Vocea ONG # 11

“

Anul II Nr. 11

martie - mai 2016

Se distribuie gratuit

După nouă ani la Bruxelles, în Comitetul Economico-Social!

D in 2007, reprezintă mediul neguvernamental la UE, fiind unul dintre cei mai activi membri ai Comitetului Economico-Social. Ionut Sibian este ONG-istul cunoscut pentru că a condus ani de-a rândul una dintre cele mai importante organizaţii din România, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile și s-a implicat major în dialogul cu autorităţile române pe diverse probleme ce ţin de societatea civilă.

- Nouă ani și zece rapoarte - pe scurt, așa ar scrie în bilanţul activităţii sale în CES. Concret care este activitatea dumneavoastră la Bruxelles, domnule Ionuţ Sibian?

- În primul rând, trebuie să vă spun că sunt cinci reprezentanţi români în CES, eu fiind activ mai ales pe zona socială, a organizaţiilor din domeniul economiei sociale și tematicilor referitoare la societatea civilă în ţări care bat la ușa UE, ca Albania, Serbia, Muntenegru, Macedonia și Cosovo. Aţi întrebat de cele zece rapoarte...să știţi că înseamnă foarte multă muncă, la realizarea unui astfel de document fiind necesare vizite în ţările respective, se fac dezbateri publice cu autorităţile, cu societatea civilă, astfel încât rapoartele să reliefeze situaţia de pe teren, nu informaţii citite în alte documente. Deci având în vedere munca aceasta, îţi ia cam un an să lucrezi serios un astfel de document. Apoi trebuie să-l treci prin vot, prin secţiuni, apoi în plen și trebuie să-ţi convingi cei peste 300 de colegi să-ţi voteze raportul...E o muncă destul de laborioasă, iar acum în zona politicii de extindere a UE sunt foarte mulţi eurosceptici, inclusiv printre cei de la Bruxelles, deci este tot mai greu să convingi să-ţi fie votat raportul și să reușești să influenţezi prin concluziile tale politicile Parlamentului European, referitoare la o ţară sau la un domeniu despre care scrii raportul.

- De fapt, trebuie să explicăm că astfel de rapoarte au menirea documentării unei situaţii și propun măsuri pentru soluţionarea unor probleme sesizate. Pe ce temă au fost rapoartele dumneavoastră?

- Evident, am urmărit contribuţia www.fondong.fdsc.ro

sectorului neguvernamental la procesul de extindere, reformă sau în politica de tineret a UE. E important să se evalueze unde s-a greșit și unde se poate acţiona pentru îmbunătăţirea unor situaţii. De multe ori am comparat evoluţia din acele ţări cu România și asta m-a ajutat mult pentru a formula recomandări viabile, bazate pe idei deja verificate în practică, ce ar putea ajuta acele societăţi să devină mai participative, mai democratice.

- În activitatea dumneavoastră aveţi în parte și rolul de ”ambasador”. Mă refer la suma de întâlniri și evenimente în care efectiv, reprezentaţi România, inclusiv în dialoguri cu privire la finanţare.

- Mărturisesc faptul că aceste întâlniri sunt oportunităţi pentru mine, pentru noi, în primul rând pentru cunoașterea mecanismelor europene. Apoi, în ultimii ani, noi FDSC-ul am reușit să contribuim prin finanţarea unor proiecte bune ale României, care au fost luate drept modele la nivel european. E important, spre exemplu, să se știe că m-am bătut și am reușit să conving donatorii internaţionali că ONG-urilor din România trebuie să li se aloce procente clare din finanţări. Cu donatorul norvegian și SEE este clar menţionat în tratatul european un minimum de 10%, pentru ONG-uri. Astfel am salvat poate un an de negociere, pentru a putea obţine fonduri pentru societatea civilă. Alţi parteneri sociali au doar 1%.

- Nu înseamnă luptă pentru finanţare de fapt, ci pentru dezvoltare - pentru că asta produc finanţările atrase pentru societatea civilă în comunitate...

- Da, și sunt anumite teme în care finanţatorii erau sceptici cand venea vorba de finanţare. Și cu toate acestea, am obţinut și pentru următoarea perioadă finanţarea serviciilor sociale, spre exemplu. O altă temă în care România este eligibilă la finanţare și datorită demersurilor mele, este zona civică. Se considera că România a îndeplinit criteriile, e membru UE, deci nu mai are nevoie de sprijin pe această direcţie.

