p r i n t re organizatorii evenimentului.

Evenimentul a adunat laolaltă iubitorii zborului cu parapanta din întreaga ţară.

La eveniment, Turism Românesc a primit primul său premiu, pentru sprijinul acordat la organizarea evenimentului.

Dorim să mulţumim pe această cale EcoExtremit, Remedia şi în mod special omului care ne-a fost mereu alături şi care a crezut în noi: Radu Barb!

Dorim de asemenea să menţionăm partenerii festivalului, c a r e a u contribuit la realizarea a c e s t u i eveniment: Remedia,

Cabana Cascada, Clubul Off Road Hunedoara, Cloud Base, Volsim, Crucea Roşie, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret, Aeroclubul Român.

Partenerii media care au susţinut festivalul: Antena1, Pilot Magazin, KissFM, Ehunedoara.

Nu în ultimul rând, dorim să îi mulţumim primarului Simeriei, Rîşteiu Emil Ioan, pentru contribuţia semnificativă la realizarea ediţiei a II-a a festivalului „Îngerii Prieteniei“!

Pe copertă BISERICA GURASADA una dintre cele mai vechi biserici de piatră din România Numărul 12 / Iunie 2012 Turism Românesc

Destinaţia Gurasada Biserica Sfântul Arhanghel Mihail - Gurasada La intrarea estică în Gurasada, cum vii pe Drumul European 68 (DN 7), nu poţi să nu observi biserica ciudată care îţi apare în faţa ochilor. Ciudăţenia constă în faptul că biserica are doua turle (turnuri), precum şi pentru faptul că o parte e din piatră netencuită pe exterior, iar cealaltă parte are un strat de mortar dat peste, acoperit cu var alb.

Biserica Sfântul Arhanghel Mihail - din Gurasada este una dintre cele mai vechi mărturii ale credinţei noastre ortodoxe, fiind atestată documentar abia în anul 1292, ea constituind o zestre formidabilă de arhitectură şi pictură veche: de forma cvadrulobată, combinată cu o turlă şi cupolă centrală şi prelungită apoi pe vest cu un spaţiu rectangular şi turn.

Biserica Sfantul Arhanghel Mihail, de dimensiuni modeste, dar cu forme viguroase şi expresive, ar avea, după Vătăşianu, o sursă de construcţie extracarpatică reprezentată de bisericile de plan treflat de tipul celei de la Niculiţel, deşi structura sa poate să fie reflexul unei construcţii romanice de tip central cum ar fi Capela de la Odorhei.

Biserica ortodoxă din Gurasada incorporează mai multe faze de construcţie evidenţiate la restaurare prin tratarea diferită a faţadelor. Biserica a fost înălţată în mai multe etape. Ca şi aceea din Densuş, aparţine tipului structural central, dar de cu totul alt gen. Caracterul edificiului este determinat de încăperea centrală formată din patru abside.

Două dintre ele sunt uşor alungite, iar două semicirculare, toate fiind dispuse în formă de cruce în jurul unui pătrat deasupra căruia se ridică o turlă.

Nucleul iniţial a fost construit în 4 lobi, restul construcţiilor fiind adăugate ulterior.

Construit din piatră brută şi mortar hidraulic, centrul bisericii, de plan patrulob, este încununat de un turn de secţiune dreptun-

ghiulară suspendată direct deasupra bolţilor celor patru abside. Un exonartex supralărgit, un fel de pridvor, se prelungeşte înspre apus, învăluind şi absida apuseană a naosului.

Cele mai vechi elemente ale bisericii sunt constituite tocmai din acest naos şi din partea răsăriteană a altarului. De-a lungul timpului, partea din faţă a bisericii a fost grav deteriorată şi a fost supusă unei restaurări

Primul strat de pictură murală a fost finalizat cel mai probabil la începutul secolului al XlV-lea. Acesta este prea puţin vizibil deoarece, în secolul al XVIII-lea (în anul 1765), când biserica a suferit ultimele transformări notabile, s-a finalizat o altă pictură interioară, de către Ioan Ierodiaconul din Deva şi Nicolae din Piteşti, la comanda Mariei Tereza, Împărăteasa Austriei.

Pictura interioară este naivă.

Remarcabilă este scena ce înfăţişează "Judecata de Apoi", în care 30 de păcate omeneşti sunt redate cu un umor deosebit.

"Judecata de Apoi" are numeroase accente de critică socială. Biserica a păstrat turnurile de apărare. Turnurile amintesc de flesele bisericilor de lemn iar verdeaţa din jur îmbie credincioşii la popas şi rugăciune, făcându-i să se simtă într-un colţişor de paradis.

care i-a alterat forma iniţială. Cu acest prilej s-a refăcut exonartextul şi s-a adăugat în faţă un turn clopotniţă.

Exteriorul este sobru, singurul ornament fiind ferestrele prelungi, iar acoperişul este din şindrilă. Renovările s-au făcut după modelul unei biserici mai noi, de tip romano-gotic.

Spre vest, au fost construite mai multe încăperi anexă şi un turn-clopotniţă, prevăzut cu un foişor de lemn. Tencuiala Bisericii din Gurasada păstrează două straturi de pictură veche, unul medieval şi altul din epoca modernă.

Ta

2012 a t l e D & narea u D l a n o i t a Delta Dunarii, promovata rgul Intern

la Pavilionului României la EXPO 2012 Yeosu

În perioada 28 –30 iunie 2012, Romexpo, sub Patronajul Ministerului Afacerilor Externe din România şi în colaborare cu Camerele de Comerţ şi Industrie din România, organizează cea de-a a 2-a ediţie a Târgului Internaţional Dunărea & Delta. Evenimentul va reuni companii, instituţii publice locale şi regionale implicate în implementarea, coordonarea şi aplicabilitatea programelor de cooperare regională în toate domeniile prioritare indentificate în Strategia Dunării: transport, energie, turism, protecţia mediului, dezvoltare rurală, tehnologii informaţionale şi de comunicaţii, cultură, educaţie şi cercetare, dar şi reprezentanţi ai comunităţii de afaceri şi ai mediului neguvernamental.

