Vocea nr. 10

“

Anul II Nr. 10

ianuarie - februarie 2016

Se distribuie gratuit

Iași - capitala sectorului neguvernamental! · interviu cu Diana Păiuș, președintele Comisiei ONG Iași Comisia ONG funcţionează de aproape cinci ani în Iași, în cadrul Consiliului de Dezvoltare Economică și Socială (parteneriat între Consiliul Judeţean, Consiliul Local și Prefectura Iași, pentru a chema comunitatea la construcţie și dezvoltare) și numără în acest moment 44 de organizaţii din domenii diverse din judeţul Iași. În anul 2015, ONG-urile membre s-au coalizat și au susţinut iniţiative naţionale, iar la nivel local, activitatea Comisiei ONG, în parteneriat cu FONSS- Federaţia Organizaţiilor Neguvernamantale pentru Servicii Sociale a mers pe două direcţii principale: modificarea regulamentelor de finanţare a proiectelor societăţii civile în baza legii 350/2005 și o a doua direcţie - dialogul pe tema contractării serviciilor sociale. Forţa societăţii civile unite astfel și promovarea mai multor iniţiative legislative cu ajutorul politicienilor ieșeni, a plasat Iașiul în postura de capitală a sectorului neguvernamental.

Pariem pe FONSS? ● Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS s-a născut la Iași, din 10 organizaţii de profesioniști în asistenţă socială; ● Oamenii din comunitate nu înţeleg foarte bine rolul pe care îl au ONG-urile, activitatea lor fiind des confundată cu cea de acordare de ajutoare; ● ONG-urile au conștientizat că e momentul ca, prin unirea de resurse și expertiză să schimbe ceva în jurul lor; ● FONSS are azi 21 de membri din întreaga regiune și a devenit actor de importanţă naţională;

www.fondong.fdsc.ro

Doamnă Diana Păiuș, care sunt planurile societăţii civile ieșene, grupată în această platformă de dialog între comunitate și autorităţi, pentru acest an dificil, mai ales că e și an electoral, deci plin de promisiuni care nu se știe dacă se vor transforma în fapt? Și în acest an, Comisia ONG va continua consolidarea relaţiilor cu autorităţile locale și judeţene, prin participarea la ședinţele de plen ale celor două consilii, dar și prin lucrul în grup, pentru a putea fi realizată contractarea serviciilor sociale. Firește că vom continua și monitorizarea luării deciziilor la nivel local și judeţean, a modului de gestionare a finanţărilor acordate din bugetele locale, iar, la cerere, suntem gata să oferim expertiza noastră pentru realizarea de strategii, implementarea de politici publice și găsirea celor mai potrivite soluţii pentru diverse probleme din comunitate.

Printre priorităţile noastre se numără și întărirea sectorului ONG prin sprijinirea ONG-urilor mici și mijlocii, membre ale Comisiei ONG, în accesarea de fonduri locale, intermedierea dialogului dintre sectorul ONG și instituţiile publice. continuare în pagina a 3-a

Anul 2016 pentru FONSS, ne spune președintele federaţiei, este o etapă a maturizării. Un punct important în strategia FONSS, e coordonarea resurselor și așa limitate, cu alte acţiuni la nivel naţional ale diferitor reţele/coaliţii cu o experienţă vastă în domeniu. FONSS vrea în 2016 forţă și maximă eficienţă, un plan care sigur va duce federaţia la nivelul următor.

După ce exerciţiul alianţei între ONG-uri în România a dus la concluzia că de multe ori noi, românii, ne adunăm pentru a nu sta împrăștiaţi, o provocare mare pentru tânăra federaţie e de a avea o implicare activă a membrilor săi, cele 21 de ONG din regiunea Nord Est. Până acum le-a reușit!

