Vocea ONG # 4

„

“

Anul I Nr. 4 Ianuarie 2015

Se distribuie gratuit

FONSS pentru regiunea Nord Est l Interviu cu dna Angela Achiţei, președinte al FONSS – Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale.

- FONSS-ul devine o federaţie tot mai implicată în susţinerea ONG-urilor din domeniul serviciilor sociale, deși este o federaţie foarte tânără. Care sunt cele mai recente direcţii de advocacy pe care le-aţi susţinut?

- În primul rând vreau să vă spun că tot mai mult, au început să vină spre noi apeluri din partea colegilor din sector, pentru a ne spune opinia cu privire la probleme arzătoare.

Pentru noi, aceasta este cea mai clară dovadă că era nevoie de o astfel de federaţie, pentru a putea colecta un punct de vedere unitar din partea organizaţiilor din domeniul serviciilor sociale și a-l susţine.

Organizaţiile de advocacy mari de la București sunt partenere

Subvenţii 2015.

Vă dăm, da’ nu prea!

Serviciile sociale publice, realizate prin direcţiile de asistenţă socială judeţene sau locale, sunt susţinute 100% din bani publici, serviciile sociale private- cele derulate de ONGuri, sunt un fel de Cenușareasă pentru care, dacă vrea mama vitregă – autoritatea locală, judeţeană sau naţională – în acest caz, acordă bani, dacă nu...nu!

De fapt, Statul Român/ autorităţile reacţionează cam așa: astea sunt ”ale mele”– adică serviciile publice – m-am angajat să le fac și le susţin, alea – adică privatele - s-au

www.fondong.fdsc.ro

EDITORIAL

Noțiunea de ONG înfiptă adânc sub cocul unei doamne

cu noi pe mai multe acţiuni. Am oferit punctul nostru de vedere pe diverse documente strategice precum: Strategia pe dizabilitate, Strategia Naţională privind Incluziunea Socială și Reducerea Săraciei 2014 – 2020 sau documente prin care ONG își exprimă poziţia în raport cu subvenţiile sau reorganizări ale ministerelor.

- Dar FONSS a declarat și faptul că intenţionează să documenteze situaţia finanţării din fonduri publice a sectorului neguvernamental.

Sunteţi angajaţi în continuare în această direcţie?

- Bineînţeles, am realizat două din cele trei întâlniri regionale pe care le-am planificat iniţial, este în curs de finalizare o cercetare care dovedește aportul ONG ca investitori în comunitate, și odată cu publicarea raportului va fi lămurită și poziţia sectorului neguvernamental din domeniul serviciilor sociale în

comunitate. Următoarea întâlnire regională o vom avea la Suceava sau Botoșani, cel mai probabil în luna februarie.

- FONSS numără în prezent 10 organizaţii neguvernamentale recunoscute, acestea fiind membri fondatori.

Preconizaţi înscrierea de noi membri?

- Conform statutului putem atrage membri și susţinători din partea ONG care lucrează în domeniu. Noi ne-am anunţat intenţia de a accepta membri după criterii calitative, pentru că nu dorim să fim numeroși și ineficienţi, neimplicaţi, ci puternici și activi. Vom lansa probabil la finalul acestei luni apelul de înscriere de membri și vom lua decizii în Consiliul Director. Organizaţiile din domeniu pot însă, fără a fi membri, să se apropie de noi, și

pentru început se pot înscrie în Catalogul Serviciilor Sociale, activ pe site-ul www.fonss.ro.

Ar beneficia astfel de un instrument de promovare gratuit, oferit de federaţie.

- Vă dorim succes și găsirea canalului de comunicare bună cu autorităţile!

- Mulţumim și suntem convinși că a venit momentul ca ONG-urile să fie considerate partener egal atât în creionarea de strategii, cât și în alocarea de fonduri, pentru că pun la dispoziţia comunităţii servicii de nivel calitativ superior, care acoperă domenii în care sectorul public nu face faţă. Împreună, public și privat, până la urmă, muncim pentru comunitate.

înfiinţat că au vrut ele și să le fie de bine, să facă ce vor.

Consecvenţi acestei atitudini, de la an la an, funcţionarii Statului gândesc bariere din ce în ce mai greu de trecut pentru ONG-urile care doresc subvenţii pentru serviciile sociale.

Spre exemplu, Fundaţia Star of Hope România a primit subvenţie pentru două unităţi de asistenţă socială din cele patru, pentru care au fost depuse dosare, fiind lăsate fără bani centrele din Botoşani şi Huşi, centre de zi care se ocupă de copii aflaţi în situaţie de risc, abandon familial și școlar, fără a se trimite și o motivaţie a neacordării subvenţiei.

O altă problemă este legată de frecventarea centrului de zi, deoarece pentru a beneficia de subvenţia aprobată (care poate fi sau nu, subvenţia maximă pentru centre de zi - 175 lei/lună/ beneficiar),

beneficiarii ar trebui să frecventeze centrul de zi toate zilele lucrătoare. Ori, acest lucru este aproape imposibil deoarece, din motive de sănătate, copiii cu dizabilităţi e posibil să nu poată veni la centru. În al doilea rând, centrele oferă servicii şi copiilor din mediul rural, din oraşele mici ale judeţului unde aceste servicii lipsesc sau sunt total insuficiente și ar fi costuri foarte mari pentru părinţi să aducă zilnic beneficiarii la Centrul de Zi, iar multe familii nu îşi permit acest lucru.

Iar ultimul motiv ţine de integrarea socială a copilului.

Integrarea şcolară a copiilor cu dizabilităţi este un obiectiv important asumat atât de Star of Hope, dar şi de ţara noastră.

Dacă un copil cu dizabilităţi ar frecventa centrul de zi, cinci zile pe săptămână, acestuia i-ar fi imposibil de urmat cursurile unei grădiniţe sau școli, astfel

fiindu-i imposibilă integrarea socială. În ceea ce privește modalitatea de acoperire a cheltuielilor, remarcăm că la resurse umane sunt prevăzuţi numai asistenţii sociali și pedagogii, fără a putea fi plătiţi din subvenţii kinetoterapeuţii, logopezii sau psihologii- fără de care nu se poate realiza recuperarea şi terapia copiilor.

