f a n t a s y
Colec]ie coordonat\ de Mihai-Dan Pavelescu
STEPHEN R. (REEDER) DONALDSON s-a n\scut `n 1947, `n Cleveland, Ohio. ~n copil\rie, a petrecut 12 ani `n India, unde p\rin]ii s\i, misionari medicali, se ocupau de `ngrijirea lepro[ilor. Donaldson a absolvit Colegiul Wooster `n 1968, apoi a lucrat `n spitalul din Akron City `ntre 1968 [i 1970. ~n 1971 a predat la Universitatea de Stat Kent, apoi a fost redactor [i instructor la un atelier literar, `nainte de a fi publicate Cronicile lui Thomas Covenant, Necredinciosul `n 1977. Cronicile au ap\rut sub forma a dou\ trilogii, `ntre 1977 [i 1983, `n prezent fiind `n lucru o tetralogie plasat\ `n acela[i univers. Potrivit actualului s\u editor, Putnam, primele dou\ trilogii s-au vândut `n peste 10 milioane de exemplare. ~n anul 1977 Donaldson a ob]inut Premiul British Fantasy pentru Blestemul nobilului Foul, iar `n 1979 a primit Premiul John W. Campbell pentru cel mai bun scriitor tân\r. A mai publicat numeroase romane science-fiction [i poli]iste, unele sub pseudonimul Reed Stephens. Dintre lucr\rile sale amintim: The Wounded Land (1980 – Balrog Fantasy Award), The One Tree (1982 – Balrog Fantasy Award [i Saturn Award), Daughter of Regals and Other Tales (1984 – Balrog Fantasy Award), The Mirror of Her Dreams (1986 – Science Fiction Book Club Award [i Julia Verlanger Award), A Man Rides Through (1987 – Science Fiction Book Club Award), Reave the Just and Other Tales (1998 – World Fantasy Award). A fost de asemenea recompensat cu Atlanta Fantasy Fair Award, `n 1992, pentru realiz\ri deosebite, WIN/WIN Popular Fiction Readers Choice Award pentru autorul favorit de fantasy, `n 1991, [i President’s Award acordat de International Association for the Fantastic in the Arts, `n anul 1997.
Traducere din limba engleză ROXANA BRÎNCEANU
NEMIRA
Dincolo de frumuse]e
1 B | I AT U L D E A U R Femeia ie[i din magazin exact la timp ca s\-l vad\ pe fiul ei cel mic jucându-se pe marginea str\zii, drept `n calea b\rbatului palid [i sfrijit care p\[ea pe mijlocul trotuarului ca o epav\ mecanic\. Pentru o clip\ inima `i st\tu `n loc. Apoi s\ri, `[i `n[f\c\ fiul de bra] [i-l smulse din fa]a primejdiei. B\rbatul trecu f\r\ s\-[i abat\ privirea. Pe când silueta lui se `ndep\rta, ea [uier\ `n direc]ia lui: – Pleac\! Pleac\ de aici! Ar trebui s\-]i fie ru[ine! Pa[ii lui Thomas Covenant continuar\ la fel de siguri ca un mecanism care fusese uns pentru acest scop precis. Dar `n sinea lui r\spunse: Ru[ine? Ru[ine? Chipul i se contorsion\ `ntr-o grimas\ s\lbatic\. Feri]i-v\! Proscris necurat! Dar vedea c\ lumea pe lâng\ care trecea, oameni care `l cuno[teau, ale c\ror nume, case [i strângeri de mân\ `i erau familiare, se d\deau la o parte, f\cându-i loc suficient. Unii dintre ei ar\tau de parc\ [i-ar fi ]inut
10
s
stephen donald onson
