Proiectul “Vocea ONG” este co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană Extinsă
Publicație editată de
Acestă publicație nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian Responsabilitatea pentru conținutul acesteia este asumată în întregime de FONSS
Anul III nr. 2 DECEMBRIE 2016
Se distribuie gratuit
2019 - an de foc pentru România!
EXCLUSIV
Preluăm președinția Consiliului Europei. Vom fi pregătiți? Interviu cu Ionuț Sibian, director executiv FDSC, reprezentant al României în Comitetul Economico-Social al Comisie Europene. Ionuţ Sibian, ne apropiem de momentul în care România va prelua preşedinţia rotativă a Consiliului Europei. Lucrul acesta ar trebui să însemne un moment deosebit pentru noi. Pentru unii, deocamdată, înseamnă o informaţie pe care au auzit-o de undeva. Haideţi să explicăm exact, ce înseamnă pentru România acel moment? Înseamnă că România va fi angrenată într-un proces foarte dificil; e prima dată când deţinem preşedenţia rotativă a Consiliului UE. Important este, în primul rând,
www.fonss.ro
să nu facem gafe majore. Cele șase luni sunt extrem de importante. Este perioada cu alegerile europene la începutul lui 2019, este perioada în care se decide BREXIT-ul şi o decizie cu privire la viitorul buget al UE. După alegeri vom avea o nouă Comisie Europeană, un nou şef al CE, un preşedinte al Consiliului, deci este o preşedinţie extrem de grea pentru România şi trebuie să fie extrem de bine pregătită. Ce face statul care este preşedinte în astfel de situaţii? De unde până unde merge implicarea pe care o are? Prezidează toate comitetele de la Bruxelles; organizează întâlnirile lunare cu miniştrii din ţările UE, pe anumite dosare: finanţe, social, externe, apărare, ş.a.m.d.
Este o muncă laborioasă din punct de vedere legislativ, de a găsi consensul UE, astfel încât propunerile legislative să treacă. Care e rolul societății civile? Putem să ne gândim la priorităţieconomia socială poate să fie printre priorităţi, poate să fie calitatea democraţiei, lupta anti-corupţie, e-guvernance, guvernare deschisă. Deci, pot fi şi subiecte pe care societatea civilă să marşeze în această preşedinţie. Mai mult, putem să ne promovăm, să ne facem cunoscuți. Federaţiile, platformele din România, pe perioada acestei preşedenţii, trebuie să încerce să organizeze evenimente satelit. Să zicem că avem Consiliul miniştrilor muncii şi afacerilor sociale la Bucureşti. E important ca noi, cu Platforma Social Europe, European Anti-Poverty Network, să facem un eveniment satelit, de o bună calitate, în care să îi avem şi pe miniştri şi în care să discutăm, spre exemplu, despre pilonul social european, noua propunere a Comisiei Junker sau despre cum vor fi finanţate serviciile sociale prin fondurile structurale. Noi putem veni cu o valoare adăugată în zona de politică publică europeană, zona de cercetare și colectare date. Fiind vorba de o perioadă de o asemenea importanță pentru România, trebuie ajutat Guvernul prin astfel de evenimente. Și toate acestea se pot întoarce ca un profit în societatea civilă. Trebuie să spunem lucrul acesta. Sigur, mai creştem o generaţie de oameni din societatea civilă care vor fi capabili să lucreze politici europene.... Cred că e o oportunitate majoră şi pentru sector să ne maturizăm şi să fim prezenţi în această dezbatere. De obicei ne concentrăm pe problematicile noastre, din ţară, dar ştim foarte bine că marea parte a resurselor, pentru societatea civilă de exemplu, sunt de la nivel european. Şi atunci, trebuie să fim parte a acestei negocieri. Altfel se întâmplă ca pe programul Horizont, care e pe cercetare. Pe Horizont sunt cele mai mari sume, iar România nu are niciun proiect. Pentru că nu am fost acolo, nu-l înţelegem, nu ştim să negociem... Tocmai de aceea cred că societatea civilă trebuie să fie parte a acestei dezbateri, trebuie să ne apărăm interesele şi trebuie să învăţăm să negociem şi să ajungem să facem un compromis. Suntem cu 27 de state la masa, trebuie să găsim compromisul. Ionuț poate că ar fi interesant să le spunem celor din societatea civilă și cum ar putea să se pregătească... În această platformă de sprijin noi avem opt mese tematice şi așteptăm ca
și ONG-urile fie pro-active, să nu aştepte leadership-ul FDSC sau al altor organizaţii, ci să ia hăţurile în mână pe domeniul pe care lucrează şi să livreze, până la urmă. Avem mari aşteptări de la organizaţiile din domeniul social. Ele sunt, economic şi ca şi prezenţă, cele mai puternice... Avem mari aşteptări de la platforma cooperare pentru dezvoltare, fiind cei mai înaintaţi, având deja o înţelegere cu departamentul din Comisie care va susţine activitatea lor. Sunt deja în discuţii cu colegii lor finlandezi, care urmează la președinție după noi. Deci ar trebui să ne mişcăm şi să tragem toţi la aceeaşi căruţă, odată, şi să nu ne facem de râs- asta în varianta pesimistă. În varianta optimistă, lumea să îşi amintească despre preşedinţia românească, despre ceva bun ce ne-a caracterizat. Sunt optimist, putem. Trebuie doar să fim mai puţin cârcotaşi şi să punem osul la treabă. Cred că lucrurile vor merge bine, mai ales că, cel puţin, guvernul de până acum, a fost foarte deschis în a implica societatea civilă în acest angrenaj. Sper ca şi viitoarele guverne să facă acest lucru şi sper că această misiune pe care o avem pe preşedinţia CE, să nu fie politizată. În această zonă avem nevoie de oameni foarte calificaţi, ca să poată duce astfel de negocieri şi să poată găsi consensul. Apropos de politicieni... nu prea am regăsit tema președinției pe agenda partidelor, care acum sunt în competiţie electorală... Guvernul actual a lansat această dezbatere, am fost invitaţi și au participat cel puţin reprezentanţii partidelor din comisiile de afaceri europene şi afaceri externe. Și europarlamentarii încearcă să se organizeze și Reprezentanţa de la Bruxelles. Cred că am început bine. Deocamdată ne văd pe noi ONG-iștii ca pe o valoare adăugată la această preşedinţie şi ca pe o sursă de inspiraţie pentru priorităţi. Care e aşteptarea ta de la FONSS? Unde crezi că s-ar putea poziţiona federaţia, în perspectiva anului 2019? Să aducă în cadrul discuţiei cât mai mulți actori, inclusiv platformele de la Bruxelles. Să transmită mai mult spirit din Europa Centrală şi de Est, pentru că ţările noi membre au o personalitate sau o particularitate, alta decât ţările vechi membre. Cred că FONSS poate să crească miza prin atragerea de parteneri la discuţie. Și apropos, și tonul dialogului ar trebui reformat și modul cum lucrează şi obedienţa față de Comisia Europeană. Trebuie să fim revendicativi şi cred, mai vocali.
Mihaela Munteanu