Vocea ONG #6

„

Anul I Nr. 6

“

Iunie 2015

Se distribuie gratuit

EDITORIAL

Mărturisire din “Ţara lui AŞA CONSIDER EU”

FONSS - federaţia care întăreşte forţa ONG-urilor Fapt fără precedent la Iaşi– toate cele 10 ONG-uri care au fondat FONSS- Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, se pun în mod voluntar, în slujba colegilor de la organizaţii mai mici, pentru a-i sprijini în obţinerea de finanţări, de la CJ Iaşi.

Membrii fondatori ai FONSS oferă în această perioadă consultanţă gratuită în realizarea aplicaţiilor, organizaţiilor mici cu activitate în domeniul social, membre ale Comisiei ONG Iaşi.

Suma alocată în anul 2015 din bugetul Judeţului Iași – Consiliul Judeţean Iași, pentru finanţarea nerambursabilă a proiectelor culturale și proiectelor sociale este în valoare de 500.000 lei, repartizată defalcat, după cum urmează: în valoare de 200.000 lei, alocată proiectelor culturale, respectiv în valoare de 300.000 lei, alocată proiectelor sociale.

Cuantumul contribuţiei de la bugetul Judeţului Iași – Consiliul Judeţean Iași nu poate depăși 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului și, de asemenea, suma alocată din bugetul Judeţului Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi aceluiași solicitant, în baza mai multor proiecte propuse și selecţionate nu poate de-

www.fondong.fdsc.ro

păși o treime (1/3) din fondul total alocat în anul 2015 pentru finanţarea nerambursabilă a proiectelor.

Cererile de finanţare trebuie depuse până pe data de 26 iunie 2015. Menţionăm că FONSS şi Comisia ONG au supervizat procesul de realizare a regulamentului de finanţare al CJ Iaşi, au solicitat şi au participat la dezbaterea pu blică pe acest regulament, dar, din pacate, au reuşit mici schimbări de conţinut.

Sperăm că, anul viitor, consilierii judeţeni şi angajaţii CJ Iaşi vor manifesta mai multă disponibilitate în a înţelege specificul activităţii sociale şi cererile ONG-urilor, care au avut la bază exclusiv dorinţa gestionării corecte şi eficiente a banilor publici.

Chiar şi aşa, FONSS încurajează acest demers, motiv pentru care, în şedinţa de vineri 5 iunie, s-a decis acordarea, pro-bono, de consultanţă pentru ONG-urile membre ale Comisiei ONG, care nu au mai aplicat/câştigat astfel de granturi, mărindu-le astfel şansele de reuşită în accesarea acestor finanţări.

Persoanele care au acceptat să sprijine colegii, sunt: Angela Achiţei- Fundaţia „Alături de Voi” România (preşedinte FONSS), Diana Păiuş Fundaţia Serviciilor Sociale

Bethany (preşedinte Comisia ONG), Corina Mighiu– Organizaţia Salvaţi Copiii, Magda Cămănaru– Fundaţia World Vision, Cristian Anghel- Asociaţia Alternative Sociale, Sebastian Ghica- Fundaţia Iosif, Iulian Ghica- Fundaţia COTE, Mariana Ursan- Centrul Diecezan Caritas Iaşi, Aura Vatamaniuc- Fundaţia Star of Hope România, Roxana Ateşoae- Centrul de Dezvoltare Socială.

Precizăm că, aceleaşi demersuri de negociere, în vederea îmbunătăţirii procedurii de acordare de finanţări din fonduri publice la Legea 350/2005, au fost iniţiate şi cu Primăria Municipiului Iaşi, dar, din pacate, FONSS şi Comisia ONG încă mai aşteaptă ca regulamentul să ajungă în Consiliul Local.

FONSS se extinde

În data de 5 iunie 2015, cei 10 membri fondatori ai Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale- FONSS au decis primirea de noi membri în cadrul federaţiei.

Conform statutului federaţiei, acceptarea de noi membri se face în baza invitării ONG cu activitate socială recunoscută, şi fireşte a acceptului acestora. În data de 26 iunie 2015, va fi organizată prima Adunare Generală a FONSS în care va fi aprobată oficial candidatura noilor membri.

Mihaela Munteanu

Fac această mărturisire către DNA, susţinând că m-am lăsat coruptă de ideea că în Iaşi poţi obţine foloase cuvenite, oferind dialog, umanitate şi bun simţ.

Chem DNA-ul să mă verifice pentru că, mărturisesc, chiar şi eu am observat că e ceva în neregulă cu mine şi toţi cei ca mine, care răsplătesc continuu minciuna şi şmecheria, cu corectitudine şi manifestări ale principiilor şi valorilor umane.

De ce spun toate acestea?

O adevărată lectie de viaţă privind minciuna publică, am primit de curând.

Lecţia aceasta dovedeşte că oricât ai încerca să spargi, prin atitudine corectă şi principială, zidul ridicat de “AŞA CONSIDER EU”- cu varianta instituţională “AŞA CONSIDERĂM NOI”în România descinderilor matinale ale DNA, minciuna e mai puternică decât adevărul şi chiar şi decât bunul simţ, iar dacă vrei să obţii ceva, prin alte mijloace decât cele deja menţionate, sigur ascunzi ceva.

Mi-am construit existenţa pe principiul că oamenii sunt buni şi corecţi de la naştere şi de-a lungul vieţii, oricât s-ar ticăloşi, nu e suficient cât să-şi piardă total bunătatea şi corectitudinea.

Admit şi eu, că la unii trebuie să cauţi mai mult, până să găseşti filonul de umanitate, dar nu admit (încă) ideea, că nu mai există o fărâma de OM în fiecare

concetăţean biped.