r\suflarea. Strig\tul s\u interior se frânse. Oamenii ace[tia nu aveau nevoie de str\vechiul ritual al aten]ion\rii. Se concentr\ asupra st\pânirii mârâitului spasmodic care pândea pe chipul lui [i l\s\ ma[in\ria precis\ a voin]ei s\-l poarte pas cu pas `nainte. ~n timp ce mergea `[i mi[ca ochii `n sus [i `n jos, verificând s\ nu existe rupturi sau g\uri nea[teptate `n hainele lui, c\utându-[i mâinile de zgârieturi, asigurându-se c\ nimic nu se `ntâmplase cu cicatricea care se `ntindea de la podul palmei pân\ acolo unde fuseser\ ultimele lui dou\ degete. ~l putea auzi pe doctor spunând: „SVE, domnule Covenant. Supraveghere Vizual\ a Extremit\]ilor. S\n\tatea dumitale depinde de asta. Nervii mor]i nu vor mai cre[te niciodat\ la loc – n-o s\-]i dai seama c\ te-ai r\nit decât dac\ o s\-]i faci un obicei din a te verifica. F\-o tot timpul – gânde[te-te la asta tot timpul. Data viitoare s-ar putea s\ nu mai fii a[a de norocos.“ SVE. Acele ini]iale cuprindeau `ntreaga sa via]\. Doctorii! gândi el caustic. Dar f\r\ ei poate n-ar fi supravie]uit nici m\car atât. Fusese a[a de ignorant `n privin]a primejdiei. Faptul c\ se neglijase i-ar fi putut aduce moartea. Privind fe]ele surprinse, `nfrico[ate sau nep\s\toare din jurul lui – existau multe fe]e nep\s\toare cu toate c\ ora[ul era unul mic – `[i dori s\ fie sigur c\ pe chipul lui se citea o expresie clar\ a dispre]ului. Dar nervii din obrajii lui p\reau s\ fie doar `n mic\ m\sur\ vii, de[i doctorii `l asiguraser\ c\ asta era o iluzie `n stadiul actual al bolii [i c\ niciodat\ nu putea fi sigur
blestemul nobilului foul
11
de imaginea pe care o plasa `ntre el [i lume. Acum, când femeile care cândva aleseser\ romanul s\u drept tem\ de discu]ie `n cluburile lor literare se retr\geau din fa]a lui de parc\ ar fi fost vreo oglind\ a ororilor sau vreun monstru, sim]i junghiul perfid al pierderii. ~l strangul\ cu duritate `nainte de a-i afecta echilibrul. Se apropia de destina]ia sa, ]elul afirma]iei sau proclama]iei pe care o preluase cu atâta `ndârjire. Putea vedea firma la dou\ str\zi mai `ncolo: Compania de telefonie Bell. Mersese pe jos cei trei kilometri de la ferma Haven pân\ `n ora[ ca s\-[i pl\teasc\ factura telefonic\. Desigur, ar fi putut trimite banii prin po[t\, dar se `nv\]ase s\ priveasc\ aceast\ ac]iune ca pe o renun]are, o abdicare `n fa]a pierderilor grele de care avusese parte. ~n timpul tratamentului, so]ia sa Joan divor]ase, `l luase cu ea pe fiul lor [i se mutase `n alt stat. Singurul lucru `n care el, Thomas Covenant, investise [i pe care ea `ndr\znise s\-l manevreze fusese ma[ina; i-o luase [i pe aceasta. ~[i l\sase majoritatea hainelor `n urm\. Apoi vecinii cei mai apropia]i, afla]i la distan]\ de un kilometru `n ambele direc]ii, se plânseser\ acut de prezen]a lui `n mijlocul lor, iar când el refuzase s\-[i vând\ proprietatea, unul dintre ei se mutase din zon\. Dup\ aceea, la trei s\pt\mâni de la `ntoarcerea sa acas\, b\c\nia – trecea acum pe lâng\ ea, avea ferestrele pline de reclame frenetice – `ncepuse s\-i livreze alimente indiferent dac\ el le comanda sau nu – [i, b\nuia el, indiferent dac\ voia sau nu s\ le pl\teasc\.
