thriller religios
PATRICK GRAHAM este de forma]ie pilot de avion, dar activeaz\ ca expert pe probleme de spionaj economic pentru diferite companii interna]ionale. ﾃ始 vﾃ｢rst\ de patruzeci [i unu de ani [i tat\ a trei copii, este pasionat de istoria religiilor [i tr\ie[te ﾃｮntre Roma, Paris [i New York.
Traducere din limba francez\ Diana Mor\ra[u
NEMIRA
Lui Sabine de Tappie
„Voi sunte]i din tat\l vostru diavolul [i vre]i s\ face]i poftele tat\lui vostru. El, de la `nceput, a fost ucig\tor de oameni [i nu a stat `ntru adev\r, pentru c\ nu este adev\r `ntru el. Când gr\ie[te minciuna, gr\ie[te `ntru ale sale, c\ci este mincinos [i tat\l minciunii.“ Evanghelia dup\ Ioan (8, 44)
„~n cea de-a [aptea zi, Dumnezeu d\du oamenii fiarelor p\mântului, pentru ca fiarele s\-i sfâ[ie. Iar\ mai apoi, `nchizându-l pe Satana `n str\fundurile acestei lumi, `[i `ntoarse fa]a de lucrarea Lui [i Satana r\mase singur, ca s\-i sminteasc\ pe oameni.“ Evanghelia dup\ Satana, al [aselea oracol al C\r]ii Blestemelor
„Toate marile adev\ruri au `nceput prin a fi blasfemii.“ GEORGE BERNARD SHAW, Annajanska
„Dumnezeul cel `nfrânt se va face Satana. Iar Satana cel `nving\tor se va face Dumnezeu.“ ANATOLE FRANCE, La Révolte des anges
PARTEA ~ N TÂI
1 11 februarie 1348, m\n\stirea-fort\rea]\ Bolzano, `n nordul Italiei
Cum `n chilia pe care o lumina, aerul se rarefia v\zând cu ochii, lumânarea groas\ din cear\ `ncepu s\ pâlpâie. Se stinse `n curând, degajând un miros p\trunz\tor de seu [i fitil ars. Epuizat\ de mesajul pe care `l gravase pe zid cu o dalt\, b\trâna c\lug\ri]\ `ntemni]at\ `l reciti pentru ultima oar\, pip\ind cu vârful degetelor scrijeliturile pe care ochii osteni]i nu izbuteau s\ le mai disting\. Dup\ ce se asigur\ c\ a incrustat `ndeajuns de adânc `n piatr\ rândurile acelea, verific\ u[or cu o mân\ tremurând\ tr\inicia peretelui care o ]inea prizonier\. Un zid de c\r\mid\ a c\rui grosime o izola de lume [i o sufoca `ncetul cu `ncetul. ~ngustimea cavoului nu `i permitea nici s\ se ghemuiasc\, nici s\ stea dreapt\, a[a c\ de ceasuri `ntregi b\trâna se chinuia, `ndoit\ de spate, `n firida aceea. Supliciul zidirii de viu. ~[i amintea c\ citise numeroase manuscrise care povesteau suferin]ele celor osândi]i s\ fie zidi]i `n piatr\, dup\ ce tribunalele Preasfintei Inchizi]ii reu[eau s\ le smulg\ m\rturiile. Nelegiuite care au lep\dat prunci, vr\jitoare [i suflete moarte pe care cle[tii [i c\rbunii `ncin[i le-au f\cut s\ scuipe toate cele o mie de nume ale Necuratului. ~n gând `i revenea mai ales un pergament din veacul trecut, `n care fusese consemnat\ cucerirea m\n\stirii din Servio de c\tre trupele papei Inocen]iu al IV-lea. Nou\ sute de cavaleri au `ncercuit `n acea zi de pomin\ zidurile `n spatele c\rora se zvonea c\, poseda]i de for]ele R\ului, c\lug\rii oficiau slujbe satanice `n timpul c\rora despicau pântecele femeilor `ns\rcinate pentru a le
12 E V A N G H E L I A D U P Ă S A T A N A
