MATERIALE PUBLICATE-SPATIUL ULTIMA FRONTIERA SI MICUL PRINT

VASILICA GĂZDAC

SPAȚIUL-ULTIMA FRONTIERĂ

NĂSĂUD 2019 ISBN 978-973-0-19507-1

Coordonator : Prof.Găzdac Vasilica- Şcoala Profesională „ Tiberiu Morariu „ Salva, BistriţaNăsăud.

Referent știintific: Insp.șc.Daniela Hudrea-Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud.

Colaboratori: Insp.șc.prof.Clapou Crina-Inspectoratul Școlar Bistrița-Năsăud Dir.Prof. Fetti Romana Iulia -Școala Profesională Tiberiu Morariu Salva Prof. Linul Crina-Școala Profesională Tiberiu Morariu Salva Prof. Linul Mirela-Școala Profesională Tiberiu Morariu Salva Prof. Codrea Măricuţa-Școala Profesională Tiberiu Morariu Salva Pavelea Onița-Maria-studenta Facultatea de Stiintele Educatiei, UBB Prof. Ganea Georgeta Elisabeta-Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 3 Bistriţa Prof. Muscari-Salvan Carmen -Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 3 Bistriţa Prof . Scuturici Maria- Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 3 Bistriţa Prof. Buia Daniela-Oana- G.P.P.Sȃngeorz-Băi Prof. Grapini Ionela-G.P.P.Sȃngeorz-Băi Prof.Cordoș Daniela-G.P.P. Sîngeorz- Băi Prof.Ureche Adela-G.P.P. Sîngeorz- Băi Prof. Gabriela Pintican -G.P.P.Nr.2 Bistrita Prof. Corina Tifrea -G.P.P.Nr.2 Bistrita Prof. Adela Muresan-Școala Gimnazială Mihai Eminescu Năsăud.

Prof.Simionese Ana Floarea-Școala Profesională Tiberiu Morariu Salva Prof.Butaciu Silvia Paraschiva-Școala Profesională Tiberiu Morariu Salva Prof.Girigan Luminita Maria -Școala Profesională Tiberiu Morariu Salva Prof. Sas Alexandra-Școala Profesională Tiberiu Morariu Salva Prof. Vraja Ioan-Şcoala Gimnazială Vadu Izei, Maramureș Prof.Pop Anamaria- Școala Profesionala Tiberiu Morariu Salva Prof. Hirschman Iulia-Școala Profesională Tiberiu Morariu Salva.

Prof.Moldovan Floarea-Școala Profesionala Tiberiu Morariu Salva Prof. Simion Strugar, CNGC Năsăud Prof.Georgeta Strugar, Liceul Tehnologic Economic Nasaud

“SPAȚIUL –ULTIMA FRONTIERĂ” ȘI “ MICUL PRINȚ” –ÎNVĂȚARE PRIN JOACĂ Prof. Vasilica Găzdac-Școala Profesională Tiberiu Morariu Salva.

Elevi și preșcolari din cadrul Școlii Profesionale Tiberiu Morariu Salva îmbină joaca cu elementele de programare dar și lectura știintifică cu aplicațiile digitale referitoare la spațiul cosmic prin intermediul a două granturi de 1000 de euro câștigate prin programul Start Ong finanțat de Kaufland și implementat de Asociația Act for Tommorow.

Crearea în cadrul școlii a unor spații deschise pentru încurajarea lecturii și a comunicării orale între elevii de diferite vârste, părinți/bunici și elevi, membrii ai comunității și elevi precum și dezvoltarea unui hub digital care să faciliteze achiziția de competențele cheie științifice prin participarea la ateliere Lego We do 2.0 education, Lego Boost, Lego Early simple machines , elemente de programare primare, code.org.

Atelierele s-au desfășurat voluntar, săptămânal parcurgandu-se pas cu pas cu ajutorul aplicațiilor digitale etapele de construire ale roboțeilor și programarea acestora pentru efectuarea diverselor acțiuni. Prin joacă elevii și –au însușit primele noțiuni de codare dar și- au dezvoltat abilitățile de muncă în echipă. Cărțile și lecturile despre spațiu, inginerie, matematică au contribuit la creșterea atractivității noțiunilor știintifice și întelegerea unor concepte de mecanică primară.

Am avut invitați echipa de robotică a Colegiului Național George Coșbuc Năsăud care ne-au realizat o demonstrație a roboțelului pe care îl construiesc și ne-au introdus în atmosfera competițiilor naționale de profil. Formarea cadrelor didactice este unul dintre pilonii pe care se va sprijini sustenatibilitatea proiectului și în cel deal doilea semestru al anului școlar astfel în acest sens cadrele didactice participă la cursul de formare Abordarea jocurilor logice și a elementelor de programare pentru școlari oferite de Societatea Profesorilor de Informatică din Romania.

Pentru împărtășirea activităților noastre și prezentarea produselor realizate de către elevi vom organiza în data de 18 decembrie 2019 la Casa de Cultură Năsăud o conferință pe științe având ca titlu numele proiectelor , o manifestare județeană în care se vor disemina bune practici la toate nivelurile de educație, se va prezenta auxiliarul didactic cu materiale educaționale și vor participa reprezentanți din școlile județului, Casei Corpului Didactic și Inspectoratului Școlar Județean BistrițaNăsăsud. În acest sens se va prezenta noului apel european Erasmus+2020 a cărui prioritate este accesibilizarea conținuturilor știintifice la vărstele timpurii. Învăţarea pe bază de proiecte este un model de instruire care îi implică pe elevi în activităţi de investigare a unor probleme obligatorii şi au drept rezultat obţinerea unor produse autentice și recomandăm continuarea activităților și după încheierea ciclului financiar al proiectului.

ÎNTÂLNIREA DE PROIECT ERASMUS+”BLEND“ LIVERPOOL, ANGLIA Dir.Prof. Fetti Romana Iulia -Școala Profesională Tiberiu Morariu Salva.

Insp.șc.Daniela Hudrea-Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud. În perioada 13-15 noiembrie 2019 în institutia ST.Austin’s Primary School Liverpool, Anglia s-a derulat a treia reuniune transnationala pentru cadrele didactice din cadrul Proiectului Erasmus+ KA219 ,,Blending learning new digital”( Îmbinăm învățarea noilor tehologii digitale in scoala) No:2017-FR01-KA219-037364-6” la care au participat doua cadre didactice din cadrul Şcolii Profesionale ,,Tiberiu Morariu” Salva: prof. Găzdac Vasilica, prof. Sas Alexandra. Proiectul Erasmus+ BLEND este un parteneriat strategic domeniul școlar cu durata de 36 de luni, derulându-se în perioada 2017-2020.

La evenimentul de formare au participat un număr de 5 cadre didactice invitate, persoane de contact și directori ai instituțiilor de învățământ și echipa școlii gazdă.

Celelalte şcoli partenere implicate în cadrul proiectului sunt: Ecole Simon Bolivar A, Paris, Franta –cordonator; Ecole Simon Bolivar B, Paris Franta; IC Francesco Petrarca Catania, Italia; ST.Austin’s Primary School Liverpool, Anglia; CEIP San Jacinto,Sevilia,Spania .

Proiectul B.L.E.N.D. are ca obiective construirea legaturilor durabile între școlile implicate referitoare la îmbunătățirea competențelor lingvistice și digitale, istoria și democrația europeană, arta și muzica, contribuția femeilor in STEM și marile descoperiri geografice.

Evenimentul a debutat cu vizitarea scolii, ceremonia festiva organizata de scoala gazda, asistente la lectii pe tematici diferite, atelierele de lucru pe tematica activitatilor planificate in cel de-al treilea an de proiect,organizarea traseului personajelor in calatoria lui Magellan,brosuri tematice, schimburi de carti postale , planificarea evenimentelor de formare din Catania, martie 2020 si Paris, iunie 2020. S-a discutat despre schimburile de felicitari cu ocazia sarbatorilor de iarna, intre elevii scolilor partenere, despre tematica celui de-al treilea numar al revistei colaborative Blend, despre planurile de lectii centrate pe istoria europeana dar si despre conceperea unor vanatori de comori cu coduri QR pentru monumente reprezentative locale. Tematica aleasa pentru urmatoarele activitati este bogata cu accent pe STEM si marcheaza 500 de ani de la prima calatorie a lui Magellan in jurul pamantului.

Impactul social şi cultural al acestei întâlniri a fost marcat printr-o vizită de studiu în centrul orașului Liverpool prin vizite la Clădirea Royal Liver, St. George’s Hall sau Auditoriul St. George, Liverpool – Apple dar si o vizita tematica in Londra.

In cadrul atelierelor de lucru cu profesorii au fost discutate monitorizarea permanenta a activităților proiectului pe portalul Etwinning, incarcarea materialelor si pe pagina de web-site a proiectului, reţelele social-media si vizibilitatea proiectului in cadrul elevilor si parintilor.

Toate produsele proiectului se pot consulta sau descarca ca resurse deschise din pagina de Twinspace sau pagina de web-site a proiectului pe care le gasiti aici: https://twinspace.etwinning.net/50497/home https://www.erasmus-blend.com/ Participarea la aceste proiecte reprezinta o forma de dezvoltare profesionala pentru cadrele didactice din instituţia noastră si un mod de a experimenta modalităţi de desfăşurare a activităţii didactice cu accent pe STEM la varstele timpurii in colaborare cu alte cadre didactice din Europa.

Proiectul este realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene în cadrul Programului Erasmus Plus, noul program al Uniunii Europene în domeniul educației, formării profesionale, tineretului și sportului. Toate informaţiile pe care le furnizăm reprezintă responsabilitatea exclusivă a echipei de proiect, iar Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care este folosit conţinutul acestor informaţii.

Copacul – ce ştiu eu, ce-mi spune el ?

Prof. Linul Crina-Școala Profesională Tiberiu Morariu Salva Prof. Linul Mirela-Școala Profesională Tiberiu Morariu Salva.

Pot fi organizate o serie de activităţi de învăţare pentru elevi de clasa a VII-a, desfăşurate în curtea şcolii sau in parc, ce au ca „material didactic” principal un copac. Activităţile sunt astfel proiectate încât încât elevii să folosească competenţe specifice fiecăreia dintre disciplinele: matematică, fizică, chimie, biologie, educaţie tehnologică/tehnologia informaţiei, iar întreaga construcţie să urmărească evidenţierea unor legături interdisciplinare.Propun o lecţie de recapitulare la mijlocul semestrului I, pentru abordarea materiei parcurse în primele unităţi de învăţare de la disciplinele sus amintite.

Activitatea trebuie să fie atractivă, pentru a motiva elevii care resimt gradul sporit de dificultate al disciplinelor (saltul de la clasa a VI-a la clasa a VII-a este destul de dur). Optim ar fi ca activitatea să dureze 2 ore şi să lucreze în echipă profesorii de chimie-fizică şi/sau biologie cu cel de educaţie tehnologică/tehnologia informaţiei. În mediul rural nu este greu pentru că de regulă aşa sunt grupate disciplinele la încadrări, nefiind suficiente ore pentru o singură specialitate.Tema orei se anunţă cu câteva zile înainte: „vom face o lecţie afară, la copacul din curte, unde veţi putea să dovediţi că aţi învăţat cu folos la matematică, fizică, chimie, etc.” Pentru elevi va fi o provocare ce va determina o revedere a materiei parcurse.

Lecţia va debuta cu reamintirea temei, urmată de precizarea clară a obiectivelor. Clasa va fi împărţită pe grupe/ateliere de lucru (3 – 5 elevi), fiecare elev având în grupă un rol asumat (raportor, monitor, etc.). Fiecare grupă va primi sarcini de lucru pentru una din discipline. După fiecare etapă de lucru, raportorul grupei va prezenta tuturor colegilor variantele găsite. Elevii celorlate grupe pot pune întrebări şi pot cere argumentări. Oricare dintre elevii grupei chestionate poate răspunde sau poate completa răspunsul colegului.

Etapa I organizatorică

Disciplina

(5 min)

Etapa II

Etapa III

Etapa V

Sarcini de lucru (5 min)

Sarcini de lucru ( realizarea unui experiment având la dispoziţie materiale date şi o fişă de lucru)

Curăţenia la locul de muncă

Raportare/discuţii

(10 - 15 min)

(3 min)

(10 - 15 min)

Etapa IV

Tema de casă

Raportare/discuţii – identificare de către elevi a minim trei legături interdisciplinare

(2 min)

(20 - 30 min)

Matematică

Organizarea grupei Repartizarea sarcinilor de lucru (verbal şi/sau fişe de lucru) Repartizarea materialelor (băţ din lemn, ruletă)

Organizarea grupei

Fizică

Repartizarea sarcinilor de lucru (verbal şi/sau fişe de lucru) Repartizarea materialelor (lentilă convergentă, liniar, creioane colorate sau cretă colorată dacă este asfalt în curte)

S1- Identificaţi din materia parcursă în acest semestru minim trei noţiuni aplicabile la tema „Copacul”.

S → calculaţi înălţimea copacului folosind teorema lui Thales Obs. Fişa poate conţine enunţul teoremei şi/sau un desen ajutător (depinde de nivelul clasei).

S2 – Identificaţi din lista de pe spatele fişei, posibile răspunsuri corecte la activitatea propusă (de ex. înălţime, unghi, triunghi, etc.)

Dacă nu este soare şi umbra nu e concludentă, se poate aplica metoda de estimare a înălţimilor învăţată la desen (profesorul demonstrează )

S1- Identificaţi din materia parcursă în acest semestru minim trei fenomene optice aplicabile la tema

S → Obţineţi imaginea copacului prin lentilă; reprezentaţi formarea şi caracterizaţi imaginea

S2 – Identificaţi din lista de pe spatele fişei, posibile răspunsuri corecte la activitatea propusă (de ex. umbră, penumbră, reflexie, absorbţie, etc.)

Obs. Dacă elevii nu reuşesc să reprezinte grafic formarea imaginii, li se dă o fişă suplimentară cu schiţa de construcţie a imaginilor în lentile convergente

Realizaţi un cvintet cu tema „Copacul” Obs. Dacă elevii nu ştiu încă ce e cvintetul, trebuie mai mult timp pentru indicaţii la tema de casă

Chimie

Organizarea grupei Repartizarea sarcinilor de lucru (verbal şi/sau fişe de lucru) Repartizarea materialelor (bucăţică de lemn, frunză, sursă de încălzire, pahar Berzelius de 400 ml)

Ed.Tehnologică

Biologie

Organizarea grupei Repartizarea sarcinilor de lucru (verbal şi/sau fişe de lucru)

S1- Identificaţi din materia parcursă în acest semestru minim trei noţiuni/fenomene chimice aplicabile la tema S2 – Identificaţi din lista de pe spatele fişei, posibile răspunsuri corecte la activitatea propusă (de ex. ardere, oxigen, soluţie, etc.)

S1- Identificaţi din materia parcursă în acest semestru minim trei noţiuni/fenomene biologice care sunt observabile atât la om cât şi la copac

Repartizarea materialelor (tuburi din sticlă de 1, 2 şi 5 mm, vas cu apă colorată, frunză, lupă)

S2 – Identificaţi din lista de pe spatele fişei, posibile răspunsuri corecte la activitatea propusă (de ex. creştere, hrănire, respiraţie, capilaritate, etc)

Organizarea grupei

S1- Identificaţi din materia parcursă în acest semestru noţiuni pe care le puteţi folosi pentru a face o analiză de produs pentru obiecte din lemn

Repartizarea sarcinilor de lucru (verbal şi/sau fişe de lucru) Repartizarea materialelor (scaun de plastic/scaun de lemn, )

S2 – Identificaţi din lista de pe spatele fişei, posibile răspunsuri corecte la activitatea propusă (de ex. materialul folosit, utilizarea, prezentarea, preţ, disfuncţionalităţi posibile, etc.)

S → Observaţi şi explicaţi ce se întâmplă din punct de vedere chimic cu frunza şi lemnul copacului când sunt supuse arderii; identificaţi factorii care influenţează desfăşurarea; Obs. - Profesorul urmăreşte îndeaproape şi solicită responsabilitatea elevilor la mânuirea focului în aer liber; fişa cere elevilor continuarea observaţiilor şi după stingerea focului (care se face aşezând paharul Berzelius peste, cu gura în jos).

S → Observaţi ce se întâmplă când introduceţi simultan tuburile în vasul cu apă; observaţi frunza cu lupa; explicaţi cum urcă seva din pământ până în vârful frunzei; comparaţi cu circulaţia sângelui în organismul uman.

Obs. - Dacă este cazul se reaminteşte fenomenul de capilaritate.

S → comparaţi produsele puse la dispoziţie urmărind algoritmul analizei de produs Obs. – Materialele puse la dispoziţie trebuie să fie asemănătoare ca dimensiuni şi într-o oarecare stare de degradare. Fişa va cere şi necesarul pentru remedierea defecţiunilor.

Tehnologia Informaţiei

Organizarea grupei Repartizarea sarcinilor de lucru (verbal şi/sau fişe de lucru) Repartizarea materialelor (cameră digitală)

S1- Identificaţi trei noţiuni care permit compararea structurării informaţiei din calculator cu alcătuirea copacului.

S2 – Identificaţi din lista de pe spatele fişei, posibile răspunsuri corecte la activitatea propusă (de ex. director, folder, subfolder, fişier)

S → Utilizaţi camera digitală pentru a surprinde activitatea colegilor voştri pe parcursul acestei ore; scopul vizat este crearea în calculator a unei structuri arborescente de informaţii care să permită accesarea cât mai rapidă şi mai logică a activităţii fiecărei grupe; schiţaţi în caiete variante.

Obs. Fotografiile vor fi ulterior utilizate pentru inserarea de imagini într-un articol scris pentru revista şcolii şi intitulat „Copacul nostru”.

„Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului” -opțional la nivelul mai multor arii curriculare, factor de motivație pentru o ȋnvățare de calitate Prof. Codrea Măricuţa-Școala Profesională “T. Morariu “ Salva Având în vedere că protecţia naturii devine tot mai mult una dintre cele mai importante preocupări ale societăţii contemporane, este important ca noi cei ce avem misiunea de a-i educa pe cei mici, să avem o conştiinţă ecologică bine conturată, pentru ca acţiunile pe care le desfăşurăm să fie eficiente şi credibile în faţa copiilor.

Considerăm că nu este suficient pentru copii doar să cunoască lumea care-i înconjoară, este necesar ca, de la cea mai fragedă vârstă, să le formăm comportamente prin care să manifeste atitudini responsabile faţă de mediu. Educaţia ecologică constituie o formă de educaţie non-disciplinară ce foloseşte abordări interdisciplinare centrate pe mediu şi pe problemele acestuia. Învăţământul modern dezvoltă o metodologie axată pe acţiune, pe metodele interactive care să solicite mecanismele gândirii, ale inteligenţei, ale imaginaţiei şi creativităţii. „Activ” este elevul care depune efort de reflecţie personală, interioară şi abstractă, care întreprinde acţiune mentală de căutare, de cercetare şi de redescoperire a adevărurilor, de elaborare a noilor cunoştinţe. Se pune accentul pe formativ, pe dezvoltarea proceselor cognitive, important fiind cum elevul foloseşte ceea ce a învăţat.

Profesorul este cel care trebuie să găsească cele mai eficiente modalităţi prin care să stimuleze potenţialul creativ al fiecărui elev în parte. Conduita creativă a cadrului didactic este unul dintre factorii care asigură dezvoltarea potenţialului creativ al elevilor. Predarea, ca proces creativ, presupune ca profesorul să medieze între elev şi lumea ce-l înconjoară. El trebuie nu numai să organizeze spaţiul şi activitatea, ci şi să participe alături de elevi la elaborarea cunoştinţelor, să încurajeze interacţiunile cooperante dintre elevi, să-i îndrume cum să-şi folosească timpul, spaţiul, echipamentul şi materialele, să ajute individul sau grupul să extragă din experienţe informaţiile necesare, valorile şi să le interpreteze şi evalueze.

Toate acestea le poate planifica și realiza printr-un opţional la nivelul mai multor arii curriculare. Această manieră de organizare a conţinuturilor învăţământului este considerată o metodă, o strategie modernă, iar conceptul de activitate integrată se referă la o activitate în care se abordează, ca metodă, predarea-învăţarea cunoştinţelor.

Printr-un opţional la nivelul mai multor arii curriculare, copiii pot să participe, să se implice, cât mai mult, atât efectiv cât şi afectiv, prin antrenarea unor surse cât mai variate, prin prezentarea conţinutului cu ajutorul experienţelor diverse, exersării tuturor analizatorilor, al învăţării prin descoperire.

Cultivarea unor trăsături cum ar fi: curiozitatea, admiraţia, imaginaţia, gândirea critică, spontaneitatea şi plăcerea în experienţele estetice se realizează pe calea predării grupate, pe subiecte sau unităţi tematice, aşa numită predarea tematică, care sprijină dezvoltarea concomitentă a unor domenii, în loc să se concentreze pe un aspect izolat, lucru nefiresc pentru dezvoltarea copilului.

