Holocaustul- o istorie ce nu trebuie uitată

protagonists fall victim, in the film, the focus is on the lucky stories of those who managed to survive. Narrated by the actress Helen Mirren who reads from Anna's book right from Anna's room in the Annex, the feeling of optimism is given by the meeting of the old with the new, the old with the youth of the girl who, passionate and intrigued by the wounds of the past, follows the path of Jews persecuted by various camps. The two meet at the end of the film in Anna's room, the old leaves the room, leaving room for the new, modern and correct thinking. The graphic novel made by Ari Holfman and David Polonsky after the diary is another variant that attracts with its special and expressive graphics, which highlights the feelings of the inhabitants of the Annex through lines, drawing, color and imagination. The final drawing that captures Anna's face in many ways reflects without the help of words the multitude of feelings and feelings experienced by the young girl in the two torturous years.

Bibliography: Anne Frank's Journal June 12, 1942-August 1, 1944, final version, Ed. Humanitas, Bucharest, 2012 Ari Holfman, David Polonsky - The Diary of Anne Frank graphic adaptation, Humanitas Publishing House, Bucharest, 2018 Anne Frank: Parallel Stories, Sabina Fedeli, Anna Migotto, Editor Valentina Ghilotti, Produced by Didi Gnocchi, 2019

Prof. Buliga Nicoleta Georgeta Liceul Tehnologic ,,Nicanor Moroșan” Pârteștii De Jos

Denumirea proiectului : Holocaustul – O istorie ce nu trebuie uitată Tipul programului : activitate extracurriculară Grup ţintă: elevii de gimnaziu clasele a VII-a, a-VIII-a

Scop: trezirea interesului național pentru evenimente istorice cu impact major asupra mentalului colectiv. Obiective:  informarea elevilor asupra greşelilor trecutului;

 aflarea unor date despre Elie Wiesel;  stabilirea cauzelor care au dus la deportarea şi închiderea evreilor în lagare;  descoperirea unor cuvinte cheie;  stabilirea ierarhică a vinovaţilor pentru Genocid;  evidenţierea felului în care războiul s-a reflectat în literatură şi film;  elaborarea unor materiale (planşe) pe tema Holocaust- ului;  socializarea elevilor, cooperarea prin intermediul unor activităţi de grup;  atragerea elevilor înspre subiecte ce ies din sfera lor de cunoaştere ;  stimularea elevilor în a afla cât mai multe despre această temă;  studiind literatura de specialitate şi vizionând filme artistice.

Resurse umane: elevi de gimnaziu, cadre didactice.

Resurse materiale: afişe, foi, markere , aparat foto, cameră video,proiector, filme, flip – chart, consumabile, internet.

Motto

Nu voi uita niciodată acea noapte, prima noapte în lagăr care mi-a transformat viaţa intr-o lungă noapte, noapte blestemată de 7 ori şi tot de 7 ori pecetluită… Niciodată nu voi uita acele momente care mi l-au ucis pe Dumezeu şi mi-au distrus sufletul transformându-mi visele în cenuşă. Niciodată nu voi uita aceste lucruri nici dacă aş fi condamnat să trăiesc cât Dumnezeu. Niciodată …

Elie Wiesel, Noaptea

Argument Nici de la trecerea a șase decenii de la drama evreilor, suferinţa lor teribilă nu este uitată. Este importantă în acest sens comemorarea victimelor Holocaust-ului, care au plătit cu viaţa pentru simplul fapt că au existat, că au aparținut unui grup etnic atât de urât şi dispreţuit: evreii. Aceste victime şi-au trăit propria dramă parcurgând un traseu terifiant: decepţie, înfometare, teroare, dezumanizare. Au murit de frig, de foame, de epuizare, de toate au murit. Au călătorit cu oameni morţi în vagoane, fără să-şi dea seama. În ciuda tuturor metodelor de persecuţie, au existat oameni care au păstrat în suflet speranţa. Ea a fost cea care i-a însoţit şi i-a călăuzit în momentele în care erau forţaţi să se despartă de fraţi surori, mame. S-a încercat o dezrădăcinare a evreilor, o moarte spirituală pe lângă cea trupească. Cei rămaşi, martori ai atrocităţilor sunt aceia care s-au cutremurat citind acea binecunoscută lozincă din lagărul de la Auschwitz: „Arbait macht frei” (munca te eliberează). Ei sunt cei care au fost minţiţi, umiliţi de ofiţerii germani, terorizaţi, batjocoriţi, exterminaţi şi totuşi există supravieţuitori, există voci care condamnă, voci care nu ne lasă să uităm.

Noi, cei care ne cutremurăm la auzul dramei evreilor, suntem datori să îi păstrăm veşnic în memorie, să le celebrăm curajul şi demnitatea. De ce e importantă aducerea-aminte? Pentru evitarea greşelilor trecutului. Doar aflând despre ele, elevii noştri vor putea cântări, analiza, discerne.

Activitate pe grupe Fişă de lucru nr. 1

Studiaţi textul de mai jos:

“Noi vrem, declara Hitler, să selecţionăm o pătură de stăpâni noi, străini de morala milei, o

pătură care va fi conştientă că, pe baza apartenenţei sale la rasa superioară, are dreptul să stăpânească şi va şti să-şi instaureze şi să-şi menţină fără şovăială dominaţia asupra masei largi.”

Sarcină de lucru: În ce consta teoria nazistă a rasismului? Ce propagă ea?

Fişă de lucru nr.2

Studiaţi harta de mai jos:

Sarcină de lucru: Încercaţi să identificaţi unde erau construite Lagărele Morţii. De ce credeţi că erau poziţionate în acel loc?