Ce? Simplu și deja... notoriu, FONSS a plecat de la Iași în

capitală cu iniţiative, experienţă și putere de negociere. Acum își doresc să continue așa și în plus, să facă din Iași un model de relaţie autorităţi-societate civilă. Merită Iașiul? Sigur! Poate? Da, fără îndoială, ”dacă reușim să determinăm autorităţile să facă investiţii în dezvoltarea de servicii sociale și să creeze o piaţă a contractării furnizorilor privaţi, pas cu pas, la nivel local, judeţean și de ce nu, prin oferirea modelului- naţional” spune dna Angela Achiţei, președintele FONSS, profesionist cu experienţă de peste 20 de ani în domeniul serviciilor sociale.

La baza acestei reușite trebuie însă să stea și creșterea capacităţii ONG-urilor de a furniza servicii sociale, ceea ce se poate realiza prin sprijinirea acestora de a accesa direct finanţări locale, iar prin dezvoltarea de parteneriate, accesarea de fonduri europene care necesită un anumit nivel de expertiză.

Ai cui sunt? Pe cine au în spate?

Pe ei înșiși și anii de muncă pentru beneficiari! E suficient? Da, pentru a crește da, a fost suficient, iar rezultatul e că pentru a supravieţui Federaţia nu strânge cotizaţii de la membri ci muncește. Anul 2016, îi găsește deja cu primele două proiecte

câștigate.

Primul, ”Soluţii integrate pentru incluziunea socială a copiilor și tinerilor cu dizabilităţi” demarat în luna ianuarie, în care FONSS este partener alături de alte două organizaţii membre - Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany și Asociaţia Naţională pentru Copii și Adulţi cu Autism din România, filiala Iași. În cel de-al doilea proiect ”Vocea ONG”, FONSS este aplicant și va derula proiectul începând cu aprilie 2016, în parteneriat cu Fundaţia Alpha Transilvana. Ambele proiecte, sunt co-finanţate printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă. ”În cadrul proiectului Vocea ONG, vom dezvolta și o întreprindere socială cu obiect de activitate în domeniul managementului financiar – contabil, comunicare/marketing social și asistenţă juridică ce va genera venituri pentru activitatea federaţiei”- menţionează cu mândrie justificată dna Achiţei.

De ce are putere FONSS? Pentru că mesajele venite dinspre FONSS sunt clare, profesioniste, vizionare.

De exemplu, se știe că Statul român investește cam 1,8 miliarde de euro anual în asistenţă socială și avem constant peste 40% din

populaţie în risc de sărăcie. Dacă în loc să se dea bani prin diverse mijloace oamenilor săraci s-ar interveni cu servicii sociale, de la an la an situaţia s-ar îmbunătăţi.

Soluţia ar fi stimularea contractării de servicii de la ONGuri și instruirea în această direcţie. ”Le transmit guvernanţilor, în speţă Ministerului Muncii, să-și schimbe abordarea de a plasa totul doar în responsabilitatea autorităţilor locale, fără a le da și instrumentele tehnice și financiare necesare rezolvării problemelor.

Trebuie începută contractarea de servicii sociale, pe baza unor indicaţii și a unor indicatori clari și după un ghid de contractare servicii sociale cu pașii care pot fi întreprinși în achiziţie conform legislaţiei în vigoare” – afirmă președintele FONSS, Angela Achiţei.

Viitorul?

FONSS va rămâne Vocea ONG de aici din Nord Est, apoi din regiunea centru și cine-știe, la nivel naţional. Vocea aceea a profesionistului pentru care fiecare zi e o încercare, un apostolat pentru misiunea de a munci pentru a crea șanse celor mai nefericiţi și vulnerabili membri ai societăţii noastre.

Mihaela Olteanu www.eeagrants.org

2

Scapă România de foame și sărăcie?

Unde începe sărăcia din România? În România trăiesc cei mai săraci copii din Uniunea Europeană, iar jumătate dintre aceștia locuiesc în mediul rural.

La sate, există un grup în creștere de copii foarte vulnerabili care provin din familii sărace, cu un singur tip de venit, adesea doar alocaţia sau venitul social. Acești copii se confruntă zilnic cu vulnerabilităţi multiple: munca și nu joaca sau educaţia este preocuparea cotidiană, merg la culcare flămânzi și se simt marginalizaţi în comunitate și chiar în familia lor.