Experienţa ne-a demonstrat că e nevoie de noi și în servicile sociale și în lupta civică și în economie socială, educaţie și sănătate, iar prezenţa organizaţiilor în

EDITORIAL

Gânduri de ieșean, pentru ieșeni

aceste domenii, nu face decât să completeze ce face statul. ONG-urile trag uneori politicile statului după ele, pentru că ONG-urile inovează. Cheia reușitei noastre în următorii ani este legată de cum vom reuși prin ce am inovat, să convingem Statul că experienţele noastre pot fi transformate în politici publice.

- Avem tot mai des tendinţa să ne manifestăm dezacordul cu activitatea unor politicieni. În ce măsură ce se discută în interiorul ţării și relaţiile uneori turbulente de aici se propagă și la Bruxelles?

- Știm cu toţii că avem parlamentari care ne susţin iniţiativele indiferent de opinia partidului din care fac parte, deci nu putem discuta despre politicieni, ca despre o masă uniformă, pentru că am greși. Cred că dacă ne uităm în jur la Ungaria, Polonia, Bulgaria, Slovacia – la noi este o clasă politică cu care poţi lucra.

Sigur că este necesar mai mult efort pentru a implementa cerinţele noastre ”post-colectiv”, dar atâta timp cât nu ne urâm, nu adoptăm atitudini dușmănoase și rămânem deschiși la negociere, putem avea un parteneriat cu politicienii noștri. Și la UE, România nu mai este privită ca altă dată, imaginea s-a îmbunătăţit mult, chiar dacă noi în interior ne menţinem critici. Trebuie să observăm și progresul post-aderare pentru a avea o imagine corectă a poziţiei noastre.

În martie, am participat la o activitate din proiectul Centrului pentru Resurse Juridice și al Asociaţiei Funky Citizens - „Monitorizarea cheltuirii bugetelor locale: instrumente şi tehnici”.

O săptămână de dialog cu ieșenii – o oportunitate nesperată – pe subiecte de maxim interes – participarea cetăţeanului la decizia locală și nivelul lui de cunoştinţe privind cheltuirea banilor din bugetul local.

Mărturisesc că, dacă în calitate de jurnalist am avut din când în când acces la informaţiile privind cheltuirea bugetului local, ei bine, nu aveam o imagine globală care să îmi contureze opinii clare cu privire la cele mai mari sume investite, numărul de angajaţi din sectorul public local, firmele abonate la contracte cu Primăria Iași (ori poate, întâmplător câștigătoare constant a contractelor publice). M-am și întrebat: dacă eu nu știu, el, cetăţeanul alegător știe?

Nu trebuie să investigăm mult ca să aflăm răspunsul…

Ceea ce m-a mirat însă, e faptul că, deşi nu știm exact cum se cheltuie banii din bugetul local- sigur nici nu ne-am dat peste cap să aflăm, dar nici n-a sărit nimeni cu informaţia la noi, propuneri avem multe. În topul dorinţelor sunt investiţii mai mari în reabilitarea și modernizarea spitalelor, reabilitarea și consolidarea clădirilor cu risc seismic (Cantemir, Șoseaua Naţională, Cuza Vodă, Piaţa Unirii), reabilitarea transportului public prin înlocuirea parcului auto vechi cu mijloace de transport noi, dar și transport public adaptat persoanelor cu dizabilităţi și staţii cu program fix pentru transportul public.

Ca o privire în oglindă este și dorinţa de implicare a Poliţiei Locale în identificarea și sancţionarea persoanelor care distrug bunurile publice (bănci, coșuri de gunoi) sau spaţiile verzi și aplicarea de amenzi stăpânilor de câini, care nu strâng mizeria lăsată de aceștia pe stradă sau parcuri.

Lista e mai lungă, dar mai pe scurt ieșenii își doresc toate investiţiile care ar face viaţa lor mai sigură și mai civilizată, chiar dacă, în loc să mai crească și atitudinea civică, speră să se implice Poliţia Locală în pedepsirea celor necivilizaţi. Am constatat și cât de cuminţi și înţelegători suntem când ni se spune că nu sunt locuri în sala în care are loc ședinţa Consiliului Local (ca și cum s-au strâns scaunele din Primarie!)- chiar dacă legea spune că orice cetăţean are dreptul să asiste la aceste ședinţe.

Cuminţenia e bună, dragi ieșeni, numai că nu întotdeauna. Acolo unde nu se respectă un drept sau se încalcă o lege, fie și cea a bunului simţ, ar trebui să luăm atitudine.