Mărturisesc faptul că, mă blochează încă răspunsurile de genul: se va face aşa, pentru că AŞA CONSIDERĂM NOI, deoarece am aflat demult, că fiecare decizie trebuie să fie argumentată logic, nu imbecil impusă cu cizma şi atunci, trafichez umanitate şi logică, ataşamentul faţă de valori umane, ca să încerc să obţin ca folos … necuvenit (după unii, poate!), corectitudinea.

Până zilele trecute credeam că oamenii capabili să nu vadă şi să nu audă, pentru că “AŞA CONSIDERĂM NOI”, nu locuiesc în judeţul acesta – capitala culturală a Moldovei, că nu locuiesc nici măcar în ţara noastră… De fapt, naivii ca mine, trăim în ţara lor, îi hrănim din munca noastră şi le dăm şi sens prin faptul că, astfel au cui să-şi arate muşchii, venele, poate chiar şi organele … ca formă maximă a dispreţului. Şi uite aşa bipezii sunt de fapt locuitorii “ţării lui AŞA CONSIDER EU”, în care şi noi locuim, pentru care muncim şi pe care dorim să o dezvoltăm.

Trăim cu ei, le oferim foloase şi ne agăţăm speranţele în cui, din când în când, scârbiţi de rezultat, dar continuăm. Suntem corupţi până în măduva oaselor de dorinţa de a face bine şi cer DNA să ne studieze cu atenţie cazul.

Mihaela Munteanu

Accesul la servicii medicale de calitate În satele româneşti, unde trăieşte 46% din populaţie şi aproape 50% dintre copiii ţării, rata mortalităţii infantile în anul 2013 a fost considerabil mai mare - de 10,4‰, faţă de urban - 6,8‰. România continuă să aibă cea mai ridicată valoare a mortalităţii infantile dintre ţările europene, similară cu ţările asiatice sau africane.

“În prezent, România nu are mecanisme eficiente pentru a garanta dreptul copiilor la servicii medicale, în afară de responsabilitatea implicită a părintelui. În mediul rural, accesul dificil la servicii de sănătate, calitatea mai scăzută a acestora şi problemele socio-economice cu care se confruntă familiile cele mai vulnerabile sunt surse de inechitate care pun

în pericol potenţialul de dezvoltare al copiilor. De aici şi indicatorii de malnutriţie, mortalitate şi morbiditate disproporţionat de mari în mediul rural, pentru care s-ar impune intervenţii reparatorii urgente”- susţine dna Daniela Buzducea, director executiv World Vision România. continuare în pagina a 2-a

www.eeagrants.org

2

Caravana Consilierilorinstrument de lobby şi advocacy al FONSS FONSS – Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale a realizat Caravana Consilierilor, în scopul de a informa consilierii locali şi judeţeni ieşeni, cu privire la schimbările aduse în viaţa beneficiarilor, prin programele sociale ale celor 10 ONG-uri fondatoare ale FONSS, demonstrând astfel că investiţia în servicii sociale este singura cale de rezolvare a problemelor sociale, pe termen lung.

Federaţia, care şi-a asumat rolul de a milita pentru schimbarea politicilor şi dezvoltarea sustenabilă a serviciilor sociale a iniţiat mai multe dialoguri la nivelul comunităţii ieșene, pentru a convinge autorităţile că finanţarea serviciilor sociale este singura cale de ieșire din criză a persoanelor vulnerabile și de soluţionare pe termen mediu și lung a problemelor sociale. În toate luările de poziţie oficiale, federaţia s-a exprimat în dezacord cu oferirea de prestaţii sociale, ca răspuns la problemele sociale, în detrimentul furnizării de servicii sociale.

De asemenea, FONSS a solicitat alocarea de fonduri de la bugetul local și judeţean pentru finanţarea de servicii sociale, prin mecanisme riguroase juridic, dar suple, şi realizarea de contracte de finanţare multianuale, astfel încât să fie posibilă susţinerea din banii publici a serviciilor furnizate comunităţii, de ONG din domeniul social şi nu a unor evenimente punctuale sau de mic impact.

Deoarece decizia alocării bugetare depinde de consilierii locali și judeţeni, federaţia consideră că este bine ca aceștia să cunoască „direct de la sursă” modul în care un serviciu social poate influenţa viaţa unei persoane.

FONSS doreşte astfel să reasigure că orice decizie asupra propunerilor ONG în scopul sprijinirii beneficiarilor noștri se ia în deplină cunoștinţă a cauzei pentru care milităm și să ne asigurăm un climat de comunicare și cooperare între politicienii locali şi ONG, bazat pe cunoaştere şi apreciere reciprocă.

Practic, în cadrul Caravanei consilierilor, mai mulţi consilieri locali și judeţeni au facut vizite de studiu la mai multe ONG-uri membre FONSS, care furnizează servicii sociale directe, astfel încât, consilierii să poată aprecia prin cunoașterea a 2, maximum 3 exemple, schimbarea pe care o poate realiza un serviciu profesionist oferit în viaţa beneficiarilor din grup vulnerabil, precum și investiţia în aceste servicii.

