1/2018, Cernăuți
NEW
Revistă pentru copii
2
«Prichindeii» –
revista copilăriei tale „Prichindeii”, Dragi copilaşi! În luna martie 2017 în Ucraina a fost lansată revista română din Ucraina, dedicată limba în revistă unica este altfel, De . copiilor i cititor o revistă dedicată celor mai mici şi Odesa. arpatia Transc uţi, leCernă regiuni din copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară cele mai frumoase momente din viaţa ei paginile în adune să e propun îşi mână, în ţineţi o care Revista „Prichindeii”, pe copiii înzestraţi cu darul de a scrie, de a picta şi copilăriei voastre, să promoveze tinerele talente şi să-i susţină e cu predare în limba română din Ucraina prin primar a cânta, să le vină în ajutor grădiniţelor româneşti şi şcolilor în fiecare număr, materialele didactice, poveştile şi poeziile care vor fi publicate de toate vârstele. copiilor te adresa te înţelep le sfaturi şi dar şi prin jocurile ingenioase lări interesante din viaţa ta, grăbeşte-te să ne trimiţi Dacă eşti un copil talentat şi îţi place să scrii poezii sau întâmp pentru a le face cunoscute tuturor semenilor tăi. lucrări alte sau le desene e, şi nouă la redacţie creaţiile literar bucurie în viaţa ta şi în sânul familiei, Revista „Prichindeii” este revista copilăriei tale! Primeşte-o cu ca pe un prieten drag şi scump!
“P” – ascuns stă în mohor Cocostârc într-un picior.
“O” – nu are chef de glume, El e ochi întors spre lume.
pitic
Primii pasi,
porumbel
ochi
om
ou
peşte
pisică
oaie
porumb
opaiţ ochelari
oală
In lumea
literelor “S” – ca şarpele se scrie, Sâsâie doar pe hârtie.
soare Într-un picior el merge Şi are coroană de rege.
stea
“Q” – e “O” pornit în zbor Cu-o aripă la picior.
rachetă
Qatar Quebec
radio
sandale
sac
quetzal
rinocer quită
struguri
rac
Quintus
raţă
sanie
a n i g a P i u l u C i m pictor
3
4
Te iubesc, măicuţă dragă...
Tineri condeieri
Mama... Primul meu cuvânt. Ea mi-a dat viaţă şi îmi veghează fiecare pas. Mama este Îngerul meu păzitor. Munceşte zi şi noapte pentru a ne oferi nouă, copiilor, un trai bun şi o viaţă mai frumoasă. Mama este ajutorul meu la bine şi la greu. Primii paşi în viaţă i-am făcut tot sub privirile ei gingaşe. Acum, când am crescut mai mare, aş vrea să-i spun din tot sufletul că o iubesc foarte mult şi-i dedic o poezie.
Primăvara
Maria PAVLIUC,
elevă în clasa a IV-a, Gimnaziul „Alexandru cel Bun” din oraşul Cernăuţi
Primăvara a sosit, Totul în jur a înverzit, Codrul, dealuri şi livezi, Floricele câte vezi... Au înflorit viorele, Ghiocei şi albăstrele, Pe fluturaşi îi vezi zburând Şi albinuţele zumzăind. Păsările s-au întors, Primăvara e foarte frumos, În jur e doar veselie, Când natura reînvie...
Eva GLUŞCO,
elevă în clasa a II-a, Gimnaziul „Alexandru cel Bun” din oraşul Cernăuţi
Mamă dragă, te iubesc, Pentru toate-ţi mulţumesc, Tu eşti o rază de soare, Ce îmi lumnează calea. Când primii paşi eu i-am făcut Tu mă ţineai de mână, Veghindu-mi chipul meu tăcut, Ca un înger de lumină!
Sunt fetiţă fericită Am prieteni mulţi în clasă Sunt fericită, voioasă, Când cu toţi ne întâlnim, Ne jucăm, ne-nveselim...
