2/2018, Cernăuți
NEW
Revistă pentru copii
2 Primii paşi în lumea literelor ţânţar
“T”– e semnul de fântână, Cumpănind ca o bătrână.
şarpe
ţambal
telefon
tucan şoarece
şase
şapcă
ţelină
tort ţap
tatu şosete
ţară ţiglă
turn
Două mâini în sus, la fel, Jos, jumate de inel.
Două beţe jos legate, Fără brâu la jumătate.
ureche
xilofon
xantharel
ulcior vulpe
umbreluţă
“X” – înalţă pe furiş Două aripi în cruciş.
veveriţă
xerox vierme
varză
xilină fax
vânătă
ursuleţi
pix
Dublu v-i “M” răsturnat Fiindcă... a căzut din pat!
“Y” e un “V” cu coadă Care lumea vrea s-o vadă.
“Z” – e cavaler vestit Şi cu Zoro înrudit.
yen
zambilă
kiwi
yală
zorele
yucca
Washington Wembley
yak
walrus
Yucatan
yetti
zarzăre zar zebră
i u l u C i m a n i g Pa r o t c i p
3
4 Întâmplări din viaţa copiilor
Tineri condeieri
Scrisori din România pentru copiii din Cernăuţi
Îmi amintesc şi astăzi prima zi la mare d am Era o zi frumoasă de vară cân inţii păr cu ă dat a prim tru plecat pen un na, Suli la la mare. Drumul până a , ăre Dun pe de i vech te oraş foar Însă eu fost destul de lung şi obositor. pe malul fiind nerăbdătoare să ajung sparg în se cum mării, să aud valurile lt acea mu de t atâ ţit sim m pietre, n-a oboseală. . Am A fost ceva neobişnuit pentru mine metri cu kilo de sute de drum un urs parc Tulcea, apoi autocarul de la Cernăuţi până la vaporul cu t tori călă am câteva ore bune na. Acolo, pe Dunăre până am ajuns la Suli ca şi mici i copi alţi ptau aşte ne , port în şi cântece noi, întâmpinându-ne cu aplauze spre casă, u rcea înto se româneşti. Ei deja la mare. Noi după ce s-au odihnit şapte zile Sulina. ăra Tab în l locu ăm ocup le să a urm însă şi Au trecut de atunci vreo cinci ani, e atât de acuma îmi amintesc de acele clip b pe faleză frumoase. Preferam să mă plim dată are fiec de ei că d cu părinţii, ştiin ătăţi îmi cumpărau îngheţată şi alte „bun în apă româneşti”. La mare eram primasoarele şi ultima ieşeam din mare când le cu barca frigea de-a binelea. Iar plimbări odată. în Delta Dunării n-am să le uit nici pelicani, Acolo am văzut pentru prima dată ri acvatice. pescăruşi, albatroşi şi alte păsă foarte onat resi imp u m-a De asemenea, u nişte mult nuferii din Delta Dunării. Era pe valurile flori deosebite care se legănau liniştite ale Dunării. Dunării, în Cine nu a fost niciodată în Deltaului ARC, ram Prog rul cad în na Suli ăra Tab să ajungă iniţiat de statul român, merită useţe acolo. Sulina este un oraş de o frum le Dunării rară cu o istorie bogată, iar guri ec şi mai şi Marea Neagră, creează un farm special acestei zone turistice. Daniela ZÂGREA, dru cel elevă la Gimnaziul nr. 6 “Alexan Bun” din oraşul Cernăuţi
O năzdrăvănie cu promisiuni Dragul meu prieten! Încep această scrisoare cu intenţia de a-ţi povesti una dintre cele mai recente năzdrăvănii ale mele. Într-o zi călduroasă de vară, unul dintre prietenii mei a venit împreună cu părinţii lui în vizită. Am început să ne jucăm cu mingea. Din greşeală eu am lovit florile pe care mama le-a plantat recent. Din fericire, mama nu s-a supărat, însă eu i-am promis că data viitoare voi fi ajutorul ei când va mai planta flori. În speranţa că voi primi şi eu veşti de la voi, prieteni dragi din Cernăuţi, vă transmit toate gândurile mele bune! Cu drag, Rareş din oraşul Ploieşti!