Nu vreau să-mi cert, Doamne ferește, concetăţenii, doar recapitulez o parte din observaţiile făcute și îndemn la un spirit civic mai accentuat, spre binele nostru al tuturor.

Mihaela Munteanu

Mihaela Munteanu www.eeagrants.org

2

Norvegia continuă să finanțeze proiectele sociale Excelenţa Sa dna Töve Bruvik Westberg -ambasador al Regatului Norvegiei în România este deja cunoscută mediului neguvernamental pentru vizitele făcute implementatorilor de proiecte cu finanţare norvegiană. Eu am cunoscut-o în această calitate, când în urmă cu aproape doi ani, a participat la lansarea de la Iași a proiectului ”Parteneriat pentru incluziune”. Ulterior, am regăsit-o pe Excelenţa Sa și la alte evenimente și am urmărit cu interes inclusiv reacţia atentă pe care a avut-o atunci cand cazul Bodnariu a pus pe jar o parte a românilor și implicit a fost adus în atenţie sistemul de asistenţă social norvegian.

Se caracterizează ”un cetăţean obișnuit norvegian”, mamă a patru copii- adulţi acum – așadar un om care cunoaște din experienţă, ce înseamnă să fii părinte în Norvegia.

Cum privește Excelenţa Sa dna Töve Bruvik Westberg problema familiilor ai căror copii au fost luaţi în grija serviciului norvegian de protecţie a copilului? Iată una dintre curiozităţile de jurnalist pe care cu greu o înving. Ating întrebarea însă ușor, pentru că preţuiesc faptul că doamna ambasador a manifestat, în toate dialogurile, deschidere spre orice subiect, și rezultatul vine de la sine: ”se pare că există o diferenţă în percepţia asupra serviciului

de protecţie a copilului. Probabil că diferenţele culturale nu sunt atât de mari, ci este vorba mai degrabă de o lipsă de informaţii. Ambele state au ratificat Convenţia ONU privind drepturile copilului, iar Norvegia a încorporat prevederile convenţiei în legislaţia naţională, inclusiv în Constituţie. Noi avem prevederi care interzic expres pedepsele corporale și violenţa domestică, ceea ce înseamnă că autorităţile au obligaţia de a cerceta și interveni. Dar, ceea ce se pare, este încă o provocare privind comunicarea, e faptul că aceste structuri sunt foarte bine reglementate și există reguli foarte stricte: acest serviciu este în subordinea unui Consiliu Regional care îi controlează activitatea, iar acţiunile lui se desfășoară într-un mod foarte transparent. Menirea acestui serviciu este de a ajuta copiii și familiile lor, când trec prin situaţii dificile.” Înţeleg din plin ceea ce spune Excelenţa Sa- vorbește de reguli clare și stricte, respectate de toţi, de legislaţie severă pentru pedepsele corporale și mai ales de nivel de încredere în instituţiile mandatate cu anumite atribuţii: ”norvegienii au un nivel ridicat de încredere în autorităţi și justiţie” – precizează domnia sa.

Comunicarea trebuie să continue, adaugă dna ambasador, pentru deplina înţelegere a

Peste 1500 de persoane din Moldova beneficiază de programul “Investiţii pentru comunităţi durabile” Chiar dacă e un sport naţional să ne plângem de lipsa resurselor, de la cele materiale la cele umane, există și situaţii în care ”omul sfinţește locul” și apar rezultatele care demonstrează că şi în comunităţile mici, preponderent rurale, pot exista iniţiative, care să atragă resursele necesare îmbunătăţirii vieţii unor oameni din categorii defavorizate. Spre exemplu, nu mai puţin de 14 proiecte au fost finanţate, prin programul ”Investiţii pentru comunităţi durabile”, derulat de Fundaţia de Sprijin Comunitar în parteneriat cu Fundaţia Vodafone România, și aceste proiecte au ajuns deja dincolo de jumătatea perioadei de implementare.

Fundaţia de Sprijin Comunitar Bacău (F.S.C.) este unul dintre cele mai mari ONGuri din România, ce îşi desfăşoară activitatea într-o zonă cu mari probleme sociale, regiunea estică a Judeţului Bacău. Organizaţia are 130 de angajaţi, aproximativ 200 de voluntari, 8 centre educaţionale pentru copii şi un Centru de zi pentru vârstnici și 11 echipe de îngrijire la domiciliu. Această organizaţie a reușit ca, prin parteneriatul cu Fundaţia Vodafone România, să schimbe în bine viaţa a peste 1500 de persoane din 8 opt judeţe din estul ţării, prin finanţarea unor proiecte ce însumează 125.000 de euro. Este vorba de nouă proiecte ce vizează educaţia copiilor şi adolescenţilor, câte două dedicate persoanelor cu dizabilităţi și vârstnicilor şi unul adulţilor cu probleme sociale.