Conţinutul opţionalului trebuie să fie creativ, interdisciplinar, complex, să-i stimuleze pe copii în vederea asimilării informaţiilor. Pentru a fi posibilă abordarea în maniera integrată, se stabilesc clar, precis obiectivele şi conţinuturile activităţilor zilnice, iar pe baza acestora se concepe un scenariu cât mai interesant. Școlarii trebuie să realizeze că problemele mediului înconjurător sunt ale lumii întregi, ale fiecăruia dintre noi, iar fiecare acţiune negativă a noastră, oricât de nesemnificativă ar fi, poate să afecteze în mod distructiv natura. Semnalele de alarmă lansate de specialişti, explicaţiile şi statisticile întocmite de aceştia au un rol incontestabil, dar la acţiunea eficientă de formare în sens ecologic se ajunge prin sensibilizare şi prin antrenarea componentelor afective şi volitive ale copiilor.

Orice copil poate deveni prieten al naturii, cu condiţia să o respecte . Natura are nevoie de prieteni. Ea trebuie înţeleasă aşa cum este, iar noi să-i folosim darurile şi să putem preîntâmpina urmările manifestărilor ce o degenerează. Acum, mai mult decât oricând, este nevoie de o pactizare cu întreaga natură, este nevoie de integrarea armonioasă a noastră în natură, fără a provoca daune care, de cele mai multe ori, sunt ireversibile. Natura trebuie ocrotită ca un tot întreg, trebuie respectată pentru toate valorile ei. Menţinerea unui echilibru ecologic este esenţial pentru desfăşurarea normală a vieţii pentru că, mediul înconjurător constituie un mecanism viu, cu o complexitate deosebită, de a cărui integritate şi bună funcţionare depinde întreaga activitate umană. De aceea, este necesar să se găsească măsuri de înlăturare a cauzelor care pun în pericol viaţa, de folosire raţională a resurselor naturale şi de evitare a poluării.

Bibliografie: XXX, Curriculum Naţional, Programe şcolare pentru învăţământul primar, M.E.N., C.N.C., Bucureşti, 2003; Silvia Breben – Activităţi bazate pe inteligenţe multiple,vol. II, Editura Reprograph, Craiova, 2004 V. Pavelcu – Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii, Bucureşti , E.D.P. , 1982

Domeniul Științe -importanța acestuia în dezvoltarea copilului preșcolar Pavelea Onița-Maria-student Facultatea de Psihopedagogie, UBB J.Piaget a considerat inteligența ca pe o formă de dezvoltare în interacţiunea cu mediul. Orice proces de învățare începe cu un ”de ce?”. Vârsta “de-ce-urilor” este dovada curiozității epistemologice pe care orice copil o atinge:”De ce plouă?”, “De ce ninge?”, “De ce apare curcubeul?.Primul mijloc prin care copilul descoperă lumea este contactul direct cu obiectele. Copilul se joacă învăţând şi învaţă jucându-se prin toate tipurile de joc desfăşurate în grădiniţă: joc senzorial , joc de rol , joc didactic, joc logic, joc-exercițiu. Se crede că învăţarea ştiinţelor naturii are la bază gândirea ştiinţifică , gândire căruia Sodian (1998) îi acordă două semnificaţii: • gândirea ştiinţifică despre conţinut care se referă la gândirea despre fenomene şi procese fizice, biologce sau chimice, implicit dezvoltarea lor ; • gândirea ştiinţifică formală, unde accentul cade pe procesul de înţelegere; Încă de la naştere copilul creşte şi se dezvoltă biopsihosocial sub influenţa directă a mediului, acesta constituind principala sursă de informaţii ce vor sta la baza procesului de cunoaştere a realităţii. Mediul înconjurător reprezintă totalitatea factorilor externi din natură şi societate care acţionează asupra omului şi condiţionează existenţa lui .Cunoaşterea mediului înconjurător contribuie la dezvoltarea unor percepţii şi reprezentări legate de frumosul din artă, din natură, din societate, la formarea unor capacităţi de a aprecia şi evalua frumosul, la cultivarea gustului estetic, la formarea unor deprinderi şi îndemânări tehnice de artă, stimularea capacităţilor creatoare, a unor aptitudini . Preşcolarii învaţă din activităţi relevante pentru viaţa lor, ce oglindesc realităţi ale lumii lor, pentru că doar aşa se simt provocaţi şi angajaţi . De asemenea, cunoaşterea mediului înconjurător este o sarcină

de bază a procesului instructiv - educativ în grădiniţă şi contribuie la realizarea laturilor educaţiei: intelectuală, morală, estetică, profesională, fizică, subliniate de pedagogul francez, René Hubert. Ştiinţele ca disciplină de învăţământ vizează observarea şi perceperea lumii în întregul său, cu componentele, procesele şi fenomenele caracteristice, ca şi învăţarea prin înţelegere şi aplicare. Prin intermediul acestui obiect preşcolarul trece din lumea poveştilor în lumea faptelor reale şi a lucrurilor concrete, începe să cunoască mediul în care trăieşte şi procesele din jurul său. În activitățile de observare copiii învață tehnicile de investigație a unui obiect din natură ajungând să stăpânească în timp un algoritm de lucru. Stăpânind acest algoritm de observare a unui obiect el iși dezvoltă o autonomie personală care îi va permite să exploreze tot ceea ce îl intereseaza.

ACTIVITĂȚILE DE OBSERVARE : Sunt o poartă deschisă pentru activitățile matematice, unde preşcolarii identifică ce formă, culoare, mărime, lungime au obiectele observate; compară, numără, stabilesc relaţii spaţiale, temporale, rezolvă probleme, referitoare la materialul observat.Domeniul stiinţe include atât abordarea domeniului matematic prin intermediul experienţelor practice cât şi înţelegerea naturii, ca fiind modificabilă de fiinţele umane cu care se află în interacţiune. Metodă de explorare a realităţii – experimentul - direct sau indirect, folosită în predare şi învăţare, are o deosebită valoare formativă, întrucât dezvoltă elevilor spiritul de observare, investigare, capacitatea de a înţelege esenţa obiectelor şi fenomenelor. Se pot realiza experimente bazate pe gândirea logică: rostogolirea obiectelor pe suprafeţe înclinate, plutirea, căderea. Atunci când sunt implicaţi în jocuri cu subiecte din viața cotidiană , preşcolarii se comportă precum oamenii de ştiinţă formează ipoteze, experimentează şi descifrează relaţii cauzale. Desfăşurarea unor activităţi de laborator, purtarea unui halat, creează cadrul psihologic, favorabil, acceptării posturii de descoperitor de ştiinţă.

Conținuturile ce vizează domeniul știință sunt vaste, diverse și alegerea lor rămâne la latitudinea educatoarei în funcție de nivelul de vârstă al copiilor, nivelul grupei, materialul didactic avut la dispoziție.

În concluzie :“Pentru ca un copil să vorbească,el trebuie să gândească,iar pentru ca să gândească el trebuie să trăiască.Ori, a trăi, înseamnă pentru el a acționa.”(Pauline Kergomard)

Exemple de bună practică pentru abordarea domeniului ştiinţă la grădiniţă.

Insp.șc.prof.Clapou Crina-Inspectoratul Școlar Bistrița-Năsăud Prof. Ganea Georgeta Elisabeta-Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 3 Bistriţa Lumea fascinantă a naturii va fi descoperită de copil numai dacă acestuia ise vor pregăti scenarii de învăţare prin descoperire şi experimentare. Procesul de predare a disciplinei Ştiinţe are la bază experimentul, atât ca metodă de investigaţie ştiinţifică, cât şi ca metodă de învăţare.

Experimentul este definit de către psihologi ,,ca un procedeu de cercetare în ştiinţă, care constă în provocarea intenţionată a unor fenomene în conditiile cele mai propicepentru studierea lor şi a legilor care le guvernează; observaţie provocată; experienţă.’’ Încă de la începutul secolului al XIX- lea, experţii în teoriile învăţării considerau experimentul si observarea nemijlocită a realităţii ca fiind baza învăţării Stiinţelor Naturale.

Pornind de la premisa conform căreia ,,copilul se dezvoltă prin exerciţiile pe care le face şi nu prin acelea care se fac în faţa lui” (Marc Gabaude), activităţile de ănvăţare din orele de ştiinţe, ăn mod deosebit antreneayă copiii ăn acţiuni de observare, în experimentarea unor lucrări practice pe măsura posibilităţilor lor. Acestea determină copiii să desfăşoare o muncă creatoare, formându-le tehnici de investigare a realităţii înconjurătoare. În cadrul proiectului Erasmus +KA219 Small Scientist Across Europe, alături de parteneri din alte 5 ţări europene, am vizitat şcoala gazdă Kauno lopšelis - darželis "Giliukas“ din Kaunas, Lituania, iar în cadrul sesiunilor de lucru, partenerii au fost împărţiţi în grupuri şi au participat la numeroase activităţi interactive cu copiii: realizarea de experimente ştiinţifice adaptate nivelului preşcolar, activităţi inter şi transdisciplinare care au integrat activităţile ştiinţifice.

Experimente ştiinţifice desfăşurate la grădiniţă:

Bobocul de floare Materiale: carton colorat, foarfece, vas cu apă Se decupează floarea, se îndoaie înăuntru petalele şi se aşează în vasul cu apă. Prin absorbirea apei, petalele se vor deschide singure.

Densitatea lichidelor Materiale: apă, ulei, coloranţi de diferite culori, eprubete şi vitamine efervescente În

eprubete

se

pune

apa

şi

colorantul, se adaugă uleiul,iar mai apoi vitamina

efervescentă

care

amestecă

lichidele. Se observă cum, după un timp, apa colorată se separă de ulei.

Vulcanul Materiale: lighean, recipient sub forma de vulcan, oţet, bicarbonat de sodiu, colorant alimentar, pâlnie, lingură. În recipientul sub formă de vulcan se adaugă oţetul şi colorantul. Cu ajutorul pâlniei, se adaugă o lingură de bicarbonat de sodiu și se observă cum „erupe vulcanul”.

Pictură magică Materiale: varză roşie, apă, blender, sită, bicarbonat de sodiu, sare de lămâie, pensule, hârtie Se taie bucăţele mici de varză care se blendează împreună cu apa şi se strecoară. Cu sucul obţinut se pictează obiectul dorit.

Se presară din loc în loc bicarbonat de sodiu sau sare de lămâie care vor schimba coloritul sucului de varză din mov în roz sau albastru.

Cu cât activităţile experimentale vor ocupa o pondere mai mare în ansamblul activităţilor la grupă, cu atât experimentul va căpăta greutate în sistemul metodelor didactice, iar preşcolarul va participa activ la însuşi procesul de învăţare.

Preșcolarii de la Grădinița cu P. P. Nr. 3 Bistrița au învățat despre știință prin proiectul Erasmus+ KA2 „Small Scientists Across Europe” Prof. Muscari-Salvan Carmen -Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 3 Bistriţa Prof . Scuturici Maria- Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 3 Bistriţa În primii ani de viață, copilul învață în special prin contactul cu mediul fizic și social și prin interacțiunile pe care le stabilește cu ei. Prin implicarea activă, copilul formează noi mecanisme de achiziție, noi operații, structuri cognitive, capabile să faciliteze dobândirea de informații noi. O metodă modernă care susține această idee este experimentul științific, prin această metodă, copiii studiază direct, fiind în contact direct cu realitatea, ceea ce îi determină să învețe prin descoperire.

Pentru adaptarea domeniului Științei, care este un subiect extrem de abstract, la programa școlară preșcolară, un grup de 7 grădinițe din 6 țări (Franța - coordonator, Estonia, Lituania, Portugalia, România (Bistrița și Scornicesti)și Turcia) au derulat proiectul Erasmus+ KA219 „Small Scientists Across Europe” din 1 septembrie 2017 până în 31 august 2019.

Coordonatorii acestui proiect de la EcoleMaternelleTordo din TouretteLevens – Franța, PreschoolPõngerjas din Narva – Estonia, Kaunolopselis-darzelis "Giliukas" din Kaunas – Lithuania, Agrupamento de EscolasRainha Santa Isabel din Coimbra – Portugalia, Grădinița cu Program Prelungit Nr. 3 din Bistrița – România, Grădinița cu Program Prelungit Scornicești din Scornicești – România și Huma HatunOzelEgitimAnaokuludin Bursa – Turcia au reușit să implice directîn proiect aproximativ 1.000 de copii de vârstă preșcolară, părinții lor și încă 70 de cadre didactice din grădinițele participante la proiect.

Acest proiect a fost conceput doar pentru preșcolari și a fost deosebit de interesant pentru copiii de această vârstă, deoarece acestea au fost puși în situația de a explora, învăța pe cont propriu, folosind metode active-participative, care i-au motivat să lucreze și interacționeze. Prin jocuri, experimente științifice și aplicarea

cunoștințelor dobândite, copiii preșcolari au găsit noi modalități de a păstra mediul curat și sănătos.

Activitățile acestui proiect au implicat căutarea de informații pe patru subiecte principale, precum Pământul, Aerul, Apa și Focul, folosind diferite surse ca Google Earth, machete cu sistemul solar, folosind cărți, enciclopedii, atlase sau vizitând muzee, excursii la instituții științifice, biblioteci, expoziții interactive, participând la ateliere și / sau discutând direct cu specialiști.

Pentru a-i ajuta pe copii în noile lor activități de învățare, centrele științifice din fiecare grădiniță au fost îmbogățite cu materiale necesare desfășurării experimentelor: recipiente gradate de diferite dimensiuni, tuburi, pipete, lupe, trepied, clepsidre, ochelari, magneți etc.

După ce au aflat informații despre temele propuse, în fiecare grădiniță s-au efectuat 3 experimente științifice cu diferite niveluri de dificultate (ușor, mediu, avansat) pentru fiecare temăstudiată. Copiii au desenat experimentele și le-au trimis colegilor lor din celelalte țări partenere și, ajutați de mascota proiectului, un mic robot numit Hooke, au creatpovești pentru fiecare temă pe care le-au trimis prietenilor lor pentru a fi ilustrate și au ilustrat, prin rotație, povești trimise de copii din celelalte grădinițe. Pentru fiecare temă, copiii au dezlegat puzzle-uri digitale și jocuri special create pentru ei.

Astfel, la finalul proiectului, putem prezenta cu mândrie produsele finale ale muncii copiilor și profesorilor: 4 cărți conținând 84 de experimente științifice cu instrucțiuni, 28 de povești despre temele studiate create și ilustrate de copii și publicateîn 4 cărți în format digital, 90 de puzzle-uri digitale interactive și jocuri create și jucate cu preșcolari.

Lucrul pe aceste teme le-a permis copiilor participanți să descopere diverse procese științifice, iar activitățile bazate pe rezolvarea problemelor și centrate pe copii s-au dovedit esențiale în predareași învățarea despreȘtiință pentru copiii și cadrele didactice implicate în proiect.

Dintre activitățile desfășurate în grădinițele partenere în paralel cu temele studiate putem aminti: sărbătorirea elementelor de mediu precum Ziua Pământului, Ziua Mondială a Apei, Ziua Mondială a Soarelui, Ziua Pădurii, Ziua Mondială a Mediului, Ziua Mondială a Meteorologiei, Ateliere de mediu, dar, de asemenea, dezvoltate activități specifice pentru ZiuaEuropei, ErasmusDaysși Internet SafetyDay. Acest proiect a permis structurarea și reprezentarea înțelegerii lumii prin diferite mijloace de exprimare și comunicare (limbaj oral și scris, matematică și limbaje artistice), pentru dezvoltarea atitudinilor pozitive în raport cu ceilalți, în grija pentru sine și în crearea obiceiuri de respect pentru mediu și cultură, de a construi o atitudine de cercetare, centrată pe capacitatea de observare, dorința de a experimenta, curiozitatea de a descoperi într-o perspectivă critică și împărtășirea cunoștințelor.Toți participanții la acest proiect și-au îmbunătățit abilitățile de cooperare și colaborare, abilitățile de comunicare într-o de limbă străină și TICși și-au îmbunătățit competențele în mai multe domenii.

Pentru a atinge obiectivele pedagogice ale proiectului, s-au folosit multe instrumente TIC și acum profesorii din grădinițele partenere sunt mai încrezători și mai dispuși să îmbrățișeze noile tehnologii în sălile de clasă (am utilizat cca. 35 de instrumente web 2.0 pe toată durata proiectului).

Proiectul s-a derulat în paralel pe platforma eTwinning, care oferă participanților un mediu virtual sigur pentru încărcarea tuturor activităților. Pe parcursul proiectului, fiecare echipă parteneră a încărcat toate activitățile și materialele obținute în cadrul proiectului TwinSpace pe platforma

eTwinninghttps://twinspace.etwinning.net/35541/home, pe site-ul proiectului https://www.ssaeeu.com/, dar și pe grupul de Facebook(https://www.facebook.com/groups/1698593106881524/), canalul YouTube (https://www.youtube.com/channel/UCvb3VDsPM7vpNeFSMLaCRkw) sau Twitter (https://twitter.com/SmallScientists).

Proiectul nostru a cuprins, de asemenea, 7 întâlniri de lucru în fiecare țară parteneră: 3 reuniuni transnaționale (în Franța - noiembrie 2017, în Turcia – mai 2018 și Scornicești, România – mai 2019) și 4 activități de învățare, predare, formare pentru profesori (în Portugalia – februarie 2018, în Lituania – aprilie 2018, în Estonia – octombrie 2018 și în Bistrița – martie 2019) care au fost implementate cu succes, au avut loc într-o atmosferă fructuoasă și productivă și au acționat ca o oportunitate excelentă de schimb de bune practici în predarea Științei.

Pentru copiii preșcolari, implicarea în acest proiect a însemnatdobândirea de abilități specifice secolului XXI, cum ar fi colaborarea, comunicarea, gândirea critică și utilizarea tehnologiei, abilități importante la locul de muncă și viață. Pentru cadrele didactice implicate, participarea la acest proiect a fost un beneficiu pentru practica lor pedagogică și a oferit o oportunitate de schimb de experiențe. Impactul acestui proiect în toate instituțiile partenere a oferit o nouă experiență și o nouă viziune despre învățare, partajare și cooperare internațională.

Prin intermediul acestui proiect, toate instituțiile au ridicat criteriile de calitate în domeniul inovației și creativității educaționale, utilizarea tehnologiei, și, prin urmare, au îmbunătățit condițiile pentru dezvoltarea optimă a copiilor preșcolari creativi și inovatori.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene în cadrul Programului Erasmus+, noul program al Uniunii Europene în domeniul educației, formării profesionale, tineretului și sportului.

Toate informațiile pe care le furnizăm reprezintă responsabilitatea exclusivă a echipei de proiect, iar Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care este folosit conținutul acestor informații.

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Prof. ȋnv. preșc. Buia Daniela-Oana- G.P.P.Sȃngeorz-Băi Prof. ȋnv. preșc. Grapini Ionela-G.P.P.Sȃngeorz-Băi

TEMA DE STUDIU: “CINE ȘI CUM PLANIFICĂ/ORGANIZEAZĂ O ACTIVITATE?” TEMA SĂPTĂMȂNII:”MINERALELE” TEMA ZILEI:” SAREA-I O COMOARĂ!”