Întâmplarea dată va fi o lecţie de viaţă Dragă cititorule! Vreau astăzi prin intermediul revistei „Prichindeii” din Cernăuţi să-ţi povestesc o năzdrăvănie de-a mea. Acum câteva zile am fost împreună cu sora mea la ţară să vizităm casa părintească a tatălui meu şi pe scumpii noştri bunici. Acolo, în sat, am alergat prin curte şi ne-am jucat, apoi am scotocit prin jucăriile vechi şi am dat de o trotinetă defectă. După ce am luat-o şi am şters-o, am hotărât să o reparăm. Aşa că am improvizat şi o roată. Când am urcat pe ea, am căzut direct în mijlocul unor raţe. Ele s-au speriat şi au fugit, iar eu m-am udat şi murdărit pe rochiţă. După ce au râs toţi de mine am promis că în viitor voi fi mult mai atentă cu ce mă joc. Otilia ILINCA
5
Centura neagră
Deseori părinţii îşi pun întrebarea cu ce să se ocupe copiii lor? Este greu de făcut o alegere mai ales că faţă de artele marţiale sunt diverse opinii în Cernăuți. Un băiat trebuie să cunoască cum să se apere chiar în perioada şcolii. Karate este un sport educativ care se bazează pe respectul faţă de maturi, un sport care învaţă cum să treci peste obstacole. În Cernăuţi un important club de karate este TAY-SEN. Clubul este o mare familie la care vin copiii împreună cu părinţii lor. „Mă simt fericită. Prietenii noştri ne-au înscris în acest club şi noi nu regretăm pentru această alegere. După primele antrenamente am observat schimbări pozitive în comportamentul copilului. Am copii activi, ei iubesc sportul, însă TAY-SEN este ceva special pentru ei” – susţine Tatiana Ratuşneac,
mama unui discipol al acestui club, menţionând că ţine minte fiecare victorie obţinută de copiii ei. „Vreau să aduc mulţumiri antrenorilor pentru educaţie şi răbdare, atitudinea individuală faţă de copii, relaţii sportive bazate pe prietenie”, a spus Tatiana Ratuşneac. Dacă vă interesează de unde provine numele acestui club sportiv, vă explic în continuare:
TAY-SEN se traduce din japoneză - luptă, război. În fiecare zi noi luptăm, fiecare fiinţă luptă pentru existenţă. Bătălia cea mai mare este lupta cu sine însuşi, cu slăbiciunile umane, cu emoţiile, cu lipsa de voinţă. Trebuie să luptăm singuri cu noi. Dacă veţi fi luptători adevăraţi în viaţă, veţi deveni oameni realizaţi, respectaţi şi apreciaţi.
Tehnici karate TAY-SEN 1 2
3
4
www.tay-sen.com.ua
Півд.-Кільцева, 25 Б
Прос-т Незалежності, 72
Руська, 222
Вул. Текстильників, 17
Вул. Ясська, 1
0506958039 taysen.official
6
Legende populare
Legenda Cucului
Erau odata doi frați rămași de mici fără tată și fără mamă. Pe unul il chema Ion și pe celălalt Cucu. Și, de la o vreme, dacă au văzut că nu au cu ce să trăiască, au plecat și ei în lume, doar or găsi un trai mai bun.
Ș
- Doamne! Ce suferință o fi pe copilul ăsta, de se trudește atâta? Il vezi cum a slăbit? Numai oasele-i de el, săracul!
Pe înnoptate, Ion s-a potolit din fugă și a început să-și caute fratele. Du-te încoace, du-te-ncolo, cată-l spre răsărit, spre apus, degeaba! Cucu nicăieri. Și a început Ion să plângă cu lacrimi și să-l strige cu glas așa de tânguitor, că ar fi mișcat și pietrele: Cucu! ... Cucu! ... Cucu! ... Cucu! ...
- Fie-ți milă, Doamne, de el și îl ușurează, fă-l pasăre ca să nu se mai trudească atâta, căci pasăre fiind, poate l-o găsi mai repede.
i au mers ei cale lungă, zi întreagă. Când să treacă printr-o pădure, iaca le iese înainte un lup. Băieții se speriară și au luat-o la fugă, săracii, care încotro au văzut cu ochii, Ion într-o parte și Cucu într-alta.
Și a cutreierat el o săptămână de zile drumurile, câmpiile, munții și pădurile, întrebând din om în om, din sat în sat, dar zădarnică i-a fost osteneala. Slăbise bietul băiat și se uscase de nu-l mai cunoșteai, dar el tot nu se lăsa și strigă mereu: Cucu! Cucu! Cucu! Cucu! S-a întamplat că într-o zi a trecut pe acolo Dumnezeu cu Sfântul Petre.
- Ce să fie, Petre! A avut și el un frate și l-a pierdut. Acum îl caută pe toate drumurile și-l plânge.
