SQ: Inteligenţa spirituală by Editura Vellant

Nu mæ intereseazæ cum îfli câøtigi existenfla. Vreau doar sæ aflu dupæ ce tânjeøti øi dacæ îndræzneøti sæ visezi la întâlnirea dupæ care inima ta ofteazæ. Nu mæ intereseazæ ce vârstæ ai. Vreau doar sæ øtiu dacæ te vei læsa batjocorit în numele dragostei, al viselor, al aventurii care este viafla. Nu mæ intereseazæ ce planete sunt în acord cu luna ta. Vreau doar sæ øtiu dacæ ai atins centrul întristærii tale, dacæ ai înflorit sub trædærile vieflii, sau dacæ te°ai zbârcit øi te°ai închis de teama unei noi dureri! Vreau doar sæ øtiu dacæ suporfli durerea, a mea sau a ta, færæ sæ te miøti pentru a o ascunde, sau a o topi, sau a o fixa. Vreau sæ øtiu dacæ pofli susfline bucuria, a mea sau a ta, dacæ pofli dansa cu sælbæticie øi læsa extazul sæ te umple pânæ în vârfurile degetelor de la mâini øi picioare færæ sæ ne previi sæ fim atenfli, realiøti, sau sæ ne aducem aminte de limitele faptului de a fi om. Nu mæ intereseazæ dacæ povestea pe care mi°o spui este adeværatæ. Vreau doar sæ øtiu dacæ îl pofli dezamægi pe celælalt pentru a ræmâne sincer cu tine însufli; dacæ pofli îndura acuzaflia de trædare færæ sæ îfli trædezi propriul suflet. Vreau doar sæ øtiu dacæ pofli fi credincios øi deci demn de încredere. Vreau sæ øtiu dacæ pofli vedea frumuseflea chiar dacæ nu este la fel de arætoasæ în fiecare zi, øi dacæ îfli pofli reumple viafla cu prezenfla lui Dumnezeu. Vreau sæ øtiu dacæ pofli træi suportând eøecul, al meu øi al tæu, øi tot sæ pofli sta pe marginea unui lac, strigând spre luna argintie „Da!“

Nu mæ intereseazæ unde træieøti sau câfli bani ai. Vreau doar sæ øtiu dacæ te pofli trezi dupæ noaptea de mâhnire øi disperare, surmenat, rænit pânæ la os, øi sæ faci ceea ce este nevoie pentru copii. Nu mæ intereseazæ cine eøti, cum ai ajuns sæ fii aici. Vreau doar sæ øtiu dacæ vei sta în mijlocul focului cu mine færæ sæ dai înapoi. Nu mæ intereseazæ unde, ce sau cu cine ai studiat. Vreau doar sæ øtiu dacæ pofli ræmâne singur cu tine însufli; øi dacæ apreciezi cu adeværat compania pe care o oferi în momentele de goliciune. Invitaflia, inspiratæ de Oriah Mountain Dreamer, Înflelept amerindian, mai 19941

Partea I

Ce este SQ?

1. Prezentarea SQ

La începutul secolului XX, IQ a devenit o problemæ centralæ. Inteligenfla noastræ intelectualæ, sau raflionalæ, este ceea ce folosim pentru a rezolva problemele logice sau strategice. Psihologii au elaborat teste pentru a o mæsura, iar acestea au devenit mijloacele prin care oamenii sunt împærflifli pe grade de inteligenflæ, cunoscute øi sub numele de coeficient de inteligenflæ sau IQ, care au pretenflia cæ le pot indica abilitæflile. La începutul anilor ’90, Daniel Goleman1 a fæcut publice o serie de cercetæri a mai mulfli neurologi øi psihologi, care arætau faptul cæ inteligenfla emoflionalæ — pe care, din rafliuni de utilitate, o voi numi EQ — are o importanflæ la fel de mare. EQ ne face sæ conøtientizæm propriile emoflii, dar øi pe cele ale celorlalfli indivizi. Ne face capabili de empatie, compasiune, motivaflie øi de a avea reacflii adecvate la stimulii de durere sau plæcere. Dupæ cum aræta Goleman, EQ este o cerinflæ de bazæ pentru a putea folosi eficient IQ. Dacæ ariile cerebrale implicate în emoflie sunt afectate, gândirea va fi øi ea mai puflin eficientæ. Astæzi, la sfârøitul secolului, un val de date øtiinflifice recente, dar încæ nedigerate, ne aratæ cæ mai existæ un al treilea „Q“. Tabloul inteligenflei umane poate fi completat cu o discuflie referitoare la inteligenfla noastræ spiritualæ — pe scurt, SQ. Prin SQ înfleleg acea inteligenflæ care ne