12
s
stephen donald onson
Acum trecea pe lâng\ tribunal, cu coloanele sale gri mândre de povara lor de justi]ie [i lege – cl\direa `n care, prin mandat, fire[te, fusese deposedat de familie. Chiar [i treptele de la intrare fuseser\ lustruite pentru a fi ferite de murd\ria nevoilor umane care colindau `n sus [i `n jos `n c\utarea unor compens\ri. Divor]ul fusese acordat pentru c\ nicio lege nu putea sili o femeie s\-[i creasc\ pruncul `n compania unui om ca el. Au fost lacrimi? `ntreb\ el amintirea lui Joan. Ai fost curajoas\? U[urat\? Covenant rezist\ impulsului de a fugi din fa]a pericolului. Capetele de uria[i cu guri c\scate care `ncununau coloanele p\reau `n mod ciudat scârbite, ca [i cum ar fi fost pe punctul de a vomita peste el. ~ntr-un ora[ cu nu mai mult de cinci mii de locuitori, centrul de afaceri nu era mare. Covenant travers\ prin fa]a magazinului universal, [i prin vitrina de sticl\ putu vedea câteva fete de liceu cump\rând bijuterii ieftine. Se sprijineau pe tejghea `n atitudini provocatoare, [i lui Covenant i se puse involuntar un nod `n gât. Se pomeni iritat de [oldurile [i sânii fetelor – rotunjimi pentru mângâierile altor b\rba]i, nu ale lui. El era impotent. ~n dec\derea nervilor, capacitatea sexual\ era un alt membru amputat. Chiar [i eliberarea de dorin]e `i era refuzat\; putea invoca dorin]ele trupe[ti pân\ `l amenin]a nebunia, dar nu putea face nimic `n privin]a lor. F\r\ niciun avertisment, o amintire a so]iei sale `i r\s\ri `n minte, aproape eclipsând str\lucirea soarelui, trotuarul [i oamenii din fa]a lui. O v\zu `ntr-una dintre c\m\[ile de noapte opace pe care i le
blestemul nobilului foul
13
cump\rase el, cu sânii ca ni[te cercuri ce-l invitau de sub materialul fin. Inima lui strig\: Joan! Cum ai putut s\ faci a[a ceva? Un trup bolnav e mai important decât orice altceva? Cuprinzându-[i umerii ca un strangulator, alung\ amintirea. Asemenea gânduri erau o sl\biciune pe care nu [i-o putea permite; trebuia s\ le `ndep\rteze. Mai bine s\ fiu am\rât, se gândi. Am\r\ciunea supravie]uie[te. P\rea s\ fie singura arom\ pe care mai era capabil s-o simt\. Spre disperarea lui, `[i d\du seama c\ se oprise. St\tea `n mijlocul trotuarului cu pumnii `ncle[ta]i [i umerii tremurând. Cu greu, se puse din nou `n mi[care. ~n timp ce f\cea asta se ciocni de cineva. Proscris necurat! Prinse o lic\rire de ocru; persoana de care se lovise p\rea s\ poarte o rob\ murdar\ de un cafeniu ro[cat. Dar nu se opri s\-[i cear\ scuze. Continu\ s\ se furi[eze pe caldarâm ca s\ nu fie nevoit s\ `nfrunte teama [i ostilitatea acestui individ. Dup\ câteva momente pa[ii s\i `[i reg\sir\ ritmul sec, mecanic. Trecea acum pe lâng\ birourile Companiei de electricitate – ultimul lui motiv s\ vin\ s\ pl\teasc\ personal factura de telefon. Cu dou\ luni `n urm\ trimisese prin po[t\ un cec pe adresa companiei – suma era mic\; folosea pu]in\ energie electric\ – [i acesta `i fusese returnat. De fapt, plicul nici m\car nu fusese desf\cut. Un bilet ata[at explicase c\ facturile sale fuseser\ pl\tite de o persoan\ anonim\ pentru cel pu]in un an.
14
s
stephen donald onson
Dup\ o lupt\ interioar\, `[i d\duse seama c\ dac\ nu opunea rezisten]\ acestei tendin]e, `n curând nu va mai avea niciun motiv s\ ias\ `n mijlocul altor fiin]e umane. A[a c\ ast\zi mersese cei trei kilometri pân\ `n ora[ ca s\-[i pl\teasc\ personal factura telefonic\ – s\ le arate concet\]enilor s\i c\ nu inten]iona s\ renun]e la umanitatea lui. Furios c\ era un proscris, c\uta s\ sfideze asta, s\-[i revendice drepturile de muritor obi[nuit. Personal, se gândi. Dac\ `ntârziase prea mult? Dac\ factura fusese deja pl\tit\? Atunci pentru ce venise personal? Gândul `i strânse inima, f\când-o s\ salte. Trecu rapid prin SVE, apoi privirea `i reveni la firma Companiei de telefonie Bell ce atârna pe urm\toarea cl\dire. ~n timp ce `nainta, con[tient de tensiunea care cre[tea pe fondul anxiet\]ii lui, realiz\ c\ o melodie `i r\suna `n minte `n ritmul pa[ilor. Apoi `[i reaminti cuvintele: B\iat de aur cu picioare de lut, Las\-m\ s\ te ajut. Ajungi departe dac\ te-mbrâncesc – Dar ce copil stângaci mai e[ti!