- Fie cum zici tu, Petre. Și Dumnezeu făcând niște semne cu mâna, îndată copilul acela s-a prefăcut într-o pasăre și svârrr ... în zbor spre pădurea vecină. De acolo, prin grădini și peste câmpuri tot strigând mereu: Cucu! Cucu! Cucu! Cucu!, pasărea cântătoare a grădinilor și a pădurilor numită așa după cântecul ei «cucu, cucu». Și cântă «cucu, cucu», de la începutul primăverii și până la sfântu’ Petru, iar de atunci răgușește de atâta strigăt zădarnic. Tocmai la anul va începe iar. Și așa va striga cât îi lumea, pe frate-său, căruia cine știe unde i-or fi zăcând oasele, după întâmplarea cu lupul.
Coloram impreuna
7
8
Cresc sanatos
Importanţa micului dejun pentru copii D
e cele mai multe ori copiii refuză la micul dejun pe motiv că nu le este foame. Chiar şi aşa, el trebuie obişnuit cu faptul că nu poate pleca din casă nemâncat. Copiii care sar peste micul dejun au o capacitate mai mică de concentrare la şcoală, primesc mai puţin fier şi sunt predispuşi unui indice corporal mai mare. Pot apărea chiar şi probleme de comportament, deficienţe nutriţionale de calciu sau proteine şi chiar căderea dinţilor. Pe de altă parte, copiii care servesc micul dejun se descurcă mai bine la şcoală şi în toate activităţile fizice. În plus, micul dejun le dă multă energie pe parcusul zilei, dispoziţie bună şi se îmbolnăvesc mai rar.
Ora mesei Este ora pentru masă, Mâncărica e gustoasă! Mofturi să nu faci de fel, Fiindcă rămâi mititel. Lapte, brânză, unt, smântână -Ai la masă hrană bună. Calciu, multe proteine, Minerale, vitamine. Fructe, morcovi, cereale Să mănânci, că-s naturale.
Sănătate de la toate De la mere iau putere, De la cele căpşunele Se fac dulci buzele mele. De la miezul de harbuz Iau avânt şi cresc în sus Ei, dar poama, îmi dau seama Că e dulce cum e mama! Mâncăm fructe şi legume Nu-i nimic mai bun pe lume! Au multe vitamine, Vitaminele, mai frate, Ne dau multă sănătate!
Să mâncăm sănătos Ca să fii sănătos, Ca să ai un trup frumos Şi o minte luminoasă, Trebuie ca să consumi, Zilnic hrană sănătoasă. Fructe şi legume multe Este bine să consumi, Şi din laptele de vacă, Calciul tu să ţi-l aduni. Mierea este foarte bună Dacă ceaiul îndulcim. Iar sucul făcut din fructe, Zi de zi să-l folosim. Să nu uiţi că sănătatea Este bunul preţios, Ce te face vesel, harnic, Totdeauna bucuros.
Sănătate în bucate Fructele, legumele Îți sunt mereu prietene. Ele îţi dau energie Pentru că au vitamine. Mere, prune, portocale Mandarine sau banane! Nuci, cireşe, pere dulci Întotdeauna să mănânci. Roşii, ardei, dovlecei Mazăre sau morcovei. Nu le spune „nu” deloc Ca ele îţi sunt de folos. Ţin bolile la distanţă Şi-ai o viaţă sănătoasă.
Sfaturi si instructiuni
Ghidul pentru siguranţa copilului
9
În sfârșit vacanța de vară... vacanță plină de soare și distracții în aer liber. Dar, pentru ca vacanța să lase cât mai multe impresii și amintiri plăcute, va trebui să respectăm unele reguli pentru siguranța copiilor.
5. SIGURANŢA COPILULUI ÎN VACANŢĂ 1. SIGURANŢA COPILULUI LA LOCUL DE JOACĂ Copilul nu trebuie lăsat singur în parc sau în locurile de joacă special amenajate. El trebuie supravegheat în permanenţă. Învaţă-l să nu să folosească jucării sau dispozitive care nu corespund vârstei lui. Deşi aceste locuri sunt destinate copiilor, totuşi există riscul ca ei să cadă de la înălţime (maşinuţe, tobogane, leagăne) sau să se rănească în diverse moduri.
3. SIGURANŢA COPILULUI ÎN AVION Copilul, ca şi adulţii, trebuie să respecte indicaţiile personalului în ceea ce priveşte siguranţa la bordul avionului. Legaţi centura de siguranţă ori de câte ori vi se cere, copilul nu trebuie să alerge pe culoar şi nici să se joace cu obiecte dure sau ascuţite.