ajutæ sæ abordæm øi sæ rezolvæm problemele legate de semnificaflie øi valori, acea inteligenflæ care ne permite sæ ne plasæm acfliunile øi vieflile într°un context mai larg, mai bogat, dætætor de sensuri, acea inteligenflæ care ne permite sæ evaluæm de ce o cale de urmat în viaflæ este mai semnificativæ decât o alta. SQ reprezintæ fundamentul necesar al funcflionærii efective a IQ øi EQ. Este instanfla superioaræ a inteligenflei noastre. În cartea sa Inteligenfle multiple, Howard Gardner, profesor la Harvard, susfline cæ existæ cel puflin øapte tipuri de inteligenflæ, incluzând inteligenfla muzicalæ, spaflialæ, sportivæ, dar øi pe cea raflionalæ sau emoflionalæ. Eu voi aræta în aceastæ carte cæ oricare dintre infinitele tipuri de inteligenflæ pe care le putem avea este legat de unul dintre cele trei sisteme neurale de bazæ ale creierului øi cæ, de fapt, toate tipurile de inteligenflæ descrise de Gardner nu sunt decât ale IQ, EQ sau SQ øi ale configurafliilor neurale asociate lor. Dicflionarul Webster defineøte spiritul ca „principiu animator sau vital; ceea ce dæ viaflæ organismului fizic, în contrast cu elementele sale materiale; suflul vieflii“. Fiinflele umane sunt creaturi spirituale prin excelenflæ deoarece suntem conduøi de necesitatea de a pune întrebæri „fundamentale“ sau „supreme“. De ce m°am næscut? Care este scopul vieflii mele? De ce sæ merg mai departe atunci când sunt obosit, deprimat sau mæ simt învins? Ce face ca efortul sæ merite? Suntem conduøi, ba chiar suntem definifli de o dorinflæ arzætoare specific umanæ de a gæsi semnificaflia øi valoarea actelor sau a experienflelor noastre. Vrem cu tot dinadinsul sæ ne plasæm vieflile într°un context mai larg, dætætor de sens, fie cæ este el reprezentat de familie, comunitate, un club de fotbal, munca de o viaflæ, ideologie religioasæ sau de Universul

Prezentarea SQ

însuøi. Tânjim dupæ ceva la care sæ putem aspira, care sæ ne poarte dincolo de noi înøine øi de momentul actual, dupæ ceva care sæ ne ofere nouæ øi actelor noastre valoare. Unii antropologi øi neurobiologi afirmæ cæ tocmai aceastæ cæutare a semnificafliei øi valoarea evoluflionistæ care decurge din ea au împins primele fiinfle umane sæ coboare din copac în urmæ cu vreo douæ milioane de ani. Nevoia de sens, spun ei, a dat naøtere imaginafliei simbolice, a permis evoluflia limbajului øi a dus la extraordinara dezvoltare a creierului uman.2 Nici IQ øi nici EQ, luate separat sau împreunæ, nu reuøesc sæ explice în totalitate complexitatea inteligenflei umane sau vasta bogæflie a sufletului øi a imaginafliei omeneøti. Computerele au IQ ridicat: cunosc regulile øi le pot urma færæ a face greøeli. Animalele au deseori un EQ ridicat: pentru fiecare situaflie în care se aflæ simt care este ræspunsul adecvat. Dar nici computerele øi nici animalele nu se întreabæ de ce existæ aceste reguli sau situaflii sau dacæ una sau alta dintre ele ar putea fi diferitæ ori mai bunæ. Ele acflioneazæ în interiorul unor granifle, jucând un „joc finit“. SQ le permite fiinflelor umane sæ fie creative, sæ schimbe regulile øi sæ modifice situafliile. Ne permite sæ ne jucæm cu graniflele, sæ participæm la un „joc infinit“3. SQ ne oferæ capacitatea de discriminare. Ne conferæ sensul moral, abilitatea de a tempera rigiditatea unor reguli prin înflelegere øi compasiune øi o capacitate la fel de mare de a remarca limitele înflelegerii øi a compasiunii. Ne folosim de SQ pentru a lupta cu întrebærile despre bine øi ræu øi pentru a întrezæri posibilitæfli nerealizate încæ — pentru a visa, a aspira, a ne ridica din mocirlæ. SQ diferæ de EQ în primul rând prin puterea sa transformativæ. Dupæ definiflia lui Daniel Goleman, inteligenfla emoflionalæ îmi permite sæ cântæresc situaflia în care mæ