devora progeniturile nen\scute. ~n urma acestei armate, a c\rei avangard\ d\dea asalt dup\ asalt asupra por]ilor fort\re]ei, cu izbituri de berbec, veneau care [i tr\suri `n care se aflau trei judec\tori ai Inchizi]iei dimpreun\ cu notarii lor, c\l\ii legiui]i [i uneltele lor aduc\toare de moarte. Odat\ poarta smuls\ din ]â]âni, c\lug\rii au fost obliga]i s\ `ngenuncheze `n capel\. Dup\ ce au cercetat acea adunare t\cut\, care degaja miasme fetide, mercenarii papei i-au desc\p\]ânat pe cei mai slabi, pe cei surzi, mu]i, schilozi [i s\raci cu duhul. Pe ceilal]i i-au târât `n subteranele m\n\stirii unde i-au torturat zi [i noapte, f\r\ `ncetare, vreme de o s\pt\mân\. {apte zile de ]ipete [i lacrimi. {i du-te-vinoul nesfâr[it al vedrelor cu ap\ st\tut\ pe care servitori `nsp\imânta]i le azvârleau pe dale pentru a sp\la b\l]ile de sânge. ~ntr-un sfâr[it, dup\ ce luna a p\lit pentru ultima oar\ deasupra acestor cruzimi de neimaginat, cei care au rezistat dezmembr\rilor [i priponirilor, cei care au urlat f\r\ a muri `n timp ce c\l\ii le str\pungeau ombilicul [i le scoteau m\runtaiele, cei care nu [i-au dat cea de pe urm\ suflare când le plesnea carnea sub fierul inchizitorilor – to]i ace[tia au fost zidi]i de vii, `n agonie, `n m\runtaiele m\n\stirii. Patru sute de schelete vii care au zgâriat piatra, umplând-o de sânge. Acum, venise rândul ei. Cu deosebirea c\ b\trâna c\lug\ri]\ nu trecuse prin chinurile torturii. Pentru a sc\pa de uciga[ul diabolic ce se strecurase `n m\n\stire, ea, maica Isolda de Trento, stare]a augustinelor din Bolzano, s-a zidit de vie cu propriile ei mâini. Mortar [i c\r\mizi pentru a astupa firida `n care [i-a aflat ascunz\toare, câteva lumân\ri, lucru[oarele ei am\râte [i, f\cut sul `ntr-o fâ[ie de pânz\ cerat\, teribilul secret pe care `l zidise dimpreun\ cu ea. Nu ca s\ nu se pr\p\deasc\, nu, ci ca s\ nu cad\ `n mâinile Fiarei care o urm\rea `n aceste locuri sfinte: un uciga[ f\r\ chip care, noapte de noapte, i-a masacrat treisprezece c\lug\ri]e din congrega]ie… un c\lug\r… sau ceva de nenumit care s-a insinuat `n l\ca[ la ad\postul rasei c\lug\re[ti. Treisprezece nop]i. Treisprezece crime ritualice. Treisprezece c\lug\ri]e crucificate. De la acel apus, de când se `nst\pânise asupra m\n\stirii Bolzano, Fiara se hr\nise cu carnea [i cu sufletele slujitoarelor Domnului. Maica Isolda era pe punctul de a a]ipi când pe treptele care duceau spre subsol r\sunar\ zgomote de pa[i. ~[i ]inu r\suflarea [i ciuli urechile. O voce `ndep\rtat\ str\b\tu tenebrele, o voce firav\ ca de copil, `necat\ `n lacrimi, care o striga din capul sc\rilor. ~n spa]iul `ngust al firidei, b\trâna c\lug\ri]\
PATRICK GRAHAM
`ncepu f\r\ s\ vrea s\ cl\n]\ne din din]i. Vocea! Era vocea surorii Bragance, cea mai tân\r\ dintre novice. O ruga pe maica Isolda s\ `i spun\ unde s-a ascuns [i o implora s\-i dea [i ei voie s\-i stea al\turi, s\ scape de uciga[ul care era pe urmele ei. Sugrumat\ de suspine, vocea repeta la nesfâr[it c\ nu vrea s\ moar\. Aceea[i sor\ Bragance pe care maica Isolda o `ngropase cu mâinile ei, `n chiar acea diminea]\, `n p\mântul cleios al cimitirului: un biet sac de pânz\ `n care b\gase ce mai r\m\sese din cadavrul masacrat de Fiar\. Cu obrajii plini de lacrimi de spaim\ [i durere, b\trâna stare]\ `[i astup\ urechile, s\ nu mai aud\ plânsetele lui Bragance. Apoi `nchise ochii [i `l implor\ pe Dumnezeu s\ `[i `ntoarc\ fa]a c\tre ea.