Dunarea & Delta 2012 îşi propune să devină suportul real în dezvoltarea unei platforme pentru încurajarea şi înlesnirea parteneriatelor, atât între autorităţile locale şi regionale, cât şi între autorităţi, mediu privat şi organisme neguvernamentale, prin generarea de proiecte ecologice pentru creşterea nivelului economic al macroregiunii Dunărea.

Printre temele prioritare aflate pe agenda evenimentului se numără consolidarea reţelei de oraşe din regiunea Dunării, dezvoltarea durabilă a localităţilor din Delta Dunării şi zonele urbane, cheia dezvoltării economice şi sociale.

Printre invitaţii speciali din 28 iunie 2012, se numără Liviu Mihaiu - Preşedinte Asociaţia „Salvaţi Dunărea şi Delta”, Ivan Patzaichin - Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23, Anca Ginavar Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Corina Martin Preşedinte al Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România şi Nicolae Taralunga - Director la Institute for Housing and Urban Development Studies-România. Alături de aceste personalităţi, vor susţine prezentări de proiect şi reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Secretariatul tehnic pentru SUERD, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Primăria Municipiului Bucureşti, GLP Calafat, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Consiliul Oraşelor şi Regiunilor Dunării, Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti, Camera de Comerţ Bilaterală România-Austria, Eurolink-Casa Europei. În 29 iunie 2012, 19 ţări sărbatoresc, Ziua Dunării.

ROMEXPO a ales să marcheze acest eveniment printr-o ceremonie oficială desfăşurată în prezenţa E.S., Domnul Michael Schwarzinger - Ambasadorul Austriei la Bucuresti, Domnului Andrei Marga Ministrul Afacerilor Externe şi a Doamnei Mariana Suciu - Director General Romexpo S.A. Programul zilei va continua cu sesiuni de conferinţe având ca scop facilitarea schimbului de idei şi interacţiunii dintre organismele implicate în demersurile de protejare a Luncii Dunării. În vederea promovării potenţialului turistic şi cultural al Deltei Dunării, organizatorii, au dedicat ultima zi de desfăşurare a evenimentului, companiilor de turism care vor prezenta publicului vizitator pachete speciale având ca destinaţie Delta Dunării.

Îngerii Prieteniei - Festival, Concurs

Iată că a trecut şi ediţia a doua a Festivalului „Îngerii Prieteniei“ şi avem convingerea că toţi participanţii îşi vor aminti cu drag de perioada 1-3 iunie 2012 şi de Măgura Uroiului. În cadrul festivalului, concurenţii s-au întrecut la 4 probe şi menţionăm aici câştigătorii locului I la cele 4 categorii: Aterizare la Punct fix: BLUMHAGHEL VALER Acrobaţie Parapantă Durata: RĂDESCU CRISTIAN Carnaval de Costume: TOTERMAN DAN Secţiunea Feminin: BROŞU ELENA CRISTINA. Pe lângă cupele şi diplomele oferite de organizatorii festivalului, EcoExtremit şi Turism Românesc, câştigătorii locului I de la cele 4 secţiuni au primit şi un voucher oferit de Remedia, prin intermediul căruia vor beneficia de un weekend pentru 4 persoane, în Retezat, la Cabana Cascada, în cursul lunii iulie 2012. Pe lângă acestea, câştigătorii locurilor I, II şi III de la cele 4 secţiuni au primit şi ceaiuri şi tricouri oferite de Remedia, precum şi şepci oferite de Aeroclubul Român, iar cei care au obţinut premii speciale, au primit tricouri de la CloudBase şi şepci de la Aeroclubul Român.

de zbor cu parapanta

Clubul Off Road Hunedoara a fost alături de noi pe toată perioada festivalului, asigurând şi facilitând, totodată, transportul concurenţilor şi participanţilor, pe Măgura Uroiului.

EcoExtremit şi Turism Românesc le mulţumeşte pentru implicare şi eficienţă!

Destinaţia Sălaşu de Sus Şezătoarea Sălăşenilor şi Festivalul Narciselor 19-20 Mai 2012

Un weekend de vis la Sălaşu de Sus, pentru iubitorii de frumos şi de tradiţii. În data de 19 mai 2012, sălăşenii s-au adunat cu mic, cu mare şi s-au îndreptat spre un loc de o frumuseţe rară, cunoscut sub numele de Poiana Narciselor. Aici au avut ocazia să culeagă buchete mari de narcise, pe care mai apoi le-au dus la Nucşoara spre a le oferi cu drag turiştilor şi localnicilor veniţi la Sărbătoarea Sălăşenilor. Șezătoarea a fost deschisă de doi localnici, sosiți călăre pe cai, și care au fost întâmpinați cu țuică și preparate tradiționale de către gazde. Mai mulți localnici, prezenți la eveniment le-au arătat turiștilor cum se toarce lâna, cum se „stricanesc” diferite articole vestimentare sau cum se confecționează curele. De asemenea, producătorii locali au amenajat și mai multe standuri cu produse tradiționale, de la renumiţii virşli de Sălaşu, până la cașul de oaie, țuica, gemurile sau pâine și plăcintele de casă. “Nu este prea târziu să aducem în atenţia tinerei generaţii frumuseţea şi trăinicia obiceiurilor şi tradiţiilor care ne definesc ca popor şi cultură” , a afirmat organizatorul, Mihai Iancu.

Şezătoarea Sălăşenilor în imagini

Destinaţia General Berthlot Conacul General Berthlot - centru de cercetare Conacul generalului Herni Mathias Berthelot din comuna hunedoreană care-i poartă numele a fost reabilitat şi repus în circuitul ştiinţific al Academiei Române.

Reinaugurarea conacului a avut loc în data de 12 octombrie 2010, în prezenţa ambasadorului Regatului Norvegiei la Bucureşti, Øystein Hovdkinn şi a ataşatului militar al Ambasadei Franţei în România, Thierry de Guillou.

Complexul de clădiri ce a aparţinut odată generalului Bethelot a intrat, după Revoluţie, într-un avansat proces de degradare. Abia în 2009, în urma unui grant oferit de Islanda, Norvegia şi Lichstenstein pentru cercetarea şi conservarea biodiversităţii, proprietarul actual, Academia Română, a reuşit să înceapă lucrările pentru reabilitarea celor trei clădiri ale obiectivului, transformândul astfel în Centrul de dezvoltare durabilă "Ţara Haţegului – Retezat".