Oriunde va merge în vacanţă, copilul trebuie supravegheat cu maximă atenţie. Întotdeauna, în locurile aglomerate să se ţină de mâna adulţilor, să nu intre în vorbă cu străinii, să nu stea singur în preajma apelor sau în locuri înalte şi abrupte, să nu se caţere în copaci fără acordul adulţilor. În timpul vacanţei la mare, copilul trebuie să ştie că: • nu are voie să intre singur în apă, mai ales în timpul valurilor şi curenţilor de apă; • nu are voie să plece pe plajă fără să fie însoţit de un adult; • înainte de a intra în apă să aibă echipament de protecţie (colac, perne gonflabile, saltele) dar să nu se bazeze pe ele; • nu are voie să atingă animalele marine (meduze) deoarece acestea i-ar putea provoca iritații sau alte leziuni ale pielii.
2. SIGURANŢA COPILULUI ÎN MAŞINĂ În timpul călătoriei cu maşina, copilul trebuie să ştie că locul lui este în scaunul special pentru copii şi nu pe scaunul din faţă, cu excepţia celor cu vârsta cuprinsă între 12-14 ani, când centura de siguranţă este utilă şi sigură pentru acesta.
4. SIGURANŢA COPILULUI ÎN TREN În călătoriile cu trenul, copilul nu are voie să se plimbe pe culoarul trenului, nu are voie să se urce pe banchete sau să scoată mâinile sau capul pe geam. Mare atenţie la urcarea şi coborârea din tren.
• să nu ignore indicaţiile salvamarilor, să asculte întotdeauna sfaturile “eroului” în echipament roşu şi să apeleze la el dacă se simte în pericol sau îi este teamă; • să nu stea prea mult la soare pentru a nu face insolaţii şi arsuri, să folosească echipamentul de protecție (umbrele, pălării, ochelari de soare şi haine din materiale naturale, care să acopere o porţiune cât mai extinsă de piele).
10
Confectionam impreuna
Confectionam impreuna
11
12
In lumea povestilor
Cei trei purceluşi
(o poveste de James Orchard Halliwell-Phillipps)
T
răiau odată, într-o pădure îndepărtată, trei purceluşi. Semănau atât de tare unul cu celălalt, încât foarte greu îi puteai deosebi. Chiar şi numele le erau asemănătoare: pe mezin îl chema Nif-Nif, pe mijlociu Nuf-Nuf, iar pe fratele mai mare Naf-Naf. După ce au crescut mai mari, au pornit în lume să îşi caute norocul. Primul purceluş a întâlnit un om care căra o legatură mare de paie. El i-a spus omului: „Te rog, domnule, dă-mi mie legătura asta de paie ca să-mi construiesc cu ea o casă”. Omul, bun la suflet, i-a dăruit paiele, iar NifNif s-a pus pe treabă de îndată şi şi-a facut o casă. Al doilea purceluş a întâlnit pe drum un om care căra o grămadă cu lemne. Purceluşul îi spuse omului: „Te rog, domnule, dă-mi mie lemnele astea, ca să-mi construiesc din ele o casă”. Omul i-a dat cu drag vreascurile, iar NufNuf şi-a terminat în grabă căsuţa. Mergând mai departe, al treilea purceluş a întâlnit pe drum un om care avea o căruţă plină de cărămizi. Purceluşul i-a spus omului: „Domnule, te rog, dă-mi mie aceste cărămizi, ca să-mi construiesc cu ele o casă”. Mărinimos, căruţaşul i-a făcut cadou cărămizile, iar Naf-Naf şi-a zidit cu ele o căsuţă. În timp ce el lucra de
zori, fraţii lui l-au luat în râs: - Tu nu te-ai săturat să munceşti? Noi ne jucăm şi tu munceşti! - Când o să vină lupul o să vă pară rău că n-aveţi case rezistente. Şi aşa s-a şi întâmplat. Lupul cel flămând a ieşit în acea noapte din pădure şi văzând căsuţa din paie a purceluşului, bătu la uşă şi zise: Purceluş, purceluş, lasă-mă să intru în casă”. Înfricoşat, purceluşul îi răspunse: “Nu, nu te las să intri”. Atunci, lupul îi spuse: “Bine! Am să suflu şi am să răsuflu, iar căsuţa ta va zbura ca luată de vânt”. Zis şi făcut. Lupul începu să sufle şi să răsufle, căsuţa din paie zbura ca o frunză în calea unei furtuni. Acesta a fugit la fratele mijlociu, însă lupul l-a ajuns din urmă şi, suflând cu putere de două ori, a spulberat şi căsuţa din lemne. Când s-au văzut fără acoperiş deaspura capului, cei doi purceluşi au fugit într-un suflet la fratele cel mare şi i-au povestit cum lupul cel rău le-a spulberat căsuţele. Erau atât de speriaţi, încât Naf-Naf nu i-a mai dojenit. Însă ştia că lupul era pe urmele lor şi că avea să ajungă şi la uşa casei sale. Nu a trecut mult timp şi lupul a apărut în faţa