2 Totul a `nceput `n urm\ cu câteva s\pt\mâni, când s-a zvonit c\ Vene]ia era sub ape [i sute de mii de [obolani au invadat canalele cet\]ii lacustre. Se spunea c\ roz\toarele, m\cinate de cine [tie ce boal\ tainic\, atacau oamenii [i câinii. O armat\ cu gheare [i col]i care, de la Giudecca [i pân\ la insula San Michele, ie[ea din lagune [i se rostogolea de-a valma pe str\du]e. Primele cazuri de cium\ au ap\rut `n cartierele s\race; b\trânul doge al Vene]iei a blocat podurile [i a g\urit ambarca]iunile care asigurau leg\tura cu continentul. {i-a pus str\jile de paz\ la por]ile cet\]ii [i a trimis `n grab\ cavalerii s\-i avertizeze pe seniorii din `mprejurimi despre nenorocirea care s-a ab\tut asupra lagunelor. La treisprezece zile de la cre[terea apelor, primele focuri s-au ridicat pe cerul Vene]iei. Gondole gemând sub greutatea cadavrelor str\b\teau canalele `n lung [i-n lat pentru a pescui pruncii mor]i pe care tinerele mame `i azvârleau pe fereastr\, jelindu-i amarnic. La cap\tul acestei s\pt\mâni sinistre, potenta]ii Vene]iei [i-au asmu]it oamenii `mpotriva g\rzilor dogelui, care p\zeau `n continuare podurile. ~n chiar acea noapte, un vânt r\u-prevestitor care b\tea dinspre mare a `mpiedicat copoii s\ adulmece urma fugarilor care `ncercau s\ ias\ din cetate, luând-o `nspre câmpuri. Seniorii de Padova [i de Mestre [i-au trimis `n grab\ sute de arca[i [i de arbaletrieri ca s\ opreasc\ valul de muribunzi care amenin]au s\ umple
13
14 E V A N G H E L I A D U P Ă S A T A N A
continentul. Numai c\ nici norii de s\ge]i, nici pocnetele archebuzelor nu au `mpiedicat flagelul s\ se propage dinspre Vene]ia cu iu]eala unui foc de paie. F\r\ z\bav\, s-a trecut la incendierea satelor; mor]ii erau arunca]i de-a valma pe rugurile `nalte. Cet\]i `ntregi au fost puse sub carantin\ `n `ncercarea de a st\vili r\spândirea molimei. S-a pres\rat sare grunjoas\ peste câmpuri, iar pu]urile au fost astupate cu moloz. Toate au fost stropite cu agheasm\, iar sutele de privighetori care `[i f\ceau veacul pe por]ile caselor au fost pironite. Ba au fost chiar arse pe rug câteva vr\jitoare, câ]iva cu buz\-de-iepure [i copii schilozi. {i câ]iva coco[a]i. Dar ciuma neagr\ `ncepu s\ se abat\ [i asupra animalelor [i `n curând au fost v\zute haite de câini [i stoluri de corbi atacând roiurile de fugari care umpleau drumurile. Adus de porumbeii c\l\tori care au p\r\sit cetatea-fantom\, r\ul s-a r\spândit apoi la toate p\s\rile din peninsul\. Cadavre pietrificate de sturzi, ciori, gugu[tiuci [i vr\biu]e au acoperit solul [i acoperi[urile caselor. Dup\ aceea a venit rândul vie]uitoarelor s\lbatice, vulpi, dihori, [oareci-de-câmp [i de p\dure s\ ias\ din codri [i s\ se al\ture regimentelor de [obolani care luat cu asalt cet\]ile. ~n doar o lun\, asupra nordului Italiei se pogor` lini[tea mor]ii: mai r\suna doar vuietul ciumei, care se `ntindea mult mai rapid decât zvonurile care o precedau [i care se stingeau [i ele, `ncetul cu `ncetul. ~n curând, niciun murmur, niciun ecou, niciun porumbel c\l\tor [i niciun cavaler nu mai anun]a r\ul ce sta s\ `nghit\ totul. ~n acea iarn\ funest\, care se anun]a a fi cea mai rece a acelui veac, nu s-a mai aprins niciun foc pentru a alunga armia de [obolani ce urca `nspre nord, niciun regiment de ]\rani nu a mai fost masat la por]ile cet\]ilor pentru a agita tor]e [i coase, niciun b\rbat `n putere nu a mai fost chemat s\ duc\ sacii cu semin]e `n hambarele fortificate ale castelelor. ~naintând cu viteza vântului, f\r\ a `ntâlni `n cale nici cea mai m\runt\ rezisten]\, ciuma a trecut Alpii [i s-a unit cu focarele ce r\v\[eau regiunea Provence. Se spunea c\ la Toulouse [i la Carcassonne mul]imea dezl\n]uit\ i-a lin[at pe cei r\ci]i [i b\lo[i. ~n Arles, bolnavii erau `ngropa]i `n imense gropi comune, cei din azilurile din Marsilia erau stropi]i cu ulei [i r\[in\ [i ar[i de vii, iar la Grasse [i Gardanne s-a dat foc culturilor de lavand\ pentru a mai elibera cerul de miasmele puturoase.