aflu øi sæ mæ comport adecvat. Asta înseamnæ a acfliona în interiorul limitelor situafliei, a-i permite acesteia sæ mæ conducæ. Dar inteligenfla spiritualæ îmi permite sæ mæ întreb dacæ am dorit de la început sæ mæ aflu în acea situaflie. Nu aø prefera oare sæ modific situaflia, sæ o îmbunætæflesc? Asta înseamnæ a acfliona asupra limitelor situafliei date, permiflându°mi mie sæ orientez situaflia. În fine, pentru cæ SQ opereazæ din centrul creierului (al funcfliilor cerebrale integratoare), el reuneøte toate tipurile de inteligenflæ pe care le avem, dupæ cum vom aræta în studiul bazelor neurologice ale SQ. SQ ne transformæ în fiinflele deplin intelectuale, emoflionale øi spirituale care suntem. În mod ideal, cele trei tipuri de inteligenflæ pe care le avem lucreazæ împreunæ øi se susflin reciproc. Creierele noastre sunt construite în aøa fel încât sæ poatæ realiza acest lucru. Dar fiecare tip de inteligenflæ — IQ, EQ øi SQ — are propria arie de forflæ øi poate funcfliona separat. Asta înseamnæ cæ nu avem în mod necesar un nivel ridicat al tuturor, simultan. O persoanæ nu trebuie neapærat sæ aibæ IQ sau SQ ridicate pentru a avea un EQ mare. Sau alta ar putea avea un IQ ridicat, dar EQ øi SQ scæzute ø.a.m.d.

Trei procese psihologice În Occident, întreaga psihologie se bazeazæ pe douæ procese. SQ introduce un al treilea, incitând astfel la o expansiune a psihologiei ca øtiinflæ øi la o înflelegere extinsæ a sinelui. Freud a definit iniflial cele douæ procese psihologice ca primar øi secundar. Procesul primar este asociat Id°ului, instinctelor, corpului, emofliilor øi subconøtientului. Procesul secundar este asociat cu eul, conøtiinfla, raflionalul.

Prezentarea SQ

Pentru Freud, al doilea proces era plasat mai sus, superior: „Pe locul Id°ului, va apærea ego°ul“. Dupæ Freud, alfli autori au pus accentul pe importanfla procesului primar. Dar toatæ psihologia care a decurs din aceastæ idee, inclusiv øtiinfla cognitivæ, a pæstrat aceastæ structuræ cu douæ procese. Primul proces ar putea fi numit EQ (bazat pe „circuitele neuronale asociative“ ale creierului), al doilea, IQ (bazat pe „circuitele neuronale în serie“ ale creierului). Astfel bazatæ pe cele douæ procese, psihologia occidentalæ lasæ un gol în centrul sinelui. Procesul primar øi cel secundar sunt în rivalitate în ceea ce priveøte controlul øi exprimarea. Nici rafliunea øi nici emotivitatea nu pot apela la ceva din afara lor. Nu au o sursæ comunæ prin intermediul cæreia sæ fie integrate øi transformate. Ele nu dispun de o dimensiune transpersonalæ. „Sinele“ sau „funcflia transcendentæ“ propuse de Jung au reprezentat o încercare de unificare a acestei scindæri, dar neurologia era insuficient dezvoltatæ pe vremea lui Jung (a decedat în 1961) pentru a°i oferi o bazæ øtiinflificæ pentru o nouæ psihologie. SQ (bazat pe cel de°al treilea sistem neural: oscilafliile neuronale sincronice, care unificæ informaflia din tot creierul) ne oferæ pentru prima datæ un proces terfliar viabil. Acest proces unificæ, integreazæ øi are puterea de a transforma materialul rezultat din celelalte douæ procese; faciliteazæ dialogul dintre rafliune øi emoflie, dintre minte øi trup; oferæ o bazæ pentru creøtere øi dezvoltare; îi conferæ sinelui un centru activ, unificator, dætætor de sens.

Lotusul Sinelui Descoperirea faptului cæ SQ oferæ un proces terﬂiar psihologiei implicæ dezvoltarea unui nou model psihologic al