casei. Bătu la uşă şi zise: „Purceluş, purceluş, lasa-mă să intru în casă”. “Nu, nu te las”. „Bine! Atunci voi sufla şi voi răsufla, iar casa ta se va prăbuşi”. Ei bine, lupul începu să sufle şi să rasufle, să sufle şi să răsufle, să sufle şi să rasufle, însă căsuţa din cărămizi nu se dărâma. Când îşi dădu seama că nu poate să năruiască casa cu suflarea şi răsuflarea lui, lupul zise: „Pun eu acuşica laba pe voi şi vă mânânc pe toţi!” – strigă lupul. Auzind aceasta şi ştiind cât de viclean poate fi lupul, Naf-Naf puse repede în vatra coşului un ceaun mare cu apă. Apoi a făcut focul şi le-a spus fraţilor mai mici să aibă grijă ca focul să nu se stingă. Deoarece lupului îi era tare foame, a urcat pe acoperişul casei. Apoi s-a strecurat pe horn, crezând că purceluşii nu-i ştiau planul şi îi va prinde pe toţi trei. Deja se gândea la masa bogată pe care urma să o înfulece când… nimeri direct în ceaunul cu apă clocotită. După cele întâmplate, de durere, lupul a fugit în pădure şi nu s-a mai întors niciodată. Cei trei purceluşi au scăpat nevătămaţi, iar frăţiorii mai mici şi-au construit şi ei case din piatră şi au trăit fericiţi până la capătul zilelor sale.
Coloram impreuna
13
14
great facts for kids about america
Dragă prietene, în numerele precedente deja am vorbit despre limba engleză, care provine din Anglia. În pagina aceasta vom vorbi despre o altă țară a cărei limbă oficială la fel este engleza - Statele Unite ale Americii.
T
he USA is a vast country, the world’s third largest, and is made up of 50 states – Statele Unite ale Americii sunt o țară mare, sunt pe locul trei în lume după mărime, incluzând 50 de state.
It is home to famous cities such as Los Angeles, Las Vegas and New York, and natural wonders including the Grand Canyon, Niagara Falls and the Mississippi River – Aici sunt situate faimoasele orașe Los Angeles, Las Vegas, New York, minuni naturale ca: Marele Canion, cascada Niagara, râul Mississippi. Continent North America – Continentul America de Nord Capital city Washington – Capitala, orașul Washington D.C.Leader of country President: Donald John Trump – Președinte Donald J. Trump Major towns New York, LA, Chicago – orașe principale: New York, Los Angeles, Chicago Population 317,641,000 people – populație 317,641,000 persoane Currency US dollar (USD or $) – valută, dolar american Language(s) English, Spanish – limbi: engleză și spaniolă Major religions Christianity, Judaism – religii: creștinism și iudaism Motto In God We Trust – mottoul: „În Dumnezeu avem încredere” Time Zone When it is 12.00 in London it is 07.00 in Washington. Other parts of the USA are in different time zones because it is so big – Ora: când în Londra este 12 - în Washington este 7. În alte părți ale SUA ora diferă, deoarece țara este foarte mare.
Pagina celor ingeniosi,
15
CONCURS CU PREMII!
premii. De această dată am ales pentru cei mai Dragi copilași! Ştim că vă plac foarte mult concursurile cu şi concursuri interesante. jocuri câteva e ingenioşi cititori ai revistei noastr e în acest număr al revistei „Prichindeii”. propus rile rebusu și mele integra Așteptăm răspunsurile corecte la 5 puncte. Cei care vor acumula cel mai mare Pentru fiecare integramă rezolvată corect veţi primi câte i noastre și vor primi premii din partea redacției. punctaj vor fi menționați în numărele viitoare ale reviste : prichindeii.cv@ukr.net Vă dorim succese! e-mail de Răspunsurile corecte le așteptăm pe adresa
Maini dibace 16 Cum se coase un nasture În pagina noastră, dragă prietene, vom învăța să coasem nasturi. Ai nevoie de nasture, ac, ață și foarfece pentru a îndepărta excesul de ață. Înainte de a începe, trebuie menționat că există două tipuri de nasturi: cei cu picior sau cei cu găuri. Aceștia din urmă pot fi de două feluri, cu patru sau cu două găuri.