PATRICK GRAHAM
Ini]ial la Orange, apoi [i la Lyon, armatele regelui au pus tunurile pe oceanul de [obolani care se apropia. O maree atât de furioas\ [i fl\mând\, c\ puteai s-o auzi mu[când pietrele [i zgrep]\nând trunchiurile copacilor. ~ncartiruindu-[i cavaleria la Maçon, r\ul a luat calea Parisului [i a Germaniei, nimicind cet\]ile `ntâlnite `n cale. ~n curând, malurile Rinului se umplur\ de cadavre. Se spunea c\ molima a ajuns pân\ la ceruri [i c\ Dumnezeu `nsu[i murea de cium\.
3 Aproape sufocat\ `n firida ei, maica Isolda `[i aminti de acel cavaler prevestitor de r\u care r\s\rise din cea]\ la unsprezece zile de la incendierea Vene]iei de c\tre regimentele romane. Ajuns lâng\ zidurile m\n\stirii, b\rbatul a suflat din corn, iar maica stare]\ a ie[it pe metereze s\ aud\ ce avea de spus. Cavalerul `[i tr\sese peste chip pulpana mizer\ a vestei. Era scuturat de o tuse seac\, ce-i umplea de sânge hainele de un gri murdar. ~[i duse palmele la gur\ [i strig\ spre `nalturi, pentru a acoperi zbaterea vântului: – Hei, voi, cei de pe metereze! Sunt `ns\rcinat de episcop s\ anun] m\n\stirile [i schiturile c\ nenorocirea neagr\ se apropie. Ciuma a ajuns la Bergamo [i la Milano. R\ul se `ntinde [i spre sud. Focuri de avertisment au fost aprinse la Ravenna, Pisa [i Floren]a. – Ave]i ve[ti de la Parma? – Nu, maic\, pe to]i sfin]ii. Dar pe drum am v\zut oceane de tor]e `n apropierea Cremonei, care va fi probabil incendiat\ curând; la fel, [i procesiuni pe sub zidurile Bolognei. Am ocolit apoi Padova, al c\rui rug purificator lumina deja noaptea, la fel [i Verona, despre care câ]iva supravie]uitori mi-au povestit c\ neferici]ii care nu au putut sc\pa dintre ziduri au ajuns s\ se lupte cu câinii pentru cadavrele `ngr\m\dite pe str\zi. De zile bune nu mai `ntâlnesc `n cale decât cimitire [i gropi pline, pe care groparii nu au mai avut nici m\car puterea s\ le astupe. – {i Avignon? {tii ceva despre Avignon? Despre palatul Sfin]iei Sale?
15
16 E V A N G H E L I A D U P Ă S A T A N A
– Nicio veste dinspre Avignon. Nici din Arles sau N`mes. Oriunde `ntorci privirea, dai peste sate incendiate. Se fac slujbe pentru a se risipi norii de mu[te care infesteaz\ cerul. Peste tot sunt arse mirodenii [i plante aromate pentru a alunga duhoarea adus\ de vânt. Pe to]i sfin]ii, peste tot se moare, str\zile colc\ie de mii de cadavre secerate de flagel [i de archebuzele solda]ilor. Dup\ un moment de t\cere, c\lug\ri]ele au implorat-o pe maica stare]\ s\-i deschid\ nefericitului por]ile. F\cându-le semn s\ tac\, se aplec\ din nou peste metereze. – Ce episcop spunea]i c\ v-a trimis? – Excelen]a Sa monseniorul Benvenuto Torricelli, episcop de Modena, Ferrara [i Padova. Maica Isolda se cutremur\. ~i r\spunse cu o voce `nghe]at\: – ~mi pare r\u, messire, v\ anun] cu regret c\ monseniorul Torricelli [i-a g\sit ob[tescul sfâr[it anul trecut, `n urma unui accident de tr\sur\. Am s\ v\ rog, a[adar, s\ v\ vede]i de drum. ~nainte de asta, vre]i s\ v\ arunc\m ceva de mâncare [i câteva unsori, s\ v\ fric]iona]i pieptul? Dinspre metereze se `n\l]ar\ strig\te de stupoare când cavalerul [i-a smuls acoper\mântul [i a l\sat vederii obrazul ros de cium\. – Dumnezeu a murit la Bergamo, maic\! Ce unsori `mi po]i da pentru r\nile astea? Ce rug\ciuni? Deschide por]ile, scorpie b\trân\, s\-mi `mpr\[tii s\mân]a `n pântecele novicelor tale! Urm\ o nou\ t\cere, tulburat\ doar de [uierul vântului. Cavalerul f\cu stânga-mprejur [i, crava[ându-[i calul cu s\lb\ticie, se f\cu nev\zut, `nghi]it parc\ de p\dure. De atunci, oricât ar fi scrutat zarea de sus, de pe metereze, stare]a Isolda [i novicele ei nu au mai z\rit niciun suflet viu. Pân\ `n acea zi blestemat\ când la poarta m\n\stirii a poposit o c\ru]\ cu provizii.