Versurile proaste `i chicotir\ satiric printre gânduri, [i ritmul lor rudimentar se izbi de el ca o insult\, acompaniat de o muzic\ lent\ pentru striptease. Se `ntreb\ dac\ exista vreo zei]\ supraponderal\ pe undeva prin cerurile mistice ale universului, torcându-i
blestemul nobilului foul
15
soarta burlesc\: Ajungi departe dac\ lacom te-mbrâncesc – dar ce copil stângaci mai e[ti! batjocur\ suferin]\ disperare. O, sigur, b\iatule de aur. Dar nu putu s\ abandoneze dispre]uitor acest gând, fiindc\ `ntr-o vreme el fusese un fel de b\iat de aur. Avusese o c\snicie fericit\. Avusese un fiu. Scrisese un roman `n extaz [i `n ignoran]\ [i `l urm\rise rezistând un an pe listele de bestselleruri. Din cauza lui avea acum to]i banii de care avea nevoie. Mi-ar fi fost mai bine, cuget\, dac\ a[ fi [tiut c\ scriu o astfel de carte. Dar nu [tiuse. Nici m\car nu crezuse c\ va g\si o editur\ atunci când scria cartea – `n zilele imediat dup\ c\s\toria sa cu Joan. ~mpreun\, nu se gândeau la bani sau la succes. Actul pur al crea]iei `i aprindea imagina]ia, iar vraja cald\ a mândriei [i `nfl\c\r\rii ei `l p\strase arzând ca un fulger, nu pentru secunde sau frac]iuni de secund\, ci timp de cinci luni `ntr-o unic\ desc\rcare de energie prelung\ [i s\lbatic\ care p\rea s\ creeze peisajul p\mântului din neant doar prin for]a str\lucirii ei – dealuri [i piscuri, copaci apleca]i `n vântul pasional, oameni ai nop]ii, toate aduse la via]\ de c\tre s\geata alb\ lovind cerurile din arcul de lumin\ al scrierii lui. Când terminase se sim]ise sec\tuit [i satisf\cut ca [i cum `ntreaga iubire din via]a lui s-ar fi exprimat printr-un singur act. Nu fuseser\ vremuri u[oare. Chinul perceperii `n\l]imilor [i abisurilor d\duse fiec\rui cuvânt scris forma sângelui uscat [i negru. {i el nu era un om c\ruia s\-i plac\ `n\l]imile; emo]iile lipsite de constrângere nu
16
s
stephen donald onson
ajungeau u[or pân\ la el. Dar fuseser\ clipe de glorie. Concentrarea pe acel vârf de intensitate fusese cel mai curat lucru care i se `ntâmplase vreodat\. Falnica fregat\ a sufletului s\u navigase cu bine pe un ocean adânc [i periculos. Când `[i trimise manuscrisul, o f\cuse cu un fel de `ncredere calm\. ~n timpul lunilor de scris [i apoi de a[teptare tr\iser\ din veniturile ei. Ea, Joan Macht Covenant, era o femeie t\cut\ care comunica mai mult din priviri [i prin nuan]ele pielii decât prin cuvinte. Carnea ei avea o tent\ de auriu care o f\cea s\ arate cald\ [i des\vâr[it\ ca o silfid\ sau un sucub al bucuriei. Dar nu era mare [i puternic\, iar Thomas Covenant era `n mod constant uluit de faptul c\ ea câ[tiga bani pentru amândoi din supunerea cailor. ~ns\ termenul de supunere nu era drept fa]\ de talentul ei cu animalele. ~n munca ei nu existau probe de for]\ sau `nfrângerea unor arm\sari cu ochi s\lbatici [i n\ri frem\tânde. Lui Covenant i se p\rea c\ ea mai degrab\ `i seducea. Atingerea ei aducea lini[tea `n mu[chii lor tres\rind. Murmurul glasului ei relaxa `ncordarea din urechile lor. Când `nc\leca pe spinarea lor goal\, strângerea picioarelor ei f\cea ca violen]a fricii lor brute s\ se sting\. {i ori de câte ori un cal `i sc\pa de sub control, ea aluneca pur [i simplu de pe spatele lui [i `l l\sa `n pace pân\ când spasmul s\lb\ticiei lui se potolea. Apoi o lua de la cap\t. La final, ducea animalul `ntr-un galop nebun `n jurul fermei Haven, ca s\-i arate c\ `[i putea `ncorda puterile la limit\ f\r\ s\ dep\[easc\ m\iestria ei.