Cum se coase un nasture cu patru găuri
După ce te-ai hotărât asupra tipului de nasture pe care îl vei folosi (mare atenție ca acesta să fie la fel cu restul nasturilor), află cum să îl coși în funcție de tipul acestuia.
Cum se coase un nasture cu picior
1.
Pune ața în ac, apoi fă un nod, pentru a fi sigur că aceasta nu se va desface pe măsură ce coși. În medie, pentru a coase un nasture, ai nevoie de 10 cm de ață. Poziționează nasturele în rând cu ceilalți. Dacă acesta înlocuiește un nasture care a căzut, fii atent la urma lăsată și fixează accesoriul în același loc. De asemenea, daca te ajută, poți face un mic semn cu un pix sau creion. Începe prin a „împunge” materialul cu acul și ai grijă ca nodul aței să fie pe dosul hainei și in niciun caz pe față. Trece acul cu ața prin piciorul nasturelui Repetă de trei-patru ori, pentru a fi sigur că legătura nu e fragilă și riscă să se rupă ușor. Pentru a întări cusătura, treci cu ața de două-trei ori în jurul piciorului nasturelui, chiar înainte de a termina de cusut. La final, fă un nod puternic pe dos, pentru a fi sigur că nu se va desface cusătura.
2.
3.
4. 5. 6.
Nasturele cu două găuri se coase în același mod ca nasturele cu picior, diferența fiind că ața va fi de data aceasta la vedere, așa că ai grijă să alegi culoarea potrivită.
În primul rând, înainte de a coase un nasture cu patru găuri, trebuie să știi că sunt cel puțin două variante de a face asta, în X sau în paralel. Pentru a coase un nasture în X, urmează următorii pași.
1. 2. 3.
Pentru mai multă stabilitate, poți ca înainte de a fixa nasturele să faci un semn în x. După ce ai marcat locul, poziționează nasturele deasupra cusăturii, apoi treci cu acul prin una din găuri. Pasul următor este să treci cu acul prin a doua gaură, astfel încât să formezi din ață o diagonală. Continuă să „trasezi” și cea de-a doua diagonală până obții forma X. Pentru a fi sigur că nu te încurci, fixează un alt ac sau un bold sub cusătură. După ce ai reușit cusătura în X, înfășoară ața sub nasture, exact cum ai învățat la modelul nasturelui cu picior, pentru a fi sigur că ai o legătură strânsă. În felul ăsta șansele ca nasturele să se desprindă din nou vor fi diminuate. Încheie făcând un nod strâns pe dosul hainei.
4. 5. 6.
Pentru cusătura în paralel se vor urma aceiași pași, cu excepția că în loc de a trece acul pe diagonală, trebuie să formezi o linie dreaptă.
17
Poezii matematice
Ciupercuţa Sub o mândră ciupercuţă, A sosit o furnicuţă, Să se odihnească, poate… Lăsând boabele din spate, Cum stătea ea, gânditoare, Veni o lăcustă mare, Trei gândaci şi două gâze, Apoi patru buburuze. Câte vietăţi, de toate, Stau la umbrâ relaxate?
Veveriţa O alună, două, trei Veveriță, tu nu vrei? Ba vreau patru, cinci sau şase Că alunele-s gustoase. Îţi dau şapte, opt sau nouă, Dac-ai să ne spui şi nouă Când are să vină-ncoace Iarna cu zece cojoace.
La şcoală Cinci purcei şi-un măgăruş, Stau pe treptele de scară, Iar în faţa lor, Ioana, Care azi e profesoară. - Sunteţi şase, deci, vă rog, Număraţi urechile Şi să-mi spuneţi câte sunt, La un loc perechile?
Căţeluşii Lupul flămând Lupul sur a dat târcoale La o stână de mioare. Prima noapte a luat Un miel alb şi un tărcat. A doua noapte doar unul, Căci l-a gonit ca nebunul Un dulău dur, fioros. Dar reveni flămângios, Şiretul, şi-a treia noapte, Luând doi mieluţi în spate. Vai, dar lupu-i greu de cap, Nu ştie câţi mie a luat!