sinelui øi al personalitæflii umane. Modelele anterioare afiøau douæ „straturi“: personalitatea exterioaræ, conøtientæ, raflionalæ øi zona interioaræ a asociafliilor, a motivafliilor, a nevrozelor etc., predominant inconøtiente. Procesul terfliar introduce un al treilea palier, un miez central. În cartea de faflæ, sinele este prezentat sub forma unui lotus cu øase petale. Partea exterioaræ a fiecærei petale reprezintæ Eul, distribuit între cele øase tipuri de personalitate sau funcflii acceptate de mulfli psihologi. Mæ voi baza în principiu pe trei surse îndelung studiate: lucrærile lui J. F. Holland despre orientarea carierei øi øase tipuri de personalitate, cele øase tipuri jungiene, dupæ cum apar în indicatorul tipologic Myers°Briggs (introversie, extraversie, gândire, afectivitate, senzaflie, intuiflie) øi studiile despre motivaflie ale lui Cattell. Fiecare dintre noi îøi poate regæsi principalele aspecte ale propriei personalitæfli distribuite între petalele lotusului. Mergând mai departe, fiecare petalæ dispune de propriul palier al procesului primar, de asociaflii øi de motivaflii inconøtiente øi parflial corporale ø.a.m.d. În zona cea mai profundæ a acestui strat inconøtient se aflæ inconøtientul colectiv, cu arhetipurile sale, aøa cum l°a descris Jung. În centrul lotusului se aflæ nivelul terfliar, miezul sinelui din care ne tragem energia øi puterea de a transforma. Cele øase petale øi centrul lotusului corespund øi celor øapte chakre descrise în Kundalini yoga hindusæ øi în multe alte structuri mistice øi mitologice întâlnite în budism, în Grecia anticæ, în cabalistica iudaicæ øi în tainele creøtine. Folosind modelul lotusului, cu cele øase petale/tipuri de personalitate ale sale, putem discuta despre øase moduri de obstrucflionare a spiritului sau de øase feluri în care putem dobândi inteligenflæ spiritualæ. Acest

Prezentarea SQ

lucru le oferæ cititorilor o hartæ pe care sæ îøi poatæ localiza propriul tip de personalitate, propriile puteri øi slæbiciuni øi cea mai bunæ cale de urmat cætre dezvoltare øi transformare.

SQ nu este legat de sentimentul religios Problema generalæ care-i fræmântæ astæzi pe oameni este reprezentatæ de sensul vieflii. Mulfli autori afirmæ cæ necesitatea unei semnificaflii superioare reprezintæ criza centralæ a timpurilor noastre. Øi eu am simflit acest lucru cu ocazia vizitelor lunare pe care le fac în stræinætate, când am ca interlocutori persoane din flæri øi culturi din lumea întreagæ. Oriunde aø merge, când oamenii se strâng împreunæ la un pahar sau la o cinæ, discuflia ajunge inevitabil la subiecte gen Dumnezeu, semnificaflia vieflii, viziune, valori, aspiraflii spirituale. Mulfli oameni au atins în ziua de azi o bunæstare materialæ færæ precedent øi, cu toate astea, simt nevoia de mai mult. Mulfli vorbesc despre un gol „aici“ — arætând cætre propriul stomac. Acest „mai mult“ care ar umple golul are rareori legæturæ cu vreo religie formalæ. Într°adevær, majoritatea celor care cautæ o împlinire spiritualæ nu væd nicio legæturæ între aceastæ dorinflæ øi religia formalæ. SQ nu este neapærat legat de religie. Pentru unii, SQ îøi poate gæsi o modalitate de expresie în religia formalæ, dar credinfla religioasæ nu garanteazæ un SQ ridicat. Mulfli umaniøti øi atei au niveluri ridicate ale SQ, la fel cum mulfli oameni foarte activi øi vædit religioøi au un SQ foarte scæzut. O serie de studii ale lui Gordon Allport, realizate în urmæ cu cincizeci de ani, arætau cæ existæ mai mulfli oameni care au træit experienfle religioase în afara

hotarelor stabilite de institufliile aparflinând principalelor culte religioase decât în interiorul lor. Religia convenflionalæ reprezintæ un set de reguli øi credinfle impuse din afaræ. Este dirijatæ, moøtenitæ de la preofli, profefli øi cærfli sfinte sau absorbitæ prin intermediul familiei øi al tradifliei. SQ, aøa cum este descris în cartea de faflæ, reprezintæ o abilitate internæ, înnæscutæ a creierului øi a sufletului uman, trægându°øi resursele cele mai adânci din însæøi inima Universului. Reprezintæ o facilitate dezvoltatæ de°a lungul a milioane de ani, care îi permite creierului sæ gæseascæ øi sæ utilizeze semnificaflii în rezolvarea problemelor. Schimbærile rapide din lumea occidentalæ din ultimele trei secole au læsat religiile convenflionale încleøtate în lupta pentru semnificaflie. În ziua de azi este nevoie sæ ne folosim de propriul SQ pentru a clædi noi drumuri cu scopul de a gæsi o nouæ metodæ de exprimare a semnificafliei, ceva care sæ ne atingæ øi care sæ ne poatæ ghida din interior. Inteligenfla spiritualæ este inteligenfla sufletului. Este inteligenfla prin care ne putem vindeca pe noi înøine øi prin care ne reîntregim. Atât de mulfli dintre noi træiesc astæzi viefli rænite øi fragmentare. Tânjim dupæ ceea ce poetul T. S. Eliot numea „a further union, a deeper communion“4 (o uniune superioaræ, o profundæ comuniune), dar gæsim pufline resurse în interiorul propriului sine limitat de Eu sau printre simbolurile øi institufliile existente în cultura noastræ. SQ este inteligenfla aflatæ în acea parte profundæ a sinelui, conectatæ cu înflelepciunea de dincolo de ego (sau mintea conøtientæ), este inteligenfla cu ajutorul cæreia nu doar recunoaøtem valorile existente, ci øi descoperim altele noi, în mod creativ. SQ nu este dependent de culturi sau de valori. El nu decurge din valorile existente, ci mai degrabæ creeazæ posibilitatea de