Cred că vă întrebaţi: ce s-ar putea face cu acești bani- 125.000 de euro?

De pildă, în comuna Găgeşti, din judeţul Vaslui, Asociaţia „Bună ziua copii din România”- câștigătoarea unei astfel de finanţări, a achiziţionat o moară, unde

lucrează o parte dintre cele 32 de persoane care locuiesc într-o locuinţă protejată, de acolo din comună. Sunt adulţi cu dizabilităţi care muncesc acum și produc furaje pentru ferma proprie, dar şi pentru locuitorii comunei. Activitatea pe care ei o desfăşoară zi de zi în locuinţa protejată, demonstrează că şi persoanele cu dizabilităţi au capacitatea de a realiza lucruri semnificative, dacă li se dă o şansă și ar trebui să fie chiar un exemplu pentru locuitorii din mediul rural care deseori nu se prea ţin de muncă.

15 vârstnici ce trăiesc și ei în locuinţa protejată din satul Oreavu, judeţul Vrancea, au acum o viaţă mai frumoasă datorită filialei locale a Crucii Roşii, care a aplicat pentru o finanţare ce a permis transformarea foişorului din curtea centrului într-un spaţiu de petrecere a timpului liber. E așa frumos acest

situaţiilor și ca o modalitate de acoperire a diferenţelor culturale dintre cele două ţări.

De altfel, se pare că norvegienii, ca donatori internaţionali ce susţin serviciile sociale în România, înţeleg profund diferenţele de abordare, chiar și-au asumat să investească pentru reducerea disparităţilor între ţările din Europa.

- Excelenţă, după ce aţi vizitat o parte dintre implementatorii de proiecte cofinanţate din fondurile norvegiene, puteţi spune dacă se investesc bine acești bani?

- Cu siguranţă că da și există iniţiative foarte bune și inovative în furnizarea de servicii sociale către populaţie. Tocmai de aceea, vom continua să sprijinim aceste iniţiative.

Mă mulţumește vestea bună, pentru că știu că în ciuda mesajelor publice cu iz patriotic profund, noi românii nu ne manifestăm patriotismul deplin și când e

vorba de semenii noștri din ţară care deseori se zbat în mizerie, boală, uitare, fără ca toate ziarele și reţelele de socializare să ceară cont guvernanţilor și politicienilor pentru starea respectivă. Sunt marșuri pentru miile de copii luaţi în grijă de autorităţile române pentru că sunt înfometaţi, neglijaţi, abuzaţi și bătuţi de părinţi? Îmi reţin din nou alte potenţiale întrebări și mă întorc la ”cetăţeanul obișnuit norvegian” – Excelenţa sa, dna ambasador Töve Bruvik Westberg, pentru a-mi lua la revedere și a-i comunica, așa ca bun român, că și eu am încredere că în viitor va crește nivelul de conștientizare și grijă faţă de copii și la noi, și că îi mulţumesc pentru că se alătură eforturilor făcute de ONG-uri pentru ca beneficiarii lor să aibă șanse mai multe, datorită investiţiei făcute din banii publici norvegieni.

Mihaela Munteanu

foișor, încât stau acolo cu bucurie nu doar rezidenţii centrului ci și 35 de batrâni din comunitate. Tot aici, pe lângă sala de socializare dotată cu echipamente tehnologice şi jocuri pentru petrecerea timpului liber, va fi amenajat şi un punct de prim ajutor, în care medicul de familie din Găgeşti va putea oferi consultaţii periodice, scutindu-i pe vârstnicii din sat de drumul de 5 km până la dispensarul comunal.

Nu doar organizaţiile neguvernamentale ci și simpli cetăţeni cu iniţiativă, reușesc să aibă rezultate excelente: astfel iniţiatoarea proiectului Caravana After School din comuna Vatra Moldoviţei, judeţul Suceava, doamna profesoară Daniela-Luminiţa Ceredeev, a fost laureată în cadrul Galei Naţionale a Voluntariatului 2015 cu premiul: Coordonatorul de voluntari al anului, pentru toate activitaţile derulate cu copiii şi tinerii din această comunitate, inclusiv cele din cadrul proiectului finanţat de FSC şi Fundaţia Vodafone România.