Word Vision România a realizat o hartă a sărăciei, cu consecinţele ei pentru această ţară. Se discută intens despre pachetul de măsuri antisărăcie în România. O decizie salutară dacă va însemna “... ca măsurile de implementare şi soluţiile de finanţare ale pachetului să fie ferme dar realiste şi, mai ales, să fie comunicate publicului larg şi monitorizate pentru a ne asigura că nu rămân doar un set de deziderate. Acest pachet este deosebit de important pentru că are potenţialul de a îmbunătăţi calitatea vieţii pentru cei 48% dintre românii care trăiesc sub spectrul sărăciei și că oferă șanse mai bune de dezvoltare celor 51% dintre copiii aflaţi în risc de excluziune socială” – a declarat Daniela Buzducea, Director Naţional World Vision România.

Realitatea cu care trebuie lucrat e crudă: somnul e soluţia pentru foame pentru 225.000 de copii din România, numai că somnul îi duce la o altă zi de lipsuri. 72% dintre familiile din mediul rural nu le pot asigura copiilor sub 5 ani dieta minim acceptabilă, ceea ce provoacă îmbolnăviri grave sau malnutriţie.

Un copil flămând nu poate învăţa la școală În 2014, rata abandonului școlar a trecut de 18%, în timp ce în Uniunea Europeană media de abandonare timpurie a şcolii a rămas la 11.1%. În mod cert, un copil flămând nu poate învăţa la şcoală. Ajunşi acasă, frigul, lipsa curentului electric şi nevoia de hrană îi opresc de la teme pe 360.000 de copii (1 din 5 conform Raportului Bunăstarea Copilului din Mediul Rural) care își ajută părinţii muncind în gospodarie, înainte sau după școală.

Surprinzător sau nu, sunt tot 225.000 de copii care lipsesc complet de la școală pentru a munci în gospodarie.

Lipsurile majore și responsabilităţile domestice nu le mai permit copiilor să urmeze o educaţie. Așa se explică procentul de 37% dintre persoanele cu vârste de peste 15 ani care prezintă analfabetism funcţional: nu înţeleg ceea ce citesc sau nu ştiu să scrie corect. Copiii din mediul rural petrec în medie 35 de minute în drumul spre școală iar 1 din 5 copii merge mai mult

de o oră pe jos până la școală.

Infrastructura slab dezvoltată, satele izolate și drumurile pline de noroi sunt o altă piedică majoră pentru educaţia unui copil. Alocaţia și venitul social nu este de ajuns pentru a plăti transportul sau cazarea necesare frecventării unui liceu din mediul urban. Astfel, 20% dintre copiii din mediul rural rămân cu 8 clase, o treime dintre aceştia fiind expuşi riscului de sărăcie, având şanse reduse de angajare.

Iată ce relevă studiul realizat de World Vision România în anul 2014.

Fără educație – șanse reduse de angajare Majoritatea părinţilor înţeleg importanţa școlii pentru dezvoltarea copiilor lor, dar apreciază că după clasa a VIII-a, când copiii trebuie să-şi continue şcoala în licee, la oraş, în afara comunităţilor lor, costurile ce

trebuie acoperite depășesc posibilităţile lor financiare. De aceea ei sunt nevoiţi să-și retragă copiii de la școală, și să-i implice de mici în munci agricole sau în propria gospodărie atunci când ei merg la câmp: „Mă ajută toată primăvara, la prășit, la munci agricole. Cei mari la munca agricolă, cei mici în casă, au grijă de fraţii mai mici, dau cu mătura, dau mâncare la animale…”, a declarat un părinte din judeţul Vaslui.

La vârsta copilăriei, sentimentul de fericire nu ţine cont de lipsa locurilor de muncă.

şi să aranjeze exteriorul casei lor, însă resursele nu le permit mai mult, nici măcar racordarea la reţeaua de curent electric. Copiii trebuie să se grăbească să îşi scrie temele pe fugă, până nu se lasă întunericul. Altfel, rămân cu tema nefăcută.

