„
“
Anul I Nr. 3 Octombrie 2014
Se distribuie gratuit
EDITORIAL
Un cetățean printre consilieri O experiență inedită
Economia socială în mijlocul unor interese financiare! România finanţează din FSE -POSDRU - Dezvoltarea economiei sociale3 organizaţii care nu au putut fi identificate fiscal, organizaţii cu venituri totale pe ultimii
FONSS în acţiune Cursuri pentru ONG mici În perioada 28-30 octombrie 2014 a avut loc la Iaşi cursul de formare “Creşterea capacităţii organizaţiei prin mana-gement eficient şi atragerea de fonduri”, organizat de Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale- FONSS, în beneficiul organizaţiilor mici care doresc să se dezvolte. Timp de trei zile, la Centrul Naţional de Economie Socială, s-a realizat un transfer de cunoştinţe şi experienţă
www.fondong.fdsc.ro
ani de câteva mii, zeci sau sute de mii lei, care primesc finanţări pentru proiecte în valoare de 3 până la 9 milioane lei- acestea fiind observaţiile făcute la o primă de la organizaţii mari precum ADV România, Salvaţi Copiii şi Bethany către colegi aflaţi la început de drum. Au fost trei zile de lucru intens, în care trainerii au încercat să ofere cât mai mult, cât mai interactiv, poate cu gandul la momentele în care fiindu-le greu, a fost important să găsească sprijin. „Am constatat din nou că meseria se fură, nu se învaţă, şi m-am bucurat să întalnesc oameni care au construit de la o idee. Asta mă încurajează şi pe mine!” a suţinut Andrei Ghemu, pentru ca Bogdan Herea să concluzioneze „Am conştientizat că a activa în domeniul acesta al ONGurilor e un mod de viaţă” .
analiză pe datele oficiale, de către Institutul de Economie Socială. Asistând la procesul legislativ extrem de dificil de elaborare şi aprobare a legii economiei sociale, o lege pe care toată lumea spunea că o aşteaptă, mă întrebam de ce se tot întârzie. Semnale din zona politică şi ONG transmiteau lupta de interese din partea organizaţiilor patronale de a fi incluse în categoria actorilor economiei sociale, ceea ce ar fi contrar tuturor principiilor europene. Şi, iată că se confirmă fix prin primul apel de finanţare a economiei sociale, unde se poate observa că s-au finanţat proiecte ale organizaţiilor patronale, deşi patronatele nu figurează printre solicitanţii eligibili şi nici printre structurile de
economie socială recunoscute la nivel european. Ce mai avem printre câştigătorii de proiecte de economie socială? Organizaţii fără bilanţ depus, constituite cu între 2 - 12 luni înainte de apel -care primesc proiecte de peste 3, 5, respectiv 6 milioane lei, organizaţii care primesc finanţări în cadrul acestei cereri pentru 3-5 proiecte cu bugete identice, capacitatea lor financiară fiind insuficientă.
Întâlnire regională
Reprezentantul FONSS, Angela Achiţei, preşedinte, declară că se doreşte iniţierea de “activităţi de advocacy pentru accesarea de fonduri publice de către ONG-uri, dar şi oferirea de sprijin în elaborarea/ îmbunătăţirea regulamentelor actuale de finanţare ale primariilor si consiliilor judeţene (prin care se asigură finanţarea ONG-urilor în baza Legii 350/2005). Evenimentul este realizat cu sprijinul Fundaţiei de Sprijin Comunitar Bacău şi face parte din proiectul ”Vocea ONG pentru comunitate!”, implementat de cele 10 ONGuri partenere şi finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Mihaela Munteanu
În 19 noiembrie 2014 va avea loc la Bacău întâlnirea de lucru cu ONG din regiunea Nord Est, în care va fi prezentată Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS), care are ca misiune ”implicarea în schimbarea politicilor şi dezvoltarea sustenabilă a serviciilor sociale!”, şi care a fost înfiinţată pentru a acţiona la nivelul întregii regiuni. Se va sonda şi interesul pentru aderarea la FONSS şi dacă activităţile de lobby şi advocacy care vor fi întreprinse la nivelul autorităţilor locale din judeţul Iaşi, trebuie replicate şi în alte localităţi/judeţe.