Chiril DOBREANSCHI, elev în clasa a II-a, Gimnaziul „Alexandru cel Bun” din oraşul Cernăuţi
Îmi place natura şi copiii de seama mea
elevă Mă numesc Corina Iurcu şi suntânesc rom iul naz în clasa a doua la Gim ţi. „Alexandru cel Bun” din Cernău laşi ace în dar Sunt o fire timidă, timp veselă. Timpul liber îl petrec împreună cu colegii de şcoală şi iunile prietenii mei dragi. Una din pas e mele descoperite mai recent est ura, pictura. Îmi place să desenez nat soarele şi curcubeul, păsările şisc să fluturaşii, dar cel mai mult iube sc desenez copii. Aceştia se regăse chiar în majoritatea desenelor mele, o e car aţie cre şi în modesta mea i trimit pe adresa redacţiei reviste „Prichindeii”.
Corina IURCU,
elevă în clasa a II-a, Gimnaziul „Alexandru cel Bun” din oraşul Cernăuţi
Talentele noastre
Mă regăsesc printre culorile copilăriei A
română nul acesta am absolvit şcoala primară nr. 29 cu predare în limba că mă sc recuno , timidă fire o sunt că din oraşul Cernăuţi. Pe lângă faptul . pictură de t pasiona fiind iei, copilăr e regăsesc foarte uşor printre culoril flori cu coş un e naşter lua putea ar Nu credeam niciodată că de sub peniţa mea căruia zboară pe care aş dori să-l ofer cu drag mamei mele, un râu de-asupra de verdeaţă, plin cartier un sau anilor stoluri de păsări, care vestesc trecerea tă. altăda de ţiul Cernău mele, aşa cum mi-aş dori să văd oraşul copilăriei etul „Tiner ui Palatul cadrul din pictură Deja de patru ani frecventez Cercul de să ajută mă care celor scător Bucovinei” din oraşul Cernăuţi. Le sunt recuno le mele aş vrea să redau prin prisma culorilor arta frumosului. O parte din creaţii le prezint cititorilor revistei „Prichindeii” Cu drag, Arsenie TALABA din oraşul Cernăuţi
5
6
Legende populare
Legenda Vrabiei Vrabia simțindu-se foarte atinsă prin cuvintele acestea ale Stejărelului, răspunse zicând...
D
- Iată că mă duc cum zici tu, dar voi veni la tine când vei fi pe patul morții și atunci vei trebui să-ți dai seama pentru toate cuvintele de azi.
emult, demult, cine știe când a mai fost și aceea, a răsărit în mijlocul unei păduri un stejărel, care începu a crește pe-ncetișorul și a privi cu dragoste la ceilalți stejari de toată mâna, care se aflau în jurul său. Iată însă că nu mult după ce a răsărit stejărelul acesta, vine o Vrabie și se pune pe dânsul, măcar că avea unde se aşeza și-n alt loc, căci pădurea era destul de mare. Stejărelul, văzând această obrăznicie din partea Vrabiei se mânie foc pe dânsa și-i zise: - Măi vrabie! nu vezi tu că eu abia acum de câteva zile am răsărit, nu vezi cât sunt de tânăr, de crud și de slab, n-ai avut tu nicăieri în alt loc unde te pune, numaidecât pe mine?... I-an du-te de-aicea și pune-te pe alt copac, căci pădurea e destul de mare și de largă, ai unde șede cât iți va plăcea...