FORMA DE REALIZARE : ACTIVITATE INTEGRATĂ FORMA DE ORGANIZARE: FRONTAL,INDIVINUAL; TIPUL DE ACTIVITATE: TRANSMITERE ȘI ÎNSUȘIRE DE NOI CUNOȘTINȚE; ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERENȚIALE: ADE - DOMENIUL ȘTIINȚĂ(Cunoșterea mediului):- ,,Sarea, o mare comoară!”experimente - DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE: -,,Sacul cu sare”- activitate practică ACTIVITĂȚI LIBER ALESE 2 ( ALA2 ): Euritmie-Dansăm ,hopa,hopa Obiective generale: S1-Îmbogățirea cunoștințelor referitoare la importanța și întrebuințarea sării ; S2- Dezvoltarea proceselor psihice cognitive şi afective:memoria, atenţia, limbajul, gândirea, imaginaţia creatoare, respectiv afectivitatea, voinţa şi motivaţia; S3-Stimularea interesului copiilor pentru întrebuințarea sării; OBIECTIVE OPERATIONALE: DȘ: O1-Să precizeze deosebirile observate între sare și zahăr; (85%) O2-Să enumere proprietățile sării bazându -se pe cunoștințele acumulate anterior; (75%)

O3- Să redea impresii în urma experimentelor (oul plutitor, topirea gheții,pescuim gheața) realizate cu ajutorul educatoarei ; (80%) O4-Să denumească materialele puse la dispoziție de către educatoare; (95%) O5-Să realizeze sacul cu sare respectând indicațiile educatoarei Strategii didactice: Metode şi procedee de învăţământ: conversaţia, explicaţia, povestirea, demonstraţia , exerciţiul, metoda chiorchinele Mijloace didactice: Mijloace de învăţământ : mănușa povestitoare, macheta reprezentand mina, târnăcop, ciocane, Felinare, sare, pahare de unică folosință, hârtie, lipici, capsator, ouă, mohair, .gheață Forme de organizare a activităţii: frontal , individual Sisteme de evaluare : Forme de evaluare :continuă Metode de evaluare :chestionare orală, verificarea produselor activităţii, verificarea practică Instrumente de evaluare :aprecieri verbale (globale şi individuale) BIBLIOGRAFIE : Curriculum pentru învăţământul preşcolar 3 -6/7 ani, M.E.C.T.S., 2008; Aplicarea noului curriculum pentru educaţie timpurie- o provocare?, Coordonator Laurenţiu Culea, Editura Diana, Bucureşti; Educaţia este un orizont, nu o destinaţie..., scrisoare metodică, M.E.C.T.S., an şcoalr 2008/2009; Activitatea integrată din grădiniţă- ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, Editura Didactica Publishing House, Bucureşti, 2008; Revista Învăţământul preşcolar, 1-2/2011, Editura Arlequin; Revista Învăţământul preşcolar, 3-4/2010, Editura Arlequin;

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII Momentele activitatii 1. Moment organizato ric

Continutul activitatii Se crează condiţiile optime pentru desfăşurarea activităţiilor:

Metode si procedee

Mijloace de invatamant

Conversatia

Forme de organizare

Evaluare

Frontal

Aprecieri verbale

Frontal

Observarea comportamentului copiilor

Frontal

Observarea comportamentului copiilor

- aerisirea sălii de grupă - asigurarea unui climat educațional favorabil, în concordanță cu tema săptamânii.

Activitatea debutează cu ,,Momentul de lectură,care se va realiza cu ajutorul manușei povestitoare..

Mănușa povestitoare

Știe cineva de unde se extrage sarea (mina sau ocnă)?. Ca să înțelegeți și mai bine cum arată o mina v-am pregătit o surpriza.,,O mină în miniatură,,.Le voi prezenta copiilor mina ,uneltele pe care le foloseau minerii (daltă, târnăcop, felinar).

Conversatia

3.

Anunţarea temei şi enunţarea obiectivelor

Astazi vrem sa invatam cat mai multe lucruri despre sare,despre proprietățile ei si vom face cȃteva experimente.

Explicatia

4 Dirijarea învăţării

Cu ajutorul tranziției

Explicatia

2.

Formarea motivaţiei specifice

prin abordarea

Astăzi noi suntem mineri/minerale noi scoatem.

Explicatia

Mina Sare, Felinare Tarnăcop, daltă

Pahar,sare ,apa

Apreciez modul ȋn care execută experimentele

integrată a conţinuturi lor

DȘ(Cunoaș terea mediului)

Cu tȃrnăcopul noi dăm tare/si extragem multă sare.

Experimente

Ȋn vagoane-i ȋncărcată și apoi e transportată.

Iar apoi e ambalată/ȋn mȃncare presărată!, vom trece la activitățile pe domeniile experientiale.

Ne vom așeza pe scăunele și vom observa sarea în comparație cu zahărul.Într-un bol voi avea sare și în alt bol voi avea zahăr.

Exercitiul 3 oua;pahare,apa

Apreciez implicarea copiilor ȋn activitate

Demonstratia

Să văd ghicește cineva?

Care este zahărul și care este sarea?

Dacă ne uităm la culoare ambele au culoarea alba.

Dacă le mirosim ,ne putem da seama?

Exercițiul Experiment

Cub de gheata,sare,boluri

Oare cum ne putem da seama?-gustând Ȋn continuarea vom face niste experimente cu sare împreună.

1.Dizolvarea sării ȋn apă-copiii vor pune ȋntr-un pahar cu apă o lingură de sare și vor observa cum se dizolvă sarea; dacă vor amesteca cu o lingură sarea se va dizolva mai repede.

2.Oul plutitor-copiii vor pune ȋn pahare oul și vor adauga sare in pahar până concentratia

Experiment Exercitiul

Explicatia

Cub de gheata, fir de ata ,sare

Observarea comportamentului copiilor Apreciez raspunsul copiilor

de sare va fi mare .Atunci oul va pluti la suprafața apei.

Cub de gheață Jocul didactic

3. Topirea gheții -copiii vor topi un cub de gheață punȃnd sare peste el.

4”Pescuim “ gheața-cȃnd sarea ȋntȃlneste gheața, copiii vor pune peste un cub de gheață un fir de mohair și vor adăuga sare peste el, sarea va lipi firul de mohair de bucata de gheață.

DOS(activit 5.Colorăm sarea-cu ajutorul cretei copiii vor colora sarea . ate practică) Ȋn continuare copiii îl vor ajuta pe Verde Împărat să –și încarce sacii cu sare.

După precizarea și denumirea materialelor primite, precum și explicarea și demonstrarea procedeului de lucru, copiii vor face câteva exerciții de incălzire a mușchilor mici ai mâinilor și vor trece la realizarea temei propuse.

Educatoarea va urmări pe fiecare copil în parte, ajutând și încurajând pe cei care au nevoie.

După ce copiii au terminat lucrul, fiecare săculeț va fi expus pe un panou pentru a putea fi văzut și apreciat de ceilalți colegi prin intermediul metodei,,turul galeriei,,

fir de ata sare

creta colorată Exercitiul Explicatia

sarea

Observarea implicarii copiilor

lipici saci Apreciez raspunsul copiilor

5.

Obtinerea performant ei

Se va realiza cu ajutorul metodei moderne ,,Metoda Chiorchinelui,,.Le voi nota cuvȃntul ,,Sare ,,iar copiii vor spune tot ce le vine în minte când aud acest cuvânt.

6.

Asigurarea feed-backului

Pentru că ati fost atȃt de harnici astăzi si ati ȋnvățat foarte multe lucruri despre sare ,meritati ca ziua să se termine cu un dans; iar ȋn acest dans ne vom antrena simțul tactil și auditiv .Vom dansa desculți pe sare .Va trebui sa fiți foarte atenti sa respectați mișcările pe care le voi face .

ALA2

7.Evaluare a

Se va face o evaluare asupra modului de lucru al copiilor și asupra produselor obținute. Se va discuta despre toate lucrările și copiii vor face evaluări și autoevaluări..

Ȋncheierea activității

Se fac aprecieri generale și individuale .

evaluarea

Copiii primesc stimulente.

Explicatia Demonstratia

Carioca

Demonstratia

carton

Explicatia

Sare dura

Observarea comportamentului copiilorEvaluarea orala a muncii copiilor Frontal

Demostratia Casetofon Exercitiul

Observatia Explicatia

Observarea comportamentului copiilor Apreciez implicarea copiilor in joc

cd

Frontal

Apreciez rezultatele muncii copiilor

Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediu prin activităţile desfăşurate în grădiniţă Prof.Cordoș Daniela-G.P.P. Sîngeorz- Băi Prof.Ureche Adela-G.P.P. Sîngeorz- Băi „Să-i învăţăm pe copiii noştri că Pământul este mama noastră şi tot ce i se întâmplă Pământului ni se întâmplă şi nouă şi se întâmplă tuturor copiilor.”

Pornind de la aceste versuri am considerat că de la cea mai fragedă vârstă copiii trebuie sensibilizaţi să vină o clipă în mijlocul naturii, să-i simtă pulsul şi vibraţia, să-i asculte şoaptele de fericire sau durere, să o înţeleagă cu inima şi mintea, să înveţe de la natură căci aceasta” poate să slujească de carte de povăţuitor.” (I. Simionescu) Astfel, vom avea credinţa că cei mici vor învăţa împreună cu noi să cunoască, să respecte, să iubească şi să ocrotească natura, pentru că nu putem respecta dacă nu cunoştem, nu putem iubi dacă nu respectăm şi nu putem ocroti dacă nu o iubim cu adevărat. Având în vedere faptul că natura înseamnă sănătate, recreere, prietenie, energie, frumuseţe, educatoarelor le revine sarcina de a le forma copiilor convingeri şi comportamente ecologice şi de aceea orice efort şi orice investigaţie nu sunt prea mari în spaţiul educaţiei ecologice.

Activităţile desfăşurate la grupă, extracurriculare şi activitatea opţională „Prietenii naturii” ne-a oferit un cadru optim de formare şi dezvoltare a unei atitudini ecologice precoce ce vor pemite manifestarea unor comportamente simple în relaţiile copilului cu mediul.

Prin activităţile opţionalei „Prietenii naturii” realizarea obiectivelor cadru şi de referinţă s-a făcut printr-o proiectare minuţioasă în care am urmărit lărgirea sferei de cunoştere a copiilor precum şi realizarea unor experienţe şi activităţi practice plăcute, atractive, care au trezit curiozitatea copiilor şi dorinţa de a descoperi natura, de a o cunoaşte mai bine, de a o proteja şi ocroti în acelaşi timp („Din tainele naturii”, „Şi plantele transpiră”, „Să descoperim împreună”, „Ştiaţi că?”, etc.)

Acest lucru s-a putut realiza prin amenajarea unui colţ ecologic cu materiale şi mape tematice, precum şi cu aparatură specifică (termometre, lupe, lampă de spirt, eprubete, microscoape, etc.) toate fiind posibile cu participarea directă a părinţilor.

Cu ajutorul lor am strâns un bogat material ilustrativ realizând cu copiii o multitudine de mape tematice (Curiozităţi pe glob, Plante şi flori de apartament, Flori de grădină, Delta Dunării, Parcul Nicolae Romanescu, Specii de pădure, etc.)

Colţul ecologic a fost îmbogăţit cu animale vii (acvarii, hamsteri, broaşte ţestoase), animale conservate (şopârle, peşti), ierbare, insectare şi foarte multe plante de apartament, specii ce necesită o îngrijire deosebită.

Copiii au fost permanent preocupaţi de îngrijirea acestui colţ, desfăşurând acţiunile practice cu interes şi plăcere.

Am realizat de asemenea ECO-CODUL grupei cu imagini şi versuri create prin care am transmis mesaje ce dezvoltă comportamentul copiilor, formează şi educă atitudini de protejare a mediului şi de combatere a acţiunilor distrugătoare ale omului, conştientizându-i pe copii de importanţa şi rolul naturii.

Îmbogăţirea bazei materiale cu postere confecţionate cu ajutorul copiilor a dus la realizarea scopului educaţiei ecologice. Prin intermediul lor copiii au cunoscut multiple posibilităţi de ocrotire a naturii, au înţeles cu uşurinţă responsabilităţile de protejare şi îngrijire a animalelor, păsărilor, plantelor („Să ocrotim animalele”, „Copacul anotimpurilor”, „Un copac râde, unul plânge”, „Ocrotiţi Delta Dunării”, „Salvaţi Pământul”).

Parcul este pentru copiii oraşului leagănul copilăriei lor, locul de joacă locul unde respiră aer curat, unde petrec clipe plăcute alături de prietenii lor, de părinţi, de fraţi, de bunici. De aceea ne-am dorit şi ne dorim ca parcul să rămână curat, frumos, plin de surprize ce încântă ochiul şi aduc fericirea în sufletele copiilor. Aici împreună cu părinţii am desfăşurat diferite acţiuni de curăţire a aleilor parcului, de plantare de flori, sădire de pomişori alături de lucrătorii parcului, acţiuni ce au fost finalizate prin amplasare de îndemnuri ecologice concepute de părinţi şi copii. În povestirile create: Povestea Primăverii, În poeniţă, Poveste de la ZOO, Băieţelul neastâmpărat, copiii au cuprins în conţinutul lor mesaje ecologice, exemple de fapte bune, dragoste faţă de animale, de natură, dorinţa de a o ocroti.

Prin activitatea practică „Copacul prieteniei” copiii şi-au desenat palmele, le-au decupat şi le-au lipit alcătuind un copac al prieteniei ce conţinea pe fiecare ramură un mesaj ecologic: Să plantăm alţi copaci în locul celor taiaţi, Nu stricaţi cuiburile păsărelelor, Nu răniţi copacii, Nu risipiţi hârtia Aşa vom salva copacii, Pădurea este frumoasă în orice anotimp/Vizitaţi-o, etc..., mesaje ce au fost compuse de copii şi scrise de educatoare.

De o deosebită importanţă au fost vizitele şi plimbările în parc şi pădurile din împrejurimi împreună cu părinţii pentru a observa transformările din natură unde copiii au admirat florile, copacii au ascultat susurul izvoarelor, au observat viaţa unor insecte, animale, au inspirat aer curat. În urma vizitelor cu copiii au constatat ce înseamnă poluarea aerului şi a apei, au observat şi înţeles ce înseamnă distrugerea faunei cu substanţe chimice datorate neglijenţei omului.

Prin discuţiile referitoare la cele observate copiii au căutat soluţii de protejare a aerului şi a apei combătând faptele adulţilor, au desenat, au pictat, au scris lozinci cu mesaje ecologice, au creat povestiri în care copiii se jucau şi trăiau întro lume curată (Dacă aş fi un copăcel, Cum aş putea să schimb lumea, Supărarea unui peştişor, Povestea copacului meu, Ce ne povesteşte un brăduţ etc...) În excursiile organizate, copiii au admirat frumuseţile şi sălbăticiunile naturii au sesizat transformările suferite de natură de-a lungul anilor, învăţând în acelaşi timp că natura trebuie apărată şi protejată iar omul nu trebuie să se opună transformărilor ei. În aceste excursii am colectat materiale din natură: pietre, melci, plante pentru ierbar, flori şi imagini ilustrate pe care la sosirea în grădăniţă le-am sortat, le-am îndosariat îmbogăţind astfel colţul ecologic.

Astăzi problema formării şi dezvoltării conştinţei ecologice împletite indisolubil cu cele ale „destinului” omenirii este mai importantă ca oricând şi de aceea copiii de la cea mai fragedă vârstă trebuie să ajungă să cunoască, să iubească şi să ocrotească natura. În grădiniţă copiii îşi însuşesc primele noţiuni despre natură află că de sănătatea mediului depind viaţa omului, sănătatea lui, alimentaţia, locuinţele, pacea,

dezvoltarea omenirii şi nu în ultimul rând faptul că omul poate să fie prieten al naturii sau duşmanul ei.

Pentru realizarea acestor aspecte este nevoie de o colaborare permanentă cu familia, căci lucrurile frumoase şi bune învăţate la grădiniţă se uită repede dacă nu sunt reluate acasă, dacă părinţii nu împărtăşesc aceleaşi convingeri şi sentimente.

Activitatea pe care am desfăşurat-o cu preşcolarii în ultimii ani, precum şi observarea atentă a mediului în care trăiesc aceştia ne-a confirmat faptul că educaţia ecologică desfăşurată la nivel de grădiniţă trebuie să fie extinsă spre familie, căci părinţii au rolul decisiv în educaţia copiilor.

Am constatat că majoritatea părinţilor sunt ocupaţi şi lasă educaţia copiilor, de multe ori, doar în seama grădiniţei, dădacelor, bunicilor şi, de asemenea, fiind prinşi de toate problemele pe care le au, nu observă ceea ce este în jurul lor şi manifestă indiferenţă faţă de mediul în care trăiesc: blocuri insalubre cu ziduri şi uşi rupte şi murdare, spaţii verzi neamenajate şi pline de resturi menajere.

Pornind de la aceste constatări am iniţiat mai multe proiecte, pentru copii şi părinţi: „Primăvara în parc la noi”, „Totul despre cactuşi”, „Curiozităţi din lumea plantelor”, „Totul despre canguri, crocodili şi dinozauri”, „Armonie în parc”, „Copacii din Parcul Staţiunii”, „Eco-Grădiniţa”, „Grădina mea cea mai frumoasă”, „Să învăţăm despre pădure”prin care am contribuit la dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, stimulând curiozitatea copiilor pentru investigarea acestuia. Copiii au înţeles relaţia om-natură învăţând regulile de ocrotire şi protejare a acesteia. În proiectele: Grădina mea cea mai frumoasă, Eco-Grădiniţa, Să învăţăm despre pădure au fost implicaţi nu numai copiii ci şi părinţii, fraţii bunicii, întreaga comunitate care s-a implicat atât material cât şi fizic.

A fost o implicare majoră de forţe în care fiecare a urmărit scopul final: păstrarea curăţeniei şi înfrumuseţarea locului în care trăiesc, protejarea şi ocrotirea naturii, luarea unor măsuri împotriva celor care ar încerca să le distrugă. În derularea acestor proiecte copiii au avut posibilitatea să observe transformările prin care trec copacii din curtea proprie, din parc, din pădure şi-au însuşit anumite informaţii despre plante, flori, gâze, insecte şi-au dezvoltat atitudini şi conduite corespunzătoare protejării naturii.

Efectul educativ al acestor acţiuni a fost multiplu, copiii cunoscând mai bine realitatea, înţelegând că pot face ceva folositor, că prin munca lor, prin exemplul lor îşi pot aduce contribuţia la îmbunătăţirea relaţiei om-mediu.

Rezultatele obţinute ne determină să tragem concluzia că pentru a construi o societate normală întro ambianţă sănătoasă, este nevoie de educarea, în acest sens, a celor mai mici beneficiari-copiii. La această vârstă prin cunoştinţele însuşite şi prin deprinderile formate se pune piatra la temelia educaţiei ecologice, care trebuie să devină o componentă” de primă mărime” a educaţiei permanente.

Salvarea naturii, mediul primordial în care s-a născut, păstrarea calităţii vieţii pentru binele şi perpetuarea omenirii depind întro măsură demnă de luat în seamă de educaţia pe care copilul o primeşte în grădiniţă.

Copiii Grădiniţei Nr. 1, îndrumaţi de educatoarele lor, au participat la concursuri de creaţii literare şi artistico plastice (desene, colaje, postere) pe teme ecologice unde au obţinut rezultate deosebite. Interesului şi curiozităţii copiilor pentru protecţia mediului şi pentru „o lume mai frumoasă şi mai curată” au răspuns

educatoarele grădiniţei prin desfăşurarea unor activităţi atractive, prin personalizarea spaţiului educaţional cu materiale destinate sărbătoririi evenimentelor ecologice, precum şi prin introducerea în planul de învăţământ la nivelul grădiniţei a disciplinei opţionale „Educatie ecologică”. De asemenea, educatoarele au participat la acţiuni organizate la nivel local, naţional şi internaţional (Proiectul Naţional „Să învăţăm despre pădure”, Proiectul „Eco-Grădiniţa”, Proiectul „Eco-Şcoala”, Proiectul „Noi şi natura”, Prietenii naturii”, Proiectul „Ecopictura”, simpozioane judeţene, interjudeţene, naţionale şi internaţionale.

Ca o concluzie, putem spune că încă din perioada preşcolară trebuie să înceapă cunoaşterea naturii şi înţelegerea legilor care o guvernează, deoarece este şi necesară, dar şi posibilă formarea unei atitudini ecologice la această vărstă şi trebuie să continuie în şcoală şi familie. Formarea unei gândiri şi conştiinţe ecologice este scopul suprem pentru supravieţuirea omului, iar cunoştinţele căpătate în primii ani de viaţă cu privire la natură vor fi mult mai bine aplicate mai târziu.

Interesul faţă de natură, de protejarea şi ocrotirea mediului în care trăiesc, manifestat de copii încă de la grupa mică, ne-a determinat să propunem un opţional de educaţie ecologică, iar alegerea acestuia de către părinţi, din oferta grădiniţei, nu poate decât să ne bucure şi ne dă dreptul să credem că am reuşit să sensibilizăm şi adulţii.

Toate acestea ne conduc la ideea că avem datoria şi obligaţia de a sprijini în continuare copiii în cunoaşterea unor elemente din tainele universului, de a-i învăţa să exploreze lumea înconjurătoare, să o analizeze, să pună întrebări, să exprime opinii şi să-i încurajăm în toate acţiunile pe care le întreprind.

Ceea ce învaţă copilul în perioada preşcolară îşi lasă amprenta asupra conduitei şi evoluţiei ulterioare a cestuia. Educaţia ecologică reprezintă puntea de legătură între copil şi mediul ambiant(mediul natural sau mediul social). Înainte de toate este necesar să învăţăm copilul să contemple natura, să se lase învăluit de frumuseţea, de bogăţia, de dărnicia şi înţelepciunea ei. Mai mult decât cunoaştere, „a învăţa despre natură” înseamnă atitudine şi etică.

Copiii acumulează o serie de cunoştinţe şi impresii prin contactul direct cu natura înconjurătoare pe care o protejează sau nu, în funcţie de educaţia primită şi de exemplele oferite de cei din jur. În acest sens educaţia ecologică constituie o latură esenţială a educaţiei, cu implicaţii majore în formarea personalităţii omului, care să ştie să stăpânească şi să ocrotească în acelaşi timp natura.