Lipsa locurilor de muncă, specifică multor comunităţi din mediul rural, este cea mai mare problemă în familia lui Rareș, care se bazează pe ajutorul social și alocaţie pentru a pune pe masă o pâine pentru cei 7 copii ai lor. În timp ce mama nu are niciun venit, tatăl lucrează ca zilier pe la

La nivel macroeconomic, o ţară a cărei rată de părăsire timpurie a școlii este ridicată se va confrunta cu probleme legate de forţa de muncă și șomaj, de coeziune socială și de competitivitate în general. În mediul rural, rata șomajului în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani este de 22% iar gradul de ocupare al persoanelor cu vârsta între 18 şi 60 de ani este de aproximativ 46% .

Copiii săraci de astăzi vor deveni adulţii săraci de mâine.

Acest cerc vicios al sărăciei poate fi întrerupt aducând copiii la

Cel puţin asta se încăpăţânează să ne demonstreze Narcis, un băieţel vioi care în scurt timp ar trebui să se bucure de prima petrecere aniversară. Cu toate acestea, casa sărăcăcioasă în care locuiește împreună cu părinţii, dau de înţeles că băiatul nu va primi un tort cu lumânare de ziua lui. Cu eforturi supraomeneşti, părinţii lui Rareş au reuşit să zugrăvească

oamenii din sat pentru o brumă de bani din care abia acoperă cheltuielile curente. Dincolo de lipsuri, copilul se bucură de părinţi care îl iubesc mai presus de orice, iar mama lui mărturiseşte că orice sacrificii ar trebui să facă nu va renunţa niciodata la el.

Gradul de ocupare redus accentuează starea de sărăcie

școală, deoarece prin educaţie cresc șansele găsirii unui loc de muncă, care să le ofere viitorilor adulţi venitul necesar unui trai decent.

Rezolvă strategia antisărăcie toate aceste probleme? Rupe lanţul sărăciei? Dacă da, ONGurile o susţin necondiţionat.

Gabriela Grama

3

Am mai pierdut două orașe De la an la an, conform datelor INS, populaţia rezidentă a României este în continuă scădere, din anul 2014 înregistrându-se o reducere de 80.000 de persoane … cam echivalentul a două orașe mici.

"La nivelul anului 2014 populaţia rezidentă este de sub 20 de milioane, la nivelul populaţiei din anul 1966.

Practic, mortalitatea ridicată și rata scăzută a natalităţii de după 1989, au dus la această situaţie.

Peste cele două fenomene naturale avem și migraţia externă care a avut o influenţă foarte mare asupra dinamicii populaţiei rezidente. Un lucru foarte interesant se referă la factorii care au dus la această modificare, cel puţin în orizontul de timp 1990-2014. Până în 2013 reducerea populaţiei rezidente sa realizat în cea mai mare parte datorită migraţiei externe, în jur de 70-80%. După anul 2013, diferenţa dintre numărul de nou-

născuţi și persoane decedate determină o reducere a populaţiei rezidente.”

Potrivit datelor prezentate de INS, populaţia Romaniei era de 14,1 milioane persoane în 1930, a avut un ”vârf” în 1990 ( 23,2 milioane), pentru ca în 2002 să ajungă la 21,7 milioane și la 19,9 milioane de locuitori în 2014. O altă caracteristică este legată de faptul că din 1985, ponderea populaţiei, este în mediul urban. În 2014, ”avem o reducere a populaţiei rezidente de aproape 80.000 de persoane datorită factorilor naturali. Aceasta înseamnă că avem o dispariţie a două orașe de nivel mic în fiecare an", a spus Tudorel Andrei, președintele Institutului Naţional de Statistică.

