Pliant Toplita- 2003

MUNICIPIUL TOPLIŢA Datele şi faptele despre locuitorii acestor meleaguri se pierd în negura timpului, dar mărturiile, tradiţiile, păstrarea identităţii naţionale ne confirmă faptul că şi topliţenii au avut un rol important în istoria Transilvaniei şi României.

Topliţa –localitate străveche,aşezată pe valea superioară a Mureşului,în bazinul depresional Topliţa, la poalele Munţiilor Căliman, Giurgeu şi Gurghiu are şi ea istoria sa.

Primele aşezări, potrivit cercetărilor istorice şi documentelor datează din perioada dacilor liberi,”davele”strămoşilor noştri daci se găsesc şi pe aceste locuri,Sangidava fiind se pare una dintre ele.

Istoria Topliţei este legată şi de perioada migraţiilor popoarelor, lucru confirmat de însăşi denumirea sa de origine slavă ,”topliţa” desemna locul de unde izvorăşte un şuvoi de apă caldă,referire la izvoarele cu apă termală existente pe teritoriul oraşului.

Atestarea documentară a localităţii datează din 1332.

Din timpul orânduiri feudale există mai multe menţionări printre care o hotărâre a Dietei Transilvaniei din 1626, precum şi folosirea apelor mezotermale pe la 1638.

Privind locuitorii Topliţei, potrivit istoricului David Prodan,aceştia la anul 1785 erau în număr de 1470 de suflete –Topliţa fiind un sat cu 255 de familii.

Pe la mijlocul secolului al XIX –lea Orban Balazs scria despre locuitori acestor meleaguri „marea lor majoritate fiind ţărani români, popor frumos şi zdravăn, cum poate să crească în aerul bun de munte şi în viaţa activă de păstor şi muncitori de pădure”.

Destinul românilor s-a împletit cu cel al altor neamuri venite aici de-a lungul timpului contribuind împreună la dezvoltarea istoriei moderne şi contemporane,Topliţa devenind centru al vieţii politice şi culturale pentru această zonă românească,nod rutier ce asigura principala legătură a Sud –Estului Transilvaniei cu zona Moldovei.

Vorbind de istorie trebuie să arătăm că topliţenii au participat la marile evenimente ale neamului în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea amintind aici participarea la rascoala condusă de Horea, Closca si Crişan din 17841785, de anul revoluţionar 1848, participarea la războiul de independenţă în 1877, participarea la primul război mondial,la înfăptuirea Marii Uniri din 1918,precum şi la Mănăstirea Doamnei

al doilea război mondial. Să ne aducem aminte de eroii cunoscuţi şi necunoscuţi care s-au jertfit pentru apărarea gliei. Să ne amintim de luptele din 23 –24 august 1916 pentru eliberarea Topliţei unde au căzut la datorie 771 de eroi ce-şi au odihna veşnică la Monumentul –mausoleu de la Gura Secului,ridicat în 1925, monument pe a cărui placă sunt înscrise cuvintele :”Ostaşi eroi din Vechiul Regat!

Binecuvântată a fost clipa în care aţi trecut în Ardealul fraţilor voştri,dezrobindu-i prin jertfa voastră de mucenici.Recunoştinţa tuturor v-a aşezat spre veşnică odihnă în acest loc de cinste, drept neuitate pilde ale iubiri de neam şi de ţară, pentru cei de azi şi din viitor…Ardealul vi se-închină !” Aceste cuvinte emotionante aparţin primului patriarh al Romaniei Miron Cristea, fiu al Toplitei.

După anul 1944 şi Topliţa a trăit evenimentele vremii,trecând de la activităţile tradiţionale de creşterea animalelor şi industria forestieră (gatere, plutărit) la industria de prelucrare a lemnului, industrie uşoară, serviicii.

Populaţia a crescut an de an astfel că în 1956 erau 8944 de locuitori iar la recensământul din 1992 erau peste 17 000 de locuitori.

Având denumirea de Topliţa Română la începutul secolului XX, Topliţa are o suprafaţă de 33 829 ha, fiind al patrulea oraş ca mărime al judeţului Harghita cu opt localităţi componente.