De-a lungul timpului, omul, ca un copil atras de o nouă jucărie a fost tot mai puternic prins în acţiuni de a stăpâni natura, de a-i îmblânzi forţele şi de a le folosi în interese proprii, de a trăi mai bine şi mai comod.

Ameţit de uriaşele sale succese ştiinţifice şi tehnice, în multe cazuri omul a devenit „vrăjitorul cel rău”, sfidând legile naturii şi punând-o în pericol cu propria lui nesăbuire.

Gândind că prietenia, afecţiunea şi respectul este legătura dintre oameni este de înţeles că omul trebuie să manifeste aceleaşi sentimente de prietenie, dragoste şi respect faţă de natură. Numai pe un suport afectiv se pot construi atitudini şi convingeri ecologice, se pot dobândi cunoştinţe sistematice de biologie, geografie, fizică, chimie, ştiinţe tehnice.

Pornind de la toate aceste aspecte şi având în vedere obiectivele educaţiei pentru mediu am ajuns la concluzia că educatoarele trebuie să intervină de la vârsta preşcolară pentru cultivarea la copii a sentimentelor de dragoste şi de ocrotire a mediului înconjurător. Pentru aceasta se va apela la strategii diverse care implică atât activităţile instructiv educative stabilite de curriculum naţional cât şi la activităţile opţionale la decizia şcolii.

Astfel vom pune umărul la salvarea naturii de la dezastrele ecologice naturale sau provocate, pentru că noi suntem o părticică, din acel mare întreg, care prin eforturi comune ne vom aduce un mic aport la „SALVAREA TERREI” – aşa cum se numeşte una din poeziile culegerii create de noi „Să iubim şi să ocrotim natura”: Bibliografie Cătrună ,L., ,, Să ocrotim mediul înconjurător’’, Editura Coresi, Bucureşti,2003 Berca ,M.,,Ecologie generală şi protecţia mediului, Editura Ceres, Bucureşti, 2000 Breban S., Gongea E, Ruiu G, Fulga M., ,,Metode interactive de grup; Editura Arves, Cluj-Napoca,2002.

Cunoașterea mediului înconjurător și dezvoltarea vorbirii – Metodica, Editura Didactică și Pedagogică, București,.

Revista învățământului preșcolar, Editura Arlequin, 2009

Proiect de activitate integrata Prof.Tifrea Corina-Gradinita cu PP Nr.2 Bistrita Tema anuala de studiu:,,Ce si cum vreau sa fiu?”

Proiect tematic:,,Suntem prietenii naturii” Tema zilei:,,Apa – esenta vietii” DATA: 22.03.2018 GRADINIŢA Grădiniţa PP. Nr.2 Bistriţa GRUPA Mare PROPUNĂTOR : Ţifrea Corina TEMA DE STUDIU: ,,Ce şi cum vreau să fiu?”

PROIECT TEMATIC: ,,Suntem prietenii naturii” TEMA ZILEI: ,,Apa – esenta vieţii” FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată ( ALA+ADE+ADP) (DŞ 1- cunoasterea mediului inconjurator+DS 2activitate matematica) Elemente componente ale activitatii integrate: 1. Activitati de dezvoltare personala (ADP)  Rutine ,,Ne spălăm, ne îngrijim şi apa n-o risipim” (exersarea deprinderii de igienă personală şi economisire a apei) ,,Respect pe orişicine! Ştiu că e frumos şi bine!” (deprinderea de a respecta adulţii şi copiii)  Intalnirea de dimineata Tema zilei : ,,Apa – miracolul vieţii” (Salutul, prezenţa, calendarul zilei, activitate de grup, noutăţile zilei) Obiective operaţionale: O1 – să utilizeze formule de salut adecvate momentului zilei; O2 – să identifice simbolurile adecvate caracteristicilor zilei (vreme, anotimp, poziţia în succesiunea zilelor săptămânii); Obiectiv socio-afectiv :

- colaborarea cu cei din jur în realizarea activităţilor de grup.

Strategii didactice: Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia.

Mijloace şi materiale didactice: calendarul naturii, marionetă ,,Degeţica”.

- Tranzitii ,,Secretul naturii” (cântec) ,,Podul mişcător” (joc muzical) 2. Jocuri si activitati didactice alese ( ALA ) Biblioteca ,,În căutarea lui Nemo” – fişă de lucru (Anexa 1) Obiective operaţionale: -să încercuiască mediul de viaţă al peştilor; - să despartă corect în silabe, reprezentând grafic numărul lor; - să recunoască litera ,,o” în cuvintele date.

Stiinta ,,Circuitul apei în natură” – fişă de lucru (Anexa 2) ,, Stările apei – lichida, solida, gazoasa” - experiment (problematizare) Centrul va rămâne deschis pe toată durata zilei.

Obiective operaţionale: - să precizeze cele trei etape ale circuitului apei în natură; - să despartă în silabe cuvintele ce denumesc cele trei etape şi să deseneze pentru fiecare tot atâtea picături câte silabe are; - să verifice cele trei stări de agregare ale apei şi să exprime verbal legăturile cauzale.

-sa numere paharele cu apa Strategii didactice: Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, experimentul.

Materiale: apă, recipiente, sursă de căldură, culori, creioane, fişe de lucru.

Arta ,Valurile apei” (elemente grafice) ,,Carligul unditei” (elemente grafice) Obiective operaţionale -sa execute elementele grafice simple, respectand spatiul dat;

Constructii “Fantana cu apa rece” (constructii cu betisoare) “Acvariu pentru pesti” Obiective operaţionale: - sa construiasca din betisoare tema data; Strategii didactice: Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul.

Materiale: betisoare colorate, spuma si folie de plastic, pietricele, muschi de piatra.

3.Activitati pe domenii experientiale  DŞ (Cunoaşterea mediului - ,,Apa- esenta vietii”)  DOS (Activitate practică - ,,Codul verde pentru casa mea”) OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE: DS : - să cunoască elemente ale lumii înconjurătoare (aerul, apa, solul, vegetaţia, fiinţa umană ca parte integrantă a mediului, fenomene ale naturii), precum şi interdependenţa dintre ele; - să recunoască şi să descrie verbal şi grafic anumite schimbări din mediul apropiat; - să comunice impresii, idei pe baza observărilor făcute; sa compuna si sa descompuna numarul 7;

DOS:

- să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de securitate personală; - să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbogăţirea acestuia prin lucrările personale; - să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei lucrări practice; OBIECTIVE OPERAŢIONALE VIZATE : a)Cognitive O1 – să explice provenienţa apei (izvoare, râuri, fluvii, fântâni, ploaie); O2 – să denumească cele trei etape ale circuitului apei în natură; O3 – să formuleze ipoteze pentru experimente; O4 – să formuleze concluzii verificând dacă experimentul răspunde ipotezelor formulate la începutul activităţii;

O5 – să dobandeasca cunoştinţe elementare despre importanţa economică a apei (hidrocentrale, cale de transport,etc); O6 – să exprime verbal legăturile cauzale; O7 – să înţeleagă necesitatea păstrării calităţii apei; O8 – să explice cum se produc inundaţiile şi pericolul pe care îl prezintă acestea; O9 – să descrie comportamente ecologice (utilizarea economică a apei) şi modalităţi de combatere a poluării.

O10 – să identifice materialele de lucru primite şi să verbalizeze acţiunile specifice întreprinse, folosind un limbaj adecvat; O11 – să îşi exprime opinia faţă de lucrarea sa şi a celorlalţi, motivându-şi părerile; O12- sa numere paharele cu apa. a) Psiho-motorii O13 – să participe concret în cadrul activităţii la experimente pentru a sesiza legătura dintre apă, fenomene legate de ea şi fiinţe; O14 – să înregistreze grafic rezultatele experimentelor; O15 – să selecteze adecvat uneltele şi materialele necesare, conform temei date; b) Afective: O16 – dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea realităţii înconjurătoare prin experimente simple; O17 – conştientizarea importanţei comunicării rezultatelor de învăţare în grup.

Strategii didactice: Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, Experimentul, Diagrama cauză-efect, Turul galeriei.

Materiale: fişe de lucru, creioane, reţete cu simboluri pentru experimente, fişe de consemnare a rezultatelor, eprubete, pipete, nisip, pietriş, vată, lanternă, oglinzi, vas pătrat transparent, halate, carton colorat A3, carton colorat A4, jetoane cu imagini, lipici, carioca.

3. Jocuri si activitati didactice alese ( ALA 2)

Joc de perspicacitate : “Plimba paharul”- se desfasoara pe doua echipe, castiga echipa care a varsat cea mai putina apa din pahar (5 copii la fiecare echipa) BIBLIOGRAFIE: S. Breben, E. Gongea - ,,Metode interactive de grup” (ghid metodic) , Ed. Arves, 2006, Craiova; M. Pletea, D. Raileanu - ,,Aplicatiile noului curriculum”, vol III, Ed. DPH, 2009, Bucuresti; F. Bickering - ,,Trucuri stiintifice”, Ed. Top Chat Kids, 2004, Bucuresti; “Pro ecologia mileniului 3-revista de educatie ecologica ,Ed. Reprograph, Craiova, 2007 Apa, esenta vietii / Scenariul zilei Intalnirea de dimineata Sun din clopoţel, iar copiii ştiu că la acest semnal îşi iau pernuţele şi se aşează în formă de cerc.

Salutul se realizează cu ajutorul unor apelative stimulative, cu trimitere la proiectul aflat în derulare (,,Bună dimineaţa, iubitori ai naturii!”).

Prezenţa : copiii sunt solicitaţi, după ce şi-au auzit numele să-şi aseze jetonul cu numele pe panoul general. Prilejul va fi folosit pentru a realiza prezenţa numerică: câţi copii sunt astăzi la grădiniţă. De asemenea, copiii sunt solicitaţi să stabilească şi absenţii zilei (nominal şi numeric).

Completarea calendarului naturii este indispensabilă pentru a cultiva spiritul de observaţie al copiilor în legătură cu schimbările care au loc în mediul înconjurător şi pentru a realiza orientarea în timp. Astăzi este vineri, 6 aprilie 2012, suntem în anotimpul primăvara. ,,Vă rog să priviţi pe fereastră şi să-mi spuneţi cum este vremea?” Se va completa calendarul naturii, precizând a câta zi din săptămână este vineri, ce zi a fost ieri, ce zi urmează.

Activitatea de grup - ,,Dacă vesel se trăieşte” (joc muzical) Noutăţile zilei : Dragii mei, drept sa va spun la flori apa stiu sa pun, Le-ngrijesc, le ocrotesc si din suflet le iubesc Orice floare cat de mica e si ea o particica, din natura asta mare Tranziţie : ,,Secretul naturii” (cântec) ,,Stropii de ploaie au întrebat, Dacă pământul s-a udat.

Dacă seminţele au încolţit Şi dacă florile au înflorit.

R.

Iarba cea verde a răspuns Că apa nu e de ajuns.

Florile toate de bucurie, Au spus secretul din lumea vie: Este nevoie şi de lumină, Raze de soare, zbor de albină.

Vântul cuminte a vrut să poarte Când primăvara a venit, Parfum de floare pe drum de noapte Aripi de fluturi în răsărit.

R ………………………….”

ALA Se vor intui materialele de la centrele de interes. ŞTIINŢĂ  ,,Transformările apei în natură” - experiment Pe măsuţă vor fi aşezate eprubete, fierbător electric, cană gradată, cuburi de gheaţă, fişe de consemnare a datelor şi a rezultatelor experimentului. Pe scăunele, copiii vor avea pregătite halate. Acest centru va rămâne deschis pe toată durata zilei.  ,,Circuitul apei în natură’ – fişă de lucru ARTĂ  ,,Micul meu peştişor” Pe siluete, copiii vor aplica diferite materiale (paiete, mărgele, pene colorate, ochi mobil).  ,,Ramă pentru tablou” Pentru a realiza un tablou cu peşti, se va decora rama cu scoici, melci, perle, pietricele.

BIBLIOTECĂ  ,,În căutarea lui Nemo” – fişă de lucru (despărţire în silabe, recunoaşterea literei ,,o” în cuvintele date).

TRANZIŢII : ,,Podul mişcător”, ,,Secretul naturii” ADE Centrul ,,Ştiinţă” va rămâne deschis, deoarece aici vor avea loc experimentele.

Pe echipe, vom face un curcubeu şi vom observa ce se întâmplă când lumina trece prin apă curată şi ce se întâmplă când trece prin apă murdară. Vom pune cu ajutorul pipetei 1, 2, 3, 4 picături de cerneală în eprubete diferite. Vom trece printr-un filtru confecţionat de noi (un strat de vată, un strat de pietriş, un strat de nisip ) apă curată şi prin al doilea filtru (cu aceleaşi straturi) apă murdară, adusă direct din Dunăre. Vom sublinia că apa poluată trece prin corpul vieţuitoarelor acvatice. Şi organele noastre interne suferă atunci când consumăm apă poluată. Datorită circuitului apei în natură şi a transformărilor pe care le suferă (evaporare, condensare, precipitaţii), apa poluată pătrunde peste tot: aer, sol, plante, vieţuitoare , distrugând echilibrul naturii.

Fiecare grup face predicţii (formulează ipoteze), prezintă concluziile experimentului, fac legături cauză – efect în imagini schiţate de copii. Se trece apoi la confecţionarea ,,Codului verde” cu ajutorul jetoanelor selectate de copii din cele puse la dispoziţie de educatoare.,,Gândiţi-vă la situaţii în care puteţi economisi apa şi îi puteţi îmbunătăţi calitatea. Aplicaţi imagini grăitoare pe spaţiul de lucru”. După ce echipele au terminat, posterele se expun pe pereţii clasei care se transformă într-o galerie expoziţională . Grupurile de copii trec pe la fiecare exponat, apoi revin la locul iniţial şi îşi reexaminează produsul prin prisma observaţiilor făcute (notate pe marginea posterului, prin simboluri, ajutaţi de educatoare) - ,,Turul galeriei”. Cele trei secţiuni ale ,,Codului verde“ se unesc, folosind rama confecţionată la sectorul Artă.

ALA 2 Joc de perspicacitate : “Plimba paharul”- se desfasoara pe doua echipe, castiga echipa care a varsat cea mai putina apa din pahar (5 copii la fiecare echipa).

Conţinut

Evenimentul Didactic

1. Moment organizatoric

Strategii didactice Metode şi procedee

Ob.

Mijloace de realizare

Evaluare Instrumente

Indicatori

Crearea condiţiilor necesare bunei desfăşurări a activităţii: - aerisirea sălii de grupă; - pregătirea materialului didactic necesar activităţii.

2. Captarea atenţiei

Întâlnirea de dimineaţă

panou magnetic

Salutul

jetoane

Prezenţa Calendarul zilei Activitatea de grup - ,,Dacă vesel se trăieşte” Noutăţile zilei – sosirea marioneteisurpriză, ,,Degeţica”. Ea a aflat despre proiectul tematic derulat la grupa noastră, şi îi roagă pe copii să verifice puritatea apei din mediul în care locuiesc. Astfel, noi, familia şi toţi

observaţia

surpriza conversaţia

chestionarea Calendarul naturii

marioneta ,,Degeţica”

- utilizează formule de salut adecvate momentului zilei; - identifică simbolurile adecvate caracteristicilo r zilei; - manifestă compasiune pentru tristeţea fetiţei (,,Degeţica”)

prietenii noştri vor şti ce reguli avem de respectat pentru a păstra natura curată.

Tranziţie: ,,Secretul naturii”

3. Anunţarea temei şi a obiectivelor

Educatoarea evidenţiază faptul că în clasă avem musafiri, pe care îi invităm să urmărească modul cum o vom înveseli pe ,,Degeţica”.

Explicaţia

Vom pregati pe o masa 6 pahare cu apa si unul go, pe care il vom adauga cu ajutorul copiilor pentru compunerea numarului 7;

Exercitiul

observaţia

- manifestă atenţie şi interes

Se vor efectua exercitii de compunere Problematizare a si descompunere a numarului 7 cu ajutorul betisoarelor si al jetoanelor cu Invatatrea prin imagini. descoperire

4. Dirijarea învăţării

observaţia

Bibliotecă : ,,În căutarea lui Nemo” (fişă de lucru – despărţire în silabe, recunoaşterea

exerciţiul

- indică mediul de viaţă al peştilor - desparte în silabe, reprezentând

literei ,,o” în cuvintele date, desen) – Anexa 1 O2

Ştiinţă : ,,Transformările apei în natură” – experiment . ,,Circuitul apei în natură” ( fişă individuală ) - Anexa 2

O11

Artă : ,,Micul meu peştişor” ,,Ramă pentru tablou”

La fiecare centru se prezintă materialele şi modul în care se va lucra cu aceste materiale, se sugerează copiilor că pot alege centrul prin rotaţie.

Copiii se vor aşeza la centrele pregătite, iar educatoarea va supraveghea desfăşurarea activităţii intervenind dacă este necesar sau este solicitată.

Tranziţie: ,,Podul de piatră”.

conversaţia explicaţia demonstraţia experimentul exerciţiul

-fişe individuale -eprubete -fierbător -apă -fişe de consemnare a rezultatelor -scoici, perle, paiete, lipici, pene, ochi mobil, carton

grafic numărul lor; chestionarea

- precizează cele trei etape ale circuitului apei în natură; - consemnează rezultatele experimentului ; aplică material mărunt, îmbină armonios culorile şi materialele pentru realizarea temei propuse.

5. Obţinerea performanţei

O15

Degeţica le propune copiilor nişte probe, pentru a fi sigură că sunt pregătiţi să devină cercetători.În urma trecerii cu succes a acestor probe, ei vor primi halatele necesare lucrului în laborator, cu ecusoanele ce desemnează echipa din care vor face parte.

Pentru a testa calitatea apei prelevată din Dunăre şi cea adusă de la filtrul montat în holul grădiniţei, copiii se împart în trei echipe în funcţie de ecusoanele prinse la halate:

O1 0

1. echipa curcubeului; 2. echipa picăturilor cristaline; 3. echipa vieţuitoarelor acvatice.

Prima echipă va simula formarea curcubeului trecând razele de lumină prin apă curată şi prin apă luată din Dunăre. Copiii formulează întâi ipoteze, realizează experimente, apoi consemnează rezultatele în fişa de observaţii cu ajutorul desenului.

halate ecusoane

observarea

chestionarea

demonstraţia

-vase transparente, de formă pătrată

Experimentul

- lanterne

conversaţia

-oglinzi -apă curată -apă poluată -fişe

eprubete

- manifestă interes pentru cunoaşterea realităţii înconjurătoare;

- relaţionează în grup, colaborând pentru realizarea experimentului ;

- identific;ă materialele de lucru primite şi verbalizează acţiunile specifice întreprinse, folosind un limbaj adecvat;

A doua echipă, cea a ,,Picăturilor cristaline”, va pune în eprubete cu apă curată culoare albastră (cerneală) după schiţa primită: în prima o picătură, în a doua - 2 picături, în a treia - 3 picături, în a patra – 4 picături. Experimentul se O3 repetă în eprubete cu apă murdară.

Copiii vor formula ipoteze, apoi consemnează rezultatele în fişe. Vor formula concluzii: nu putem obţine tonuri pentru picturi frumoase decât în apă curată, nu ne putem spăla, nu putem spăla ţesături, etc.

O1 2 Echipa ,,Vieţuitoarelor acvatice” realizează două filtre identice (strat din vată, pietriş, apoi nisip) în sticle de plastic tăiate cu gâtul în jos. Se trece apă din cele două surse pe rând, prin cele două filtre. Vor formula ipoteze, vor consemna rezultatele, vor emite concluzii: - apa poluată trece prin organismul peştilor lăsând urme, aşa cum a lăsat urme în filtru; peştii se îmbolnăvesc;

pipete cerneală Experimentul

stative

fişe de consemnare a datelor Experimentul

-sticle tăiate pe jumătate Explicaţia

-vată

- formulează ipoteze pentru experimente;

- participă concret în cadrul activităţii la experimente pentru a sesiza legătura dintre apă, fenomene legate de ea şi fiinţe;

- înregistrează grafic rezultatele experimentelor ;

- explică necesitatea

- şi organele noastre interne suferă atunci când consumăm apă murdară – apa poluată dăunează sănătăţii tuturor vieţuitoarelor; - datorită circuitului apei în natură prin transformările pe care le suferă (evaporare, condensare, precipitaţii), apa poluată O7 pătrunde peste tot: aer, sol, vieţuitoare, distrugând echilibrul naturii. ,,Gândiţi-vă la situaţii în care puteţi economisi apa şi îi puteţi îmbunătăţi calitatea. Aplicaţi imagini grăitoare pe spaţiul de lucru” O1 3

Din nou pe echipe, păstrând componenţa, se va trece la întocmirea ,,Codului verde”, cu ajutorul jetoanelor selectate de copii din cele puse la dispoziţie de educatoare, folosind şi fişa de observaţii întocmită în urma experimentului. Vom ilustra reguli pe care să le respectăm împreună cu prietenii şi familia, pentru a proteja mediul înconjurător.