Așadar, după valul de migraţie de acum câţiva ani, România se confruntă acum cu un spor natural negativ de populaţie, ceea ce ar trebui nu doar să trezească îngrijorarea

Contribuțiile se plătesc într-un singur stat UE Din 2016 românii care au domiciliul în ţară, dar obţin venituri legale în străinătate, nu

trebuie să plătească și contribuţii la sănătate, dacă deţin o asigurare pentru boală și maternitate în alt stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European și Confederaţiei Elveţiene sau în statele cu care România are încheiate acorduri bilaterale de securitate socială. Aceștia trebuie însă să facă dovada acestei asigurări, a precizat Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Precizarea vine ca urmare a implementării și în România a prevederilor Regulamentului (CE) 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004, privind coordonarea sistemelor de securitate socială și a Regulamentului (CE) 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009, de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) 883/2004, privind coordonarea sistemelor de securitate socială.

guvernanţilor, ci să îi determine la implementarea de politici publice cu rezultat creșterea

demografică. Doar așa ne-am putea asigura pe termen lung susţinerea pentru bugetul de

Standarde de cost actualizate Au fost actualizate standardele minime de cost pentru serviciile sociale oferite de furnizorii publici de servicii sociale.

Potrivit noilor prevederi, pentru copiii aflaţi la asistenţi maternali cu un copil în plasament, standardul minim de cost este 21.456 lei/an, 12.025 lei/an este pentru copii aflaţi la asistenţi maternali cu doi copii în plasament și 8.075 lei/an, pentru copii aflaţi la asistenţi maternali cu trei copii în plasament.

Pentru copiii cu dizabilităţi plasaţi la asistenţi maternali, standardul minim de cost pentru serviciile sociale se ridică la 25.486 lei/an, pentru un copil aflat în plasament și la 16.056 lei/an, dacă este vorba despre doi sau mai mulţi copii.

Serviciile de tip rezidenţial destinate copiilor au standarde de cost care se încadrează între 28.847 lei/an, pentru copiii aflaţi în centre de plasament, 25.955 lei/an pentru copiii din casele de tip familial și 24.602 lei/an, pentru copiii plasaţi în apartamente.

Standardul minim de cost,

pentru copiii cu dizabilităţi, este de 39.078 lei/an, pentru copiii din centre de plasament, 33.955 lei/an- pentru cei din case de tip familial și 28.332 lei/an- pentru copiii plasaţi în apartamente.

Pentru copiii plasaţi în centre de primire în regim de urgenţă, în adăposturi de noapte pentru copiii străzii, pentru copilul care săvârșește fapte penale și nu răspunde penal etc., standardul minim de cost/an este de 40.173 lei, pentru fiecare beneficiar. În ceea ce privește centrele maternale, standardele de cost sunt de 45.931 lei/an/copil -în cazul unei mame cu un copil, 41.155 lei/copil -în cazul mamei cu doi copii și 39.561 lei/copil- în cazul mamei cu trei copii.

Pentru copiii beneficiari ai serviciilor centrelor de zi, standardul minim de cost/an este de 11.283 lei, pentru centrele de recuperare – 14.313 lei/an, iar pentru copiii beneficiari ai serviciilor centrelor de consiliere și altor servicii de îngrijire de zi – 2.600 lei/an.

Hotărârea de Guvern stabilește, de asemenea, pentru

Iași- capitala sectorului neguvernamental! continuare din pagina 1 Veţi continua să răspundeţi solicitărilor de aderare a noi membri în Comisia ONG? Deși e organizaţie informală, Comisia ONG are un regulament de funcţionare pe care dorim să-l modificăm. Una din prevederi se va referi și la acceptarea de noi membri, în an electoral. Dacă majoritatea membrilor va decide să dăm curs noilor cereri de aderare, asta se va întâmpla. Dacă nu... probabil vom rediscuta aceste propuneri din ianuarie 2017.

Oricum intenţionăm să aducem printre

asigurări sociale și de pensii.

(MM- după sursa INS)

membrii Comisiei și organizaţii cu expertiză din domenii precum tineret, mediu, etc.

Astfel încât să reflectăm cât mai bine nivelul de dezvoltare al societăţii civile ieșene.

Ce așteptări aveţi de la autorităţile locale și judeţene?