4 Gaspard conducea atelajul, de fapt o c\ru]\ cu coviltir tras\ de patru catâri costelivi, din a c\ror blan\ transpirat\ ie[eau aburi `n aerul `nghe]at. Curajosul
PATRICK GRAHAM
]\ran `nfruntase sutele de mor]i pentru a le aduce c\lug\ri]elor ultimele roade ale toamnei: mere [i struguri de Toscana, curmale de Piemont, vedre cu ulei de m\sline [i o gr\mad\ de saci plini cu f\in\ m\cinat\ la morile din Umbria, din care slujitoarele Domnului din Bolzano f\ceau o pâine neagr\, grunjoas\, cu care `[i duceau zilele. Mândru ca un morar, Gaspard a scos la iveal\ [i dou\ carafe cu o licoare de prune, distilat\ cu mâinile lui, o b\utur\ a diavolului, care `mbujora obrajii [i te f\cea s\ spui tot soiul de blestem\]ii. Maica Isolda l-a suduit doar a[a, de form\, fiind de fapt bucuroas\ c\ avea acum cu ce s\-[i trateze articula]iile b\trâne. Dar când s-a aplecat s\ apuce un sac de gr\un]e, a z\rit o siluet\ firav\ ghemuit\ `n fundul c\ru]ei: o c\lug\ri]\ b\trân\ dintr-un ordin necunoscut, pe care Gaspard o g\sise agonizând `n `mprejurimile m\n\stirii. Mâinile [i picioarele `i erau `nvelite `n cârpe, iar chipul era ascuns sub v\lul rasei. Purta un ve[mânt alb pe care noroaiele [i praful drumurilor `[i l\saser\ amprenta [i o mantie din catifea ro[ie, `mpodobit\ cu un blazon brodat. Aplecat\ deasupra ei `n spatele coviltirului, maica Isolda a [ters praful care acoperea broderia. Degetele i-au `ncremenit, `nghe]ate de spaim\: patru bra]e brodate cu aur [i [ofran pe fond bleu! Crucea pustnicelor de la Cervin! C\lug\ri]ele care tr\iau retrase [i sub leg\mântul t\cerii `n mijlocul piscurilor ce str\juiau satul Zermatt, `ntr-o fort\rea]\ `ntr-atât de izolat\, c\ era nevoie de co[uri trase pe funii pentru a o aproviziona. P\zitoarele lumii. Nimeni nu le v\zuse vreodat\ chipurile, nimeni nu le auzise glasul. Dar se zvonea c\ erau mai urâte [i mai rele decât Diavolul `nsu[i, c\ beau sânge de om [i se hr\neau cu fierturi scârboase care le confereau harul prevestirii [i al clarviziunii. Alte zvonuri spuneau c\ erau vr\jitoare [i lep\d\toare de prunci [i c\ fuseser\ pe vecie condamnate s\ stea `ntre acele ziduri pentru c\ ar fi s\vâr[it teribilul p\cat al antropofagiei. Al]ii spuneau chiar c\ erau de fapt moarte de veacuri [i c\ `n nop]ile cu lun\ plin\ se transformau `n vampiri care pluteau deasupra Alpilor [i `i sfârtecau pe c\l\torii r\t\ci]i. Legende pe care muntenii le [opteau pe `nserate, f\cându-[i semnul crucii pentru a alunga deochiul. De la Val d’Aoste la Dolomi]i, rostirea numelui lor era suficient\ pentru a stârni câinii [i pentru a-i face pe oameni s\-[i z\vorasc\ por]ile. Nimeni nu [tia cum erau racolate slujitoarele acestui ordin misterios. Locuitorii din Zermatt nu observaser\ decât c\ atunci când una dintre ele murea, pustnicele slobozeau un stol de porumbei c\l\tori care, dup\ ce se `nvârteau
17
18 E V A N G H E L I A D U P Ă S A T A N A