"Pentru Academia Română a fost o datorie de onoare faţă de donatorul domeniului (generalul Berthelot – n.r.) să renovăm aceste clădiri care ajunseseră la stadiul de ruină, o ruşine pentru instituţia în a cărei proprietate se află. Academia va mijloci aici cercetări diverse, dar se va implica şi în demersuri de atragere a cât mai multor turişti, atât din ţară, cât şi din stăinătate, în Ţara Haţegului şi în Retezat", a declarat preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, în ziua inaugurării.

Istoria Conacului: În perioada ocupaţiei habsburgice din secolele XVIII-XIX, conacul a aparţinut familiei Nopcea, însă în anul 1918, descendentului Franz Nopcea i-a fost confiscată întreaga avere, printre care şi proprietatea din vechiul sat Fărcădin. În anul 1923, conacul a fost donat Generalului Henri Mathias Berthelot, şeful misiunii franceze în România în anul 1917, pentru meritele sale aduse refacerii şi reorganizării armatei române. Nouă ani mai târziu, generalul francez a lăsat moştenire întreaga sa avere Academiei Române, însă o dată cu instaurarea regimului comunist conacul a fost naţionalizat şi transformat în sediul fostei I n t r e p r i n d e r i A g r i c o l e d e S t a t .

După revoluţie, conacul a fost retrocedat Academiei Române, care a reuşit să îl transforme într-un spatiu public menit să servească dezvoltării zonei Ţara Hategului — Retezat. Intrarea în conacul nobiliar este flancată de şase coloane albe, monumentale, prefaţând interioarele înalte şi impecabile, cu plafon din lemn şi alură solemnă, domolită pe alocuri cu tablouri ce înfăţişează splendori naturale ale Retezatului. În curtea nobiliară au fost amenajate, sub rigorile artei peisagiste, alei ce fac legătura între cele trei corpuri ale conacului, iar pe marginea acestora au fost plantaţi pomi tineri.

Dincolo de gardul ce mărgineşte curtea conacului se ridică culmile desăvârşite ale Retezatului.

Destinaţia Băiţa Biserica RomanoCatolică din Băiţa

Până în anul 1798, credincioşii romano-catolici din Băiţa au luat parte la slujbe la biserica din satul Trestia. Pe locul bisericii actuale din Băiţa a existat o capelă din lemn, apoi s-a construit la 1780 Biserica romano - catolică, din piatră, dar fără turn. În anul 1798 a fost sfinţită actuala biserică. Textul în limba latină înscris pe catapeteasma bisericii are inclus şi calculul anului în care biserica a fost terminată şi sfinţită (1798) .

Primul preot romano - catolic în Băiţa este amintit în anul 1769, sub numele de Stetter Angelus.

Din 1769 şi până în anul 1971, la biserica romano - catolică din Băiţa au fost 33 de preoţi, care au şi locuit în casa parohială. Din 1971 şi până în prezent s-au perindat 12 preoţiţ Din anul 1971 biserica din Băiţa a fost trecută ca filială la Biserica romano catolică din Brad. La ora actuală, la biserica din Băiţa vine un preot de la biserica din Brad, o dată pe lună. În anul 1804, biserica romano - catolică din Băiţa avea 590 de credincioşi (460 adulţi şi 130 tineri). În interior sunt două altare, unul mare şi altul mic, ambele aduse din Austria. Pe altarul cel mare există o pictură în ulei pe pânză cu chipul Sfântului Ioan de Nepumuc, ale cărui moaşte se găsesc în altarul mare. Altarul mic are o pictură în ulei pe pânză cu chipul Sf. Tereza cea Mare.

Orga este adusă din Austria de Sus, din oraşul Lincz, în jurul anului 1788. Ceasul a fost adus tot din Austria, în jurul anului 1800, ceas care funcţionează şi astăzi. În turnul înalt de 20 m. se află 4

Unde ne cazam?

Pensiunea Ecoturistică Iancu ** Pensiunea ecoturistică "Iancu“** cod 337420, Sălaşu de Sus, judeţul Hunedoara, ROMÂNIA persoana de contact: Mihai Iancu Tel.fix: +4 0254 779 519 Tel. mobil: +4 0722 762 245 e-mail: office@pensiuneaiancu.ro web: http://www.pensiuneaiancu.ro Condiţii de cazare: Capacitate: 12 locuri în 5 camere (la nevoie se poate suplimenta cu 2 locuri) Dotare: 2 băi / televizor / frigider / telefon / Internet / Foişor / Barbeque.

Pensiunea Iancu este primul popas în drumul spre vârful Retezat. Se găseşte în localitatea Sălaşu de Sus, la 6 km distanţă de intersecţia DN66 cu DJ667 (satul Ohaba de Sub Piatră).

Aşezată într-o zonă deosebit de pitorească, pensiunea a fost concepută pentru asigurarea confortului deplin al turiştilor, dar şi pentru a le oferi posibilitatea să se familiarizeze cu viaţa la ţară şi cu produsele specifice Ţării Haţegului.

La pensiune găsiţi bicilete de închiriat pentru vizitarea zonei şi ghizi însoţitori.

Se pot face rezervări on-line la Pensiunea Iancu, pe: . . ...........http://www.pensiuneaiancu.ro/rezervare.php

Unde ne cazam?

Motel CASABLANCA

****

Adresa: Comuna Băcia, Str. Principală (E 79) Judetul: Hunedoara Telefoane: 0762692792; 0762692797 E-mail: ela_bela_2001@yahoo.com RESTAURANTUL CASABLANCA: - 230 locuri (fără aglomerarea sălii de nunţi); - oferim artificii de interior (cu flacără rece) şi de exterior; - avem o echipă specializată pentru amenajarea sălii.

Servicii şi facilităţi MOTEL CASABLANCA: - toate camerele au băi dotate cu căzi cu hidro-masaj; apă caldă permanent; parcări pentru autoturisme şi camioane; TV în camere; restaurant; terasă.

Capacitate cazare: 13 camere (40 locuri).