Caravana consilierilor se desfășoară în cadrul proiectului „Vocea ONG pentru comunitate” finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, implementat la nivelul regiunii Nord Est, de către un consorţiu de orga-

Cursuri de infirmieră, şansă de formare profesională Centrul Diecezan Caritas Iași desfăşoară în 5 localităţi din regiunea Nord Est- Iași, Bacău, Neamţ, Vaslui și Suceava, cursuri de calificare în meseria de infirmier. În total, sunt planificate 18 serii de calificare profesională în meseria de infirmier, pentru 400 de femei care astfel vor putea avea acces la ocuparea locurilor

nizaţii din Iași - Fundaţia “Alături de Voi” România - lider, Asociaţia Alternative Sociale, Asociaţia Salvaţi Copiii Iași, Centrul de Dezvoltare Socială, Centrul Diecezan Caritas Iaşi, Fundaţia COTE, Fundaţia Iosif, Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany, Fundaţia Star of Hope România și Fundaţia World Vision România - toate membre în Comisia ONG din cadrul Consiliului de Dezvoltare Economică şi Socială a judeţului.

Mătăsaru Daniel, consilier local Iaşi În 21 aprilie 2015 a vizitat Organizaţia „Salvaţi copiii” -programul Şcoala Mobilă, pe şes Bahlui sau cartierul „Dalas”- şi Fundaţia Star of Hope România -Centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi, iar în 24 aprilie 2015, Fundaţia Iosif – programul afterschool şi Centrul Diecezan Caritas Iaşi – Centrul Don Bosco. „Sunt aici în calitate de consilier local, pentru a da un semnal, în ideea că parteneriatul cu societatea civilă, cu ONG –urile care acţionează pe segmente precise, ne interesează. Ne dorim o societate civilă puternică, un partener adevărat de dialog, și în același timp, să transferăm în timp, o parte din responsabilităţile asumate în acest moment de instituţiile statului, către acești parteneri, care, bineînţeles, cu o finanţare corespunzătoare, să rezolve parţial aceste probleme ale societăţii noastre.”

Dangă Marius, consilier local Iaşi În 21 aprilie 2015 a vizitat Organizaţia Salvaţi Copiii Iaşi -programul Şcoala Mobilă, pe şes Bahlui sau cartierul „Dalas” şi Fundaţia Star of Hope România -Centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi.

“Pe lângă efortul salutar pe care îl face Salvaţi Copiii Iaşi pentru copiii de aici, societatea ieșeană trebuie să adopte soluţii de inserţie, de muncă pentru părinţi, cazare civilizată. Salut iniţiativa FONSS de a prezenta consilierilor situaţia aceasta şi cred că poate ajuta ca, fiecare dintre noi să realizeze că avem nevoie de soluţii pentru cei de aici, pentru astfel de oameni.”

Marius Ostaficiuc, consilier local Iași În 21 aprilie 2015 a vizitat Organizaţia Salvaţi Copiii Iaşi - programul Şcoala Mobilă, pe şes Bahlui sau cartierul „Dalas” şi Fundaţia Star of Hope România -Centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi.

“Din punct de vedere urbanistic, Primaria Mun. Iași încearcă să sistematizeze această zonă, dar nu problema urbanistică este atât de importantă cât problema acestor copii care nu au, toţi, părinţii lângă ei. Cei din ONG încearcă să găsească soluţii, iar noi, consilierii, suntem un

de muncă în domeniul medical și social.

Aceste cursuri de calificare profesională pentru meseria de infirmier sunt desfăşurate prin proiectul “Calificarea femeilor în

partener de dialog, vom fi aproape de ei. Apreciez ce se face și mi-aș dori să fac mai mult.”

Sandu Vasile, consilier local Iași În 21 aprilie 2015 a vizitat Organizaţia Salvaţi Copiii Iaşi -programul Şcoala Mobilă, pe şes Bahlui sau cartierul „Dalas” şi Fundaţia Star of Hope România -Centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi. „Nu poţi fi indiferent, ai vrea să îi vezi salvaţi. Nu am mai văzut aşa ceva până acum. Voi încerca, la rândul meu, prin calitatea de consilier, să sensibilizez autorităţile, pentru a fi realizată sistematizarea.”

Constantin Axinia, consilier local Iași În 23 aprilie 2015 a vizitat Fundaţia COTE – programul de afterschool de la Cepleniţa- și Fundaţia “Alături de Voi” România – Centrul naţional de economie socială.

“Chiar s-a făcut ceva care trebuie promovat și dezvoltat. Vă felicit! Aș dori să particip la astfel de acţiuni pentru că chiar vezi și alte părţi de care are nevoie societatea.”

Bulgariu Cătălin, consilier local Iași În 23 aprilie 2015 a vizitat Fundaţia COTE – programul de afterschool de la Cepleniţa- și Fundaţia “Alături de Voi” România – Centrul naţional de economie socială.

“Mă bucur că am venit la Cepleniţa. Am văzut copii care sunt dornici de a învăţa, care au primit acest program de afterschool cu braţele deschise. Faptul că fundaţia îi ajută și cu voluntari din alte ţări, le îmbunătăţește percepţia despre viaţă, despre multiculturalitate, și îi va ajuta nu numai în partea școlară, ci și în partea umană.”

care se desfașoară aici, la Cepleniţa. Mă bucur că ONG-urile din Iași, din judeţ, sunt foarte puternice, mai ales cele pe asistenţă socială. Sperăm ca în continuare, să își facă treaba, fiindcă reprezintă vocea comunităţilor locale, vocea cetăţeanului de rând.”

Vintila Iordan, consilier judeţean Iași În 24 aprilie 2015 a vizitat Fundaţia Iosif –programul afterscool şi Centrul Diecezan Caritas Iaşi- centrul Don Bosco.

“Campania începută de dvs, referitoare la strângerea ONG-urilor într-o federaţie, mi se pare o idee excepţională, pentru că reușiţi să veniţi cu mai multe tipuri de problematici către noi, la CJ, în vederea colaborării pe anumite proiecte. Sunt convins că foarte atractive acum sunt cele pe legea 350. Știm foarte bine că peste tot fondurile sunt limitate, dar dacă noi cunoaștem problematicile pe care dumneavoastră le abordaţi, am putea să votăm și noi, în cunoștinţă de cauză, proiectele cu care veniţi să cereţi fie finanţare, fie parteneriate.”