- Bine! bine! - răspunse Stejărelul – du-te și mai degrabă să nu vii, decât numai atunci când voi fi pe patul morții, precum ai zis! Vrabia a zburat și s-a dus... Dar mult a trebuit ca să aștepte până la moartea Stejărelului, căci fiecare Stejar trăiește nouă sute de ani, și anume 300 de ani crește ne-ntrerupt, 300 de ani stă locului și se odihnește, iar de la 600 de ani înainte prin 300 începe a da înapoi, a-i putrezi inima de la rădăcină, a se găuri pe dinăuntru, a se usca, așa că, când ajunge de 900 de ani, se risipește cu totul. Și Vrabia noastră a trebuit să aștepte până ce Stejărelul, pe care s-a pus ea, când a fost tânăr, a ajuns de 900 de ani. Când a ajuns Stejărelul la 900 de ani s-a dus Vrabia la dânsul și i-a zis:
- Ți-aduci aminte când erai tânăr și m-am fost pus pe tine, cum m-ai batjocorit degeabadegeabuța?... Tu ai cugetat atunci că, dacă te vei face mare, vei trăi cât lumea și ca tine nu va mai fi altul!... Dar iată că acuma te-ai risipit și eu mă scald în colbul tău! Tu din mare, ce-ai fost, te-ai făcut iarăși mic, iară eu tot trăiesc și tot așa sunt cum am fost și atuncea! Așa a zis vrabia, și după ce s-a scăldat în cenușa Stejărelului, zbură și se mai duse în treaba-și de unde a venit. De-atunci, de când s-a întâmplat aceasta, vrăbiile, nici de oameni, și nici de ulii nu sunt prinse și nici omorâte, trăiesc mai mult decât orișicare altă pasăre
... Trăiesc cu sutele de ani, de unde se vede că vine și vorba ceea foarte răspândită printre români: Vrabia e pui / Dar dracul știe de cându-i. Care se zice despre oamenii mici de statură, însa mari de ani. Și vrăbiile, când sunt foarte bătrâne, capătă pene albe, însă forma lor tot de vrabie rămâne.
Coloram impreuna
7
8
ă tic s a n m i g Fac de mic
Cresc sanatos
F
iindcă vreau să cresc voinic, Fac gimnastică de mic. Dimineaţa la trezire, Sar din pat într-o clipire. Deschid ferestrele larg, Aer rece în piept trag, Dau o tură alergând, Mă opresc, respir profund. Mă îndoi din mijlocel Stânga, dreapta puţintel, Mă ridic şi iar m-aplec, Mâna pe podea o trec. Sar ca mingea fără frică, Tumbe fac ca Martinică, Mă opresc, respir adânc… Gata sunt ca să mănânc. Ora de înviorare, Face poftă de mâncare, Ziua o încep vioi, Zburd ca mieii în zăvoi.
D
imineaţa, în grădină, Pe o tufă de sulfină, Zeci de aripi colorate Stau frumos aliniate. Au ieşit, cu mic, cu mare, Fluturii la-nviorare.
T
răim într-o lume în care timpul valorează tot mai mult. Suntem prinși în proiecte și începem să uităm de ceea ce este cel mai important: sănătatea noastră. Activitatea fizică este foarte importantă pentru sănătate pentru că îți inspiră o atitudine pozitivă, te ajută la controlarea stresului și la menținerea unei greutăţi optime. Atunci când te decizi să faci mișcare trebuie să iei în calcul faptul că există trei nivele de activitate fizică: intensă, moderată și ușoară. Dacă nu ai mai făcut mișcare demult este bine să începi treptat, cu activități ușoare și apoi să treci la mișcări mai intense. Activitățile fizice pot fi făcute la orice vârstă: de la 6 ani și până la bătrânețe. Pentru fiecare grupă de vârstă există exerciții specifice, adaptate astfel încât să te simți cât mai confortabil. Astfel poți învăța că sportul poate fi parte integrantă a familiei tale, că sportul poate să fie adorat de cei mici, dar și de bunici. Alege, în funcție de grupa de vârstă din care faci parte, exercițiile potrivite pentru tine: 6-17 ani, 18-64 ani sau peste 64 de ani.
Dă comanda, de pe-o floare, O lăcustă antrenoare: „1, 2- ne răsucim, 3 şi 4- ne-nvârtim! 5 şi 6- arcuim, 7, 8- acum sărim! 9, 10- respirăm, Aripile scuturăm! Ne clătim acum cu rouă! Gata, începe o zi nouă! Sunteţi pregătiţi de zbor. Ziua bună tuturor!”
9
Sfaturi si instructiuni
Fiţi atenţi cu focul!