Tarife cazare: 120 lei/camera dublă; 140 lei/camera cu 3 locuri. În tariful de cazare este inclus micul dejun.

Motel MAGIC ** Contact: Adresa: Comuna Băcia, Str. Principală, nr. 189 Judetul: Hunedoara Telefon: 0254 264.577 Fax: 0254 264.577 Servicii si facilităţi: - internet wireless; toate camerele sunt dotate cu băi (apă caldă permanent); restaurant deschis non-stop cu aercondiţionat (70 locuri); terasă acoperită (35 locuri); parcări păzite; TV cablu;loc de joacă pentru copii; organizări de mese festive.

Capacitate cazare: 14 camere (29 locuri).

Permitem accesul animalelor de companie doar cu carnet de sănătate valabil.

Tarife cazare: - 80 lei/camera single; - 90 lei/camera dublă; - 120 lei/camera cu 3 locuri.

Important! În preţurile de cazare este inclus micul dejun. Pentru cazarea grupurilor tarifele se pot negocia.

Compania noastra este t창nara, activa si dinamica.

Activitatea prestata este preponderent pe piata judetului Hunedoara.

Domeniul nostru de prestari servicii este contabilitate si resurse umane.

Deviza dupa care ne ghidam este: SUCCES SI PERFORMANTA PRIN CALITATE!

Contabil: TRUFAS NICOLAE EMIL TEL.: 0723 409 007 E-mail: nicutrufas@yahoo.com Website: www.contabil-manager.com

Stiri Turistice Peste 80 % dintre români au planuri de vacanţă pentru vara aceasta, fie pe litoralul românesc, fie într-o zonă montană din interiorul ţării, conform unei cercetări online desfăşurate în aprilie la cererea Heidi. În topul destinaţiilor de vacanţă în care românii îşi petrec, de cele mai multe ori, concediul de vară, se află litoralul românesc (30%), staţiuni montane (24.3%), dar şi ţări din Europa Latină precum Spania, Portugalia sau Italia (12,4%). Deşi îşi petrec majoritatea vacanţelor în România, visele de călătorie ale românilor se îndreaptă către insule exotice precum Caraibe sau Tahiti (45,4%), ţări din Orientul Îndepărtat şi Mijlociu (21,25%) sau din Asia de Sud Est precum Malaezia, Thailanda sau Indonezia (8,7%), arată datele cercetării.

Numărul turiştilor la nivel mondial va ajunge anul acesta la un miliard, potrivit unei estimări furnizate la Madrid de secretarul general al Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT), Taleb Rifai, în timpul Consiliului executiv al acestei organizaţii, relatează agenţia EFE. Anul trecut, numărul turiştilor a fost de 980 de milioane, crescând cu 4,6% faţă de anul 2010. Potrivit lui Rifai, această evoluţie ascendentă va continua, odată cu liberalizarea transportului aerian între state şi cu politica de deschidere a frontierelor, care vor favoriza o mai bună conexiune între naţiuni. Minsitrul spaniol al industriei, energiei şi turismului, Jose Manuel Soria, prezent şi el la reuniunea OMT, a vorbit despre rezultatele bune înregistrate anul trecut de sectorul turistic din Spania, care generează 10% din PIB-ul acestei ţări. Însă el a recunoscut că această performanţă se datorează în mare măsură unor factori externi, iar odată cu îmbunătăţirea situaţiei politice din ţările ,,primăverii arabe,, oferta se va diversifica şi Spania va avea dificultăţi în a-şi menţine poziţia pe această piaţă

Un studiu Mastercard arată că italienii, în special cei din Roma şi Milano, reprezintă cel mai “cheltuitor” grup de turişti străini care vizitează Bucureştiul. Conform studiului, cei aproximativ 112.000 de străini veniţi din cele două oraşe vor cheltui echivalentul a 560 de milioane de euro.

Bucureştiul va primi cei mai mulţi vizitatori din Paris (circa 114.000 în acest an, care vor cheltui în total echivalentul a 154 milioane de dolari), urmaţi de cei din Londra, Amsterdam şi Tel-Aviv.

Veniturile industriei turistice din România s-au redus cu 16% în ultimii patru ani, până la 1,5 miliarde euro în 2011, în principal din cauza scăderii numărului de turişti străini şi a cheltuielilor acestora, piaţa locală fiind una dintre cele mai afectate de criză din regiune, potrivit PwC România.

Cheltuielile turiştilor străini au scăzut de la peste 750 de milioane euro în 2008 la mai puţin de 600 milioane euro în 2011, în vreme ce turiştii autohtoni şi-au redus cheltuielile în această perioadă de la 1,01 miliarde euro la 900 milioane euro. În ultimii patru ani, rata medie anuală de creştere a industriei turistice locale a fost negativă, respectiv -5,7%, a anunţat compania de consultanţă şi audit. Studiul arată că industria turistică din România a contribuit cu 1,4% la PIB, dar, dacă se adaugă şi contribuţiile indirecte şi cele induse, turismul aduce aproape 6 miliarde de euro la PIB-ul României. Sectorul turistic românesc are însă o contribuţie redusă la PIB în comparaţie cu alte ţări din regiune, în condiţiile în care în Bulgaria reprezintă 3,6% din PIB, în Ungaria 4%, iar în Republica Cehă 2,8%.

"Deşi sectorul turistic al României are un potenţial real de creştere, infrastructura de transport şi cea hotelieră inadecvată împiedică dezvoltarea acestuia. De asemenea, sectorul resimte lipsa unui număr suficient de personal calificat în domeniu (bucătari, ospătari, cameriste), în principal ca urmare a faptului că mulţi dintre românii cu astfel de calificări au preferat să lucreze în străinătate, în vreme ce şcolile şi liceele profesionale nu furnizează suficienţi absolvenţi cu pregătirea necesară", a declarat reprezentantul PwC, care a arătat că intensificarea competiţiei aşteptată în acest domeniu va duce la o îmbunătăţire a calităţii serviciilor turistice.