Mai la nord, în localitatea Siret, proiectul „De mână cu şcoala“, iniţiat de Asociaţia părinţilor Şcolii “Petru Muşat”, a înregistrat un impact în comunitate mult peste aşteptări.

Deşi iniţial proiectul viza un număr de 100 de copii proveniţi în special din familii cu unul

sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, care să beneficieze gratuit de activităţi tip after school, după primele luni de la lansare, numărul beneficiarilor a crescut la 120. Și exemplele mai pot continua: un alt proiect similar, desfăşurat de această dată în comuna Bicaz Chei, judeţul Neamţ, se bucură de apreciere, nu doar din partea copiilor care beneficiază de el, ci şi din partea autorităţilor locale, care au aprobat deja finanţarea proiectului după încheierea finanţării oferite prin proiectul ”Investiţii pentru comunităţi durabile” şi pentru cea de-a doua jumătate a anului 2016.

Dincolo de cifre, mai impresionante sunt poveştile omenilor pentru care aceste iniţiative înseamnă ceva: “îngerii au nevoie de aripi ca să zboare…eu am nevoie de picioare ca să pot merge, să alerg, aşa cum fac toţi copiii! Am petrecut mult timp în spitale, de la vârsta de şapte ani, fiind operată de 11 ori şi tot de atâtea ori am visat că alerg. Cu fiecare operaţie paşii mei se înmulţesc, sunt optimistă, ştiu că într-o zi voi zbura şi eu precum îngerii, voi alerga alături de copii pe uliţele satului. Cheltuielile de deplasare la spitale în Bucureşti, costul operaţiilor şi medicamentele îmi sunt asigurate cu ajutorul fundaţiei Bunul Samaritean. Astăzi sunt elevă la Liceul Tehnologic "Ovidiu Caledoniu" din Tecuci. Datorită acestui proiect, voi reuşi să termin liceul. Visez să ajung medic, să dăruiesc şi eu o parte din ajutorul pe care lam primit şi să alin suferinţa copiilor bolnavi.

Ce aş putea cere? Maşini, haine? Nu, eu cer doar aripi pentru îngeri şi picioare pentru mine!”- spune o tânără din comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi, asistată de Asociaţia United Cristian - Aid, Bunul Samaritean.

Proiectul “Investiţii pentru comunităţi durabile” face parte din “Programul strategic de investiţie în mediul rural” pe care Fundaţia Vodafone România îl derulează în toate judeţele ţării şi care susţine devoltarea de proiecte în domeniile educaţiei, sănătăţii şi serviciilor sociale necesare categoriilor defavorizate din satele şi oraşele mici din România.

Ionuţ Chiriţă

3

„Parteneriat pentru incluziune“ continuă Derulat în perioada decembrie 2014 - aprilie 2016, de un consorţiu de 9 instituţii Fundaţia ”Alături de Voi” România, în parteneriat cu: DGASPC Iaşi, DGASPC Vaslui, Asociaţia Alternative Sociale, Asociaţia Salvaţi Copiii, Fundaţia COTE, Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany, Fundaţia Star of Hope România şi Fundaţia World Vision România, birourile Iaşi şi Vaslui, proiectul „Parteneriat pentru incluziune” continuă pentru încă 6 luni, datorită

rezultatelor obţinute şi a impactului major în comunităţile din cele două judeţe.

Practic, prin acest proiect, cei nouă parteneri au ajuns în zonele cele mai afectate de lipsa serviciilor sociale, din judeţele Iaşi şi Vaslui și au dezvoltat o serie de servicii şi activităţi care să sprijine integrarea socială şi profesională a tinerilor cu vârste cuprinse între 16-29 ani, din grupuri vulnerabile din jud. Iaşi, Vaslui, Constanţa şi Mureş, în special din mediul rural. În primele 16 luni ale proiectului, 425 tineri cu vârste cuprinse între 16-29 ani, dintre care 66 de etnie rromă, au primit servicii de asistenţă psiho-socială prin intermediul programelor dezvoltate de către cele 7 ONGuri partenere. În continuare vor funcţiona servicii precum: Clubul tinerilor din Iaşi – ADV România, replicat şi de Fundaţia Star of Hope România în Murgeni, jud Vaslui, Centrul de tineret din Negreşti, dezvoltat de Fundaţia World Vision România şi Centrul de recuperare pentru copii cu dizabilităţi din Iaşi, dezvoltat de FSS Bethany. De asemenea, asociaţiile Alternative Sociale şi Salvaţi Copiii- filiala Iaşi, preiau în continuare cazurile sociale semnalate de cadrele didactice din comunităţile rurale în care caravana mobilă a poposit. În primele 16 luni de proiect, Caravana mobilă – un serviciu de consiliere și asistenţă mobilă a străbătut 185 trasee, totalizând 12.000 de km, s-a oprit în 174 comunităţi rurale din jud. Iaşi şi Vaslui. Caravana mobilă va continua să ducă informaţia în