Cristian Cătălin, consilier local Iași În 24 aprilie 2015 a vizitat Fundaţia Iosif –programul afterscool şi Centrul Diecezan Caritas Iaşi- centrul Don Bosco. „Mă bucur că m-aţi adus în acest mediu. Nu mi-am imaginat că există totuși copii care nu știu ce înseamnă calculator sau masa de dimineaţa.

Cred că sunt copii care pot fi ajutaţi și cred că iniţiativa dumneavoastră de a vă organiza nu face decât să creeze un centru de putere care poate să ne îndrepte mai mult spre ei.”

Năvodaru Laurenţiu, consilier judeţean Iași În 24 aprilie 2015 a vizitat Fundaţia Iosif – programul afterscool.

Chirilă Victor, consilier judeţean Iași În 23 aprilie 2015 a vizitat Fundaţia COTE – programul de afterschool de la Cepleniţa- și Fundaţia “Alături de Voi” România – Centrul naţional de economie socială.

“Am rămas plăcut impresionat de activitatea

meseria de infirmier o șansă pentru servicii medicale și sociale de calitate” cofinanţat de Fondul Social European prin POSDRU, iar până la finalul proiectului 865 de femei vor beneficia de sprijin pentru a avea acces la piaţa locurilor de muncă.

De altfel, prin acest proiect, implementat de către Asociaţia Caritas Alba Iulia – Asistenţă medicală şi socială în parteneriat cu Centrul Diecezan Caritas Iași şi Asociaţia Four Change, se dorește o schimbare vizibilă în domeniul serviciilor sociomedicale, unul din obiective fiind şi înfiinţarea primei asociaţii profesionale pentru infirmiere. Pe site-ul www. infirmiera.ro sunt postate deja informaţii cu privire la această asociaţie.

Adina - Denora Ianău

Accesul la servicii medicale de calitate continuare din pagina 1 World Vision consideră că politicile publice şi intervenţiile privind sănătatea copilului trebuie să fie mai bine ţintite către populaţia vulnerabilă, cu educaţie limitată în ce priveşte dreptul copilului la servicii medicale şi riscurile la care sunt expuşi copiii nediagnosticaţi în timp util. Investiţiile pentru sănătatea copilului ar trebui să pună mai mult accent pe educaţia părinţilor cu privire

la importanţa supravegherii copiilo accesului la servicii de med preventivă şi generală.

Participanţii la conferinţă au dis despre disfuncţionalităţile pr respectarea în practică a drept pacienţilor şi au exempl inegalităţile de şansă, evidenţiind c dificil este, în realitate, pentru pac din categoriile vulnerabile, să-şi exe drepturile legate de accesul la se medicale. În acest sens, pacienţii, din mediul rural, reprezintă cea vulnerabilă categorie.

“Asigurarea accesului la servic sănătate este considerat în intr lume un drept fundamenta individului şi constituie o condiţ bază pentru îmbunătăţirea sănă populaţiei întregi. În Rom drepturile pacienţilor, întâlnit diferite legi, pot crea confuzii

3 care au ajuns, și ca o concluzie generală, cred că trebuie să așezăm la aceași masă acești oameni care lucrează punctual alături de reprezentanţii învăţământului de masă, alături de decizionarii politici, pentru că avem nevoia de a crea un sistem integrat de protecţie socială.“

Carp Petra, consilier judeţean Iași În 19 mai 2015 a vizitat Fundaţia „Alături de Voi” România şi consideră că astfel de iniţiative, precum Caravana Consilierilor sunt binevenite, chiar dacă majoritatea consilierilor știu câte ceva despre ONG-uri.

Mulţumim tuturor celor care au acceptat să ne fie oaspeţi și continuăm Caravana Consilierilor.

Mihaela Munteanu

„Această activitate a ONG care are ca obiect de activitate copiii, elevii, cu probleme familiale şi nu numai, este una dificilă care implică mult devotament din partea celor care slujesc în aceste organizaţii. Este un sprijin pentru școală și pentru familii, și sincer cred în reușita acestor activităţi. Dacă din 60 de copii, 5-6 ajung la un liceu, deja vorbim de un lucru bine făcut și cred că o implicare majoră, atât a populaţiei cât și a unor unităţi economice ar fi benefică.”

Leonte Constantin, consilier local Iaşi În 27 aprilie 2015, împreună cu Corneliu Paul Boișteanu - consilier local şi Liviu Brătescuconsilier judeţean, a vizitat Fundaţia Star of Hope Romania -Centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi și Fundaţia ADV România – Centrul naţional de economie socială. „Mă bucur că am putut să particip la o astfel de campanie. Este bine ca lumea să cunoască tot ceea ce muncesc aceşti oameni deosebiţi, ca să creeze acestor oameni cu dizabilităţi sentimentul că sunt normali. Sunt probleme multe, pe care încercăm, chiar la consiliul local, să le rezolvam. Sunt bucuros că am întâlnit niște oameni care își dau inima să facă un lucru bine făcut.”

Eduard Boz, consilier judeţean Iaşi În 27 aprilie 2015, împreună cu Corneliu Paul Boișteanu- consilier local şi Liviu Brătescu- consilier judeţean, a vizitat Fundaţia Star of Hope România -Centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi și Fundaţia ADV România – Centrul naţional de economie socială.