Multe, dar conștientizăm că negocierea este deschisă. Deocamdată am dori corectitudine în relaţia cu noi, mai exact asumarea responsabilităţii în raport cu promisiunile de reglementare a problemelor sesizate de Comisia ONG în anul 2015. Dorim și deschiderea către un dialog structurat și un

plan de acţiune concret și realizabil pentru dezvoltarea capacităţii sectorului ONG. Vrem să fim parteneri în promovarea investiţiilor în proiectele cu viziune și impact social, economic, cultural și de tineret, propuse de organizaţiile neguvernamantale. Trebuie să fim înţeleși că nu lucrăm pentru noi, personal, ci pentru miile de oameni care au nevoie de servicii sociale gratuite, au evenimente culturale interesante și educative, sutele de tineri formaţi și activi social.

Mihaela Munteanu

persoanele adulte cu dizabilităţi, standardul minim de cost/an de 33.827 lei pentru fiecare beneficiar din centrele de îngrijire și asistenţă, 35.920 lei în cazul centrelor de recuperare și reabilitare, 37.870 lei în centrele de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică și 27.281 lei în centrele de integrare prin terapie ocupaţională.

Risc de terorism SRI a pus la dispoziţia publicului un număr Tel verde0800.800.100 la care pot fi semnalate suspiciunile cu privire la un posibil risc terorist. În cazul unui astfel de apel, identitatea apelantului este protejată, conform unei informări publicate pe site-ul Serviciului Român de Informaţii (SRI).

SRI le recomandă cetăţenilor să sune atunci când observă situaţii sau persoane care pot genera riscuri teroriste: cineva este interesat de procurarea unor substanţe ce ar putea fi folosită în scopuri teroriste (substanţe explozive sau precursori, otrăvuri etc.), acţiuni prin care se încearcă perturbarea funcţionării unor instituţii/locaţii importante (obiective strategice de importanţă deosebită), anumite persoane confecţionează, deţin, transportă sau manipulează ilegal armament, muniţii, substanţe care ar putea fi folosite în scopuri teroriste.

4

Terapia Vojta accesibilă în Galați Vojta- una dintre cele mai bune terapii, a devenit accesibilă pentru prima dată în zona de S-E a României, în cadrul Centrului multifuncţional de recuperare și reabilitare pentru copii cu dizabilităţi al Fundaţiei „Inimă de Copil”. Specialistul organizaţiei, unul dintre cei 95 din ţară, acreditat de Societatea Internaţională Vojta (IVG), folosește cu succes și rezultate vizibile această terapie în tratarea unor multiple afecţiuni psihomotorii.

Terapia Vojta este o metodă de fizioterapie folosită pentru tratamentul afecţiunilor sistemului nervos central și aparatului locomotor. Principiul Vojta poartă numele medicului ceh prof. dr. Vaclav Vojta, care a dezvoltat tehnici de diagnostic timpuriu și tratament pentru copiii ce sufereau de pareză cerebrală între anii 1950 si 1970. „În cei 2 ani de curs am învăţat foarte multe. M-am dezvoltat ca om, dar mai ales ca profesionist kinetoterapeut.

Bucuria părinţilor care văd

rezultatele terapiei îmi dă putere în fiecare zi. Copiii, cu bagajul lor de mișcări câştigate pe o perioadă destul de mică, îmi dau puterea de a merge mai departe, pentru că nu este ușor ca mamă, să îmi plângă în mâini 10 copii pe zi, în timp ce eu le fac terapia Vojta. Cei mici plâng în timpul terapiei Vojta, nu pentru că i-ar durea ceva, ci pentru că sunt menţinuţi în anumite poziţii incomode și pentru adulţi. Ceea ce îmi pare de un real câștig pentru evoluţia copiilor este că părinţii pot continua acasă terapia Vojta, după ce îi învăţ cum să execute corect metoda. Acest lucru, în beneficiul celor mici, face ca rezultatele să fie vizibile într-o perioadă mai scurtă de timp”- susţine Cristina Anghel, kinetoterapeut la Fundaţia „Inimă de Copil”.

Terapia Vojta și tehnicile de diagnosticare se bazează pe locomoţia reflexă. În timpul terapiei se aplică stimuli externi, prin tehnici speciale, care conduc la aceleași reacţii în mod automat. Aceasta presupune aplicarea de presiune în anumite zone ale corpului. Ședinţele de terapie pot fi zilnice, dar sunt scurte și nu impun alte restricţii pentru

copiii aflaţi sub tratament.