Toate aceste inadvertenţe pun în impas ONG-urile şi le forţează să renunţe la subvenţie, lucru ce nu este benefic pentru cei asistaţi. În acest moment, la nivel naţional există o mișcare a ONG-urilor care doresc corecţii ale sistemului de subvenţionare, astfel încât acesta să susţină în mod real activitatea socială privată.

Mihaela Munteanu

Oana Fîrţigu

Zilele acestea se vorbește în mediul ONG de subvenţii, mai exact de forme de sprijin din bugetul de stat pentru ONG. Zilele viitoare se va vorbi de finanţarea proiectelor ONG din banii publici gestionaţi de CL și CJ. Va apărea rostită sau nu, întrebarea ”Ce mai vor și ONG-iștii aștia?”

Cred că aceasta era și nelămurirea de sub cocul unei doamne consilier local de Iași, care anul trecut a spus public că nu știe ce sunt și ce fac ONG-urile.

Atunci am fost stupefiată de neagra neștiinţă, azi sunt dispusă să ofer explicaţii, pentru că e timpul să vorbim despre Noi. Cine sunt ONG-urile? Pun din nou întrebarea asta, pentru ca doamna consilier, posesoarea de coc (din când în când) să aibă încă ceva informaţii sub el (...din când în când!).

ONG sunt organizaţii private, înfiinţate de cetăţeni, pentru a răspunde unei nevoi, în cazul ONGurilor care fac servicii sociale – firește o nevoie socială, a unui grup de cetăţeni. ONG-urile nu deţin nici un monopol, mai exact, săracii, cei cu dizabilităţi, vârstnicii dependenţi, copiii străzii, etc. nu sunt monopolul ONG-urilor. Ei sunt cetăţeni în situaţii deosebite, cetăţeni pe care Statul trebuie să îi trateze în mod egal.

De fapt, povestea apariţiei ONG cu activitate socială e cam așa: niște oameni fără posibilităţi materiale sau în diverse situaţii limită, aveau nevoie de ajutor, și cum serviciile publice nu puteau să îl ofere, alţi oameni au pus mâna la lucru și au început să caute soluţii pentru a-i ajuta pe cei în nevoie. Au cerut ajutor la rândul lor, în numele celor care nu se puteau ajuta singuri, la

diverse organizaţii străine, au cerut ajutor la românii mai cu dare de mână sau cu suflet mai mare.

Oamenii din ONG-uri au și ei nevoie de bani pentru a trăi, organizaţiile au nevoie de bani pentru a plăti și ele taxe și impozite, utilităţi, etc. Prin urmare, s-a trecut la căutarea de finanţare prin proiecte. Și tot așa, oamenii din ONG-uri, simţindu-se responsabili pentru cei care tot cereau ajutor, au continuat... Când sarcina a devenit prea mare, au văzut cum e Statul Român faţă de altele, au înţeles: e normal să muncească pentru a se întreţine, e normal să ajute pe cei în nevoie, dar nu e numai sarcina lor.

Ce s-a întâmplat de fapt? Cine sunt cei pe care i-au ajutat?

Beneficiarii - așa îi numim generic pe cei care fiind într-o situaţie limită, au primit o formă de ajutor, creând din ei o masă a necăjiţilor. Ei, Beneficiarii (cu majusculă pentru că astfel îi reabilităm măcar puţin) sunt părinţii, copiii, fraţii noștri, rude mai îndepărtate care locuiesc lângă noi, pentru care Statul Român ne cere taxe de solidaritate, de sănătate, de asistenţă socială, pensii..etc – generic taxe. Toate aceste taxe au atașat de conceptul lor iniţial ideea de contribuţie solidară – adică se strâng de la cei care pot da, în funcţie de cât câștigă aceștia, și se cheltuie și pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie, dar nu pot cotiza.

Numai că solidaritatea ţine doar atunci când taxele se cheltuie de către Stat, la decizia lui, pentru nevoile asumate de el.

Așadar doamnă, aţi înţeles acum ce sunt ONGurile? La votarea bugetului așteptăm demonstraţia.

Până atunci daţi-mi voie să vă salut!

Mihaela Munteanu

www.eeagrants.org

2

Voluntariatul - investiție în comunitate În Romania tot mai mulţi oameni, de vârste diferite, investesc ore din viaţa lor în sprijinirea celor care au nevoie. Poate părea o atitudine atipică într-o societate care ridică banul, eventual cel câștigat rapid, la rang de tentaţie generală. Și totuși, doar la Centrul Diecezan Caritas Iași într-un singur an, 2014, 100 de voluntari s-au implicat în programele organizaţiei.

Ce fac voluntarii Caritas?

Activitatea e diversă – de la acţiuni de sensibilizare a comunităţii, la activitatea de animare a grupurilor de copii internaţi la Spitalul Sf. Maria.

Selectaţi dintre persoanele care îmbrăţișează valorile organizaţiei, voluntarii Caritas, au participat la acţiuni de sensibilizare a comunităţii și de solidaritate cu cei aflaţi în situaţii de dificultate, cum ar fi marșurile pentru viaţă, în 23 martie 2014 „Marșul pentru viaţă” care a avut

Programul Servicii de Îngrijire la Domiciliu, Centrul de Resurse pentru Familii, Centrul de Resurse pentru copii și tineret “Don Bosco” și la Centrul de Plasament “Sf. Iosif”.

Premii pentru voluntarii Caritas

tema „Adopţia, o alegere nobilă” și în „1 iunie - Ziua copilului născut şi nenăscut“. Cele două acţiuni au fost organizate de Departamentul Pro Vita al bisericii ortodoxe și de către Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR) - filiala Iaşi, Caritas Iași fiind partener la acţiunile de sensibilizare a opiniei publice cu privire la dreptul la viaţă al copilului.

Voluntarii sunt cei care au asigurat prezenţa Centrului Diecezan Caritas, în 26 martie 2014, la târgul de promovare a asistenţei sociale din judeţul Iași, din cadrul Zilelor Asistenţei Sociale.

Când la un eveniment, sub o idee, se unesc sute, mii de oameni, un grup eficient de voluntari este indispensabil pentru o organizare bună. La cea de-

COMUNITATEA CU BUNE SI RELE

Ghiţă şi lumea lui • Abandonat la 3 luni, Ghiţă şi-a petrecut peste 20 de ani în centre de plasament • Întâlnirea cu mama sa nu i-a schimbat viaţa • La primul loc de muncă - un restaurant - a rămas după ce patronul a spălat vase împreună cu el şi asta i-a adus încredere şi susţinere • “Doar de el depinde să păstreze ceea ce a dobândit în acest timp” – spune actualul angajator al lui Ghiţă • O lume în care „fiecare îşi vede de treaba lui” şi în care oamenii au timp să-şi zîmbească – e visul lui Ghiţă.