O9

-nisip -pietriş

păstrării calităţii apei;

-fişe de consemnare a datelor

precizează comportam ente ecologice; - enumeră modalităţi de

Asigurarea feed – back-ului

După ce echipele au terminat, posterele se expun pe pereţii clasei care se transformă într-o galerie expoziţională (,,Turul galeriei”).

Grupurile de copii trec pe la fiecare exponat, apoi revin la locul iniţial şi îşi reexaminează produsul prin prisma observaţiilor făcute (notate pe marginea posterului, prin simboluri, ajutaţi de educatoare).

O1 ALA 2 1 Joc de perspicacitate : “Plimba paharul”- se desfasoara pe doua echipe, O6 castiga echipa care a varsat cea mai putina apa din pahar (5 copii la fiecare echipa)

Evaluarea performanţelor

Explicaţia

chestionarea

combatere a poluării; - selectează jetoane sugerând comportam ente ecologice;

-jetoane -lipici -coli colorate format A3

Materiale Pahare de plastic, apa, recompense .

- îşi exprimă opnia faţă de lucrarea sa şi a celorlaţi, motivânduşi părerile;

- utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui

O1 1

Turul galeriei

corporal ĂŽn transmitere a unor idei Ĺ&#x;i sentimente

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Prof. GABRIELA PINTICAN-G.P.P.Nr.2 Bistrita UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Grădinița cu P. P. Nr. 2 Bistriţa EDUCATOARE: prof. PINTICAN GABRIELA NIVEL : I GRUPA : Mijlocie TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”

TEMA SĂPTĂMÂNII: „Lumea culorilor” TEMA ZILEI: „Povestea curcubeului” FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată: ADE (DLC) + ALA I+ADE (DEC.EAP) + ALA II TIPUL ACTIVITĂȚII : mixta Durata: 3h Componența activității:  Activități de dezvoltare personală(ADP) Întâlnirea de dimineață: „Culoarea mea preferata este...”

Tranziții:recitativ ,,.Curcubeul..”, ,,Cântecul culorilor” Rutine: deprinderea de a exprima starea sufletească pe care o creeaza culorile  Activităti pe domenii experiențiale (ADE) Domeniul limbă și comunicare: Educarea limbajului: ,, A cui este culoarea?”- joc didactic – folosirea genitivului substantivelor Domeniul estetic creativ: Educație artistico - plastică: Subiectul: Pata de culoare Tema: „Curcubeul”  Jocuri si activităti didactice alese (ALA I): Știință:Experiment: „Cum putem obține culorile curcubeului?”

Constructii: ,,Curcubeul” Joc de rol : ‚,De-a cofetarii” ● Jocuri şi activităţi didactice alese (ALA II) Joc de mișcare: ,,Cursa curcubeului” Joc distractiv:,,Curcubeul danseaza” SCOPUL:  Formarea deprinderii de a folosi corect substantive la cazul genitiv;  Consolidarea priceperilor şi a deprinderilor specifice activității de educație plastică ( tehnica picturii pe sticlă).

OBIECTIVE : La sfârşitul activităţii copiii vor fi capabili:  să folosească corect genitivul substantivelor;  să picteze pe sticlă, alternând culorile;  să construiască prin alăturare și suprapunere;  să obțină colorile curcubeului urmând etapele unui experiment; 49

 să interpreteze rolul de cofetar;  să respecte sarcinile şi regulile jocurilor.

ELEMENTE DE FEEDBACK : Modul de rezolvare a sarcinilor de lucru formulate Modul de receptare a elementelor sintetizate la final STRATEGII DIDACTICE: a) Metode/procedee/tehnici: explicaţia, conversaţia, observaţia, exercițiul, demonstrația, problematizarea, jocul, metoda ,,Brainstorming”, ,,Turul Galeriei”. b) Mijloace de învăţământ: calendarul naturii, jetoane cu conturul unor imagini și jetoane cu imagini colorate, acuarele, pensule, bucăți de zăpada artificială în culorile curcubeului, forme de brioșe, bicarbonat, oțet, pipete, colorant alimentar, halate, planșă cu etapele experimentului, cocă colorată, sucitoare, forme de fursecuri, tăvi pentru copt, șorturi. c) Forme de organizare: frontal, individual, pe grupuri mici MODALITĂŢI DE EVALUARE: Continuă – formativă: prin observarea comportamentelor copiilor, analiza produselor activității şi corectarea răspunsurilor, prin întrebări, aprecieri verbale, îndrumări individuale, fotografia, acordarea de stimulente.

Bibliografie: - MECTS - „Curriculum pentru învăţământul preşcolar”, Editura DPH, 2009; “Curriculum pentru învățământul preșcolar 3-6/7 ani ” – 2008 - Curs „Strategii de învatare prin cooperare” – modulul III – Step by Step - Breben, Silvia; Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta; Fulga,Mihaela – “Metode interactive de grup” –ghid metodic, editura Arves, 2006; - Filofteia Grama, Mioara Pletea,Angela Sesovoci…”Aplicații ale noului curriculum pentru învățământul preșcolar”, vol I si II, ed. DPH, 2009 - Site-ul www. didactic.ro SCENARIUL DIDACTIC Activitatea debutează cu Întâlnirea de dimineaţă, în care copiii au posibilitatea de a-și împărtăși opiniile, de a-și manifesta starea de spirit, de bună dispoziție. Salutul între copii se va realiza prin tehnica comunicării rotative: pornește de la educatoare și este continuat de toți copiii, de la dreapta la stânga.

Un copil completează calendarul naturii cu datele necesare (luna, ziua, starea vremii, anotimpul, etc.). Împărtăşirea cu ceilalţi: Se va adresa întrebarea: Care este culoarea ta preferata? Copiii vor răspunde.

Noutatea zilei și totodată Captarea atenției o reprezintă prezentarea teatrului de masă după povestea „Cearta culorilor”: 50

„Într-o cutie frumoasă locuiau șase creioane. Cu toate că erau surori, se certau mereu pentru că fiecare se credea cel mai important.Țipau, se înțepau, câteva și-au rupt vârful chiar: Eu sunt cel mai important! (creionul roșu) Ba eu! (creionul portocaliu) Ba eu, toamna n-ar avea culoare fără mine!(creionul galben) Pe mine m-ați uitat? Ce culoare ar avea apa, cerul, fără mine?(creionul albastru) Vai, vai, câtă lipsă de respect, se alătura creionul verde. Iarba, copacii, ce culoare ar avea fără frumusețea mea?

Ajutoooor...ajutoooor...se auzi un glas plin de întristare.

Creioanele s-au oprit din ceartă și, ce să vezi? Un creion mic, de culoare indigo, venea șchiopătând spre cutia de culori.

Ce-ai pățit? De ce plângi? Îl întrebară creioanele colorate, uitând de ceartă.

Oh, ploaia m-a rugat să caut Curcubeul și să-i spun să iasă din nor. M-ați putea ajuta?

Cele șase surori se sfătuira și spuseră într-un glas: Da,da, dorim să fii fratele nostru mai mic!

Mulțumesc, spuse creionul indigo. Și au pornit la drum cele șapte creioane colorate...Să le privim cum se înalță la nor!

Acum închideți ochii! Deschideți ochii! Ce vedeți?(un curcubeu) Ce Curcubeu frumos!

Cine credeți că a făcut să apară curcubeul? Ați ghicit!, chiar cele șapte creioane colorate.

Ele au rămas de atunci împreună și toți copiii se bucură de ele.”

Urmează activitatea frontală de Educarea limbajului: Joc didactic: ,, A cui este culoarea?”

Sarcina didactică: identificarea obiectului conturat pe jeton; formularea propozițiilor, folosind corect substantivele la cazul genitiv Regulile jocului:. Pe rând, câte un copil de la un grup denumește obiectul trasat prin contur: „Eu am un soare. Îmi vreau culoarea!” Copilul din cealaltă grupă va ridica corespondentul colorat și va spune: „Culoarea galbenă este a soarelui.”

Se schimbă jetoanele între grupuri, pentru ca toți copiii să formuleze genitivul; la formularea corectă aplaudă, la cea greșită, bat din picioare.

Elemente de joc: aplauzele, „tropăitul”, mânuirea materialului, ghicirea Material didactic: jetoane cu conturul unor obiecte, jetoane cu aceleași obiecte, colorate.

Tranziție: recitativ ,,Curcubeul” Programul zilei continuă cu activităţile ce urmează să fie desfăşurate în fiecare centru: invit grupa de copii să le viziteze, să intuiască materialele puse la dispoziţie şi să aleagă centrul preferat.

La centrul Artă (DEC.EAP), copiii vor picta pe geam culorile curcubeului 51

La centrul Joc de rol, copiii vor interpreta rolul de cofetar, preparând fursecuri .

La centrul Știință, vor urma etapele unui experiment pentru a obține culorile curcubeului La centrul Construcții vor construi curcubeul cu materialele puse la dispoziție.

După finalizarea activităţilor în centre vom trece să observăm ce au realizat, folosind metoda Turul galeriei.

Rutine și tranziție: Copiii părăsesc sala de grupă cântând „Cântecul curcubeului”. În încheiere, se va desfăşura jocul de mişcare ,,Cursa curcubeului”și jocul distractiv ,, Curcubeul dansează”.

Voi face aprecieri asupra modului în care au participat la activitate.

52

53

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Evenimentul didactic

1.Moment organizatoric

2. Captarea atenţiei

Conținutul științific

Strategii didactice Metode/ procedee/ tehnici

Se creează condiţiile psihopedagogice necesare desfăşurării activităţii în bune condiţii: - aerisirea sălii de grupă; - aranjarea mobilierului; - pregătirea materialului didactic; - organizarea colectivului; Întâlnirea de dimineaţă: Salutul se va realiza prin tehnica comunicării rotative. Copiii completează Calendarul naturii şi prezenţa la grădiniţă în ziua respectivă. Împărtășirea cu ceilalți: Fiecare copil numește culoarea preferată.

Astăzi, în cadrul activităţii de educarea limbajului ne vom juca jocul ,, A cui este culoarea? ”

4. Dirijarea învăţării și a procesului de consolidare a cunoștintelor,

ADE. Educarea limbajului: Joc didactic: ,, A cui este culoarea?”

Sarcina didactică: identificarea obiectului conturat pe jeton; formularea propozițiilor, folosind corect substantivele la cazul genitiv.

Forme de organizare

Forme

Instrumente

Conversaţia Frontal Observarea

Calendarul naturii

Tehnica comunicării rotative

Se va realiza prin prezentarea teatrului de masă după povestea „Cearta culorilor”.

3. Anunţarea temei şi a obiectivelor

Mijloace de învăţământ

Evaluare

Conversaţia

Explicaţia

Creioane colorate, nor , curcubeu

Frontal

Orală

Frontal

Conversaţia Orală Frontal 54

Evaluarea capacitatii de atenție voluntară Evaluarea capacitatii de atenție voluntară

priceperilor și deprinderilor

5.Obținerea performanţei

Introducerea în joc o realizez prin intuirea materialelor.

Explicarea și demonstrarea regulior jocului : Pe rând, câte un copil de la un grup denumește obiectul trasat prin contur: „Eu am un soare. Îmi vreau culoarea!” Copilul din cealalta grupă va ridica corespondentul colorat și va spune: „Culoarea galbenă este a soarelui.”

Se schimba jetoanele intre grupuri, pentru ca toti copiii sa formuleze genitivul.

Jocul de probă: Îl realizez cu ajutorul a doi copii pentru verificarea înțelegerii regulilor.

Desfăşurarea propriu-zisă (Varianta I): Urmăresc respectarea regulilor jocului, corectez exprimarea, încurajez copiii timizi. Răspunsurile corecte sunt aplaudate.

Varianta a II A: Voi formula propoziții cu genitivul substantivelor, corecte sau incorecte. Copiii aplaudă sau bat din picioare, după caz, spun varianta corecta.

Ex: Galbenul este al lui soare.

Galbenul este al soarelui. Încheierea activităţii: Aprecieri asupra participării copiiilor la joc.

Tranziţie: recitativ ,,Curcubeul” ALA I Împreună cu copiii, trec pe la centrele de interes pentru a intui materialele, a anunța tema şi sarcinile de lucru.

Explicaţia

Demonstraţia

jetoane cu conturul a diferite obiecte jetoane cu aceleași obiecte colorate

Observarea comportamentului copiilor

Frontal

Obs. directă

Jocul

ARTĂ: DEC.EAP: Pictură: Subiectul: Pata de culoare Tema: „Curcubeul” Explicarea modului de lucru: Amintesc tehnicile de lucru învățate și explic cum vor alterna culorile.

Pentru a realiza corect sarcinile, copiii trebuie să respecte criteriile de evaluare: să respecte ordinea culorilor, să lucreze îngrijit, să finalizeze lucrarea.

Conversaţia

Explicatia Exerciţiul 55

Acuarele, pensule, servețele.

În grupuri

Aprecierea verbală

Observarea comportamentului copiilor

Obs. directă

Rezolvarea sarcinilor

Executarea temei de către copii.

Voi supravegea modul în care copiii realizează tema şi voi oferi sprijin acolo unde este necesar, prin îndrumări individuale si colective.

JOC DE ROL: „De-a cofetarii” Copiii vor interpreta rolul de cofetar, preparând fursecuri. ŞTIINŢĂ: Experiment: „Cum putem obține culorile curcubeului?”

La acest centru preşcolarii vor urma etapele unui experiment pentru a obține culorile curcubeului: umplerea vaselor cu bicarbonat, picurarea colorantului, adăugarea oțetului..

CONSTRUCȚII: „Curcubeul” Copiii vor construi prin alăturare și suprapunere pentru a realiza Curcubeul.

6. Evaluarea activităţii.

7. Asigurarea retenției și a transferului

Conversaţia Aprecierea verbală

Jocul

Obs . directă

Dupǎ finalizarea activitǎților în centre, vom trece să analizăm lucrările copiilor.

Câte un copil va prezenta la fiecare centru ce au avut de realizat.

Voi face aprecieri asupra modului cum s-a desfǎșurat activitatea .

Joc de mişcare: ,,Cursa curcubeului” Explicarea și demonstrarea regulilor jocului: Copiii sunt împărțiți în două echipe; în fața fiecăreia se află câte un șir de rotunduri colorate și câte un coș cu role de carton colorate; la semnalul educatoarei, doi câte doi, copii vor porni în cursă pentru a așeza rolele pe cercurile colorate; câștigă copilul care termină primul; echipa cu cel mai mare număr de câștigători iese învingătoare.

Jocul de proba: Se executa un joc de probă pentru a mă asigura că au fost înțeles regulile.

Conversaţia

Individual

Metoda Turul Galeriei

Frontal

Explicaţia

Frontal

Demonstraţia

Rotunduri și role de carton colorate

În grupuri

Jocul

explicatia 56

Individual

Aprecierea verbală

Observarea comportamentului copiilor Analiza produse lor activităţii copiilor

Obs. Comportamentului copiilor

Evaluarea capacitatii de atenție voluntară

8. Încheierea activității

Desfășurarea jocului: Urmăresc respectarea regulilor, imprim jocului un ritm alert. Stimulez copiii să-și încurajeze colegii. Încheierea jocului: Câștigătorii sunt aplaudați. Fac aprecieri generale și individuale.

Joc distractiv: ,,Curcubeul dansează” Explicarea regulilor jocului: Fiecare copil ține în mână capătul unei panglici colorate (prinsă de umbrela - curcubeu); la comanda educatoarei se deplasează în ritmul muzicii și execută diferite mișcări: mers, alergare, învârtire, ghemuire.

Desfășurarea jocului: Asigur un ritm vioi jocului, urmăresc îndeplinirea acțiunilor de către toți copiii.

Voi face aprecieri generale și individuale asupra corectitudinii realizãrii sarcinilor de lucru, precum și asupra comportamentului copiilor pe parcursul activității.

CD cu Cântecul culorilor,com bina muzicală, umbrela curcubeu

Acordarea de recompense, stimulente

57

Învățarea prin experimente Prof. Adela Gabriela Muresan-Școala Gimnazială Mihai Eminescu Năsăud Stimularea şi satisfacerea curiozităţilor copilului, explicarea şi înţelegerea lumii înconjurătoare, investigarea acesteia, dezvoltarea capacităţii de observare şi stabilire de relaţii cauzale, spaţiale, temporale, dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme privind cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie, pământul, spaţiul, metode ştiinţifice), prin achiziția de strategii adecvate, dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numere, cifre, operaţii, concepte de spaţiu, forme geometrice, înţelegerea modelelor, unităţi de măsură, acestea sunt competențele care ghidează curriculum la nivel preșcolar și primar în doemniul științelor. Activitățile interesante care pot fi organizate cu succes sunt explorarea, experimentarea, jocul. Copiii acumulează prin aceste trei tipuri de activităţi experienţe cu semnificaţie pentru dezvoltarea lor şi le satisface nevoile specifice vârstei. Ei încearcă să cucerească lumea din jur acţionând pe cele trei căi.

Domeniul stiinţe include atât abordarea domeniului matematic prin intermediul experienţelor practice cât şi înţelegerea naturii, ca fiind modificabilă de fiinţele umane cu care se află în interacţiune. Mediul înconjurător reprezintă totalitatea factorilor externi din natură şi societate care acţionează asupra omului şi condiţionează existenţa lui. Încă de la naştere copilul creşte şi se dezvoltă biopsihosocial sub influenţa directă a mediului, acesta constituind principala sursă de informaţii ce vor sta la baza procesului de cunoaştere a realităţii.

Cunoaşterea mediului înconjurător contribuie la dezvoltarea unor percepţii şi reprezentări legate de frumosul din artă, din natură, din societate, la formarea unor capacităţi de a aprecia şi evalua frumosul, la cultivarea gustului estetic, la formarea unor deprinderi şi îndemânări tehnice de artă, stimularea capacităţilor creatoare, a unor aptitudini estetice. Abilităţi şi competenţe asociate demersurilor de investigaţie ştiinţifică, (observarea, selectarea elementelor semnificative din 58

masa elementelor irelevante, formularea de ipoteze, de alternative, conceperea şi realizarea de experimente, organizarea datelor rezultate din observaţii) pot fi dobândite de copiii preşcolari atunci când sunt puşi în contact cu domeniul cunoaşterii naturii, prin activităţi simple cum ar fi: observarea unor fiinţe/plante/animale/obiecte din mediul imediat apropiat, modelarea plastilinei (putând face constatări privind efectul temperaturii asupra materialului), confecţionarea sau jocul cu instrumente muzicale simple, aplicarea unor principii ştiinţifice în economia domestică (ex. producerea iaurtului) sau prin compararea proprietăţilor diferitelor materiale. CE EXPLORĂM? Universul, timpul, fenomene ale naturii, pădurea, lumea mărilor şi oceanelor , vieţuitoare mari şi mici, apa, aerul. Se crede că învăţarea ştiinţelor naturii are la bază gândirea ştiinţifică, gândire căruia Sodian (1998) îi acordă două semnificaţii: gândirea ştiinţifică despre conţinut care se referă la gândirea despre fenomene şi procese fizice, biologce sau chimice, implicit dezvoltarea lor, gândirea ştiinţifică formală, unde accentul cade pe procesul de înţelegere. Este foarte important pentru un copil să stabilească relaţii de cauzalitate între însuşirile unui obiect şi acţiunea efectuată: „dacă ... atunci”. Se pot realiza experimente bazate pe gândirea logică: rostogolirea obiectelor pe suprafeţe înclinate, plutirea, căderea. Învăţarea prin descoperire satisface curiozitatea şi nevoia de învăţare a copilului pe două căi: inductivă: presupune explorare şi experimentare ce conduc la formularea unor generalizări, concluzii; deductivă: presupune transformarea adevărurilor generale în adevăruri particulare. Aceasta presupune ca activităţi: observarea dirijată; observarea independentă; învăţarea prin încercăriexperienţe; studiul de caz; problematizarea; studiul individual. Ştiinţele, ca disciplină de învăţământ, vizează observarea şi perceperea lumii în întregul său, cu componentele, procesele şi fenomenele caracteristice, ca şi învăţarea prin înţelegere şi aplicare. Prin intermediul acestui obiect preşcolarul trece din lumea poveştilor în lumea faptelor reale şi a lucrurilor concrete, începe 59

să cunoască mediul în care trăieşte şi procesele din jurul său. Metodă de explorare a realităţii – experimentul - direct sau indirect, folosită în predare şi învăţare, are o deosebită valoare formativă, întrucât dezvoltă elevilor spiritul de observare, investigare, capacitatea de a înţelege esenţa obiectelor şi fenomenelor, de prelucrare şi interpretare a datelor experimentale, interesul de cunoaştere.