Fiind amplasat la confluenţa pârâului Valea Topliţei cu râul Mureş, climatul de munte, cele aproximativ 100 de izvoare mezotermale, păşunile mănoase , munţii împăduriţi şi aerul ozonat îi conferă frumuseţe şi măreţie.

Staţiunea „Bradul”

Între anii 1970 şi până în prezent imaginea oraşului s-a schimbat mereu datorită muncii oamenilor minunaţi care trăiesc pe aceste locuri.

Baza economică fiind exploatarea lemnului,de la gaterele de pe vremuri s-a ajuns la o adevarată industrie prin Combinatul de Exploatare şi Prelucrarea Lemnului, care s-a modernizat între 1976-1977. În 1976 s-a construit Inteprinderea de Tricotaje ,iar în 1980 Fabrica de Incălţăminte,toate atrăgând forţă de muncă în oraş.Să mai amintim cele două Cooperative Meşteşugăreşti,unitatea de panificaţie, şi alte dezvoltări.Unele dintre ele, după anul 1990 s-au reprofilat,au apărut unităţi noi,astfel că în prezent există 5unităţi cu capital de stat, 450 de S.R.L. –uri,153 de A.F.-uri şi 184 de activităţi independente, în total peste 700 de agenţi economici cu capital privat.

Suprafaţa agricolă se ridică în prezent la 13792 ha, iar vegetaţia forestieră la 13265 ha.

S-a dezvoltat de-a lungul vremii activitatea din transporturi, reţeaua de comerţ şi servicii.

Activitatea de turism a cunoscut perioade de dezvoltare şi datorită cadrul natural deosebit, staţiunea Bradul cu împrejurimile sale pitoreşti reprezintă unul din punctele cele mai atractive din zonă,datorită faptului că dispunem de 2 bazine cu apă

mezotermală cu izvoare unice în felul lor în Europa. În 1983 s-a dat în folosinţă un hotel cu 142 de locuri,dar spaţiile de cazare în ultimul timp sunt asigurate de pensiuni;în staţiune este în construcţie un modern motel cu terenuri de sport.

Monumentele istorice reprezintă pentru topliţeni şi pentru vizitatorii orşului locuri de pelerinaj şi închinăciune.Ne referim la Mănăstirea Doamnei,construită în 1658, ctitorie a Doamnei Safta,soţia voevodului Moldovei Gheorghe Stefan şi la Mănăstirea Sf.Prooroc Ilie,ctitorie a primului Patriarh al României ,Elie Miron Cristea –fiu al acestor locuri. Prin grija Episcopiei Mănăstirea Sf. Proroc Ilie

Harghita-Covasna, a Mănăstirii Sf.Ilie şi a Primăriei Topliţa se construieste un schit în creierul Munţiilor Căliman, la Gura Izvorului, locuri unde se adună izvoarele sub formă de evantai spre staţia de alimentare a oraşului cu apă. Se poate spune că topliţenii beau apă sfinţită…De-a lungul celor 9 km de la Gura Secului la Gura Izvorului călătorul parcurge” Drumul Crucii” şi se poate închina la cele 14 troiţe sfinţite ridicate de-a lungul văii.

Topliţa s-a dezvoltat ca centru urban şi datorită poziţiei geografice favorabile, având ca element definitoriu aşezarea sa răscrucea drumurilor ce fac puntea de legătură între Transilvania şi Moldova. Înainte de 1950, actualul oraş Topliţa a fost centru de plasă, iar după aplicarea legii administrativ teritoriale a devenit centrul Raionului Topliţa şi oraş după 1952.

Primăria municipiului Topliţa

Privind dezvoltarea administrativ- edilitară şi de sistematizare, s-au modernizat în timp drumuri, străzi, iar din 1960, când s-au construit primele blocuri pentru locuinţe a început dezvoltarea urbanistică, localitatea primind altă înfăţişare şi dimensiuni.

În 1988 s-a pus în funcţiune noua arteră de circulaţie din zona centrală a oraşului. În cele 6 cartiere s-au construit peste 3000 de apartamente, ridicându-se şi multe case noi.