“Sunt impresionat de ce am văzut astăzi la Fundaţia Star of Hope și Fundaţia Alături de Voi. Îi felicit pe toţi oamenii deosebiţi pe care i-am întâlnit astăzi, pentru rezultatele deosebite la

or şi a dicină

scutat rivind urilor ificat cât de cienţii ercite ervicii copii a mai

cii de reaga l al ie de ătăţii ânia, e în fiind

interpretate de instanţe în mod diferit şi, tocmai din acest motiv, nici jurisprudenţa din domeniu nu este una unitară. Ar trebui să înţelegem aceste drepturi nu ca drepturi ale pacientului împotriva medicilor, ci ca fundament pentru succesul relaţiei dintre medic şi pacient, în beneficiul reciproc", a afirmat Rozalia-Ibolya Biro, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi din Senatul României.

La eveniment au participat peste 80 de personalităţi de marcă, politicieni, autorităţi, reprezentanţi ai unor organizaţii nonguvernamentale, lideri ai societăţilor profesionale şi de pacienţi, reprezentanţi ai firmelor farmaceutice, ambasade implicate în asistenţa şi protecţia drepturilor pacienţilor, jurnalişti.

Gabriela Grama

Rudnic Erica, consilier local Iași În 18 mai 2015 a vizitat Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany – Centrul de reabilitare a copiilor cu dizabilităţi şi Fundaţia Alături de Voi România – Centrul naţional de economie socială.

“Am vizitat 2 ONG-uri, Bethany și ADV România. Impresia mea este foarte bună pentru că aceste ONG-uri există în comunitatea ieșeană și sper să se dezvolte și să aibă cât mai mulţi protejaţi, neuropsihici, copii și adulţi.”

Autismul ne priveşte din bancă!

Speriat, interiorizat, altfel- acestea sunt câteva dintre cuvintele la care se gândesc cadrele didactice atunci când întâlnesc un copil cu Autism sau atunci când sunt nevoiţi să lucreze cu el, la clasă. De fapt, cadrele didactice nu se confruntă cu faptul că acest copil este deosebit, ci cu gradul de informare scăzut despre modalităţile de abordare și integrare a copilului, atât al lor cât și al părinţilor.

Organizaţiile neguvernamentale care lucrează de ani de zile cu aceşti copii au înţeles acest lucru, tocmai de aceea, sprijină cu informaţie cadrele didactice, pentru a le ajuta să depăşească limita pe care o au în a lucra cu copiii cu autim. Un astfel de exemplu a fost şi sesiunea de informare „Copiii cu Tulburări din Spectrul Autist – dificultăţi şi posibilităţi de integrare în învăţământ” organizată de Fundaţia „Star of Hope” România, împreună cu ANCAAR și Inspectoratul Școlar Judeţean Iași la Iaşi, în aprilie.

Sesiunea de instruire a fost organizată cu ocazia Zilei Internaţionale de Conștientizare a Autismului și a făcut parte din campania naţională „Arată că îţi pasă!”. Timp de 5 ore, 45 de profesori și învăţători au primit informaţii despre caracteristicile copiilor cu tulburări din spectrul autist, despre metodele de lucru la clasă, despre abilităţile necesare unui cadru didactic în lucrul cu acești copii, cât și despre modalităţile de abordare și îndrumare a

Vești bune pentru copiii din Ceplenița Fundaţia COTE a reluat din 20 aprilie 2015, activităţile în afterschool-ul din localitatea Cepleniţa. Acest lucru este posibil prin finanţarea oferită de către SC Yonder SRL și PinkRoccade. Începând din 2013, un grup de angajaţi în lumea calculatoarelor șia dorit să influenţeze pozitiv viaţa

părinţilor acestora. „Apreciem disponibilitatea și efortul pe care îl depun cadrele didactice din învăţămîntul de masă în procesul de integrare a copiilor cu autism. Trebuie să înţelegem că fiecare copil cu autism este unic și abordarea acestuia depinde mult de nevoile lui, de potenţialul pe care îl are, de mediul în care se dezvoltă și de resursele pe care le are în familia din care vine.”, a explicat dna Gabriela Răducanu – director programe al Fundaţiei „Star of Hope” România, participanţilor la sesiunea de informare. Întrebate dacă întâlnirea le-a fost utilă, cadrele didactice au declarat că „acum am o nouă atitudine faţă de copiii cu autism și faţă de părinţii lor pentru că știu mai multe!” şi „miam clarificat mai multe aspecte cu privire la abordarea copiilor cu autism. Am aflat și tehnici de lucru cu acești copiii care îmi vor fi de un ajutor real. Autismul nu este o inadaptabilitate, este o binecuvântare!”- a susţinut una dintre participantele la instruire.

Pentru că impactul major în invăţare îl are

acestor copii, iar companiile angajatoare i-au încurajat. După dotarea cu calculatoare, implementarea unui soft educaţional, organizarea unor excursii motivationale, cele două companii finanţează un program de voluntariat care va fi coordonat de Fundaţia COTE. Până la sfârșitul anului școlar, 6 voluntari români vor desfășura activităţi creative cu 24 de copii din clasele I-VIII. Ne dorim ca temele să devină o activitate plăcută, copiii să ia note bune, să capete noi cunoștinţe, abilităţi de viaţă și deprinderi de utilizare cu folos a calculatorului. În perioada verii, AIESEC Iași va face posibilă întâlnirea copiilor cu voluntari internaţionali. Aceștia îi vor introduce în cultura ţării lor, îi

experienţa, chiar şi când e vorba de experienţa altuia, la astfel de sesiuni sunt prezentate şi exemple de succes, cum ar fi cel al familiei Ceapă.