Demult de tot, strămoşii noştri au descoperit focul şi au învăţat cum să-l folosească. Pe lângă faptul că acesta îi încălzea, focul le oferea şi lumină. Cu ajutorul focului puteau să ţină departe animalele sălbatice, să-şi prepare hrană, să-şi facă diferite unelte. Cu toate acestea însă, dacă oamenii nu sunt atenţi sau nu ştiu să-l folosească corect, focul devine periculos. Atunci când este scăpat de sub control – el capătă o forţă uriaşă. Se transformă în incendiu, distrugând păduri, clădiri, arde mai totul în jurul lui. În plus, produce mari pagube şi pune în pericol viaţa oamenilor şi a copiilor.
Reguli de prevenire a incendiilor pentru copii Focul nu este pentru joacă, poate oricând să scape de sub control. Nu te juca niciodată cu brichetele sau chibriturile. Dacă găseşti brichete şi chibrituri dă-le unei persoane adulte. Nu trage de conductorii electrici sau de prize. Nu atinge cratiţele care sunt la foc pe aragaz. Nu te juca în preajma aragazului şi nu lăsa jucăriile în imediata apropiere a acestuia. Nu pune pe radiatoare sau pe lămpi diverse haine, cârpe sau alte lucruri care pot lua foc. Foloseşte aparatele electrocasnice doar în prezenţa adulţilor. Ele pot provoca arsuri (fierul de călcat, reşoul, fierbătorul) sau pot conduce la incendii dacă nu eşti atent.
Ce trebuie să ştie un copil să facă în situaţii critice de incendiu:
1.
Dacă este singur acasă, să părăsească imediat locuinţa şi să anunţe un vecin sau primul adult despre izbucnirea incendiului.
2.
Dacă nu poate părăsi locuinţa, să telefoneze, dacă are posibilitatea, la 101 (numărul unic pentru situaţii urgenţe) şi să anunţe evenimentul precizând adresa, precum şi faptul că este blocat în casă, după care să iasă la fereastră şi să strige după ajutor.
În caz de incendiu într-o încăpere publică
(grădiniţă, şcoală, cinema ş.a.) • Păstrează-ţi calmul • Nu te ascunde • Ascultă sfaturile unui adult • Nu te întoarce să iei vre-un lucru uitat înăuntru • Nu uita că viaţa e mai preţioasă decât obiectul uitat în interior • Când ai ieşit în afară mergi spre locul de adunare, unde se face prezenţa • Aşteaptă în linişte sosirea pompierilor.
ATENŢIE! nu trebuie să se ascundă în dulap, sub pat sau în alte locuri în care nu poate fi văzut de persoanele care intră în locuinţă.
3. 4.
Dacă i-au luat foc hainele, trebuie să se lase pe sol şi să se rostogolească până la stingerea flăcărilor.
Atunci când în încăpere este fum, trebuie să se deplaseze aplecat sau târâş pentru a evita inhalarea acestuia.
10
Confectionam impreuna
Confectionam impreuna
11
12
In lumea povestilor
SCUFIŢA ROŞIE
(rezumat după Fraţii Grimm)
T
răia odată o fetiţă care primise în dar de la bunicuţa ei o minunată scufiţă de culoare roşie. Fetiţei îi plăcea tare mult acea scufiţă şi ajunsese să nu o mai dea deloc jos. Din acest motiv toată lumea o striga Scufiţa Roşie. Într-o dimineaţă frumoasă şi însorită, mama Scufiţei Roşii o rugă pe fetiţă să-i ducă bunicuţei bolnave un coşuleț cu mâncare. Fetiţa, care-şi iubea foarte mult bunicuţa, acceptă imediat să-i facă acesteia o vizită.
- Am o idee Scufiţa Roşie, ce ar fi dacă ai culege nişte floricele frumoase pe care să i le duci bunicuţei tale? - Ce idee minunată, îi răspunse Scufiţa Roşie, care uitând din nou de sfaturile mamei se afundă prin pădure încercând să găsească cele mai frumoase floricele pentru bunicuţă.