De la 3 luni pe mâini străine, uneori grijulii, alteori indiferente...apoi din instituţie în instituţie - Ghiţă este unul dintre tinerii care când spun „acasă” se referă la o cameră de cămin împărţită cu alţi câţiva copii, un spaţiu în care niciodată nu a avut lucruri numai ale lui.

Are o familie? Ghiţă poate ar spune că da, deşi familia sa ar putea fi portarul amabil de la primul centru de plasament, doamna care avea grijă de copii în centrul al doilea, copii străini după sânge, dar fraţi de suferinţă, poate bucătăreasa şi instalatorul centrului din care a plecat recent, oameni legaţi doar de ataşamentul pe care Ghiţă l-a avut pentru ei.

Te întrebi pe bună dreptate, într-un moment de reflecţie: oare cum se vede lumea prin ochii unui tânăr de 23 de ani care şi-a început călătoria pe “traseul instituţionalizării” la vârsta de 3 luni?

Să răspundem urmărind firul destinului: pe măsură ce a crescut, Ghiţă a fost mutat dintr-o casă de copii în alta, aşa cum se întâmplă de obicei. După ce a terminat clasa a IV-a, a fost orientat spre învăţământul special, pentru că nu mai putea ţine pasul la învăţătură cu ceilalţi copii.

Pe Ghiţă îl doare capul de la citit, şi multe dintre preocupările altor oameni sunt greu de înţeles sau considerate inutile de el. Dar sunt atâtea alte lucruri care le face foarte bine şi care l-au ajutat să devină un tânăr independent...

Avea 15 ani când a fost preluat în

proiectul „Apartamente de tip familial”. A locuit acolo în casa de tip familial 6 ani, din 2001 până în anul 2007, când a absolvit şcoala de arte şi meserii, calificarea ospătar – bucătar.

Aşa a devenit „administratorul” casei în care mai locuia cu încă 3 băieţi. El avea grijă ca facturile să fie achitate la timp, mergea la cumpărături, gătea deseori şi se asigura că este mereu curăţenie şi ordine în apartament. Vacanţele de vară şi sărbătorile şi le-a petrecut în familia celei, care prin grija fundaţiei, a devenit naşa lui de botez.

Mama – de la noţiune abstractă la realitate Ghiţă a visat de multe ori la felul în care arată, cum se poartă, cum vorbeşte mama sa. Nici măcar nu a fost supărat pe ea...doar că în sufletul său se amestecau sentimente de dezamăgire şi dorinţa de a o avea aproape. Credea că atunci când o va întâlni lumea sa se va schimba. Credeţi că a fost aşa?

Ghiţă şi-a văzut mama pentru prima oară la 21 de ani. A aflat că tatăl său a murit înainte ca el să îl cunoască. Nu a fost aşa cum a visat şi, prin urmare, nu a putut locui împreună cu toţi membrii familiei lui reale. Mulţi sunt împrăştiaţi prin ţară, acolo unde i-a dus drumul vieţii, iar legăturile care nu s-au construit în copilărie, nu se mai pot lega la fel după ce ai petrecut 20

a opta ediţie a campaniei ”Un milion de stele” din 17 octombrie 2014, voluntarii Caritas au răspuns într-un număr semnificativ și s-au implicat activ în buna desfășurare a evenimentului.

18 studenţi din anul V de la Institutul Teologic Romano Catolic “Sfântul Iosif”, realizează activităţi de voluntariat în patru proiecte ale asociaţiei -

Cea mai mare răsplată pentru voluntari e aprecierea, tocmai de aceea în 4 decembrie 2014, de Ziua Internaţională a Voluntariatului, Centrul Diecezan Caritas Iaşi a sărbătorit a douăsprezecea ediţie a Galei Voluntarilor.

Motto-ul nostru de anul acesta a fost următorul: “VOLUNTARIATUL – Face diferenţa!”

Acesta a fost momentul mulţumirilor și premierii tuturor voluntarilor care au activat în programele Caritas Iași, pe parcursul anului 2014.

“Se spune că atât timp cât încă mai există oameni

de ani departe de ei. A fost valabil şi în privinţa mamei lui. Înainte de a termina şcoala a lucrat întro vacanţă de vară la un restaurant, la bucătărie. Nu a fost uşor. Nici pentru el nici pentru cei din jurul lui. Nici pentru vesela personalizată care a luat drumul coşului de gunoi.

“Chiar dacă eu sunt mai nervos, mai încăpăţânat, colegii mei au rabdare cu mine şi mă înţeleg. Când am început să lucrez nimeni nu-mi arăta nimic. Primul care m-a învăţat cum să fac treaba bine a fost chiar patronul restaurantului. După ce el a spalat vase împreună cu mine şi ceilalţi colegi au început să îmi arate şi să mă ajute” – spune Ghiţă amintindu-şi de primele zile la muncă.

A continuat să lucreze acolo şi în toate weekend-urile din ultimul an de şcoală.

Astfel a câştigat experienţă, şi la sfârşitul şcolii - parţial pentru că începuse să se acomodeze la locul de muncă şi angajaţii de la restaurant se obişnuiseră cu el, parţial pentru că a fost susţinut prin proiectul „Absolvent” timp de 6 luni- Ghiţă a fost angajat în acelaşi restaurant.

Epilog - Independenţa lui Ghiţă Acum locuieşte singur, în gazdă, şi se descurcă bine, poate mai bine decât ar face-o un tânăr cu care viaţa a fost mai

generoși, darnici și iubitori, ne surâde bucuria și speranţa în viaţă. Această realitate sublimă am simţit-o din plin la Gala Voluntarilor din decembrie. Am constatat încă o dată că dăruind din timpul nostru, din calităţile și pregătirea noastră, nu numai că nu pierdem nimic, dar devenim mult mai bogaţi, generoși, iubitori și bucuroși. Tinerii voluntari prezenţi au făcut mărturia lor, prin care neam reîncărcat inimile de speranţă și bucurie. În acest caz, a mulţumi este aproape de prisos, căci mulţumirea vine de la sine.”, a completat Pr. Egidiu Condac- Director Centrul Diecezan Caritas Iași. Trei dintre voluntarii Caritas au primit și premii speciale: Rusu Olga - cea mai implicată voluntară pe parcursul anului 2014, Lupu Bujor Andrei- cel mai implicat voluntar pe parcursul anului 2014 și Andre Dicaire - cel mai consecvent voluntar.