oamenilor”- a declarat dna Angela Achiţei, președinte al FONSS. ”Vocea ONG” este și un proiect inovativ în domeniul social, deoarece în cadrul federaţiei se va crea o întreprindere socială, care să genereze venituri și să satisfacă și nevoile membrilor federaţiei de a beneficia de servicii competitive, adaptate sectorului ONG, în domeniile financiar – contabil, comunicare – marketing social și asistenţă juridică. Beneficiarii proiectului ”Vocea ONG” sunt: 30 de ONG active în furnizarea de servicii sociale adresate persoanelor din categorii vulnerabile și profesioniștii care lucrează în aceste organizaţii, 8 federaţii/ coaliţii/ ONG resursă cu experienţă în domeniul social, 97 reprezentanţi ONG, membri în reţeaua Dizabnet, 30 de profesioniști din sectorul ONG grassroots, etc.

Prin FONSS, vocea ONG-urilor se aude în continuare Deși are doar doi ani de existenţă, FONSSFederaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale este o federaţie care a reușit șă crească în mod constant, devenind o voce a furnizorilor de servicii sociale din regiunea de Nord Est. Cel mai important capital al federaţiei îl reprezintă membrii săi, foarte activi și uniţi, care înţeleg că o astfel de construcţie este o șansă de a schimba serviciile sociale din România. Primele două proiecte ale FONSS au apărut tot prin străduinţa membrilor – este vorba de ”Soluţii integrate pentru incluziunea socială a copiilor și tinerilor cu dizabilităţi”-

implementat de Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany, în parteneriat cu ANCAAR Iași și FONSS și de proiectul ”Vocea ONG”- scris de ADV România, pentru a întări federaţia. ”Prin acest din urmă proiect – ”Vocea ONG” dorim să continuăm de fapt activitatea în care s-a angajat federaţia – de a fi o voce puternică a furnizorilor de serviciilor sociale. Dorim de asemenea să fim, în continuare, în dialog cu autorităţile de la toate nivelele, scopul nostru fiind de a contribui la schimbarea în bine a sistemului de asistenţă socială din Româniacare acum creează mai mult dependenţă, decât să rezolve problemele reale ale

mediul rural, astfel încât va crește mult numărul celor 10.000 de tineri cu care s-a vorbit despre consumul de droguri, educaţie parentală, educaţie sexuală, violenţă domestică, orientare în carieră, drepturile persoanelor cu dizabilităţi, efectele migraţiei/remigraţiei în rândul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. În următoarele luni va fi înfiinţată, tot în cadrul proiectului, o Agenţie de pregătire, plasare şi asistenţă la locul de muncă, pentru a sprijini tinerii în găsirea și ocuparea de locuri de muncă.

Proiectul este finanţat în cadrul apelului „SINERGII PENTRU VIITOR – tineri în situaţii de risc” din cadrul Programului RO10 „Copii şi tineri aflaţi în situaţii de risc şi iniţiative locale şi regionale pentru reducerea inegalităţilor naţionale şi pentru promovarea incluziunii sociale", program derulat în cadrul Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European (SEE) 2009-2014.

Mihaela Olteanu

Important e și faptul că, prin acest proiect – ”Vocea ONG”, FONSS va continua procesul de advocacy pentru contractarea și dezvoltarea calităţii serviciilor sociale, iniţiat de FONSS în august 2014 și investirea în continuare în sectorul ONG. De fapt, acest nou proiect continuă unul anterior”Vocea ONG pentru comunitate!” – printr-o serie de demersuri care sunt continuate și prin susţinerea publicării ziarului Vocea ONG și a activităţilor pentru dezvoltarea celor 21 de membri ai federaţiei și a ONGurilor, în general. Ambele proiecte derulate de FONSS în acest moment - ”Soluţii integrate pentru incluziunea socială a copiilor și tinerilor cu dizabilităţi” și ”Vocea ONG” sunt co-finanţate prin granturi din partea Elveţiei, prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

Mihaela Munteanu

4

TOATE drepturile fundamentale pentru TOATE persoanele cu dizabilităţi!