Raportul arată totodată că România are una dintre cele mai scăzute rate de ocupare hotelieră din Europa, de 26%, în timp ce hotelurile din Bucureşti au un grad de ocupare mai mult decât dublu (62%). Cu toate acestea, veniturile pe cameră disponibilă (REVpar) au scăzut chiar şi în Bucureşti în ultimii patru ani. În afară de recesiune, creşterea ofertei hoteliere din Bucureşti este responsabilă de deteriorarea indicatorului, potrivit companiei de consultanţă.

"România ar putea utiliza o strategie de marketing diferită, promovânduse drept o ţară încă neafectată de efectele secundare ale turismului de masă, poziţionându-se drept o destinaţie de aventură pentru turiştii interesaţi să se abată de la traseele aglomerate" a mai spus Creţu.

PwC asigură servicii de audit, consultanţă fiscală pentru afaceri, reţeaua fiind prezentă în 158 de ţări.

Direcţia de comunicare

11 iunie 2012

Informaţie de presă Marcel Boloş, secretar de stat în cadrul ministerului dezvoltării regionale şi turismului, se află în perioada 11-13 iunie 2012 într-o vizită de lucru în Regatul Spaniei. Delegaţia română condusă de secretarul de stat Marcel Boloş va participa la întâlnirea Consiliului Executiv al Organizaţiei Mondiale a Turismului.

Consiliul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Turismului este structura aleasă de conducerea OMT care coordonează toată activitatea organizaţiei în intervalul dintre sesiunile Adunărilor Generale şi asigură îndeplinirea activităţilor organizaţiei. CEx este format din 32 de state membre. Din anul 2011, România este vice-preşedinte al Consiliului Executiv al OMT.

Biroul de presă

Strada Apolodor nr. 17, Latura Nord, Sector 5, Bucureşti, ROMÂNIA, 050741 - RO, Tel.: +40 (37) 211 1499, Fax: +40 (37) 211 1515 presa@mdrt.ro

Direcţia de comunicare

ROMANIA VIZEAZA PRESEDINTIA CONSILIULUI EXECUTIV OMT Joi, 14 Iunie 2012 În perioada 11-13 iunie, România a participat la cea de-a 93-a sesiune a Consiliului Executiv al OMT, fiind reprezentată de o delegaţie condusă de Marcel Boloş, secretar de stat în MDRT. În acest context, demnitarul român a prezidat o parte a lucrărilor, în condiţiile în care ţara noastră exercită mandatul de primvicepreşedinte al Consiliului Executiv al OMT. Între altele, participanţii la lucrări au abordat aspecte legate de tendinţele înregistrate în turismul mondial, perspective viitoare, programul general de lucru al organizaţiei, calendarul acţiunilor viitoare, precum şi o serie de aspecte administrative şi statutare.

Totodată, în cadrul acestei reuniuni, România şi-a anunţat intenţia a de a candida, în această toamnă, la postul de preşedinte al Consiliului Executiv al Organizaţiei Mondiale a Turismului. În marja sesiunii Consiliului, demnitarul român a avut o întrevedere cu domnul Taleb Rifai, Secretarul General al OMT şi discuţii cu alţi membri ai conducerii OMT, pe agendă figurând subiecte legate de exercitarea, în acest an, de către România, a mandatului de prim-vicepreşedinte al Consiliului Executiv OMT, precum şi alte subiecte de interes comun. Delegaţia română a discutat şi despre organizarea în acest an, la Bucureşti, a unui congres internaţional dedicat turismului balnear şi medical, iniţiativă care se bucură de întreg sprijinul OMT. De asemenea, demnitarul român a avut discuţii informale separate cu secretarul de stat pentru turism din Spania, Isabel Borrego Cortes, precum şi cu şefii delegaţiilor din Kenya, Jamaica, Serbia, Ungaria, Rep. Moldova, Mexic şi Franţa.

Pe linia promovării potenţialului turismului balnear românesc şi a eforturilor autorităţilor române de dezvoltare a acestui sector turistic, delegaţia română a avut o întrevedere bilaterală cu echipa managerială a revistei spaniole Tribunal Termal, interesată de cunoaşterea potenţialului balneo-climateric al României.

Nu în ultimul rând, prezenţa la Madrid a oferit şi oportunitatea unei întrevederi cu Eulogio Bordas, preşedintele companiei spaniole de consultanţă THR - compania care a creat brandul turistic al României, pentru realizarea unui follow-up privind modul şi rezultatele eforturilor naţionale de promovare a acestui brand.

Consiliul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Turismului este structura aleasă de conducerea OMT care coordonează toată activitatea organizaţiei în intervalul dintre sesiunile Adunărilor Generale şi asigură îndeplinirea activităţilor organizaţiei. CEx este format din 32 de state membre.

Municipiul Slobozia primeşte fonduri Regio pentru amenajarea unei platforme industriale Joi, 7 iunie 2012, a fost semnat un nou contract de finanţare în cadrul Axei prioritare 1 "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor-poli urbani de creştere", Domeniul major de intervenţie 1.1 "Planuri integrate de dezvoltare urbană", Subdomeniul "Centre urbane".

Beneficiarul este UAT Municipiul Slobozia, care primeşte asistenţa financiară pentru un proiect din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană. Proiectul se numeşte "Utilităţi platformă industrială IMM-Slobozia" şi are o durată de implementare de 14 luni. Implementarea proiectului vizează realizarea utilităţilor complete pentru viitoarea platformă industrială pentru IMM-uri în municipiul Slobozia, care se va întinde pe o suprafaţă de 15 hectare.

Direcţia de comunicare

Sosirile şi înnoptările în structurile de cazare au crescut în perioada ianuarie – aprilie 2012 În perioada ianuarie – aprilie 2012, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2011, atât sosirile, cât şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat creşteri de 13,5%, respectiv 7,7%, continuând trendul ascendent pe care îl urmează sectorul turismului.

Astfel, în această perioadă, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 1.767.600 (în creştere cu 13,5% faţă de cele din perioada similară a anului trecut). Dintre acestea, sosirile turiştilor români au reprezentat 77,9% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au reprezentat 22,1%, ponderi apropiate de cele din perioada ianuarie – aprilie 2011. Sosirile în hoteluri deţin, în intervalul ianuarie – aprilie 2012, o pondere de 77,2% din totalul sosirilor în structurile de cazare, în creştere cu 13,3% faţă de perioada similară a anului 2011. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în aceeaşi perioadă de timp, au însumat 3.526.500 (în creştere cu 7,7% faţă de cele din perioada similară a anului 2011). Înnoptările turiştilor români au reprezentat 78% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 22%.