Mariana Ursan

generoasă.

La serviciu îşi ia în serios responsabilităţile, este punctual, „îşi face treaba bine”, cu condiţia să ştie clar ce se doreşte de la el şi să i se explice cu răbdare ceea ce nu înţelege. Este foarte îngrijit şi politicos, asta dacă şi el este tratat cu aceeaşi politeţe. Are simţul umorului şi îi plac glumele, cu condiţia să nu glumeşti pe seama lui.

Ghiţă are şase ani de când lucrează la același angajator şi nu uită că viaţa lui s-a schimbat de când un om bun i-a dat o şansă, spălând vase împreună cu el.

A fost plecat şi în străinătate, la dorinţa surorii lui de a fi împreună, dar n-a reușit să se adapteze.

La revenirea în ţară – părea că se află pe drumul fără întoarcere spre o viaţă trăită pe stradă. Dar nu a fost aşa... Din nou a avut noroc atunci când unul dintre foștii lui angajatori l-a rechemat să lucreze pentru el. Contractul de muncă, cazare și masă – au însemnat o nouă șansă şi răsplata pentru seriozitatea şi străduinţa lui, deşi Ghiţă nu e întotdeauna angajatul model. ”Vreau să-l ajut, deși devine o povară uneori. S-a mai maturizat, s-a obișnuit cu ce are de făcut, totuși, câteodată, are momente când nu te mai poţi înţelege cu el. Nu se întâmplă des, şi atunci mă fac că nu-l văd. Dar, în general își vede de treabă, muncește și e om de bază. Doar de el depinde să păstreze ceea ce a dobândit în acest timp” – spune patronul la care lucrează Ghiţă.

Din toate aceste experienţe s-a conturat şi lumea la care visează Ghiţă, una în care fiecăruia dintre noi ne-ar plăcea să trăim: cu oameni calmi, care au răbdare să asculte, să discute pe îndelete, care sunt atenţi la cei din jur, nu ţipă, care nu jignesc, nu mint, sunt corecţi, îşi respectă promisiunile şi nu fac rău nimănui. O lume în care „fiecare îşi vede de treaba lui”, dar în care oamenii au timp să-şi zîmbească, sunt veseli, înţelegători şi interesaţi de semenii lor. O lume a lucrurilor simple şi a sentimentelor trăite intens.

Se deosebeşte de lumea noastră?

Alis Ghebuţă, Mihaela Munteanu

3 Generozitatea se învață!

După ce caritatea a fost un act transmis ca principiul bunătăţii ”trebuie să fii bun și să îi ajuţi pe alţii” – în educaţia a generaţii de copii, ne-am dat seama că odată cu trecerea timpului doar unii dintre noi mai fac acte de generozitate.

De ce?

O cauză principală ar fi că suntem prea ocupaţi cu ”cele zilnice” pentru a mai avea timp să cautăm un ”obiect” al generozităţii noastre. Alţii au auzit atâtea povești cu cerșetorul care nu e chiar săracul căruia ai vrea să-i dai o pâine, sau cu cei care profită de pe urma unui act de generozitate, încât se gândesc de mai multe ori înainte de a oferi. Și unii și alţii sunt potenţiali donator dacă li se oferă cazurile clare pe care să le susţină și încrederea că donaţia este utilizată în scopul în care a fost făcută.

nu și pentru ONG.... Acesta trebuie mai întâi sa fie acceptat în program: să demonstreze că este o organizaţie serioasă, să depună un proiect, să obţină toate avizele necesare. După aceste proceduri care durează în medie 3 luni, începe adevărata muncă: desfășurarea unei campanii de fundraising stradal pentru potenţialii donatori.

E nevoie de un coordonator de campanie și de o echipă de oameni care să accepte munca de acest tip, deloc ușoară. Campania de fundraising este una de tip stradal. Facerii- așa cum se numesc cei care lucrează în stradă în astfel de companii – opresc trecătorul pe stradă și îl întreabă

chitanţă, nu se interesează de cazul social pentru care au donat, nu sunt interesaţi de finalitatea actului lor și chiar urmărirea evoluţiei în timp a cazului. Pur și simplu sunt bucuroși că au făcut o ”faptă bună”. De bunele lor intenţii profită însă reţele și organizaţii dubioase.

Debitul Direct este un sistem opus acestor realităţi și încurajează de fapt donaţia responsabilă, controlată, cu finalitate știută.

Sistemul funcţionează de ani buni în Occident și mii de persoane devin donatori recurenţi pentru organizaţiile neguvernamen-tale.

De pildă, organizaţia Every Child (care are activitate în Londra)

dacă doreşte să doneze în mod regulat pentru o cauză socială.

Facerul, identificat în mod corect cu ecuson, este instruit și explică toate detaliile programului, și îţi oferă oportunitatea de a semna pe loc un contract de Direct Debit.

Genul acesta de donaţie încurajează responsabilitatea socială și este opus colectării stradale de bani. În stradă are loc o discuţie și se semnează un acord, nu se colectează bani.

ajunge și la 13000 donatori noi în fiecare an. Englezii consideră că avantajele sunt numeroase: e un sistem simplu, transparent, automatizat, fără comisioane, sumele nu sunt mari, iar comunicarea este eficientă și directă. În România, după 3 ani de existenţă a Programului Direct Debit există 3000 de donatori în toată ţara. Nu e mult, dar e un început. Din experienţa noastră există mai multe obstacole: găsirea de faceri potriviţi și menţinerea lor angajaţi pe termen lung. Puţini sunt cei care se angajează la o astfel de muncă. Nu e simplu. Mai ales cînd clienţii au temerile lor: nu au încredere în bănci (trebuie să-și comunice propriul IBAN), nu au încredere în ONG-uri, nu te cunosc, le e teamă de un angajament pe termen lung. Sătui de rate la bănci și puţin capabili să anticipeze ce venituri vor avea în lunile următoare, românii preferă să ofere bani pe loc, nu să semneze un contract pe termen lung.