pu]in deasupra zidurilor m\n\stirii, se `ndreptau `n direc]ia Romei. Dup\ câteva s\pt\mâni, pe drumul de munte ce ducea spre Zermatt ap\rea un fel de tr\sur\-celul\, `ncadrat\ de doisprezece cavaleri ai Vaticanului. O tr\sur\ prev\zut\ cu clopote, care-i avertizau pe cei `ntâlni]i `n cale de trecerea ei. Ori de câte ori le auzeau, s\tenii tr\geau obloanele [i suflau `n lumân\ri. Apoi, `ngr\m\di]i unii `n al]ii `n penumbra `nghe]at\, a[teptau pân\ când greoiul echipaj o lua pe c\r\rile asinilor, care duceau pân\ la poalele fort\re]ei Cervin. Ajun[i acolo, cavalerii Vaticanului suflau din trâmbi]\. La acest semnal, cu un scrâ[net prelung, era coborât\ o coard\ cu scripe]i. La cap\tul ei, un ham din piele, `n care cavalerii o fixau pe viitoarea pustnic\, dup\ care smuceau funia de patru ori, dând semnalul c\ totul e preg\tit. Suspendat de cealalt\ parte a corzii, cobora `ncet sicriul `n care odihnea defuncta, `n vreme ce novicea era tras\ `nspre fort\rea]\. {i pe la jum\tatea drumului, cea vie, care urca, se `ntâlnea cu moarta, care cobora. Dup\ ce urcau sicriul `n tr\sur\ pentru a-l `ngropa `n tain\, numai ei [tiau unde, cavalerii f\ceau cale-ntoars\ c\tre Zermatt. Ascultând cum se `ndep\rteaz\ acea armat\ de fantome, locuitorii c\tunului aceluia au `n]eles repede c\ nu exista nicio alt\ modalitate de a p\r\si m\n\stirea. {i c\ nefericitele care intrau acolo nu aveau s\ mai ias\ niciodat\.
5 ~ndep\rtând v\lul de pe gura pustnicei, dar nu mai mult, pentru a nu-i profana chipul, maica Isolda puse o oglinjoar\ `n fa]a buzelor schimonosite de suferin]\. Sticla se aburi u[or, semn c\ slujitoarea Domnului `nc\ respira. Dar dup\ horc\ielile agonice care abia de `i mi[cau pieptul [i gâtul ridat, stare]ei nu-i fu greu s\ `n]eleag\ c\ pustnica era prea sl\bit\ [i prea b\trân\ pentru a putea supravie]ui acelei grele `ncerc\ri: nefericita avea s\-[i dea duhul `n afara zidurilor fort\re]ei congrega]iei sale, `ncheind astfel `ntr-un fel r\u-prevestitor numeroasele veacuri de tradi]ie imuabil\. Pândindu-i ultima suflare, maica Isolda se str\duia s\ `[i aminteasc\ tot ce [tia despre acest ordin misterios.
PATRICK GRAHAM
~ntr-una din nop]ile `n care cavalerii Vaticanului conduceau o nou\ pustnic\ la Cervin, adolescen]ii [i necredincio[ii din Zermatt au urm\rit pe furi[ convoiul, s\ vad\ [i ei sicriul pe care urmau s\-l preia. Niciunul dintre cei porni]i `n aceast\ expedi]ie nocturn\ nu s-a mai `ntors, cu excep]ia unui tân\r p\stor cam s\rac cu duhul, care locuia pe munte, [i care a fost g\sit diminea]a tremurând de groaz\ [i pe jum\tate nebun. El a povestit cum, datorit\ luminii tor]elor, a z\rit de la distan]\ sicriul care s-a ivit din cea]\, zgâl]âindu-se la cap\tul funiilor ca [i cum c\lug\ri]a `nchis\ `n el nu ar fi fost moart\. Apoi a v\zut cum era tras\ noua pustnic\, pe care surorile nev\zute o ridicau spre vârful muntelui. Cam la cinci metri deasupra p\mântului, funia a cedat, eliberând sicriul, capacul cr\pându-se `n c\dere. Cavalerii s-au repezit s\ o prind\ pe novice, prea târziu `ns\, nefericita c\zând f\r\ s\ scoat\ un sunet [i zdrobindu-se de stânci. ~n aceea[i clip\, un urlet de fiar\ s-a auzit din sicriul cr\pat, iar p\storul a v\zut mâini b\trâne [i `nsângerate ie[ind din cutia de lemn, `ncercând s\ l\rgeasc\ sp\rtura. ~nsp\imântat, b\iatul a sus]inut c\ unul dintre cavaleri [i-a scos sabia [i, zdrobind degetele tremurânde sub talpa cizmei, a `nfipt lama pân\ la pl\sele `n `ntunericul sicriului. Urletele au `ncetat. Apoi, pe când ceilal]i ferecau `n grab\ capacul [i urcau sicriul, al\turi de cadavrul celei pe care o aduseser\ `n tr\sura `nchis\, cavalerul [i-a [ters spada de c\ptu[eala mantiei. ~n continuare, bietul