Prezentarea SQ

a avea valori. De°a lungul istoriei umanitæflii, fiecare dintre culturile cunoscute a avut un set de valori, deøi valorile specifice diferæ de la o culturæ la alta. SQ este, aøadar, anterior oricærui sistem de valori øi oricærei culturi date. Prin urmare, este øi precursorul oricærei forme de exprimare religioasæ pe care ar putea°o îmbræca. SQ face posibilæ (øi probabil necesaræ) existenfla oricærei religii, dar nu este dependent de aceasta. Este posibil ca Rumi, poet øi mistic sufit din secolul al XIII°lea, sæ se fi gândit la aceastæ relaflie între SQ, valori øi religie atunci când rostea urmætoarele cuvinte: Nu sunt creøtin, nu sunt evreu, nu sunt zoroastrian, Nu sunt nici mæcar musulman. Nu aparflin pæmântului øi nici vreuneia dintre mæri, cunoscutæ sau nu. Natura nu mæ poate avea sau pretinde, øi nici cerurile. Nici India, China sau Bulgaria, Locul naøterii mele este færædelocul, Semnul meu, sæ nu am øi sæ nu dau semn. Spui cæ îmi vezi gura, urechile, nasul — nu sunt ale mele. Sunt viafla vieflii. Sunt acea pisicæ, aceastæ piatræ, nimeni. Am azvârlit dualitatea cât colo, ca pe o zdreanflæ. Væd øi cunosc toate timpurile øi toate lumile, Ca pe una singuræ, una, mereu una. Deci ce pot face eu ca tu sæ îfli dai seama cine vorbeøte? Recunoaøte øi vei schimba totul! Acesta este ecoul propriei tale voci, ræsfrângându°se în pereflii lui Dumnezeu.5

Ceea ce numesc SQ, sau inteligenﬂæ spiritualæ, apare aici ca vocea care se ræsfrânge în pereﬂii Dumnezeului lui

Rumi. Pe mæsuræ ce vom avansa în cartea de faﬂæ, vom vedea cæ diferenﬂa este foarte micæ.

Dovezi øtiinflifice privind SQ SQ reprezintæ o capacitate veche de când lumea, dar conceptul nu a mai fost dezvoltat pe larg pânæ la cartea de faflæ. Pânæ acum, øtiinfla øi psihologia øtiinflificæ au fost nesigure în ceea ce priveøte discufliile despre semnificaflie øi rolul ei în vieflile noastre. Inteligenfla spiritualæ le°a pærut academicienilor dificil de tratat, deoarece øtiinfla actualæ nu este echipatæ pentru studiul lucrurilor imposibil de mæsurat în mod obiectiv. Existæ totuøi un numær destul de însemnat de dovezi øtiinflifice referitoare la SQ în studii neurologice, psihologice øi antropologice recente despre inteligenfla umanæ øi în diverse cercetæri asupra proceselor gândirii øi ale limbajului la om. Oamenii de øtiinflæ au întreprins deja studii de bazæ care dezvæluie fundamentele neuronale ale SQ, dar paradigma dominantæ a IQ a umbrit orice altæ posibilæ abordare a datelor obflinute. Aceastæ carte va pune faflæ în faflæ patru curente specifice ale cercetærii, care pânæ acum au ræmas separate ca urmare a gradului lor mare de specializare. Primul curent este reprezentat de studiile lui Michael Persinger de la începutul anilor ’90 øi, respectiv, de cercetærile din 1997 ale neurologului V. S. Ramachandran øi ale echipei sale de la Universitatea din California privind existenfla unei „zone°Dumnezeu“ în creierul uman. Acest centru spiritual înnæscut se aflæ printre conexiunile neuronale ale lobilor temporali. În scanærile topografice cu emisii pozitronice, aceste arii neurale apar iluminate ori de câte ori subiecflii sunt expuøi unor discuflii cu subiect