- O, bunicuţo, dar de ce ai urechile aşa de mari? - Ca să te aud mai bine, îi răspunse lupul, imitând vocea bunicuţei. - O bunicuţo, dar de ce ai ochii aşa de mari? – întreabă Scufiţa Roşie. - Ca să te văd mai bine, draga mea, îi răspunse lupul. - O, bunicuţo, dar de ce ai gura aşa de mare?, întrebă Scufiţa Roşie. - Ca să te pot înghiţi mai bine, draga mea, strigă lupul şi se repezi la biata Scufiţa Roşie şi o înghiţi.
„- Dar să nu întârzii prea mult” îi spuse mama, „şi să mergi direct la bunica, fără să stai să te joci prin pădure, şi mai ales să te fereşti de Lupul cel Rău”.
În timpul acesta lupul îşi luă picioarele la spinare şi o tuli spre casa bunicuţei. Când ajunse la uşa acesteia ciocăni uşor la uşă. - Cine este? – întrebă bunicuţa. Drumul ce ducea la bunicuţă trecea prin pădure, aşa că Scufiţa Roşie luă coşuleţul din mâna mamei şi se porni spre casa bunicuţei. Pe drum însă îl întâlni pe Lupul cel Rău, dar uită de vorbele mamei şi îi spuse direct:
- Sunt eu, Scufiţa Roşie, răspunse lupul imitând vocea Scufiţei Roşii. - Intră înăuntru dragă, îi răspunse bunicuţa, sunt în pat, iar uşa este descuiată.
- Bună dimineaţa, domnule Lup. - Bună dimineaţa Scufiţă Roşie, îi răspunse lupul, unde pleci tu aşa devreme?
Apoi Scufiţa Roşie şi bunicuţa se aşezară la masă ca să mănânce din cele pregătite de mama. După păţania prin care trecuse, Scufiţa Roşie se hotărî ca niciodată să nu mai iasă din cuvântul mamei.
- Plec să o vizitez pe bunicuţa care este bolnavă şi să-i duc un coşuleţ cu mâncare, îi răspunse pe negândite Scufiţa Roşie. - Şi unde locuieşte bunicuţa ta Scufiţa Roşie? - întrebă lupul. - Locuieşte în pădure, nu foarte departe de aici – îi răspunse Scufiţa Roşie, „căsuţa ei este uşor de găsit, se află chiar lângă lac”. Lupul care deja se gândea ce meniu bun va avea la prânz, Scufiţa Roşie şi bunicuţa acesteia, îi spuse Scufiţei Roşii:
Sătul, lupul se întinse în pat să-şi facă siesta şi se puse pe sforăit. Pe lângă casă trecu un vânător care auzi sforăitul şi se uită pe fereastră. Când văzu lupul îşi închipui că acesta a mâncat-o pe bunicuţă şi se repezi şi îi taie acestuia burta. Spre marea surpriză a vânătorului din burtă ieşiră întregi şi nevătămate Scufiţa Roşie şi bunicuţa. Acestea îi mulţumiră vânătorului că le-a salvat şi îi oferiră în schimb pielea lupului.