Sprijinim dezvoltarea mediului rural!... Slogan politic curat, demonstrat şi de faptul că, deși această cerere de propuneri de proiecte a avut continuare în pagina a 2-a
Sunt un cetăţean normal. Plătitor de taxe și impozite, prin urmare curiozitatea m-a împins până la Consiliul Judeţean. Aflasem că este ședinţa lunară și, cum nu participasem niciodată, m-am hotărât să încerc această inedită experienţă. Cine sunt consilierii judeţeni? Ce hotărâri iau? Cum argumentează? Reușesc să colaboreze chiar dacă sunt din partide diferite? Cum se desfășoară o ședinţă? Acestea erau întrebările care mă însoţeau pe drum. Și aveam tot dreptul să primesc răspunsuri. În definitiv, ședinţele sunt publice și consilierii sunt în slujba cetăţenilor, aleşii lornu aşa se spune? Am pășit timid în Sala Galbenă a Prefecturii. Încăperea gemea de oameni: consilieri, presă, directori de departamente. Spre bucuria mea nimeni nu m-a întrebat ce caut acolo. Ca simplu cetăţean poţi participa liniștit la ședinţă. Nu ești întrebat de nimeni deşi, practic nu poţi interveni, dacă nu ești pe ordinea de zi. Poţi fi doar un martor tăcut. Discret m-am așezat pe un scaun unde am găsit ordinea de zi cu aproximativ 30 de puncte. Aşa am observat cât de amplă e aria de activitate acoperită de Consiliul Judeţean (de la drumuri, școli până la spitale și aeroport). O responsabilitate imensă. Ulterior am aflat că fiecare dintre puncte a fost intens dezbătut de comisiile de specialitate, cu o zi înainte de ședinţă. Acum era votul final. Ședinţa a început fără multe introduceri. Majoritatea hotărârilor au fost votate „la foc automat”: probabil ca divergenţele fuseseră rezolvate în ziua precedentă - mi-am spus. Credeţi că a mers totul
aşa uşor? Aşa credeam şi eu până la dezbaterile stârnite de liderii grupurilor de partid. Schimburi de replici, atacuri, lovituri sub centură, apel la trecut, argumente, emoţii, intervenţii, acţiune. Agitaţia era pricinuită de un obiectiv mărunt - dacă să mărească unele premii pentru elevi, aceasta după ce se votase rapid pentru alocări de fonduri mult mai însemnate. Dar ce știu eu? Sunt doar un cetăţean normal. Am asistat la atacuri la persoană, limbaj inadecvat și până la urmă am constatat că orgoliile joacă un rol foarte important la masa consilierilor judeţeni, sau poate aceea e plăcerea vieţii de ales public şi confirmarea apartenenţei politice. Inţelegeţi acum gustul amar lăsat de modul de manifestare al celor care ne reprezintă, mai ales că am avut sentimentul că sunt obișnuiţi cu astfel de conflicte. Importanţi, erau actori şi piesa lor de improvizaţie, textul era neglijabil, deşi exact acela trebuia să conteze. Am auzit și discursuri coerente, bine argumentate și exprimate într-o atitudine politicoasă și deschisă. Deci se poate! – mi-am spus, chiar dacă erau mai multe situaţiile în care s-a depășit linia respectului în comunicarea publică. A fost o experienţă utilă? – mă întrebam venind spre casă. Sigur a fost necesară, pentru că aşa am înţeles de ce ajung să ne decepţioneze cei în care am investit încredere. Am văzut şi ce hotărâri se votează și cât de mare este responsabilitatea. Sunt un cetăţean normal, plătitor de taxe și impozite, votez şi poate de aceea am aşteptări prea mari... Sebastian Ghica
www.eeagrants.org
2 În septembrie 2013 – mai 2014, am iniţiat alături de numeroase organizaţii din societatea civilă şi sectorul economiei sociale, un demers pentru deblocarea situaţiei POSDRU pe axa 6 DMI 6.1 privind finanţarea economiei sociale din fonduri structurale, aceasta după ce în augustseptembrie 2013 fusese lansată spre consultare schiţa ghidului POSDRU DMI 6.1.- pentru dezvoltarea economiei sociale şi schema de minimis asociată.
A fost atunci mare vâlvă în «lumea economiei sociale», pentru că trecuseră mai bine de 3 ani de când această linie nu mai fusese deschisă, iar un apel la propuneri de proiecte din 2010 fusese anulat. Reţeaua Întreprinderilor Sociale de Inserţie pe care o reprezint, Coaliţia ONG-uri pentru Fonduri Structurale şi Institutul de Economie Socială au transmis către Autoritatea de Management pentru program un set de propuneri de modificare, argumentate şi bazate pe experienţa noastră din teren, scopul fiind acela de a evita un alt blocaj odată cu semnarea contractelor şi de a crea condiţiile dezvoltării sănătoase a sectorului economiei sociale în România.
Democraţie de adormit … adulţii?! Sau de trezit? Transparenţă şi dialog social După trimiterea propunerilor a urmat tăcerea. Aşa se face că, din nou, Coaliţia pentru Economia Socială, solicită lansarea cererii de propuneri pe 6.1. argumentând că sectorul economiei sociale a fost grav afectat de lipsa surselor de finanţare naţionale şi că este păcat ca, în condiţiile în care avem un sector cu organizaţii serioase şi cu un impact socioeconomic recunoscut, să restituim banii europeni alocaţi acestui domeniu de intervenţie pentru că nu reuşim să lansăm linia de finanţare. Mai mult, s-a mers în audienţă la Director adjunct AMPOSDRU şi a fost adresată o scrisoare deschisă pentru a încerca să explicăm că pe de o parte există un sector al economiei sociale în România care poate reprezenta o rezolvare măcar parţială a problemei de sărăcie şi excluziune, sector care are o acută nevoie de finanţare şi de o politică publică ce să-i sprijine dezvoltarea.
Divorţul părinţilortrauma copiilor! • Doar în anul 2013, peste 28.500 de cupluri de români au divorţat (date INS) • Divorţul părinţilor este o traumă pentru copii • Premieră în Româniaprogram de suport pentru copiii afectaţi de divorţ
asupra dezvoltării armonioase a copiilor. La evenimentele de lansare au participat specialiști care intră în contact cu copii afectaţi de divorţ avocaţi, notari, cadre didactice, consilieri școlari și asistenţi sociali.