Prezentarea SQ

spiritual sau religios. Acest lucru variazæ în funcflie de culturæ, occidentalii reacflionând la menflionarea lui Dumnezeu, iar budiøtii øi adepflii altor credinfle la simboluri care au semnificaflie pentru ei. Aceste tipuri de activitate a lobilor temporali au fost multæ vreme legate de viziunile mistice ale epilepticilor øi ale consumatorilor de LSD. Ramachandran a fost primul care a relevat faptul cæ ele apar øi la oamenii normali. „Zona°Dumnezeu“ nu dovedeøte existenfla vreunui Dumnezeu, dar demonstreazæ cæ evoluflia creierului i-a permis acestuia sæ punæ „întrebæri existenfliale“, sæ posede øi sæ utilizeze o sensibilitate la valori øi la semnificaflii mai cuprinzætoare. Al doilea curent este reprezentat de studiile neurologului austriac Wolf Singer din anii ’90 despre „chestiunea integralitæflii“, în care se aratæ cæ existæ în creier un proces neural specializat în a unifica øi a da sens propriei experienfle — un proces neural care „leagæ“ efectiv experienflele noastre împreunæ. Înainte de cercetærile lui Singer asupra oscilafliilor neuronale cvasicerebrale unificatoare, sincronice, neurologii øi specialiøtii în øtiinfla cognitivæ recunoscuseræ doar douæ forme de organizare neuralæ cerebralæ. Una dintre aceste forme, conexiunile neuronale în serie, reprezintæ baza IQ. Tracturile nervoase conectate în serie îi permit creierului sæ urmeze regulile, sæ gândeascæ logic øi raflional, pas cu pas. În cea de°a doua formæ, organizarea neuralæ în reflea, mænunchiuri de pânæ la o sutæ de mii de neuroni sunt conectafli în mod aleatoriu cu alte mænunchiuri uriaøe. Aceste reflele neuronale reprezintæ baza EQ, a inteligenflei conduse de emotivitate, care recunoaøte tiparele, care creeazæ obiceiuri. Computerele pot avea o structuræ în serie sau în paralel, fiecare având abilitæfli diferite, dar niciunul

dintre ele nu poate opera cu sensuri. Nu existæ computer care sæ întrebe: „De ce?“. Cercetærile lui Singer asupra oscilafliilor neuronale unificatoare oferæ primul indiciu privind existenfla unui al treilea tip de gândire — gândirea unitivæ — øi un tip corespondent de inteligenflæ, SQ, care poate trata acest gen de probleme. Al treilea curent, apærut ca o dezvoltare a studiilor lui Singer, este reprezentat de cercetærile lui Rodolfo Llinas de la mijlocul anilor ’90 asupra formelor de conøtiinflæ din timpul somnului øi a stærii de veghe øi îmbinarea evenimentelor cognitive. Ele au fost mult facilitate de dezvoltarea tehnicilor magnetoencefalografice, care permit observarea câmpurilor electrice oscilante øi a câmpurilor magnetice asociate ale întregului creier. Øi, în al patrulea rând, neurologul øi antropologul biolog Terrance Deacon de la Harvard a publicat de curând noi lucræri despre originile limbajului uman (The Symbolic Species, 1997). Deacon aratæ cæ limbajul este o activitate specific umanæ, preponderent simbolicæ, centratæ pe sensuri øi care a evoluat simultan cu dezvoltarea rapidæ a lobilor frontali. Nici computerele din zilele noastre øi nici mæcar primatele mai evoluate (cu foarte pufline excepflii) nu pot utiliza limbajul, deoarece le lipseøte acea facultate a lobilor frontali de a opera cu sensuri. Aceastæ carte va aræta cæ întregul program de cercetare al lui Deacon privind evoluflia imaginafliei simbolice øi rolul ei în evoluflia cerebralæ øi socialæ susfline aceastæ aptitudine a inteligenflei pe care o numim SQ.

Utilizarea SQ În termeni evoluﬂioniøti, lucrærile de neurobiologie ale lui Deacon despre limbaj øi reprezentærile simbolice aratæ