Deși România a ratificat din 2011 Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, nu putem vorbi încă de respectarea în totalitate a acestor drepturi. Mediul neguvernamental aduce în sfera publică cu regularitate situaţii de greve încălcări de drepturi, prin care persoanele cu dizabilităţi sunt condamnate la o viaţă de dependenţă sau la umilinţă. Cel mai credibil mesaj vine când chiar persoanele cu dizabilităţi solicită repectarea drepturilor lor. „Toate drepturile fundamentale, pentru toate persoanele cu dizabilităţi!” – a fost un proiect ce a vizat întărirea mişcării de reprezentare a persoanelor cu dizabilităţi din România şi îmbunătăţirea politicilor publice din domeniul dizabilităţii, şi care a fost derulat de Fundaţia Transilvană din Tîrgu–Mureș având ca partener Asociaţia RENINCO România - Reţeaua Naţională de Informare și Cooperare pentru Integrarea în Comunitate a Copiilor și Tinerilor cu Cerinţe Educative Speciale.

Pentru ca vocea sectorului neguvernamental să fie mai puternică, mai multe organizaţii s-au asociat demersului: Federaţia Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Dizabilităţi din România, Asociaţia Hans Spalinger, Serviciul Public de Asistenţă Socială Simeria, Fundaţia Light into Europe și Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice. În cele 25 de luni de derulare a proiectului, a fost crescută capacitatea de lobby și advocacy a 50 de organizaţii ale persoanelor cu dizabilităţi, astfel încât acestea să poată susţine drepturile persoanelor pe care le reprezintă. Este vorba în

special de organizaţiile care reprezintă grupurile cele mai vulnerabile sau excluse cum ar fi copiii, persoanele cu dizabilităţi intelectuale, cu afecţiuni neuropsihiatrice, victimele psihiatriei, persoanele cu dizabilităţi asociate sau cele cu boli rare.

Pe lista beneficiarilor se mai află 50 de organizaţii ale profesioniştilor din domeniul dizabilităţii, inclusiv furnizori de servicii și 3 organizaţii de promovare a drepturilor omului.

Managerul proiectului ”TOATE drepturile fundamentale pentru TOATE persoanele cu dizabilităţi!”, Andreia Moraru este de părere că informarea în mod unitar a tuturor celor implicaţi în luarea deciziilor cu privire la persoanele cu dizabilităţi va îmbunătăţi într-un final condiţia acestora. „Proiectul s-a centrat pe organizaţiile care reprezintă interesele persoanelor cu dizabilităţi, acestea fiind actorii cheie ai procesului de modernizare a politicilor publice în domeniul dizabilităţii. Organizaţiile au acum cunoştinţele necesare pentru exersarea unor competenţe concrete de lobby şi advocacy, dar în egală măsură comunitatea poate avea o nouă perspectivă asupra dizabilităţii şi capacităţii de a lua decizii informate cu impact direct asupra calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi.”

Grupul beneficiarilor din rândul organizaţiilor neguvernamentale însumează peste 1.100 de persoane. Și cum pentru un dialog bun e nevoie de doi parteneri informaţi, și angajaţii din instituţii publice au fost formaţi pe tema dizabilităţii. În primul rând, autorităţile locale (consilii locale, primării, consilii judeţene, prefecturi, structuri decon-

Lupta cu stigmatizarea, pe mai multe… fronturi

105

școli din regiunea de Nord Est sunt înscrise în proiectul “Gândeşte în afara .... Stigmei!” fiind implicate în luarea de măsuri active pentru incluziunea socială şi educaţională a copiilor care manifestă o tulburare de sănătate mintală (ADHD, anxietate, tulburări din spectru autist), pentru creşterea accesului la educaţie şi a acceptării sociale.

Profesorii din aceste școli, care au participat la

„Ateliere cu Suflet”

centrate ale ministerelor în teritoriu) și apoi serviciile publice (SPAS, AJOFM, DGASPC, servicii de sănătate, inclusiv cabinete de medicina familiei, unităţi școlare, transport public, etc)- au beneficiat de suport informaţional.

Acestora li s-au adăugat arhitecţi și responsabili în dezvoltare şi planificare urbană, dar și profesioniști din sfera comunicării şi mass media.