„De cele mai multe ori, în spatele acestor divorţuri se află copii care au nevoie de ajutor specializat pentru a putea depăși acest episod dificil din viaţa lor. Pe termen scurt, consecinţele negative ale divorţului asupra copilului se manifestă prin furie și resentimente faţă de unul sau ambii părinţi, anxietate și tristeţe apărute ca urmare a schimbărilor care apar în viaţa lui, a sentimentelor de inutilitate și neputinţă, precum și prin pespective pesimiste asupra viitorului. Pe termen lung, acești copii pot avea tulburări de somn, concentrare slabă, probleme în relaţia cu profesorii și colegii, randament școlar scăzut și tulburări de alimenţatie” – susţine dr. Cătălin Luca, director executiv al Asociaţiei Alternative Sociale. Pentru a răspunde la această problemă, Asociaţia Alternative Sociale a lansat în orașele Iași, Vaslui și Botoșani un program de suport pentru copii afectaţi de divorţ, creat în premieră în România, care îşi propune să micşoreze impactul negativ pe care divorţul îl are
Părinţii nu divorţează de copii Aceasta trebuie să înţeleagă copiii cu vârste cuprinse între 6 și 11 ani care intra în program și parcurg cele 12 ședinţe din program. Ruptura dintre părinţi e o realitate, dar copiii trebuie învăţaţi cum să se detașeze de conflictul și suferinţa părinţilor pentru că, de cele mai multe ori, ei sunt postaţi între cei doi părinţi, chiar utilizaţi ca „armă” în disputa dintre cei doi foşti parteneri. Copiii vor învăţa şi cum să depășească sentimentul de pierdere și să accepte permanenţa divorţului. Cel mai important însă este să înţeleagă că nu e vina lor, şi că divorţul e separarea a doi adulţi, nu abandonul copiilor. Programul de suport pentru copii afectaţi de divorţ va deveni activ din ianuarie 2015 și se va desfășura în judeţele Iași, Vaslui și Botoșani. Mai multe informaţii despre Programul de suport pentru copii afectaţi de divorţ sunt postate pe site-ul: suport.alternativesociale.ro. Victoria Canţir
Am continuat să muncim şi în martie 2014 am iniţiat o serie de consultări cu experţi pe ajutorul de stat şi cu Consiliul Concurenţei pentru a încerca să rezolvăm problemele legate de schema de minimis asociată cererii de propuneri pe 6.1, iar cu soluţiile am mers din nou către AMPOSDRU/MFE şi am solicitat din nou, în cor, lansarea 6.1. Păream a fi pe drumul bun şi am fost chemaţi la MFE şi apoi la AMPOSDRU pentru sesiuni de lucru prelungite pe ghid.
De asta România e unică! După opt luni de eforturi m-am trezit la un alt început – o călătorie iniţiatică în lumea consultării cu autorităţi publice centrale din România - eu având o experienţă vastă în relaţia cu instituţii europene şi autorităţi publice în Franţa. Numai că acolo există o exigenţă cetăţenească puternică, în care politicienii în general, guvernanţii dar şi funcţionarii publici au de dat socoteală constant cetăţeanului şi legii,
Oportunităţi pentru adolescenţi
Nepotrivirea cu oamenii şi timpurile s-a văzut pas cu pas. Am mers la sedinţe de lucru pe ghidul 6.1 şi pe schema de minimis asociată motivaţi şi constructivi. Ne-am lovit din
start de impresia funcţionarilor publici despre societatea civilă că - «Gicăcontra-de-profesie» prin urmare, în loc sa perfectăm soluţiile cu care am venit, «ne-am certat» aprig pe fiecare linie, cuvânt, virgulă, căzând în capcana agresivităţii verbale cu care ne-au întâmpinat partenerii noştri de dialog. Eu am mai participat la consultări publice… neautohtone, şi eram obişnuită cu o atitudine profesionistă, în care reprezentanţii autorităţilor publice îi respectau pe cei cu experienţă practică şi îşi notau recunoscători ideile şi propunerile noastre, şi le cereau acordul pe forma finală tuturor părţilor implicate în consultare. La noi, deşi am depus aşa un efort, nu am ştiut până în momentul lansării ghidului ce propuneri au fost preluate. Când în cele din urmă la sfârşit de iunie 2014 a fost publicată cererea de propuneri pe 6.1: stupoare şi cutremur! O parte din propunerile noastre (puţine şi scoase din context) au fost amestecate cu altele con-
Reprezentanţei UNICEF în România. În cadrul proiectului, specialiştii ADV România şi partenerii din proiect vor desfăşura la Iaşi
şi Constanţa o serie de campanii de informare în școli pe următoarele teme: violenţă domestică, trafic de persoane, abandon școlar,
în care nu există sticle de ulei şi pungi de mălai electorale, în care sentimentul amar al corupţiei şi impunităţii absolute nu te copleseşte la fiecare pas. În România, nu am reuşit nici un moment să-i conving pe cei mai mulţi şi cinici că militez din convingere şi din necesitatea de a FI schimbarea pe care o vreau în lume, că nu am un interes imediat, personal. Întrebări amuzante sau uimiri (ne)rostite: «dar tie ce-ţi iese din asta?», «dacă ai avea un minim de inteligenţă, ai pune mâna să faci bani, nu ai lupta pentru cauze deja pierdute», ne etichetează pe toţi din sector ca pe nişte bufoni nealiniaţi.