smintit nu a mai fost `n stare s\ scoat\ decât un lung [ir de bâiguieli neinteligibile, cu excep]ia faptului c\ b\rbatul care `i d\duse lovitura de gra]ie pustnicei [i-a scos la un moment dat coiful, iar chipul lui nu avea nimic omenesc. Nu a fost nevoie de mai mult pentru ca zvonurile despre un pact obscur care lega pustnicele din Cervin de for]ele R\ului s\ `nceap\ s\ se r\spândeasc\; se spunea chiar c\ Satana `nsu[i venise s\ `[i ridice cuvenitul tribut. Adev\rul era `ns\ cu totul altul, dar preaputernicii Romei n-au infirmat acele zvonuri, deoarece sfânta teroare pe care o provocau era mai eficient\ decât orice fort\rea]\ pentru p\strarea secretului pustnicelor. Aceia[i preaputernici, precum [i câteva stare]e din rândul c\rora se num\ra [i maica Isolda, [tiau c\ Notre-Dame-du-Cervin ad\postea cea mai mare bibliotec\ cu lucr\ri interzise a cre[tin\t\]ii: subsolurile fortificate [i `nc\perile secrete `nchideau mii [i mii de scrieri satanice [i, mai ales, de]ineau cheile unor taine atât de cutremur\toare [i ale unor minciuni atât de mari, care,
19
20 E V A N G H E L I A D U P Ă S A T A N A
dac\ cineva le-ar fi dezv\luit, ar fi putut pune `n pericol chiar existen]a Bisericii. B\trânele c\lug\ri]e, uscate de atâtea renun]\ri, `n `ncercarea de a p\zi omenirea de cumplitele manuscrise, p\strau `ntre zidurile acelea evanghelii eretice recuperate de Inchizi]ie din cet\]ile catare [i valdee, culegeri apostate furate de crucia]i din fort\re]ele Orientului, pergamente demonice [i biblii blestemate. De aceea acel ordin al t\cerii tr\ia retras la marginile lumii. Tot de aceea s-a dat un decret prin care se statua c\ cel care va dezv\lui o pustnic\ va fi sortit unei mor]i lente. {i, `n sfâr[it, tot de aceea maica Isolda l-a fulgerat din priviri pe Gaspard, la vederea muribundei care agoniza `n spatele c\ru]ei. Acum, trebuia s\ descopere de ce a fugit aceast\ nefericit\ atât de departe de misterioasa ei congrega]ie. {i cum de au ]inut-o picioarele alea pr\p\dite pân\ acolo. Cu capul `n p\mânt, Gaspard `[i mu[ca degetele morm\ind c\ nu aveau decât s\ `l spintece [i s\ `l azvârle la lupi. Maica Isolda s-a pref\cut a nu-l auzi. Cu atât mai mult cu cât se l\sa noaptea [i era deja prea târziu pentru a mai ]ine muribunda `n carantin\. Dup\ ce a inspectat vintrele [i subsuorile pustnicei, maica Isolda a constatat c\ nu prezenta niciun semn de cium\. A[a c\ le-a poruncit c\lug\ri]elor s\ o duc\ `ntr-o chilie. ~n timp ce femeile ridicau trupul b\trân, u[or ca un fulg, din buzunarele secrete ale ve[mântului au c\zut `n pulbere o `nvelitoare din pânz\ cerat\ [i un s\cule] din piele.
6 Cum c\lug\ri]ele s-au `ngr\m\dit asupra acestei noi descoperiri, maica Isolda a `ngenuncheat pentru a desface [iretul s\cule]ului. D\du peste un craniu uman, ale c\rui tâmple [i ceaf\ p\reau deformate din cauza unor lovituri cu pietre. B\trâna stare]\ a ridicat osemintele `n lumin\. Era un craniu foarte vechi, a c\rui suprafa]\ `ncepuse deja s\ se macine. Isolda a mai observat [i c\ purta urmele unei coroane de spini [i c\ un corp ascu]it str\punsese arcada celui torturat. Maica stare]\ atinse u[or crengu]ele uscate. Poncirus. Dup\ Scripturi, din aceast\ plant\ cu ghimpi au `mpletit romanii coroana pe care au a[ezat-o pe fruntea lui Hristos dup\ ce l-au biciuit.