Procesul de predare a disciplinei Ştiinţe are la bază experimentul, atât ca metodă de investigaţie ştiinţifică, cât şi ca metodă de învăţare.

Ce este experimentul? Potrivit lui Ioan Cerghit, experimentul este definit ca: “o observaţie provocată, o acţiune de căutare, de încercare, de găsire de dovezi, de legităţi, este o provocare intenţionată, în condiţii determinate (instalaţii, dispozitive, materiale corespunzătoare, variaţie şi modificare a parametrilor etc.), a unui fenomen, în scopul observării comportamentului lui, al încercării raporturilor de cauzalitate, al descoperirii esenţei acestuia (adică a legităţilor care-l guvernează), al verificării unor ipoteze “. Totodată el consideră experimentul ca o metodă activă care “are mai multă forţă de convingere decât orice altă metodă şi, deci, posibilităţi sporite de înrâurire asupra formării concepţiei ştiinţifice despre natură la elevi”.

Este extrem de amuzant să te joci cu apa și, în același timp, o ocazie foarte bună de a învăța diverse procese științifice. Iată un truc cu apa...Poate apa să meargă? Cum se formează ploaia? Poți colora o floare? Trucuri simple de realizat, dar fascinante și pline de învățături!

Apa călătoare.În acest experiment, copilul are ocazia să vadă dacă apa se poate „plimba” dintr-un pahar în altul, faără ca cineva să pună mâna pe pahar.

Materiale utilizate: - 5 pahare de plastic/ sticlă transparente, - apă, - colorant alimentar/ culori de apă, - 3 șervețele albe de hârtie.

Mod de lucru: 60

În cele trei pahare se puneapă, apoi colorant roșu, galben, albastru. Între ele se aranjează paharele goale și șervețelele aranjate cu capetele în fiecare dintre cele 5 pahare. Se lasă o zi sau două, timp în care se poate observa cum apa se îmbibă în șervețe.

Observații În paharele goale se va scurge apa colorată din fiecare pahar cu apă și se va amesteca culoarea, astfel se obțin culorile secundare din culorile primare.

61

„MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ÎN SOCIETATEA CUNOAŞTERII” Prof. Simionese Ana-Floarea-Școala Profesională Tiberiu Morariu Salva Detalierea conţinuturilor unei unităţi de învăţare din cadrul CDŞ - ului „Matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii” Unitatea de învăţare: Picătura şi oceanul planetar Grupul ţintă: Clasa a IV-a UNITATEA DE ÎNVĂŢARE ,,Picătura oceanul planetar”

CONŢINU TURI

DETALIERI DE CONŢINUT

Elevii de clasa a IV-a deţin multe cunoştinţe legate de şi 1. Apa – corpurile din natură, cunoştinţe acumulate la diferite obiecte element esenţial al de studiu sau din viaţa de zi cu zi. De aceea, activitatea debutează cu un braistorming cu noţiunea centrală – apa. vieţii Exerciţiile de tip discuţie ce urmează se axează pe (1 oră) evidenţierea caracteristicilor apei (corp lichid, fără gust, fără miros, fără culoare, ia forma vasului în care este pus, este cel mai bun solvent), categorii (ape curgătoare – izvor, pârâu, râu, elemnte componente fluviu, ape stătătoare – balta, lacul, marea şi oceanul, ape dulci, ape sărate, ape minerale, apa potabilă).

Elevii completează fişa pentru portofoliu, în urma unor mici experimente efectuate în clasă (au observat, au gustat, au mirosit apa, au transferat o cantitate de apă dintr-un vas în alt vas de altă dimensiune şi formă, au dizolvat sare şi zahăr în apă), urmăresc câteva imagini dintr-un filmuleţ despre apă, pentru a-şi fixa cunoştinţele şi întocmesc un breviar de termeni ştiinţifici (incolor, inodor, insipid, potabil, solvent). Li se recomandă ca surse de informaţie pentru ora următoare, atlase, internetul, reviste etc.

2. Apa – o preţioasă resursă naturală

Ora va debuta cu prezentarea celor mai interesante informaţii despre apă pe care elevii le-au găsit şi pregătit, utilizând sursele de informaţie recomandate sau altele.

La această temă, obiectivul principal urmăreşte concretizarea ideii că apa este o preţioasă resursă naturală, 62

(1 oră)

ce ocupă aproximativ trei sferturi din suprafaţa planetei, ce întreţine viaţa pe Pământ (om, plante, animale), resursă ce nu este inepuizabilă, dacă vom continua să poluăm tot ce înseamnă mediul înconjurător.

Se enumeră utilizările apei în toate domeniile de activitate umană, se vizualizează un filmuleţ despre foloasele apei, despre poluarea apei şi urmările acţiunilor negative ale omului, precum şi despre faptul că apa poate deveni, la un moment dat, duşman al omului, se întocmeşte un plan de acţiuni de protejare a mediului înconjurător, sub forma unei fişe de portofoliu.

3. Apa în natură (3 ore): a). Norii, ceaţa, ploaia, grindina, roua, bruma, zăpadă, lapoviţă, polei (1 oră);

Activitatea primei ore debutează cu lansarea unei provocări: aflarea răspunsului la întrebarea ,,Sub ce formă ni se prezintă apa în natură?”. Exerciţiile de tip discuţie urmăresc să orienteze elevii spre enumerarea a cât mai multe forme sub care se află apa în natură (se ţine cont de faptul că gândirea elevilor este concretă, ei putând aprecia doar ceea ce văd). Se ajunge la o dezbatere pe tema lecţiei ,,Norii, ceaţa, ploaia, grindina, roua, bruma, zăpadă, lapoviţă, polei”. În cadrul activităţii se foloseşte metoda Cubului, metoda Posterul, se completează fişe, apelându-se la cunoştinţele pe care elevii le posedă atât de la ştiinţe, cât şi la matematică. Se rezolvă un rebus, dar nu se introduc termenii specifici temei ,,Stările de agregare ale apei”, destinate pentru o altă oră.

Se vizualizează un material în PPS unde se pot observa aceste fenomene/stări ale apei în natură, oferindu-se explicaţiile necesare. Se ajunge la ideea că apa în natură suferă anumite transformări ce duc la apariţia norilor, ceţii, ploilor, grindinei, brumei, zăpezilor, poleiului. În a doua oră se preia ideea primei ore potrivit căreia apa în natură se află în continuă mişcare şi transformare şi, datorită unor factori naturali (căldura Soarelui, temperatura aerului), ea trece dintr-o stare de agregare în alta. Activitatea se desfăşoară în laboratorul de chimie unde se desfăşoară experimentul ,,Stările de agregre ale apei”, realizându-se fierberea, evaporarea, condensarea, solidificarea apei, cu ajutorul instrumentelor şi a vaselor de laborator (spirtieră, 63

b). Stările de agregre ale apei (1 oră);

eprubete, vase din sticlă etc.). Elevii completează schema lecţiei şi adaugă noţiuni noi în minidicţionarul conceput la începutul cursului.

Condensare

Solidificare

SOLIDĂ

LICHIDĂ

Topire

GAZOASĂ

Fierbere Evaporare

Toate cunoştinţele acumulate de elevi în orele precedente îi vor ajuta să înţeleagă mai bine ,,Circuitul apei în natură”, proces ce este pus în mişcare de radiaţia solară şi de gravitaţie, un ciclu ce nu se termină niciodată.

Se completează tebelul ,,Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat” la primele două rubrici, urmând ca la finalul acestei ore elevii să poată completa singuri a treia rubrică.

Se observă o planşă pe care apare în detaliu circuitul apei în natură. Exerciţiile de tip discuţie duc spre ideea că nici o picătură de apă nu se piarde în natură, doar se transformă.

c).

Circuitul apei în natură (1 oră);

Se observă pe planşă rezervoarele naturale de înmagazinare a apei. Se vor oferi elevilor câteva date statistice pentru a înţelege mai bine acest aspect al temei:

64

Rezervor natural

1. Oceane

3200 de ani

2. Gheţari

20 – 100 de ani

3. Strat sezonier de zăpadă

2 – 6 luni

4. Umiditate în sol

1 – 2 luni

5. Apă subterană de mică adâncime

100 – 200 de ani

6. Apă subterană de mare adâncime

10.000 de ani

7. Lacuri

50 – 100 de ani

8. Râuri

2 – 6 luni

9. Atmosferă

Se

Durata medie de înmagazinare a apei

8 zile

completează tabelul Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat , minidicţionarul cu termeni noi şi se adaugă fişele în portofoliul personal.

4. Oceanul Planetar (1 oră)

Lecţia debutează cu un braistorming pentru a nivelul cunoştinţelor elevilor. Se continuă cu definiţii şi date statistice, toate concepute observaţiilor efectuate pe hartă, glob pământesc, referitoare la:

putea afla explicaţii, în urma atlas, date

 Întinderea OP;  Părţi componente (oceane, mări, golfuri, strâmtori);  Proprietăţile apei mărilor şi a oceanelor;  Împortanţa OP (resursele naturale); Elevii se împart în două grupe (,,scriitorii” ,,artiştii”), pentru a realiza o compunere/un desen cu tema ,,Groapa Marianelor – o lume dispărută”

65

PROIECT DIDACTIC ȘTIINȚE Prof.Butaciu Silvia Paraschiva-Școala Profesională Tiberiu Morariu Salva CLASA: a IV-a SCOALA: Șc. Profesionala ,,Tiberiu Morariu,, Salva ARIA CURRICULARA:Matematica si stiințe ale naturii DISCIPLINA: Științe ale naturii SUBIECTUL: ,,Protejarea mediului înconjurător” TIPUL LECŢIEI: însuşire de noi cunoştinţe şi deprinderi de învăţare DISCIPLINE INTEGRATE: CLR, AV/AP SCOP: Dezvoltarea unei atitudini pozitive față de mediul înconjurător, prin acțiuni de protejare a acestuia COMPETENȚE GENERALE: 2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente și procedee specifice; 3. Rezolvarea de probleme din viața cotidiană, valorificând achizițiile despre lumea înconjurătoare.

COMPETENȚE SPECIFICE 2.1. Elaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigații asupra mediului înconjurător; 2.4. Formularea de concluzii pe baza propriei investigații; 3.1. Identificarea unor modalități de menținere a sănătății; 3.2. Identificarea unor modalități de protejare a mediului.

STRATEGII DIDACTICE: I. Metode și procedee: metoda predarii-invatarii reciproce, conversaţia, explicaţia , exerciţiul, observația, munca echipa, problematizarea, povestirea, analiza, sinteza; II. Mijloace didactice : planșe, texte ; III. Forme de organizare : activitate frontală, individuală, pe grupe; EVALUARE : Metode: Observarea sistematică Forme de evaluare : Continuă

66

SCENARIUL LECŢIEI Prezentarea metodei predarii-invatarii reciproce I. Anunţarea temei şi a obiectivelor Li se va comunica elevilor că vor participa la o lecţie deosebită în care vor fi deopotrivă şi elevi şi învăţători, că vor descoperi, prin eforturile proprii, cât de important este mediul înconjurător pentru toate ființele de pe pământ și cum îl putem noi proteja de factorii dăunători.

II. Dirijarea învăţării 1. Elevii vor fi împărţiţi în patru grupe, relativ identice ca nivel intelectual, dorinţă de afirmare, relaţii de acceptare reciprocă, fiecare grupă trebuind să-şi aleagă un lider agreat de toți membrii, cu putere de convingere şi capacitate de mobilizare a celorlalţi; 2. Li se explică modul de lucru al metodei de predare-învăţare reciprocă şi se stabilesc, de comun acord cu elevii, sarcinile fiecărei grupe, precum şi numele fiecăreia: ,,Rezumatorii”, ,,Întrebătorii”, Clarificatorii”, ,,Prezicătorii”.

DESCRIEREA METODEI: *STRATEGII DE ÎNVĂŢARE: Metoda predării/ învăţării reciproce beneficiază de patru strategii de învăţare şi se poate aplica atât în jocurile libere, cât și în activitatea frontală, dar cea mai eficientă utilizare a ei este atunci când se urmăreşte perseverent însuşirea unui comportament conştient de învăţare implicată a elevului, folosind cartea ca sursă de informare. Între cele patru strategii există o înlănţuire logică, ele fiind integrate într-o anumită etapă a unei activităţi de povestire, lectură după imagini, poezie, descriere.

Utilizarea ei în scopul învăţării elevilor de a descoperi singuri, prin căutări proprii sau în grup, reprezintă forma superioară, ca şi complexitate, dar şi ca finalitate şi efect asupra elevilor. * FORMA DE ORGANIZARE: 1. Se împarte clasa în patru grupuri, de câte maximum patru-cinci elevi; 2. Se distribuie rolurile fiecărui grup: rezumatorii, întrebătorii, clarificatorii, prezicătorii.  Textul va fi împărţit în părţi logice;  Părţile textului se distribuie fiecărui grup în parte;  Echipele vor lucra pe text, în funcţie de rolul primit;  Fiecare va trece pe o fişă de lucru despre ce a citit, exercitându-şi rolul; 67

 Va discuta cu ceilalţi colegi pe temele studiate. * EXPLICAREA ROLURILOR: 1. Întrebătorii – formularea unor întrebări Elevii analizează textul sau imaginea în grup, apoi fiecare copil propune o întrebare, gândită independent şi/ sau folosindu-se de paleta de întrebări. Se pot formula cât mai multe întrebări, dar apoi se va face o selecţie a lor.

Copiii selectează problema din text sau imaginea pe care doresc să o înţeleagă, sau intuiesc dificultatea ei pentru întreaga clasă, şi adresează întrebări pentru a se convinge cu toţii că alegerea a fost cea corectă. Întrebările vizează aspecte importante: locuri din natură, acțiuni dăunătoare mediului, moduri de acţiune pentru a proteja mediul înconjurător. a) Care sunt cauzele degradării (poluării) mediului înconjurător? b) Cum influenţează activitatea umană mediul înconjurător? c) Care sunt efectele poluării asupra ființelor?

2. Rezumatorii - rezumarea Fiecare lider de grup sau copil din grup expune sinteza textului/ fragmentului citit sau a imaginii analizate, timp de cinci-şapte minute.

Propoziţiile vor fi rezumate într-o sinteză logică, exprimând rodul gândirii colective şi mesajul textului sau imaginii.

Poluare Resturi menajere Vânat

Deșeuri

radioactive Pescuit

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Industrie

Cutremure

Erodare Îngrăşăm inte chimice şi pesticide

3. Clarificatorii – clarificarea datelor Elevii identifică cuvintele necunoscute din textul din manual, comportamentele și atitudinile dăunătoare mediului înconjurător, explică şi 68

găsesc împreună răspunsurile corecte pentru a clarifica toate noutăţile, propunând acțiuni de protejare a mediului înconjurător.

Clarificatorii pot accesibiliza intervenţia lor folosindu-se de diverse materiale didactice (un dicţionar explicativ este obligatoriu), dar pot solicita şi sprijinul învăţătorului dacă este cazul. Acesta îndrumă, sfătuieşte,orientează grupul spre esenţialul problemei.

4. Prezicătorii – prezicerea/ pronosticarea Elevii analizează în grup textul sau imaginea şi îşi imaginează ce se va întâmpla în continuare cu mediul înconjurător, exprimând cele mai neaşteptate idei, fapte, luând în consideraţie logica ideilor/ conţinutului anterior. Membrii grupului își pot imagina şi răsturnări de situaţie pentru care trebuie să prevadă şi rezolvarea sau măcar să poată să atragă celelalte grupuri în dispută.

Se expune o planşă pe care sunt scrise sarcinile şi cerinţele fiecărei echipe.

Se repetă de către fiecare echipă sarcinile şi rolul pe care îl vor avea în desfăşurarea lecţiei; Fiecare grup va analiza textul şi va rezolva cerinţele grupului său. La început, se acordă elevilor un interval mai mare de timp pentru a avea răgaz să se informeze asupra conţinutului, dar şi să se adapteze atmosferei de lucru (cincizece minute).

Asigurarea retenţiei şi a transferului: Se realizează frontal, prin întrebări, urmărind dacă elevii au înţeles (cum şi cât au înţeles) conţinutul textului: importanța mediului înconjurător pentru starea de sănătate a organismuluiuman, și nu numai, măsuri de protejare a acestuia, mesajul textului.

Dacă este cazul se fac discrete corectări şi completări. Se evită orice apreciere care ar putea descuraja elevii în viitoarele lecţii de acest tip.

Aprecierea activităţii Se face în maniera încurajării şi întăririi încrederii elevilor că sunt capabili să obţină rezultate foarte bune prin învăţarea tehnici muncii cu manualul şi prin cooperarea cu ceilalţi colegi. Se subliniază calitatea rezultatelor la învăţătură, atunci când elevul se implică personal în actul învăţării. Aprecierile se argumentează, învăţătorul explicând elevului în ce constă progresul său.

69

PROIECT DE LECȚIE ȘTIINȚE Prof.Girigan Luminita-Scoala Profesionala Tiberiu Morariu Salva CLASA DE APLICAŢIE: Clasa a IV-a ARIA CURRICULARĂ: Matematica şi Ştiintele naturii DISCIPLINA: Opţional ,,Micul meu univers, un ...Paradis??”

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Picătura şi Oceanul planetar TITLUL LECTIEI: Apa în natură: Norii, ceaţa, ploaia, grindina, roua, bruma, zăpadă, lapoviţă, polei; TIPUL LECTIEI: de predare – învăţare DISCIPLINE INTEGRATE: Științe ale naturii, Limba română, Matematică DURATA: 45 minute COMPETENȚE SPECIFICE VIZATE: Științe ale naturii: 1.1. Identificarea unor relații între corpuri în cadrul unor fenomene și procese; 2.3. Reprezentarea grafică a rezultatelor unor observații realizate în cadrul investigației proprii, utilizând tabele, diagrame, formule simple; 3.2. Identificarea unor modalități de protejare a mediului înconjurător; Matematică: 5.3. Rezolvarea de exerciții cu operaţiile aritmetice studiate, în concentrul 0 - 1 000 000; Limba română: 1.1. Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau informativ accesibil; 2.5. Manifestarea interesului pentru participarea la interacţiuni orale; 3.1. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau literare; OBIECTIVE GENERALE: Dezvoltarea capacităţilor de explorare / investigare a realităţii şi experimentare prin folosirea unor instrumente şi proceduri adecvate; înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii; OBIECTIVE OPERAȚIONALE: O1 - să enumere caracteristicile apei ca resursă naturală; O2 - să enumere principalele forme sub care se prezintă apa în natură;

70

O4 - să observe pe baza unor planşe, imagini reprezentând norii, ceaţa, ploaia, grindina, roua, bruma, zăpadă, lapoviţă, polei; O5 - să menţioneze câteva dintre transformările pe care le suferă apa în natură; O6 - să rezolve corect exercițiile, resspectând ordinea efectuării operațiilor; O7 - să participe activ şi cu interes la lecţie, lucrând individual şi pe grupe; STRATEGII DIDACTICE: METODE : Explicaţia ( M1) Demonstraţia (M2) Conversaţia (M3) Exerciţiul (M4) Lucrul în echipă (M5) Metoda Cubul ( M6) Posterul ( M7) MIJLOACE: Ghicitori (m1) Rebus (m2) Cub (m3) Prezentare Power Point (m4) Poster cu simboluri şi structuri verbale. (m5) Fişe de lucru (m6) BIBLIOGRAFIE: 1.Tudora Piţilă, Cleopatra Mihăilescu, Ioana Ghimbaş, - ,,Ştiinţe ale Naturii”manual pentru clasa a IV-a, Editura Aramis, Bucuresti, 2006.

2. www.scoalapentrutoti.ro 3. www.meteo.ro 3.Programa şcolară pentru Ştiinte ale naturii.

71

KAHOOT- O APLICAȚIE DIGITALĂ Prof. Sas Alexandra-Școala Profesională Tiberiu Morariu Salva Importanța utilizării noilor tehnologii pentru educație este larg recunoscută, devenind, în ultimul deceniu, o preocupare prezentă la toate nivelurile educației: curriculum și practica didactică, formarea cadrelor didactice, dezvoltarea instituțiilor școlare, politici educaționale și implementarea acestora în sistemul de învățământ.

Softurile educaționale optimizează procesul de predare-învățare, iar platformele de elearning reprezintă noi modalități de interconectare între profesor și elevi, în timpul sau în afara orelor de curs, în sala de clasă sau în afara ei, având avantajul unui feedback imediat. Implementarea acestor metode alternative contribuie la realizarea unor activități de predare-învățare personalizate, flexibile, având ca efect creșterea motivației elevilor pentru propria lor instruire.

Astfel, alternând metodele clasice cu cele moderne, elevii vor fi mai motivați, mai interesați și se vor implica mai mult în activitățile realizate în cadrul lecției.

In cadrul lectiei ,,Prieteni europeni, la disciplina dezvoltare personala, lectie sustinuta cu ocazia întâlnirii membrilor din proiectul BLEND în România au fost imbinate armonios metode traditionale și moderne, folosindu-se diferite softuri educationale.