Vreți să vă... investiți generozitatea?

De 2 ani Fundaţia Iosif implementează în parteneriat cu Asociaţia pentru Relaţii Comunitare ”Programul de Direct Debit”, un program care oferă celui care donează siguranţa că banii sunt direcţionaţi către cazurile prezentate și mai mult, reprezintă oportunitatea de a susţine constant o cauză și de a urmări efectul investiţiei tale.

Acesta este un program nou în România, derulat de doar 14 ONGuri din ţară și se bazează pe o idee foarte simplă: fiecare cetăţean din România poate deveni donator pentru un ONG. Pentru donator e simplu: alege un ONG, semnează un contract și lunar, i se retrage din contul bancar suma aleasă de el (fără alte comisioane). Sumele sunt modice și variază între 15 și 50 de lei. Donatorul primește lunar un buletin de informare cu privire la cauza pe care o susţine și cum au fost folosiţi banii săi.

Oricând se poate retrage din program printr-un simplu telefon sau e-mail. Simplu pentru donator,

Bilanț la trei ani și schimbare de conducere Comisia ONG, înfiinţată în octombrie 2011 în cadrul Consiliului de Dezvoltare Economică și Socială Iași (parteneriat între Instituţia Prefectului, Primăria Municipiului și Consiliul Judeţean Iași) a împlinit trei ani de activitate, moment de bilanţ și de schimbare a conducerii, conform regulamentului de funcţionare.

Astfel, la întâlnirea Comisiei din noiembrie 2014, dna Angela Achiţei – președinte ADV România, care prin votul membrilor a ocupat și funcţia de președinte al acestei grupări informale de ONGuri, a prezentat rezultatele celor trei ani de mandat, care au adus împreună 39 de organizaţii neguvernamentale ieșene.

Timp de 3 ani, Comisia ONG sa dovedit cea mai activă din cadrul Consiliului de Dezvoltare Economică și Socială Iași, consiliu în care mai există și alte comisii, cum ar fi cea de afaceri sau din domeniul învăţamântului, fiind organizate 16 ședinte în care, pe ordinea de zi, s-au aflat probleme de substanţă din viaţa ONG și teme de actualitate de pe agenda publică asupra cărora organizaţiile doreau să-şi spună opinia. Noua conducere aleasă a

În stradă sunt și șarlatani!

Pentru ONG faptul că nu te poţi adresa unui cetăţean fără să fii banuit de șarlatanie, este o mare problemă. Din păcate știm cu toţii că unii dintre cei ce fac colectă pe străzi fie înșeală, fie fac parte din organizaţii la limita legii. Mulţi români sunt naivi și (chiar dacă au intenţii bune) continuă să doneze fară discernământ.

Nu solicită Comisiei ONG este formată din președinte - Diana Păiuș – director zonal Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany, vicepreședinte - Mihaela Steliana Munteanu - director de dezvoltare și comunicare ADV România, secretar – Lucian Isaicu – coordonator Fundaţia Solidaritate și Speranţă Iași.

De la 21 la 39!

De la respectare... la modificarea legii! În urmă cu trei ani, au plecat în acest demers 21 de ONG-uri, care și-au însușit rolul de a reprezenta acest sector al societăţii civile, în parteneriatul cu autorităţile, pentru dezvoltarea comunităţii ieșene.

Dintre rezultatele obţinute în domeniul de advocacy, menţionam demersuri de recuperare a TVA-ului pentru proiecte PHARE, scutirea ONG-urilor de plata impozitului la CL pentru clădiri și maşini, determinarea CJ Iași să aloce, în premieră, bani pentru finanţarea ONG-urilor, determinarea CJ și CL să mărească sumele de finanţare pentru proiectele ONG-urilor, solicitarea deblocării fondurilor europene din POSDRU, solicitarea transparenţei CL și CJ în realizarea bugetelor pe 2014 și demersuri la Administraţia Finanţelor Iași pentru virarea către ONG-uri a sumelor colectate din direcţionarea a 2%.

Comisia ONG a solicitat parlamentarilor ieșeni, și s-a asociat

cu societatea civilă la nivel naţional pentru următoarele demersuri legislative: respingerea Legii subvenţiilor sociale (coordonare cu FDSC, IPP, FONPC ș.a.), respingerea Legii antreprenoriatului social (coordonare cu FDSC), reglementarea cadrului de contractare a serviciilor sociale în Legea asistenţei sociale, solicitarea aprobării în forma propusă de actorii economiei sociale a Legii economiei sociale – (coordonare cu FDSC și RISE), amendarea Legii IMM-urilor prin introducerea ONG cu activitate economică în rândul IMM (coordonare cu FDSC) și modificarea Legii Dialogului Social, prin admiterea ca partener social și a ONG-urilor (coordonare cu FDSC).

Odată cu schimbarea percepţiei autorităţilor asupra rolului ONG în comunitate, către Comisia ONG au venit și o sumă de solicitări de a participa la consultări pe unele documente strategice. Astfel, Comisia ONG a contribuit la realizarea Strategiei judeţene a asistenţei sociale, Strategiei de dezvoltare a judeţului Iași, Strategiei de dezvoltare a regiunii Nord Est, Strategiei pe dizabilitate, Acordului cadru pe fonduri structurale 2014-2020 (coordonare cu FDSC, Coaliţia ONG pt fonduri structurale; RISE; Coaliţia economiei sociale; IPP; FONPC s.a.). „Schimbarea aceasta de viziune, în ceea ce privește ONG, este cel mai important câștig pentru că avem punctul de

Și atunci cine devine donator?

Am observat că oamenii care cunosc organizaţia, respectă și admiră ceea ce faci, devin în mod natural donatori prin Direct Debit. Ei trec astfel de la stadiul de simpatizanţi/ suporteri la acela de implicare concretă. Sigur că în dialoguri ai parte și de surprize: prieteni apropiaţi refuză să semneze din diferite motive. Și, credeţi-mă, nu e ușor să fii refuzat. Dar, trebuie să pui în balanţă și surprizele plăcute: oameni necunoscuţi care semnează pe loc și-ţi spun că de ani de zile așteaptă un astfel de instrument simplu pentru a dona lunar.