PATRICK GRAHAM
Coroana cea sfânt\, din care un ghimpe i-a str\puns arcada. Maica Isolda sim]i `n]ep\turi de spaim\ `n pântece, ca ni[te lovituri de spad\: craniul pe care `l ]inea `n mâini prezenta toate semnele Patimilor pe care Iisus le `ndurase `nainte de a muri pe cruce. Acelea[i torturi ca `n Evanghelii. Cu deosebirea c\ relicva era spart\ `n mai multe locuri, iar C\r]ile Sfinte afirmau r\spicat c\ nicio piatr\ nu a pâng\rit chipul lui Iisus. Când maica Isolda tocmai se preg\tea s\ a[eze cu grij\ relicva, sim]i sub degete un zvâcnet straniu. ~n aburul care `i `nce]o[a privirea, z\ri de departe a [aptea colin\ care str\juia Ierusalimul, acolo unde Iisus fusese pironit pe cruce cu treisprezece veacuri `n urm\. A[a-numitul loc al c\p\]ânii, pe care Evangheliile `l numesc Golgota. ~n viziunea care se limpezea pu]in câte pu]in, o mul]ime imens\ se `ngr\m\dea pe piscul colinei, acolo unde legionarii romani `n\l]aser\ trei cruci: cea mai mare `n mijloc, celelalte dou\ pu]in mai `n spate. Cei doi tâlhari [i Iisus, primii – `ncremeni]i `n soare, cel de-al treilea – slobozind ni[te urlete de fiar\ sub privirile `ngrozite ale mul]imii. Mijind ochii ca s\ disting\ mai bine scena, Isolda `[i d\du seama c\ tâlharii erau mor]i de ceva vreme, `n timp ce Hristosul care se zvârcolea pe cruce sem\na ca dou\ pic\turi de ap\ cu acela din Evanghelii. Cu deosebirea c\ schingiuitul din viziunea Isoldei era plin de mânie [i ur\. ~n timp ce novicele se buluceau s\ o ajute s\ se ridice, stare]a contempla crepusculul de un ro[u `nsângerat care `i lumina acum viziunea. Nici asta nu se potrivea: conform Scripturilor, Iisus [i-a dat sufletul la al cincisprezecelea ceas al zilei. Or, `n viziunea ei, f\ptura contorsionat\ de pe cruce nu era moart\. ~ngenuncheat\ `n ]\rân\, maica Isolda a `nceput s\ tremure din toate `ncheieturile. Exista [i o explica]ie a tainei aceleia, o explica]ie atât de evident\, care trebuie s\ fi cutremurat ra]iunea c\lug\ri]ei: bucata aceea de carne care smucea de piroane [i insulta deopotriv\ oamenii [i Cerurile, acea bestie plin\ de ur\ [i suferin]\ c\reia romanii `ncepuser\ s\-i care lovituri de bât\ pentru a-i zdrobi picioarele, acea blestem\]ie nu era fiul Domnului, ci al Satanei. Cu mâinile `nc\ scuturate de convulsii, stare]a puse craniul la loc `n s\cule]. Apoi, [tergându-[i lacrimile cu mâneca ve[mântului, culese din praf [i `nvelitoarea din pânz\ cerat\.
21
Sufoc창ndu-se `n spa]iul `ngust al firidei, maica Isolda `[i amintea senza]ia de ur\ [i l\comie care a inundat-o c창nd a pus m창na pe etui. Vor fi fost, pesemne, arsurile provocate de po]iunile o]etite pe care le lua pentru a-[i potoli durerile de oase. Apoi, pe m\sur\ ce desf\cea `nvelitoarea, a f\cut o alt\ grimas\, de ast\ dat\ de fric\. O rafal\ de v창nt `nghe]at i-a r\v\[it p\rul pe sub ras\. ~nvelitoarea ad\postea o carte foarte veche, groas\ [i grea ca un molitvelnic. Un manuscris ferecat cu o `ncuietoare din o]el. Nicio inscrip]ie pe cotor sau pe copert\, nicio pecete imprimat\ `n piele. O carte asemenea altora. Dar dup\ strania fierbin]eal\ care se degaja din acea tip\ritur\, maica Isolda a [tiut imediat c\ asupra m\n\stirii se va abate o mare nenorocire.