Fetiţa lor are autism diagnosticat la vârsta de 3 ani. Prin muncă grea, prin perseverenţă, consecvenţă și o bună colaborare cu cadrele didactice și specialiștii din cadrul Fundaţiei „Star of Hope” România, părinţii au reușit să o înscrie pe fetiţă la grădiniţă. În prezent fetiţa este în grupa 0, dar drumul continuă și munca depusă se va transforma treptat în rezultate.

Paleta informaţiilor furnizate cadrelor didactice este completată, de regulă, de cîteva elemente care ţin de aspectele medicale ale acestei dizabilităţi.

Având în vedere faptul că părinţii copiilor cu autism duc o luptă grea, continuă, cu sistemul, pentru a reuşi integrarea în învăţământul preşcolar şi şcolar a copiilor cu această deficienţă, fiecare sesiune de informare este încă un pas spre atingerea acestei ţinte, care pentru unii înseamnă normalitate.

Oana Fîrţigu

vor învăţa limba engleză și vor face jocuri pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă a celor 24 de copii de la afterschool.

Dorinţa unui grup de oameni inimoși de a contribui la construirea unui viitor mai bun pentru copiii mai puţin favorizaţi de soartă a crescut precum o sămânţă plantată într-un pământ mănos. De la dorinţă la idee, de la idee la acţiune, de la acţiune la noi idei, roadele se văd în investiţia de bani, timp și activităţi pentru a oferi celor 24 de copii experienţe de învăţare și cunoaștere, de bucurie, încredere și speranţă de mai bine.

Alis Ghebuţă

4

Cheia pentru sufletul copiilor Orașul Iași ocupă locul 2 pe ţară în ceea ce privește numărul copiilor cu nevoi speciale. Conform statisticilor oferite de DGASPC Iași (Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului) pe anul 2014, în judeţul nostru sunt 3276 de copii cu dizabilităţi, din care numai 1160 urmează programe de recuperare în sistemul de stat.

Această cifră reprezintă doar o treime din numărul total, procent deloc îmbucurător.

Aurelian a făcut astăzi un mare progres: băiatul a

cumpărat o pungă de pufuleţi de la magazinul din colţ, sub supravegherea mamei, și s-a descurcat de minune. Este mica victorie înregistrată de acest copil diagnosticat cu autism, care vine de două ori pe săptămână și se implică în activităţile de la ședinţele de terapie ocupaţională și terapie prin joc, la centrul Fundaţiei Bethany. Se pregăteşte pentru integrarea în societate. Mama îl însoţește mereu, chiar și la școală, iar ce își dorește, este să-l vadă un copil independent.

Dacă poţi pătrunde în lumea lui, afli cine este Aurelian, un băieţel care ascunde comori: recită poezii cu o emoţie de care ar fi copleșit și cel mai bun actor și studiază pianul de mai bine de 5 luni. Își dorește să se poată plimba în voie cu o bicicletă nouă, pentru că cea veche e

Creşterea iepurilor.

O şansă pentru familiile vulnerabile din mediul rural!

Pentru 50 de gospodării din comunele Todireşti şi Rafaila din judeţul Vaslui, creşterea iepurilor va deveni o nouă deprindere agricolă. Fundaţia World Vision România acordă pachete tehnologice care conţin câte 5 iepuri şi cuşti individuale, hrană şi vaccinări, în valoare de 600$, şi va asigura consiliere şi instruire tehnică pentru

Diagnostic privind calitatea vieţii în mediul rural Organizaţia Salvaţi Copiii Iaşi a lansat, in luna mai a.c., Studiul-diagnostic “Nevoile de servicii sociale şi securitate comunitară în mediul rural din regiunea Nord-Est”, prin care autorii şi-au propus să investigheze calitatea vieţii rurale din regiunea Nord-Est, pornind de la doi indicatori relevanţi: serviciile sociale şi serviciile de securitate comunitară.

Problemele şi nevoile sociale constatate în mediul rural, în Regiunea de Nord-Est în care trăiesc peste 2,1 milioane de oameni, sunt foarte diverse, având ca factor comun: lipsa unor surse sigure de venit, buget local subdimensionat, populaţie îmbătrânită, lipsa locurilor de munca în domenii non-agricole, infracţionalitate ridicată în rândul tinerilor, lipsa serviciilor sociale pentru vârstnici şi deprecierea tratamentului social/medical aplicat acestora etc.

Specialiştii care au realizat studiul sunt de părere că, luând în calcul indicatori de maximă importanţă, precum rata natalităţii (număr de naşteri raportat la 1000 de locuitori) în mediul rural din Regiunea NordEst - care este de 10,43% şi rata mortalităţii infantile -de 0,11%, la care se adaugă şi migraţia, ne putem aştepta ca în termen de 15 ani să ne confruntăm cu o îmbătrânire critică a populaţiei rurale din această regiune. Studiul a confirmat că în mediul

iunie 2015

prea mică, în faţa căminului unde el și părinţii locuiesc într-o cameră de 16 metri pătraţi. Și ar vrea să continue lecţiile de pian, pentru că a ajuns să o îndrăgească pe doamna profesoară.

Cine știe, poate într-o zi va deveni un poet citit sau un pianist cunoscut.

Astfel de povești despre copii minunaţi putem afla oricând. Trebuie doar să găsim cheia potrivită pentru poarta care te duce spre sufletul lor.

Fiecare dintre aceşti copii cu deficienţe ar trebui să aibă şansa de a fi descoperit, dar analizând cifrele, întrebarea firească este legată de viitorul copiilor care nu beneficiază de servicii de recuperare. Din păcate, autorităţile nu au capacitatea de a oferi aceste servicii tuturor copiilor, iar alternativa ar putea fi oferită de servi-

ciile private. Însă oricât de mult ar dori să-și ajute copiii, de cele mai multe ori, familiile abia reușesc să-și acopere cheltuielile de întreţinere.