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 1.987.300 (în creştere cu 1,7% faţă de perioada aceeaşi perioadă a anului 2011). Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (95,0%). Din statele Uniunii Europene s-au înregistrat 62,3% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, cele mai multe sosiri provenind din Ungaria (35,2%), Bulgaria (21,1%), Germania (8,8%), Italia (7,8%) şi Austria (4,9%).

CEA DE-A OPTA REUNIUNE A COMITETULUI COMUN DE MONITORIZARE AL PROGRAMULUI DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ ROMÂNIA - BULGARIA 2007-2013 Luni, 11 Iunie 2012 Autoritatea de Management a Programului de Cooperare Transfrontalieră România – Bulgaria 2007-2013 - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului din România, Autoritatea Naţională - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice din Bulgaria şi Secretariatul Tehnic Comun al Programului RO-BG - Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Călăraşi pentru Graniţa România-Bulgaria au organizat vineri, 8 iunie a.c., la Constanţa, cea de a opta reuniune a Comitetului Comun de Monitorizare. În cadrul reuniunii s-au dezbătut şi luat decizii privind următoarele aspecte: Raportul Anual de Implementare al Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013 pentru anul 2011 care prezintă, pe baza unei analize calitative, principalele progrese tehnice şi financiare înregistrate pe parcursul anului.

Revizuirea tabelelor financiare aferente Programului în conformitate cu regulamentele Comisiei Europene. Revizuirea metodologiei de contractare a proiectelor aflate pe lista de rezervă.

Utilizarea unor fonduri din bugetul de asistenţă tehnică pentru pregătirea următoarei perioade de programare (2014-2020). Revizuirea Anexei 4 – Bugetul pentru anul 2012, din Strategia Anuală de Asistenţă Tehnică a anului în curs. De asemenea, în cadrul reuniunii au fost prezentate membrilor CCM şi informaţii detaliate privind stadiul implementării Programului cu accent pe progresele fizice şi financiare înregistrate până în prezent. Reprezentantul Comisiei Europene la această întâlnire, Kypros KYPRIANOU, a prezentat arhitectura viitoarei perioade de programare, 2014-2020.

Conform regulamentelor europene privind instrumentele structurale, Comitetul Comun de Monitorizare are rolul de a superviza Programul şi de a asigura calitatea şi eficacitatea implementării Programului şi a proiectelor din cadrul lui. Comitetul a fost înfiinţat şi este alcătuit din reprezentanţi la nivel naţional, regional şi local ai celor două state.

Eduard Hellvig, MDRT: „Pentru a atrage turiști trebuie să fim perfecți” Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), Eduard Hellvig, consideră că în turism reuşesc cei care au cele mai bune costuri, cea mai bună infrastructură şi cele mai bune servicii şi că, pentru a atrage turişti, trebuie să fim perfecţi. „Noi nu trebuie să câştigăm competiţia cu alţii.

Trebuie să câştigăm competiţia cu noi, cu mentalităţile noastre, cu comportamentul nostru şi cu capacitatea noastră de a înţelege că ne aflăm într-un spaţiu competitiv, într-un spaţiu european în care cine are cele mai bune servicii, cine are cele mai bune costuri, cine are cea mai bună infrastructură şi cine are cele mai bune servicii, acela va reuşi”, a declarat Eduard Hellvig, întrebat la Alba Iulia, într-o conferinţă de presă, dacă vom câştiga vreodată „bătălia” cu bulgarii în ceea ce priveşte turismul de litoral. Acesta a adăugat că „nu ţine de a ne uita la ce fac alţii, ci ţine de noi, să avem capacitatea să înţelegem că, în primul rând, trebuie să fim perfecţi pentru ca ceilalţi să vină la noi” şi că, dacă o să îndeplinim aceste lucruri, vor veni în România şi turiştii bulgari şi turiştii austrieci.

Ministrul Turismului a apreciat că „nu există decât un singur lucru în ceea ce înseamnă industria de turism: competiţia permanentă între noi şi ceea ce vrem să facem noi mai departe”. În opinia lui Eduard Hellvig este foarte important ca să se introducă sistemul de competitivitate şi de competiţie internă în industria serviciilor de turism, „pentru că, cu cât vom avea capacitatea să creăm instrumentele de competiţie în industria de turism, cu atât serviciile şi gradul lor de acceptabilitate în rândul populaţiei vor creşte”. Şeful MDRT a subliniat că nu trebuie să ne uităm niciodată la ce fac alţii ci, „în primul rând, trebuie să ne uităm la noi dacă avem într-adevăr capacitatea şi posibilitatea să facem un turism adevărat, performant”.

Ministrul a mai spus că turismul de nişă - turismul cultural, turismul specific eco, turismul medical sunt componente pe care le putem acoperi dacă avem determinare, competenţă, pregătire şi tot ceea ce presupune elemente de competiţie în relaţia cu piaţa. „Atâta timp cât lucrurile astea nu le rezolvăm la nivelul nostru, să ştiţi că indiferent de câte politici naţionale o să realizăm, competiţia o să o pierdem”, a conchis ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului.Sursa: Agerpres

Eduard Hellvig: Turismul a fost tratat doar din perspectiva promovării Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Eduard Hellvig, consideră că cea mai mare problemă în ceea ce priveşte turismul este că acesta a fost tratat la nivel guvernamental doar din perspectiva promovării.

"Eu cred că cea mai mare problemă pe care am avut-o în turism până în momentul acesta este că am tratat problematica turismului doar din perspectiva promovării. Cu alte cuvinte, am promovat România, am promovat o staţiune. Vine cetaţeanul, vede ceva la televizor - ştiţi că imaginea fură sufletul -, te duci şi vezi localitatea respectivă fără infrastructură de drum, fără apă potabilă, fără condiţii de igienă şi atunci data viitoare degeaba mai faci promovare, omul nu mai vine", declară Hellvig, citat de Agerpres.