După 2 ani de implementare a programului, Fundaţia Iosif are 92 de donatori constanţi. Am muncit, am explicat, am convins, am reușit.

Nu sunt sume impresionante, dar lunar 92 de persoane donează pentru copiii din programele noastre. Acestora le comunicăm prin newsletter ce se face cu banii lor, le mulţumim telefonic și îi invităm la evenimentele unde pot vedea copiii cărora le-au îmbunătăţit viaţa. Încercăm să construim o relaţie între donator și beneficiar.

Programul de Direct Debit nu este doar o modalitate de donaţie pentru a susţine activitatea socială ci și o modalitate de educare a comunităţii în spiritul generozităţii. Pentru ONG, chiar dacă donaţia e mică, avantajul e că poţi planifica activităţi coerente, pe termen lung deoarece știi cu precizie bugetul.

Când donaţiile sunt punctuale, planificarea este foarte puţin posibilă, iar unui copil căruia îi oferi șansa de a avea un loc în care să-și facă temele, nu-i poţi spune...azi nu am donaţii, deci nu poţi veni.

Tocmai de aceea în Programul Direct Debit generozitatea e responsabilă, iar donatorul e conștient unde se duc banii, cât de importanţi sunt și ce efect generezi pe termen lung. Învăţăm împreună că putem câștiga din această relaţie, pentru că și generozitatea se învaţă!

Sebastian Ghica plecare spre un parteneriat corect cu autorităţile, care nu ţine cont de factori politici și alte interese, ci este centrat doar pe înţelegerea și respectarea rolului fiecăruia în comunitate. Chiar dacă în unele situaţii am pledat pentru alocarea de fonduri pentru proiectele ONG, credem că am reușit să transmitem și rolul de investitor al ONG în comunitate, deoarece am demonstrat pe cifre care e aportul din proiectele gestionate de noi și importanţa pe care o avem ca furnizori de servicii, angajatori, investitori.” – a declarat Angela Achiţei, fost președinte al Comisiei ONG. “Votul de încredere acordat pentru a asigura mandatul de președinte al Comisiei ONG în viitorii 3 ani, vine la pachet cu o imensă responsabilitate de reprezentare a intereselor sectorului neguvernamental de la nivel local, pe care sunt convinsă că, împreună cu colegii din componenţa noului executiv – Mihaela Munteanu și Lucian Isaicu, o vom duce la bun final.

Ii mulţumesc Angelei pentru tot efortul de a dezvolta această structură, de care cred că trebuie să fim mândri pentru rezultatele și ecoul pe care l-a avut în întreaga ţară” – a declarat dna Diana Păiuș, noul președinte ales.

Prima ședintă a Comisiei ONG Iași se va desfășura la finalul acestei luni.

Mihaela Munteanu

ACTUALITATE SMS pentru viață Începeţi anul cu acest gând: câteodată, ca să salvezi o viaţă este nevoie doar de un gest, un singur SMS! România se află pe un loc fruntaș în lume în ceea ce privește mortalitatea infantilă și, din păcate, sistemul sanitar nu reușește să achiziţioneze, pe măsura necesarului, aparatura performantă care să permită prevenirea, monitorizarea și tratatea afecţiunilor copiilor. Pentru că atunci când e vorba de o viaţă fiecare minut câștigat poate fi esenţial, Organizaţia Salvaţi Copiii a realizat un sistem de donaţie prin SMS, pentru orice cetăţean care dorește să susţină modernizarea maternităţilor și a secţiilor de nounăscuţi. Astfel, donând prin SMS la 8833, direcţionaţi 2 euro care vor fi investiţi pentru salvarea miilor de copii născuţi prematur în spitalele din România. Donaţiile se fac prin Campania ”Un gest pentru o viaţă” care susţine Programul naţional de reducere a mortalităţii infantile, pentru modernizarea maternităţilor şi a secţiilor de nou-născuţi, precum şi pentru oferirea de suport parental. Ioana Nistor

Căldură în Valea Seacă În ianuarie 2015, Fundaţia Star of Hope România continuă campania de susţinere a romilor aflaţi în dificultate „Căldură de Crăciun”, campanie iniţiată în decembrie 2014, de „Star of Hope” Suedia în parteneriat cu „Star of Hope” România. Proiectul continuă cu distribuirea lemnelor pentru foc pe perioada de iarnă şi pachete cu alimente pentru cele 100 de familii din Valea Seacă, judeţul Bacău, aflate în proiect. Până în momentul de faţă s-au distribuit 80 de metri cubi de lemne de foc, 100 de pachete de alimente pentru familiile sărace şi 150 de pachete de Crăciun pentru copii. În decursul acestei luni, d-l Lennard Erickson, preşedinte „Star of Hope” Internaţional, va vizita familiile de romi din Valea Seacă pentru a obţine mai multe informaţii despre modul de desfăşurare a proiectului şi despre nevoile acestor familii. Maria Apreutesei

Copiii învață despre toleranţă şi echitate În primele două luni ale anului, 60 de copii învăţă despre toleranţă şi echitate, pentru a înţelege problemele generate de etichetare şi excluziune socială. Copiii sunt elevi de şcoală generală şi provin din comunităţile rurale vasluiene în care Fundaţia World Vision România desfăşoară programul de dezvoltare comunitară “Un viitor mai bun pentru copiii noştri!”: Rebricea, Negreşti (rural şi urban), Oşeşti, Vultureşti şi Pungeşti. În primă fază, elevii vor participa la un atelier de lucru pe tema drepturilor copiilor şi vor învăţa prin exemple şi exerciţii practice, cum să fie conştienţi de problemele altor copii din comunitatea lor şi cum să propună soluţii pentru rezolvarea lor prin elaborarea de iniţiative şi proiecte. Ulterior, copiii vor merge într-un schimb de experienţă, unde îi vor cunoaşte pe membrii Grupului de Iniţiativă din Draxeni, 40 de elevi care au iniţiat proiecte în comunitatea lor. Excursia va avea ca finalitate principală creionarea principalelor iniţiative ca răspuns la problemele copiilor din comunitate, precum şi stabilirea mijloacelor de comunicare şi de atragere a susţinătorilor din rândul reprezentanţilor locali. G.Grama

Centru de zi la Lungani 50 de copii aflaţi la risc de abandon şcolar vor beneficia de construirea unui centru de zi, în satul Zmeu, com. Lungani, jud. Iaşi, una dintre cele mai sărace comunităţi din judeţ. În cadrul centrului se va pune accent pe desfăşurarea de activităţi educative şi de educaţie remedială. Construcţia va fi posibilă prin proiectul “Centru de zi – copii rromi din satul Zmeu, comuna Lungani, judetul Iași”, lansat în decembrie 2014, proiect ce se va derula până în luna aprilie 2016, şi care îşi propune să prevină abandonul şcolar pentru 50 de copii aflaţi în risc de părăsire timpurie a şcolii. În afara construirii centrului de zi, în cadrul proiectului, se vor desfăşura şi sesiuni de informare interculturală a profesioniştilor care lucrează direct cu copiii de etnie rromă şi se vor derula campanii de conştientizare şi informare privind importanţa educaţiei şi a sănătăţii.