Relaţia dintre autorităţile publice şi sectorul ONG
În data de 25 noiembrie 2014, la Iaşi va avea loc lansarea oficială a proiectului „Oportunităţi pentru adolescenţi”, derulat de Fundaţia “Alături de Voi” România în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Judeţean Iași și Constanţa, Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului Iași și Constanţa și Direcţia de Asistenţă Comunitară Iași, cu sprijinul tehnic și financiar al
Raluca Ouriaghli, preşedinte RISE RomâniaReţeaua română a întreprinderilor sociale de inserţie prevenirea transmiterii infecţiei cu HIV, educaţie pentru sănătate cu accent pe educaţie sexuală, prevenirea delincvenţei juvenile, orientare școlară și profesională. De asemenea, tot în cadrul acestui proiect a fost rea lizată platforma www.adolescenteen.ro care este un mijloc de informare pentru tineri. La evenimentul din 25 noiembrie este aşteptată prezenţa dnei Sadie Blanchet - reprezentantul UNICEF în România şi Gabriela Szabo – Ministrul Tineretului şi Sportului. Mihaela Munteanu
Economia socială în mijlocul unor interese financiare! (continuare din pagina 1) ... ca prioritate mediul rural, numai 3 beneficiari sunt din rural. Prin urmare, Coaliţia ONGuri pentru fonduri structurale, IES, RISE, Uniunea Naţională a CAR-urilor Salariaţilor, Federaţia Omenia, Social Economy Europe şi ENSIE - European Network of Social Integration Enterprises au contestat eva-luarea cererii de propuneri de proiecte POSDRUDezvoltarea economiei sociale 6.1. S-a comunicat domnului Eugen Teodorovici - Ministrul Fondurilor Europene - şi conducerii AMPOSDRU rezultatul analizei făcute de reclamanţi şi s-a cerut luarea de măsuri. Vocea ONG l-a inter-vievat pe dl ministru Teodorovici cu privire la aceste sesizări. Domnule ministru, ce se va întâmpla cu
tradictorii, totul fără coerenţă. Mi se conturează din ce în ce mai clar sentimentul că nu se doreşte o înţelegere a ce este şi ce nu este economia socială, ba chiar că se încurajează un oportunism neruşinat- azi fac formare profesională, mâine economie socială, poimâine sunt bani la dezvoltarea de software, şi pe urmă poate pe geriatrie…. Dacă aţi citit până aici probabil deja zâmbiţi cu aerul că v-am spus ce ştiaţi şi e posibil să mai primesc o etichetă. Mi-o asum! Îmi fac datoria în continuare, pozitiv şi constructiv, fără nici o pretenţie mesianică, pentru că lupt pentru o cauză ce numi aparţine. Trebuie să existe şi de-alde mine: mâine merg din nou la o consultare publică, şi săptămâna viitoare, şi cea de după…
contestaţiile depuse pe 6.1 de către aplicanţi şi în ce măsură cele sesizate vor influenţa următoarea rundă de apeluri pe economie socială? Am auzit şi eu despre astfel de sesizări. Se fac multe reclamaţii, în special la partea de evaluare. Am auzit că sunt experţi care au evaluat altfel decât ar trebui să o facă… În sistem «copy/ paste », doi experţi cu aceeaşi motivaţie cuvînt cu cuvânt…. Aşa am auzit şi eu… clar aceste contestaţii vor fi avute în vedere, pe viitor să evităm aceste situaţii, dar până nu vom avea o listă clară de experţi cu cunoştinţe în ceea ce înseamnă evaluarea şi verificarea de cereri de rambursare pe POSDRU, aceste situaţii nu vor fi evitate. Până atunci se pierd bani şi şanse…
Bani nu se pierd, pentru că avem cereri peste bugetul alocat. Trebuie să punem în balanţă faptul că au reclamat cei care au fost respinşi…O altă chestiune importantă este de a accepta că poate am greşit în anumite speţe, nu neapărat acolo unde avem o respingere de proiect, statul este de vină. - Sfatul dumneavoastră pentru aceşti beneficiari este să se consoleze cu ideea că aşa s-a întâmplat, chiar dacă pot dovedi faptul că evaluările nu au fost corecte şi imparţiale, atât timp cât doi experţi inde-pendenţi au oferit motivaţii absolut identice ? Nu, categoric trebuie să lucrăm de ambele părţi mai mult… pe de o parte, proiecte de o calitate mai bună, pe de altă parte noi, ca administraţie, trebuie să ţinem
cont de aceste sesizări pentru ca pe viitor sistemul să nu mai aibă astfel de disfuncţionalităţi. Încă o dată spun: sistemul nu este perfect, are încă nevoie de schimbări. Sunt mii de oameni care lucrează pe fonduri europene. Eu în doi ani a trebuit să mă ocup de multe. Dar încă o dată, eu promit că reforma în sistem va continua până la evitarea acestor situaţii care să nemulţumească beneficiarii finali. Aşadar, vorba aceea, operaţia reuşită, pacientul mort! - cam aşa sună declaraţia dlui ministru, care, ne bucurăm că ar fi auzit şi el de sesizările ONG, dar nu prea înţelegem de ce nu face nimic. Aflată pe loc fruntaş pe lista ţărilor corupte, România pare a se dovedi încă o dată demnă de acest statut şi alocarea de fonduri europene e posibil să se fi transformat în împărţirea pe zone de influenţă a banilor publici. Mihaela Munteanu
3
Investiție de curaj în economie socială Credeam că despre economie socială se aude des în spaţiul public, mai ales de când proiectele europene aduc bani în România, că a crescut interesul pentru această „formă superioară” a asistenţei sociale care oferă în mod real o șansă de incluziune persoanelor cu dizabilităţi.