Lucrările edilitargospodăreşti de alimentare cu apă a oraşului au fost terminate în 1975, apoi s-a efectuat dublarea reţelei, în prezent continuându-se în Zencani.

Activitatea de asistenţă medicală s-a îmbunătăţit în timp odată cu darea în folosinţă a noului spital orăşenesc cu 250 de paturi, a unei policlinici noi,asistenţa medicală fiind asigurată de 48 de medici.

Prima şcoală mănăstirească era consemnată pe teritoriul Topliţei în secolul al XVII-lea.În 1742 şcoala era condusă de Ştefan Dascălu, iar, în 1858, şcoala românească din Topliţa avea 161 de elevi. În timp învăţământul s-a dezvoltat, a evoluat, azi funcţionând 10 grădiniţe, 9 şcoli generale, Grupul şcolar O.C.Tăslăuanu, Colegiul Naţional Mihai Eminescu, 2 şcoli postliceale, o secţie de învăţământ superior – Facultatea de Litere „Miron Cristea.

Cultura topliţeană este strâns legată de evoluţia localităţii,viaţa spirituală fiind întotdeauna un mijloc de supraveţuire, de comunicare, de apropiere între oameni, indiferent de etnie.

Activitatea Casei de Cultură, a Ansamblului Folcloric „Rapsodia Călimanilor”, înfiinţat în 1990, Clubul Copiilor promovează folclorul si traditiile din zonă.

Bibliotecii orăşeneşti, înfiinţată în 1949, bibliotecilor şcolare le-au trecut pragul iubitorii de carte ai tuturor generaţiilor.

Muzeul Etnografic colecţionează şi pune în valoare comorile etnografice ale zonei Topliţa, organizează sesiuni de comunicări ştiinţifice Cinematograful Călimani a avut şi el un rol important în viaţa culturală a oraşului.

Topliţa este legată de numele multor oameni de seamă care deşi nu s-au născut aici i-au fost aproape cu sufletul în trecerea lor spre inima Transilvaniei.Ne veghează şi astăzi din parcul oraşului bustul poetului Eminescu şi a lui Nicolae Bălcescu ca

semn de aducere aminte că au trecut prin Topliţa, alături de bustul primului Patriarh al României Elie Miron Cristea.

Printre oamenii de seamă ai acestor locuri se numără Elie Miron Cristea –primul Patriarh al României,Octavian Codru Tăslăuanu – scriitor şi publicist, Dumitru Emilian Antal –episcop de Argeş, muzicologul George Sbârcea, precum şi toţi acei care au contribuit în timp la dezvoltarea culturală a oraşului. Să ne amintim de primul număr al ziarului Glasul Călimanilor‚ în 1929, de membrii cercului ASTRA, să ne amintim de topliţenii care au publicat cărţi, precum Ilie Şandru,Octavian Bucur, Doina Butiurcă, artişti plastici, cercetători, alţi oameni de cultură.

Manifestările culturale tradiţionale, precum „Mioriţa” ajunsă la ediţia a XIV-a (1976-2002), Zilele” Miron Cristea „ediţia a V-a (1998-2002), sesiunile de comunicări ştiinţifice, simpozioanele, lansările de carte, expoziţiile de artă s-au bucurat an de an de prezenţa unor mari oameni de cultură, cercetători în oraşul nostru.

Tradiţiile culturale păstrate au determinat reînfiinţarea după 1990 a unor vechi asociaţii culturale cum ar fi Cercul ASTRA,infiintarea Fundatiei Culturale Miron Cristea, coruri,formaţii folclorice şi înfiinţarea a peste 60 de asociaţii şi fundaţii printre care Asociatia Microregionala Calimani si cu alte obiective de activitate.

Activitatea sportiva a avut si are o amplore in special prin cluburile scolare sportive,existand la nivelul orasului terenuri de sport, pârtii de schi, un stadion, bazine de inot.

Aşezarea geografică, păstrarea tradiţiilor culturale şi istorice, convieţuirea paşnica între români şi alte etnii, hărnicia şi dârzenia oamenilor acestor locuri, conferă Topliţei posibilități de dezvoltare și în viitor, în special în domeniul turismului și serviciilor, meritându-şi astfel statutul de municipiu.

TOPLIŢA, 2003