El consideră că până acum a existat o lipsă de dialog între MDRT şi reprezentanţii industriei de turism, ceea ce a dus la nevalorificarea unor componente importante, cum ar fi turismul balnear si cel cultural.

Duminică, 27 Mai 2012 - Oradea

Sâmbătă, 19 Mai 2012 - Suceava

Duminică, 20 Mai 2012 - Bacău

Destinaţia Bucureşti Hanul Manuc Hanul Manuc (sau Hanul lui Manuc), este o clădire veche din Bucureşti, important obiectiv turistic şi monumet istoric. Întemeietorul său, Manuc Bei (Manuc Mirzaian sau Manuc Mirzaiam), s-a născut în 1769 la Rusciuk. În vremea sultanului Mustafa al IV-lea el a obţinut demnităţile de dragoman şi bei. În 1808 este numit Bei al Moldovei. În 1806, Manuc ajunge în capitala Ţării Româneşti, şi este obligat să se stabilească aici pe termen lung din cauza războiului ruso-turc. În a doua jumătate a aceluiaşi an începe construcţia hanului, ce va fi terminată în 1808. La vremea aceea, arhitectura sa era destul de inovativă, deoarece Manuc dorea ca hanul său să nu aibă alura de fortăreaţă a celor din secolul al XVIII-lea.

Terenul pe care este construit a aparţinut, până la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Curţii domneşti. Odată cu acest teren Manuc Bei mai cumpără şi alte moşii: Dragomireştii din Vale, Dragomireştii din Deal, Curtea Veche, Bolasca, Trămudeasca, Giuleşti, Popeşti, Mudurgan, Brobodeţ, Hagi-Gheorghe, Cuhneşti, şi altele, pomenite în testamentul său din 1815.

Arhitectura exactă a hanului în configuraţia sa iniţială nu se cunoaşte, însă, din descrierile de la începutul secolului al XIX-lea reiese că la subsol se aflau 15 pivniţe boltite, la parter existau 23 de prăvălii, două saloane mari, zece magazii, camere de servitori, bucătării şi un tunel în care încăpeau cam 500 de persoane.

Etajul dispunea de 107 odăi, cele mai multe folosite pentru oaspeţi. În curtea interioară exista o cafenea şi o mică grădină cu fântână arteziană. Între faţada dinspre Dâmboviţa şi râu se costruise un chei de piatră, lat de peste un metru. Mai târziu, după ce Dâmboviţa a fost canalizată pentru deschiderea Halei de Carne, lângă această faţadă s-au mai adăugat câteva prăvălii.

După terminarea războiului ruso-turc, Manuc s-a mutat cu familia sa la moşia Hânceşti. Distanţa mare îl impiedica să mai tragă toate foloasele de pe urma hanului, astfel că s-a hotărât să îl vândă. A început să facă demersuri pentru vânzare la sfârşitul anului 1816, dar a murit în împrejurări incerte la 20 iunie 1817, posibil printr-un accident de călărie, înainte de a găsi un cumpărător.

A început să facă demersuri pentru vânzare la sfârşitul anului 1816, dar a murit în împrejurări incerte la 20 iunie 1817, posibil printr-un accident de călărie, înainte de a găsi un cumpărător. Deoarece toţi copii săi erau minori la acea vreme, averea sa a fost administrată de o epitropie.

Cea mai mare parte a averii se afla în Ţara Românească şi era greu de administrat, aşa că epitropii moştenitorilor decid să arendeze toate proprietăţile. În decembrie 1827, toate averile din Ţara Românească, inclusiv hanul, sunt luate în arendă de Dimitrie D. Dedu şi Nicolae Alexiu.

Ca rezultat al acestei constatări, se formează o comisie care, după ce inspectează clădirea recomandă dărâmarea şi reconstrucţia unei mari părţi a acesteia.

Murat, fiul lui Manuc, acum moştenitor cu drepturi depline, nu este de acord cu această soluţie, şi timp de mai mulţi ani, până în 1841, are loc un şir de cereri, de ameninţări şi expertize ce au ca obiect reparaţiile la han. În cele din urmă, în 1841 sau 1842, Murat decide să vândă hanul, deoarece presiunile pentru reparaţii erau foarte mari, iar costurile ar fi făcut din păstrarea hanului o afacere neinspirată. Hanul a fost cumpărat de pitarul Dimitrie Iconomidis (Economu), în asociere cu alte două persoane. Dimitrie a murit în 1854, lăsându-şi averea prin testament, împărţită egal celor trei copii. Aceştia au continuat să exploateze hanul până în 1860, când îl dau în arendă lui Milan Lomovici. Contractul de arendă nu cuprindea toate încăperile hanului, şi avea o valabilitate de patru ani, cu termen la 23 aprilie 1864. În 1861 sau 1862 stabilimentul este vândut din nou, de această dată proprietar devenind Lambru Vasilescu. Acesta investeşte în reparaţia clădirii şi îi schimbă numele în "Marele Hotel Dacia" ("Grand Hotel de la Dacie"). Acesta dispunea acum de două săli mari, care în curând au început să fie folosite pentru petreceri ale lumii bune a Capitalei şi pentru diferite evenimente mondene.

Începând cu iarna anului 1878 în aceste săli au început să fie oraganizate spectacole de teatru de către I. D. Ionescu. În 1879 la Hotelul Dacia a avut loc spectacolul susţinut de iluzionistului american James Lwone, care a atras o mare mulţime. De trei ori pe săptămână aveau loc baluri mascate, şi ele de un real succes, datorat în mare parte violonistului Ludovic Wiest, care conducea orchestra.

Cine a fost Manuc?

A fost unul dintre cele mai originale și ciudate personaje din câte au pășit vreodată în oraşul de pe malurile Dâmboviței; ciudat și original, mai ales pentru cei de azi, fiindcă, pentru oamenii din vremurile în care a trăit, n-a fost decât unul din mulții aventurieri ademeniți de bogățiile acestei țări și căruia norocul i-a surâs un pic mai mult, un negustoraș de mirodenii și cafea, sătul de sărăcie și necazuri, pornit să cutreiere Împărăția otomană în căutarea unei bucăți de pâine mai puțin amare, ca atâția alți semeni de-ai săi.

