Vocea ONG # 4

Page 1

Anul I Nr. 4 Ianuarie 2015

Se distribuie gratuit

FONSS pentru regiunea Nord Est l Interviu cu dna Angela Achiţei, președinte al FONSS – Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale. - FONSS-ul devine o federaţie tot mai implicată în susţinerea ONG-urilor din domeniul serviciilor sociale, deși este o federaţie foarte tânără. Care sunt cele mai recente direcţii de advocacy pe care le-aţi susţinut? - În primul rând vreau să vă spun că tot mai mult, au început să vină spre noi apeluri din partea colegilor din sector, pentru a ne spune opinia cu privire la probleme arzătoare. Pentru noi, aceasta este cea mai clară dovadă că era nevoie de o astfel de federaţie, pentru a putea colecta un punct de vedere unitar din partea organizaţiilor din domeniul serviciilor sociale și a-l susţine. Organizaţiile de advocacy mari de la București sunt partenere

Subvenţii 2015. Vă dăm, da’ nu prea! Serviciile sociale publice, realizate prin direcţiile de asistenţă socială judeţene sau locale, sunt susţinute 100% din bani publici, serviciile sociale private- cele derulate de ONGuri, sunt un fel de Cenușareasă pentru care, dacă vrea mama vitregă – autoritatea locală, judeţeană sau naţională – în acest caz, acordă bani, dacă nu...nu! De fapt, Statul Român/ autorităţile reacţionează cam așa: astea sunt ”ale mele”– adică serviciile publice – m-am angajat să le fac și le susţin, alea – adică privatele - s-au

www.fondong.fdsc.ro

EDITORIAL

Noțiunea de ONG înfiptă adânc sub cocul unei doamne

cu noi pe mai multe acţiuni. Am oferit punctul nostru de vedere pe diverse documente strategice precum: Strategia pe dizabilitate, Strategia Naţională privind Incluziunea Socială și Reducerea Săraciei 2014 – 2020 sau documente prin care ONG își exprimă poziţia în raport cu subvenţiile sau reorganizări ale ministerelor. - Dar FONSS a declarat și faptul că intenţionează să documenteze situaţia finanţării din fonduri publice a sectorului neguvernamental. Sunteţi angajaţi în continuare în această direcţie? - Bineînţeles, am realizat două din cele trei întâlniri regionale pe care le-am planificat iniţial, este în curs de finalizare o cercetare care dovedește aportul ONG ca investitori în comunitate, și odată cu publicarea raportului va fi lămurită și poziţia sectorului neguvernamental din domeniul serviciilor sociale în

comunitate. Următoarea întâlnire regională o vom avea la Suceava sau Botoșani, cel mai probabil în luna februarie. - FONSS numără în prezent 10 organizaţii neguvernamentale recunoscute, acestea fiind membri fondatori. Preconizaţi înscrierea de noi membri? - Conform statutului putem atrage membri și susţinători din partea ONG care lucrează în domeniu. Noi ne-am anunţat intenţia de a accepta membri după criterii calitative, pentru că nu dorim să fim numeroși și ineficienţi, neimplicaţi, ci puternici și activi. Vom lansa probabil la finalul acestei luni apelul de înscriere de membri și vom lua decizii în Consiliul Director. Organizaţiile din domeniu pot însă, fără a fi membri, să se apropie de noi, și

pentru început se pot înscrie în Catalogul Serviciilor Sociale, activ pe site-ul www.fonss.ro. Ar beneficia astfel de un instrument de promovare gratuit, oferit de federaţie. - Vă dorim succes și găsirea canalului de comunicare bună cu autorităţile! - Mulţumim și suntem convinși că a venit momentul ca ONG-urile să fie considerate partener egal atât în creionarea de strategii, cât și în alocarea de fonduri, pentru că pun la dispoziţia comunităţii servicii de nivel calitativ superior, care acoperă domenii în care sectorul public nu face faţă. Împreună, public și privat, până la urmă, muncim pentru comunitate.

înfiinţat că au vrut ele și să le fie de bine, să facă ce vor. Consecvenţi acestei atitudini, de la an la an, funcţionarii Statului gândesc bariere din ce în ce mai greu de trecut pentru ONG-urile care doresc subvenţii pentru serviciile sociale. Spre exemplu, Fundaţia Star of Hope România a primit subvenţie pentru două unităţi de asistenţă socială din cele patru, pentru care au fost depuse dosare, fiind lăsate fără bani centrele din Botoşani şi Huşi, centre de zi care se ocupă de copii aflaţi în situaţie de risc, abandon familial și școlar, fără a se trimite și o motivaţie a neacordării subvenţiei. O altă problemă este legată de frecventarea centrului de zi, deoarece pentru a beneficia de subvenţia aprobată (care poate fi sau nu, subvenţia maximă pentru centre de zi - 175 lei/lună/ beneficiar),