Lupul intră în casă, se repezi la bunicuţă şi o înghiţi. Apoi îşi puse cămaşa şi scufia ei de noapte, se băgă în pat şi se acoperi cu pătura peste nas. Între timp Scufiţa Roşie se apropie de casă, şi se miră văzând uşa căsuţei deschisă. Păşi cu grijă în casă şi se apropie de pat. Scufiţa Roşie nu o putea zări prea bine pe bunicuţă şi o întrebă:
Coloram impreuna
13
r o f e Tim
14
„What month are we in?” – în ce lună suntem? „We are in (the month of) May” – suntem în luna mai. „There are twelve months in a year” – în an sunt 12 luni month - lună year – an January – ianuarie February – februarie March – martie April – aprilie May – mai June – iunie
July – iulie August – august September – septembrie October – octombrie November – noiembrie December – decembrie
Dragi prieteni, împreună vom învăța cum se numesc în engleză denumirile zilelor, lunilor, anotimpurilor day - zi week – săptămână Monday – luni Tuesday – marți Wednesday – miercuri Thursday – joi Friday – vineri Saturday – sâmbătă Sunday – duminica
Seasons – anotimpuri Autumn – toamna Winter – iarna Spring – primăvara Summer – vara
Pagina celor ingeniosi,
15
CONCURS CU PREMII! Dragi copilași! În numărul de astăzi al revistei „Prichindeii” vă propunem noi jocuri și concursuri pentru cei mai ingenioși dintre voi. Așteptăm răspunsurile corecte la integramele și rebusurile propuse. Cei care vor acumula cel mai mare punctaj vor fi menționați în numărul viitor al revistei noastre și vor primi premii din par tea redacției. Răspunsurile corecte le așteptăm pe adresa de e-mail: prichindeii.cv@ukr.net Vă dorim succese!
16
Maini dibace
În fiecare an, ne place să lăsăm primăvara să pătrundă cât mai mult și în casele noastre. Iată de ce încercăm să găsim noi modalități de a avea decorațiuni cât mai frumoase și mai originale, care să surprindă diferite aspecte ale naturii din acest anotimp. Nu este deloc dificil să ne confecționăm decorațiunile visate chiar la noi acasă. „Explozia” culorilor și minunatele flori ale „Zânei Primavăra” pot fi create și din hârtie și din alte materiale.
"Ghirlanda din flori de primăvară" Această decorațiune este simplu de făcut, fiind potrivită atât pentru interior, cât și pentru exterior, inclusiv pentru o petrecere aniversară. Pentru a forma ghirlanda veți avea nevoie de: • niște hârtie colorată ce poate fi folosită la imprimantă • foarfecă • un ac • bucata de panglică (în funcție de cât de lungă doriți să fie ghirlanda) • modele de flori (apelați cu încredere la șabloane de flori, ce pot fi descărcate ușor de pe Internet). Cum veți proceda: • Mai întâi se printează modelele selectate • Folosind o foarfecă, decupați cu grijă contururile florilor imprimate. În mijlocul fiecărei flori obținute vei realiza, cu ajutorul unui ac, mici despicături (prin ele va fi introdusa panglica). • Pregătiți bucata de panglică pe care veți înșira florile, în orice ordine doriți, obținând ghirlanda • Alegeți locul în care vreți să puneți ghirlanda. La fiecare capăt al ghirlandei veți pune puțin lipici, îl veți lăsa la uscat și o veți prinde în locul respectiv.
"Cuibul de păsărele" Nu va fi deloc dificil să-l confecționați, fiind o excelentă decorațiune în casa voastră. Procedați astfel: • Tăiați în jumătate o farfurie de unică folosință din hârtie și capsați cele două jumătăți obținute (lăsați partea superioară a „cuibului” deschisă) • Pictați „cuibul” cu maro, adăugând ulterior niște fâșii de hârtie creponată în aceeași culoare (pentru a se crea impresia unui cuib adevărat). • Păsările vor fi confecționate după cum urmează: se vor lua câte trei ciucurei albaștri, ce vor fi „montați” pe niște bețe de la înghețată (bețe din lemn). În plus, păsărelele vor avea ochișori (din seturile de ochi speciale pentru lucrul manual) și cioculețe din hârtie portocalie. • La final, puneți păsărelele în „cuib” (bețișoarele pe care sunt fixate păsările vor fi puse între cele două jumătăți ale farfuriei de hârtie).