Şi totuşi, frecvent sunt întrebată de cei din jur ce înseamnă de fapt economia socială. De fiecare dată încerc o definiţie scurtă, dar bazată pe realitate. Un antreprenor clasic face bani pentru familia lui, iar în afacerea socială faci bani pentru alţii. Demonstraţia e ușor a fi făcută cu o vizită la Fundaţia „Alături de Voi” România unde au fost create trei întreprinderi sociale sub brand-ul Util Deco. De fapt, în străduinţa noastră de specialiști care asistă persoanele cu dizabilităţi, persoane pe care nimeni nu vrea sa le formeze și să le angajeze, am găsit în economia socială o soluţie de a genera venituri pentru programe sociale și a crea locuri de muncă pentru acele persoane vulnerabile.
Cum am transformat dizabilitatea în abilitate E o mare provocare să treci de la asistenţă socială la economie socială. Până la urmă, economia socială tot business e. Încă din urmă cu șase ani, ne-am dat seama că cea mai bună soluţie în sprijinirea persoanelor în nevoie, este să-i ajutăm să fie independenţi, nu să susţinem un sistem care le dă bani și îi numește „asistaţi social”. Pentru că nu am vrut să aibă acest statut, am ales calea mai grea - a investiţiei în formarea lor, i-am acomodat cu activitatea de producţie, i-am angajat și îi menţinem, cu eforturi substanţiale, angajaţi. Ce face statul? Îi școlește fără să îi înveţe ceva în mod real, le dă bani fără să facă nimic, poate doar candidaţii se gândesc la ei, o dată la patru ani, mizând pe faptul că și persoanele cu dizabilităţi, inclusiv dizabilităţi psihice, votează. Avem în prezent, în cele trei întreprinderi sociale Util Deco, răspunderea pentru 37 de tineri cu dizabilităţi, o parte din ei venind inclusiv din sistemul de protecţie al
copilului. Fără o șansă din partea noastră ar fi fost condamnaţi să stea cu mâna întinsă la mila statului. Spun deseori că noi am investit de două ori: o dată în ei ca persoane - pentru că sunt tineri şi găsesc foarte greu un loc de muncă, iar noi le oferim independenţă, și în al doilea rând în comunitate- pentru că am eliberat-o de o parte din cheltuielile sociale şi le-am transformat acestor oameni dizabilitatea în abilitate, demonstrând că se poate. Rămâne doar ca exemplul să fie înţeles şi preluat. Ce fel de business-uri pot fi create în economie socială? Orice tipuri de afaceri, în special în zona serviciilor, pentru că implică forţă de muncă umană. Ultima noastră invetiţie este Serviciul de arhivare și depozitare documente. Ideea s-a născut din constatarea unei realităţi: managementul documentelor într-o instituţie, fie ea publică sau privată, reprezintă o adevărată problemă. După ani de activitate poţi constata că biroul este pe jumătate plin de hârtii și că, de fapt, plăteşti chirie şi utilităţi mai mult pentru documente. Situaţia e mai rea dacă implementezi și proiecte europene. Soluţia a venit din valorificarea potenţialului
Centrul de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale – CENTRAS, în parteneriat cu Ministerul pentru Dialog Social și Fundaţia Dignitas, a organizat evenimentul care s-a bucurat de interes, mai ales că discuţiile s-au axat pe creșterea eficienţei dialogului dintre ONG-uri și administraţia publică – centrală sau locală, precum și pe îmbunătăţirea calităţii consultării publice. Au luat parte la lucrările forumului şi doamna Aurelia Cristea – Ministrul Delegat pentru Dialog Social și domnul Eugen Teodorovici – Ministrul Fondurilor Europene. Din partea Consiliului Europei a participat doamna Anne-Marie Chavanon – Președinte al Comisiei Democraţie, Coeziune socială și Provocări Mondiale. „Se încearcă să se construiască un cadru instituţional și un mecanism care să permită dezbaterea tuturor acelor proiecte care pot naște controverse sau