La moartea tatălui său, Manuc a rămas cu o avere uriașă. Dar numai bogăția nu i-a putut da tânărului negustor faima și puterea. Pe lângă avere și inteligență, Manuc mai avusese și norocul să se împrietenească cu Mustafa Bairactarul, puternicul pașă al Silistrei, ajuns mai târziu mare vizir al Porții. Sub scutul temutului pașă, treburile negustorești ale lui Manuc cu Țara Românească au sporit și, în scurt timp, a ajuns stăpânul a mai bine de 25 de moșii românești, dintre care amintim numai Dragomireștii de Sus și de Jos, Pasărea, Giuleștii și câțiva munți din cuprinsul Predealului. În noaptea în care ienicerii urmau să atace palatul sultanului și al vizirului, (în timpul răscoalei ieniceşti) Manuc, înștiințat de oamenii săi, iese la timp pe poarta de miazănoapte a Istambulului, îmbrăcat ca un om sărman, mânând o căruță hodorogită, în care se ascundea nu numai aurul său, ci și fabulosul tezaur al temutului pașă Mustafa Bairactarul, tezaur pe care cinstitul vistiernic avea să-l păstreze pentru sufletul său. Drumul i s-a oprit la București, unde își pusese să i se ridice hanul, pentru împlinirea nevoilor de fiecare zi. Atunci avea să înceapă acea fantastică epocă din viața lui Manuc, în care hangiul din ulița Ișlicarilor avea să-și înscrie numele în istoria diplomației europene.

După izbucnirea războiului cu turcii, rușii intraseră în București. Manuc, care furnizase zahar armatelor turcești, se gândi că n-ar fi tocmai rău să aprovizioneze și armatele țarului. Priceput, isteț, cunoscător al mersului lucrurilor, îndatoritor, generos și abil, el a ajuns în strânse legături de prietenie cu generalii Miloradovici, Kutuzov și Bagration, dovedindu-se omul potrivit spre a trata pacea cu turcii. Știindu-și slăbiciunea, turcii au acceptat, în cele din urmă, sfatul diplomatului Manuc, mai ales după ce Kutuzov le-a nimicit o armată lângă Slobozia. Întâmplările ce au urmat dovedesc cât ajutor a dat hangiul bucureștean împărăției rusești. În timpul Congresului de la Viena Manuc a fost în două rânduri oaspete de cinste al țarului Alexandru I, care i-a oferit titlul de consilier de stat, cele mai mari decorații și invitația de a se stabili în Rusia.

Multe legende s-au țesut în jurul ciudatului hangiu și diplomat..

Manuc a murit în 1817, în Basarabia, la moșia sa din Hâncești, în urma unui accident de călărie, după ce proiectase și primise încuviințarea să construiască, după planurile sale, un mare oraș. Casa lui Manuc din Calea Moșilor, în care au fiert atâtea întâmplări, e astăzi doar o biată clădire cu un singur cat, care-și trăiește nostalgic bătrânețele; dar pentru vremurile de demult a fost palatul strălucitor al puternicului bei, spre măreția căruia bucureștenii priveau cu admirație.

Destinaţia Bucureşti Muzeul Căilor Ferate Române Muzeul este situat în apropierea Gării de Nord, pe Calea Griviţei.

Apariţia muzeului CF a însemnat salvarea pentru mai multe vagoane şi locomotive, printre care şi locomotiva “Călugareni” care a făcut printre primele drumuri între Bucureşti Filaret şi Giurgiu. Tot materialul rulant salvat a fost depozitat la stadionul Giuleşti, pe 10 iunie 1939, zi care a culminat şi cu inagurarea arenei pe care joacă astăzi Rapidul. Aici a fost stabilit primul “sediu” al muzeului, până în 1953 când istoria Căilor Ferate sa mutat pe Calea Griviţei, unde se află şi în ziua de azi. Deschiderea oficială a fost făcută, în 1969, cu ocazia centenarului liniei Filaret – Giurgiu.

In sala principală întalnim un punct de interes şi delectare, mai ales pentru copii – o machetă demosntrativă pe a cărei şine circulă modele miniaturale de trenuri, într-un decor frumos realizat. Tot aici ne este prezentată evoluţia în timp a locomotivelor şi a vagoanelor, printr-o dioramă de mari dimensiuni. În centrul ei se poate admira garnitura unui tren de epocă, compus din locomotivă şi două vagoane de marfă şi care are în total o lungime de 9 metri. Îndreptându-ne spre alte săli de expoziţie, la un moment dat trecerea se face printr-un hol interesant, asemănător unui tunel de cale ferată. Aici se pot vedea uniforme din diferite timpuri ale ceferiştilor, felinare şi alte unelte de lucru, o centrală de ceasuri Siemens-Halsche, machete de locomotive şi vagoane lucrate artistic şi cu foarte mare atenţie pentru detalii.

Turul se încheie cu o colecţie de exponate de o importantă valoare istorică, precum invenţii ale inginerilor români din domeniu, teleimprimatoare, piese originale de locomotive cu abur, medalii şi ceasuri, biroul inginerului Anghel Saligny, cu masa de lucru şi trusă tehnică. · Adresa: Calea Griviţei nr. 193 A · Program: Miercuri – Duminică: 10 – 16 · Telefon: 021.222.75.20 · Fax: 021.222.75.20

Muzeul Căilor Ferate Române - Imagini 3D Prin intermediul acestui compact disc puteţi descoperi o serie de imagini tridimensionale care redau adevărata profunzime a unor piese reprezentative din cursul istoriei froviare. Răsfoind imaginile veţi putea admira fotografii ale unor piese de valoare cum ar fi machete ale locomotivelor "Pacific", "Călugareni", ceas de peron, instalaţii de telegraf "Morse", machete ale diferitelor tipuri de vagoane şi locomotive care au circulat de-a lungul timpului pe reţeaua feroviară din România. Alături de acestea, veţi mai putea descopri multe alte obiecte reprezentative ale istoriei feroviare din România. Toate imaginile au o rezoluţie de aproximativ 2500/1900 pixeli. http://www.zona3d.ro/

Turism Romanesc

Turism Romanesc

http://www.facebook.com/TurismRomanescOfficial