17
Poezii
Vasile Bâcu
Cântec de leagăn
Nicolae Mintencu
Pentru Daniela
Dormi, fetița mamei, Dormi, odorul tatei, Cât te ține-n brațe Bunicuța Noapte, Cât mătușa Lună Îți mângâie somnul, Îngerași de pază Îți trimite Domnul. Dormi, odorul mamei, Dormi fetița tatei, Îți trimit din ceruri Stelele dulci șoapte, Ele îți mângâie Geana și urechea Nimeni nu le știe În univers perechea. Dormi, fetița mamei, Dormi, odorul tatei…
Povaţă pentru urmaşi Dragii mei, vă las povață Să fiți harnici și cuminți, Cum au fost strămoșii voștri, Cum suntem noi – doi părinți. Voi, ca scumpi moștenitori, Plaiul să nu-i dați uitării Și mereu să vă păziți De năluca-nstrăinării. Dreptatea s-o apărați, Fie-vă-adevărul lege. Să trăiți ca între frați, Ce semănați, veți culege! Ca să trăiți cu priință, Încă vă povățuiesc: Iubiți graiul și credința-n Tatăl nostru Cel Ceresc.
Maria Motrescu-Popescu
Maicuţele O maicuță am în ceruri Și mai una pe pământ, Amândouă de-o potrivă, Mi-s în suflet și în gând. Cea din cer mă ocrotește Și mă rog la ea mereu, Cea de jos mă îngrijește, Tot respectul i-l port eu. De-s bolnav, ori nu mi-i bine, Maicile îmi dau putere, Amândouă-s lângă mine, Cu-o nespusă mângâiere.
Universul credinţei 18 Înger, îngeraşul meu vor schimba. Te În viaţa ta, copile, vei avea mulţi prieteni care mereu se bunicii, fraţii şi vei despăr ţi de unii şi vei cunoaşte pe alţii. Nici părinţii, care te va cineva exista va totuşi, Şi tine… lângă surorile nu vor fi mereu Însă tocmai însoţi toată viaţa, cineva care va fi mereu aproape de tine. tu nu vei ţine pe acesta tu nu-l vei observa, tocmai de acest prieten fidel ca pe cel seama. Dar el te va răbda aşa şi cu toate că tu nu-l vei cinsti tine sfios lângă sta Va tă. nicioda părăsi va te nu mai bun prieten, totuşi el cine e prietenul şi tăcut ca o umbră şi te va ajuta de nenumărate ori. Ştii zeu la botez. necunoscut? Este Îngerul păzitor pe care ţi l-a dat Dumne ta toate ce n-ai El va șterge în urma ta toate cele ce ai greşit şi va îndrep bucurii. Când vei izbutit. Fără să facă zgomot, el te va face părtaş multor tine, rugându-se fi în suferinţă sau primejdie – el va plânge în taină lângă iubeşte foarte te că pentru , aceasta Şi tău. l lui Dumnezeu pentru sufletu t vreodată, mult, cum nici o altă făptură nu te poate iubi. Te-ai întreba ia ta sau prieten ta, tea dragos el şi doreşte îşi iubite cititorule, cât de mult măcar să te gândeşti din când în când la el… ul necunoscut Dacă o să ne gândim, măcar din când în când, la prieten o viaţă mai – Îngerul Păzitor, o să-i rostim o rugăciune – o să avem har. de plină mai şi să frumoa
Rugăciuni către îngerul păzitor Înger, îngeraşul meu Înger, îngeraşul meu, Ce mi te-a dat Dumnezeu, Totdeauna fii cu mine Şi mă-nvaţă să fac bine! Eu sunt mic, Tu fă-mă mare, Eu sunt slab, Tu fă-mă tare, În tot locul mă-nsoţeşte Şi de rele mă fereşte!
Îngerul păzitor Tu mă străjuieşti, Zilnic mă fereşti De-al lumii păcat, De ce-i necurat. Mulţumesc nespus! Trimis de Iisus, Tu goneşti mereu Gândul meu cel rău. Când am gând curat, M-ai îmbrăţişat, Şi vei fi mereu Ajutorul meu!
Rugă către înger Îngeraş, coboară lin Lângă patul meu, Somn uşor să îmi aduci De la Dumnezeu. Să adorm pe braţul tău Dulce, drăgăstos, Până-n zori când m-oi trezi Dintr-un vis frumos. Înger, îngeraşul meu, Tu păzeşte-mă de rău Şi du vestea despre mine Sus, la Dumnezeu.