La începutul lecției, elevii au recunoscut si au atribuit fiecarei tări participante, imagini formate din piese puzzel coresunzătoare obiectivelor culturale din Franta, Italia, Anglia, Spania si Romania .

Feed-back-ul activității a fost asigurat de folosirea aplicației Kahoot.

Ce este Kahoot?

Kahoot! este acum una dintre cele mai mari mărci de învățare din lume. Utilizate de milioane de personae, în fiecare zi, în peste 180 de țări. Kahoot! facilitează crearea, descoperirea, redarea și partajarea jocurilor distractive de învățare în câteva minute pentru orice subiect, la orice didciplină, în orice limba, pe orice dispozitiv, pentru toate vârstele. Bazat pe știința design-ului comportamental, platforma gratuită de la Kahoot! se ocupă de inimă, de mână și de minte, creând o experiență pedagogică mai socială, semnificativă și mai puternică. Aceasta se numește "învățare conectată".

Cu Kahoot! puteți să introduceți subiecte noi, să testați cunoștințele, să vă evaluați, să vă conectați cu alții din întreaga lume, să consultați opiniile, să adunați informații, să facilitați discuția, să creați o dezvoltare profesională sau să vă distrați puțin Este proiectat să fie susţinut în faţa clasei şi jucat de întreaga clasă, în timp real.

Elevii pot da răspunsurile de pe telefon, tabletă, laptop, calculator. In cazul lectiei noastre, raspunsurile au fost date de pe tabletele scolii. Aceste dispozitive trebuie să aibă acces la internet.

Ce trebuie făcut?

Pasul 1: Fă-ţi un cont gratuit pe kahoot.it 72

Pasul 2: Crearea unui nou Kahoot.

Pasul 3: Adăugaţi întrebările.

Pasul 4: Completaţi setările.

Pasul 5: Adăugaţi o imagine de copertă.

Cum se procedează la clasă?

Creaţi / Alegeţi Kahoot.

Lansaţi Kahoot pe tabla interactivă.

Cereţi elevilor să se alăture (Tot ce au nevoie este acceseze kahoot.it şi să intrducă PINul care va apărea pe tabla interactivă).

Răspundeţi la întrebări.

Răspunsurile corecte şi greşite apar pe tabla interactivă (copiilor le place acest lucru!)

Câştigătorul este postat!

Evaluaţi experienţa dvs. (opţional) Descărcati rezultatele.

Cu cât mai repede se raspunde la intrebari, se obţin mai multe puncte!

Poate fi folosit gratuit, la toate clasele şi pentru orice materie.

După ce aţi creat un Kahoot, îl puteţi împărtăşi folosind e-mail şi / sau Social Media Elevii pot crea propriile lor Kahoot. În cadrul activitatii desfășurate, s-a urmărit dezvoltarea următoarelor competente specifice: *Identificarea unor elemente relevante pentru apartenența la diferite comunități (locală, națională, europeană .*Recunoaşterea emoţiilor de bază raportate la experienţele de viaţă trăite; Identificarea şi aplicarea regulilor de comunicare specifice în activitatea şcolară; * Identificarea unor sarcini de lucru simple în contexte variate *Relaționarea pozitivă, în grupuri mici, pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru Ca si concluzie, pot spune ca in urma acestei activitati, elevii au devenit mai mai bogati sufleteste, iar bucuria, fericirea si entuziasmul lor au fost cat o mie de cuvinte.

73

EDUCAŢIA ECOLOGICĂ – O EDUCAŢIE EUROPEANĂ Prof. Vraja Ioan-Şcoala Gimnazială Vadu Izei, Maramureș A pregăti fiinţa umană pentru o lume din ce în ce mai complexă, înseamnă a ajuta copilul să înţeleagă lumea în care trăieşte, să aplice în diverse situaţii ceea ce a învăţat. Acest lucru este posibil numai prin folosirea unor metode şi tehnici care să-i implice pe elevi în procesul de învăţare, urmărindu-se dezvoltarea gândirii, stimularea creativităţii, dezvoltarea interesului pentru învăţare. Într-o abordare modernă, dascălul se preocupă de crearea de ocazii de învăţare pentru elevii săi. În acest context, metoda pe care o va folosi trebuie să permită copilului satisfacerea trebuinţelor sale de activitate, de cercetare, de creativitate, de comparare şi de înţelegere a cunoştinţelor prin el însuşi sau în colaborare cu ceilalţi copii, în loc să primească de-a gata de la învăţător sau din manualele şcolare.

Progresele ştiinţei şi tehnicii au creat prosperitate pentru societatea contemporană, dar au adus prejudicii naturii înconjurătoare pe care au exploatat-o în mod neraţional. Din această cauză problemele dezvoltării societăţii, ale legăturii dintre aceasta şi natură, au devenit importante şi actuale şi pretind o nouă atitudine faţă de viitorul societăţii. Pentru aceasta, este necesară o educaţie în folosul mediului, o educaţie făcută în spirit ecologic care se poate realiza în cadrul procesului de învăţământ. În cadrul noilor educaţii, educaţia ecologică este o componentă importantă.

Educaţia ecologică este o formă de educaţie care, printr-un sistem de acţiuni specifice, asigură formarea unei conştiinţe ecologice, iar aceasta stă la baza conduitei ecologice, comportamentului ecologic sau eticii ecologice. În şcoală elevii sunt foarte receptivi la ceea ce li se arată şi li se spune în legătură cu mediul. Educaţia în şcoală în domeniul protecţiei mediului înconjurător trebuie să se realizeze la activitatea la clasă la toate disciplinele şi în activităţile extraşcolare organizate de şcoală sau alte instituţii.

Prin ieşirile în natură, excursii, expediţii, sub îndrumarea cadrului didactic, elevii percep vizual, auditiv, olfactiv şi tactil tot ceea ce îi înconjoară. Activităţile ecologice trebuie să fie atractive, antrenante, să pună accent pe formarea deprinderilor de protecţie, amenajare, investigare, cunoaştere.

Implicarea elevilor este importantă în realizarea de proiecte de tipul „Echilibrul naturii - echilibrul meu”, „Un mediu curat, un mediu sănătos”, „SOS natura e în primejdie” prin realizarea şi distribuirea de materiale pe teme ecologice: pliante ecologice, indicatoare şi pancarte cu mesaje ecologice, norme şi reguli ecologice.

Eficienţa educaţiei ecologice în şcoală este subliniată prin conştientizarea problemelor de protecţia mediului şi sănătate şi conştientizarea rolului pe care îl are fiecare dintre noi la crearea acestor probleme.

Rolul cadrului didactic este de a dezvălui elevului frumuseţile unui mediu înconjurător sănătos şi curat, de a-i implementa acele norme şi căi de urmat în păstrarea unui astfel de mediu. Prin activităţile şi acţiunile pe care cadrele didactice le pot iniţia în cadrul orelor de geografie şi ştiinţe ale naturii, vizionarea unor filme documentare, 74

desene şi expoziţii cu lucrări ale elevilor se poate acţiona în direcţia formării şi dezvoltării unei conduite ecologice Dintre metodele, procedeele şi instrumentele folosite cu succes la clasă, cu referire la educaţia ecologică, o relevanţă deosebită o are portofoliul. Pentru organizarea activităţilor de învăţare, se pot utiliza metode precum observaţia, descoperirea, problematizarea, simularea, dezbaterea, interviul, chestionarul, sondajul de opinie. Activităţile cu tematică de ecologie trebuie să fie educative, amuzante, flexibile. Valenţele practice sunt legate de plantarea copacilor, acţiuni de igienizare, de colectare selectivă a deşeurilor.

Educaţia pentru mediu poate fi integrată în programă, în continuitate cu temele specifice educaţiei pentru sănătate. Elementele complementare sunt legate de efectul poluării asupra sănătăţii organismului, efectul radiaţiei, a hranei contaminate, a apei degradate, poluarea aerului şi a apei. În prezent se remarcă o vădită tendinţă de intensificare a dialogului profesor-elevi, considerat ca una dintre cele mai active şi cele mai eficiente modalităţi de instruire.

Consecinţa firească a acestei tendinţe social-interacţioniste este dezvoltarea unui nou mediu de învăţare, care să sporească ocaziile de interactivitate, să favorizeze învăţarea interactivă sau interdependentă, un mediu favorabil combinării creatoare a iniţiativei individuale cu spiritul de gurp, de echipă, păstrării unui echilibru rezonabil între experienţele dobândite personal şi cele câştigate social, în grup.

75

PROIECT DIDACTIC Prof.Pop Anamaria- Școala Profesionala " Tiberiu Morariu" Salva CLASA : a VIII – a OBIECTUL : Limba şi literatura română SUBIECTUL : Propoziția subordonată predicativă TIPUL LECŢIEI : însușire de noi cunoștințe DEMERSUL DIDACTIC Înainte de a începe lecţia se impune studierea manualului şi a resurselor bibliografice necesare predǎrii lecţiei : • Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, Bucureşti, 2009 • Fl. Ioniță, E. Cârstocea, M. Columban, V. Gal, D.Kudor, L. Sfîrlea, Pregătire completă pentru Evaluarea Națională, Editura Art, 2018 • Limba și literatura română, manual pentru clasa a VIII-a, autori Alexandru Crișan, Sofia Dobra și Florentina Sâmihăian, Ed. Humanitas Educațional, Bucureşti, 2011; • Eliza-Mara Trofin, Luminița Ardelean, Ioana Enescu, Mariana Gurtavenco, Liviu Ioani, Adina Elena Sasu , Gramatică. Fișe de lucru pentru clasa a VIII-a, Ed. Paralela 45 • MOTIVAŢIA : Elevii au posibilitatea să-şi însușească noi cunoștințe și termeni, să își consolideze deprinderile de rezolvare a exercițiilor de gramatică.

Lecția contribuie la consolidarea unor deprinderi de muncă individuală sau pe grupe, prin colaborare și confruntare.

2. COMPETENŢE SPECIFICE: • înțelegerea semnificației generale a mesajului oral, sesizând progresia și coerența ideilor exprimate; 1.4 sesizarea particularităților lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat; 2.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată; 2.3 utilizarea corectă a relațiilor sintactice în textele orale proprii; 3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantice studiate 4.2 utilizarea, în redactarea unui text propriu, a cunoștințelor de morfo-sintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație.

OBIECTIVELE OPERAŢIONALE: La finalul activităţii, elevii vor fi capabili : • Să identifice numele predicativ dintr-un text; 76

• Să recunoască propoziția subordonată predicativă în diferite texte ; • Să definească propoziția subordonată predicativă; • Să realizeze expansiunea numelui predicativ și contragerea unei subordonate predicative; • Să identifice elementele regente ale unei subordonate predicative; • Să recunoască elementele introductive ale unei subordonate predicative; • Să precizeze topica și punctuația subordonatei predicative; 3. CONDIȚII PREALABILE : • să diferențieze predicatul verbal de cel nominal; • să poată deduce din exemple, din analiza frazei, elementele care stau la baza construcțiilor acestor tipuri de enunțuri; • să aibă deprinderi de a lucra individual, frontal și pe grupe, de a comunica, de a învǎţa prin descoperire; 4. EVALUARE: - fișa de lucru cu exerciții; - pe parcursul orei, prin aprecieri verbale; 5. MANAGEMENTUL RESURSELOR ȘI AL TIMPULUI : • spaţiu de lucru - sala de clasă • capacităţile normale de învăţare ale elevilor • cunoştinţele anterioare ale elevilor • timpul de învăţare 50 de minute • METODE ŞI PROCEDEE : E.R.R, conversaţia euristică, explicația, învățarea prin descoperire, exerciţiul, lucrul cu fişele; MOMENT ORGANIZATORIC • prezența • crearea atmosferei necesare lecției • verificarea temei EVOCAREA • se verifică tema și astfel se recapitulează noțiunile esențiale despre predicatul verbal și nominal. Elevii au avut ca temă să identifice predicatele și să menţioneze valoarea verbelor prin care se exprimă acestea : Salcâmul este înflorit. ………………………………………………………..

Monica a ieşit din clasă de puţin timp. ………………………………………

Cărţile preferate sunt în biblioteca bunicii. …………………………………..

Au devenit ruginii dealurile. …………………………………………………

Invitaţia rămâne valabilă. …………………………………………………….

77

Doina a ajuns medic. …………………………………………………………

Mihai a rămas acasă. …………………………………………………………

El pare sincer. ………………………………………………………………..

A însemnat pe carte cu creionul. …………………………………………….

Prietena mea s-a făcut frumoasă. …………………………………………….

Fratele său a ieşit ofiţer. ………………………………………………………

Creaţia înseamnă imaginaţie . ……………………………………………….

Au ajuns şi musafirii. …………………………………………………………

Se pare că nu mai vine azi. ……………………………………………………

Pâinea se face cu făină. ……………………………………………………….

REALIZAREA SENSULUI Profesorul anunţǎ tema lecţiei Propoziția subordonată predicativă şi obiectivele pe înţelesul elevilor. Se noteazǎ propozițiile, iar elevilor li se cere să identifice predicatele nominale și să precizeze părţile de vorbire prin care se exprimă numele predicativ. Apoi, aceștia vor înlocui numele predicativ cu propoziții, folosind procedeul expansiunii. De asemenea, vor menționa două dintre modificările apărute în urma expansiunii. Ce înseamnă expansiune ? (extindere, dezvoltare etc.) !!! introducerea unui element de relație și a unui predicat, păstrarea înțelesului.

Fratele tău a ieşit doctor. ↔ Fratele tău a ieșit / ce și-a dorit.

A reuşi înseamnă a munci. ↔ A reuși înseamnă / să muncești.

Totul pe Marte părea nemuritor. ↔ Totul pe Marte părea / că trăiește veșnic.

Problema este petrecerea vacanţei. ↔ Problema este / unde ne petrecem vacanța.

De jenă, Mihai s-a făcut roşu. ↔ De jenă, Mihai s-a făcut / cum e macul.

Prietenul meu va deveni avocat. ↔ Prietenul meu va deveni / oricum vreți voi.

Bunica a rămas neschimbată. ↔ Bunica a rămas / cum o știi.

Tudor a ajuns mecanic. ↔ Tudor a ajuns / ce a visat de mic.

Propoziția subordonată predicativă este o realizare propozițională a numelui predicativ.

Tot pe baza acestor exemple, prin conversație euristică, elevii sunt conduși să descopere elementele regente - verbele copulative : a fi, a deveni, a ieși, a se face, a rămâne, a părea, a ajunge, a însemna. Predicatul nominal incomplet se exprimă printr-un verb copulativ la un mod personal sau la un mod nepersonal ( Rămând / cum l-am cunoscut, / pare foarte tânăr. / ) de care depinde o propoziție subordonată predicativă.

Elementele de relație care introduc propoziția predicativă sunt: pronumele și adjectivele pronominale relative (care, cine, ce, cui, ceea ce), pronumele și adjectivele pronominale nehotărâte ( oricare, oricine, orice, oricui), adverbele 78

relative (unde, cum / precum, când, cât), conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale subordonatoare (că, să, ca...să, dacă / de, ca și cum, ca și când, după cum ).

Elevii sunt solicitați să înlocuiască propoziția subordonată predicativă, prin contragerea în partea de propoziție corespunzătoare. Ce înseamnă contragere? !!! eliminarea elementului de relație, eliminarea unui predicat, păstrarea înțelesului Nepotrivit lucru e / să te încurci cu asemenea oameni. ↔ Nepotrivit lucru e a te încurca cu asemenea oameni.

El va ajunge / cum sunt părinții lui. ↔ El va ajunge intelectual.

Asta înseamnă / să ai talent. ↔ Asta înseamnă talent.

Profesorul le atrage atenția elevilor să observe topica și punctuația subordonatei predicative : • poate sta atât înaintea propoziției regente (când este scoasă în evidență) Să devenim medici / este idealul nostru.

• cât și după aceasta : Idealul nostru este / să devenim medici.

Predicativa nu se desparte prin virgulă de regenta ei.

REFLECŢIA Se rezolvă exercițiile propuse în fișa de lucru (ANEXA 1), pentru fixarea informațiilor și exersarea competențelor. Elevii sunt grupați în echipe de câte șase și își schimbă rolurile succesiv fiecare devenind pe rând vorbitor, ascultător și observator. Este important ca fiecare să reușească să aibă și statutul de observator, în completarea fișei de lucru. Activitatea se desfășoară simultan, iar profesorul participă la secvențe din cadrul activității fiecărei grupe.

Elevii sunt solicitați să povestească filmul preferat, folosind 5 propoziții subordonate predicative, introduse prin diferite elemente de relație.

EXTINDEREA (tema) : Li se cere elevilor să rezolve exercițiile de la paginile 254 – 255 din Pregătire completă pentru Evaluarea Națională, Fl. Ioniță, E. Cârstocea, M. Columban, V. Gal, D.Kudor, L. Sfîrlea, Editura Art, 2017 FEEDBACK : Aprecieri frontale asupra modului în care elevii au răspuns la lecție și părerea lor cu privire la lecție ( aspecte pozitive și negative).

79

ANEXA 1 FIȘĂ DE LUCRU •

Subliniază numele predicative din enunțurile următoare, apoi realizează expansiunea lor : Cerul părea de cristal. ………………………………………………………………………………………………

Tinerețea înseamnă entuziasm, bătrânețea înseamnă înțelepciune. ………………………………………………………………………………………………

Nemulțumirea părinților era întârzierea lui Mihai. ………………………………………………………………………………………………

Fiind foarte perseverent, Mihai a devenit conducătorul cercetașilor. ………………………………………………………………………………………………

Folosirea acestui produs înseamnă obținerea unor rezultate excelente. ………………………………………………………………………………………………

•

Construiește fraze în care propoziția predicativă să fie introdusă, pe rând, prin următoarele elemente de relație : că ………………………………………………………………………………………….. dacă ………………………………………………..…………………………………….. unde……………………………………………………………………………………….. când……………………………………………………………………………………….. ce …………………………………………………………………………………………..

• Subliniază propozițiile predicative din frazele următoare : A ajunge ceea ce ai visat necesită multă voință.

Ieșind ceea ce a visat, a mulțumit bunicilor pentru implicare.

Norocu-i cum și-l face omul.

Bărbatul părea să fie oboist și nu a putut ajunge la serbare. Întrebarea este dacă Moș Crăciun va ajunge la timp și dacă ne va aduce cadourile promise.

•

Completează enunțurile de mai jos mai întâi cu un nume predicativ, apoi cu o propoziție predicativă : Plăcerea elevilor este ……………………………………………………………………. ……………………………………………………………………..

Vecinul meu părea ………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………

•

Delimitează fraza, identifică propozițiile predicative și contrage-le în părțile de propoziție corespunzătoare :

Tânărul Hans nu era ceea ce părea sau ceea ce dorea el. ………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………

80

TIPURI DE ÎNVĂTARE Prof. Hirschman Iulia-Școala Profesională Tiberiu Morariu Salva.

Tipologia învătării potrivit conceptiei lui R.Gagne În conceptia lui R. Gagne dezvoltarea umană apare ca efect, ca schimbare de lungă durată, pe care subiectul o datorează atât învătării cât sI cresterii. Învătarea nu se face oricum, ci se bazează pe o serie ordonată sI aditivă de capacităti. Ierarhizarea acestor capacităti de face în baza criteriului trecerii succesive de la învătarea capacitătilor simple, la cele complexe, generale. Întreg ansamblul de capacităti pe care-l posedă subiectul pentru R.Gagne reprezintă conditiile interne. Acestea se deosebesc de conditiile externe a căror actiune este independentă de subiect. Având în vedere varietatea conditiilor externe, R.Gagne consideră că există tot atâtea forme sau tipuri de învătare.

Principalele tipuri de învătare sunt:  învătarea de semnale;  învătarea stimul-răspuns;  învătare de tipul înlăntuirilor;  învătarea asociativă-verbală;  învătarea prin discriminare;  învătarea notiunilor;  învătarea de reguli sau de principii;  învătarea socială.

1. Învătarea de semnale este larg răspîndită atît la animalele domestice cît si la om (cîinele fuge din mijlocul soselelor atunci cînd aude semnale ce avertizează apropierea unui automobil).Conditia esentială pentru ca învătarea semnalului să aibă loc este să se asigure o prezentare aproape simultană a 2 forme de stimulare: 1. stimulul produce o reactie generală, asa cum vrem să obtinem si 2. stimulul semnal. Învătarea are un caracter involuntar si se concretizează în răspunsuri care nu se află sub control voluntar. Este cunoscută sub denumirea de conditionare clasică si a fost descrisă pentru prima dată la sfîrsitul secolului al XIX lea de I.V.Pavlov. În pedagogie acest model a fost aplicat de J.B. Watson, fondatorul behaviorismului.