beneficiarii ar trebui să frecventeze centrul de zi toate zilele lucrătoare. Ori, acest lucru este aproape imposibil deoarece, din motive de sănătate, copiii cu dizabilităţi e posibil să nu poată veni la centru. În al doilea rând, centrele oferă servicii şi copiilor din mediul rural, din oraşele mici ale judeţului unde aceste servicii lipsesc sau sunt total insuficiente și ar fi costuri foarte mari pentru părinţi să aducă zilnic beneficiarii la Centrul de Zi, iar multe familii nu îşi permit acest lucru. Iar ultimul motiv ţine de integrarea socială a copilului. Integrarea şcolară a copiilor cu dizabilităţi este un obiectiv important asumat atât de Star of Hope, dar şi de ţara noastră. Dacă un copil cu dizabilităţi ar frecventa centrul de zi, cinci zile pe săptămână, acestuia i-ar fi imposibil de urmat cursurile unei grădiniţe sau școli, astfel

fiindu-i imposibilă integrarea socială. În ceea ce privește modalitatea de acoperire a cheltuielilor, remarcăm că la resurse umane sunt prevăzuţi numai asistenţii sociali și pedagogii, fără a putea fi plătiţi din subvenţii kinetoterapeuţii, logopezii sau psihologii- fără de care nu se poate realiza recuperarea şi terapia copiilor. Toate aceste inadvertenţe pun în impas ONG-urile şi le forţează să renunţe la subvenţie, lucru ce nu este benefic pentru cei asistaţi. În acest moment, la nivel naţional există o mișcare a ONG-urilor care doresc corecţii ale sistemului de subvenţionare, astfel încât acesta să susţină în mod real activitatea socială privată.

Mihaela Munteanu

Oana Fîrţigu

Zilele acestea se vorbește în mediul ONG de subvenţii, mai exact de forme de sprijin din bugetul de stat pentru ONG. Zilele viitoare se va vorbi de finanţarea proiectelor ONG din banii publici gestionaţi de CL și CJ. Va apărea rostită sau nu, întrebarea ”Ce mai vor și ONG-iștii aștia?” Cred că aceasta era și nelămurirea de sub cocul unei doamne consilier local de Iași, care anul trecut a spus public că nu știe ce sunt și ce fac ONG-urile. Atunci am fost stupefiată de neagra neștiinţă, azi sunt dispusă să ofer explicaţii, pentru că e timpul să vorbim despre Noi. Cine sunt ONG-urile? Pun din nou întrebarea asta, pentru ca doamna consilier, posesoarea de coc (din când în când) să aibă încă ceva informaţii sub el (...din când în când!). ONG sunt organizaţii private, înfiinţate de cetăţeni, pentru a răspunde unei nevoi, în cazul ONGurilor care fac servicii sociale – firește o nevoie socială, a unui grup de cetăţeni. ONG-urile nu deţin nici un monopol, mai exact, săracii, cei cu dizabilităţi, vârstnicii dependenţi, copiii străzii, etc. nu sunt monopolul ONG-urilor. Ei sunt cetăţeni în situaţii deosebite, cetăţeni pe care Statul trebuie să îi trateze în mod egal. De fapt, povestea apariţiei ONG cu activitate socială e cam așa: niște oameni fără posibilităţi materiale sau în diverse situaţii limită, aveau nevoie de ajutor, și cum serviciile publice nu puteau să îl ofere, alţi oameni au pus mâna la lucru și au început să caute soluţii pentru a-i ajuta pe cei în nevoie. Au cerut ajutor la rândul lor, în numele celor care nu se puteau ajuta singuri, la

diverse organizaţii străine, au cerut ajutor la românii mai cu dare de mână sau cu suflet mai mare. Oamenii din ONG-uri au și ei nevoie de bani pentru a trăi, organizaţiile au nevoie de bani pentru a plăti și ele taxe și impozite, utilităţi, etc. Prin urmare, s-a trecut la căutarea de finanţare prin proiecte. Și tot așa, oamenii din ONG-uri, simţindu-se responsabili pentru cei care tot cereau ajutor, au continuat... Când sarcina a devenit prea mare, au văzut cum e Statul Român faţă de altele, au înţeles: e normal să muncească pentru a se întreţine, e normal să ajute pe cei în nevoie, dar nu e numai sarcina lor. Ce s-a întâmplat de fapt? Cine sunt cei pe care i-au ajutat? Beneficiarii - așa îi numim generic pe cei care fiind într-o situaţie limită, au primit o formă de ajutor, creând din ei o masă a necăjiţilor. Ei, Beneficiarii (cu majusculă pentru că astfel îi reabilităm măcar puţin) sunt părinţii, copiii, fraţii noștri, rude mai îndepărtate care locuiesc lângă noi, pentru care Statul Român ne cere taxe de solidaritate, de sănătate, de asistenţă socială, pensii..etc – generic taxe. Toate aceste taxe au atașat de conceptul lor iniţial ideea de contribuţie solidară – adică se strâng de la cei care pot da, în funcţie de cât câștigă aceștia, și se cheltuie și pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie, dar nu pot cotiza. Numai că solidaritatea ţine doar atunci când taxele se cheltuie de către Stat, la decizia lui, pentru nevoile asumate de el. Așadar doamnă, aţi înţeles acum ce sunt ONGurile? La votarea bugetului așteptăm demonstraţia. Până atunci daţi-mi voie să vă salut! Mihaela Munteanu

www.eeagrants.org


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.