care pot produce divizare în societatea româneasă”- a afirmat d-na Aurelia Cristea Ministrul Delegat pentru Dialog Social. Chiar şi aşa, nemulţumirea societăţii civile cu privire la relaţia cu autorităţile, transparenţa şi eficienţa consultarilor publice au fost tranşant afirmate de mulţi dintre ONG-iştii prezenţi. În ceea ce privește relaţia Ministerului Fondurilor Europene cu ONG-urile – și în special cu cele care beneficiază de fonduri europene și au de suferit de pe urma întârzierilor de plăţi – ministrul Eugen Teodorovici a declarat că „acolo unde statul a greșit, statul trebuie să plătească. Am făcut curat în OIR-uri și vă pot garanta că până în primul trimestru al anului viitor toate rambursările restante vor fi achitate.” Din atelierele în care s-a discutat despre finanţare însă, s-a constatat că autorităţile de management dau instrucţiuni după instrucţiuni, modifică regulile continuu, monitorizează lent, motive pentru care multe ONG îşi văd munca în pericol. În ceea ce priveşte consultarea şi transparenţa, s-a evidenţiat și un exemplu de succes replicabil în crearea unui real cadru de colaborare între administraţie și ONG: Ministerul Justiţiei a fost
Traseu lung, ambiție puternică De unde bani? Bugetul personal nu permitea investiţia, pe proiecte europene nu eram eligibili pe linii de finaţare dedicate IMM-
apreciat pentru modul în care a creat și coordonează o platformă de cooperare cu societatea civilă în cadrul Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015. În cadrul platformei de cooperare, ONG-urile participă la misiu-
a utilizării legii 350/2005, spre a facilita finanţarea organizaţiilor neguvernamentale de către instituţiile publice. Moderatorul atelierului „Capacitatea de advocacy a sectorului neguvernamental”, Corina Dragomirescu, vicepreședinte la Academia de Advocacy a declarat că „în
nile tematice de evaluare şi la consultări periodice. Un calendar comun este în curs de a fi adoptat. Ca urmare a dezbaterilor din cadrul Forumului, vor fi iniţiate două proiecte transversale în următoarea perioadă: Advocacy Bank, o platformă online care va cuprinde informaţii utile pe teme de advocacy și Campania naţională de promovare
prezent se decantează necesitatea unei coerenţe, în acţiunile de advocacy ale sectorului ONG. Acestea nu se pot face profesional, fără documentare. De aceea, punerea împreună a tuturor experienţelor și expertizelor din sector, ca o sursă comună, sub numele de Advocacy Bank, este una din acţiunile reieșite în urma Forumului ONG 2014.
Forumul Naţional ONG În 16-17 octombrie 2014 a avut loc la Bucureşti, ediţia a 14-a a Forumului Naţional ONG care a reunit reprezentanţi ai peste 150 de ONG-uri din întreaga ţară, miniștri și înalţi funcţionari publici.
angajaţilor din atelierul de legătorie manuală, care, din 2009, au constituit prima echipă mobilă de arhivare fizică la sediul clientului.”Pofta ne-a venit mâncând” şi ne-am dat seama că, de fapt, soluţia ideală era furnizarea unui pachet integrat de servicii, adică arhivare fizică, electronică, depozitare și distrugere securizată documente și acoperirea tuturor nevoilor existente pe acest segment, pentru că tocmai se născuse un nou serviciu.
urilor, băncile nu puteau să ne împrumute pentru că nu aveau linii de credit pentru acest sector. În cele din urmă, am primit un telefon de la o bancă din România și ne-au întrebat dacă nu avem vreo idee de afacere socială care ar avea nevoie de finanţare, pentru că vor să lanseze în România un program pilot de finanţare pentru întreprinderi sociale. Un an și jumătate de evaluări, consultări cu experţii băncii la planul de afaceri şi ne-a fost aprobat un credit, fără dobândă, cu termen de rambursare în 10 ani, pentru construcţia unui depozit de arhivare la standarde europene, singurul de altfel din Regiunea Moldovei. Am pornit la drum. Această afacere socială a permis crearea a 25 locuri de muncă, din care jumătate pentru persoane cu dizabilităţi. Ne-am acreditat la
Arhivele Naţionale și acum depozitul de arhive Util Deco dispune de o capacitate de depozitare de 3000 metri liniari de arhivă. Online ne puteţi vizita la adresa www.depozitarhivare.ro. Dacă vă întrebaţi în baza cărei legi am făcut toate astea, trebuie să vă spun că în România nu avem o legislaţie de suport pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale, dar se pot crea afaceri de succes pe baza legislaţiei existente. Neapărat printre ingredientele principale trebuie să se regăsească pasiunea, curajul și deschiderea pentru nou. Zilele acestea am lansat oferta de consultanţă pentru cei care vor să înfiinţeze întreprinderi sociale aşa că „vă putem ţine de mână” cât faceţi primii paşi în acest domeniu.