Afecţiunile ce pot fi tratate pe baza acestei terapii sunt: pareza cerebrală, scolioza coloanei vertebrale, displazia și luxaţia șoldului, hemiplegia, favorizarea deglutiţiei, dezvoltarea echilibrului, motricităţii fine și grosiere, etc.

Terapia Vojta poate fi folosită și ca metodă de fizioterapie și pentru alte tulburări de mișcare sau boli ale oaselor, mușchilor sau sistemului nervos. Contraindicaţiile includ îmbolnăviri febrile acute și inflamatorii, vaccinări cu vaccinuri vii, boala oaselor de sticlă și unele afecţiuni cardiace.

Centrul multifuncţional de recuperare și reabilitare pentru copii cu dizabilităţi al Fundaţiei „Inimă de Copil” funcţionează din anul 2010 și deservește anual un număr de 70 - 80 de copii, cu vârste între 0 – 12 ani, cu dizabilităţi sau întârzieri în dezvoltare, din judeţele Galaţi, Tulcea și Brăila. Centrul multifuncţional de recuperare și reabilitare pentru copii cu dizabilităţi poate fi contactat la telefon: 0730 592 482.

Amalia Ene

Monitorizare dacă se ”Gândește în afara…

STIGMEI!” Salvaţi Copiii Iași, în calitate de coordonator al proiectului ”Gândește în afara... STIGMEI!”, efectuează în perioada februarie - martie 2016 vizite de monitorizare în cele 105 școli înscrise în programul anti-stigmă. Dorim să ne asigurăm că sunt identificate posibile probleme, cât mai curând cu putinţă, și se intervine profesionist.

Proiectul “Gândeşte în afara .... Stigmei!” oferă oportunitatea de a fi dez-

voltate, la nivelul regiunii de NE a României, măsuri active pentru incluziunea socială şi educaţională a copiilor care manifestă o tulburare de sănătate mintală (ADHD, anxietate, tulburări din spectru autist) în vederea creşterii accesului la educaţie şi a gradului de acceptare socială a acestora, iar în urma participării la cursurile de formare organizate în judeţele Botoșani, Suceava, Neamţ,

februarie 2016

Bacău, Iași, Vaslui și Galaţi, cadrele didactice se află acum în perioada de implementare a programului anti-stigmă propus. În prima săptămână din luna februarie s-au efectuat vizite de monitorizare în judeţul Neamţ fiind foarte plăcut impresionaţi de activităţile derulate aici, de originalitatea lor și de atenţia acordată activităţilor propuse care au convins că vin în întâmpinarea nevoilor copiilor care suferă de tulburări de sănătate mintală: nevoia de suport emoţional şi social din partea colegilor, nevoia de a fi acceptaţi şi incluşi în activităţile clasei, nevoia de a fi trataţi ca şi ceilalţi colegi, nevoia de dezvoltare a abilităţilor sociale, nevoia de suport educaţional deoarece aşa cum afirmă specialiştii, unul din domeniile majore ale vieţii afectat de această tulburare este

performanţa şcolară. ”Problemele de sănătate mintală ale copilului reprezintă una din cele mai mari surse de stigmatizare și de stereotipare negativă din societatea românească și suntem extrem de mulţumiţi de acești mici pași spre acceptare, care conduc în timp la creşterea performanţelor şcolare şi sociale ale copiilor, la scăderea ratei abandonului şcolar, a excluziunii sociale şi educaţionale. Mulţumim cola-

boratorilor noștri din proiect pentru sprijinul acordat”- a declarat dna Corina Mighiu, coordonator de program.

Proiectul „Gândește în

afara… Stigmei!” este finanţat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Ioana Nistor

Mihaela Munteanu – redactor şef Mihaela Olteanu – secretar redacţie Anca Prisacaru, Alis Isabella Ghebuţă, Amalia Ene, Gabriela Grama, Ioana Nistor, Oana Fîrţigu, Mariana Ursan, Sebastian Ghica – redactori Oana Săndulesei - corector