Proiectul “Centru de zi – copii rromi din satul Zmeu, comuna Lungani, judeţul Iaşi” este finanţat prin apelul LOCAL din cadrul Programului RO10 “Copii şi tineri aflaţi în situaţii de risc şi iniţiativele locale şi regionale pentru reducerea inegalităţilor naţionale şi pentru promovarea incluziunii sociale”, program derulat în cadrul Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European (SEE) 2009-2014. Mihaela Olteanu

4 SĂNĂTATE

Cardurile naţionale de sănătate încă nefuncţionale Deși ni se anunţase că la timpuri noi vom avea reguli noi – în sănătate mă refer, Cardurile Naţionale de Sănătate nu sunt funcţionale.

Sistemul trebuia să fie implementat deja, după ce, în luna octombrie 2014, a început distribuirea cardurilor către asiguraţi, prin Poşta Română. Cum au rămas și așa carduri nedistribuite, asiguraţii trebuie să ştie că acestea se găsesc în posesia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, și le pot ridica de acolo. Pentru judeţul Iași, ca un ajutor suplimentar, se poate adresa o cerere pe siteul CJAS Iași, pentru ca asiguratul să fie programat pentru ridicarea cardului, în acest fel evitându-se aglomeraţia. Strict, la nivelul judeţului Iaşi, au fost alocate

aproximativ 460.000 de carduri, din care cca 87% au fost deja înmânate asiguraţilor.

Restul de aproximativ 56.000 de carduri au fost returnate CAS. După intrarea în posesia cardului, asiguratul trebuie fie să meargă la medicul de familie pentru a-i fi activat cardul, fie la CJAS în raza căruia locuiește. Cardul trebuie prezentat la fiecare

”Vreau în clasa a noua!”

din mediul rural care nu au posibilităţi materiale să îşi continue studiile la liceu, prin oferirea de burse şcolare pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, masă, transport, alimente, haine sau cărţi. În plus, proiectul include activităţi extraşcolare pentru îmbunătăţirea situaţiei şcolare şi pentru reducerea perioadei de acomodare în mediul şcolar urban. În timpul anului şcolar, tinerii liceeni partcipă la activităţi educaţionale şi de socializare precum şi la consiliere individuală. În timpul vacanţelor, sunt implicaţi în activităţi de voluntariat sau merg în excursii organizate de Fundaţia World Vision România. Toţi tinerii bursieri beneficiază de servicii de consiliere socială, consiliere vocaţională şi şcolară, consiliere în situaţii de urgenţă şi de grup.

Fundaţia World Vision România se află în contact

Începând cu anul acesta, 20 de elevi din comunele Golăeşti, Vlădeni, Costuleni şi Cepleniţa, din judeţul Iaşi, sunt beneficiari ai proiectului de burse “Vreau în clasa a noua!” susţinut de Fundaţia World Vision România. Tinerii sunt sprijiniţi cu burse şcolare lunare, dar şi cu activităţi extraşcolare pentru a se putea integra în noul colectiv şi pentru a avea rezultate şcolare bune. Acești elevi provin din comunităţile rurale în care Fundaţia World Vision România a desfăşurat un amplu program de dezvoltare comunitară “Ajutaţi copii să spere!”, încheiat în anul 2011.

Proiectul de burse “Vreau în clasa a noua!” susţine copiii

consultaţie. Se speră ca din februarie să se poată utiliza cardul pentru a fi înregistrate și decontate serviciile medicale.

Medicii de familie sunt afectaţi financiar de noul sistem!

După ce iniţial erau propuși ca distribuitori ai cardului, dar s-au opus, acum medicii de familie sunt primii care ar trebui să activeze cardurile și să le utilizeze. În continuare sunt nemultumiţi, așa cum răzbate din declaraţia dnei Carmen Deleanu, coordonator al activităţii Asociaţiei Medicilor de Familie Iaşi: “cardul nu este o dovadă că o persoană e asigurată, trebuie validat de fiecare dată în sistemul unic integrat, în care lucrează toţi furnizorii de servicii de

De reţinut despre cardul naţional de sănătate: - Se utilizează strict în România; pentru spaţiul comunitar european există cardul European de sănătate, ce poate fi folosit în situaţii de urgenţă.

- Nu există carduri naţionale de sănătate emise pentru copiii până la 18 ani, aceştia fiind asiguraţi prin efectul legii.

Verificarea asigurării acestora se face prin introducerea CNPului în sistemul unic integrat; - Se poate bloca, în situaţia în care se introduce de 3 ori greşit codul PIN. Deblocarea cardului este posibilă printr-un soft deţinut de CAS.

ianuarie 2015

permanent cu bursierii, părinţii şi diriginţii de la şcoală, pentru a superviza rezultatele şcolare ale elevilor şi mediul familial în care se dezvoltă. Prin planuri de intervenţie individuală, bursierii își planifică nevoile ce pot fi acoperite cu bursa lunară, preîntâmpină sau rezolvă problemele care apar la școală. Tinerii sunt încurajaţi să înveţe să se exprime liber, să îşi spună punctul de vedere şi să îşi asume responsabilitatea îndeplinirii sarcinilor zilnice.

Virginel locuieşte în comuna Vultureşti din judeţul Vaslui şi este elev în clasa a-X-a la Liceul Tehnologic “Nicolae Iorga” Negreşti, la profilul de ştiinte sociale.