Sectorul ONG trebuie să își întărească poziţia sa, în procesul de influenţare a deciziei publice, să iși formuleze priorităţile legislative, să iși utilizeze judicios competenţele, câștigate de fiecare ONG în parte și să acţioneze ca un întreg, păstrându-și nealterată integritatea.“ În acelaşi atelier, FONSSFederaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru servicii Sociale, prin vocea dnei Angela Achiţei, preşedinte, a prezentat experienţa de dialog cu autorităţile din cadrul Comisiei ONG – CDES Iaşi, ca model de bună practică. La finalul celor două zile a fost adoptat Apelul organizaţiilor societăţii civile către Guvernul României, care solicită un angajament comun de atingere a următoarelor obiective: o societate echitabilă deschisă egalităţii de șanse; o societate civilă organizată, puternică, diversificată și independentă; programe și servicii publice în conformitate cu asteptările cetăţenilor și de înaltă calitate; un proces eficace și transparent de proiectare și dezvoltare de politici, programe și servicii publice; prevederi clare privind administrarea schimbărilor în programe și servicii publice. Cu privire la acest aspect, Mihai Liseţchi, Director executiv al Agenţiei pentru
Informarea şi Dezvoltarea Organizaţiilor Neguvernamentale – AID-ONG a declarat: „Apelul lansat cu ocazia Forumului ONG este un apel pentru normalitate. Prin maniera de abordare are un caracter mai degrabă tehnic, procedural, fără pretenţia de a acoperi explicit problemele arzătoare ale societăţii românești. Dar materializarea solicitării noastre ar genera credibilitatea demersurilor guvernamentale, oricare ar fi tema abordată. În ultima instanţă, asumarea binelui cetăţeanului și a comunităţii, în general, ca scop final al oricărei politici publice, impune guvernului, instituţiilor publice, în general, adoptarea unei poziţii deschise și favorabile colaborării cu organizaţiile societăţii civile.” Domnul Viorel Micescu – director Centras a declarat pentru Vocea ONG: “Noi, ONG-urile, vrem ca întreaga clasă politică să înţeleagă importanţa sectorului asociativ şi să existe un sprijin larg, nu partizan, ci politic pentru acţiunile noastre. Suntem o comunitate foarte nedreptăţită din punct de vedere al accesului la resursele publice, în pofida nivelului de eficienţă pe care îl demonstrăm an de an.”
Angela Achiţei
Mihaela Munteanu
4
Meditaţii de la egal la… egal! 28 de elevi cu rezultate şcolare bune, din ciclul gimnazial vor oferi meditaţii pentru copiii aflaţi în risc de abandon şcolar din clasele primare. Conformul studiului “Raportul de bunăstare a copilului” realizat la nivel naţional de Fundaţia World Vision România, procentul copiilor cu vârste cuprinse între 9 şi 12 ani care sunt afectaţi de analfabetism funcţional este 31%. Analfabetismul funcţional apare atunci când elevii din clasele a doua, a treia şi a patra citesc cu dificultate sau nu înţeleg ceea ce citesc. În judeţul Vaslui procentul de analfabetism funcţional este şi mai mare - 35%. Studiul mai relevă că 2,3% dintre adulţii respondenţi declară că, în ultimul an, cel puţin un copil din gospodărie a abandonat școala. Două treimi
dintre ei erau în ciclul primar sau gimnazial de educaţie. Prin urmare, aceeaşi organizaţie a gândit un program de intervenţie care poate fi model pentru orice comunitate - programul de dezvoltare comunitară “Un viitor mai bun pentru copiii noştri”- şi au şi început implementarea lui. Astfel, pe parcursul acestui an şcolar, elevi performanţi de gimnaziu din localităţile Oşeşti, Valea Mare, Negreşti, Tatomireşti, Pungeşti şi Vultureşti, judeţul Vaslui, vor oferi meditaţii pentru copiii aflaţi în risc de abandon şcolar din clasele primare. Meditaţiile au loc o dată pe săptămână în şcoală, după terminarea orelor şi sunt supervizate de şapte învăţători care se implică voluntar. Copiii mai mari îi vor ajuta pe cei mici să recupereze carenţele la română şi matematică, astfel încât să prevină situaţiile de
analfabetism şi abandon şcolar. Activităţile şi jocurile de socializare vor face meditaţiile mai uşoare şi mai atractive pentru copii. Cu perseverenţă, răbdare, prietenie şi sprijin recipoc, micii educatori speră ca orele de meditaţii să îi ajute pe cei mai vulnerabili să recupereze lecţiile pierdute. Nici elevilor de gimnaziu nu le este uşor- ei
se întâlnesc periodic cu profesorii voluntari pentru a stabili planul de lecţie şi pentru a lucra riguros la meditaţiile care urmează a fi făcute. Unii dintre meditatori au prins drag de această ocupaţie şi s-au decis deja că vor să continue studiile pentru a deveni învăţători.
Pe scurt Dăruieşte din inimă! În data de 19 noiembrie Fundaţia Star of Hope România lansează a IV a ediţie a Campaniei ”Dăruiește din Inimă!” –de susţinere a copiilor cu dizabilităţi. Sunt implicate și cele 5 Centre ale Fundaţiei Star of Hope România din Iași, Botoșani, Dorohoi, Huși și Bârlad. Se doreşte informarea și sensibilizarea comunităţii privind problemele cu care se confruntă familiile care au copii cu dizabilităţi şi strângerea fondurilor
necesare susţinerii copiilor cu dizabilităţi (terapie comportamentală, logopedie, kinetoterapie, terapie prin joc, formare abilităţi de viaţă independentă). Beneficiarii campaniei sunt 300 de copii cu dizabilităţi și familiile acestora. Evenimentele principale ale campaniei sunt: împodobirea Bradului Recunoștinţei în 3 decembrie – Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi, Gala Recunoștinţei în 4 decembrie, concert caritabil Proconsul în 5 decembrie şi Serbarea de Crăciun pentru copiii cu dizabilităţi.