Prezentarea SQ

cæ SQ a servit efectiv la dezvoltarea creierului nostru. SQ a reprezentat „conexiunea“ care ne°a permis sæ devenim ceea ce suntem øi ne oferæ posibilitatea de a ne „reconecta“ øi mai târziu — pentru a creøte øi a ne dezvolta, pentru ca potenflialul nostru uman sæ evolueze. Ne servim de SQ pentru a fi creativi. Apelæm la el când avem nevoie sæ fim flexibili, vizionari sau spontani în creativitate. Ne folosim de SQ pentru a rezolva problemele existenfliale, probleme în care simflim cæ ne împotmolim, încarcerafli de vechile obiceiuri, de nevroze, de probleme de sænætate sau de necazuri. SQ ne permite sæ ne dæm seama de prezenfla problemelor existenfliale øi ne ajutæ sæ le rezolvæm — sau mæcar sæ ne împæcæm cu ele. Ne conferæ un simfl „adânc“ asupra esenflei confruntærilor vieflii. SQ reprezintæ busola noastræ internæ când ajungem „la limitæ“. Cele mai dificile probleme ale vieflii ies din sfera obiønuitului øi a familiarului, a legilor existente, transcend experienflele trecute, lucrurile pe care øtim cum sæ le abordæm. În teoria haosului, „limita“ reprezintæ granifla dintre ordine øi haos, între a sta confortabil, øtiind ce ne aøteaptæ, øi a fi total pierdut. Este acel loc unde putem fi pe culmea creativitæflii noastre. SQ, acest simfl al nostru profund, intuitiv al semnificafliei øi al valorii, este cælæuza noastræ la limitæ. SQ reprezintæ conøtiinfla noastræ. (În ebraicæ, formele cuvintelor care exprimæ „conøtiinflæ“, „busolæ“ øi „adeværul intrinsec, ascuns al sufletului“ au toate aceeaøi rædæcinæ.) Ne putem servi de SQ pentru a deveni spiritualmente inteligenfli în raport cu religia. SQ ne poartæ în miezul lucrurilor, ne prezintæ unitatea din spatele diferenflelor, potenflialul ce transcende orice formæ de exprimare.

SQ ne poate lega de semnificafliile øi de esenfla spirituale care stau la baza oricærei mari religii. O persoanæ cu SQ înalt poate practica orice religie, dar færæ îngustime, exclusivism, bigotism sau prejudecatæ. În mod similar, o persoanæ cu SQ ridicat poate avea calitæfli spirituale færæ a fi deloc religioasæ. SQ ne permite sæ integræm spafliile intra° øi interpersonale, sæ traversæm præpastia dintre sine øi celælalt. Daniel Goleman a scris despre emofliile intrapersonale, adicæ aparflinând sinelui, øi cele interpersonale, adicæ cele pe care le împærflim cu alflii sau pe care le folosim pentru a relafliona cu ei. Dar EQ singur nu permite umplerea golului. Este nevoie de SQ pentru a înflelege cine suntem øi ce valoare au lucrurile pentru noi øi felul în care acestea conferæ valorilor proprii sau exterioare un loc în lumea din care facem parte. Utilizæm SQ pentru a evolua cât mai mult cætre persoana complet dezvoltatæ care am putea deveni. Fiecare dintre noi îøi formeazæ un caracter printr°o combinare a experienflelor øi a viziunilor, o tensiune între ceea ce facem de fapt øi lucrurile mai mærefle, mai bune pe care le°am putea înfæptui. La nivel pur egocentric suntem centrafli pe propria persoanæ, egoiøti, ambiflioøi din punct de vedere material ø.a.m.d. Deflinem însæ viziuni transpersonale despre bunætate, frumusefle, perfecfliune, generozitate, sacrificiu ø.a. SQ ne ajutæ sæ depæøim sinele imediat øi sæ ajungem dincolo, în straturile profunde ale potenflialului nostru ascuns. Ne ajutæ sæ ne træim viafla la un nivel mai adânc de semnificaflie. Øi, în fine, putem folosi SQ pentru a înfrunta problemele binelui øi ale ræului, ale vieflii øi ale morflii — cele mai profunde cauze ale suferinflei umane øi deseori ale disperærii. Mult prea des încercæm sæ izgonim aceste

Prezentarea SQ

probleme cu ajutorul rafliunii, riscând altfel sæ ne copleøeascæ emoflional sau chiar sæ ne devasteze. Pentru a atinge nivelul suprem al inteligenflei noastre spirituale, trebuie ca, la un moment dat, sæ fi avut viziunea iadului, sæ fi cunoscut disperarea, durerea, suferinfla profundæ sau pierderea øi sæ fi fæcut pace cu ele. „Când eøti în armonie cu pierderea“, spune vechiul text chinez cunoscut sub numele de Tao Te Ching, „pierderea este træitæ de bunævoie“. Este necesar sæ fi tânjit mult, în adâncurile fiinflei noastre, dupæ o semnificaflie care sæ ne atragæ, dupæ ceva plin pe prospeflime, de puritate, dætætor de viaflæ. În aceste næzuinfle putem spera sæ gæsim lucrul dupæ care oftæm øi s°ar putea sæ împærflim roadele acelei descoperiri creative cu alflii. Misticul evreu Rabbi Abraham Heschel din secolul XX afirma cæ „suntem mai aproape de Dumnezeu atunci când punem întrebæri decât atunci când credem cæ deflinem ræspunsurile“6. În acelaøi spirit, filosoful mistic francez din secolul al XVII°lea Blaise Pascal scria ca din partea lui Dumnezeu: „Nu m-ai fi cæutat, dacæ nu m-ai fi fost gæsit deja.“