Mai mult, un program de recuperare pentru copii presupune un efort de lungă durată, iar evoluţia depinde de fiecare copil în parte. În aceste condiţii, organizaţiile nonprofit oferă soluţii concrete de rezolvare a problemei, prin centrele de recuperare ce adună, zi de zi, povești de viaţă. Un astfel de centru funcţionează în cadrul Fundaţiei Serviciilor Sociale Bethany din anul 2012. Aici, aproape 50 de copii diagnosticaţi cu deficienţe motorii, neuro-motorii, autism sau sindrom Down beneficiază anual de peste 1200 de ore de recuperare. Procesul este unul laborios, iar un copil are nevoie de cel puţin 8 ședinţe pe lună, de aici și costurile ridicate

a spori donaţia primită. Iepurii vor fi donaţi familiilor vulnerabile din mediul rural, pentru ca acestea să aibă o hrană sănătoasă pentru copiii lor. Dar pentru a primi donaţia, familiile trebuie să demonstreze că deţin cunoştinţe minime de creşterea animalelor şi că au în proprietate un teren agricol. În plus, donaţiile vor fi acordate numai după ce beneficiarii vor participa activ la cursurile de instruire organizate de Fundaţia World Vision România.

Prin creşterea iepurilor, familiile vulnerabile vor învăţa cum să asigure o hrană nutritivă pentru copiii lor şi vor avea totodată şansa să acceseze pieţele de desfacere şi să genereze profit prin participarea la târguri de produse tradiţionale sau agricole. Anul viitor, alte 50 de gospodării din comuna Dumeşti judeţul Vaslui vor fi sprijinite cu

donaţii şi instruire tehnică în creşterea iepurilor. La final, toate cele 100 de familii beneficiare vor dona câte 5 iepuri şi vor sprijini alte familii vulnerabile din comunitate. În judeţul Vaslui, Fundaţia World Vision România a început deja o serie de proiecte agricole de securitate alimentară şi pentru dezvoltarea economică a comunităţii. Anul trecut, peste 60 de familii din comunele Deleşti, Bălteni şi Zapodeni au beneficiat de donaţii de capre iar 55 de gospodării din comunele Laza, Ivăneşti şi Poieneşti au primit pachete tehnologice cu stupi de albine şi instrumentar necesar. Anul acesta, Fundaţia World Vision România va continua să acorde donaţii de capre şi stupi de albine pentru acelaşi număr de familii din aceleaşi comunităţi. Gabriela Grama

rural, asistenţa socială este deficitară, iar reţelele complete de servicii sociale şi de securitate din oraşe, nu sunt utilizate de săteni atât cât ar fi necesar, ele fiind concentrate, în mare măsură în municipiile reşedinţă de judeţ.

La nivelul majorităţii comunităţilor locale nu există instituţii specializate în oferirea de servicii sociale, excepţie făcând oferta de servicii de informare şi consiliere a primăriilor. În plus, nu există o distincţie clară între servicii sociale, asistenţă socială, protecţie şi securitate socială.

Din păcate, autorităţile publice locale au posibilităţi reduse de a accesa finanţări pentru dezvoltarea serviciilor sociale. În acest moment există un număr foarte mic de centre de zi pentru copii şi puţin interes pentru protecţia persoanelor în vârstă, toate raportate la gravitatea problemelor sociale existente. De asemenea, există foarte puţine cămine de bătrâni, cererile de internare în acestea sunt foarte mari, iar listele de aşteptare se întind pe ani de zile.

Efectul politicilor de asistenţă socială a Statului român care pune pe primul loc acordarea de prestaţii sociale nu de servicii, este manifestat mai ales prin apariţia „beneficiarilor de profesie” – persoane care şi-au construit existenţa pe baza prestaţiilor sociale, fără a mai face efortul ieşirii din criză, şi care la acest moment au un grad de dependenţă major. Sectorul privat de asistenţă socială reuşeşte să se implice puţin în mediul rural şi, chiar şi în judeţele în care există un număr mare de ONG-uri, prea puţine dintre acestea se profilează pe activităţi în acel spaţiu. În ceea ce priveşte securitatea comunitară, studiul menţionează că înafară de cei plătiţi şi obligaţi prin statutul profesional să asigure ordinea şi legalitatea, în mediul rural nu există, decât rareori, servicii de securitate comunitară. În interiorul comunelor, primarii sunt coordonatorii activităţilor presupuse de ordinea socială, iar prin exemplul personal, ei pot influenţa în mare măsură calitatea securităţii comunitare.

Se menţionează că problemele poliţiei se

leagă, în principal, de lipsa de efectiv, de imposibilitatea de deplasare rapidă în raport cu misiunile de soluţionat şi de dimensiunile prea extinse ale programului zilnic de lucru.

Studiul a identificat şi un set de schimbări necesare în asistenţa socială acordată populaţiei din mediul rural, menite să reducă distanţa calitativă dintre societatea românească şi cea din ţările dezvoltate ale Europei, şi oferă şi câteva modele de asistenţă în mediul rural. Şcoala Mobilă este un astfel de model pentru instruirea copiilor neşcolarizaţi sau cu risc de abandon şcolar. Şcoala Mobilă este un sistem de deplasare pe roţi, care poate fi mutat în diferite zone.

Spaţiul clasei poate fi dotat cu panouri/table care se pliază, pe care se ataşează planşe pentru diferite domenii: drepturile copilului, literatură, matematică, educaţie pentru sănătate, prevenire (consum droguri, prostituţie, HIV/SIDA).