Ariceii Doi aricei frăţiori Au cărat în ţepuşori Mere dulci şi aromate, Câte cinci mere de frate. Nu v-am spus, sunt mititei, Parcă-s nişte şoricei! Vor să calculeze-ndat’ Câte mere au cărat. Nu se descurcă defel, Poate ştie-un şcolărel!
Într-un colţ, pe-o scândurică, Mulţi căţei şi-a lor mămică, S-au oprit şi din lătrat Numai buni de numărat: 1 este frumuşel, 2 este mai voinicel 3 parcă e un covrig, 4 tremură de frig, 5 este micuţ, pufos, 6 a căzut pe jos, 7 roade-o rămurică 8 se-adună-n păturică, 9 e cuminte tare, 10 spune tot ce-l doare. Poate cineva se-ndură Să îi ducă la căldură, Să le facă o căsuţă Cu oscioare pe măsuţă.
18
Universul credinţei
10 porunci ale prieteniei
A
lături de familie, prietenii sunt dintre cele mai importante persoane din viaţa noastră. Fără aceştia, lumea ar fi mult mai rece, practic oamenii ar fi unii pentru ceilalţi doar nişte străini. Prietenia este un suflet în două trupuri. Ea se naşte dintr-un sentiment de simpatie, de respect şi de stimă faţă de o altă persoană. În urma unei relaţii de prietenie nu este urmărit câştigul, motiv pentru care de multe ori prietenii se ajută indiferent de consecințele pe care vor trebui să le suporte. Confirmarea acestor cuvinte vine şi din gândirea populară, exprimată în proverbe precum: „Prietenul la nevoie se cunoaşte”. Acest proverb vine să întărească ideea că cel mai bun prieten trebuie să fie la dispoziţia ta atunci când ai nevoie de el şi invers, atunci când el are nevoie de tine. Altfel spus, prietenul tău nu este cel care îţi zâmbeşte
frumos şi care pare prietenos, ci este cel care de câte ori ai avut nevoie de el a fost lângă tine. Un prieten adevărat trebuie să fie precum un frate: să fie sincer, să te respecte, să te preţuiască şi să fie pentru tine un sprijin. Niciodată un prieten, întocmai ca un frate, nu va ezita să te apere la nevoie, dar şi să te certe atunci când situaţia o impune sau să-ţi arate acolo unde ai greşit. Prietenia, ca orice sentiment uman, trebuie întreţinută şi dezvoltată. Nu este suficient să ştii că cineva este prietenul tău. Mereu trebuie să-i dovedeşti celuilalt devotamentul tău, aprecierea, simpatia şi stima pe care i-o porţi. Ca şi în alte situaţii din viaţa umană, nici în cazul prieteniei nu trebuie urmărită cantitatea, ci calitatea. Nu este important ca numărul pritenilor să fie cât mai mare, în schimb este importantă calitatea relaţiei de prietenie.
Cele 10 porunci ale prieteniei:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.
Să respecţi prietenii ca pe o piatră rară! Să iubeşti pe fiecare din prietenii tăi fără gelozie! Să împărtăşeşti cu generozitate şi altora din prietenia ta! Să întreţii prietenia prin discuţii dese şi folositoare! Să-ţi încredinţezi cu simplitate şi încredere prietenilor durerile şi bucuriile! Să te manifeşti prietenilor tăi cu sinceritate, așa cum eşti tu însuţi! Să ai grijă să-ţi susţii prietenii cu fidelitate în necazurile lor! Să ierţi cu ușurință prietenilor tăi toate defectele! Să te străduiești să-i faci mai buni pe prietenii tăi! Să construiești cu prietenii tăi o lume mai bună!
19
Cei şapte ani de acasă
Şapte ani de acasă
părinţii o o oglindă a educaţiei pe care Cei 7 ani de acasă reprezintă regulile că in susţ a copilăriei. Specialiştii oferă copiilor în prima par te ă ai viaţ de ani 7 ii e oferite în prim de compor tament şi educaţi lt. adu ca lui a are form copilului sunt definitorii pentru ai în a-l învăţa să scrie, citească num stă con nu il cop i unu a Educaţi în toate şcoalaă. Educaţia se reflectă şi a deveni un bun exemplu la vă etc. niti cog uallect ală, psihologică, inte domeniile de dezvoltare: soci at este nier ma de cât prin ţi caracteriza Cei 7 ani de acasă sunt adesea alţi. copilul în interacţiunile cu ceil
10 reguli esenţiale în educaţia şi creşterea copilului până la 7 ani
1. 2. 3.