Fişă de lucru nr. 3

Citiţi textul de mai jos:

“O mie cincizeci şi doi de Häftling-i, tineri între 14 şi 20 de ani, stăm aliniaţi în rânduri de câte cinci, pe platoul din faţa barăcii nr.21 din lagărul E. Stăm dezbrăcaţi în pielea goală, în poziţie de drepţi. În faţa noastră, căpitanul SS dr. Mengele şi suita sa. Începe selecţionarea pentru crematoriu. Din noi au dispărut amintiri, gânduri, dorinţe. N-a mai rămas decât frica de moarte. Sunt cel mai slab şi mai mic de statură din rând. Dacă rândul era selecţionat, ei vor pieri numai din cauza mea. Dacă luau un altul, mai în puteri şi un pic mai înalt, ar fi fost în afara primejdiei. Eu nam vrut să stau cu ei, pornisem spre cei la fel de slăbiţi ca mine. Dar ei nu m-au lăsat. M-au adus înapoi. De regulă, dacă primul din rând e voinic, înalt, scapă tot rândul.” Dar nu întotdeauna selecţionarea se realizează astfel. Alteori, Mengele ordonă defilarea deţinuţilor prin faţa lui, în pielea goală, unul câte unul. În dreapta şi în stânga lui Mengele, SS-iştii au făcut cordon. Cinci sunt în afara cordonului. Urmăresc arătătorul de la mâna dreaptă a lui Mengele. O mică tresărire a degetului înseamnă că cel ce trece în clipa aceea prin faţa lui, este selecţionat. Cei cinci SS-işti sar spre el, îl înşfacă şi-l aruncă în spatele cordonului, soarta lui este pecetluită. Selecţionarea se putea realiza oricând: la două zile, sau în fiecare zi, sau-în aceeaşi zi- dimineaţa şi seara. Depinde.”

Liviu Beriş

Sarcină de lucru: Descrieţi, cum se desfăşura “selecţionarea” pentru camerele de gazare în lagărul de la Auschwitz.

Fişă de lucru nr. 4

Citiţi textele de mai jos:

„ (...) Cred că acolo ( la Auschwitz) au fost exterminate prin gazare şi ardere cel puţin 2500000 de victime; cel puţin 500000 de oameni au pierit de pe urma foametei şi a bolilor. Aşadar, cifra celor morţi ajunge la aproximativ trei milioane, adică 70-80% din numărul total al celor deportaţi la Auschwitz. (...) „Soluţia finală” a problemei evreieşti însemna exterminarea tuturor evreilor din Europa. În iunie 1942 am primit ordin să mă ocup de construirea unor instalaţii de exterminare la Auschwitz. În acest guvernământ existau deja pe atunci alte trei lagăre de exterminare: la Belzec, Treblinka, Volzec.”

Mărturia lui Rudolf Hỏss, comandantul lagărului de la Auschwitz

„Evreii au fost deposedaţi aproape de întregul lor avut. Acum locuiesc câte 8-10 într-o singură cameră. Cei norocoşi sunt aceia care pot presta o muncă de care este nevoie, fiind transportaţi în fabricile germane. Restul, copiii, femeile bolnave, bătrânii sunt deportaţi în lagărul de exterminare de la Auschwitz- Birkenau, în Polonia”.

Raport diplomatic suedez, 1944

Sarcină de lucru: Identificaţi în textele prezentate informaţiile care demonstrează caracterul oficial, masiv şi organizat al politicii de exterminare practicate de regimul nazist.

Fişă de lucru nr. 5

Decret - lege privind statutul militar al evreilor: „ Art. 1. Evreii, indiferent de categoria din care fac parte, sunt excluşi de la serviciul militar. Ei sunt obligaţi a plăti taxele militare statornicite prin legi, cum şi de a presta munci în interes obşesc potrivit nevoilor statului. Art. 2. Sunt obligaţi, de asemenea, la taxe militare şi evreii care, din cauza condiţiilor fizice, ar fi găsiţi improprii pentru serviciul militar: (Monitorul Oficial, 5 decembrie 1940) Decret – lege privind evreii deportaţi: „Art. 1. Evreii de ambele sexe, de la 15 ani în sus, trimişi în Transnistria, vor fi pedepsiţi cu moartea, dacă se vor întoarce în ţară în mod fraudulos.

Art. 2. Oricine va înlesni evreilor să se întoarcă în mod fraudulos în ţară va fi pedepsit cu muncă silnică de la 5 la 25 ani”.

Monitorul Oficial, 22 decembrie 1942

Sarcină de lucru: Care sunt măsurile luate de regimul antonescian contra evreilor? Încercaţi să găsiţi deosebirile dintre cele două documente.

Fişă de lucru nr. 6

Sarcină de lucru: Încercaţi să comentaţi textul de mai jos:

„Resuscitarea interesului faţă de Holocaust după anii ’70 -’80 a modificat datele configuraţiei unei culturi ideologice la nivel academic în consonanţă cu o cultură populară privind Holocaustul şi a determinat repoziţionarea sa în procesualitatea istorică retroproiectiv.

Holocaustul face parte din istoria politică şi culturală a Europei, aşa cum face parte din istoria poporului evreu. Dar semnificaţiile Holocaustului sunt diferite pentru fiecare context de civilizaţie şi comunitate care nu a renunţat la propria sa identitate. Din punct de vedere general uman, sigur, problema Holocaustului ni se relevă prin sistemul de coordonate etice şi prin mesajul pe care ni-l transmit peste ani cumplitele evenimente petrecute în anii ’30 - ’40 ai secolului trecut”. ( Mihail Milca, Holocaustul – radiografia unui genocid)

Concluzii