Virginel provine dintr-o familie numeroasă, cu şase copii, care studiază la diferite şcoli din zonă şi care arată un interes aparte pentru şcoală chiar şi în condiţiile în care resursele din familie sunt minime. Doi dintre cei trei fraţi mai mari ai lui Virginel au continuat studiile după terminarea liceului. Al treilea și-a sacrificat șansa la studiile universitare, pentru ca ceilalţi trei fraţi să finalizeze liceul.

Părinţii lui Virginel trebuie să acopere cheltuielile pentru rechizite, îmbrăcăminte şi naveta zilnică. Cu toate că

sănătate. În acest moment medicii de familie care și-au achiziţionat cititoarele de card fac activarea, dar sunt liste de asteptare pentru această achiziţie.

D-na Deleanu descrie procesul ca fiind greoi ”deoarece sistemele mai au nevoie de îmbunătăţiri pentru activarea imediată a cardurilor, iar costurile sunt suportate de fiecare medic de familie”.

Precizăm că pentru achiziţia aparaturii necesare validării cardului investiţia făcută de medicul de familie este de cca. 100 euro, din care doar 30 euro sunt decontaţi de CAS.

Cât de util va fi sistemul acesta? Gândit iniţial pentru a ţine sub control disfuncţiile în decontarea serviciilor asiguraţilor, au existat și voci care au susţinut inutilitatea lui şi au semnalat inadvertenţele apărute. Va aduce Cardul Naţional de Sănătate și o îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale, capitol la care în România există așa multe plangeri? “Trebuie să înţelegem că acest card înseamnă o creştere indirectă a calităţii serviciilor medicale, în sensul că va ajuta la economisirea unor sume de bani în sistemul de sănătate, economie care la

ambii părinţi au locuri de muncă, veniturile lunare nu reuşesc să acopere nevoile cu care se confruntă în viaţa de zi cu zi. Bursa lunară oferită de World Vision lui Virginel acoperă o parte din cheltuielile legate de transport, fiind un real ajutor pentru el şi pentru familia lui.

“Pentru mine acest proiect înseamnă foarte mult, m-a ajutat să mă descopar mai bine şi să am încredere în ceea ce fac. Sunt motivat să învăţ, să fiu un om cu picioarele pe pământ şi mă bucur să pot participa la activităţile organizate de acest proiect. Liceul înseamnă totul pentru mine, pentru că el îmi va oferi viitorul şi mă va modela pe mine ca om şi caracter.”

Alţi 30 de elevi din cinci comunităţi rurale din Judeţul Vaslui (Vultureşti, Negreşti Rural, Todireşti, Dumeşti şi Rafaila), continuă să fie pentru al doilea an, beneficiari ai proiectului de burse “Vreau în clasa a noua”.

Până în prezent, tinerii elevi au participat la nouă sesiuni educative despre drepturile copilului, comunicare şi abilităţi sociale, autocunoaştere şi dezvoltare personală, bunele maniere pentru tineri, rolurile şi responsabilităţile din familie,

importanţa educa-ţiei în viaţa tinerilor, orientare în carieră şi educaţie pentru sănătate.

Elevii sunt acum parte a unei reţele de tineri, ”Tineri în Negreşti” şi militează alături de peste 100 de alţi tineri din comunitatea lor pentru respectarea drepturilor copiilor.

Toţi beneficiarii din aceste proiecte provin din familii defavorizate, în care, de cele mai multe ori, singurul venit este ajutorul social. În acelaşi timp, sunt familii care luptă pentru educaţia copiilor lor şi pentru şansa lor de a avea o viaţă mai bună. Criteriile de selecţie ale beneficiarilor

Mihaela Munteanu – redactor şef Mihaela Olteanu – secretar redacţie Anca Prisacaru, Alis Isabella Ghebuţă, Andreea Tofan, Gabriela Grama, Ioana Nistor, Maria Apreutesei, Mariana Ursan, Sebastian Ghica – redactori Oana Săndulesei - corector

rândul ei poate ne permite investiţii astfel încât să creştem calitatea serviciilor medicale. De asemenea, uşurează foarte mult constatarea calităţii de asigurat” – a declarat dl Robert Dâncă, director CJAS Iași.

Ce se întâmplă dacă nu aveţi card activ de la 1 februarie 2015? În mass media a apărut ca dată limită de activare a cardurilor 1 februarie.

Realitatea pare a fi alta, sau aşa susţine dl Robert Dâncă – director CJAS Iași: ”doresc să asigur populaţia că acest card va funcţiona în paralel cu sistemul de până acum, fără a se pune problema ca de la 1 februarie, cine nu are cardul să nu beneficieze de servicii medicale.” Directorul CJAS Iași estimează că vor fi necesare cca șase luni pentru ca noul sistem să fie exclusiv utilizat. Și cetăţenii români plecaţi la muncă peste graniţe pot sta liniştiţi, deoarece cardurile lor vor rămâne în custodia CAS, până în momentul în care se vor prezenta, în persoană, să le ridice.

Mihaela Olteanu

proiectului “Vreau în clasa a noua!” au urmărit: să fie elevi de clasa a VIII-a din ciclul gimnazial şi de clasa a IX-a aflaţi la liceu sau la şcoală profesională cu rezultate şcolare bune, venitul net per membru de familie să nu depăşească 400 de lei, să fie motivaţi şi hotărâţi să continue studiile la liceu sau la şcoala profesională. Odată acceptaţi în proiect, atât copiii cât şi părinţii acestora semnează contracte de angajament pentru finalizarea studiilor liceale.

Gabriela Grama

Colțul cu REBUS

ORIZONTAL 1) Pom de Crăciun – Divinitate a vântului, apei și focului (pl.)

2) Așa să fie ...? – Metal preţios 3) Prietenesc – Găleată cu cercuri de fier 4) Pline de apă – Iancu Horia – Lucrează pământul 5) Ireparabil 6) Ţine!

– Blaga Xenia – Nu e de râs! 7) 25 decembrie 8) Fermecător – Cinstit 9) 12 luni – Vârstă

VERTICAL 1) Șarpe tropical – Suflet 2) Crenguţă – 365 de zile 3) Neroditoare – Coman Gabriela 4) Luna cadourilor 5) Precis 6) Livid 7) Adept al modului de viaţă hippy 8) Epocă – Arahide 9) Case la munte 10) Monedă de aur sau de argint – Treapta a VII-a din gama majoră 11) A dansat vals