blestemul nobilului foul
17
Urm\rind-o, Covenant se sim]ise intimidat de abilitatea ei. Chiar [i dup\ ce ea `l `nv\]ase s\ c\l\reasc\ nu-[i putuse `nfrânge teama de cai. Munca ei nu aducea venituri mari, dar `i `mpiedicase pe ea [i pe so]ul ei s\ simt\ foamea pân\ `n momentul când sosise o scrisoare de acceptare de la editur\. ~n acea zi, Joan hot\r`se c\ venise timpul s\ aib\ un copil. Din cauza `ntârzierilor obi[nuite intervenite `n publicare, trebuiser\ s\ tr\iasc\ aproape un an dintr-un avans din drepturile de autor ale lui Covenant. Joan `[i p\str\ slujba `ntr-un fel sau altul cât putu de mult f\r\ s\ amenin]e siguran]a copilului. Apoi, când trupul `i spuse c\ venise timpul, renun]\ s\ mai lucreze. Din acel punct via]a ei se `ntoarse spre interior, concentrându-se asupra sarcinii cre[terii pruncului cu o obsesie care adesea `i golea ochii de orice expresie, marca]i de a[teptare. Dup\ ce se n\scu, Joan anun]\ c\ b\iatul se va numi Roger, dup\ tat\l [i bunicul ei. Roger! gemu Covenant apropiindu-se de u[a oficiului companiei de telefonie. Niciodat\ nu-i pl\cuse acest nume. Dar chipul de bebelu[ al fiului s\u, modelat atât de meticulos [i frumos, uman [i complet, `l f\cu s\ simt\ `n inim\ un junghi de dragoste [i mândrie – da, mândrie, participarea unui tat\ la acest mister. Iar acum fiul s\u se dusese – se dusese `mpreun\ cu Joan nu se [tie unde. De ce era atât de incapabil s\ plâng\? ~n clipa urm\toare o mân\ `l trase de mânec\.
18
s
stephen donald onson
– Hei, domnule, spuse o voce slab\, gr\bit\ [i tem\toare. Domnule! Se `ntoarse cu un strig\t `n fundul gâtului – Nu m\ atinge! Proscris necurat! – dar chipul b\iatului care `l prinsese de bra] `l opri, `l `mpiedic\ s\ se elibereze. B\iatul era mic, nu avea mai mult de opt sau nou\ ani – cu siguran]\ era prea tân\r ca s\ se team\ `n felul acesta. Fa]a avea pete palide [i livide de groaz\ [i constrângere, ca [i cum ar fi fost cumva for]at s\ fac\ ceva care `l `nsp\imânta. – Hei, domnule, zise rug\tor. Uite. Lua]i. Vâr` o foaie veche de hârtie `ntre degetele amor]ite ale lui Covenant: El mi-a spus s\ v-o dau. Trebuie s-o citi]i. V\ rog, domnule. Degetele lui Covenant se strânser\ involuntar `n jurul hârtiei. El? gândi paralizat, holbându-se la b\iat. El? – El. B\iatul ar\t\ cu un deget tremur\tor `n spatele lui, `nspre trotuar. Covenant se uit\ [i v\zu un b\trân `ntr-o rob\ murdar\ cafenie stând la o strad\ distan]\. Morm\ia, aproape cântând o melodie obscur\ [i f\r\ sens; gura spânzura deschis\, `ns\ buzele [i f\lcile nu se mi[cau ca s\ dea form\ morm\ielilor lui. P\rul lung [i murdar [i barba `i fluturau `n u[oara adiere a vântului. Avea fa]a ridicat\ spre cer; p\rea s\ se uite fix `n soare. ~n mâna stâng\ ]inea bolul de lemn al unui cer[etor. Mâna dreapt\ `i era `ncle[tat\ pe un toiag lung de lemn, la cap\tul c\ruia era fixat un semn cu un singur cuvânt scris: „Fere[te-te.“
blestemul nobilului foul
19
Fere[te-te? Pentru o clip\ stranie, semnul `nsu[i p\ru s\ exercite un pericol asupra lui Covenant. Primejdiile se aglomerau `n el ca s\-l ajung\, primejdiile `notau prin aer spre el, ]ipând ca ni[te corbi. {i printre ele, privindu-l printre ]ipete, erau ochii – doi ochi ca ni[te col]i, caria]i [i letali. ~l priveau cu o r\utate fix\, rece [i `nfometat\, concentra]i asupra lui ca [i când el [i numai el ar fi fost stârvul dup\ care tânjeau. ~n clipa aceea se cutremur\ `n strânsoarea unei spaime inexplicabile. Fere[te-te! Dar nu era decât un semn, numai un placaj orb ata[at de un toiaj de lemn. Covenant se scutur\, [i aerul din fa]a lui se limpezi. – Trebuie s-o citi]i, spuse iar b\iatul. – Nu m\ atinge, murmur\ Covenant c\tre strânsoarea de pe bra]ul lui. Am lepr\. Dar când privi `n jur, b\iatul disp\ruse.