Testarea SQ Indiciile referitoare la un nivel ridicat al SQ includ: • capacitatea de a fi flexibil (adaptabil în mod activ øi spontan) • un mare grad de conøtiinﬂæ de sine • capacitatea de a îndura øi de a utiliza suferinﬂa • capacitatea de a suporta øi de a transcende durerea • calitatea de a se læsa inspirat de viziuni øi de valori • repulsia de a cauza ræu inutil

• tendinfla de a vedea conexiunile dintre diverse lucruri (a fi „holistic“) • tendinfla væditæ de a întreba „De ce?“ sau „Øi dacæ...?“ øi de a cæuta ræspunsuri „fundamentale“ • a fi ceea ce psihologii numesc „independent de context“ — a poseda o facilitate de a lucra împotriva convenfliilor O persoanæ cu SQ ridicat este, de asemenea, susceptibilæ de a fi un lider în serviciul celorlalfli*: o persoanæ responsabilæ de prezentarea valorilor øi a viziunilor superioare celorlalfli øi cu prezentarea modului lor de utilizare, cu alte cuvinte o persoanæ care îi inspiræ pe ceilalfli. În aceastæ carte vom pune întrebæri care îi vor ajuta pe cititori sæ°øi evalueze propriul SQ øi vom discuta despre diverse tipuri de personalitate cu SQ ridicat sau slab.

Îmbunætæflirea SQ Inteligenfla spiritualæ colectivæ este scæzutæ în societatea modernæ. Træim într°o culturæ særacæ din punct de vedere spiritual, caracterizatæ de materialism, atitudine expeditivæ, îngustimea datæ de centrarea pe propria persoanæ, lipsa sensului øi særæcia angajamentelor. Dar, ca indivizi, putem acfliona în vederea ridicærii propriului nivel al SQ — de fapt, evoluflia unei societæfli depinde de numærul de indivizi care acflioneazæ în acest sens. În general, ne putem creøte SQ prin exploatarea accentuatæ a procesului terfliar — acea tendinflæ de a întreba „de ce?“, * În original servant leader (n.t.).

Prezentarea SQ

de a cæuta legæturile dintre lucruri, de a aduce la suprafaflæ supozifliile referitoare la semnificaflia din spatele øi din interiorul lucrurilor, de a deveni mai chibzuit, de a ne depæøi limitele la ræstimpuri, de a ne asuma responsabilitæfli, de a fi mai sinceri cu noi înøine øi mai curajoøi. Cartea se încheie cu un capitol despre cum putem fi inteligenfli din punct de vedere spiritual într°o societate spiritualmente særacæ. Oriunde apare pe glob, cultura occidentalæ se scaldæ în manipularea imediatæ, materialæ, egoistæ a lucrurilor, a experienflelor øi a celorlalfli indivizi. Ne folosim greøit relafliile øi mediul, la fel cum facem øi cu cele mai profunde semnificaflii umane de care dispunem. Suferim de o teribilæ særæcie a imaginafliei simbolice. Ignoræm calitæflile umane øi ne concentræm asupra unor acfliuni frenetice, a demersurilor de „a obfline øi a cheltui“. Neglijæm foarte mult sublimul øi sacrul din interiorul fiinflei noastre, al celorlalfli, al lumii înconjurætoare. Dupæ cum scria dramaturgul John Guare în Six Degrees of Separation: „Una dintre marile tragedii ale timpurilor noastre este moartea imaginafliei. Cæci ce altceva este paralizia? Cred cæ imaginaflia este paøaportul pe care îl creæm pentru a trece în lumea realæ. [Este] un alt mod de a ne exprima unicitatea. Sæ ne înfruntæm pe noi înøine. Asta este partea grea. Imaginaflia [este] darul lui Dumnezeu pentru a face actul autoexaminærii suportabil. [Ea] ne învaflæ care ne sunt limitele øi cum sæ trecem peste ele... imaginaflia este locul unde tofli încercæm sæ ajungem...“7 Printr°o utilizare cultivatæ a propriei inteligenfle spirituale øi prin onestitatea øi curajul cerute de aceastæ cultivare ne vom putea reconecta la cele mai adânci surse øi semnificaflii ale propriei fiinfle øi ne vom putea folosi

de acest fapt pentru a servi cauze øi procese dincolo de propria persoanæ. Acest gen de acﬂiune ne°ar putea aduce izbævirea. Salvarea noastræ s°ar putea baza pe servirea imaginaﬂiei profunde.