Îngeraşul Îngeraş din cer, de sus, Roagă pe cel ce te-a pus Să mă aibă-n grija lui Şi te roagă Tatălui Pentru binecuvântare, Să pot creşte şi eu mare, Bun, voinic şi sănătos, Părinţilor de folos. Când n-or mai avea putere, Eu să le fiu mângâiere.
19
Şapte ani de acasă
Bunele maniere pentru copii 1 2
Când ceri ceva, să spui întotdeauna „Te rog”. Şi când primeşti ceva, nu uita să spui întotdeauna „Mulţumesc”. Să nu întrerupi conversaţia unor adulţi decât dacă este o urgenţă. Altfel trebuie să aştepți până când adulţii termină de vorbit. Iar dacă este o urgenţă, să întrerupi întotdeauna discuţia cu „Vă rog să mă iertaţi că vă întrerup…”
3 4 5 6 7 8 9 10
Să ceri voie înainte de a face ceva. În acest fel, nu va fi nevoie să suporți consecinţele unor fapte greşite.
Să nu comentezi aspectul fizic al cuiva decât dacă este vorba de un compliment. Când cineva te întreabă ce mai faci, să răspunzi şi apoi, la rândul tău, să întrebi persoana respectivă ce mai face. Să ciocănești la uşă închisă şi să aştepți răspunsul înainte de a intra.
Când ești în vizită la prieteni să le mulțumești părinţilor acestora, la plecare, pentru buna primire şi pentru timpul petrecut acolo.
Când vorbeşti la telefon, să te prezinți întâi, abia apoi să spui motivul pentru care ai sunat. Să nu strigi pe nimeni după porecle sau alte epitete răutăcioase. Să nu faci glume pe seama nimănui. Dacă te loveşti din greşeală de cineva să spui imediat „Scuzaţi-mă, vă rog!”
Dulcea mea copilărie! Dragi copilaşi! Această pagină vă aparţine vouă! Cele mai frumoase şi impresionante fotografii din albumul copilăriei voastre le aşteptăm pe adresa de e-mail a redacţiei noastre: prichindeii.cv.@ukr.net Împărtăşiţi cu noi bucuria fermecătoarelor clipe din viaţa copilăriei voastre!
„Aşteptăm un telefon de la părinţi!!!” Compoziţie fotografică de Margareta Istrati
„Ce bine mă simt alături de frăţiorul meu drag!” Compoziţie fotografică de Mihai Grosu
„Drag mi-e limba, drag mi-e portul!” Compoziţie fotografică de Mihaela Lupu
„Ce frumoase urechiuşe au iepuraşii!” Compoziţie fotografică de Tatiana Deceianu
„Până vine tati, ne mai jucăm puţin...” Compoziţie fotografică de Dan Cevca
„La Humuleşti... la casa cu poveşti!” Compoziţie fotografică
„Mai zăboveşte puţin, copilărie dragă!” Compoziţie fotografică
Revista Журнал «ПРІКІНДЕЇ»
NEW
Свідоцтво про державну реєстрацію друкованого ЗМІ Серія ЦЦ № 536-216Р від 26.02.2018
Revistă pentru copii, editată de Liga Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți Tipar: Rețeaua Panucraineană „Editura Volf” or. Lviv, str. Gorodoțka, nr. 4 Redactor-șef: Vitalie Zâgrea
„Sunt o fată frumuşică!” Compoziţie fotografică de Artur Jar
Colegiu de redacție: Svetlana Pantea, Mariana Struț, Carolina Foloșnea, Oleksandr Hmel, Marin Gherman, Mihai Grosu Contacte: e-mail: prichindeii.cv@ukr.net +380955027144 +380989171954
„În leagănul de vis al copilăriei noastre” Compoziţie fotografică de Maria Timcu Acest număr a fost tipărit cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (www.mprp.gov.ro) Conținutul acestei reviste nu reprezintă poziția oficială a MpRP