Un alt grup spre care s-a ţintit cu informaţie este al parlamentarilor care pot contribui decisiv la legi mai bune pentru persoanele cu dizabilităţi.

Astfel, prin informarea a peste 3.300 de reprezentanţi de instituţii, autorităţilor publice și decidenţi politici, echipa proiectului a dorit ca pe de o parte să crească nivelul de cunoaștere a problemelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi din România și pe de alta să ușureze misiunea organizaţiilor care militează pentru respectarea acestor drepturi.

Proiectul a fost finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Emil Sabău

cursurile de formare organizate în judeţele Botoșani, Suceava, Neamţ, Bacău, Iași, Vaslui și Galaţi, și-au luat ca sarcină identificarea posibilelor probleme apărute în instituţiile unde lucrează, generate de acte de discriminare și stigmatizare și intervenţia, cât mai curând cu putinţă, cu sprijinul coordonatorului de proiect din partea Organizaţiei Salvaţi Copiii.

De altfel, Organizaţia Salvaţi Copiii a făcut deja vizite de monitorizare, pentru a urmări și sprijini activitatea cadrelor didactice, în judeţul Neamţ fiind foarte plăcut impresionaţi de activităţile derulate aici, de originalitatea lor și de atenţia acordată activităţilor propuse pentru ca acestea să vină în întâmpinarea nevoilor copiilor care suferă de tulburări de sănătate mintală: nevoia de suport emoţional şi social din partea colegilor, nevoia de a fi acceptaţi şi incluşi în activităţile clasei, nevoia de a fi trataţi ca şi ceilalţi colegi, nevoia de dezvoltare a abilităţilor sociale, nevoia de suport educaţional deoarece, aşa cum afirmă specialiştii, unul din domeniile majore ale vieţii afectat de această tulburare este performanţa şcolară. ”Problemele de sănătate mintală ale copilului reprezentând una din cele mai mari surse de stigmatizare și de stereotipare negativă din societatea românească, suntem extrem de mulţumiţi de acești mici pași care conduc în timp la creşterea performanţelor şcolare şi

Așa se numește noua structură de economie socială, inaugurată în urmă cu câteva luni de Fundaţia „Inimă de Copil”, partener în proiectul ”$E$-Susţinere Economică și Socială pentru persoane vulnerabile”.

Astfel, un mic atelier unde persoane vulnerabile aveau ore de terapie ocupaţională, începând din 2005, a devenit acum unitate protejată autorizată, oferind și susţinând locuri de muncă pentru persoane din grupurile vulnerabile - persoane cu dizabilităţi, femei în situaţie de risc, întreţinători ai unor familii monoparentale, tineri ce au părăsit instituţiile, în total - 19 noi locuri de muncă. În cadrul aceluiași proiect, 79 persoane au beneficiat, de asemenea, de informare și consiliere pentru orientare profesională, iar 22 persoane au avut șansa de a obţine o calificare profesională.

Planul de dezvoltare al atelierului include mai multe direcţii și linii de dezvoltare. Prima, care continuă activităţile anterioare, este cea de realizare de produse unicat pictate pe sticlă, lucrate manual, accesorii decorative, bijuterii, felicitări. A doua direcţie o reprezintă partea de atelier de croitorie și broderie în care sunt executate sacoșe din pânză pictate sau brodate, diferite obiecte și accesorii vestimentare unicate, iar cea de a treia presupune partea de atelier în care se personalizează obiecte prin gravură laser. Pentru comercializarea produselor în mediul virtual, „Ateliere cu Suflet” are un magazin online - www.atelierecusuflet.ro/shop/ro/ şi astfel produsele realizate de persoanele din grup vulnerabil pot ajunge la client.

Beneficiarii, acum angajaţi ai unităţii protejate „Ateliere cu Suflet” sunt implicaţi activ în evenimentele de promovare ale economiei sociale, fiind realizate prezentări de produse, atât în Galaţi cât și în ţară. Fondurile obţinute din vânzarea produselor sunt direcţionate către susţinerea atelierului și a locurilor de muncă.

Amalia Ene sociale ale copiilor, ducând implicit la scăderea ratei abandonului şcolar, a excluziunii sociale şi educaţionale, și mulţumim colaboratorilor noștri din proiect pentru sprijinul acordat”, a declarat dna Corina Mighiucoordonator de program. Activitatea este realizată în cadrul proiectului „Gândește în afara…Stigmei!”, finanţat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Ioana Nistor

martie - mai 2016