Colțul cu REBUS
Gabriela Grama
Centru de incluziune socială Acces Plus Suceava Cinci noi Centre de Incluziune Socială pilot se vor înfiinţa în următoarele luni în comunităţi slab dezvoltate din România, prin proiectul ACCES PLUS Pentru o piaţă a muncii incluzivă, co-finanţat din Fondul Social European prin POSDRU 2007-2013 Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale” DMI 6.2 „Îmbunătăţirea accesului și a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii”. Prin aceste centre se vor oferi servicii suport profesionale în vederea integrării pe piaţa muncii a persoanelor vulnerabile (persoane de etnie romă, persoane cu dizabilităţi și tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului). Orașul Siret este aplicant pentru proiect,
parteneri fiind Asociaţia Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoșani, Asociaţia pentru Participare Cetăţenească Făgăraș, LTL Documentary SRL Alba Iulia și Die Querdenker Austria alături de Confederation of European Firms, Employment Initiatives and Cooperatives (CEFEC) Belgia. Ideea acestui proiect s-a născut din dorinţa de a dezvolta la instituţiile partenere servicii care să sprijine o serie de grupuri vulnerabile a căror integrare pe piaţa muncii este cu atât mai dificilă cu cât nevoile lor sunt diferite. Echipele de proiect, în colaborare cu experţi străini, reprezentanţi ai sectorului neguvernamental, ai administraţiilor locale dar și ai
agenţiilor publice/private care furnizează servicii sociale şi de ocupare a locurilor de muncă, dezvoltă măsuri de sprijin pentru integrarea pe piaţa muncii. Un aspect important este și acela că prin activităţile desfășurate se încearcă oferirea posibilităţii de consolidare a stimei de sine prin investiţii în propriile capacităţi, aceasta având în vedere trauma prin care trec cei din grupuri vulnerabile în efortul de integrare. Pe pagina www.accesplus.eu şi contul facebook-
Prevenirea abuzului şi violenţei împotriva copiilor şi tinerilor Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi, în parteneriat cu Federaţia Internaţională a Comunităţilor Educative FICE-România – Filiala Iaşi, participă până pe 19 noiembrie 2014 la Campania
ACCES PLUS sunt postate mai multe detalii despre activităţile desfășurate în cadrul acestui proiect. Mihaela Munteanu internaţională "19 Zile de activism în scopul prevenirii abuzului şi violenţei faţă de copii şi tineri". În 2014, tema campaniei este “Addiction and substance abuse”, cele 19 zile ale campaniei fiind iniţiativa Women's World Summit Foundation. Astfel, în fiecare zi din cadrul acestei campanii, la sediul D.G.A.S.P.C.din Iaşi, în centrele de plasament din judeţ şi în cadrul Centrului Judeţean de Incluziune Socială Iaşi au loc dezbateri, întâlniri cu specialişti, concursuri tematice, expoziţii de desene şi de fotografii, la care sunt invitaţi copiii din sistemul de protecţie specială, reprezentanţi ai Consiliului Jude-
Mihaela Munteanu – redactor şef Mihaela Olteanu – secretar redacţie Cristina Mihăilă – reporter special Ramona Marian, Anca Prisacaru, Adriana Cucu, Alis Ghebuţă, Adina Hriscu, Andreea Tofan, Gabriela Grama – redactori Oana Săndulesei - corector
ORIZONTAL
VERTICAL
1) Șirag de mărgele – Corabia lui Noe 2) Pasăre marină asemănătoare cu pescărușul 3) O culegi de pe plajă – A șaptea în gama majoră 4) 3,14 – A clișa la trecut 5) Fără stăpân 6) Individ – Titi Turcu – Compasiune 7) La sticlă – Deţinem 8) Ursită 9) Zeul Soarelui – Apus – 100 m2
1) Pe cal – Copil (pop.) 2) Conjuncţie – Tendinţe vestimentare 3) Intindere de apă – Deasupra 4) Nu se deschide – Suceava la mașini 5) Îndemânare 6) Acru și înţepător – Aspiraţie 7) Afecţiune faţă de cineva 8) Radu Roibu – Însufleţește 9) Leana și ... – Pronume posesiv (fem.) 10) Cei mai buni – Îndulcește
ţean al Elevilor şi ai Consiliului Judeţean al copiilor din sistemul de protecţie specială, autorităţi locale şi societatea civilă, cadre didactice, psihologi, medici, jurişti, preoţi, asistenţi sociali. Un exemplu de activitate în cadrul campaniei este cea realizată în data de 7 noiembrie, când a avut loc un Atelierul de creaţie, pe 3 secţiuni: desen, quilling şi hand made, şi la care cei 27 de copii talentaţi din centrele de plasament publice şi private au creat obiecte decorative care vor fi expuse
în cadrul D.G.A.S.P.C.Iaşi. Toate activităţile care urmează a se realiza vor contribui la perfecţionarea personalului care lucrează în domeniu, la îmbunatăţirea colaborării inter-instituţionale şi nu în ultimul rând, la educarea copiilor şi tinerilor în scopul prevenirii şi combaterii abuzului, violenţei, consumului de substanţe, la încurajarea unor comportamente sănătoase şi o comunicare solidă cu părinţii, cadrele didactice şi ocrotitorii. Elena Dana Filiche