2. Învătarea stimul-răspuns Este un alt tip fundamental de învătare care face posibil ca individul să realizeze o actiune atunci cînd doreste să dea un răspuns precis la un stimul discriminat.

Ed. Thorndike l-a denumit învătarea prin incercare si eroare, Skinner, învătarea operantă, Kimble, învătarea instrumentală.

81

Asa cum arată si denumirea acestui tip de învătare se desprind 2 caracteristici: 1. o astfel de învătare se referă la o singură legătură între stimul si răspuns nu la legături multiple; 2. stimulul si răspunsul apar total legate într-un mod care nu se întîlneste la tipul de învătare anterior. Învătarea sub formă de asociere a răspunsului a reactiei la stimul depinde de ceea ce se întîmplă după o reactie, anume dacă are loc recompensa sau întărirea. Întărirea, recompensa facilitează învătarea fie că este esentială sau nu întrucît face ca o manifestare de comportament deja caracteristică individului să apară mai frecvent.

Tehnicile de întărire stau la baza instruirii programate. Vîrsta ca si mediul din care provine elevul influentează aplicabilitatea si semnificatia tipurilor de întărire.

Acest tip de învătare generează, guvernează formarea deprinderilor de pronuntie la copilul mic, de pronuntare într-o limbă străină la adulti (pentru adulti, întărirea fiind compararea propriei pronuntii cu cea a unui specialist). Mai mult chiar, o activitate preferată poate servi ca întărire pentru una mai putin preferată cu conditia să o facem pe prima dependentă de săvîrsirea celei de a doua.

3. Învătare de tipul înlăntuirilor Înlăntuirea este un tip special de învătare larg aplicată la toate vîrstele. Are la bază legarea a două sau mai multe reactii de tipul stimul-răspuns învătate anterior.

Actiunea care urmează să fie învătată reprezintă o succesiune de acte. Fiecare din aceste acte a fost învătat anterior dar în acest caz al înlăntuirii esentialul este respectarea ordinii lor, asigurarea întăririi întregului lant si a reusitei ultimei verigi.

Aceasta trebuie să conducă la satisfactie, să fie întărită. Pentru dirijarea succesiunii executiei se apelează la indicii ajutătoare exterioare, necesare mai ales în selectia verigilor exacte ale lantului si la instructiuni verbale. Atunci cînd instructiunea verbală este autoadministrată devine parte integrantă a înlăntuirii ce trebuie însusită. O altă conditie este contiguitatea adică executarea actelor într-o succesiune temporală strictă fără întreruperi, ezitări, întîrzieri.

4. Învătarea asociativă-verbală Cu toate că sunetele pe care le produce omul sunt în număr limitat, modelele obtinute prin combinarea lor sunt de o diversitate practic nelimitată.

Asociatia verbală reprezintă învătarea de lanturi verbale. Cele mai simple înlăntuiri verbale sunt reprezentate de activitatea de denumire a unui obiect. În acest caz se constituie un lant cu cel putin 2 verigi: prima este o relatie care leagă aparitia obiectului de un răspuns rezultat din observarea unor aspecte ale obiectelor, iar a doua este o conexiune care face ca individul să se autostimuleze si să denumească obiectul.

82

Învătarea eficientă a asociatiilor vebale necesită folosirea unor verigi intermediare care au rol de mediere sau de codificare. Aceste verigi se produc în intimitatea celui care învată, sunt implcite su nu se manifestă în comportamentul exterior, explicit.

5. Învătarea prin discriminare Acest tip de învătare este impus de faptul că indivul înca din primii ani ai vietii trebuie să stie să dea n răspunsuri de identificare diferite la tot atît de multi stimuli care prezintă într-o măsură mai mică sau mai mare similitudini din punct de vedere fizic.

Cu toate că învătarea fiecărei conexiuni stimul-răspuns este un eveniment simplu, conexiunile au tendinta de a se interfera cu orice altă retinere. Ni se cere să distingem de-a lungul întregii vieti de la culori, forme geometrice, texturi, distante la tesuturi anatomice, mărimea stelelor, modele de structuri moleculare. Învătarea discriminării sprijină modelele perceptive privind: obiectele, spatiul, evenimentele, imaginile si simbolurile. În acest cadru trebuie să se opereze cu trăsături distinctive ale obiectelor. Învătarea literelor, a numerelor reprezintă o învătare de discriminare multiplă pe măsură ce se avansează în învătare, probabilitătile de confuzie provocate de dificultăti în discriminare sporesc.

De o importantă majoră este dezvoltarea preciziei de discriminare a stimulilor prin învătarea lor prealabilă.

6. Învătarea notiunilor Se referă la însusirea clasificărilor proprietătilor obiectelor si fenomenelor, evenimentelor.

Notiunile sunt concrete si definite (abstracte).

Notiunile concrete se referă la clase de obiecte observabile sau la calităti ale obiectelor. Însusindu-si o notiune, individul devine capabil să generalizeze această notiune asupra altor situatii-stimul care nu au avut rol în învătarea propriu-zisă. Efectul învătării notiunilor este de a elibera individul de sub controlul exercitat de stimulii specifici. În învătarea notiunilor ca instrumente ale gîndirii si comunicării nu trebuie să se piardă din vedere faptul că ele au referinte concrete. Învătarea prin actiune, învătarea în laborator preîntîmpină pericolul superficialitătii verbale. Învătarea corectă a notiunilor este hotărîtoare pentru om, întrucît acesta citeste în termeni notionali, comunică, gîndeste, interrelationează prin notiuni.

Subiectii curiosi, interesati de prestatia activitătii de învătare la nivel ridicat de analiză, comparatie sunt mai atrasi de metodele de descoperire. Conditia internă, fundamentală pentru însusirea lantului de notiuni care alcătuiesc regula sau principiul 83

este cunoasterea temeinică a notiunilor. Alte conditii sunt: instruirea verbală, reamintirea conceptelor folosirea unor puncte de sprijin verbale pentru ordonarea corectă a notiunilor.

7. Învătarea de reguli sau de principii; În termenii cei mai simpli, o regulă este un lant de concepte care formează ceea ce în general denumim cunostinte.

Conceptul este unitatea iar regula, principiul reprezintă relationarea utilă a unitătilor conceptuale. De aceea învătarea regulilor este dependentă de învătarea conceptelor componente. Înlăntuirea conceptelor în perspectiva formulării principiilor se poate face cel putin prin două metode principale: 1. se porneste de la pronuntarea principiului, desprinderea caracteristicilor si apoi specificarea posibilitătilor sale aplicative în actiuni directe si implicite (metoda deductivă); 2. fie se prezintă împrejurări, experiente în care se operează principiul de către profesor iar elevii sunt solicitati să combine conceptele în ordinea adecvată (metoda inductivă sau a descopunerii dirijate).

Tehnicile deductive de predare sunt adecvate pentru retinerea faptică a principiului iar tehnica de descoperire dirijată stimulează învătarea independentă de către subiect. În alegerea metodei trebuie să se ia în vedere suportul motivational al celui care învată.

8. Învătarea socială Are drept obiect asimilarea unor modele comportamentale, a noi modele comportamentale, a noi forme si scheme de interactiune interpersonală si prin aceasta a noi trăsături de personalitate. În sens larg, toată învătarea umană este socială pentru că se petrece în contexte culturale si este dirijată de modele educationale. Există o învătare socială în sens restrîns specializată în a face experienta legăturii cu realitatea, cu valorile si normele interpsihologice. În învătarea socială există si un nivel socioperceptiv, de imitare spontană, necritică a modelului bazat pe imagini, conduite interpersonale, pe impulsuri motivationale situative, nivel întîlnit mai ales va vîrstele mici.

El poate fi întîlnit chiar si la preadolescenti si adolescenti unde nu mai este vorba de lipsa de experientă socială ca la cei mici, ci de absenta cultivării pîrghiilor de autocontrol din cauza unui deficit educational.

Există si un nivel sociognostic al învătării sociale definitorii pentru adolescenti, ghidat de modelele furnizate de educator în mod constient. În acest caz partenerii

84

intercomunică, se interapreciază se atrag în baza similitudinii unor calităti cu profundă rezonantă morală care emerg din interior.

Bandura sustine că în toate tipurile de modelare de la imitarea unei simple actiuni la reproducerea comportamentului social complex sunt implicate patru deprinderi mediatoare: 1. orientarea atentiei asupra aspectelor relevante ale comportamentului; 2. retinerea trăsăturilor critice ale performantei mnezice; 3. copierea comportamentului modelului; 4. motivatia de a reproduce comportamentul observat si justificarea ei sub forma recompensei interne, externe sau substitutivă. Învătarea socială este întotdeauna o interinvătare si ea are drept continut experientele pe care si le transmit reciproc cei care intră în actiune în calitatea lor de indivizi, grupuri sau colectivităti.

Toate formele de învătare amintite sunt secondate permanent de o învătare afectivă, motivatională, psiho-morală sI psihocomportamentală care angajează resorturile cele mai intime ale edificiului constiintei.

85

Proiect didactic Prof.Moldovan Floarea-Școala Profesionala Tiberiu Morariu Salva Data : 14. 05. 2019 Clasa a V-a DISCIPLINA: Matematică UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Divizibilitatea numerelor naturale TITLUL LECȚIEI: Criterii de divizibilitate TIPUL LECȚIEI: Recapitulare, sistematizare și consolidare a cunoștințelor DURATA: 50 minute COMPETENȚE GENERALE: 1. Identificarea unor date, mărimi și relații matematice în contextul în care acestea apar 2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural cuprinse în diverse surse informaționale 3. Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice 4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informațiilor, concluziilor și demersurilor de rezolvare pentru o situaţie dată 5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii date 6. Modelarea matematică a unei situaţii date, prin integrarea achizițiilor din diferite domenii COMPETENȚE SPECIFICE: 1.1. Identificarea numerelor naturale în contexte variate 2.1. Efectuarea de calcule cu numere naturale folosind operaţiile aritmetice şi proprietăţile acestora 3.1. Utilizarea regulilor de calcul pentru efectuarea operaţiilor cu numere naturale.

4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor proprietăţi referitoare la comparări, aproximări, estimări şi ale operaţiilor cu numere naturale 5.1. Analizarea unor situaţii date în care intervin numere naturale pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule STRATEGII DIDACTICE: Conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, învățarea prin descoperire, munca individuală MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Tabla, caietul, manualul, culegere, laptop, videoproiector, , tablete cu aplicațiile: Prime and Divisibility, Math Tests și Quizizz din Platforma Digitaliada cu linkul https://quizizz.com/admin/quiz/5bf593517e33b8001b4ccfd6/criterii-de-divizibilitate FORME DE ORGANIZARE: Frontal şi individual BIBLIOGRAFIE: Manual Art,Bucuresti.

86

87

Activități ale lecției Secvențele lecției

1.

Momentul organizato ric (2 min.)

2.

Anunțarea temei și a obiectivelo r fundament ale ale lecției(2 min.)

Activitatea profesorului

- Verificarea prezenței elevilor și notarea absențelor în catalog - Asigurarea unei atmosfere adecvate pentru buna desfășurare a orei

Strategii didactice Activitatea elevului

- Elevii se asigură ca au toate cele necesare

Forme Metode şi de procedee organiza re Dialogul

Se anunţă tema şi obiectivele lecţiei.

Elevii Activitat Se scrie titlul lecţiei pe tablă: „ Criterii de divizibilitate notează în e . caiete titlul frontală lecţiei :

Pentru a fixa mai bine notinile predate la criterile de divizibilitate se verifică tema de casă cu observațile 3.

Verificarea necesare,se vor enunța si da exemple referitoare la cunoştinţel criterii de divizibilitate și li se cere elevilor să deschidă tabletele cu aplicația Math Tests și Prime or and Divisibility. ( 23’)

- Își notează în caiete informațiile primite - Răspund la întrebările adresate - Fac completări

Activitat e frontală, individu ală

Conversaţi a Expunerea Explicaţia

Resurs e

Tabla, Tablete , Caiete

Exercițiul Caiete Conversați a Explicația Tablete problemati le zarea, învățarea prin descoperire 88

4.

Asigurarea feedbackului (21 min.)

Se va deschide aplicația quzizz de pe tablete si se va accesa urmatorul link https://quizizz.com/admin/quiz/5bf593517e33b8001b4 ccfd6/criterii-de-divizibilitate

5.Concluzii Tema de casă: teste quzizz ( facultativ) şi enunţarea ....- manual(obligatoriu) temei pentru acasă ( 2’)

unde este cazul - Pun întrebări dacă nu înțeleg anumite noțiuni - Folosesc tableta Elevii rezolvă exerciţiile din linkul respectiv.

Elevii intreabă eventuale neclarități.

, munca individuală

Activitat e individu ală

Explicația Tablete Conversați le a caiete Demonstraț ia Calcul ator telefon Manua l

89

Roboti in educație Prof. Simion Strugar, CNGC Năsăud Prof.Georgeta Strugar, Liceul Economic Nasaud

In jurul nostru pe zi ce trece apar tot mai multe aparate, dispozitive ce pot fi programate sa facă diverse sarcini, telefoane care ne anunță evenimente ce sunt fixate in timp, calculatoare, tablete, automobile echipate cu calculatoare de bord si senzori care ne trimit tot felul de informații. In industrie folosirea roboților in special in sectorul auto a dus la pierderea a milioane de locuri de munca (5,1 milioane estimarea pentru anul 2020 a unui studiu publicat la Forumul economic Mondial de la Davos) si apariția multor joburi care cer cunoștințe de robotica. Se presupune ca in următorii 5 ani una din cinci gospodarii din Statele Unite vor avea cel puțin un dispozitiv inteligent in casa si nu e vorba de roboti humanoizi ci de aspiratoare sau alte aparate ce pot fi programate, centrale termice, dispozitive de supraveghere, comanda luminilor ambientale sau a sonorizărilor s.a.

Pentru a tine pasul cu dezvoltarea tehnologica si nevoile industriale moderne, școala va fi într-o continua modernizare si adaptare, remodelare a programelor pentru formarea elevilor. Gândirea algoritmica, modelele matematice pentru lucrul in pași, comanda motoarelor electrice si interpretarea mesajelor primite de la senzori, folosirea simulatoarelor si folosirea blocurilor de cod, a bibliotecilor de programe vor fi cerințe obligatorii. Transdisciplinaritatea si interconectarea cunoștințelor teoretice cu situații practice pentru programarea roboților vor fi corelate cu dimensiunile grupurilor de elevi si dotările necesare unor astfel de construcții școlare.

Un robot este format dintr-un dispozitiv programabil și o serie de dispozitive atașabile precum motoare, senzori și extensii folosite în construcția robotului. În robotica educațională, clasificarea roboților se face în funcție de dispozitivul programabil. Limbajul de programare poate fi sub formă de blocuri sau linie de cod.

Este recomandat ca, pentru fiecare tip de robot, să fie folosit limbajul prevăzut în kitul de vânzare, dar pot fi utilizate cu succes și limbaje de programare disponibile pe platforme open source. Robotul poate fi programat să acționeze autonom sau comandat de la distanță.

90

Kit educațional STEM

Kit Roboti Solar Pentru copii mici primele contacte cu mașinile programabile sunt in case unde întâlnesc de exemplu mașini de spălat programabile. Se presupune ca in lume exista deja peste 4 milioane de roboti casnici. O întreagă industrie de aprovizionare cu accesorii si consumabile pentru acești roboti este in dezvoltare. (ex: perii, filtre, șervețele umede si lichide etc.)

Cu ajutorul senzorilor, camerelor și microfoanelor, robotul Buddy by Blue Frog Robotics este capabil să audă, să vorbească și să-și exprime emoția. Robotul complet mobil se mișcă cu două roți motorizate fiind un robot însoțitor pentru familie. Este plină de personalitate și reacționează la mediul său printr-o serie de expresii cum ar fi fericirea, răutatea, furia sau tristețea care îi permit să interacționeze mai bine cu familia. Robotul poate proteja casa, poate distra copiii și poate interacționa cu alte dispozitive inteligente conectate în casă, ajutând familia cu sarcinile zilnice.

91

Robotul Aibo, noul model ERS 1000, își va dezvolta propria personalitate și va crește împreună cu proprietarul său ca partener. Pe măsură ce interacționează cu oamenii de-a lungul timpului, comportamentul lui Aibo se schimbă lent și se adaptează ca răspuns la mediul său unic. Robotul se poate deplasa cu mișcările naturale ale unui câine, cu limbajul corpului exprimat printr-o combinație de voci și mișcări ale ochilor, urechilor și corpului.

Roboți pe Marte Mars Curiosity Rover: goo.gl/1mjUrb Un robot care merge la școală în locul unui elev cu o afecțiune medicală: goo.gl/EnVgKa Kirobo, primul robot-astronaut japonez, care a petrecut 18 luni in spațiu, la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS), a ajuns la bordul ISS in august 2013 si a participat la diverse experimente științifice, care au vizat posibilitatea includerii unui robot de companie in misiunile spațiale ce implică situații de izolare prelungită pentru astronauți. A revenit pe Terra la sfârșitul anului 2014 la bordul capsulei spațiale Dragon, construită de compania SpaceX. Robot jurnalist https://radioromaniacultural.ro/un-robot-jurnalist-inventat-in-china-ascris-un-articol-de-presa-in-doar-o-secunda/ si exemplele pot continua.

In lumea media Lil’Miquela este primul influencer digital din lume și este urmărită de peste 1,8 milioane de oameni pe Instagram. Inițial cei care i-au dat follow nici nu știau că aceasta este o imagine generată de un computer. Identitatea sa a fost dezvăluită abia la doi ani după lansarea contului, când aceasta depășise deja pragul de 200.000 de followers. https://www.youtube.com/watch?v=hqfPybf9xZ0.

92

Fiind tot mai prezenți in lumea înconjurătoare oamenii crescând cu roboti o sa aibă experiențe de învățare împreună cu aceștia. Învățarea prin intermediul roboților este un mijloc de dobândire și utilizare a cunoștințelor prin acțiune, este o activitate de gândire orientată spre soluționarea unor probleme, spre găsirea căilor în vederea depășirii unor obstacole, stimulează procesul de instrucție, îl adâncește și-l ameliorează. Învățarea cu roboți, oferă un cadru propice pentru învățarea activă, participativă, stimulând în același timp inițiativa și creativitatea elevilor. Învățarea cu roboți se poate concretiza în activități competiționale concepute pentru grupe de elevi sau individual. În timpul jocului fiecare elev acționează în ritmul său și rezolvă sarcina prin mijloacele operaționale de care dispune. Ca urmare, învățarea prin intermediul roboților activează elevii în procesul instructiv-educativ și, în aceeași măsură, vizează pe fiecare elev în parte, asigurând astfel un învățământ diferențiat.

Termeni utilizați în concursurile de robotică: Misiunea este o cerință pe care robotul o va îndeplini pentru acumularea de puncte.

Meciul este o sesiune de întreceri. Într-un turneu, două echipe vor concura simultan într-un meci. Există întreceri în care concurează câte 2 echipe împotriva altor 2.

Premiul este dat celui cu cele mai multe meciuri câștigate.

Suprafața de joc (scena) este un spațiu amenajat pentru desfășurarea meciurilor.

Aceasta include suprafața de joc (ex. masă, ring), pereții interiori, marginile și obstacolele. În interiorul fiecărei scene există o bază.

Baza este locul din care robotul începe fiecare meci și zona în care concurenții pot atinge robotul fără penalizare.

Standul este locul unde echipa poate depozita și asambla piesele pentru o anumită misiune.

93

Viitorii ingineri de roboti se duelează încă din licee : https://natieprineducatie.ro/

Jocurile cu roboti programabili – un instrument de învățare adaptabil vârstei elevilor.

Robot Inteligent programabil Ozobot Bit 2.0 Alb OZOBOT BIT este o jucărie interactiva ce dezvolta creativitatea si gândirea logica si este, de asemenea, o adevărată unealta didactica si o cale amuzanta către programare si robotica.

Ozobot Bit Single Mini OzoBlockly este noua aplicație pentru programare, rapida si facila, accesibila din orice browser web. Pentru început, poți lua o carioca sa desenezi trasee, curbe si comenzi direct pe hârtie iar Ozobot va începe sa le urmeze datorita senzorului de lumina, exact ca un tren pe șină.

Ozobot ascunde un potențial imens ca si instrument de predare pentru elevii scolii elementare, liceu si chiar la nivel de colegiu. Puteți găsi aplicații pentru matematica, programare, robotica si informatica.

Programare prin succesiunea culorilor pentru Ozobot si cu blocuri de cod pe platforma: https://ozobot.com/ozoblockly

94

Exemplu de fisa de lucru pentru elevi

95

CĂLĂTORIA MICULUI PRINȚ

MATERIALE LITERARE REALIZATE DE CĂTRE ELEVII ȘCOLII PROFESIONALE TIBERIU MORARIU SALVA.

96

97

98

99

100

101

102

103

104

105

106

107

108

109

110

111

112

113

114

115

116

117

118