Pe acelaşi principiu, al oferirii de suport cât mai aproape de beneficiar, funcţionează şi Clinica mobilă de intervenţie psihosocială (CMIP) - program de intervenţie psihosocială în comunităţi izolate din mediul rural, plecând de la nevoia de servicii psihosociale a familiilor și a comunităţilor izolate.

Un alt model poate fi Casa Serviciilor Sociale (CSS) - punerea în comun a serviciilor sociale ca urmare a convenţiilor stabilite între ofertanţi privind principiile organizatorice, resursele umane, materiale şi financiare angajate în beneficiul comunităţii locale. Toate aceste modele şiau dovedit eficienţa în programele Organizaţiei “Salvaţi copiii” şi dovedesc faptul că atunci când se doreşte există modalităţi de asistenţă şi în rural, pentru oamenii din localităţi izolate. Autorii studiului sunt conf. univ. dr. Dumitru Stan, dr. Liviu Adrian Măgurianu – coordonatori, precum şi prof. univ. dr. Ion Ionescu şi lect. univ. dr. Romeo Asiminei, lect. univ. dr.

Adrian Lucian Lupu. Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului Servicii sociale inovative pentru comunităţile rurale izolate din Regiunea Nord-Est, implementat de Organizaţia Salvaţi Copiii, Filiala Iași, în parteneriat cu Inspectoratul de Poliţie Judeţean Iaşi şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vaslui, cu sprijinul Departamentului de Sociologie şi Asistenţă Socială de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Studiul poate fi consultat în întregime pe site-ul www.fonss.ro.

Mihaela Munteanu şi Mihaela Olteanu

pentru întreţinerea activităţii centrului. Lunar, suma de 9.600 de lei poate asigura atât pentru copii, cât și pentru părinţi 8 servicii profesioniste în centru: logopedie, kinetoterapie, ludoterapie, terapie ocupaţională, stimulare cognitivă individuală și de grup, formarea autonomiei personale, pentru copii, grup

de suport și de educaţie parentală, pentru părinţi.

Activitatea este susţinută din donaţii și sponsorizări din comunitate, fără de care Aurelian nu ar fi reuşit nici să cânte la pian, nici să meargă cu bicicleta şi nici să cumpere astăzi o pungă de pufuleţi.

Laura Bârliba

Drumul economiei sociale: de la asistat la contribuabil Trei cooperative sociale vor fi lansate, începând cu luna iunie, una în judeţul Bihor, comuna Bratca şi altele două în judeţul Suceava, comunele Cornu Luncii și Dărmăneşti, toate fiind finanţate prin Fondul Social European – POSDRU, în cadrul proiectului „Social Economy 4 All”.

Proiectul este implementat de Comuna Cornu Luncii, Suceava, în parteneriat cu Fundaţia ECOTOP pentru Cultură și Educaţie Ecologistă Oradea, Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina, Asociaţia KULTART și Die Querdenker, partenerul transnaţional din Austria.

Este aceasta încă o dovadă (dacă mai era nevoie) că banii europeni destinaţi înfiinţării de noi locuri de muncă pentru persoanele dezavatajate, în cadrul structurilor de economie socială, au ajuns și în România, iar proiectele pentru ajutorarea persoanelor cu risc de margializare sunt din ce în ce mai numeroase. Astfel Nord Estul si Nord Vestul Romaniei vor beneficia de implementarea unor structuri pilot de economie socială care vor oferi servicii la preţuri competitive, în același timp, integrând în muncă persoane care fac parte din grupuri sociale cu risc de marginalizare socială.

Domeniile de activitate în care vor funcţiona cele trei cooperative sociale sunt: fabricarea mobilierului de exterior, fabricarea obiectelor din sticlă prin fuziune şi întreţinerea spaţiilor verzi.

Funcţionarea acestor cooperative sociale va însemna

şi şansa la un loc de muncă pentru început, pentru câte un manager și doi specialiși, urmând să li se alăture încă 46 de persoane pentru fiecare cooperativă, din rândul persoanelor din grupuri vulnerabile.

O parte dintre angajaţi vor face practică în cadrul cooperativelor, alţii vor participa la traininguri în strainatate, iar alţii vor fi angajaţi ca personal necalificat, urmând să obţină calificarea la locul de muncă. Cei care vor fi calificaţi prin cursuri în diverse meserii, sunt persoane defavorizate şi este cu atât mai important faptul că la finalizare, diploma obţinută va fi una recunoscută de Ministerul Muncii.

Aceste cooperative sociale sunt structuri de economie socială ce vor sprijini accesul pe piaţa muncii a persoanelor vulnerabile: persoane cu dizabilităţi, persoane de etnie romă, persoane care trăiesc din venitul minim garantat și familii care au mai mult de 2 copii și/sau familii monoparentale, care trăiesc din venitul minim garantat sau au venituri foarte scăzute şi au nevoie de o şansă reală pentru a-și lua viaţa în mâini și de a practica o meserie care să le asigure un trai decent. Astfel, aceste persoane nu vor mai fi strict asistate și susţinute de Statul român, ci vor putea la rândul lor să susţină economia locală.

Prima cooperativa socială a fost lansată în 11 iunie a.c., în judeţul Bihor.

Mihaela Olteanu

Mihaela Munteanu – redactor şef Mihaela Olteanu – secretar redacţie Anca Prisacaru, Alis Isabella Ghebuţă, Andreea Tofan, Gabriela Grama, Ioana Nistor, Oana Fîrţigu, Mariana Ursan, Sebastian Ghica – redactori Oana Săndulesei - corector