Lumină lină
HOREA PAȘTINA
Coperta I: Titlu lucrare, tehnică, dimensiune, an (detaliu) Coperta II și III: Peisaj din Todireni, ulei/pânză, 70x80 cm, 2004 Coperta IV: Cană fără toartă, ulei/pânză, 15x13 cm, 1983
Lumină lină
HOREA PAȘTINA
2018
Fereastră, ulei/pânză, 70x60 cm, 2010 Titlu lucrare, tehnică, dimensiune, an
Câmpie, ulei/pânză, 25,5x82 cm, 2017
Mărul. Peisaj la Bistrița, ulei/pânză, 60,5x75,5 cm, 1991
Muntele și violetele, ulei/pânză, 46x38 cm, 2018
HOREA PAȘTINA Pictorul Horea Paștina se naște la 13 septembrie 1946 la Alba Iulia. Studiază pictura la clasa profesorului Alexandru Ciucurencu la Institutul de Arte “Nicolae Grigorescu“ din București. În 1985 împreună cu pictorii Paul Gherasim, Constantin Flondor, Mihai Sârbulescu și Cristian Paraschiv înființează grupul Prolog cu care expune de peste 35 de ani. Din 1990 este profesor la Univesitatea Națională de Arte din București. Expune pictură, desen, acuarelă și ceramică în peste 50 de expoziții personale. Afinități elective cu Dumitru Stăniloaie, Ioan Alexandru, Dan Hăulică. Trăiește și lucrează la București. Horea Paștina atrage atenția în picturile lui la tăcerile care trebuiesc ascultate. El dezvăluie faptul că în lume se ascunde ceva solemn, ceva tainic, ceva sacru. Din liniște și din ordinea firescului se apropie, mișcător în felul lui, “sacrul”. Privitorului i se propune să ia acest cuvînt în serios uitînd că unele cuvinte s-au tocit prin nefirească întrebuințare. Vedem în tot ceea ce pictează Horea Paștina ceva tainic, ceva care trebuie privit și ascultat, străin și totuși familiar. Este ceva ce devine limpede în lumina zorilor de zi, în vastitatea cerurilor și totuși ceva care este asemeni și totuși altfel decît lumea din jur. Orizonturile pe care pictorul i le înfățișează privitorului par a se deschide și a deveni, în exces, transparente. Comandamentele lăuntrice ne spun că ceea ce privim trebuie văzut ca ceva solemn, abisal, veșnic, sacru. Trebuie să vedem în lume o prezență suprafirească - lumina spontană a unei prezențe tainice – o prezență care se arată ca o adiere, ca o deschidere, ca un a-fi-aici. Privitorul se simte și el părtaș prin propria-i spontaneitate, nu se știe cum, la un ceva ce devine pentru el “numinosul” însuși. Înțelesurile picturii lui Horea Paștina, trebuie păzite, îngrijite și exersate pentru a nu se destrăma. Pictura lui își propune să îndestuleze vederea, să o limiteze, să o elibereze de confruntarea ei cu nevăzutul. Pictorul cheamă ochiul la un “mod tactil” de a vedea, deschizîndu-l către o nemărginită înalțime și o profundă adîncime. A face gol în tine ca să te umpli de muzica formelor și a culorilor lumii este o operațiune esențialmente meditativă. Pictorul devine un ochi atent, o mare ureche deschisă lumii, un suflet chemat să vădească frumusețea. Albul dominant dezvăluie taina lăuntrică a luminii și înfățișează diferitele ei grade de vizibilitate, sporind enigma absenței și a prezenței, făcînd să se ivească, discret, la vedere, mandorla, octogonul. E o deșteptare a sufletului, un urcuș spiritual, o mișcare înspre interior și o adîncire în formă, un urcuș spre o realitate simbolică, nematerială. E prin urmare, o deșertare de sine în formă. Horea Paștina împlinește, în configurările micilor fragmente de real, adevărate definiții metafizice și embleme de transcensență. El mută tainele și se lasă co-naturalizat la puterile secrete care joacă în univers. Pentru el frumusețea ademenitoare – de o sensibilitate palpabilă și fecundă – dezvăluie tensiunea „geometriilor eterice” care vorbesc indirect despre frumusețea divinului. ”Mandorla” care apare explicit în acest ultim răstimp în lucrările lui sugerează prin geometria eterică care evocă creșterea spirituală ca mijloc de înțelegere și de trăire a transcendentului. „Mandorla” devine astfel “locul teologic” care desemnează și luminează spațiul privilegiat al gloriei nemuritoare. Prin forma sa geometrică ea apare ca un romb cu unghiurile laterale rotunjite semnificînd unirea cerului și a pămîntului, a lumilor inferioare cu cele superioare. Pictorul eliberează forma restituind paradisul în figură cu conștiința că omenescul conspiră cu inocență creatoare către cer. Expoziția lui Horea Paștina ni-l îmfățișează pe pictor ca pe o inimă mereu deschisă epifaniei. OLIV MIRCEA, curatorul expoziției
ARTA ÎN GRÃDINÃ Simpozion Internaþional
de A r t e V i z u a l e www.SimpozionulArtaInGradina.ro
Catalogul expoziției “Lumină lină“ a pictorului Horea Paștina este un proiect al Simpozionului de Arte Vizuale ARTA ÎN GRĂDINĂ, ediția a VII-a, lansat în cadrul Festivalului MUZAFEST din Zalău. Proiectul este susținut de către Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj. Curatorul expoziției: Oliv Mircea Coordonator proiect, concepție, design catalog și fotografii: Radu Șerban
ARTA ÎN GRÃDINÃ
editura
Simpozion Internaþional
de A r t e V i z u a l e
ISBN: 978-606-914-074-1