Învaţă-l să se poarte frumos; bunele maniere se predau cel mai bine prin puterea exemplului! Stabileşte şi impune reguli şi limite în comportamentul copilului!
Comunică cât mai mult cu el – comunicarea este secretul unei relaţii solide între părinţi şi copii; limitează timpul petrecut la televizor sau calculator şi concentrează-te în educaţia lui pe arta conversaţiei!
4.
Învaţă-l să iubească lectura şi cărţile – începe încă de când e bebeluş citindu-i poveşti, apoi, treptat, lasă-l pe el să le exploreze până când învaţă să citească şi să se bucure singur de ele!
5.
Lasă-l sa se bucure de copilarie - nu încerca să faci din el un geniu înainte de vreme; permite-i copilului să socializeze, să se distreze şi relaxeze, dar mai ales să se joace din plin.
6.
Nu abuza în niciun fel de copil - fizic, emoţional, verbal etc.; evită educaţia cu „palma la fund” şi concentrează-te pe disciplină pozitivă!
7.
Învaţă-l să îşi exprime emoţii şi sentimente; numai aşa va reuşi să rezolve conflicte pe cale paşnică şi să-şi controleze impulsurile sau să renunţe la agresivitate.
8.
Învaţă-l să spună mereu adevărul! Şi aceasta este o lecţie pe care o învaţă cel mai bine de la tine! Copilul imită ceea ce vede şi aude în jurul lui!
9.
Petrece cât mai mult timp cu micuţul tău! Fii un părinte implicat şi devotat, iar cei 7 ani de acasă vor oglindi efortul şi calitatea timpului petrecut cu el!
10.
Iubeşte-l necondiţionat şi arată-i zilnic asta! Iubeşte-l indiferent de note, de cum arată, de performanțele intelectuale, fizice sau de altă natură! Nu glumi pe seama lui, nu îi pune porecle şi spune-i zilnic că îl iubeşti. Demonstrează-i acest lucru prin gesturi tandre – sărutări pe frunte, obrăjori, îmbrățișări etc.
Dulcea mea copilărie! Copilăria a fost şi rămâne cea mai frumoasă floare de vis din viaţa fiecăruia! Dragi cititori, momentele impresionante surprinse de obiectivul fotografic în grădina copilăriei voastre, le aşteptăm cu multă nerăbdare să le trimiteţi pe adresa de e-mail a revistei „Prichindeii” – prichindeii.cv@ukr.net Cele mai reuşite fotografii vor fi publicate în numerele viitoare ale revistei noastre.
Copilașii noștri dragi! Compoziție fotografică de Anatol Popescu din satul Utconosovca, regiunea Odesa
„Sunt cea mai fericită fetiță!” Compoziţie fotografică de Vasile Buta
„Am pornit pe drum de țară!” Compoziţie fotografică de Vasile Buta
„Nu mă fotografiați că am prea mult de lucru!” Compoziție fotografică de Anatol Popescu
Astăzi am primit cea mai bună notă! Compoziție fotografică de Anatol Popescu
„Noi vom fi mândria țării!” Compoziție fotografică de Mihai Grosu
„De atâta oboseală au adormit feciorașii noștri dragi!” Compoziție fotografică de Cezar Mateiciuc
„Un zâmbet pentru cei scumpi” Compoziție fotografică de Doina Sainciuc din raionul Noua Suliţă
„Copiii sunt fericirea părinților!” Compoziție fotografică
„Un popas la poale de munte!” Compoziție fotografică de Serghei Aștefanoaie
„Sunt român de viţă veche!” Compoziţie fotografică de Mihai Grosu
Revista Журнал «ПРІКІНДЕЇ»
NEW
Свідоцтво про державну реєстрацію друкованого ЗМІ Серія ЦЦ № 536-216Р від 26.02.2018
Revistă pentru copii, editată de Liga Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți Tipar: Rețeaua Panucraineană „Editura Volf” or. Lviv, str. Gorodoțka, nr. 4 Redactor-șef: Vitalie Zâgrea
Colegiu de redacție: Svetlana Pantea, Mariana Struț, Carolina Foloșnea, Oleksandr Hmel, Marin Gherman, Mihai Grosu Contacte: e-mail: prichindeii.cv@ukr.net +380955027144 +380989171954
Acest număr a fost tipărit cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (www.mprp.gov.ro) Conținutul acestei reviste nu reprezintă poziția oficială a MpRP